Electroforeza

Electroforeza
Electroforeza (sau ionoforeza), reprezint migrarea particulelor ionice dintr-o soluie,

spre electrozi, sub aciunea unui cmp electric, putndu-se produce n diferite sisteme
disperse: sisteme solid lichid (suspensii sau soluii coloidale), sisteme lichid lichid
(emulsii), sau sisteme disperse lichid gaz. n acest sens, tehnicile de electroforez pot
evolua n mediu liber (frontale), sau n mediu stabilizant (zonale), deosebind:
electroforeza capilar zonal (CZE), electroforeza capilar pe gel (CGE), electroforeza
cromatografic micelar (MEKC), respectiv electrocromatografie capilar (CEC).
Figura 1. Tipuri de electroforeze

Dei electroforeza reprezint o tehnic de separare relativ recent (primul brevet n
legtur cu asemenea procedee fiind depus n 1987), este suficient de mult folosit deja
pentru a o accepta ntre tehnicile electrice clasice destinate mediului, fiind bine adaptat
pentru dozarea, eventual automat, a poluanilor din soluii sau a proteinelor din plasma
sangvin, n competiie oarecum cu procedele de cromatografie, dar i pentru
electroremedierea solurilor poluate. Deplasarea particulelor ionizate se realizeaz, n
varianta clasic, dar separarea particulelor, n vederea dozrii poluanilor, are loc ntr-un
tub capilar umplut cu un electrolit. Perfecionri ale acestor principii, au permis att
separarea speciilor ionizate (cationic mai rapid i anioni mai lent), dar i separarea
moleculelor neutre, pe seama unor agregate coloidale introduse n electrolit.
Schema de principiu a unui aparat de dozare a poluanilor ce folosete fenomenul de
electroforez capilar asta dat n figura alturat.
Tub capilar
Msurare
E2
E1
C1
C2
Figura 2. Schema de principiu a dozrii poluanilor din soluii prin electroforez capilar
Se observ cele dou rezervoare de electrolit, n care sunt plasai doi electrozi
metalici, E1 i E2, catod respectiv anod n raport cu sursa de nalt tensiune, sugerat n
desen prin (+) i (-), ce asigur injecia prin aplicarea unui cmp electric de (500-2000)
[V/cm] timp de cteva secunde. Separarea compuilor implic utilizarea unui cmp
electric de circa 3000 [V/cm]. Realizri moderne corecteaz neajunsuri legate de
producerea de gaz la electrozi prin folosirea unui electrod suplimenatar de nalt tensiune.
Electrozii sunt de obicei din Ag, convenabil amplasai astfel nct efecte parazite de tip
electroliz, s nu perturbe msurtorile. Configuraia indicat mai sus se refer la analiza
anionilor, astfel nct injecia soluiei de examinat se realizeaz la catod, iar detecia se
efectueaz la anod. Acest sens este invers n cazul analizei cationilor, numit uneori i
alimentare pozitiv. Electroliii utilizai acoper un interval de valori ale pH-ului de 113 uniti, anumii aditivi putnd ajuta pentru a obine informaii suplimentare pe seama
unor efecte secundare.
Cele dou rezervoare de electrolit sunt legate printr-un tub capilar din silice topit,
impregnat cu o poliamid, avnd lungimea de (30-100) [cm] i diametrul interior de (50200) [m].
Interiorul tubului capilar poate fi neprelucrat sau constituit dintr-un gel, fiind
umplut cu acelai electrolit ca i cele dou rezervoare, cu o diferen de potenial de (10-
30) [kV] aplicat ntre cei doi electrozi pe seama sursei de alimentare. Realizri moderne
corecteaz neajunsuri legate de producerea de gaz la electrozi, prin folosirea unui
electrod suplimenatar, de nalt tensiune
Injectarea eantionului de analizat se poate realiza pe cale hidrostatic (prin
ridicarea rezervorului), cnd cantitatea de soluie introdus este funcie de timpul de
injectare i de diametrul interior al tubului capilar, prin aspirare a soluiei n tubul capilar,
sau prin electromigrare, cu aplicarea la nivelul tubului capilar a unei diferene de
potenial de (5-10) [kV], timp de cteva secunde, cnd ns injecia nu este reprezentativ
pentru soluia considerat. Valoarea cmpului electric, aplicat timp de cteva secunde,
este de (500-2000) [V/cm]. Separarea compuilor implic utilizarea unui cmp electric de
circa 3000 [V/cm]. Volumul de soluie injectat pentru electroforez este redus.
Temperatura la care se realizeaz electroforeza este de 4C, la care densitatea soluiilor
este maxim, apelndu-se eventual la termostatare.
Detectarea speciilor folosete spectrometria de absorbie n UV/vizibil,
conductometria sau fluorescena, apelnd la elemente sensibile plasate pe tubul capilar
(fig. 1).
Deplasarea particulelor n electroforez decurge principial conform celor
prezentate mai jos. Substanele n stare coloidal posed un nucleu insolubil, cu un
anumit grad de dispersie, care intr n aciune cu ionii electrolitului, aflai n faz lichid
i care se mic mpreun cu stratul adsorbit. Complexul format de nucleu i de stratul
adsorbit se numete granul, care este mrginit cu stratul de alunecare n modelul
stratului dublu electric. Prezena cmpului electric influeneaz micarea acestor granule.
Mecanismul de separare, n electroforeza capilar, se bazeaz pe diferena de
vitez de migrare a speciilor chimice ncrcate electric, Vef, ntr-un cmp electric de
intensitate E, care se poate evalua cu relaia :
Vef = ef E ,
unde ef este o constant, numit mobilitate electroforetic, ce depinde de sarcina
electric a speciei, q, de vscozitatea electrolitului, , i respectiv de raza efectiv
(Stokes) a speciei solvatate, r :
ef = q / ( 6 r ) .
Este evident deci c mobilitatea electroforetic depinde de tensiunea de
alimentare ce impune intensitatea cmpului electric, de sarcina i dimensiunile speciei
chimice ncrcate electric, dar i de vscozitatea electrolitului, de concentraia i pH-ul
acestuia, fiinc mai mare pentru particule de talie mic i cu sarcin electric mare. Practic
timpul de migrare prin electroforez este mai mic pentru cationi, mediu pentru particule
neutre i mai mare pentru anioni.
Pentru electrolii cu valori pH > 4 i n cazul tuburilor capilare cu diametrul
interior sub 200 [m], intervine pe lng fluxul electroforetic i un flux electroosmotic,
astfel nct este posibil adaptarea procedeului pentru separarea mai rapid a cationilor,
cum se ntmpl obinuit, sau pentru separarea anionilor, ceea ce presupune adaosuri de
tetraalchilamonium n electrolitul de baz de exemplu.
Timpul de analiz a electroliilor prin electroforez capilar este de (5-15) minute,

