CORNELIU ZELEA CODREANU organizam un centru de actiune si de rezistenta româneasca, si prin

lovituri date cu maiestrie sa zdruncinam inamicul, sa mentinem o

stare de spirit de neaplecare, si sa întretinem o scânteie de nadejde
PENTRU LEGIONARI
în mijlocul masei românesti din sate si orase. Am depus cu totii
juramânt în mijlocul padurii seculare. Era aceasta padure un colt al
În acest volum este scrisa povestea tineretii mele, de la 19 la 34 ani, acelui vestit codru al Tigheciului, pe cararile caruia, în decursul
cu simtirile, credinta, gândurile, faptele si greselile ei. istoriei Moldovei, multi dusmani îsi gasisera moartea. Am hotarât sa
ne procuram arme si munitii, sa pastram un secret desavârsit, sa
facem recunoasteri si exercitii de lupta în padure si sa gasim o forma
CORNELIU ZELEA CODREANU care sa mascheze intentia noastra.

CUVANT INAINTE Forma am gasit-o usor si în scurt timp am pus-o în practica: o

societate cultural-nationala a elevilor liceului din Husi, careia i-am dat
LEGIONARI, numele: "Mihail Kogalniceanu". Ea a fost aprobata de directiunea
liceului. Au început sezatori si conferinte în oras. În public tratam
obisnuitele subiecte, dar în padure faceam exercitii de lupta. Arme
Scriu pentru familia noastra legionara. Pentru toti legionarii: din sat, pe vremea aceea erau pe toate drumurile încât în vreo doua
din fabrica si din universitate. saptamâni ne adunasem tot ce ne trebuia.

Nu tin seama de nici un fel de regula impusa autorilor de carti. N-am ***
timp. Scriu în fuga condeiului, de pe câmpul de lupta, din mijlocul
atacurilor. La ora aceasta suntem înconjurati din toate partile.
Dusmanii ne izbesc miseleste si tradarea musca din noi. Era în timpul acela o stare de haos în tara, pe care noi desi copii,
abia trecuti de 18 ani, o întelegeam prea bine. Lumea se afla sub
impresia revolutiei bolsevice care se desfasura în toiul ei la câtiva
De doi ani de zile stam legati cu lanturile infamei cenzuri. pasi de noi. Taranimea din instinct se opunea acestui val distrugator,
dar complect dezorganizata, nu prezenta o posibilitate serioasa de
De doi ani de zile numele nostru si acela de legionar nu sunt tolerate rezistenta. Muncitorimea însa aluneca vertiginos spre comunism,
în ziare decât pentru a fi insultate. Curge asupra noastra ploaie de întretinuta sistematic în cultul acestor idei, de presa jidaneasca, si în
miselii în aplauzele dusmanilor si în sperantele lor ca vom pieri. Dar general de toata jidanimea oraselor. Fiecare jidan, comerciant,
acesti cavaleri ai lasitatii, ca si stapânii lor, se vor convinge, de altfel, intelectual sau bancher-capitalist, în raza sa de actiune, era un agent
în curând, ca toate atacurile în care si-au acumulat nadejdile de al acestor idei revolutionare anti-românesti. Românii intelectuali erau
nimicire a miscarii legionare, toate framântarile si toate sfortarile indecisi, aparatul de stat dezorganizat. Din moment în moment, te
disperate, ramân încercari zadarnice. Legionarii nu mor. Drepti, puteai astepta, fie la o izbucnire interna a unor elemente organizate
nemiscati, neînvinsi si nemuritori, privesc pururea biruitori la toate si decise, fie la o navalire de peste Nistru. Aceasta actiune externa
zvârcolirile urii neputincioase. coordonata cu aceea a bandelor iudeo-comuniste din interior, care,
napustindu-se asupra noastra, distrugând podurile si aruncând în aer
depozitele de munitii, ar fi hotarât de soarta noastra ca neam.
Îmi este indiferenta parerea pe care ar putea s-o aiba lumea
nelegionara si nu ma intereseaza efectele pe care ele l-ar avea în
acea lume. În atari împrejurari, framântati de gânduri si tremurând de grija vietii
si libertatii tarii noastre abia unita, în urma unui greu razboi, a încoltit
în mintea noastra de tineri ideea unei actiuni care ne-a adus la
Eu vreau ca voi, soldati ai unor alte orizonturi românesti, citind juramântul din padurea Dobrinei.
aceste amintiri sa recunoasteti în ele propriul vostru trecut si sa va
aduceti aminte de luptele voastre. Sa retraiti suferintele îndurate si
loviturile primite pentru neam. Sa va umpleti inimile de foc si de Facusem cinci ani de liceu militar la Manastirea Dealului, la umbra
hotarâre în lupta grea si dreapta, în care v-ati înclestat si din care capului lui Mihai Viteazul si sub ochiul cercetator al lui Nicolae
avem cu totii porunca de a iesi: biruitori sau morti. La voi ma Filipescu. Acolo sub comanda Maiorului si apoi Colonelului Marcel
gândesc când scriu. La voi, acei care veti trebui sa muriti, primind cu Olteanu, Comandantul scolii, a Capitanului Virgil Badulescu, a
seninatatea stramosilor Thraci, botezul mortii. Si la voi, acei ce veti Locotenentului Emil Palangeanu si sub îndrumarea profesorilor, mi-
trebui sa pasiti peste morti si mormintele lor, ducând în mâinile am facut o severa educatie ostaseasca si mi-am capatat o
voastre steagurile triumfatoare ale Românilor. sanatoasa încredere în puterile mele.

De altfel, educatia militara de la Mânastirea ma va urmari toata viata.

Ordinea, disciplina si ierarhia turnate la o vârsta frageda în sângele
meu, alaturi de sentimentul demnitatii ostasesti, vor forma un fir rosu
de-a lungul întregii mele activitati viitoare.

PASIND ÎN VIATA Tot aici am fost învatat sa vorbesc putin, fapt care mai târziu ma va
duce la ura contra vorbariei si a spiritului retoric. Aici am învatat sa-
MARTIE 1919 - ÎN PADUREA DOBRINA mi placa transeea si sa dispretuiesc salonul.

În primavara anului 1919, iata-ne adunati într-o dupa-amiaza în Notiunile de stiinta militara capatate acum ma vor face sa judec mai
padurea Dobrina care sta de straja pe înaltimile din jurul Husului. târziu totul prin prisma acestei stiinte.
Cine? Un grup de vreo 20 elevi de liceu din cursul superior. A 6-a, a
7-a, a 8-a. Iar cultul sentimentului demnitatii de om si de ostas, în care m-au
crescut ofiterii, îmi va crea greutati si ma va expune la suferinte, într-
Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o o lume lipsita adesea si de onoare si de simtul demnitatii.
problema grava, desi viata noastra abia înmugurea. Ce facem daca
vin bolsevicii peste noi? Parerea mea, asupra careia au cazut si Vara lui 1916 am petrecut-o acasa la Husi.
ceilalti de acord, era aceasta: daca armata bolsevica va trece Nistrul
si apoi Prutul ajungând sa încalce si locurile noastre, noi sa nu ne
supunem, ci sa ne retragem cu totii în padure înarmati. Aici sa Tatal meu era concentrat de doi ani si plecat cu regimentul în
Carpati.
Într-o noapte m-a trezit din somn mama mea care, plângând si LA UNIVERSITATEA DIN IASI - SEPTEMBRIE 1919
închinându-se, mi-a spus: "Scoala, ca trag clopotele la toate
bisericile". Era 15 August 1916, Sfânta Maria. Am înteles ca s-a
Vara a trecut. În toamna mi-am dat bacalaureatul si grupul nostru s-a
decretat mobilizarea si ca în acel moment armata româna a trecut
despartit îndreptându-se fiecare spre universitati.
muntii.

De la Dobrina nu ne-au ramas decât amintirile de a ne apara tara în

Cuprins de emotie, îmi tremura trupul. Peste trei zile am plecat de
contra valurilor de vrajmasie care se ridicau amenintatoare si
acasa dupa tatal meu, împins de dorul de a fi si eu printre luptatorii
dinlauntru si din afara hotarelor.
de pe front. În sfârsit, dupa multe peripetii, am ajuns la acelasi
regiment în care era si tatal meu comandant de companie,
Regimentul 25 Infanterie de sub comanda colonelului V. Piperescu, ***
pe când înainta în Ardeal pe valea Oituzului.
Plecam din Husi în momentul acestei raspântii pentru fiecare tânar,
Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavând decât 17 ani, înscrierea la universitate, mult asteptata înscriere la universitate! Ca
comandantul regimentului a refuzat sa ma primeasca voluntar. Totusi pregatire aveam bagajul de cunostinte pe care mi-l daduse liceul.
am luat parte la înaintarea si retragerea din Ardeal, iar la 20 Literatura de senzatie, de pervertire sufleteasca ce astazi ocupa un
septembrie când tatal meu a cazut ranit deasupra Sovatei pe loc important în procesul de formatie al elevului de liceu - spre
muntele Ceres-Domu, i-am fost de folos, ajutându-l în fata inamicului nenorocirea lui - eu n-am gustat-o. Pe lânga literatura fireasca a
care înainta. Desi ranit, a refuzat sa se lase evacuat conducându-si clasicilor români citisem toate articolele din "Semanatorul" si
compania tot timpul retragerii si apoi în grelele lupte cari au urmat la "Neamul Românesc" ale lui N. Iorga si A. C. Cuza. Tatal meu le avea
Oituz. în niste lazi, în podul casei. În ceasurile libere, ma suiam acolo si ma
ocupam cu acest soi de literatura. Esenta acestor articole cuprindea
manifestarea într-o forma înalta, a celor trei idealuri de viata ale
Într-o noapte pe la ora doua, regimentul a primit ordin de înaintare.
poporului român:
Ofiterii îsi inspectau în tacere de mormânt trupele masate pe sosea.

1) Unirea tuturor Românilor.

Tatal meu fusese chemat de colonel. Revenind dupa putin timp îmi
spune: "N-ar fi bine sa te întorci tu acasa? Noi o sa intram în lupte si
nu e bine sa murim amândoi aici, caci mama ramâne acasa cu sase 2) Ridicarea taranimii prin împroprietarire si drepturi politice.
copii mici, fara nici un sprijin. Si Colonelul m-a chemat si mi-a spus
ca nu vrea sa-si ia raspunderea ramânerii tale pe front".
3) Rezolvarea problemei jidanesti.

Simteam ca e cu sufletul îndoit: ezita sa ma lase în miezul noptii

Doua maxime însoteau manseta tuturor publicatiilor nationaliste din
singur, în câmp, pe drumuri necunoscute, la 40 km. de linia ferata.
acea vreme:

Observând insistenta lui, am predat carabina si cele doua cartusiere

"România Românilor, numai a Românilor si a tuturor Românilor."
si în timp ce coloanele regimentului paseau înainte, pierzându-se în
N.Iorga
linistea si întunericul noptii, eu am ramas singur pe marginea unui
sant, luându-mi apoi drumul catre vechea frontiera.
"Nationalitatea este puterea creatoare a culturii umane, cultura e
puterea creatoare a nationalitatii." A. C. Cuza
Mai târziu, peste un an, la 1 Septembrie, am intrat în Scoala Militara
de Infanterie, de la Botosani, cu acelasi gând de a putea ajunge pe
front. Aici mi-am completat educatia si cunostintele militare, de la 1 Cu mare evlavie ma apropiam de Iasiul pe care nu era român sa nu-l
Septembrie 1917 la 17 Iulie 1918, în compania activa a Scolii iubeasca, sa nu-l înteleaga sau macar sa nu doreasca a-l vedea.
Militare. Cei patru ofiteri distinsi: Colonelul Slavescu, Capitanul
Ciurea, Locotenentul Florin Radulescu si Maiorul Steflea, mi-au
îndrumat pasii pe caile luptelor si al sacrificiilor pentru tara. Multe orase din Moldova au câte o farâma de glorie. Nu putem
pronunta numele: Hotin, Bârlad, Vaslui, Tighina, Cetatea Alba,
Soroca, fara ca sa nu ne simtim sufletul rascolit.
Si acum, dupa un an - 1919 - era pace. Iar noi, copiii cei gata de
moarte, eram raspânditi pe la casele noastre.
Deasupra tuturor însa se ridica Suceava si Iasiul.

Tatal meu, profesor de liceu, a fost o viata întreaga luptator

nationalist. Bunicul meu a fost padurar, strabunicul tot padurar. Suceava cetatea lui Stefan cel Mare, Iasiul orasul lui Cuza Voda.
Neamul a fost din începuturi, în vremuri de restriste, neamul codrilor
si al muntilor. De aceea educatia ostaseasca si sângele din vine Orasul unirii de la 1859, care prin înfiintarea Universitatii, devine
imprimau actiunii de la Dobrina - naiva ca manifestare - o nota de orasul tineretii si a celor mai curate aspiratii ale ei.
seriozitate pe care vârsta noastra frageda n-ar fi presupus-o.
În Iasi au trait: Miron Costin, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail
În acele momente, noi simteam în inimi, sfatul si experienta lor, Eminescu, Ion Creanga, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Iacob
prezenta sirurilor de stramosi, care au luptat pentru Moldova pe Negruzzi, Mihail Kogalniceanu, Simion Barnutiu, Vasile Conta, N.
aceleasi carari nepatrunse de dusmani. Iorga, Ion Gavanescul. Aici lumineaza ca un far, la catedra de
Economie Politica, marea personalitate a profesorului Cuza.
Universitatea devine o scoala a nationalismului; Iasiul, orasul marilor
avânturi românesti, al înaltimilor, al idealurilor, al aspiratiunilor
noastre nationale. Mare prin durerile de la 1917, când aici si-a gasit
refugiul în ceasurile grele mult chinuitul suflet al Regelui Ferdinand,
mare prin destinul de a fi la 1918 orasul unirii tuturor Românilor;
mare prin trecutul sau si mare prin tragedia lui prezenta - caci orasul
celor patruzeci de biserici - moare uitat în fiecare zi sub nemiloasa
cotropire jidaneasca. Iasiul zidit pe sapte dealuri, ca Roma, este si
ramâne cetatea eterna a românismului.
Câte amintiri glorioase! salile facultatilor si devenisera agresivi, din ce în ce mai agresivi.
Întruniri peste întruniri cu mii de studenti, în care se propaga
bolsevismul, se ataca Armata, Justitia, Biserica, Coroana. O singura
Aici s-au auzit pentru prima data rasunând acele armonioase
societate îsi mai pastra un caracter românesc: - Avram Iancu - a
versiuni ale lui Alecsandri:
Bucovinenilor si Ardelenilor de sub conducerea studentului Vasile
Iasinschi.
"Hai sa dam mâna cu mâna,
Universitatea cu traditie de nationalism de la 1860, devenise un focar
Cei cu inima româna" de antiromânism.

........................

Aici, ca nicaieri în alta parte, studentul simte plutind prin vazduh pe

deasupra Iasului tacut, cu chemari nepatrunse si cu îndemnurile lor
sfinte, duhurile marilor înaintasi. Studentul iesean, în linistea noptii
târzii, aude alergând înnebunit de durere pe strazile întortocheate si
straine ale Iasiului, sufletul lui Mihail Eminescu care cânta ca o
naluca:

"Cine-a îndragit strainii, SE PREGATEA REVOLUTIA

Mânca-i-ar inima câinii, Dar nu numai în universitate era aceasta situatie. Masa
muncitoreasca ieseana, cuprinsa aproape în întregimea ei de
comunism, statea gata sa izbucneasca în revolutie. În fabrici se lucra
Mânca-i-ar casa pustia foarte putin. Se tineau ceasuri întregi comitete, consilii, adunari. Se
facea mai mult politica. Ne gaseam în plina sabotare sistematica,
Si neamul nemernicia..." facuta cu plan si cu ordin: - sfarâmati, distrugeti masini, creati starea
de mizerie materiala generala care duce la izbucnirea revolutiei ". Si
într-adevar, cu cât ordinul se executa mai bine, cu atât mizeria se
De acest oras ma apropriam, cu adânca evlavie, în toamna lui 1919 întindea, foamea se proiecta mai amenintatoare si revolta crestea în
atras de marea lui aureola, dar si miscat pentru ca ma nascusem sufletul multimilor.
aici, cu douazeci de ani în urma. Si ca orice copil veneam emotionat
sa revad si sa sarut pamântul natal.
La fiecare 3-4 zile, pe strazile Iasiului, mari demonstratii comuniste.
Cele 10-15.000 de lucratori, înflamânziti si manevrati de mâna
*** criminala de la Moscova, parcurgeau strazile în cântecul
Internationalei, în strigate de: "Jos Armata!", "Jos Regele!", purtând
M-am înscris la Facultatea de Drept. placarde pe care se putea citi: "Traiasca revolutia comunista!",
"Traiasca Rusia Sovietica!".
*
Daca ar fi învins acestia? Am fi avut cel putin o Românie condusa de
un regim muncitoresc românesc? Ar fi devenit muncitorii români
Universitatea ieseana, întrerupta în timpul razboiului, se stapânii tarii? Nu! Ar fi devenit de a doua zi robii celei mai murdare
redeschisese de un an. Studentii vechi, întorsi acum de pe front, tiranii: tirania talmudica, jidaneasca.
pastrau linia traditiei nationaliste a vietii studentesti dinainte de
razboi. Erau împartiti în doua tabere: una sub conducerea lui
Labusca de la Litere si alta sub aceea a lui Nelu Ionescu, de la România Mare, dupa mai putin de o secunda de viata, s-ar fi
Drept. Grupul acestora, redus ca numar, era coplesit de masa prabusit.
imensa a studentilor jidani veniti din Basarabia, toti agenti si
propagatori ai comunismului. Noi, poporul român, am fi fost exterminati fara mila, ucisi sau
deportati pe drumurile Siberiei: tarani, muncitori, intelectuali, cu totii
Profesorii Universitatii, afara de un grup foarte restrâns în frunte cu de-a valma.
A. C. Cuza, Ion Gavanescul si Corneliu Sumuleanu, erau partasii
aceleasi idei de stânga. Profesorul Paul Bujor, unul din exponentii Pamântul din Maramures pâna la Marea Neagra, rupt din mâna
majoritatii, rostise chiar lapidar în plin senat al României: - Lumina românilor, ar fi fost colonizat de mase jidanesti. Aici s-ar fi ridicat
vine de la Rasarit", adica de peste Nistru. adevarata Palestina.

Aceasta atitudine a profesorilor care considerau ca "barbarie" orice Aveam constiinta clara, ca în acele ceasuri juca balanta vietii si a
idee si nota nationalista, a avut ca efect dezorientarea totala a mortii poporului român.
studentilor. Unii sustineau bolsevismul pe fata, altii - cei mai multi -
spuneau: - Orice s-ar zice, a trecut timpul nationalismului, omenirea
merge spre stânga". Grupul Labusca a alunecat de-a binelea în Aceeasi constiinta o aveau toti jidanii, care împingeau de la spate pe
directia aceasta. Grupul Nelu Ionescu, careia ma afiliasem si eu, s-a muncitorii români la revolutie. N-aveau nimic comun cu îngrijorarea,
risipit cu timpul în urma unor alegeri din care iesisem înfrânti. care în acele clipe, tâsnea din ochii si din inimile noastre. Erau
constienti. NUMAI INTELECTUALI ROMÂNI ERAU INCONSTIENTI.
Intelectualii care au învatat carte si care aveau chemarea de a
Înaintarea acestor idei antiromânesti, sustinuta de o masa compacta lumina calea poporului în clipe grele - caci pentru aceasta erau
de profesori si studenti si încurajata de toti dusmanii României intelectuali - lipseau de la datoria lor. Acesti nevrednici în ceasurile
întregite, nu mai gasea în lumea studenteasca nici o rezistenta ACELEA HOTARÂTOARE sustineau cu o inconstienta criminala, ca -
româneasca. Câtiva care mai încercam sa ramânem pe pozitie eram lumina vine de la Rasarit ". Coloanelor revolutionare, care strabateau
învaluiti într-o atmosfera de dispret si dusmanie. Colegii de alte amenintatoare strazile tuturor oraselor, cine sa li se opuna?
pareri, cei cu - libertatea de constiinta" si cu principiul tuturor Studentimea? Nu! Politia? Siguranta? Acestia, când auzeau ca se
libertatilor, scuipau în urma noastra, când treceam pe strada sau pe aproprie coloanele, intrau în panica si dispareau. Nici armata nu le
putea sta în cale. Caci nu era vorba de 1.000 de oameni, ci de Înainte de razboiu venise la Iasi un circ cu atleti. Luptau toate natiile:
15.000, de 20.000, organizati si înflamânziti. Unguri, Turci, Români, Rusi etc. Într-una din seri, când unul singur
batuse pe toti ceilalti luptatori, din mijlocul multimii spectatorilor se
ridica in cetatean, care cere sa lupte si el cu învingatorul. I se admite.
Se dezbraca si lupta începe. În doua minute Ungurul a fost trântit la
pamânt, învins. Românul care biruise în mijlocul sentimentelor de
admiratie de admiratie ale multimii, era Constantin Pancu.

De aceea când a aparut pentru prima data pe strazile Iasiului

chemarea la lupta a lui Pancu, lumea, care are cultul fortei, a primit-o
cu încredere.

Actiunea lui a durat un an. S-a marit în masura primejdiei bolsevice

GARDA CONSTIINTEI NATIONALE
si apoi s-a micsorat în masura scaderii ei.

Într-o seara ploioasa din toamna lui 1919, în sala de mese a Scolii de
La început consfatuiri, apoi întruniri care ajungeau pâna la 5-6 si
Arte si Meserii, unde eram pedagog, un prieten îmi arata o notita
chiar 10000 de oameni. Acestea erau, în perioada critica,
dintr-un ziar.
saptamânale. Aveau loc în sala Principele Mircea si uneori chiar în
Piata Unirii. Printre cei care luau cuvântul regulat eram si eu. Atunci
" Garda Constiintei Nationale tine sedinta asta seara, Joi, ora 9 în am învatat sa vorbesc în fata multimii. Este incontestabil ca Garda
Str. Alecsandri Nr. 3 ". Constiintei Nationale a înaltat într-un moment critic constiinta
nationala a Românilor într-un punct de importanta ca acela al Iasiului
si a asezat-o ca o bariera în fata valului comunist.
Am plecat imediat în goana cu o mare nerabdare de-a cunoaste si a
ma înrola în rândurile acestei organizatii ale carei manifeste de lupta
anticomunista le citisem cu câteva luni înainte. Activitatea aceasta nu s-a marginit numai la Iasi. Ne-am deplasat si
în alte orase. Apoi foaia "Constiinta", care aparea regulat,
patrunsese cu strigatul ei de alarma aproape în toate orasele din
În camera din Str. Alecsandri Nr. 3, amenajata cu banci de lemn de
Moldova si Basarabia.
curând facute, am gasit un singur om de vreo 40 de ani. Statea la o
masa, posomorât si aspru, asteptând sa se adune lumea pentru
consfatuire. Un cap mare, niste brate puternice, pumni grei, statura În domeniul actiunii, ciocnirile între cele doua tabere, ciocniri
mijlocie. Era Constantin Pancu, presedintele Garzii Constiintei inerente, sângeroase, erau aproape zilnice.
Nationale.
Din ele noi ieseam cu mai multi raniti. Situatia aceasta de încordare
M-am prezentat, spunându-i ca sunt student si ca doresc sa fiu primit a durat pâna în primavara. Dupa doua mari victorii ale noastre,
ca soldat în Garda. M-a primit. Am asistat la consfatuire. Venisera puterea ofensiva a adversarilor a fost cu mult redusa.
vreo 20 de persoane: un tipograf culegator, Voinescu, un student,
vreo 4 mecanici de la R. M. S., vreo doi de la calea ferata, câtiva
meseriasi si muncitori, avocatul Victor Climescu, un preot. S-au
discutat câteva chestiuni în legatura cu dezvoltarea si avântul luat de
miscarea comunista în diverse fabrici si cartiere si apoi probleme de
organizare a Garzii.

Din seara aceea drumul meu se bifurca: jumatate în lupta de la

universitate si jumatate cu Constantin Pancu, în rândurile
muncitorimii. Eu m-am legat sufleteste de acest om si am ramas cu
el, sub conducerea lui, tot timpul pâna la desfiintarea organizatiei.
OCUPAREA REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI DE CATRE
GARDA CONSTIINTEI NATIONALE

Era pe la 10 sau 11 Februarie 1920. De doua saptamâni se vorbea

de greva generala în toata tara. Se apropia batalia decisiva. Pe la
ora 12, se zvoneste în oras ca la Regie, unde erau circa 1.000 de
lucratori, s-a declarat greva, a fost arborat drapelul rosu, tablourile
Regelui au fost date jos si sfarâmate în picioare, iar în locul lor
asezate fotografiile lui Karl Marx, Trotzki si Racowski.

Oamenii nostri au fost batuti, mecanicii de la masini, care erau din

CONSTANTIN PANCU
Garda, raniti. La ora 1, suntem la sediu adunati cam o suta. Ce
facem ? Pancu prezideaza discutia. Doua pareri. Unii sustineau sa
Constantin Pancu, numele acesta flutura pe acea vreme pe buzele trimitem telegrame guvernului, cerând interventia armatei. Eu eram
tuturor Iesenilor din ambele tabere, rostit cu nadejde de Români si cu de parere sa mergem toti cei prezenti la Regie si cu orice risc sa
groaza de ceilalti, nu era un intelectual. dam steagul jos. Se admite punctul meu de vedere. Am luat steagul
nostru si la ora 1 am pornit cu Pancu în frunte pe Lapusneanu si
Pacurari, în mars fortat, cântând "Desteapta-te Române". În
Era meserias. Instalator de apa si electricitate. Nu avea mai mult
apropierea fabricii, în strada, câteva grupuri de comunisti sunt date
decât patru clase primare. Avea o minte clara, asezata, pe care si-o
peste cap.
îmbogatise singur cu suficiente cunostinte. Douazeci de ani se
ocupase cu probleme muncitoresti. De mai multi ani era presedintele
corporatiei metalurgice. Vorbitor de mâna întâia. La tribuna, în fata Intram în curtea fabricii. Patrundem în cladire. Ma urc cu steagul
multimii, impunea. Un suflet si o constiinta clar româneasca. Îsi iubea pâna la acoperis si îl înfig sus. De acolo încep sa vorbesc. Apare
tara, armata, Regele. Un bun crestin. O musculatura de luptator de armata si ocupa fabrica. Noi ne retragem cântând. Ne reîntoarcem la
circ si o forta în adevar herculeana. Iesenii îl cunosteau înca demult. sediu. Ne gândim: Incursiunea noastra rapida a fost buna. În oras
vestea atitudinii pe care am avut-o se raspândeste ca fulgerul. Totusi Din urma vin ai nostri. Trec si ei, dar nu se mai pastreaza tacerea.
greva continua. Armata nu poate decât sa pazeasca steagul, ea nu Încep înjuraturi, amenintari de ambele parti. Nici o încaierare. Ne
poate pune fabrica în miscare. Ce facem ? În mintea noastra îndreptam compacti pe linia ferata spre gara Iasi. Pe deasupra
încolteste o idee. Sa cautam în tot Iasiul mâna de lucru si sa atelierelor bate vântul în pânza tricolorului biruitor.
deschidem fabrica. În trei zile, 400 de lucratori noi, adunati din toate
colturile Iasiului, sunt introdusi în fabrica. Aceasta începe sa
Efectul moral al acestei actiuni este incomparabil. Iasiul huieste. Pe
functioneze. Greva a esuat. Peste doua saptamâni, jumatate din
strada nu se vorbeste decât de Garda Constiintei Nationale. Un
grevisti cer sa fie reprimiti la lucru. Victoria noastra e mare.
curent de redesteptare româneasca pluteste prin aer. Trenurile duc
mai departe, spre cele patru parti ale tarii, reînvierea.
Cel dintâi pas catre greva generala este respins. Planurile
consortiului iudeo-comunist încep sa fie dejucate. Actiunea aceasta a
Ne dam seama, ca bolsevismul va fi învins, pentru ca în fata lui, la
avut un rasunet puternic în rândurile românesti, ridicându-le moralul.
dreapta, la stânga s-a ridicat o bariera de constiinta care nu-i va mai
permite sa se extinda.

Toate drumurile de înaintare îi sunt închise. De acum va trebui sa

dea înapoi.

Nu mult dupa aceasta a intervenit si actiunea întreprinsa de guvernul

Generalului Averescu care a taiat orice perspectiva acestei miscari.

STEAGUL TRICOLOR DEASUPRA ATELIERELOR DE LA

NICOLINA

Cel mai puternic centru comunist îl formau Atelierele C.F.R. de la

Nicolina. Aici erau peste 4.000 de lucratori, aproape toti bolsevizati.
Cartierele din jurul acestor ateliere, Podul Ros, Socola si Nicolina
erau cotropite de un numar considerabil de jidani. De aceea
conducatorul din Iasi al miscarii comuniste, Doctorul Ghelerter si
aghiotantul sau, Gheler, îsi fixasera aici punctul de rezistenta. SOCIALISMUL NATIONAL-CRESTIN. SINDICATELE NATIONALE

Nu trecuse o luna de la înfrângerea suferita la Regie si ca un semnal Garda Constiintei Nationale a fost o organizatie de lupta, de
de începere a grevei generale si a luptei decisive, apare steagul rosu darâmare a adversarului.
fluturând pe ateliere. Greva este declarata. Miile de lucratori
parasesc atelierele. Autoritatile sunt neputincioase.
De multe ori vorbeam cu Pancu în serile lui 1919, caci necontenit
eram împreuna si aproape regulat la masa sa. Si-i spuneam:
Noi convocam pentru a doua zi, prin manifeste, pe toti Românii la o
întrunire în sala Principele Mircea. Dupa discursuri, iesim cu
- Nu-i de-ajuns sa învingem comunismul. Trebuie sa si luptam pentru
steagurile afara si pornim întreaga multime spre Nicolina. În Piata
dreptatea muncitorilor. Au dreptul la pâine si dreptul la onoare.
Unirii, autoritatile ne opresc si ne sfatuiesc sa nu mergem, deoarece
Trebuie sa luptam în contra partidelor oligarhice, creând organizatii
sunt peste 5.000 de comunisti înarmati care ne asteapta si vor fi mari
muncitoresti nationale care sa-si poata câstiga dreptatea în cadrul
varsari de sânge.
statului, nu în contra statului.

Noi apucam atunci din Piata Unirii spre gara.

Nu admitem nimanui ca sa caute si sa ridice pe pamântul românesc
alt steag decât acela al istoriei noastre nationale. Oricâta dreptate ar
Aici arboram drapele pe depou si pe cladirea garii. Apoi ocupam un putea avea clasa muncitoare, nu-i admitem ca sa se ridice peste si
tren care se afla la peron si pornim cu el spre Nicolina. În gara împotriva hotarelor tarii. Nu va admite nimeni ca pentru pâinea ta sa
Nicolina cineva schimba macazul si patrundem cu tren cu tot în pustiesti si sa dai pe mâna unei natii straine de bancheri si camatari,
ateliere. Coborâm. În ateliere, nimeni. Pe una din cladiri, steagul tot ce a agonisit truda de doua ori milenara a unui neam de muncitori
rosu. Eu încep sa ma catar pe niste trepte de fier prinse în perete si de viteji. Dreptatea ta, în cadrul dreptatii neamului. Nu se admite
luând în gura un steag tricolor. Cu oarecare greutate, pentru ca era o ca pentru dreptatea ta sa sfarmi în bucati dreptatea istorica a natiei
înaltime mare, ajung pâna la acoperis. Ma ridic deasupra si ma careia apartii.
târasc pâna la vârf. Smulg steagul rosu si în mijlocul uralelor în
adevar de nedescris, care se prelungesc câteva minute, ridic si leg
Dar nici nu vom admite ca la adapostul formulelor tricolore, sa se
steagul tricolor. De acolo am vorbit. Dincolo de ziduri, comunistii se
instaleze o clasa oligarhica si tiranica, pe spatele muncitorilor de
aduna mereu în masa compacta si manifesteaza amenintator. O
toate categoriile si sa-i jupoaie literalmente de piele, fluturând prin
muzica infernala. Înauntru urale, afara huiduieli si înjuraturi. Cobor
vazduh necontenit: Patrie - pe care n-o iubesc - Dumnezeu - în care
încet pâna jos. Pancu da ordin de plecare. La poarta însa comunistii
nu cred, - Biserica - în care nu intra niciodata, - si Armata - pe care o
masati bareaza iesirea si striga: "Sa vina Pancu si Codreanu !".
trimit la razboi cu bratele goale.
Trecem 30 de metri înaintea multimii si pornim spre poarta. La mijloc,
Pancu, în dreapta un meserias, Margarint si în stânga eu. Toti trei cu
mâinile în buzunare pe revolvere înaintam fara sa vorbim nimic. Cei Acestea sunt realitati, care nu pot fi embleme pentru escrocherie
din poarta ne privesc tacuti si nemiscati. Iata-ne la câtiva pasi. Ma politica în mâna unor scamatori imorali.
astept la un tiuit de glont pe la ureche. Pasim înainte drepti si
hotarâti. Totusi un moment sufletesc neobisnuit. Suntem la doi pasi.
Comunistii se dau într-o parte si alta lasându-ne loc liber. Pe o Am început apoi organizarea muncitorilor în sindicate nationale si
distanta de aproape zece metri, trecem într-o tacere mormântala, chiar a unui partid politic: "Socialismul national-crestin" (1. Nu
prin mijlocul lor. Nu ne uitam nici la dreapta nici la stânga. Nu se auzisem pe acea vreme de Adolf Hitler si de National-Socialismul
aude nimic, nici macar rasuflarea omeneasca. german.). Pancu a scris atunci:
 Subsemnatii meseriasi, muncitori si functionari ai Fabricii de tutun
R.M.S., întruniti aseara, Luni 2 Februarie 1920 în localul "Garzii
Constiintei Nationale" Str. V. Alecsandri No. 3, sub presedintia D-lui
C. Pancu, presedinte activ al Garzii, fata cu tendintele criminale ale
unor indivizi care servesc alte interese decât acelea ale Neamului lor
si fata cu propaganda pe care o fac, pentru a lovi si în bunul mers al
acestei institutii ti în existenta noastra a acelor care muncim de o
viata întreaga pentru bucatica de pâine, care e si singura hrana a
noastra si a copiilor nostri, noi muncitori români cinstiti si legali care
întelegem sa mergem sub steagul tarii noastre, si care întelegem sa
CREZUL SOCIALISMULUI NATIONAL-CRESTIN mergem pe drumul pe care îl dicteaza interesele supreme ale
neamului acestuia, pentru bunul mers al acestei institutii, pentru a
face sa se înceteze odata propaganda dusmanului printre rândurile
"Cred într-unul si nedespartit Stat Român de la Nistru la Tisa,
noastre, am hotarât sa ne constituim într-un sindicat national
cuprinzatorul tuturor Românilor si numai al Românilor, iubitor de
profesional, pentru care am ales urmatorul comitet si un delegat al
munca, cinste si în frica lui Dumnezeu cu durere de tara si neam.
"Garzii Constiintei Nationale".
Datatorul de drepturi egale, civile si politice la barbati si femei.
Protector al familiei, salariind functionarii si muncitorii pe baza
numarului de copii si pe baza muncii depuse, întelegând cantitatea si Urmeaza 183 de semnaturi.
calitatea, si într-unul Stat sprijinitor al armoniei sociale prin
restrângerea numarului de grade; iar pe deasupra salariului
"Constiinta" 9 Februarie 1920. Nr.17 si 18.
socializând fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, si pamântul
distribuit tuturor plugarilor.

Repartizarea beneficiilor între patron (stat sau particular) si muncitori.

Patronul (particular) pe lânga salarierea muncii sale va primi un
procent descrescând proportional cu marimea capitalului. Si într-unul
Stat asigurator al muncitorilor prin "fondul riscurilor". Întemeietor de
depozite de hrana si îmbracaminte pentru muncitori si functionari
care organizati în sindicate nationale vor avea reprezentanti în
comitetele administrative de pe lânga diferite institutii industriale,
agricole si comerciale.
UN TABLOU FIDEL AL SITUATIEI LA 1919
Si într-unul mare si puternic "parinte al muncitorilor" si Rege al
taranilor, "Ferdinand I-iu", care pentru fericirea României totul a jertfit
Încerc sa redau momentul de la 1919-20, luând din ziare si manifeste
si care pentru mântuirea noastra una cu poporul s-a facut. Care în
ceea ce cred a fi semnificativ.
fruntea ostilor de la Marasti si Marasesti a biruit, si care din nou cu
dragoste si încredere se uita catre ostasii ce-i datoreaza credinta, si
care vor gasi în cazarmi o adevarata scoala a natiunii, pe care sa o Primul manifest lansat de Constantin Pancu în Iasi în August 1919,
treaca în termenul de un an. lipit pe toate zidurile Iasiului, într-un moment de dezorientare
generala, este semnalul de lupta al Iasiului muncitoresc românesc:
Într-un tricolor înconjurat cu razele Socialismului National-Crestin,
simbol de armonie între fratii si surorile României Mari. "APEL CATRE MESERIASI, MUNCITORI, SOLDATI SI TARANI
ROMÂNI
Într-una Sfânta Biserica Crestina cu Preoti traind din Evanghelie si
care sa se jertfeasca apostoleste pentru luminarea celor multi. Fratilor,

Marturisesc alegerea ministrilor de catre Camera, suprimarea Dupa ani de groaznice lupte lumea sarbatoreste pacea între oameni,
Senatului, organizarea politiei rurale, impozitul progresiv pe venit, conducatorii luminati din toate tarile civilizate se silesc sa înlature
scoli de agricultura si meserii la sate, "cercusoare" pentru gospodine razboiul prin întemeierea unei legi pentru unei vietuiri pasnice în
si adulti, azile pentru invalizi si batrâni, case nationale, cercetarea viitor.
paternitatii, aducerea legilor efectiv la cunostinta tuturor, încurajarea
initiativei particulare în interesul Neamului si dezvoltarea industriei
Dar iata ca din rasarit se aud glasuri de ura care vadesc nazuinta
casnice taranesti.
dusmanilor nostri de a ne sfâsia, prin învrajbire si neîntelegerile
dintre noi. Din Rusia, stapânita de întunericul învataturilor gresite,
Astept învierea constiintei nationale la cel din urma pastor si pornesc îndemnuri de lupta la foc si la uciderea fratilor de acelasi
coborârea celor luminati în mijlocul celor truditi spre a-i întari si ajuta sânge.
în adevarata fratie, temelia României de mâine. Amin!
Din Ungaria, care-si plânge marirea de altadata, se aud aceleasi
"Garda Constiintei Nationale" îndemnuri. Dusmanii din rasarit s-au unit cu cei din apus ca sa
tulbure linistea noastra pentru ca apoi sa ne poata cotropi.
Ziarul "Constiinta", Luni 9 Februarie 1920.
Strainii de peste hotare încearca sa împarta paharul cu otrava între
noi, prin înstrainatii care traiesc la sânul tarii noastre. Ei au cutezanta
Ne-am apucat apoi de organizarea sindicatelor nationale.
sa spuna ca îndemnurile lor le fac în numele pacii, în numele
dreptatii si al libertatii, în numele muncitorilor. Cuvântul lor e
Iata un proces-verbal de constituire a unui sindicat. Îl public pentru a minciuna, îndemnul lor e venin omorâtor, caci:
scoate în relief constiinta muncitorimii iesene în acele ceasuri:
Ei zic ca voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omorând pe cei mai
"Proces-verbal vrednici.
Cer libertatea, dar cu amenintari de moarte, silesc lumea sa li se jurul tronului si uniti sub umbra steagului tricolor vegheati la linistea
supuna. tarii.

Doresc înfratirea, dar ei seamana ura, nedreptatea si desfrâul în Spuneti strainilor si înstrainatilor care încearca sa ne tulbure, ca în
mijlocul popoarelor. jurul nostru s-a format o garda nationala care vegheaza si va lupta
contra celor ce voiesc sa semene neîntelegeri între noi.
Mai mult înca: ei zic ca voiesc desfiintarea capitalului câstigat prin
sudoarea fruntii. Români de pretutindeni, muncitori, meseriasi, soldati si tarani, fiti
vrednici de stramosii nostri si de înaltimea vremurilor pe care le
traim.
Ne spun ca nu voiesc razboiul dar ei se razboiesc.

(ss) Cercul român al meseriasilor, Sindicatul tractiunii C.F.R.,

Cer desfiintarea armatei, dar ei se înarmeaza. Ne îndeamna sa
Sindicatul profesional C.F.R., Societatea invalizilor de razboi,
aruncam steagul tricolor, dar voiesc sa ridice în locul lui steagul rosu
Breasla fierarilor etc."
al urii. Sa nu dati crezare manifestelor si îndemnurilor lor precum n-
ati dat crezare manifestelor dusmane când luptati la Oituz, Marasti si
Marasesti. "Constiinta" Anul I. Nr. 1, 30 August 1919.

Datoria oricarui bun Român este de a se îngriji ca si pe viitor

samânta neîntelegerii, pe care o încearca sa o arunce între noi, sa
nu prinda radacini.

Desavârsiti lucrul început prin munca si cinstea voastra. Dusmanii

vostri sunt: lenea, ura si necinstea care domnesc peste hotare si
care ne ameninta si pe noi.

Fiti cu luare aminte! Pastrati-va sufletul curat, nu uitati ca mântuirea

noastra este munca, unirea si cinstea. CONDUCATORII MUNCITORILOR ROMÂNI

Frati soldati, Conducatorii muncitorilor români comunisti, nu erau nici români si

nici muncitori.
Cu credinta în Dumnezeu ati înfrânt puterea vrajmasului. Cu armele
voastre ati tras pentru vesnicie hotarele tarii. La Iasi: Dr. Ghelerter, jidan; Gheler, jidan; Spiegler, jidan; Schreiber,
jidan etc.
Cu sângele vostru ati desavârsit si pecetluit jertfele voastre.
La Bucuresti: Ilie Moscovici, jidan; Pauker, jidan etc.
De aceea nu îngaduiti ca mâini straine si nelegiuite sa strice ceea ce
voi ati savârsit. Pastrati mai departe iubirea de tara si credinta catre În jurul lor o serie de muncitori români rataciti.
Rege. Ati jurat ca veti apara cu ultima picatura de sânge hotarele
Patriei. Paziti-le în luare aminte, contra relelor porniri ale vrajmasilor,
În caz de reusita a revolutiei, presedinte de republica, ce ar fi uzurpat
caci asa au facut parintii si strabunii nostri.
locul maritului Rege Ferdinand, trebuia sa fie Ilie Moscovici.

Frati tarani,
În parlamentul României Mari la 1919, în timp ce toti deputatii si
senatorii tuturor tinuturilor românesti unite, înfiorati de marele act al
Dumnezeul parintilor nostri s-a înduiosat de suferintele noastre si ne- Unirii, se ridicasera în picioare si aplaudau pe Marele Rege
a dat un an îmbelsugat cum rar s-a vazut. Fiti recunoscatori fata de întregitor, acest domn Ilie Moscovici a refuzat sa se ridice, stând jos
bunul Dumnezeu prin munca si credinta voastra. Înnoiti-va puterile ostentativ.
de munca, strângeti cu sârguinta roadele pamântului. Fiti linistiti caci
pamântul din Tisa, Dunare si Marea Neagra, l-ati câstigat în
întregime.

Pastrati-l cu sfintenie, aparati bogatia lui prin munca si iubirea

voastra.

Frati români,

În voi sta nadejdea si puterea acestei tari. Voi sunteti si fericirea zilei
de mâine. Iar voi sa nu va agonisiti blesteme, ci binecuvântari. ATITUDINEA PRESEI JIDANESTI

Dusmanii ne ataca la Nistru si la Tisa. Ei încearca sa tulbure si Este necesar de subliniat atitudinea presei jidanesti în acele
pacea înauntru tarii. momente de mare primejdie pentru neamul românesc. Ori de câte ori
natia româneasca a fost amenintata în existenta ei, aceasta presa a
sustinut tezele care conveneau mai bine dusmanilor nostri.
Mântuirea noastra e munca, cinstea, iubirea de neam si credinta în
Dumnezeu.
Dupa cum, urmarind evenimentele, usor se poate vedea ca aceleasi
teze au fost combatute cu înversunare ori de câte ori ele erau în
Fiti cu luare aminte, chemati la calea adevarata si pe cei care s-au favoarea unei miscari de renastere româneasca.
ratacit si au trecut în rândurile celor fara neam si credinta. Strânsi în
Îngrijorarile noastre au fost pentru ei zile de bucurie, iar bucuriile Deci: incitarea la revolta contra Coroanei, contra formei de
noastre au fost pentru ei zile de doliu. guvernamânt si ordinii legale.

LIBERTATEA INCITAREA LA REVOLTA

Libertatea asa de mult contestata azi miscarii nationale, era atunci ("ADEVARUL" din 11 OCT. 1919)
ridicata la rangul de dogma, întru cât ea trebuia sa serveasca cauza
nimicirii noastre.
"Nebunii! Unde sunt nebunii?"

Iata de pilda ce scria "Adevarul" din 28 Decembrie 1919 sub

"Cum am zis, avem prea multi oameni cuminti si nici un nebun. Ori
semnatura lui Emil D. Fagure (Honigmann):
nebuni ne trebuie. Cei de la 1848 erau nebuni si au dezradacinat
regimul boieresc de atunci...
"...Acordându-se dreptul de libera manifestare partidului socialist, nu
se poate sustine ca se acorda un privilegiu acestui partid. Oricare ar
Ne trebuie si noua nebuni. Cu oameni cuminti care despica un par în
fi partidul care ar voi sa manifesteze, va trebui sa se respecte acest
14 si tot nu se hotarasc, nu este nimic de facut. Ne trebuie cel putin
drept...".
un nebun, daca nu mai multi nebuni. Ce va face nebunul asta, de
unde vreti sa stiu eu?...
URA
...Se cere dar un nebun. Sa vina dar nebunii.
În aceeasi foaie putem citi:
Pâna si socialistii s-au cumintit. Ei au realmente un partid în dosul lor
"Ura trebuie sa fie vesnic calauza contra partidului de ucigasi care a si oameni care n-ar trebui sa aiba frica de nimeni. Frica vad ca n-au.
domnit în cap cu Ion Bratianu". Dar sunt si cuminti. Ca si altadata, I. Nadejde, se tin grapis de starea
legala. Cei de la putere civili si militari vor sa-i scoata. Inutila
încercare. Tactica lor e starea legala. Chiar când sunt împuscati ca
Ura iudaica împotriva Românilor e binecuvântata. E sustinuta; se
la 13 Decembrie 1918, când sunt snopiti în batai, când Frimu este
face apel la ea. Nu e o crima. Nu e o rusine medievala.
coborât în mormânt de zbirii sai, socialistii protesteaza, ce-i drept, cu
multa demnitate, dar nu se abat de la calea legilor.
Când e vorba însa ca Românii sa-si apere drepturile lor încalcate,
actiunea lor este etichetata drept ura si ura devine un semn al
În orice caz, ne trebuie nebuni.
barbariei, un sentiment înjositor pe care nimic nu se poate cladi.

Sa iasa nebunii care sa înceapa actiunea ilegala sau în contra legii,

ORDINEA LEGALA
împotriva starii de lucruri de astazi.

("ADEVARUL" 5 OCT. 1919)

COROANA

"S-a ispravit! Prin <<înaltul>> decret lege, pe timpul perioadei

Coroana a constituit întotdeauna pentru Români un patrimoniu
electorale se instituie un nou regim mult mai aspru ca înainte, al starii
scump. Ea fiind garantia unitatii si a rezistentei noastre în fata
de asediu si al cenzurii, opozitia si tara întreaga este scoasa în afara
oricaror primejdii, jidanii n-au pregetat de a o ataca, de a o insulta si
de lege.
de a o compromite prin orice mijloace.

Este pur si simplu regimul dictaturii militare în care singura coroana

Iata, de pilda, cum trateaza "Dimineata" din 16 Noiembrie 1919, pe
este atot-puternica. Coroana si partidul liberal, iar ca executor al
Regele Ferdinand:
acestor doua vointe este guvernul de generali........ astfel decretul
lege ne interzice atacurile contra coroanei. Daca va fi luat ca un atac
spunerea adevarului ca coroana si-a asumat greaua sarcina de a "Din cauza unei greseli"
conduce singura si cu partidul liberal tara, acest atac va trebui totusi
sa-l dam.
"Un animal are nevoie de preocupari marginite, însa mintea lui
ajunge ca sa le satisfaca. Rareori, foarte rareori, animalul se înseala.
Decretul ne interzice atacul contra formei actuale de guvernamânt, Si astfel, tot inteligenta lui, oricât de mica, îl împiedica de a cadea în
daca prin aceasta se întelege ca nu avem dreptul sa protestam cu greseli grosolane.
toata vehementa contra guvernului actual care este rezultatul vointei
neconstitutionale a doua persoane, noi vom protesta...
Nu tot astfel se întâmpla cu Regele.

Daca alta cale nu este deschisa împotriva acestei stari de lucruri,

Voiesc sa vorbesc de regele creatiunii.
daca am sti ca incitarea la revolta sau contra ordinii asa zise legale,
ar avea un efect, ceea ce din nenorocire nu este n-am ezita un
singur moment sa o facem, caci contra unui regim dictatorial si de Regele creatiunii este mult mai inteligent decât un câne, un cal, un
teroare nu exista alt mijloc de lupta. magar. E cert. Dar pe când nici unul din aceste trei animale n-ar
calca pe marginea unei prapastii, nu s-ar arunca pe valurile apei spre
a se îneca ori n-ar încerca o miscare vatamatoare, regele creatiunii
...Ne socotim în fata unei bande înarmate care se pune în afara de
savârseste în fiecare zi greseli de neiertat.
legi si uzeaza de forte brutale...

...........
Cu toate acestea vom flutura acest steag si cazând vom striga totusi:
jos tirania; traiasca libertatea".
Întelepciunea cere ca Regele sa nu se lase prizonier în mâna unui
singur om si a unui singur partid.
Iata presa jidaneasca de la 1919.
Cu tot respectul sunt dator sa spun Majestatii Sale ca a gresit. Boltile Bisericilor apasa pe umeri neamul omenesc - metaniile îl atrag
Situatia atât de neclara este opera Majestatii Sale. Fiindca la pamânt.
Majestatea Sa cedând unor obsesiuni vinovate si interesate, a fugit
de solutiunile firesti pe care le poruncea situatia interna.
Va fi o procesiune fada. Vor trece pe strazi odajdii de muzeu, sceptre
cu briliante, mitre... Vor trece cruci si patrafire.
Daca nici astazi coroana nu se va hotarî sa intre pe caile firesti care
sunt despartite de interesele viitoare, natura îsi va lua drepturile ei cu
Vor trece barbi. Oratori cu gesturi crâncene îsi vor desface pieptul
înca si mai mare hotarîre.
aratând multimii coasta lor însângerata - vor suge între dinti bureti cu
otet..."
Regele creatiunii este avizat".
Iscalit: M. Sevastos
BISERICA CRESTINA
***
("OPINIA" DIN 10 AUGUST 1919)
Este clar. De aici si pâna la atacarea ofiterilor pentru ruperea
"Nationalistii din Iasi încep sa se agite: sunt însa prea putini si prea epoletilor nu mai este decât un pas. Si tot numai un pas pâna la
bicisnici, de aceea agitatia lor care altadata revolta, astazi este pur si darâmarea bisericilor cu târnacoapele sau pâna la transformarea lor
simplu ridicola. în grajduri sau localuri de petrecere sadica pentru jidanasii de la
"Opinia", "Adevarul", "Dimineata" si neamul lor.
Nationalistii au format o Garda a Constiintei Nationale. S-au lansat
manifeste. Se tin întruniri... Au fost chemati si studentii sovini. Au Am vazut în coloanele acestor ziare, într-un ceas de grea cumpana
venit si preoti de rigoare... Când pretutindeni, din legiuirile cele mai româneasca, toata ura si vicleana uneltire a unei natii vrajmase,
despotice se sterg deosebirile între nationalitati, la noi nationalistii asezata si tolerata aici din mila si numai din mila Românilor. Lipsa de
vor sa accentueze aceste deosebiri... si mai ales în momentul când respect pentru gloria armatei române si pentru sutele de mii de morti
conferinta pacii vrea sa ne impuna în tratat controlul minoritarilor... în uniforma ei sfintita; lipsa de respect pentru credinta crestina a unui
popor întreg.
Când pretutindeni Biserica se desparte de stat, ramânând o afacere
particulara a fiecaruia, la noi nationalistii fac apel la cler pentru Nu era zi sa nu se arunce pe fiecare pagina venin în inimile noastre.
propaganda religioasa organizata si cu caracter de principii...
Din lectura acelor ziare care mi-au crispat sufletul, am cunoscut
Atunci intervine preotul: cu duhul blândetii, el îsi împlânta mâna în adevaratele sentimente ale acestor venetici pe care s le-au dezvaluit,
chica poporului pe care îl bate cu fruntea de lespezile Bisericii pâna fara nici un fel de retinere, în momente în care ne-au crezut doborâti
când îl ameteste. Poporul în Biserica învata umilinta si resemnarea. la pamânt.
Asa a dat Dumnezeu.
Într-un an de zile am învatat atâta antisemitism ca sa-mi ajunga pe
Minciunile acum nu mai amagesc pe nimeni. În zadar nationalistii îsi trei vieti de om. Caci nu poti sa izbesti în credintele sfinte ale unui
anina benzi tricolore la mâneca, în zadar asmuta vulgul intelectual popor, în ceea ce inima lui iubeste si respecta, fara ca sa nu ranesti
împotriva evreilor, în zadar pun preotii în biserici sa ne afuriseasca. în adâncuri si fara ca din rana facuta sa nu picure sânge. Sunt 17 ani
Nu se mai teme nimeni astazi de afuriseala Dumnealor. de atunci si rana sângereaza mereu.

...propovaduim dragostea între oameni. Si dam cu piciorul în usa ***

templelor care adapostesc ura si razbunarea".
Sa-mi fie îngaduit înca odata a-mi îndeplini o datorie sacra, amintind
Iscalit: M. Sevastos aici de acest erou, atlet al muncitorimii crestine, meseriasul
Constantin Pancu, sub a carui comanda am fost si alaturi de care am
stat pâna când "Bestia rosie", asa cum îi spunea el, a fost înfrânta.
PROCESIUNEA

Acestui om - curajului si pieptului lui - se datoreaza salvarea Iasiului

("OPINIA" DIN 26 OCTOMBRIE 1919)
de la nimicire.

"La apelul "Garzii Constiintei Nationale", onoratul cler si-a pus la

Sapte ani mai târziu, acest urias slabit de suferinta si de saracie,
dispozitia manifestantilor barbile, odajdiile si praporii...
umbla ca o umbra pe strazile Iasiului, cerând ajutor pentru a merge
sa se caute de o boala de inima.
Luxul însa de avea la dispozitie un Dumnezeu cu un întreg stat major
ar trebui platit. Noi preferam ca în birul nostru sa se tocmeasca un
A murit bolnav si sarac, uitat si neajutat, în mijlocul unei tari
profesor, nu un preot. Dorim deci separatia Bisericii de stat. Caci nu
nepasatoare si a unui oras pe care l-a aparat cu pieptul sau, în
admitem sa se încurajeze - prin contributia noastra fortata -
ceasurile cele mai grele.
obscurantismul, renuntarea si spiritul de resemnare care mentin
regimurile politiste...

Îndarat spre Evul mediu? Spre inchizitie? Suntem exasperati de

teroarea în sacou si în tunica, nu mai putem suporta si teroarea în
rasa... Cu durere privim manifestatiile de pe strazi cu sfori si cu
epolete - si nu vrem sa mai asistam la defilarea mitrelor si a
basmalelor rosii...

De ajuns.
PRIMUL CONGRES STUDENTESC DUPA RAZBOI - CLUJ, 4, 5, 6 DESCHIDEREA UNIVERSITATII DIN IASI ÎN TOAMNA ANULUI
SEPTEMBRIE 1920 1920

Congresul acesta a avut loc în sala Teatrului National din Cluj, într-o La celelalte centre universitare, liniste. Noi eram însa condamnati la
atmosfera de mare entuziasm, datorita unirii neamului românesc prin razboire.
forta armelor si jertfelor lui. Era cea dintâi întâlnire a tinerilor
intelectuali ai unui popor razletit în cele patru vânturi de soarta si de
Pentru prima oara în istoria Universitatii iesene, senatul universitar
nenoroc. Doua mii de ani si de nedreptati si suferinte se încheiau
anunta deschiderea cursurilor fara preoti si fara serviciul religios.
acum.
Pentru a întelege cineva durerea noastra, trebuie sa stie ca aceasta
solemnitate era, neîntrerupt, de o jumatate de veac, cea mai
Cât entuziasm, câte emotii sfinte, câte lacrimi n-am varsat cu totii! frumoasa sarbatoare a universitatii. Veneau: tot senatul universitar,
toti profesorii, toti studentii si cei nou înscrisi; era prezenta elita
intelectuala a Iasiului. Mitropolitul Moldovei sau Vicarul oficia slujba
Dar pe cât era de mare entuziasmul care ne coplesea inimile prim
în aula, binecuvântând începutul muncii pentru cultura poporului
maretia lui, pe atât era de mare dezorientarea fata de linia viitorului.
român. Dar acum universitatea noastra se dezbraca, printr-un gest al
De aceasta dezorientare a cautat sa profite puterea iudaica. Ea a
senatului universitar, de podoaba traditiei ei semiseculare.
sugerat si pâna la sfârsit a facut presiuni la minister, prin masonerie
si oameni politici, ca la ordinea de zi a congresului sa se puna
intrarea studentilor evrei în centrele studentesti. Mai grav: universitatea Iasiului crestin, cea mai înalta scoala
româneasca, proclama în ceasurile grele de atunci, lupta contra lui
Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din scoala, din institutii, din
Cu alte cuvinte se încerca transformarea unor centre românesti în
tara.
centre mixte româno-jidanesti.. Primejdia era mare: cu bolsevismul
batând la usa si cu perspectiva de a fi coplesiti ca numar de
elemente iudeo-comuniste în propriile noastre centre. Cel putin în Profesorii Universitatii din Iasi, afara de cei 4-5 cunoscuti, au primit
doua dintre ele, Iasi si Cernauti, situatia era tragica. cu mare satisfactie hotarârea pagâna a senatului, acest pas înainte,
care va scoate "stiinta româneasca" din "barbarie" si din
"prejudecatile medievale". Studentii comunisti jubilau, jidanimea
Cu toate acestea, conducatorii congresului, Labusca, presedintele
triumfa, iar noi, câtiva, ne întrebam cu durere: oare cât mai este pâna
Iasiului, cu întreg comitetul, Nazarie, presedintele Bucurestiului, cu
când vor fi darâmate bisericile iar preotii în odajdii rastigniti în altare?
întreg comitetul si cu toate societatile, Puscasu, presedintele Clujului,
erau câstigati de aceste idei. Tinerii studenti sunt foarte influentabili,
mai ales când le lipseste o credinta. Ei se lasa amagiti nu atât prin Un numar de vreo opt studenti nationalisti, care ne aflam în Iasi, am
avantajele materiale imediate care li s-ar oferi, cât mai ales prin umblat zadarnic pe la usile multor profesori, încercând sa-i
magulirile ce li se aduc si prin perspectivele de mare viitor ce li se convingem a reveni asupra masurilor luate. Repetatele noastre
ofera. interventii n-au dus la nici un rezultat.

Tânarul însa va trebui sa stie ca în orice post va fi, este o santinela Si atunci, în ajun, am hotarât un lucru grav: sa ne opunem cu forta la
în slujba neamului si ca a se lasa cumparat, flatat, ademenit, deschiderea universitatii.
înseamna o parasire de post, poate însemna o dezertare sau chiar o
tradare.
Ne-am culcat cu totii în str. Suhupan nr.4, sediul actiunii noastre,
pentru a ramâne grupati. La 6 dimineata eu am plecat înainte cu
Micul nostru grup de la Iasi, invincibil prin hotarârea sa, unit cu Vladimir Frimu, urmând ca ceilalti sa vina dupa noi. Am închis si
grupul bucovinenilor, s-a luptat cu îndârjire timp de doua zile. pâna al baricadat usa din dos a universitatii, lasându-l pe Frimu acolo.
sfârsit a învins. Congresul a admis motiunea propusa de mine, prin
vot nominal, împotriva motiunii sustinuta de întreaga conducere
Eu am facut un afis scris cu creionul rosu, pe care l-am lipit pe usa
studenteasca. Votul acesta cred ca nu l-a dat congresul din
cea mare de la intrare: "Aduc la cunostinta domnilor studenti precum
convingere, ci mai mult impresionat de hotarârea si disperarea cu
si a domnilor profesori, ca aceasta universitate nu se deschide decât
care a fost dusa lupta.
în urma slujbei religioase traditionale".

Studentimea cernauteana, care nu trecea de 60 la numar, s-a purtat

Restul camarazilor n-a venit decât târziu, prea târziu.
admirabil. Micul nostru grup al iesenilor, nu trecea de 20, de
asemenea. Daca mai adaugam înca 20, grupul Ciochina, tot de la
Iasi, lupta de 2 zile a fost de 100 contra 5.000. De la ora 8 au început sa vina studentii. Eu am rezistat singur la usa
pâna la ora 9 si jumatate, când în fata universitatii se adunasera
peste 300 de studenti.
Victoria noastra de atunci a fost hotarâtoare. Centrele studentesti,
daca punctul nostru de vedere ar fi cazut, si-ar fi pierdut caracterul
lor românesc si, în contact cu jidanii, ar fi apucat pe calea În momentul când profesorul Müller de la matematici voia sa intre cu
bolsevismului. Studentimea româna a fost la o mare raspântie. forta, i-am spus: "Când ati intrat profesor la universitate ati jurat pe
cruce. Pentru ce va ridicati cum împotriva crucii? Sunteti un sperjur,
pentru ca ati jurat într-un lucru în care nu ati crezut, iar acum va
Iar cel mai târziu, la 1922, n-am mai fi avut o izbucnire a unei miscari
calcati juramântul.
studentesti românesti, ci poate o izbucnire a revolutiei comuniste.

Atunci studentii, peste 300, în frunte cu Marin, seful comunistilor, cu

Hritcu, cu Ionescu de la Botosani, s-au repezit asupra mea, m-au
ridicat pe sus, au deschis usa de la universitate, m-au introdus în
sala pasilor pierduti, unde m-au purtat ca într-un vârtej de la un capat
la celalalt al salii timp de aproape o jumatate de ora, dându-mi cu
bastoanele si cu pumnii în cap. Nici o aparare si nici o riposta nu mai
era posibila, deoarece eram prins la mijloc si împins din toate partile
primind lovituri de pretutindeni.

În sfârsit am fost lasat. Pe când stateam într-un colt si ma gândeam

la nenorocul înfrângerii mele, au sosit si cei sase. Biruinta
adversarilor n-a durat însa mult pentru ca peste putin timp secretarul Greva generala încercata în Universitatea ieseana, cu ocazia
universitatii s-a coborât de la rectorat si a afisat urmatoarele: "Se arestarii studentului comunist Spiegler, esueaza dupa o zi, deoarece
aduce la cunostinta tuturora ca rectoratul a hotarât ca universitatea grupul nostru ocupa cantina si interzice intrarea la masa a grevistilor,
sa ramâna închisa pâna Miercuri, când se va deschide cu serviciul bazându-se pe principiul: "Cine nu munceste, nu manânca". Toate
religios". Era un mare triumf pe care l-am primit cu o bucurie interventiile rectorului si ale profesorilor de a ne convinge ca acesti
nespusa. studenti sa fie lasati la masa, ramân zadarnice.

Miercuri dimineata, peste doua zile, în sala arhiplina de lume din ***
întreg orasul s-a oficiat serviciul religios. Pe mine m-au felicitat toti. A
vorbit neîntrecut de frumos profesorul A. C. Cuza.
Peste putin timp, grupul nostru va câstiga o alta victorie: schimbarea
uniformei.
De atunci mi s-a înradacinat credinta care nu ma va parasi, ca cel
care lupta, chiar singur, pentru Dumnezeu si neamul sau, nu va fi
Studentii comunisti purtau sepci rusesti. Nu pentru ca nu aveau
învins niciodata.
altceva, ci ostentativ, ca sa afirme bolsevismul. Cu ocazia unei
încaierari la universitate, aceste sepci au fost luate si arse în Piata
*** Unirii. Apoi, în fiecare zi, la universitate, pe strazi, prin localuri,
începe vânatoarea. Toate sepcile sunt arse. Dupa o saptamâna au
disparut complet si pentru totdeauna.
În opinia publica a Iasiului, aceste lupte, în special cele de la Regie si
Ateliere si acum în urma cea de la Universitate au avut un puternic
rasunet. Adversarii au început sa-si dea seama ca bolsevismul nu ***
poate înainta fara obstacole serioase, chiar atunci când de partea lui
sunt aproape toti profesorii universitatii, toata presa, toata jidanimea,
Grupul nostru trece mai departe. Se ia la lupta cu presa iudeo-
marea majoritate a muncitorilor, iar de cealalta parte numai un minim
comunista. El însa n-are presa ca sa se lupte pe calea scrisului. În
grup de tineri care nu opun altceva acestor valuri uriase decât uriasa
urma unor articole necuviincioase la adresa Regelui, Armatei si
lor credinta în viitorul tarii. Tinerii acestia prezentau rezistenta unor
Bisericii, grupul nostru scos din rabdari patrunde la redactiile si
vointe înfipte în pamânt ca niste stânci peste care lumea usor putea
tipografiile ziarului "Lumea", condus de jidanul Hefter, si "Opinia" si
vedea, nu numai ca nu se poate pasi fara pericol, dar ca nu se poate
sfarma tiparnitele care împrastiau otrava si insulta.
pasi niciodata.

Provocam dezordini, fara îndoiala, dar acele dezordini vor opri marea
Adversarilor le era teama, nu de noi, ci de hotarârea noastra.
dezordine, ireparabila dezordine pe care o pregateau în tara aceasta
simbriasii revolutiei comuniste.
Lumea cealalta, Iasiul crestin si românesc, ne încuraja si ne urmarea
cu simpatie.
***

Toate acestea însa ma vor fixa în obiectivul razbunarilor.

Presa jidaneasca ne ataca. Eu voi riposta violent.

Întâlnind pe strada redactorii "Opiniei", în urma unui schimb de

cuvinte, dupa ce le cer socoteala pentru ofensele aduse, ne
încaieram. Adversarii mei sunt batuti bine.

ANUL UNIVERSITAR 1920-1921 A doua zi însa toate ziarele din Iasi fac front contra mea: "Opinia",
"Lumea", "Miscarea".
Început în conditiunile aratate mai sus, anul acesta a fost un sir
neîntrerupt de lupte si ciocniri. Noi, studentii luptatori, nea-m
organizat în jurul cercului studentesc "Stefan Voda" al carui
presedinte eram. De aici ne-am atacat adversarii, biruindu-i rând pe
rând.

Dispretuitori fata de cultura româneasca, acestia ne priveau de sus

universitatea si tot ce aveam noi în tara aceasta, cu pretentii de
savanti si îndrumatori, ca niste oameni sositi dintr-o mare tara pe un
pacatos si înapoiat pamânt românesc.
ELIMINAT PENTRU TOTDEAUNA DIN UNIVERSITATEA
Or fi avut ei dreptate în unele privinte, dar în curând aveau sa se IESEANA
izbeasca în mica noastra tara de un mare bun simt românesc
secular, pe care acolo, în marea lor împaratie de peste Nistru, s-a
Lucrurile nu se opresc aici. Imediat intervine senatul universitar, se
dovedit a nu-l fi avut de loc.
întruneste si, fara a ma audia, ma elimina pentru totdeauna din
Universitatea ieseana.
La universitate întrunirile devenisera imposibile. Nici o hotarâre nu se
mai putea lua. Marea majoritate a studentilor era formata din
În sfârsit Universitatea si Iasiul vor scapa de tulburatorul ordinii
comunisti si simpatizanti de-ai lor. Dar nu putea face nici un pas
publice, care timp de doi ani a stricat pacea iudeo-comunistilor si s-a
înainte deoarece grupul nostru, care nu trecea de 40, era totdeauna
opus la toate încercarile acestora de a dezlantui revolutia pentru
prezent. El ataca si nu mai permite vânturarea ideilor si practicilor
detronarea regelui, arderea bisericilor, împuscarea ofiterilor si
comuniste.
masacrarea a sute de mii de români.
Oamenii ordinii si legalitatii sunt, pentru senatul universitar, dragostei românilor. Aici neamul îsi creste studentii. Eu însumi
comunistii. Eu, sunt tulburatorul acestei ordini. datorez acestui Iasi o parte însemnata de recunostinta pentru tot ce
am putut sa fac. Am simtit totdeauna grija pe care mi-a purtat-o acest
suflet al Iasiului, am simtit raza iubirii lui, i-am simtit mustrarea,
încurajarea, îndemnul, chemarea la lupta.

Pe noi, studentii de la Iasi, ne urmaresc acestea si acum si ne vor

urmari pâna la sfârsitul vietii, ca amintirea îndemnurilor si dragostei
mereu prezenta a mamei.

Din toate generatiile studentesti care s-au perindat prin Iasi, pe câti
nu i-a urmarit toata viata îndemnul, chemarea la lupta a Iasiului! Pe
câti nu i-a urmarit, pâna în mormânt, pe câti nu-i urmareste si astazi,
CONSILIUL FACULTATII DE DREPT
mustrarea lui!...

Dar planul lor se sfarma. Pentru ca intervine un fapt într-adevar unic,

***
în manifestarile obisnuite ale vietii noastre universitare. Consiliul
Facultatii de Drept se sesizeaza de eliminarea pronuntata de senat
si, având în frunte pe profesorii Cuza, decan, Matei Cantacuzino si De la începutul anului se observa ca iudeo-comunismul dadea înapoi
Dimitrie Alexandrescu se opune acestei eliminari. dezorientat si cu moralul aproape pierdut. Nici o încercare de
rezistenta.
Încercarile consiliului de a tempera furia senatului universitar dau
gres. Senatul nu renunta la pedeapsa data. Noul val de studenti, acum înscrisi, auzisera cu totii de luptele
noastre si de mult asteptau sa vina alaturi de noi. Ajunsi aici, au
intrat în rânduri.
Atunci Facultatea de Drept îsi retrage reprezentantul din senat, nu se
supune hotarârii acesteia si se declara independenta.

Pe mine facultatea ma anunta ca ma pot prezenta la cursuri,

deoarece consiliul profesoral refuza sa recunoasca hotarârea
senatului universitar.

A ramas astfel pe mai departe, student al Universitatii din Iasi.

În urma acestui fapt, timp de trei ani, consiliul Facultatii de Drept nu

si-a mai trimis reprezentant în senat. Conflictul a durat ani de zile,
PRESEDINTE LA SOCIETATEA STUDENTILOR ÎN DREPT
chiar dupa plecare mea din universitate.

În toamna aceea am fost ales presedinte al Societatii Studentilor în

Mai târziu, când mi-am luat licenta, rectoratul a refuzat sa-mi
Drept. Senatul universitar n-a voit sa ma valideze sub pretext ca sunt
elibereze diploma. Nu mi-a eliberat-o nici pâna în ziua de azi. Pentru
eliminat din universitate. M-am validat singur.
înscrierea în barou si pentru continuarea cursurilor în strainatate m-
am servit numai de certificatul eliberat de facultate.
Societatea Studentilor în Drept, ca si toate celelalte societati pe
facultati, avea ca scop activitatea stiintifica de completare si
aprofundare a studiilor în domeniul respectiv.

Asa bunaoara, sub presedintia lui Nelu Ionescu, cu doi ani înainte de
mine, Societatea Studentilor în Drept tinea sedinte aproape
saptamânal. Un student citea o carte de drept sau în legatura cu
dreptul, o rezuma în sedinta, o critica si apoi urmau discutii
contradictorii.

Eu am pastrat norma generala, dar am venit cu ceva nou. Toate

ANUL UNIVERSITAR 1921-1922
aceste lucrari si referate nu se puteau face decât având ca obiect
problema jidaneasca în lumina stiintei.
Noul an universitar s-a deschis în conditii normale. Cu serviciu
religios. Din nou universitatea si Iasiul sunt în sarbatoare.
Se citeau lucrari asupra acestei probleme în România si în
strainatate, asupra puterii iudaice internationale, asupra istoricului
În Bucuresti, acest mare eveniment trece aproape neobservat. acestei probleme la noi si aiurea. Studiam mijloacele de lupta
întrebuintate în contra noastra, spiritul si mentalitatea iudaica si
preconizam mijloace de lupta si de aparare.
Acolo, multimea studentilor, masa studenteasca se pierde în
multimea sutelor de mii de oameni, a zgomotului, a luminilor, a
intereselor care se ciocnesc brutal. La Iasi, când pleaca studentii, e Urmau, dupa fiecare expunere, discutii, completari si la urma
melancolie generala, ca la plecare cocorilor si a pasarilor, toamna; formularea adevarului stabilit pentru ca fiecare sa poata pleca
când vin studentii, vine tineretea, vine viata. E zi de sarbatoare. La lamurit. Apoi, în continuare, cautam în aceleasi sedinte, sa realizam:
Bucuresti studentul se simte singur în mijlocul unei lumi imense care
nu-l vede, nu-l apreciaza, nu-l mustra, nu se intereseaza de el, nu-l
identificarea la fiecare pas a acestui spirit si mentalitati iudaice
iubeste.
infiltrate pe nesimtite în felul de a cugeta si a simti al unei însemnate
parti dintre români;
Educatia studentului la Iasi este incomparabila, pentru ca el se dezintoxicarea noastra, eliminarea iudaismului introdus în cugetarea
dezvolta ca si un copil sub iubirea mamei sale, la adapostul noastra, prin carti de scoala, de literatura, prin profesori, prin
conferinte, prin teatru, prin cinematografie;
întelegerea si demascarea planurilor jidanesti mascate sub atâtea
forme. Caci avem partide politice, conduse de români, prin care
vorbeste iudaismul; ziare românesti, scrise de români, prin care
vorbeste jidanul cu interesele lui; conferentiari români, autori români,
gândind, scriind si vorbind jidaneste în limba româna.
Am început sa ne dam seama, studiind toate acestea, ca pentru
prima data în istorie, poporul român a venit în contact cu un neam
care întrebuinteaza ca arme de lupta si distrugere, ca arma
nationala, viclenia si perfidia.
VIZITA LA UNIVERSITATEA DIN CERNAUTI
Românul n-a cunoscut decât lupta dreapta. În fata noilor mijloace
jidanesti, el s-a gasit dezarmat. Ne-am dat seama ca totul se reduce La celelalte universitati, liniste. La Cernauti, înca din primavara
la cunoasterea inamicilor si ca în momentul în care noi, românii, îi anului 1921, au început miscari pe tema românizarii teatrului. O lupta
vom cunoaste, îi vom învinge. apriga de câteva zile s-a sfârsit cu victoria studentilor. Acum, în
primavara anului 1922, am organizat cu Societatea Studentilor în
Drept o vizita a iesenilor la Cernauti. Am fost bine primiti de profesori
***
si studenti. Cei peste 100 de vizitatori, în timpul celor trei zile cât am
stat acolo, n-am facut alta, decât sa împartasim si colegilor
Sedintele noastre au urmat regulat timp de un an de zile. cernauteni credinta cea noua care se înfiripase în sufletul nostru.

Ele atrageau studenti de la toate facultatile în numar din ce în ce mai N-a fost greu. Pentru ca Cernautii, ca si Iasiul si mai mult înca
mare, încât centrul studentesc îsi pierduse aproape fiinta. Întreaga gemea, cu strazile lui întregi, cu comertul lui, cu bisericile lui
studentime gravita în jurul activitatii Societatii Studentilor în Drept. paraginite, cu pamântul si cu românii lui, sub cotropirea jidaneasca.
În scurt, s-a faurit între noi o strânsa legatura sufleteasca, bazata pe
dorul si visul comun de a ne vedea odata neamul trezit la constiinta
Amfiteatrul devenise neîncapator pentru multimea de studenti care demnitatii, puterii si drepturilor lui de stapân pe soarta si pe tara sa.
venise sa ia parte la aceste sedinte. Aceasta legatura s-a întarit apoi prin vizita pe care ne-au întors-o
cernautenii o luna mai târziu. Acum l-am cunoscut pe Tudose
În numar din ce în ce mai mare participau studentii basarabeni. O Popescu, acea figura frumoasa de tânar luptator, cu chip de pandur,
jumatate de an de activitate ne aduce un adevarat miracol: trei care a fost mai târziu unul dintre conducatorii miscarii studentesti si
sferturi dintre studentii basarabeni crestini se trezesc, se simt care astazi doarme într-un cimitir sarac, sub o biata cruce uitata.
chemati la o viata noua, se lumineaza la fata.

În scurt timp, ei vor deveni cei mai credinciosi soldati ai luptei

noastre, ajungând prin credinta, devotament, curatenie sufleteasca si
spirit de jertfa în fruntea miscarii care începuse a se înfiripa.
Momentul acesta de înfratire între noi, în aceeasi lumina si de
legamânt de lupta pentru tara crestina în contra hoardelor iudaice
înselatoare, nu-l vom uita niciodata. Cei ce ne razboisem pâna ieri,
acum ne îmbratisam.

*** REVISTA "APARAREA NATIONALA"

Îndreptarele de orientare la aceste sedinte erau scrierile geniilor La 1 Aprilie 1922 apare revista bilunara "Apararea Nationala", sub
noastre nationale, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Conta, Mihail conducerea profesorilor Cuza si N. C. Paulescu. Oricine îsi poate da
Eminescu, Vasile Alecsandri etc., si mai cu seama, scrierile si seama ce a însemnat pentru noi, în mijlocul gândurilor si
prelegerile profesorului Cuza, scrierile profesorului Paulescu, lectiile framântarilor noastre, aparitia acestei reviste.
de educatie nationala ale profesorului Gavanescul.

În ea gaseam tot ce ne trebuia pentru o perfecta lamurire si înarmare

Toate scrierile profesorului Cuza erau, nu o data citite, ci de trei- a noastra. Articolele profesorilor Cuza si Paulescu erau citite cu
patru ori citite si studiate. În special cursurile sale de economie- religiozitate de tot tineretul si aveau pretutindeni în rândurile
politica ce tratau, de la înaltimea catedrei, în chip stralucit, studentilor, si la Bucuresti si la Cluj, un mare rasunet.
chestiunea jidaneasca, chemând pe români la întelegerea celei mai
grave probleme prezente a lor, ne-au fost calauza în fiecare moment
în sfortarile pentru cunoasterea ei. Cel mai mare noroc al nostru si La 1 si 15 ale lunii, pentru noi era un triumf. Numerele revistei erau
deci al românilor a fost profesorul Cuza, unul dintre cei mai straluciti adevarate transporturi de munitii prin care noi învingeam
cunoscatori ai problemei jidanesti din lume, caruia îi datoram puterea argumentarile presei jidanesti.
noastra de a ne orienta fata de toate manoperele jidanesti.
Cred nimerit sa dau aici câteva articole ale profesorilor Cuza si
Cursurile lui, de o mare înaltime academica, erau urmarite de toti Paulescu aparute în acea vreme.
studentii cu o nemaiîntâlnita atentie. Amfiteatrul Facultatii de Drept
era totdeauna neîncapator. Înca multa vreme de acum încolo,
Universitatea ieseana nu va mai avea un profesor ale carui predici Spiritul divin al adevarului va apara în veci omenirea
de nationalism sa trezeasca un interes asemanator.

În rezumat, Talmudul - legislatia politico-religioasa a ovreilor - în loc

*** sa combata, ca Evangheliile, patimile de proprietate si de dominatie,
el împinge din contra aceste vicii la o culme nemaipomenita, pentru
În acest timp, viata multora dintre noi începe sa-si gaseasca un rost ca sa realizeze visul lui Iuda de a fi, în acelasi timp, si proprietarul
unic pe deasupra tuturor intereselor: acela de a lupta pentru neamul întregului pamânt si stapânul întregii omeniri.
nostru primejduit în existenta sa.
Dar, - pe când apostolii crestini predicara idealul lor în fata cerului, - Vreau sa vorbesc despre chestiunea evreiasca... cu desavârsire
Talmudul se ascunde: iata cele doua apendice ale sale, Cahalul si denaturata de iudofagia vulgara si feroce a antisemitilor nostri, care
Francmasoneria, sunt înca si mai vizibile ca dânsul. astfel... ne compromit în fata lumii civilizate...

Tus-trei întrebuinteaza, pentru a ramâne în întuneric, un mijloc Cu armele ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale cu
scârbos si blestemat, adica minciuna. propaganda de ura, cu patimasa atâtare la excese, cu rascolirea în
masele populare a instinctelor bestiale... se poate numai compromite
o cauza dreapta, - care nu este numai cauza antisemitismului...
Minciuna este deci baza sistemului jidovesc, caruia i se poate zice:
"vorbesti, deci minti.
A da, însa acestui conflict... un aer fals de prigonire a unei rase, de
prigonire religioasa, de antisemitism într-un cuvânt, poate servi
Dar minciuna are un dusman pe care-l uraste de moarte, anume
numai cauza adversarilor, bucurosi sa exploateze divagarile câtorva
adevarul.
maniaci... scandalagii antisemiti, provoaca punerea la ordinea zilei a
întregii chestiuni prematur...
Or, adevarul este trasatura distinctiva a Crestinismului. Hristos a zis:
"Eu sunt adevarul" si de aceea doctrina lui este în execratie înaintea
Nici un popor, cu atât mai putin al nostru, nu se poate îngradi pâna la
lui Israel.
infinit, fara pedeapsa, împotriva ideilor moderne si nici împotriva
actiunii politice din afara...(Puncte. Punctele de la urma sunt ale
Minciuna, din contra, caracterizeaza ceea ce se numeste "Spiritul autorului). Asadar nu suspensive, ci amenintatoare, parând a
raului" sau Diavolului. Astfel Iisus, adresându-se ovreilor, le zise: cuprinde o strasnica prevedere politica, n.r.)

"Voi din tatal vostru Diavolul sunteti si poftele tatalui vostru voiti sa A pune, deci, chestiunea noastra pe terenul antisemitismului, pe al
faceti. Acela ucigator de oameni a fost dintru început si întru adevar urii de rasa, înseamna a ne duc e la o înfrângere rusinoasa si fatala
n-a statut, caci nu este adevar întru dânsul". pentru noi... Porniri asiatice... demagogie violenta, agitatiune
nesanatoasa... încercare de a specula asupra patimilor întunecate...
(Puncte. Punctele de la urma sunt iar ale autorului, cuprinzând
Când graieste minciuna, dintre ale sale graieste, caci mincinos este aceeasi amenintare: pentru asemenea oribile crime, ale
si tatal ei. antisemitismului nostru, n.r.)

Parasind lumea, Hristos a trimis ucenicilor sai o arma invincibila, Am reprodus aceasta conceptie tipica a tuturor jidanitilor. Si se vede
adica Duhul Sau. Spiritul divin al Adevarului, care va apara în veci la ce se reduce: clisee (lumea civilizata, ideile moderne), dar mai cu
omenirea, în contra spiritului diavolesc al minciunii. deosebire injurii (iudofagia vulgara si feroce, arme ruginite, instincte
bestiale, divagarile câtorva maniaci, scandalagii antisemiti, porniri
Înaintea acestui Spirit al Adevarului ma închin, strigând din adâncul asiatice, patimi întunecate).
sufletului: CRED ÎN DUHUL SFÂNT!
Asemenea "aprecieri", le gasim nu numai la jidanitii vulgari, ci uneori
(Prof. Dr. N. C. Paulescu, din Fiziologia Filozofica. Talmudul, chiar la unii reprezentanti de altfel distinsi ai culturii, în alte domenii.
Cahalul, Franc-Masoneria, vol.II, Buc. 1913, pag. 300-301) Astfel, de pilda, eminentul jurisconsult, profesor universitar, orator,
om politic, fost ministru al instructiei publice, d. C. Arion, mi-a servit
din cauza antisemitismului meu, în plina adunare a deputatilor,
Stiinta antisemitismului apostrofa - putem zice celebra, venind de la un barbat ca acesta -
numindu-ma: omul cavernelor.
Înca o împerechere de vorbe, oribila: stiinta antisemitismului. Cum
poate fi antisemitismul, stiinta? Se vor întreba indignati savantii cu Cât pentru jidani - explicatia pe care o dau ei antisemitismului este
"rocele", savantii cu "focele", savantii cu "ixele", savantii cu înca si mai caracteristica. Pe lânga obisnuitul cliseu, cu salbaticie si
"sufixele", savantii cu fixele lor pretinse "idei" de cultura? ura - fireste, fara motiv, caci nu le convine sa discute motivele -
antisemitismul este dupa dânsii: o nebunie, o degenerare
Antisemitismul? Pentru savantii acestia e doar numai o salbaticie: intelectuala, o boala a spiritului. În modul acesta considera unul
manifestatie oarba de instincte brutale, ramasite ale unor timpuri dintre "intelectualii" moderni cei mai distinsi ai jidanilor, Dr. K. Lippe,
preistorice. O rusine în mijlocul civilizatiei noastre, pe care o de ilustra origine, ca stranepot al vestitului comentator al Talmudului,
condamna deopotriva stiinta si constiinta luminata a omului liber de Rasi, din veacul de mijloc - cel cu "tob sebegoim harog", pe cel mai
prejudecati si patimi. bun dintre goimi, omoara-l.

Aceasta este "atmosfera" pe care au creat-o, mai cu deosebire Med. Dr. K. Lippe, pripasit la noi din Galitia si stabilit la Iasi - unde a
jidanii - si pe care o întretin jidanitii - în jurul antisemitismului, fost închis, omorând prin avort o crestina - a publicat chiar o scriere
prostind pe naivi sau exploatând naivitatea celor prosti, cu pretentii: speciala cu titlul: "Simptome ale boalei mintale antisemite"
de a fi si ei "la înaltimea civilizatiei moderne". Si cine nu voieste sa ("Simptome der Antisemitischen Geistes Krankheit", Iassy 1887).
fie?
Si ca o dovada ca argumentele de care se servesc jidanii paraziti,
De pilda, e un caz interesant al unui jidanit, de origine el însusi împotriva antisemitismului, sunt de o extrema saracie - ca si ale
jumatate jidan, vorbind cu câtiva ani mai înainte, cu aere de strasnic jidanitilor si pururea aceleasi - iata ce spune, chiar acum în urma,
savant despre antisemitismul nostru, care era si pe vremea aceea Curierul Israelit, oficialul organ el Uniunii Evreilor pamânteni, în
ceea ce este acum, neschimbat. articolul de fond al numarului sau de Vineri, 15 Septembrie 1922,
sub titlul injurios pentru noi, care scriem la APARAREA NATIONALA,
numindu-ne o banda de misei:
Si iata ce ne spune acest autor, nomen-odiosum - tradator atunci al
gândirii nationale, precum a fost mai pe urma, tradator al actiunii
nationale, în timpul razboiului - în revista "Viata Româneasca", anul "Este la antisemiti o stare de degenerare intelectuala ajunsa la
II, nr.11, din Noiembrie 1907 (pag. 186, 204-207). perversitatea simturilor, un fel de sadism mental, de care cei loviti
sunt împinsi la minciuna si calomnie".
Cum vedeti, este o explicatie foarte simpla dar si extrem de naiva: tot antisemitismului se foloseste de rezultatele lor, pentru a îndruma
ce se spune contra jidanilor este minciuna si calomnie, datorita unor solutia ei.
degenerari intelectuale specifice.
Istoria: constata ca de la început jidanii sunt un popor ratacitor
Definitia antisemitismului - de catre jidaniti si jidani - se rezuma, dar, printre celelalte popoare, nomad, fara patrie. Stiinta antisemitismului
în aceste doua cuvinte: salbaticie si nebunie: se întelege: ale stabileste ca acest nomadism este contrar existentei popoarelor
antisemitilor. Cât pentru jidani - ca fenomen social - ei nici nu intra în sedentare agricole si nu poate fi tolerat.
explicatia aceasta. Ca si cum nu ar fi.
Antropologia: constata ca jidanii sunt un amestec de rase diferite
"Salbaticia" si "nebunia" au facut ca toate popoarele, în toate între dânsele, neînrudite, ca semitii, arianii. negrii, mongolii. Stiinta
timpurile, egiptenii, persii, grecii, romanii, arabii precum si natiile antisemitismului explica sterilitatea natiei jidanesti în domeniul
moderne pâna în ultimul timp, sa considere pe jidani ca un pericol culturii, ca un efect al acestei corciri si arata ca aceasta corcitura nu
national si sa ia masuri împotriva lor. poate servi cu nimic cultura celorlalte natii, pe care numai o falsifica,
denaturând caracterele ei.
"Salbaticia" si "nebunia" au întunecat întelegerea celor mai straluciti
reprezentanti ai culturii tuturor natiilor, ca Cicero, Seneca, Tacit, Teologia: constata ca religia jidaneasca este o religie particularista,
Mohamed, Martin Luther, Giordano Bruno, Friederich cel Mare, bazata pe legamântul special încheiat de Dumnezeul lor, Iahve, cu
Voltaire, Napoleon I, Goethe, Herder, Immanuel Kant, Fichte, jidanii, considerati ca popor ales, ca popor sfânt (am codes),
Schopenhauer, Cherles Fournier, Ludwig Feuerbach, Richard despartit de celelalte popoare.
Wagner, Bismarck, Rudolf Virchow, Theodor Billroth, Eugen Dühring,
si altii nenumarati, în toate domeniile, ca sa se pronunte contra
Stiinta antisemitismului deduce cu rigurozitate ca o asemenea
jidanilor.
conceptie exclude posibilitatea oricarei conlucrari pasnice si a
oricarei asimilari cu jidanii.
"Salbaticia" si "nebunia", în sfârsit, explica antisemitismul celor mai
alesi reprezentanti ai culturii noastre, ca Simeon Barnut, B. P.
Politica: constata ca pretutindeni, în mijlocul celorlalte natii, jidanii au
Hasdeu, Vasile Alecsandri, Vasile Conta, Mihail Eminescu.
organizatia lor sociala deosebita, constituind stat în stat. Stiinta
antisemitismului conchide ca jidanii sunt un element anarhic,
Salbatici si nebuni: toti acestia. Civilizati si cuminti: jidanitii. Iar jidanii: periculos existentei tuturor statelor.
inexistenti.
Economia politica: constata ca jidanii au trait în toate timpurile, chiar
Asemenea aberatii se sfarma de la sine. Cu toate acestea, pentru a în Palestina, ca popor suprapus celorlalte natii, exploatând munca
confuziona spiritul maselor, ele se produc necontenit. De aceea lor, fara ca ei sa fie direct producatori. Stiinta antisemitismului zice ca
tocmai si pentru ca asemenea "teorie" - vrednica de capul jidanilor si orice natie are dreptul sa-si apere munca sa productiva de
de imbecilitatea si venalitatea jidanitilor - nu este capabila sa exploatarea jidanilor, care nu pot fi tolerati a trai ca paraziti,
înteleaga antisemitismul, ca fenomen social, noi îi vom spune "teoria compromitând existenta popoarelor.
antisemita".
Filosofia: constata ca conceptia iudaismului despre viata este un
Dupa aceasta teorie, a noastra, în alcatuirea antisemitismului trebuie anacronism contrar propasirii umane. Stiinta antisemitismului impune
sa deosebim trei momente: instinctul, constiinta, stiinta. , ca o datorie catre civilizatie, ca aceasta monstruozitate culturala sa
fie înlaturata prin silintele unite ale tuturor natiilor.
Instinctul a facut ca întotdeauna multimea, care se preocupa în
primul rând de interesele sale materiale imediate, sa se Pe constatarile obiective ale diferitelor stiinte speciale - deosebite de
împotriveasca parazitismului jidanilor, prin miscari populare, adeseori dânsa, stiinta antisemitismului - îsi bazeaza concluziile ei, care toate
sângeroase, si generale, precum a fost între altele multe, duc, cu necesitate, la aceeasi solutie: eliminare jidanilor din mijlocul
pretutindeni, teribila miscare a cazacilor, din Ucraina, condusa de celorlalte popoare, punând capat existentei lor nefiresti, parazitare,
Bogdan Hmelnischy si în care au pierit peste 250.000 de jidani în datorate unor conceptii anacronice, contrara civilizatiei si linistii
1649. tuturor natiilor si pe care ele nu o mai pot tolera.

Constiinta pericolului jidovesc se trezeste treptat, mai întâi în clasele Aceasta teorie antisemita difera, cum se vede, de teoria jidaneasca
culte, si apoi se întinde la tot mai multi, care se unesc cu multimea, si a jidanitilor, care reduce explicatia antisemitismului la cele doua
sprijinind revendicarile ei, ele însele devenind constiente. manifestatii sufletesti, individuale, si care de îndata ce se manifesta
în masa, sunt ele însasi o problema sociala: salbaticie si ura. Si o
explica numai pe aceasta.
Stiinta începe cu cercetari partiale, pâna când ajunge - abia în zilele
noastre - la determinarea obiectului ei, cercetând iudaismul ca
fenomen social, despartit de mediul în care cauta sa se confunde si Instinctul antisemitismului: poate fi însotit uneori de salbaticie si ura.
constatând ca el este o problema umana, si cea mai mare, a carei Pentru ca instinctul e orb - cum se zice - desi e asa de sigur în
solutie trebuie gasita. apararea vietii.

Cercetarile partiale, prin rezultatele la care ajung, am putut zice ca Constiinta antisemitismului se adauga, însa, instinctului, întarind
formeaza antisemitismul stiintei. Aceasta este baza, care nu se pornirile lui, oricât ar fi de "salbatice". Caci pentru a fi "civilizat",
confunda însa, cu stiinta antisemitismului. Ceea ce le deosebeste trebuie mai întâi sa existi.
este obiectul lor diferit. Si iata definitia - prin determinarea obiectului
- a acestei stiinte, care se vede ca este o adevarata stiinta cu
Stiinta antisemitismului: vine, în sfârsit, si explica fenomenul,
domeniul ei propriu: "Stiinta antisemitismului are ca obiect iudaismul
luminând tot mai multe constiinta multimii si dând satisfactie deplina
ca problema sociala, fiind astfel, în mod necesar, sinteza tuturor
instinctului ei, cu izbucnirile lui violente, pe care le legitimeaza,
stiintelor care pot contribui la solutia ei".
dezvaluind cauza lor, în parazitismul jidanilor. Astfel, ea ne da
formula solutiei stiintifice, a problemei iudaismului - pe care nu ne
Care sunt aceste stiinte, care prin cercetarile lor partiale contribuie la mai ramâne decât s-o punem în functie, pentru a o realiza.
cunoasterea iudaismului, am vazut. Si iata în ce fel stiinta
Antisemitismul modern întruneste dar toate energiile: energia
instinctului, energia constiintei, energia stiintei, a adevarului deplin
dovedit, formând o formidabila putere sociala, capabila desigur sa
rezolve cea mai mare problema a civilizatiei timpului nostru care este
problema jidaneasca. Si cu ce se apara jidanii si jidanitii împotriva
acestei puteri uriase, cautând sa prelungeasca existenta
condamnata a parazitismului lor? Am vazut: clisee, injurii si mofturi.

Iudeofagia vulgara si feroce a antisemitilor nostri... ne compromit în

fata lumii civilizate... arme ruginite scoase din arsenalul prigonirilor
ANGAJAMENT DE ONOARE
medievale... Rascolirea în masele populare a instinctelor bestiale...
porniri asiatice... Nebunie... Sadism mental...
Subsemnatii studenti ai Universitatii din Iasi, vazând situatia grea în
care se gaseste poporul român, amenintat în existenta sa de catre
Acestea sunt toate argumentele - caci altele nu au - pe care le opun
un neam strain, care ne-a acaparat mosia si tinde sa puna mâna pe
antisemitismului nostru, crezând a-l înlatura cu prostii.
conducerea tarii; pentru ca urmasii nostri sa nu pribegeasca prin tari
straine, alungati de saracie si mizerie din tara lor si pentru ca neamul
Pe când în sânul tuturor natiilor, revoltate împotriva parazitismului nostru sa nu sângereze sub tirania unui neam strain, ne ridicam
Iudei nomade, clocotesc energiile razbunatoare... hotarâti împrejurul unui nou si sfânt ideal, acela al apararii patriei
noastre în contra cotropirii jidovesti.
A.C. Cuza, Apararea Nationala, nr.16, 15 Nov. 1922, an I)
În jurul acestui ideal am format Asociatia Studentilor Români Crestini
de la Universitatea din Iasi.

Cu acest ideal plecam în suflet cei care parasim astazi bancile scolii.

A lupta, pe oriunde vom fi, pentru dreptatea noastra, pentru viata

amenintata a neamului, socotim a fi cea dintâi a noastra datorie de
onoare.

De aceea, întruniti astazi Sâmbata 27 Mai 1922, ne luam un

ÎNFIINTAREA ASOCIATIEI STUDENTILOR CRESTINI angajament comun ca, împrastiindu-ne în toate colturile tarii, sa
ducem cu noi pretutindeni din focul care ne-a însufletit în vremurile
tineretii si sa aprindem în sufletele necajite faclia adevarului, a
La 20 Mai 1922, într-o adunare restrânsa am declarat desfiintat
dreptului de viata libera a neamului nostru pe aceste meleaguri.
Centrul Studentesc Iasi, care se afla înca în mâinile unei ramasite de
adversari sustinuti de rectorat si am înfiintat "Asociatia Studentilor
Crestini", care traieste si astazi. Pornisem un grup restrâns, Vom pastra cea mai strânsa legatura cu asociati pe care azi o
înfiintasem un cerc studentesc, trecusem la Societatea Studentilor în parasim si în care ramânem ca membrii sprijinitori, ea fiind punctul
Drept, iar spre sfârsit, se nastea din truda noastra adevaratul Centru central care ne va uni mereu în lupta noastra. Ne vom întâlni peste 8
Studentesc sub denumirea de ASOCIATIA STUDENTILOR ani, adica în anul 1930, 1/14 Mai la Universitatea din Iasi. Comitetul
CRESTINI, catre care bateau acum toate inimile studentimii iesene. asociatiei va avea grija sa anunte pe toti membrii cu doua luni înainte
Alta însa, decât cea de la 1919. de aceasta zi si sa pregateasca primirea lor.

*** Lasam cuvântul nostru tuturor generatiilor de studenti care vor trece
prin aceasta asociatie si care vor întelege sa-si închine munca lor pe
altarul patriei sa se întruneasca în acelasi an si în aceeasi zi cu noi
De acum ma apropiam, cu putina melancolie în suflet, dupa trei ani
la Universitatea din Iasi.
de lupte si de scumpe legaturi calite în focul atâtor încercari, de ziua
despartirii mele de universitate, de viata de student, de camarazii
mei de lupta. Mai aveam o luna pâna la examenul de licenta si nu 27 Mai 1922
ma puteam de prinde cu ideea ca va trebui sa plec, ca noi, seria de
la 1919, asa strâns închegati sufleteste, vom pleca si ne vom
Corneliu Zelea Codreanu - Husi
raspândi fiecare, cine stie în ce colt de tara.

N. Nadejde, str. Universitatii 21 - Iasi

De aceea, dupa ce am aranjat succesori în locul meu la Drept pe
Sava Margineanu, iar la Asociatia Studentilor Crestini pe Ilie
Gârneata, am facut un juramânt cu 26 de camarazi, care ne simteam Grig. Ghica, str. Carol 23 - Iasi
mai legati, în scopul de a lupta pe oriunde vom fi pentru crezul ce ne-
a legat pe bancile universitatii. Legamântul acesta l-am iscalit cu totii,
I..Sârbu, Oficiul Attachi, com. Rudi, jud. Soroca
l-am pus într-o sticla si l-am îngropat în pamânt.

Grigoriev Eusevie, Oficiul Ivanovca-Rusa, jud. Cetatea Alba, com.

Dupa ce mi-am trecut examenele de licenta, am facut un alt
Caragiani
legamânt cu un al doilea grup mai nou în lupta, în numar de 46.

Ilie Gârneata, str. Muzelor 40 - Iasi

Acestia au fost invitatii mei la Husi, unde timp de patru zile am tinut
sedinte, lamurindu-ne în cele mai mici amanunte asupra activitatii
noastre viitoare. Aici, tatal meu a vorbit camarazilor în mai multe Alexandru P. Hagiu, Chetresti - Vaslui
rânduri, îndemnându-i la lupta.
Ioan Blanaru, str. Tabacari 35 - Husi
Dupa aceasta ne-am despartit purtând fiecare în suflet dorul unor
zile mai bune si mai drepte pentru neamul nostru.
Constantin C. Zotta, Maior Teleman 13 - Husi Taranu Traian, Stroesti, Suceava - Bucovina

A..Ibraileanu, str. Ghica Voda 3 - Galati Al. Pistuga, com. Tarnauca, jud, Dorohoi

M. Berthet, com. Purcari, jud. Cetatea Alba Dragomir Lazarescu, Tarnauca, jud. Dorohoi

Iacob I. Filipescu, Tg, Falciu, jud. Falciu Constantin C. Câmpeanu, Scheia, jud. Suceava - Bucovina

Leonid Bondac, Soroca - str. I. Heliade Radulescu 5 D. Porosnicu, Gurmezoaia, Falciu

C. Madarjac, str. Apostol 71 - Galati N. Gh. Ursu, Malusteni, Covurlui

I.. Miclescu, Portului 165 - Galati C. Ghica, str. Carol 23 - Iasi

Ionel I. Teodorescu, Muzelor - Galati

Lascu Nicolae, Chisinau - str. Sinadino 22

Bobov Mihail, Chisinau, str. Podolskaia 85

Mihail V. Sârbul, com, Mascauti, jud, Orhei

Nicolae B. Ionescu - R. Sarat, str. Costantin Brâncoveanu 59 LA SFÂRSITUL STUDIILOR UNIVERSITARE

Pavel Epure - Cetatea Alba, Catedrala Ramas acasa, îmi treceau pe dinaintea ochilor cei trei ani petrecuti în
universitate si ma întrebam: cum am putut noi razbi peste atâtea
obstacole, cum am putut înfrânge mentalitatea, vointa a mii de
Gh. Boca, Balaceanca, jud. Suceava - Bucovina oameni, cum am învins senate universitare si cum am muiat
cutezanta unei întregi prese vrajmase? Am avut noi bani sa platim
Vasile Nicolau, str. Lascar Catargiu 61 - Husi mercenari, sa ne scoata foi, sa facem deplasari, sa întretinem acest
adevarat razboi? N-am avut nimic.
Andronic Zaharia, Partestii de Sus p.u. Cacica - Bucovina
Când m-am aruncat în cea dintâi lupta, n-am facut-o în urma vreunui
îndemn din partea cuiva. Nici în urma vreunei consfatuiri, a vreunei
Vasile N. Popa, com. Paunesti, Putna hotarâri prealabile cu executarea careia as fi fost eu însarcinat. Nici
macar sub impulsul unei mari si îndelungi framântari interioare sau
Vasile Corniciuc, Putrauti, Suceava - Bucovina cugetari adânci, în care sa-mi fi pus aceasta problema.

Nicolae N. Aurite, Tereblecea, Sirete - Bucovina Nimic din toate acestea. N-as putea sa definesc cum am intrat în
lupta. Poate ca un om care, mergând pe strada cu grijile, nevoile si
gândurile lui, surprins de focul care mistuieste o casa, îsi arunca
Gr. Mihuta, Scheia, Suceava - Bucovina haina si sare în ajutorul celor cuprinsi de flacari.

