122 ColegiulBratianu PTH Final

ASIX DESIGN SRL
Bucuresti, sector 2, str. Traian, nr 187-189 tel: 031-1041198 fax: 031-1046586 mail [email protected]
REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

Judet Arges, municipiul Pitesti, str.Armand Calinescu nr. 14 Beneficiar: Colegiul National I.C.Bratianu Nr. Contract: 122/2012 Faza de proiectare: PTh+DE
REABILITARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU PITESTI JUDET ARGES

Faza de proiectare PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE PTh+DE
BENEFICIAR/ CLIENT NUMAR PROIECT TERMEN DE PREDARE

DIRECTOR GENERAL RESPONSABIL DE LUCRARE/ SEF PROIECT
Colegiul National I.C.Bratianu 122/2012 aprilie 2012

arh. Michaela Gafar arh. Gheorghe Pop
ASIX DESIGN SRL


LISTA DE SEMNATURI
Semnatura Documentatie faza : PROIECT TEHNIC ARHITECTURA arh. Gheorghe Pop arh. Alexandra Andrei STRUCTURA INSTALATII ELECTRICE INSTALATII SANITARE INSTALATII VENTILATIE/INCALZIRE ing. Stanescu Adrian ing. Mihai Husi ing. Cotinghiu Marian Ioan ing. Nataliuc Adriana
ASIX DESIGN SRL


BORDEROU GENERAL Poz. Denumire Documentatie faza : PROIECT TEHNIC Foaie de capat Lista de semnaturi Borderou general Referate verificatori Memoriu general de prezentare Memoriu tehnic arhitectura Memoriu tehnic structura Memoriu tehnic instalatii electrice Memoriu tehnic instalatii sanitare Memoriu tehnic instalatii incalzire Cod Modif. Nr.pag
Format
A4 A4 A4 A4 A4 A4 A4
1 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.
A122-PTh-01
PIESE DESENATE - RELEVEU Plan de incadrare in zona Plan de situatie Plan demisol corp B Plan parter corp A+B Plan etaj 1 corp A+B Plan etaj 2 corp B Plan invelitoare Sectiune A-A Sectiune B-B Sectiune C-C Sectiune D-D Fatade est Fatade vest Fatade nord Fatade sud Detaliu Travee Detaliu Travee PIESE DESENATE PROPUNERE REZISTENTA Plan Etaj 1, Corp A Plan Parter, Corp A
A6-122-PTh -A1-00 A6-122- PTh -A1-01 A6-122- PTh -A2-01 A6-122- PTh -A2-02 A6-122- PTh -A2-03 A6-122- PTh -A2-04 A6-122- PTh -A2-05 A6-122- PTh -A3-06 A6-122- PTh -A3-07 A6-122- PTh -A3-08 A6-122- PTh -A3-09 A6-122- PTh -A4-10 A6-122- PTh -A4-11 A6-122- PTh -A4-12 A6-122- PTh -A4-13 A6-122- PTh -A5 -01 A6-122- PTh -A5 -01 A6-122-PTh-R1 A6-122-PTh-R2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
A4 A3 450/1000 800/1000 800/1000 800/1000 800/1000 300/850 300/850 300/850 300/850 300/1000 300/1000 300/1000 300/1000 841/1080 841/1080 A1 A1
ASIX DESIGN SRL


CAPITOLUL A: 1. M E M O R I U
PIESE SCRISE G E N E R A L D E P R E Z E N T A R E
1. DATE GENERALE Regimul juridic al imobilului Teren domeniul public situat in intravilanul municipiului Pitesti Regimul juridic de monument istoric al imobilului, la care ne referim, decurge din nscrierea acestuia la poziia AG-II-m-B-13398 din lista anex la Ordinul 2314/2004 al Ministrului Culturii i Cultelor privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 646 bis din 16 iulie 2004. 1.1.Denumirea obiectivului de investitii REABILITARE SI CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU Cod incadrare in Lista Monumentelor Istorice COD DLMI 92 AG-II-m-B-13398 03B0015
1.2.Amplasamentul Adresa postala : judetul Arges, municipiul Pitesti, strada Armand Calinescu, nr. 14 Categoria de folosinta a terenului Terenul este in intravilanul localitatii fiind in proprietatea domeniului public. Vecinatati Catre nord : Catre est: Catre sud: Catre vest: 1.3.Titularul investitiei Colegiul National IC Bratianu 1.4.Beneficiarul investitiei Colegiul National IC Bratianu 1.5.Elaboratorul documentatiei ASIX DESIGN SRL, strada Traian 187-189 sector 2 Bucuresti 1.6. Caracteristicile geologice Depozite aluvionare (cu grosimi de 5-7 m) ale terasei inferioare , reprezentate prin bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri apartinand Pleistocenului superior. Peste acumularile aluvionare ale terasei inferioare se dispun depozite nisipoase si argiloase de tip loessoid, cu concretiuni calcaroase, apartinand Holocenului. Rezultatele sondajelor geotehnice : 4 proprietati private strada Armand Calinescu strada Rahovei si SC Magic srl terenuri sport
ASIX DESIGN SRL


- la suprafata = umplutura cu o grosime de 1,00 m ; - teren natural = complex argilos-prafos cu o stare de la plastic consistenta la plastic vartoasa, pe o adancime de 5,00 m - strat portant = formatiune prafoasa argiloasa, slab nisipoasa, cafenie, plastic vartoasa plastic consistenta Apa subterana nu a fost interceptata , pe o adancime a sondajului de 6,00 m. 1.7. Caracteristicile seismice Colegiul se afla amplasat in zona seismica de calcul D , conform hartii 5.1din P100-92, caracterizata de valorile ks=0.16 si Tc=1.0 sec., unde coeficientul k s tine seama de zona seismica de calcul, si echivaleaza cu fractiunea pe care o reprezinta acceleratia seismica din acceleratia gravitationala , pe amplasament, iar T c este marimea perioadei din diagrama variatiei coeficientului de amplificare dinamica ( asociat spectrului de acceleratii pe amplasament) de la care perioad in sus , se produce o micsorare a amplificarii dinamice a vibratiei structurii; intensitatea seismica pe amplasament este de VII grade MSK. 1.8. Clima i fenomenele naturale specifice zonei; media anuala a temperaturii aerului 10-11 0C numarul anual de zile acoperite 100-120/an numarul de zile cu ninsoare este de 20-25/an media cantitatilor anuale de precipitatii atmosferice este de 500 600 mm Vantul bate predominant din directie nord est cu o fregventa de 25% si o viteza de 2,0 m/s, iar din nord vest cu o fregventa de 15% si o viteza de 1,7 m/s Conform STAS 10101/20 - 1990 Incarcari date de vnt scoala este amplasata n zona B caracterizata prin V2m = 26 m si P10 = 0,42 KN/mp. Conform STAS 10101/21 - 1992 Incarcari date de zapada, scoala se afla amplasata n zona C caracterizata gz = 1,5 KN/mp. Conform STAS 6054/77 adncimea minima de nghet este de 0,90- 1,00 m. 1.9. Ansamblul construit al Scolii a fost realizat in mai multe etape. Prima etapa 1897 - in care este edificat corpul principal al scolii ( in forma de U) si in care rezolvarea spatiala era cu curte interioara semideschisa pe latura de vest. Proiectantul constructiei a fost arh. C. Baicoianu. Tot in acesta etapa au mai fost edificate corpurile de cladire : locuinta director (astazi spatiu administrativ si muzeul scolii), precum si corpul de cladire al salii de sport. A doua etapa a carei realizare incepe in 1924/25, fiind finalizata in 1936, este constituita din edificarea corpului de cladire care inchide curtea interioara pe latura de vest. Putem vorbi si de o a treia etapa, legata de reconstructia corpului de vest, dupa bombardamentul din 1944. Reconstruit dupa bombardamentul din 1944, pe acelasi contur, inchizand curtea de onoare proiectata de arh. C.Baicoianu, cu o rezolvare structurala, functionala si plastica total diferita de corpul A, cu un etaj in plus, corpul B reprezinta a treia etapa de interventie asupra liceului , plastica fatadei articulate spre exterior preia compozitia si raportul plin gol de pe fatadele apartinand primei etape, dar cu finisaje total diferite- suprafata tencuita in locul placajului din caramida si profile din similipiatra trase cu sablonul in locul pietrei. 5
ASIX DESIGN SRL


Fatada orientata catre curtea interioara rezolvata simplificat din punct de vedere al elementelor de arhitectura nu reia compozitia si raportul plin/gol. Corpul B din punct de vedere al evaluarii istorico-arhitectural-urbanistice nu egaleaza valoric corpul A la nici una dintre categorii, putand fi considerat ca etapa in evolutia cladirii, cu valoare complementara. 1.10. Descrierea funcional Colegiul National I.C.Bratianu cuprinde in incinta imobilului mai multe corpuri de cladire, dupa cum urmeaza : a. Ansamblul central1, constituit din trei laturi, cu doua case de scari, holuri, si cu doua accese/pasaje (portic) in incinta interioara, la nivelul solului; b. Corpul de vest, care a adapostit internatul, in prezent amenajat pentru desfasurarea orelor de curs; c. Sala de sport si centrala termica (N) d. Corp administrativ (NE) e. Cabina de poarta (SE) f. Internatul (S SV) DISTRIBUTIA SPATIILOR FUNCTIONALE PRINCIPALE numar sali de clasa 25 din care : corp A 30 elevi/clasa 5 clase 24 elevi/clasa corp B 30 elevi 15 clase 24 elevi 5 clasa numar laboratoare 4 din care : corp A 2 corp B 2 numar cabinete 11 din care : corp A 5 corp B 6 cancelarie secretariat directiune biblioteca sala de lectura spatii depozitare club CONDITII DE UTILIZARE numar total elevi numar schimburi numar maxim elevi pe schimb numar cadre didactice numar personal auxiliar 1 1 3 1 3 1 1114 2 690 102 21
Scoala veche (corp cladire A) Scoala noua (corp cladire B)
ASIX DESIGN SRL


2. 2.1.
PROIECTE DE SPECIALITATE PROIECT DE ARHITECTURA
2.1.1. MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA 2.1..1.1. Denumirea obiectului de investitie 2.1.1.2. Beneficiar investitie/investitor 2.1.1.3. Proiectant general Numar de identificare al proiectului la elaborator 2.1.1.4. Amplasament 2.1.1.4.1. Adresa postala 2.1.1.4.2. Caracteristicile amplasamentului 2.1.1.4.2.1. Suprafata teren 2.1.1.4.2.2. Incadrare in localitate 2.1.1.4.2.3. Categoria de folosinta a terenului 2.1.1.4.2.4. Vecinatati 2.1.1.4.2.5. Particularitati geotehnice 2.1.1.4.2.6. Incadrare in zona seismica 2.1.1.4.2.7. Incadrare in zona climatica 2.1.1.5.Caracteristicile constructiei propuse Functiuni Date tehnice 2.1.1.6. Incadrarea constructiei Categoria de importanta a constructiei Clasa de importanta a constructiei Grad de rezistenta la foc Verificari necesare conform reglementari MLPTL 2.1.1.7.Descrierea generala a lucrarilor Lucrari proiectate Solutii tehnice si finisiaje propuse Pardoseli Pereti/ tavane Izolatii Lucrari proiectate privind structura de rezistenta Solutia constructiva a cladirii Lucrari de instalatii interioare Lucrari exterioare 2.1.1.8. Satisfacerea cerintelor de calitate (conform Legii 10/1995) 2.1.1.9. Masuri de protectie civila 2.1.1.10. Masuri de urmarire a comportarii constructiei pe toata durata de existenta a acesteia 2.1.1.11. Masuri de protectia muncii si PSI pe durata executiei lucrarilor de construire si in exploatare 7
ASIX DESIGN SRL


2.1.1.12. Cadrul legislativ general respectat in proiect 2.1.1.13. SCENARIU DE SIGURANTA LA FOC 2.1..1.14.PROGRAMUL DE URMARIRE A CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE 2.1..1.15. CAIETE DE SARCINI 2.1.1.16. . LISTELE DE CANTITATI DE LUCRARI / ANTEMASURATORI
ASIX DESIGN SRL


2.1.1.
M E M O R I U
T E H N I C
A R H I T E C T U R A
2.1.1.1.Denumirea obiectivului de investitii REABILITARE SI CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU Cod incadrare in Lista Monumentelor Istorice COD DLMI 92 2.1.1.2. Titularul investitiei Colegiul National IC Bratianu Beneficiarul investitiei Colegiul National IC Bratianu 2.1.1.3. Elaboratorul documentatiei ASIX DESIGN SRL, strada Traian 187-189 sector 2 Bucuresti Proiect nr. 122/2012 2.1.1.4. Amplasamentul 2.1.1.4.1. Adresa postala : judetul Arges, municipiul Pitesti, strada Armand Calinescu, nr. 14 2.1.1.4.2. Caracteristicile amplasamentului Suprafata teren imobil 46 000 mp Categoria de folosinta a terenului Terenul este in intravilanul localitatii fiind in proprietatea domeniului public. Amplasamentul in cadrul localitatii este favorabil, ansamblul construit avand un impact vizual deosebit. 2 Ansamblul construit al Scolii a fost realizat in mai multe etape. Prima etapa 1897 in care este realizat corpul principal al scolii si in care rezolvarea cladirii era cu curte interioara semideschisa pe latura de vest. Tot in acesta etapa au mai fost edificate corpurile de cladire : locuinta director (astazi spatiu administrativ si muzeul scolii), precum si corpul de cladire al salii de sport. A doua etapa a carei realizare incepe in 1924/25 este constituita din edificarea corpului de cladire care inchide curtea interioara catre vest. Putem vorbi si de o a treia etapa, legata de reconstructia corpului de vest, dupa bombardamentul din 1944, reconstructie care a reconfigurat impartirea interioara a spatiilor, conform cerintelor noii functiuni (internat), si a modificat fatadele. Vecinatati Catre nord : proprietati private Catre est: strada Armand Calinescu Catre sud: strada Rahovei si SC Magic srl Catre vest: terenuri sport
Corpul central al scolii (fatada est) se percepe vizual in totalitate, din parcul amplasat pe latura de est a incintei, si de pe artera de circulatie catre Rm.Valcea, fiind vizibila tangential de pe artera de circulatie catre Bucuresti
2
AG-II-m-B-13398 03B0015
ASIX DESIGN SRL


Particularitati geotehnice Depozite aluvionare (cu grosimi de 5-7 m) ale terasei inferioare , reprezentate prin bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri apartinand Pleistocenului superior. Peste acumularile aluvionare ale terasei inferioare se dispun depozite nisipoase si argiloase de tip loessoid, cu concretiuni calcaroase, apartinand Holocenului. Rezltatele sondajelor geotehnice : - la suprafata = umplutura cu o grosime de 1,00 m ; - teren natural = complex argilos-prafos cu o stare de la plastic consistenta la plastic vartoasa, pe o adancime de 5,00 m - strat portant = formatiune prafoasa argiloasa, slab nisipoasa, cafenie, plastic vartoasa plastic consistenta Apa subterana nu a fost interceptata , pe o adancime a sondajului de 6,00 m. Incadrarea in zona seismica Colegiul se afla amplasat in zona seismica de calcul D , conform hartii 5.1din P100-92, caracterizata de valorile ks=0.16 si Tc=1.0 sec., unde coeficientul k s tine seama de zona seismica de calcul, si echivaleaza cu fractiunea pe care o reprezinta acceleratia seismica din acceleratia gravitationala , pe amplasament, iar T c este marimea perioadei din diagrama variatiei coeficientului de amplificare dinamica ( asociat spectrului de acceleratii pe amplasament) de la care perioad in sus , se produce o micsorare a amplificarii dinamice a vibratiei structurii; intensitatea seismica pe amplasament este de VII grade MSKClima i fenomenele naturale specifice zonei Incadrare in zona climatica Conform STAS 10101/20 - 1990 Incarcari date de vnt scoala este amplasata n zona B caracterizata prin V2m = 26 m si P10 = 0,42 KN/mp. Conform STAS 10101/21 - 1992 Incarcari date de zapada, scoala se afla amplasata n zona C caracterizata gz = 1,5 KN/mp. Conform STAS 6054/77 adncimea minima de nghet este de 0,90 m. Colegiul National I.C.Bratianu cuprinde in incinta imobilului mai multe corpuri de cladire, dupa cum urmeaza : a. Ansamblul central3, constituit din doua corpuri de cladire legate functional de corpul de cladire vest, cu doua case de scari holuri, si cu doua accese/pasaje (portic) in incinta interioara, la nivelul solului; b. Corpul de vest, care a adapostit internatul, in prezent amenajat pentru desfasurarea orelor de curs; c. Sala de sport si centrala termica (N) d. Corp administrativ (NE) e. Cabina de poarta (SE) f. Internatul (S) 2.1.1.5. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI EXISTENTE Anul construirii 1899 Din punct de vedere tehnic, elementele constructive 4 reflecta anii indelungati in care nu s-au efectuat reparatii capitale. COMPONENTE STRUCTURALE Starea actuala a ansamblului este degradata , cu uzura mare in special la nivelul finisajelor , si fara avarii semnificative la nivelul structurii.
Scoala veche (corp cladire A) Scoala noua (corp cladire B) 4 Elemente de arhitectura, nestructurale
3
10
ASIX DESIGN SRL


Corpul vechi (corp A) al colegiului este o constructie cu personalitate distincta in oras, avand un stil neoclasic/eclectic cu influente cosmopolite (engleze). Cladirea are in plan forma unei litere E , cu fatada principala de 57 m lungime, iar dimensiunea maxima pe directie perpendiculara este de 36m. Are parter si un etaj. Inaltimile de nivel sunt : - 5,30m la parter, - 6.50m la etaj, iar inaltimea maxima la creasta acoperisului este de cca.17m. In plan functiunile sunt dispuse astfel, urmarind o simetrie fata de axul median central , perpendicular pe fatada principala : - doua sali de clasa de dimensiuni mari (10 x 7.5m) pe fiecare din cele doua coridoare principale perpendiculare pe fatada principala, la fiecare nivel; - laboratoare , cabinete, servicii, aliniate pe coridorul paralel cu fatada principala , la parter , iar la etaj sali de clasa , cabinete, laboratoare; - la parter in mijlocul fatadei principale este holul de intrare , cu accesul spre sala de festivitati plasata in axul central al cladirii (un volum median numai parter); - deasupra holului central de la intrare este biblioteca ; - la capetele coridorului paralel cu fatada principala sunt scarile ; - la capetele opuse fatadei principale , pe coridoarele perpendiculare , sunt grupurile sanitare. Structura de rezistenta : -fundatii din zidrie de piatra , -pereti structurali din crmid , -plansee : -din profile metalice cu boltisoare din crmid peste parter, fara centuri, -din lemn la etaj (de regula)/ deasupra bibliotecii corpului A grinzile secundare din lemn se sprijina pe grinzi metalice. Corpul nou (corp B) al colegiului este o constructie functionala, cu forma simpla prismatica . Cladirea are in plan forma dreptunghiulara , cu lingimea de 70m si latime de 13m. Are subsol, parter si doua etaje. Inaltimile de nivel sunt : - 3.35 m la subsol; - 4.20 m la parter; - 4.55 m la etaj 1 ; - 4.50 m la etaj 2, iar inaltimea maxima la creasta acoperisului este de cca.19m. In plan functiunile sunt dispuse, urmarind cam aceeasi simetrie fata de axul median central, perpendicular pe fatada principala, ca si la corpul vechi, astfel: - patru sali de clasa de dimensiuni mari (9 x 6.5m), la fiecare nivel; - laboratoare , cabinete de suprafata mare, in zona mediana ; - la capetele coridorului paralel cu fatada principala sunt scarile ; - sala de sport , ateliere , la subsol; Corpul nou nu are grupuri sanitare proprii . Structura de rezistenta : - fundatii din beton armat , izolate sub stlpi, de tip obelisc; - fundatii continui sub ziduri , din beton simplu; - cadre din beton armat cu stlpi si grinzi cu vute; - plansee din beton armat; 11
ASIX DESIGN SRL


- pereti din crmid. Asa cum s-a precizat mai sus, se considera ca ambele corpuri au acelasi tip de structura : pereti structurali din zidarie de caramida plina cu rol de preluare a sarcinilor verticale si orizontale. Sunt pereti cu goluri de usi si ferestre considerati in calcule ca o suma de spaleti de zidarie dispusi pe doua directii perpendiculare. La corpul nou structura din beton armat a fost considerata drept element de rigidizare din beton ceea ce a permis modificarea (micsorarea) factorului din componenta coeficientului seismic . Zidariile la corpul vechi sunt de 60 cm la nivelul parterului (soclul are 75 cm) la peretii exteriori si 45 cm la peretii interiori . La etaj peretii exteriori ajung tot de 45 cm grosime. La corpul nou zidurile de caramida sunt mai groase astfel ca la parter peretii exteriori au 75 cm grosime iar peretii interiori au 60 cm grosime. Un singur perete are 30 cm grosime (1 caramida ) , reprezentand o compartimentare mai recenta. Planseele la corpul vechi nu formeaza saiba, dar planseele corpului nou sunt din beton armat , cu grinzi principale si secundare, cu vute si formeaza diafragme orizontale. Infrastructurile sunt de tip continuu , fundatii continue sub ziduri (si fundatii izolate sub stlpi), din zidarie la corpul vechi si din beton (simplu) la corpul nou. Nu exista centuri la partea superioara a fundatiilor , dar la corpul nou planseul de peste subsol poate avea functiunea de saiba substituindu-se centurii. COMPONENTE ARHITECTURALE Zidurile de compartimentare sunt in mare masura structurale, fiind alcatuite din zidarie de caramida presata plina5 si au prevazute pentru fiecare spatiu 6 canale verticale de ventilatie ; Degradari identificate: - se pot observa degradari generate de seism, la intersectiile peretilor in T ; - microfisuri ; Finisajele interioare - in interior sunt prezente decoratii aplicate doar in spatiile holului de acces, in laboratorul de chimie/sala de festivitati si in biblioteca. Peretii sunt zugraviti simplu in culori de apa. - tamplaria interioara si exterioara a ferestrelor si usilor este din lemn, dubla, - pardoselile, coridoarelor, de la parter sunt din mozaic policrom realizat prin turnarea in forme geometrice. In clase exista parchet. La etaj coridoarele au pardoseala din mozaic turnat; - zugravelile in clase si pe coridoare sunt simple, de apa , pe baza de huma. Acoperis Acoperisul este realizat, pe zona centrala dintr-o sarpanta din lemn tip ferma, cu descarcare pe conturul cladirii, iar pe aripile laterale si pe corpul de vest dintr-o sarpanta din lemn pe scaune. Invelitoarea este din tigla solzi, asezata simplu pe sipci fixate de astereala. Degradari identificate: - dislocari locale ale tiglelor ; - console partial putrezite ; - lucarne degradate ; - zone cu astereala degradata ; - ignifugare veche, ineficienta ; Se constata lipsa paratrasnetului. Izolatii termice Probleme identificate :
5 6
a fost utilizata caramida de 14 x 28 x 7 cm in salile de clase, laboratoare, biblioteca
12
ASIX DESIGN SRL


Izolatia termica a podului este realizata cu pamant, acoperit partial/local de un strat de caramida. Acest tip de izolare nu este eficient, dovada fiind pierderile mari de caldura in perioada timpului friguros si desenul elementelor metalice ale tavanelor, pe tencuiala interioara, datorat condensului. Izolatia termica a tamplariei exterioare - etansarea ferestrelor lasa de dorit, datorita deformarilor cercevelelor si datorita straturilor discontinui de vopsea aplicate in timp. Izolatii hidrofuge Degradari identificate : Izolatia hidrofuga verticala a subsolului (corp cladireB) este compromisa, existant zone afectate de infiltratiile de apa. Nu exista izolatie hidrofuga la nivelul pardoselilor grupurilor sanitare , lipsa acesteia generand infiltratii catre nivele inferioare. La nivelul invelitorii exista zone cu infiltratii de apa, ce au generat degradari locale ale sarpantei si atacul biologic al lemnului. Tamplarie Degradari identificate : Tamplaria exterioara este din lemn, dubla, degradata partial, neetansa si cu coeficient mic de izolare fonica Vopsitoria tamplariei este degradata. Exista geamuri nechituite sau chituite impropriu. Pardoseli In interiorul constructiilor sunt executate mai multe tipuri de pardoseli : Corp A Pardoseli calde parchet Pardoseli reci mozaic policrom Corp B Pardoseli calde parchet dusumea Pardoseli reci mozaic gresie ceramica Degradari identificate : Parchetul este degradat in proportie de 85%, prezentand denivelari, atac biologic murdarire profunda, dislocari ale elementelor din lemn, cedari ale suportului (dusumea oarba). Mozaicul este partial degradat, prezentand fisuri, dislocari ale agregatelor componente (gauri), tociri/neplaneitati accentuate. Exista doua categorii de mozaicuri in teren : - mozaic comun - mozaic decorativ Scari Degradari identificate : - ciobiri ; - dislocari ale pieselor componente - tociri accentuate pe linia de circulatie Tencuieli / placaje pereti Tencuielile sunt de tip mortar var/ciment. Placaje identificate ; - placaje faianta (recente) in grupurile sanitare 13
ASIX DESIGN SRL


Degradari identificate : - microfisuri generalizate si fisuri accentuate pe zonele de actiune a peretilor transversali. - desprinderi ale tencuielilor fata de support ; - neplaneitati - degradari masive ale tencuielii pe trestie din zona de mansarda. Zugraveli/ vopsitorii Zugravelile sunt de tip emulsie apoasa, pe baza de huma. Degradari identificate : - exfolieri ; - murdarire accentuata ; COMPONENTE ARTISTISTICE Componente artistice ale fatadelor Arhitectura fatadelor este eclectica. Sobrietatii paramentului realizat in tehnica caramizii aparente i se alatura elemente de arhitectura realizate din piatra sculptata si mozaic policrom. Fatada principala orientata est este compusa simetric in raport cu o axa majora de simetrie care coincide cu accesul monumental si principal in constructie. Rezalitul de pe fatada marcheaza zona centrala de reprezentare si cele doua laturi dispuse perpendicular pe planul fatadei. Cele doua niveluri sunt delimitate net de profilul din piatra orizontal dar si de registrul, de dedesubt realizat in caramida cu motivul dintilor de fierastrau. Tratarea bogata din punct de vedere decorativ a etajului si cornisei contrasteaza cu sobrietatea rustica a soclului realizata din piatra fasonata dispusa in sistemul opus incertum. Decoratia realizata cu mozaic policrom care incadreaza ferestrele etajului ajuta pe de o parte la sublinierea inscriptiei, purtand numele liceului, iar pe de alta parte marcheaza spatiile de reprezentare ale cladirii. Un alt element compozitional, care puncteaza accesul si imbogateste imaginea fatadei principale este tabernaculul din piatra amplasat la intrarea in liceu7. Fatadele de est, sud, nord, precum si fatadele aferente corpului de cladire principal, din curtea interioara sunt tratate neutru din punct de vedere decorativ pastrand unitatea de ansamblu privind registrele si raporturile de plin/gol. Fatadele corpului de vest- Corp B (construit ulterior) ridica cateva probleme legate de registre, legatura cu corpul de cladire principal (scoala veche) si incadrarea in timp a executiei acestora. Aceste fatade sunt diferite de cele ale constructiei interbelice, initiale, si contrasteaza cu imaginea si nivelul de finisare a constructiei scolii vechi, saracind din punct de vedere plastic imaginea ansamblului. Tratarea ambigua a noii constructii edificate in anii 50, cu realuarea unor elemente de fatada ale constructiei scolii vechi, creaza o oarecare confuzie, alterand autenticitatea imaginii oferite .
Aceeasi fatada ,acelasi tabernacol, tratarea similara, pana la identica desfasurarii spatiale si a aplicarii finisajelor o regasim si la Colegiul National Roman Voda din municipiul Roman judetul Neamt. Etapele urmatoare de cercetare vor trebui sa lamureasca daca este vorba de un proiect tip aplicat in mai multe locatii, si care sunt acestea, sau daca este vorba despre un proiect de autor aplicat doar in doua locatii.
7
14
ASIX DESIGN SRL


Dupa cum rezulta si din analiza comparativa : - nivelul de calcare al curtii interioare a fost ridicat ; - arcatura parterului corpului B, care unifica la nivelul privirii imaginea celor doua corpuri de cladire a fost inlocuita cu goluri rectangulare impuscate ; - registrul ferestrelor de la nivelul etajului a fost modificat ; - acoperisul a fost ridicat dand posibilitatea, odata cu coborarea planseului etajului 1 creerii unui nivel functional nou etajul 2, prin sacrificarea lucarnelor acoperisului. Elemente decorative la fatadele corpului A In decorarea fatadelor au fost utilizate detalii de arhitectura, realizate din piatra, precum: cornise, socluri, glafuri, chei de arc, capitele, elemente decorative fier forjat. Intrarea principala, in forma de tabernacul, este realizata integral din piatra. Cele doua aplice din bronz, amplasate la nivelul etajului pe fatada de est, au rol exclusiv decorativ. Elementele decorative , la nivelul sarpantei, sunt reprezentate de tratarea capetelor de console si capriori, taieturile aplicate babei (specifce epocii de realizare) si suportul / terminatia elevatiei zidurilor, cornisa din piatra. Tamplarie exterioara a corpului A Tamplaria exterioara a fost inlocuita in timp, pana la o cercetare mai atenta, ramanand in picioare ipoteza unei tamplarii adecvate epocii ce mai poate fi regasita pe fatada de sud, a corpului A. O atentie deosebita va trebui sa se acorde usii de acces de la intrarea principala, a carei stare fizica este mediocra si care nu mai etanseaza golul de acces. Detalii cu valoare arhitecturala In decorarea interioarelor intalnim in zona adiacenta intrarii principale decoratii realizate din elemente modulate realizate din pasta de ipsos. Acestea sunt concentrate in zona intrarii si a plafonului. Regasim de asemenea decoratii interioare in sala bibliotecii si in sala de festivitati(actualul laborator de chimie) Elemente de arhitectura, exterioare, cu valente estetice Mozaicul din sticla amplasat pe fatada de est la nivelul cornisei si in timpanul tabernaculului. Piese din piatra profile, ancadramente. Materialele utilizate, caramida, piatra, ipsosul si mozaicul de sticla, sunt specifice epocii in care a fost realizat liceul, sfarsitul secolului al XIX-lea. 15
ASIX DESIGN SRL


PARAMENT EXTERIOR Paramentul exterior este tratat diferit la cele doua corpuri de cladire . Corp CLADIRE SCOALA VECHE _ CORP CLADIRE A Pe toate fatadele avem mai multe registre ce alcatuiesc paramentul : - registrul inferior realizat din piatra de calcar, fatuita, cu laturi poligonale ; - registrul general, realizat din caramida de placaj Corp CLADIRE DE VEST CORP CLADIRE B - registrul inferior realizat din similipiatra buciardata ; - registrul general, realizat din finisaj de praf de piatra in amestec cu colorant caramiziu Degradari identificate : Degradari ale placajului de caramida exfolieri locale, atac biologic, patare. ELEMENTE DECORATIVE LINIARE (PROFILATURA SOCLU, CORNISE, BRAIE) din caramida din piatra - solbancuri la ferestre ; - brau din piatra buciardata la nivelul planseului peste parter - doua braie din piatra fatuita la nivelul cornisei, cu un registru decorativ din caramida asezata vertical si rasucita cu muchia vizibila. Degradari identificate : Ciobiri locale, atac biologic asupra pietrei, clivaj (la nivelul soclului), crusta neagra si patari locale. ELEMENTE DECORATIVE APLICATE Kleinmozaic Elemente decorative fier forjat pe fatada balustrada scari Degradari identificate : Murdarire locala. ELEMENTE DECORATIVE SPATIALE - coloane, coloane aplicate, capiteluri, timpane - tabernacol acces principal Degradari identificate : Murdarire, atac biologic limitat, umezire/clivaj limitat. ELEMENTE DECORATIVE SARPANTA - capete de console si capriori; - baba Degradari identificate : Exfoliere vopsitorie; Putrezire locala, pe arii limitate. COMPONENTE ARTISTICE INTERIOARE Profile ipsos Degradari identificate : - supra vopsire; 16
ASIX DESIGN SRL


- exfoliere vopsitorie Obiecte cu valoare artistica/ambientala Sobe ceramice Degradari identificate : - dislocari cahle; - ciobiri limitate 2.1.1.6. CARACTERSTICILE CONSTRUCTIEI SI INTERVENTIILOR PROPUSE Suprafata teren Suprafata construita Suprafata construita desfasurata corp A. corp B. Regim de inaltime corp A. corp B. H la cornisa corp A. corp B. H maxim la coama corp A. corp B. Inaltimi libere interioare pe fiecare nivelcorp A. corp B. INCADRAREA CONSTRUCTIEI Categoria de importanta a constructiei Clasa de importanta a constructiei Grad de rezistenta la foc B II III 46 000,00 mp 2 229,70 mp, din care : corp B. corp A. 1 371,80 mp 857,90 mp 6 198,00 mp, din care : 2 766,00 mp 3 432,00 mp P+1 / P S+P+2 11,80 - 13,40 m 14,90 m 17,55 m 20,30 m 5,05- 5,50 m biblioteca 6,50 m amfiteatru 8,00 m 3,35-4,20-4,50 m
VERIFICARI NECESARE CONFORM REGLEMENTARI MDLPTL Proiectul va fi supus verificarii criteriilor de exigenta Constructie: cerinte A1 B1, Cc, D, E, F Instalatii : cerinte A,B,C,D,E,F pentru Ie, Is, It
2.1.1.7. DESCRIEREA IN DETALIU A LUCRRILOR DE REABILITARE PROPUSE Sintetic, se propun urmatoarele lucrari de consolidare, reabilitare, refunctionalizare: Corp cladire scoala (corp A) Sarpanta si invelitoare Reparatii locale ale sarpantei: inlocuirea elementelor din lemn putrezite sau avariate, inlocuirea in totalitate a invelitorii ceramice cu tigla solzi mata sau lucioasa. 17
ASIX DESIGN SRL


Fatade Fatada principala, Curatare, protejare mozaic din sticla; Restaurare, protejare tabernacul portal de intrare. Montare sort de protectie la tabernacul din plumb si hidrofobizarea integrala a suprafetei din piatra. Restaurare (curatare si lacuire), etanseizare usa monumentata, de intrare. Adosare sas intrare. Generale pentru toate fatadele La paramentul de caramida aparenta curatare usoara de praf / depuneri / atac biologic si verificarea starii de conservare a mortarului de rost. Hidrofobizarea suprafetei de caramida si a rosturilor La glafurile ferestrelor verificarea mortarului de rost, inlocuirea pieselor deteriorate. Hidrofobizarea suprafetelor din piatra. Schimbarea tamplariilor ferestrelor si usilor de acces secundare. Preluara modelului de fereastra de pe fatada sud-vest Repararea sau inlocuirea pieselor deteriorate. La soclu desfacerea mortarului de ciment compromis, repararea / inlocuirea pieselor deteriorate. Curatare crusta neagra, biocidare, hidrofobizarea suprafetelor din piatra si a rosturilor. Restaurare, reparare detalii din piatra de la ancadramente. Desfacere si refacere trotuare perimetrale. Interioare decorate Studiu stratigrafic la stucatura si stabilirea culorii originale. Decaparea de vopsea si revopsirea decoratiei din stucatura. Curatare, reparare pardoseli mozaicate. Slefuire si ceruire. Curatare trepte din piatra; inlocuire piese degradate. Pastrarea sobelor din biblioteca si punerea in valoare, prin reabilitare/conservare Interioare nedecorate Inlocuiri pardoseli Reparatii tencuieli si refacerea zugravelilor si vopsitoriilor interioare, Desfacerea lambriului, repararea tencuielii si aplicarea unei vopsitorii rezistente la uzura Inlocuire tamplarie interioara 18
Reparatii locale la streasina, reproiectarea si inlocuirea jgheaburilor si burlanelor, reproiectarea vazoanelor care colecteaza apa de ploaie din jgheaburi. Ignifugarea sarpantei. Vopsirea stresinii conform desenului original si in culorile originale. Repararea si repunerea in functiune a canalelor de ventilatie. Inlocuirea lucarnelor mici cu altele identice. Inlocuirea lucarnelor mari cu altele mici. Refacerea cosurilor de ventilatie reconstituirea si ancorarea acestora. Tratamente biologice specifice pentru prevenirea ciupercilor si mucegaiurilor la sarpanta din lemn Montare taietoare de zapada Descarcarea de sarcina a planseului podului si montare termoizolatie vata minerala
ASIX DESIGN SRL


Instalatii de apa se vor reproiecta instalatiile sanitare, in conformitate cu modificarile functionale propuse si inlocuindu-se in totalitate instalatiile sanitare interioare existente. Instalatii de incalzire se vor propune completari , pentru optimizarea instalatiei de incalzire, la nivelul centralei termice, se va inlocui instalatia termica din canalul de distanta dintre centrala termica si ansamblul construit al scolii si se va inlocui in totalitate instalatie interioara de distributie si radiatoare. Instalatii electrice instalatia electrica interioara se va reproiecta si se va inlocui in totalitate, conform cerintelor normativelor in vigoare. Corp nou de cladire (corp B): Sarpanta si invelitoare Reparatii locale ale sarpantei: inlocuirea elementelor din lemn putrezite sau avariate din alte cauze, inlocuirea invelitorii ceramice cu tigla solzi mata sau lucioasa. Reparatii locale la streasina, inlocuirea jgheaburilor si burlanelor. Ignifugarea sarpantei. Tratamente biologice specifice pentru prevenirea ciupercilor si mucegaiurilor Montare taietoare de zapada Fatade Redeschiderea golurilor de ferestre inchise partial. Reproiectarea golurilor de ferestre rezultate prin refunctionalizare grupuri sanitare. La glafurile ferestrelor reparare si/sau realizare glafuri similipiatra Schimbarea tamplariilor ferestrelor si usilor de acces. Refacere trepte La soclu curatare si reparatii locale la similipiatra buciardata Reparare detalii din piatra de la ancadramente, Refacere trotuar perimetral si sistematizare rigole pentru evacuarea apelor pluviale, pe latura de vest Interioare nedecorate Compartimentari noi (zidarie, tencuieli, finisaje) Inlocuire pardoseli Refacerea zugravelilor si vopsitoriilor interioare Inlocuire tamplarie Reabilitare hidroizolatie verticala la fatada vest TIPOLOGIA LUCRARILOR PROPUSE8 Inlocuiri de elemente de constructie - Acoperis (sarpanta, invelitoare, jgheburi, burlane) - Parament - Pardoseli - Trepte din piatra - Finisaje interioare Tratamente pentru punere in siguranta
8
descrierea generala a lucrarilor propuse, in capitol 3.
19
ASIX DESIGN SRL


- Ignifugare, insectofungicidare sarpanta Lucrari de punere in siguranta a elementelor de constructie hidroizolatie subsol hidroizolatii grupuri sanitare refacere trotuar de protectie perimetral inlocuire tamplarie exterioara Tratamente de conservare specifice restaurarii - Tratamente biologice pentru prevenirea ciupercilor si mucegaiurilor, - Tratamente chimice pentru curatarea si protejarea mozaicului din sticla, - Tratamente chimice pentru curatarea si protejarea pieselor din piatra si pardoseli mozaicate, - Tratamente chimice pentru curatarea si protejarea paramentului din caramida aparenta, - Tratamente chimice pentru curatarea si protejarea stucatura Lucrari pentru imbunatatirea utilizarii functionale si incadrarii in normativele de siguranta la foc si siguranta in utilizare inlocuirea tamplariei interioare modificari in compartimentarea spatiilor, inchidere scari corp cladire B REABILITAREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE LUCRARI DE ARHITECTURA Solutii tehnice si finisaje propuse Prezentul capitol trateaza interventiile aferente finisajelor curente. Pardoseli - pardoseala din holul de acces se va curata si conserva in conformitate cu specificatiile cuprinse in capitolul de specialitate (5.2.); - pardoselile din mozaic lustruit, ordinare, se vor repara local, prin decuparea zonelor fisurate si completare cu mozaic cu aceea si granulatie, compozitie si culoare cu cel existent; - pardoselile din parchet se vor inlocui cu pardoseli din parchet (in corpul de cladire A) si cu pardoseli din covor pvc de trafic intens (in corp cladire B); - pardoselile din gresie ceramica existente se vor inlocui cu gresie ceramica, dupa realizarea izolatiilor hidrofuge si a noilor compartimentari / instalatii din grupurile sanitare; - pardosleile din mozaic frecat (din grupurile sanitare) se vor inlocui cu gresie ceramica, dupa realizarea izolatiilor hidrofuge si a noilor compartimentari / instalatii. Pereti/ tavane - finisajul peretilor/tavanelor se vor reface integral, dupa curatare si rectificari ale gletului ; se vor utiliza vopsele de tip emulsie apoasa, iar pe culoare, pe o inaltime de 1,80 m se vor aplica vopsitorii rezistente la uzura (vopsea lavabila); - in grupurile sanitare se vor aplica pe pereti placaje din faianta ceramica, pe o inaltime de 1,50 m; - in spatiul alocat bufetului se vor aplica placaje din faianta ceramica pe o inaltime de 1,50 m, si 1,80 m in dreptul spalatoarelor de vase/vesela; Izolatii Problema reabilitarii izolatiilor cuprinde doua capitole distincte : Izolatii termice: Interventiile propuse aferente izolatiilor termice cuprind lucrarile de indepartare a actualei izolatii termice din pod si inlocuirea acesteia cu un sistem termoizolant alcatuit din bariera de vapori montata pe planseul 20
ASIX DESIGN SRL


din lemn si o termoizolatie usoara din vata minerala , de 18 cm grosime, aplicata pe toata suprafata podului. Izolatii hidrofuge: Interventiile propuse aferente hidroizolatiilor cuprind : - refacerea in totalitate a sistemului de colectare-evacuare a apelor pluviale; - recarerea in totalitate a trotuarului de protectie si a izolatiei hidrofuge dintre acesta si elevatia soclului; - hidrofobizarea soclului; - realizarea unei hidroizolatii la nivelul planseelor fiecarui grup sanitar sau spatiu umed (bufet, laborator chimie...); MEMORIU TEHNIC - CONSERVAREA COMPONENTELOR ARHITECTURALE SI ARTISTICE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU PITESTI Degradarile identificate sunt de mai multe tipuri: fizice, chimice, biologice si integrate. In randul celor fizice le putem nominaliza cu precadere pe cele mecanice, ce pot aparea in urma unor procese naturale sau artificiale, in mod spontan sau voluntar. Procesele naturale, ce duc la degradari spontane, sunt, in primul rand, cele legate de regimul climatic al zonei unde este amplasat obiectivul si anume: - de insorire, respectiv - functie de orientarea geografica a monumentului - diferite portiuni sunt supuse unor solicitari termice diferentiate; - eolian; - nivelul pulberilor din atmosfera care, cu ajutorul vanturilor, erodeaza obiectivul. Degradarile aparute in urma unor astfel de procese sunt: clivaje, exfolieri, eroziuni, microfisuri, fisuri, chiar fracturi, dizlocari, decolari de material. O categorie aparte o constituie degradarile datorate vibratiilor si cutremurelor. In ceea ce le priveste pe cele voluntare este vorba de interventii anterioare de restaurare neprofesioniste, accidente, vandalism si, in cazul de fata, efectele bombardamentului. Fotografiile sunt prezentate in capitolul rezervat acestui tip de expunere, cu explicatiile de rigoare. Degradarile chimice, sau fizico-chimice, se refera in special la procesele ce privesc apa, in solutii, sau in diferite stari de agregare ce produc cele mai multe modificari in ceea ce priveste degradarea materialelor. Dintre degradarile acestei categorii avem, in primul rand, procesul exudarii de saruri si anume: apa(in urma ploilor, a topirii zapezii sau absorbita de ziduri prin capilaritate) dizolva diferite saruri existente in sol sau in atmosfera si, sub forma de solutie, patrunde materialul solid. Ulterior, apa se evapora, iar aceste saruri recristalizeaza. Procesul de formare a cristalelor respective distruge structura naturala a materialului solid. Acest proces se repeta la fiecare umectare-uscare, iar sarurile se prezinta sub forma unor pete albicioase aparute pe suprafata materialului gazda. Cu timpul materialul solid isi pierde liantul capatand o forma pulverulenta. Un alt proces de dizolvare-recristalizare apare la materiale lapidare si anume: apa meteorica, ce dizolva oxizii agresivi din aer, transformandu-i in ploi acide, dizolva superficial calcarele, apoi acestea recristalizeaza, intr-o alta structura, formand un strat protector. Uneori acest strat inglobeaza multe impuritati din aer - astfel transformandu-se intr-o patina vulgara. 21
ASIX DESIGN SRL


Un proces, ce distruge sistematic materialul, este si cel de inghet-dezghet. Apa patrunde in pori, fisuri etc., la scaderea temperaturii ingheata - cu crestere de volum, distrugand astfel structura solida. Aceasta gelivitate este, de asemenea, ciclica. Tot aici intra si substantele organice folosite pentru curatare, vopsire, restaurare sau reparare, infrumusetareetc. Ele ataca, intr-o forma sau alta, materialele de constructie, au actiune permanenta, sau doar in momentul cand au luat contact cu suportul, se pot extroduce sau nu operei, functie de caz - uneori fiind mai daunatoare inlaturarea lor decat pastrarea pe loc. Fotografiile sunt prezentate in capitolul rezervat acestui tip de expunere, cu explicatiile de rigoare. Degradarile datorate atacurilor biologice reprezinta o forma, pe cat de des intalnita, pe atat de periculoasa, deoarece ele se extind cel mai repede, pe de-o parte, iar pe de alta, duc la degradari complexe: biofizice, biochimice etc. Cele biofizice reprezinta modificari structurale, sau de textura, ale materialului suport, datorita prezentei agentului biologic, prin metabolismul acestuia, sau prin produsii sai de metabolism. Cele biochimice sunt modificari ale compozitiei chimice a materialului de constructie, datorate metabolismului, sau produsilor de metabolism, ai agentului biologic ce formeaza atacul. Degradarile biologice, cu toate derivatele lor, se prezinta sub forma unor pete, cruste, uneori aparitia corpurilor fructifere mari, foi, cruste negre de natura bio-minerala etc. Fotografiile sunt prezentate in capitolul rezervat acestui tip de expunere, cu explicatiile de rigoare. De cele mai multe ori degradarile au cauze multiple, atacurile se stimuleaza unele pe altele, fiind mult mai agresive si ducand la degradari integrate care, firesc, sunt mai greu de remediat. De exemplu atacurile biologice apar intotdeauna in prezenta umiditatii, iar prezenta unora dintre ele duce la modificari biochimice ale stratului suport. Fotografiile sunt prezentate in capitolul rezervat acestui tip de expunere, cu explicatiile de rigoare. EXAMINARE DIRECTA (libera sau cu lupa) Colegiul I.C. Bratianu este alcatuit din doua corpuri de cladire, alipite, avand etape constructive diferite, explicate detaliat in memoriul de arhitectura. Datorita celor spuse anterior, materialele folosite la finisarea fatadelor sunt complet diferite - insa prelucrate astfel incat sa dea senzatia unei cat mai mari asemanari pentru a crea impresia de constructie ca un tot unitar. Astfel: corpul A constructie initiala este cu caramida aparenta, in majoritate, cu soclu din piatra, cu profile, braie, cornise, glafuri, ancadramente si chei de arc din calcar; corpul B constructie adiacenta, realizata in urma daramarii de la bombardament este tencuit si vopsit in culoarea caramizii, soclul este din similipiatra buciardata, finisajele ferestrelor fiind din piatra si similipiatra, iar ornamentatia - formata din braie la nivelul parterului si cornisei din piatra prelucrata sumar si caramida. Pentru stabilirea caracteristicilor materialelor, cat si a provenientei lor(acolo unde este cazul), s-au prelevat probe si s-au facut analize mineralogice si fizico-chimice. De asemenea pentru justificarea atacurilor biologice si chimice, cat si pentru definirea viabilitatii si agresivitatii lor, s-au ridicat din teren probe ce au fost supuse analizelor de laborator. Rezultatele vor fi prezentate in continuare in capitolul rezervat interpretarii acestora. 22
ASIX DESIGN SRL


