Scheletul Uman Osteogeneza
Scheletul Uman Osteogeneza
Scheletul Uman Osteogeneza
C
C
t
t
lin
lin
Competente derivate:
Competente derivate:
C 1 - Cunoaterea caracteristicilor
C 1 - Cunoaterea caracteristicilor
oaselor.
oaselor.
C 2 - Deinirea sistemului (aparatului)
C 2 - Deinirea sistemului (aparatului)
locomotor.
locomotor.
C ! - Descrierea scheletului la om.
C ! - Descrierea scheletului la om.
C " - Cunoasterea unctiilor sistemului
C " - Cunoasterea unctiilor sistemului
osos.
osos.
C # - $%plicarea creterii oaselor.
C # - $%plicarea creterii oaselor.
C & - $%plicarea enomenului de
C & - $%plicarea enomenului de
osteogenez'.
osteogenez'.
C ( - Clasiicarea articula)iilor.
C ( - Clasiicarea articula)iilor.
Scheletul uman:
1 - frontal; 2 - zigomatic; 3 - mandibula; 4 -
coloana vertebral; 5 - coxale; 6 - clavicula; 7
omolat !"au "caula#; $ - "tern; % - coa"te; 1& -
'umeru"; 11 - ulna !"au cubitu"#; 12 - radiu"; 13
- cariene; 14 - metacariene; 15 - falange; 16 -
femur; 17 - atela !"au rotula#; 1$ - tibie; 1%(
fibula !"au eroneu#; 2& - tar"iene; 21 -
metatar"iene; 22 - falange(
Aparatul locomotor
la om
1. Caracteristici ale oaselor:
1. Caracteristici ale oaselor:
- )esuturile con*unctive dure ormeaz' - )esuturile con*unctive dure ormeaz' oasele oasele+ +
- - oasele oasele sunt organe rezistente i elastice, cu orme i structuri sunt organe rezistente i elastice, cu orme i structuri
varia-ile, .n unct)e de dispunerea lor i de rolul .ndeplinit+ varia-ile, .n unct)e de dispunerea lor i de rolul .ndeplinit+
- totalitatea oaselor din corpul uman aezate .n pozi)ie - totalitatea oaselor din corpul uman aezate .n pozi)ie
anatomic' normal' (/01) ormeaz' anatomic' normal' (/01) ormeaz' sistemul osos sistemul osos; ;
- - osul este unitatea morfo-funconal a sistemului osos; osul este unitatea morfo-funconal a sistemului osos;
- oasele, .mpreun' cu articula)iile ormeaz' - oasele, .mpreun' cu articula)iile ormeaz' scheletul scheletul+ +
- iecare os are orm' particular', deoarece are un rol speciic+ - iecare os are orm' particular', deoarece are un rol speciic+
- emeile i -'r-a)ii au acelai num'r de oase ( - emeile i -'r-a)ii au acelai num'r de oase (cca 20 oase cca 20 oase), ),
dar .n general dar .n general scheletul feminin scheletul feminin este mai uor i mai mic+ este mai uor i mai mic+
- pentru a se adapta creterii 'tului .n timpul sarcinii, pelvisul - pentru a se adapta creterii 'tului .n timpul sarcinii, pelvisul
emeii este mai larg, d2ndu-i orma caracteristic' a oldului+ emeii este mai larg, d2ndu-i orma caracteristic' a oldului+
- la se%ul eminin, umerii sunt relativ .nguti, iar la -'r-a)i - la se%ul eminin, umerii sunt relativ .nguti, iar la -'r-a)i
propor)iile sunt inversate, av2nd umerii largii i oldurile propor)iile sunt inversate, av2nd umerii largii i oldurile
str2mte. str2mte.
- unele oase, mai ales cele ale mem-relor, sunt mo-ile unele - unele oase, mai ales cele ale mem-relor, sunt mo-ile unele
a)' de altele datorit' a)' de altele datorit' articulaiilor articulaiilor+ +
- aceste oase sunt puse .n micare de c'tre muchi care se - aceste oase sunt puse .n micare de c'tre muchi care se
inser' de acetia prin intermediul ligamentelor i a inser' de acetia prin intermediul ligamentelor i a
tendoanelor+ tendoanelor+
- scheletul (sau sistemul osos) .mpreun' cu sistemul muscular - scheletul (sau sistemul osos) .mpreun' cu sistemul muscular
ace parte din ace parte din aparatul locomotor aparatul locomotor. .
- unele oase, mai ales cele ale mem-relor, sunt
- unele oase, mai ales cele ale mem-relor, sunt
mo-ile unele a)' de altele datorit'
mo-ile unele a)' de altele datorit'
articulaiilor
articulaiilor
+
+
- aceste oase sunt puse .n micare de c'tre
- aceste oase sunt puse .n micare de c'tre
muchi+
muchi+
- scheletul (sau sistemul osos) ace, parte din
- scheletul (sau sistemul osos) ace, parte din
sistemul !sau aparatul" locomotor
sistemul !sau aparatul" locomotor
.
.
1. #istemul !sau aparatul" locomotor
1. #istemul !sau aparatul" locomotor
este
este
ormat din
ormat din
:
:
-
-
sistemul osos
sistemul osos
- partea pasiv', care este
- partea pasiv', care este
antrenat .n micare de c'tre muchi
antrenat .n micare de c'tre muchi
+
+
-
-
sistemul muscular
sistemul muscular
- partea activ' a sistemului
- partea activ' a sistemului
locomotor, ce realizeaz' lucrul mecanic
locomotor, ce realizeaz' lucrul mecanic
(micarea), olosind oasele drept p2rghii.
(micarea), olosind oasele drept p2rghii.
$otalitatea oaselor ae%ate &n po%iie natural $otalitatea oaselor ae%ate &n po%iie natural
!a'ic &n po%iie anatomic normal-PA(" !a'ic &n po%iie anatomic normal-PA("
constituie scheletul. constituie scheletul.
#cheletul #cheletul este alc'tuit din trei p'r)i: este alc'tuit din trei p'r)i: - scheletul - scheletul
capului; capului;
- scheletul - scheletul
trunchiului; trunchiului;
- scheletul - scheletul
mem)relor. mem)relor.
#cheletul capului #cheletul capului este ormat din: este ormat din:
- - cutia cranian cutia cranian (sau neurocraniu) (sau neurocraniu)
- - oasele feei oasele feei (sau viscerocraniu). (sau viscerocraniu).
