Executarea silita

1. Consideratii generale
Executarea silita este procedura legala prin mijlocirea careia titularul unui
drept subiectiv recunoscut printr-un titlu executoriu, constrange cu ajutorul organelor
de stat competente pe cel care i-a incalcat dreptul sa execute prestatia specificata in
titlu, asigurandu-se astfel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept
incalcate.
Prin executarea silita se transpune in viata hotararea judecatoreasca, adica se
realizeaza dreptul in concret.
Executarea silita este faza finala si distincta a procesului civil si este
caracterizata de doua mari trasaturi: in primul rand executarea se intinde numai asupra
bunurilor debitorului si in al doilea rand executarea se face astfel incat sa-si atinga
scopul fara sa impovareze excesiv pe debitor inlesniri de plata, cote urmaribile, etc.!.
"sa cum dispune art. #$11 C. proc. civ., obligatia stabilita prin hotararea unei
instante sau prin alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie.
%umai in cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se va
aduce la indeplinire prin executare silita.
1.&. 'ediul materiei
'ediul materiei executarii silite il constituie un complex de acte normative de
grade diferite, care pot fi sistematizate dupa criteriul raporturilor executionale pe care
le reglementeaza. (a acestea se adauga si tratatele si conventiile internationale la care
)omania este parte si care cuprind dispozitii referitoare la executarea silita.
*ispozitiile Codului de procedura civila in materia executarii silite directe art. +$&-
+,-+! reprezinta, in exclusivitate, procedura aplicabila pentru orice raporturi
executionale, fara a distinge dupa calitatea creditorului sau a debitorului persoana
fizica sau persoana juridica!.
)eglementari referitoare la executarea silita pot fi intalnite in:
- Codul de procedura civila, in partea a .-a art. #$11-+,-+!, cu modificarile aduse
prin /.0.1. nr. 1#,2&--- si /.0.1. nr. +32&--14
- Codul fiscal (egea nr. +$12&--#! si Codul de procedura fiscala /.1. nr. 3&2&--#!,
care a abrogat /rdonanta 1uvernului nr. 512&--& privind colectarea creantelor
bugetare4
- Codul muncii - in ceea ce priveste raspunderea materiala a salariatilor4
- /.1. nr. &2&--1 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor4
- Codul civil - art. 1$1, si urm.4
- Codul comercial din 1- mai 1,,$ cu modificarile ulterioare4
- (egea nr. 562133+ privind procedura lichidarii si reorganizarii judiciare4
- *ecretul nr. 15$213+, privind prescriptia extinctiva4
- Codul de procedura penala - art. 6&+ reglementeaza punerea in executare a amenzii
penale.
1.#. %atura juridica a executarii silite
7iind o faza cu caractere specifice a procesului civil, in care activitatea instantei
continua, si nu se diferentiaza calitativ de cea desfasurata anterior, executarea silita
este o activitate jurisdictionala. %atura sa juridica nu este cu nimic influentata de
faptul ca, uneori, procesul parcurge numai faza judecatii cand hotararea nu este
susceptibila de executare sau cand debitorul isi executa de buna voie obligatiile! sau,
alteori, numai faza executarii silite executarea se face in baza unui alt titlu executoriu
decat hotararea unui organ de jurisdictie!.
8n literatura juridica s-a sustinut teza conform careia executarea silita are un caracter
administrativ sau un caracter mixt - in care predomina, dupa caz, fie latura
jurisdictionala, fie latura administrativa.
"rgumentele aduse in sprijinul acestei conceptii ar fi imprejurarea ca la executarea
silita participa si organe administrative sau aceea ca urmarirea se poate face in baza
unor reglementari speciale - cum este cazul procedurii executionale pentru realizarea
creantelor fiscale, reglementata prin Codul de procedura fiscala, caz in care instanta
nu exercita un control permanent, ci are rol sanctionator, pentru a anula acte de
executare ilegale si prejudiciabile, la contestarea celor interesati.
8n clarificarea acestui aspect trebuie avut in vedere ca, din cele cinci proceduri
executionale reglementate de Codul de procedura civila, urmarirea silita asupra
bunurilor mobile, poprirea, urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse
in radacini, urmarirea silita asupra bunurilor imobile, predarea silita a bunurilor si
executarea silita a altor obligatii de a face sau de a nu face, numai poprirea partial,
reprezinta in mod direct o procedura executionala judiciara, realizata sub forma unui
adevarat proces civil public si contrdictoriu.
9oate celelalte proceduri executionale sunt realizate de executorul judecatoresc,
distanta de executare intervenind eventual, pentru rezolvarea incidentelor procedurale
ce apar in cursul executarii, sau pentru solutionarea contestatiei la executare.
"sadar, toate procedurile executionale, cu mici exceptii, se efectueaza de executorul
judecatoresc, insa, trebuie avut in vedere ca acesta este un organ auxiliar al justitiei si
al partilor, care lucreaza din ordinul acesteia si sub controlul permanent al acesteia.
Executorul judecatoresc nu are deplina independenta operativa, piedicile ivite in
activitatea sa fiind rezolvate pe calea ordonantelor presedintiale.
Potrivit (egii nr. 1,,2&--- care reglementeaza activitatea executorilor judecatoresti,
acestia sunt :investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public:, iar actele
intocmite de ei sunt acte de autoritate publica.
*e asemenea, trebuie avut in vedere ca este posibil ca instanta judecatoreasca sa
intervina, pentru prima data, in faza executarii silite, in situatia in care executa un titlu
executoriu ce provine de la un alt organ decat unul de justitie. 8n acest caz, in
principiu, debitorul are dreptul sa invoce pe calea contestatiei la executare toate
apararile de fond referitoare la existenta, intinderea si valabilitatea creantei.
Controversa ramane deschisa, in momentul actual neexistand o conceptie unitara.
"stfel, 9. Pop in :Consideratii in legatura cu prescriptia dreptului de a cere executarea
silita: - ).).*. nr. +213,6, p. 1&-1# sustine ca, exceptand poprirea, celelalte proceduri
executionale au un caracter mixt, predominand fie latura jurisdictionala, fie latura
administrativa, dupa caz. 1. ;oroi si *. )adulescu, in :Codul de procedura civila
comentat si adnotat: sustin caracterul strict jurisdictional al executarii silite, iar '.
<ilberstein, ..=. Ciobanu sustin teza naturii jurisdictionale a executarii silite, cu
exceptia procedurilor reglementate prin unele dispozitii speciale, caz in care
procedura executionala are un caracter mixt, in care predomina latura administrativa.
Executarea silita de drept comun reprezinta o activitate complexa, cu caracter mixt,
putand vorbi de o latura jurisdictionala, reprezentata de activitatea instantei de
executare si de o latura administrativa, reprezentata de activitatea executorului
judecatoresc.
Caracterul mixt al executarii rezulta din conditiile prevazute de lege pentru pornirea
sa. "stfel, dupa sesizarea executorului judecatoresc acesta are obligatia de a solicita
instantei incuviintarea executarii.
%atura juridica a executarii silite se prezinta diferit in privinta unor proceduri
executionale reglementate prin legi speciale. 8n cazul procedurii privind colectarea
creantelor fiscale, reglementata prin Codul de procedura fiscala, instanta de judecata
nu se infatiseaza ca un organ de control permanent al activitatii de executare, ci
intervine doar pentru solutionarea eventualelor incidente aparute, in special, prin
contestatia la executare.
%oile reglementari in materia executarii silite au redus considerabil formalismul ce
caracteriza procedura de executare. "vand in vedere rolul instantei judecatoresti,
expus anterior, se poate considera ca, in prezent, executarea silita are un caracter mixt,
administrativ si jurisdictional, latura administrativa fiind insa, preponderenta.
Participantii la executarea silita
8. Partile
Executarea silita, ca parte a procesului civil, este o activitate complexa la care iau
parte, ca subiecti procesuali, partile - creditorul urmaritor si debitorul urmarit,
instanta, organele de executare, =inisterul Public si alte persoane.
0n rol auxiliar in faza de urmarire silita il au organele administratiei publice locale si
organele de politie, care pot fi chemate sa sprijine actiunile organului de executare.
8n faza executarii silite partile se numesc creditorul urmaritor - titularul titlului
executoriu, care urmareste sa-si realizeze dreptul recunoscut prin acest titlu si
debitorul urmarit - cel tinut de indeplinirea titlului executoriu.
8n principiu, nimeni nu poate urmari pe cineva decat pentru un drept ce ii apartine,
dupa cum nimeni nu poate fi urmarit decat pentru datoria sa personala.
Exista insa si unele exceptii. "stfel, executarea silita poate fi ceruta, in afara de
titularul titlului executoriu, de succesorii universali, cu titlu universal sau cu titlu
particular ai creditorului4 de creditorii creditorului, in temeiul art. 3$6 C. civ.: de
procuror, de instanta de judecata din oficiu, in unele situatii de exceptie.
8n afara debitorului propriu-zis, mai pot fi urmariti:
a! garantii - tinuti sa raspunda pentru debitor potrivit dreptului comun4
b! mostenitorii. 8n cazul lor trebuie facuta urmatoarea distinctie:
-mostenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat succesiunea pur si
simplu, raspund cu intreaga lor avere
-mostenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat succesiunea sub
beneficiul unui inventar, raspund numai in limita bunurilor succesoare potrivit art.
$1# C. civ.!
-mostenitorii cu titlu particular nu pot fi urmariti decat asupra bunului succesoral si
numai daca obligatia este legata de aceasta.
Executarea silita poate fi continuata asupra mostenitorilor, inceputa fiind asupra
defunctului, dupa cum poate fi pornita direct asupra mostenitorilor.
8n ce priveste coparticiparea, spre deosebire de faza de judecata in care exista
coparticipare activa, pasiva sau mixta, in faza executarii silite nu exista decat
coparticiparea activa - mai multi creditori urmaresc acelasi debitor.
Ca expresie a caracterului unipatrimonial al executarii silite, in cazul pluralitatii de
debitori ce decurge din acelasi titlu executoriu, urmarirea se face separat pentru
fiecare debitor. "stfel, in cazul urmaririi unui bun determinat, acesta nu priveste decat
o singura persoana - detinatorul bunului, iar in cazul in care executarea are ca obiect
alte valori patrimoniale, pentru fiecare patrimoniu pe latura sa activa sau fiecare
valoare patrimoniala in parte, trebuie indeplinite in mod separat formele de executare
cerute de lege.
*repturile si obligatiile partilor
Partile au anumite drepturi si obligatii comune, dar au si drepturi si obligatii specifice.
a! *repturi si obligatii comune
8n privinta drepturilor, atat creditorul cat si debitorul:
- au posibilitatea de a participa personal sau prin reprezentant la toate actele de
executare4
- in acest scop partile trebuie instiintate de pornirea executarii silite si de etapele pe
care aceasta le parcurge4
- pot formula cereri pentru apararea drepturilor lor4
- pot exercita caile de atac prevazute de lege4
- au dreptul sa cunoasca toate actele dosarului care le priveste4
- au dreptul ca declaratiile lor sa fie consemnate in actele incheiate de organele de
executare4
- daca nu inteleg sau nu vorbesc limba romana sau apartin nationalitatilor
conlocuitoare, pot recurge la serviciile unui interpret4
- au dreptul de a tranzactiona cu privire la modul de executare si la obiectul ei.
8n categoria obligatiilor comune se incadreaza obligatia partilor de a-si exercita
drepturile cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia acestea au fost
recunoscute.
Exercitarea abuziva a drepturilor procedurale atrage - potrivit art. $&# C. proc. civ.. -
raspunderea pentru pagubele pricinuite si, in masura in care este prevazuta de lege,
plata unor amenzi in cuantumul stabilit de lege.
b! *repturi si obligatii specifice
>i in faza executarii silite isi gaseste aplicare principiul disponibilitatii, in masura in
care este vorba de drepturi de care titularul lor poate dispune.
7acand aplicarea acestui principiu, creditorul are dreptul sa renunte la executarea
inceputa sau sa astepte cu pornirea ei in limitele prescriptiei dreptului de a cere
executarea silita. Creditorul si debitorul se pot intelege pe cale de tranzactie.
Potrivit art. #$16 C. proc. civ. creditorul si debitorul pot conveni, in tot cursul
executarii silite ca aceasta sa se efectueze numai asupra veniturilor banesti ale
debitorului.
*e asemenea, ei pot stabili ca vanzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca, total sau
numai in parte, prin buna invoiala.
Exista situatii in care posibilitatea creditorului de a acorda unele inlesniri debitorului
este expres prevazuta de lege. "stfel, la cererea temeinic justificata a debitorilor,
creditoii bugetari pot acorda:
a! amanari si esalonari la plata impozitelor, taxelor si a altor obligatii bugetare4
b! scutiri sau reduceri de impozite si taxe, in conditiile legii4
c! amanari, esalonari, scutiri sau reduceri de majorari de intarziere.
/ alta consecinta a principiului disponibilitatii procesuale este posibilitatea
creditorului de a alege, in cazul executarii silite indirecte, forma concreta de
executare. Exista, insa, situatii in care acest drept de a alege al creditorului este
ingradit, legea prescriindu-i acestuia procedura de executare.
9otusi, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere, alocatie pentru copii,
precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor
cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau sanatatii, cand executarea se
face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice, infiintarea popririi se poate
dispune de instanta de fond, din oficiu art. 6+# alin. & C. proc. civ.!. *e asemenea,
conform art. 6++, poprirea subzista atunci cand debitorul isi schimba locul de munca
la o alta unitate sau este pensionat.
9ot in virtutea disponibilitatii, creditorul are dreptul de a-si alege debitorul impotriva
caruia sa se indrepte cu executarea silita, daca obligatia este solidara. 8n aceasta
situatie, daca s-a inceput urmarirea impotriva unui codebitor solidar si nu s-a platit
integral datoria, nu se pune problema renuntarii de catre debitor la beneficiul
solidaritatii, el putand incepe urmarirea si impotriva altui codebitor solidar. 'e are in
vedere aici caracterul unipatrimonial al executarii silite. *e asemenea, creditorul are
dreptul sa aleaga bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca, existand insa, si
exceptii: imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi
urmarit inaintea urmaririi bunurilor sale mobile art. 631 C. proc. civ.!4 creditorii
personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca
partea acestuia din imobilele proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai
imparteala acestora art. 63# C. proc. civ.!4 daca debitorul nu are alt mijloc de
existenta decat veniturile imobilului urmarit, la cererea acestuia, executorul
judecatoresc poate sa-i fixeze o cota de cel mult &-? din aceste venituri pentru traiul
sau si al familiei sale art. +-# C. proc. civ.!.
8n ce priveste obligatiile speciale ale creditorului, acestea exista in cazul creditorilor-
persoane juridice de drept public. 8n acest sens au obligatia de a lua din timp, de
regula, odata cu introducerea actiunii, toate masurile asiguratorii necesare. "u, de
asemenea, obligatia sa faca investigatiile necesare privind identificarea si localizarea
bunurilor urmaribile si sa comunice datele obtinute instantei sau, dupa caz, organelor
de executare. "cesti creditori mai sunt obligati sa tina o evidenta a creantelor din care
sa rezulte pentru fiecare creanta in parte daca a fost pusa in executare si stadiul in care
se afla urmarirea.
8n ce il priveste pe debitor, legea prevede obligatia acestuia de a nu se impotrivi la
executarea pornita in baza unui titlu executoriu, el avand la dispozitie calea
contestatiei la executare, pe care instanta o va solutiona de urgenta in conformitate cu
dispozitiile art. #33 si urm. C. proc. civ.
*in aceasta obligatie rezulta o alta, si anume de a acorda organului de executare
liberul acces la bunurile sale.
8n cazul nerespectarii obligatiilor de catre debitor, organul de executare poate apela la
concursul politiei si al consiliului local. *e altfel, impotrivirea debitorului, la
executarea unei hotarari executorii este sanctionata de legea penala prin art. &$1 Cod
pen.
/ alta obligatie a debitorului este aceea de a nu instraina bunurile din patrimoniul sau
in timpul executarii silite. Creditorul poate ataca actele facute cu viclenie de debitor,
avand la dispozitie actiunea revocatorie prevazuta de art. 3$+ Cod civil.
9ot in sarcina debitorului cade si obligatia de a suporta cheltuielile de executare.
"ceasta obligatie subzista chiar si atunci cand cererea de executare a fost respinsa ca
urmare a achitarii datoriei de catre debitor. 'unt avute in vedere cheltuielile prilejuite
de deplasarea executorului, transportul bunurilor urmarite etc.
8n ce priveste modul de recuperare a acestor cheltuieli, el difera dupa cum este vorba
de executare silita directa sau executare silita indirecta. 8n acest din urma caz, ele se
deduc din sumele de bani realizate de vanzarea bunurilor urmarite. 8n cazul executarii
silite directe, care de regula consta in predarea unui bun, daca debitorul refuza sa
plateasca de bunavoie aceste sume, creditorul va trebui sa-si valorifice aceasta
creanta, printr-o alta actiune cu acest obiect, pentru a obtine o hotarare judecatoreasca
pe care sa o poata pune in aplicare.
Capacitatea si calitatea procesuala
Capacitatea partilor in faza executarii silite
>i in faza executarii silite se aplica principiile referitoare la capacitate, astfel
incat, creditorul urmaritor, debitorul urmarit, tertii participanti trebuie sa aiba atat
capacitate de exercitiu cat si capacitate de folosinta.
8n cazul lipsei ori a restrangerii capacitatii de exercitiu, dat fiind riscul unor
acte prejudiciabile, nu este suficienta incuviintarea data in momentul cererii de
executare pentru ca apoi minorul care a implinit 16 ani sa participe singur la
procedura de executare. *e aceea se face aplicarea art. 6& C. proc. civ. si minorul va fi
asistat si in faza executarii silite de catre ocrotitorul sau legal.
Calitatea procesuala a partilor
'pre deosebire de faza de judecata, in faza de urmarire, legitimarea procesuala
nu ridica probleme deosebite, din titlul executoriu rezultand clar cine este creditorul
indreptatit sa ceara punerea in executare a titlului si cine este debitorul impotriva
caruia urmeaza sa se porneasca executarea.
>i in aceasta faza a procesului civil opereaza transmisiunea calitatii procesuale,
pe de o parte atat pe latura activa, cat si pe latura pasiva, iar pe de alta parte atat in
forma legala, cat si in forma conventionala.
9ransmisiunea legala poate surveni:
- in cazul decesului uneia dintre parti transmisiune succesorala!. =ostenitorii
creditorului pot continua o executare inceputa sau sa o porneasca chiar ei impotriva
debitorului, iar pe de alta parte, creditorul - in baza titlului obtinut impotriva
defunctului - poate continua asupra mostenitorilor acestuia executarea deja inceputa
sau poate trece direct la executarea impotriva mostenitorilor.
- in cazul reorganizarii persoanelor juridice. 8n aceasta situatie, trecerea
drepturilor si obligatiilor de la persoana la alta implica si transmisiunea calitatii
procesuale, succesorul in drepturi ori in obligatii putand sa urmareasca realizarea
creantelor, respectiv sa fie urmarit pentru realizarea acestora.
9ransmisiunea conventionala poate interveni in situatia in care creditorul
cedeaza altei persoane drepturile sale recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca.
%oul creditor nu trebuie sa obtina un nou titlu pe numele sau ci poate sa-l puna in
executare pe cel deja existent, cu conditia notificarii debitorului despre cesiunea de
creanta intervenita.
'pre deosebire de capacitate, referitor la calitatea procesuala in raporturile de
drept international privat, (egea 1-+2133& dispune prin normele conflictuale continute
ca atat calitatea cat si transmisiunea calitatii procesuale sunt guvernate de legea
aplicabila fondului raportului juridic litigios.
8n ce priveste lipsa calitatii procesuale, daca cererea de executare a fost
adresata instantei, aceasta - in ipoteza data - va respinge cererea. *aca titlul ajunge
direct la executor, acesta va refuza sa intreprinda executarea, iar daca au fost realizate
acte de executare, atunci lipsa calitatii procesuale va putea motiva o contestatie la
executare.
Pluralitatea de creditori
*upa cum am aratat, in faza executarii silite este posibila, de regula, numai
pluralitatea de creditori. "ceasta coparticipare se poate intalni in doua forme:
-mai multi creditori pornesc impreuna urmarirea impotriva debitorului comun4
-formele de executare sunt facute de unul sau mai multi creditori iar pe parcursul
urmaririi apar si alti creditori ce pretind sa fie platiti din sumele realizate din urmarire.
8n aceasta situatie, singurul privilegiu de care se bucura creditorul urmaritor este plata
preferentiala a cheltuielilor de executare, avand in vedere ca el a facut aceste
cheltuieli in folosul tuturor celorlalti creditori.
8n materia pluralitatii de creditori exista doua sisteme:
-sistemul dreptului primului urmaritor, sistem in care creditorul care reuseste sa
:sesizeze: primul bunurile debitorului va fi platit cu preferinta4
-sistemul egalitatii creditorilor, sistem ce se regaseste in art. 1$13 Cod civ., potrivit
caruia :bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai si pretul
lor se imparte intre ei prin analogie, afara de cazul cand exista intre creditori cauze
legitime de preferinta: privilegiu sau ipoteca!.
Principiul egalitatii se aplica si intre creditorii privilegiati, cand creantele lor
au acelasi rang art. 1$&6 Cod civ.!.
/rdinea de preferinta
8n sistemul nostru executional, ordinea de preferinta difera dupa cum se face
aplicarea dispozitiilor de drept comun sau a unor reglementari speciale.
". Executarea silita reglementata prin dispozitiile Codului de procedura civila
si ale Codului civil
%ormele de drept comun, inainte de modificarea Codului de procedura civila
prin /.0.1. nr. 1#,2&---, prevedeau o ordine de preferinta dupa cum este vorba de
creditori chirografari, creditori privilegiati si creditori ipotecari.
8n cazul creditorilor chirografari, suma obtinuta prin executarea silita se
impartea in mod egal si proportional cu creanta fiecaruia. "cest mod de distribuire se
aplica indiferent daca era vorba de executare silita mobiliara, imobiliara sau prin
poprire, dar numai daca acesti creditori chirografari nu veneau in concurenta cu
creditori privilegiati si ipotecari, care aveau prioritate in satisfacerea creantelor.
Creditorii ipotecari aveau dreptul realizarii creantelor lor inaintea creditorilor
chirografari dar dupa creditorii privilegiati. 8n situatia in care exista mai multi
creditori ipotecari, acestia nu erau platiti in ordinea inscrierii in registrele de
publicitate imobiliara.
Creantele creditorilor privilegiati sunt primele care vor fi satisfacute - deci
inaintea creantelor ipotecare si a celor ale creditorilor chirografari. *aca exista mai
multi creditori din aceasta categorie, vor fi avute in vedere mai intai privilegiile
speciale - strans legate de anume bunuri determinate, mobile sau imobile - si mai apoi
creantele care se bucura de privilegii generale - poarta asupra tuturor bunurilor
debitorului.
9rebuie mentionata restrictia creditorilor privilegiati si ipotecari de a invoca
rangul privilegiului sau ipotecilor lor numai in cazul in care urmarirea purta asupra
bunurilor ce formeaza obiectul privilegiilor sau ipotecilor respective. Cu alte cuvinte,
erau indestulati cu prioritate numai din sumele obtinute din valorificarea acestor
bunuri. Pentru celelalte bunuri ale debitorului, vor avea calitatea de creditori
chirografari si distribuirea se va face in consecinta.
8n prezent, problemele eliberarii si distribuirii sumelor realizate prin executare
silita, implicit si stabilirea ordinei de preferinta a creantelor aflate in concurs,
formeaza obiect de reglementare al art. +5&-+$1, asa cum acestea au fost modificate
prin /.0.1. nr. 1#,2&---.
/rdinea de preferinta instituita de dispozitiile legale mentionate reprezinta dreptul
comun in materie.
Potrivit art. +5# alin. 1 C. proc. civ. in cazul in care executarea silita a fost pornita de
mai multi cerditori sau cand si alti creditori au depus titlurile lor pana la eliberarea sau
distribuirea sumei rezultate din executare, executorul judecatoresc va proceda la
distribuirea sumei in urmatoarea ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
a! creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de
executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si
orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor4
b! creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele
cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor,
pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea
imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cazul
asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a
pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea interitatii corporale sau a sanatatii4
c! creantele rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de
plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta4
d! creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite
potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat,
bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale4
e! creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat4
f! creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite
proprietatii publice prin fapte ilicite4
g! creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de
servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi4
h! creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale4
i! alte creante.
Conform alin. & al art. +5# in cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta,
daca legea nu prevede altfel, suma se repartizeaza intre creditori proportional cu
creanta fiecaruia.
8n continuare, legea prevede o serie de dispozitii speciale privind anumite creante.
Potrivit art. +56, daca exista creditori care au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi
de preferinta asupra bunului vandut, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea
bunului creantele lor vor fi platite inaintea creantelor prevazute la art. +5# alin. 1 lit. b.
*obanzile si penalitatile sau alte asemenea accesorii ale creantei principale vor urma
ordinea de preferinta a acestei creante art. +5+!.
8n cazul in care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmaritori contine obligatia
debitorului de a plati o suma de bani in mod periodic, iar bunurile ramase in
patromoniul debitorului dupa efectuarea executarii sau veniturile sale nu asigura plata
in viitor a ratelor datorate, executorul judecatoresc sau partea interesata va sesiza
instanta in circumscriptia careia se face executarea. 8nstanta de executare va stabili
suma globala cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin
urmarire, prin incheiere cu citarea partilor. 8ncheierea este supusa numai recursului
art. +55 alin. 1!.
*aca debitorul a decedat si se constata ca, in raport cu numarul mostenitorilor, locul
unde acestia se gasesc, modul in care s-a facut imparteala mostenirii sau alte
asemenea imprejurari, plata in rate a creantelor este greu de realizat, instanta poate, la
cererea creditorului, sa procedeze conform art. +55 alin. 1, stabilind suma totala ce se
cuvine creditorului, precum si suma pe care o va plati fiecare mostenitor in parte.
"ceasta situatie este prevazuta de art. +55 alin. 1.
/rdinea de preferinta prevazuta de art. +5# si +56 se aplica si creantelor conditionale
sau afectate de un termen suspensiv art. +5$ alin. 1!.
*aca creanta este afectata de o conditie rezolutorie, se prevede ca nu se va putea
elibera creditorului suma cuvenita, decat daca acesta va da o cautiune sau va constitui
o ipoteca in favoarea celor care ar trebui sa se foloseaca de aceasta suma in cazul
indeplinirii conditiei.
*aca conditia este suspensiva, suma cuvenita creditorului va fi distribuita creditorilor
care vin dupa acesta, daca acestia vor da o cautine sau vor constitui o ipoteca pentru a
garanta restituirea sumei primite in caz de indeplinire a conditiei.
8n cazul in care creditorii mentionati nu dau o cautiune sau nu constituie o ipoteca,
suma se va consemna la CEC, pana la indeplinirea conditiei rezolutorii sau
suspensive.
*aca creanta este afectata de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar daca
termenul nu s-a implinit. "ceasta solutie este posibila in conditiile art. #,& lit. c, C.
proc. civ.
*aca o astfel de creanta este fara dobanda, plata inainte de termen nu se va face decat
daca se scade dobanda cuvenita pana la implinirea termenului. *aca insa, creditorul
nu este de acord sa se faca scaderea, partea sa se va consemna la CEC, pentru a fi
eliberata la implinirea termenului art. +5, C. proc. civ.!.
*in dispozitiile legale mentionate rezulta ca legiuitorul a stabilit ordine de preferinta
unica pentru a simplifica distribuirea sumelor obtinute prin executarea silita. (a
aceasta se mai fac trimiteri, avand in vedere specificul unor proceduri executionale.
"stfel de trimiteri exista in materia popririi art. 6+3!, in cazul urmaririi silite a
fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini art. 6$-!, in materia vanzarii
bunurilor mobile art. 66+ si art. 66,!, in cazul vanzarii la licitatie a imobilului urmarit
art. +-5 si art. +1&! sau, in cazul urmaririi salariului si a altor venituri asimilate art.
6-3!.
8n fine, trebuie precizat ca, potrivit art. +5&, suma de bani realizata prin executarea
silita se elibereaza creditorului urmaritor pana la acoperirea integrala a drepturilor
sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.
;. Executarea silita in baza Codului de procedura fiscala privind creantele
fiscale:
"cest act normativ prevede o ordine de preferinta speciala in situatia
pluralitatii de creditori, in conditiile cerute de aplicarea ei. "stfel, textul art. 15-
mentioneaza urmatoarele categorii de creante:
a! creante reprezentand cheltuieli de orice fel facute cu urmarirea si
conservarea bunurilor al caror pret se distribuie4
b! creante reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare
pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea
sau intarirea sanatatii, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creante
reprezentand obligatii de reparare a pagubelor provocate prin moarte, vatamarea
integritatii corporale, sanatatii4
c! creante rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de
plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta4
d! creantele fiscale provenite din impozite, taxe si din alte obligatii fiscale
stabilite conform legii, din contributii la bugetul de stat, al asigurarilor sociale de stat,
bugetul trezoreriei, precum si la fondurile speciale4
e! creante rezultand din imprumuturi acordate de stat4
f! creante reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite
proprietatii publice prin fapte ilicite4
g! creante rezultand din imprumuturile bancare, din livrari de produse, prestari
de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii4
h! creante reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale,
dupa caz4
i! alte creante.
8nstiintarea creditorilor
Pentru a putea participa la distribuirea sumelor rezultate in urma executarii
silite, creditorii trebuie sa cunoasca momentul acestei distribuiri. Exista reglementari
diferite pentru aceasta, in functie de procedura de executare urmata.
Cele mai importante aspecte sunt cele privind:
". 0rmarirea silita mobiliara
8n acest caz nu se procedeaza la o instiintare individuala, despre executarea
silita putandu-se lua la cunostinta din publicatiile de vanzare facute cu aceasta ocazie.
Exceptia o fac persoanele in mana carora se afla bunul urmarit care va fi sechestrat de
creditor. "ceste persoane vor cunoaste in mod necesar urmarirea pornita.
/ serie de creditori iau cunostinta de distribuire, datorita caracterului de
publicitate al executarii silite. 8n acest sens, pot fi mentionate: in cazul urmaririi
mobiliare dispozitiile art. 6&+, art. 66&, art. 666, art. 665 si art. 66$.
;. 0rmarirea silita imobiliara
8ntr-o asemenea executare toti creditorii care figureaza in registrele de
publicitate imobiliara trebuie instiintati despre termenul de vanzare si, in general,
despre actele de executare. %ecomunicarea publicatiilor de vanzare atrage nulitatea.
8n cazul vanzarii imobilului la licitatie, dispozitiile art. +-- alin. # executorul va cere
biroului de carte funciara sa-i comunice dreptiurile reale si alte sarcini care greveaza
imobilul urmarit, titularii acestor drepturi fiind instiintati despre executare si citati la
termenele fixate pentru vanzarea imobilului. Conform art. +-- alin. 6 se va determina
prin expertiza si valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitatie sau servitute. Cu
incidenta in aceasta materie a instiintarii creditorilor sunt si art. +-1, art. +-6, art. +1&,
art. +1, si art. +&1.
C. Executarea silita prin poprire
"ici se face diferentierea dupa cum poprirea este supusa sau nu validarii.
@otararea de validare a hotararii se da de instanta dupa citarea pentru termenul
stabilit in acest scop a tuturor creditorilor care au infiintat popriri sau si-au anuntat
creantele inainte de validare. "lti creditori nu mai pot participa la distribuire, dupa
pronuntarea hotararii de validare.
*aca poprirea nu este supusa validarii, tertul poprit va fi obligat sa respecte
ordinea de preferinta stabilita de lege si sa rezerve fiecarui creditor partea sa.
8n cazul popririi sunt aplicabile dispozitiile art. 6+5, art. 6+, -651.
"rt. +53 alin. 1 stabileste un termen imperativ de la expirarea caruia executorul
judecatoresc poate trece la eliberarea sau distribuirea. "stfel, aceste operatiuni se pot
face numai dupa trecerea unui termen de 1+ zile de la data depunerii sumei, cand
executorul va proceda dupa caz la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea
partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
8n cazul valorificarii bunurilor grevate de un drept de gaj, ipoteca, sau de alte drepturi
reale dobandire dupa inscrierea vreunei garantii reale, executorul este obligat sa citeze
din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost constituite aceste sarcini.
9itularii drepturilor de uzufruct, uz, abitatie si superficie, stinse prin adjudecare,
titularii acestora vor fi trecuti in ordinea inscrierii cu valoarea acestor drepturi inscrise
in cartea funciara. *aca drepturile mentionae nu sunt inscrise, se va proceda la
evaluarea lor prin expertiza.
Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul
judecatoresc este obligat sa intocmeasca un proces-verbal, care se va semna de
persoanele interesate care sunt prezente.
/rice persoana nemultumita poate cere executorului sa consemneze obliectiile sale in
procesul-verbal. *e asemenea, acesta poate fi contestat in termen de # zile.
Contestatia suspenda de drept eliberarea sau distribuirea, iar judecata ei se face de
urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor art. +$-!. *upa
intocmirea de catre executorul judecatoresc a procesului-verbal nici un creditor nu
mai are dreptul sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea
silita.
88. 8nstanta
Potrivit art. #$# alin. & C. proc. civ., :instanta de executare este judecatoria in
circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune
altfel:. )ezulta de aici ca instanta de executare este judecatoria in raza careia se face
executarea. *e la aceasta regula exista exceptii, in care au competente si instantele
care au pronuntat titlul executoriu art. 6-- alin. 1 - contestatia la titlu!.
8n urma modificarilor aduce Codului de procedura civila prin /.0.1. nr. 1#,2&---,
rolul instatei in cadrul executarii silite a fost redus simtitor. Cu toate acestea au fost
pastrate o serie de atributii ale instantei, acestea rezultand din analiza ce o vom
consacra formelor si modalitatilor de executare silita.
/ serie de dispozitii privind activitatea instantei sunt cuprinse si in articolele ce
constituie partea generala a executarii silite. "stfel, cum dispune art. #$6, nici o
hotarare judecatoreasca nu se va putea executa daca nu este investita cu formula
executorie, cu unele exceptii. 8nvestirea hotararilor cu formula executorie se face de
prima instanta.
Cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu, se depune la executorul
judecatoresc. "cesta va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite,
inaintandu-i, in copie, cererea de executare si titlul executoriu.
Conform art. #$11, instanta de executare incuviinteaza executarea silita. "supra
acesteia presedintele instantei se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu,
fara citarea partilor. 8ncheierea de incuviintare a cererii de executare silita nu este
supusa niciunei cai de atac. 8ncheierea de respingere a cererii poate fi atacata cu
recurs, numai de catre creditor, in termen de + zile de la comunicare.
*upa incuviintarea cererii de executare, la instanta de executare se va alcatui un dosar
privind executarea, la care executorul este obligat sa depuna cate un exemplar al
fiecarui act de executare, in termen de 6, de ore de la efectuarea acestuia.
8nstanta de judecata are competenta de a solutiona toate incidentele ivite in cursul
executarii silite.
8n unele proceduri de executare instanta participa nemijlocit la efectuarea executarii
silite.
"stfel, in cazul popririi, potrivit art. 6+# alin. &, pentru sumele datorate cu titlu de
obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor
datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte,
vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra
salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea
popririi se dispune de inatnata de fond, din oficiu, de indata de hotararea este
executorie potrivit legii. 8n acest caz, poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa
insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata si tertului poprit.
9ertul poprit este obligat sa plateasca creditorului suma cuvenita acestuia.
"rt. 65- C. proc. civ. prevede ca, daca tertul nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin
pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, pot sesiza
instanta de executare, in vederea validarii popririi.
8nstanta este implicata si in procedura de predare silita a bunurilor si executarea altor
obligatii de a face sau de a nu face. =asurile de executare prevazute de art. +$& se
dispun, de indata si fara somatie, prin incheierea irevocabila a presedintelui instantei
de executare, data fara citarea partilor.
