CUPRINS

ARGUMENT..04
I. SISTEMUL CONTURILOR
1.1 Necesitatea conturilor05
1.2 Structura conturilor05
1.3 Felurile conturilor..07
1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor.....07
1.5 Conturile si balanta de verificare...08
II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE VERIFICARE
2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea operativa, dintre
contabilitatea sintetica si cea analitica.............................................................................09
2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere................................10
2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor si
determinarea rezultatului exercitiului........................................................................................11
2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare......................................12
III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN CONTURI
3.1 Notiune, importanta si forma............................................................................................13
3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare.....................................................................14
3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare.........................................................................16
IV. PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE LA SC. DAMI
PROD SRL. ..........................................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................25

ARGUMENT
Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura
respectarea in contabilitatea echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a operatiilor
economice, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi, precum si a
intocmirii unor bilanturi reale si complete.
Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul
instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.
Am realizat aceasta lucrare deoarece consider ca elementele incluse in balantele de
verificare trebuie s reprezinte reflectarea imaginii unei inregistrari corecte a operatiunilor
economice, obiectivul balantelor de verificare fiind acela de a oferi informatii despre situatia
economico-financiar,unei societati, utile pentru agentii economici in luarea deciziilor economice.
Lucrarea intitulat Balanta de verificare a inregistrarilor in conturi cuprinde patru parti:
- capitolul I Sistemul conturilor
- capitolul II Lucrari pregatitoare intocmirii balantei de verificare
- capitolul III Balantele de verificare a inregistrarilor in conturi
- capitolul IV Particularitati privind intocmirea balantei de verificare la Sc Dami Prod Srl
In primul capitol al lucrarii mi-am propus sa prezint sistemul conturilor efectuand, in acest
sens, o prezentare generala a necesitatii conturilor, regulamentul lor de funtionare, precum si o
conexiune intre conturi si balanta de verificare.
Capitolul doi dezbate elementele pregatitoare intocmirii balantei de verificare; am evidentiat
verificarea inregistrarii corecte in conturi a tuturor operatiunilor efectuate si a concordantei dintre
contabilitatea analitica si evidenta operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica. De
asemenea au mai fost abordate aspectele privind intocmirea balantei de verificare provizorii i
inventarierea generala cu inregistrarea diferentelor.
Capitolul trei si-a propus sa prezinte conceptul de balanta de verificare, forma unei astfel de
balante, importanta acesteia in contabilitate incheindu-se cu tehnica si etapele intocmirii balantei
de verificare.
Capitolul patru reprezinta o abordare din punct de vedere practic a capitolului anterior.
Astfel, ca urmare a insusirii conceptului de balanta de verificare, capitolul include intocmirea
Registrului Jurnal, efectuarea evidentei sistematice i efectuarea balantei in cadrul societatii Dami
Prod Srl.

I. SISTEMUL CONTURILOR
1.1 Necesitatea conturilor
Operatiile economice si financiare ce au loc la nivelul agentilor economici produc, asa cum
s-a aratat, modificari asupra posturilor din activul si pasivul bilantului. In practica nu se intocmeste
cate un bilant dupa fiecare operatie economica si financiara, pentru ca acest lucru ar necesita o mare
cantitate de munca. In plus, un astfel de bilant, chiar daca s-ar intocmi dupa fiecare operatie, nu ar
satisface nevoile de informare ale agentului economic, deoarece el ar reflecta doar existentele
patrimoniale la un moment dat fara a furniza si miscarile elementelor patrimoniale.
Contabilitatea s-a adaptat necesitatilor de furnizare a informatiilor, in sensul ca, in loc sa se
intocmeasca cate un bilant dupa fiecare operatie, se conduce o evidenta separata pentru fiecare
element patrimonial. O astfel de evidenta preia existentele de active si pasive din bilantul intial, de
la inceputul perioadei de gestiune. In ea se inregistreaza pe parcursul perioadei de gestiune
modificarile patrimoniale, in asa fel incat la sfarsitul perioadei sa furnizeze existentele patrimoniale
in vederea preluarii lor in bilantul final, pe baza relatiei matematice:
Existente initiale + Cresteri - Micsorari = Existente finale
Instrumentul cu ajutorul caruia se tine evidenta separata a elementelor din activul si pasivul
bilantului este contul. Totalitatea conturilor deschise in contabilitate pentru realizarea integrala a
obiectului ei formeaza sistemul conturilor.
Intrucat elementele patrimoniale reflectate in bilant sunt de doua feluri: de activ si de pasiv,
si conturile sunt de activ sau de pasiv, dupa natura posturilor carora le corespund.
Conturile se folosesc nu numai pentru elementele patrimoniale, ci si pentru conturile de
rezultate (cheltuieli si venituri), pentru elementele extrapatrimoniale, cat si pentru contabilitatea
manageriala (de gestiune).
Dintre procedeele metodei contabilitatii, contul este cel mai reprezentativ si de la el deriva
insasi denumirea disciplinei de contabilitate.

