UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE" SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZARE
MANAGEMENT I ADMINISTRAREA AFACERILOR

STUDIU COMPARATIV

ROMANIA- GERMANIA

Proiect la disciplina:Afaceri Internaionale

Coordonator: lector universitar dr. Cozorici Angela

Gherasim ( Ifrim )Mirela Loredana

2017
 1. Scurt Prezentare a rilor

Romnia

Romnia este situat n partea de sud-est a Europei, n Peninsula Balcanic, pe

rmul vestic al Mrii Negre. Vecinii Romniei sunt Ucraina (la nord i est), Republica
Moldova (la est), Marea Neagra (la sud-est), Bulgaria (la sud), Serbia (la sud-vest) i
Ungaria (la vest).
Suprafaa total a teritoriului rii este 238.391 kmp.
Forma de guvernmnt: republic
Capitala rii este municipiul Bucureti, situat n partea central a Cmpiei Romne.
n funcie de numrul de locuitori, urmtoarele orae importante ale rii sunt Ia i, Cluj
Napoca, Timioara, Constana, Craiova, Galai, Braov, Ploieti, Brila i Oradea, toate
avnd peste 200.000 de locuitori .
Din punct de vedere administrativ, teritoriul rii este mprit n 41 de jude e, plus
municipiul Bucureti. La nivel local, fiecare jude este administrat de ctre un prefect i un
consiliu judeean. mprirea teritoriului pe judee este dublat de o mprire pe 8 regiuni
de dezvoltare, folosite pentru o mai bun coordonare a proiectelor de dezvoltare regional.
Relieful rii noastre este foarte variat i se caracterizeaz prin patru elemente:
varietate, proporionalitate, complementaritate i dispunere simetric. Cmpiile, dealurile i
munii sunt rspndite n proporii aproape egale pe teritoriul Romniei: 35% muni, 35%
dealuri i podiuri, 30% cmpii.

Partea muntoas a rii este reprezentat de Munii Carpai, care formeaz un arc
avnd centru Depresiunea Transilvaniei. Pe teritoriul Romniei, din punct de vedere al
modului de formare, Carpaii se impart n 3 mari grupe muntoase i anume: Carpaii

1
Orientali, Carpaii Meridionali i Carpaii Occidentali. Altitudinea maxim este de 2544 m
(Vrful Moldoveanu) situate n grupa Fgra, parte a Carpailor Meridionali.
La exteriorul arcului carpatic se ntind Subcarpaii i Dealurile de Vest, zone n care
i concentrarea populaiei este mai mare datorit condiiilor favorabile cultivrii pomilor
fructiferi i a viei de vie, creterii animalelor i concentrrii resurselor minerale de subsol:
sare, petrol, crbuni. n afar de cele dou formaiuni de podi, n partea estic a rii se mai
afl Podiul Moldovei, n sud-est Podiul Dobrogei.
Dup etajul reprezentat de dealuri i podiuri, urmeaz cmpiile, dintre care cele
mai cunoscute sunt Cmpia Romn, n partea de Sud a rii i Cmpia de Vest, o fie de
verdea n partea occidental a teritoriului.
Reeaua hidrografic a rii este extrem de variat, rurile cu numeroi aflueni i
lacurile putnd fi ntlnite n toate colurile rii. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din
Europa, strbate Romania pe o poriune de 1075 km, ntre Bazia i Sulina. Fluviul
izvorte din Munii Pdurea Neagr (Germania) i strbate 10 ri europene i 4 capitale:
Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad. La vrsarea n Marea Neagr, Dunrea ne-a
"rsfat" cu una dintre cele mai frumoase delte de pe glob, o bogaie inestimabil a naturii
- Delta Dunrii. Dunarea formeaz n zona Porile de Fier un defileu superb.
Alte ruri importante care izvorsc sau tranziteaz teritoriul Romniei sunt:
Someul, Prutul, Mureul, Oltul, Tisa, Jiul, Bega, Cerna. Caracteristic celor mai multe
dintre ruri este faptul c ele strbat n general toate zonele de relief, oferind peisaje
deosebite i defilee superbe - n zona muntoas, firul de apa este ngust i apa curge cu
viteze mari printre stnci i pietre, n zonele deluroase, cursul este mai lin, n timp ce n
zona de cmpie limea este mult mai mare, iar solul este fertil, excelent pentru culturi
agricole.
Lacuri. Carpaii Meridionali (n special grupele Fgra Retezat i Godeanu), dar i
Carpaii Orientali (Munii Rodnei) sunt cunoscui pentru lacurile glaciare care s-au format
n decursul timpului. Amintim aici Lacul Blea, Lacul Bucura - cel mai mare lac glaciar din
Romnia, Lacul Znoaga, Lacul Glcescu, Lacul Capra i multe altele.
Clima rii este deterimant de poziia pe glob i pe continentul european. Clima
este temperat continental, caracteristice fiind cele 4 anotimpuri i temperaturi medii anuale
de circa 11 grade Celsius. Relieful influeneaz ntr-o msur important temperaturile i
precipitaiile. Zona Dobrogei este cunoscut ca zona cu cele mai srace precipita ii de pe
teritoriul rii, aproximativ 400 mm anual. Urmeaz Cmpia Romn cu 500 mm anual,
ns o dat cu creterea n altitudine, precipitaiile sunt mai frecvente, ajungnd la peste
1000 mm anual n zona muntoas .
Fauna i flora sunt foarte variate, fiind determinate ntr-o mare msur de
varietatea reliefului. Dintre cele aproximativ 3700 de specii de plante identificate pe
teritoriul Romniei, 23 au fost declarate monumente ale naturii.

Organe de conducere ale statului romn

Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat si ales prin vot universal pentru un
mandat de 4 ani, este organul reprezentativ suprem al poporului romn si unica autoritate
legiutoare a tarii.
Presedintele Romniei, ales prin vot universal, presedinte pentru un mandat de 5 ani,
reprezinta statul romn si vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice. Desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste
Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

2
Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea
generala a administratiei publice.
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul
autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.
Consiliile locale si primarii, alesi prin vot direct, functioneaza ca autoritati administrative
autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase. Guvernul numeste cate un
prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
Autoritatea judiciara cuprinde curtile judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Suprem al
Magistraturii. justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie, tribunalele judetene si
prin celelalte instante judecatoresti, prin tribunalele militare. Judecatorii sunt independenti
si se supun numai legii. In activitatea judiciara, Ministerul Public (care isi exercita
atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii) reprezinta interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile
cetatenilor.

3
 Germania

Republica Federal Germania denumit colocvial Germania (Deutschland, sens

literal: ara German), este un stat n Europa Central. Face parte din organizaii
internaionale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest
European (1954), NATO (1955), Uniunea European (1957), ONU (1973), OSCE i din
zona Euro.

Suprafaa total a teritoriului rii este de 357.021 km, relieful fiind

preponderent muntos. Germania se invecineaz cu nou ri europene: Danemarca, Olanda,
Belgia, Frana, Luxemburg, Elveia, Austria, Republica Ceh i Polonia. De asemenea are
ieire direct la Marea Baltic i la Marea Nordului (Oceanul Atlantic).
Clima
Germania are o clim temperat, cu o temperatur medie anual de 9 C.
Temperatura medie n ianuarie variaz de la -6 C pn la +1 C (n funcie de localitate i
altitudinea ei), n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz ntre 16 i 20 C.
Precipitaiile sunt mai mari n sud, unde se nregistreaz 1.980 mm pe an, majoritatea sub
form de zpad. Capitala Germaniei este Berlin.