*e asemenea, instanta de executare va stabili suma ce urmeaza a fi platita ca
echivalent al valorii bunului ce nu poate fi predat in natura, prin hotarare executorie,
data cu citarea partilor si supusa numai recursului. 8nstanta de executare va putea sa
dispuna si infiintarea de masuri asiguratorii.
8n cazul obligatiilor de a face sau de a nu face care presupun un fapt personal
debitorului, instanta de executare in baza art. +,-# si art. +,-6, poate obliga pe
debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca in favoarea
statului o amenda cominatorie, stabilita pe zi de intarziere, pana la executarea
obligatiei prevazuta in titlul executoriu.
- indruma si controleaza activitatea executorilor judecatoresti.
- rezolva problemele litigioase ivite in cursul executarii silite, prin judecarea
contestatiilor la executare ce pot fi formulate de parti, procuror sau terti. Pana la
solutionarea contestatiilor, instanta poate dispune suspendarea executarii.
'e observa, astfel, ca participarea instantei judecatoresti in faza executarii
silite are o mare importanta desi nu este necesara in toate cazurile, iar atunci cand
intervine, nu are un caracter permanent ca in faza de judecata.
888. /rganele de executare
/rganul de executare este organul investit cu autoritatea de stat pentru a putea
impune debitorului urmarit sau unor terte persoane, care detin bunurile acestuia,
obligatia de a executa dispozitiile din titlul executoriu. /rganul de executare apartine
categoriei organelor auxiliare ale justitiei.
/rganele de executare sunt:
- executorii judecatoresti4
- organele fiscale
- executorii bancari.
/rganele administratiei publice locale si organele de politie, care pot fi chemate sa
sprijine unele operatiuni de executare intreprinse de executorii judecatoresti, au, de
asemenea, un rol auxiliar in faza executarii silite.
Categorii de organe de executare
Executorul judecatoresc
Este principalul organ de executare. Competenta de a numi executorii judecatoresti
este detinuta de ministrul justitiei, iar modul in care isi exercita atributiile, angajarea
promovarea, raspunderea, competentele sunt reglementate de dispozitiile (egii nr.
1,,2&--- privind activitatea executorilor judecatoresti. Prevederile acesteia se
completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Executorii judecatoresti functioneaza pe langa judecatorii. Ei pun in executare
dispozitiile cu caracter civil cuprinse atat in hotararile civile cat si in cele penale,
precum si in orice alte titluri executorii, daca, pentru aceasta, legea nu prevede
competenta altor organe.
"ctele de executare silita sunt incepute de acestia numai daca li se ordona de instanta
pe langa care functioneaza si daca sunt sesizati de cei interesati. Executorul trebuie sa
verifice daca s-au respectat conditiile privind titlul, competenta organului emitent,
investirea cu formula executorie etc.
8n cazul opunerii la executare a debitorului, executorul poate cere si obtine sprijinul
organelor de politie. =ai trebuie mentionat ca impotrivirea la executarea unei hotarari
judecatoresti prin amenintarea organului de executare, cu agravanta data de folosirea
violentei, este sanctionata de art. &1$ Cod penal.
/rganele fiscale
8ntra in aceasta categorie inspectorii, agentii fiscali si alti angajati, delegati sa faca
incasari, ai organelor financiare de sector ale municipiului ;ucuresti, municipale,
orasenesti si comunale.
Potrivit art.1&, din Codul de procedura fiscala executarea se face de organul de
executare competent prin intermediul executorilor fiscali. Conform art. 1&5 organele
fiscale care administreaza creante fiscale sunt abilitate sa efectueze procedura de
execuatre silita. Creantele bugetare care se incaseaza si se utilizeaza de institutiile
publice, se executa prin organe proprii.
Codul de procedura fiscala se refera, prin dispozitiile sale speciale, la organele de
specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de
stat, judetene si a municipiului ;ucuresti, ale unitatilor subordonate acestora,
unitatilor subordonate *irectiei generale a vamilor precum si directiilor de specialitate
din cadrul =inisterului de 7inante.
Codul de procedura fiscala, in cuprinsul sau, stabileste unele reguli privind executarea
silita a unor categorii de creante ce pot fi executate de organe de specialitate din
cadrul =inisterului 7inantelor sau de imputernicitii proprii ai institutiilor publice.
Personalul acestor organe de executare indeplinesc o functie ce implica exercitiul
autoritatii de stat.
"lte creante bugetare se executa prin imputerniciti proprii ai =inisterului =uncii si
Protectiei 'ociale, ai organelor administratiei publice centrale si locale precum si ai
institutiilor publice, dupa caz.
*in dispozitiile legale rezulta ca incasarea creantelor bugetare se poate asigura si de
catre persoane angajate prin conventie civila de prestari servicii.
Executorii bancari
Potrivit (egii bancare nr. +,2133,, bancile vor putea sa-si organizeze un corp propriu
de executori, a carui activitate va fi strict legata de punerea in executarea a titlurilor
executorii apartinand bancilor.
Executorii bancari sunt investiti sa indeplineasca orice activitati legale in scopul
realizarii voluntare sau prin excecutare silita a obligatiilor stabilite prin titlurile
executorii ce apartin bancilor. 8n tot cursul executarii silite acestia au indatorirea sa-si
execute atributiile si sa efectueze orice act pentru indeplinirea executarii, cu
respectarea dispozitiilor Codului de procedura civila si a celorlalte reglementari in
materie. "ctele indeplinite de executorii bancari sunt acte de autoritate publica si au
forta probanta prevazuta de lege.
8n cazul sesizarii unei unitati bancare de catre persoana juridica creditoare cu cerere
de executare prin decontare bancara, respectiv cu o dispozitie de incasare, banca este
obligata sa efectueze in aceeasi zi decontarile ce decurg din titlurile executorii ce i se
prezinta.
Potrivit normelor metodologice elaborate de ;anca %ationala a )omaniei si ale
celorlalte banci comerciale autorizate, dispozitia de incasare se deconteaza fara
avizarea debitorului daca este insotita de hotarare sau numai dispozitivul acesteia!
judecatoreasca sau arbitrala, investita cu formula legala pentru executarea prin banca
sau de un alt titlu executoriu.
0nitatea bancara are in cadrul decontarii bancare executorii si calitatea de organ de
executare, astfel incat este obligata sa verifice actualitatea dreptului de a cere
executarea silita. /ri de cate ori aceste drept este prescris, banca trebuie sa refuze
decontarea.
*aca cererea a fost inaintata in termenul de prescriere a dreptului de a cere executarea
silita, refuzul bancii de a da urmare cererii de executare nu este admisibil in cazul in
care era prescris dreptul la actiune, iar instanta - fara sa observe acest lucru - a dat o
solutie de admitere a actiunii.
8n aceasta situatie, dupa ce se va efectua decontarea, banca are obligatia de a sesiza
organul in drept de a folosi mijloacele procesuale specifice pentru desfiintarea unei
hotarari definitive ilegale.
9ot in legatura cu obligatiile bancii, ca organ de executare, trebuie amintit ca banca -
atunci cand este cazul - este obligata sa tina seama de faptul ca mijloacele fiecarui
fond special al persoanei juridice debitoare nu pot servi decat la plata creantelor
izvorate din raporturi aflate in directa legatura cu destinatia mijloacelor fondului
respectiv.
Competenta materiala si teritoriala
a! Competenta materiala
/rganul de executare care dispune de plenitudine de competenta in domeniul
urmaririi silite este executorul judecatoresc. "cesta executa orice titluri executorii, cu
exceptia acelora date de lege, in competenta altor organe de executare.
Competenta materiala a executorului judecatoresc este reglementata de dispozitiile
Codului de procedura civila si ale (egii nr. 1,,2&---.
Executorii judecatoresti sunt organe cu plenitudine de competenta in materie de
executare silita. Potrivit art. #$# alin. 1 C. proc. civ., hotararile judecatoresti si
celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia
judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze executarea sau de catre executorul
judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla bunurile, in cazul urmaririi
acestora. Potrivit at. $ lit. a din (egea nr. 1,,2&---, executorii judecatoresti pun in
executare dispozitiile cu caracter civil din titlurile executorii. *e asemenea, ei
indeplinesc si alte atributii expres determinate de art. $ din (egea nr. 1,,2&---.
Executorul judecatoresc executa in materie civila orice hotarari - fie patrimoniale, fie
nepatrimoniale si indiferent de modalitatea de executare - directa sau indirecta.
Competenta sa materiala cunoaste unele limitari, dupa cum este vorba despre:
- raporturile intre creditori si debitori - persoane fizice sau juridice de drept privat, caz
in care toate procedurile de executare sunt de competenta executorului judecatoresc,
cu exceptia popririi, care este dispusa de instanta.
- raporturi intre creditori - persoane juridice de drept public si debitori - persoane
fizice sau raporturi intre agentii economici4 in aceasta situatie, executorul judecatoresc
executa toate creantele acestor persoane juridice, cu exceptia acelora date de lege in
competenta organelor financiare.
Executarea directa este de competenta exclusiva a executorului judecatoresc.
b! Competenta teritoriala
Competenta teritoriala a executorului judecatoresc si a organelor financiare ca organe
de executare este limitata la circumscriptia teritoriala a instantei de care apartine,
respectiv a consiliului local al administratiei publice.
Competenta teritoriala este determinata tot prin dispozitiile art. #$# alin. 1 C. proc.
civ., cat si prin art. , alin 1 din (egea nr. 1,,2&---.
"stfel, hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul
judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se efectueze
executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din
circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea. *aca bunurile urmaribile se afla in
circumscriptiile mai multor judecatorii, este competent oricare dintre executorii
judecatoresti care functioneaza pe langa acestea.
"rt. , alin. 1 arata ca executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in
circumscriptia judecatoriei pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune
altfel.
8n mod similar, art. 3 alin. 1 din (egea nr. 1,,2&--- prevede ca este competent
executorul din circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca
executarea, iar potrivit alin. &, in cazul urmaririi silite a bunurilor este competent
executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala sunt
situate sau se afla acestea. *aca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai
multor judecatorii, competenta apartine oricaruia dintre executorii care functioneaza
pe langa acestea.
Pentru aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii este competent executorul din
circumscriptia judecatoriei unde sunt situate sau se afla bunurile in privinta carora s-a
dispus aplicarea acestor masuri art. 3 alin. #!. Pentru constatarea unei situatii de fapt
competent este executorul din circumscriptia judecatoriei unde urmeaza a se face
constatarea.
Pentru celelalte atributii prevazute de art. $ din lege, competenta apartine executorului
judecatoresc investit de partea interesata.
8n cazul in care in circumscriptia unei judecatorii nu exista nici un executor
judecatoresc sau exista doar unul, camera executorilor poate delega executori din
circumscriptia altei judecatorii, situata in circumscriptia aceleiasi curti de apel.
Cand, privitor la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe executari silite, instanta de
executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea persoanei
interesate, va putea sa le reuneasca, dispunand sa se faca o singura executare de catre
executorul judecatoresc care a indeplinit actul de executare cel mai inaintat, iar daca
executarile sunt in acelasi stadiu, de catre executorul judecatoresc care a inceput cel
dintai executarea, chiar daca ele au fost pornite de organe de executare diferite, in
afara de cazul in care legea prevede altfel. art. #$#6 alin. 1 C. proc. civ.!.
Potrivit (egii nr. 1,,2&--- activitatea executorilor judecatoresti se desfasoara in
cadrul unui birou in care pot functiona unul sau mai multi executori asociati. 8n
circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de executori
judecatoresti, iar in circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o camera a
executorilor judecatoresti, cu personalitate juridica. (a nivel national exista 0niunea
%ationala a Executorilor Audecatoresti. =inisterul Austitiei si 0niunea exercita un
control profesional asupra calitatii actelor si lucrarilor efectuate de executorii
judecatoresti.
(egea nr. 1,,2&--- reglementeaza si solutionarea eventualelor conflicte de
competenta ce se pot ivi intre birourile executorilor judecatoresti situate in
circumscriptia aceleiasi judecatorii. Competenta in acest caz este respectiva
judecatorie. *aca conflictul intervine intre birouri executorii situate in circumscriptii
diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla biroul
executorului judecatoresc cel dintai sesizat. 8n toate cazurile instanta se pronunta prin
incheiere irevocabila.
8n cazul creantelor bugetare, urmarirea este realizata de organul de executare in a
carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite, sub urmarirea organului sub a carui
raza teritoriala debitorul isi are sediul, domiciliul sau unde acesta este luat in evidenta
fiscala. Poate avea loc o extindere a competentei teritoriale a organului coordonator in
cazul executarii prin poprire, aceasta masura de executare putand fi luata indiferent de
locul sediului sau domiciliului debitorului, precum si in cazul pericolului evident de
instrainare, substituire sau de sustragere de la executarea silita a bunurilor si
veniturilor urmaribile ale debitorului, caz in care se poate proceda la
indisponibilizarea acestor bunuri indiferent de locul unde se gasesc.
8n situatia debitorilor solidari, organul de executare coordonator competent teritorial
este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul debitorul despre care
exista indicii ca detine mai multe bunuri sau venituri urmaribile. "cest organ de
executare poate executa intregul debit, dar el comunica acest debit si fiecarui organ de
executare in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul ceilalti codebitori.
"cestea, la randul lor iau masurile de executare corespunzatoare si comunica lunar
organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului. Cand
organul coordonator constata ca debitul a fost lichidat, dispune incetarea executarii
silite.
Potrivit art. 1&5 alin. + din Codul de procedura fiscala, pentru efectuarea executarii
silite in aceasta materie, este competent organul de executare in a carui raza teritoriala
se gasesc bunurile urmaribile, iar coordonarea intregii executari revine organului de
executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul. 8n cazul popririi,
organul de executare coordonator are compteteta asupra tertului poprit indiferent de
locul unde isi are domiciliul fiscal.
*repturile si obligatiile organelor de executare
8n afara drepturilor pe care le-am mentionat cand am vorbit despre fiecare categorie
de organ de executare, acestea mai au posibilitatea de a aprecia cu privire la alegerea
bunurilor ce vor fi valorificate. *ebitorul si creditorul pot da unele indicatii in acest
sens, dar decizia finala apartine organului de executare.
8n acest sens, trebuie insa avute in vedere dispozitiile art. #$11 alin #, conform carora
executarea silita are loc pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu,
achitarea dobanzilor, penalitatilor sau altor sume, precum si a cheltuielilor de
executare.
*e asemenea, organul de executare poate sesiza instanta pentru pronuntarea unor
ordonante presedintiale prin care sa fie inlaturate piedicile la executare.
Conform art. 6&, debitorul sau alta persoana interesata va putea solicita incetarea sau
suspendarea urmaririi, numai daca depune valoarea ce i se cere sau valoarea bunului
reclamat la CEC, la dispozitia organului de executare.
)espectarea obligatiei organului de executare de a nu incalca dispozitiile legale in
activitatea de executare silita a hotararilor judecatoresti este garantata prin existenta
posibilitatii desfiintarii de catre instanta de executare a actelor facute cu incalcarea
legii, in cadrul contestatiei la executare.
)olul activ al organului de executare este exprimat de obligatia acestuia de a-si aduce
la indeplinire sarcinile din oficiu, fara a astepta staruinta creditorului.
El trebuie sa fie obiectiv aparand interesele ambelor parti.
Cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau
alti agenti ai fortei publice sunt obligati sa-i acorde concursul.
(a cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc persoanele care
datoreaza sume de bani sau detin bunuri supuse urmaririi, au obligatia sa dea
informatiile necesare pentru efectuarea executarii.
*e asemenea, la cererea instantei sau executorului, institutiile, bancile sau orice alte
persoane sunt obligate sa comunice in scris, de indata, datele si informatiile necesare
realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel, sub
sanctiunile prevazute de art. 1-,1 C. proc. civ.
Executorul judecatoresc are obligatia de a consemna activitatea sa in procesele-
verbale, de a consemna pe numele creditorilor, neintarziat, sumele obtinute din
valorificarea bunurilor urmarile, de a inainta instantei recipisa de consemnare si
procesul-verbal intocmit, de a face executarea silita intre orele prevazute de lege 5-
&-!.
Conform art. #$#& alin. 6 instanta de executare si executorul sunt obligati sa asigure
secretul informatiilor daca legea nu prevede altfel.
8n temeiul Codului de procedura fiscala, organul de executare are obligatia de a face
demersurile necesare identificarii domiciliului sau sediului debitorului precum si a
veniturilor si bunurilor urmaribile. *aca este cazul, este dator sa solicite sprijinul
organelor de politie sau a /ficiului )egistrului Comertului in vederea unor cercetari,
respectiv pentru obtinerea de relatii. Cei solicitati de organul de executare sa dea
relatii sunt obligati sa raspunda in scris solicitarilor primite.
8.. =inisterul Public
8n virtutea faptului ca procurorul apara ordinea de drept si drepturile si libertatile
cetatenilor, el poate interveni oricand in faza executarii silite, daca sunt incalcate
normele referitoare la acestea.
*in coroborarea art. 6+ C. proc. civ. cu prevederile (egii nr. #-62&--6 pentru
organizare judiciara, rezulta atributiile procurorului in executarea silita.
"stfel, procurorul are dreptul de a cere punerea in executare a hotararilor
judecatoresti, pronuntate in favoarea persoanelor prevazute in alin. 1 al art. 6+.
"cestea sunt cazurile in care procurorul poate porni actiunea civila: pentru apararea
drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor puse sub interdictie si ale
disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Pentru a-si putea
exprima vointa, in aceasta situatie, creditorul trebuie instiintat. *aca creditorul a
renuntat la executare iar procurorul considera necesara continuarea ei, el va sesiza
instanta pentru ca aceasta sa se pronunte asupra renuntarii creditorului tinand seama
de obligatia ce ii revine in verificarea legalitatii actelor de dispozitie ale partilor.
8n exercitarea atributiilor, procurorul poate folosi caile de atac legale, sa atraga atentia
persoanelor juridice de drept public creditoare sau organelor tutelare asupra abuzurilor
savarsite cu prilejul activitatii de executare, sa urmareasca tragerea la raspundere
penala a celor vinovati, cand constata incalcari ale normelor penale.
Procurorul poate exercita si contestatia la executare, in vederea anularii actelor
ilegale, cerand instantei si suspendarea executarii. "supra hotararii privind contestatia
la executare, el poate exercita caile de atac.
Participarea directa a procurorului la urmarirea silita este prevazuta si de formula
executorie, prevazuta si de art. &53 Cod poc. civ., care cere ca acesta :sa staruie la
aducerea la indeplinire a hotararilor executorii:.
*at fiind principiul disponibilitatii, care guverneaza procesul civil, in practica sunt
rare interventiile procurorului in executarea hotararilor civile. 9rebuie retinut, insa, ca
acesta poate interveni ori de cate ori constata incalcarea ordinii de drept si a
drepturilor si libertatilor cetatenilor.
.. 9ertii
0neori, in procedura de executare silita pot aparea si persoane care nu au participat la
faza de judecata dar au interesul sa-si apere drepturile ce le-ar fi atinse in aceasta faza
a procesului civil. 9ertul intrat sau atras in procedura executionala devine parte si
dobandeste drepturile si obligatiile procesuale prevazute de lege pentru parti, dar si
drepturi si obligatiile speciale.
"stfel, ca urmare a infiintarii popririi in mainile unui tert datornic debitorului, tertul
poprit nu mai poate face plati debitorului, ci - dupa validare sau in temeiul unei
popriri executorii - numai si direct creditorului.
9ertul care pretinde ca bunurile urmarite de creditor sunt ale lui si nu ale debitorului,
poate face contestatie la executare.
"cest mijloc procedural, al contestatiei, poate fi folosit si de sotul care sustine ca se
urmareste un bun comun pentru o datorie personala a celuilalt sot.
*upa cum creditorii neurmaritori pot participa, in conditiile prevazute de lege si
descrise deja anterior, la distribuirea sumei obtinute prin executarea silita, in cazul ca
tertul creditor socoteste ca urmarirea a fost pornita de un creditor fictiv, se poate
opune la distribuirea sumei realizate prin vanzarea bunurilor debitorului sau la
validarea popririi.
8ndatoriri specifice au si tertii carora li s-au incredintat bunurile debitorului sau bunuri
litigioase. Custodele astfel numit de organul de executare poate raspunde civil pentru
orice prejudicii provocate creditorului prin neglijenta sa, sau poate raspunde penal
pentru abuz de incredere. 8n aceeasi situatie se afla si sechestrul judiciar, care poate
raspunde civil sau penal in cazul sustragerii de sub sechestru sau a abuzului de
incredere.
0neori, conservarea si administrarea unui imobil urmarit este incredintata persoanei
juridice de drept public creditoare sau altei persoane juridice, prin instituirea ca
administrator-sechestru. 8n aceasta situatie persoana juridica raspunde civil pentru
pagubele pricinuite, in timp ce raspunderea penala poate fi angajata salariatului
persoanei juridice pentru neglijenta sau abuz in serviciu.
9itlurile executorii
%otiunea de titlu nu este definita de codul nostru de procedura civila, dar poate fi
definit ca fiind inscrisul care, alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre
organul competent, permite punerea in executare silita a creantei pe care o constata.
Executarea nu este posibila decat in raport cu obiectul pe care titlul executoriu l-a
determinat.
Potrivit art. #$& executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari
judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii constituie titlu executoriu.
*e asemenea, art. #$5 arata ca, pentru a deveni tituri executorii se investesc cu
formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile,
inscrisurile autentificate, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri.
*in actualele dispozitii ale normelor de procedura civila reiese ca pot constitui titluri
executorii:
- hotararile instantelor judecatoresti4
- hotararile arbitrale4
- hotararile judecatoresti straine4
- actele autentificate de notarul public4
- tranzactiile judiciare incheiate in strainatate.
8n afara de acestea mai exista, inca, multe alte titluri executorii, fiecare categorie
urmand a fi tratata separat in cele ce urmeaza.
1. @otararile instantelor judecatoresti
a! Prezentare
Constituie titluri executorii judecatoresti, in temeiul carora poate fi pornita executarea
silita impotriva debitorului, hotararile instantelor judecatoresti pronuntate in procesele
civile, inclusiv litigiile de munca, in procesele si cererile in materie comerciala, in
materie de contencios administrativ, de proprietate industriala, de expropriere si cele
prin care partile sunt obligate la plata unor amenzi fara caracter penal administrative,
judecatoresti!.
Exista, insa, unele hotarari nesusceptibile de executare silita, in ceea ce priveste
capatul de cerere principal, precum: hotarari pronuntate in cererile de constatare4 cele
privind anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic, fara a se prevedea si
obligatii de restituire4 hotarari pronuntate in materie de stare civila4 hotarari prin care
s-a respins cererea de chemare in judecata. "ceste cereri nu sunt susceptibile de
executare silita in ce priveste capatul de cerere principal, pentru ca ele pot fi puse in
executare in privinta capetelor de cerere accesorii - la randul lor susceptibile de
executare - daca acestea au fost admise spre exemplu cheltuieli de judecata!.
*e asemenea, constituie titluri executorii judecatoresti hotararile pronuntate in
procesele penale, cand statueaza asupra unor pretentii civile si cele pronuntate in
solutionarea cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
savarsite in procesele penale.
b! Cerinte impuse de lege
Pentru ca hotararea judecatoreasca sa poata fi pusa in executare, trebuie indeplinite
urmatoarele cerinte stabilite de lege:
". @otararea sa fi ramas definitiva ori sa fi devenit irevocabila
"ceasta cerinta rezulta din coroborarea art. #$& si art. #$5 alin. 1 C. poc. civ., care
prevad aceasta conditie pentru investirea cu formula executorie, cu exceptia
hotararilor pregatitoare si a hotararilor executorii provizorii.
Potrivit art. #$$ Cod poc. civ. sunt hotarari definitive:
1. hotarari date in prima instanta fara drept de apel4
&. hotarari date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel, sau chiar atacate cu
apel, daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins sau anulat4
#. hotararile date in apel4
6. orice alte hotarari care potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
'unt hotarari irevocabile:
1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate4
&. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel4
#. hotararile date in apel, nerecurate4
6. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii4
+. orice alte hotarari judecatoresti care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
*in textul art. #$$ Cod poc. civ. rezulta ca sunt definitive si irevocabile si acele
hotarari care, de la inceput, nu pot fi apelate sau recurate.
@otararea ramasa definitiva ori devenita irevocabila poate fi pusa in executare chiar
daca este atacata cu o cale extraordinara de atac. 8n aceasta situatie, insa, executarea
poate fi suspendata de instanta care va solutiona calea de atac, cu sau fara depunerea
unei cautiuni.
0neori legea prevede ca numai hotararile irevocabile pot fi puse in executare art. #--
alin. 1 C. proc. civ., in caz de stramutare de hotar, desfiintare de constructii etc., in
cazul actiunilor in evacuare, in materia contenciosului administrativ!.
'unt executorii si unele hotarari nedefinitive si anume hotararile pronuntate, in prima
instanta, cu executie provizorie, de drept sau judecatoreasca art. &$,-&$3 C. proc.
civ.!. 8n cazul acestora se poate solicita suspendarea executarii vremelnice, odata cu
apelul sau in tot cursul judecarii acestuia.
8n privinta momentului in care hotararea ramane definitiva s-au exprimat mai multe
puncte de vedere. "stfel, intr-o opinie, hotararea ramane definitiva cand nu se face
apel sau recurs ori cand dupa introducerea apelului sau recursului calea de atac s-a
perimat, a fost retrasa sau a fost respinsa ca tardiva, hotararea primei instante ramane
definitiva chiar din momentul pronuntarii.
8n alta opinie, care pare a fi mai bine intemeiata, acest moment este cel al expirarii
termenului de exercitare a caii de atac de regula 1+ zile!, iar in cazul perimarii
apelului sau recursului, dupa expirarea termenului de un an de la ultimul act
procedural si numai in temeiul hotararii de constatare a perimarii. *e asemenea o
hotarare nu poate deveni definitiva din momentul pronuntarii in cazul respingerii sau
retragerii caii de atac, ci numai din momentul respectivei respingeri sau retrageri.
Cu privire la exceptii - sunt executorii si hotararile primei instante pronuntate cu
executie vremelnica de drept sau judecatoreasca!, inclusiv ordonantele presedintiale.
8mpotriva hotararilor date cu executie provizorie se poate face apel sau recurs, caz in
care executarea poate fi suspendata.
*e asemenea si unele incheieri premergatoare, in cazurile expres prevazute de lege,
sunt executorii incheierile prevazute de art. 1-,6, art. 1$+ alin. &, art. &-- alin. & C.
proc. civ.!.
;. @otararea sa fie investita cu formula executorie
"rt. #$6 C. proc. civ.. dispune ca: :%ici o hotarare nu se va putea executa daca nu este
investita cu formula executorie prevazuta de art. &53 alin. 1, afara de hotararile
pregatitoare, de incheierile executorii, de hotararile executorii provizorii si de alte
hotarari prevazute de lege, care se executa si fara formula executorie:.
9extul formulei executorii, potrivit art. &53 C. proc. civ. este urmatorul: :%oi
Presedintele )omaniei: urmeaza cuprinsul hotararii! :*am imputernicire si ordonam
agentilor administrativi si ai fortei publice sa execute aceasta hotarare!4 procurorilor
sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. 'pre credinta, prezenta hotarare! s-a
semnat de semnatura presedintelui si a grefierului!.:
8nvestirea hotararilor cu formula executorie se face de prima instanta.
8ncuviintarea executarii silite in )omania a hotararilor date in tari straine se face
potrivit legii speciale.
9itlul il constituie o copie de pe intreaga hotarare - nu este admisa punerea in
executare numai a dispozitivului sau numai a partii hotararii care il intereseaza direct
pe creditor - legalizata de grefa instantei.
Creditorul se va adresa primei instante care a judecat fondul, depunand copia hotararii
definitive sau irevocabile, impreuna cu o cerere timbrata de investire. *upa
verificarile necesare, instanta va da o incheiere, fara citarea partilor.
8ncheierea prin care presedintele instantei respinge cererea de investire cu formula
executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris, ori cererea de eliberare a titlului
executoriu, poate fi atacata cu recurs de catre creditor. 9ermenul este de + zile si curge
de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsa art.
#$## alin. 1!.
Conform art. #$## alin. &, incheierea prin care presedintele instantei admite cererea de
investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a altui inscris nu este
supusa nici unei cai de atac.
*aca se refuza emiterea titlului executoriu de catre alte organe competente, creditorul
poate face plangere la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia
sa emita titlul executoriu, in termen de 1+ zile de la data cand a luat cunostinta de
refuz.
"ctele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a )omaniei se vor
putea investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului uneia din partile
actului autentic.
*aca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara, investirea se face de
Audecatoria sectorului # din ;ucuresti.
7ormula executorie este prevazuta in art. &53 alin. 1.
@otararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului ei art.
&53 alin. & C. proc. civ.!.
*ispozitiile referitoare la investirea cu formula executorie au caracter imperativ,
nerespectarea lor atragand nulitatea urmaririi, nulitatea ce nu poate fi acoperita.
%elegalitatea investirii cu formula executorie poate fi invocata pe calea contestatiei la
executare.
8nvestirea ulterioara cu formula executorie nu valideaza urmarirea nelegala inceputa,
dar poate fi temeiul unei noi executari daca dreptul de a o cere nu a fost prescris intre
timp.
"rt. #$6 C. proc. civ.. se refera si la hotararile date in tari straine. (egea speciala
aplicabila in materie este legea 1-+2133& care prevede o serie de conditii ce trebuie
indeplinite pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor straine. *aca aceste
conditii sunt indeplinite, incuviintarea de punere in executare a hotararilor straine pe
teritoriul )omaniei este data de tribunalul in circumscriptia caruia urmeaza sa se faca
executarea, la cererea persoanei interesate.
Cererea de incuviintare a executarii, insotita de actele necesare, se intocmeste potrivit
cerintelor impuse de legea procedurala romana, urmand a fi solutionata prin hotarare,
cu citarea partilor. 8nstanta romana se va limita la verificarea conditiilor cerute de lege
pentru recunoasterea si incuviintarea executarii hotararii straine, neputand nici s-o
modifice si nici s-o examineze pe fond.
Pe baza hotararii definitive de incuviintare, se emite titlul executoriu, potrivit legii
romane, fiind mentionata in titlu si hotararea de incuviintare.
Ca exceptie, hotararile straine prin care s-au luat masuri asiguratorii precum si cele
date cu executie provizorie nu pot fi puse in executare pe teritoriul )omaniei.
*aca toate aceste cerinte sunt indeplinite, titlul executoriu care constata o creanta
certa, lichida si exigibila poate fi pus in executare. "ceasta nu este conditionata in nici
un fel de cuantumul creantei sau de disproportia dintre creanta si bunurile debitorului
ce urmeaza a fi vandute silit. %u exista un plafon sub care urmarirea silita este
inadmisibila sau care impune o anumita modalitate sau forma de executare silita.
*ebitorul se bucura totusi de o anumita protectie, in unele cazuri prevazute de lege,
cand - spre exemplu - conform art. 633 alin. 1 C. proc. civ., el poate cere instantei in
termen de 1- zile de la comunicarea somatiei, sa-i incuviinteze ca plata integrala a
datoriei, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile
imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de sase luni. in acest caz se va
dispune suspendarea urmaririi silite. *e asemenea, in cazul urmaririi silite mobiliare,
de indata ce din valoarea bunurilor vandute se acopera creanta urmarita si cheltuielile
de executare, se va inchide licitatia art. 665!.
&. "ctele autentificate
"ctivitatea notariala este reglementata de (egea #52133+ si este o activitate
procedurala necontencioasa. "ctul intocmit de notarul public, purtand sigiliul si
semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege.
8n competenta notarilor se numara, printre altele, si :autentificarea inscrisurilor
redactate de notarul public, de parte, personal, sau de avocat: art. ,, lit. b din lege!.
"ctivitatea notarului poate fi supusa controlului prin plangerea adresata judecatoriei,
referitoare la incheierea de respingere a cererii de autentificare. *aca instanta admite
plangerea, notarul este obligat sa dea incheierea de autentificare a actului conform
hotararii judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila art. 5$!.
Calitatea de titlu executoriu a actelor autentificate reiese din art. 6 din lege, care
prevede la punctul #! ca :actul autentificat de notar public, constatand o creanta certa
si lichida are putere de titlu executor la data exigibilitatii acesteia:.
Executarea silita poate fi pornita si pe baza duplicatului in lipsa actului original!, iar
in lipsa duplicatului, poate servi ca titlu executoriu copia legalizata de pe exemplarul
inscrisului autentificat din arhiva notarului public.
"utentificarea inscrisurilor mai poate fi facuta si de misiunile diplomatice si oficiile
consulare ale )omaniei, la cererea persoanei fizice sau juridice avand cetatenia
romana. "ceasta activitate poate fi indeplinita de catre aceste institutii la sediul
acestora, la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc ce se afla stationate
in raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul cetateanului roman, ori
in alt loc, daca acesta este prevazut in conventiile internationale la care )omania si
statul de resedinta sunt parti sau legea locala nu se opune.
#. @otararile arbitrale
a! "rbitrajul reglementat de Codul de procedura civila
"rbitrajul ocazional este reglementat de Codul de procedura civila Cartea a 8.-a a
Codului de procedura civila :*espre arbitraj: art. #6--#$-!! si este o cale
conventionala de rezolvare a litigiilor prin persoane particulare. Prin acordul partilor,
se constituie un tribunal arbitral care se pronunta printr-o hotarare definitiva si
obligatorie intr-un litigiu asupra unor drepturi de care partile pot dispune.
"cordul partilor, consemnat intr-o clauza compromisorie inscrisa in contractul
principal sau printr-un compromis, duce la excluderea competentelor instantelor
judecatoresti in litigiul respectiv. 8nstanta sesizata este competenta sa judece doar in
unul din urmatoarele cazuri:
a! paratul si-a formulat apararile in fond fara nici o rezerva intemeiata pe conventie
arbitrala4
b! conventia arbitrala este lovita de nulitate sau este inoperanta4
c! tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in
arbitraj.
*aca nu se afla intr-unul din aceste trei cazuri, instanta este obligata sa-si declare
necompetenta.
@otararea tribunalului arbitral va fi intemeiata pe contractul principal, pe normele
juridice aplicabila si, cand este cazul, pe uzantele comerciale. @otararea se redacteaza
in scris si este semnata de toti arbitrii.
(a executarea hotararii arbitrale vor fi avute in vedere si eventualele hotarari de
completare date, in caz de omisiune a unui capat de cerere, cu citarea partilor! sau
incheieri de rectificare in cazul greselilor materiale, a greselilor de calcul si a
greselilor evidente care nu influenteaza fondul!, care fac parte integranta din hotarare.
*esfiintarea unei hotarari arbitrale se poate face - pentru motive specifice - prin
actiune in anulare, a carei rezolvare revine instantei judecatoresti imediat superioare
celei care, in lipsa conventiei, ar fi solutionat litigiul pe fond, in prima instanta.
"ceasta instanta va putea suspenda executarea hotararii arbitrale, cu sau fara cautiune.
@otararea pronuntata de instanta judecatoreasca asupra actiunii de anulare poate fi
atacata numai cu recurs.
)enuntarea cu anticipatie, prin conventie arbitrala, la folosirea actiunii in anulare este
interzisa de lege.
Executarea silita pe baza hotararii arbitrale se face dupa investirea cu formula
executorie. 8ncheierea de investire se da la cererea creditorului, fara citarea partilor, de
catre instanta care, in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul
in fond ca prima instanta.
"rt. #5, C. proc. civ.. stabileste ca hotararea arbitrala investita cu formula executorie
constituie titlul executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.
b! "rbitrajul comercial international
(itigiul arbitral international este acel litigiu care se naste dintr-un raport de drept
privat cu element de extraneitate, litigiu care se poate desfasura in )omania sau intr-o
alta tara determinata prin conventia partilor.
