Pruncucirerea
Pruncucirerea
Pruncucirerea
FACULTATEA DE DREPT
MASTER
ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ
Profesor:
Prof. univ. dr. PETRE BUNECI
Masterand:
PETRIȘOR-MARIUS DURDUN
BUCUREȘTI
2019
ANALIZA INFRACȚIUNII
1. Conținut legal
Potrivit alin. (1) al art. 200 NCP, „uciderea copilului nou-născut imediat după naștere,
dar nu mai târziu de 24 de ore, săvârșită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
Conform alin. (2), „dacă faptele prevăzute în art. 193-195 sunt săvârșite asupra
copilului nou-născut imediat după naștere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către mama
aflată în stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lună și respectiv 3
ani”.1
2. Condiții preexistente
Obiectul infracțiunii
Obiectul juridic special constă în raporturile sociale care apără dreptul la viață,
integritatea corporală sau sănătatea copilului nou-născut și care sunt lezate sau puse în pericol
prin atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală prin incriminarea acestei fapte.
Dreptul la viață există din momentul în care, procesul nașterii luând sfârșit, copilul
este expulzat. Nu interesează daca a fost sau nu tăiat cordonul ombilical și nici dacă a fost
eliminata sau nu placenta. Odată expulzat, copilul are calitatea de nou-născut, oricât de scurt
ar fi intervalul de timp în care nou-născutul a trăit.2
Pentru a înțelege modul în care este judecată infracțiunea de ucidere a nou –născutului
săvârșită de către mamă trebuie să înțelegem structura acesteia.
În primul rând vom începe prin a analiza obiectul infracțiunii, care se împarte în doua
mari categorii și anume:
1
LEGE nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal.
2
Vasile DOBRINOIU, Mihai Adrian HOTCA, Mirela GORUNESCU, Maxim DOBRINOIU, Ilie PASCU, Ioan
CHIć, Costică PĂUN, Norel NEAGU, Mircea Constantin SINESCU, NOUL COD PENAL COMENTAT
PARTEA SPECIALĂ Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită Universul Juridic Bucureşti ,2014. pag. 56.
1
1. Juridic
2. Material
Conform Noului Cod Penal obiectul juridic poate fi analizat din două perspective:
a) Viața copilului nou-născut și relația de tip social corelate cu dreptul la viață.
b) Viața este analizată în sensul justiției penale, astfel că începe imediat ce
bebelușul este desprins de corpul mamei prin tăierea cordonului ombilical sau dacă placenta a
fost eliminată.
Astfel, conform opiniei lui Mihail Udroiu, viaţa copilului nou-născutului începe în
momentul desprinderii totale a fătului de corpul mamei, prin tăierea cordonului ombilical și se
încheie în momentul morţii cerebrale.
Conform altor autori, dreptul la viaţă al nou-născutului există chiar din momentul în
care copilul părăseşte integral corpul mamei, indiferent dacă placenta a fost eliminată.
Putem argumenta conform opiniei lui Alexandru Boroi că „obiectul juridic special îl
constituie relaţiile sociale care ocrotesc dreptul la viaţă, la integritatea corporală sau sănătatea
copilului nou născut și care sunt vătămate sau puse în pericol prin atingerea adusă valorilor
sociale apărute de legea penală prin incriminarea acestei fapte3”.
Au existat și există în continuare numeroase dispute pe această temă în special în
domeniul medical, mai concret asupra faptului, dacă este obligatoriu sau nu să fie condiționată
calitatea de nou-născut de o anumită durata de viață. Acest lucru a dus la stabilirea unui
termen mai exact în care infracțiunea să fie considerată ca ucidere a nou– născutului de către
mama sa.
În Noul Cod Penal 4 prevăzut de legislația românească acest termen imediat după
naștere, dar nu mai târziu de 24 de ore , atât timp cat s-a născut viu, chiar dacă copilul a fost
sau nu înzestrat cu capacitatea de a trăi din punct de vedere medical reprezintă o caracteristică
foarte importantă pentru această infracțiune.
Obiectul material al infracțiunii de ucidere a nou–născutului săvârșită de către mamă
face referire la corpul copilului nou-născut datorită faptului că acțiunile de omor sunt
exercitate asupra acestuia.5
3
Alexandru Boroi, Drept Penal partea specială, conform noului Cod Penal , Editura C.H.Beck, Ediția 2.
București 2014, pag. 97.
4
Dan Lupașcu, Prezentarea Comparativă între Noul Cod Penal și Vechiul Cod Penal, Editura Universul
Juridic, București 2014 art 200 alin 1.
5
Al.Boroi, op. cit., p.99.
