Studii Si Materiale Istorie Medie 04 (1960)
Studii Si Materiale Istorie Medie 04 (1960)
Studii Si Materiale Istorie Medie 04 (1960)
I
L E UtCH to,PULAKE RO+1E
t
INSTITUTUI DE JSTORIE
I I
ti
STUDI1 $1 MATER1ALE
DE
ISTORIE MEDIE
VOL. IV
tr
1, - .r RIPuet.,1cl1 POPULAR E
www.dacoromanica.ro OPONF
ACADEMIA REPUBLICII POPITLARE ROMINE
INSTITUTUL DE ISTORIE
STUDII SI MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
COMITETUL DE REDACTIE
Acad. A. OTETEA redactor responsabil, .
VOL. IV
1960
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINR
INSTITUTUL DE ISTORIE
STUDII SI MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
Vol. IV 1960
SUMAR
Pag.
STUI)II
...... . . .....
I. SABA.U, Contributii la studiul circulatiei monetare In Transilvania In prima
jum5tate a secolului al XIV-lea
T. *TEFANESCU, Consideratiuni asupra termenilor vlah" i rumln" pe baza
. . . 7
. ...... .
L. LEHR, Comertul T5rii Romlnesti i Moldovei in a doua jumatate a secolului
XVI i prima jumState a secolului XVII . . . . . .
A. OTETEA, Consideratii asupra trecerii de la feudalism la capitalism In
223
Transilvania la 1574
I. DONAT, Satele lui Mihai Viteazul ...... . . . . . . . . . .
433
465
veanu .......... .
R. PAVA, Criptogramele din Insemnarile de tain ale lui Constantin-Vod BrInco-
. .
C. *ERBAN, Un plan inedit privitor la campania de la Prut (1711) . .
507
519
E. LIMONA si D. LIMONA, Aspecte ale comertului braovean In veacul al
XVIII-lea. Negustorul aromln Mihail Tumbru 525
, Lista dregatorilor din sfatul domnesc al Tarii RomInelti In secolele XVXVII 565
www.dacoromanica.ro
ACADLMIE DE LA RAPUBLIQUE POPULAIRE ROUMAINE
INSTITUT D'HISTOIRE
ETUDES ET MATERIEL
D'HISTOIRE MOYENNE
We anne 1960
E T UDES
SOMMAIRE
-
Page
. ...... . ..... .
N. STOICESCU, De l'organisation de la garde des frontires en Valachie du XVe
au XVIIe sicles . . . . . .
L. LEHR, Le commerce de la Valachie et de la Moldavie pendant la seconde
. . 191
www.dacoromanica.ro
A RAAEMIIII PYMbIHCKOR HAPO,AHOn PECHYBJ1141C14
HHCTHTYT I4CTOPHH
TPYTODI H MATEP14AJ1bI
HO PICTOP141/1 CPETNI/IX BEKOB
Tom IV 1960
COAEP7EAHHE
CTp.
CTATbH
H. CAEDY, H Honpocy o 6 neuxegoBamin geneamoro o6paigennn B Tpancnab-
Balm! B nepBott no4oBune XIV sena . . . . . .
. . . . 7
HIT. IIITE4MHECHY, Hexoropme aamegaHHH o TeRnmax Baaax" n py-
Anal" Ha ocHoHe BHyTpeHHHX AOHyMeHTOB BaHaXHH B MNn/1 BB. 63
F. HPOHIL HpaHo ocHoHareaH B ByMEIHCHHX minacecTBax. YTBerimgenne
n lopninitiecnan cynniocm cpyligannn H cpegHHe Hexa . . . . . . 77
H. H. HAHAHTECHY, Hallam) nHcbmeHHocrw Ha pymtaHcBom HaLlHe . . 117
H. CTOPPIECHY, 06 oxpane rpaHHH Ba3jaxm4 H XVXVII BB . . . 191
JI. JIEP, Toproaan H BaAaxim 14 MoaHaHHH Ho wropoik Honorame XVI Heim
H 13 nepHoft Hoaomme XVII Helm 223
A OHETSI, 3amenaHHE it Hoirpocy o nepexoge or dOeoAannama x xarmra-
.7msmy H MoagaHHH 14 Banam 307
PA3HOE
A. A. EOJMIIIAROB, Onpegestemre mecra &frau ripH Posane . . . . . 391
JI. AEMEHI/I, Hoshle goxymeHrbr o HoccraHHH 1437-1438 rr. B Tpaa-
CHAbBaHHH 395
H. MHYPECHY, 0 6nTBe y Coin4 423
II. IIEPHOBOXVIITY, IlyTentecume Hbepa aecHaaonbe B Bagaxmo H Tpan-
CISJIbBaHl410 B 1574 r. 433
H. ,740HAT, Cum Mimes' Xpa6poro . . . . . . . . . . . . . 465
P. HABA, HpHttrorpammbl cexpermlx aanucox rocnogapn HoucTairrnila
Epmniorniny 507
H. IIIEPBAH, Heony6annoBamth1t i Haan xamnaHHH Ha p. Hpyr (1711) . 519
E. JII/IMOHA H L. JIHMOHA, Hexoropme acnewrra roproBaH ropoga
EpamoBa B XVIII B. Apymamcmdi xyrreg Muxana Hym6py. . . . . 525
. * . CHHcoH 6oHp rocHogapcxoro cosera BaaaxHir n XIVXVII BB. . . 565
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII
LA STUDIUL CIRCULATIEI MONETARE
IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE
A SECOLULUI AL XIV-LEA
DE
ION SABAU
www.dacoromanica.ro
8 I. SABAU 2
I
DEZVOLTAREA PRODUCTIEI DE MARFURI IN TRANSILVANIA
IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIV-lea
www.dacoromanica.ro
3 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 9
www.dacoromanica.ro
10 I. SABAU 4
www.dacoromanica.ro
S CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 11
www.dacoromanica.ro
12 I. SABAU 6
II
DEZVOLTAREA SISTEMELOR MONETARE PE TERITORIUL TRANSILVANIEI
NINA LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIV-lea
www.dacoromanica.ro
7 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 13
www.dacoromanica.ro
14 L SABAU 8
calcul. Piesele de aur a cror imprimare i efigie arata c ele contin greu-
tatea de aur reprezentata prin denumirile de calcul ale banilor, sint
monede" 1.
Pentru a putea avea cantitatea de bani necesara schimbului de
marfuri, a trebuit ca o parte din rezervele existente de argint i. de aur i.
tezaurizate intr-un fel sau altul, sa fie pusa in circulatie. Ea a trebuit sa
patrunda in sfera de circulatie a martuilor, pentru a deservi scWmbul
lor 2 Rezervele insa nu ajung. Ele se epuizeaza. Concomitent a fost nece-
sara prin urraare intensificarea exploatarii metalelor pretioase. tn perioada
de care ne ocupam, fenomenul se constata peste tot, atit in Transilvania
i Ungaria, cit i in celelalte taxi ale Europei.
Mentiunile documentare d.espre circulatia banilor in Transilvania
apar destul de tirziu. Ele dateaza abia de la sfiritul secolului al XII-lea.
Date le se inmultesc la inceputul veacului urmator. Registrul de la Oradea
din 1208-1235 atesta o larga intrebuintare a banilor in cele mai variate
sectoare ale vietii : pretuire, vinzare-cumparare, plata serviciilor, amenda,
despagubire etc. 3.
Evident, banii au circulat, desigur, in cantitati mai restrinse, i In.
veacurile anterioare. Tezaurele gasite confirma, aceasta.
Primii bani gsii in tezaurele din Transilvania medieval au fost
bani bizantini solizi i jumatati de solizi de aur i monede de arama.
Din veacurile XI i. XII amintim banii de pe vremea imparatior Roman
al III-lea (1028-1034), Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055) 4,
Joan Comnen (1118-1143), Manuel Comnen etc. 5. Banii bizantini s-au
bucurat de o larga circulatie peste tot in rasaritul i sud-estul Europei.
Au fost raspinditi i pe teritoriul Tarii Romineti, dupa cum dovedese
tezaurele monetare descoperite 6. -
www.dacoromanica.ro
9 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 15-
www.dacoromanica.ro
16 1. SABAU 10
www.dacoromanica.ro
11 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 17
www.dacoromanica.ro
13 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 19
www.dacoromanica.ro
2fS L SABAU 14
in schimbul extern, ci i in targ, cu bani buni, strAini 8 dintre care cei mai
faspinditi, in Transilvania i in Ungaria, in prima jumgtate a secolului al
XIII-lea au fost dinarii de Friesach. Numele acesta 1-au purtat nu numai
banii batuti de arhiepiscopul de Salzburg in orasul Friesach din Carintia,
ci i banii bAtuti de el in alte localitAti, precum i banii bgtuti de principii
de Carintia i de alti stapini feudali din Austria de sud dui:4 modelul si
cu titlul dinarior de Friesach 2 Numeroase specii de bani de Friesach s-au
glsit i in tezaurele monetare descoperite pe teritoriul Tnll Rominesti 3.
Greutatea dinarilor de Friesach a variat. La inceput aveau 1,19728
de gr, iar mai tirziu 0,97737 de gr. 5 dinari Mceau 1 pond ; 48 de ponduri
o mama, de Friesach de 240 dinari.
In Ungaria s-au b5,tut i monede locale, de tipul obolilor i unele
mai mari, de tipul dinarilor. Influenta dinarilor de Friesach se simte atit
in tehnica cit i in ornamentatia acestor monede. Se deosebeau de ele cit
priveste greutatea i continutul de argint, care erau mai mici. Cu toate
acestea, regele Andrei al II-lea a cgutat sa' le impun5, la valoarea egalg,
cu aceea a dinarior de Friesach, realizind foloase mari prin inselarea po-
porului 4.
Cantitgti mari din aceste monede, amestecate deseori cu alte monede
strAine, s-au g5sit in Banat. Cea mai mare parte din cele peste 10 000 de
piese care compun tezaurul descoperit la Deta au fost dinari de Friesach,
din care s-au mai ggsit la Cenadul Sirbesc 887, la Gnaia 366, la Tomnatec
110, la Jimbolia 11, la Nojorid, in Bihor, 37, la Sudurgu, in Slaj, 1 500
de bucgti. Citeva din aceste monede s-au descoperit si la Sighisoara 5.
Araturi de dinarii de Friesach, tezaurul de la Deta cuprindea i bani d.e-ai
regelui Andrei al II-lea al Ungariei, precum i bani de Colonia, Bavaria,
Boemia, Strassburg, Trier, Metz, Aquileea i de-ai impgratului Frederic
al II-lea. La GAtaia s-au Osit, alAturi de dinari de Friesach, si 215 monede
bracteate de la regele Bela al III-lea, 27 de monede engleze si 1 germang etc.
Monede strline, alturi de cele de Friesach i unguresti, s-au gasit si in
tezaurele de la Cenad i Tomnatec 6.
Pe la mijlocul secolului al XIII-lea, sub regele Bela al IV-lea, dinarii
de Friesach au fost Inloeuii cu dinari regali, a cAror puritate s-a imbuna-
tAtit mult.
In aceast5, epoc a. si in a doua jumgtate a veacului al XIII-lea, se
micsoreaz5, importanta lingourilor ca mijloc de platg. Allturi de marca
in argint, apare din ce in ce mai des marca in dinari, precum si plata in
pense 7.
La mijlocul secolului al XIII-lea, in Ungaria au fost organizate, ala-
tuti de &Amara de la Strigoniu, care a continuat s5, earning, principala.,
Fenomenul nu e izolat. A avut loc si In alte tri, In Franta de exemplu. Cf. Mihalevskii,
op. cit., I, p. 149.
2 Magyar pnztrtnet, p. 295.
3 0. Iliescu, op. cit., p. 121.
Magyar pnztortnet, p. 310 311 si Molnar, op. cit., p. 24,
5 Magyar pnztrtinet, p. 291 si nota 1 de la aceeasi pagin. Cf. sl A. Luschin-Eben-
greuth, Friesacher Prennige, In Numismatische Zeitschrift", an. 1922, 15/155, p. 96.
5 Magyar pnztrtnet, p. 291, nota 2.
7 Ibidern, p. 315 317.
www.dacoromanica.ro
15 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 21
www.dacoromanica.ro
22 1. SABAU 16
www.dacoromanica.ro
17 CIRCULAT1A MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 23
1
Doc. priv. ist. Rom., C. XIV, vol. III, p. 142, 147, 150, 194, 218.
2
Ibidem, p. 165, 172.
a lbidem, p. 186.
Ibidem, vol. II, p. 243.
5
Ibidem, vol. III, p. 50, 72, 111, 112, 121, 250.
Ibidem, p. 135, 147.
7 Ibidem, p. 134, 193, 205.
aa Ibidem, p. 274.
39 Ibidem, p. 173.
40 Ibidem, p. 122, 123, 127, 129, 175, 227, 230.
41 Ibidem, p. 218.
42 lbidem, p. 126, 147, 154, 162, 209.
43 Ibidem, p. 154, 217, 219.
www.dacoromanica.ro
24 I. SABAU is
www.dacoromanica.ro
19 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 25
www.dacoromanica.ro
-26 1. SABAU 20
-en 1 dinar nou, iar 1 gro de Boemia cu 3 dinari noi, 1 mama de argint
dupa greutatea de Buda se schimba cu 5 pense de dinar nou. Prin urmare,
valoarea nominala a noilor monede era mai mare decit cea reala a conti-
nutului lor de argint. Pentru acoperirea cheltuielilor In legatura cu apli-
carea reformei monetare, trebuia sa se plateasca de fiecare poarta de
iobagi 0 de locuitorii ormelor cite o jumatate de fertun.
Reforma din 1323 n-a atins scopul urmarit. Pe de o parte, noua
moneda, avind o valoare reala mai mica, n-a putut inlatura intrebuintarea
monedelor vechi i straine, a groilor mai ales, 0 a argintului nebatut 1.
De alta parte, era evident ca, intr-o epoca de decadere generala a siste-
mului dinarior de argint, era sortita eecului orice reforma bazata pe
acest sistem, char daca se urmarea imbunatatirea lui. Se impuneau reforme
mai radicale, intre altele, introducerea valutei de aur, a carei intrebuin-
tare a fost impusa de dezvoltarea schimbului i in celelalte tari : Italia,
Boemia, Austria, Franta etc. De fapt, dupa oarecare dibuiri 1 incercari
repetate facute Intre anii 1325-1338, dezordinea financiara din Ungaria
si Transilvania va fi curmata prin introducerea valutei de aur i mico-
rarea rolului monedelor de argint.
Dei a circulat ca mijloc de plata sub forma brutal de bare sau 1M-
gouri, ori sub forma de obiecte prelucrate, o bung parte din evul mediu
aurul n-a fost Intrebuintat In Europa la baterea monedei. Totui circulau
pe continent bani de aur din orient, mai ales monede bizantine. Cauza
principala a acestui fapt a fost ca, reprezentind o valoare mai mare decit
argintul, cei care posedau aur, regil, seniorii, dar chiar i negustorii, pre-
ferau s5-1 tina In tezaure sub forma bruta sau de podoabe 2. Aceasta fu
posibil cit timp schimbul de marfuri a fost limitat. Dar, dupa dezvoltarea
circulatiei de marfuri, argintul n-a mai putut deservi singur nevoile schi.m-
bului, a fost necesar scoaterea aurului din tezaure i participarea lui
sub forma de moneda bgtutg, la schimbul comercial.
In ciuda fluctuatiei permanente a pretului argintului 0 al aurului
pe piata, s-a cautat sa se fitabileasca raportul dintre valoarea celor doua
metale. Raportul acesta a variat mereu dupa timp i loc intre 1 : 9 si
1 : 12 3, dar i 1 : 15, 30 0 Intro 1 : 20 4 etc.
Prima moneda de aur din evul mediu care s-a bucurat de o larga
raspIndire 0 a servit ca model pentru baterea monedelor de aur In celelalte
tari ale Europei a fost florinul de aur, fiorino d'oro, care s-a batut la Flo-
renta Incepind cu anul 1252 5. Piesa aceasta de aur avea o greutate de
3,53 de gr i reprezenta 1/96 parte din funtul de aur florentin 6 Intlietatea
orasului Florenta In. ceea ce privete introducerea banilor de aur se dato-
1 A magyar kirdlysdy pirazdgyei, p. 83-85.
2 Mihalevskii, op. cit., I, p. 142.
3 Ibidem, p. 143.
3 A magyar kirdlysg pnzagyei, p. 131 132.1
5 F. Friedensburg, op. cit., p. 98. De fapt nu florinul a fost cea dintli monedd de aur
bbtut In Italia, ci piesa de aur numit genovino i submultiplul su quartarolo, bbtut pe la
1149 la Genova, ca o urmare a ,,comertului Infloritor al oralulul" (ibidem, p. 96). Datorit
Ins, desigur, condipilor economice mai lnapoiate ale epocii, moneda genoveza n-a aluns la
Insemnatatea banilor de aur florentini din veacul urmAtor.
6 lbidem, p. 98.
www.dacoromanica.ro
21 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 27
www.dacoromanica.ro
28 I. SABAU 22
www.dacoromanica.ro
23 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 29
www.dacoromanica.ro
30 1. SABAU 24
www.dacoromanica.ro
25 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 31
III
FUNCTIILE BANILOR IN TRANSILVANIA
IN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XIV-lea
www.dacoromanica.ro
82 I. SABAU 26
plAtilor in bani in actele scrise, cele mai multe cu caracter juridic, care
ni s-au pgstrat..Probabil c5, pl4ile amintite nu se faceau toate In bani.
Uneori in documentele insesi se arata, echivalentele pratilor, ale amenzilor,
ale preturilor In bani, i In natur5,, sub formg de vite, postav etc. 1. Chiar
acolo unde nu se arata aceasta, erau admise, farA Indoial, plati In naturg
calculate In bani" 2.