Codul de procedura civila reglementeaza si litigiile arbitrale internationale care se
judeca in )omania sau potrivit legii romane. 8n aceste sens, sunt prevazute dispozitii
speciale in ce priveste numarul si nationalitatea arbitrilor, durata termenelor, limba
folosita in dezbaterea litigiului, onorariile arbitrilor si cheltuielile de deplasare ale
acestora.
@otararile arbitrale pronuntate in cazul Curtii de "rbitraj Comercial 8nternational de
pe langa Camera de Comert si 8ndustrie a )omaniei
'pre deosebire de arbitrajul ocazional reglementat de Codul de procedura civila,
arbitrajul international are o existenta ce nu depinde de solutionarea unui anumit
litigiu - el isi exercita atributiile jurisdictionale continuu, ori de cate ori este sesizat.
*eterminarea caracterului national sau strain al arbitrajului se face, atunci cand este
vorba de un centru permanent de arbitraj, in functie de statul in care isi desfasoara
activitatea. Pe langa Camera de Comert si 8ndustrie a )omaniei functioneaza Curtea
de "rbitraj Comercial 8nternational. Curtea de "rbitraj este condusa de un Colegiu,
care aproba )egulile sale de procedura, precum si )egulile de procedura aplicabile in
arbitrajul comercial ad-hoc.
Ca si arbitrajul ocazional reglementat de Codul de procedura civila, arbitrajul
comercial international are la baza conventia partilor interesate, concretizata intr-un
compromis sau intr-o clauza compromisorie, care atrag excluderea competentei
instantelor judecatoresti. "utonomia in raport cu instantele judecatoresti este intarita
prin recunoasterea arbitrajului international a dreptului de a decide, in caz de
contestatie, asupra propriei sale competente.
Curtea de "rbitraj este competenta sa solutioneze litigii patrimoniale nascute din
raporturi care intereseaza comertul international sau din alte asemenea raporturi daca
partile au incheiat in acest sens o conventie arbitrala scrisa.
Completul ce solutioneaza litigiul este format din trei membri doi arbitri si un
supraarbitru!, alesi sau, dupa caz, desemnati dintre membrii Curtii de "rbitraj, dar
litigiul poate fi solutionat - daca se convine astfel - de un arbitru unic, ales de comun
acord de pe lista arbitrilor. "rbitrii sunt independenti si impartiali, nefiind
reprezentantii partilor.
9ribunalul arbitral poate incuviinta masuri asiguratoare, masuri vremelnice si poate
constata anumite imprejurari de fapt, la cererea partii interesate. 8n caz de impotrivire,
partea respectiva le poate solicita instantelor competente, caz in care, aceste masuri
trebuie aduse la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.
8n temeiul contractului principal, al normelor de drept aplicabile si, daca este cazul, al
uzantelor comerciale, tribunalul arbitral pronunta o sentinta. 'entinta arbitrala este
definitiva si obligatorie si - odata comunicata partilor - are efectele unei hotarari
judecatoresti definitive. "stfel, ea constituie titlul executoriu si, in cazul in care partea
impotriva careia s-a pronuntat refuza executarea de buna voie, poate fi executata silit
in tara, la cererea partii interesate, fara a mai fi necesara investirea cu formula
executorie.
"rbitrajul comercial ad-hoc organizat de Camera de Comert si 8ndustrie a )omaniei
Centrul permanent de arbitraj al Camerei de Comert si 8ndustrie a )omaniei este
Curtea de "rbitraj Comercial 8nternational.
Calea arbitrajului ad-hoc poate fi aleasa de partile avand deplina capacitate de
exercitiu - numai dreptul litigios este susceptibil de a forma obiect de tranzactie - prin
clauza compromisorie in contractul principal sau prin compromis.
Partile, prin conventia arbitrara incheiata, pot stabili activitatea jurisdictionala a
tribunalului arbitral, pot stabili direct sau cu referire la o anumita reglementare
arbitrala, respectand ordinea publica, bunele moravuri, normele privind constituirea
tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul
arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in
judecarea litigiului, procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea taxelor
si a cheltuielilor, continutul si forma hotararii arbitrale.
8ncheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul ce face obiectul ei, competenta
instantelor judecatoresti. 9ribunalul arbitral isi verifica propria competenta hotarand
in aceasta privinta printr-o incheiere.
"rbitrii sunt independenti si impartiali, trebuind sa fie asigurata - sub sanctiunea
nulitatii hotararii arbitrale - egalitatea de tratament a partilor, respectarea dreptului la
aparare si a principiului contradictorialitatii.
9ribunalul arbitral pronunta o hotarare arbitrala, care poate fi si partiala daca paratul
recunoaste o parte din pretentiile reclamantului. Audecarea se face in temeiul
contractului principal, al normelor de drept aplicabile, tinand seama, cand este cazul,
si de uzantele comerciale. Pronuntarea hotararii are ca prim efect dezinvestirea
tribunalului arbitral de solutionarea litigiului respectiv.
/data comunicata partilor, hotararea arbitrala produce efectele unei hotarari
judecatoresti definitive. Ea este definitiva si obligatorie si, in principiu se aduce la
indeplinire, de catre partea impotriva caruia s-a pronuntat, de buna voie.
8n caz contrar, la cererea partii castigatoare, se investeste cu formula executorie de
catre instanta care, in lipsa unei conventii arbitrale, ar fi fost competenta sa
solutioneze litigiul in fond.
@otararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu si se executa ca si
hotarare judecatoreasca.
6. @otararile judecatoresti straine
%otiune. )egim juridic
)ecunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti straine, in )omania, sunt
reglementate de (egea nr. 1-+2133& cu privire la raporturile de drept international
privat, in Capitolul B88.
8n sfera hotararilor judecatoresti straine, legea, prin art. 15+, include nu numai
hotararile instantelor judecatoresti si hotararile arbitrale, ci si actele notariale si actele
altor autoritati dintr-un alt stat. Este prevazuta o singura conditie comuna tuturor
acestor acte si anume caracterul jurisdictional al acestora.
)egimul juridic al hotararilor judecatoresti straine are la baza principiile fundamentale
ale dreptului procesual civil roman, precum principiul legalitatii, al adevarului, al
independentei judecatorilor arbitrilor!, al egalitatii partilor in fata justitiei, al
respectarii dreptului la aparare, al publicitatii si oralitatii dezbaterilor,
contradictorialitatea si dreptul de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin
interpret.
8n materia efectelor hotararilor straine isi gasesc aplicarea si principiile de drept
constitutional si de drept international:
- principiul suveranitatii statului, in virtutea caruia fiecare stat reglementeaza efectele
hotararilor straine pe teritoriul sau si care justifica exceptia de ordine publica4
- principiul egalitatii drepturilor statelor, a carui aplicare se traduce astfel: egalitatea
intre jurisdictiile diferitelor state implica egalitatea juridica intre hotararile pronuntate
de instantele lor4
- principiul inviolabilitatii persoanei face ca privatiunea de libertate sa fie inadmisibila
ca sanctiune a neexecutarii unei hotarari judecatoresti sau sentinte arbitrale in materie
civila4
- principiul aplicarii regimului national cetatenilor straini, consacrat expres de art. & si
art. 15# din lege. "cest principiu da atat cetateanului roman cat si celui strain
posibilitatea de a invoca in )omania un act jurisdictional provenind dintr-un alt stat.
)ecunoasterea hotararilor straine
*upa abrogarea art. #$+ C. proc. civ.., (egea 1-+2133& admite hotararilor straine
urmatoarele efecte: recunoasterea lor, spre a beneficia de puterea lucrului judecat art.
155-1$&!, incuviintarea executarii silite, in cazul neindeplinirii lor de buna voie de
catre cel obligat prin respectiva hotarare art. 1$#-1$$! si forta probanta cu privire la
situatiile de fapt pe care le constata art. 1$,!. Efectele unei hotarari straine sunt
admise independent de existenta unei conventii internationale incheiate cu statul in
care a fost data hotararea.
a! Conditii de regularitate internationala
8n situatia neexecutarii de buna voie a hotararilor straine, acestea pot fi puse in
executare pe teritoriul )omaniei la cererea persoanei interesate. Pentru aceasta este
necesara incuviintarea tribunalului in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze
executarea, incuviintare ce reclama indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
- hotararea sa fie definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata.
*in aceasta conditie se intelege clar ca determinarea cailor de atac care puteau fi
folosite, a termenelor in care aceste cai de atac puteau fi exercitate si a efectelor lor
revine legii statului in care s-a pronuntat hotararea. "sadar, legea romana nu admite
ca o hotarare ce ar putea fi casata sau modificata sa produca efecte in )omania.
*in aceasta conditie se desprinde problema regularitatii citarii partii interesate si a
reprezentarii ori asistarii ei valabile la dezbateri. Emiterea citatiei trebuie facuta
conform legii statului de unde provine, iar primirea citatiei trebuie efectuata in
conditiile domiciliului partii in cauza. "ceste reguli se aplica si procedurii de
comunicare a hotararii straine in vederea exercitarii cailor de atac. Caracterul
nedefinitiv al hotararii straine ce ar decurge din neindeplinirea acestor reguli poate fi
invocat, insa, numai de persoana interesata neputand fi retinut de instanta din oficiu.
- instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii sus-mentionate, competenta sa
judece procesul.
"ceasta conditie implica pe de o parte verificarea competentei jurisdictionale a
statului respectiv in solutionarea acestei cauze. "rt. 1+1 din lege enumera limitativ
cauzele de competenta exclusiva a instantelor romane. *aca procesul nu intra, potrivit
acestui articol, in competenta exclusiva a instantelor romane, atunci litigiul respectiv
putea fi solutionat valabil de un organ de jurisdictie straina. Pe de alta parte,
competenta jurisdictionala, in sens restrans, a instantelor din statul strain, din care
provine hotararea, trebuie sa fie determinata, in acel stat, conform legislatiei sale.
- exista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre )omania si statul
instantei care a pronuntat hotararea.
Pentru indeplinirea acestei conditii este suficienta reciprocitatea de fapt, care este
prezumata de lege pana la dovada contrarie. %u se cere ca reciprocitatea sa fie legala
sau diplomatica.
"ceste conditii nu se cer indeplinite daca hotararile straine se refera la statutul civil al
cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intr-un stat tert,
au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie al fiecarei parti art. 155!.
b! )efuzarea recunoasterii
)ecunoasterea si incuviintarea executarii silite a unei hotarari pot fi refuzate in unul
din urmatoarele cazuri, prevazute de art. 15, al (egii 1-+2133&:
-hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate4
-hotararea incalca ordinea publica de drept international privat roman. 9rebuie spus
aici ca legiuitorul roman nu a definit aceste norme de ordine publica. 8n art. 15,, pct.
& al (egii 1-+2133&, este mentionata cu titlu de exemplu incalcarea dispozitiilor art.
1+1, privitoare la competenta exclusiva a instantelor romane.
8n general, se admit ca fiind incalcari ale ordinii publice violarea dreptului de aparare
al partii de catre instanta care a judecat procesul si nemotivarea in fapt si in drept a
hotararii straine, atunci cand aceasta conditie este prevazuta de legislatia tarii de unde
provine hotararea.
-procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare, chiar nedefinitiva, a
instantelor romane sau se afla in curs de judecata in fata acestora la data sesizarii
instantei romane.
8n art. 15, alin. final se face precizarea ca: :recunoasterea nu poate fi refuzata pentru
singurul motiv ca instanta care a pronuntat hotararea straina a aplicat o alta lege decat
cea determinata de dreptul international privat roman, afara numai daca procesul
priveste starea civila si capacitatea unui cetatean roman, iar solutia adoptata difera de
cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane:.
c! Procedura recunoasterii
Exista doua modalitati de recunoastere a hotararilor straine: pe cale principala - de
catre tribunalul in circumscriptia caruia se afla domiciliul sau sediul celui care refuza
recunoasterea, sau pe cale incidentala - de catre instanta sesizata cu un alt proces, in
cadrul caruia se ridica exceptia puterii lucrului judecat in baza hotararii straine.
8n aceasta a doua situatie, mai intai se verifica regularitatea internationala a hotararii
straine si apoi se examineaza indeplinirea dispozitiilor art. 1&-1 Cod civ. roman,
referitoare la identitatea de parti, obiect si cauza. 8nstanta se pronunta asupra exceptiei
printr-o incheiere interlocutorie.
Cererea de incuviintare a executarii silite se intocmeste potrivit cerintelor legii
procedurale romane si va fi insotita de urmatoarele acte art. 1$1 din lege!: copia
hotararii straine4 dovada caracterului definitiv al acesteia4 copia dovezii de inmanare a
citatiei si a actului de sesizare, comunicate direct partii care a fost lipsa in instanta
straina sau orice alt act oficial care sa ateste ca au fost cunoscute citatia si actul de
sesizare, in timp util, de catre partea impotriva careia s-a dat hotararea4 orice alt act de
natura sa probeze, in completare, ca hotararea indeplineste toate conditiile necesare
recunoasterii si incuviintarii executarii ei. 9oate aceste acte vor fi insotite de traduceri
autorizate si vor fi supralegalizate.
Procedura de solutionare a cererii de recunoastere a unei hotarari straine cu caracter
contencios - implicand citarea partilor - si contradictoriu, dand paratului dreptul de a
se apara. %u este obligatorie citarea partilor atunci cand din hotararea straina rezulta
ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii.
8nstanta se pronunta asupra cererii printr-o hotarare ce are regimul hotararilor
judecatoresti stabilit de codul roman de procedura. 8nstanta romana nu poate examina
pe fond hotararea straina si nici nu poate s-o modifice.
Executarea silita. ExeCuatur
Punerea in executare a unei hotarari straine este posibila in urma unei proceduri
prealabile de incuviintare a executarii silite, numita procedura de exeCuatur.
Competenta apartine tribunalului in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze
executarea. 8n cazul in care sunt competente mai multe tribunale, executarea urmand a
se efectua in circumscriptiile mai multor asemenea instante, se aplica dispozitiile art.
1& C. proc. civ.., conform carora reclamantul poate opta intre mai multe instante
deopotriva competente.
>i in cazul incuviintarii silite, se cer indeplinite conditiile de regularitate internationala
prevazute de art. 15$, la care se mai adauga conditiile ca hotararea sa fie executorie
potrivit legii instantei care a pronuntat-o, iar dreptul de a cere si obtine! executarea
silita sa nu fie prescris potrivit legii romane. 9rebuie precizat ca art. 1$# alin. & din
(egea 1-+2133& interzice punerea in executare pe teritoriul )omaniei a hotararilor
straine prin care s-au luat masuri asiguratorii si a celor care au fost date cu executie
provizorie.
Cererea de incuviintare a executarii hotararii straine va contine elementele generale
ale unei cereri de sesizare a instantei art. 11& C. proc. civ.! si, in plus, actele
mentionate de art. 1$1 lit. a-d din lege si dovada caracterului executoriu al hotararii
straine, eliberata de instanta care a pronuntat-o.
Procedura de executare are, de asemenea, caracter contencios si contradictoriu, avand
ca finalitate pronuntarea unei hotarari de incuviintare a executarii silite.
*ebitorul nu poate invoca decat acele exceptii care nu pun in discutie fondul litigiului
solutionat in strainatate, in acest sens hotararile straine fiind intangibile.
*aca hotararea straina contine solutii asupra mai multor capete de cerere, iar acestea
sunt disociabile, art. 15$ alin. & din lege da posibilitatea acordarii separate a
incuviintarii.
@otararea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata la curtea de apel, in termen
de 1+ zile de la comunicare, iar hotararea data in apel poate fi atacata de partea
interesata cu recurs la Curtea 'uprema de Austitie, in acelasi termen de 1+ zile de la
comunicare.
9itlul executoriu se emite la ramanerea definitiva ori irevocabila a acestei hotarari, in
cuprinsul lui fiind mentionata si hotararea de incuviintare art. 1$$!. 8nvestirea cu o
formula executorie se face prin aplicarea acesteia pe traducerea legalizata, in limba
romana, a hotararii straine, acesta fiind momentul din care se bucura de putere
executorie.
Procedura de executare propriu-zisa se desfasoara potrivit dispozitiilor legii romane
art. #$&-+,- C. proc. civ.!.
+. 9ranzactiile judiciare incheiate in strainatate
)eglementarea o gasim tot in (egea 1-+2133&. 8n mod obisnuit, prin tranzactia
judiciara partile, prin concesii reciproce, se inteleg sa stinga litigiul si solicita instantei
sesizate cu judecarea procesului sa pronunte o hotarare de expedient, al carei
dispozitiv este constituit tocmai din invoiala partilor.
Efectele pe care le produc aceste tranzactii sunt date de legea care le-a fost aplicata.
*aca cei obligati a le executa nu le aduc la indeplinire de buna voie, ele pot fi puse in
executare, in )omania pe baza incuviintarii date de tribunalul in circumscriptia caruia
urmeaza sa se faca executarea.
"rt. 1$3 din lege face trimitere la art. 1$6-1$$ pentru a fi aplicate in cazul executarii
silite a tranzactiilor judiciare, dispozitii pe care le-am tratat anterior.
5. @otararile arbitrale straine
%otiuni generale
@otararile arbitrale straine sunt definite de Codul de procedura civila, in art.
#$-, ca fiind hotararile date pe teritoriul unui stat strain sau care nu sunt considerate
ca hotarari nationale in )omania. Pentru aspectele procedurale ale recunoasterii,
executarii si fortei probante, se face trimitere, prin art. #$-, la dispozitiile (egii
1-+2133&.
Potrivit art. 1,- al acestei legi, ori de cate ori este invocata in fata unei instante
- sesizata cu un litigiu ce tine de dreptul international privat - exceptia de
necompetenta dedusa din existenta unei conventii arbitrale intre parti, instanta
respectiva este obligata sa-si verifice competenta. (itigiul poate fi retinut spre
judecare numai in urmatoarele situatii, prevazute expres de lege:
a. paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe
conventia arbitrala4
8n aceasta ipoteza se presupune ca paratul a renuntat la judecata prin arbitraj si
este de acord ca litigiul sa fie judecat de instanta judecatoreasca, competenta potrivit
dispozitiilor legale.
b. conventia arbitrala este lovita de nulitate sau inoperanta4
8n situatia aceasta, competenta de judecata revine, in mod necesar instantei, ca
unica alternativa.
c. tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului
in arbitraj.
*in nou, singura solutie a reclamantului, pentru solutionarea litigiului, este
aceea de a se adresa instantei competente potrivit dreptului comun in materie, fapt de
natura sa justifice reglementarea de la litera c.
)ecunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine
8n general, problema recunoasterii si cea a executarii hotararilor arbitrale
straine este rezolvata in mod asemanator hotararilor judecatoresti straine. "rt. #$-
prevede ca hotararile arbitrale straine pot fi recunoscute in )omania, pentru a
beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea, in mod corespunzator, a
dispozitiilor art. 15$-1$& din (egea nr. 1-+2133&, iar art. #$- dispune ca asemenea
hotarari, daca nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati a le
executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul )omaniei prin aplicarea, in mod
corespunzator, a prevederilor art. 1$#-1$$ din aceeasi lege.
"plicarea dispozitiilor stabilite pentru hotararile judecatoresti se face :in mod
corespunzator:, ceea ce inseamna ca in cazul hotararilor arbitrale exista unele
particularitati. "stfel, in privinta competentei jurisdictionale internationale, o instanta
arbitrala straina este competenta daca partile au ales-o prin acordul lor de vointa
pentru a solutiona litigiul sau daca a fost desemnata pentru aceasta de o conventie
internationala aplicabila partilor litigante. Pe de alta parte, daca se constata nulitatea
clauzei arbitrale, sentinta pronuntata in temeiul unei asemenea conventii nu va
produce efecte in )omania.
*e asemenea, nu va produce efecte in )omania o sentinta arbitrala straina,
decat daca are ca obiect un litigiu susceptibil de a fi solutionat pe calea arbitrajului,
potrivit legii romane. Este considerata a fi incalcata ordinea de drept daca litigiul nu
vizeaza drepturi patrimoniale de care partile pot dispune art. #6- C. proc. civ.!.
Competenta de a verifica regularitatea internationala a sentintelor arbitrale
straine revine instantelor judecatoresti din )omania. Competenta materiala si
teritoriala pentru incuviintarea recunoasterii sau a executarii silite a hotararilor
arbitrale straine este stabilita dupa aceleasi reguli de procedura ca si in cazul
hotararilor judecatoresti straine.
$. "lte titluri executorii
8n afara de titlurile executorii emise de organele jurisdictionale si notariale, se
bucura de putere executorie si alte titluri, cele mai importante urmand a fi tratate in
continuare.
Cambia, biletul la ordin si cecul
Cambia si biletul la ordin - ca titluri de credit - si cecul - ca instrument de plata
- sunt titluri executorii specifice economiei de piata.
8n cazul ca debitorul nu face plata de buna voie, pentru a-si valorifica
drepturile recunoscute, posesorul legitim al cambiei, biletului la ordin sau cecului are
doua variante: exercitarea actiunii cambiale sau executarea nemijlocita in baza
caracterului de titlu executoriu atribuit acestor acte. Este de preferat a fi aleasa ultima
cale, intrucat pentru procedura executarii nemijlocite singura conditie prealabila
ceruta de lege este investirea cu formula executorie.
"ctele de sanctionare in materie contraventionala
Conform /.1. nr. &2&--1, contraventiile se sanctioneaza, dupa caz, cu
avertisment, amenda, despagubiri si confiscarea lucrurilor etc., care au servit la
savarsirea ei. "menda este civila, se face venit la stat si poate fi aplicata atat
persoanelor fizice, cat si celor juridice.
Constatarea contraventiei se face prin proces-verbal. 'anctiunea este aplicata
de agentul instrumentator, iar daca acesta nu are acest drept, sanctiunea se dispune de
catre organul competent, prin rezolutie.
Procesul-verbal se comunica contravenientului in cel mult o luna de la
constatare, impreuna cu invitatia de a plati amenda in 1+ zile de la comunicare.
Prescriptia executarii sanctiunii amenzii survine in lipsa comunicarii in termenul
aratat, de o luna.
/data cu procesul-verbal i se va comunica si instiintarea de plata, daca a fost obligat
la despagubiri.
Calea de atac este plangerea. 9ermenul este de 1+ zile de la inmanare sau
comunicare. Competenta de a o solutiona revine judecatoriei in circumscriptia careia a
fost savarsita contraventia, indiferent de cuantumul amenzii. Plangerea se depune la
organul din care face parte agentul constatator, ulterior aceasta trimitanu-se
judecatoriei competente. Plangerea suspenda executarea. @otararea judecatoreasca
prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in 1+ zile de la
comunicare. )ecursul suspenda executarea.
*aca procesul-verbal de constatare a contraventiei a ramas definitiv prin
neexercitarea caii de atac, el constituie titlu executoriu si se pune in executare de catre
organul care a aplicat amenda. *e asemenea, hotararea judecatoreasca irevocabila
constituie titlu executoriu.
8n vederea executarii, judecatoria sau organul care a aplicat amenda vor
comunica din oficiu titlul executoriu organelor de specialitate ale directiilor generale
ale finantelor publice judetene, respectiv, ale municipiului ;ucuresti si unitatilor
subordonate acestora, in a caror raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul
contravenientului. Executarea se poate face asupra veniturilor sau asupra celorlalte
bunuri ale contravenientului, in conditiile prevazute de legea privind executarea
creantelor bugetare.
*e asemenea, mai constituie titluri executorii in baza carora se poate porni
executarea silita:
9itlurile executorii privind creantele fiscale
Potrivit Codului de procedura fiscala, titlul de creanta devine titlu executoriu
la data scadentei. *ebitorii obligati solidar la plata creantelor bugetare pot fi urmariti
in baza unui singur titlu executoriu4

*espre cautiuni
8n legatura cu executarea silita, de multe ori, legea prevede obligativitatea cautiunii,
pentru a se evita abuzurile procesuale.
Potrivit art. #3& hotararea care obliga o parte sa de o cautiune sau un garant va arata si
termenul cand sa se aduca acea cautiune sau sa se infatiseze garantului.
*aca se primeste cautiunea sau garantul, actul prin care se hotaraste este executoriu,
chiar daca impotriva lui se poate face apel art. #3+!.
1arantul se va infatisa in instanta, in sedinta publica, chiar in lipsa partilor, daca
acestea au fost citate legal. Pentru primirea garantului se cere conditia solvabilitatii lui
care poate fi general cunoscuta sau dovedita cu acte. Partea adversa poate sa conteste
solvabilitatea garantului, caz in care instanta va hotari de urgenta.
*aca s-a hotarat primirea garantului, el va trebui sa dea o declaratie in acest sens, care
va fi trecuta in incheierea de sedinta. *in acest moment garantul va suporta toate
consecintele rezultate din garantia sa art. #35!.
Conditiile prevazute de lege pentru pornirea executarii silite

Pentru pornirea executarii silite este necesara indeplinirea mai multor conditii:
1. Creanta sa rezulte dintr-o hotarare judecatoreasca, un alt titlu executoriu ori
dintr-o hotarare data cu executie provizorie. "ceasta cerinta este data de art. #$& C.
proc. civ.
&. *reptul de a cere executarea silita sa fie exercitat inauntrul termenului de
prescriptie stabilit de lege.
#. Creanta constatata prin titlu executoriu ce se pune in executare sa fie certa,
lichida si exigibila.
Creanta este certa daca existenta sa rezulta din insusi actul de creanta sau si
din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de el. Existenta
unei indoieli asupra existentei creantei o conditie suspensiva! atrage nulitatea actelor
de executare efectuate in temeiul unei astfel de creante. Cand creanta este certa doar
in parte, executarea silita este valabila numai pana la concurenta partii din creanta
care este certa. Posibilitatea desfiintarii hotararilor cu executie provizorie, prin
exercitiul caii de atac, nu impiedica executarea silita, pana la anularea titlului creanta
fiind considerata certa.
Creanta este lichida atunci cand cuantumul ei este dat de chiar actul de creanta
sau este determinabil cu ajutorul lui ori a altor acte neautentice. *aca datoria este
certa dar catimea ei nu este determinata, urmarirea se va amana :pana mai intai se face
lichidarea: art. #$3 alin. & C. proc. civ.!. 8n cazul in care prin titlu executoriu au fost
acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora,
ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.
*e asemenea, daca titlul executoriu comtine suficiente criterii in functie de care
organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei stabilite in bani, indiferent de
natura ei, se va proceda si la actualizarea ei. 8n cazul in care titlul executoriu nu
contine nici un criteriu, organul de executare va proceda in functie de cursul monedei
in care se face plata, determinat la data platii efective a obligatiei cuprinse in titlul
executoriu art. #$1& C. proc. civ.!.
Conditia exigibilitatii este indeplinita atunci cand termenul pentru plata
creantei este implinit, executarea putand incepe din ziua urmatoare. 8n lipsa unei
stipulatii contrare, termenul este presupus intotdeauna ca este stabilit in favoarea
debitorului art. 1-&6 Cod civ.!.
>i in aceasta materie exista exceptii, precum cea prevazuta de art. 11- C. proc.
civ. care prevede ca cererea pentru predarea unui nemiscator, la implinirea termenului
de locatiune, poate fi facuta inainte de implinirea acestui termen. *e asemenea se
poate, cere inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau a
unei prestatii periodice4 presedintele poate incuviinta in general, inainte de implinirea
termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatii, pentru a preveni o
paguba insemnata a reclamantului. 8n toate aceste situatii, executarea se va face numai
in momentul in care creanta a devenit exigibila.
Conform art. #,1 cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata termen de gratie!,
executarea nu se poate face inainte de acest termen.
8n anumite cazuri, partea care a castigat va putea sa ceara executarea hotararii si
inainte de implinirea termenuluiart. #,&!:
- daca debitorul a fugit4
- daca debitorul risipeste averea sa mobila si imobila4
- daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale4
- daca prin fapta sa debitorul a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau nu a dat
asigurarile promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate.
6. 0rmarirea sa fie ceruta prin cererea de executare4
"ceasta este o consecinta a principiului disponibilitatii. Exista insa si exceptii,
prevazute de lege, cand executarea este dispusa de instanta din oficiu. "stfel, potrivit
art. 6+# alin. &, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de
alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri
pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea intergritatii corporale sau a
sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice
cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din
oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii art. 6+# alin. &!.
Cererea de executare trebuie sa cuprinda: numele si domiciliul creditorului4
titlul executoriu ce justifica creanta4 faptul ca are o creanta certa, lichida si exigibila4
numele si domiciliul debitorului4 ca acesta refuza sa indeplineasca de buna voie
obligatia4 obiectul cererii4 semnatura creditorului. Cererii ii vor fi anexate titlul
executoriu, eventual si alte acte necesare, va fi timbrata si va fi depusa la executorul
judecatoresc, daca legea nu dispune altfel.
Cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu, se depune la executorul
judecatoresc. "cesta va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite,
inaintandu-i, in copie, cererea de executare si titlul executoriu.
Conform art. #$11, instanta de executare incuviinteaza executarea silita. "supra
acesteia presedintele instantei se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu,
fara citarea partilor. 8ncheierea de incuviintare a cererii de executare silita nu este
supusa niciunei cai de atac. 8ncheierea de respingere a cererii poate fi atacata cu
recurs, numai de catre creditor, in termen de + zile de la comunicare.
*upa incuviintarea cererii de executare, la instanta de executare se va alcatui un dosar
privind executarea, la care executorul este obligat sa depuna cate un exemplar al
fiecarui act de executare, in termen de 6, de ore de la efectuarea acestuia.
Executorul judecatoresc este dator sa staruie, prin toate mijloacele admise de lege,
pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu si
pentru respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane
interesate.
8n interesul executarii, executorul judecatoresc poate cere debitorului sa dea o
declaratie scisa cu privire la veniturile si bunurile sale si locul unde se afla acestea. 8n
situatia prevazuta de art. #$1 alin. 1, executorul judecatoresc este dator sa puna in
vedere partii sa-si indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielilor de
executare:.
"sa cum am aratat legea instituie si reguli privind competenta teritoriala a
executorilor judecatoresti si determina instanta de executare. *e regula, competent
este executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care urmeaza sa se
efectueze executarea. 8n cazul urmaririi bunurilor, competent este executorul din
circumscriptia judecatoriei in care se afla acesta. *aca bunurile urmaribile se afla in
circumscriptia mai multor judecatorii, este competent oricare dintre executorii
judecatoresti din raza acestora.
8nstanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se face executarea. 8n
cazul popririi, conform art. 6+#, competenta revine executorului judecatoresc de la
domiciliul sau sediul datornicului sau de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
+. 8nstiintarea prealabila a debitorului
"ceasta conditie este prevazuta de art. #,$ C. proc. civ.: executarea poate
incepe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie.
'omatia reprezinta actul procedural, in forma scrisa prin care debitorul este
invitat sa-si achite datoria, facandu-i-se cunoscut ca in caz contrar, se va proceda la
executare silita.
*upa perimare, in cazul in care se face o noua executare, se va face mai intai o noua
somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.
'omatia este folosita in aproape toate formele executarii silite, in procedura de
urmarire silita a bunurilor mobile si imobile, in procedura de predare silita a bunurilor
mobile si imobile, in cazul urmaririi silite a fructelor prinse de radacini, precum si in
cazul executarii silite a obligatiilor de a face sau de a nu face, numai termenul lasat
debitorului pentru executare voluntara, care curge de la primirea somatiei, fiind
diferit. Poprirea, conform art. 6+6 C. proc. civ. se infiinteaza fara somatie, printr-o
adresa comunicata tertului.
Comunicarea somatiei se face dupa regulile prevazute pentru citarea si comunicarea
actelor de procedura.
"sa cum rezulta din art. #31, incalcarea dispozitiilor privind comunicarea somatiei
atrage anularea executarii.
Potrivit art. #3- C. proc. civ., instiintarea prealabila a debitorului nu este necesara
cand legea permite executarea fara somatie si in cazurile prevazute de art. #,& C.
proc. civ.
5. 8nstanta sa nu fi acordat suspendarea executarii legala, facultativa!, in
cazurile prevazute de lege.
(a cererea celui interesat, instanta poate suspenda executarea in unul din
urmatoarele cazuri: cand impotriva titlului executoriu se exercita recursul, revizuirea,
contestatia in anulare4 in cazul exercitarii unei contestatii la executare4 in cazul
hotararilor ce se bucura de executie vremelnica4 cand debitorul ofera si deleaga
veniturile imobilelor, la urmarirea silita imobiliara.
$. 'a nu existe impedimente de natura sa intarzie pornirea executarii silite,
precum:
- acordarea unui termen de plata. 8n principiu, instanta care a judecat fondul, la
cererea celui interesat, prin hotararea care solutioneaza litigiul, poate acorda un
termen de gratie. "cesta impiedica punerea in executare a titlului executoriu pe
intreaga perioada cat dureaza. 0rmarirea poate fi pornita mai devreme doar daca
debitorul este decazut din termenul de gratie, caz in care nu se va mai notifica
debitorului nici somatia si nici titlul executoriu.
- sa fie implinit termenul pentru instiintarea prealabila a debitorului. "ctele de
executare facute in interiorul acestui termen sunt lovite de nulitate.
- depunerea unei cautiuni. Potrivit art. #,6 C. proc. civ., hotararile ce au sa se execute
provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea.
- decesul debitorului inainte de inceperea executarii. Pornirea executarii impotriva
mostenitorilor este conditionata de incunostintarea colectiva a titlului executoriu pe
numele mostenirii, la locul deschiderii succesiunii. *upa aceasta instiintare trebuie sa
treaca opt zile pana la inceperea executarii silite.
- timpul in care se poate face executarea. Potrivit art. #,+ C. proc. civ., executarea se
poate face numai intre orele 5 si &-, putand, insa, continua in aceeasi zi sau in zilele
urmatoare. 8n afara de cazurile urgente, nu se va putea face nici in zilele nelucratoare
potrivit legii.
- imobilul unui minor sau interzis poate fi urmarit silit numai dupa urmarirea silita a
bunurilor mobile ale minorului sau interzisului. "ceasta urmarire prealabila nu mai
este necesara daca imobilul urmarit este proprietatea comuna a unui major si a unui
minor sau interzis iar datoria lor este comuna art. 631!.
- prin beneficiul de discutiune pe care il poate opune, detentorul unui bun ipotecat se
poate opune vanzarii imobilului ipotecat ce i-a fost transmis art. 1$36 Cod civ.! daca
nu este personal obligat pentru creanta ipotecara a creditorului. "cesta din urma
trebuie sa urmareasca mai intai imobilele ipotecate pentru aceeasi datorie, ce se afla in
posesia debitorului. Conform art. 63&, creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp
si imobilele neipotecate ale debitorului sau. 8n cazul in care se urmareste un imobil
ipotecat instrainat, dobanditorul acestuia poate solicita urmarirea altor imobile
ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate in posesia debitorului principal. Pana la
solutionarea acestei cereri adresate instantei de executare, urmarirea imobilului este
suspendata art. 63&!.
- concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor. 9ot in materia urmaririi silite
imobiliare, daca exista mai multe cereri de executare asupra unor imobile ale aceluiasi
debitor si daca acesta arata ca din vanzarea unuia sau mai multor imobile din primele
urmariri vor fi acoperite toate creantele creditorilor urmaritori, instanta - la cererea lui
- va putea amana cererile de executare mai in urma art. +&1 C. proc. civ.!.
- in cazul cesiunii titlului executoriu, cesionarul nu poate porni executarea silita
imobiliara decat dupa notificarea debitorului despre respectiva cesiune.
- un alt impediment temporar de natura sa intarzie executarea silita este proprietatea
comuna asupra bunului urmarit. "stfel, daca dreptul de proprietate asupra unui bun
imobil sau asupra unei universalitati de bunuri apartine in acelasi timp mai multor
persoane, trebuie sa se faca mai intai imparteala bunurilor art. 63#, alin. 1 C. proc.
civ.!. "rt. 63# alin. & C. proc. civ. dispune, insa, creditorii personali pot urmari cota-
parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi
necesar sa ceara imparteala.