4
 Relief
Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitai naturale:
Cmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei
cu platourile care i preced.
Cmpia Germaniei de Nord, sector al Marii Cmpii Nord-Europene, este neted la
vest de Berlin i strabatut de dou iruri de dealuri, mai mult sau mai puin paralele.
Treptat aceasta cmpie trece ntr-o zona muntoas de naltime medie. Astfel n vest se afl
Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxim de
1142 m n varful Broken), iar n sud Munii Pdurea Thuringiei (altitudine maxim n vf.
Grosser Beerberg-982 m), Munii Vogtaland i Munii Metalici, caracterizai prin culmi
netede cu aspect de podiuri ultimii culminnd la 1214 m n vrful Fichtelberg. rmul
Marii Baltice este n cea mai mare parte jos, doar n unele locuri fiind mai nalt i abruptde:
exemplu lang oraul Sassnitz.
Masivele hercinice se afla n zona central a Germaniei. Aceste masive sunt erodate
cu aspect de podiuri i desparite de depresiuni largi, cele mai cunoscute fiind : Masivul
Sistos Rhenan (podi valurit cu alt. de 500-700 m i taiat de vai adncite n chei), Munii
Pdurea Thurungiei, Jura Suaba (care culmineaz la 1015 m n vf. Lemberg), Jura
Franconiana, (podi cu alt. de 300-900 m), Munii Metalici, n sud-vest se afl un masiv
vechi erodat, cu aspect de podi n nord i mai nalt fragmentat n sud, Munii Pdurea
Neagra care ating 1493 m n vf. Feldberg.
n sudul Germaniei se desfasoar Alpii Bavariei (cei mai nalti muni de pe teritoriul
arii 2963 m n vrful Zugspitze), constituii din lanuri orientate de la vest la est, n mare
parte calcaroase. La poalele acestora se ntinde platoul Dunrii. Alpii Bavariei sunt formai
din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaz la 2589 m n vf. Hochvogel) i
Prealpii Bavariei, ntre Lech i Ill (2963 m n vf. Zugspitze) Alpii Berchtesgaden
(Watzman 2700 m)

Din punct de vedere constituional

Germania este o democraie republican federal reprezentativ. Forma de
guvernmnt este parlamentar, n care eful guvernului , cancelarul este ales de ctre
parlament.

Organele constituionale de conducere a statului:

- Preedintele federal (n prezent, Frank Walter Steinmeier, ales la 12 februarie
2017), desemnat pentru o perioad de 5 ani de Adunarea Federal, organ care se ntrunete
numai cu ocazia alegerii preedintelui, compus din deputaii Bundestag-ului i un numr
egal de delegai alei de parlamentele landurilor.
- Parlamentul Federal Bundestag (compus, n actuala legislatur, din 631
deputai), alesi pentru o perioad de 4 ani; ultimele alegeri au avut loc la 22 septembrie
2013. , urmatoarele alegeri pentru Bundestag sunt programate pentru 27 septembrie 2017
Consiliul Federal Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentnd cele 16
landuri (ntre 3-6 persoane din fiecare land, n funcie de numrul populaiei). Are atribuii
importante n activitatea legislativ; mai mult de jumtate din legi nu pot fi adoptate fr
votul Bundesrat-ului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt alei, ci sunt desemnai de landuri,
dintre membrii guvernelor lor.
- Guvernul Federal, compus din minitri federali, este condus de ctre Cancelarul
federal; Din anul 2005 acesta este doamna Dr. Angela Merkel).

5
 - Curtea Constituional, cu sediul la Karlsruhe: vegheaz la respectarea
Constituiei.

2. Indicatori socio- economici

Stabilirea acestor indicatori este necesar pentru a scoate n eviden informa ii
privind aspectele principale ale activitii economic-sociale, cum ar fi : dimensiunea
acesteia i evoluia sa n timp, proporiile i corelaiile care se formeaz ntre diversele
categorii economice etc. .
Astfel, dac acete informaii capt o expresie cantitativ, este mult mai uor s
realizm corelai cu celelate date deinute. De exemplu, nu este suficient s spunem c ntr-
o ar este inflaie; este necesar s exprimm sub form cantitativ nivelul infla iei. n felul
acesta nu numai c deinem o informaie mult mai bogat, dar putem s comparm nivelul
inflaiei cu nivelul prognozat, cu cel din perioadele trecute, cu cel din alte uniti teritoriale
sau cu cel realizat de ctre ali ageni economici.
Mai mult, putem realize o corelaie cu ceilali indicatori din economie, cu modul n
care acetia se influeneaz reciproc.

a) Suprafa (km2)

2015
Romania 238391

Germania 357376

Germania are o suprafata de 357. 376 de km, in comparatie cu aceasta, Romania are o
suprafata de 238.391 km, aproximativ 0,66% din suprafata Germaniei. In ceea ce priveste
suprafata observam o diferenta nu este una majora dar, putem intui c diferentele dintre
ceilalti indicatori utilizati care depind intr-o anumita masura de suprafata se datoreaz
nivelului de dezvoltare economic a celor doua state.

6
b) Populaie

An Romania Germania
2014 19953089 81197500

2015 19870647 82175684

2016 19760314 82026548

In ceea ce priveste populatia, se observ ca ambele tari au avut un trend descendent

in perioada analizata, Romania ajungand la o populatie de locuitor 19760314 in anul 2016

7
iar Germania la o populatie de 82.026548 locuitori. Principalele cauze sunt u or de
identificat, cel puin n cazul Romniei. Acestea sunt reprezentate de sporul natural negativ
existent la nivelul rii, asta n condiiile n care rata mortalitii se men ine peste nivelul
ratei natalitii n anii analizai. Totui, potrivit ultimelor date, avnd n vedere numrul
mare de imigranti care s-au stabilit in Germania, numrul populatiei ar ajunge undeva n
jurul valorii de 82 ,2 milioane.
Oraele cele mai mari din Germania

Metropol
Nr. crt. Nume Loc. 2011 Supr. n km Loc./km Land
din

1 Berlin 3395189 891.82 3807 Berlin 1740

2 Hamburg 1743627 755.24 2309 Hamburg 1787

3 Mnchen 1259677 310.46 4057 Bayern 1854

Nordrhein-
4 Kln 983347 405.15 2427 1855
Westfalen

Frankfurt am
5 651899 248.31 2625 Hessen 1875
Main

Baden-
6 Stuttgart 592569 207.36 2858 1874
Wrttemberg

Nordrhein-
7 Dortmund 588168 280.37 2098 1895
Westfalen

Nordrhein-
8 Essen 585430 210.38 2783 1896
Westfalen

Nordrhein-
9 Dsseldorf 574514 217.01 2647 1882
Westfalen

10 Bremen 546852 326.55 1675 Bremen 1875

8
Oraele cu cel mai mare numr de locuitori din Romnia

Ora Supr. n Atestare

Numr Locuito
Nr crt km Jude Documentar
locuitori ri /km2

1 Bucureti 1883425 228 8260,64 Ilfov 1469

2 Cluj-Napoca 324576 165 1964,75 Cluj 1316

130,50 2446,58
3 Timioara 319279 Timi 1342

4 Iai 290422 145 2002,9 Iai 1408

5 Constana 283872 167 2002,91 Constana 260

6 Craiova 269506 81,41 1699,83 Dolj 1475

7 Braov 253200 267,32 3310,48 Braov 1235

8 Galai 249432 241,50 1032,8 Galai 1445

9 Ploieti 209945 60 3499,08 Prahova 1596

10 Oradea 196367 156,20 1032,84 Bihor 1113

Romnia a atins pragul de urbanizare de 50% n 1985. n 1989 ajunsese la 53%, ns

n ultimii 19 ani ritmul urbanizrii a fost nlocuit de fuga la ar sau din ar.
n clasamentul european se evideniaz: Belgia - 97%, Marea Britanie - 90%,
Danemarca - 86%, Spania i Frana - 77%, Germania - 75%, Cehia - 73%, Bulgaria - 71%,
Italia - 68%, Ungaria - 67%, Polonia - 62%].
n ceea ce priveste densitatea locuitorilor pe kmp Germania nregistreaz valoarea de
236 loc/kmp ,iar Romnia nregistreaz valoarea de 81,89 loc /kmp.

c. Religia
Cretinismul este cea mai numeroas confesiune religioas din Germania, cu 52 de
milioane de practicani (64%). 26.5 de milioane sunt protestani (32.3%) iar 25.5 de
milioane sunt catolici (31.0%).A doua religie numeroas este Islamul cu 4.3 milioane de

9
adepi (5%)[69] urmat de Budism i Iudaism, amndou avnd aproximativ 200.000 de
credincioi (c. 0.25%). Hinduismul are 90.000 de credincioi (0.1%) iar Sikismul 75.000
(0,09%). Celelalte comuniti religioase din Germania au mai puin de 50.000 (sau mai
puin de 0.05%) de practicani. Aproximativ 24.4 de milioane de germani (29.6%) nu i-au
declarat religia.