Acesta bag nu mai este vechiul schimb in natura". Dacg el are loc
fgra,' participarea reall a banilor, in timpul schimbului banii slut de fata,'
mereu in mod invizibil, ca mAsur5, a valorii. Marfurile au acum o expresie
in bani a valorii lor preturile, de care se tine seam5, la efectu area
schimbului 3.
Cu greu s-ar putea preciza totusi, cind au fost p15,tile amintite in
documente reale in bani sau numai exprimate in bani. Uneori plata ce
urma sa' se facI in bani se aminteste simplu, MIA a se afata dac5, banii
au fost predati efectiv, ceea ce ar fi putut totusi s aib5, loc. De cele mai
multe ori mns, documentele specific5, clar c5, banii au fost pratiti i primiti
efectiv de cAtre cei In drept. Probabil c, In toate aceste cazuri, in orice
caz, In cele mai multe din ele, avem de-a face cu plati reale.
bilocuirea p15,tilor in bani prin plati in natur5, arata, ca' Inca,' nu
exista o 'Aga, stabilg, pe care marfa s5, poatg fi transformat5, totdeauna
In bani.
Vom urmri functiile pe care le-au indeplinit banii In aceastg perioada,
de inflorire a feudalismului, ale cgror trsAturi caracteristice se deosebesc
de acelea pe care le-a prezentat circulatia, evident mai restrins5, a banilor
in epoca feudalismului timpuriu, precum si de acelea care vor caracteriza
economia monetarA In epocile urnigtoare. Vom analiza rolul pe care 1-au
indeplinit banii ca na5sur5, a valorii, mijloc de circulatie, de tezaurizare si
de formare a capitalului c6m5,t5xesc si a capitalului comercial, de plAti
unilaterale, de plata cheltuielilor i serviciilor etc.
Ca simplg, masur5, a valorii, care nu implica numaidecit plata,
banii figureazI la evaluarea celor mai variate bunuri 4, pagube 5,
1 Cf. Doc. pHy. ist. Rom., C, XIV, vol. III, p. 329.
2 Mihalevskii, op. cit., p. 16.
3 Ibidem.
4 La 17 ianuarie 1329, Nicolae si Ladislau Wos s-au pltns cd, pe chid erau slujitori
ai voievodului Doja, comitele Desideriu de Elephanth a ndvdlit, Impreund cu oamenii sdi,
asupra satului lor Sintejude i stricind din temelie acel sat, care pretuia trei mii de indrci", a
luat o herghelie a lor, In care se aflau patruzeci de iepe grele cu min% i niste cai mai tineri
si au ucis cinci sluji (famulos) ale lor. Cf. Doc. priy. ist. Rom., C., XIV, vol. II, p. 268. In 1339,
mama lui Emeric de Erneiul Mare (raion. Ttrgu Mures) a dat In judecatd pe fiii lui loan de
Somesfaldu, pentru a patra parte cuvenitti ei ca fiic, tinpreund cu lucrurile In pret de cloud
sute de mdrci" (ibidem, vol. III, p. 514). In 1341, mosia Endrelaka (raion. Cris), ling Tdmasda,
care fusese schimbata pentru cloud mosii din comitatul GyOmtir, a fost pretuita. la o sutd
doudzeci de mArci" (ibidem, vol. IV, p. 60).
5 Intr-o scrisoare de danie a regelui Carol Robert cdtre Ioan de Bobda (raion. Timisoara),
din 19 mai 1317, se spune cd pAmtntul pustiu Peel i s-a dat pentru acoperirea pagubelor sale
de cloud sute de marci", pe care i le-a fdcut ostirea regalt cu ocazia sederii sale pe o mosie a
sa. Cf. Doc. priy. ist. Rom., C, XIV, vol. I, p. 274. Pe la 1320, loan, fiul lui Dionisie, s-a legat
tap de Petru, fiul lui Ioan, sA dea pentru pagubele pricinuite un minz trecut de un an. Dacd
www.dacoromanica.ro
27 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 33
www.dacoromanica.ro
29 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 35
www.dacoromanica.ro
36 I. SABAU 30
www.dacoromanica.ro
31 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 37
www.dacoromanica.ro
38 I. SABAU 32
www.dacoromanica.ro
33 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 39
www.dacoromanica.ro
40 I. SABAU 34
meniu In care banii s-au impus mai devrem e alaturi de plata In natura,
care in veacul al XIV-lea se intilnete din ce In ce mai rar 1.
lirmeaza, banii platiti pentru rascumpamea din prinsoare. Astfel,.
Intr-un act din 7 aprilie 1324 se arata ca, comitele Nicolae, In lupta impo-
triva lui Moise, necredincios fata de rege, a fost luat In captivitate, din
care prinsoare s-a scos pe banii lui" Z.
Continua sa creasca rolul banior la plata amenzilor i a cheltuie--
lilor de judecata 3.
An aceastd vreme" (ibidem, p. 175). Intr-un document de pe la 1631 se aratd cd Nicolae zis
Vos cel Mic s-a infatisat sa plAteascA o marca lui Andrei de Manic, pentru uciderea lui
Stefan de Bungard", dar Andrei n-a venit (ibidem, vol. III, P. 16). In 1332, Mihail, Ioan si
Jacob se Impaca In pricina iscata In urma mortii fratelui lor Dumitru cu conditia ca Marcu
din VArsand si fratele sail Luca si Stefan, slujitorul sAu, si Nicolae, fiul acestuia, sa le plateasca
la douA soroace zece mare!, parte in dinari, iar parte in < lucruri> de acelasi prer (ibidem,
P. 261). Prin anii 1331-1343, nu se poate stabili data exacta, Pavel a platit celor 6 iobagi
ai lui Wezeus, pentru rdnirea lor, 4,50 de marci (ibidem, P. 302). La 22 martie 1336, magistrul
Lachk si fili sai declarau prin Imputernicitul lor, cd sint gata sa primeasca de la Toma 150 de
marci in aur sau argint, pe care trebuiau sd le plateascA pentru uciderea lui Emeric, fiul lui
Lachk, socotind o marcd de aur de douasprezece carate pentru opt mArci in grosi dupd
socoteala de Buda, si o marca de argint fin pentru saizeci si opt de grosi" (ibidem, P. 374). De
fapt Toma a plAtit In total 200 de mArci in 6 rate si In bani diferiti : la 23 martie 1336 50
de marci dupA socoteala de Buda, la-10 iulie 17 mdrci, la 15 septembrie 3 mare!, In grosi, la 6
octombrie 23,50 de marci dupd socoteala de Buda, la 13 decembrie 67,75 de marci In florini
de aur si In argint bun, la 27 ianuarie 1337 8,75 de mare! in aur si florini dupa socoteala de
Buda (ibidem, P. 376, 391, 392, 396-397, 402, 406).
1 In 1341, comitele Nicolae de Daia a daruit fratelui ski, comitele Mihail, drept despd-
gubire pentru ciuntirea miinii sale, jumdtate din mosia Gussubul, din vecinatatea orasului
Sebes, cu conditia ca, intrucit cornitele Nicolae a cheltuit si o sumA de bani" cu rascurnpArarea
acelei mosii de la rege si de la voievodul Transilvaniei, comitele Mihail sa-i plateasca ca o
despagubire intrucitva a acestor bani... treizeci si doua de marci si jumatate de argint dupA
(greutatea de Buda)" (ibidem, vol. IV, P. 10).
2 Ibidem, vol. II, p. 117.
3 La 10 mai 1328, Pavel, judele curtii regale, condamna pe Nicolae, fiul lui Grigore, la o
amendd de 50 de mArci pe care urmeaza sA i-o plAteasch lui judelui silui Dominic, deoarece
a afirmat ca un act al conventului din Dealul OrAzii e fals , cu toate ca pecetea conventului care
se afla pe el era autenticA. Potrivit acelui act, Nicolae, fiul lui Grigore, si Dominic, fiul lui
Nicolae, au hotarnicit In 1325 prin arbitri 2 mosii ale lor din coamitatul Szabolcs (R. P. Ungara)
sub pedeapsa a 50 de mare!, pe care trebuia sa le pldteasca partea care n-ar fi respectat hotarni-
circa facutA (ibidem, p. 257-258). Potrivit judecatii comitatului Satu Mare, din 4 octombrie
1335, loan Cantor trebuia sd plateasca lui Petru, care i-a poprit 4 cai, o gloabd de 4 dinari
si jumatate socotiti in grosi si 12 dinari sau grosi, la cloud soroace. Daca n-ar fi plAtit la
termenul fixat, trebuia sd-i dea ,,c1Ind ar fi ajuns in fata judelui", in afard de partea judelui,
zece mare! (ibidem , vol. III, P. 360). Nicolae din Doba (raion. Cehul Silvaniei), datora drept
gloaba voievodului Toma o marcd si jumAtate cu privire la care s-a obligat In fata stringdto
rului de gloaba, s-o plateasca la 10 aprilie 1334 (ibidem, p. 319). In acelasi timp, Albert din
Moiad (raion. Simleu) In contul unei gloabe de 4 marci a dat un cal, iar restul s-a obligat
sa-1 dea mai tirziu (ibidem). De observat insa CA cu acelasi prilej, au fost sechestrate in contul
gloabei voievodului numeroase parti de mojil (ibidem). In 1338, Than zis Lengen a platit vice
comitelui si juzilor nobililor din comitatul Satu Mare o march' In dinari, In contul unci gloabe a
slujii sale (famuli) (ibidem, P. 488). La 1339, in procesul clstigat pentru mosia Simand, arhie-
piscopul Chandin al Strigoniului si magistrul Dionisie au plAtit palatinului tarii amenzile de
judecata la care au fost condamnati locuitorii din Simand In suma de 20 de marci de Buda
(ibidem, p. 496). La 15 ianuarie 1342, Simion si sotii sal au platit comitelui Pavel, judele curtii
regesti, 5 marci drept taxa de Impaciuire" in procesul lor cu Petru Zonga si altii (ibidem,..
vol. 1V, p. 70).
www.dacoromanica.ro
35 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 41
www.dacoromanica.ro
42 I. SABAU 36
www.dacoromanica.ro
37 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 43
a In 1314, Simion i Iacob au zdlogit comitelui Gal jumdtate din mosia Gdnesti pentru
doudzeci de mdrci dupd <greutatea> mare... socotind cincizeci de dinari banali pentru un
fertun", pe care le datorau ca pedeapsd sau rdscumparare pentru uciderea lui Stefan", fratele
lui Gal (cf. Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. I, p. 221). La 1333, o parte din mosia Zeleus
(raion. Sinnicolaul Mare) a fost zalogitA pentru 3 mdrci (ibidem, vol. III, p. 301). In 1335,
Petru a zdlogit lui Nicolae i sotilor sai jumdtate din mosia Kazar, aproape de Carei, pentru
19 mdrci, adicd pentru cincisprezece mArci In grosi, socotind fiecare marcd la cincizeci de
grosi, i pentru patru mArci In dinari, socotite la zece pense, < bani> platiti i primiti In intre-
gime" (ibidern, p. 364). In 1336, Toma i Laurentiu au zblogit lui Gheorghe din pricina
nevoii apdsatoare", pentru 26 de mdrci de dinari banali vechi, o mosie aproape de Sdusa
(ibidem, p. 369). La 1338, Petru a zalogit episcopului Transilvaniei, de la 22 februarie pinA
la 22 septembrie 1339, mosia Uioara, pentru aptezeci de lard de argint bun dupA greutatea
de Buda, bani primiti... In Intregime" (ibidem, p. 450). In acelasi an, Grigore de Sinmartin
a zalogit pe timp de un an cite o jumdtate din trei sate ale sale, aceluiasi episcop al Transil-
vaniei, pentru patruzeci de mArci de Sibiu de argint bun" (ibidem, p. 458). In 1340, Egidiu
a fost nevoit 55 zAlogeascd", pentru 25 de inArci In grog, pe timp de un an, a patra parte
din moia Benk, lui Torna (ibidem, p. 547). Intr-un act din 25 mai 1340, se spune cd jumd-
tate din mosia Zeben (raion. Oradea) cu partea ce tine de ea a fost zalogitS, la o data care
nu se aratd, pentru 27 de miirci (ibidern, p. 536). In 1341, silit de o mare nevoie a sa din
pricina unor gloabe", Nicolae a zdlogit mosia Firminis (raion. Zaldu) lui Mihail pentru saizeci
de mArci de aur curat, < plAtite In bani> de argint bun" (ibidern, vol. IV, p. 18). In acelasi
an, Toma de Iara a zdlogit lui Toma de Reghin jumAtate din a patra parte a moliel Benk
pentru 15 mArci de argint dupA greutatea de Sibiu (ibidern, p. 19).
2 Doc. priv. ist. Rorn., C, XIV, vol. III, p. 345.
8 Ibidem, p. 536.
Ibidem, vol. I, p. 30.
www.dacoromanica.ro
44 I. SABAU 38
Oradea adevereste c5, Andrei, fiul lui Iacob, a platit lui Joan, fiul lui
Simion, 5 mgrci cu care Ii era dator 1.
Evident, sint si mai rare, simple exceptii, cazurile de iertare a dato-
riilor, care, in ultima analizg, nu se fac pe degeaba, ci, desigur, in schimbul
unor compensatii sau servicii.
.Astfel in 1341, cu ocazia impArtirii mosiei Ciumesti (raion. Carei),
Intre Petru zis Zonga i fiii s5i, i fili lui Andrei, primii au iertat celor din
urm5,, probabil pentru avantaje obtinute la impartirea mosiei, sase
mgrci i jumAtate", pe care acestia trebuiau sa" le plgteascg la acea ocazie 2.
Obisnuit, datoriile se achitg in natura", prin cedarea mosiilor z61ogite
ori prin dilruirea unor mosii pentru amortizarea datoriilor existente 3.
Uneori cedarea pmintului e silitA, si se face din oficiu la expirarea ter-
menului la care debitorul trebuia s achite banii primii imprumut 4.
Banii se obtineau [si !prin arendarea altor bunuri care produ-
c eau venit.
La 8 septembrie 1308, conventul din Cluj-Kainktur arendeazI la
doi orAseni din Cluj un loc i un pmint de moar5, care va avea
patru roti si nu mai mune, 11110, riul Somes", plAtind conventului
1 Doc. prio. ist. Rorn., C, XIV, vol. IV, p. 8.
2 Ibidem, p. 68.
a La 28 iunie 1320, Raphayn, fiul lui Pavel, si mama sa au ddruit lui Pavel, cumnatul
sau i sotiei sale Miche, precum i lui Stefan $i Pavel, cite o trehne din trei mosii ale bor. Or,
Patyod (R. P. Ungara) i Gernez, ltng Tiream, pentru doudzeci i cinci de mdrci primite
Intregi de la ei... De asemenea numitii Raphayn si... mama sa au ddruit sus-zisilor magistril
Pavel vi 5tefan i o slujnica numitd Mwch (cf. Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. I, p. 360).
In 1322, o mosie a fost cedatd fratilor episcopului Ivanca de Oradea, In schhnbul celor 25 de
mdrci pentru care fusese zalogitd" (ibidem, vol. II, p. 45). La 22 septembrie 1325, Ladislau,
Mihail si Beche de Vireag (raion. Ndsdud) au dat lui Dominic mosia Sintereag pe care
tatAl lor o ldsase sotiei lui Dominic, Margareta, sora lor, drept a patra parte cuvenita
fiicei cit i pentru cincizeci de mdrci de argint bun pe care sus-zisul Dominic... le (Muse
si le lmprumutase" (ibidem, P. 161). La 8 octombrie 1333, comitele Sebastian a lasat ginerelui
salt Joan, fiul fostului vicevoievod Nicolae, atilt In temeiul Inrudirii, cit i pentru cii nu au
putinta sa-i pliteasca cele doudzeci i cinci de marci de argint bun dupd greutatea de Buda,
primite de la el", o parte din mosia Bosoud (R. P. Ungard) (ibidem, vol. III, p. 307). La 4
iulie 1334, Simion i loan de SInmartin cedeazd lui Avram jumdtate din satul SIngeorgiu
(raion, Tg. Mures), pe care i-au zalogit-o In schimbul sumei de 13 mdrci pe care nu i-au
putut-o pliti (ibidem, p. 326). In 1341, Laurentiu i fill sdi au zdlogit lui 5tefan a patra
parte ce aveau In mosia Sinnicoard (raion. Gherla), pentru doudzeci de miirci marca soco-
tindu-se la zece pense" i, primind de la el Inca 7 mdrci de argint, pentru a achita o gloaba,
i-a cedat-o pe veci (ibidem, vol. IV, p. 5). La 1 mai 1342, nobilul Petru i fill sill au cedat
episcopului Andrei de Oradea mosia Uioara (raion. Aiud), pe care i-o zalogiserd pentru sapte-
zed de marci de argint bun, dupa greutatea de Buda, si cincisprezece marci, tot de argint bun,
dupd greutatea de Alba <Iulia eft> i cinci marci de argint bun dupa aceeasi greutate, precum
si sapte mdrci de dinari, mai putin un fertun, fiecare marca fiind socotitd la zece pense", In
total pentru 96,7 de marci. Mosia fiind pretuita la 160 de marci, episcopul le-a plitit dile,
renta si le-a mai dat pe deasupra alte 160 de mdrci (ibidem, p. 77-78).