8ncidente ale proprietatii comune gasim si in Codul familiei. "stfel, potrivit
art. #6, bunurile proprii ale sotilor pot fi urmarite de creditorii comuni numai daca
acestia nu si-au realizat creantele pe seama bunurilor comune ale sotilor. *aca nu se
respecta aceasta ordine, sotul interesat poate opune beneficiul de discutiune.
Pe de alta parte, conform art. ## C. fam., creditorii personali ai unuia dintre
soti pot urmari numai bunurile personale ale sotului debitor. *aca nu a fost acoperita
creanta, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, poate fi ceruta impartirea
bunurilor comune, insa numai in masura necesara acoperirii creantelor. *aca se
urmaresc bunuri comune, sotul interesat poate opune beneficiul de discutiune pe calea
contestatiei la executare, cerand impartirea bunurilor comune.
Prescriptia executarii silite
%otiune
Prescriptia extinctiva este o sanctiune procesuala pentru creditor si un beneficiu legal
pentru debitor, constand in stingerea fortei executorii a unui titlu executoriu din cauza
neexercitarii dreptului de a cere executarea silita in termenul stabilit de lege.
)eglementarea generala a prescriptiei o gasim in *ecretul 15$213+,. "rt. 1
alin. 1 al decretului prevede ca :dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se
stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege:, iar in art. 5
se prevede ca dreptul de a cere executarea silita, in temeiul oricarui titlu executoriu, se
prescrie prin implinirea unui termen de # ani. 9ermenul prevazut de acest text
reprezenta termenul de drept comun in materia prescriptiei executarii silite.
'e observa ca este facuta o diferentiere neta intre prescrierea dreptului la
actiune - care priveste valorificarea drepturilor fie prin actiuni, fie prin alte cai care
duc la obtinerea unui titlu executoriu - si prescrierea dreptului de a cere executarea
silita in temeiul titlului executoriu obtinut, care nu este o continuare a prescriptiei
dreptului material la actiune, ci una noua, de sine statatoare.
8n urma modificarilor aduse Codului de procedura civila de /.0.1. nr.
1#,2&--- a fost introdusa sectiunea .8& consacrata prescriptiei dreptului de a cere
executarea silita art. 6-+-6-+#!.
Potrivit art. 6-+ alin. 1 dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen
de # ani, daca legea nu prevede altfel. 'e observa ca a fost mentinut termenul de drept
comun de # ani in materia dreptului de a cere executarea silita.
Prin urmare, sunt supuse termenului de prescriptie de # ani toate cererile de
executare silita indiferent de natura titlului ce urmeaza a fi valorificat.
Exista insa si termene derogatorii de la dreptul comun, stabilite prin legi
speciale, cum ar fi: termenul de + ani pentru valorificarea creantelor bugetare, stabilit
de Codul de procedura fiscala art. 1&1!4 termenul de & ani privind executarea
sanctiunilor contraventionale, prevazut de /.1. nr. &2&--1.
%oua reglementare transeaza controversa existenta anterior in doctrina. "stfel,
art. 6-+ alin. 1 arata ca, in cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare,
termenul de prescriptie este de 1- ani. (egea instituie un termen unitar in aceasta
materie, nefacand nici o distinctie in raport de natura drepturilor reale.
8n privinta momentului de la care incepe sa curga termenul de prescriptie art.
6-+ alin. & arata ca termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste
dreptul de a cere executarea silita.
*reptul de a cere executarea silita se naste din momentul in care titlul ce
urmeaza a fi valorificat devine executoriu.
Efecte si mod de aplicare
Prescriptia dreptului de a cere executarea silita produce urmatoarele efecte:
a! stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii4
b! stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita4
c! stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite.
"sadar, organul de executare are obligatia, atunci cand i se prezinta un titlu
executoriu dupa implinirea termenului de prescriptie, de a refuza pornirea urmaririi,
iar instanta judecatoreasca trebuie sa refuze investirea cu formula executorie sau
emiterea adresei de executare catre organul de executare. "ceste obligatii le au si
institutiile bancare, care trebuie sa refuze efectuarea decontarii intr-o astfel de situatie.
Creditorul aflat intr-un asemenea caz, daca socoteste refuzul de executare
nejustificat, poate folosi caile de atac legale sau poate cere repunerea in termen.
/bligatia instantelor si a organelor de executare de a refuza orice act de
executare face deosebirea - in privinta efectelor - de prescriptia dreptului la actiune,
cand instanta nu poate refuza primirea spre cercetare a actiunii, ci numai s-o respinga
ca prescrisa.

9ermenul de prescriptie
)eglementarea de baza o constituie art. 6-+ C. proc. civ., care prevede un termen de
drept comun de # ani, iar in cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale
imobiliare, un termen de prescriptie de 1- ani. 9ermenul de # ani se aplica in cazul
executarii silite a titlurilor referitoare la drepturi de creanta, la drepturi reale cat si in
cazul executarii unor obligatii nepatrimoniale.
9ermenele de prescriptie speciale exista in materia executarii silite a impozitelor si
taxelor - termenul este de + ani, potrivit Codului de procedura fiscala art. 1&1! - si in
materie contraventionala, unde sunt termene de o luna /.1. nr. &2&--1!.
Calculul termenului de prescriptie
Potrivit art. 6-+ alin. &, termenul pentru exercitarea dreptului de a cere executarea
silita curge de la nasterea dreptului, momentul in care se naste dreptul fiind dat, in
general, de natura titlului.
@otarari care prevad termenul de executare
8n unele situatii, hotararea judecatoreasca sau arbitrala poate stabili un termen de
executare, numit termen de gratie, termenul de prescriptie curgand de la expirarea
acestui termen.
9otusi, daca instanta este solicitata, de catre creditor, sa constate ca debitorul este
decazut din termenul de gratie, datorita imprejurarilor prevazute in art. &5# si art. #,&
C. proc. civ., prescriptia poate sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care
instanta a constatat decaderea.
@otarari care nu prevad termenul de executare
*reptul de a cere executare silita se naste din momentul in care hotararea devine
executorie, care este si momentul din care incepe sa curga termenul de prescriptie.
Conform art. 1&1 din Codul de procedura fiscala, dreptul de a cere executarea silita a
creantelor fiscale se prespcrie in termen de + ani de la data de 1 ianuarie a anului
urmator celui in care a luat nastere acest drept. "cest termen se aplica si creantelor
provenind din amenzi contraventionale.
"lte titluri executorii
Este vorba de acele titluri ce se obtin printr-o procedura necontencioasa, cum este
cazul actelor autentice investite cu formula executorie fara o judecata contradictorie
prealabila, in cazul carora prescriptia dreptului de a cere executarea silita curge de la
data eliberarii titlului executoriu.
=ai trebuie mentionat aici ca momentul in care se sfarseste termenul de prescriptie se
determina potrivit art. 1-1 C. proc. civ.
'uspendarea si intreruperea termenul de prescriptie
'uspendarea cursului prescriptiei
Exista situatii in care titularul dreptului de a cere executarea silita este
impiedicat de cauze obiective sa-si exercite acest drept si, pentru a inlatura efectul
extinctiv al prescriptiei, legea a prevazut posibilitatea suspendarii temporare a cursului
prescriptiei pe timpul cat opereaza acea cauza. *upa incetarea cauzei de suspendare,
prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul curs inainte de suspendare.
Cauzele de suspendare si cazuri in care prescriptia nu curge
Potrivit art. 6-+1 , cursul prescriptiei se suspenda:
- in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului
material la actiune4
- pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita
de instanta sau de alt organ jurisdictional competent4
- cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire4
- in alte cazuri prevazute de lege.
Cazurile la care face referire art. 6-+1 sunt prevazute de art. 1# si 16 ale
*ecretului 15$213+,, sunt comune dreptului material la actiune si dreptului de a cere
executarea silita:
- creditorul este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere a
prescriptiei4
- debitorul sau creditorul fac parte din fortele armate ale )omaniei, iar acestea sunt
puse pe picior de razboi4
- pana la rezolvarea reclamatiei administrative facuta de cel indreptatit, cu privire la
despagubiri sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau de prestare a
serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea unui
termen de # luni, calculat de la inregistrarea reclamatiei4
- intre parinti sau tutore si cei ce se afla sub ocrotirea lor, intre curator si cei pe care il
reprezinta, precum si intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau al unei hotarari
judecatoresti, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel
administrate, prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si aprobate art.
16, alin. 1!4
- prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu cat timp nu are
reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate de exercitiu restransa cat timp
nu are cine sa-i incuviinteze actele art. 16, alin. &!4
prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei art. 16, alin. #!.
8n aceste ultime trei cazuri prescriptia nu curge.
"rt. 1+ din *ecretul 15$213+, prevede, totusi, ca prescriptia nu se va implini inainte
de expirarea unui termen de 5 luni, socotit de la incetarea cauzei de suspendare, cu
exceptia prescriptiilor mai scurte de 5 luni, care se vor implini dupa expirarea unui
termen de o luna de la suspendare.
8n cazurile neprevazute de acest decret, vor fi avute in vedere cazurile de suspendare
prevazute in Codul civil.
'uspendarea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita se impune si in cazul in
care suspendarea executarii este dispusa de instanta.
8ntreruperea cursului prescriptiei
8ntreruperea prescriptiei se face de catre creditor, sau in interesul sau, prin acte
care, de cele mai multe ori, dovedesc vointa creditorului de a-si realiza dreptul.
8ntreruperea prescriptiei este reglementata de art. 6-+& care arata si efectele
acesteia: sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit imprejurarea care a intrerupt-
o, incepand sa curga o noua prescriptie.
9extul *ecretului nr. 15$213+, se refera si la situatia in care executarea nu
poate fi dusa la capat, debitorul neavand bunuri urmaribile ori este necunoscut sau
disparut. 8n aceste cazuri, organul de executare restituie titlul executoriu creditorului,
procedura de executare fiind astfel terminata. "ceasta restituire constituie ultimul act
de executare si este momentul din care incepe sa curga un nou termen de prescriptie.
Executarea silita inceteaza daca nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza
lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri
art. #$1+ lit. b!
*ispozitiile *ecretului 15$213+, sunt completate de cele ale Codului civil,
care, in art. 1,$&, prevede ca intreruperea prescriptiei facuta impotriva unuia dintre
debitorii solidari are efect impotriva tuturor celorlalti codebitori, iar prin art. 1,$#
dispune ca intreruperea prescriptiei contra debitorului principal are efect si fata de
garant. 8n schimb, intreruperea prescriptiei fata de garant nu produce efecte fata de
debitorul principal.
Cauzele de intrerupere
"ceste cauze sunt enumerate in art. 6-+& C. proc. civ.:
- pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in
cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul
executoriu ori a recunoasterii, in orice mod a datoriei4
- pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost
adresata unui organ de executare necompetent4
- pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu, in conditiile art. 6+# alin. &4
- pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare4
- pe data depunerii cererii de reluare a executarii, in conditiile art. #$15 alin. 14
- in alte cazuri prevazute de lege.
Prescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau
daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.
Primul caz de intrerupere vizeaza doua situatii: indeplinirea de catre debitor a unui act
voluntar de executare si recunoasterea datoriei. Pentru a ne afla in prima situatie sunt
necesare urmatoarele conditii: existenta unui act voluntar de executare, acesta sa se
refere la obligatia prevazuta in titlul executoriu si indeplinirea sa inainte sau in cursul
executarii silite.
Efectul extinctiv al recunoasterii se produce instantaneu, la data actului voluntar sau a
recunoasterii in orice mod.
Caracter intreruptiv de prescriptie are in al doilea caz, depunerea cererii de executare.
"l treilea caz prevazut de lege pentru intreruperea prescriptiei este determinat
de trimiterea titlului executoriu in conditiile art. 6+# alin. &, adica pentru infiintarea
din oficiu a popririi pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de
alocatie pentru copii, precum si cele datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea
pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand
executarea se face asupra salariului sau a altor venituri periodice. 8n aceste cazuri
creditorul nu mai trebuie sa formuleze o cerere de executare.
8n al patrulea caz legea confera efect intreruptiv indeplinirii in cursul executarii a unui
act de executare. Practic, orice act de executare indeplinit in cursul urmaririi are un
asemenea caracter. "cesta poate fi dispus la cererea creditorului sau ordonat din
oficiu. 9extul mentionat are in vedere acte de executare indeplinite in cursul
desfasurarii procedurii de executare silita, acest caracter avandu-l si actele de
indisponibilizare a bunurilor debitorului.
"l cincelea caz de intrerupere priveste depunerea cererii de reluare a executarii, in
conditiile art. #$15 alin. 1. Potrivit acestui din urma text se poate cere reluarea
executarii silite, inauntrul termenului de prescriptie, daca se indica bunuri ce pot fi
urmarite potrivit legii. "ceasta reluare a executarii se poate dispune in cazul in care
urmarirea a incetat intrucat nu mai putea fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de
bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri.
8n fine, intreruperea prescriptiei poate interveni si in alte cazuri prevazute de lege.
Prin urmare, se consacra posibilitatea instituirii si altor cauze de intrerupere a
prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.
Conform art. 6-+& alin. # prescriptia nu este intrerupta daca cererea de executare a
fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.

)epunerea in termen
"nterior modificarilor aduse Codului de procedura civila, conditiile repunerii
in termen erau comune prescriptiei dreptului la actiune si prescriptiei dreptului de a
cere executarea silita, fiind reglementate in *ecretul nr. 15$213+,.
8nstitutia repunerii in termen este reglementata de art. 6-+# C. proc. civ., care prevede
ca, dupa implinirea termenului de prescriptie, creditorul poate cere repunerea in acest
termen, numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor motive
temeinice.
Conform alin. & al art. 6-+# cererea de repunere in termen se introduce la instanta de
executare competenta, in terme de 1+ zile de la incetarea impiedicarii.
)epunerea in termen reprezinta un beneficiu acordat persoanei care a fost impiedicata,
din motive temeinice, sa actioneze in vederea valorificarii pretentiilor sale in termenul
de prescriptie. "cest beneficiu poate fi acordat numai daca partea interesata face
dovada unor imprejurari care exclud culpa sa.
Competenta de a se pronunta asupra cererii apartine instantei de executare,
indiferent de titlul executoriu. *aca executarea nu se face prin intermediul instantei si
legea nu stabileste instanta competenta, cererea de repunere in termen se adreseaza
instantei in raza careia isi desfasoara activitatea organul de executare.

Perimarea executarii silite
%otiune
Perimarea este o institutie procedurala de aplicatie generala care opereaza si in
faza executarii silite, cu respectarea unor reguli specifice acestei materii.
)eglementarea o gasim in art. #,3 C. proc. civ., potrivit caruia: :daca
creditorul a lasat sa treaca 5 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara
sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata
poate cere desfiintarea ei.
8n caz de suspendare a executarii, termenul de perimare curge de la
suspendarea executarii.
*aca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie,
la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.:
*eoarece este o sanctiune procedurala care priveste inactivitatea creditorului,
perimarea poate fi evitata de creditor prin orice act de manifestare a diligentei sale.
Creditorul poate porni o noua executare dupa ce a intervenit perimarea numai
daca intre timp nu a fost prescris acest drept.
Procedura si efectul perimarii
(a implinirea termenului de 5 luni de la savarsirea ultimului act de executare,
perimarea intervine de plin drept.
"ctul de procedura intrerupator al termenului de perimare poate proveni de la
creditor, de la debitor sau de la un tert - cerere pentru continuarea executarii silite,
contestatie la executare etc. *upa indeplinirea acestui act procedural curge un nou
termen de perimare, in al carui calcul nu intra si timpul scurs inaintea intreruperii
primului termen.
*e asemenea nu intra in calculul termenului de perimare intervalul in care
creditorul a fost impiedicat sa staruie in indeplinirea actelor succesive de executare. 8n
acest sens, art. #,3 alin. & C. proc. civ. dispune ca in caz de suspendare a executarii,
termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.
Perimarea operand de drept, organul de executare are obligatia de a refuza
continuarea urmaririi atunci cand constata ca au trecut mai mult de 5 luni de la ultimul
act de executare. "tat creditorul, cat si debitorul au posibilitatea de a sesiza instanta
de executare printr-o contestatie la executare, pentru a contesta aprecierea
executorului judecatoresc.

Efectul perimarii este acela de a desfiinta toate actele de executare indeplinite.
8n cazul inceperii unei noi urmariri silite, se va face o noua somatie, la care nu se mai
adauga titlul ce se executa deoarece acesta a fost comunicat debitorului cu ocazia
primei somatii.
Cazuri in care nu opereaza perimarea
'anctionand inactivitatea creditorului, perimarea nu intervine daca un act de
executare trebuie indeplinit din oficiu.
*e asemenea, perimarea nu opereaza in cazul masurilor de asigurare infiintate
inainte de inceperea executarii sechestrul asigurator, poprirea asiguratoare!, care au
caracterul unor masuri de conservare, de asigurare a dreptului de a obtine executarea
silita, fiind luate anterior obtinerii titlului executoriu.
"rt. #3- alin. 1 C. proc. civ. prevede ca perimarea nu se aplica in cazurile in
care legea incuviinteaza executarea silita fara somatie. 9otusi, si in aceasta situatie
poate interveni perimarea in cazul ordonantei presedintiale art. +,1 alin. ultim C.
proc. civ.!.
Conform art. 1#1 alin. 6 din Codul de procedura fiscala executarea silita a creantelor
fiscale nu se perima.

/biectul executarii silite
%otiune
*efinim executarea silita ca fiind procedura prin mijlocirea careia creditorul, titular al
dreptului recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca sau prin alt titlu executoriu,
constrange, cu concursul organelor de stat competente, pe debitorul sau, care nu-si
executa de buna voie obligatiile decurgand dintr-un asemenea titlu, de a si le aduce la
indeplinire in mod silit.
'e disting doua principale forme ale acesteia, anume executarea silita directa si cea
prin echivalent.
%otiunea de obiect al executarii silite are intelesuri deosebite, dupa cum o privim in
cadrul executarii silite directe in natura! sau al celei indirecte prin echivalent!.
8n cazurile de executare silita directa in natura!, obiectul executarii silite coincide cu
obiectul obligatiei rezultand din titlul executoriu. 8ntrucat in asemenea cazuri
executarea silita se face tocmai pentru ca creditorul sa obtina obiectul obligatiei
asumate de debitor de exemplu, predarea unui imobil determinat!, nici nu s-ar putea
ca obiectul executarii silite sa nu poarte asupra insusi obiectului obligatiei.
8n situatia executarii silite indirecte prin echivalent!, creditorul avand a-si realiza o
creanta baneasca, executarea silita are ca obiect bunuri din patrimoniul debitorului
care, fiind indisponibilizate si apoi valorificate, in conditiile legii, permit ca, din
sumele astfel obtinute, sa fie indestulata creanta pusa in executare.
Putem astfel defini, ca formand obiectul executarii silite, bunurile urmaribile ale
debitorului ce pot fi valorificate pentru acoperirea creantei banesti a creditorului.
Potrivit art. #$1#, :veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca,
potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor
creditorilor:. ;unurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu
respectarea conditiilor expres prevazute de lege. "stfel, se instituie pe aceasta cale
regula sesizabilitatii bunurilor debitorului.
*in textul legal rezulta doua conditii pentru ca veniturile si bunurile sa poata fi supuse
executarii silite.
*ispozitiile generale cuprinse in Codul de procedura civila cu privire la obiectul
executarii silite, aduc o serie de nuantari. "stfel, cu privire la intinderea executarii
silite, art. #$11 alin. # arata ca executarea silita se desfasoara pana la realizarea
dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a
altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
Conform art. #$1&, pot fi executate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei
sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii,
plantatii ori a altei lucrari sau in luarea unei altei masuri permise de lege. 8n cazul in
care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume fara sa fi
fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare. *aca
titlul contine suficiente criterii, organul de executare poate actualiza valoarea
obligatiei stabilita in bani. 8n cazul in care titlul nu contine un astfel de criteriu,
organul de executare va actualiza creanta in functie de cursul monedei in care se face
plata, determinat la data platii efective a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.
Ca o aplicare a principiului disponibilitatii, creditorul si debitorul pot conveni ca
executarea silita sa se efectueze numai asupra veniturilor banesti ale debitorului. *e
asemenea, ei pot stabili ca vanzarea bunurilor urmarite sa se faca, total sau partial,
prin buna-invoiala art. #$16!.
Principiul raspunderii debitorului cu toate bunurile sale, mobile si imobile urmaribile
potrivit legii, impune o serie de precizari privind persoanele fizice sau juridice de
drept privat si persoanele juridice de drept public.
*reptul de gaj general si comun al creditorilor chirografari
Prevederile art. #$1# C. proc. civ., la care am facut referire deja, consacra in plan
procesual principiul general continut in art. 1$1, si 1$13 C. civ., conform caruia
:oricine este tinut a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale mobile si imobile,
prezente si viitoare:, iar :bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a
creditorilor sai, si pretul lor se imparte intre ei prin analogie: adica proportional cu
valoarea nominala a creantelor! :afara de cazul cand exista intre creditori cauze
legitime de preferinta:. "rt. #$1# C. proc. civ. consacra asadar una dintre cele mai
importante functii ale patrimoniului, si anume de a constitui, prin bunurile ce
cuprinde, obiectul dreptului general si comun al creditorilor chirografari. 1arantia se
intinde, in principiu, asupra bunurilor debitorului, astfel cum si cate sunt la data cand
creditorul trece la realizarea dreptului sau de creanta, oricare ar fi fost situatia averii
debitorului cand s-a nascut acel drept de creanta si orice schimbari s-ar fi produs in
aceasta avere a debitorului intre timp, si aceasta datorita tocmai rolului juridic pe care
il are, in cadrul patrimoniului, subrogatia reala cu titlu universal.
Pentru a evita insa ca neglijenta sau reaua credinta a debitorului, manifestate in
gestiunea patrimoniului sau, sa prejudicieze pe creditori, legea civila a creat actiunea
indirecta sau oblica! prin art. 3$6 C. civ.- si actiunea revocatorie sau pauliana! prin
art. 3$+ C. civ., iar legea procedurala institutia masurilor asiguratorii, prin care sunt
lovite de indisponibilitate, fie bunul litigios asupra caruia va purta executarea silita,
fie bunurile debitorului ce vor fi valorificate silit pentru indestularea creantei puse in
executare.
Cazuri de separatie intre bunurile debitorului din acelasi patrimoniu
Prin exceptie de la regula caracterului unitar al patrimoniului, exista situatii in care
bunurile debitorului, din cadrul aceluiasi patrimoniu, pot fi operate distinct de regimul
juridic. Exemple in acest sens sunt: cazul masei bunurilor comune ale sotilor, distincta
de bunurile proprii ale fiecarui sot4 cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de
inventar4 cazul separatiei de patrimonii cerute de creditorii succesorali impotriva
creditorilor personali ai debitorului. 8n ultimele doua situatii, desi patrimoniul lasat
mostenire de defunct se uneste cu patrimoniul personal al mostenitorului, alcatuind un
singur patrimoniu, ele nu se confunda, formand doua mase distincte de bunuri, fiecare
cu destinatie proprie si regim juridic distinct fata de creditorii succesorali.
Conditia ca bunurile urmarite sa apartina debitorului
*e principiu, executarea silita nu poate purta decat asupra bunurilor care sunt in
patrimoniul debitorului urmarit, si nu asupra bunurilor referitor la care are o simpla
detentie. 0rmarirea acestor bunuri ar echivala cu urmarirea bunurilor altuia.
Exceptii de la regula bunurile urmarite sa apartina debitorului
Este vorba de cazurile in care bunul, in momentul executarii silite, nu se mai afla in
patrimoniul debitorului:
a! imobile ipotecate si transmise de debitor in proprietatea unui tert:
b! privilegiul statului la creantele bugetare:
;unurile persoanelor fizice
1. ;unurile exceptate de la urmarirea silita ca fiind inalienabile
"ceasta categorie de bunuri este ea insasi, dupa cum vom arata, susceptibila de o
clasificare, dupa cum inalienabilitatea este permanenta sau temporara.
". ;unuri permanent inalienabile dreptul de uz si cel de abitatie!:
Consecinta directa a inalienabilitatii unor bunuri este insesizabilitatea sau caracterul
lor neurmaribil. Conform dispozitiilor de drept civil in vigoare, exista doar cateva
categorii de bunuri inalienabile apartinand persoanelor civile. "ceste cazuri sunt: cele
prevazute de art. +$1 si +$# C. civ., anume dreptul de uz si cel de abitatie, care nu pot
fi cedate , nici inchiriate, si deci nu pot fi nici urmarite silit4 si dreptul de abitatie al
sotului mostenitor, asa cum rezulta din prevederile art. 6 alin. & al (egii nr. #1321366
referitoare la dreptul de mostenire al unui asemenea sot.
Explicatia acestui specific consta in caracterul lor legat nemijlocit de persoana, ceea
ce face ca ele sa nu poata fi exercitate de alte persoane, decat titularul in favoarea
caruia au fost instituite. 9recerea acestor drepturi asupra altor titulari le-ar contrazice
finalitatea.
;. ;unuri temporar inalienabile:
Exista cazuri cand legea prevede situatii de inalienabilitate pe intervale de timp
determinate, asa incat pe intervalul respectiv bunurile in cauza sunt insesizabile.
a! ;unurile cumparate cu plata in rate
b! (ocuintele construite sau cumparate pe baza de credite
c! .anzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si
din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat:
&. ;unurile exceptate de la urmarirea silita in considerarea destinatiei lor
8n aceasta categorie intra bunuri care nu sunt insesizabile ca urmare a inalienabilitatii
lor, ci bunuri pe care legiuitorul le-a exclus din sfera potentiala a urmaririi silite,
avand in vedere scopul in care sunt utilizate si urmarind o minima protejare a
debitorului privit, in acest context, nu ca subiect de drept, ci ca membru, indreptatit la
demnitate, al societatii.
*eterminarea in concreto a acestor bunuri se intemeiaza, in general, pe dispozitiile
legii, si mai rar, pe vointa partilor. *e asemenea trebuie distins intre situatiile de
insesizabilitate absoluta in raporturile debitorului cu orice creditor! si cazurile de
insesizabilitate relativa in raporturile debitorului cu anumiti creditori!.
7ac parte din aceasta mare clasa de bunuri:
". ;unurile neurmaribile in temeiul legii4
;. ;unurile neurmaribile in temeiul vointei partilor.
". ;unurile neurmaribile in temeiul legii:
=area varietate a bunurilor incluse in aceasta categorie reclama o cercetare
aprofundata, si permite mai multe clasificari. Enumeram pe scurt aceste grupe de
bunuri, urmand sa le examinam pe larg in cele ce urmeaza:
a! bunuri strict necesare traiului debitorului si familiei sale, precum si bunurile cu
caracter personal4
b! salariul si alte venituri ale debitorului asimilate salariului4
c! depunerile debitorului le C. E. C
d! trimiterile postale.
a! ;unurile strict necesare traiului debitorului si familiei sale, precum si bunurile cu
caracter personal:
i. ;unurile prevazute de art. 6-5-6-$ C. proc. civ. :
Pentru consideratii de protectie sociala, legea a incercat sa asigure un minim de
bunuri, necesare existentei debitorului urmarit si familiei acestuia.
'unt astfel, insesizabile absolut, potrivit art. 6-5 C. proc. civ. :
- bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum
si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel4
- alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni iar, daca
debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta,
animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru aceste
animale pana la noua recolta4
- combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru trei luni de iarna4
- bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale.
/ a doua categorie o formeaza bunurile prevazute de art. 6-$ C. proc. civ. "stfel,
bunurile care servesc la execitarea ocupatiei debitorului nu pot fi supuse executarii
silite, decat numai in lipsa altor bunuri urmaribile si numai pentru obligatii de
intretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile. 8n acest
caz avem de a face cu o insesizabilitate conditionata.
*aca debitorul se ocupa cu agricultura nu vor fi urmarite, in masura necesara
continuarii lucrarilor: inventarul agricol, animalele de munca, furajele pentru acestea
si semintele pentru cultura pamantului. / exceptie o constituie cazul in care asupra
acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creantei art. 6-$
alin. &!.
8n consecinta, insesizabilitatea acestor bunuri e conditionata de existenta altor bunuri
urmaribile, totodata ele putand fi executate silit doar de catre creditorii avand creante
privilegiate asupra mobilelor fiind deci inaccesibile creditorilor chirografari!. *e
asemenea rezulta din textul normei juridice intentia legiuitorului ca pe langa protectia
asigurata debitorului, sa fie asigurata si buna desfasurarea a muncilor agricol. *in
aceasta intentie a legiuitorului deducem ca bunurile prevazute de art. 6-$ C. proc. civ.
nu pot face nici obiectul asa-zisului :sechestru cu ridicata:, masura ce ar impiedica pe
debitor sa utilizeze bunurile urmarite pana la data executarii silite.
ii. ;unurile prevazute de (egea nr. ,21335, privind dreptul de autor si
drepturile conexe
"ceste dispozitii legale speciale dau expresie principiului recunoasterii si
garantarii dreptului de autor asupra operelor literare, artistice si stiintifice, sau a
oricaror asemenea opere de creatie intelectuala. 'unt astfel exceptate de la urmarirea
silita :utilajele, schitele, machetele, manuscrisele si orice alte bunuri care servesc
direct la realizarea unei opere ce da nastere la un drept de autor:.
/bservam ca daca, in cadrul art. 6-$ al. C. proc. civ. caracterul insesizabil al
bunurilor care servesc ocupatiei debitorului era conditionat de lipsa oricaror bunuri
urmaribile din patrimoniul acestuia, bunurile la care se refera art. 1+- al. (. ,21335
sunt neconditionat insesizabile si opozabile oricarui creditor.
iii. ;unurile prevazute de art. 16- din Codul de procedura fiscala
'e stipuleaza ca, in cazul debitorului persoana fizica, nu se pot urmari, fiind necesare
vietii si muncii debitorului si familiei sale:
-bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor si la formarea
profesionala, precum si la exercitarea profesiei sau altei ocupatii cu caracter
permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele,
furajele si animalele de productie si de lucru4
-bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si al familiei sale,
precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel.4
-alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca
debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la recolta4
-combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si prepararea hranei,
socotind pentru trei luni de iarna4
-obiectele necesare ingrijirii persoanelor bolnave sau necesare persoanelor
handicapate.
Codul de procedura fiscala mai stabileste ca bunurile, altele decat cele enumerate mai
sus, valorile si sumele de bani, apartinand debitorului persoana fizica, precum si
bunurile, valorile si sumele de bani, apartinand debitorului persoana juridica pot fi
urmarite, conform legii, numai in limita valorii necesare stingerii creantelor bugetare
si a cheltuielilor de executare.
b! 'alariul si veniturile debitorului asimilate salariului:
'alariul si veniturile debitorului asimilate acestuia fac obiectul unor reglementari
speciale, in ceea ce priveste urmarirea silita, in temeiul unor consideratii ce tin atat de
caracterul umanitar al sistemului de drept roman, cat si de alte considerente. 7acem
cateva precizari in aceasta directie.
i. Campul de aplicare al dispozitiilor art. 6-3 C. proc. civ. :
9extul se refera in primul rand la salariile si drepturile banesti cuvenite salariatilor,
indiferent de marimea si natura lor, de forma scrisa sau verbala! ori de felul pe
durata determinata sau nedeterminata! contractului de munca. 9otodata textul se
refera la toate categoriile de salariati, indiferent de felul muncii prestate ori functia
ocupata, sau de felul de remunerare a muncii salariu lunar, in acord, sau pe baza
procentuala din realizari!.
8n acest sens art. 6-3 alin. 1 vorbeste de salariile si alte venituri periodice realizate din
munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se
platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale
acestuia.
8n urma abrogarii art. 6-, se incadreaza in categoriile mentionate si pensia de
intretinere, pe care debitorul e tinut, prin hotarare judecatoreasca, sa o plateasca
persoanei pe care o are in intretinere conform prevederilor in materie.
Potrivit art. 1#, alin. # din Codul de procedura fiscala sumele si veniturile enumerate
mai sus sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura
civila.
ii. )egimul juridic stabilit de art. 6-3. C proc. civ. in cazul urmaririi silite a veniturilor
debitorului
"rt. 6-3 reglementeaza din mai multe puncte de vedere executarea silita a salariului si
a altor venituri periodice realizate din munca.
8n primul rand, salariul si veniturile periodice asimilate acestuia, ale debitorului sunt
absolut insesizabile in raport cu orice creanta!, dar partial urmaribile, in sensul ca
doar o cota determinata prin lege, si variabila in functie de categoria din care face
parte creditorul adica in functie de felul creantei valorificate!, este accesibila
creditorilor urmaritori. Este astfel restrans, in privinta creantei de salariu, gajul
general si comun al creditorilor, tocmai la aceasta cota urmaribila alin. 1 al art. 6-3!.
8n al doilea rand se reglementeaza ipoteza concursului de urmariri asupra aceluiasi
salariu, situatie in care cota din salariu ce sta la dispozitia tuturor creditorilor nu poate
depasi D din salariul lunar net alin. & al art. 6-3!.
8n al treilea rand, veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic
debitorului si sunt destinate asiguirarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul
in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi
urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum alin. # al art.
6-3!.
8n al patrulea rand, sunt stabilite insesizabilitati relative in ceea ce priveste anumite
categorii de venituri ale salariatilor, enumerate limitativ, ce pot fi opuse tuturor
creditorilor, cu exceptia creditorilor cu creanta de intretinere si celor cu creanta de
despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamari corporale.
"ceasta insesizabilitate este in acelasi timp si partiala, chiar creditorii indreptatiti la
urmarirea acestor categorii de venituri fiind obligati la a-si limita urmarirea la cota
urmaribila pentru categoria respectiva de creditori art. 6-3 alin. 6 si +!.
8n fine, este instituita o insesizabilitate absoluta si totala a anumitor venituri, pe care
art. 6-3 C proc. civ. le enumera in ultimul alineat.
iii. (imitele urmaririi salariului pentru diferite categorii de creante:
Conform alin. 1 al art. 6-3 C proc. civ., salariile si celelalte venituri mentionate pot fi
urmarite:
- pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii,
pana la 12& din venitul lunar net4
- pentru orice alte datorii, pana la 12# din venitul lunar net.
8n privinta pensiilor, nu exista dificultati in modul de calcul, cota aplicandu-se asupra
cuantumului pensiei efectiv incasate, care reprezinta in acest caz suma ce formeaza
obiectul executarii silite.
8n fine, in ceea ce priveste sumele cuvenite in baza dreptului de autor, aplicand
corespunzator dispozitiile al. 1 al art. 6-3 C. proc. civ., calcularea sumelor se va face
asupra sumelor nete rezultate dupa scaderea impozitelor.
iv. Concursul de urmariri asupra aceluiasi salariu
"lineatul & al art. 6-3 C. proc. civ. stabileste ca in situatia concursului de urmariri
asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 12& din venitul lunat net al
debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede
altfel, si cu respectarea ordinii de preferinta prevazuta de art. +5& si urm.
v. / dispozitie speciala de protectie sociala este cea prevazuta de art. 6-3 alin. #,
conform careia veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic
debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta a acestuia, pot fi
urmarite numai pentru ce depaseste jumatate din cuantumul lor, in cazul in care
acestea sunt mai mici decat salariul minim net pe economie.
vi. .enituri partial si relativ insesizabile
Conform art. 6-3 alin. 6 al C. proc. civ. nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate
cu titlu de obligatii de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor produse
prin moarte sau vatamari corporale:
- ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca4
- compensatia acordata angajatilor in caz de desfacere a contractului de munca4
- ajutor de somaj.
Enumerarea motivelor de insesizabilitate si a categoriilor de venituri ce-i fac obiectul
este limitativa si, deci, de stricta interpretare. 'olutia a fost introdusa prin (egea
+32133#, de modificare a codului de procedura civila, in vederea asigurarii creantelor
cu caracter deosebit, precum cele din text de intretinere si, respectiv, de reparare a
daunelor produse prin moarte sau vatamari corporale!. (imita urmaririi acestor
venituri este, asa cum arata art. 6-3 alin. +, de 12& din cuantumul acestora.
