Universitatea Transilvania Brasov Facultatea de Alimentatie si Turism

Autor: Grupa: 16182 An: III Prof. Univ. M. Hodarnau

-20101

Cuprins
1. 2. 3. 4. 5. 6. Cap I Introducere .. 3 Cap II Istoricul cultivarii sfeclei. 6 Cap III Recoltarea mecanizata 11 Cap IV Masini de recoltat sfecla ..... 13 Cap V Concluzii...... 18 Bibliografie ..... 19

Capitolul I Introducere
Radacinile de sfecla de zahar reprezinta o materie prima pentru industria extractiva a zaharului, motiv pentru care, ca orice materie prima, trebuie sa intruneasca o serie de caracteristici minimale: - relativa uniformitate dimensionala; - masa de radacini sa nu contina corpuri straine; - radacinile sa fie pregatite pentru industrializare (sa fie decoletate); - radacinile sa fie sanatoase, proaspete si turgescente. Daca prima conditie este realizabila prin interventiile agrofitotehnice aplicate, ultimele trei caracteristici se realizeaza in procesul recoltarii. Recoltarea sfeclei de zahar se deosebeste de recoltarea altor culturi agricole, caracterizandu-se printr-o serie de particularitati dintre care cea mai importanta se refera la momentul recoltarii. Teoretic, momentul recoltarii este acela in care masa de radacini dintr-o cultura oarecare atinge maturitatea tehnologica, adica atinge nivelul maxim de puritate a sucului celular, care sa asigure o extractie a zaharului cu maximum de randament. Acest moment este greu de stabilit de catre cultivator, fiind necesara o serie de analize intr-un laborator specializat, motiv pentru care, in toata lumea, fabrica de zahar este cea care stabileste momentul cand se recolteaza o anumita cultura. Legat de acest moment, trebuie sa mentionam ca graba in a recolta sfecla de zahar este de cele mai multe ori in dezavantajul cultivatorilor, deoarece, datorita caracteristicilor ei genetice, radacina de sfecla de zahar continua sa creasca in toamna pana cand temperatura mediului scade sub 8-10C. Cantitativ, 30 de zile avans de recoltare, la o cultura cu densitate de cca. 75000 de plante la hectar, pagubesc cultivatorul de cel putin 2-4 tone, daca cultura se afla intr-o stare normala de vegetatie. In general, fabricile de zahar adauga un spor la pretul de achizitie al materiei prime pentru cantitatile livrate in avans de o anumita data, care ar trebui stabilita anual, in functie de evolutia specifica a culturii. In tara noastra, incepand cu prima decada a lunii octombrie se poate incepe recoltatul, indiferent de zona de cultura, radacinile de sfecla intrunind suficiente caracteristici calitative care sa asigure o extractie rentabila a zaharului.
3

Organizarea recoltatului este poate cea mai importanta activitate in ansamblul lucrarilor care trebuiesc desfasurate toamna. In organizarea acestuia trebuie tinut cont de: sistemul de recoltare posibil a fi utilizat; numarul mijloacelor de recoltare disponibile si tipul acestora); mijloacele de transport disponibile; intervalul de timp in care se doreste a fi incheiata campania de recoltare.

Organizarea recoltatului se desfasoara sub imperiul regulei celor "24 de ore", care stabileste ca radacinile de sfecla de zahar nu au voie sa stea in camp, in gramezi mai mari sau mai mici, mai mult de 24 de ore, orice stationare facandu-se pe riscul producatorului, care poate pierde zilnic 1-2 tone/ha din productia realizata si recoltata, prin deshidratarea radacinilor. Din acest motiv, la declansarea campaniei de recoltare trebuie sa se evalueze cat mai corect potentialul de recoltare (manual si/sau mecanic) si sa se coreleze cu cel de transport in bazele de receptie. Radacinile de sfecla de zahar se pot recolta in trei sisteme: Mecanizat Semimecanizat Manual

