NOTĂ DE PREZENTARE

Forma actuală a curriculum-ului de istorie reflectă schimbările recente de la nivelul

curriculum-ului naţional: modificarea timpului de instruire alocat studiului istoriei în trunchiul
comun şi apartenenţa istoriei la aria curriculară “Om şi societate”.
Continuitatea cu forma anterioară a curriculum-ului este asigurată de:
- construirea curriculum-ului în jurul unor capacităţi şi atitudini esenţiale
în formarea personalităţii elevilor, identificabile la nivelul obiectivelor-cadru din
programă;
- studierea integrată a istoriei naţionale şi a celei universale (în clasele a V-
a – a VIII-a);
- echilibrarea raportului dintre tipurile de cunoştinţe implicate de studierea
trecutului şi dintre istoria locală, istoria naţională şi istoria universală;
- îmbinarea abordării cronologice cu cea de tip tematic în construirea
conţinutului învăţării;
- urmărirea progresului în învăţare.
Pe parcursul celor patru ani de studiu al istoriei, efortul intelectual al elevului este gradat:
clasele a V-a – a VI-a reprezintă o “introducere” în studiul istoriei (familiarizarea cu
domeniul, cu particularităţile muncii arheologului/ istoricului, cu izvoarele istorice şi modalităţile
de interpretare), iar clasele a VII-a – a VIII-a reprezintă o aprofundare a cunoştinţelor şi
capacităţilor dobândite (creşterea dificultăţii conceptelor utilizate şi sporirea ocaziilor de
implicare în reconstituirea imaginii trecutului). În clasa a VIII-a se aprofundează cunoştinţele şi
deprinderile dobândite de-a lungul gimnaziului, mai ales în ceea ce priveşte folosirea
informaţiilor provenite din surse diferite, deprinderile de comunicare şi de rezolvare de probleme
specifice domeniului istoriei. Astfel curriculum-ul de istorie poate să contribuie la atingerea
obiectivelor ciclurilor curriculare de observare şi orientare.
Pentru clasele a V-a – a VII-a, obiectivele şi conţinuturile sunt proiectate pe structura plajei
orare de 1-2 ore. Programa prevede componente obligatorii corespunzătoare trunchiului comun
din plan (pentru cazurile când se optează pentru o oră pe săptămână) şi extinderi, marcate prin
asterisc (pentru clasele care vor avea două ore pe săptămână, respectiv curriculum extins). În
clasa a VIII-a, toate obiectivele şi conţinuturile sunt obligatorii.
Programa conţine următoarele elemente: obiective-cadru; obiective de referinţă şi exemple
de activităţi de învăţare; conţinuturi.
Obiectivele-cadru şi obiectivele de referinţă precizează rezultatele aşteptate ale învăţării,
iar exemplele de activităţi de învăţare sugerează moduri de realizare ale obiectivelor.
Conţinuturile sunt mijloace prin care pot fi atinse obiectivele şi sunt prezentate sub forma a
două niveluri:
 “termenii, conceptele şi problemele de atins” indică problemele-cheie ce
caracterizează o temă şi pot structura acţiunea didactică;

1
  “conţinuturile” propun o concretizare a opţiunilor prezentate la nivelul anterior
sub forma unei lecţii sau grup de lecţii; acest nivel se află cel mai “aproape” de elev.
Studiile de caz reprezintă exemplificări ale unor teme generale sau ocazii de învăţare
prin descoperire în ceea ce priveşte modalităţile de scriere a istoriei. În demersul
didactic ele vor fi integrate conţinuturilor.
Lecţiile de sinteză reprezintă elemente de legătură cu celelalte obiecte de studiu din aria “Om şi
societate” şi deschiderea spre alte arii curriculare. Aceste lecţii permit o nouă abordare a
evaluării.