1.2 Structura conturilor

Structura conturilor este formata din urmatoarele elemente:
Denumirea sau titlul contului este alcatuit, de regula, din denumirea bunului economic, dreptului
sau obligatiei a caror situatie se reflecta cu ajutorul lui. El mai are si un simbol cifric, care usureaza
munca de identificare si folosire a conturilor.
Explicatia operatiei inregistrate in cont poate avea o forma descriptiva sau o forma contabila:

- explicatia descriptiva consta in prezentarea pe scurt a continutului operatiei si indicarea

documentului justificativ in care s-a consemnat efectuarea ei;
- explicatia contabila consta in indicarea, in cadrul fiecarui cont a denumirii sau simbolului contului
sau corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie economica.
Debitul si creditul contului. Forma contului este aceea a literei ,,T". In felul acesta contul are 2
parti. Partea din stanga contului se numeste ,,debit" (D), iar partea din dreapta contului se
numeste ,.credit" (C). Cele doua parti ale contului au functii contrarii. In cadrul fiecarui cont, una
din parti serveste pentru inscrierea sumelor care reprezinta cresteri, iar cealalta parte serveste pentru
inscrierea sumelor care reprezinta micsorari. Sumele inscrise in debitul unui cont se numesc sume
debitoare. Sumele inscrise in creditul unui cont se numesc sume creditoare.
Rulajul contului se stabileste pe baza sumelor debitoare si creditoare inregistrate in cursul
perioadei de gestiune, separat pentru debitul respectiv creditul contului.
- Rulajul debitor al contului se stabileste prin adunarea sumelor debitoare din cursul perioadei de
gestiune.
- Rulajul creditor al contului se stabileste prin adunarea sumelor creditoare din cursul perioadei de
gestiune.
Total sume se stabileste in moduri diferite si are continut economic diferit, in functie de natura
contului:
- Total sume debitoare (TSD): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul
contului
- Totalul sumelor creditoare (TSC): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in creditul
contului.
Soldul contului este suma care rezulta ca diferenta intre totalul .sumelor inscrise in debitul unui
cont si totalul sumelor inscrise in creditul aceluiasi cont.
Ca atare:
Sold debitor (SD) = TSD TSC
Sold creditor (SC) = TSC - TSD
- Existentele de la inceputul unei perioade de gestiune alcatuiesc, in cadrul contului, solduri
initiale.
- Existentele de la sfarsitul unei perioade de gestiune sunt exprimate prin solduri finale.
- Un cont functioneaza atata timp cat are sold.
- Cand TSD = TSC, contul respectiv este balansat sau soldat.
- A solda un cont inseamna a include acel cont.

1.3 Felurile conturilor

In functie de sfera de cuprindere conturile pot fi:
Conturi sintetice, care sunt folosite ca mijloc de grupare si de generalizare a datelor contabile
pentru parti ale patrimoniului sau rezultatelor financiare. Inregistrarile in conturile sintetice se fac
numai in etalon banesc.
Conturi analitice, care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor privind un anumit fel de
bunuri, drepturi, obligatii sau rezultate. Ele sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice
corespunzatoare.

1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor

In folosirea celor doua categorii de conturi, de activ si de pasiv, trebuie sa se tina seama de
urmatoarele reguli generale de functionare a lor:
Conturile de activ oglindesc in debit existentele si cresterile de bunuri economice, iar in credit
micsorarile de bunuri economice. Pot avea numai sold debitor.
Conturile de pasiv oglindesc in credit existentele si cresterile de drepturi si obligatii, iar in debit
micsorarile de drepturi si obligatii. Pot avea numai sold creditor.
Tinand seama ca bunurile economice alcatuiesc patrimoniul economic, iar drepturile si
obligatiile formeaza patrimoniul juridic, schematic, functionarea conturilor patrimoniale poate fi
prezentata astfel:
Conturi de activ
Cresteri ale patrimoniului economic
(+)

Micsorari ale patrimoniului economic

(-)

Conturi de pasiv
Micsorari ale patrimoniului juridic
(-)

Cresteri ale patrimoniului juridic

(+)

Conturile la care ne-am referit indeplinesc in permanenta o singura functie, fie numai functia
conturilor de activ, fie numai functia conturilor de pasiv, motiv pentru care ele sunt considerate
conturi monofunctionale.
Pe langa acestea exista si conturi bifunctionale, adica acele conturi care pot apare uneori in
activul bilantului, iar alteori in pasivul bilantului, in functie de soldul lor, debitor sau creditor. Ele
pot avea doua functii, de activ sau de pasiv, dar nu in acelasi timp ci alternativ.
Conturile bifunctionale functioneaza in principiu, dupa regulile amintite pentru conturile de
activ sau de pasiv. Cand au sold debitor vor functiona dupa regulile conturilor de activ, iar cand au
sold creditor vor functiona dupa regulile conturilor de pasiv.

Dubla inregistrare presupune reflectarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii

economice in doua conturi diferite si in parti opuse ale acestora, respectiv in debitul unui cont si in
creditul altui cont.
Intre cele doua conturi folosite se stabileste o legatura denumita corespondenta conturilor
ceea ce face ca cele doua conturi sa fie corespondente intre ele.
- Contul care se debiteaza are corespondent un cont ce se crediteaza.
- Contul care se crediteaza are corespondent un cont ce se debiteaza.

