PROIECT DIDACTIC

DEFICIENȚE
MINTALE

Materie: Educație fizică adaptată

la persoane cu nevoi speciale
Master KAAL, anul II, semestrul II
Buliga Laura Simina
Paul Tabita
Pintea Adelina
http://www.free-powerpoint-templates-design.com Zirbo Adina
‘’Un copil cu
deficiențe mintale
este o persoană
micuță cu nevoi
mari.’’
 Introducere
Deficiența mintală reprezintă o
Deficiența mintală poate fi:
stare de subnormalitate globală
- ușoară - I.Q. 50-55 pâna la 70;
(intelectuală, afectivă, adaptativă)  
ireversibilă, având la bază o structură - moderată sau medie - I.Q. 35-40
pâna la 50-55;
defectoasă (leziuni ale creierului,  
disfuncții ale acestuia), determinată de - severă - I.Q. -20-25 pâna la 35-40;
 
factori externi și interni și care se - profundă - I.Q. sub 20 sau 25.
manifestă, în plan psihologic, cu o
anumită specificitate:
CARACTERISTICILE FUNCȚIILOR ȘI PROCESELOR PSIHICE LA COPILUL CU DEFICIENȚĂ MINTALĂ
1. ATENȚIA - La copilul cu deficiență mintală atenția este uşor de distrasă, fixată rigid asupra
unor elemente frapante dar puţin relevante, deficitară atât din punct de vedere cantitativ, cât şi
calitativ.
2.MEMORIA - Memoria pe termen lung, este una dintre principalele probleme identificate la
elevii cu deficiență mintală. S-au remarcat și dificultăți mari în manipularea informațiilor
acumulate de către memoria pe termen scurt și capacitatea de a procesa doar o cantitate redusă
de informații o data.

3.MOTIVAȚIA - Motivarea pozitivă este mai eficientă decât cea negativă, copilul
fiind mai relaxat şi mai receptiv la modelările educative atunci când ştie că îl
aşteaptă o recompensă la sfârşitul activităţii

4.LIMBAJUL - Chiar și copiii cu deficiență mintală ușoară pot rămâne serios în

urmă cu achiziționarea limbajului față de copiii normali. O parte dintre copiii cu
deficiență mintală severă nu ajung niciodată să-și însușească limbajul, de aceea este
necesar să se dezvolte pentru ei metode alternative de comunicare (spre exemplu
PECS, un sistem de imagini și simboluri cu ajutorul cărora să învețe să comunice).

5.GÂNDIREA - Aceşti elevi se caracterizează printr-un scăzut spirit de observaţie,

prin slaba manifestare a interesului cognitiv deci printr-o insuficientă curiozitate,
ceea ce influenţează negativ procesul antrenării lor in activitatea cognitivă, inclusiv
in activitatea de învățare la clasă.
 M. Cohn a semnalat 12 caracteristici ale
inteligenței, care sunt deficitare la copii cu
deficiență mintală:

- de a abstractiza, analiza și generaliza;

- de a preîntâmpina situații noi;
- de a elabora decizii optimale;

- de a controla comportamentele (în desfășurarea lor);

1 2 - de a găși modele practice de intervenție în anumite situații;
- de a găși mijloace adecvate scopurilor
 
3
4 - de a crea și anticipa ;
- de a opera cu simboluri și semnale;
- de a sesiza absurditatea;
 
- de a reacționa adecvat la sensul direct și la cel figurativ;
- de a reacționa adecvat cu privire la laturile diferite ale
acelorași relații;
- de a folosi erorile că surse de informații.
 
