Productivitate si eficienta, obiectiv al investitorului

Progresul oricarei societati depinde intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt
folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune. 58435dbi49isk5h

Intotdeauna, oamenii s-au straduit ca din fiecare unitate de munca, de resurse umane
sau de bani ce se cheltuieste, sa asigure o crestere cat mai mare a volumului si a calitatii
productiei, sa obtina cantitati sporite de bunuri materiale si servicii, deoarece numai pe o
asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa, crearea unei economii
avansate si implicit conditii in vederea ridicarii bunastarii materiale si spirituale a
populatiei

Pentru ca un investitor sa fie eficient, el trebuie sa aibe in vedere ca raportul rezultate

-- cheltuieli sa fie echilibrat, adica sa poata fi sintetizat in urmatoarele forme de
exprimare:

 Maximizarea atragerii populatiei in varsta apta de munca ;

 Maximizarea productivitatii muncii; bs435d8549issk

 Maximizarea gradului de utilizare intensiva si extensiva a tuturor capacitatilor de

productie;

 Maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale;

 Maximizarea efectelor nou create la fiecare unitate de efort integral depus ;

 Minimizarea cheltuielilor de resurse pentru atingerea efectelor dorite ;

 Realizarea unei calitati optime in raport cu exigentele consumului intern si extern

si cu restrictiile care se ridica in alocarea si repartizarea resurselor

Avand in vedere clasificarea formelor eficientei economice in functie de gradul de

cuprindere a indicatorilor ce o exprima (la nivelul economiei nationale, ramurii,
intreprinderii, sectiei) in eficienta sintetica sau integrala, se considera ca exista factori
propriu-zisi de crestere. Progresul tehnic, progresul organizatoric si ridicarea
calificarii sunt considerati drept factori propriu-zisi, intrucat prin natura lor nu exprima ci
numai influenteaza folosirea rationala sau economisirea fiecarei resurse, precum si
eficienta finala.

Calea de crestere a eficientei reprezinta procesul de imbunatatire a eficientei

economiei de piata.

Micsorarea costului materialelor pe produs, scaderea amortizarii specifice, reducerea

salariului ce revine pe un produs, cu alte cuvinte imbunatatirea acestor rapoarte de
eficienta constituie cai de reducere a costurilor unitare, respectiv de crestere a eficientei
sintetice. Tot cai de reducere a costurilor sunt considerate si formele inverse ale
rapoartelor mentionate : sporirea randamentului materialelor, cresterea productivitatii
muncii, sporirea randamentului capitalului fix.

Factorii tehnico-organizatorici iau forma masurilor tehnico organizatorice

concretizate in perfectionarea tehnicii, perfectionarea organizarii (productiei, muncii si
conducerii) si perfectionarea calificarii cadrelor. ïn aceasta directie actioneaza
introducerea de tehnologii avansate de prelucrare, folosirea deplina a tuturor capacitatilor
de productie existente, imbunatatirea si ridicarea nivelului tehnic al productiei, a calitatii
produselor, intarirea ordinii si disciplinei in productie, ridicarea calificarii personalului
muncitor. Totodata, pe fondul existentei unor premize tehnice, organizatorice si
economico-financiare, nivelul eficientei este in dependenta directa de calitatea muncii.
Aceasta inseamna deopotriva cunostinte la un nivel inalt ce se obtin prin ridicarea
gradului de pregatire profesional-stiintifica, dar si ordine si disciplina, initiativa si
raspundere pentru calitatea activitatii desfasurate.

Alti factori directi sunt : modificarile structurale privitoare la ponderea

produselor, unitatilor sau ramurilor economice cu un nivel si un ritm de crstere a
eficientei mai mari decat cele medii; actiuna comertului exterior, care poate mari sau
micsora eficienta unei activitati economice; modificarea conditiilor naturale, care se
refera la schimbarea structurii terenului, modificarea fertilitatii pamantului si apelor,
modificarea climei si a mediului inconjurator.

Relatia cauzala dintre nivelul de dezvoltare economica si eficienta cu care este cheltuita
munca sociala, exprimata de legea productivitatii muncii are si o forma materiala de
manifestare, fiind intruchipata complet in economia de munca ce se obtine. De fapt ea
oglindeste un dublu aspect : pe de o parte marirea cantitatii de produse si servicii ce se
obtin la fiecare unitate de efort, iar pe de alta parte micsorarea cheltuielilor cerute de
producerea fiecarei unitati de produs sau serviciu.

Cresterea productivitatii muncii reflecta directia progresista a miscarii economice.

