Politici Publice
Politici Publice
Politici Publice
2
- De remarcat ca in general toate consiliile judetene, cele municipale si
multe dintre cele orasenesti si-au adoptat in virtutea acestor atributii,
propriile „programe de guvernare locala” materializate in strategii
locale pe care le actualizeaza permanent si pe care incearca sa le duca
la indeplinire
- De semnalat de asemenea locul si rolul prefectului in relatiile dintre
autoritatile centrale si cele locale
„Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel
local. El conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si
ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea
Guvernului organizate la nivelul unitatilor adminitrativ teritoriale ”.6
In virtutea acestor atributii prefectul actioneaza pentru realizarea in judet
a obiectivelor cuprinse in programul de guvernare si dispune masurile necesare
pentru indeplinirea lor.
Prefectul colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru
determinarea prioritatilor de dezvoltare teritoriala; asigura realizarea planului de
masuri pentru integrarea europeana, hotaraste in conditiile legii cooperarea sau
asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate in vederea promovarii
intereselor comune.
In urma aparitiei Legii 151/1996 si apoi a Legii 315/2004. legea
dezvoltarii regionale, in Romania au fost constituite 8 regiuni de dezvoltare.7
3
Acestea sunt asocieri intre judete constituite pentru realizarea si dezvoltarea
unor proiecte integrate la nivel regional prin care sa se poate realiza o absorbtie
corespunzatoare a fondurilor comunitare precum si o buna colaborare cu regiuni
din alte tari europene.
- Consiliile de Dezvoltare Regionala (CDR) alcatuite din reprezentanti ai
autoritatilor locale din regiune sunt cele care aproba planurile de dezvoltare
regionala (PDR) care la nivel national formeaza Planul National de Dezvoltare
Regionala (PNDR).
- Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR) sunt organismele de lucru ale
CDR, specialistii acestora propunand strategiile de dezvoltare, realizand efectiv
P.D.R. evaluand si monitorizand Programele si proiectele de la nivel european
imlementate in regiunile de dezvoltare.
Cel mai important program in momentul de fata, sustinut de fondurile
structurale si coordonat de ADR este Programul Operational Regional (POR).
Management public
Eficienţa
administraţiei Administraţie Latura legală a
publică administraţiei
Reprezentare
Reprezentativitatea
administraţiei
4
8 - Puiu Alexandru – Management international, Editura Independenta economica,
Braila, 1999
perfecţionează
Organizarea şi funcţionarea
instituţiilor
Interesul public
Managementul public
5
9 – A Androniceanu – Managementul public, Editura economica, Bucuresti, 2007
Autonomiei locale
Conducerii unitare
Flexibilităţii
Legalităţii
Principiul Restructurării
Consultării cetăţenilor
Perfecţionării continue
6
Figura 5 - Functiile managementului in administratia publica
7
motivarea – constituie o functie importanta a managementului
deoarece incorporeaza actiuni ce se concentreaza asupra factorului
uman, cu scopul de a-l determina sa constituie, sa participe activ la
realizarea integrala a sarcinilor si obiectivelor stabilite.
Performantele ansamblului conducerii unei administratii publice ar putea
fi diferit ca o functie de mai multi factori:
Σ Pi = f (M,C, I) (1)
Unde:
Pi = nivelul performantelor individuale
M = motivatia fiecarui membru al aparatului administratiei publice
C = capacitatea sa profesionala
I = imaginea pe care o are despre propriul sau rol in organizatie
De remarcat ca in cazul alesilor mai alesilor mai ales, dar in cazul
functionarilor publici aceasta imagine este de mai multe ori
disproportionata fata de realitatea curenta. Alesii sunt mai egali ca altii,
singurii care detin adevarul si solutiile cele mai bune. Functionarul public
este cel de care are nevoie un numar mai mare de oameni. De aceea el
uita, nu de putine ori, ca el este in serviciul publicului.
Controlul – consta in ansamblul de actiuni prin care se verifica
performantele realizate in comparartie cu obiectivele prevazute.
Practic controlul trebuie sa sesizeze permanent daca performantele
sunt sau nu la nivelul asteptarii. Descrierile ce apar evidentiaza
corectiile necesare.