4 La 5 iulie 1325, capitlul din Arad adevereste cd Grigore de Chieri n-a riscumparat
la sorocul stabilit mosia sa Chieri (raion. Ineu) de la Posa de Zer, cdruia i-o zdlogise pentru
9 mdrci (Cf. Doc. priv. ist. Rom., C, XIV, vol. II, p. 148-149). Mosia trecea, prin urmare,
In posesiunea creditorului. La 4 mai 1342, capitlul din Alba Iulia adevereste cd Toma i Ladislau
n-au rdscumpdrat partea lor dintr-o movie zdlogitd pentru 15 mdrci de Sibiu, cu toate cii
reprezentantul creditorului a asteptat, la expirarea termenului, inaintea capitlului. Mosia zdlogitd
trecea astfel de drept In posesiunea creditorului (ibidem, vol. IV, p. 83).
www.dacoromanica.ro
39 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 45
Astfel, intr-un act din 4 ianuarie 1335, capitlul din Alba Iulia ade-
vereste c, Joan, trebuind sg plateasca la 1 ianuarie episcopului Pavel de
Belgrad treizeci de marci dupg socoteala de Buda... parte in dinari,
parte in lucruri", deoarece n-a avut bani gata la sorocul pomenit, a volt
sa-i cedeze, in schimb, un sat. Dar imputernicitul episcopului, arhidiaconul
Bulchu de Satu Mare, n-a voit sa primeasca aceasta, ci a cerut bani gata
sau In lucruri de valoare corespunzatoare. Joan a protestat spunind ca,
dupg obiceiul tarii, debitorul se poate achita de datorie cedindu-si mosia 6.
De fapt, ping la urma, plata banilor, a cgror sumg s-a ridicat 1ntre timp,
desigur datoritg gloabelor, la 120 de marci, s-a fgcut, in acelasi an, parte
In <bunuri > pretuite, parte In bani gata" 7.
www.dacoromanica.ro
46 I. SABAU 40
www.dacoromanica.ro
41 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA J1JMATATE A SEC. XIV 47
IV
1.111MARILE SOCIALE ALE INTENSIFICARII CIRCIJLATIET MONETARE
www.dacoromanica.ro
48 r. SABAU 42
www.dacoromanica.ro
43 CIRCULKTIA MONETARA TN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 49
www.dacoromanica.ro
50 I. SABAU 44
www.dacoromanica.ro
45 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA /N PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 51
mare 1 In Romos a ggsit 255 de fumuri, dup l. care i s-au pratit 4,25 de
mgrci. In satul Cricau a ggsit 188 de fumuri. Parohul locului trebuia s.
plateascA 3 mArci si 0,50 de fertun de argint bun si fiinde5 nu mi-a platit
spune stringatorul de dare am pus interdict asupra lui" 2 etc.
La 11 iunie 1325, Gheorghe, vicearhidiacon de Ugocea si Pavel,
string5toru1 de dijme al episcopului de Alba Julia in tinuturile Satu Mare
i Ugocea, arendeazA pe timp de 1 an stringerea dijmei provenite din
roadele pgmintului, din turme si din alte venituri" din satul Kul (azi In
R. P. Lingua), lui Ladislau, stgpinul sus-numitei moii", pentru o mare/
de argint bun 3.
Contradictiile dintre feudalii laici si bisericesti s-au ascutit in urma
luptei lor de a acapara pentru ei veniturile provenite din dijmele bisericesti.
La 9 iulie 1335, episcopul Andrei al Transilvaniei arata cg, desi
nobilii Orli Transilvaniei, . crezind c5" noi i cei ce tin de noi i-am fi
nedrepatit in privinta dijmelor i zeciuelilor, precum si a drepturilor lor,. . .
purtindu-se intru citva sfadA de o par0 si de alta cu privire la acestea",
In cele din urm5 a ajuns la Intelegere cu ei, ca dijmuitorul episcopal 0, aseze
dijmele Impreuna, cu judele satului sub m'arturia comitelui comitatului.
Cei care nu vor plAti dijma pira la 2 februarie, s5, plteascg o gloaba de 1 dinar
de cgpitg, de cereale, la a doua aminare 2 marci, iar la a treia, 3 mrci.
Doul parti din aceste gloabe se cuveneau comitilor comitatelor, a treia
parte dijmuitorului episcopal. De alt./ parte, stapinii satelor s5, nu poatI
cumpgra, lua In arena' sau cotropi dijme Impotriva vointei episcopului
si a arbidiaconului sau a dijmuitorului lor, ci s'd fie slobod episcopul i
arhidiaconul i imputernicitii lor s5 le vinda sau s1 le dea In arend5, oricui
ar voi". Din gloaba plAtit5 de ucigas pentru ucidere si din amenzile judecl-
toresti, arhidiaconii sau imputernicitii lor sl nu poatl lua mai mult de 1
mud, 4.
Dijmele bisericesti erau atit de grele, Inch Ii inspAimintau pe cei de OM
religie sa" tread, la religia catolicl, de teama de a nu fi siliti s le plateascl.
La 8 mai 1328 papa Ioan al XXII-lea a mustrat pe prelatii din Ungaria
pentru faptul cg, atunci cind se intimpla ca unii dintre cumani, romini si
slavi s5 tread, la religia catolica, ei cer cu prea mult strknicie. . . dijmele
Intregi i chiar le stoarceti, pricin5 pentru care noii credinciosi i cei astfel
convertiti, datorit5 faptului c mai Inainte dc convertirea lor nu obis-
nuiau s, p1Ateasc5 aceste dijme, acum spun ca de aceea sint indemnati ca
imbr54iseze numita credint5 catolic5, spre a da bunurile lor oamenilor
bisericii" 4.
Cheltuielile de intretinere a trimisilor papali in targ i contributiile
cerute de papalitate pentru finantarea propagandei religioase si a luptelor
pentru rAspindirea catolicismului constituiau o alt categorie de sarcini
fat'a de biserica.
www.dacoromanica.ro
52 I. SABAU 46
www.dacoromanica.ro
47 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 53
www.dacoromanica.ro
54 I. SABAU 48
www.dacoromanica.ro
49 CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 55
www.dacoromanica.ro
56 I. SABALI 51)
www.dacoromanica.ro
51 CIRCULATIA *MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 57
Credem ca, din cele de mai sus, se pot desprinde trasaturile caracte-
ristice ale economiei i circulatiei monetare pe teritoriul Transilvaniei In
perioada de care ne-am ocupat.
Datorita dezvoltarii fortelor de productie, In prima jumatate a seco-
lului al XIV-lea, pe teritoriul Transilvaniei crete productia de marfuri
agricole i mestesugaresti. Cresterea productiei si a circulatiei marfurilor
a avut ca urmare intensificarea circulatiei monetare. Banii joaca un rol
din ce in ce mai important ca mijloc de schimb, de evaluare a valorilor,
de plata a amenzior i cheltuielilor de judecata, a serviciilor, a diferitelor
obligatii, a rentei, a dallier i dijmelor, precum i ca mijloc de tezaurizare
si formare a capitalului camathresc i comercial etc.
Pentru a inlatura dificultatile Intimpinate la calcularea specifier
monetare neobisnuit de numeroase, care circulau pe teritoriul Transil-
vaniei i al Ungariei In prima jumatate a secolului al XIV-lea, i pentru
a pune In circulatie bard corespunzatori exigentelor marite ale unei vieti
economice mai dezvoltate, puterea centrala a statului a luat o serie de ma-
suri privitoare la reglementarea economiei si a circulatiei monetare. Urma-
rea principall a reformelor monetare din anii 1323-1338 a fost introdu-
cerea valutei de aur, alaturi de valuta de argint, singura' in uz
ping atunci.
Incercarile feudalilor laici i bisericesti de a folosi dezvoltarea econo-
miei monetare la intensificarea exploatirii maselor producatoare au inta- it
lupta acestora Impotriva stapinilor feudali. Ea s-a manifestat prin fuga
de pe moiile pe care conditiile de trai erau. insuportabile, prin refuzul de
a plati i chiar prin actiuni violente. .Aceste lupte se vor Inmulti si se vor
intensifica In a doua parte a secolului al XIV-lea i vor culmina in prima
www.dacoromanica.ro
58 I. SABAU 52
PE3IOME
www.dacoromanica.ro
53 CIPCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 59
RSUM
www.dacoromanica.ro
60 I. SABAU 54
www.dacoromanica.ro
..55
CIRCULATIA MONETARA IN TRANSILVANIA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIV 6 1
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONS IDERATIUNI
ASUPRA TERMENILOR VLAH" SI RUMIN"
PE BAZA DOCUMENTELOR INTERNE
ALE TARII ROMINESTI DIN VEACURILE XIV - XVII
DE
T. STEFANESCU
www.dacoromanica.ro
64 ST. $TEFANESCU 2
1 Noi credem scria A. D. Xenopol cd este peste putintd de a gdsi 0 explicare aiurea
(a transformArii sensului termenului rumln n.n.) dectt In faptul descalecarii... CInd veni
peste ... rumtnii (din Tara Romtneascd, n.n.) desalecarea din Transilvania a muntenilor
se fdcu o deosebire Intre aceste elemente. Muntenii devenird stdpIni, iar romtnii sau rumInii
supusi (A. D. Xenopol, Istoria Rominitor din Dada Traiand, vol. III, ed. III, Bucuresti, <f.a. >,
p. 49).
2 M. Pascanu gasea Indestuldtoare" In privinta originii rumtniei pdre rea lui A. D. Xeno-
pol. Uncle sd gdsim arAta M. Pascanu explicarea acestei stranii denumiri, declt In faptul
cd poporul bAstinas al Munteniei, a devenit In urma descdlecdrii supus Muntenilor si cd numele
sdu etnic de rundn" a cdpdtat grin aceasta supunere, un al doilea Inteles, acel de supus, iar
conditia supusilor, devenind tot mai grea s-a ajuns ca acest termen sd Insemne pe serb. (M. Pas-
canu, Originea veciniei (rumtniei), Buc., 1902, p. 73 74). Gr. A. Basarabeanu, referindu-se si
el la aceasta problemA scria : cuvIntul acesta (rumln n.n.) a desemnat Intli origina etnicd.
Mai ttrziu a Inceput sd Insemne serb ; (si aceasta n.n.) chid rumtnii bAstinasi au Inceput sd
fie supusi de muntenii coboriti din Tara Fagdrasului de unde plecaserd din cauza prigonirilor
religioase". (Gr. A. Basarabeanu, Proprietatea rurald In Romtnia, Buc., 1935, p. 116). D. C. Arlon
inclina, de asemenea, Intr-o oarecare mdsurd, pentru teoria lui A. D. Xenopol. FArd sd adoptam
concluziile lui Xenopol arAta D. C. Arion constatAm cd, cu drept cuvInt, dInsul vede In
momentul descAlecArii al funddrii statului momentul, chnl desemnarea Insdsi a poporului
Ruminii, adicd vlahii se aplica unei clase conduse a lui". (D. C. Arion, WOO, elasd sociald
In voievodatele romtngli, Buc., 1940, p. 36, n. 44).
2 C. G. Dissescu, Originile dreptului romtn, Buc., 1899, p. 46.
www.dacoromanica.ro
3 CONSIDERATII ASUPRA TERMENILOR VLAH" SI RUMIN" 65
5 a. 4235
www.dacoromanica.ro
66 $T. $TEFANESCU 4
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATII ASUPRA TERMENILOR VLAH" SI RUMIN" 67
www.dacoromanica.ro
68 T. STEFANESCU 6
www.dacoromanica.ro
7 CONSIDERATH ASUPRA TERMENILOR VLAH" $1 RUMIN" 69
www.dacoromanica.ro
70 $T. $TEFANESCU g
www.dacoromanica.ro
.9 CONSIDERATH ASUPRA TERMENILOR VLAH" SI RUMIN" 71
www.dacoromanica.ro
72 $T. $TEFANESCU 10
www.dacoromanica.ro
11 CONSIDERATII ASUPRA TERMENILOR VLAH" SI RUMTN" 73
www.dacoromanica.ro
74 $1. $TEFANESCU 12
www.dacoromanica.ro
13 CONSIDERATII ASUPRA TERMENILOR VLAH" SI RUMIN" 75
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DREPTUL DE CTITORIE
IN TARA ROMTNEASCA 1 MOLDOVA
CONSTITMREA SI NATURA JURIDICA A FUNDATIILOR
DIN EVUL MEDIU
DE
GHEORGHE CRONT
www.dacoromanica.ro
78 GH. CRONT 2
www.dacoromanica.ro
3 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 79,
www.dacoromanica.ro
80 GH. CRONT 4
www.dacoromanica.ro
5 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROM1NE 81
www.dacoromanica.ro
7 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 83
www.dacoromanica.ro
84 GI-I. CRONT 8
www.dacoromanica.ro
9 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 85
dei potrivit normelor legale ping atunci in vigoare, nici unii nici altii
nu puteau fi tutori
Prin asemenea ma'suri legislative menite sg, consolideze proprietatea
feuda15,, impgratii bizantini au urmarit de bung, seamA un dublu seop :
sg creeze cit mai mune mijloace pentru inzestrarea fundatiilor pioase i
sa dea tuturor testatorilor certitudinea cg, destinatia legatelor l'asate va fi
respectat. Efectul unor asemenea dispozitii asupra spiritului public din
Imperiul bizantin explia, in mare ingsufa faptul cA, in practica succesiu-
nilor testamentare bizantine, grija pentru operele pioase devenise con-
stantl. Din actele private bizantine ce s-au adunat i publicat, aflam ca
in testamentele Mr, testatorii bizantini, in dispozitiile privitoare la averea
lor, destinau scopurilor pioase aproape in mod regulat o parte din bunurile
lor, inainte de a statornici cum s se impart a. bunurile ce lgsau 2.
Astfel prin institutia epitropiei, fundatiile bizantine au putut avea
i sprijinul altor persoane, in afafa de sprijinul asigurat din partea cti-
torior, prin practica i reglementkile dreptului din ctitorie. Reglemen-
Varile inlesnitoare ale impAratilor, precum i emulatia provocatg de pri-
vilegiile dreptului de ctitorie au determinat Infiintarea i inzestrarea fun-
datiilor intr-o mgsur5, atit de neobinuitg inch la Constantinopol, de
pild, se puteau vedea iruri de fundatii pe intinse spatii in cartiere intregi 3.
Din cauza imenselor coneentrAri de bunuri in patrimoniile fundatiilor 4,
apoi din cauza abuzurilor organelor administrative i a tendintelor de a
acapara micile proprietAti tarAneti, s-au ridicat in Imperiul bizantin
puternice nemultumiri i impotriviri populare, pentru potolirea c6rora
statul a luat unele masuri legislative restrictive cu privire la regimul
fundatiilor i indeosebi cu privire la fundatiile m5,ngstireti.
Astfel, in anul 922 printr-o novelg, a impgratului Roman Lecapenul
s-a interzis achizitia fie oneroasg, fie gratuitg, a anumitor bunuri de cAtre
stgpinitorii numiti auvaToi, intro care figureaza, i egumenii mngstirior 5.
Cu toate cl din punctul de vedere al monarhiei era justificatA preocup area
impgratului de a opri extinderea marilor domenii in dauna micii proprie-
tati, aceastg mAsurg n-a rAmas In vigoare, decit puting vreme, fiind
inlauratI probabil chiar de Constantin Porfirogenitul, fatl de care Roman
Lecapenul fusese considerat uzurpator. Intro anii 963-969, impgratul
Nichifor II Focas a interzis printr-o nove15, Infiintarea de noi mgngstiri,
precum i infiintarea de case pentru strAini (svoaoxeZa) i de ospicii
pentru bAtrini (npoxop,ei:oc). Acest impgrat a interzis de asemenea orice
donatie sau legat pentru mgngstiri, pentru casele de strgini sau pentru
ospiciile de Vatrini existente 6.
1 K. E. Zachariae von Lingenthal, op. cit., vol. III, col. II, Novella LXVIII.
Aceste dispozitiuni n-au fost fnsb codificate de Armenopol. Vezi Exabiblos (ed. Klonaris,
1833), V, 11, 22.
2 F. Trinchera, Syllabus graecarum membranarum, 1865, p. 170, 191, 252, 304, 511, 551.
Facern trimiterile dupd menliunile aflate In H. Monnier, Les Novelles de Leon le Sage, Bordeaux-
Paris, 1923, p. 168.
3 Vezi A. Ferradou, op. ciL, p. 33-34.
Vezi M. V. Levcenko, IlepHonnoe nmynlecTBo VVII BB. B BOCTOMHO-PBMCKOff
14MIlep1114 in Bnaairrnticnnti Bpememnue", t. II (XXVII), 1949, p.11-59.
K. E. Zachariae von Lingenthal, op. cit., vol. III, Novella II.
6 Ibidem, Novella XIX.
www.dacoromanica.ro
86 GH. CRONT 10
www.dacoromanica.ro
11 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 87
www.dacoromanica.ro
88 GH. CRONT 12
www.dacoromanica.ro
13 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 89.
www.dacoromanica.ro
90 GH. CRONT 14
www.dacoromanica.ro
15 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 91
www.dacoromanica.ro
92 GH. CRONT 16
www.dacoromanica.ro
17 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE Ss
www.dacoromanica.ro
94 GH. CRONT 18
www.dacoromanica.ro
19 DREPTUL DE CTITOPIE IN TARILE ROMINE 95
www.dacoromanica.ro
96 GH. CRONT 20
www.dacoromanica.ro
-21 DREPTUL DE CTITORIE /N TARILE ROMINE 97
7 c. 4338
www.dacoromanica.ro
98 GH. CRONT 22
catastih toata, isprava mastirii si sg, scrie intr-Insul si lucrurile sau buca-
tele" 1. Din aceast pravild, care prin dispozitiile ei de drept canonic s-a
aplicat si in Moldova, rezult limpede c Int5,rirea domneascg, nu este
prevA,zut ca o conditie a valabilit'atii constituirii fundatiilor. Incuviin-
tarea bisericeascg se bazeaz'a pe o obligatie special:, in conformitate cu
prevederile canonice si cu uzul strAvechi si apare totodata" ca o atributie
de supraveghere si control pe care o exercit'a autoritatea bisericeasc1
superioar6 asupra fundatiilor religioase.