Practic aceasta oglindeste un dublu proces : pe de o parte marirea cantitatii de produse si
servicii ce se obtin la fiecare unitate de efort, si pe de alta parte, micsorarea cheltuielilor
cerute de producerea fiecarei unitati de produs sau serviciu . Astfel, sporirea
productivitatii muncii da expresia concentrata perfectionarilor ce au loc in conditiile de
productie.

La sporirea productivitatii muncii concura un numar variat de factori.

Prin factori intelegem conditiile sau procesele care influenteaza productivitatea

muncii care tin de de imprejurari obiecticve, aflate la un moment dat.

Principalele categorii sunt :

 1. Factorii tehnici care au in vedere nivelul atins de stiinta, tehnica,
tehnologie la un moment dat
2. Factorii economici si sociali sunt cei legati de organizarea productiei si a
muncii atat la nivel micro cat si la nivel macroeconomic, conditiile de
munca si viata.

3. Factorii umani si psihologici, cei legati de pregatirea scolara, nivelul de

cultura, adaptabilitate la conditiile de munca, satisfactia pe care le-o ofera
aceasta, viata de familie, influenta religiei si a traditiei in alegerea
meseriei.

4. Factori naturali referitori la conditiile de clima, fertilitatea solului,

accesibilitatea resurselor naturale.

5. Factori de structura care influenteaza nivelul productivitatii muncii prin

schimbarile survenite in structura pe ramuri si subramuri a economiei
nationale.

Dintre caile de marire a productivitatii muncii mai importante sunt : automatizarea,

robotizarea, promovarea tehnicilor noi, innoirea productiei, perfectionarea organizarii
productiei si a muncii, pregatirea si perfectionarea resurselor umane, cointeresarea
materiala a muncii.

1. Automatizarea robotizarea, promovarea tehnicilor noi – coordonate

esentiale ale progresului tehnic contemporan. Acestea atrag dupa sine
sporirea productivitatii deoarce asigura obtinerea unei productivitati mai
mari cu aceleasi cheltuieli de munca, favorizeaza diminuarea celorlate
cheltuieli pe produssi in general, realizarea de economii, cersterea
eficientei, in conditiile obtinerii unor produse de calitate superioara.

In aceasta directie o mare importanta o are conducerea automata si robotizarea

proceselor de productie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate si
complexitati din ce in ce mai mari si generalizarea prelucrarii automate a
informatiilor. Prin aceasta se realizeaza combinarea sistemelor electronice cu cel
informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibila fara angajarea puternica a
cercetarii stiintifice. Numai stiinta si tehnica avansata, patrunse adanc in toate
activitatile impulsioneaza intreaga miscare, asigura un ritm rapid si comprimarea
etapelor, reducerea inegalitatilor la nivelul productivitatii muncii.

2. Modernizarea capacitatilor de productie existente, prin imbunatatirea

parametrilor sai tehnico functionali, in vederea reducerii consumului de
materii prime si energie electrica, ridicarea gradului de siguranta in
exploatare, cresterea vitezei de lucru.
 Avantajele modernizarii capacitatilor de productie existente in raport cu
construirea de noi asemenea capacitati deriva din faptul ca prima actiune, modernizarea,
porneste de la o baza tehnico- materiala existenta, pe care o dezvolta si o reinnoieste,
punand astfel mai bine in valoare, pe cand cea de-a doua optiune, construirea de noi
capacitati porneste de la 0. Fiecare echipament, utilaj, instalatie tehnologica necesara,
trebuind sa fie construita de la inceput, ceea ce reclama eforturi mari, atrage cheltuieli
sporite. In plus, modernizarea capacitatilor de productie existente se efectueaza intr-un
timp mai scurt, in comparatie cu situatia in care intregul obiectiv trebuie construit de
inceput, fapt care permite ca prin modernizare sa poata fi accelerata aplicarea in practica
a celor mai noi mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii contemporane. Construirea unui
obiectiv nou se poate desfasura pe intervale de cativa ani, timp in care solutiile tehnice
adoptate, desi initial erau perforamte, fiind in concordanta cu cele mai noi realizari pe
plan mondial, pana sa se materializeze, pot deveni veduste. In plus modernizarea se
concentreaza, de regula asupra partii active a utilajului, influentand deci elementele care
realizeaza direct productia materiala. Datorita acestor avantaje, in tarile dezvoltate atentia
principala e acordata investitiilor de modernizare.

