Poluarea

Definitia poluarii atmosferice data de O.M.S. (Organizaiei Mondiala a Sanatatii) Poluarea atmosferica apare atunci cnd una sau mai multe substane strine sau amestecuri de substane sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale ,sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vtmarea activitatiilor sau bunstrii persoanelor Exist dou mari categorii de materiale poluante sau altfel spus poluani. Acetia pot fi biodegradabili, cum ar fi murdria provenit de la canalizri, care se descompune prin procese naturale. Aceti poluani devin o problem atunci cnd apar n atmosfer mai repede dect pot ei s se descompun. Poluanii nedegradabili sunt materiale care fie nu se pot descompune, fie se descompun mult prea ncet. O dat aprut contaminarea, este foarte greu sau imposibil de a ndeprta aceti poluani din mediu.

Poluarea mediului inconjurator

Fenomenul de apariie a unor factori perturbatori ai mediului i de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murdri, a degrada). Cauzele apariiei polurii pot fi sintetizate astfel: utilizarea haotic a rezervelor naturale; acumulri n mediu de substane neutilizabile; apariia de substane noi, la care ritmul de consum i de reciclare de ctre organisme este mult inferior ritmului de apariie; creterea demografic vertiginoas, n special n ultimele dou secole; dezvoltarea intens a industriei, transporturilor i a agriculturii; apariia centrelor urbane suprapopulate.

Principale surse ale polurii

Sursele polurii sunt impartite in trei categorii : - surse naturale - surse provocate de om(artificiale) - surse activitatiilor casnice Surse naturale: Printre aceste surse amintim: - Polenul plantelor si al floriilor care provoac alergii - Ceata care acioneaz asupra naturii - Erupiile vulcanice care activeaz produii gazoi ,lichizi si solizi,si astfel schimba local relieful zonei in care se manifesta . - Cenua vulcanica , praful vulcanic mpreuna cu vapori de apa influnteaza fenomenul efect de sera - Incendiile naturale sunt o sursa formata din fum si cenua , si se produc atunci cnd umiditatea climatului scade critic, fenomen ntlnit mai ales in zona tropicala

Furtunile de praf se produc in zonele de stepa mai ales in perioadele lipsite de precipitaii cnd se pierd prtile aeriene a vegetaiei astfel ele ramnd expuse aciunii de eroziune a vanturilor specifice continentului African . - Ape termale Surse artificial: - Transporturile sunt o sursa importanta de poluare deoarece autovehiculele funcioneaz pe baza unor motoare cu combustie producnd anumite gaze de eapament . Poluanii emii depind de tipul de autovehicul , de natura combustilului si de conditiiei tehnice de functionare.Printre acestea amintim dioxidul de sulf ,plumbul,hidrocarburile poliaromatice,compui organici ,azbestul, metanul ,etc. - Indrustria la momentul actual este principalul poluant la scara mondiala ,deoarece procesele de producie in uzine elibereaz substane toxice . Degajrile indrustiale in ultima parte ating solul si e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice 30-40 km e crescuta concentraia de ingrediente care intra in compoziia degajatiilor aeriene a acestor uzine . Sursele provocate din activitati casnice Acesta sursa de poluare este provenita din arderea lemnului deoarece in unele locuri lemnul constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice (nclzirea locuinelor pe anotimpul rece ) In S.U.A. si India se ard anual circa 130 de milioane de tone de lemn ,in S.U.A. aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, iar India cu aceiai cantitate asigura 25% din consum aceste tari .Aceste state au in politica lor economica reducerea consumului foarte mare de lemn pentru inclazire care duneaz populaiei si nu numai .

Poluani
Putem clasifica poluani dup natura lor :
1. Poluani de natura fizica - Depunerile radioactive - Ape folosite in uzinele atomice - Deeuri radioactive - Ape termale - Lichide calde provenite de la rcirea instalaiilor indrustiale sau centrelor termoelectrice si atomo-electrice 2. Poluani de natura chimica Mercurul provenit din : - deeuri indrustiale - inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale a termometrelor - devarsarile unor uzine productoare de fungicide organomercurice. Azotaii proveniti din : - ingrasaminte chimice - pesticide organofosforice - detergeni Plumbul provenit din: - gazele de eapament ale autovehiculelor - evacurile uzinelor indrustiale Cadminul provenit din aerosoli .
2

Zincul provenit din : - dizolvarea de ctre soluii acide a zincului - deeuri Monoxidul de carbon se formeaz in mod natural in metabolismul microorganismelor, el este un compus al gazului natural, se raspandeste in atmosfera sau in stratofera sub efectul razelor ultra violete. Este un gaz periculos deoarece toate materiile primare energetice folosite pentru combustie conin carbon sub forma de combinaii chimice . Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru oameni si animale, poate ptrunde in organism in plmni si blocheaz fixarea oxigenului, puterea sa de fixare este de 240 de ori mai mare dect a oxigenului . In natura anumite plante (morcovul) pot fixa bine monoxidul de carbon (CO) . Dioxidul de carbon este cel mai important din ciclu carbonului deoarece aduce clorul in fotosinteza sub forma de vapori de apa lsnd sa treac undele scurte ale radiaiilor solare, provoac renclzirea aerului mentind temperatura (pe Venus atmosfera este foarte bogata in carbon iar temperatura atinge cu aproximaie 4700). Ozonul este concentrat in stratosfera ,se formeaz de la molecule de oxigen prin asocierea razelor ultravioletelor . Dioxidul de sulf este produs in principal de arderea crbunelui ,provoca ploile acide care distrug vegetaia si cldirile. Azotul , elementele care compun azotul contribuie constant la poluarea atmosferei (bioxidul de azot NO2 este cel mai periculos) ,provoac formarea smogului. Un alt poluant sunt tigarile care in prezent sunt consumate de un numr foarte mare de consumatori de toate vrstele .

