Conspect Inteligenta Artificiala
Conspect Inteligenta Artificiala
Conspect Inteligenta Artificiala
Cuprins
1. Noţiuni de Inteligenţă Artificială
Componentele şi domeniile Inteligenţei Artificiale
Aplicaţii ale IA
2. Fundamentele sistemelor expert
Arhitectura sistemelor expert
Aplicaţii ale sistemelor expert
Aşa cum s-a putut vedea în secţiunile anterioare, IA ca ştiinţă are o vârstă relativ mică şi
acest lucru se manifestă şi printr-o oarecare neclaritate a frontierelor sale. Figura 1.1.
prezintă sintetic un punct de vedere asupra componentelor IA. În sinteză, se pot face
următoarele afirmaţii [3]:
IA simulează raţionamentele de gândire ale creierului uman prin intermediul unor
reguli de raţionament aplicate succesiv prin intermediul unui sistem de calcul şi a unui nou
mod de programare de tip declarativ ce utilizează conceptele de reguli, fapte şi motoare de
inferenţă (MI). Apare astfel un nou domeniu al informaticii - informatica simbolică -
caracterizat prin limbaje specializate (LIPS, PROLOG) şi concepte specifice.
Domeniile (componentele) clasice ale IA sunt:
interfeţele, ce asigură:
- percepţia vizuală;
- imagine pe calculator;
- tratarea automată a cuvintelor;
raţionamentele, cuprind:
- sisteme expert;
- demonstrarea teoremelor;
instrumentele, conţin:
- baze de cunoştinţe;
- reprezentarea cunoştinţelor;
- maşini specializate / maşini LISP.
O altă definiţie este dată de profesorii I. Giarratano şi G. Riley (NASA): “ Un sistem expert
este un sistem care emulează abilitatea de a lua decizii a expertului uman” [1].
În sfârşit după Farrey H. “ sistemele expert sunt programe, dar pot fi tot atât de bine
maşini cu software, destinate să înlocuiască sau să asiste specialistul în domeniile unde
este recunoscută necesitatea expertizei umane” [1].
O sinteză a definiţiilor SE conduce la următoarele idei [1]:
- sistemele expert urmăresc reconstituirea raţionamentului uman pe baza expertizei
preluate de la experţii umani;
- sistemele expert posedă cunoştinţe şi capacitate de a face raţionamente;
- sistemele expert sunt concepute pentru achiziţia şi exploatarea cunoaşterii dintr-un
domeniu particular, numit domeniul problemei;
- sistemele expert se bazează pe principiul separării cunoaşterii de programul care
tratează această cunoaştere.
Arhitectura sistemelor expert
Fig. 2.3. Arhitectura unui sistem expert şi modul de interfaţare. Sursa:[1], pag.44
CONTROL Controlul
1 ŞI automat
MONITORIZARE inteligent al sistemelor
DEPANARE Recomandă
2 ŞI corecţii ale
REPARARE deficienţelor funcţionării
sistemelor
PROIECTARE Proiectarea
3 produselor şi
sistemelor
DIAGNOSTIC Localizează
4 ŞI erorile de
ÎNTREŢINERE funcţionare şi recomandă
corecţiile necesare
INSTRUIRE Îmbunătăţeşte
5
performanţelor celor care
învaţă folosind strategiile
CAI
(Computer Aided
Instruction). Tutori inteligenţi
INTERPRETARE Clarificarea
6 unor situaţii,
inferarea semnificaţiilor
situaţiilor noi pe
baza
semnalelor de la senzori
PLANIFICARE Dezvoltă
7 scheme de
activitate orientate spre
scop
PREDICŢIE Inferarea
8 unor situaţii
probabile pe baza
informaţiilor deja cunoscute
SIMULARE Deducerea
9 consecinţelor
acţiunilor sau evenimentelor
declanşate de către
sistemul însuşi
CLASIFICARE Organizarea
10 entităţilor
(TAXONOMIE) (obiectelor) pe
clase/categorii
SELECŢIE Identificarea
11 celei mai
bune alternative dintr-o listă
de posibilităţi
Din punct de vedere al interacţiunii cu experţii umani, sistemele expert pot fi utilizate în
următoarele moduri [1]:
a) înlocuirea completă a expertului uman:
În tabelul 2.3. sunt prezentate exemple de sisteme expert folosite în gestiune, finanţe
şi contabilitate.