Fiecare din aceste sisteme are o serie de particularitati care pot diminua calitatea materiei prime, deci a veniturilor. Astfel, recoltarea mecanizata nu se recomanda a fi efectuata in lanuri puternic imburuienate si/sau cu densitati mici (sub 60000 pl/ha). Nerespectarea acestor cerinte minimale atrage dupa sine cresterea procentului de radacini incorect decoletate si nedecoletate, a celui de radacini vatamate si a pierderilor prin nerecoltare. In cazul acestui sistem, organizarea transportului este esentiala, fiind necesar cel putin un cuplu de remorci basculante pentru a transporta la santierele de depozitare intermediara si de incarcare, organizate, de regula, la drumul de acces in tarla. Este nerentabil sa se utilizeze buncarul combinelor drept capacitati de transport a radacinilor la capatul parcelelor; acestea trebuie preluate de la combina in momentul cand buncarul s-a umplut.
4

Recoltatul semimecanizat implica o atentie deosebita in reglarea adancimii de lucru a organelor de dizlocat (reglare obligatorie, de fapt, si la combine) pentru a nu produce vatamari mecanice sau fracturari ale radacinilor. Principala restrictie a acestui sistem de recoltare este aceea de a nu se disloca o suprafata mai mare decat cea efectiv posibila a fi decoletata si transportata pana la sfarsitul zilei. Recoltatul manual nu ridica probleme deosebite, insa trebuie mentionat ca, impreuna cu cel semimecanizat, reprezinta sursa majora de pierderi prin deshidratare, deoarece, in practica, radacinile se strang in gramezi mici (pana la 200 kg) care raman descoperite pe camp, timp indelungat. Si in cazul acestor doua sisteme de recoltare este de preferat organizarea unui santier de depozitare intermediara, in care sa se transporte la sfarsitul fiecarei zile de lucru intreaga cantitate de radacini recoltata si decoletata, care poate fi protejata eficient pe parcursul celor "24 de ore", in gramezi mari, acoperite cu resturile de frunze si colete. Chiar pe suprafete mici, in care sfecla de zahar este cultivata in sistem gospodaresc, recoltatul este de preferat sa fie corelat cu posibilitatile efective, sigure, de transport spre bazele de receptie, pentru a se evita pierderile prin deshidratare. Comparativ, masa de radacini recoltata in sistem mecanizat contine relativ mai multe corpuri straine si radacini incorect decoletate decat cele recoltate in celelalte doua sisteme. Pentru a diminua intr-o oarecare masura procentul de corpuri straine (in special cel de pamant aderent) este bine ca in toate cele trei sisteme de recoltare propuse irigarea culturii sa fie oprita cu 25-30 de zile inaintea declansarii recoltatului, iar in caz de ploi recoltarea sa nu se execute decat atunci cand terenurile sunt zvantate si solul neaderent. Calitatea materiei prime este esentiala in stabilirea valorii acesteia, deci a veniturilor. In acest context trebuie sa amintim ca radacinile mai mici de 150 g, radacinile bolnave, rupte, atacate, deshidrate si inghetate se considera corpuri straine, alaturi de celelalte corpuri straine "traditionale": paie, pamant, pietre, frunze. Se considera, de asemenea, corpuri straine si fragmentele rezultate din decoletarea corecta, in laborator, a radacinilor nedecoletate sau a celor incorect/incomplet decoletate. Toate acestea NU ar trebui sa apara in masa de radacini prezentata la receptie, mai ales in cazul in care recoltarea s-a facut in sistem manual sau semimecanizat.

Capitolul II - Istoricul culturii sfeclei de zahr i a industriei zahrului n ara noastr