Top 10 Cele mai poluate orase din lume

Oameni din intreaga lume sunt afectati de flagelul modern al poluarii provenite din reziduurile industriale si emisiile de gaze. In cele mai grave cazuri, zeci de mii de persoane sunt otravite zilnic, conform rapoartelor expertilor in ecologie care monitorizeaza cele mai poluate, si in acelasi timp poluante, orase ale lumii. Peste 10 milioane de oameni care locuiesc in apropierea acestor locatii extrem de poluate sufera de diferite forme de cancer, probleme respiratorii, distrugeri ale sistemului imunitar, afectiuni neurologice, si multe alte probleme de sanatate pe termen lung.

10. La Oroya, Peru

Persoane afectate: 35 000 Poluanti: Dioxid de sulf, plumb, cupru, zinc Sursa: Minerit Desi este o localitate mica cu doar 35 000 de locuitori, La Oroya este poluata masiv de compania americana Doe Run, care isi permite sa ignore toate avertismentele ecologilor peruani, referitoare la sanatatea bastinasilor precum si la poluarea zonei pe termen lung. Astfel reprezentantii companiei Doe Run nici macar nu au avertizat locuitorii zonei de pericolul reprezentat de activitatea miniera. Drept rezultat, 99% dintre copiii care se nasc in acest orasel prezinta o contaminare masiva cu plumb a sangelui si maduvei osoase, majoritatea netrecand de pragul varstei de 6 ani. Totodata ploile acide cauzate de poluarea atmosferica cu dioxid de sulf, au decimat atat vegetatia junglei din imprejurimi, cat si culturile agricole ale localnicilor.

9. Vapi, India
Persoane afectate : 71 000 Poluanti : Reziduuri chimice, Metale grele Sursa : Industrie Cu acest oras se sfarseste asa numita Centura economica a Indiei, o zona care strabate India de la Est la Vest, si unde se regaseste o mare parte a industriei acestei tari. Situat in statul Gujarat, Vani este un oras unde sunt concentrate peste 50 de fabrici care produc ingrasaminte chimice pentru sol, produse petrochimice, medicamente si vopseluri. Pe langa poluantii produsi de aceste fabrici, se aduna resturile provenite din activitatea a peste 1 000 de ateliere mici cu productie proprie din domeniile pesticidelor si medicamentelor. Toti acesti agenti economici deverseaza resturile si reziduurile produse zilnic, direct pe sol si in lacurile din apropiere. Ca rezultat direct, medicii din zona raporteaza o incidenta crescuta a bolilor aparatului respirator si o rata ascendenta a avorturilor spontane.

8. Norilsk, Rusia
Persoane afectate: 134 000 Poluanti : Poluarea aerului cu dioxid de sulf, metale grele precum nichel, cupru, cobalt, plumb, selenium, fenoli Sursa: Minele de extractie a metalelor grele si procesarea acestora Norilsk este un oras din Rusia situat dincolo de Cercul Arctic. In ciuda acestui aspect, zapada care cade iarna la Norilsk este de culoare neagra datorita poluarii cu metale grele. De fapt, aici se afla cel mai mare centru mondial al procesarii metalelor grele, si in consecinta orasul cu cel mai toxic smog. Aici nu creste nici macar un fir de iarba pe o raza de 30 km, in timp ce contaminarea solului cu metale grele a fost descoperita inclusiv la 60 km de Norilsk. Circa 16% dintre nou nascutii din acest oras mor la nastere, in timp ce adultii sufera de afectiuni respiratorii grave si diferite forme de cancer.

7. Tianjin, China
Persoane afectate : 140 000 Poluanti : Plumb si metale grele Sursa : Mineritul si procesarea metalelor grele Conform autoritatilor chineze,Tianjin este cel mai mare producator de plumb din China, aici lucrand in extragerea plumbului peste 160 000 de mineri. Concentratia de plumb din aer si sol este la Tianjin de 8,5 ori mai mare decat in oricare alt oras din China. Totodata in acest oras nu exista garda ecologica si nici legi care sa interzica poluarea. Prin urmare oamenii sunt obligati sa respire aerul din zona, unde nivelul de plumb este de 10 ori mai mare decat maximul permis pentru organismul uman. Locuitorii sufera de pierderi de memorie, afectiuni cerebrale, si nasteri premature.

6. Kabwe, Zambia
Persoane afectate : 255 000 Poluanti : Plumb, cadmiu Sursa : Minele de extractie a plumbului si procesarea acestuia Kabwe este, concomintent, al doilea oras al Zambiei si primul oras din lume in topul poluatorilor cu plumb. Ca rezultat direct, intregul oras este contaminat cu metale grele, dintre care plumbul si cadmiul sunt cele mai des intalnite. Generatii intregi de copii din Kabve se scalda (inca din anul 1902 cand a inceput exploatarea plumbului), in raul din aproiere, unde este deversat minereul de plumb. Toti copiii din oras sunt contaminati cu plumb, fapt ce duce la afectiuni ireversibile ale creierului si nervilor. Testele de sange efectuate copiilor din Kabwe au adus rezultate incredibile: copii prezentau peste 50 de micrograme de plumb la un decilitru de sange, inregistrandu-se cazuri in care unii copii prezentau peste 100 micrograme de plumb la decilitru

5. Sumgait, Azarbaijan
Persoane afectate: 275 000 Poluanti: produse chimice organice, petrol, metale grele incluzand mercur Sursa: Punctele de exploatarea a petrolului si combinatele petrochimice din zona Pe vremuri Sumgait era centrul industriei petroliere din U.R.S.S. unde activau peste 40 de fabrici de cauciuc, de productie a clorului si pesticidelor. In prezent, cei 275 000 de locuitori sunt contaminati zilnic cu metale grele, produse petrochimice si mercur. Rata cancerului este de 50 de ori mai mare decat in restul Azerbaijanului, in timp ce copiii azeri din Sumgait sufera de o serie de defecte genetice, de la boli ale oaselor la afectiuni ale creierului.