2
Subiecții infracțiunii
Subiectul infracțiunii este compus din două părți:
1. Subiectul activ – făptuitorul (mama)
2. Subiectul pasiv- victima – în speță, nou-născutul
Nu interesează dacă mama a conceput copilul în timpul sau în afara căsătoriei ori dacă,
fiind conceput în timpul căsătoriei a fost rezultatul relaţiilor intime cu soţul său sau a fost
conceput în cadrul unor relaţii extraconjugale.
Nu are însemnătate nici dacă copilul s-a născut în urma unor relaţii liber consimţite ori
impuse prin violenţă, sau profitând de starea de neputinţă a mamei de a se apăra, nici dacă s-a
născut în urma unor relaţii incestuoase ori alte condiţii neobişnuite.6
Problema sancțiunii celui care instigă sau ajută mama la uciderea bebelușului, cât și în
cazul în care ea însăși este cea care instigă sau ajută o terță persoană la uciderea nou-
născutului a ridicat sau, mai bine spus, ridică dificultăți atât în literatura de specialitate cât și
în practica judiciară, exprimând astfel unele puncte de vedere contradictorii.
Conform unor prime opinii, uciderea nou-născutului de către propria mamă constituie
un tip aparte de omor, întrucât și victima sunt elemente constitutive ale infracțiunii și nu
circumstanțe atenuante ale omorului.
6
G. Antoniu, Vinovăţia penală, Editura Academiei, Bucureşti, 1995, pag. 109.
3
În cazul în care mama este ajutată de o terță persoană la uciderea bebelușului nou-
născut, aceea persoană să fie sancționată pentru complicitate.
Într-o altă accepțiune există fapta infracțională numai în momentul în care copilul nou-
născut este în viaţă, indiferent dacă s-a realizat desprinderea de corpul purtător.
Momentul declanșării procesului nașterii este de regulă momentul în care ființa umană
a primit calitatea de nou-născut, in condiții normale, asupra unui făt viu.
Pluralitatea de subiecţi pasivi este posibilă în ipoteza sarcinii multiple care atrage
reţinerea unui concurs de infracţiuni.8
3. Conținutul constitutiv
Conținutul constitutiv este format din latura obiectivă – elementul material și anume
acțiunea de ucidere a nou-născutului exercitată prin mijloace ce suprimă viața (prima formă
tip a infracţiunii: pruncuciderea, situație în care elementul material este similar cu cel al
infracţiunii de omor) acestuia continuând cu urmarea imediată și terminând cu legătura de
cauzalitate. Elementul material se constată de cele mai multe ori de către medicul legist prin
7
V. Dragomirescu Problematica și metodologia medico-legală, București, Editura Medicală, 1980, pag. 135.
8
Valerian Cioclei Cristina Rotaru Andra-Roxana Trandafir,Drept penal. Partea specialä,, Editura C.H.
Beck, București, 2015, pag. 51.
4
acte doveditoare medico-legale. O cerință foarte importantă și extrem de esențială este ca
acțiunea să se exercite asupra nou-născutului imediat după naștere.
Momentul iniţial este momentul în care s-a terminat procesul de naştere a fătului,
acesta urmând să dobândească viaţa extrauterină (chiar dacă nu s-a eliminat placenta şi nu a
fost separat de mama sa prin tăierea cordonului ombilical), însă este necesar ca fapta să fi fost
săvârșită în primele 24 de ore de la naștere.
O altă condiţie esenţială pentru determinarea infracţiunii de ucidere a nou-născutului
săvârşită de către mamă este chiar starea de tulburare a mamei pricinuită de procedeul
naşterii; înţelegerea acestei expresii trebuie făcută prin prisma datelor medicale şi psihologice,
dată fiind importanţa actului biologic al naşterii şi a fazei imediat următoare acestuia.
Studiile medicale arată că procesul de naştere nu este un act pur fiziologic, ci un
simplu proces psihosomatic care este exprimat de factori psihici, într-un mod în care
procesele biologice sunt amprentate sau în mod contrar reţinute (ajungând până la încetarea
travaliului) de anumite influenţe psihice ce acţionează asupra lor, în aşa fel încât procesul
fiziologic al naşterii este aprofundat de procesul psihic pe care îl influenţează9.