1.5 Conturile si balanta de verificare

Legatura dintre cont, care furnizeaza informatii asupra fiecarui element de activ si de pasiv
si bilant, se oglindeste situatia de ansamblu a activitatii intreprinderii la un moment dat, se
realizeaza prin centralizarea si verificarea exactitatii datelor cu ajutorul balantei de verificare.
Soldurile initiale ale conturilor reprezinta situatia de la inceputul perioadei, preluata din
bilantul incheiat la sfarsitul perioadei precedente. In acest mod se asigura, prin intermediul balantei
de verificare, legatura dintre bilantul initial si conturi.
Verificarea inregistrarilor in conturi si a egalitatii bilantiere se reflecta prin cele trei serii de
egalitati ale balantei, si anume:
- suma soldurilor initiale debitoare = suma soldurilor initiale creditoare;
- suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare;
- suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare.
Balanta de verificare concentreaza informatiile din conturile sintetice, servind la elaborarea
bilantului. Astfel, soldurile finale ale conturilor sintetice de activ si de pasiv sunt trecute in balanta
de verificare, de unde sunt preluate, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a
bilantului.
In concluzie, balanta de verificare reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii prin
intermediul caruia se asigura gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi,
legatura dintre conturile sintetice si cele analitice, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre
bilantul initial si conturi, si dintre conturi si bilantul final.

II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE

VERIFICARE
2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea
operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica
In aceasta etapa se pleaca mai intai de la evidenta operativa in intreprinderea respectiva. In
general, evidenta operativa se organizeaza pentru imobilizari corporale, stocuri, unele active banesti
si chiar pentru cheltuieli si venituri. De asemenea, se are in vedere metoda de organizare a
contabilitatii analitice a unor active si pasive in functie dc optiunea intreprinderii privitoare la
metodele alese si de necesitatile de informare.
Astfel, pentru imobilizarile corporale sub denumirea generica de ,,mijloace fixe" exista un
document de evidenta operativa utilizat pentru reflectarea existentei si miscarii cantitative a acestora
numit ,,Lista pentru inventariere si evidenta a mijloacelor fixe" deschis pe locuri de gestionare,
( sectii, ateliere, administratie etc.)
Pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se utilizeaza doua metode, si anume:
- o metoda utilizand doua registre: Fisa mijlocului fix si Registrul numerelor de inventar;
- o metoda utilizand Registrul pentru evidenta analitica.
Indiferent ce metoda se aplica, la finele anului se verifica concordanta dintre evidenta
operativa unde existenta de mijloace fixe este exprimata cantitativ cu evidenta cantitativ valorica de
la contabilitate (fie Fisa mijlocului fix, fie Registru pentru evidenta analitica).
In cazul stocurilor se are in vedere metoda de organizare a contabilitatii analitice a stocurilor
si anume: fie metoda fiselor cantitativ-valorice, fie cea operativ-contabila (per sold) fie metoda
global valorica.
Raportul de gestiune se completeaza zilnic in doua exemplare de catre gestionar, pentru
fiecare gestiune in parte. La inceputul fiecarei zile se inscrie soldul valoric de la finele zilei
precedente dupa care se inregistreaza pe baza de documente justificative toate intrarile valorice si
respectiv iesirile valorice, iar la finele fiecarei zile se determina soldul care reprezinta existentele
scriptice de marfuri si ambalaje. Exemplarul doi al raportului de gestiune se transmite contabilitatii
pentru a se verifica concordanta cu evidenta analitica.
Pentru incasarile si platile in numerar se utilizeaza ca document de evidenta operativa
Registrul de casa care se intocmeste zilnic in doua exemplare de casierul unitatii pe baza
documentelor justificative de incasari si plati in numerar. In urma insumarii existentelor de numerar
de la inceputul fiecarei zile cu incasarile din care se scad platile rezulta soldul casei.

 Pe baza Registrului de casa se inregistreaza in contabilitate toate operatiunile de incasari si plati.

Ca urmare, concordanta dintre Registrul de casa si contabilitate trebuie sa se efectueze la intervale
mai scurte de timp dar in mod obligatoriu la 31 decembrie a exercitiului financiar.
Pentru toate conturile sintetice care se dezvolta pe conturi analitice este necesar sa se
intocmeasca balante de verificare analitice cu ajutorul carora se verifica concordanta dintre
contabilitatea sintetica si cea analitica. Aceasta concordanta se verifica prin corelatiile care trebuie
sa existe intre contul sintetic si conturile sale analitice, determinate cu ajutorul balantelor de
verificare, astfel:
1. Soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor
analitice.
2. Rulajul debitor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor
analitice.
3. Rulajul creditor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor
analitice.
4. Total sume debitoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor debitoare
ale conturilor analitice.
5. Total sume creditoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor creditoare
ale conturilor analitice.
6. Soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale ale conturilor
analitice.

2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere

Intocmirea primei balante de verificare a conturilor sintetice inainte de inventariere se face
pe baza datelor din conturile sintetice. Aceasta balanta provizorie are ca scop determinarea
existentelor de active, datorii si capitaluri proprii, pe baza datelor din contabilitate si stabilirea
soldurilor scriptice.
Intocmirea acestei prime balante de verificare realizeaza una din principalele functii ale
acesteia si anume: ,,Verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi". Cu aceasta ocazie se
verifica egalitatile specifice balantei de verificare in functie de tipurile de balanta intocmita, si
anume cu una, doua, trei sau patru egalitati. Stocul scriptic se poate determina intocmind oricare din
aceste balante, dar se recomanda intocmirca balantei de verificare cu patru egalitati, deoarece este
cea mai utila pentru intocmirea situatiilor financiare anuale. Este important sa se confrunte rulajele
din balanta de verificare cu totalul sumelor din Registrul jurnal, care trebuie sa fie egale pentru
aceeasi perioada de timp.
Cu ajutorul balantelor de verificare nu se pot descoperi:
10