Ciobanu Stefan - Suceava,str. Sturza 9, Bucovina Eu, cu mintea unui tânar de 19-20 de ani, am înteles numai atât din
toate cele ce vedeam: ca ne pierdem tara, ca n-o sa mai avem tara;
Eugen Cârdeiu, com. Bîlca, jud. Radauti, Bucovina ca prin concursul inconstient al bietilor muncitori români saraciti si
exploatati, va veni peste noi stapânitoare si pustiitoare hoarda
jidaneasca.
Eug. N. Manoilescu, Epureni, Falciu

Am pornit din porunca inimii, dintr-un instinct de aparare pe care îl

Vladimir Frimu, com, Calmatui, jud. Cahul are cel din urma vierme târâtor, nu din instinctul de conservare
personala, ci din acela de aparare a neamului din care faceam parte.
Gh. Zarojeanu - Iasi, str. Muzelor 40
De aceea, tot timpul, aveam senzatia ca în spatele nostru sta neamul
Prelipceanu Tit. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Radauti tot, cu viii, cu alaiul de morti pentru tara, cu tot viitorul lui. Ca neamul
lupta si vorbeste prin noi, ca multimea vrajmasa, oricât de mare, în
fata acestei entitati istorice, nu-i decât un pumn de farâmituri
Prelipceanu Gr. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Radauti omenesti pe care le vom împrastia si le vom învinge.

Constantin Darie, Horodnicul de Sus, jud. Radauti Pentru aceasta au cazut cu totii, în frunte cu necugetatele senate
universitare, care crezând ca lupta cu noi, o mâna de tineri nebuni,
Pascaru Ioan a Stefan. Tereblecea, jud. Siret luptau în realitate cu propriul lor neam.

Mihail I. Babor, Balaceana, Suceava - Bucovina Exista o lege a firii, care aseaza pe fiecare la locul sau; razvratitii în
contra firii, de la Lucifer si pâna azi, toti razvratitii acestia, de multe
ori foarte inteligenti, dar totdeauna lipsiti de întelepciune, au cazut
Sava Margineanu, Stroesti, Suceava - Bucovina strafulgerati.
În cadrul acestei legi a firii, acestei întelepte asezari, oricine poate acum ni se va lua si aceasta reduta. Teatrele noastre ridicate din
lupta, are dreptul, are datoria sa lupte pentru mai bine. În afara, în truda si banul românului vor sluji jidanimii pentru pregatirea si
contra, peste aceasta asezare nimeni nu poate activa nepedepsit si întarirea fortelor ei în lupta contra noastra. Iar, pe de alta parte, de pe
neînfrânt. aceste scene românesti, ne vor servi ca hrana sufleteasca noua,
românilor, tot ce va contribui la demoralizarea, la decaderea si la
nimicirea noastra nationala si morala.
Globula de sânge trebuie sa ramâna în cadrul si în slujba
organismului omenesc.
Era de datoria altora, a guvernului, a oricarei autoritati, a profesorilor,
sa ia atitudine în fata acestui nou atac antiromânesc. Absenta totala.
O razvratire ar fi când nu s-ar ridica în contra organismului, ci mai
Numai tineretul, riscând lovituri, acoperindu-se de nenumarate
putin: când ar sta în propria ei slujba, când nu s-ar satisface decât pe
insulte si negasind nicaieri nici un sprijin, a reactionat asa cum a
ea însasi, când n-ar avea alta menire si alt ideal în afara de ea, când
putut.
ar deveni propriul ei Dumnezeu.

Aceasta lupta a fost continuata în toate orasele: la Husi, Vaslui,

Individul în cadrul si în slujba neamului sau.
Bârlad, Botosani, Pascani etc., de grupul studentilor ieseni ajutati
pretutindeni de elevii de liceu. Ei patrundeau în salile pline de jidani,
Neamul în cadrul si în slujba lui Dumnezeu si a legilor Dumnezeirii. aruncând peste artistii satanei cu tot ce le cadea în mâna si
alungându-i astfel de pe scena româneasca.
Cine va întelege aceste lucruri va învinge, chiar de va fi si singur.
Cine nu va întelege, va cadea învins. Sub imperiul acestor gânduri Poate necivilizat, vor zice unii. Poate, zic si eu. Da întrucât este
îmi terminam cel de-al treilea an universitar. civilizat ca o natie straina sa ma deposedeze rând pe rând de toate
bunurile tarii mele? Întrucât este civilizat ca aceeasi natie sa-mi
otraveasca cultura si sa mi-o serveasca apoi pe scena pentru a ma
*** ucide?

Din punctul de vedere al organizarii ne statornicisem pe ideea de sef Întrucât au fost civilizate mijloacele întrebuintate în Rusia de
si de disciplina. Democratia era înlaturata, nu din calcule si nici din jidanime? Întrucât e civilizat sa casapesti milioane de oameni fara
convingerea nascuta pe cale de teorie. judecata? Întrucât e civilizat sa dai foc bisericilor sau sa le transformi
în cabarete?
Antidemocratia noi o traisem din primul moment. Eu am condus
mereu. O singura data în trei ani am fost ales: presedinte la Eu, în saracia si dupa slabele mele puteri, ma apar în contra atacului
Societatea Studentilor în Drept. Tot restul timpului nu ma-u ales pe cum pot. Cu presa, daca am. Cu autoritatile, daca mai sunt
mine sef luptatorii, ci eu mi i-am ales. românesti. Cu cuvântul, daca ma asculta cineva. Cu forta, daca nu
mai am cu ce si daca toti tac. E las si nedemn acela care din vânzare
Niciodata n-am avut comitete si n-am pus la vot propuneri. sau din lasitate nu-si apara tara. Si nu reactioneaza în nici un fel.
Totdeauna însa, când am simtit nevoia, m-am sfatuit cu toti, dar pe a
mea raspundere, am luat singur hotarârea. De aceea, grupul nostru Oricum, era un protest aceasta lupta, era singurul protest în mijlocul
mic era întotdeauna o unitate nezdruncinata. Tabere cu pareri unei lase si îngrozitoare taceri. A doua zi se întorceau camarazii,
împartite, majoritati si minoritati, ciocnindu-se între ele pe chestiuni plini de lovituri si de rani, caci nu era putin lucru ca un grup de 15
de actiune sau de teorie, n-au existat. tineri sa intre într-un teatru cu 3-4000 de jidani. Si mai ales se
întorceau plini de ocara si de batjocura din partea românilor nostri.
Le toti ceilalti era exact contrariu. De aceea au si cazut învinsi.
De multe ori ma întreb: ce ne-a mentinut pe noi, un grup asa de mic,
O mare credinta, ca o flacara care ardea necontenit în inimile în fata atâtor lovituri, a atâtor ocari venite de pretutindeni în jurul
noastre, luminându-ne calea, o mare si neuitata iubire între noi, o nostru? N-am gasit nici un sprijin nicaieri. În aceasta lupta cu toata
mare disciplina, o deciziune în timpul luptei si o cumpanita pregatire lumea, singurul sprijin l-am gasit în noi. În credinta noastra ca
a plenului de lupta; acestea, binecuvântarea Patriei si a lui suntem pe marea linie a istoriei noastre nationale, alaturi de toti cei
Dumnezeu, ne-au asigurat biruintele în cei trei ani. care au luptat, suferit si murit, ca martiri, pentru pamântul si neamul
nostru.

VARA ANULUI 1922

ÎN GERMANIA
Vara anului 1922 n-a trecut în liniste. Pe scena teatrelor nationale
românesti sau comunale din orasele moldovene încep sa se joace în În toamna anului 1922, m-am întors la Iasi. Acolo am împartasit
idis piese jidanesti de catre trupa Kanapof. Tineretul nostru a camarazilor un vechi gând al meu, de a ma duce în Germania,
considerat aceasta ca o primejdie, pentru ca a vazut un început de pentru a-mi continua studiile de Economie Politica si în acelasi timp a
înstrainare a acestei institutii menite sa faca educatie nationala si încerca sa realizez cât de putin gândul de a duce ideile si credintele
morala poporului român. Expropriati în comert, expropriati în noastre peste hotare. Noi ne dadeam bine seama, din studiile pe
industrie, expropriati în bogatiile solului si subsolului românesc, care le facusem, ca problema jidoveasca are un caracter
expropriati în presa, ne vom vedea într-o buna zi expropriati si de pe international si ca reactiunea nu poate fi decât tot pe plan
scena teatrelor nationale. Teatrul, alaturi si scoala si de biserica, international; ca o rezolvare totala a acestei probleme nu se poate
poate înalta o natie decazuta, la constiinta drepturilor si misiunii ei obtine decât printr-o actiune a tuturor neamurilor crestine trezite la
istorice. El poate pregati si înalta la lupta dezrobitoare o natie. De constiinte primejdiei jidanesti.
Nu aveam însa nici bani, nici haine. Camarazii mi-au procurat haine am ramas cu admiratie pentru puterea lui de intuitie datorita careia el
si au împrumutat suma de 8.000 lei de la inginerul Grigore Beian, pe a putut desprinde cu antenele sufletului lui din zeci de oameni si fara
care urmau s-o plateasca lunar, contribuind fiecare dupa puteri. Cu sa-l cunoasca, cu zece ani înainte, pe acela care va birui în 1932,
aceasta suma am plecat la Berlin, condus la gara de toti acei de care unind sub o singura mare comanda întreg poporul german.
ma desparteam si care ramâneau sa lupte mai departe acasa.
***
Ajuns la Berlin, mi-au fost de mare ajutor doi prieteni, studenti si ei,
Balan si C. Zotta. M-am înscris la Universitate.
Tot acolo la Berlin si cam în acelasi timp, am auzit vestea uriasei
izbucniri fasciste: marsul asupra Romei si victoria lui Mussolini. M-am
În ziua înscrierii m-am îmbracat în costum national si m-am prezentat bucurat ca de victoria tarii mele. Exista o legatura de simpatie între
la acea frumoasa solemnitate, când rectorul dupa un stravechi toti aceia care, în diferite parti ale pamântului, îsi servesc neamul,
obicei, strânge mâna fiecarui nou înscris. Pe salile Universitatii am dupa cum exista o legatura de simpatie între toti aceia care lucreaza
fost obiectul curiozitatii generale din cauza costumului meu la nimicirea neamurilor.
românesc.
Mussolini, viteazul care calca balaurul în picioare, era din lumea
*** noastra, de aceea toate capetele de balaur se napusteau asupra lui
jurându-i moarte. Pentru noi ceilalti, el va fi un luceafar luminos care
ne va da sperante; ne va fi dovada vie ca hidra poate fi învinsa. O
Pe cititorul acestor rânduri l-ar interesa cu deosebire doua chestiuni
dovada a posibilitatilor noastre de biruinta.
din Germania de la 1922. O privire asupra situatiei generale si stadiul
miscarilor antisemite.
Dar Mussolini nu e antisemit. Degeaba va bucurati, soptea presa
jidoveasca la urechile noastre.
Ranile lasate de razboiul care se terminase de curând si de
înfrângere, sângerau. Mizeria materiala se întindea peste Berlin si
peste restul tarii, deopotriva. În ultimul timp fusese ocupata si Valea Nu e vorba de ce ne bucuram noi; e vorba de ce va suparati D-
Ruhrului, un însemnat centru de bogatie. Asistam la prabusirea voastra de victoria lui, daca nu e antisemit. Care e ratiunea atacurilor
vertiginoasa si catastrofala a marcii. Lipsa de pâine, lipsa de mondiale ale presei jidanesti în contra lui?
alimente, lipsa de lucru prin cartierele muncitoresti. Sute de copii
acostau lumea pe strada, cerând ajutor. Caderea marcii arunca în
În Italia sunt atâti jidani câti ceangai în România pe Valea Siretului. O
aceeasi mizerie si aristocratia germana. Oameni care avusesera
miscare antisemita în Italia ar fi, ca si cum noi românii, am porni o
bani, în câteva zile nu mai aveau nimic. Cei cu pamânturi si imobile
miscare contra ceangailor. Dar daca Mussolini ar fi trait în România,
care si le vândusera atrasi de mirajul unui mare pret, numai în câteva
n-ar fi putut fi decât antisemit, pentru ca fascism înseamna, în primul
saptamâni ramâneau saraci. Capitalurile jidanesti din tara si
rând, apararea natiei tale împotriva primejdiilor care o pândesc.
strainatate faceau afaceri colosale. Cu câteva sute de dolari,
Înseamna desfiintarea acelor primejdii si deschidere de drum liber
detinatorii de valuta forte deveneau proprietari ai unor imobile uriase
catre viata si marire pentru natiunea ta.
de câte 50 de apartamente. Samsarii misunau pe toate strazile, dând
lovituri formidabile.
În România, fascismul nu putea sa însemne decât înlaturarea
primejdiilor care ameninta poporul român, adica înlaturarea
Partasi ai acestei mari mizerii erau si câtiva straini, printre care ma
primejdiei jidanesti si deschidere de drum liber catre viata si marirea
numaram si eu: fiindca n-aveam nici un ban. Cei 8.000 de lei ai mei
la care au dreptul sa aspire românii.
cu care venisem îi terminasem. Atunci a început foamea. Dar în
mijlocul unei suferinte generale, viata ta e mai usoara. Fiind o fire
care nu ma încovoi în fata greutatilor, nu m-am supus mizeriei, ci am Iudaismul a ajuns la stapânire în lume prin masonerie si în Rusia prin
încercat sa lupt cu ea. Am studiat toate posibilitatile si m-am hotarât comunism. Mussolini a distrus la el acasa aceste doua capete
sa ma apuc de comert. Îmi trebuia un capital foarte mic, pentru ca sa iudaice, care amenintau Italia cu moartea: comunismul si masoneria.
procur produse alimentare din provincie, pe care apoi sa le aduc si Acolo, iudaismul a fost desfiintat prin ce a avut el. La noi, va trebui
sa le revând la Berlin la restaurante. Acest fapt m-a determinat sa desfiintat prin ce are: jidanii, comunistii si masonii. Aceste gânduri le
ma mut în ajunul sarbatorilor la Jena, unde viata era mai ieftina. M-a opuneam noi, tinerii români, în general, încercarilor iudaice de a ne
impresionat acolo, în mijlocul acestei mizerii în care se zbatea desparti de bucuria biruintei lui Mussolini.
poporul german, spiritul de disciplina, puterea lui de munca, simtul
datoriei, corectitudinea, puterea de rezistenta si credinta în zile mai
bune. Era un popor sanatos si vedeam ca nu se va lasa doborât la
pamânt si ca va învia cu puteri nebanuite de sub piatra tuturor
greutatilor care-l apasau.

Miscarea antisemita. Existau în Germania mai multe organizatii

politice si doctrinare antisemite, cu multe foi, cu manifeste, cu
insigne, toate însa subrede. Studentimea de la Berlin si cea de le
Jena era împartita în societati si numara foarte putini antisemiti.
Masa studenteasca cunostea vag problema. De o actiune
studenteasca antisemita sau macar de o orientare doctrinara similara MISCAREA STUDENTEASCA
celei de la Iasi nu putea fi vorba. Am avut multe discutii cu studentii
de la Berlin, în 1922, care desigur astazi sunt hitleristi si ma
10 DECEMBRIE 1922
mândresc sa le fi fost eu profesorul în antisemitism, ducându-le
acolo din adevarurile învatate la Iasi.
Eram înca la Jena când, într-o buna zi, am fost surprins de vestea ca
întreaga studentime româna, de la toate universitatile, s-a ridicat la
De Adolf Hitler am auzit pentru prima data pe la mijlocul lunii
lupta. Aceasta nebanuita de nimeni manifestare colectiva a tineretii
octombrie 1922. Ma dusesem în Nord-Berlin, la un muncitor care
românesti a fost o izbucnire vulcanica pornita din adâncurile natiei.
fabrica "zvastici" si cu care legasem bune relatiuni. Numele sau era
Ea s-a manifestat mai întâi la Cluj, în inima acelui Ardeal care a luat
Strumpf si locuia în Salzwedeler Strasse 3. Acesta mi-a spus: "se
pozitie ori de câte ori neamul s-a gasit în impas, pentru ca aproape
aude de o miscare antisemita pornita la München de un tânar pictor
concomitent sa irumpa violent în toate celelalte centre universitare.
de 36 de ani, Hitler. Mi se pare ca acesta este acela pe care îl
asteptam noi, germanii". Viziunea acestui muncitor s-a împlinit. Eu
Într-adevar, la 3-4 decembrie, la Bucuresti, Iasi, Cernauti, sunt mari La Bucuresti, Cluj, Iasi si Cernauti, izbucniri formidabile ale maselor
manifestatii de strada. Întreaga studentime româna este în picioare, studentesti, care, conduse de puterea lor de intuitie, - accentuez: nu
ca într-un ceas de mare raspântie. Pentru a mia oara, rasa aceasta, de conducatori - se îndreapta spre dusman. Ele vizeaza în primul
a pamântului, amenintata de atâtea ori în decursul veacurilor, îsi rând presa jidaneasca: "Adevarul", "Dimineata", "Mântuirea",
arunca tineretul în fata primejdiei pentru a-si salva fiinta. Un mare "Opinia", "Lumea", focare de infectie morala, de otravire si zapacire a
moment de electrizare colectiva, fara pregatire prealabila, fara românilor.
discutii pro si contra, fara decizii luate în comitete, fara ca cel putin
cei din Cluj sa se cunoasca cu cei din Iasi, Cernauti, Bucuresti. Un
Se îndreapta pentru a le distruge, dar si pentru a arata poporului
mare moment de iluminatie colectiva ca lumina unui fulger în mijlocul
român primejdia primei linii inamice, fata de care el va trebui sa fie în
unei nopti întunecoase, în care o tinerime întreaga îsi vede linia de
garda. Manifestatia contra presei înseamna: declararea ei de
viata a ei si a neamului.
dusmana a intereselor nationale si prin aceasta atragerea luarii
aminte a românilor de a nu se lasa indusi în eroare., orbiti sau
Aceasta linie trece luminoasa de-a lungul întregii noastre istorii condusi de presa scrisa de jidani sau de românii jidaniti.
nationale si continua virtual de-a lungul întregului nostru viitor
românesc, indicând calea de viata si de onoare pe care va trebui sa
Presa aceasta ataca ideea religioasa la români, slabindu-le astfel
mergem si noi si stranepotii nostri, daca voim viata si onoare pentru
rezistenta morala si rupându-le contactul cu Dumnezeu.
neamul nostru.

Presa aceasta împrastie teorii antinationale, slabindu-le credinta în

Generatiile se pot aseza pe aceasta linie, se pot apropia sau
natiune si rupându-i de pamântul tarii, de dragostea pentru el,
îndeparta de ea. Având putinta deci, de a da pentru neam de la
pamânt care în toate timpurile a fost îndemn la lupta si sacrificiu.
maximum de viata si onoare, pâna la maximum de dezonoare si
rusine.
Presa aceasta prezinta fals interesele noastre românesti,
dezorientând si îndreptând pe români pe linii opuse intereselor
Câteodata pe aceasta linie se ridica numai indivizi izolati parasiti de
nationale.
generatiile lor. În momentul acela, ei sunt neamul. Ei vorbesc în
numele lui. Cu ei sunt toate milioanele de morti si de martiri ai
trecutului si viata de mâine a neamului. Presa aceasta înalta mediocritatile si oamenii capabili de coruptie
pentru ca strainul sa-si poata satisface interesele lui si coboara
valorile morale care nu se vor preta a face servicii iudaismului si
Aici nu intereseaza majoritatea, fie ea de 99%, cu parerile ei.
intereselor acestuia.

Nu parerile majoritatii determina aceasta linie de viata a neamului.

Presa aceasta otraveste sufletul neamului, dând zilnic si sistematic
Ele, majoritatile, se pot numai apropia sau îndeparta de ea, dupa
publicitate crimelor senzationale, legaturilor imorale, avorturilor,
starea lor de constiinta si virtute sau de inconstienta si decadere.
aventurilor.

Neamul nostru n-a trait prin milioanele de robi care si-au pus gâtul în
Presa aceasta omoara adevarul si slujeste minciuna cu perseverenta
jugul strainilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu
diabolica, întrebuinteaza calomnia ca arma de distrugere a
Jianu, prin toti haiducii, car în fata jugului strain nu s-au supus, ci si-
luptatorilor români.
au pus flinta în spate si s-au ridicat pe potecile muntilor, ducând cu ei
onoarea si scânteia libertatii. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar
nu prin "majoritatile" lase si "cuminti". Ei înving sau mor: indiferent. De aceea un român trebuie sa fie atent când citeste o foaie
Pentru ca atunci când mor, neamul traieste întreg din moartea lor si jidaneasca, stând în garda fata de fiecare cuvânt care nu e la
se onoreaza din onoarea lor. Ei stralucesc în istorie ca niste chipuri întâmplare aruncat si cautând a descifra planul iudaic cu care el a
de aur care, fiind pe înaltimi, sunt batute în amurg de lumina fost scris. Asupra acestor chestiuni voieste miscarea studenteasca
soarelui, în timp ce peste întinderile cele de jos, fie ele cât de mari si sa atraga luarea aminte a tuturor românilor, atunci când ea se
cât de numeroase, se asterne întunericul uitarii si al mortii. Apartine îndreapta catre redactiile jidanesti, declarându-le vrajmase ale
istoriei nationale nu acela care va trai sau va învinge - cu sacrificarea poporului român.
liniei vietii neamului - ci acela care, indiferent daca va învinge sau nu,
se va mentine pe aceasta linie.
Am accentuat ca izbucnirile formidabile ale maselor studentesti erau
conduse de puterea lor de intuitie si nu de conducatori. Pentru ca e
Ea este predeterminata în întelepciunea lui Dumnezeu; ea a fost usor ca cineva sa îndrepte câtiva indivizi catre casa cuiva, pentru a-i
vazuta în ziua de 10 decembrie, de studentii români. Si în aceasta face manifestatie ostila. Când însa marile multimi se îndreapta cu
sta valoarea zilei: o întreaga tinerime româneasca a vazut lumina. ostilitate, din porunca instinctului lor, catre cineva, acela este
condamnat fara apel ca vrajmas national.
La 10 decembrie, delegati din toate centrele se aduna la Bucuresti,
îsi fixeaza în zece puncte ceea ce au crezut ca formeaza esenta
miscarii lor si se declara greva generala pentru toate universitatile,
cerându-se realizarea acestor puncte. Nu este 10 decembrie mare
prin valoarea formularii care s-a facut atunci, dupa cât au putut
delegatii formula din esenta adevarului care framânta sufletul întreg
al studentimii române. Este mare prin miracolul trezirii acestei
tinerimi la lumina pe care a vazut-o sufletul ei. Este însemnata ca zi
a hotarârii. A hotarârii la actiune, a declararii razboiului sfânt, care va
cere acestei tinerimi române atâta tarie de suflet, atâta eroism, atâta
maturitate, atâtea jertfe cunoscute si necunoscute, atâtea morminte!
10 decembrie 1922 cheama tineretul pamântului acesta la un mare NUMERUS CLAUSUS
examen.
În timpul luptelor studentesti trece din gura în gura formula "numerus
Nici cei din Bucuresti si nici eu care eram departe si nici altii, care clausus". Dar nu ca o formula salvatoare, caci masele nu dau
poate erau copii prin liceu, dar care astazi lâncezesc adânc în formule, ci indica primejdii.
închisori sau dorm sub pamânt, n-am crezut ca ziua aceasta ne va
purta prin atâtea primejdii si ne va aduce atâtea lovituri si atâtea rani
în lupte pentru apararea tarii noastre.
"Numerus clausus" însemneaza ca marea primejdie jidaneasca sta Si au dreptate din punctul lor de vedere, pentru ca românii pusi în
în numar, mai cu seama în numar, pe care nu-l mai putem suporta fata numarului exact al populatiei jidanesti, si-ar da seama ca se afla
nici în scoli, nici în comert, nici în industrie, nici în profesiunile libere. în fata unei adevarate primejdii nationale si s-ar ridica pentru a-si
"Atentie la numar", voieste sa spuna "numerus clausus", caci el trece apara patria. Deci, în fata adevarului statisticii, puterea iudaica se
peste puterile noastre de rezistenta nationala si daca nu luam stinge, moare. Ea nu poate trai decât din ascunderea adevarului, din
masuri, murim ca neam. falsificarea lui, din minciuna.

Atâta valoare are aceasta formula. Sau, daca voiti, ca masura Noi credem ca sunt în România între 2-2 1/2 milioane de jidani. Dar
salvatoare, are valoarea unei formule de urgenta, de prima îngrijire chiar daca ar fi numai un milion - asa cum sustin ei - poporul român
necesara, dar cu totul insuficienta pentru vindecarea boalei. s-ar gasi în fata unui pericol de moarte. Pentru ca nu intereseaza
"Numerus clausus", în sine, însemneaza: limitarea numarului jidanilor numai numarul în sine, cantitatea, ci si calitatea celor care îl
în scoli, profesiuni libere etc. Pâna la ce numar limitare? Pâna la reprezinta si mai ales intereseaza pozitiile pe care le ocupa jidanii în
proportia dintre numarul tuturor jidanilor fata de acela al românilor în structura functionala a unui stat în viata, sub toate formele, a unei
cuprinsul României. Adica, daca în România sunt 15 milioane de natiuni.
români si 3 milioane de jidani, proportia este de 20%. Dupa formula
"numerus clausus" jidanii urmeaza sa fie admisi în scoli, medicina,
Pamântul nostru a fost pamântul navalitorilor. El însa n-a cunoscut
barou etc., în proportie de 20%.
niciodata în decursul istoriei ca vreo armata sa fi ajuns la formidabilul
numar al jidanilor de azi. Navalirile treceau peste noi mai departe:
"Numerus clausus" însemneaza limitarea numarului jidanilor pâna la navalitorii de azi nu mai pleaca. Se stabilesc aici, pe pamântul
proportia dintre numarul lor si numarul total al românilor. nostru, într-un numar neîntâlnit pâna astazi si se prind ca râia de
trupul pamântului si al natiei.
"Numerus clausus" este numai o formula de repartitie a jidanilor în
sânul natiilor, dar nu o formula de rezolvare a problemei. Când începe navalirea jidanilor? În jurul anului 1800 gasim un numar
de abia câteva mii în toata Moldova. La 1821, în Bucuresti, se aflau
120 de familii.
Aceasta formula nu rezolva aproape nimic, caci ea se ocupa de
respectarea proportiilor, dar nu ataca proportia în sine. Daca jidanii
sunt 3 milioane, îi lasa 3 milioane. Mai ales nu se ocupa din cauza Aceasta târzie asezare pe pamântul nostru de datoreste faptului ca
acestei proportii si nu arata mijloacele prin care s-ar putea micsora jidanii s-au ocupat totdeauna cu comertul. Ori comertul, pentru a se
aceasta proportie, adica nu cuprinde în sine mijloacele de rezolvare putea dezvolta, cere: libertate si siguranta la exercitarea lui.
a problemei jidanesti.
Pe pamântul românesc aceste doua conditii lipseau, lipsea libertatea
de exploatare a solului românesc, deci perspectivele unui comert mai
mare, si lipsea mai cu seama siguranta. Pamântul românesc a fost
cel mai nesigur pamânt din lume. N-avea taranul român siguranta
casei lui, a vitelor, a muncii, a recoltei sale de un an. Loc de navalire
si de lupte, teatru de razboi de secole nesfârsite, iar dupa ele de
multe ori dominatie straina cu biruri sângeroase.

Ce sa caute jidanimea pe acest pamânt? Sa se bata cu hunii, cu

tatarii, cu turcii?
PROBLEMA JIDANEASCA
Navalirea jidaneasca începe abia acum 100 de ani. În urma pacii de
la Adrianopol 1829, se capata libertatea de comert si în acelasi timp
NUMARUL JIDANILOR
încep sa se arate zarile unei vieti mai linistite.

Numarul mare al jidanilor ridica o serie de probleme:

De acum începe navala care va creste an cu an peste capul nostru,
al românilor si în special al moldovenilor, secatuindu-ne de averi,
1. Problema pamântului românesc; nimicindu-ne moraliceste si amenintându-ne cu pieirea.

2. Problema oraselor; La 1848 comerciantii si industriasii moldoveni încep sa se plânga

domnului Mihail Sturza, cerând masuri împotriva comerciantilor jidani
si a concurentei neloiale practicata de ei.
3. Problema scolii românesti si a clasei conducatoare;

De atunci navala creste mereu. Poate nu e bine zis navala, caci

4. Problema culturii nationale.
aceasta presupune ideea de violenta, de curaj moral si fizic. Infiltratia
iudaica este termenul cel mai potrivit, pentru ca cuprinde mai mult
Toate acestea sunt tratate impecabil de profesorul A. C. Cuza în ideea de strecurare pe nesimtite. strecurare lasa si perfida. Caci nu e
scrierile sale: "Poporatia", "Nationalitatea în arta", "Articole", putin lucru ca sa rapesti pamântul si avutiile unui neam, fara ca
"Discursuri parlamentare", "Curs de economie politica". Cele ce macar sa-ti justifici prin lupta, prin înfruntarea riscului, printr-o mare
sustin mai jos apartin în esenta gândirii profesorului Cuza. jertfa, cucerirea facuta.

Numarul jidanilor din România nu se cunoaste exact. Pentru ca Ei au acaparat încetul cu încetul comertul mic si industria mica
statisticile încercate au fost facute cu cea mai mar lipsa de interes de româneasca, apoi au atacat prin aceleasi manopere frauduloase
catre politicienii români, pentru a-si ascunde opera de tradare comertul si industria mare si astfel au pus stapânire pe orasele din
nationala si pentru ca jidanii de pretutindeni fug de adevarul jumatatea de nord a tarii.
statisticii. Un proverb spune: "Jidanul traieste din minciuna si moare
în contact cu adevarul". De altfel, multa vreme, Directorul Statisticii
Atacul asupra clasei de mijloc românesti a fost dat cu precizia pe
Statului din Ministerul de Finanta era Leon Colescu = Leon Coler.
care o întâlnim numai la unele insecte de prada care, pentru a-si
paraliza adversarul, îl împung cu acul în sira spinarii.
Nu se putea un loc mai bine ales. prin aceasta camata, a-i suge cu totul pe locuitori si a-i aduce la
saracie, asa încât taranii împovarati astfel de datorii si pentru viitor
nu afla alt mijloc de mântuire decât sa fuga din tara.
Clasa de mijloc atacata cu succes, însemneaza spargerea în doua a
neamului românesc.
Vedem pe divanul acestei tari (Moldova) apoi pe domni, mai ales pe
Constantin Moruzi aparându-se cu disperare împotriva lor.
E singura clasa care are un dublu contact: în jos cu cea taraneasca
pe care sta suprapusa, exercitând asupra ei o putere de autoritate si
prin starea economica mai buna si prin aceea de cultura; în sus, cu ...cum i se ofera lui Enzenberg de cahaluri, în scris, 5.000 de galbeni
ce conducatoare, pe care o sustine pe umerii ei. pe an pentru a tolera vechea stare de lucruri, se încearca si
coruperea Domnului, dar acesta respinse BANII mai bine decât sa
expuie tara pieirii totale" (pag. 20).
Atacul reusit asupra clasei de mijloc, adica nimicirea ei, atrage dupa
sine, ca o consecinta fatala, fara efort din partea atacatorului:
Si mai târziu, pe la 1840-48, iata ce constata profesorul Iorga:
a) naruirea clasei conducatoare (aceasta clasa conducatoare va
termina prin a se prabusi); "Cu zecile se numara aceste asezari de exploatare si depravatie,
cârciuma lânga cârciuma, cu sticle de rachiu de cartofi si alte
otravuri, în tot cuprinsul Moldovei, istovind o rasa pentru hranirea
b) imposibilitatea refacerii ei;
viciilor civilizate ale clasei dominante" (pag. 34).

c) zapacirea si îndobitocirea, înfrângerea si robirea clasei taranesti.

Si scrie mai departe profesorul Iorga:

În ultima analiza, atacul iudaic asupra clasei de mijloc românesti aici

"Totusi interventiile straine hranite de elementele evreiesti din tara,
tinde: moartea, pieirea poporului român nu însemneaza moartea
nu se oprira. În 1878 ele pusera conditii recunoasterii independentei,
celui din urma român, dupa cum îsi imagineaza unii. Moartea
câstigate cu jertfe de sânge a tarii si gramadira umilinte asupra
aceasta însemneaza viata în sclavie. Reducerea la stare de viata de
României independente, care nu se putea sinucide dând politiceste
rob a câtorva milioane de tarani români, care sa munceasca pentru
jumatate din ea în puterea evreilor moldoveni... Si precum
jidanime.
Kogalniceanu aparase satele de alcoolul si camata evreiasca, dl.
Maiorescu apara demnitatea României de insulta primirii strainilor,
Iata constatarile prof. Nicolae Iorga cu privire la numarul jidanilor si la prin vointa strainilor" (pag. 39).
data asezarii lor la noi. Profesorul Iorga în "Istoria Evreilor în Tarile
noastre", comunicare facuta la Academia Româna în sedinta de la
**
13 septembrie 1913, expunând aceasta chestiune, printre altele
precizeaza:
Am dat acestea aici pentru ca sa stabilesc dupa o mare, recunoscuta
si necontestata autoritate stiintifica, începuturile asezarii jidanilor pe
"La Neamt, câtiva evrei se aseaza unul lânga altul pe pamânturile
pamântul românesc.
Mânastirii între 1764-1766" (pag. 18).

"La Botosani vreun act domnesc ca acel din 1757 nici nu pomeneste
pe evrei între ceilalti locuitori ai orasului" (pag. 17).

"Câte un evreu apare la Suceava ca orândar pe locul Mitropoliei si

altii ca mici negustori, la Ocna, la Hârlau, la Siretiu, la Galati, la
Bârlad (era vreme când despre bârladenii crestini se putea scrie ca
se îndeletnicesc cu negotul mai mult decât cu orice alta munca)
(pag.10), apoi la Roman unde la 1741 nu se stia decât de moldoveni
si armeni, la Târgul Frumos unde în 1755 se pomenesc doua
cârciumi si orânda jidoveasca ce sunt acolo în târg" (pag. 17-18). PROBLEMA PAMÂNTULUI ROMÂNESC

În Bucovina în jurul anexarii de la 1775: Nu se poate ca un neam din lume, fie el chiar numai un trib de
salbatici, sa nu-si puna cu durere sfâsietoare problema pamântului
sau, în fata unei navaliri straine. Toate neamurile din lume, de la
"În aceste tinuturi ale Cernautiului si Câmpulungului la care se începutul istoriei pâna astazi, si-au aparat pamântul patriei. Istoria
adausesera parti ale Hotinului si Sucevei (în toate aceste tinuturi) nu tuturor popoarelor, ca si istoria noastra româneasca, e plina de lupte
erau decât 206 familii jidovesti înaintea stapânirii împaratesti. pentru apararea pamântului. Sa fie oare o anomalie, o stare
bolnavicioasa a noastra, a tineretului românesc, faptul de a ne ridica
La 1775 ajunsesera a fi prin scurgere din Galitia 780-800 familii. sa ne aparam pamântul amenintat? Sau anomalie, a nu ni-l apara
atunci când ni-l vedem primejduit? Anomalie este a nu ne apara,
adica a nu face ce toate neamurile au facut si fac. Anomalie si stare
Cel dintâi guvernator al tarii, generalul Enzenberg, constata ca ei se bolnavicioasa este a ne pune în contradictie cu toata lumea si cu
îndeletnicesc în rândul întâi cu cârciumaritul, cu vin, holerca (rachiu) întreaga noastra istorie.
si bere...

De ce oare toate neamurile s-au luptat, se lupta si se vor lupta

Sunt, spune generalul, neamul cel mai de-a dreptul stricat, dedat necontenit pentru apararea pamântului lor?
trândaviei, se hraneste fara a fi prea mult suparat, din sudoarea
crestinilor muncitori.
Pamântul este baza de existenta a natiei. Natiunea sta, ca un pom,
cu radacinile ei înfipte în pamântul tarii, de unde îsi trage hrana si
O comisiune care functiona la 1781 arata ca: viata. Nu exista neam care sa poata trai fara pamânt, dupa cum nu
exista pom care sa traiasca atârnat în aer. O natie care nu are
Aici în tara, evreii obisnuiesc a cumpara taranului dinainte puiul în pamântul sau nu poate trai, decât daca se aseaza sau pe pamântul
ou, mierea în floare si mielul în pântecele mamei la un pret mic si unei alte natii, sau pe trupul acesteia, sugându-i viata.
Sunt legi facute de Dumnezeu, care orânduiesc viata popoarelor. Alba Iulia, locul de tortura al lui Horia si fratilor lui de arme, sunt
Una din aceste legi este legea teritoriului. Dumnezeu a lasat un numai urme de lupte si morminte de viteji.
teritoriu determinat fiecarui popor ca sa traiasca, sa creasca, sa se
dezvolte si sa-si creeze pe el cultura sa proprie.
În Carpatii toti, din muntii oltenesti la Dragoslave si la Predeal, de la
Oituz la Vatra Dornei, pe vârfuri si în fund de vai, pretutindeni a curs
Problema jidaneasca în România ca si aiurea consta în încalcarea sângele românesc în valuri.
de catre jidani a acestei legi naturale a teritoriului. Ei ne-au încalcat
teritoriul nostru. Ei sunt infractorii, si nu eu, popor român, sunt
În miezuri de noapte, în ceasurile grele ale neamului, noi auzim
chemat sa suport consecintele infractiunii lor. Logica elementara ne
glasul pamântului românesc, care ne îndeamna la lupte.
spune: infractorul trebuie sa suporte consecintele infractiunii
savârsite. Va suferi? N-are decât sa sufere. Toti infractorii sufera.
Nici o logica din lume nu-mi va spune sa mor eu pentru infractiunea Întreb si astept raspuns: pe ce drept voiesc jidanii sa ne ia acest
savârsita de altii. pamânt?

Deci problema jidaneasca nu naste din "ura de rasa". Ea naste dintr- Pe ce urma istorica îsi întemeiaza pretentiile si mai ales îndrazneala
un delict savârsit de jidani fata de legile si ordinea naturala în care cu care ne înfrunta pe noi, românii, aici, acasa la noi? Suntem legati
traiesc toate popoarele lumii. de acest pamânt prin milioane de morminte si prin milioane de fire
nevazute pe care numai sufletul nostru le simte si rau de aceia ce
vor încerca sa ne smulga de pe el.
Rezolvare problemei jidanesti?

Iat-o: reîntoarcerea delincventilor în aceasta ordine naturala

universala si respectarea legalitatii naturale.

Dar si legile tarii opresc invazia jidaneasca. Art. 3 din constitutie

spune: "Teritoriul României nu se poate coloniza cu populatie de
ginta straina".

Ce însemneaza, daca nu colonizare, faptul instalarii a doua milioane

de jidani pe teritoriul românesc?
PROBLEMA ORASELOR

Dar acest teritoriu este proprietatea inalienabila si imprescriptibila a

În cadrul acestui pamânt românesc jidanii însa, nu s-au asezat
poporului român. Si dupa cum scria cineva, poporul român, nu dupa
oriunde, la întâmplare. Ei s-au plasat în orase, formând în ele
50 de ani, nu dupa 100 de ani, ci chiar si dupa mii de ani, ne vom
adevarate insule de populatie jidaneasca compacta.
revendica dreptul asupra acestui pamânt, dupa cum ne-am recucerit
pamântul Ardealului, dupa 100 de ani de stapânire maghiara.
La început au fost invadate si cucerite orasele si târgurile din nordul
Moldovei: Cernauti, Hotin, Suceava, Dorohoi, Botosani, Soroca,
Burdujeni, Iscani, Briceni, Secureni etc.

În fata lor au disparut negustorul si meseriasul român. Azi o strada,

mâine alta, poimâine un cartier, în mai putin de 100 de ani centrele
românesti de un vechi renume si-au pierdut cu totul caracterul lor
românesc, luând înfatisare de adevarate cetati jidanesti. Repede au
cazut si celelalte orase moldovenesti: Roman, Piatra, Falticeni,
Bacau, Vaslui, Bârlad, Husi, Tecuci, Galati si Iasi, a doua capitala a
Moldovei, dupa ce prima si stravechea noastra Suceava a fost
NOI SI PAMÂNTUL NOSTRU transformata pur si simplu într-un murdar cuib jidanesc, care
înconjoara bietele ruine glorioase ale cetatii lui Stefan cel Mare.
Toate popoarele din jurul nostru au venit de undeva si s-au asezat
pe pamântul pe care traiesc. Istoria ne da date precise despre La Iasi, parcurgând strazi si cartiere întregi nu mai întâlnesti nici un
venirea bulgarilor, turcilor, maghiarilor etc. Un singur neam n-a venit român, nici o casa româneasca, nici un magazin românesc. Trece
de nicaieri. Acela suntem noi. Ne-am nascut din negura vremii pe lume pe lânga mari biserici în ruina si saracie: biserica Talpalari,
acest pamânt odata cu stejarii si cu brazii. De el suntem legati nu facuta de breasla talpalarilor români, biserica Curelari, facuta de
numai prin pâinea si existenta care ne-o da muncindu-l din greu, dar aceea a curelarilor români. Tot se darâma. Nu mai este în Iasiul
si prin toate oasele stramosilor care dorm în tarâna lui. Toti parintii acela mare nici un talpalar român, nici un curelar român. Biserica
nostri sunt aici. Toate amintirile noastre, toata gloria noastra Sfântul Nicolae cel Sarac, a vechii boierimi moldovenesti s-a
razboinica, întreaga noastra istorie aici, în acest pamânt sta darâmat pâna la temelie, iar peste mormintele din jurul ei, bodegile
îngropata. jidanesti arunca si astazi laturile, gunoaiele si murdariile.

Aici e Sarmisegetuza cu tarâna regelui Decebal, cel nemuritor, Biserica din Piata Mare, unde este cea mai mare aglomeratie de
pentru ca cine stie sa moara ca Decebal, nu moare niciodata. oameni, închisa din lipsa de enoriasi. Aglomeratia de oameni o
constituieste numai populatia jidaneasca.
Aici odihnesc Musatinii si Basarabii, aici la Podul Înalt, la Razboieni,
la Suceava, la Baia, la Hotin., la Soroca, la Tighina, la Cetatea Alba, Pe strada Lapusneanu geme de durere palatul domnesc al lui Cuza-
la Chilia, dorm românii cazuti în lupte, boieri si tarani, multi ca frunza Voda, transformat în banca jidaneasca. În fosta lui gradina se ridica
si ca iarba. teatru jidanesc în stil palestinian. Strainul ne calca în picioare tot ce
avem mai sfânt.
La Posada, la Calugareni, pe Olt, pe Jiu, pe Cerna, la Turda, în
muntii nefericitilor si uitatilor moti din Vidra, pâna în Huedin si pâna la Geme inima în noi de durere. Ne întrebam, noi copii, sfâsiati
sufleteste, cum de s-au gasit români care sa se poarte cu atâta
vrajmasie fata de neamul lor? Cum de s-au gasit asa de multi Dar nu numai atât, în orase si în scoli, o natie îsi împlineste misiunea
tradatori? Cum de n-au fost pusi la zid cu totii sau arsi de vii în clipa ei culturala în lume. Cum este posibil ca românii sa-si poata împlini
tradarii lor? Cum de sta toata lumea? Cum de stam noi? Sunt misiunea lor culturala prin glasuri, prin condeie, prin inimi, prin minti
probleme de constiinta care ne apasa, care nelinistesc sufletul jidanesti?
nostru, care ne tulbura viata. Stim ca în nici un fel nu ne vom putea
gasi linistea, decât în lupte, în suferinta sau în morminte. Tacerea
În sfârsit, orasele sunt centrele politice ale unei natii. Din orase se
noastra ne acopera de lasitate si orice minut de întârziere pare ca ne
conduc natiile. Cine stapâneste orasele, are direct sau indirect
omoara.
conducerea politica a tarii.

Nu mai vorbim de orasele si târgurile Basarabiei, care stau ca niste

Ce mai ramâne din tara - în afara de orase? O gloata de câteva
plagi deschise pe trupul istovit si stors al tarii.
milioane de tarani, fara mijloace de existenta omeneasca, supti si
saraciti; fara cultura, otraviti de bautura si condusi de jidanii
Nu mai vorbim de Maramures, unde românii, ajunsi în stare de robie, îmbogatiti, deveniti stapânii oraselor românesti, sau de românii
mor în fiecare zi. Nu sunt cuvinte care sa poata descrie marea (prefecti, primari, politai, jandarmi, ministri) care numai de forma
tragedie a Maramuresului. conduc, pentru ca nu sunt altceva decât executorii umili ai planurilor
jidanesti. Pe acestia, puterea economica iudaica îi sustine, îi
linguseste, le face cadouri, îi coopteaza în consilii de administratie, îi
Dar boala s-a întins ca un cancer; ea a atins Râmnicul-Sarat, a atins
plateste cu luna (lui Iuda i s-a platit o singura data; aici se plateste
Buzaul, a atins Ploiestii si a patruns în capitala tarii.
lunar), le excita poftele de bani îndemnându-i spre lux si viciu, iar
când nu se supun directivelor si vederilor jidanesti, sunt dati pur si
În 15 ani de zile au cazut Vacarestii, vechi cartier românesc, au simplu afara, chiar daca sunt ministri, li se taie subventiile si platile, li
cazut în întregime Dudestii, au cazut negustorii români de pe Calea se dau pe fata hotiile si afacerile necorecte facute cu ei împreuna,
Grivitei. Mor înlocuiti de jidani vestitii comercianti din Obor, a cazut pentru a-i compromite. Iata ce a mai ramas din aceasta patrie
Calea Victoriei. Ea nu mai este astazi decât o adevarata cale a româneasca în momentul în care ne-am pierdut orasele; o clasa
"înfrângerii" românesti; caci 3/4 din proprietatile de pe Calea Victoriei conducatoare, fara onoare, un popor de tarani, fara libertate si toti
sunt proprietati jidanesti. De 10 ani au patruns în Oltenia si au intrat copiii de români, fara tara si fara viitor.
în Craiova lui Mihai Viteazul, au intrat în Râmnicu Vâlcea, au intrat în
Severin, sub protectia politicienilor români, care, bine platiti, pretind
ca nu exista problema jidaneasca. Acestor politicieni, a caror tradare
fata de neam este asa de îngrozitoare, daca sunt vii, neamul va
trebui sa le scoata ochii; daca sunt morti, va trebui sa-i scoata din
morminte si sa le dea foc ciolanelor, în pietele publice. Pe copiii si
nepotii lor, neamul va trebui sa-i urmareasca în averi, confiscându-le
si sa-i stigmatizeze cu epitetul de "copii de tradatori".

Pierderea oraselor noastre românesti are consecinte nimicitoare

pentru noi, caci orasele sunt centrele economice ale unei natiuni. În
ele se acumuleaza toata bogatia natiei. Încât cine este stapân pe PROBLEMA SCOLII ROMÂNESTI
orase, acela este stapân pe mijloacele de subzistenta, pe bogatia
natiunii.
Cine stapâneste orasele, stapâneste scolile si cine stapâneste
scolile, mâine stapâneste tara.
Sa ne fie noua, românilor, oare indiferent cine sunt stapânii bogatiei
nationale? Noi sau jidanii? Nici unui neam din lume nu-i poate fi
Iata câteva statistici din anul 1920:
indiferent acest lucru. Pentru ca o poporatie se înmulteste si se
dezvolta în limita mijloacelor de subzistenta de care dispune. Cu cât
aceste mijloace sunt mai putine, cu atât mai putine vor fi posibilitatile Situatia la Universitatea din Cernauti
de crestere si de dezvoltare ale populatiei respective si invers
(aceste adevaruri asupra legii poporatiei au fost cercetate de toti
Facultatea de Filosofie, semestrul de vara:
economistii si formulate inegalabil de profesorul Cuza).

Români: 174
Trecerea bogatiilor din mâinile românilor în mâinile jidanilor nu
însemneaza numai aservirea economica a românilor si nu numai
aservirea politica, - pentru ca cine nu are libertate economica nu are Evrei: 574
libertate politica - ci însemneaza mult mai mult: o primejdie nationala
care macina însasi puterea noastra ca numar. În masura în care ne
La Drept, în acelasi oras, semestrul de vara:
dispar mijloacele de subzistenta, în aceeasi masura, noi, românii, ne
vom stinge de pe pamântul nostru, lasând locurile noastre în mâinile
populatiei jidanesti, al carei numar creste pe zi ce merge si din cauza Dupa religie
navalirii din afara si din aceea a acapararii mijloacelor noastre de
subzistenta, a bogatiilor noastre.
Ortodocsi 237 (Români si Ruteni)

Orasele sunt, în al doilea rând, centrele culturale ale unei natiuni

(Vezi A. C. Cuza, "Apararea Nationala", no.3, 1 Mai 1922). Aici în Catolici 98
orase sunt plasate scolile, bibliotecile, teatrele, salile de conferinte,
toate la îndemâna orasenilor. O familie jidaneasca îsi poate usor Luterani 26
întretine toti cei 5-6 copii la carte. O familie a unui taran român, din
cine stie ce fundatura de sat, departe de oras, rar îsi poate întretine
un singur copil la scoli pâna la sfârsit. Si în acest caz este complet Alte religii 31
sleita de puteri si avere, încât pericliteaza existenta celorlalti 4 sau 5
copii ramasi acasa. Deci cine stapâneste orasele, stapâneste Mozaici 506
posibilitatile de a se adapa la cultura.
(Din "Situatia demografica a României", de Em. Vasiliu-Cluj, pag.84)
În Basarabia ,, Litere ,, 351 ,, 100

Învatamântul primar rural: ,, Stiinte ,, 722 ,, 321

Baieti: 72.289 Români 1.974 straini crestini 1.281 Evrei ,, Drept ,, 1.743 ,, 370

Fete: 27.555 ,, 1.302 ,, 2.147 ,, (Op. cit. pag. 87-88)

Învatamântul primar urban: Scoala româneasca, distrusa în modul acesta prin numarul mare al
jidanilor, naste doua probleme grave:
Baieti: 6.385 Români 2.435 straini din care 1.351 Evrei
- Problema paturii conducatoare românesti, pentru ca scoala creaza
pe conducatorii de mâine ai neamului, nu numai pe conducatorii
Fete: 5.501 ,, 2.435 ,, 2.492 ,,
politici, ci si pe toti conducatorii din toate domeniile de activitate.

Scoli secundare si profesionale:

- Problema culturii nationale, pentru ca scoala este laboratorul în
care se pregateste cultura unui popor.
1.535 ortodocsi, 6.302 mozaici
Pentru a sublinia tragedia acestei scoli românesti coplesita de jidani,
Scoli secundare mixte: gasesc ca e deosebit de important sa citez mai jos dureroasele
constatari facute de unul dintre cei mai straluciti pedagogi ai natiei
noastre, prof. Ion Gavanescul de la Universitatea din Iasi:
690 ortodocsi, 1.341 mozaici

"Nu vrem sa mai vedem spectacolul ce-l ofera Liceul National din
(op. cit. pag. 84-85) Iasi, unde majoritatea zdrobitoare a elevilor o alcatuieste elementul
evreiesc. Putinii elevi români se simt straini: în pauzele dintre ore
În Vechiul Regat stau retrasi, stingheriti si jenati prin colturi. Sunt minoritatea tolerata.

Liceul din Bacau Români: 363 Evrei: 198 Majoritarii traiesc aparte, vorbesc între ei de preocuparile lor, de
jocurile lor, de societatile lor, Macaby, Hacoah, Macoah etc., de
sezatorile si conferintele lor, de sporturile lor, de planurile lor de lucru
,, ,, Botosani ,, 229 ,, 127 si petrecere. Si când vor sa se fereasca de indiscretia românilor,
minoritarii-majoritari soptesc între ei ori o dau de-a dreptul prin idis...
,, de fete, Botosani ,, 155 ,, 173
Bietii profesori români, în fata unor astfel de suflete de elevi! Te
,, din Dorohoi ,, 177 ,, 167 gândesti involuntar la gaina care a clocit oua de rata. Uite-o cum sta
ciocanind, speriata pe marginea lacului, cum îsi cheama cu disperare
bobocii, puii ei de alta speta, care au sarit în apa si aluneca
,, din Falticeni ,, 152 ,, 100 zburdând sa treaca pe tarmul celalalt, unde ea nu-i poate urmari.

,, National, Iasi ,, 292 ,, 201 Ce scoala de nationalism sa faci cu astfel de auditori? Poti sa
vorbesti, daca simti în tine flacara patriotismului, de aspiratiile si
Gimn. Alex. cel Bun, Iasi ,, 93 ,, 215 idealul românesc? Poti macar sa deschizi gura? Ti se înclesteaza
falcile, îti îngheata cuvintele pe buze.
,, Stefan cel Mare, Iasi ,, 94 ,, 120
Marele Kogalniceanu, în fata unor astfel de banci cu scolari straini...
ar fi putut pronunta el celebrul discurs de introducere în istoria
Liceul din Roman ,, 256 ,, 157 Românilor pe care l-a rostit tocmai pe acele locuri unde azi liceul
"National" românesc a devenit un liceul "National" evreiesc?
,, din Piatra Neamt ,, 347 ,, 179
I-ar fi pierit inspiratia care-si trage puterea din simpatia ochilor
Scoli particulare sclipitori de înselegere si credinta."

Bucuresti Români: 441 Evrei: 781 Ion Gavanescul, "Imperativul momentului istoric", pag. 67

Iasi ,, 37 ,, 108 Si mai departe:

Galati ,, 190 ,, 199 "Unde s-a vazut vreodata în Anglia, în Franta, în Italia, vreo scoala
de orice grad, ca sa ne marginim la o singura latura a vietii nationale,
în care numarul preponderent al scolarilor sa apartina altui neam
(Opera cit. pag. 85-87) decât neamului ce alcatuieste populatia de bastina a tarii si care a
întemeiat Statul National respectiv?
Situatia la Universitatea din Iasi
Se poate închipui bunaoara, ca la o Facultate de Drept a vreunei
Facultatea de Medicina Români: 546 Evrei: 831 Universitati din Anglia sa fie 547 evrei si 234 de englezi, proportia
dintre evrei si români de la Facultatea de Drept din Cernauti, în anul
1920?
,, Farmacie ,, 97 ,, 299
Sau la o Facultate de Filosofie din Italia, sa fie 574 evrei si 174 Caci doar nu se va admite ca o natie sa-si formeze conducatori
italieni, proportia dintre evrei si români la aceeasi Universitate din straini în universitatile sale."
Cernauti?
Din cele expuse mai sus se poate desprinde grava problema a clasei
Sunt aceste raporturi normale? Nu sunt monstruozitati de biologie conducatoare românesti de mâine.
etnica, inadmisibile, inconceptibile? Nu sunt un semn de inconstienta
criminala pentru patura conducatoare responsabila a neamului
Ramâne un adevar stabilit: România trebuie sa fie condusa de
românesc?"
români.

Ion Gavanescul, op. cit.

Este cineva care sustine ca România trebuie condusa de jidani?

Daca nu, atunci trebuie sa admita ca studentimea româna are

dreptate si ca toate campaniile, toate injuriile, toate infamiile, toate
atâtarile, toate uneltirile, toate nedreptatile care se arunca si se vor
arunca asupra acestui tineret românesc, îsi gasesc justificarea în
razboiul pe care jidanimea îl duce pentru exterminare românilor si a
celor mai buni luptatori ai lor.

PROBLEMA PATURII CONDUCATOARE ROMÂNESTI

Dar cine sunt elevii si studentii de astazi? Elevii si studentii de azi

sunt profesorii de mâine, medicii de mâine, inginerii de mâine,
magistratii de mâine, avocatii de mâine, prefectii de mâine, deputatii
de mâine, ministrii de mâine, cu un cuvânt, conducatorii de mâine ai
neamului în toate domeniile de activitate.
PROBLEMA CULTURII NATIONALE
Daca elevii de astazi sunt 50%, 60%, 70% jidani, mâine în mod logic
vom avea 50%, 60%, 70% conducatori jidani ai acestui neam
Un neam, punându-si aceasta problema, cea mai grava dintre toate,
românesc.
este ca si cu un pom si-ar pune problema fructelor sale.

Se mai poate pune problema daca un neam are dreptul sa-si limiteze
Când s-ar vedea, ca din cauza coplesirii omizilor, el nu-si mai poate
numarul strainilor la universitatile sale?
împlini rostul sau pe lume, nu mai poate rodi, atunci si-ar pune cea
mai trista problema, mai mare decât problema însasi a vietii, pentru
Iata ce raspunde acestei întrebari, în Buletinul Universitatii din ca, vazându-si desfiintat scopul vietii, ar fi mai dureros pentru el
Harvard, citat de profesorul Cuza în "Numerus clausus", pag.11, decât daca i s-ar desfiinta viata însasi. Cele mai mari dureri sunt ale
Morris Gray, fost student al acestei universitati (promotia 1906), sfortarilor inutile, fiindca sunt durerile care rezulta din constiinta
studiind problema jidaneasca de acolo. îngrozitoare a inutilitatii vietii.

Morris Gray începe prin a formula problema în principiu, întrebându- ***

se:
E îngrozitor! Noi, poporul român, sa nu mai putem da roadele
"Mai întâi, care este functia unei universitati? Care sunt datoriile ei? noastre? Sa nu avem o cultura româneasca, a noastra, a neamului,
a sângelui nostru, care sa straluceasca în lume alaturi de roadele
altor neamuri? Sa fim noi condamnati astazi de a ne prezenta în fata
Daca datoria ei este o datorie catre individ, admiterea trebuie sa fie
lumii întregi cu produse de esenta jidaneasca?
bazata în mod franc si manifest, pe principiul democratic: orice
candidat trebuie sa fie admis cu conditia sa-si treaca examenele de
intrare si de a plati primul termen al redeventelor scolare. Si aceasta Astazi, în ultimul moment, când lumea asteapta ca poporul român sa
fara ancheta serioasa asupra personalitatii candidatului, nici asupra apara cu rodul sângelui si geniului sau national, noi sa ne prezentam
posibilitatilor latente de progres, de eminenta, de folos pentru el cu o infectie de caricatura culturala iudaica?
însusi sau pentru ceilalti.
Cu inima strânsa de durere, privim aceasta problema si nu va fi
Daca însa, datoria Universitatii e datorie catre o natie, atitudinea ei în român, care vazându-si periclitata o întreaga istorie, sa nu puna
ce priveste admiterea studentilor trebuie sa fie bazata în chip firesc mâna pe armele sale, pentru a se apara.
pe un principiu deosebit.
Extrag din "Imperativul momentului istoric", al profesorului
Dupa parerea mea, datoria unei universitati este de a forma oameni Gavanescul, aceste nemuritoare rânduri:
în diferite domenii ale gândirii, în asa fel, încât o parte din ei cel
putin, sa poata deveni sefi în domeniile lor respective si sa faca
"Grija de capetenie a neamului românesc tot asa de hotarâtoare
servicii natiunii."
pentru fiinta lui ca si conservarea fizica este afirmarea lui în sfera
vietii ideale a omenirii.
Va sa zica, iata un principiu bine stabilit, adauga profesorul Cuza.
Crearea unei culturi cu caracter propriu românesc.
"Datoria universitatilor este catre natia lor, pentru care trebuie sa
pregateasca conducatori în toate domeniile si care nu pot fi decât
Nu se poate ca o cultura româneasca sa creasca dintr-o scoala,
nationali.
organizatie politica sau economica de caracter strain.
O institutie ca functiune a vietii nationale poarta caracter românesc Era o problema de mare constiinta care nu se punea. Fiecare zi ne
atunci când factorul uman ce-i da fiinta este românesc." aducea câte o dovada în plus: vedeam perfidia presei jidanesti,
vedeam reaua ei credinta în toate împrejurarile, vedeam atâtarile ei
în tot ce era antiromânesc, vedeam opera de lingusire si de ridicare
În fata situatiei nenorocite, în fata numarului invadatorilor care ne
a oamenilor politici, a functionarilor, a autoritatilor, a scriitorilor, a
coplesesc, profesorul Gavanescul se întreaba plin de îngrijorare,
preotilor crestini care se pretau a face jocul intereselor jidanesti;
punând problema scolii si a culturii nationale:
vedeam batjocura de care se învredniceau toti cei ce aveau o
atitudine româneasca, corecta, demna sau care îndrazneau sa
"Unde sa se refugieze sufletele românesti? Unde sa scape de demaste primejdia jidaneasca; vedeam necuviinta cu care eram
penibila impresie obsedanta a starii de exil în propria lor patrie? tratati, noi, în propria noastra casa, ca si cum ei ar fi fost aici stapâni
de mii de ani; vedeam cu indignare crescânda amestecul îndraznet
al acestor musafiri nepoftiti în cele mai intime probleme de viata
Afara de biserica, unde intra sa se reculeaga în tihna, sub ocrotirea româneasca: religie, cultura, arta, politica, cautând ei a trasa liniile pe
crucii mântuitoare, singurul lor azil ramâne scoala. care sa se miste destinul neamului nostru.

Scoala este cuibul ideal în care geniul national îsi aduna progenitura, Pe mine, cu mintea mea de tânar, aproape copil, multa vreme m-au
ca sa o hraneasca, sa o creasca, sa o învete a zbura, sa-i arate chinuit aceste gânduri, în cautarea unor solutii.
drumul înaltimilor, pe care numai el le cunoaste, ca sa ajunga acolo
unde numai lui îi este dat sa ajunga.
Elementele care mau impresionat mai mult, care m-au determinat
apoi la lupta si care m-au mângâiat si întarit în ceasuri de suferinta
Scoala este locul de refugiu unde se acordeaza, se pregatesc au fost:
strunele si organele sufletesti ale neamului, ca sa intoneze o noua
simfonie, nemaiauzita în lume, prima simfonie a darurilor lui naturale,
prescrise fiintei lui si numai fiintei lui. 1. Constiinta primejdiei de moarte în care se afla neamul nostru si
viitorul lui.
Scoala este sanctuarul unde se savârseste marea taina a vietii unui
popor, unde sufletul etnic îsi distileaza, în picaturi de lumina, esenta 2. Dragostea pentru pamânt si mila pentru orice loc glorios si sfânt,
lui nemuritoare, ca sa fie turnata în forma ideala predestinata lui si batjocorit si pângarit astazi de jidani.
numai lui, de gândul creator al lumilor
3. Mila de oasele celor care au murit pentru tara.
Nu pot instrumentele melodice ale altor suflete etnice ca sa participe
armonic la simfonia culturii noastre. Ele nu cunosc din felul
4. Sentimentul de revolta fata de ofensele, de batjocura si de
constructiei lor, si nu stiu sa sune decât nota neamului lor.
calcarea în picioare de catre strainul dusman, a demnitatii noastre de
oameni si de români.
Ce simfonie româneasca vei scoate din ele?
De aceea, când în decembrie 1922 am auzit vestea cea mare,
Nu poate esenta geniului national al altor suflete etnice sa vulcanica izbucnire a miscarii studentesti, m-am hotarât sa ma întorc
cristalizeze în alta forma, decât cea hotarâtoare lor de zamislirea în tara, pentru ca sa lupt si eu alaturi de camarazii mei.
popoarelor. Sa scoateti chip de neam românesc de esenta nationala
ebraica, maghiara, germana?"
Peste putin timp trenul ma ducea spre casa. De la Cracovia am dat o
telegrama studentilor din Cernauti, care m-au asteptat la gara. Aici
Ion Gavanescul, "Imperativul momentului istoric", pag. 64-68 am stat doua zile. Universitatea era închisa. Studentii care o
strajuiau pareau niste soldati în slujba tarii lor, cu sufletul luminat de
Dumnezeu, Nici un pic de interes personal nu adumbrea frumoasa si
Dar nu numai ca nu vor putea sa creeze cultura româneasca, ci sfânta lor actiune. Cauza pentru care se înfratisera si luptau întru
jidanii vor falsifica-o si pe aceea pe care o avem, pentru a ne-o servi singur suflet era cu mult deasupra lor, cu mult deasupra nesfârsitelor
otravita. lor lipsuri si nevoi.

Scoala româneasca fiind masacrata în modul acesta, noi suntem Fruntasii luptatori de la Cernauti erau: Tudose Popescu, fiul
pusi în situatia de a renunta la misiunea noastra de neam, de a batrânului preot din Mircesti, Dâmbovita, student în al treilea an la
renunta la crearea unui culturi românesti si de pieri otraviti. Teologie, apoi Danileanu, Pavelescu, Cârsteanu etc.

M-am informat asupra planului lor de lupta. Era greva generala pâna
la victorie, adica pâna la rezolvarea de catre guvern a punctelor din
motiunea de la 10 decembrie în frunte cu "numerus clausus".

Nu mi s-a parut bun.

În capul meu a încoltit planul urmator:

REÎNTOARCEREA ÎN TARA a) Miscarea studenteasca trebuie sa se extinda asupra întregului

popor român. Miscarea studenteasca marginita în cadrul Universitatii
sa se transforme în miscare nationala a românilor, pentru ca, pe de o
Acestea toate, noi, studentii ieseni, spre deosebire de colegii nostri
parte, problema jidaneasca nu este o problema numai a Universitatii,
de la celelalte universitati, le cunosteam înainte de începerea
ci a natiei românesti, si, pe de alta parte, Universitatea singura nu o
miscarii studentesti, de la catedra profesorului Cuza, din scrierile
poate rezolva.
prof. Paulescu si Gavanescul, din studiile si cercetarile facute de noi
la Societatea Studentilor în Drept si din ceea ce vazusem cu proprii
nostri ochi si simtiseram în sufletul nostru. b) Aceasta miscare nationala trebuie încadrata într-o organizatie sub
o singura comanda.
c) Scopul acestei organizatii trebuie sa fie lupta pentru aducerea la nationala si sa-l proclamam sef al acestei miscari, în adunarea ce
guvernare a miscarii nationale, care va rezolva si "numerus clausus" urma sa se tina, profesorul Cuza a gasit ca planul nu era bun,
si toate celelalte probleme, deoarece nici un guvern al partidelor deoarece, spunea el:
politice din afara acestei miscari nu va rezolva problema nationala.
- Noi n-avem nevoie de organizare, miscarea noastra se bazeaza pe
d) În vederea acestora, studentimea sa pregateasca o mare adunare un formidabil curent de mase.
nationala a românilor din toate straturile sociale, care sa însemneze
si începutul noii organizatii.
Eu am insistat, comparând o miscare de mase cu un put de petrol,
care, nefiind captat într-un sistem organizat, chiar daca izbucneste,
e) Pentru executarea adunarii, fiecare universitate sa faca atâtea nu e de nici un folos, deoarece petrolul se va împrastia în toate
steaguri câte judete are provincia respectiva. Pânza acestor steaguri partile. Am plecat însa fara rezultat. A doua zi, profesorul Sumuleanu
sa fie dusa si predata de catre o delegatie de studenti, unui cunoscut si cu tatal meu l-au convins.
nationalist pe care delegatia îl va socoti ca cel mai apt pentru acest
lucru. Acesta îsi va aduna în jurul lui un grup de fruntasi din oras si
Dar ma izbeam de o greutate la care nu ma asteptam. Era pe la
întreg judetul si la primirea telegramei, care urma sa anunte cu o
începutul lunii februarie. Masa mare a studentilor sa gasea în plina
saptamâna înainte data si locul adunarii, sa porneasca cu pânza
vigoare sufleteasca. Desi i se închisese toate cantinele, desi i se
steagului si cu toti oamenii sai spre locul indicat.
închisese portile tuturor caminelor, studentimea ramânând pe
drumuri fara masa si casa în miezul iernii, totusi se afla în plin avânt
f) Pentru ca adunarea sa nu fie împiedicata de guvern, toate sub protectia admirabila a românilor din capitala, care, de a doua zi,
pregatirile se vor face în tacere, pastrându-se discretia asupra datei. si-au deschis larg portile caselor, gazduind si dând masa la peste
Într-o sala a caminului, am expus acest plan în fata unui numar de 50 8.000 de studenti luptatori. Era în aceasta o aprobare, un îndemn la
de luptatori. lupta, o solidarizare, o mângâiere pentru cei ce primeau rani.

Ei l-au gasit bun. Atunci s-au strâns bani de la toti, s-a cumparat Eu însa, nu aveam nici o legatura cu aceasta masa. Nu cunosteam
pânza necesara si pe loc, în acea sala, studentele au facut steaguri pe nimeni. Prin studentul Fanica Anastasescu, care era
pentru judetele Bucovinei. administratorul revistei "Apararea Nationala", am început a cunoaste
pe câte cineva. Conducatorii miscarii studentesti din Bucuresti,
aveam impresia ca nu erau suficient de orientati, pentru ca, desi
elemente de elita, cu distinse calitati intelectuale, fapt verificat prin
locurile pe care le-au ocupat mai târziu în societate, s-au gasit pe
neasteptate în fruntea unei miscari, la care nu se gândisera pâna
atunci. De altfel, fiind multi, fiecare avea câte o parere deosebita.
Printre elementele valoroase de la conducere figurau în prima linie:
Cretu, Danulescu, Simionescu, Râpeanu, Roventa si altii. Masa era
razboinica, o parte din conducatori însa, credeau ca-i mai cuminte sa
potoleasca spiritele.

LA IASI Pe de alta parte si lipsa lor de pregatire în aceasta directie, si

contactul nepotrivit cu oamenii politici îi facusera sa încerce într-o
oarecare masura, cel putin pe unii dintre ei, transpunerea miscarii pe
La Iasi m-am întâlnit cu toti fostii mei camarazi.
plan material, lucru neadmisibil, dupa parerea mea. Caci aceasta ar
fi fost ca si cum cineva ar spune:
Le-am expus si lor planul. S-au facut si aici steagurile, în prima zi, de
catre studente, pentru toate orasele din Moldova si Basarabia.
1. Luptam pentru a cuceri tara din mâinile jidanilor;

Pe profesorul Cuza nu l-am gasit. Era plecat la Bucuresti cu

2. Luptam pentru ca sa ni se dea o pâine alba la masa;
profesorul Sumuleanu si cu tatal meu, în vederea unei adunari în
capitala.
3. Luptam pentru doua feluri de mâncare;

4. Luptam pentru un pat bun;

5. Lucram pentru aparate de laboratorii, pentru instrumente de

disectii etc.;

6. Luptam pentru camine;

LA BUCURESTI pentru ca la urma sa se spuna, cu voce tare, de catre autoritati:

A doua zi am plecat la Bucuresti. Aici m-am prezentat profesorului - Cererile studentilor au fost satisfacute, guvernul a recunoscut
Cuza, prof. Sumuleanu si tatalui meu, care de peste un sfert de veac starea de plâns a studentimii si marea ei mizerie etc. Din cele sase
luptau împreuna în contra primejdiei jidanesti, fiind coplesiti de puncte cerute de studenti, cinci au fost admise si anume: aparate
batjocuri, de lovituri si chiar de rani, si care astazi traiau marea pentru disectii, aparate pentru laboratorii, câte doua pâini albe pe
satisfactie de a vedea tot tineretul cult al tarii, în numar de peste fiecare zi, câte doua feluri de mâncare, trei camine studentesti cu
30.000, înaltând steaguri de lupta pentru credinta pe care ei o viata paturi bune etc.
întreaga o slujisera.
Iar despre punctul întâi: salvarea tarii din mâinile jidanimii, sa nu se
La Bucuresti însa, gândurile mele n-au fost primite cu acelasi spuna nimic, motivându-se, ca au fost admise de guvern cinci puncte
entuziasm. Întâi, pentru ca am gasit oarece rezistenta la profesorul din sase.
Cuza. Expunându-i planul, dupa care urma sa cream o miscare
De la începutul miscarii studentesti, întreaga presa jidaneasca a La Cluj am plecat cu Alexandru Ghica, unul dintre cei trei copii ai
cautat sa transpuna miscarea pe acest pan material. doamnei Constanta Ghica din Iasi, stranepoti de domnitor si care, în
tot timpul miscarii studentesti, s-au purtat impecabil.
Obiectivul miscarii sa fie "o pâine".
La presedintia centrului studentesc era Alexa, un element cumpatat
si bun. M-a întâmpinat cu aceleasi argumentari si în privinta orientarii
Pentru ca adevaratul obiectiv - jidanul - sa scape neobservat. De
studentimii si cu privire la proclamare profesorului Cuza ca
altfel, cine va reciti foile, va putea observa ca si politicienii români
presedinte al noii miscari. Masa studenteasca era dârza si plina de
puneau problema la fel: - trebuie sa li se dea studentilor camine,
avânt. Atunci am cunoscut pe Mota: un tânar ager si de talent. Avea
hrana etc.
aceleasi pareri ca Alexa. Am încercat sa-l conving pe el, dar fara
rezultat. Îmi era tare greu. Nu cunosteam pe nimeni. Totusi, am gasit
Dupa cum am mai spus, o parte din conducerea de la Bucuresti, câtiva studenti: Corneliu Georgescu, student în Farmacie, Isac
înclina pe aceasta panta, pe care daca ar fi apucat studentimea, s-ar Mocanu de la Litere, Crâsmaru de la Medicina, Iustin Iliesu etc. Am
fi abatut de la adevarata ei misiune. facut un steag si în casa la capitanul Siancu, care din primul moment
s-a alaturat cu dragoste actiunii noastre; am jurat cu totii pe acest
steag.
Parerea mea a fost totdeauna contrara acestui punct de vedere.
Contrara oricarui amestec de ordin material în doleantele formulate
de studentime.

Pentru ca, ziceam eu, si zic si astazi, nu nevoile, nu lipsurile îi

împinsesera la marea miscare pe studenti, ci dimpotriva, parasirea
grijii oricaror nevoi si oricaror lipsuri, oricaror interese, oricaror
suferinte personale sau chiar familiale, uitarea acestora de catre
studentii români si integrarea lor cu toata fiinta în grijile, nevoile si
aspiratiunile neamului lor. Aceasta si numai aceasta le dadea lumina
sfânta din ochi.
ADUNAREA DE LA IASI DIN 4 MARTIE 1923. ÎNFIINTAREA LIGII
Miscarea studenteasca n-a fost o miscare de revendicari materiale. APARARII NATIONALE CRESTINE
Ea se ridica dincolo de nevoile unei generatii, împletindu-se cu liniile
mari ale neamului. Reîntors de la Iasi, aveam în fata doua drumuri pe care trebuia sa
activez paralel:
Pe de alta parte, aici, la Bucuresti, predomina ideea: miscarea
studenteasca trebuie sa se mentina în cadrul universitatii, sa ramâna I. Pregatirea adunarii pentru care se facusera steagurile în toate
o miscare academica, sa nu se transforme într-o miscare cu caracter universitatile.
politic. Aceasta opiniune însa era complet gresita, caci coincidea cu
interesele jidanilor si ale partidelor, care aveau tot interesul sa
localizeze chestiunea numai la universitate, si acolo, printr-un mijloc II. Continuarea miscarii studentesti, mentinerea grevei generale.
oarecare, s-o stinga.
La primul punct, cea mai mare dificultate nu era nici lipsa de oameni,
Parerea noastra era ca noi nu facem miscare pentru miscare, ci nici lipsa de organizare, nici masurile guvernului. Cea mai mare
miscare pentru victorie. Or fortele studentesti nu sunt suficiente dificultate o aveam de data aceasta, nu în dezaprobarea acestui
pentru victorie. Ne trebuie fortele studentilor, unite cu ale celorlalti plan, ci în lipsa de entuziasm pentru el a profesorului Cuza.
români.
Profesorul Cuza nu era suficient convins de necesitatea organizarii,
Conducatorii bucuresteni mai erau împotriva proclamarii profesorului iar pe de alta parte nu credea în posibilitatea reusitei adunarii care
Cuza ca presedinte al unei eventuale organizatii. Ei sustineau ca nu urma sa aiba loc.
e profesorul Cuza bun pentru asemenea actiune. Eu sustineam ca
trebuie sa-l ajutam, asa cum este.
La punctul II aveam dificultati serioase în conducerea centrelor
studentesti din Bucuresti si Cluj, care dificultati împiedicau existenta
În sfârsit, cei de la Bucuresti aveau o foarte mare rezerva fata de unui punct de vedere unitar, ca plan de lupta în jurul caruia sa se
mine. Ma durea, caci eu veneam cu tot ce poate avea un om mai poata realiza o unitate perfecta a acestei lumi noi, ridicata cu toate
curat si mai sfânt în inima lui, cu dorinta vie de a conlucra pe calea puterile ei ca sa înfrunte si vrajmasul si toate pacatele noastre
dea mai buna pentru tara. Poate ca necunoscându-ma, erau trecute.
îndreptatiti sa fie rezervati.
Nici conducatorii si nici masa acestor centre:
Pentru aceste motive, la Bucuresti, am întâmpinat rezistenta. De
aceea, am început sa lucrez în afara comitetului si nu am facut decât
a) nu cunosteau problema jidaneasca si mai ales nu cunosteau pe
trei-patru steaguri.
jidani. Nu cunosteau puterea iudaica, modul ei de a gândi si de
actiona. Pornisem la razboi si nu ne cunosteam adversarul;

b) credeau ca guvernul de atunci, liberal sau eventual un altul, care

ar veni dupa el si caruia noi i-am promite sprijinul nostru ne-ar
satisface doleantele cerute.

De aceea, ei se asezau mai mult pe terenul diplomatiei. Credeau ca

pâna la sfârsit vor putea convinge pe oamenii politici de dreptatea
cauzei studentesti. Cred ca nimic nu e mai penibil decât sa discuti o
problema cu oameni care nu cunosc nici cele mai elementare linii ale
LA CLUJ ei. Fata de aceasta situatie de la punctul II am luat urmatoarele
masuri:
1. Câtiva delegati buni ai centrului Iasi sa ia parte regulat la sedintele 4 MARTIE 1923
comitetului central de la Bucuresti (sedintele acestui comitet se
tineau regulat de doua si de trei ori pe saptamâna. Începeau pe la
Profesorul Cuza fixeaza ziua de duminica, 4 martie. Locul adunarii,
noua seara si continuau pâna la trei noaptea, patru, cinci si chiar
la Iasi.
sapte dimineata, discutându-se în contradictoriu. Pentru multi dintre
participantii de atunci, singurele amintiri despre miscarea
studenteasca au ramas aceste sedinte si luptele retorice din sânul Fusesem invitat la masa de profesor. Acolo s-a pus problema
comitetului). numelui organizatiei care trebuia sa ia fiinta. Capitanul Lefter spune:
Partidul Apararii Nationale, ca în Franta. Mie mi s-a parut frumos.
Profesorul Cuza adaugat:
2. Crearea la Bucuresti si Cluj a câte unui grup din cei mai buni
luptatori din masa studenteasca, care sa lucreze în afara de
directivele centrului respectiv. - Nu partid, liga: "Liga Apararii Nationale Crestine".

La Cluj si la Bucuresti, aceste grupuri s-au constituit foarte repede. Asa a ramas.
La Bucuresti existau chiar în comitet, unde conducerea se izbea la
fiecare sedinta de o ferma opozitie. La Bucuresti, Ibraileanu,
Eu am dat atunci telegrame la Cernauti si Cluj, cu urmatorul continut:
delegatul Iasiului, a fost de un real folos. De asemeni, atitudinea
"Nunta la Iasi, 4 martie".
dârza a lui Simionescu, conducatorul medicinistilor, a mentinut
studentimea în spiritul cel adevarat.
Apoi m-am ocupat pâna în cele mai mici amanunte cu pregatirea
adunarii. Planul a fost fixat de profesorul Cuza, de acord cu
În chestiunea pregatirii adunarii, situatia era aceasta, dupa vestile
profesorul Sumuleanu si tatal meu: la Mitropolie, rugaciune; la
primite de la Iasi:
Universitate, omagiu pentru Simion Barnutiu si Gh. Mârzescu; în sala
Bejan, întrunire publica.
în doua saptamâni se împartisera peste 40 de steaguri în 40 de
judete, la oameni de încredere. Era si natural ca dupa doua luni de
S-au facut afise, anuntându-se marea adunare nationala. Vestea
miscare studenteasca, de greva generala la toate universitatile,
unei mari adunari românesti la Iasi, în scopul înfiintarii unei organizati
sufletul românilor sa clocoteasca si ei sa se ridice de pretutindeni,
de lupta a mers ca fulgerul printre studentii celor patru universitati si
asteptând un cuvânt de ordine. Steagurile si vestea adunarii sosiera
de acolo în mijlocul românilor.
la timp.

Înca din seara de 3 martie au început sa soseasca vagoane întregi

Profesorul Cuza vroia sa fixeze data adunarii prin luna mai, ca fiind
cu grupuri, având în frunte pe conducatori care aduceau pânza
primavara sa vina mai multa lume. Parerea mea însa era ca
steagurilor.
adunarea sa se faca cât mai repede pentru urmatoarele ratiuni:

Pâna dimineata, sosisera 42 de grupuri, cu 42 de stegari. Pânza

1. Toata lumea, ridicata în jurul miscarii studentesti astepta un
acestor steaguri era neagra în semn de doliu; la mijloc o pata alba
semnal de comanda, pentru a se putea închega, a se lamuri si
rotunda semnificând nadejdile noastre încercuite de întunericul pe
pentru a putea actiona dupa un plan stabilit.
care ele vor trebui sa-l învinga; în mijlocul albului o zvastica, semnul
luiptei antisemite din întreaga lume, iar de jur-împrejurul steagului,
2. Îmi era teama ca jidanimea si masoneria, dându-si seama de tricolorul românesc. Profesorul Cuza aprobase la Bucuresti si forma
situatie, sa nu porneasca initiativa unei organizatii pseudo- acestor steaguri. Acum le-am prins de prajini, le-am învelit în jurnale
nationaliste, pentru a capta elementele si a îndruma astfel miscarea si am plecat cu totii la Mitropolie, unde s-a oficiat serviciu religios în
pe o linie moarta. În orice caz, aceasta ar fi nascut o confuzie în fata a peste 10.000 de oameni.
mintile românilor, fapt care nu era deloc dorit.
În momentul în care urma sa fie sfintite, s-au desfasurat cele 42 de
3. Era necesara însasi mentinerea frontului miscarii studentesti, steaguri negre în fata altarului. Odata sfintite, ele vor pleca pe tot
pentru ca razboiul nu era usor de purtat: lovituri din partea întinsul tarii, în jurul fiecarui steag ridicându-se o adevarata cetate de
guvernului, lovituri din partea autoritatilor, lovituri din partea parintilor, suflete românesti. Aceste steaguri aruncate în fiecare judet vor fi
lovituri din partea profesorilor, saracie, foame, frig. O ridicare de cheaguri care vor aduna laolalta pe toti cei de un gând si de o
mase românesti, care sa ia apararea cauzei lor, care sa le trimita un simtire. Cu sfintenia lor sarbatoreasca, înfatisarea lor impresionanta
cuvânt de bine, de îndemn, de îmbarbatare, ar fi înviorat întreg si cu fixarea lor în fiecare judet, o mare problema de organizare si de
frontul acestei miscari. orientare populara se rezolva.

4. În sfârsit, pentru ca mii de studenti stateau si nu stiau ce sa faca; De la Mitropolie, mii de oameni în cortegii cu steaguri desfasurate s-
facusera o manifestatie, doua, trei; o întrunire, doua, trei... Dar sunt au îndreptat prin Piata Unirii, Lapusneanu si Carol, spre Universitate.
doua luni. Lumea aceasta trebuie sa aiba ceva de facut. Odata Aici s-au pus coroane de omagiu si de veneratie pentru Mihail
nascuta noua organizatie, pentru toata aceasta multime, ajunsa la Kogalniceanu, Simion Barnutiu si Gh. Mârzescu, acesta din urma
epuizarea mijloacelor ei de actiune, se va deschide larg câmp de aparator al art. 7 din Constitutie din 1979, tatal ministrului liberal,
activitate. George Mârzescu, aparator al jidanilor.

Ea va avea de a doua zi de lucru, îndreptându-se asupra satelor, Aici, în Aula Universitatii s-a iscalit actul de înfiintare al "Ligii Apararii
spre a le organiza si spre a le insufla credinta cea noua. Nationale Crestine".

Dupa masa, a avut loc întrunirea în sala Bejan, prezidata de

Generalul Ion Tarnoschi. Multa lume care nu avusese loc în sala
astepta în strada. Cu mare însufletire, profesorul Cuza a fost
proclamat presedinte al "Ligii Apararii Nationale Crestine". Au vorbit:
profesorul Cuza, profesorul Sumuleanu, General Tarnoschi, tatal
meu, reprezentantii tuturor judetelor, ai centrelor studentesti: Tudose
Popescu, Prelipceanu, Alex. Ventonic, Donca Manea, Novitchi,
Sofron Robota. Printre acestia si eu. La urma, dupa citirea motiunii,
profesorul Cuza, drept încheiere mi-a încredintat o misiune, împotriva pacii care încerca sa ni se impuna de catre germani, ale
spunând: caror armate dusmane ne încalcasera tara.

- Însarcinez cu organizarea L.A.N.C. pe întreaga tara, sub directa Rasunetul acestor lupte, în adevar frumoase, au strâns în jurul
mea conducere, pe tânarul avocat C.Z. Codreanu. Partidului Nationalist Democrat nadejdile tarii, încât la alegerile care
au urmat s-au putut vedea biruinti în adevar formidabile. La Suceava,
biruinta a fost fara seaman. Din sapte deputati, guvernul a luat unul,
Apoi a fixat pe sefii de judete. Adunarea s-a terminat într-o ordine
celelalte grupari nimic, iar lista tatalui meu sase. La Dorohoi, la Iasi,
desavârsita si într-un mare entuziasm.
aproape în aceeasi masura. Trenurile duceau spre Bucuresti un
numar de 34 deputati nationalisti.

Dar spre nenorocul neamului românesc, întreaga aceasta oaste,

care se ridica din toate partile tarii sfârseste printr-o mare înfrângere.
Aceasta cade ca un trasnet peste capetele românilor. Fortele iudeo-
masonice reusesc sa desparta pe cei doi sefi ai partidului, pe
profesorul Nicolae Iorga de A. C. Cuza. Nicolae Iorga nu combate
tratatul care ne impunea "clauza minoritatilor" si se declara pentru
iscalirea lui. Profesorul Cuza, pe baricada cealalta, arata ca aceasta
clauza a minoritatilor este o sfidare pentru tot sângele varsat de
români, un amestec nepermis în treburile noastre interne si un
ALTE ORGANIZATII ANTISEMITE SAU NATIONALISTE
început de nenorocire pentru noi. Ni se impunea acordarea
drepturilor politice în masa jidanilor.
Mici organizatii antisemite cu caracter politic si economic au mai fost
si înainte de 1900 si dupa. Erau slabe încercari de-ale oamenilor cu
De câtva timp N. Iorga nu mai este antisemit.
prevedere si iubire de tara, de a se opune navalirii iudaice, mereu
crescânde. Cea mai serioasa organizatie antisemita a fost însa
"Partidul nationalist-democrat", înfiintat la 23 aprilie 1910, sub Se întelege, ruptura s-a facut ireparabila.
conducerea profesorilor: N. Iorga si A. C. Cuza. Acest partid avea un
întreg program de guvernamânt. În art. 45 se dadea solutia
Si amarâtul acesta de neam si-a frânt din nou în inimi nadejdile lui de
problemei jidanesti:
mântuire. Majoritatea membrilor si parlamentarilor au plecat cu
profesorul Nicolae Iorga, crezând ca atitudinea prof. Cuza îi
"Solutia problemei jidanesti prin eliminare jidanilor, dezvoltând departeaza de perspectivele puterii. Cu prof. Cuza n-a mai ramas
puterile productive ale românilor si proteguind întreprinderile lor". decât prof. Sumuleanu si tatal meu.

La urma acestor puncte de program era urmatoarea declaratie

solemna:

"Acest program îl vom pastra, raspândi si apara cu toata puterea si

statornicia noastra, privind aceasta ca întâia noastra datorie de
cinste".

A. C. Cuza N. Iorga

FASCIA NATIONALA ROMÂNA SI ACTIUNEA ROMÂNEASCA

Aceasta organizatie adunase în ea pe toti luptatorii care se
formasera în decursul timpului de la 1900 si apoi pe cei care i-a creat
de la 1910 încoace. Printre fruntasi se numarau: prof. universitar La 1923, în timpul miscarii studentesti, sub impulsul curentului
Sumuleanu, prof. Ion Zelea Codreanu, Butureanu la Dorohoi, Toni la nationalist, apar la Bucuresti "Fascia Nationala Româna", sub
Galati, C. N. Ifrim si apoi mai târziu Stefan Petrovici, C. C. Coroiu conducerea d-lor Vifor, Lungulescu, Bagulescu iar la Cluj "Actiunea
s.a. Româneasca" cu profesorii universitari: Catuneanu, Ciortea, Iuliu
Hatiegan, avocatul M. Vasiliu-Cluj si un grup de studenti în frunte cu
Ion Mota.
Acestia toti, la 1914, se aflau în fruntea miscarii care cerea intrare
românilor în razboiul pentru cucerirea si dezrobirea Ardealului; iar la
1916 majoritatea au fost pe linia întâia a frontului, facându-si datoria Cei dintâi scot foaia saptamânala "Fascismul", bine scrisa, cu suflet.
în chip stralucit. Sunt însa necunoscatori ai problemei jidanesti. Cei din rândul al
doilea scot revista bilunara "Actiunea Româneasca" si apoi "Înfratirea
Româneasca", de asemeni foarte bine scrisa, dar se marginesc
Înca de la 1910-1911 Dorohoiul sub conducerea avocatului numai la atât. Nu pot determina o actiune si nu pot crea o organizatie
Butureanu, Iasii sub aceea a prof. Cuza si Suceava sub conducerea temeinica.
tatalui meu, devenisera cetati de renastere româneasca.

În acest timp, studentul Ion Mota traduce din limba franceza

La 1912, curentul era asa de puternic în aceste judete, încât în "Protocoalele", care sunt comentate de profesorul Catuneanu si M.
alegeri, regimul nu s-a putut feri de o mare înfrângere, decât Vasiliu-Cluj si publicate în volum. Tot în acea vreme, M. Vasiliu-Cluj
întrebuintând teroarea. Cu aceasta împrejurare, tatal meu a fost grav îsi publica lucrarea sa "Situatia Demografica a României", în care
ranit. arata cu date statistice starea îngrozitoare a oraselor românesti.

** Aceste doua organizatii n-au ici puterea de actiune, nici cea de

organizare si ici cea de doctrina a "Ligii Apararii Nationale", si vor
Imediat dupa razboi, când taranimea se întorcea de pe front cu dor si sfârsi la 1925 în a se contopi cu aceasta.
hotarâre de viata noua, în primele alegeri a intrat în Parlament prof.
Cuza la Iasi si tatal meu la Suceava. Aici au dat o apriga lupta ***
parlamentara, în aplauzele tarii întregi. Lupta se dadea în special
Dupa înfiintarea "Ligii Apararii Nationale Crestine", activitatea mea Sistemul de organizare era simplu, dar deosebit de al partidelor
avea sa mearga pe doua linii: pe aceea a miscarii studentesti, care politice de pâna acum. Deosebirea consta în aceea, ca în afara de
ramânea o unitate aparte, cu organizarea ei pe centre, cu obiectivele organizarea politica propriu-zisa, bazata pe comitete judetene,
imediate, problemele si luptele proprii, în care era angajata de trei comunale si membri, formasem un corp al tineretului, aparte
luni; si pe aceea a L.A.N.C. în care, capatasem functiunea de organizat în decurii si centurii. Aceasta nu existase pâna acum în
organizator sub conducerea prof. Cuza. organizatiile noastre politice. Mai târziu si l-au însusit si ele sub
forma de tineret liberal, taranist etc.
Pe latura studenteasca, aveam a lupta pentru:
Când l-am prezentat profesorului Cuza, chestiunea a luat un caracter
de adevarat razboi. El nici n-a vrut sa auda de asa ceva. Atunci s-a
a) Mentinerea pozitiei pe linia grevei generale, în care studentimea
încins o discutie de câteva ore, penibila, între prof. Cuza si tatal meu,
româna era angajata cu onoarea ei, lucru destul de greu în fata
discutie care m-a înlemnit si, banuind ca va duce iar la cine stie ce
atacurilor, loviturilor, presiunilor, ademenirilor, care curgeau peste
nenorocit de conflict, regretam ca am provocat aceasta discutie.
capul studentilor de pretutindeni. Pe deasupra mai erau si grupuri de
Tatal meu, un om violent si aspru, aluat regulamentul si a plecat la
studenti defetisti, partizani ai credintei în înfrângere, care trebuiau
tipografie sa-l tipareasca, fara aprobarea profesorului Cuza.
tinuti în respect.

Acesta însa, cu mai mult tact, mai calm i pe cât de îndaratnic în

b) Întrebuintarea sistematica a elementelor studentesti disponibile
unele privinte, pe atât de maleabil în cazuri de acestea, a stiut sa
pentru largirea miscarii în toate masele românesti si organizarea ei
împace lucrurile. L-a chemat înapoi, spunându-i:
într-o singura armata: L.A.N.C.

- Ei, sa-l tiparim, dar sa-l cercetez si eu.

Pe latura L.A.N.C. aveam sefi si steaguri în circa 40 judete. Ne
trebuia:
L-a corectat, i-a refacut forma, i-a adaugat partea doctrinara,
chemari, manifeste si l-a dat la tipar. Acesta a constituit "Calauza
1. Completarea lor în restul judetelor.
Bunului Român" si apoi a L.A.N.C., cartea de baza a "Ligii", tot timpul
pâna la 1935.
2. O cât mai strânsa legatura cu sefii respectivi.
Eu am ramas multumit ca s-a putut face într-adevar ceva bun si
3. Crearea neîntârziata a unor norme precise de orientare în materie absolut necesar pentru organizatie, dar în sufletul meu îmi spuneam:
de organizare, care nu existau si pe care toti sefii judeteni le cereau, "Greu vor merge lucrurile daca pentru asemenea chestiuni
nestiind cum sa lucreze. elementare trebuie atâta discutie. Într-o organizatie nu sunt bune nici
nelamuririle sefului, nici discutiile".
În rezumat: defensiva pe linia studenteasca, ofensiva pe linia
L.A.N.C.

Marea masa studenteasca mergea calauzita de instinctul sanatos al

rasei si de umbrele mortilor. Mergea pe linia ei glorioasa, înfrângând
nenumarate greutati.

Cu "Liga", problemele se puneau ceva mai greu.

Sefii de judete creau lamuriri si norme de organizare. Oamenii ridicati MODIFICAREA ART. 7 DIN CONSTITUTIE - MARTIE 1923 -
de curent trebuiau întariti în credinta lor, îndoctrinati, lamuriti deplin ACORDAREA DREPTURILOR POLITICE JIDANILOR
asupra organizarii si obiectivelor pe care aveau sa le atinga în lupta
lor. Trebuia sa li se faca scoala disciplinei si a încrederii în sef.
De multa vreme se zvonea ca Parlamentul liberal, care era Adunare
Constituanta, având deci misiunea de a modifica Constitutia, are
Noi nu dadeam nastere acum unei miscari, ci aveam gata o miscare intentia sa modifice art. 7 din Constitutie, în sensul de a acorda
pe care trebuia sa o încadram, sa o disciplinam, s-o îndoctrinam si s- "cetatenia si drepturi politice tuturor jidanilor aflatori în România".
o conducem în lupta.

Pâna acum, acest articol din vechea Constitutie oprea încetatenirea

Când ma duceam la profesorul Cuza cu scrisorile si cererile sosite, el strainilor si constituia astfel o adevarata pavaza de ocrotire a tarii
se gasea dezarmat în fata acestor cereri, care-l introduceau într-o împotriva navalirii si amestecului jidanilor în conducerea propriilor
lume straina lui. Stralucitor ca un soare si de necombatut pe noastre destine românesti. Acordarea acestui drept de amestec în
înaltimile din lumea teoriei, coborât pe teren, pe câmpul de lupta, treburile publice ale României a unui numar de doua milioane de
devenea neputincios: jidani, acordarea unui drept de egalitate a jidanului pripasit la noi de
curând, cu românul înfipt de milenii în acest pamânt, era totodata o
- N-avem nevoie de nici un regulament. Sa se organizeze singuri. nedreptate strigatoare la cer si o mare primejdie nationala, care nu
putea sa nu îngrijoreze si sa nu cutremure pe orice român cu iubire
pentru tara lui.
Sau:

Profesorul Cuza, în fata acestei situatii, a scris o serie de articole

- N-avem nevoie de disciplina, caci nu suntem la cazarma - ne nemuritoare, aratând primejdia care ameninta viitorul acestei natii, iar
spunea adeseori. "Liga" a raspândit în tara liste pentru a fi iscalite de români, prin care
se cerea mentinerea art. 7 din Constitutie. Listele au fost acoperite
Atunci m-am apucat si am facut singur un regulament pâna în cele de sute de mii de iscalituri si au fost înaintate Adunarii Constituante.
mai mici amanuntimi. Dându-mi seama însa, ca pentru vârsta mea
era o problema grea, m-am dus cu el la tatal meu si în câteva zile de Eu am cugetat ca noi, studentii, în timpul dezbaterii acestei grave
lucru i-am adus modificarile de forma si fond necesare. chestiuni, sa plecam din toate centrele la Bucuresti si acolo,
împreuna cu studentimea bucuresteana si cu populatia sa
manifestam si sa oprim atacul care avea sa ne robeasca viitorul ca niciodata nu va putea intra vreun manifestant antisemit
nostru. Am plecat la Cernauti, Cluj si Bucuresti. nepedepsit cu moartea.

Studentii au primit propunerea si au început organizarea în vederea Pe acolo nu locuieste nici un român. Mii de jidani s-au trezit si
plecarii. Pentru momentul acesta trebuia sa trimit o telegrama forfoteau ca un cuib de viermi. Când am fost primiti cu focuri de
conventionala. arma, am raspuns cu focuri de arma.

Planul însa a cazut. Pentru ca noi ne asteptam ca dezbaterile în jurul Noi nea-m facut datoria dând peste cap tot ce ne statea în cale si
acestei chestiuni sa dureze cel putin trei zile, în care timp ne-am fi aratând jidanimii ca Iasiul, stravechea capitala a Moldovei, este înca
putut deplasa la Bucuresti. româneasca si ca acolo e bratul nostru care stapâneste, care poate
îngadui sau nu, care detine pacea sau razboiul, care pedepseste sau
iarta.
Or, la 26 martie, dezbaterile n-au durat nici o jumatate de ora.
Guvernul liberal, ca si Adunarea - pare-se constienti de actul de
mare rusine pe care-l faceau - au cautat sa-l ascunda, trecându-l cât A doua zi a sosit la Iasi în ajutorul celor doua regimente, al politiei,
mai neobservat. jandarmeriei si jidanimei, cavaleria din Bârlad, iar foile din capitala au
aparut în editie speciala: "Iasiul a trait o noapte si o zi de revolutie".
A doua zi dupa acest mare act de tradare nationala, presa asa-zisa
româneasca, ca si cea jidaneasca, trecea sub tacere actul infam. Atât am putut face noi, niste copii. Atât ne-am priceput în momentul
"Dimineata", "Lupta", "Adevarul", publicau în fiecare zi pagini întregi în care ni s-a pus jugul pe umeri. Nu l-am primit cu seninatate, cu
cu litere groase, conflictul dintre proprietari si chiriasi la Bucuresti si resemnare de iobag, cu lasitate. Atât si juramântul sacru pentru toata
într-un colt câteva vorbe prin care anuntau simplu si perfid: art. 7 din viata de a sfarâma acest jug, oricâte lupte si jertfe ni s-ar cere.
vechea Constitutie a fost înlocuit prin art. 133.
A doua zi m-am dus la Prefectura de Politie sa duc mâncare la cei
Partidul liberal si ticaloasa adunare de la 1923 au pus si pecetluit arestati. Acolo, tocmai era interogat si retinut Iulian Sârbu, pentru
astfel piatra de mormânt peste viitorul acestui neam. motivul de a fi fost autorul manifestului. Vazând aceasta, m-am
prezentat anchetatorului si i-am spus:
Nici un blestem al copiilor, al mamelor, al batrânilor, al tuturor
românilor în suferinta pe acest pamânt, acum si în veacul ceacului, - Nu e Sârbu autorul manifestului; eu sunt.
nu va fi suficient pentru a rasplati pe acesti tradatori de neam.

Astfel, în tacere si într-o atmosfera de lasitate generala se consuma

marele act de tradare nationala.

Numai glasul profesorului Cuza, personalitatea care predomina cum

peste toata natia româneasca, se auzea:

"Români,

PRIMA MEA ARESTARE

Constitutia de la 28 martie 1923 trebuie desfiintata imediat. Protestati
în contra votului ei. Cereti alegeri libere. Organizati-va pentru a va
asigura biruinta. O noua constitutie trebuie sa garanteze drepturile La politie mi s-a spus:
de întâietate ale natiei românesti, ca natie dominanta în Stat."
- Domnule Codreanu, trebuie sa mergi pâna la tribunal cu agentul.
Când am auzit la Iasi, m-a podidit plânsul. Si mi-am zis:
- De ce cu agentul? Am ripostat. Merg singur. Era prima data când
- Nu se poate! Cel putin trebuie sa se stie ca am protestat. Caci mi se punea cuvântul la îndoiala. Ma simteam ofensat.
neamul caruia i se pune asemenea jug pe grumaji si nici macar nu
protesteaza, este un neam de imbecili.
- Nu, eu cu agentul nu merg. N-are decât sa mearga la 20 metri în
urma mea. Eu ma duc singur. Cuvântul meu face mai mult decât 20
Am facut atunci un manifest catre ieseni, chemând pe toti românii la de agenti de politie.
o adunare de protestare în Universitate. Vestea acordarii drepturilor
la jidani s-a împrastiat în toate casele ca fulgerul. Orasul clocotea.
Ajung la Tribunal. Agentul intra si ma introduce si pe mine în fata
domnului judecator de instructie Catichi. Domnul judecator îmi
Autoritatile, din ordinul guvernului, au scos armata, jandarmii, politia; spune:
au început provocarile si interdictia de circulatie. Atunci planul s-a
schimbat. Adunarea nu s-a mai facut la Universitate, ci în 14 puncte
- Esti arestat si trebuie sa te trimit la penitenciar.
ale orasului. Aici au început manifestatiile si ciocnirile care au durat
toata noaptea.
Când am auzit mi s-a facut negru înaintea ochilor. Pe acea vreme
"arestat", era ceva infamant. Nimeni dintre ieseni nu mai fusese
Autoritatile, armata si fortele politienesti au fost complet derutate prin
arestat si nu se auzise ca un student nationalist sa fie arestat. Dar eu
schimbarea brusca a planului de lupta, a locului de adunare si prin
cu trecutul meu de luptator!
purtarea lor în fuga de la un capat al orasului la celalalt, dupa cum
erau anuntati de agenti despre aparitia manifestantilor, care aparau
din jumatate în jumatate de ora în puncte contrarii. M-am apropiat de masa judecatorului de instructie si i-am spus:

Grupul de sub comanda mea s-a întrunit la punctul greu: Podul Rosu - Domnule judecator, eu nu primesc sa fiu arestat si nimeni nu va
(Socola) si Tg. Cucului; acolo unde obraznicia jidaneasca sustinea putea sa ma ridice pentru a ma duce la penitenciar.
Bietul om, pentru a nu mai provoca discutie, a dat ordin agentului sa ***
ma duca la penitenciar si m-a sfatuit sa nu ma opun. Apoi a plecat.
Agentul a încercat sa ma duca. I-am spus:
Iata fata în fata: doua momente istorice, în doua Românii deosebite,
cu doua rânduri de oameni si cu aceeasi problema.
- Du-te acasa omule si lasa-ma în plata Domnului, ca nu ma poti
dumneata duce de aici. Au venit si altii. Eu am ramas acolo de la ora
Constituanta de la 1879, din România Mica, mica de tot, care avea
11 ziua pâna seara la ora 8. Toate interventiile de a ma scoate au
curajul sa suporte presiune Europei si Constituanta de la 1923, din
fost zadarnice.
România Mare, înaltata din jertfa sângelui nostru, care din
slugarnicie interesata, sub presiunea aceleiasi Europe, nu pregeta sa
Eu ma gândeam: umileasca si sa puna în pericol viata unei natiuni întregi.