Nu sint temeiuri pentru a admite ea incuviintarea bisericeasca.'
are acelasi caracter ca si confirmarea domneasc6, intrucit incuviintarea
bisericeascg se referg la actul material de a zidi, pe cind confirmarea dom-
neasc, atunci cind intervenea, fdra, a fi obligatorie, se referea la Insusi
actul de fundatie sau la actul de transmitere a -mei liberalitgti, acte prin
care se manifesta valabil vointa fondatorului sau Inzestratorului. In-
cu-viintarea prealabill a episcopului sau mitropolitului pentru zidirea
localurior de inchinare a fost o conditie impued de normele canonice
care, In aceast a. privint, s-au aplicat In tgrile romlne in acelasi sens ca
si in imperiul bizantin 2
In atributiile ierarhului care dadea asemenea incuviintare era si
cercetarea daca fondatorul putea asigura ctitoriei sale mijloacele Ltrebui-
toare pentru constructia locasului de Inchinare si pentru Intretinerea
slujitorior a In practic6 principiul n-a fost aplicat intotdeauna In con-
ditii necriticabile. Mai ales clericii aveau de obiectat &A fundatiile religioase
in serviciul carora se aflau nu le asigurau mijloacele de existent'a. Pe ase-
menea motive s-au intemeiat nalsurile ce s-au luat In Moldova prin hri-
sovul lui Grigore Ghica din 15 iulie 1764. Reprod.uclnd dispozitiile canonice,
hrisovul conditioneaz6 zidirea bisericilor de invoirea mitropolitului, pre-
cizind c acei ce n-au putere ca 0, Inzestreze biserici cu cele trebuincioase
venituri . . . s'a se popreascg de episcopi" 4. Hrisovul mai cuprinse Ina
si inovatia de a conditiona toate liberalitgtile destinate bisericilor si m5m6s-
tirilor de Incuviintarea domneascg. Aceasta,' masura, reflectA tendinta
statului de a-si extinde controlul asupra constituirii si inzestrgrii funda-
tiilor, o datl cu perioada destamaxii feudalismului.
Precizgm c5, Incuviintarea ierarhilor privitoare la fundatiile reli-
gioase nu avea caracter de act constitutiv si nu conditiona Ina* fiinta
juridicg a acestor fundatii. Actul de fundatie era si actul de creatie juridica,"
a fundatiei. Chad pentru locasul ce urma sa, se construiascg nu erau sufi-
ciente bunurile si mijloacele preva.zute in actul de fundatie, acest act nu-si
pierdea valabilitatea si nici patrimoniul constituit nu-si pierdea fiinta
1 Indreptarea legii (ed. Missail-Blaramberg), glava 116.
2 In inscripfiile bisericilor, numele ierarhilor respectivi figureaz4 de cele mai multe ori
alilturi de numele ctitorilor. Vezi N. forge, Inscriptii din bisericile Rominiei, Buc., 1907.
3 Caracterul obligator al incuviintArii episcopale este prevazut Indeosebi in canonul 4. al
sinodului IV ecumenic si In canonul 17 al sinodului VII ecumenic (Sintagma ateniand, vol.II,
p. 225, 625).
4 Hrisovul lui Grigore Ghica din 15 iulie 1764 constath : Se Inmultesc bisericile
si paraclisurile cele proaste ... iar Inmultirea bisericilor pricinuiesc ca sa se pustiiascd acele
vechi biserici ... din care curge lmputinarea afierosirilor" (Th. Codrescu, Uricariul, partea I,
IaIi, 1852, p. 154).
www.dacoromanica.ro
23 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 99
www.dacoromanica.ro
100 OH. CRONT 24
www.dacoromanica.ro
25 DREPTUL DE CTITOPIE TN TARILE ROMINE 101
www.dacoromanica.ro
102 GH. CRONT 26
www.dacoromanica.ro
27 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 103
2 Formula apare In actele de la inceputul sec. XV prin care Alexandru cel Bun hard-
zeste si Intareste proprietati mnastirilor (ibid., A, XIV- XV, vol. I, p. 21-22, 58, 65). Pentru
textul slay, vezi M. Costachescu, Documentele moldovene inainte de ,51eran cel Mare, vol. I,
Iasi, 1931, P. 73, 76, 190, 213 -214.
2 Actul din 7 ian. 1403, In Doc. priv. ist. Rom., A, XIV-XV, vol. I, p. 13.
3 Actul din 20 iulie 1404, ibid., vol. I, p. 14.
4 Actul din 13 sept. 1408, ibid., vol. I, p. 17.
5 Actul din 18 apr. 1409, ibid., vol. ,i, p. 20.
Actul din 12 iulie 1415, ibidem, vol. I, p. 38 ; vezi si p. 112, 138, 146, 152.
7 In majoritatea cazurilor, documentele mentioneaza pe calugari ca organe administrative
sau ca beneficiari, dar niciodata ea proprietari ai bunurilor manastiresti. Relevam, ca mai
caracteristic In aceasta privinta, actul din 12 dec. 1455 prin care Petru von. al Moldovei arata
ca judecfnd In divan pricina dintre boierul Gostilo si manastirea Neamt a gasit ca pan
Gostilo n-a putut s dobindeasca acel sat de la calugarl", dar precizeazt hotarlrea judecatii
ca satul litigios sa fie manastirii noastre uric" (ibid. , vol. I, p. 282).
8 Actul a fost talmacit de pe sirbie" la 7 iunie 1767 (Doc. priv. ist. Rom., vol. I, p. 146).
www.dacoromanica.ro
104 GH. CRONT 28
2. INCIIINAREA DE BUNURI
www.dacoromanica.ro
29 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 05
www.dacoromanica.ro
106 GH. CRONT 30
1 Textul in S. G. Longinescu, Legi vechi romineVi qi izvoarele lor, vol. I, Buc., 1912, p. 61.
2 Ibidem, p. 61.
3 Vezi Gh. Baileanu, Evolufia juridicd a epitropiei sf. Spiridon, Partea I, in Cercetri
istorice" (Iasi, 1929), V, 1, partea a II-a si a III-a, Iasi, 1929 ; Instituffile epitropiei Sf. Spiridon.
partea IV si V, Iasi, 1932.
N. Cotlarciuc, Stifterrecht und Kirchenpatronat im Frstentum Moldau und in der
Bukovina, in Kirchenrechtliche Abhandlungen" (47 Heft), Stuttgart, 1907, p. 23 si urm.
5 Vezi cartea din 15 iunie 1715 prin care patriarhul Samuil al Alexandriei confirmi actul
.de fundatie al mAntstirii i spitalului Coltea din Bucuresti, In Al. G. Galbsescu, op. cit., p. 38.
www.dacoromanica.ro
31 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMTNE 107
www.dacoromanica.ro
108 OH. CRONT 32
www.dacoromanica.ro
33 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 109
www.dacoromanica.ro
110 GH. CRONT 34
priv. ist. Rom., A, XIVXV, vol. I, p. 76, 111, 217, 239, 285). Pentru Tara Romineasc
ruentionam actele din 7 sept. 1485, 29 noiembrie 1519, 6 sept. 1534, 7 apr. 1567, 4 iunie
1582 (ibid., B, XIIIXV, p. 182-183 ; B, XVI, vol. I, p. 153 ; vol. II, p. 162 ; vol. III,
p. 235-236 ; vol. V, p. 59).
1 C. Cihodaru, Contribu(ii la cunoasterea obstii ldranesti tn Moldova, In Studii 1 cercetiri
stiintifice", Filiala Iasi, an VII (1956), fasc. 1, p. 19.
2 V Costdchel, op. cit., p. 287.
8 Textul In T. G. Bulat, Dreptul de patronat In Biserica ortodoxd romlnd, 1938, p. 5 24.
www.dacoromanica.ro
35 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE flu
1 Dreptul bisericii de a judeca o asemenea pricinS este Intemeiat In textul hotarlrii din
18 iulie 1811 pe faptul c solutiunea ce se ddduse iaste IntdritS de divan dar nu iaste
lntdritd si de mitropOlitul tarii ca pentru un lucru ce mai mult se pleac spre partea biseri-
ceasc" (T. G. Bulat, op. cit., p. 13-14).
2 Ibidern, p. 9.
3 Ibidem, p. 22.
4 Ibidem, p. 24.
5 Prin testamentul sail din 1797, Maria BSI'dceanca desemneaz epitrop pe mitropolitul
trii. Vezi N. Iorga, Studii i documente, III, P. 65.
6 Vezi testamentul doamnei Maria. fiica lui Petru $chiopul din anul 1609, In N. Iorga,
op. cit., V, P. 645.
www.dacoromanica.ro
112 GH. CRONT 36
www.dacoromanica.ro
37 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 113
PE3IOME
www.dacoromanica.ro
tit 'HD INOI:ID 22
www.dacoromanica.ro
39 DREPTUL DE CTITORIE IN TARILE ROMINE 115
RESUME
www.dacoromanica.ro
116 GH. CRONT 40
www.dacoromanica.ro
INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA
DE
P. P. PANAITESCU
INTRODUCERE
In istoria vechii culturi rominesti nu este alta problema mai
important decit aceea a inceputurior scrisului in limbo, romina. In
perioada feudala, clasele stkpinitoare, nobilii cu domenii privilegiate si
clerul, tocmai spre a se deosebi de supusi si a-si manifesta superioritatea
(superioritatea culturala a fost intotdeauna forma cea mai evidenta, a
superioritatii in genere) au folosit o limb& literara,' deosebita de a poporului
si neinteleasa, de cei multi. In apusul si in centrul Europei, in tarile catolice,
aceast limbg a fost latina ; la romini limba slava, bisericeasca. Desi in
Wile slave ortodoxe, Rusia, Serbia, Bulgaria, eft si in Grecia, limba
bisericii folositg si de pa,tura feudala a fost in evul mediu mai apropiata
de limbo, poporului (e vorba de limba slava" bisericeasca si de cea greac'a
bizantinA), totusi si in acele taxi a existat o deosebire intre vorbirea
poporului si aceea a cirmuirii, deosebire care avea la temelie aceeasi dis-
tinctie cautata, intre stpini si stapinith
Totusi, la un moment dat in cursul perioadei feudale se produce o
cotiturai : inlocuirea limbii culte cu limba poporului, si anume atit in
literatura, eft si in actele publice si private, iar in anume taxi, si in bisericl,
unde aceasta inlocuire a luat a spectul reformei religioase". Trebuie
sa consideram izbinda limbii poporului in cultura europeanl ca o revolutie
culturala cu caracter general si cu substrat social si nu numai ca un episod
din istoria bisericii, deoarece reforma religioasa a fost numai o latura a
acestui moment din istoria cultural'a generala. De asemenea este de observat
ca, izbinda limbii populare nu a fost rezultatul destramarii orinduirii feu-
dale, ci s-a produs in cadrul transformarior din interiorul perioadei feudale ;
cu alte cuvinte nu a fost o urmare a caderii clasei stapinitoare de mosieri
nobili, ci a lasgirii bazei sociale a acelei close, a ridicArii nobilimii mid
la avere, cirmuire si privilegii si de asemenea, si mai ales, o consecinta a
ridicarii orasenilor bogati, a patriciatului orasenesc, la rangul unei puteri
www.dacoromanica.ro
118 P. P. PANAITESCU 2
Cf. Kosminski g S. D. Skazkin, Istoria andui mediu (trad. litografiat, curs univer-
Sitar). II, Bac., 1955, p. 762-764, 769-770, 810-811.
www.dacoromanica.ro
3 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 119
PARTEA I
TEXTELE MARAMURESENE
www.dacoromanica.ro
120 P. R. PANAITESCU 4
www.dacoromanica.ro
5 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 121
www.dacoromanica.ro
122 P P. PANAITESCU 6
www.dacoromanica.ro
7 INCEPUTURILE SCRISULUI /N LIMBA ROM/NA 123
www.dacoromanica.ro
124 P. P. PANAITESCU g
www.dacoromanica.ro
9 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 125
www.dacoromanica.ro
126 P. P. PANAITESCU 10
www.dacoromanica.ro
11 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 127
www.dacoromanica.ro
128 P. P. PANAITESCU 12
www.dacoromanica.ro
13 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 129
9 - o. 433 6 www.dacoromanica.ro
130 P. P. PANAITESCU 14
www.dacoromanica.ro
15 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 131
rata, cum este cazul cu cele trei semne amintite din Psaltirea Scheiana.
Dupa cum a argat invatatul specialist paleograf Al. Iatimirski, cifrele
cuprinse intr-o criptograma nu sint criptografiate, adica nu-si pierd semni-
ficatia din sirul cifrelor, ci ramin cu valoarea lor initiala 1 De adaugat
ca, numai prima dintre cele trei cifre are, legat de dinsa, un semn special,
folosit pentru cifrele slave, care indica, miile. Asadar, indiferent de textul
criptogramei, putem cerceta data de la sfirsitul ei, cart nu este scrisa In
scriere secreta 0 care inseamna, data scrierii sau a copierii. Aceasta data
se citete loarte usor ; faptul ca a fost citita greit de I. Bianu, M. Gaster
0 C. Macurek 2, se datoreste numai lipsei unei experiente mai vast a
acestor cercetatori. Cifrele nu pot da natere la nici o controversa sau
indoiala, ele sint in numar de trei, prima este 3 (scrisa ca un S moldove-
nese, ca In tot textul Psaltirii Hurmuzachi), celelalte doua sint K 0 I',
deci 7023, anul erei bizantine, care corespunde cu anul erei noastre 1515,
eventual 1514, daca e vorba de o lung Intre septembriedecembrie. Data
1515 reprezinta un f apt sigur i bine precizat 3. Ea nu este aceea a copierii
Psaltirii Scheiene, care, cum a dovedit J. A. Candrea, este o copie 0
anume (pe baza filigranelor) datind din a doua jumatate a secolului al
XVI-lea 4 ; criptograma a fost copiata dupa un manuscris mai vechi,
scris la 1514-1515. Data aceasta este data alcatuirii traducerii sau a
unei copii dupa originalul traducatorului, nu putem afirma cu siguranta 5.
Constatam ca atit studiul criptogramei din Psaltirea Scheiang, cit 0
acela al filigranei din Psaltirea Hurmuzachi ne duc la aceea0 data, Ince-
putul secolului al XVI-lea. 17n fapt remarcabil este de subliniat In legatura
cu acest rezultat : datarea textelor vechi rotacizante pe aceasta baza nu
se potriveste nici cu momentul influentei luterane, nici cu acela al influ-
entei husite, ci cade la mijloc intre ele. In 1500-1515 influenta luterana
nu se simte Inca in Transilvania ; Martin Luther nici nu-i incepuse pe
atunci activitatea de reforma a bisericii. Pe de alta parte, epoca de Info-
rire 0 expansiune a husitismului cade In prima jumatate a secolului al
XV-lea, dupa 1415 (data arderii lui Hus) 0 pina in 1440 ; patninderea
husitilor in Transilvania 0 Moldova se produce In anii 1431-1437 6. in
jurul anului 1500 opera de propaganda activ husita se stinsese de mult.
Reiese din datarea pe care am obtinut-o ca nu mai putem cauta
nici in influenta luterana, nici In cea husita, cauza 0 imboldul
1 Al. Iatimirski, Caamincrarn rir pyccrain pyriornicx pyroallicrox 6146anoTe1c, (In
C6oparni oTAeaerinn pyccrioro BoLnia n C71013eCROCTI4 AriaAebinn Hayrt, 79, p. XXXIX.
2 I. Bianu, Psaltirea Scheiand, Buc., 1889, P. VII ; (1482-1485) ; M. Gaster, In Archivio
Glotologico Italiano", XII, p. 197 (1585); C. Madrek, La date de l'apparition de la Psaltirea
Scheiana roumaine, In Revue historique du Sud-Est europen", I, 1924, p. 64-65 (1482).
8 Asupra acestei lecturi adoptate pentru Intlia oara de S. Puscariu (Daco-romania"),
III, 1924, p. 471) acesta spune ca scriitorul a uitat sii faca semnul pentru mie. Totusi semnul
exista, el este legat de prima cifra, ca In majoritatea docurnentelor slavo-romine ale vremii.
Inainte de data se afla patru litere din criptograma, care reprezinta probabil cuvintele v let
(In anul) precedate de un A cu MIS, cifra 30, care este ziva lunii.
4 J. A. Candrea, op. cit., I, p. XCVIICVI.
5 R. Pava, Criplograma din Psaltirea Scheiand, In Studii ;i materiale de istorie medie,
III, Incearca o descifrare completa a criptogramei, asupra careia nu ne putem pronunta. Autorul
admite ca data este 7023 (1514-1515).
6 Vezi mai sus, p. 121.
www.dacoromanica.ro
132 P. P. PANAITESCU 16
www.dacoromanica.ro
17 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 133
era deci o proprietate feudalal, Cnezii, ca toti stapinii feudali, pot instrgina
cneziatul prin tranzactii particulare, il pot vinde, imparti, dona sau
schimba 2 Stgpinirea cneziala, spre deosebire de cea nobiliarg, era exer-
citatg in devalmkie ceea ce arata purcederea ei din obtea sgteasca.
Exista o obste familiarg a cnezilor stgpini, familie mare cu frati, rude
colaterale, nepoti, kezata ca stgping asupra obtei dependente a tgra-
nilor 3. Este evident ca o stgpinire in devglmkie nu poate fi confundatg
en o magistraturg de sat, magistratura din principiu se exercitg indivi-
dual. Din aceste stgpiniri in comun a domeniilor feudale, care erau identice
ca regim cu cele din Moldova i Tara Romineascg, dar nu cu stgpinirea
nobiliara din Ungaria, se trag mai tirziu composesoratele nobiliare din
Maramure, dintre care unele s-au mentinut ping aproape de zilele noastre 4.