a) Omisiunile de inregistrare concretizate in faptul ca o operatie economica nu este inregistrata nici

in ,,Registrul jurnal" si, prin urmare, nici in ,,Registrul Cartea-Mare".
b) Erorile de compensatie concretizate in raportarea gresita a sumelor din ,,Registrul jurnal" sau din
documentele justificative in ,,Registrul Cartea-Mare" in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o
parte a unui cont sau a mai multor conturi si o alta suma in minus, egala cu cea trecuta in plus, astfel
incat pe total cele doua categorii de sume se compenseaza.
c) Erorile de imputatie concretizate in raportarea unor sume exacte ca valori absolute din
,,Registrul-jurnal" in ,,Registrul Cartea-Mare" atat in debit cat si in credit, insa in alte conturi decat
cele corespunzatoare continutului economic al operatiei respective; Alte erori de inregistrare a unor
operatii cum ar fi: stabilirea unor corespondente gresite a conturilor, inregistrari duble ale unor
operatii economice, inversari de formule contabile, redactari de formule contabile corecte dar cu
alte sume, mai mari sau mai mici decat cele reale etc.

2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor si

determinarea rezultatului exercitiului
Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa de aplicarea principiului
independentei exercitiilor financiare care presupune determinarea corecta a rezultatului exercitiului.
Astfel, acest principiu impune ca toate operatiile economice care au avut loc intr-un exercitiu
financiar sa fie reflectate in contabilitatea acelui exercitiu. Dar exista operatii economice care se
efectueaza intr-un exercitiu financiar si se refera la exercitiile financiare viitoare. Asa este cazul
cheltuielilor si veniturilor inregistrate in avans.
Atat in cazul cheltuielilor cat si a veniturilor, apar doua categorii de inregistrari in
contabilitate si anume:
- separarea cheltuielilor si veniturilor ce au fost efectuate in perioada curenta, dar care
privesc perioada viitoare, prin majorarea cheltuielilor (veniturilor) in avans;
- separarea cheltuielilor si veniturilor care au fost efectuate in perioada anterioara, dar care
se refera la exercitiul curent prin diminuarea cheltuielilor (veniturilor) inregistrate in avans si
majorarea cheltuielilor (veniturilor) corespunzatoare.
Rezultatul exercitiului financiar se determina anual dupa inchiderea tuturor conturilor de
cheltuieli si venituri aplicand metoda economica de calcul facand diferenta dintre total venituri si
total cheltuieli aferente exercitiului respectiv. Acest rezultat financiar se determina in Contul de
profit si pierdere.
In situatia in care au fost efectuate inregistrari contabile prin debitarea conturilor de venituri
sau creditarea conturilor de cheltuieli (in cazul operatiilor economice de asociere in participare sau
corectari de inregistrari eronate) se au in vedere soldurile conturilor de venituri si cheltuieli inainte
11

de a inchide conturile, in corespondenta cu contul 121 ,,Profit si pierdere" cumulate de la inceputul

anului.

2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare

Asa dupa cum se cunoaste, pe baza documentelor justificative in care sunt consemnate
operatiile economico-financiare se face contarea acestor operatii, dupa care se inregistreaza in
evidenta cronologica si sistematica.
Evidenta cronologica se realizeaza cu ajutorul Registrului jurnal unde se. inscriu toate
formulele contabile intocmite, pe baza documentelor justificative, in ordinea in care au avut loc in
timp, cronologic. Aceasta evidenta cronologica nu are in vedere nici un criteriu de grupare in afara
de timp.

La finele anului se procedeaza in felul urmator:

- se totalizeaza provizoriu sumele din Registrul jurnal, care se compara cu rulajul din balanta
de verificare intocmita inainte de inventariere;
- dupa efectuarea inventarierii, daca exista diferente de inventar, acestea se inregistreaza in
Registrul jurnal pe luna decembrie dupa care se totalizeaza, sumele reprezentand rulajul lunii
decembrie care trebuie sa fie egal cu rulajul din balanta de verificare definitive.
Cartea-mare reprezinta formularul utilizat pentru evidenta sistematica, respectiv pentru
conturile sintetice. La finele anului, dupa inregistrarea diferentelor de inventar se totalizeaza
rulajele, total sume si se determina soldul final al conturilor sintetice. Totalizarea unor elemente ale
conturilor sintetice se face si in functie de formularul utilizat de intreprindere: Cartea mare,
maestru-sah, Cartea mare pe jurnale, sau alte tipuri de formulare permise de normele contabile
romanesti.

12

III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN

CONTURI
3.1 Notiune, importanta si forma
1. Notiune:
Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura
verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi, legatura dintre conturile
sintetice si cele analitice precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
2. Importanta:

Verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, care consta in

respectarea principiului dublei inregistrari si a calculelor effectuate;

Asigura legatura dintre conturile sintetice si bilant;

Asigura legatura dintre conturile sintetice si cele analitice;

Asigura centralizarea existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale;

Este un instrument de analiza a activitatii economice.