- Nu sunt vinovat cu nimic. Mi-am facut datoria catre neamul meu.

Daca e cineva vinovat care trebuie arestat, sunt aceia care au facut
rau neamului meu: Parlamentul care a acordat drepturi politice
jidanilor.

În sfârsit, au plecat toti functionarii de la tribunal, rând pe rând, pâna

la usieri. Eu am ramas cu agentii lânga mine.

Pe la ora 8 sosesc trei ofiteri.

VASILE CONTA, VASILE ALECSANDRI, MIHAIL
KOGALNICEANU, MIHAIL EMINESCU, ION HELIADE
- Domnule Codreanu, avem ordin sa evacuam acest tribunal. RADULESCU, BOGDAN PETRICEICU HASDEU,
COSTACHE NEGRI, A. D. XENOPOL
- Bine, domnilor ofiteri, voi iesi afara.
În paginile care urmeaza, cititorii acestei carti vor întâlni cu oarecare
Am coborât scarile si am iesit. Spre surprinderea mea, acolo vad o surprindere, o serie de extrase din opera câtorva din culmile de
companie de jandarmi în semicerc, procurori, judecatori si politie. gândire, de simtire si de caracter ale neamului nostru, care la 1879
au luptat cu îndârjire pentru drepturile la viata ale poporului român,
înfruntând cu barbatie fulgerele amenintatoare ale unei întregi
Atunci, eu merg drept înainte si ma asez jos, în mijlocul curtii. Vin Europe.
autoritatile si îmi spun:

Desi intercalarea acestor fragmente îngreuneaza si complica planul

- Trebuie sa mergi la penitenciar. de dezvoltare normala al volumului de fata, calcând regulile impuse
în aceasta materie, am redat aceste extrase, nu atât din dorinta de a
- Nu merg. le întrebuinta ca argumente istorice, ci mai ales pentru considerentul
de a scoate din nou la lumina aceste perle de cugetare si de
exprimare ale acelor straluciti înaintasi pe care conspiratia ocultei
M-au ridicat pe sus, m-au pus într-o trasura si m-au dus la iudeo-masonice i-a prigonit, închizându-i cu peceti grele, sub lespezi
penitenciar, la pas, cu compania de jandarmi dupa mine. În ultimul de uitare, tocmai pentru ca au scris, au cugetat si au luptat ca niste
moment când intram pe poarta, baietii s-au repezit sa ma scoata, dar adevarati uriasi ai românismului.
revolverele agentilor i-au oprit.

Generatia noastra, sarind peste 50 de abdicare practicata de

Era p protestare contra legilor? Nu. Era contra jugului nedreptatilor. politicieni în fata primejdiei jidanesti, se regaseste pe aceeasi linie de
credinta, de simtire si de caracter, cu cei de la 1879 si în momentul
*** acestei sfinte întâlniri se închina cu recunostinta si evlavie în fata
marilor lor umbre.
Pare ca aceasta protestare a mea de a intra pe linia arestarilor era
un presentiment ca multa suferinta va trebui sa îndur, odata intrat pe VASILE CONTA
aceasta cale, între zidurile reci ale închisorilor.
Iata atitudinea pe care a avut-o în Camera de la 1879 marele Vasile
Am ramas o saptamâna acolo, pâna în ajunul Pastilor. Primele mele Conta.
zile de închisoare! Le-am suportat foarte greu moraliceste, pentru ca
nu puteam întelege ca cineva sa fie arestat atunci când lupta pentru Cu 50 de ani înainte, filosoful român demonstra cu argumente
neamul sau si din ordinul acelora care lupta contra neamului. stiintifice de nezdruncinat, într-un sistem de logica impecabila,
temeinicia adevarurilor rasei care trebuie sa stea la baza statului
La iesire am plecat acasa. Multi români mi-au iesit înainte prin gari, national. Teoria adaptata dupa 50 de ani de acelasi Berlin care la
facându-mi manifestatie de simpatie si îndemnându-ma sa duc lupta 1879 ne impunea acordarea drepturilor la jidani.
mai departe, caci este a neamului si neamul pâna la sfârsit va
învinge. De aici se poate vedea subrezenia argumentelor acelora care ataca
miscarea nationala ca fiind inspirata de noua ideologie germana,
*** când în realitate, dupa atâtia zeci de ani, Berlinul este acela care
intra pe linia lui Vasile Conta, Mihail Eminescu si ceilalti.
Neamul întreg, în tot ce avea el mai bun, de la taran si pâna la
intelectual, a primit cu nespusa durere trista veste a modificarii art. 7; "Noi, daca nu vom lupta în contra elementului jidovesc, vom pieri ca
dar nu pute face nimic, caci s-a trezit vândut si tradat de conducatorii natiune.
lui. Oare ce blestem pe capul nostru si ce pacate ne-au condamnat
pe noi, românii, ca sa avem parte de asemenea canalii de Este recunoscut, de catre chiar aceia care ne ataca azi, ca cea dintâi
conducatori? conditie pentru ca un Stat sa poata exista si prospera este ca
cetatenii acelui stat sa fie din aceeasi rasa, din acelasi sânge si Oricum s-ar pune chestiunea, oricum s-ar interpreta, noi, daca nu
aceasta este usor de înteles. Mai întâi, indivizii de aceeasi rasa se vom lupta contra elementului jidovesc, vom pieri ca natiune".
casatoresc obisnuit numai între dânsii; caci numai prin casatorie între
dânsii se mentine unitatea de rasa pentru toti acei indivizi; apoi
(Din discursul contra revizuirii art. 7 din Constitutie, tinut la Camera
casatoria da nastere la sentimentele de familie, care sunt legaturile
Deputatilor, sesiunea extraordinara, sedinta de la 4 septembrie 1879
cele mai puternice si cele mai durabile din câte leaga vreodata pe
si publicat în Monitorul Oficial cu nr. 201 cu data de miercuri 5 (17)
indivizi între dânsii; si când tinea seama ca aceste legaturi de familie
septembrie 1879, paginile 5755 si 5756)
se întind de la individ la individ pâna când cuprind întregul popor al
unui Stat, vedem ca toti cetatenii care constituiesc Statul sunt atrasi
unul catre altul printr-un sentiment general de iubire prin aceea ce se VASILE ALECSANDRI
numeste simpatia de rasa. Mai mult de cât atât. Daca tineam seama
ca acelasi sânge curge în vinele tuturor membrilor unui popor,
În timp ce în Camera, Vasile Conta tinea discursul de mai sus, la
întelegem ca toti acesti membri vor avea, prin efectul ereditatii, cam
Senat, poetul Unirii, Vasile Alecsandri, exprima sentimentul românilor
aceleasi sentimente, cam aceleasi tendinte si chiar cam aceleasi
în felul urmator:
idei; asa încât, la vreme de nevoie, la ocaziuni mari, inima tuturor va
bate în acelasi fel, mintea tuturor va adopta aceeasi opinie, actiunea
tuturor va urmari acelasi scop; cu alte cuvinte, natiune care va fi de o "Astazi România se prezinta noua cu istoria sa în mâna pentru ca noi
singura rasa, va avea un singur centru de gravitate; si Statul care va sa înscriem pe paginile sale sau umilirea si pierderea neamului
fi format dintr-o astfel de natiune, acela si numai acela va fi în cele nostru sau demnitatea si salvarea lui...
mai bune conditii de tarie, de trainicie si de progres. Prin urmare,
dupa cerintele chiar ale fiintei, cea dintâi conditiune pentru existenta
unui Stat este ca poporul sa fie din aceeasi rasa. Ei bine, acest În prezenta acestei situatii, fara seaman în analele istorice ale lumii,
adevar este acela pe care se bazeaza principiul nationalitatilor, de trebuie sa stim a ne ridica cu inima si cu cugetul la înaltimea datoriei
care se face atâta vorba în lumea civilizata. Acest principiu al noastre, fara patimi, fara violente, dar cu spirit linistit, cu patriotism
nationalitatilor, se întelege ca nu se raporteaza decât la rasa si luminat si cu nobilul curaj ce se cere de la oameni chemati a decide
nicidecum la ceea ce se numeste supusii aceluiasi Stat, fara soarta tarii lor...
deosebire de rasa, caci atunci principiul n-ar mai avea nici o aplicare.
Ei bine, acest principiu este atât de adânc înradacinat astazi în Ce este aceasta noua cumpana? Ce este aceasta noua navalire?
constiinta tuturor oamenilor, fie oameni de Stat, fie simpli cetateni, Cine sunt navalitorii, de unde vin, ce vreau? Si cine este noul Moise,
încât astazi toate constituirile si toate reconstituirile de State nu se care-i conduce la noul pamânt al fagaduintei, asezat de asta data pe
mai fac în lumea civilizata decât dupa principiul nationalitatilor. Apoi malurile Dunarii?
sa nu se mai zica atunci de catre publicistii evrei, sau evreofili ca
baza Statului ar fi numai simplul interes material comun al
cetatenilor, fiindca vedem din contra ca tocmai veacul nostru este Ce sunt navalitorii? Sunt un popor activ, inteligent, neobosit întru
acela care a dat nastere principiului nationalitatilor, tocmai principiul îndeplinirea misiunii sale; sunt adeptii celui mai orb fanatism religios;
acesta prevaleaza astazi din ce în ce mai mult... cei mai exclusivisti din toti locuitorii pamântului, cei mai neasmilabili
cu celelalte popoare ale lumii...

Este adevarat ca aceasta nu împiedica admiterea strainilor la

cetatenia unui Stat, dar cu o conditiune: ca acei straini sa se Ce vor ei de la noi?
contopeasca în natiunea dominanta; cu alte cuvinte, sa se amestece
cu totul, asa încât, la urma urmei, sa ramâna în stat tot unul si Sa devie proprietari ai pamântului acestui popor, iar din vechii
acelasi sânge. stapâni ai tarii sa faca niste iloti, precum sunt astazi taranii din Galitia
si din o parte a Bucovinei.
Acestea sunt singurele principii stiintifice ale naturalizatiunii. Asadar,
pentru ca naturalizarea sa fie folositoare, rationala si conforma cu Tara e frumoasa, îmbelsugata; ea are orase mari, drumuri de fier,
stiinta, ea nu trebuie acordata decât acelor straini care se contopesc, institutii dezvoltate si un popor cam neprevazator, ca toate popoarele
care se dispun a se contopi, prin casatorie cu indigeni. Altminterea, de vita latina... Ce este mai usor, decât sa substitui locuitorii acestei
întelegeti bine ca daca s-ar acorda cetatenia la indivizi care nu au tari si de a face din tara întreaga o proprietate israelita?
aplicare si nici nu o pot avea. de a se contopi în sângele rasei
dominante, atunci ar fi a expune acea tara la o lupta perpetua între
tendinte contrare. Daca este acesta planul navalitorilor de astazi, precum totul ne
induce a o crede, el probeaza înca o data spiritul întreprinzator al
neamului israelit si departe de a merita un blam, el e de natura a-i
"Nu zic ca nu se poate ca diferite rase ce ar exista într-o tara sa aiba atrage lauda si admirarea oamenilor practici.
câte o data un interes comun, ca tendintele ereditare ale uneia sa fie
deopotriva favorizate, ca si tendintele ereditare ale alteia de aceleasi
împrejurari. Cât timp aceasta stare de lucruri ar dura, împamânteniti Blamul s-ar cuveni noua, românilor, daca prin nepasarea noastra sau
si pamânteni ar trai negresit în pace. Dar împrejurarile se schimba si prin aplicarea unor fatale si absurde teorii umanitare, am da însine o
cu ele se poate schimba si interesul diferitelor rase; si daca nu mâna de ajutor la realizarea acestui plan. Blamul ar cadea pe capul
astazi, mâine; daca nu mâine, poimâine, tendintele împamântenitilor nostru, daca înselati de aceleasi teorii, întelese pe dos, sau dominati
se vor gasi în conflict cu tendintele pamântenilor si atunci interesul de o spaima imaginara sub influenta unor amenintari imaginate, am
unora nu se va mai împaca cu interesul celorlalti, si atunci interesele uita ca patria româneasca este un depozit sacru încredintat noua de
unora nu vor putea fi satisfacute fara sacrificiile intereselor celorlalti; parintii nostri, pentru ca sa-l transmitem întreg si nepatat copiilor
si atunci va fi lupta de existenta între o rasa si alta, vor fi lupte nostri...
înversunate, care nu vor putea fi terminate decât sau prin dizolvarea
completa a Statului sau când una din rase va fi zdrobita cu totul Ce ar zice dar tara întreaga, daca i-am crea o asemenea situatie în
pentru a ramâne iarasi o singura rasa dominanta în Stat... Ei bine, istorie? Ce ar zice românul care s-a luptat voios pentru independenta
istoria noastra nationala si experientele de toata ziua ne-au dovedit mosiei stramosesti?
si ne dovedesc ca dintre toti strainii care vin la noi, turcii si mai cu
seama jidanii sunt aceia care nu se amesteca niciodata cu noi prin
casatorie, pe când ceilalti straini: rusi, greci, italieni, germani, se Tara si-ar întoarce ochii cu durere de la noi.
amesteca cu noi prin casatorie si se contopesc cu noi, daca nu la
întâia generatiune, la a doua sau la a treia, ar în fine vine un timp Românul ar zice: nu-mi mai cereti de astazi înainte sângele meu,
când nu mai este nici o deosebire între acesti straini si noi, nici în daca acel sânge varsat nu slujeste decât la trunchierea tarii si la
privinta sângelui, nici a iubirii de patrie. Nu tot asa este si cu jidanii... înjosirea demnitatii nationale.
Pentru aceste considerente, când astazi România vine cu istoria sa Aceasta dovedeste marea iritatiune din partea populatiunilor române,
în mâna pentru ca noi sa înscriem pe paginile sale al nostru veto, eu provenita din grele suferinte si de o legitima îngrijire, caci este vocea
unul rup pagina destinata pentru înscrierea umilirii tarii, iar pe unei natiuni ce se simte amenintata în nationalitatea sa si în
cealalta pagina scriu cu inima mea: demnitatea si salvarea ei!" interesele sale economice. Aceasta voce strainii o pot înabusi, dar
nu este permis nici unui ministru român, de orice partid ar fi, de a nu
o asculta.
(Din discursul contra revizuirii art. 7 din Constitutie, rostit în Senatul
României, sesiunea extraordinara, sedinta de la 10 octombrie 1879
si publicat în Monitorul Oficial nr. 230 de joi 11/23 octombrie 1879, De aceea, nu de astazi, ci de pururea, în tot timpul si sub toate
paginile 6552 pâna la 6558) regimele, toti domnii, toti barbatii de stat ai României, toti acei ce
poarta un interes viu pentru tara lor, s-au preocupat de necesitatea
de a opri exploatarea poporului român printr-un alt popor strain lui,
MIHAIL KOGALNICEANU
prin jidovi".

Iata pozitia de mândra tinuta nationala pe care întelegea sa se aseze

(Din comunicarea Ministrului de Interne, Mihail Kogalniceanu catre
în raport cu problema jidaneasca si cu presiunile exercitate din afara,
Ministerul de Externe, în iunie 1869, privitor la chestiunea
ministrul de interne Mihail Kogalniceanu, titular al aceluiasi
jidoveasca. Publicata în "Colectiunea de legiuirile României vechi si
departament, care astazi a de venit locul de unde pornesc ordinele
noi câte s-au promulgat pâna la finele anului 1870", de Ioan M.
de tortura împotriva celor care mai luptam ca sa ne aparam neamul:
Bujoreanu, Bucuresti, 1873, Noua tipografie a laboratorilor români,
partea F. Titlul, dispozitiuni si circulare, capitolul X, paginile 813-
"Toti cei ce poarta un interes viu pentru tara lor s-au preocupat a opri 816).
exploatarea poporului prin jidovi.
MIHAIL EMINESCU
În România, chestiunea jidovilor nu este o chestiune religioasa; ea
este o chestiune nationala si totodata o chestiune economica.
"Daca astazi, când n-au plenitudinea drepturilor civile si nici pe cele
politice, au pus mâna pe tot negotul si pe toata industria mica din
În România jidovii nu constituiesc numai o comunitate religioasa Moldova, daca astazi se lafaiesc înspaimântator asupra sesului
deosebita; ei constituiesc în toata putere cuvântului o nationalitate, românesc, daca astazi se încuiba în vatra harnicilor olteni, ce va fi
straina de români prin origine, prin limba, prin port, prin moravuri si oare mâine, când vor avea drepturi egale, când vor avea putinta de
chiar prin sentimente. a-si zice români, când vor avea înscris în legi dreptul formal ca patria
aceasta este a lor tot deopotriva cu noi!"
Nu este, prin urmare, la mijloc persecutiune religioasa; caci, de ar fi
asa, israelitii ar întâmpina interdictiunea sau restrictiunea în exercitiul (Opere complete, Chestiunea israelita, pag. 489, Iasi, libraria
cultului lor, ceea ce nu este. Sinagogile lor nu s-ar ridica libere româneasca Ionescu-Georgescu, 1914. Citat de Alex. Naum)
alaturea cu bisericile crestine. Învatamântul lor religios, publicarea lor
de cult, asemenea nu ar fi învoite.
**

Toti acei care au vizitat principatele, si îndeosebi Moldova, s-au

"Prin ce munca sau sacrificii si-au câstigat dreptul de a aspira la
înspaimântat de aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l
egalitate cu cetatenii români! Ei au luptat cu turcii, tatarii, polonii si
înfatiseaza israelitii polonezi care împoporeaza orasele noastre.
ungurii? lor le-au pus turcii, când au înfrânt tratatele vechi capul în
Când ei au cercetate mai în fond comertul, industria si mediile de
poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei tari, s-a dezgropat din
convietuire a acestei multimi, acesti calatori s-au spaimântat si mai
învaluirile trecutului aceasta limba? Prin unul din ei si-a câstigat
mult, caci au vazut ca jidovii sunt consumatori fara a fi producatori. Si
neamul românesc dreptul la soare?"
ca marea, si pot zice, singura lor industrie, este debitul bauturilor...

(Op. cit., pag. 481)

Eu nu am scos pe nici un evreu din domiciliul sau pe simplul cuvânt
ca dupa toate legile tarii, israelitii din România nu au drept de
domiciliu la sate, precum acesta este cazul si în Serbia. ION HELIADE RADULESCU

Eu am marginit închirierea pe viitor de cârciume si accisuri la israeliti, "Nu vedeti dumneavoastra ca târtanii din Englitera si Franta nu cer
si mai în special, al cei ce se numesc galitiani si podoliani. Masura drepturi de cetateni în România, ci privilegii, suprematia; vor fonda o
aceasta este întemeiata pe regulamentul organic si pe legea votata aristocratie a banilor, a vitelului de aur?
de adunarea generala si sanctionata de Domnul Mihai Sturza si pe
care nici o lege posterioara n-a desfiintat-o pâna astazi, ba chiar toti
Cer aceea ce noi nu putem da pâna la ultimul român.
ministrii de interne si înainte si în urma convietuirii, au ordonat si
mentinut aplicarea ei. Dovada sunt ordinele predecesorilor mei si
anume: din 17 si 28 iunie 1861, din timpul ministrului Costa Foru, din Cred oare târtanii din Englitera si Franta, credeti oare si
5 februarie 1866, subscris de generalul Florescu, din 11 martie si 11 dumneavoastra dimpreuna cu dânsii, ca românii se vor uita cu sânge
aprilie 1866 catre Prefectura de Râmnicul-Sarat, subscris de rece la a se stabili între dânsii cea mai sordida si imunda, cea mai
Principele Dimitrie Ghica etc. badarana dintre aristocratii, dominatia de martafoi, de jidani, de
rusiani ai lui Mamona?
În aceasta situatiune nu un ministru, ci zece ministri, succedându-se
la putere, unul dupa altul, n-ar putea face altfel decât ceea ce am Pe ce cuvânt însa, si pe ce drept se va putea stabili o asemenea
facut eu si predecesorii mei. abominabila dominatie înaintea atriului, înaintea portilor secolului
douazeci, unde umanitatea întreaga, afara de fiii pieirii, se va
prezenta ca o mireasa înaintea divinului sau mire?
Ministri ai României, ai unei tari cu un regim constitutional, noi nu
putem guverna decât cu vointa natiunii.
Vin târtanii din Englitera si Franta cu dreptul omului bazat de
egalitate sa pretinda numai ei privilegiile si suprematie?
Suntem datori a tine seama de trebuintele, de pasurile, si pâna la un
oarecare punct si chiar si de prejudiciile ei...
Si fiindca nu pot invoca dreptul acesta, cuteaza, dupa cum le-a
plesnit în cap paradoxul de român de ritul israelit, sa-si împinga
cutezanta si mai jidaneasca de a ne ameninta cu numele suveranilor Niciodata un jidan nu va primi în întreprinderea sa un român daca
Europei!... acesta din urma ar putea sa învete de la el câte ceva; caci românii
nu sunt primiti în casele jidovesti decât ca slugi sau hamali. Acest
sistem de exclusivism persista cu toata puterea. Nu se afla, în
Cu ce oare ne vor cuceri jidanii? Cu cantitatea, cu numarul, cu forta?
nenumaratele ateliere sau pravalii ale jidanilor care au întasat
Moldova de la un capat la altul, nici un singur crestin sau român ca
Pentru binele ce le-am dorit si le dorim, în numele regenerarii ucenic, lucrator, contra-maistru, contabil, casier, vânzator.
popoarelor si însusi a evreilor pe pamântul Palestinei, îi plângem de
pietate si le dam tot sfatul ce le poate da un crestin, - gelos de
Jidanii practica deci fata de români exclusivismul economic cel mai
mântuirea umanitatii întregi, prin ranile lui Christ ce din înaltimea
riguros si nu pot renunta la el caci le este prescris în însasi religia
crucii ierta pe însisi calaii sai, - sa nu cumva sa încerce la una ca
lor".
aceasta si nici sa cuteze nici a cugeta, necum a pretinde ceva în
aceasta epoca de agitatiune provocata de îngerii satanei ce i-a indus
în tentatiune, sa nu cerce la una ca aceasta ca Dumnezeu stie unde (Din "La question israelite en Roumanie" par A. D. Xenopol, studiu
vor ajunge românii în legitima lor si cea mai sacra din toate urgiile, aparut în "La renaissance latine", Rue Boissy-d'Anglas 25, Paris,
aparându-si drepturile lor ca orice natiune ce îsi are instinctul de 1902, pag. 17)
conservare!"

(Din "Echilibrul între antithese sau spiritul si materia", de I. Heliade

Radulescu, Bucuresti, publicat de la 1859 pâna la 1869, partea III,
titlul "Israelitii si Jidanii", capitolul X, pag. 380-383)

BOGDAN PETRICEICU HASDEU

"Asa dara, Talmudul prevede pentru jidani doua cai de purtare în

privinta noastra:
GREVA GENERALA A STUDENTIMII CONTINUA
Daca sunteti mai puternici decât crestinii, exterminati-i.
Dupa Pasti lupta reîncepe.
Daca sunteti mai slabi decât crestinii, lingusiti-i...
Pe frontul L.A.N.C., profesorul Cuza continua actiunea prin presa, iar
noi ceilalti ne ocupam de organizare. Începe seria întrunirilor prin
Însa un om mai slab decât mine, pentru ca sa poata ajunge odata a fi orase si sate.
mai tare decât mine, trebuie mai întâi sa treaca prin o treapta de
mijloc, în care sa fie egal cu mine.
Pe frontul studentesc, modificarea art. 7 din Constitutie aduce
schimbari. Conducatorii de la Bucuresti si Cluj, care crezusera ca
Acum întelegeti oare ce va sa zica a acorda jidanilor drepturile asa pâna la capat o miscare studenteasca va putea convinge guvernul
numite politice?" sa recunoasca cererile drepte ale studentimii, vazând ca acesta nu
numai ca nu recunoaste nimic, dar ca acorda drepturi politice
(Din "Studii asupra iudaismului". Talmudul ca profesiune de credinta jidanilor, se descurajeaza amarâti si încep sa fluture tot mai mult
a poporului israelit, de B. P. Hasdeu, Directorul "Arhivei Istorice a ideea capitularii.
României", presedintele sectiunii stiintelor morale si politice a
Atheneului Român, Bucuresti. Tipografia Theodor Vaidescu, Casa La Cluj, chiar presedintele convoaca o adunare unde sustine teza
Bossel, nr.34, 1866; pag. 30, 31). intrarii la cursuri. Masa studenteasca respinge propunerea si declara
ca ea lupta pentru onoare si ca lupta va trebui dusa pâna la limita
COSTACHE NEGRI cea de pe urma a rezistentei. Sustinatorii acestei teze sunt: Ion Mota,
Corneliu Georgescu, Isac Mocanu, împreuna cu tot grupul nostru.
"Jidovimea, adica 1/7 parte din poporatiunea noastra totala, este cea
mai trista lepra cu care ne-au osândit slabiciunea, neprevederea si Alexa îsi da demisia si este ales în locul lui presedinte al centrului
venalitatea noastra. studentesc "Petru Maior", Ion Mota cu un comitet nou.

(Din scrisoarea catre Lupascu trimisa din Ocna, cu data de 12 Asaltul guvernului pentru a determina pe studenti sa intre la cursuri
Ianuarie 1869 si publicata în vol. C. Negri, "Versuri, proza, scrisori", cade si de asta data, dar cu sacrificarea conducatorilor. Ion Mota si
cu un studiu asupra vietii si scrierilor sale de E. Gârleanu, Editura înca sase sunt eliminati pentru totdeauna din toate universitatile
"Minerva". B-dul Academiei 3, Bucuresti, 1909, pag. 116) pentru tinuta lor dârza.

A. D. XENOPOL La Bucuresti, un grup în frunte cu Simionescu si Danulescu, începe

sa ia locul conducerii din ce în ce mai nehotarâte si mai slabe. Nici
aici guvernul nu reuseste sa deschida cursurile dupa Pasti.
Ne permitem a introduce în aceeasi culegere de citate, parerea
aceluia care a fost marele istoric A. D. Xenopol, profesor la
Universitatea din Iasi, aceasta, având în vedere necontestata
autoritate stiintifica a savantului care a trait si a vazut cu proprii sai
ochi dureroasele realitati pe care la constata.

"Daca un român s-ar hotarî sa deschida o pravalie, nici un jidan nu-i

va trece pragul, fiind astfel ocolit de o clientela numeroasa, în timp ce
românii nu se opresc deloc de la a cumpara de la jidani. Se întelege
dar ca chiar fara cartelarea preturilor, rezistenta negustorului si
meseriasului român poate fi înfrânta.
IUNIE 1923
Au trecut înca doua luni de rezistenta eroica, de mizerie, de presiuni. PLANURILE FATA DE MISCAREA STUDENTEASCA
Studentimea era epuizata. La Bucuresti se fixeaza deschiderea
Universitatii în vederea examenelor, fie chiar numai pentru studentii
Cine îsi închipuie ca jidanii sunt niste bieti nenorociti, veniti aici la
jidani si pentru renegati. În ziua deschiderii, în Universitate se
întâmplare, mânati de vânt, adusi de soarta etc., se înseala. Toti
introduce armata. Slabele ciocniri din fata Universitatii nu mai pot
jidanii de pe fata pamântului formeaza o mare colectivitate legata
determina închiderea acesteia.
prin sânge si prin religia talmudica. Ei sunt încadrati într-un adevarat
stat foarte sever, având legi, planuri si conducatori care formeaza
Planul guvernului era sa le deschida pe rând, lasând Iasiul la urma si aceste planuri si-i conduc. La baza, au Cahalul. Asa ca noi nu ne
punându-l în fata a trei universitati deschise. Peste o saptamâna, la gasim în fata unor jidani izolati, ci în fata unei puteri constituite,
Cluj, si înca peste câteva zile la Cernauti, universitatile se deschid cu comunitatea jidaneasca.
armata, în aceleasi conditii ca la Bucuresti. Peste o alta saptamâna
venea si ceasul greu al Iasiului, care, izolat prin masurile guvernului,
În fiecare oras sau târg, unde se strânge un numar de jidani, se
ramasese singur cu puterile mult scazute.
formeaza imediat Cahalul sau comunitatea jidaneasca. Acest Cahal
îsi are conducatorii lui, justitie separata, impozite etc. si tine strâns
În ajunul deschiderii, stiind ca a doua zi dimineata armata va intra în unita în jurul lui întreaga populatie jidaneasca din localitate.
Universitate, am facut planul de a o ocupa noi, în timpul noptii.
Aici în acest Cahal marunt, de târg sau de oras, se fac toate
De cu ziua, am trimis un student de încredere care a intrat în sala planurile: cum sa capteze pe oamenii politici locali; cum sa capteze
pasilor pierduti si a desfacut zavoarele la doua geamuri mari, fara ca autoritatile; cum sa se strecoare în diverse cercuri unde ar fi
sa se observe, în asa fel încât numai împinse din strada ele sa se interesati, ca de pilda printre magistrati, ofiteri, functionari superiori;
deschida. Fara a comunica planul, am convocat, la ora 9, o suta de ce planuri sa întrebuinteze pentru a cuceri cutare ramura a
studenti în sala Bejan. La ora 10, Universitatea a fost ocupata de noi. comertului din mâinile unui român; cum ar putea rapune pe un
Pe frontispiciul ei se arborase steagul cu zvastica. antisemit local; cum ar putea distruge pe un reprezentant corect al
unei autoritati care s-ar opune intereselor iudaice; ce planuri sa
aplice când, stoarsa, populatia se revolta si izbucneste în miscari
Peste putin a sosit si rectorul Universitatii, profesorul Simionescu,
antisemite.
caruia i-am deschis. El ne-a vorbit, îndemnându-ne sa parasim
Universitatea. Noi i-am raspuns, explicându-i cauza noastra. Peste
câteva ore a plecat. Ne-am organizat pentru paza si am ramas toata Nu vom aprofunda aici aceste planuri. În general se întrebuinteaza
noaptea de veghe acolo. urmatoarele sisteme:

A doua zi dimineata, studentii au sosit la Universitate în numar mare. I. Pentru captarea oamenilor politici locali;
Înviorati, au hotarât în unanimitate continuarea luptei.
1. Cadouri;
Ziarele jidanesti ne-au atacat furibund. 2. servicii personale;
3. finantarea organizatiei politice pentru propaganda, tiparire de
manifeste, deplasari cu automobile etc. Daca în localitate sunt mai
Peste doua zile, Clujul, într-o lupta, încearca reluarea Universitatii din
multi bancheri sau bogatasi jidani, ei se împart la toate partidele
mâinile jandarmilor. Peste alte doua zile, Bucurestii si Cernautii.
politice.
Aceste lupte duc din nou la ridicarea studentimii si la închiderea din
nou a tuturor universitatilor. Anul scolar se terminase. Tineretul
românesc daduse un examen unic de rezistenta, de caracter si de
solidaritate. II. Pentru captarea autoritatilor:

* 1. coruptiunea, mituirea. Un politai din cel mai mic oras din Moldova,
în afara de leafa lui de la stat, mai primeste lunar înca o leafa sau
doua. Odata ce a primit mita, devine robul jidanilor, pentru ca altfel
Onoare studentimii care pentru credinta ei, înfruntând atâtea lovituri,
se întrebuinteaza a doua arma;
a dat un exemplu de vointa colectiva nemaiîntâlnit în istoria
2. santajul; daca nu se supune, îi da pe fata mituirea;
universitatilor din întreaga lume. În nici o tara nu s-a vazut ca
3. a treia arma este distrugerea. Daca vad ca nu te pot îndupleca si
studentimea, unita într-un singur suflet, asumându-si toate
supune, atunci vor încerca sa te distruga. Cercetându-ti bine
responsabilitatile si toate riscurile, sa poata mentine greva generala
slabiciunile: daca bei, vor cauta prilejul sa te compromita prin
timp de un an de zile, pentru a-si impune credintele, urmarind prin
aceasta; daca esti afemeiat, îti vor trimite o femeie care te va
demonstratia ei trezirea la constiinta a natiei întregi, fata de cea mai
compromite sau te la lovi în inima, distrugându-ti familia; daca esti
grea problema a existentei sale.
violent, îti vor trimite în cale pe un alt violent, care te va omorî sau îl
vei omorî si vei intra la închisoare. Daca nu vei avea aceste defecte
Este o pagina frumoasa, o pagina eroica scrisa cu suferinta acestei atunci vor întrebuinta: minciuna, calomnia la ureche sau prin presa,
tinerimi în cartea neamului românesc. pâra fata de sefi.
În târgurile si orasele invadate de jidani, nu exista autoritate decât în
stare de mituire, în stare de santaj sau în stare de distrugere.

**

III. Pentru a se strecura în diferite cercuri sau în jurul unor oameni de

frunte folosesc:

1. slugarnicia;
2. consilii de adminstratie;
PLANURILE IUDAISMULUI 3. servicii personale josnice;
4. lingusiri.
Astfel toti oamenii politici au secretari jidani, pentru ca: aduc din
PLANURILE FATA DE PAMÂNTUL SI NEAMUL ROMÂNESC.
piata, fac ghetele, leagana copiii, tin geanta etc., lingusesc, se
insinueaza.
Românul nu va fi asa bun, pentru ca este mai putin rafinat, nu e ***
parfid, e venit de la plug si mai ales pentru ca vrea sa fie un soldat
credincios, bucurându-se de onoare, dar nu sluga.
Pentru ca poporul român sa-si frânga orice putere de rezistenta,
jidanii vor aplica un plan unic si într-adevar diabolic.
IV. Planuri pentru distrugerea unui comerciant român:
1. Vor cauta sa rupa legaturile sufletesti ale neamului cu cerul si cu
1. flancarea românului cu un comerciant jidan sau încadrarea lui pamântul.
între doi comercianti jidani; Pentru ruperea legaturilor cu cerul, vor întrebuinta împrastierea, pe
2. vânzarea marfurilor sub pretul de cost, pierderea acoperindu-se cu scara întinsa, a teoriilor ateiste, pentru a face din poporul român, sau
sume speciale date de Cahal. macar numai din conducatorii lui, un popor despartit de Dumnezeu;
Asa au cazut rapusi comerciantii români, unul dupa altul. despartit de Dumnezeu si de mortii lui, pentru a-l omorî, nu cu sabia,
ci taindu-i radacinile de viata spirituala.
Daca la acestea mai adaugam:
Pentru ruperea legaturilor cu pamântul, izvorul material de existenta
al unui neam, vor ataca nationalismul ca o idee învechita si tot ce se
a) superioritatea comerciala a jidanului, rezultând dintr-o practica
leaga de ideea de patrie si pamânt, pentru ca sa rupa firul iubirii care
comerciala cu mult mai îndelungata decât aceea a românului;
uneste poporul român de brazda lui.
b) superioritatea jidanului luptând sub protectia Cahalului, românul
neavând nici o protectie din partea statului românesc, ci numai
mizerii din partea autoritatilor corupte de jidani. Românul nu lupta cu 2. Pentru ca acestea sa reuseasca, vor cauta sa puna mâna pe
jidanul de alaturi, ci cu Cahalul si de aceea se întelege ca individul presa.
va fi rapus în lupta cu coalitia. Românul n-are pe nimeni, n-are un 3. Vor întrebuinta orice prilej, pentru ca în tabara poporului român sa
stat parinte, care sa-l creasca, sa-l îndrume, sa-l ajute. El este lasat fie dezbinare, neîntelegeri si cearta si, daca e posibil, chiar îl vor
singur, în voia sortii, în fata coalitiei jidanesti. împarti în mai multe tabere, care sa se lupte între ele.
E usor de repetat formula tuturor politicienilor de categoria d-lui 4. Vor cauta sa acapareze cât mai mult din mijloacele de existenta
Mihalache: "Românul sa se faca comerciant". Sa ne arate însa acesti ale românilor.
oameni politici români un singur comerciant român ajutat de statul 5. Îi vor îndemna sistematic pe calea desfrâului, nimicindu-le familia
român, o singura scoala facuta de el care sa creeze cu adevarat si puterea morala.
comercianti, iar nu functionari de banca sau de birouri. Sa nu se 6. Îi vor otravi si ameti cu tot felul de bauturi si otravuri.
arate o singura institutiune facuta de ei care sa fi ajutat cu un mic
capital si sa fi îndrumat pe tânarul absolvent de scoala comerciala pe
Oricine va voi sa omoare si sa cucereasca un neam va putea sa o
calea comertului.
faca întrebuintând acest sistem: ruperea legaturilor lui cu cerul si cu
pamântul, introducerea certurilor si luptelor fratricide, introducerea
Nu românul a dezertat de pe linia comertului, ci acesti oameni politici imoralitatii si a desfrâului, constrângerea materiala prin limitarea la
au dezertat de la datoria lor de conducatori si îndrumatori ai natiei. maximum a mijloacelor de subzistenta, otravire fizica, betie. Toate
acestea nimicesc o natie mai rau decât daca ai bate-o cu mii de
tunuri sau cu mii de aeroplane.
Românul, parasit de conducatorii lui, a ramas singur în fata coalitiei
organizate jidanesti, a manoperelor frauduloase si a concurentei
neloiale si a cazut înfrânt. Va veni însa un ceas în care acesti Sa priveasca putin în urma românii si sa vada daca în contra lor nu
conducatori vor trebui sa raspunda. s-au întrebuintat cu precizie si cu tenacitate acest sistem, în adevar
ucigator.
PLANURILE MARI ALE IUDAISMULUI FATA DE PAMÂNTUL SI
NEAMUL ROMÂNESC Sa deschida românii ochii si sa citeasca presa de 40 de ani încoace,
de când sta sub conducere jidaneasca. Sa reciteasca: "Adevarul",
"Dimineata", "Lupta", "Opinia", "Lumea" etc. si sa vada daca din
Deci, înca odata: nu ne aflam în fata unor bieti indivizi veniti la
fiecare pagina nu tâsneste fara întrerupere acest plan.
întâmplare, de capul lor, dupa adapost aici la noi.

Sa deschida românii ochii si sa si-i arunce asupra vietii publice

Ne aflam în fata unui stat iudaic, a unei armate care vine la noi cu
românesti dezbinate, sa-i deschida si sa vada bine.
planuri de cucerire. Miscarile de populatie jidanesti sunt împinse spre
România dupa un plan bine stabilit. Probabil, marele stat iudaic
urmareste crearea unei noi Palestine, pe o portiune de pamânt care Aceste planuri sunt însa ca si gazele de razboi. Sa le întrebuintezi
pleaca de la Marea Baltica, cuprinde o parte din Polonia si din pentru adversar, dar sa nu se atinga de tine. Propovaduiesc ateismul
Cehoslovacia, jumatate din România pâna la Marea Neagra, de pentru români, dar ei nu sunt atei, ci tin cu habotnicie la respectarea
unde usor ar putea avea legatura pe apa cu cealalta Palestina. Cine celor mai mici precepte religioase. Vor sa dezlege pe români de
este naivul care sa creada ca miscarile de populatie ale maselor dragostea pamântului lor, dar ei acapareaza pamânturi. Se ridica
jidanesti se fac la voia întâmplarii? împotriva ideii nationale, dar ei ramân nationalisti sovini.

Ei vin cu un plan, dar nu au curajul armelor, al înfruntarii riscului, al PLANURILE IUDAISMULUI FATA DE MISCAREA STUDENTEASCA
sângelui varsat, ca macar acestea sa le creeze o baza de drept ep
acest pamânt.
Cine crede ca fortele puterii iudaice au ramas fara plan în fata
miscarii studentesti, se înseala.
*
Pentru un moment jidanimea, lovita în directivele ei de pâna acum,
De unde cunoastem aceste planuri? Le cunoastem sigur, tragând ramâne dezorientata. Încearca sa opuna studentilor pe muncitorii din
concluzii din miscarile adversarului. Orice comandant de trupa, miscarea comunista, adica tot pe români, dar fara rezultat, caci, pe
urmarind cu atentie actiunea adversarului, îsi da seama de planurile de o parte, muncitorii erau sleiti de puteri, iar pe de alta, începusera
pe care acesta le urmareste. Este un lucru elementar. În toate sa vada si ei ca noi luptam si suferim pentru drepturile lor si ale
razboaiele lumii a fost vreun conducator care a cunoscut planurile neamului. Multi dintre dânsii erau alaturi de noi cu sufletul.
adversarului pentru ca ar fi asistat la facerea lor? Nu! Le-a cunoscut
perfect din miscarile adversarului sau.
Vazând ca nu pot reusi sa ne puna în fata pe muncitori, ridica în fata
studentimii guvernul si întregul politicianism.
Prin ce mijloace? "O tagma de mascarici si de insultatori publici s-au strâns sa formeze
o banda de facatori de rele. Si spre rusinea tarii în aceasta tagma se
afla trei profesori de la universitatile noastre.
Partidele au nevoie de bani, de împrumuturi în strainatate când sunt
la guvern, de voturi si de presa buna în opozitie.
Si acesti ipochimeni, acesti strigoi întârziati vor sa reînvie
antisemitismul... si au sa reuseasca sa o faca niste caraghiosi
Jidanii vor ameninta cu taierea subventiilor necesare propagandei
întârziati, acum când antisemitismul oficial dispare si când votul
electorale a partidului respectiv. Cor ameninta cu finanta
universal va aduce fatal dupa sine si democratizarea vietii noastre
internationala-jidaneasca, nemaiacordând împrumuturi. Vor specula
publice si sociale. Nu! E munca zadarnica, strigoii nu vor opri
cu jocul unei mari mase de voturi prin care pot determina victoria sau
omenirea în mersul ei înainte, nici nu va fi nevoie sa le bata câte un
înfrângerea, în sistemul democratic, având acum drepturi politice.
par în piept, îi va sfârsi definitiv ridicolul ticalosiei lor...
Vor ameninta cu presa pe care o stapânesc aproape în întregime si
fara de care un partid sau un guvern poate cadea înfrânt.
Ne-am ocupat de actiunea salbatica, pornita de asa zisa Uniune
Nationala Crestina, compusa din vreo 5 caraghiosi si jumatate pentru
Banii, presa si voturile hotarasc viata sau moartea în democratie.
ca sa-i fixam odata în infama lor postura si pentru a atrage atentia
Jidanii le au pe toate si prin acestea, partidele politice românesti
evreilor ca mai sunt facatori de rele împotriva carora vor trebui sa se
devin simple unelte în mâinile puterii iudaice.
apere".

Încât noi, care începusem lupta împotriva jidanilor, ne vedem la un

Asadar: tagma de mascarici, insultatori publici, banda de facatori de
moment dat luptându-ne cu guvernul, partidele, autoritatile, armata,
rele, ipochimeni, strigoi întârziati, ticalosie, actiune salbatica, infama
iar jidanii stând linistiti la o parte.
postura; iata ce sunt profesorii românismului: Cuza, Paulescu si
Sumuleanu, si iata ce este actiunea lor mântuitoare de neam.

***

Primim peste obraz si peste sufletele noastre românesti batjocura

peste batjocura, palme peste palme, pâna la aceea de a ne vedea cu
adevarat în grozava situatie: jidanii, aparatorii românismului, la
adapost de orice neajuns, traind în liniste si belsug, iar noi, românii,
dusmanii românismului, cu libertatea si viata în pericol, urmariti ca
niste câini turbati de toate autoritatile românesti.
ARGUMENTE SI ATITUDINI JIDANESTI
Eu am vazut cu ochii si am trait aceste ceasuri, amarât pâna în
Ce va zice strainatatea de miscarea antisemita din România care s-a adâncul sufletului. Sa pornesti la lupta pentru tara ta, curat la suflet la
întors la barbarie? Ce vor zice oamenii de stiinta, ce va zice lacrima ochilor si sa lupti ani de-a rândul într-o saraci e si foame
civilizatia? ascunsa, dar sfâsietoare, pentru ca sa te vezi la un moment dat
declarat în rândul dusmanilor tarii, urmarit de români si spunându-ti-
se ca lupti pentru ca esti platit de straini, iar alaturi sa vezi întreaga
Oamenii nostri politici ne vor repeta noua la fiecare pas argumentul
jidanime stapâna pe tara ta, erijata în purtatoare de grija a
jidanesc, tiparit în toate foile si în fiecare zi. Când în sfârsit, dupa 8
românismului si a statului român amenintat de tine, tineret al tarii.
ani de zile, Germania, cu toata civilizatia si cultura ei, se ridica
este ceva îngrozitor.
împotriva jidanimii si biruieste hidra prin Adolf Hitler, argumentul
cade. Atunci apare altul: "Sunteti în slujba Germaniei, platiti de
germani ca sa faceti antisemitism. De unde aveti fonduri?" Nopti de-a rândul ne munceau aceste gânduri si în unele ceasuri, în
care eram scârbiti si rusinati peste masura, ne cuprindea jalea si ne
gândeam, daca nu ar fi mai bine sa plecam în lume, sau daca nu ar fi
Si iarasi politicienii români fara suflet, fara caracter si fara onoare,
mai nimerit sa provocam o razbunare în care sa ne gasim cu totii
repeta dupa presa jidaneasca: "De unde bani? Sunteti în solda
moartea; si noi si românii cei ticalosi si capetele hidrei iudaice.
Germaniei".

La 1919, 20, 21, întreaga presa jidaneasca dadea asalt statului

român, dezlantuind pretutindeni dezordinea si îndemnând la violenta
în contra regimului, a formei de guvernamânt, a bisericii, a ordinii
românesti, a ideii nationale, a patriotismului".

Acum, ca prin farmec, aceeasi presa, condusa exact de aceiasi

oameni, s-a transformat în aparatoarea ordinii de stat, a legilor; se
declara în contra violentei, iar noi am devenit: "dusmanii tarii",
"extremisti de dreapta", "în solda si serviciul dusmanilor
românismului" etc. Si pâna la sfârsit vom auzi-o si pe aceasta: CONGRESUL CONDUCATORILOR MISCARII STUDENTESTI -
suntem subventionati chiar de jidani. IASI, 22-25 AUGUST 1923

Oare când va veni ziua aceea în care tot românul sa înteleaga Într-un comitet restrâns la Bucuresti, se fixeaza tinerea celui dintâi
argumentarile mincinoase si perfide ale jidanilor si sa le respinga ca congres al conducatorilor si delegatilor miscarii studentesti dupa un
pe ceva de origine satanica? Oare când va veni momentul ca sa an de lupta.
înteleaga murdara constructie sufleteasca a acestei natii?
Acest congres urma sa aiba loc la Cluj, în zilele de 22, 23, 24 si 25
Iata acum un exemplu de modul în care erau tratati trei profesori august 1923. Mota, presedintele cercului "Petru Maior", ne comunica
universitari români: A. C. Cuza, Paulescu si Sumuleanu. printr-o adresa ca autoritatile i-au pus în vedere ordinul de interzicere
a acestui congres. Noi, Iasiul, a, raspuns Clujului, precum si
celorlalte centre, ca ne luam raspunderea ca acest congres sa se
"Curierul Israelit", organ al Uniunii evreilor pamânteni, din 23 aprilie tina la Iasi, chiar daca guvernul va voi sa-l interzica. Centrele au
1922, publica în articolul de fond sub titlul "Strigoii", urmatoarele:
aprobat, iar noi ne-am facut datoria de a îngriji de încartiruirea celor Totusi Mota, Tudose Popescu, Simionescu si eu sustinem teza luptei
40 de delegati anuntati. mai departe. Pentru jertfa. Din capitularea noastra nu va iesi nimic
decât rusine si umilinta. Din jertfa noastra nu se poate sa nu
rodeasca ceva mai bun pentru neamul nostru.
În dimineata zilei de 22, am primit la gara pe rând delegatia Clujului,
în frunte cu Ion Mota, a Cernautilor, în frunte cu Tudose Popescu si
Cârsteanu, a Bucurestilor, în frunte cu Napoleon Cretu, Simionescu Pe la ora 8, se înserase. Auzim larma si zgomot în strada.
si Râpeanu. Constantin Pancu, vechiul luptator de la 1919, înconjurat de studentii
ramasi afara, de un mare numar de cetateni, se adunasera la Tufli,
cu faclii aprinse în mâini si încercau sa înainteze în sus spre
La ora 10, am plecat in corpore la Mitropolie pentru a face o
Universitate, pentru a ne aduce câtiva saci cu pâine.
rugaciune si un parastas în amintirea studentilor cazuti în razboi,
printre care era si capitanul Stefan Petrovici, fost presedinte al
Centrului Studentesc Iasi. Noi sarim cu toti le geamuri si privim. Manifestantii rup cordonul de la
Tufli si urca în pas alergator la deal. Al doilea cordon din dreptul
strazii Coroiu este rupt într-o lupta grea. Auzim izbucniri de urale. Al
Spre marea noastra mâhnire, am gasit însa portile Mitropoliei legate
treilea cordon este de asemenea rupt. Noi ne pregatim sa asaltam
cu lanturi si pazite de jandarmi.
dinauntru, sa iesim, dar la al patrulea cordon, ai nostri nu mai pot
razbi. Se aude glasul lui Pancu, care sta cu sacul de pâine la
Între timp soseste si batrânul profesor Gavanescul. Atunci ne picioare:
asezam cu totii în genunchi si descoperiti, ne facem rugaciunea în
mijlocul strazii, în fata bisericii, pe care nici turcii n-au închis-o celor
- Sunt copiii nostri.
ce vroiau sa se roage. Sosind din întâmplare, preotul Stiubei si
vazându-ne îngenuncheati, a venit si ne-a citit rugaciuni.
Noua ce curg lacrimi de bucurie. Pentru neamul acesta luptam noi si
al nu ne lasa.
Apoi, descoperiti, tacuti si plini de durere, am parcurs prin mijlocul
strazii drumul pâna la Universitate sub privirile jidanimii, care ni se
pareau ca niste sageti aruncate din usile si ferestrele pravaliilor. La ora 9, încep tratativele între noi si autoritati, prin Napoleon Cretu.
Acestea promit imediata eliberare a tuturor studentilor încercuiti în
Universitate, cu conditia ca ei sa ma predea pe mine. Studentii
Pe scarile Universitatii se aflau autoritatile, flancate de numeroase
refuza. Pe la ora 11, ne trimit vorba ca se admite eliberarea în
forte politienesti, care ne-au anuntat ca Ministerul de Interne a
grupuri de câte trei. Desigur, cu intentia de a ma prinde pe mine la
interzis congresul. Procurorul ne-a oprit, somându-ne sa ne
iesire. Noi primim.
împrastiem. Enervat, am spus:

Din cinci în cinci minute, ies grupuri de câte trei. La usa sunt
- Domnule procuror, eu stiu ca suntem într-o tara condusa de legi.
observati cu atentie de 4 comisari si agenti. Eu ma dezbrac la
Constitutia ne garanteaza dreptul de întrunire si Dv. stiti mai bine
repezeala de hainele mele nationale, le dau unui camarad si ma
decât mine ca un ministru nu poate abroga drepturile garantate noua
îmbrac cu ale lui. Ies cu Simionescu si cu un altul. La deschiderea
de catre Constitutie. De aceea, în numele legii pe care nu noi, ci D-
usii, scap din buzunar câtiva lei. La zgomotul lor, toti comisarii se uita
voastra o calcati, va somam sa va dati la o parte.
în jos si întreaba:

Îndârjiti de sacrilegiul care fusese comis cu o ora înainte, când ni se

- Ce ati pierdut, d-lor?
închisesera cu lanturi usile bisericii, rapindu-ne dreptul de a ne
închina, vazându-ne acum în fata unei a doua încercari nedrepte,
provocatoare si umilitoare, aceea de a ni se fereca intrarea în propria Noi toti cu capetele aplecate, cautând împreuna cu ei, raspundem:
noastra casa, Universitatea si dându-ne seama ca aceste masuri
constituiau o sfruntata calcare a legii, am rasturnat tot ce ni se
- Niste bani.
opunea în cale si în urma unei lupte, am ocupat prin forta
Universitatea.
Simionescu mai ramâne de vorba cu ei, cautând si aprinzând
chibrituri, iar eu scap.
Regimentul 13, aparut un moment mai târziu, înconjoara
Universitatea. Noi ne-am baricadat aparând intrarile. În dreptul
fiecarui geam sunt postati trei soldati cu baionetele la arme. ***

În aceasta situatie, într-o atmosfera apasatoare, adunarea se În cel mai mare secret fixam continuarea congresului a doua zi, afara
deschide în amfiteatrul Facultatii de Drept, al ora 12. Congresistii, din oras, la Mânastirea Cetatuia.
palizi de enervare si muti de durerea celor petrecute la Mitropolie si
aici, raspândesc în jurul salii pustii un aer de adânca tristete.
Ma strecor pâna acolo îmbracat în hainele unui fochist si a norocul
Domneste în toti îngrijorarea atacului armatei, a intrarii ei în
sa nu ma cunoasca nici congresistii. Prezideaza Ion Mota. Cu
Universitate, peste noi si a consecintelor care vor urma.
observatori plasati în locuri bune, lucram în liniste, pentru ca din
deal, orice apropiere de om se observ de la 2 km. Stam acolo pâna
Nu tinem discursuri, dar congresul întelege tragedia situatiei si seara târziu. Se fac propuneri si se iau hotarâri.
presimte ca se vor întâmpla lucruri grave.
Tot în aceasta sedinta se proclama ziua de 10 decembrie ca
Pentru prima zi sunt ales presedinte eu. Se începe cu înfierarea sarbatoare nationala a studentimii române.
celor petrecute. Câtiva cer cuvântul si protesteaza. Apoi se încep
discutii asupra miscarii.
***

Ce atitudine adoptam la începutul anului care se deschide?

A treia zi, congresul continua într-o padurice din dealul Galatei. În
Capitulam? Greu! Un an de lupta fara nici un rezultat. Din contra,
majoritate, se decide continuarea luptei. Se alege nu comitet de
rusinati, umiliti, batuti. Mergem înainte? Iarasi greu! Studentii sunt
actiune de cinci care sa dea directive de actiune întregii miscari
sleiti de puteri.; ei nu mai pot începe un al doilea an de lupta.
studentesti de la toate universitatile. Comitetul e compus din: Ion
Mota - Cluj, Tudose Popescu - Cernauti, Ilie Gârneata - Iasi, România Mare i-a dat pe mai departe în exploatare la jidani si le-a
Simionescu - Bucuresti si eu. adus pe cap politicianismul, care-i va bate cu biciul si-i va trimitem în
temnite, când vor încerca sa-si reclame istoricele drepturi furate.
Prin înfiintarea acestui comitet, vechea conducere studenteasca de
la Bucuresti, insuficient lamurita si decisa, cade pentru totdeauna. Toate padurile din Bucovina, toti muntii aceia încarcati de brazi,
Ramâne ca forma, dar nu mai conduce. apartinând Bisericii Ortodoxe, politicianizata si înstrainata si ea, sunt
dati în exploatare jidanului Anhauh cu pretul nemaipomenit de 10 lei
m.c., în timp ce taranul român îl platea cu 350 lei.
Acum se hotaraste oficial, pentru prima data, o noua orientare: lupta
împotriva partidelor politice, socotite ca înstrainate de neam si
credinta într-o noua miscare româneasca pe care studentimea Cad padurile de pe munti sub nemiloasa secure jidaneasca. Se
trebuie s-o ajute oficial pentru a birui: "Liga Apararii Nationale întinde saracia si jale peste satele românesti, ramân muntii numai
Crestine". stânca goala, si cara mereu, cara fara odihna geamantane pline cu
aur peste hotare, Anhauh si cu toate neamurile lui.
A patra zi, congresul îsi încheie lucrarile în casele d-nei Ghica din str.
Carol. Si din acest fabulos câstig se înfrupta politicianul român, tovaras cu
jidovul în exploatarea mizeriei miilor de tarani.
Seara, studentii pleaca fiecare pe la centrele lor, iar eu plec la
Câmpulung pentru a organiza congresul L.A.N.C. din Bucovina, la ***
care va lua parte prof. Cuza cu toti fruntasii miscarii. Ma strecor cu
greu, deoarece mi se lansase mandat de arestare.
Adunarea deleaga un numar de 30 tarani fruntasi care sa mearga la
Bucuresti sub conducerea d-rului Catalin si Valer Danieleanu, pentru
Pe drum, ma bucuram de toate hotarârile acestui congres care era în a se prezenta primului-ministru, spre a-l ruga sa ia masuri în contra
spiritul vederilor noastre, dar mai ales pentru ca în grupul nostru pustiiri muntilor, reziliind contractul Anhauh - Fondul Bisericesc, iar
câstigasem un om: pe Ion Mota, presedintele centrului "Pentru pe de alta parte, spre a-i cere "numerus clausus" în scoli, pentru ca
Maior" din Cluj. în modul acesta sa-si arate dragostea si recunostinta fata de tineretul
care i-a trezit la lupta.

Adunarea ne-a ales si pe noi, pe Tudose Popescu si pe mine, sa

mergem la Bucuresti alaturi de ceilalti 30 de tarani, ca reprezentanti
ai lor.

Eu am plecat mai înainte, pentru a face ca acesti tarani, care veneau

pentru prima oara în capitala tarii lor, cu atâta curatenie în suflete, cu
atâta durere si cu atâtea nadejdi, care veneau si pentru noi, studentii,
facând cheltuieli uriase fata de punga lor saraca, sa fie bine primiti
de studentimea româna.
CONGRESUL DE LA CÂMPULUNG AL L.A.N.C.

În ziua sosirii, pe peronul garii din Bucuresti, studentimea i-a primit

Congresul de la Câmpulung a avut loc în ziua de luni, 17 septembrie
regeste - pe acesti regi din toate timpurile ai pamântului românesc -
1923.
iar ei coborau din vagoane cu ochii plini de lacrimi în sfânta lor
capitala.
S-a putut tine numai dupa o lupta grea, deoarece guvernul l-a
interzis si a trimis pentru împiedicarea lui trupe din Cernauti sub
În dosul garii astepta procurorul Rascanu, comisari de politie si
comanda unui colonel. La toate intrarile au fost postate puternice
cordoane de jandarmi, care opreau trecerea. Se da ordin jandarmilor
cordoane.
si comisarilor sa loveasca. Paturi de arma si cauciucuri se astern
unul dupa altul peste pletele albe ale taranilor si peste fetele lor
Noi am concentrat toate fortele noastre la bariera dinspre apus a blajine. Noi, studentimea, bagam la mijloc pe batrâni si rupem primul
orasului, Sadova, Pojorâta. Acolo am rupt cordoanele datorita cordon. La Politehnica sfarâmam pe al doilea, apoi pe al treilea si
arcasilor din Vatra Dornei si Cândreni, asigurând timp de o ora scapam în Piata Matache Macelaru. Taranii plâng. Unul cuprins de o
trecerea întregului convoi, compus din mai multe sute de carute. indignare pe care nu si-o poate stapâni, îsi rupe camasa de pe el.

Congresul s-a tinut în curtea bisericii din oras. Au vorbit: profesorul A doua zi, ne ducem cu totii sa ne primeasca primul-ministru la
Cuza, tatal meu, Dr. Catalin - presedintele Bucovinei, Tudose Consiliul de Ministri din str. Gogu Cantacuzino. Ne amâna pentru a
Popescu, fratii Octav si Valerian Danieleanu, care, cu sufletul prin de doua zi; în sfârsit, suntem anuntati ca vom fi primiti a trei zi. Venim.
credinta au organizat, alaturi de Dr. Catalin, acest impunator
congres.
Intram într-o sala si asteptam. Asteptam vreo ora, tacuti, vorbind în
soapta si umblând în vârful degetelor. Apare seful de cabinet:
Taranii aceia mândri din munte, cu plete mari, îmbracati în camasi
albe si sumane, s-au adunat la sunetele buciumului din munti, în
- Domnilor, plecati, ca dl. prim-ministru nu va poate primi. Intra acum
orasul lor, multi la numar si vijeliosi ca niciodata.
în Consiliul de Ministri.

Credeau ca a sosit ceasul, de veacuri asteptat, ca românul sa calce

- Dar suntem de departe - încercam noi sa spunem. Ni se închide
în picioare hidra care-i suge si sa se înalte în drepturile de stapân al
usa. Ma gândesc: fiecare om a cheltuit câte 1.000 lei numai pentru
tarii, al muntilor, al apelor, al oraselor sale.
tren. Sa ne întoarcem înapoi fara rezultat? Ei nu mai pot sta.

Razboiul l-au purtat din greu. Jertfa lor de sânge de pe toate

Apuc usa cu amândoua mâinile si încep sa o zgâltâiesc din toate
fronturile a creat România mare. Dar spre marea lor durere si
puterile si strig cât pot de tare:
dezamagire, România Mare nu le-a adus tot ceea ce asteptau.
Pentru ca România Mare a refuzat sa le rupa lanturile robii jidanesti,
care-i chinuise atâta amar de vreme.
- Dati drumul ca sparg usa si intru cu forta. Izbesc cu piciorul în usa.
Taranii încep sa vocifereze si pun umarul la usa.

Se deschide usa si apar vreo zece insi speriati cu parul vâlvoi si

galbeni la fata. Cred ca erau ziaristi.

- Ce vreti domnilor?, întreaba ei.

- Spuneti primului-ministru ca daca nu ne da drumul înauntru, COMPLOTUL STUDENTESC DIN OCTOMBRIE 1923
spargem tot de aici si intram cu forta.

O ÎNCERCARE DE RAZBUNARE CARE SA SERVEASCA DREPT

Peste câteva minute si se deschid usile larg si intram. Ne suim pe o PILDA VEACURILOR VIITOARE
scara, ajungem sus. Acolo, într-o sala, în picioare, înalt si drept ca o
linie, Ion Bratianu; în spatele lui, ministrul Angelescu, Florescu,
Constantinescu, Vintila Bratianu si altii. La Câmpulung a venit Mota ca sa mergem la schitul de pe Rarau al
lui Petru Rares, muntele pe care îl iubesc eu cu deosebire. Urcând
Raraul, Mota începe sa-mi spuna framântarile lui sufletesti:
- Ce vreti, oameni buni?, întreaba el.

- Studenti nu mai pot rezista pâna la toamna si decât o capitulare

Noi eram înca stapâniti de revolta si am fi voit sa aparem mai dârji, rusinoasa, a noastra a tuturora, dupa un an de lupta, mai bine sa-i
dând nota reala starii de spirit, dar taranii, pasind cu opincile pe îndemnam sa intre la cursuri, iar noi, care i-am condus, sa terminam
scarile de marmura si covoarele fine, se muiasera. frumos miscarea sacrificându-ne, dar facând sa cada alaturi de noi
toti acei pe care îi vom gasi mai vinovati de tradarea intereselor
- Maria-Voastra, domnule prim-ministru, va sarutam mâinile si stam românesti. Sa ne procuram revolvere si sa tragem în ei, dând un
plecati la picioarele Mariei-Voastre; ce sa vrem? Vrem dreptate, ca exemplu groaznic care sa ramâna de-a lungul istoriei noastre
ne-au napadit jidanii. Ei care lemnele cu sutele de vagoane, iar pe românesti. Ce se va alege dupa aceasta de noi, vom muri sau vom
noi ne ploua în case, caci nu avem nici macar dranita cu ce sa le ramâne toata viata în închisoare, nu mai intereseaza.
acoperim.
Eu am fost de acord, ca actul final al luptei noastre sa fie, cu însusi
- Nu mai putem sa ne tinem copiii la scoli. Ei ne-au umplut si scolile, pretul prabusirii noastre, un act de pedepsire a pigmeilor care,
iar copiii nostri vor ajunge slugi la ei. Au mai vorbit apoi si alti tarani. dezertând de la posturile de mare raspundere pe care le detineau,
au umilit si au expus tuturor primejdiilor natia româneasca.
Ionel Bratianu a ascultat, n-a facut nici o aluzie la razmerita noastra
anterioara audientei si la urma, dupa ce taranii au adaugat: Si am simtit în momentul acela clocotind în noi sângele care cerea
razbunarea nedreptatilor si a lungului lant de umiliri suportate de
neamul nostru.
- Cerem si pentru studenti, copiii nostri, sa si se faca asa cum au
cerut ei: "numerus clausus".
În scurt timp dupa aceea, ne gaseam adunati la Iasi, în casele d-lui
Butnaru din str. Savescu 12, urmatorii: Ion Mota, Corneliu Georgescu
Ionel Bratianu, a raspuns: si Vernichescu de la Cluj, Ilie Gârneata, Radu Mironovici, Leonida
Bandac si eu de la Iasi, Tudose Popescu de la Cernauti.
- Duceti-va acasa si aveti rabdare, caci am sa pun sa se cerceteze
chestiunea padurilor: cât priveste "numerus clausus", nu se poate. Cea dintâi problema care ni se punea era aceasta: cine trebuie sa
Aratati-mi un singur stat din Europa care a introdus masura aceasta raspunda mai întâi? Cine sunt mai vinovati pentru starea de
si o voi introduce si eu. nenorocire în care se zbate tara: românii sau jidanii? Am cazut
unanim de acord, ca cei dintâi si mai mari vinovati sunt românii
*** ticalosi, care pentru argintii iudei si-au tradat neamul. Jidanii ne sunt
dusmani si în aceasta calitate ne urasc, ne otravesc, ne extermina.
Conducatorii români care se aseaza pe aceeasi linie cu ei, sunt mai
Dar Europa se va trezi abia peste 10 ani si va introduce "numerus mult decât dusmani: sunt tradatori. Pedeapsa cea dintâi si cea mai
clausus", dând dreptate credintei noastre, însa Ionel Bratianu nu va crunta se cuvine în primul rând tradatorului si în al doilea rând
mai fi, ca sa se poata tine de cuvânt, iar urmasii lui se vor fi dusmanului.
transformat în niste slugi ordinare ale iudaismului, care-si vor ridica
pumnul sa ne loveasca si ne vor omorî din ordinul stapânilor straini.
Daca as avea un singur glont, iar în fata mea un dusman si un
tradator, glontul l-as trimite în tradator.
*

Ne-am pus de acord asupra câtorva elemente aflate pe linia tradarii

Am plecat cu totii fara nici o nadejde. Nu se va face nimic. si am ales sase ministri în frunte cu George Mârzescu. În sfârsit,
venea si acel ceas în care, cei cu atitudini de canalie, care niciodata
Ca rezultat imediat al audientei, peste câteva ore au fost arestati Dr. nu si-au imaginat ca vor raspunde pentru faptele lor, într-o tara în
Catalin, seful delegatiei si Valer Danieleanu. care se considerau stapâni absoluti, peste un popor incapabil de
orice reactiune, aveau sa raspunda cu viata lor.
Un grup de studenti am facut seara o manifestatie ostila în fata casei
ministrului de interne. De data aceasta natia îsi trimitea, prin firele nevazute ale sufletului,
razbunatorii.
A fost prins studentul Vladimir Frimu si încarcerat la Vacaresti.
Am trecut apoi la a doua categorie: jidanii. Pe care sa-i luam din cele
doua milioane?
Am plecat apoi la Câmpulung.
Am stat, ne-am gândit, am discutat si la sfârsit am gasit ca adevaratii Apoi ne-au scos rând pe rând din casa, tinuti de brat de câte 2
comandanti ai atacului iudaic asupra României sunt rabinii, toti rabinii comisari si am fost pusi fiecare în câte o masina care astepta în
din toate târgurile si orasele. Ei conduc masa jidaneasca la atac si strada.
oriunde cade un român, n-a cazut la întâmplare. El cade ochit de
rabinul respectiv. În dosul fiecarui om politic cumparat, exista un cap
Din casa se auzea cum plânge batrâna mama a lui Dragos.
de rabin care a studiat si a ordonat Cahalului sau bancherului jidan
respectiv, sa plateasca. În dosul fiecarui ziar jidanesc si a fiecarei
metode: calomnia, minciuna, atâtarea, exista planul unui rabin. Masinile pornesc. Oare unde ne duc? Nu vorbim nici un cuvânt, nu
întrebam nimic pe cei carora le suntem prizonieri. Nici el nu ne
întreaba. Dupa ce strabatem mai multe strazi, intram la Prefectura
Noi eram însa putini si i-am luat numai pe cei mari din Bucuresti.
Politiei. Suntem coborâti, apoi introdusi într-o camera. Acolo suntem
Daca am fi avut însa posibilitatea numerica, i-am fi luat absolut pe
cautati prin buzunare. Ni se ia tot ce aveam asupra noastra, plus
toti.
guler si cravata. Aceasta cautare prin buzunare, aceasta despuiere
de gulere, acest tratament de pungasi de buzunare ne umileste pâna
Apoi am luat bancherii: Aristide si Mauritiu Blank, care au corupt la ultima expresie. Dar suntem abia la începutul acestui drum al
toate partidele si toti oamenii politici români, punându-i membri în umilintei. Pusi apoi în picioare cu fata la perete, fara a avea dreptul
consiliile de administratie si coplesindu-i cu bani: Bercovici, care sa întoarcem capul si tinuti mai multa vreme în situatia aceasta ne
finanteaza partidul liberal (Blank luase asupra sa cu deosebire pe gândeam: oameni de acum câteva ceasuri, liberi, mândri si hotarâti
national-taranisti, dar se simtea în stare sa cumpere si pe liberali). de a sfarâma lanturile neamului nostru, iata ce am ajuns: niste bieti
neputinciosi, stând cu fetele la perete nemiscati, la porunca unor
nenorociti de agenti de politie, cautati prin buzunare ca pungasii,
Apoi, pe jidanii din presa. Pe cei mai obraznici. Pe otravitorii de
despuiati de gulere, cravate, batiste, inele.
suflete: Rosenthal, Filderman, Honigman (Fagure), directorii ziarelor:
"Dimineata", "Adevarul", "Lupta", toti acesti dusmani ai românismului.
De acum va veni marea noastra suferinta, care încetul cu încetul ne
va sfâsia inima. Ea începea prin umilirea noastra.
Am plecat în grupuri spre Bucuresti, luându-ne ramas bun pentru
totdeauna de la Iasi. eu am lasat o scrisoare studentilor prin care le
explicam gestul nostru, îmi luam ramas bun de la ei si-i îndemnam Cred ca nu exista suferinta mai mare pentru un luptator, care traieste
sa intre la cursuri, dar sa pastreze credinta intacta pâna la victoria din mândrie si din onoare, decât dezarmarea si apoi umilirea lui.
finala. Fiecare am lasat scrisori catre parinti si catre camarazii de Totdeauna, moartea e mult mai dulce decât aceasta.
lupta.
Suntem introdusi apoi într-o camera cu banci si asezati la câte 5
La Bucuresti ne-am întâlnit din nou. Ne-am dus la Danulescu pe metri cu agenti lânga noi, fara voie de a ne uita unul la altul. Asa am
care-l cunosteam de câtava vreme si care ne facuse o impresie stat ore întregi pâna la început sa ne cheme la interogator. Partasi ai
buna. El nu intra în aceasta echipa, dar l-am rugat sa ne acestor ore lungi, apasatoare, eram: Mota, Tudose Popescu, Radu
adaposteasca, lucru pe care l-a facut cu multa bunavointa. Mironovici, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Dragos si eu.

De la Danulescu am plecat pe la ora 8 seara acasa la Dragos, în str. Dupa un timp am fost chemati câte unul la interogator. Acesta se
13 Decembrie 41, unde urma sa precizam unele lucruri ramase facea într-o camera mare în prezenta procurorului, judecatorului de
nelamurite si sa discutam asupra stabilirii datei la care urma sa instructie, a generalului Nicoleanu si a unor reprezentanti ai
pornim actiunea. ministrilor. Mie mi-a venit rândul spre dimineata. Acolo mi s-au pus în
fata niste scrisori ale mele si doua cosuri în care erau toate
revolverele noastre pe care le ascunsesem într-un loc bun. Si nu
Abia ne adunasem, când Dragos intra palid pe usa spunând:
stiam cum de ajunsesera acolo. Întelegeam: pe noi ne-au prins, dar
cine a spus unde sunt revolverele?
- Fratilor, politia a înconjurat casa.
Începe interogatoriul meu. Eu nu stiam ce au declarat ceilalti si nici
Era în seara zilei de 8 octombrie 1923 pe la orele 9. nu avusesem vreo întelegere anterioara între noi, ce sa declaram,
deoarece nu ne-am imaginat ca am putea ajunge într-o asemenea
situatie. De aceea am judecat singur situatia si am luat hotarârea pe
O secunda de nelamurire, în care n-am mai avut timp nici macar sa care am crezut-o eu cea mai buna.
vorbim. Ne-am încrucisat privirile, uitându-ne fiecare în ochii
celorlalti.
Un minut de raspântie.
În a doua secunda, eu am iesit în sala si prin geamul usii am vazut
figura generalului Nicoleanu si a comisarilor care fortau usa. În a Când mi s-a pus prima întrebare, desi trecusera peste 3 minute de la
treia secunda, usile s-au deschis si casa s-a umplut de comisari. intrarea mea în sala, înca nu convenisem sa judec situatia în care
Generalul Nicoleanu striga: ma aflam si sa pot lua vreo hotarâre. Eram coplesit de oboseala si
zbuciumat sufleteste.
- Mâinile sus!
De aceea când mi s-a cerut sa raspund, am zis:
Dar n-am mai avut vreme, pentru ca am fost prinsi fiecare de câte
doi comisari si asezati în linie: la flancul drept eram eu, apoi Mota, - Domnilor! Va rog sa-mi dati un minut de gândire înainte de a
Corneliu Georgescu, Tudose Popescu, Radu Mironovici, raspunde.
Vernichescu, Dragos.
Se punea problema: a nega sau a nu nega. În acel minut mi-am
- Scoateti revolverele! încordat toate puterile mintii si ale sufletului si am ajuns la hotarârea
de a nu nega. De a afirma adevarul. Si nu cu timiditate si cu regrete,
ci de a sarja cu el.
- Nu avem, am raspuns noi. Avea numai Mota un Browning 6,35 si
Vernichescu.
- Da, ale noastre sunt revolverele; cu ele am vrut sa împuscam pe
ministri, pe rabini si pe marii bancheri jidani.
M-au întrebat numele acestora. facut de mai multe ori aceasta operatie pâna ce am înteles ca s-a
facut ziua.
Când am început sa le spun numele, începând cu Alex.
Constantinescu si terminând cu bancherii Blank, Filderman, Am auzit zgomot la usa. S-a deschis si am fost scosi toti afara, apoi
Bercovici, Honigman, toti cei de fata îsi holbau ochii din ce în ce mai condusi separat si asezati în câte o masina, însotiti fiecare de câte
mari, îngroziti. De aceea am banuit ca ceilalti camarazi, ascultati doi jandarmi si doi comisari. Masinile au pornit una dupa alta. Si
pâna la mine, negasera. aceeasi întrebare: oare unde mergem?

- Dar pentru ce, Domnule, sa-i omorâti? Am strabatut mai multe strazi necunoscute, cu oameni curiosi care
se uitau dupa noi. Iesim afara din capitala si masinile se opresc în
fata unor porti mari, deasupra carora era scris: "Închisoarea
- Pe cei dintâi pentru ca si-au vândut tara. pe cei de ai doilea ca
Vacaresti".
dusmani si corupatori.

Suntem dati jos si pusi între baionete, la distanta de 10 m. unul de

- Si nu regretati?
altul. Se aude un uruit de lacate si de lanturi si portile mari se
deschid. Unul câte unul ne facem cruce si pasim înauntru. Condusi
- Nu regretam... Daca am cazut noi, nu e nimic; în urma noastra mai sus la directie, nu se dau mandatele de arestare. Ne dam seama ca
sunt zeci de mii care gândesc ca noi! suntem arestati pentru complot contra sigurantei statului, cu
pedeapsa prevazuta: munca silnica.
Spunând acestea, parca ma eliberam de sub pietroiul umilirii, sub
care atitudinea de negare m-ar fi cufundat mai mult. Acum stateam Am fost introdusi într-o alta curte, în mijlocul careia stapâneste o
pe credinta mea, care ma adusese aici si înfruntam cu mândrie si biserica înalta. De jur-împrejur sunt ziduri si pe lânga ele celule si
soarta grea care ma astepta si pe acei care pareau stapânii mei pe încaperi. Am fost bagat într-o celula din fund, lata de 1 m si lunga de
viata si pe moarte. 2 m si închis pe dinafara cu lacate. Înauntru este numai un pat de
scânduri, lânga usa, o mica ferestruica cu gratii de fier. Ma întreb
unde or fi ceilalti. Ma culc apoi cu capul pe scânduri si adorm. Dupa
Pe tema negarii trebuia sa stau în defensiva, sa ma apar de vreo doua ore ma trezesc tremurând. Era frig în celula si nu intra nici
acuzatiile care mi le aduceau, sa cer indulgenta, sa captez o raza de soare. Privesc buimacit în jurul meu si nu-mi vine sa cred
bunavointa lor. La procesul care ar fi urmat, pe baza probelor scrise unde sunt. Ma uit bine si vad mizeria de lânga mine. Îmi zic: în grea
pe care ei le posedau, ar fi trebuit sa trecem printr-o dureroasa si situatie am ajuns. un val de durere mi se coboara în inima. Dar ma
rusinoasa situatie, negându-ne propriul nostru scris si propria mângâi singur:
noastra credinta, negând adevarul. Ceea ce era în contra constiintei
noastre si în contra onoarei întregii noastre miscari. Reprezentanti ai
unei mari miscari studentesti, sa nu avem curajul raspunderii faptelor - E pentru neamul nostru.
si credintelor noastre?
Apoi încep sa fac miscari de gimnastica cu bratele, pentru a ma
Iar pe deasupra, ai nostri si tara nu ne-ar fi stiut gândurile, ori încalzi.
singurul rod al suferintei noastre, oricât de lunga ar fi fost, acesta
era: o tara nelamurita sa-si cunoasca macar bine dusmanii ei.
Pe la ora 11, aud pasi. Un gardian îmi deschide usa. Ma uit la el.
Poate sa-l fi cunoscut vreodata în viata. E un om strain si ursuz. Se
Pe urma am fost pus sa scriu aceste declaratii cu mâna mea. Le-am uita la mine cu ochi rai. Îmi da o pâine neagra si o strachina cu bors.
scris. Îl întreb:

La sfârsit însa, am adaugat: termenul nu era fixat. Pe noi ne-a prins - Domnule gardian, nu cumva ai sa-mi dai o tigara?
în discutie, eu sustineam fixarea datei peste o saptamâna sau doua,
atunci anchetatorii s-au oprit, insistând din ce în ce mai mult sa ma
- N-am!
faca sa renunt la aceasta precizare.

Ma închide din nou cu lacatul si pleaca. Eu rup din pâinea neagra si

Mai târziu mi-am dat seama de ce insistau. Pentru ca aceasta ultima
sorb câteva linguri din strachina de bors. Le asez apoi jos pe
fraza desfiinta valoare juridica a întregii acuzatii si forma punctul
cimentul din celula si încep sa-mi adun gândurile. Nu puteam sa ma
nostru de aparare, deoarece un complot cere patru lucruri: 1. o
lamuresc cum de ne-a prin politia. A spus vreunul dintre noi din
asociere în acest scop; 2. fixarea persoanelor; 3. adunarea armelor;
greseala cuiva? Ne-a tradat cineva? Cum de au gasit revolverele?
4. fixarea datei actiunii. Noi nu aveam data fixata si ne aflam în faza
discutiei.
Iar aud pasi. Ma uit pe ferestruica. Un preot si mai multi domni se
apropie de usa mea si încep sa-mi spuna:
Termenul era de o importanta capitala, caci în doua saptamâni se
putea întâmpla; ori sa ne îmbolnavim noi, ori sa moara persoanele
fixate de noi, ori sa cada guvernul, ori sa cedeze etc. - Bine Domnilor, se poate Dvs. tineri culti sa faceti una ca aceasta?

Întreaga noastra aparare juridica se va baza pe acest punct. - Daca se poate ca acest popor român sa piara invadat de jidanime
si coplesit de vânzarea, desfrâul si batjocura conducatorilor lui, se
poate si ceea ce am facut noi.
***

- Dar aveti atâtea cai legale!

Dupa aceasta declaratie am fost condus de agenti într-un beci, bagat
acolo într-o celula singur si închis cu lacat pe dinafara. În celulele
vecine am înteles ca sunt camarazii mei. Am batut cu pumnul în - Am batut noi toate caile legale pâna când am ajuns aici. Si daca ni
perete si am întrebat cine mai este. Am auzit prin zid raspunzând: se deschidea vreuna, poate nu ajungeam nici noi în aceste celule.
Mota. M-am asezat pe scânduri sa adorm, fiindca eram distrus de
oboseala, dar, neavând palton, m-a apucat frigul si am început sa
- Si acum e bine? Va trebui sa suferiti pentru ceea ce ati facut!
tremur. Apoi au început sa ma manânce paduchii. Misunau cu zecile.
Am întors scândurile pe partea cealalta; ei se ridicau deasupra. Am
- Poate din suferinta noastra va iesi ceva mai bun pentru neamul Am plecat astfel încolonati spre tribunal. Românii se uitau la noi
acesta. nepasatori. Când am ajuns însa în cartierul jidanesc, jidanii au iesit
cu totii la usi si la geamuri. Unii de aruncau priviri batjocoritoare si
râdeau; altii faceau comentarii în gura mare, altii scuipau.
Au plecat.

Noi am plecat capul în pamânt si am mers asa tot timpul cu inima

Pe la ora 4 a venit un gardian si mi-a adus o patura roasa de vremi si
încarcata de durere.
un sac mare plin cu paie în loc de saltea. Mi le-am asezat cât am
putut mai bine. Am mai mâncat putina pâine si m-am culcat.
Tribunalul ne-a confirmat mandatele. Am fost aparati de D-l avocat
Paul Iliescu care s-a oferit cel dintâi sa pledeze pentru noi.
Ma gândeam la discutia cu preotul si-mi spuneam: din petrecerile si
din traiul tihnit al fiilor lui, un neam nu a câstigat niciodata nimic. Din
suferinta totdeauna a iesit ceva mai bun pentru el. Am fost trimisi înapoi la în aceeasi formatie si pe acelasi drum. Pe la
chioscuri vedeam anunturile ziarului "Dimineata" si a celorlalte foi
jidanesti scrise cu litera mare: "Complotul studentesc", "Arestarea
Izbutisem sa gasesc un rost al suferintei noastre si în acelasi timp un
complotistilor".
suport moral pentru aceste ceasuri triste.

Si iarasi am ajuns în celula mea. Timp de doua saptamâni am stat

M-am sculat atunci, m-a pus în genunchi si m-am rugat:
acolo în frig, fara ca sa mai stiu nimic de ceilalti si fara ca sa mai am
vreo veste de afara.
- Doamne! Ne luam asupra noastra toate pacatele neamului
acestuia. Primeste-ne suferinta de acum. Fa ca din aceasta suferinta
***
sa rodeasca o zi mai buna pentru el.

Dupa doua saptamâni, lungi ca doua veacuri, am fost scosi din

M-am gândit apoi la mama mea si la cei de acasa, care poate vor fi
celula si am fost pusi în camere cu sobe, câte trei în fiecare. Ni s-a
auzit de soarta mea si se gândesc la mine. M-am rugat pentru ei si
îngaduit sa ne facem de mâncare în comun si sa luam masa
m-am culcat.
împreuna.

Desi m-am culcat îmbracat si m-am învelit cu patura, mi-a fost frig si
Când ne-am revazut a fost o adevarata sarbatoare.
am dormit rau din cauza saltelei de paie. M-am trezit la ora opt când
îmi deschidea un gardian usa, întrebându-ma daca nu vreau sa ies
câteva minute afara. Am iesit si am început sa fac gimnastica pentru Eu am fost pus în aceeasi camera cu Dragos si Danulescu. Între
a ma încalzi. timp se predase si Gârneata, presedintele Asociatiei Studentilor
Crestini din Iasi, asa încât numarul nostru crescuse la 13. Tatal meu,
fara nici o vina, Mota, Gârneata, Tudose Popescu, Corneliu
Rândul meu de celule era mai ridicat si vedeam toata curtea. La un
Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian
moment dat vad pe cineva îmbracat în costum national plimbându-se
Breazu si eu, acuzati de complot; Dragos si Danulescu retinuti pentru
printre hoti. Era tatal meu. Dar nu-mi venea sa cred. Ce sa caute el
ca fuseseram în casa la ei. În afara de acestia mai era si Vladimir
aici? L-or fi arestat si pe el? Fac câteva semne si ma vede.
Frimu, pe care l-am gasit aici, arestat cu prilejul manifestatiei de la
Gardianul ma opreste:
casa ministrului de interne. Am obtinut un primus si cu alimente pe
care începusera a ni le trimite rudele si cunoscutii de afara ne
- Domnule, nu ai voie sa faci nici un semn! faceam singuri mâncare. Masa care se dadea detinutilor era în
adevar ceva înspaimântator, iar mizeria în care traiau era de
nedescris.
- E tatal meu, îi raspund eu.

Tatal meu obtinuse de la Directie permisiunea ca în fiecare

- Poate sa fie, dar nu ai voie sa faci semne. dimineata, la ora 7, sa ne ducem la biserica din curtea închisorii,
pentru a ne închina. Ne asezam cu totii în genunchi în fata altarului si
Ma uit la el si îi spun: spuneam "Tatal nostru", iar Tudose Popescu cânta "Prea Sfânta
Nascatoare de Dumnezeu".
- Camarade, lasa-ne în plata lui Dumnezeu cu suferinta pe care ne-a
dat-o El; nu mai pune si tu deasupra. Acolo gaseam mângâiere pentru viata noastra trista din închisoare si
nadejde pentru ziua de mâine.
Si am intrat în celula.
Ne facusem apoi fiecare program de munca. Mota se ocupa de
proces, Danulescu îsi pregatea examenele de la Medicina. Eu
Dupa masa m-au scos din nou. M-au luat între baionete si m-au lucram la un plan de organizare a tineretului în vederea luptei
condus afara din închisoare. Acolo, în drum, erau asezati toti în flanc nationale: organizarea centrelor studentesti, a flacailor de la sate si
câte unul, la câte 10 metri distanta, fiecare între doua baionete. În elevilor de liceu. La el am lucrat pâna la Craciun si îl pusesem la
cap era tatal meu, între doi soldati cu baioneta la arma. Mai venisera punct pâna în cele mai mici amanunte, urmând ca atunci când vom
câtiva noi: Traian Breazu de la Cluj, Leonida Bandac de la Iasi, iesi din închisoare, sa-l punem în practica; daca nu, sa gasim pe
Danulescu. N-aveam voie sa ne întoarcem capul sau sa ne facem cineva din afara pentru a începe organizarea. Aceasta trebuia sa se
semne unul altuia. O secunda doar am putut sa prind cu privirea faca în cadrul "Ligii". "Liga" sa fie organizatia politica, iar alcatuirea
fetele slabite ale bietilor mei camarazi de suferinta. noastra, organizatie de educatie si de lupta a tineretului.

Ceea ce îmi rodea inima, era situatia nedreapta în care era pus tatal În ziua de 8 noiembrie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, discutam ce
meu. Nu era vinovat cu nimic. Luptator de o viata pentru neamul nume sa dam acestei organizatii tineresti. Eu am spus "Arhanghelul
acesta, profesor de liceu, maior, fost comandant de batalion pe linia Mihail".
I-a a frontului tot timpul razboiului, de mai multe ori parlamentar si nu
dintre cei obscuri, era purtat acum între baionete pe strazile capitalei.
Tatal meu spune:
- Este în biserica o icoana a Sfântului Mihail, pe usa din stânga zi care trecea prin câte o liniuta facuta cu creionul. Viata din
altarului. închisoare e grea, istovitoare pentru omul care s-a nascut liber si
care a trait mândru. E îngrozitor sa te simti înlantuit, între ziduri înalte
si dusmanoase, departe de ai tai, despre care nu mai stii nimic. Si
- Sa mergem s-o vedem!
nici macar între aceste ziduri nu esti liber; trei sferturi din timp stai
sub lacat, în celula sau în camera. În fiecare seara, zgomotul sinistru
M-am dus cu Mota, Gârneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici al zavoarelor care se închid la usa ta, te arunca într-o atmosfera de
si Tudose. tristete. Afara, dusmanii acestui neam stau liberi, se bucura de
onoare, de toate bunatatile, iar noi, pe deasupra mizeriilor morale de
multe ori ne culcam flamânzi si tremuram toata noaptea de frig pe
Ne uitam si în adevar ramânem uimiti. Icoana ni s-a aratat de o paturile de scânduri si pe paie.
frumusete neasemuita. Eu niciodata nu fusesem atras de frumusetea
vreunei icoane. Acum însa ma simteam legat de aceasta cu tot
sufletul si îmi facea impresia ca Sfântul Arhanghel e viu. De aici am Dar iata, ne vin si zile de bucurie. Dupa doua luni de închisoare ne
început sa iubesc icoane. vine vestea ca a sosit ordinul ca tatal meu si Danulescu sa fie
eliberati.
De câte ori gaseam biserica deschisa intram si ne închinam la
icoane. Ni se umplea sufletul de liniste si de bucurie. O mare bucurie pentru noi. Le ajutam sa-si faca pachetele si în scurt
timp sunt dusi din mijlocul nostru. Îi privim cum pleaca, urmarindu-i
cu ochii pâna ce ies pe prima poarta. Am rugat pe tatal meu sa-i
Începe chinul drumurilor la Tribunal. Pe jos, între baionete, prin noroi, spuna mamei si celor de acasa sa nu aiba nici o grija.
cu ghetele rupte si uzi la picioare.

Orice eliberare este un prilej de mare bucurie pentru cei ce ramân.

Niste samsari jidani, care furasera statul cu câteva sute de milioane, Toti se bucura. Probabil ca prin eliberarea unuia, fiecare se întareste
erau dusi cu masinile, iar noi pe jos. De multe ori deplasarile erau în speranta propriei sale eliberari.
facute degeaba, numai ca sa fim chinuiti. Pe mine, judecatorul de
instructie m-a chemat de 25 ori, pentru a ma interoga numai de doua
ori. Din declaratiile noastre de la început, n-am schimbat nimic. Dupa putin timp au plecat: Dragos, Bandac, Breazu si Vernichescu,
fiind si ei ca si tatal meu si Danulescu scosi din proces. Am ramas
numai sase, dati în judecata pentru "complot contra sigurantei
*** statului".

Un gând ne framânta necontenit: cine ne-a tradat? Stam nopti, Dragos, dupa câteva zile, ne-a trimis vestea ca Vernichescu este
cautam sa dezlegam aceasta enigma. Ajunseseram sa ne banuim acela care ne-a denuntat. El a copiat si declaratiile acestuia care se
unii pe altii. aflau la dosar. Am primit aceasta veste cu sufletul plin de
amaraciune. Neamul nostru mereu a avut parte de tradatori.
Într-o dimineata m-am dus în biserica si m-am rugat la icoana, sa ne
descopere pe acel care ne-a tradat. În seara aceleiasi zile,
asezându-ne cu totii la masa, m-am adresat camarazilor:

- Sunt nevoit sa va aduc o veste trista. Tradatorul a fost descoperit.

El se afla în mijlocul nostru si sta la masa cu noi.

Toti se uitau unul la celalalt. Eu cu Mota urmaream figurile fiecaruia,

cautând sa surprindem vreun gest care ar fi putut sa ne dea o cât de
slaba indicatie. Am dus mâna la buzunarul de la piept si am spus:
AFARA
- Acum sa va arat si actele.
La toate Universitatile studentii au reintrat la cursuri. Se pare ca ne
În acest moment, Vernichescu s-a ridicat drept în picioare, a stat o gasim în fata unui moment de dezorientare. De doua luni ei traiesc
clipa nelamurit, apoi a dat cheia de la lada cu alimente lui Bandac si sub teroarea presei jidanesti. Aceasta exagereaza necontenit
a zis: gravitatea încercarii noastre razbunatoare si consecintele
"dezastruoase" pentru tara. Ea striga, ca ne-am pierdut orice
încredere în fata "lumii civilizate"; ca suntem un stat balcanic.
- Eu plec. Neîncetat se întreaba: ce va spune Berlinul, ce va spune Viena, ce
va spune Parisul. Si astfel, transformati în aparatorii "intereselor
Noua ni s-a parut curioasa plecare lui Vernichescu, dar ne-am permanente ale statului", jidanii îndeamna în fiecare zi pe
continuat discutiile pe tema actelor pe care refuzam sa le arat, conducatori la masuri radicale în contra miscarii nationale care
deoarece nu le aveam. trebuie reprimata cu "ultima violenta".

Când am plecat de la masa, l-am gasit pe Vernichescu singur. Ni s-a Cu un an în urma, pe când Max Goldstein punea bomba la Senat si
adresat: politia aresta pe jidanii comunisti, aceeasi presa striga:

- Codreanu ma banuieste pe mine. "Un stat nu se poate mentine prin violenta împotriva vointei populare.
Unde este Constitutia? Unde sunt legile? Unde sunt libertatile
garantate de Constitutie? Ce va zice strainatatea în fata unui stat
I-am spus ca eu nu banuiesc pe nimeni si ne-am împacat. care ia asemenea masuri restrictive? Nu se poate mentine un stat
prin arestari, închisori, baionete, teroare. Pentru ca la violenta
*** statului multimea sau indivizii izolati vor raspunde cu violenta La
forta, cu forta. La teroare, cu teroarea. Si nu vor fi vinovati ei, ci
vinovat va fi statul care i-a provocat."
Trecusera saptamâni peste saptamâni si viata noastra se scurgea cu
greu în închisoare. Pe peretele din dreptul patului însemnam fiecare
Iar acum cu o nerusinare pe care numai cei legati la ochi nu o vad, PENTRU STUDENTII DE LA VACARESTI
tot aceasta presa scrie:
("Cuvântul Studentesc", nr. 7, anul II din 4 martie 1924)
"Nu-i de ajuns ca au fost arestati acesti teroristi. Ei trebuiesc
condamnati în asa fel încât sa se dea un exemplu. Si nici atât nu-i de
"Printre darurile de bani pe care le-au primit studentii închisi la
ajuns: trebuie arestati toti acei care vântura asemenea idei
Vacaresti de la taranii multor sate din cuprinsul tarii se gaseste unul
antisemite, care aduc atâta rau tarii noastre. Aceasta buruiana
mai stralucitor si mai de pret decât toate. E darul trimis de motii din
antisemita trebuie smulsa din radacini. Si trebuie procedat fara
Muntii Apuseni. Câte 2, câte 3, câte 5 lei si-au scormonit si ei dintr-
crutare si fara mila."
un colt de serpar ori de naframa si i-au îndreptat la vale, pe potecile
batute de Iancu, i-au trimis împreuna cu sufletul lor, hat acolo,
Acestui puhoi de vrajmasie, presa nationala îi opune o dârza departe, la Vacarestii de peste munte, unde au auzit ei ca stau
rezistenta. În afara de ziarul "Universul", care a avut totdeauna o întemnitati fiii lor, care au vrut sa-i scape de nevoi si de nedreptate,
atitudine corecta fata de manifestatiunile constiintei nationale, de saracie si obida. Din cel mai sarac colt de tara, despre care
miscarea nationalista avea atunci urmatoarele foi: cântecul spune cu atâta amar si jale:

"Cuvântul Studentesc", foaie îngrijita de studentimea bucuresteana, Muntii nostri aur poarta,
care intrase abia acum sub conducerea neobositilor nostri camarazi
de afara: Simionescu, Râpeanu, Fanica Anastasescu, Danulescu si
Noi cersim din poarta-n poarta
altii, ale caror nume îmi scapa;

Li s-a trimis studentilor de la Vacaresti cel mai scump dar: o mâna de

"Dacia Noua", organ al studentilor din Cluj, cu Suiaga, Mocanu,
banuti si o frântura de suflet de cersetor flamând si gol far' adapost,
poetul Iustin Iliesu, autorul "Imnului Studentesc" etc.;
suflet care ascunde sub o zdreanta comoara cea mai de pret:
sanatatea, izvorul nesecat de tarie, din care porneste la vreme de
"Cuvântul Iasiului", organ al studentimii iesene; cumpana Mântuirea Neamului!

"Desteapta-te române", organ al studentimii din Cernauti, mutat de Motii se gândesc la studenti! Sufletul lor începe a întelege, a misca,
curând la Câmpulung sub conducerea Drului Catalin si Danieleanu; a-si fauri un nou ideal.

"Apararea Nationala", organ al L.A.N.C. Bucuresti, cu articolele sfinte E semnul cel mai bun si mai mult graitor!
ale profesorului Paulescu, din care desprindem urmatoarele rânduri:
Ascultati si câteva din numele lor:
"...S-a aplicat constrângerea prin frig, foame si teroare, întrebuintate
cu succes de jidanii bolsevici.
Din Risca, de lânga Baia de Cris, au trimis: Nicolae Oprea, 2 lei;
Nicolae Florea, 3 lei; N. Haragus, Aron Grecu, Tigan Adam, A.
Cine a putut sa-si închipuie vreodata ca va veni o vreme când copiii Hentiu, N. Bulg, Ion Asileu, Al. Vlad, N. Borza, N. Leucian, Antonie
nostri, floarea natiei românesti, vor fi siliti sa sarbatoreasca închisi în Florea, A. Leucian, toti câte 5 le; N. Chiscut, A. Riscuta, Ion Ancu,
beciurile unei temnite, sau alungati în viscol fara adapost si fara Saliu Faur, câte 10 lei; N. Florea, preot si N. Rusu, câte 15 lei; N.
hrana, sarbatoarea unirii tuturor românilor. Baia, notar si Dutu Riscuta, câte 20 lei. Total, 210 lei."

E probabil ca nu v-ati dat seama ca va razboiti împotriva întregii natii Taranii vor întelege în curând, se vor lega de noi cu sufletul lor tare si
românesti." îndelung rabdator, în asteptarea unui ceas de dreptate.

"Unirea", organ al L.A.N.C., Iasi, sub conducerea profesorului Cuza,

cu articole de logica nemuritoare;

"Nationalistul", organ popular al Ligii-Iasi;

"Libertatea", foaie populara din Orastie, a parintelui Mota, care arata

gestul nostru în adevarata lumina, despicând primul, fara nici o
ezitare, valul de tacere care ne înconjura în cele dintâi momente.

GÂNDURI DE VIATA NOUA

***

Vin si sarbatorile Craciunului. Noi ramasi acolo singuri, ne gândeam

Studentimea întelege jertfa noastra. De aceea, miscare la cei de acasa si în noptile lungi, în care nu puteam dormi, ne
studenteasca se va strânge tot mai mult în jurul acestor ziduri ale framântau mereu gândurile. Oare când vor învinge ai nostri? Când
închisorii "Vacaresti" , unde fiecare centru studentesc îsi are pe ai vom iesi de aici? Daca vom fi condamnati la 10-15 ani, vom putea
sai. rezista pâna la sfârsit, sau suferinta si grijile ne vor macina sanatatea
zi cu zi si vom muri în închisoare?
Taranii încep sa ne poarte de grija. Ei ne trimit bani si fac slujbe prin
biserici pentru noi, îndeosebi în muntii Bucovinei si în Ardeal, unde Pluteam în necunoscut. Starea aceasta de incertitudine ne consuma.
strabatea "Libertatea". Am fi dorit sa se fixeze odata termenul procesului pentru a sti ce e cu
noi si ce soarta ne asteapta.
Iata un mic exemplu:
Suferinta si soarta comuna care ne astepta ne legau unul de altul din
OBOLUL MOTILOR ce în ce mai mult, iar discutiile asupra nenumaratelor probleme, pe
care nu le puneam ne duceau la aceeasi concluzie, ne formau
încetul cu încetul acelasi mod de a gândi. Cele mai mici chestiuni
interesând miscarea nationala ne framântau ore si zile întregi. Acolo categoric si rugam, daca pot sa ne apere în cadrul declaratiilor facute
ne-am învatat a gândi adânc si a urmari o problema pâna în cele mai de noi, pe care nu întelegem sa le schimbam întru nimic, oricare ar fi
mici amanunte. Am reluat cercetarea problemei jidanesti, a cauzelor rezultatul procesului.
ei, a posibilitatilor de rezolvare. Am stabilit planuri de organizare si
actiune. Dupa un timp, terminaseram cu discutiile. Ajunseseram la
***
legi, la adevaruri indiscutabile, la axiome.

Daca printr-o întâmplare ne achita, cum de despartim de icoana

Priveam la dibuirile celor ce încercau sa se ocupe cu problema
noastra la care ne-am rugat în fiecare dimineata?
nationala, dând nastere fie unei foi, fie vreunei parodii de organizatie,
la concluziile false la care ajungeau pe linia doctrinara, la
incertitudinile în materie de organizare, la lipsa de conceptie în Am cautat printre toti arestatii si am gasit un pictor. Am vorbit cu el si
materie de actiune. în timp de trei saptamâni ne-a facut o icoana mare de peste 2 m
lungime, copiata exact dupa aceea din biserica, una mica pe care s-
o port cu mine si alta mijlocie pe care s-o dau mamei mele. Mota îsi
Ne dadeam seama acum si mai mult, în urma unei cugetari mai
face si el una pe care s-o dea parintilor.
adânci, ca:

Apoi ne facem socoteala ca fata de declaratiile noastre, cel putin

1. Problema jidaneasca nu este o utopie, ci o grava problema de
cinci ani, e mai mult ca sigur ca vom primi. Si atunci ne rugam în fata
viata si de moarte pentru poporul român; conducatorii tarii, grupati în
icoanei:
partide politice, devin din ce în ce mai mult o jucarie în mâna puterii
iudaice;
- Doamne! Noi tot îi socotim pierduti acesti cinci ani. Daca vom
scapa, ne legam ca acest timp sa-l întrebuintam în lupta.
2. Politicianismul acesta, prin conceptia lui de viata, prin morala lui,
prin sistemul democratic din care îsi trage fiinta, constituie un
adevarat blestem cazut peste capul tarii; Si am hotarât ca în caz de vom fi achitati sa ne mutam la Iasi cu totii.
Acolo sa ne facem centrul nostru de actiune. De acolo sa începem,
dupa planurile care erau gata, organizarea întregului tineret al tarii cu
3. Poporul român nu va putea rezolva problema jidaneasca mai
elevii si elevele cursului superior de liceu si chiar cu cei din cursul
înainte de a-si fi rezolvat problema politicianismului sau.
inferior, cu scolile normale, cu scolile de meserii, cu seminarele, cu
scolile comerciale si cu flacaii de la tara. În sfârsit urma
Prima tinta de atins a poporului român, în drumul sau de naruire a reorganizarea centrelor studentesti. Toti acestia trebuiau sa creasca
puterii iudaice care-l apasa si sugruma, va trebui sa fie naruirea în spiritul credintei care ne însufletea pe noi, pentru ca pâna la
acestui politicianism. O tara îsi are si jidanii si conducatorii pe care îi majorat, sa apara pe câmpul politic, unde se va decide soarta luptei
merita. Dupa cum tântarii nu se pot aseza si nu pot trai decât în noastre, serii dupa serii, ca niste valuri de asalt care vin din urma si
mlastina, tot asa si acestia nu pot trai decât înfipti pe mlastina nu se mai sfârsesc.
pacatelor noastre românesti. Deci, pentru a birui, va trebui sa ne
stârpim întâi propriile noastre pacate. Problema este mai adânca
chiar decât ne-a aratat-o profesorul Cuza. Misiunea acestei lupte
este încredintata tineretului românesc, care, daca vrea sa raspunda
acestei misiuni istorice, daca vrea sa mai traiasca, daca vrea sa mai
aiba tara, trebuie sa se pregateasca si sa-si adune toate puterile
pentru a duce lupta si a birui. Ne-am hotarât ca atunci când vom iesi
de aici, daca ne va ajuta Dumnezeu sa nu ne mai despartim, sa
ramânem uniti si sa ne închinam viata acestui scop.