In stgpinirile in devalmkie ale cnezilor din Maramure nu puteau moteni
i nici lua zestre femeile, ca in Moldova, ci numai barbatii, ca In Tara
Romineasca, Ungaria i Po Ionia. Intr-un act juridic din 1454 se precizeaza
cu prilejul unui proces de zestre : in districtul Maramureului este acest
obicei ca fficelor noastre sa le dgm, nu moii, ci avere mobila" 5. In genere,
dei erau domenii cneziale care cuprindeau mai multe sate, proprietatea
cneziala romineascg din Maramure era caracterizata prin stgpiniri reduse ;
cnezii formau o nobilime mica' neprivilegiatg, sau partial privilegiata de
coroang 6.
Aceastg mica nobilime .cneziala, pgstrase anume obiceiuri juridice
gentilice, cum este acela al juratorior, reprezentantii obtior locale,
pentru judecarea litigiilor 7. Erau InsS stapini feudali in adevgratul inteles
al stgpinilor de domenii din perioada feudala. Cnezii aveau cetgti sau mici
cetatui pe domeniile lor. Ambroziu de Dolha ii zidise un castel de piatrg
pe mosia lui la 1471 8, la Rozavlea este i azi un deal numit : Cetatuia,
1 La 1453 Ioan de Hunedoara confirmA cnezatele lui Mihai din SAcel vi Nan din Visbu,
cAci, ab antiquo et temporibus divorum regum... legitimi et perpetui kenessy fuissent" (Fill-
pavcu, op. cit., p. 46-47.
2 1. Mihaly, op. cit., p. 48-49 (1360) : Stan fiul lui Ioan kneaz de SarasAu, db ginerelui
sAu ca zestre o parte din knezatul silu ; p. 139-140 (1419) : Mic de Urmethu cu fratii dAruiesc
o parte din cnezatul lor lui Vlad kenezul ; ibid., p. 599-600 (1490) Galina a lui Vancea din
VAnevti pune zblog cloud sesii din acel sat.
3 I. Mihaly, op. cit., p. 489-490 (1468). La Moiseni sint confirmati In cneziatul moviei
11 persoane, care-1 au cu drept de movtenire, ibidem; p. 182-183 (1412), Sandrin al lui Balita
vi Petru al lui Stefan stilt confirmati In stilpfnirea (dominium) cnezatului lor cu fratii si
rudele de singe", cbrora acel keneziat le apartine, cu dependentele vi drepturile ; ibidem, p. 269,
270 (1423), movia Ieud este recunoscutA prin privilegiu regal lui Valentin, fiul lui Theodor cu
fiii, lui Mihai fiul lui loan, Teodor fiul lui Dragomir, fratelui sdu Babosie i tiled altor patru,
ibidem, p. 276-279 (1429) la Jipa aflAm indicati cei 42 de stApIni in devAlmAvie, o adevAratA
obste rAzaveascii.
4 Al. Filipavcu, op. cit., p. 24.
5 I. Mihaly, op. cit., p. 194 : quia filiabus nostris non possessione tenemur, sed rebus".
6 Ibidem, p. 580-582 (1486) rominul Ioanikis din Selevteu cu fratele, fiii i nepotii
stApinesc o patrime din movia satului ; ibidem, p. 333-334 (1448) Ana fiica lui Mihail din Sarasbu
stApinote o parte" in acea movie ; ibidem, p. 273-274 (1428) stApinire a unei jumAtati dintr-o
treime dintr-o delnitA (sesslo).
7 Ibidem, p. 533-534 (1476) : la Giuleiti i Sarasilu judecA octo proborum et nobillum
virorum per ipsos partes equaliter electi".
8 A. Filipavcu, op. cit., p. 72-73.
www.dacoromanica.ro
134 P. P. PANAITESCU 18
mai sus de Oncesti era fostul sat, numit sub cetate"1, curtile dominiale sint
pomenite in satele cnezilor In secolul XV 2 Satenii din sate erau iobagii
cnezilor si se foloseau cu drept ereditar de delnitele (sessia), l'asate lor in
posesie si care cuprindeau pe intinsul mosiei un lot de pamint arabil
drept de folosint a pgdurii, pAsunei ii apei 3. Cnezii aveau fiecare ceata
lor militar, cu care ajutau pe rege 4. Numerosi cnezi maramureseni furl
rlsplatiti de Joan de Hunedoara pentru participarea lor la rAzboaiele cu
turcii conduse de dinsul 5.
Din toate aceste fapte rezulta, ca% exista In Maramures o strAveche
nobilime local, ridicat'a din obstile satelor, recunoscutA partial si treptat
de regele Ungariei si care, afar de privilegiul scutirii de bir, de care se
bucura nobilimea regatului, era intru toate o mica nobilime feudara romi-
neasca. Maramuresul era deci organizat feudal, stgpinit in secolele XIV
XV de cnezii locali 6.
Provincia Maramuresului se bucura de o autonomie militar
fiscala, sub voievodul Maramuresului, voievodul rominilor (valahilor)
sub alti voievozi locali. Multi istorici au facut o confuzie intre cnezi ei
voievozi, socotind ca, voievozii fgceau parte din aceeasi categorie, numai
cu un grad mai limn 7. Dar deosebirile intro cnezi i voievozi sint evi-
dente : mai intii voievozii nu slut ereditari, deci nu constituie o categorie
sociala,pe cind cnezii sint o categorie social 8. Voievozii erau alesi ; privi-
legiile reginelor Elisabeta si Maria a Ungariei gilt date tuturor acestor
valahi ai nostri, ca sa aib dreptul s, aleaga i s numeasca ca voievod al
lor, pe cel pe care 11 va voi comunitatea valahilor" 8. In aceasta calitate
voievodul era un Stf local militar ales de cnezi si de obstile satesti libere.
Voievozii puteau fi in acelasi timp i cnezi, stapinind adica, mosia lor 1
Voievozii, spre deosebire de cnezi, 1ndeplineau o magistratura i anume
nu in devAlmg0e, ci individual. Ei erau voievozi ai valahilor, deci o insti-
tutie romineasca prestatala, aflata i recunoscuta de regatul feudal. Unul
dintre acesti sefi militari locali era voievodul Maramurqului, al rominilor
1 Observatii la fata locului.
2 I. Mihaly, op. cit., p. 460 (1464) : Petru Gherbe din SarasAu avea acolo domum et
curiam" (casa i curtea).
3 Mihaly, p. 223 (1418), la Sarkad erau 11 sessiones iobagionales populosas et quinque
deserta", la Macaria 25 de sesii de iobagi ; ibidem, p. 582-584 (1486) mai multi nobili valahi
vind la Se14te 0 la Moisei trei sesii, iar iobagii vor avea obligatii fata de sItiipini dupt chipul
celorlalti iobagi" ; ibidem, p. 621-622 (1498), la Leordina se pun zblog trei sesii, una nobiliard
(cultivati de stApIn cu claca) i douii iobagionale; ibidem, p. 524-525 (1478), la Birsana se
\rind cloud sesii iobagionale i separat locul de moarii.
4 Ibidem, p. 185-189 (1412). Cnezatul din 11?.rince a dat ajutor regelui cu lAnciile sale ;
ibidem, p. 222-224 (1418), Bogdan din Dolha cu oamenii sai Inarmati pune pe fuga pe trimijii
comitatului veniti pe mosia lui.
5 Ibidem, p. 335-336 (1448) i Al. Filiparu, op. cit., p. 70-71.
6 Cf. 0 D. C. Anion, Cnejii (chinejii) romtni, Buc., 1938.
7 De pildts A. Filiparu, op. cit., p. 37 nvoievodatele erau ImpArtite In cnezate, Investite
cu atributii de ordin militar i administrativ s. Cnezatele erau domenii feudale i nicidecum
subdiviziuni ale voievodatelor (n.n.).
8 I. Mihaly, op. cit., p. 191-193 (1413), Sandru 0 Elie fiii lui George voievod, nu erau
voievozi ei 4100.
9 Ibidem, p. 55, 0 A. Filiparu, op. cit., p. 64.
10 I. Mihaly, op. cit., p. 77 (1383), fill lui Stanislau voievodul valahilor stApinese
cnezatele Kereczke i Cunita in Bereg.
www.dacoromanica.ro
19 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 135
www.dacoromanica.ro
136 P. P. PANAITESCU 20-
www.dacoromanica.ro
21 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 137
www.dacoromanica.ro
138 P. P. PANAITESCU 22
2 I. Mihaly, op. cit., p. 100 (1390), mAndstirea de pe mosia lui Bale si Drag de la Rona.
MInAstiri se pomenesc la Birsana (1391), Cuhea (1414), Biserica Alba (sec. XV), feud (sec. XV).
Al. Filipascu, op. cit., P. 165-168. Filipascu numdr 17 mdmistiri In Maramures.
2 Cf. S. Reli, Biserica romtnd din Maramures, Blaj, 1938, P. 136 si urm. si constathri
personale In Maramures, precum si date comunicate de A. Nistor, directorul Muzeului Mara-
muresului din Sighet.
3 I. Mihaly, op. cit., p. 109-111, Al. Cziple, Documente privitoare la episcopia din
Maramures, Anal. Acad. Born.", Mem. Sect. Ist., Seria II, torn. XXXVIII, 1914, 35-36.
A. Petrov, Apeonethuno rpardona no oaponette-pyecooti 'lepton, 1391-1490, Praga,
1930, p. 107.
www.dacoromanica.ro
23 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 139
Dragomir, Dan, Nan din Sgpinta, mai multi preoti si altii, deci o adunare
feudala localal.
Ca urmare a ridicgrii din mijlocul cnezilor romini maramureeni a
unei puternice familii de nobili si dregatori ai regatului Ungariei, biserica
din Maramure obtine nu numai autonomie depling,, nu numai mosii
importante, dar i o diocesg, aproape episcopala, care se intinde mult
dincolo de granitele Maramuresului, peste o intinsa regiune din nordul
Transilvaniei, locuit de romini ortodocsi si care corespuncle in mare parte
cu aria in care se vorbea dialectul rotacizant. Formarea unei provincii
bisericesti feudale in Maramure si nordul Transilvaniei, este, dupg, noi,
punctul de plecare al nevoii de a se scrie, pentru aceasta provincie, carti
bisericeti in dialectul folosit acolo.
In cursul veacului al XV-lea se emit mai multe privilegii i porunci
regale pentru manastirea din Peri i garantarea mosiilor ei 2 Ping, la
sfirsitul veacului al XV-lea manastirea isi pastreazg, mosiile, drepturie i
privilegiile, care sint puse in discutie numai in momentul marelui conflict
cu episcopia de la Muncaci, despre care va fi vorba in paragraful urmator.
Este clar, chiar din datele prezentate foarte pe scurt in rindurile de'
mai sus, ca biserica romina din Maramure se afla in veacul al XV-lea
intr-o situatie cu totul exceptionala (fata de cea din alte parti ale Transil-
vaniei). Aceasta situatie se poate caracteriza astfel : Era o biserica feudall
autonoma, cu viata manastireaseg, locala foarte intensa, aflatg, sub obla-
duirea manastirii Peri, de fapt sub obladuirea familiei de latifundiari si
dregatori, urmasii cnezilor Bale si Drag.
Viata manastireasca a dat nastere unei coli de scriitori, diecii ; null
dintre ei Maud parte din familiile de cnezi, precum diacul loan care
impreuna cu alti opt stapinea la 1451 mosia Ieud 3. Acesti dieci obisnuiesc
sa scrie in romineste, in corespondenta Maramuresului cu municipalitatea
din Bistrita, care ni s-a pastrat pentru sfirsitul veacului al XVI-lea si
inceputul celui urmator 4. Carturarii maramureseni stiau slavoneste si
romineste (o parte din bisericile maramuresene au pastrat ping, azi inscriptii
slavone, de pildg, la Cuhea, Calinesti, si altele) 5. De observat de asemenea
multimea scenelor derivate din apocrifele bisericesti, care se vgd in pictu-
rile bisericilor din Maramures 6, dovada, circulatia, in scris desigur, a
acestor legende in Maramuresul medieval.
1 A. Petrov, op. cit., p. 156-157. Cf. N. Iorga, 0 marturie a celor mai vechi moldoveni,
Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. Ist., Seria III, VI, 1925.
2 1. Mihaly, op. cit., p. 306 (1438), confirmare a granitelor religiosorum virorum kalu-
gerorum" ; ibidem, p. 376-379 (1456), granita mosiei mdndstirii cu a orasului CImpulung. In
Acel an mdndstirea Peri stapinea si mosia Peri, unde clddise doud mAndstiri filiale (ibidem,
p. 393-394). Cf. si ibidem, p. 395 (1457), 402-404 (1458), 406, pentru vitele mndstirli luate de
.ordsenii din Cimpulung.
3 Ibidem, p. 355-357 (1451).
4 Al. Rosetti, Lettres roumaines de Bistrifa, Buc., 1926, p. 54-55, 60-61, 72-73 si
Al. Filipascu, op. cit., p. 126-128.
5 V. Bratulescu, op. cit., p. 46.
6 La Ieud, biserica din vale : visul muierii lui Pilat (V. Brdtulescu, op. cit., p. 115), la
Cornesti : Maica domnului pune la loc femeii mlinile care i se tdiaserd (ibidem, p. 39); la
Cblinesti : coborirea lui Isus In iad (ibidem, p. 54).
www.dacoromanica.ro
140 P. P. PANAITESCU 24
www.dacoromanica.ro
'25 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 141
www.dacoromanica.ro
142 P. P. PANAITESCU 26
www.dacoromanica.ro
27 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 143-
www.dacoromanica.ro
144 P. P. PANAITESCU 28
www.dacoromanica.ro
'29 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 145
www.dacoromanica.ro
31 INCEPUTURILE SCRISULUI. IN LIMBA ROMINA 147
www.dacoromanica.ro
148 P. P. PANAITESCU 32
www.dacoromanica.ro
33 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 149
www.dacoromanica.ro
150 P P. PANAITESCU 34
PARTEA A IT-a
SCRISUL ROMINESC IN SECOLUL AL XVI-lea. EPOCA LUI CORES!
www.dacoromanica.ro
'35 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 151
www.dacoromanica.ro
152 P. P. PANAITESCU 3&
www.dacoromanica.ro
37 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 153
brute ale bogatiei animale din Tara Romineasca : vitele, pieile, pestele,
ceara. Asadar, Brasovul joaca fata de t&rile rominesti vecine rolul unui
furnizor al produselor civilizatiei materiale, orasenesti, fata de o regiune
rurall. Pe linga aceasta observatie, care explica i situatia Brasovului ca
centru cultural pentru tara vecina, mai trebuie subliniat i faptul ea la
acest comert erau angajate numeroase orase i tirguri din -Wile romine de
peste munti, c orsenii din aceste taxi cunosteau Brasovul i colaborau
cu viata oraseneasca de acolo. In sfirsit, pe Maga comerciantii din princi-
pate, si comerciantii sasi brasoveni, cei mai bogati dintre negustorii care
faceau comertul peste munti, un rol destul de apreciabil in legaturile
comerciale ale Brasovului cu Tara Romineasca si Moldova 11 jucau asa-
numitii bulgari" care erau rominii din suburbiul cheilor Brasovului. Se
constata c aceasta populatie orkeneasca romineasca de la Brasov avea o
activitate comerciala, care presupune o clasa de oameni bogati, cu lega-
turi permanente cu Tara Romineasca 1.
In epoca inceputurior activitatii lui Coresi, desi este o oarecare
lacuna in corespondenta diplomatica dintre Brasov si Tara Romineasca,
se constata legaturi foarte prietenesti in domnia lui Patrascu cel Bun :
Am legat credini i fratie cn domniile voastre", scrie acest domn bra-
sovenilor 2 Socol, marele vornic al lui PUrascu, principalul factor al poli-
ticii boieresti in vremea lui, avea legaturi comerciale cu Brasovul i cu
un oarecare Mihai Moga, negustor romin de acolo, care era furnizorul &du 3.
Epoca in care Coresi a luerat la Brasov este caracterizata prin ridi-
carea unor familii bogate din patriciatul orasenesc sasesc de la Brasov,
in frunte cu Iohannes Benkner, judet al orasului, care avea interese banesti
importante in diferite parti ale Transilvaniei i peste granitele acelui
principat. Astfel, in 1557, el cumpara cu 2 000 de florin' (moneta de aur)
spalatoria de aur" (a nisipurilor aurifere) de la Zlatna, in Muntii Apu-
seni 4. Tot el inflintase la Brasov prima fabrica de hirtie din acest oras 5,
ginerele Ban primise 4 500 de aspri de la Alexandru Lapusneanu, domnul
Moldovei (in 1564), pentru a-i aduce marfuri din Polonia 6. Erau deci
oameni angajati in afaceri comerciale, intre care si cele ce priveau tarile
romine.
Asemenea legaturi comerciale i situatia speciala a lui Iohannea
Benkner ca om de afaceri intinse explica sprijinirea tipografiei lui Coresi
si de catre autoritatile civile i bisericesti din tarile romine si de catre
judetul Brasovului, fara s recurgem la explicatia exclusiva a intereselor
de propaganda ale bisericii luterane, deoarece tipografia era o intreprindere
mestesugareasca productiva. Orice opera de acest fel trebuie incadrata in
imprejurarile de istorie economica ale vremii.