Corpul A: 1. soclul este alcatuit din calcar; glafurile, ancadramentele, cheile de arc, cornisele, braiele sunt din calcar; mortarele de rosturi de la soclu sunt de mai multe tipuri, urmand ca in functie de rezultatele analizelor sa fie prezentate retetele de preparare; rezultatele analizelor mortarelor de rosturi de la ancadramente, glafuri, tabernacul se vor prezenta ca si cele de mai sus; din aceleasi motive si mortarul de rosturi dintre caramizi de asemenea; scarile sunt din calcar; tabernaculul/ornamentatia intrarii(exceptand mozaicul) este din calcar; paramentul este placat cu caramida aparenta; ornamentatia de pe fatada principala si de deasupra intrarii este din mozaic de sticla. Corpul B: Reconstituit dupa bombardamentul din 1944, pe acelasi contur, inchizand curtea de onoare proiectata de arh. C.Baicoianu, cu o rezolvare structurala, functionala si plastica total diferita de corpul A, cu un etaj in plus, corpul B reprezinta a treia etapa de interventie asupra liceului , plastica fatadei articulate spre exterior preia compozitia si raportul plin gol de pe fatadele apartinand primei etape, dar cu finisaje total diferite- suprafata tencuita in locul placajului din caramida si profile din similipiatra trase cu sablonul in locul pietrei. Fatada orientata catre curtea interioara rezolvata simplificat din punct de vedere al elementelor de arhitectura nu reia compozitia si raportul plin/gol. Corpul B din punct de vedere al evaluarii istorico-arhitectural-urbanistice nu egaleaza valoric corpul A la nici una dintre categorii, putand fi considerat ca etapa in evolutia cladirii, cu valoare complementara. Din aceste motive nu s-au considerat necesare analize exhaustive ale materialelor folosite la realizarea sa, reabilitarea neimplicand aceleasi precautii ca in cazul monumentelor istorice. In ceea ce priveste corpul A trebuie mentionate, in mod special, cateva ornamentatii deosebite si anume: mozaicul de pe fatada principala si de deasupra intrarii, stucatura interioara(localizata in mai multe locuri) si sobele din biblioteca. Privitor la acestea se pot spune urmatoarele: mozaicul este bine pastrat, nu necesita analize destructive deoarece conservarea sa va consta intr-o interventie minima; sobele au degradari mecanice(sparturi) in general, pentru conservare nu este cazul de analize; stucatura necesita analize si o stratigrafie serioasa. Tot in corpul A mai avem, ca elemente de interes mai restrans, mozaicul decorativ - prezent in unele portiuni ale pavimentului interior si scarile din material lapidar. Nu fac obiectul unor analize de laborator, iar starea lor de conservare este cea obisnuita utilizarii. Toate acestea vor fi tratate in cadrul capitolului rezervat conservarii propriu-zise. Buna cunoastere a materialelor folosite in alcatuirea obiectivului este necesara din mai multe motive si anume: materialele de constructie, functie de compozitia, structura si textura lor, au cauze si modalitati de degradare diferite, ce trebuie cunoscute, in vederea stoparii sau incetinirii lor cat mai accentuate; 23
ASIX DESIGN SRL


functie de proprietati interactioneaza intre ele diferit - precum si cu materialele de restaurat - si este necesara gasirea unei compatibilitati cat mai bune, intre materialele existente in opera si cele folosite la restaurarea sa, astfel incat sa se evite aparitia fenomenului de respingere; unele materiale nu mai pot fi procurate din sursele originare, deci este necesara cunoasterea proprietatilor lor pentru a putea fi inlocuite cu unele similare - procurate din surse actual-disponibile. Calcarele: sunt roci sedimentare, formate majoritar din calcit(carbonat de calciu). In acest calcar calcitul prezinta trei tipuri de structuri: 1. oolite, cu aranjament fibro-radiar in jurul unui nucleu solid; 2. bioclaste, cochilii si fragmente de cochilii de animale; 3. masa microcristalina ce se constituie in liant natural pentru primele doua. Moloanele ce au fost utilizate la realizarea ornamentatiei sunt poroase, iar porozitatea lor difera - fiind corelata cu proportiile de oolite si bioclaste continute. CORPUL A - IDENTIFICAREA SI MORFOLOGIA ALTERARILOR EXISTENTE LA ELEMENTELE CE ALCATUIESC ORNAMENTATIA RAPORT PRELIMINAR Soclul din piatra Prezinta atacuri biologice, in special alga verzeala zidurilor, dar si unii licheni crustosi. De asemenea sunt prezenti muschii. Dat fiind ca cercetarea s-a facut in anotimpul rece bioatacurile nu sunt in starea lor maxima de dezvoltare. Fara indoiala ca aparitia atacurilor biologice este urmarea prezentei umiditatii si a fenomenului de umbrire in portiunile respective ale monumentului. Intensitatea atacurilor a fost modica si nu a dus la degradari importante in cazul soclului. Datorita infiltratiilor de apa, pe diferite cai: inundare pluviala, capilaritate etc., fenomenul clasic al exudarii de saruri isi manifesta aparitia, ducand uneori, in cazul anumitor moloane, la degradarea acestora, pe anumite portiuni, pana la pulverulenta. Degradarea pe aceasta cale a fost accentuata si de cimentarea rosturilor dintre moloane in unele zone(din dorinta neprofesionista de a face reparatii). Sunt prezente, de asemenea, diferite degradari fizice, aparute spontan, sau datorita diferitelor actiuni mecanice. Ornamentatiile exterioare din calcar la Corpul A Prezinta atacuri biologice, sub forma de pete sau cruste, aparute in conditii de umezeala, ce nu au reusit pana in prezent sa aduca modificari serioase suporturilor lapidare. Atacurile chimice sunt fie urmarea procesului de dizolvare-recristalizare datorat apelor meteorice; fie pete, rezultate atat in urma murdaririi propriu-zise, cat si in urma excretiei pasarilor; sau din cauza unor accidente diverse. Fara indoiala ca degradarile fizice spontane: clivaje, exfolieri etc., provin datorita ciclurilor de gelivitate(fiind vorba de multe suprafete la orizontala), cat si datorita regimului eolian. Exista insa si degradari fizice voluntare: ciobituri, sparturi etc., datorate diferitelor actiuni mecanice accidentale sau voite. 24
ASIX DESIGN SRL


Paramentul din caramida aparenta Prezinta atacuri biologice reduse, sub forma de pete, aparute in special datorita apelor meteorice. Degradarile fizico-chimice, rare, apar ca eflorescente, datorate procesului exudarii de saruri, dar si ca pete diferite - datorate murdariei sau unor accidente. Uneori atacul este integrat, ducand pana la macerarea caramizilor, caz mult mai grav decat cele descrise anterior. Degradarile fizice sub forma de ciobituri sunt sporadice. Mortarele de la rosturile paramentului de caramida aparenta: este relativ bine pastrat; prezinta atacuri biologice in zonele in care si caramida adiacenta le are; este degradat pe alocuri, fie datorita unei imbatraniri spontane, fie datorita unor accidente mecanice - urmate de reparatii neprofesioniste; de la rosturile soclului din piatra: sunt in parte conservate; totusi - datorita pozitiei au atacuri active mult mai insemnate. Cele biologice, combinate cu cele fizico-chimice au degradat mortarele de rost pana la pierderea proprietatilor liante, dezagregare etc.; de la imbinarile ornamentatiilor din piatra: sunt in multe locuri degradate, in principal datorita faptului ca, la interfete, adera materialelor diferite - creindu-se astfel tensiuni diferite in mortarul liant de rost. Pe alocuri s-au mai degradat si datorita atacurilor din vecinatate, cat si celorlalte conditii propice, ajungand pana la desprindere, chiar faramitare, din cauza umezelii, gelivitatii, imbatranirii etc. Componente artistice interioare Corpului A a) stucatura prezinta o supravopsire si degradari sub forma de exfolieri, desprinderi, ciobituri, lacune; b) sobele din biblioteca sunt ciobite considerabil, prezentand lacune majore, au dislocari, unele fisuri ale cahlelor si murdarie obisnuita; c) pardoseala din mozaic decorativ prezinta fisuri, mici lipsuri si tociri; d) scarile sunt tocite pe linia de circulatie, unele parti sunt dislocate sau prezinta ciobituri. Elemente decorative metalice Ca degradari - aici putem vorbi de oxidari diferite, functie de materialul din care au fost confectionate si de depuneri de murdarie. Elemente constructive din lemn La sarpanta si la astereala exista degradari cauzate de atacuri biologice active, constand in alga verzeala zidurilor si un tip de putregai brun. Cel putin in momentul cercetarii vizuale nu s-a remarcat prezenta unor corpuri fructifere mari, nici macar uscate datorita anotimpului. Este posibila si prezenta altor micromicete ce nu au putut fi remarcate in momentul cercetarii vizuale. Bioatacul a aparut si este mentinut de umezeala excesiva - datorata faptului ca, prin acoperis, in unele locuri, ploua. Aceasta a dus la putrezirea, in zonele respective, a dusumelelor din lemn ale podului, apoi ale etajului, ajungandu-se cu infiltratiile pana in toatetele de la parter. Rezultatele analizelor de laborator ale probelor prelevate, ce se prezinta in capitolul anexe, vor fi edificatoare in privinta tratamentului. Dupa cum am aratat in capitolele anterioare, in cazul acestui monument este vorba despre multiple degradari ale componentelor artistice, dar nu se poate spune ca acestea sunt deosebit de grave, periculoase sau extinse. In sprijinul acestor afirmatii vin si fotografiile din anexa 1, precum si releveul degradarilor(anexa 2). 25
ASIX DESIGN SRL


De remarcat este faptul ca: multe dintre degradarile existente actualmente la componentele artistice sunt efectul unor cauze in prezent active(de exemplu: inundari repetate). Stoparea acestora face obiectul altor capitole ale proiectului de fata, iar fara rezolvarea respectivelor probleme nu se poate vorbi despre vreo reabilitare a cladirii. Din examinarea vizuala, cat si din testele de laborator, s-au desprins primele concluzii privitoare la tratamentul ce va trebui aplicat pentru conservarea edificiului. Ca intotdeauna, de maxima importanta sunt atacurile active - ce pot duce in continuare la degradari accentuate. Fara indoiala ca o restaurare integrala si minutioasa a cladirii ar face obiectul dezideratului, insa costurile unui asemenea scop ar fi, probabil, exorbitante. In consecinta, economic discutand, o reabilitare a cladirii trebuie sa implice tratamente mai reduse: fie strictul necesar - de stopare a degradarilor active; fie, prin extensie si functie de fondurile disponibile chiar unele completari de ordin estetic. Aceste propuneri de conservare se vor prezenta, in mod detaliat, in capitolele urmatoare rezervate caietelor de sarcini. Metodele propuse au drept scop modificarea cat mai redusa a proprietatilor initiale ale materialelor folosite la constructia edificiului, cat si echilibrul stabilit intre acestea in timp. ETAPIZAREA IN INTERVENTIE In concluziile capitolului anterior am vazut ca astfel de interventii sunt, in general, extrem de costisitoare; de aceea vom incerca, in capitolul de fata, sa stabilim o ordine de prioritati, sa zicem: a urgentelor de punere in siguranta. In acest fel, in lipsa de fonduri pentru o restaurare completa, atacurile periculoase si active asupra cladirii vor fi eliminate, iar daca vor exista suficiente mijloace materiale, intr-una sau mai multe etape, se va putea conserva si restaura monumentul integral. In acest scop se vor inventaria caietele de sarcini, necesar a fi executate, pentru urmatoarele etape de interventie: DEFINIREA INTERVENTIILOR DE PRIMA URGENTA, pentru conservarea elementelor artistice, incumba ca neaparat necesara executarea Caietelor de sarcini nr.1,2,3,5,6,7,8,12,13. DEFINIREA INTERVENTIILOR DE CONSERVARE INTEGRALA va urmari lucrarile implicate de Caietele de sarcini nr.1,2,3,4,5,6,7,8,12,13. DEFINIREA INTERVENTIILOR DE RESTAURARE necesare va fi reprezentata de executia in totalitate a Caietelor de sarcini si anume: 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13. Ca o concluzie, vom avea o PROPUNERE DE CONSERVARE DE PRIMA URGENTA, constand in supunerea monumentului la executarea operatiilor enumerate mai jos, urmand ca, functie de posibilitatile financiare, sa se realizeze si restul etapelor propuse in acest proiect. Anume: Se va face o desprafuire a intregului monument si se vor biocida zonele ce prezinta atacuri biologice. Dupa curatare prin periere umeda, se vor curata rosturile, atat prin periere, cat si degajandu-le de mortarele nocive. Se completeaza numai moloanele lipsa din soclu, cele degradate urmand a fi consolidate - prin pensulare cu o substanta pe baza de esteri ai acidului silicic. Se completeaza rosturile si se injecteaza fisurile active. Unde este nevoie, se stabilizeaza zonele de fractura, cu fragmente in stare de decolare, prin pensulare cu acelasi consolidant. Se vor face neaparat tratamentele la sarpanta, cat si curatarea umeda a sobelor si mozaicului de pe fatada exterioara. 26
ASIX DESIGN SRL


27
ASIX DESIGN SRL


2.1.1.8. SATISFACEREA CERINTELOR DE CALITATE conform Legii 10/1995 REZISTENTA SI STABILITATEA CONSTRUCTIILOR A La proiectarea sistemului constructiv pentru cladirile care fac obiectul prezentului proiect s-au respectat prevederile reglementarilor de proiectare n vigoare n ceea ce priveste conceptia generala a structurii de rezistenta ct si alcatuirea constructiva n detaliu. In alegerea solutiei de consolidare a fost luat in considerare faptul ca este vorba de interventie pe o constructie monument de arhitectura, clasata. Consolidarea propusa va asigura satisfacerea cerintelor beneficiarului pe o durata de serviciu a acesteia n conditiile unei exploatari normale de 50-70 de ani. Au fost luate masurile necesare, prin proiectare, astfel incat incarcarile susceptibile de a actiona asupra cladirii n timpul executiei si exploatarii sa nu produca nici unul din urmatoarele evenimente: - prabusirea partiala sau totala a cladirii ; - deformatii de marime inadmisibila ale elementelor structurale ; - deteriorarea altor parti ale constructiilor, instalatiilor sau echipamentelor ca urmare a deformatiilor mari ale elementelor portante; - avarii la constructie disproportionate n raport cu seismul de calcul prevazut de normative pentru zona amplasamentului avut n vedere la alegerea sistemului constructive propus. SIGURANTA N EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR B Masurile prevazute n proiect, privind exigenta privind siguranta n exploatare B.1. Masuri pentru mpiedicarea alunecarii n timpul circulatiei pe orizontala: - prevederea de pardoseli din covor PVC pentru trafic intens, cu criblura de siliciu, n spatiile functionale ale corpului de cladire B; - prevederea unei gresii antiderapante n grupurile sanitare pentru elevi si profesori, si n laboratorul de chimie; B.2. Masuri de protectie contra accidentarilor la denivelari, scari, rampe, acoperisuri: - rampele, treptele si podestele de acces din exterior au fost dimensionate conform normelor in vigoare; - prevederea unor balustrade de protectie cu inaltimea de 90 cm; - prevederea unui dispozitiv de ridicare omologat pentru persoanele cu handicap, conform prevederilor in vigoare; - prevederea unor dispozitive de siguranta la caderi masive de zapada/gheata (prevederea de parazapezi). B.3. Separarea circulatiei pietonale de circulatia vehicolelor, n interiorul incintei : - n interiorul incintei circulatia pietonala nu este exclusiva, fiind permis accesul auto pentru: - interventie n caz de incendiu; - evacuarea gunoiului de pe platforma de gunoi; - parcare. Din acest motiv, se vor monta indicatoare de atentionare si de limitare a vitezei in incinta imobilului. Vor fi prevazute gabarite de trecere pentru oameni si vehicole, inclusiv pentru accesul persoanelor cu probleme speciale. - accesul de serviciu pentru interventie n caz de incendiu este constituit dintr-o banda cu latimea de 3,50m.; 28
ASIX DESIGN SRL


- intrarea profesorilor , ca si a elevilor, se face dinspre strada; intrarea este comuna cu cea auto, astfel ca se vor lua masurile necesare organizatorice pentru limitarea la maximum a accesului auto. - persoanele cu probleme speciale au prevazute un acces prin intermediul unui dispozitiv mechanic special, amplasate la intrarea secundara din curtea interioare; B.4. Iluminat natural si artificial interior si exterior: - iluminatul natural se ncadreaza n raportul de minim 1/5 - 1/6 din suprafata utila a ncaperilor; - iluminatul respecta normele luminotehnice n vigoare pentru acest tip de functiune; - iluminatul exterior va asigura atat un marcaj corespunzator al acceselor n cladire cat si o prezenta vizibila ambientala a constructiei in cadrul orasului. B.5. Masuri de protectie antiefractie: - se va fi asigurata paza permanenta pe timpul noptii si al vacantelor scolare. SIGURANTA LA FOC C Gradul de rezistenta la foc al corpului A este III. Gradul de rezistenta la foc al corpului B este II. Gradul de rezistenta la foc al constructiei este III Riscul de incendiu: MIC - Densitatea sarcinii termice - birouri, clase, holuri si grupuri sanitare - sarcini termice sub 420 MJ/mp. spatiile incadrandu-se in categoria celor cu risc mic de incendiu. Surse potentiale de aprindere: - echipamentele electrice; - centrala termica; - factorul uman. Imprejurari favorizante producerii incendiilor: neglijenta. Posibilitati de reducere a riscului de incendiu potrivit reglementarilor tehnice si conditiilor functionale dupa caz: - interzicerea accesului unui numar mai mare de persoane fata de cele nscrise n prezenta documentatie; - interzicerea fumatului in incinta scolii; - limitarea volumelor depozitate de material combustibil; - supravegherea functionarii centralei termice; - supravegherea permanenta a activitatii in scoala, din partea personalului angajat. Rezistenta la foc: Combustibilitatea si rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie: C0 (CA1) - conform cu P 118/1999, punctele 2.1.8. , 2.1.9. si 4.2.105. Cladirea scolii constituie compartiment unic de incendiu. Asigurarea accesului autospecialelor de interventie se poate face din strada Armand Calinescu, fiind posibila interventia pe trei laturi asupra cladirii, conform planului de situatie. Prentmpinarea propagarii incendiilor: Distante de siguranta conform situatiei existente. Cai de acces, evacuare si interventie: Caracteristici tehnice si functionale ale acceselor si circulatiilor : - numar fluxuri conform P 118/1999: Corp cladire A - la etaj : 132 persoane 2 fluxuri - latime scara de evacuare: 2 x 1,40 m (asigura fluxurile necesare). 29
ASIX DESIGN SRL


- la parter 204 persoane - 3 fluxuri - F = N/C = 204 : 75 = 3 fluxuri (minim necesar 1,60 m) Evacuarea la nivelul parterului se face n trei directii diferite prin 4 usi ce se deschid n exterior nsumnd o latime de 8,10 m Corp cladire B - la demisol : 28 + 18 persoane 1+1 fluxuri - latime scara de evacuare: 2 x 1,60 m (asigura fluxurile necesare). - la parter : - latime scara de evacuare: 248 + 298 persoane 4+4 fluxuri 2 x 1,60 m (asigura fluxurile necesare).
- la etaj 1 (94+63)+(95 + 90) persoane = 3+3 fluxuri - latime rampa scara = 1,60 m asigura fluxurile necesare - la etaj 2 63+ 90 persoane = 1+2 fluxuri - latime rampa scara = 1,60 m asigura fluxurile necesare - F = N/C = (248 +298) : 75 = 4+4 fluxuri (minim necesar 2x 2,10 m) Evacuarea la nivelul parterului a corpului B se face n doua directii diferite prin 2 usi ce se deschid n exterior nsumnd o latime de 4,20 m m S-a prevazut la intrarea secundara n scoala un dispozitiv mecanic de liftare pentru persoanele cu handicap. Trasee: usile claselor se deschid n sensul evacuarii spre scara/usile de evacuare. Caracteristici ale cailor interioare de evacuare a persoanelor: Cladirea (corpul A) are patru cai de evacuare distincte, n directii diferite (catre vest si catre est) la nivelul parterului. Cladirea (corpul B) are doua cai de evacuare distincte, n directii diferite (catre nord si catre sud) la nivelul parterului. Instalatia de iluminat de siguranta va marca fluxurile de evacuare din incinta n caz de necesitate. Accesul catre pod a fost prevazut cu un chepeng/usa rezistent/a la foc 45 Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor: Instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor - conform articolului 4.1. din Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor NP 086 - 2005, respectiv articolului 14.52. (b) din Normativul I9/1994 nu este necesara prevederea instalatiei de stingere cu hidranti interiori, deoarece nu se indeplineste simultan conditia de depasire a suprafetei de 600 mp/nivel si mai mult de 4 nivele. Pe fiecare nivel al contructiei si in centrala termica se vor amplasa stingatoare portabile de incendiu. Se va ntocmi planul de evacuare n caz de incendiu, care se va expune la loc vizibil. IGIENA, SANATATEA OAMENILOR PROTECTIA SI REFACEREA MEDIULUI D Masurile ce au fost prevazute n cadrul proiectului: Masuri de asigurare a calitatii aerului n functie de destinatia spatiilor si numarul de utilizatori (volum aer/ocupant; nr. schimburi/ora; sisteme de ventilare): - suprafata ce revine fiecarui elev variaza ntre 1,75 - 4,8 mp. n salile de clasa si n laboratoare; - volumul de aer pe ocupant - variaza ntre 5,6 - 10,8 mc. n salile de clasa si laboratoare; - numarul de schimburi pe ora este 1; 30
ASIX DESIGN SRL


- ventilare naturala. Masuri de evacuare a deseurilor - prin amplasarea unei platforme de gunoi n incinta, dotata cu pubele ecologice. Apa uzata va fi canalizata catre canalul public existent pe strada Armand Calinescu. Iluminatul natural este asigurat prin prevederea unor suprafete de fereastra care depasesc 20% din suprafata ncaperii. PROTECTIA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE E In cadrul proiectarii s-a urmarit: - reabilitarea hidroizolatiilor; - reabilitarea termoizolatiei podului; - rezolvarile de detaliu pentru eliminarea si limitarea pericolului de infiltratii de apa din sol sau din precipitatii prin mentinerea unor pante adecvate pentru nvelitoare, prin prevederea de jgheaburi si burlane dimensionate si pozitionate conform normelor n vigoare, prin executarea unor trotuare de protectie cu latimea de 1,20 m. si panta de peste 3% n jurul cladirii; - respectarea normativului C107/1 (2;5)/1997 privind masurile de izolare termica a cladirii: izolarea podului cu placi de vata minerala semirigida, cu grosimea de 16 cm, izolarea termica a pardoselii de la parter sau a soclului , realizarea unor pereti de inchidere care sa asigure transferul global de caldura in conformitate cu normele specifice in vigoare; - respectarea normativului C112/1986 privind masurile de hidroizolare a cladirii prin: hidroizolarea hidrofuga a pardoselii n zona grupurilor sanitare, tratamente hidrofuge la soclu si asupra paramentului din caramida aparenta; Protectia la zgomot F Se va urmari realizarea etanseitatii elementelor de tmplarie exterioara. Se va acorda o atentie deosebita vegetatiei catre strada , pentru a se diminua nivelul de zgomot . 2.1.1.9. MASURI DE PROTECTIE CIVILA Constructia existenta dispune de un subsol partial impropriu pentru realizarea unui adapost de aparare civila. Nu sunt prevazute masuri de protectie civila. 2.1.1.10. MASURI DE URMARIRE A COMPORTARII CONSTRUCTIEI PE TOATA DURATA DE EXISTENTA A ACESTEIA In conformitate cu NORMATIVUL PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR P130 1997, si HGR 766/1997 -REGULAMNTUL PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCTII, se efectueaza urmarirea curenta a constructiei pe toata durata de existenta a acesteia, pentru a raspunde prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice , respectiv de urmarIre speciala a constructiilor clasate ca monumente de arhitectura Urmarirea curenta se efectueaza prin examinare vizuala directa, periodic, la intervale de maxim un an, precum si dupa evenimente exceptionale. Organizarea urmaririi curente revine proprietarului/utilizatorului, si se efectueaza cu personal/mijloace proprii sau prin intermediul unei firme abilitate in aceasta activitate. Personalul insarcinat cu efectuarea urmaririi curente trebuie sa fie atestat conform instructiunilor ICSLPUAT 31
ASIX DESIGN SRL


Rezultatele urmaririi curente se introduc sub forma de proces verbal in Jurnalul evenimentelor, capitol al Cartii Tehnice a constructiei, conform prevederilor normelor HGR 273/1994. TIP AVARII FENOMENE URMARITE ZONE DE OBSERVATIE DATA VERIFICARII STRUCTURALE Deformarea, aparitia si marirea fisurilor Degradarea unor elemente din b.a. si zidarie portanta, prin actiuni mecanice Aparitia fisurilor pe soclu structura zidarie portanta ; stalpi, grinzi, buiandrugi, si plansee b.a. sau din lemn structura zidarie portanta ; stalpi, grinzi, buiandrugi, si plansee b.a. sau din lemn La soclul placat cu piatra, care poate ascunde anumite degradari ale structurii de rezistenta
Corodarea armaturilor manifestata prin exfolierea Plansee din beton armat betonului la colturi sau la aparitia petelor de rugina la fata betonului Fisuri Pereti nestructurali, finisaje Etanseitate termica si hidrofuga Tamplarie, rosturi, trotuare, izolatii infrastructura Condens Geam, pereti exteriori (colturi NESTRUCTURALE verticale si orizontale). Infiltratii meteorice sau din Pereti, pardoseli, ghene, instalatii acoperis, ferestre Mucegai ciuperci Atac bilogic asupra paramentului (piatra/caramida de placaj), planseelor din lemn si asupra sarpantei Exfolieri Vopsitorii, tencuieli, betoane Infundare scurgeri Traseul scurgerilor pluviale interioare si traseul coloanelor de canalizare Deformare anormala Tamplarie, compartimentari, tavane. EVENIMENTE Factori de mediu, calamitati Verificare extinsa(inspectie EXCEPTIONALE extinsa) Expertiza tehnica, dupa caz INSTALATII INTERIOARE
32
ASIX DESIGN SRL


Sanitare Electrice Defectiuni la instalatia de iluminat si priza pamant
Starea conductelor de apa calda/rece Starea izolatiei conductelor Starea tehnica a robinetilor Starea tehnica a coloanelor de canalizare verificarea etansarilor Starea corpurilor de iluminat Defecte la intrerupatoare, prize si priza de legare la pamant Defecte la aparate comanda si la lampile cu acumulatori Starea tehnica a radiatoarelor Starea tehnica a robinetilor/garniturilor Starea tehnica a conductelor de incalzire Mirosuri , umiditate, zgomot
Distributie, coloane ,legaturi, hidranti inc. Distributie, coloane ,legaturi Distributie, legaturi, inchidere robineti Distributie, coloane ,legaturi Instalatie de iluminat comuna si iluminat si prize individuale Instalatia de protectie prin legarea la pamant Instalatia de iluminat /siguranta pentru marcarea evacuarilor Radiatoare Legaturi, robineti radiatoare si vane inchidere/golire Coloane distributie ghene instalatii/coloane
Defectiuni la instalatia de iluminat de siguranta pentru evacuare Defectiuni la instalatia de incalzire
Defectiuni la instalatia de canalizare
INSTRUCTIUNI PRIVIND URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE , INTERVENTIILE IN TIMP SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR In conformitate cu normativul P 130-1999 privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, dupa efectuarea lucrarilor prevazute in documentatia de executie se va efectua o supraveghere curenta a starii tehnice a constructiei. Obiectivul urmririi comportrii n exploatare a constructiei : COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU - PITESTI Municipiul Pitesti, judetul Arges i al interveniilor n timp , l reprezint evaluarea strii tehnice i meninerea aptitudinii la utilizare/ exploatare 9 pe toat durata de existen, pentru a rspunde prevederilor Legii 50/1995, privind calitatea n constructii. Urmrirea curent Urmrirea curent a comportrii n exploatare a constructiei se face pe toat perioada de exeisten a acesteia, in vederea depistrii din timp a unor degradri care pot conduce la diminuarea aptitudinii la exploatare, pentru meninerea cerinelor eseniale ale constructiei, precum i a durabilitii acesteia. La constructiile de acest tip se pot defini trei categorii principale de avarii : 1. avarii structurale produse in elemente sau imbinarile structurii de rezistenta; 2. avarii nestructurale, produse in elemente sau parti ale constructiei care nu fac parte din structura de rezisten.
Aptitudinea de utilizare/exploatare este capacitatea constructiei de a indeplini functiunea definite pentru care a fost conceput, n condiii specifice.
9
33
ASIX DESIGN SRL


3. avarii ale componentelor arhitecturale / artistice Interveniile in timp asupra constructiei au ca scop mentinerea sau mbuntirea aptitudinii la exploatare. Postutilizarea constructiilor cuprinde activitile de desfiinare a constructiei in conditii de siguran i recuperarea eficient a materialelor si a mediului . Toate aceste actiuni se realizeaz prin grija proprietarului. Urmrirea curent a strii tehnice se efectueaz vizual, prin observare direct si cu ajutorul unor instrumente/mijloace de de masurare simple, de uz curent, In conformitate cu prevederile Cartii tehnice a constructiei si cu reglementrile tehnice specifice pe categorii de lucrri , i cade n sarcina proprietarului. Modalitile de efectuare a urmririi curente se stabilesc , in functie de categoria de importan a constructiei (in cazul nostru B) , conform reglementrilor HGR nr. 766/1997, anexa nr. 3, corelata cu clasa de importan (n cazul nostru II) , determinat de caracteristicile structurii de rezisten a cosntructiei (conform P 100/92), cu completri n 1996., si se include n Cartea tehnic a constructiei , care va consemna, de asemenea si rezultatele acestor activitati. Se va efectua si urmarirea curenta conform procedurilor prevazute de legislatia in vigoare, pentru monumente clasate (categoriaB). Urmarirea curenta este o activitate sistematic de observare a starii tehnice a constructiei, care, corelata cu activitatea de ntretinere are ca scop meninerea aptitudinii la exploatare si se efectueaza pe toata durata de existen a acesteia. Proprietarul/utilizatorul are urmatoarele obligatii si raspunderi : a) respunde de activitatea privind urmarirea comportarii n timp/exploatare a constructiei sub toate formele , asigurnd personal de specialitate necesar; comanda, de asemenea, expertizarea constructiei in cazul in care se consider ca este afectat exploatarea n condiii de siguran a cosntructiei, conform HGR 766/1997, anexa nr. 4, art. 10;12. b) Stipuleaz prin contract indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in timp a exploatarii constructiei, la nstrinare sau la nchiderea/conservarea constructiei. Administratorii/utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a cosntructiei. Responsabilul cu urmarirea curenta a comportarii n exploatare a constructiei are urmatoarele obligatii/raspunderi : - sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa ina la zi cartea tehnica a constructiei, inclusiv jurnalul evenimentelor. - Sa efectueze urmarirea curent; - Sa sesizeze proprietarul sau administratorului situatiile care pot determina efectuarea unei expertize tehnice. - Rezultatele urmaririi curente se inscriu n jurnalul evenimentelor din Cartea constructiei conform prevedereilor HGR 273/9 i GN 766/97. Proprietarul intocmeste anual o situatie asupra starii constructiei care va cuprinde si principalele deficiente constatate. Situatia asupra starii constructiei se pastreaza prin grija responsabilului cu urmarirea comportarii n exploatare a constructiei si se prezint organelor de control, reprezentanilor ISC, ai MCC si ai Primariei. Aprecierea comportarii constructiei se face dupa urmatoarele cerinte : A. EXIGENTE DE SIGURANTA A1. siguranta structurala 34
ASIX DESIGN SRL


A1.1. rezistenta la actiuni mecanice; A1.2. rezistenta la actiuni seismice; A1.3. rezistenta la actiuni chimice; A1.4. stabilitatea de forma si pozitie A1.5. deformabilitatea, rigiditatea ; A1.6. etanseitatea, permeabilitatea; A2. siguranta functionala A2.1. organizarea spaiilor A2.2. protectia contra agresiunilor; B. EXIGENTE DE CONFORT B1. confort acustic B2. confort vizual B3. Confort climatic B4. Confort olfactiv si respirator B5. confort igienic C. EXIGENTE PRIVIND CONSERVAREA COMPONENTELOR ARHITECTURALE SI ARTISTICE Se vor urmari : - schimbari in pozitia constructiei in raport cu mediul de implantare manifestate direct, prin deplasari vizibile, orizontale sau verticale, precum si inclinari; de asemenea se vor urmari aceste deplasari prin efectele secundare vizibile, ca desprinderea trotuarelor, scarilor,, de soclu sau de corpul cladirii; aparitia fisurilor sau crapaturilor in pereti, deschiderea sau inchiderea rosturilor dintre corpurile constructiei. - Schimbari in forma constructiei manifestate direct prin deformari vizibile verticale sau orizontale si rotiri, sau prin efecte secundare , ca inepenirea usilor sau ferestrelor , distorisiuni in treseele conductelor de instalatii. - Schimbari in gradul de protectie si confort sub aspectul etanseitatii inchiderilor, al izolatiilor termice , hidrofuge sau sub aspect estetic, manifestate prin umeziri persistente , aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor.... - Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii, prin infundarea scurgerilor, infiltratii prin invelitoare - Schimbarea destinatiei incaperilor prevazute prin proiect si a modului de utilizare a lor. Urmarirea curenta se va efectua la intervale de timp ce nu vor depasi un an calendaristic si in mod obligatoriu, dupa evenimente deosebite (seism, inundatii, incendii, explozii, alunecari de teren...). In cadrul urmaririi curente, la aparitia unor deteriorari ce se pot considera ca afecteaza rezistenta constructiei, stabilitatea si durabilitatea ei, proprietarul va comanda o inspectie asupra constructiei, urmata, daca este cazul de o expertiza tehnica. Inspectia extinsa are ca obiect examinarea detaliata din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii si durabilitatii a tuturor elementelor structurale si nestructurale , a imbinarilor constructiei, a zonelor reparate si consolidate anterior, precum si a terenului si zonelor adiacente. RESPECTAREA INSTRUCTIUNILOR , REGULILOR SI NORMELOR DE EXPLOATARE Utilizatorii vor fi instruiti periodic si sunt obligati sa respecte normele de exploatare : - adoptarea masurilor pentru pastrarea nediminuata a capacitatii de rezistenta a cladirii prin efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii curente; 35
ASIX DESIGN SRL


normele si reglementarile stabilite in proiecte privind folosirea functionala a spatiilor pe toata durata de serviciu a cladirii; normele de prevenire si stingere a incendiilor; normele de utilizare/exploatare a surselor de apa si a instalatiilor de apa, incalzire si electrice; normele de igiena generala si personala; urmarirea in timp a cladirii si realizarea , in caz de necesitate a lucrarilor de remediere.
Orice defectiune constatata, in special la instalatiile electrice va fi anuntata imediat serviciilor de specialitate ale furnizorilor si proprietarului, luindu-se masurile urgente de interzicere a accesului in zonele cu defectiuni. La asigurarea satisfacerii cerintei de rezistenta si stabilitate se adaoga masuri specifice intensitatii seismice de amplasare a constructiei (D) : - asigurarea mobilierului impotriva deplasarilor necontrolate, impotriva rasturnarii, astfel incat sa nu provoace raniri sau pierderi de vieti omenesti, sau sa blocheze caile de evacuare din cladire; - intocmirea unui plan de masuri specifice in caz de cutremur, care sa cuprinda in mod obligatoriu si modalitatile de intrerupere a alimentarii cu energie electrica, gaze si apa; - desfasurarea organizata a activitatii de pregatire si educare a utilizatorilor privind comportarea in caz de cutremur. (evitarea panicii, primul ajutor...) In caz de conflict armat se vor lua masurile de protectie , in conformitate cu ordinele Inspectoratului pentru situatii de urgenta OBLIGATIA URMARIRII COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIEI Programul de urmarire in timp a constructiei revine utilizatorului/proprietarului. Urmarirea se face pe toata perioada de existenta a constructiei si cuprinde un ansamblu de activitati stabilite conform Legii 10/1995, privind examinarea directa sau prin investigare cu mijloace de observare si masurare specifice , in scopul mentinerii cerintelor de calitate stabilite prin lege. 1. Urmarirea tasarilor constructiei Conform STAS 2475/1990 verificarea topografica se va efectua dupa urmatorul program : In perioada de exploatare : - la fiecare trei luni in perioada primilor doi ani de la reparatia capitala. - la fiecare trei luni, in continuare, daca raza tasarii este mai mare de 0,5 mm in primii doi ani, sau semestrial cand raza tasarii este mai mica de 0,5 mm. 2. Urmarirea comportarii in timp a constructiei Se vor urmari schimbarile de pozitie a corpurilor de cladire in raport cu mediul de exploatare al acestora : - deplasari orizontale, verticale, inclinari; - desprinderi de trotuare, disocieri intre corpuri de cladire, aparitia de rosturi, crapaturi... Schimbari in forma corpurilor de cladiri : - deformari orizontale sau verticale; - rotiri. Schimbari in gradul de protectie si confort: - etanseitatea izolatiilor termice, fonice, hidrofuge; - umezirea peretilor, infiltratii de apa, lichefieri ale pamantului dupa cutremure; - aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiului. Defecte si degradari in structura de rezistenta: 36
ASIX DESIGN SRL


fisuri, crapaturi; coroziunea elementelor metalice; flambajul elementelor comprimate; putrezirea elementelor din lemn.
3. Masuri de siguranta durabilitatii Cladirile realizate din materiale de folosinta curenta 10 au durata de serviciu de 100 de ani. In cazul constructiei Colegiului I.C.Bratianu, aceasta perioada a fost depasita, interventia propusa prelungind perioada de utilizare curenta cu inca 50-70 ani pentru constructie. Instalatiile interioare au durata de viata limitata , fiind necesara inlocuirea acestora in totalitate, intr-o perioada de 15-30 de ani de la darea in folosinta 11. Cheltuielile de functionare, intretinere, reparatii, sunt direct proportionale cu principala exigenta economica, durata, in care constructia trebuie sa-si pastreze calitatile proiectate pentru a corespunde scopului, denumita durata de serviciu. Utilizatorul are obligatia sa planifice, sa programeze si sa solicite asigurarea finantarii pentru lucrarile de intretinere, reparatii curente, reparatii capitale, consolidari, in vederea mentinerii calitatii constructiilor pe durata normata de serviciu. 2.1.1.11. CADRUL LEGISLATIV CE GUVERNEAZA PROIECTUL IN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR: - Legea nr. 50 /1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,modificata si completata prin - Legea 442/2001 privind protejarea monumentelor istorice. - Legea nr.125/1196 ,Legea nr.453/2001, Legea nr.401/2003 si Legea nr. 199/2004 (republicata in MOR-Partea I,nr. 933/13.10.2004); - Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii,cu modificarile si completarile ulterioare ; OG nr. 63/2001 privind infiintarea Inspectoratuluide Stat in Constructii-I.S.C.,aprobata si modificata prin legea nr. 707/2001; - H.G.R.nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii (regulamente privind : activitatea de metrologie in constructii;conducerea si asigurarea calitatiiin constructii; stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;urmarirea comportarii in exploatare , interventiile in timp si potutilizarea constructiilor; agrementul tehnic pntru produse, procedee si echipamente noi in constructii; autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari; certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii); - HGR nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ; - HGR nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor; HGRnr.448/2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii/autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor; - HGR nr. 1179/2002 pentru aprobarea Structurii devizului general si a metodologiei privind aprobarea devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii, completata de HGR nr.935/2003;
Caramida, beton. Perioada se stabileste in functie de materialele utilizate, garantiile furnizorilor acestor materiale si prevederile agrementelor specifice lor.
10 11
37
ASIX DESIGN SRL


- Ordinul comun MF-MLPATnr.1430/09.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind continutul cadru al proiectelor (pe faze de proiectare); - Ordinul ministrului transporturilor ,constructiilor si turismului nr.1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarile ulterioare; - OG 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice modificata si aprobata prin L325/2002 IN DOMENII COMPLEMENTARE: - Legea 422 / 2001 privind protectia monumentelor completata si devenita Legea 256 / 2006. Legea nr.137/1995 privind protectia mediului,republicata ,cu modificarile ulterioare; -Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica; - Legea nr.107/1996 privind protectia apelor; -Legea nr. 45/1994 apararea nationala a Romaniei , cu modificarile ulterioare; -Legea nr.106/1996 privind protectia civila,cu modificarile ulterioare; -Legea 126/2001 de aprobare a OG nr.60/1997 privind apararea impotriva incendiilor -OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor ,republicata,cu modificarile ulterioare; -OG nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor ,aprobata prin Legea nr.124/1995, cu modificarile ulterioare; -HGR nr.10/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara; -Ordinul ministrului sanatatii nr. 331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor,obiectivelor si de autorizare snitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice; -Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.602/02.12.2003 privind intocmirea documentatiilor pentru obtinerea avizului de protectie civila ; NORMATIVE SI STANDARDE TEHNICE din domeniul constructiilor si instalatiilor aferente (uzuale) -Normativ P100/1992 privind protectia antiseismica a constructiilor cu modificarile si completarile ulterioare; -Normativ P02 /1985 privind calculul structurilor din zidarie -Normativ P102/2001 privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civla ; -Norme tehnice P117-1983 privind proiectarea spatiilor social-sanitare pentru constructii industriale; -Normativ P118/1999 privind siguranta la foc a constructiilor ; -Normativ C107/2/1997 privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri cu alta destinatie ; -Normativ C 107/3/1997 privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor ; -Normativ C 107/5/1997 privind calculul termotehnic al elementelor de constructii in contact cu solul; -Normativ C 112/2003 privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii ; -Normativ C 37/1998 privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii; -NormativC58/1996 privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate in constuctii; -Normativ C 125/1987 privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri; -Normativ I 5/1998 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare; -Normativ I 6/1/1998 pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale; -Normativ I 6/1998 pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale ; 38
ASIX DESIGN SRL


-Normativ I 7/1999 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si 1500Vc.c; -Normativ I 9/1996 pentru exploatarea instalatiilor sanitare ; -Normativ I 9/1994 pentru proiectarea si exectarea instalatiilor sanitare; -Normativ I 13/1/2002 pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala ; -Normativ I 13/2002 pntru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala; -Normativ I20/2000 privind protectia constructiilor impotriva trasnetului; -Normativ NP068- privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare -Normativ NE 001/1996 pentru exectarea tencuielilor umede groase si subtiri; -Normativ NP 008/97 privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate ,in regim de iarna-vara; -Normativ NP 010/97 pentru proiectarea,realizarea si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee; -Normativ NP030/98 privind proiectarea si asgurarea calitatii pardoselilor la constructiilor civile; -Normativ NP051/01 privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la cerintele persoanelor cu handicap; -Normativ NP-068/03 privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare; -Manual MP 008/2000 privind exemplificari ,detalieri si solutii de aplicare a prevederilor normativului P 118/99; -GP 037/0/98 Normativ privind proiectarea ,executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri civile; -Ghid GP 063/2001 pentru proiectarea ,executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor de evacuare a fumului si a gazelor fierinti in caz de incendiu; -Ghid GT 030/01 de evaluare a riscului de incendiu si a sigurantei la foc la sali aglomerate; NORME SPECIFICE PSI LEGEA 307/2006, Legea privind apararea impotriva incendiilor actualizata in septembrie 2010 ORDINUL MAI Pentru aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor nr.163/2007 ORDINUL MAI Pentru aprobarea Dispozitiilor Generale privind instruirea salariatilor in Nr.712/2005 domeniul situatiilor de urgenta, completat cu Ordinul MAI nr.786/2005 ORDINUL MAI Pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregatire si Nr. 1474/2006 desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta, modificat prin Ordinul MIRA nr. 217/2007 ORDINUL MAI Nr. DGPSI 004 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor 108/2001 ORDINUL MAI Pentru aprobarea criteriilor de stabilire a consiliilor locale si operatorilor Nr.106/2007 economici care au obligatia de a angaja cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor ORDINUL MAI Pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la Nr. 130/2007 incendiu ORDINUL MIRA NR. Pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea, si controlul 210/2007 riscului de incendiu HGR nr. 537/2007 Privind stabilirea si sanctionarea contravenientilor la normele PSI HGR nr. 1492/2004 Privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta 39
ASIX DESIGN SRL


HGR nr.1739/2006 NP 086-05/Ordin MTCT nr. 217/2005 P118/1999 I18-2/2002 C58/98
I7/2011 STAS 1478-90; 10903/2-79 ORDINUL MAI Nr. Norme metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si 3/2011 protectia civila Standarde -STAS 6647 /88 Masuri de siguranta contra incendiilor .Elemente rezistente la foc pentru protectia golurilor din perti si plansee.Conditii tehnice generale ; -STAS 10903 /2/79 Determinarea sarcinii termice in constructii; -STAS 297/1/1988 Culori si indicatoare de securitate .Conditii tehnice generale. -STAS 297/2/1998 Culori si indicatoare de securitate.Reprezentari; -STAS 1478/1990 Instalatii sanitare .Alimentare cu apa la constructii civile si industriale Prescriptii fundamentale de proiectare; - STAS 6131/1979 Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor; - STAS 6472 Igiena si sanatate; - STAS 6156 Nivele zgomote; - STAS 6221 Iluminare naturala; - STAS 6646 Iluminare artificiala; - STAS3302/2 Pante invelitori; - STAS 10101/92 Actiuni in constructii,incarcari; - STAS 6472/2/83 Temperatura de calcul oentru vara ; - SR 10907/1/97 Temperatura de calcul pentru iarna; - STAS 10101/20/90 Viteza de calcul avanturilor; - STAS 10101/21/92 Incarcarile date de zapada;
profesioniste Pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor Normativ de siguranta la foc a constructiilor Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei in cladiri Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor electrice Privind calculul sarcinii termice
40
ASIX DESIGN SRL


2.1.1.12. PLANUL DE SECURITATE,SANATATE SI PROTECTIA MUNCII
DISPOZITII GENERALE Prezenta documentatie stabilete cerinele minime pentru protecia participantilor la elaborarea proiectului si executia investitiei mpotriva riscurilor pentru sntate i securitate pentru obiectivul :
CONSOLIDARE, REABILITARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU, PITESTI JUDET ARGES
CONTRACT NR. PROIECT NR.
122/2012 122/2012
Proiectant
ASIX DESIGN SRL mun. Bucuresti, sector 2, str. Traian, nr. 187-189, sc. 1, et. 3, ap. 9 COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU, PITESTI
Beneficiar
41
ASIX DESIGN SRL


I. ETAPA DE ELABORARE A PROIECTULUI

I.1. Lucrri care implica riscuri specifice pentru securitatea i sntatea lucrtorilor I.1.1. Lucrri care expun lucrtorii la riscul de a fi ngropati sub alunecri de teren, nghititi de terenuri mocirloase/mlastinoase ori de a cdea de la nlime, datorit naturii activitii desfurate, procedeelor folosite sau mediului nconjurtor al locului de munca. I.1.2. Lucrri n care expunerea la substane chimice sau biologice prezint un risc particular pentru securitatea i sntatea lucrtorilor ori pentru care supravegherea sntii lucrtorilor este o cerinta legal. I.1.3. Lucrri cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate. I.1.4. Lucrri n apropierea liniilor electrice de nalta tensiune. I.2. Cerine minime de securitate i sntate pentru santiere Obligaiile prevzute n prezenta documentatie se aplica de fiecare data cnd caracteristicile antierului ori ale activitii, circumstanele sau un risc o cer. n sensul prezentei documentatii, termenul ncperi nseamn, printre altele si baraci, sau orice amenajare n care se desfasoara activitatea personalului din executie. I.2.1. Cerine minime generale pentru locurile de munca din santiere I.2.1.1. Stabilitate i soliditate a. Materialele, echipamentele i n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate ntr-un mod adecvat i sigur. b. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis dect dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul sa se desfoare n condiii de siguranta. c. Instalaii de distribuie a energiei Instalaiile trebuie proiectate, realizate i utilizate astfel nct sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrtorii sa fie protejati corespunztor contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta. La proiectarea, realizarea i alegerea materialului i a dispozitivelor de protecie trebuie sa se in seama de tipul i puterea energiei distribuite, de condiiile de influenta externe i de competenta persoanelor care au acces la pri ale instalaiei. d. Cile i ieirile de urgenta Cile i ieirile de urgenta trebuie sa fie n permanenta libere i sa conduc n modul cel mai direct posibil ntr-o zona de securitate. n caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poat fi evacuate rapid i n condiii de securitate maxima pentru lucrtori. Numrul, amplasarea i dimensiunile cilor i iesirilor de urgenta se determina n funcie de utilizare, de echipament i de dimensiunile antierului i ale ncperilor, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente. Cile i ieirile de urgenta trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent i sa fie amplasate n locuri corespunztoare. Pentru a putea fi utilizate n orice moment, fr dificultate, cile i ieirile de urgenta, precum i cile de circulaie i uile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte.
42
ASIX DESIGN SRL