Dar pâna sa ne ocupam de defectele neamului, am început sa ne

ocupam de propriile noastre pacate. Tineam sedinte de ore întregi si IZOLAREA POLITICIANISMULUI
fiecare spunea celuilalt defectele pe care le-a observat. Si cautam sa
facem sfortari pentru a ni le îndrepta. Era o problema delicata,
Politicianismul infecteaza viata noastra nationala. Organizarea
deoarece asa e facut omul: nu-si asculta cu inima usoara critica
acestui tineret, în afara de necesitatea autoeducarii, mai este
propriilor defecte. Fiecare crede sau vrea sa se arate ca e perfect.
necesara si spre a-l feri si izola de politicianism si de infectia lui.
Dar noi spunem: întâi sa ne cunoastem si sa ne îndreptam pacatele
Coborârea infectiei spre tineretul român înseamna nimicirea noastra
noastre si pe urma vom vedea daca avem dreptul sau nu de a ne
si victoria deplina a lui Israel.
ocupa si de ale altora.

Mai mult! Aceasta organizare a tineretului va rezolva însasi problema

Asa ne-au trecut sarbatorile si dupa sarbatori si iarna. A venit
politicianismului care nemaiprimind elemente tinere, va fi condamnat
primavara. Despre soarta noastra viitoare, înca nu stiam nimic. Atât
la moarte prin inanitie, prin lipsa de alimentare. Lozinca întregii
doar, ca afara se determinase un mare curent popular pentru noi si
generatii trebuie sa fie: nici un tânar nu va mai intra pe poarta
pentru cauza noastra, cu toate încercarile disperate ale presei
vreunui partid politic. Acela ce se va duce, este un tradator al
jidanesti de a-i pune stavila. Acest curent crestea mereu printre
generatiei sale si al neamului. Pentru ca el, prin prezenta lui, prin
studenti, oraseni si tarani, deopotriva de puternic în Ardeal, în
numele lui, prin banul lui, prin munca lui contribuie la înaltarea puterii
Basarabia, în Bucovina si în Vechiul Regat. Acum, de pretutindeni
politicianiste. Tradator este acel tânar, dupa cum tradator este acela
primeam scrisori de încurajare si de îndemn.
care pleaca de pe frontul fratilor sai si trece pe pozitia inamicului.
Desi poate nu va trage cu propria sa arma, dar chiar daca va aduce
*** numai apa pentru a racori pe cei ce trag, el este partas la uciderea
acelora care cad din rândurile camarazilor sai si deci tradator al
cauzei.
Primavara ne aduce în sfârsit o mare bucurie. Fixarea procesului
pentru 29 martie, la Curtea cu Jurati de Ilfov. Începem sa ne
pregatim. Dar ce pregatire sa facem? Noi am declarat totul. Am spus Teoria care ne îndeamna sa intram toti în partide, pentru a le face
tot ce aveam de spus. Se înscriu avocati care ne viziteaza. Ne atrag mai bune, daca zicem ca sunt rele, e falsa si perfida. Dupa cum de le
atentia ca situatia noastra e grea, din cauza declaratiilor facute si ca începutul lumii curge, zi si noapte, necontenit, prin mii de râuri, prin
ar fi bine sa renuntam la ele si la atitudinea noastra de pâna acum. fluvii numai apa dulce în Marea Neagra si nu reuseste sa-i
Ca ar fi mai prudent a ne pune pe tema negarii. Noi refuzam îndulceasca apa, cin din contra se face sarata si cea dulce, tot asa si
noi în cloaca partidelor politice, nu numai ca nu le vom îndrepta, dar Peste doua ore a sosit judecatorul de instructie, Papadopol. Ne
ne vom strica si pe noi. cheama pe rând sus. Noi toti ne solidarizam cu Mota.

*** A doua zi, dupa o noapte dormita pe ciment, am fost dusi la Tribunal.
Situatia noastra era acum foarte grea. Noi însa, în arestul din
subsolul Tribunalului, am cântat tot timpul cântecele noastre de
Cu aceste gânduri si hotarâri plecam în cazul ca am fi fost achitati.
lupta.
Sistemul de organizare era gata. Planul nostru de actiune era stabilit
pâna în cele mai mici amanunte. Rostul fiecaruia era fixat. Foaia ce
trebuia sa apara avea sa poarte numele "GENERATIA NOUA", iar Procesul începe la ora unu. Înca de la ora zece, mii de studenti si
întreaga noastra organizare trebuia sa se cheme "ARHANGHELUL cetateni au început sa se adune în jurul Tribunalului. Pe la ora 12, au
MIHAIL". Toate steagurile trebuiau sa poarte pe ele chipul Sfântului fost scoase toate regimentele din capital pentru a putea tine piept
Arhanghel Mihail din biserica de la Vacaresti. multimii.

Aceasta organizare, asa acum o vedeam noi, a unei întregi generatii La ora unu, am fost introdusi în sala Curtii cu Jurati. Presedintele
tinere românesti, urma sa fie sectia tinereasca a organizatiei politice Curtii era Dl. Davidoglu, iar procuror Dl. Racovicescu. Pe banca
L.A.N.C., cu scop de educatie. apararii se aflau: profesorul Paulescu, Paul Iliescu, Nelu Ionescu,
Teodorescu, Donca Manea, Tache Policrat, Naum etc. Se trag juratii
la sorti. Ni se citeste ordonanta definitiva într-o mare tacere. Noi
Pentru noi, aceasta conceptie zamislita între zidurile închisorii
ascultam. Ne dam seama ca se joaca soarta noastra. Ne vine rândul
"Vacaresti", era un început de viata. Era ceva nou, ceva complet si
sa vorbim. Începe interogatoriul. Noi recunoastem totul, afara de
ca gândire si ca organizare si ca plan de actiune, deosebit de tot ce
faptul de a fi luat o hotarâre finala. Nu hotarâsem data , dar am
gândiseram mai înainte. Era un început de lume. O temelie pe care
aratat motivele care ne-au împins pe acest fagas. Am aratat pericolul
vom cladi de acum ani de-a rândul.
problemei jidanesti si am acuzat pe politicieni de tradare de neam si
coruptie.
La iesire, urma sa mergem pe la toate centrele universitare si sa
împartasim studentilor hotarârile noastre, aratându-le ca
Cu toate întreruperile presedintelui, noi am continuat pâna la capat
manifestatiile de strada, ciocnirile, nu-si mai au nici o ratiune în fata
marturisirile.
noului plan. Ne însusim manifestatiile din trecut, nu negam a fi fost
ale noastre, nu ne este rusine de ale, dar timpul lor a trecut. Va
trebui sa pornim cu totii la o mare organizare care va aduce biruinta. Urmeaza un aspru si în mai multe locuri nedrept si insinuant
rechizitoriu al procurorului. Simtim ca balanta a trecut de partea sa.
Succesul acuzarii nu tinem mult, caci profesorul Paulescu îsi citeste
declaratia într-o atmosfera de biserica, pe care o crea marele sau
prestigiu si figura sa de sfânt. Declaratia a fost scurta, dar a desfiintat
rechizitoriul procurorului care se retragea jenat, parca mai în fundul
scaunului.

S-a facut o pauza: era acum 8 seara. Afara multimea astepta în

numar si mai mare. Au vorbit stralucit: Nelu Ionescu, Tache Policrat
etc. si la urma Paul Iliescu. Era acum 5 dimineata. Procurorul, printr-
un nou rechizitoriu, încearca sa-si refaca pozitia si sa-si recâstige
PEDEPSIREA TRADARII SI PROCESUL curtea. I se raspunde. La ora 6 aveam ultimul cuvânt. Suntem scosi
afara. Juratii intra în deliberare. Noi asteptam, peste o jumatate de
ora, care ni se pare lunga ca o jumatate de an. Peste putin auzim
Pe Mota îl vedeam îngândurat. El mereu ne spunea ca de vom iesi
urale. Un ofiter ne aduce vestea:
de aici nu vom putea face nici un pas înainte fara pedepsirea
tradatorului. Tradarea ne-a macinat puterile neamului. Noi, românii,
nu ne-am asezat niciodata cu arma în mâna în fata ei; de aceea a - Sunteti achitati.
prins radacini, de aceea tradatori s-au înmultit pe toate cararile, de
aceea toata viata noastra de stat nu e decât o tradare permanenta
Imediat apoi, am fost introdusi în sala, unde ni se citeste verdictul de
de neam. Daca nu rezolvam problema tradarii, opera noastra va fi
achitare. Lumea înca mai astepta afara. La auzul achitarii a izbucnit
compromisa.
în urale si cântece.

Mâine dimineata e procesul. Îl asteptam cu emotie. În sfârsit acum

Suntem pusi într-un automobil si condusi pe niste strazi necunoscute
se va hotarî cu noi.
la Vacaresti, pentru îndeplinirea formalitatilor de eliberare.

Suntem la cancelarie unde asteptam sa ne vada familiile. Erau

Ne luam bagajele si icoanele pregatindu-ne sa iesim din mormântul
parintii lui Corneliu Georgescu, veniti din Poiana Sibiului. La un
acela cu lungile lui nopti de frematare, cu suferintele lui. Însa bietul
moment dat intra si Vernichescu. Mota îl apuca de brat ca si cum ar
Mota ramâne si mai departe, cine stie pâna când, sa se chinuiasca
vrea sa-i spuna ceva si pleaca cu el în camera vecina, în birourile
de acum înainte singur.
functionarilor.

Trebuie sa ne luam ramas bun de la el. Îl îmbratisam cu lacrimi în

Peste câteva minute auzim sapte detunaturi de revolver si strigate.
ochi si ne despartim cu adânca durere. Noi plecam afara, iar el intra
Iesim pe sala. Mota trasese în Vernichescu pentru ca sa
din nou în celula, la secret. si câte saptamâni de acum va mai trebui
pedepseasca tradarea.
sa stea acolo singur, pe cimentul acela!

Eu ma reped lânga el sa-l apar, caci era înconjurat de gardieni si

Ne-am dus la Danulescu si la Dragos, sa cerem iertare familiilor
functionari care îl amenintau. Lumea enervata se potoleste. Noi
pentru supararea pe care le-am pricinuit-o si sa le multumim pentru
suntem luati imediat si încarcerati, fiecare într-o celula. Pe ferestruica
grija pe care au avut-o tot timpul cât am stat închisi.
observam cum Vernichescu este scos din infirmerie si dus la spital
pe targa. Începem sa fluieram cu totii din celule imnul nostru de lupta
"Studenti Crestini din România Mare", si-l petrecem cu acest cântec Apoi am plecat acasa, unde pe fiecare, mamele noastre cu întreaga
pâna iese pe poarta închisorii. familie ne-au primit cu lacrimi de bucurie în ochi.
 Ne povesteau mai departe, cum la 10 decembrie, studentele care
mergeau spre Mitropolie au fost întâmpinate de politisti îmbatati,
lovite cu cauciucurile, apucate de par în vazul profesorilor
universitari, târâte prin noroiul strazii. Cum, rând pe rând, studentii au
fost batuti. Cum la 10 decembrie studentul Gheorghe Manoliu,
conducatorul corului, a fost lovit cu betele peste fluierele picioarelor
si apoi arestat; cum acesta, tinut la politia într-o stare de mare
mizerie, s-a îmbolnavit de galbinare si a murit în spital.

Studentii de la Iasi trecusera prin mari greutati timp de o jumatate de

LA IASI
an.

La Iasi, nerabdatori, ma asteptau camarazii cei mai tineri. Dintre

Noi, la rândul nostru, le-am povestit cele ce înduraseram. Le-am
colegii mei de an, nu mai gasisem pe nimeni. De asta toamna pâna
adus aminte ca aveam datoria sa-l scoatem pe Mota din închisoare.
acum se raspândisera toti prin orasele lor.

La urma le-am facut o expunere asupra planului nostru de viitor.

Am dus icoana la biserica Sf. Spiridon si am asezat-o în altar.
Cum va trebui sa organizam întreaga noastra generatie, s-o crestem
si s-o educam într-un spirit eroic. Cum va trebui sa izolam
Rând pe rând m-am întâlnit cu toata lumea si cu studentii, politicianismul, pentru ca nici un tânar sa nu mai patrunda în
bucurându-ne. Dar bucuria noastra n-a durat mult, caci plimbându- rândurile lui. Cum acesta va fi învins si atunci va ajunge la guvern
ma pe strada Lapusneanu cu cele doua surori ale mele si cu vreo 10 L.A.N.C. cu profesorul Cuza. Cum numai printr-un guvern nationalist,
studenti, a sarit politia, fara nici un motiv, asupra noastra si au expresie a constiintei, a fortei si a sanatatii noastre românesti, se va
început sa ne bata cu cauciucurile în cap si cu paturile de arma. putea rezolva problema jidaneasca, luându-se masuri legale de
proteguire a elementului românesc si de înfrânare a actiunii de
cotropire a jidanilor; cum în crearea acestei constiintei, acestei forte
Provocati în modul acesta si loviti fara nici o vina în Iasiul în care am
si acestei sanatati, generatia noastra are o mare si sfânta misiune.
dat atâtea lupte? În Iasiul în care am învins iudeo-comunismul în
Ca noi, "Vacarestenii", ne-am hotarât sa venim toti la Iasi, pentru a
Universitate la 1919, 1920 si 1922? În Iasiul în care am pus la
stabili aici centrul acestei actiuni pe care s-o asezam sub protectia
respect si am tinut la distanta ani de-a rândul jidanimea coplesitoare
Sfântului Arhanghel Mihail.
si presa ei? Lovit în casa la mine?

Camarazii nostri au ascultat si au primit cu mare bucurie planurile

Atunci m-am întors sa ripostez. Indignarea pare ca îmi daduse o
noastre de viitor.
putere de leu si as fi fost în stare sa ma lupt cu toata politia. Dar
studentii si studentele cu care eram, m-au prins unii de mâini, iar altii
mi-au apucat picioarele în brate. Tinut asa, am capatat câteva lovituri Pe urma am vizitat pe profesorii: Cuza, Gavanescul, Sumuleanu etc.,
cu paturile de arma. Lumea care era pe trotuare a început sa împartasindu-le si lor aceste gânduri.
huiduiasca politia si sa strige. Eu am plecat acasa amarât si suparat
pe cei ce m-au tinut. Ei însa îmi spuneau:

- Au ordin sa te provoace si daca ripostezi, sa traga ca sa scape de

tine.

Dupa masa m-am dus împreuna cu Gârneata si Radu Mironovici la

un camin, unde într-o camera mare s-au adunat fruntasii studentimii.
Ei au început sa ne povesteasca cum au luptat si ce au avut de
îndurat timp de o jumatate de an de când nu ne mai vazusem. Cum
au intrat la cursuri si cum au procedat ca sa nu fie umiliti. Cum la 1
UN AN DE MARI ÎNCERCARI - MAI 1924 - MAI 1925
noiembrie, în ziua deschiderii, s-a adunat în aula întreaga studentime
împreuna cu toti profesorii, s-a facut serviciul religios, si ce a spus
studentul Lazareanu cu acest prilej. CAMINUL CULTURAL CRESTIN

- Noi vom intra la cursuri, dar nu acum. Întâi facem un memoriu Sedintele noastre, în vederea planului ce urmaream, se faceau
profesorilor nostri, senatului universitar si asteptam un raspuns foarte anevoios, din cauza lipsei de local. Fiind toti saraci, nu ne
binevoitor. dadea mâna sa închiriem doua camere cel putin, pentru începerea
organizarii tineretului. Sedintele le tineam într-o baraca de scânduri
care se afla din timpul razboiului în curtea d-nei Ghica. Într-o zi ne-
Ne-a povestit apoi cum s-a înaintat memoriul si cum profesorii
am hotarât sa ne facem singuri o casa de câteva camere. Cum?
universitari, în frunte cu prorectorul Bacaloglu, au înteles sa tina în
seama cea mai mare parte din punctele memoriului. La 6 noiembrie,
studentimea a intrat la cursuri. Profesorii au stiut sa ocoleasca o Am adunat la 6 mai 1924 vreo 60 de tineri, studenti si elevi de liceu
umilire nedreapta a studentimii care luptase un an întreg pentru (membrii primei fratii de cruce care luase fiinta la Iasi). Iata cum le-
credinta ei. am vorbit:

Ne-au spus mai departe, cum ministrul Mârzescu a adus un om de-al - Dragi camarazi, cât timp o sa ne mai chinuim, tinând sedintele
sau ca prefect de politie cu misiunea de a strivi miscarea noastre în acesta baraci? Pâna acum, studentimea româna avea
studenteasca si miscare nationala din Iasi. Cum acesta cu întreaga dreptul sa se întruneasca în Universitatea sa. Noi am fost izgoniti din
politie s-a pus în urmarirea miscarii. ea. Pâna ieri aveam dreptul sa ne întrunim în camine. Am fost
alungati. Astazi, am ajuns în niste baraci de lemn, darapanate, în
care ne ploua. În toate orasele, studentimea este ajutata în scopurile
Însa, deoarece studentii intrasera la cursuri si se facuse liniste si
ei nobile. Aici n-are cine sa ne ajute. Pentru ca lumea din jur este
nestiind în ce mod ar putea sa-si culeaga laurii si sa capete bani,
compusa din populatie jidaneasca vrajmasa si din politicieni sterpi la
prefectul a început sa provoace.
suflet. Românii nostri sunt împinsi la periferia oraselor, traind într-o
neagra mizerie. Suntem singuri. Puterea de a ne croi o alta soarta si
acum ca si mâine, nu vom gasi-o decât în noi. Trebuie sa ne învatam zarzavaturi si cele necesare hranei la Ungheni, asa încât munca
cu aceasta idee, ca de la Dumnezeu si pâna la noi nu mai este noastra era acum împartita în doua: o parte din studenti lucrau la
nimeni care sa ne ajute. Ungheni, o alta la Iasi la gradina. Studentii faceau cu schimbul:
fiecare câte trei-patru zile.
De aceea nu exista alta dezlegare decât de a ne face singuri, cu
bratele noastre, casa de care avem nevoie. Desigur, nici unul dintre Prima noastra tabara de munca a avut efectul unui început de
noi n-am zidit case si nici n-am facut caramizi. Înteleg ca ne trebuie revolutie în mentalitatea curenta. Toata lumea din jur - tarani,
în primul rând curajul de a sfarâma mentalitatea în care crestem noi, muncitori si, nu mai putin, intelectuali - se aduna plina de curiozitate
mentalitatea care face pe tânarul intelectual sa-i fie rusine, de a doua sa ne priveasca. Aceasta lume era învatata sa-i vada pe studenti
zi dupa ce a devenit student, sa mai duca un pachet în mâna pe plimbându-se eleganti pe strada Lapusneanu sau cântând cântece
strada. Ne trebuie curajul si vointa de a porni de la nimic. Vointa de a de veselie în jurul meselor din berarii, în ceasurile lor libere. Acum îi
rasturna obstacolele si înfrânge greutatile. privea cum framânta lutul cu picioarele, plini de noroi pâna la brâu,
cum cara apa din Prut cu caldarile, cum stau aplecati pe sapa sub
arsita soarelui. Lumea asista la sfârsitul unei mentalitati stapânitoare
Olimpiu Lascar, un mic antreprenor cu suflet mare, care avea casa la
pâna atunci: e rusine pentru un intelectual sa munceasca cu bratele,
Ungheni, m-a întarit în ideea mea, spunându-ne:
mai ales în muncile greoaie, rezervate în trecut robilor sau claselor
dispretuite.
- Domnilor, eu va propun sa mergeti si sa faceti caramizile la
Ungheni, pe malul Prutului. Am un loc si vi-l cedez Dv. Va pun casa
Cei dintâi care au înteles valoarea, din acest punct de vedere, a
mea la dispozitie.
taberei, au fost tocmai cei din clasele dispretuite.

Am primit propunerea. Dar n-aveam bani de drum pâna la Ungheni.

Taranii si muncitorii, despartiti sufleteste de celelalte categorii si
Ne trebuiau trei sute de lei pentru vreo doua zeci de persoane.
sfiosi, pentru ca munca lor nu era pretuita, s-au luminat la fata,
Acesti bani ni i-a dat tot Olimpiu Lascar.
vazând în aceasta, din primul moment, un semn al pretuirii muncii
istovitoare si a pretuirii lor.

Ei s-au simtit onorati si poate au întrezarit în viitor zile mai bune

pentru ei si pentru copiii lor.

De aceea, din putinul pe care-l aveau, ne aduceau zilnic, cu drag,

hrana.

**
PRIMA TABARA DE MUNCA - 8 MAI 1924
Viata studenteasca curgea linistita, manifestatii si incidente nu mai
erau. Munceam plini de voie buna, de nadejdi, cu gândul ca în
În ziua de 8 mai am plecat, unii cu trenul, altii pe jos. Total 26.
curând vom avea casa noastra.

N-aveam nimic: nici sape, nici un fel de unealta, nici bani, nici
mâncare. Am tras la Lascar, care ne astepta bucuros.

- Bine ati venit, Domnilor, caci târgul Ungheni e plin ca un stup de

jidani. Poate, vazându-va, îsi vor mai taia din obraznicie. Noi, o mâna
de crestini, suntem terorizati de ei.

În sfârsit s-au format mai multe delegatii care sa mearga pe la casele

crestinilor sa ceara cu împrumut sape, hârlete si alte unelte
trebuitoare. A doua zi ne-am dus la locul de pe malul Prutului.
O NOUA LOVIRE
Preotul satului ne-a facut o rugaciune. Mai mult de o saptamâna am
muncit cu totii, sa ajungem la pamântul sanatos, caci spre nenorocul
nostru pe locul acela, timp de 50 de ani tot târgul aruncase gunoi Într-o zi a venit tatal meu la Iasi si m-am dus sa-l vad.
care ajunsese în unele locuri pâna la 2 m grosime. Ajutati de câtiva
caramidari de meserie, dintre care mi-aduc cu drag aminte de mos
Pe la 10 seara ma întorceam acasa. La un restaurant din Piata Unirii
Chirosca, am început sa framântam lutul si sa facem caramizi. Eram
aud scandal. Ma opresc sa vad ce este. Doi studenti, fratii Tutoveanu
împartiti în echipe de câte 5 si fiecare faceam câte 600 de caramizi,
din Bârlad, avusesera un conflict cu profesorul Constantinescu-Iasi.
în total 3.000 de caramizi pe zi. Mai târziu, când numarul nostru a
Sosise prefectul de politie la fata locului, le pusese catuse la mâini si-
crescut, faceam si mai multe, muncind de la 4 dimineata pâna seara.
i ducea spre politie, lovindu-i. Eu, fara sa spun ceva, ma uitam la
Problema cea mai mare era masa. La început ne-au ajutat oamenii
acest tablou, cuprins de durere.
din Ungheni, mai târziu ne-au venit alimente si de la Iasi. Batrânii,
atât profesorul Cuza cât si profesorul Sumuleanu, priveau cu
oarecare neîncredere încercarea noastra. Gaseau ca e ceva Observ ca vine spre mine comisarul Clos, însotit de 3-4 politisti.
copilaresc, ca nu vom putea ajunge la nici un rezultat, Dupa un timp Apropiindu-se la doi pasi, îmi striga:
însa au început sa aprecieze ceea ce faceam si sa ne ajute.
- Ce cauti pe strada la ora asta, derbedeule?
Când a venit Corneliu Georgescu la Iasi, retragându-se de la
Universitatea din Cluj, unde facuse un an la Farmacie, de comun
Stau si ma uit la el nedumerit. Pentru ca el ma cunostea de atâtia
acord cu ceilalti, am dat la caramidarie cei 17.000 lei pe care îi
ani, nici nu mi-am închipuit, ca ar putea vreodata sa mi se adreseze
strânsesem noi din donatii, cât timp am stat la Vacaresti.
astfel. Am crezut ca ma confunda cu cineva. Dar ma vad apucat de
gât si îmbrâncit înapoi. Si iarasi:
Totusi problema hranei fiind grea, am luat în Iasi o gradina de 1 ha
de la d-na Ghica spre a semana, cu alte echipe de studenti,
- Te mai uiti înca la mine, haimana?... escrocule! - Ce-i asta, Domnule Prefect?

Eu nu am spus nimic, dar am ramas pe loc, uitându-ma la el. Atunci, Acesta i-a raspuns:
din lovitura în lovitura, urmat de cei patru politisti, m-au dus peste 30
de metri, pâna în colt la Smirnov. Aici mi-am scos palaria din cap, i-
- Te arestez si pe d-ta!
am salutat si le-am spus:

Mai la o parte, am zarit si pe procurorul Buzea, asistând la cele ce se

- Va multumesc, Domnilor.
petreceau.

Ranit în suflet, înecat de durere si rusinat, m-am dus acasa unde m-

Apoi cu revolverele în mâna au perchezitionat pe rând pe cei din
am chinuit toata noaptea. Pentru a doua oara în viata eram lovit, în
front. Cine se misca era lovit si trântit la pamânt.
interval de o luna. M-am stapânit. Dar voi, asupritori din toata lumea,
nu contati pe puterea de stapânire a omului, pentru ca cel ce se
stapâneste, la urma rabufneste îngrozitor. Dupa aceasta, pe mine m-au pus la 10 m înainte, încadrat de 8
jandarmi cu baionetele la arma; pe ceilalti i-au încadrat la fel între
200 de jandarmi. Si ne-au pornit. Eu mergeam înainte, legat cu
A doua zi am povestit tatalui meu ceea ce patisem.
mâinile la spate si scuipat în obraz, iar ceilalti în urma mea. Am fost
purtati asa pe toata strada Carol, prin fata Universitatii, pe str.
- Lasa-l în pace, mi-a zis. Sa nu faci nimic. A trage doua palme unui Lapusneanu, Piata Unirii si Cuza-Voda, pâna la Prefectura de Politie.
asemenea individ este a-ti murdari palmele. Va sosi si timpul
judecatii lui. Probabil ca sunt pusi sa va provoace. Dar tu trebuie sa-ti
Prefectul si cu politistii mergeau pe trotuar frecându-si mâinile.
pastrezi calmul si sa te feresti de a mai umbla singur.
Jidanii ieseau plini de multumire în usile pravaliilor si-i salutau
respectuos. Eu, de suparare, aproape nu mai vedeam înaintea
I-am primit sfatul. Dar un om lovit pare ca nu mai este om. Se simte ochilor. Simteam ca de acum s-a sfârsit totul. Câtiva elevi de liceu
rusinat, dezonorat. Purtam aceasta ofensa ca un pietroi pe inima. din cursul superior, trecând pe lânga mine, s-au oprit si m-au salutat.
Au fost imediat prinsi, loviti si introdusi între cordoane.
Dar peste câteva zile avea sa vina si mai rau.
Dupa ce am fost purtati aproape 2 km prin mijlocul orasului si prin
fata populatiei jidanesti, în aceasta stare de umilire îngrozitoare, a
fost bagati la Prefectura de Politie. Pe mine m-au aruncat asa legat
într-o încapere infecta, iar ceilalti au fost tinuti în curte.

COPLESIT DE LOVITURI LA GRADINA

Terminasem de sapat gradina. Venisem de la Ungheni sa punem

rosii. În dimineata de 31 mai, la orele cinci, erau în front, gata sa
SUS, ÎN CABINETUL PREFECTULUI
înceapa lucrul, 50 de studenti. Facusem apelul. Nu terminasem bine,
când observ câtiva soldati prin dosul gradinii. Apoi un numar de
peste 200 navalesc în curte încarcând armele. Ne înconjoara. Eu Acolo sus, în cabinetul prefectului, tinerii prizonieri din curte erau
spun baietilor: chemati la interogatoriu unul câte unul. Prefectul statea la birou, iar
ceilalti, peste 30 la numar, pe scaune în jurul sau.
- Toata lumea sta pe loc si nu face nimic.
- Ce v-a spus Codreanu?
În acelasi minut vad dinspre poarta ca un nor negru, vreo 40 de
persoane, venind în pas alergator, cu revolvere în mâna, scotând - Nu ne-a spus nimic, Domnule Prefect, raspundea tânarul student
strigate si înjurând. Era prefectul Manciu cu politia. În scurt timp au sau elev.
fost lânga noi. Doi comisari de politie îmi pun trei revolvere în frunte.
Se uita la mine cu ochii injectati si ma înjura. Manciu striga:
Cel interogat era descaltat de ghete si legat cu lanturi la picioare. I se
introducea între picioare o arma si apoi era ridicat cu talpile în sus,
- Legati-l cu mâinile la spate! arma fiind tinuta pe umeri de doi soldati. Manciu dezbracat de haina
începea sa bata la talpi cu o rânca de bou. Sarmanii copii, spânzurati
cu capul în jos si loviti peste talpile picioarelor, neamiputând suporta
Ma loveste. Alti doi se reped la mine, îmi scot brâul cu forta, ma
durerile, începeau sa racneasca.
leaga cu mâinile la spate cât de strâns pot. Apoi simt o lovitura trasa
pe la spate, cu pumnul în maxilarul drept. Un altul, Vasile Voinea, se
apropie si-mi sopteste la ureche: Vazându-se în fata calailor de comisari, rânjind cu pofta la
înfioratorul tablou - în care copiii neamului românesc erau torturati de
niste canalii platite de dusmani - departe de orice inima care sa
- Pâna deseara te omorâm. Nu mai ajungi tu sa dai jidanii afara!
plânga si sa intervina pentru ei, strigau:

Ma înjura si-mi trage un picior. Au urmat mai multe lovituri peste fata,
- Ajutor!
dupa care unii m-au scuipat în obraz. Tot frontul nostru, fixat si el
între arme si revolvere, statea nemiscat si se uita la mine, fara sa-mi
poata veni în ajutor. De sus coborâse D-na Ghica, întrebând: Atunci, comisarul Vasiliu îi baga cu capul într-o caldare cu apa
pentru ca sa nu se auda afara strigatele de durere si disperare.
Când, în sfârsit, durerile ajungeau la culme si simteau ca trupurile lor Aud pe prefect:
nu mai puteau suporta loviturile, atunci strigau ca declara totul.
- Ce cautati aici? Va poftesc sa iesiti afara!
Prefectul trecea la masa în asteptarea destainuirilor, iar ei, dezlegati
de lanturi, priveau ametiti în jur. Apoi izbucneau în plâns si cadeau în
Aud glasul profesorului Cuza:
genunchi în fata prefectului:

- Pe cine dai D-ta afara? Am venit în vizita la D-ta ca sa ne dai

- Iarta-ne, Domnule, caci nu stim ce sa declaram.
afara? Noi am venit cu procurorul ca reclamanti în contra d-tale.

- Nu? Nu stii? Mai ridicati-l odata, striga comisarilor si jandarmilor.

- Jandarmi, dati-i afara!

Si bietul copil, cu inima înghetata, privea cum i se fac din nou

Profesorul Sumuleanu se posteaza la usa camerei în care erau
preparativele supliciului.
închisi cei batuti si spune:

Din nou ridicati pe arma si spânzurati cu capul în jos si cu picioarele

- Domnule procuror, un plecam de aici pâna nu ni se deschide
în sus. Din nou lovituri peste picioare. Din nou simteau cum cad
aceasta camera!
peste talpile lor una câte una râncile prefectului nemilos. Talpile
deveneau negre de sânge ca abanosul si picioarele umflate, încât
tinerii nu se mai puteau încalta. Printre cei schingiuiti astfel au fost: Mai multi comisari:
copilul actualului procuror de Ilfov, Dimitriu, baiatul maiorului
Ambrozie, caruia i s-a spart timpanul si care a ajuns si el comisar la
- Nu e nimeni în camera asta. E goala.
aceeasi prefectura de politie si altii.

Profesorul Sumuleanu:
Batuti în modul acesta, erau dusi într-o camera separata, secreta. Pe
la orele 9 m-au chemat pe mine. Cu mâinile legate si amortite m-au
dus sus într-o camera doi jandarmi. Acolo, la birou, statea prefectul, - Sa se deschida acum aceasta camera!
iar în jurul lui, pe scaune, peste 30 de persoane, comisari,
subcomisari si agenti.
Cu interventia procurorului se deschide camera si sase tineri sunt
scosi aproape pe brate de parintii lor si introdusi în cabinetul
M-am uitat în ochii lor. Poate din toti voi gasi pe vreunul cu durere. prefectului. Medicul legist, profesorul Bogdan, cerceteaza pe toti si
Nimic! O satisfactie generala. Surâdeau: seful Sigurantei, Botez, elibereaza certificate medicale. Peste câteva ore sunt eliberati toti
Dimitriu, directorul Prefecturii, comisarul Vasiliu, Clos si ceilalti. ceilalti din curte. Eu sunt însa retinut doua zile, dupa care sunt trimis
la judecatorul de instructie.
Prefectul ia o coala de hârtie. Îmi scrie numele. Apoi:
Îmi da drumul. Îi spun:
- Cum te cheama exact?
- Domnule judecator de instructie, daca nu mi se va face dreptate,
am sa mi-o fac eu singur.
- Sunt Corneliu Codreanu, student la doctoratul juridic si avocat în
acelasi barou cu Dv.
M-am dus acasa. Acolo a venit profesorul Cuza cu Liviu Sadoveanu:
- Pune-ti-l jos.
- Am auzit ca ai spus ca vrei sa-ti faci singur dreptate. Sa nu faci una
ca asta. O sa raportam la minister si o sa cerem ancheta. Nu se
Trei, cu inima de sluga, se reped si ma trântesc jos, în fata biroului.
poate sa nu ni se dea satisfactie.

- Descaltati-l de ghete!
Eu eram zdrobit sufleteste. Mi s-au naruit toate planurile. Am lasat în
voia sortii si caramidaria si am plecat cu primul tren în Bucovina la
Doi ma descalta, unul de o gheata si unu de alta. Câmpulung. De acolo, pe cararile înverzite, m-am ridicat încet în
munte, ducând poveri în suflet, durerile umilintei de ieri si chinurile
nelamuririi pentru ziua de mâine.
- Puneti-i lanturi!

Pare ca nu mai aveam nici un prieten în lume în afara de muntele

Îmi leaga picioarele în lanturi.
acesta: Raraul, cu schitul de pe el. Sus, m-am oprit la aproape 1.500
m înaltime. Privesc peste munti si peste dealuri la sute de kilometri,
Le spun: dar nici o priveliste nu-mi putea alunga dinaintea ochilor privelistea
infamiei si umilirii la care am fost expus, alaturi de tinerii mei
camarazi. Plânsul lor îl auzeam si acum si ma durea.
- Domnule prefect, acum esti d-ta mai puternic, stapân pe viata si pe
moarte, dar mâine când voi iesi de aici, ma voi razbuna pe d-ta si pe
d-lui care m-a înjurat. Se însereaza!

În acest moment aud zgomot si glasuri în sala. Nici o tipenie de om. Numai copaci si vulturi care tipa la stânci.

Venisera profesorul Cuza, profesorul Sumuleanu si parinti de ai Cu mine nu am decât sumanul si o pâine. Manânc putina pâine si
copiilor: col. Nadejde, maior Dumitriu, Butnariu, maior Ambrozie si beau apa dintr-un izvor care serpuieste printre pietre.
altii, cu procurorul si cu medicul legist, profesor universitar Bogdan.

Prefectul si cu ceilalti sar de pe scaune si ies pe sala.

Îmi adun lemn cu lemn si-mi fac un adapost. O coliba. Aici în aceasta La Iasi am gasit schimbari. Comisarii care nu avea ghete în picioare,
locuinta am ramas o luna si jumatate. Putina hrana de care aveam erau acum înnoiti din talpi pâna în crestet. Îmbracati de jidanime.
nevoie, mi-o aduceau ciobanii de la stâna lui mos Piticaru. Prefectura de politie avea automobil pus al dispozitie de jidani.
Acestia se simteau stapâni absoluti. Erau de o obraznicie pe care nu
o mai întâlnisem de la 1919, din timpul miscarilor comuniste, când se
Stateam pe gânduri si-mi era rusine sa ma dau jos printre oameni.
credeau în ajunul revolutiei si fiecare jidanas de peste Prut sau din
Oare ce pacate voi fi facut de mi-a trimis Dumnezeu aceasta
Iasi îsi lua aere de comisar al poporului.
nenorocire pe cao, tocmai acum când voiam sa încep un plan asa de
mare si frumos?

Îi scriu lui Mota: "Nu stiu ce am: parca nu mai sunt eu! M-a parasit
norocul. Ma urmareste pas cu pas nenorocul de o bucata de vreme ;
de orice ma apuc, îmi merge rau. Si când în lupta nu te mai slujeste
norocul, încep sa te paraseasca toti cei din jur. Cu 30 de victorii îi
aduni, e suficient o singura înfrângere ca sa te praseasca."

Sufletul îmi era strabatut de îndoieli. Eram la raspântie de drumuri.

Luptam pentru tara si eram tratati ca inamici ai neamului. Eram loviti
fara mila de guvern, de politie, de jandarmi, de armata.

Sa întrebuintam si noi forta? Ei sunt Statul: cu zeci de mii, cu sute de ÎNCERCAREA DE SFARÂMARE A BLOCULUI NOSTRU
mii. Noi, o mâna de tineri, cu trup istovit de greutati, de foame, de
frig, de închisoare. Ce forta suntem noi, ca sa putem avea macar o
Puterea iudeo-liberala a auzit de blocul nostru, de legamântul facut
mica sansa de victorie? Daca încercam, vom cadea striviti. Si la
la Vacaresti. Ea îsi dadea seama ca în jurul acestui bloc studentimea
urma, Tara zapacita de presa jidaneasca, va zice ca am fost niste
se va ridica unitara. Nici nu înspaimânta mai mult pe jidani decât
nebuni.
unitatea perfecta: blocul sufletesc al unei miscari, al unui popor. De
aceea ei vor fi necontenit pentru "democratie" care are un singur
Sa nu întrebuintam violenta si forta, cum o întrebuinteaza ei? Te avantaj si acela pentru inamicul natiei. Pentru ca democratia va
provoaca, îti schingiuiesc oamenii, ti-i împrastie si te omoara. sparge unitatea si blocul sufletesc al unui neam si în fata unitatii si
solidaritatii perfecte a iudaismului din tara si din întreaga lume, natia,
divizata în partidele democratiei, se va prezenta dezbinata si va fi
Sa ne lasam omorâti? Dar pâna la vârsta noastra, noi n-am apucat înfrânta.
sa scriem nimic si lumea nici macar nu va sti pentru ce ne-au
omorât.
Tot astfel si în miscarea studenteasca: pâna acum, nefiind o unitate
perfecta, jidanii gaseau fractiuni sau conducatori pe care îi
Mai bine sa plecam cu totii din tara. Sa plecam si sa blestemam; sa convingeau masonic, adica le sugerau anumite idei, care nu aveau
pribegim prin lumea larga. Mai bine sa cersim din tara în tara, decât alt rost decât acela de a dezbina.
sa fim umiliti aici pe pamântul nostru, pâna la ultima expresie a
umilirii.
Or, grupul nostru se prezenta într-o unitate nezdruncinata si cu
posibilitati de a strânge în jurul sau întreaga miscare studenteasca.
Sau sa cobor de aici cu arma în mâna si sa fac dreptate.

Si atunci, ne pomenim cu o nesfârsita serie de minciuni si de intrigi

Sa înlatur fiara care s-a pus de-a curmezisul drumului si a vietii unui tesute cu grija, cu scopul de a-l rupe pe Mota de mine si pe ceilalti
neam. Dar ce mai facem cu planurile noastre dupa aceea? Voi muri, unul de altul.
atunci pe loc, ori voi muri în închisoare; caci eu nu mai pot rezista
regimului din temnita. Mie-mi place libertatea. Daca nu o am, mor.
Dar cu Mota ce fac? Caci o astfel de încercare înseamna sacrificare Jidanii gaseau în mijlocul studentimii elemente slabe pe care le
mea si sacrificare lui Mota, ale carui sorti de achitare vor scadea întrebuintau - fara ca ele sa-si dea seama - ca unelte. Facându-se ca
complet. Tot grupul nostru va fi sfarâmat. Degeaba toate gândurile li se încredinteaza mari secrete, lansau intrigi. Acestea ajunsesera
noastre, toate planurile de organizare; totul se sfârseste aici. sa prinda pâna si la parinti, care devenisera, unii dintre ei, cei mai
îndârjiti adepti ai ruperii legaturilor fiilor lor cu acest grup.
O luna jumatate, stând acolo în vârful muntelui, m-au chinuit aceste
gânduri fara sa le pot da o dezlegare. De griji, de chinuri, începuse Cum am putut rezista? Numai datorita prevederilor noastre de la
sa ma doara pieptul si simteam cum mi se sleiesc puterile. Vacaresti. Noi ne-am dat seama, din primul moment, ca vom primi si
acest atac clasic întrebuintat de masonerie si iudaism. Ne-am pus în
garda. Asa încât, în momentul în care el s-a afirmat, noi am rezistat
Eu fusesem un om aprig, caruia nimeni nu-i statea înainte. Aveam chiar în contra celor mai apropiate rude. Imediat când se semnala o
siguranta si încredere în puterile mele. Oriunde ma duceam, intriga, ne adunam si o comunicam grupului întreg.
învingeam. Acum ma încovoiasera greutatile vremii!

Dau cu aceasta ocazie un sfat tuturor organizatiilor, atragându-le

Ma cobor. Las totul în voia sortii; au nu pot sa dau nici o dezlegare. atentia asupra acestui sistem care se întrebuinteaza frecvent si
De acum însa umblu cu revolverul la mine. Si la cea dintâi, cea mai pretutindeni. Pentru pararea atacului: a) a nu se da niciodata crezare
mica provocare, trag; de la aceasta hotarâre nu ma va mai clinti ori de unde ar veni informatia; b) a se comunica imediat încercarea
nimeni. de intriga grupului respectiv, persoanelor vizate si sefilor. În modul
acesta atacul va fi respins.
Plec la caramidarie. Acolo, Grigore Ghica, ramas sef, si-a facut
datoria în mod exemplar. Numarul caramizilor se înmultise în mod
simtitor. Se facusera doua cuptoare de câte 40.000 de caramizi. Era
pe 15 iulie. Baietii m-au primit cu duiosie. Pe santier nu se
întâmplase nimic deosebit.
 Umilirea pe care o simti când ai fost dezonorat, tu si toti ai tai, îti da
un sentiment de profunda durere, care te face sa ocolesti lumea din
cauza rusinii de a te mai întâlni cu ea. Pare ca simti ca aceasta lume
LOGODNA
te dispretuieste, râzându-ti în fata, ca n-ai fost capabil sa-ti aperi
onoarea; ca primejduiesti însasi societatea, lasând sa se creada, prin
La caramidaria de la Ungheni, la 10 august 1924, în mijlocul lasitatea ta, ca un zbir are putinta, nepedepsit, sa o dezonoreze si sa
camarazilor si al parintilor, am facut logodna cu d-ra Elena Ilinoiu, o loveasca dupa bunul sau plac.
fiica d-lui Constantin Ilinoiu, controlor la calea ferata. Un om de o
mare bunatate si de o mare delicatete sufleteasca. În casa lor m-am
Aceste dureri cresteau în masura în care încercarile noastre de a
mutat dupa aceea si m-au primit cu bratele deschise, pe lânga cei
capata o satisfactie legala erau respinse cu un cinism care ducea la
cinci copii pe care îi mai aveau. familia aceasta mi-a fost un sprijin
disperare. La procesele pe care cei lezati le intentasera, acestia
permanent în lupta pe care o duceam, prin îngrijirea si întretinerea ce
riscau sa fie batuti din nou de politie, de asta data în chiar pretoriul
mi-au asigurat-o tot timpul.
justitiei si chiar în fata judecatorilor. Iar la urma, ieseau condamnati
reclamantii.
La 13 septembrie m-am dus acasa, la Husi, si mi-am sarbatorit în
casa parinteasca ziua numelui si a nasterii.
Faptul petrecut la 31 mai n-a ramas fara rasunet. Extrag din ziare
mai jos ecoul acestor fapte în lumea româneasca si în acelasi timp
Împlineam 25 de ani. încercarile ei de a capata o satisfactie.

"Universul" din 8 iunie 1924, publica sub titlul:

POLITIA DIN IASI.

STUDENTII AU FOST BATUTI DE ÎNSUSI PREFECTUL POLITIEI

"Ni-l închipuim pe Dl. Manciu, prefectul politiei din Iasi, ca pe unul din
cei mai straluciti politisti ai veacului trecut, ilustrat prin violenta si
brutalitate.
PROCESUL MOTA-VLAD

Dl. prefect Manciu, desi politist din 1924 si într-un oras de carturari
La 26 septembrie 1924, se fixase spre judecare procesul lui Mota si
ca Iasii, si-a inaugurat sistemul de anacronice violente politienesti,
al studentului Leonida Vlad care procurase revolverul. Acesta se
anul trecut la congresul profesorilor universitari. D-sa a fost în stare
predase si el dupa câteva zile si ramasese arestat tot timpul cu Mota.
sa tie în loc un congres de dascali universitari, fiindca asa-i dictau
impulsiile politiste.
Am plecat la Bucuresti. Acolo au început dezbaterile în fata Curtii cu
Jurati. Mota si-a sustinut cu tarie tema, ca tradarea trebuie
Degeaba s-a protestat apoi, caci Dl. prefect al politiei Iasi îsi avea
pedepsita. Opinia publica satula de tradatori, urmarea cu viu interes
temeiuri sprijinitoare politice, împotriva jignirii aduse celei mai alese
si cu entuziasm desfasurarea procesului. Ea vedea în gestul lui Mota
categorii de intelectuali.
un început de actiune în contra tradatorilor si o dovada de sanatate
morala. Gestul lui aparea ca o lumina în mijlocul vietii românesti, în
care, veac de veac, luptatorii pentru neam au fost doborâti prin Si de atunci Dl. Manciu si-a continuat cu osârdie procedeele
tradare. politienesti pe care le-a ilustrat mai ales zilele trecute, când a batut, a
batut cu sete, a lovit cu staruinta, a însângerat cu rautate pe studenti
si a ordonat apoi subalternilor d-sale sa-l imite cu aceeasi râvna de
Întreaga studentime de la toate universitatile a facut mari manifestatii
brutalitate.
pentru achitarea lui. La Bucuresti, în jurul Tribunalului, erau masati
din nou mii de oameni, care doreau o viata noua pentru tara lor si
cereau eliberarea lui Mota. Orice ar fi facut studentii de la Iasi, daca ar fi fost asasini chiar, nu
trebuia sa fie batuti.
În zorii zilei, justitia populara a adus un verdict de achitare, primit în
întreaga tara cu un mare entuziasm. Întâi, sa se fi facut ancheta, sa se fi sesizat parchetul, sa fi fost
arestati, legati în fiare dar nu snopiti în bataie.
Mota, dupa ce-si vede parintii, paraseste Clujul si se stabileste la
Iasi, conform legamântului nostru. Dl. prefect Manciu e desigur obligat în însarcinarile sale sa aplice si
anume ordonante în ce priveste protectia animalelor. Credem chiar
ca le aplica.

Prin urmare D-sa pazeste sa nu fie batuti caii, sa nu fie torturati

porcii.

Si totusi Dl. Manciu, care va fi facut ca student, studii de drept penal

si va fi citit ceva din literatura penala, pe care poate ca îi va fi
recomandat-o chiar distinsul penalist, Dl. Iulian Teodorescu, care
propovaduieste spulberarea actiunilor brutale si din puscarii, a batut
ÎN JURUL CELOR PETRECUTE LA GRADINA personal pe studenti, i-a schingiuit, i-a umplut de sânge.

Nelegiuirile de la 31 mai ne-au strivit sufleteste prin loviturile, umilinta Dar daca studentii batuti nu vor fi vinovati de nici una din
si dezonoarea la care am fost expusi. O rana deschisa, care se absurditatile ce li se arunca în spate?
adâncea tot mai mult, ne consuma viata si parca ne atragea spre
mormânt. Atunci? Bataia se întoarce?
E desigur nevoie de o ancheta judecatoreasca. Unii dintre ei au fost spânzurati cu capul în jos, loviti peste talpile
picioarelor cu vâna de bou. Studentul Corneliu Codreanu a fost legat,
apoi palmuit si torturat de însusi prefectul de politie. Sanatatea lui
Dar mai e nevoie de o sanctiune care sa puna pe dl. Manciu în
este zdruncinata.
imposibilitate de a-si mai fortifica muschii pe capetele studentilor."

Ceilalti studenti arestati prezinta grave leziuni corporale.

B. Cecropide

Trei sute de studenti au reclamat faptele de mai sus procurorului

"Universul" din 9 iunie 1924, continua, sub titlul:
general, cerând ca medicul legist sa examineze starea colegilor
torturati."
"Ei au fost provocati de Politie si schingiuiti fara nici o vina. Un
prefect de politie bataus. Manciu trebuie destituit.
CUVÂNTUL D-LUI PROF. A. C. CUZA

Am scris într-un numar precedent asupra banditismelor savârsite de

În editia speciala a ziarului "Unirea" din 1 iunie 1924, Dl. Prof. A. C.
Dl. Manciu, prefectul Politiei din Iasi, împotriva studentilor.
Cuza publica un judicios articol din care extrag:

Pentru azi vom reproduce câteva pasaje din Memoriul studentilor

"Dar în fata acestor necontenite brutalitati si samavolnicii
înaintat Ministerului de Interne.
nenumarate, fara motiv - facute anume ca prin teroare sa îngrijeasca
studentimea crestina - doua întrebari se pun hotarâtoare:
Studentii zidari.
Ce vrea guvernul, care sustine un asemenea politai în fruntea unui
În memoriu se spune: oras ca Iasiul?

Studentimea crestina de la Universitate din Iasi a luat hotarârea înca Ce vrea politaiul el însusi?
de acum o luna, sa cladeasca prin munca proprie, un camin cultural"
Voiesc ei însisi ca din mijlocul acestei continue enervari sa se
Provocarea prefectului de politie. produca reactiuni necugetate, la care se pare ca anume provoaca,
pe fiecare zi?
Abia întruniti, ne-am si vazut înconjurati de o companie de jandarmi
si întreg aparatul politienesc, în frunte cu prefectul Manciu. Aceasta provocare este cu atât mai nedemna si mai iritanta, cu cât în
acelasi timp politaiul Manciu se duce la întrunirile societatii jidanesti
Macabi si se pune în fruntea acestor macabei sportivi cu care pleaca
În vreme ce noi stateam cu totii foarte linistiti, ei cu armele întinse s- ostentativ în excursie, având în frunte steagul bicolor alb albastru.
au repezit asupra noastra încercând a ne înjura si a ne lovi în modul
cel mai barbar posibil. Crezând ca vor gasi arme la noi ne-au
perchezitionat pe toti fara a gasi ceva la vreunul. În timpul Iar zilnic îl vezi tolanit în automobil - nu în cel cu care a calatorit
perchezitiei, au încercat sa introduca colegului Corneliu Zelea deunazi la Ciurea - ci în acela nou care se pare ca i-a fost harazit
Codreanu un revolver si niste hârtii, contra carui fapt el a protestat. prin subscriptie publica de comunitatea israelita din Iasi încurajându-l
Pentru acesta a fost batut de catre politaiul Manciu, inspectorul Clos, si prin ziare, la orice ocazie, pentru atitudinea sa în contra studentimii
comisarul Vasiliu si împreuna cu toti ceilalti agenti si jandarmi l-au crestine.
legat ca pe cel din urma borfas. La fel ni s-a întâmplat si la o buna
parte din cei ce eram acolo. Am fost declarati arestati si împrejmuiti
Protestând cu toata indignarea contra acestei actiuni de provocare
de cordoane de armata, dusi la Prefectura de Politie.
continua, cerem ca autoritatile superioare sa intervina pentru ca sa
puna capat unei situatii nedemne si primejdioase, pe care Iasiul si
Si copiii de pe drum au fost batuti. studentimea lui crestina nu o mai pot tolera."

Pe drum au fost întâlniti mai multi elevi de la diferite licee din A. C. Cuza
localitate, care mergeau la parcul sportiv pentru a exercita jocul oina,
convocati fiind de d-nii directori ai liceelor respective. Toti acestia au
ÎNTRUNIRILE DE PROTESTARE CONTRA LUI MANCIU DIN 3 SI 5
fost arestati si dusi împreuna cu noi, studentii, la politie dupa ce
IUNIE
bineînteles au fost batuti în vazul tuturora, de însusi politaiul Manciu
si ceilalti politisti. La politie au fost tinuti toata ziua. Pe o parte dintre
noi ne-a batut pâna la lesin si ne-a eliberat: o parte am dat declaratii S-au expediat urmatoarele telegrame:
scoase prin amenintare, iar alta parte am fost eliberati fara sa ni se
mai ia vreo declaratie."
MAJESTATII SALE REGELUI

Si ca încheiere "Universul" adauga:

"Fata de nelegalitatile politaiului Manciu împotriva studentilor si
copiilor nostri loviti si insultati zilnic, voind a ne întruni, am fost
"Faptele de mai sus nu pot ramâne nepedepsite. Prefectul de politie împiedicati de politie si jandarmi cu toate ca procurorul a aprobat
Manciu, dovedit agent provocator si vinovat de torturarea studentilor întrunirea.
de la Iasi, trebuie sa-si primeasca pedeapsa faradelegilor sale."
Supunem respectuos Majestatii Sale plângerea noastra si rugam a fi
Între altele "Universul - din 10 Iunie 1924, publica sub titlul: ocrotiti. (Urmeaza 1200 semnaturi)."

IASII SUB TEROARE PREFECTULUI DE POLITIE MINISTERULUI DE INTERNE

"-Transportati în beciurile Politiei, acesti studenti au fost supusi la

cele mai groaznice chinuri.
"Copiii nostri luati de pe strada si salbatic maltratati de prefectul de Al. O. Teodoreanu
politie Manciu, cerem ancheta imediata, urmata de sanctionari
severe.
SE ORDONA ANCHETA ADMINISTRATIVA

Loviti în sentimentele noastre parintesti si pierzând orice rabdare,

MEMORIUL D-LUI AMBROZIE
asteptam neîntârziat dreptate.

În urma celor întâmplate a venit în ancheta inspectorul administrativ

ss. maior I. Dumitriu, maior Ambrozie, D. Butnaru, Elena Olanescu,
Vararu. Iata memoriul înaintat de dl. maior Ambrozie, inspectorului
Capitan Oarza, Gheorghiu etc."
Vararu:

ACTIUNEA ROMÂNEASCA
"Domnule Inspector,

Anul I, nr.2, 15 noiembrie 1924

Hotarât lucru ca dl. ministru de interne, dorind sa stie adevarul
adevarat asupra celor raportate de noi telegrafic cu schingiuirea fiilor
sub semnatura cunoscutului publicist Dr. Ion Istrate, scrie: nostri, v-a trimis pe Dvs. si, cum credem ca doriti a face completa
lumina, am facut acest memoriu cu naratiunea faptelor.
"În ziua de 8 Iunie 1924 s-a tinut în sala Bejan o grandioasa
manifestatie publica de protestare sub presedintia de onoare a d-lui Faptul s-a petrecut dupa cum urmeaza: era lucru stiut în Iasi de catre
general Tarnovschi. Au înfierat procedurile lui Manciu d-nii: prof. directorii de scoli si de parintii elevilor, ca acestia fabrica caramida la
univ. A. C. Cuza, studentul Grigorescu în numele studentilor crestini, Ungheni, pentru a construi o casa proprie în Iasi si ca, lucreaza la o
meseriasul Artur Rus, metalurgistul C. Pancu, prof. univ. C. gradina de zarzavat pusa la dispozitia lor de D-na Ghica, în str.
Sumuleanu de la Facultatea de Medicina care a facut un tablou Carol. O parte din studenti si elevi se întrunea odata pe saptamâna,
impresionant de ceea ce a vazut la politie: timpane sparte, urechi sub conducerea studentului Zelea Codreanu, când se facea repartitia
umflate, ochi însângerati, mâini rupte si picioare vinete de loviturile la munca, adica: 40 studenti erau trimisi la Ungheni la facerea de
râncilor salbaticilor lui Manciu. caramizi, iar 20-25 elevi erau repartizati pentru a uda gradina de
zarzavat.
Declara ca de ar fi avut un copil care sa fi fost schilodit de barbarul
din capul politiei n-ar fi ezitat o clipa sa-i zboare creierii canaliei. Despre cele aratate mai sus a aflat si prefectul de politie; pentru ce
Vorbeste apoi d. maior I. Dumitriu care încheie: am încredere ca oare nu ar inventa ceva de senzatie la Iasi, de exemplu complot, mai
justitia tarii ne va face dreptate. Altfel, jur aici în fata Dvs. si voi sti sa- ales ca jurnalele din Iasi sunt socotite ca o proprietate a D-sale si-i
mi respect juramântul, ca-mi voi face singur dreptate. vor bate în struna si atunci; zis si facut. În ziua de 31 mai 1924, ora
4.30-5.00 dimineata, când stia ca în curtea D-nei Ghica erau adunati
vreo 65 studenti si elevi, a dat navala peste ei cu întregul aparat de
Mai vorbeste avocatul Bacaloglu, meseriasul Cristea, avocatul Nelu
politie si cu multa armata, dupa gravitatea faptului închipuit.
Ionescu si profesorul Ion Zelea Codreanu. La urma s-a votat o
motiune de protestare prin care se cerea justitiei satisfactie si
guvernului destituirea lui Manciu." Mintea omeneasca refuza sa priceapa ce s-a petrecut atunci, când
studentii si elevii au fost înconjurati de ca cei mai ordinari criminali si
chiar pe loc loviti barbar de agenti, armata si chiar de politaiul
UN AVERTISMENT ZADARNIC
Manciu.

În "Tara Noastra" nr. 24 din 15 iunie 1924, cunoscutul scriitor Al. O.

Dupa o jumatate de ora, cu totii, în cap cu studentul Zelea Codreanu,
Teodoreanu publica un articol din care reproducem urmatoarele
bine încadrati si în convoi, mergeau la vale pe strada mare catre
pasagii:
politie; în drum au întâlnit un alt grup de elevi de liceu, care din
ordinul profesorilor mergeau la joc de oina la Copou. Acestia, fiindca
"Justitia chemata sa-si spuna cuvântul îi declara pe toti studentii si-au permis luxul sa salute pe cei aflati în fiare, imediat au fost
arestati nevinovati si dispune da fie pusi imediat în libertate. arestati, batuti si dusi la politie, ca complici cu cei dintâi.

Studentul Zelea Codreanu e mentinut totusi arestat, trimis judecatii Ajunsi la politie, prefectul, fara sa anunte parchetul, dupa gravitatea
de catre politaiul Manciu care e si avocat, pentru complot. faptului, a început singur interogarea. Deci si bataia, maltratarea si
schingiuirea studentilor si elevilor, pentru a declara ca au luat parte
la complot si sa spuna ce stiu. Dar ce era sa spuna acestia, când nu
Cele mai elementare manuale de drept si cel mai bun simt ne spun stiau nimic? Aproape toti studentii si elevii au fost batuti. Mai grav
ca în casatorie, duel sau complot nu poate figura o singura însa au fost:
persoana.

1. fiul meu, Cezar Ambrozie, elev clasa a VIII-a, seminarul

Pentru a da o calificare ca cea de mai sus, cel de la care emana pedagogic, caruia prefectul, personal, i-a aplicat lovituri peste cap cu
trebuie sa se gaseasca într-o particulara stare de ebrietate, care sa-i rânca de bou, iar la urma, fiindca nu a raspuns cum vroia el, i-a
permita viziunea cel putin dubla. aplicat un pumn puternic peste urechea stânga, spargându-i
timpanul;
Prin urmare cu el nu putem vorbi.
2. elevul Dumitriu Spinti, fiul maiorului Dumitriu; acesta a fost legat
E loc însa în numele întregii suflari românesti, ultragiata, din care cu lanturi de ambele picioare si întors cu capul în jos; dupa ce i-a
scoatem, bucurosi si fara paguba pentru nimeni, pe timizii ei bagat o arma printre picioare (tinuta de sergentul Cojocaru si
reprezentanti din parlament si presa, sa întrebam guvernul, daca caporalul Teodoroiu), a fost batut la talpi cu rânca, personal, de
socoate util sa lase sanctiunea (inevitabila) în sarcina celor lezati si prefect, pâna când a lesinat;
daca nu gaseste oportun s-o previna.
3. elevul de scoala Gurguta Gh. a fost legat de mâini si picioare si
Întariti de cuvântul hotarâtor al justitie nu ezitam a taxa complotul de pus cu fata în jos pe podea apoi batut cu rânca, iar pentru a nu se
la Iasi ca o ticaloasa înscenare"- auzi tipetele sale, i s-a pus în dreptul gurii un lighean cu apa si un
agent avea grija sa-i apese cu capul în apa când striga mai tare.
La toate schingiuirile acestea, au fost de fata si doi ofiteri de
jandarmi: capitanul Velciu si locotenentul Tomida, pe care, nu cred
ca demnitatea de ostas sa-i lase a nu spune adevarul, desi nu era de
ZIUA FATALA, 25 OCTOMBRIE 1924
demnitatea lor de a sta acolo, întrebuintând oameni de trupa sa
schingiuiri si întrebuintând o arma militara ca unealta de tortura, când
este stiut ce menire are aceasta. În atare conditiuni sufletesti si de fapt m-am prezentat la Judecatoria
Ocolului 2 Iasi, sâmbata dimineata, ca avocat alaturi de colegul
Dumbrava, în procesul colegului Comârzan, schingiuit de Manciu.
Dupa spusele studentilor si ale elevilor, în timpul când politaiul
Manciu se îndeletnicea cu asemenea operatii, au trecut în cabinetul
sau d-nii procurori Culianu si Buzea. Cred ca d-lor vor arata Prefectul s-a prezentat cu întreaga politie si în plina sedinta, în fata
adevarul. avocatilor si a judecatorului Spiridoneanu care prezida, s-a napustit
asupra noastra.
Toate bataile si schingiuirile nu au încetat decât mai târziu, când
domnul prim-procuror Catichi a venit la politie, fiind cerut de o În aceste împrejurari, cu riscul de a ma pierde, strivit de cei douazeci
comisie compusa din d-nii: profesor Cuza, Sumuleanu, avocat de politisti înarmati, am scos revolverul si am tras.
Bacaloglu, colonel Nadejde si medicul legist Bogdan care a constatat
cele aratate în copie dupa actul alaturat si chiar în localul prefecturii.
Am tintit în cine se apropia de mine.

Dupa cum vedeti, Domnule Inspector, noi pâna astazi am procedat

Primul, a cazut Manciu. Al doilea, a cazut inspectorul Clos, al treilea,
legal, adica:
un om cu mult mai putin vinovat, comisarul Husanu.

1. am chemat pe domnul prim-procuror si medicul legist chiar la

Ceilalti au disparut.
prefectura, unde am constatat bataia studentilor si elevilor;

Peste câteva minute, în fata Judecatoriei, se gaseau câteva mii de

2. am dat în judecata pe schingiuitori la Judecatoria Ocolului II;
jidani, care cu mâinile ridicate în sus si cu degetele crispate de ura,
asteptau sa ies pentru a ma sfâsia.
3. am sesizat parchetul, unde s-a trimis si actul medico-legal,
afacerea fiind repartizata d-lui jude instructor Ieseanu;
Eu am luat în mâna dreapta pistolul, în care mai aveam cinci cartuse
si cu stânga am apucat de brat pe d-l Victor Climescu, avocat din
4. ca oameni de onoare si ofiteri am fi putut cere d-lui Manciu Iasi, rugându-l sa ma însoteasca pâna la Tribunal.
satisfactie pe calea armelor, dar d-sa este descalificat de când a
refuzat sa se bata în duel cu capitanul Ciulei.
Am iesit si astfel am strabatut printre jidanimea care urla, dar care a
avut totusi bunul simt ca, în fata revolverului, sa-mi faca loc.
În mod cinstit, acesta este adevarul.
Pe drum m-au prins jandarmii, m-au despartit de domnul Climescu si
Va rog a cunoaste, ca între toti parintii ofensati, suntem doi ofiteri m-au introdus în curtea Prefecturii de Politie. Aici comisarii au sarit
superiori, care pâna în prezent, fiindca am procedat legal, suntem pe mine sa-mi ia revolverul. Era singurul prieten pe care-l mai aveam
descoperiti, deoarece nu ni s-a dat nici o satisfactie pâna astazi de în mijlocul acestei nenorociri. Mi-am adunat toate puterile opunând,
catre nimeni. Credinta noastra este ca dl. ministru de interne ne va cinci minute, rezistenta, ca sa nu-l scap din mâna. Dar pâna la sfârsit
da satisfactie completa, dând în judecata pe prefectul Manciu pentru am cedat. Mi s-au legat mâinile la spate cu lanturi si am fost asezat
faptele aratate si va interveni la Ministerul de Razboi, caci prefectul între patru soldati cu baioneta la arma.
Manciu, fiind ofiter de rezerva (sublt. de rezerva Manciu face parte
din Reg. 10 Vânatori, iar pentru mobilizare este la adapost la atelierul
Peste putin, m-au scos din biroul în care eram si m-au dus în fundul
de reparatie al Corpului III Armata) cu buna stiinta a schingiuit pe
curtii, asezându-ma lânga un gard înalt. Jandarmii s-au retras si m-
copiii camaradului superior fata de gradul sau."
au lasat singur acolo. Am banuit ca vor sa ma împuste. Am stat asa
mai multe ore pâna seara târziu, asteptând sa fiu împuscat. Aceasta
Maior (ss.) Ambrozie asteptare nu mi-a provocat nici un sentiment.

Rezultatul anchetei este urmatorul: Vestea tragicei razbunari s-a raspândit cu o viteza în adevar
fulgeratoare. La camine, când s-a aflat, a fost o adevarat explozie.
De al toate cantinele si caminele, studenti si studente s-au ridicat si
1. prefectul Manciu a fost decorat cu "Steaua României" în gradul de
au pornit în fuga pe strazi, coborând spre Piata Unirii. Aici au
comandor;
manifestat îndelung cântând, apoi au încercat sa se îndrepte spre
Prefectura de Politie. Dar armata, care sosise între timp, i-a oprit cu
2. toti comisarii care ne-au schingiuit au fost avansati; mare greutate. Am auzit cântecul studentilor si, desi eram în lanturi,
ma bucuram ca ei au fost eliberati.
2. încurajati de aceste masuri, ei dezlantuie o noua prigoana în
contra noastra, de asta data extinsa în întreaga Moldova. Orice Târziu am fost chemat sus, în acelasi cabinet al supliciilor, unde
comisar, pentru a-si face o sursa de venituri de la jidani sau pentru o acum la masa era instalat judecatorul de instructie Esanu, acela
avansare, punea mâna în piept unui student, îl batea pâna la sânge caruia ma plânsesem acum patru luni, cerându-i sa mi se faca
în strada sau la politie, fara a fi obligat sa raspunda pentru faptele dreptate. M-a interogat sumar dupa care mi-a lansat mandat de
sale. arestare.

Am fost urcat în duba si dus la Galata, sus pe deal, deasupra

Iasiului, în jurul Mânastirii zidita de Petre Schiopul, Domnul Moldovei.

Am fost introdus într-o camera în care mai erau 10 arestati. Acolo mi

s-au luat lanturile. Cei din camera mi-au dat un ceai dupa care m-am
culcat. A doua zi, am fost pus la secret. Singur, într-o camera cu
ciment pe jos, cu un pat de scânduri, fara patura, fara perna si închis DOUA ARTICOLE ÎN JURUL CAZULUI MANCIU
cu lacat. Camera avea doua geamuri vopsite cu var pe dinafara. Nu
vedeam nimic. Un perete era asa de umed încât curgea apa pe el. În
Afara, a doua zi dupa întâmplarea din Târgul Cucului, a aparut în
prima zi, un gardian - Mos Matei - mi-a aduso pâine neagra. A
"Cuvântul Iasiului" din 27 octombrie 1924, un articol al lui Nelu
deschis usa si mi-a întins-o, caci nici el nu avea voie sa intre
Ionescu, avocat, fost presedinte al Societatii Studentilor în Drept, din
înauntru. Nu-mi era foame deloc. Noaptea m-am culcat pe scânduri
care extrag:
si m-am învelit cu sumanul. Sub cap n-am putut sa-mi pun nimic. Mi-
a fost frig.
"Comentariile facute de presa liberala jidaneasca în jurul mortii lui C.
Manciu, sunt de rea credinta si interesate; ele pornesc de la
Dimineata, am fost scos afara doua minute, apoi din nou închis. În
falsificarile grosolane de fapte, pentru a face cu orice pret un erou
cursul zilei, studentul Miluta Popovici, care era arestat, s-a putut
din cel ce nu a fost decât un instrument si a da pe seama unor
apropia de fereastra, a sters geamul cât un vârf de deget, prin care
pretinse comploturi fascisto-antisemite, ceea ce nu a fost decât
puteam sa vad afara. Apoi s-a dus la o distanta de 20 m si cu mare
consecinta inevitabila a unui regim de ilegalitati si abuzuri.
atentie îmi facea semne cu degetele. Am înteles ca-mi facea
semnalizare prin alfabetul Morse. Astfel, am putu afla ca fusesera
arestati din nou toti Vacarestenii: Mota, Gârneata, Tudose Popescu, Studentii au fost împiedicati cu forta sa intre sa se închine la
Radu Mironovici, afara de Corneliu Georgescu pe care nu-l Mitropolie, au fost împiedicati sa ia masa în comun la restaurant, au
prinsesera. Ei fusesera adusi în aceeasi închisoare si pusi toti într-o fost bruscati si împiedicati sa circule pe strada, împiedicati sa se
camera. Am aflat ca fusese adus si tatal meu. A doua noapte am întruneasca în universitate, împiedicati sa se întruneasca la sediul
dus-o mai rau. Mi-a fost foarte frig si nu am putut atipi deloc. societatii lor, împiedicati sa-si lucreze gradina pentru propriul lor
Aproape toata noaptea m-am plimbat prin camera. camin, batuti pe strada, în beciurile politiei si în pietele publice de la
cel din urma zbir, pâna la acela care mai deunazi fusese prefectul de
politie al acestui oras.
Dimineata, iar m-au scos afara doua minute si iar m-au închis; Mos
Matei mi-a dat o pâine. La ora 12 mi s-au pus catusele cu lacat la
mâini. Am fost urcat în duba si dus la Tribunal pentru confirmarea Studentii cu o stapânire de sine demna de admirat si cu o încredere
mandatului. Dupa confirmare, readus la Galata, m-am vazut din nou în justitie care le face cinste, au deschis o serie de procese în contra
în aceeasi camera întunecoasa. Afara începuse vreme rea. Lipsit de prefectului Manciu si a subalternilor lui, pentru loviri grave, abuzuri
foc, m-a cuprins frigul. Am încercat sa adorm pe scânduri. Am atipit de putere si atentate la libertatea individuala, cu credinta în
vreo jumatate de ora, dar ma dureau oasele. Din cauza frigului de hotarârea justitiei.
venea de la cimentul de jos, începusem sa am dureri la rinichi.
Vazând ca-mi pierd puterile, am facut apel la vointa si la gimnastica.
Acest gen al studentimii nu a fost înteles. Si cu regret spunem ca
Toata noaptea, din ora în ora, ma sculam, faceam câte zece minute
justitia nu a raspuns sperantelor, pe care o tinerime întreaga
gimnastica si cautam cu îndârjire sa ma mentin în puteri.
însufletita de cel mai cald sentiment de legalitate si ordine si-a pus-o
în ea.
Ziua urmatoare nu ma simteam bine. Îmi scadeau puterile vazând cu
ochii, cu toata lupta pe care o duceam cu ajutorul vointei si
Studenta Silvia Teodorescu, lovita de catre Manciu în plina strada cu
încapatânarii. Noaptea care a urmat, frigul a fost mai mare si vointa
piciorul în spate, în strada Carol, în ziua de 11 decembrie 1923, în
n-a mai functionat; am fost doborât. Mi s-a întunecat înaintea ochilor
dreptul casei colonelului Vesla - fapt afirmat si depus prin prestare de
si am cazut. Cât ma tinuse vointa, nu aveam nici o grija. Îmi dadeam
juramânt de numerosi martori - nu numai ca nu reuseste sa-l
seama ca de acum e de rau. Îmi tremura tot corpul si nu ma puteam
condamne pe Manciu în fata Jud. de Ocol I Urban, dar reclamanta
opri. Cât de grele erau noptile acelea care pareau ca nu se mai
ramâne condamnata pentru ultraj, întrucât judecata constata ca în
sfârsesc!
timpul loviturilor ar fi adresat lui Manciu cuvintele: aceasta este o
salbaticie.
A doua zi a venit procurorul si a intrat în celula la mine. Am cautat sa
ascund starea în care ma aflam.
În seara de 14 decembrie 1923, studentul de la drept Lefter, Galati,
în momentul în care intra în hotelul Bejan, unde locuia, fara nici un
- Cum stai aici? motiv a fost înconjurat de o banda de politisti si jandarmi, care
împreuna cu Manciu si din ordinul lui l-au lovit cu tesace, bastoane,
paturi de arma, picioare si pumni, pâna ce a cazut jos în nesimtire,
- Foarte bine!... Domnule procuror.
dupa care târât de toti acestia a fost zvârlit fara de nici un ajutor pe o
strada laterala.
- Nu ai nimic de raportat?
Studentul Lefter a facut proces lui Manciu si Manciu a fost achitat
- Nu am nimic. fara sa aiba nevoie sa depuna macar un singur martor în contra
dovada.
Am mai ramas asa timp de 13 zile; apoi mi s-a facut putin foc. Mi s-a
dat asternut si rogojini care au fost puse pe perete. O ora pe zi, mi se Dar barbaria si salbaticia de asta vara, care lucrau la gradina
îngaduise sa stau afara. Într-una din zile i-am zarit pe Mota si pe imobilului Ghica:
Tudose, departe în fundul curtii si le-am facut semn. Tot atunci am
aflat ca tatal meu fusese eliberat. De asemenea, Dl. Liviu
25 de studenti batuti hoteste la talpi timp de o zi întreaga, fapt
Sadoveanu, Ion Sava si înca un student care fusese si el arestat.
constatat de primul-procuror si medicul legist al Tribunalului pentru
fapte închipuite care macar n-au fost de natura sa motiveze o
instructie în privinta lor.

Dar nu numai atât, studentii au cerut si o ancheta administrativa.

Aceasta a avut loc asta vara si s-a efectuat de Dl. Vararu, care a
ramas profund indignat de abuzurile constatate, dar asupra carui
raport Ministerul de resort a pus ordinul de decorare al lui Manciu cu
Coroana României.
Iata omul care a murit: de morti nu se spune decât bine, dar aceasta Comisiunea celor 4 Universitati - compusa din d-nii profesori: Dr.
nu ne împiedica sa spunem adevarul. Hurmuzescu - Bucuresti; Dr. Sumuleanu - Iasi; M. Stefanescu - Cluj
si Hacman - Cernauti a redactat apoi, imediat în sedinta chiar,
urmatoarea telegrama cu trei adrese: 1. D-lui Presedinte al
Manciu suprima întruniri, Manciu te împiedica sa intri la Mitropolie,
Consiliului de Ministri; 2. D-lui Ministru de Interne; 3. D-lui Ministru al
Manciu batea în strada, la Politie si în Piete, insulta pe cei care
Instructiei Publice, semnata de Dl. I. Gavanescul:
reclamau, ameninta pe aparatorii lor, Manciu lovea cu o bestialitate
de posedat la adapostul cordoanelor de agenti si jandarmi, atunci
când studentii legati de mâini si de picioare nu puteau zvârli prin Asociatia Generala a Profesorilor Universitari din România, în
ploaia de scuipat si lovituri a subalternilor lui inconstienti, decât priviri sedinta sa de deschidere, blameaza interventia jignitoare a politiei
de dispret si momentana resemnare. Iasi si strâns unita în jurul Presedintelui, cere autoritatilor superioare
cercetarile cuvenite si sa i se dea deplina satisfactie.
Iata omul datoriei si iata ce fel de ordine facea acest om!
Presedintele Asociatiei (ss) I. Gavanescul
Opinia publica este alaturi de Corneliu Codreanu. Ei îi plac gesturile
hotarâte si apreciind mobilul superior al acestui gest, care Aceeasi comisie redacteaza si trimite d-lui Primar la Iasiului
avertizeaza un regim si serveste o idee, îl dezlantuie de urmatoarea adresa:
considerentele obisnuite de incriminare a unor atari fapte, îl justifica
în totul si-l aproba în special.
Domnule Primar

Personal salut gestul eroic al lui Corneliu Zelea Codreanu, care

Asociatia Generala a Profesorilor Universitari, în sedinta de
ramâne si de aceasta data intransigent pe chestiuni de onoare si
deschidere, vazând masurile jignitoare ale d-lui Prefect de politie,
hotarât când este vorba de demnitate."
fata de congresul ei, regreta ca, în starea sufleteasca în care a fost
pusa, nu poate lua parte la banchetul oferit de Primaria orasului,
Peste câteva zile, în ziarul "Unirea", din" oct. 1924, apare articolul multumindu-va pentru bunele dvs. intentiuni.
profesorului Cuza:
Presedintele Asociatiei (ss) I. Gavanescul
MOARTEA PREFECTULUI MANCIU, SISTEMUL FATAL SI
URMARILE LUI
Sustinut cu mandat imperativ, ca sa terorizeze studentimea, Manciu
a lucrat în conformitate cu scopurile urmarite si dupa planul stabilit:
"Politia din Iasi - de un an încheiat - traieste o adevarata tragedie cu mergând pe caile fatalitatii. Vom enumera pe scurt fapte petrecute,
ultimul act pe care îl stim, datorita înlantuirii fatale a faptelor, ale numerotându-le:
caror victime au cazut:
1. Introducerea politiei si armatei în Universitate, la 10 decembrie
Prefectul Manciu, Inspectorul Closs, subcomisarul Husanu si nu mai 1923.
putin, studentul doctorand Corneliu Zelea Codreanu.
Cu prilejul manifestatiilor studentesti care au urmat, printre altii a fost
Prefectul Manciu a murit; subcomisarul Husanu se lupta cu moartea; batut asa de grav de politie studentul G. Manoliu, încât
inspectorul Closs are o rana adânca; Corneliu Zelea Codreanu zace îmbolnavindu-se de icter, a murit peste câteva zile.
în închisoare.
2. Brutalizarile de la gara. Cu prilejul sosirii profesorului Ion Zelea
Ce este aceasta tragedie care face atâtea victime? În ce fel putem Codreanu la Iasi, dupa eliberarea sa din închisoare, prefectul Manciu
vorbi de înlantuirea fatala a faptelor? Cine sunt vinovatii? s-a aruncat înca o data fara nici un motiv cu politia si armata asupra
cetatenilor si studentilor care venisera la gara sa-l primeasca,
brutalizându-i si gonindu-i pe strazi ca pe niste raufacatori.
Manciu a fost prefectul de politie al D-lui G. G. Mârzescu.

3. Vizita Printului Carol. Cu prilejul acestei vizite Manciu a înscenat

Numai în calitatea aceasta a fost adus si mentinut pâna la urma - cu
alte scandaluri, care au facut pe studenti sa se plânga Altetei Sale
toate excesele de care s-a facut vinovat - la Prefectura Politiei. Ceea
Regale.
ce o dovedeste cu prisosinta, ca a fost aprobat; ca a lucrat dupa un
plan stabilit, din inspiratia directa a D-lui G. G. Mârzescu, care-l
sustinea, sunt distinctiile ce i s-au acordat, meritele lui în serviciu si 4. Scandalul de la Teatrul Sidoli. Artistii români retrasi de la Opera,
înaintarile personalului sau. venind la Iasi, studentii le-au facut o manifestatie de simpatie.
Aceasta manifestatie absolut pasnica, a dat prilej prefectului Manciu
sa însceneze înca un scandal împotriva studentilor, care au fost
Sistemul fatal inspirat lui Manciu a fost terorizarea studentimii
batuti si împrastiati cu brutalizari odioase.
crestine; ca sa se dea satisfactie jidanilor si sa se faca dovada ca
ordinea se poate mentine prin mijloace energice.
5. Complotul din strada Carol. Prin buna vointa a d-nei Constanta
Ghica, în gradina d-sale din str. Carol, studentii au plantat o bucata
Sistemul fatal, nefericitul Manciu, lipsit de orice însusiri speciale, l-a
de teren cu zarzavaturi, pentru întretinerea lor. În ziua de 31 Mai, în
pun în aplicare, cu o deosebita brutalitate fata chiar de profesorii
anul acesta, pe când studentii se adunasera la lucru, a aparut
universitari: debutând în cariera cu prilejul adunari generale a
prefectul Manciu, cu toata politia si jandarmii având baioneta la arme
Asociatiei profesorilor universitari din România, care s-a tinut la Iasi,
si au arestat pe studenti. Corneliu Zelea Codreanu a fost descins si
sub presedintia eminentului nostru coleg, Dl. Prof. Gavanescul, în
legat cu brâul sau, cu mâinile la spate si condus astfel pe strazi
zilele de 23, 24 si 25 septembrie 1923.
împreuna cu alti 25 de studenti si elevi la politie, unde au fost crunt
batuti.
Prefectul Manciu a insultat Universitatile si a brutalizat si arestat pe
studenti fara nici o vina ceea ce a provocat protestarea profesorilor
Corneliu Zelea Codreanu, ofiter de rezerva, doctorand în drept, a
lor, cerând satisfactie.
fost lovit peste fata si insultat în mod trivial cu cele mai degradatoare
injurii.
Elevul Ambrozie, fiu al maiorului veteran Ambrozie, a fost batut cu Încercarea diferitelor autoritati de a vorbi cu ei dadea gres, deoarece
palmele peste obraz, pâna ce i s-a spart timpanul, fapt constatat cu se baricadasera în camera lor, nemailasând pe nimeni sa intre.
certificatul medicului legist Prof. Dr. Gh. Bogdan.
Tinerii acestia devenisera înca de mult o icoana a întregii studentimi
Ceilalti studenti si elevi au fost batuti la talpi cu râncele de bou, române. Un simbol. Când s-a auzit afara de greva lor, studentii si
spânzurându-i de picioare si vârându-i cu capul în caldari cu apa ca lumea au înteles gravitatea faptului, cunoscându-le puterea de
sa nu poata striga. hotarâre. Sa moara acesti tineri între zidurile Galatei? Spiritele lor
erau atât de agitate la Iasi si la Cluj, încât ar fi urmat o razbunare în
masa asupra acelora pe care multimea i-ar fi crezut vinovati. Nu
Parintii copiilor batuti: dl. maior Ambrozie, Dimitriu, Butnaru, au
numai studentii, dar oameni batrâni si cu situatie în societate strigau
reclamat de prefectul Manciu, Ministerului si l-au dat apoi în
în gura mare: Daca acesti copii mor acolo cu totii, tragem cu
judecata, înaintea careia Manciu a avut atitudini revoltatoare.
revolverele. Guvernul a început sa simta ca se afla în fata unei
hotarâri si a unei încordari generale; ca natia aceasta a început sa
Nu numai ca Prefectul Manciu a fost mentinut, dar a fost rasplatit aiba vointa si demnitatea ei.
pentru atitudinea lui si încurajat ca sa-si aplice sistemul fatal, mai
departe.
Tatal meu a lansat atunci în Iasi un manifest din care extrag:

Presa jidaneasca îi aduce zilnic cele mai mari laude, slavindu-l ca pe

CHEMARE
un salvator al ordinii si ca pe un om superior.

Frati Români,
Guvernul, având ca reprezentant la Iasi pe G. G. Mârzescu, în loc sa
dea curs celor stabilite de inspectorul Vararu, a decorat pe Manciu
cu Coroana României si a înaintat personalul de care s-a servit "Studentii: Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Tudose Popescu si Radu
pentru savârsirea nelegiuirilor lui. Astfel comisarul Closs, unul dintre Mironovici, mentinuti de doua luni în închisoarea Galata, au declarat
cei mai vinovati, a fost înaintat ca inspector. marti, la ora 1 p.m., greva foamei si a setei.

Justitia, având ca ministru pe acelasi G. G. Mârzescu, sustinatorul lui Au luat aceasta grea hotarâre fiindca sunt cu totul nevinovati, fiindca
Manciu, în loc sa intervina energic si repede împotriva abuzurilor tot nevinovati au stat în temnita de la Vacaresti si fiindca au vazut ca
savârsite, a condamnat pe victimele lui. anumiti oameni politici, voiesc prin temnita nedreapta sa le ruineze
încetul cu încetul sanatatea si viata.
Jidanimea din Iasi satisfacuta a daruit prefecturii un automobil pe
care Manciu l-a primit în scandalul tuturor românilor, provocând Pe acesti tineri eroi, floarea cea mai aleasa a viitorului tarii,
astfel si mai mult resentimentul studentilor cu deosebire: vazând pe Dumnezeu i-a înzestrat între altele cu o vointa de otel. Deci,
Manciu ca-i sfideaza din automobilul jidanilor, cu care se plimba hotarârea lor de a muri prin foame si sete - spre a protesta contra
falnic pe strazi. nedreptatii ce li se face si contra robiei neamului nostru de catre
jidani prin mijlocirea anumitor politicieni - nu este o gluma, ci o grava
hotarâre.
Mentinut, sustinut si încurajat în modul acesta, prefectul Manciu, prin
temperament, impulsiv, lipsit de orice rezerva launtrica, si-a închipuit
ca a atins culmea gloriei prin aplicarea sistemului sau. ORI ELIBERARE, ORI MOARTE!

Înlantuirea fatala a faptelor: l-a adus pe prefectul Manciu la ultimul Frati Români
act al tragediei.
Vom astepta oare sa vedem peste 2-3 zile trecând în patru sicrie
Corneliu Zelea Codreanu a fost în legitima aparare. trupurile acestor eroi?

Raspunderea mortii prefectului Manciu o are acela în primul rând, Batrâni si tineri, gânditi-va: în cele patru cosciuguri nu ar fi trupurile
care l-a pus si l-a sustinut în fruntea politiei: celor patru studenti, ci în ele ar fi trupurile propriilor vostri copii.

Ministrul Justitiei G. G. Mârzescu. Datoria noastra a tuturora este sa luam grabnice masuri de
protestare contra acestui guvern si prin protestare legala si pasnica,
dar energica si neînfrânta, sa oprim nelegiuirea, sa oprim asasinare
Raspunderea o are presa jidaneasca si toti acei care l-au îndemnat
copiilor nostri."
si l-au încurajat, felicitându-l sa-si aplice sistemul fatal."

În sarbatorile Craciunului, dupa unsprezece zile de greva a foamei si

a setei, ai au fost eliberati. Erau însa asa de slabiti, încât au fost
scosi din închisoare pe targa si dusi la spital. Unii iesisera dintr-o
grea închisoare, de abia de câteva luni, iar Mota numai de o luna,
dupa un an de închisoare nedreapta, asa încât puterile lor erau
sleite.

Urmarile acestei greve le mai suporta unii dintre ei si astazi, dupa

zece ani, iar bietul Tudose le-a dus cu el în mormânt.

GREVA FOAMEI

Cu vreo 10 zile înainte de Craciun, Mota, Gârneata, Tudose si Radu

Mironovici au declarat greva foamei si a setei, fiind arestati de 60 de
zile, fara sa aiba nici o vina. Ei spuneau: ori eliberarea, ori moartea.
 Puterea jidaneasca din strainatate, cu banii, cu împrumuturile, cu
presiunile ei.
SINGUR LA GALATA
Toate aceste trei forte sunt interesate în a ma face sa nu mai ies de
aici. În contra lor se ridica studentimea si miscarea nationala
În aceeasi celula umeda si întunecoasa, stând pe marginea tare a
româneasca. Cine va învinge? Îmi dau seama ca procesul meu este
patului cu bratele la piept si cu capul aplecat de greutatea gândurilor,
mai mult un proces de forte. Oricâta dreptate as avea, daca fortele
trece timpul minut dupa minut.
adverse vor fi numai cu un dram mai puternice decât ale noastre, nu
vor pregeta nici un moment de a ma nimici. Sunt atâtia ani de când
E grozava singuratatea! ma asteapta, sa ma prinda, pentru ca le-am stat de-a curmezisul în
toate planurile lor. Îsi vor pune toate puterile ca sa nu le scap.
Cu parere de rau ma gândesc la acele versuri:
Acasa, mama mea, an dupa an, la auzul atâtor îngrozitoare vesti
pentru ea, cu casa calcata noaptea de procurori si perchezitionata de
"Gaudeamus igitur comisari brutali, primea în inima, lovitura dupa lovitura.

Juvenes dum sumus." Cu gândul la soarta asa de trista a vietii mele, mi-a trimis Acatistul
Maicii Domnului, cu îndemnul ca sa-l citesc la ora douasprezece
Sa ne bucuram asadar, cât suntem tineri! Versuri care au încalzit, au noaptea, timp de 42 de nopti în sir. L-am citit regulat si în masura ce
bucurat, au încununat cu cununa veseliei tineretea tuturor numarul noptilor se marea, pare ca ai nostri cresteau în puteri,
generatiilor de studenti. Este un drept al tineretii de a se veseli, de a adversarii se retrageau si primejdiile dispareau.
petrece, mai înainte de a fi sosit vârsta care începe sa apese sub
greutati si griji, tot mai multe si tot mai mari, viata omului.

Mie nu mi s-a acordat acest drept. N-am avut timp când sa petrec.
Viata universitara, în timpul careia toti petrec si cânta, am terminat-o.
Nici nu stiu când a trecut. Peste tineretea mea au navalit, mai înainte
de vreme, grijile, greutatile si loviturile si mi-au sfârtecat-o. Ce mi-a
mai ramas din ea, mi-o macina acesti patru pereti posomorâti si reci.
Acum mi-a fost luat si soarele. Sunt atâtea saptamâni de când stau
în întunericul acesta si nu ma pot bucura de soare decât o ora pe zi.

MUTAREA PROCESULUI LA FOCSANI

Genunchii îmi sunt înghetati tot timpul. Simt cum urca raceala din
cimentul de jos, în sus, prin oase.
În ianuarie, mi s-a adus la cunostinta ca procesul a fost stramutat din
oficiu la Focsani.
Ceasurile trec greu. Greu de tot. La 12 si seara iau câteva
îmbucaturi. Nu pot mai mult. Noaptea începe adevaratul chin: nu pot
adormi decât pe la orele 2-3. Afara viscoleste. Aici pe vârful dealului Focsanii erau cea mai puternica citadela liberala din tara. Din acel
viscolul e mai puternic. Prin crapaturile usii, vântul împinge zapada, oras erau trei ministri în guvern: G-ral Vatoianu, N. N. Saveanu si
care devine tot mai groasa, ocupându-mi un sfert din suprafata Chirculescu. Era singurul loc din tara unde miscarea nationala nu
celulei. Spre dimineata gasesc totdeauna un strat destul de gros. prinsese. Încercarile noastre de a face ceva dadusera gres. Acolo nu
Tacerea apasatoare a noptii nu este întretaiata decât de cântecul aveam pe nimeni. Era doar D-na Tita Pavelescu, o veche
cucuvelelor, care locuiesc prin turnurile bisericii si din timp în timp, de nationalista, cu foaia "Santinela", care semana în pustiu. Studentii de
glasul santinelelor care ne pazesc, strigând cât pot: la Iasi, auzind despre aceasta mutare, au ramas foarte îngrijorati.

"- Numarul unu! Echipe nenumarate, la plecarea fiecarui tren, asteptau în garile de pe
lânga Iasi ca sa ma însoteasca pâna la Focsani, deoarece se
zvonise ca paznicii mei ar cauta sa ma împuste cu ocazia acestei
- Bine. mutari, sub pretextul de a fi vrut sa fug de sub escorta.

- Numarul doi! Dupa aproape doua saptamâni de asteptare, într-o seara, a venit
Botez, Seful Sigurantei, cu câtiva agenti si m-au ridicat. Am plecat
- Bine." într-o masina escortata de o alta. Am fost scos din Iasi pe la bariera
Pacurari si dus în gara Cucuteni.
Stau asa, ma întreb, ma framânt si nu pot dezlega: o luna? Doua?
Un an, doi? Cât! O viata? Toata viata cât o mai am? Acolo, am gasit o echipa de studenti, iar cu trenul care sosea a mai
venit înca una. N-am putut sa vorbesc cu nici unul dintre ei. În timp
ce politia ma urca în vagonul duba, ei mi-au facut o manifestatie de
Da. Mandatul de arestare îmi prevesteste munca silnica pe toata simpatie. Am mers cu trenul aproape toata noaptea. Ma apropiam de
viata. Se va judeca procesul? Desigur; dar e un proces greu. În Focsani cu siguranta osândirii.
contra mea sunt coalizate trei forte:

În gara ma astepta politia si directorul închisorii care m-au dus si m-

Guvernul care va cauta sa dea un exemplu prin pedepsirea mea, mai au încarcerat.
ales ca e primul caz în România, când cineva se aseaza cu
revolverul în mâna în fata zbirului, ce vine sa-i calce în picioare
demnitatea, sa-i jigneasca onoarea si sa-i sfâsie, în numele autoritatii La început am avut un regim mai sever decât la Iasi. Prefectul de
de stat, carnea de pe el. judet, Gavrilescu, care parea un om rau la suflet, fara nici un drept -
caci un prefect nu are dreptul sa se amestece în regimul închisorii -
voia sa-mi impuna un regim aspru. El a fost si în celula mea, unde
Puterea jidaneasca din tara care va face tot posibilul sa nu ma scape am avut împreuna o discutie nu tocmai placuta.
din mâini.
Minunea, la care nu ma asteptam nici eu si mai ales la care nu se
asteptau cei ce ma adusesera acolo, a fost ca, a treia zi dupa ce
sosisem, întreaga populatie, fara deosebire de partid politic si cu
toate încercarile autoritatilor de a mi-o face ostila, trecuse spontan de
partea mea.

Pe oamenii politici liberali nu-i parasisera numai partizanii, ci si

membrii familiei. Asa de exemplu, d-rele Chirculescu, eleve în cursul
superior al liceului, mi-au trimis mâncare si mi-au cusut, împreuna cu
alte fete, o camasa nationala. Am auzit chiar ca refuzau sa stea cu
LA TURNU SEVERIN
tatal lor la masa.

Într-o noapte, pe la ora doua, m-am trezit pe când cineva umbla sa

Atunci l-am cunoscut pe generalul dr. Macridescu, cea mai
deschida lacatul. Venisera autoritatile sa ma ia, caci pe neasteptate,
venerabila figura a Focsanilor, pe Hristache Solomon, proprietar nu
procesul meu se mutase, prin interventia guvernului, la Turnu
prea bogat, dar un om de o mare autoritate morala, în fata caruia se
Severin, în cealalta extrema a României. Mi-am strâns în graba
descopereau si dusmanii, pe d-nii Georgica Niculescu, colonel Blezu
putinele lucruri pe care le aveam si apoi, înconjurat de o garda, am
care prin fetita lui, Fluturas, îmi trimitea de mâncare, Vasilache,
fost pus într-o trasura si dus la marginea orasului Focsani, lânga o
Stefan si Nicusor Graur, familiile Olteanu, Ciudin, Montanu, Son,
linie de cale ferata. Dupa putin timp, în fata noastra s-a oprit un tren
Maior Cristopol, Caras, Gurita, Stefaniu, Nicolau, Tudoroncescu etc.
si am fost urcat în vagonul duba.
Toti acestia si altii m-au îngrijit mai mult decât parinteste. Totusi
sanatatea nu-mi era dintre cele mai bune. Ma dureau rinichii, pieptul
si genunchii. Astfel am parasit acest oras care la un moment dat si-a ridicat
vijelios fruntea în fata presiunilor uriase ce se faceau si ai carui
oameni si-au rupt toate legaturile fie cu partidele, fie chiar cu familiile,
Procesul a fost fixat pentru ziua de 14 martie 1925.
pentru a aparea într-o superba si nezdruncinata unanimitate de
simtire.
În vederea lui, toate centrele universitare si chiar în celelalte orase,
au început sa se tipareasca mii de manifeste. La Cluj, Capitanul
Pe drum ma gândeam: oare ce lume va fi la Turnu Severin? Nu
Beleuta a tiparit si raspândit în tara zeci de mii de manifeste. Casa
fusesem niciodata în acest oras. Nu cunosteam pe nimeni.
lui, deschisa zi si noapte luptatorilor nationalisti, se transformase într-
un adevarat cartier general. La Orastie, la parintele Mota, se
tiparisera zeci de mii de brosuri cu poezii populare si sute de mii de Prin gari auzeam lume vorbind, râzând, scoborând sau urcând, dar
manifeste. Tot aici, camarazii mi-au tiparit niste scrisori pe care eu le nu puteam vedea nimic, caci vagonul meu nu avea geamuri. Doi
facusem în închisoarea Vacaresti. Ele au aparut în brosura sub titlul: centimetri de perete ma desparteau de tot restul lumii, de libertate.
"Scrisori studentesti din închisoare" Poate printre cei ce se plimbau prin aceste gari vor fi si multi
cunoscuti sau prieteni de ai mei. Dar ei nu stiu ca eu sunt aici.
Guvernul a tiparit manifeste contrarii si brosuri, raspândindu-le din
abundenta. Ele însa n-au avut nici un efect, deoarece valul miscarii Fiecare merge undeva. Numai eu nu stiu unde. Toti umbla usor si
nationale se ridica impunator si irezistibil. Cu doua zile înainte de sprinten, dar eu duc în suflet, mai grea decât un pietroi de moara,
data procesului, încep sa soseasca sute de oameni din toata tara si povara grijilor acestui imens necunoscut care îmi sta în fata. Voi fi
studenti de la toate universitatile. Numai de la Iasi au venit peste trei condamnat pe viata? Pe mai putin? Voi mai iesi dintre zidurile urâte
sute, ocupând un tren întreg. si negre ale închisorii sau soarta îmi va fi sa mor aici? Îmi dau seama
bine ca procesul nu mai e o problema de dreptate; este o problema
de forta; care dintre aceste doua forte va fi mai tare, aceea va avea
Pe mine m-au luat autoritatile cu o trasura si m-au dus la Teatrul
dreptate. Va fi mai tare curentul nostru sau presiunea iudeo-
National, unde urma sa se judece procesul. Din ordin însa, acesta s-
guvernamentala? Dar nu se poate. Cine va avea dreptate, acela va fi
a amânat, dupa ce juratii fusesera trasi la sorti. Am fost condus din
mai tare si va putea deci câstiga si dreptatea sa prin forta.
nou la închisoare. Afara însa, amânarea nejustificata a procesului a
produs o indignare generala, care s-a transformat într-o enorma
manifestatie de strada. Ea a durat toata dupa amiaza pâna noaptea Si cu cât trenul mergea, simteam dureri în suflet. Sufletul pare ca-mi
târziu. era legat de fiecare piatra din Moldova si cu cât ma departam de ea,
simteam ca se rupea ceva din el.
Încercarile armatei de a potoli spiritele au fost zadarnice.
Manifestatia a fost îndreptata împotriva jidanilor si a guvernului. Am mers asa toata ziua singur, închis într-un vagon întreg. Spre
Jidanii si-au dat atunci seama ca toate presiunile lor în acest proces seara am ajuns într-o statie, mi se pare, Balota. Un ofiter de jandarmi
se întorc si se vor întoarce împotriva lor. Aceasta manifestatie a fost a intrat înauntru însotit de agenti si m-a invitat sa ma dau jos.
de o importanta covârsitoare pentru soarta procesului. Ea a scos
jidanimea din lupta. Aceasta, dându-si seama ca o condamnare ar
M-au dus apoi în dosul garii, ma-u urcat într-o masina si au pornit cu
putea avea urmari dezastruoase pentru ea, daca nu s-a retras întru
mine. Mi s-au parut oameni foarte de treaba. Încercau sa prinda o
totul, în orice caz, a exercitat o presiune mai slaba asupra
discutie cu mine, sa glumeasca, dar, dus de alte gânduri si nevoi, nu-
autoritatilor.
mi venea sa vorbesc. Le raspundeam cu bunavointa, dar scurt.