Cultura sfeclei de zahr a fost introdus n Europa la nceputul secolului al XIX- lea dup decretarea Blocadei continentale de ctre Napoleon ( care interzicea importul de zahr de trestie pe continentul european) i prima fabric din Europa i din lume care producea zahr din sfecl a fost construit n Silezia n 1802. La noi n ar sfecla de zahr pentru industrializare a fost introdus n cultur pentru prima dat n 1831 n judeele Slaj i Cluj ,pentru a aproviziona cu sfecl prima fabric de zahr de mic capacitate construit n 1831 la Grbu jud. Slaj. n 1835 e semnalat cultura sfeclei i n ara Brsei deoarece se construise o mic fabric de zahr i la Braov. Primele ncercri experimentale cu sfecl de zahr au fost fcute n 1863 de ctre P.S: Aurelian la coala Superioar de Agricultur de la Herstru i apoi de ctre F.Montaneri care a publicat n 1871 o brour despre cultura sfeclei de zahr: Memoire sur la fabrication du sucre indigene en Roumanie. n anul 1873 a aprut Legea pentru ncurajarea introducerii industriei zahrului n ar prin care s-au acordat scutiri de impozite i s-au protejat primele fabrici de zah n 1875 s-a pus n funciune prima fabric modern de zahr din ar la Secuieni-jud. Bacu, n 1876 s-a pus n funciune fabrica de la Chitila i n 1889 fabrica de la Bod (in prezent fiind singura fabric de zahr din ar care funcioneaz nentrerupt de 120 de ani). n 1876 sfecla de zahr era cultivat la noi n ar pe suprafaa de 14.000 ha, n 1938 suprafaa cultivat a crescut la 32.600 ha , iar n 1950 a ajuns la 71.600 ha i sfecla produs pe aceast suprafa era prelucrat n cele 8 fabrici rmase dup rzboi. Dup 1960 a nceput construcia de noi fabrici de zahr ( unele cu capacitate de 4000 t/ 24 de ore) , astfel c n 1989 n ar funcionau 33 de fabrici cu o capacitate total de prelucrare de 83 .000 tone sfecl n 24 de ore. n perioada 1960-1989 au crescut mult i suprafeele cultivate cu sfecl , acestea ajungnd n 1989 la 240.300 ha , din care peste 100.000 ha erau cultivate n zone cu sisteme de irigare. n 1989 n ar s-a produs o cantitate total de 6,7 milioane tone de sfecl din care s-au extras 507.000 tone de zahr asigurndu-se integral consumul intern de zahr al rii. n ultimii ani suprafeele cultivate cu sfecl de zahr la noi n ar au sczut dramatic , iar producia de zahr obinut din sfecl a ajuns s reprezinte numai 20- 21 % din producia realizat n ar n anul 1989.
6

