Enzimele reprezinta cheia pentru o absorbtie buna a hranei, fiind eliberate odata ce incepem sa mestecam.

In egala masura, toate procesele noastre fizice depind de enzime. Acestea sunt principalii catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din organismul nostru, fara de care am inceta sa functionam sau sa existam. Enzimele determina digestia, detoxifierea, imunitatea si toate celelalte procese metabolice si regeneratoare. Calitatea enzimelor noastre este reflectata in propriul nivel energetic si in vitalitatea noastra. Enzimele, intalnite in toate organismele vii, sunt molecule de proteine care digera hrana, descompunand-o in fragmente suficient de mici incat sa treaca in sange prin porii minusculi ai intestinelor. Ele reprezinta clasa muncitoare a organismului. e langa actiunea de digerare a hranei, enzimele distrug toxinele, descompun grasimile si celuloza, si metabolizeaza amidonul si proteinele. !amenii de stiinta au identificat peste "#$$ de enzime diferite in corpul uman. Enzimele digestive: Pepsina. Este o enzim% proteolitic% secretat% de celulele principale ale glandelor oxintice, sub forma inactiv% de pepsinogen. Activarea se face &n interiorul stomacului sub ac'iunea acidului clorhidric sau chiar a pepsinei &ns%(i printr-un proces autocatalitic. Ac'ioneaz% optim la p)*+,#. Labfermentul. rezent doar la nou-n%scut, favorizeaz% transformarea cazeinogenului &n paracazein% care &n prezen'a calciului se transform% &n paracazeinat de calciu. Lipaza gastric atac% acizii gra(i cu lan' scurt, este important% la sugari. Catepsina. Este o enzim% proteolitic% cu un p) de +-#, are rol mai ales la sugari. Gelatinaza. -egradeaz% gelatina de .$$ ori mai intens dec/t pepsina. Alte enzime: anhidraza carbonic%, lizozimul, ureaza gastric%.

Mucusul gastric. Este secretat de celulele epiteliale superficiale (i de celulele mucoase auxiliare de la g/tul glandelor fundice (i pilorice. Este v/scos (i alcalin (i cre(te rezisten'a mucoasei fa'% de ac'iunea enzimelor proteolitice. Factorul intrinsec (Castle). Este secretat de celulele parietale 0oxintice1 &n paralel cu secre'ia de )Cl, fiind o mucoprotein% cu rol &n absorb'ia vitaminei 23" 0factorul extrinsec Castle1. Exista trei clasificari generale ale enzimelor: 1. Enzimele metabolice, care ne directioneaza organismul Ele actioneaza pe post de catalizatori la cresterea oaselor, refacerea tesuturilor, reglarea metabolismului, vorbire, respiratie, reproducere, auz si contractia oricarui muschi. Aceste enzime metabolice se gasesc in mod natural in biochimia organismului nostru. 4otusi, pe masura ce imbatranim, activitatea enzimelor metabolice slabeste.

2. Enzimele digestive sunt necesare pentru digestia hranei Aceste enzime descompun proteinele, carbohidratii si grasimile din alimente. Enzimele digestive sunt, de asemenea, responsabile cu extragerea, asimilarea, metabolizarea si absorbtia substantelor nutritive, a vitaminelor si a mineralelor. 3. Enzimele alimentare ajuta procesul digestiv Ele trebuie sa provina din mancarea pe care o consumam. 4oate alimentele crude, mai precis fructele, legumele, semintele, nucile, anumite alimente superconcentrate de importanta capitala, in special germenii, sunt resursa principala pentru enzime alimentare. Carnea si pestele crude contin de asemenea enzime, dar va interzic cu desavarsire consumarea carnii si a pestelui crude, dintro serie de motive de ordin patogen si parazitar, carora nu le pot acorda nici timpul si nici spatiul necesar in aceasta carte. Carnea sau pestele trebuie gatite foarte bine. -eci, atunci cand vorbesc despre alimente crude, pentru a atinge scopul acestei carti, ma refer doar la alimente care sa nu fie de origine animala. Cu atat mai mult cu cat exista destule alimente vii non-animale ce abunda in enzime, astfel incat putem sa le ignoram pe cele de provenienta animala. B !"!E #E$%B !"&#'!'" (!')"*") iabetul za!arat este un sindrom foarte frecvent, in prezent existand aproximativ "$$ de milioane de bolnavi. -iabetul zaharat este cunoscut din antichitate, manifestarile sale fiind descrise in apirusul Ebers 5 3#$$ i.e.n. In 3667 este dovedita legatura dintre -8 si pancreas. In 37"3 este descoperita insulina de catre savantul roman 9icolae aulescu, iar in 37"" este pentru prima data administrata la om. In 37## incepe era medicamentelor antidiabetice orale, iar in 37:+ se reuseste sinteza insulinei. -iabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, datorata fie carentei absolute sau relative de insulina eficienta, fie rezistentei la insulina, ceea ce determina in primul rand perturbarea metabolismului glucidic, urmata de perturbarea metabolismului lipidic, protidic, hidromineral si acido-bazic. Este cea mai frecventa boala metabolica, afectand circa #; din populatia generala in tarile dezvoltate 0inca peste #$; din cazuri raman nediagnosticate1. )lasificare *+ tip 1,insulino-dependent. <a=oritatea cazurilor ar avea la baza un proces inflamator autoimun cu distructia selectiva a celulelor beta >angerhans, cu prezervarea celulelor alfa secretoare de glucagon si gama secretoare de somatostatina. Acest proces ar surveni preferential la indivizi predispusi genetic. ?actorii de mediu declansatori ar putea fi de origine virala 0v. urlian, al ru=eolei, al hepatitei epidemice, Epstain-2arr, coxsac@ie, citomegalovirus1 sau toxica 0inclusiv alimentari1. *+ tip 2 ,non-insulinodependent. Caracterul heredo-colateral al -8 tip " este demonstrabil in numeroase cazuri, agregarea familiala explicandu-se insa atat prin factori genetici, cat si prin transmiterea unui mod de viata riscant, caracterizat prin obiceiuri alimentare nocive si negli=area activitatii fizice 0sedentarism1A ereditatea, obiceiuri vicioase nocive 0aport hipercaloric, exces de glucide concentrate, exces de lipide1,