4. Djerzinsk, Rusia
Persoane afectate: 300 000 Poluanti: Chimicale si produse toxice adiacente, incluzand aici gazele Sarin si VX, de asemeni plumb si fenoli Sursa: Fabricile de armament din perioada Razboiului Rece Djerzinsk a fost pe vremuri centrul sovietic al productiei de arme chimice. In prezent, activitatea economica din oras se axeaza pe industria produselor chimice. Pe o perioada de 70 de ani acest centru al industriei militare sovietice a produs peste 300 000 tone de reziduuri chimice periculoase, depozitate in apropierea orasului fara a se lua nici o masura de protectie a mediului inconjurator. Depozitul urias de reziduuri a dus la contaminarea panzei freatice cu circa 200 de substante chimice cu potential mortal pentru om. Speranta maxima de viata pentru locuitorii din Djerzinsk este de doar 42 de ani

3. Sukinda, India
Persoane afectate: 2 600 000 Poluanti: Crom hexavalent, metale grele Sursa: Mineritul si procesarea cromului

La Sukinda se afla cel mai mare complex minier din lume destinat extragerii cromului, tot aici este depozitat circa 97% din cromul extras in India. Apele din apropiere contin crom hexavalent, care este unul dintre cele mai puternice cancerigene cunoscute. Raul Brahmani curge printre muntii formati de cele 30 milioane de tone de reziduuri miniere. Mai mult de 2,5 milioane de oameni sufera de multiple forme de cancer datorita expunerii la apa, solul si aerul din apropierea acestor mine.

2. Linfen, China
Persoane afectate: 3 000 000 Poluanti: Particule minuscule de cenusa, monoxid de carbon, oxizi de nitrogen, dioxid de sulf, arsenic, plumb Sursa: Gaze de esapament produse de automobile, emisii industriale Linfen este un oras situat in centrul Chinei, in provincia Shaanxi. Orasul detine si tristul record de cel mai poluat oras din China. Locuitorii sunt obligati sa inspire o serie de substante toxice foarte periculoase, produse de sutele de fabrici, mine, si rafinarii de la periferia orasului. In plus, numarul de automobile creste, ceea ce duce la inregistrarea celor mai mari valori ale arseniculului descoperite in atmosfera vreunui oras din lume. In consecinta, locuitorii din Linfen sufera de forme noi de pneumonii, bronsite si cancer la plamani.

1. Cernobal, Ucraina
Persoane afectate : Peste 5 000 000 Poluanti : Praful radioactive Sursa : explozia reactorului central din anul 1986 Cernobalul a fost o locatie expusa la 100 de ori mai multe radiatii decat orasele Hiroshima si Nagasaki. Aproximativ 5,5 milioane persoane au fost grav afectate in decursul acelui an. Intre anii 1992 2002 cel putin 4 000 de copii nascuti in afara perimerului de 25 km care delimiteaza zona interzisa din jurul Cernobalului, prezinta cancer tiroid. Aproximativ 100 de tone de uraniu si plutoniu inalt radioactiv se afla inca prinse in interiorul reactorului distrus, peste care s-a turnat un strat gros de beton. In zona contaminata de langa Cernobal inca traiesc si isi desfasoara activitatile zilnice peste 5 milioane oameni.

Bucuretiul a fost declarat unul dintre cele mai poluate orae din Europa
Capitala Romniei s-a clasat pe locul 28 din 30 n Indexul European al Oraelor Verzi realizat de The Economist Intelligence Unit i dat publicitii, mari, la Copenhaga. Capitalele Bulgariei i Ucrainei, Sofia i Kiev, sunt singurele orae europene mai poluate dect Bucuretiul. Oraele din Scandinavia ocup primele locuri ale topului, fiind considerate cele mai verzi orae ale Europei. Astfel, pe primul loc s-a clasat Copenhaga, cu un punctaj de 87,31 din 100, urmat de Stockholm, cu 86,65 de puncte i Oslo, cu 83,98, potrivit novinite.com. Parisul este pe locul 10 n acest an, cu 73,21 de puncte, urmat de Londra cu 71,56 de puncte i Madrid. Capitala Italiei este aproape de mijlocul clasamentului, pe locul 14.
6

Topul a fost realizat n funcie de opt factori: emisiile de dioxid de carbon (CO2), resursele de energie, densitatea cldirilor, transporturile, resursele de ap, cantitatea deeurilor, calitatea aerului i politica mediului.

Cele mai verzi orae europene: Bucuretiul, la finalul topului.

Bucuretenii risipesc 50% din cantitatea de ap distribuit, Capitala Romniei clasndu-se pe locul 28, n top 30 cele mai verzi orae din Europa, arat un studiu efectuat de Siemens n colaborare cu Economist Intelligence Unit. Studiul, cunoscut ca Indexului Verde al Oraelor din Europa, a evaluat opt aspecte: emisiile de dioxid de carbon (CO2), energia, cldirile, transporturile, apa, deeurile, folosirea terenurilor, aerul i guvernanta verde. Din punct de vedere al CO2, un ora european emite, n medie, 8,5 tone per locuitor, anual. Cel mai performant ora, din acest punct de vedere, s-a dovedit a fi Oslo, care are doar 2,5 tone de emisii de CO2 per locuitor, anual. Statele est-europene se situeaz n partea inferioar a clasamentului, att din cauza investiiilor reduse n protecia mediului, ca urmare a valorii sczute a produsului intern brut, ct i din cauza ateniei insuficiente pentru schimbrile climatice ale deceniilor trecute. Bucuretenii risipesc 50% din cantitatea de ap distribuit n clasamentul general al celor 30 de orae europene, capitala Romniei s-a clasat pe locul 28. Bucuretiul a prezentat rezultate asemntoare cu Sofia i Kiev. Unul dintre semnalele de alarm indicate de studiu vizeaz faptul c bucuretenii folosesc mai mult ap dect au nevoie. Aceste pierderi sunt echivalente cu 50% din cantitatea de ap distribuit n Capital. n ceea ce privete clasamentul pe categorii, Bucuretiul a ocupat tot poziiile din urm: - categoria emisii CO2 - locul 24 - categoria Energie - locul 23 - categoria Cldiri - locul 21 - categoria Transporturi - locul 28 - categroria Ap - locul 28 - categoria Deeuri i Folosirea terenurilor - locul 28 - categoria Aer - locul 27 - categoria Guvernanta Verde- locul 30.