n ara noastr n perioada 1984-1989 suprafaa cultivat cu sfecl a sczut progresiv de la 279.000 ha (n 1984) ia 240.300 ha n 1989, aceast scdere nefiind semnificativ. Scderi semnificative de suprafee s-au produs dup 1990, ajungndu-se n 1995 la l33.200 ha , n anul 2000 la 48.400 ha, n 2004 la numai 13.000 ha,n 2005 suprafaa a crescut la 22.000 ha nsmnate cu sfecl. n 2006 suprafaa cultivat cu sfecl a crescut la 29 .000 ha de pe care s-au recoltat 900.000 tone sfecl prin procesarea lor obinndu-se o cantitate de 119.000 tone zahr n anul 2007 s-au nsmnat cu sfecl 27.000 ha i s-au recoltat 22.300 ha de pe care s-au obinut 769.000 tone sfecl prin prelucrarea creia au rezultat 94.440 tone zahr alb. n anul 2008 s-au recoltat 17.800 ha cultivate cu sfecl i cele 4 fabrici procesatoare de sfecl au produs o cantitate total de 108.670 tone zahr. n anul 2009 s-a nsmnat suprafaa de 21.000 ha cu sfecl i la recoltare i dup procesare se estimeaz realizarea cotei de zahr a rii (104.660 tone). La aderarea la UE Romnia a obinut o cot anual de 109.164 tone zahr din sfecl i o cot de 329.636 tone zahr brut din import care s fie rafinat la noi n ar i 9.981 tone izoglucoz. n cadrul politicii de restructurare a sectorului zahr n cadrul UE, Comisia European a solicitat n perioada 2006-2008 tuturor rilor membre UE care cultiv sfecl de zahr s-i reduc voluntar cotele de zahr i s nchid unele fabrici pentru a reduce producia de zahr cu 6 milioane de tone i a reduce preul sfeclei cu 45%. Dup 3 ani de reform s-a redus cota de zahr din sfecl n rile membre UE cu 5,8 milioane tone prin nchiderea a 80 de fabrici de zahr, pierderea a 25.000 locuri de munc n mediul rural, 138.000 de ferme au renunat s mai cultive sfecl i suprafaa cultivat cu sfecl n UE s-a redus cu 700.000 ha. Cultura sfeclei de zahr a disprut complet n 5 ri europene (Irlanda , Slovenia,Letonia,Portugalia i Bulgaria) i prin reducerea drastic a suprafeelor cultivate i a cotelor de zahr n Ungaria,Italia, Spania,Grecia i Slovacia. La noi n ar aceast reform s-a concretizat prin faptul c anul 2008 Fabrica de zahr Oradea a renunat benevol la 13,5 % din cota s-a de zahr (cca 4.500 t), astfel c cota de zahr din sfecl a Romniei s-a redus la 104.660 tone ,(Romnia a nregistrat cea mai mic reducere de cot (4 %) toate celelalte ri au redus cota cu minim 14-15% i maxim 75% ). Cele 94.400 tone zahr din sfecl produse n anul 2007 reprezint cca 19% din consumul anual de zahr al Romniei (cca 500.000 tone). Cota de 329.636 tone zahr obinut din zahr brut din import a asigurat cca 66% din consumul de zahr al rii, restul de cca 15 % din consumul de pe pia a fost asigurat de importurile de zahr alb din alte ri ( majoritatea din UE). Precizm c pn n 1989 consumul anual intern de cca 550.000 tone zahr era asigurat exclusiv din zahrul din sfecl produs la noi n ar. n rile UE este stabilit un pre unic garantat al sfeclei de zahr de calitate standard (cu un coninut
7

n zahr de 16%). n anul 2008 acest pre a fost de 27,8 Euro/ tona de sfecl neto de plat, iar n 2009 scade la 26,28 Euro/tona de sfecl. Acest pre este obligatoriu i pentru ara noastr. Datorit creterii substaniale a preurilor la motorin, ngrminte, erbicide, semine etc. un fermier care obine o producie sub 40 tone sfecl/ha nu-i va putea acoperii cheltuielile de producie prin vnzarea sfeclei i va lucra n pierdere de aceea apelm i pe aceast cale la Ministerul Agriculturii s fac tot posibilul s majoreze n 2009 cuantumul sprijinului acordat cultivatorilor de sfecl pentru a salva aceast cultur i industria zahrului din sfecl . n anul 1998 n total n ar erau 238.195 cultivatori de sfecl de zahr, din care 98% cultivau sfecl pe suprafee foarte reduse (media 0,28 ha) dar aveam i cultivatori (societi comerciale) cu suprafee cuprinse ntre 170 -200 ha , n 2004 mai aveam 14.200 de cultivatori. n anul 2007 suprafeele cultivate cu sfecl de un fermier au variat ntre minim 0,4 ha i maxim 300 ha. n anul 2007 cele 22.300 ha au fost cultivate de un numr de 5.341 fermieri, suprafaa medie cultivat /fermier fiind de 4,18 ha. Toamna anului 2007 a fost ploioas i dificil creeind mari probleme la recoltarea i transportul sfeclei , mrind % impuriti i scznd % de zahr al sfeclei, reducndu-se astfel ctigurile fermierilor. Aceste cauze au determinat pe muli fermieri mici s renune la cultura sfeclei. Astfel n primvara anului 2008 n zona fabricii de zahr Ludu au renunat la cultura sfeclei 2.297 cultivatori , n zona fabricii de zahr Bod au renunat 1.056 cultivatori , iar n zona fabricii Roman 23 de cultivatori. n total numrul de cultivatori a sczut de la 5.341 n 2007 la 1555 n 2008 , crescnd suprafaa medie cultivat cu sfecl /ferm la 11,44 ha. Din aceste reduceri drastice a numrului de cultivatori rezult dou concluzii importante : 1. Aceast cultur este grea i pentru muli cultivatori a reprezentat o presiune foarte mare acetia alegnd s renune la ea. 2. Cei care au rmas sunt cultivatorii cei mai serioi ei reuind n situaia scderii numrului de cultivatori la mai puin de jumtate s-i creasc suprafeele i ndeosebi produciile/ha astfel nct fabricile s-;i poat realiza cotele de zahr ce le-au fost acordate. Majoritatea cultivatorilor mici (care cultiv sub 5 ha) nu posed setul de utilaje care s asigure mecanizarea total a culturii sfeclei i sunt obligai s apeleze la teri care s le execute lucrrile de pregtire a patului germinativ, nsmnare, erbicidare i recoltare .Lipsa acestor maini duce la efectuarea acestor lucrri nafara epocii optime cu efecte negative serioase asupra produciei de sfecl/ha. n ultimii 2-3 ani un numr mai mare de fermieri mijlocii i mari s-au dotat cu utilaje pentru cultura sfeclei , astfel c n viitorii ani se va produce o concentrare a suprafeelor cultivate n
8

