1

REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II

COXARTROZ
Definitie
Coxartroza reprezint afectarea cronic degenerativ a articulaiei oldului ce
apare n condiii etiologice foarte variate, dar cu acelai rezultat final, deformarea
articular invalidant.
Este o afeciune relativ des ntlnit, fiind i cea mai invalidant dintre artroze,
putnd evolua spontan pn la infirmiti grave.

Clasificare
Coxartroza primara evolueaza in absena unei cauze decelabile, incadranduse ntr-un proces artrozic degenerativ general, localizat la articulaia oldului
concomitent cu alte localizri articulare. Ea reprezint 45% din cazurile de coxartroz
i practic nu atrage dupa sine deficite funcionale sesizabile de pacient, lasa o
mobilitate peste unghiurile utile ale oldului.
Coxartrozele secundare (55% din cazuri) se dezvolta pe fondul unei cauze
locale preexistente care modific anatomia articulara, afecteaza circulatia capului
femural sau creaza distrucii locale. Aceste coxartroze sunt de obicei unilaterale iar
cnd sunt bilaterale nu au simetrie perfect n aspectul radiologic, sau n
simptomatologie clinic.
CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI
-

examenul clinic- semne subiective si obiective

1

2
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II
-

investigatii paraclinice- ex radiologie, probe laborator

Examenul clinic- semne subiective si obiective

Debutul bolii este insidios. Durerea apare insidios ca o fatigabilitate cu
intensitate crescanda.Durerea este de tip mecanic,este agravat de mers,de sprijin
prelungit, de oboseala si este calmat de repaus.Rar unii bolnavi au dureri nocturne.
Impotenta functionala este de intensitate variabila,la inceput fatigabilitate precoce la
alergare sau la urcatul scarilor,apoi ca o jena ce-l mpiedica sa-si lege sireturile
pantofilor, sa-si incruciseze picioarele,schioptarea aparand in general dupa 2-5 ani
de evolutie.
Semne obiective:
Bolnavul se examineaza in mers, stand in picioare.La mers putem observa
schiopatarea,bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul inferior afectat.
Cand din picioare se observa la bolnav o atitudine vicioas,cu membrul
inferior in usoara flexie si rotat extern.n decubit, la examinarea mobilitatii articulatiei
coxofemurale,se remarc o limitare dureroasa a flexiei coapsei pe bazin, abduciei si
rotatiei.n decubit ventral observam si limitarea extensiei coapsei.Semnele locale de
inflamaie lipsesc.
Investigatii paraclinice- ex radiologic, probe laborator

3
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II

Se efectueaza examenul de fata al bazinului in ortostatism, iar pentru aprofundare

sunt necesare radiografii si din alte incidente.
Radiografia standard arata de partea afectata:
-o pensare a interliniului articular
-osteofitoz pe zonele,marginale ale capului femural
-osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii in zona de
presiune maxim
-osteoporoza sub forma de geode in capul femural i n cotil .

EVOLUTIE SI PRONOSTIC
Evolutia este lenta, progresiva cu impotenta functionala ce se accentueaza in
timp determinand invaliditatea dupa 7-15 ani de evolutie. Datorita intensificarii durerii
se reduce progresiv perimetrul de mers, poate apare hipotrofie musculara, bolnavul
resimtind necesitatea sprijinului in baston.De cele mai multe ori coxartroza intitial
unilaterala devine bilaterala prin suprasolicitare excesiva a coxofemuralei opuse .
Diagnostic pozitiv:
-se bazeaza pe anamneza,examen clinic si examen radiologic, precizand de la
inceput forma clinica (primitiva sau secundara) deoarece coxartroza secundara poate
beneficia de tratament ortopedico-chirurghical precoce.
Diagnostic diferential :
-de departe cel mai important diagnostic diferential este coxartroza coxita.Pentru
acest motiv vom mentiona aici cateva dintre cele mai importante criterii de diagnostic
ale coxitei:
Criterii clinice:
-debut anterior varstei de 40 ani
-debut brutal al durerii cu evolutie rapida
-durere de tip inflamator continua, accentuata nocturn neinfluentata de repaus
-redoare matinala persistenta
-antecedente de boala inflamatorie
Criterii biologice
-VSH mare(unghi 40grade)
-semne de sinovita inflamatorie
Criterii radiografice
-pensare a spatiului articular
-remaniere osoasa rapida
-fara osteofitoza
Alte diagnostice diferentiale se face cu: -sciatica (atunci cand e vorba de o
durere posterioara a fesei si coapsei)la care manevrele de elongatie a sciaticului sunt
pozitive.
Pentru kinetoterapeut, orientarea programului de recuperare se face in functie
de statutul chimico- anatomo- functional al bolii.
3