Cele mi poluate orae din Romnia sunt: Bucureti, Galai, Baia Mare, Constana, Bacu, Copa Mic,
Zlatna i Braov, potrivit Grzii Naionale de Mediu. Bucuretiul este sufocat de cantiti imense de gaze de eapament, praf i deeuri menajere, Galaiul sufer de pe urma emisiilor de cocs ale Mittal Steel, iar la Baia Mare exist concentraii foarte mari de pulberi n suspensie. Solul Bacului este afectat de poluarea cu petrol, la Copa Mic a rmas poluarea istoric cu pulberi n suspensie, iar la Zlatna nc exist concentraii ridicate de dioxid de sulf, chiar dac uzina de prelucrare a cuprului s-a nchis. Desigur, cestea nu sunt singurele localiti poluate ale Romniei. Pe lista oraelor intoxicate cu dioxid de sulf mai figureaz i Craiova, Cluj i Trgovite. n Focani, Mreti i Zalu exist concentraii mari de dioxid de azot, iar n Fgra, Codlea i Zrneti gsim reziduuri industriale. Deeurile menajere au mai poluat i Pitetiul, Oradea, Clujul i Suceava.

Panorama Cluj-Napoca

Aproximativ 20% din populatia Romaniei traieste in 10 din orasele tarii. Cel mai populat oras este, dupa cumera de asteptat, Bucurestiul care se claseaza pe primul loc, cu 1,94 milioane de locuitori. Potrivit datelor de la Institutul National de Statistica clasificarea este urmtoarea: pe locul doi se afla Timisoara cu 312.400 locuitori; - pe locul trei este Cluj cu 309.300 locuitori. Clasamentul continua astfel: - Iasi cu 306.600 locuitori; - Constanta cu 303.700 locuitori; - Craiova cu 299.600 locuitori; - Galati cu 292.900 locuitori; - Brasov cu 279.700 locuitori; - Ploiesti cu 230,600 locuitori; - Braila cu 214.000 locuitori.

Poluarea vizuala
Poluarea vizual nseamn prezena n cmpul vizual a unor implanturi create de om, aflate n dizarmonie cu peisajul i promovnd mesaje cu caracter excesiv, depresiv sau subversiv. Doar interveniile umane n peisaj pot avea caracter vizual nociv. Unii autori afirm c i buruienilecare rsar n zonele neglijate reprezint poluare vizual. Afirmaia este eronat, deoarece buruienile nu exprim dect puterea naturii de a se regenera, de a-i recupera teritoriile transformate de om n ambienturi artificiale. Dizarmonia cu peisajul (natural sau artificial) poate aprea la diferite nivele: dimensional, formal, cromatic i textural. Dizarmonia dimensional se refer la plasarea de elemente artificiale de dimensiuni mult superioare dimensiunii de baz a majoritii elementelor indigene sau pasului ritmului vizual al zonei. De exemplu, un banner uria ce acoper n ntregime un bloc cu zece etaje polueaz zona caracterizat de dimensiunile ferestrei ca element vizual de baz. Un efect nociv l are i un panou publicitar plasat la
8

marginea unei pduri i care are o lungime mult mai mare dect trei-patru distane dintre doi copaci alturai, distana dintre doi copaci fiind pasul ritmului vizual. Sursele de poluare vizual sunt: neglijenta administrativa; publicitate exagerata; vandalism. Neglijena administrativ este responsabil de apariia urmtoarelor fenomene de poluare vizual: iluminat public necorespunztor; cldiri de mari dimensiuni (siluet i umbr); ruine fr importan istoric sau turistic; panouri gigantice cu informaii i semne de circulaie; cabine telefonice, staii ale transportului public i couri de gunoi stradale aflate n dezacord cu ambientul; cablurile transportului public.

Poluarea Fonica
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase. Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84% dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive. Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv. Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna

In Romania, cele mai zgomotoase orase sunt Timisoara, Bucuresti, Iasi, Cluj, Constanta, Craiova, Galati si Brasov. Timisoara se afla, in mod surprinzator pe primul loc la poluarea fonica: peste 23.000 de oameni sunt expusi unui nivel de zgomot foarte mare. Bucurestiul se afla pe cel de-al doilea loc, cu 17.900 de oameni care sufera din cauza sunetelor emise de traficul rutier.

Poluarea aerului
Cauzele polurii : Gazele indrustiale Gazele rezultate din arderi (nclzirea locuinelor, gazele de eapament eliminate de autovehicule) Masuri de precauie : Plantare de arbori , extinderea zonelor verzi Suprainaltarea courilor din care se elimina o cantitate mare de fum si gaz Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi Folosirea unor combustibili combinai (benzina si gaz poluant) Efecte si fenomene rezultate in urma polurii 1.Smogul Cuvntul smog este format pornind de la cuvinte englezeti smoke si fog ,este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cnd umiditatea este crescuta . Smogul se formeaz in zonele urbane ,in locurile in care exista un numar mare de automobile ,cnd dioxidul de azot este descompus de razele solare ,eliberndu-se ozonul . El poate cauza probleme foarte mari : Irita ochii si cile respiratori In aezrile urbane cu densitate crescuta ,rata mortalitii poate sa creasc in mod considerabil in timpul perioadelor de expunere la smog. Smogul apare in zonele oraelor de coasta si este o adevrata cauza a polurii aerului in marile orase precum Atena ,Los Angeles ,Tokyo . 2.Ploaia acida Este formata din oxizii de sulf , oxizi de azot si vapori de apa ,rezultnd acizi sulfurici si acizi azotici ,care pot fi transportai la distante mari de locul formarii . Interaciunile duntoare provocate de ploile acide : Erodarea structurilor Distrugerea culturilor agricole Ameninarea speciilor de animale