Cutia cranian' ad'postete creierul (sau encealul). Cutia cranian' ad'postete creierul (sau encealul).
#cheletul trunchiului #cheletul trunchiului este ormat din: este ormat din:
- coloana verte-ral'+ - coloana verte-ral'+
- stern+ - stern+
- coaste. - coaste.
#cheletul mem)relor #cheletul mem)relor cuprin'e: cuprin'e:
- scheletul mem)relor superioare; - scheletul mem)relor superioare;
- scheletul mem)relor inferioare - scheletul mem)relor inferioare
Scheletul capului
Scheletul
membrelor
superioare
Scheletul
trunchiului
Scheletul
membrelor
inferioare
A. #cheletul capului
A. #cheletul capului
este ormat din 22
este ormat din 22
oase care se
oase care se
.
.
mpart
mpart
.
.
n:
n:
a"
a"
neurocraniu
neurocraniu
(
(
sau oasele
sau oasele
cuti
cuti
ei
ei
crani
crani
e
e
n
n
e
e
), care ormeaz' cutia cranian'
), care ormeaz' cutia cranian'
ce ad'postete encealul (sau creierul)
ce ad'postete encealul (sau creierul)
ormat din 3 oase:
ormat din 3 oase:
-
-
'ou
'ou
sunt perechi
sunt perechi
(temporal si
(temporal si
parietal)+
parietal)+
-
-
patru sunt neperechi
patru sunt neperechi
(rontal, occipital,
(rontal, occipital,
senoid, etmoid).
senoid, etmoid).
oasele
cutiei
craniene
oasele
fetei
- este format din 22 de oase si este mpartit n: - neurocraniu (cutia craniana)
- viscerocraniu (oasele fetei)
frontal
oase parietale
occipital
oase temporale
-neurocraniu, format din 8 oase (frontal, parietale, temporale, occipital, etmoid si sfenoid)
)"
)"
*iscerocraniu
*iscerocraniu
(oasele etei) este situat
(oasele etei) este situat
in partea anterioara a craniului, iind
in partea anterioara a craniului, iind
ormat din 1" oase:
ormat din 1" oase:
-
-
'ou
'ou
neperechi
neperechi
(vomerul, mandi-ula)+
(vomerul, mandi-ula)+
-
-
ase perechi
ase perechi
(ma%ilare, palatine, nazale,
(ma%ilare, palatine, nazale,
lacrimale, zigomatice, cornetele nazale
lacrimale, zigomatice, cornetele nazale
inerioare).
inerioare).
4olul cutiei craniene este de a adaposti
4olul cutiei craniene este de a adaposti
creierul si encealul.
creierul si encealul.
etmoid
lacrimal
sfenoid
zigomatic
vomerul
nazal
maxilar
- viscerocraniu, format din !
oase, 2 nepereche (vomerul
si mandibula) si " pereche
(maxilare, palatine, nazale,
lacrimale, zigomatice,
cornete nazale inferioare)#
Craniul colorat arat' colorat arat'
clar aceste zone: clar aceste zone:
1. osul rontal
2. osul parietal
!.osul temporal
". osul nazal
#. osul senoid
&. osul lacrimal
(. osul zigomatic
3. ma%ilarul
6.mandi-ula
palatin
vomer
temporal
temporal
sfenoid
zigomatic
maxilar
occipital
$edere inferioara
Scheletul capului:
1 frontal;
2 - arietal;
3 - temoral;
4 - occiital;
5 - etmoid;
6 - "fenoid;
7 - nazal;
$ - maxilar;
% - mandibula;
1& - 'ioid(
Scheletul capului
Craniul v
Craniul v
'
'
zut dintr-o parte
zut dintr-o parte
Scheletul capului
creierul, encefalul
1-mandi-ula 1-mandi-ula
2-zigomatic 2-zigomatic
!-temporal !-temporal
"-parietal "-parietal
#-rontal #-rontal
&-nazal &-nazal
4ecunoaste ce
4ecunoaste ce
oase sunt
oase sunt
reprezentate in
reprezentate in
pozitiile de mai
pozitiile de mai
*os7
*os7
1........................
1........................
...
...
2........................
2........................
...
...
!........................
!........................
...
...
"...........................
"...........................
#........................
#........................
....
....
&........................
&........................
....
....
(........................
(........................
....
....
3............................
3............................
+. #cheletul trunchiului
+. #cheletul trunchiului cuprinde: - cuprinde: - coloana coloana
*erte)ral *erte)ral+ +
- - coastele coastele+ +
- - sternul sternul. .
Coastele, sternul i verte-rele din zona toracal' orneaz' Coastele, sternul i verte-rele din zona toracal' orneaz' cutia cutia
toracic toracic. .
a" Coloana *erte)ral:
a" Coloana *erte)ral:
- este alc'tuit' din !!-!" verte-re: - este alc'tuit' din !!-!" verte-re:
- verte-rle se suprapun, iar spa)iile li-ere din interiorul lor ormeaz' - verte-rle se suprapun, iar spa)iile li-ere din interiorul lor ormeaz'
canalul verte-ral .n care este ad'postit' m'duva spin'rii+ canalul verte-ral .n care este ad'postit' m'duva spin'rii+
- intre verte-re se g'sesc - intre verte-re se g'sesc 'iscuri cartilaginoase 'iscuri cartilaginoase, care coner' , care coner'
coloanei verte-rale o oarecare mo-ilitate+ coloanei verte-rale o oarecare mo-ilitate+
- pozi)ia vertical' pe care o are omul determin' apari)ia cur-urilor - pozi)ia vertical' pe care o are omul determin' apari)ia cur-urilor
coloanei verte-rale, cu regiunile: coloanei verte-rale, cu regiunile: cer*ical cer*ical, , toracala toracala (sau (sau
'orsal 'orsal), ), lom)ar lom)ar, , sacral sacral, , coccigian coccigian (coccis)+ (coccis)+
- - coloana *erte)rala pre%int urmtoarele regiuni coloana *erte)rala pre%int urmtoarele regiuni: :
- - cer*ical cer*ical, ormat' din ( verte-re , ormat' din ( verte-re (primele doua se numesc (primele doua se numesc
atlas i a%is) atlas i a%is)+ +
- - toracal toracal, ormat' din 12 verte-re+ , ormat' din 12 verte-re+
- - lomhar lomhar, ormat' din # verte-re+ , ormat' din # verte-re+
- - sacral sacral, ormat' din # verte-re sudate (orm2nd osul , ormat' din # verte-re sudate (orm2nd osul
sacrum)+ sacrum)+
- - coccigian coccigian, onmat' din "-# verte-re reduse (orm2nd , onmat' din "-# verte-re reduse (orm2nd
osul osul coccis). coccis).