Conform rezultatelor preliminare ale recensmntului din 2011, structura

populaiei stabile arat c 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodox; 4,6% s-au
declarat de religie romano-catolic, 3,2% de religie reformat, iar 1,9% penticostal.
Ponderi ntre 0,5% 0,8% au nregistrat urmtoarele religii: greco-catolic (0,8%), baptist
(0,6%) i adventist de ziua a aptea (0,5%).

Persoanele de alt religie dect cele prezentate mai sus reprezint 1,8%. S-au
declarat fr religie 23,9 mii persoane, care reprezint 0,1% din totalul populaiei stabile
preliminare; aproximativ aceeai pondere dein i ateii (numrul acestora fiind de 21,2 mii
persoane). Numrul persoanelor pentru care nu a fost nregistrat religia (nu au dorit s o
declare sau nu erau prezente la momentul interviului) a fost de 84,8 mii persoane,
reprezentnd 0,5% din populaia stabil preliminar a rii.

10
 9 % locuitorii Germaniei au nationalitate strin iar in Romnia , 11% dintre locuitori
sunt de alta nationalitate.

d. Educaia
Sistemul educational german se distinge semnificativ de alte sisteme de invatamant,
dar angajeaza elevii intr-o schema performativa, astfel incat, la absolvire, acestia sa aiba un
nivel academic foarte ridicat. Diferente de curriculum exista intre land-urile germane,
datorita functiei de control pe care statele federale o au asupra sectorului educational.
Sistemul educational german este structurat astfel:
Grundschule (scoala elementara) cuprinde clasele 1-4 de studiu, timp in care se
predau materii nediferentiat. Dupa aceea, elevii se vor orienta catre alte tipuri de scoli, in
functie de abilitatile academice si de aspiratiile acestora si ale parintilor. Sunt trei tipuri de
scoli intre care elevii pot opta:
Hauptschule este potrivita copiilor cu varsta cuprinsa intre 10 si 15 ani (clasele 5-9).
Aici, elevii studiaza materii comune cu elevii din celelalte tipuri de scoli, doar ca la un
nivel mai putin competitiv si combinate cu o serie de cursuri cu orientare vocationala. La
finalizarea acesteia, elevii obtin un certificat care permite continuarea studiilor intr-o scoala
profesionala, pe care o vor finaliza la varsta de 18 ani.
Realschule furnizeaza educatie copiilor cu varsta cuprinsa intre 10 si 16 ani (clasele
5-10, in functie de land-uri. Aceasta combina latura academica cu cea practica, iar la
sfarsitul perioadei se obtine un certificat care permite continuarea studiilor intr-o scoala

11
profesionala, dar elevii cu un nivel academic ridicat se pot transfera intr-un Gymnasium
pentru absolvire.
Gymnasium, in functie de land, este oferit pana la clasa a 12-a sau a 13-a (de la 10 la
19 ani). Dupa sustinerea examenelor finale (Abitur) care permit elevilor sa isi continue
studiile la o universitate sau o alta institutie de invatamant superior. Curriculum difera de la
o scoala la alta, dar, in general, include: limba germana, matematica, fizica, geografie,
biologie, chimie, informatica, arte, muzica, istorie, filosofie, educatie civica, dar si o serie
de limbi straine.
Educatia oferita in Gymnasium este una de tip clasic. Elevii pot alege intre 6 directii
de studiu: stiinte umaniste si sociale, matematica si stiinte, limbi straine si muzica. Fiecare
liceu ofera una sau doua dintre aceste programe, copiii pot alege minim 2 materii studiate la
nivel avansat si 7-10 materii standard.
Sistemul de invmnt preuniversitar n Germania este axat pe trei forme de
nvmnt. Gymnasium, Fachoberschule i Berufsoberschule.
Sistemul de nvmnt universitar
Cei ce vor s studieze n Germania, au posibilitatea s aleag ntre mai multe forme
de nvmnt universitar cum ar fi pe de o parte Universiti i Universiti tehnice, iar
pe de alt parte faculti, care au la baza asimilarea materiilor din punct de vedere practic i
mai putin teoretic, aa numitele Fachhochschulen. Studiul n cadrul unei Fachhoschule se
mparte n dou pri:Grundstudium pregtirea teoretic de baz;Hauptstudium
specializare i practic.
Hochschule /Universitt
Aceast form de nvmnt universitar este mprit n dou pri: studiul de teorie
general ( Grundstudium ) i studiul de aprofundare sau de specializare
( Hauptstudium ). Durata medie de studiu n Germania difer de la o facultate la
alta, astfel c aceasta poate fi cuprins ntre 7 14 semestre. La facultile la care se susine
un examen de stat urmeaz dup terminarea studiului pentru profesori perioada de 2 ani
de pregtire ( Vorbereitungsdienst ), pentru juriti stagiatura de doi ani ( Refendariat ) i
pentru medici stagiatura de doi ani ( Praktikum ).

Sistemul educativ n Romnia

nvmntul precolar
n nvmntul precolar sunt inclui copii cu vrste cuprinse ntre 3 ani i 6-7 ani.
Activitile se desfoar n grdinie cu program normal, prelungit sau sptmnal.
nvmntul precolar este structurat pe dou niveluri: nivelul I ce urmrete socializarea
copiilor cu vrste cuprinse ntre 3 i 5 ani i nivelul II ce urmrete pregtirea pentru coal
a copiilor cu vrste cuprinse ntre 5 i 7 ani.

12
 5-6
Grupa mare
ani

4-5
Grupa mijlocie
ani

Educaie timpurie
3-4
Grupa mic
ani

nvmnt precolar

Anteprecolar

nvmntul general obligatoriu

nvmntul general obligatoriu este de zece clase, vrsta de debut a colaritii fiind
de 7 ani, sau de 6 ani la cererea prinilor. Teoretic, vrsta de ncheiere a nvmntului
general obligatoriu este de 16-17 ani.
nvmntul primar
nvmntul primar cuprinde clasele I-IV i funcioneaz numai ca nvmnt cu
form de zi, de regul, cu program de diminea. Vrsta de ncheiere a nvmntului
primar este de 10-11 ani.
nvmntul secundar inferior
nvmntul secundar inferior sau gimnaziul cuprinde clasele V-VIII i funcioneaz
n general ca nvmnt cu form de zi. Se finalizeaz cu susinerea unor teze cu subiect
unic n clasele a VII-a i a VIII-a. Vrsta de ncheiere a gimnaziului este de 14-15 ani.

nvmnt obligatoriu
15-16
Clasa a IX-a
ani

14-15
Clasa a VIII-a
ani

13-14
Clasa a VII-a
ani

12-13
Clasa a VI-a
ani

11-12 ani Clasa a V-a

13
 nvmnt gimnazial

10-11 ani Clasa a IV-a

9-10 ani Clasa a III-a

8-9 ani Clasa a II-a

7-8 ani Clasa I

6-7 ani Clasa pregtitoare

nvmnt primar

nvmntul secundar superior

nvmntul secundar superior cuprinde liceele care organizeaz cursuri de zi, cu
durata de patru ani (clasele IX-XII) i cursuri serale sau fr frecven. Liceul este
structurat pe trei filiere: filiera teoretic - cu profilurile: real i umanist; filiera tehnologic -
cu profilurile: exploatarea resurselor naturale, protecia mediului, servicii i tehnic i filiera
vocaional - cu profilurile: artistic, sportiv i teologic. Studiile liceale se ncheie cu un
examen naional de bacalaureat.

