I.Patrimoniul.

[art 31,32 NCC]

Patrimoniul reprezinta ansamblul drepturilor si obligatiilor unei persoane care au sau reprezinta o
valoare economica, adica se pot evalua in bani.
A)Caractere juridice.
-universalitate juridica caracteristicile universalitatii sunt urm:patrimoniul isi pastreaza nemodificata
identitatea juridica si acesta are o latura pasiva.
-personalitatea patrimoniului art 31 prevede ca orice persoana este titulara unui patrimoniu, deci
acesta din urma este inerent persoanei.
-unicitatea patrimoniului conform art 31, orice persoana este titulara a unui patrimoniu.Prin
urmare,nici o persoana nu va putea fi titulara mai multor patrimonii, acesta fiind unic.
-divizibilitatea patrimoniului [art 31 (2),art 339-368 NCC, 351-352-353 NCC] legea permite crearea
mai multor mase de bunuri cu regimuri juridice diferite. Tot in categoria divizibilitatii patrimoniului
face parte si patrimoniul de afectatiune in care titularul patrimoniului,prin propria sa vointa, creeaza in
cuprinsul patrimoniului acestuia mase de bunuri cu regimuri juridice distincte (de ex comerciantul)
i.Patrimoniile de afectatiune.
Potrivit art 31, patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare,cele afectate exercitarii
unei profesii autorizate,precum si alte patrimonii astfel determinte de lege.
B)Fiducia.[art 773-791 NCC]
-art 773 [definitie]- Fiducia este operatiuni juridica prin care unul sau mai multi constituitori
transfera drepturi sau un ansamblu de drepturi,prezente ori viitoare,catre unul sau mai multi fiduciari
care le exercita cu un scop deterimnat,in folosul unuia sau mai multi beneficiari.Aceste drepturi
alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma , distincta de celelalte drepturi si obligatii din patrimoniile
fiduciarilor.
-art 774 [forma] fiducia este stabilita prin lege sau prin contract incheiat in forma autentica.
-art 775 [nulitate] contractul de fiducie este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o
liberalitate indirecta in folosul beneficiarului
-art 776 [constituitor] - orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractul de fiducie.
-art 776 [fiduciar] Pot avea calitate de fiduciari numai institutiile de credit,societatile de investitii si
de administrare a investitiilor,societatile de servicii de investitii financiare,societatile de asigurare
precum si notarii publici si avocatii
-art 777 [beneficiar] beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul,fiduciarul sau o terta persoana.
-art 779 [conditii] Contractul de fiducie trebuie sa mentioneze,sub sanctiunea nulitatii absolute
a)drepturile; b)durata transferului,care nu poate depasi 33 de ani; c)identitatea constituitorului;
d)identitatea fiduciarului; e)identitatea beneficiarului; f)scopul fiduciei si intinderea puterilor de
administrare si de dispozitie ale fiduciarului.
-Scopul fiduciei consta in exercitarea drepturilor de catre fiduciar numai in folosul beneficiarului,chiar
si atunci cand acesta este constituitorul
C)Functiile si continutul patrimoniului
-constituie garantia comuna a creditorilor chirografari [2324 NCC, art 816 (4) NCPC, art 1562
NCC] creditorii chirografari nu se bucura de o garantie reala.Acestia pot urmari toate bunurile din
patrimoniul debitorului cu exceptia bunurilor insesizabile.
-subrogatia personala [art 1593-1598 NCC, art 1599-1608 NCC,art 160 NCC] atunci cand unul
dintre subiectele raportului juridic civil obligational este inlocuit cu o alta persoana.Subrogatia reala
poate fi cu titlu universal sau particular
-subrogatia reala [art 2330 NCC,art 28 Legea 33/1994, art 2353 NCC, art 2392 (2) NCC ] - poate fi
cu titlu universal sau cu titlu particular.
-transmisiunea universala si cu titlu universal odata cu incetarea din viata a persoanei fizice
patrimoniul acesteia se va transmite catre alte subiecte de drept,fi in integralitatea sa(transmisiune
universala) fie in cote-parti(transmisiune cu titlu universal).

D)Continutul patrimoniului.Drepturi patrimoniale.