- De remarcat necesitatea ca managerul din administratie publica sa
aibe capacitatea de „a controla controlul” de a-l pune in slujba
misiunii sale astfel incat controlul sa fie un element dinamic, motor si
nu o frana in procesul de conducere.
8
timp se vorbeste de strategii economice, politice, manageriale, bancare
industriale si mai nou de strategii in administratia publica.
In general “Strategia unei organizatii contureaza caile prin care aceasta isi
urmareste scopurile in conditiile date de oportunitatile si amenintarile
prezentate de mediul ei de actiune precum si ale reurselor si capacitatii sale”1.
Asadar strategia poate fi considerata ca fiind un program general de actiune si
de alocare a resurselor pentru atingerea unor obiective. Ratiunea elaborarii unei
strategii este aceea de a contura tabloul actiunilor viitoare si a evidentia linia de
evolutie si prioritatile ce vor fi puse in viitor in fata organizatiei9.
Managementul strategic este procesul prin care conducerea organizatiei
determina evolutia pe termen lung si performantele acesteia asigurand
formularea riguroasa, aplicarea corespunzatoare si evaluarea continua a
strategiei stabilite.
Politicile sunt declaratii generale care ghideaza gandirea si actiunea in
luarea deciziilor. Ele asigura concordanta deciziei cu obiectivele organizatiei. Si
in domeniul politicilor se discuta despre politici financiar bancare, politici
economice, politici sociale, etc, si evident despre politici publice care au ca
specific dominata politica a continutului acestora.
Identificarea si definirea
problemei
Stabilirea variantelor
posibile
Stabilirea criteriilor si a
obiectivelor
Decidentul Mediul
Alegerea variantei decizional
optime
11
Aplicarea deciziei
Evaluarea
rezultatelor
13
domeniu (reglementarile din politicile agricole, in domeniul mediului,
ajutoarele de stat, etc)
- competente complementare – in care atat UE, cat si statele au dreptul
de a actiona simultan in acel domeniu (in educatie de exemplu UE
actioneaza prin prevederile tratatului Bologna, dar fiecare tara isi
aplica propria sa politica, in anumite domenii chiar in neconcordanta
cu prevederile europene)
In acest context la nivelul UE functioneaza mai multe principii, dintre care
cele mai importante sunt considerate a fi:
- principiul subsidiaritatii care presupune ca deciziile sa fie luate la
nivelul cel mai apropiat de cei direct afectati de ele, UE
intervenind doar acolo unde acest lucru nu este posibil
- principiul proportionalitatii care presupune ca pana la luarea unor
decizii trebuie sa se vada daca ea este necesara si justa si daca
aceasta raspunde tuturor nevoilor celor interesati.
Prezentam in continuare cateva dintre politicile publice comunitare cu
elementele relevante ale acestora:
Politica monetara
- politica monetara comuna apare o data cu lansarea Uniunii
Economice si Monetare ca obiectiv major al UE prin Tratatul de la
Maastricht. Ideea a fost insa lansata insa in anii `70.
- In 1979 a fost creat Sistemul Monetar European prin care
Comunitatea isi crea un fond de rezerva pentru interventii pe piata
si introducerea pentru valutele participante, un asa numit “sarpe
european”, un regim de rate de schimb in principiu fixe dar
modificarile in caz de nevoie
- A fost creata Unitatea Monetara Europeana (ECU) utilizata atat ca
rezerva cat si ca mijloc de plata
- A fost creata Banca Central Europeana in 1998, a fost lansata si
apoi adoptata moneda mica Euro, nu in toate tarile membre. Pentru
a adopta moneda euro tarile membre trebuie sa indeplineasca mai
multe criterii de convergenta economica (inflatie, deficit bugetar,
un nivel al dobanzilor pe termen lung care sa nu depaseasca cu mai
mult de 2% pe cel din primele trei tari cu nivelul cel mai scazut al
dobanzilor, absentei devalorizarilor monetare in ultimii doi ani
dinaintea adoptarii monedei unice, etc.)
- Din punct de vedere al competentelor, deciziile de politica
monetara in cadrul UE se iau in general de catre Consiliul Uniunii.
