TEORIA PERSONALITATII LA HENRY MURRAY

H. Murray isi defineste teoria personalitatii ca fiind un sistem personologic si este o teorie in acelasi timp originala, dar si eclectica. Ea cuprinde aspete modificate ale teoriei psihanalitice a lui Freud, dar si concepte si metode originale de investigare a personalitatii. Cu toate acestea, H. Murray este considerat un neo-freudian. PRINCIPIILE DE BAZA ale personologiei: 1. Procesele psihice depind de procesele fiziologice (Fara creier nu exista personalitate). Radacinile vietii psihice se afla in creier pentru ca procesele cerebrale suplimentare sunt cele care guverneaza personalitatea. Murray denumeste procesele cerebrale procese conducatoare (diriguitoare) ale vietii psihice 2. Al doilea principiu de baza se refera la importanta majora a modificarii tensiunii psihice ca forta motivationala primordiala, depasindu-se, astfel, conceptul clasic de reducere a tensiunii. Organismul genereaza tensiune pentru a avea satisfactia de a reactiona. Murray considera ca starea psihologica ideala consta in a avea un anumit grad de tensiune psihica pe care subiectul sa o reduca.
3. Al

treilea principiu se refera la dezvoltarea longitudinala a personalitatii. Personalitatea se dezvolta in timp sub influenta tuturor evenimentelor vietii care actioneaza asupra individului (se acorda o atentie deosebita studierii trecutului subiectului). Murray atrage atentia asupra unicitatiipersonalitatii fiecarui individ, desi nu neaga nici elementele comune in sfera personalitatii.

In ceea ce priveste STRUCTURA PERSONALITATII, sistemul lui Murray deriva din teoria psihanalitica a lui Freud (intrucat utilizeaza conceptele de Id, Ego si Superego, dar le modifica intr-o oarecare masura sensul. Id-ul : reprezinta depozitul tuturor tendintelor impulsive innascute (ca si Freud); furnizeaza energia si directia comportamentului si contine tendinte instinctive primitive si amorale, dar si tendinte innascute pe care societatea le considera acceptabile si dezirabile (influenta lui Jung). Problema

autocontrolului si directionarii energiei Id-ului nu este aceeasi pentru toti subiectii, unii oameni trebuie sa faca fata unei energii mai mari decat altii. Superego-ul : internalizarea valorilor, normelor, obiceiurilor, regulilor sociale, prin intermediul carora subiectul ajunge sa-si evalueze propriul comportament, precum si comportamentul celorlalti. Pe langa copilarie, Murray considera ca exista si alti factori care contribuie la formarea Superego-ului, cum ar fi grupurile de aceeasi varsta, literatura sau mitologia. Ego-ul ideal : se dezvolta odata cu formarea Superego-ului; este modelul cel mai bun pe care il poate atinge omul; cuprinde ambitiile si aspiratiile subiectului; poate fi in conflict sau congruent cu valorile Superego-ului; reprezinta conducatorul rational al personalitatii; nu mai este un servitor al Id-ului, ci dirijeaza si planifica in mod constient cursul unor actiuni. NEVOILE (TREBUINTELE) UMANE: MOTIVATIA COMPORTAMENTULUI Murray are cea mai bine structurata clasificare a trebuintelor umane. Nevoia (trebuinta) are o baza fiziologica care organizeaza si directioneaza procesele intelectuale si abilitatile perceptive ale organismului (foame, sete) sau din evenimentele mediului extern. Trebuintele cresc nivelul de activism, energizand si directionand conduita. Trebuintele majore:
1. DOMINANTA : nevoia de a controla mediul, de a directiona,

restrange, interzice si influenta comportamentul celorlalti prin sugestie, seductie, persuasiune sau comanda. 2. DEFERENTA : n. de a admira sau sustine o persoana considerate superioara, n. de a elogia, pretui, onora, n. de a se conforma unor traditii. 3. AUTONOMIE : n. de a rezista constrangerilor si restrictiilor, n. de a fi independent si liber de a actiona conform propriilor impulsuri, n. de a se opune convenientelor, n. de a evita activitatile propuse de persoane dominatoare. 4. AGRESIVITATE : n. de a depasi opozitia celorlalti prin forta, n. de lupta, de revansa, n. de a se opune in forta, de a pedepsi, de a deprecia, umili, ridiculiza. 5. SUPUNERE : tendinta de a se lasa dominat in mod pasiv de forte externe, de a se accepta injurii, critici, blamari, n. de a admite

propria inferioritate, cautarea si satisfactia obtinuta din durere, pedeapsa, boala, nesansa (ghinion).
6. REALIZARE : n. de a indeplini sarcini dificile, de a depasi obstacole si

de a atinge standarde ridicate in activitate, n. de a rivaliza cu ceilalti, de a stapani, manipula, organiza obiecte, persoane, idei. 7. STIMULARE : n. de a cauta si de a obtine satisfactii de pe urma unor impresii senzoriale. 8. A IESI IN EVIDENTA (EXHIBITIONISM) : n. de a face impresie, de a fi vazut si auzit, de a active, uimi, fascina, intriga, soca sau de a intretine atmosfera. 9. LUDICA (DE JOC) : n. de a reactiona din placere fara un scop anume, n. de a rade, glumi, de a acorda timp unor activitati sportive, de a dansa, petrece. 10. AFILIERE : n. de a fi aproape si de a coopera cu alte persoane care seaman cu subiectul sau il agreeaza, n. de a castiga afectiunea, de a adera si ramane loial fata de prieteni. 11. RESPINGERE : n. de a se separa de persoane apreciate negativ, n. de a abandona, exclude,rejecta sau de a ramane indiferent fata de o persoana considerata inferioara 12. SUPORT : tendinta de a fi gratificat prin intermediul unui ajutor, simpatie, de a avea un sustinator, de a fi ajutat, protejat, iertat, consolat, incurajat. 13. NURTURANTA : n. de a acorda simpatie, de a gratifica nevoile altor persoane neajutorate (copii, persoane slabe, infirme, lovite de viata, bolnave) 14. N. DE EVITARE A INFERIORITATII : n. de a evita umilirea, de a iesi din situatiile jenante, retinerea de la anumite activitati datorita fricii de esec. 15. N. DE APARARE A EGO-ULUI : n. de a se autoapara de atacuri, critici, blamare, n. de a justifica o actiune gresita, un esec, o umilinta.