Cile i ieirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevzute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta n caz de pana de curent. e. Detectarea i stingerea incendiilor n funcie de caracteristicile antierului i de dimensiunile i destinaia ncperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice i chimice ale substanelor sau ale materialelor prezente, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevzute un numr suficient de dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor, precum i dac este cazul, un numr suficient de detectoare de incendiu i de sisteme de alarma. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu i sistemele de alarma trebuie ntreinute i verificate n mod periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze ncercri i exercitii adecvate. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile i uor de manipulat. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislaia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare. f. Ventilaie inndu-se seama de metodele de lucru folosite i de cerinele fizice impuse lucrtorilor, trebuie luate msuri pentru a asigura lucrtorilor aer proaspt n cantitate suficienta. Dac se folosete o instalatie de ventilaie, aceasta trebuie meninut n stare de funcionare i nu trebuie sa expuna lucrtorii la cureni de aer care le pot afecta sntatea. Atunci cnd este necesar pentru sntatea lucrtorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalaiei. g. Expunerea la riscuri particulare Lucrtorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf. Atunci cnd lucrtorii trebuie sa ptrund ntr-o zona a carei atmosfera este susceptibil sa conin o substanta toxica sau nociva, sa aib un coninut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlat i trebuie luate msuri corespunztoare pentru a preveni orice pericol. ntr-un spaiu nchis un lucrator nu poate fi n nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat. Lucrtorul trebuie cel puin sa fie supravegheat n permanenta din exterior i trebuie luate toate msurile corespunztoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv i imediat. h. Temperatura n timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvat organismului uman, inndu-se seama de metodele de lucru folosite i de solicitarile fizice la care sunt supui lucrtorii. i. Iluminatul natural i artificial al posturilor de lucru, ncperilor i cilor de circulaie de pe antier Posturile de lucru, ncperile i cile de circulaie trebuie sa dispun, n msura n care este posibil, de suficienta lumina naturala. Atunci cnd lumina zilei nu este suficienta i, deasemenea, pe timpul nopii locurile de munca trebuie sa fie prevzute cu lumina artificiala corespunztoare i suficienta. Atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor. Culoarea folosit pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. Instalaiile de iluminat ale ncperilor, posturilor de lucru i ale cilor de circulaie trebuie amplasate astfel nct sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori. ncperile, posturile de lucru i cile de circulaie n care lucrtorii sunt expusi la riscuri n cazul ntreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevzute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta. j. Usi i pori Uile culisante trebuie sa fie prevzute cu un sistem de siguranta care sa mpiedice ieirea de pe sine i cderea lor. Uile i porile care se deschid n sus trebuie sa fie prevzute cu un sistem de siguranta care sa mpiedice cderea lor. Uile i porile situate de-a lungul cilor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunztor.
43
ASIX DESIGN SRL


n vecintatea imediata a portilor destinate circulaiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate n mod vizibil i trebuie sa fie meninute libere n permanenta. Uile i porile mecanice trebuie sa funcioneze fr sa prezinte pericol de accidentare pentru lucrtori. Acestea trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile i uor de identificat, cu excepia celor care se deschid automat n caz de pana de energie i trebuie sa poat fi deschise manual. k. Cai de circulaie - zone periculoase Cile de circulaie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile i rampele de ncrcare, trebuie sa fie calculate, plasate i amenajate, precum i accesibile astfel nct sa poat fi utilizate uor, n deplina securitate i n conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai n vecintatea acestor cai de circulaie sa nu fie expusi nici unui risc. Cile care servesc la circulaia persoanelor i/sau a mrfurilor, precum i cele unde au loc operaiile de ncrcare sau descrcare trebuie sa fie dimensionate n funcie de numrul potenial de utilizatori i de tipul de activitate. Dac sunt utilizate mijloace de transport pe cile de circulaie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecie adecvate trebuie prevzute pentru ceilali utilizatori ai locului. Cile de circulaie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic i ntreinute. Cile de circulaie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel nct sa existe o distanta suficienta fata de usi, pori, treceri pentru pietoni, culoare i scri. Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevzute cu dispozitive care sa evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective. Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii abilitai sa ptrund n zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil. l. Rampe de ncrcare Rampele de ncrcare trebuie sa fie corespunztoare dimensiunilor ncarcaturilor ce se transporta. Rampele de ncrcare trebuie sa fie sigure, astfel nct lucrtorii sa nu poat cdea. m. Spaiu pentru libertatea de micare la postul de lucru Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilit, n funcie de echipamentul i materialul necesar, astfel nct lucrtorii sa dispun de suficienta libertate de micare pentru activitile lor. n. Primul ajutor Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face n orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregtit n acest scop. Trebuie luate msuri pentru a asigura evacuarea, pentru ngrijiri medicale, a lucrtorilor accidentati sau victime ale unei mbolnviri neateptate. Trebuie prevzute una sau mai multe ncperi de prim ajutor, n funcie de dimensiunile antierului sau de tipurile de activiti. ncperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalaii i cu materiale indispensabile primului ajutor i trebuie sa permit accesul cu brancarde. Aceste spaii trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor n toate locurile unde condiiile de munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunztor i trebuie sa fie uor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat n loc vizibil trebuie sa indice clar adresa i numrul de telefon ale serviciului de urgenta. o. Instalaii sanitare Vestiare i dulapuri pentru mbrcminte Lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie sa poarte mbrcminte de lucru i dac, din motive de sntate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe ntr-un alt spaiu. Vestiarele trebuie sa fie uor accesibile, sa aib capacitate suficienta i sa fie dotate cu scaune. Vestiarele trebuie sa fie suficient de ncapatoare i sa aib dotri care sa permit fiecrui lucrator sa i usuce mbrcmintea de lucru, dac este cazul, precum i vestimentatia i efectele personale i sa le poat pstra ncuiate.
44
ASIX DESIGN SRL


n anumite situaii, cum ar fi existenta substanelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, mbrcmintea de lucru trebuie sa poat fi inuta separat de vestimentatia i efectele personale. Trebuie prevzute vestiare separate pentru brbai i femei sau o utilizare separat a acestora. Dac nu sunt necesare vestiare n sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispun de un loc unde sa-i pun mbrcmintea i efectele personale sub cheie. Duuri, chiuvete Atunci cnd tipul de activitate sau cerinele de curenie impun acest lucru, lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie duuri corespunztoare n numr suficient. Trebuie prevzute sali de duuri, separate pentru brbai i femei, sau o utilizare separat a acestora. Slile de duuri trebuie sa fie suficient de ncapatoare, astfel nct sa permit fiecrui lucrator sa i fac toaleta, fr sa fie deranjat i n condiii de igiena corespunztoare. Dusurile trebuie prevzute cu apa curenta, rece i calda. Atunci cnd dusurile nu sunt necesare, n sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevzut un numr suficient de chiuvete cu apa curenta calda, dac este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate n apropierea posturilor de lucru i a vestiarelor. Trebuie prevzute chiuvete separate pentru brbai i pentru femei sau o utilizare separat a acestora atunci cnd acest lucru este necesar din motive de decenta. Dac ncperile cu duuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste ncperi trebuie sa comunice ntre ele. Cabine de WC-uri i chiuvete n apropierea posturilor de lucru, a ncperilor de odihna, a vestiarelor i a salilor de duuri lucrtorii trebuie sa dispun de locuri speciale, dotate cu un numr suficient de WC-uri i de chiuvete, utiliti care sa asigure nepoluarea mediului nconjurtor, de regula, ecologice. Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate pentru brbai i femei sau utilizarea separat a acestora. p. ncperi pentru odihna i/sau cazare Lucrtorii trebuie sa dispun de ncperi pentru odihna i/sau cazare uor accesibile, atunci cnd securitatea ori sntatea lor o impun, n special datorit tipului activitii, numrului mare de lucrtori sau distantei fata de antier. ncperile pentru odihna i/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari i prevzute cu un numr de mese i de scaune corespunztor numrului de lucrtori. Dac nu exista asemenea ncperi, alte faciliti trebuie sa fie puse la dispoziie personalului pentru ca acesta sa le poat folosi n timpul ntreruperii lucrului. ncperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar n cazuri excepionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare n numr suficient, cu o sala de mese i cu o sala de destindere. Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese i scaune, inndu-se seama de numrul de lucrtori. La atribuirea lor trebuie sa se in seama de prezenta lucrtorilor de ambele sexe. n ncperile pentru odihna i/sau cazare trebuie sa se ia msuri corespunztoare pentru protecia nefumatorilor mpotriva disconfortului produs de fumul de tutun. r. Femei gravide i mame care alapteaza Femeile gravide i mamele care alapteaza trebuie sa aib posibilitatea de a se odihni n poziie culcata, n condiii corespunztoare. s. Lucrtori cu dizabilitati Locurile de munca trebuie sa fie amenajate inndu-se seama, dac este cazul, de lucrtorii cu dizabilitati. Aceasta dispoziie se aplica n special uilor, cilor de comunicaie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor i posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de ctre lucrtorii cu dizabilitati. t. Dispoziii diverse Intrrile i perimetrul antierului trebuie sa fie semnalizate astfel nct sa fie vizibile i identificabile n mod clar. Lucrtorii trebuie sa dispun de apa potabil pe antier i, eventual, de alta butura corespunztoare i nealcoolica, n cantiti suficiente, att n ncperile pe care le ocupa, ct i n vecintatea posturilor de lucru.
45
ASIX DESIGN SRL


Lucrtorii trebuie sa dispun de condiii pentru a lua masa n mod corespunztor i dac este cazul, sa dispun de faciliti pentru a-i pregati masa n condiii corespunztoare. I.2.2. Cerine minime generale pentru posturi de lucru din santiere, n interiorul ncperilor 1. Stabilitate i soliditate ncperile trebuie sa aib o structura i o stabilitate corespunztoare tipului de utilizare. 2. Usi de siguranta Uile de siguranta trebuie sa se deschid ctre exterior i nu trebuie sa fie ncuiate, astfel nct sa poat fi deschise uor i imediat de ctre orice persoana care are nevoie sa le utilizeze n caz de urgenta. Este interzis utilizarea uilor culisante i a uilor rotative ca usi de siguranta. 3. Ventilaie Dac sunt folosite instalaii de aer condiionat sau de ventilaie mecanic, acestea trebuie sa funcioneze astfel nct lucrtorii sa nu fie expusi curentilor de aer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sntatea lucrtorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid. 4. Temperatura 4.1. Temperatura n ncperile de odihna, ncperile pentru personalul de serviciu permanent, ncperile sanitare, cantine i ncperile de prim ajutor trebuie sa corespund destinaiei specifice acestor ncperi. 4.2. Ferestrele, luminatoarele i pereii de sticla trebuie sa permit evitarea luminii solare excesive, n funcie de natura activitii i destinaia incaperii. 5. Iluminatul natural i artificial Locurile de munca trebuie, pe ct posibil, sa dispun de lumina naturala suficienta i sa fie echipate cu dispozitive care sa permit un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea i sntatea lucrtorilor. 6. Pardoselile, pereii i plafoanele ncperilor 6.1. Pardoselile ncperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de guri sau de planuri nclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile i nealunecoase. 6.2. Suprafeele pardoselilor, pereilor i plafoanelor ncperilor trebuie sa fie realizate astfel nct sa poat fi curatate i retencuite pentru a se obine condiii de igiena corespunztoare. 6.3. Pereii transparenti sau translucizi, n special pereii realizai integral din sticla, din ncperi ori din vecintatea posturilor de lucru i a cilor de circulaie trebuie sa fie semnalizati clar. Acetia trebuie realizai din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru i de cile de circulaie astfel nct lucrtorii sa nu poat intra n contact cu pereii i sa nu poat fi rnii prin spargerea acestora. 7. Ferestre i luminatoare 7.1. Ferestrele, luminatoarele i dispozitivele de ventilaie trebuie sa poat fi deschise, nchise, reglate i fixate n siguranta de ctre lucrtori. Atunci cnd acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel nct sa nu prezinte un pericol pentru lucrtori. 7.2. Ferestrele i luminatoarele trebuie prevzute, nc din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispun de dispozitive care sa permit curatarea acestora fr riscuri pentru lucrtorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilali lucrtori prezeni. 8. Usi i pori 8.1. Poziia, numrul, materialele din care sunt realizate, precum i dimensiunile uilor i portilor sunt determinate n funcie de natura i destinaia ncperilor. 8.2. Uile transparente trebuie sa fie semnalizate la nlimea vederii. 8.3. Suprafeele transparente sau translucide ale uilor i portilor trebuie protejate mpotriva spargerii atunci cnd acestea nu sunt construite dintr-un material securizat i lucrtorii pot fi rnii n cazul n care acestea se sparg. 9. Cile de circulaie
46
ASIX DESIGN SRL


Traseele cilor de circulaie trebuie sa fie puse n evidenta, n msura n care utilizarea ncperilor i echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea proteciei lucrtorilor. 10. Dimensiunile i volumul de aer al ncperilor ncperile de lucru trebuie sa aib o suprafata i o nlime care sa permit lucrtorilor sa i desfoare activitatea fr riscuri pentru securitatea, sntatea sau confortul lor. I.2.3. Cerine minime generale pentru posturi de lucru din santiere, n exteriorul ncperilor 1. Stabilitate i soliditate 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la nlime sau n adncime, trebuie sa fie solide i stabile, inndu-se seama de: a) numrul de lucrtori care le ocupa; b) ncarcaturile maxime care pot fi aduse i suportate, precum i de repartiia lor; c) influentele externe la care pot fi supuse. Dac suportul i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunztoare i sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a prilor acestor posturi de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea i soliditatea trebuie verificate n mod corespunztor i n special, dup orice modificare de nlime sau adncime a postului de lucru. 2. Instalaii de distribuie a energiei 2.1. Instalaiile de distribuie a energiei care se afla pe antier, n special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic i ntreinute corespunztor. 2.2. Instalaiile existente nainte de deschiderea antierului trebuie sa fie identificate, verificate i semnalizate n mod clar. 2.3. Dac exista linii electrice aeriene, de fiecare data cnd este posibil acestea trebuie sa fie deviate n afar suprafeei antierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune. Dac acest lucru nu este posibil, trebuie prevzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie inute la distanta fata de instalaii. n cazul n care vehiculele de antier trebuie sa treac pe sub aceste linii, trebuie prevzute indicatoare de restrictie corespunztoare i o protecie suspendat. 3. Influente atmosferice Lucrtorii trebuie sa fie protejati mpotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea i sntatea. 4. Caderi de obiecte Lucrtorii trebuie sa fie protejati mpotriva caderilor de obiecte, de fiecare data cnd aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv. Materialele i echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel nct sa se evite rsturnarea ori cderea lor. n caz de necesitate, trebuie sa fie prevzute pasaje acoperite sau se va mpiedica accesul n zonele periculoase. 5. Caderi de la nlime 5.1. Caderile de la nlime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, n special cu ajutorul balustradelor de protecie solide, suficient de nalte i avnd cel puin o bordura, o mna curenta i protecie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. 5.2. Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu ajutorul echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie colectiv, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere. n cazul n care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare. 6. Schele i scri
47
ASIX DESIGN SRL


6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite i ntreinute astfel nct sa se evite prbuirea sau deplasarea lor accidentala. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte. 6.3. Schelele trebuie controlate de ctre o persoana competenta, astfel: a) nainte de utilizarea lor; b) la intervale periodice; c) dup orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pmnt ori n alte circumstane care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea. 6.4. Scarile trebuie sa aib o rezistenta suficienta i sa fie corect ntreinute. Acestea trebuie sa fie corect utilizate, n locuri corespunztoare i conform destinaiei lor. 6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate mpotriva deplasarilor involuntare. 7. Instalaii de ridicat 7.1. Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie sa fie: a) bine proiectate i construite i sa aib o rezistenta suficienta pentru utilizarea creia i sunt destinate; b) corect instalate i utilizate; c) ntreinute n stare buna de funcionare; d) verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform dispoziiilor legale n vigoare; e) manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare. 7.2. Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie sa aib marcata n mod vizibil valoarea sarcinii maxime. 7.3. Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte scopuri dect cele pentru care sunt destinate. 8. Vehicule i maini pentru excavaii i manipularea materialelor 8.1. Toate vehiculele i mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie sa fie: a) bine concepute i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de principiile ergonomice; b) meninute n stare buna de funcionare; c) utilizate n mod corect. 8.2. Conductorii i operatorii vehiculelor i mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie sa aib pregtirea necesar. 8.3. Trebuie luate msuri preventive pentru a se evita cderea n excavaii sau n apa a vehiculelor i a mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor. 8.4. Cnd este necesar, mainile pentru excavaii i manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conductorul impotriva strivirii n cazul rasturnarii masinii i al caderii de obiecte. 9. Instalaii, maini, echipamente 9.1. Instalaiile, mainile i echipamentele, inclusiv uneltele de mna, cu sau fr motor, trebuie sa fie: a) bine proiectate i construite, inndu-se seama, n msura n care este posibil, de principiile ergonomice; b) meninute n stare buna de funcionare; c) folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate; d) manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare. 9.2. Instalaiile i aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate i supuse ncercrilor i controlului periodic. 10. Excavaii, puuri, lucrri subterane, tuneluri, terasamente 10.1. n cazul excavatiilor, trebuie luate msuri corespunztoare: a) pentru a preveni riscurile de ngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunztoare; b) pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
48
ASIX DESIGN SRL


c) pentru a asigura o ventilaie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel nct sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sntate; d) pentru a permite lucrtorilor de a se adposti ntr-un loc sigur, n caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor. 10.2. nainte de nceperea terasamentelor trebuie luate msuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane i altor sisteme de distribuie. 10.3. Trebuie prevzute cai sigure pentru a intra i iei din zona de excavaii. 10.4. Gramezile de pmnt, materialele i vehiculele n micare trebuie inute la o distanta suficienta fata de excavaii; eventual, se vor construi bariere corespunztoare. 11. Lucrri de demolare Cnd demolarea unei cldiri sau a unei lucrri poate sa prezinte pericole: a) se vor adopta msuri de prevenire, precum i metode i proceduri corespunztoare; b) lucrrile trebuie sa fie planificate i executate sub supravegherea unei persoane competente. 12. Construcii metalice sau din beton, cofraje i elemente prefabricate grele 12.1. Construciile metalice sau din beton i elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare i schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. 12.2.Trebuie prevzute msuri de prevenire corespunztoare pentru a proteja lucrtorii mpotriva pericolelor datorate nesigurantei i instabilitatii temporare a lucrrii. 12.3. Cofrajele, suporturile temporare i sprijinele trebuie sa fie proiectate i calculate, realizate i ntreinute astfel nct sa poata suporta, fr risc, sarcinile la care sunt supuse.
49
ASIX DESIGN SRL


II.
ETAPA DE EXECUTIE
PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE A ANTREPRENORULUI

Numele i adresa antreprenorului/subantreprenorului Numrul lucrtorilor pe antier Numele persoanei desemnate sa conduc executarea lucrrilor Durata lucrrilor Data nceperii acestora II.5. Analiza proceselor tehnologice de execuie care pot afecta sntatea i securitatea lucrtorilor i a celorlali participani la procesul de munca pe antier II.6. Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea antierului II.7. Msuri pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor, specifice lucrrilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe antier, inclusiv msuri de protecie colectiv i msuri de protecie individual. Pe toat durata realizrii lucrrii angajatorii i lucrtorii independeni trebuie sa respecte obligaiile generale ce le revin n conformitate cu prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, n special n ceea ce privete: a) meninerea antierului n ordine i ntr-o stare de curenie corespunztoare; b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, innd seama de condiiile de acces la aceste posturi; c) stabilirea cilor i zonelor de acces sau de circulaie; d) manipularea n condiii de siguranta a diverselor materiale; e) ntreinerea, controlul nainte de punerea n funciune i controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, n scopul eliminrii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea i sntatea lucrtorilor; f) delimitarea i amenajarea zonelor de depozitare i nmagazinare a diverselor materiale, n special a materialelor sau substanelor periculoase; g) condiiile de deplasare a materiilor i materialelor periculoase utilizate; h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deeurilor i a materialelor rezultate din darmari, demolri i demontari; i) adaptarea, n funcie de evoluia antierului, a duratei de execuie efectiv stabilit pentru diferite tipuri de lucrri sau faze de lucru; j) cooperarea dintre angajatori i lucrtorii independeni; k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeaz n cadrul sau n apropierea antierului. ANEXE ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 ANEXA 4 ANEXA 5 II.1. II.2. II.3. II.4.
REGISTRUL DE COORDONARE DOSAR DE INTERVENTII ULTERIOARE CERINTE DE SECURITATE SI SANATATE RISCURI POSIBILE MASURI DE PREVENIRE PENTRU REDUCEREA SI ELIMINAREA RISCURILOR
50
ASIX DESIGN SRL


ANEXA 1
REGISTRUL DE COORDONARE
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de ctre coordonatorii n materie de securitate i sntate, informaii privind evenimentele care au loc pe antier, constatrile efectuate i deciziile luate.
A) NUMELE I ADRESELE ANTREPRENORILOR, SUBANTREPRENORILOR

Antreprenor lucrare: ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ........................................................................................................................................................................... Subantreprenori lucrare: ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ...........................................................................................................................................................................
PERIOADA INTERVENIEI / EXECUTIEI LUCRARILOR Inceperea lucrarilor (proces verbal de predare/primire amplasament) Finalizarea lucrarilor (proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor)
..................... .....................
51
ASIX DESIGN SRL


B)
LISTA CU EFECTIVUL LUCRTORILOR PE ANTIER Antreprenor lucrare
................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................
Subantreprenor lucrare
................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................
C) REGISTRUL DE EVENIMENTE
Nr.crt Data Constatari Decizii Observatii
52
ASIX DESIGN SRL


D) OBSERVAIILE, INFORMAIILE I PROPUNERILE PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNCA ADUSE LA CUNOSTINTA BENEFICIARULUI, MANAGERULUI DE PROIECT SAU CELOR CARE INTERVIN PE ANTIER I EVENTUALELE RASPUNSURI ALE ACESTORA
Nr.crt Data Observatii transmise Modul de Entitati informate transmitere
E) OBSERVAIILE I PROPUNERILE ANTREPRENORILOR I SUBANTREPRENORILOR PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNCA F) ABATERILE DE LA PREVEDERILE PLANULUI DE SECURITATE I SNTATE
G) RAPOARTELE VIZITELOR DE CONTROL PE ANTIER I ALE NTRUNIRILOR, DISPOZIIILE CARE TREBUIE TRANSMISE H) INCIDENTE I ACCIDENTE CARE AU AVUT LOC
53
ASIX DESIGN SRL


ANEXA 2 A)
DOSAR DE INTERVENTII ULTERIOARE
DOCUMENTATIA DE INTERVENTII ULTERIOARE
A.1. PLANURI
Nr.plan Data ntocmirii Titlul plansei Specialitatea Observatii
A.2. NOTE TEHNICE

Nr. Data intocmirii Titlul notei tehnice Specialitatea Observatii
B) PREVEDERI SI INFORMATII DIVERSE PRIVIND INTERVENTII ULTERIOARE

Nr.plan Data intocmirii Continut informatie Specialitatea Observatii
54
ASIX DESIGN SRL


Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile n construcii

1. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.3.1. 4. 4.1. 4.2. 4.4.1. 4.4.2. 4.4.3. 5. 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. 5.7. 5.8. 5.9. 5.10. 5.11. 6. 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. Preambul Prevederi generale Prevederi comune tuturor lucrrilor de compartimentari i finisaje n construcii ncadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc Instruirea personalului Dotarea cu echipament individual de protecie Organizarea locului de munc i a activitilor Protecia mpotriva electrocutrii Lucrri de zidrie Lucrri de fundaii Lucrri de zidrie Prepararea mortarului Pregtirea agregatelor Montarea elementelor prefabricate Lucrri de ridicare i montaj ale elementelor prefabricate Lucrri de montare a blocurilor mari de zidrie sau beton, a panourilor mari i a altor elemente mari prefabricate din beton Lansarea tuburilor prefabricate (manual sau mecanic) Executarea manoanelor Scule, dispozitive, echipament i aparataje Lucrri de finisaje la construcii Condiii generale Lucrri de tencuire Transportul mortarului Lucrri de zugrveli i vopsitorii Lucrri de placare Lucrri de mozaic Lucrri de faian Lucrri de parchete Lucrrile de lipire a linoleumului i montarea tmplriei Lucrri de montare a geamurilor Realizarea faadelor cldirilor nalte cu panouri cortin Prevederi de proiectare privind lucrrile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii Prevederi generale Lucrri de zidrie Montri prefabricate Finisaje
55
ASIX DESIGN SRL


Anexa 1: Lista normelor de securitate a muncii complementare prezentei norme Anexa 2: Lista standardelor conexe de securitate a muncii Anexa 3: Ghid de terminologie de securitate a muncii Preambul Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementri cu aplicabilitate naional, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfurarea principalelor activiti din economia naional, n condiii de securitate a muncii. Respectarea coninutului acestor prevederi nu absolv unitile economice de rspunderea pentru prevederea i asigurarea oricror altor msuri de securitate a muncii adecvate condiiilor concrete de desfurare a activitilor respective. Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementri privind asigurarea sntii i securitii n munc, sistem compus din: - Norme generale de protecie a muncii, care cuprind principalele msuri de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate; - Norme specifice de securitate a muncii, care cuprind msurile de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale specifice unor anumite activiti, detaliind prin aceasta prevederile Normelor generale de protecie a muncii. Prevederile tuturor acestor norme se aplic cumulativ i au valabilitate naional, indiferent de forma de organizare sau de proprietate n care se desfoar activitatea pe care o reglementeaz. Structura sistemului naional de norme specifice de securitate a muncii urmrete corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activiti i reglementarea unitar a msurilor de securitate a muncii pentru activiti caracterizate prin riscuri comune. Structura fiecrei norme specifice de securitate a muncii are la baz abordarea sistemic a aspectelor de securitate a muncii, practicat n cadrul Normelor generale de protecie a muncii. Conform acestei abordri, procesul de munc este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmtoarele elemente care interacioneaz : - Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munc; - Sarcina de munc: totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producie i n anumite condiii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munc; - Mijloace de producie: totalitatea mijloacelor de munc (instalaii, utilaje, maini, aparate, dispozitive, unelte, etc.) i obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.), care se utilizeaz n procesul de munc; - Mediul de munc: ansamblul condiiilor fizice, chimice, biologice i psihosociale n care unul sau mai muli executani i realizeaz sarcina de munc. Reglementarea msurilor de securitate a muncii n cadrul Normelor specifice de securitatea muncii, viznd global desfurarea uneia sau mai multor activiti n condiii de securitate a muncii, se realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitii muncii la nivelul fiecrui element component al sistemului -executant - sarcin de munc - mijloace de producie - mediu de munc - propriu proceselor de munc din cadrul activit-ilor care fac obiect de reglementare. Prevederile sistemului naional de reglementri normative pentru asigurarea securitii muncii constituie, alturi de celelalte reglementri juridice referitoare la sntatea i securitatea n munc, baza pentru: - activitatea de concepie a echipamentelor de munc i a tehnologiilor; - autorizarea funcionrii unitilor; - instruirea salariailor cu privire la securitatea mun-cii; - cercetarea accidentelor de munc i stabilirea cauze-lor i responsabilitilor. n contextul general pe care l-am prezentat "Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii" au fost elaborate innd cont de reglementrile existente n domeniul securitii muncii pentru aceste activiti precum i pe baza studierii proceselor de munc i stabilirii pericolelor specifice, astfel nct, pentru fiecare pericol, normele s cuprind cel puin o msur de prevenire la nivelul fiecrui element component al procesului de munc. Structura acestor prevederi este fcut pe tipuri de activiti, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmrind o succesiune logic, corespunztoare modului de aciune a executantului n procesul de lucru. Pe lng prevederile specifice de protecie a muncii, norma cuprinde i un capitol cu prevederi de proiectare privind echipamentele de munc
56
ASIX DESIGN SRL


utilizate la lucrrile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii. Capitolul cuprinde prevederi de securitate a muncii care vor fi respectate la proiectarea mijloacelor de producie, prevederi care rmn valabile pn la acoperirea problematicii tratate prin standarde n domeniu. n elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevzut prin standardele n vigoare. Pentru ca normele specifice s rspund cerinelor actuale, nu numai n ceea ce privete coninutul,dar i forma de prezentare s fie conform altor acte legislative i normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaz coninutul articolelor care se refer la aceeai problematic, facilitnd astfel, pentru utilizatori, nelegerea i gsirea rapid a textelor necesare. 1. Prevederi generale. Coninut Art.1. Normele specifice de securitate a muncii pentru zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale n activitile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii. Normele nu se refer la construcii tehnologice de zidrie cum sunt: courile de fum independente, cuptoarele industriale, canalele de fum, zidriile ntrite cu cmuieli armate .a., prefabricatele din beton pentru construcii hidrotehnice, galeriile de beton .a., finisajele tehnologice pentru schimbarea caracteristicilor fizico-chimice ale elementului (ex. rezistena la foc .a.). Scop Art.2. Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare n munc i mbolnvire profesional existente n cadrul acestei activiti, proprii celor patru componente ale sistemului de munc (executant sarcina de munc - mijloace de producie - mediu de munc). Domeniu de aplicare Art.3. Prezentele norme specifice se aplic persoanelor juridice, precum i persoanelor fizice, care utilizeaz n activitile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii, persoane angajate cu contract de munc sau sub alt form legal. Art.4. Prevederile prezentelor norme se aplic cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecie a muncii. Art.5. Unitatea care desfoar activiti de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii este obligat s elaboreze i s aplice instruciuni proprii de securitate a muncii pentru toate cazurile particulare, n care apar i ali factori de risc dect cei specificai. Revizuirea normelor Art.6. Prezentele norme se vor revizui periodic i vor fi modificate, ori de cte ori este necesar, ca urmare a schimbrilor de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivel naional, al unitilor sau al proceselor de munc. 2. Prevederi comune tuturor lucrrilor de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii 2.1. ncadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc Art.7. Operaiile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii se vor executa numai de personal calificat i instruit special pentru operaia respectiv, respectndu-se ntocmai instrucia de circulaie i micare, instruciunile tehnice, de exploatare, de protecie a muncii i P.S.I. Art.8. Examinarea i avizarea medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii, att la angajare ct i periodic. Art.9. Examenul medical n vederea ncadrrii n munc se efectueaz obligatoriu nainte de proba practic, examen, concurs sau termen de ncercare, urmtoarelor categorii de persoane: - celor care urmeaz s fie angajai i celor care i reiau activitatea dup o ntrerupere mai mare de 6 luni calendaristice; - ucenicilor, practicanilor, elevilor i studenilor care urmeaz s fie instruii pe meserii i profesiuni, precum i n cazul schimbrii meseriei pe parcursul instruirii; - celor care sunt transferai sau detaai n alte locuri de munc sau activiti care pot fi ocupate numai dac sunt ndeplinite cerinele legale de ordin sanitar. Art.10. Efectuarea controalelor medicale n vederea angajrii n funcii legate de sigurana circulaiei, periodicitatea acestora, investigaiile clinice i de laborator se stabilesc prin norme elaborate de ctre Ministerul Sntii. 2.2. Instruirea personalului Art.11. Instructajul de protecie a muncii se va face pe faze, n conformitate cu prevederile Normelor generale de protecie a muncii n vigoare. Art.12. Intervalul dintre dou instructaje periodice va fi de 30 de zile calendaristice, cu excepia celor efectuate personalului tehnico-administrativ, pentru care intervalul este de12 luni calendaristice, conform Normelor generale de protecie a muncii.
57
ASIX DESIGN SRL


Art.13. Personalul care deine funcii de conducere - ef antier, inginer ef, ef lot, ef echip - i nsuete cunotiinele de protecie a muncii prin studiu individual, iar verificarea cunotiinelor asimilate se va face prin examinare n comisii i la datele stabilite de conducerea unitii. Art.14. (1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zil-nic de protecie a muncii la nceperea lucrului; excepie face personalul tehnico-administrativ. (2) Instructajul zilnic se va face de ctre conductorul direct al locului de munc pentru toi lucrtorii din formaia sa, timp de 5-10 minute i se va consemna n registrul de predare-primire al serviciului sau n condica de serviciu, dup caz. (3) Instructajul zilnic va cuprinde msurile de protecie a muncii care trebuie respectate n desfurarea activitii din ziua respectiv, lundu-se n considerare condiiile concrete ale locului de munc la momentul dat. (4) Verificarea efecturii i nsuirii acestui instructaj se va face de ctre efii ierarhici, prin sondaj, consemnndu-se ntr-o not constatrile fcute i msurile ce se impun. 2.3. Dotarea cu echipament individual de protecie Art.15. Toi lucrtorii din activitile de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii sunt obligai s utilizeze echipament individual de protecie adecvat, conform Normativului cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie emis prin Ordinul 225/95 al Ministrului Muncii i Proteciei Sociale. 2.4. Organizarea locului de munc i a activitilor Art.16. Este obligatorie mprejmuirea zonei de lucru n raza de aciune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol. Pasarelele, scrile i platformele de lucru de lng utilajele de construcii i lucrrile ce prezint pericol trebuie de asemenea s fie prevzute cu balustrade i inute n stare de curenie. Art.17. Pentru lucrri executate la nlimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru nlimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scndur de bord i vor fi executate astfel nct s corespund sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate i circulaia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz. Art.18. Personalul muncitor din antiere va putea fi utilizat numai la lucrrile i n zona de lucru pentru care i s-a fcut instructajul de protecie a muncii corespunztor. Art.19. n toate locurile periculoase, att la locurile de lucru, ct i acolo unde este circulaia mare, se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile att ziua ct i noaptea. Art.20. Accesul ctre toate locurile de munc se va asigura fr obstacole sau goluri neacoperite. Gropile i puurile de foraj de pe teritoriul antierului se vor mprejmui. Art.21. antierul va fi mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor strine. Se vor ngrdi cu mprejmuiri continue, lucrrile n curs de construcie, situate de-a lungul drumurilor publice. n cazul n care mprejmuirea se execut la o distan mai mic de 10 m de o lucrare n curs de construcie, care are o nlime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevzut cu copertin lat de cel puin 1 m i cu o ramp de 20 de grade spre partea opus lucrrii. De-a lungul muchiei de sus a copertinei trebuie fcut o bordur nalt de 15 cm. Art.22. Mainile i utilajele de construcii vor fi astfel instalate nct s se asigure stabilitatea i imposibilitatea unor deplasri necomandate. Se interzice lsarea pe antier a mainilor i utilajelor de construcii, precum i a mijloacelor de transport n poziii n care stabilitatea nu este asigurat sau n care e posibil deplasarea lor necomandat. Art.23. Evacuarea molozului i a deeurilor de materiale din obiectele de construcie i schelele aferente, de la o nlime mai mare de 4 m, trebuie fcut cu ajutorul jgheaburilor nchise, n lzi nchise sau n containere. Captul inferior al jgheabului trebuie s se afle la o nlime de cel mult 1 m deasupra solului. n cazul n care acest lucru nu este posibil, captul inferior al jgheabului trebuie s se termine ntr-un buncr de depozitare, pentru a se evita producerea prafului. Locurile n care se depoziteaz molozul i deeurile de materiale de construcii evacuate de sus trebuie s fie ngrdite. Art.24. Toate golurile din perei, amplasate cu marginea de jos la o nlime sub 0,70 m deasupra planeului i care comunic spre exteriorul construciilor sau dau spre locuri unde nu exist un planeu continuu, se vor ngrdi. De asemenea se vor acoperi i ngrdi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o nlime de cel puin 1 m, golurile din planeele cldirilor n construcie pe care se execut lucrri sau e posibil s se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol. Art.25. Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe nivele diferite, aflate n puncte pe aceeai vertical, fr dispozitive de protecie a muncii corespunztoare.
58
ASIX DESIGN SRL


Art.26. Golurile de ferestre i ui unde nu s-a montat tmplria vor fi nchise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenii de aer. Art.27. n cazul n care n timpul lucrului este posibil o emanaie de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului i instruit n privina msurilor de protecie. antierele respective vor fi nzestrate cu un numr suficient de detectoare de gaze i cu mti izolante. Pe tot timpul lucrului n zona periculoas va trebui s existe personal sanitar dotat cu cele necesare pentru a acorda ajutor imediat n cazul unui accident de munc. n cazul apariiei neateptate - n timpul lucrului - a unei emanaii de gaze vtmtoare sau inflamabile, lucrul va fi oprit i personalul muncitor evacuat, pn la luarea msurilor corespunztoare de protecie a muncii. Art.28. Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru n vigoare, cu ajutorul mijloacelor de ridicare i transport pe vertical i orizontal. Art.29. Dac n timpul transportului se defecteaz utilajul sau una din prinderi cedeaz, elementul va fi cobort; dac acest lucru nu e posibil, pn la nlturarea defeciunii, locul de sub ncrctur va fi mprejmuit i se vor organiza posturi de paz pentru interzicerea ptrunderii personalului muncitor n zona respectiv. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare. Aceste msuri vor fi sistate numai dup reintrarea n normal. Art.30. Primirea ncrcturilor pe construcie se va face de ctre personalul muncitor, numai dup oprirea complet a mijloacelor de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planeu. Art.31. Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei pentru a desprinde elementele din crligul mijlocului de ridicat. Apropierea ncrcturii se va face cu crlige de tragere sau frnghii ajuttoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu echipament de protecie pentru lucrul la nlime i locuri periculoase. Art.32. Ridicarea ncrcturilor se va face pe vertical. Nu se admite poziia oblic a dispozitivelor de prindere i nici trrea ncrcturilor cu mijlocul de ridicat. Art.33. Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioade de timp nefavorabil - vnt puternic peste 11 m/s., ninsori, polei, n locurile de lucru cu vizibilitate redus etc. Art.34. Nu este permis a se executa - n exterior - lucrri de sudur la temperaturi interzise de prescripiile tehnice pentru asemenea lucrri. Art.35. Executarea unor lucrri, ca montri de prefabricate, turnri de betoane etc., pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor msuri de : - iluminat corespunztor, care se asigure o vizibi-litate perfect pe ntreaga suprafa a zonei de lucru; - dotare a personalului ce lucreaz cu mijloacele de ridicat cu echipament de protecie reflectorizant; - vopsire a crligului mijlocului de ridicat i a ca-blurilor de legtur n culori reflectorizante; - acionare a dispozitivului de semnalizare acusti-c la orice micare a mijlocului de ridicat ; - dotare cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat; iluminare local cu lmpi portabile a zonelor de lucru; - iluminare separat a locurilor de depozitare a materialelor i elementelor de construcii ce se manipuleaz; - iluminare corespunztoare a cilor de acces ; De asemenea personalul muncitor va avea aviz medical c e apt pentru lucru de noapte i la lumin artificial. Msurile enumerate nu sunt limitative i pot fi completate n funcie de condiiile locale. Art.36. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecie specific pe care e obligat s-l poarte n tot timpul lucrului i pn la prsirea teritoriului antierului. La executarea lucrrilor la nlime sau n alte zone periculoase, personalul muncitor va fi prevzut cu centuri de siguran legate de puncte fixe ale construciei, precum i cu truse, geni, ldie sau cutii pentru pstrarea sculelor, uneltelor i a unor piese mrunte. Art.37. Accesul n construcii i la locurile de munc se face exclusiv pe scri definitive sau pe scri mobile. Accesul ctre locurile de munc trebuie amenajat fr obstacole sau goluri neacoperite. 2.5. Protecia mpotriva electrocutrii Art.38. Pentru iluminarea local a locurilor de lucru se va utiliza: - tensiunea de 24 V, n cazul n care se lucreaz n condiii normale; - tensiunea de 12 V, n cazul n care se lucreaz n locuri cu umezeal excesiv, pe mase metalice sau n locurile cu degajri de aburi i emanaii de gaze. Art.39. Utilajele, mecanismele i aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrri trebuie - obligatoriu - legate la instalaia de punere la pmnt, a crei rezisten va fi de cel mult 4 ohmi. Art.40. Se interzice lucrul la tablourile de comand electric i la prile componente ale instalaiei electrice, fr ntreruperea circuitelor de alimentare i legarea la pmnt a instalaiei.
59
ASIX DESIGN SRL


3. Lucrri de zidrie 3.1. Lucrri de fundaii Art.41. nainte i n timpul executrii lucrrilor de zidrie sub nivelul solului i a celor de fundaii, este necesar s se controleze rezistena sprijinirilor pereilor anurilor i spturilor. Dac se constat defeciuni, se va ntrerupe lucrul pn la remediere. Art.42. Este interzis coborrea materialelor (pietre brute, crmizi etc.) n groapa de fundaie sau n an, prin aruncarea lor de sus. Art.43. Coborrea materialelor va fi fcut cu mijloace mecanizate sau prin jgheaburi portative. Captul inferior al jgheabului din groap se monteaz cu cel mult 0,50 m deasupra fundului gropii pentru ca materialele s nu se rostogoleasc prea departe. Art.44. Deplasarea roabelor ncrcate cu materiale (pietre, crmizi, beton, mortar) se va face pe dulapi aezai de-a lungul gropii de fundaie, la o distan de cel puin 0,70 m de la marginea gropii. Art.45. Lucrrile de subzidrie pot fi executate numai pe baza unui proiect bine studiat i sub controlul permanent al personalului tehnic cu experien n asemenea lucrri. Art.46. Dac n timpul executrii lucrrilor de subzidrie se constat deformaii ale pereilor, lucrrile n zona respectiv vor fi ntrerupte pn la revederea proiectului de consolidare. Art.47. De-a lungul marginilor gropilor pentru fundaii i anuri se va lsa o fie liber pe o lime de minimum 0,50 m. Art.48. Se interzice coborrea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la captul cellalt. Aruncarea, coborrea materialelor, respectiv rsturnarea materialelor, se vor face numai atunci cnd la locul de cdere sau n apropierea acestuia nu se gsete personal muncitor. Coborrea personalului muncitor se va face pe scri sau rampe de acces. Art.49. Pe msura executrii fundaiei, spaiile libere ntre fundaie i pereii spturii vor fi umplute cu pmnt, care se va compacta conform proiectului i va avea parametrii geotehnici prevzui n proiect. Art.50. Demontarea i montarea sprijinirilor din gropile de fundaie, la terminarea lucrrii, se vor face de jos n sus, pe msura astuprii gropilor cu pmnt i numai sub supravegherea continu a maistrului de execuie. Numrul de dulapi care se ndeprteaz simultan pe vertical nu va fi mai mare de trei, iar n cazul terenurilor nfoiate sau curgtoare, numai cte unul. Concomitent cu ndeprtarea dulapilor, se vor monta corespunztor i proptelele verticale i orizontale; proptelele existente vor fi scoase pe msur ce au fost fixate altele n loc. Art.51. Executarea zidului de protecie a hidroizolaiei se va face dup turnarea fundaiei, executarea zidului ce trebuie izolat i a hidroizolaiei verticale. Spturile vor fi executate taluzat. Dac lucrarea impune o astfel de execuie, se va ntocmi o fi tehnologic care s cuprind i indicarea msurilor privind mpiedicarea surprii malurilor i a zidului de protecie. Lucrarea se va executa sub supravegherea maistrului lucrrii. Art.52. Subzidirea fundaiilor sau a pereilor cldirilor existente trebuie executat dup proiecte sau fie tehnologice i sub supravegherea permanent a conductorului lucrrii. Art.53. Pentru urmrirea comportrii lucrrilor de subzidire, pe zidurile subzidate se vor monta, nainte de nceperea lucrrilor, martori (repere), spre a putea fi observate din timp eventualele deplasri ale construciei. Martorii vor fi montai la crpturile zidurilor sub care se face subzidirea precum i pe zidurile apropiate. Art.54. n cazul n care n timpul execuiei se constat deplasri ale construciei, se vor lua msuri urgente i imediate pentru ndeprtarea personalului muncitor din zon. Art.55. Se interzice continuarea lucrrilor de subzidire atunci cnd se constat deformri ale terenului din zona respectiv. Continuarea lucrrilor de subzidire se va face numai dup ce terenul a fost consolidat. Art.56. n terenuri cu ap subteran, nainte de nceperea lucrrilor de subzidire se vor lua msuri pentru epuizarea apei, pe tot timpul executrii lucrrilor de subzidire, plus perioada necesar ntririi mortarului. Art.57. n timpul execuiei zidriei, pn la executarea planeelor, se interzice rezemarea scrilor sau a altor obiecte pe ziduri. La nevoie se vor folosi scri de sobar. 3.2. Lucrri de zidrie Art.58. Executarea lucrrilor de zidrie la nlime se va face numai de pe schele executate conform standardelor i ngrdite cu parapete de 1m nlime.
60
ASIX DESIGN SRL


Art.59. Este interzis circulaia pe ziduri. Pentru circulaie vor fi folosite numai schele i eafodaje. Art.60. Mnuirea unor mecanisme acionate electric sau mecanic de alt personal muncitor dect cel de specialitate se va putea face numai dup ce acestui personal i se va face un instructaj special confirmat printr-o atestare. Art.61. Conductorul punctului de lucru este obligat s controleze n permanen legarea la pmnt a mecanismelor i dispozitivelor acionate electric, utilizate la lucrrile de zidrie. Art.62. n cazul utilizrii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive i mecanisme de mic mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaz va respecta normele de protecie a muncii pentru lucrul de pe schele i la nlime i va fi dotat cu echipamentul de protecie corespunztor. Dispozitivele de ridicare vor fi prevzute cu sigurane, cu cabluri etc., respectndu-se obligatoriu prescripiile ISCIR corespunztoare. Personalul muncitor ce le manevreaz va trebui s fie autorizat. Art.63. Este interzis a se crea diferene de nlime de peste 1,5m ntre diferite poriuni ale zidriei, n timpul execuiei. Art.64. Se interzice executarea zidriei pe o nlime mai mare de dou etaje, fr legarea acesteia prin planee sau fr a se monta pe grinzile planeelor o podin provizorie. Art.65. La terminarea execuiei stlpilor de zidrie, ntre golurile de ui i ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va aeza cel puin un rnd de blocuri, sau se vor rigidiza stlpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor (atunci cnd stlpii sunt executai din beton monolit); se interzice a lsa liberi stlpii la partea lor superioar. Art.66. n locurile de prelucrare a blocurilor i plcilor de beton celular autoclavizat vor fi luate msuri de protecie contra prafului. Muncitorii care lucreaz la aceste operaii de prelucrare vor fi prevzui cu ochelari de protecie i cu mti contra prafului. Art.67. La lucrrile de zidrie din piatr care necesit ciopliri n timpul execuiei, zidarul i ajutoarele sale vor purta n mod obligatoriu ochelari de protecie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de zidrie, dar circul n apropiere, vor fi avertizai s-i fereasc ochii. Art.68. Prelucrarea pietrelor pe antier trebuie executat n locuri mprejmuite, n care accesul persoanelor strine este interzis. Art.69. Locurile de munc ale cioplitorilor de piatr trebuie s se afle la o distan de cel puin 3 m unul de cellalt. n caz contrar, trebuie aezate ntre acetia paravane de protecie. Este interzis aezarea pietrarilor unul n faa celuilalt. Art.70. n timpul prelucrrii, pietrele (placajele de marmur, piatra de construcie etc.) de dimensiuni mari i grele vor fi bine aezate pentru a nu fi posibil rsturnarea lor. Art.71. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidrie se va face astfel nct s se lase un spaiu de minimum 0,5 m ntre zidul ce se execut i materiale, de-a lungul ntregului front de lucru unde se lucreaz. Art.72. Primirea materialelor de zidrie se va face pe podine special amenajate i dimensionate corespunztor sau pe planee, n locuri special indicate de conductorul locului de munc. Art.73. Podina de lucru va fi cel puin cu 15 cm mai jos dect nivelul zidriei. nlimea zidriei nu va depi 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru nlimi mai mari se vor monta podine auxiliare. Art.74. Se interzice evacuarea molozului i a deeurilor de materiale prin aruncare din construcie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deeurilor. Art.75. La lucrrile ce se execut n mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectai nainte de nceperea lucrului. Art.76. Toate golurile periculoase vor fi nchise sau ngrdite cu parapei de protecie. Art.77. Golurile de ui n zidurile exterioare trebuie nchise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele. Art.78. Se interzice lsarea pe ziduri a materialelor de zidrie neintroduse n oper, a molozului sau sculelor la ntreruperea lucrului. Art.79. La executarea placajului pereilor, concomitent cu zidria se vor lua aceleai msuri de securitate a muncii ca la lucrrile la nlime i la cele de nvelitori. Umplutura din placaje i zidrie se va executa concomitent cu placajul i va depi obligatoriu nivelul superior al plcii. Art.80. Zidria cornielor de crmid ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. n cazul n care se folosesc schele de consol acestea vor fi astfel montate nct distana dintre marginea exterioar a corniei i balustrada podinei de lemn s fie de minimum 60 cm. La executarea cornielor din zidrie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor i a nvelitorii.
61
ASIX DESIGN SRL