iar cantitatea de electrolit necesar este de ordinul [nL], ceea ce face ca asemenea
procedee s fie foarte rspndite astzi n practica laboratoarelor de analize (medicale sau
de mediu), dei precizia i selectivitatea sunt mai reduse dect n cazul cromatografiei.
n tabelul urmtor sunt indicate principalele moduri de utilizare a electroforezei
capilare, precizndu-se principiul de funcionare i speciile vizate.
Mod de utilizare
Electroforeza n zona
liber
Electroforeza micelar
Principiu
Mobilitatea
electroforetic i
electroosmotic
Interaciuni
ionice/hidrofobe cu
micelii
Electroforez pe gel
Talia i sarcina speciilor
Focalizare izoelectric
Punctul izoelectric
Specii vizate
Anioni i cationi minerali i
organici, tensioactivi
Molecule neutre sau particule
ncrcate electric : pesticide,
hidrocarburi aromatice, acizi,
amine, vitamine
Macromolecule : proteine, acizi
nucleici
Peptide i proteine
Menionm faptul c electroforeza capilar pe gel cu focalizare izoelectric se

aplic n principal pentru analize n domeniile biochimiei i biologiei, sau n tehnologiile
genetice, fiind doar semnalat n acest tabel.

Electroforeza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electroforeza

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electroforeza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electroforeza

Electroforeza (sau ionoforeza), reprezint migrarea particulelor ionice dintr-o soluie,

Figura 1. Tipuri de electroforeze

Timpul de analiz a electroliilor prin electroforez capilar este de (5-15) minute,

Talia i sarcina speciilor

Menionm faptul c electroforeza capilar pe gel cu focalizare izoelectric se

S-ar putea să vă placă și