Din punct de vedere bisericese legaturile Brasovului cu Tara Itomi-
neasca si Moldova au fost putin studiate. Se poate afirma c tocmai in
1 Aceste concluzii shit trase din lucrrile citate la nota precedent.
2 Gr. Tocilescu, 534 de documente istorice slavo-romtne, Bucurelti, 1931, p. 365-366-
8 Ibidem, p. 443.
4 Quellen zur Geschichte der Stadt 43rasso, VI, p. XLVIII.
5 Ibidern, IV, p. 181-182, 506.
6 Hurmuzachi, Documente, XV-1, p. 606.
www.dacoromanica.ro
154 P. P. PANAITESCU 38
www.dacoromanica.ro
'39 1NCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 155
www.dacoromanica.ro
156 P. P. PANAITESCU 40.
Coresi logofatul movtenise moviile tatalui sau, dupa cum rezulta' din actul
citat, publicat de insuvi Stoica Nicolaescu, aceasta Inseamna ca. tatal
logofatului era mort la acea data, pe cind Coresi diaconul era yin vi lucra
din greu la tipografia din Bravov. Nici genealogia propusa de Nerva Hodov
pe temeiul aceloravi acte, dupa care diaconul ar fi fost fratele vi nu tatal
lui Coresi logofatul 1, nu se poate sustine, deoarece in aceste acte sint
pomenite rudele logolatuhli, care iau parte la averea parinteasca, intre
altii, fratele sau, Dragan, nu hug, vi diaconul Coresi. Nici nu ne putem
inchipui ca diaconul sa fi fost boier mare, cu movii vi venituri, vi totuvi sa
fi ramas mevtevugar la tipografie. Coresi este un nume propriu, nu de
familie, deci nu este cu nimic dovedita inrudirea intre diferitii Coresi din
Tara Romineasca in veacul al XVI-lea. Diaconul Coresi era un mevtevugar
ievit din mediul oravenesc, cad avea un nume grecese, obivnuit in acest
mediu, dar cunoavterea adincita a limbii romine 11 arata a fi pamintean.
S-a dovedit, de altfel, ca, prima carte tiparita de Coresi la Bravov,
impreung cu Oprea logofatul, este Octoihul Mic din anul 1557 (inceput
la 12 iunie 1556, terminat la 14 ianuarie 1557) 2, deci inainte de domnia
lui Mircea Ciobanul. Nu mai poate famine in picioare deci explicatia
mutrii lui Coresi la Bravov de teama prigoanei lui Mircea voda. Dimpo-
triva, Coresi s-a intors la Tirgovivte vi a tiparit acolo, cu zece ucenici",.
Triodul-Penticostar slavonesc intre 8 iulie 1557 vi 30 iulie 1558 3. In timpul
acestei lucrari, la 26 decembrie 1557, moare Patravcu cel Bun vi la inceputul
lui ianuarie, in anul urmator, se ridica in scaun Mircea Ciobanul, ca domn
al Tarii Rominevti. Mircea e pomenit In Triodul-Penticostar ca cel din
porunca caruia s-a tiparit cartea, deci ca patron al tipografiei. Dupa
aceea, in 1559-1560 Coresi se muta din nou la Bravov, uncle 'Amine
definitiv 4. Retinem faptul acestor mutari succesive, care nu pot avea alt
inteles decit comenzi vi lucrari succesive date mevterului, care se afla In
acelavi timp in legatura vi cu Tirgovivtea vi cu Bravovul.
Pe temeiul tiparirii primei caxti a lui Coresi la Bravov in 1556,
Al. Procopovici a incercat sa arate ca diaconul Coresi a fost adus la Bravov
de domnul Tani Rominevti, Patravcu cel Bun, care in anu11556 a facut a
expeditie in Transilvania. impreuna cu domnul Moldovei. Deci, dupa
Procopovici, Coresi vi Oprea logofatul au venit la Bravov, nu ca fugari
umili", pentru a intra In serviciul savior, ci in serviciul bisericii lor, ca
oameni ai lui Patravcu voda, domnul Tani Rominevti, caci clomniiromini
se bucurau atunci de destula autoritate" 5. Nu ne indoim ca diaconul
Coresi a plecat la Bravov cu invoirea patronilor sai din Tara Romineasca,
altfel nu ar fi putut lua cu el tipografia din Tirgovivte (forma literelor
cartilor tiparite la Bravov, precum vi vignetele vi ornamentele sint in mare
1 N. Hodo, Un fragment din Molitvelnicul diaconului Coresi, In Prinos lui D. A. Sturdza,
Buc., 1903, p. 241.
2 1. Bianu 0 D. Simonescu, op. cit., IV, p. 3-6.
3 Ibidem, IV, p. 168-169.
4 C. Lacea, Asezarea definitiv a lin Coresi la Brasov, in Revista filologic5", II, 1928-29,
p. 354-358. Cf. 0 A. Filimon, Contribulii la bibliografia romineascd veche, In Dacoromania",
V, 1929, p. 601-604.
5 Al. Procopovici, De la Coresi diaconal la Teofil mitropolitul lui Matei Basarab, in
Omagiu lui I. Bianu, Buc., 1927, p. 294.
www.dacoromanica.ro
41 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 157
www.dacoromanica.ro
158 P P. PANAITESCU 42
in aceasta carte cititorilor : Eu, diaconu Coresi, daca vazui ca mai toate-
limbile au cuvintul lu dumnezeu in limba lor, numai noi, rurninii,.
n-avgm..." 1.
in lumina acestor constatari se pime intrebarea : in ce consta patro-
najul judetului Braovalui asupra tipografiei lui Coresi I Era el proprietarul.
tipografiei, iar Coresi simbrimul sau I Sau judetul era numai un protector,
in calitatea sa de primar, care subventiona 1 tipgrirea unora dintre cgrti
Din cele spuse mai sus rezulta c tipografia era independenta de sfatul
orkenesc luteran al Braovului, de vreme ce tip/ma carti slavoneti i
ortodoxe, precum i. cgrti fara indicarea numelui judetului. Nu excludem
posibilitatea ca pentru anume cgrti, In anume imprejurari, sa se fi exercitat
asupra tipografiei romineti presiuni de ordin religios 1 de asemenea
din partea principelui Transilvaniei, dar e vorba de presiuni din afarg ;
tipografia de carti romineti i. slavone nu era a bor. Pomenirea poruncii"
conducgtorului autonom al municipalitgtii din Braov, in. conditiile amin-
tite mai sus, nu poate fi o dovada ca judetul Braovului era alitorul
cartilor romineti. Pomenirea lui in aceste cgrti inseamna in primul rind
un omagiu cuvenit autoritgtii politice, sub oblgduirea careia statea toatg
activitatea publicg din ora. Judetul era interesat, In anume cazuri, i
banete, la vinzarea eartilor, pentru ca sustinea cu banii sal tiparul. Astfel,.
Luca Hirschel judetul Braovului declara ca a sustinut tiparirea Evanghe-
liei cu invtaturi in rominete din 1581, carte pur ortodoxg : nu mai
crutai de in avre ce-mi era daruita de dumnezeu a da la acestu lucru" 2.
E vorba, precum se vede, de averea personala agonisita de Hirschel, nu de
banii municipalitatii. Acelai. Hirschel se interesa, in 'schimb, intr-o seri-
soare catre judetul Bistritei, de vinzarea exemplarelor acestei carti i. de-
plata sumelor cuvenite 3. Aceasta nu inseamna, insa ca editarea cartilor
se fgcea sub supravegherea luteranilor din Braov, in ce privete continutul
acelor carti.
Aadar, nodul problemei originilor primelor carti romineti tipgrite
se dig in raspunsul la intrebarile : eine era proprietarul tipografiei con-
duse de Coresi i. sub al cui patronaj se tipgreau cartile din aceasta tipo-
grafie, In timpul cind a functionat la Braov I
Proprietarul preselor i. al literelor era, Inca din timpul cind tipo-
grafia se afla in Tara Romineasca, meterul tipograf. El nu era un salariat
al unei intreprinderi, ei stapinul uneltelor sale, cum era obiceiul meteu-
garilor din evul mediu. Aceasta rezultg din prefata Apostolului slay-
tipgrit de meterul Dimitrie Liubavici la Tirgovite, in 1547. Prefata
se terming cu cuvintele urmgtoare (in slavonete) : in cetatea de scaun
Tirgovite, in casele lui Dimitru" 4. Dacg tipografia se afla in casa parti-
cularg a lui Dimitrie Liubavici la Tirgovite 1 nu intr-o casg sau mgngstire
domneascg, este evident ca Dimitrie era 1 proprietarul preselor din casa lui..
1 I. Bianu i N. Hodos, op. cit., I, p. 92.
2 lbidem.
3 Hurmuzachi, Documente, XI, p. 656.
Ibidem, I, p. 514. Cuvintele de la urmt : In casele lui Dimitru", shit scrise In cripto-
grafie In textul slay i au fost descifrate de A. Iatimirski I L. Stojanovici, doi slaviti, unul rus,
celAlalt sfrb.
www.dacoromanica.ro
43 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 159
www.dacoromanica.ro
160 P P. PANAITESCU 44
www.dacoromanica.ro
45 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 161
11 - 13. 4336
www.dacoromanica.ro
162 P. P. PANAITESCU 46
www.dacoromanica.ro
47 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMTNA 163
www.dacoromanica.ro
164 P. P. PANAITESCU 48
www.dacoromanica.ro
49 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 165
www.dacoromanica.ro
166 P. P. PANAITESCU 50
www.dacoromanica.ro
51 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 167
vului 2 j
spune predoslovia earth, a fost aflat in Tara Romineasca, la arhimitro-
politul Serafimu, in cetate in Tirgoviste", care 1-a trimis judetului Bravo-
cu voia mitropolitului, marelui Serafimu, noi o deademu lu
Coresi diaconulu, ce era mesteru invatatu intr-acestu lucru, de o scoase
den cartea sirbeasel pre limba rumineasca, impreung i cu preutii de la
beseareca Scheailoru, de linga cetatea Brasovului" 3. Asadar in iruntea
Evangheliei in romineste se arata c traducerea din slavoneste in romineste
s-a facut cu voia, deci aprobarea mitropolitului Tarii Rominesti. Acesta
este de altfel rostul intregului pasaj : recunoasterea ca legal& a traducerii
in limba poporului de catre biserica din Tara Romineasea.
In scrisoarea judetului Brasovului, Luca Hirschel, la 15 august 1582,
catre judetul Bistritii, se arat c publicarea Evangheliei cu inva-
taturi a fost aprobata de amindoi domnii de peste munti, cit si de mitropo-
litii Moldovei si Tdrii Rominesti (au dat : ihre Zustimmund Consens")
si au cumparat chiar un mare numar de exemplare, spre a fi introduse in
rile lor (in ihre Lander hinein fhren") 4. Rezulta de ad c biserica
romina i cirmuirea statelor Moldovei i Tgrii Rominesti au aprobat i au
sprijinit tiparirea eartilor bisericesti in limba poporului. Ramine fapt
stabilit c traducerea i tiparirea cartilor bisericii in limba poporului
este o opera general romineasca in secolul al XVI-lea. folosit
ea indemn de existenta curentului luteran i calvin din Transilvania, ea
sa ia i ei initiativa traducerii cartilor bisericesti in romineste. Un curent
popular s-a impus in biserica ; rominii au tradus si au tiparit aceste carti
cu fortele lor, cu tiparul lor, adus la Brasov din Tara Romineasca, tradu-
-cind din slavoneste, dar pastrind religia ortodoxa.
Catehismele roml- Catellismul care cuprinde expunerea credintei religioase,
nesti din veaeul aI este o carte care fireste are o importanta deosebita
X VI-lea
pentru studiul influentelor externe asupra inceputurilor
scrisului in limba romina. Se admite in genere pina acum ca prima
carte tiparita in atelierul lui Coresi din Brasov in limba romina a fost
Intrebarea crestineascei, un catehism nedatat (in exemplarul unic pe
care-1 posedam), dar considerat ca fiind tiparit in anul 1559 5. Am aratat
in cele de mai sus ca prima carte tiparita de Coresi la Brasov a fost
Octoihul Mic slavon din 1557 si oh Intrebarea crestineasca nu este o
1 I. Bianu si Dan Simonescu, Bibliograria romtneascd veche, IV, p. 7.
2 S. Koleada, khan (Deogopon It KintronegaTatme nexoTOpaix cTpan BOCT0,1110li
EB1301/11, in BeCTHIIK ncTopmt Ninponoil ItyabTypti., Ianuar-februar, 1958, p. 49-50,
clovedeste influenta Evangheliei cu InvAtAturi tiparitd de Ivan Feodorov la Zabludov, In
1568 asupra CArtii cu Invdt:IturS romlneascd de la Brasov, din 1581. Ivan Feodorov a fost In
tArile romine, In 1578-1579, si atunci va fi adus i cArtile slavo-ruse tiparite de Mitsui.
3 Diaconul Coresi, Carte cu invdtdturd, ed. S. Puscariu si A. Procopovici, p. 5-6.
4 Hurmuzachi, Documente, XI, p. 656.
5 Am folosit editia fotografica a catehismelor la I. Craciun, Catehismul romtnesc din
1544 urmat de celelalte catehisme romlno-luterane, Sibiu-Cluj, 1945 1946 (Biblioteca 13iblio-
logicii), nr. 19.
www.dacoromanica.ro
168 P. P. PANAITESCU 52
www.dacoromanica.ro
53 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 169
www.dacoromanica.ro
t- P. P P NNAITESCU 54
despre relatiile dintre acest prim catehism i cel al lui Coresi, este, in
lumma color de mai sus, cd, textul din 1544 nu avea nici pArtile amintite,
troduse din slavoneste 1, nici introducerea, in care se afirma ortodoxia
tartii. E posibil ea pentru rest Catehismul din 1561 sd, fi folosit pe cel
dm n44.
De asemenea, tot in legAturd eu cele spuse, cum cd, Intrebarea
trezAineastA este rezultatul unui compromis intre textul luteran tradus din
ungurezzte I pasagii introduse de comunitatea ortodoxd, din Brasov, nu
mai eunine N alabiit ipoteza IM Al. Procopovici, dupa, care ar fi existat
un arhetip husit" al eatehismelor rominesti din secolul al XVI-lea 2.
Se tie ci pe lingii textul tiparit al Intrebdrii Crestinesti, care a fost regasit
in 1 iseriea de la Ieud, In Mararnure, mai existd Incii doud texte ale ace-
lniii catehism, copiate de mind, la inceputul secolului al XVII-lea : Cate-
hisnml din Codex Sturzanus publicat de Hasdeu i eel din Codex Martian,
ul. litat de Al Rosetti 3. Despre primul toti cereetAtorii sint azi de acord
cd este o copie dupa textul tiparit de Coresi, dar copia din codicele Martian
a dat natere la mai multe discutii. Dupd, parerea prof. Al. Rosetti, aceasta,
col ie ar avea un izvor comun eu textul tiprit de Coresi, nu ar fi o copie
dui ii acesta. De aei rezultd, dupd cereetAtorul amintit, cd, intreaga tea-
tnrii a catehismului rorninese, eu textele luterane i cele ortodoxe nu s-ar
fi alciituit cn prilejul tipiiririi catehismului la Brasov, ci mai inainte, si
annme In nOrdul Transilvaniei sau In Maramures, tot acolo unde s-au
tradns cele mai vechi texte bisericestirominesti. Aceasta pentru cii, in copia
Martian catehismul, desi identic eu cel tipdrit, este redactat in dialectul
rotacizant din nord. Pe de alta parte, observd, Al. Rosetti, in copia Martian
afla unele envinte in text, omise de Coresi in tipdritura. sa i Myers Coresi are
citeva cnvinte omise in copia Martian, deci amindou reprezintd variante
neglijente ale nnui text complet 4. Socotim Ins ca, textul din codicele
Martian este o copie a textului tiparit. Nu este de loc exclus ea un text
in limb& sud ardeleand sa fi fost copiat mai tirziu intr-o regiune din nord,
m care se vorbea cu rotacism. Prioritatea regiunii nord transilvdnene in
scrierea limbii romine, nu inseamnd, cd, mice activitate a incetat acolo,
dapd primele traduceri i cd, nu s-a continuat i cu transcrierea unor texte
romine)ti venite mai tirziu din alte regiuni ardelene 5. Cit priveste omi-
sinnile din textul tipdrit, care se afld, in manuscrisul Martian, ele sint in
numdr de patm si din analiza lor rezultd, cd, sint adaosuri ale copistului
Martian, nu omisiuni ale textului lui Coresi. Astfel, la f. 3 (al textului
tiparit este corect eine erde ertdeiunea pdeateloru" si nu eine credo
in Hristos ierta i-se vor", ea in codicele Martian, edei credinta In Hristos
1 Aceasta este pArerea lui N. Sulick Catehismele rorninesti din 1544 si 1559, Stn Anuaru
eu In de Midi Al. Papiu Itarian, Tirgu Mures, 1932, 1935, p. 49 50. Pentru izvoarele ungu-
r i ale Intrebdrii crestinesti, ibidem, p. 54 61.
2 Al. Procopovici, Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane, Suceava, 1927 (extras
"n 1-1. frumos", II, 1927).
B. P. Hasdeu, Cuvenle den bdtrtni, II, Buc., 1879, p. 91-114, Al. Rosetti, Catehismul
lIarturn, In Grai i suflet", I (1924), p. 251-260, textele facsimilate la I. Craciun, op.cit.