-drepturile reale ius in re [ art 551 NCC] - in virtutea carora titularul isi poate exercita atributele in
mod direct, fara concursul altei persoane.
-drepturile de creanta ius ad personam in temeiul caruia subiectul activ (creditorul) pretinde
subiectului pasiv -debitorul- sa aiba o anumita conduita,respectiv sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva.
-dezmembramintele dreptului de proprietate NCC reglementeaza urmatoarele
dezmembraminte:dreptul de uzufruct,de uz,de abitatie,de servitute,de superficie.
-obligatii distingem intre obligatii reale de a face (obligatii propter rem) si obligatii opozabile tertilor
(obligatii scriptae in rem ex. Art 1811ncc)

II.Dreptul de proprietate.
Dreptul de proprietate privata este dreptul real principal care confera titularului sau atributele de
posesie,folosinta si dispozitie asupra unui bun, atribute ce pot fi exercitate in mod absolut,exclusiv si
perpetuu.
A)Continutul si caracterele dreptului de proprietate.
Continutul patrimoniului il constituie atributele sale si anume,posesia,folosinta si dispozitia.
-Ius possidendi (posesia) expresia juridica a aproprierii si a stapanirii bunului care constituie obiectul
dr de proprietate.Pe temeiul acestui atribut,proprietarul are posibilitatea fie de a exercita o stapanire
efectiva fie de a consimti ca stapanirea efectiva sa fie exercitata in numele si interesul proprietarului de
o alta persosana.
-Ius utendi (folosinta) dreptul de a folosi bunul este atributul care permite proprietarului sa-l
foloseasca efectiv si in mod nemijlocit
-Ius abutendi (a dispune) dreptul de a dispune de lucru are doua componente:dispozitie
juridica(prerogativa titularului de a instraina ori greva bunul) si dispozitie materiala(de a dispune de
substanta bunului,adica de a o distruge,a o consuma a o transforma,etc)
-caracterul absolut existenta dreptului de proprietate nu depinde de existenta altui drept
-caracterul exclusiv
-caracterul perpetuu dreptul de prorpietate nu se stinge prin neuz.
B)Limitele exercitarii dreptului de proprietate.
[art 44 const, art 555-556,559,602-629 NCC]
Distingem intre:
a)Limite materiale [art 556 NCC] numai dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale este
susceptibil de limitare materiala
-Limitele corporale ale terenurilor [art 559,560,561 NCC] face parte din dreptul de proprietate
solul,subsolul si spatiul de deasupra terenului.Delimitarea suprafetei se face prin actiunea in granituire.
-Drepturile proprietarului asupra solului si subsolului. - Proprietarul terenului are urm. Drepturi:sa
faca deasupra solului si in subsolul terenului toate constructile,lucrarile si plantatile pe care le doreste si
sa traga toate foloasele din acestea (fructele si produsele).[art 550 NCC,art 136 Const, art 1 Legea nr
238/2004]
-Drepturile proprietarului asupra apelor de suprafata [art 559 (3)NCC corobarat cu art 3 Legea
apelor nr 107/1996] Numai apele de suprafata al caror curs are lungimi mai mici de 5 km si care au
bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10km patrati.
b)Limite juridice [art 602,603,621 NCC, 604-609 NCC, art 611 NCC,612-613 NCC,614-616
NCC,617-620 NCC,621-626 NCC]
-reguli privind protectia mediului si buna vecinatate [art 44 (7) Const,art 603 NCC] din dispozitiile
legale reiese ca dreptul de proprietate obliga la protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati

-reguli privind folosirea apelor referitor la curgerea fireasca a apelor [art 604 NCC] ,referitoare la
curgerea provocata a apelor [art 605 NCC], referitoare la captarea apei necesare irigarii terenului [art
606] , referitoare la surplusul de apa [art 607 NCC], referitoare la intrebuintarea izvoarelor[art 608,609
NCC]
-picatura stresinii [art 611 NCC] streasina trebuie amenajata in asa fel incat apa sa fie dirijata spre
propriul fond,fie spre strada.
-distanta minima pentru constructii si plantatii [art 612,613 NCC] NCC stabileste ca orice
constructii,lucrari sau plantatii trebuie se pot face numai cu respectarea unei distante minime de 60cm
fata de linia de hotar iar in cazul arborilor care cresc inalti trebuie respectata o distanta de 2m.
-distanta minima pentru fereastra de vedere [art 615 NCC] prevede pentru ferestre care permit
vederea directa spre fondul proprietarului vecin respecatarea unei distante de 2 metrii iar in cazul
vederii indirecte o distanta de 1 metru.
-dreptul de trecere [art 617-620 NCC] poate cere permisiunea de a trece pe fondul vecinului sau,
proprietarul al carui fond este lipsit de acces la calea publica.
-drepturi de trecere speciale [art 621,622,623,624, NCC] reglementeaza dreptul de trecere pentru
utilitati, dreptul in interes privat in scopul efectuarii unor lucrari, permisiunea acesului pentru
redobandirea posesiei,

III.Dreptul de proprietate publica.