OBIECTIVE CADRU

1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie

2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice
3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice
4. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
5. Stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea
atitudinilor pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să identifice în surse istorice diferite ele- - exerciţii de selectare a informaţiilor refe-
mente de datare ritoare la cronologie în diferite surse is-
torice;
1.2 să respecte principiile cronologice în pre- - construirea de axe cronologice complexe,
zentări orale şi în scris grafice şi tablouri sinoptice;
*1.3 să alcătuiască hărţi istorice folosind surse - construirea de hărţi istorice simple.
de informare diferite
2. Cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
2.1 să clasifice informaţiile provenite din surse - exerciţii de alcătuire a unui repertoriu de
istorice surse istorice pentru o temă dată;
2.2 să folosească informaţiile provenite din sur- - compararea informaţiilor provenite din
se diferite în alcătuirea planului unei in- surse istorice diferite;
vestigaţii - alcătuirea planului unei investigaţii istorice

2
 pe o temă dată.
3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1 să identifice elementele comune şi dife- - alcătuirea planului unei dezbateri despre
renţele legate de mai multe fapte istorice diferite fapte istorice;
3.2 să distingă cauzele şi consecinţele pe ter- - comentarea diferitelor interpretări date fap-
men scurt şi lung ale unui fapt istoric telor istorice;
3.3 să exprime opinii despre personaje şi eve- - alcătuirea de biografii ale personalităţilor
nimente istorice studiate.
4. Înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
*4.1 să identifice evoluţia semnificaţiei unor ter- - exerciţii de selectare a sensului corect
meni istorici al unor termeni;
*4.2 să selecteze şi să folosească adecvat ter- - alcătuirea vocabularului unei probleme is-
menii proveniţi din analiza surselor istorice torice indicate;
4.3 să redacteze lucrări scurte folosind termeni - comentarea efectelor unei exprimări gre-
indicaţi şite.
5. Stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinilor pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalţi
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
5.1 să observe stereotipii reciproce manifestate - dezbaterea unor cazuri reale sau imaginare
în relaţiile dintre grupuri umane care implică stereotipii;
*5.2 să contribuie la acţiuni de conservare şi - alcătuirea planului unui proiect pentru
valorificare a patrimoniului cultural local protejarea vestigiilor istorice din loca-
litate.

CONŢINUTURI
1. Lumea la începutul secolului al XIX-lea
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- stat liberal, *liberalism, democraţie, partid politic, *orientare politică, vot cenzitar, vot
universal, presă, *sentiment naţional;
- răspândirea şi impactul ideilor revoluţiei franceze; *instituţionalizarea cuceririlor
revoluţiei franceze;
- afirmarea “principiului naţionalităţilor”.
Conţinuturi:
• Modificări în organizarea instituţiilor politice.
• *Codul lui Napoleon şi influenţa sa în Europa.

3
2. Revoluţia tehnologică şi expansiunea societăţii industriale
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- revoluţie industrială, capitalism, concurenţă, fabrică, lucrători industriali, *proletariat,
industrie, profit, salariu, socialism, sindicalism, grevă;
- descoperiri ştiinţifice, invenţii tehnice şi consecinţele lor;
- formarea clasei lucrătorilor industriali şi apariţia unor ideologii;
- urmările revoluţiei industriale şi agrare.
Conţinuturi:
• Oraş şi sat în epoca modernă:
• studiu de caz: Regiunea Ruhr, *zona Manchester.
• Revoluţia industrială şi agrară:
• studiu de caz: Anglia, *Franţa, S.U.A, *Germania.
3. Europa între absolutism şi liberalism
3.1. RESTAURAŢIE ŞI REVOLUŢIE INTRE 1815-1848
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- mişcare de eliberare naţională, reforma (politică, economică, socială), restauraţie,
“Problema Orientală”;
- *doctrine politice: *legitimism, conservatorism, neoabsolutism;
- forme de acţiune politică (conspiraţii, memorii, revoluţii).
Conţinuturi:
• Congresul de la Viena; Sfânta Alianţă şi eşecul politicii sale.
• Mişcări revoluţionare:
• studiu de caz: Grecia (1821-1829), Spania, *America Latină.
• Principatele Române în contextul raporturilor ruso-otomane:
• studiu de caz: *Revoluţia de la 1821, Regulamentele organice.
• Statutul Transilvaniei în Imperiul Habsburgic.
3.2. REVOLUŢIA DIN 1848-1849 ÎN EUROPA
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- revoluţie socială, program revoluţionar, revoluţie naţională, guvern provizoriu, imperiu
multinaţional;
- naşterea ideologiilor naţionale; *miturile naţionale.
Conţinuturi:
• Dimensiuni ale revoluţiilor: Revoluţia în Franţa, revoluţia în Imperiul
Habsburgic:
• studiu de caz: Germania, *Italia.
• Revoluţia română şi revoluţia europeană.
• Consecinţele revoluţiei pentru dezvoltarea societăţii moderne.
4. Stat şi naţiune în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- naţiune, stat naţional, *opresiune naţională, piaţă naţională, unificare politică, unitate
naţională, independenţă, mişcare aboliţionistă;