Sunt inca tari care nu au aderat la UEM (Marea Britanie,
16
Danemarca si Suedia) care nu trebuie a respecte criteriile de
convergenta, dar trebuie sa isi coordoneze in linii mari politicile
macroeconomice cu cele din statele mambre. Noile state membre
trebuie sa indeplineasca aceste criterii pentru ca UEM face parte
din acquis-ul comunitar. Romania ar trebui sa indeplineasca aceste
conditii si sa adopte moneda euro in 2014.
17
european de transfer de credite, crearea unei retele de centre nationale de
informare privind echivalarea studiilor, crearea unui format european de CV),
UE isi propune crearea unei “Europe a cunoasterii”, a unui sistem de
invatamant care, prin nivelul sau de performanta sa constituie un nivel de
referinta pentru alte tari.
18
resurse umane cu un inalt grad de educatie si calificare
un mediu de afaceri prietenos
o guvernare competenta si onesta
Numai prin ducerea la indeplinire a prevederilor din aceasta strategie,
apreciaza guvernul, veniturile romanilor vor fi cel putin la nivelul mediu din
UE, iar calitatea vietii similara cu aceea din tarile europene dezvoltate.
Obiectivul tinta pentru anul 2012 este atingerea unui nivel al PIB pe
locuitor de 62% din media europeana.
Principiile de guvernare, functie de care se vor construi si politicile
publice in perioada urmatoare sunt:
atribuirea competentelor in baza prevederilor Constitutiei si al
legilor in vigoare
principiul egalitatii, nediscriminarii si garantarii drepturilor
fundamentale
principiul subsidiaritatii prin limitarea sferei decizionale a
Guvernului la domeniile si problematicile care nu pot fi rezolvate mai
eficient la nivel local.
__________________________________________________________
10 – xxx – Programul de Guvernare – decembrie 2009
19
b) Respectarea angajamentelor internaţionale ale României cu FMI,
Comisia Europeană şi Banca Mondială;
c) Adoptarea in timp util proiectului legii bugetului de stat. Bugetul de stat
pentru anul 2010 a primit în construcţia sa, de la câţiva indicatori macro-
economici dintre cei mai importanţi: cotă unică 16%, TVA de 19%, creşterea
economică 1,3%, deficit bugetar de 5,9%.
Ideea generala a fost ca anul 2010 va fi încă un an dificil sau cel puţin
primele 6 luni vor fi dificile, dar este posibil, ca o dată cu sfârşitul anului 2010
sa se poata vorbi de creştere economică consistentă, lucru care nu s-a intamplat.
Astfel anul 2010 s-a incheiat cu o scadere de cca 2% a PIB si un deficit de cca
7%.
3. Susţinerea mediului de afaceri şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Din
acest punct de vedere, alocarea a cel puţin 20% din banii bugetului pentru
investiţii publice în vederea menţinerii şi creării de noi locuri de muncă;
4. Protejarea prin măsuri de solidaritate activă a categoriilor sociale care
sunt afectate de condiţiile dificile pe care le avem în momentul de faţă în ţară;
5. Promovarea şi adoptarea legii reformei sistemului de pensii şi a legii
responsabilităţii fiscale;
6. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii, în vederea dezvoltării
industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului de irigaţii.
Aici, obiectivul pe termen mediu este ca România să se transforme, dintr-o ţară
importatoare de produse agroalimentare, într-o ţară exportatoare de produse
agroalimentare şi din acest punct de vedere se vor folosi instrumentele pe care
se vor avea la dispoziţie, inclusiv cele de natură financiară (instrumentul
garanţiilor de stat), pentru stimularea şi susţinerea agriculturii;
7. Lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale pentru păstrarea
identităţii culturale, etnice, ale comunităţilor minoritare;
8. Fructificarea avantajelor competitive ale României în domenii precum
agricultura, energia sau turismul;
9. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei, sănătăţii şi
educaţiei;
10. Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi
asigurarea resurselor financiare necesare pentru co-finanţarea proiectelor
realizate. De remarcat ca la sfarsitul anului 2010 legea educatiei nu a fost inca
votata.
Fiecare din capitolele programului de guvernare cuprinde obiectivele si
atributiile de actiune pentru atingerea acestor obiective si directiile respective.