aceste ferme i se va reduce numrul cultivatorii mici. Din cele 33 fabrici de zahr cu o capacitate total de prelucrare de 83.000 tone sfecl n 24 de ore existente n 1989, n 2009 i au mai rmas viabile 9 fabrici, dar dintre acestea n prezent mai proceseaz sfecl de zahr numai 4 ( Oradea ,Ludu, Bod, Roman). Principalele cauze care au dus la diminuarea suprafeelor cultivate cu sfecl sunt urmtoarele:

Reducerea suprafeelor irigate din sudul rii care au determinat eliminarea suprafeei cultivate din Cmpia Romn Frmiarea suprafeelor prin aplicarea legii 18/91, muli mici proprietari au renunat s cultive sfecl deoarece nu aveau sistema de maini necesar; Neasigurarea plii la timp a sfeclei de zahr predate de ctre unele fabrici de zahr (n perioada 1993- 1998 nchiderea unor fabrici de zahr care au acumulat mari datorii; Lipsa sistemei de maini specifice pentru cultura sfeclei de zahr i n special a combinelor de recoltare; Slaba susinere financiar acordat acestei culturi care este o cultur intensiv cu costuri mari de producie; Nerespectarea tehnologiei de cultur care a determinat obinerea unor producii mici l ineficiente cu costuri ridicate, cultura devenind nerentabil pentru cultivatorii respectivi;

Pentru redresarea culturii sfeclei de zahr la cererile insistente ale FCSZR, prin Hotrre de Guvern n 2002 , sfecla de zahr i zahrul au fost declarate produse de importan naional guvernul Romniei a luat n ultimii ani o serie de msuri de susinere a cultivatorilor de sfecl , astfel n anul 2002 s-a acordat o subvenie de 250.000 lei/tona de sfecl neto de plat predat la fabric i n toamna anului 2002 s-a acordat o subvenie de 2.000.000 lei/ ha de teren pregtit pentru nsmnat cu sfecl n 2003. n anul 2003 s-a acordat o subvenie de 275.000 lei /tona de sfecl predat. n anul 2004 subvenia a crescut la 500.000 lei /tona de sfecl predat. In anul 2005 se acord o subvenie de 500.000 lei / tona de sfecl neto de plat predat n fabric i o subvenie de 2.000.000 lei / ha cultivat cu sfecl (conform legii 596/2003) n anul 2006 subvenia a fost de 15 milioane lei /ha cultivat dac producia de sfecl a fost sub 35 t/ha i 20 milioane lei /ha dac producia de sfecl a depit 35 t/ha. Din anul 2007 odat cu integrarea Romniei n Uniunea European, subveniile la cultura sfeclei de
9