4
 - căi şi mijloace de unificare politică şi statală; rolul învăţământului;
- mişcarea naţională în Peninsula Balcanică.
Conţinuturi:
• Noi state naţionale:
• studiu de caz: Italia, Germania, *S.U.A., *Japonia;
• Formarea statului naţional român:
• studiu de caz: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza.
• Austro-Ungaria - stat supranaţional.
5. Civilizaţia la răscruce de secole
5.1. ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- modernizare, politică economică, explozie demografică, *evoluţionism, electrotehnică,
*”La Belle Epoque”;
- noile descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi consecinţele lor;
- naşterea unor noi elite şi consolidarea clasei de mijloc;
- modernizarea societăţii: căi de comunicaţie, asistenţă socială;
Conţinuturi:
• Oraş şi sat în contextul exploziei demografice.
• Căi de comunicaţie:
• *studiu de caz: Transiberianul, calea ferată Berlin-Bagdad.
• Tehnica în slujba războiului.
• Oameni de ştiinţă şi descoperirile lor:
• studiu de caz: Louis Pasteur şi medicina, T. A. Edison şi electricitatea, *A. G.
Bell şi telefonul.
5.2. ARTĂ ŞI SOCIETATE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- academie, *expoziţie universală, ateneu, operă naţională, bibliotecă naţională;
- *curente literare şi artistice;
- cultură şi mişcarea de eliberare naţională;
- *condiţia intelectualului.
Conţinuturi:
• Literatura şi viaţa cotidiană.
• Forme şi stiluri în arhitectură; *şcoli de pictură.
• Personalităţi ale culturii:
• studiu de caz: Victor Hugo, I. L. Caragiale, *Giuseppe Verdi, *Van Gogh,
*Gauguin, *I. Mincu.
6. Primul război mondial şi urmările sale
6.1. CRIZE ŞI CONFLICTE
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- neutralitate, militarism, pacifism, război total, principiul autodeterminării;

5
 - factorul economic şi ierarhia marilor puteri;
- alianţele politico-militare şi urmările lor;
- principalele crize şi conflicte.
Conţinuturi:
• Harta politică a lumii la sfârşitul secolului al XIX-lea; principalele zone de
conflict:
• studiu de caz: Peninsula Balcanică, *Africa de Sud.
• Statutul internaţional al României (1878-1914).
• Imperiile coloniale ale marilor puteri:
• studiu de caz: Imperiul Britanic.
6.2. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- război mondial, război fulger, *război de poziţii;
- pretextul şi cauzele războiului;
- actori ai scenei politice şi militare.
Conţinuturi:
• Frontul şi lumea din spatele frontului.
• Un nou mod de purtare a războiului; desfăşurarea şi urmările războiului:
• studiu de caz: Verdun, *Parisul în război.
• Planuri de reorganizare a lumii:
• studiu de caz: “Cele 14 puncte”.
• *Personalităţile epocii:
• *studiu de caz: G. Clemenceau, Joffre, Eremia Grigorescu, Ion. I. C. Brătianu,
W. Wilson.
• Harta lumii după conferinţele din 1919-1922:
• studiu de caz: Europa Centrală şi de Răsărit.
7. Democraţie şi totalitarism (1922-1939)
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- democraţie reprezentativă, emanciparea femeii, *creştere economică, criză economică,
*leninism, stalinism, comunism, fascism, *nazism, antisemitism, revizionism,
*conciliatorism, social-democraţie, partid comunist;
- prosperitate şi criză economică (1923-1933);
- parlamentarism şi autoritarism politic;
- statutul cetăţeanului;
- eşecul menţinerii păcii;
Conţinuturi:
• Statul şi instituţiile sale: state democratice şi state totalitare:
• studiu de caz: Franţa, *Marea Britanie, U.R.S.S., Germania, *Italia.
• Viaţa cotidiană în marile oraşe:
• studiu de caz: Paris, *Londra, *New York, Bucureşti.
• Mişcarea comunistă internaţională şi rolul său.

