Calculul Efectivelor de Porcine
Calculul Efectivelor de Porcine
Calculul Efectivelor de Porcine
100---------------------85
X---------------------9091
X = 10.695 purcei fătaţi.
100-----------------------5
1070---------------------X
X = 54 fătări nereuşite
100-------------------------50
32---------------------------X
X = 16 vieri reformaţi anual.
Pentru înlocuirea scroafelor şi vierilor reformaţi se vor cumpăra
scrofiţe şi vieruşi de înlocuire cu 25 % în plus față de necesar,
deoarece nu toate scrofiţele şi vieruşii vor fi apţi de reproducţie.
125------------------------100
X---------------------------225
X = 282 scrofiţe înlocuire.
125-------------------------100
X-----------------------------16
X = 20 vieruşi înlocuire.
La realizarea planului de
Scroafe 225 240 54
producţie se va ţine cont reformate
de numărul de porcine
livrate şi de greutatea Vieri 16 260 4,16
reformaţi
medie de livrare a
fiecărei categorii. Scrofiţe 57 130 7,41
reformate
365 365
Ns = 3,65 număr de serii;
Ds 100
Numărul total de boxe pe serie (Nbs) în maternitate creşă se
calculează raportând numărul de fătări la numărul de serii,
Nbs 308
Ntc = 25,66 rotunjim la 26 compartimente;
Nbc 12
Verificare: 26 compartimente x 12 boxe pe compartiment = 312
boxe faşă de 308 rezultat din calcul de unde rezultă un plus de 4
boxe .
Legendă:
1. zonă scroafă;
2. hrănitor scroafă;
3. adăpătoare;
4. paturi calde;
5. hrănitor purcei;
6. zonă mişcare purcei;
7. uşă.
L = 69 m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Acest sector preia anual din maternitate plus creşă un număr de 9091
capete tineret porcin la 30 kg şi îi livrează la greutatea planificată de
110 kg. În perioada de creştere şi îngrăşare a tineretului planificăm un
spor mediu zilnic de 800 g.
110kg 30kg
= 100 zile
0,8kg
2590
Nc = = 13 compartimente de îngrăşare pentru tineret.
200
Tot în sectorul de îngrăşare se cazează şi scroafele adulte reformate (225
capete) precum şi vierii adulţi reformaţi (16 capete). Numărul total de
animale adulte reformate anual va fi 225 + 16 = 241 adulte reformate.
Durata de staţionare:
- perioada de îngrăşare = 90 zile;
- perioada de dezinfecţie = 4 zile
Ds = 90 + 4 = 94 zile
Numărul de serii:
Ns = 365 : 94 = 3,88 serii pe an
L = 13,2 m
Front de furajare
Uşa 1,5 m
0,8
L=13,2 m
Alee 0,8 m
l = 12,96 m
Alee 0,8 m
l=12,96 m
C1 C2 C3 C4 C5
L=55,8m
l=12,96m
C1 C2 C3 C4 C5
22 boxe
Alee 0,8 m
l = 3,06 m l = 13,84 m
St = 9,6 m
2 22 boxe
22 boxe
2
Suprafaţa boxei = 4 cap x 2,4 m = 9,6 m
2 Lungimea adăpostului = 22 x 3,14 m = 69 m
Frontul de furajare = 4 cap x 0,5 m = 2 m Lăţimea adăpostului = 4 x 3,06 + 2 x 0,8 m = 13,84 m
2. Calculul spaţiului de cazare în sectorul de pregătire pentru montă
În acest sector se vor caza scroafele în pregătire pentru montă, scrofiţele,
vierii şi vieruşii.
a) Calculul spaţiului de cazare pentru scroafele în pregătire pentru montă.
365 – (220 + 72 = 73 zile ), 220 zile scroafele staţionează în sectorul de gestaţie şi
72 de zile staţionează pe an în sectorul de maternitate, şi 4 zile alocăm pentru
dezinfecţie,
Ds = 73 + 4 = 77 zile
Numărul de serii = 365 : 77 = 4,74 serii
Numărul de locuri pe serie = 562 : 4,74 = 119 locuri pe serie
Dacă populăm cu 4 scroafe pe boxă rezultă 119 locuri : 4 = 30 boxe necesare pentru
scroafele în pregătire pentru montă.
b) Cazarea scrofiţelor de înlocuire .
Considerăm că scrofiţele se achiziţionează la vârsta de 6 luni şi se introduc la
reproducţie la vârsta de 8,5 luni. În acest caz durata de staţionare a lor va fi de 75 zile
+ 4 zile dezinfecţie = 79 zile.