zahr au fost completate, alturi de Schema de pli naionale directe complementare n sectorul vegetal i Schema de ajutor pentru producie marf cu bani europeni respectiv Schema de plat unic pe suprafa i Plata separat pentru zahr. n anul 2007s-a acordat o subvenie de 30 lei/ tona de sfecl ,la care s-adugat o subvenie de 1.068 lei /ha cultivat cu sfecl de zahr. n anul 2008 s-a acordat o subvenie de 30 lei /tona de sfecl la care s-a adugat o subvenie de 1.400 lei/ ha cultivat cu sfecl. n anul 2009 se acord o subvenie de 30 lei/ton la care se adaug o subvenie de 423,77 Euro/ha (1.779,83 lei/ha cultivat cu sfecl). Aa cum rezult din cifrele prezentate subvenia la sfecl a crescut an de an n ultimii 8 ani , fcnd din sfecl una din cele mai rentabile culturi de cmp la noi n ar. Conform HG Nr.1211/2009 sfecla de zahr este cea mai bine subvenionat cultur din ara noastr. Acest lucru s-a realizat numai datorit faptului c cultivatorii de sfecl de zahr au fost organizai n Asociaii i Federaia de profil astfel putndu-se face lobii la niveluri decizionale.

Capitolul III Recoltarea mecanizata

10

n luna septembrie i prima jumtate a lunii octombrie, n anii normali sfecla de zahr continu intensiv s creasc i s acumuleze zahr, de aceea este necesar de a folosi la maxim aceste adausuri din contul declanrii recoltrii n mas pentru luna octombrie. Totodat recoltarea trebuie s fie terminat numai trziu de 1 noiembrie. Activitatea de recoltare, transportare i prelucrare trebuie s fie minuios organizat, pe baza de grafice de recoltare i livrare La elaborarea graficilor de recoltare pe care le fac fabricile de zahr n comun cu unitile cultivatoare, trebuie s se in cont de urmtoarele cerine: necesarul zilnic de sfecl pentru prelucrat; suprafaa cultivat i producia evaluat; stadiul de maturizare a sfeclei avnd n vedere : culturile avansate n vegetaie, culturile ntrziate n vegetaie; gradul de mburuienare a plantaiei i de atac de boli i duntori; fora de munc mecanic i manual a unitii; metoda de recoltare a sfeclei de zahr.

n luna septembrie recoltarea se va nfptui numai n cantiti necesare pentru lucrul ritmic al fabricilor de zahr. n primul rnd se va recolta sfecla pe loturile atacate de boli i vtmtori sau puternic mburuienite, ct i cea avansat n vegetaie. n ultima perioad se va cultiva sfecla care dispune de aparat foliar puternic, ct i cea ntrziat n vegetaie. Recoltarea mecanizat a sfeclei de zahr cu ajutorul complexului de maini BM-6 i KS-6 sau al altui complex de maini pretinde ca tehnologia aplicat s fie ireproabil, cu ndeplinirea urmtoarelor condiii: terenul s fie perfect nivelat; semnatul s se execute n rnduri drepte; densitatea plantelor s fie uniform; plantele s aib coletul uniform dispus deasupra solului; terenul s fie curat de buruieni i cu umiditate normal; reglarea utilajelor de recoltat n funcie de dimensiunile rdcinilor parametrii fizico-

mecanici ai solului.

Recoltarea complet mecanizata se executa divizat sau direct.

11

Pentru recoltarea mecanizata divizata se folosesc masini care lucreaza pe trei si sase randuri. Setul de masini, care lucreaza pe trei randuri este format dintr-o masina de decoletat E 725 si una pentru scosul radacinilor E 766. De randament sunt masinile care lucreaza pe sase randuri, masina de decoletat BM 6 si masina de recoltat KS 6. Recoltarea directa se efectueaza cu combina de constructie romaneasca CRC 2, care lucreaza pe doua randuri. Combina executa la o singura trecere decoletarea, scoaterea radacinilor din sol, curatirea de pamant si strangerea coletelor si radacinilor in buncare separate. Productiile directe care se obtin de la soiurile poliploide sunt de 60 100 tone la hectar in culturile in regim de neirigare. In culturile irigate se obtine productii de 140 160 tone la hectar. Productie de frunze este de 10 20 tone la hectar