"ceste categorii de venituri sunt, totusi, total si absolut insesizabile in ce priveste pe
toti ceilalti creditori, dupa cum stipuleaza acelasi art. 6-3.
vii. .enituri absolut si total insesizabile:
"rt. 6-3 alin. final instituie un regim de insesizabilitate totala si absoluta pentru
urmatoarele categorii de venituri:
- alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii4
- ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav4
- ajutoarele de maternitate4
- ajutoare acordate in caz de deces4
- bursele de studii4
- diurnele si indemnizatiile cu destinatie speciala.
"ceste venituri nu pot fi urmarite pentru nici un fel de daorii.
*ispozitiile legii sunt enumerative, fiind deci de stricta interpretare si imperative,
partile neputand sa deroge de la ele prin conventie.
;. ;unurile neurmaribile in temeiul vointei partilor
Pe langa categoria bunurilor al caror caracter insesizabil izvoraste din
dispozitiile exprese ale legii si care formeaza majoritatea bunurilor ce nu pot face
obiectul executarii silite, legiuitorul a admis posibilitatea ca, in temeiul vointei
partilor, anumite bunuri sa fie excluse de la aceasta.
#. Precizari asupra urmaririi bunurilor mobile
Potrivit legii pot fi urmarite silit bunurile mobile corporale si incorporale.
)estrictiile impuse executarii silite, avand ca obiect bunurile incorporale sunt insa mai
putin numeroase decat cele privind bunurile corporale, din moment ce bunurile
incorporale sunt mai putin numeroase decat acestea, existenta lor fiind determinata
limitativ de vointa legiuitorului, prin lege. *octrina distinge trei categorii de bunuri
incorporale:
- proprietati incorporale4
- titlurile de valoare negociabile4
- creantele si alte drepturi incorporale.
Proprietatile incorporale
Categoria se caracterizeaza prin eterogenitate si este situata de lege intre drepturile
mobiliare. "ceste bunuri sunt nascute prin activitatea si creatia omului, fie cea in curs
cazul fondului de comert!, fie dintr-una trecuta si materializata in creatii spirituale
brevetul de inventie, drepturile de proprietate industriala, drepturile de proprietate
literara si artistica!.
9itlurile de valoare negociabile
Este vorba de inscrisurile care constata si reprezinta drepturi, a caror transmisiune are
loc prin negocieri proprii dreptului comercial si care asigura insasi transmiterea
drepturilor pe care le incorporeaza.
"ceasta categorie include doua grupe de bunuri:
- i. valorile imobiliare
- ii. efectele de comert cambia, biletul la ordin, cecul! - sunt titluri de credit ce
constata o creanta in bani pe termen scurt si care sunt folosite pe scara larga si ca
instrumente de plata in operatiunile comerciale. ;unurile incorporale sunt considerate
a fi doar titlurile nominative si cele la ordin4 titlurile la purtator sunt considerate a fi
bunuri corporale.
Creantele si partile sociale
"cestea sunt drepturi nominative si incorporale, ce nu se identifica cu inscrisurile care
le constata.
8n cadrul precizarilor referitoare la urmarirea silita a bunurilor mobile, mai trebuie
adaugat ca, pentru titlurile de valoare aflate la un tert, art. 651 C. proc. civ. prevede o
procedura exceptionala, in care vanzarea silita mobiliara se conjuga cu procedura
popririi.
*e asemenea si titlurile de obligatiuni C. E. C. pot forma obiectul vanzarii silite
mobiliare. Ele nu pot fi insa vandute propriu-zis prin licitatie publica, ci vor fi depuse
la C.E.C. de catre executorul judecatoresc, care va obtine astfel contravaloarea lor.
Clarificari asupra urmaririi bunurilor care nu se afla in posesia debitorului
Problema care s-ar pune ar fi aceea daca bunurile mobile, proprietate a debitorului,
care se gasesc la o terta persoana, ar putea face obiectul urmaririi silite mobiliare.
(egea instituie, pentru bunurile mobile aflate in detentia unui tert, calea popririi, fiind
necesara pentru a impiedica instrainarea bunului de catre acesta, in dauna creditorului
urmaritor, o notificare din partea instantei referitoare la inceperea urmaririi.
Conditia esentiala de valabilitate a actelor de urmarire silita ramane, totusi, cea ca
bunurile urmarite sa faca obiectul dreptului de proprietate al debitorului, asa incat
daca bunuri ale unui tert sunt urmarite din greseala, acesta are posibilitatea de a
paraliza executarea silita sau a efectelor sale, pe calea contestatiei la executare sau
dupa implinirea termenului de exercitare a caii de atac, a actiunii in revendicare.
Precizari asupra limitelor masurii sechestrului
9oate bunurile debitorului sunt pasibile de urmarire silita, insa in aplicarea principiilor
generale de drept, si mai cu seama pentru evitarea abuzului de drept, organul de
executare va putea urmari doar un numar de bunuri suficient pentru acoperirea
creantei creditorului si a cheltuielilor de urmarire.
8n prezent, cu privire la sechestrul asigurator, art. +3# alin. & C. proc. civ., arata ca in
cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile
numai in masura necesara realizarii creantei. "celeasi dispozitii se aplica si in materia
popririi asiguratorii art. +3$ alin.&!. *e asemenea, art. 6+6 alin. & arata ca poprirea se
face in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit.
Pozitia juridica a debitorului si a tertilor fata de urmarirea silita
"laturi de contestatia la executare, mijloc de aparare acordat de lege debitorului in
contra executari silite abuzive, acesta debitorul! poate impiedica urmarirea silita prin
plata creantei si a cheltuielilor de urmarire. "ceasta plata se poate face oricand pana la
data efectuarii vanzarii silite si nu ulterior, vanzarea neputand fi desfiintata retroactiv.
Potrivit art. 6&, C. proc. civ. debitorul sau o alta persoana interesata va putea solicita
incetarea sau suspendarea urmaririi, daca depune valoarea ce i se cere sau valoarea
bunului reclamat la CEC, la dispozitia organului de executare. Persoanele mentionate
vor fi obligate sa inmaneze executorului pe langa recipisa de consemnare si o copie de
pe cererea de suspendare sau de incetare a executarii silite, depusa la instanta
competenta. Pana la solutionarea cererii de catre instanta, urmarirea se va opri in tot
sau in parte. "supra cererii de incetare sau suspendare a executarii instanta de
executare se va pronunta prin incheiere, potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta
presedintiala.
/biectul executarii silite este reprezentat de realizarea creantei, adica de indestularea
creditorului. *aca aceasta se produce dupa ce s-a inceput executarea nu mai subzista
nici un motiv ca ea sa continue. 9extul nu se refera la momentul in care debitorul sa
fie obligat sa efectueze plata creantei. "ceasta se poate face oricand, pana la
efectuarea vanzarii silite, dupa acest moment ea devenind ineficienta, intrucat
vanzarea nu mai poate fi desfiintata. *esi dispozitiile legale mentionate vorbesc
despre consemnarea la CEC a valorii crentei, debitorul poate sa predea banii
executorului, chiar in ziua licitatiei. Executorul va trebui sa procedeze la consemnarea
sumei, conform art. 666 alin. #.
(egea recunoaste si tertilor dreptul de a impiedica vanzarea silita, pe calea contestatiei
la executare, in situatia cand vanzarea ar avea ca obiect bunuri ale acestora.
8n situatia in care unul dintre creditorii cu creante exigibile, dorind sa declanseze
urmarirea silita fata de debitor, costata ca bunurile acestuia sunt deja sechestrate de un
alt creditor, executorul judecatoresc insarcinat de acest creditor! cu aducere la
indeplinire a procedurii de punere sub sechestru va face un proces verbal de sechestru
si va declara bunurile urmarite si de dansul. 8n mod evident vanzarea silita a bunurilor
urmarite de mai multi creditori, putand avea loc o singura data, pretul obtinut va fi
distribuit intre toti acestia. Creditorii nu au dreptul de a se opune urmaririi pornite de
unul dintre ei, dupa cum prevede expres art. 6#- C. proc. civ. , ci numai la eliberarea
sumei rezultate din vanzare.
8n privinta pozitiei juridice a debitorului fata de bunurile sale vizate de urmarirea
silita, in timpul acesteia, nu exista probleme deosebite. *ebitorul pierde dreptul de
dispozitie, prin punerea sub sechestru, insa isi pastreaza dreptul de folosinta mai
putin in cazul aplicarii sechestrului cu sigilii sau cu ridicare, care ii suspenda posesia!.
"supra restrangerii dreptului de dispozitie al debitorului, este necesara precizarea ca,
in lipsa unor forme de publicitate a sechestrului care sa-i confere si opozabilitate fata
de terti, art. 13-3 C. civ. este de completa aplicare, bunurile instrainate de catre
debitor tertilor neputand fi revendicate. Consecinta este pastrarea caracterului
disponibil al mobilelor, cu mentinerea urmaririi asupra contravalorii lor, in virtutea
institutiei subrogatiei reale. *oar in privinta imobilelor, gratie cerintelor de
publicitate, indisponibilitatea opereaza de plin drept, iar debitorii nu vor putea face
nici un act valabil de instrainare sau grevare cu drepturi reale.
*aca exista pericolul ca debitorul sa instraineze sau sa substituie ori sa deterioreze
bunurile sechestrate, executorul judecatoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea
acestora. *aca debitorul refuza sa primeasca in custodie bunurile sau nu este prezent
la aplicarea sechestrului, precum si in cazul ridicarii bunurilor, executorul va da in
pastrare bunurile sechestrate unui custode, numit dintre persoanele desemnate de
creditor art. 613 C. proc. civ.!.
Custodele va fi raspunzator de orice paguba adusa creditorului din cauza neglijentei
sale, fiind pasibil si de urmarire penala pentru infractiunea de abuz de incredere art.
6&&!.
6. Precizari asupra urmaririi bunurilor imobile
/biectul urmaririi silite imobiliare
8ntocmai ca si bunurile mobile, imobilele sunt, ca regula, urmaribile.
Exceptiile, prevazute de lege, sunt putin numeroase. 1eneralitati cu privire la
urmarirea imobilelor sunt cuprinse in art. 6,, si 63- C. proc. civ., si de asemenea, in
art. 1$+- C. civ., conform caruia :se pot ipoteca adica se pot urmari silit: imobilele
care sunt in comert, cu accesoriile lor ce dupa lege se privesc ca imobile4 uzufructul
asupra acestor imobile si accesorii:.
Conform art. 6,,, sunt supuse urmaririi silite imobiliare bunurile imobile, inclusiv
dreptul de uzufruct, dreptul de superficie si dreptul de servitute acesta din urma
numai odata cu fondul dominant!.
0rmarirea imobilelor inscrise in cartea funciara se face pe corpuri de proprietate in
intregimea lor, putandu-se insa, urmari, in mod separat, constructiile ce formeaza o
proprietate distincta de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe
apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara
imobile art. 6,3!.
Conform art. 63-, urmarirea silita imobiliara se intinde de drept, si asupra bunurilor
accesorii imobilului, prevazute de Codul civil, insa acestea nu pot fi urmarite decat
odata cu imobilul.
Este important de mentionat ca, potrivit art. 1#5 alin. 6 din Constitutie, sunt
inalienabile bunurile proprietate publica, iar conform art. + din (egea fondului
funciar, nr. 1,21331, sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile terenurile care
fac parte din domeniul public.
8n consecinta, de principiu, sunt urmaribile toate categoriile de bunuri imobile:
a. imobile prin natura lor4
b. imobile prin destinatie4
c. imobile prin obiectul la care se aplica.
(imitari ale urmaririi imobiliare
/ serie de dispozitii ale Codului civil si ale Codului de procedura civila restrang
dreptul creditorului de a urmari orice bunuri din patrimoniul debitorului, instituind o
ordine in alegerea bunurilor destinate urmaririi.
a. 8mobilul unui minor sau al unui interzis
Conform art. 631 C. proc. civ., imobilele acestor persoane cu capacitate de exercitiu
inexistenta sau restransa nu pot fi urmarite decat dupa urmarirea bunurilor mobile ale
acestora. "ctele de urmarire ce nu respecta aceste dispozitii sunt lovite de nulitate.
9otusi aceste dispozitii nu impiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in
proprietatea comuna a respectivelor persoane si a unor alte persoane cu capacitate
deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta in titlul executoiu este comuna.
b. 8mobilul ipotecat
"sa cum arata art. 63&, creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele
neipotecare ale debitorului sau.
8n cazul in care se urmareste un imobil ipotecat instrainat, debitorul acestuia, care nu
este personal obligat pentru creanta ipotecara, poate sa ceara instantei de executare
urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate in posesia debitorului
principal. Pana la solutionarea cererii, urmarirea imobilului ipotecat se suspenda.
c. 8mobilul ale carui venituri pot acoperi valoarea creantei
Potrivit art. 633 C. proc. civ. debitorul poate cere instantei de executare sa
incuviinteze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobanzile si cheltuielile de
executare, sa se faca din veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe
timp de sase luni.
8n caz de admitere a cererii instanta va dispune, prin incheiere irevocabila, data cu
citarea partilor in camera de consiliu, suspendarea urmaririi silite imobiliare.
'uspendarea urmaririi se va decide asadar in urma unei proceduri contradictorii in fata
instantei, sarcina probei revenindu-i debitorului. )eluarea executarii va fi decisa cu
respectarea aceleiasi proceduri contradictorii, de data aceasta la solicitarea
creditorului, inainte de exirarea termenului de sase luni.
+. 0rmarirea bunurilor imobile aflate in proprietate comuna
'ituatia in care urmarirea este indreptata asupra unor bunuri care nu sunt in
intregime ale debitorului poate ridica probleme, existand posibilitatea ca in operatie sa
fie implicati si terti ce nu sunt legati juridic in nici un fel de creditor.
". 8nterdictia temporara prevazuta de art. 63# C. proc. civ.
"rt. 63# C. proc. civ. interzic creditorilor sa urmareasca partea devalmase sau
indiviza a debitorului din bunurile unei succesiuni sau izvorand din alte fapte juridice
lato-sensu!, mai inainte de imparteala acelor imobile. Este vorba, deci, nu de o
exceptare propriu-zisa a acestor bunuri de la urmarirea si vanzarea silita, ci de
obligatia impusa creditorilor de a cere in prealabil partajarea respectivelor bunuri, in
scopul determinarii cotei ce apartine in exclusivitate debitorului.
Potrivit alin. 1 al art. 63# :creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau
codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in
proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora:. 9otusi, arata
art. 63# C. proc. civ. in alin. &, :creditorii personali pot urmari cota parte determinata a
debitorului lor din imobilul aflat in coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara
imparteala:.
;. 8nterdictia temporara derivata din existenta bunurilor comune ale sotilor
/ aplicatie a alin. 1 al art. 63# C. proc. civ. deriva din prevederile art. #- al
Codului familiei, referitoare la regimul juridic al bunurilor comune ale sotilor. "cesta
stabileste ca sunt bunuri comune ale sotilor :bunurile dobandite in timpul casatoriei de
oricare din soti, de la data dobandirii lor:, exceptiile de la aceasta regula fiind aratate
de art. #1 C. fam.
8n acelasi Cod al familiei se arata, in art. #&, ca exista creante pentru care
bunurile comune ale sotilor pot fi urmarite fara o imparteala prealabila. Este vorba de
creantele corelative ambilor soti impreuna codebitori fata de creditor, sau creante
corelative sotilor prin obiectul lor etc.! pe care textul le enumera limitativ:
i. cheltuieli cu administrarea oricaruia din bunurile comune4
ii. obligatii ce au contractat impreuna4
iii. obligatii contractate de fiecare din soti pentru implinirea nevoilor obisnuite
ale casatoriei4
iv. repararea prejudiciului provocat de insusirea de catre unul din soti a unor
bunuri proprietate publica, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor.
*oar in situatia in care creditorul comun nu-si poate realiza integral creanta
din bunurile comune, ii este permis, in conformitate cu art. #6 C. fam., sa urmareasca
si bunuri proprii ale sotilor. 8n mod analog, bunurile comune nu pot fi urmarite de
creditorii personali ai unuia din soti, decat dupa epuizarea masei bunurilor proprii ale
respectivului sot-debitor, si aceasta, cu respectarea de catre creditor a conditiei de a
cere in prealabil imparteala bunurilor comune ale sotilor.
Aurisprudenta instantei supreme a stabilit, in acest sens, ca instanta care
solutioneaza contestatia la executare va trebui sa mentina masurile asiguratorii asupra
bunurilor, chiar daca in cadrul contestatiei la executare nu a fost cerut partajul
bunurilor comune, in temeiul dispozitiilor art. ## C. fam., care prohibesc doar
executarea propriu-zisa a bunurilor comune de catre creditorii personali ai unuia din
soti, si nu luarea de masuri asiguratorii asupra acestor bunuri.
;unurile persoanelor juridice
8n art. 66 si 1#5 ale Constitutiei )omaniei, autoritatea suverana a consacrat
cele doua tipuri fundamentale de proprietate, publica, respectiv privata, impreuna cu
cateva caracteristici esentiale ale acestora.
(egea fundamentala a )omaniei instituie principiul ocrotirii proprietatii
private, precizand ca, in conditiile legii, aceasta e inviolabila, iar titularii acesteia sunt
egali in fata legii.
Constitutia precizeaza, referindu-se la bunurile din domeniul public, ca in
conformitate cu dispozitiile legilor speciale, acestea sunt inalienabile, iar creantele
asupra statului sunt garantate.
)ezulta asadar diferente de esenta intre cele doua tipuri de proprietate. 'pre
deosebire de cea publica, bunurile ce fac obiectul dreptului de proprietate privata sunt
incluse in circuitul civil, fiind deci pasibile de a fi supuse urmaririi silite. 9itular al
dreptului de proprietate privata poate fi orice subiect de drept - cetateni, straini,
apatrizi, statul sau unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice vazute ca
persoane juridice, societati comerciale, regii autonome, organizatii cooperatiste etc.,
pe cand in privinta bunurilor din domeniul public titulari pot fi doar statul sau unitatile
administrativ-teritoriale chiar daca aceste bunuri pot fi date in administrare,
concesionate, inchiriate catre regii autonome, institutii publice s.a.m.d.!.
Principala noutate adusa in aceasta materie de schimbarile politice si, implicit,
de filozofie juridica survenite dupa 13,3, consta in inlaturarea discriminarilor in
regimul protectiei proprietatii private, si instituirea egalitatii ocrotirii fata de orice
titular al acestui drept, fie el persoana fizica, persoana juridica de drept privat,
persoana juridica de drept public sau statul.
/pinii din literatura de specialitate afirma ca art. 66 alin. & din Constitutie
coroborat cu art. 1+6 al aceleiasi Constitutii a abrogat implicit dispozitiile legale
referitoare la regimul distinct de urmarire silita al bunurilor persoanelor juridice de
drept privat.

;unurile din domeniul public
*iferentele dintre dreptul de proprietate publica si dreptul de proprietate
privata intereseaza trei importante aspecte.
". 9itularul
Conform art. 1#5 alin. & al Constitutiei )omaniei proprietatea publica apartine
in exclusivitate statului sau unitatilor administrativ-teritoriale comune, orase sau
municipii si judete!.
;. /biectul
7ormeaza obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publica, potrivit art. 1#5
alin. # din Constitutie. *eterminarea bunurilor proprietate publica se face deci in
Constitutie si prin legile speciale editate de Parlament.
C. )egimul juridic
8ntregul regim juridic al acestor bunuri este marcat de caracteristica lor definitorie, asa
cum reiese aceasta din art. 1#+ alin. 6 din Constitutie, anume inalienabilitatea. 8n
consecinta, statul sau organele administratiei publice locale nu pot instraina prin acte
juridice bunuri din patrimoniul public, si nici nu le pot greva cu sarcini pentru
garantarea de creante, caracterul inalienabil al bunurilor atragand dupa sine, dupa cum
deja am aratat, insesizabilitatea acestora fata de creditori.
9rebuie subliniata demarcatia neta ce exista intre instrainare, strict prohibita de lege,
si darea in administrare, concesionare sau inchiriere, admise in conditii de
:strictissimae interpretationis: si care confera beneficiarului posesia si folosinta asupra
bunului proprietate publica, in conditiile aratate in intelegerea incheiata cu titularul
dreptului de proprietate publica. )ezulta ca bunurile isi pastreaza caracterul
inalienabil si insesizabil chiar si in mainile celui care le detine.
7/)=E(E EBEC09E)88 '8(89E
Exista doua modalitati de executare: executarea silita directa si executarea
silita indirecta. (a randul sau, a doua modalitate cunoaste mai multe forme: urmarirea
silita mobiliara4 poprirea4 urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse in
radacini4 urmarirea silita asupra bunurilor immobile.
Executarea silita directa
*efinim executarea silita directa ca fiind :acea forma a executarii silite care consta in
executare in natura a unei obligatii de a face inclusiv obligatia de a preda un bun!,
stabilita prin titlu executoriu:.
9otusi executarea silita directa nu se face intotdeauna :in mod direct:, adica nemijlocit
asupra debitorului, neavand importanta imprejurarea daca executare se face cu
participarea debitorului, ca in cazul predarii silite a unui bun, sau fara participarea
acestuia, ca in cazul realizarii dreptului creditorului, corelativ unei obligatii de a face,
prin asumarea initiativei de catre creditor pe socoteala debitorului.
8n principiu creditorul trebuie sa urmareasca obtinerea executarii in natura, de cate ori
acest lucru este posibil, si este tinut a lua in primire bunul la care se refera titlul
executoriu, sau a obtine desfiintarea unei lucrari interzise sau desemnate spre
desfiintare prin acelasi titlu executoriu, ori a executa pe socoteala debitorului lucrarea
la care debitorul era tinut cu exceptia cazurilor cand lucrarea consta in faptul personal
al debitorului sau intr-o abstentiune a acestuia!. *aca obligatia de a face consta in
faptul personal al debitorului, jurisprudenta si ulterior legiuitorul, au creat mijloace de
natura a-l determina pe acesta sa-si execute obligatia ce ii revine.
8n situatia in care executarea in natura nu mai este posibila, ea trebuie intervertita in
executare prin echivalent. Conditiile acestei operatii juridice au fost precizate de
literatura de specialitate, si se pot avea in vedere doua situatii.
8n prima, daca executarea in natura a fost declansata in temeiul unei hotarari de
condamnare alternative, iar creditorul nu isi mai poate realiza creanta pe aceasta cale,
poate fi ceruta executarea indirecta a sumei de bani stabilita de instanta ca fiind
contravaloarea prestatiei in cauza.
8n cea de-a doua, in situatia in care creditorului nu-i mai foloseste executarea in natura
pe motiv de intarziere sau executare defectuoasa, care ii lasa fara finalitate creanta!,
el poate solicita instantei intervertirea executarii in natura intr-o executare prin
echivalent.
8n prezent, este reglementata si executatea silita a altor obligatii de a face sau de a nu
face. Extinderea sferei executarii silite este, de altfel, anticipata chiat prin dispozitiile
primului articol din materia executarii silite - art. #$1.
*ispozitiile comune in materia predarii silite a bunurilor si a executarii silite a
obligatiilor de a face sau de a nu face, cuprinse in art. +$&-+$6 C. proc. civ. arata ca,
in cazul in care obligatia debitorului prevazuta in titlul executoriu consta in poredarea
unui bun ori a folosintei acestuia, in desfiintarea unei constructii, plantatii sau a altei
lucrari ori in indeplinirea oricarei alte activitati stabilite pentru realizarea drepturilor
creditorului, iar debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa in termenul prevazut in
somatie, executorul sau, dupa caz, creditorul, in raport cu imprejurarile cauzei si
natura obligatiei ce se executa, va proceda fie la executarea silita, fie va sesiza
instanta de executare in vederea aplicarii unei amenzi civile.
8n cazul in care creditorul justifica o nevoie urgenta sau cand exista pericol ca
debitorul sa se sustraga de la urmarire, presedintele instantei de executare va putea
dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca executarea silita a
obligatiilor mentionate sa se faca de indata, fara somatie.
*ispozitiile privitoare la executarea silita a obligatiilor de a face si de a nu face,
inclusiv a celor de predare a bunurilor, sunt aplicabile oricaror persoane indiferent de
calitatea acestora.
Predarea silita a bunurilor
1. Predarea silita a bunurilor mobile
Procedura predarii silite a bunurilor este aceeasi, indiferent de persoana debitorului.
8n cazul in care hotararea ce constituie titlul executoriu obliga partea la predarea unui
bun mobil determinat, executarea se va face nemijlocit asupra bunului ce formeaza
obiectul obligatiei de predare.
Procedura predarii silite a mobilelor
Conditiile executarii unei hotarari executorii ce obliga una din parti la predarea
nemijlocita a unui bun mobil sunt precizate de art. +$+-+$$ C. proc. civ., care
formeaza sediul materiei executarii silite mobiliare directe.
Conform art. +$+ C. proc. civ. :daca partea obligata sa predea un bun mobil,
determinat prin calitate si cantitate, nu-si indeplineste obligatia in termen de o zi de la
primirea somatiei, predarea lui se va face prin executare silita:. )ezulta asadar, cerinta
prealabila a somarii debitorului de catre executorul judecatoresc, impusa de lege
pentru ca acesta debitorul! sa aiba posibilitatea executarii de buna voie a obligatiei de
predare a bunului. 'e lasa in acest sens, prin vointa legii, un interval redus de timp o
singura zi!, in vederea asigurarii celeritatii procedurale, insa suficient de mare pentru
ca debitorul sa puna la dispozitia beneficiarului hotararii executorii bunul in cauza.
9rebuie mentionat insa ca in cadrul executarii silite somatia reprezinta un act de
executare si ca atare poate fi atacata printr-o contestatie la executare. *e altfel art. #31
C. proc. civ. prevede necesitatea somatiei sub sanctiunea nulitatii.
8n vederea executarii silite a obligatiei de predare, executorul judecatoresc va ridica
bunul urmarit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punandu-l pe creditor in
drepturile sale, conform titlului executoriu.
7ormalitatile procedurale la care este tinut executorul judecatoresc sunt determinate
de art. +$$ C. proc. civ., care instituie obligatia pentru acesta, de a incheia, in
conditiile art. #,, C. proc. civ. un proces-verbal de indeplinire a executarii silite,
stabilind totodata, chgeltuielile de executare pe care urmeaza sa le plateasca debitorul.
Procesul-verbal constituie titlu executoriu in privinta cheltuielilor de executare
stabilite in sarcina debitorului.
Executorul va consemna in procesul verbal operatia ridicarii bunului mobil de la
debitor si predarea sa creditorului. Procesul verbal va fi semnat de executor si de
persoanele interesate in executare sau care asista la efectuarea executarii si va purta
stampila executorului judecatoresc. "ceste mentiuni sunt prevazute sub sanctiunea
nulitatii de art. #,, C. proc. civ.
Procesul-verbal va fi depus de executorul judecatoresc in dosarul de executare
constituit la instanta de executare.
"rt. #,, la care face trimitere la art. +$$ C. proc. civ. , stabileste continutul procesului
verbal de predare a bunului urmarit:
1. denumirea si sediul organului de esecutare4
&. numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal4
#. data intocmirii procedului-verbal si numarul dosarului de executare4
6. titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare4
+. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si cerditorului
urmarit4
5. locul, data si ora efectuarii actului de executare4
$. masurile luate de executor sau constatarile acestuia4
,.consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor la executare4
3. alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor4
1-. mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre
refuzul sau impiedicarea de a semna procesul-verbal4
11.mentionarea numarurlui de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum
si a persoanelor carora li s-a inmanat acesta4
1&. semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor persoane interesate in
executare sau care asista la efectuarea actului de executare4
1#. stampila executorului judecatoresc.
=entiunile de la pct. &, #, 6, +, $, 1& si 1# sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Procesele verbale intocmite in cursul procedurii executarii silite directe se depun, sub
sanctiuni disciplinare contra executorului judecatoresc si despagubiri catre partea
vatamata, la grefa instantei de executare in termen de 6, de ore de la efectuarea
executarii art. #$11 alin. #!.
'fera de aplicare a dispozitiilor Codului de procedura civila privind predarea silita a
mobilelor
%ormele procedurale privind executarea silita directa sunt de aplicare generala, asadar
calitatea partilor nu poate atrage modificari ale regimului juridic al acestor acte de
procedura.
Prezinta interes imprejurarea ca executarea silita directa se poate realiza nu numai in
temeiul hotararilor judecatoresti, ci si in baza unor hotarari arbitrare. Potrivit art. #5#
C. proc. civ. , in cazul arbitrajului ad-hoc desfasurat conform Cartii 8. a C: proc. civ.,
hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti
definitive, si in conformitate cu art. #5$ si #5, C. proc. civ., se investeste cu formula
executorie si poate fi adusa la indeplinire intocmai ca o hotarare judecatoreasca.
&. Predarea silita a bunurilor imobile
Procedura predarii silite a bunurilor imobile este comuna, indiferent de calitatea
personala a partilor.
Procedura predarii silite a imobilelor
'ediul materiei este format de art. +$,-+,-1 C. proc. civ. . Conform acestora, daca
titlul executoriu obliga partea sa lase posesia unui bun imobil sau sa-l predea,
executarea hotararii se va face direct asupra bunului ce formeaza obiectul obligatiei
stabilite prin hotarare.
=ai precis art. +$, dispune ca :daca partea obligata sa paraseasca ori sa predea un
imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de + zile de la primirea somatiei,
ea va fi indepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui indreptatit:.
@otararile, ce pot fi aduse silit la indeplinire urmand aceasta procedura, se pot referi la
actiuni reale imobiliare, actiuni in revendicare, actiuni posesorii, pentru punerea in
executare a unei hotarari ce desfiinteaza un concract translativ de proprietate care
ordona evacuarea etc. sau acte autentice de vanzare privind un imobil.
'pre deosebire de materia predarii silite mobiliare, legiuitorul a decis ca debitorul are
beneficiul unui termen de cinci zile de la somatie calculat pe zile libere!, pentru a-si
putea adaposti familia si bunurile, ori pentru a depozita bunurile scoase din imobil.
*oar dupa trecerea acestui termen, conform art. +$3 executorul judecatoresc va soma
pe debitor sa paraseasca de indata imobilul, in caz de impotrivire eliberandu-l cu
ajutorul fortei publice. 'e aplica astfel si art. #$#& C. proc. civ.
Executorul va soma verbal pe debitor sa paraseasca imobilul, iar in caz de refuz, cu
ajutorul fortei publice, va proceda la evacuarea debitorului si la punerea in posesie a
creditorului.
Potrivit art. +,-, daca executarea priveste un imobil in care se gasesc bunuri mobile ce
nu formeaza obiectul executarii si pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va
incredinta aceste bunuri in pastrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.
*upa indeplinirea executarii silite, in conformitate cu art. +,-1, executorul va intocmi
procesul-verbal de predare, cu respectarea prevederilor art. +$$ si art. #,, C. proc.
civ. 8n procesul-verbal executorul va arata masurile pe care le-a luat si constatarile
sale, facand referire, daca este cazul si la impotrivirea partii la executare, in acest caz
procesul-verbal putand constitui temei pentru inceperea urmaririi penale impotriva
debitorului.
Procesul-verbal care stabileste si cheltuielile de executare constituie titlu executoriu
pentru valorificarea acestora. /riginalul procesului-verbal se va depune la dosarul de
executare constituit la instanta de executare.
'fera de aplicare a dispozitiilor Codului de procedura civila privind predarea silita a
imobilelor
Ca si in cazul predarii silite a bunurilor mobile, titlul executoriu poate consta si intr-o
hotarare definitiva a unui tribunal arbitral. 8dentic cu executarea silita intemeiata pe o
hotarare judecatoreasca, punerea in fapt a unei hotarari arbitrale se va face prin
intermediul executorilor judecatoresti.
Executarea silita a obligatiilor de a face sau a nu face
Executarea silita a acestei categorii de obligatii este reglementata de art. +,-&-+,-+ C.
proc. civ. "cestora li se adauga dispozitiile comune la care am facut referire.
Pana la modificarea si completarea adusa de /.0.1. nr. 1#,2&---, executarea silita a
obligatiilor de a face sau de a nu face era reglementata, in principal, de art. 1-$# si
urm C. civ.
1. /bligatii de a face sau a nu face! ce nu implica faptul personal al debitorului
8n pofida formularii categorice a legii - :orice obligatie de a face sau de a nu
face se schimba in dezdaunari, in caz de neexecutare din partea debitorului: art. 1-$+
C. civ.!, este clar ca nu toate actiunile sau abstentiunile la care este obligat debitorul
cer cu necesitate interventia personala a acestuia, din moment ce exista bunuri care au
acelasi pret sau utilitate pentru creditor, indiferent de furnizorul lor, ori actiuni care
costa la fel, indiferent de autorul lor. *e altfel, chiar dispozitiile legale prevad
posibilitatea executarii directe intreprinse de creditor pe cheltuiala debitorului.
)ezulta deci ca, in masura in care o obligatie de a preda bunuri de gen sau o obligatie
de a face sau a nu face ce nu necesita faptul personal al debitorului, indeplinirea ei
este posibila sub ambele forme, si anume executarea directa in natura! - creditorul
cumparand pe cheltuiala debitorului bunurile, lucrarile sau serviciile datorate, sau
executarea indirecta prin echivalent!, obligatia de a face sau de a nu face
schimbandu-se in despagubiri.
*e aici, apreciaza doctrina, poate fi dedusa o consecinta deosebit de
importanta a admisibilitatii executarii in natura a obligatiei de a face sau de a nu face,
anume confirmarea existentei unei categorii de hotarari judecatoresti. Cu alte cuvinte,
daca obligatiile de a face sau de a nu face s-ar transforma intotdeauna in daune-
interese, intr-o situatie ipotetica in care s-ar discuta daca o asemenea hotarare este sau
nu susceptibila de executare silita directa, solutia ar fi foarte facila, greseala
apartinand organului jurisdictional care a pronuntat hotararea.
Concret, daca un debitor tinut sa furnizeze anumite bunuri de gen, care se afla
in posesia sa, refuza sa-si execute obligatia, creditorul ar avea dreptul de a proceda la
executarea silita a hotararii obtinute. 9ot astfel, pe cale de consecinta, pornind de la
premisa ca o hotarare care impune o obligatie de a face poate fi pronuntata, se ajunge
la situatia destul de frecventa in care contra partii unui antecontract de transmitere sau
de constituire a unui drept real in care partea! refuza sa transmita dreptul adica
refuza sa execute o obligatie de a face!, instanta va putea pronunta o hotarare care sa
tina loc de contract, recurgandu-se astfel la o forma atipica de executare silita.
Potrivit art. +,-&, daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa
intr-un titlu executoriu, in termen de 1- zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi
autorizat de instanta de executare, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor,
sa o indeplineasca el insusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului. 9ermenul
de 1- zile libere este lasat debitorului pentru o eventuala executare voluntara.
*aca creditorul justifica o nevoie urgenta sau daca exista pericolul ca debitorul sa se
sustraga de la urmarire, se vor aplica dispozitiile art. +$# C. proc. civ.
Cheltuielile legate de efectuarea executarii silite sunt suportate de debitor, fiind
stabilite prin incheiere, care constituie titlu executoriu.
&. /bligatii de a face sau de a nu face! ce implica faptul personal al
debitorului
Codul de procedura civila distinge intre obligatia de a face pe care o poate indeplini
creditorul, personal sau prin alte persoane si obligatia de a face ce nu poate fi
indeplinita de alta persoana decat debitorul, adica intre obligatia de a face ce nu
implica faptul personal al debitorului si obligatia de a face ce implica faptul personal
al debitorului in aceasta categorie intra si asa-numitele obligatii intuitu personae!.
*ispozitiile prevazute de textele legale sunt aplicabile, in mod corespunzator si pentru
asigurarea executarii obligatiilor de a nu face.
Exista situatii in care executarea directa se poate obtine prin ceea ce doctrina numeste
mijloace de constrangere indirecta - mijloace ce constau nu intr-o constrangere
nemijlocita a persoanei debitorului, ci in masuri luate asupra patrimoniului acestuia,
determinandu-i indirect actiunea sau abstentiunea.