10

3.Efectul de sera Este creterea de dioxid de carbon ce permite energiei solare sa ptrund in atmosfera . Principali poluai care provoac efectul de sera : Dioxidul de carbon Oxidul azotos Metanul Rezultatul efectului de sera este creterea temperaturii planetei care duce la schimbri ale climei si ale reliefului ,datorita topirii calotelor glaciare de la poli . n Bucureti, nivelul particulelor de praf din aer depete cu 40% limita maxim stabilit la nivel european. Bulgaria este singura ar din Uniunea European unde nivelul polurii cu pulberi n suspensie este mai mare dect cel din Romnia. Bulgaria continu s aib aerul cel mai poluat din toat Uniunea European, cu un coninut record de particule de praf, arat un raport realizat de Ministerul bulgar al Mediului i citat de AFP. n ultimii ani, nivelul particulelor n atmosfer a crescut pn la 55 de micrograme pe metru cub, n condiiile n care media n celelalte ri europene este de 30 de micrograme pe metru cub, iar limita maxim stipulat de legislaia european este de 40 micrograme pe metru cub. ituaia din Romnia nu difer cu mult de cea a vecinilor de la sud, n Romnia existnd zone unde nivelul polurii cu praf depete media raportat de bulgari. Astfel, n Bucureti, nivelul mediu anual al pulberilor n suspensie se situeaz la aproximativ 56,9 micrograme pe metru cub. Potrivit datelor Ageniei Regionale pentru Protecia Mediului Bucureti, cele mai mari depiri ale limitei admise se nregistreaz n zonele Mihai Bravu, Drumul Taberei sau Cercul Naional Militar. ncepnd cu acest an,Romnia va trebui s raporteze Comisiei Europene datele privind respectarea standardelor de calitate a aerului stabilite prin legislaia comunitar.

Poluarea solului
Solul poate fi poluat : -direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ; -indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial n atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vnt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

11

n ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, nsa, ce naltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde n suprafata. Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala n general atmosfera de agentii poluanti si i depun pe sol, dar n acelasi timp spala si solul, ajutnd la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea n adncime a solului. ntr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care l acopera, precum si de natura nsasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca att ingrasamintele ct si pesticidele sa ramna ct mai bine fixate n sol. n realitate, o parte din ele este luata de vnt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune n timp, datorita oxidarii n aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. n tabelul urmator sunt prezentate unele date n legatura cu persistenta n sol a unor insecticide comune. ntruct deplasarea pesticidelor si a ngrasamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au ncercat metode pentru marirea persistentei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenta heptaclorului n sol a fost marita: - cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral - cu 52% prin adaus de rasina de Piccopale ; - cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ; - cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic. - Cu 21% prin adaus de fractiuni grele aromatice din petrol. Degradarea solului este cauzata de : Folosirea incorecta a ingrasamintelor chimice (afectarea masei organice a solului ) Exploatarea neraionala ,prin monoculturi (epuizarea solului ) Toi factori poluani din apa ,atmosfera ajungnd pe sol (fertilitatea solului) Tierea solului prin irigaii (degradarea solului ) Aruncarea rezidiurilor indrustiale pe sol (distrugerea solului ) Masuri de precauie : Sadirea unor plante care absorb unii poluani
12

 Combaterea inundaiilor Utilizarea ingrasamintelor in cantitati adecvate

Poluarea solului de la Copsa Mica

Poluarea cu metale grele si dioxid de sulf din orasul Copsa Mica are efecte negative asupra mediului ambiental (apa, sol, alimente, vegetatii) si asupra sanatatii locuitorilor din zona, prezenta plumbului in atmosfera provocand afectiuni cronice, precum tumefierea articulatiilor, deficienta respiratorie sau paralizia muschiului laringian. Producatorul de zinc si plumb SC Sometra SA din Copsa Mica, detinut de compania greaca Mytilineos Holding, a obtinut autorizatia integrata de mediu in luna iunie 2006, avand obligatia ca pana in anul 2014 sa reduca emisiile de poluanti, precum dioxidul de sulf si pulberi cu continut de metale grele. Nivelul poluarii in zona este mult peste maximele admise, in anul 2007 inregistrandu-se in atmosfera un nivel de emisii de dioxid de sulf de 125 de ori mai mare decat norma admisa.

Poluarea apei
Prin poluarea apei, se nelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice i biologice ale apei, produs direct sau indirect de activitile umane i care face ca apele s devin improprii utilizrii normale n scopurile n care aceast utilizare era posibil nainte de a interveni alterarea. Efectele polurii resurselor de ap sunt complexe i variate, n funcie de natura i concentraia substanelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaz prin tratare, prin care se asigur condiiile necesare pentru consum. Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc. Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat) se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat) provine din surse de poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie. Poluarea normal i accidental reprezint categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normal provine din surse de poluare cunoscute, colectate i transportate prin reeaua de canalizare la staia de epurare sau direct n receptor. Poluarea accidental apare, de exemplu, ca urmare a dereglrii unor procese industriale, cnd cantiti mari (anormale) de substane nocive ajung n reeaua de canalizare sau, ca urmare a defectrii unor obiective din staia de preepurare sau epurare.
13