3. Forma:
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare in care se inscriu sumele

inregistrate in conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilitatii:

- principiul dublei reprezentari;
- principiul dublei inregistrari;
- principiul dublei centralizari.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de catre un agent economic, in fiecare
cont fiind inscrise: soldurile initiale, rulajele curente, total sume si soldurile finale. In cadrul
balantei de verificare exista anumite egalitati, care exprima un echilibru permanent intre datele
inscrise in conturile din balanta, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei inregistrari;
Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, modificata prin OG nr.70/2004 (cu intrare in vigoare de
la 01.01.2005) prevede la articolul 21 ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a
operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitilui
financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice.
Balanta de verificare se intocmeste, de obicei, la sfarsitul fiecarei luni, ogligatoriu in ultima
zi din fiecare luna. Sumele inscrise in balanta de verificare se trec cumulat de la inceputul anului,
pana la luna de efectuare a balantei.
13

3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare

Feluri de balanta:
Dupa natura conturilor:
1. balante ale conturilor sintetice
2. balante ale conturilor analitice
Dupa numarul de egalitati, balantele sintetice sunt:
1. cu o serie de egalitati: TSD=TSC sau Sfd=Sfc;
2. cu doua serii de egalitati: TSD=TSC si Sfd=Sfc;
3. cu trei serii de egalitati: Sid=Sic si RD=Rc si Sfd=Sfc;
4. cu patru serii de egalitati: Sid=Sic, Rd=Rc, TSD=TSC, Sfd=Sfc (in locul
coloanei solduri initiale, se trec in cursul anului total sume din luna precedenta);
5. cu cinci serii de egalitati.

Functiile balantei:
a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.
- Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare,
precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei;
- Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei
inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in
balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a
rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se
semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control;
- Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori,
care trebuie sa fie identificate si corectate;
- Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste
exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se
bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor
moderne de prelucrare a datelor.
b) Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant
- Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea
curenta a unitatii;

14

- Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile
finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de
intocmire a bilantului ;
- Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit
principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere a exercitiului precedent.
c) Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice
- Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice
pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice;
- Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele
inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.
d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale
- Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare
ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si
structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate
etc.;
- Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile
elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de
timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu
cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate;
- Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic,
eficienta plasarii resurselor etc.
e) Functia de analiza a activitatii economice
- Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul
instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale;
- Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza
bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare
a datelor contabile.

15

3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare

Elaborarea balantei de verificare reprezinta o lucrare cu caracter periodic, intocmindu-se
lunar si ori de cate ori este necesar, procedandu-se astfel: se trec din bilant soldurile in conturi, se
inregistreaza operatiile economice si financiare in ordine cronologica in jurnal, prin formule
contabile, apoi in ordine sistematica din jurnal in conturi, se transpun datele din conturi in balanta
de verificare si se aduna coloanele balantei.
Stabilirea soldului final se face prin relatiile:
1. Sfd =Sid+Rd-Rc
2. Sfc =Sic+Rc-Rd
In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin diferenta
intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare.
Etapele intocmirii balantei de verificare sunt urmatoarele:
1. se trec datele din evidenta cronologica (din Registru Jurnal) in evidenta sistematica
(Registrul Cartea Mare sau fisele de cont sau T-uri1);
2. se totalizeaza sumele din evidenta sistematica; se totalizeaza datele din fiecare fisa de
cont, stabilindu-se rulajele lunii curente, total sumele si soldurile fiecarui cont;
3. se transpun datele din fisele de cont sau T-uri (din evidenta sistematica) in formularul de
balanta de verificare;
4. se aduna coloanele balantei de verificare si se verifica egalitatile dintre coloanele
perechi.

T-urile se utilizeaza din motive didactice; ele sunt considerate, de fapt, fise de post. Se folosesc pentru ca
elevii sa se familiarizeze mai usor cu inregistrarea unor sume in evidenta sistematia.
1

16

IV. PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE

VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL.
Pentru intelegerea modului de intocmire a unei balante de verificare, voi lua o monografie a
unei societati comerciale, la care voi completa registru jurnal, voi deschide T-urile si voi intocmi
balanta de verificare.

Pasul 1:
Registru Jurnal
Nr
crt
1.

Data
inreg

Document

Explicatie

Cont
Deb.

Cont
Cred.

4111

5121

%
707
4427
%
707
4427
%
707
4427
4111
4111
4111
%
707
4427
4111

2.975
2.500
475
9.520
8.000
1.520
11.900
10.000
1.900
3.500
15.000
12.000
59.500
50.000
9.500
85.000

371

401.1

32.000

371

446.3

1.600

371

446.4

160

%
446.3
446.4
4426

5121

8.174,4
1.600
160
6.414,4

4423

5121

15.783,3

607

371

63.000

641

421

680

421

03.02.07

Fel
FF

Nr.
5

Data
03.02.07 Vanzare marfa clienti

2.

03.02.07

FF

03.02.07 Vanzare marfa clienti

4111

3.

07.02.07

FF

07.02.07 Vanzare marfa clienti

4111

4.
5.
6.
7.

10.02.07
10.02.07
10.02.07
11.02.07

OP
OP
OP
FF

201
191
203
8

10.02.07
10.02.07
10.02.07
11.02.07

5121
5121
5121
4111

8.

11.02.07

OP

371

9.

11.02.07

FE

1101

10.

11.02.07

DVI

11.

11.02.07

DVI

12
13.
14.
15.

11.02.07

16.