Art.81. Zidria de piatr brut va fi executat - obligatoriu - n cofraje confecionate din panouri de dulapi de 4 - 5 cm grosime cu ajutorul popilor dispui la 2 - 2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se va face paralel cu executarea zidriei. Art.82. ntruct zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate i rezisten redus pn la ntrirea mortarului este necesar a se face personalului muncitor care execut asemenea lucrri, un instructaj special privind msurile specifice de protecie care trebuie luate. Instructajul special va fi consemnat n procese - verbale. Lucrrile de zidrie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unui maistru specializat n asemenea lucrri. Se va acorda o atenie special pentru asigurarea stabilitii cornielor prin ancorare, proptire etc. Art.83. La executarea pereilor din panouri din beton celular autoclavizat se vor respecta Normele de protecie a muncii de la montarea elementelor prefabricate. Art.84. Este interzis executarea zidriei de crmid pe o nlime mai mare dect dou etaje de construcie, fr a se construi planee ntre etaje sau fr a se monta pe grinzile planeelor o podin provizorie. Art.85. La zidirea pereilor exteriori de pe schele interioare se vor monta - obligatoriu - viziere de protecie pe perimetrul exterior al construciei pentru oprirea cderii obiectelor de sus. Art.86. n cazul n care nlimea zidriei nu depete 8 m, nu este obligatorie montarea vizierelor de protecie. Dac executarea de viziere de protecie nu este posibil, atunci locul de lucru unde se execut zidria se va ngrdi, distana minim de la suprafaa zidului ce se execut pn la ngrdire fiind de 1,5 m. Art.87. Copertinele de protecie vor avea limea de minimum 1,5 m i nclinarea de 20% fa de orizontal; vor fi rezistente, avnd consolele de preferin din metal, iar copertina din scnduri de 2,5 cm grosime, btute una lng alta. Primul rnd de copertine - cel care va rmne pn la terminarea zidriei - va fi montat la distana maxim de 6 m de la pmnt, iar la al doilea rnd de copertine, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucreaz. Art.88. Personalul muncitor care monteaz sau demonteaz vizierele de protecie va fi asigurat contra cderii prin centuri de siguran legate de puncte fixe ale construciei. Art.89. Se interzice circulaia i depozitarea mrfurilor pe copertinele de protecie. Art.90. Pentru aducerea mortarelor i crmizilor pe cldirile n curs de construcie vor fi folosite containere speciale, astfel construite nct posibilitatea deschiderii pereilor laterali i desprinderea fundurilor s fie exclus n scopul evitrii cderii materialelor ce vor fi transportate n aceste containere. Art.91. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau n form de ciuperc, cu muchiile din tabl zdrenuit i ascuite, a unor roabe i tomberoane care nu sunt n perfect stare de funcionare. Sculele de mn folosite la zidrie vor fi bine fixate pe mner. Art.92. Manipularea blocurilor umede se va face obligatoriu cu un clete special. 3.3. Prepararea mortarului Art.93. Prepararea mortarului se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar i a betonierelor. Se vor respecta Normele de protecie a muncii cu caracter general specificate n Normele specifice de securitate a muncii pentru beton, beton armat i precomprimat precum i cele cu caracter specific prevzute n aceleai norme pentru utilizarea betonierelor care sunt valabile i pentru malaxoare. Art.94. Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bene sau cu pompe de mortar, respectiv maini de tencuit. Art.95. La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleai norme de protecie a muncii ca i la transportul betoanelor. Art.96. Amplasarea utilajelor trebuie s asigure acces liber i uor ctre depozite. Art.97. Este interzis apropierea de inele de ghidaj ale cupei de ncrcare, la malaxoare, precum i de cupa ridicat. Art.98. Curarea gropii de sub cup se poate face numai dac aceasta este bine fixat n poziia superioar cu ajutorul frnei i al unor proptele rezistente. Mecanismele (toba, jgheaburile etc.) se pot cura numai dup oprirea i deconectarea mainilor. Art.99. n timpul funcionrii este interzis introducerea minilor sau a unor unelte n tob ori n alte pri mobile ale mainilor. Dac betonul sau mortarul se transport cu macarale n cupe, containere sau n dispozitive similare, acestea trebuie prevzute cu dispozitive speciale de siguran, care s mpiedice descrcarea accidental. Art.100. Varul trebuie stins de muncitori cu experien, bine instruii i echipai cu echipamente individuale de protecie conform Normativului Cadru de acordare i utilizare a EIP, (Ordinul 225 / 95 al M.M.P.S.). Art.101. Acolo unde se ntrebuineaz cantiti mari de var, se va aplica stingerea mecanizat.
62
ASIX DESIGN SRL


Art.102. Pentru a se evita cderea muncitorilor n gropile de var, acestea trebuie ngrdite cu parapete nalte de 1 m sau cu gard continuu. Art.103. Nu este permis coborrea muncitorilor n gropile de var; varul trebuie scos din gropi mecanizat, cu graifere fixate pe macaralele sau cu alte dispozitive. Pentru a se evita surparea pereilor gropilor de var acetia trebuie sprijinii cu dulapi. 3.3.1. Pregtirea agregatelor Art.104. Utilajele de concasare, de sortare i de splare fixe trebuie amplasate pe fundaii rezistente sau pe asiuri i fixate solid cu uruburi de ancorare, iar roile acestor utilaje trebuie mpnate cu pene sau cu papuci. Art.105. Toate platformele de lucru i scrile de acces amplasate la nlimi de peste 1,5 m de la teren trebuie bine ngrdite. Art.106. Gurile de alimentare ale concasoarelor trebuie s aib lateral i la partea superioar protectori pentru ca muncitorii s nu fie rnii de pietrele care pot fi proiectate din concasor. Art.107. ncrcarea concasoarelor trebuie fcut cu materiale de dimensiuni potrivite i numai cnd utilajul a ajuns la viteza de regim. Art.108. Este interzis scoaterea cu minile a bucilor de piatr din concasor sau mpingerea lor n concasor n timpul funcionrii acestuia. Art.109. Oprirea concasorului se face numai dup sfrmarea ntregii ncrcturi din cupa lui. Art.110. Dup terminarea lucrului, gura de alimentare a concasorului trebuie acoperit cu panouri. Art.111. Este interzis circulaia sau staionarea sub mainile de pregtire a materialelor. Art.112. Dac instalaia de pregtire a materialelor cuprinde i silozuri de alimentare, coborrea muncitorilor n silozuri este interzis. Pentru distrugerea bolilor de nisip, pietri sau ciment, care se formeaz pe pereii silozurilor, acestea trebuie prevzute cu vibratoare, care asigur deplasarea materialului i mpiedic astfel formarea bolilor. 4. Montarea elementelor prefabricate Art.113. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor utiliza schele, eafodaje, scri de acces etc., respectndu-se i normele de protecie a muncii specifice acestora. Acolo unde din diferite motive nu se pot utiliza schele, conductorul tehnic al lucrrii va da n scris indicaii detaliate privind modul de lucru de prevenire a accidentelor de munc i va supraveghea tot timpul modul n care se lucreaz. Se interzice executarea lucrrilor de montaj de pe scri mobile la nlimi de peste 1,5 m. Art.114. Zona de montaj se va ngrdi pentru a interzice accesul persoanelor strine. Legarea i ridicarea elementelor prefabricate se va face cu respectarea prevederilor ISCIR privind legarea, ridicarea i desfacerea ncrcturilor cu mijloace de ridicat. Art.115. Aezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate care nu sunt montate definitiv este interzis. Art.116. Platformele de lucru pentru montaj vor fi executate dup detaliile prevzute n proiecte sau fie tehnologice. Art.117. n cazul cnd lucrrile de sudur sau monolitizare se execut de pe schele suspendate, sudorii vor purta centur de siguran cu un capt fixat de un element rezistent al construciei. Art.118. Executarea lucrrilor interioare la lucrrile prefabricate este permis numai dac deasupra locului de munc sunt montate i solidarizate cel puin dou planee. Art.119. Nu este permis decofrarea cu minile a monolitizrilor elementelor prefabricate. Se vor folosi dispozitive i unelte speciale. Art.120. Montarea elementelor prefabricate de dimensiuni mari (de ex. chesoane) care se reazem pe alte elemente (forme, grinzi etc.) se poate face i fr schele, dup ce s-a montat primul element cu ajutorul unei schele. Montarea elementului se face pe elementul deja montat, personalul muncitor fiind asigurat contra cderii conform prevederilor din fiele tehnologice din Normele pentru lucrul la nlime i n locurile periculoase. n toate cazurile n care nu se poate face montarea fr pericol a elementelor prefabricate, de pe elementele montate se vor executa - pentru montare - schele sau eafodaje, cu scrile aferente de acces. La montarea elementelor prefabricate pe stlpi prefabricai se vor utiliza scrile metalice, fixate pe stlpi. Scrile vor fi scoase numai dup terminarea montajului. Art.121. Se interzic fixri provizorii ale elementelor prefabricate (puncte de sudur, ancore, pene etc.), dac tehnologia de montare stabilit prin proiect nu prevede anumite piese de fixare provizorie. Dup montaj, fixrile provizorii se vor
63
ASIX DESIGN SRL


definitiva prin sudur i monolitizare. Prinderile prin sudur a elementelor prefabricate i monolitizrile se vor executa numai la temperatura permis prin prescripiile tehnice sau cnd prin luarea de msuri se asigur aceast temperatur. Art.122. Depozitarea prefabricatelor cu form regulat se face n stive, cu ipci sau juguri ntre rnduri, astfel nct s nu fie posibil rsturnarea acestora sau alunecarea prefabricatelor. La nevoie depozitarea se va asigura mpotriva alunecrii, rsturnrii sau rostogolirii, prin aezarea unor susineri speciale la marginea stivei sau a pieselor formate din stlpi cu contra fie sau pene. Prefabricatele de forme neregulate i fr stabilitate se vor manipula i depozita numai pe baz de fie tehnologice. Depozitarea elementelor prefabricate mari se va face pe rastele speciale care s permit o aezare uoar a elementelor n dispozitivul de prindere, stabilitatea pe tot timpul depozitrii i nedeteriorarea marginilor ele-mentelor. Art.123. La locul de munc se vor depozita numai cantitile de prefabricate care intr n execuie. Depozitarea se va face astfel nct s nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a mijloacelor de ridicat, drumurile de circulaie i trecerile pentru personalul muncitor. La depozitare se va urmri ca piesele de distanare ntre rnduri s fie aezate astfel nct pentru introducerea dispozitivelor de agare s nu fie necesare operaiuni suplimentare (rsturnare, aezare pe muchie etc.). Art.124. n cazul descrcrii i aezrii prefabricatelor lng calea ferat, n vederea ncrcrii lor ulterioare n vagoane, ntre marginea stivei i ina cea mai apropiat se va lsa un spaiu liber de cel puin 2 m. Art.125. Prefabricatele aezate pe mijlocul de transport vor fi asigurate mpotriva deplasrii cu dispozitivele prevzute n fia tehnologic a productorului. Art.126. n timpul operaiilor de ncrcare - descrcare n i din mijloace de transport auto, conductorul va cobor din cabin i va asista la asigurarea stabilitii prefabricatelor. Art.127. Operaiunile de ncrcare-descrcare i depozitare a prefabricatelor din beton armat se vor executa cu mijloace mecanizate. Personalul muncitor, care execut aceste operaiuni, va fi instruit i va respecta prevederile din normele specifice meseriei i funciei i va fi autorizat i ca legtor de sarcin. Art.128. Se interzice folosirea dispozitivelor i cablurilor destinate manipulrii prefabricatelor din beton n alte scopuri i dac nu corespund din punct de vedere tehnic. Art.129. Prefabricatele din beton armat vor fi dotate cu mijloace de prindere sau ridicare (urechi, locae, boluri, bare etc.), solid prinse n masa lor. Art.130. Agarea prefabricatelor n macara va fi fcut direct la crlig, dac este posibil, iar dac nu este posibil prin intermediul dispozitivelor ajuttoare (ufe, gae, juguri - compensatoare). Art.131. Se interzice macaragiului a executa orice operaie pn cnd persoana care a efectuat legarea prefabricatului, nu a confirmat c a terminat legarea i operaiunile de asigurare a jugurilor, dispozitivelor i a cablurilor. Operaiunea de ridicare a sarcinei se va face numai la semnalizarea legtorului de sarcin. Art.132. Se interzice intrarea sub prefabricat n timpul agrii n crligul macaralei. Art.133. Se interzice staionarea sau circulaia personalului muncitor n raza de aciune a macaralei, cnd aceasta se afl cu sarcina n crlig. Art.134. Se interzice deplasarea macaralei cu sarcina n crlig. Art.135. Se interzice echilibrarea prefabricatului prin agarea sau urcarea muncitorilor pe acesta. Art.136. n cazul necesitii unor dirijri, se vor utiliza funii sau cabluri. Prefabricatele din beton armat vor fi depozitate pe cale de lemn. Art.137. n cazul prefabricatelor cu o fa plan la sol, se vor aeza cel puin 4 cale de lemn, cte una pe fiecare latur. Art.138. n cazul prefabricatelor prezentnd o fa curb la sol, se vor aeza cale de lemn, la ambele capete, spre a evita rsturnarea. Art.139. Aezarea n stiv a prefabricatelor va fi fcut n funcie de greutatea lor, iar ntre prefabricate se vor aeza cale de lemn. Art.140. Stivele de prefabricate plane nu vor depi nlimea de 1,80 m. Art.141. Stivele de prefabricate avnd curbura pe sol sau spre sol, vor avea aezate la capete, cale de lemn. Art.142. La aezarea prefabricatelor cu curbur la sol, nu se va da comanda de lansare a prefabricatului dect de cel ce aeaz calele i numai dup terminarea operaiei. Art.143. Distana dintre stivele de prefabricate din beton, stabilit
64
ASIX DESIGN SRL


pentru circulaia personalului muncitor, va fi de minimum 0,80 m. n cazul cnd este nevoie s se circule cu autovehicule, limea cilor de circulaie se va stabili prin instruciuni specifice locului de munc, de ctre conducerea unitii. Art.144. Locul de depozitare a prefabricatelor din beton va fi bine curat, nivelat i tasat, fiind interzis depozitarea lor n locuri neamenajate n acest scop. Art.145. Este interzis alctuirea rndurilor i formarea stivei de prefabricate din beton armat din mai multe tipuri de prefabricate. Art.146. Bolarii se vor depozita n stive, nlimea stivei nu va depi ase rnduri. n fiecare rnd, bolarii se aeaz alturat pe cant. Direcia bolarilor se va schimba alternativ cu 90 de grade la fiecare rnd. Art.147. La transportul bolarilor cu autovehicule, acetia se vor aeza numai cu extradosul pe platforma mijlocului de transport i se vor asigura mpotriva deplasrii, rsturnrii sau cderii. Art.148. La transportul bolarilor cu autovehicule, se interzice aezarea lor pe platforma mijlocului de transport dezaxat fa de centrul de stabilitate al platformei, att n lung ct i n transversal. Art.149. La suprapunerea bolarilor aezai pe extrados, este obligatorie folosirea calajelor distanatoare ntre acetia. Art.150. La transportul bolarilor cu vagonete se vor folosi numai vagonete special amenajate i verificate de comisia intern a unitii de construcii montaj. Art.151. n timpul transportului prefabricatelor din beton este interzis rmnerea oricrei persoane pe platforma sau bena mijlocului de transport, inclusiv a vagonetelor. Art.152. Prefabricatele din beton se vor aeza n trenul de vagonete ncrcate n timpul formrii convoiului. Art.153. La cuplarea sau decuplarea vagonetelor ncrcate cu prefabricate din beton se interzice manipulantului s intre ntre vagonete. Aceste operaii se vor executa numai lateral. Art.154. La transportul bolarilor cu vagonetele, se vor respecta i prevederile stabilite pentru circulaia i transportul intern. Art.155. La manipularea i depozitarea prefabricatelor din beton specifice lucrrilor de diguri i cheiuri, pe lng prezentele prevederi, se vor respecta i prevederile stabilite n NSSM privind construciile hidrotehnice. Art.156. La manipularea i depozitarea traverselor din beton armat pe lng prezentele prevederi, se vor respecta i instruciunile stabilite de conducerea unitii. Art.157. n cazul folosirii macaralelor capr pentru lucrrile de montaj se vor respecta i prescripiile ISCIR. Art.158. Biga va fi supus numai la sarcina de compresiune, n care scop la baza ei se va monta un scripete de deviere a cablurilor. Cu biga se vor executa numai operaii de ridicare pe vertical, fiind interzis tragerea sau ridicarea nclinat. Art.159. ncrcarea i descrcarea prefabricatelor se va face numai cu mijloace mecanice (trolii, vinciuri, bigi, macarale sau alte dispozitive). Art.160. Pentru asigurarea stabilitii pe trailer, prefabricatul trebuie fixat solid pe platforma trailerului cu ajutorul unor scaune i ancorat prin tirani. Se va urmri permanent pe traseu poziia grinzilor i se vor verifica legturile. Art.161. n timpul transportului sunt interzise staionarea muncitorilor pe prile laterale ale grinzii sau pe grind, precum i prezena lor pe trailer. Art.162. Att la ncrcare, ct i la descrcare se va urmri ca terenul pe care staioneaz trailerul s fie ct mai orizontal. n timpul acestor operaii trailerul trebuie s fie frnat, spre a se mpiedica orice deplasare. 4.1. Lucrri de ridicare i montaj ale elementelor prefabricate Art.163. Elementele de beton armat cu pri ce pot fi confundate n timpul montrii (plci, grinzi dreptunghiulare) trebuie marcate n aa fel nct s se asigure prinderea i aezarea lor corect, evitndu-se confuziile la montaj. Art.164. Ridicarea elementelor lungi, care se monteaz n poziie orizontal, trebuie efectuat prin cel puin dou urechi. Art.165. Elementele prefabricate la care n timpul montajului pot apare sarcini suplimentare, neprevzute prin calcule de rezisten trebuie s fie consolidate n prealabil prin moazare i tirani. Art.166. Ridicarea n vederea montrii - a elementelor prefabricate mari i grele - se va face sub supravegherea conductorului locului de munc. Art.167. La manipularea elementelor prefabricate se vor respecta prevederile cuprinse n Normele specifice de securitate a muncii privitoare la aceste activiti. Art.168. Primirea elementelor prefabricate la nlime se face de ctre personalul muncitor pe schele sau platforme speciale.
65
ASIX DESIGN SRL


Art.169. Se interzice:- ridicarea n pachet a prefabricatelor dac dispozitivul de prindere nu este prevzut cu elemente care s exclud cderea pieselor din pachet; - lsarea elementelor prefabricate n poziie suspendat; - repararea elementelor prefabricate n timpul suspendrii; - dezlegarea elementelor prefabricate nainte de aezarea pe reazeme i fixarea lor (pentru a se nltura o deplasare necomandat); - circulaia personalului muncitor pe elementele prefabricate recent montate; montarea unor elemente peste un etaj se poate ncepe numai dup ce au fost montate grinzile planeului precedent i numai dup fixarea unei podine continue peste aceste grinzi. Art.170. n cazul ridicrii elementelor prefabricate, concomitent cu dou mijloace de ridicat, acestea vor trebui astfel alese nct viteza lor de ridicare s corespund. Conductorul lucrului va coordona personal micarea celor dou mijloace de ridicat pentru a nu se produce diferene de nivel la ridicare. Art.171. Elementele prefabricate care dup desprinderea din crligul mijlocului de ridicat i aezare nu prezint suficient siguran vor fi consolidate cu cabluri de ntindere prinse de prile solide ale construciei sau cu sprijiniri suplimentare. Art.172. Montarea elementelor prefabricate la fiecare nivel superior este permis dup aezarea planeului nivelului inferior. Golurile rmase n planee cu o suprafa mai mare de 900 cm2 se vor acoperi cu podine provizorii bine fixate. Art.173. Scoaterea dispozitivelor de prindere, precum i lucrrile de monolitizare se vor executa de pe schele fixe, mobile sau suspendate la care se vor respecta prevederile Normei specifice de securitate a muncii pentru lucrri de cofraje, schele, cintre i eafodaje. Accesul la schele se face numai cu ajutorul unor scri prevzute cu mn curent, iar n cazul scrilor metalice, cu inele de siguran. Se interzice accesul pe schele altfel dect pe scri. Art.174. n cazul cnd pentru elementele prefabricate din beton sau metal ale cldirilor industriale, civile sau pe montajele de instalaii tehnologice sunt necesare schele pentru a se executa n condiii de siguran mbinarea, finisarea sau vopsirea elementelor sau ansamblurilor, acestea vor fi construite i montate pe elementul prefabricat nainte ca acesta s fie ridicat la nlime. Art.175. Dac metoda de la art.174 nu se poate aplica eficient, atunci se vor folosi turnuri sau scri mobile la care platformele superioare trebuie s fie prevzute cu mprejmuire i scndur de margine i cu scri de acces, construite n conformitate cu standardele i normele de securitate a muncii aflate n vigoare. Art.176. Tiranii care fixeaz elementele ce se monteaz trebuie s fie prini de ancore solide, verificate i vor trebui s fie n numr de cel puin trei. Art.177. Prinderea scripeilor i a palanelor de elementele de construcii definitiv montate anterior este permis numai dup verificarea prealabil prin calcul a acestor elemente la sarcinile suplimentare ce apar. Art.178. Lucrul nu poate fi terminat pn cnd elementul de construcie nu va fi fixat n poziie definitiv, conform proiectului. Art.179. Dac n unele cazuri obiectul nu poate fi fixat, el va fi cobort, se va nltura cauza care mpiedic fixarea lui i apoi se va ridica din nou. n nici un caz obiectul nu trebuie s rmn suspendat n crlig sau pe dispozitivul de ridicare. Art.180. Se vor ndeprta toi conductorii electrici din apropierea locului unde se ridic elementele de construcie sau utilajele, pentru ca n timpul operaiilor de ridicare acestea s nu se agae i s produc puneri sub tensiune. Art.181. Pentru verificarea coincidenei gurilor de boluri sau nituri, montorii vor folosi dornuri metalice. n nici un caz coincidena gurilor mbinrilor nu va fi verificat cu degetele. Art.182. Se interzice mersul pe tapla superioar a formelor, grinzilor i a altor elemente similare precum i pe elementele de legtur, contravnturi, pene etc. Trecerea se va putea face numai dac de-a lungul elementului prefabricat exist posibilitatea ntinderii unui cablu de oel rezistent i bine tensionat, fixat pe elementele definitive ale construciei i de care s se prind captul frnghiilor centurilor de siguran ale personalului muncitor montator. 4.2. Lucrri de montare a blocurilor mari de zidrie sau beton, a panourilor mari i a altor elemente mari prefabricate din beton Art.183. nainte de nceperea lucrrilor de montare, conductorul punctului de lucru este obligat s verifice: - starea tehnic a mecanismelor i dispozitivelor de ridicare, precum i amplasarea lor corespunztoare, spre a se evita loviri ale elementului de alte pri ale construciei sau de alte elemente; - starea calitativ a elementelor prefabricate ce sunt montate; - instruirea personalului muncitor din punct de vedere tehnic al operaiunilor de montare i normelor de protecie a muncii i consemnarea corespunztoare n fiele de instructaj; - avizul medical al personalului muncitor pentru lucrul la
66
ASIX DESIGN SRL


nlime i eventual i cel pentru lucrul de noapte; - existena elementelor ajuttoare pentru dirijarea elementului spre locul de munc; - capacitatea de ridicare a mijloacelor de ridicat n funcie de masa elementelor de ridicat. Art.184. Elementele prefabricate vor fi ridicate cu dispozitivele fixate n ele. Se interzice ridicarea lor prin apucare, cu dispozitive sistem clete. n cazul ridicrii elementelor direct din mijlocul de transport, acestea vor fi asigurate contra deplasrilor. Art.185. Se interzice circulaia personalului muncitor pe blocurile proaspt zidite sau elementele prefabricate nerigidizate, precum i ncrcarea lor cu materiale sau alte sarcini. Art.186. Pentru elementele prefabricate a cror mas depete capacitatea de ridicare a mijlocului de ridicat avut la dispoziie, se vor putea utiliza dou mijloace de ridicat care s lucreze simultan, cu condiia ca fia tehnologic s fie ntocmit de proiectant. Art.187. Spaiile de trecere obligatorii a elementelor prefabricate spre locul de montaj trebuie s permit manevrarea lor normal, fr pericol de atingere de alte construcii existente sau de reele electrice. Traseul ce-l urmeaz elementul n micare va fi stabilit cu precizie, nainte de nceperea transportului i montajului i amenajat n consecin. Art.188. n funcie de procesul tehnologic de montaj, adoptat de utilajele folosite, de locul de depozitare a panourilor mari, de modul de transport al panourilor n depozit, din depozit la depozitul de antier, din depozitul de lng obiectiv la locul de montaj, eful de antier va studia i indica - n scris - conductorului locului de munc pericolele posibile de accidentare i msurile ce trebuiesc luate pentru evitarea lor. Art.189. Dispozitivele de agare vor fi ridicate zilnic de eful lucrrii, iar cele defecte vor fi nlocuite imediat cu altele noi. Periodic, cablurile i crligele de prindere vor fi nlocuite, pentru a preveni ruperea lor datorit oboselii materialului. Art.190. Crligul macaralei va avea o siguran pentru a mpiedica ieirea necomandat a dispozitivului de prindere. Art.191. Se va urmri ca pe piesele ce se monteaz s nu existe corpuri strine aderente care n timpul transportului ar putea cdea i provoca accidente. Art.192. Conductorii electrici aflai n apropierea locului de montaj al elementelor vor fi deviai provizoriu, iar n timpul montajului se va ntrerupe curentul. Art.193. Pentru montarea elementelor prefabricate spaiale i a altor elemente prefabricate cu suprafee mari, pe lng prevederile de protecie a muncii stipulate n normele specifice vor trebui respectate instruciunile specifice de protecie a muncii, pe care proiectantul elementelor e obligat s le ntocmeasc. Art.194. Toate armturile, ancorele, care nu mai au de ndeplinit nici o funcie dup montarea elementelor prefabricate, vor fi tiate sau ndoite astfel ca s nu constituie piedici n drumul personalului muncitor. Art.195. Toate operaiile auxiliare ca: vopsitorii, unele mbinri etc., care se pot efectua nainte de montare, se vor executa la sol pentru a se evita lucrul la nlime. 4.4. Canalizri executate din elemente prefabricate mari 4.4.1. Lansarea tuburilor prefabricate (manual sau mecanic) Art.201. Depozitarea tuburilor n lungul anurilor se va face la distana de minimum 0,70 m de la marginea anurilor. Obligatoriu se vor lua msuri de a mpiedica rostogolirea tuburilor n an prin prelungirea sprijinirii peste marginea superioar a anurilor. Art.202. Se interzice folosirea, la lansarea tuburilor, a muncitorilor necalificai. Art.203. Nici un muncitor nu are voie s execute alte operaiuni dect acelea ce i s-au fixat de ctre conductorul lucrrii. Art.204. Se interzice lansarea tuburilor n an prin cdere liber. Se interzice transmiterea tuburilor prin purtare direct, atunci cnd depesc masa de 50 kg. Pentru mase mai mari se vor folosi frnghii, scripei, electropalane, automacarale, n funcie de masa tuburilor, respectndu-se normele de protecie a muncii la aceste dispozitive. Art.205. anurile se vor arma (sprijini) respectnd instruciunile de protecie a muncii elaborate de proiectant. Art.206. Este interzis folosirea praiurilor pentru sprijinirea podinelor sau a platformelor pe care se instaleaz dispozitive de lansare a tuburilor. Art.207. Se interzice demontarea parial sau total a sprijinirilor, n vederea lansrii tuburilor, dac mrimea lor impune acest lucru. Demontarea lor se va face dup un proiect aprobat de eful de antier, respectndu-se normele privitoare la lucrrile de terasamente.
67
ASIX DESIGN SRL


Art.208. La lansarea cu frnghii a tuburilor de beton, este interzis ca frnghia s se frece pe marginea anului sau pe elementele sprijinirii. Ea va fi petrecut obligatoriu pe canelura unui scripete. Art.209. Muncitorii vor fi evacuai din anurile din zona de lansare. Art.210. Este interzis balansarea tuburilor prinse n cablul macaralelor, n vederea trecerii lor prin sprijiniri. Art.211. Dirijarea tuburilor i oprirea balansului se va face numai cu ajutorul unei cngi speciale. Art.212. Prinderea tuburilor n crligul macaralelor se va face permanent de ctre acelai muncitor, instruit n mod special pentru efectuarea acestei operaii n bune condiii. Art.213. n cazul montrii a dou sau mai multe canale n aceeai sptur, la cote diferite, se va executa n primul rnd montarea celui de la adncimea cea mai mare. Numai dup ce s-a executat umplutura pn la cota radierului de al doilea canal, este permis montarea lui. Art.214. Este interzis depozitarea tuburilor pe taluzul pmntului rezultat din sptur. Art.215. Coborrea tuburilor n anuri se va face de pe partea unde nu s-a depozitat pmnt. Art.216. Dirijarea tuburilor pe locul de montare prevzut de proiect se va face de ctre muncitorii din an, ce se vor apropia de tubul respectiv numai dup ce acesta a ajuns la maximum 0,30 m deasupra cotei de fundare. Art.217. Aezarea tuburilor la cota din proiect se va face prin scoaterea sau adugarea unei anumite cantiti de nisip. Este interzis ca aceast operaie s se fac prin introducerea braului sub tubul de beton inut n cablul macaralei. Art.218. Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte de gaze, ap etc., se va face fr atingerea acestora i numai dup ce acestea au fost protejate prin msuri speciale. Art.219. Este interzis accesul altor persoane n zona de lucru. Ea va fi marcat cu plcue avertizoare vizibile i n numr suficient. Art.220. Este interzis accesul muncitorilor n anuri n care se simte miros de gaze. Prezena lor nu se va determina prin aprinderea flcrii deschise, ci prin folosirea detectorului de gaze. Art.221. n cazul lucrului pe timpul nopii, locul de munc va trebui s fie bine iluminat. Art.222. Lmpile electrice portative ce se folosesc n anuri vor fi alimentate cu tensiune nepericuloas. Art.223. Sculele devenite disponibile nu vor fi lsate pe marginea anurilor sau pe platforme, ci vor fi depozitate cu grij la distan de minimum 1,50 m de marginea spturii. 4.4.2. Executarea manoanelor Art.224. Este interzis a se executa partea inferioar a manonului (care n final va fi sub tuburi) n momentul n care tubul se afl deja deasupra manonului n cablul macaralei. Aceast poriune se va executa nainte de lansarea tubului. Art.225. Prile laterale ale manonului se vor executa n cofraje confecionate, astfel nct s nu necesite introducerea muncitorului sub tuburi. Art.226. n dreptul manoanelor, sparea se va supralrgi astfel ca ntre tub i sptur s existe minimum 0,60 m. Art.227. Lansarea n anuri a mortarului de ciment necesar confecionrii manoanelor se va face n glei, de pe platforme solide executate pe anuri prevzute cu parapei i scnduri pe margine de cel puin 15 cm lime. Art.228. Muncitorii ce execut manoane la partea superioar a tuburilor ovoide, cu nlimi mai mari de 1,60 m, vor lucra pe platforme special amenajate, astfel nct s mpiedice alunecarea lor n spaiul dintre tub i sptur. 4.4.3. Scule, dispozitive, echipament i aparataje Art.229. Sculele i uneltele vor fi pstrate n truse sau cutii, pentru a se evita mprtierea lor sau cderea de la nlime. Art.230. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse i de ochiuri special prevzute n centurile de siguran, adaptate pentru fiecare unealt n parte, astfel ca montorul s le aib la ndemn, lundu-se, totodat, msuri ca n timpul lucrului aceste scule s nu incomodeze i s nu mpiedice micrile libere ale minilor, precum i deplasarea lui cu uurin. Art.231. Nu se admite folosirea unor scule i unelte improvizate n timpul montajului. Art.232. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, nainte de nceperea lucrului, de ctre muncitorii nsrcinai a le folosi, mpreun cu eful echipei de montaj. Verificarea va urmri s constate dac dispozitivele nu prezint fisuri, uruburi sau piulie defecte, fire rupte la cabluri, deformaii sau dezaxri. Art.233. Dispozitivul grind crucior va fi verificat s nu aib axele deplasate la scripeii mobili i fici, din care cauz se pot produce blocri ale scripeilor care ar mpiedica funcionarea normal a dispozitivului menit s asigure echilibrarea automat a piesei n timpul ridicrii.
68
ASIX DESIGN SRL


Art.234. Toate dispozitivele vor fi bine ntreinute, curate de rugin, vopsite i cu piesele filetate sau lagrele scripeilor bine unse. Art.235. La terminarea lucrului, toate dispozitivele se depoziteaz n locuri bine cunoscute sau se predau n bun stare schimbului urmtor. Art.236. Se interzice lsarea crligelor sau dispozitivelor de ridicare n stare liber, agate de crligul macaralei, la terminarea lucrului. Aceast grij cade n sarcina macaragiului. Art.237. n plus, se vor lua urmtoarele msuri: a) dac n jurul locurilor n care se sudeaz electric nu se pot aeza paravane protectoare pentru vedere se vor pune mprejurul locului de munc placarde avertizoare pe care se va scrie: "Nu v uitai, se sudeaz"; b) la sudurile executate n pantele exterioare ale construciei, conductorul locului de munc va indica fiecrui sudor n parte locul de prindere a frnghiei centurii de siguran; c) traseele conductorilor i cablurilor aparatelor de sudur vor fi degajate de orice ar putea duce la deteriorarea lor. 5. Lucrri de finisaje la construcii 5.1. Condiii generale Art.238. Lucrrile de finisaj la construcii vor fi executate numai pe schele realizate conform standardelor n vigoare. Art.239. Se interzice executarea lucrrilor de finisaje stnd sau circulnd pe dulapi izolai sau pe scri atrnate. Art.240. Este interzis executarea lucrrilor cu instalaii defecte sau neprobate zilnic nainte de nceperea lucrului. Art.241. La lucrrile de tencuire, placare, vopsire, zugrveli etc., ce se execut manual, se vor respecta i msurile de protecie a muncii prevzute pentru lucrrile de zidrie din prezentele norme. Art.242. La lucrrile de tencuire i de placare ce se execut manual, se vor respecta i msurile de protecie a muncii prevzute pentru lucrrile de zidrie. Art.243. Lucrrile de tencuire interioar trebuie s se execute de pe schele interioare sau de pe podine aezate pe capre deplasabile. Folosirea scrilor duble este permis numai pentru executarea lucrrilor mici de tencuire (reparaii) n locuri izolate. Art.244. n cazul n care nu exist schele exterioare fixe, tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie executat de pe schele n consol, trecute n afar prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate sistem leagn. Art.245. Este interzis utilizarea pigmenilor vtmtori sntii oamenilor - miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate, necesare lucrrilor de tencuire. Art.246. La lucrrile de buciardri, frecri cu peria etc. ale feei vzute, construit din beton sau din piatr, muncitorii sunt obligai s poarte echipamentul de protecie adecvat. Dac dimensiunile sau greutatea plcilor pentru placaje nu permit ca ele s poat fi manipulate cu uurin de doi oameni, micarea lor se va face mecanizat. Art.247. La locurile de munc unde se execut lucrri de finisaj n mediu umed, conductorii electrici aflai sub tensiune vor fi deconectai nainte de nceperea lucrului. Art.248. Este interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, cnd manometrul este defect sau cnd plumburile de garanie ale acestuia lipsesc. Art.249. Muncitorii care efectueaz lucrri cu substane toxice vor fi supui periodic controlului medical, conform instruciunilor Ministerului Sntii. Art.250. Placajele i orice alte elemente ornamentale - aplicate pe ziduri - vor fi bine consolidate cu dispozitive provizorii pn la ntrirea mortarului de legtur. Art.251. Tierea geamurilor trebuie s se fac n locuri amenajate n acest scop. Deeurile i geamurile sparte trebuie adunate i ndeprtate de la locul de lucru. Art.252. n cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturi etc., locurile deasupra crora se execut astfel de lucrri trebuie ngrdite sau pzite, interzicndu-se accesul oamenilor. Art.253. Punerea geamurilor la luminatoare trebuie fcut cu respectarea prevederilor normative privind montarea elementelor de construcii i a celor privind executarea lucrrilor la nlime. Art.254. n cazul punerii sau tergerii geamurilor la o nlime de peste 2 m muncitorii trebuie s respecte Normele specifice de securitate a muncii privind lucrul la nlime. Art.255. Este interzis sprijinirea scrilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor.
69
ASIX DESIGN SRL


Art.256. n cursul lucrrilor de mtuire a geamurilor i al executrii de desene sau inscripii cu ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuie luate msuri pentru protejarea ochilor, a cilor respiratorii i a minilor. Chituirea geamurilor se face cu scule adecvate, fiind interzis ntinderea chitului cu degetele. 5.2. Lucrri de tencuire Art.257. Lucrrile de tencuire exterioar se execut de pe schele executate, conform celor specifice n standardele n vigoare. Art.258. La lucrrile de tencuire interioar i la lucrrile de ipsoserii n interiorul ncperilor se vor folosi schele interioare sau podine aezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scrilor duble este permis numai pentru executarea lucrrilor mici de tencuire (reparaii) n locuri izolate. Art.259. n cazul n care nu exist schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executat de pe podine mprejmuite, aezate pe console (schele n consol) trecute n afar prin golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate n sistem leagn. Art.260. Pompele de mortar, mainile de torcretat etc. utilizate la executarea mecanizat a lucrrilor de tencuire, se vor verifica nainte de nceperea lucrului fiecrui schimb, privitor la starea tehnic i la existena eventualelor dopuri de mortar ntrit. Art.261. Att la locurile de munc unde se execut tencuirea mecanizat, ct i la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va afia - la loc vizibil - codul semnalelor folosite. Art.262. Dup ncetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta i pompa de mortar se spal bine cu ap. Art.263. Conductorii electrici adui la ntreruptorul de alimentare al pompei de mortar vor fi izolai n tub de cauciuc, iar ntreruptorul se monteaz n cutie nchis (cu lact). Art.264. La terminarea lucrului este interzis demontarea supapei de aer nainte de a se convinge c presiunea a sczut la zero. Art.265. Este interzis accesul muncitorilor n ncperi unde uscarea tencuielilor se face cu instalaii mecanice, pe baz de raze infraroii sau cu couri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de pcur. n cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotai cu mti contra gazelor. Art.266. La prelucrarea uscat a tencuielilor n ncperi nchise, acestea vor fi n permanen ventilate, pentru evacuarea prafului. Dac tencuielile exterioare se execut n acelai timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua msura ca echipele de la nivele diferite s nu lucreze pe aceeai vertical i ntotdeauna este bine s se ia msura podinelor etane i a streinelor sau plaselor. 5.3. Transportul mortarului Art.267. Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar, respectiv cu maini de tencuit. Art.268. La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleai norme de protecie a muncii ca i la transportul betoanelor. Art.269. Pompele de mortar i mainile de tencuit vor fi verificate zilnic, la punerea lor n funciune. Art.270. n cazul ivirii - n timpul lucrului - a unor defeciuni la utilaj, la conductele de transport ca i n cazul formrii de dopuri de mortar n sistemul de transport, se va opri imediat lucrul. Se interzice - n timpul funcionrii utilajului repararea, curarea, strngerea unor piulie sau garnituri. Operaiunile respective se vor efectua numai dup oprirea utilajului, scoaterea lui de sub tensiune i scderea presiunii - n instalaie - la zero. Art.271. Nu este admis ndoirea n unghi a conductelor i legarea acestora cu srm pe tuurile utilajului. Legarea se va face cu brri strnse cu uruburi. Art.272. Se va delimita traseul conductelor de transportat mortar, nepermindu-se circulaia pe sub acestea sau n apropierea lor. Art.273. Locul de munc al mecanicului utilajului de transportat mortar trebuie s fie n permanen n legtur cu locurile de munc unde se primete mortarul, prin semnale acustice sau luminoase, pentru a putea - la cerere - opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau codul vor fi stabilite - anticipat - de ctre conductorul locului de lucru i vor fi afiate. Art.274. n cazul utilizrii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului prin conducte se vor respecta instruciunile n vigoare privind exploatarea recipienilor sub presiune.
70
ASIX DESIGN SRL


Art.275. nainte de curarea (suflarea) conductelor cu mortar cu ajutorul aerului comprimat, personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie ndeprtat de zona de lucru la o distan de minimum 10 m. Curarea se va face dup cel puin 20 minute de la oprirea utilajului. Art.276. Peste conductele pentru mortar, care traverseaz locuri cu circulaie intens, se vor face podee de trecere. Art.277. Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel fcut nct s se evite traseele care ntlnesc sau trec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la o eventual deplasare sau rupere a conductelor s nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, crendu-se pericol de electrocutare. Art.278. Se interzice curarea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului. Art.279. Este interzis utilizarea pompelor de mortar i a mainilor de torcretat la o presiune mai mare dect presiunea maxim indicat n fiele tehnice respective. Art.280. Locurile de munc unde se execut tencuirea mecanizat vor fi legate printr-un sistem de semnalizare acustic sau optic de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar. Manipulantul va urmri cu atenie semnalele date pentru oprirea sau punerea n funciune a pompei. Lucrrile cu pompa de mortar fr sistem de semnalizare sunt interzise. Art.281. nainte de nceperea lucrului, pompa de mortar va fi ncercat la o presiune de 15 atm. Rezultatele ncercrilor vor fi consemnate n registrul de procese verbale, aflate la punctul de lucru al pompei. Art.282. Este interzis ndoirea furtunului sau ajustarea tuurilor n timpul funcionrii pompei de mortar i a aparatului de torcretat. Art.283. Este interzis depirea presiunii maxime n instalaie n timpul lucrului. Presiunea maxim va fi indicat vizibil pe placardele de la locurile de munc de asemenea cu linie roie pe manometre. 5.4. Lucrri de zugrveli i vopsitorii Art.284. Lucrrile exterioare de vopsitorii i zugrveli se vor executa de pe schele sau de pe scri standardizate. Art.285. Se interzice circulaia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor. Art.286. Aparatele pentru vopsit i zugrvit, ct i furniturile vor fi controlate nainte de nceperea lucrului. Ele vor fi probate sptmnal, supunndu-le la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim. Rezultatele verificrilor vor fi consemnate ntr-un proces verbal. Art.287. Nu se admite lucrul cu hainele mbibate cu substane inflamabile. Art.288. Este interzis muncitorilor vopsitori s se apropie de surse de foc n hainele de lucru. Art.289. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de protecie pentru vopsitor. Art.290. Scrile i schelele folosite vor fi n bun stare i asigurate mpotriva alunecrii sau deplasrii. Art.291. Lucrrile de zugrveli i vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau leagne n bun stare. Se interzice utilizarea scrilor suspendate sau a altor mijloace improvizate. Art.292. Lucrrile de zugrveli i vopsitorie interioare trebuie executate de pe schele interioare sau scri duble. Utilizarea scrilor rezemate este permis numai n cazul vopsirii sau zugrvelii unor suprafee mici i la nlimi de cel mult 3 m de la sol, pe podea sau podine de lucru. Art.293. Se interzice executarea lucrrilor de vopsitorie stnd sau circulnd pe dulapi izolai sau pe scri atrnate. Art.294. La executarea unor lucrri de vopsitorie cu instalaii speciale, se vor respecta pe lng prezentele norme i prescripiile tehnice ale furnizorului de instalaii i utilaje. Art.295. Este interzis legarea cu srm a furtunurilor pe tuurile pompelor de zugrvit sau vopsit. Aceasta se va face cu ajutorul unor brri (coliere) strnse cu uruburi. Art.296. Este interzis executarea reparaiilor n timpul funcionrii instalaiilor i utilajelor de vopsit. Art.297. La instalaiile de vopsire nu se vor efectua reparaii prin sudur sau mijloace care produc scntei, dac nu au fost n prealabil curate integral. Art.298. ncperile n care se prepar vopsele trebuie s fie bine ventilate. Art.299. Dac n ncperile unde se execut zugrvirea i vopsirea cu vopsele pe baz de ap se gsesc conductori electrici sub tensiune, acetia vor fi deconectai nainte de nceperea operaiei de vopsire. Art.300. La intrrile n ncperile unde se lucreaz cu vopsele pe baz de substane inflamabile, se vor monta tblie avertizoare asupra pericolului de incendiu. Art.301. Dup vopsirea instalaiilor de nclzire central (inclusiv a elementelor de calorifer), n timpul funcionrii acestora ncperile trebuie aerisite pn la uscarea complet a vopsitoriei.
71
ASIX DESIGN SRL


Art.302. Se interzice rmnerea peste noapte a muncitorilor n camerele unde au fost executate vopsitorii n ulei; n astfel de camere, n timpul lucrului, trebuie asigurat o ventilaie eficace. Art.303. Lucrrile de vopsitorie n spaii nchise, la care se folosesc materiale ce produc vapori toxici, duntori sntii oamenilor se vor executa sub ventilaie intens cu instalaii adecvate. Art.304. Se interzice folosirea pigmenilor albi pe baz de plumb, drept componeni ai vopselelor precum i ntrebuinarea benzenului i a benzinei etilate, ca diluant. Art.305. La manipularea pigmenilor toxici sub form de praf se vor folosi mti contra prafului. Art.306. Pentru pstrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice, prevzute cu capace care se nchid etan i nzestrate cu mnere. Dizolvarea n ulei fiert a vopselelor uscate se va executa, de asemenea, n rezervoare metalice, prevzute cu capace i cu mnere. Art.307. Pstrarea vopselelor uscate i dizolvate, a diferitelor lacuri, a terbentinelor etc. este permis numai n rezervoare speciale de fiert, care se nchid ermetic. Este interzis pstrarea acestor materiale n alte vase. Art.308. Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea chibritului etc. n ncperile unde se execut vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor. Pe uile acestor ncperi vor fi fixate tblie avertizoare i de interdicie corespunztoare. Art.309. Materialele pentru vopsire vor fi pstrate i transportate n vase bine nchise; deschiderea capacelor metalice, n special la vasele care conin vopsele pe baz de nitroceluloz se va face cu scule din materiale neferoase, care nu produc scntei. Materialele de ters se adun n lzi speciale cu capace, care se vor amplasa n afara ncperilor de lucru i vor fi evacuate i golite zilnic. Art.310. Se vor lua toate msurile de electrosecuritate prescrise de prevederile normelor n vigoare referitoare la operaiile de vopsire. 5.5. Lucrri de placare Art.311. Aezarea i fixarea pietrelor, coloanelor i a detaliilor arhitecturale, utilizate pentru placarea pereilor i a lucrrilor de faad vor fi realizate cu respectarea prevederilor din prezentele Norme. Art.312. Prelucrarea pietrelor pe antier (spaiu similar) va fi executat n locuri special ngrdite, n care se interzice accesul persoanelor strine. Art.313. Locurile de munc ale cioplitorilor de piatr se vor afla la o distan de cel puin 3 m unul de cellalt. n caz contrar, vor fi aezate ntre acetia ecrane de protecie. Se interzice aezarea pietrarilor unul n faa celuilalt. Art.314. n timpul prelucrrii, pietrele (placajele de marmur, piatr de construcie etc.), de dimensiuni mari i grele, vor fi bine aezate pentru a nu produce cderea lor i accidentarea muncitorilor. Art.315. La locul de tiere a blocurilor cu ferstrul se va amenaja o podin de scnduri, prevzndu-se i anuri pentru scurgerea apei. Podina va fi curat mereu, pentru a se evita alunecarea i accidentarea muncitorilor. Art.316. La prelucrarea uscat n ncperi speciale, acestea vor fi n permanen ventilate, pentru evacuarea prafului. Art.317. Mainile electrice de lefuit vor avea mnerele izolate, conductorii electrici izolai n tuburi de cauciuc i ntreruptoarele nchise n cutii. De asemenea, vor fi prevzute cu al patrulea fir, pentru legarea la pmnt a corpului mainii. Art.318. Depozitarea plcilor va fi fcut n condiii conforme cu normele de tehnic a securitii la depozitarea materialelor; acestea se vor face n stive de maximum 1 m lime. Pentru a evita rsturnarea lor, plcile vor fi aezate pe lat i cu ipci ntre rnduri. Art.319. Transportul plcilor, att pe orizontal ct i pe vertical, la locul de montare, se va face cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor. Art.320. Plcile i piesele sculptate, proaspt montate, nu vor fi lsate fr a fi bine consolidate. Art.321. Montarea plcilor se face ncepnd de jos n sus pentru ca fiecare plac s se reazeme pe placa inferioar. Art.322. Dac dimensiunile sau greutatea plcilor nu permit ca ele s poat fi manipulate cu uurin de doi oameni, micarea lor se va face mecanizat.
72
ASIX DESIGN SRL