*reptul procedural civil roman cunoaste doua categorii de mijloace de
constrangere indirecta:
". daunele cominatorii4
;. amenzile cominatorii.
". *aunele cominatorii
a. *efinitie. %atura juridica
*aunele cominatorii reprezinta o masura de constrangere indirecta, folosita de
instanta de judecata fata de debitorul care refuza sa-si execute obligatia de a face ce
implica faptul sau personal, si care consta in condamnarea debitorului la plata unei
anumite sume de bani pentru fiecare zi sau saptamana, sau luna! de intarziere, pana la
executarea obligatiei in natura ei specifica.
Principalele caractere ale acestei institutii putem aprecia a fi:
i. cuantumul lor este lasat la aprecierea instantei4
ii. masura daunelor cominatorii este nelimitata in timp4
iii. odata atinsa finalitatea masurii luate de instanta, si obligatia debitorului
executata, daunele cominatorii sunt lichidate, instanta procedand la restrangerea sumei
reprezentand daune cominatorii pana la limitele acoperirii prejudiciului real cauzat
prin executarea cu intarziere.
b. Executarea hotararii ce obliga la plata de daune cominatorii
0neori, obligarea debitorului la plata de daune cominatorii produce efecte prin
ea insasi4 alteori, creditorul se vede nevoit s-o realizeze prin urmarirea debitorului.
"ceasta executare a hotararii intampina dificultati rezultand din caracterul particular
al creantei de daune. 8n lumina dispozitiile art. #$3 C. proc. civ., jurisprudenta a decis
ca respectiva creanta este lichida si prin urmare susceptibila de executare trebuie
mentionat ca, totodata, a fost recunoscut si dreptul debitorului de a cere pe calea
contestatiei la executare, restrangerea daunelor cominatorii la limita cuantumului
prejudiciului real.!.
c. *aunele cominatorii in cadrul sistemului roman de drept
8n doctrina au existat opinii potrivit carora practica daunelor cominatorii ar fi
incompatibila cu esenta dreptului civil si ar incalca principiul legalitatii, deoarece nici
un text de lege nu instituie existenta acestei institutii de drept civil. 9otusi, din
moment ce ratiunea lor este indreptata tocmai spre asigurarea executarii in natura a
contractelor, pare exagerat a se afirma ca daunele cominatorii sunt incompatibile cu
esenta dreptului civil.
*e altfel, insusi legiuitorul a considerat necesar a le da o consacrare, in forma
amenzilor cominatorii, in cazurile cand executarea obligatiilor de a face depinde de
faptul personal al debitorului.
9ot aici este cazul sa ne referim si la categoria de mijloace legale denumite de
doctrina :mijloace de constrangere indirecta:, destinate a asigura preocuparea
constanta a functionarilor insarcinati cu executarea in natura a obligatiilor persoanelor
juridice debitoare. Este vorba, mai exact, de sanctiuni de natura disciplinara,
materiala, administrativa ori penala aplicate functionarilor care sunt vinovati de
neexecutarea din culpa a hotararilor executorii.
8n conditiile generalizarii sistemului amenzilor cominatorii, prin introducerea acestora
in Codul de procedura civila, se pune problema determinarii sferei de aplicare a
daunelor cominatorii. Consideram ca acestea se pot aplica in continuare in domeniile
strict determinate de anumite legi speciale, cum ar fi (egea nr. 1,21331 a fondului
funciar, (egea nr. #12133- privind societtile comerciale si (egea nr. 1512&--# privind
unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a
functiilor publice si mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea corptiei.
*e asemenea, ramane deschisa discutia despre aplicarea sistemului daunelor
cominatorii in paralel cu cel al amenzilor cominatorii. 8n acest sens, recent, instanta
sprema s-a pronuntat, in solutionarea unui recurs in interesul legii, in sensul ca cererea
privind obligarea la daune cominatorii este admisibila si in conditiile reglementarii
amenzilor cominatorii in art. +,-# C. proc. civ.
;. "menzile cominatorii
"menzile cominatorii reglementate prin acte normative speciale
"menzile cominatorii reprezinta raspunsul specific al sistemului roman de drept la
necesitatea de a asigura mijloace legale pentru executarea unor obligatii de a face ce
implica faptul personal al debitorului.
"rt. +6 alin. 1 din *ecretul nr. #1213+6 stabileste ca :persoana care a suferit o
atingere in dreptul sau la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, la reputatie,
in dreptul sau nepatrimonial, autor al unei opere stiintifice, artistice ori literare, de
inventator sau orice alt drept nepatrimonial va putea cere instantei judecatoresti
incetarea savarsirii faptei care aduce atingere drepturilor mai sus aratate: si continua
aratand ca cel lezat in asemenea drepturi va putea cere instantei :sa oblige pe autorul
faptei savarsite fara drept sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre
instanta spre a se ajunge la restabilirea dreptului atins:.
8n vederea concretizarii dezideratelor expuse mai sus, art. ++ al aceluiasi act
normativ deschide instantei de judecata posibilitatea obligarii autorului faptei
savarsite fara drept la plata in folosul statului a unei amenzi pe fiecare zi de intarziere
de la data stabilita prin hotarare.
*eosebirile fata de institutia daunelor cominatorii fac din amenda cominatorie
o masura mai eficienta, amenda fiind facuta venit la stat si este pusa in executare de
indata ce hotararea ramane definitiva, fara a se mai putea reveni asupra cuantumului
stabilit al amenzii, deci diferit de posibilitatile deschise debitorului supus daunelor
cominatorii.
Prezinta importanta si imprejurarea ca amenzile cominatorii sunt utilizabile in
apararea oricarui drept personal nepatrimonial, fie el de domeniul dreptului civil sau
de domeniul dreptului familiei. "cesta, intemeiat pe formularea expresa a art. +6 alin.
1 al *ecretului #1213+6, care se refera la :o atingere a oricarui drept nepatrimonial:.
"menzi cominatorii, distinct de daunele de intarziere, sunt prevazute si in procedura
contenciosului administrativ.
Potrivit art. &6 alin. & din (egea nr. ++62&--6, in cazul in care autoritatea
administrativa nu executa hotararea definitiva a instantei de contencios administrativ,
in termenul prevazut in cuprinsul hotararii sau in cel mult #- de zile de la data
ramanerii definitive a acesteia, se va aplica conducatorului autoritatii administrative o
amenda pentru fiecare zi de intarziere nejustificata art. 1- alin. #!, reclamatului
putandu-i-se aplica daune pentru intarziere.
)eglementari cu privire la amenzile cominatorii gasim si in (egea nr. 6$2133& privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
"menzile cominatorii reglementate de Codul de procedura civila
"ceste amenzile cominatorii reprezinta un mijloc de constrangere indirecta, pus la
indemana instantei, pentru a determina executarea unor obligatii de a face care
implica faptul personal al debitorului.
Potrivit art. +,-#, daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana
decat debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi
civile. 8nstanta sesizata de creditor il poate obliga pe debitor, prin incheiere
irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, o amenda civila, stabilita pe zi de
intarziere, pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu. 8n prezent
cuantumul acestor amenzi este cuprins intre &--.--- si +--.--- lei, iar in conformitate
cu art. 88 din /.0.1. nr. 1#,2&--- ele vor putea fi actualizate prin hotarare a
1uvernului, in functie de rata inflatiei.
Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei aratate, creditorul
poate solicita oblifarea debitorului la daune interese. *ispozitiile art. +$6 se vor aplica
in mod corespunzator. *e asemenea, si dispozitiile art. 6&, C. proc. civ.
"menzile prevazute de textele legale mentionate, din punct de vedere al naturii
juridice, sunt amenzi civile, ce se platesc statului si se pronunta pe zi de intarziere,
pana la indeplinirea obligatiei debitorului. "cesta, amenintat cu plata unei sume de
bani ce creste progresiv, va fi determinat sa execute obligatia de a face stabilita in
titlul executoriu.
Conform art. +,-6 C. proc. civ., dispozitiile prevazute pentru asigurarea executarii
obligatiilor de a face, se vor aplica, in mod corespunzator, si situatiilor in care titlul
executoriu cuprinde o obligatie de a nu face.
"stfel, creditorul va putea cere instantei de executare sa fie autorizat, prin incheiere
irevocabila, data cu citarea partilor, sa desfiinteze el insusi sau prin alte persoane,
daca este cazul, pe seama debitorului, lucrarile facute de acesta impotriva obligatiei de
a nu face.
8n toate cazurile privind executarea obligatiilor de a face sau de a nu face, daca
debitorul se opune la executarea obligatiei de catre creditor, acesta va putea obtine,
prin intermediul executorului judecatoresc, concursul organelor de politie,
jandarmeriei sau al altor agenti ai fortei publice.
Poprirea
%otiune
*efinim poprirea ca fiind acea forma de executare silita prin care creditorul
urmareste sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile
urmarite, pe care o terta persoana le datoreaza debitorului urmarit sau pe care le va
datora in viitor si care consta in indisponibilizarea acelor sume sau efecte in mainile
tertului-debitor al debitorului urmarit, si in obligarea lui sa le plateasca direct
creditorului urmaritor.
Exista si posibilitatea consemnarii, urmata de plata prin intermediul executorului
judecatoresc..
'ediul materiei
Poprirea este reglementata de prevederile art. 6+&-651 C. proc. civ. asa cum
acestea au fost modificate prin /.0.1. nr. 1#,2&---! si art. 3-$-3-, ale Codului
comercial.
'ubiectele popririi
'pecificul popririi este dat de caracterul :triunghiular: al acestei operatii
juridice, care presupune in principiu participarea a trei subiecte de drept, si implica
existenta prealabila a doua raporturi juridice de creanta distincte: intre creditorul
popritor si debitorul poprit, si, respectiv, intre debitorul poprit si tertul poprit.
8n temeiul popririi se naste un al treilea raport juridic, intre creditorul popritor
si tertul poprit, care contine obligatii ale tertului.
Creditorul popritor
Creditorul popritor, fie el chirografar, ipotecar sau privilegiat, este persoana
fizica sau juridica, titular al titlului executoriu in temeiul caruia poate cere poprirea
debitorului sau.
*ebitorul poprit
Este persoana fizica sau juridica tinuta la indeplinirea obligatiei inscrise in titlul
executoriu, si care este totodata creditor in raportul sau cu tertul poprit.
9ertul poprit
Este un debitor al debitorului poprit, persoana fizica sau juridica de drept public sau
privat. Pe timpul popririi, tertul poprit nu inceteaza a fi debitorul debitorului poprit,
datoria sa subzistand
Executarea acestei datorii, in schimb, este suspendata pana la solutionarea definitiva a
situatiei.
Plata efectuata de tertul poprit produce un dublu efect: stinge datoria tertului catre
debitorul poprit, in limita sumei platite, si, respectiv, datoria debitorului poprit catre
creditorul poprit, tot in limita sumei platite. Consemnarea la C. E. C. a valorilor
tertului valoreaza ca plata, avand aceleasi efecte cu o plata obisnuita.
9ertul poprit poate fi si un debitor eventual al datornicului urmarit, poprirea putand sa
asigure executarea unei creante din veniturile viitoare ale debitorului. Prin urmare, s-a
considerat ca nu este necesar ca in momentul infiintarii popririi si nici chiar in
momentul validarii, daca se ajunge la aceasta, tretul sa fie debitorul datornicului.
Pluritatea de creditori
Concursul de creditori survine in doua situatii: in prima, mai multi creditori pornesc
impreuna executarea prin poprire contra unui debitor comun4 in cea de-a doua, ulterior
infiintarii popririi de catre un creditor, la respectiva creanta intervin si alti creditori ai
aceluiasi debitor poprit.
Elementele specifice pluralitatii de creditori popritori sunt: mai multi creditori4 acelasi
debitor poprit4 aceeasi valoare a aceluiasi tert poprit4 aceeasi instanta. Conform art.
6+, C. proc. civ., executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea
sumei de bani consemnate, numai dupa implinirea unui termen de 1+ zile de la
primirea dovezii de consemnare a acestei sume.
8n cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele cuvenite creditorilor
depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termenul
mentionat mai sus, va retine si consemna suma urmaribila si va depune dovada
consemnarii la executorul judecatoresc. *istribuirea se va face potrivt dispozitiile art.
+5&-+$1 C. proc. civ.
9ertul este tinut a declara situatia de pluritate de creditori. 8n lipsa unei asemenea
declaratii a tertului poprit, creditorii necitati pot interveni la distribuirea sumei.
Primului creditor popritor ii va reveni doar privilegiul de a-si recupera cu prioritate
cheltuielile de executare, art. +5# alit. a!, el neavand exclusivitate asupra creantei
poprite, in ciuda diligentelor depuse pentru introducerea popririi.
8n cazul in care se ajunge la necesitatea validarii popririi, ramanerea definitiva a unei
sentinte de validare nu confera creditorului care a obtinut validarea popririi sale un
drept exclusiv, ci doar ii permite sa vina in concurs cu ceilalti creditori, care au validat
popririle ulterior. *aca exista doar un singur creditor popritor, instanta va valida
poprirea, obligand pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor.
8n situatia in care infiintarea porpririi s-a dispus, din oficiu, in baza art. 6+# alin. &, de
indata ce hotararea este executorie potrivit legii, tertul poprit, in termen de 1+ zile de
la comunicarea popririi, este obligat sa platesca direct creditorului suma retinuta.
8n situatia infiintarii mai multor popriri, tertul, conform art. 6+5 alin. 1, va proceda la
consemnare sau la plata directa, comunicand executorului si creditorilor, numele si
adresa celorlalti creditori, pentru sumele poprite de fiecare in parte. *istribuirea
sumelor consemnate se face potrivit dispozitiilor generale.
Conform art. 65-, daca tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pentru
efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, in termen de trei
luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa platesca suma
urmaribila, pot sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi.
8nstanta va cita creditorul urmaritor, debitorul si tertul poprit, si va da o hotarare de
validare a popririi, daca din probele administrate rezulta ca tertul datoreaza sume de
bani debitorului. Prin aceasta hotarare va obliga pe tert sa plateasca creditorului, in
limita creantei, suma datorata debitorului.
9ertul poprit care cu rea-credinta refuza sa indeplineasca obligatiile privind efectuarea
popririi va putea fi amendat prin aceeasi hotarare.
*aca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atat pentru sumele ajunse la
scadenta, cat si pentru cele care vor fi scadente in viitor, validarea producandu-si
efecte numai la data cand sumele devin scadente.
*upa validarea popririi, tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea sau plata
prevazuta de art. 6+5. 8n caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se va
face impotriva tertului poprit pe baza hotararii de validare, care constituie titlu
executoriu.
*istribuirea sumei se va face avandu-se in vedere proportia si natura creantelor pe
care creditorii le au asupra debitorului poprit. / exceptie de la aceasta regula o
constituie distribuirea sumelor poprite din salariu, distribuire efectuata de tertul poprit,
si care poate fi cel mult revizuita, la cererea creditorilor nemultumiti, de catre instanta.
9ransferul de creanta opereaza la data validarii popririi prin hotarare definitiva, astfel
incat o poprire ulterioara acestei validari nu va mai conduce la o situatie de concurs de
creditori popritori4 ca exceptie, in cazul in care poprirea priveste o creanta cu
executare succesiva- ex. salariul, pensia, etc.- primul creditor va dobandi in
exclusivitate numai sumele scadente pana la data validarii popririi ce a introdus,
pentru cele ulterioare acestei date urmand a se aplica regulile enumerate mai sus.
/biectul popririi
;unurile supuse popririi:
"rt. 6+& si 651 C. proc. civ. determina categoriile de bunuri pasibile a fi poprite:
sumele de bani, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporabile urmaribile
datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in
temeiul unor raporturi juridice existente.
"rt. 6+# alin. & se refera numai la sumele datorate cu titlu de obl4igatie de intretinere
sau alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri
pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a
sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice
cunoscute realizate de debitor. "rt. 651 se refera la poprirea infiintata asupra unor
titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale.
"stfel, poprirea poarta asupra creantelor si a celorlalte bunuri mobile incorporale
urmaribile care fac parte din patrimoniul debitorului poprit4 nu are relevanta daca
proprietatea bunului a fost deja transferata debitorului poprit si acesta trebuie sa
remita doar bunul in materialitatea lui! sau acest lucru urmeaza sa se intample.
Procedura comuna a popririi
Procedura popririi presupune existenta prealabila a unui titlu executoriu si se
desfasoara in doua faze: infiintare si validare. 8n noua reglementare, validarea popririi
a devenit o faza exceptionala care intervine numai in cazurile in care tertul poprit nu
isi indeplineste obligatiile ce-i revin, potrivit legii, fiind necesar ca instanta de
executare sa fie sesizata, pentru a duce pana la capat, si impotriva tertului poprit,
executarea popririi. *aca nu se impune validarea popririi, aceasta urmeaza sa fie
desfiintata prin invalidare. Pentru o mai buna intelegere, sunt utile si unele precizari
referitoare la contestatiile la poprire si la executarea propriu-zisa a popririi.
8nfiintarea popririi
Conform art. 6+# alin. 1 C. proc. civ., poprirea se infiinteaza la cererea creditorului,
de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul
sau sediul tertului poprit.
"u dreptul de a cere infiintarea unei popriri:
i. creditorul titular al creantei4
ii. un creditor al creditorului, pe calea actiunii oblice4
iii. reprezentantul =inisterului Public, in conditiile art. 6+ C. proc. civ.
Potrivit art. 6+6 alin. 1 poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de o
copie certificata de pe titlul executoriu comunicata tertelor persoane in conditiile art.
6+&, instiintandu-se totodata, si debitorul despre masura luata.
8n continuare, in alin. & al art. 6+6, se arata ca in adresa de poprire se va pune in
vedere tertei persoane, care devine tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele
de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora,
declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa
silit.
"ceasta adresa de poprire are, intocmai ca si fosta ordonanta de poprire, ca efect,
indisponibilizarea sumelor de bani datorate, a titlurilor de valoare ori a celorlalte
bunuri mobile incorporale detinute de terti.
8n actuala reglementare textul art. 6+6 alin. & teza finala arata limita in care se pot
indisponibilizat sumele si bunurile poprite.
8n cazul in care poprirea a fost infiintata ca masura asiguratoare si nu a fost desfiintata
pana la obtinerea titlului executoriu, potrivit art. 6+6 alin. #, se va comunica tertului
poprit copie certificata de pe titlul executoriu, in vederea indeplinirii obligatiilor
prevazute de art. 6+5.
8ndisponibilizarea va inceta, daca debitorul consemneaza cu afectatiune speciala,
intreaga valoare a creantei la dispozitia creditorului urmaritor. *ebitorul va inmana
recipisa de consemnare executorului judecatoresc, care va instiinta de indata pe tertul
poprit art. 6+6 alin. 6!.
Executarea popririi
Conditiile infiintarii popririi si efectele acesteia au fost analizate mai sus.
Pentru aducerea la indeplinire a masurilor prevazute de lege trebuie respecatate
obligatiile prevazute de art. 6+5, in sarcina tertului poprit.
/bligatiile tertului poprit nu trebuie indeplinite imediat, odata cu comunicarea adrsei
de poprire.
Conform art. 6+5 alin. 1, in termen de 1+ zile de la comunicarea popririi, iar in cazul
sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
a! sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile
incorporale poprite si sa trimita dovada executorului, in cazul popririi prevazute la art.
6+# alin. 14
b! in cazul popririi prevazute de art. 6+# alin. &, sa plateasca direct creditorului suma
retinuta si cuvenita acestuia.
8n cazul in care debitorul poprit este titular de conturi bancare poprirea se infiinteaza
dupa aceeasi procedura, insa asupra contuluaaaaai bancar.
8n acelasi mod se executa poprirea infiintata asupra titlurilor de valoare sau a altor
bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla in pastrare la unitati specializate.
8n final, executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de
bani consemnate numai dupa implinirea termenului de 1+ zile de la primirea dovezii
de consemnare a acestei sume.
.alidarea popririi
"ceasta faza intervine numai in cazurile in care tertul poprit nu-si aduce la indeplinire
obligatiile ce ii revin potrivit art. 6+5, in termenele stabilite de acest text.
Potrivit art. 65- alin. 1, daca tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin
pentru efectuarea popririi, inclusivaaaa in cazul in care, in care, in loc sa consemneze
suma urmaribila a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de
executare in termen de trei luni de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau
sa plateasca suma urmaribila, pot sesiza instanta de executare, in vederea validarii
popririi.
"sadar, competenta de a se pronunta asupra validarii popririi apartine instantei de
executare.aaaaa
Pentru solutionarea cererii de validare instanta va cita toate partile interesate - creditor
popritor, debitor poprit, tert poprit si chiar alti creditori care au poprit aceiasi suma.
8n functie de constatari, instanta valideaza, prin hotarare, poprirea, sau respinge
cererea formulata de creditor, desfiintand poprirea. @otararea asupra validarii este
apelabila in 1+ zile de la data comunicarii sale catre parti, dupa ce devine definitiva,
fiind susceptibila de recurare si apoi de control judiciar prin caile extraordinare de
atac. Prin hotararea de validarea instanta va obliga tertul sa plateasca creditorului, in
limita creantei, suma datorata debitorului.
Contestatia la poprire
8mpotriva executarii insasi sau impotriva oricarui act de executare se poate face
contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare, conform art. #33.
8n cazul popririi, se poate face contestatie impotriva infiintarii sale.
Proceduri speciale de poprire
0n caz special de poprire este cel reglementat de art. 6+# alin. &.
Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii,
precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor
cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea
se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscure realizate de
debitor, art. 6+# alin. & arata ca infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din
oficiu, de indata de hotararea este executorie, potrivit legii.
)eglementarea speciala se impune pentru asigurarea protectiei unor creditori, privind
realizarea unor creante destinate a le asigura intretinerea.
8nstanta, dupa pronuntarea hotararii prin care paratul a fost obligat la plata pensiei de
intretinere sau a alocatiei pentru copii ori la plata celorlalte sume mentionate, va
dispune din oficiu infiintarea popririi, imediat ce hotararea este executorie, ordonand
comunicarea catre tertul poprit a adresei de infiintare a popririi, insotita de copia
certificata de pe hotarare. 9rebuie avute in vedere si dispozitiile art. &$, C. proc. civ.
care prevad categoriile de hotarari ale primei instante ce sunt executorii de drept.
0rmarirea silita mobiliara
*efinitie. Continut. 'ediul materiei.
Executarea sau urmarirea! silita este o procedura executionala indirecta,
creditorul urmaritor avand asupra debitorului sau o creanta baneasca determinata
printr-un titlu executoriu. 'e realizeaza asupra bunurilor mobile urmaribile ale
debitorului, prin vanzarea silita a acestora, astfel incat suma de bani rezultata sa
indestuleze creanta creditorului urmaritor sau a creditorilor urmaritori, precum si
cheltuielile de executare.
'ediul materiei il formeaza dispozitiile art. 6-5-663 C. proc. civ.
;unurile susceptibile de executare silita mobiliara.
Categoriile de bunuri mobile declarate de lege neurmaribile au fost analizate
anterior.
/biectul executarii silite il pot reprezenta, asa cum am aratat bunuri corporale si
bunuri incorporale.
Procedura sechestrarii bunurilor mobile urmarite
8dentificarea si sechestrarea bunurilor mobile
'ub sanctiunea nulitatii, executarea silita mobiliara trebuie precedata, cu cel
putin o zi inainte, de o somatie adresata debitorului pentru a face voluntar plata,
somatie insotita de copia titlului ce se executa.
Potrivit art. 611 alin. 1, daca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu
plateste suma datorata, executorul judecatoresc de pe langa instanta de executare va
proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea
sunt detinute de un tert.
8n cazul in care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire, la
cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, presedintele instantei de
executare va putea dispune, prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor, ca
odata cu inmanarea somatiei sa se aplice si sechestrul art. 611 alin. &!.
Executarea propriu-zisa incepe prin inventarierea si sechestrarea bunurilor
mobile proprietate a debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert.
Executorul judecatoresc se deplaseaza in acest scop la locul resedinta, domiciliu,
sediu! in care se gasesc bunurile debitorului si in raport cu valoarea creantei, printr-un
proces-verbal inventariaza si aplica sechestrul bunurilor ce apreciaza a indestula
creanta. Pentru aceasta executorul judecatoresc procedeaza la evaluarea bunurilor cu
acordul partilor, prin apreciere la valoarea lor de circulatie. Pentru aprecierea valorii
unor anumite bunuri ex. opere de arta! executorul judecatoresc poate apela la
serviciile unui expert.
'ub sanctiunea nulitatii, in oricare din urmatoarele situatii executorul va fi
insotit de un ofiter de politie sau de un ajutor al acestuia, sau de primarul localitatii ori
de un ajutor al acestuia:
a! usile locuintei sau sediului! debitorului sunt inchise si acesta refuza sa le
deschida4
b! camerele sau mobilele din locuinta sau sediul debitorului sunt inchise si
acesta refuza sa le deschida4
c! debitorul lipseste si nu e prezenta nici o ruda a acestuia cu deplina
capacitate de exercitiu care locuieste cu acesta art. 61&!.
Pentru a deschide incuietorile se poate apela la serviciile unui mecanic cu
instrumente speciale, incercandu-se pe cat posibil a se evita fortarea sau spargerea
usilor. 9ocmai in acest scop este ceruta de lege si prezenta organelor politienesti sau
ale administratiei locale, pentru ca patrunderea in locuinta debitorului sa nu constituie
o violare de domiciliu. /data patrunderea in locuinta sau sediu realizata, acestea se
pot retrage, putand fi inlocuite cu doi martori majori. 8ntrarea in locuinta debitorului
se va face treptat, in masura necesitatilor. Prezenta creditorului este facultativa, fiind
lasata la latitudinea acestuia iar debitorul nu se poate opune intrarii creditorului in
locuinta.
Cuprinsul procesului-verbal de sechestru
Executorul judecatoresc care se deplaseaza la locuinta debitorului sau la locul
in care se gasesc bunurile si constata ca debitorul nu ofera plata sumei datorate va
intocmi primul act procedural de urmarire silita - procesul-verbal de sechestru, prin
care inventariaza si declara sechestrate definitiv bunurile debitorului.
"rt. 615 C. proc. civ. arata continutul obligatoriu al acestuia:
a! enuntarea titlului in temeiul caruia se face executarea4
b! aratarea bunurilor ce fac obiectul cererii exprese de urmarire a creditorului,
daca s-a facut o asemenea cerere4
c! numele, prenumele si domiciliul executorului, partilor la executarea silita si
a persoanelor care asista la aplicarea sechestrului4
d! somatia verbala adresata debitorului si raspunsul acestuia4
e! descrierea obiectelor sechestrate si indicarea valorii fiecaruia, dupa
aprecierea executorului judecatoresc, daca este posibil4
f! semnaturile executorului si ale persoanelor care au asistat la aplicarea
sechestrului.
7ormele sechestrului. *area in custodie a bunurilor sechestrate.
Procedura civila romana cunoaste trei forme de sechestru definitiv:
a! sechestrul simplu4
b! sechestrul cu aplicare de sigilii4
c! sechestrul cu ridicata.
/biectele sechestrate se vor putea stramuta cu incuviintarea executorului judecatoresc
din locul unde se afla, pe cheltuiala partii interesate.
8n cazul in care custode este o alta persoana decat debitorul, acesta va avea dreptul la
o remuneratie ce se va fixa de executorul judecatoresc. "ceasta, precum si cheltuielile
custodelui vor putea fi platite anticipat de catre creditorul urmaritor, care le va putea
prelua cu precadere din pretul bunurilor urmarite art. 6&1!.
Custodele va raspunde pentru orice paguba adusa creditorului din neglijenta sa,
putand raspunde si pentru infractiunea de abuz de incredere art. 6&&!.
/riginalul procesului-verbal de sechestru se depune la grefa instantei de executare,
obligatie ce revine executorului, asa cum am aratat. 8n caz contrar, executorul este
pasibil de sanctiuni disciplinare si dezdaunarea partii vatamate.
8n acest mod se incheie prima faza a urmaririi silite mobiliare.
Potrivit art. 6&,, debitorul sau alta persoana interesata va putea solicita incetarea sau
suspendarea urmaririi, numai daca depune valoarea ce i se cere sau valoarea bunului
reclamat, la CEC, la dispozitia organului de executare.
"ceste persoane vor fi obligate sa inmaneze executorului pe langa recipisa de
consemnare si o copie de pe cererea de suspendare sau de incetare a executarii, depusa
la instanta competenta. Pana la solutionarea cererii urmarirea se va opri total sau
partial.
"supra cererii de incetare sau de suspendare a executarii silite, inmstanta de executare
se va pronunta prin incheiere, potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta
presedintiala.
.anzarea silita a bunurilor mobile urmarite
9ermenul de licitatie
" doua etapa a urmaririi silite mobiliare este valorificarea bunurilor
sechestrate, in scopul obtinerii sumei necesare pentru acoperirea creantei creditorului
urmaritor, a cheltuielilor de executare si a creantelor creditorilor intervenienti.
*reptul procedural civil roman cunoaste mai multe modalitati de valorificare a
acestei categorii de bunuri: vanzarea la licitatie publica, vanzarea directa sau alte
modalitati admise de lege art. 6#1 alin. 1!.
"stfel, art. 6#1 alin. & arata ca executorul judecatoresc, cu acordul
creditorului, poate sa-i incuviinteze debitorului sa procedeze el insusi la valorificarea
bunurilor sechestrate 8n acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze in scris pe
executor despre ofertele primite, despre potentialul cumparator, precum si despre
termenul in care acesta se angajeaza sa consemneze pretul propus.
Potrivit art. 6#11, daca valorificarea bunurilor urmeaza sa se faca prin vanzare la
licitatie publica, executorul, in termen de cel mult o zi de la intocmirea procesului-
verbal de sechestru sau de la expirarea termenului stabilit pentru valorificarea
bunurilor de catre debitor, va fixa data, ora si locul licitatiei.
9ermenul va fi astfel stabilit incat sa nu fie mai mic de doua saptamani si nici mai
mare de doua luni de la data sechestrarii bunurilor, dar prin vointa comuna a
creditorului si a debitorului se poate reduce sau mari. 8n cazul ca bunurile sechestrate
sunt perisabile, termenul poate fi redus chiar de catre executor, din oficiu.
7ormele de publicitate ale vanzarii silite
*ebitorul va lua la cunostinta data fixata de instanta pentru vanzarea silita
printr-o notificare speciala facuta de executorul judecatoresc, si nu prin intermediul
anunturilor facute cu privire la vanzare in conformitate cu art. 6#$ C. proc. civ. v.
infra!4 aceasta pentru ca debitorul sa poata efectua plata, sa poata introduce in timp
util contestatia la executare sau sa obtina suspendarea vanzarii silite.
"stfel, potrivit art. 6##, executorul judecatoresc il va instiinta pe debitor despre data,
ora si locul vanzarii la licitatie.
Efectuarea licitatiei va fi precedata, cu minim # zile, de aducerea ei la
cunostinta publica.
Potrivit art. 6#$, cu cel putin trei zile inainte de tinerea licitatiei, executorul
judecatoresc va intocmi si afisa publicatia de vanzare la locul licitatiei, la sediul
organului de executare, al primariei de la locul vanzarii si al instantei de executare.
*aca se aprecieaza ca este necesar, vanzarea va fi anuntata si intr-un ziar de larga
circulatie.
"cestea sunt conditii indispensabile corectei desfasurari a licitatiei, iar
executorul judecatoresc poate fi sanctionat disciplinar, sau cu amenda judiciara si
eventual, tinut la plata de daune catre partile lezate prin neefectuarea licitatiei. *e
asemenea, debitorul va putea, pe calea contestatiei la executare, sa ceara stabilirea
unui nou termen de efectuare a licitatiei, cu indeplinirea formelor de publicitate, daca
la termenul fixat de instanta nu se respectasera cerintele legii.
"rt. 6#, impune ca, daca din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti, data,
locul sau ora vanzarii a fost schimbata, sa se faca alte publicatii si anunturi.
Publicatiile si anunturile de vanzare vor cuprinde data, ora si locul licitatiei,
enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vanzare, cu indicarea pentru fiecare a
pretului de incepere a licitatiei, care este pretul prevazut in procesul-verbal de
sechestru sau cel stabilit prin expertiza art. 6#3 alin. 1!.
Costul publicatiilor si anunturilor se va avansa de catre creditor in contul bunurilor
urmarite.
Procedura licitatiei
8n dreptul procesual civil roman, urmarirea mobiliara nu este o procedura
jurisdictionala, ea fiind efectuata de executorul judecatoresc.
8n ziua fixata de instanta pentru efectuarea licitatiei, executorul se va deplasa
la locul in care se afla bunurile, pentru a le lua in primire de la custodele lor,
verificand starea in care se afla acestea si numarul lor. *isparitia fortuita a unuia sau
mai multor bunuri se rezolva potrivit regulii res perit dominus, deci debitorul, care
este proprietar pana la momentul vanzarii bunurilor, va suporta paguba fara ca creanta
ce o are de platit sa fie diminuata sau stinsa in acest temei.
8n cazul in care sechestrarea s-a facut cu sigilii, executorul judecatoresc va rupe aceste
sigilii si va ridica bunurile. El este obligat sa verifice starea bunurilor, in prezenta
custodelui, pe baza procesului-verbal de sechestrare. *aca constata ca unele dintre ele
au fost instrainate, degradate sau inlocuite va sesiza procurorul pentru inceperea
urmaririi penale.
.anzarea se va efectua la locul stabilit de instanta, de regula intr-o zi
lucratoare, intre orele 5 si &-, putand continua, in caz de nevoie, si in zilele urmatoare.
Executarea silita nu se va putea face la alte ore decat cele mentionate si nici in zilele
nelucratoare, cu exceptia cazurilor urgente in care ea este incuviintata de presedintele
instantei de executare art. #,5!.
;unurile sechestrate sunt transportate la locul unde se tine licitatie, daca executorul
judecatoresc a stabilit un alt loc decat acela unde ele se afla. 8n caz contrar se va
proceda imediat la vanzare.
.anzarea se face separat pentru fiecare obiect sau ansamblu de obiecte ex. un
serviciu de masa! in parte4 este interzisa vanzarea laolalta a tuturor bunurilor sau a
unor bunuri fara legatura intre ele, pentru a nu se obtine sume mai mici decat in cazul
vanzarii separate si pentru a se putea opri licitatia in momentul in care a fost obtinuta
suma necesara acoperirii creantei sau creantelor urmarite si a cheltuielilor de urmarire.
Executorul judecatoresc va indica pretul de la care porneste licitatia4 in aceasta
privinta, art. 66# stabileste ca acesta este cel prevazut in publicatii sau in anunturi,
potrivit art. 6#3 alin. 1 pretul prevazut in procesul-verbal de sechestru sau stabilit
prin expertiza!.
(a licitatie poate participa orice persoana care, cel mai tarziu pana la inceperea
vanzarii, a consemnat la CEC, la dispozitia executorului, cel putin 1-? din pretul de
incepere a licitatiei pentru bunurile pe care intentioneaza sa le cumpere art. 6#31!.
Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre
vanzare la un pret mai mic de $+? din pretul de incepere al licitatiei. *aca
adjudecatar este chiar creditorul urmaritor, iar la urmarire nu participa alti creditori ori
acestia se afla intr-un rang de preferinta inferior, el va putea depune in contul pretului
creanta sa, in tot sau in parte art. 66+!.
Cand exista concurenta reala, pentru fiecare obiect in parte se fac trei strigari
succesive, facute la un interval de timp care sa permita obtiuni si supralicitari, iar
adjudecarea se face asupra celui care ofera cel mai mare pret, chiar daca acest ofertant
nu are concurenti la cumpararea bunului in cauza. Plata pretului se va face imediat,
adica executorul judecatoresc va primi in numerar banii de la concurentul care a
castigat, iar concomitent acesta va primi bunul cumparat. "rt. 666 alin. 1 permite si
plata prin intermediul unui ordin de plata sau al unui alt instrument legal de plata. (a
cererea adjudecatarului executorul poate incuviinta ca pretul sa se depuna in cel mult
cinci zile.
