PRUN

Boli si daunatori

Ciuruirea micotica (Strigmina carpophila)

Bacteriile ataca ramurile fructele si frunzele. Astfel, pe frunze apar pete mici,
circulare, de culoare verzui deschis-galbui la inceput. pentru ca mai tarziu sa ia o
culoare brun- rosiatica. La nivelul petelor, particica din frunza moare. Aceste parti de.
frunza rnoarta se vor desprinde si vor cadea, dand astfel un aspect de frunza ciuruita.
Atacul asupra fructelor consta in aparitia unor pete mici circulare, negricioase, chiar
adancite. Pe ramuri se produc leziuni adanci si, deschise.

Arsura bacteriana (Pseudsmonas spp.)

Se manifesta la fel pentru toate samburoasele, pe frunze, fructe si pe lastarii

nelignificati. Atacul de pe frunze poate fi, confundat uneori cu arsurile produse de
diferite solutii chimice de stropit: pete circulare punctiforme cu diametrul de o,5- 5 mm,
de culoare verde inchis, cu aspect apos. Pe timp umed, in dreptul petelor se observa o
pelicula umeda de lichid iesit chiar din frunza insasi. Pe timp uscat tesuturile atacate
mor si cad, iar frunza ia astfel un aspect ciuruit. In cazul unui atac puternic, frunzele cad
in numar mare. Mugurii atacati se umfla si se vestejesc, iar vara se usuca ramurile. Pe
lastarii tineri, atacul produce pete alungite cu diametrul de 7-8 mm. Scoarta ramurilor
este distrusa si devine bruna. Ranile de pe ramuri, ca niste ulcere, se rnaresc de la an
la an si pot evolua la cancere deschise. Pe fructe apar pete circulare cu aspect umed.
Lama de lichid ce apare la suprafata petelor (si care provine din frunza insasi), are o
culoare usor galbuie. Atacul timpuriu pe fructele tinere, produce excavatii pline cu
bacterii. Pulpa fructelor atacate prezinta in dreptul petelor, numeroase crapaturi mici.
Fructele, se strica sau putrezesc. Aceasta boala a samburoaselor este favorizata de
precipitatiile abundente din timpul perioadei de vegetatie o mare parte din infectii se
produc in timpul altoitului.

Cancerul deschis al ramurilor (Nectria galligena)

Pe ramuri, boala se observa de obicei la unghiul de ramificatie sau in jurul unei

rani sau ramuri uscate. Scoarta atacata se innegreste, se zbarceste si crapa extoliindu-
se. l.emnul ramas dezvelit devine brun-negricios. Pe ramurile mai groase si pe tulpini se
formeaza rani excavate cu margini ingrosate neuniform.

Monilioza samburoaselor (Moniliriia laxa),

Aceasta boala se mai nurneste popular, putregaiul brun sau mumificarea

fructelor de samburoase. Afectareava duce cu timpul la uscarea pomilor, deci ea
reprezinta o boala foarte grava a samburoaselor. Florile de pe varful rarnurilor tinere se
ofilesc, se innegresc, se usuca, insa nu cad. Frunzele tinere sufera un proces de
uscare, devin brune si se rasucesc incepand cu varful pomului, ramurile tinere se usuca
si vor atarna in jos, luand un aspect de ,,steag". Atacut fructelor consta in mumifierea si
aparitia unui putregai brun dispus in cercuri concentrice pe aceste fructe: Fructele
atacate se desprind de pe ramuri si cad. Uneori vedem mai multe fructe prinse pe
ramuri la un loc, fiind lipite unele de altele prin sucul dulce scurs din interiorul lor.

Patarea rosie a frunzelor (Polystigma rubrum)

Incepand cu luna mai, pe frunze apar pete glabene de forma rotunda. Aceste
pete vor deveni portocalii si, in final, rosii. Partea de frunza corespunzatoare petei se
ingroasa si se bombeaza usor pe fata inferioara a frunzei. Este posibil ca aceste pete
sa se uneasca. Rodul va fi mai slab si cu fructe mici. In cazul unui atac grav, frunzele se
usuca si cad de timpuriu.

Paduchele din San Jose (Guadraspidiotus perniciosus)

Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele si fructele. In jurul locurilor de fixare a

fructelor (unde se prinde codita) se formeaza pete rosii, caracteristice. Pomii atacati
sufera in dezvoltare si, cu tirnpul, se usuca incepand de la varf.

Paduchele testos al prunului (Parthenolecanium corni)

In urma atacului, pomii se debiliteaza si se usuca. Partile atacate sunt acoperite

cu un praf negru. Femela depune aproximativ 2ooo oua in mai, apoi moare, corpul ei
formand un scut protector. Larvele migreaza de-a lungul nervurilor si sug seva pana in
septembrie, cand se reintorc pe ramuri. Pe ramuri naparlesc si se transtorma in Iarve
secundare, care ierneaza in crapaturile scoartei arborilor, la baza mugurilor sau pe
fruzele cazute pe sol. Sunt protejate de un strat de ceara. Se deplaseaza pe tulpini si
ramuri, fixandu-se cu trompa de tesuturi. In luna mai apar adultii.

Paianjenul brun al pomilor (Brobia rubrioculusv)

Femela daunator, care a iernat in jurul coletului pomilor, migreaza primavara pe

muguri, frunze si inflorescente. Are 5-6 generatii pe an. Produce acelasi gen de daune
ca si paianjenul rosu.