Naşterea înregistrează una dintre cele mai aprofundate manifestări psihice care
însoţesc momentul naşterii, urmată de dureri specifice facerii, o avalanşă de emoţie,
sentimente, anumite temeri ce pot apărea pe parcursul actului în sine, frica de a nu deceda în
momentul naşterii, frica de a nu naşte un copil cu malformaţii sau mai grav teama de a nu
naşte un copil mort, temeri care se nasc din alte cauze cum ar fi: viaţa de dinaintea conceperii
sau din timpul sarcinii, situaţia materială foarte sărăcăcioasă, neînţelegerile cu partenerul de
viaţă sau cu cei apropiaţi din familie (mama, tata, fratele sau o altă rudă / prieten apropiat)
mediul în care a trăit sau trăieşte mama este foarte important atât pentru nou născut cât şi
pentru viitoarea aceste emoţii, sentimente trăite de mamă fac parte din cadrul proceselor
afective normale.
Denumirea de „tulburare provocată de naştere” nu se referă la stările psihicde normale,
ci doar la tulburaţiile de natură psihopatologică, mai exact la stările produse de naştere.
Acestea pot fi cauzate datorită diverşilor agenţi nocivi.
Aceste tulburări psihice care apar după naştere poartă denumirea de perioadă post-
partum. Majoritatea autorilor fac distincţie între psihoze pot-partum propriu-zise şi psihoze de
lactaţie10.
9
A.Roşca Psihologia generală Editura.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1966, pag. 375.
10
I.Derenici, M.Tomorug psihoze post-partum şi de lactaţie ----- de Neurologie şi Neurochirurgie nr.5/1985
p.461, psihozele post-partum propriu-zise sunt considerate psihoze care apar şi se manifestă în primele 3 luni de
5
O condiţie specifică infracţiunii de ucidere a nou-născutului săvârşită de către mamă
este ca acţiunea (urmarea imediată) să aibă ca urmare decesul bebeluşului nou născut.
Moartea victimei trebuie să fie consecinţa acţiunii mamei asupra copilului nou-născut.
A doua formă tip a infracţiunii constă în faptul că elementul material este similar
celui de la infracţiunile de loviri sau alte violenţe, vătămare corporală sau loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte.
Astfel, urmarea imediată a acțiunilor sau inacțiunilor săvârşite de către mamă asupra
nou-născutului trebuie să aibă ca urmare decesul bebeluşului nou născut în prima formă tip al
infracțiunii de ucidere sau vătămare a nou-nascutului de către mama, iar în cazul celei de-a
doua variante tip, celei de loviri sau alte violenţe, vătămare corporală sau loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte.
Legătura de cauzalitate este necesară să fie evidenţiată într-o astfel de infracţiune.
Latura subiectivă constă în săvârşirea faptei cu intenţia de a ucide, intenţie care poate
fi atât directă cât şi indirectă. Foarte important pentru această infracţiune este aspectul laturii
subiective, intenţia de a ucide a mamei trebuie să fie formată sub impulsul unei stări de
tulburare pricinuită de naştere, consecutiva naşterii sau imediat următoare acestui eveniment,
care nu îi abolește discernământul.
În acest fel intenţia de ucidere a nou-născutului săvârşită de către mamă trebuie să fie
spontană fiind incompatibilă cu premeditarea.
În momentul în care uciderea nou-născutului se săvârseşte chiar imediat după naştere,
însă mama înainte de a începe procesul de naştere şi-a pregătit acţiunea de ucidere a nou-
născutului, prin achiziţionarea de diverse instrumente pe care le foloseşte pentru a ucide,
infracţiunea săvârşită întruneşte elementele constitutive ale unei alte infracţiuni şi anume de
omor calificat.
la naştere, fiind de o frecvenţă mai ridicată decât celelalte, iar psihozele de lactaţie sunt cele care survin în lunile
următoare pînă la înţărcare, deci în perioada finală a lactaţiei.
6
ASPECTE PROCESUALE
11
Art.189,Noul Cod Penal, Editura Hamangiu 2016.
7
Formele infracţiunii de ucidere a nou-născutului săvârşită de către mamă: infracţiunea
consumată şi tentativa
Uciderea nou-născutului, fiind ca şi omorul o infracţiune materială care are ca urmare
imediată producerea unui rezultat, este susceptibilă de desfăşurare în timp şi deci de
efectuarea unor forme imperfecte, acte premergătoare (preparatorii) şi tentative.
Acte premergătoare sunt posibile, dar neîncriminate.
Infracţiunea se consumă în momentul în care acţiunea de ucidere a produs moartea
copilului. Dacă nu se produce rezultatul, violenţele exercitate se vor putea încadra în unul din
textele care încriminează loviturile sau vătămările corporale.
Uciderea nou-născutului săvârşită de către mamă poate prezenta diferite modalităţi
faptice, determinate de împrejurările în care s-au comis faptele. De aceste modalităţi se va ţine
seama la stabilirea pedepsei, în măsura în care ele s-au răstrâns asupra stării de tulburare.