Numărul de serii = 365 : 79 = 4,62 serii
Numărul de locuri pe serie = 282 : 4,62 = 61 locuri pentru scrofiţe
Cazarea scrofiţelor se face tot câte 4 pe boxă de unde rezultă 61 locuri /4 = 16 boxe
pentru scrofiţe
c) Cazarea vieruşilor de înlocuire se face după acelaşi principiu ca şi în cazul
scrofiţelor. Ds = 79 zile, numărul de serii = 4,62. Numărul de locuri pe serie = 20 :
4,62 = 5 locuri. Cazarea vieruşilor în boxe colective a câte 4 pe boxă (5 : 4 =2 boxe
pentru vieruşi)
d) Durata de staţionare a vierilor adulţi este de 365 zile de unde rezultă că
numărul de locuri va fi egal cu numărul de vieri (32). Numărul de boxe = 32 : 4 = 8
boxe pentru vieri.
Tot în sectorul de pregătire pentru montă şi montă se prevăd
câte 4 boxe de montă .
2
l=3m St = 10 m2
St = 10 m
l=3m
2 2
Suprafaţa boxei = 4 cap x 2,5 m = 10 m
Frontul de furajare = 4 cap x 0,5 m = 2 m
L = 49,5 m
15 boxe
Alee 0,8 m
15 boxe
l = 13,6 m
15 boxe
Alee 0,8 m
15 boxe
Filtru FNC
Cântar
Birouri
M +C ÎNGRĂŞĂTORIE
M +C
CASTEL ÎNGRĂŞĂTORIE
APĂ
GESTAŢIE
ÎNGRĂŞĂTORIE
P M STAŢIE
EPURARE
Sectorul Nr. adă- Nr.comparti- Nr.total Dimen- Suprafaţa Suprafaţa Dimen- Supra- Suprafa- Coeficien-
posturi mente compar- siuni unui Adăpostu- Nr. de boxe siunile faţa ţa utilă tul de
timente adăpost adăpost rilor Pe compar- Pe Pe toate boxei boxei (m) utilizare
L/ l m (m2 ) S.T timente adăpost adă (m) (m) a spaţiului
(m) postu %
rile
Maternitate 2 13 26 69/11,4 786,6 1573,2 12 156 312 2,25/1,5 3,38 1054,56 67,03
creşă
Gestaţie 1 1 1 69/13,84 954,96 954,96 88 88 88 3,06/3,14 9,6 844,8 88,46
Pregătire ptr. 1 1 1 49,5/13,6 673,2 673,2 60 60 60 3,33/3 10 600 89,13
montă
Îngrăşătorie 2 5 14 69/12,96 894,24 2691,65 20 100 280 2,84/2,64 7,5 2100 78,02
1 4 55,8/12,96 723,17 20 80
Total 5893,01 4599,36 78
Aceşti factori pot fi împărţiţi în 3 categorii: factori dependenţi de
animal; factori dependenţi de furaje şi factori dependenţi de condiţiile de mediu
în care trăieşte animalul.
Având în vedere faptul că aceşti factori au fost prezentaţi detaliat în
cursul general „Tehnologia creşterii suinelor” în prezentele note de curs
Proiectare tehnologică la suine” ne rezumăm doar a-i enunţa:
Baza hrănirii tuturor categoriilor de porcine o constituie nutreţurile concentrate reprezentate în primul rând
de cerealele şi leguminoasele cultivate. Rezultă deci, că, cultura cerealelor reprezintă principalul factor
determinant în dezvoltarea creşterii porcinelor.
Pe lângă furajele concentrate cultivate, în hrana suinelor se mai utilizează ca furaje concentrate diferite
subproduse industriale, nutreţuri proteice de origine animală, nutreţuri energetice etc.
Porumbul - este furajul principal în hrana suinelor în majoritatea ţărilor datorită faptului că se produce în
cantităţi mari şi are valoare energetică ridicată. Deci este un furaj energetic, cu un conţinut scăzut de
proteină, iar proteina are valoare biologică scăzută datorită conţinutului scăzut în lizină şi triptofan.
Intră în amestecul de concentrate în proporţie de 50 - 80 %. Atenţie mare trebuie acordată hibrizilor de
porumb cu perioada de vegetaţie lungă care datorită umidităţii ridicate la recoltare şi a păstrării
necorespunzătoare mucegăiesc.
Orzul - constituie de asemenea un furaj energetic de bază în hrana suinelor. Are un conţinut în celuloză mai
ridicat datorită paleelor, motiv pentru care în hrana purceilor se cere a fi decortificat sau prăjit; influenţează
pozitiv calitatea grăsimii şi a cărnii din carcasă motiv pentru care se utilizează la îngrăşarea pentru bacon.
Intră în amestecul de concentrate în proporţie de până la 20-50 %.
Ovăzul - este un nutreţ bogat în substanţe nutritive uşor digestibile dar datorită
conţinutului ridicat în celuloză şi producţilor mai mici la hectar, în hrana suinelor se
utilizează în cantităţi mai mici.
În hrana tineretului şi mai ales a purceilor se recomandă să se administreze ovazul
decortificat.