4 Al. Rosetti, Les catichismes roumains, ed citatii, p. 533.
5 Cf. N. Draganu, In Dacoromania", IV-2, 1927, P. 1091-1101.
www.dacoromanica.ro
55 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 171
www.dacoromanica.ro
172 P P. PANAITESCU 56
www.dacoromanica.ro
57 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 173
www.dacoromanica.ro
174 P P. PANAITESCU 58
www.dacoromanica.ro
59 IN C EP UTURI LE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 175
www.dacoromanica.ro
176 P. P. PANAITESCU 60
www.dacoromanica.ro
61 INCEPUTUPILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 177
(au aci), ce toatl hrana si mosiile lor in Tara MunteneascA" 1. Era deci o
p6tur& orkeneascg bogat la chei, care avea si mosii, dar depindea
Intru totul de legturile economice cu Tara Romineascg. Alturi de orkenii
cu drepturi, localnicii, erau si negustori strini la chei, asezati acolo cu
organizatia lor separatg, asa cum rezultl din constatrile fcute cu prilejul
trecerii Transilvaniei sub stgpinirea Habsburgilor : toti scheii de la
Brasov, impreung, cu alalti negutatori ce lAcuiesc aicea" 2. Importanta
acestoor romini de la *chei In veacul al XVI-lea se vede si din aceea c5, In
1530, in timpul rzboiului civil Intre partizanii regelui loan Zapolya si ai
Habsburgilor, se exprim& temerea ca scheienii nu cumva sg, dea o lovitur&
impotriva cetkii Brasovului si sa, o ia in stpinire 3. Ni s-a pktrat o listI
din anul 1564 a fruntasilor orkeni din *chei, in num'ar de aproape o sut,
unii poart& porecle, argtind locul de unde veneau : Secuiul, Grecul, altii
cu denumiri In legAturg cu ocupatia lor : Porcarul, Malnar (morarul).
Numele slut cele obisnuite In satele rominesti din Carpati in secolul al
XVI-lea : Cirstea, Stoica, Stan, erban, Stoia, Nanciul, Oan etc., ceea ce
arat& comunicatia permanent& a orasului cu viata satelor 4. In fruntea
orkenilor din (311ei se afla un gociman ales si un Vataf, precum si sfatul
bgtrinilor 5. Sub inriurirea economicA a cheilor se aflau si satele rominesti
din Tara Birsei, care se bucurau de autonomie local, cu un birau si doi,
trei plrgari alesi, ca la oras 6 Preotii si anume orkeni din chei erau
oameni cu carte ; municipiul Brasovului li trimitea ca soli la domnii Trii
Itominesti 7. Unii mergeau peste Dungre in Serbia, pentru a invata slavona
bisericii 8.
Brasovul, luat in general, era In secolul al XVI-lea unul din marile
orase din Europa de sud-est, statistica din 1532 nuMarg, 20 000 de locui-
tori 8, bogatia orasului satea in comertul cu produsele mestesugaresti de
acolo, care erau vindute in Wile romine si in Imperiul otoman, precum si
in agricultura intens'a din Tara Birsei, despre care Gheorghe Reichesdorfer
spune (in 1555) ca, este o adevAratl grAdina, ". In 1546 se infiinteaza la
Brasov prima fabric& de hirtie, iar biblioteca orasului se deschide anul
urn:Calor ll. Iohannes Benkner cel dug'', protectorul tipografiei lui Coresi,
a fost fundatorul acelei biblioteci orkenesti. El era un protector al culturii,
dar in acelasi timp un om de afaceri. Astfel, In 1557, el cumprg, cu 2 000
1 St. Stinghe, op. cit., I, p. 33-34.
a Ibidem, I, p. 28.
3 N. Iorga, Studii i documente, X (Braqovul i romtnii), p. 314-315.
5 Hurmuzachi, Documente, XV I, p. 602. V. si lista de orbseni din achei, in 1700 (St;
Stinghe, op. cit., I, p. 5-8), unul din semnatari, Iane Soltanu, se intituleazd juptn", apar
mestesugari, ca gitanari, putinari, croitori, morari, postAvari. Unii se arata a fi moldoveni,
munteni, unele iscAlituri in greceste. Toti laolalt isi zic : Noi orasul acheii, care ne aflam
lacuitori lingA cetatea Brasovului".
5 St. Stinghe, Mc. cit.
5 Catalogul documentelor romingli din Arhivele Statului de la Oraqul Stalin, I, p. XIV.
7 Hurmuzachi, Doctunente, XV-1, p. 444 nota 7 (17 iunie 1545).
8 Radu Tempea, Istoria bisericii Scheilor Brafovului, ed. St. Stinghe, Brasov, 1899, p. 2
8 N. Sulick Minunata cetate a Brafovului, p. 40.
15 Ibidem, p. 32-34.
11 Quellen zur Geschichte der Stadt Brasso, IV, p. 181, 182, 506.
www.dacoromanica.ro
63 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 179
www.dacoromanica.ro
180 P. P. PANAITESCU 64
www.dacoromanica.ro
65 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 181
www.dacoromanica.ro
182 P. P. PANAITESCU 66
Romineasca (1592)1, iar primele cronici romineti sint acelea ale lui
Mihai Viteazul : Balthazar Walter a folosit In 1597 o cronica In rominete,
cronica de curte, descriind faptele viteazului domn 2
In privinta actelor scrise In rominete de particulari sau de autoritati
In Moldova i in Tara Romineasca, asemenea acte figureaza in corpusul
Academiei R.P.R. in numar de 44 pentru a doua jumtate a secolului al
XVI-lea, ceea ce este Inca putin lucru, fata de cele citeva mii de acte
slavone din aceea0 epoca, dar dovedete existenta unui curent, care cu
vremea se accentueaza, pentru scrierea In limba poporului. Pe de alta
parte coincidenta Intro aparitia cartilor tiparite la Brasov in limba romina
i aparitia actelor publice i private in aceemi limba in Tara Romineasca
i in Moldova, arata ca in a doua jumatate a secolului al XVI-lea se produce
la romini o micare generala pentru limba romina, atit in privinta diferi-
telor genuri ale scrisului, cit i in privinta geografica.
Daca actele romineti se Inmultesc intrucitva in prima jumatate a
veacului al XVII-lea, fr totui a izbuti s patrunda in cancelaria dom-
neasca, nici sa predomine in fata celor slavone, daca In istoriografie,
cu chronograful lui Moxa, se continua scrisul rominesc in acea epoca, In
schimb in biserica se constata o reactie. Reactia slavonismului era de
ateptat sa, produca in primul rind in biserica, prin esenta ei mai conserva-
toare. Fapt este ca de la 1582 i ping la 1640 inceteaza tiparul in limba
romina, nu mai apar carti bisericeti romineti, liturghia slaw:on- se instau-
reaza din nou cu exclusivitate In cele trei tan romineti. Nu este posibil sa
8tudiern ad cauzele acestei reactii slavone. Este destul s spunem ca i ea
are la baza Imprejurarile sociale ale vremii. Atunci, la sfiritul veacului al
XVI-lea i la inceputul veacului urmator se stabilizeaza in toate cele trei
tari, Transilvania, Moldova i Tara Romineasca, aa-numitul stat boieresc.
Boierimea conduce statul, ea predomina din punct de vedere social i
economic. Odata cu reactia feudala a statului boieresc se produce i o
decadere economica a tarilor romine, saracirea ormelor i In genere a
Intregii tan. Ridicarea statului boieresc (nobiliar) nu a putut impiedeca
biruinta limbii poporului, ci cel mult a putut s-o intirzie. Dar impre-
jurarile economice sociale din mijlocul secolului al XVII-lea, au facut
,ca aceasta biruinta sa devina definitiva. Anume in sinul statului boieresc
se ridicase o patura noug de boieri, ale caror familii in veacurile precedente
nu aveau slujbe domneti, nici moii intinse. Aceasta nou boierime, care
8e imbogatete i citiga accesul la slujbe in special in a doua jumatate
a secolului al XVII-lea, nu pastrase traditia slavonismului literal.. Vechile
familii boiereti din Tara Romineasca, cele care cirmuisera statul i avu-
sesera moii numeroase in secolul precedent, decad i saracesc. Aceasta a
lost principala, dei nu unica pricina a celei de-a doua biruinti a limbii
romine, in veacul al XVII-lea. Am semnalat aceasta situatie, fara s-o
putem analiza mai de aproape, deoarece ar merita un studiu special, care
nu intra in cadrul cercetarii noastre prezente. Am studiat aci numai
1 Aceasta rezult din analiza textelor cronicii Moldovei de Grigore Ureche, si a Letopi-
seului Cantacuzinesc, cronici romlnesti din veacul al XVII-lea, care au folosit ,anale slave pier-
dute, cu povestirea faptelor istorice pina la 1587, respectiv 1592.
2 Al. Papiu Harlan, Tezaur de rnonumente istorice, I, Buc., 1862, p. 4.
www.dacoromanica.ro
67 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 183
CONCLUZ1I
www.dacoromanica.ro
184 P. P. PANAITESCU 68
www.dacoromanica.ro
69 INCEPUTURILE SCRISULUI /N LIMBA ROMINA 1 85,
PE3IOME
www.dacoromanica.ro
98 ci 'a fiDSaLIVNVd OL
www.dacoromanica.ro
71 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 187
Rnsinun
www.dacoromanica.ro
188 P. P. PANAITESCU 72
www.dacoromanica.ro
73 INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMINA 189
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR'
IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XV--XVII*
DE
N. STOICESCU
www.dacoromanica.ro
192 N. STOICESCU 2
www.dacoromanica.ro
3 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XV-XVII 193
tului Mihnea 1. Atit paza la plai cit si. inchiderea drumurilor de trecere
peste munte se faceau de catre satele din regiunea respectiva, numite
mai tirziu sate de plaiasi.
La inceputul secolului al XVI-lea apar In documente si vatafii aces-
tora. La <1512-1521 >, Neagoe Basarab scria brasovenilor ca nu mai
au voie sa intro in tara sa-si pasca oile sau porcii fara stirea vatafilor
care sint pusi prin tara domniei mele la margine", ce inscriau vitele pentru
plata gorstinei 2, iar la <1535-1545 >, Radu Paisie comunica acelorasi
brasoveni ca a dat poruna vatafilor sa-i lase sa intre cu marfurile In
tara 3 ; este vorba aci, in chip evident, de vatafii de plai sau de plaiasi,
care slut pomeniti cu acest nume la inceputul secolului al XVII-lea, and
organizarea si atributiile acestora apar in chip mai limpede in documente.
Inainte de aparitia termenului de plai si plaias, paza la hotare
sau in interiorul tarii se numea viglu (de la euvintul latin vigillia).
Obligatia de paza sub acest nume este amintita intr-un singur document,
din <1409-1418 >, referitor la scutirea de dari a 10 case din Tirgoviste 4.
neral de alte munci. De pilda, la <1586-1590 > april. 25, satele Topesti si
Tismana erau scutite de munca la Bare, urmind sa pazeasca plaiul" 1,
Paza plaiului era, deci, o forma regionala de munca fata de domnie,
care inlocuia, de obicei, celelalte obligatii in munca si in schimbul careia
plaiasii aveau si unele scutiri partiale de dari.
0 alta deosebire Intre ei si slujitori este aceea c pIiiaii puteau fi
si rumini, in timp ce slujitori nu puteau fi, in principiu, decit oamenii liberi.
Majoritatea plaiasilor erau oameni liberi, care, neavind obligatii
fata de stapinii feudali, puteau Indeplini acest serviciu de paza pentru
domnie, In schimbul unor usurari fiscale. In afara de acesti oameni liberi
care pazeau plaiurile, in secolele XVI XVII gasim ins Intre satele de
plai i sate sau parti de sate de rumini 2. Astfel, In timpul domniei lui
Mihnea Turcitul, satul Tismana al mangstirii cu acelasi nume pazea plaiu13;
mai tirziu, satul Corbii de Piatra al manastirii Arge pazea de asemenea
la plai 4. La 1690, in Anatefterul lui Constantin Brincoveanu, shit men-
tionate Intre satele de plaiasi sate sau parti de sate de vecini, ca, de pilda :
Drajna-Saac, Brebu-Prahova (cnezi si vecini), Bilciuresti, Pucheni
(cnezi i vecini), Schei (cnezi si vecini), toate trei In Dimbovita, Nucsoara-
Muscel, Badeni (cnezi si vecini) etc. 5.
Locuitorii acestor sate pastrau fata de stapinii lor vechile obligatii
ce decurgeau din situatia de dependenta, Indeplinind pentru domnie
serviciul de paza, in schimbul scutirii partiale de dari. Dintr-un docu-
ment din 1669 mai 23, aflam ca locuitorii satelor Nucsoara, Corbii de
Piatra si Domnesti, ale manastirii Arges, care pazeau plaiul pentru domnie,
faceau in acelasi timp si slujba manastirii : Ii pazeau livezile (asezate
desigur pe plaiul pazit pentru domnie sau In apropierea acestuia), hota-
rele satelor, padurile si apele manastirii, ca sa nu le foloseasca nimeni
fara voia egumenului, i Incasau dijma de pe moii1e manastirii, In numele
acesteia 6. Precum se vede, la aceasta data, vecinii manastirii Arge diii
cele trei sate, plaiasi ai domniei, Indeplineau pentru manastire alte atri-
butii decit cele obisnuite ale vecinilor : ei faceau parte din aparatul re-
I Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. V, p. 345. Vezi si mai jos, p. 213-217 (regimul
fiscal al plaiasilor).
2 1. C. Filitti considera cd paza hotarelor se facea numai de satele de oameni liberi, mici
proprietari, sau de coloni domnesti, cum numeste el pe calarasi (Despre vechea organizare admi-
nistrativd, p. 34). Credem a phrerea lui Filitti este valabila numai pentru secolul al XVIII-lea,
deoarece dintr-un document din 1715 april. 27 rezulta ca atributia de plaiasi era incompatibila
cu situatia de rumtn. La acea data, rumlnii din Jiblea ai manastirii Cozia yin la domnie cu Ora
ca nu shit rumtni, ci plaiasi. Constattndu-se Insa ca nu stnt plaiasi, stnt redati vecini proprieta-
rului (Arh. St. Buc., m-rea Cozia, XLVI/13). Dacd la acea data rumtnii ar mai fi fost In mod
obisnuit pIhiai, vecinii din Jiblea nu ar fi invocat calitatea de plaiasi pentru a scapa de rumtnie
iar domnia nu i-ar fi redat rumtni manastirii pentru motivul ca nu shit plaiasi.
In timpul ocupatiei austriece In Oltenia deci tot In sec. al XVIII-lea rumtnii nu
puteau fi pliaj sau scaunasi paznici la Dundre (doc. din 1723 nov. 23, Muzeul Bruckenthal,
fondul Benigni, nr. 75/204, f. 57 v. 58, copie la Institut).
3 Doc. priv, ist. Rom., B, XVI, vol. IV, p. 185-186.
4 Arh. St. Buc., ep. Arges, XVI/17 (doc. din 1629, mai 23).
5 Anaterter, f. 64-67.
6 Arh. St. Buc. ,ep.Arges, XV1/46. (In document se invoca io porunca a lui Matei Basarab,
ceea ce arata Ca situatia aceasta nu li se creeaza acum).
www.dacoromanica.ro
5 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XV VvII 195
1 Doc. citat mai sus, din 1629 mai 23 (Arh. St. Buc., ep. Argeg, XVI/17).
2 Acad. R.P.R., CVIII/55.
3 Analefter, f. 64 v.
5 Ibidem, f. 67.
5 C. Giurescu, Material. . p. 356-357.
6 Arh. St. Sibiu, B.G. 24, f. 12 ; cf. l doc. din 1723 nov. 23 (Muzeul Brukenthal, fondul
Benigni, nr. 75/204, f. 57 v-58).
In conscriptia facutA la 1729-1730 In Oltenia, p15ia0i i scAuna0i apar ca breasIA fis-
calA aparte, alAturi de : alei, megia0, birnici, margina0 etc. (C. Giurescu, Material. . ., vol. II,
p. 424).
8 Mihai row, la 1636 sept. 10 (Acad. R.P.R., CCCLXI/90); FAtul row, la 1640 iulie 5
(loc. cit., DCCXXXV/80); Mihai iuzbae, la 1630 ap. 18 (Arh. St. Buc., dep. Ciordnescu, nr. 5)
i 1646 dec. 6 (Acad. R.P.R., CXCVI/209) etc.
www.dacoromanica.ro
196 N. STOICESCU 6
www.dacoromanica.ro
7 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVXVII 197
de pilda, ca satul Valea Lungl s-au pus la plaiai, cu porunca marii sal<e >
lui vod<5, > 1 Unor sate vechi de plaiai li se schimba, in uncle cazuri atri-
butia ; de pilda, satul Fieni-Dimbovita, care, la 1673 iunie 5, Impreuna
cu megiaii din PietroOta i Tita, erau plaiai la munte ot sud Dimbo-
vita, pre apa Ialomitii" 2, la 1690 este trecut in Anatefter ca sat de vieri,
avind insa acelai regina fiscal ca i satele de plai.
ORGANIZAREALPLAIMILOR
tilnim vatafi in toate satele de plai. Astfel, in judetele Rm. Sarat, Saac
i Buzau, -uncle erau, in 1690, 71 de sate i parti de sate de plaiai, am
Intilnit in secolul al XVII-lea vatafi de plai numai la Slanic 8, Sibiciul
de Sus 8, Bogdanei 7, Sibiciul de Jos 8, MUM 8, Chiojdul Mare i Chiojdul
Mic 1, precum i un altul, martor la Rm. Sarat, din aceemi regiune 11;
in jud. Dimbovita, unde erau 14 sate de plaimi, am intilnit vatafi de plai
la Pietroita12, rma 13 i Fienp.4 ; in judetul Muscel, unde erau 28 de sate
de plaiai, din care- 12 sub ascultarea schilerului de la Dragoslave, este
mentionat doar un vataf de plai, la Bratiani 15 ; in jud. Arge, unde erau
30 de sate de plai, la Greb1eti16 i In plaiul Lovitei17; in judetul Vilcea,
unde erau 32 de sate de plai, existau, la 1634 februarie 25, trei vatafi de
plai18, iar catre sfiritul secolului slut porneniti alti doi, carora li se indica
i localitatea unde stau, la Rimeti 1 i Maldarkti 20 ; in sfirit, in judetul
Gorj, uncle la 1690 se gaseau 19 sate de plaiai, existau la 1634 februarie
1 Anatefter, f. 65 ; vezi si f. 67 v., unde se vorbeste de alte sate adliugate la plAiali.
2 Arh. St. Buc., Mitrop., CCC/2. Plaiul domnesc" de la Fieni este amintit la 1579
(Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. IV, p. 378).
a In iulie 1661 apare ca martor la NovAceni Udrea vAtaf cu 70 de plAiasi probabil de
sub comanda sa (G. Ghibanescu, Surete i izvoade, vol. VI, p. 85).