8
graţiere care exceptează de la graţiere pe infractorii vinovaţi de omor, nu se extinde excepţia
şi la uciderea nou-născutului săvârşită de către mamă.
Măsura penală care se aplică infractoarei nu are rolul de a o intimida ci de a o face
ca pe viitor să nu mai săvârşească fapte penale şi, de altfel, în raport de caracterul episodic al
tulburărilor pricinuite de naşterea copilului, o asemenea intimidare nici nu ar avea sens. Se
aşteaptă de la infractoare ca după executarea pedepsei să-i dispară contradicţiile psihice care o
înconjurau şi să dea dovadă de o forţă mai mare de stăpânire pe sine, astfel încât să nu mai
săvârşească acte infracţionale.
Aşadar, se consideră că acest tratament penal poate fi şi mai mult îmbunătăţit prin
axarea lui, nu pe un regim privat de libertate ci pe un regim semideschis de executare a
pedepsei, care să-i permită condamnatei să păstreze legăturile de grup social în timpul
executării pedepsei şi să-şi formeze un alt orizont asupra demnităţii ei de femeie şi a
îndatoririlor pe care le are în societate.
9
STUDIU DE CAZ
In fapt:
Inculpata N. V.-V. este necăsătorită având un copil minor și în urma unei relații pasagere în
perioada august - noiembrie 2013 cu P. N. a rămas însărcinată.
În luna februarie 2014, copilul a mișcat și inculpata a fost sigură că este însărcinată însă nu s-a
prezentat pentru consult și înregistrare la medicul de familie P. A.-L. și întrucât locuiește cu
părinții a ascuns sarcina prin purtarea unui bandaj abdominal elastic.
În dimineața zilei de 09.03.2014, în jurul orelor 06:00, inculpata a simțit durerile specifice
nașterii și deși avea în casă toaletă, s-a deplasat la WC-ul din curtea locuinței unde, așezată
deasupra fosei septice, a născut. Imediat după naștere, inculpata a abandonat nou-născutul
care a decedat urmare a asfixiei mecanice prin înecare în fosa septică.
Inculpata a mers în locuință, și-a mascat hemoragia folosind „pampers pentru adulți", și-a
administrat analgezice și calciu și a reușit astfel să meargă la serviciu. Totuși, starea sa de
sănătate s-a agravat în timp și în noaptea de 14/15.03.2014 a avut un puseu de hemoragie și
familia sa a transportat-o la spital unde s-a constatat faptul nașterii recente.
Urmare a acestei situații au fost anunțate organele de poliție care, prin cercetare la fața locului
au identificat cadavrul nou-născurului.
10
În circumstanțierea persoanei sale, inculpatul a depus la dosar doua caracterizări
extrajudiciare .
Din analiza întregului material probator administrat in cauza, rezulta ca temeinic dovedita
situația de fapt asa cum a fost reținuta prin rechizitoriu.
Din declarațiile martorilor audiați in cursul urmăririi penale cat si declarația inculpatei data in
instanța rezulta că inculpata a ascuns sarcina de familie, părinții săi neștiind de faptul că era
însărcinata pana in noaptea în noaptea de 14/15.03.2014 când starea sa de sănătate s-a agravat
și a avut un puseu de hemoragie iar aceștia au transportat-o la spital unde s-a constatat faptul
nașterii.
Din raportul de expertiza medico legala psihiatrica rezulta ca inculpata prezenta diagnosticul
de . de intensitate moderata, agravat reactiv post partum la data comiterii faptei avea
discernământul păstrat.
Din concluziile raportului de necropsie efectuat in cauza rezulta că” moartea nou născutului a
fost violenta. Ea s-a produs prin asfixie mecanica acuta prin înecare. La examenul medico
legal s-au constatat leziuni traumatice care au putut fi produse prin comprimare intre doua
corpuri/planuri dure, posibil in timpul travaliului și extracțiile fătului, care pot data din
14.03.2014 și nu se afla in legătura de cauzalitate cu decesul. S-au mai constatat leziuni
traumatice care au putut fi produse prin lovire–flexie a capului de suprafețe plane, pot data din
14.03.2014 și nu se afla in legătura de cauzalitate cu decesul. La momentul nașterii nou
născutul era viu și viabil vârsta intrauterina aproximativa sarcinii este de 30-31 săptămâni
.Nașterea a putut avea loc in 14.03.2014 iar in perioada de supraviețuire poate fi estimat de
câteva minute. Decesul poate data din 14.03.2014 „
De altfel, inculpata, in fata instantei a recunoscut savarsirea faptei asa cum a fost reținuta prin
rechizitoriu.