3. ïnnoirea productiei prin perfectionarea carcateristicilor constructive,

functionale, estetice, ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel inalt
calitativ are implicatii si asupra cresterii productivitatii muncii. Masinile si
utilajele se innoiesc la 5-6 ani in medie. Mentinerea in fabricatie a unor
produse cu un nivel tehnic scazut, realizate cu tehnologii invechite
conduce la scaderea gradului de competitivitate.

4. Perfectionarea organizarii productiei si a muncii reprezinta un proces

complex, cu caracter dinamic si de continuitate, care presupune
adaptarea de catre conducerile unitatilor economice a unui ansamblu de
masuri si folosirea de metode si tehnici stabilite pe baze de studii si
calcule tehnico-economice, care tin seama de noile descoperiri ale stiintei,
in cadrul asigurarii unui cadru optim functional, de folosire de catre
personalul ocupat a factorilor de productie, in astfel de productii cantitative
si calitative care sa asigure utilizarea maxima a lor si cresterea pe aceasta
baza a productivitatii muncii. Asigurarea unnor fluxuri continue de
fabricatie, , sincronizarea efectuarii in timp a diferitelor activitati,
incarcarea optima a utilajelor, folosirea rationala a timpului de lucru,
organizarea in conditii optime a activitatilor cu caracter auxiliar,
imbunatatirea activitatii de reparatie si intretinere, asigurarea energiei
necesare, aprovizionarea cu scule si dispozitive a locurilor de munca,
perfectionarea activitatii de transport inetrn si depozitare, pregatirea de noi
produse sau perfectionarea celor existente (conceperea unor modele
superioare atat in faza de proiectare si executie a produselor, cum ar fi
extinderea informaticii in proiectare), prograamarea productiei, (folosirea
 unor metode eficiente de lansare a produselor in fabricatie, de urmarire si
control calitativ al realizarii programelor de productie), imbunatatirea
organizarii muncii (adoptarea unor masuri si metode care sa asigure
reducerea volumului de munca, folosirea rationala a acestuia, precum:
cooperarea in productie, organizarea locurilor de productie, normarea
muncii, conditii optime sub raport ergonomic si al tehnicii securitatii
muncii).

5. Pregatirea si perfectionarea pregatirii resurselor umane . Valentele

pregatirii se manifesta concomitent, cumulat si propagat, pe tremen lung si
pe mai multe palnuri. In primul rand prin ridicarea nivelului de cultura si
cunoastere a populatiei, a pregatirii ei tehnico-profesionale in corelatie cu
nevoile de munca ale sistemului de economic si cu aptitudinile resurselor
umane ale societatii. Formareaprofesionala si perfectioanrea continua, a
acesteia, reprezinta principala cale de autovalorificare si dezvoltare a
factorului uman, de valorificare superioara a potentialitatilor creative si
anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea si viteza de
adaptare la nou, reintegarea rapida a resurselor umane in alte activitati
utile societatii. Tot el conditioneaza ritmul, proportiile si eficienta
creativitatii tehnico-stiintifice. Studii de economie a invatamantului au pus
in evidenta contributia importanta pe care instructia si pregatirea o aduc la
la cresterea productiei, aport ce variaza intre 20-20%.

Cointeresarea materiala conditioneaza veniturile populatiei de rezultatele lor in munca.

In aceasta directie, o importanta deosebita o are aplicarea uneui sistem de repartitie care,
pe de o aprte, sa determine cat mai corect marimea salariului fiecarui lucrator, adica ceea
ce i se cuvine dupa munca depusa si, pe de alta aprte, sa asigure un sistem de norme de
munca in pas cu progresul, prin care sa se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea
sociala. Orice neglijare in acest domeniu se reflecta nefavorabil, mai devreme sau mai
tarziu, in sensul unei insuficiente cointeresari, atunci cand veniturile nu cresc
corespunzator muncii depuse ca si in cazul insusirii unor venituri mai mari decat
activitatea desfasurata, atragand dupa sine nerespectarea unei corelatii economice
fundamentale, anume accea dintre crestrea productivitatii muncii si cresterea salariului.

VALOAREA ADAUGATA

Exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi

a factorului de munca si capital, peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de
societate de la terti. Reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face renumerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economica a hotelului:personal, stat,
actionari si insasi firma.

