Vitamina F

Vitamina F
Denumire i structur
Vitaminele F, vitamine antidermatidice, reprezint un amestec de substane organice din
rndul acizilor grai care posed mai multe legturi duble (nesaturate). Pe lng nomenclatura
alfabetic (F), aceste vitamine mai pot fi ntlnite, n funcie de criteriul la care se apeleaz, sub
denumirea de: vitamine antidermatitice (dup aciunea fiziologic), acizi grai polinesturai (dup
structura chimic) sau acizi grai eseniali (AGE).1
Grupul de acizi grai care alctuiesc vitamina F sunt acidul linolenic, acidul linoleic i acidul
arahidonic. Primii doi au cte 18 atomi n molecul i pot rezulta prin hehidrogenare enziamatic a
acidului oleic, iar acidul arahidonic are 20 atomi de carbon.
Structura chimic a acidului linolenic
Structura chimic a acidului linoleic
Structura chimic a acidului arahidonic
Proprieti fizice i chimice, metode de obinere

Vitaminele F sunt substane insolubile n ap, dar care se dizolv n lipide (liposolubilitate)
i n anumii solveni organici. Toi acizii polinesturai, prin hidroliz sau oxidare enzimatic sau
neenzimatic, se degradeaz relativ uor, cu pierdere de duble legturi, transformndu-se n acizi
1 Ifrim S., Substane biologic-active, Editura Tehnic, Bucureti, 1997, p. 60.