5.6. Lucrri de mozaic Art.323. La lucrrile de turnare i frecare a mozaicului sau demontare a plcilor mozaicate se vor respecta i prevederile stabilite n Normele specifice de securitate a muncii pentru propagarea, transportul, turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i comprimat. Art.324. Roabele, containerele, gleile, buncrele mobile etc., cu ajutorul crora se transport mozaicul gata preparat pentru turnare, trebuie s fie corespunztoare, verificndu-se n acest scop nainte de fiecare schimb starea lor. Art.325. nainte de nceperea turnrii mozaicului, toate golurile n plan vertical care nu au parapet, sau care au un parapet mai mic de 1 m, vor fi barate sau prevzute cu balustrade la cel puin 1 m i la 0,50 m, iar golurile n plan orizontal vor fi astupate, spre a evita cderea materialului i a muncitorilor. Art.326. Maina de frecat mozaic va fi folosit i manevrat numai de ctre mozaicarul care a fost instruit n acest sens. Este interzis folosirea mainii de frecat de ctre muncitorii necalificai sau neinstruii n mod special. Zilnic, naintea nceperii lucrului, se va verifica starea mainii de frecat, a conductorilor n ceea ce privete izolarea lor, precum i legarea la priza de pmnt. Art.327. Muncitorul mozaicar numit pentru manevrarea mainii de frecat mozaic i care a fost instruit n acest sens, nu va intra n lucru fr s aib echipament de protecie (mnui i nclminte electroizolant). Art.328. Este interzis ca mozaicarul care manevreaz maina de frecat mozaic s foloseasc mnui i cizme de cauciuc electroizolante care nu sunt msurate dielectric PRAM. Art.329. La eventuala defectare a mainii n timpul lucrului, mozaicarul va anuna imediat electricianul de serviciu, care este singurul n msur s verifice starea utilajului. Art.330. n cazul n care mozaicarul care manevreaz maina de frecat trebuie s mute maina n alt loc de munc, nainte de a executa aceast operaie o va deconecta de la sursa de curent electric. Deconectarea se va face n mod obligatoriu purtnd mnui de cauciuc electroizolante. Art.331. Cablurile de alimentare ntre tabloul electric i maina de frecat mozaic vor trebui s fie suspendate. Este interzis a se lucra cu maina de frecat mozaic avnd n jurul mainii i al muncitorului amplasai conductori electrici de alimentare. Art.332. La ntreruperea lucrului n timpul pauzei sau la terminarea pogramului, maina se va deconecta obligatoriu, iar electricianul de serviciu i eful de echip vor verifica aceast operaie. Art.333. Se interzice a se lsa maina neasigurat la terminarea lucrului. Ea va fi ncuiat mpreun cu cablurile de alimentare ntr-o ncpere unde nimeni nu poate s ptrund. Art.334. n locurile ntunecoase unde este nevoie de iluminare cu caracter temporar, se vor folosi lmpi portative de 12 sau 24 V. Art.335. Mnerul i soclurile lmpilor portative alimentate de la priza de curent, vor fi confecionate din material electroizolant neinflamabil i rezistent la solicitri mecanice. 5.7. Lucrri de faian Art.336. Aezarea i fixarea plcilor pe perei trebuie realizat cu respectarea prevederilor din prezentele norme, care se refer la lucrrile de zidrie, lucrrile cu ciment i aracet etc. Art.337. Depozitarea plcilor se va face cu respectarea normelor privind securitatea muncii n depozitele de materiale. Art.338. Transportul plcilor pe vertical la nlime, la locul de munc, trebuie s se fac cu astfel de mijloace care s evite pericolul de accidentare a muncitorilor i spargerea plcilor. 5.8. Lucrri de parchete Art.339. Transportul parchetului se va face n pachete (legturi ). Art.340. Depozitarea legturilor de parchet la locul de punere n oper se va face n stive de maximum 1 m nlime, cu respectarea prevederilor capitolului care se refer la depozitarea materialelor.
73
ASIX DESIGN SRL


Art.341. La lucrrile de parchete, care se execut n ncperi nchise, acestea trebuie s fie n permanen ventilate pentru evacuarea prafului cu instalaii de ventilare adecvate. Art.342. Baterea parchetului se va face cu scule n perfect stare conform prevederilor capitolului care se refer la scule i dispozitive. Art.343. Cuiele necesare baterii parchetului se vor ine ntr-o ldi special. Este interzis rspndirea cuielor pe stratul suport sau pe parchet. Este interzis inerea cuielor n gur. Art.344. Muncitorii parchetari vor lucra numai nclai. Art.345. Mainile electrice de rachetat i lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate la pmnt prin nulul de protecie. Conductorii electrici care fac legtura de la priz la main vor fi izolai n tub de cauciuc. Art.346. Muncitorii care lucreaz la mainile electrice de rachetat i lustruit parchetul, vor fi special instruii i cu normele care se refer la msurile de protecie contra electrocutrii. Ei vor purta n mod obligatoriu echipament de protecie electroizolant. Art.347. Mainile electrice de rachetat i lustruit parchetul, vor fi zilnic verificate, nainte de nceperea lucrului. n cazul n care n timpul lucrului se ivete o defeciune la main, aceasta va fi imediat deconectat i anunat eful de antier care va trimite electricianul de antier pentru a o repara. Este interzis muncitorilor de a ncerca repararea mainilor. Art.348. Este interzis nceperea lucrului cu maina electric de rachetat, nainte de a se verifica dac toate lamele de parchetat sunt bine btute, pentru a prentmpina o eventual smulgere i proiectare a acestora de ctre main. Art.349. n cazul n care maina de rachetat sau lustruit parchetul trebuie s fie mutat la un alt loc de munc, nainte de a se executa aceast operaie, va fi deconectat de la sursa de curent. Art.350. La ntreruperea lucrului, n timpul pauzei i la terminarea programului, maina se va deconecta obligatoriu de la sursa de alimentare. Se interzice lsarea mainii neasigurat dup terminarea lucrului. Ea va fi ncuiat, mpreun cu cablurile de alimentare, ntr-o ncpere sigur. Art.351. La rachetarea (curarea) manual a parchetului, cu rindeaua, aceasta se va verifica nainte de nceperea lucrului, mnerele trebuind s fie suficient de solide i s nu prezinte fisuri sau achieri. Art.352. La rachetarea (curarea) manual a parchetului cu iclingul acesta trebuie s aib o aprtoare, care s mbrace iclingul, permind ieirea n afar numai a prii tietoare. 5.9. Lucrrile de lipire a linoleumului i montarea tmplriei Art.353. n ncperile unde se ceruiete parchetul cu cear dizolvat n benzin, sau cu palux se interzice fumatul i executarea lucrrilor care necesit folosirea focului, producerea de scntei etc. Pe uile acestor ncperi vor fi montate tblie avertizoare. Aceste ncperi vor fi n permanen aerisite. Art.354. Tierea covorului de linoleum sau PVC se va face numai pe o suprafa plan. Este interzis tierea n mn sau pe genunchi. Art.355. ncperile n care se lipete covorul de linoleum sau PVC, vor fi n permanen ventilate, substanele adezive fiind toxice. Art.356. Se interzice fumatul i executarea lucrrilor care necesit folosirea focului sau producerea de scntei n ncperile unde se lucreaz la lipirea covoarelor de linoleum sau PVC. Pe uile acestor ncperi vor fi lipite obligatoriu tblie avertizoare. Art.357. Bidoanele cu substane adezive pentru covoare, vor fi depozitate n locuri speciale, ferite de posibilitatea de incendiere. Art.358. Organizarea locului de munc pentru lucrri de tmplrie pe antier trebuie s asigure deplina securitate a muncii precum i fluxul tehnologic normal desfurrii lucrrilor. Art.359. Bancurile de lucru vor fi bine fixate, iar pardoselile de lng ele nu trebuie s fie alunecoase. Art.360. Pe bancurile de lucru i pe mesele de lucru nu se vor lsa dect piesele care se prelucreaz i sculele necesare operaiei respective. Art.361. Prelucrarea pieselor ce depesc masa sau bancul de lucru se va face prin sprijinirea pe capre sau alte dispozitive mobile. Art.362. Dac prelucrarea lemnului produce desprinderea de achii mrunte, se vor folosi ochelari de protecie.
74
ASIX DESIGN SRL


Art.363. n locurile unde se face prelucrarea materialului lemnos fumatul este interzis; se vor desemna locuri speciale pentru fumat. Art.364. Montarea tmplriei se va face de pe schele solide. Este interzis lucrul de pe schele improvizate. Art.365. Locurile de depozitare a tmplriei, nainte de montare trebuie alese n raport cu procesul tehnologic, astfel ca manipularea s nu mpiedice circulaia muncitorilor. Art.366. Pn la fixarea definitiv a tmplriei n ghermele, ea trebuie bine sprijinit prin lantei, care s mpiedice rsturnarea ei. 5.10. Lucrri de montare a geamurilor Art.367. Transportul geamurilor se va face n lzi. Att n timpul transportului, ct i n magazie, lzile cu geamuri vor fi aezate n poziie vertical. Art.368. Tierea geamurilor se va face n ncperi speciale. Deeurile i geamurile sparte vor fi adunate i ndeprtate de la locul de lucru. Art.369. n cursul punerii geamurilor la luminatoare i oberlihturi, locurile deasupra crora se execut astfel de lucrri vor fi ngrdite sau pzite, interzicndu-se accesul oamenilor. Art.370. Se interzice sprijinirea scrilor mobile pe geamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor. Art.371. Montarea geamurilor pe tmplrie, schelete metalice sau de beton armat prefabricate se va face de pe schele solide, interzicndu-se lucrul de pe schele improvizate. 5.11. Realizarea faadelor cldirilor nalte cu panouri cortin Art.372. nchiderile exterioare ale cldirilor nalte cu perei cortin se vor realiza numai pe baza unui proiect tehnologic aprobat, ce va cuprinde fiecare faz tehnologic i instruciunile proprii de securitate a muncii. Art.373. Msurile de securitate a muncii vor fi evideniate n mod special de conductorul locului de munc la instructajul de pregtire a formaiei de lucru, insistnd asupra operaiilor tehnice i a factorilor de risc care pot apare. Art.374. nceperea montrii pereilor cortinei implic executarea n zona respectiv a schelei de faad (conform proiectului tehnologic) realizndu-se ancorarea acesteia cu tirani i distanieri de structura noii cldiri n zonele nevitrate. Art.375. La montarea, exploatarea i demontarea schelelor fixe sau autoridictoare se vor avea n vedere prevederile coninute n "Norma specific de securitate a muncii pentru lucrri de cofraje, schele i eafodaje". Art.376. Pentru evitarea efortului la nlime a lucrtorilor se va urmri ca pe baza unei trasri riguroase a elementelor de nchidere s se monteze de structur mai nti piesele de legtur ale pereilor cortin (console, montani) n sistemele indicate de soluia constructiv. Art.377. n cazul asamblrii riglelor orizontale i verticale de montare a geamurilor la sol, dimensiunile acestora nu vor depi gabaritul schelei fixe; ridicarea i pozarea lor se va realiza cu ajutorul mijloacelor de ridicat. Art.378. Lucrtorii vor purta echipament de protecie conform Normativului cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie, iar manipularea geamurilor va fi fcut cu dispozitiv tip "ventuz". Art.379. Se interzice montarea subansamblelor i a geamurilor pe vnt, ploaie sau condiii neprielnice. Art.380. n situaia folosirii nacelelor suspendate, msurile de securitate a muncii vor fi adaptate i stabilite prin proiectul tehnologic de montaj. 6. Prevederi de proiectare privind lucrrile de zidrie, montaj prefabricatei finisaje n construcii 6.1. Prevederi generale Art.381. Proiectanii sunt obligai s aplice la elaborarea studiilor i proiectelor, normele de protecie a muncii. Art.382. Proiectanii care elaboreaz documentaii tehnologice pentru lucrri de construcii, instalaii i montaj vor prevedea n proiecte toate elementele necesare executrii, i apoi exploatrii construciilor i utilajelor tehnologice aferente lor, n condiii depline de securitate i igien a muncii. Proiectele vor conine n scris un memoriu de prezentare, garania c au fost respectate i aplicate toate prevederile regulamentului de protecie a muncii n vigoare i vor garanta eficiena msurilor de protecie a muncii cuprinse n proiecte, asigurnd condiii normale de lucru i prevenirea accidentelor de munc.
75
ASIX DESIGN SRL


Art.383. Din punctul de vedere al proteciei muncii, documentaia de execuie va cuprinde: - devizele pe obiecte care vor avea cuprinse fondurile necesare realizrii msurilor de protecie a muncii; - lista de dispozitive, instalaiile i aparatele necesare asigurrii securitii muncii n perioada de execuie a lucrrilor, precum i cele necesare exploatrii. Art.384. Proiectele de execuie prin care se promoveaz tehnologii noi de execuie vor fi nsoite de urmtoarele documente: - fie tehnologice n care vor fi descrise lucrrile n ordine succesiv i factorii de risc pe fiecare faz de lucru; - msurile de protecie a muncii (tehnice, organi-zatorice) care trebuie s satisfac condiiile de lucru cerute de noile tehnologii; - dispozitivele de protecie necesare pentru preve-nirea accidentelor de munc; - echipamentul individual de protecie a muncii i de lucru necesar; - reguli de protecie a muncii care nu se gsesc n normele n vigoare i care trebuie aplicate. Art.385. La cererea constructorului i a investitorului, proiectantul va prezenta toate elementele privind dimensionarea i proiectarea construciei, precum i alte informaii privind asigurarea msurilor pentru evitarea accidentelor de munc. Art.386. Se va face completarea proiectelor cu recomandrile rezultate din avizare, precum i cu msurile stabilite de autoritile de stat nsrcinate cu protecia muncii, ca urmare a controalelor efectuate n timpul executrii construciei. Art.387. La cererea beneficiarului, n cadrul unui contract de asisten tehnic, proiectantul va urmri modul n care constructorul respect regulile de protecie a muncii prevzute n proiect, oprind continuarea lucrrilor atunci cnd constat abateri de la prevederile proiectului, apoi va cere prin dispoziie de antier completrile necesare continurii lucrului. 6.2. Lucrri de zidrie Art.388. La proiectarea tehnologiei de zidrie se va ine seama de organizarea pe echipe stabilite astfel nct efectuarea simultan a operaiilor tehnologice diferite de ctre membrii echipei s nu induc riscul de a se accidenta reciproc. Art.389. Componena echipelor ca numr de persoane i nivel de calificare se va stabili n raport cu volumul i complexitatea zidriei. Art.390. Pentru executarea lucrrilor de fundaii n terenuri care se gsesc sub nivelul apei subterane, conducerea unitii i proiectantul vor elabora una din urmtoarele metode pentru desfurarea procesului de munc, n condiii de securitate perfect: - pomparea direct a apei din incinta fundaiei; - coborrea artificial a nivelului apei subterane; - sparea i betonarea sub ap. Art.391. Amplasarea malaxoarelor de mortar precum i a instalaiilor auxiliare, silozuri pentru ciment i var, depozite de materiale, cntare etc. trebuie s asigure minimum de deplasri ale muncitorilor i s evite ncrucirile ntre ei i materiale transportate. 6.3. Montri prefabricate Art.392. Pentru montarea elementelor prefabricate este obligatoriu s se ntocmeasc fie tehnologice ce vor conine i msurile specifice de protecie a muncii, precum i echipamentul de protecie necesar. Coninutul fielor tehnologice va fi prelucrat cu ntreg personalul muncitor ce lucreaz la montare, de ctre conductorul tehnic (inginer, tehnician, maistru, ef de echip) al montrii, care e obligat s asigure i echipamentul de protecie prevzut i a urmri utilizarea acestuia. n cazul n care dispozitivele prevzute a fi folosite nu sunt de fabricaie curent, se vor da ctre proiectantul elementului prefabricat sau al fiei tehnologice, detalii de execuie. Dup execuie, dispozitivul va trebui omologat, conform prescripiilor ISCIR. Art.393. Fixarea urechilor de agare (confecionate din oel moale, avnd un coeficient de siguran de minimum 3 i verificate n prealabil ca s nu prezinte defeciuni) pe elementele prefabricate se va face conform detaliilor de execuie. Prinderea elementelor prefabricate este permis a se face numai n locurile stabilite de proiectant. Se vor utiliza exclusiv cabluri confecionate n industrie. Art.394. Calculul rastelului va fi fcut n ipostazele cele mai defavorabile, lundu-se coeficientul de siguran 6. Rezemarea de rastel a elementelor prefabricate din beton armat - chiar temporar - este interzis.
76
ASIX DESIGN SRL


Art.395. Se va indica n proiectul de execuie ca: a) elementele de construcie care urmeaz a fi montate, nainte de ridicare, s fie curate de impuriti, ghea i rugin, iar la nevoie s fie grunduite i vopsite. Spre a se evita cderea unor piese la ridicare, n prealabil acestea se fixeaz i ntresc; b) legarea elementelor la crligul macaralei s se fac cu ajutorul dispozitivelor de agare prevzute cu ochiuri i crlige cu siguran; c) elementele de construcie care se deplaseaz cu ajutorul macaralei s fie mpiedicate s oscileze, cu ajutorul unor ancore cu funii de cnep sau din cablu subire; d) elementul ridicat i manevrat pentru montaj s fie cobort deasupra locului de aezare, cel mult pn la nlimea de 30 cm. Dup aceea, montorii l aeaz n poziia proiectat; e) zonele care prezint pericol pentru circulaia oamenilor n timpul montajului s fie semnalizate cu indicatoare de securitate conform normelor n vigoare; f) n cazul n care montorii lucreaz n afara cmpului vizual al operatorului macaralei, s existe o legtur permanent i stabil prin radio-telefon; g) odat cu montarea elementelor prefabricate s se monteze i legturile permanente sau provizorii necesare asigurrii stabilitii acestora pn la finalizarea operaiilor de fixare; h) ancorele provizorii ale elementelor n curs de montare s fie fixate de reazeme rezistente, al cror numr va fi determinat chiar prin proiectul de execuie; i) montarea i fixarea panelor portante pentru montarea geamurilor de la luminator s se execute cu folosirea scrilor suspendate, fie cu folosirea scrilor duble mobile; j) lucrtorii care execut lucrrile de montare i fixare a panelor pentru geamuri i cu care execut montarea i ndeprtarea scrilor, parapetelor, punilor i a dispozitivelor de acces necesare la execuia lucrrilor, s se lege cu lanurile centurilor de siguran de elementele de construcie principale. La montarea panourilor de perei, care se nvecineaz cu feele exterioare ale stlpilor, lucrtorii trebuie s se afle n interiorul cldirii pe schele suspendate, pe scri mobile sau pe scri suspendate, cu posibilitate de ridicare; k) montarea elementelor de construcie prefabri-cate din beton armat ale fiecrui etaj al cldirilor-bloc poate fi admis numai dup terminarea montrii planeului precedent i dup terminarea tuturor celorlalte lucrri de fixare, sudare i monolitizare a nodurilor. Golurile i deschiderile rmase n planee trebuie acoperite cu podin sau trebuie mprejmuite. La montarea elementelor i a pieselor mari ale cldirilor-bloc deplasarea lucrtorilor pe scrile suspendate este admis numai n limitele a dou etaje. O dat cu montarea elementelor de schelet se execut i montarea scrilor definitive i a ascensoarelor. Planeele intermediare ale cldirilor, nainte de montarea pereilor exteriori pentru etajul urmtor se protejeaz cu parapete de cel puin 1m nlime, prevzute cu scnduri de aprare laterale i intermediare. Art.396. La proiectarea elementelor prefabricate se va acorda atenie formei i dimensiunilor acestora astfel nct s asigure ndeplinirea condiiilor de securitate a muncii privind depozitarea, ncrcarea-descrcarea, transportul, ridicarea i montarea lor. n acest sens, trebuie s se prevad, prin proiectare urmtoarele operaii: - prinderea dispozitivelor de ridicat; - construirea i fixarea schelelor de lucru, a pro-tectorilor mpotriva cderilor laterale, a cderilor de la nlime, a nchiderilor, a pasarelelor i podinelor; - fixarea cablurilor de siguran, a centurilor i a altor aparate specifice; - fixarea contravnturilor de montaj, a sprijinirilor i a altor construcii auxiliare; - asigurarea transportului i depozitrii prefabrica-telor n condiii tehnice care s exclud accidentele la manipulri; - amenajarea de guri sau deschizturi n prefabricate, nglobarea de teci filetate pentru uruburi i prezoane sau teci pentru precomprimare, prinderea cu atriuri de oel. Art.397. n proiectul privind montarea prefabricatelor trebuie s existe i date tehnologice referitoare la: - alegerea parcursului de transport de la fabric la depozit i apoi la antiere (lrgime, intensitate de circulaie, regim de curbe, pasaje, subtraversri etc.); - marcarea precis i verificat a elementelor, n funcie de poziia lor n construcie i de fluxul montajului;
77
ASIX DESIGN SRL


- la aezarea n mijloacele de transport, mpiedi-carea oricror micri la basculare ori alunecare de la poziia prescris, spre a nu supune la eforturi neprevzute elementele aezate prin suprapunere; - depozitarea potrivit fluxului stabilit pentru ridi-care i/sau transportare n alt loc; - folosirea unor utilaje i dispozitive de apucare, prindere, ridicare i manevrare adecvate montajului; -stabilirea vitezelor de ridicare i coborre n corelaie cu nlimea i cu posibilitatea de apucare i prindere; -folosirea la prinderea prefabricatelor cu cabluri sau lanuri a adaosurilor aezate pe muchii spre a proteja cablurile i lanurile mpotriva uzurii. Art.398. n proiectarea organizrii unui antier de montaj prefabricate se vor face precizri n legtur cu amenajarea cilor de acces, spre a se evita rsturnarea vehiculelor i utilajelor. Art.399. Se vor prevedea i indicatoare de securitate ce trebuie instalate n diversele puncte ale antierului n funcie de necesitile de avertizare asupra pericolelor ce pot apare pentru personalul antrenat n activitile antierului ct i pentru alte persoane care au acces n aceste zone. 6.4. Finisaje Art.400. Conceperea tehnologiilor de finisaj exterior sau interior va avea la baz elementele de securitate privitoare la: - lucrul la nlime; - lucrul cu substane toxice la contact tactil sau/i pe cale respiratorie; - lucrul cu instalaii acionate electric. Art.401. La proiectarea construciilor placate cu geamuri se va prevedea realizarea unui sistem propriu cldirii i permanent care s permit utilizarea nacelelor suspendate necesare att la montarea geamurilor ct i la intervenii ulterioare, pe toat nlimea cldirii. Acest sistem este recomandat n cazul tuturor construciilor nalte, evitndu-se montarea schelelor i pericolele ce deriv din aceast operaie la construciile de acest gen. ANEXA 1 Lista normelor de securitate a muncii complementare prezentei norme 1. Norme specifice de protecie a muncii pentru sudarea i tierea metalelor. 2. Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie. 3. Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton, beton armat i precomprimate. 4. Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construciilor nalte (inclusiv glisri i liftri). 5. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de izolaii termice, hidrofuge i protecii anticorozive. 6. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico-sanitare i de nclzire. 7. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de reparaii, consolidri, demolri i translaii de cldiri. 8. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea transportul prin purtare i cu mijloace mecanizate i depozitarea materialelor. 9. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de cofraje, schele i eafodaje. 10 Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea produselor din beton, beton armat i precomprimat. 11. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea pietrei i a marmurei. 12. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea materialelor termo i hidroizolante. 13. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de drumuri, poduri i construcii ci ferate. 14. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime. 15. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea, transportul, distribuia i utilizarea energiei electrice. 16. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea gazelor naturale. 17. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de exploatare i ntreinere a transportoarelor cu band (alte le dect cele din minerit). 18. Norme specifice de securitate a muncii pentru realizarea caselor prefabricate i panourilor pentru construcii. 19. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul i utilizarea acetilenei. 20. Norme specifice de securitate a muncii pentru elaborarea i turnarea oelului.
78
ASIX DESIGN SRL


21. Norme specifice de securitate a muncii pentru confecii metalice. 22. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastic la cald. 23. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastic la rece i tanare. 24. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin achiere. 25. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei termice. 26. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de tuneluri i galerii. 27. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice. 28. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice n medii normale. 29. Norme specifice de securitate a muncii pentru activiti de vopsire. 30. Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii hidrotehnice, portuare i canale navigabile. Pe lng normele conexe sau complementare prezentate mai sus pentru luarea deciziilor se vor consulta i urmtoarele acte normative principale: -Norme generale de protecie a muncii; -Normativ cadru de acordare a echipamentului de protecie, emis prin Ordinul 225/95 al Ministrului Muncii i Proteciei Sociale. ANEXA 2 Lista standardelor conexe de securitate a muncii 1. STAS 3375-88 - Echipament de protecie. Centur de siguran pentru muncitorii din telecomunicaii. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. STAS 12791-89 STAS 5920-89 STAS 8292-87 STAS 6787/1-77 STAS 6787/2-77 STAS 6787/3-90 STAS 6787/4-77 STAS 6787/7-79 - Echipamente de protecie. Centur de siguran pentru constructori i montori. - Echipament de protecie. Centur de siguran pentru pompieri. - Echipament de protecie. Centur de siguran pentru muncitorii de la cariere. - Piese metalice pentru centuri de siguran. Condiii tehnice generale de calitate. - Piese metalice pentru centuri de siguran. Inele de prindere. Condiii tehnice speciale de calitate. - Piese metalice pentru centuri de siguran. Suport pentru clete. Condiii tehnice speciale de calitate - Piese metalice pentru centuri de siguran. Catarame. Condiii tehnice speciale de calitate. - Piese metalice pentru centuri de siguran. Ochet pentru frnghie. Condiii tehnice speciale de calitate. - Piese metalice pentru centuri de siguran. Dispozitiv de suspendare. Condiii tehnice speciale de calitate. - Iluminatul artificial. Condiii pentru iluminatul spaiilor de lucru. - Maini i utilaje pentru construcii. Determinarea vibraiilor transmise conductorului. Limite admisibile. - Maini i utilaje pentru construcii. Metode pentru determinarea nivelului de zgomot i limite admisibile. - Aparate electrice de nclzit ncperi, pentru uz casnic i scopuri similare. Condiii tehnice speciale de securitate.
10. STAS 6787/8-77 11. SR 6646-2:1997 12. STAS 12049-82 13. STAS 11617-90 14. STAS 7937/1-82
79
ASIX DESIGN SRL


15. STAS 8067-84 16. STAS 12961-91 17. STAS 3159-81 18. STAS 6687-81 19. STAS 3052-79 20. STAS 7408-75 21. SREN 60903:1997 22. STAS 297/2-92 23. STAS 8188-86 24. STAS 11133-78 25. 26. 27. 28. STAS 4375-79 STAS 4452-74 STAS 5452-86 STAS 10779-77
- Scule pentru lctuerie i montaj. Mnere i manoane electroizolante. Condiii tehnice generale de calitate. - Maini unelte. Carcase de protecie a corpurilor abrazive. Forme i dimensiuni. - Material de protecie. Cti de protecie. - Ochelari de protecie. Condiii tehnice generale de calitate. - Echipament de protecie. Mti pentru sudori. Condiii tehnice generale de calitate. - nclminte de protecie. nclminte electroizolant din cauciuc. - Specificaii pentru mnui de materiale electroizolante pentru lucrri n instalaii electrice. - Culori i indicatoare de securitate. Reprezentri. - Bene pentru lucrri de construcii. Condiii tehnice de calitate. - Malaxoare cu aciune periodic pentru prepararea betonului de ciment, betonului asfaltic i a mortarelor. Parametri principali. - Ciocane pentru zidrie. - Mistrii obinuite. - paclu. - Lopei metalice de uz general pentru lucrri de construcii i agricole. - Construcii din zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. - Piese i elemente din lemn pentru construcii. Clasificare i condiii tehnice de calitate. - Lucrri de zidrie. Zidrie din piatr natural. Prescripii de alctuire. - Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Lucrri de zidrie. Calculul i alctuirea elementelor. - Elemente prefabricate de beton. Beton armat i beton precomprimat. Condiii tehnice generale de calitate.
29. STAS 10104-83 30. STAS 857-83 31. STAS 2917-79 32. STAS 10109/182 33. STAS 6657/1-89
ANEXA 3 Ghid de terminologie de securitate a muncii 1. Accident de munc: Vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridic a contractului n baza cruia i desfoar activitatea i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin trei zile, invaliditate ori deces. 2. Dispozitiv de protecie: Dispozitiv care reduce sau elimin, singur sau n asociere cu un protector, riscul de accidentare. 3. Echipament individual de lucru: Mijloacele pe care persoanele juridice le acord unui salariat pentru protejarea mbrcmintei i nclmintei personale n timpul procesului de munc. 4. Echipament tehnic: Mainile, utilajele, instalaiile, aparatura, dispozitivele, uneltele i alte mijloace asemntoare necesare n procesul muncii.
80
ASIX DESIGN SRL


5. Echipament individual de protecie: Totalitatea mijloacelor individuale de protecie cu care este dotat executantul n timpul ndeplinirii sarcinii de munc, n vederea asigurrii proteciei sale mpotriva pericolelor la care este expus. 6. Instructaj de securitate a muncii: Modalitate de instruire n domeniul securitii muncii care se desfoar la nivelul unitilor i care are ca scop nsuirea de ctre salariai a cunotinelor i formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activitii pe care o realizeaz sau urmeaz a o realiza. 7. Instruciuni specifice de securitate a muncii: Componente ale sistemului de reglementri n domeniul securitii muncii ale cror prevederi sunt valabile numai pentru activitile desfurate n cadrul unei uniti; elaborarea lor de ctre uniti (prin efort propriu sau n colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cnd Normele generale de protecie a muncii i Normele specifice de securitate a muncii nu acoper totalitatea activitilor desfurate n unitate, sau voluntar, atunci cnd patronul consider necesar pentru mbuntirea securitii muncii detalierea i completarea normelor cu unele prevederi specifice unitii. 8. Instruciuni de utilizare: Instruciuni a cror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrant a documentaiei pentru certificarea produsului i prin care, productorul, trebuie s prezinte toate informaiile necesare utilizrii produsului n conformitate cu scopul pentru care a fost creat i asigurrii securitii muncii. 9. Mijloc individual de protecie: Mijloc de protecie (protector) destinat pentru protecia unui singur executant i care i se aplic acestuia. 10. Nox (sinonim - factor nociv): Agent fizic, chimic sau biologic cu aciune duntoare asupra organismului, n mediul luat n considerare. 11. Prevenire: Ansamblul procedeelor i msurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor. 12. Risc: Probabilitatea asociat cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectri a sntii, ntr-o situaie periculoas. 13. Risc profesional: Risc n procesul de munc. 14. Situaie periculoas: Orice situaie n care o persoan este expus unuia sau mai multor pericole. 15. Substan periculoas: O substan care, n virtutea proprietilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol. 16. Zon periculoas a unui echipament tehnic: Orice zon situat n interiorul sau n jurul echipamentului tehnic n care o persoan este expus riscului de leziune sau afectare a sntii. Not: Pericolul care genereaz riscul nfiat n aceast definiie: - poate fi permanent prezent pe durata funcionrii prevzute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substane periculoase, arc electric n timpul fazei de sudur etc.) sau - poate aprea neateptat (pornirea neintenionat etc.)
81
ASIX DESIGN SRL


2.1.1.13. SCENARIUL DE SECURITATE LA INCENDIU I. OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE Prezentul scenariu de siguranta la foc are: Drept obiect - CONSOLIDARE, REABILITARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU PITESTI Drept domeniu prezentarea masurilor de securitate la incendiu prevazute in Proiectul nr. 122/2012 elaborat de ASIX DESIGN SRL, pentru interventii de reabilitare a corpurilor de constructie A si B din cadrul incintei Colegiului National I.C. Bratianu - Pitesti Drept scop - obtinerea Acordului Unic - obtinerea Autorizatiei de construire In acest scenariu de siguranta la foc se prezint , din punct de vedere PSI, toate spaiile adaptate funciunii de invatamant si a celor conexe acesteia. Amenajarea spatiului care face obiectul prezentului scenariu de siguranta la foc se realizeaz n baza : - Proiectului , n faz PAC - Temei de proiectare - Certificatului de urbanism nr. ......................... din ................. , eliberat de Primaria municipiului Pitesti Prezentul scenariu de securitate la incendiu este intocmit n conformitate cu:
LEGEA 307/2006, actualizata in septembrie 2010 ORDINUL MAI nr.163/2007 ORDINUL MAI Nr.712/2005 ORDINUL MAI Nr. 1474/2006 ORDINUL MAI Nr. 108/2001 ORDINUL MAI Nr.106/2007 ORDINUL MAI Nr. 130/2007 ORDINUL MIRA NR. 210/2007 HGR nr. 537/2007 HGR nr. 1492/2004 HGR nr.1739/2006 NP 086-05/Ordin MTCT nr. 217/2005 P118/1999 I18-2/2002 C58/98 I7/2011 Legea privind apararea impotriva incendiilor Pentru aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor Pentru aprobarea Dispozitiilor Generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, completat cu Ordinul MAI nr.786/2005 Pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta, modificat prin Ordinul MIRA nr. 217/2007 DGPSI 004 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor Pentru aprobarea criteriilor de stabilire a consiliilor locale si operatorilor economici care au obligatia de a angaja cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor Pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu Pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea, si controlul riscului de incendiu Privind stabilirea si sanctionarea contravenientilor la normele PSI Privind principiile de organizare, functionare si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste Pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor Normativ de siguranta la foc a constructiilor Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei in cladiri Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor electrice
82
ASIX DESIGN SRL


STAS 1478-90; 10903/2-79 ORDINUL MAI Nr. 3/2011
Privind calculul sarcinii termice Norme metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila
II.
STRUCTURA SCENARIULUI DE SECURITATE LA INCENDIU 12 CAPITOL 1. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI COLEGIUL NATIONAL I.C. BRATIANU PRIMARIA MUNICIPIULUI PITESTI Judetul Arges municipiul Pitesti, strada Armand Calinescu nr. 14 Colegiul National I.C. Bratianu. Pitesti
1.1. DATE DE IDENTIFICARE A. Denumirea investitiei Proprietar Amplasament: Beneficiar: B. 1.2. DESTINATIE Funciuni principale Functiuni secundare Functiuni conexe
1.3.
de invatamant administrative (cancelarie, birou director/secretariat) cercuri aplicative, vestiare, bufet, centrala termica biblioteca amfiteatru, grupuri sanitare CATEGORIA SI CLASA DE IMPORTANTA Categoria de importanta a constructiei B conform HGR 766/1997 Clasa de importanta a constructiei : II conform P100/92 Gradul de rezistenta la foc III Numar compartimente de incendiu 1
1.4. PARTICULARITATILE SPECIFICE CONSTRUCTIEI a) Tipul cladirii Constructie civila pentru invatamant Monument de arhitectura (Cod incadrare in Lista Monumentelor Istorice AG-II-m-B-13398 COD DLMI 92 03B0015) Regim de inaltime (A)P+1 / (B)S+P+2 Volumul constructiei Volum corp constructie A 15 177 m3 Volum corp constructie B 15 995 m3 b) Date tehnice Suprafata teren Suprafata construita Suprafata construita desfasurata corp A.
12
46 000,00 mp 2 229,70 mp, din care : corp B. corp A. 1 371,80 mp 857,90 mp 6 198,00 mp, din care : 2 766,00 mp 83
CONFORM CU ORDINUL MAI NR. 130 / 05.02.2007
ASIX DESIGN SRL


corp B. corp A. corp B. H la cornisa corp A. corp B. H maxim la coama corp A. corp B. Inaltimi libere interioare pe fiecare nivelcorp A. Regim de inaltime
3 432,00 mp P+1 / P S+P+2 11,80 - 13,40 m 14,90 m 17,55 m 20,30 m 5,05- 5,50 m biblioteca 6,50 m amfiteatru 8,00 m corp B. 3,35-4,20-4,50 m c) Numarul compartimentelor de incendiu si ariile acestora 1/ Sc=2288 Scd= 6263 Desi nu se incadreaza suprafata construita in prevederile P118/1999, se solicita derogare 13 fiind vorba de spre o constructie monument de arhitectura, la care nu sunt admise interventii majore la anvelopa cladirii, respectiv, nu se pot executa pereti antifoc, fara alterarea imaginii constructiei. d) Numar maxim de utilizatori Nr. persoane in scoala : numar total elevi 1342 numar schimburi 2 numar maxim elevi pe schimb 690 numar cadre didactice 102 numar personal auxiliar 38 Program/prezenta utilizatori 12/zi si paza permanenta asigurata. Capacitate de autoevacuare 75 de persoane / flux e) Prezenta permanenta a persoanelor, capacitate de autoevacuare Prezenta persoanelor pe perioada de desfasurare a orelor de curs : 12 ore/zi : intre orele 8-20 Persoanele care utilizeaza spatiile au capacitate proprie de autoevacuare f) Capacitati de depozitare sau adapostire - spatii de depozitare : cu suprafata sub 36 mp g) Caracteristicile proceselor tehnologice si cantitati de substante periculoase Substante chimice in cantitati neglijabile , in anexa laboratorului de chimie h) Numarul cailor de evacuare Caracteristici tehnice si functionale ale acceselor si circulatiilor: - numar fluxuri conform P 118/1999: Corp cladire A - la etaj : 132 persoane 2 fluxuri - latime scara de evacuare: 2 x 1,40 m (asigura fluxurile necesare). - la parter : 204 persoane - 3 fluxuri - F = N/C = 204 : 75 = 3 fluxuri (minim necesar 1,60 m) Evacuarea la nivelul parterului se face n trei directii diferite prin 4 usi ce se deschid n exterior nsumnd o latime de 8,10 m
13
Conform articol 1.1.4. din P118/1999
84
ASIX DESIGN SRL


Corp cladire B - la demisol : 28 + 18 persoane 1+1 fluxuri - latime scara de evacuare: 2 x 1,60 m (asigura fluxurile necesare). - la parter : 248 + 298 persoane 4+4 fluxuri - latime scara de evacuare: 2 x 1,60 m (asigura fluxurile necesare). - la etaj 1 (94+63)+(95 + 90) persoane = 3+3 fluxuri - latime rampa scara = 1,60 m asigura fluxurile necesare - la etaj 2 63+ 90 persoane = 1+2 fluxuri - latime rampa scara = 1,60 m asigura fluxurile necesare - F = N/C = (248 +298) : 75 = 4+4 fluxuri (minim necesar 2x 2,10 m) Evacuarea la nivelul parterului se face n doua directii diferite prin 2 usi ce se deschid n exterior nsumnd o latime de 4,20 m A fost prevazuta la intrarea secundara a corpului de cladire A un dispozitiv mecanic pentru accesul persoanelor cu handicap motor. Trasee: usile claselor se deschid n sensul evacuarii spre vestibuluri si holuri care au acces direct spre exterior. Accesul catre pod a fost prevazut cu un chepeng rezistent la foc minim 45 . Caracteristici ale cailor interioare de evacuare a persoanelor: Corpul de cladire A are 5 ci de evacuare distincte, n trei directii distincte, la nivelul parterului; Corpul de cladire B are 2 cai de evacuare in doua directii diferite, la nivelul parterului. Evacuarea persoanelor cu handicap din cladire, de la nivelul parterului la nivelul aleii pietonale de acces se face prin intermediul unei platforme mecanice. Instalatia de iluminat de siguranta va marca fluxurile de evacuare din incint n caz de necesitate. DISTRIBUTIA MAXIMA A UTILIZATORILOR PE NIVELE
ZONA Cladire scoala corp A elevi Personal (profesori + auxiliar) TOTAL ZONA Cladire scoala corp B elevi Personal (profesori + auxiliar) TOTAL Demisol Sc1 Sc2 25 10 3 8 28 18 Parter 60 12 72 Parter Sc1 Sc2 60 90 3 5 63 95 Etaj 1 Sc1 Sc2 90 90 4 5 94 95 Etaj 1 124 8 132 Etaj 2 Sc1 60 3 63 Sc2 85 5 90
NOTA : numarul total de persoane include si personalul (profesori + auxiliar)
Numarul cailor de evacuare asigurate :

Zona Spatiul Nr.fluxuri/nr. usi/ dimensiuni Nr. fluxuri/nr. scari/latime scara
85
ASIX DESIGN SRL


Cladire scoala Corp A
parter etaj 1
204 persoane : 75 = 3 fluxuri 132 persoane : 75 = 2 fluxuri
fluxuri = 1,60 m latime usi evacuare =min 1,60 m fluxuri = 1,10 m latime scara = min 1,10 m
Zona Cladire scoala Corp B
Spatiul demisol parter etaj 1 etaj 2
Nr.fluxuri/nr. usi/ dimensiuni 28 + 18 persoane : 75 = 1 + 1 fluxuri 248 + 298 persoane : 75 = 4 + 4 fluxuri 94+63)+(95 + 90) persoane : 75 = 3+3 fluxuri 63 + 90 persoane : 75 = 1+ 2 fluxuri
Nr. fluxuri/nr. scari/latime scara Latime minima scari = 2 x 0,90 m 2 scari x 4 fluxuri = 2,10 m latime usi evacuare =min 2x 2,10 m 3 fluxuri = 1,60 m m latime minima scari = 2 x 1,60 m 2 scari x (1+2) fluxuri Latime minima scari = 0,90 + 1,10 m
B. Precizari privind instalatiile aferente cladirii - instalatie de incalzire noua, cu centrala proprie , cu combustibil gaz; - instalatii electrice interioare noi; - instalatie de alimentare cu gaz metan a centralei termice; - instalatie sanitara noua; - Instalatia de iluminat de siguranta va marca fluxurile de evacuare din incint n caz de necesitate 2. RISCUL DE INCENDIU A. Riscul de incendiu Risc mic de incendiu, sub 420 Mj/mp Incapere Risc de incendiu clase Mic 339Mj/mp circulatii Mic sub 100 Mj/mp casa scarii Mic sub 100 Mj/mp Centrala termica Mijlociu < 840 Mj/mp Biblioteca Mic 148,30 Mj/mp NOTA In conformitate cu prevederile art. 2.1.3. din P118/99 pentru intreaga cldire riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare daca reprezint mai putin de 30% din volumul acesteia. In concluzie, riscul de incendiu este considerat a fi mic. Clasele de combustibilitate ale materialelor si elementelor de constructie utilizate : C1(ca2A)- C2(ca2B) Principalelor materiale si substante utilizate in cladire sunt P1-P5 n cantiti controlate. a) Densitatea sarcinii termice In functie de destinatie, conform P118-1999 art. 2.1.3., urmatoarele incaperi se incadreaza in: - risc mare : depozitari material didactic - risc mijlociu: centrala termica, camera tablou electric general, bucataria . - risc mic: celelalte incaperi functionale, cu densitatea sarcinii termice sub 305 Mj/mp 86
ASIX DESIGN SRL


b) Clasele de reactie la foc Clasele de reactie la foc, conform cu Regulamentul privind clasificarea si ncadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul MTCT si MAI nr. 1822/394/1994, precum si proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate. * A1, A1FL: Elementele principale de rezistenta, de nchidere si compartimentare, unele pardoseli, finisaje (zidarie de caramida, beton armat, tmplarie metalica, sticla, mortare pe baza de ciment/var, gresie, covor pvc ignifug, vata minerala bazaltica); * A2-s1,d0: compartimentari gipscarton * C0(CA1) Clase de combustibilitate conform P118-99; * P1, P2, P3B : Clase de periculozitate conform P118-99. In cladirea proiectata se utilizeaza pentru elementele secundare si materiale din clasele de combustibilitate C1-C4 pentru care nu sunt incadrari in clasele de reactie la foc. c) Sursele potentiale de aprindere si imprejurarile care pot favoriza aprinderea -materiale combustibile -echipamente electrice -echipamente cu gaz -fumatul in spatii neamenajate corespunzator -Imprejurari favorizante producerii incendiilor: -neglijena; -nerespectarea regulilor de conduit interioar; -fumatul; -suprasolicitarea echipamentelor electrice/electronice/cu combustibil gazos; -utilizarea improvizatiilor la instalatiile electrice ; -neintretinerea in conditii bune defunctionarea sistemelor si dotarilor de prevenire si stingere a incendiilor . Posibilitati de reducere a riscului: -supravegherea atenta si permanenta a activitatilor ; -interzicerea accesului unui numar mai mare de persoane decat cel luat in calcul ; -limitarea depozitarii de materiale combustibile; -refacerea periodica a tratamentelor de ingnifugare a sarpantei; -dotarea cu stingatoare a fiecarui nivel functional , conform DGPSI 003/2001 aprobat prin Ordin MI nr. 88/2001. B. Nivelurile riscului de incendiu Risc mic de incendiu, sub 420 Mj/mp In conformitate cu prevederile art. 2.1.3. din P118/99 pentru intreaga cldire riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare daca reprezint mai putin de 30% din volumul acesteia. In concluzie, riscul de incendiu este considerat a fi mic. Clasele de combustibilitate ale materialelor si elementelor de constructie utilizate la tratarea fatadelor sunt din categoria C0(CA1) . 87
ASIX DESIGN SRL


C. Masuri alternative pentru reducerea riscului de incendiu, pentru incadrarea in nivelul prevazut in reglementarile tehnice: - prevederea unui numar suplimentar de stingatoarelor portabile de incendiu 3. NIVELURILE CRITERIILOR DE PERFORMANTA PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU 3.1. Stabilitatea la foc Stabilitatea la foc se apreciaz ca buna , pe baza rezultatelor experimentale care au determinat eliberarea agrementelor tehnice pentru diferitele produse care intra n alcatuirea constructiv a construciei. (conform MP008-2000 Manualul privind exemplificri, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor Normativului P11899; Regulament privind incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc - din 07.10.2004). a) rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie : pereti portanti R 150 plansee si acoperisuri (corp A) REI 30 plansee si acoperisuri (corp B) REI 60 pereti despartitori EI 30 fatadeEI 120 usiEI 15 usa centrala termica EI 30 finisaje pereti/tavane K2 30 mijloace de evacuare naturala a fumului si gazelor fierbinti B300 30 b) gradul de rezistenta la foc a constructiei sau a compartimentului de incendiu, conform reglementarilor tehnice : III 3.2. Limitarea aparitiei si propagarii focului si fumului in interiorul constructiei Pentru asigurarea limitarii propagarii incendiului si efluentilor incendiului in interiorul constructiei/ compartimentului de incendiu se precizeaza: a) compartimentarea antifoc si elementele de protectie a golurilor functionale din elementele de compartimentare: nu este cazul b) masurile constructive adaptate la utilizarea constructiei, respectiv actiunea termica estimata in constructie, pentru limitarea propagarii incendiului in interiorul compartimentului de incendiu si in afara lui: peretii, planseele rezistente la foc si elementele de protectie a golurilor din acestea, precum si posibilitatea de intrerupere a continuitatii golurilor din elementele de constructii; - grinzi/centuri/plansee din beton CO min 60 min. - plansee din lemn C1(CA2a) 30 min - pereti portanti CO min 2,50 ore - pereti interiori din caramida, neportanti CO min 0,50 ore - inchideri exterioare din crmid CO min 2,50 ore - sarpanta acoperis cu pod CO min 30 min. - invelitoare din tigla ceramica CO min 15 min 88
ASIX DESIGN SRL


- inchidere pod ctre calea de evacuare CO min 2,00 ore - coridoare CO min 45 Centrala termica: pereti EI180 ; usa EI60-C cu deschidere catre exteriorul camerei Limitarea propagarii unui eventual incendiu n interiorul constructiei se asigura prin elemente verticale si orizontale (pereti si plansee) de ntrziere a propagarii focului, avnd nivelurile de performanta normate, n functie de destinatiile spatiilor si de nivelurile de risc de incendiu ale acestora: - nivelurile supraterane sunt separate ntre ele cu plansee rezistente la foc minim 60 minute, cu goluri pentru instalatii protejate conform normelor. Ghenele verticale pentru instalatii sunt separate de restul constructiei prin pereti CO (CA1) rezistenti la foc minim 15 minute. Trapele si usile de vizitare practicate n peretii ghenelor verticale pentru conducte se vor realiza din materiale CO (CA1). La trecerea prin plansee se prevad etansari cu rezistenta la foc 30 minute (P118 2.3.11., 2.3.12.). - scarile interioare ce asigura evacuarea utilizatorilor sunt cu pereti rezistenti la foc 2 h si au vangurile si treptele din beton armat cu rezistenta la foc 1 h, ( art. 2.3.33.). Rampele spre subsol se separa de rampele supraterane cu pereti rezistenti la foc 2 h, cu accesul la nivelul parterului prin usa EI 60 minute. c) sistemele de evacuare a fumului si, dupa caz, a gazelor fierbinti: sunt prevazute mijloace de evacuare naturala a fumului si gazelor fierbinti ferestre la partea superioara a casei scarii d) instalarea de bariere contra fumului, de exemplu usi etanse la fum; nu este cazul e) sistemele si instalatiile de detectare, semnalizare si stingere a incendiului; Compartimentul de incendiu este prevazut cu instalatie automata de detectie,semnalizare, avertizare in caz de incendiu si cu instalatie de stingere cu actionare manuala (hidranti) la exterior si interiorul constructiei conform art. 4 din prezentul scenariu. f) masurile de protectie la foc pentru instalatiile de ventilare-climatizare nu este cazul g) masurile constructive pentru fatade, pentru impiedicarea propagarii focului la partile adiacente ale aceleiasi cladiri: Au fost prevazute finisaje incombustibile (materiale C0(CA1) 3.3. Limitarea propagarii incendiului la vecinatati Pentru asigurarea limitarii propagarii incendiilor la vecinatati se precizeaza: a) distantele de siguranta asigurate b) masurile constructive pentru limitarea propagarii incendiului pe fatade si pe acoperis: utilizarea unor finisaje incombustibile la fatade; utilizarea unei invelitori din tigla ceramica; c) masuri de protectie active nu este cazul masuri constructive de limitare a propagarii incendiului in cadrul ansamblului construit: montarea unor usi rezistente la foc 30 in zonele de legatura dintre corpul de cladire A si B. 3.4. Evacuarea utilizatorilor A. Pentru caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se precizeaza: 89
ASIX DESIGN SRL


a) alcatuirea constructiva a cailor de evacuare scari din beton armat, in doua rampe drepte cu finisaj mozaic turnat. b) masuri pentru asigurarea controlului fumului : - desfumare naturala a caselor de scari, prin ferestre amplasate la treimea superioara a acestora. c) tipul scarilor: - scara in doua rampe, interioara, inchisa la corp B , in casa scarii. - scara in doua rampe, interioara, deschisa pe doua nivele la corp A . d) geometria cailor de evacuare: scari corp cladire A : latime = 1,45 m scari corp cladire B : latime = 1,60 m Rampele exterioare de evacuare sunt realizate din materiale CO(CA1) si au latimi de 1,20 m Scarile exterioare de evacuare sunt realizate din materiale CO(CA1) si au latimi de 1,40 m si 0,95 m e) timpii/lungimile de evacuare: 58 sec / 16,00 m f) numarul fluxurilor de evacuare: 1
Zona Cladire scoala Corp A Spatiul Nr.fluxuri/nr. usi/ dimensiuni Nr. fluxuri/nr. scari/latime scara
parter etaj 1
204 persoane : 75 = 3 fluxuri 132 persoane : 75 = 2 fluxuri
fluxuri = 1,60 m latime usi evacuare =min 1,60 m fluxuri = 1,10 m latime scara = min 1,10 m
Zona Cladire scoala Corp B
Spatiul demisol parter etaj 1 etaj 2
Nr.fluxuri/nr. usi/ dimensiuni 28 + 18 persoane : 75 = 1 + 1 fluxuri 248 + 298 persoane : 75 = 4 + 4 fluxuri 94+63)+(95 + 90) persoane : 75 = 3+3 fluxuri 63 + 90 persoane : 75 = 1+ 2 fluxuri
Nr. fluxuri/nr. scari/latime scara Latime minima scari = 2 x 0,90 m 2 scari x 4 fluxuri = 2,10 m latime usi evacuare =min 2x 2,10 m 3 fluxuri = 1,60 m m latime minima scari = 2 x 1,60 m 2 scari x (1+2) fluxuri Latime minima scari = 0,90 + 1,10 m
g) Iluminat de siguranta: Pe caile de evacuare se vor amplasa lampi pentru marcarea iesirilor. Alimentarea iluminatului de siguranta se face potrivit Normativului I 7-2002, dinaintea ntreruptorului tabloului general. In centrala termica este prevazut iluminat de siguranta de tip 2 cu luminobloc. In camera unde este amplasata centrala de semnalizare incendiu este prevazut iluminat de siguranta de tip 2 cu luminobloc. Instalatia se va executa tot cu conductori de cupru protejati n tub IPEY h) prevederea de dispozitive de siguranta la usi: usile rezistente la foc catre casa scarii (corp B) si dintre cele doua corpuri de cladiri vor fi prevazute cu sistem de autoinchidere a acestora. j) marcarea cailor de evacuare. Pe caile de evacuare se vor amplasa lampi pentru marcarea iesirilor. Potrivit Normativului I.7 2011, se prevede iluminat de siguranta pentru circulatie. 90
ASIX DESIGN SRL