Între timp, mi-au venit sugestii de a face cerere de punere în libertate

Am intrat în Turnu Severin. Am trecut pe câteva strazi si am simtit o
si asigurari ca voi fi eliberat. Am refuzat.
adevarata bucurie pentru suflet si desfatare pentru ochi, vazând
oamenii cum se plimba pe strada.
Au venit sarbatorile Pastilor. Eu am sarbatorit Învierea singur, în
celula mea si când clopotele au început sa sune la toate bisericile,
Ne-am oprit la poarta închisorii. Nu stiu pentru a câta oara s-au
m-am asezat în genunchi si m-am rugat, pentru mine si pentru
deschis iar portile cu lacate, ca sa se închida din nou dupa mine.
logodnica mea, pentru mama mea si pentru cei de acasa, pentru
sufletele celor morti si pentru cei ce lupta afara - ca Dumnezeu sa-i
binecuvânteze, sa le dea tarie si sa-i poarte biruitori pe deasupra Directorul si functionarii m-au primit ca pe un oaspete ales si mi-au
vrajmasilor. dat o camera buna, care nu mai era ca pâna acum cu ciment pe jos,
ci cu podea de scânduri. Si aici, arestatii, ca si în celelalte închisori,
s-au apropiat de mine cu dragoste; iar eu i-am ajutat mai târziu, în Popescu, Gârneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici. Pe banca
nesfârsita lor mizerie materiala si morala. apararii: prof. Cuza, prof. Gavanescul, Paul Iliescu, prof. Sumuleanu,
Em. Vasiliu-Cluj, Nicusor Graur, întreg baroul din Turnu Severin etc.
A doua zi, am iesit în curte. Era un lor de unde se vede în strada. Pe
la ora 12, am vazut masati în fata închisorii peste 200 de copii mici, Sala era arhiplina, iar afara, în jurul teatrului, asteptau peste 10.000
între 6 si 7 ani care, când m-au vazut trecând, au început sa faca de oameni.
semne cu mânutele lor, unii cu batiste iar altii cu sepci. Erau copii din
scolile primare, care auzisera ca am ajuns la Turnu Severin si ca ma
S-au tras la sorti juratii. Au iesit urmatorii: N. Palea, G. N.
aflam în închisoare. Acesti copii vor fi de acum, în fiecare zi, nelipsiti
Grigorescu, J. Caluda, I. Preoteasa, G. N. Grecescu, D. I. Bora, V. B.
din fata închisorii. Ma vor astepta sa trec ca sa-si ridice micutele lor
Jujescu, C. Vargatu, C. Surdulescu, Adolf Petayn, P. I. Zaharia, G.
mâini, pentru a-si manifesta simpatie fata de mine.
N. Boiangiu, I. Munteanu si G. N. Ispas. Au depus juramântul si s-au
asezat grav pe locurile lor. S-a citit actul de acuzare. Au urmat
Am fost dus la Tribunal, unde presedintele Varlam, un om de o mare integoratoriile. Am povestit lucrurile asa cum s-au întâmplat. Ceilalti
bunatate, s-a purtat foarte frumos cu mine. Mai putin frumos, cinci au raspuns si ei la interogatoriul ce li s-a facut, spunând
procurorul Constantinescu, despre care lumea spunea ca si-ar fi luat adevarul: ca nu au fost amestecati în nici un fel în faptele care se
împreuna cu prefectul Marius Vorvoreanu angajamentul judeca.
condamnarii. Eu însa nu credeam. La început au fost mai severi. În
dosul acestei severitati vedeam si ceva rautate. Dar au fost, încetul
Martori ai acuzarii erau: un jidan si politistii de la Iasi. În sedinta au
cu încetul, înmuiati de valul de opinie publica, de entuziasmul care
negat totul. Nu era nimic adevarat. Toate bataile, toate schingiuirile
se ridica de la copiii si pâna la batrânii orasului. Acum toti simteau
erau pura inventie. Negau chiar si certificatele medicale eliberate de
româneste si vedeau în lupta noastra o lupta sfânta pentru viitorul
prof. Bogdan, medicul legist.
tarii acesteia. Cunosteau nenorocirile mele si vedeau în gestul meu
un gest de razvratire a sentimentului de demnitate omeneasca, gest
pe care orice om liber l-ar fi facut. Atitudinea aceasta, dupa ce jurasera pe cruce ca vor spune adevarul
si numai adevarul, a provocat indignarea întregii sali.
Oamenii din tara lui Iancu Jianu si a Domnului Tudor, ale caror
pistoale rasunara pentru neam si pentru demnitate, în contra umilirii Pe unul din martori, comisarul Vasiliu Spanchiu, pe care-l vedeam
seculare, au înteles usor ceea ce fusese la Iasi. transformat acum în cea mai blânda fiinta, nu vazuse si nu facuse
nimic, ridicându-ma, cu voia presedintelui, l-am întrebat tare si plin
de indignare:
Nici o argumentare nu i-a mai putut clinti din loc. În zadar strigau
procurorii si prefectii. În închisoare am fost înconjurat de dragostea si
grija tuturor familiilor din oras, chiar si ale acelora care aveau un rol - Nu esti d-ta acela care m-a lovit cu pumnul peste fata în gradina la
oficial, cum era acea a primarului Corneliu Radulescu, pentru care d-na Ghica?
am ramas cu multa admiratie; dar mai ales înconjurat , ca nicaieri în
alta parte, de dragostea copiilor si de întelegerea lor pentru
- Nu sunt.
suferintele mele. Ei facusera prima manifestatie pentru mine la Turnu
Severin. Îmi amintesc cu duiosie cum copiii mici din mahala, care
abia umblau în picioare, vazând pe cei mai marisori ca se adunau - Nu esti d-ta acela care bagai pe studenti cu capul în caldarea du
regulat, în numar mare, în fata închisorii si dadeau din mâini, au apa, atunci când, spânzurati cu picioarele în sus, erau batuti la talpi?
început si ei sa vina în fiecare zi. La ora fixa, îi vedeam cum încep sa
se adune din toate partile, ca la un program pe care îl aveau de
executat. Toti erau tacuti si cuminti. Nu se jucau, nu cântau. Se uitau - Nici nu am fost pe acolo; eram în oras pe atunci.
numai, asteptând sa ma vada trecând prin dreptul unei deschizaturi,
pentru a-mi face semne din mâini si pe urma plecau acasa. Pe fata lui, prin gesturile lui, din atitudinea lui întreaga, se vedea ca
Întelegeau ei ca e ceva trist în aceasta închisoare si bunul lor simt le minte, ca jura pe cruce si minte. Multimea din sala clocotea de
spunea ca nu e loc pentru râs aici. Într-o zi, au început sa-i alunge indignare. Deodata, ca o expresie a acestei indignari colective, un
jandarmii. A doua zi nu i-am mai vazut. Se pusesera santinele care i- domn sare din mijlocul multimii, îl apuca pe comisar în brate si-l
au oprit de a mai veni. scoate pe sus afara din sala.

Era dl Tilica Ioanid. Îl auzim îmbrâncind pe comisar pe scarile din

dos:

- Canalie, sa pleci de aici ca nu-si garantam viata.!

Apoi adresându-se tuturor comisarilor din Iasi:

- Ati schingiuit în mod barbar, cu mâinile voastre pe acesti copii.

PROCESUL Daca ati fi facut asa ceva la Turnu Severin, ati fi fost macelariti pe
strada de lume. Prezenta voastra aici murdareste acest oras; plecati
cu primul tren, altfel va fi rau de voi.
Procesul a fost fixat la 20 mai.
Acest gest a fost de altfel bine venit, caci lumea era cu sufletele
Presedintele Tribunalului a primit 19.300 înscrieri de aparatori din încarcate. El a produs o usurare în întreaga sala.
toata tara. Cu doua zile înainte, au început sa soseasca trenuri
întregi cu studenti. Iesenii au venit si aici în numar de trei sute. De
asemenea, în numar mare, au venit si bucurestenii, clujenii si Calaii erau umiliti si umblau salutând pâna la pamânt si cersind câte
cernautenii. Printre sositi era si o delegatie a Focsanilor, în frunte cu o mica atentie de la cel mai umil purtator de funda tricolora.
fostul prim-jurat de la 14 martie, Mihail Caras care acum se
înscrisese ca aparator în numele juratilor focsaneni. Sosisera si - Parca noi nu suntem buni români! Dar ce sa facem? Am avut ordin.
martorii acuzarii: politistii din Iasi. Dezbaterile procesului s-au
deschis în sala Teatrului National, presedinte fiind Dl. Consilier
Varlam. Pe banca acuzarii, alaturi de mine, erau: Mota, Tudose
- Nu! Canalii! N-ati avut suflet de parinte si de român. N-ati avut
onoare de oameni. N-ati avut respect pentru lege. Ati avut ordin? Nu!
Ati avut suflete de tradatori.

Asa le spunea lumea pe strazi.

**

Urmeaza apoi timp de vreo doua zile audierea martorilor apararii, SPRE IASI
printre care batrânul profesor Ion Gavanescul de la Universitatea din
Iasi, el însusi bruscat de prefectul Manciu cu ocazia congresului
profesorilor universitari, la carui presedinte era; ofiterii, fosti Dupa ce am multumit prin câteva vizite facute severinenilor pentru
comandanti si profesori ai mei la Liceul Militar si Scoala de Infanterie. modul cum s-au purtat cu mine, am plecat a doua zi spre Iasi cu un
tren special.
Vin pe rând copiii schingiuiti si parintii lor sa refaca în fata
judecatorilor, aproape plângând, scenele de durere si umilire la care În gara erau mii de oameni cu flori, care venisera sa ne petreaca si
au fost partasi. sa ne împodobeasca vagoanele. Trenul special nu era pentru mine:
el era al celor peste 300 de ieseni care venisera la proces, la care se
mai adaugasera vagoanele focsanenilor, bârladenilor si vasluienilor.
Partea civila a fot reprezentata de Dl. Costa-Foru, seful unei loji
masonice din capitala.
Am plecat. În urma, a ramas multimea fluturând din batiste si
manifestându-si dragostea si dorinta ei de lupta, prin urale care
** faceau sa clocoteasca vazduhul. Stând la geam, ma uitam înapoi
spre multimea aceea mare de oameni, din care nu cunoscusem mai
Aparatorii au vorbit în ordinea urmatoare: D-nii Paul Iliescu, Tache înainte pe nimeni si care acum se desparteau de noi cu lacrimi în
Policrat, Valer Roman, Valer Pop, Sandu Bacaloglu, Em. Vasiliu- ochi, ca si cum ne-am fi cunoscut de zeci de ani. În gând mi-am facut
Cluj, Cacanau, Donca Manea, Mitulescu, Virgil Neta, Neagu o rugaciune, multumind lui Dumnezeu pentru biruinta pe care ne-o
Negrilesti, Henrietta Gavrilescu, prof. Dr. Sumuleanu, prof. Ion daduse.
Gavanescul, prof. A. C. Cuza.
Abia acum, trecând din vagon în vagon, am putut sa-mi revad
Urmeaza o serie de declaratii scurte, facute de D-nii: Mihail Caras, camarazii de la Iasi, vorbind cu fiecare în parte si bucurându-ne toti
Colonel Vasilescu Lascar, batrânul preot Dumitrescu din Bucuresti, ca Dumnezeu ne-a facut biruitori si ne-a scapat din aceasta
Colonel Catuneanu, studentul Ion Sava în numele studentilor din primejdie, din care toti dusmanii nostri credeau ca nu voi mai putea
Iasi, Dr. Istrate în numele studentilor din Cluj, studentul I. Rob pentru scapa.
studentii din Cernauti, Dragos în numele studentimii din capitala,
studentul Camenita pentru Turnu Severin, Ion Blanaru pentru Într-un compartiment erau prof. Cuza si prof. Sumuleanu cu d-na.
studentii falcieni, Comandor Manolescu, Alexandru Ventonic pentru Mergeau satisfacuti, înconjurati de dragostea noastra.
negustorii crestini din Iasi, Costica Ungureanu, Petru Vasiliu, Grecea,
Capitan invalid Peteu-Ploiesti, M. Negru-Chisinau.
Toate compartimentele erau, care mai de care, mai frumos
împodobite cu flori si cu verdeata. Mai ales ca la statia urmatoare
Ultimul cuvânt l-am avut eu. Eu am spus: Turnului Severin, un nou val de flori ni-l adusesera, fara sa ne fi
asteptat, taranii cu preotii lor, cu învatatorii si cu copii de scoala, cu
- Domnilor jurati, noi am luptat si tot ce am facut, am facut numai din totii îmbracati în costume nationale.
credinta si dragoste pentru tara. Ne luam angajamentul de a lupta
pâna la capat. Acesta este ultimul meu cuvânt. În toate garile, lume multa astepta sosirea trenului. Nu era o primire
din acelea oficiale si reci. Nu-i adusesera pe oameni nici datoria, nici
Era în dupa amiaza zilei a sasea a procesului, 26 mai 1925. teama, nici interesul. Pe la marginea multimii am vazut batrâni care
plângeau. Oare de ce? Ei nu cunosteau pe nimeni din cei care eram
în tren. Pare ca cineva necunoscut îi împingea, soptindu-le tainic:
**

- Veniti la gara, pentru ca din toate trenurile care trec, este unul care
Am fost introdusi toti sase într-o camera. Asteptam rezultatul. Cu mai merge astazi pe linia destinului românesc. Toate merg pentru
putina emotie, dar totusi cu emotie. Peste câteva minute, auzim în interesul celor din trenuri, acesta merge pe linia neamului, pentru
sala cea mare tunete de aplauze, strigate, urale. N-am avut vreme neam.
sa judecam mai mult, pentru ca usile s-au deschis si multimea ne-a
luat, ducându-ne în sala de sedinte. Lumea, când am aparut purtati
pe umeri, s-aridicat în picioare, strigând si fluturând batistele. Multimile au câteodata contact cu sufletul neamului. Un minut de
viziune. Multimile vad neamul, cu mortii, cu tot trecutul lui. Îi simt
toate clipele de marire, ca si acelea ale înfrângerii. Simt cum
Presedintele Varlam era cuprins si el în valul de entuziasm caruia nu clocoteste viitorul. Contactul acesta cu neamul întreg e plin de
i-a putut rezista. Juratii erau fiecare la locurile lor, în piept purtând toti înfrigurare, de cutremur. Atunci multimile plâng.
câte o funda tricolora cu zvastica.

Aceasta va fi fiind mistica nationala, pe care unii o critica, pentru ca

Mi s-a citit verdictul de achitare, dupa care am fost luat pe sus si dus nu stiu ce este si pe care altii nu o pot defini, pentru ca nu o pot trai.
afara, unde se aflau peste zece mii de oameni. Cu totii am format un
cortegiu si nea-u dus pe brate, pe strazi, în timp ce lumea de pe
trotuare arunca flori. Am fost condus în balconul d-lui Tilica Ioanid, Daca mistica crestina cu finalul ei, extazul, este contactul omului cu
de unde, în câteva cuvinte, am multumit tuturor românilor din Turnu Dumnezeu, printr-un "salt din natura umana în natura divina"
Severin, pentru mare lor dragoste pe care mi-au aratat-o cu prilejul (Crainic), mistica nationala nu este altceva decât contactul omului
acestui proces. sau al multimilor cu sufletul neamului lor, printr-u salt pe care
acestea îl fac, din lumea preocuparilor personale, în lumea eterna a
neamului. Nu cu mintea, caci aceasta o face orice istorie, ci traind,
cu sufletul lor.

Când trenul, împodobit cu drapele si verdeata, a intrat în Craiova,

peronul garii era plin de peste zece mii de oameni, care ne-au ridicat
pe sus si ne-au dus în dosul garii, unde cineva ne-a urat bun venit si
biruinta. A vorbit prof. Cuza si am vorbit si eu câteva cuvinte.

La fel am fost primiti în toate garile mari si mici, dar cu deosebire la

Piatra Olt, Slatina si Pitesti. În cele mai multe din aceste localitati, IUNIE 1925 - IUNIE 1927
asezate de-a lungul liniei ferate, nu erau organizatii nationaliste, nu
facuse nimeni manifeste ca sa-i cheme pe oameni la gara si totusi
NUNTA
peroanele erau pline cu mii de oameni.

La 13 Iunie, am plecat la Focsani cu mama mea, tatal meu, fratii,

La Bucuresti am sosit pe la orele opt seara. Am fost luat în brate de
surorile, mireasa si socrii. Ajunsi acolo, am fost gazduiti de Generalul
pe peron si scos în dosul garii. Acolo pe întreg patratul acela era o
Macridescu.
mare de capete ce se prelungea de pe Calea Grivitei pâna dincolo
de Scoala Politehnica. Cred ca erau peste 50.000 de oameni,
cuprinsi de un entuziasm caruia nu-i putea sta nimic în cale. A vorbit Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nuntii si ne-a spus ca
prof. Cuza. Am vorbit si eu. totul este aranjat si ca din celelalte orase sosisera peste 30.000
oameni, care fusesera încartiruiti cu totii si ca vor mai sosi în timpul
noptii. Ca toata lumea din Focsani primeste cu placere sa
De altfel în toata tara era un curent nationalist asa de puternic încât
gazduiasca pe oaspeti.
ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea tarii.

A doua zi dimineata, mi s-a adus un cal - asa era programul - si dupa

Treceau nefolosite, în acele zile, cele mai mari momente tactice
ce am trecut calare pe la casa miresei, am pornit în capul unei
politice ale acestei miscari, cu care ea nu se va mai întâlni niciodata.
coloane afara din oras, la Crâng. Pe marginile soselei, de o parte si
de alta lume, prin copaci erau copii, iar pe sosea veneau în urma
Profesorul Cuza n-a stiut sa valorifice un mare moment tactic cu care mea nasii, în trasuri ornate, în frunte cu profesorul Cuza si Generalul
atât de rar se întâlnesc miscarile politice. Macridescu, Hristache Solomon, Col. Blezu, Col. Cambureanu,
Tudoroncescu, Georgica Niculescu, Maior Bagulesscu si altii. Venea
apoi carul miresei cu sase boi, împodobit cu flori. Apoi alte care ale
Pentru orice observator obiectiv, cunoscator al luptelor politice, nuntasilor. În total 2.300 care, trasuri si automobiler, toate încarcate
soarta L.A.N.C. a fpst pecetluita din acel moment. cu flori si lume îmbracata în costume nationale. Eu ajunsesem la 7
km. de oras, în Crâng si coada coloanei înca nu iesise din Focsani.
***
În Crâng s-a oficiat nunta pe o estrada de scânduri pregatita anume.
Am plecat. Toata noaptea ne-au iesit oameni înainte prin gari. La Erau de fata între 80-l00.000 de oameni. Dupa oficierea slujbei
Focsani erau în gara peste o mie. Era ora trei noaptea. Ei asteptau religioase au început hora, jocurile si petrecerea. Apoi a urmat masa
aici de cu seara, de la ora patru. Voiau sa ne oprim macar o zi la ei. întinsa pe iarba verde. Fiecare îsi adusese de mâncare, iar
Dar am plecat înainte. focsanenii avusesera grija si pentru lumea venita din alte parti.

În tren s-a suit o delegatie cu Hristache Solomon, Aristotel Toata aceasta desfasurare de costume nationale, de care românesti,
Gheorghiu, Georgica Niculescu si altii. de viata si de entuziasm, a fost filmata.

Mi-au spus: Peste câteva saptamâni s-a reprezentat la Bucuresti. Dar numai de
doua ori, caci Ministerul de Interne, a confiscat si filmul si copia lui si
le-a dat foc.
- Daca nu am avut bucuria sa avem procesul la noi, trebuie sa faci
nunta. la 14 iunie dimineata, trebuie sa sosesti la Focsani. Vei gasi
totul aranjat. Spre seara, nunta s-a terminat într-o înfratire si însufletire generala.
Eu am plecat în aceeasi noapte cu sotia si câtiva camarazi la Baile
Herculane, unde am ramas doua saptamâni la o veche familie de
Delegatia s-a dat jos la Marasesti, dupa ce am promis ca la 14 iunie cunoscuti, St. Martalog.
voi fi la Focsani.

Mot a s-a dus la Iasi, unde a început saparea temeliei Caminului

Dimineata, peste masura de obosit, am ajuns la Iasi. Studentimea si Cultural Crestin, pe locul donat de ing. Grigore Bejan.
lumea din oras erau la gara. Ne-au luat pe sus si ne-au dus prin oras
pâna la Universitate. Acolo erau cordoane de jandarmi. Multimea a
rupt cordoanele si a patruns înauntru, ducându-ne pe sus în aula.
Aici a vorbit prof. Cuza. Dupa aceea lumea s-a împrastiat în ordine.
Ne-am dus fiecare pe la casele noastre. Eu am revazut cu drag
casuta din strada Florilor, de care ma despartisem cu opt luni în
urma. A doua zi, am plecat la Husi, unde mama ma astepta,
plângând, în pragul casei.

Câteva zile în urma, am facut cununia civila la Primaria din acest

oras.
BOTEZUL DE LA CIORASTI

La 10 August, am botezat la Ciorasti, lânga Focsani, 100 de copii

care se nascura în vremea aceea în judetul Putna si împrejurimi.
Botezul trebuia sa aiba loc în Focsani. Guvernul însa, pentru a-l Ori, în urma proceselor de la Vacaresti, Focsani, si Severin, a venit
împiedica, a decretat starea de asediu în acest oras. Ne-am retras în miscare oricine a vrut. Unii au venit sa faca escrocherii: încasari
atunci la Ciorasti si prin foarte multe greutati, am reusit pâna la de abonamente, vânzari de brosuri, împrumuturi etc., care oriunde
sfârsit sa botezam sub baionete, copiii. aparea, compromiteau miscarea, altii venisera sa-si creeze situatii
politice si începusera sa se lupte între ei sa se pârasca, sa se
submineze unul pe altul pentru sefie, locuri de deputati etc. Altii erau
de buna credinta, însa nu aveau educatia disciplinei, neîntelegând sa
se supuna sefilor si directivelor date, ci întelegând sa discute la infinit
orice dispozitie si sa lucreze fiecare dupa capul lui. Altii, de
asemenea de buna credinta, dar incapabili de a se încadra.

Sunt elemente foarte bune, care au structura sufleteasca alcatuita,

încât nu se pot încadra, iar daca se încadreaza distrug totul. O parte
sunt intriganti din nastere. Oriunde intra, prin sistemul de a vorbi
despre altul la ureche, strica întreaga armonie a organizatiei si o
DUPA UN AN REÎNCEPE MUNCA desfiinteaza.

M-am reîntors apoi la Iasi, ca sa lucrez alaturi de ceilalti camarazi, la O alta categorie o constituie acei care au câte o idee fixa: cred sincer
ridicarea caminului. Ne urmaream vechiul plan al cladirii, precum si ca au gasit cheia tuturor solutiilor, cautând sa te convinga de
cel al organizarii tineretului, planuri întrerupte de soarta aproape un valoarea lor. Altii sufar de boala ziaristicei. Voiesc cu orice pret sa fie
an de zile. directori de ziare sau cel putin sa-si vada numele iscalit la sfârsitul
unui articol. Altii au o purtare în societate de asa natura, încât
oriunde apar, compromit întreaga lupta si macina încrederea de care
Au început sa ne vina donatii. Familia Moruzzi din Dorohoi a donat
se bucura organizatia. În sfârsit, altii sunt platiti anume ca sa bage
100.000 lei, Generalul Cantacuzino a donat 3 vagoane de ciment,
intrigi, sa spioneze si sa compromita orice încercare nobila a
Românii din America, prin foaia "Libertatea", au donat peste 400.000
miscarii.
lei. Taranii din cele mai îndepartate sate ale Ardealului, Bucovinei,
Basarabiei, contribuiau din putinul lor pentru "Casa de la Iasi".
Câta grija, câta atentie, prin urmare trebuie sa aiba un sef de
miscare fata de elementele ce vor sa vina sub conducerea lui. Câta
Toate donatiile veneau din cauza simpatiei mari de care se bucura
educatie trebuie sa le faca si câta neobosita supraveghere trebuie sa
acum miscarea în toate straturile sociale. Mai cu seama, stârnisera
exercite asupra lor. Fara acestea, miscarea se compromite
un adevarat entuziasm fotografiile care aratau cum studentii si
iremediabil. Ori profesorul Cuza era cu totul strain de aceste lucruri:
studentele îsi construiau singuri casa. Era ceva cu totul nou,
"În Liga intra cine vrea si ramâne cine poate", va aduce un adevarat
neîntâlnit înca nici la noi nici în strainatate. Crease, faptul acesta,
dezastru.
atâta simpatie în Iasi, încât functionarii când ieseau de la birou,
veneau acolo, îsi aruncau hainele si puneau mâna pe lopata, pe
târnacop sau pe targa cu beton. La aceasta munca s-au întâlnit Intr-o organizatie nu intra "cine vrea", ci intra cine trebuie si ramâne
studentii de la Cluj, din Basarabia, din Bucovina si din Bucuresti. cine e, si atâta vreme cât e om corect, muncitor, disciplinat,
Fratii de cruce se facusera acum în multe orase sub conducerea lui credincios.
Mota, asa ca din toate partile veneau tinerii elevi si lucrau, plecând
apoi educati si organizati.
N-au trecut câteva luni si biata Liga devenise un cazan de intrigi, un
adevarat iad.
Doi ani de lupta studenteasca, de framântari si suferinte comune ale
întregului tineret al tarii, realizeaza o mare minune: restabilirea
Credinta mea de atunci pe care mi-o pastrez si astazi este:
blocului unitar sufletesc al neamului amenintat de incapacitatea de
solidarizare si contopire a batrânilor în marea comunitate nationala.
Daca într-o organizatie apar aceste începuturi de cangrena, ele
trebuiesc imediat localizate si apoi extirpate cu cea mai mare
Acum tineretul adunat din toate partile, consolida si sfintea aceasta
energie. Daca nu se pot localiza si se întind ca un cancer în întregul
unitate sufleteasca, prin sfortarile lui comune, în scoala muncii pentru
organism al miscarii, cauza este pierduta. Viitorul si misiunea
tara.
organizatiei sunt compromise. Ea va muri sau îsi va târî zilele între
viata si moarte, fara ca sa poata realiza ceva.

Încercarile noastre pe lânga profesorul Cuza, de a-l determina sa

îndrepte situatia, au dat gres, deoarece pe de o parte el era cu totul
strain de aceste principii elementare în conducerea unei miscari, iar
pe de alta parte intrigilor de izolasera si pe noi si începusera sa
paralizeze si puterea noastra de interventie.

Noi, grupul de la Vacaresti, vazând acestea si vazând si asalturile

disperate, valurile de intriga care se izbeau în noi, si între noi si prof.
PRIMEJDII CARE PÂNDESC O MISCARE POLITICA Cuza, ne-am dus acasa la el, jurându-i din nou credinta si rugându-l
sa aiba încredere în noi, caci vom face ce este cu putinta pentru a
îndrepta miscarea.
Curentul din tara era formidabil. Nu cred sa fi fost de multe ori pe
pamântul românesc un curent popular mai unanim ca acesta. Dar
Liga nu mergea bine. Lipsa de organizare, lipsa de plan de actiune. Încercarea a ramas zadarnica, deoarece el observa ca noi vedeam
La acestea se mai adaugase în urma marelui curent, pericolul lucrurile cu totul altfel, si ca organizare si ca actiune si chiar ca
amestecului în cadrul miscarii, a unor elemente compromitatoare si fundament doctrinar al miscarii. Noi plecam de la ideea de om ca
primejdioase. O miscare niciodata nu moare din cauza dusmanilor valoare morala, iar nu ca valoare numerica, electorala, democratica.
dinafara. Ea moare din cauza dusmanilor dinlauntru. Ca orice
organism omenesc. Nu moare omul decât unul la un milion din cauza
exterioare (calcat de tren, de masina, împuscat, înecat). Omul moare El credea însa, ca noi sustinem acestea pentru ca suntem victimele
din cauza toxinelor interne. Moare intoxicat. unor intrigi.
 lui. Îl lovesc din toate partilor si încearca sa-i rastoarne adevarurile.
El rezista.

Acest prim plan nu cere întrebuintare de oameni, de forte omenesti.

Dimpotriva, omul planului întâi fuge de oameni.

Planul al doilea cere în primul rând : oameni. Dar, simpli oameni?

Nu! Ci oameni transformati în forte omenesti.

CRITICA CONDUCATORULUI
Aceasta însemneaza:

Cine este vinovat de aceasta stare de lucruri?

1. Organizare (cu toate legile ei).

Cauza acestor stari de nenorocire este conducatorul.

2. Educatie tehnica si eroica pentru marirea puterii, adica pentru
transformarea omului în putere omeneasca.
O asemenea miscare avea nevoie de un mare conducator, iar nu de
un mare doctrinar, peste capul caruia sa treaca valul miscarii, el
trebuie sa domine miscarea si s-o stapâneasca. 3. Conducerea acestor forte, organizate si educate, pe câmpul
strategic si tactic în lupta cu alte forte omenesti sau cu natura.

Nu oricine poata sa îndeplineasca aceasta functiune. Trebuie un om

de meserie, un om cu calitati înnascute, cunoscator al legilor de Daca doctrinarului i se cere sa stapâneasca stiinta cercetarii si
organizare, de dezvoltare si de lupta ale unei miscari populare. Nu e formularii adevarului, conducatorului unei miscari i se cere sa
suficient sa fii profesor universitar, pentru a putea lua comanda unei stapâneasca stiinta si arta organizarii, stiinta si arta educatiei stiinta
astfel de miscari. si arta conducerii.

Aici avem nevoie de barcagii sau de comandanti de vapor, care sa Profesorul Cuza, stralucitor si neînvins în planul întâi, coborât în
ne conduca pe valuri, care sa cunoasca legile si sa fie deprinsi cu planul al doilea, devine necunoscator, neîndemânatic, naiv ca un
secretul acestei conduceri, care sa cunoasca locurile primejdioase copil, incapabil de organizare, incapabil de educatie tehnica si
cu stânci, care în sfârsit, sa fie stapâni pe bratele lor. eroica, incapabil de a conduce forte.

Nu e suficient ca cineva sa demonstreze ca Ardealul este al Pe planul al doilea învingatorul din planul întâi, nu va putea repurta
Românilor, pentru ca sa ia si comanda trupelor spre a merge sa absolut nici o victorie. El va fi un învins sau în cel mai bun caz se va
dezrobeasca Ardealul. Dupa cum nu e suficient ca cineva sa multumi cu micile succese pe care i le vor procura cei din jur.
demonstreze teoretic existenta primejdiei jidanesti, pentru ca sa
poata lua comanda unei miscari politice populare de rezolvare a Care sunt liniile spirituale ale unui conducator de miscare politica ?
acestei probleme. Dupa parerea mea sunt urmatoarele :

Ne gasim pe doua planuri de activitate cu totul deosebite, planuri I. O putere launtrica de atractie. În lume nu exista oameni liberi
care cer persoanelor aptitudini si însusiri cu totul deosebite. (independenti). Dupa cum în sistemul solar, fiecare stea se afla într-o
orbita în cadrul careia se misca în jurul unei puteri de atractie mai
Primul plan ni-l putem închipui la 1.000 m. înaltime. Lumea teoriei. mari, tot asa si oamenii, cu deosebire în domeniul actiunii politice,
Câmpul abstract al legilor. Acolo omul cu anumite însusiri se ocupa graviteaza în jurul unor puteri de atractie. La fel si în lumea cugetarii.
cu cercetarea adevarului si formularea lui teoretica. Pleaca de jos, de Ramân bine înteles în afara, acei ce nu vor nici sa se miste nici sa
la realitati concrete, de pe pamânt si urca în sus pâna la legi. Acolo, cugete.
în acest plan, este locul lui de creatie.
Un sef trebuie sa aiba o asemenea putere de atractie. Unii au pentru
Celalalt plan se afla pe pamânt. Aici omul cu anumite însusiri se zece oameni, numai pentru atâti putând fi sefi ; altii pentru un sat
ocupa cu arta impunerii adevarului prin jocul fortelor. El se înalta în întreg, altii pentru un judet, altii pentru o provincie, altii pentru o tara,
sus pentru a se pune de acord cu legile, dar locul lui de creatie este altii depasesc hotarele unei tari. Sefia unui conducator e limitata de
aici jos, pe câmpul de lupta, în câmpul strategic si tactic. marginile puterii lui launtrice de atractie. E un fel de putere
magnetica, pe care, daca cineva nu o are, nu poate fi conducator.

Cei dintâi contureaza obiective, creeaza idealuri, cei de ai doilea le

ating, le împlinesc. II. Capacitate de dragoste. Un sef trebuie sa iubeasca pe toti
camarazii lui de lupta. Fluidul dragostei lui trebuie sa strabata pâna
la marginea comunitatii unei miscari.
Din cauza principiului natural al diviziunii muncii, sunt extrem de rare
exceptiile care ar putea întruni la un loc, într-un singur om, însusirile
celor doua feluri de îndeletniciri. III. Stiinta si simt al organizarii. Lumea atrasa în orbita unei miscari,
trebuie sa fie organizata.

Profesorul Cuza se afla pe planul întâi. Aici el straluceste ca soarele.

Opera profesorului Cuza este aceasta: IV. Cunoastere a oamenilor. În organizare trebuie sa se tina seama
de principiul diviziunii muncii, întrebuintând pe fiecare la locul sau;
dupa aptitudinile pe care le are si neprimind pe cei care nu le au de
a) Cercetarea si formularea adevarului legii nationalitatii. loc.

b) Descoperirea si identificarea perfecta a inamicului nationalitatii: V. Putere de educatie si de insuflare a eroismului.

jidanul.

c) Postularea solutiilor problemei jidanesti. Atât! Dar e colosal.

Pentru ca, desi toata stiinta e cu el, toti oamenii de stiinta sunt contra
VI. Stapânirea legilor conducerii. Un sef având o trupa organizata si
educata, trebuie sa stie a o conduce pe câmpul de lupta politic în
concurenta cu celelalte forte.

VII. Simtul bataliei. Un sef trebuie sa aiba un simt special care-i arata
când trebuie sa dea batalia. E ceva launtric care spune: Acum! în
minutul acesta nici mai târziu nici mai de vreme.

VIII. Curajul. Un sef, când aude aceasta porunca launtrica, trebuie sa

aiba curajul de a trage sabia. ÎN FRANTA, LA CARTE

IX. Constiinta obiectivelor drepte si morale si a mijloacelor loiale. Nu Dupa ce, la 13 Septembrie 1925, am pus împreuna piatra
exista biruinta care sa dainuiasca în afara de aceste îndreptare. fundamentala la camin si dupa ce zidurile se ridicasera la 1m., iar
miscarii îi dadusem tot ce putusem la vârsta mea, m-am gândit ca ar
fi nemerit sa ma reîntorc în strainatate, pentru a-mi desavârsi
În sfârsit, un conducator trebuie sa aiba toate virtutile unui luptator: studiile. Mai ales, ca nici sanatatea nu-mi era într-o stare prea fericita
jertfa, rezistenta, devotament etc. în urma grelelor încercari prin care trecusem. M-a împins la aceasta
hotarâre si faptul ca, în parerile mele asupra organizarii si luptei, ma
simteam cam izolat. Îmi spuneam: e posibil ca sa fiu gresit si e mult
mai bine, sa nu împiedic o linie care se poate dovedi totusi buna. Mai
cu seama ca, în ultimul timp, Liga capatase forte noi prin unirea cu
"Actiunea Româneasca", de sub conducerea profesorului
Catuneanu, în care era un frumos numar de intelectuali de valoare
din Ardeal, în frunte cu Valer Pop si preotul Titus Malai si prin unirea
cu "Fascia Nationala", o miscare mai mica dar sanatoasa. Scaderile
nevinovate ale conducerii, poate se vor remedia acum prin prezenta
atâtor oameni de elita, printre care erau: avocatul nostru, Paul Iliescu
din Bucuresti, cu un însemnat grup de intelectuali, Generalul
UN PROCES DE CONSTIINTA Macridescu cu alt grup de elita din Focsani si distinsul profesor de
Sociologie, Traian Braileanu de la Universitatea din Cernauti, vechi
nationalist, precum si ilustrul profesor pedagog, Ion Gavanescul de la
Nu era vinovat profesorul Cuza de starea în care se afla Liga. Cred, Universitatea din Iasi, care nu se înregimentase pâna acum în
ca profesorul Cuza, atunci când se opunea organizarii, avea miscare, desi propovaduise o viata întreaga si el, de la catedra de
constiinta clara a planului pe care el su a lipsei lui de putere în planul Pedagogie, ideea nationala.
al doilea. Noi suntem vinovati si în special eu, pentru ca toti l-am
fortat, în contra vointei lui, sa porneasca pe o cale, pe care nu se
simtea puternic. De altfel în toate evenimentele importante din timpul Nu mai vorbesc ca la Bucuresti stralucea si lumina miscarea
celor doi ani de lupte, el fusese absent. Toate luptele care au nationala savantul profesor de Fiziologie, Nicolae Paulescu,
cutremurat tara si au înaltat masele românesti, s-au dat fara cunoscator neîntrecut al manoperelor iudeo-masoneriei.
contributia initiala a profesorului Cuza. El a fost la toate de mare
folos, dar totdeauna în urma: initiativa nu i-a apartinut. La aceste figuri, care înnobilau miscarea si-i dadeau un prestigiu
neîntrecut, se mai adauga si sprijinul pretios al "Libertatii", cea mai
Am gresit; si cum nu este greseala care sa nu se întoarca în contra raspândita si mai bine apreciata foaie populara din România,
celor ce au savârsit-o, si aceasta greseala se va întoarce curând în redactata de parintele Mota.
contra noastra. Dar se va întoarce si în contra miscarii. Si aceasta va
începe din momentul ce profesorul Cuza, neputându-se întelege, va Mota, care fusese eliminat de la Universitatea din Cluj si care abia
lucra singur fara sprijinul nostru. era în anul II, s-a hotarât sa mearga si el pentru a-si termina studiile.

Anul acesta fusese un an greu si pentru el. Ne-am înteles sa mergem amândoi în Franta, într-un oras mai mic.
Am ales Grenoble. Eu aveam din cadourile de nunta si din vânzarea
Dupa 30 ani de apostolat la Universitatea din Iasii, guvernul facuse brosurii "Scrisori studentesti din închisoare", 60.000 lei; Mota avea
nemaipomenita nelegiuire de a-l scoate de la catedra sa. ajutor de acasa, lunar. Dupa ce am fost pe acasa pe la parinti, ne-am
luat ramas bun de la profesorul Cuza si de la camarazi. Ne-am dus
la schit, la Rarau, sa ne închinam si am plecat. Întâi, eu cu sotia si
La ancheta sumara facuta, acuzat fiind ca instiga spiritele, profesorul dupa doua saptamâni, Mota.
Cuza a raspuns:

- Sunt un instigator al energiei nationale.

O viata de lupta si de cursuri stralucite în slujba natiei românesti se

termina cu aceasta recompensa din partea neamului condus de
iudeo-politicianismului român.

La aceasta lovitura s-a mai adaugat si faptul ca, fiind singur pe

strada, a fost provocat si lovit de un jidan cu pumnul peste fata. Când
s-a auzit de aceasta infama îndrazneala, studentii au patruns în toate LA GRENOBLE
localurile, lovind la fel în fata pe fiecare jidan pe care-l întâlneau. Cu
prilejul manifestatiei au fost arestati 10 studenti, în frunte cu Mota,
Iulian Sârbu, etc. si condamnati la o luna închisoare, pe care au Dupa o calatorie lunga prin Cehoslovacia si Germania, dupa o
executat-o la Galata. Studentul Urziceanu a tras mai multe focuri de întrerupere de câteva zile la Berlin si la Jena, am intrat în Franta si
revolver, dar fara rezultat, asupra aceluia care era banuit ca autor am poposit la Strasbourg. Ceea ce m-a impresionat peste masura, a
moral al agresiunii savârsite. fost faptul de a vedea acest oras, în contra tuturor asteptarilor mele,
transformat într-un adevarat cuibar de infectie jidaneasca.
Coborându-ma din tren, asteptam sa-mi apara în fata tipul rase a trait Bayard. Ma afundam în trecut si acolo, spre marea mea
galice, care a luminat cu vitejia ei neegalata veacurile istoriei. multumire sufleteasca, traiam în Franta istorica, în Franta crestina, în
Franta nationalista. Nu în Franta iudeo-masonica, atee si
cosmopolita. În Franta lui Bayard! Nu în Franta lui Leon Blum!
Mi-a aparut însa, tipul coroiat si ahtiat dupa câstig al jidanului care
ma tragea de mâneca sa intru, fie în pravalie la el, fie în restaurant.
Majoritatea restaurantelor de pe strada garii erau jidanesti. În Franta Piata, "Marche des puces", cum îi spuneau Francezii, era plina de
jidanilor asimilati, toate erau cuser. Am intrat din restaurant în jidani, de unde îsi tragea si numele.
restaurant, pentru ca sa gasesc unul crestin. În fiecare însa, gaseam
tablita scrisa în idis: "Restaurant cuser". Cu mare greutate în sfârsit
De altfel însasi Universitatea era coplesita de ei. Numai din România
am gasit unul francez, unde am luat masa.
îsi faceau studiile aici 60 de studenti jidani, pe lânga cei cinci studenti
români.
Între jidanii din Târgul-Cucului si cei din Strasbourg n-am gasit nici o
deosebire; aceeasi figura, aceleasi maniere, acelasi jargon, aceiasi
Am vizitat si vechea mânastire, "Grande Chartreuse", din care, cei
ochi satanici în care citeai si descopereai, sub privirea curtenitoare,
1.000 de calugari fusesera alungati de statul ateu. Pe diferitele
pofta de a te jefui. Dupa înca o noapte de drum am sosit dimineata,
icoane am vazut urmele pietrelor cu care multimea, în timpul
în Grenoble. Ce minune mi s-a deschis înaintea ochilor! Ce
revolutiei, batuse pe Dumnezeu.
priveliste! Un oras asezat din negura vremii la poalele Alpilor. O
stânca uriase înaintata spre mijlocul orasului ca si cum ar fi voit sa-l
taie în doua. Sura, aspra si cutezatoare, se înalta deasupra caselor, De la un timp, au început sa vina peste noi grijile materiale. Banii mei
care, desi cu etaje multe, ramâneau pe lânga ea niste biete se cam apropiau de sfârsit. Din tara nu mai speram sa mai vina, iar
camarute de furnici. cât primea Mota nu putea sa ne ajunga pentru toti trei, cu toata
economia severa pe care o faceam. Am stat multa vreme si ne-am
gândit în ce mod am putea sa ne câstigam un ban, fara a ne periclita
Mai departe, dar tot lânga oras, un alt munte plin de vechi întarituri si
frecventarea regulata a cursurilor.
transee, de parapete, era transformat într-un imens fort. În fund de
tot, peste acestea, alb ca onoarea, straluceste de zapada, iarna si
vara, masivul impunator al Alpilor. Dându-ne seama ca în Franta sunt apreciate si bine platite cusaturile
de mâna, ne-am hotarât sa învatam de la sotia mea a lucra cusaturi
nationale românesti, pe care apoi sa încercam a le vinde.
Minunat de cele ce vedeam si mergând ca într-o cetate fermecata
din povesti, îmi spuneam: acesta este orasul vitejiei.
În câteva saptamâni meseria a fost învatata. În timpul liber lucram la
cusaturi, pe care apoi le expuneam în vitrina unui magazin. Se
Înaintând mai departe, m-am încredintat ca nu ma înselasem, pentru
vindeau si cu putinul ce câstigam, adaugam la ce primea Mota si ne
ca, oprindu-ma în fata unei statui, am citit: "Bayard, chevalier sans
întretineam o viata foarte modesta.
peur et sans reproche".

Un mare viteaz de epopee din secolul al XV-lea, care dupa o viata

întreaga de batalii, batrân, murea ranit în lupta, tinându-si în mâna
sabia al carei mâner se transformase în cruce si de la care primea
batrânul viteaz, acum în ceasul mortii, cea din urma binecuvântare.

Ne-am luat o camera cu chirie în Grenoble vechi. Exista si Grenoble

nou, modern. Mi-a placut mai mult cel vechi.

În curând a sosit si Mota. Ne-am înscris la Universitate. El, la licenta,

ALEGERI GENERALE IN TARA
eu, la doctoratul economic. Am început audierea cursurilor din anul I
si anul al II-lea. Dar nu întelegeam absolut nimic. Erau primele lectii.
Nu puteam desprinde decât cuvinte izolate. Continuând audierea cu În preajma Pastilor, ziarele din tara, pe care le primeam regulat si
staruinta, aproape de Craciun, am început sa înteleg binisor scrisorile, mi-au adus vestea caderii liberalilor si venirii la guvern a
prelegerile. La doctorat nu eram decât 8 studenti. De aceea cursurile Generalului Averescu. Noile alegeri generale urmau sa aiba loc pe la
aveau un caracter familiar de strânsa legatura între student si jumatatea lunii Mai.
profesor. Profesorii, foarte buni, ei faceau numai profesorat, nu si
deputatie.
Liga intra pentru prima data într-o mare lupta. Mi-am zis:

Masa o pregatea sotia mea pentru mine si pentru Mota.

- Trebuie sa plec în tara, sa iau parte la lupta si apoi sa ma reîntorc
la studii.
Am început sa fac, în zilele de sarbatoare, mici excursii în jurul
orasului. Ma impresionau ruinele castelelor si turnurilor vechi. Oare
Am scris profesorului Cuza, rugându-l sa-mi trimita bani de drum.
cine vor fi locuit aici pe vremuri! Vor fi fiind uitati de toata lumea. Sa
Neprimind nici un raspuns, am scris la Focsani D-lui Hristache
ma duc sa le fac vizita. Intram pe sub ruine si stateam acolo câte o
Solomon; care mi-a trimis zece mii de lei, din cari, o parte, am lasat
ora, în liniste netulburata, de vorba cu mortii.
sotiei mele, iar cu alta am plecat spre tara.

Intr-o margine a orasului am vizitat o bisericuta straveche din secolul

Am ajuns la Bucuresti pe la începutul lui Mai si în plina lupta
al IV-lea, Sfântul Laurentiu si spre marea mea uimire, am gasit pe
electorala. M-am prezentat profesorului Cuza, care nu s-a bucurat
plafonul acesteia de culoare albastra, peste 50 zvastici aurite.
prea tare de prezenta mea, spunându-mi ca nu era nevoie sa
deplasez, caci miscarea poate merge bine si fara mine.
În oras, pe Prefectura, Palatul de Justitie si alte institutii era steaua
masonica. Simbol al stapânirii absolute a acestei hidre jidanesti
M-a durut putin, dar nu m-am suparat.
peste Franta. De aceea ma retrasesem în vechiul Grenoble, acolo
unde erau bisericile si crucile lor, înnegrite de vremuri si uitare.
Refuzam cinematografele moderne, teatrele si cafenelele, gasindu- Într-o organizatie nu încape supararea la o observatie a sefului. Ea
mi loc de petrecere pe sub ramasitele de ziduri, pe unde banuiam ca poate fi dreapta, ea poate fi nedreapta, dar supararea nu încape;
acesta e principiul care trebuie sa calauzeasca pe un om într-o Din nou încearca Generalul Macridescu sa explice. Prefectul
organizatie. autoritar:

Am plecat în judetul Dorohoi ca sa dau concurs profesorului - Vointa tarii este...

Sumuleanu. De acolo am trecut si în alte judete. La Câmpulung, la
Iasi, la Braila etc.
- Asculta, Domnule Prefect, vad ca D-ta nu vrei sa întelegi de vorba
buna, îi spun eu enervat. Plec mâine dimineata în propaganda si
Între timp, în urma unei scrisori a profesorului Paulescu si a daca jandarmii vor trage din nou în mine, vin aici în cabinet si trag eu
interventiei Generalului Macridescu, m-am hotarât sa candidez la si în D-ta.
Focsani. Iata-ma deci în cea mai dezgustatoare si mai nedorita
situatie: mergând sa cersesc voturi pentru mine. Unde! În mijlocul
Fara sa mai astept vreun raspuns, întorc spatele si plec, lasându-i pe
multimii, care, tocmai în momentul în care ar fi trebuit sa fie stapânita
ceilalti acolo. Dupa câteva ore, sunt invitat la Consiliul de Razboi. Ma
de cele mai sfinte sentimente, fiind vorba de tara si de viitorul ei, e
duc. Un Comisar regal îmi ia interogatoriul. Declar în scris exact ce a
buimacita de bautura oferita din belsug de catre agentii electorali si
fost. Sunt arestat. Spun:
stapânita de patimile dezlantuite de duhul rau al politicienilor. Se
coboara, în aceste momente, peste viata linistita si curata a satelor,
valurile pline de infectie ale politicianismului. În tara întreaga se - Bine, Domnilor, celui care trage în mine nu-i faceti nimic, iar pe
întinde iadul. Din acest iad iese conducerea pentru un an, doi, trei mine, care numai spun ca trag, ma arestati!
sau patru, a unei tari.
Iata-ma din nou, într-o camera de închisoare, în cazarma unui
Din ce noian de pacate scoate democratia, "sfânta" democratie, regiment.
conducerea unei tari.
Dupa 3 zile, sunt chemat la general. Un ofiter ma conduce în cabinet:
Am ajuns la Focsani. Acolo era înca stare de asediu din timpul
botezului de la Ciorasti. Pentru ca sa poti pleca în propaganda
- Domnule Codreanu, D-ta trebuie sa parasesti orasul Focsani.
electorala îti trebuia bilet de libera petrecere, eliberat de
comandantul garnizoanei. M-am prezentat si l-am luat. Pe la ora 10
dimineata, însotit de Domnul Hristache Solomon si altii, am plecat în - Domnule General, sunt candidat aici. Si ceea ce îmi cereti Dvs. e
doua automobile. Dar la 500 m. de marginea orasului am gasit contra legii. Desigur, ca nu ma voi opune masurii, caci nu pot, dar va
drumul oprit de doua carute puse de-a curmezisul soselei. Lânga ele rog sa-mi dati ordinul Dv. în scris.
câtiva jandarmi. Am oprit. Jandarmii s-au apropiat si ne-au spus ca
nu avem voie sa trecem. Eu le-am scos ordinul generalului si li l-a
aratat. Ei l-au citit si apoi ne-au spus: - Nu pot da în scris.

- Totusi nu aveti voie. Atunci voi pleca la Bucuresti, pentru ca sa ma plâng împotriva Dvs.

Am dat ordin celor ce ma însoteau sa dea carutele la o parte. Dupa o Generalul ma elibereaza, cerându-mi cuvântul de onoare ca voi
mica busculada, drumul s-a eliberat. Masinile au pornit încet înainte. pleca cu primul tren.
Jandarmii, retrasi câtiva metri de sosea, s-au asezat în tragatori si au
început sa traga focuri. Eu am spus: Cu primul tren am si plecat la Bucuresti. A doua zi, m-am prezentat
Ministrului de Interne, dl. Octavian Goga, care m-a primit bine. I-am
- Mergeti înainte, caci trag în vânt. povestit cele ce am patit si am cerut sa mi se faca dreptate.

Un glonte a izbit în aripa masinii. Un altul lânga noi. Ne-am continuat Mi-a spus ca va trimite un inspector administrativ sa cerceteze cazul,
drumul. Doua gloante însa ne-au oprit în loc. Unul a spart rezervorul dar sa vin a doua zi.
de benzina si altul un cauciuc. De mers înainte, cu neputinta. Am
coborât din masina si ne-am întors înapoi pe jos. Am venit a doua zi. M-a amânat pe a treia. Zilele treceau si mai
ramasese putine pâna la alegeri. În sfârsit, a patra zi am plecat.
Ne-am dus la Generalul care ne daduse biletul de libera circulatie. I-
am povestit cele întâmplate, de fata fiind si Generalul Macridescu. Iar am luat bilet de la general si iar am pornit cu masinile. Nu mai
Ne-a raspuns: erau decât doua zile pâna la alegeri.

- Sunteti liberi sa mergeti. Eu nu am dat ordin sa va opreasca. Poate, Am ajuns în primul sat. Erau câtiva oameni adunati, cum stau de
autoritatile administrative. obicei în preajma alegerilor, însa speriati de teroarea care se
exercita. Vin jandarmii:
Am plecat la Prefectura cu Generalul Macridescu. Prefect era
Nitulescu, un om ursuz si brutal. Foarte linistiti, am intrat în cabinetul - Aveti voie sa vorbiti cu oamenii, dar numai un minut. Asa am primit
lui. Generalul Macridescu a povestit cele întâmplate. Prefectul însa, ordin!
chiar din primele momente, ne-a tratat în mod necivilizat. A început
sa ne tina de la înaltime un discurs interminabil:
Vorbim un minut si plecam mai departe. La fel în toate satele, câte
un minut. Vai de dreptatea si legalitatea din tara aceasta! Îmi dai
- Domnilor, interesele superioare ale Statului, cer... drept de vot, ma chemi la vot, daca nu vin, ma condamni la amenda,
iar daca vin, ma snopesti în batai. Politicienii români, indiferent daca
- Sunt legi; noi suntem în cadrul legilor. Avem dreptul, încearca sa sunt liberali, averescani sau national-taranisti, nu sunt decât o ceata
explice Generalul Macridescu. Dar prefectul continua: de tirani, care la adapostul: "legalitatii", "libertatii", "drepturilor
omului", calca fara rusine si fara teama, în picioarele lor, o tara, cu
toate legile, cu toate libertatile si cu toate drepturile ei. Oare pe viitor
- Tara cere în aceste momente grele... ce cale ne va ramâne de apucat?
** Grenoble. Pe firul vaii serpuia soseaua betonata, lucitoare ca apa
unui pârâu batut de soare. Oamenii erau pe câmp la lucru. Ne miram
cum acolo, pe o coasta de munte la câtiva kilometri de zapezi, care
În ziua de alegeri, delegatii nostri au fost batuti, umpluti de sânge si
nu se topesc niciodata, creste grâul înalt pâna la umarul omului,
opriti de a ajunge la salile de votare: sate întregi nu s-au putut
ovaz si orz, precum si tot felul de legume. Probabil, din cauza climei
prezenta. Rezultatul: Am cazut. Desi în oras batusem toate partidele.
mai dulci si a pamântului care nu-i stâncos. Nu era nici de calitate
prea buna, era chiar sarac; dar oamenii îl îngrasau mereu cu gunoi
- Nu-i nimic, mi-am zis. O reusita mi-ar fi stricat planurile de a-mi sau cu îngrasaminte chimice.
continua studiile.
Vedeam lumea pe ogoare, dar ne loveam de aceeasi problema ca si
Peste doua zile am aflat cu mare bucurie rezultatul pe întreaga tara. în celelalte sate: cum sa intram în vorba cu oamenii si cum sa le
Liga avusese 120.000 voturi si intrase în Parlament cu 10 deputati: spunem ca am vrea sa gasim ceva de munca. Trecem pe lânga ei si
profesor Cuza, la Iasi; profesor Gavanescul, la Iasi; profesor nu îndraznim sa le vorbim. Mai sus, sunt înca vreo 5-6 case. Mergem
Sumuleanu, la Dorohoi; tatal meu, la Radauti; Paul Iliescu, la acolo. Ajungem la ultima casa. Dincolo nu mai era nimic. Era ultima
Câmpulung; profesor Cârlan, la Suceava; Dr. Haralamb Vasiliu, la locuinta omeneasca spre masivul Beldona, afara de cabanele pentru
Botosani; Valer Pop, la Satu Mare; ing.Misu Florescu, la Piatra- turisti. În apropiere cosea un batrân. Trebuie sa vorbim cu el. Ii dam
Neamt; Iuniu Leca, la Bacau. buna ziua si intram în vorba. Ne vede ca suntem straini si ne
întreaba ce suntem. Îi spunem ca suntem români, ca ne place mult
aici si ca am vrea sa cautam o camera si sa stam câteva luni la aer.
Se alesese în adevar, un buchet de oameni de elita care faceau Mosneagul e sfatos. Si probabil, gândindu-se ca a gasit pe cineva de
cinste miscarii nationale si catre care lumea se uita cu o netarmuita la care ar putea sa afle multe lucruri, ne cheama la o masa asezata
dragoste si cu vii nadejdi. Cele 120.000 voturi reprezentau tot ce era afara, aduce o sticla de vin negru astringent, si trei pahare ca sa ne
mai bun si mai curat în poporul român. Alegatorii strabatusera prin cinsteasca si apoi începe sa ne întrebe, urmarind cu mare curiozitate
toate amenintarile, prin toate ademenirile, peste toate obstacolele raspunsurile noastre:
pâna la sectiile de votare. Dar multi au fost acei care n-au putut
strabate. Mai multi decât cei care au strabatut. Cel putin înca
120.000 de voturi au fost, fie oprite, fie furate din urne. - Va sa zica, sunteti români.

Am plecat înapoi în Franta, multumit de rezultat, dar urmarit mereu - Da, români, români din România.
de o întrebare:
- E departe de aici, România?
- Cum se va putea învinge, daca toate guvernele vor face alegeri la
fel, întrebuintând coruptia, furtul si forta statului în contra vointei
- Vreo 3.000 de kilometri.
populare?

- Sunt si pe la D-vs. tarani asa ca pe la noi?

- Sunt multi, pere Truk - caci asa îl chema.

- Creste si pe acolo fân? Dar boi sunt? Vaci? Cai? În fine, îi

raspundem la toate, si ne împrietenim repede.

Nu-i spunem însa nimic din ceea ce ne durea pe noi, caci mosneagul
a vazut ca noi suntem niste oameni învatati "domni" si si-ar fi pierdut
ÎN MUNTII ALPI toate iluziile, aflând ca noi cautam de lucru la el.

Ajuns în Franta, nu m-am mai putut prezenta la examene, în Îl întrebam numai, daca nu stie vreo camera de închiriat la cineva.
sesiunea de Iunie. O problema grea mi se punea acum în fata. Mota Ne-a dat o adresa sigura, si ne-a repetat sa spunem ca ne-a trimis
trebuia sa plece în tara. Din toamna urma sa-si faca serviciul militar. el, "pere Truk".
Cum voi putea trai acolo, caci din cusaturi iesea insuficient pentru a
putea trai un singur om, necum doua suflete...Am încercat sa gasesc
ceva de lucru în oras: orice. Imposibil. M-am gândit ca poate la tara, Despartindu-ne îi multumim si-i promitem ca o se venim sa-i ajutam
prin împrejurimile orasului, voi gasi ceva. Am plecat împreuna cu la coasa. Câteva case mai la vale, gasim adresa data de el.
Mota sa caut de lucru în mai multe parti; dar ne-am întors seara fara
rezultat. Chenevas Paul, pensionar. Un alt batrân de vreo 70 ani, îmbracat
bine, fost plutonier si acum pensionar, (se mândreste ca e singurul
Intr-o zi am plecat cu tramvaiul, ne-am coborât la vreo 10 km de pensionar din tot satul). Era proprietar a doua case, una lânga alta,
Grenoble, la "Uriages les Bains". (Acolo tramvaiele nu circula numai în care locuia numai el singur, caci nu mai avea pe nimeni. Toti ai lui
în oras, ci pâna la 20 km. în toate directiile, fiind din abundenta murisera. Ne închiriaza toata casa cea mica, compusa, jos, dintr-o
energie electrica, captata din caderile de apa de pe munti.) camera si o camaruta, iar, sus, la etaj, din alta camera. (Acolo toate
casele au câte un etaj). În camera de jos, o plita de gatit. În cea de
sus, un pat cu un asternut simplu. Are un aspect de pustiu. Se vede
Ne-am îndreptat apoi pe niste cararui, în sus spre munte. Dupa vreo ca de multa vreme nu mai intrase nimeni în ea. Ne împacam cu patru
jumatate de ora, am ajuns la Saint Martin, o comuna destul de mare, sute franci pâna la Craciun. (Pe sase luni). La oras plateam 150
cu un drum bine pavat prin mijlocul ei, cu case îngrijite, facute din franci pe luna. Am platit pe trei luni înainte, urmând ca peste câteva
piatra, cu câteva pravalii sui cu o biserica, înalta frumoasa. Am trecut zile sa ne aducem bagajele si sa ne mutam în noua locuinta. Ne-am
mai departe. Dupa o alta ora de mers, urcând mereu pe o caldura reîntors bucurosi la Grenoble. Ma gândeam, ca având frecventa
care ne topea, am ajuns într-un mic catun, "Pinet d'Uriage". pentru amândoi anii de doctorat, îmi voi prepara examenele aici si
ma voi coborî numai pentru ca sa ma prezint la ele.
Era la o înaltime de cca. 800-900 m. În sus se deschidea o
admirabila perspectiva a Alpilor, acoperiti de zapada. Începuturile Peste câteva zile urcam pe aceleasi carari cu bagajele în spate, eu,
zapezii pareau a fi la câtiva kilometri de noi. În stânga se deschidea sotia mea si Mota, spre noua noastra locuinta. În sfârsit, iata-ne
o vale minunata în spre Chateau de Vizile, iar în dreapta, alta, spre instalati. Mota si-a luat ramas bun de la noi si a plecat spre tara. Noi
am ramas cu ultimii bani: vreo câtiva franci. Grea situatie! Ce o sa Saptamâna urmatoare am lucrat la un alt om, la scos cartofii. De aici
mâncam? am capatat o cantitate mai mare de cartofi, baza noastra de
existenta pentru mai multa vreme. Apoi am trecut la altul, la legatul
snopilor de grâu. Pe urma la treierat. Acolo, în toate satele, obstea
A doua zi dimineata, îngândurat, plec la pere Truk. Ii ajut pâna seara
satului are masini de treierat. Ea trece din casa în casa, treierând la
la coasa si la încarcatul fânului. La amiaza m-a invitat la masa si am
fiecare. Recolta este bogata si frumoasa ca aurul.
mâncat la el. Seara de asemenea. Daca as fi putut sa-i duc ceva si
sotiei mele, ar fi fost perfect, dar m-am întors fara nimic. Dimineata
urmatoare, ma duc din nou. Mosneagul mai avea înca un om la Nu este taran care sa nu fie abonat la câte o revista saptamânala
lucru. Mic de statura, cu parul roscat, neîngrijit, cu niste ochi agricola, plina de sfaturi bune pentru agricultura, gradinarit, cresterea
sclipitori, care-i alergau în orbite, în lumina carora nu puteam prinde vitelor si îngrijirea lor, stuparie etc. Ei citesc aceste reviste cu multa
o raza de bunatate. Parea a fi un om rautacios. Se numea Corbela. atentie, din scoarta în scoarta, cautând, într-o mare întrecere, ca
Probabil, în limba literara si oficiala, Corbelle. Dar taranii din regiune fiecare sa aplice cât mai bine acele sfaturi si sa foloseasca cât mai
vorbesc toti "patois", adica un dialect taranesc care se deosebeste mult din ele. Grajdurile lor sunt tot asa de îngrijite ca si casele. Vitele
mult de limba oficiala, atât prin pronuntia cât si prin structura sunt bine pazite si de frig si de foame. Tesalate în fiecare zi. De
cuvintelor. Diferenta este asa de mare încât un Francez de la oras aceea ele sunt frumoase, muncesc mult si produc mult.
nu poate întelege pe un Francez de la sat care vorbeste în "patois".
Acestia din urma cunosc însa si limba oficiala.
În grajdurile lor am gasit adesea scris de tarani pe câte o bucata de
carton: "Iubiti animalele, prietenii nostri de munca!"
La prânz am fost toti trei chemati la masa de o gospodina, femeia
mosneagului, o batrâna, ca batrânele de pe la noi. Acolo taranii nu
Dupa vreo luna, satul s-a învatat cu mine. Eram cunoscut sub
manânca la 12 ceapa cu mamaliga ca la noi. Masa lor obisnuita
numele de "Le roumain"(Românul). Auzisera ca sunt student la
cuprinde întâi o mâncare de legume, apoi o mâncare cu carne, iar la
doctorat si seara stateam de vorba cu ei. Îi interesau problemele de
urma brânza. Si totdeauna un pahar cu vin. Eu m-am apropiat, le-am
filosofie, chestiuni politice, situatia internationala, iar din Economia
multumit, dar le-am spus ca nu manânc. Ei au crezut ca ma jenez si
Politica, cu deosebire, problema preturilor, legea cererii si ofertei si
au insistat. Atunci le-am spus ca e Vineri si ca postesc. Nu manânc
altele, care stabilesc pretul; cauzele scaderii sau urcarii preturilor si
pâna seara. Era un vechi obicei, pe care de trei ani, din timpul primei
timpul potrivit pentru vinderea produselor lor. Taranii între 25-40 ani,
închisori de la Vacaresti, îl tinusem regulat.
se orientau foarte bine în toate aceste chestiuni si puteai discuta cu
ei probleme oricât de înalte. Le întelegeau.
Corbela, când a auzit ca postesc, m-a întrebat rastit:
***
- Dar de ce postesti?
De la un timp am început sa-mi prepar examenele. Mota îsi daduse
- Pentru ca, eu cred în Dumnezeu. examenele în Iunie, înainte de plecare, cu mare succes.

- De unde sti ca exista Dumnezeu? L-ai vazut D-ta pe Iisus Hristos? Ziua munceam, iar seara si noaptea cât puteam sta, citeam. Pentru
continua mai departe Corbela. anul I aveam 4 obiecte: Economia Politica, Istoria Doctrinelor
Economice, Legislatia Industriala si Legislatia Financiara. Dupa doua
luni însa au început sa-mi slabeasca puterile. Alimentatia nu era
- Nu L-am vazut, dar asa sunt eu: nu te cred pe D-ta care-mi spui ca
suficienta. În ultimele zile mâncam numai cartofi fierti. La doua trei
nu exista, ci cred sirurile de martiri, care atunci când erau rastigniti
zile, câte un kg. de lapte, iar carne, odata pe saptamâna. Uneori
pe cruce si li se bateau piroanele în mâini, spuneau: "Puteti sa ne
brânza. Atât puteam eu câstiga cu munca mea. Mai rau decât mine,
omorâti, dar L-am vazut".
era însa sotia mea care se anemiase mult.

- A! Preotii! Sarlatanii! Eu îi strivesc sub calcâi, apasând si rotind

În Octombrie m-am prezentat la examen.
calcâiul în pamânt, ca si cum ar strivi un gândac.

Am cazut, desi la obiectul principal, Economia Politica, luasem cea

Vazându-l asa pornit, am rupt discutia. Seara am plecat acasa, de
mai mare nota si la celelalte obiecte note de trecere, la Legislatia
asta data cu un cos de cartofi si cu o bucata de slanina pe care mi
Financiara obtinând numai noua, limita pentru doctorat fiind zece.
le-a dat batrânul. Sâmbata am lucrat la fel. Duminica m-am dus la
Pentru moment am ramas dezorientat. Nu fusesem un element
biserica. Era lume adunata din tot satul. Într-o strana, în apropierea
stralucit la carte niciodata, dar nu cazusem niciodata pâna acum la
altarului, solemn ca un sfânt, statea un om care parea ca seamana
vreun examen, fiind cotat printre elementele bunisoare.
cu Corbela. Ma uit mai bine. Urmarea cu mare atentie pe preot. La
un moment dat se apropie de preot si foarte smerit îi ajuta. El e,
Corbela! Dascal, ajutorul preotului si clopotar la biserica. În greaua situatie materiala în care ma aflam, era o lovitura.
Greutatea statea în aceea ca nu ma mai puteam prezenta decât
peste trei luni si din nou la toate materiile. M-am încapatînat si m-am
Mai târziu, când m-am împrietenit cu oamenii, le-am povestit
hotarât sa reiau munca de la capat. Lucrul la tara se terminase.
întâmplarea mea cu Corbela, facând cu totii mare haz.
Cazuse zapada. Numai la taiatul lemnelor în padure puteam sa ma
mai duc. În schimbul ajutorului pe care-l dadeam, am capatat si eu
- Sunt si pe la noi nebuni de acestia, îmi spuneau ei. un car cu lemne.

S-au învatat de la cei mari care sunt contra Bisericii. Dar noi, taranii Au început însa sa-mi vina ajutoare din tara. De acasa si de la
francezi, credem în Dumnezeu, asa cum apucat de la parintii nostri. parintele Mota, dintr-un împrumut pe care-l facuse în numele meu, la
o banca.
Preotul, un om de o vasta cultura, doctor în Filozofie si Teologie,
traia într-o mare mizerie, fara leafa de la statul ateu, care prigonea Am petrecut iarna si sarbatorile Craciunului, în mijlocul taranilor si cu
pe preoti ca pe niste dusmani. Ei traiesc numai din ajutorul putinilor deosebire în mijlocul familiei Belmain-David.
oameni ai satului.
În sesiunea de Februarie m-am prezentat din nou si mi-am luat
*** examenele anului întâi de doctorat.
Imediat m-am apucat de prepararea celui de al doilea an: Drept - Domnule Profesor, sunt amarât pâna în adâncul inimii mele de
Administrativ, Filosofia Dreptului, Istoria Dreptului Francez si Dreptul nenorocirea care s-a abatut asupra noastra.
International Public. În primavara mi-am luat si eu o gradina, pe care
am început s-o lucrez pe cont propriu.
- Dar nu s-a întâmplat nici o nenorocire. Liga este mai puternica
decât oricând. Iata, am venit de la Braila ieri. Acolo a fost ceva,
Dar în luna Mai 1927, primesc o scrisoare desperata de la Mota si nemaipomenit. M-a primit poporul cu muzici, cu tobe, cu urale
apoi altele de le Focsani si de la studenti, prin care eram chemat de nesfârsite. Ai sa vezi ce e în tara. Tu nu sti ce e. Toata tara e cu noi.
urgenta în tara, deoarece Liga se rupsese în doua. De la Mota si
Hristache Solomon primesc si bani de drum. Pâna la examene însa,
Înca vreo câteva vorbe si am plecat. Ma întrebam apoi naucit...
mai aveam o luna de zile. Ma prezint Decanului Facultatii si
spunându-i, ca trebuie sa plec de urgenta în tara, îi cer sa-mi
îngaduie a ma prezenta mai înainte pentru a-mi da examenele. - Un sef, vazându-si trupa lui sfâsiata de dureri, rupta în doua si
Cererea mi-a fost aprobata. La 16 Mai, am dat examenele si le-am cuprinsa de deznadejde, sa se afle în cea mai perfecta voie buna si
luat. La 18 Mai, am pornit spre tara, luându-mi ramas bun de la veselie? Sa nu-si dea seama de dezastrul care fierbe sub el? Sau îsi
locuitorii din Pinet, în mijlocul carora traisem aproape un an de zile. da seama., si atunci cum este cu putinta sa-i para bine?
Unii dintre ei, cei mai batrâni, când am plecat, plângeau. Altii m-au
condus pâna la gara din Grenoble.

Venisem în Franta cu îngrijorarea ca voi întâlni un popor imoral,

putred si decazut, asa cum se flutura de multa vreme prin lume. M-
am convins ca poporul francez, taranul si oraseanul, este un popor
de o moralitate severa. Imoralitatile apartin strainilor stricati, bogatilor
tuturor neamurilor, atrasi de Paris si de alte orase mari.

Clasa conducatoare, dupa parerea mea, însa, este iremediabil

compromisa, gândind, traind si actionând sub influenta si numai sub
CE SE ÎNTÂMPLASE
influenta iudeo-masoneriei si a bancherilor ei. Iudeo-masoneria si-a
facut din Paris sediu pentru întreaga lume. (Londra cu ritul scotian
este numai o filiala). Aceasta clasa conducatoare este rupta de Cei 10 parlamentari ai Ligii au lasat de dorit, dupa parerea mea, în
întreaga istorie a Frantei si de natiunea franceza. De aceea plecând toata activitatea parlamentara si extraparlamentara din timpul anului
din Franta, faceam o mare deosebire între poporul francez si între ce trecuse. Erau elemente slabe? Hotarât, nu. Erau de rea credinta?
statul masonic francez. Hotarât, nu. Erau de absoluta buna credinta, dar cu mici insuficiente,
fie de pregatire în materie de cunoastere a problemei jidanesti, cei
mai recenti; fie mai greoi în deplasari si actiune, cei mai batrâni. Dar
Am ramas nu numai cu dragoste pentru poporul francez, dar si cu
acestea sunt inerente oricaror oameni adunati într-o organizatie si
credinta, care nu mi se va clatina niciodata, în învierea si biruinta
trebuiesc modelate si complinite de conducere si corectate cu multa
acestui neam în contra hidrei care s-a asezat peste el, întunecându-i
dragoste. Atunci, care au fost cauzele adevarate ale acestei situatii?
gândirea, sugându-i vlaga, si compromitându-i si onoarea si viitorul.

Dupa parerea mea:

1. Lipsa de coordonare a actiunii parlamentare si extraparlamentare.

2. Lipsa de unitate sufleteasca, absolut necesara unei asemenea

organizatii, înconjurata din toate partile de ochi inamici care încearca
sa profite de orice neîntelegere interna.

Aceste doua însa, au la baza o alta cauza si anume:

LA BUCURESTI - LIGA APARARII NATIONAL-CRESTINA S-A
RUPT ÎN DOUA
Lipsurile conducatorului, greselile lui. Un conducator trebuie sa faca
necontenit scoala, în sensul vederilor lui, cu toti luptatorii din jur,
Am sosit în Bucuresti. Era un dezastru. "Liga Apararii Nationale pentru ca sa asigure unitatea de gândire a blocului respectiv. Sa
Crestine" se rupsese în doua. Sperantele natiei acesteia se elaboreze un plan de lupta. Sa dea directive în materie de actiune.
prabuseau. Un neam care-si încordase puterile sleite, într-un greu Sa fie un permanent slujitor al unitatii miscarii, încercând cu
moment al istoriei sale, în lupta cu cea mai mare primejdie care i-a dragostea lui, cu chemarile lui, cu observatiile, cu pedepsele, sa
amenintat vreodata viata, cadea acum la pamânt cu toate sperantele netezeasca neîntelegerile si nepotrivirile inerente oricarei organizatii.
lui nimicite. Acest naufragiu în inimile viteze ale miilor de luptatori, Sa fie un neîncetat îndemn catre toti la îndeplinirea datoriei lor. Sa
vazându-si cu totii, într-o clipa, naruite jertfele facute în trecut si toate procedeze cu dreptate, respectând normele de conducere pe care si
sperantele, inspira un sentiment de durere chiar si acelora care le-a impus si în baza carora si-a adunat oamenii.
statusera departe de miscare. O mai mare durere colectiva nu mi se
întâmplase sa vad pâna atunci. Toate valurile acelea de entuziasm
de la Severin la Focsani, de la Câmpulung la Cluj, se transformasera Din toate acestea, profesorul Cuza n-a facut nimic. N-a facut scoala
în valuri de durere si deznadejde. cu oamenii sai nici macar consfatuiri.

M-am dus la Parlament si m-am prezentat profesorului Cuza. Spre - Sa facem o consfatuire, D-le Cuza, îi spuneau unii din ei, ca sa stim
marea mea surprindere, am gasit pe un singur om vesel în mijlocul si noi ce atitudine sa luam si cum sa ne prezentam în Parlament.
durerii generale. Acesta era prof. Cuza. Redau textual si cu cea mai
mare constiinciozitate convorbirea avuta. - N-avem nevoie de nici o consfatuire, pentru ca noi nu suntem partid
politic.
- Bine ai venit, Cornelie draga, apropiindu-se de mine si întinzându-
mi mâna. Tu esti un baiat bun. Sa-ti cauti ca si pâna acum de treaba N -a dat niciodata nici o directiva nimanui. Veti gasi volume de
si va fi foarte bine. valoare, zeci de brosuri scrise de prof. Cuza, veti gasi sute de
articole, dar desfid pe oricine s-ar încumeta sa-mi aduca zece plugarilor stapânitori de pamânt rolul ce li se cuvine în economia
circulari sau ordine de organizare sau de actiune date celei mai Statului potrivit muncii si numarul lor."
zbuciumate organizatii politice, de la 4 martie 1923, data înfiintarii ei,
si pâna la 20 mai 1927, momentul desfiintarii ei.
(Monitorul Oficial, 30 iulie 1926, pag. 395)

Nu veti gasi, nu zece, nici cinci, nici trei.

Aceasta atitudine din partea unui conducator de miscare nationala,
este incalificabila. A face apologia partidelor pe care miscarea
Profesorul Cuza a îndemnat, dar el n-a fost un animator. Profesorul nationala le denunta ca pe o nenorocire abatuta deasupra României
Cuza a pedepsit, dar atunci când a pedepsit, a provocat un adevarat si în contra carora lupta cu sacrificii dureroase, pentru a crea o noua
dezastru, fiindca a procedat fara întelepciune. soarta acestei tari, alta decât cea harazita de politicienii partidelor,
este tot una cu a-ti condamna la moarte propria miscare.
Intre timp, din cauza situatiei înfatisate mai sus, se întelege ca o
parte dintre parlamentari, vazând si simtind ca lucrurile nu merg cum A ridica în slava sistemul rotativei reprezentat prin Partidul liberal si
trebuie, îsi manifestau nemultumirile lor. Ei vedeau ca, încetul cu averescan, denuntate de tine însuti, timp de o viata întreaga, ca
încetul, miscarea merge spre ruina, mai ales, ca pe lânga lipsa unor dusmane ale neamului, înseamna a înlatura orice perspectiva de
directive, mai interveneau, din timp în timp, si unele iesiri ale prof. biruinta a miscarii nationale pe care o conduci dovedind totodata,
Cuza la tribuna Parlamentului, care aveau în adevar un efect uluitor prin acest fapt, ca tu însuti nu crezi în ea.
si descurajator pentru miscarea întreaga.
Ce ar zice lumea de un comandant de trupe eroice, care se lupta, fac
Asa bunaoara, când imediat dupa deschiderea Parlamentului, unul jertfe supreme, cred în biruinta lor, traiesc si sunt gata sa moara cu
din deputatii Ligii protesta împotriva starii de asediu si a gândul la ea, comandant care, într-un discurs în timpul luptei si în
samavolniciilor ne mai pomenite, întâmplate la Focsani, prof. Cuza s- fata miilor de raniti cazuti, le-ar vorbi ridicând în slava trupele inamice
a ridicat si a spus ca bine a facut guvernul ca a instituit starea de si prevestind victoria acestora.
asediu si ca el ar fi facut la fel, spiritele fiind agitate din cauza
jidanilor.
Ce s-ar întâmpla cu biata trupa, care în loc de a auzi un cuvânt de
înaltare a nadejdilor ei în biruinta, ar auzi pe însusi comandantul ei
Altadata vorbind la mesaj, spunea, combatând pe taranisti (care de vorbind despre frumoasele perspective de victorie ale trupelor
altfel erau în opozitie): ca Partidul poporului ar putea deveni un factor inamice?
de guvernamânt prin sistemul rotativei cu Partidul liberal, daca
Generalul Averescu si-ar însusi doctrina "Ligi Apararii Nationale
Ce s-ar întâmpla? Trupa aceea s-ar împrastia demoralizata.
Crestine".

Asa s-a întâmplat. Multi luptatori pe frontul miscarii nationale s-au

Aceste lucruri aruncate de la tribuna, tocmai în momentul în care mii
împrastiat deznadajduiti. Datorita acestei atitudini ciudate, deputatii
oameni loviti, schingiuiti si nedreptatiti, asteptau cu înfrigurare, ca o
Ligii au început sa-si manifeste nemultumirea. Ei au gresit, dupa
slaba mângâiere pentru suferintele lor, macar un cuvânt de înfierare
parerea mea. Nu aveau dreptul sa-si manifeste aceste nemultumiri
a guvernului ale carui victime erau, împrastiau o atmosfera de
decât numai fata de presedinte si în cadrul restrâns al conducerii. Ei
descurajare pretutindeni.
însa au depasit acest cadru. În conditiile acestea. fiecare vorba
aruncata însemneaza o nenorocire în plus peste aceea provocata de
În cele ce urmeaza, redau dupa Monitorul Oficial, un pasaj din însusi presedintele miscarii.
discursul amintit:
Încetul cu încetul, greselile unora si ale altora au dus la racirea
"Ramân dar actualmente în slujba Statului doua partide mature, relatiilor dintre ei. Pâna când, într-o zi, deputatul Paul Iliescu, fara un
partide de ordine, ale ordinii actuale, partide de guvernamânt, care motiv binecuvântat si fara o judecata prealabila, deci fara
se complecteaza si care asigura jocul normal al mecanismului respectarea normelor si legilor organizatiei, este eliminat din "Liga
constitutional: Partidul Poporului si Partidul Liberal. Apararii Nationale Crestine". Nu numai atât, dar fara ca presedintele
sa spuna macar vreunuia din parlamentari ceva, ci pur si simplu,
anuntând de la tribuna, ca a eliminat pe Paul Iliescu din L.A.N.C. si
Ele sunt asezate pe baze solide, rezemându-se pe interese de
cerând în acelasi timp ca sa fie dat afara din Parlament, iar locul de
productie, desi diferite, totusi ambele generale, reale si permanente
la Câmpulung sa fie declarat vacant.
care le asigura dainuirea si eficacitatea actiunii lor. Noua opera de
organizare constitutionala si politica a tarii este opera la care au
lucrat împreuna aceste partide, fiecare în masura raspunderii si Aceasta a cazut ca un trasnet pe capul bietilor deputati ai Ligii. Peste
rolului pe care l-au avut: de guvern si opozitie. Partidul Poporului va doua zile, prof. Sumuleanu, care între timp venise de la Iasi, a facut
continua opera începuta careia îi va aduce toate ameliorarile pe care o comunicare Camerei, iscalita si de ceilalti deputati: Ion Zelea-
practica sincera si de buna credinta le va învedera ca necesare Codreanu, Valer Pop, Dr. Haralamb Vasiliu, Prof. Cârlan, prin care
pentru consolidare mai departe a Satului si unificare desavârsita a afirmau ca declaratia prof. Cuza, în orice caz, e prematura, deoarece
tarii... statutele prevad ca excluderile se pronunta de comitet. În cazul de
fata comitetul habar nu avea de aceasta chestiune. El nu cunostea
nici o vina acestui om, dar nu cerea sa fie eliminat. Comitetul cerea
Partidul Liberal este exponentul intereselor burgheziei românesti, al
ca omul sa fie întâi judecat, ca sa se poata apara. Cereau, prin
intereselor financiare, comerciale si industriale legitime si
urmare, sa se respecte statutul; sa se respecte legea pe care au
indispensabile, bunului mers al tarii.
jurat toti.

Partidul Poporului chemat sa desavârseasca organizatia economica

În acelasi timp s-au facut interventii în acest sens la profesorul Cuza.
a Statului, asezând-o pe temelii reale, preocupat de nevoile tuturor în
cadrul intereselor superioare ale tarii, se sprijina în special pe
interesele generale, reale si permanente ale productiunii agricole, Rezultatul acestor interventii:
factor precumpanitor al vietii noastre economice.
Toti semnatarii sunt eliminati din "Liga Apararii Nationale Crestine",
Partidul Poporului care are radacinile cele mai adânci si cele mai în frunte cu prof. universitar Sumuleanu si cu tatal meu, unii dintre
întinse pe tot cuprinsul tarii, în cadrul armoniei sociale... vrea sa dea acestia având merite de munca si de jertfa la formarea acestei ligi
mai mari decât însusi prof. Cuza. Prof. Sumuleanu era însusi
vicepresedintele Ligii. Si acestia dati afara tot fara nici o judecata; Ani dupa aceea, dupa ce dezastrul s-a întins ca un pustiu peste Liga,
fara a li se spune ceva, fara a fi fost întrebati. a venit prof. Cuza la vechiul sau prieten, prof. Sumuleanu, pe care îl
lovise asa de crud, si i-a spus:
Dupa parerea mea, procedarea prof. Cuza, în calitate de presedinte
al organizatiei, caruia îi incumba datoria de a avea cea mai mare - Draga Sumulene, n-am nimic cu tine. Hai sa ne împacam!
grija pentru viata organizatiei, si cea mai mare atentie la orice
masura în stare sa-i pericliteze existenta, a fost fundamental gresita.
Profesorul Sumuleanu însa, s-a întors si plecând i-a zis:
În fond nedreapta si cu totul ne le locul ei, mai ales având în vedere
persoanele în joc. Era însusi comitetul de conducere al Ligii. Erau
creatorii acestei organizatii. Masura era nejudecata, fiindca - E prea târziu.
profesorul Cuza n-a prevazut consecintele care decurgeau din ea,
pentru miscare. Imediat dupa aceasta eliminare se scoate "Apararea
Nu pentru ca prof. Sumuleanu n-a vrut sa ierte o lovitura cruda, pe
Nationala" prin care se afirma, ca acesti oameni în frunte cu prof.
care o primise, ci pentru ca jos, era cenusa unei miscari si a unor
Sumuleanu si Ion Zelea-Codreanu s-au vândut jidanilor,
sperante românesti.
raspândindu-se în toata masa Românilor aceasta insinuare.

Prof. Sumuleanu, prieten nedespartit de un sfert de veac, om de o

corectitudine exemplara, a fost oribil si incalificabil atacat în
"Apararea Nationala" de sub directia si îndrumarea D-lui Cuza.
Umbla pe strada coplesit de durere, sub acuzatia de tradare. Atunci
prof. Sumuleanu a scos, drept raspuns, o brosura intitulata "Miselia
unor prieteni".

De data aceasta, prof. Cuza, dupa parerea mea, nu numai ca a fost

nedrept, a fost mai mult decât nedrept.
CUM AM PROCEDAT ÎN FATA ACESTEI SITUATII
Eliminatii, la rândul lor, au gresit, scotând manifeste cu atacuri
deopotriva de nedrepte, dar greseala acestora, era consecinta Am sosit din Franta, în mijlocul acestui dezastru care se abatuse
greselii profesorului Cuza. peste miscarea nationala, cu intentia de a se salva ceea ce se mai
putea salva. Am convocat la Iasi, în cea mai mare graba, grupul
"Vacaresti", si o parte din conducatorii tineretului universitar din cele
Toate acestea se petreceau în durerea sfâsietoare a tuturor
patru centre.
luptatorilor si în marea satisfactie si bataie de joc a jidanimii.

Intentia mea a fost sa localizez dezbinarea produsa, realizând un

Eu am sosit în acest moment. În Parlament se judeca chestiunea
bloc al tineretului. Sa fac imposibila coborârea în spre tineret a
daca deputatii dati afara din Liga îsi pierd mandatele de
atmosferei de vrajmasie care macina rândurile batrânilor. Dupa cum
parlamentari.
era si natural, acest bloc voiam sa-l bazez, în primul rând, pe
constiinta, ca dezunirea si ura dintre noi însemneaza moarte pentru
Ma întreb si acum: Oare profesorul Cuza, când a luat aceste masuri miscarea nationala.
a fost victima unor sugestii sau a unor intrigi, sau asa a judecat
singur, ca e bine?
Odata, acest bloc înfaptuit, voiam ca sa ne îndreptam spre liniile care
ardeau ale batrânilor si prin interventii, facând cele mai hotarâte
Peste câteva zile, intervenind si ceilalti din afara, înmarmuriti de presiuni pentru reabilitarea unitatii, sa putem salva situatia.
masurile profesorului Cuza si cerând sa se împace lucrurile, prin
revenirea asupra eliminarilor facute si prin respectarea dispozitiilor
Planul meu însa a cazut. Tineretul era deja cuprins de flacarile
statutare, ne pomenim cu o a treia masura prin care sunt considerati
mistuitoare ale învrajbirii, încât la Iasi propunerea mea, cu toate
eliminati si acestia. Printre ei erau: Generalul Macridescu, prof.
legaturile care existau între mine si acest tineret, n-a gasit nici un
Traian Braileanu, Hristache Solomon, prof. Catuneanu etc.
rasunet în inimi. Si aceasta cu atât mai mult cu cât la conducerea
studentimii din Iasi, care ar fi putut da în aceste ceasuri semnalul
Prin lume se împrastia sistematic zvonul, ca toti cei eliminati s-au unei directii salvatoare, se ridicase o serie de elemente slabe, cu
vândut jidanilor. Printre agentii activi în împrastierea acestor zvonuri: porniri sufletesti spre rau.
Colonelul Neculcea si Liviu Sadoveanu, unul mâna dreapta si altul
cea stânga a profesorului Cuza.
Din tot tineretul n-a ramas în picioare în jurul acestei propuneri, decât
vechiul grup de la Vacaresti. Si pe lânga el câtiva tineri studenti
Eliminatii s-au constituit atunci în "Liga Apararii Nationale Crestine- ieseni, în numar de 10-12, printre care din cei mai vechi: Ion Blanaru,
Statutare", voind sa spuna prin aceasta denumire, ca ei se pastreaza Ion Bordeianu, Victor Silaghi, iar din cei mai noi, un grup de Ardeleni
în cadrul statutului. În acest timp profesorul Cuza convoaca la Iasi, în în frunte cu Ion Banea, Emil Eremeiu, Misu Crisan. Din tot tineretul,
sala Bejan, o mare adunare nationala, la care iau parte vreo mie de atât ramasese în jurul nostru.
oameni si care ratifica eliminarile pe baza ca s-au vândut jidanilor.
Mi-am continuat planul. Am plecat la Bucuresti cu întregul grup ca sa
Ma opresc aici si nu trec la observatii asupra celor ce se scriau, fie ma prezint celor doua fractiuni. Ne-am prezentat întâi "Statutarilor",
de o tabara, fie de alta, considerând, atât cât am consemnat, ca fiind cerându-le sa faca orice sacrificii pentru a putea restabili unitatea
suficient pentru întelegerea situatiei miscarii în acea vreme. Atât doar miscarii. Dupa câteva ore, ei au consimtit la reunire, fiind gata a face
as vrea sa adaug: ca timpul (au trecut noua ani) a dovedit ca prof. sacrificii, dar cerând ca pe viitor sa se respecte statutul.
Cuza a gresit; pentru ca, nici prof. Sumuleanu, asa de crunt lovit în
onoarea lui, nu s-a vândut jidanilor, nici tatal meu care a primit
Dupa aceasta ne-am prezentat profesorului Cuza. El însa, în urma
lovituri aproape mortale din partea puterii iudaice (de care prof. Cuza
rugamintilor si argumentarilor noastre, a refuzat. Discutia avuta cu
nu s-a învrednicit), nici Generalul Macridescu, nici prof. Gavanescul,
acest prilej e bine sa n-o mai redau.
nici prof. Traian Braileanu, nici prof. Catuneanu, nici Dr. Vasiliu, nici
prof. Cârlan, nici preotul Mota etc.
Am plecat. În sufletele noastre se coborâse pustiul. Tot ce se
ridicase, toata stralucirea de ieri a acestei miscari nu venise ca un
dar al norocului. Totul crescuse din lupta purtata, pas cu pas, si În aceeasi noapte si în aceeasi condica, am redactat o scrisoare
metru cu metru. Îngramadisem hotarâri grele peste hotarâri, catre profesorul Cuza si alta catre Profesorul Sumuleanu. A doua zi
înfruntasem primejdii peste primejdii, riscuri peste riscuri, dureri fizice la 10 dimineata, ne-am adunat toti "Vacarestenii", si am plecat la
si morale, care de care mai sfredelitoare, sanatate din sanatatea profesorul Cuza, acasa, în str. Corescu No. 3.
noastra, sânge din sângele nostru, lupta si jertfa cu fiecare zi.
Dupa atâtia ani de lupte si grele încercari, mergeam acum sa ne
Acum totul se prefacea în scrum. luam ramas bun de la profesorul Cuza si sa-i cerem sa ne dezlege
de juramintele pe care le-am depus.

Profesorul Cuza ne-a primit în aceeasi camera în care ma botezase

pe mine cu 28 ani în urma.

Aici el, stând în picioare de o parte a biroului, iar noi de cealalta

parte, i-am citit urmatoarea scrisoare:

"Domnule Profesor,

LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL

Am venit acum pentru cea din urma data la Dvs. ca sa ne luam
ramas bun si sa va rugam sa ne dezlegati de toate juramintele
În fata situatiei de mai sus, m-am hotarât sa nu merg nici cu o depuse.
tabara, nici cu cealalta. Nici sa ma resemnez, ci sa încep
organizarea tineretului pe raspunderea mea, dupa sufletul si capul
meu si sa continui lupta iar nu sa capitulez. Pe calea care mergeti acum, noi nu va mai putem urma, deoarece
nu mai credem într-însa. A merge fara credinta nu putem, deoarece,
noua, credinta ne-a dat tot avântul în lupta.
În mijlocul acestor framântari si ceasuri de rascruce ne-am adus
aminte de icoana care ne-a ocrotit în închisoarea Vacaresti.
Rugându-va sa ne dezlegati de juraminte, noi ramânem sa luptam
singuri, dupa cum ne va conduce mintea si inima noastra.
Ne-am hotarât sa strângem rândurile si sa continuam lupta sub
protectia Sfintei Icoane. În acest scop, ea a fost adusa la caminul
nostru din Iasi, din altarul bisericii Sfântul Spiridon, unde o lasasem Profesorul Cuza ne-a vorbit apoi în felul urmator:
cu trei ani în urma.
" Dragii mei, va dezleg de juramintele pe care le-ati depus si va
La aceste gânduri, grupul "Vacaresti" s-a alaturat imediat. Peste sfatuiesc, ca mergând în viata, de acum înainte singuri, sa nu cumva
câteva zile am convocat la Iasi pentru Vineri 24 iunie 1927, ora zece sa faceti greseli. Pentru ca, mai ales în politica, greselile se platesc
seara, în camera mea din str. Florilor No.20, pe Vacaresteni si pe scump. Iata, aveti în fata greselile pe care le-a facut în politica Petre
putinii studenti care mai ramasesera legati de noi. Carp si care i-au fost fatale.

Intr-o condica, cu câteva minute înainte, scrisesem urmatorul ordin Eu, din partea mea, va doresc tot binele în viata. Dupa aceasta ne-a
de zi, numerotat cu No.1: întins mâna si am plecat.

"Astazi, Vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ioan Botezatorul), ora zece seara, *
se înfiinteaza: "LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL", sub
conducerea mea. Sa vina în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Sa Asa am crezut noi ca este corect sa procedam si ca aceasta este
ramâna în afara cel ce are îndoieli. calea de onoare pe care ne obliga sa mergem numele nostru de
luptatori.
"Fixez ca sef al garzii de la Icoana pe Radu Mironovici."
De acolo am trecut la profesorul Sumuleanu, în str. Saulescu si i-am
Aceasta prima sedinta a durat un minut, adica atât cât am citit ordinul citit si lui o alta scrisoare, cam în aceeasi termeni, prin care anuntam
de mai sus, dupa care cei prezenti s-au retras, ramânând ca sa pe "Statutari", ca nu-i putem nici pe ei urma si întelegem sa ne croim
cugete daca se simt destul de hotarâti si tari sufleteste, pentru a pasi de acuma: calea noastra.
într-o asemenea organizatie, unde nu era nici un program, singurul
program fiind viata mea de lupte de pâna atunci si a camarazilor mei ***
de închisoare. Chiar si pentru cei din grupul "Vacaresti" am lasat timp
de gândire si de cercetare a constiintei lor, pentru a vedea daca nu
au vreo îndoiala sau rezerva deoarece pasind aici vor trebui toata Plecând si de la el, am simtit în inimi singuratatea pe lume. Acum
viata lor sa mearga înainte fara nici o sovaire. eram singuri ca într-un pustiu si va trebui sa ne taiem, prin propriile
noastre puteri, drum în viata.

Intima noastra stare sufleteasca din care s-a nascut Legiunea a fost
aceasta: nu ne interesa daca vom birui, daca vom cadea înfrânti sau Ne-am strâns si mai mult în jurul icoanei. Si cu cât greutatile ne vor
daca vom muri. Scopul nostru era altul: de a merge înainte, uniti. asalta si loviturile lumii vor curge mai grele peste noi, cu atât vom sta
Mergând împreuna, uniti, cu Dumnezeu înainte si cu dreptatea mai mult sub scutul Sfântului Arhanghel Mihail si la umbra sabiei lui.
neamului românesc, orice soarta ne-ar fi daruita, înfrângerea sau El nu mai era pentru noi o fotografie pe o icoana, ci îl simteam viu.
moartea, ea va fi binecuvântata si va da roade pentru neamul nostru. Acolo la icoana, faceam de garda cu schimbul, zi si noapte, cu
Sunt înfrângeri si sunt morti care trezesc un neam la viata, dupa cum candela aprinsa.
sunt si biruinte dintre acelea care-l adorm, spunea profesorul Iorga,
odata.

***
 Daca nu aveam, asa dar, nici bani, nici programe, aveam în schimb
pe Dumnezeu în suflete si el ne insufla puterea nebiruita a credintei.

MATERIA

Când ne-am adunat de la camin cu totii, noi cinci si înca vreo zece
studenti din anul I si II si când am voit sa scriem câteva scrisori, ÎN CONTRA MISELIEI
vestind hotarârea noastra d-lui Hristache Solomon si altora, abia
atunci ne-am dat seama cât suntem de saraci, pentru ca toti la un loc
Aparitia noastra a fost salutata cu un uragan de ura si de ironii. Cele
nu aveam bani nici macar cât ne trebuiau pentru plicuri si marci.
doua tabere ale Ligii au rupt raporturile cu noi. Studentii de la Iasi ne-
Pâna atunci ne duceam, de câte ori aveam nevoie, la batrâni si
au parasit toti, iar atacurile "Cuzistilor", date pâna acum împotriva
ceream. De acum înainte nu mai avem de unde cere. Sa pornesti la
"Statutarilor", se vor îndrepta de acum si se vor înfige ca niste sageti
o organizatie politica fara nici un ban. Era si o greutate si o
în inimile noastre.
cutezanta. În acest secol, în care materia este atotstapânitoare, în
care nimeni nu porneste la ceva cât de mic fara sa se întrebe mai
întâi "câti bani are", Dumnezeu a vrut sa arate, ca, în lupta si biruinta Nu ne vor durea ranile sagetilor, ci vom ramâne îngroziti de ceea ce
legionara, materia n-a jucat nici un rol. vom descoperi în oameni.

Prin gestul nostru cutezator, ne desolidarizam de o mentalitate În scurt, vom fi rasplatiti si onorati pentru tot ce facusem noi pâna
atotstapânitoare peste veac si peste lume. Ucidem în noi o lume, acum, cu cele mai grele ofense si vom primi peste obraz lovitura
pentru a înalta o alta pâna la cer. Domnia absoluta a materiei era dupa lovitura. Nu vom simti numai ura, dar vom vedea în toata
rasturnata, pentru a fi înlocuita cu domnia spiritului, a valorilor goliciunea lor, lipsa de caracter si incorectitudinea sufleteasca.
morale.
În curând vom deveni "exploatatori ai ideii nationale", în interesul
Nu negam si nu vom nega existenta, rostul, si necesitatea materiei în persoanelor noastre. Nu credeam ca acei ce se bateau acum un an
lume, dar negam si vom nega de-a pururi dreptul stapânirii ei cu pumnii în piept, cerând rasplata pentru pretinsele lor suferinte, vor
absolute. Izbeam, asa dar, într-o mentalitate în care vitelul de aur era avea acum si acest curaj de a ne arunca în fasa ofensa de mai sus.
socotit ca centru si înteles al vietii. Ne-am dat seama ca pe calea În curând se va afla ca ne-am... "vândut jidanilor" si chiar se vor scrie
aceasta, a raporturilor rasturnate, dintre spirit si materie, am fi articole pline de insulte si vor fi tarani care vor crede si oameni care
secatuit în noi orice curaj, orice putere, orice credinta si orice ne vor întoarce spatele. Pe nedrept. Insulte, pe care n-au îndraznit
nadejde. Singura forta morala în începuturile noastre nu am gasit-o niciodata sa ni le adreseze dusmanii, din teama, ni le aruncau acum
decât numai în credinta nestramutata, ca plasându-ne în armonia prietenii, fara teama si fara sa le fie rusine.
originara a vietii - subordonarea materiei spiritului - vom putea
înfrânge adversitatile si vom putea birui în contra puterile satanice,
Daca este adevarat ca noi, care am trecut pe unde am trecut si ale
coalizate în scopul de a ne nimici.
caror trupuri au suferit ce au suferit, am fi în stare de asemenea
infamie, de a ne vinde în grup la inamic, atunci nu ramâne decât sa
se puna dinamita acestui neam si sa fie aruncat în aer. Nu merita sa
mai traiasca un neam care a nascut si a crescut la sânul sau
asemenea copii.

Dar daca nu-i adevarat, cei ce le inventeaza si le colporteaza sunt

niste misei, care seaca încrederea natiei în propriul ei viitor si destin.
Pentru acestia nici o pedeapsa din partea tarii nu este prea mare.

Ce încredere sa mai aiba neamul acesta în biruinta si viitorul lui,

RATIUNEA daca în toiul luptei grele pe care o duce aude ca noi, copiii, pe care
el ne-a ridicat în bratele lui, punându-si în noi nadejdile cele mai
sfinte, l-am vândut.
O alta caracteristica a începutului nostru, în afara de lipsa de bani, a
fost lipsa de program.
Las acele zile numai în amintirea acelor ce le-au trait. Lor,
camarazilor mei de atunci, martori ai acelor ceasuri, le-am spus:
Noi nu am avut nici un program. Si acest fapt va naste desigur un
mare semn de întrebare. Organizatie politica fara nici un program
izvorât din ratiune, din capul unui om sau al mai multora? - Sa n-aveti teama de acesti pigmei, caci cine are asemenea suflet,
nu poate niciodata birui. Pe acestia îi veti vedea odata cazând în
genunchi la picioarele voastre. Sa nu-i iertati. Pentru ca nu vor face-o
Dar nu ne-am legat împreuna cei ce cugetam la fel, ci acei ce
din constiinta pacatului savârsit, ci dintr-o miselie. Iar acum de s-ar
simteam la fel. Nu cei ce aveam acelasi fel de a gândi, ci acei ce
coborî peste noi iadul cu toate duhurile lui necurate, neclintiti pe
aveam aceeasi constructie sufleteasca.
pozitie, îl vom învinge.

Era un semnal ca statuia unei alte zeite - Ratiunea - va fi sfarâmata.

Pâna la acea data vazusem fiara din om. Acum am vazut miselul din
Pe aceea pe care o ridicase lumea în contra lui Dumnezeu, noi, fara
om. Paziti-va pe voi si copiii de azi si de mâine ai neamului
a o arunca si dispretui, vom pune-o acolo unde e locul ei, în slujba lui
românesc si ai oricarui neam din lume, de aceasta racila
Dumnezeu si a rosturilor vietii.
îngrozitoare: miselia.
Toata inteligenta, toata învatatura, toate talentele, toata educatia nu Era nevoie de un echilibru interior pentru a putea rezista. Dragostea
ne vor servi la nimic, daca vom fi misei. dinauntru trebuia sa fie de aceeasi intensitate si forta, cu presiunea
noianului de ura din afara. Viata noastra în acest cuib nu era o viata
oficiala si rece, cu distanta între sef si soldat, cu teatru, cu declaratii
Învatati pe copii vostri sa nu întrebuinteze miselia nici în contra
retorice si ifose de sefie. Cuibul nostru era cald. Raporturile dintre noi
prietenului si nici în contra celui mai mare dusman al lor. Caci nu vor
erau absolut familiare. Cineva nu intra aici ca într-o cazarma rece, ci
învinge, ci vor fi mai mult decât învinsi, vor fi striviti. Nici în contra
ca în casa lui, ca în familia lui. Aici nu venea numai pentru a primi
miselului si a armelor lui miselesti sa nu întrebuinteze miselia, pentru
ordine. Aici gasea o raza de dragoste, un ceas de liniste sufleteasca,
ca de vor învinge, nu va fi decât un schimb de persoane. Miselia va
un cuvânt de încurajare, o mângâiere, un ajutor la nenorocire sau la
ramâne neschimbata. Miselia învinsului va fi înlocuita cu miselia
nevoie.
învingatorului. În esenta, aceeasi miselie va stapâni peste lume.
Întunericul miseliei din lume nu poate fi alungat prin alt întuneric, ci
numai prin lumina pe care o aduce sufletul viteazului, plin de caracter Din partea legionarului nu se cerea atât disciplina, în sens de
si onoare. cazarma, cât buna cuviinta, devotament si zel la lucru.

*** 4. Cântecul. Probabil, nepornind pe drumul ratiunii, cu alcatuire de

programe, discutii contradictorii, argumentari filosofice, conferinte,
singura posibilitate de manifestare a starii noastre launtrice, era
Si totusi, prin acest baraj de ura si de miselie, au venit la noi, din
cântecul. Cântam acele cântece în care simtamintele noastre îsi
prima zi, ca la un liman datator de nadejde: Hristache Solomon, omul
gaseau multumire.
acela de mare cuvânt si de mare onoare, inginerul Clime, inginerul
Blanaru, avocatul Mile Lefter, Andrei C. Ionescu, Alexandru
Ventonic, Dumitru Ifrim, Costachescu, Ion Butnaru, ierodiaconul "Pe o stânca neagra", cântecul lui Stefan cel Mare, a carui melodie,
Isihie Antohie etc. se spune, ca s-a pastrat din timpul lui, din generatie în generatie. Se
spune ca în sunetul acestei melodii intra Stefan triumfator în cetatea
sa de la Suceava, acum 500 de ani. Când îl cântam, simteam traind
Toti distinsi si vechi luptatori în Liga, îmi faceau acum impresia unor
acele vremuri de marire si de glorie româneasca, ne afundam în cinci
naufragiati, al caror vapor se scufundase în largul marii, iar ei soseau
sute de ani de istorie si traiam câteva clipe acolo în contact cu vechii
obositi si turburati pe mica noastra insula, unde vor gasi si liniste
soldati si arcasi ai lui Stefan si însusi cu el.
sufleteasca si încredere în ziua de mâine.