Astfel in domeniul educatiei, obiectivele guvernarii sunt:
realizarea unui sistem educational stabil, echitabil, eficient si
relevant
alocarea a 6% din PIB pentru educatie
20
descentralizarea invatamantului preuniversitar si cresterea
autonomiei scolilor
introducerea unui curriculum scolar bazat pe competente
promovarea unui sistem de scolarizare bazat pe performante, in
concordanta cu statutul cadrelor didactice in societate
realizarea unui sistem legislativ care sa asigure modernizarea,
stabilitatea si predictibilitatea sistemului de invatamant precum si
garantarea egalitatii de sanse la accesul la educatie
asigurarea calitatii si stimularea excelentei in invatamantul
superior de stat si privat
educatia permanenta in vederea obtinerii unor codificari noi, a
extinderii specializarii si perfectionarii
iar directiile de actiune sunt:
sustinerea de catre stat a cheltuielilor cu educatia timpurie
coordonarea serviciilor oferite de MECI cu cele oferite de
Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale
cuprinderea in educatia timpurie a peste 80% dintre copii intre
3 ÷ 5 ani
construirea de crese
promovarea pactului legislativ pentru invatamantul
preuniversitar
trecerea de la un curriculum flexibil centrat pe formarea de
competente relevante pe piata muncii
accelerarea descentralizarii in contextul asigurarii calitatii
invatamantului
eliminarea abandonului scolar din invatamantul obligatoriu
cresterea proportiei absolventilor in domeniul tiintelor exacte si
al tehnologiei
generalizarea invatarii informatizate
asigurarea coerentei procedurilor de evaluare si a examenelor
pe baza standardelor nationale
generalizarea programului “Scoala dupa scoala”
dezvoltarea invatamantului in mediul rural
eliminarea violentelor din scoala si din jurul ei
dezvoltarea invatamantului superior. Pregatirea de specialisti cu
creativitate si capacitate de inovare
deschiderea spre comunitate si participare cu expertiza la
stabilirea directiilor de dezvoltare nationala
21
promovarea excelentei personale si intitutionale pe baza de
criterii valorice validate international
incurajarea repatrierii elitelor universitare romanesti
modernizarea managementului si conducerii universitatilor
finantarea multianuala a programelor de studii
implicarea universitatilor in educatia permanenta pentru
cuprinderea a 10% din populatia activa
asigurarea mobilitatii studentilor la nivel national si
international
internationalizarea invatamantului superior in Romania
In domeniul sanatatii obiectivele de guvernare sunt:
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, compatibilizarea
sistemului sanitar romanesc cu cel din UE
aprobarea unei strategii nationale de dezvoltare a serviciilor
sanitare pe o perioada de minim 8 ani
cresterea resurselor alocate pentru asigurarea unui sistem de
sanatate la nivel european
dezvoltarea programelor de punere si de depistare precoce a
bolilor
redresarea si dezvoltarea asistentei medicale in mediul rural
asigurarea transparentei in cheltuirea banilor publici
iar directiile de actiune vor fi indreptate spre:
elaborarea unui cadru legislativ si institutional
sa permita interconectarea cu sistemul european
accelerarea procesului de descentralizare si cresterea fondului
de implicare a administratiei locale in managementul spitalelor,
lucru care s-a intamplat in 2010
punerea in aplicare a unui program national de investitii
promovarea parteneriatelor cu societatea civilain dezvoltarea de
programe pentru educatie sanitara si a unui stil de viata sanatos
integrarea serviciilor sanitare in retele complexe de asistenta de
la medicina primara pana la nivel spitalicesc
infiintarea de centre multifunctionale in special in mediul rural
informatizarea sistemului sanitar
introducerea de standarde pentru toate nivelurile sitemului
anitar rmanesc si a unui sistem de asigurare a calitatii serviciilor
medicale
elaborarea unui plan national de resurse umane in domeniul
medical
22
In acest mod sunt constituite politicle publice si strategiile in domeniul vietii
economico-sociale pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea prin
programul de guvernare aprobat in Parlamentul Romaniei.