*aca pretul nu se va depune, se va relua licitatia sau o alta modalitate de
valorificare a bunului!, primul adjudecatar fiind raspunzator atat de scaderea pretului
obtinut la a doua vanzare, cat si de cheltuielile facute pentru aceasta. 'umele acestea
se vor stabili de catre executor prin proces-verbal ce constituie titlu executoriu si se
vor retine cu precadere din suma depusa initial pentru participarea la licitatie.
Executorul judecatoresc, dupa adjudecare, va consemna sumele de bani
incasate, pastrand dovada consemnarii si facand mentiune in acest sens in procesul-
verbal de licitatie.
(icitatia se va inchide imediat ce din sumele obtinute se pot acoperi creantele
ce se urmaresc si toate cheltuielile de executare. *e asemenea, judecatorul va declara
inchisa licitatia si in cazurile in care intervine vreuna din situatiile de incetare a
executarii, prevazute de art. #$1+ sau situatia prevazuta de art. 6&,, prezentata
anterior.
"sadar, atunci cand executorul constata ca pretul obtinut pe bunurile vandute
la un moment dat al licitatiei acopera totalul creantelor creditorilor, cheltuielilor de
urmarire, de publicitate, si platii custodelui, va opri vanzarea returnand debitorului
executat bunurile inca nevandute si eventualul surplus de bani provenit de la ultima
suma de bani primita. 9rebuie subliniat ca la calculul sumei creantelor se vor avea in
vedere si eventualele dobanzi, doar sub conditia ca aceasta sa fie precizata in titlul
executoriu. *e asemenea, vor fi luate in calcul toate creantele tuturor creditorilor
intervenienti la executare.
*aca din lipsa de concurenti licitatia nu a putut avea loc, executorul va
consemna aceasta in procesul-verbal si se va fixa un nou termen de vanzare. (a
fixarea noului termen se va avea in vedere limita maxima prevazuta de art. 6#6,
nemaifiind necesara si respectarea termenului minim.
Exista si situatii in care executorul dispune suspendarea licitatiei, de exemplu
in cazul in care creditorul nu mai staruie in aceasta.
*aca nu se obtine pretul de incepere al licitatiei, la termenul stabilit pentru
vanzare, bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. 8n toate cazurile, la pret egal,
va fi preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit art. 66# alin.
#!.
*upa inchiderea licitatiei, executorul va intocmi un proces-verbal despre
desfasurarea si rezultatul acesteia, care va fi semnat de el, de creditor, debitor, precum
si de adjudecatar.
*aca bunul sechestrat nu s-a putut vinde in conditiile prezentate anterior, orice
creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silita asupra bunurilor mobile ale
debitorului il poate prelua in contul creantei, la pretul de pornire a licitatiei. *aca
acest pret este mai mare decat valoarea creantei, creditorul poate prelua bunul numai
daca depune diferenta.
*aca exista mai multi creditori care vor sa preia bunul in acest fel, acesta va fi
atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. +5#-+56.
;unurile sechestrate care nu au putut fi valorificate sub nici o forma, raman
indisponibilizate cel mult sase luni de la data sechestrului. 8n cursul acestui termen,
executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. *aca nici dupa
expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului.
Efectele vanzarii silite a bunurilor
)ezultatul imediat al vanzarii silite este transmiterea dreptului de proprietate
referitor la bunurile urmarite.
Executorul judecatoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecarui adjudecator in parte, o
dovada care va cuprinde data si locul licitatiei, indicarea bunului adjudecat si, dupa
caz, a pretului platit sau care urmeaza sa fie platit.
*ovada eliberata fiecarui adjudecator constituie titlu de proprietate asupra bunurilor
vandute, in cazul titurilor de credit nominative, adjudecatorul va putea obtine
transferul acestora pe numele sau, in temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-
verbal.
8n toate cazurile, predarea bunului se va face dupa achitarea integrala a pretului4 pana
la predare, adjudecatorul suporta riscul pieirii bunului adjudecat art. 66$!.
Potrivit art. 663 C. proc. civ. adjudecatorul care a platit pretul intra imediat in
posesia bunului si nu poate fi prejudiciat prin admiterea unei cereri de atacare a
executarii, de regula prin admiterea unei contestatii la executare, in afara de situatia in
care a fost el insasi de rea credinta.
"rt. 663 precizeaza ca nu este admisibila nici o cerere de desfiintare a vanzarii
impotriva tertului adjudecatar care a platit pretul, in afara de cazul cand a existat
frauda din partea acestuia.
/ parte vatamata - debitor urmarit sau tert proprietar al bunului - se va putea
indrepta exclusiv impotriva creditorului urmaritor sau executorului judecatoresc,
pentru rea-credinta din partea acestora ori pentru neindeplinirea formelor legale ale
executarii art. 6#$ alin. &!. "ceasta nu inseamna ca este exclusa posibilitatea
desfiintarii executarii prin contestatie la executare, ci doar ca admiterea contestatiei nu
este de natura sa desfiinteze vanzarea, ci numai sa oblige la daune pe creditorul
urmaritor si, eventual, pe executorul judecatoresc pe acesta, doar daca se dovedeste
ca a fost de rea-credinta ori daca a tinut licitatia fara a fi indeplinit toate formele
legale!.
"r trebui subliniat ca desi prin efecte art. 663 C. proc. civ. seamana mult cu
art. 13-3 C. civ., in fapt textul Codului de procedura contine o nuanta importanta, mai
exact nu se refera la adjudecatarul care a intrat in posesia bunului, ci la cel :care a
platit pretul:. "parent nesemnificativa, aceasta exprimare protejeaza pe cel care cu
buna-credinta a participat la licitatie si a platit pe loc bunul adjudecat, dar care din
cauza dimensiunii ex. un autoturism! nu a intrat imediat in posesia bunului. 8n
conditiile in care art. 663 C. proc. civ. s-ar fi referit la adjudecatarul care a intrat in
posesia bunului, acesta ar fi fost lipsit de protectie juridica, el neputand invoca
prevederile art. 13-3 si 131- C. civ. din moment ce nu dobandise inca posesia
bunului.
Conform art. 663 alin. &, cand adjudecatar a fost creditorul, vanzarea va putea
fi desfiintata, daca exista temei de nulitate.
*istribuirea sumei obtinute din vanzarea silita a bunurilor mobile
*upa cum aratam in procedura vanzarii silite mobiliare, executorul
judecatoresc va consemna la C.E.C. sumele obtinute din licitatie, iar recipisa
consemnarii o va depune la grefa instantei de executare. "ceasta procedura este
obligatorie chiar in cazul in care exista un singur creditor urmaritor.
*istribuirea sumei astfel obtinute intre creditorii urmaritori si oponenti sau
intervenienti! se efectueaza de executorul judecatoresc cu citarea celor interesati
creditori si debitor!.
8n situatia in care se constata existenta concursului de creditori, distribuirea
sumei se va face conform ordinii de preferinta stabilite de lege. *aca suma obtinuta
din vanzare nu este suficienta pentru acoperirea tuturor creantelor, creditorii de rang
egal vor primi sume proportionale cu creantele ce aveau contra debitorului. 'ingurul
privilegiu pe care il are creditorul urmaritor este recuperarea cu prioritate a
cheltuielilor de urmarire.
0rmarirea silita imobiliara
Executarea silita imobiliara este :procedura executionala indirecta in cadrul
careia se valorifica bunurile imobile ale debitorului, in vederea realizarii drepturilor
creditorului:. 8n general, se realizeaza pe calea vanzarii silite a bunurilor urmarite si
acoperirea creantelor din pretul obtinut, insa in unele cazuri creditorii pot prelua direct
bunuri in contul creantei.
'ediul materiei il formeaza dispozitiile art. 6,,-+$1 C. proc. civ., modificate
prin /.0.1. nr. 1#,2&---. "nterior acestui act normativ, modificari au fost aduse prin
(egea pentru unificarea unor dispozitii referitoare la executarea silita din 11 iulie
13#-, *ecretul-lege nr. #-5 din + august 13#,, (egea nr. +32133# de modificare a
Codului de procedura civila, (egea nr. #52133+ a notarilor publici si a activitatii
notariale, precum si prin (egea nr. 1,,2&--- privind executorii judecatoresti.
Procedura de drept comun a executarii silite imobiliare
;unurile imobile urmaribile
)estrictiile cu privire la bunurile imobile urmarite au fostmat obiectul unor analize
anterioare, in legatura cu obiectul executarii silite.
"rt. 6,, arata ca sunt supuse urmaririi silite imobiliare bunurile imobile, inclusiv
dreptul de uzufruct, dreptul de superficie si dreptul de servitute, acesta din urma
numai odata cu fondul dominant caruia ii profita.
8n continuare, art. 6,3 precizeaza ca urmarirea bunurilor imobile inscrise in cartea
funciara se face pe corpuri de proprietate in intregimea lor. 'e pot urmari insa,
separat, constructiile ce formeaza o proprietate distincta de sol, drepturile privitoare la
proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la
bunuri pe care legea le declara imobile.
0rmarirea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii
imobilului, prevazute de Codul civil, insa acestea pot fi urmarite doar odata cu
imobilul art. 63-!.
"rt. 631-63# prevad o serie de resctrictii in urmarirea silita a unor bunuri imobile.
7ormalitati premergatoare vanzarii silite imobiliare
Pornirea urmaririi silite imobiliare.
Executarea silita imobiliara are loc la cererea creditorului urmaritor si numai
cu instiintarea prealabila a debitorului urmarit.
*ispozitiile prevazute de art. #$# si #$#1 constituie dreptul comun in materia
inceperii executarii silite.
Cererea de urmarire silita imobiliara se depune la executorul judecatoresc
competent din circumscriptia judecatoriei in care se afla imobilul urmarit si unde se
face si executarea. "ceasta judecatorie devine instanta de executare.
Cererea de incepere a urmaririi silite imobiliare va trebui sa contina, pe langa
elementele obisnuite, toate mentiunile necesare pentru identificarea si evaluarea
imobilului urmarit.
8n cazul in care obiectul executarii il formeaza mai multe bunuri imobile ale
debitorului, procedura de vanzare prin licitatie publica se va indeplini pentru fiecare
bun in parte.
*upa incuviintare executorul judecatoresc se deplaseaza la locul situarii imobilului, in
vederea identificarii acestuia si va incheia procesul-verbal de situatie.
"cesta va cuprinde, pe langa datele prevazute de art. +-6 alin. 1 pct. 1-#, +-5 si 16 si
descrierea cat mai amanuntita a imobilului urmarit.
*upa intocmirea procesului-verbal de situatie, executorul va soma pe debitor ca, daca
nu va plati, se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse in acest proces-verbal.
'omatia de plata va fi comunicata debitorului, ea reprezentand instiintarea despre
pornirea executarii.
'omatia de plata se semneaza de executor si are valoare de inscris autentic in
ce priveste constatarile personale ale executorului.
'omatia de plata va cuprinde pe langa mentiunile prevazute de art. #,$ si datele de
identificare a imobilului cuprinse in procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea
ca s-a luat masura inscrierii in cartea funciara.
Potrivit art. 63$ alin. &, executorul va lua masuri ca somatia sa fie inscrisa in cartea
funciara.
Cand se urmaresc mai multe imobile, inscrise la acelasi birou sau la birouri de carte
funciara diferite, pentru o creanta garantata cu o ipoteca colectiva, somatia se va
inainta biroului de carte funciara la care este inscrisa ipoteca principala, care, dupa ce
a efectuat notarile prevazute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe incheierile
sale biroului de carte funciara secundara.
Prezinta interes consecintele in plan juridic ale caracterului de act incepator de
executare ale somatiei de plata. "stfel, pentru debitor, somatia de plata il instiinteaza
de inceperea executarii si ii permite sa ia masurile ce considera necesare - atacarea
executarii incepute sau stingerea ei, prin plata intregii datorii pe care o are fata de
creditorul urmaritor. 9otodata, debitorul are posibilitatea ca, aratand instantei ca
venitul pe sase luni al imobilului urmarit acopera creanta pusa in executare si
cesionand acest venit creditorului, sa beneficieze de suspendarea executarii pana la
achitarea creantei.
"rt. 633 arata ca, dupa primirea somatiei debitorul pote cere instantei de executare in
termen de 1- zile de la comunicare, sa-i incuviinteze ca plata integrala a datoriei,
inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile imobilului
urmarit sau din veniturile sale pe timp de sase luni. 8nstanta sesizata cu aceasta cerere
se va pronunta prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu cu citarea
partilor. 8n caz de admitere se va dispune suspendarea urmaririi silite imobiliare.
Creditorul poate solicita instantei, pentru motive temeinice, reluarea urmaririi inainte
de expirarea termenului de sase luni. "ceasta cerere se va desfasura dupa aceeasi
procedura prezentata mai sus.
*in punctul de vedere al creditorului, somatia de plata intrerupe prescriptia si, in
masura in care este notat in cartea funciara, indisponibilizeaza juridic imobilul in
cauza. /rice instrainare a imobilului facuta de catre debitor dupa acest moment este
lovita de nulitate, in afara de cazul cand creditorul isi da consimtamantul la vanzare
sau suma necesara acoperirii creantei este consemnata de cumparator pentru
acoperirea integrala a creantelor, dobanzilor si cheltuielilor creditorului. 'unt de
asemenea nule orice constituiri de drepturi reale sau inchirieri la care debitorul va fi
procedat dupa notarea somatiei.
8n acest sens art. 63$ alin. 6 prevede in mod expres ca, din momentul notarii somatiei
in cartea funciara orice act de instrainare sau constituire de drepturi reale cu privire la
imobilul urmarit este inopozabil, cu exceptia cazului in care creditorul sau
adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul
imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc, inclusiv
dobanzile si cheltuielile de executare.
8nchirierile sau arendarile, precum si cesiunile de venituri facute de debitor sau
detinator dupa data inscrierii somatiei nu pot fi opozabile creditorului urmaritor sau
adjudecatarului. 8nchirierile sau arendarile anterioare inscrierii somatiei sunt
opozabile, in conditiile legii, atat creditorilor urmaritori, cat si adjudecatarului.
Chiriile sau arenzile platite debitorului urmarit inainte de scadenta nu pot fi opuse
creditorilor urmaritori sau adjudecatarului, decat daca sunt constatate prin act scris cu
data certa.
Pastrarea bunurilor imobile urmaririi
=asurile privitoare la conservarea imobilului urmarit sunt reglementate de art.
+-1-+-# C. proc. civ.
Potrivit art. +-1, dupa emiterea somatiei si in tot cursul executarii executorul poate
numi un administrator-sechestru, daca aceasta masura se impune pentru o mai buna
administrare a imobilului urmarit, adica pentru incasarea veniturilor, efectuarea
cheltuielilor necesare si apararea in litigiile privitoare la respectivul bun.
Executorul va numi un administrator-sechestru si la cererea creditorului.
8n calitate de administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o alta
persoana fizica ori juridica.
.eniturile incasate de administrator se vor consemna, iar recipisa se va depune
executor.
*aca administrator-sechestru este o alta persoana decat debitorul, acestuia i se poate
fixa o remuneratie, de catre executor, al carei cuantum este fixat in raport de
activitatea depusa.
8n cazul in care administratorul-sechestru nu isi indeplineste obnligatiile stabilite, el
poate fi revocat de catre executor, la cererea oricarei persoane interesate si obligat la
despagubiri de catre instanta de executare.
*aca debitorul nu are un alt mijloc de existenta in afara veniturilor imobilului urmarit,
executorul, prin proces-verbal poate sa-i fixeze o cota de cel mult &-? din aceste
venituri pentru traiul sau si al familiei sale. "ceasta masura poate fi contestata de
persoanele interesate, la instanta de executare, care va hotari, in termen scurt, cu
citarea partilor in camera de consiliu, prin incheiere irevocabila.
Concursul de urmariri
8n situatia in care mai multi creditori urmaresc acelasi imobil aceleasi
imobile! ale debitorului, se vor aplica dispozitiile cu caracter general prevazute de art.
#$#6. Conform acestui text, cand privitor la aceleasi bunuri se efectueaza mai multe
executari silite, instanta de executare in circumscriptia careia a inceput prima
executare, la cererea persoanei interesate, va putea sa le reuneasca, dispunand sa se
faca o singura executare de catre executorul care a indeplinit actul de executare cel
mai inaintat. *aca executarile sunt in aceeasi faza executarea se va face de catre
executorul care a inceput primul executarea, chiar daca ele au fost pornite de organe
de executare diferite, daca legea nu prevede altfel.
8nstanta se va pronunta prin incheiere si in privinta cheltuielilor de executare.
7aptul ca unul din creditori urmaritori se desisteaza, dupa conexare, nu impiedica
continuarea executarii de la actul de executare cel mai inaintat.
'tabilirea pretului de vanzare
*aca in termen de 1+ zile de la primirea somatiei debitorul nu plateste datoria,
executorul judecatoresc, asa cum dispune art. +-- alin. 1, va incepe procedura de
vanzare. Pentru aceasta, el va stabili de indata pretul imobilului, eventual, cerand
parerea unui expert. 8n acest caz sunt aplicabile dispozitiile art. 611 alin. # referitor la
stabilirea pretului, care prevede ca bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de
circulatie, in principal cu acordul partilor si numai in caz de neintelegere, printr-o
expertiza.
"poi executorul va cere biroului de carte funciara sa-i comunice drepturile reale si
alte sarcini care greveaza imobilul urmarit. 9itularii acestor drepturi vor fi instiintati
despre execuare si vor fi citati la termenele fixate pentru vanzarea imobilului.
'e va determina prin expertiza si valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitatie sau
servitute, daca aceste drepturi au fost intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci. 8n
cazul imobilelor inscrise in cartea funciara se va avea in vedere valoarea acestor
drepturi mentionate in cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, ea se va stabili, cand
este cazul, prin expertiza art. +-- alin. 6!.
Pregatirea vanzarii. 9ermenul vanzarii. Publicatia de vanzare si anunturile
8n termen de + zile de stabilirea pretului imobilului, executorul va intocmi si
va afisa publicatia de vanzare a acestuia.
Potrivit art. +-6 alin. 1, aceasta va cuprinde urmatoarele mentiuni:
1. denumirea si sediul organului de executare4
&. numarul dosarului de executare4
#. numele si calitatea executorului4
6. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului4
+. titlul executoriu in temeiul caruia se face urmarirea imobiliara4
5. identificarea imobilului si descrierea lui sumara4
$. pretul la care a fost evaluat imobilul4
,. mentiunea, daca va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct,
uz, abitatie sau servitute, intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci si ca, in cazul in
care aceste creante nu ar fi acoperite la prima licitatie, se va proceda, in aceeasi zi, la
o noua licitatie pentru vanzarea imobilului liber de acele drepturi. Pretul de la care vor
incepe aceste licitatii va fi cel prevazut de art. +-3 alin. # si 64
3. data, ora si locul vanzarii la licitatie4
1-. invitatia pentru toti cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunte
executorului inainte de data stabilita pentru vanzare4
11. invitatia catre toti cei care vor sa cumpere imobilul sa se prezinte la termenul de
vanzare, la locul fixat in acest scop si, pana la acel termen, sa prezinte oferte de
cumparare4
1&. mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, pana la data termenului de
vanzare, o cautiune reprezentand 1-? din pretul la care a fost evaluat imobilul4
1#.data afisarii publicatiei de vanzare4
16. semnatura si stampila executorului judecatoresc.
9ermenul stabilit pentru vanzare nu poate fi mai scurt de #- de zile si nici mai lung de
5- de zile de la afisarea publicatiei de vanzare la locul unde va avea loc licitatia.
Publicatia de vanzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de
executare, la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei in a carui raza
teritoriala este situat imobilul, precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca
acesta este altul decat locul unde este situat imobilul.
(a cererea persoanei interesate, executorul judecatoresc va anunta vanzarea la licitatie
si intr-un ziar de larga circulatie.
"rt. +-6 alin. + prevede ca debitorul va fi instiintat despre data, ora si locul vanzarii.
Conform dispozitiilor art. 6#3 alin., costul publicatiilor si anunturilor se va avansa de
catre creditor in contul bunurilor urmarite.
/ copie de pe publicatia de vanzare se comunica parchetului de pe langa judecatorie
in cazul in care se urmareste imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub
interdictie.
.anzarea silita a imobilelor prin licitatie
/rganul care face vanzarea. Conditiile tinerii licitatiei.
.anzarea silita se face de catre executorul judecatoresc, pe cale de licitatie
publica - imobilul va fi adjudecat de persoana care ofera pretul cel mai mare.
.anzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de executare ori la
locul unde situat imobilul sau in orice alt loc, daca se considera ca este mai potrivit
pentru buna valorificare a acestuia. 8n comune, vanzarea se poate efectua si la sediul
primariei in raza caruia este situat imobilul.
(a sedinta de efectuare a vanzarii pot participa, in afara de partile urmaririi, creditorii
intervenienti si orice terti care au capacitatea de a dobandi bunul scos la vanzare.
'ub sanctiunea nulitatii adjudecarii nu pot participa la vanzare nici personal,
nici prin alte persoane, debitorii executati. *e asemenea judecatorii, procurorii sau
avocatii din circumscriptia instantei unde se face vanzarea nu pot concura la licitatie
decat in caz ca personal sunt creditori urmaritori4 judecatorul direct interesat nu poate
face parte din completul de judecata al instantei de executare.
=andatarii pot participa la licitatie doar in baza unei procuri legalizate.
Potrivit art. +-5 persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitatie sunt
obligate sa depuna la CEC, la dispozitia executorului judecatoresc, pana la termenul
stabilit pentru vanzare, o cautiune reprezentand 1-? din pretul la care a fost evaluat
imobilul. *ovada consemnarii va fi atasata ofertei de cumparare.
Creditorii care au creante in rang util, potrivit ordinii de preferinta prevazute de art.
+5#-+56, nu au obligatia de a depune cautiune. *e asemenea, nu au aceasta obligatie
persoanele care, impreuna cu debitorul, detin imobilul urmarit in proprietate comuna
sau pe cote-parti.
.anzarea la licitatie se face in mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil
sau corp de proprietate.
*aca mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeasi ipoteca, sau daca corpul
de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul va putea dispune, la
cererea debitorului sau a creditorului urmaritor, ca vanzarea sa se faca in acelasi timp
pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcela in parte. 8n
cazul in care corpurile de proprietate sau parcelele se vand separat, ordinea vanzarii
va fi aratata de debitor, iar in lipsa unei asemenea mentiuni, va fi stabilita de executor
art. +-,!
*esfasurarea licitatiei
(a termenul fixat pentru vanzare, se trece la vanzarea imobilului prin licitatie
publica, in conformitate cu normele continute de art. +-3-+1+ C. proc. civ.
(icitatia incepe prin citirea de catre executor a publicatiei de vanzare si a
ofertelor primite pana la acea data.
"poi executorul ofera imobilul spre vanzare, prin trei stricari succesive, la
intervale de timp care sa permita optiuni si supra licitari. Pretul de pornire este pretul
oferit care este mai mare decat cel la care s-a facut evaluarea, potrivit art. +-- alin. &
sau, in lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest pret.
8n cazul in care imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau
servitute intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vanzare
strigarile vor incepe de la pretul cel mai mare oferit sau, in lispa acestuia, de la cel
fixat in publicatia de vanzare, scazut cu valoarea acestor drepturi, care se calculeaza
potrivit art. +-- alin. 6.
*aca din cauza existentei unor drepturi din categoria celor mentionate nu s-a putut
obtine un pret suficient pentru acoperirea creantelor ipotecare inscrise anterior,
socotite dupa datele din cartea funciara, executorul va relua in aceeasi zi licitatia
pentru vanzarea imobilului liber de acele drepturi. 8n acest caz, strigarile vor incepe de
la pretul mentionat in publicatia de vanzare, fara scaderea mentionata anterior.
8n cazul in care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vanzarea se va
amana la un alt termen, de cel mult 5- de zile, pentru care se va face o noua publicatie
in conditiile art. +-6 alin. #, prezentate anterior. (a acest termen, licitatia va incepe de
la pretul de $+? din cel la care imobilul a fost evaluat. *aca nu se obtine pretul de
incepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vandul la cel mai mare pret oferit.
.anzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul
de la care incepe licitatia.
Potrivit dispozitiilor art. +1-, executorul va declara adjudecatar persoana care, la
termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare aratat mai sus. (a pret egal va fi
preferat cel care are un drept de preemtiune asupra bunului urmarit.
8n toate cazurile, creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece
bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de $+? din cel la care imobilul a fost
evaluat.
*upa declaratia de adjudecare, conform art. +11, executorul va intocmi un proces-
verbal despre desfasurarea si rezultatul fiecarei licitatii. 8n procesul-verbal vor fi
mentionati toti cei care au participat la licitatie, sumele oferite de fiecare participant,
precum si adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor,
debitor si de adjudecatar.
/bligatiile adjudecatarului
8naintea eliberarii actului de adjudecare, adjudecatarul, conform art. +1& alin.
1 trebuie sa depuna pretul la dispozitia executorului judecatoresc, in termen de cel
mult #- de zile de la data vanzarii, tinandu-se seama de cautiunea depusa in contul
pretului.
*aca adjudecatar este un creditor, acesta poate depune creanta sa in contul pretului,
fiind obligat, daca este cazul, sa depuna diferenta de pret.
8n cazul in care exista alti creditori care au un drept de preferinta in conditiile art. +5#-
+56, adjudecatarul va depune pana la concurenta pretului de adjudecare si suma
necesara pentru plata creantelor lor, in masura in care acestea nu sunt acoperite prin
diferenta de pret art. +1& alin. &!.
%edepunerea pretului in termenul prevazut de lege este motiv de scoatere a
imobilului din nou la vanzare, de aceasta data in contul falsului adjudecatar. "cesta va
fi obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie, precum si eventuala
diferenta de pret.
Exista posibilitatea ca la noua licitatie sa nu se ofere un pret mai mare si daca
adjudecatarul depune intre timp integral suma datorata, ramane adjudecatar. 8n caz
contrar imobilul se vinde la pretul cel mai mare oferit, adjudecatarul initial fiind
obligat sa acopere eventuala diferenta dintre pretul obtinut la noua licitatie si cel pe
care se obligase sa-1 plateasca, impreuna cu cheltuielile pricinuite de organizarea noii
licitatii. *aca la noul termen de licitatie imobilul nu a fost vandut fostul adjudecatar
este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea imobilului.
*aca noua licitatie esueaza din cauza lipsei de concurenti, falsul adjudecatar
raspunde cu titlu de daune-interese pentru intreaga suma ce avea de platit. El se va
putea intoarce totusi contra debitorului pentru care a platit, intrucat acesta s-ar
imbogati fara just temei in dauna falsului adjudecatar.
'uma datorata de fostul adjudecatar se stabileste de executor prin procesul-verbal de
licitatie, care constituie titlu executoriu si se va recupera din cautiunea depusa.
*upa adjudecarea imobilului de catre unul dintre participantii la licitatie executorul va
dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalti participanti art. +16!.
Pentru inlesnirea platii, la cererea adjudecatarului, executorul, cu acordul creditorului,
poate stabili plata pretului in rate, aratand numarul acestora, cuantumul si dara
scadentei, precum si suma care se plateste ca avans.
"ctul de adjudecare
Continutul actului de adjudecare. Caractere juridice
"ctul de adjudecare se intocmeste de catre executor, conform art. +15, dupa
plata integrala a pretului sau a avansului si dupa expirarea termenului de 1+ zile
prevazut la art. 6-1 alin. 1 lit. a, daca imobilul a fost vandut in rate, pe baza
procesului-verbal de licitatie.
"ctul de adjudecare va cuprinde urmatoarele mentiuni:
1. denumirea si sediul organului de executare4
&. numele si calitatea executorului4
#. numarul si data procesului-verbal de licitatie4
6. numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului4
+. pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care vanzarea s-a
facut cu plata in rate4
5. mentiunea, daca va fi cazul, ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile de uzufruct,
uz, abitatie sau servitute, ori dupa caz, liber de aceste drepturi in conditiile prevazute
de art. +-3 alin. # si 64
$. datele de identificare a imobilului4
,. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate fi inscris in
cartea funciara, precum si faptul ca pentru adjudecatar constituie titlu executoriu
impotriva debitorului, daca imobilul se afla in posesiunea acestuia din urma4
3. mentiunea ca pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu
impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea
s-a facut cu plata pretului in rate4
1-. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura adjudecatarului.
"ctul de adjudecare este un act de procedura prin care se materializeaza
vanzarea silita a imobilului urmarit, act de a carui eliberare este conditionata trecerea
dreptului de proprietate din proprietatea debitorului in cea a adjudecatarului. 8n cazuri
speciale, acesta trebuie insotit si de alte acte pentru a se opera transferul dreptului de
proprietate - ex. autorizatia C.E.C.-ului pentru vanzarea apartamentelor construite sau
cumparate cu credite C.E.C., credite care nu fusesera integral rambursate la data
adjudecarii.
"ctul de adjudecare va cuprinde o scurta expunere a modului de adjudecare,
descrierea imobilului adjudecat, numele fostului proprietar si al adjudecatarului,
confirmarea indeplinirii obligatiilor legale ale acestuia si eventual, aratarea existentei
autorizatiei C.E.C.
"ctul de adjudecare se intocmeste in doua exemplare originale, unul pentru
adjudecatar si celalalt pentru dosarul de executare.
Conform art. +1$, un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobanditorului
imobilului pentru a-i servi ca titlu de proprietate si pentru a fi inscris in cartea
funciara.
*aca imobilul a fost vandut cu plata pretului in rate, executorul va inainta un
exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciara pentru a inscrie in cartea
funciara interdictia de instrainare si grevarea imobilului, pana la plata integrala a
pretului si a dobanzii corespunzatoare.
*e asemenea, executorul va preda un exemplar al actului de adjudecare creditorului
urmaritor pentru a-i servi ca titlu executoriu impotriva cumparatorului, daca acesta nu
plateste diferenta de pret.
8n ce priveste caracterul juridic al fostei ordonante de adjudecare, doctrina si
practica juridica au cunoscut polemici privind aceasta chestiune. "stfel, s-a sustinut ca
este vorba de un act de vanzare-cumparare, ori de un act cu caracter de jurisdictie
gratioasa, ori de un simplu act administrativ al instantei. 8n fine, o alta opinie
considera ca ordonanta de adjudecare este o hotarare judecatoreasca definitiva.
'ub imperiul actualei reglementari a actului de adjudecare s-a considerat ca acesta
:poate fi calificat ca un act judiciar, procedural, complex, producand efecte specifice si
multiple, pe planul dreptului material - civil si comercial - si al dreptului procesual:.
Efectele actului de adjudecare
'ediul materiei il constituie dispozitiile art. +1,-+13 C. proc. civ.
"ctul de adjudecare, ca act final al procedurii de vanzare silita imobiliara, are ca efect
transferul asupra adjudecatarului al dreptului pe care debitorul l-a avut asupra bunului
imobil.
Principalul efect al actului de adjudecare este, asadar, transferul dreptului pe
care debitorul il avea asupra imobilului urmarit de regula dreptul de proprietate! catre
adjudecatar.
8n acest sens dispune si art. +1, alin. 1: prin actul de adjudecare proprietatea
imobilului sau, dupa caz, un alt drept real care a facut obiectul urmaririi silite se
transmite de la debitor la adjudecatar. Este vorba, asa cum am precizat, de un act
translativ de proprietate sau al altui drept real. Prin urmare, adjudecatarul are dreptul
la fructe si venituri, datoreaza dobanzile pana la plata integrala a pretului si suporta
sarcinile imobilului.
Potrivit art. +1, alin. &, prin intabulare, adjudecatarul dobandeste dreptul de a
dispunre de imobilul vandut, dupa regulile de carte funciara. *e la data intabularii,
imobilul ramane liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de
creanta, creditorii putandusi realiza aceste drepturi numai din pretul obtinut. *aca
pretul de adjudecare se plateste in rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
9ot prin efectul actului de adjudecare se produce si purgarea ipotecilor si
privilegiilor la care era supus imobilul, care se da adjudecatarului liber de sarcini,
creditorii ipotecari si privilegiati urmand a-si indestula creantele ce aveau contra
fostului proprietar din pretul obtinut de acesta de pe urma licitatiei. Purga nu priveste
insa drepturile reale ce greveaza asupra imobilului ex. uzufruct, servituti, uzul sau
dreptul dc abitatie! care se vor exercita si impotriva adjudecatarului, in calitatea lui de
continuator in drepturi al fostului proprietar.
"djudecatarul este considerat proprietar si titular al dreptului de folosinta
retroactiv fata de momentul intocmirii actului de adjudecare, incepand cu momentul
depunerii pretului, moment din care este indreptatit a culege fructele si a incasa
chiriile acelui imobil, si din care isi asuma si riscul pieirii fortuite a bunului, conform
regulii res perit dominus.
"rt. +1, alin. 6 prevede ca ipotecile si celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu,
exceptie facand cele pentru care adjudecatarul consimte sa fie mentinute. .or fi, de
asemenea, radiate din oficu drepturile reale intabulate ulterior inscrierii vreunei
ipoteci, daca vanzare s-a facut in conditiile prevazute de art. +-3 alin. 6, toate notarile
facute cu urmarirea silita, precum si interdictia de instrainare sau de grevare, daca
exista.
*aca imobilul a fost cumparat cu plata pretului in rate, cumparatorul nu-l va putea
instraina sau greva, fara incuviintarea creditorilor urmaritori, inainte de plata integrala
a pretului.
(ocatiunea si celelalte acte juridice privitoare la imobil subzista sau inceteaza, potrivit
legii. Platile facute inainte de scadenta de catre locatar sau alte persoane interesate nu
pot fi opuse creditorilor urmaritori sau adjudecatarului, decat daca sunt constatate prin
act scris cu data certa.
"ctul de adjudecare este titlu executoriu pentru adjudecatar, daca imobilul se afla in
posesia debitorului, cat si pentru creditor impotriva cumparatorului care nu plateste
diferenta de pret. 8n temeiul sau, in cazul platii in rate, se va inscrie in cartea funciara
interdictia de grevare sau de instrainare pana la plata integrala a pretului si a
dobanzilor.
8n cazul in care executarea nu se face voluntar, adjudecaratul poate folosi dispozitiile
privitoare la predarea silita a unui bun imobil.
"djudecatarul dobandeste prin efectul ordonantei de adjudecare, o situatie
speciala in ce priveste actiunile in evictiune indreptate impotriva sa. "rt. +&- C. proc.
civ., referindu-se la aceste actiuni, arata ca in cazul imobilelor dobandite ca urmare a
unei licitatii publice, actiunile in evictiune care ar avea ca obiect aceste bunuri se
prescriu in termen de # ani de la data inscrierii actului de adjudecare in cartea
funciara, termen care se justifica prin nevoia sporita de siguranta a drepturilor
dobandite in acest mod. "djudecatarul va avea de altfel si o actiune in garantie pentru
evictiune contra debitorului urmarit, intemeiata pe prevederile art. 1##$ C. civ. si pe
care o va putea exercita in aceleasi conditii ca orice alt dobanditor de drepturi real
imobiliare.
8n caz de evictiune totala sau partiala, art. +&& arata ca adjudecatarul il poate actiona
pe debitorul urmarit pentru a fi despagubit. *aca nu se poate indestula de la acesta,
adjudecatarul ii poate actiona pe creditorii care au incasat pretul de adjudecare, in
limita sumei incasate de acestia.
Prescriptia privind cererea de evictiune curge si impotriva disparutilor, minorilor si
persoanelor puse sub interdictie.
*aca cererea de evictiune este introdusa inainte de impartirea pretului de adjudecare,
instanta de executare, la solicitarea adjudecaratului, va putea sa suspende impartirea
pretului pana la judecarea definitiva a cererii de evictiune, cu sau fara cautiune.