 PROIECT DIDACTIC
PENTRU COPIII
INSTITUTIONALIZAȚI
 Cadrul normativ actual a fost necesar
datorită apariţiei unor factori multiplii şi
combinaţi în mediul social al copilului ce se află
în dificultate, precum:
 abandonarea copilului de către părinţi;
 boli ale părinţilor;
 sărăcia familiei;
 copii numeroşi;
 situaţii care depăşesc părinţii;
 instabilitatea psihică şi starea de sănătate
precară a familiei;
 probleme de alcool;
 familii monoparentale;
 fuga copiilor de acasă;
Majoritatea dintre ei au de făcut faţă unui triplu dezavantaj:

În majoritatea Copiii
cazurilor se adaugă instituţionalizaţi se
Experienţa dezavantajul de a fi confruntă cu
care a făcut să îngrijiţi într-un mediu nesiguranţa viitorului
lor. Lipsa
se afle în instituţional care,
adesea, nu numai că oportunităţilor de
imposibilitatea învăţare a rolurilor şi
nu raspunde nevoilor
de a creşte în fizice şi psihosociale deprinderilor necesare
propria ale copilului, dar îl vieţii adulte, deprivarea
pune în faţa unor de experienţe
familie, emoţionale
experienţe în care i se
experienţă încalcă drepturile şi indispensabile adaptării
traumatizantă devine subiect al sociale adecvate,
absenţa suportului
în toate neglijării, al
traumelor fizice şi acordat, de obicei, de
variantele ei; familie, întunecă
sexuale.
prognosticul evoluţiei
lor.
 Your Picture Her

Copilul instituţionalizat, în ciuda unor

Instituţionalizarea de lungă mici variaţii cauzate de vârstă, sex şi nivelul

durată afectează însăşi structura de educaţie şcolară, prezintă aceeaşi
personalităţii copilului şi aceasta
constituie poate, efectul său cel mai personalitate de bază, de unde asemănarea
nociv. între copii, neregăsită la alte categorii de
copii neinstituţionalizaţi.
Primele cercetări privind
consecinţele instituţionalizării asupra
copiilor au fost întreprinse de
Goldfarb, în 1943. Concluziile lui au
condus la ipoteza că
instituţionalizarea la o vârstă foarte
mică determină o deformare
permanentă a evoluţiei caracteriale
care, la rândul ei, duce la grave
tulburări în capacitatea de adaptare
socială şi la formarea de psihopatii.
Trăsăturile specifice ale acestor copii sunt:
• Întărzieri în dezvoltarea
maturității
• Perturbarea procesului de
adaptare și integrare socială

• Inadaptare socială Complexe de

• Tulburări în proveniență
comportamentul Frustrare afectivă
social

• Imaturitate socio-
afectivă
• Obsesie
permanentă
Şcolaritatea copilului instituţionalizat
În general se reproşează elevilor proveniţi din centrele de plasament o
anumită incapacitate de a satisface cerinţele şcolare (rezultate slabe la
învăţătură, randament şcolar scăzut), o atitudine recalcitrantă, neatenţia la
ore, dezordonarea, inactivismul şi /sau perturbarea orelor de curs. Acestea
s-ar putea datora:
- unui fenomen de cumulare a lacunelor în cunoştinţe odată cu trecerea
dintr-o treaptă de şcolarizare în alta;
- randamentului intelectual mediocru al unora dintre copiii din instituţie;
- unor abilităţi verbale scăzute (întârzieri în dezvoltarea vorbirii,
insuficienţe în dezvoltarea vocabularului, lipsa unui cod lingvistic
suficient elaborat, frecventa utilizare de structuri gramaticale greşite,
redusa capacitate de înţelegere a mesajelor verbale)
- capacităţii reduse de concentrare,
- lipsei de motivaţie pentru activitatea de învăţare.
 ‘’Ai grijă de corpul tău, pentru că este
singurul loc unde va trebui să trăiești.’’ Jim
Rohn
Bibliografie

Agheană V. (2017), Dezvoltarea cognitivă la

copiii cu deficiență mintală, Editura Universității
din București

Scripcariu, A.(2017), Copilul instituționalizat.

Scribd.

Todea, S. F. (2002), Jocuri de mișcare. Editura

Fundației România de mâine
THANK YOU