Examen de certificare a calificrii

nvmnt postliceal

BAC

Clasa a XIII-a

BAC Clasa a XII-a

Clasa a XII-a Examen de certificare a calificrii

Clasa a XI-a Clasa a XI-a Clasa a XI-a

Clasa a X-a Clasa a X-a Clasa a X-a

14
 Clasa a IX-a Clasa a IX-a Clasa a IX-a

Examen de certificare a
Teoretic Tehnologic Vocaional
calificrii

coal profesional nvmnt liceal

colile de arte i meserii

n funcie de profilul i complexitatea pregtirii, colile de arte i meserii organizeaz
cursuri de zi i serale cu durata de doi pn la patru ani pentru absolveni de gimnaziu care
au obinut certificat de absolvire
nvmntul post-liceal
Studiile au o durat de 1-3 ani, n funcie de complexitatea profesiilor. n
nvmntul post-liceal admiterea se face prin concurs.
nvmntul superior
nvmntul superior se organizeaz n trei cicluri respectiv studii universitare de licen,
studii universitare de masterat i studii universitare de doctorat. Conform articolului 4,
ciclul I cuprinde studii universitare de licen, corespunztor unui numr cuprins ntre
minimum 180 de credite (licen 3 ani) i maximum 240 de credite (licen 4 ani), conform
Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile (ECTS).
Conform datelor aferente anului 2013 Germania a alocat 4,3% din PIB pentru Educatie n
timp ce Romnia a alocat doar 2,8% situndu+se pe ultima poziie n clasamentul tarilor
UE.

e. Piaa forei de munc i omajul

Rata de ocupare proportia populaiei apte de munc, este considerat a fi un
indicator cheie n scopuri analitice, atunci cnd se studiaz evolutiile din cadrul pieelor de
munc.

Rata de ocupare a populaiei din Romnia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani a ajuns
la 66% n 2015 , n uoar cretere fa de anul 2013 (cnd era de 65,7%), dar nc destul de
departe de media nregistrat la nivelul statelor Uniunii Europene, de 70,1% n 2015.

Distribuia ocuprii pe sexe arat c brbaii din categoria de vrst 20- 64 de ani au
nregistrat o rat de ocupare mai mare, de 74,7%, n timp ce ocuparea n rndul femeilor din
Romnia a fost de 57,2% n anul 2015.. Dei acest indicator a crescut n ultimii ani, Romnia
trebuie s i creasc n urmtorii cinci ani rata de ocupare pentru populaia din aceast categorie
de vrst cu nc 4 puncte procentuale, avnd n vedere c 70% este inta stabilit pentru Romnia
n strategia Europa 2020.

n schimb, state europene, printre care i Germania, i-au atins deja inta de ocupare
stabilit pn n 2020. Astfel, n Germania rata de ocupare a ajuns la 78%, n timp ce in anul 2013
valoarea acesteia era de 77,3% .

15
 Rata de ocupare a forei de munc Romnia/Germania

78.00%
76.00%
74.00%
72.00% Romnia
70.00% Germania
68.00%
66.00%
64.00% Germania
62.00%
60.00% Romnia
58.00%
2014 2015

Rata somajului
omajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locurilor de munc)
pentru forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Acest fenomen este
caracterizat prin faptul c o parte din populaie este n cutare a unui loc de munc. Cnd
aceast situaie ia proporii apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului
respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor.

Romnia
Potrivit comunicatelor INSE n ultima lun a anului 2016, numrul omerilor (n
vrst de 15-74 ani) a fost de 507.000 persoane, n scdere cu 17,69% fa de aceeai
perioad din anul precedent, cnd se consemnaser 616.000 de persoane aflate n omaj.
De asemenea, comparativ cu noiembrie 2016, n decembrie, anul trecut, numrul
omerilor a sczut cu 15,4%, de la 521.000 de persoane.
Statistica INS relev, totodat, c, pe sexe, rata omajului pentru brbai a depit-o
cu 1,8 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,3% n cazul
persoanelor de sex masculin i 4,5% n cazul celor de sex feminin.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata omajului a fost estimat la 4,4% pentru
luna decembrie 2016 (5,3% n cazul brbailor i 3,4% n cel al femeilor). n plus, numrul
omerilor n vrst de 25-74 ani reprezenta 75% din numrul total al omerilor estimat
pentru luna decembrie, 2016.
Numrul persoanelor fr loc de munca-Romnia aprilie 2016-ianuarie 2017

16
Germania
Oficiul federal pentru munc din Germania a comunicat c, numrul omerilor din
Germania a continuat s scad n luna decembrie 2016, ceea ce a fcut ca rata omajului n
cea mai mare economie european s rmn la un minim istoric.
Conform acestor date, numrul omerilor a sczut cu 17.000 pn la 2,638 milioane,
o scdere de peste trei ori mai mare fa de cea ce estimau analitii. Rata ajustat a
omajului a rmas la 6%, cel mai redus nivel nregistrat dup reunificarea Germaniei n
1990.
'Evoluiile pozitive care au legtur cu omajul au continuat la finele anului 2016.
Creterea puternic a gradului de ocupare a ncetinit ncepnd cu lunile de var dar cererea
pentru noi muncitori rmne la un nivel ridicat', a declarat preedintele Oficiului federal
pentru munc, Frank-Juergen Weise
Piaa muncii din Germania demonstreaz o soliditate care contrasteaz cu cea a
majoritii vecinilor europeni. Semnele de ntrebare cu privire la efectul sosirii refugiailor
asupra nivelului omajului persist n continuare avnd n vedere c pn acum nu s-a
nregistrat niciun efect notabil.
Banca Central a Germaniei (Bundesbank) prognozeaz c rata medie a omajului
va scdea n acest an pn la 5,9% de la 6 % n 2016.

Numrul persoanelor fr loc de munc - Germania aprilie 2016-ianuarie

2017

17
f. Produsul Intern Brut

PIB = consum + investiii + exporturi importuri

Produsul Intern Brut (PIB) este un indicator standard utilizat n evaluarea
performanei economice a unei ri i adesea este utilizat ca indicator al bunstrii. PIB-ul
unei ri este definit ca fiind valoarea de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate
consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unui stat ntr-o anumit
perioad de timp.

An Romania Germania
Milioane dolari Milioane dolari
2014 199.490 3.879.280

2015 177.954 3.363.447

2016 186.514 3.494.900

18
19
PIB/locuitor - Euro/locuitor
Termenul PIB pe cap de locuitor sau GDP per capita, este PIB-ul mprit la numrul
de locuitori i cu ajutorul cruia putem s ne facem o idee despre prosperitatea material a
indivizilor care triesc ntr-o anumit ar.
n concluzie, cu ct PIB-ul unei ri e mare, cu att locuitorii respectivei ri o duc
mai bine.

20
 2012 2014 2016
Romania 8518 9158 9566

Germania 44261 11877 45408

21
 Evolutie PIB cap locuitor
50000
44261 44877 45408

40000

30000
USD 20000
8518 9158 9566
10000

0
2012 2014 2016

Romania Germania

Dup cum putem observa din graficul de mai sus ambele tri au pastrat o traiectorie usor
ascendent in ceea ce priveste produsul intern brut pe cap de locuitor, insa, valoarea
inregistrat de Germania este de 4,75 ori mai mare dect cea inregistrat de ara noastr.
g. Rata inflaiei( inflation rate)

Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de

o cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare
a monedei naionale.

Inflaia este un indicator final, care arat la sfrsit de an fiscal dac politicile
guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alturi de politicile Bncii Centrale, se
coordoneaz i conduc la o stabilitate a preurilor de consum.