Viespile cu fierastrau (Hoplocampa minuta si H. flava)

Distrug fructele de prun: larvele tinere rod sarnburii cruzi, iar pe masura intaririi
samburilor, rod pulpa sapand galerii in care se gasesc excrementele larvare si resturile
de hrana. O singura larva poate distruge 4-6 fructe, care raman nedezvoltate si cad.
Larvele le parasesc si patrund in pamant, unde vor ierna in comun. Are o singura
generatie pe an. Adultii se hranesc cu nectar si polen. O femela depune 5o-6o oua cate
unul intr-o floare.

Viespea samburilor (Eurytorma schreineri)

Larvele tinere rod samburii cruzi de prun, iar pe masura intaririi samburilor, rod
pulpa fructului, sapand galerii in care se gasesc fecalele larvei si resturi de hrana.
Fructele atacate raman mici si cad. Larvele ierneaza in pamant. Ouale sunt depuse in
flori.

Omizi defoliatoare

In acest grup de daunatori se inscriu: omida paroasa a dudului, nalbarul (fluturele

alb) si.fluturele auriu. .

a) Omida paroasa a dudului: ataca pe langa mar, par, dud si alte specii cum sunt
ciresul, visinul, prunul nucul si vita de vie. Ouale depuse pe partea inferioara a
frunzelor sunt acoperite cu o pasla albicioasa. Larvele se hranesc cu frunze si isi
formeaza cuiburi mici din 2-3 frunze prinse intre ele cu fire de matase. Frunzele atacate
se ingalbenesc, devin apoi brune si se usuca. In ultima faza, omizile rod frunzele in
intregime, lasand numai nervurile mai graase. Frunzele atacate sunt infasurate laolalta
cu fire de matase, formandu-se cuiburi mari. Cand atacul acestui daunator este foarte
puternic, toata coroana pomului isi pierde frunzele. Omizile pot roade si coaja fructelor.

b) Nalbarul produce, de asernenea, pierderea frunzelor pomilor fructiferi. Larva acestui

daunator ierneaza in cuiburi formate din frunze legate intre ele cu fire de matase si
agatate de ramurile pomilor. Primavara rod mugurii si apoi frunzele (mai ales fata supe-
rioara a frunzelor). Ouale sunt depuse pe tata inferioara a frunzelor .

c) Fluturele auriu are acelasi efect si anume caderea frunzelor.lerneaza tot in cuiburi
formate din frunze impletite cu fire de matase si care se gasesc mai ales in varful ramu-
rilor.Primavara rod mugurii si apoi frunzele. Ouale depuse pe partea inferioara a
frunzelor, sunt acoperite cu pete aurii, dand aspectul de: pasla.

Cotarul verde (Cheimatobia brumata)

La invazii, acest daunator produce defolieri, mai ales cand se asociaza cu

Iarvele de torticide. Larvele se hranesc cu muguri la inceputul primaverii, iar.apoi cu flori
si frunze. De obicei se.ascund intre doua frunze. Toamna tarziu femelele depun oua pe
ramuri. Are o singura genera.sie pe an.

Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi)

Nu ataca numai marul, ci si ceilalti porni fructiferi. Acest daunator impiedica hranirea
normala a fructelor cu substante nutritive, ceea ce va duce la scaderea greutatii
fructelor. Larvele paianjenului rosu se 'hraneste cu seva mugurilor, a frunzelor, petalelor
si sepalelor. Ouale de vara sunt .depuse pe frunze, iar ouale da iarna pe partea
inferioara a ramurilor, in jurul ramiilcatiilor, prec um si in crapaturi.

Afide (Hylopterus prum)

Se mai nurneste paduchele cenusiu al prunului. Ataca in prima jumatate a verii,

frunzele si lastarii de prun si de alte samburoase. In urma atacului, lastarii se inchir-
cesc, iar frunzele se incovoaie sub greutatea indivizilor si capata culoarea alb-cenusie.
Au 3-5 generasii pe an dintre care ultima, prezinta si formele aripate. .

Viermele prunelor (Grapholita tunebrana)

Ataca fructele de prun, care.raman pipernicite si prezinta adesea la suprafata lor pete
violacee si un lichid lipicios propriu. Aceste prune bolnave se coc inainte de vreme si
cad. Larva intra in pulpa fructului si sapa o galerie pana la sarnbure, cu care se
hraneste, La maturitate, viermele paraseste fructul si se retrage in scoarta pornului
unde se transforma in pupa. lerneaza in scoarta. Ouale sunt depuse pe frunze si pe
fructe.

Acarianul galicol al prunului

Ataca livezile de prun, debilitand pomii. Florile avorteaza, fructele raman mici si
contin putine substante zaharoase. Are doua generatii pe an. lerneaza in interiorul unor
gale formate la baza ramurilor anuale sau la baza formatiunilor fructifere. Oalele sunt
sferice, turtite, cu diametrul de 1-3 mm. Inelar, in jurul lastarului se gasesc 5-12 gale.
Intr-o gala ierneaza 25oo indivizi. Prirnavara se usuca, iar acarienii care s-au hranit cu
sucul galelor, migreaza prin orificii, pe alte organe (lastari in formare, coditele fructelor
in formare) de unde sug sucul. Daca nu ati stiut, gala este o hipertrofiere (crestere) a
tesuturilor produsa de enzime salivare.

Sfredelitorul tulpinilor (Cossus Cossus)

Pomii atacati au spre baza trunchiului orificii circulate inconjurate de rumegus si

un lichid roscat cu un miros caracteristic. Din cauza galeriilor sapate in trunchi si in
ramuri, pomii se debiliteaza, si, cu timpul se rup la un vant puternic, sau se usuca.
Larvele sapa in prima primavara galerii ascendente si oblice in lemn, secretand o
substanta coroziva cu un miros specific. Inaintea impuparii din primavara urmatoare,
perforeaza coaja in modul amintit.