%oloana vertebrala
Stern
%oaste
%utia toracica
Regiunile coloanei Regiunile coloanei
vertebrale vertebrale
Coloana
Coloana
verte-rala :
verte-rala :
regiunea cervicala
regiunea cervicala
(
(
&
&
)
)
regiunea toracala
regiunea toracala
(
(
()
()
regiunea
regiunea
lom-ara(
lom-ara(
6
6
)
)
regiunea sacrala
regiunea sacrala
(
(
18
18
)
)
regiunea
regiunea
coccigiana
coccigiana
Coaste (3)
Coaste (3)
Stern ( anterior )
Stern ( anterior )
&lamani
'nima
a
atlas si axis
vertebra cervicala
vertebra toracica
vertebra lombara
sacrum si coccis
- este alcatuita din ((- (! de vertebre
corpul vertebrei
corpul vertebrei
orificiu vertebral
orificiul vertebral
-totalitatea orificiilor vertebrale
suprapuse formeaza
canalul vertebral
disc
cartilaginos
-asigura
o oarecare
mobilitate
col. vertebr.
)aduva
spinarii
- canalul vertebral adaposteste maduva spinarii
- participa la miscarile capului si ale trunchiului
- este un ax de sustinere al scheletului
atlas
axis
regiunea
cervicala
regiunea
dorsala
regiunea
lombara
regiunea
sacrala
regiunea coccigiana (coccis)
- prezinta * curburi (regiuni)
datorita pozitiei verticale
)"Coastele:
)"Coastele:
- cele 12 perechi de coaste se prind de verte-re (.n
- cele 12 perechi de coaste se prind de verte-re (.n
partea posterioar'), iar primele ( se articuleaz', .n
partea posterioar'), iar primele ( se articuleaz', .n
partea anterioar', cu sternul.
partea anterioar', cu sternul.
- coastele, sternul i coloana verte-ral' ormeaz'
- coastele, sternul i coloana verte-ral' ormeaz'
cutia toracic !
cutia toracic !
sau
sau
ca*itatea toracica"
ca*itatea toracica"
, .n care
, .n care
sunt ad'postite inima, pl'm2nii i vase de s2nge
sunt ad'postite inima, pl'm2nii i vase de s2nge
importante.
importante.
Sunt 12 perechi, clasiicate .n:
Sunt 12 perechi, clasiicate .n:
-
-
coaste a'e*rate
coaste a'e*rate
: perechile 9- :99 (( perechi), ce
: perechile 9- :99 (( perechi), ce
se articuleaz' cu sternul prin cartila*e costale+
se articuleaz' cu sternul prin cartila*e costale+
-
-
coaste false
coaste false
: perechile :999 - ; (! perechi), ce se
: perechile :999 - ; (! perechi), ce se
articuleaz' cu sternul printr-un cartila* costal
articuleaz' cu sternul printr-un cartila* costal
comun+
comun+
-
-
coaste flotante
coaste flotante
: perechile ;9 - ;99 (2 perechi), care
: perechile ;9 - ;99 (2 perechi), care
nu se articuleaz' cu sternul.
nu se articuleaz' cu sternul.
c" #ternul
c" #ternul
este osul situat pe linia median', .n
este osul situat pe linia median', .n
partea anterioar' a cutiei toracice.
partea anterioar' a cutiei toracice.
Cavitatea toracic
c" #ternul:
c" #ternul:
- este un os lat, alungit, situat in partea anterioar' si median' a toracelui+ - este un os lat, alungit, situat in partea anterioar' si median' a toracelui+
- este osul pieptului, la care se articuleaza coastele 9-; prin intermediul - este osul pieptului, la care se articuleaza coastele 9-; prin intermediul
cartila*elor costale. cartila*elor costale.
- este orientat cu -aza superioar' i a)a conve%' ( - este orientat cu -aza superioar' i a)a conve%' (con*e, con*e,<care are <care are
supraa)a rotun*it' i -om-at'+ care prezint' o proeminen)'+ care este supraa)a rotun*it' i -om-at'+ care prezint' o proeminen)'+ care este
cur-at .n aar'+ -om-at ) anterior+ cur-at .n aar'+ -om-at ) anterior+
- este ormat din ! p'r)i: - este ormat din ! p'r)i:
a) -aza sau a) -aza sau manu)riul manu)riul sternal+ sternal+
-) -) corpul corpul+ +
c) v2rul sau procesul c) v2rul sau procesul ,ifoi' ,ifoi'. .
- .n ansam-lu el prezinta o a)' anterioar', una posterioar', doua margini - .n ansam-lu el prezinta o a)' anterioar', una posterioar', doua margini
laterale, o -az' i un v2r+ laterale, o -az' i un v2r+
- - faa anterioara faa anterioara este conve%a si situata su-cutanat. /e ea se o-serva este conve%a si situata su-cutanat. /e ea se o-serva
unghiul manu-rio sternal (deschis posterior) ormat intre manu-riu si unghiul manu-rio sternal (deschis posterior) ormat intre manu-riu si
corpul sternului. $l corespunde lateral articula)iei intre coasta a doua si corpul sternului. $l corespunde lateral articula)iei intre coasta a doua si
stern. stern.
- - faa posterioar faa posterioar este concav' ( este concav' (conca* conca*<care prezint' o sco-itur'+ .n <care prezint' o sco-itur'+ .n
orm' de ad2ncitur'+ care prezint' o ad2ncitur', o sco-itur') si neted' orm' de ad2ncitur'+ care prezint' o ad2ncitur', o sco-itur') si neted'
vine in raport cu viscerele toracelui. vine in raport cu viscerele toracelui.
- - )a%a )a%a, situat' superior, prezint' pe linia median' incizura *ugural', iar , situat' superior, prezint' pe linia median' incizura *ugural', iar
lateral de ea, incizura clavicular' pentru articula)ia cu clavicula. lateral de ea, incizura clavicular' pentru articula)ia cu clavicula.