CAPITOLUL IV Exemple de masini de recoltat sfecla

12

1. Masina de decolectat sfecla:

Fiecare aparat de decolectare este compus din palpatorul 1 si cutitul 2. Coletele taiate sunt aruncate pe transportorul universal 4, care le descarca intr-o remorca. In partea din spate a masinii se afla rotorul cu palete elastice 5, cu rolul de a curati radacinile decolectate. Masina mai este prevazuta cu uniformizatoarele 6 si 7. 2. Masina autopropulsata de recoltat sfecla:

13

Aceasta masina efectueaza dislocarea si scoaterea radacinilor decolectate in prealabil si curatirea lor. Partile componente ale unei astfel de masini sunt: disculire de dislocare 1, rotorul cu palete 2, perechile de valturi melcate 3, valtul de legatura 5, valtul de curatire 6, axul cu rozete hexagonale 7, elevatorul longitudinal 8, buncarul 9, transportorul 10, transportorul de descarcare 11, transportorul zdrobitor de bulgari 12. 3. Combina de recoltat sfecla

Dupa decolectarea facuta in aparatul de decolectare compus din tamburul papator 1 si cutitul 2, frunzele de sfecla sunt trimise la transportorul cu racleti 3, apoi sunt preluate de transportorul de frunze 5. Rotoarele cu palete elastice 6 realizeaza curatirea capetelor radacinilor. Dislocarea si scoaterea radacinilor din sol se face cu ajutorul a doua discuri 7, dupa care, prin intermediul rotorului cu paleta 8, radacinile ajung pe transportorul de curatire 9. In continuare , axul cu discuri patrate 10 trimite radacinile pe transportorul cu racleti 11, iar de aici ajung pe transportorul 12 care le duce in buncarul 13. Transportorul universal 14 realizeaza descarcarea buncarului impreuna cu transportorul 15.

14

4. Masina de dislocat radacini de sfecla KS-6

Partile componente principale sunt urmatoarele: 1. sasiul 2. sistemul de rulare 3. sistemul de rulare 4. motorul de actionare 5. cabina postului de conducere 6. sistemul automat de copiere 7. aparatul de dislocari 8. sistemul de curatire 9. transportorul longitudinal 10. transportorul cu lant 11. spatiul de acumulare a radacinilor 12. sistemul de curatire II 13. transportorul elevator de descarcare Inafara de aceste parti componente, masina mai e echipata cu: instalatie electrica, instalatie hidraulica si sistem automat de control si avertizare.

15

5. Combina de recoltat sfecla CRS-2

Parti componente: 1. sistemul de rulare stanga 2. sistemul de rulare dreapta 3. cadrul cu buncarul 4. cadrul oscilant 5. protapul 6. platforma 7. scara buncarului de radacini 8. transonul de suprainalare a buncarului 9. piciorul de sprijin 10. ansamblul palpator 11. buncarul pt colete 12. mecanismul de palpare a gramezilor 14.transportorul longitudinal de colete 15.curatitorul de scanduri 16.dispozitivul de dislocare 17.transportorul-separator 18.elevatorul de alimentare a buncarului de radacini 19. banca de golire a buncarului 20. elegatorul de golire a buncarului de radacini 21. scaunul

16

Capitolul V - Concluzii
Recoltarea, indiferent de sistemul adoptat, ar trebui sa fie efectuata intr-un interval de timp determinat, bine corelata cu actiunea de transport a recoltei, care nu trebuie sa stationeze in camp, dupa recoltare, mai mult de 24 de ore, si aceasta numai in gramezi mari, in depozite intermediare organizate la drumurile de acces. O actiune de recoltare neorganizata, haotica, necorelata cu transportul, poate duce la o pierdere medie de cca. 30% din cantitatea efectiv scoasa din pamant (prin deshidratare, putrezire, atac de rozatoare etc.).

17

Bibliografie
1. www.coloradoguy.com 2. www.cartiagricole.ro 3. www.scritube.com 4. www.schrutebeetfarmblog.com
5.

Masini agricole de recoltat, Universitatea din Brasov, C Dumitrescu, N Tane, 1985

18