16. N. DE CONTRACARARE : n. de a repara un esec printr-o contraactiune, de a depasi slabiciunea, de a reprima teama, de a mentine autorespectul si mandria la un standard inalt. 17. N. DE EVITARE A DURERII : n. de a scapa de situatiile periculoase, n. de a-si lua masuri de precautie. 18. N. DE ORDINE : n. de curatenie, organizare, echilibru, exactitate, precizie. 19. N. DE INTELEGERE : n. de a adresa intrebari si de a primi raspunsuri. Interesul pentru problemele teoretice, n. de a generalize si analiza evenimentele. 20. N. SEXUALA : n. de a initia si mentine o relatie erotica.

Murray arata ca nu este obligatoriu ca toate aceste trebuinte de baza sa se manifeste la o singura persoana.

CLASIFICAREA TREBUINTELOR : primare secundare, focalizate difuze, reactive practice, manifeste latente, efective procesuale modale.

CARACTERISTICILE TREBUINTELOR : pot sa difere intre ele sub aspectul urgentei sau insistentei cu care declanseaza un comportament (potentialul trebuintei); unele trebuinte pot fi complementare (fuziunea trebuintelor); conceptul de trebuinta in subsidiar = situatia in care o trebuinta este activata prin intermediul satisfacerii altei trebuinte; Murray este de parere ca obiectele si evenimentele exercita o anumita presiune asupra individului (presiune alfa sau beta); tema = un amalgam de elemente ce tin de presiune si de trebuinta, combinand natura mediului cu caracteristicile persoanei. Pattern-ul temei se formeaza in copilaria timpurie, aducand ordine, unitate si unicitate comportamentului individual unitatea temei.; vector valoric = directia comportamentului si intensitatea dorintei (vectori : achizitie, evitare, constructive, distrugere, expulzare)

DEZVOLTAREA PERSONALITATII : COMPLEXELE Murray imparte copilaria in 5 stadii, fiecare fiind caracterizat printr-o traire a placerii, care este inevitabil stopata de cerintele societatii. Fiecare stadiu isi lasa amprenta asupra personalitatii sub forma complexelor directioneaza in plan inconstient evolutia viitoare a individului. Daca subiectul ramane fixat la un anumit nivel de dezvoltare, personalitatea sa devine incapabila sa dezvolte spontaneitatea si flexibilitatea (ego-ul si Superego-ul influentati) 1. COMPLEXUL DE CLAUSTRARE datorat vietii intrauterine; subiectul vrea sa stea in spatii mici, calde, intunecoase, unde se simte in siguranta, este foarte dependent de ceilalti. Cand se teme de spatii deschise, de foc, de inec, de cadere, de cutremure si de situatii noi, apare complexul insecuritatii. Complexul de regresie frica de a se sufoca : subiectul prefera spatii deschise, aerul proaspat, schimbarea, noutatea.
2. COMPLEXUL ORAL : oral pasiv preferinte pentru activitati orale, cu

tentinde pasive si nevoia de a fi protejat si sustinut (supt, mancat, baut, sarutat, nevoia de afectiune); oral agresiv muscat, scuipat, tipat sau la varsta adulta ironia si sarcasmul; oral de rejectie vomitat, mancat putin, teama de contaminare orala (teama de sarut), evitarea dependentei fata de altii. 3. COMPLEXUL ANAL : de rejectie provine din preocuparea pentru defecare, umor scatologic, interes pt murdarie sau lut, plastelina, noroi (aruncat lucruri, interes pt arme de foc si explozibili), persoana este murdara si dezorganizata; de retentive acumulare, pastrare, colectionare, persoana este curate, ordonata, exacta. 4. COMPLEXUL URETRAL : ambitie excesiva, o distorsionare a autostimei, o puternica iubire de sine; enurezis in antecedente; subiectul tinteste prea sus si idealurile sale sunt distruse de realitate ( complexul Icar). 5. COMPLEXUL DE CASTRARE : Murray nu a fost de acord cu afirmatia ca complexul de castrare repr radacina multor anxietati din viata adulta. El interpreteaza acest complex ca fantezia ca penisul ar putea fi taiat fricile rezultate din comportamente de masturbare si din pedepsele parintilor pentru acesta. Murray considera ca persoana este partial determinate de nevoi biologice, partial de mediu, admitand astfel un anume grad de libertate a vointei. Scopul existentei nu il repr o stare

lipsita de tensiune, ci satisfactia izvorata din reducerea tensiunii, avand astfel o viziune optimista asupra personalitatii umane (prin forta creativitatii, a imaginatiei si ratiunii, oamenii sunt capabili sa resolve problemele care le apar in cale. Complexele copilariei isi pun amprenta in mod inconstient asupra vietii individului, dar personalitatea este determinata si de present, precum si de aspiratiile pentru viitor si astfel, omul are capacitatea de a evolua si de a se dezvolta permanent.