Consecinele inflaiei sunt: scderea puterii de cumprare a populaiei; redistribuirea

veniturilor i avuiei; este stimulat nclinaia spre consum i este descurajat nclina ia spre
economisire; inflaia avantajeaz debitorii (in moneda naional); rata dobnzii este
influenat de rata inflaiei.

Germania

Indicele anual al inflaiei din Germania s-a situat n februarie la 2,2%, depind
pentru prima oar, n ultimii patru ani i jumtate, pragul de 2% .

Banca Central European (BCE) consider c este garantat stabilitatea preurilor

n momentul n care inflaia este uor sub 2 %.

Principalul factor inflaionist a fost n februarie preul energiei, care s-a majorat cu
7,2 %. Dac se face abstracie de acest pre, inflaia s-ar situa la 1,7%.

22
 Preurile alimentelor au crescut cu 4,4%. Cea mai puternic ascensiune au avut-o
preurile legumelor - 21%.

Conform previziunilor Institutului de Studii Economice de la Kiel (IfW), inflaia

medie anual n 2017 va fi de 1,8 %, dup ce anul trecut s-a situat la 0,5 %.

Evolutia ratei inflaiei pe ultimul an- Germania

23
 Evoluia ratei inflatiei pe ultimii 5 ani -Romnia

Romnia

Ultimele estimari ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) indicau un nivel de -0,4%
al ratei anuale a inflatiei la finalul anului 2016 si o majorare la 2,1% la finalul anului 2017.
Datele INS arata ca preturile de consum au crescut in lunadecembrie 2016, in medie, cu
0,24% comparativ cu luna noiembrie, conform News.ro.

Astfel, marfurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult luna trecuta, cu 0,3%, in
medie, fata de luna noiembrie, in timp ce preturile alimentelor au urcat cu 0,26%. Preturile

24
serviciilor au crescut cel mai putin, cu 0,08% fata de luna precedenta, in medie. Comparativ
cu finalul anului 2015, preturile alimentelor au crescut cu 0,68%, marfurile nealimentare s-
au ieftinit cu 0,87%, iar preturile serviciilor au coborat cu 1,83%.

Datele includ efectul reducerii cotei generale a TVA de la 24% pana la 20%, de la 1
ianuarie 2016. De asemenea, de la inceputul anului 2016, accizele pentru mai multe
produse s-au redus, iar cota TVA pentru apa potabila si pentru cea folosita la irigatii a
scazut la 9%. Reducerea cotei generale a TVA de la 24% pana la 20% ar fi trebuit sa
genereze un efect de reducere a preturilor finale cu 3,2%, in cazul in care comerciantii ar fi
aplicat integral reducerea taxei la preturile de la raft.

Fata de luna noiembrie 2016, cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat, in
ultima luna a anului trecut, la oua (6,9%), alte legume in afara de cartofi si fasole (2,4%),
combustibili (1,6%), cartofi (1,6%), unt si fructe proaspete (1,1%). La polul opus, citricele
s-au ieftinit in decembrie cu 6,1%, celelalte preturi avand fluctuatii mult mai mici. In
intregul an 2016, cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat la servicii postale (+29%)
si zahar (+10%), iar cele mai mari ieftiniri - la gaze (-7,7%), apa-canal-salubritate (-7,5%)
si energie electrica (-6,3%).

h. Salariul minim

Romnia:

Salariul minim brut a crescut de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, adica un plus de 16% fata
de nivelul din 2015.

Germania

25
 Salariul minim stabilit prin lege este de 8,5 euro/brut/ora aproximativ 1.445 euro/luna.
Exceptie de la lege fac tinerii sub 18 ani si fostii someri in primele 6 luni de la reangajare,
practicantii si ucenicii. Pentru ceilalti angajati din Germania, indiferent de tipul contractului
de munca: minijob, fullzeit sau teilzeit salariul minim pe economie Mindestlohn de 8,5
euro/brut/ora. Incepnd cu anul 2017, salariul minim este de 8,84 euro/or.

i. Branduri i nume sonore in Economie

Germania are cea mai mare economie naional din Europa, a patra din lume
ca PIB nominal( 3494900 miloane dolari -2016)
De la nceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator i beneficiar
al unei economii din ce n ce mai globalizate. Majoritatea produselor sunt din domeniul
ingineriei, n special automobile, instalaii mecanice, metalurgie i bunuri chimicale.
Germania este cel mai mare productor de turbine de vnt i tehnologia puterii solare din
lume. Cele mai mari trguri i congrese internaionale de comer din fiecare an au loc n
orae germane, cum ar fi Hanovra, Frankfurt i Berlin.
n topul celor mai mari 500 de companii listate la burs, top organizat n func ie de
veniturile companiilor, exist 37 de companii cu sediul n Germania. cele mai mari cotate
dintre acestea erau
Daimler,
Volkswagen,
Allianz (compania cea mai profitabil),
Siemens,
Deutsche Bank (a doua companie ca rentabilitate)
Deutsche Post,
Deutsche Telekom,
Metro,
BASF.

26
 Printre companiile cu cei mai muli angajai se numr Deutsche Post, Robert Bosch
GMBH i Edeka. Branduri renumire la scar mondial sunt Mercedes Benz, SAP, BMW,
Adidas, Audi, Porshe, Volkswagen i Nivea .
Cinci firme din Romnia au intrat n top 500 cele mai mari companii din Europa
Central, realizat de firma de consultan Deloitte. Cea mai bine clasat este OMV Petrom,
urmat de Rompetrol Rafinare i Automobile Dacia. Alte companii care au fost incluse n
top sunt Petrotel Lukoil, BAT Romnia, Kaufland Romnia, Lukoil Romnia, Renault
Industrie Roumanie, ArcelorMittal Galai i E.On Energie.
n ceea ce privete cel mai puternice branduri romneti pe primul loc se afl se afl
Borsec, urmat de Dorna, La Dorna, Gerovital, Plafar, Dero, Napolact, Cris-Tim, Pate Sibiu
i Zuzu.

Aspecte economice - comer

Romnia

Potrivit INS, n perioada 1 ianuarie - 31 mai 2016, exporturile FOB au nsumat

23,240 miliarde de euro, iar importurile CIF au nregistrat suma de 27,008 miliarde de
euro.

n luna mai a anului 2016, exporturile FOB au fost de 4,672 miliarde de euro i
au consemnat o cretere cu 4,1% fa de aceeai lun din 2015, iar importurile CIF au
fost de 5,652 miliarde de euro, n urcare cu 8,7%, rezultnd un deficit de 979,7 milioane
euro.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) n perioada ianuarie -

mai 2016 a fost de 17,608 miliarde de euro la expedieri i de 21,045 miliarde de euro la
introduceri, reprezentnd 75,8% din total exporturi i 77,9% din total importuri.
De asemenea, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a
fost, n primele cinci luni, de 5,632 miliarde de euro la exporturi i de 5,962 miliarde de
euro la importuri, reprezentnd 24,2% din total exporturi, respectiv 22,1% din total
importuri.
n perioada 1 ianuarie - 31 mai 2016, ponderi importante n structura exporturilor i
importurilor sunt deinute de grupele de produse: maini i echipamente de transport
(48,1% la export i 37,6% la import) i alte produse manufacturate (33,2% la export,
respectiv 31,3% la import).
Principalele ramuri industriale
Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de masini, chimica,
petrochimica, a materialelor de constructii, de prelucrare a lemnului si industria usoara.
In cadrul industriei constructoare de masini se produc utilaje petroliere pentru
platforme de foraj terestru si marin la Ploiesti, Targoviste, Bacau, Bucuresti si Galati,
utilaje miniere la Baia Mare, Petrosani si Sibiu, masini unelte la Bucuresti, Oradea, Arad,
Rasnov si Targoviste, si produse ale industriei de mecanica fina.
Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi amplasate
in principal in Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Pitesti.