25
Crearea unui sistem de servicii sociale individualizate, centrate pe
nevoile populaţiei aflate în dificultate;
Promovarea unei politici active şi crearea unui cadru propice încurajării
construcţiei de locuinţe în vederea asigurării accesului fiecărui cetăţean
la condiţii locative decente;
Dezvoltarea capitalului uman la nivel local şi regional, creşterea
competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor
egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a
muncii moderne şi flexibile;
Stimularea potenţialului creativ al tinerilor, prin încurajarea participării
acestora la viaţa urbei, precum şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei
sistemelor de susţinere a activităţilor de şi pentru tineret;
Asigurarea unui cadru propice dezvoltării şi susţinerii sportului de
performanţă şi încurajarea practicării activităţilor sportive de către
cetăţeni, într-un mediu curat şi sigur;
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice oferite cetăţenilor.
26
utilităţilor în ariile cuprinse în zona metropolitană, extinderea celorlalte
servicii municipale) ;
Achiziţionarea de terenuri pentru realizarea de obiective publice, locuinţe
sociale, zone verzi, terenuri situate între Brăila- Chiscani, Brăila – Galaţi,
pentru participarea prin parteneriate la dezvoltarea zonei metropolitane
Brăila - Galaţi;
Asigurarea documentaţiilor tehnice de urbanism necesare;
- PUZ pentru zona cuprinsa intre Şoseaua Focşani şi calea ferată
- Planul urbanistic zonal pentru zona periurbană cu includerea traseului
podului pentru zona de centură
- Documentaţii de proiectare trasee pentru drumuri în zona Râmnicu
Sărat, Şoseaua Baldovineşti-calea ferată cu centura.
Asigurarea cadrului juridic privind cumpărarea, cedarea sau exproprierea
de teren necesar pentru infrastructură.
27
Aplicarea programului de reabilitare termică a clădirilor de locuit
multietajate
Reabilitarea si modernizarea tuturor străzilor din Municipiul Brăila, a
unităţilor de învăţământ preuniversitar, a portului Brăilei şi a falezei
Dunării, a parcurilor, zonelor de agrement şi a celorlalte spaţii verzi din
Municipiul Brăila aparţinând domeniului public.
Construirea unor complexe turistice, sportive şi de agrement în Grădina
Publică, Parcul Monument şi în staţiunea Lacu Sărat
Realizarea zonei rezidenţiale la fosta unitate militară (Caporal Muşat)
preluată prin Hotărâre de Guvern de către Unitatea Administrativ
Teritorială a Municipiului Brăila
Reabilitarea şi modernizarea fondului construit al instituţiilor de artă şi
cultură, al instituţiilor de sănătate aflate în subordinea Consiliului Local
Municipal, al instituţiilor de asistenţă socială şi a bazelor sportive aflate
in patrimoniu Unităţii Administrativ Teritoriale Brăila
Se va avea în vedere pentru perioada următoare, extinderea reţelei de apă
şi canalizare, realizarea de trotuare şi reparare prin covor asfaltic, pentru străzile
din municipiul Brăila neechipate edilitar.
Este necesar demararea unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect de
realizare a parcărilor sub şi supraterane pe teritoriul municipiului , pentru a
decongestiona arterele de circulaţie.
Pentru implementarea strategiei şi realizarea obiectivelor propuse este
esenţial ca autoritatea locală să-şi stabilească , în contextul local, un set de
priorităţi prin care activitatea acesteia să fie orientată pe direcţiile de dezvoltare
stabilite.
29
Politicile de mediu cuprind seturi de actiuni, activitati, proceduri
desfasurate pentru ducerea la indeplinire a strategiilor de mediu, in scopul
prevenirii, reducerii sau combaterii efectelor daunatoare ale activitatii umane
asupra naturii si resurselor naturale.
Politica de mediu mai este definita si ca fiind un sistem integrat al
prioritatilor si obiectivelor de mediu, al metodelor si instrumentelor de atingere
ale acestora, directionat spre asigurarea utilizarii durabile a resurselor naturale
si prevenirea degradarii calitatii mediului.
Politicile de mediu sunt bazate pe principiile durabilitatii. Ca urmare ele
sunt orientate nu numai spre protectia mediului ci si spre utilizarea lui durabila,
inclusiv prin conservarea resurselor.