*ebitorul sau alta persoana interesata, in tot cursul executarii silite imobiliare, poate
obtine desfiintarea masurilor asiguratorii sau de executare, consemnand la dispozitia
creditorului urmaritor intreaga valoarea acreantei, cu toate accesoriile si cheltuielile de
executare art. +&#!. "cest text face trimitere la dispozitiile art. 6&, alin. &-6.
*ebitorul sau alta persoana interesata care formuleaza cereri avand obiectul mai sus
mentionat, au obligatia sa imaneze executorului judecatoresc, pe langa recipisa de
consemnare si o copie de pe cererea de suspendare sau de incetare a executarii, depusa
la instanta de executare, cu efectul de a opri urmarirea, total sau partial, pana la
solutionarea cererii de suspendare sau incetare a executarii silite. 8nstanta se pronunta
asupra acestei cereri prin incheiere, conform dispozitiilor privitoare la ordonanta
presedintiala. Pentru orice alt caz urmarirea continua, fiind aplicabile prevederile din
materia contestatiei la executare.
(ichidarea creantelor prin distribuirea pretului
Problema procedurii de eliberare si distribuire a sumelor realixzate prin
executarea silira, inclusiv stabilirea ordinii de preferinta a creantelor aflate in concurs
este reglementata, asa cum am aratat, de dispozitiile art. +5&-+$1 C. proc. civ.
/rdinea preferintei instituita de art. +5# si +56 reprezinta dispozitiile de drept comun
in materie, aplicabile tuturor procedurilor de executare silita.
"rt. +5& vizeaza eliberarea sumei catre creditorul urmaritor, operatiune care nu
priveste ordinea de preferinta, fiind vorba de un singur creditor.
8n cazul pluralitatii de creditori se impune executorului judecatoresc sa aplice ordinea
de preferinta prevazuta de art. +5# si +56. 8nsa, anterior acesteia, executorul va
examina daca printre participantii la distribuire nu exista creditori care au asupra
bunului vandut drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi privilegiate, conservate in
conditiile prevazute de lege, intrucat existenta unor asemenea creditori il obliga pe
executor sa ii plateasca inaintea creditorilor titulari ai creantelor prevazute de art. +5#
alin. 1 lit. b.
Conform art. +55, pentru unele creante care contin obligatii speciale, este necesara
interventia instantei de executare. 8nstanta va stabili suma globala cu care creditorul
va participa la distribuirea sumei realizate prin urmarire.
"rt. +5$ prevede ca anumite creante conditionale sau afectate de un termen suspensiv
se vor plati potrivit oridinii de preferinta stabilita de art. +5# si art. +56. 9otusi, daca
conditia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenita, decat daca
acesta va da o cautiune sau va constitui o ipoteca in favoarea celor care ar trebui sa se
foloseasca de aceasta suma in cazul indeplinirii conditiei. *aca conditia este
suspensiva, suma cuvenita creditorului va fi distribuita creditorilor care vin dupa
acesta, daca acestia vor da o cautiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta
restituirea sumei primite in caz de indeplinire a conditiei. 8n cazul in care creditorii nu
respecta aceste obligatii, suma se va consemna la CEC pana la indeplinirea conditiei
rezolutorii sau suspensive.
Creanta afectata de un termen suspensiv se va plati chiar daca termenul nu s-a implinit
art. +5,!.
8n privinta procedurii de efectuare a eliberarii sau distribuirii sumei rezultate din
executare, art. +53 prevede ca aceste operatiuni se pot face numai dupa trecerea unui
termen de 1+ zile de la data depunerii sumei, cand executorul va proceda la eliberarea
sau distribuirea acesteia, cu citarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
8n cazul valorificarii bunurilor grevate de un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi
reale, executorul este obligat sa incunostiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea
carora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului.
9itularii drepturilor de uzufruc, uz, abitatie si superficie, stinse prin adjudecare, vor fi
trecuti in ordinea inscrierii cu valoarea acestor drepturi inscrise in cartea funciara, iar
in lipsa inscrierii, cu valoarea determinata prin expertiza.
Cu privire la eliberarea sau distribuiorea sumei, executorul va intocmi un proces-
verbal, care se va semna de persoanele interesate si prezente. Persoana nemultumita
poate solicita executorului sa consemneze obiectiile sale in procesul-verbal, care poate
fi contestat in termen de trei zile. Contestatia suspenda de drept eliberarea sau
distribuirea, judecata ei facandu-se de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor.
*upa intocmirea procesului-verbal nici un creditor nu mai poate cere participarea la
distribuirea sumelor rezultate din executarea silita.
0rmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini
*efinitie. 'ediul materiei
0rmarirea fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini este o forma de
executare silita indirecta si consta in indisponibilizarea juridica, la initiativa
creditorului urmaritor, a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini ce apartin
debitorului urmarit, in vederea vanzarii lor dupa ce vor fi culese! prin intermediul
executorului judecatoresc si sub controlul instantei de executare.
'ediul materiei il formeaza dispozitiile art. 65#-6$- ale C. proc. civ.
Conditiile urmaririi. Partile urmaririi.
*reptul de a recurge la urmarirea fructelor prinse de radacini apartine
creditorului care se intemeiaza pe un titlu executoriu referitor la o creanta baneasca,
debitorul fiind persoana indreptatita sa realizeze culesul fructelor fructe, in sens
juridic! de pe terenul pe care il detine legal, fructe susceptibile a forma obiectul
urmaririi silite. Este vorba asadar de creditorii proprietarului terenului cultivat, daca
pe acel teren nu sunt constituite drepturi reale dezmembraminte ale dreptului de
proprietate4 de asemenea pot fi creditorii uzufructuarului, arendasului sau chiar ai
subarendasului. "cestia uzufructuar etc.! au la randul lor dreptul de a face contestatie
pana si la o urmarire pornita de insusi proprietarul terenului pe care il cultiva.
"rt. 65#. C. proc. civ. face deosebire intre urmarirea silita si sechestrul asigurator.
Creditorul care urmareste fructele neculese si recoltele prinse de radacini trebuie sa
aiba titlu executoriu. 8n cazul sechestrului asigurator se aplica dispozitiile art. +31 C.
proc. civ. Pentru exercitarea de catre cerditor a dreptului de a alege trebuie ca, la
inceputul executarii silite, sa fie avuta in vedere si conditia prevazuta de art. 656,
referitoare la termenul de sase saptamani inaintea coacerii.
/biectul urmaririi
"rt. 65# C. proc. civ. face referire la :fructele neculese si recoltele prinse de
radacini:. 'e inteleg aici prin :fructe: produse periodice, de regula ale solului,
susceptibile a se reproduce - adica fructe naturale sau industriale si nu civile, care nu
pot forma decat obiectul unei popriri sau al unei urmariri de venituri. 7ormularea
:prinse de radacini: nu trebuie insa luata ad litteram, in practica fiind supuse acestei
forme de executare silita cereale, arbusti ce formau material saditor pomicol, sau pesti
din crescatorii.
Conditiile generice care privesc urmarirea silita a fructelor :prinse de radacini:
au fost sintetizate de doctrina:
- fructele urmaribile sa fi aparut si sa se fi dezvoltat, altfel urmarirea fiind lipsita de
obiect4
- fructele sa nu fi fost culese, altfel urmarirea luand forma unei urmariri silite
mobiliare ordinare4
- debitorul urmarit sa fie inca proprietarul sau uzufructuarul in viata al acestor fructe4
- fructele sa nu fi fost deja indisponibilizate printr-o urmarire imobiliara pornite de un
creditor ipotecar care si-a transcris comandamentul4
- fructele sa nu fie destinate a deveni in momentul recoltarii imobile prin destinatie.
Procedura urmaririi silite
8n primul rand trebuie subliniate prevederile art. 656 C. proc. civ. care instituie
un termen original, caracteristic acestei forme de executare silita: o asemenea
urmarire nu se va putea face mai devreme de 5 saptamani fata de perioada normala a
maturitatii fructelor. Austificarea acestei conditii provine din faptul ca o urmarire silita
prematura ar impieta asupra bunei desfasurari a procesului de crestere si dezvoltare a
bunurilor urmarite, lucru care ar prejudicia atat pe creditor, dar si pe debitor. /
vanzare inceputa de debitor, cat timp bunurile nu sunt inca propice consumului poate
fi atacata de creditor ca fiind facut in frauda drepturilor sale, si aceasta chiar daca s-ar
intampla inauntrul perioadei de 5 saptamani prevazute de lege.
9rebuie subliniat ca daca vanzarea este supusa sub sanctiunea nulitatii acestui
termen imperativ, sechestrarea bunurilor poate avea loc oricand datorita caracterului
sau exclusiv conservator.
Procedura se va realiza, ca si in cazul urmaririi mobiliare, prin mijlocirea
executorului judecatoresc. Ea va fi, in conformitate cu dispozitiile art. 61+-61$,
precedata de o somatie de plata insotita de o copie de pe titlul executoriu, facuta de
executorul judecatoresc cu & zile inainte de inceperea urmaririi. 8n cazul ca debitorul
nu plateste suma datorata prin titlul executoriu, executorul judecatoresc insotit de un
ofiter de politie, ori de un ajutor al acestuia, sau de primar ori de un ajutor al acestuia,
si in lipsa acestora, de orice doi martori majori, va proceda la urmarire.
Conditiile si formalitatile urmaririi sunt stabilite de art. 61+-613, la care face trimitere
art. 655, precum si de art. 653-6$-.
Executarea se poate face si in lipsa creditorului. *eplasandu-se la locul
situatiei fructelor urmarite, executorul va intocmi procesul-verbal de urmarire ce va
cuprinde mentiunile cerute de art. 615 C. proc. civ. pentru urmarirea silita mobiliara:
- enuntarea titlului executor in baza caruia se face executarea silita4
- enumerarea bunurilor solicitate pentru executare silita de catre creditor, daca exista
asemenea specificatii4
- numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului judecatoresc si al
persoanelor asistente la urmarire4
- somatia verbala adresata debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul acestuia4
- descrierea obiectelor urmarite si aratarea valorii, dupa aprecierea executorului, pe cat
posibil4
- aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea4
- semnaturile partilor, executorului si ale persoanelor asistente.
Potrivit art. 653, executorul judecatoresc va hotari fie vanzarea fructelor direct prinse
de radacini sau dupa ce se vor culege.
*ispozitiile art. 6$# si urm. din materia urmaririi silite mobiliare, in ceea ce priveste
publicitatea vanzarii, licitatia si desfasurarea ei, se aplica in mod corespunzator.
8n caz de concurs intre cerditorii urmaritori se vor aplica dispozitiile art. +5&-+$1 C.
proc. civ.
C/%9E'9"F8" (" EBEC09")E

%otiuni generale privind contestatia la executare
Pentru a putea controla respectarea dispozitiilor legale privitoare la intocmirea
sau aducerea la indeplinire a actelor executionale, legiuitorul da posibilitatea partilor
sau altor persoane prejudiciate prin aceste acte de a se plange instantei competente
prin intermediul contestatiei la executare.
Contestatia la executare este mijlocul procedural specific pentru faza de
executare silita, o plangere prin care persoana interesata sau procurorul solicita
instantei desfiintarea actelor sau masurilor de executare nelegale sau clarificarea
intelesului, intinderii si aplicarii dispozitivului hotararii executate.
Contestatia la executare are rolul de a inlatura orice nelegalitate cu privire la
activitatea de executare, reprezinta garantia valabilitatii acesteia.
'ediul materiei il reprezinta articolele #33-6-6 C. proc. civ.
"rt. #33 alin. 1 arata ca impotriva executarii silite insasi, precum si impotriva oricarui
act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin
executare.
%erespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea
oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal art. #33 alin. &!.
'ubiectele contestatiei la executare
Principala conditie pentru a putea fi subiect al acestei contestatii este existenta
unui interes legitim propriu. "stfel, pot introduce contestatii la executare in primul
rand debitorul si creditorul dar si tertul care este interesat sau vatamat prin executare.
%u poate fi subiect al acestei contestatii cel care invoca lezarea drepturilor unei terte
persoane. "tunci cand este vorba de nulitate relativa sau de drept privat, ea nu poate fi
invocata decat de partea in favoarea careia legea a admis-o.
/biectul si motivele contestatiei la executare
*in dispozitiile art. #33 C. proc. civ. rezulta in ce consta obiectul contestatiei.
Prin contestatia la executare propriu-zisa se poate contesta executarea silita insasi,
precum si orice act de executare, putandu-se solicita chiar anularea intregii executari.
*e asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. &,11, se poate face
contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea
sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare
refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute.
"stfel, obiectul contestatiei la executare poate privi intelesul, intinderea si aplicarea
dispozitivului hotararii ce se executa contestatia la titlu! cat si executarea insasi
contestatia la executare propriu-zisa!.
Conform art. #33 alin. &1, introdus prin (egea nr. &132&--+, dupa ce a inceput
executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea constestatiei la
executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie
sau, dupa caz, necuviintarea executarii, data fara indeplinirea conditiilor legale.
Contestatia la titlu se poate face numai daca nu s-a utilizat in prealabil procedura
prevazuta de art. &,11 C. proc. civ. *aca s-ar admite contestatia la executare dupa ce
s-a folosit articolul mentionat, s-ar ajunge la incalcarea autoritatii de lucru judecat a
hotararii puse in aplicare.
Prin contestatia la titlu se ataca insusi titlul executoriu dar numai in cea ce
priveste clarificarea, interpretarea, intinderea si aplicarea acestuia. .aliditatea sa
priveste fondul si a fost dezbatuta deja in cadrul procesului si a intrat in puterea
lucrului judecat.

Conditiile de admisibilitate ale contestatiei
Contestatia la executare, asa cum am aratat poate viza numai modificarea sau
anularea executarii, nefiind posibila schimbarea fondului solutiei cuprinsa in titlul
executoriu. Contestatia la titlu poate purta numai asupra intelesului, intinderii sau
aplicarii dispozitivului titlului executoriu. Pe calea contestatiei la executare nu se pot
invoca motive de fond care sa repuna in dicutie o hotarare definitiva.
Pentru ca o contestatie la executare sa fie admisa, trebuie ca:
1. Executarea sa se faca sub controlul instantelor judecatoresti.
&. 'a nu fie invocate aparari de fond anterioare pronuntarii hotararii.
#. Partea interesata sa nu aiba deschisa calea unei actiuni de drept comun.
6. %u poate fi admisa contestatia colectiva, fiecare parte nu poate sa-si apere
decat ceea ce limiteaza interesul sau propriu.
Executarile care nu se fac sub controlul instantelor judecatoresti sunt putine la
numar si legiuitorul a instituit pentru aceste cazuri alte cai de verificare a legalitatii
actelor si formelor prin care sunt executate.
8n ceea ce priveste cazurile in care nu sunt reglementate expres cai si organe
speciale de control asupra actelor de executare, se poate folosi calea contestatiei la
executare.
Prin contestatie la executare nu se pot invoca motive de fond care au putut fi
ridicate in timpul fazei contradictorii a procesului civil la judecata in fond sau prin
caile de atac legale in termenele prevazute de lege.
%atura imperativa a institutiei autoritatilor lucrului judecat nu permite apelarea
la motive de fond pe calea contestatiei. 8nstanta de executare este obligata sa se
conformeze titlului4 ea nu il poate modifica sau anula.
8n cazul contestatiei la titlu, nu se poate cere decat lamurirea intelesului
dispozitivului, al intinderii sau aplicarii lui.
Prin contestatie se poate opri executarea, dar nu se poate anula titlul executarii
ca in cazul contestatiei la executare!.
Prin contestatia la poprire nu se pot invoca motive care ar pune in discutie
fondul dreptului, asa cum el rezulta din hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si
pe baza caruia s-a pornit la executare.
"stfel, conditiile pentru acordarea intretinerii nu pot fi discutate prin
contestatie la poprire, insa pot justifica introducerea unei actiuni de modificare a
hotararii de obligare la plata intretinerii.
Pe calea contestatiei la executare pot fi atacate masurile asiguratorii.
%u este admisibila contestatia prin care se cere reducerea sumelor datorate cu
titlu de intretinere. Conditiile pentru acordarea intretinerii nu pot fi discutate in
contestatia la poprire. Ele pot constitui insa motive care sa justifice introducerea unei
actiuni in modificare a hotararii de obligare la plata intretinerii art. 66 si 36 Codul
familiei! care va fi adresata instantei care a pronuntat hotararea de stabilire a pensiei
de intretinere. Pe calea contestatiei la executare se poate cere anularea urmaririi ca
urmare a interpretarii dispozitivului.
%atura juridica a contestatiei la executare
8n literatura de specialitate si in practica judiciara s-au exprimat pareri diferite
cu privire la natura juridica a contestatiei la executare.
"stfel, s-a sustinut ca ar avea natura juridica a unei actiuni, avand aceleasi
caractere cu o actiune civila, de asemenea s-a sustinut ca ea ar avea un caracter mixt
de cale de atac speciala si de actiune in anulare.
"rticolul #33 C. proc. civ. prevede ca impotriva executarii silite se poate face
contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. "cesta a dus la o
confuzie intre contestatie si plangere, identitate datorata caracterului contestatiei de
atacare a anumitor acte sau masuri.
'ustinerile diferite din doctrina si practica judiciara ne duc la caracterizarea ca
gresita a unora dintre ele si la acceptarea faptului ca acestor modalitati de contestare a
actelor si masurilor de executare au un caracter mixt.
Contestatia la executare are natura juridica diferita in functie de obiectivul
urmarit si de titulatura ei.
"stfel, ea este o cale de atac, daca este introdusa de creditor sau debitor,
impotriva actelor de executare pentru ca astfel, conform cu caracterul unei cai de atac,
se declanseaza controlul instantei cu privire la actele de urmarire silita.
"tunci cand este introdusa de tert pentru a scoate de sub urmarire bunurile pe
care le revendica drept ale sale si care sunt urmarite gresit in contul datoriei
debitorului, contestatia la executare are caracterul unei adevarate actiuni, o adevarata
cerere de revendicare.
Competenta pentru solutionarea contestatiei la executare
Competenta pentru solutionarea contestatiilor la executare se stabileste in
functie de obiectul contestatiei, de caracterul titlurilor executorii si dupa locul
pronuntarii hotararilor judecatoresti in tara sau in strainatate!.
Potrivit art. 6-- alin. 1 si &, competenta instantei de judecare a contestatiei la
executare se determina in functie de obiectul contestatiei.
"stfel, art. 6-- alin. 1 prevede: contestatia se introduce la instanta de executare.
Contestatia la titlu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa.
a! Contestatiile la titlu, adica cele care privesc intelesul, intinderea si aplicarea
dispozitivului, sunt de competenta instantei care a pronuntat hotararea ce se executa.
Conform art. 6-- alin. & contestatia la titlu, daca vizeaza un titlu ce nu emana de la un
organ de jurisdictie, este de competenta instantei de executare.
8n materie de poprire, instanta care a ordonat o poprire are, in judecarea
contestatiilor declarate, o anume competenta, care se limiteaza la examinarea
conditiilor de forma in care s-a ordonat si infiintat poprirea. Exceptiile de fond, care
privesc insasi valabilitatea titlului executoriu, trebuie examinate de instanta de la care
emana titlul.
Contestatia la titlu referitoare la dispozitiile civile dintr-o hotarare data in urma
unui proces penal se rezolva de instanta penala, care a pronuntat hotararea ce se
executa art. 65# C. proc. pen.!. "ceasta instanta e competenta si cand s-a pus in
executare o hotarare nedefinitiva sau cand e indreptata contra altei persoane decat cea
condamnata.
b! Celelalte contestatii, care se ridica impotriva urmaririi insasi, asupra actelor
de executare propriu-zisa, sunt de competenta instantei de executare.
"stfel, contestatiile la executare in care se discuta opozabilitatea titlului pus in
executare sunt de competenta instantei de executare.
*aca titlul executoriu este incuviintat de un alt organ cu activitate
jurisdictionala contestatia va fi introdusa la acel organ de jurisdictie.
Cand titlul executoriu emana de la un organ fara activitate jurisdictionala
contestata daca nu exista o cale speciala!, va fi adresata instantei de executare, care
va putea cere lamuriri de la organul de la care emana titlul.
Competenta teritoriala
Competenta teritoriala determina care anume dintre instante de acelasi grad
este chemata sa solutioneze o contestatie la executare. "ltfel spus, se delimiteaza
competentele intre ele.
8n materie de contestatie la titlu, instantele competente sunt judecatoriile,
tribunalele, curtile de apel si 8nalta Curte de Casatie si de Austitie, spre deosebire de
contestatia la executare propriu-zisa, in cazul careia sunt competente numai
judecatoriile.
Exista si situatii speciale in care executarea se face prin comisie rogatorie in
raza teritoriala a altei instante.
0neori, aceeasi judecatorie are competenta de a judeca ambele contestatii. *e
exemplu, atunci cand debitorul parat are bunurile sale la domiciliul sau, primeste
venitul din munca in localitatea uned domiciliaza sau are anumite bunuri in
circumscritia teritoriala a judecatiei de domiciliu.
"sa cum am vazut, exista popriri cu un regim special in privinta contestatiei la
executare. "stfel, pentru poprirea reglementata de art. 6+# alin. &, orice contestatie
trebuie adresata instantei care a dispus, din oficiu, infiintarea popririi.
9ermenul pentru introducerea contestatiei la executare
Prin /.0.1. nr. 1#,2&--- s-a introdus o reglementare noua, cu privire la termenul de
exercitare a contestatiei la executare, abandonandu-se sistemul anterior al unui termen
general, prevazut in fostul art. 6-# C. proc. civ., care, stabilea ca se poate formula
contestatie la executare in tot timpul cat dureaza executarea, adica din momentul
primului act de executare, pana la momentul cand aceasta este considerata finalizata,
adica potrivit alin. # al art. 6-#, in vechea adnotare, pana la momentul pronuntarii
incheierii pe care instanta de executare era obligata sa o dea fara citarea partilor, de
indata ce primea procesul-verbal de executare, constatand savarsirea executarii.
Prin art. 6-1 alin. 1 C. proc. civ., introdus prin /.0.1. nr. 1#,2&---, s-a stabilit un
termen unitar de 1+ zile pentru execitarea contestatiei la executare, care incepe sa
curga de la data cand:
a! contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de
refuzul de a indeplini un act de executare4
b! cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarea
popririi. *aca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de
contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu de la data efectuarii primei retineri din
aceste venituri de catre tertul poprit4
c! debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia, ori de la data cand a luat
cunostinta de primul act de executare, in cazurile cand nu a primit somatia sau
executarea se face somatie.
%eintroducerea contestatiei in termenul prevazut nu-l impiedica pe tert sa-si realizeze
dreptul pe calea unei actiuni separate art. 6-1 alin. final C. proc. civ.!.
Cu privire la natura juridica a termenului de 1+ zile, prevazut de art. 6-1 C. proc. civ.,
acesta este un termen de decadere, susceptibil de repunere in termen, potrivit
dispozitiilor art. 1-# C. proc. civ., sub rezerva dovedirii de catre parte a faptului ca a
fost impiedicata sa indeplineasca actul de procedura in termenul legal, printr-o
imprejurarea mai presus de vointa sa.
8n acest caz insa, potrivit alin. 1 al aceluiasi articol, actele de procedura se vor
indeplini in termen de 1+ zile de la incetarea impiedicarii, aratandu-se in acelasi
termen, de catre parte, si motivele acelei impiedicari.
Principalele aspecte procedurale ale contestatiei
'ediul materiei: art. 6--, art. 6-1-6-& C. proc. civ. si art. 11& C. proc. civ. cu
privire la cuprinsul si modul de prezentare a cererii de chemare in judecata.
'esizarea instantei se face printr-o cerere-contestatie al carui continut este
prevazut de art. ,&-,6, coroborate cu art. 11& C. proc. civ., fiind identic cu continutul
oricarei cereri de chemare in judecata.
Cererea de contestatie la executare trebuie sa cuprinda: numele si domiciliul
partilor, obiectul, motivarea in fapt si in drept, dovezile pe care se sprijina contestatia
si semnatura. =otivarea contestatiei la executare nu este ingradita de reglementari
speciale, cum se intampla in cazul recursului ori in cazurile de revizuire. "stfel, daca
partea impotriva careia s-a pornit executarea a fost pusa in imposibilitate de a uza de o
cale de atac ordinar, din cauza unui viciu de procedura savarsit cu ocazia hotararii ce
se executa, aceasta are deschisa calea contestatiei la executare, desi nu au fost
epuizate toate caile ordinare de atac.
Contestatiile la executare sunt supuse taxelor de timbru care se calculeaza
proportional cu valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea
debitului urmarit, daca acesta este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite, fara a
putea depasi un anumit cuantum, indiferent de valoarea urmaririi contestate.
9axa ce urmeaza a fi restituita in caz de admitere nu poate fi inclusa in
cuantumul cheltuielilor de judecata.
Contestatia la executare se judeca de urgenta, fixandu-se in acest scop un
termen scurt, sunt judecate cu precadere fata de celelalte pricini la inceputul sedintei
de judecata. Audecata se face potrivit regulilor de drept comun.
Pentru a frana tendinta unor justitiabili de a se folosi de dreptul de a face
contestatie la executare in scop de sicana sau pentru a tergiversa executarea, legea
prevede ca, in cazurile de vadita rea-credinta, instanta sa acorde, la cererea partii
interesate, despagubiri si amenda.
Partile
Participantii la judecarea contestatiei la executare trebuie sa fie partile direct
interesate: creditorul si debitorul, tertul poprit sau tertul care pretinde ca i s-a urmarit
pe nedrept un bun al sau si care a introdus contestatie.
Citarea partilor este obligatorie. 'otul necitat, reprezentant al sotiei in instanta
de urmarire, care nu a invocat viciul de procedura, nu se poate plange pentru acest
lucru pe cale de contestatie.
"dministrarea probelor. "specte caracteristice contestatiei la executare
"rt. 6-& C. proc. civ. permite administrarea tuturor probelor ce se pot folosi la
judecarea oricarei actiuni in justitie cu conditia sa fie respectate prevederile art. 11& C.
proc. civ..
"dministrarea de probe noi se poate face numai in cazul in care ele privesc
situatii ulterioare pronuntarii hotararii sau cand ele reusesc sa clarifice continutul
echivoc al hotararii ce se executa. "stfel, nu se pot repune in discutie si administra
probe pentru a se combate situatia solutionata de catre instanta de fond, dar acestea
pot fi aduse la dosar pentru a lamuri dispozitivul neclar, fiind administrate de instanta
daca, fara aceste probe, ea nu ar putea solutiona in mod corespunzator contestatia.
Contestatia la titlu se solutioneaza pe baza probelor aflate la dosar, adica a
hotararii a carei interpretare se cere, mai ales pentru ca prin contestatie la executare
aceasta nu poate fi modificata, anulata sau completata.
Contestatia la executare poate fi sprijinita pe orice fel de probe admise in
procedura comuna.
'tabilirea proprietatii bunurilor urmarite si revendicate de terti
Pentru a li se admite contestatia la executare, tertii trebuie sa dovedeasca
dreptul lor de proprietate asupra bunului urmarit.
'uspendarea executarii silite in cadrul contestatiei la executare
)eglementarea legala a suspendarii executarii in temeiul promovarii unei contestatii la
executare este prevazuta in art. 6-# C. proc. civ., aceste dispozitii reprezentand
regimul general al incuviintarii suspendarii executarii.
Potrivit art. 6-# alin. 1 C. proc. civ.: :pana la solutionarea contestatiei la executare sau
a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea,
daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care
legea dispune altfel:.
"lin. # al aceluiasi articol prevede ca asupra cererii de suspendare a executarii silite,
instanta, in toate cazurile, se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in
mod separat.
%oua reglementare a art. 6-# C. proc. civ., adusa prin /.0.1. nr. 1#,2&---,
modificata prin /.0.1. nr. +32&--1, difera de prevederile anterioare cuprinse in fostul
art. 6-1 C. proc. civ., care dispunea ca in cazuri urgente, se poate suspenda
executarea prin incheiere, chiar inainte de orice infatisare.
8n prezent, cererea de suspendare a executarii silite se solutioneaza, in lipsa unei
dispozitii contrare, in sedinta publica, cu citarea partilor, prin acest aspect deosebindu-
se de reglementarea anterioara a institutiei.
9otodata, un element nou adus de /.0.1. nr. 1#,2&--1 si /.0.1. nr. +32&--1 se refera
la obligativitatea depunerii unei cautiuni, in cuantum fixat de instanta.
Cu privire la natura juridica a cautiunii, in literatura de specialitate, s-a exprimat
constant punctul de vedere ca aceasta reprezinta o garantie pecuniara, dispusa de
instanta de judecata, in sarcina reclamantului, pentru evitarea exercitarii de catre
acesta in mod abuziv a anumitor drepturi procesuale, si pentru a asigura dezdaunarea
paratului pentru pagubele produse prin exercitarea abuziva a drepturilor procesuale de
catre reclamant.
8ncheierea pronuntata asupra cererii de suspendare a executarii silite se poate ataca
separat cu recurs, potrivit art. 6-# alin. #, in termenul general prevazut de art. #-1 C
proc. civ., de 1+ zile de la comunicarea incheierii.
Cu privire la suspendarea executarii, art. 6-# alin. 6 C. proc. civ. prevede posibilitatea
pronuntarii acesteia, prin incheiere, de catre presedintele instantei, daca exista
urgenta, masura astfel dispusa durand pana la solutionarea cererii de suspendare in
cadrul contestatiei la executare.
"ltfel spus, concomitent cu introducerea contestatiei la executare si a formularii in
cadrul acesteia a unei cereri de suspendare a executarii, partea interesata poate
formula o cerere de suspendare provizorie a executarii, care nu se va solutiona de un
complet ordinar, ci de insusi presedintele instantei, si care va face obiectul unui dosar
distinct de cel al contestatiei la executare.
8n astfel de situatii, reclamantul este tinut sa faca dovada ca a formulat contestatia la
executare, si ca in cadrul acesteia a solicitat suspendarea executarii silite. *e
asemenea, trebuie platita o cautiune in cuantum de 1-? din valoareabobiectului
cererii sau de +-- lei pentru cererile neevaluabile in bani.Cautiunea este deductibila
din cautiunea stabilita de instanta, daca este cazul.
'olutionarea cererii de suspendare se face fara citarea partilor. 8ncheierea nu este
supusa nici unei cai de atac.
Caile de atac
8n privinta cailor de atac impotriva hotararilor pronuntate asupra contestatiilor la
executare, C. proc. civ., in actuala sa reglementare instituita prin /.0.1. nr. 1#,2&--&,
a stabilit un regim juridic distinct pentru contestatiile la executare propriu-zisa,
contestatiile la titlu, contestatiile prin care un tert pretinde un drept de proprietate sau
alt drept real asupra bunului urmarit, si contestatiile prin care se solicita impartirea
bunurilor proprietate comuna.
Potrivit dispozitiilor art. 6-& alin. & C. proc. civ. :hotararea pronuntata cu privire la
contestatie se da fara drept de apel:.
"rt.6-& alin. & C. proc. civ. prevede in continutul sau doua exceptii de la regula pe
care o instituie, si anume: o prima derogare se refera la hotararile pronuntate in
contestatia la executare prin tertii pretind ca au asupra bunului supus urmaririi silite
un drept de proprietate sau un alt drept real, iar a doua exceptie are in vedere
hotararile pronuntate in contestatia la executare, cu privire la impartirea bunurilor
proprietate comuna.
8n aceste doua cazuri reglementate de art. 6-1 alin. & si art. 6--1 C. proc. civ., caile de
atac sunt apelul, si respectiv recursul, solutie justificata prin aceea ca in astfel de
situatii are loc o adevarata judecata asupra fondului, si este necesar sa se asigure o
identitate de tratament juridic, sub aspectul cailor de atac, intre aceste contestatii si
actiunile principale prin care se valorifica aceste drepturi, intre care contestatorul
poate opta.
@otararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea
titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa,
potrivit dispozitiilor art. 6-& alin. # C. proc. civ.
8n ceea ce priveste hotararea asupra contestatiei la titlu, atunci cand titlul nu emana de
la un organ de jurisdictie, aceasta este supusa recursului potrivit art. 6-& alin. & C.
proc. civ., nefiind incidente dispozitiile alin. #, caci, in acest caz, nu se executa o
hotarare judecatoreasca.
8n cadrul judecarii contestatiei la titlu, instanta, atunci cand constata ca actul nu este
destul de clar, va putea cere lamuririle necasare de la organul emitent al titlului
executoriu.
Codul de procedura civila nu contine in materia contestatiei la executare dispozitii
derogatorii de la dreptul comun in privinta posibilitatilor de exercitare a cailor
extraordinare de atac.
Prin urmare, doctrina a apreciat ca impotriva hotararilor pronuntate asupra
contestatiilor la executare se pot exercita si caile extraordinare de atac: contestatia in
anulare art. #1$-#&1 C. proc. civ.!, revizuirea art. #&&-#&, C. proc. civ.!, daca sunt
intrunite cerintele legale de executare a acestora.
Efectele hotararii pronuntate in contestatia la executare
8n cazul in care contestatia este respinsa:
- se continua executarea in cazul in care urmarirea a fost suspendata4
- nu mai poate fi introdusa o noua contestatie la executare pentru aceleasi
motive, hotararea de respingere avand putere de lucru judecat.
"tunci cand se constata vadita rea-credinta a titularului contestatiei la
executare si introducerea acesteia pentru a tergiversa executarea sau pentru a tachina
cealalta parte, instanta poate sa-1 oblige pe acesta la plata de despagubiri daca
impiedicarea executarii a pricinuit pagube, cat si la plata unei amenzi art. 6-6 alin.
&!. "cestea vor fi stabilite prin hotararea de respingere a contestatiei pentru a crea
astfel un titlu executoriu cu privire la ele.
*aca a fost admisa contestatia, efectele difera dupa scopul urmarit de aceasta.
"stfel, conform art. 6-6 alin. 1, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare
contestat sau dispune indreptarea acestuia, dispune anularea ori incetarea executarii
insasi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a
carui indeplinire a fost refuzata.
8ntoarcerea executarii
Prin modificarea si completarea Codului de procedura civila adusa de /.0.1. nr.
1#,2&---, a fost acoperita lipsa reglementarii privitoare la intoarcerea executarii.
"srfel, au fost introduse art. 6-61-6-6#, consacrate acestei institutii, ce formeaza
sectiunea .81 din Capitolul 8.
Potrivit art. 6-61, in toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi
executarea silita, cel interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea
situatiei anterioare acesteia. 8n continuare, textul precizeaza ca bunurile asupra carora
s-a facut executarea se vor restitui celi indreptatit.
*aca executarea s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile, intoarcerea executarii se
va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vanzare, actualizata in
functie de rata inflatiei. Exceptie face situatia prevazuta de art. 663 C. proc. civ.
'e observa ca textul legal are in vedere intoarcerea executarii in cazul ambelor forme:
executare silita directa si executare silita indirecta.
8n cazul in care instanta judecatoreasca a desfiintat titlul executoriu sau actele de
executare, se va putea dispune, la cererea persoanei interesate, prin aceeasi hotarare, si
asupra restabilirii situatiei anterioare executarii art. 6-6& alin. 1!.
*aca instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus rejudecarea in fond a
procesului si nu a luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta
masura se va putea dispune de instanta care rejudeca fondul art. 6-6& alin. &!.
9extul legal se refera si la ipoteza in care restabilirea situatiei anterioare nu s-a dispus
de instanta, in conditiile prezentate anterior. 8n acest caz, persoana indreptatita va
putea cere restabilirea situatiei anterioare instantei judecatoresti competente potrivit
legii.
(a fel se va proceda si in cazul in care titlul executoriu emis de un alt organ decat o
instanta judecatoreasca a fost desfiintat de acel organ sau de alt organ din afara
sistemului instantelor judecatoresti, iar modalitatea restabilirii situatiei anterioare nu
este prevazuta de lege sau, desi este prevazuta, nu s-a luat aceasta masura. >i in acest
caz, persoana indreptatita se va putea adresa instantei judecatoresti competente
potrivit legii art. 6-6# C. proc. civ.!.