Tulburari Din Sfera Limbajului Scris
Tulburari Din Sfera Limbajului Scris
Tulburari Din Sfera Limbajului Scris
incidente perinatale ;
probleme hormonale ;
hiperkinezie ;
anumiti factori genetici (s-a constatat ca exista o gena pe cromozomul 15, care este
direct relationata cu aparitia tulburarilor de citit).
II.Cauze psihologice :
nivel intelectual sub sau de limita, cu care se poate invecina tulburarile de invatare;
dificultati de perceptie ;
dezechilibre emotionale ;
lipsa motivatiei ;
infantilism prelungit ;
complexe de inferioritate ;
fobia scolara ;
III.Cauze scolare :
suprasolicitarea;
stress scolar ;
esecul scolar.
IV.Cauze familiare :
carente afective ;
familii dezorganizate ;
agresivitate in familie ;
alcoolismul ;
V.Cauze sociale :
VI.Cauze necunoscute :
Cauzele necunoscute sunt cele mai numeroase si constau in faptul ca exista infinite
combinatii de factori care pot duce la apartitia tulburarilor de invatare sau pot fi prezente intrun sector al vietii elevului care nu poate fi accesat.
2.1.2.Clasificarea tulburarilor de invatare :
generale : 2-3 arii afectate sau toate ariile de invatare, foarte rare ;
social profesionale ;
academice (scolare).
specifice
-
psihomotrice ;
temporale ;
ritmica.
nespecifice
-
ADHD ,
carenta motivationala.
Caracteristici primare :
-
Caracteristici secundare :
-
neindemanare;
Scolaritate mica :
-
dezorganizarea gandurilor ;
dificultati mnezice;
dificultatea in a a face fata unui dialog sau unei conversatii cu mai multe
persoane;
2.2.Dislexia
In DSM-5, se mentioneaza dislexia ca fiind un termen alternativ utilizat pentru a face
referire la un pattern de dificultati de invatare caraterizate prin probleme de recunoastere a
cuvantului ( in ceea ce priveste corectitudinea si gradul de automatizare), decodare deficitara
si abilitati scazute de scriere (David, 2015).
O alta definitie a dislexiei este oferita de catre Asociatia Britanica a Dislexiei (2007) :
Dislexia este o dificultate specifica de invatare care afecteaza achizitionarea, dezvoltarea
abilitatilor de citire si a celor relationate cu structurarea limbajului. Este posibil ca aceasta
conditie sa fie congenitala si sa se pastreze pe parcursul intregii vieti. Se caracterizeaza prin
dificultati la nivelul procesarilor fonologice, numire rapida, memorie de lucru, viteza de
procesare si dezvoltarea abilitatilor la un nivel inegal cu cel al abilitatilor cognitive. Este
rezistenta la metodele conventionale, clasice de predare, dar efectul ei poate fi redus prin
interventie individualizata adecvata, inclusiv prin aportul tehnologiei si al consilierii de
suport (David, 2015).
Aflam din aceste definitii ca dislexia este o tulburare de invatare, care apare cu
precadere in sfera citirii. Deoarece este o tulburare de invatare, factorii etiologici sunt similari
cu cei mentionati in sucapitolul precedent, cu mentiunea ca subiectii care mostenesc o gena
specifica situata in cromozomul 15, sunt predispusi la aparitia dislexiei.
Clasificarea dislexiei se face dupa mai multe criterii :
a).dupa inabilitati, dislexia poate fi :
-
Caracteristicile dislexiei
Dislexia poate aparea izolata, cu tulburare din sfera cititului, insa de cele mai multe
ori apar si alti factori asociati. Orientarea in timp si spatiu este un aspect des intalnit la
dislexici, precum si tulburaru ale limbajului oral si exprimare defectuoasa, atat oral, cat si in
scris.
atentie deficitara ;
dificultati mnezice ;
Disgrafia
Disgrafia reprezinta o tulburare de invatare care vizeaza dificultati de invatare a
scrierii, de organizare grafica a celor scrise, de scriere eronata a literelor si chiar greseli ce tin
de punctuatie si ortografie. In ceea ce priveste abilitatile orale ale elevului disgrafic, se prea
poate ca acesta sa se exprime in mod corect pe cale orala, dar sa intampine dificultati atunci
cand trebuie sa transpuna informatia in scris.
Etiologia disgrafiei cuprinde doua tipuri de factori care conduc la dificultati ale
scrierii (David, 2015) :
I.Factori individuali :
-
tulburari vizuo-spatiale
discriminarea vizuala ;
deficite de revizualizare ;
directionalitatea.
-
coordonarea ochi-mana ;
deficite de atentie.
duce la discaligrafie.
2.Dislexo-disgrafia de evolutie :
-
3.Dislexo-disgrafia spatiala :
-
6.Dislexo-disgrafia lineara :
-
optic (d,b,m,n,a-a,s-s,t-t) ;
putea adapta perfect un material didactic, la fel cum nu se poate urmari calitatea proceselor
psihice ale elevului in diferite imprejurari, in perioade diferite. Astfel ca, se poate ca elevul sa
aiba anumite capacitati de invatare mai ridicate decat expectantele , dar sa nu fie pus in
situatia de a le valorifica. Situatii asemanatoare sunt cele in care mediul familiar nu investeste
in educatia copilului cu dizabilitati intelectuale si astfel, se pierd ocazii bune de a achizitiona
lucrurile importante la momentele potrivite. Sunt multe imprejurari care pot determina
discrepante intre capacitatea reala a copilului, fie ea si scazuta, si rezultatele scolare.