Nr. Crt. Indicator Inceputul Sfarsitul perioadei

1. Productia exercitiului
280533
217645
2. Consumuri intermediare(a+b+c+d)
251316
189649
a. chelt cu mat prime si mat consum
237250
180351
b. alte cheltuieli materiale
5394
3530
c. alte ch(cu energie si apa)
273
688
d. cheltuieli privind prestatiile externe
8399
5080
3 Marja comerciala
14901
10391
4 Valoarea Adaugata( 1 ± 2+3 )
44118
38387

shmula

σ business, technology, and stuff in between σ afaceri, tehnologie, şi alte chestii în între

You are here: Home » Operations Management » Process Measures — Productivity

and Efficiency Sunteţi aici: Pagina principală » Operations Management »Măsuri
Procesul - Productivitate şi eficienţă

Process Measures — Productivity and Efficiency

Procesul de măsuri - Productivitate şi eficienţă
by Pete Abilla on February 2, 2007 de Abilla Pete pe 02 februarie 2007

Enjoyed the article? Bucurat de articol? Please SUBSCRIBE to receive FREE updates, or
download The Shmula.com Guide to the 7 Wastes of Lean , a 25+ page eBook. Vă
 rugăm să Aboneaza-te pentru a primi actualizări gratuite, sau descărcaţi Ghidul
Shmula.com la 7 Deşeuri de Lean , o pagina de carte electronică + 25.

Part of managing processes is to measure their performance.  This article

0 will discuss 2 basic process measures: Productivity and Efficiency. Partea
0diggsdigg de administrare a proceselor este de a măsura performanţa lor Acest
articol se va discuta despre două măsuri de bază proces:. Productivitatea şi
eficienţa.

Productivity Productivitate

Simply, productivity is measured like this: Pur şi simplu, productivitatea este măsurată ca
aceasta:

Productivity = Outputs / Inputs Productivitatea = Ieşiri / Intrări

For instance, De exemplu,

Productivity Example Productivitatea Exemplu

Quantity $/Unit $ /
Cantitatea Unitate
$8,000 8000
Car X Maşină X 4000 4000
dolari
$9,500 9500
Car Y Masina Y 6000 6000
dolari
Labor Hours for X Ore de $12/Hour $
20,000 20,000
muncă pentru X 12/Hour
Labor Hours for Y Ore de $14/Hour $
30,000 30,000
muncă pentru Y 14/Hour

What is the labor productivity in Hours for each car type? Care este productivitatea
muncii în ore pentru fiecare tip de masina?

Car X: (4,000 cars / 20,000 Hours) = 0.2 Cars / Hour Car X: (4.000 masini / 20.000 de
ore) = 0.2 Cars / ore
Car Y: (6,000 cars / 30,000 Hours) = 0.2 Cars / Hour Car Y: (6.000 masini / 30.000 de
ore) = 0.2 Cars / ore

How about in labor Productivity in Dollars? Ce zici de productivitate a muncii în în

dolari?

Car X: [(4,000 * $8,000) / (20,000 * $12)] = $133.33 / Car Car X: [(4000 * 8000 dolari) /
(20000 * $ 12)] = 133.33 dolari / Car
Car Y: [(6,000 * $9,500) / (30,000 * $14)] = $135.71 / Car Y Car: [(6000 * 9500 dolari) /
(30000 * $ 14)] = 135.71 dolari / Car

So, based on the data set above, it appears that Productivity by Hours, both Car X and
Car Y are the same; but, Productivity by Dollars, Car X is cheaper to make given the
labor hours and hourly rate. Deci, pe baza datelor menţionate mai sus, se pare că
Productivitatea de ore, atât Car X şi Y auto sunt aceleaşi, dar, de productivitate de dolari,
Car X este mai ieftin de a face, având în vedere oră de muncă şi rata de oră.

How is
this

practical?  Below is a direct citation from the Harbour Report, 1998: Cum este această
practică Mai jos este un citat direct din raportul Harbour, 1998?:

Labor hours needed for stamping, power train, and assembly operations: ore de muncă
necesare pentru ştanţare, tren de putere, şi operaţiunile de asamblare:

Harbour Report Raportul

Harbour
27.6
(100% Nissan
hours
(100% Nissan
27.6 oră
46.5
(168%)
GM GM hours
(168%)
46.5 oră
34.7
(126%) Ford
hours
(126%) Ford
34.7 oră

If GM could operate at Nissan's level of productivity, they'd save themselves about $4.4
Billion Per Year.  Measured another way, GM has about 55,000 more workers than it
needs. În cazul în care GM ar putea funcţiona la nivelul de Nissan de productivitate, ei
înşişi ar economisi circa 4.4 dolari Anul miliarde USD. Măsurată un alt mod, GM are
aproximativ 55.000 de muncitori mai mult decât are nevoie.