"Ca un glob de aur", cântecul lui Mihai Viteazu. Cântecul lui Avram
Generalul Macridescu ne-a spus:
Iancu; "Sa sune iarasi goarna", cântecul Scolii Militare de Infanterie
de la 1917. "Sculati soldati", compus de Justin Iliesu si de Istrati, pe
- Desi batrân, voi merge cu voi si va voi ajuta, cu o singura conditie: care noi l-am proclamat Imn al Legiunii etc.
sa nu mai întindeti mâna acestor oameni, lipsiti de onoare, pentru ca
aceasta m-ar degusta peste masura si mi-as pierde toate iluziile.
*

Prof. Ion Gavanescul a început sa se intereseze de noi si de ceea ce

Pentru a putea sa cânti, îti trebuie o anumita stare sufleteasca. O
faceam.
armonie în sufletul tau. Cel ce merge sa fure pe cineva, acela nu
poate cânta. Nici cel ce merge sa faca o nedreptate. Nici cel al carui
suflet e ros de patimi si de vrajmasie fata de camaradul sau. Si nici
acela al carui suflet e sterp de credinta.

De aceea, voi, legionari de azi sau de mâine, de câte ori veti avea
nevoie de a va orienta în spiritul legionar, sa va reîntoarceti la aceste
patru linii de început, care stau la baza vietii noastre. Iar cântecul va
va fi un îndreptar. De nu veti putea cânta, sa stiti ca este o boala
care va roade în adâncul fiintei voastre sufletesti sau ca vremea v-a
turnat pacate peste sufletul curat; iar daca nu le veti putea vindeca,
sa va dati de o parte si sa lasati locul vostru, celor ce vor putea
PRIMELE ÎNCEPUTURI DE VIATA LEGIONARA
cânta.

Patru linii brazdeaza mica noastra viata initiala:

Ducându-ne viata pe liniile de mai sus, chiar din primele zile am
început sa actionam. Am fixat sefi, care primeau si dadeau ordine.
1. Credinta în Dumnezeu. Toti credeam în Dumnezeu. Nu era nici un
ateu printre noi. Cu cât eram mai încercuiti si mai singuri, cu atât
N-am pornit prin cine stie ce mari actiuni. În masura în care ni se
preocuparile noastre se ridicau mai mult spre Dumnezeu si spre
puneau problemele în fata, noi le rezolvam.
contactul cu mortii nostri si ai neamului. Aceasta ne dadea o tarie
invincibila si o seninatate luminoasa în fata tuturor loviturilor.
Cea dintâi actiune a fost aranjarea camerei din camin, în care era
icoana Sfântului Arhanghel Mihail. Ne-am varuit-o singuri, am spalat
2. Încrederea în misiunea noastra. Nimanuia nu i se putea servi nici
pe jos. Legionarele au început sa coasa perdelute. Apoi, legionarii au
cel mai mic argument despre posibilitatea victoriei. Eram asa de
scris mai multe maxime strânse de mine. Acestea erau luate, fie din
putini, asa de tineri, asa de saraci, asa de urâti si de urmariti de toata
Sfânta Scriptura, fie din alte scrieri. Cu ele am împodobit peretii.
lumea, încât toate argumentele scoase din starea de fapt pledau
contra unor perspective de biruinta. Totusi mergeam înainte, datorita
numai încrederii în rosturile noastre, o încredere nelimitata în steaua Iata o parte din ele:
noastra si a neamului.
"Dumnezeu care ne poarta cu carul lui de biruinta".
3. Dragostea dintre noi. Unii ne cunosteam mai dinainte, având mari
legaturi sufletesti, altii însa erau copii, studenti în primul sau al doilea
"Cel ce va birui... Eu voi fi Dumnezeul lui".
an, pe care nu-i cunoscusem niciodata. Din cele dintâi zile s-a stabilit
între noi toti o legatura de dragoste ca si cum am fi fost din aceeasi
familie si ne-am fi cunoscut de mici copii. "Cel ce n-are sabie sa-si vânda haina si sa-si cumpere".
"Luptati cu vitejie pentru credinta". - Sa mergem sa cucerim România! Plecati prin sate si strigati:

"Feriti-va de poftele carnii, care omoara sufletul" - S-a facut o noua organizatie politica, înscrieti-va cu totii într-însa.

"Fiti treji". N-am facut un nou program politic, pe lânga celelalte zece existente
în România, toate "perfecte" în constiinta autorilor si partizanilor lor,
si nu am trimis pe legionari cu el sa-l fluture prin sate, chemând
"Nu alunga eroul din tine".
oamenii sa se alature acestuia pentru a salva tara.

"Frati la bine... si la rau".

Si din acest punct de vedere ne vom deosebi fundamental de toate
celelalte organizatii politice, plus cuzismul. Toti cred ca tara moare
"Cine stie sa moara, nu va fi rob niciodata". din lipsa de programe bune. Si de aceea îsi alcatuiesc câte un
program perfect închegat si pleaca cu el sa adune oameni. De aceea
toata lumea întreaba:
"Astept învierea Patriei mele si nimicirea cetelor de vânzatori" etc.

- Ce program ai?
În timp de o saptamâna, sediul nostru era aranjat.

Tara aceasta piere din lipsa de oameni, nu din lipsa de programe.

O a doua masura a fost de alta natura: atitudinea noastra fata de Aceasta este parerea noastra. Ca deci, nu programe trebuie sa
atacurile din afara. cream, ci oameni, oameni noi. Pentru ca asa cum sunt astazi,
oamenii crescuti de politicianism si infectati de influenta iudaica, vor
Nu raspundeam. Era ceva greu pentru toti. Ni se sfâsia fiinta noastra compromite cele mai stralucite programe.
morala. Era însa timpul eroismului rabdarii.
Acest fel de om, care traieste astazi în politica româneasca l-am mai
O alta masura: nimeni nu va cauta sa convinga pe cineva pentru a-l întâlnit în istorie. Sub domnia lui au murit natiuni si s-au darâmat
determina sa se faca legionar. Obisnuita tragere de mâneca si state.
pescuire de membri, nu mi-au placut niciodata. Sistemul este si a
ramas contrar, pâna în ziua de astazi, spiritului legionar. Noi ne vom Cel mai mare rau pe care ni l-au facut jidanii si politicianismul, cea
fixa punctul de vedere si atât. Cine va voi, va veni. Si va intra, daca mai mare primejdie nationala la care ne-au expus acestia, nu sta nici
va fi primit. în acapararea bogatiilor solului si subsolului românesc, nici chiar în
tragica desfiintare a clasei de mijloc românesti, nici în numarul mare
Dar cine venea? Veneau oameni de aceeasi esenta sufleteasca cu al lor în scoli, profesiuni libere etc., si nici chiar în influenta pe care o
noi. Multi? Foarte putini. La Iasi, dupa un an eram cu doi sau trei, exercita asupra vietii noastre politice, desi fiecare în parte sunt
mai multi decât în prima zi. Din tara însa, erau mai multi si se primejdii de moarte pentru neam. Cea mai mare primejdie nationala
înscriau în masura în care se afla de existenta noastra. sta în aceea de a ne fi diformat, de a ne fi desfigurat structura
noastra rasiala daco-romana, dând nastere acestui tip de om, creând
aceasta cazatura, aceasta stârpitura morala: politicianul care nu mai
Toti acei care veneau la noi aveau doua linii distincte care le puteai are nimic cu nobletea rasei noastre; care ne dezonoreaza si ne
vedea clar: omoara.

1. O mare corectitudine sufleteasca. Daca acest tip de om va continua sa mai conduca aceasta tara,
neamul românesc va închide ochii pentru totdeauna si România se
2. Lipsa de interes personal. La noi nu se putea câstiga nimic. Nici o va prabusi, cu toate stralucitele programe cu care "smecheria"
perspectiva surâzatoare nu se deschidea. Aici toti, nu aveau decât degeneratului va sti sa unga ochii multimilor nenorocite. Dintre toate
de dat: suflet, avere, viata, capacitate de dragoste si încredere. relele pe care ni le-a adus invazia jidaneasca, acesta este cel mai
îngrozitor!
Chiar daca se strecura vreun incorect sau vreun interesat, nu putea
ramâne printre noi. Nu-si gasea mediul prielnic aici. Iesea automat. ***
Peste o luna, un an, doi sau trei, retragându-se, dezertând sau
tradând. Toate popoarele cu care am venit în contact si ne-am luptat noi,
Românii, de la navalirea barbarilor si pâna astazi, ne-au atacat pe
linie materiala, fizica si politica, lasându-ne intacta fiinta morala din
care, mai devreme sau mai târziu, a izbucnit biruinta noastra,
sfarâmarea jugului strain. Chiar daca s-au asezat în numar mare
peste noi, chiar daca ne-au luat toate bogatiile, chiar daca ne-au
stapânit politiceste.

Este pentru prima data în istoria noastra, si de aceea ne simtim

dezarmati si cadem învinsi, când Românii se întâlnesc cu un neam,
care nu-i ataca cu sabia, ci cu armele proprii rasei iudaice cu care
izbesc si paralizeaza mai întâi instinctul moral al neamurilor,
împrastiind în mod sistematic toate bolile morale si distrugând astfel
orice posibilitate de reactiune.
PROGRAMUL NOSTRU
De aceea piatra unghiulara de la care porneste Legiunea este omul:
Cuibul acesta de tineri era primul început de viata legionara. Era nu programul politic. Reforma omului, nu reforma programelor
prima piatra din temelie. Trebuia pusa pe pamânt sanatos. politice. "Legiunea Arhanghelul Mihail" va fi, prin urmare, mai mult o
scoala si o oaste decât un partid politic.
De aceea nu am spus:
Poporul român, în aceste zile ale lui, nu are nevoie de un mare om
politic, asa cum gresit se crede, ci de un mare educator si
conducator, care sa biruiasca puterile raului si sa zdrobeasca tagma
celor rai. Pentru aceasta însa, el va trebui sa biruiasca mai întâi raul
din el si din ai lui.

Din aceasta scoala legionara va trebui sa iasa un om nou, un om cu

calitati de erou. Un urias în mijlocul istoriei noastre, care sa lupte si
sa biruiasca împotriva tuturor dusmanilor Patriei, lupta sa si biruinta
sa trebuind sa se prelungeasca si dincolo, asupra inamicilor nevazuti
PRIVELISTI DIN VIATA PUBLICA ROMÂNEASCA
asupra puterilor raului. Tot ce-si poate imagina mintea noastra mai
frumos ca suflet, tot ce poate rodi rasa noastra mai mândru, mai
înalt, mai drept, mai puternic, mai întelept, mai curat, mai muncitor si În cele ce urmeaza înfatisez în câteva linii aspectul general al vietii
mai viteaz, iata ce trebuie sa ne dea scoala legionara! Un om, în noastre publice în mijlocul si în contra careia se înfiripa organizatia
care sa fie dezvoltate, pâna la maximum, toate posibilitatile de marire "Arhanghelul Mihail".
omeneasca ce se afla sadite de Dumnezeu în sângele neamului
nostru.
Guvernul Averescu cazuse de vreo luna. La 7 iulie 1927 au venit
liberalii. Au facut alegeri noi. Ca de obicei guvernul a avut majoritate.
Acest erou iesit din scoala legionara, va sti sa faca si programe, va Totusi el avea de înfrânt, prin orice mijloace, marele curent popular
sti sa rezolve si problema jidaneasca, va sti sa dea si o buna nascut în jurul Partidului national-taranesc. Biata masa a poporului
organizare statului, va sti sa convinga si pe ceilalti Români; iar daca român alerga de la partid la partid, de la promisiune la promisiune,
nu, va sti sa învinga, caci pentru aceasta este erou. legându-si de fiecare, cu credinta ei seculara, cele mai curate
nadejdi, dar întorcându-se înselata si amarâta, cu toate sperantele
zdrobite, când de la unul, când de la altul. Aceasta, pâna când va
Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al dreptatii; cu puterile
întelege odata, ca a intrat în mâna unor cete puse pe câstig si pe
lui Dumnezeu înfipte în suflet, va duce neamul nostru pe caile maririi
prada.
lui.

Erau trei partide mai mari: liberal, averescan si national taranesc. Pe

***
lânga ele si altele mai mici.

Un nou partid politic, fie el chiar cuzist, nu poate sa dea decât cel
În fond, nu exista între ele nici o deosebire. Numai formele si
mult un nou guvern si o noua guvernare; o scoala legionara însa,
interesele personale le deosebeau. Acelasi lucru sub alte forme. Nu
poate sa dea tarii acesteia un mare tip de român. Poate sa iasa din
aveau nici macar justificarea unor pareri deosebite.
ea ceva mare, cum n-a mai fost, care sa frânga în doua întreaga
noastra istorie, si sa puna temeliile începutului unei alte istorii
românesti, la care acest popor are dreptul, datorita suferintelor si Singurul lor mobil sufletesc adevarat era: religia interesului personal,
rabdarii lui milenare, precum si curateniei si nobletei sale sufletesti, pe deasupra oricaror dureri ale tarii si a oricaror interese ale
caci este, poate, singurul popor din lume, care, în toata istoria sa, n-a neamului.
cunoscut pacatul robirii, încalcarii, sau nedreptatirii altor popoare.
De aceea spectacolul luptelor politice era dezgustator. Fuga dupa
*** bani, dupa situatii personale, dupa avere si placeri, dupa prada,
dadea un aspect de dusmanie neasemuita, acestor lupte. Partidele
apareau ca adevarate cete organizate care se învrajbeau, se
Vom crea un mediu sufletesc, un mediu moral în care sa se nasca si
mâncau si se luptau unele cu altele pentru prada.
din care sa se hraneasca si sa creasca omul erou.

Numai lupta pentru neam sau pentru orice ideal, care depaseste
Mediul acesta trebuie izolat de restul lumii prin întarituri sufletesti cât
interesul, egoismul si poftele personale, este blânda, cuviincioasa,
mai înalte. Trebuie aparat de toate vânturile patimilor, care
nobila si fara dezlantuire oarba de patimi. În ea poate fi pasiune, dar
înmormânteaza natiunile si ucid indivizii.
nu patima oarba si josnica.

Dupa ce legionarul se va fi dezvoltat într-un astfel de mediu, în cuib,

Aspectul de vrajmasie si de josnicie al acestor lupte putea fi o
în tabara de munca, în însati organizatia si în familia legionara, va fi
dovada suficienta, ca ele nu se dadeau în lumea unui ideal înalt si
trimis în mijlocul lumii: sa traiasca, pentru a învata sa fie corect; sa
sfânt si nici în aceea a principiilor, ci în adâncul cel mai trist al celor
lupte, pentru a se învata viteaz si tare; sa munceasca, pentru a se
mai nerusinate interese personale.
învata muncitor, iubitor de toti cei ce muncesc; sa sufere, pentru a se
oteli; sa se jertfeasca, pentru a se deprinde cu depasirea propriei lui
persoane, slujindu-si neamul. Lumea politicienilor traieste în lux si în petreceri scandaloase, în
imoralitatea cea mai dezgustatoare, pe spinarea unei tari din ce în ce
mai demoralizata. Cine sa se mai ocupe de nevoile ei?
Oriunde se va duce, va crea un mediu nou de aceeasi natura. Va fi
un exemplu. Va face alti legionari. Si lumea, în cautarea unor zile
mai bune, îl va urma. Politicienii acestia cu familiile si cu agentii lor, au nevoie de bani.
Bani pentru petrecere, bani pentru a-si întretine clientela politica,
bani pentru voturi, bani pentru cumpararea de constiinte omenesti.
Cei nou veniti vor trebui sa traiasca în respectul acelorasi norme de
Rând pe rând, cetele lor se vor napusti si vor spolia tara. Aceasta va
viata legionara.
însemna, în ultima analiza, guvernarea ei, opera de guvernare. Vor
secatui bugetele statului, ale prefecturilor, primariilor.
Toti la un loc, în aceeasi oaste, vor fi o forta, care va lupta si va birui.
Aceasta va fi "Legiunea Arhanghelul Mihail".
Se vor înfige ca niste capusi în consiliile de administratie ale tuturor
întreprinderilor, de unde vor încasa tantieme, de zeci de milioane,
fara nici o munca, din sudoarea si din sângele muncitorului istovit.
Vor fi încadrati în consiliile bancherilor jidani, de unde vor primi Dar adica vom fi scosi în afara de lege? Daca aceste hidre îsi vor da
jetoane, de alte milioane si zeci de milioane, ca pret al vânzarii lor de seama de ceea ce pregatim noi, ele ne vor ridica în cale toate
neam. obstacolele si vor încerca sa ne striveasca.

Vor da nastere la afaceri scandaloase care vor îngrozi lumea. Ochii lor stau atintiti asupra noastra. Ei pot sa ne provoace. Am mai
Coruptia se va întinde în viata publica a tarii ca o plaga, de la cel mai pornit odata tacuti si linistiti la Ungheni si am fost provocati si dusi
umil slujbas si pâna la ministri. Se vor vinde oricui. Oricine va avea apoi pâna în marginea prapastiei cu toate planurile noastre.
bani, va putea sa-i cumpere pe acesti monstri si prin ei tara întreaga.
Ce vom face daca ne vor provoca? Vom scoate din nou pistoalele si
De aceea, când tara stoarsa nu va mai putea sa le dea bani, vor vom trage pentru ca sa ne putrezeasca oasele în închisori si
ceda consortiilor de bancheri straini, rând pe rând, bogatiile planurile noastre sa se sfarme? În fata acestor perspective ce ni se
pamântului si cu ele si independenta noastra nationala. deschideau, ne-a încoltit în minte gândul retragerii în munti. Acolo
unde Românul a primit lupta cu toate puhoaiele dusmane. Muntele e
demult legat de noi, de viata noastra. El ne cunoaste. Decât sa ni se
O adevarata pletora de oameni de afaceri se va întinde ca o pânza
usuce trupurile si sa ne sece sângele din vine, în închisorile urâte si
peste toata România, care nu vor mai munci, care nu vor mai
triste, mai bine sa ne terminam viata murind cu totii în munti, pentru
produce nimic, ci vor suge vlaga tarii.
credinta noastra.

Acesta este politicianismul.

Respingeam, asa dar, umilinta de a ne vedea din nou în lanturi.

Jos, se vor întinde: mizeria, demoralizarea si deznadejdea. Vor muri

Vom ataca de acolo, coborând, în toate viesparele jidanesti. Sus,
copiii cu zecile de mii, secerati de boli si de mizerii, slabindu-se astfel
vom apara viata copacilor si muntii de pustiire. Jos, vom împrastia
puterea de rezistenta a neamului în lupta pe care o duce singur în
moarte si mila.
contra poporului jidanesc organizat si sustinut de politicianismul
înstrainat si de tot aparatul de stat.
Vor trimite sa ne prinda si sa ne omoare. Vom fugi; ne vom ascunde;
vom lupta; iar la urma, vom fi desigur, rapusi. Caci noi vom fi putini,
Cei câtiva oameni politici cinstiti, câteva zeci, poate chiar conducatori
urmariti de batalioane si de regimente românesti. Atunci vom primi
de partide, nu vor mai putea face nimic. Vor fi niste biete marionete
moartea. Sângele nostru al tuturora va curge.
în mâna presei jidanesti, a bancherilor jidani sau straini si a propriilor
lor politicieni.
Acest moment va fi cel mai mare discurs al nostru adresat neamului
românesc si cel din urma.
Aceasta batjocura, aceasta demoralizare, aceasta infectie, va fi
sustinuta, pas cu pas, de toata falanga jidaneasca, interesata la
distrugerea noastra, pentru a ne lua locul în aceasta tara si a ne fura **
bogatiile. Prin presa ei, care a uzurpat rolul presei românesti, prin
sute de fituici imunde, printr-o literatura atee si imorala, prin
Am chemat pe Mota, Gârneata, Corneliu Georgescu si Radu
cinematografe si teatre provocatoare la desfrâu, prin banci, Jidanii au
Mironovici, si le-am împartasit aceste gânduri. Trebuia sa ne gândim
devenit stapâni în tara noastra.
si la zile bune si la zile rele. Trebuia sa avem solutii si sa fim pregatiti
pentru toate. Nimic nu trebuia sa ne surprinda. Vom merge pe linia
Cine sa se opuna? Astazi când ei sunt pregatitorii dezastrului si legilor tarii, neprovocând, ocolind orice provocare, neraspunzând la
aparitia lor e semnalul mortii noastre nationale, cine sa le apara în nici o provocare. Când însa nu vom mai putea suferi, sau când
fata? piedici de netrecut ni se vor pune în cale, drumul nostru va trebui sa
fie spre munte. Nu e bine sa încercam rascoale de mase, caci astazi
ar fi macinate cu tunul si ar fi sa împrastiem numai nenorocire si jale.
***
Trebuie, din contra, sa lucram singuri, în numar restrâns si numai pe
a noastra întreaga raspundere.
Miscarea nationala zacea acum la pamânt.
Toti au cazut de acord.
În alegerile acestea, Liga scazuse cu 70.000 voturi, neîntrunind
decât 50.000, sub 2% pe tara. Din 10 parlamentari, câti avea ieri, azi
- Nu se poate - spuneau ei - ca sângele nostru, a douazeci de tineri,
nu mai avea nici unul.
sa nu rascumpere pacatele neamului acestuia. Nu se poate ca
aceasta jertfa a noastra sa nu fie înteleasa de Români, sa nu le
Va trebui sa vina o zi, când legionarul va sti sa stea fata cu acest cutremure sufletul si constiintele si sa nu fie un punct de pornire, un
monstru, si sa se încinga cu el la lupta pe viata si pe moarte. Singur, punct de înviere a lumii românesti.
el.
Moartea noastra, în modul acesta, ar putea aduce acestui neam mai
mult bine, decât toate sfortarile zadarnicite ale vietii noastre întregi.
Dar nici politicienii, care ne vor omorî, nu vor ramâne nepedepsiti.

Mai sunt altii din rândurile noastre care ne vor razbuna. Neputând
învinge în viata fiind, vom învinge murind.

Am trait, asadar, cu gândul si cu hotarârea mortii. Aveam solutia

sigura a biruintei pentru orice împrejurari. Ea ne dadea liniste, ea ne
dadea tarie. Ea ne va face sa zâmbim în fata oricarui vrajmas si a
GÂNDURI ÎN FATA ACESTEI LUMI oricaror încercari de distrugere.

Numarul nostru mic, fata de forta uriasa a acestor puteri

atotstapânitoare, ne facea sa ne punem adeseori întrebari ca
acestea:
 Dedesubt, harta pamântului românesc în care se arata, prin puncte
înnegrite, masura invaziei jidanesti.

ETAPELE DE DEZVOLTARE A LEGIUNII

La 24 iunie, ne nascusem. Câteva zile mai târziu, ne-am facut sediu.

Acum simteam nevoia unei foi. Pentru a ne largi mediul de influenta, CONTINUTUL PRIMULUI NUMAR
pentru a ne formula în ea normele de viata si pentru a ne dirija
actiunile.
Cel dintâi articol întitulat "Pamântul Stramosesc", se ocupa de
situatia miscarii nationale dupa conflictul din Liga si cauta sa justifice
Ce nume sa-i dam? "Generatia noua". Nu mi-a placut. E o definitie. linia noastra. El se termina cu îndemnul: "Fata la dusman". E iscalit
Ne defineste pe noi fata de alta generatie. Dar nu-i suficient. de: Corneliu Z. Codreanu, Ion Mota, Ilie Gârneata, Corneliu
Georgescu si Radu Mironovici.
"Pamântul Stramosesc". Acesta sa fie.
Al doilea articol e iscalit de mine. Are titlul : "E ceasul vostru, veniti".
E o continuare a gândurilor din primul articol.
El ne înfige în pamântul tarii. În pamântul în care ne dorm stramosii.
Pamântul care trebuie aparat. Acest titlu ne coboara în adânc, în
lumi nedefinite. El va fi mai mult decât o definitie, va fi o chemare Al treilea, e iscalit de Ion Sava, un tânar luptator de talent, fost în
permanenta. Chemarea la lupta. Apelul la vitejie. Rascolirea multe lupte din miscarea studenteasca, alaturat grupului nostru fara
calitatilor razboinice ale rasei noastre. a fi devenit legionar. Titlul: "Rezultatul alegerilor".

Pe lânga cele aratate cu câteva pagini în urma, titlul acesta Urmeaza apoi câteva cuvinte pline de durere pentru Regele
brazdeaza înca o linie în structura sufleteasca a legionarului: vitejia. Ferdinand care se stinsese în acele zile. Deasupra fotografiei cernite
Fara aceasta un om este incomplet. Pentru ca, daca ar fi numai e titlul: Regele nostru".
drept, corect, iubitor, credincios, muncitor si n-ar avea calitati
vitejesti, cu ajutorul carora sa se lupte împotriva vrajmasilor nedrepti,
Urmeaza articolul lui Mota: La icoana
necredinciosi, neiubitori si incorecti, ar muri înghitit de acestia.

"De la Icoana si Altar am pornit, apoi am ratacit o bucata de vreme

Iata-ne acum si cu granitele miscarii noastre fixate. Cu un capat înfipt
purtati de valurile omenesti si n-am ajuns la nici un mal, cu toata
în pamântul tarii si cu celalalt în cer: Arhanghelul Mihail si Pamântul
curatenia impulsurilor noastre. Acum cu sufletul greu, razletiti,
stramosesc.
sfârtecati, ne strângem la adapost, la singura caldura si alinare, tarie
si reconfortare a noastra, readucatoare de puteri, la picioarele lui
Dar o foaie costa bani si noi nu aveam. Ce facem? Sa scriem Isus, în pragul orbitoarei straluciri a cerului, la Icoana. Noi nu facem
parintelui Mota, sa ne-o scoata pe credit în vechea tipografia si n-am facut politica, o singura zi în viata noastra. Noi avem o
"Libertatii" de la Orastie. Raspunsul ne-a sosit afirmativ. Parintele ne religie, noi suntem robii unei credinte. În focul ei ne consumam si în
va scoate foaia, iar noi urmând s-o platim din abonamente si întregime stapâniti de ea, o slujim pâna la ultima putere. Pentru noi
vânzare. nu exista înfrângere si dezarmare, caci forta, ale carei unelte vrem
noi sa fim, e etern invincibila.
La 1 august 1927, a aparut No.1 din "Pamântul Stramosesc". În
format de revista, cu aparitie bilunara, având pe coperta, la mijloc Nu putem discuta deocamdata în amanunte cauzele prabusirii
icoana Sfântului Arhanghel Mihail. În partea stânga a icoanei erau sistemului de pâna acum. Sa fie spus doar atât, în aceste clipe de
scrise urmatoarele cuvinte ce se afla pe icoana Sfântului Arhanghel zamislire noua, sa fie clar si hotarât, spre a imprima caracterele
Mihail din Biserica Încoronarii de la Alba-Iulia: noului sistem nascând:

"Spre inimile cele necurate care vin întru preacurata casa a lui "Lumina din lumina............"
Dumnezeu, fara mila întind sabia mea".
Articolul urmeaza vorbind de organizarea noua si termina cu
Iar în partea dreapta, o strofa din poezia lui Cosbuc: "Decebal catre manifestarea credintei în biruinta.
Popor":
***
"Din Zei de-am fi scoborâtori,
Dintr-un articol al lui Corneliu Georgescu, din Nr.2:
C-o moarte tot suntem datori
APRINDETI FACLIA CREDINTEI!
Tot una e dac-ai murit
"Se spune în istoriile vechi ca odinioara Zeii au lovit cu o grea
Flacau sau mos îngârbovit încercare antica Elada, pentru pacatele ei. Dinspre pustiurile Asiei
osti grele, însutit de tari s-au napustit ca vijelia, pe plaiurile tarii,
pustiindu-i câmpiile, darâmându-i orasele, stricându-i altarele si
Dar nu-i totuna Leu sa mori
farâmându-i ostirile viteze, dar prea mici la numar pentru ca sa se
poata opune cu succes. Ne mai având nici o împotrivire învingatorii
Ori câne înlantuit!" Mezi, au patruns pâna în inima Greciei, la Delfi, acolo unde era
templul cel mai vestit al lui Apollon. Tremurau preotii templului de "Deci jidanii care se bucura azi, crezând ca a sosit ceasul stapânirii
teama ca în curând dusmanii vor ajunge sa pângareasca altarul lor, sa afle ca în tara aceasta exista un colt, unde, la orice ceas din zi
sfânt. Singur preotul cel mare nu se temea si plin de încredere în si din noapte, o garda vegheaza cu fata la dusman.
puterea divina a spus catre tovarasii sai: "Nu aveti teama, zeul nu
are nevoie de osti, ne apara singur!"
Numarul se termina cu câteva informatii si cu articolul inginerului
Gheorghe Clime, fostul vice-presedinte al L.A.N.C. din Moldova:
"Si s-a pornit preotul cel mare împreuna cu toti ceilalti preoti pe ruga, "VISURI, NADEJDI, REALITATE", din care extrag partea finala:
si ruga lor a savârsit minuni. De cum s-au apropiat încrezatoarele
osti ale Persilor, de o azvârlitura de piatra de templu, muntele
...Ce ne trebuie spre ajungerea acestui tel?
Parnasului s-a cutremurat si si-a rostogolit cu tunet grozav stâncile-i
uruitoare spre dusmani, strivindu-i. Trasnetele cazute din senin au
venit sa împlineasca ruina si din falnica oaste de adineaori, abia au ... Armata luptatoare, condusa de comandant priceput, înconjurat de
mai ramas câtiva vestitori ai minunii ceresti. ajutoare devotate. În aceasta chestiune în ce ma priveste, desi cu
mult mai în vârsta, urmez grupul de actiune al tânarului Corneliu
Z.Codreanu, Ion I. Mota...
Luptatori! Aprindeti din nou în suflete faclia credintei ca biruinta si
izbânda va fi a noastra."
Desigur, trebuie contributia multora, a tuturor ce astazi stau razletiti
în tabere demoralizate.
***

În aceasta privinta, daca exista cineva, în vreun colt al României,

Apoi o scrisoare a lui Radu Mironovici, catre un frate de la sat, pe
care sa fi început înscrierea în vreo lista de subscriptie, autorizata
care vazându-l descurajat îi spune:
sau nu, sa ma înscrie în vreo lista de subscriptie, autorizata sau nu,
sa ma înscrie si pe mine cu ceea ce pot da: "viata".
"Sa fim amarâti, îndurerati, avem dreptul, dar un singur drept n-
avem, acela de a pierde curajul si de a lasa arma jos".
"PAMÂNTUL STRAMOSESC" No.2

Apoi îi explica dezbinarea din Liga si înfiintarea Legiunii, astfel:

A aparut la 115 August. În primul articol, întitulat "Legiunea
Arhanghelului Mihail", încerc eu sa formulez, prin câteva cuvinte cele
"Casa noastra, pe care am zidit-o toti cu truda si care ne da adapost, dintâi norme etice de viata legionara, pe care noi sa le respectam cu
a ars.... severitate, sa le afirmam si în jurul carora sa se adune toti cei ce le
pretuiesc. Oricine va veni si oricine va creste în mijlocul nostru va
trebui sa creasca în respectarea lor.
Astazi au mai ramas niste ziduri negre si afumate, ca o dureroasa
amintire a casutei batrânesti.
Desprind din acest articol-statut ideile în ordinea în care le-am scris
atunci.
Ce voiesti tu sa facem acum? Sa ne rasculam împotriva lui
Dumnezeu? Asta nu se poate, caci Domnul ne-a dat, Domnul ne-a
luat, fie numele Domnului binecuvântat. Prima idee: Curatenia sufleteasca.

Sa stam cu mâinile în sân ca sa pierim în mizerie, în frig, în ploi si în A doua : Dezinteresarea în lupta.
vânt? Nu! Ci cu credinta în Dumnezeu sa pornim la lucru si încetul cu
încetul, sa ne cladim o noua casa, care sa fie de doua ori mai
A treia : Avântul.
frumoasa. Iata "Legiunea" la care am pus o întâie piatra de temelie".

A patra (într-o singura fraza): Credinta, munca, ordine, ierarhie,

***
disciplina.

Urmeaza articolul lui Gârneata:

În fraza urmatoare, a cincea idee: Legiunea va stimula energie si
forta morala a neamului fara de care nu poate exista niciodata
NEÎNTELEGEREA DINTRE FRATI - BUCURIA DUSMANULUI biruinta.

"Cu inima plina de durere pun mâna pe condei, sa împartasesc cu A sasea: Dreptate, (Legiunea, scoala a dreptatii si a energiei care s-
altii chinul gândurilor de neliniste ce ne-a cuprins în fata framântarilor o întroneze).
din ultimul timp...
A saptea: Fapta, nu vorba. - Fa! Nu vorbi!
Cearta între frati, neîntelegerea între conducatori, este astazi într-o
stare destul de accentuata ca s-o mai putem ascunde. Urmarile ei
A opta: La capatul acestei scoli sta o Românie noua si învierea mult
vor fi de natura sa descurajeze pe multi, iar descurajarea celor ce-si
asteptata a acestui neam românesc, scopul tuturor sfortarilor,
pusesera cu o farâma de suflet, atâtea nadejdi în aceasta
durerilor si jertfelor pe care le facem.
organizatie, este desigur un pas înapoi, un pas spre înfrângere.

Voiesc sa ma opresc asupra unora dintre ele.

Aceasta este asa de evident, deoarece nicaieri în istorie nu s-a
vazut, ca dezbinarile sa duca la altceva decât la nenorocire, la
dezastru.

Pe drumul pe care ni l-am ales de acum 7 ani, vom sti sa mergem tot
asa de hotarâti. Ciolanele desprinse cu asprimea zilelor de
închisoare si de mizerie, se vor simti foarte bine în transeele de
lupta, pe pozitie, contra dusmanului.
 dragostei practicata de tirani si de jidani cari, necontenit si sistematic
fac apel la sentimentul dragostei altora, pentru ca la adapostul
acestuia sa poata urî si împila nestingheriti.
DEZINTERESAREA ÎN LUPTA

Dragostea aplicata însemneaza pace în suflete, în societate si în

Înfrângerea interesului personal. Aceasta este o alta virtute
lume.
fundamentala a legionarului. Ea sta în opunere completa cu linia
politicianului, al carui singur motor de actiune si lupta este numai:
interesul personal, cu toate derivatele lui degenerate (pofte de Pacea nu mai apare ca o biata expresie a unui echilibru mecanic si
îmbogatire, lux, desfrâu sau trufie). rece între cele doua principii: autoritate si libertate, condamnate la
vesnica razboire, adica la imposibilitate de echilibru.
De aceea, iubiti camarazi, de acum si pâna când va mai viata
legionara, sa stiti ca unde veti vedea aparând, fie în sufletul vreunui Pacea nu ne va da o justitia, ci numai bunatatea si dragostea, pentru
luptator, fie în propriul suflet, rânjetul acestui interes personal, acolo ca justitia e foarte greu sa se realizeze integral si chiar daca s-ar gasi
a încetat de a mai exista Legiunea. Acolo se termina legionarul si un aparat de realizare perfecta a acesteia, este imperfect omul, care,
începe sa-si arate coltii politicianul. neputând-o sesiza si aprecia, va fi un vesnic nemultumit.

Priviti în ochi pe cel ce vine si daca în ochii lui veti simti ca Dragostea este cheia pacii pe care Mântuitorul a aruncat-o tuturor
scânteiaza vreun mic interes personal (fie material, fie ambitie, fie neamurilor din lume. Pâna la sfârsit, ele se vor convinge, dupa ce vor
patima, trufie), sa stiti ca acela nu poate deveni legionar. fi ratacit, cercetat si încercat totul, ca în afara de dragostea pe care
Dumnezeu a sadit-o în sufletele oamenilor, ca o sinteza a tuturor
însusirilor omenesti si trimitându-ne-o prin însusi Mântuitorul Isus
Nici îmbracarea camasii verzi si nici salutul nu sunt de ajuns ca
Hristos, care a pus-o deasupra tuturor virtutilor, nu exista nimic care
cineva sa devina legionar. Nici chiar întelegerea "rationala" a miscarii
sa ne poata da liniste si pace.
legionare. Ci numai conformarea vietii cu normele de viata legionara.
Pentru ca Legiunea nu este numai un sistem logic, o înlantuire de
argumente, ci o "traire". Dupa cum cineva nu este crestin daca Toate celelalte îsi au radacina în dragoste: si credinta si munca si
"cunoaste" si "întelege" Evanghelia, ci numai daca se conformeaza ordinea si disciplina.
normelor de viata afirmate de ea daca o "traieste".
Ce minunat si ce întelept vorbeste Apostolul Pavel:

"Chiar daca as vorbi în limbi omenesti si îngeresti si dragoste nu am,

sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor. Si chiar daca as
avea darul prorociei si as cunoaste toate tainele si toata stiinta, chiar
daca as avea toata credinta asa încât sa mut si muntii, daca
dragoste nu am, nimica nu sunt.

Si chiar de as împarti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca

mi-as da trupul sa fie ars si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la
DISCIPLINA SI DRAGOSTEA nimic.

Toata istoria sociala a omeniri e plina de lupte, având la baza cele Dragostea este îndelung rabdatoare, este plina de bunatate,
doua mari principii care cauta sa-si faca loc unul, în paguba celuilalt: dragostea nu pizmuieste, dragostea nu se lauda, nu se umfla de
Principiul autoritatii si principiul libertatii. mândrie.

Autoritatea a cautat sa se extinda în dauna libertatii. Iar aceasta, la Nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se mânie, nu se
rândul sau, a cautat sa limiteze cât mai mult puterea autoritatii. gândeste la rau.
Aceste doua, fata în fata, nu pot însemna decât conflict.
Nu se bucura de nelegiuiri, ci se bucura de adevar.
A orienta o miscare dupa unul sau celalalt din aceste doua principii,
înseamna a continua linia istorica de turburari si razboire sociala.
Înseamna a continua pe de o parte, linia de tiranie, împilari si Acopere totul, crede totul, nadajduieste totul, sufere totul.
nedreptate, iar pe de alta, linia de razvratire sânge si de permanent
conflict. Dragostea nu va pieri niciodata.

De aceea doresc ca sa atrag atentiunea tuturor legionarilor si în Prorociile se vor sfârsi, limbile vor înceta, cunostinta va avea sfârsit."
special celor mai noi, pentru ca ei dintr-o neîntelegere, sa nu devieze (Corinteni I,13,1-8)
de la linia miscarii. Am observat în multe cazuri ca imediat ce un
legionar a capatat un grad, se pironeste cu toata fiinta lui în
"autoritate", rupându-se de tot ceea ce îl lega de camarazi pâna De aici porneste miscarea noastra. Nu stiu cum sa va îndemn mai
atunci si simtindu-se obligat sa se "impuna", facând uz de mult ca sa cultivati dragostea si cei ce comandati si cei ce stati sub
autoritarism. comanda. Ea va va da posibilitati nebanuite si nesfârsite de
rezolvare a tuturor problemelor grele care vi se vor ivi. Acolo unde nu
este dragoste, nu este viata legionara. Priviti un moment aceasta
Miscarea legionara nu se întemeiaza exclusiv nici pe principiul viata legionara si întelegeti ce ne leaga pe noi, pe toti, unul de altul,
autoritatii si nici pe acela al libertatii. Ea îti are temeliile înfipte în pe cei mari si pe cei mici, pe cei saraci si pe cei bogati, pe cei batrâni
principiul dragostei. În el îsi au radacinile, atât autoritatea, cât si si pe cei tineri.
libertatea.
Dragostea nu desfiinteaza însa obligatia de a fi disciplinat, dupa cum
Dragostea nu poate aduce nici tiranie, nici împilare, nici nedreptate, nu desfiinteaza obligatia de a munci sau pe aceea de a fi ordonat.
nici razvratire sângeroasa, nici razboire sociala. Ea nu poate
însemna niciodata conflict. Exista si o conceptie ipocrita a principiului
Disciplina este o îngradire a noastra, fie pentru a ne conforma unor El întruneste urmatoarele avantaje:
norme etice de viata, fie pentru a ne conforma vointei unui sef.
a) Realizarea rapida a scopului urmarit.
În cazul întâi o practicam pentru a ne urca pe înaltimile vietii, în cazul
al doilea, pentru a obtine succesul în lupta: cu natura sau dusmanii.
b) Educarea actiunii unitare si a efortului disciplinat al tuturor
luptatorilor.
Pot fi o suta de oameni care se iubesc între ei ca fratii. Dar în fata
unei actiuni, e posibil ca fiecare sa aiba câte o parere. O suta de
c) Trezirea constiintei puterilor proprii. Încrederea în sine, încrederea
pareri nu vor birui niciodata. Dragostea singura nu-i va putea face
în puterile sale. Amintirea înfrângerilor economice, în special a
biruitori. Este nevoie de disciplina. Pentru a birui trebuie sa-si
încercarilor nereusite, a aruncat poporul român în resemnare, lipsa
însuseasca toti o singura parere, aceea a celui mai experimentat
de curaj, neîncredere. Va trebui sa-i trezim încrederea în sine, prin
dintre ei, a sefului.
înlocuirea amintirilor dureroase, cu o traditie de biruinta în încercarile
sale.
Disciplina este chezasia biruintei, pentru ca ea asigura unitatea
efortului.
Si în sfârsit, prin stimularea luptatorilor, vom putea obtine o
selectionare a celor cu tragere de inima, cu dor de munca, o elita a
Sunt greutati pe care numai un neam întreg unit, ascultând de o luptatorilor.
singura comanda, le poate birui. Cine este imbecilul, care într-un
asemenea caz, sa refuze de a se grupa cu toti ai lui la un loc,
Am facut prin revista apel la toti prietenii nostri, ca în timpul de la 1
ascultând de aceeasi comanda, pentru motivul ca disciplina i-ar stirbi
septembrie la 15 Octombrie, sa porneasca la ofensiva, pentru a face
din personalitate?
toti împreuna un cât mai mare numar de abonamente.

În asemenea cazuri când neamul îti este amenintat si când firea

În urma apelului lansat, a început o adevarata munca de furnici. La
lucrurilor te îndeamna sa-ti schilodesti trupul, sa-ti pierzi viata, sa-ti
ea au luat parte deopotriva: tineri, batrân, tarani si intelectuali. Unii
sfarmi familia, sa-ti periclitezi viitorul copiilor, sa renunti la tot ce ai pe
au ajuns a face pâna la 45 abonamente (Constantin Ilinoiu).
acest pamânt, pentru a ti-l salva, este cel putin ridicol sa vorbesti
despre "stirbirea personalitatii".
În numarul de la 1 Noiembrie 1927 s-a dat rezultatul acestei prime
batalii. Iata ce scriam atunci:
Disciplina nu înjoseste pentru ca te face biruitor. Si daca biruintele nu
se pot câstiga decât cu jertfa, disciplina este cea mai mica dintre
jertfele pe care un om poate sa le faca pentru victoria neamului sau. "La 15 Octombrie, ora 6 seara, numarul celor abonati a ajuns la
2.586. Legiunea multumeste tuturor celor care s-au ostenit, lucrând
pentru cea dintâi biruinta a ei."
Daca disciplina este o renuntare, o jertfa, ea nu înjoseste pe nimeni.
Pentru ca orice jertfa înalta, nu coboara.
În revista au fost trecuti toti acei care au luat parte la aceasta lupta.
În primul rând s-au adus multumiri parintelui Mota care ne-a facut o
Neamul acesta al nostru având în calea sa uriase greutati de trecut,
frumoasa propaganda prin "Libertatea".
fiecare Român trebuie sa primeasca educatia disciplinei cu draga
inima si cu constiinta ca astfel contribuie la biruinta de mâine.
Dau si aici numele tuturor asa cum au fost publicate în "Pamântul
Stramosesc". Unii din ei n-au devenit legionari, iar altii nu mai sunt
Nu exista biruinta fara unitate. Si nu exista unitate fara disciplina. De
acum printre noi, murind în credinta legionara.
acea neamul nostru va trebui sa condamne si sa considere ca
actiune vrajmasa orice abatere de la scoala disciplinei, ca pe ceva
care-i pericliteaza biruintele si viata. Le dau aici numele pentru ca ei sunt credinciosii din primul moment.
Sunt trecuti în ordinea în care s-au distins:

Maica Pamfilia Ciolac (Varatec), Octav Negut (Focsani), Arhimandrit

Atanasie Popescu (Balti), Ieromonah Ishie Antohi (Neamt), Mihail
Tanasache, Victor Silaghi, Ion Bordeianu, Radu Mironovici, Capitan
V. Tuchel (Ivesti), Constantin Ilinoiu (Iasi), N. Grosu (Botosani), Ion
Minodora (Husi), Grigore Balaci (Movilita-Putna), Andrei C. Ionescu
(Bârlad), Spiru Peceli (Galati), Inginer Mihai Itu (Bucuresti), Inginer
Gh. Clime (Iasi), Ion T. Banea (Sibiu), Ilie Gârneata (Iasi), Totu
Nicolae (Iasi), Coman Alexandru (Gauri-Putna), Decebal Codreanu
(Husi), Mihail Marinescu (Galati), Traian Lelescu (Piatra Neamt),
LUPTA PENTRU MENTINEREA REVISTEI Sebastian Erhan (Câmpulung-Bucovina), N. Tecau (America), Elena
Petcu (Vaslui), Dr. Socrate Divitari (Tecuci), Ion Plesea (Orhei), P.I.
Morariu (Suraia Putna), Nanu Gavril Raileanu (Orhei), Cotiga Traian
Lupta pentru asigurarea revistei este o a doua etapa în dezvoltarea
(Focsani), Maria Mitea (Severin), I. Ciobanita (Belcesti), Carausu
miscarii legionare. Ne având bani, sfortarile noastre au luat aspectul
(Voinesti), Tinistei Neaga (Orhei), Zosim Bardas (Târnava Mare), Ion
unei adevarate batalii. "Batalie" chiar i-a spus din primul moment.
Blanaru (Focsani), Iuliu Stanescu (Mârsani - Dolj), Corneliu
Georgescu (Poiana Sibiului), Fanica Anastasescu (Bucuresti), D.
Am întrebuintat doua sisteme: Ifrim (Iasi), I. Durac (P. Neamt), Pacuraru Gh. (Bucuresti), Prof. Isac
Mocanu (Turda), Marius Popp (Cluj), N. Voinea (Panciu), N.B.
Munceleanu (Roman), Grigorie Berciu (Vama), Corneliu Cristescu
1. Concentrarea tuturor sfortarilor, în acelasi timp, asupra aceluiasi
Basa (Comanesti), Angela Plesoianu (Severin), Emil Eremeiu
obiectiv.
(Nasaud).

2. Stimularea luptatorilor în timpul bataliei, prin citarea lor si prin

***
distinctii acordate.

Acest sistem îl veti întâlni dea lungul întregii vieti legionare.

Din care au luat parte la prima batalie legionara, acum dupa 8 ani, CUM ERA PRIMITA ACTIUNEA NOASTRA
constatam urmatoarele:
Ne-am bucurat din primul ceas de ura iudeo-masonica-politicianista.
Patru ne-au parasit, neputând sa ne înteleaga; ne-au si atacat. Dar erau si oameni care ne primeau în casa lor ca pe o raza de
nadejde.
Opt, dupa un an sau doi, n-au mai dat nici un semn de viata.
Iata câteva scrisori de la cititori, publicate în primele numere din
"Pamântul Stramosesc":
Douazecisidoi au capatat cele mai înalte grade, devenind
comandanti legionari, comandanti ajutori sau senatori.
"Nu voi cauta sa-mi arat în rânduri interminabile bucuria, de aparitia
revistei. O întâmpin însa cu vorba din batrâni: Doamne ajuta-le! Nici
Sapte au devenit legionari si oameni de credinta neclintita, înfruntând
nu voi releva în aceste rânduri faptele din urma, ci zic: La drum
toate prigoanele.
înainte, tot înainte, oamenii cei noi. Traiasca ceata Arhanghelului
Mihail. Ceata celor rai prabuseasca-se în întunericul lui Belzebut.
Optsprezece ne-au ramas prieteni, ajutându-ne pâna astazi.
Arhanghelul Mihail va trebui sa loveasca fara sovaire si fara crutare.
*** Iata principiul actiunii anuntate prin revista Pamântul Stramosesc.

În urma acestei batalii, "Pamântul Stramosesc" a fost asigurat pentru La glasul Arhanghelului nu poate alerga nici Satana nici slujitorii ei.
un an de zile. Dar nici sa-si închipuie ca pot însela prin aparenta. Pentru tradatori
mai mare pedeapsa decât pentru dusmani.
ALTE NUME CARE SE DESPRIND CITIND PRIMELE NUMERE
ALE REVISTEI Nici o îngaduinta, caci nimanui nu-i lipseste maturitatea de a judeca
în ceasul hotarâtor.
Vasile State, comerciant si C. Vasiliu, pensionar (Adjud), Gh. Oprea
(Sân-Nicolaul Mare), Ion Schiopu (Prundul Bârgaului), Avocat Închei rândurile mele cu urarea de a vedea cu un ceas mai devreme
Budescu P. (Banat), Adolf Greiter, Misu Stefanescu, Iosif Dumitru izbânda. Izbânda cea mare.
(cel dintâi abonat al "Pamântului Stramosesc"), Ilie Berlinschi (Igesti-
Bucovina), Dr. Elena Bratu, Mille Lefter (Galati), Ion Demian (Turda),
Colonel Blezu"
Dr. Popescu (Vasliu), Teodorescu Craciun, Augustin Igna, Ivanovici,
Adam Brânzei, Sofron Robota (Dorna), Bacuta Boghiceanu (husi),
fratii Balan (Soveja, C. Gheorghiu Contar, Capitan Siancu, Gh. ***
Postolache, Gheorghe Despa (Dorna), Luchian Cozan (Dorna), Dr.
Crisan, inginer Camil Grossu, Chirulescu Victor, Iordache Nicoara,
"Soarele stralucitor al zvasticii n-a întârziat nici de aceasta data sa
Ion si Alexandru Butnaru, Adriana si Teodora Ieseanu, Vasile Stan,
ne scoata din haos. Din lumina lui binefacatoare ne-a dat spre
profesor Razmerita, Craciunescu (Focsani), Ion Belgea, Gurita
mântuire Legiunea Arhanghelului Mihail. De acum sufletul românesc
Stefaniu, Ghita Antonescu, Pantelimon Statache, Octav Pavelescu
e încalzit iarasi de credinta ca miscarea aceasta sfânta nu va pieri.
(Focsani), Gheorghe Potolea (Beresti), I. Gh. Teodosiu, Margareta
Marcu, Gheorghe Marcu,(Galati), Dan Tarnovschi, Simion Tonea,
inginer Stoicoiu, Colonel Paul Cambureanu, Amos Horatiu Pop Ideea nationala ne va chema la datorie.
(Ludos), Stefan Nicolau, Ileana Constantinescu, Elvira Ionescu,
Marioara Cidimdeleon, Gh.Amancei, Coca Tiron, Iulius Igna, Aristotel
Cei ce nu vor întelege, vor cadea. Sunt alaturi de voi,
Gheorghiu (Rm.-Sarat), D. Bunduc, Valer Danieleanu, Constantin
Ursescu, Vasile Tâmpau, C. Mierla, Octav Danieleanu, Stefan
Mânzat, Colonel Blezu, Eufrosina Ciudin, Cuviosia SA Maica M. I. Lefter, avocat
Zenaida Rachis, Gh. Liga, Ana Dragoi (Galati), profesor Matei
Coriolan.
Presedintele L.A.N.C. Galati"

***
***

Am dat aceste nume întâlnite mai des nu pentru a satisface

curiozitatea cititorilor, ci pentru ca oamenii care ne-au facut bine si cu "Sunteti speranta zilelor noastre de mâine. Viitorul nostru si al
deosebire cei din ceasul întâi, nu trebuiesc uitati niciodata. copiilor nostri, îl punem la picioarele D-voastra.

Din acestia, unii au disparut, iar altii s-au ridicat luptatori, înfruntând Toti asteapta cu nerabdare o organizatie puternica si toti suntem
toate prigoanele pâna în ziua de astazi. dornici de lupta.

Despre unii din ei poate nu voi avea ocazia sa vorbesc în cursul cartii Si când ca spun aceasta nu ca spun numai ceea ce simt eu, dar
si de aceea m-am grabit sa-i trec acum. ceea ce vad la altii destul de numerosi.

C. N. Paduraru

contabil la sat, Ruptura - Roman"

***

"Vad si simt cum încep sa renasca din nou inimile românesti.

Izbânda acum, nu am speranta ci cred ca va fi a noastra.
Ion Banea, student, Vurpar - Sibiu" rugându-va a-mi da un locusor în revista noastra Pamântul
Stramosesc.
***
"Voi scrie sub titlu: noi, românii, suntem pe pragul pieirii, sau nu? Si
pentru ce?
"Tin de a mea datorie de student crestin sa va aduc salutul meu si al
prietenilor mei din Câmpia Jiului, pentru hotarârea si energia ce
dovediti în lupta începuta. Si cine sunt vinovatii?

Iuliu Gh. Stanescu, student" Care e cauza acuzelor?

*** Ce se face si ce trebuie facut?

"Noi românii din comuna Vulcani, care suntem muncitori la Ce trebuie sa stie si sa faca tot românul?
Societatea Petrosani, purtam si astazi jugul în România Mare din
partea functionarilor Societatii, pentru ca toti sunt straini.
V. I. Onofrei, plugar

Eu, cu numele Augustin Igna, sufar de tuberculoza, boala de plamâni

Com. Tungujei, (Vaslui)"
si meserie am avut de miner, dar acum cu boala nu mai pot ca sa
mai lucru sub pamânt, ca nu-mi sufera aerul greu din mine.

Am facut o cerere iscalita de medic ca sa-mi deie ceva de lucru mai

usor, afara, nu în mina, caci înauntru ma prapadesc în câteva
saptamâni. Nu mi-au primit-o. Ma plâng D-voastra, caci nu mai am
cui.

Igna Augustin"

***
DINCOLO DE FORME

"Opriti-mi revista de sub adresa: Axente Poenar, minier, Cârteju de

De altfel, toata revista "Pamântul Stramosesc" e plina de astfel de
Sus (dar noi nu i-am oprit-o).
scrisori: contributie a românilor la crearea Legiunii, care este mai
mult decât o organizatie cu membri, registre si sefi. Este o stare de
Fiindca nu mai am atâtia bani s-o abonez pe cel putin trei luni, iar ca spirit. O unitate de simtire si traire la care contribuim toti. Membri,
s-o trimit îndarat îmi pare rau. sefi, numar, uniforme, program etc., constituie Legiunea care se
vede. Cealalta însa, cea mai importanta, este Legiunea care nu se
vede. Legiunea care se vede, lipsita de Legiunea care nu se vede,
Acum sa va explic putin de ce nu am bani. E toamna aici. Toata adica de acea stare de spirit, de viata, nu înseamna nimic. Sunt
lumea se bucura de ea fiindca vin produsele si recolta întregului an, forme goale fara continut.
dar noi amarâtii de mineri, nu ne bucuram, caci vine iarna si ne
lipsesc îmbracamintele si încaltamintele; ne lipsesc si la bietii copilasi
care trebuie mânati la scoala. Ce mai crutam de la amara pâine Noi nu ne-am instalat cu revista ca un profesor la catedra, înaltând
trebuie sa dam pentru acestea. bariera între noi, "sefii", "învatatorii", care scriam la gazeta învataturi
si norme, si între multimea care nu are altceva de facut decât sa
învete învataturile noastre si sa se conformeze lor. Pe de o parte noi,
Axente Poenar, minier" pe de alta parte, ea. Nu.

*** A face Legiunea nu înseamna a-i face uniforma, nasturi etc. Nu

înseamna a-i elabora sistemul de organizare. Nu înseamna nici
"SCUMPI SI DRAGI COPII AI NEAMULUI NOSTRU macar a-i formula legislatia, normele de conducere, însirând logic
textele pe hârtie. Dupa cum a crea un om nu înseamna a-i face
hainele, nici a-i fixa principiile de conduita si nici a-i stabili programul
Desi eu merg spre apusul vietii, totusi îmi rasare în suflet o raza de actiune.
noua de nadejde si reînviere a scumpei noastre tari, vazând miscare
sfânta si curata a D-vs. cu Legiunea Marelui Voievod Ceresc
Arhanghelul Mihail. Ma întristez foarte ca nu voi trai sa vad înflorind O miscare nu înseamna nici statut, nici program, nici doctrina.
neamul nostru si sa gust si eu roadele trudnice, udate cu sudori reci Acestea pot fi legislatia miscarii, pot defini scopul ei, sistemul de
si sânge poate, al celor sortiti de Dumnezeu martiri, care sunt si vor organizare, mijloacele de actiune etc., dar nu însasi miscarea.
mai fi înca pentru împlinirea marelui plan ce se plamadeste cu atâtea
amaraciuni. e destul de târziu: molima se lateste, mormântul ni se Acestea sunt adevaruri pe care oamenii, chiar cei de stiinta, le
sapa, cioclii sunt gata sa ne astupe pe vecie; iar noi românii, mari si confunda.
mici, ne codim, ne tocmim si ne sfadim pentru ambitii, mariri goale si
averi trecatoare.
A crea numai "statut", "program" etc., si a crede ca ai facut
"miscare", este ca si cum voind sa faci un om, i-ai face numai
Eu tac ca sunt prost. Tu taci ca esti siret. El tace ca e înhamat în hainele.
partid politic. Ei tac ca sunt la cârma, si asa mereu tacem cu totii;
întunericul pierzarii ne cuprinde clipa cu clipa si faclia neamului
nostru se stinge. A crea o miscare înseamna în primul rând, a crea, a da nastere unei
stari de spirit, care nu-si are sediul în ratiune, ci în sufletul multimii.
Sunt un biet taran plugar, dar mânuiesc condeiul ca si sapa ori
coasa, voi da ajutorul meu cu banul, cu condeiul, cu vorba si fapta, Aceasta constituie esentialul în miscarea legionara.
Aceasta stare de spirit nu am creat-o eu. Ea s-a nascut din întâlnirea Dictatura presupune: vointa unui singur om, impusa cu forta vointei
aportului nostru de simtire cu al celorlalti români. Revista "Pamântul celorlalti oameni dintr-un stat. Deci doua vointe: a dictatorului sau a
Stramosesc" a fost locul de întâlnire, de înfratire a simtirilor si, mai unui grup, de o parte si a poporului, de alta.
târziu a gândurilor noastre, cu simtirile si cu gândurile acelor români
care simteau la fel ca noi si judecau la fel.
Când aceasta vointa se impune prin silnicie si cruzime, atunci
dictatura este tiranie. Când însa o natiune în entuziasm indescriptibil
Asadar, Legiunea în adâncul ei, în acea stare de spirit nevazuta, dar si în majoritate de 98%, natiune de 60 de milioane sau de 40 de
simtita de noi, n-am creat-o eu. milioane de suflete, aproba, aplauda în delir masurile sefului,
însemneaza ca între vointa sefului si vointa poporului este un
desavârsit acord. Mai mult, ele se suprapun asa de perfect, încât nici
Ea este rezultatul unei conlucrari.
nu mai exista doua. Exista una singura: a natiunii, a carei expresie
este seful.
Ea s-a nascut din contopirea urmatoarelor elemente:
Între vointa natiunii si vointa sefului nu exista decât un singur raport:
1. Aportul nostru de simtire. raport de exprimare.
2. Aportul de simtire al altor români.
3. Prezenta în constiinta tuturor a mortilor neamului.
A sustine ca unanimitatea obtinuta sub regimurile miscarilor
4. Îndemnul pamântului patriei si
nationale se datoreaza "terorii" si "sistemelor inchizitoriale" este cu
5. Binecuvântarea lui Dumnezeu.
totul neserios. Pentru ca popoarele în mijlocul carora s-au ridicat
asemenea miscari sunt de o înalta constiinta cetateneasca. Ele s-au
*** luptat, au sângerat, au lasat mii de morti pentru libertate. Niciodata
însa nu s-au plecat: nici în fata dusmanilor dinafara si nici în fata
tiranului dinauntru.
N-as vrea sa se interpreteze vreodata gresit, spunându-se:

Pentru ce nu s-ar lupta si n-ar sângera si azi în fata terorii de acum?

- Eu nu sunt legionar de acestia în uniforma, eu sunt legionar în Si apoi cu forta, cu silnicia, cu teroarea, poti sa scoti voturi si chiar
spirit. majoritati; vei scoate plânsete, vei scoate suspine, dar nu s-a
pomenit si nici nu se va pomeni sa poti scoate entuziasm si delir. Nici
Aceasta nu se poate. la natia cea mai imbecila din lume.

Pe acest fundament sufletesc se creaza doctrina, program, statut, Miscarea nationala, neavând deci caracterul regimurilor dictatoriale,
uniforma, actiune, toate deopotriva, nu ca elemente accesorii, ci ca ne întrebam: ce este atunci?
elemente care fixeaza continutul spiritual al miscarii, dându-i o forma
unitara, îl mentin în constiinta oamenilor si îl poarta spre înfaptuire si Este democratie? Nu este nici democratie. Pentru ca seful nu este
biruinta. ales de multime. Democratia are la baza sistemul eligibilitatii. Aici nici
un sef nu este ales prin vot. Seful este consimtit.
Miscarea legionara înseamna toate la un loc.
Daca nu-i dictatura si nici democratie, atunci ce este?
***
Este o forma noua de conducere a statelor. Neîntâlnita pâna acum.
Uniformele aparute în toate miscarile contemporane: Fascism Nu stiu ce denumire va capata, dar este o forma noua.
(camasa neagra), National-Socialism (camasa bruna) etc. nu s-au
nascut din imaginatia sefilor. Ele s-au nascut dintr-o necesitate de Cred ca are la baza acea stare de spirit, acea stare de înalta
exprimare a acestei stari de spirit. Expresia unitatii de simtire. Ele constiinta nationala, care, mai devreme sau mai târziu, se întinde
sunt fata vazuta a unei realitati nevazute. pâna la periferiile organismului national.

Este o stare de lumina interioara. Aceea ce odinioara era zacamânt

instinctiv al neamului, în aceste momente se reflecteaza în
constiinte, creând o stare de unanima iluminatie, întâlnita numai în
marile experiente religioase. Aceasta stare, pe drept s-ar putea numi
o stare de ecumenicitate nationala.

Un popor în întregimea lui ajunge la constiinta de sine, la constiinta

rostului sau si a destinului sau în lume. În istorie n-am întâlnit la
popoare decât sclipiri de o secunda. Din acest punct de vedere azi
MISCARILE NATIONALE SI DICTATURA ne gasim în fata unor fenomene nationale permanente.

De câte ori se vorbeste despre o miscare nationala, sistematic i se În acest caz seful nu mai este un "stapân", un "dictator" care face "ce
pune în sarcina faptul conducerii spre un regim de dictatura. vrea", care conduce dupa "bunul plac".

Nu vreau sa fac în acest capitol critica dictaturii, ci voiesc sa arat ca El este expresia acelei stari de spirit nevazute. Simbolul acestei stari
miscarile din Europa: "Fascismul", "National-Socialismul" si de constiinta. El nu mai face "ce vrea". El face "ce trebuie". Si este
"Miscarea Legionara" etc. nu sunt nici dictaturi, dupa cum nu sunt condus nu de interesele individuale, nici de cele colective, ci de
nici democratii. interesele natiunii eterne la a caror constiinta au ajuns popoarele. În
cadrul acestor interese si numai în cadrul lor îsi afla maximum de
satisfactie normala si interesele personale si cele colective.
Cei care ne combat, strigând: "Jos dictatura fascista!", "Luptati
împotriva dictaturii! Feriti-va de dictatura!", nu lovesc în noi. Împusca
alaturi sau cel mult pot lovi în faimoasa "dictatura a proletariatului".
 întregii miscari legionare. Stâlpul organizatiei legionare este seful de
cuib. Când se înmultesc aceste cuiburi se grupeaza sub comanda:
pe comune, plasi, judete, provincii.

Cum mi-am facut pe ceilalti sefi? Nu am numit: seful satului, plasii,

judetului. Le-am spus:

- Cuceriti, organizati. Si cât veti putea organiza, peste atât se va

întinde sefia voastra.
PRIMELE ÎNCEPUTURI DE ORGANIZARE
Eu în consfinteam în situatiile în care puterea, calitatile si aptitudinile
O noua etapa în dezvoltarea miscarii legionare o constituie lor îi ridicau.
organizarea.
Am pornit de la seful de cuib si încet am ajuns la seful de sat, plasa,
Orice miscare, daca voim sa nu ramâna un haos trebuie turnata în oras, judet si abia la 1934, adica dupa sapte ani la seful de regiune.
forme de organizare. Întreg sistemul de organizare legionar se
bazeaza pe ideea de "cuib". Adica, un grup, variind între 3-13
oameni, sub comanda unui sef. La noi nu exista "membri", indivizi Sistemul cuibului mai prezinta urmatoarele avantaje:
separati. Exista numai cuib. Individul este încadrat în cuib.
Organizatia legionara nu este formata dintr-un numar de membri, ci a. Face sa activeze; pune în functiune întreg organismul unei
dintr-un numar de cuiburi. Sistemul n-a variat prea mult în esenta lui miscari. În celelalte organizatii, unde exista comitete si membri, pe
de la început si pâna astazi. Totusi a avut si completari necesare, comune sau judete, lucreaza numai câtiva din comitet. Restul: o mie,
pentru ca o organizatie trebui sa tina seama de realitati. Este ca un doua mii, zece mii stau.
copil care se dezvolta necontenit. Si trebuie necontenit sa i se
ajusteze haina, în masura dezvoltarii.
În sistemul cuibului, prim marea initiativa pe care o au sefii de
cuiburi, în cadrul normelor prescrise si prin obligatia fiecarui cuib de
Gresit procedeaza acei care, imaginându-si cum va trebui sa fie a-si înscrie în trecutul sau o cât mai glorioasa pagina si cum nu
organizatia în faza ei ultima de dezvoltare, îi croiesc de la început o exista nimeni în afara de cuib, toata lumea, absolut toata lumea
haina, pe care ea nu o va putea bine întrebuinta decât într-u anumit munceste.
stadiu de dezvoltare. Dupa cum gresit procedeaza acei care fac o
haina mica la început si nemaitinând seama de dezvoltarea miscarii,
o forteaza sa se chinuiasca în forme care nu mai corespund. b. Rezolva toate problemele. Sunt o serie nesfârsita de lucruri pe
care un om e prea putin a le putea face, iar o întreaga organizatie e
prea mare pentru a se putea ocupa de ele. Exemplu: facerea unei
Nu voi insista prea mult aici asupra cuibului, deoarece am tratat pe mic fântâni într-un sat, repararea unui podet etc. Un om nu poate
larg problema în "Carticica Sefului de Cuib". singur; o organizatie nu se poate ocupa de ele; cuibul însa, din sase,
opt sau zece oameni este unitatea cea mai potrivita pentru a le putea
Ce m-a condus însa sa aleg acest sistem? executa.

În primul rând, nevoia. c. Este usor transformabil. Dintr-o unitate de lupta într-o unitate de
munca sau dintr-una de munca într-una de lupta.

E o mare deosebire între momentul înfiintarii Ligii, când am

întrebuintat un sistem si între acela al înfiintarii Legiunii, când am d. Creaza un mare numar de cadre. Oameni specializati în arta
întrebuintat alt sistem. conducerii.

În momentul înfiintarii Ligii exista un curent popular. El trebuia sa fie e. Localizeaza efectul unei defectiuni sau tradari.
de urgenta captat. În momentul înfiintarii Legiunii nu exista nici un
curent popular pentru noi. Ci numai oameni razleti, izolati, raspânditi f. În sfârsit, este cel mai bun loc unde se poate face educatia. Pentru
prin sate si orase. ca în cuib sunt oameni de aceeasi vârsta, de acelasi sex, de aceeasi
putere de întelegere, de aceeasi constitutie sufleteasca. Aici sunt toti
Eu nu puteam sa încep cu înfiintare de comitete judetene. Pentru ca prieteni. Omul care n-ar putea sa-si destainuiasca necazurile, sufletul
nu aveam oameni. Nici nu puteam lua un om sa-l pun seful unui în fata unui copil (fie din jena, fie pentru a nu-l face partas prea de
judet. Daca el nu are decât putere dea fi seful numai al unui satisor, timpuriu al greutatilor si grijilor vietii) aici în cuib, între prieteni, poate.
va fi incapabil sa organizeze un judet. Dupa cum poate primi o observatie sau chiar o pedeapsa.

Seful unei miscari trebuie sa tina seama cu cea mai mare strictete de Cuibul este o mica familie legionara având la baza dragostea.
realitate. Or, singura mea realitate era "omul singur". Un biet taran
sarac care plânge într-un sat, un nenorocit muncitor bolnav, un În "Carticica Sefului de Cuib", i-am fixat acestei familii sase legi dupa
intelectual dezradacinat. care trebuie sa se conduca (pag. 4, pct.3) (Nu se conduce deci dupa
vointa, bunul plac al sefului; aceasta ar fi dictatura. Ci dupa legi).
Si atunci, fiecaruia dintre acestia i-am dat posibilitatea de a aduna în
jurul lui un grup, dupa puteri, al carui sef devenea. Cuibul cu seful lui. 1. LEGEA DISCIPLINEI: Fii disciplinat, legionar, caci numai asa vei
învinge. Urmeaza-ti seful si la bine si la greu.
Nu-l numeam eu sef de cuib. Puterile lui îl numeau, îl ridicau: nu
devenea sef daca "voiam" eu, ci daca el putea aduna, convinge si 2. LEGEA MUNCII: Munceste, munceste în fiecare zi. Munceste cu
conduce un grup. Cu timpul am ajuns, spre deosebire de celelalte drag. Rasplata muncii sa-ti fie, nu câstigul, ci multumirea ca ai pus o
organizatii (nude adesea se fac sefi pe baza cadourilor) sa am un sir caramida la înaltarea Legiunii si la înflorirea României.
de mici comandanti, nu "facuti", ci "nascuti", zacând în ei calitati de
conducator. De aceea, un sef de cuib legionar este o realitate pe
care te poti sprijini. Reteaua acestor sefi de cuib formeaza scheletul
3. LEGEA TACERII: Vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste 2. Prin apelul fervent, insistent la ele. Cheama-le, atrage-le cu
când trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu faptuieste. Lasa-i pe puterea sufletului tau si ele vor veni.
altii sa vorbeasca.
Puterea de atractie este cu atât mai mare, cu cât apelul, rugaciunea
4. LEGEA EDUCATIEI: Trebuie sa devii altul. Un erou. În cuib, fa-ti se face în comun de cât mai multi.
toata scoala. Cunoaste bine Legiunea.
De aceea, în sedintele cuibului, care se tin în toata tara sâmbata
5. LEGEA AJUTORULUI RECIPROC: Ajuta-ti fratele cazut în seara, se vor face rugaciuni si se vor îndemna toti legionarii ca a
nenorocire. Nu-l lasa. doua zi, duminica, sa mearga la biserica.

6. LEGEA ONOAREI: Mergi numai pe caile indicate de onoare. Patronul nostru este Sfântul Arhanghel Mihail. Icoana lui trebuie s-o
Lupta si nu fi niciodata misel. Lasa pentru altii caile infamiei. Decât avem în casele noastre si în vremuri grele sa cerem ajutorul ui si el
sa învingi printr-o infamie, mai bine sa cazi luptând pe drumul nu ne va lasa niciodata."
onoarei.
***
***
Aceste cuiburi sunt grupate apoi în unitati, fie dupa criteriul vârstei si
Dar accentuez înca o data, iubiti legionari, si va atrag luarea aminte sexului (fratii de cruce, tineri pâna la 19 ani si fratiori de cruce, pâna
asupra unui lucru esential: sedinta unui cuib este incompleta daca la 14 ani, cetatui, fete si doamne, viitori legionari, legionari), fie dupa
veti proceda rece: "Ce ati mai executat?", "Ce mai avem de criterii administrative (sat, oras, judet) cu sefii respectivi care
executat?", "Sa facem cutare lucru", "La revedere". îndruma activitatea, asigurându-i unitatea. Toate acestea sunt tratate
în "Carticica Sefului de Cuib".
Lasati loc liber sufletului. Lasati-i un loc în cadrul sedintei. Procedati
cu caldura. Dati posibilitatea sa-si descarce fiecare sufletul, Acest sistem de cuib ar putea avea un dezavantaj. S-ar parea ca
greutatile, supararile, necazurile, pe care viata i le-a pus în spate. sfarma, macina unitatea. Aceasta se înlatura însa, prin dragoste si
Sa-si împartaseasca bucuriile. Sa fie cuibul vostru un loc de prin doza de mare disciplina care se toarna în educatia legionara.
mângâiere si de împartasire de bucurii. O sedinta atunci a fost buna,
când omul se întoarce descarcat de poverile sufletului si încarcat de
credinta în neamul sau. Daca în "Carticica Sefului de Cuib" n-am
atras suficient atentia asupra acestui lucru, completez acum.

***

Tot în legatura cu activitatea de educatie în cadrul cuibului, extrag

din "Carticica Sefului de Cuib", punctul 53: Rugaciunea ca element
decisiv al victoriei. Apelul la stramosi:

"Legionarul crede în Dumnezeu si se roaga pentru biruinta Legiunii

LEGAMÂNTUL PRIMILOR LEGIONARI
Sa nu se uite ca no, poporul român, stam ici pe acest pamânt prin
voia lui Dumnezeu si binecuvântarea Bisericii Crestine. În jurul
Se apropia ziua de 8 noiembrie 1927, Sfintii Arhangheli Mihail si
altarelor bisericilor s-au adunat laolalta de mii de ori, în vremuri de
Gavril. Acum urma sa depunem primul legamânt. Am cautat si am
bejenie si restriste întreaga suflare româneasca de pe acest pamânt,
gasit o forma care sa poata fi expresia fidela a caracterului miscarii
cu femei, copii si batrâni, cu constiinta limpede a ultimului refugiu
noastre, a legaturii noastre cu pamântul, cu cerul si cu mortii. Am
posibil. Si astazi stam gata sa ne adunam - poporul român - în jurul
adunat câte o cantitate mica de tarâna din toate locurile glorioase,
altarelor ca în vremurile de mari primejdii, pentru ca îngenuncheati
începând de acum 2000 de ani, ale pamântului românesc, am
sa capatam binecuvântarea lui Dumnezeu.
amestecat-o si am umplut apoi cu ea niste mici pungulite facute din
piele si legate cu snur, pe care legionarii le vor primi cu ocazia
Razboaiele s-au câstigat de catre acei care au stiut sa atrag din legamântului si le vor purta la piept.
vazduh, din ceruri, fortele misterioase ale lumii nevazute si sa-si
asigure concursul acestor forte. Fortele acestea misterioase sunt
Iata descrierea acestei solemnitati, extrasa din numarul 8, noiembrie
sufletele mortilor, sufletele stramosilor nostri, care au fost si odata
1927 al revistei "Pamântul Stramosesc":
legati de glia, de brazdele noastre, care au murit pentru apararea
acestui pamânt si care sunt si azi legati de el prin amintirea traiului
lor de aici si prin noi, copiii, nepotii si stranepotii lor. Dar mai presus "În dimineata zilei de 8 noiembrie 1927, ne-am adunat la sediul
de sufletul mortilor sta Dumnezeu. nostru toti legionarii din Iasi si câtiva care s-au ostenit a veni din alte
parti.
Odata aceste forte atrase, ele vin în balanta ta, te apara, îti dau
curaj, vointa si toate elementele necesare victoriei si te fac sa învingi. Nu multi la numar, dar puternici prin credinta noastra neclintita în
Introduc panica si groaza în dusmani, le paralizeaza activitatea. În Dumnezeu si în sprijinul Sau, puternici prin hotarârea si
ultima analiza, biruintele nu depind de pregatirea materiala, de încapatânarea noastra de a sta neclintiti în mijlocul oricarei vijelii,
fortele materiale ale beligerantilor, ci de puterea lor de a-si asigura puternici prin dezlegarea noastra completa de tot ce este
concursul puterilor spirituale. Astfel se explica - din istoria noastra - pamântesc, fapt ce se manifesta prin dorinta, placerea de a rupe în
biruintele miraculoase ale unor puteri materialiceste cu desavârsire chip vitejesc cu pamântul, servind cauza neamului românesc si
inferioare. cauza crucii.

Cum se poate asigura concursul acestor forte? Aceasta era starea sufleteasca a celor care asteptau cu nerabdare
ceasul legamântului, pentru ca sa formeze voiosi cel dintâi val de
asalt al Legiunii si oricine îsi poate închipui ca nu putea fi alta stare,
1. Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale si
atunci când în mijlocul nostru, îmbracati în haine albe ca în ceasurile
de urgie, se adunasera uniti: Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Radu Mironovici. La Iasi a fost o adevarata bucurie. Legionarii si prietenii
Mironovici si Corneliu Georgescu. Cei care, strabatând seria ne-au asteptat la intrarea în oras.
închisorilor, au purtat pe umerii lor toata greutatea miscarii nationale
de cinci ani încoace.
Pentru achitarea ratelor am format un comitet de 100, ai carui
membri sa contribuie cu câte 100 lei lunar, timp de un an. În timp de
Rugaciunea doua luni acest comitet a ajuns pâna la 50 de membri solvabili,
majoritatea oameni saraci, mici functionari, muncitori sau tarani, care
rupând din punga lor, lunar câte 100 lei, faceau un adevarat
La ora 10 am plecat toti în costum national cu caciula, cu zvastica
sacrificiu.
mare în dreptul inimii, în coloana de mars, în directia Bisericii Sf.
Spiridon. Acolo s-a oficiat o rugaciune pentru pomenirea sufletelor lui
Stefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Voda, Fetele din Cetatuia de la Iasi si cu deosebire "Cetatuia Iulia Hajdeu"
Horia, Closca si Crisan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele din Galati încep sa lucreze lucruri de mâna si sa le vânda pentru a
Ferdinand si pentru pomenirea tuturor voievozilor si ostasilor care au strânge bani.
cazut pe câmpul bataliei contra navalirilor vrajmase.

Solemnitatea depunerii legamântului

În mars, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la camin. Acolo a avut

loc pioasa solemnitate a legamântului celor dintâi legionari.

Pamântul stramosesc

Aceasta solemnitate a început prin amestecul tarânii adusa de pe PROBLEME DE ORDIN MATERIAL
mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu tarâna din Moldova, de
la Razboieni, unde Stefan cel Mare a avut cea mai grea batalie a sa
si din toate locurile unde sângele stramosilor s-a amestecat în crunte Miscarea, pentru micile ei nevoi, mergea bine din punct de vedere
batalii cu tarâna, sfintind-o. Când se desfacea pachetul cu tarâna, material. Din munca si contributia oamenilor saraci se strângea
înainte de a se turna pe masa, se citea scrisoarea din partea celui aproape cât trebuia ca sa putem trai si actiona.
care a adus-o sau a trimis-o".
Absolut toate sumele încasate sunt trecute în revista "Pamântul
Au depus legamântul urmatorii: Stramosesc".

Corneliu Zelea-Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Corneliu Revista e plina de cei ce dadeau câte 10 lei, 5 lei. Sunt rari acei care
Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, care a prezidat dadeau câte 50-60 lei. Iar bancherii nostri erau acei care puteau
aceasta solemnitate, G. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, contribui cu câte 100 lei lunar, membrii comitetului de 100. Iata sa
Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon luam la întâmplare din acest comitet:
Statache, Ghita Antonescu, Emil Eremiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu,
Marius Pop, Misu Crisan, Popa, Butnaru, Budeiu, I. Tanasache,
Nr.16. Nicolae Voinea din Panciu (O familie de cinci copii care se
Stefan Budeci, Traian Cotiga si Mihail Stelescu, elev de liceu.
hranesc dintr-un hectar de vie).

Nr.17. D. Popescu (Sublocotenent pensionar).

Nr.18. Ion Blanaru (fost student pâna ieri, acum inginer cu 4.000 lei
lunar).

Nr.19. Ion Butnaru (functionar c. f. r.).

Nr.20. Nistor M. Tilinca (vânzator la o cooperativa).

O NOUA BATALIE
Nr.21. Corneliu Georgescu (ajutor de la parinti).
În numarul de la 1 decembrie 1927, am deschis o noua lupta pentru
a se cumpara o camioneta cu care sa ne putem deplasa. Am
Nr.22. Radu Mironovici (ajutor de la parinti).
întrebuintat acelasi sistem al încordarii generale. Legionarii au
început a face serbari, a organiza conferinte, coruri de Craciun, a
contribui cu putinul lor. Nr.23. Ionescu M. Traian (inginer silvic).

S-a distins "Fratia de Cruce Vrancea" din Focsani care a adunat cu Din îngradirile pe care si le puneau în cheltuielile pentru masa si
ocazia unei sarbatori date sub patronajul d-lui General Macridescu, haine, se strângea atât cât organizatia, întrebuintând cu chibzuinta,
suma de 50.000 lei. Atunci i-am schimbat numele din "Vrancea" în sa poata trai si sa se dezvolte normal.
"Victoria", asa cum se numeste si azi.
Presa jidaneasca însa striga: Din ce bani îsi cumpara acesti domni
La 19 februarie 1928, adica în doua luni si jumatate, batalia a fost camionete? (Jidanul totdeauna de rea credinta, facuse din una mai
câstigata. Am cumparat din Bucuresti o camioneta noua cu suma de multe) Cine finanteaza aceasta miscare? O, Domnilor! N-a finantat-o
lei 240.000, din care am achitat 100.000 lei, iar restul de 140.000 lei, nimeni. Ci numai credinta fara margini a românilor, în majoritate
urmând a-i achita în 12 rate lunare. saraci lipiti pamântului.

Am plecat cu "Caprioara", cum o botezasera baietii, din Bucuresti

spre Iasi, cu Stefan Nicolau, care o conducea, Banea, Bordeianu si
Nu numai ca nu eram finantati de capitalisti, dar sfatuiesc pe oricine numai noi ramasesem singuri, ca niste nebuni rataciti în mijlocul
conduce o miscare bazata pe sanatate, sa refuze orice tentativa de valurilor lumii.
finantare, daca voieste sa nu-si omoare miscarea. Pentru ca o
miscare este astfel constituita încât sa produca singura din credinta
Desi elemente de valoare, ei abia îsi vor câstiga o biata pâine.
si jertfa membrilor ei, exact atât cât îi trebuie pentru ca sa poata trai
Avocati la Calea Ferata, la Primarie sau Stat, ei nu vor putea intra.
si sa se poata dezvolta.
Acolo sunt locuri numai pentru cei ce îsi parasesc linia de lupta si
trec în linia partidelor politice. Încurajare pentru lipsa de caracter. De
Pentru o normala si sanatoasa dezvoltare, o miscare nu are drept sa la jidani, procese nu vor lua, pentru ca asa le va dicta onoarea lor.
consume decât atât cât poate produce ea si nu poate produce decât Românii îi vor ocoli. Nu vor intra în birourile lor decât cei saraci.
în masura capacitatii de credinta si deci de jertfa a membrilor ei. Nu
produce suficient? Nu va sta deschisa calea finantarii, ci aceea a
Era greu drumul. Ostracizati în tara noastra si pusi aproape în
intensificarii credintei. E chiar un indiciu, a nu produce suficient, este
imposibilitate de a trai.
o dovada a putinatatii credintei. Nu produce nimic? Organizatia e
moarta sau se va prabusi în curând. Lipsita de credinta, ea va fi
învinsa de cei ce o au.

Un sef care admite finantarea miscarii sale din afara organizatiei,

este ca si omul care-si învata organismul sa traiasca din
medicamente. În masura în care administrezi unui organism
medicamente, în aceeasi masura îl condamni sa nu mai reactioneze
singur.

Si mai mult, în momentul în care i-ai ridicat medicamentele, moare. E

la discretia farmacistului! Tot astfel o miscare este la discretia celor VARA LUI 1928
care o finanteaza. Acestia ar putea, la un moment dat sa înceteze
finantarea si miscarea neînvatata a trai prin sine, moare.
Am continuat tot timpul iernii cu organizarea de cuiburi, în primavara
am început iar caramidaria de la Ungheni si gradinaria de al D-na
O miscare, ca si un om de altfel, poate avea nevoie, uneori, de o Ghica. În aceste doua locuri munceam, facând caramizi sau
cantitate mare de bani. Se poate împrumuta, pentru ca sa plateasca gradinarit. Vroiam sa facem un alt camin, pentru ca în acesta nu
cu timpul. eram siguri ca vom mai putea ramâne, deoarece se intentase proces
contra noastra, ca sa fim dati afara.
Deci, domnilor sefi de miscari (vorbesc pentru cei ce vor veni dupa
noi), sa respingeti pe binevoitorii care se vor oferi sa va finanteze În aceasta munca grea ne înfrateam tot mai mult, ne simteam mai
miscarea, bineînteles, daca vor mai fi în viitor de acestia. În România aproape de toti cei ce muncesc, din ce în ce mai departe de toti acei
cred ca nu. Nici astazi aproape nu mai sunt. Toti acei ce au care traiesc din munca altora.
posibilitati de finantare si finanteaza, sunt bancherii jidani, marii
bogatasi jidani, marii cerealisti jidani, marii industriasi jidani, marii
Munca ne completa educatia noastra mai mult decât prelegerile unui
comercianti jidani. Ei finanteaza partidele politice pentru a extermina
profesor universitar. Acolo ne învatam sa învingem greutatile. Ne
pe români în tara lor.
oteleam vointa. Ne întaream trupurile si ne deprindeam cu viata
aspra si severa, în care nici o placere nu-si mai avea loc în afara de
Sa finanteze (acest cuvânt suna a bancher, a prada, a nedreptate, a aceea a multumirii sufletesti. Acolo a venit "Fratia de Cruce" de la
necuviinta) nu va mai fi nimeni. Nici românii, si cu atât mai putin Galati cu Tocu, Savin, Costea si celelalte fratii.
jidanii. Pentru ca aceasta casta a bancherilor si a oamenilor de
afaceri, a îmbogatitilor prin lovituri, aceste pasari de prada care
Radu Mironovici a învatat sa conduca bine camioneta si, ajutat de
pândesc deasupra societatii omenesti, vor fi nimicite. Oameni cu
Eremeiu, facea curse ducând pasageri de la Iasi la Mânastirea
dare de mâna, oameni bogati, pâna la limita bunei cuviinte, vor fi. Ei
Varatic, Agapia si Neamt. Totusi, din cauza verii, care totdeauna e
nu vor avea posibilitati de finantare, ci vor putea numai sa ajute, din
mai saraca, am fost nevoit sa ma împrumut de la Banca "Albina" din
prinosul lor, o miscare. Aceasta obligatie de a ajuta, de a-si ajuta
Husi, ipotecând casa tatalui meu, cu suma de lei 110.000, pe care
neamul în grele momente, o au toti românii si vor avea-o în veacul
am împartit-o, o parte la caramidarie, o parte la plata ratelor
veacurilor. Ajutorul lor este si va fi bine primit totdeauna.
camionetei si o parte la publicatii legionare. Neputând-o achita nici
pâna astazi, ea s-a ridicat la suma de 300.000 lei.
***
Tot în acea vara, ne-am apucat si de comert, ca sa putem câstiga un
Situatia mea însa, materiala si a camarazilor mei, era din ce în ce ban pentru Legiune.
mai grea, mai apasatoare.
Jidanii detin comertul cu zarzavaturi aproape pe toate pietele
Eu cazusem pe capul bietului meu socru, care si asa, abia putea târgurilor din Moldova.
întretine, din mica sa leafa, pe cei cinci copii ai lui. Locuiam într-o
camera, iar în celelalte doua, sapte suflete. Întelegând însa situatia
Trei echipe de legionari (studenti) au fost însarcinate cu comertul cu
în care ma gaseam, datorita marii lui iubiri pentru cauza
zarzavat. Aceste echipe cumparau marfa de pe piata Iasiului,
româneasca, nu mi-a spus niciodata nimic, desi vedeam ca pe zi ce
încarcând 300-400 kg în camioneta si cadeau ca o pacoste asupra
merge, se încovoia tot mai mult sub povara greutatilor.
jidanilor, scazând preturile la jumatate.

Atunci ne-am sfatuit ca eu sa ramân a ma ocupa de miscare, iar

***
Mota si ceilalti trei camarazi vacaresteni sa faca avocatura, pentru a
se putea întretine pe ei si a ma ajuta si pe mine.
La 1 august 1928 se împlinea un an de la aparitia revistei noastre.
Iata ce scriam atunci pe pagina I-a:
În scurt timp vor începe, dar se vor izbi de greutati imense. Priveam
în urma. Intrati acum 10 ani la Universitate, luptasem, rând pe rând,
alaturi de toate seriile de studenti. Si, rând pe rând, toti se "La 1 august Pamântul Stramosesc împlineste un an de aparitie
aranjasera, îsi creasera câte o mica situatie din care puteau trai, regulata.
Nu-i mult. Câteva zile în urma, între 13-30 iulie, orasul Carcassonne La 10 decembrie 1928, l-am invitat la noi acasa si acolo, în mijlocul
(cetate) din Franta si-a sarbatorit 2000 de ani de existenta. Vom fi grupului de legionari, i-am predat sacusorul cu tarâna ca dar din
având si noi vreo 2000 de ani în fata! Dar timpul cel mai greu este partea noastra.
anul I, atunci când trebuie sa destelenesti, sa tragi întâia brazda. În
aceste zile de început, multe greutati au venit peste noi, dar revista
Batrânul cu parul si sprâncenele albe a facut ochii mari, ca într-un
noastra - uneori mai bogata, alteori mai saraca, totdeauna însa mare
moment de mare gravitate.
- a rezistat pe pozitii, învingându-le.

Si dupa o clipa de tacere:

Când, acum un an, plecând fara nici un ban, în cel mai critic moment
al miscarii nationale, am pus pe coperta icoana Sfântului Arhanghel
Mihail, am stiut ca revista noastra va birui." - Domnilor, nu sunt vrednic sa primesc acest sfânt talisman, decât în
genunchi.

Îl ia. Se aseaza încet în genunchi si se roaga. Dupa el îngenunchem

si noi în jurul lui.

***

În aceasta toamna a anului 1928, dupa asalturile îndârjite ale

national-taranistilor, care au amenintat cu "violenta" si "revolutie",
Partidul Liberal s-a prabusit.
ÎN LUPTA CU MIZERIA
National-taranistii, dupa 8 ani de lupte, învingeau. Dar în curând vor
Spre toamna, greutatile materiale personale au început sa ma fi o deceptie pentru toata tara. Vor începe sa fure, la fel ca si liberalii.
încovoaie. Nu mai aveam ghete, nu aveam haine, nici eu nici sotia Vor începe sa faca "afaceri scandaloase", la fel ca si liberalii. Vor
mea, care la purta pe cele de la 1924. De la tatal meu nu mai începe a "teroriza" cu jandarmii si chiar împusca pe adversari sau pe
puteam astepta nimic, deoarece mai avea în afara de mine înca sase cei ce-si vor manifesta nemultumirile, la fel ca si liberalii. Îsi vor crea
copii, toti în scoli, iar luptele pe care le daduse îl lasasera încarcat de bancherii lor, la fel ca si liberalii.
datorii. Din leafa sa nu-i mai ramâneau decât câteva mii de lei, din
care cu greu îsi putea duce o familie numeroasa.
Dar mai ales vor fi sub sugestia necontenita a finantei internationale
careia vor începe sa-i cedeze, rând pe rând, contra unor împrumuturi
Atunci mi-am încordat puterile si m-am hotarât sa ma apuc si eu de pe ani, pe zeci de ani, bogatie dupa bogatie româneasca.
avocatura, cu gândul de a ma ocupa totodata si de miscare. Mi-am
deschis birou de avocatura la Ungheni, unde am lucrat cu secretarul
meu, Ernest Comanescu. De acolo am parvenit sa-mi realizez un
mic, foarte mic câstig, cu care sa-mi pot acoperi lipsurile si putinele
pretentii ale vietii mele si ale sotiei. Trecusera acum sase ani de
când îmi limitasem viata la un strict necesar pentru existenta.

De 6 ani nu mai intrasem la teatru, la cinematografe, la berarii, la

baluri, la petreceri. Iar acum când scriu sunt 14 ani de când nu am
mai fost la vreuna din ele. Nu-mi pare rau. Dar îmi pare rau ca dupa
o asemenea viata de restrictii, s-au gasit suflete care sa ma atace pe
temeiul ca as fi dus si duc înca o viata larga. 3-4 IANUARIE 1929

În aceasta saracie de ani de zile, ca si în grelele încercari prin care Pentru aceste zile convocasem la Iasi o adunare. Prima adunare a
m-a dus soarta, am avut un sprijin permanent în sotia mea, care m-a sefilor de cuib. Au venit între 40-50. Sedintele s-au tinut în casele
îngrijit cu credinta, s-a împartasit cu suferinte nenumarate, a dus Generalului Ion Tarnoschi, care, acum, într-o emotionanta sedinta.
lipsuri si a îndurat uneori chiar foamea, pentru a ma ajuta sa lupt mai plângând, a primit sacusorul cu tarâna în care era si sângele
departe. Îi voi purta totdeauna recunostinta. soldatilor si ofiterilor sai.

- Tare as vrea sa-mi dea Dumnezeu zile ca sa vad si eu ceasul

mântuirii românesti. Dar nu cred sa pot ajunge pâna atunci, ne
spunea el.

Au mai depus, cu acest prilej, legamântul, o serie de legionari, în

frunte cu Spiru Peceli, invalid de razboi, Gheorghe Potolea, invalid în
sarja de la Prunaru, Nicolae Voinea si altii.

Din discutiile pe care le-am avut si din rapoartele pe care le faceau

PROFESORUL GAVANESCUL PRIMESTE SACUSORUL CU fiecare din cei prezenti, reprezentând toate tinuturile, ne-am putut
TARÂNA convinge ca sistemul "cuibului", neîntrebuintat la noi pâna atunci,
poate prinde foarte bine. Desigur, ca sunt greutati si neîndemânari
Este un suflet care ne urmareste de aproape. Pas cu pas. Se inerente oricarui început. Dar mi-a fost suficient ca într-un an, fara
intereseaza de noi. Poate ne studiaza. Este vorba de impunatoarea alta scoala, ci numai prin îndemnurile si lamuririle date prin revista, în
figura a batrânului profesor de Pedagogie de la Universitatea din toate regiunile ca si în toate straturile sociale, s-au înfiintat cuiburi
Iasi: Ion Gavanescul. Profesor universitar din anul 1880. Odata ne-a razlete care functioneaza. Mi-am zis:
spus: tare as dori sa am si eu un sacusor cu tarâna!
- "Sistemul" a reusit la examen. El este rodnic.
Pentru mine, sedinta de la 3-4 ianuarie a fost o verificare a propriilor care se va ocupa, în sfârsit, de soarta lor si de soarta copiilor lor.
mele masuri de organizare. Nu ne ramânea decât sa mergem cu Care va repara lunga si omorâtoarea nedreptate, care va veni sa le
statornicie pe aceasta cale. rasplateasca rabdarea milenara si suferinta si luptele.

Am constatat cu acest prilej ca miscarea prinde cu deosebire în Numai cei ce n-au mama nu stiu ce-i mângâierea. Numai cei ce n-au
rândurile tineretului. Ca sistemul de educatie dinamic, educatie odata patrie nu cunosc nici mângâierea, nici rasplata. Patria plateste
cu actiunea, este mult superior celui static. totdeauna pe copiii ei, pe cei ce au asteptat dreptatea ei si au crezut
în ea, pe cei ce au luptat si suferit pentru dânsa. Cum nu-i va rasplati
si pe moti pentru nemasurata lor rabdare, suferinta si vitejie?
Vom continua deci, ca si pâna acum, acest sistem, înca un an, fara a
încerca sa luam contact cu masele. Fara a ne gândi la vreo actiune
electorala. Dar dupa razboi fiecare om si mai ales fiecare om politic s-a ocupat
de "el", de persoana lui. De situatia lui materiala, electorala, politica.
Asa ca pe moti i-a uitat. Cine se ocupa numai de "el", nu se mai
Tot atunci s-a constituit Senatul Legiunii. Un for compus din batrâni
poate ocupa si de "altii". Si pe cine îl împresoara grijile prezentului,
peste 50 de ani, intelectuali, taran sau muncitori, care au trait o viata
nu se mai poate situa cu gândurile si simtirea în istorie, pentru ca,
de mare corectitudine, au dat dovada de credinta în viitorul legionar
lucrând în numele patriei, sa aiba grija de a înfaptui marile reparatii si
si de întelepciune. Ei vor fi convocati în momente grele, ori de câte
rasplati istorice pe care aceasta le datoreaza vitejilor ei.
ori se va simti nevoie de sfatul lor. Nu sunt alesi. Sunt indicati de
seful Legiunii si cooptati de Senat. Este cea mai înalta treapta de
onoare la care poate aspira un legionar. Si nu numai ca au fost uitati, dar au fost lasati prada tuturor
samsarilor jidani care, în fuga dupa câstig, s-au infiltrat în muntii lor,
unde niciodata piciorul strainilor n-a putut sa-i încalce si le-au luat
Au format Senatul: Hristache Solomon, General Doctor Macridescu,
singura lor posibilitate de viata. Si-au ridicat fierastraiele pâna în
General Ion Tarnoschi, Spiru Peceli, Colonel Paul Cambureanu, Ion
creierii muntilor, doborându-le padurea si lasându-le numai stânca
Butnaru. Tot aici în acest senat îsi va avea locul sau, peste câteva
goala.
luni, ilustrul profesor universitar Traian Braileanu, acela care mai
târziu, peste 5 ani, în revista sa "Însemnari Sociologice", va explica
în cea mai înalta forma stiintifica fenomenul legionar. "O, Iancule, de ce nu-nvii

Sa-ti vezi tu muntii tai pustii!"

Îl cheama în cântecul lor de jale pe Iancu, eroul lor, sa-si vada muntii
goi si "codrii rasi" de cetele de "jidanasi". Sub stapânirea României
Mari, în zilele mult asteptatei izbânzi a neamului.

În adevar, ce tragedie înfioratoare sa rezisti zece veacuri contra

tuturor împilarilor si sa mor ide foame si de mizerie în România Mare,
pe care tu ai asteptat-o timp de un mileniu!
SPRE MASELE POPULARE
Pe ea ai asteptat-o. Ea ti-a fost singurul sprijin moral ce te-a
LA MOTI mentinut. Acum cade si aceasta speranta. N-a avut pâine, dar a trait
în nadejde. România Mare, pentru aceasta populatie, nu a fost o
înviorare si un triumf, o încoronare, dupa o mie de ani de suferinta,
Motii traiesc înca în muntii din mijlocul Ardealului. Vechi ca si muntii,
cu mari rasplati din partea neamului întreg. Pentru acesta era nevoie
ei îsi duc viata de-a lungul secolelor având întreaga lor istorie
de sufletul lui Stefan cel Mare, nu de sufletul de pigmeu al
strabatura de doua fire de foc: saracia - sunt singurii români si poate
politicianului român. Pentru ei, România Mare a fost o prabusire în
singurii oameni de pe pamânt care n-au cunoscut în toata istoria lor
deznadejdea mortii.
o zi de bine si de belsug - si lupta pentru libertate. Toata viata lor a
fost o lupta pentru libertate. Ei ne-au dat pe Horia, Closca si Crisan si
au sustinut revolutia de la 1784; ei ne-au dat pe Avram Iancu si au Acesti politicieni pateaza obrazul natiei noastre. Caci un neam, pe
luptat si la 1848. În muntii lor, istoria cunoaste peste 40 de rascoale deasupra oricaror interese, îsi are obligatiile morale de îndeplinit.
contra stapânirii unguresti; toate înecate pâna la sfârsit în sângele Daca nu si le îndeplineste, ramâne patat.
lor. Dar dârzenia nu le-a fost înduplecata niciodata.
***
În ultimul timp glasul de tribun al lui Amos Frâncu si acela al
Capitanului Emil Siancu - ei însisi moti - rasuna în pustiu ca un
strigat de alarma. Înduiosat de scrisoarea unui învatator din Bistra, de lânga Câmpeni,
m-am suit în tren sa merg la fata locului. Sa vad si eu ce e acolo.

În munti sunt mine de aur. Rând pe rând s-au îmbogatit si se

îmbogatesc exploatatorii, dar ei au ramas mereu fara haine si fara Purtat de un tren mic, urcam cu inima strânsa pe vaile glorioase ale
pâine: Muntilor Apuseni, pe unde jucase moartea în zeci de lupte si pe unde
umbla duhurile lui Horia si Iancu.

"Muntii nostri aur poarta,

Într-o gara ma apropii de un taran. Un mot. Pe hainele lui erau cel
putin 20 de petice cusute. Expresie a unei saracii neasemuite. Avea
Noi cersim din poarta-n poarta". de vânzare cercuri de lemn pentru vase, facute de el. Le vindea
pentru un pret de nimic. Cu ochii afundati în cap si cu obrajii supti. O
figura blajina. Privirea îi era sfioasa si nefixata de vreun gând. Pentru
Stânca sura e goala. Pe ea nu creste nimic. Nici grâu, nici porumb.
cine cunoaste, citeste în acesti ochi durerea si descopera pe omul
Singura avutie e aurul din mâna exploatatorilor si singura posibilitate
flamând. Omul chinuit de foame.
de trai sta în lemnul din padure.

În acesti ochi blajini care inspirau mila, nu era nici o preocupare. Nici
O mie de ani a tinut calvarul stapânirii straine. O mie de ani de
un interes pentru viata.
rabdare cu gândul ca va veni odata România Mare, care-i va scapa,
- Cum o duceti pe aici? îl întreb eu. autoritati si trebuie sa taci si sa privesti la tot dezastrul neamului tau.
Mei bine ne-ar lua Dumnezeu vederile, ca sa nu mai vedem cu ochii
nostri si sa nu mai stim nimic.
- Bine! Bine, multumesc.

***
- Dar se face porumb, cartofi?

Mie mi se urca sângele în cap si iar îmi trecea prin mine sa pun
- Da, se face.
mâna pe arma, sa ma ridic în munti si sa trag cu nemiluita în cetele
de dusmani si de vânduti, daca autoritati si legi în România Mare pot
- Aveti de toate, hrana...? patrona asemenea crime în contra natiunii române, a onoarei si a
viitorului ei si daca aceste legi si autoritati vândute i-au închis orice
speranta de dreptate si de mântuire româneasca.
- Da, avem... avem...

M-am întors la Iasi cu sufletul chinuit , încarcat de povara pe care tot

- Va sa zica, n-o duceti rau? neamul acesta o poarta asupra lui.