27
 Tractoare se produc la Brasov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte masini agricole la
Bucuresti, Piatra Neamt, Timisoara si Botosani. Locomotive se produc la Bucuresti si
Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Pitesti, Craiova,
Campulung-Muscel, autocamioane la Brasov troleibuze la Bucuresti, nave maritime la
Constanta, Giurgiu, Oltenita si aeronave la Bucuresti, Bacau, Brasov si Craiova.
Industria chimica s-a dezvoltat in ultimele decenii datorita existentei unei game
largi de materii prime existente in tara: cantitati de sare, sulf, potasiu, lemn de rasinoase,
stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sarii s-a dezvoltat la
Borzesti, Baile Govora, Ramnicu Valcea, Tarnaveni si Giurgiu. Acid sulfuric se produce la
Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica, Turnu Magurele, Valea Calugareasca si Navodari.
Industria petrochimica produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la
Brazi si Borzesti, mase plastice la Ploiesti, Fagaras, Brazi, Borzesti, Pitesti, fire si fibre
sintetice la Botosani, Savinesti, Roman, Iasi. Industria chimica si industria celulozei si
hartiei sunt reprezentate prin numeroase centre in toata tara. Se produc medicamente si
produse cosmetice, coloranti, vopsele si detergenti.
In cadrul industriei materialelor de constructii se produce ciment, sticla si articole
din sticlarie, ceramica pentru constructii, prefabricate, var. Principalele intreprinderi de
ciment se afla la Bicaz, Brasov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticla se produce si se prelucreaza
la Bucuresti, Medias, Tarnaveni, Dorohoi, Turda, Avrig.
Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. In
combinatele de prelucrare a lemnului se produc placi aglomerate, fibrolemnoase, furnire,
placaje, mobila. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane, la
Suceava, Bistrita, Focsani, Pitesti, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Arad, Targu Mures, Reghin,
Satu Mare, Bucuresti, Braila si Constanta.
Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania, deoarece exista importante
baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de
prelucrare a lanii, a confectiilor si tricotajelor la Bucuresti, Botosani, industria zaharului, a
uleiurilor, a vinurilor, a panificatiei.

In cifre: Cele mai importante sectoare economice care contribuie la formarea PIB
sunt Comerul (cu 13,8%), Agricultura (12,5%), Industria prelucrtoare (11,3%),
Transporturile i telecomunicaiile (10,1%) i Tranzaciile imobiliare (8,7%)
.

28
29
Principalii parteneri de export si import ai Romniei

Puternicele ri Germania, Italia i Frana se menin pe podium n topul principalelor

ri partenere la export, potrivit datelor INS i RBS Bank.
Germania rmne principala destinaie de export pentru produsele romneti.
Exporturile ctre Germania reprezint aproximativ 20% din totalul exporturilor Romniei,
respectiv 3 mld. euro, n primele patru luni din acest an.

30
 Dispozitivele mecanice i echipamentele electrice au cea mai mare pondere n
exporturile ctre Germania, de peste 40%. Mijloacele i materialele de transport reprezint
19% din structura exporturilor ctre Germania, iar locul trei revine textilelor (8% din
total). Astfel, cele trei categorii de produse reprezint circa 70% din exporturile Romniei
ctre Germania.
n Italia cele mai mari exporturi ale Romniei au fost de textile (21,7%, n primele
patru luni din 2016 urmate de echipamente electrice (17,4%) i nclminte (14%).
Mai mult de jumtate din exporturile Romniei ctre Frana includ dispozitivele
mecanice i echipamentele electrice (26%) i automobile, tractoare i alte vehicule terestre
(26%), pe locul trei fiind materialele textile (11,8%, n primele patru luni din 2016).
Turcia se afl pe locul patru n topul principalelor ri partenere la export, iar mainile
i echipamentele de transport reprezint majoritatea exporturilor Romniei ctre aceast
ar (29%).
n Ungaria, Romnia export n principal dispozitive mecanice i echipamente
electrice (34%) metale (n special aluminiu, font, fier i oel; 11,6%) i materiale plastice
i cauciuc (11,8%).

Ponderea produselor exportate

31
Principalii parteneri de import

32
Ponderea produselor importate

33
Germania

Nicio alt ar bogat nu are un surplus comercial mai mare dect cel al Germaniei,
iar acum Germania export n lume mai multe produse ca niciodat.
Pentru nemi, acesta este un semn al supremaiei economice, dar pentru restul lumii
este o dovad a unor dezechilibre grave. Catigul Germaniei nseamn pierderi pentru
altcineva. n 2016, surplusul comercial, adic diferena dintre exporturi i importuri, al
acestui stat a fost cel mai mare din lume.
Concurenii Germaniei, i chiar partenerii ei, pe piaa internaional se plang de
mult timp de surplusul comercial uria al celei mai mari economii europene. n relaiile cu
Romania, Germania este cel mai mare importator, dar i exportator.
n primele 10 luni ale anului trecut, deficitul comercial al Romaniei cu Germania s-a
ridicat la 1,196 miliarde de euro.

34
Nivelul si structura economiei situeaza Germania printre primele 4 tari ale lumii. Industria
detine 49-69 %, cele mai productive fiind constructiile de masini, siderurgia, industria
chimica si petrochimia.

Industria energetica se
bazeaza pe resurse proprii, cum ar fi petrolul, gazele. Dispune de mari rezerve de huila,
carbune brun. Rafinariile petroliere sunt localizate in orasele porturi: Hamburg, Bremen
(foto stanga), Emden, Rostock.

Industria energiei electrice este legata atat de resursele de materie prima: carbune,
gaze, cat si de marile consumatoare.

Industria metalurgiei feroase cu traditie in economia germaniei, a beneficiat de

materie prima locala, cum ar fi carbune, minereuri de fier. Cele mai mari unitati
producatoare de otel si fonta se gasesc in regiunea litorala: Hamburg, Bremen.

Industria metalurgiei neferoase consta in cupru, aluminiu, zinc, plumb. Minereurile

de cupru si de plumb se extrag din masivul Harz si masivul Turungiei si se prelucreaza la
Eisleben, Hettstedt, Ilsenburg, Berlin, Freiberg.

Industria constructiilor de masini este o ramura industriala cu o structura complexa,

care produce de la cele mai fine instrumente si utilaje pentru

subramurile de varf: optica,

electronica, pana la cele destinate industriei grele. Astfel optica este dezvoltata in centrele
Dresda, Freiburg, Erfurt, iar electronica si electrotehnica la Berlin, Leipzig, Dresda,
Stuttgart, Nurnberg, Munchen, Koln.

35
Un loc aparte il detine industria automobilelor prin firme de renume ca Volkswagen in
Wolsburg, Opel in Hannovra si Emden, Ford (foto dreapta) in Koln, Mercedes in
Stuttgart, apoi Munchen, Zwickau, Eisenach.

In constructia navelor s-au remarcat centrele Rostock, Wismar, Stralsund, Bremen,

Hamburg. Se mai construiesc masini agricole, locomotive si vagoane.

Industria chimica se bazeaza pe

resurse proprii si importate: carbuni, sare, gaze naturale, pirite, saruri de potasiu, petrol. S-a
dezvoltat industria chimica de baza, ca acid sulfuric, acid clorhidric, produse sodice, dar si
cea de sinteza, ca mase plastice, cauciuc sintetic. Se produc ingrasaminte chimice, produse
farmaceutice, coloranti.

Principalele centre se afla la Hamburg, , Leuna cu ingrasaminte azotoase, benzina, la

Schkopau pentru cauciuc sintetic, la Hannovra, Frankfurt (foto stanga) am Main, Wolfen
cu produse farmaceutice, la Berlin pentru coloranti si la Leipzig si Guben cu fibre
artificiale.

Industria textila, ca o ramura traditionala a industriei, prelucreaza bumbac si lana importate,

fibre sintetice, in, canepa.

Industria alimentara este raspandita in teritoriu prin unitati de prelucrare a laptelui, carnii,
zaharului, pestelui, de obtinere a berii.