sedentarismul, stresul, factori chimiciA alimentari, alcool, coloranti, conservanti, stabilizatori, medicamentosiA hormoni 0corticoizi, contraceptive1, diuretice tiazidice, antidepresive triciclice, toxici industriali sau de uz gospodaresc 0pesticide1. %/"0#%0E% E1"&$E2$E" *"%BE$'!'" : 3. decelare ocazionala a unei valori a glicemiei peste "$$ mgBdl asociata cu poliurie, polidipsie si pierdere in greutate inexplicabila, ". glicemie C =eun peste 3": mgBdl, ultimul pranz fiind luat cu peste 6h inainte, +. glicemie peste "$$ mgBdl la "h post-ingesta a D#g de glucoza. !ricare din aceste cai este suficienta, dar diabetul se afirma doar daca este confirmat prin inca o determinare in alta zi. Eradul de dificultate al afirmarii diagnosticului depinde de tipul diabetului si de forma clinica a acestuia. *iagnosticul tipului de diabet $"3'! 1 ,insulino-dependent1 corespunde tipului =uvenil 0diabetul slab1 din clasificarile mai vechi. *ebut: de obicei la varsta tanara, sub +$ ani 0de aceea era denumit si diabet =uvenil1. 3revalenta: circa $.#;. )linicA triada 5 poliurie, polidipsie, polifagie. Inapetenta, asstenie, scadere in greutate, tendinta la acidocetaza. (eneticA asociat cu grupele )>A, concordanta la gemeni .$-#$;. "munologic: prezenta de anticorpi anti-insulari circulanti in peste #$; din cazuri, predispozitie la boli autoimune asociate. $erapeuticA insulinodependenta. $"3'!2 0insulino 5 independent1 corespunde diabetului de maturitate 0diabetul gras1 din clasificarile mai vechi. *ebut: de obicei la varsta adulta0dupa .$ ani1. 3revalenta: circa .,#;.)linicA adesea hiperponderal 06$; din pacienti1, tendinta accentuata la complicatii angiopatice, decompenseaza rar. (eneticA nu este asociat cu grupe )>A, ar fi o mutatie genetica ce afecteaza sinteza insulinei, concordanta la gemeni 7#-3$$;, transmitere dominant autosomala. "munologicA Ac circulanti anti-insulari sunt rareori prezenti 0sub 3$;1. $erapeuticA insulina este rareori 0si numai temporar1 necesara. *iagnosticul complicatiilor: %.%cute: metabolice;coma acidocetozica, coma hiperosmolara, coma hiperlactacidemica, coma hipoglicemica, infectioase:bacteriene, micotice. B.)ronice,degenerative.: retinopatia, glomeruloscleroza, arteriopatia, neuropatia, cardiopatia, parodontopatia, osteoartropatia, cataracta, neuropatiile, necrobioza lipoidica. $ratament !biective terapeuticeA normalizarea metabolica, prevenirea hipoglicemiei si a altor complicatii iatrogene, asigurarea unui regim de viata cat mai apropiat de normal, asigurarea unei durate de viata cat mai apropiata de durata normala. Fealizarea acestor obiective necesitaA echilibrarea diabetului, cu normalizarea parametrilor biochimici, mentinerea acestor parametri in limite normale sau cat mai apropiate de normal, ameliorarea sau chiar vindecarea complicatiilor. $ratamentul igieno-dietetic

Exercitiu fizic 0alergare, gimnastica, mers pe =os sau cu bicicleta, inot etc.1 are certe efecte beneficeA amelioreaza sensibilitatea la insulina, normalizand metabolismul intracelular al diabeticului, scade colesterolul total si trigliceridele plasmatice si creste )-> colesterolul, scazand astfel riscul vascular, scade insulinemia, ceea ce diminueaza de asemenea riscul vascular. *ieta. Fegimul alimentar constituie baza terapeutica indispensabila a tuturor formelor de -8 fiind cel mai bun mi=loc de echilibrare a bolii. Scopul dieteiA asigurarea unui aport rational de principii alimentare, atat cantitativ 0aport energocaloric1 cat si calitativ 0echilibrarea principiilor alimentare1. ConditiiA repartitia pe pranzuri 0in functie de activitatea zilnica, evitand gaurile glucidice interprandiale 5 de obicei, + pranzuri si " gustari1, regularitatea alimentatiei 0evitand variabilitatea necesarului de insulina1, tipul de alimentatie 0in functie de particularitatile socioculturale zonale1. $ratamentul medicamentos Arsenalul medicamentos cuprinde + categorii de medicamenteA insuline, sulfamide, biguanide.