- Nu!... Nu!... Ce grozava este înstrainarea clasei conducatoare a unui popor, a

clasei lui politice si culturale.
M-a masurat de câteva ori cu ochii, s-a aratat foarte putin dispus la
vorba, caci cine stie pe ce meleaguri de deznadejde îi zbura mintea Literatii si scriitorii îsi gasesc subiect de tratat în toate nimicurile.
si în nobletea mostenita a rasei, nu voia sa se plânga în fata unui om Carti peste carti apar. Sunt pline vitrinele librariilor de ele. Ce va zice
strain. viitorul despre acestia, daca pentru o tragedie istorica precum aceea
a motilor, petrecuta sub ochii lor, ei n-au gasit nici un cuvânt care sa
*** fie în acelasi timp si un semnal de alarma pentru poporul ametit de
toata literatura scandaloasa care-l adoarme si-i întuneca drumul
viitorului si al vietii?
În sfârsit, am ajuns la Bistra. M-am dus la învatatorul din sat care-mi
scrisese. am stat o zi. Am intrat prin casele sarace ale motilor. O
spuza de copii asteptau zgribuliti câte 2-3 saptamâni, câte o luna si Cum va trebui sa priveasca neamul pe acesti scriitori si literati, a
mai bine, pe parintii lor plecati cu calul si caruta sa le aduca câte un caror misiune, ce mai sfânta, este tocmai aceea de a denunta
sac de malai, în schimbul cercurilor de lemn si ciuberelor pe care le primejdiile care-i ameninta fiinta fizica sau morala si de a-i lumina
lucreaza si pe care apoi le vând la sute de kilometri, în regiunile unde caile viitorului? Si cum va trebui sa fie privita aceasta clasa politica
Dumnezeu a fost mai darnic. de "oratori" în parlament si pe la toate raspântiile drumurilor,
dezertoare de la obligatiile ei elementare, d ea veghea asupra vietii
si onoarei neamului?
Într-un an, motul, câteva luni sta acasa si restul timpului dupa malai,
pentru copiii sai.
***
Îmi spune învatatorul:
Coborând cu micul tren de la Bistra spre Turda, în aceeasi încapere
a vagonului s-a urcat si directorul fabricii din Bistra. Un jidan gras pe
- Nici în timpul stapânirii unguresti nu s-au putut aseza straini aici. care abia îl mai tineau hainele si care dadea impresia unei vieti traite
Acum însa, iata s-a stabilit o cherestea a unei societati jidanesti din în abundenta. Nu cred ca unul ca acesta, macar o singura data în
Oradea, care a pus mâna pe paduri si le taie. Toata viata saraca si-o viata lui, sa fi cunoscut ce este foamea.
întretineau motii din munca lemnului, facând cercuri si ciubere. De
acum, nici de acestea nu vor mai avea parte. Sunt condamnati la
moarte. În statia urmatoare s-a mai urcat un tânar cam de seama mea. Din
primele momente am înteles ca sunt cunoscuti si prieteni si se afla în
foarte bune raporturi, si ca acel tânar e român.
De foame si de nevoi, se duc si muncesc la jidani, taindu-si ei singuri
copacii din padure, pentru 20 de lei pe zi. Atât îi ramâne motului din
toata bogatia care se scurge la vale în trenuri lungi. Si când se va Jidanul si-a turnat cafea cu lapte dintr-un termos si a scos niste
termina lemnul din padure, se termina si cu noi. Dar este ceva si mai bucati de cozonac dintr-un pachet. A început sa manânce.
trist. Noi am trait sute de ani viata de virtute. Jidanii ne-au adus cu ei Observam la el o pofta de lup. S-a repezit la mâncare înainte de a-l
pacatele desfrâului. Sunt peste 30 de jidani la aceasta fabrica. Si invita pe cunoscutul sau. Imediat însa, l-a invitat. Acesta a primit o
sâmbata seara, când fac platile, opresc pe fetele si femeile motilor, felie de cozonac si o ceasca de cafea cu lapte si a început a mânca
îsi bat joc de ele si fac orgii pâna dimineata. Boli morale si fizice na putin cam sfios, aratându-se recunoscator si respectuos fata de
macina stele alaturi de saracie si mizerie. bogatasul jidan pentru "atentia" pe care i-o aratase.

Si nu poti zice nimic. Nu poti încerca nici o actiune, deoarece acesti Era pe la cinci dimineata. Înca nu se luminase bine. Vineri, înainte de
jidani sunt în raporturi de asa strânsa prietenie cu toti politicienii, Pasti. Vinerea Patimilor. Ma întrebam îndurerat: Oare cine va fi fiind
încât sunt stapâni atotputernici. Autoritatile unt la discretia lor, de la canalia aceasta de tânar român, care în aceasta zi, când toata lumea
jandarmi si pâna sus. crestina tine post negru, manânca alaturi de jidan, alaturi de calaul
românilor, cozonac?
Iar daca încerci sa spui ceva, esti acuzat imediat, "ca îndemni la
ura", pe o parte de cetateni în contra celorlalti cetateni; "ca tulburi Din discutiile între aflu ca acesta era un inginer silvic. Jidanul avea o
armonia sociala" si "buna înfratire" în care totdeauna au trait românii pofta de vorba nemasurata. Tot timpul vorbea si glumea.
cu "populatia pasnica evreiasca". Ca nu suntem "crestini", caci Iisus
Hristos a zis: "sa iubesti pe aproapele tau" si chiar pe cel care face La un moment dat, scoate un patefon, aseaza rând pe rând placile
rau etc. si-l pune sa cânte. Tot ce-si poate imagina mintea mai necuviincios.
Eu stau într-un colt de vagon. Ascult fara a spune nici un cuvânt. Ma
O vorba daca spui, esti arestat ca "dusman al sigurantei statului" si uit pe geam. Începe sa se lumineze. Pe soseaua de alaturi coboara,
ca atâtator la "razboi civil". Esti insultat si chiar batut. Sunt stapâni pe tacuti si tristi, motii, mergând fiecare pe lânga capul calului sau. Se
duc la târg la Turda, cu câte un sac de mangal în caruta, la 60 de
kilometri sa-l vânda si sa cumpere, nu haine noi, nu jucarii, ci câteva psihicului unui om, punându-i în ordine si în cadenta mintea
kilograme de malai, pentru ca sa duca de Pasti copiilor. Aceasta e dezordonata si simtirea anarhica.
toata bucuria pe care le-o pot face.
Prin aplicarea de pedepse, voi cauta sa dezvolt, în sfârsit, simtul
*** responsabilitatii. Curajul de a-si asuma fiecare raspunderea faptelor
sale. Pentru ca nimic nu e mai dezgustator decât omul care minte si
fuge de raspundere.
Geme inima în mine de durere si de îngrijorare. Nu e de ajuns ca
acesti jefuitori le iau pâinea. Le pângaresc, le palmuiesc, în aceasta
Vineri a Patimilor, saracia si credinta. Trec cântând si batjocorind pe Am pedepsit regulat, fara exceptie, pentru orice abatere. La Vatra
drumurile acestea de patimire milenara, pe care din respect pentru Dornei am pedepsit un tânar, pentru ca a provocat un conflict într-un
suferinta si durere omeneasca, nici un om din lume nu poate pasi parc.
decât în cea mai adânca tacere si buna cuviinta, descoperit în fata
poporului flamând si rupt, care paseste rar, sub condamnarea soartei
La Dorna Cozanesti s-a întâmplat ceva mai grav, nu ca efect, ci ca
nemiloase.
dezvaluire de constructie sufleteasca. Patru tineri s-au dus la o
cârciuma jidoveasca, au cerut sarmale, pâine, vin si dupa ce au
Când s-a luminat de ziua, patru ochi si-au întâlnit privirile. Ai mei si ai mâncat bine, s-au sculat si, în loc de plata, unul dintre ei a scos
tânarului. Am înteles ca ma cunoscuse. Încurcat, nu-si mai gasea revolverul, eroic si a amenintat pe jidan ca îl împusca daca spune
cumpatul. Îl recunoscusem si eu. Fusese student nationalist crestin ceva, sub cuvânt ca sunt din grupul lui Corneliu Codreanu.
la 1923. Îl vazusem în primele rânduri ale unui grup studentesc,
manifestând si cântând:
L-am pedepsit. Tânarul, daca-l voi lasa asa, se va nenoroci el, nu
jidanul caruia i-a furat o cutie de sardele. De altfel în lumea legionara
"Si vom strivi jidanii sub calcâie, pedeapsa nu poate da nastere la suparare. Pentru ca toti suntem
supusi greselii. Pedeapsa înseamna în conceptia noastra, obligatia
pe care o are omul e onoare de a repara greseala sa. Odata aceasta
Sau vom muri cu gloria etc."
ispasita, omul este liber de povara ei, ca si cum nu s-ar fi întâmplat
nimic.
Mi-am zis plin de amaraciune: Daca toti tinerii care lupta, vor ajunge
mâine asa, atunci neamul acesta al nostru trebuie sa piara: prin
Aceasta pedeapsa, în cele mai multe cazuri, este o munca. Nu
cucerire jidaneasca, prin potop, prin cutremur sau prin dinamita - nu
pentru ca munca ar avea un caracter de osânda, ci pentru ca da o
intereseaza, dar trebuie sa piara.
posibilitate de a repare, printr-un bine, raul pe care l-ai facut.

De aceea totdeauna legionarul va primi si va executa cu seninatate o

pedeapsa.

VARA LUI 1929

Am petrecut-o în doua marsuri. Cu tinerii din fratiile de cruce din

Galati si Focsani si cu legionarii.
HOTARÂREA DE A PASI ÎN MASE

Voiam sa-i duc pe drumurile de atâtea ori batatorite de mine, sa

8 NOIEMBRIE 1929
traiesc cât mai mult cu ei, sa-i observ, sa-i studiez, sa vada si ei
frumusetile tarii acesteia.
Trecusera mai bine de doi ani de când Legiunea luase fiinta.
Cuiburile se înmultisera pe toata întinderea tarii. Se simtea acum
De data aceasta, ca si în toate marsurile pe care le voi face, voi
nevoia de a accentua, prin întrebuintarea si stimularea acestor mici
cauta sa dezvolt în tinerii legionari, în primul rând, vointa. Prin
forte, miscarea începuta. Singura cale legala care putea sa ne duca
marsuri lungi, încarcati de poveri, executate prin ploaie, vânt, caldura
la masuri de stat pentru rezolvarea problemei jidanesti, era calea
tropicala sau noroaie si în cadenta si aliniere, cu ore întregi de
politica. Ea presupune contactul cu masele populare. Bun sau rau,
interdictie a vorbirii. Prin viata aspra, dormind în padure si mâncând
acesta era drumul pe care legea ni-l punea la dispozitie si pe care,
simplu. Prin obligatia de a fi severi cu ei însisi, în toate privintele,
mai devreme sau mai târziu, trebuia sa pasim. Cu Lefter si cu
începând de la tinuta si gesturi. Prin crearea de obstacole pe care ei
Potolea am fixat prima întrunire publica legionara la Tg. Beresti din
erau obligati a le învinge, escaladând stânci, trecând ape.
nordul judetului Covurlui, pentru data de 15 decembrie. Hotarârea
am luat-o înca de la 8 noiembrie, când o noua serie de legionari,
Urmaream sa fac din ei oameni de vointa, care sa priveasca drept si veniti din diferite parti ale tarii cu ocazia sarbatoririi patronului
sa se comporte cu barbatie fata de orice greutate. De aceea nu Legiunii, îsi depuneau juramântul.
permiteam niciodata ocolirea unui obstacol, ci numai depasirea lui.
În acelasi timp l-am trimis pe Totu în judetul Turda, pentru ca,
În locul omului slab si învins, care se apleaca mereu la toate bataile împreuna cu Amos Horatiu Pop, sa intensifice si acolo propaganda
de vânt, om care covârseste, ca numar, în politica, ca si în celelalte legionara, pregatind o întrunire.
ocupatii - trebuie sa cream neamului acesta un învingator. Neaplecat
si neînduplecat.
15 DECEMBRIE 1929

Prin instructia întrunita, voi cauta, în al doilea rând, sa dezvolt

La 14 decembrie seara, eram în Beresti. La gara m-a asteptat Lefter,
constiinta de corp, de unitate. Un duh al unitatii. Am observat ca
Potolea, Tanase Antohi si altii. Târgul era un adevarat viespar de
instructia întrunita are o mare influenta asupra intelectului si
jidanime; casa îngramadita lânga casa, dugheana lânga dugheana. A doua zi dimineata, am plecat mai departe. De asta data, nu mai
Singura strada trece prin mijlocul târgusorului. Noroiul pâna la eram singur. Trei calareti ma întrebasera daca ma pot însoti si am
glezne. Pe margini, niste trotuare de scândura. Am fost gazduiti la pornit împreuna. În marginea satului vecin, Ganesti, Ne-am oprit la
Potolea. Dumitru Cristian. Om de vreo 40 de ani, cu o figura de haiduc si
uitatura de sub sprâncene. Nationalist si luptator din timpul miscarilor
studentesti, el si-a deshamat caii de la caruta, si-a pus seaua pe unul
A doua zi dimineata, ma întâmpina la usa maiorul de jandarmi si
si a pornit cu noi. În curând numarul nostru s-a marit cu Dumitru si
procurorul, veniti de la Galati sa-mi puna în vedere ca nu pot sa tin
Vasile Popa, cu Hasan si Chiculita.
întrunirea.

Tot mergând din sat în sat, numarul calaretilor a ajuns la douazeci.

Le-am spus:
Eram toti tineri între 25 si 30 de ani. Numai câtiva aveau între 35 si
40 de ani, iar cel mai batrân era mos Chiculita din Cavadinesti, de
- Ceea ce pretindeti dvs. nu e nici drept nici legal. În tara aceasta vreo 45 de ani. Când ne-am facut mai multi, am simtit nevoia de un
toata lumea are dreptul sa tina întruniri: nemti, unguri, turci, tatari, semn distinctiv, de o uniforma. Dar pentru ca nu aveam posibilitati,
bulgari, jidani. Numai eu sa nu am acest drept? Masura Dvs. este ne-am pus cu totii, la caciuli, pene de curcan. Si asa intram prin sate
samavolnica. Este în afara legii si nu ma voi supune. Voi tine cântând. Trecând în cântec si în trapul cailor, pe coamele dealurilor
întrunirea cu orice pret. de lânga Prut, pe unde de atâtea ori trecusera si luptasera stramosii
nostri, se pare ca eram umbrele acelora care aparasera pe vremuri
pamântul Moldovei. Viii de acum si mortii de atunci, eram acelasi
În sfârsit, dupa mai multa discutie, mi s-a aprobat sa tin întrunirea, suflet, aceeasi mare unitate, purtata de vânturi pe creste de dealuri:
dar sa nu fac dezordini. a românismului. Vestea ca sosesc s-a întins din om în om, prin toate
satele. Lumea ne astepta pretutindeni. Pe cine întâlneam pe drum,
Ce era sa fac? Ce dezordine? Sa sparg casele la oameni? Era prima ne întâmpina cu întrebarea:
mea întrunire publica. Nu aveam tot interesul ca ea sa decurga în
cea mai perfecta ordine, pentru a nu-mi pierde dreptul de a le tine pe - Domnisorule, când veniti si pe la noi prin sat? Ieri v-a asteptat
celelalte? lumea pâna noaptea târziu.

La ora fixata pentru întrunire, s-a adunat un numar foarte mic de În sate, când cântam sau vorbeam oamenilor, simteam ca patrund în
oameni. Abia vreo suta. De la ei am aflat ca lumea ar fi voit sa vina cele adâncuri sufletesti nedefinite, acolo unde politicienii, cu
multa, dar a fost oprita de jandarmi prin sate. programele lor de împrumut, nu putusera sa pogoare. Aici, în aceste
adâncuri, am înfipt radacinile miscarii legionare. Ele nu vor mai putea
Toata întrunirea a durat cinci minute. Un minut a vorbit Lefter, unul fi scoase de nimeni.
Potolea si restul eu. Am spus:
Joi, era zi de târg la Beresti. La ora 10 dimineata, am aparut pe
- Am venit sa tin o întrunire. Dar autoritatile îmi opresc oamenii cu creasta de deasupra târgului, 50 de calareti. De acolo, în coloana de
forta. În contra tuturor ordinelor, voi tine zece întruniri! Sa mi se mars, cântând, am coborât în târg. Lumea ne-a primit cu mare
aduca un cal si voi merge calare din sat în sat, prin toata plasa însufletire. Din casele crestinilor ieseau românii si ne turnau caldari
Horincii! cu apa în cale, dupa vechiul obicei, ca sa ne mearga în plin pe
drumul nostru. Ne-am dus din nou în curtea lui Nicu Balan, unde ar fi
trebuit sa aiba loc prima întrunire. acum eram peste trei mii de
Calul era de altfel singura posibilitate de locomotiune prin noroaiele oameni. N-am tinut întrunire. Am dat calaretilor, unora dintre ei, câte
acelea. Peste doua ore mi s-a adus un cal si am plecat. Dupa mine, o amintire de la mine.
pe jos, venea Lefter cu înca vreo patru legionari. Am ajuns în primul
sat, la Meria. Acolo, în curtea bisericii, în câteva minute, lumea s-a
adunat toata: barbati, femei si copii. Le-am vorbit putine cuvinte si nu Lui Nicu Bogatu i-am dat tabachera mea, facuta în închisoarea de la
am desfasurat nici un program politic: Vacaresti; lui mos Chirculita i-am dat o zvastica. Pe Lefter si Potolea
i-am numit în Consiliul suprem al Legiunii, iar pe Nicu Balan, în statul
major la Covurluiului. Pe Dumitru Cristian, seful legionarilor de pe
- Sa ne unim cu totii, barbati si femei, sa ne croim noua si neamului valea Horincii.
nostru alta soarta. Se apropie ceasul de înviere si mântuire
româneasca. Cel ce va crede, cel ce va lupta si suferi, va fi rasplatit
si binecuvântat de neamul acesta. Vremuri noi bat la portile noastre! Valea aceasta a Hornicii, cu locurile si cu oamenii ei, mi-a ramas
O lume, cu sufletul sterp si uscat, moare si alta se naste: a acelora draga. Dupa Focsani, aici va fi al doilea stâlp al miscarii legionare.
cu sufletul prin de credinta. În lumea aceasta noua, fiecare îsi va
avea locul sau, nu dupa scoala, nu dupa inteligenta, nu dupa stiinta,
ci în primul rând dupa credinta sa si dupa caracterul sau.

Am plecat mai departe. Dupa vreo patru kilometri, am ajuns în sat, la

Slivna. Se înserase. Oamenii m-au asteptat însa, în drum, cu
lumânarile aprinse. În capul satului mi-a iesit înainte un cuib de
legionari în frunte cu Todosiu. Am vorbit si aici. Pe urma am plecat
mai departe, spre satul Comanesti, condus de cuibul de legionari din
Slivna. Pe drumuri pe care nu mai fusesem niciodata.

ÎN ARDEAL, LA LUDOSUL DE MURES

Si aici, de asemenea, oamenii m-au asteptat cu felinare si lumânari,
iar flacaii, cântând.
Vineri, înainte de Craciun, seara la ora 5, am plecat cu camioneta
spre Ludos. Eram patru: Radu Mironovici, care conducea, Emil
Oamenii ma primeau cu bucurie, fara deosebire de partide politice. Eremeiu, un alt cunoscut si eu. Un ger grozav oprise trenurile pe
Nu ne cunoscusem, dar parca eram prieteni de când lumea. drum. În noaptea aceea am îndurat un frig îngrozitor. Desi
Dusmaniile se topisera. Eram o singura apa, un singur suflet, un umpluseram camioneta cu paie si intraseram pâna la brâu în ele. Am
singur neam. facut drumul Iasi - Piatra Neamt - Valea Bistritei. La ora 4 dimineata,
eram pe crestele Muntilor Carpati.
La 11 seara, în ajunul Craciunului, dupa mai mult de 24 de ore de La 20 ianuarie, am trimis pe Totu, Crânganu, Eremeiu, însotiti de o
mers, am ajuns la Ludosul de Mures. Aici ne-am odihnit bine la echipa cu camioneta, în jud. Tecuci; iar eu, la 25 ianuarie 1930, eram
Amos. A doua zi, ne-am dus la biserica, apoi am vizitat oraselul. E din nou pe Valea Horincii, în mijlocul calaretilor. La 26 seara, dupa
mai mare decât Tg Beresti si situat la vreo 40 km nord de Turda, ce am trecut prin Rogojeni, intram în Oancea. În ambele sate suntem
capitala judetului. Si acesta e plin de jidanime, fara însa a ajunge primiti cu dragoste si cu nadejdi de multimea adunata. Suntem
procentul de la Beresti. Si aici Iuda, asezat la Târg, si-a întins pânza gazduiti în Oancea la familia Antachi. A doua zi, luni, târg la Cahul.
ca un paianjen peste întreg tinutul românesc. În aceasta plasa vor fi
prinsi bietii tarani, vor fi învârtiti si ametiti si apoi supti de tot avutul
Sa trecem în Basarabia. Aici jidanii sunt multi si mai provocatori. Aici,
lor.
ca si în celelalte târguri basarabene, jidanimea e comunista, dar nu
pentru "iubirea de oameni", ci numai din ura pentru statul român, pe
În dimineata zilei a doua de Craciun, am pornit. Întâi camioneta cu care numai prin triumful comunismului l-ar putea vedea doborât la
10 legionari, iar dupa ea, eu cu vreo 20 de calareti: Amos, Nichita, pamânt si pus sub calcâiul totalei stapâniri jidanesti. Triumful
Colceriu, profesorul Matei si altii, toti cu pene de curcan la caciuli. comunismului coincide cu visul iudaismului de a stapâni si exploata
popoarele crestine în virtutea "poporului ales", care sta la baza
religiei jidanesti.
Pe sosea ne întâlnea lumea si nestiind despre ce este vorba, ne
privea cu nedumerire. Dar noi mergeam parca investiti cu cea mai
puternica autoritate, caci simteam ca venim în numele neamului Seara, am facut niste cruci albe din pânza, de 20 cm pe care le-am
românesc, din porunca lui si pentru dânsul. pus pe piepturile calaretilor. Mi s-a dat o cruce de lemn pe care o voi
purta în mâna.
În Gheta, Gligoresti, în Gura Ariesului, oamenii s-au adunat tot asa
de multi ca si pe Valea Horincii. Nici lor nu le-am dus nici un program A doua zi, la ora 10 dimineata, în fruntea a 30 de calareti, trec Prutul,
politic. Le-am spus numai ca venim din Moldova ca sa chemam la mergând cu crucea în mâna în contra puterii pagâne care sugruma
înviere sufletul necajit al românilor; caci o mie de ani de robie, de Basarabia crestina. Dupa patru kilometri intram în oras. Crestinii ies
nedreptate si de mormânt ne-au fost de ajuns. România Mare s-a din case si vin dupa noi. Nu ne cunosc, dar ne vad cu cruci albe pe
facut cu multa jertfa, dar parca stapânirea straina si vechea piept si cu pene la caciula. Trecem pe strazi cântând: "Scoala,
nedreptate se prelungesc înca si dincoace de înfaptuirea acestei scoala, mai române".
Românii. Zece ani de guvernari românesti n-au reusit sa ne vindece
de ranile care ne dor si nici n-au reparat nedreptatile seculare. Ele
Ne oprim în piata. Într-o clipa se aduna în jurul nostru peste 7000 de
ne-au dat o unitate de forma dar sufletul românesc ni l-au frânt în
tarani. Nimeni dintre ei nu stie cine suntem si ce voim. Dar toti
atâtea bucati, câte partide sunt.
presimt ca venim spre mântuirea lor.

Învierea neamului acesta clocoteste sub pamânt si va izbucni în

Încep sa le vorbesc în aceeasi limba ca pe Valea Hornicii si în Turda.
curând, luminând cu lumina ei întreg viitorul si întreg trecutul nostru
Dar dupa doua minute politaiul Popov si autoritatile strabat pâna la
întunecat. Cel ce va crede, va fi biruitor!
mine si ma opresc:

Din nou simteam cum ma cobor în adâncuri.

- N-ai voie sa tii întrunire în piata publica...

Desi la sute de kilometri distanta, desi în regiuni despartite de secole

- Poporul român are voie oriunde în casa lui.
prin granite, si acolo am gasit acelasi suflet, exact acelasi ca pe
Valea Horincii de lânga Prut. Acelasi suflet al neamului, peste care
am înteles ca n-a putut fi trasa niciodata vreun fel de frontiera. El a Autoritatile strigau sa nu vorbesc; oamenii, sa vorbesc.
curs de la un capat la altul al neamului, de la Nistru pâna la Tisa, fara
ca sa-i pese de frontierele asezate de mâna omeneasca, ca si apa
- Oameni buni - le spun eu - asa este; legile ne opresc sa tinem
care în adâncuri curge pe sub pamânt, fara ca sa tina seama de
adunari în piata publica. Sa mergem la marginea orasului sau într-o
gardurile pe care oamenii le-au facut la suprafata. Acolo, în adânc,
curte a cuiva.
nu am gasit partide, nici vrajba, nici ciocniri de interese, nici "oarba
neunire", nici luptele între frati, ci unitate si armonie.
Fac semn calaretilor si pornim spre marginea orasului. Un cordon de
sergenti opreste multimea. Peste câteva minute îmi apare în fata un
A treia zi de Craciun am plecat din nou. Ne-am oprit la o biserica si
detasament de soldati cu baioneta la arma. În frunte un colonel,
am facut o rugaciune pentru Mihai Viteazul, pentru Horia si ai lui si
Colonelul Cornea. Scoate revolverul si mi-l pune în fata:
pentru Iancu, ca sa stie si ei ca noi pasim astazi pe pamântul pe care
trupurile lor au fost chinuite si sfârtecate pentru neam. Era ziua
Sfântului Stefan. Am aprins o lumânare pentru sufletul lui Stefan cel - Stai, ca te-mpusc!
Mare, prin care neamul nostru s-a ridicat la cea mai mare înaltime a
lui si pe care au îl socot la înaltimea lui Napoleon, a lui Cezar si
Alexandru Macedon. Pe oriunde vor merge pasii mei, prin orice lupte Ma opresc.
voi intra, daca deasupra mea voi simti umbra Sfântului Arhanghel
Mihail si dedesubt umbrele celor 20 de morti dragi ai familiei si - Domnule colonel, de ce sa ma împusti, caci nu am facut nici un rau.
miscarii legionare, în dreapta simt sufletul lui Stefan cel Mare si Am si eu revolver, dar n-am venit sa ma bat cu nimeni si mai cu
spada sa. seama cu armata româna. Toate argumentarile mele au fost
zadarnice. Am stat acolo timp de aproape o ora, suportând toate
insultele si batjocurile posibile. As fi putut sa raspund la fel si sa ma
lupt. Mi-a trebuit însa o rabdare de fier ca sa nu cad într-o situatie si
mai trista, aceea de a ma lupta eu, nationalist român, cu armata tarii
mele, în fata jidanilor comunisti.

Colonelul a început sa traga cu sabia în noi si în cai, iar soldatii sa ne

împunga cu baionetele. A venit prefectul. am descalecat si am plecat
cu el la Prefectura. A fost un om civilizat. A venit si colonelul.

ÎN BASARABIA I-am spus:

- Eu am respect pentru gradul Dvs., de aceea nu v-am raspuns. Dar facuta din pânza. Aveam înfatisarea unor cruciati, care mergeau în
nu-i nimic. Lunea viitoare ne întâlnim din nou în acelasi loc. numele crucii, în contra unor puteri pagâne, sa scape pe români.

Am plecat. Un sergent mi-a dat calul. Cristian si Chiculita ma În linia a II-a, veneau pedestrii în coloana de mars, cu drapelul lor,
asteptau, fara cai, la poarta. Si-au adus si ei caii, am încalecat si am peste 10 la numar.
pornit înapoi pe unde venisem, alungati din urma de politisti si
întovarasiti de privirile batjocoritoare ale jidanilor. La marginea
În linia a III-a, urmau vreo 80 de carute, încarcate cu câte 4-5 si 6
orasului, am gasit si pe ceilalti calareti amarâti si deprimati de
oameni, în majoritate locuitori din Oancea, de asemenea cu drapelul
înfrângerea avuta. Mai departe, câtiva tarani s-au furisat din oras, sa
lor.
ne întrebe cine suntem.

Totul avea aspect de început de batalie.

- Mergeti si spuneti oamenilor ca lunea viitoare venim din nou. Toata
crestinatatea din judet sa vina la Cahul.
Când am ajuns la marginea orasului, o mare de capete descoperite
ne-au primit fara urale si fara muzici, într-o impresionanta tacere de
Suferisem o înfrângere. Acum nu mai puteam cânta, ne întorceam
biserica.
fara sa mai vorbim unul cu altul. Ajunsi la Oancea, am facut 10 afise
de mâna prin care anuntam ca luni, 10 februarie, vom veni din nou la
Cahul. Acestea le-am trimis prin calareti în mai multe puncte ale Am trecut calari prin mijlocul acestei taranimi. O parte plângea.
judetului. Ne-am întors la Ganesti, acasa la Cristian, unde am ajuns
pa la 12 noaptea, dupa un drum greu, prin întuneric de nu vedeam la
***
doi pasi înainte, batuti în fata de lapovita, iar în spate de amintirea
înfrângerii. Am dormit la Cristian. A doua zi dimineata, am plecat la
Beresti. Acolo am scris un ordin catre legionarii din Valea Horincii, Taranimea aceasta din întreaga Basarabie, nici ea nu a simtit nimic
Galati, Iasi, Bucuresti, Focsani si Turda, prin care le spuneam ca am în bine dupa unire. Caci iesind de sub stapânirea ruseasca, a intrat
fot înfrânti la Cahul si ca este, pentru noi toti, o problema de onoare sub stapânirea jidanilor. A fost pur si simplu lasata prada jidanilor.
de a ne reîntoarce acolo si de a învinge. Ca sunt chemati în numar
cât mai mare. Locul de adunare, la Oancea, nude trebuie sa fie
prezenti cel târziu duminica seara, 2 februarie. În acelasi timp, am De 12 ani este exploatata si supta de catre comunistii jidani, cum nici
anuntat si echipa Totu, Crânganu, Eremeiu, care se afla în judetul cel mai tiranic regim cunoscut în istorie n-a exploatat vreo societate
Tecuci. Am scris de asemenea o scrisoare tatalui meu pe care-l omeneasca.
rugam sa vina sa ne ajute. Legionarii mi-au strâns bani si am plecat
la Bucuresti. Acolo m-am prezentat d-lui Ioanitescu, subsecretar de Orasele si târgurile sunt adevarate colonii de lipitori înfipte în trupul
stat la Interne. istovit al taranimii.

I-am povestit cele întâmplate la Cahul si i-am cerut permisiunea de a Si culme a nerusinarii, tocmai aceste lipitori s-au transformat în
tine o noua întrunire - cerere legala - luându-mi angajamentul luptatori împotriva exploatarii poporului, în contra terorii care apasa
desfasurarii în cea mai perfecta ordine a acestei întruniri. Cu conditia poporul. Acestia sunt comunisti din Basarabia si din România.
de a nu fi provocati de autoritati. Dupa mai multe lamuriri pe care mi
le-a cerut, mi s-a aprobat întrunirea. Nu aveam nevoie de aprobare.
Nu cere legea acest lucru. Dar eu am vrut sa ma pun la adapost de Si mai mult: aceste lipitori pline de sângele supt al românilor întretin,
orice interpretare tendentioasa. în presa lor în frunte cu "Adevarul" si "Dimineata" urmatorul limbaj:

Duminica dimineata am fost din nou la Oancea. Lefter s-a dus la - Noi am trait si traim (lipitorile!) în cea mai buna fratie si armonie cu
Cahul, pentru a fixa cu autoritatile locul de adunare. poporul român.

În oras era o mare fierbere. Autoritatile primeau vesti ca taranii se - Numai niste dusmani ai poporului, dusmani ai tarii, niste extremisti
îndreapta cu miile din toate partile judetului, pentru a veni la adunare de dreapta, vor sa strice aceasta armonie.
la Cahul.
***
În cursul zilei, au sosit doua camioane din Focsani, cu Hristache
Solomon si Blanaru. Au sosit de la Turda: Moga si Nichita; de la Iasi: Erau pe locul întrunirii peste 20.000 de tarani. Desigur, cea mai mare
grupul de legionari cu Banea, Ifrim si parintele Isihie: din Galati: adunare de oameni pe care o vazuse de la începutul fiintei sale
Stelescu cu fratia, un delegat al studentilor legionari din Bucuresti si acest oras. Fara manifeste, fara ziare si fara propaganda. Întrunirea
Pralea cu cuiburile din Foltesti. apoi pe jos, cu carute si calari, s-a tinut într-o mare solemnitate. De o parte, erau asezati în linie
berestenii si legionarii din Valea Horincii. calaretii: de alta parte, coloana legionarilor pedestri.

A sosit si tatal meu. Seara eram peste 300 de legionari care au fost Taranimea a ascultat descoperita. Nici un cuvânt, nici un gest n-a
încartiruiti în Oancea. Si înca mai soseau. tulburat aceasta solemnitate. De asta data colonelul Cornea n-a mai
aparut la întâlnirea data.
Fiindu-mi teama ca nu cumva sa ni se desfaca podul de pontoane de
peste Prut, facându-ne astfel imposibila trecerea, am dispus ca în Am spus acestei taranimi basarabene, pe care o vedeam ca
timpul noptii, un grup de 30 de legionari sa ocupe ambele capete ale asteapta un cuvânt de mângâiere si pe care n-o adunasem eu aici,
podului. în numarul acesta covârsitor, ci marile ei dureri:

Luni dimineata, la ora 8, am trimis înainte un grup de 50 de legionari - Ca noi nu vom lasa-o uitata în robia jidaneasca în care zace astazi.
sub comanda lui Potolea ca sa intre în oras pentru a face politia Ca ea va deveni libera, stapâna pe rodul muncii ei, stapâna pe
adunarii. Între timp s-au facut interventii pentru a ne opri întrunirea. pamântul ei, stapâna pe tara ei. Ca zorile zilei celei noi a neamului
Era o imposibilitate. La ora 10 ne-am încolonat si am pornit: se arata. Ca în lupta începuta, ea sa dea numai credinta - credinta
pâna la moarte - si va primi, în schimb, dreptate si marire.
În linia I-a, calareti în numar de 100, cu drapel, toti cu pene la
caciula. Multi în camasi verzi. Fiecare avea pe piept o cruce alba
Au vorbit apoi: Lefter, Potolea, Banea, Ifrim, preot Isihie, Victor N-am putut ramâne acasa decât o saptamâna, deoarece taranii din
Moga, Târziu, Hristache Solomon. La urma a vorbit timp de doua ore Basarabia au trimis delegati, scrisori si telegrame dupa mine. Ei s-au
tatal meu, desavârsit ca limba populara, stil si adâncime. legat cu atâta nadejde de miscare aceasta, cu atâta sfintenie, cum
nu-si poate cineva imagina.
Apoi am sfatuit taranimea sa se împrastie prin sate, în cea mai
perfecta liniste si ordine, atragând atentia ca noi am face cel mai În doua saptamâni de la prima intrare în Cahul, vestea despre
mare serviciu jidanilor daca aceasta impunatoare adunare s-ar sfârsi legionari s-a dus ca fulgerul prin toata masa crestina a Basarabiei de
printr-o cât de mica dezordine. jos. Din sat în sat, pâna la marginea Nistrului. Vestea unui început de
mântuire din sclavia jidaneasca a aprins inimile bietilor tarani.
Lumea voia sa ne duca cu ea. Din toate partile ni se striga:
Îsi legasera pâna atunci nadejdea de Partidul taranesc, crezând ca
ei, taranii, când va veni la putere acest partid al lor, vor capata
- Dumnezeu sa va ajute!
dreptate. Dupa 8 ani de chinuri, de lupte, de nadejdi în acest partid,
au descoperit ceva îngrozitor pentru sufletul lor: ca au fost tradati,
Urmariti de dragostea acestor tarani, am plecat la Oancea, de unde înselati: ca în dosul numelui de partid taranesc se ascund interesele
ne-am despartit. Din acest moment al adunarii de la Cahul, tatal meu jidanimii. Partidul "La taranul român cu perciunii de jupân". Asa în
a intrat în miscarea legionara. botezase profesorul Cuza.

Lumea s-a împrastiat în cea mai perfecta ordine. triumful nostru era Te cuprindea jalea sa fi vazut aceasta strivire de credinta în inimile
mare, mai ales prin linistea si ordinea în care se desfasurase si se taranimii, în momentul în care, dupa 8 ani, a înteles ca buna ei
terminase totul. Jidanii din Cahul avea însa nevoie cu orice pret de credinta fusese înselata.
scandal, de tulburare si dezordine. Pentru ca sa ne compromita
actiunea si sa poata determina masuri în contra ei din partea
Iata-ne deci din nou la Beresti si apoi cu masina pe malul Prutului, la
guvernului.
Rogojeni, unde ma asteptau peste 200 de calareti sub conducerea
lui Stefan Moraru si a lui Mos Cosa. Adunati de prin toate satele din
Vazând însa ca oamenii se îndrepta linistiti catre case, doi jidani, jur.
desigur pusi de rabin, au spart geamurile unui magazin, propriu lor
magazin. Ar fi iesit de aici, în presa din Sarindar: "Dimineata" si
- Sa mergem pâna la Nistru, spuse unul.
"Adevarul": Mari devastari la Cahul, Cât pierde tara în fata
strainatatii! etc., daca autoritatile si oamenii nostri ni i-ar fi surprins
asupra faptului si n-ar fi fost dusi la politie. - Da! Vom merge, îi raspund.

Am dat acest caz de mica importanta în sine, dar de o imensa Acum îmi încolteste pentru prima oara gândul sa fac o expeditie în
importanta pentru cei care vor sa înteleaga si sa cunoasca sistemele stil mare cuprinzând toata Basarabia de sud, de la Tighina pâna la
de lupta diavolesti ale jidanilor. Ei sunt în stare sa dea foc unui oras Cetatea Alba.
întreg, pentru ca, aruncând propria lor fapta în spatele adversarului,
sa compromita o actiune, care altfel ar duce la rezolvarea completa a
Întors la Iasi, ma munceste mereu acest gând: cum as putea face sa
problemei jidanesti.
strabat Basarabia pâna la Nistru?

Atrag deci atentia legionarilor, sa nu se lase provocati, caci noi,

O singura problema e grea: cum as putea proceda ca sa nu ne
numai prin cea mai perfecta ordine vom triumfa. Dezordinea nu
opreasca autoritatile, sa nu ne batem cu statul, cu armata?
înseamna conflictul nostru cu jidanii, ci însemneaza conflictul nostru
cu statul. Or, jidanii de aici vor sa ne împinga în permanent conflict
cu statul. Deoarece statul fiind mai puternic, noi, atrasi sau împinsi în Atunci ma gândesc sa lansez o noua organizatie nationala, pentru
lupta cu statul, vom fi macinati; iar ei vor ramâne mai departe ca combaterea comunismului jidanesc, în care sa intre si "Legiunea
niste privitori impartiali. Arhanghelul Mihail" si oricare alte organizatii de tineri, peste
deosebire de partide. În modul acesta socoteam ca ne puteam
strecura în Basarabia.
***

Ce nume sa-i dam acestei organizatii? Discut cu legionarii în sala

La Iasi, ma astepta în poarta câinele meu Fragu, pe care-l aveam de
caminului. Unii spun: "Falanga anticomunista", altii, alte denumiri.
la 1924, martor la toate încercarile si luptele prin care trecusem de
Crânganu spune: "GARDA DE FIER".
atunci încoace.

- Acesta sa fie!
Aici mi-am rezolvat chestiunile curente de organizare, corespondenta
cu cuiburile, pe care mi le prezenta în regula Banea, seful
corespondentei legionare. Banea începuse a prinde bine felul meu Acum pregateam aceasta actiune anticomunista, nu
de a vedea, în timp de doi an de corespondenta, încât putea rezolva antimuncitoreasca. Pentru ca eu, când zic comunisti, înteleg jidani.
foarte multe chestiuni singur, în aceasta perioada în care veneam rar
la Iasi.
Pentru a obtine autorizatia intrarii în Basarabia, înlaturând astfel
conflictele cu autoritatile, peste câteva zile m-am prezentat în
audienta la Dl. Vaida Voevod, pe atunci Ministru de Interne. De la
Ionel Bratianu, era al doilea om politic de talie mare pe care-l
vedeam.

M-a retinut trei ore. Am înteles ca era gresit informat si asupra

noastra si asupra problemei jidanesti, pe care nu o cunostea în
adevarata ei lumina.

Pe noi ne credea niste tineri zvapaiati, care vrem sa rezolvam

DIN NOU ÎN BASARABIA problema jidaneasca prin spargeri de geamuri. I-am explicat atunci
cum vedem noi problema jidaneasca. Cum ea este o problema de În urma le-am trimis, pentru organizare, pe Totu si Eremeiu. Iar mai
viata si de moarte pentru români. Cum numarul lor e coplesitor si târziu pe Savin si pe Dumitrescu-Zapada. Mii de tarani din Borsa si
inadmisibil; cum au desfiintat clasa de mijloc, orasele românesti. I- din toate vaile se înrolau în organizatie.
am spus proportia dintre crestini si jidani la Balti, Chisinau, Cernauti,
Iasi; pericolul pe care-l reprezinta în scoli, amenintând cu
Jidanii si-ai dat seama de primejdia unei renasteri românesti si au
înstrainarea clasei conducatoare românesti si cu falsificarea culturii
început a provoca. Vazând ca sistemul nu le reuseste, atunci au
noastre.
recurs la un mijloc infernal. Au dat foc Borsei, aruncând vina asupra
românilor. Ziarele jidanesti au început imediat sa tipe. Sa ceara
I-am explicat si modul cum vedem noi rezolvarea. A înteles din masuri energice contra românilor, care vor sa faca pogromuri.
primul moment despre ce este vorba. Dar, desi unui om de valoarea
sa nu-i trebuie mult ca sa înteleaga esenta lucrurilor, totusi, eu cred
Preotii amândoi au fost atacati de jidani, batjocoriti, loviti si mai apoi
ca el nu va putea niciodata complet, pentru ca as e în firea lucrurilor:
alungati mai multi kilometri si batuti cu pietre. La urma au fost
ochii de la 1890 nu mai vad la fel u cei de la 1930. Sunt chemari,
arestati ca agitatori si închisi amândoi în temnita din Sighetul
sunt îndemnuri, sunt porunci mute, pe care numai tineretul le aude si
Marmatiei. De asemenea au fost arestati: Savin si Dumitrescu-
le întelege pentru ca numai lui i se adreseaza. Fiecare generatie cu
Zapada si câteva zeci de tarani fruntasi. Totu si Eremeiu au fost si
ei în lume. De aceea, poate, nu avea suficienta încredere în noi.
arestati la Dorna si închisi în arestul de la Câmpulung. "Adevarul" si
"Dimineata" încep o adevarata canonada de minciuni si infamii puse
Am obtinut aprobarea marsului în Basarabia, dupa ce bineînteles, în sarcina preotilor si a arestatilor.
mi-am luat angajamentul ca se va pastra cea mai perfecta ordine.
Toate protestele noastre: telegramele, memoriile etc., n-au nici un
Peste câteva zile am facut un manifest catre tot tineretul tarii. rezultat, din cauza tipetelor, larmei si presiunilor jidanesti.

FRAMÂNTARI ÎN MARAMURES MARSUL ÎN BASARABIA - 20 IULIE 1930

Între timp încep mari framântari în Maramures. În vederea marsului pe care urma sa-l facem, dau un "ordin de mars"
pe care-l public în "Pamântul Stramosesc".
Un alt colt de tara româneasca, peste care moartea îsi întinsese
aripa. Acolo, jidanimea a cuprins satele. A pus stapânire pe Extrag din el:
pamânturi, pe munti, pe stânile din munti. Românii, ajunsi în stare de
sclavie, se retrag tot mai mult în fata navalirii iudaice si se sting încet,
1. Mergem sa trecem Prutul în sunetul vechiului imn al unirii
încet, lasând mosiile lor mostenite de la Dragos Voda în mâinile
românesti "Hai sa dam mâna cu mâna cei cu inima româna".
navalitorilor. Nici un guvern nu se mai intereseaza de ei, nici o lege
nu-i apara.
Mergem sa facem o vizita satelor între Prut si Nistru, sa le ducem
cântecele noastre si sa legam fratie de legionari cu urmasii lui Stefan
***
cel Mare si Sfânt.

La începutul lui iunie 1930, la poarta casei mele de la Iasi, se opreste

2. Durata marsului, o luna.
o caruta cu doi cai. Din ea se coboara doi preoti, un taran si un tânar.

3. Formatie pe 7 coloane puternice, la interval de 20 km.

Îi primesc înauntru. Se recomanda preot ortodox Ion Dumitrescu,
preot unit Andrei Berinde si taranul Nicoara.
4. Trecerea Prutului prin 7 puncte. Coloana din dreapta cu directia si
obiectivul de atins: Cetatea Alba, coloana din stânga, directia si
- Venim cu caruta din Maramures. De doua saptamâni suntem pe
obiectivul: Tighina.
drum: suntem amândoi preoti în Borsa, unul unit si altul ortodox. Nu
mai putem de mila nenorocitilor de români din Maramures. Am facut
memorii peste memorii. Le-am adresat pe unde ne-a taiat capul: 5. Modul de înaintare, marsul pe jos de la Prut pâna la Nistru.
Parlament, Guvern, Ministri, Regenta.
6. Data plecarii, 20 iulie, dimineata. Trecerea Prutului la ora ce se va
De nicaieri, nici un raspuns. Nu stim ce sa mai facem. Am venit cu anunta.
caruta pâna aici, al iasi, sa rugam studentimea româna sa nu ne
lase. Vorbim în numele a mii de tarani din Maramures, care au ajuns
...
la disperare. Suntem preotii lor. Nu putem închide ochii la ceea ce
vedem. Ne moare neamul. Si ni se frânge inima de mila.
În momentul în care jidanimea a luat cunostinta de faptul ca noi voim
sa intram în Basarabia pentru a trezi constiinta românilor, presa
I-am gazduit câteva zile si le-am spus:
jidaneasca a pornit în contra noastra un uragan de atacuri. Calomnii,
minciuni, atâtari, s-au abatut fara încetare timp de o luna peste noi.
- Singura solutie pe care o vad este sa-i organizam si sa încercam a
le ridica moralul. Ei sa stie ca nu duc singuri lupta; ca noi îi sprijinim;
Aceste atacuri s-au îndreptat deopotriva si în contra d-lui Vaida.
ca luptam pentru ei si ca soarta lor depinde de biruinta noastra.
Jidanii cereau ca dl. Vaida sa fie imediat debarcat de la Ministerul de
Interne, mai mult, "dat peste bord", pentru îndrazneala de a fi vinovatii? Dar politicianismul care a înselat în fiecare zi, de 12 ani, nu
aprobat ca noi, tinerii români, sa intram în Basarabia pentru a duce este vinovat? Dar sutele de mii de venetici, jidani, care au venit peste
un cuvânt românesc de bine, de mângâiere, de nadejde, parintilor si capul lor ca lacustele, sa le ia pamântul ramas de la stramosi si sa-i
fratilor nostri de peste Prut. robeasca, acestia nu sunt instigatori si provocatori? Dar domnii din
Sarindar care necinstesc mândria noastra de stapânitori în tara
aceasta, acestia nu sunt provocatori?
Basarabia e data economiceste si politiceste în stapânirea absoluta
a jidanilor. Orice încercare de dezrobire româneasca, orice atingere
a acestei negre stapâniri, este considerata ca o crima. Sub ROMÂNI,
presiunea atacurilor si uneltirilor presei jidanesti, marsul în Basarabia
a fost interzis, tocmai în ziua în care legionarii pornisera din toate
Iata un exemplu tipic din care se poate vedea adevarata cauza a
partile spre Prut.
"dezordinilor" din Bucovina si Maramures.

Am facut atunci urmatorul protest pe care l-am lansat în capitala:

Universul din 17 iulie 1930 publica urmatoarea statistica: la Cernauti:
copii în vârsta de scoala, curs primar: 12.277 din care români (baieti
LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL si fete) 3.378 iar restul de 8.825 straini. Ce dovada de coplesire a
elementului românesc din nordul tarii mai doriti? Unde voiti sa fuga
din fata acestei navale uriase si ucigatoare sufletul neamului
"GARDA DE FIER"
românesc? Îi bârfiti si îi loviti si-i ofensati, ca s-ar ridica pentru pâine
si "situatie economica proasta", când în realitate ei se înalta
UN APEL SI UN AVERTISMENT cutezator, sa apere fiinta românismului la granita de nord. Pentru ce
nu s-a gasit nici un barbat politic sa-i spuie Majestatii Sale adevarul:
ROMÂNI DIN CAPITALA,
MARIA TA,
"Marsul Garzii de Fier, care trebuia sa aiba loc în Basarabia a fost
oprit. Inamicii unei Românii sanatoase si puternice au triumfat. Nenorocitii acestia nu cer pâine. Cer dreptate! Cer eliberarea
Jidanasii din Sarindar, de la Lupta, Adevarul, Dimineata, acesti sufletului românesc care trage sa moara, înabusit în Maramures si
otravitori ai sufletului românesc, de o luna de zile ameninta, de o Bucovina. Cer masuri în contra sutelor de mii de jidani, ghiftuiti,
luna de zile insulta, de o luna de zile ne palmuiesc sufletele, aici la rotunzi si albi va viermii, care-i sfideaza în fiecare zi în saracia lor,
noi acasa. sub protectia tuturor autoritatilor românesti.

Din capusi înfipte în sânul cestei natii, s-au transformat în Desigur, stiu ei bine, domnilor ziaristi, ca nu prin manifestari violente
monopolizatorii întelegerii intereselor superioare ale patriei si vor putea rezolva o asemenea problema: dar ajunsi la limita de pe
cenzuratorii nepoftiti ai tuturor actelor de guvernamânt. urma a rabdarii, ei vor sa impuna o conducere româneasca
României; sa forteze legiferarea româneasca: legi de protectie a
elementului românesc în România.
La Turda au cerut guvernului sa opreasca demonstratia, sub motiv
ca se aprinde Ardealul; la Cahul, ca se începe revolutia în Basarabia;
la Galati, ca se vor naste maceluri si pogromuri. DOMNILOR DIN SARINDAR,

Pretutindeni au ramas niste provocatori ordinari, Legiunea pastrând Poate voiti ca prin insultele neîncetate cu care raniti sufletele
o ordine si o disciplina desavârsite. românesti, sa ma vedeti într-o buna zi în fruntea sfintilor rasculati din
Maramures? Sa stiti ca în clipa aceea v-a sunat ceasul si v-a sunat si
scândura!
Astazi ne îndreptam spre Nistru, pentru ca sa întoarcem Basarabia
cu fata spre Bucuresti.
În orice caz, daca legile vi se par insuficiente ca sa va poata domoli,
eu va declar ca am destula putere pentru ca sa va pun la locul vostru
Dar, acestor mercenari ai comunismului, nu el convine aceasta. si sa va fac sa întelegeti în ce tara traiti.

Basarabia trebuie sa ramâna prada bolsevismului si sa priveasca Daca nu va linistiti, voi chema în contra voastra tot ce este viu în tara
spre Moscova, pentru ca ei sa continue a teroriza cu provincia dintre asta, hotarât sa lupt prin toate armele pe care mi le va pune la
Prut si Nistru întreaga politica a României. dispozitie mintea.

ROMÂNI ROMÂNI,

Politicianismul venal si pervers, acest putregai care ne infecteaza O Românie noua nu poate iesi din culisele partidelor, dupa cum
viata, îi secundeaza, din calcul meschin de interes electoral si dintr- România Mare n-a iesit din calculele politicienilor, ci de pe câmpiile
un înjositor spirit de servilism, în opera lor de dezmembrare a tarii si de la Marasesti si din fundul vailor batute de grindina de otel.
înstrainare a pamântului nostru stramosesc. Spirit si calcul care au
dat România, de 50 de ani încoace, pe mâna veneticilor de peste
hotare. O Românie noua nu poate iesi decât din lupta. Din jertfa fiilor sai.

Priviti!" se misca astazi mucenicii din Maramures si Bucovina! Îsi De aceea, nu politicianismului ma adresez astazi. Ci tie, soldat.
plâng pe drumuri amarul de robie în care i-a aruncat ticalosia tuturor Înalta-te! Istoria te cheama din nou Asa cum esti. Cu mâna rupta. Cu
conducatorilor de tara; nu pentru ca i-ar fi uitat, ci pentru ca i-au piciorul frânt. Cu pieptul ciuruit. Lasati-i pe neputinciosi si pe imbecili
vândut. sa tremure.

Nu vi se pare cel putin straniu, ca nu s-a gasit un singur glas în Voi, dati lupta cu barbatie.
aceasta tara, care sa vina cu un cuvânt de mângâiere pentru ei? Si
nu vi se pare cel putin o nerusinare, a reduce toata chestiunea din
Maramures la "instigatorii" Nicolae Totu si Eremeiu? Ei sunt
În curând, Garda de Fier va va chema la o mare întrunire în Orice argument expus de mine întru aparare ar fi fost de necrezut.
Bucuresti întru apararea maramuresenilor, copiii lui Dragos Voda si a Mai ales ca faptul coincidea cu oprirea marsului în Basarabia.
bucovinenilor, fiii lui Stefan cel Mare si Sfânt.
A doua zi, spre marea mea surprindere, citesc în "Dimineata" cu titlul
Scrieti pe steagurile voastre: Strainii ne-au coplesit. Presa înstrainata pe jumatate de pagina: Corneliu Codreanu înfiereaza fapta lui Beza.
ne otraveste. Politicianismul ne omoara. Ramân uluit. Ma duc la judecatorul de instructie si-i spun:

Sunati din trâmbite alarma. Sunati din toate puterile. - Domnule judecator, sunt foarte mirat ca a putut iesi, de aici, de la
dvs., dintr-o instructie secreta, o informatie inexacta. Eu nu am
înfierat fapta lui Beza. Nu am eu chemarea de a înfiera fapta lui
În clipa când dusmanii ne coplesesc si politicienii ne vând, români,
Beza!
strigati cu înfrigurare ca pe potecile muntilor, în ceasurile de furtuna:

- Nu am dat nici o informatie. Sunt inventie de ale presei.

PATRIA! PATRIA! PATRIA!

Dar pot sa fie eu calcat în picioare de presa jidaneasca? Chiar daca

Corneliu Zelea Codreanu
am cunoscut pe cineva numai câteva minute, chiar daca nu am avut
nici un fel de legatura cu el, nimeni nu ma poate forta sa ca sa ma
Seful Legiunii" reped ca o canalie asupra lui , într-un asemenea caz si sa-l înfierez.
Nu vreau. Poate s-o faca toata lumea, afara de mine, pentru ca nici
nu stiu despre ce este vorba si pentru ca trecutul meu, în care am
fost pus în aceeasi situatie de a trage, mi-a luat dreptul de a înfiera
pe altii. Voi face un nou avertisment.

În aceeasi zi am tiparit un manifest pe care l-am împrastiat în

capitala:

AL II-LEA AVERTISMENT

ATENTATUL CONTRA MINISTRULUI ANGHELESCU - IULIE 1930 "Deoarece presa a îndraznit din nou sa mistifice adevarul, sustinând
ca eu as fi "înfierat" gestul lui Beza, tin sa dau urmatoarele lamuriri:
În seara zilei în care afisasem manifestul, ma gaseam la Centrul
Studentesc. Stateam de vorba cu câtiva studenti. Îsi face aparitia si Daca Dl. Ministru Anghelescu o fi având motive de a fi suparat, cred
tânarul Beza. La un moment dat îsi scoate insigna organizatiei "Vlad ca cel putin tot atâtea motive are si tânarul Beza, atât în fata justitie
Tepes" si o arunca: cât si în fata sufletului românesc.

- De astazi înainte, nu mai am nimic cu "Vlad Tepes", îmi dau Declar ca nu înteleg sa iau apararea celui dintâi, înfierând pe cel de-
demisia. al doilea, ci ca voi apara pe tânarul Beza si cauza lui cu toata caldura
sufletului meu si cu toata puterea.
Pe mine, gestul nu m-a impresionat. Întâi, pentru ca Liga "Vlad
Tepes" mi s-a parut ceva neserios si cu atât mai mult tineretul "Vlad Iar voi, din Sarindar, înscrieti în rabojul rafuielilor apropiate al doilea
Tepes", despre a carui existenta m-am îndoit chiar din primul avertisment.
moment. O demisie din acest tineret ma lasa complet rece.
Corneliu Zelea Codreanu"
Dupa mai multe minute, tânarul intervine din nou în discutie,
spunând ca ar voi sa devina legionar, daca eu n-as avea vreo
În urma acestor doua avertismente raporturile mele cu Dl. Vaida s-au
obiectiune. I-am dat un raspuns vag, care sa ocoleasca un refuz.
rupt. Dl. Vaida s-a suparat pe mine. Eu nu puteam însa proceda
Dogma legionara îmi impune rezerva la orice noua cerere de intrare
decât asa cum îmi dicta constiinta.
în Legiune si cu atât mai mult în cazul de fata.

Chemat din nou la instructie, am fost arestat. Iata-ma, asadar, din

Cu câteva saptamâni înainte, îl mai vazusem pe Beza la un mic
nou în duba spre Vacaresti. În aceeasi duba mai erau înca sapte
restaurant, unde ma întreba daca n-ar fi bune sa-l împuste pe Stere.
tineri cu care fac cunostinta: Papanace, Caranica, Pihu, Mamali,
Nu l-am luat în serios nici atunci.
Anton Ciumetti, Ficata si Ghetea. Facusera un manifest de
solidarizare cu Beza. Am pasit din nou pe sub aceleasi porti, ca si
La plecare m-a invitat sa dorm la el. Am refuzat. M-am culcat la acum 7 ani în urma, cu ceilalti 5 camarazi si printr-o întâmplare am
medicinisti. A doua zi pe la 12, aud strigând pe vânzatorii de gazete: fost dus în aceeasi celula în care statusem atunci. A doua zi, am
"Atentatul contra ministrului Anghelescu". Cine? Beza. Cum? A tras intrat în fabrica si am vazut icoana Sfântului Arhanghel Mihail, de la
câteva focuri fara sa-si atinga victima decât superficial. care am pornit acum 7 ani, când eram copil.

De ce? Nu stiam. Ma interesez. Aud: conflict între macedoneni si ***

Anghelescu pe tema "Legii Dobrogei noi", prin care se încalca
interesele românilor din Dobrogea. Pe Anghelescu nu l-am cunoscut
Aici, în închisoare am cunoscut bine pe acesti tineri aromâni, plecati
niciodata, dupa cum nu-l cunosc si nu l-am vazut nici pâna în ziua de
din Muntii Pindului. Cultura aleasa, o înalta sanatate morala, buni
astazi. Peste doua zile sunt chemat la instructie. În buzunarul lui
patrioti. Constructie de luptatori si de viteji. Oameni de jertfa.
Beza s-au gasit manifeste de ale "Garzii de Fier". Explic judecatorului
de instructie si dau o declaratie. Nu am nici o cunostinta si nici o
legatura. Nu cunosc nici macar mobilul care l-a îndemnat. Mi se da Aici am cunoscut îndeaproape marea tragedie a macedo-românilor,
drumul. Ma gândesc: cum poate cadea napasta pe om. Daca as fi aceasta ramura româneasca, ce de mii de ani, singura, izolata în
primit invitatia lui Beza de a dormi la el? Deveneam autor moral. muntii ei, îsi apara, cu arma în mâna, limba, nationalitatea si
libertatea.
Atunci l-am cunoscut pe Sterie Ciumetti, pe care Dumnezeu l-a ales, români manânca pâine din faina de lemn amestecata cu rumegatura
pentru sufletul sau bun si curat ca roua, sa fie, prin tragica sa moarte de ovaz.
si chinuire, cel mai mare martir al miscarii legionare, al României
legionare.
Eu, care am vazut atunci acest Maramures românesc, gemând si
zbatându-se în ghearele mortii, nu pot decât sa îndemn pe toti
Aici gândurile si inimile noastre s-au înfratit pentru totdeauna. Vom oamenii politici, pe toti membrii învatamântului, pe toti preotii, pe
lupta împreuna pentru neamul nostru întreg din Pind si pâna dincolo studenti, ca si pe elevii de scoala, ca si pe toti procurorii umanitatii,
de Nistru. Nici plângeri, nici petitii, nici interventii pe la toate care vin sa ne cenzureze viata politica:
guvernele, surde pentru românii de peste hotare sau de aici, ci
numai o natie româneasca puternica si stapâna va putea rezolva
- Mergeti cu totii si vizitati Maramuresul. Puneti arbitru pe orice om
toate probleme românesti de pretutindeni. Atunci, acesti români,
din lumea întreaga, sa raspunda daca e admisibil ca în Tara
razletiti în lumea larga, vor fi adusi în tara. Caci este nevoie de
Româneasca, sa se petreaca cu românii ce se petrece în
sângele lor al tuturor aici, unde românimea se lupta cu moartea. Si e
Maramures.
bine sa se stie ca în aceasta lupta, au putut exista guverne care au
deschis larg portile tarile pentru miile de jidani si care în acelasi timp,
au interzis intrarea în tara a românilor de peste hotare. Dupa patru luni de zile, preotii au fost transportati în închisoarea din
Satu Mare. Acolo s-a judecat procesul lor, în care mai erau implicati
50 de tarani si taranci cu copii în brate, si 20 de jidani. Au pledat în
***
procesul acesta profesorul Catuneanu, Ion Mota, un avocat din
localitate si eu, pentru români, si patru avocati jidani pentru cei 20 de
Toate fortele oculte erau în joc pentru ca, presând asupra justitiei, sa acuzati ai lor. Dupa opt zile cu totii au fost achitati, deoarece tot ce li
obtina condamnarea mea. se pusese în sarcina nu era adevarat.

Noua mea arestare si încarcerare la Vacaresti a creat o stare de

mare satisfactie în rândurile jidanimii. Sunt atacat si insultat în toate
foile de orice jidanas obraznic. Ma ataca si foile românesti din slujba
partidelor, pentru ca sa placa jidanilor.

***

Mise fixeaza termenul de judecata. Încep aceleasi pregatiri. Astept

ca Nelu Ionescu, care ma apara în toate procesele începând de la
1920, sa vina la Iasi. La rugamintile studentilor s-au mai înscris în DIZOLVAREA LEGIUNII ARHANGHELUL MIHAIL SI GARZII DE
apararea mea si dl. Mihail Mora. FIER

Procesul meu este, ca totdeauna, un asalt iudaic pentru a se obtine 11 IANUARIE 1931
o condamnare. O cât de mica condamnare, cer jidanii de la
"Adevarul". Numai ca sa poata spune ca miscarea condusa de mine
Între timp, dl. Vaida, sub presiunea atacurilor jidanesti, a fost scos de
este anarhica, uzând de mijloace ilegale de actiune.
la Ministerul de Interne si tot prin aceeasi presiune, înlocuit cu dl.
Mihalache, care prin manifestarile din ultimul timp lasa sa se
Misuna jidanii pe salile Ministerului de Justitie cu tot felul de întrevada ca nu se va sfii sa întrebuinteze fata de noi metode de
interventii. În fata lor magistratura româna sta dreapta si "mâna tare". Acest moment sosise.
neînduplecata. Sunt achitat.
Tânarul Dumitrescu-Zapada, care fusese arestat la Sighet, exasperat
Procurorul face însa apel. Sunt retinut mai departe la Vacaresti. de minciunile, atacurile, injuriile presei jidanesti, fara sa întrebe pe
nimeni, fara sa spuna un singur cuvânt cuiva, ia un revolver pe care-l
gaseste la întâmplare, pleaca la Bucuresti, intra în cabinet la Socor si
Presiunile si interventiile puterii iudaice se maresc. Sunt dus din nou trage un foc de revolver în acesta. Revolverul era însa stricat. La al
la judecata. Procurorul Praporgescu, la judecarea apelului, pentru a doilea glonte s-a defectat.
face pe placul acestei puteri, m-a asezat în boxa cu escrocii, hotii de
cai si pungasii de buzunare. Trei ore i-au judecat pe acestia, în care
timp am fost obiectul privirilor ironice si sfidatoare a zeci de jidani. La Era în timpul sarbatorilor Craciunului, dupa un an de zile, în care
urma abia s-al luat procesul meu. Am fost din nou aparat de d-nii timp nu statusem acasa nici o luna. Voiam sa fac sarbatorile în
Mihail Mora si Nelu Ionescu. Procesul s-a terminat cu o noua familie. Eram la Focsani, pregatindu-ma sa plec spre casa, când
achitare. Dupa aproape o luna si jumatate de închisoare, am fost citesc în ziare cele întâmplate la Bucuresti. Am fost imediat chemat
eliberat. Am plecat acasa. la judecatorul de instructie, Papadopol. S-a dovedit ca nu aveam nici
un amestec în cele întâmplate. Mi s-a dat drumul. Am plecat din nou
la Focsani, unde din ordinul d-lui Mihalache si fara nici un motiv, am
*** fost înconjurat de politie, în casa la Hristache Solomon si timp de 8
zile n-am putut iesi afara.
Dupa acestea, cu Nelu Ionescu, Gârneata, Mota si Ibraileanu, am
pornit cu camioneta la Sighetul Marmatiei sa ne interesam de soarta Domnul Mihalache dizolvase Garda de Fier si Legiunea, printr-un
celor doi preoti care se aflau închisi într-o mizerie înspaimântatoare. jurnal al Consiliului de ministri. S-au facut perchezitii la toate
Nu venea nimeni sa-i vada, sa le aduca de mâncare. Preotul organizatiile, s-au ridicat scriptele, s-au sigilat sediile. Acasa la Iasi
Dumitrescu avea sotia bolnava si doi copii mici. O casa, fara pâine, precum si la Husi mi s-au rascolit pâna si pernele si saltelele. Pentru
fara bani, fara medicamente, din mila oamenilor. Soarta de preoti a cincea oara mi se ravasea casa, luându-mi-se tot ce era în
crestini, ridicati întru apararea crucii, a bisericii si a neamului lor! La legatura cu miscarea, pâna la cele mai mici însemnari pe care le
fel de trista era si soarta celorlalti 10 tarani fruntasi arestati. aveam. Saci întregi, plini de acte, scrisori, hârtii, au fost ridicate din
casele noastre si duse la Bucuresti. Dar ce puteau sa gaseasca la
Afara, jidanimea triumfa. Se strângeau bani în tara si strainatate. noi ilegal sau compromitator? Noi lucram la lumina zilei si tot ce
Guvernul dadea bani pentru "nenorocitii de jidani" de la Borsa, aveam de spus, spuneam în gura mare. Credinta noastra ne-o
pentru ca sa-si faca case noi din piatra, cu etaj, în timp ce bietii tarani marturiseam tare în fata lumii întregi.
De la Focsani, la 9 ianuarie, am fost dus de agenti la Bucuresti si Batalionul II Câmpulung
acolo, dupa un interogator de 12 ore, arestat si trimis iar la Vacaresti.
Au mai fost adusi a doua zi legionarii din judetele în care lucrasem
Batalionul III Ludosul de Mures
cel mai mult: Lefter, de la Cahul; Banea, de la Iasi; Stelescu, de la
Galati; Amos Pop, din Turda; Totu si Danila.
Avem onoare a va aduce la cunostinta urmatoarele:
O noua lovitura aspra data în moalele capului, unei organizatii
românesti, care nu facuse nimic ilegal, ci numai încercase sa-si Luând în considerare ca autoritatile civile cât si cele militare au slabit
ridice fruntea în contra hidrei iudaice. O noua încercare a neamului în vigilenta lor prin faptul ca noi am intervenit pe lânga unele
acesta de a se ridica, prin tineretul sau, din robie, se prabusea sub personagii suspuse - atât la Ministerul Internelor, cât si din (e vorba
loviturile unui român, Ministru de Interne, în aplauzele unanime ale de o alta autoritate înalta N.R.) - trebuie ca sa dublam forte mari de
jidanimii din tara si din strainatate. propaganda si instigatii abuzând de aceasta ocazie, care nu suntem
siguri ca într-o buna zi din nou se va întoarce contra noastra. Prin
urmare fara nici o ezitare si pierdere de timp, veti face urmatoarele:
Si de aceasta data, furia pentru nimicirea noastra s-a pornit
necrutatoare. Nici un mijloc n-a fost crutat pentru a ne distruge. Nici
o infamie. Si nu eram vinovati cu nimic. Patrundeau pâna la noi foile 1. Veti întocmi tablouri de companii si plutoane de toti legionarii care
jidanesti care ne atacau cu violenta, batându-si joc de noi si de au depus juramântul. Aceste tablouri le veti înainta Legiunii pâna la 1
adevar; iar noi nu puteam face nimic. Nu puteam raspunde nimic. noiembrie cor. care se vor centraliza apoi pe regiuni.

Cu bratele încrucisate între patru pereti de închisoare, priveam cum 2. Batalionul II. va convoca la Câmpulung pe principalii conducatori:
merg asupra noastra insulte si acuzatii peste acuzatii, care de care Robota, Popescu, Serban, Despa, iar absolut în secret pe comisarul
mai grozave. Nubert, Vatra Dornei si pe seful postului Poiana Stampii, Paduraru
Gheorghe. Le veti comunica ca Legiunea a luat dispozitiuni în
schimbarea planului de lucru. De acum se va lucra prin conspiratii
*
absolut în secret, nu veti mai tine întruniri publice si nici propaganda
- veti lua contact mutual cu toti legionarii sefi de cuiburi - punându-le
Pentru a arata masura infamiei presei jidovesti din acea vreme, este în vedere sa mentina aceeasi stare de revolta între taranime.
suficient ca din multiplele încercari facute cu intentia de a ridica în
contra-ne opinia publica si de a forta condamnarea noastra, s redau
Lovitura decisiva se va da în toamna aceasta cu ocazia schimbarii
urmatorul fals ordinar savârsit de ziarul "Dimineata" si apoi reprodus
guvernului Mironescu.
si comentat de celelalte.

3. Bat. III, veti convoca pe dl. Profesor Matei, Moga Victor, Moga
Atrag atentiunea ca niciodata n-am conceput, scris si iscalit un
Tanase si comandantul plutonului din Grindeni - din Urca, veti chema
asemenea ordin. Nu-mi apartine nici un cuvânt. El este pe de-a-
doar pe comerciantul Moldovan. În secret se va chema serg.-instr.
ntregul nascocit de jidanime.
Jandarm Constantin, de la postul Ludos - comunicându-le (ca la Bat.
II).
Îl reproduc în întregime astfel cum a aparut cu comentariile ziarului
dimineata:
4. De 2 ori pe saptamâna veti scoate tineretul legionar la exercitii pe
teren - (islaz) sau alte locuri - pregatindu-l si explicându-i maretul
"UN DOCUMENT EDIFICATOR nostru scop, îmbarbarându-l.

În legatura cu scopurile si mijloacele uzitate de organizatia 5. Seful marelui stat major pe lânga Bat. III va termina cât mai
Arhanghelul Mihail, suntem în masura sa publicam un document repede posibil cu lucrarile ce a fost însarcinat verbal si cu ord. secr.
senzational emanat de la legiunea din Iasi. nr. 7/1930 în cazul ca ecrazitul nu a fost îndeajuns veti cere din nou
persoanei cunoscute.
Este vorba de o circulara trimisa la Câmpulung si Ludosul Mare de
catre Legiunea Arhanghelul Mihail din capitala Moldovei: 6. Prin corespondenta veti încunostiinta si pe d. dr. Iosif Ghizdaru de
la Sighisoara despre cele de mai sus, trimitându-i si un raport detaliat
asupra activitatii de la Ludos - la Sighisoara va lua fiinta Bat. IV sub
Legiunea Arhanghelul Mihail
conducerea d-lui dr. Ghizdaru.

Sediul Iasi (Râpa Galbena)

7. Acest ordin îl veti arde imediat dupa primire.

Caminul Cultural Crestin

Fiti prudenti, o armata de spioni jidani s-au pus în urmarirea actiunii
noastre - nu stati de vorba si nu primiti pe nimeni care nu are
245/930 ad circulandum semnatura mea.

Copie Sus inimile, traiasca Legiunea si cu Dumnezeu înainte!

Pentru raspunsuri adresati Iasi. 7 octombrie 1930.

Corneliu Zelea Codreanu Comand. Leg.

Str. Florilor 20, Iasi (ss) Corneliu Zelea Codreanu

" prin cifru " Seful stat Major si secretar

Catre (ss) Gârneata

Reiese clar din aceasta circulara ca legiunea Arhanghelul Mihail a prin publicatiuni, afise, embleme, discursuri în întrunirile organizate
pregatit actiuni criminale apropiindu-si pentru aceasta pe unii dintre sau întrunirile publice.
functionarii publici.
Având în vedere ca acest fapt e prevazut de art. 11 aliniatul II din
Desi tardiv, autoritatile sunt deci datoare sa identifice pe absolut toti legea pentru reprimarea unor noi infractiuni în contra linistii publice,
functionarii publici care s-au pus în serviciul criminalei actiuni a cu închisoare de la 6 luni, pâna la 5 ani si cu amenda de la 10.000,
legiunii Arhanghelul Mihail si sa aplice sanctiunile cele mai severe." la 100.000 lei si cu interdictiune corectionala.

** Considerând ca din cercetarile facute rezulta sarcini si indicii grave

de culpabilitate, contra lui Corneliu Zelea Codreanu si ca pentru a
împiedica pe numitul sa nu comunice cu informatorii si martorii ce
Îmi dadeam seama ca situatia era grea. Organizatia dizolvata, sediile
urmeaza a fi audiati, cum si în interesul sigurantei publice, este în
sigilate, perchezitii prin toate partile.
interesul instructiunii, ca numitul inculpat, pâna la noi dispozitiuni, sa
fie detinut în casa de opreala;
Opinia publica zapacita complet în fata tipetelor jidanilor si
înmarmurita de acuzatiile pe care acestia ni le azvârleau, înclina sa
Ascultând si concluziunile D-lui Procuror Al. Procop Dumitrescu si
creada de adevarate toate aceste odioase înscenari.
dispozitiunile art. 93 procedura penala;

Pe deasupra, în închisoare, mizerie, frig, umezeala, lipsa de aer si

Pentru aceste motive:
de lumina, lipsa de asternut. Trebuia o mare interventie ca sa putem
capata niste paie pentru a pune în saltele si niste rogojini pentru a
acoperi igrasia de pe pereti. Mandam tuturor angajatilor fortei publice ca confirmându-se legii sa
aresteze si sa conduca la casa de arest de la Vacaresti, pe Corneliu
Zelea Codreanu"
1931 începuse în închisoare sub ploaie de minciuni, de insulte si de
lovituri ale jidanilor.
Data în cabinetul nostru astazi 30 ianuarie 1931.
I-am dus, si de rândul acesta, pe noii camarazi care ma întovaraseau
în noua mea încercare, sa vada icoana si toate locurile pline de Judecator de Instructie Stefan Mihaescu
amintiri pentru mine.
(Dosar nr.10-1931)"
Era desigur greu si pentru ei. Dar, raspunderea lor nu era decât
pentru ei si cu mult mai mica. Tinta care trebuia sfarâmata si nimicita
eram eu.

Simteam cum din nou se aduna nori negri deasupra noastra, cum din
nou si cu mai multa îndârjire se pravaleste asupra noastra o lume
dusmana, care vrea sa ne piarda.

Singurul sprijin, în mijlocul acestor infernale uneltiri si uriase asalturi,

l-am gasit numai în Dumnezeu. Începem sa postim, post negru, toate
vinerile. Iar în fiecare noapte la ora 12, sa citim Acatistul Maicii
PROCESUL
Domnului.

VINERI, 27 FEBRUARIE 1931

Afara, legionarii din capitala în frunte cu Andrei Ionescu, Ion Belgea,
Iordache, Doru Belimace, Victor Chirulescu, Cotiga, Horia Sima,
Nicolae Petrascu, Iancu Caranica, Virgil Raculescu, Sandu Valeriu, Ploaia aceasta de acuzatii a durat neîncetat 57 de zile, raspândindu-
fac sfortari uriase pentru a lumina opinia publica derutata de presa se zilnic, în milioane de foi, în sate si orase. Nici o posibilitate de
Sarindarului. raspuns. De nicaieri, nici o raza de nadejde. Nimeni n-are putinta sa
ne ia apararea si sa denunte complotul jidanesc pentru
condamnarea si îngroparea noastra si a miscarii. Privim cum
Si în acelasi timp devotatul si neclintitul Fanica Anastasescu - nelipsit
autoritatile, procurorii, siguranta si acest domn, Mihalache, Ministru
de la toate încercarile prin care am trecut - cauta sa ne
de Interne, care desi cu totii stiau din cercetarile pe care le facusera
îmbunatateasca starea materiala din închisoare.
ca nu suntem vinovati cu nimic, ca nu s-a gasit nici un depozit de
munitii, arme, dinamite etc., cu toate acestea se complaceau în
Iata vina ce mi se punea în sarcina, prin: aceasta situatie de infamie, lasând prada insultei si batjocoririi
jidanesti niste oameni arestati, care nu se puteau apara.
MANDATUL DE ARESTARE NR. 194
Fiind în joc Siguranta Statului, ar fi avut elementara datorie sa
linisteasca opinia publica, dând un comunicat, prin care sa fi spus ca
... nu este adevarat, ca Siguranta Statului ar fi descoperit depozite de
munitii etc. si ca tara ar fi fost în ajunul unui razboi civil.
"Având în vedere actele de procedura penala adresate contra lui
Corneliu Zelea Codreanu, avocat din Iasi, în etate de 31 ani, prevenit În mijlocul acestei situatii, ni se fixeaza procesul pentru vineri, 27
ca a comis faptul ca a încercat a întreprinde o actiune împotriva februarie.
formei de guvernamânt statornicita prin Constitutie si a încercat a
face agitatiuni din care putea rezulta un pericol pentru siguranta
publica prin organizarea unei asociatiuni Legiunea Arhanghelul O parte din avocati sunt de parere sa se amâne procesul, din cauza
Mihail - Garda de Fier, având ca scop întronarea unui regim atmosferei încarcate si sa punem martori, cel putin din lumea
dictatorial, ce urma sa fie impus la un moment voit de el, prin organelor de siguranta, care sa fie fortate, sub juramânt, sa declare
mijloace violente, în care sens partizanii erau pregatiti si îndemnati, adevarul.
prin instructie quasi-militara, ordine, directive si cuvântari, precum si
Refuzam propunerea. Ne judecam fara nici un martor. din dosar si e netagaduit si de reprezentantul Ministerului public, ca
atât inculpatul Corneliu Z. Codreanu cât si ceilalti precum si toti
componentii organizatiei propovaduiau un brat tare, în locul
Prezideaza dl. Consilier Buicliu, ajutat de d-nii judecatori G.
partidelor parazite, dar recunosteau autoritatea regelui, de care se
Solomonescu si I. Cotsin, Procuror, dl. Procop Dumitrescu.
vorbeste cu tot respectul cuvenit si ai caror colaboratori, spun foarte
des în manifestarile lor, vor sa ajunga.
Ne apara profesorul Nolica Antonescu, d-nii Mihail Mora, Nelu
Ionescu, Vasiliu-Cluj, Mota, Gârneata, Corneliu Georgescu,
Ori atâta vreme cât era vorba de o colaborare cu capul statului, nu
Ibraileanu.
poate fi vorba de o rasturnare a formei de guvernamânt la care
guvernul n-ar fi consimtit.
Lumea si magistratii asteapta sa vada aparând dovezile în contra
noastra, bombele si depozitele de munitii, dinamite, ecrazite si arme.
...
Nimic, absolut nimic. Într-o jumatate de ora dupa interogatoriul
nostru, toata aceasta farsa infama s-a prabusit. În sfârsit, am putut
sa vorbim, înecati de indignare, care 2 luni, ceas cu ceas, se Având în vedere ca pentru aceste consideratiuni actiunea subversiva
concentrase în noi. Tot barajul acela de minciuni se frângea în fata (care de altfel nu se dovedeste de nicaieri a fi o actiune subversiva)
adevarului. Toate lanturile cu care ne legasera, cadeau. Am fost de care sunt acuzati inculpatii nu poate fi încadrata în dispoz. art. 11.
aparati în mod stralucit de avocatii nostri. Procesul a continuat si a
doua zi. Pronuntarea s-a amânat câteva zile.
...

La termenul fixat, am fost dusi din nou la Tribunal, unde ni s-a citit
Considerând ca marsul în Basarabia pus la cale de organizatie n-a
sentinta de achitare cu unanimitate (sentinta penala nr. 800)
avut loc, caci nici n-ar fi avut loc daca autoritatile n-ar fi consimtit;
consimtamânt pe care de altfel inculpatii pretind ca l-au avut dar ca
*** le-a fost retras mai târziu.

Iata în ce termeni a caracterizat sentinta de achitarea actiunea Ca în asemenea împrejurari e de prisos sa se mai retina sustinerile
pentru care "Legiune Arhanghelul Mihail" fusese tradusa în fata inculpatilor ca ei aveau de scop, în prim rând o punere la încercare a
judecatii, dupa ce mai înainte fusese dizolvata: rezistentei legionarilor si în al doilea rând trezirea constiintei
nationale în populatia impregnata de elemente straine.
"Având în vedere ca din cele aratate de Dl. prim-procuror se constata
în fapt din dosar, ca în adevar se recrutau aderenti numai printre Având în vedere ca s-a mai sustinut ca toate actele inculpatilor au a
oameni hotarâti, barbati, femei si copii, printre plugari, elevi; ca se fi privite în lumina antecedentelor lor.
vorbeste de cuiburi de legionari sau "vulturi albi" de pilda; ca e vorba
de un stagiu, juramânt sau legamânt, de 5 legi fundamentale, dintre
...
care una e a secretului; ca legiunea este organizata militareste cu o
uniforma, cu un centiron, cu o esarfa, cu programe de educatie fizica
si instructie militara, exercitii de semnalizare si cunoastere a Având în vedere ca nici ca dat în dozarea punibilitatii unor infractori
alfabetului Morse etc. nu pot fi citate, actele inculpatilor Corneliu Zelea Codreanu, Danila
etc. cât timp nu se stabileste existenta faptului pentru care sunt dati
în judecata, fiindca, antecedentele intereseaza pentru proportionarea
Nu se constata însa ca cei ce recrutau si cei recrutati au întreprins
pedepsei, nu pentru intervenirea ei.
vreo actiune împotriva actualei forme de guvernamânt statornicita
prin Constitutie si nici nu au întreprins vreo actiune din care sa
rezulte vreun pericol pentru Siguranta Statului. Ca simplul fapt al Ca astfel fiind, inculpatii nu sunt vinovati de faptele ce lise imputa si
constituirii într-o asemenea organizatie nu poate constitui o prin urmare urmeaza a fi achitati.
infractiune, chiar daca în conceptia unora ea ar prezenta un pericol,
când, atâta vreme cât organizarea n-a fost oculta, autoritatea
...
administrativa ar fi putut interveni, fie oprind-o, fie dizolvând-o. Chiar
în ipoteza în care s-ar stabili ca organizatia a copiat modelul fascist
ca forma de alcatuire, înca prin asta membrii ei nu pot fi considerati **
pasibili de pedeapsa pe care o prevede textul pentru care sunt trimisi
în judecata fiindca, în starea statica, o organizatie, oricare ar fi forma
ei, nu prezinta nici un pericol pentru Siguranta Statului, ea putând Ne reîntoarcem bucurosi la închisoare. Acolo ne facem bagajele si
face obiectul preocuparilor unor masuri preventive a autoritatilor asteptam sa plecam. Sa ne vina ordinul de punere în libertate.
administrative, nu însa a unor masuri represive care au intervenit Asteptam, 8 seara, 9, 10 ,11, tresarim la fiecare pas care se aude
numai atunci când se trece la actiune (afara de cazul când legea nu prin curte. adormim cu bagajele facute.
prohiba direct forma de organizare).
A doua zi asteptam iar. Abia a trei zi auzim ca procurorul a facut apel
Ori nu se poate spune ca, din împrejurarea ca câtiva legionari au si ca, pâna la noua judecata, vom ramâne arestati.
mers prin comune pentru a capata aderenti, îndrumând poporul sa
se organizeze, sa aiba încredere în miscarea legiunii etc., se poate În sfârsit, iar încep sa treaca zilele greu.
scoate un indiciu ca ei intentionau sa pericliteze Siguranta Statului -
propaganda fiind un mijloc de formarea si reîmprospatarea cadrelor
unei organizatii politice cum era aceasta si nici ca înjghebarea de *
asa-zise cuiburi, de catre elevii de liceu - formatiuni care nu faceau
parte din organizatia propriu zisa - nu da nota pericolului pentru Pentru vineri, 27 martie 1931, ni se fixeaza noul termen la Curtea de
Siguranta Statului daca se are în vedere ca în programul organizatiei Apel. Zilele trec din ce în ce mai greu. În sfârsit, iata-ne din nou în
era trezirea constiintei nationale cu precepte de educatie fizica si duba spre Palatul de Justitie. Ne judecam. Suntem la Curtea de
morala care cadreaza cu un program scolar, atât timp cât lipsesc Apel, Sectia a II-a. Prezideaza dl. Ernest Ceaur Aslan. Aceiasi
agitatiunile. aparatori îsi fac datoria, combatând cu acelasi succes teza
procurorului Gica Ionescu, care depaseste rechizitoriul sau, prin iesiri
Considerând ca nu se poate imputa inculpatilor ca urmareau prin insultatoare si pline de ura.
actiunea lor schimbarea actualei forme de guvernamânt, pentru ca
Pronuntarea se amâna câteva zile. Înapoi la Vacaresti. Asteptam. Începe propaganda. Cea mai legala si cea mai delicata. În judetele în
Rechemati, ni se comunica o noua achitare, cu unanimitate. Suntem care candideaza Ministrul de Razboi si Primul Ministru al tarii, noi nu
eliberati dupa 87 zile de închisoare. Suntem gasiti nevinovati. Oare candidam. Pentru acest motiv, din putinul cât avem, rupem Focsanii
cine va pedepsi pe insultatorii nostri? Oare cine ne va razbuna toate si Radautii.
nedreptatile, loviturile si toate suferintele îndurate?
În schimb, asupra noastra se reped: guvern, autoritati, batausi. Ni se
Dar procurorul face recurs. Mai târziu se judeca si acesta la Casatie. opreste propaganda. La urma ni se mai fura si din voturi. Totusi,
Suntem din nou achitati, cu unanimitate. obtinem, dupa o lupta grea, 34.000 de voturi. Se prezinta pe linia
întâia Cahulul cu aproape 5.000 de voturi, Turda cu 4.000, Covurluiul
cu cele trei sectii: Beresti, Ganesti, Oancea cu aproape 4.000, Ismail
***
cu 6.000 etc.

Iata-ne cu doua hotarâri: una a d-lui Mihalache, prin care "Legiunea

De al 15 decembrie 1929, de când am plecat la prima întrunire la
Arhanghelului Mihail" si "Garda de Fier" sunt dizolvate ca organizatii
Beresti si pâna acum, în iunie 1931, am dus-o într-o lupta si
subversive si periculoase pentru existenta statului român, alta a
închisoare continua. Pe acasa nu stiu daca, adunând zi cu zi, am
întregii justitii românesti: Tribunal, Curte de Apel si Casatie, în
stat doua luni.
unanimitate, dupa care, tinerii acestia n-au nici o vina, Legiunea si
Garda nu sunt periculoase întru nimic, nici ordinii publice, nici
Sigurantei Statului. Cu toate acestea, sediile noastre ramân sigilate
pe mai departe.

Jidanimea, care a fost din nou înfrânta, tace si pregateste din umbra
alte minciuni, alte atacuri, alte infamii.

Doamne! Doamne! Cum nu vede neamul acesta ca noi, copiii lui,

suntem lasati prada loviturilor dusmane care curg asupra noastra,
una dupa alta!
LUPTA DE LA NEAMT
Doamne! Doamne! Oare când se va trezi el si va întelege toata
urgisirea si cabala îndreptata contra lui, cu vrajmasie, pentru a-l 31 AUGUST 1931
adormi si rapune!
Dupa 20 de zile, aflu ca s-a declarat vacant un loc de parlamentar la
jud. Neamt si ca în curând vor fi alegeri.

Studiez situatia si iau hotarârea de a intra în lupta.

Avusesem în acest judet, la alegerile trecute, 1.200 de voturi. Acum

se prezentau în alegeri liberalii, national-taranistii în cartel cu
averescanii, georgistii etc.

Presa voia sa dea o semnificatie deosebita acestor alegeri, pentru ca

MISCAREA LEGIONARA ÎN PRIMELE ALEGERI
lupta va fi încordata si rezultatul ei va fi succesiunea la guvern.

IUNIE 1931
Se observa concentrari de forte. Lumea începe a face chiar
pronosticuri. Unii dau victoria liberalilor, altii national-taranistilor. În
În aprilie cade guvernul national-taranesc. Vine guvernul Iorga- toiul luptei, unii vor face pariuri. Se înteleg de la sine, ca de noi nici
Argetoianu. nu se vorbea. Pe capul nostru nu se gândea nimeni sa puna pariuri.

Legiunea fiind dizolvata, îmi înscriu miscarea la comisia electorala La 25 iulie, dau si eu ordin de concentrare. Dar noi suntem sleiti. Nu
centrala sub o noua denumire: "Gruparea Corneliu Z. Codreanu", avem nici cu ce plati lista. Ne ajuta familia Iesanu pentru plata listei si
alegându-mi semn electoral: tiparirea de manifeste.

Pe la 30 iulie, sunt în Piatra Neamt si astept sosirea echipelor. Vine

fiecare cum poate. Pe jos, cu trenul, cu caruta. Acum încep sa intre
mai în serios în lupta elementele crescute în fratii, care formeaza
echipe sub comanda legionarilor mai vechi.

Dupa harta, dau fiecarei echipe câte un sector. Numarul luptatorilor

nostri se ridica la un total de 100. Ei pleaca pe jos, cu o credinta
nesfârsita, desi nu cunosc pe nimeni si nu stiu nici ce vor mânca, nici
unde vor dormi. Dumnezeu le va purta de grija, iar nevoia îi va
Noua denumire, se întelege, nu prinde în mase. Popor, presa, învata. La Brosteni pleaca echipa Banica, profesor Matei, Cosma, la
dusmani, guvern, tot "Garda de Fier" continua a-i zice. Sa luam parte care se vor adauga câmpulungenii; la Rapciuni, echipa Tocu; la
la alegeri. Sa nu ni mai spuna ca de ce nu ne punem în rând cu Bicaz, echipa Crânganu; la Tg. Neamt, Victor Silaghi, Jorjoaia,
lumea, de ce nu uzam de caile legale. Stelescu; la Baltatesti, Banea, Ventonic, Ifrim, Mihail David; la
Roznov, Popovici; la Buhusi, Paduraru cu Romascanii, Hristache
Solomon si inginerul Blanaru; la Cracaoani, Doru Belimace si Ratoiu;
La 1 iunie sunt alegerile. Cu mari sfortari materiale, cu împrumuturi, la Razboeni, Valeriu Stefanescu, familia Mihai Craciun si Stelian
reusim sa ne punem candidaturi în judete. Teodorescu. Alaturi de acestia, prof. Ion Z. Codreanu tinea întruniri
în diverse puncte ale judetului.
Pe alocuri erau si cuiburi de legionari sub conducerea urmatorilor: pe care Dumnezeu n-a vrut sa mi le dea si mie. Probabil, pentru a-mi
Herghelegiu, Tarâta, Platon, Loghin, David, Nuta, Mihai Bicleanu, taia orice tentatie care m-ar fi îndemnat sa ma înalt prin ele.
Ungureanu, Olaru V. Ambrozie, Macovei etc.
Nu am depasit niciodata, tot timpul cât am stat în Parlament, legile
Echipele au început sa munceasca pe la oameni cu ziua pentru a bunei cuviinte si a respectului pentru cei mai batrâni, fie chiar cei mai
capata de mâncare. În scurt timp, ele au început sa fie iubite de mari adversari ai mei. N-am batjocorit, n-am luat parte la înjuraturi, n-
tarani. am râs de nimeni si n-am ofensat pe cineva. Asa ca nu m-am putut
integra vietii de acolo. Am ramas un izolat, nu numai datorita faptului
ca eram singur fata de ceilalti, ci un izolat fata de viata aceea.
National-taranistii au venit cu masini multe. Numai din partea lor
sosesc în judet si pleaca în propaganda sapte fosti ministri. De
asemenea, de la liberali. Într-o seara târziu, când sedinta era pe sfârsite si bancile aproape
goale, mi s-a dat cuvântul.
Din toate categoriile sociale, preotii se poarta cel mai slab. În
judetele unde se strâmba crucile de pe biserici, în fata stapânirii Am cautat sa arat ca tara aceasta este cotropita de jidanime. Ca
politicianiste, atee si jidanite, într-o lupta în care eram singurii care acolo unde este cotropirea cea mai mare, acolo este si cea mai
veneam în numele crucii, cu pieptul deschis în fata monstrului pagân, înspaimântatoare mizerie omeneasca: Maramuresul. Ca începutul
preotii din judet, cu o exceptie de vreo 3-4, au fost în contra noastra. existentei jidanilor pe pamântul nostru, coincide cu începutul mortii
românilor. Ca în masura în care numarul lor va creste, noi vom muri.
Ca, în sfârsit, conducatorii natiei românesti, oamenii veacului
În ultima saptamâna, trebuia sa-mi organizez fortele în vederea
democratiei si ai partidelor, în aceasta lupta si-au tradat neamul lor,
bataliei finale. Aveam acum 6 sectii puternice si 10 slabe.
punându-se în slujba marii finante nationale sau internationale
jidanesti.
În discutia pe care am avut-o cu sefii de echipe, acestia sustineau ca
odata ce avem 6 sectii puternice, putem sa ne ridicam echipele de
Arat ca în portofoliul Bancii Marmorosch Blank, acest cuib iudaic de
acolo si sa le întarim pe cele slabe. Era o parere gresita care ne
uneltire si de corupere, sunt trecuti o buna parte din oamenii politici,
putea duce la pierderea bataliei.
oameni pe care aceasta banca îi "împrumutase" cu bani: dl.
Brandsch, subsecretar de stat 111.000 lei; Banca Taraneasca a d-lui
Am procedat exact contrar, concentrând forte în punctele mele Davilla 4.677.000; dl. Iunian 407.000 lei; dl. Madgearu 401.000 lei;
puternice; iar la celelalte lasând numai mici echipe de hartuiala. dl. Filipescu 1.265.000 lei; dl. Raducanu 3.450.000; Banca
Adversarii, toti s-au grupat gresit. Ei s-au concentrat în punctele tari Raducanu 10.000.000 lei; dl. Pangal (seful masoneriei de rit scotian)
ale mele. Încât noi am dat batalia în punctele noastre cele mai tari, 3.800.000 lei; dl. Titulescu 19.000.000 lei. Toti fruntasi ai vietii
iar ei în punctele lor cele mai slabe. publice românesti.

Au fost nimiciti. Eu am luat în aceste 6 puncte câte 1.000 de voturi În afara de acestia mai sunt si altii. Sunt multi. Sunt toti, dar n-am
de sectie, iar ei câte 200, maximum 300. În acelasi timp, sectiile lor putut pune mâna pe lista.
tari, ramânând fara buna aparare, au fost înjumatatite de echipele
noastre.
Fiind întrerupt de unul din ei:

În ziua de votare, începând de dimineata, am strabatut cu o masina

- Sunt bani împrumutati. O sa plateasca.
puternica, însotit de Totu, 15 sectii devotare din 16.

Raspund:
Noaptea, la ora 12, s-a aflat rezultatul, într-un mare entuziasm al
maselor taranesti si al echipelor de legionari si într-o nemaipomenita
deprimare a politicienilor si a jidanilor. Garda: 11.300 voturi; liberalii: - Or plati sau nu, nu stiu, dar eu va spun un singur lucru: exista
7.000; national-taranistii cu averescanii: 6.000; ceilalti, mult mai obligatia pe care o are cineva când împrumuta bani de la o
putin. asemenea finanta, de a o satisface când este la guvern, de a o
satisface când este în opozitie si, în orice caz, de a nu lovi în ea
când trebuie sa fie lovita.
Si astfel, în prima lupta, în câmp deschis cu fortele coalizate ale
politicienilor, legionarii, desi într-un numar redus si dispunând de
mijloace incomparabil mai mici, izbutesc sa câstige victoria, Citesc apoi o lista din care arat, fara posibilitate de replica, cum de la
împrastiind panica în toti adversarii. razboi si pâna acum statul român a fost defraudat cu cca. 50 miliarde
lei, sub conducerea democratiei, a prea cinstitei si prea perfectei
forme de guvernare a "poporului" prin el însusi. Conducerea
"democratiei" având la baza ideea "controlului" permanent al
poporului în care poporul, marele controlor, este pradat, în timp de
15 ani de guvernare cu fabuloasa suma de 50 miliarde lei.

Fac apoi observatiuni critice asupra democratiei.

La urma formulez 7 cereri:

DEMOCRATIA ÎMPOTRIVA NEAMULUI 1. cer introducere pedepsei cu moartea pentru manipulatorii

fraudulosi ai banului public.
ÎN PARLAMENT
Ma întrerupe dl. Ispir, profesor la Facultatea de Teologie:
În urma acestei alegeri, am intrat în Parlament. Singur, în mijlocul
unei lumi dusmanoase. Fara experienta acestei vieti parlamentar, - D-le Codreanu, d-ta te intitulezi crestin si purtator al ideii crestine. Îti
fara talentul oratoriei democratice, care cuprinde multa fraza goala, aduc aminte ca sustinerea acestei idei este anticrestina.
dar pompoasa, stralucitoare, gesturi pregatite în oglinda si o buna
doza de obraznicie. Însusiri cu care poti strabate, te poti ridica, dar
Raspund: Dar de ce sa ne ocupam noi de motivele altora? Sa ne ocupam mai
bine de motivele care ne-ar face pe noi, românii, sa ne schimbam
aceste haine ale democratiei.
- Domnule Profesor, când este chestiunea sa aleg între moartea tarii
mele si aceea a tâlharului, eu prefer moartea tâlharului. Cred ca sunt
mai bun crestin daca nu voi permite tâlharului sa-mi duca tara le Daca nu avem motive, daca pentru noi sunt bune, atunci noi le
pieire. pastram, chiar daca toata Europa le-ar arunca.

2. Cerem revizuirea si confiscarea averilor celor care si-au furat tara. Iata însa ca nici pentru noi nu sunt bune, pentru ca:

1. Cerem tragerea la raspundere penala a tuturor oamenilor politici 1. Democratia sfarma unitatea neamului românesc, împrastiindu-l în
care se vor dovedi ca au lucrat în contra tarii, fie sprijinind afaceri partide, învrajbindu-l si expunându-l dezbinat în fata blocului unit al
incorecte, fie în alt mod. puterii iudaice, într-un moment greu al istoriei sale.

2. Cerem împiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face Numai acest argument este atât de grav pentru existenta noastra,
parte din consiliile de administratie ale diferitelor banci sau încât ar fi un suficient motiv ca aceasta democratie sa fie schimbata,
întreprinderi. cu orice ne-ar putea garanta unitatea, deci viata. Caci dezbinarea
noastra înseamna moartea.
3. Cerem alungarea cetelor de exploatatori nemilosi care au venit pe
pamântul acesta sa exploateze bogatiile solului si munca bratelor 2. Democratia transforma milioanele de jidani în cetateni români.
noastre.
Facându-i egali cu românii. Dându-le aceleasi drepturi în stat.
4. Cerem declararea teritoriului României ca proprietatea inalienabila Egalitate? Pe ce baza? Noi suntem aici de mii de ani. Cu plugul si cu
si imprescriptibila a neamului românesc. arma. Cu munca si cu sângele nostru. De unde egalitate cu cel ce de
abia de 100, de 10 sau de 5 ani, aici? Privind trecutul, noi am creat
statul acesta. Privind viitorul, noi românii, avem raspunderea istorica
5. Cerem trimiterea la munca a tuturor agentilor electorali si stabilirea
întreaga a existentei României Mari. Ei n-au nici una. Ce raspundere
unui comandament unic, caruia sa i se supuna, într-u singur gând,
pot avea jidanii în fata istoriei pentru disparitia statului român?
toata suflarea româneasca.

Prin urmare: nici egalitate în munca, jertfa si lupta la crearea statului

***
si nici egalitate de raspundere pentru viitorul lui. Egalitate? Dupa o
veche maxima, egalitate înseamna a trata inegal lucrurile inegale. Pe
Acestea sunt cele dintâi încercari de formulare publica a câtorva ca baza cer jidanii tratament egal, drepturi politice egale cu ale
masuri politice pe care el socoteam mai urgente. românilor?

Ele nu sunt rodul unei cugetari îndelungate, a unei framântari 3. Democratia este incapabila de continuitate în efort.
ideologice, ci rezultatul unor gânduri momentane asupra a ceea ce
are nevoie neamul românesc, acum, imediat.
Pentru ca împartita în partide care guverneaza, câte un an, doi sau
trei, este incapabila de a concepe si realiza un plan de lunga durata.
Peste 6 luni au aparut câteva miscari destul de populare, având în Un partid anuleaza planurile si eforturile celuilalt. Ce s-a conceput si
program numai cele trei puncte initiale: 1. Pedeapsa cu moartea, 2. cladit de unul azi, se darâma în ziua urmatore de altul.
Revizuirea averilor, 3. Oprirea oamenilor politici de a intra în consilii -
ceea ce înseamna ca le-au mai observat si altii ca necesare.
Într-o tara în care este nevoie de constructie, al carei moment istoric
este însasi constructia, acest dezavantaj al democratiei este o
primejdie. Ca într-o gospodarie în care s-ar schimba în fiecare an
stapânii, venind fiecare cu alte planuri, stricând ce au facut unii si
apucându-se de alte lucruri care si ele sa fie stricate de cei ce vor
veni mâine.

4. Democratia pune în imposibilitate pe omul politic de a-si face

datoria catre neam.

Omul politic de cea mai mare bunavointa devine în democratie

CÂTEVA OBSERVATIUNI ASUPRA DEMOCRATIEI sclavul partizanilor sai, întrucât, ori le satisface poftele personale, ori
acestia îi distrug gruparea. Omul politic traieste sub tirania si
permanenta amenintare a agentului electoral.
Voiesc ca în paginile ce urmeaza sa fac câteva însemnari trase din
experienta zilnica în asa fel încât sa poata fi întelese de orice
legionar tânar sau muncitor. El e pus în situatia de a alege: ori desfiintarea muncii sale de o viata,
ori satisfacerea partizanilor. Si atunci omul politic le satisface poftele.
Dar nu din buzunarul sau, ci din buzunarul tarii. Creaza posturi,
Traim în hainele, în formele democratiei. Sunt oare bune? Înca nu
functii, misiuni, comisiuni, sinecure, toate puse în sarcina bugetului
stim. Un lucru însa îl vedem. Îl stim precis. Ca o parte din natiunile
tarii, care apasa tot mai mult pe spinarea, din ce în ce mai istovita, a
cele mai mari si mai civilizate din Europa au aruncat aceste haine si
poporului.
s-au îmbracat în altele noi. Oare sa le fi aruncat de bune? Alte
natiuni fac toate sfortarile sa le arunce si sa le schimbe si ele. De ce?
Sa fi înnebunit oare toate natiunile? Si sa fi ramas numai politicienii 5. Democratia este incapabila de autoritate. Pentru ca îi lipseste
români cei mai întelepti oameni din lume? Pare ca nu-mi vine sa puterea sanctiunii. Un partid nu ia masuri în contra partizanilor lui,
cred. traind din afaceri scandaloase de milioane, din hotie si prada, de
frica sa nu-i piarda. Nici împotriva adversarilor, de frica acestora sa
nu-i demaste propriile afaceri si incorectitudini.
Cei ce le-au schimbat sau cei ce vor sa le schimbe, desigur ca vor fi
având fiecare motivele lor.
6. Democratia este în slujba marii finante. Din cauza sistemului Pentru orice "idei" sau pentru orice candidat la guvernare, se pot
costisitor si a concurentei dintre diferite grupari, democratia cere sa capta oameni. Se pot câstiga voturi. De aceea, nu depinde de
fie alimentata cu bani multi. Ca o consecinta fireasca ajunge sluga întelegerea de catre popor a acelor "idei", "legi" sau "oameni", ci de
marii finante internationale jidanesti care o subjuga, platind-o. cu totul altceva: de maiestria oamenilor în a capta bunavointa
multimii.
În modul acesta soarta unui neam este data pe mâna unei caste de
bancheri. Multimea e cea mai capricioasa si cea mai nestabila în pareri. De la
razboi încoace aceeasi multime a fost rând pe rând: averescana,
liberala, nationalista, national-taranista, iorghista etc. Ridicând în
slava pe fiecare, ca dupa un an sa-l scuipe, recunoscându-si prin
aceasta propria greseala, ratacire si incapacitate. Criteriul ei de
alegere este: "Sa mai încercam si pe altii". Deci alegerea se face nu
dupa studiere si cunoastere, ci la noroc si la întâmplare.