SsStructuraStructura PIB: agricultura 0.80%, industrie 28.10%, servicii

Structura PIB Germania:
sevicii 68,9%
industrie 25,7%
Constructii 4,8%
agricultura 0,6%

36
37
Principalii 10 parteneri de export /import ai Germaniei

Import Export

China 9,84 Statele Unite ale

Americii 8,9

Trile de Jos 9,34 Frana 8,4

Frana 7,11 Marea Britanie 7,1

Statele Unite ale Americii 6,46 Trile de Jos 6,2

Italia 5,20 China 6,4

Polonia 4,72 Austria 4,9

Elveia 4,63 Italia 5,0

Republica Ceh 4,17 Polonia 4,5

Marea Britanie 4,03 Elveia 4,2

Austria 3,95 Belgia 3,4

38
Ponderea produselor exportate

39
Ponderea produselor importate

Uzane comerciale i de comportament n afaceri

40
 Msuri/activiti de promovare comercial

Promovarea/reclama pe piaa german trebuie organizat n mod activ. Un marketing

pasiv, de exemplu, pur i simplu o ofert transmis unui cumprtor care, la rndul lui,
caut un exportator, nu aduce ntotdeauna (cel mai adesea) succesul dorit. Piaa german
cere, de regul, produse care se fabric la scar industrial i n serie mare. Aceasta
nseamn c riscul nceperii unei producii poate fi asumat numai atunci cnd desfacerea
este n mare msur asigurat. De aceea, reclama de export trebuie realizat cu un scop bine
definit i cu mijloacele cele mai potrivite. Dintre numeroasele modaliti de a face reclam
pentru un produs/o grup de produse sunt de menionat, ca fiind deosebit de importante,
participrile la trguri/expoziii i reclama scris (cataloage, publicaii etc.). Reclama scris
trebuie s cuprind informaii detaliate privind capacitatea de producie i livrare, cifrele de
export nregistrate anterior i caracteristicile produsului. Dac se ofer mai multe articole
diferite, este necesar s fie prezentat fiecare dintre acestea. Trgurile i expoziiile
internaionale sunt un instrument foarte important de promovare a comerului. Germania
este cunoscut ca fiind ara trgurilor i expoziiilor, peste 60% din manifestrile majore
internaionale, de acest gen, pe plan mondial, sunt organizate n Germania. Un foarte mare
numr de ofertani i concentreaz aici eforturile de vnzare i marketing. n principiu,
trebuie acordat atenie faptului c participarea la un trg n Germania va avea succes
numai dac a fost foarte bine pregtit. Dintre msurile necesare de pregtire sunt de
menionat: invitarea la stand/pavilion a clienilor poteniali, difuzarea unui volum mare de
materiale de prezentare i reclam (de bun calitate, atrgtoare), coninnd informaii clare
i precise despre caracteristicile produselor, precum i asigurarea unor condiii optime,
corespunztoare de protocol/reprezentare, inclusiv a unor spaii pentru discuii/tratative.

Taxa pe valoarea adugat este de 19% pentru produsele industriale pentru ambele
tari i de 7% pentru Germania i respectiv 9% pentru Romnia la produsele
agroalimentare.

Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool i

buturi alcoolice, produse din tutun i cafea prjit (inclusiv extracte din aceasta). Nu exist
diferene ntre accizele percepute pentru mrfurile importate i cele produse n Germania.

Limba pentru afaceri

Att n Germania ct i n romnia , cunotinele de limbi strine sunt rspndite, n

special n ceea ce privete limba englez. Marile ntreprinderi dispun ntotdeauna de
persoane care stpnesc engleza. Totui, ntruct limba de afaceri este cu precdere cea a
clientului, un exportator trebuie s aib n echipa sa pe cineva care s vorbeasc fluent
germana. n cazul n care se discut o achiziie, crearea de joint-venture sau o colaborare pe
termen lung, atunci partenerul german trebuie ntrebat, n prealabil, dac este necesar un
translator.

41
 Balanta comerciala
80
70
60
50 Romania
40 Germania
30
20
10
0
-10 2004 2005 2006 2007 2008 2009
-20

In ceea ce priveste schimburile internationale, importurile, exporturile si balanta

comerciala se poate observa fluctuatii ale acestora pe parcursul intregii perioada atat in
Romania cat si in Germania.

In ceea ce priveste importurile Extra UE27 se poate observa ca importurile

Romaniei reprezinta aproximativ 5% din importurile Germaniei. Acest fenomen se explica
prin parteneriatele pe care Germania le are in afara UE si prin faptul ca majoritatea
produselor pe care Romania le aduce in teritoriu sunt din interiorul UE. O alta explicatie ar
fi cresterea numarului de straini din afara UE in Germania fapt care aduce dupa sine
importuri ale produselor specifice culturii acestora. In ceea ce priveste exporturile din Extra
UE27 se poate observa ca exporturile Romaniei reprezinta aproximativ 2% din exporturile
Germaniei. Principala cauza a acestui fenomen este reprezentata de nivelul dezvoltarii
agricole si industriale care atinge niveluri mult mai mari in Germania fata de Romania.

In ceea ce priveste balanta comerciala IntraUE27 aceasta are valori negative pe toata
perioada analizata in Romania in timp ce in Germania are valori pozitive. Era de asteptat
aceasta situatie in conditiile in care importurile si exporturile Romaniei sunt cu mult sub
nivelul celor ale Germaniei, precum si in conditiile in care importurile Romaniei sunt mai
mici decat exporturile.

Investiiile strine n Romnia

nvestiiile strine directe sunt considerate cele mai benefice investiii realizate de
companii strine ntr-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung i au, de obicei,
efecte pozitive asupra economiei i salariilor.
Soldul final al investiiilor strine directe n 2015 n Romnia a nregistrat valoarea de
64 433 milioane euro, din care:
45 098 milioane euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profitul reinvestit
(70,0%);
19 335 milioane euro credit net primit de la investitorii strini (30,0%).

42
 Din punct de vedere al orientrii pe activiti economice (conform CAEN Rev.2), ISD
s-au localizat cu precdere n industria prelucrtoare (31,8% din soldul total ISD).n cadrul
acestei industrii cele mai bine reprezentate activiti sunt prelucrare iei, produse chimice,
cauciuc i mase plastice (6,0% din soldul total ISD), industria mijloacelor de
transport (5,9%), metalurgia (4,1%), industria alimentar, a buturilor i
tutunului (3,4%), maini utilaje i echipamente precum i fabricarea produselor din lemn,
inclusiv mobil, ambele cu cte 2,6% din soldul ISD.
Primele 5 ri clasate dup ponderea deinut n soldul ISD la 31 decembrie 2015 sunt:
Olanda (25,0% din soldul ISD la sfritul anului 2015), Austria (14,2 %), Germania
(12,4%), Cipru (6,9%) i Frana (6,7%).
Investiiile straine n Germania
Germania a atras anul 2015 investitii straine record in valoare de 6,2 miliarde de euro
(6,96 miliarde de dolari), in conditiile in care numarul noilor investitori a atins un nivel fara
precedent, gratie interesului crescut venit din China, conform , Agentiei guvernamentale de
promovare a investitiilor Germany Trade & Invest (GTAI).
Investitorii straini au lansat in 2015 un numar de 1.912 de noi proiecte de investitii in
Germania, cu 60% mai multe decat in 2014, valoarea acestora aproape s-a dublandu-se, de
la 3,2 miliarde de euro in 2014.
Investitiile straine au creat anul trecut cel putin 30.000 de locuri de munca in cea mai
mare economie europeana, conform GTAI.
Pentru al doilea an consecutiv, cei mai multi investitori straini au venit din China.
Acestia au investit in 260 de noi proiecte, depasind SUA si Elvetia, cu 252, respectiv 203
de proiecte.

Transporturile
Germania are o retea de transporturi care consta in:
Transport fluvial i maritim. Cele mai importante porturi pentru mrfuri sunt: Hamburg
(45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4)
Potrivit Images economiques du monde (2002 ) Germania detinea in 2001 locul 7 in
ierarhia primelor flote ale lumii,detinand 4,2%din flota mondiala cu un total de 32519 mii
tone dedweight,7704 sub pavilion national si 24815 sub pavilion strain.
Transportul aerian -0,2 miliarde cltori Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am
Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover. In prezent ,o serie de companii aeriene germane fac
parte din aliante,asa cum este cazul companiei Deutche BA ,membra a aliantei ONE
WORLD.
Transportul feroviar.Germania este una din tarile care si-a extins reteaua de cai ferate
,ajungand la peste 41000km,ceea ce o situeaza pe prima pozitie in Europa ca densitate a
retelei de cale ferata cu o valoare de 12km/100km.Si acest sector al transporturilor a
cunoscut importante modernizari,trenul de mare viteza I.C.E. concurand acum
transporturile aeriene. De asemenea 36% din reteaua de cale ferata este electrificata ,iar
70% sunt linii ferate multiple.
Transportul rutier.Ca densitate a retelei rutiere ,Germania ocupa locul al 2-lea in Europa cu
o valoare a densitatii de 1767km/1000km si o lungime totala de 502000km.

43
Transporturi speciale.Germania este ,ca toate statele dezvoltate,o tara cu un interes deosebit
pentru transportul instantaneu al informatiei prin intermediul retelei telefonice ,de
teledistributie,telematica si teleinformatica .

Reeaua de transport a Romniei este compus din:

Transportul feroviar -
Cile Ferate din Romnia au o istorie de mai bine de 125 de ani, Prima cale
ferat construit pe teritoriul Romaniei: "Linia crbunarilor" - Oravia - Bazia la 31
octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de construire a unei ci ferate cu
traciune cabalin, care s transporte crbunele de la Anina la Oravia, ca i construcia fr
ntrziere a unei ci ferate normale de la Oravia pna n portul Bazia de la Dunare.
Infrastructura feroviar public prezint urmatoarele caracteristici generale:
lungime reea (km) - 11.380
lungimea liniilor de exploatare electrificate (km) - 3.971
lungime total a liniilor de cale ferat (km) - 22.247
lungime total a liniilor electrificate (km) - 8.585
densitate reea (km/1000 km) - 48
linii duble (%) - 23
linii electrificate (%) - 42
gar|staii de cale ferat (numr) - 1.419
n ceea ce privete transportul pe calea ferat, sistemul feroviar din Romnia a
cunoscut n ultimele decenii o degradare accentuat cu implicaii periculoase n sigurana i
securitatea traficului susinut de o subfinanare cronic ceea ce a condus la efecte nocive i
greu de nlturat. Romnia evolueaz nc n contratimp cu celelalte state membre UE,
unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de ara noastr n care aceasta
crete, fiind absolut necesar punerea n acord cu tendinele i obiectivele stabilite la nivelul
UE.
Transport rutier
Romnia are n acest moment 585 de kilometri de autostrad n operare i
aproximativ 250 de kilometri de autostrad n construcie. Cu toate acestea, exist foarte
multe tronsoane de drum naional unde se remarc valori extraordinare de trafic (de peste
11000 de vehicule pe zi), ceea ce reclam existena unor autostrzi sau drumuri expres.
n privina reelei de drumuri convenionale, se poate afirma c doar 35% din totalul
de drumuri naionale i 15% din drumurile judeene se afl ntr-o stare bun sau foarte
bun. Restul reelei nregistreaz probleme semnificative privind capacitatea portant,
planeitatea i / sau starea lucrrilor de art. n plus, anumite tronsoane de drum reabilitate
sau modernizate n ultimii 20 de ani au suferit degradri importante din cauza lipsei
ntreinerii.
Drumuri expres
n august 2014, n Romnia existau 500 km de drumuri expres, ns principala
problem a acestora este gtuirea care se produce n apropierea oraelor, n lipsa unor
centuri ocolitoare cu dou benzi. Printre drumurile expres existente se numr rutele
Bucureti-Giurgiu, Bucureti-Centura Ploieti Vest-Comarnic, Constana-Mangalia,

44
Braov-Codlea, Cluj-Turda, Bucureti-Urziceni-Buzu-Focani-Bacu-Roman-Iai i
Craiova-Filiai
n transportul aerian Romnia, dei numrul de aterizri i decolri este ridicat,
valoric se nregistreaz venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt strini.
n Romnia funcioneaz n prezent 16 aeroporturi, toate fiind internaionale. n 2016,
comparativ cu 2015, s-a nregistrat cretere n traficul de pasageri de la 2599,1 mii pasageri
la 3097,7 mii pasageri, n timp ce traficul de mrfuri (inclusiv pot) a crescut cu 9,1%, de
la 8447 tone la 9219 tone.
Transporturile navale-
Transportul maritim pe scurt distan i transportul fluvial pot contribui la
descongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste dou moduri de transport
au rmas nc exploatate sub posibiliti, att din cauze transfrontaliere, ct i din cauza
strii infrastructurii portuare .
De asemenea, Romnia nu are un operator de transport intermodal de anvergur
internaional, ceea ce semnific, din nou, ntrzierea aezrii rii noastre n tendinele
transportului european.
Lungime totala 1690 km din care 1075 km pe Dunre navigabil international , 524
km pe bratele navigabile ale Dunarii. 91 km pe cai navigabile artificiale

3.Indicatori la nivelul agriculturii

Potenial agricol

45
 a) suprafa agricol pe categorii de folosin

Potential agricol Romania

16000

14000

12000
Suprafata agricola
10000 Teren arabil
Vii si livezi
8000
Pasuni si fanete
6000

4000

2000

0
2004 2005 2006 2007 2008

Potential agricol Germania

18000
16000
14000
Suprafata agricola
12000
Teren arabil
10000 Vii si livezi
8000 Pasuni si fanete

6000
4000
2000
0
2004 2005 2006 2007 2008

Suprafaa agricol a Germaniei este de 16,95 milioane ha (14,5% din suprafaa

tarii ) iar a Romniei este de 14,8 milioane ha.( 67% din suprafa a rii ). Desi diferenta
este una foarte mic, produsul intern brut din agricultura a atins in ianuarie 2017 valoare de
4,65 miliarde euro n Germania n timp ce n Romnia s-a situat la valoarea de 501.422
milioane euro

46
 In ceea ce priveste structura terenului pe categorii de folosinta se poate observa ca
cea mai mare parte a terenului agricol din Romania este destinat terenului arabil ca si in
Germania.
Pe plan naional, agricultura reprezint una dintre ramurile importante ale economiei
romneti. Contribuia agriculturii, silviculturii, pisciculturii n formarea Produsului Intern
Brut se situeaz n jurul valorii de 6% din PIB, iar n statele membre ale UE se situeaz la
aproximativ 1,7%.
Suprafata ocupata de vii si livezi este mult mai mare in cazul Romaniei, datorita
climei, solurilor si conditiilor climatice favorabile pentru aceste culturi.In ceea ce priveste
suprafata ocupata de pasuni si fanete, intre cele 2 tari analizate exista mici diferente,
suprafete mai intinse fiind ocupate in Germania.
Diferentele dintre cele doua state in functie de categoriile de folosinta sunt date de
conditiile climatice diferite, de solurile cu proprietati diferite si de formele de relief.
Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei romneti, aproape 30% din
populaie lucrnd n acest domeniu. in timp ce in Germania procentul ajunge la
3%. Parcelele mici de pmnt i eecul n adoptarea tehnicilor moderne n agricultur
nseamn c producia din fiecare an este dependent de capriciile vremii.
Din punct de vedere agricol, n Germania, mai mult de jumatate din nevoile
alimentare ale populatiei provin din resurse proprii. O atentie deosebita se acorda atat,
conservarii si protectiei pamantului, cat si cresterii animalelor.

Bibliografie

a www.wto.org

47
 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Main_Page
http://www.tradingeconomics.com
https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries
https://www.destatis.de
http://www.capital.ro
INSSE
http://www.dce.gov.ro/Materiale
%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Germania.pdf
http://www.revista-piata.ro

48