- - *-rful *-rful, , numit numit apen'ice apen'ice ,ifoi' ,ifoi', este mic, poate avea orme variate si , este mic, poate avea orme variate si
poate sa ramana cartilaginos pana la varste inaintate. poate sa ramana cartilaginos pana la varste inaintate.
- - marginile laterale marginile laterale: sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale, : sunt neregulate si pe ele se gasesc incizurile costale,
dispuse astel: prima pereche de coaste la nivelul manu-riului, a doua dispuse astel: prima pereche de coaste la nivelul manu-riului, a doua
pereche, la nivelul unghiului manu-rio sternal, perechile trei pana la sapte pereche, la nivelul unghiului manu-rio sternal, perechile trei pana la sapte
inclusiv, pe corpul sternului inclusiv, pe corpul sternului
+ p# de coaste adevarate
* p# de coaste false
stern
- este un os lat, situat anterior,
care se articuleaza n partea
superioara cu claviculele, iar
n partile laterale cu coastele
- sunt oase late, formate
dintr-un arc osos si o portiune
cartilaginoasa; prezinta un cap,
cte doua fete articulare, un gt
si un corp.
C. #cheletul mem)relor:
C. #cheletul mem)relor:
a" #cheletul mem)relor superioare
a" #cheletul mem)relor superioare
cuprinde:
cuprinde:
-
-
centura scapular
centura scapular
, ormat' din: - omoplat
, ormat' din: - omoplat
(sau scapula)+
(sau scapula)+
- clavicul'+
- clavicul'+
-
-
schelelul mem)rului li)er
schelelul mem)rului li)er
(propriu-zis),
(propriu-zis),
ormat din:
ormat din:
-
-
scheletul )raului
scheletul )raului
- humerus+
- humerus+
-
-
scheletul ante)raului:
scheletul ante)raului:
- radius
- radius
- uln' (sau cu-itus)+
- uln' (sau cu-itus)+
-
-
scheletul m-inii
scheletul m-inii
: -
: -
3 carpiene
3 carpiene
+
+
-
-
1" metacarpiene
1" metacarpiene
+
+
-
-
1" =alange: - pro%imal+
1" =alange: - pro%imal+
- median+
- median+
- distal
- distal
.
.
centura scapular,
(sau centura superioar,)
scheletul membrului
propriu-zis
Centura scapulara
Centura scapulara
( omoplat-#> clavicula
( omoplat-#> clavicula
( anterior )
( anterior )
?rat
?rat
- humerus (" )
- humerus (" )
0nte-rat
0nte-rat
- radius (!) si
- radius (!) si
cu-itus ( sau ulna)
cu-itus ( sau ulna)
@ana
@ana
- carpiene(2)
- carpiene(2)
- metacarpiene
- metacarpiene
- alange (1)
- alange (1)
%entura scapulara, centura superioara
clavicula
omoplat, scapula
humerus
radius
cubitus, ulna
carpiene
scheletul
bratului
scheletul
antebratului
scheletul
mainii metacarpiene
falange
centura
scapulara
Scheletul membrului propriu -zis
.a'ius
Cu)itus
!ulna"
Structura articuliei
pumnului i a minii
carpiene
metacarpiene
falange
- oasele
incheieturii
- oasele palmei
- oasele degetelor
)lna
!"au cubitu"#
*adiu"
Centura scapulara
Centura scapulara
(
(
omoplat-#>
omoplat-#>
clavicula
clavicula
( anterior )
( anterior )
?rat
?rat
- humerus- "
- humerus- "
0nte-rat
0nte-rat
A radius si
A radius si
cu-itus ( ulna) -!
cu-itus ( ulna) -!
@ana
@ana
- carpiene -2>
- carpiene -2>
metacarpiene >
metacarpiene >
alange - 1
alange - 1
)" #cheletul mem)relor inferioare )" #cheletul mem)relor inferioare cuprinde: cuprinde:
- - centura pel*ian: centura pel*ian:
- ormat' din: dou' oase co%ale, care se articuleaz' - ormat' din: dou' oase co%ale, care se articuleaz'
anterior .ntre ele, orm2nd anterior .ntre ele, orm2nd simfi%a pu)ian simfi%a pu)ian, iar posterior , iar posterior
se articuleaz' cu osul sacrum, orm2nd -azinul (sau se articuleaz' cu osul sacrum, orm2nd -azinul (sau
pelvisul)+ pelvisul)+
- leag' scheletul mem-rului inerior de cel al trunchiului+ - leag' scheletul mem-rului inerior de cel al trunchiului+
- deci centura pelvian' este ormata din cele dou' oase - deci centura pelvian' este ormata din cele dou' oase
co%ale si .mpreun' cu osul sacrum i coccisul alcatuiesc co%ale si .mpreun' cu osul sacrum i coccisul alcatuiesc
-azinul (sau pelvisul)+ -azinul (sau pelvisul)+
- - scheletul mem)rului li)er scheletul mem)rului li)er (sau mem-rului propriu- zis) (sau mem-rului propriu- zis)
ormat din: ormat din:
- - scheletul coapsei scheletul coapsei - emurul+ - emurul+
- - osul genunchiului - osul genunchiului - rotul' (sau patel')+ rotul' (sau patel')+
- - scheletul gam)ei scheletul gam)ei - ti-ie si i-ul' (sau peroneu)+ - ti-ie si i-ul' (sau peroneu)+
- - scheletul piciorului scheletul piciorului: - : - ( tarsiene ( tarsiene+ +
- - # metatarsiene # metatarsiene+ +
- - 1" alange: - pro%imal+ 1" alange: - pro%imal+
- median (sau - median (sau
mi*lociu)+ mi*lociu)+
- distal. - distal.
