Curric Tehn Ecolog Si Prot Calitatii XII
Curric Tehn Ecolog Si Prot Calitatii XII
Curric Tehn Ecolog Si Prot Calitatii XII
CURRICULUM
CLASA A XII A
LICEU TEHNOLOGIC
NIVEL 3
VARIANTA REVIZUITĂ
2005
Autori :
Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad
Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad
Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de
Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad
Revizuit :
Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia
Mediului, Arad
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Liceu tehnologic prin ruta directă
Clasa a XII a
Total ore / an 80
Unitatea de M M M M M M M M
Competenţa Verificare
competenţă 1 2 3 4 5 6 7 8
5.2 Moderează
5.Comunicare √ √
dezbateri şi şedinţe
5.3 Elaborează
documente pe teme √ √
profesionale
7.1 Planifică o
7.Procesarea activitate şi culege √
√
datelor numerice date numerice în
legătură cu aceasta.
7.2 Prelucrează
√
datele numerice √
7.3 Interpretează
rezultatele obţinute √
√
şi prezintă
concluziile
18.1.Monitorizează
regimul deşeurilor
18. Gestionarea
din sectorul √ √
deşeurilor
gospodăresc şi
public
18.2.Monitorizează
regimul deşeurilor √
√
din sectorul
industrial
18.3.Monitorizează
regimul deşeurilor √ √
periculoase
18.4.Evaluează
impactul
depozitelor de √ √
deşeuri asupra
mediului
19.Supraveghere 19.1.Recoltează
a probele de apă în
şi controlul vederea analizei √ √
calităţii apelor fizico-chimice şi
naturale microbiologice.
19.2.Determină
indicatorii fizici ai √ √
apelor naturale.
19.3. Determină
indicatorii chimici √ √
ai apelor naturale.
19.4. Măsoară
radioactivitatea √ √
apelor naturale.
19.5. Determină
indicatorii
√
microbiologici ai √
apelor naturale
21.Supraveghere 21.1. Interpretează
a şi controlul caracteristicile √ √
calităţii solului solului
21.2. Determină
caracteristicile √ √
fizice ale solului
21.3. Determină
indicatorii chimici √ √
de calitate a solului
21.4. Determină
indicatorii √
√
microbiologici ai
solului
21.5. Determină
radioactivitatea √ √
solului
22.Supraveghere
22.1. Interpretează
a şi controlul √
schemele de √
calităţii apei
alimentări cu apă
potabile
22.2. Urmăreşte
procesul tehnologic √
√
de îmbunătăţire a
calităţii apei
22.3.Monitorizează
calitatea apei pe √
parcursul √
procesului
tehnologic
23.Supraveghere 23.1Supraveghează
a şi controlul reţeaua de √
√
calităţii apelor canalizare a apelor
uzate uzate
23.2 Urmăreşte
indicatorii fizico-
chimici de calitate a
apelor uzate pe √ √
parcursul
procesului
tehnologic
23.3 Urmăreşte
indicatorii fizico-
chimici de calitate a √ √
nămolurilor din
staţia de epurare
23.4 Urmăreşte
indicatorii biologici √
√
ai apelor uzate şi a
nămolurilor
23.5 Aplică
măsurile necesare
pentru
îmbunătăţirea √ √
proceselor de
autoepurare pe
cursurile de apă
17.Supraveghere 17.1.Implementează
a şi controlul conceptul de
calităţii mediului dezvoltare durabilă √ √
în ecosistemele şi agricultură
antropizate ecologică
17.2. Monitorizează
efectele antropizării
asupra √ √
ecosistemelor
naturale
17.3. Evaluează
impactul ecologic al √ √
antropizării
20.Supraveghere
20.1. Recoltează
a şi controlul √ √
probe de aer
calităţii aerului
20.2. Monitorizează
√
calitatea aerului √
20.3. Prognozează
dispersia
poluanţilor in
√
funcţie de evoluţia √
parametrilor
meteorologici
15.1. Evidenţiază √
15.Chimia şi
modul de
biologia apelor √
desfăşurare a vieţii
naturale
în apele naturale
15.2. Corelează √ √
proprietăţile fizice
cu proprietăţile
chimice ale apelor
naturale
15.3. Determină √ √
indicatorii biologici
ai apelor naturale
15.4. Protejează √ √
calitatea apelor
naturale
15.5. Descrie √ √
efectuarea
măsurătorilor şi
observaţiilor
hidrometrice
M 1 – Gestionarea deşeurilor
M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale
M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului
M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică
comasată )
M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată )
M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată )
M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL )
M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL )
MODUL 1 : GESTIONAREA DEŞEURILOR
SUGESTII METODOLOGICE
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora
în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub
îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În
cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare
experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă ,
din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de
câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice
fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca
instrument de evaluare curentă.
Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor,
de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu
caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul
orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe
când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în
parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim
10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub
îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi
formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale
elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea,
întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea
profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la
particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de
materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau
agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Evaluarea cunoştinţelor şi a
abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de
performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-
se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare
formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor
specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare,
fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
FIŞĂ DE EVALUARE
Rezultat Feed-back
Criterii de performanţă :
d) Identificarea deşeurilor provenite din industrie
e) Controlul modului de colectare, transport si depozitare
f) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor industriale
Condiţii de aplicabilitate :
Industrie: Extractivă, energetică, metalurgică, rafinarea ţiţeiului, chimică, auto, alimentară, agricultură,
zootehnie
Colectare: La agenţi economici
Transport: Auto, feroviar, naval si transfrontalier
Depozitare: Pe sol, la agentul economic
Valorificare: Împrăştiere pe sol, recuperare metale din zgură, şpan, recuperare substanţe organice textile
si hârtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in vederea reciclării
Sarcină de lucru : Întocmiţi un proiect cu tema „ Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul
industrial „ pe baza datelor culese de la agentul economic X , respectând structura indicată în tabel .
Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În
momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de
lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida. În acest caz elevului i se fac recomandări de
către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.
MODUL 2 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR
NATURALE
19.4.Măsoară Radioactivitatea:
radioactivitatea apelor - naturală, artificială
naturale. Aparate :
- Sonda de scintilaţie pentru
determinarea radiaţiilor beta global
Interpretare:
- normele de calitate in vigoare
SUGESTII METODOLOGICE
TOTAL 130 52 78
FIŞĂ DE OBSERVARE
Rezultat Feed-back
Criterii de performanţă :
a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă
b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică
c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică
d) Conservarea, marcarea şi transportul probelor de apă
e) Întocmirea buletinului de prelevare
Notă :
Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi
se marchează prin bifarea căsuţelor respective
MODUL 3 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI
SUGESTII METODOLOGICE
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora
în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub
îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).
Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul
didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În
cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare
experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă ,
din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de
câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice
fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca
instrument de evaluare curentă.
Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor,
de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
FIŞĂ DE OBSERVARE
Rezultat Feed-back
Criterii de performanţă :
Condiţii de aplicabilitate :
Sarcini de lucru :
Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului probă de sol, creuzet de porţelan, spatulă, balanţă,etuvă,
cleşte de laborator
Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului o probă de sol uscat, set de site, spatulă, sticlă de ceas,
balanţă
Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului diferite probe de sol, tuburi de sticlă, spatulă, stativ, vas
cu apă
Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului proba de sol, picnometru, cilindru gradat, balanţă, spatulă
Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în
care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost
îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator,
urmând să se facă o reevaluare.
MODUL 4 : SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN
ECOSISTEMELE ANTROPIZATE
SUGESTII METODOLOGICE
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Orele de instruire practică se vor desfăşura la agenţi economici de profil, cu clasa împărţită în
grupe de minim 10 elevi, sub îndrumarea profesorilor de specialitate.
Criterii de Performanţă:
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. În momentul în care toate sarcinile
de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost
îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator,
urmând să se facă o reevaluare
MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI
Unitate de
Competenţe individuale Conţinuturi
competenţă
• Instrumente, dispozitive : flacoane
închise, aspirator, conimetrul Zeiss, vase
20. de sticlă şi de material plastic
SUPRAVEGHERE
• Determinare: reometre, rotametre,
A ŞI CONTROLUL20.1. Recoltează probe de aer
gazometre
CALITĂŢII
• Corecţie de volum: formule de calcul
AERULUI
• Marcare : etichetarea flacoanelor
• Înregistrare: fişa de recoltare
• Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf
(metoda nefelometrică), bioxid de azot
(metoda spectrofotometrică), amoniacul
(metoda spectrofotometrică), pulberi
sedimentabile şi in suspensie
• Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen
(sulfurat spectrofotometric)
20.2.Monitorizează calitatea • Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb, Hg
aerului (metoda spectrofotometrie cu absorbţie
atomică)
• Poluanţi cu acţiune cancerigenă:
hidrocarburi policiclice( metoda
cromatografică), arsen (metoda
spectrofotometrică)
• Interpretare: fişa de recoltare, indicatori
de calitate a aerului
• Mişcări de aer: Vânt, curenţi ascendenţi şi
20.3. Prognozează dispersia descendenţi, instabilitatea atmosferică
poluanţilor în funcţie de • Fenomene meteorologice : Precipitaţii,
evoluţia parametrilor viscol, vijelie
meteorologici • Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă,
inversiuni termice in straturile inferioare
ale atmosferei
SUGESTII METODOLOGICE
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora
în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi
agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ).
Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul
având în vedere că, în general, pentru efectuarea analizelor de aer în laboratoarele şcolare există doar
echipente depăşite din punct de vedere al performanţelor tehnice ( ex. aparat Orsat ), echipamente care în
laboratoarele moderne nu se mai folosesc. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi , în acest
caz, partenerii cei mai potriviţi. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la
locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul
specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor
specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma
vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea,
întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea
profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la
particularităţile clasei şi ale elevilor.
În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice
precizate anterior. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al
lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea,
referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de
asemenea , pentru evaluarea acestora.
Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de
a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu
caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul
orelor de practică comasată aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se
recomandă împărţirea clasei în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra
individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de
supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a
corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea,
întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea
profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la
particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de
materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute
în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau
agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare..
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va
corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se
va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii
competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă
aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea.
Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare,
fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
FIŞĂ DE OBSERVARE
Rezultat Feed-back
Criterii de performanţă :
Condiţii de aplicabilitate :
Instrumente, dispozitive: Flacoane închise, aspirator, conimetrul Zeiss, vase de sticlă şi de material
plastic
Determinare: Reometre, rotametre, gazometre
Corecţie de volum: Formule de calcul
Marcare: Etichetarea flacoanelor
Înregistrare: Fişa de recoltare
SUGESTII METODOLOGICE
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de
laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi
economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub
îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer, biolog sau ecolog ).
Orele de practică comasată se vor desfăşura la agenţi economici de profil ( Agenţia de Protecţia Mediului,
Regia Autonomă Apele Române, etc. ), cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi, sub îndrumarea
profesorilor de specialitate. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul
de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul
specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor
specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma
vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări.
Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în
programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu
caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul.
Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea,
problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice
rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta
demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.
O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun
întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor
competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la
diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.
Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de
aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de
Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul
modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea
dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe
lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,
autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de
autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
FIŞĂ DE OBSERVARE
Rezultat Feed-back
Criterii de Performanţă:
Sarcini de lucru :
Realizaţi preparate din probe de apă pentru determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale şi
a gradului de eutrofizare.
Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor probe de apă din diverse surse(lac, râu, fântână),
microscop optic, lame, lamele, fişe de observaţie.
Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă
prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În
momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de
lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de
către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.
MODUL 7 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE
SUGESTII METODOLOGICE
a) Identificarea modalităţilor de
captare a apelor in funcţie de sursa de
apă 15
b) Identificarea modalităţilor de
stocare a apei
c)Compararea diferitelor tipuri de
reţele de distribuţie
TOTAL 62
FIŞĂ DE OBSERVARE
Rezultat Feed-back
Criterii de performanţă :
Sarcini de lucru :
Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi, din care elevul alege cele necesare
Nr. probei Etapele recoltării Evaluator Data
1. Recoltarea probelor de apă la intrarea în staţie
2. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei
potabile
3 Interpretarea rezultatelor analizelor
Notă :
Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi
se marchează prin bifarea căsuţelor respective
SUGESTII METODOLOGICE
Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra
acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.
Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi
agenţi economici. Se recomandă ca orele să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate
( inginer, biolog sau ecolog ), cu clasa împărţită în grupe de maxim 15 elevi.
Orele de instruire vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic
utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul
orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală
în parte creându-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite
motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi
care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va
întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare
curentă.
Criterii de performanţă:
Modulul Credite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
1 1,5
2 2
3 2
7 1,5
8 2,5
4 1
5 1
6 1,5
M 1 – Gestionarea deşeurilor
M 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale
M 3 – Supravegherea şi controlul calităţii solului
M 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată )
M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată )
M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată )
M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL )
M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL )