Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 12
Boala tromboembolica in sarcina si lehuzie
n cartile de specialitate termenul de boala tromboembolica a fost nlocuit n ultima vreme cu
tromboembolism venos. Tromboza venoasa profunda si tromboembolismul pulmonar, considerate manifestari ale aceleiasi boli boala tromboembolica, sunt probleme majore de sanatate, genernd serioase repecursiuni. Tromboembolismul pulmonar acut poate duce la deces, iar pe termen lung, episoadele recurente pot determina hipertensiune pulmonara. O complicatie frecventa a trombozei venoase profunde (TVP) este insuficienta venoasa cronica caracterizata prin reflux sangvin n venele sistemului venos profund si obstructie venoasa ce duce la modificari tegumentare si chiar ulceratii cu un impact deosebit asupra calitatii vietii individului. Trombembolismul pulmonar (TV) este o cauza majora de mortalitate (aprox. 200.000 decese/an n Statele Unite). n ciuda progreselor importante n domeniu (de la farmacologie la organizare intraspitaliceasca), trombembolismul ramne cea mai importanta cauza de deces intraspitalicesc, care se poate preveni. Trombembolismul pulmonar este, global, a doua cauza de mortalitate materna, dupa hemoragia obstetricala; n Marea Britanie trombembolismul pulmonar este prima cauza de mortalitate materna. Principalii factori care cresc riscul tromboembolic sunt: Imobilizarea Traumatismele interventiile chirurgicale infectiile sistemice sarcina si lauzia
Riscul pacientelor spitalizate de a dezvolta un episod tromboembolic este mult mai mare dect cel al celor nespitalizate, prin urmare tromboprofilaxia este o problema importanta mai ales la pacientele internate, care cumuleaza frecvent mai multi factori de risc pentru boala tromboembolica. De asemenea, trebuie avut n vedere ca sarcina creste riscul pentru tromboembolism venos de 10 ori prin prezenta celor trei elemente ale triadei Virchow (leziunea endoteliala, staza sangvina si hipercoagulabilitatea). Traumatisme vasculare apar mai ales n travaliu, n special dupa nastere vaginala instrumentala sau operatie cezariana, de aceea, postpartumul reprezinta perioada de risc maxim. Tromboprofilaxia si tratamentul bolii tromboembolice n sarcina, travaliu si postpartum. Tromboprofilaxia: Utilizarea tromboprofilaxiei la gravide si lauze cu risc trombotic crescut este fundamentata,desi exista putine studii randomizate pe baza carora sa se poata face recomandari. n cazurile obstetricale, se pune problema profilaxiei primare sau secundare a bolii tromboembolice, nu numai din punctul de vedere al consecintelor materne directe ale acesteia, ci si din punctul de vedere al efectelor pe care boala tromboembolica, chiar frusta, le are asupra cursului sarcinii. Tratamentul bolii tromboembolice: Fara tratament, boala tromboembolica la gravide si lauze poate fi fatala(trombembolism pulmonar masiv) sau poate avea consecinte grave pe termen lung (hipertensiune pulmonara posttrombotica, sindrom posttrombotic). Una din situatiile n care se ntlnesc relativ frecvent manifestari foarte grave ale bolii tromboembolice este lauzia. Anticoagularea n travaliu: Anticoagularea este recomandata peri/postoperator n cazul cezarienelor n urgenta; recomandarea devine ferma la paciente care cumuleaza factori de risc pentru boala tromboembolica. Anticoagularea nu este recomandata concomitent cu analgezia neuraxiala pe cateter peridural. Evaluare si diagnostic Evaluare si grupe de risc Se recomanda medicului sa efectueze o evaluare a riscului tromboembolic individual, tuturor pacientelor aflate la prima consultatie prenatala Parerea unanima este ca riscul aparitiei tromboembolismului venos este crescut n sarcina. Aparitia acestuia nu pare a fi preponderenta ntr-un anumit trimestru; exista nsa o anumita predispozitie pentru aparitia trombozei venoase profunde la nivelul membrului inferior stng (aproximativ 90%). Riscul crescut de aparitie a tromboembolismului venos persista postpartum (n special dupa operatiile cezariene) Medicul trebuie sa efectueze evaluarea clinica a riscului tromboembolic la toate gravidele si lauzele internate n spital. Riscul de a face un episod tromboembolic al unei paciente spitalizate este mult mai mare dect al unei paciente nespitalizate, de aceea tromboprofilaxia este o preocupare majora n mediul spitalicesc. Standard Medicul trebuie sa evalueze factorii determinanti ai riscului tromboembolic la gravide si lauze: factori majori: istoricul personal de boala tromboembolica trombofiliile protezele valvulare cardiace factori aditionali: vrsta peste 35 de ani obezitate multiparitate varice voluminoase imobilizare paraplegie patologie oncologica sau patologie hematologica care determina hipervscozitate infectii severe (miometrita, sistemice) Hiperemesis sindrom nefrotic preeclampsie insuficienta cardiaca congestiva pierdere importanta de snge nastere instrumentala (mai ales cezariana de urgenta dupa travaliu prelungit) Recurenta trombembolismului venos n sarcina la paciente cu istoric personal de boala tromboembolica este de aproximativ 2-3%, fata de o incidenta a tromboembolismului la gravidele si lauzele de 0.1% (incidenta n postpartum dupa operatie cezariana este aproximativ 0.9%). (10) Medicul trebuie sa considere urmatoarele situatii ca fiind cu risc tromboembolic mare n sarcina si lauzie: istoric personal de boala tromboembolica proteze valvulare cardiace trombofilii Urmatoarele situatii trebuie considerate de medic ca fiind cu risc tromboembolic moderat n sarcina si lauzie: factori de risc, altii dect cei majori: vrsta peste 35 de ani obezitate operatie cezariana imobilizare multiparitate varice voluminoase paraplegie patologie oncologica sau patologie hematologica care determina hipervscozitate infectii severe (endomiometrite, sistemice) hiperemesis sindrom nefrotic preeclampsie insuficienta cardiaca congestiva pierdere importanta de snge Medicul trebuie sa considere ca o gravida sau lauza cu vrsta sub 35 de ani si fara factori de risc asociati, prezinta un risc tromboembolic mic. Recomandare Se recomanda ca medicul obstetrician sa ndrume gravidele si lauzele catre medicul hematolog pentru a fi evaluate existenta trombofiliilor sau a sindromului antifosfolipidic n urmatoarele situatii: gravide cu istoric personal (sau familial important) de boala tomboembolica feti morti cu retard de crestere si infarcte placentare avorturi spontane recurente n absenta altor factori de risc n general, este acceptata de practicieni ideea ca screeningul pentru trombofilii n populatia generala/n populatia obstetricala generala nu este cost-eficienta; exista trombofilii congenitale pentru care screeningul/diagnosticul nu se poate face dect n afara sarcinii. Medicul trebuie sa ncadreze gravida sau lauza cu trombofilie congenitala, n una din urmatoarele categorii, n functie de frecventa si de gradul de risc tromboembolic: rezistenta la proteina C activata/factor V Leiden: frecventa mare risc moderat (risc mare pentru homozigote) mutatia 20210A a genei protrombinei: frecventa relativ mare risc moderat (risc mare pentru homozigote) deficit de antitrombina: frecventa mica risc mare deficit de proteina C: frecventa relativ mica (cazuri fals pozitive n sarcina) risc moderat deficit de proteina S: frecventa relativ mica (cazuri fals pozitive n sarcina) risc moderat
Trombofiliile reprezinta unul din factorii importanti care pot creste riscul tromboembolic. Cresterea riscului este dependenta de tipul trombofiliei. Medicul trebuie sa efectueze preconceptional consilierea la pacientele cu istoric personal de boala tromboembolica si fara trombofilie cunoscuta. Medicul trebuie sa indice evaluarea trombofiliilor, preconceptional, la toate pacientele cu istoric personal de boala tromboembolica si fara trombofilie cunoscuta. Se recomanda medicului sa evalueze riscul tromboembolic, la pacientele cu istoric personal de boala tromboembolica, fara trombofilie cunoscuta care sunt internate pentru: hiperemesis preeclampsie patologie care necesita repaus prelungit la pat. Diagnosticul bolii tromboembolice Recomandare Se recomanda medicului sa indice investigarea de urgenta, a gravidei si lauzei, ce prezinta semne si simptome sugestive de boala tromboembolica. Optiune n caz de suspiciune clinica de tromboza venoasa profunda, medicul poate indica examenul ecografic Duplex Doppler al membrelor inferioare. Optiune n caz de suspiciune clinica de tromboembolism pulmonar medicul poate indica examenul ecografic Duplex Doppler al membrelor inferioare. Diagnosticul de tromboza venoasa profunda poate confirma indirect diagnosticul de tromboembolism pulmonar. Daca examenul ecografic Duplex Doppler nu confirma diagnosticul de tromboembolism pulmonar, dar exista simptomatologie si semne clinice medicul poate indica efectuarea urmatoarelor investigatii: scintigrafia pulmonara de ventilatie/perfuzie V/Q (componenta de ventilatie poate fi omisa n sarcina) -angiografia pulmonara CT (CTPA) Utilizarea acestor investigatii depinde de dotarile clinicii. British Thoracic Society recomanda CTPA ca prima investigatie n cazul tromboembolismului pulmonar nonmasiv. Avantajele acestei tehnici ar fi: specificitate si sensibilitate mai mare si iradiere mai redusa a fatului. Multi autori recomanda n continuare scintigrafia pulmonara de ventilatie/perfuzie ca investigatie de prima linie n sarcina datorita riscului scazut de iradiere a snului. (1) Se recomanda ca medicul sa informeze (verbal si scris) pacientele cu suspiciune de tromboembolism pulmonar ca scintigrafia pulmonara V/Q are un risc crescut de cancer neonatal comparativ cu CTPA, n schimb prezinta un risc scazut de cancer matern de sn. Medicul trebuie sa nu utilizeze Testul D-dimeri pentru diagnosticul tromboembolismului pulmonar n sarcina. n sarcina, nivelul D-dimerilor este crescut datorita modificarilor fiziologice ale sistemului de coagulare, crescnd la termen si n lauzie chiar la gravidele sanatoase. Mai mult nivelul D-dimerilor creste daca exista o preeclampsie concomitenta. Un nivel scazut de D-dimeri sugereaza faptul ca nu exista tromboembolism venos. Se recomanda medicului sa indice urmatoarele investigatii paraclinice nainte de a ncepe terapia anticoagulanta: HLG Teste de coagulare: INR, aPTT Uree Electroliti ALT, AST Standard n cazul trombofiliilor congenitale prin: rezistenta la proteina C activata (factor V Leiden) mutatia 20210A a genei protrombinei deficit de antitrombina deficit de proteina C deficit de proteina S medicul trebuie sa indice diagnosticarea, numai n laboratoarele nalt specializate. Pentru mutatiile genei protombinei si prezenta factorului V Leiden, medicul poate sa recomande efectuarea examenului genetic molecular. Pentru deficitul de proteina S si rezistenta la proteina C activata, se recomanda medicului sa indice o evaluare n afara sarcinii. Rezistenta la proteina C activata este fals detectata drept crescuta n sarcina de catre testele de screening. Nivelurile de proteina S, libera si totala, sunt reduse cu 40%-60%, n majoritatea sarcinilor normale.
Conduita Tromboprofilaxia Medicul trebuie sa indice mobilizarea activa si precoce in timpul sarcinii, travaliului si evitarea deshidratarii. Se recomanda ca medicul sa reevalueze pacienta din punct de vedere al riscului tromboembolic, n cazul spitalizarii pentru patologii procoagulante: varice voluminoase hiperemesis patologie oncologica sau patologie hematologica care determina hipervscozitate infectii severe sindrom nefrotic preeclampsie insuficienta cardiaca congestiva pierdere importanta de snge. Paciente cu istoric personal de boala tromboembolica, fara trombofilie cunoscuta La pacientele cu episod tromboembolic anterior n asociere cu un factor de risc temporar, care nu mai persista, fara factori de risc aditionali medicul poate opta pentru indicarea ciorapului elastic care face compresie gradata pe parcursul sarcinii si n lauzie. La pacientele cu episod tromboembolic anterior n asociere cu un factor de risc temporar, care nu mai persista, fara factori de risc aditionali medicul poate opta pentru indicarea administrarii de heparine cu greutate moleculara mica, n doza profilactica ,6 saptamni postpartum Daca episodul tromboembolic anterior este n legatura cu sarcina, sau cu utilizarea COC, sau cu factori de risc aditionali (obezitate) medicul poate opta pentru indicarea administrarii de heparine cu greutate moleculara mica, n doza profilactica, ncepnd ct mai devreme n sarcina.
Se recomanda medicului sa indice la lauzele cu episod tromboembolic anterior n legatura cu sarcina si cu utilizarea COC, sau cu factori de risc aditionali (obezitate): anticoagulante orale sau heparine cu greutate moleculara mica n doza profilactica ,6 saptamni postpartum. Paciente cu istoric personal de boala tromboembolica cu trombofilie cunoscuta Se recomanda medicului sa indice la pacientele cu istoric personal de boala tromboembolica, cu trombofilie cunoscuta, heparine cu greutate moleculara mica, cel putin n doze profilactice , pe toata durata sarcinii si cel putin 6 saptamni postpartum. La pacientele cu istoric personal de boala tromboembolica, cu trombofilie cunoscuta, tratate pe termen lung cu anticoagulante orale (paciente cu risc foarte mare, cu episoade repetate de tromboembolism), se recomanda medicului sa indice trecerea la tratamentul cu heparine cu greutate moleculara mica, n dozele terapeutice , imediat ce este confirmata sarcina. La pacientele cu sindrom antifosfolipidic simptomatic n afara sarcinii, medicul poate opta pentru indicarea administrarii tratamentului cu heparine cu greutate moleculara mica, n dozele terapeutice ,imediat ce este confirmata sarcina. Acestea sunt paciente cu risc foarte mare, de obicei n tratament pe termen lung cu anticoagulante orale. Se recomanda medicului sa indice tratament cu heparine cu greutate moleculara mica, n dozele terapeutice (vezi Anexa 3), imediat ce este confirmata sarcina la pacientele cu trombofilii congenitale prin: deficit de antitrombina (paciente cu risc foarte mare) trombofilii combinate, homozigote sau dublu heterozigote pentru factorul V Leiden asociate cu mutatia 20210A a genei protrombinei Medicul poate opta pentru indicarea administrarii tratamentului cu heparine cu greutate moleculara mica ,n dozele profilactice de la nceputul sarcinii, la pacientele cu: deficit de proteina C factorul V Leiden mutatia 20210A a genei protrombinei deficit de proteina S (risc moderat). Paciente cu trombofilie fara episod tromboembolic n antecedente
Paciente cu trombofilii congenitale La pacientele cu trombofilii congenitale fara episod tromboembolic n antecedente, medicul poate opta pentru: supraveghere tromboprofilaxia antenatala prin: ciorap elastic care face compresie gradata heparine cu greutate moleculara mica Se recomanda medicului sa indice la pacientele cu trombofilii congenitale fara episod tromboembolic n antecedente heparine cu greutate moleculara mica, n doza profilactica , 6 saptamni postpartum. Paciente cu sindrom antifosfolipidic si avorturi recurente La pacientele cu sindrom antifosfolipidic si avorturi recurente din momentul n care este diagnosticata sarcina medicul trebuie sa indice administrarea de: heparinum nefractionata - minidoze sau heparine cu greutate moleculara mica, n doza profilactica acidum acetilsalicilicum minidoze La pacientele cu sindrom antifosfolipidic si avorturi recurente se recomanda medicului sa indice heparine cu greutate moleculara mica, n doza profilactica , 2 5 zile postpartum. La pacientele cu sindrom antifosfolipidic si episod tromboembolic n antecedente se recomanda medicului sa continue tromboprofilaxia 6 saptamni postpartum. Paciente cu sindrom antifosfolipidic fara avorturi recurente La pacientele cu sindrom antifosfolipidic fara avorturi recurente medicul poate opta pentru: supraveghere indicarea administrarii tratamentului cu heparinum nefractionata n doze foarte mici (minidoze) indicarea administrarii tratamentului cu heparine cu greutate moleculara mica n doze profilactice indicarea administrarii tratamentului cu acid acetilsalicilicum, n doze mici. Paciente cu proteze valvulare La pacientele cu proteze valvulare medicul poate opta pentru indicarea administrarii tratamentului cu heparine cu greutate moleculara mica n doza terapeutica, de 2 ori pe zi. HGMM pot fi recomandate deoarece mentin un nivel stabil anticoagulant, dar siguranta si eficacitatea nu au fost demonstrate. La pacientele cu proteze valvulare medicul poate opta pentru indicarea administrarii tratamentului cu heparinum nefractionata n doza terapeutica. Daca nu se confirma diagnosticul ecografic dar persista suspiciunea clinica, medicul poate initia anticoagularea si poate indica repetarea examenul ecografic la interval de o saptamna. Daca nici la acest interval nu se confirma diagnosticul medicul poate ntrerupe tratamentul anticoagulant. La gravide si lauze, medicii pot opta pentru indicarea administrarii de: heparine cu greutate moleculara mica, n doza terapeutica ajustata , pe toata durata restanta a sarcinii si cel putin 6 saptamni postpartum sau heparinum nefractionata iv cel putin 5 zile (bolus initial urmat de perfuzie dozata astfel nct aPTT sa ajunga ct mai repede si sa se mentina ntre 50-70 sec.), apoi heparinum nefractionata sc pe toata durata sarcinii si cel putin 6 saptamni postpartum sau heparinum nefractionata iv cel putin 5 zile (bolus initial urmat de perfuzie dozata astfel nct aPTT sa ajunga ct mai repede si sa se mentina ntre 50-70 sec.), apoi heparine cu greutate moleculara mica, n doza terapeutica ajustata, pe toata durata sarcinii si cel putin 6 saptamni postpartum. Conduita n travaliu la parturientele sub tratament anticoagulant Medicul curant trebuie sa ntrerupa anticoagularea la debutul travaliului. n cazul travaliilor induse, medicul curant trebuie sa ntrerupa anticoagularea n doze terapeutice cu 24 de ore nainte de travaliu. Atunci cnd situatia obstetricala o permite, se recomanda medicului sa indice nasterea pe cale vaginala. Operatia cezariana este un factor de risc pentru boala tromboembolica. (6) IV n cazul n care sunt indicate manevre pentru blocada neuraxiala (epidurala sau spinala) se recomanda medicului sa indice efectuarea acestora: la peste 12 ore de la ntreruperea dozelor profilactice de anticoagulante la peste 24 de ore de la ntreruperea dozelor terapeutice de anticoagulante. (2, 8) Se recomanda ca medicul sa indice administrarea de anticoagulante, la peste 4 ore de la ndepartarea cateterului peridural. URMARIRE SI MONITORIZARE Tratamentul anticoagulant trebuie condus de medicul hematolog, stiind ca: la gravidele si lauzele care primesc warfarinum, INR trebuie sa fie de 2.0-3.0 la gravidele si lauzele care primesc heparinum nefractionata aPTT trebuie sa fie ntre 1.5-2.5 fata de valoarea de referinta a laboratorului (pentru un aPTT de baza de 27-35 sec. se considera ca tratamentul este eficace daca aPTT este cuprins ntre 50-70 sec. la gravidele si lauzele care primesc heparine cu greutate moleculara mica dozele trebuie ajustate pentru a o obtine la 6 ore postadministrare un nivel al antifactorului-Xa cuprins ntre 0.3-0.7 UI/ml Monitorizarea materna Paciente cu risc de boala tromboembolica Se recomanda medicului sa indice HLG saptamnal n primele trei saptamni de administrare a heparinei si apoi lunar avnd n vedere potentialul heparinum-ului de a induce trombocitopenie. Se recomanda medicului sa consilieze pacientele pentru a recunoaste semnele si simptomele bolii tromboembolice. Paciente cu boala tromboembolica n sarcina si lauzie Se recomanda medicului sa consilieze pacientele n vederea utilizarii tratamentului profilactic anticoagulant n sarcinile viitoare Monitorizarea fetala Se recomanda medicului sa indice monitorizarea seriata ecografica (la 4-6 saptamni interval ncepnd cu saptamna 18-20 de amenoree) pentru a evalua cresterea fetala. Medicul poate opta pentru indicarea ecografiei standard si Doppler fetale si uterine ca adjuvant al monitorizarii fetale n caz de retard de crestere intrauterina. Trombofiliile care reprezinta un factor de risc major pentru tromboembolismul venos sunt asociate cu un risc crescut de aparitie a retardului de crestere intrauterina.
ASPECTE ADMINISTRATIVE Recomandare Se recomanda ca fiecare unitate medicala care efectueaza tratamentul bolii tromboembolice n sarcina sa redacteze protocoale proprii bazate pe prezentele standarde. Recomandare Se recomanda ca medicii din reteaua de asistenta primara sa efectueze demersurile diagnostice pentru identificarea riscurilor de boala tromboembolica. Pentru dirijarea tempestiva catre serviciile de OG. Standard Diagnosticul de boala tromboembolica trebuie sa fie confirmat de cardiolog sau de medicii de terapie intensiva. Recomandare Se recomanda ca medicii cardiologii sau medicii de ATI sa participe la stabilirea si urmarirea tratamentului anticoagulant. Se recomanda ca tratamentul gravidelor sau lauzelor cu tromboembolism pulmonar sa fie efectuat n sectia de terapie intensiva sau n unitatea de terapie intensiva cardio-vasculara