centura pelviana
scheletul membrului propriu-zis
Centura pelviana
Centura pelviana
A osul
A osul
co%al
co%al
Coapsa
Coapsa
A emur
A emur
Bam-a
Bam-a
: ti-ia si i-ula (sau
: ti-ia si i-ula (sau
peroneu)
peroneu)
/iciorul
/iciorul
: - tarsiene+
: - tarsiene+
- metatarsiene
- metatarsiene
- alange
- alange
femur
tibie
peroneu
Scheletul membrului inferior propriu-zis
scheletul
coapsei
scheletul
gambei
scheletul
piciorului
tarsiene
metatarsiene
falange
femur
rotula
peroneu
gatul
peroneului
capul
peroneului
tibie
- pe partea ant. a
articulatiei genunchiului
os sacral
coccis
os coxal
%entura pelviaana - leaga scheletul membrului
inferior de cel al trunchiului#
os coxal
- sunt oase late, provenite din
sudarea altor trei oase: ilium,
ischium si pubis, care se arti-
culeaza cu osul sacrum si
formeaza bazinul
- bazinul este o structura
adaptata perfect pentru
sustinere, protectie si
locomotie
Ce organe se
Ce organe se
gasesc in
gasesc in
cavitatea
cavitatea
a-dominala 7
a-dominala 7
/. 0unciile oaselor !a sistemului
/. 0unciile oaselor !a sistemului
osos":
osos":
- sistemul osos .ndeplinete trei unc)ii principale:
- sistemul osos .ndeplinete trei unc)ii principale:
a. funcia mecanic:
a. funcia mecanic:
-
-
'e susinere
'e susinere
a )esuturilor moi ale
a )esuturilor moi ale
organismului+
organismului+
-
-
'e locomoie
'e locomoie
, constituind componentele pasive
, constituind componentele pasive
ale sistemului locomotor i sistemul de parghii
ale sistemului locomotor i sistemul de parghii
pe care ac)ioneaz' muchii+
pe care ac)ioneaz' muchii+
-
-
'e protecie
'e protecie
a unor organe vitale (creier,
a unor organe vitale (creier,
inim', pl'm2ni etc.).
inim', pl'm2ni etc.).
). funcia meta)olic:
). funcia meta)olic:
- iind depozit de s'ruri minerale+
- iind depozit de s'ruri minerale+
- la nivelul oaselor se desaoar' continuu
- la nivelul oaselor se desaoar' continuu
procese de i%are sau mo-ilizare a su-stan)elor
procese de i%are sau mo-ilizare a su-stan)elor
minerale.
minerale.
c. funcia hematopoietic:
c. funcia hematopoietic:
- ormarea elementelor igurate ale sangelui .n
- ormarea elementelor igurate ale sangelui .n
m'duva osului spongios.
m'duva osului spongios.
1. Creterea oaselor:
1. Creterea oaselor:
- .n primele aze ale dezvolt'rii em-rionare, scheletul este - .n primele aze ale dezvolt'rii em-rionare, scheletul este
constituit din mem-rane con*unctive i cartila* hialin+ constituit din mem-rane con*unctive i cartila* hialin+
- din cea de a patra sapt'm2n', .ncep procesele de - din cea de a patra sapt'm2n', .ncep procesele de
osiicare, iar oasele cresc .n lungime, l')ime i grosime osiicare, iar oasele cresc .n lungime, l')ime i grosime
p2n' .n *urul v2rstei de 2# de ani+ p2n' .n *urul v2rstei de 2# de ani+
- pocesul de osiicare a mem-ranelor con*unctive i a - pocesul de osiicare a mem-ranelor con*unctive i a
cartila*elor se numete cartila*elor se numete osteogene% osteogene%. .
a. Creterea &n lungime: a. Creterea &n lungime:
- se realizeaz' prin activitatea cartila*ului de cretere, dintre - se realizeaz' prin activitatea cartila*ului de cretere, dintre
epiizele i diaiza oaselor lungi, prin procese de epiizele i diaiza oaselor lungi, prin procese de
con'rogene% con'rogene% i de i de osteogene% osteogene%. 4ezult' . 4ezult' os os
spongios spongios i i os compact os compact. .
- este caracteristic' oaselor lungi (e%emplu emurul)+ - este caracteristic' oaselor lungi (e%emplu emurul)+
). Creterea &n grosime: ). Creterea &n grosime:
- este caracteristic' tuturor oaselor, se desaoar' simultan - este caracteristic' tuturor oaselor, se desaoar' simultan
cu creterea .n lungime, prin activitatea cu creterea .n lungime, prin activitatea periostului periostului
!periost2 !periost2 mem-ran' con*unctiv' de la e%teriorul osului mem-ran' con*unctiv' de la e%teriorul osului" "+ +
- este un proces de osiicare de mem-ran'. - este un proces de osiicare de mem-ran'.
Zone de cretere osoas:
1 - cartila+ articular;
2 - eifiza;
3 - diafiza;
4 - o" "ongio";
5 - o" comact;
6 - cartila+ de cre,tere;
7 - foi-a o"teogen a erio"tului(
. 3steogene%a:
. 3steogene%a:
- procesul de ormare a osului se numete
- procesul de ormare a osului se numete
osteogeno%
osteogeno%
+
+
- dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de
- dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de
osteogenez', care const' .n transormarea
osteogenez', care const' .n transormarea
)esutului cartilaginos (sau )esut con*unctiv
)esutului cartilaginos (sau )esut con*unctiv
semidur) sau con*unctivo-i-ros al em-rionului
semidur) sau con*unctivo-i-ros al em-rionului
.n scheletul osos al adultului+
.n scheletul osos al adultului+
- dup' originea lor, oasele se pot .mp'r)i .n:
- dup' originea lor, oasele se pot .mp'r)i .n:
4
4
oase 'e mem)ran
oase 'e mem)ran
A care sunt dezvoltate prin
A care sunt dezvoltate prin
osiicare desmal' (sau
osiicare desmal' (sau
en'ocon5uncti*6 sau
en'ocon5uncti*6 sau
'e
'e
mem)ran
mem)ran
)+
)+
4
4
oase 'e cartila5
oase 'e cartila5
A care sunt dezvoltate prin
A care sunt dezvoltate prin
osiicare edocondral'.
osiicare edocondral'.