Exista unele dificultati de invatare care nu sunt cauzate de dizabilitate, ci de cu totul
alte lucruri. Un elev poate sa refuze sa scrie sau sa citeasca datorita unei imagini de sine
gresite si a unei stime de sine scazute, dar nu datorita unei incapacitati. De asemenea, el poate
fi lipsit de motivatie, interes asemenea unui copil obisnuit, si de aceea sa aiba rezultate
negative la diverse discipline.
Sunt multe motive pentru care un elev cu dizabilitate intelectuala usoara sa prezinte
dificultati de invatare in afara de dizabilitatea propriu-zisa.
Tulburarile de invatare din sfera citit-scrisului la elevii cu dizabilitate intelectuala pot
fi explicate foarte bine din prisma particularitatilor acestora. Prin urmare, pentru
achizitionarea scris-cititului la orice copil este nevoie de anumite preachizitii care tin de
limbaj, atentie, psihomotricitate, memorie.
In privinta scris-cititului, elevii cu dizabilitate intelectuala usoara prezinta tulburari
din sfera dislexo-disgrafiei. Scrisul este o provocare pentru multi din acesti elevi, unii reusind
sa-l achizitioneze, altii nu. In general, elevii care reusesc sa achizitioneze scrisul o fac intr-un
ritm mai lent si cu multe dificultati. Reusesc sa scrie literele izolat, dar intampina probleme la
compunerea literelor pentru a forma cuvinte, iar apoi in asocierea cuvintelor pentru a forma
propozitii si propozitii pentru a forma fraze. Aceste procese intampina dificultati si, deseori,
apar omisiuni de litere, silabe, inlocuiri, substituiri, confuzii de litere care seamana intre ele,
adaugiri. Dificultatile apar si inexprimarea limbajului oral in limbaj scris, elevului fiindu-i
greu sa asocieze sunetele cu literele. Uneori, acesta se poate exprima in mod normal oral, dar
in scris se cramponeaza. Elevul cu dizabilitate intelectuala usoara isi insuseste greu
gramaticale, de punctuatie si ortografie, pe care, daca le copiaza nu intampina probleme, dar
la dictare nu le respecta deloc. Nici asezarea in pagina nu este una conforma, elevul avand un
scris dezordonat, ilizibil, scris peste randuri, in partea dreapta a paginii, scris in oglinda.
Aceste tulburari ale scrisului sunt datorate caracteristicilor dizabilitatii intelectuale ca
vascozitatea genetica, rigiditatea, inertia proceselor psihice, dar sunt si motive extrinseci
pentru care elevul cu dizabilitate intelectuala usoara sa prezinta probleme in achizitia
scrisului. De exemplu, daca un copil cu dizabilitate intelectuala usoara nu este dat la scoala la
timpul potrivit pentru a putea invata si scrie, sa citeasca, sa calculeze, mai tarziu ii va fi mult
mai greu sa achizitioneze aceste abilitati si va avea un nivel mult mai scazut de scriere decat
ar fi avut daca era dat la scoala atunci cand trebuia. Sau poate ca elevul are o situatie de trai
precara, iar acest lucru il determina sa nu-si dea interesul pentru invatat, nu-i ofera motivatie.
Un nivel cultural scazut poate determina si el dezvoltarea deficitara a acestor copii, prin
faptul ca nu e incurajata educatia, iar elevul stagneaza sau progreseaza mult mai lent decat ar
face-o in mod normal. O predare inadecvata, cerinte prea complicate si sarcini diferite pot
duce la inhibarea copilului si la refuzul acestuia de a scrie.
Asadar, exista tulburari specifice ale scrisului prezente la elevii cu dizabilitate
intelectuala usoara, dar sunt si unele dificultati de scriere care ar putea fi remediate si chiar
stopate.
Cititul se afla in stransa legatura cu scrisul, deoarece acestea se invata impreuna si, de
obicei, sunt interrelationate. La fel ca si in cazul scrisului, la elevii cu dizabilitate usoara apar
tulburari ale cititului in functie de fiecare individ in parte.
Cititul implica procese psihice ca atentia, motivatia si limbajul, deoarece a citi
inseamna concentrare si focalizarea pe text, inseamna prezenta unui scop in vederea citirii si
decodarea a ceea ce este citit. Toate aceste procese sunt influentate de dizabilitatea
intelectuala si, ca urmare a acestui lucru, cititul prezinta si el deficite corespunzatoare.
Invatarea cititului se face lent, cu obstacole in calea proesului de memorare, actualizare,
reprezentare. In ceea ce privesc preachizitiile citirii si scrierii, se cunoaste faptul ca pentru a
invata citit-scrisul este nevoie de anumite abilitati integre, cum ar fi : limbajul, atentia
crescuta, o memorie de scurta, dar si de lunga durata buna, o perceptie dezvoltata si anumite
aspecte psihomotrice dobandite. Pentru o parte din aceste preachizitii, Mariana Rosca,
prezinta in cartea Specificul diferentelor psihice dintre copiii intarziati mintali si cei
normali (1965), anumite teste care demonstreaza lipsa sau dezvoltarea neadecvata a acestor
abilitati, lucru ce conduce spre tulburari ale invatarii. Un test consta in prezentarea copilului a
doua cartonase pe care sunt desenate jumatatea din spate a unei pisici si jumatatea din fata a
pisicii. Copilul trebuia sa spuna ce vede, iar autoarea a aratat ca majoritatea copiilor cu
dizabilitati intelectuale au vazut 2 pisici, sau o pisica si un alt animal, nicidecum o singura
pisica taiata in doua. Reiese din aceste rezultate ca perceptia copiilor cu dizabilitati
intelectuale este sincretica, avand un grad scazut de analiza si sinteza. Nivelul asocierii este
redus, lipsind unificarea pe plan mintal a celor doua fragmente.