Doua idei contrarii. Una cuprinde adevarul si cealalta minciuna. Se

cauta adevarul. Adevarul nu poate fi decât unul. Se pune la vot. Una
întruneste 10.000 de voturi, alta 10.050. Este oare posibil ca 50 de
voturi în plus sau în minus sa determine adevarul sau sa-l nege?
ELECTIUNE, SELECTIUNE SI EREDITATE Adevarul nu depinde nici de majoritate, nici de minoritate, el îsi are
legile sale si triumfa, dupa cum s-a vazut, împotriva tuturor
majoritatilor, chiar zdrobitoare.
Poporul nu se conduce dupa vointa lui: democratia. Nici dupa vointa
unei persoane: dictatura. Ci dupa legi. Nu e vorba de legile facute de
oameni. Gasirea adevarului nu poate fi încredintata majoritatilor, dupa cum în
geometrie teoria lui Pitagora nu are a fi pusa la votul multimii, pentru
ca aceasta sa-i hotarasca adevarul sau sa i-l nege. Si dupa cum
Sunt norme, legi naturale de viata si norme, legi naturale de moarte.
chimistul, care voieste sa obtina amoniac, nu are a se adresa
Legile vietii si legile mortii. O natiune merge la viata sau la moarte
multimii pentru a decide prin votul ei cantitatile de azot si de
dupa cum respecta pe una sau pe alta din aceste legi.
hidrogen. Si dupa cum un agronom, care a studiat ani de zile
agricultura si legile ei, nu are a se prezenta dupa aceea la vot în fata
* unei multimi spre a se convinge, prin rezultatul votului, de valoarea
lor.
Ramâne un lucru de stabilit. Cine, din mijlocul unei natiuni, poate
întelege sau intui aceste norme? Poporul? Multimea? Cred ca i se *
cere prea mult. Multime nu întelege nici alte legi mai marunte. Nu
numai ca nu le poate prinde ea din vazduh, dar trebuie sa i se
Poate poporul sa-si aleaga elita?
explice multa vreme, sa i se repete în mod insistent, sa fie chiar
pedepsita, pentru a le putea întelege.
De ce nu-si aleg atunci soldatii pe cel mai bun general?
Iata câteva legi imediat necesare vietii ei, pe care le întelege cu greu:
ca în caz de boala infectioasa, trebuie izolarea bolnavului si Pentru ca sa poata alege, acest juriu colectiv, ar trebui sa cunoasca
dezinfectie generala; ca în casa e nevoie sa intre soarele, deci bine:
trebuie ferestre mari; ca vitele, daca sunt îngrijite si hranite mai bine,
dau mai mult pentru hrana omului etc.
1. Legile strategie, tacticii, organizarii etc.

Daca multimea nu poate întelege sau întelege cu greu câteva legi

2. Întrucât persoana X se conformeaza prin aptitudini si stiinta
imediat necesare vietii ei, cum îsi poate imagina cineva ca multimea,
acestor legi.
care în democratie trebuie sa se conduca pe ea, va putea întelege
cele mai dificile legi naturale, va putea intui cele mai fine si mai
imperceptibile norme de conducere omeneasca, norme care o Fara aceste cunostinte nu poate nimeni sa aleaga.
depasesc pe ea, viata ei, necesitatile vietii ei, care nu i se aplica
direct ei, ci care se aplica unei entitati superioare ei: natiunea?
Multimea, daca voieste sa-si aleaga elita, este neaparat necesar sa
cunoasca legile de conducere ale organismului national si întru cât
Daca pentru a face cineva pâine trebuie sa fie specializat, daca candidatii se conformeaza prin aptitudini si stiinta acestor legi.
pentru a face ghete, pentru a face pluguri, pentru a face agricultura,
pentru a conduce un tramvai, trebuie specializare; pentru cea mai
grea conducere, aceea a unei natiuni, nu trebuie o specializare? Nu Multimea însa nu poate cunoaste nici aceste legi si nici oamenii. Iata
trebuiesc anumite însusiri? de ce credem ca o elita nu poate fi aleasa de multime.

Concluzia: un popor nu se conduce prin el însusi, ci prin elita lui. A încerca alegerea acestei elite, este ca si cum am avea pretentia de
Adica prin acea categorie de oameni nascuti din sânul sau cu a determina, prin vot si majoritati, poetii din sânul unei natii, scriitorii,
anumite aptitudini si specialitati. mecanicii, aviatorii sau atletii.

Dupa cum albinele îsi cresc "regina", tot astfel un popor trebuie sa-si Democratia, asadar bazata pe principiul electiunii, alegându-si ea
creasca elita lui. elita, savârseste o fundamentala eroare din care decurge întreaga
stare de nenorocire, turburare si mizerie a satelor. Ne gasim la un
punct capital. Deoarece de la aceasta eroare de conceptia
La fel multimea, în nevoile ei, apeleaza la elita ei, la înteleptii satului. democratica pleaca, am putea spune, toate celelalte erori.

* Multimile fiind chemate sa-si leaga elita, acestea nu numai ca nu

sunt în stare sa-si descopere si sa-si aleaga elita, dar mai mult, aleg
afara de mici exceptii, tot ce este mai rau în sânul unei natiuni.
Cine alege aceasta elita? Multimea?
Deci nu numai ca democratia înlatura elita nationala, dar o Dar repet întrebarea: cine fixeaza pe fiecare a locul sau, în cadru
înlocuieste cu ce este mai rau în mijlocul natiei. Democratia va alege: elitei si cine cântareste pe fiecare? Cine constata selectiunea si da
pe oameni fara nici un fel de scrupul, deci fara morala. Pe cei care consacrare membrilor elitei noi? Raspund: elita precedenta.
vor plati mai bine, deci pe cei cu mai multa putere de coruptie. Pe
scamatori, sarlatani, demagogi, care vor iesi mai bine la concursul de
Aceasta nu alege, nu numeste ci consacra pe fiecare la locul pe care
scamatorie, sarlatanie, demagogie, din timpul perioadei electorale.
s-a ridicat singur prin capacitatea si valoarea lui morala.
Printre ei se vor strecura si câtiva oameni de treaba, oameni politici
Consacrarea o face seful elitei, consultându-si elita.
chiar, de buna credinta. Vor fi sclavii celor dintâi.

Deci o elita nationala, trebuie sa aiba grija de a-si lasa o elita

Adevarata elita a unei natii va fi înfrânta, înlaturata, pentru ca ea va
mostenitoare. O elita înlocuitoare. Dar nu bazata pe principiul
refuza sa concureze pe aceste teme. Ea se va retrage si va sta
ereditatii, ci numai pe principiul selectiunii sociale aplicat cu cea mai
ascunsa.
mare strictete.

De aici, consecinte funeste pentru stat.

Principiul ereditatii nu este suficient în sine.

Când un stat este condus de o asa zisa "elita", formata din tot ce are
Dupa principiul selectiunii sociale, primenita necontenit cu elemente
el mai rau, mai nesanatos, mai stricat, este oare admisibil ca cineva
din adâncurile natiei, o elita se pastreaza totdeauna viguroasa.
sa se mai întrebe de ce statul se ruineaza?

Greseala istorica a fost în aceea ca acolo unde s-a creat o elita

Iata cauza tuturor celorlalte rele: imoralitate, coruptie, desfrâu, în
bazata pe principiul selectiunii, aceasta a parasit de a doua zi
toata tara, jaf si prada în averea statului, exploatare pâna la sânge a
principiul care i-a dat nastere, înlocuindu-l cu principiul ereditatii si
poporului, saracie si mizerie în casele acestuia, lipsa simtului de
consacrând sistemul nedrept si condamnat al privilegiilor din nastere.
împlinire a datoriilor în toate functiile, dezordine si dezorganizare în
stat, navala strainilor cu bani din toate partile, ca la magazinele
cazute în faliment, care-si desfac marfurile pe nimic. Tara se vinde la Ca o protestare împotriva acestei greseli, pentru înlaturarea unei
licitatie: "Care da mai mult?" Pâna în cele din urma, aici ne va duce elite degenerate si pentru abolirea privilegiilor din nastere, s-a nascut
democratia. democratia.

În România, de la razboi încoace în special, democratia ne-a creat, Parasirea principiului selectiunii a dus la o elita falsa si degenerata,
prin acest sistem de alegeri, o "elita nationala" de româno-jidani, iar aceasta a dus la ratacirea democratiei.
având la baza: nu vitejie, nici iubire de tara, nici jertfa, ci vânzarea de
tara, satisfacerea interesului personal, mita, traficul de influenta,
***
îmbogatirea prin exploatare si furt, hotia, lasitatea, adica doborârea
adversarului prin intriga.
Principiul selectiunii înlatura deopotriva si principiul electiunii si
principiul ereditatii. Ele nu pot sta împreuna. Între ele este un conflict,
Aceasta "elita nationala" daca va continua sa ne conduca va duce la
pentru ca din doua una: ori exista un anumit principiu al selectiunii si
desfiintarea statului national român.
atunci nu are ce cauta parerea si votul multimii, ori alegem noi
oamenii si atunci nu mai functioneaza selectiunea.
Deci, în ultima analiza, problema care se pune astazi poporului
român si de care depind toate celelalte, este înlocuirea acestei elite
De asemenea, daca ne servim de selectiunea sociala, nu are ce
cu o elita nationala, având la baza: virtutea, iubirea si jertfa pentru
cauta ereditatea. Aceste doua principii nu pot merge împreuna decât
tara, dreptatea si dragostea pentru popor, cinstea, munca, ordinea,
daca mostenitorul corespunde legilor selectiunii.
disciplina, mijloacele loiale si onoarea.

*
**

Dar daca o natiune nu are o adevarata elita, prima care s-o poata
Cine sa faca aceasta înlocuire? Cine sa fixeze noua elita la locul ei?
fixa pe a doua? Raspund printr-o singura fraza, care cuprinde un
Raspund: oricine în afara de multime. Admit oricare alt sistem în
adevar indiscutabil:
afara "democratiei", care vad ca ma omoara sigur pe mine, poporul
român.
În cazul acesta elita se naste din razboi cu elita degenerata sau
falsa. Tot pe principiul selectiunii.
Noua elita româneasca si orice elita din lume trebuie sa aiba la baza
principiul selectiunii sociale. Adica în mod natural se selectioneaza
din corpul natiunii, adica din marea masa sanatoasa a taranimii si ***
muncitorimii, permanent legata de pamânt si de tara, o categorie de
oameni cu anumite însusiri, pe care apoi si le cultiva. Ea devine elita
nationala. Aceasta trebuie sa conduca o natiune. Asadar, în rezumat, rolul unei elite este:

* 1. De a conduce o natiune dupa legile vietii unui neam.

Când poate fi sau când trebuie consultata o multime? În fata marilor 2. De a-si lasa o elita mostenitoare bazata nu pe principiul ereditatii,
hotarâri care o angajeaza. Pentru a-si spune cuvântul, daca poate, ci pe acela al selectiunii, caci ea cunoaste legile vietii si poate judeca
daca nu poate, daca e pregatita sufleteste sau nu. I se arata cararea întru cât persoanele se conformeaza prin aptitudini si stiinta acestor
si i se cere sa raspunda daca se simte în stare sa mearga pe ea. legi.
Este consultata asupra sortii sale. Aceasta înseamna consultarea
poporului. Nu înseamna alegerea elitei de catre popor. Ca un gradinar care îsi va conduce gradina sa si va avea grija ca
înainte de a muri sa-si lase mostenitor, înlocuitor. Caci el este
* singurul care poate sa spuna cine dintre toti cei cu care lucrat este
cel mai bun pentru a-i lua locul si continua opera sa.
Pe ce trebuie sa se întemeieze o elita: crede ca poate sa împieteze cu drepturile sale nelimitate asupra
drepturilor colectivitatii întregi, pe care poate sa o încalce si sa o
jupoaie. De aceea asistam, în democratie, la acest tablou sfâsietor,
1. Curatenia sufleteasca.
la aceasta anarhie, în care individul nu voieste sa recunoasca nimic
deasupra interesului sau personal.
2. Capacitatea de munca si de creatie.
La rândul ei, colectivitatea nationala are o tendinta permanenta de a
3. Vitejia. sacrifica viitorul - drepturile natiunii - pentru interesele ei prezente.

4. Viata aspra si razboire permanenta cu greutatile asezate în calea De aceea asistam la nemiloasa exploatare sau chiar înstrainare a
neamului. padurilor, a minelor, a petrolului, uitând ca în urma noastra sunt sute
de generatii românesti, copiii copiilor nostri, care asteapta sa traiasca
si ei, ducând mai departe viata neamului.
5. Saracie, adica renuntarea voluntara de a acumula averi.

Aceasta rasturnare, aceasta rupere de raporturi careia democratia i-

6. Credinta în Dumnezeu. a dat nastere, constituie o adevarata anarhie, o desfiintare a ordinii
naturale si este una din cauzele principale a starii de tulburare a
7. Dragostea. societatii de astazi.

*** Armonia nu se poate restabili decât prin reîntronarea ordinii naturale.

Individul trebuie subordonat entitatii superioare, colectivitatea
nationala, iar aceasta trebuie subordonata natiunii. "Drepturile
Am fost întrebat daca activitatea noastra de pâna acum se afla pe omului" nu mai sunt nemarginite, ele sunt marginite de drepturile
linia Bisericii Crestine. Raspund: colectivitatii nationale, iar drepturile acesteia sunt marginite de
drepturile natiunii.
Facem o mare deosebire între linia pe care mergem noi si linia
Bisericii Crestine. Linia Bisericii este cu mii de metri deasupra ***
noastra. Ea atinge perfectiunea si sublimul. Nu putem coborî aceasta
linie pentru a explica faptele noastre.
În sfârsit, s-ar parea ca în democratie cel putin individul, încarcat de
atâtea drepturi, traieste minunat. În realitate însa - si aici sta tragedia
Noi, prin actiunea noastra, prin toate faptele si gândurile noastre, finala a democratiei - individul nu are nici un drept, caci ne întrebam:
tindem catre aceasta linie, ne ridicam spre ea, atât cât ne permite unde este libertatea întrunirilor, unde este libertatea scrisului, unde
greutatea pacatelor carnii si condamnarea la care am fost sortiti prin este libertatea constiintei. El traieste sub teroare, tare de asediu,
pacatul originar. Ramâne de vazut cât am putut, prin sfortarile cenzura, cu mii de arestati si cu oameni ucisi pentru credinta lor, ce
noastre pamântesti, a ne înalta catre aceasta linie. pa vremea celor mai tirani conducatori de popoare.

Unde este "dreptul multimii suverane" de a decide soarta sa, când

întrunirile sunt interzise, iar de la vot zeci de mii e oameni sunt opriti,
maltratati, amenintati cu moartea, omorâti.

Veti zice: da, dar acestia vor sa schimbe constitutia, sa restrânga

libertatile, sa întroneze alta forma de stat!

Întreb: poate sustine democratia ca un popor nu e liber si nu-si poate

decide singur soarta sa de a-si schimba constitutia, de a-si schimba
INDIVID, COLECTIVITATE NATIONALA, NATIUNE
forma statului, cum vrea el, de a trai în libertatile mari sau mici pe
care le vrea el?
"Drepturile omului" nu sunt marginite numai de drepturile altui om, ci
si de alte drepturi. Pentru ca exista trei entitati distincte:
Aici e tragedia finala.

1. Individul.
În realitate, în democratie omul nu are nici un drept. El însa nu si le-a
pierdut nici în folosul colectivitatii nationale, nici în acela al natiunii, ci
2. Colectivitatea nationala actuala, adica totalitatea indivizilor din în folosul unei caste politico-financiare de bancheri si agenti
aceeasi natie, traind într-un stat, la un moment dat. electorali.

3. Natiunea, acea entitate istorica traind peste veacuri cu radacinile În sfârsit, ultima binefacere pentru individ. Democratia masonica,
înfipte în negura vremii si cu un viitor infinit. printr-o perfidie neasemuita se transforma în apostol al pacii pe
pamânt. Dar în acelasi timp proclama razboiul dintre oameni si
Dumnezeu.
O noua mare eroare a democratiei bazata pe "drepturile omului" este
aceea de a nu recunoaste si a nu se interesa decât de una din
aceste trei entitati: individul. Pe a doua o neglijeaza sau îsi bate joc "Pace între oameni" si razboire contra lui Dumnezeu.
de ea, iar pe a treia o neaga.
Perfidia consta în aceea ca întrebuinteaza cuvintele Mântuitorului:
Toate trei îsi au drepturile si datoriile lor. Dreptul de a trai. Si datoria "Pace între oameni", transformându-se apoi în apostol al "pacii", iar
de a nu periclita dreptul la viata al celorlalte doua. pe El condamnându-L siaratându-L ca vrajmas al omenirii. Si în fine,
perfidia consta în aceea ca prefacându-se a voi sa apere viata
oamenilor, în realitate nu-i duc decât la pierderea vietii. Prefacându-
Democratia nu se ocupa decât de asigurarea dreptului individului. De se ca vor sa-i apere de moartea prin razboi, nu fac altceva decât
aceea asistam în democratie la o rasturnare formidabila. Individul ating diavolescul scop, acela de a-i condamna la moarte vesnica.
 Un neam traieste în vesnicie prin conceptia, onoare si cultura lui. De
aceea conducatorilor natiilor trebuie sa judece si sa actioneze nu
numai dupa interesele fizice sau materiale ale neamului, ci tinând
seama de linia lui de onoare istorica, de interesele eterne. Prin
urmare, nu pâine cu orice pret, ci onoare cu orice pret.

NEAMUL

Când zicem neamul românesc, întelegem nu numai pe toti românii

traind pe acelasi teritoriu, având acelasi trecut si acelasi viitor,
acelasi port, aceeasi limba, aceleasi interese prezente.

TELUL FINAL AL NEAMULUI

Când zicem neamul românesc, întelegem: toti românii vii si morti,
care au trait de la începutul istoriei pe acest pamânt si care vor mai
trai si în viitor. Este viata?

Neamul cuprinde: Daca este viata, atunci nu intereseaza mijloacele pe care neamurile
le întrebuinteaza spre a si-o asigura. Toate sunt bune, chiar si cele
mai rele.
1. Toti românii aflatori, în prezent, în viata.

Se pune deci problema: dupa ce se conduc natiile în raport cu alte

2. Toate sufletele mortilor si mormintele stramosilor.
natiuni? Dupa animalul din ele? Dupa tigrul din ele? Dupa legea
pestilor din mare sau a fiarelor din padure?
3. Toti cei ce se vor naste români.
Telul final nu este viata. Ci Învierea. Învierea neamurilor în numele
Un popor ajunge la constiinta de sine când ajunge la constiinta Mântuitorului Iisus Hristos. Creatia, cultura, nu-i decât un mijloc, nu
acestui întreg, nu numai la acea a intereselor sale. un scop, cum s-a crezut, pentru a obtine aceasta înviere. Este rodul
talentului pe care Dumnezeu l-a sadit în neamul nostru, de care
trebuie sa raspundem. Va veni o vreme când toate neamurile
Neamul are: pamântului von învia, cu toti mortii si cu toti regii si împaratii lor.
Având fiecare neam locul sau înaintea tronului lui Dumnezeu. Acest
1. Un patrimoniu fizic, biologic: carnea si sângele. moment final, "învierea din morti", este telul cel mai înalt si mai
sublim catre care se poate înalta un neam.
2. Un patrimoniu material: pamântul tarii si bogatiile lui.
Neamul este deci o entitate care îsi prelungeste viata si dincolo de
pamânt. Neamurile sunt realitati si în lumea cealalta, nu numai pe
3. Un patrimoniu spiritual, care cuprinde: lumea aceasta.

a. Conceptia lui despre Dumnezeu, lume si viata. Aceasta conceptie Sfântul Ioan, povestind ceea ce vede dincolo de pamânturi, spune:
formeaza un domeniu, o proprietate spirituala. Frontierele acestui
domeniu sunt fixate de marginile stralucirii conceptiei lui. Exista o
tara a spiritului national, tara viziunilor lui, obtinute prin revelatie si "Cetatea n-are trebuinta nici de soare, nici de luna ca s-o lumineze;
prin proprie sfortare. caci o lumineaza slava lui Dumnezeu si luminatorul ei este mielul.

b. Onoarea lui ce straluceste în masura în care neamul s-a putut Neamurile vor umbla în lumina ei si împaratii pamântului îsi vor
conforma, în existenta sa istorica, normelor izvorâte din conceptia lui aduce slava si cinstea lor în ea.
despre Dumnezeu, lume si viata.
(Apocalips, 21, 23-34)"
c. Cultura lui: rodul vietii lui, nascut din propriile sfortari în domeniul
gândirii si artei. Aceasta cultura nu este internationala. Ea este Si în alta parte:
expresia geniului national, a sângelui. Cultura este internationala ca
stralucire, dar nationala ca origine. Facea cineva o frumoasa
comparatie: si pâinea si grâul pot fi internationale ca articole de "Cine nu se va teme, Doamne, si cine nu va slavi numele tau? Caci
consumatie, dar vor purta pretutindeni pecetea pamântului în care s- numai Tu esti sfânt si toate neamurile vor veni si se vor închina
au nascut. înaintea Ta, pentru ca judecatii Tale au fost aratate.

Toate aceste trei patrimonii îsi au importanta lor. Pe toate un neam (Apocalips, 15, 4)"
trebuie sa si le apere. Dar cea mai mare însemnatate o are
patrimoniul sau spiritual, pentru ca numai el poarta pecetea
Noua, românilor, neamului nostru, ca orisicarui neam din lume,
eternitatii, numai el strabate peste toate veacurile.
Dumnezeu ne-a sadit o misiune. Dumnezeu ne-a hotarât un destin
istoric.
Grecii antici nu traiesc prin fizicul lor, oricât de atletic - din el n-a mai
ramas decât cenusa - si nici prin bogatiile materiale, daca le-ar fi
Cea dintâi lege pe care un neam trebuie s-o urmeze este aceea de a
avut, ci prin cultura lor.
merge pe linia acestui destin, împlinindu-si misiunea încredintata.
Neamul nostru n-a dezarmat si n-a dezertat de la misiune., oricât de
grea si de lunga i-a fost calea Golgotei lui.

Si acum ni se ridica în fata obstacole înalte ca muntii.

Fi-vom noi, oare, generatia debila si lasa, care sa lasam din mâinile
noastre, sub presiunea amenintarilor, linia destinului românesc si sa
parasim misiunea noastra ca neam în lume?

LUPTA DE LA TUTOVA

17 APRILIE 1932

Dupa alegerile de la Neamt nu trecusera decât patru luni si tânara

oaste legionara a intrat într-o noua lupta. La începutul lui ianuarie
1932 s-a declarat vacant un loc de deputat la Tutova. Am studiat
situatia. Aici, la alegerile generale, avusesem numai 500 de voturi.
Judetul era slab; dar era bine încadrat de Covurlui, Cahul si Tecuci,
încât puteam sa fac usor deplasari de legionari.
MONARHIA SI LEGILE MONARHIEI

Mi s-a parut ca am putea obtine victoria. M-am gândit la importanta

În fruntea neamurilor, deasupra elitei, se afla monarhia.
si rasunetul pe care le-ar avea o noua biruinta. Doua victorii
consecutive a celei mai tinere organizatii împotriva tuturor partidelor
Resping republica. politice i-ar fi marit considerabil prestigiul în ochii tarii. Am luat
hotarârea sa candideze tatal meu, fiindu-mi cel mai necesar în
miscare, atât în Parlament cât si în afara, pentru organizare si
În istorie s-au vazut monarhi buni, foarte buni, slabi sau rai. Unii s-au propaganda. Alegerile s-au fixat pentru 17 martie.
bucurat de onoruri si dragostea popoarelor pâna la sfârsitul vietii,
altora li s-a taiat capul. N-au fost, deci, toti monarhii buni. Monarhia
însa, a fost totdeauna buna. Nu trebuie sa se confunde omul cu La 9 ianuarie am lansat un manifest în întreg judetul. La 10 ianuarie
institutia, tragându-se concluzii false. a sosit tatal meu cu o prima echipa. Au venit apoi echipele din Iasi,
Tecuci, Beresti si Cahul.
Pot fi preotii rai, dar pentru aceasta, nu putem trage concluzia ca
trebuie sa desfiintam Biserica si sa ucidem pe Dumnezeu cu pietre. În primele trei saptamâni, rapiditatea si eroismul micilor forte
legionare au determinat un curent de simpatie pentru noi în întreg
judetul. Pe o iarna grea, cu zapezi mari, cu ger, partidele nu se
Sunt, desigur, si monarhi slabi sau rai, dar nu putem renunta la puteau deplasa. Ele asteptau o vreme mai buna. În acest timp însa,
monarhie. peste dealuri, prin zapada pâna la brâu, prin viscol, legionarii
strabateau din sat în sat.
În agricultura avem un an bun si un an rau, sau unul bun si doi rai; cu
toate acestea, lumii nu i-a trecut înca prin gând sa se lase de Pe la începutul lui februarie, lupta a început sa devina grea. În fata
agricultura. noastra se ridica coalitia liberala-taranista-lupista-cuzista cu o
înversunare pe care noi nu o mai cunoscusem pâna atunci. Guvernul
*** a trecut la masuri de adevarata teroare. Presa jidoveasca ne ataca
cu vehementa.
Un monarh face ce vrea? Atunci, când e mare si când e mic? Când e
bun si când e rau? Simteam nevoia de a mai întari fortele. Am trimis ultimele rezerve de
la Iasi sub comanda lui Totu. Altele nu mai aveam decât la Bucuresti.
Cu acestea însa, se punea o problema grea pentru noi, aceea a
Un monarh nu face ce vrea. Un monarh e mic, atunci când face ce transportului. N-aveam bani. Am chemat atunci legionarii si le-am
vrea si e mare, atunci când face ce trebuie. propus o masura eroica: sa porneasca pe jos de la Bucuresti la
Bârlad, o distanta de aproape 300 km, explicându-le ca cest mars va
Exista o linie e vietii neamului. Un monarh e mare si bun, atunci când însemna pentru victorie mai mult decât 100.000 de manifeste. El va
se mentine pe aceasta linie. E mic sau rau, în masura în care se constitui, sigur, un mare discurs eroic, adresat de legionari românilor
îndeparteaza de aceasta linie a vietii neamului sau i se opune. Iata din Tutova.
legea monarhiei. Sunt si alte linii care pot ispiti un monarh: linia
intereselor personale, linia intereselor unei clase, linia intereselor Legionarii au primit propunerea cu entuziasm. Peste o saptamâna o
unui grup, linia intereselor straine (dinauntru sau din afara hotarelor). echipa de circa douazecisicinci, sub comanda lui Stelescu, ajutat de
Caratanase si Doru Belimace, a plecat pe jos de la Bucuresti la
El trebuie sa le înlature pe toate si sa urmeze linia neamului. Tutova. Dupa un mars greu de 10 zile, prin viscol, au ajuns la Bârlad,
primiti cu însufletire de întreaga populatie. Dar prigoana s-a întetit
pâna la ultima încordare posibila. A fost adus în judet colonelul de
Stefan cel Mare, de o jumatate de mie de ani, straluceste în istorie si jandarmi Ignat, cu forta mari, având ordinul din partea ministrului de
românii nu-l mai uita, pentru ca s-a confundat perfect cu linia de viata interne, dl. Argetoianu, ca legionarii sa fie scosi pe targa din întreg
a neamului. judetul. Mici echipe era imposibil sa mai poata înainta. Am facut
atunci doua echipe puternice, sub comanda lui Victor Silaghi si
Regele Ferdinand, împotriva oricaror legaturi si interese, s-a plasat Stelescu, care, sustinându-se una pe alta, sa poata înainta pe linia
pe linia neamului, a îndurat cu el, a facut jertfa alaturi de el, a Puesti-Dragomiresti, însotind pe tatal meu. O alta echipa mai mica
izbândit cu el. Prin aceasta, el este mare si nemuritor. am trimis-o în directia Bacani. Aceste doua directii mai ramasesera
nebatute. Ele constituiau jumatatea de nord-este a judetului. Sudul,
cealalta jumatate, fusese bine lucrata de tatal meu, de dl. D.
Popescu, seful judetean, de Victor Silaghi, de Teodor Tilea si Ion Echipa de la Bucuresti a fost evacuata. Rând pe rând si celelalte.
Antoniu, cu primele echipe. Echipa iesenilor, în numar de 30, sub conducerea lui Totu, fiind dusa
la gara pentru aceeasi operatie de evacuare, rupe cordoanele si
ocupa sala de asteptare, unde se baricadeaza si rezista 24 de ore,
Cele doua echipe din nord au înaintat, luptând pe un mare viscol,
pâna când este atacata cu gaze. Pâna la sfârsit însa, este suita în
peste 40 km, având si câtiva raniti, pe Tocu si altii. În nordul judetului
tren si evacuata.
ele au fost întâmpinate de mari forte de jandarmi. Echipele s-au
baricadat atunci în podul unei case pustii, unde au rezistat fara foc,
hrana si apa timp de 48 de ore. În cele din urma s-au putut retrage, În oras nu mai ramân decât Ibraileanu, Nutu, Esanu si tatal meu
dupa un mars greu de o noapte, pe care l-au executat în conditiuni arestat. Prigoana începe asupra satelor. Tarani, învatatori si preoti,
cu adevarat eroice si numai datorita încapatânarii lui Victor Silaghi, sunt arestati si batuti; casele lor calcate. alegerile se amâna cu o
care a îmbarbatat legionarii zdrobiti de oboseala, de frig si de foame, luna, pentru 17 aprilie.
îndemnându-i sa mearga pâna la ultima rezistenta posibila. Acest
copil orfan, fiul preotului român Silaghi din Careii Mari, ucis de unguri
Tatal meu este eliberat. Intervin în lupta, prezentându-se în oras,
la 1918 în conditiuni tragice, a luptat cu adevarata vitejie.
batrânii, în frunte cu Hristache Solomon, Cornel Cambureanu,
Ventonic, Ifrim, Pr. Isihie, Peceli, Potolea etc. Îi împart pe la diferite
La sfârsit, echipele acestea au fost înconjurate de forte mari si aduse sectiuni. Se strecoara noaptea, fiecare la postul sau. Echipele din
în Bârlad. Tatal meu a fost arestat si închis în arestul unui regiment. judetele vecine patrund din nou în Tutova prin diferite puncte. Echipa
Gh. Costea trece Bârladul, prin apa pâna la gât, toate intrarile fiind
pazite. Ea se prezinta uda la sectiile de votare.
Echipa a treia a fost decimata complet în lupta de la Bacani. Aici,
înainte de a intra în sat, pe înserate, a fost atacata de un mare
numar de jandarmi. Seful echipei, legionarul Popescu Lascar, lovit în În dimineata de 17 aprilie începe votarea. Continua ziua si noaptea.
cap cu arma, a cazut primul în nesimtire într-un lac de sânge. Ceilalti La 18 aprilie, ora 5 dimineata, se anunta victoria legionara: 5.600
legionari au refuzat sa se retraga. au atacat cu piepturile goale, fara voturi; liberalii: 5.200; taranistii: 4.000; celelalte grupari: sub 2.000;
nimic în mâna, încercând sa intre în sat. Rând pe rând, au cazut toti cuzistii: 500 voturi.
în nesimtire. Ultimul a atacat singur. A cazut în genunchi sub lovituri,
s-a înaltat, a atacat din nou. S-a prabusit alaturi de camarazii lui.
Aceasta a doua biruinta legionara, în contra coalitiei tuturor
Întreaga echipa a cazut în nesimtire într-un lac de sânge. De acolo
politicienilor români, obtinuta prin îndârjirea si vointa de fier a
au fost târâti prin zapada de jandarmi distanta de doi kilometri, pâna
legionarilor, prin eroismul si sângele lor, înfruntând obstacole,
la postul din sat. La ora 1 noaptea, un calaret a adus vestea în
insulte, lovituri si prigoniri, a stârnit un entuziasm de nedescris în
Bârlad a celor întâmplate seara la Bacani. Echipa de ieseni, sub
toata tara.
conducerea lui Totu, care sosise la 12 noaptea la Bârlad, a pornit
imediat pe jos, în ajutorul camarazilor raniti. Dupa o lupta de la ora 3
jumatate la 5 dimineata, în care timp jandarmii au tras toate cartusele
pe care le aveau, legionarii au ocupat postul de jandarmi, gasind
înauntru înca în nesimtire, trântiti la pamânt, pe legionarii cazuti în
lupta de Bacani. Ei i-au ridicat si transportat la spitalul din Bârlad.

***

Lucrurile n-au ramas însa aici. Jidanimea a pornit o uriasa campanie

de presa, atacându-ne cu un cinism si o nedreptate revoltatoare. Un
val de minciuni, insulte, calomnii s-a abatut asupra noastra. Toate NOI ALEGERI GENERALE
gruparile politice se coalizasera spre a ne scoate din lupta.
IULIE 1932

Tatal meu a fost validat în ultima zi a sesiunii parlamentare. Odihna

noastra n-a durat decât o saptamâna, deoarece guvernul Iorga a
cazut. S-a constituit un guvern national-taranist în frunte cu dl. Vaida.

Intram într-o noua lupta, sleiti de puteri fiziceste si materialiceste.

Suntem în iunie 1932. De la 15 decembrie 1929, suntem într-o lupta
permanenta: decembrie 1929 - aprilie 1930, campaniile din Covurlui,
Cahul, Turda, Tecuci. Vara lui 1930, pregatire asi interzicerea
A DOUA DIZOLVARE A GARZII marsului în Basarabia. Sunt închis pâna în toamna. În octombrie si
noiembrie suntem în Maramures. Iarna lui 1931 ne gaseste în
închisoare. Primavara lui 1931, lupta în alegerile generale. Vara lui
MARTIE 1932
1931, alegerile de la Neamt. Iarna lui 1932, alegerile de la Tutova.
Iar acum intram din nou în alegeri generale.
Izbiti de jandarmi, atacati de presa jidoveasca, peste capul nostru
cade o noua dizolvare a Garzii, hotarâre data printr-o simpla decizie
Cu toate aceste lupte, am continuat organizarea si în restul tarii. Anul
ministeriala.
trecut avusesem liste în 17 judete, acum aveam în 36.

Desi ne gaseam în cadrul celei mai perfecte legalitati, guvernul

Toate partidele încep aceleasi certuri pline de intrigi pentru fixarea
Iorga-Argetoianu, calcând Constitutia si legile, ne dizolva în mod
candidaturilor. Ele au tinut o saptamâna. Eu fixez singur, într-o
arbitrar. Sediile din nou au fost ocupate si sigilate. Tipografia de la
singura noapte, toate candidaturile în 36 de judete. Între legionari,
Iasi închisa. Atacati de presa, suntem pusi în imposibilitate de a ne
nimeni nu se bate pe locuri. Ei cer sa fie pusi ultimii pe lista.
apara, toate publicatiile noastre fiind suspendate. În Parlament
încerc sa vorbesc, dar sunt împiedicat de zgomotele majoritatii, care
nu-mi permite sa ma apar. Problema grea este însa problema materiala. O mare parte din
judete îsi sustin singure cheltuielile, din contributia legionarilor. Altele
însa nu pot. Îmi trebuiesc 50.000 lei numai pentru taxe. Umblu naucit
Candidatura totusi n-au putut-o opri.
pâna în ultima zi. Încerc la unul, la altul - nimic.
Ma duc la dl. Nichifor Crainic, directorul "Calendarului", crezând ca Dl. Corneliu I. Zelea Codreanu: D-le presedinte, d-lor deputati, în
poate are el. Nici el nu avea. Cu foaia sa, aparuta de cinci luni, ne numele gruparii din care fac parte cer ca, alaturi de ancheta pe care
sustine lupta, urmarind pas cu pas vitejia echipelor legionare, dar este normal sa o faca autoritatile în drept, sa se faca si o ancheta
sprijin material nu ne poate da. În sfârsit, împrumut prin Pihu si parlamentara, compusa din reprezentanti ai diferitelor grupari politice
Caranica, care, alergând pe la toti macedonenii, gasesc suma din acest Parlament. Cer acest lucru, pentru ca ma îndoiesc de
necesara. Câteva judete le sustin Focsanii cu Hristache Solomon. exactitatea afirmatiunilor facute de d-l Ministru de Interne; ma
îndoiesc pentru un motiv bine determinat. La 24 ianuarie, atunci când
studentimea româna, nationalista si crestina, mergea sa depuna o
Campania începe. O noua prigoana se abate asupra noastra.
cruce la mormântul eroului necunoscut, Siguranta Statului a dat
Raspânditi pe un front mare, suntem putini si atacati pretutindeni cu
informatia, într-o foaie din capitala, ca acea actiune a fost pusa la
violenta. La Tighina sunt raniti legionarii Savin si Popescu. La Bârlad,
cale si subventionata de Moscova.
zeci de învatatori si preoti sunt târâti în beciuri si maltratati din ordinul
D-lui Georgescu-Bârlad. La Vaslui, micile echipe sunt ranite. La
podul Iloaiei si în întreg judetul Iasi, la fel. Daca tot asa de verosimila este si informatia pe care d-voastra o
aveti în afacerea de la Grivita, atunci înteleg foarte bine , câta
dreptate aveti ca sa luati masuri de asemenea natura, ca cele pe
La Focsani, batrânul Hristache Solomon, cu inginerul Blanaru si alti
care le-asi luat ieri si azi. (Aplauze pe bancile "Garzii de Fier" si ale
zece sunt atacati din ordinul avocatului Neagu, de bandele înarmate
Partidului Taranesc Dr. Lupu)
ale national-taranistilor, în comuna Vulturul. Cad legionarii la pamânt,
raniti de ciomege si de cutite. Ramâne în picioare singur, ca un
munte, Hristache Solomon, de obrazul caruia nu se atinsese nimeni În al doilea rând, tin sa afirm ca mie, ca si tuturor oamenilor de bun
pâna atunci. Se apara cu îndârjire, dar pâna la urma, cade în mijlocul simt din aceasta tara, nu ne este frica de comunism sau de
drumului, rapus de lovituri. Acolo jos, este batut cu ciomegele în cap bolsevism. Noua ne este frica de altceva, de faptul ca oamenii de la
de fiarele acestea care faceau necontenit caz, pe atunci ca si acum, aceste ateliere nu au ce mânca; le este foame. (Aplauze pe bancile
de legalitate, mijloace civilizate, libertate etc. "Garzii de Fier" si ale Partidului Taranesc Dr. Lupu)

Garda obtine 70.000 de voturi, dublându-si numarul fata de anul Unii din acei muncitori au 1.000 lei pe luna si au 5, 6, 7 copii.
trecut. Se prezinta cel mai bine judetele Cahul si Neamt, Covurlui si
Tutova unde candidase tatal meu. Apoi vin: Câmpulung cu Mota,
Dl. Dr. N. Lupu: Asa este.
Turda, Focsani, Ismail, Tighina. Avem dreptul la cinci locuri.
Urmeaza optarile. Eu ramân la Cahul, pentru a intra în Parlament
Nutu Esanu. Hotarasc ca tatal meu sa ramâna la Bârlad, pentru a Dl. Corneliu I. Zelea Codreanu: Având cinci, sase, sapte copii,
lasa sa intre în Parlament, Stelescu, care are numai 25 de ani si e aceasta leafa nu le ajunge nici macar pentru pâinea de toate zilele.
student. Voiam sa dau tineretului o încurajare si un imbold.
Mie, în al doilea rând, mi-e frica si de altceva: de setea de dreptate.
Încrederea si dragostea pe care i le-am aratat nu mi-au fost însa
rasplatite.
Dl. Dr. N. Lupu: Foarte bine.

Dl. Corneliu I. Zelea Codreanu: Atunci, d-voastra va trebui sa

satisfaceti acestea doua: foamea si setea de dreptate, (Aplauze pe
bancile "Garzii de Fier" si ale Partidului Taranesc Dr. Lupu) si va fi
ordine deplina în aceasta tara."

(Sedinta de joi, 16 februarie 1933,

M.O. 41 din 23 februarie 1933)

PENTRU A DOUA OARA ÎN PARLAMENT
Una din greutatile care apasa activitatile parlamentarului este aceea
Tot timpul, în Parlament, am luptat contra guvernului si a masurilor a miilor de cereri de interventie pe la ministere. Era o adevarata
sale pe care eu le-am socotit contra intereselor neamului românesc, condamnare a noastra de catre multimea alegatorilor. Pentru ca, pe
cum am luptat de altfel si împotriva celorlalte guverne, care s-au de o parte, ne pierdeam întregul nostru timp, umblând toata ziua
perindat la cârma statului. De la toate aceste guverne, tara aceasta pentru rezolvarea acestor petitii. Este periculos pentru viata unei
nu avea nimic de asteptat. Nimic din viitorul sanatos al acestui neam organizatii acest sistem, pentru ca îti paralizeaza întreaga activitate.
nu se faurea acolo. Toate masurile si legile nu erau decât niste Pierzi lupta întreaga, trebuie sa renunti la soarta unei natii pentru ca
paleative, care sa lungeasca de azi pe mâine existenta amara si sa-ti servesti partizanii. De la un timp, am observat ca printre cei ce
trista a tarii. veneau cu astfel de cereri nu era însa nici un legionar. toti erau, fie
milogi de meserie, fie adversari trimisi anume pentru a ne paraliza.
Pe de alta parte, acest sistem ne punea în situatia penibila de a
Când la Grivita au fost împuscati muncitorii români, din ordinul merge si a ne ruga la oamenii în contra carora luptam. De aceea,
Ministerului de Interne, scârbit pâna în adâncul inimii de atitudinea personal am refuzat sa fac acest serviciu de interventie. Tot timpul
comunizantilor din Partidul National-Taranesc, care aplaudau cât am stat în Parlament, n-am cerut nici unui ministru nimic.
masura guvernului, m-am ridicat la tribuna si am simtit de a mea
datorie sa vorbesc dupa cum urmeaza:
O alta categorie o formau aceia care veneau sa ne ceara bani. Din
sutele, câti se perindau în fiecare zi, nici unul nu era legionar. Unii
"E rau ca nenorocitii de muncitori au iesit în strada, dar e mai rau si erau într-adevar bolnavi sau cazuti în vreo nenorocire, altii însa îsi
de ei si de neamul nostru, daca în fata nedreptatii strigatoare la cer, facusera din acest sistem o adevarata meserie.
n-ar iesi, ci si-ar pleca capul resemnati în jug, lasând tara pe mâna
unor politicieni exploatatori.
În sfârsit, gruparea noastra era o mica organizatie în devenire, în
mars, în lupta permanenta. Aceasta ne cerea, în special mie,
... necontenita atentie asupra tuturor miscarilor adversarului; pretindea
descoperirea si pararea planurilor dusmane, cucerirea si organizarea
de noi pozitii, cu alte cuvinte, o supraveghere permanenta, de zi si
noapte, a câmpului de lupta din întreaga tara. Înainte de toate venea
însa supravegherea educatiei legionare pentru a nu ne vedea Nu cred, ca de la 1931, sa fi fost o singura zi în care sa nu ma fi
transformati pe nesimtite, într-o categorie politica de infectie morala, întâlnit cu ei. În acest timp de prigonire, ceasuri întregi discutam
din care sa nu mai putem iesi si în care spiritul legionar sa moara. împreuna; lovitura dupa lovitura, nedreptate dupa nedreptate, miselie
dupa miselie. Fiecare veste despre o noua schingiuire legionara, era
un cutit împlântat în inimile noastre. Durerea pentru toti legionarii
Parlamentul îmi rapea timpul necesar conducerii.
maltratati ne chinuia sufletele si mai ales, imposibilitatea de a
întrezari un mijloc de a capta dreptatea.

Sterie Ciumetti traieste zi si noapte cu mine. E un tânar de o mare

corectitudine si de o credinta de câine. El devine casierul central al
Garzii. Toate zilele - câte le va mai avea - nu se va gândi decât la
Garda, nu se va framânta si nu va actiona decât pentru Garda, nu va
trai viata lui decât pentru ea.

În diferite puncte ale tarii apar elemente de valoare: Dr. Pantelimon,

Parintele Ionescu Duminica, Dr. Augustin Bidian la Sibiu, Preotul
CUM SE PREZENTA ORGANIZATIA LEGIONARA ÎN 1932-1933 Georgescu-Edineti, duhovnicul studentimii, vechi luptator, Capitanul
Ciulei la Bacau, Aristotel Gheorghiu de asemenea vechi, cu
comanda la Râmnicu Sarat; la Braila, Ion Iliescu, Seitan la
În toamna lui 1932 si iarna lui 1933, legionarii au fost lasati în
Constanta, Preotul Doara si Victor Barbulescu la Vâlcea, profesorii
refacere. Trei ani si jumatate de lupte trecusera. Acesti tineri îsi
Vintan, Ghenadie si Duma la Timisoara. Si vechii legionari: profesorii
meritau acum odihna.
Nicolae Petrascu, Horia Sima, avocatul Iosif Costea, Colhon si altii,
care au acum posturi de comanda în diferite parti ale tarii.
De aproape doi ani ma stabilisem la Bucuresti. La Iasi, ramasese în
locul meu Banea, ajutat de Totu, Crânganu, Tasca, Stelian
Bucurestii se împart în sectoare si începe organizarea. La Verde si
Teodorescu, pentru chestiunile studentesti, tipografie, camin etc.
Albastru sunt doua elemente de valoare: Nicolae Constantinescu si
Grupul studentesc legionar se marise. Cuprindea acum ai mult de
Doru Belimace. Doua caractere tari: doua minti. Doru Belimace, unul
jumatate din numarul studentilor luptatori. La Cluj, era un început
dintre cei mai distinsi studenti a Facultatii de Litere. Nicolae
sanatos de organizare cu Banica Dobre, la Cernauti de asemenea,
Constantinescu cu o aleasa cultura economica, student al Academiei
cu Lauric, se dezvolta bine un început de viata legionara, sub
Comerciale. Ambii în curând se vor dovedi a avea impunatoare
îndrumarea spirituala a profesorului Traian Braileanu, în jurul caruia
calitati de credinta si vitejie legionara.
se strâng prof. Toppa si altii. În întreaga Bucovina, curentul si
organizatia legionara cresteau sub buna si priceputa comanda a
vechiului si distinsului nationalist Vasile Iasinschi. La Chisinau lucrau Tot acum se înfiinteaza cel dintâi grad legionar, prin urmatorul ordin
Tudorache si Sergiu Florescu; la Oradea Mare, Iosif Bozântan. de zi din 10 decembrie 1932:

Tinrii crescuti în Fratiile de Cruce, se ridicau la Universitate, gata A) Se înfiinteaza cel dintâi grad superior în ierarhia legionara purtând
formati. denumirea de Comandant legionar.

La Bucuresti aparuse un ziar nationalist de mare curaj si linie Având în vedere jertfa, munca, eroismul, credinta, capacitatea si
superioara, "Calendarul", sub directia d-lui Nichifor Crainic si cu vechimea se înainteaza în grad urmatorii legionari în ordinea
colaborarea unui manunchi de intelectuali, în frunte cu profesorul alfabetului:
Dragos Protopopescu. Aceasta foaie taia, cu barbatie, drum nou si
larg în lumea intelectualitatii românesti, pe linia crestina si
Banea Ion, doctorand în Medicina; Belgea Ion; Blanaru Ion, inginer;
nationalista. În special articolele D-lui Crainic erau adevarate lovituri
Dumitrescu Ion, preot; Ionescu Andrei; Silaghi Victor, avocat;
de tun care faceau ravagii în lumea antiromâneasca.
Stelescu Mihail, deputat; Totu Nicolae, student; Traian Cotiga,
student; Tanase Antohi, meserias.
În miscarea studenteasca a capitalei, legionarii aveau primul loc. La
Presedintia centrului era Traina Cotiga cu un comitat legionar.
B) Toti legionarii, seria 1927 si 1928, cu legamântul depus, ramasi în
cadrele active ale Legiunii, se înainteaza în gradul de Comandant
În mijlocul tinerilor intelectuali din capitala se simtea un reviriment. În legionar ajutor. Semnat: Corneliu Zelea Codreanu
constiinta lor încep sa se puna marile probleme de viata ale acestui
neam. Un grup talentat, strâns în jurul tinerei reviste "Axa", având în
Ceilalti mai în vârsta au fost înaintati în Senatul Legiunii si în
frunte pe Polihroniade, Vojen, Constant, intra în rândurile legionare.
Consiliul Superior Legionar.
Si alti tineri eminenti ca prof. Vasile Cristescu, Vasile Marin, prof.
Vladimir Dumitrescu, ing. Virgil Ionescu, prof. Radu Gyr, avocatul
Popov, pictorii Basarab si Zlotescu, toti de mare talent si plini de
suflet, lucreaza pe linia ideologica legionara.

Macedonenii se apropie tot mai mult de noi printr-un tineret sanatos,

curat ca lacrima si viteaz. Ne gândim totusi, ca nu e bine ca masa
macedonenilor din Cadrilater sa fie încadrata în Garda, deoarece,
abia venita de peste hotare, am expune-o la prea multe asupriri.
Tineretul universitar însa se înroleaza în întregime.

În fruntea tineretului macedonean se gaseau trei elemente de o OFENSIVA CALOMNIILOR

aleasa cultura: Papanace, Caranica si Sterie Cuimetti.
"MISCARE ANARHICA SI TERORISTA"
Cu cei doi dintâi ma sfatuiam deseori, având amândoi o admirabila
judecata, pusa în valoare de o curatenie si sinceritate ireprosabila,
Miscarea legionara creste vazând cu ochii în special în rândul
de o mare dragoste si vitejie.
tineretului din scoli si universitati si în rândurile taranilor din toate
provinciile românesti. Se dezvolta mai greu la orase, unde elementul "Suntem în slujba Moscovei";
românesc este sau functionar la stat, în imposibilitate de a se
manifesta, sau robit economiceste de jidani.
...

Aceeasi prigoana surda, pe care am cunoscut-o de când am deschis

"Primim bani de la jidani".
lupta în 1922, ne urmareste crescând, pe noi, pe toti luptatorii si
familiile noastre. Daca esti tânar cu studii, nu vei capata niciodata
functiune la stat de cât cu pretul vânzarii constiintei si credintei tale. Pâna si aceasta acuzare ridicola nu ne-a fost crutata. Iata din ziarul
Sute de tineri cauta sa fie ademeniti cu bani, promisiuni, onoruri, jidanesc "Politica", din 10 august 1934, un pasaj semnificativ dintr-u
functiuni. Statul a ajuns o scoala a tradarii, sunt ucisi oamenii de articol intitulat: "Max Auschnitt si Garda de Fier":
caracter, iar tradarea este rasplatita din belsug. Daca esti comerciant
român, singur în mijlocul jidovimii si crezi în Legiune, începând de la
"Si la noi deci, fenomenul s-a verificat întocmai si este lucru stiut de
sergentul de strada si pâna la primar si prefect, toti îti sunt dusmani.
toata lumea, ca cea mai însemnata miscare a fascismului românesc,
Te urmaresc zi si noapte. Îti pun impozite mari ca jidovilor;
Garda de Fier, a fost creata si sustinuta de marii capitalisti. Si aici
contraventiile vor curge una dupa alta, lovitura dupa lovitura, pâna te
vine senzatia de loc senzationala: jidanul Max Auschnitt a sprijinit si
vor nimici.
finantat direct Garda de Fier. Lucrul acesta l-au afirmat doi oameni
destul de seriosi si cu raspundere, dl. ministru Victor Iamandi si
Daca esti taran, te vor duce, cu mâinile legate, din post în post, pe cunoscutul publicist Scarlat Calimachi.
jos, zeci de kilometri, batându-te în fiecare zi, la fiecare sectie de
jandarmi. Te vor tine nemâncat câte 4-5 zile, se vor uita pretutindeni
Dupa explicatiile de mai sus, faptul apare ca foarte normal.
ca niste fiare la tine si fiecare îsi va trage peste obraji câte o palma.
Daca esti muncitor, te vor da afara ca pe o cârpa, din orice fabrica,
din orice întreprindere. Cine nu stie ca si Hitler a fost finantat de marii capitalisti evrei din
Germania?"
Pentru ca în tara aceasta, un om cu credintele noastre trebuie sa
moara de foame, el si toti copiii lui. Suntem cu totii considerati ca
niste dusmani ai neamului si ai tarii.

Noi nea-m încadrat însa în cea mai perfecta ordine si legalitate.

Pentru ca sa nu ni se poata spune nimic. Dar aceasta nu va avea
nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: "Nu va putem distruge pentru
ca nu ati calcat legile? Nu-i nimic, le calcam noi si va distrugem! Nu
vreti sa fiti ilegali, suntem noi ilegali". Încât în modul acesta am intrat
într-un sistem cu adevarat talmudic: pe de o parte, acuzati prin presa
si prin toate oficinele politice, de "ilegalitate", iar pe de alta parte,
"SUNTEM ÎN SOLDA HITLERISTILOR"
stând în cadru perfect al legii, suntem macinati de cele mai odioase
si ilegale sisteme, de catre toti reprezentantii guvernelor si ai statului,
aflati în cea mai flagranta ilegalitate. În ultima vreme, în Germania, a învins Adolf Hitler, în lupta cu hidra
iudeo-masonica din toata lumea. Poporul german, cu o extraordinara
hotarâre si unitate, se lupta si pune la pamânt puterea iudaica.
Târâti în fata tribunalelor, hotarâri dupa hotarâri judecatoresti în toata
tara confirma linia de legalitate si ordine a miscarii. Nici o hotarâre în
contra noastra. Totusi, argumentul lor de baza, al politicienilor si al Minciuna dupa minciuna, întrebuinteaza jidovii în presa lor, cautând
presei jidovesti, ramâne invariabil: "miscare de dezordine", de sa zapaceasca mintile oamenilor:
"anarhie", de "încalcare a legilor", "terorista".
1. Adolf Hitler e un zugrav, un prost, un incapabil. Cine se ia dupa el
Presa jidoveasca atâta mereu pe politicieni în contra noastra, pentru într-o tara civilizata ca Germania!?
ca acestia sa se repeada sa ne sfârtece, sa ne desfiinteze.
Dar Adolf Hitler paseste înainte.

2. Adolf Hitler nu va învinge pentru ca s vor opune comunistii

germani.

Dar Adolf Hitler se apropie de putere.

3. Hitlerismul s-a rupt în doua, în trei. Mari nemultumiri în sânul

partidului etc.
"ÎN SLUJBA STRANILOR"
Dar lui Adolf Hitler nu-i pasa.
De un timp, nemaistiind ce sa ne puna în sarcina, presa jidaneasca
ne acuza ca luam bani de la Mussolini. Ca facem pe nationalistii, dar 4. Adolf Hitler a înnebunit. A plecat în munti etc.
ca în realitate scopul nostru este de a stoarce de bani pe oricine
întâlnim în cale. Acum l-am gasit pe Mussolini si îl stoarcem pe el.
Dar Adolf Hitler e sanatos si se apropie tot mai mult de biruinta.

Rând pe rând, aflam uimiti ca:

5. Daca va învinge, de a doua zi e revolutie în Germania.
Comunismul va izbucni în revolta generala si Hitler va cadea.
"Suntem în slujba ungurilor care se desteapta";
Dar Hitler vine la putere si revolutia visata de jidani nu are loc. El
... merge din majoritati în unanimitati neîntâlnite în istorie.
6. Toate tarile vor boicota economiceste Germania si hitlerismul va Anume în comuna Rasinari s-a descoperit una din multele fabrici de
cadea. falsificat monede. Din cercetarile întreprinse s-a constatat însa, spre
stupoarea tuturor ca de asta data nu este vorba de o simpla banda
de tigani sau de descreierati, care înfrunta rigorile legii în nadejdea
Dar Adolf Hitler paseste biruitor înainte.
unei grabnice îmbogatiri, ci de însasi Garda de Fier, organizatia
politica a D-lui Corneliu Zelea Codreanu care, în ultimul timp s-a
7. "Dictatura", "teroare hitlerista" în toata Germania. Votul e smuls dedat la cea mai desantata campanie împotriva guvernului si în
prin teroare. general a tuturor partidelor politice din România.

Dar poporul german merge din entuziasm în entuziasm. Garda de Fier si propaganda la sate

8. Hitler vine sa ne ia Ardealul. Iar noi, toti nationalistii români, care Pentru cei care cunosc însa activitatea mai de aproape a Garzii de
vrem sa scapam de pacostea jidaneasca, suntem, nici mai mult nici Fier, cu cetele de gardisti care cutreierau tara de la un capat la altul,
mai putin, "hitleristi", adica vrem sa dam Ardealul nemtilor. lucrul pare foarte natural. Caci în asemenea împrejurari trebuiesc în
primul rând bani. Ori se stie ca propagandistii Garzii de Fier
dispuneau în ultimul timp de numeroase fonduri, care le permiteau
Noi însa raspundem: presupunem ca Hitler vrea sa ne faca razboi si deplasarea lor la sate precum si scoaterea de ziare si înarmarea
sa ne ia Ardealul. Noi, românii, tocmai pentru ca sa ne putem apara membrilor ei devotati cu toate cele necesare pentru completarea
Ardealul contra nemtilor, trebuie sa scapam de jidani. Sa rezolvam si sistemului a la Hitler.
noi problema jidoveasca. Sa ne întarim pozitia neamului nostru stors
de jidovime, supt de vlaga si pus în imposibilitate de a se apara. Cu
jidovimea care ne otraveste sufleteste si ne suge sângele, nu vom Cum s-a descoperit falsificarea
avea nici arme, nici suflet, nici carne pe noi.
Ministerul de Interne era de mult informat ca unii din fruntasii ardeleni
9. În sfârsit, noi "primim bani", suntem stipendiati, suntem "în solda" ai Garzii de Fier si în special cei de la Brasov si Sibiu, dispun de mari
hitleristilor. fonduri pe care le repartizau apoi organizatiilor din întreaga tara.
Exista la început banuiala ca banii sunt furnizati de cine stie ce
organizatii similare din strainatate însa în urma supravegherilor s-a
Raspundem: A. C. Cuza lupta împotriva jidanilor de la 1890, iar noi constatat ca aceasta este o banuiala neîntemeiata. Descoperirea
de la 1919, 1920, 1921, 1922, când nici nu auzisem de Adolf Hitler. fabricii de bani de la Rasinari a pus însa organele politienesti pe o
Serpi veninosi! noua cale, iar rezultatul cercetarilor a fost dintre cele mai
surprinzatoare.

Sibiul subventioneaza întreaga organizatie

Imediat autoritatile din capitala au delegat pe dl. judecator de

instructie I. Stanescu din capitala sa faca cuvenitele cercetari. D-sa
însotit de D. Prim Procuror Radu Pascu si procuror Mardarie au
plecat la Sibiu, facând o prima descindere la locuinta d-lui avocat
Bidianu, seful organizatiei gardiste, unde au descoperit un
senzational material compromitator din care reiese ca fabrica de bani
FABRICA DE BANCNOTE FALSE DE LA RASINARI de la Rasinari servea exclusiv scopurilor politice si subversive ale
Garzii de Fier. Printre corespondenta confiscata s-au descoperit
scrisori ale diferitelor organizatii si în special ale organizatiei de la
N-a trecut mut si o noua campanie jidano-politicianista se porneste
Iasi în care domnul Banea cerea o suma mai mare de bani, pentru a
împotriva noastra.
cumpara o camioneta si a intensifica propaganda în Moldova.

Nevoindu-se multimii cu banii de la Mussolini si Hitler, de la Moscova

Organele politienesti au operat o serie de arestari si au ridicat întreg
si de la Max Auschnitt, adversarii nostri ne-au gasit o noua sursa
materialul compromitator dimpreuna cu aparatele care serveau la
financiara în fabrica de bancnote false de la Rasinari. Senzationala
falsificarea banilor.
descoperire a umplut coloanele ziarelor politicianiste si jidanesti.

Cercetarile continua cu multa asiduitate si se cauta a stabili ce

Dam mai jos, din presa vremii, câteva pasaje menite sa ilustreze
legatura era între fabrica si organizatiile gardiste si mai ales cantitate
sistemul de perfidii prin care se încerca anularea noastra în
de fonduri repartizare acestora.
constiinta natiei.

Valoarea morala a Garzii de Fier

Ziarul "Patria" din 22 iulie publica:

Faptul ca organizatia Garzii de Fier care reusise sa-si creeze nuclee

GARDA DE FIER SI FABRICA DE FALSIFICAT BANI DE LA
în întreaga tara a fost atât de rusinos prinsa cu mâta în sac a facut o
RASINARI
impresie profunda în întreaga tara si o adevarata consternare în fata
partizanilor politici. Se stie ca agitatia la tara se facea în numele
" SURSA FONDURILOR DE PROPAGANDA " dreptatii, a cinstei, a onoarei, respectului fata de legile tarii etc., tot
atâtea lucruri care se dovedesc ca la Garda de Fier, erau numai
vorbe goale si ca de fapt ea urmarea doar puterea, fara sa fie cu nici
"Cluj 21. - La Rasinari, comuna situata în apropierea Sibiului s-a un scrupul fata de mijloacele întrebuintate în lupta.
facut o senzationala descoperire, de natura a prezenta o întreaga
organizatie politica în cea mai urâta lumina si împotriva careia,
guvernul, care are acum în mâna cele mai zdrobitoare dovezi, va Fata de aceste descoperiri guvernul pare dispus sa opereze cu toata
trebui sa procedeze cu toata strasnicia. strasnicia. Astfel Domnul subsecretar de stat V. V. Tilea a declarat
într-un cerc intim, ca fata de gravitatea faptelor comise de unii
membrii, Garzile de Fier vor trebui sa fie neaparat desfiintate."
O fabrica de bani falsi a Garzii de Fier
În "Chemarea Românilor", din 6 august 1933: În nici un caz nu servesti nationalismul prin ordine secrete catre"
cuiburi (?!?), catre "batalioane" invizibile si "celule" oculte. Si mai
ales prin falsificare de bani ca niste infractori de rând.
DRAGOSTE DE BANI SI FALSIFICAREA DE BANI

Garda de Fier nu este decât o mâna de aventurieri, grupati

"Gazetele au vestit în zilele trecute cum ca trepadusi ai Garzii de Fier
clandestin pentru cucerirea puterii de stat prin cea mai desantata si
au fost prinsi de autoritati falsificând bani. Stim ca acest soi de
mincinoasa demagogie. Asta, în numele ideii nationaliste.
oameni au început în vremea din urma sa umble prin toate satele
noastre fagaduind tot felul de lucruri poporului si cerând pedeapsa cu
moartea pentru raufacatori. Suntem tineri care am asteptat o buna În numele ideii nationaliste? Crezul acesta care e al tuturor fiilor
bucata de vreme sa ne putem lamuri asupra rosturilor si scopurilor acestui pamânt nu admite asemenea mijloace ca cele uzate de
pe care le urmaresc. Propovaduind cu aprindere, dragoste de tara, Garda de Fier. Nu admite falsificare de bani.
buna orânduire a ei si stârpire a strainilor, am crezut un timp ca ei
sunt de buna credinta. Când am auzit din gazete ca s-au apucat sa
Descoperirea bandei de la Rasinari pune în adevarata ei lumina
lucreze în paguba tarii, falsificând bani, nu putem decât sa vedem ca
Garda de Fier.
ne-am înselat si am ajuns sa-i cunoastem. Ei fac parte din ceata
jefuitorilor de meserie ai tarii si pentru greaua încalcare a legii pe
care au facut-o, noi n-am sfatui guvernul decât sa-i judece dupa felul Lumea se întreaba: de unde au oamenii acestia bani? Atâtia bani
cum cer ei judecarea unor astfel de fapte: pedeapsa cu moartea. La pentru propaganda? Pentru organizare si pentru cumpararea de
furci cu falsificatorii de bani!" constiinte? Pentru calatorii, pentru întretinere, pentru masini? De
unde?
În "Dreptatea", din 22 iulie 1933, oficiosul Partidului National-
Taranesc: Descoperirea de la Rasinari indica sursa: falsificare de bani!

GARDA DE FALSIFICATORI Asa lucreaza Garda de Fier. Pionierii Garzii de Fier sunt indivizi care
cad sub legile codului penal. Vor sa faca partid politic prin falsificare
de bani.
"Daca trebuia o proba definitiva pentru clasarea indivizilor care
alcatuiesc asa zisa aripa nationalista de dreapta a politicii noastre,
iata o avem în urmatorul caz al falsificatorilor de bani de la Rasinari. Ce autoritate morala mai au pentru a cere aprobarea maselor? Si
înca în numele ideii nationaliste.
În tot locul si totdeauna partidele extremei drepte, extrema dreapta
care în fond se compune din bande de huligani si batausi, au uzat de Garda de Fier este o garda de falsificatori. Si o garda de falsificatori
cele mai abominabile, mai înjositoare, mai incalificabile procedee în nu poate vorbi în numele nationalismului!"
opera propagandistica a multimilor naive.
Si în sfârsit, pentru a nu prelungi peste masura citarea, dam din
Pentru ca în "conceptia" (sic) si "doctrina" (sic) dreptei scopul, care "Patria", sâmbata, 22 iulie, 1933:
se reduce la însfacarea puterii, scuza murdaria mijloacelor.
"GARDISTII" SI FALSIFICATORII
Nu poate exista noblete în procedee, în tactica, în metoda si în
comportare, acolo unde nu exista noblete în ideal, în scop, în
"Descoperirea de la Rasinari a avut o latura cu adevarat
obiectivele urmarite. Cine-ar putea afirma ca ascunde o farâma de
senzationala. Ea trece peste faptul divers, bagatelizat si cotidian,
noblete în, hai sa zicem, idealul extremismului de dreapta? Cultul
punând într-o amploare si o cruditate sângeroasa toata
fortei brutale în dispretul birjeresc al elementarelor drepturi, nu va
descompunerea, disolutia si elasticitate morala a celor care pretind
constitui niciodata un ideal si o superioritate! Altul este idealul ale
ca regenereaza masele prea credule, în cautare de un nou crez. Si
carei raze încalzesc sufletul omenirii: un ideal de justitie, de pace si
spunem: cu adevarat senzationala pentru ca daca ziarele ne-au
munca constructiva, pentru ridicare tot mai sus pe scara intelectuala
obisnuit, ultimul timp, sa aflam ca în diverse colturi ale tarii apar mici
a colectivitatilor nationale si prin aceasta a omenirii întregi.
monetarii clandestine, niciodata patronii ingeniosi si putin cavaleri ai
acestei institutii inflationiste certate cu codul, nu s-au dovedit a fi
Nu acesta este idealul extremismului de dreapta, îmbratisat de cele încadrati într-o mai rasarita situatie sociala. La Rasinari eroii nu mai
mai inferioare exemplare omenesti cu înfumurate gânduri de puteri sunt tigani în goana dupa cotcarie, nici simpli certati ai justitiei porniti
dictatoriale. Extremismul de dreapta înlocuieste inteligenta cu forta dupa usoara si meschina lovitura, nici unul din acei eroi care înteleg
pumnului (care nu distinge pe un intelectual de-un borfas de rând), estetic gustul unei aventuri fructuoase în riscuri grele. Ci este vorba
dreptatea cu arbitrariul, nobilul ideal al pacii si conlucrarii dintre stat de seful - notati bine - seful Garzii de Fier din Sibiu. Citam dupa un
si popoare cu dogma obtuza a urii dintre natiuni. ziar obiectiv si care nu de putine ori a luat sub dezinteresata-i
protectie miscarea prozelitilor codrenisti:
Extremismul de dreapta nu poate fi aprobat de nici un intelectual.
"Autoritatile din Sibiu, perchezitionând casa d-lui avocat Bidian, seful
organizatiei Garzii de Fier din oras, au descoperit un material
Daca a reusit sa prinda câtiva oameni, aceasta a facut-o în numele
senzational din care reiese ca fabrica de monede false de la Rasinari
unei credinte odios exploatate: credinta nationalista.
era creata pentru a sustine Garzile de Fier. Între alte documente s-a
gasit o scrisoare a presedintelui organizatiei din Sibiu. d. Banea, care
Asa a procedat asociatia de conspiratori zisa Garda de Fier. Ea de la Iasi, cere bani pentru o camioneta si pentru a intensifica
pretinde ca activeaza în numele nationalismului. propaganda pentru Garzile de Fier."

În numele nationalismului? Aceasta ipocrizie trebuie demascata în Este clar, nu? O monetarie pentru sustinerea unui partid ce se
fata opiniei publice. Nationalismul pentru a fi servit nu are nevoie de proclama regenerator al politicii si al moravurilor! Dupa cunoscutele
organizatii oculte, de asociatii secrete si mai ales n-are nevoie de ipostaze de agitatori fara scrupule, de scandalagii si batausi, înca
metode ca cele practicate de Garda de Fier. Nationalismul este o una tot atât de putin onorabila, dar poate si mai culpabila: de
credinta care se apara la lumina zilei, deschis, cinstit, sincer. falsificatori. Cine ar putea pretinde ca este aici un semn curios si
grav al vremii; iar un iubitor de jocuri de cuvinte, ar gasi ca pentru un
gardist fie el chiar si de fier - este exagerat sa se faca falsificator.
Oricum ar fi cazul de la Rasinari, este extrem de grav. El arunca si o
vie lumina asupra resurselor cu care acesti aventurieri se pozeaza La Tg. Jiu, la Turnu Severin, la Bozovici sunt urmariti si atacati de
când în batausi, când în martiri, îsi întretin o agitata si ambulatorie politie si jandarmi. Ei se aseaza în genunchi în fata revolverelor, cu
existenta. Chiar în ceste coloane întrebam uimiti si curiosi de unde piepturile deschise, acoperind rotile masinii.
au domnii acestia bani? Sa o marturisim sincer, nu asteptam ca
raspunsul sa vie atât de prompt, atât de înfiorator, si tocmai de la"
La Oravita sunt asteptati cu mitraliere la marginea orasului si
Rasinari!" Dr.
arestati. Dupa o zi, procurorul Popovici le da drumul, negasindu-le
nici o vina. Pentru ca ei nu fac nimic, nu vorbesc nimic, nu tin
Trei saptamâni a durat aceasta odioasa campanie. întruniri. Merg si cânta. Atât.

În zadar au umblat disperati pe la ziare, ca sa obtina vreo dezmintire, Lumea însa întelege. Îi primeste cu flori. Le da mâncare si benzina
cei trei legionari de elita: Caranica, Sterie Ciumetti si Papanace, care pentru masina. Pe unde trec ei ramâne o dâra de entuziasm.
de la 1931, datorita calitatilor lor de clara judecata si de mare
sinceritate, traiau zilnic cu mine, împartasindu-se de aceeasi
La Resita le ies eu înainte.
chinuitoare grija si ajutându-mi, pas cu pas, la greaua sarcina a
conducerii unei organizatii, pe câmpul de lupta.
Aici trebuia sa tinem întrunire publica. Eram în drepturile noastre.
Parlamentar, care avusesem lista în judetul Caras, unde obtinusem
Zadarnice sfortari, pentru ca toate aceste infamii care se aruncau
2.000 de voturi, veneam si luam contact cu alegatorii nostri, pentru a
contra noastra erau comandate.
le face dare de seama asupra activitatii noastre în Parlament. E
legal. E perfect legal. Dar fata de noi, legile nu mai exista.
Ele nu vor avea decât un singur efect: de a acumula în suflet
nedreptate peste nedreptate, calomnie peste calomnie, lovitura peste
Nici în vreme de razboi, Resita n-a vazut atâta armata. Ea este
lovitura, durere peste durere.
adusa din orasele vecine, ocupa oraselul si-l înconjoara de jur
împrejur.
Tineretul acesta le-a rabdat toate, a înabusit toate în sufletul sau.
Acum însa, dupa atâtia ani, daca as voi sa dau un sfat lumii, as
Îmi dau seama ca guvernul îmi întindea o cursa.
striga: Feriti-va de cei ce rabda!

El ar fi voit ca eu sa încerc o iesire necugetata; sa-mi pierd calmul

pentru a prilejui un motiv de reprimare:

- Iata pentru ce oprim pe acesti domni. Iata pentru ce trebuie

desfiintati. Pe unde trec, rascoala populatia în contra masurilor
noastre de ordine, în contra armatei, a autoritatilor. Vor sa faca
revolutie.

O asemenea greseala din partea noastra ar fi fost exploatata si de

ECHIPA MORTII guvern si de presa jidaneasca. De aceea nu le-am dat acest prilej. Si
înecând în mine toata revolta, am ocolit orice ciocnire. Izbânda lor ar
fi fost tocmai în aceasta ciocnire. Am preferat sa renunt la întrunire.
Dar în fata obstacolelor, loviturilor, uneltirilor, prigoanelor, care ne
asaltau de pretutindeni, noi, având sentimentul acesta grozav al
singuratatii, al nici unui ajutor la care sa putem alerga, opuneam: ***
hotarârea mortii.
Echipa a plecat mai departe, a trecut prin Timis-Torontal si a intrat în
"Echipa mortii" este expresia acestor stari de suflet ale tineretului judetul Arad. Aici, în satul Chier, jandarmii împreuna cu jidanii au
legionar din întreaga tara. Ea însemneaza hotarârea acestui tineret rasculat pe tarani, strigând ca au trecut bandele rosii din Ungaria.
de a primi moartea. Hotarârea lui de a merge înainte, trecând prin
moarte. Taranii, înarmati cu furci, cu topoare si ciomege, s-au napustit
asupra legionarilor. Acestia n-au mai avut timp sa explice cine sunt.
*** Loviturile i-au umplut de sânge. Lui Ciumetti i s-a rupt mâna dreapta,
cazând în marginea drumului în nesimtire. Alaturi de el zacea
Adochitei. Toti au fost raniti. Apoi au fost arestati, transportati la Arad
La începutul lui mai 1933, se formeaza o echipa din: preotul Ion si introdusi în celule separate, în arestul din acest oras.
Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petru Tocu,
Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor,
Adochitei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozântan, Gogu Serafim, Isac Dati în judecata pentru rebeliune, procesul a avut loc peste 10 zile.
Mihai, profesor Papuc, Radoiu"
Au pledat avocatii din Arad, Mota, Vasile Marin, eu. Au fost achitati
Înainte de a pleca sa strabata o jumatate din tara, ei îsi iau cu totii.
denumirea de "Echipa mortii". De la Iasi a sosit Caprioara. Vor merge
cu ea. Au de parcurs: Bucuresti - Pitesti - Râmnicu Vâlcea - Târgu Populatia româneasca a Aradului le-a facut o calda manifestatie de
Jiu - Turnu Severin - Oravita - Resita. simpatie.

Pâna aici vor fi însotiti si de preotul Duminica Ionescu. Apoi În urma acestui fapt, am luat hotarârea sa-i însotesc.
Timisoara - Arad si înapoi la Bucuresti. În fata lor sta cea mai mare
expeditie legionara. Pleaca cu 3.000 de lei în buzunar pentru
benzina si încolo cu ce le va mai da Dumnezeu si oamenii din cale. O parte au plecat cu masina, iar eu, însotit de patru dintre ei si de
Merg cu legile tarii în mâna. Vor pastra legalitatea, dar se vor apara taranul Fratila, am plecat pe jos, strabatând toate satele, pâna în
în contra masurilor ilegale. munti, la mormântul lui Avram Iancu, o distanta de 140 km. Taranii
m-au primit pretutindeni cu bucurie.
De la Tebea, ne-am despartit. Ei si-au continuat drumul în când, împreuna cu procurorul, s-au întors la arest. De asta data, li s-
Hunedoara, iar eu am plecat la Teius. au lansat mandate de arestare, "pentru ca au fortat poarta închisorii".

A urmat procesul în care au fost achitati, deoarece fara mandat de

arestare ei se aflau detinuti prin calcare legii.

Ei s-au conformat dispozitiilor legale, anuntând procurorul.

Înca o data s-a dovedit în fata justitie ca provocatorii la dezordine nu

sunt legionarii, ci însasi autoritatile, care în loc sa apere legile, le
calca cu un suveran dispret.

LA TEIUS
"Echipa mortii", dupa doua luni de zile, s-a reîntors la Bucuresti.
Luptele ei, suferinta la care a fost supusa, nedreptatile, procesele,
Aici, tatal meu urma sa tina o conferinta. ranile ei, au rascolit sufletul întregului Ardeal.

Am ajuns seara si l-am gasit plin de sânge, în casa unui taran. Un Acum, în acest moment, putem spune ca miscare legionara s-a
mare numar de jandarmi se introdusese în sala, lovind lumea cu întins în toata tara, cu toata opunerea autoritatilor, cu toata
paturile de arma. Pe tatal meu l-au lovit în cap. prigonirea.

Legalitate! O, Legalitate! De acum ne vom opri. Vom începe sa adâncim educatia legionara,
prin viata în tabere de munca. Pe cine va putea supara aceasta
tacuta activitate, mai ales ca ea depasea cadrul politic?
Un parlamentar român, cu imunitati si drepturi garantate merge sa
tina o conferinta si reprezentantii fortei publice patrund în sala si-i
sfarma capul cu paturile de arma. Tarani, învatatori si preoti sunt cu
totii indignati. Am hotarât atunci ca în acelasi loc, peste doua
saptamâni, sa tinem o adunare de protestare.

Aici au sosit în ajunul întrunirii "Echipa mortii" cu camioneta, legionari

din Cluj si din Bucuresti, dar întrunirea nu s-a putut tine.

Un regiment de infanterie si un batalion de jandarmi au înconjurat

Teiusul, oprind intrarea taranilor.
DIGUL DE LA VISANI
Acelasi lucru ca si la Resita. Am cautat sa ocolesc conflictul,
dispunând ca tatal meu si legionarii prezenti sa paraseasca 10 IULIE 1933
localitatea unde am ramas singur. Caci prezenta unui numar oricât
de mic putea da nastere la conflict, pe când prezenta unui singur om
Înca din timpul iernii, farmacistul Aristotel Gheorghiu, seful legionar al
în fata atâtor forte nu putea fi prilej de rascoala. Si nici o glorie pentru
Râmnicului Sarat, mi-a înaintat un raport în care îmi descria situatia
cei multi daca s-ar fi napustit asupra lui.
din satul Visani, unde Buzaul se revarsa în fiecare an, nimicind
ogoarele bietilor oameni pe o întindere de câteva mii de hectare. Si
Totusi, taranii din Mihalt si jur au încercat sa treaca cu forta podul îmi spunea ca ei ne roaga, satul întreg, sa-i ajutam. Sa ridicam un
ocupat de armata. dig de aparare. Am aprobat. Am luat toate masurile necesare. Am
trimis ingineri specialisti. Ne-am facut planuri. Am dat ordin ca
legionarii din întreaga regiune sa se prezinte în ziua de 10 iunie 1933
- Podul acesta, noi, taranii din Mihalt l-am cucerit în lupte grele din
la Visani, când urma sa se deschida tabara de munca. Iata ordinul
mâna ungurilor care îl ocupasera. Astazi nu admitem ca jandarmii
pe care l-am dat cu acea ocazie:
români sa ne opreasca trecerea pe el, spuneau acesti viteji si
îndaratnici tarani din Mihalt.
CATRE TOTI SEFII DE CUIBURI SI DE UNITATI LEGIONARE DIN
TARA
S-a încins o lupta care a durat peste doua ore. S-au tras salve de
focuri. Un taran a fost ucis, iar din "Echipa mortii", Tocu,
Constantinescu si Adochitei au fost pentru a doua oara grav raniti. CAMARAZI:

În cursul zilei au fost adusi în Teius întreaga "Echipa a mortii" si alti "Niciodata nu s-a pus problema luminii mai mult decât în clipa în care
studenti într-un numar total de 50. Li s-a spus ca vor fi evacuati, dar omul si-a pierdut vederea.
ca neavând bilete de tren trebuie sa mearga la Alba Iulia pentru a le
lua de acolo.
Tot astfel, în lume, problema constructiei se pune mai puternic în
clipa în care omenirea are constiinta clara ca totul în jurul ei se
Aici însa, în loc de bilete, s-au trezit cu totii, fara mandate de ruineaza.
arestare, introdusi în vestita temnita a lui Horea si încarcerati.
Când toate se îndreapta încet catre paragina, sufletul omenesc se
Toate protestele lor au fost inutile. În zadar au demonstrat ca îndreapta în sens contrar, porneste la contraatac, care se manifesta
detinerea lor este în afara de orice lege; ca nici un detinut nu poate fi prin setea formidabila de a cladi din temelie, de a înalta prin munca,
introdus în închisoare fara mandat de arestare; ca autoritatea care i- de a construi.
a introdus acolo calca legile în picioare. La ora 2 noaptea au spart
poarta închisorii, s-au încolonat si au plecat toti acasa la procuror. I-
În Europa nu s-a pus niciodata aceasta problema a constructiei ca
au raportat cele petrecute. Acolo, în curte, au ramas pâna dimineata,
astazi, când epoca razboiului ne-a lasat o ruina si când epoca de
dupa razboi ne lasa mai multe ruine, în fiecare zi câte o ruina.
La noi în tara, dupa 15 ani de discursuri pe la raspântii, discursuri Sub comanda lui vor fi: 1. Seful santierului, legionar pe care-l voi fixa
umflate dar sterile, de pe urma carora n-au ramas decât ruine, personal la începerea lucrului, 2. Seful cartiruirei si aprovizionarii si
sufletul nostru fuge de vorbe si cauta directie faptei. 3. Comandantul legionar al echipei.

Voim si noi sa construim: de la un pod rupt pâna la o sosea si pâna Împreuna vor stabili toate serviciile (aprovizionare etc.) de care se va
la captarea unei caderi de apa si transformarea ei în forta motrica, de simti nevoia.
la constructia unei gospodarii taranesti noi, pâna al aceea a unui sat
românesc nou, a unui oras, a unui stat românesc nou.
Prima echipa va fi formata din: Braila, Buzau, Râmnicu Sarat,
Focsani, Tecuci, capitala, Ploiesti, Ialomita, Dâmbovita, Muscel,
Aceasta este chemarea istorica a generatiei noastre: pe ruinele de Arges, Vlasca, Oltenia.
astazi sa cladim o tara noua, o tara mândra.
Basarabia se va prezenta în ziua de 15 iulie, adica cu 5 zile
În tara de astazi, poporul român nu-si poate împlini misiunea lui în întârziere. Basarabenii vor pleca pe jos din Chisinau, strabatând
lume: creator de cultura si civilizatie proprie în rasaritul Europei. Gradiste, Comrat, Congaz, Cahul, Colibasi, Reni, Galati. La acest
grup se vor afilia legionarii din Cahul, Tighina, Isamil si Cetatea Alba.
LEGIONARI
F. d. C. din toata tara vor sosi cu prima echipa.
Aceste adevaruri m-au îndemnat sa va chem în mijlocul tarii, pe
malul Buzaului, pentru a înalta cu propriile voastre brate acel dig A doua echipa: restul tarii.
urias, care sa va poarte numele de-a lungul deceniilor. V-am chemat
pentru ca sa spuneti românilor ca voi sunteti aceia care veti înalta
Legionarii vor cauta sa aiba asupra lor: haine de lucru, schimburi de
România cea noua.
rezerva, un hârlet, o patura.

România cea noua nu poate iesi: nici de la jocul cartilor din cluburi,
Marsul celorlalte echipe se va face pe jos sau cu trenul, beneficiind
nici din cafenele, nici din cabareturi si nici din calcâiele roase pe
de 75% reducere ca excursionisti în grup.
strazile oraselor în plimbari si desfatari ale diferitilor Don Juani.

Cinci legionari braileni de isprava vor sosi cu cinci zile înainte, adica
Ea va iesi din eroismul muncii noastre.
în ziua de 5 iulie pentru aranjarea situatiei si a primirii legionarilor. Ei
vor fi numiti de catre Comandantul legionar brailean Ion Iliescu si vor
LAMURIRI SI INDICATII lua contact imediat cu comandantul legionar din Râmnicu Sarat,
Aristotel Gheorghiu.
1. Digul se va înalta în apropierea satului Visani (sudul judetului
Râmnicu Sarat), la 6 km nord de statia Faurei, linia Buzau-Braila. Cartierul General unde urmeaza a se anunta plecarile si sosirile:
Aristotel Gheorghiu, farmacist, Râmnicu Sarat.
2. Locul întâlnirii: satul Visani. Toate echipele se opresc în acest sat
unde vor intra sub comanda locala. RECOMAND:

3. Data sosiri în satul Visani: 8 si 9 iulie 1933. a) ordine deplina pe tot parcursul drumului. Daca veti fi provocati, va
este interzis a raspunde. Trebuieste scopul atins: ajungerea la
destinatie.
4. Lucrarea se va face în doua etape de câte 30 zile.

Doresc ca toate localitatile prin care veti trece, sate sau orase, sa
Prima etapa:
ramâna impresionate de disciplina, corectitudinea, atitudinea plina
de demnitate si buna cuviinta, în toate ocaziile, a legionarilor.
10 iulie - 10 august 1933.
Comandantii echipelor au întreaga raspundere.
A doua etapa:
b) În satul Visani si jur, va atrag atentiunea ca va trebui sa aveti o
10 august - 10 septembrie 1933. purtare exemplara din toate punctele de vedere: prietenoasa cu
oamenii si mai ales eroica în directia rabdarii si a muncii.
Ambele echipe vor avea efectivul de câte 500.
c) În cazul când elemente dubioase se vor strecura printre legionari,
la prima încercare de a iesi din fagasul cel drept, cor fi trimisi acasa
Comanda generala o va avea Comandantul legionar din Judetul si mi se va raporta mie personal.
Râmnicu Sarat, Aristotel Gheorghiu, care se va ocupa cu:

De altfel, fiecare sef este raspunzator de oamenii lui.

- aprovizionarea

d) Eu voi sosi dupa întrunirea de la Suceava, luni dimineata, în ziua

- încartiruirea de 10 iulie.

- uneltele de lucru În zorii zilei, înainte de începerea lucrului, veti face slujba religioasa
cu toti preotii din jur.
- si cu toate chestiunile ce privesc lucrarea în mare.
CAMARAZI
Sunteti în ajun de a înscrie o noua pagina în istoria bataliilor Domnule Prim Ministru
legionare.
În urma incidentelor de la Visani, de o gravitate care-mi sângereaza
Tara va va privi din nou ca pe niste eroi, asa cum v-a mai privit de inima, m-am hotarât sa va scriu rândurile ce urmeaza.
atâta ori, asa acum v-a privit de atâtea ori.
Nu ma determina la aceasta nici impulsivitate momentana si nici
Îndreptati-va deci, cu inima plina de avânt spre câmpul unde va dorinta dea a-mi vedea publicata scrisoare prin ziare pentru ca sa
asteapta o munca grea, dar prin care voi veti face o noua jertfa, deci aplaude prietenii sau pentru ca sa-mi îndeplinesc usor, dupa cum se
un nou pas catre victoria noastra, catre România Legionara. obisnuieste, obligatiunea formala de protest împotriva infamiei
petrecute la Râmnicu Sarat.
Va astept deci, pe toti, pe noul nostru câmp de lupta".
Ma îndeamna sa va adresez scrisoarea, constiinta framântata ca
aceasta cale pe care ne-asi introdus cu atâta usurinta pentru orice
Bucuresti, 23/VI. 1933
om de onoare, este calea nenorocirilor fatale, nenorociri care nu mai
pot fi evitate astazi.
Corneliu Zelea Codreanu
Domnule Prim Ministru.
Seful Legiunii
Martirajul nostru de zece ani trecuti, în propria noastra tara pentru
** credintele noastre românesti si crestine, nu vi-l voi putea aici descrie
în câteva rânduri.
La 10 iulie, peste 200 de tineri legionari s-au adunat la Visani, venind
pe jos de la Galati, Focsani, Bucuresti, Buzau, Tecuci, Iasi, Braile, Va voi spune numai ca de zece ani au obosit guvernele României
sub comanda lui Stelian Teodorescu, Nicolae Constantinescu, Mari, lovindu-ne. A fost guvernarea liberala si ne-a strivit sub lovituri.
Pavaluta, Doru Belimace, Stoenescu si Bruma. A venit d. Goga si ne-a strivit si el în 1926. A venit d. Mihalache si si-
a facut si el o glorie pe lânga stapâni straini de a ne lovi barbar, de a
ne extermina. A venit guvernul Iorga-Argetoianu care din nou a lovit
Dar, în loc de a fi primiti cu bucurie, în loc de a li se da ceva de în noi pâna când a obosit. În sfârsit, ati venit D-voastra, continuând
mâncare si un loc de odihna, asa obositi si flamânzi cum au sosit, au cu loviturile.
fost înconjurati de mai multe companii de jandarmi, atacati cu o
brutalitate de fiara salbatica si culcati la pamânt sub lovituri.
Dintre toti acestia, nimeni nu s-a întrebat, Domnule Prim Ministru,
daca mai putem suporta nesfârsitele chinuri fizice si morale care de
Jandarmi erau în asa fel instruiti de ofiteri, din ordinul Ministerului de multe ori tindeau sa depaseasca puterile noastre de rezistenta.
Interne, unde Dl. Armand Calinescu, dupa propriile sale declaratii,
avea un rol precumpanitor în masurile de oprimare si de schingiuire
a noastra, încât loveau în acesti copii cu ura cu care ar fi lovit în cei În tot acest timp le-am suportat pe toate cu multa tarie. Suntem plini
mai mari dusmani ai neamului românesc. de rani, dar niciodata nu ne-am plecat capul.

Printre cei raniti si umiliti pâna la ultima limita de umilire au fost Le-am suportat, pentru ca oricât de grele ne-ar fi fost chinurile, ni se
legionarii: Stelian Teodorescu, Bruma, Doru Belimace, preot Ion respecta sentimentul demnitatii omenesti din noi si onoarea noastra.
Dumitrescu, Stoenescu, Pavaluta, iar Nicolae Constantincescu a fost În ultimul timp însa, sub guvernarea D-voastra, persecutiile si
pentru a patra oara grav ranit în interval de doua luni. chinurile noastre au intrat în faza cea mai grea.

Vestea acestei nemaipomenite cruzimi împotriva unor tineri care Cele ce s-au întâmplat la Teius, când tatal meu a fost lovit si umplut
mergeau sa faca un bine si a tuturor ofenselor la care fusesera de sânge si cele ce s-au întâmplat mai ales la Visani sunt
expusi, s-a întins ca un giulgiu negru peste inimile strivite si pine de incomparabil mai grave decât toate suferintele noastre de pâna azi.
îngrijorare ale tineretului întreg, care pentru credinta si dragostea lui Ele ataca însasi onoarea noastra.
de neam se simtea vândut strainului dusman de catre politicienii tarii
sale. Am înteles atunci ca toate caile ne sunt închise si ca de acum
Nu va voi face un expozeu prea larg.
trebuie sa ne pregatim de moarte.

Domnia Voastra va reamintiti desigur ca acum doua luni, când am

O stare de apasare generala în care simteam ca se rup toate
venit sa va întreb cu ce am gresit noi pentru ca sa meritam prigoana
resorturile rabdarii si stapânirii de sine. Mi-am dat seama ca totul
care abia începea, mi-ati spus:
crapa în jurul meu si ca daca, pe deasupra acestora ar mai veni o
singura palma, ea ar duce la nenorociri ireparabile. Îmi venea sa strig
din adâncul sufletului: Nu mai putem rabda! - Pentru ce nu începeti ceva constructiv?

În aceasta atmosfera apasatoare, m-am adresat Primului Ministru cu - Domnule Prim Ministru, v-am raspuns, am luat hotarârea ca sa fac
urmatoarea scrisoare publicata în ziarul "Calendarul" din 20 iulie un dig pe malul Buzaului. Aveti ceva de obiectat?
1933:
- Nu. Foarte bine. Foarte frumos.
PRIGOANA ÎMPOTRIVA "GARZII DE FIER"
Am introdus petitie cu o luna de zile înainte la Ministerul Lucrarilor
SCRISOAREA DOMNULUI DEPUTAT CORNELIU Z. CODREANU Publice; am vorbit cu cei mai distinsi ingineri cunoscatori în materie
CATRE D. PRIM MINISTRU AL. VAIDA si la 10 iulie trebuia sa înceapa lucrul.

"D. Corneliu Zelea Codreanu a trimis d-lui Al. Vaida urmatoarea Nu era numai o recreatie tinereasca"; era chemare tineretii noastre în
scrisoare: slujba marilor nevoi de fapta sanatoasa. Era o educatie a o mie de
tineri în directia constructiva.
Era un îndemn pentru alte zeci de mii de tineri. Dupa patru zile de chinuri, au fost pusi în libertate, negasindu-li-se
nici o vina.
Era o scoala pentru marile mase populare care stau ani întregi cu
podurile rupte, cu drumurile stricate, asteptând sa vie statul ca sa el Altii, prinsi pe drum înspre Visani, au fost închisi la Buzau si Braila,
faca, atunci când numai într-o singura zi munca lor comuna le-ar de unde au fost trimisi, de asemenea cu mâinile legate, acasa. Mai
putea repara. sunt 15 care pâna astazi, sâmbata, n-au sosit înca. Vin pe jos de la
Buzau la Bucuresti, din post în post, de patru zile, nemâncati,
insultati si palmuiti.
Era un îndemn pentru toata tara si un îndreptar pentru acei care îsi
pot imagina ca o Românie puternica ar putea iesi din mila altora si nu
din munca noastra a tuturora. Domnule Prim Ministru

În vederea lucrului am trimis înainte cu câteva zile trei tineri distinsi la Aceasta nu este o întâmplare izolata, ci ordinul guvernului s-a întins
Visani ca sa se ocupe de încartiruire si aprovizionare. Dar ei au fost în toate partile.
ridicati în ziua de 8 iulie, transportati la Râmnicu Sarat, iar apoi legati
cu lanturi de mâini, unul de altul, si trimisi acasa ca cei din urma
De doua saptamâni, fara nici o vina - si dovada neclintita de aceasta
borfasi, în aceasta situatie de batjocorire provocatoare a demnitatii
sunt toate hotarârile justitiei - suntem loviti si insultati la fiecare pas:
lor de oameni.
la Bucuresti, la Arad, la Teius, la Piatra Neamt si la Suceava.

Alti doi tineri studenti de la Universitatea din Bucuresti gasiti în orasul

Domnule Prim Ministru
Râmnicu Sarat, unde venisera cu atâta dor de munca, au fost prinsi,
dusi la politie, insultati în mod trivial, palmuiti de politaiul orasului si
de doi comisari - fratii Ionescu - apoi legati cu mâinile la spate si Va atrag atentiunea în modul cel mai cuviincios, ca noi, care
condusi în aceasta situatie la gara, prin mijlocul orasului si apoi cu cunoastem istoria si care stim jertfele facute de fiecare popor atunci
trenul acasa. când dorea sa-si rascumpere o soarta mai buna, noi, tineretul de azi
al României nu refuzam aceasta jertfa.
În sfârsit, în ziua de luni, 10 iulie, au sosit în Visani 200 de tineri,
studenti în majoritate. Nu suntem lasii care sa fugim de jertfe cuvenita unei alte Românii.

Acolo, în loc de bratele deschise pentru nunele lor intentii, s-au Dar, iarasi va atrag atentiunea, ca eu am facut acestor tineri scoala
pomenit cu prefectul judetului, procurorul, colonelul de jandarmi sentimentului demnitatii omenesti, scoala onoarei.
Ignat, generalul Cepleanu, locotenent de jandarmi Fotea, mai multe
sute de jandarmi cu armele întinse, o companie de infanterie cu
Noi stim sa murim dupa cum va vom dovedi. Putem fi închisi. Ne pot
mitralierele aranjate pentru tragere si cu somatiunea de a parasi
putrezi oasele în fundul închisorilor. Putem fi împuscati, dar nu
imediat localitatea pe un ton de insultatoare agresivitate cu nimic
putem fi palmuiti, nu putem fi înjurati si nu putem fi legati cu mâinile
justificata.
la spate.

În fata acestei situatii si a tuturor amenintarilor, cei 200 de tineri s-au

Noi nu ne aducem aminte ca neamul nostru - în trista dar mândra
culcat la pamânt, în noroiul care era de doua palme, în cea mai umila
noastra istorie româneasca - sa fi primit vreodata a fi dezonorati.
pozitie si au început sa cânte: "Cu noi este Dumnezeu".

Sunt pline câmpurile noastre de morti, dar nu de lasi.

La un moment dat, jandarmii au primit ordin sa sara asupra lor. Au
sarit mai multe sute si i-au calcat în picioare, strivindu-le piepturile si
capetele cu bocancii, tinerii îndurând într-o tacere de martiri tot acest Azi suntem oameni liberi, cu constiinta clara a drepturilor noastre.
calvar, fara nici o împotrivire. Sclavi nu suntem si nici n-am fost.

În fruntea celor care loveau era procurorul Rachieru, colonelul Ignat, Moartea o primim, dar umilinta nu.
care, cu mâna lui, a smuls parul din capul studentului Bruma si
locotenentul Fotea, care a lovit cu pumnii în obrajii nevinovati ai
bietilor copii. Fiti sigur, Domnule Prim Ministru, ca aceste zile pline de umilinta si
de nedemnitate nu le putem trai.

La urma, s-au adus frânghii si toti cei 200 au fost legati cu mâinile la
spate în mod barbar si tinuti în aceasta situatie, în ploaie, o jumatate Dupa zece ani de chinuri fiti, Va rog, încredintat, ca avem suficienta
de zi. forta morala sa gasim o iesire onorabila din viata pe care nu o putem
suporta fara onoare si fara demnitate.

Între timp a sosit preotul Dumitrescu, pe care procurorul l-a

întâmpinat cu vorbele: Ce-i cu tine, ma? Primiti, Va rog, sentimentele mele."

- Sunt preot. Am venit sa fac slujba de începerea lucrului. Corneliu Zelea Codreanu

- Nu esti preot, esti magar, îi raspunde procurorul. Legati-l imediat cu Totusi, chinurile acestui tineret nu se vor sfârsi. Ni se întuneca zarile
mâinile la spate. înaintea ochilor. Alte chinuri, mai mari, ni se pregatesc. Înca nu se
terminase bine schingiuirea de la Visani, când am auzit ca I. G.
Duca, seful Partidului Liberal, a plecat la Paris. Citim cutremurati în
Preotul a fost si el legat cu mâinile la spate si apoi, împreuna cu toti ziarele pariziene, declaratiile facute de acesta: "Garda de Fier" este
ceilalti, în aceasta situatie de umilinta, au fost transportati la Râmnicu în solda hitleristilor, guvernul Vaida e slab pentru ca nu ne distruge si
Sarat si închisi la Legiunea de Jandarmi, unde au fost din nou ca el, I. G. Duca si cu partidul sau îsi iau angajamentul de a ne
insultati si chinuiti oribil de procuror, jandarmi si politisti. pregati moartea, de a ne extermina. În tara, "Viitorul", oficiosul
partidului, se va napusti asupra noastra, pe baza acelorasi
argumente: "miscare anarhica", "miscare subversiva", "miscare în
Unii au fost scosi lesinati din camerele acelea de chin sau din
solda hitleristilor" si în contra guvernului Vaida, pe care îl va acuza
pivnitele în care erau aruncati si apoi batuti cu râncile.
de "slabiciune", de "toleranta", fata de miscarea noastra, de ***
"cochetarie" cu miscarea noastra: "anarhica" si "vânduta hitleristilor".
Al doilea volum va cuprinde: continuarea istoricului miscarii
Zilele acestea vom coborî ca neam pe scara celei mai mari umiliri legionare, prigoana, procesul, tradarea - precum si consideratiuni
românesti. Doi barbati de stat români, I. G. Duca si N. Titulescu vor asupra problemelor sociale si statale în România si asupra omului
aranja cu fata politica a trustului bancherilor jidani de la Paris, nou: legionarul.
interesati pe de o parte la exploatarea nemiloasa a bogatiilor tarii si,
pe de alta parte, în a asigura o cât mai fericita situatie coreligionarilor
lor din România, venirea la putere a Partidului Liberal.

Aceasta, cu conditia formala cu angajamentul de exterminare prin

orice mijloace a miscarii legionare. Bancherilor straini nu le convine o
natie româneasca legionara, tânara, puternica, mândra si care sa-i
scuipe afara din tara cu toate capitalurile lor de prada.

Si astfel, ca o împlinire a suferintelor de peste zece ani, ni se

pregateste, fara a fi cu nimic vinovati, cununa mortii.

***

Sa-mi fie permis ca la capatul acestui sir de lupte sa-mi îndrept

gândul catre mama mea, al carei suflet m-a urmarit an cu an si ceas
cu ceas, tremurând la fiecare lovitura pe care o primeam si tresarind
la fiecare primejdie în care soarta ma arunca.

Perchezitii peste perchezitii, cu procurori si comisari brutali si

necuviinciosi i-au tulburat în fiecare an linistea casei, de pe deasupra
careia a disparut de mult orice raza de bucurie si de liniste. Rasplata
din partea unui neam, înjosit de politicienii sai, pentru o mama care,
în cea mai amara privatiune si-a crescut sapte copii în dragostea de
tara.

Fie aceste câteva cuvinte un omagiu pentru toate mamele ai caror

copii au luptat, au suferit sau au cazut pentru neamul românesc.

CAMARAZI,

Cu aceste ultime povestiri, care încheie volumul de fata, tineretea

mea si a multora dintre voi s-a terminat. Pe cararile ei, de acum, nu
vom mai trece niciodata.

Daca acesti 14 ani ai tineretii noastre n-au fost prea plini de petreceri
si bucurii, o mare multumire îmi lumineaza acum constiinta: o
Românie legionara si-a înfipt, ca un pom, radacinile în carnea inimii
noastre. Ea creste din dureri si din jertfa si ochii nostri plini de nesat,
o privesc înflorind; luminând zarile si veacurile cu stralucirea si
maretia ei. Aceasta maretie rasplateste din belsug nu numai micile
noastre jertfe, dar orice chin omenesc, fie el cât de îngrozitor.

DRAGI CAMARAZI,

Voua celor ce ati fost loviti, huliti sau martirizati, va pot aduce vestea,
care doresc sa treaca dincolo de valoarea subreda a unei fraze
oratorice ocazionale: în curând vom birui.

În fata coloanelor noastre vor cadea toti asupritorii nostri. Sa iertati

pe cei ce v-au lovit din porniri personale. Pe cei ce v-au chinuit
pentru credinta voastra în neamul românesc, nu-i veti ierta. Sa nu
confundati dreptul si datoria crestina de a ierta pe cei ce v-au facut
voua rau, cu dreptul si datoria neamului de a pedepsi pe cei ce l-au
tradat si pe cei ce si-au asumat raspunderea de a i se împotrivi. Sa
nu uitati ca sabiile pe care le-ati încins sunt ale neamului. În numele
lui le purtati. În numele lui, deci, veti pedepsi cu ele: neiertatori si
necrutatori.

Astfel si numai astfel veti pregati un viitor sanatos acestei natii.

Carmen Sylva, 5 aprilie 1936.