. 3steogene%a:
. 3steogene%a:
- procesul de ormare a osului se numete - procesul de ormare a osului se numete osteogeno% osteogeno%+ +
- pentru a a*unge la scheletul cartilaginos si con*unctiv i-ros al em-rionului la - pentru a a*unge la scheletul cartilaginos si con*unctiv i-ros al em-rionului la
scheletul osos al adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce scheletul osos al adultului se trece printr-un lung proces de dezvoltare ce
incepe .nc' din a patra saptam2n' a vie)ii em-rionare i se .ncheie .n *urul incepe .nc' din a patra saptam2n' a vie)ii em-rionare i se .ncheie .n *urul
v2rstei de 2# de ani+ v2rstei de 2# de ani+
- c2nd osteogeneza se realizeaz' prin .nlocuirea unui )esut con*unctiv se numete - c2nd osteogeneza se realizeaz' prin .nlocuirea unui )esut con*unctiv se numete
en'ocon5uncti* en'ocon5uncti* !sau 'e !sau 'e mem)ran" mem)ran", iar cand se realizeaza prin , iar cand se realizeaza prin
osiicarea unui )esut cartilaginos se numete osiicarea unui )esut cartilaginos se numete en'ocon'ral en'ocon'ral ( (sau 'e sau 'e
cartilagiu cartilagiu)+ )+
- osteogeneza are loc su- inluen)a sistemului nervos, care coordoneaz' ac)iunea - osteogeneza are loc su- inluen)a sistemului nervos, care coordoneaz' ac)iunea
mai multor actori: mecanici, endocrini (prin hormoni hipoizari, tiroidieni, mai multor actori: mecanici, endocrini (prin hormoni hipoizari, tiroidieni,
paratiroidieni, se%uali), vitamine (mai ales D i 0), enzime i al)i actori paratiroidieni, se%uali), vitamine (mai ales D i 0), enzime i al)i actori
meta-olici+ meta-olici+
3 3sificarea en'ocon'ral sificarea en'ocon'ral ( (sau 'e cartilagiu sau 'e cartilagiu): ):
- d' natere ma*orit')ii oaselor: lungi ale corpului (a mem-relor), oaselor scurte i - d' natere ma*orit')ii oaselor: lungi ale corpului (a mem-relor), oaselor scurte i
oaselor -azei craniului+ oaselor -azei craniului+
- ea determin' creterea .n lungime a osului la nivelul cartila*ului de cretere, - ea determin' creterea .n lungime a osului la nivelul cartila*ului de cretere,
cartila*ul diaizo-epiizar+ cartila*ul diaizo-epiizar+
- .n modelul cartilaginos al unui os lung apar centre de osiicare, mai .nt2i .n - .n modelul cartilaginos al unui os lung apar centre de osiicare, mai .nt2i .n
diaiz' (adic' lungimea osului lung) ulterior i .n epiize (adic' capetele oaselor diaiz' (adic' lungimea osului lung) ulterior i .n epiize (adic' capetele oaselor
lungi). 0ceste centre de osiicare se numesc lungi). 0ceste centre de osiicare se numesc puncte 'e osificare primiti* puncte 'e osificare primiti*
(sau primar') (sau primar')
3 3sificarea en'ocon5uncti* !sau 'e sificarea en'ocon5uncti* !sau 'e mem)ran6 sau 'esmal" mem)ran6 sau 'esmal": :
- ormeaza oasele late numite i oase de mem-ran'+ - ormeaza oasele late numite i oase de mem-ran'+
- prin aceast' metod' de osiicare se osiic': - prin aceast' metod' de osiicare se osiic':
. .oasele -ol)ii cutiei craniene+ oasele -ol)ii cutiei craniene+
. .o parte din oasele e)ei+ o parte din oasele e)ei+
. .par)ial oasele claviculei i mandi-ulei+ par)ial oasele claviculei i mandi-ulei+
. .ormeaz' calusul ( ormeaz' calusul (calus calus<)esut osos nou care sudeaz' capetele rezultate din <)esut osos nou care sudeaz' capetele rezultate din
ractura unui os) .n cazul racturilor. ractura unui os) .n cazul racturilor.
Osiicarea epiizelor (capetele oaselor lungi)
Osiicarea epiizelor (capetele oaselor lungi)
.ncepe mai t2rziu, dup' ce ele au a*uns aproape
.ncepe mai t2rziu, dup' ce ele au a*uns aproape
de dimensiunile deinitive. 4'm2n
de dimensiunile deinitive. 4'm2n
cartilaginoase, p2n' .n *urul v2rstei de 28 de
cartilaginoase, p2n' .n *urul v2rstei de 28 de
ani, doar cartila*ele de co*ugare diaizoepiizare
ani, doar cartila*ele de co*ugare diaizoepiizare
sau de cretere. Celulele acestor cartila*e
sau de cretere. Celulele acestor cartila*e
proliereaz' numai spre diaiz', realiz2nd astel
proliereaz' numai spre diaiz', realiz2nd astel
procesul de cretere .n lungime a osului.
procesul de cretere .n lungime a osului.
Creterea .n grosime este realizat' de zona
Creterea .n grosime este realizat' de zona
intern', osteogen', a periostului.
intern', osteogen', a periostului.
Dup' ce procesul de cretere a .ncetat,
Dup' ce procesul de cretere a .ncetat,
epiizele r'm2n acoperite cu un strat su-)ire de
epiizele r'm2n acoperite cu un strat su-)ire de
cartila* hialin, numit cartila* articular. Cn *urul
cartila* hialin, numit cartila* articular. Cn *urul
v2rstei de 28-2# de ani, cartila*ele de cretere
v2rstei de 28-2# de ani, cartila*ele de cretere
sunt .nlocuite de )esut osos, iar epiizele se
sunt .nlocuite de )esut osos, iar epiizele se
sudeaz' la diaize.
sudeaz' la diaize.
3steogene%a se reali%ea%a in 'oua etape:
3steogene%a se reali%ea%a in 'oua etape:
1 -
1 -
etapa 'e osificare primara
etapa 'e osificare primara
, in care
, in care
predomina procesele constructive, si care se
predomina procesele constructive, si care se
inalizeaza cu ormarea osului primar, -rut
inalizeaza cu ormarea osului primar, -rut
neunctional.
neunctional.
2 -
2 -
etapa 'e osificare secun'ara
etapa 'e osificare secun'ara
in care
in care
procesele constructive se desasoara
procesele constructive se desasoara
concomitent cu cele de distrugere si care se
concomitent cu cele de distrugere si care se
inalizeaza cu ormarea osului secundar
inalizeaza cu ormarea osului secundar
unctional.
unctional.
/rocesele de osteogeneza si de crestere sunt
/rocesele de osteogeneza si de crestere sunt
inluentate de enzime cu rol de calciiere
inluentate de enzime cu rol de calciiere
(osataze), de vitamine (0, C, D) , de hormoni
(osataze), de vitamine (0, C, D) , de hormoni
(hipoizari, tiroidieni,
(hipoizari, tiroidieni,
parati
parati
-
-
roidieni, se%uali).
roidieni, se%uali).