11.02.07 Incasare clienti

Import marfa in nume
11.02.07 propriu (10.000 euro x 3.2
lei)
Inregistrare taxe vamale
11.02.07
5%
Inregistrare comision
11.02.07
vamal 0,5%
Plata in vama
11.02.07
- taxa vamala
11.02.07
- comision vamal
11.02.07
- TVA
Plata TVA aferent lunii
25.02.07
ianuarie
28.02.07 Scadere din gestiune
Inregistrarea statului de
28.02.07
salarii
Inregistrarea retinerilor de
28.02.07
pe stat
- 1%
- 6,5%

OP
OP
OP

15
16
17

25.02.07

OP

18

17.

28.02.07

NC

18.

28.02.07

SS

19.

28.02.07

SS

Incasare clienti
Incasare clienti
Incasare clienti
Vanzare marfa clienti

4372
4314

Suma

180,51
6,8
44,2
17

20.
21.
22.
23.
24.
25.

28.02.07

- 9,5% CAS
- Impozit pe salariu
Plata retinerilor de pe stat
- 1%
- 6,5%
- 9,5% CAS
- Impozit pe salariu
Plata salarii (rest plata)
Inregistrarea cheltuielilor
angajatorului 3% somaj
Inregistrarea cheltuielilor
angajatorului 22% CAS
rest de plata
Inregistrarea cheltuielilor
angajatorului 7% CASS
Inregistrarea cheltuielilor
angajatorului 0,5% fd. pt.
accid. de m-ca. si boli
Plata obligatilor salariale
ale unitatii
- 3% somaj
- CAS rest de plata
- 7% CASS
- 0,5% fd. pt. accid. de
m-ca. si boli
Inregistrare factura telefon

28.02.07

OP
OP
OP
OP
SS

19
20
21
22
2

28.02.07
28.02.07
28.02.07
28.02.07
28.02.07

26.

28.02.07

SS

28.02.07

27.

02.02.07

SS

28.02.07

28.

28.02.07

SS

28.02.07

29.

28.02.07

SS

28.02.07

30.

28.02.07

SS

28.02.07

31.
32.
33.

28.02.07
28.02.07
28.02.07

OP
OP
OP

23
24
25

28.02.07
28.02.07
28.02.07

34.

28.02.07

OP

26

28.02.07

35.

28.02.07

FF

237

28.02.07

36.
37.

28.02.07
28.02.07

OP
FF

28
6669

28.02.07 Plata factura telefon

28.02.07 Inregistrare factura caldura

38.
39.

28.02.07
28.02.07

OP
FF

29
114

28.02.07 Plata factura caldura

28.02.07 Inregistrare factura lumina

40.

28.02.07

OP

30

41.

28.02.07

OP

31

42.
43.

28.02.07
28.02.07

NC
NC

8
8

44.

28.02.07

NC

45.
46.

28.02.07
28.02.07

NC
EX

47.

28.02.07

EX

48.

28.02.07

NC

10

28.02.07 Plata factura lumina

Plata furnizor extern
28.02.07
10.000 euro x 3,2 lei
28.02.07 Amortizare program inf.
28.02.07 Amortizare cladire
Amortizare mijloc de
28.02.07
transport
28.02.07 Amortizare calculator
28.02.07 Plata comision banca
Incasare dobanda cont
28.02.07
curent
28.02.07 Regularizare TVA

49.

28.02.07

NC

11

28.02.07 Inchidere conturi de

531

64,6
64,91
180,51
6,8
44,2
64,6
64,91
499,49

645

4371

20,4

645

4311

149,6

645

4313

47,6

645

4461

3,4

512

221

%
4372
4314
4312
444
421

4312
444
5121

7371
4311
4313

20,4
149,6
47,6

4461

3,4

%
626
4426
401
%
605
4426
401
%
605
4426
401

5121

595
500
95
595
785,4
660
125,5
785,4
238
200
38
238

401.1

5121

32.000

681
681

2808
2812

41,67
250

681

2813

388,89

681
627

2813
5121

116,67
512,5

5121

766

280,07

4427

%
4423
4426
121

1.395,5
6.722,2
6.672,8
70.780,07

401
5121
401
5121
401

18

venituri
707
766
50.

28.02.07

NC

10

28.02.07

Inchidere conturi de
cheltuieli

121

70.500
280,07
%
605
607
626
627
641
645
681

860
63.000
500
512,5
680
221
797,22
503.253,2

TOTAL PE FEBRUARIE

PASUL 2: INREGISTRAREA IN EVIDENTA SISTEMATICA ( in T-uri )

Se deschide cate un T sau o fisa de cont, pentru fiecare cont utilizat. Se trec apoi sumele
din bilantul initial in t-ul fiecarui cont ca solduri initiale. Apoi, se trece fiecare suma din registrul
jurnal in T-ul corespunzator ( sau in fisa fiecarui cont ), in ordinea cronologica a inregistrarii in
formule contabile.
D