4
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II

Se deosebesc trei stadii:

- stadiul initial (SI) dureri in ortostatism si la mers prelungit, oboseala
musculoarticulara locala, reducerea amplitudinilor maximale ale soldului.
- stadiul evoluat (SE) dureri si in repaus, redoare articulara in zona amplitudinilor de
utilizare curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ.
- stadiul final (SF) dureri interne, limitare marcata a mobilitatii pana la anchiloza,
atitudini vicioase ireductibile. Aprecierea functiei soldului se face pe baza testelor
musculare si articulare, cat si ale celor globale.

TRATAMENT
-

tratament profilactic;
tratament medicamentos;
tratament chirurgical ( protejarea soldului total sau partial);

Coxartroza secundara este in primul rand o afectiune ortopedica

chirurgicala si doar in al doilea rand o afectiune reumatologica.
Nici un tratament conservator (medicamentos, fizioterapeutic, balnear,
ortopedic) nu poate opri procesul de degradare articulara.
Majoritatea cauzelor locale care stau la baza instalarii in timp a coxartrozei
secundare, beneficiaza de tratament ortopedico- chirurgical care va incerca corectia
anatomic locala, articulara a acestor stari .
Medicatia asa zis patogenetica a artrozei.
Sulful, casurile de iod sau vitamina B1 au fost administrate in artroze
pretinzandu- se a fi medicatie specifica artrozelor, cu efect in regenerarea cartilajului
articular, fapt ce nu a putut fi dovedit si a carui eficacitate este discutabila.
Medicatia antialgica antiinflamatorie si decontracturanta.
Din categoria antialgicelor, medicamentul de baza este si ramane acidul
acetilosalicilic (Aspirina), pe langa efectul antialergic si usor antiinflamator, este util in
profilaxie si in tratamentul artrozei propriu- zisa.
Algocalmin- fiole sau drajeuri (Novalgin)
Alindor- drajeuri (Antadol, Irgopyrin, Rheopin) Antialgic si cu actiune antiinflamatorie,
drog mai puternic ca algocalminul.
Aminofemazone (Pyramidon)- comprimat.
Paracetamol- comprimate, are o actiune antialergica si antipiretica evidenta fara
actiune antiinflamatorie, dar mai bine tolerata in dozele uzuale de 3- 4 comprimate pe
zi, pe o durata de circa 10 zile.
Indometacin- capsule cu doze mici de 150- 200 miligrame (6- 8 capsule)
4

5
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II
Piroxicam (Feldene) drajeuri a 20 miligrame se administreaza in doza de intretinere
de 1 drajeu pe zi.
Profilaxie - Regulile de igiena ortopedica a soldului
In decursul anilor se va realiza respectnd urmtoarele reguli :
- evitarea statului si mersului prelungit n picioare;
- mersul este cel mai prost exercitiu pentru un bolnav de coxartroza;
- evitarea mersului pe terenuri accidentate;
- meninerea unei greuti corporale normale;
- odihna, repausul se vor face n decubit i nu pe fotolii sau scaune.
- evitarea poziiilor prelungite, fixe, mai ales cele de stnd pe scaun.
- utilizarea corect a bastonului ,(se tine in mana opusa membrului afectat) de
cte ori apare durerea sau imediat ce primele semne de coxartroz au aprut.
- este interzis mersul chioptat pentru a se evita purtarea bastonului;
- corectarea inegalitii membrelor inferioare (dac este cazul) prin adaosul la
tocul pantofului. Corectarea nu este necesar dect de la o diferena de 1,3
cm n sus;
- evitarea pantofilor cu tocuri nalte;
- executarea n fiecare zi a programului special de gimnastic pentru old,
compus din exerciii de mobilizare,echilibru,coordonare i de tonifiere
muscular.