Se prevad lampi de siguranta pe caile de evacuare la toate nivelele si in dreptul scarii de evacuare. Alimentarea cu energie electrica a iluminatului de siguranta se va realiza din tabloul general de iluminat (parter), inaintea intreruptorului general. B. Masurile pentru accesul si evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilitati, bolnavilor si ale altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure in caz de incendiu. Nu este cazul. C. Se fac precizari privind asigurarea conditiilor de salvare a persoanelor, a animalelor si evacuarea bunurilor pe timpul interventiei. Persoanele se vor salva prin autoevacuare si/sau prin intermediul scarii de evacuare din dotarea fortelor de interventie. Nu exista bunuri de valoare deosebita care sa necesite conditii speciale de evacuare. 3.5. Securitatea fortelor de interventie A. Se precizeaza amenajarile pentru accesul fortelor de interventie in cladire si incinta, pentru autospeciale si pentru ascensoarele de incendiu. Accesul carosabil pentru autospecialele de intervenie ale pompierilor militari se poate face pe trei laturi ale constructiei , laimea cilor de acces fiind de minin 3,50 m. B. Caracteristicile tehnice si functionale ale acceselor carosabile si ale cailor de interventie ale autospecialelor: a) numarul de accese 2 b) dimensiuni/gabarite 3,50 c) trasee acces din strada Armand Calinescu d) realizare si marcare. nu este cazul C.Ascensoarele de pompieri nu este cazul 4. ECHIPAREA SI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR A. Nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor: Dotarea cu stingatoare portabile cu praf/CO2, dupa cum urmeaza: Corp A 1375 m2/ nivel 2 nivele 1 stingator presurizat cu pulbere ABC tip P9 la 250 m 2 1 buc x 1375 x 1/ 250 x 2 nivele------------------------------------------buc 12 ( 6 pe nivel) Corp B 914 m2/ nivel 4 nivele 1 buc x 914 x 1/ 250 x 4 nivele------------------------------------------buc 16 ( 4 pe nivel) - Centrala termica 1 cazan si 2 boilere preparare a.c.m. 1 stingator presurizat cu pulbere ABC tip P9 la 3 cazane 1 buc x 1grup de 3 cazane------------------------------------------------buc 1 1 stingator cu CO2 tip G6 la 3 cazane 1 buc x 1grup de 3 cazane------------------------------------------------buc 1 - Laborator chimie 1 stingator presurizat cu pulbere ABC tip P6 1 buc x 1 laborator ----------------------------------------------------------buc 1 1 stingator cu CO2 tip G6 1 buc x 1 laborator -----------------------------------------------------------buc 1 91
ASIX DESIGN SRL


- Bufet 1 stingator presurizat cu pulbere ABC tip P6 1 buc x 1 incapere ----------------------------------------------------------1 stingator cu CO2 tip G6 1 buc x 1 incapere ------------------------------------------------------------ Tablou electric 1 stingator presurizat cu pulbere ABC tip P6 ----------------------------
buc 1 buc 1 buc. 1
Stingatoarele si materialele PSI prevazute se vor utiliza pentru localizarea si stingerea inceputurilor de incendiu prin actionarea manuala, de catre personalul angajat aflat in zona declansarii inceputului de incendiu. Stingerea din exterior a incendiilor este asigurata de hidrantii exteriori de incendiu montati pe reteaua publica In conformitate cu prevederile cap.1.2. Terminologie, clasificari din Normativul P118-99 art.1.2.12. si cu prevederile art. 4.1. al.2 din Normativul NP086-05 , este necesara echiparea tehnica constructiei cu hidranti de incendiu interiori. Avand insa in vedere incadrarea constructiei in categoria de monument istoric categoria A, s-a avut in vedere luarea unei masuri de prevenire si interventie in cazul aparitiei unui eventual inceput de incendiu. Stingerea din exterior a incendiului se va asigura , in conformitate cu prevederile art. 6.1 din Normativul NP 086 05 de la hidrantii exteriori de incendiu ai retelei publice din Municipiul Pitesti. Debitul necesar pentru stingerea din exterior a incendiilor este de 15 l/s la o presiune de 4 bar. B.Sisteme, instalatii si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu : Sistemul detecteaza inceputurile de incendiu, transmite alarma la panoul centralei de incendiu, si la panoul sinoptic de la cabina de poarta, retransmite alarma la una sau mai multe adrese dorite si realizeaza semnalizarea locala optica si acustica prin intermediul sirenelor interioare si exterioare. Instalatia cuprinde urmatoarele : detectoare de incendiu (fum-flacara) adresabile in toate incaperile; senzor de scapari de gaze la centrala termica si laboratorul de chimie; butoane manuale de avertizare incendiu pe coridoare; sirene de alarmare optica si acustica pe coridoare si una la exteriorul cladirii; centrala automata de detectie si alarmare, amplasata la parter in biroul Directorului Adjunct. Cablajul se realizeaza cu cablu torsadat si ecranat din cupru 2x2x1mmp pozat in tub de protectie. C. Sistemele, instalatiile si dispozitivele de limitare si stingere a incendiilor Constructia constituie un compartiment de incendiu.Constructia se incadreaza in Categoria B de importanta importanta normala, are gradul III rezistenta la foc si risc mic de incendiu. In conformitate cu prevederile cap.1.2. Terminologie, clasificari din Normativul P118-99 art.1.2.12. si cu prevederile art. 4.1. al.2 din Normativul NP086-05 , este necesara echiparea tehnica constructiei cu hidranti de incendiu interiori. Stingerea din exterior a incendiului se va asigura , in conformitate cu prevederile art. 6.1 din Normativul NP 086 05 de la hidrantii exteriori de incendiu ai retelei publice din Municipiul Pitesti. Debitul necesar pentru stingerea din exterior a incendiilor este de 15 l/s la o presiune de 4 bar. Pentru stingatoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si mijloace de interventie se specifica: Se propune amplasarea stingatoarelor de incendiu, conform pct. 4.A. din prezentul scenariu 92
ASIX DESIGN SRL


In centrala termica se va amplasa un stingator cu CO2 cu palnie incorporate in stingator. 5. CONDITII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENTIEI IN CAZ DE INCENDIU In functie de categoria de importanta a constructiei, tipul acesteia, riscurile de incendiu, amplasarea constructiei sau a amenajarii, se specifica: sursele de alimentare cu apa din reteaua publica a municipiului Pitesti. pozitionarea racordurilor de alimentare cu energie electrica, gaze : record de alimentare cu energie electrica : fatada nord, corp cladire A record de gaze: fatada sud, corp cladire B c) date privind serviciul privat pentru situatii de urgenta, conform criteriilor de performanta; nu este cazul d) zonele, incaperile, spatiile in care se gasesc substantele si materialele periculoase si pentru care sunt necesare produse de stingere si echipamente speciale (se precizeaza inclusiv cantitatile respective si starea in care se afla), precum si tipul echipamentului individual de protectie a personalului. Nu este cazul 6. MASURI TEHNICO ORGANIZATORICE A. Masuri constructive - Impmntarea instalaiei electrice,limitarea sarcinii electrice pentru evitarea suprasolicitrii reelei i supranclzirii acesteia. - Ignifugarea elementelor din lemn ale sarpantei; - Prevederea instalaiei de paratrsnet (conform I20/2000) B. Modul de incadrare a constructiei in nivelurile de performanta Modul de ncadrare n nivelurile de performan din punct de vedere al siguranei la foc se considera corespunztor reglementrilor tehnice n domeniu. C. Conditii sau recomandari care trebuiesc avute in vedere la intocmirea documentelor de organizare a apararii impotriva incendiilor Documentele de aprare mpotriva incendiilor , care cad n sarcina beneficiarului, vor cuprinde n mod obligatoriu : - la punerea in functiune se va elabora Planul de interventie in conformitate cu Anexa 6 la Normele generale aprobate prin Ordinul MI 775 / 1998; - planul de evacuare a persoanelor, plan intocmit pentru fiecare nivel si afiat la loc vizibil; - programul de instruire a personalului, pentru supravegherea i controlul posibilelor surse/zone de risc, i de prim intervenie, pn la sosirea pompierilor militari; - programul de supraveghere a activitilor n vederea respectrii prevederilor din proiect i respective din scenariul de siguran la foc, precum i de ntreinere , de refacere periodic a proteciei la foc a arpantei, reparare a echipamentelor electrice i a celor de semnalizare i combatere a incendiilor - urmarirea satisfacerii observatiilor legate de lucrarile necesare / obligatorii conform prevederilor P118/1999, punctate in prezenta documentatie, in etapa urmatoare de reabilitare a constructiei; - desemnarea unei persoane responsabile cu activitaile de prevenire i stingere a incendiilor i pentru organizarea unei echipe de prim intervenie In caz de incendiu si de sprijinire a activitii pompierilor militari. Se vor asigura condiiile pentru ducerea la ndeplinire a sarcinilor i obligaiilor ce revin proprietarului i utilizatorilor potrivit O.G. nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat cu Legea nr. 212/1997, 93
ASIX DESIGN SRL


modificat i completat cu O.G. nr. 114/2000, aprobat cu Legea nr. 126/2001, precum i pentru punerea n aplicare a dispoziiilor generale de p.s.i. referitoare la ordinea interioar, instruirea personalului, echiparea i dotarea cu mijloace tehnice de p.s.i i organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor (D.G.P.S.I. nr. 001, 002, 003, 005). Modul de ncadrare n nivelurile de performan din punct de vedere al siguranei la foc se considera corespunztor reglementrilor tehnice n domeniu. n eventualitatea unui incendiu se va anuna telefonic: numar unic de urgenta 112 - Inspectoratul pentru situatii de urgenta a municipiului Pitesti - S.C. ELECTRICA - Poliia DISPOZIII FINALE Scenariul de siguran la foc se pstreaz de ctre utilizator pe toat durata de existen a construciei, actualizndu-se periodic n funcie de modificrile intervenite. Scenariul de siguran la foc a fost ntocmit n baza temei tehnologice nsuite i aprobate de beneficiar, prin care se certific parametrii tehnico-funcionali ai instalaiilor utilizate. Scenariul de siguran la foc i pierde valabilitatea atunci cnd nu mai corespunde situaiei pentru care a fost ntocmit. Intocmit, sef proiect, arh. Gheorghe Pop
94
ASIX DESIGN SRL


2.1.1.14 . PROGRAMUL DE URMARIRE A CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR - ARHITECTURA
95
ASIX DESIGN SRL


2.1.1.15.
C A I E T
D E
S A R C I N I
I. GENERALITATI NOTA EXPLICATIVA II. PLANIFICAREA LUCRARILOR SI MATERIALELOR UTILIZATE

Caietul de sarcini (Specificatiile tehnice) este structurat dupa cum urmeaza:
CAPITOLUL Subcapitol Subcapitol Subcapitol Subcapitol Subcapitol
A:
LUCRARI DE CONSTRUCTII LUCRARI DE SAPATURA LUCRARI DE BETOANE LUCRARI DE COFRAJE LUCRARI DE ARMARE
ARHITECTURA
LUCRARI DE ZIDARIE / LUCRARI DE IZOLATII A.II. Lucrari de zidarie A.II.1: Lucrari de hidroizolatii A.II.2: Lucrari de termoizolatii
Subcapitol
A.III:
LUCRARI DE FINISAJE A.III.1: Acoperisul A.III.2: Tencuieli A.IV.1: Pardoseli A.IV.3: Zugraveli A.IV.4 : Tamplarii A.VI.: Trotuare
96
ASIX DESIGN SRL


A R I A
D E
A P L I C A B I L I T A T E
Prezentul Caiet de sarcini (Specificatii tehnice) este (sunt) aplicabil(e) lucrarilor executate la investitia COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU - PITESTI Investitia cuprinde LUCRARI DE CONSOLIDARE, REABILITARE, CONSERVARE . Prezentul caiet de sarcini nu se aplica lucrarilor si procedurilor aplicate asupra componentelor artistice, pentru care sunt elaborate caiete de sarcini specifice, cuprinse in capitolul 5.2. INTERPRETAREA DOCUMENTATIEI Borderoul proiectului si departajarea lucrarilor pe capitole nu sunt limitative. Ofertantii SUNT OBLIGATI SA CUNOASCA TOATA LUCRAREA , in complexitatea ei, astfel incit sa se evite orice omisiune in aprecierea lucrarilor specifice fiecarei specialitati, in procesul de ofertare. Pentru exemplificarea nivelului de calitate solicitat nu s-au indicat solutiile furnizorilor de materiale, astfel incat nu se limiteaza accesul oricarui ofertant care satisface conditiile prezentului Proiect si Caiet de sarcini. Propunerile se vor vor incadra cel putin in nivelul minim prevazut de standardele si normativele in vigoare, specifcate in fiecare capitol de lucrare si vor respecta nivelul de exigenta prevazut in Normativul C 56 1985, in baza caruia se va efectua receptia lucrarilor. EXECUTAREA LUCRARILOR Proiectul prezentat este in faza de elaborare PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE. Orice nelamurire sau lipsa de date se va rezolva prin solicitarea asistentei Proiectantului. Constructorul este obligat sa studieze si sa VERIFICE prevederile si cotele din proiectele aferente fiecarei lucrari inainte de depunerea ofertei. Orice solicitare ulterioara de suplimentare a cantitatilor de lucrari sau a procedurilor de executie nu vor fi acceptate, toate lucrarile suplimentare aparute pe parcursul executiei fiind suportate de catre Constructor. Ofertarea executiei lucrarilor se face in baza PROIECTULUI IN ANSAMBLUL SAU : - PIESE SCRISE ( memorii, liste de activitati !!! atentie ( nu liste de cantitati, conform indicatoarelor de deviz), caiet de sarcini) - PIESE DESENATE si specificatiile de pe planse si a masuratorilor proprii ale Constructorului, iar decontarea lucrarilor se va face pe baza de situatii de lucrari real executate, verificate si insusite de catre Dirigintele de santier. Proiectantul asigura controlul santierului la fazele determinante, stabilite prin graficul de urmarire al lucrarilor, pentru fiecare specialitate in parte, si la cerere din partea beneficiarului/executantului, ori de cate ori este necesara prezenta acestuia in santier. DISPOZITII FINALE La finalizarea executiei lucrarilor, Antreprenorul general va preda Beneficiarului , in doua exemplare, Dosarul lucrarilor executate , care va cuprinde : - planurile detaliate de executie; - traseele conductelor/conductorilor, cu specificarea diametrelor, cotelor de executie; - schema electrica executata; - instructiunile de folosire/intretinere pentru utilaje, materiale speciale - certificatele de calitate ale produselor/materialelor introduse in lucrare; - procesele verbale de executie a lucrarilor, conform prevederilor legale in vigoare PROIECTANTUL ASIX DESIGN SRL i rezerva dreptul de proprietate asupra Proiectului si acestui Caiet de sarcini 97
ASIX DESIGN SRL


NOTA EXPLICATIVA CATRE OFERTANTUL / EXECUTANTUL LUCRARII LUCRARI SI MATERIALE

Lucrarile prevazute a se executa, vor fi in concordanta cu structura legislativa din Romania, care cuprinde: - legile specifice din constructii; - normativele aferente lucrarilor specificate; - standardele referitoare la lucrarile specificate. Reglementarile in domeniu sunt prezentate la finele memoriului de arhitectura si la fiecare capitol din caietul de sarcini. Executantul are obligatia de a cunoaste actele normative si legislatia la zi, aplicabila lucrarilor de constructii montaj, protectiei muncii si prevenirii incendiilor. Lucrarile se vor executa in fluxul tehnologic normat, astfel incit lucrarile efectuate sa nu compromita lucrarile anterioare. Fluxul normat al lucrarilor este: Executia lucrarilor se va face in urmatorul flux: 1. demontarea, desfacerea, demolarea tuturor elementelor interioare constructive / de finisaje / instalatii existente si cojirea peretilor pina la glet 2. executarea lucrarilor de inlocuire a invelitorii 3. practicarea golurilor in elementele constructive, pentru instalatiile propuse 4. inlocuirea timplariile interioare (fara montarea foilor de usi) si exterioare cu protejarea golurilor (in prima faza) si cu protejarea timplariei (in faza post montaj a acestora) 5. executarea procesele umede la pardoseli (sape autonivelante) 6. executia compartimentarilor (peretilor verticali) din caramida si/sau gipscarton 7. montarea instalatiilor (distributia), electrice, sanitare si de incalzire 8. efectuarea lucrarilor pregatitoare finisajelor: gleturi, inchideri rosturi (la gipscarton), slefuiri 9. executarea finisajelor (pardoseli, pereti) 10. montarea obiectelor sanitare, radiatoarelor, utilajelor de dotare si aparatelor electrice Lucrarile se vor executa in fluxul tehnologic normat, astfel incit lucrarile efectuate sa nu compromita lucrarile anterioare. Materialele Toate materialele utilizate in lucrare vor avea agrement tehnic (MLPTL, INCERC, ISCIR), in conformitate cu Legea 10 / 1995, agrement valabil la data punerii in opera. Toate materialele principale utilizate vor fi insotite de certificate de calitate sau de garantie (dupa caz) ce se vor anexa Cartii constructiei. Toate materialele utilizate, de finisaj, vor avea acceptul de utilizare al Proiectantului si Beneficiarului Eventualele exemplare suplimentare ale Proiectului , necesare executiei, se vor multiplica prin grija si cheltuiala antreprizei de constructii. NOTA : pentru verificarea executiei calitatii lucrarilor si receptia acestora se va aplica Normativul C 56 1985.
98
ASIX DESIGN SRL


SECTIUNEA I. GENERALITATI NOTA EXPLICATIVA

Aceste Specificatii tehnice se aplica lucrarilor de constructii montaj executate pentru investitia cu numele: Colegiul National I.C.Bratianu - Pitesti Propunerile de interventie: Propunerile de interventie cuprind urmatoarele lucrari de baza LUCRARI DE ARHITECTURA SI STRUCTURA Lucrari de arhitectura Lucrari de inlocuire a invelitorii Lucrari de inlocuire a tamplariei interioare si exterioare Lucrari de compartimentari interioare Lucrari specifice reabilitarii/conservarii componentelor artistice (curatare,biocidare, consolidare, hidrofugare), pentru care nu se aplica prevederile prezentului caiet de sarcini Refacerea finisajelor interioare a. Pardoseli reci gresie ceramica semi-mata (in spatile umede) calde covor PVC trafic intens, montat prin lipire si cu imbinarile termosudate , la corp cladire B calde parchet montat pe dusumea oarba, la corp cladire A reparatii la pardoselile din mozaic frecat si la treptele scarilor din mozaic; b. Pereti zugraveli lavabile pe baza de emulsie apoasa faianta, pina la inaltimea de 1,50 m, in grupurile sanitare faianta, pana la inaltimea de 1,80 m la bufet c. Tavane zugraveli lavabile pe baza de emulsie apoasa
Refacerea integrala a trotuarului de protectie si partiala a hidroizolatiilor verticale
Lucrari de structura Solutia de consolidare cuprinde lucrari de camasuiri pereti si injectari fisuri
LUCRARI DE INSTALATII Lucrari de instalatii sanitare Datorita refunctionalizarii unor spatii si gradului avansat de uzura a instalatiei existente instalatiile sanitare interioare vor fi complet inlocuite. Se vor mentine intrarile si iesirile existente pentru alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate menajere. Lucrari de instalatii electrice Refacerea completa a instalatiei electrice de iluminat, interioare si realizarea unei instalatii de alarmare incendiu Se vor inlocui toate aparatele electrice (prize, intrerupatoare) precum si toate tablourile electrice. Lucrari de instalatii de incalzire Mutarea centralei termice in demisolul corpului de cladire B, refacerea completa a instalatiei interioare de incalzire si inlocuirea tuturor radiatoarele Sectiunea II. Specificatiile Tehnice particulare, care sunt parte ale prezentului Caiet de sarcini (Specificatii Tehnice), sunt structurate pe 4 capitole principale: 99
ASIX DESIGN SRL


CAPITOLUL A: CAPITOLUL B: CAPITOLULUI 5.2.) CAPITOLUL C: 5.4., 5.5., 5.6.) CAPITOLUL D: 5.4., 5.5., 5.6.)
LUCRARI DE CONSTRUCTII ( CAPITOL 5.1. SI 5.3.) LUCRARI SPECIFICE CONSERVARII / RESTAURARII (AFERENTE LUCRARI DE INSTALATII INTERIOARE (AFERENTE CAPITOLELOR
ECHIPAMENT TEHNOLOGIC CUPRINS IN LUCRARE (AFERENTE CAPITOLELOR
CAPITOLUL A ARE URMATORUL CONTINUT: CAPITOLUL A: LUCRARI DE CONSTRUCTII Subcapitol A.I LUCRARI DE DEZAFECTARI, DEMOLARI, DESFACERI Subcapitol A.II LUCRARI DE SAPATURA Subcapitol A.III LUCRARI DE BETOANE Subcapitol A.IV LUCRARI DE COFRAJE Subcapitol A.V LUCRARI DE ARMATURI Subcapitol A.VI LUCRARI DE ZIDARII SI COMPARTIMENTARI USOARE Subcapitol A.VII LUCRARI DE IZOLATII Subcapitol A.VIII LUCRARI DE FINISAJE Subcapitol A.IX LUCRARI DE STRUCTURA
Aceste titluri structureaza informatia necesara. La dimensiunea lor maxima si in situatiile cele mai detaliate, aceste informatii sunt furnizate in cadrul urmatoarelor subtitluri: Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Reglementari tehnice de referinta Documente ce se cer executantului Prelevari de probe si incercari Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Conditii de executie Tehnologie de realizare Faze de executie Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Verificari si receptii Masuratori si decontare Oriunde unul sau mai multe dintre aceste subtitluri nu sunt prezente in text inseamna ca nu exista informatie specifica legata de itemul respectiv.
100
ASIX DESIGN SRL


SECTIUNEA II.
CERINTE PARTICULARE
In cadrul prezentei documentatii, acolo unde s-au folosit DENUMIRI DE PRODUSE (MARCI) pentru a descrie un produs, acest lucru nu va impiedica folosirea unui produs similar aprobat.
CAPITOLUL A: LUCRARI DE ARHITECTURA SI STRUCTURA

Subcapitolul A.I: LUCRARI DE DEZAFECTARI, DEMOLARI, DESFACERI 14 Lucrarile de dezafectari, demolari, desfaceri, se aplica elementelor de constructii aferente Colegiul National I.C.Bratianu care au perioada de utilizare expirata, care prezinta degradari accentuate si a celor care nu pot fi integrate in noua conceptie de amenajare / finisare propusa. A.I.1: Dezafectari elemente de acoperis Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Elementele de acoperis care fac obiectul dezafectarii sunt constituite din: izolatia termica din pamant, care se va inlatura pentr descarcarea planseului din lemn (corp A) Invelitoare acoperis Elemente de sarpanta acoperis, degradate sau atacate biologic. Necesitatea acestei interventii o constituie noile reglementari privind izolarea termica a constructiilor civile, in vederea conservarii energiei si protectiei mediului, si gradul de uzura al acoperisului, precum si atacul biologic care a dezagregat in mare masura tiglele si local elementele de sarpanta. Reglementari tehnice de referinta C107-1982 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri C107- / 1 / 1997 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri de locuit C107 - / 2 / 1997 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decit cele de locuit C107- / 4 / 1997 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit NE 005/1997 Normativ de realizare a sarpantelor Documente ce se cer executantului Proces verbal de receptie a suportului termoizolatiei, care sa ateste ca straturile termoizolante, demontate, au fost evacuate in totalitate, iar suportul acestora, curatat complet. Conditii de executie
14
Nota: in cazul lucrarilor de demolare trebuie respectate urmatoarele regulamente: MLPAT 9 / N / 15.03.93: reglemenetari de protectia si igiena muncii Se vor respecta urmatoarele reglementari de protectia la incendiu: OG 60 /1997 aprobat prin Legea 212/1997 privind apararea impotriva incendiilor Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DGPSI 001, aprobate cu Ordinul MI nr. 1023/1999 Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor DGPSI-002 aprobate cu ordinul MI nr. 1080/2000 Ordinul MAI nr. 775 / 1998 Normativul P118 / 1999
101
ASIX DESIGN SRL


Tehnologie de realizare Evacuarea deseurilor se va face prin intermediul unui tub PVC / lemn (tobogan), direct in containere sau basculante. Deseurile prafoase vor fi udate in permanenta, pentru a se evita imprastierea prafului in mediul inconjurator. Deseurile nu vor fi stocate in cadrul amplasamentului. Acestea vor fi evacuate zilnic la gropa de gunoi. Intre perioadele in care se evacueaza deseurile acestea vor fi stocate in containere. Faze de executie Lucrari la acoperis Faza nr. 1 se va evacua stratul de protectia al termoizolatiei (caramida); Faza nr. 2 se va desface termoizolatia si se evacueaza printr-un tub inchis, pina la nivelul solului, dupa ce zona de lucru va fi protejata impotriva intemperiilor, prin fixarea unei prelate, sau prin realizarea unui acoperis provizoriu din lemn, protejat cu carton asfaltat, care va fi glisat pe masura ce lucrarile avanseaza, pe alta zona de lucru (la corp cladire A); Faza nr. 3 se curata si se aspira praful de pe scandurile de inchidere a tavanului din lemn. Se verifica integritatea si starea fizica a grinzilor metalice si din lemn ale planseului. Faza nr. 4 molozul rezultat se incarca mecanic / manual in autobasculante si se evacueaza la groapa pentru deseuri din constructii, nominalizata de catre Primarie in avizul specific, sau prevazut in contractul Antreprenorului de evacuare a deseurilor. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Nu se admit resturi, de orice fel, pe planseele din lemn ale podului Nu se admite stocarea pe suprafata podului a materialelor aferente inlocuirii invelitorii. Masuri de protectie Masurile de protectie care se vor avea in vedere sunt: protectia planseelor descoperite, la intemperii; protectia mediului prin utilizarea tubului de evacuare a molozului de la inaltime si udarea acestuia, pentru a nu degaja praf; protectia muncii, pentru lucrul la inaltime; protectia personalului, prin asigurarea de salopete, manusi si masti impotriva prafului. Verificari si receptii Se va verifica starea suportului pentru noile izolatii ce urmeaza a se realiza, incheindu-se proces verbal de lucrari ascunse. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A I.2: Demolari zidarii Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Demolarile elementelor de zidarie. Demolarile sunt necesare in vederea realizarii noii compartimentari functionale. Demolarea zidariilor se face cu recuperarea materialului (caramizilor). Caramizile recuperate se vor stivui, si se vor utiliza in completarile de zidarie propuse prin proiect. In cazul in care, dupa realizarea zidariilor stocul materialelor recuperate nu este epuizat, aceste materiale ramin in proprietatea Beneficiarului, care va avea obligativitatea transportarii si depozitarii lor. Reglementari tehnice de referinta Vezi Nota1 Conditii de executie Tehnologie de realizare Demolarea zidariilor propuse se va face manual. Evacuarea deseurilor se va face prin intermediul unui tub PVC / lemn (tobogan), direct in containere sau basculante. Deseurile nu vor fi stocate in cadrul amplasamentului. Acestea vor fi transportate zilnic la gropa de gunoi.
102
ASIX DESIGN SRL


Faze de executie In principiu efectuarea demolarilor se va face incepind de la partea superioara a acestora. Fazele demolarii sunt urmatoarele: desfacerea partii superioare a zidului; demolarea partii inferioare a zidariei; curatarea zonei suport a zidariei. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Masurile de protectie care se vor avea in vedere sunt: protectia mediului prin utilizarea tubului de evacuare a molozului de la inaltime si udarea acestuia, pentru a nu degaja praf; protectia muncii, pentru lucrul in preajma zidariilor instabile (sprijiniri, controlarea directiei de demolare / cadere); protectia personalului, prin casti de protectie, salopete, manusi si masti impotriva prafului. Verificari si receptii Verificarea degajarii complete a resturilor, si curatarea traseului zidariei demolate pina la placa suport a zidariei. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A.I.3: Desfaceri elemente de finisaje A.I.3.1: Demontari timplarie exterioare Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Motivul inlocuirii timplariei il constituie: gradul de degradare al elementelor constitutive (lacrimare, partea inferioara a cercevelelor si a tocului, precum si a feroneriei); lipsa de etanseitate a ferestrelor la schimburile de aer si la intemperii. necesitatea revenirii la un desen al ferestrei specific unei etape anterioare inlocuirii acestora Desfacerea timplariei exterioare se va face integral, inclusiv a glafurilor interioare si exterioare. Deseurile din lemn vor fi predate Beneficiarului. Reglementari tehnice de referinta Vezi Nota1 Conditii de executie Tehnologie de realizare Desfacerea timplariei exterioare se va face catre interiorul constructiei, pentru a se evita degradarea fatadei. Desfacerea timplariei exterioare se va face manual, dinspre interiorul constructiei, nefiind nevoie de schela exterioara. Nu se admite smulgerea tocului intreg, de o data. Faze de executie Demontarea cercevelelor de pe toc; desfacerea glafului interior taierea montantilor verticali; smulgerea tocului, pe bucati, catre interior; curatarea perimetrului golului; protejarea golului (pe timp friguros), cu folie PVC fixata pe rama din lemn. evacuarea deseurilor din lemn si a molozului. Masuri de protectie protejarea impotriva caderii elementelor de timplarie si a molozului inspre exterior, prin montarea unor panouri de avertizare / benzi de atentionare, pe zona in care se executa lucrarile de demontare.
103
ASIX DESIGN SRL


pentru a se evita umezirea zidariei de fatada, glafurile exterioare existente se vor demonta cit mai aproape de momentul montarii noii timplarii si a glafului din tabla zincata nou. Verificari si receptii Verificarea gradului de curatire a glafurilor perimetrale, de resturile de lemn si de tencuiala desprinsa in momentul dislocarii tocului / glafului. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A.I.3.2: Demontari timplarie interioara Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Motivul inlocuirii timplariei il constituie: gradul de degradare al elementelor constitutive; lipsa de etanseitate a acesteia. Desfacarea timplariei interioare se va face integral. Reglementari tehnice de referinta Vezi Nota1 Conditii de executie Tehnologie de realizare Desfacerea timplariei interioare se va face manual. Faze de executie demontarea foilor de usi; taierea tocului vertical; smulgerea bucatilor de toc, cu grija pentru a nu dizloca zidaria de montaj. Operatiuni auxiliare Verificari si receptii Se va verifica gradul de curatire al cadrului usii de resturile din lemn, si eliminarea tencuielii desprinse in procesul de demontare a tocului / captuselilor. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A.I.3.3: Desfaceri pardoseli Date generale In principal, este vorba de desfacerea locala a pardoselilor din mozaic, dale mozaicate si totala a pardoselilor din parchet, si ciment sclivisit. Descriere si limite de aplicabilitate Se vor desface in mod obligatoriu pardoselile degradate, aferente casei scarii (care suna a gol). Se vor desface in mod obligatoriu pardoselile de la grupurile sanitare. In cazul pardoselilor aflate in stare buna (mozaic), acestea nu vor fi desfacute, urmind ca montajul noilor pardoseli sa se faca pe acestea, in conditiile normativelor specifice si a buciardarii obligatorii a mozaicului. Tehnologie de realizare Desfacerea pardoselilor se va face manual, in cazul pardoselilor din parchet, si mecanizat, in cazul celor din mozaic. Faze de executie Desfacerea pardoselilor din parchet se va face prin smulgerea / desfacerea stratului de uzura (parchet), si curatarea suportului de adeziv/smoala sau dusumea oarba. In cazul pardoselilor din mozaic, acestea se vor desface cu ajutorul picamerelor cu dalta (mici). Nu se va utiliza picamerul cu lance, pentru a nu periclita integritatea placilor suport. Masuri de protectie Personalul va avea echipament de protectie: masti pentru praf, ochelari, manusi, salopete.
104
ASIX DESIGN SRL


Verificari si receptii Se va verifica daca suportul a fost curatat perfect. Nu se admit portiuni de mozaic curatate / necuratate in cadrul aceleiasi incaperi, decit in situatia in care portiunile necuratate se prezinta intr-o stare foarte buna din punctul de vedere al aderentei la placa suport. Acest principiu nu se aplica pardoselilor din grupurile sanitare care se vor demonta in totalitate. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A.I.3.4: Desfaceri finisaje pereti / tavane Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Prin finisaje pereti / tavane se intelege orice material de finisaj aplicat pe suprafetete tencuite / gletuite, precum si tencuielile desprinse de suport. Acestea pot fi zugraveli, vopsitorii placari. Desfacerea finisajelor se va face pe toata suprafata peretilor / tavanelor Reglementari tehnice de referinta Vezi Nota1 Conditii de executie Tehnologie de realizare Decaparea peretilor / tavanelor se va face manual (in cazul zugravelilor / vopsitoriilor), si mecanic in cazul placajelor. Faze de executie zugravelile: se vor uda, apoi se vor rascheta cu spaclul; vopsitoriile: se vor decapa prin ardere; placajele: se vor desface in prima faza placile ceramice, apoi stratul suport, pina la tencuiala. Defacerea placajelor se va face fara recuperarea materialelor. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Personalul va avea echipament de protectie: masti pentru praf, ochelari, manusi, salopete. Verificari si receptii Nu se admit suprafete cu resturi de finisaje. In situatia in care suprafetele de glet suna a gol (sunt desprinse de suport), acestea vor fi de asemenea desfacute. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A.I.3.5: Demontari confectii metalice Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Confectiile la care se face referire sunt cele aferente: scarilor, balustradelor; grilelor / grilajelor; Reglementari tehnice de referinta Vezi Nota1 Conditii de executie Tehnologie de realizare Confectiile se vor demonta, manual, prin taiere, numai acolo unde sunt indicate in proiect (in piesele desenate) Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Deschiderile ramase dupa aceste demontari vor fi asigurate impotriva prabusirilor accidentale. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie.
105
ASIX DESIGN SRL


Subcapitolul A.II. LUCRARI DE SAPATURA Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Lucrarile de sapatura prevazute in prezentul capitol se vor executa pentru: Reabilitarea hidroizolatiei verticale la peretele demisol latura vest Realizarea racordurilor si bransamentelor noi si a retelelor de incinta Tehnologie de realizare Antreprenorul poate executa aceste lucrari prin orice metoda pe care o socoteste optima functie de conditiile prezentei specificatii. Se recomanda executarea sapaturilor prin mijloace manuale. Adancimea sapaturilor se va hotari de catre reprezentantul autoritatii contractante, odata cu decopertarea canivourilor existente, pe baza indicatiilor orientative din proiect. Orice piedici (inclusiv scurgeri din canalizare) care se vor ivi pe parcursul sapaturilor se vor aduce la cunostinta Reprezentantul Autoritatii contractante si se vor remedia dupa cum se va indica ulterior. Antreprenorul va inregistra pe un plan corespunzator care se va depune la Reprezentantul Autoritatii contractante, adancimea la care s-a turnat fiecare cantitate de beton. El va asigura si fixa in pozitie scanduri de trasare vopsite la toate sapaturile, cota si pozitia acestora care se vor putea oricand examina si verifica de Reprezentantul Autoritatii contractante. La nevoie se vor fixa dreptare, corniere sau tije pentru asigurarea suprafetelor drepte si liniilor exacte. In afara de aceste verificari, Antreprenorul va fi singurul raspunzator pentru trasarea corecta si terminarea corespunzatoare a lucrarilor. Nu se va executa nici o lucrare de constructii inclusiv umpluturi sub placile parter inainte de aprobarea cotei sapate de catre Reprezentantul Autoritatii contractante. Faze de executie Sapaturi in gropi si santuri pentru canivouri Antreprenorul in decursul sapaturilor va respecta pantele (stabilite in proiectul de instalatii sanitare), traseele, cotele si adancimile aratate in planse si va executa sapaturile pana la intalnirea elementelor constructive de referinta (protectia hidroizolatiei / canivoului existent). Nu se va continua executarea nici unei lucrari de constructii inainte ca Reprezentantul Autoritatii contractante sa aprobe cota sapaturii si / sau starea elementelor constructive de referinta. Limitele sapaturilor vor asigura un spatiu de lucru corespunzator pentru crearea cofrajelor si a suportilor pentru peretii gropilor sapate, necesare lucrarilor in siguranta. Sapatura se va executa manual in taluz vertical fara sprijiniri. Lucrari de umplutura Toate lucrarile de umpluturi se vor executa in straturi de o grosime de max. 20 cm asternute dupa fiecare compactare. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Suprafata finisata va putea fi 20 mm diferenta fata de cota indicata. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Golurile rezultate ca urmare a desfacerilor se vor asigura impotriva caderilor accidentale. Masuratori si decontare Masuratorile se vor face la m3 de sapatura si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie.
106
ASIX DESIGN SRL


Subcapitolul A.III. LUCRARI DE BETOANE Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Lucrarile de betoane aferente prezentului capitol se refera la realizarea trotuarelor perimetrale . Reglementari tehnice de referinta STAS 227 / 1-6 / 86 Cimenturi. Incercari fizice si mecanice STAS 790 / 84 Ape pentru betoane si mortare STAS 1667 / 76 Agregate naturale pentru betoane si mortare STAS 3622 / 86 Betoane de ciment. Clasificare STAS 1275 / 88 Betoane. Incercari pe betoane intarite. Determinarea rezistentelor mecanice STAS 1759 / 88 Betoane. Incercari pe betonul proaspat STAS 7181 / 1 / 71 Incercari pe betoane. reluarea si interpretarea rezultatelor STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarii calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii. Normative si instructiuni NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat C 16 / 86 Normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii C 56 / 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente C 149 / 87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat C 19 / 77 Instructiuni tehnice privind folosirea cimenturilor in constructii C 132 / 71 Instructiuni tehnice privind compactarea prin vibrare a betoanelor monolite si prefabricate C 11 / 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje C 54 / 81 Instructiuni tehnice privind incercarea betonului cu ajutorul carotelor C 169 / 88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea fundatiilor la constructii civile si industriale P130-88 Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora. Documente ce se cer executantului Procese verbale de lucrari ascunse. Certificatele de calitate ale betoanelor utilizate. Prelevari de probe si incercari Conform NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Toate materialele utilizate (cimenturi, agregate, adaosuri, etc.) trebuie sa fie de calitate si sa corespunda legislatiei tehnice in vigoare (standarde, norme, instructiuni, etc.). Se interzice folosirea materialelor si produselor necorespunzatoare. Clasa betonului pentru fiecare categorie de elemente in parte este specificata in planurile desenate ale proiectului. Daca prezenta locala a unor factori (apa subterana, atmosfera, etc.) cu agresivitate chimica nu a fost luata in considerare in proiect si a fost constatata de constructor, acesta va solicita proiectantului indicatii suplimentare si acordul asupra tipului de ciment ce urmeaza a fi folosit. Echivalenta intre clasele si marcile de beton este urmatoarea: Beton clasa Bc 4 / 5 (marca B75) Conditii de executie
107
ASIX DESIGN SRL


Furnizorul de betoane va asigura in mod obligatoriu respectarea retetelor de preparare si insotirea fiecarui transport de beton cu certificatul care sa ateste clasa betonului livrat si caracteristicile de lucrabilitate. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar transportul betoanelor cu tasare de maxim 5 cm se va face cu autobasculante cu bena. Durata maxima de transport cu autoagitatoare in minute si fara utilizarea de aditivi intarzietori de priza: o ciment marca d 35 ciment marca 40 temperatura beton ( C) o 45 minute 30 minute >30 C o o 60 minute 45 minute 10 C-30 C o 90 minute 60 minute <10 C Pentru transportul cu autobasculante, timpii se reduc cu 15 minute. Pentru transportul betonului la punctele de punere in opera, se folosesc: boburi, benzi rulante, pompe si autopompe, jgheaburi si burlane, macarale si alte tipuri de utilaje, autobetoniere. Manipularea betonului se face cu bene, tomberoane, buncare si surse de aer comprimat pentru transportul pneumatic. Turnarea betonului poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) intocmirea procedurii de turnare si acceptarea acesteia de catre investitor cap. 12 - NE012 / 99 b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare, sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare conform fisei tehnologice. c) sunt efectuate probele preliminare in vederea stabilirii claselor de beton prescrise in functie de agregatele aprovizionate d) sunt stabilite si intrunite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie, precum si asupra masurilor de protectie a muncii si paza contra incendiilor. e) au fost executate lucrarile pregatitoare privind suprafata betonului turnat anterior si care urmeaza a veni in contact cu betonul nou turnat, conform instructiunilor C 149 / 87 f) sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuitatea betonarii in cazul aparitiei unor situatii accidentale g) sunt prevazute masurile de colectare si dirijare a apelor provenite din precipitatii si infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona. Indeplinirea in intregime a conditiilor de la punctul 4.2.1 se va consemnate in registrul de santier de catre reprezentantul beneficiarului, reprezentant ce va aproba si inceperea betonarii. In cazul in care au intervenit unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii betonarii (accidente, intemperii, etc.) se va reconfirma aprobarea turnarii betoanelor pe baza unor noi verificari. Se va proceda la fel si in cazul in care betonarea nu a inceput in intervalul de 10 zile de la data aprobarii. Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru, care va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor din fisa tehnologica si - NE012 / 99. Betonul trebuie pus in opera in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Se admite un interval de 30 minute in cazul in care durata de transport este mai mica de o ora. Tehnologie de realizare Toate betoanele din aceasta lucrare sunt realizate monolit si se vor turna manual, cu exceptia capacelor canivourilor care se pot tuna ca prefabricate mici, pe santier. Avind in vedere sectiunea mica a elementelor din beton si necesitatea unei continuitati stricte a betonului, acesta se va vibra, prin mijloace mecanice. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Abaterile admisibile la executia lucrarilor de beton sunt evidentiate in anexa III tabel lII.1.1 din NE012 / 99. Abateri admisibile Abaterile admisibile, fata de dimensiunile cerute la elementele de cofraj gata confectionate sunt: lungime 4 mm, latime 3 mm
108
ASIX DESIGN SRL


Abaterile fata de dimensiunile din proiect la cofraje si elemente din beton, dupa decofrare sunt date in tabelul III.1.1 din NE012 / 99. Defecte admisibile Sunt admisibile urmatoarele defecte, privind aspectul si integritatea elementelor de beton: defecte de suprafata (pori, segregari superficiale sau denivelari locale) - adancimea maxima 1 cm pe o suprafata de 400 cm2 defect, totalitatea defectelor de acest tip 10% din suprafata elementului pe care sunt situate defecte in stratul de acoperire al armaturilor cu adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire lungime maxima 5 cm iar totalitatea acestora limitata la max. 5% din lungimea muchiei respective. Defectele incadrate mai sus nu se inscriu, la examinarea elementelor dupa decofrare, in procesele verbale Defectele ce depasesc limitele definite mai sus se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa decofrare si se vor remedia conform solutiilor stabilite de proiectant si / sau expert, dupa caz. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare indicata la cap. nr.1. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia / consolidarea lucrarilor de constructii. Se precizeaza ca prevederile cuprinse in lista principalelor acte normative, nu sunt limitative, ele urmand a fi completate cu alte acte normative specifice aprobate si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Buletinul Constructiilor, etc. Unitatea de constructii - montaj va elabora instructiuni proprii de protectia muncii, specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite. Verificari si receptii Verificarea calitatii materialelor componente si a betonului se va face conform cap 17 NE012 / 99. Pentru betoanele utilizate la canivouri nu se solicita verificari speciale. Receptia lucrarilor de betoane la canivouri de va face vizual. Masuratori si decontare Masuratorile se vor face la m3 de beton preparat/turnat si / sau la numar de bucati prefabricate iar decontarea se vor face in conditiile contractului de executie.
109
ASIX DESIGN SRL


Subcapitolul A.IV. LUCRARI DE COFRAJE Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia lucrarilor de cofraje pentru realizarea , trotuarelor de protectie. Reglementari tehnice de referinta C 11 / 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Se vor utiliza scinduri / dulapi din lemn de rasinoase. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Se vor evita conditiile care favorizeaza degradarea materialelor (murdarirea cu pamant sau alte produse, deformarea etc.); de la caz la caz, materialele, etc vor fi protejate contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masa plastica, etc sau prin depozitare in spatii inchise si acoperite. Tehnologie de realizare Inaintea inceperii operatiunilor de montare a cofrajelor, suprafetele de beton turnate anterior, ce vin in contact cu betonul ce urmeaza a se turna, vor fi pregatite conform C 149 / 87, suflarea cu jet de aer; Cofrajele si sustinerile de cofraje trebuie sa fie alcatuite astfel incat sa indeplineasca cerintele de baza stabilite in NE012 / 99 cap. 11: a) sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare cerut prin proiect, la elementele care urmeaza a fi executate, respectandu-se abaterile precizate in anexa III tabel III.1.1 - NE012 / 99 b) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie c) sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare ale acestora vor fi dimensionate tinand seama de precizarile date in Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor. In situatia de utilizare a cofrajelor prevazuta in acest capitol, cofrajele se considera cofraje pierdute, tarifindu-se ca atare. Faze de executie Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatiuni: a) trasarea pozitiei cofrajelor, ca ax si cota in plan vertical b) asamblarea, sustinerea provizorie a panourilor si a sustinerilor de cofraje c) verificarea si sustinerea provizorie a cofrajelor d) incheierea, legarea si sprijinirea lor definitiva e) pentru a se reduce aderenta dintre beton si cofraje, acestea se vor unge cu agenti de decofrare pe fetele care vin in contact cu betonul, dupa curatare prealabila si inainte de fiecare folosire. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Abaterile fata de dimensiunile din proiect la cofraje si elemente din beton, dupa decofrare sunt date in tabelul III.1.1 din NE012 / 99. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile legislatiei in vigoare indicata la cap. nr.1. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia / consolidarea lucrarilor de constructii. Se precizeaza ca prevederile cuprinse in lista principalelor acte normative, nu sunt limitative, ele urmand a fi completate cu alte acte normative specifice aprobate si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Buletinul Constructiilor, etc. Unitatea de constructii - montaj va elabora instructiuni proprii de protectia muncii, specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite. Verificari si receptii La terminarea executarii lucrarilor de cofraje se vor verifica: a) alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
110
ASIX DESIGN SRL


b) incheierea elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora c) dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale ce urmeaza a se betona d) pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor turnate anterior. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie.
111
ASIX DESIGN SRL