Obiectivele care stau la baza politicilor de mediu sunt definite in Actul Unic
European si in Tratatul de la Maastricht, care, enuntand respectarea stricta a
principiului subsidiaritatii defineste aceste obiective ca fiind:
- conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului
- protectia sanatatii umane
- utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale
- promovarea de masuri la nivelul international in vederea tratarii
problemelor regionale si globale de mediu
31
combaterii efectelor negative ale poluării aerului asupra mediului şi sănătăţii
umane.
2) Protecţia solului - problema protecţiei solului este pentru prima dată
tratată independent şi sunt prezentate problemele existente, precum şi funcţiile
şi trăsăturile distinctive ale unei politici de mediu în această direcţie.
3) Utilizarea pesticidelor în contextul dezvoltării durabile - cu
următoarele obiective:
- minimizarea riscurilor la adresa sănătăţii şi mediului rezultate din
utilizarea pesticidelor,
- îmbunătăţirea controlului asupra utilizării şi distribuţiei pesticidelor,
reducerea nivelului substanţelor dăunătoare active prin înlocuirea lor cu
alternative mai sigure,
- încurajarea obţinerii de recolte fără utilizarea pesticidelor,
- stabilirea unui sistem transparent de raportare şi monitorizare a
progresului, inclusiv dezvoltarea de indicatori adecvaţi;
4) Protecţia şi conservarea mediului marin - promovarea utilizarii mărilor
în contextul durabilităţii şi conservarea ecosistemelor marine, inclusiv a
fundurilor oceanelor, estuarelor şi zonelor de coastă, acordând o atenţie specială
ariilor cu un grad mare de biodiversitate. Se acordă o atenţie sporită impactului
crescut al pescuitului şi navigaţiei asupra mediului marin.
5) Reciclarea şi prevenirea deşeurilor - prima tratare separată a aspectelor
reciclării şi prevenirii producerii de deşeuri.
Sunt investigate modalităţile de promovare a reciclării produselor (atunci
când este cazul) şi sunt analizate opţiunile cele mai potrivite sub aspectul
raportului cost-eficacitate.
6) Mediul urban - patru teme prioritare în sensul dezvoltării durabile, prin
influenţa lor asupra evoluţiei mediului în spaţiul urban:
- transportul urban,
- gestionarea urbană durabilă,
- domeniul construcţiilor
- urbanismul/arhitectura urbană;
32
Instrumente legislative, de reglementare reprezentate de legislatia
existenta, in domeniu (sunt peste 200 de acte normative in acest moment) si
care constituie aquis-ul comunitar de mediu
Instrumente axate pe piata
o tehnice care trebuie sa asigure respectarea standardelor de calitate
privind mediul ambiant si utilizarea celor mai bune tehnologii
disponibile
o financiare cuprinzand taxe si impozite, facilitati si deduceri fiscale,
subventii publice directe si indirecte, auditul de mediu
Instrumente de suport financiar – diversele programe care vizeaza
mediul in totalitate sau pe componente.
o ECCP II - Cel de-al doilea program european privind schimbările
climatice
Iniţiativele UE în materie de mediu care abordează problema schimbărilor climatice
o Programul Ispa (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-
Aderare) este unul dintre cele trei instrumente de finantare
nerambursabila (impreuna cu Phare si Sapard).
Acesta sprijina Romania in vederea alinierii standardelor sale de mediu la cele ale
Uniunii Europene, dar si sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele
trans-europene.
o CAFE - Programul „Aer curat pentru Europa”
Programul UE pentru culegerea şi validarea informaţiilor ştiinţifice referitoare la
efectele poluării atmosferice, în scopul de a încuraja elaborarea unor politici eficiente
o Natura 2000
O retea europeana de zone naturale protejate care a fost constituita nu doar pentru
protejarea naturii, ci si pentru mentinerea acestor bogatii naturale pe termen lung, pentru
a asigura resursele necesare dezvoltarii socio-economice
33
sau evenimetele din Ungaria), altele la nivel european (vezi efectul Cernobal)
dar si la nivel mondial (vezi incalzirea globala)
De aceea si acordul in legatura cu aceste politici nu este intotdeauna usor
de realizat cu atat mai mult implementarea lor avand in vedere tehnologiile
existente, gradul de cultura si civilizatie, dezvoltarea industriala si nu in ultimul
rand interesele pe care diferitele state sau regiuni intregi la au la un moment dat.
34