101

RD
0
TSD
0

D
SI

106

SI
RC

2.500
0

RD

SI
RC

TSC

2.500

TSD

TSC 12.400

TSD

SFC

2.500

SFC 12.400

SFD

121
51.344,95
66.570,72

C
50.680,41
70.780,07

RD 66.570,72 RC 70.780,07
860
TSD 117.915,67 TSC 121.460,48
SFC
3.544,81

12.400
0

107

162

SI

2.500

SI
RD

C
103.200

RD
0
RC
0
TSD 2.500 TSC 103.200

3.000
0
3.000

RC
TSC

3.000

167

SI

860

RD
TSD

0 RC
860 TSC

C
860
0

SFC 100.700
SF=0

19

208

SI
2.500
RD
0
TSD 2.500
SFD 2.500

D
SI

RC
TSC

2.800
RD
TSC

2813

0
0

C
7.185,56
505,56

0
0

212

RC
505,56
TSC 7.691,11
SFC 7.691,11

D
401
SI
1.416,8
13.500
595
3.500
785,4
15.000
238
12.000

C
101.416,8

0
0

791,67
41,67

RD
TSD

0
0

RC 41,67
TSC 833,33
SFC 833,33

301

SI
RD
TSD
SFD

500
0
500
500

2131

SI
4.200
RD
0
TSD 4.200
SFD 4.200

2808

SI

SI
RD
TSD

SI 150.000
RD
0 RC
TSD 150.000 TSC
SFD 150.000

0
0

2133

RD
0
TSD 2.800
SFD 2.800

RC
TSC

0
0

RC
250
TSC 5.000
SFC 5.000

371
80.000
32.000
1.600
160

C
48.000
63.000

RD 33.760 RC
63.000
TSD 113.760 TSC 111.000
SFD
2.760

401.1
32.000

C
32.000

D
SI

411
62.095

595

RD

32.000

RC 32.000

2.975

784,5

TSD

32.000

TSC 32.000

9.520

238

11.900
SF= 0

85.000
RD 1.618,4 RC
1.618,4
TSD 3.035,2 TSC 103.035,2
115.500
SFC 100.000
129.000

C
4.750
250

RD
TSD

0
0

0
0

2812

SI

SI
RC
TSC

59.500
RD 83.8950 RC
TSD 145.990 TSC
SFD 16.990

20

421

SI
280
19,6
180,512
64,6
499,488
RD 680
RC
64,6
TSD 960
TSC
84,2
SF=0
D
SI

280

4311
SI

32,676

32,68

4312

SI

19,6

680

149,6

149,6

680

RD 149,6

RC 149,6

RD

64,6

RC

960

TSD 182,28

TSC182,28

TSD

84,2

TSC

64,6

SF=0

4313
65,32
47,6

65,32
47,6

RD
47,6
RC
47,6
20,4
TSD 112,92 TSC 112,92
SF=0
C

SF=0

4314

SI

19,6
44,2

19,6
44,2

RD

44,2

RC 44,2

TSD 63,8

TSC 63,8
SF=0

4372

4423

SI
226,1

2,8

2,8

6,8

6,8

9.368,9

6.722,2

6,8
9,6

RC 6,8
TSC 9,6
SF=0

RD 9.368,9
TSD 9.368,9

RC 6.722,2
TSC 16.091,1
SFC 6.722,2

SI

4371
SI

14
20,4

RD

20,4

TSD

34,4 TSC 34,4

SF=0

9.368,9

SI

14
20,4
RC

4426

226,1
6.414,4

6.672,8
RD
TSD

95
125,4
38
RD 6.672,8

RC

6.672,8
TSD 6.898,9 TSC
6.898,9
SF=0
D
SI

4427
9.595
13.395

C
9.595
475
1.520
1.900
9.500

444
64,91

C
64,91

RD 64,91
RC 64,91
TSD 64,91
TSC 64,91
SF=0

4461

SI

5,6
3,4

5,6
3,4

RD
TSD

3,4
9

RC 3,4
TSC 9
SF=0

RD 13.395 RC 13.395
TSD 22.990 TSC 22.990
SF=0

21

4463

1.600

4464

1.600

456

1.600

1.600

SI

1.600

RC 1.600

RD

RC

TSD 1.600

TSC 1.600

TSD

TSC

40.000
RD 1.600
RC 1.600
0
TSD 1.600 TSC 1.600
40.000
SF=0
40.000
D

457

SI
224,92
499,49
RD
TSD
499,49

RD

SF=0

C
8.000

0
0

SFC

5121

SI 19.960,41

4.698,9

3.500

8.174,4

RC
0
TSC 8.000

15.000
12.000

9.368,9
180,51

SF

85.000

221

8.000

531

SI

RD

1.550

RC

TSD 1.550

TSC

724,41
280,07

595
785,4
238
32.000
512,5

SFD

825,59

RD 115.780,07 RC 52.075,71
TSD 135.740,48 TSC 56.774,61
SFD 78.965,87

D
SI
600

605

503,2

503,2

660

860

D
SI

607
48.000

C
48.000

63.000

63.000

RD 63.000
TSD 111.000

RC 63.000
TSC 111.000

D
SI

626
600

500

500
200
500
RD
860
RC 860
1.100
TSD 1.363,2 TSC 1.363,2
SF=0
D

627

RD

SF=0

500

TSD 1.100

RC
TSC

SF=0
C

641

645

C
22

SI

200
512,5

200
512,5

SI

RD 512,5
RC 512,5
TSD 712,5 TSC 712,5
SF=0

280
680

280
680

RD 680
TSD 960

RC 680
TSC 960
SF=0

SI

104,52
20,4
149,6
47,6
3,4

104,52
221

RD 221
RC 221
TSD 325,52 TSC 325,52
SF=0
D

668

SI
860
50.500

C
860

2.500
RD
0
RC
8.000
TSC 860
TSC
10.000
SF=0
50.000

D
SI

681

797,22

797,22

SI

41,67

797,22

707

50.500
70.500

250

860

388,89
116,67
RD

797,22

RC

797,22

RD

70.500

RC

70.500
TSD 1.594,44

TSC 1.594,44

TSD 121.000 TSC

121.000
SF=0
D

766

SI

180,41
280,07

SF=0

C
180,41
280,07

RD 280,07 RC 280,07
TSD 460,48 TSC 460,48
SF=0
PASUL 3: INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE
Aceasta se intocmeste prin inscrierea tuturor conturilor pe care le utilizeaza agentul economic
in ordinea claselor de conturi. Se ia fiecare T sau fiecare fisa de cont si se trec datele din aceaste fise
in balanta de verificare.
Cont
101
106
107
121
162