Se mai poate vorbi i despre poluare primar i secundar. Poluarea primar apare, de exemplu, n urma depunerii substanelor n suspensie din apele uzate, evacuate ntr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundar apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate n urma fermentrii materiilor organice depuse din substanele n suspensie antreneaz restul de suspensii i le aduce la suprafaa apei, de unde sunt apoi transportate n aval de curentul de ap. Daca am putea pune toata apa globului in 50 de pahare ,49,5 ar conine apa srata a marilor si a oceanelor iar din partea rmasa aproximativ jumtate este apa din gheuri sau o apa prea poluata pentru a fi potabila astfel pentru omenire ramane dect coninutul unei lingurie ;din datele consumului mondial al apei ,ea este repartizata 69% agriculturii,23% industriei si doar 8 % in domeniul casnic. Poluarea apei se datoreaz : Spalarii rezidiurilor depozitate pe sol Detergeni sintetici Insecticide Ingrasaminte chimice provenite de la combinatele zootehnice Ploile acide Sursele de poluare se pot mpri n dou categorii distincte: - surse organizate care produc murdrirea n urma evacurii unor substane n ape prin intermediul unor instalaii destinate acestui scop, cum ar fi canalizri, evacuri de la industrii sau cresctorii de animale etc.; - surse neorganizate care produc murdrirea prin ptrunderea necontrolat a unor substane n ape. Dup aciunea lor n timp, sursele de poluare pot fi : - surse de poluare permanente; - surse de poluare nepermanente; - surse de poluare accidentale. Dup modul de generare a polurii, sursele de poluare pot fi mprite n: - surse de poluare naturale; - surse de poluare artificiale, datorate activitii omului, care, la rndul lor, pot fi subdivizate n ape uzate i depozite de deeuri. Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din: - impurificri cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor lucrri miniere sau foraje;
14

- impurificri produse de infiltraiile de la suprafaa solului a tuturor categoriilor de ape care produc n acelai timp i impurificarea surselor de suprafa; - impurificri produse n seciunea de captare, din cauza nerespectrii zonei de protecie sanitar sau a condiiilor de execuie.

Surse de poluare naturale

Sursele naturale de poluare a apelor sunt, n cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoac adesea modificri importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influennd negativ folosirea lor. Cu toate c, n legtur cu aceste surse, termenul de poluare este oarecum impropriu, el trebuie considerat n sensul ptrunderii n apele naturale a unor cantiti de substane strine, care fac apele respective improprii folosirii. Principalele condiii n care se produce poluarea natural a apelor sunt : - trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, de sulfai) constituie principala cauz de ptrundere a unor sruri, n cantiti mari, n apele de suprafa sau n straturile acvifere. Un caz deosebit l reprezint rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafa sau subterane; - trecerea apelor de suprafa prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoac impurificri prin particulele solide antrenate, n special dac solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne i argil, care se menin mult timp n suspensie; - vegetaia acvatic, fix sau flotant, n special n apele cu vitez mic de scurgere i n lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile n timp, n funcie de perioadele de vegetaie; - vegetaia de pe maluri produce i ea o impurificare, att prin cderea frunzelor, ct i prin cderea plantelor ntregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire i descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, n special n perioade de ape mici sau sub pod de ghea. Sursele de poluare accidental naturale sunt n general rare, ele datorndu-se n special unor fenomene cu caracter geologic. Dintre impurificrile de acest tip se poate cita ptrunderea unor ape puternic mineralizate n straturile subterane sau n apele de suprafa, n urma unor erupii sau altor activiti vulcanice, a deschiderii unor carsturi, a deschiderii unor noi ci de circulaie a apei subterane prin splarea unor falii etc.

Surse de poluare artificial

A. Ape uzate Principala surs de poluare permanent o constituie apele uzate reintroduse n receptori dup utilizarea apei n diverse domenii. Dup proveniena lor, exist urmtoarele categorii de ape uzate:

15

- ape uzate oreneti, care reprezint un amestec de ape menajere i industriale, provenite din satisfacerea nevoilor gospodreti de ap ale centrelor populate, precum i a nevoilor gospodreti, igienico-sanitare i social- administrative ale diferitelor feluri de uniti industriale mici. - ape uzate industriale, rezultate din apele folosite n procesul tehnologic industrial, ele fiind de cele mai multe ori tratate separat n staii de epurare proprii industriilor respective. Numrul de poluani pentru o anumit industrie este de obicei restrns, o ap industrial uzat avnd n principiu, caracteristici asemntoare substanelor chimice sau fizice utilizate n procesul tehnologic. De exemplu, apele uzate provenite de la minele de crbuni au drept caracteristic principal coninutul n substane n suspensie, n timp ce apele uzate rezultate de la fabricile de zahr conin att substane n suspensie, ct i substane organice. - ape uzate de la ferme de animale i psri care, au n general caracteristicile apelor uzate oreneti, poluanii principali fiind substanele organice n cantitate mare i materialele n suspensie. - ape uzate meteorice, care nainte de a ajunge pe sol, spal din atmosfer poluanii existeni n aceasta. Aceste ape de precipitaii care vin n contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, n procesul scurgerii, antreneaz att ape uzate de diferte tipuri, ct i deeuri, ngrminte chimice, pesticide, astfel nct n momentul ajungerii n receptor pot conine un numr mare de poluani . - ape uzate radioactive, care conin ca poluant principal substanele radioactive rezultate de la prelucrarea, transportul i utilizarea acestora. Indiferent de proveniena lor substanele radioactive pot ajunge n ap, aer i sol pe multiple ci, prejudiciind ntreg mediul nconjurtor. - ape uzate calde, care conin de obicei un singur poluant, energia caloric, a crei provenien a fost menionat anterior. - ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemntoare cu apele uzate oreneti. - apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conin impuriti deosebit de nocive cum ar fi: reziduuri lichide i solide, pierderi de combustibil, lubrifiani etc. B. Depozite de deeuri sau reziduuri solide O surs important de impurificare a apelor o constituie depozitele de deeuri sau de diferite reziduuri solide, aezate pe sol, sub cerul liber, n halde neraional amplasate i organizate. Impurificarea provenit de la aceste depozite poate fi produs prin antrenarea direct a reziduurilor n apele curgtoare de ctre precipitaii sau de ctre apele care se scurg, prin infiltraie, n sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocat de haldele de deeuri amplasate n albiile majore ale cursurilor de ap i antrenate de viiturile acestora. Cele mai rspndite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie oreneti i de deeuri solide industriale, n special cenua de la termocentralele care ard crbuni, diverse zguri metalurgice, steril de la preparaiile miniere, rumegu i deeuri lemnoase de la fabricile de cherestea etc. De asemenea, pot fi ncadrate n aceeai