Este recomandat în hrana vierilor de reproducţie în proporţie de circa 30 %,
influenţează favorabil spermatogeneza şi apetitul sexual. Se utilizează, de asemenea,
în hrana tineretului de reproducţie şi în hrana scroafelor.
Grâul – în hrana suinelor se utilizează în proporţie de 10-30 % mai ales grâul furajer
care are un cost de productie mai scăzut. Se administrează măcinat sub formă de
uruieli, făina fină formând cocoloaşe care influenţează negativ digestia.
Secara - Se utilizează mai ales în zonele producătoare. Administrată în cantităţi mari
poate produce accidente: diaree, afecţiuni respiratorii şi nervoase.
Sorgul – se cultivă pe suprafeţe mai restrânse la noi, dar cu tendinţe de extindere.
Poate înlocui cu succes porumbul în hrana suinelor, dar în cantităţi mai mici, având o
acţiune iritantă asupra tubului digestiv.
Soia - se utilizează în hrana suinelor ca furaj proteic completând foarte bine raţiile pe
bază de porumb. Se utilizează atât sub formă de şroturi (în cantităţi mai mari) dar şi
sub formă de boabe uruite la care s-a făcut inactivarea factorului antitriptic prin
tratament termic. Boabele sunt bogate în grăsime şi proteină şi au o valoare nutritivă
ridicată. Soia netratată nu se recomandă în hrană mai ales la tineret, unii autori o
recomandă netratată doar în hrana animalelor adulte. Tratată termic corespunzător
poate intra în structura de nutreţ combinat în proporţie de până la circa 10 %.
Mazărea – se foloseşte frecvent în hrana suinelor. Poate fi folosită în amestec până la
10-15 % la porcii supuşi îngrăşării: influenţează pozitiv calitatea cărnii şi a grăsimii dar
are gust amar şi efect constipant.
Subproduse industriale
Tărâţele de grâu – reprezintă un furaj bun pentru toate
categoriile de suine. Este un furaj favorabil producţiei de
lapte la scroafe. Tărâţele posedă proprietăţi emoliente,
laxative, fiind indicate în hrana scroafelor gestante înainte
şi după fătare pentru prevenirea constipaţiei. Proporţia de
participare în amestecul de concentrate este de 10-15 %.
Şroturile de floarea soarelui - au un conţinut ridicat în
proteină. În hrana tineretului se recomandă a fi cernute
datorită conţinutului ridicat în celuloză. Se recomandă în
amestec în proporţie de 5-10 %.
Şroturile de soia – furaj cu un conţinut ridicat în proteină
bogată în lizină.
Pot fi introduse în amestec în proporţie de 10-20 %
putând constitui unicul component pentru echilibrarea
raţiilor în proteină, bogată în lizină. În hrana suinelor se
mai pot utiliza şroturile de in, turtele şi şroturile de
arahide şi alte subproduse industriale.
c) Nutreţuri proteice (de origine animală şi microorganică)
Făina de carne – provine în cea mai mare parte din prelucrarea animalelor
sau porţiuni de animale confiscate, improprii pentru consum uman. Se
recomandă în amestec de concentrate în proporţie de circa 5-6 %. Se
păstrează greu dacă are umiditate ridicată.
Făina de sânge.- are un conţinut foarte ridicat în proteine, peste 80 % P.B.
cu valoare biologică ridicată. Se păstrează foarte greu fiind higroscopică şi
intrând repede în putrefacţie.
Făina de peşte – se prepară din peşte de calitate inferioară şi din resturi de
peşte. Are un conţinut ridicat în proteină cu valoare biologică ridicată.
Participă în amestecul de concentrate în proporţie de circa 7 %, limita
maximă fiind de 10 %.
Laptele ecremat praf – este foarte uşor digestibil, motiv pentru care se
introduce obligatoriu în nutreţul combinat pentru purcei (10%) şi pentru
tineretul suin (2-4 %).
Zerul praf – este de asemenea uşor digestibil. Atenţie însă la conţinutul în
sare, când provine de la fabricarea brânzeturilor sărate.
Drojdiile furajere – au valoare nutritivă ridicată. În amestecul de
concentrate pot intra în proporţie asemănătoare ca făina de carne-oase, de
regulă introducându-se 3-5 %.
d) Nutreţuri energetice (de origine animală şi vegetală).
Topinamburul sau napul porcesc – are valoarea nutritivă mai mare decât sfecla şi se
consumă cu plăcere de suine având gust dulce. Se poate utiliza şi prin păşunare chiar
toamna şi iarna. Cantităţile recomandate sunt de 8-10 kg pentru suinele adulte.
Porumbul boabe cu umiditate ridicată deşi este un furaj concentrat poate fi încadrat
şi la suculente datorită conţinutului ridicat în apă (circa 30-35 %).