Solduri initiale
Debit
Credit
0
0
3.000
51.344,95
2.150

2.500
12.400
0
50.680,41
10.320

Rulaj
Debit
0
0
0
66.570,72
0

Credit
0
0
0
70.780,07
0

Total sume
Debit
Credit
0
0
0
117.915,67
2.150

2.500
12.400
3.000
121.460,48
10.320

Solduri finale
Debit
Credit
3.000
-

2.500
12.400
3.544,81
101.050

23

167
208
212
2131
2133
2808
2812
2813
301
371
401
401.1
411
421
4311
4312
4313
4314
4371
4372
4423
4426
4427
444
4461
4463
4464
456
457
5121
531
605
607
626
627
641
645
681
707
766
TOTAL

860
2.500
15.000
4.200
28.000
0
0
0
500
80.000
1.416,8
0
62.095
280
32,68
19,6
65,32
19,6
14
2,8
0
226,1
9.595
0
5,6
0
0
0
0
19.960,41
1.550
503,2
48.000
600
200
280
104,52
797,22
50.500
180,41
519.863,21

860
0
0
0
0
791,67
4.750
7.185,56
0
48.000
101.416,8
0
13.500
280
32,68
19,6
65,32
19,6
14
2,8
9.368,9
226,1
9.595
0
5,6
0
0
40.000
8.000
4.698,9
224,92
503,2
48.000
600
200
280
104,52
797,22
50.500
180,41
519.863,21

0
0
0
0
0
0
0
0
0
33.760
1.618,4
32.000
83.895
680
149,6
64,6
47,6
44,2
20,4
6,8
9.368,9
6.672,8
13.395
64,91
3,4
1.600
1.600
0
0
115.780,07
0
860
63.000
500
512,5
680
221
797,22
70.500
280,07
503.253,2

0
0
0
0
0
41.67
250
505,56
0
63.000
1.618,4
32.000
115.500
680
149,6
64,6
47,6
44,2
20,4
6,8
6.722,2
6.672,8
13.395
64,91
3,4
1.600
1.600
0
0
52.075,71
499,49
860
63.000
500
512,5
680
221
797,22
70.500
280,07
503.253,2

860
2.500
15.000
4.200
28.000
0
0
0
500
113.760
3.035,2
32.000
145.990
960
182,28
84,2
112,92
63,8
34,4
9,6
9.368,9
6.898,9
22.920
94,91
9
1.600
1.600
0
0
135.740,48
1.550
1.363,2
111.000
1.100
712,5
960
325,52
1.594,44
121.000
460,48
1.023.116,4

860
0
0
0
0
833.33
5.000
7.691,11
0
111.000
103.035,2
32.000
129.000
960
182,28
84,2
112,92
63,8
34,4
9,6
16.091,1
6.898,9
22.920
64,91
9
1.600
1.600
40.000
8.000
56.774,61
724,41
1.633,2
111.000
1.100
712,5
960
325,52
1,594,44
121.000
460,48
1.023.116,4

2.500
15.000
4.200
28.000
500
2.760
16.990
6.898,9
78.965,87
825,59
287.741,46

833.33
5.000
7.691,11
100.000
6.722,2
40.000
8.000
-

24

BIBLIOGRAFIE

1. Iacob Petru Pantea, Managementul contabilitatii romanesti, Editia a II-a, Editura

Intelcredo SA, Deva, 1999;
2. Mihai Ristea, Metode si politici contabile de intreprindere, Editura Tribuna Economica,
Bucuresti, 2001;
3. Mihai Ristea, Normalizarea contabilitatii baza si alternativ, Editura Tribuna
Economica, Bucuresti, 2003;
4. Nicolae Baltes, Contabilitatea financiara, Editura Continent, Sibiu, 1999;
5. Nicolae Baltes, Carmen Comaniciu, Contabilitatea financiara aplicatii practice, Editura
Mira Design, Sibiu, 2000;
6. Nicolae Baltes (coordonator), Stela Stoica, Alina Teodora Ciuhureanu, Contabilitatea
financiara, Editia a II-a, Editura Continent, Sibiu, 2001;
7. Nicolae Baltes (coordonator), Carmen Comaniciu, Mihaela Popovici, Raluca Sava,
Vasile Bratianu, Alina Teodora Ciuhureanu, Adrian Taran Morosan, Analiza economicofinanciara a intreprinderii, Editura Universala Lucian Blaga, Sibiu, 2003;
8. Nicolae Feleaga, Ion Ionascu, Tratat de Contabilitate, vol. I, Editura Economica,
Bucuresti, 1998 si vol. II, Editura Economica, Bucuresti, 1999;
9. Nicolae Feleaga, Sisteme contabile comparate, Norme Contabile Internationale, vol. III,
Editura Economica, Colectia Biblioteca de Contabilitate, 2000;
10. Nicolae Feleaga, Liliana Malciu, Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea
internationala, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

25