Proprietatea publica este dreptul de proprietate ce apartine statului sau a unei unitati administrativteritoriale asupra bunurilor care prin natura lor sunt de uz ori de interes public.
Obiectul proprietatii publice.[art 859 NCC,art 136 (3) Const.]
Constituie obiect exclusiv al proprietatii publice bogatiile de interes public ale subsolului,spatiul aerian,
apele cu potential energetic valorificabil de interes national,plajele,marea teritoriale,resursele naturale
ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite prin lege organica.
Formarea domeniului public (modul de dobandire al proprietatii publice) [art. 863 NCC]
Potrivit art 863 NCC proprietatea publica se dobandeste:
-prin achizitie publica, efectuata in conditiile legii
-prin expropriere pentru cauza de utilitate publica,in conditiile legii.
-prin donatie sau legat,acceptat in conditiile legii, daca bunul, prin natura lui ori prin vointa
dispunatorului devine de uz sau interes public
-prin conventie cu titlu oneros, daca bunul,prin natura lui ori prin vointa dobanditorului devine de uz
sau interes public
-prin alte moduri stabilite de lege
Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica.[art 136 (4) Const,art 11 Legea 213/1998,
art 861 NCC]
Bunurile care formeaza obiectul proprietatii publice sunt inalienabile,imprescriptibile si insesizabile.
-inalienabilitatea proprietatii publice se manifesta prin aceea ca instrainarea prin acte juridice civile de
drept privat a bunurilor careo compun este interzisa;dobandirea acelorasi bunuri de catre terti prin orice
mod de dobandire a dreptului de proprietate reglementat de lege este de asemenea prohibita.Prin
exceptie legea 213/1998 dispune ca servitutile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile
numai in masura in care acestea corespund uzului sau interesului public.
-insesizabilitatea bunurilor proprietate publica face ca acestea sa nu poata fi urmarita de creditori pentru
realizarea creantelor lor
-imprescriptibilitatea bunurilor proprietate publica se manifesta atat sub aspect achizitiv cat si sub
aspect extinctiv
Exercitarea dreptului de proprietate publica.[art 136 (4) Const, art 861 (3) NCC]
-exercitarea directa se realizeaza prin intermediul consiliului local,judetean sau a consiliului General al
municipiului Bucuresti

-exercitarea indirecta este prevazuta de art 136 const corobrat cu art 861 ncc, potrivit carora in
conditiile legii,bunurile proprietate publica, pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor
publice sau pot fi concesionate ori inchiriate;de asemenea este pot fi date in folosinta gratuita
institutiilor de utilitate publica.
Darea in administrare a bunurilor proprietate publica.[art 868 NCC
Prin darea in administrare ia nastere dreptul de administrare.
Potrivit art 868 NCC titulari ai dreptului de administrare pot fi regiile autonome si institutiile publice.
Dreptul de administrare ia nastere prin hotarare de Guvern sau a consiliului judetean,respectiv a
consiliului general al mun. buc. Sau a consiliului local dupa cum bunul face parte din domeniul public
al statului ori al uneia din unitatile sale administrati teritoriale
Incetarea dreptului de prorpietate publica are loc in urmatoarele situatii:
-revocarea dreptului
-reorganizarea sau desfiintarea regiilor autonome sau a institutiilor publice
-incetarea dreptului de proprietate publica
Concesionarea bunurilor proprietate publica.
Conventie prin care o persoana fizica sau juridica numita concesionar dobandeste dreptul de a exploata
pe riscul si raspunderea sa,pentru o perioada determinata, anumite bunuri proprietate publica in
schimbul unor redevente
Bunurile proprietate publica ce pot fi concesionate sunt:terenuri proprietate publica,plajele,cheiurile si
zonele libere,de asemenea pot fi concesionate si bunuri cu destinatie agricola.
Concesionarul are dreptul sa foloseasca si sa culeaga fuctele si productele bunurilor ce fac obiectul
concesiunii
Cazurile de incetare a concesiunii sunt urmatoarele:expirarea duratei stabilite in contractul de
concesiune;denuntarea unilaterala de catre concedent;rezilierea contractului in situatia nerespectarii
obligatiilor contractuale e catre concesionar;rezilierea contractului in cazul nerespectarii obligatiilor
contractuale de catre concedent;disparitia din cauza unei forte majore a bunului concesionat;renuntarea
concesionarului la concesiune