Efficiency Eficienţei
Efficiency is measured with the following equation: Eficienţa este măsurată cu ecuaţia
următoare:

Efficiency = [100% * (actual output / standard output)] Eficienţa = [* 100% (producţia

efectivă / ieşire standard)]

Standard Output in the equation above is a number that is arrived at by looking at

historical data for the job and by experience.  One would hope that that number is not an
arbitrary one, but a number that is derived by looking at a historical time series. Ieşire
standard în ecuaţia de mai sus este un număr care este a ajuns la uitându-se la datele
istorice pentru locuri de muncă şi de experienţă. S-ar putea spera că acest număr nu este
arbitrară, ci un număr care este derivat de privirea de la o serie de timp istoric .

Here's an example: Iată un exemplu:

Shmula's Bodywork does automotive collision work.   An insurance agency, using

actuarial data, has determined that the standard time to replace a fender is 2.5 hours (ie,
“standard output” = 0.4 fenders per hour), and is willing to pay Shmula $50 per hour for
labor (parts and supplies are billed separately).  Shmula pays its workers $35 per hour.
Caroserie Shmula lui nu funcţionează coliziune auto O agenţie de asigurare,. Folosind
datele actuariale, a stabilit că timpul standard să înlocuiască un Fender este de 2,5 ore
(adică, "iesirea standard" = 0,4 tranchete pe oră), şi este dispus să plătească Shmula 50
dolari pe oră de muncă (piese şi consumabile sunt facturate separat). Shmula plăteşte
lucrătorilor săi 35 dolari pe oră.

Suppose Shmula's workers take 4 hours to replace a fender.  What is Shmula's labor hour
efficiency?  Given Shmula's labor costs, will Shmula make money on the job? Să
presupunem că muncitorii Shmula a lua 4 ore pentru a înlocui un Fender Care este
Shmula de oră a eficienţei forţei de muncă? Având în vedere costurile forţei de muncă
Shmula lui,. Va Shmula face bani la locul de muncă?

Using the equation and the data above, we get: Folosind ecuaţia şi datele de mai sus,
obţinem:

(1 fender / 4 hours) / (1 fender / 2.5 hours) = .625 * 100% = 62.5% efficiency (1 fender /
4 ore) / (1 fender / 2,5 ore) = 0.625 * 100% = 62,5% a eficienţei

2.5 hours * $50 = $125 paid by insurance 2.5 oră * $ 50 = 125 dolari plătite de asigurare
4 hours * $35 = $140 costs 4 ore * 35 dolari = 140 dolari costurile

Shmula will lose $15 per fender. Shmula va pierde 15 dolari pe Fender.

Economic Profits are important to Shmula; Given the answer above, how efficient does
Shmula need to be to break even? Profiturile economice sunt importante pentru Shmula;
Având în vedere răspunsul de mai sus, cât de eficient este Shmula trebuie să fie de a
sparge chiar?
[($125) / ($35/hour)] = 3.57 hours to Break Even [($ 125) / ($ 35/hour)] = 3.57 oră a
sparge chiar

We know that, Efficiency = 100% * (actual output / standard output).  So, Ştim că, pentru
eficienţă = * 100% (producţia efectivă / ieşire standard). Deci,

(1 fender / 3.57 hours) / (1 fender / 2.5 hours) = .7003 * 100% = 70.03% efficiency. 
Shmula will need to improve efficiency to 70% or better to make money. (1 fender / 3.57
oră) / (1 fender / 2,5 ore) = 0.7003 * 100% a eficienţei = 70.03%. Shmula va trebui să
îmbunătăţească eficienţa la 70% sau mai bună de a face bani.

Often times, I hear people use the phrases “productivity” and “efficiency” carelessly, not
completely understanding what they mean.  These terms have technical definitions and
are very practical for business.  Still, given the explanation above, one must excercise
good judgement in detemining which processes ought to be measured by Productivity and
Efficiency and balance these measures with other items that might be important to the
individual, firm, and industry.  Some measures might make sense for some activities, but
not others. De multe ori, am auzit oamenii folosesc fraze "productivitate" şi "eficienţă"
alene nu, complet înţelegerea a ceea ce înseamnă ele. Aceşti termeni au definiţiile tehnice
şi sunt foarte practice pentru afaceri. Cu toate acestea, având în vedere explicaţia de mai
sus, trebuie să exercitării judecată bună în detemining procese care ar trebui să fie
măsurată prin productivitatea şi eficienţa şi echilibrul acestor măsuri cu alte elemente
care ar putea fi importante pentru individ, firma, şi industria. Unele măsuri ar putea face
sens pentru unele activităţi, dar altele nu.