1
grai saturai.
Prin hidrogenarea trigliceridelor care conin vitamina F, de asemenea se pierd legturi duble,
dar i se formeaz altele noi, rezultnd acizi grai saturai, precum i acizi grai nesaturai de tip
trans, care sunt duntori organismului uman. Cu excepia acidului arahidonic care este solid, toi
acizii grai eseniali au consisten lichid.
Acidul linolenic la temperatura de 20 C este un lichid incolor, insolubil n ap, solubil n
solveni organici, inclusiv n alcool. Prezint maxime de absorbie n UV la 175 i 195 nm, fierbe la
147-148 C.
Se obine n stare solid din soluie alcoolic la temperaturi mai joase. Se extrage n cantitate
mai mare din uleiul de in i din grsimile foliare ale speciilor Trifolium pratense, Lolium perene,
Brasica napus, Hordeum vulgare, etc.2
Acidul linolenic este activ sub aspect chimic, dnd cu uurin reacii de reducere, oxidare,
adiie i polimerizare. Prin reducere se transform n acid stearic, iar prin oxidare, n funcie de
poziia fragmentrii catenei carbonice se formeaz din acesta acidul malonic, aldehida propionic,
acidul azelainic.
Face parte din clasa de compui Omega 3 recunoscui n primul rnd prin efectul lor benefic
asupra afeciunilor cardiovasculare: reduc nivelul trigliceridelor (mecanisme propuse: scderea
sintezei hepatice a particulelor VLDL, creterea activitii lipoprotein lipazei), scad inflamaia i
agregarea plachetar, stabilizeaz probabil placa de aterom, previn aritmiile i prin urmare pot
contribui la scderea riscului de apariie a evenimentelor coronariene
Acidul -linolenic s-a obinut din uleiurile vegetale prin bromurarea amestecului de acizi
grai, urmat de un proces de debromurare i esterificare. Acest acid se gsete n cantitate mai mare
n uleiurile de bumbac, mac, ciuboica cucului i in.
Acidul arahidonic este o substan solid, cristalin, cu punct de topire la 77C. Este
insolubil n ap, dar solubil n solveni organici i n hidroxizi alcalini. Acidul arahidonic se gsete
n cantitate mai mare n grsimile animale, n special n fosfolipidele din glandele suprarenale ale
bovinilor. Se obine i prin sintez sub forma acidului tetra-cis-arahidonic. Prin tratare cu ozon se
rup dublele legturi i rezult acizii capronic, succinic, acetic, malonic i glutaric.
2 Istudor V., Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie, vol. II. Aetherolea, rezine, iridoine, principii amare, vitamine,
Editura Medical, Bucureti, 2001, p. 123.
2
Proprieti farmacologice
Vitaminele F sunt absorbite din intestinul subire. n esuturi acestea sunt folosite pentru
producerea unor lipide importante care fac parte din biomembrane i prezint o activitate de reglare
metabolic. Vitamina F acioneaz pentru meninerea rezervei de vitamina A i faciliteaz
activitatea vitaminei A n esuturi. De asemenea reduce coninutul colesterolului n snge i joac un
important rol n supravieuirea celulelor cardiace.
Deficienele de acizi grai pot fi cauza a diferite boli inclusiv osteoporoza i determin
simptome ca pierderea prului, eczeme, probleme la rinichi, inima i ficat. De asemenea pot aprea
tulburri de comportament, sistemul imun este mai puin eficient crescnd susceptibilitatea la
infecii, glandele lacrimogene devin uscate, pot crete tensiunea arteriala i nivelul de colesterol n
sange i n plus se pot forma mult mai uor cheaguri n snge.3
Cile metabolice ale acizilor grai nesaturai
Corpul uman, mai ales n cazul vegetarienilor, poate converti acidul -linolenic n acid
eicosanpentanoic i apoi n acid docosanhexanoic, ce fac parte dintre acizii grai eseniali. Aceast
conversie necesit ns mult activitate metabolic ceea ce face ca sursele animale s fie mult mai
convenabile dect cele vegetale.
3 Istudor V., Farmacognozie, fitochimie, fitoterapie, vol. II. Aetherolea, rezine, iridoine, principii amare, vitamine,
Editura Medical, Bucureti, 2001, p. 123.
3
Rolul vitaminei F n organismul uman
Vitaminele F contribuie n proporie nsemnat la biosinteza lipidelor complexe i a
hormonilor prostaglandinici. Administrate omului, vitaminele F contribuie la vindecarea eczemelor
i a altor afeciuni dermatitice. Ele determin scderea colesterolului din snge i normalizeaz
metabolismul grsimilor la diabetici.
Vitamina F este un factor de cretere cu rol nsemnat n prevenirea unor dermatoze, a bolilor
cardiovasculare, hepatice i n prevenirea tumorilor canceroase.
Are un rol important n sntatea pielii, meninndu-i prospeimea, strlucirea i catifelarea
datorit proprietilor antitoxice i tonifiante tisulare. Prin aplicarea acizilor grai eseniali la nivelul
pielii se produce vindecarea afeciunilor dermatitice, ceea ce confirm rolul esenial pe care l au n
metabolismul tisular al tegumentelor.4
De asemenea, acizii grai intervin n activitatea unor sisteme enzimatice cum sunt
lipoxidaza, catalaza, peroxidaza, citicromoxidaza. Sunt necesari i pentru buna funcionare a
glandelor endocrine, n special pentru glandele suprarenale i tiroid.
Aciunea acizilor grai nu este comun tuturor. Astfel c acidul linolenic influeneaz
creterea dar nu are influen remarcabil asupra afeciunilor cutanate. Acizii linoleic i arahidonic
influeneaz att creterea ct i vindecarea afeciunilor pielii.
Vitaminele F acioneaz n organism n corelaie cu vitaminele D i B, favoriznd asimilarea
calciului i fosforului n esuturi.
4 Vitamin F, Dermascope, http://www.dermascope.com/ingredients/vitamin-f-linoleic-acid#.VeJAsX0asUE

4

Vitamina F

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vitamina F

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vitamina F

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vitamina F

Structura chimic a acidului linolenic

Structura chimic a acidului linoleic

Structura chimic a acidului arahidonic

Proprieti fizice i chimice, metode de obinere

1 Ifrim S., Substane biologic-active, Editura Tehnic, Bucureti, 1997, p. 60.

Cile metabolice ale acizilor grai nesaturai

4 Vitamin F, Dermascope, http://www.dermascope.com/ingredients/vitamin-f-linoleic-acid#.VeJAsX0asUE

S-ar putea să vă placă și