7. Clasificarea articulatiilor:
7. Clasificarea articulatiilor:
- articula)iile sunt orma)iuni structurale de
- articula)iile sunt orma)iuni structurale de
leg'tur' dintre oase+
leg'tur' dintre oase+
- oasele se leag' .ntre ele prin articula)ii+
- oasele se leag' .ntre ele prin articula)ii+
- .n unc)ie de mo-ilitatea pe care o permit,
- .n unc)ie de mo-ilitatea pe care o permit,
aticula)iile se clasiic' .n:
aticula)iile se clasiic' .n:
-
-
articulaii fi,e;
articulaii fi,e;
-
-
semimo)ile;
semimo)ile;
-
-
mo)ile.
mo)ile.
D
D
articulaiile fi,e:
articulaiile fi,e:
- nu permit micarea oaselor sau permit mic'ri
- nu permit micarea oaselor sau permit mic'ri
reduse (e%emple: articula)iile oaselor cutiei
reduse (e%emple: articula)iile oaselor cutiei
craniene, articula)iile osului co%al etc.)+
craniene, articula)iile osului co%al etc.)+
- de e%emplu, oasele cutiei craniene au marginea
- de e%emplu, oasele cutiei craniene au marginea
alc'tuit' din nite din)iori ce se .m-in' str2ns
alc'tuit' din nite din)iori ce se .m-in' str2ns
.ntre ei.
.ntre ei.
D
D
articulaiiile semimo)ile:
articulaiiile semimo)ile:
- se .nt2lnesc .ntre corpul a dou' verte-re, unde
- se .nt2lnesc .ntre corpul a dou' verte-re, unde
se al'
se al'
'iscul cartilaginos
'iscul cartilaginos
(sau inel
(sau inel
cartilaginos)+
cartilaginos)+
- aceste discuri cartilaginoase permit mo-ilitate
- aceste discuri cartilaginoase permit mo-ilitate
redus' (adic' mic'ri limitate ale celor dou'
redus' (adic' mic'ri limitate ale celor dou'
oase (a celor doua verte-re)), suprae)ele
oase (a celor doua verte-re)), suprae)ele
articulare iind aproape plane (e%emplu:
articulare iind aproape plane (e%emplu:
articula)iile dintre corpurile verte-relor).
articula)iile dintre corpurile verte-relor).
D
D
articulaiile mo)ile:
articulaiile mo)ile:
-
-
permit mic'ri de le%ie (
permit mic'ri de le%ie (
fle,ie
fle,ie
<.ncovoiere,
<.ncovoiere,
.ndoire+), e%tensie (
.ndoire+), e%tensie (
e,tensie
e,tensie
<micare prin care
<micare prin care
un mem-ru se .ntinde sau se alungete),
un mem-ru se .ntinde sau se alungete),
a-duc)ie (
a-duc)ie (
a)'ucie
a)'ucie
<micare de .ndep'rtare a
<micare de .ndep'rtare a
unui mem-ru de planul de simetrie a corpului+
unui mem-ru de planul de simetrie a corpului+
micare produs' de muchiul a-ductor), rota)ie
micare produs' de muchiul a-ductor), rota)ie
sau mic'ri com-inate.+
sau mic'ri com-inate.+
- capetele oaselor au
- capetele oaselor au
cartila5e articulare
cartila5e articulare
hialine
hialine
. Cntre ele e%ist' o cavitate articular' cu
. Cntre ele e%ist' o cavitate articular' cu
lichi' sino*ial
lichi' sino*ial
. Ea unele articula)ii, .n cavitatea
. Ea unele articula)ii, .n cavitatea
articular' e%ist' discuri sau meniscuri articulare
articular' e%ist' discuri sau meniscuri articulare
din cartila* i-ros.
din cartila* i-ros.
- un e%emplu .l constituie articula)ia emurului .n
- un e%emplu .l constituie articula)ia emurului .n
osul -azinului, unde cap'tul rotun*it al unui os
osul -azinului, unde cap'tul rotun*it al unui os
i cap'tul mo-il al celuilalt sunt acoperite cu un
i cap'tul mo-il al celuilalt sunt acoperite cu un
cartila* de articulai)ie, iar totul este prins .ntr-o
cartila* de articulai)ie, iar totul este prins .ntr-o
capsul' protectoare.
capsul' protectoare.
Cn aceste articula)ii se al'
Cn aceste articula)ii se al'
un lichid numit
un lichid numit
lichi' sino*ial
lichi' sino*ial
care permite
care permite
alunecarea oaselor unul a)' de cel'lalt.
alunecarea oaselor unul a)' de cel'lalt.
cartila- de
articulatie
cartila- de
articulatie
lichid sinovial
ligament,
tendon
-permite alunecarea
oaselor unul fata de
celalalt
capsula
protectoare
muschi
os
os
Structura articulaei mobile
de tip sinovial:
1 - erio"t;
2 - cartila+ articular;
3 - o";
4 - membran "inovial;
5 - ca"ul fibroa";
6 - cavitate "inovial
Clasificarea oaselor: Clasificarea oaselor:
- oasele se deose-esc nu numai prin pozitia i m'rimea lor, ci i prin - oasele se deose-esc nu numai prin pozitia i m'rimea lor, ci i prin
orm' i structur'+ orm' i structur'+
- pot i: - pot i:
a" oasele lungi a" oasele lungi 8 8 unde predomin' lungimea unde predomin' lungimea, cum sunt emurul i , cum sunt emurul i
humerusul, au capetele -om-ate (epiize), acoperite de humerusul, au capetele -om-ate (epiize), acoperite de cartila* de cartila* de
articula)ie, iar partea central', mai lung' (diaiza), acoperit' de o articula)ie, iar partea central', mai lung' (diaiza), acoperit' de o
mem-ran' mem-ran' vascularizat', numit' periost. vascularizat', numit' periost. 0lete e%emple de oase 0lete e%emple de oase
lungi: radiusul, ulna (sau cu-itusul), ti-ia, i-ula (sau peroneul). lungi: radiusul, ulna (sau cu-itusul), ti-ia, i-ula (sau peroneul).