KINETOTERAPIE

TRATAMENTUL DE RECUPERARE FUNCTIONALA

Recuperarea functionala sau reeducarea in coxartroza urmareste sa
recastige, pe cat posibil mobilitatea articulara si sa o intretina in timp, astfel incat sa
amelioreze sustentatia si locomotia.
Obiectivele recuperatorii sunt :
1.- scaderea redorii articulare
2.- tonifierea musculaturii - cresterea stabilitatii soldului
3.- recuperarea mobilitatii articulare
4.- cresterea gradului de coordonare si echilibru in mers
5

6
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II
1. Lupta contra redorii articulare- consecinta uzurii cartilajului si a
incongruentei articulare. Kineziterapia tenteaza prin tehnicile intrebuintate, sa
stimuleze nutritia cartilajului articular, mai mult sa favorizeze cicatrizarea si
regenerarea celui uzat sau cel putin sa intirzie evolutia procesului distructiv artrozic.
Suprimarea durerii este realizata prin:
- tratament medicamentos; antialergic, antiinflamator, decontracturant
- termoterapie bazata pe efectul antialergic si decontracturant al caldurii,
parafina, hidroterapie
- masoterapie blanda, decontracturanta
- electroterapie preferentiala pentru undele scurte ce actioneaza profund pe
musculatura dar se mai pot folosi curenti galvanici si curenti diadinamici
- posturi

1a). Posturile
- coxartroza are tendinta de a instala pozitii vicioase ale soldului si in special,
flexumul si rotatia externa care agraveaza disfunctia.
Posturile au caracter preventiv in stadiul initial, sunt corectabile in stadiul
evolutiv iar in stadiul final nu mai pot fi eficiente.
Posturile libere se folosesc pentru evitarea (corectarea) flexumului se
pastreaza 10- 30 si se repeta de 3- 4 ori pe zi.
Posturri pentru evitatea flexumului:
1.- decubit dorsal la marginea patului lsnd membrele inferioare s atrne jos din
pat. Atenie s nu se lordozeze coloana lombar;
2.- decubitul dorsal, asistentul opune o rezistenta deasupra genunchiuluipentru a
forta extensia soldului.
Posturari pentru flexie- extensie:
3.din patrupedie se flecteaz trunchiul, fornd flexia coxofemural.
4.decubit dorsal, se flecteaz oldul cu i fr flexie de genunchi, eventual cu ajutorul
minilor se trage spre piept genunchiul;
Posturri pentru evitarea rotaiei externe:
1.-eznd pe sol, genunchii flectai, picioarele aezate cu talpa pe sol, pe o linie n
afara coapselor;
2.- n poziia de eznd pe un scaun cu picioarele pe sol, se caut ca picioarele s
se afle ct mai n afara scaunului, genunchii fiind apropiai unul de altul;
Posturile fixe
3. - se utilizeaza pentru noapte, obligand membrul inferior sa ramana in pozitia
anatomica blocnd tendina spre rotaie extern si se realizeaza prin atele realizate
din fasa gipsata .