Asa fiind rezulta cu certitudine ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege atât in privința
laturii obiective cat si a laturii subiective.
În drept, fapta inculpatei N. V.-V. constând în aceea că în data de 09.03.2014, aflată în stare
de tulburare psihiatrică a ucis copilul nou-născut imediat după naștere întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârșită de mamă"
prev. de art.200 al.l Cp.
11
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatei, instanța va avea în vedere
dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsa prevăzute de lege, reduse
conform art. 396 al. 10 rap. la art. 375 Cpp, criteriile prevăzute de art. 74 Noul Cod penal,
gravitatea infracțiunii, obiectul juridic special al acesteia, constând în relațiile sociale
referitoare la dreptul la viață, modalitatea și împrejurările în care a fost comisă fapta, urmările
produse – moartea unui copil nou născut, dar și circumstanțele personale ale inculpatei. care
este în vârsta de 38 de ani ,este necăsătorită, având un copil minor, are un nivel scăzut de
pregătire școlară ,are loc de muncă,a săvârșit infracțiunea pe fondul unui . având însă
discernământul păstrat și posibil,pentru a ascunde împrejurarea că a fost însărcinată din cauza
părinților care nu doreau ca aceasta sa aibă un copil rezultat dintr-o relație extraconjugala,
considerente în raport de care va aplica acesteia pedeapsa cu închisoarea, într-un cuantum
corespunzător dozat, de natură a asigura scopul educativ-preventiv conform art.52 cod penal
În temeiul art. 67 alin. 1 Cod penal rap. la art. 66 alin.1 lit. f Cod penal aplică inculpatei
pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 3
ani
În baza art. 65 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. f Cod penal aplică inculpatei pedeapsa accesorie
a interzicerii dreptului de a fi tutore sau curator.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă inculpata să plătească statului suma de 2000 lei cheltuieli
judiciare.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 520 lei va fi avansat din fondurile
Ministerului Justiției prin Serviciul contabilitate al Tribunalului Prahova.
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 200 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpata N.
V. V., fiica lui I. și I., ns. la 07 august 1977 în or. Băicoi, jud. Prahova, domiciliată în Băicoi,
., jud. Prahova, CNP_, cetățenie română, necăsătorită, studii 8 clase, ocupația confecționer,
fără antecedente penale, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de uciderea nou născutului de către mamă.13
13
Sentința nr. 217/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 12-11-2015
12
CONCLUZII
Atât în practica judiciară cât şi în teorie, graniţa dintre infracţiunea de omor şi cea de
ucidere a nou–născutului săvârşită de către mamă este o problemă discutabilă, ambele
infracţiuni având ca victime nou-născutul. Dacă în cel de-al doilea caz se spune că impulsul
mamei de a-şi ucide fătul nou născut este un rezultat al stării psihice de după naştere, în cazul
infracţiunii de omor calificat mama nu se mai află sub această infuenţă, şi din acest motiv
delimitarea dintre cele două infracţiuni se face cu dificultate, aceasta având o mare
importanţă.
Noul Cod penal nu mai prevede condiţia ca starea de tulburare să fie pricinuită de
naștere putând fi avute în vedere orice stări de tulburare psihică asociate sarcinii, nașterii,
lehuziei.
Dacă fapta este comisă din culpă, nu se va reţine infracţiunea prevăzută de art. 200
alin. (1) NCP, ci vătămarea corporală din culpă, instanţa putând să constate incidenţa
circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art.75 alin.(2) lit. b)NCP.
Dacă fapta este săvârșită după mai mult de 24 de ore de la naștere, mama va răspunde
pentru infracţiunea de violenţe în familie (ca formă agravată a infracţiunilor contra integrităţii
corporale sau sănătăţii).
13
BIBLIOGAFIE
2. Alexandru Boroi, Drept Penal partea specială, conform noului Cod Penal , Editura
C.H.Beck, Ediția 2. București 2014.
3. Vasile DOBRINOIU, Mihai Adrian HOTCA, Mirela GORUNESCU, Maxim DOBRINOIU,
Ilie PASCU, Ioan CHIć, Costică PĂUN, Norel NEAGU, Mircea Constantin SINESCU,
NOUL COD PENAL COMENTAT, PARTEA SPECIALĂ Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită
Universul Juridic Bucureşti, 2014.
4. A.Roşca Psihologia generală Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966.
5. Dragomirescu V., Problematică şi metodologie medico-legală, Bucureşti, 1980.
6. M. Udroiu, Fişe de Drept Penal, Partea specială, Noul Cod Penal Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2014.
7. G. Antoniu, Vinovăţia penală, Editura Academiei, Bucureşti, 1995;
14