16

categorie de surse de impurificare depozitele de nmoluri provenite de la fabricile de zahr, de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice, precum i cele de la staiile de epurare a apelor uzate. Mai pot fi amintite i surse de poluare accidental, dar ele sunt n marea lor majoritate legate de probleme de risc industrial. Clasificarea apelor dup utilizri Lundu-se n considerare toate utilizrile , clasificarea apelor de suprafa se face n mai multe categorii : - categoria I - ape care servesc n mod organizat la alimentarea cu ap a populaiei , ape care sunt utilizate n industria alimentar care necesit ap potabil , sau ape care servesc ca locuri de mbiere i tranduri organizate; - categoria II - ape care servesc pentru salubrizarea localitilor, ape utilizate pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihn, recreere , reconfortarea organismului uman ; - categoria III - ape utilizate pentru nevoi industriale, altele dect cele alimentare artate mai sus, sau folosite n agricultur pentru irigaii . Pentru fiecare din aceste categorii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie s le ndeplineasc la locul de utilizare .Bineneles c aceste norme sunt cu att mai pretenioase cu ct categoria de utilizare este mai mic . La noi n ar, din circa 19750 km de ape curgtoare i fluviul Dunrea), 7150 km corespund din punct de vedere calitativ categoriei I de calitate , 6580 km categoriei II, 2700 km categoriei III, restul de 3620 km considerai ca degradai, necorespunznd nici uneia din trei categorii de calitate, dup cum se vede din figura alaturata. (ruri

sunt cele

n cele ce urmeaz sunt prezentate sursele principale de poluare pe unele din bazinele hidrografice importante: - bazinul hidrografic Olt: fabrica de celuloz i hrtie Zrneti, fabrica Colorom Codlea, Combinatul chimic Fgra, Combinatul chimic Victoria, OLTCHIM Rm.Vlcea, Uzinele sodice Govora; - bazinul hidrografic Mure: Comb. chimic Tg.Mure, Comb. de produse sodice Ocna Mure, Comb. de produse chimice Arad;
17

- bazinul hidrografic Jiu: preparaiile de crbuni din Valea Jiului; - bazinul hidrografic Siret : Platforma chimic Piatra Neam, Platforma industrial Svineti Roznov, Combinatul chimic Bacu, fabrica Letea Bacu; - rul Trotu : Platforma chimic Borzeti. n cele ce urmeaz sunt artate substanele poluante, pe unele ruri, unde concentraiile acestora depesc sau sunt sub limitele admisibile, conform STAS 4706- 88: - pe rul Mure, n seciunea Aiud, clorurile; - pe rul Olt, n seciunea Govora i Slatina, clorurile; - pe rul Strei, n seciunea Petreni, cianurile; -pe rul Bega, n seciunea Brzava, oxigenul (sub limita minim); - pe rul Ialomia, n seciunea Cosmbeti, oxigenul dizolvat (sub limita minim); reziduul fix, clorurile i amoniul; - pe rul Bistria, n seciunea Roznov, substanele organice; - pe rul Siret, n seciunea Galbeni, substanele organice; - pe rul Brlad, n seciunea aval Vaslui, oxigenul dizolvat (sub limita minim) i substanele organice; - pe rul Bahlui, n seciunea Holboca, oxigenul dizolvat (sub limita minim), substanele organice i amoniul; - pe rul Ssar, n seciunea Baia Mare, cuprul, manganul i zincul; - pe rul Criul Repede, n seciunea Tarian, zincul; - pe rul Trnava Mare, zinc, cadmiu i plumb.
n ceea ce privete lacurile (naturale i artificiale), calitatea apei este urmrit n 55 de lacuri, frecvena analizelor fiind sezonier. Calitatea apei acestor lacuri, aproape n totalitate, se ncadreaz n categoria I de calitate, conform STAS 4706-88. Gradul de trofie al acestor lacuri este caracteristic formaiilor oligotrofe i mezotrofe. n apa unor lacuri ns, se constat concentraii mari de substane organice, nutrieni i chiar substane toxice, lacuri a cror ap nu se poate ncadra nici chiar n categoria III de calitate, conform STAS 4706-88; sub aspect trofic se constat, la aceste lacuri, tendina lor de evoluie eutrof sau mezotrof. n acest sens se citeaz lacurile Rm.Vlcea, Bbeni i Strejeti din bazinul hidrografic Olt; Babina i Roule din bazinul hidrografic Dunre; Paltinul i Cldruani din bazinul hidrografic Ialomia etc.

18

Masuri de precauie : Construirea unor staii de reinere a substanelor poluante Controlul depozitarii deeurilor solide astfel incat sa nu fie luate de ape .

POLUAREA MARII NEGRE

Marea neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmitatorul poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri. Titeiul si alte substante petrochimice sunt principalii poluatori ai Marii Negre, alaturi de care apele uzate, gunoaiele casnice si poluarea aerului se adauga in mod semnificativ. In incidentele majore de poluare este intotdeauna implicat titeiul. Practica obisnuita de spalare a tancurilor petroliere deverseaza foarte mult titei in mare. Aceasta practica, raspandita in lumea intreaga, ramasa adesea neobservata este azi detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovati pot fi trimisi in judecata. Cantitatea de metale, DDT si PCB( betanol policlorinat) a crescut in ultimii ani, dar inexplicabi nivelul arsenului a scazut. DDT-ul, o substanta chimica organica clorinata si toxica, utilizata ca pesticid si care persista in mediu este inca folosit, cu toate ca a fost interzis. Metale grele cum ar fi cadmiul, nichelul, arsenul, cuprul, plumbul, zincul sau cromul, care cele multe provin din industria si transportul pe uscat, sunt chimicale periculoase care dezechilibreaza balanta sistemelor animale din mediu. O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei Marii Negre este tributilina (TBT) care este folosita pe scara larga ca vopsea rezistenta la apa pentru chila vaselor. S-a demonstrat ca TBT produce modificari sexuale melcilor de mare ( un tip de crustaceu ), intregi populatii devenind de sex feminin, deci puse in imposibilitatea de a se reproduce. S-au descoperit produse alternative care nu au efecte adverse asupra florei si faunei, cum ar fi unul avand la baza cuprul si care este de 1000 de ori mai putin toxic pentru plante si animale. Organismele daunatoare se reproduc in moluste si transmit omului numeroase boli. Cea mai raspandita este bacteria Escherichia coli , care este folosita ca un indicator al contaminarii. Pentru a nu provoca boala ar
19