Subcapitolul A.V. LUCRARI DE ARMATURI Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Lucrarile de armaturi se refera la armarea peretilor ce se camasuiesc,centurilor superioare la zidarii, in pod , la buiandrugii golurilor nou create , si la armarea slaba a trotuarelor perimetrale Armarea trotuarelor se va realiza cu plasa tip Buzau STNB realizata din armatura o 6 cu ochiuri de 10x10 cm, iar armarea centurilor si a peretilor ce se camasuiesc se va executa conform detaliilor din plansele cuprinse in capitolul 5..3. Documente ce se cer executantului Certificatul de calitate al lotului de armatura utilizat. Conditii de executie Faze de executie Plasele se vor taia la dimensiunea necesara si se vor monta cu distantieri, astfel incit acoperirea cu beton sa fie de cel putin 2 cm. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Armatura se va curata, inainte de punerea in lucrarre, pentru a se asigura aderenta betonului la aceasta. Verificari si receptii Se va incheia proces verbal de lucrari ascunse pentru armareascarii si podestului aferent. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie.
112
ASIX DESIGN SRL


Subcapitolul A.VI. LUCRARI DE ZIDARII SI COMPARTIMENTARI USOARE A.VI.1: Zidarii din caramida Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Lucrarile de zidarie propuse in acest capitol sunt zidarii nestructurale, la spatiile umede, in zonele de montaj al obiectelor sanitare, si in situatiile in care cerintele de compartimentare o cer. Zidariile de compartimentare propuse se vor zidi pe cit posibil, pe zonele unde exista la nivelul inferior zidarii structurale Prezentul capitol se refera doar la zidariile de compartimentare nestructurale. Pentru zidariile structurale, se va consulta subcapitolul specific din capitolul 5.3. . Reglementari tehnice de referinta STAS 10109 / 1-82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor. C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului STAS 5185 / 2-80 Caramizi pline presate STAS 1030-85 Mortare obisnuite de ciment, var. Clasificarea si conditii tehnice STAS 2634 - 80Verificarea calitatii mortarelor in stare proaspata si intarita STAS 9201-80 Var hidratat in pulbere pentru constructii STAS 146-78 Var pentru constructii STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare STAS 790-84 Apa pentru constructii STAS 388-80 Ciment portland STAS 1500-78 Ciment Fa 35 Documente ce se cer executantului Certificate de calitate pentru materialele utilizate: caramizi, var si ciment Proces verbal de trasare, semnat de Construtor si reprezentantul Autoritatii contractante. Prelevari de probe si incercari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la dispozitia Reprezentantului tehnic al Autoritatii contractante, spre aprobare, urmatoarele mostre: caramizi ceramice presate pline, luate de pe banda de productie curenta; Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Caramizi ceramice presate pline cu dimensiunile 240x115x 63 vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor STAS 5185 / 2-80. Mortarele utilizate vor avea marca M50Z, si vor fi insotite de certificat de calitate (in cazul prepararii centralizate). In cazul in care prepararea se face in situ, dirigintele de santier va intocmi un proces verbal de instruire pentru prepararea mortarelor prin care seful de echipei va lua la cunostinta de proportia fiecarei componente a mortarului pentru fiecare marca specificata prin proiect. Verificarile calitative ale materialelor trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor, pe lotul de materiale aflate in depozit sau soproane si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale. Se vor face verificari pentru: 1. Calitatea caramizilor presate pline conform STAS 10109 / 1-82; STAS 457-80; STAS 5185 / 2-80. 2. Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie conform STAS 1030-85; si instructiunile tehnice C17 - 82. 3. Compozitia, consistenta si calitatea betonului din centuri, buiandrugi etc. conform STAS 10109 / 1-82 si Normativului C 140-79. 4. Calitatea armaturilor urilizate in ancorarea zidariei, conform STAS 438 / 1,2-80.
113
ASIX DESIGN SRL


Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Caramizile se vor aproviziona in containere sau pe paleti, evitandu-se spargerea lor. Nu se admite utilizarea caramizi sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin STAS 5185 / 2-80. Se va asigure depozitarea lor sub soproane, sau in spatiile interioare ale constructiei in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie. Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet. Materialele sensibile la umezeala si inghet, vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate. Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare. Caramizile ceramice se vor livra, transporta , pe paleti din lemn. Conditii de executie Tehnologie de realizare Zidarie de umplutura La executia lucrarilor de pereti portanti de zidarie si a umpluturilor la goluri existente, propuse a se inchide, se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x63 pentru caramizi pline. Mortarul folosit este mortarul var-ciment M50Z. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar, caramizile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. De asemenea pentru obtinerea unei aderente optime cu suportul, acesta se va uda inainte de montajul primului rind de caramida. Rosturile orizontale si verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului, lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1 cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la camp cat si la intersectii ramificatii si colturi sa se faca in minim 1 / 4 caramida in lungul zidului si pe 1 / 2 caramida pe grosimea lui. Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand - grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm, abaterile admisibile in grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10 mm. Abaterile admisibile in grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10110 / 1 - 75. Orizontalitatea randurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Detaliile de alcatuire a legaturilor la colturi, ramificatii si intersectii sunt cele aratate in Normativul P2-985 figurile 58-63. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin 1 / 2 caramida. Taierea caramizilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umplutura Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton 8 mm la 60 cm 1 = 50 cm, fie cu agrafe 8 mm 1 = 50 cm fixate cu bolturi impuscate in beton la cca 60 cm. (Normativ P2-85 figura 65). In situatia in care legatura se face cu o zidarie existenta, armatura se va monta prin batere in rostul zidariei existente, cel putin pe o adincime de 15 cm. Legatura cu structura / zidaria se va face la trei rinduri de caramida. Portiunile de zidarie situate in stanga si dreapta golurilor de usi si ferestre avand lungimea de peste 1,00 m se vor ancora ca zidaria plina (aratat mai sus); cele cu lungime egala sau mai mica de 1 m se vor ancora conform Normativ P2-85, figura 64b, cu bere 8 mm. Ancorarea de structura a zidariei parapetului la travei cu ferestre pana in elementul de beton armat (stalpi) se face cu 2 bare 88 mm 1 = 50 cm.
114
ASIX DESIGN SRL


Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortar M100Z. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar minim marca M50Z. Pentru asigurarea conlucrarii peretilor care se intersecteaza, se va prevedea la colturile si ramificatiile exterioare, in cazul in care nu sunt prevazute stalpisori din beton, armatura orizontala din OB37 2 / 6 de 100 cm lungime. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 3 gheremele de o parte si alta a golului si cel putin doua gheremele la fiecare gol de fereastra. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolineum sau cufundate de 2-3 intr-o baie baie de bitum topit fierbinte. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. Pereti despartitori din zidarie Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi, mortare si armaturi ca in cazul peretilor de umplutura. Peretii despartitori se monteaza, la partea inferioara, pe placa de beton a incaperii iar la cea superioara se rigidizeaza prin impanarea cu pene de fag / stejar si mortar de ciment marca M100Z. Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali, respectiv, prin tesere si / sau ancorare cu bare de otel OB37 8 / 60 cm in rosturile orizontale. Sporirea rigiditatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel 8 mm plasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize. Intreruparea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in sterpi. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M50Z si vor fi armati conform Normativului P2-85 pct.8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpii sau diafragma) ca si peretii de zidarie de umplutura plini sau cu goluri de tamplarie (Normativ P2-85, pct. 13.1.8). Verificarea calitatii zidaiei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse. In cazul zidariilor cu inaltime de pina la 2,10 m, la partea superioara (libera) se va realiza o centura din beton armat, conform detaliilor de structura. Specificatii pentru mortare Mortarele folosite la lucrarile de zidarie de compartimentare vor fi, in principiu, mortare cu marca M100Z. Pentru aceste mortare se foloseste cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C17-82. Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune lucrabilitati. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu STAS 2634-80. "Metode de incercare a mortarelor in stare proaspata si intarita". Executarea lucrarilor pe timp friguros La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16-84". Faze de executie Fazele de executie a zidariilor cuprind: - curatarea suportului pe care se va zidi zidaria; - udarea suportului; - prepararea mortarului si zidirea in siruri, cu caramizile decalate, astfel incit rosturile verticale sa nu fie continue; - matarea rosturilor, pina la maximum 1 cm de fata zidariei, - se va acorda o atentie deosebita chituirii zidariei din caramizi de sticla, care va fi uniforma, ca latime si fara discontinuitati. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate 1. Devieri de la cotele continute in planuri: 5 mm. 2. Diferente de planeitate, masurate fata de un dreptar de 3 m lungime: 5 mm.
115
ASIX DESIGN SRL


Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Se vor lua masurile specifice pentru lucrari de zidarii, conform reglementarilor tehnice. Protectia golurilor practicate in zidariile de compartimentare se va face, in mod obligatoriu cu buiandrugi din beton armat. Nu se admite inlocuirea acestora cu buiandrugi din lemn sau din bare / profile metalice. Verificari si receptii Se vor face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea: 1. elementelor geometrice inclusiv a celor prevazute in proiectul de arhitectura, (grosime, verticalitate, planeitate etc.) la elementele realizate. 2. Aspectul general si starea fiecarui element in parte. 3. Inventarierea tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse. 4. Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, ghermele, buiandrugi, etc.). Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul (reprezentantul Manaderului de proiect) va decide refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate, in conformitate cu proiectul si caietul de sarcini. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A.VI.2: Tavane / compartimentari usoare din gipscarton Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Tavanele / compartimentarile din gipscarton se vor realiza in zonele specificate pe plansele de arhitectura si in Tabloul de finisaje. Se vor monta tavane din gipscarton de tip : - tavane continue. Se vor monta doua tipuri de pereti de compartimentare: - pereti de 15 cm - pereti de 20 cm, conform specificatiilor din plansele de arhitectura. Reglementari tehnice de referinta In principiu, se vor aplica prevederile prevazute in caietele de specificatii tehnice ale producatorului. Nu se vor combina materialele aferente a doua sau mai multe tipuri de firnizori, ci se va aplica un sistem coerent. Documentatia tehnica recomandata: Mapa tehnica a sistemelor de compatimentari ale furnizorilor. Brosura de specialitate "Practica constructiilor uscate cu sisteme de placi de ipsoscarton". Documente ce se cer executantului Procese verbale de montaj ale structurii suport al tavanelor / peretilor. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Placile din gipscarton ce se vor utiliza vor avea codul RF (rezistente la foc). Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Placile din gipscarton se vor livra/transporta pe stelaje speciale, pentru a nu permite deformarea in plan a acestora. Depozitarea se va face in spatii adapostite de intemperii, cu placile pozitionate pe orizontala, pe un support continuu. Se interzice depozitarea placilor din gipscarton pe veticala. Conditii de executie Tehnologie de realizare Plafoane din gips carton si plafoane modulate din fibra minerala Plafoane speciale suspendate din gipscarton si fibra minerala carelate montate pe schelet metalic. Tehnologia de punere in opera precum si materialele auxiliare, vor fi conforme cu instructiunilor furnizorului. Se propun doua tipuri de plafoane:
116
ASIX DESIGN SRL


a)
plafoane continue din gipscarton, pe structura metalica. Aceste tipuri de plafoane se vor monta in toate spatiile functionale marcate in proiect. b) Plafoane din placi de fibra minerala, carelata, montate pe structra metalica. Plafoanele casetate se vor monta in coridoare si pe circulatii orizontale. Materialele componente: - Panouri gipscarton 100 x 200 cm - Placi de fibra minerala de 60 x 60 cm cu suprtafata gata finisata; pe culoare / circulatii; - Corpuri de iluminat (conform specificatii proiect instalatii electrice), - Profil perimetral L 3 - 5 cm; - Teu la tavane; - Tije sustinere de 70 cm; - Capsula metalica ancorare; - Fluture metalic reglaj. Pentru incaperile umede se va folosi gipscarton special rezistent la umiditate. Pentru toate spatiile de locuire se vor folosi placi din gipscarton tip RF (rezistente la foc). Aprovizionarea, manipularea si depozitarea materialelor se va face cu mare atentie. Executia lucrarilor se va face cu marte atentie, respectandu-se formele si dimensiunile din proiect, precum si planeitatea suprafetei de gipscarton. Tehnologia de executie, precum si toate prescriptiile tehnice se vor face conform instructiunilor furnizorului. Montaj Constructia suport - Fixarea de planseul de rezistenta se realizeaza: cu sarma cu bucla, cu elementul de suspendare rapida, cu elementul de suspendare directa, cu elementul de suspendare sau cu elementul de suspendare ancora. - La planseu din beton armat: cui de ancoraj. - Distanta de fixare pentru tavane - in seria de detalii specifice. - Riglele portante / profile se leaga de elementele de suspendare si se aliniaza la inaltimea de agatare necesara (h=3,20 m). Riglele de montaj / profile se unesc cu profilele portante. - Legatura cu peretele se realizeaza cu profilul UD 28 / 27, cu distanta de fixare de 500 mm Placare - Placile se dispun transversal fata de profilele de montaj. Imbinarea muchiilor vizibile se decaleaza cu cel putin 400 mm, apoi imbinarea se dispune pe rigle / profile, rostuindu-se muchiile vizibile. - Fixarea placilor se incepe in mijlocul placilor sau cu coltul placii pentru a se evita suprapunerile. In timpul fixarii, placile se preseaza bine pe scheletul suport. Mijloacele de prindere si distantele sunt date de specificatiile furnizorului sistemului. Acestea nu vor fi mai mici decit cele prevazute in detaliile proiectului. Pereti de compartimentare din gipscarton de 15 si 20 cm Definitie Peretii cu schelet simplu sau dublu si placi din ipsos-carton sunt pereti interiori despartitori neportanti, care se monteaza pe santier. Functiunile de rezistenta si fizica constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu placarea din placi de ipsos carton si straturile izolatoare, pozate functie de necesitati. Suplimentar, peretii pot suporta si incarcarile obiectelor agatate (vezi tehnica de fixare a furnizorilor de sisteme). Scheletul din profile metalice se livreaza de furnizor impreuna cu accesoriile de montaj. Peretii de 10cm se monteaza pe profile de 7,5 cm grosime cate o foaie de gipscarton pe ambele fete, cu vata minerala la interior. Peretii de 15cm se monteaza pe profile de 10 cm grosime cate 2 foi de gipscarton pe ambele fete, cu vata minerala (5 cm) la interior. Constructia peretilor montajul cu schelet metalic
117
ASIX DESIGN SRL


Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si a altor deschideri. Dupa aceasta, operatiunea se continua pe pereti si tavane. Apoi se fixeaza de suprafatasuport profilele de contur. La planseul de rezistenla si la tavan se utilizeaza profile de contur UW, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profilele de schelet CW. Inaintea inceperii montarii, pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte materiale de etansare adecvate. Planseele de rezistenta, care prezinta denivelari mari, vor fi egalizate inaintea montarii profilelor. In continuare, se introduc profilele CW in profilele de contur. Profilele verficale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15 mm si trebuie sa prezinte la parfea superioara o toleranta de circa 1 cm. Se incepe montarea placilor de ipsoscarton pe una din fetele peretelui. Prima placa de ipsos-carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula de aer. In continuare, placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu montaj rapid, in asa fel incit sa nu existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in acelasi mod. Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62,5 cm, iar in cazul realizarii izolatiei acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50 cm. In cazul placarii duble, al doilea rind de placi va fi insurubat dupa primul rind, prin decalarea imbinarilor. In cazul unor exigente marite, la protectie contra incendiilor sau contra zgomotului, imbinarile primului rind de placi trebuie spacluite. La racordurile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioara, placile nu vor fi insurubate. Dupa montarea eventualelor instalatii, in spatiul gol din perete se va aseza, indesa si asigura contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar. Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol din perete si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de fizica constructiilor, prin instalatii suplimentare. In continuare se placheaza a doua fata a peretelui. Imbinarile placilor sunt deplasate fata de pozitia imbinarilor placilor de pe partea opusa. In cazul folosirii profilelor cu grosimea tablei de 0,8 mm, se utilizeaza suruburi cu virf de burghiu. La pereti inalti, unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale, acestea vor fi decalate, in caz contrar reducindu-se stabilitatea peretelui. Se recomanda evitarea imbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile. Daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele laturi ale acestor cadre. Rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui, dupa marimea si greutatea canatului de usa. Aceste profile de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza foarte strans de profilul de contur UW inferior si superior. Prin patrunderea unul intraltul, profilele CW pot suporfa o greutate de 25 kg a canatului de usa la o inaltime de pana la 2,80 m pentru incapere, precum si la greutati ale canatului de usa de pana la 60 kg; in cazul unor inaltimi mai mari ale peretilor, se vor utiliza profile de rigidizare UA de cel putin 2 mm. Spacluirea placilor din ipsoscarton poate demara numai dupa consumarea tuturor tensiunilor semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Se presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 5 grade Celsius. Umiditati exagerate ale aerului (in comparatie cu conditiile ulterioare de utilizare) in timpul spacluirii, precum si deshidratarea rapida sau incalzirea in scopul uscarii pot duce la formarea de fisuri. Rosturile placilor au, in mod obisnuit, muchii semirotunde si se spacluiesc fara straifuri, de acoperire a rosturilor numai cu masa de chit specificata de furnizorul sistemului. In cazul introducer unor benzi de acoperire a rosturilor din hartie sau din impaslitura din fibra de sticla, este posibila si spacluirea cu umplutura pentru rosturi. In cazul in care apare necesitatea ca spacluirea sa fie slefuita, trebuie evitata aparitia asperitatilor pe carton (sa nu se zgarie cartonul). In cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de separatie. Rosturile de dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu schelet. Tratamentul suprafetelor Placile standard si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul incaperilor, cum ar fi: lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele asemanatoare. Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var. Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.
118
ASIX DESIGN SRL


Faze de executie Fazele de montaj ale peretilor din gipscartn sunt: montajul structurii de sustinere a peretilor; montajul placilor din gipscarton , pe o fata a peretelui; montajul instalatiei interioare peretelui si a izolatiei acustice din vata minerala; montajul celei de-a doua fete a peretelui; tratarea rosturilor dintre placile de gipscarton. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate 0,5 mm fata de planul peretilor. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Nu se va incepe executia peretilor de compartimentare si ale tavanelor false, inainte de finalizarea lucrarilor la invelitoare. Verificari si receptii Se va verifica in mod expres planeitatea suprafetelor si modul de finisare a rosturilor dintre placi. Masuratori si decontare Masuratoarea se face la m2 de perete, iar decontarea conform prevederilor din Contractul de executie a lucrarilor.
119
ASIX DESIGN SRL


Subcapitolul A.VII. LUCRARI DE IZOLATII A.VII.1: Lucrari de hidroizolatii Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia hidroizolatiilor cu materiale bituminoase la elevatia demisolului si a altor lucrari de izolatii, in scopul protectiei constructiilor si a spatiilor umede care au dedesubt spatii functionale (respectiv, grupuri sanitare). Reglementari tehnice de referinta STAS 2355 / 2-87 Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii STAS 2355 / 3-87 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. C112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase. STAS 1046-78 Panza bitumata PA 55, PA 45 STAS 7916-80 Impaslitura din fibre de sticla bitumata IA1100, IB 1200; IBP 1200 STAS 138-80 Carton asfaltat CA 300, CA 400 STAS 7064-78 Bitum pentru hidroizolatii tip H 60 / 75 si H 80 / 90 STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS 663 76 Plumb (sub forma de benzi) STAS 491 70 Plumb (sub forma de benzi) Documente ce se cer executantului Proces verbal de receptie al stratului suport al hidroizolatiei. Proces verbal de verificare a executiei racordurilor pieselor de trecere prin hidroizolatie. Prelevari de probe si incercari Se vor prezenta in mod obligatoriu, Agrementele tehnice, aflate in perioada de valabilitate, pentru materialele ce urmeaza a fi utilizate. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Cartoane bituminoase tip CA300, CA400, conform STAS 138-80 Impaslitura din fibra sticla bituminate tip IA 110, IB 1200; PBF 1200; conform STAS 7916-80 Panza bituminata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78 Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68 / 75 si H 80 / 90 conform STAS 7064-78 Filer de calcar, conform STAS 539-79 White-spirt conform STAS 44-84 Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491-70 Placi prefabricate din beton conform NI de productie Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7 - 15 mm) conform 1667-76 Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Manipularea si transportul materialelor bituminoase se va face cu atentie, pentru a nu le deteriora, pe distante cat mai scurte. Toate materialele in suluri pentru hidroizolatii se vor depozita cel putin sub soproane si vor fi ferite de lovituri. La depozitare se vor lua masuri de paza contra incendiilor, conform normelor in vigoare. Conditii de executie
120
ASIX DESIGN SRL


Tehnologie de realizare Se vor utiliza, in principal tehnologiile de izolare bituminoase. Ca alternativa la sistemul clasic de realizare a teraselor bituminoase, se pot propune sisteme de izolare cu membrane bituminate, Faze de executie La hidroizolatii verticale Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de lucru optima cu respectarea prevederilor normativului C 1684. 1. Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 22 oC, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160o si 200oC. 2. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale : zidarie de caramida montata pe cant, sau cu membrana PPC Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: 1. La strapungerile reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa mobila in suruburi. 2. La strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etanseitatea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe element cu sarma sau colier. 3. Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform normativului C 112-86 punctele 3.24 - 3.24.2. 4. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25., 3.26., 3.26.7. La suprafetele orizontale / verticale ale spatiilor umede (grupuri sanitare) Hidroizolarea grupurilor sanitare, fata de spatiile functionale aflate sub acestea, se realizeaza in conditiile de la pct. 1 din urmatoarea structura de izolatie: - 2 straturi pinza bitumata + 3 straturi de bitum; - Protectia hidroizolatiei, din sapa armata (la pardoseli) si tencuiala armata (la pereti) - Izolarea planseelor si a peretilor, pe o inaltime de minim 30 de cm, cu exceptia zonei dusurilor(daca este cazul) unde inaltimea hidroizolatiei va fi de 2,10 m. - Izolarea se va realiza cu un strat de carton asfaltat si un strat de pinza bituminata, legate prin trei straturi de amorsa bituminoasa. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Conform normativelor specifice. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Se va proteja suprafata terasei pe perioada in care aceasta este decopertata de izolatia veche, astfel incit sa nu se umezeasca spatiile de dedesuptul acesteia. Verificari si receptii Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se procesul-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: - Calitatea suportului - rigiditatea, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare; - Calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate; - Pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul); - Calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente; - Strangerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor. - daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaj, prin desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra materialelor. Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste conditiile: straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite; panta catre gurile de scurgere, fara stangari, conform proiect;
121
ASIX DESIGN SRL


este continua si fara umflaturi; racordarea cu elemente de strapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare perfecta; protectia corespunde proiectului; protectia hidroizolatiei verticale la atice, raborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara deplasari. Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere sau gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei. Cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va verifica calitatea izolatiilor prin inundare cu apa de 2-4 cm grosime in punctele cele mai inalte, cu gurile de scurgere infundate. Dupa 72 ore tavanul nu trebuie sa prezinte pete si umeziri. Masuratori si decontare Straturile de izolatii hidrofuge pe orizontala si verticala (inclusiv amorsa,strat difuzie etc.) se masoara si se deconteaza la mp de suprafata real executata. Sapele de nivelare si protectie, placile de beton se masoara si se deconteaza la m2 de suprafata real executata. Betonul de panta (daca este cazul) se masoara si se deconteaza la m3 real executat. Izolarile de strapungeri tevi, ventilatiile, etc se masoara la bucata. Elementele de tabla: glafuri, copertine, bucle, etc. se masoara si deconteaza la ml. A.VII.2: Lucrari de termoizolatii Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia termoizolatiei la tavanul ultimului nivel, in pod, , cu vata minerala bitumata cu o grosime de 18 cm. Sub termoizolatie se va monta in mod obligatoriu un strat de bariera de vapori. Reglementari tehnice de referinta C107-1982 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri C107- / 1 / 1997 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri de locui C107 - / 2 / 1997 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decit cele de locuit C107- / 4 / 1997 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit C107- / 5 / 1997 Normativ pentru calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul. Documente ce se cer executantului Agrementul tehnic al materialelor utilizate (termoizolatie; adeziv pentru montarea placilor). Certificatul de calitate pentru materialele utilizate. Proces verbal de receptie pentru materiale la primirea pe santier, conform HCM 941 / 1959. Procesul verbal de verificare a calitatii stratului suport al termoizolatiei. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Placile utilizate vor fi intregi, si se vor taia la dimensiunea dintre grinzile tavanului de lemn. Montajul de va realiza dupa ce in prealabil se asigura bariaera de vapori, prin monatrea unei membrane din pvc.. Ca varianta alternativa poate fi utilizata vata minerala cu folie de aluminiu caserata, care se va monta catre spatiul incalzit. Caracteristicile calitative luate in calcul la faza de proiectare corespund caracteristicilor cuprinse in fisa produsului. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Livrarea si transportul materialului termoizolant se va afce in pachete. Manipularea si depozitarea acestora se va face cu grije, pentru a se evita ruperea placilor. Depozitarea se va face in stive. Conditii de executie Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Conform fisei tehnice a produsului.
122
ASIX DESIGN SRL


Verificari si receptii Pe parcursul executarii lucrarilor - Suportul temoizolatiei, va fi curat si desprafuit - Bariera contra vaporilor sa fie continua. - Termoizolatia se va monta fara spatii neacoperite La terminarea montajului se intocmeste Proces verbal de lucrari ascunse, in care se vor consemna toate rezultatele verificarilor efectuate. La terminarea lucrarilor - se verifica existenta actelor de verificare; - se verifica solutionarea remedierilor solicitate. Masuratori si decontare Termoizolatia se masoara si se deconteaza la m2 de suprafata real executata.
123
ASIX DESIGN SRL


Subcapitolul A.VIII: LUCRARI DE FINISAJE A.VIII.2: Tamplarie A.VIII.2.1: Tamplarie interioara din lemn Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Se va inlocui toata timplaria interioara cu tamplarie din lemn . Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul tamplariei interioare din lemn: usi. Usile din lemn interioare se vor executa din lemn de rasinoase, cu rame si tablii, cu ramele si tocul din lemn stratificat, pe toc / captusala din lemn. Zona de contact a foii de usa cu tocul de usa va fi prevazuta cu chedere din cauciuc. Reglementari tehnice de referinta STAS 466-78 Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni STAS 1949 Cherestea de rasinoase clase de calitate STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica STAS 4670-74 Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social culturale STAS 9317-73 Tamplarie pentru constructiile civile si industriale. Incercari de anduranta la solicitari fizico-mecanice ale usilor plane si ferestrelor din lemn. STAS 9322-73 Tamplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie Documente ce se cer executantului Certificatele de calitate pentru timplaria gata confectionata, vopsita si echipata, sosita pe santier. Prelevari de probe si incercari Reprezentantul Autoritatii contractante va verifica pe linia de montaj a furnizorului, modul de realizare al produselor, si calitatea lemnului pus in lucrare. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Lemn de esenta moale Prin lemn de esenta moale, care va indeplini conditiile din STAS 1949, prevazute pentru lemnul pentru export clasa A, se intelege: - lemn de pin romanesc - lemn de brad romanesc. In cazul in care prin proiect sunt prevazute ochiuri din geam, acestea se vor executa din geam sablat. Lemnul va fi bine uscat, natural sau uscat la cald. Umiditatea lemnului se va incadra intre 12 15 %. Usile (folile de usi si tocurile) se vor vopsi cu emailuri de calitate, cu rezistenta la uzura, in minimum trei straturi. Accesorii, feronerie, materiale de etansare Se vor utiliza feronerii fiabile, cu silduri separate pentru clanta si cheie. Usile se vor livra cu toate accesoriile,garnituri de etansare din cauciuc sau similare. Protejarea timplariei Toate suprafetele tamplariei vor fi protejate cu folie de protectie ce se va mentine si pe perioada introducerii mobilierului si a corpurilor de iluminat. Examinarea directa a lucrarilor executate se va face in conformitate cu prevederile Normativului C56-85, Caietul XV. Se va urmari in mod expres ca timplaria sa fie in totalitate functionala. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Tamplaria se livreaza complet finisata si echipata. La livrare se receptioneaza conf. STAS 799-86 si 9317-73. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia tamplariei si a accesorilor in sarcina furnizorilor respectivi. Si la usi si la
124
ASIX DESIGN SRL


ferestre foile se livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai minarele, sildurile si cheile, livrate in ladite de lemn. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul. La transport si depozitare, tamplaria va fi in pozitie veticala. Elementele de inchidere a tamplariei pe peretii golului (pervazuri si baghete) vor fi livrate in colete separate, legate cu sfoara si protejate. Conditii de executie Tehnologie de realizare 1. Se vor demonta foile de usa existente, care vor fi preluate de catre Beneficiar 2. Se vor demonta tocurile, prin taierea unei portiuni a montantilor tocului; nu se admite smulgerea intregului toc odata 3. Se curata conturul golului prin periere, pina la tencuiala / zidarie 4. Se monteaza timplaria noua, asigurindu-se pozitionarea corecta in plan vertical cu dispozitive specifice 5. Se completeaza spatiul ramas liber intre toc si zidarie cu vata minerala indesata (daca golul este mai mare de 1,5 cm) sau se spumeaza cu poliuretan (daca golul este sub 1,5 cm). In cazul in care se etanseaza cu spuma, se vor monta traverse (distantieri) pentru evitarea deformarii tocului in procesul de expandare a poliuretanului, dupa o ora se va indesa spuma excedentara, iar dupa 24 de ore se va indeparta spuma, pina la limita tocului; 6. Se reface tencuiala spaletilor golului sau se monteaza pervazurile de acoperire. Atentie: in cazul in care spaletii necesita lucrari de completare a zidariei / tencuielii, suprafata tocului, care este in contact cu zidaria se va izola hidrofug, cu carton asfaltat sau cu vopsitorie hidrofuga. De asemenea, preventiv, pe durata de uscare a completarilor, se va monta un distantier transversal, care sa nu permita deformarea tocului prin actiunea umezelii. 1. Se reface zugraveala in zona adiacenta usii; 2. Se reface pardoseala in zona usilor; 3. Se montreaza feroneria; 4. se incheie proces verbal de predare a spatiului, dupa efectuarea probelor de functionare a feroneriei, catre personalul administrativ al Centrului. Nota: pe toata perioada de realizare a lucrarilor de completare a tencuielilor si a finisajelor, timplaria va fi protejata cu folie groasa din PVC. Faze de executie Operatiunea pregatitoare Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului tamplarie: - materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol; - fixarea diblurilor din lemn (daca este cazul); - finisarea conturului fiecarui gol; - finalizarea instalatiile electrice - iluminat si alarma, adiacente golului usii; - terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor si a plafoanelor; - imbracarea in folie din plastic a tocurilor si marcarea pe acestea a punctelor corespunzatoare marcate pe conturul golului: inaltimea, adancimea, verticalitatea, centrarea. Pozarea si echiparea tamplariei - fiecarea toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la intervalul de max. 1,50 m. Penele vor fi fost tratate cu carbolineum sau ulei mineral; - fixarea definitiv a tocului prin surub si diblu; - burarea cu vata minerala sau spuma de poliuretan (dupa caz) a spatiilor ramase libere intre toc si gol; - executarea finisajelor la spaleti, cu atentie deosebita la posibilitatile de deformare a tocului. In cazul in care exista acest pericol, se vor monta distantieri locali pe zonele unde se intervine cu procese umede. - inlaturarea imbracamintii din folie; - retusuri si completari.
125
ASIX DESIGN SRL


Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate La foile de usi Abateri de la planeitate (deviatia unui colt). - pentru elemente de pina la 1,5 m = maxim 1,5 mm, - pentru elemente peste 1,5 m = 1% din lungime. Abateri fata de dimensiunile specificate in planse: - pentru toc: dimensiune totala 3 mm - golul in interiorul tocului: 2 mm - alte elemente 1 mm Defecte admisibile ale lemnului: Tocuri - noduri bine reparate pina la 25 mm nu se iau in considerare (maxim cite o bucata pe fiecare element) - nu se admit crapaturi nepatrunzatoare, urme de inima de coaja sau pungi de rasini. Cercevele - noduri reparate pina la 15 mm nu se iau in considerare (maxim cite o bucata pe fiecare element) - nu se admit crapaturi nepatrunzatoare, urme de inima de coaja sau pungi de rasini Accesorii Usile se vor livra cu toate accesoriile. Toate accesoriile vor fi finisate. Toate accesoriile de prindere, suruburi, piulite saibe, holtzsuruburi vor fi zincate sau cadmiate pentru a nu murdari timplaria din lemn. Usile se vor livra vopsite din fabrica / atelier, si vor fi protejate cu folie PVC. Vopsitoria va si rezistenta la uzura si se va aplica prin pulverizare, astfel incit acoperirea sa fie uniforma si continua. Nu se admite vopsirea acestora in situ. Nu se admite utilizarea usilor furniruite, decit in cazuri speciale, dictate de regimul de reprezentare al spatiilor . Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Timplaria va fi protejata la loviri, zgirieri, pe tota perioada de depozitare, montaj, pina la data predarii catre beneficiar. In cazul in care acesta solicita acest lucru, timplaria se va proteja si pe perioada de mobilare a spatiilor. Verificari si receptii Verificarile in vederea receptiei au ca obiect: - aspectul si starea generala; - elemente geometrice - aliniare in cadrul subansamblurilor (coridoare, holuri) ca inaltime, adancime, verticalitate, centrare; - corespondente dimensionale cu proiectele aprobate. Acolo unde apar necorespondente, reprezentantul Autoritatii contractante poate decide completarile si inlocuirile ce se impun. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se va face pe mp de timplarie, calculata la dimensiunile golului de montaj. A.VIII.2.2: Tamplarie exterioara din lemn Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Timplaria exterioara, se va executa din lemn de rasinoase stratificat, cu geam termopan. Se va inlocui toata timplaria exterioara, aferenta corpului de cladire A, iar noua tamplarie va fi confectionata, obligatoriu, cu desenul sprosurilor, conform tabloului de tamplarie al proiectului. Se recomanda, datorita zonei climatice, si incadrarii constructiei ca monument de arhitectura, utilizarea tamplariei din lemn stratificat.
126
ASIX DESIGN SRL


Reglementari tehnice de referinta STAS 469 Ferestre si usi de balcon STAS 1949 Cherestea de rasinoase clase de calitate STAS 5333 Goluri in zidarie pentru ferestre C 199-79 Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in constructii a ferestrelor si usilor din lemn Documente ce se cer executantului Certificatele de calitate pentru timplaria gata confectionata, vopsita si echipata, sosita pe santier. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Lemn de esenta moale Prin lemn de esenta moale, care va indeplini conditiile din STAS 1949, prevazute pentru lemnul pentru export clasa A, se intelege: - lemn de pin romanesc - lemn de brad romanesc Accesorii, feronerie Se vor utiliza feronerii fiabile / robuste. Materiale de etansare Geam tip termopan cu sectiunea de minim 4+12+4; Garnituri de etansare din cauciuc sau similare. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Tamplaria se livreaza complet finisata si echipata. La livrare se receptioneaza conf. STAS 799-86 si 9317-73. Sefii echipelor de montaj vor participa la receptia tamplariei si a accesorilor in sarcina furnizorilor respectivi. Ferestrele se livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai minarele, sildurile si cheile, livrate in ladite de lemn / carton. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul de la livrare. Receptia produselor la obiectiv, se va face de catre Constructor, impreuna cu un reprezentant al Autoritatii contractante. La transport si depozitare, tamplaria va fi in pozitie veticala. Elementele de inchidere a tamplariei pe peretii golului (pervazuri si baghete) vor fi livrate in colete separate, legate cu sfoara si protejate. Conditii de executie Tehnologie de realizare Se vor demonta cu grija glafurile interioare ale ferestrelor; Se vor demonta cercevelele, recuperindu-se atit cercevelele aflate in stare mediocra cit si geamurile, urmind ca acestea sa fie utilizate pentru completari la timplaria / geamurile spatiilor administrative / depozitare, sau la alte centre ale retelei DJPDC ISJ Arges.; Se vor demonta tocurile, prin taierea unei portiuni a montantilor tocului; nu se admite smulgerea intregului toc odata; Desfacerea traverselor si a resturilor de montanti se va face catre interior, pentru evitarea degradarii tencuielii fatadei si a glafurilor exterioare; Se curata conturul golului prin periere, pina la tencuiala / zidarie; Se monteaza pe perimetrul golului carton asfaltat, taiat la latimea tocului nou ce se montreza +1 cm; se monteaza timplaria noua, asigurindu-se pozitionarea corecta in plan vertical cu dispozitive specifice; Se preda feroneria cu proces verbal atre Antreprenor; Se completeaza spatiul ramas liber intre toc si zidarie cu vata minerala indesata (daca golul este mai mare de 1,5 cm) sau se spumeaza cu poliuretan (daca golul este sub 1,5 cm). In cazul in care se etanseaza cu spuma, se vor monta traverse (distantieri) pentru evitarea deformarii tocului in procesul de expandare a poliuretanului, dupa o ora se va indesa spuma excedentara, iar dupa 24 de ore se va indeparta spuma, pina la limita tocului; Se reface tencuiala spaletilor interiori ai golului;
127
ASIX DESIGN SRL


Se completeaza / etanseazaspatiile dintre toc si tencuiala fatadei; Se etansaza spatiul dintre glaful exterior din piatra si toc, cu chit siliconic. Se remontreaza glaful interior,dupa ce se completeaza cu vata minerala spatiul dintre toc si zidarie; Se refac gletul si zugraveala in zona adiacenta ferestrei; Se montreaza feroneria; Se incheie proces verbal de predare a spatiului, dupa efectuarea probelor de functionare a feroneriei, catre personalul administrativ al Beneficiarului. Nota: pe toata perioada de realizare a lucrarilor de completare a tencuielilor si a finisajelor, timplaria va fi protejata cu folie groasa din PVC. Faze de executie Operatiuni pregatitoare Inainte de montarea timplariei se va verifica: - Calitatea lucrarilor executate anterior; - Corespondenta dintre marimea golului de montaj si cea a timplariei; - Trasarea axelor de montaj. Masuri de protectie Pina la receptia, la terminarea lucrarilor, Construorul va avea grija ca timplaria sa nu fie deteriorata. Daca exista o perioada mai mare de 3 zile de la data finalizarii lucrarilor pina la receptie, iar spatiile se dau in functiune inainte de receptie, se va incheia un proces verbal de predare primire a timplariei si spatiilor in care au fost montate, cu administratia Beneficiarului. In toata perioada de efectuare a finisajelor spatiilor adiacente timplariei, timplaria va fi protejata, in mod obligatoriu cu folie PVC. Montajul feroneriei se va face dupa finalizarea lucrarilor de finisaj. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate La foile de ferestre Abateri de la planeitate (deviatia unui colt), - pentru elemente de pina la 1,5 m2 = maxim 1,5 mm, pe ambele directii, - pentru elemente peste 1,5 m2 = 1% din lungime, pe ambele directii. Abateri fata de dimensiunile specificate in planse: - pentru toc: dimensiune totala: 3 mm - golul in interiorul tocului: 2 mm - alte elemente: 1 mm Defecte admisibile ale lemnului: Tocuri - Noduri reparate pina la 25 mm nu se iau in considerare (maxim cite o bucata pe fiecare element) - Nu se admit crapaturi nepatrunzatoare, urme de inima de coaja sau pungi de rasini. Cercevele - Noduri reparate pina la 15 mm nu se iau in considerare (maxim cite o bucata pe fiecare element) - Nu se admit crapaturi nepatrunzatoare, urme de inima de coaja sau pungi de rasini. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Tamplaria va fi protejata la loviri, zgirieri, pe tota perioada de depozitare, montaj, pina la data predarii catre beneficiar. In cazul in care acesta solicita acest lucru, tamplaria se va proteja si pe perioada de mobilare a spatiilor. Verificari si receptii Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica amploare,la cererea proiectantului sau a reprezentantului Managerului de proiect: - Ferestrele se manipuleaza (la inchidere.deschidere) cu greutate;
128
ASIX DESIGN SRL


- Defecte de montaj a feroneriei; - Lipsa etanseizarii partiale, prin garnitura de cauciuc; - Mici retusuri de vopsitorie (de maxim 6 cm2). Defecte majore se considera urmatoarele: - Cercevelele nu corespund ca dimensiune cu tocul; - Tamplaria nu este montata perfect vertical; - Tocul nu este fixat ferm de elementele de structura. In cazurile de mai sus reprezentantul Managerului de proiect va hotari amploarea remedierilor si modul cum vor fi executate. Verificarile in vederea receptiei au ca obiect: - Aspectul si starea generala; - Elemente geometrice - aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade) ca inaltime, adancime, verticalitate, centrare; - Corespondente dimensionale cu proiectele aprobate. Acolo unde apar necorespondente, reprezentantul Autoritatii contractante poate decide completarile si inlocuirile ce se impun. Masuratori si decontare Masuratorile si decontarea se va face pe m2 de timplarie, calculata la dimensiunile golului de montaj. A.VIII.3: Pardoseli A.VIII.3.1: Pardoseli PVC Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Fiecare tip de pardoseala este alcatuit din: a) imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare; b) stratul suport ce primeste incarcarea de la imbracaminte Tipurile de pardoseli noi propuse sunt: Pardoseli reci gresie ceramica Pardoseli calde covor PVC de trafic, cu criblura de siliciu ce se va monta numai in corpul B; - parchet clasic sau stratificat montat pe dusumea oarba, in locul parchetului existent Pardoselile reci se vor utiliza in: Spatiile umede (grupuri sanitare, bufet, laborator chimie) Reglementari tehnice de referinta Normativ GP037-98 Normativ privind executia si asigurarea calitatii pardoselilor in constructii civile Documente ce se cer executantului Procese verbale de verificare a calitatii stratului suport. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevazute in standarde si normele tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele respective. La sosirea pe santier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate si ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si normele tehnice respective. Cimentul / mortarul adeziv va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine, atat in timpul transportului (ce se face cu saci), cat si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite, uscate, curate si inchise, tuburile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscat si acoperite, la temperaturi cuprinse intre + 5 0C... 350C, ferite de actiunea luminii solare directe, in pozitie verticala. Transportul pervazurilor se face cu legaturi, in vehicule curate si acoperite, se vor depozita in incaperi inchise.
129
ASIX DESIGN SRL


Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor; temperatura de depozitare va fi intre + 15 0C si 200C pentru adeziv pe baza de cauciuc polipropilenic (denumire curenta Prenadez 300). Transportul si depozitarea gresiei ceramice se va face in cutii din carton, stivuite, in spatii protejate de intemperii. Conditii de executie Tehnologie de realizare Reguli generale Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj, a caror executie ulterioara ar putea deterioara pardoseala. Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii. In cazul in care exista denivelari mai mari decit cele admise prin normativele specifice, se va aplica un strat de sapa autonivelanta. Diveresele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. Inainte de executarea pardoselilor se vor verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala. Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza peste el imbracamintea pardoselii. Compozitia si dozajul vor fi alese la fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala. Executarea stratului suport Atunci cand stratul soport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare. Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Executarea imbracamintii pardoselii Executarea stratului de uzura (imbracamintei) pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza. Nerespectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va constata in conformitate cu prevederile din Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente indicativ C 56-75. capitolul 8 Pardoseli. Controlul in timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respective se va face de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol. Pardoseli din covor PVC Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din covor PVC pe suport textil. Alcatuirea pardoselii Pardoseala din covor PVC pe suport textil, de trafic, cu criblura de siliciu este alcatuita din: - Sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100 T;
130
ASIX DESIGN SRL


- imbracaminte alcatuita din covor PVC pe suport textil, montat cu adeziv pe baza de cauciuc polipropilenic (denumire curenta Prenadez 300), peste sapa de egalizare; - plinta PVC Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu etansarea rosturilor prin sudura cu snur din PVC plastifiat. Pardoselile din covor pvc nu se vor monta decat dupa verificarea umiditatii suportului. Faze de executie Executarea lucrarilor de pardoseala Executarea stratului suport Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata respectiva. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza dintr-un mortar de ciment marca M 100 T, avand consistenta de 5 cm pentru partdoseli. Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata. Mortarul de ciment; preparat cu nisip 0...7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivel. Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat; la ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar, trebuie sa prezinte un sunet plin. Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele: Suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramse in relief sau adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1 mm Diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie bine incastrate in sapa, in numarul si pozitiile stabilite prin proiect. In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea etc., care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafata stratului suport. De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge: Acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc.); Alcalii si lesii; Produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc.); Produse zaharoase; Saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata - saramura, etc.); Substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti, etc.); Uleiuri vegetale Executarea imbracamintii pardoselii In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, cu minimum 48 ore inainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin + 160C si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timnp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a incaperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu adeziv pe baza de cauciuc polipropilenic (denumire curenta Prenadez 300) nu trebuie sa depaseasca 3% (in procente de greutate). Masurarea exacta a umditatii stratului suport se va face cu ajutorul aparatului bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor in functie de umiditatea lor. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: - cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%. Suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cand dupa aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief,
131
ASIX DESIGN SRL


acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-se o atentie deosebita colturilor intrinde. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt. Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu lapte moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective. Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 m grosime). In cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi normativ C 35 - 82). Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii: Fasiile de covor se vor aplasa paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala Rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii, daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor, fisia nu se va intrerupe in dreptul usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile cu culori diferite sau la racordarea cu o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va amplasa la mijlocul grosimii foii usii Se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incapere cu minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm. Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fasii, cu 2... 3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fasie sa se realizeze din doua bucati, insa nu mai mult de una pentru o incapere. Fasia innadita se va amplasa langa un perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei. Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 14 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita sederii in sul a covorului. Dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 cm mai scurte fata de profilul peretelui. La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc., faisiile de covor se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizand un cutit pentru croit. Lipirea covorului cu adeziv Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si spatele fasiilor de covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea, se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza. Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm. Incepand cu ultima fasie asezata, se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate. Pentru lipirea cu adeziv pe baza de cauciuc polipropilenic (denumire curenta Prenadez 300) se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces din incapere. Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de covor intoarse cat si pe suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor innaditurilor se va lasa cate o zona de cca 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul marginilor. Adezivul se va aplica in strat subtire (0,200 to 0,250 kg / m 2 pentru fiecare strat) si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv).
132
ASIX DESIGN SRL


La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiile de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiata la dimensiunile 8 x 12 cm. Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din PVC pe suport textil se va face cu ajutorul unui spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care trece printre dintii: spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului, un asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv. Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 kg / m 2, adica cate circa 0,350 kg / m 2, atat pentru stratul suport cat si pentru fasia de covor. Circulatia directa pe stratul suport sau cu adeziv este interzisa; ea se va face pe fasiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport. Lipirea covorului se va face dupa 20-40 de minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar pentru evaporarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de temperatura si gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipre, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de adeziv; ce considera ca lipirea se poate face numai atunci cand degetul nu mai este murdarit insa se mai simte o oarecare aderenta. Jumatatile de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale adezivului. Aceasta asezare a fasiilor din covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fasia de material. Totodata, se va proceda la presarea manuala a fiecarei fasii in parte, operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre capetele ei si din axul fasiei de covor catre marginile sale. In cazul folosirii cutitului pentu croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din acelasi material, cu o latime de cca 3 cm, care vor fi plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor de material in dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioarta a covorului. Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un rulor metalic (cu maner lung), avand greutatea de 25-30 kg., lungimea de 40-50 cm si diametrul de 12-15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din caucic moale, avand grosimea de 1,5-2 cm pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin intermediul unei carpe. Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata; daca curatarea nu se face imediat, suprafata covorului va ramane patata. Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face repetand operatiile aratate mai sus. Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covoras ramase nelipite, se vor taia si lipi. Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit. Dupa taiere se vor inlatura staifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu pensula, atat pe stratul suport cat si pe marginile covorului. Se va evita introducerea adezivului pana la linia de inalnire covor-strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de 20-40 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500-1000 gr. Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele de adeziv nou aparute. In cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii: fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor.
133
ASIX DESIGN SRL


Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de taiere a marginilor longitudinale precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere. Operatia de lipire se va executa de doi muncitori pe locul respectiv, conform planului de montaj, dintr-o singura data, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni. Montarea plintelor PVC Montarea plintelor din PVC se va face prin lipire. Finisarea pardoselii Suprafata pardoselii din covor sau dale din PVC si a profilelor pervaz din PVC se va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa aspra si uscata. In cazul adezivului pe baza de cauciuc polipropilenic (denumire curenta Prenadez 300), petele mai rezistente se vor curata cu diluant pentru adeziv pe baza de cauciuc polipropilenic (denumire curenta Prenadez 300) sau Toluen, prin frecare cu o carpa aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise. In cazul adezivului poliacetat de vinil, dispersie usoara (denumire curenta Aracet), petele mai rezistente se vor inmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o carpa aspra. Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din covor sau dale din PVC cu o carpa moale, umeda si bine stoarsa; dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din covor sau dale din PVC un strat subtire si uniform din ceara pentru parchet (de tip Victoria). Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta carpa moale, curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din covor sau dale din PVC pana la lustruirea completa; in cazul lipirii covorului PVC cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa (denumire curenta Aracet), aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si indepartarea prafului cu carpe se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabil, intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea initierii unui incendiu sau explozii. Pardoseala poate fi data in folosinta imediat dupa lustruirea covorului, in cazul lipirii cu adeziv pe baza de cauciuc polipropilenic (denumire curenta Prenadez 300); in cazul lipirii cu polioacetat de vinil, dispersie apoasa (denumire curenta Aracet) darea in circulatie se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Cordonul de sudura va avea un aspect continuu si uniform. Nu se admit neregularitati ale suportului pardoselii, mai mari de 0,3 mm. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Protectia muncii si paza contra incendiilor Se vor respecta prevederile normativului C 35-82- Caietul IV. Verificari si receptii Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii: a) covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa prezinte un sunet plin; nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; b) fasiile de covor din PVC trebuie sa fie bine alaturate; nu se admit rosturi mai mari de 0,5 cm latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi; c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plana si neteda; nu se admit portiuni in relief sau adancituri; d) suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita; nu se admit pete; e) racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie sa fie bine pasuite la croire. Se vor prezenta beneficiarului mostre de covor de PVC (cel putin doua culori indicate de la doi furnizori) si de pervaz (2 buc de 60 cm lungime) ce se vor aviza de beneficiar. Masuratori si decontare Pardoselile se masoara la m2 si se deconteaza in conformitate cu prevedereile contractului de executie. A.VIII.3.2: Pardoseli reci Date generale
134
ASIX DESIGN SRL


Descriere si limite de aplicabilitate Pardoselile reci se vor monta in: - grupurile sanitare, culoare si scara Reglementari tehnice de referinta C35-82 Normativ pentru executarea pardoselilor GP037-98 Normativ perivind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii civile Catalog IPCT-1982 volumul II, grupa 11 STAS 1667-78 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali STAS 1134-71 Piatra de mozaic STAS 451-80 Placi, plinte si scafe din beton mozaicat STAS 101-70 Instructiuni tehnice pentru executarea pardoselilor din piatra artificiala STAS 6476-61 Coloranti minerali pentru betoane si mortare decorative, pe baza de ciment si var STAS 790-73 Apa pentru mortare si betoane Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Gresie ceramica / plinte din gresie ceramica Gresie ceramica, placi de 20 x 20; 30 / 40 x 30 / 40 cm Sapa autonivelanta Amestecuri adezive pentru montajul gresiei Produse de chituire, hidrofuge. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Livrarea materialelor necesare executarii pardoselilor se va face conform prevederilor si normelor producatorului. Depozitarea acestor materiale se va face in conformitate cu prescriptiile tehnice ale materialelor. Conditii de executie Tehnologie de realizare Abaterile admise la acest gen de lucrari sunt cele prevazute in actele normative si STAS-urile mentionate la Standarde de referinta. Faze de executie Se realizeaza hidroizolatia orizontala si verticala a spatiului in care se va aplica pardoseala; Se realizeaza o sapa de protectia a hidroizolatiei, slab armata; Se executa stratul suport, prin alicarea unei sape autonivelante; Se monteaza placile de gresie cu mortar adeziv; Se lasa cel putin 72 de ore rosturile libere, iar apoi acestea se chituiesc cu mortar de chiit special pentru pardoseli interioare. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Se va verifica in mod deosebit, la grupurile sanitare si la baile de la etajele 1,2,3, executarea hidroizolatiei pe placa si pe verticala, pina la h = 30 cm, cu exceptia zonei dusurilor, unde se va ridica pina la h = 2,10 m. Receptia lucrarilor se va face in concordanta cu HG 273 / 1994. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Pe perioada de uscare (de 72 de ore) pardoseala se va proteja la calcare, iar rosturile la prafuire / murdarire. Verificari si receptii Inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli se va intocmi proces verbal de lucrari ascunse pentru suportul pardoselii, si procesul verbal de receptie al lucrarilor de instalatii a caror realizare ar putea degrada pardoselile. Verificarea lucrarilor de pardoseli, precum si abaterile limita admisibile se vor face conform Nornativului C56-85 Caietul XII.
135
ASIX DESIGN SRL


Masuratori si decontare Masuratorile lucrarilor se vor face la m2 de pardoseala executata, iar decontarea se vor face in conditiile contractului de executie. A.VIII.4: Tencuieli A.VIII.4.1: Tencuieli interioare Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplecate pe suprafete de zidarie de caramida beton sau plasa de rabit (la tavane, grinzi sau slituri de marcare instalatii) inclusiv executara gletului de var sau de ipsos. Specificatiile sunt valabile si pentru suportul rezultat din buciardarea tencuielilor vechi sau a zidariilor decapate de tencuieli. Reglementari tehnice de referinta STAS 1500-78 Ciment Pa35 STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane STAS 146-78 Var pentru constructii C 18 - 83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede C 17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala Documente ce se cer executantului Certificate de calitate pentru mortarele utilizate. Prelevari de probe si incercari Se vor face prelevari de probe, prin sondaj, si se va solicita buletinul de analiza de la laborator. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Ciment portland conform STAS 388-68 Apa: vezi STAS 790 / 84 Nisip conform STAS 1667-76 Var pentru constructii - STAS 146-78 Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale mortarului etalon: - pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; - aplicarea manuala a mortarelor 9 cm; - aplicarea pe blocurile BCA 14-15 cm - pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5 - 7 cm - pentru grund, in cazul aplicarii manuale 7-8 cm - iar in cazul aplicarii mecanizate 10 - 12 cm; - pentru stratul vizibil (tincin), executat manual 7 - 8 cm, - pentru zidarie din blocuri BCA consistente 13 - 15 cm. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment: depozitare in saci la loc uscat ferit de inghet. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in bune conditii la tencuieli interioare sunt:
136
ASIX DESIGN SRL


- la mortar de var marca M4T, pana la 12 ore; - la mortar de ciment (marca M100T) si ciment - var (marca M50T) fara intarziator, pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore. Conditii de executie Tehnologie de realizare Tencuielile se vor executa manual sau mecanizat (prin torcretare) in functie de posibilitatile tehnice ale Contractantului. Faze de executie Operatiuni pregatitoare Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: - controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare, pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderente tencuielilor; - terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; - suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; - suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; - rosturile zidariei de caramida se vor curata pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; - verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarii) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, pranuri, suporti metalici, coltari. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea tasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane), cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. Executarea amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm; Pe suprafete de BCA spritul se va executa cu mortar de ciment var compozitie 1:025:3 (ciment, var, nisip); Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi compozitie cu a mortarului pentru grund; Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. Executarea grundului Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane, la inaltimea de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltimea mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue. Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. Intr. tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82, fiind de marca M10T - M100T si care se va preciza in piesele desenate; Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de tasare, (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri;
137
ASIX DESIGN SRL


Pe suprafetele de BCA stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 m gros. si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip). Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscate si sa nu aibe granule de var neatins. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafete de tinci cu drisca. Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1 - 3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm; Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta; Gleturile de ipsos executat pe suprafete ce urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului. Tencuielile interioare pe pereti de BCA se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executarea zidariei; La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura mai mica de + 5 oC, se vor lua masurile speciale prevazute in "Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros", indicativ C 16-79. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Tencuieli driscuite Max. 2 neregularitati / m2 in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 2 mm Pana la 1 mm / m si max 3 mm pe toata inaltimea incaperii Pana la 1 mm / m si max. 3 mm de element Pana la 5 mm Tencuieli gletuite Max. 2 neregularitati / m2 in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm la toata inaltimea incaperii. Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe roata inaltimea sau lungimea elementului. Pana la 3 mm Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Conform normelor de protectia muncii Verificari si receptii Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse; Pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnolofiei de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa; Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si daca este cazul in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de BCA se va stropi cu apa; rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de lucrare) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar; Incercarile de control, in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor, interioare, prin verificarea: a. rezistentei mortarului; b. numarul de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2; c. aderenta la suport si intre straturi (sondaj ca la pct. 5);
138
ASIX DESIGN SRL


d. planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese - verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor intrande si iesinde; Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var neatinse, urme vizibile de reparatii locale; Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde, drepte, verticale sau orizontale; Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor; Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita; Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva; Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile; aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocnire cu un ciocan de lemn; un sunte de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si ce necesita verificarea intregii suprafete dezlipite. Masuratori si decontare Tencuieli interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare la pereti si stalpi se determina inmultind inaltimea acestora, masurata intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoseli, la care se adauga 2 cm, cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stalpilor. La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri placaje, inaltimea tencuielii se masoara intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a pintei, scafei, lambriuri sau placajului la care adauga 2 cm. la tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala, ar la tavanele cu grinzi se afauga suprafetele laterale ale grinzilor; golurile la tencuieli a caror suprafata este mai mica de 0,5 m2 nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 m2 se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor si spaletilor tencuiti; suprafetele ramase partial netencuite in vederea acoperirii lor cu placaje diferite (faianta, lemn, etc) sau cu ornamentatii se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti, la calculul suprafetelor care se scad se iau in considerare dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu cate 5 cm. A.VIII.5: Zugraveli Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Zugravelile lavabile se vor aplica la toate suprafetele care nu au prevazute placaje (faianta ). Zugravelile cu vopsea lavabila se vor alica atit tavanelor cit si peretilor. Pe culoare, pe o inaltime de 1,80 m se va aplica o vopsitorie rezistenta la uzura. Reglementari tehnice de referinta STAS 7359 - 89 Vopsea tip vinarom / emulsie apoasa STAS 790 - 84 Apa pentru constructii STAS 545 / 1 - 80 Ipsos pentru constructii STAS 1581 / 2 - 83 Hartie pentru slefuire uscata Documente ce se cer executantului Specificatii tehnice ale furnizorilor insotite obligatoriu de Agrement tehnic national. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Se vor utiliza vopsele lavabile care permit transferul vaporilor de apa.
139
ASIX DESIGN SRL


Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Livrarea si stocarea materialului se va face in recipienti inchisi ermetic Conditii de executie Tehnologie de realizare Vopsirea cu vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie (denumire curenta Vinarom) se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos. Vopsitoria cu vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie (denumire curenta Vinarom) se realizeaza in urmatoarea ordine: - grund de vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie (denumire curenta Vinarom) - vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie (denumire curenta Vinarom) diluata aplicata in doua straturi - In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acesteia. Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie (denumire curenta Vinarom) si un volum egal de apa si se omogenizeaza. Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC sau mai mare. Vopsitoria cu vopsea pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie (denumire curenta Vinarom) se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri / cm2. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata. Faze de executie Slefuirea / chituirea suprafetelor ce urmeaza a fi zugravite; Aplicarea unei amorse din vopsea diluata; Slefuirea finala a suprafetelor; Vopsirea in doua straturi. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de lucrare): - Indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus; - Calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor interne de fabricatie; - Respectaera prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; - Corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate. Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie Conform normelor de protectia muncii. Verificari si receptii Zugraveli Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica: - corespondenta acestora cu proiectul; - aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce destoneaza cu tonul general. Aderenta zugravelilor se constata prin frecare uzoara cu palma pe peret. O zugraveala aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma. Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avand o latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. Vopsitorii
140
ASIX DESIGN SRL


Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocnire usoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte. Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume: 1. Vopsitoriile de ulei trebuie sa prezintae pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect lucios sau mat (cum s-a cerut); 2. Vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitati din chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea insifucient amestecata si altele asemenea; 3. Vopsitoria aplicata pe tamplarie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal bine chituite si slefuite; se va controla cu drucerele, sildurile, cremoane, olivere sa nu fie patate de vopsea; 4. Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite; 5. Verificarea respectarii tehnologiei de pregatire a suprafetelor manual de vopsire (curatire, slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartandu-se cu grija vopseaua pana la stratul suport; 6. Se verifica vizual vopsirea tevilor, radiatoarelor, etc.; 7. Se verifica daca sunt vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte defecte; 8. Se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, cu elemente respective, nu au locuri neacoperite sau necuratatea cu mortar si zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata. 9. Liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungime; sa nu prezinte curburi, franturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m; 10. Separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.; verificarea rectilinitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cat mai mare; pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. Masuratori si decontare Masuratoarea si decontarea se face la m2 de zugraveala executata. A.VIII.6: Placari pereti Date generale Descriere si limite de aplicabilitate In documentatia elaborata vor fi prevazute placaje interioare: - Placaje cu placi din faianta ceramica, se vor monta in grupuri sanitare pina la inaltimea de 1,50 m si in bufet, pana la o inaltime de 1,80 m Reglementari tehnice de referinta Conditiile de realizare a placajelor interioare sunt cele prevazute in standardele de referinta: C 18-75 Normativ pentru executarea tencuielilor umede C 6-75 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta STAS 790-73 Apa pentru mortare si betoane Mortarele de ciment necesare montarii placajelor sunt cuprinse in norme sub forma de materiale constituiente (ciment, nisip, apa), corespunzatoare marcii pentru tencuieli (M 100 T) deoarece in normele de timp se ia in considerare ca mortarul se prepara manual de catre echipa de executie a placajelor, in cantitati strict necesare ritmului de executie a acestora. Documente ce se cer executantului Proces verbal pentru receptia suprafetelor de aplicare a placajului. Materiale si produse
141
ASIX DESIGN SRL


Caracteristici fizico-mecanice / calitative Placi din faianta alba / color, tip C cu muchii drepte, avind dimensiunile 200x200 S 233 sau dimensiuni 200 x 350 Nisip 0-3 mm Ciment M 30 Adeziv special pentru montajul placilor ceramice Nisip cuart V1 Polioacetat de vinil, dispersie apoasa (denumire curenta Aracet) EP 25 Apa STAS 790-73 Fata de varianta de montaj clasica (pe mortar de ciment), se poate prezenta o oferta de costuri alternativa, prin utilizarea materialelor moderne de montaj a placilor ceramice pe pereti (mortare adeziv). Faianta se va monta fug pe fug, cu distantieri de 3 mm, si coltare din PVC la muchiile iesinde. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Livrarea materialelor necesare realizarii lucrarilor de placaje interioare se va face in conditiile respectarii normelor interne ale producatorului. Depozitarea si manipularea acestor materiale se va face conform cu datele inscrise in certificatele de calitate emise de producator si a prevederilor din proiectul de organizare a santierului faza a II-a. Conditii de executie Tehnologie de realizare Realizarea placajelor cu placi ceramice se va face prin lipire cu mortar adeziv, pe un support rectificat ( tencuiala driscuita ). Montajul se va face cu rostul in continuare, si distantieri de 3 mm. Colturile iesinde se vor proteja cu coltare din PVC. Faze de executie Se desface finisajul existent; Se desface tencuiala care suna a gol; Se rectifica suprafata support, asigurindu-se veticalitate si planeitatea acesteia; Se monteaza placile ceramice , pornind de la partea inferioara, a spatiilor, pina la cota specificata in proiect. Se chituieste cu mortar de chit special pentru spatii umede. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate Abaterile admise in acest tip de lucrari sunt cele date in Normativul C56-85 anexa X.1. Operatiuni auxiliare Masuri de protectie In intervalul dintre montajul placilor si chituire, spatiul se va proteja impotriva prafuirii. Dupa chituire ,spatiul nu va fi utilizat 48 de ore. Verificari si receptii Verificarea in vederea receptiei se va face pe tot parcursul lucrarilor, pe faze de executie, urmarindu-se executarea corecta a urmatoarelor lucrari: - mortarul necesar cu respectarea stricta a calitatii materialelor folosite si a dozajului; - alegerea placilor pentru placaje si inlaturarea placilor cu stirbituri si / sau fisuri; - executarea placajului propriu-zis, in cimp continuu, cu toate racordurile necesare, inclusiv fixarea simultana a tuturor elementelor ce se incadreaza in acest placaj; - montarea corecta a distantierilor dintre placi; - chituirea corecta a suprafetelor placate; - razuirea placajului si curatarea suprafetelor placate. Masuratori si decontare Masurarea suprafetelor placate se va face la metru patrat de suprafata real executata. Masurarea suprafetelor placate se va face la metru patrat de suprafata real executata, iar decontarea conform conditiilor din Contract. A.VIII.8: Trotuare
142
ASIX DESIGN SRL


Date generale Descriere si limite de aplicabilitate Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru cladiri astfel: - trotuare din beton slab armat , turnat pe loc; - trotuare din placi din beton; - trotuare din mixturi asfaltice; - borduri. Trotuarele de protectie se vor executa pe tot perimetrul Pavilionului Central. O atentie deosebita se va acorda izolarii cu bitum topit a zonei de contact dintre trotuar si fatada. Reglementari tehnice de referinta Standarde: STAS 388-80 Ciment Portland STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli STAS 1134-71 Piatra de mozaic STAS 1137-68 Placi din beton pentru pavaje STAS 1139-87 Borduri din beton pentru trotuare STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali STAS 7064-78 Bitumuri pentru materiale si lucrari de hidroizolatii in constructii STAS 9199-73 Masticuri bitumioase pentru izolatii in constructii Documente ce se cer executantului Certificate de calitate ale betonului utilizat. Prelevari de probe si incercari Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia reprezentantului Autoritatii contractante spre aprobare urmatoarele mostre: - Borduri din beton, prefabricate, mozaicate: 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate. - Borduri din beton simplu: 2 mostre Prin aprobarea mostrelor de catre Consultant se intelege aprobarea cimentului si agregatelor, precum si alegerea culorilor. Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confectionate din materialele aprobate. Materiale si produse Caracteristici fizico-mecanice / calitative Produse Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specifica astfel) avand fete finsate, cu o latura tesita (conform desenelor). Bordurile se vor executa prin turnare si presare. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificatiile din planse, fara defecte care sa afecteze aspectul sau functionalitatea lor. Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri. Bordurile se vor poliza si freca in atelierul de confectionare. Confectionare: - bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 parti pietris granilic. - stratul finisat in grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat in planse, va consta din ciment si piatra de mozaic in proportie 1:2 (la greutate in stare uscata), cu granulatie de la 0 la 30 mm. - cantitatea de apa ce urmeaza a fi adaugata va fi maximum 20 l la 45 kg ciment. - daca se specifica astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant.
143
ASIX DESIGN SRL


- agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Consultant si va trebui sa constituie agregat aparent in proportie de aproximativ 50% din suprafata totala finisata. Placi din beton Placi din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roca dura sau din doua straturi din care cel de baza din beton obisnuit, iar cel de uzura cu agregate din roca dura, cu dimensiuni si grosimi conform STAS 1137-68. Placile se vor executa prin presare mecanica, fie in culoarea naturala a liantului, fie colorate conform indicatiilor din proiect. Placile vor avea fata superioara neteda sau cu santuri imprimate conform indicatiilor din proiect. Nu se vor monta placi cu stirbituri sau fisuri. Confectionare: - placile se vor confectiona din piatra sparta dura, cu dimensiunile pana la 1 / 3 din grosimea stratului respectiv, sau din agregate de balastiera; - cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N / cm2 (400 kgf / cm2); - daca se specifica astfel, in cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment colorant conform indicatiilor din proiect. Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulatia pana la 31 mm si ciment F 25 conform (02) 0000. Mixtura asfaltica pentru imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Mixtura se prepara din bitum D 80 / 100 sau D 100 / 120 conform STAS 754-86 (functie de zona climaterica calda sau rece) amestecat in malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se adauga agregatele naturale (nisip natural conform STAS 662-89 si criblura conform STAS 667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-83. Materiale suplimentare folosite la executia produselor Coloranti minerali, daca se specifica. Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754-86. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere, conform STAS 539-79. Agregate naturale de balastiera, conform STAS 662-89. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri, conform 667-90. Materiale pentru stratul de poza Mortar de poza. Beton simplu cu rezistenta Bc 7,5. Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76. Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri. Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754- 86. Conditii de livrare / transport / manipulare / depozitare Pentru agregate, mortare si elemente prefabricate sunt valabile specificatiile pentru pardoseli si sape. Conditii de executie Tehnologie de realizare Realizarea trotuarului de protectie se va face prin turnarea de beton monolit, pe un strat de pietris 5-15 mm, acoperit cu hirtie Kraft. Se va acorda o atentie deosebita realizarii unei suprafete etanse, deoarece terenul pe care este amplasat Pavilionul central este sensibil la umezire. Faze de executie Trotuare Borduri din beton prefabricate Se indeparteaza trotuarul existent, in cazul in care acesta are fisuri / deplasari, dupa care se asterne / reasterne stratul de balast marunt amestecat cu argila batuta in proportie de 1: 1 si grosime medie de 10 cm, cu panta spre exterior de cca 3%.
144
ASIX DESIGN SRL


Se toarna betonul marca Bc 3,5 si se prelucreaza fata vizibila cu rolul; la cca 3,0 m se lasa rosturi de dilatare, prin amprentarea betonului si umplerea amprentei cu bitum topit. Tolerante / limite admisibile / conditii de calitate La turnarea betonului si asfaltului: - Grosime: 10 % pentru fiecare strat in parte. - Panta profilului transversal: 5 mm / m. Operatiuni auxiliare Verificari si receptii Verificarea la receptie a lucrarilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind sa se incadreze in prevederile acestor specificatii. Se vor face verificari la: - aspectul si starea generala; - elementele geometrice (grosime, planeitate); - fixarea imbracamintii pe suport; - rosturi; - corespondente dimensionale cu proiectul. Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau daca aspectul lucrarilor nu este corespunzator (placi fisurate, rosturi cu muchii stirbite, etc.), Consultantul poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a lucrarilor si refacerea in conditiile prescrise in specificatii. Masuratori si decontare Pretul unitar, in articolul pentru bordura din cantitativul de lucrari, include si stratul de poza din mortar de ciment, precum si fundatia de beton simplu. Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect si lucrari realizate efectiv. Pretul unitar pentru trotuarul din imbracaminte din mixtura asfaltica cuprinde in articolul din cantitativul de lucrari si stratul de poza din beton simplu. Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect si lucrari realizate efectiv.
145
ASIX DESIGN SRL


CAIETE DE SARCINI INTERVENTII COMPONENTE ARTISTICE CAIET DE SARCINI NR. 0 DISPOZITII GENERALE 1. Inaintea inceperii executiei se vor citi cu atentie, integral, Memoriul tehnic, Caietele de sarcini, precum si fisele tehnice ce privesc tehnologiile aplicate si materialele folosite. 2. In cadrul operatiilor de conservare a componentelor artistice executantul va lucra cu personal specializat si atestat legal. 3. Proiectantul va fi convocat nu numai la fazele determinante, ci si ori de cate ori apar probleme, sau indoieli, privitoare la desfasurarea operatiunilor de consevare. 4. Proiectantul isi rezerva dreptul de a hotari, sau de a face eventuale mici schimbari, in ceea ce priveste metodologia in cazul in care situatii noi, aparute in timpul executiei, o cer. 5. In absenta unor normative aprobate in acest domeniu de restaurare au fost elaborate norme locale specifice acestei lucrari. Normele de lucru au caracter orientativ deoarece, functie de eficacitatea tratamentelor, unele operatii pot necesita repetari sau, din contra, renuntarea la anumite faze. Ele se vor putea stabili, functie de cerintele impuse de starea monumentului, cu o mai mare exactitate in santier, prin procese-verbale incheiate in prezenta proiectantului, astfel incat valori prea mari ale consumurilor, ce nu se dovedesc necesare, sa fie evitate; iar in cazul aparitiei necesitatii repetarii unor operatii sau faze, ce incumba consumuri crescute de material sua manopera, procesul de tratament sa nu aiba de suferit. 6. Toate operatiunile de curatare se vor efectua pe timp frumos, temperatura aerului si a materialului de curatat neavand voie sa scada sub 5 grade Celsius. Recomandate sunt temperaturile de 20-25 grade Celsius. Se vor lua masuri din timp ca, odata incepute, operatiunile sa se poata desfasura si incheia peste aceasta temperatura. Nu se recomanda aparitia diferitelor discontinuitati in cursul tratamentului. 7. Avand in vedere ca in cursul tratamentului se folosesc biocizi se vor lua toate masurile de protectie a muncii si a mediului ambiant. Materialele si reziduurile nu se vor arunca la canal, sau impreuna cu gunoiul obisnuit, ci se vor respecta masurile de protectie impuse de normativele legale si fisele tehnice ale materialelor folosite. 8. Metodele adoptate au drept scop sa modifice cat mai putin calitatile suprafetelor si materialelor originare. 9. Suprafetele se vor trata diferentiat si este obligatorie respectarea ordinii operatiilo, conform etapelor prezentate in Caietele de sarcini. 10. Proiectantul isi rezerva dreptul de a stabili, in cursul executiei, daca - si in ce masura - este necesar tratamentul de hidrorepelenta deoarece, inaintea curatarii, multe dintre operatii nu pot fi cunoscute cu exactitate. 11. Atat datorita conditiilor economice, dar si avand in vedere starea monumentului, se vor prezenta, in cadrul proiectului, mai multe variante de interventie, de la cea minimala - de urgenta - pana la cea maxim necesara. 12. In toate variantele de executie se stabilesc - ca etape determinante - pentru conservarea componentelor artistice, momentul post curatare umeda si cel anterior hidrofobizarii.
146
ASIX DESIGN SRL


CAIET DE SARCINI NR. 1 DESPRAFUIREA
Se perie intreaga suprafata cu perii moi de par. Conditii de masurare: vizual. Abateri admise: nu este cazul.
147
ASIX DESIGN SRL


CAIET DE SARCINI NR. 2
BIOCIDARE+CURATARE+SPALARE Dupa o desprafuire prealabila, uscata, se va pensula o substanta biocida pe toate suprafetele ce prezinta bioatacuri. Pensularea se va face cu o marja de minim 20 cm jur - imprejurul zonei atacate. Substanta biocida se recomanda a fi pe baza de saruri cuaternare de amoniu. Dupa pensulare se asteapta timpul de reactie prevazut in fisa tehnica. Apoi se inlatura totul prin periere cu perii de plastic si spalare cu apa curata. Dupa curatare se lasa sa se usuce bine, apoi se trece la tratamentele urmatoare. Conditii de masurare/verificare: vizual. Abateri admise: nu este cazul. In cursul operatiei se respecta integral conditiile de protectie a muncii!
148
ASIX DESIGN SRL


CURATARE SI COMPLETARE ROSTURI Dupa curatare se vor examina cu atentie rosturile. In cazul in care se vor constata desprinderi ale mortarului, degradari ale acestuia, sau completari nepermise din punct de vedere calitativ efectuate ca reparatii anterioare, portiunile respective se vor nota pe releveul de santier, urmand ca apoi sa fie curatate. Se procedeaza in felul urmator: - se umecteaza portiunea de degajat; - se inlatura mortarul degradat cu ajutorul unei daltite; - se perie bine rostul cu o perie mica de plastic; - se injecteaza, folosind duze adecvate, cu mortar preparat conf. reteta; - se supravegheaza atent sa nu apara scurgeri de mortar; in cazul in care, totusi, apar unele patari petele se vor sterge imediat cu o laveta. Compozitia mortarului va fi cea din reteta data de analizele de laborator, iar culoarea se va corecta inainte de punerea in opera. Rostuirea se face anterior hidrofobizarii. Dupa priza mortarului se mai examineaza o data vizual. Abateri admise:+/- 5mm.
149
ASIX DESIGN SRL


CAIET DE SARCINI NR. 4 DESFACERE MOLOANE SOCLU DIN PIATRA Operatia se conformeaza in fapt celei din activitatea de constructii-montaj(vezi si norma de lucru), insa se executa mai ingrijit. Demontarea se adreseaza numai moloanelor ce prezinta un anumit nivel de degradare, stabilit cu proiectantul si notat pe releveul de santier. Pentru calcularea devizului s-a ales o valoare aproximativa. Dupa desfacerea rosturilor, asa cum a fost prezentata operatia in Caietul de sarcini referitor la aceasta, se trece la demolarea, cu grija, a moloanelor degradate ce alcatuiesc soclul cladirii. Piesele se demonteaza incet, una cate una, de catre mai multe persoane. In cazul desprinderii dificile se folosesc dalti mari, sau chiar un utilaj pneumatic si/sau electric. Se desfac piesele pe rand si se completeaza la loc pozitia din soclu - plecandu-se dintr-o pozitie stabilita astfel incat sa se poata face, cat mai comod, dupa un algoritm, toate inlocuirile necesare. Nu se desfac toate piesele odata, sau o zona mai mare! Daca este nevoie de operativitate in desfasurarea activitatii, se pot fixa mai multe puncte de pornire, la distante considerabile unul de altul si se lucreaza simultan. Conditii de masurare: nu este cazul Abateri admise: nu este cazul.
150
ASIX DESIGN SRL


CAIET DE SARCINI NR. 5 MONTARE MOLOANE SOCLU DIN PIATRA Dupa prepararea mortarului, conform reteta, se aleg moloanele si se monteaza la fel ca in activitatea respectiva din constructii-montaj. (vezi si norma de lucru) Fiind vorba de un monument istoric operatia se executa cu mare grija. La montare moloanele trebuie sa aiba fetele deja cioplite. Apoi se rostuieste. Conditii de masurare: vizual Abateri admise: nu este cazul
151
ASIX DESIGN SRL


CAIETE DE SARCINI NR. 6 PREPARARE MORTARE SI SOLUTII TRATAMENT Mortarele de rosturi pentru piesele de soclu, pentru rosturile paramentului de caramida aparenta, dar si pentru rosturile diferitelor ornamentatii din piatra, se prepara conform retetelor recomandate in urma analizelor de laborator. Completarile se vor executa fie dintr-un mortar executat in santier, dupa o reteta stabilita de comun acord cu proiectantul, fie dintr-un mortar de similipiatra - preparat conform retetei din fisa tehnica. Pentru toate se vor face corectii de culoare cu oxizi minerali si se vor proba inainte de punerea in opera. Conditii de masurare: gravimetric, tactil, vizual. Abateri admise: +/- 5% Solutiile pentru tratamentul biocid pot fi: fie un algicid din comert - ce se va folosi conform indicatiilor din fisa tehnica; fie numai pentru sarpanta si interior!!! - o solutie de ROMALIT sau EVINIT, ce se poate prepara in santier, la indicatiile proiectantului. Aceste solutii au la baza sulfatul de cupru, bicromatul de potasiu si acidul boric, in proportii mici, in apa. Prezinta remanenta foarte buna, sunt ieftine, nu sunt volatile sau, odata uscate, toxice deci se pot lasa pe piesele tratate. Se folosesc numai unde culoarea obiectului nu este importanta deoarece o modifica in oliv! Conditii de masurare: gravimetric. Abateri admise:+/- 0,01%
152
ASIX DESIGN SRL


CAIET DE SARCINI NR. 7 CONSOLIDARE SUPRAFETE Pornind de la principiul minimei interventii, acest tratament nu se considera a fi necesar de aplicat decat pe o mica parte dintre suprafate si anume pe cele constatate ca avand porii deschisi, cu pierderea liantului natural. Proiectantul isi rezerva dreptul de a stabili, in santier, in ce masura va fi el aplicat - dupa ce va constata calitatea suprafetelor ramase in urma curatarii. Pentru calculul devizului s-a luat o suprafata aproximativa. Dupa verificarea optica si notarea, pe releveul de santier, a suprafetelor de tratat - se va trece la consolidarea propriu-zisa. Suprafetele de aplicare trebuie sa fie neaparat curate si uscate. De aceea operatiunea va fi precedata de o desprafuire cu pensule moi, de par. Substanta consolidanta trebuie sa fie pe baza de esteri ai acidului silicic, respectiv cetone si epoxiesteri ai acestuia, compatibila cu cea folosita pentru hidrofobizarea ulterioara. Tratamentul se aplica prin pensulare atenta, in etape succesive, la timpii indicati in fisa tehnica a produsului. Nu se aplica tratamentul pe timp umed, la insorire excesiva, sau la temperaturi ale aerului si suportului sub +5 grade Celsius. Se recomanda temperaturi de +20 pana la +25 grade Celsius. Se vor respecta cu strictete indicatiile din fisa tehnica a produsului, cat si recomandarile personalului de specialitate atat in privinta metodologiei de aplicare, cat si in ceea ce priveste masurile de protectie. Dupa intrebuintare reziduurile nu se arunca la gunoiul menajer sau la canal! Se vor respecta toate masurile legale, precum si specificatiile din fisele tehnice ale materialelor, in ceea ce priveste regimul depozitarii, folosirii si al evacuarii reziduurilor pentru produsele inflamabile si toxice! Conditii de masurare: vizual, in lumina buna de zi si cu lupa cu bec; se va urmari, de asemenea, disparitia aspectului de umed. Abateri admise: 0.
153
ASIX DESIGN SRL


CAIET DE SARCINI NR. 8 CONSOLIDARE FISURI Dupa curatare se examineaza suprafetele cu atentie si se noteaza pe releveul de santier toate fisurile existente. Inainte de consolidare se desprafuiesc inca o data zonele cu ajutorul unei pensule moi. Zona trebuie sa fie neaparat curata si uscata. Consolidantul se injecteaza in fisuri cu ajutorul unei seringi. Se are grija a se inunda fisura, dar nu si suprafetele laterale. Materialul consolidant va fi pe baza de esteri ai acidului silicic, respectiv cetone si epoxiesteri ai acestuia. De obicei, dupa un timp de asteptare specificat in fisa tehnica, se revine cu tratamentul. Se vor respecta cu strictete indicatiile de aplicare a tratamentului din fisa tehnica, precum si masurile de protectie. Nu se aplica tratamentul pe timp umed, la insorire excesiva, sau la temperaturi ale aerului si suportului sub +5 grade Celsius. Se recomanda temperaturi de +20 pana la +25 grade Celsius. Se va astepta, ca timp de reactie pana la efectuarea altor operatiuni, durata specificata in fisa tehnica a produsului. Dupa intrebuintare reziduurile nu se arunca la gunoiul menajer sau la canal! Se vor respecta toate masurile legale, precum si specificatiile din fisele tehnice ale materialelor, in ceea ce priveste regimul depozitarii, folosirii si al evacuarii reziduurilor pentru produsele inflamabile si toxice! Conditii de masurare: vizual, in lumina buna de zi si cu lupa cu bec; se va urmari, de asemenea, disparitia aspectului de umed. Abateri admise: 0.
154
ASIX DESIGN SRL


EXECUTARE COMPLETARI(PLOMBARE) Se prepara mortarul de plombare conform retetei din fisa tehnica. Se corecteaza culoarea. Se umecteaza bine suprafetele cavitatilor de plombat. Se aplica, cu ajutorul unei spatule, un strat de material de completare de grosime maxima 2 cm. Se asteapta priza si se aplica un al doilea strat, la fel. Se procedeaza asa pana la completarea integrala a lacunei. Odata completata se face retusarea, cu un bisturiu, sau cu smirghel, la momentul inceputului de priza. Se recomanda ca textura plombei sa o respecte cat mai mult pe cea a materialului din vecinatate, astfel ca o finisare trebuie facuta pe pasta semi-prizata. Eventual, se mai poate face un retus si pe pasta uscata. Apoi se desprafuieste cu o perie moale de par. Plombarea se face anterior hidrofobizarii! Conditii de masurare: visual, tactil si cu sublerul. Abateri admise:+/- 1mm.
155
ASIX DESIGN SRL


CAIET DE SARCINI NR. 10 TRATAMENT HIDROFUG Pornind de la principiul minimei interventii acest tratament nu se considera a fi neaparat necesar de aplicat si proiectantul isi rezerva dreptul de a stabili, in santier, in ce masura va fi el aplicat - dupa ce va constata calitatea suprafetelor ramase in urma curatarii. Dupa verificarea optica si notarea, pe releveul de santier, a suprafetelor de tratat - se va trece la hidrofobizarea propriu-zisa. Tratamentul se aplica pe suprafetele cu pori deschisi. Pentru calculul devizului s-a luat o suprafata aproximativa. Substanta hidrofobizanta trebuie sa fie pe baza de siloxani, compatibila cu cea folosita pentru consolidare. Tratamentul se aplica prin pensulare atenta, in etape succesive, la timpii indicati in fisa tehnica a produsului. Suprafetele de aplicare trebuie sa fie neaparat curate si uscate. De aceea operatiunea va fi precedata de o desprafuire cu pensule moi, de par. In cazul in care in zona de aplicare s-a efectuat anterior tratamentul de consolidare, nu se va aplica hidrofobizantul decat dupa incheierea timpului de reactie rezervat consolidarii. Nu se aplica tratamentul pe timp umed, la insorire excesiva, sau la temperaturi ale aerului si suportului sub +5 grade Celsius. Se recomanda temperaturi de +20 pana la +25 grade Celsius. Se vor respecta cu strictete indicatiile din fisa tehnica a produsului, cat si recomandarile personalului de specialitate atat in privinta metodologiei de aplicare, cat si in ceea ce priveste masurile de protectie. Tratamentul de hidrofobizare trebuie sa fie ultimul care se aplica. Dupa intrebuintare reziduurile nu se arunca la gunoiul menajer sau la canal! Se vor respecta toate masurile legale, precum si specificatiile din fisele tehnice ale materialelor, in ceea ce priveste regimul depozitarii, folosirii si al evacuarii reziduurilor pentru produsele inflamabile si toxice! Conditii de masurare: vizual, in lumina buna de zi si cu lupa cu bec; se va urmari, de asemenea, disparitia aspectului de umed. Abateri admise: 0.
156
ASIX DESIGN SRL


PERIERE SI LACUIRE ELEMENTE ORNAMENTALE METALICE EXTERIOARE Elementele metalice de pe fatada se vor freca, cu multa grija, cu o perie mica metalica. (Se recomanda, eventual, cele pentru antilopa.) Se iau masuri ca praful rezultat sa nu pateze fatadele! Se sterg apoi cu lavete uscate. Se lacuiesc, in doua randuri, cu o solutie de lac incolor. Se iau masuri, de asemenea, sa nu se pateze fatadele! Se recomanda ca stratul de lac sa fie cat mai subtire si uniform. Nu se da stratul al doilea de lac pana ce primul nu este complet uscat! Conditii de masurare: vizual. Abateri admise: nu este cazul.
157
ASIX DESIGN SRL


TRATAMENT BIOCID LA ELEMENTELE DIN LEMN Se aduce solutia, preparata conform reteta din fisa tehnica, sau din Caietul de sarcini referitor la preparari, in imediata vecinatate a zonelor de tratat. Se pensuleaza, cu grija, prin inecare, integral zonele de tratat. Se asteapta sa se usuce si se repeta operatia. Conditii de masurare: vizual. Abateri admise: nu este cazul. In cursul operatiei se respecta integral conditiile de protectie a muncii!
158
ASIX DESIGN SRL


CURATARE UMEDA Se aplica la trei categorii de elemente si anume: mozaicurile ornamentale de pe fatada principala; sobele din biblioteca si elementele ornamentale metalice din interior. Se procedeaza in felul urmator: se dizolva in apa curata o cantitate de detergent neionic, conform prescriptiilor din fisa tehnica a produsului. In solutia rezultata se inmoaie o laveta care apoi se stoarce. Cu laveta uda se freaca usor suprafetele de curatat. Cu o alta laveta, udata in apa distilata, se sterg din nou suprafetele, de doua ori consecutiv. Apoi se sterg cu uscat. Conditii de masurare: vizual. Abateri admise: nu este cazul.
159
ASIX DESIGN SRL


CERCETAREA VIZUALA(ANALIZA OPTICA) Are rolul depistarii diferitelor defecte anterior sau post conservare. Se efectueaza privind cu atentie sau, dupa caz, cu lupa cu bec. Defectele aparute se noteaza pe releveul de santier si apoi se remediaza. De asemenea, astfel se poate stabili necesitatea aplicarii unor tratamente ulterioare.
Intocmit, arh. Gheorghe Pop
160
ASIX DESIGN SRL


161
ASIX DESIGN SRL


4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE
LUNA
1 Predare amplasament si OS Demolari, desfaceri, demontari Consolidare Compartimentari Reabilitare acoperis Finisaje Pr/T Tampl. Pard Exter Instalatii El San Hv Lucrari exterioare 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4
Receptie
CORP CONSTRUCTIE B CORP CONSTRUCTIE A
162
ASIX DESIGN SRL


5.
COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
5.1. DEVIZ GENERAL
163
ASIX DESIGN SRL


5.2. ESTIMARE COSTURI INTERVENTIE PE CATEGORII DE LUCRARI
164
ASIX DESIGN SRL


5.4. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI

5..4.1. Valoarea total (total deviz general)15 7 785 701,57 lei din care: - construcii-montaj 6 292 756,66 lei 5.4.2. Ealonarea costurilor (INV/C + M) - Anul I corp B 1 868 568,38 / 1 510 261,60 lei - Anul II corp A 5 917 133,19 / 4 782 495,06 lei 5.4.3. Durata de realizare (luni) 24 luni 5.4.4. Capaciti (n uniti fizice ) numar sali de clasa 25 din care : corp A 30 elevi/clasa 5 clase 24 elevi/clasa corp B 30 elevi 15 clase 24 elevi 5 clasa numar laboratoare 4 din care : corp A 2 corp B 2 numar cabinete 11 din care : corp A 5 corp B 6 cancelarie 1 secretariat 1 directiune 3 biblioteca 1 sala de lectura spatii depozitare 3 club 1 5.4.5. INDICI INVESTITIE Indice de investitie totala 7785701,57 : 6198 mp = 1256,16 lei (287 euro/mp) Indice de investitie lucrari C+M 6292756,66 : 6198 mp = 1015,29 lei (232 euro/mp) 6. ESTIMRI PRIVIND FORTA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA INVESTITIEI: 6.1.numr de locuri de munc create n faza de executie: 42 6.2.numr de locuri de munc create n faza de operare. 123 Arh. Gheorghe Pop
15
VALOARE FARA TVA
165
ASIX DESIGN SRL


3. ELEMENTE GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI Organizarea de santier se va face in incinta amplasamentului propus. Primaria municipiului Pitesti va preda amplasamentul antreprenorului general, acesta avand obligatia de de a intocmi si de a obtine avizele legale ale POS (proiectului de organizare de santier). REGULI DE PROTECTIE A SANTIERULUI Antreprenorul este obligat la plata daunelor pentru deteriorarea prin neglijenta sau rea vointa a acceselor, spatiilor limitrofe desfasurarii lucrarilor sau a retelelor edilitare existente. Antreprenorul va lua toate masurile necesare n aplicarea proiectului de organizare de santier, inclusiv pentru protejarea mijloacelor de transport astfel incat sa nu se imprastie deseurile din demolari sau praful in perimetrul urban. Este obligatorie protejarea sapaturilor (la realizarea hidroizolatiilor verticale), n cazul ploilor abundente, n vederea evitarii acumularii apelor pluviale si eliminarii acestora n cazul n care inunda groapa. Antreprenorul va proteja incinta santierului cu panouri metalice si va amplasa n locuri vizibile panouri de avertizare mpotriva pericolelor potentiale din cadrul santierului. In cazul executiei lucrarilor in perioada de desfasurare a procesului de invatamant, zona de lucru se va proteja astfel incat accesul accidental al elevilor sa nu fie posibil. SPATIILE PROVIZORII PENTRU ORGANIZAREA DE SANTIER Spatiile pentru depozitarea materialelor vor fi asigurate mpotriva incendiilor si efractiei de catre Antreprenorul general, care este raspunzator pentru eventualele daune produse din neglijenta salariatilor sai sau prin lipsa masurilor de protectie. Amplasarea baracamentelor se va stabili de comun acord cu directia scolii, si va fi marcata in planul POS. MASURI DE SECURITATE Antreprenorul va lua toate masurile de protectie mpotriva accidentelor n spatiul de lucru, protejnd golurile tehnologice si atentionnd prin nscrisuri existenta n perimetrul delimitat a unui santier n lucru. CURATENIA SANTIERULUI Pe toata durata de executie a lucrarilor, incinta santierului precum si spatiile de depozitate aferente, vor fi tinute n mod permanent n stare de curatenie. Antreprenorul are obligatia de a curata terenul domeniului public adiacent santierului de urme de noroi sau alte materiale si de a proteja gurile de scurgere ale apei pluviale stradale. Antreprenorul este obligat sa respecte toate reglementarile n vigoare ale organelor sanitare, ale politiei si ale municipalitatii, n scopul asigurarii unui climat de ordine n desfasurarea lucrarilor si n mod deosebit pentru protejarea sanitara a incintei, pentru evitarea accidentelor in traficul auto adiacent scolii si protectia mediului nconjurator. STRUCTURA DE ORGANIZARE A SANTIERULUI Antreprenorul este obligat sa asigure o structura de organizare care sa cuprinda personal calificat calitativ, cu experienta, si bine dozat numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a programului de constructie si a instructiunilor de executie cuprinse n caietul de sarcini si n dispozitiile de santier ulterioare. CURATENIA FINALA A SANTIERULUI La terminarea lucrarilor Antreprenorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructie, surplusul de materiale, ambalajele, deseurile si lucrarile provizorii. Contractul nu va fi considerat terminat pna cnd procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor nu va fi semnat, prin care trebuie sa se ateste ca lucrarile au fost executate conform proiectului, caietului de sarcini si dispozitiilor de santier ulterioare. Semnarea procesului verbal la terminarea lucrarilor se va face dupa evacuarea materialelor si molozului din incinta si curtea scolii. 166
ASIX DESIGN SRL


Se vor lua toate masurile necesare respectarii prevederilor din Regulamentul pentru urmarirea comportarii n exploatare, interventiilor n timp si postutilizarea constructiilor, conform prevederilor din HG 766 / 1997, Anexa nr. 4 si din Normativul P130-88. Toate modificarile ce apar la proiect, n timpul realizarii lui pe santier, se vor evidentia pe planurile ce vor fi depuse la Cartea constructiei. Iavand in vedere amplasamentul, organizarea de santier este o obligatie a antreprenorului, acesta organizandu-se conform conditiilor concrete pe care acesta le are in amplasament si conform dotariilor proprii cu echipamente si baracamente specifice. Propunerea prezentata in acest capitol este de principiu, ea acoperind problematica generala a organizarii de santier. Baza normativa a organizarii de santier o constituie : C16-84 Normativ pentru realizarea lucrarilor pe timp friguros GT012-97 Ghid privind utilizarea obiectelor si echipamentelor de organizare de santier DISPOZITII FINALE Organizarea de santier se executa in conformitate cu proiectul de organizare de santier pe care antreprenorul este obligat sa-l elaboreze si sa-l prezinte spre autorizare Administratiei locale. Inainte de a fi depus pentru autorizare, proiectul de organizare de santier va trebui sa fie insusit /semnat de catre beneficiarul de dotatie ( directorul scolii ). In functie de perioada de desfasurare a lucrarilor, antreprenorul va prevede masurile de protectia a muncii necesare . Nu se admite realizarea lucrarilor pe perioada de desfasurare a cursurilor anului scolar, fara luarea unor masuri speciale de protejare a zonei de lucru. Este in obligatia antreprenorului sa asigure racordurile la utilitati pentru organizarea de santier si sa obtina avizele legale legate de acestea. Este in obligatia antreprenorului sa asigure executarea si montarea intr-un loc vizibil a panoului de informare privind lucrarile efectuate, conform continutului cadru prevazut in Legea 50/1991 (si a completarilor ulterioare). Este in obligatia antreprenorului sa asigure bunurile materiale impotriva furtului , a degradarilor accidentale si a respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor. Este in obligatia antreprenorului sa asigure conditiile de siguranta si protectie a muncii atat pentru personalul propriu cat si pentru persoanele imputernicite in verificarea lucrarilor executate si a conformitatii acestora cu documentatiile proiectului. Antreprenorul general care va executa lucrarea va incheia cu proiectantul o CONVENTIE DE PROTECTIA MUNCII, prin care antreprenorul sa raspunda de asigurarea tuturor masurilor privind Normele de Protectia Muncii in timpul verificarilor efectuate de reprezentantii Proiectantului ce vor asigura urmarirea executiei sau/sau asistenta tehnica. In cazul accidentarii unei persoane (reprezentant al Proiectantului), evenimentul va fi inregistrat de Antreprenorul general . Personalul Proiectantului are obligatia ca inainte de a se deplasa in incinta santierului sa se prezinte la biroul Antreprenorului general sau al reprezentantului Clientului pentru instructaj si primirea echipamentului de protectie corespunzator. (Aceasta clauza este prevazuta de legislatia de protectie a muncii, si se prevede obligatoriu in situatia in care Proiectantul General si-a asumat urmarirea de santier.). Oferta de executie va cuprinde in mod explicit cheltuielile de organizare de santier estimate, conform HG.28/2008. 167

122 ColegiulBratianu PTH Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

122 ColegiulBratianu PTH Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

122 ColegiulBratianu PTH Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

REABILITARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU PITESTI JUDET ARGES

BENEFICIAR/ CLIENT NUMAR PROIECT TERMEN DE PREDARE

Colegiul National I.C.Bratianu 122/2012 aprilie 2012

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

1 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

Scoala veche (corp cladire A) Scoala noua (corp cladire B)

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

PROIECTE DE SPECIALITATE PROIECT DE ARHITECTURA

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

a fost utilizata caramida de 14 x 28 x 7 cm in salile de clase, laboratoare, biblioteca

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

descrierea generala a lucrarilor propuse, in capitol 3.

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL

REABILITARE, CONSOLIDARE COLEGIUL NATIONAL I.C.BRATIANU

ASIX DESIGN SRL