6
 • Tensiunile internaţionale şi soluţiile oferite:
• studiu de caz: N.Titulescu, L. Barthou, *F.D.Roosevelt.
• Crize politico-diplomatice:
• studiu de caz: *Războiul italo-etiopian (1935), München (1938), *Pactul sovieto-
german (1939) şi împărţirea Europei.
• România în perioada interbelică.
8. Al doilea război mondial
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- Axa, Naţiunile Unite, ultimatum, atentat, lagăr de muncă forţată, *capitulare
necondiţionată, mişcare de rezistenţă, bomba atomică;
- dimensiunile războiului (economică, politică, ideologică, militară);
- forme de rezistenţă faţă de război.
Conţinuturi:
• Operaţiuni militare; mişcarea de rezistenţă antifascistă.
• Conferinţele inter-aliate la nivel înalt şi urmările lor:
• studiu de caz: Ialta.
• Victoria Naţiunilor Unite
• Conferinţa de pace de la Paris (1947); punerea bazelor unei noi ordini
internaţionale şi constituirea O.N.U.
9. Lumea postbelică şi problemele sale
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- republică, “democraţie populară”, decolonizare, *nealiniere, destindere, “război rece”,
securitate europeană, “Lumea a treia”, *economie dirijată, revoluţie ştiinţifică;
- criză şi evoluţie în economie; epoca marii prosperităţi;
- *rolul mass-media şi al cinematografiei;
- evoluţii politice; comunismul şi lumea liberă;
- *reponsabilităţile omului de cultură şi ale omului de ştiinţă;
- *contestarea valorilor lumii contemporane.
Conţinuturi:
• *Apariţia şi evoluţia unor noi state independente.
• Instaurarea sistemului totalitar în Europa de Est - statele comuniste. Rezistenţa
faţă de regimul comunist:
• studiu de caz: Ungaria, Polonia, *R. D. Germană, *Cehoslovacia.
• *Modele ale dezvoltării economice: societatea de consum şi economia dirijată.
• Europa divizată - războiul rece şi urmările sale:
• studiu de caz: Planul Marshall, Statutul Berlinului (1948-1989).
• *Tensiuni în lumea comunistă.
• Declaraţia universală a drepturilor omului (1948).
• *Cucerirea spaţiului cosmic şi implicaţiile sale.
• Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa.
• *Personalităţi ale culturii şi ştiinţei:

7
 • *studiu de caz: P. Picasso, C. Brâncuşi, A. Einstein, J. Cousteau.
• *Muzica nouă şi mişcarea hippie.
10. Lumea în pragul mileniului III
Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- economie de piaţă, *decalaj economic, competiţie economică, progres tehnologic,
*societate informaţională, NATO, Uniunea Europeană;
- totalitarism, dizident, societate civilă, mişcare civică, stat de drept, drepturile omului,
*interdependenţă;
- criza sistemului comunist; rezistenţa faţă de regimurile totalitare;
- societăţile în tranziţie: rolul instituţiilor politice şi al statului.
Conţinuturi:
• Anul 1989 in Europa.
• Stabilitate şi instabilitate în viaţa politică internaţională:
• studiu de caz: Destrămarea U.R.S.S., *războiul din Golful Persic, criza politică
din Orientul Apropiat,
• *Integrarea europeană şi atlantică.
• *Premiile Nobel.
11. Lecţii de sinteză
1. Europa şi lumea extraeuropeană în epoca modernă.
2. Viaţa cotidiană în timpul primului război mondial.
3. Este istoria magistra vitae?
4. *Fascism şi comunism în perioada interbelică.
5. *De la Liga Naţiunilor la Organizaţia Naţiunilor Unite.