trebui sa existe mai putin de 230 E. colii la 100g de tesut. Alte microorganisme care ridica probleme pentru om sunt bacteriile Salmonella si Staphyloccus care pot sa apara in crustacee, si in climatele calde Vibrio parahaemolyticus. PBC-ul are un efect cumulativ asupra vietii din Marea Neagra. Ei sunt poluanti industriali, toxici pentru animale si oameni.

Poluarea Deltei Dunarii

Delta Dunarii este un ecosistem fragil, aflat n atentia multor organizatii internationale. Ocupate, de cele mai multe ori, cu planurile pentru reconstructia deltei, autoritatile romne lasa fara rezolvare o problema mult mai serioasa. Este vorba de deseurile rezultate n urma activitatilor umane, care, datorita sistemului deficitar (sau inexistent) de colectare, se acumuleaza constant n regiunea deltaica. Purtate de ape, zeci de tone de gunoaie si reziduuri de hidrocarburi se adauga, anual, deseurilor produse de localnicii si vizitatorii deltei. Una din primele probleme ce sare n ochiul celui care viziteaza Delta Dunarii este lipsa unui sistem de colectare a P.E.T.-urilor. Recipiente pentru bauturi acidulate si alte asemenea ambalaje fabricate din polietilena (P.E.T.) plutesc pe aproape toate apele deltei. Dupa folosire, ele sunt aruncate direct n apa, ntruct, cu exceptia oraselor Tulcea si Sulina, n toata delta nu se gaseste un singur cos de gunoi. Lipsei de educatie ecologica a localnicilor care nu sunt constienti de problemele de mediu li se adauga si ignoranta turistilor ce campeaza, apoi lasa n urma lor saci de gunoaie. Dintre toate resturile abandonate de localnici si turisti pe malul apei, sau azvrlite, pur si simplu, n apa, cele mai persistente sunt P.E.T.-urile. Spre deosebire de chistoacele de tigari, care sunt descompuse natural ntr-o perioada de circa 2 ani, sau de cutiile de conserve ce ruginesc, ambalajele de polietilena nu sunt biodegradabile, ajungnd sa se acumuleze n mediul nconjurator. ntr-un raport privind starea mediului prezentat de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, n delta se afla 37,7 tone de P.E.T.-uri necolectate sau depozitate impropriu. Cantitatea reala poate, nsa, sa fie mult mai mare, dat fiind ca nu se pot cuantifica zecile sau sutele de mii de recipiente din plastic ce mpnzesc canalele deltei. Practic, este imposibil sa gasesti o portiune de un kilometru de curs fluvial sau canal, n care sa nu se poata pescui macar o duzina de asemenea recipiente, plutind n deriva sau agatate n vegetatia de pe maluri. Munti de deseuri, colectare zero n Delta Dunarii nu au existat si nu exista servicii specializate pentru colectarea deseurilor menajere. Din estimarile A.R.B.D.D., n delta sunt generate anual aproximativ 750 de tone de gunoi, care sunt lasate sa se descompuna sub cerul liber. Deseurile care nu sunt aruncate n apa se acumuleaza n depozite improvizate. Daca la nivelul Dobrogei poti numara pe degete depozitele ecologice conforme cu legislatia europeana, n perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, nu exista n acest moment depozite de deseuri care sa fie conforme normelor europene. Mai mult, datorita lipsei de spatiu, pe grindurile pe care au fost construite localitatile deltaice, gropile de gunoi sunt amplasate n zone sensibile ale localitatilor, cum ar fi n apropierea locuintelor sau a zonelor de agrement. n ncercarea de a rezolva aceasta problema, Consiliul Judetean Tulcea a aprobat o hotarre privind gestionarea deseurilor din judetul Tulcea, un punct important din proiect referindu-se la Rezervatia Biosferei
20

Delta Dunarii. Strategia prevede nfiintarea a doua statii de transfer a gunoiului si a mai multor centre rurale cu functiune de compactare a deseurilor menajere. De asemenea, hotarrea mai prevede si obligatia ca administratorii unitatilor de cazare sa raspunda de colectarea si transportul deseurilor rezultate din activitatile turistice.

UE se preocupa de calitatea apelor Dunarii Aflat, de curnd, n Tulcea, coordonatorul grupului socialistilor europeni din Parlamentul European, membru al Comisiei de Transport si Turism, Wilhelm Piecyk, a exprimat preocuparea colegilor sai pentru asigurarea respectarii normelor de mediu n transporturile marine si fluviale. El a lasat sa se nteleaga ca exista n lucru un proiect de constituire a unei agentii europene care sa vegheze respectarea conditiilor de mediu pe caile fluviale ale continentului si care sa coordoneze eforturile de prevenire si combatere ale accidentelor ecologice. Facnd referire la accidentul de acum ctiva ani, cnd o nava a esuat pe coasta Spaniei, prinznd autoritatile centrale si regionale pe picior gresit, Piecyk a invocat necesitatea constituirii unei structuri administrative care sa previna producerea unor situatii similare, n viitor. "n al doilea rnd, trebuie sa avem pusa la punct o infrastructura corespunzatoare transportului fluvial, pentru ca ncarcaturile deosebite, substante chimice sau petroliere, necesita atentie sporita pentru a proteja ariile naturale. Iar acest lucru trebuie avut n vedere si de catre statul romn", a mai afirmat europarlamentarul german.

21