)" )" oase late oase late - - unde predomin' l')imea i .n'l)imea+ unde predomin' l')imea i .n'l)imea+ sunt omoplatul, sunt omoplatul,
sternul, oasele cutiei craniene sternul, oasele cutiei craniene (osul parietal, rontal, occipital), (osul parietal, rontal, occipital),
sternul, scapula (sau omoplatul), osul co%al sternul, scapula (sau omoplatul), osul co%al. .
c" c" oase scurte oase scurte A unde cele trei dimensiuni sunt apro%imativ egale+ A unde cele trei dimensiuni sunt apro%imativ egale+
sunt cele de la .ncheietura m2inii sunt cele de la .ncheietura m2inii ($%: carpienele) ($%: carpienele) i piciorului i piciorului ($%: ($%:
metatarsienele) metatarsienele), c2t i verte-rele. , c2t i verte-rele.
Alte tipuri 'e oase sunt: Alte tipuri 'e oase sunt:
a" oase pneumatice a" oase pneumatice - &n 5urul foselor na%ale; - &n 5urul foselor na%ale;
)" oase situate &n grosimea unui ten'on )" oase situate &n grosimea unui ten'on !9,: ten'onul !9,: ten'onul
c*a'ricepsului femural" 8 9,: rotula !sau patela". c*a'ricepsului femural" 8 9,: rotula !sau patela". 0cest tip de 0cest tip de
oase (adic' alate .n grosimea unui tendon) se numesc oase (adic' alate .n grosimea unui tendon) se numesc oase oase
sesamoi'e sesamoi'e. .
c" c" $%ist', de asemenea, i oase alungite, cum ar i coastele i $%ist', de asemenea, i oase alungite, cum ar i coastele i
clavicula, la care predomin' lungimea, dar care nu prezint' diaiz' clavicula, la care predomin' lungimea, dar care nu prezint' diaiz'
(lungimea osului lung) i epiize (capetele oaselor lungi), aa cum (lungimea osului lung) i epiize (capetele oaselor lungi), aa cum
au oasele lungi. au oasele lungi.
:
:
3sul lung
3sul lung
:
:
- este ormat din: - - este ormat din: - 'iafi%a 'iafi%a (portiunea mi*locie, adic' lungimea (portiunea mi*locie, adic' lungimea
osului)+ osului)+
- - epifi%e epifi%e (cele doua e%tremitati, adic' capetele (cele doua e%tremitati, adic' capetele
osului osului lung). lung).
- intre iecare dintre epiize si diaize se ala c2te un - intre iecare dintre epiize si diaize se ala c2te un cartila5 'e cartila5 'e
crestere crestere+ +
- diaiza este stra-atuta de - diaiza este stra-atuta de canalul me'ular canalul me'ular care contine: care contine:
F F ma'u*a rosie ma'u*a rosie, cu rol hematogen, la at+ , cu rol hematogen, la at+
F F ma'u*a gal)ena ma'u*a gal)ena, cu su-stante lipidice, de rezerva, dupa , cu su-stante lipidice, de rezerva, dupa
nastere+ nastere+
F F ma'u*a cenusie ma'u*a cenusie, ara rol -iologic, la -atr2ni. , ara rol -iologic, la -atr2ni.
- diaiza este acoperita la e%terior de - diaiza este acoperita la e%terior de periost periost (mem-rana (mem-rana
con*unctiva vascularizata) ormat din trei straturi: con*unctiva vascularizata) ormat din trei straturi:
- - e,tern e,tern, alcatuit din tesut con*unctiv, cu rol nutritiv si , alcatuit din tesut con*unctiv, cu rol nutritiv si
protector+ protector+
- - interme'iar interme'iar, i-ros+ , i-ros+
- - intern intern, care contine osteo-laste. , care contine osteo-laste.
- - 'iafi%a este formata 'in tesut osos compact 'iafi%a este formata 'in tesut osos compact+ +
- - epifi%ele epifi%ele: : - contin: - - contin: - tesut osos compact la periferie tesut osos compact la periferie+ +
- - tesut osos spongios la interior tesut osos spongios la interior. .
- sunt acoperite de periost, .n portiunea care nu - sunt acoperite de periost, .n portiunea care nu
participa la ormarea articulatiilor, si participa la ormarea articulatiilor, si de cartila* articular hialin, de cartila* articular hialin,
la capetele care intra in alcatuirea articulatiilor. la capetele care intra in alcatuirea articulatiilor.
:
:
3sul lat:
3sul lat:
- este ormat din doua lame de tesut osos
- este ormat din doua lame de tesut osos
compact care cuprind intre ele un strat de tesut
compact care cuprind intre ele un strat de tesut
osos spongios.
osos spongios.
:
:
3sul scurt:
3sul scurt:
- structura osului scurt este asemanatoare cu cea
- structura osului scurt este asemanatoare cu cea
a epiizei osului lung: tesut osos compact la
a epiizei osului lung: tesut osos compact la
e%terior si tesut osos spongios la interior.
e%terior si tesut osos spongios la interior.
.eparaia osoas:
.eparaia osoas:
- la maturitate cartila*ele de crtere i periostul .i
- la maturitate cartila*ele de crtere i periostul .i
.nceteaz' activitatea+
.nceteaz' activitatea+
- .n caz de ractur', periostul se reactiveaz',
- .n caz de ractur', periostul se reactiveaz',
asigur'nd sudarea oaselor prin ormarea de
asigur'nd sudarea oaselor prin ormarea de
calus.
calus.
epifiza
diafiza
epifiza
cartila-
de
articulatie
cartila-
de
articulatie
periost
- alcatuita
din tes.
spongios,
lame osoase
incrucisate
intre ele
- alcatuita
dintr-un canal
medular
in care se
afla maduva
- asigura cresterea
in grosime a osului
- oasele sunt organe vii
tesut osos spongios
tesut osos compact %anale .avers
periost
celule osoase
maduva osoasa
vase sangvine
-asigura rezistenta
osului
-in oasele late si scurte
exista doar maduva rosie
sacrum
vertebre cervicale
vertebre toracice
vertebre lombare
craniu
mandibula
clavicula
omoplat, scapula
stern
coaste
humerus
radius
ulna, cubitus
pelvis
carpiene
metacarpiene
falange
femur
patella, rotula
tibia
peroneu, fibula
tarsiene
metatarsiene
falange