2. Tonifierea musculaturii refacerea stabilitatii

Realizarea stabilitatii soldului prin tonifiere musculara este unul dintre cele mai
mai importante obiective in coxartroza.
6

7
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II
In coxartroza, in primul rand se urmareste retonifierea fesierului mijlociu, din grupul
abductor al coapsei. Aceasta se face prin contractura antagonistilor extensiei, a
proasiliacului, a croitorului, a tensorului, fasciei lata, a fasciculelor anterioare ale
micului fesier si a quadricepsului .
Exercitiile de recuperare musculara trebuie facute progresiv, cu deosebita
grija, tinand totdeauna seama ca retonifierea sa se faca armonios, simetric si
echilibrat.
- Tonifierea muchiului fesier mare si mijlociu
1.Decubit dorsal, genunchii flectati , impingem pelvisul in sus pana ce facem o linie
dreapta cu genunchii se contracta abdomenul si fesele. Dupa cateva repetari se
repeta exercitiul cu mentinerea soldului ridicat timp de cateva secunde. Acelasi
exercitiu, dar ridicand si spatele de pe sol.

- Tonifierea ischiogambierilor.
2. decubit dorsal ,cu genunchii flectati, cu talpa sprijitita pe sol. Ridicati un picior de
pe sol si indreptati genunchiul in extensie spre piept, inchideti palmele in spatele
coapsei sub genunchi, tineti piciorul indreptat in sus si trageti usor de el spre cap
pana simtit o intindere ;nu trageti de articulatia genunchiului.

8
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II

-Tonifierea muchiului fesier mijlociu.

3.Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul
afectat cu genunchiul flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul
opune rezisten pe faa lateral a genunchiului.
- Tonifierea muchiului cvadriceps.
4.Din pozitia sezand, genunchii flectati pacientul efectueaza extensia gambei, cu
sau fara greutate sau rezistenta din partea asistentului.

3.Recuperarea mobilitatii articulare

In stadiul initial incercam sa prevenim aparitia redorii articulare, iar in celelalte doua
stadii urmarim recuperarea gradelor de miscare pierdute. Din punct de vedere
functional ne intereseaza mai ales miscarea de flexie- extensie apoi abductia si
rotatia interna.
- Mobilizare pasiv pentru micarea de extensie
Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul
rmne extins.
1. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum
(genunchiul cu coapsa pe piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea
nsi articulaia afectat i eventual asistentul accentueaz extensia.
2.n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu minile genunchiul membrului
opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat.
8

9
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II
- Mobilizare pasiv pentru micarea de abducie
3.n mobilizarea autopasiv, pacientul n decubit lateral pe partea sntoas, cu
membrul inferior suspendat printr-un scripete i tracionat n sus prin priz
manual.
4. Un element deosebit de important pentru mobilizare articulara la un coxatic
este pedalarea pe bicicleta, pentru ca realizeaza evitarea incarcarii articulatiei
soldului. Cu bicicleta ergometrica sau simpla se realizeaza si cresterea fortei si
rezistentei musculare. Precizand ca este bine soldul, sa se lucreze numai cu
descarcare de greutate, pe masa de kinetoterapie, prin scripetoterapie, sau si mai
bine prin hidroterapie in bazin cu apa calda.
5. Avantajele hidrokinetoterapiei consta in asocierea suplurii de greutate in
apa, cu efectul decontracturant si antialgic al apei calde si cu realizarea unei bune
tonifieri musculare.

4.Cresterea gradului de coordonare si echilibru in mers

Refacerea sau cresterea stabilitatii se realizeaza prin exercitii de tonifiere
musculara , cat si prin exercitii in lant kinetic inchis .
Reeducarea mersului:
1. Mers pe o linie dreapta trasata pe sol.
2. Mers ocolind obstacole.
3. Mers de-a lungul unui perete ( partea bolnava spre perete ) pentru evitarea
caderii, dezechilibrarii.

5.Corectarea pozitiei bazinului prin mentinerea unei functionalitati cat

mai perfecte a coloanei lombare (suplete, forta musculara, abdominala si
paravertebrala).
1. Decubit ventral pacientul efectueaza extensia coloanei ( ridica spatele de pe
sol, impingand in maini).

10
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II

Sunt recomandate urmatoarele sporturi : ciclism, natatie, schi, calarie.

BIBLIOGRAFIE
COXARTROZA
Prof. Dr. I. Dinulescu
Prof. Dr. O. Medria
10

11
REFERAT
POP ANGELICA BFKT .II

11