4 C. C. Giurescu crede c peste pl5iaii dintr-un sat era mai mare un vine, iar peste
si vAtafii dintr-un plai era un vAtaf de plai" (op. cit., vol. II, partea a II-a, p. 510). In
documente nu am intilnit insd decit vdtafi de plai, nu si a1i vdtafi, subordonati acestora.
5 Doc. din 1643 august 8 (Acad. R.P.R., CXXIV/183).
6 Doc. din 1645 ianuarie 8 (loc. cit., CXCVI/92) si 1647 mai 28 (loc. cit., CXCVI/99).
7 Doc. din 1665 iunie 24 (Acad. R.P.R., CCXLV II/42) si 1669 iulie 5 (Muzeul Lupta revo-
lulionara, Fil. BAlcescu, XCVIII/11).
Doc. din 1666 mai 14 (Arh. St. Buc., ep. Buzdu, XL/12) si 1684 ian. 20 (Acad. R.P.R.,
CXXVIII/119).
9 Doc. din 1677 dec. 2 (Arh. St. Buc., Mitrop., XCV/11).
" Doc. din 1684 ian. 20 (Acad. R.P.R., CXXVIII/119).
n Doc. din 1647 februarie 16 (Arh. St. Buc., ms. 218, f. 57 v.-58).
12 Doc. din <1609> sept. 1 (Arh. St. Buc., ms. 228, f. 16 v).
12 Doc. din 1650 mai 15 (Acad. R.P.R.s CLIV/194).
14 Doc. din 1668 sept. 10 (loc. cit., CLXXXV/88).
15 Doc. din 1647 mai 10 (Arh. St. Buc., ms. 137, I. 200 v.-201),
16 Doc. din 1657 nov. 21 (loc. cit., Dep. Mosneni-Titesti, 11/12).
17 Doc. din 1691 aug. 2 (loc. cit., AN, CLIII/2).
19 Loc cit., m-rea Polovragi, XV/20.
19 Doc. din 1685 ap. 7 (loc. cit., ep. Rtmnic, XXIX/32).
20 Doc. din 1693 nov. 13 (loc. cit., m-rea Bistriia, XXIV/8),
www.dacoromanica.ro
198 N. STOICESCU 8
25 un vAtaf cgruia i se spune numele i alti vgtafi" 1 (deci eel putin trei) ;
mai tirziu slat amintiti a1i trei, la Gauresti 2 Stroiesti 3 i PlaCiCoi 4.
Se intelege ea', in afarq de vgtafii de plai intilniti cu acest titlu in
documente in satele artate, vor mai fi fost desigur i altii care nu sint
amintiti. De asemenea, intre sutele de vtafi care apar in documente in
secolul al XVII-lea, i crora nu li se arat ce grup organizat conduc, pot
fi i vatafi de plai 5.
Din documentele citate rezult c5 vatafii de plai amintiti nu au
existat in acelasi timp ; ei sint pomeniti, in general, la date si in localitAti
diferite. Este posibil, de pilda, ca in Dimbovita sA," fi existat in secolul al
XVII-lea un singur vAtaf de plai, deoarece cei trei vAtafi de plai, amin-
titi in sate foarte apropiate Pietrosita, TIa i Fieni sint porneniti
la date diferite : 1609, 1650 si 1668, ceea ce poate s arate cg, la fiecare
din aceste date, exista in judet un siugur vtaf de plai, care avea in su-
bordinea sa pe plgiasii din satele respective, ce pAzeau impreung tre-
cerea pe valea Ialomitei. Este foarte probabil cl fiecare vtaf comanda
pliiaii situati in apropierea unui plai sau pullet de trecere. De pilda, la
1652 sept. 4, un vataf de plai era mai mare peste p15iasii care pazeau
schela Vilcan, numita. plaiul Vilcan 8, care, in secolul al XVIII-lea, era
unul din cele doug plaiuri ale judetului Gorj. In judetele Gorj i Vilcea,
existau la 1634 febr. 25 cite trei vatafi de plai 7, iar intr-o porunca, din
1684 ian.. 20 sint amintiti, de ase-nenea, trei vgtafi de plai din regiunea
Buzau, la Sibiciu, Chiojdul Mic i Chiojdul Mare 8.
Din documentele citate mai sus rezult c6, in secolul al XVII-lea,
plaiul nu avea o delimitare precisA, c`a el nu era inc o subdiviziune a
judetului in regiunea de munte, asa cum credea I.C. Filitti 9. Plaiurie
vor deveni asemenea subdiviziuni ale judetelor numai in secolul urnator,
datoritA unei mai bune organizAri teritoriale a statului i lrgirii atribu-
tiilor Valafilor de plai, care devin subalternii ispravnicului i conducA-
torii administratiei in plaiul respectiv (corespuuzind plasei din regiunea
de ses).
Care sfirsitul secolului al XVIII-lea existau 17 asemenea plaiuri
Rimnic (jud. Rm. Srat), Slnic i Pirscov (Buzau), plaiul despre Buzau
si cel despre Teleajen (Saac), Prahova (Prahova), Ialomita si Dimbovita
(Dimbovita), Nucsoara i Dimbovita (Muscel), Areful si Lovitea (Arges),
Cozia i Horezul (Vilcea), Vilcan i Novaci (Gorj) i plaiul Muntelui (Me-
hedinti) 10.
www.dacoromanica.ro
9 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVXVII 199
paza hotarelor.
Intr-una din aceste porunci, din 1653 sept. 20, referindu-se la un
anume Mircea din Stroieti-Gorj, domnul arat c 1-am pus domnia
mea sa, fie vatah de p1aia<1>, s, poart<e > grij <a, > s pazeasca plaiurie
de hoti 0 de oameni rai 0 de oameni birnici sa, nu treac<A, > in Tara
Ungureasca" 2
Intr-o alta numire de vataf de plai, din 1704 aug. 20, atributiile
noului vataf sint acelea0 : sa, pazeasca foarte bine plaiul i s poarte
grije de hoti... satile sa nu fuga" i s, nu treaca nimeni peste plai Mfg,
porunca domneasca 3.
1 Uncle din aceste msuri au fost studiate recent de D. Mioc, Reforma fiscalli din vremea
domniei lui Matei Basarab, In Studii", an. XII (1959), nr. 2, P. 53-85.
2 Acad. R.P.R., CLXXXV/1.
Un continut asemdnator cu al documentului citat mai sus are porunca din 1652 sept. 4,
a lui Matei Basarab,prin care domnul numeste ca vataf de plai la schela Vilcan pe Opris din Mu-
resti-Gorj ; acesta trebuia sS fie de paza plaiului de la Wean i toate potecile pre unde vor fi ;
sA poarte grije, i In zi i In noapte, sA nu treaca oamenii din ceaia teard au (It aici In ceaia
teard". (Copie la Inst. de istorie).
3 N. Iorga, Studii si doc., vol. V, p. 357 ; Anatefter, f. 60.
4 V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 49-51 ; vezi si vol. I, p. 323-325 i Acad.
R.P.R., DCXLI/213.
6 Acad. R.P.R., LXXXVII/97.
6 Doc. din 1643 aug. (Acad. R.P.R., CXXIV/183).
7 Doc. din 1634 febr. 25 (Arh. St. Buc., m-rea Polovragi, XV/20).
www.dacoromanica.ro
200 N. STOICESCU 10
www.dacoromanica.ro
11 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA TN SEC. XVXVII 202
plai nu judecau plaiasii din satele care pazeau scalele" si care erau su-
pusi judecatii schileruluil.
Vatafii de plai stringeau i darile de la plaiasii in subordine, ceea ce
le dadea un alt prilej de abuzuri 2
Din comandanti ai pliaior, insarcinati cu paza hotarelor
vatafii de plai an devenit treptat, prin largirea atributiilor lor, con-
ducatorii aparatului administrativ local3. Inca din secolul al XVII-lea,
la obligatiile de pazil de care a fost vorba mai sus se adaug i altele ; de
pilda, la 1634 ian. 29, se porunceste vatafilor de plaiasi din jurul satului
Polovragi s prinda niste oameni de acolo i sa-i trimita la judecata, de-
oarece refuzasera sa ving cind fusesera' chemati, dupa obicei, printr-un
aprod 4 ; la 1667 april 20, un alt vataf de plaiasi din Hirisesti prinieste
porunca sa taie gardul unui loc 5.
Prin aceasta crestere treptata a atributiilor lor, in secolul al XVIII-lea,
vdtafii de plai devin conducatorii aparatului represiv local, menit
nu mimai s impiedice fuga peste hotare a birnicilor, dar i s asigure
exploatarea feudal i sd, inabuse impotrivirea celor exploatati. La 1747
dec. 15, de pilda, se poruncea unui vataf de plai s trimita -un pldias cu
aceasta carte de volnicie" s sileasca niste tarani B1-0 dea dijma 6.
ATRIBTJPILE PLAIA$IL OR
1 Doc. din 1692 ian. 22 (Arh. St. Buc., rn-rea Arnota, XVIII/58) ; vezi si mai jos, p. 210.
2 Vezi documentul din 1690 iunie 2 (Bis. ort. rem.", 1935, p. 153), ca i porunca lui
C. Brincoveanu din 1693 ian. 13, adresata unui vAtah de plAiasi sA lase In pace niste rumini din
Corbi asezati in FlAminzesti de-i jdfuesti In toti timpii de le iei ce gAsesti, pentru soim i pentru
alte mincAturi ale voastre, precum esti obicinuit" (Uricarul, vol. IX, p. 153).
8 Fapt remarcat si de N. Iorga, care spune din acesti vAtavi de plAiasi se dezvoltarA mai
tirziu In Tara RomlneascA vAtavii de plaiuri" (Studii i doc., vol. X, p. 120).
Arh. St. Buc., rn-rea Polovragi, 113.
5 G. GhibAnescu, Surete si izvoade, vol. VI, p. 75.
6 N. Iorga, Studii i docurnente, vol. XIV, p. 305. Vezi si documentul din 1748 iunie 22,
In care se vorbeste de un v5taf de plat pus asupra" locuitorilor din Dobriceni i BogdAnesti
pentru Indeplini obligatille fats de rn-rea Arnota (Arh. St. Buc., in-rea Arnota, IV/11).
7 D. Fotino, Istoria Daciet, vol. III, p. 268-269 ; M. Cantacuzino, Istoria politica i
g eografica a Tarii Romtnefti, p. 58 ; V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 53.
www.dacoromanica.ro
202 N. STOICESCU 12
torii i hotii pe acel drum, pe unde nu este scala domniei mele" 1, iar la
<1575-1576 > mai 21, se poruncete unui mare v5,taf s5, inchia nite
c5,r5,ri i treceri, cum au tost inchise 0 mai dinainte vreme", ea sa, nu
mai poat5, fi folosite 2 Trecerea peste hotar prin spargerea plaiului"
era pedepsith cu globirea sau cu confiscarba mArfii, pentru cei care, In
acest fel, ocoleau vama domneascg 3.
*
Cea mai de seam'a atributie a plaiailor era aceea de a opri fuga peste
munte, in Transilvania, a ruminilor 0 a megiailor. In aceasta privint5,,
interesele domniei 0 ale proprietarilor feudali coincideau, 0 domnia 0
feudalii fiind deopotrivg de interesati s5, nu piard, prima contribuabilii,
iar ceilalti bratele de munc5,. Aa se explic6 faptul el cele mai
multe porunci adresate vatafilor de plai de a Impiedica fuga peste munte
a ruminilor 0 birnicilor au ramas tocmai din perioadele de maxima' ex-
ploatare fiscal:A a Varii din secolul al XVII-lea, adicg, din timpul domniilor
lui Matei Basarab 0 Constantin Brincoveanu, and fuga luase proportii
ingrijorAtoare pentru domnie.
Pentru a impiedica fuga birnicilor, atit Matei Basarab cit 0 Const.
Brincoveanu au recurs la o serie de masuri menite sar intAreasc5, aparatul
de paza, a hotarelor. Astfel, Matei Basarab a reorganizat paza hotarelor,
mrind numArul plgiailor 0 argindu-le atributiile. Nu este o intim-
plare faptul &A' de la el ne-au rAmas primele numiri de vtafi de plai
in care atributia de a Impiedica trecerea fugarior peste munte ocup5,
primul loc ca 0 numeroase porunci privind reglementarea pazei la
hotare dovada interesului aeordat de domn organizarii acesteia pre-
cum i faptul c5, in vremea lui apar in documente cei mai numero0
vtafi 0 plalai. Aceasta" mbur5, de Intkire a pazei la hotare a fost
dublat5, de masuri speciale luate pentru a Impiedica fuga din sat a
birnicilor : Matei Basarab a obligat pe roii sau curteni s5, p5zeasc5,
judetele s5, nu fug5, de bir 4.
La rindul s'au, tot pentru a impiedica fuga din cauza exploat5,rii
fiscale, Constantin Brincoveanu a mgrit numlrul satelor de plAiki 0 a
adaugat pentru paza un corp special de slujitori, numiti martalogi 5,
pedepsind cu asprhne pe cei care incereau sA, fugg 6.
Poruncile domneti adresate valafilor 0 plikilor privind obligatia
de a opri trecerea fugarilor peste munte slat foarte aspre. Astfel, adre-
sIndu-se valafilor de plai din judetele Vilcea 0 Gorj la 1634 februarie
25, Matei Basarab le poruncea cu strknicia-i cunoscut5, s1 nu care cumva
s5, treac<5,> nu mai mult de 1 rum<i >nu den Polovragi In ceea parte, c5,
2 Doc. priv. ist. Rom. , B, XVI, vol. III, p. 136. Sohodolenii facuserd acest drum de au
scos sindrile si scoarte si de toate ce le-au trebuit" (ibidem, p. 188-189). Intrucit pe drumul astfel
deschis trecuserd doi cal de furat, shit obligati A dea cloud gloabe si O. Inchidd cu prisacd acea
trecere".
2 Doc. prin. ist. Rom., B, XVI, vol. IV, p. 175.
3 Vezi un asemenea caz, din 1674 sept. 22, In Hurmuzaki, XV/2, p. 1358.
5 Asupra acestor mdsuri vom revenLin lucrarea amintitd.
5 Vezi mai jos, p. 220-221.
6 Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Vallachia, p. 24-25, afirmi cd fuga-
rii prinsi de pldiasi erau ucisi.
www.dacoromanica.ro
13 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. xV"XVII 203
pentr-al cui plai va treci, nu alt yeti p1ti, ce numai cu capul" 1 In alte
asemenea porunci, se spune c p1iaii sa pazeasca plaiurile... de oameni
birnici, sa nu treaca in Tara Ungureasca" 2, sau BA pazeasca satile sa nu
fuga" 3, prin birnici si sate intelegindu-se deopotriva satele de oameni
aserviti sau liberi.
Pentru a impiedica fuga birnicilor peste munti, in secolul al XVIII-lea
se interzice locuitorilor din satele de sub plai s mearga sau s tread,
prin satele de plai, MIA' a instiinta pe vataful plaiului respectiv, care avea
obligatia de a-i supraveghea 4.
Cu toate aceste masuri de paza, domnia nu putea impiedica fuga
birnicilor oameni liberi sau rumini peste munti, dupa cum nu putea
opri nici fuga lor peste Dunare. Numeroase sint cazurile de sate intregi
sau de rumini fugiti in Transilvania in secolul al XVII-lea 5.
Desigur ca nici plaiasii nu depuneau un zel deosebit in a impiedica
oamenii exploatati ca i ei s scape de exploatare. Nu am gash in nici
un document din secolul al XVII-lea eazuri in care iuminii sau megiasii
s'a fie prinsi la trecerea peste munte de catre plaiasi. Este posibil, de ase-
menea, ea satele de plai s nici nu fi putut indeplini o paza eficienta, adica
sa nu fi Lost in numar suficient pentru a putea pazi toate potecile i tre-
eerile peste munte si a impiedica astfel trecerea numerosilor fugari in
Transilvania.
0 alta atributie a acestor paznici ai hotarelor era aceea de a nu
lasa oh iasa din tara' pe cei care nu aveau porunca domneasc5,, cum se
spune intr-un document din 1704 august 20 6, sau teschereaua" marelui
spatar in secolul al XVIII-lea, precum i intrarea in tar& a strainilor care
nu aveau pasus" 7.
In legatur eu aces sta atributie de graniceri sta i obligatia plaia-
silor de a opri iesirea din tail, a boierilor fugari, dusmani ai domnului.
Astfel, inainte de numirea ca domn a lui Grigore Ghica, Ilie armasul in-
cercase s5 fuga peste munte, fiindu-i teamfi ca va fi ucis. El fusese WA,
prins de plaiasi i adus spre Bucuresti. Cum intre timp se aflase ca vine
domn Grigore Ghica, protectorul celui prins de plAiasi, acesta le porun-
1 Arh. St. Buc., m-rea Polovragi, XV/20.
2 Doc. din 1653 sept. 20 (Acad. R.P.R., CLXXXV/1).
3 Doc. din 1704 august 20 (Anatefter, f. 60).
4 V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 72-73 ; vezi si I. Rdutescu, op. cit., p. 38.
5 La 1629 februarie 9, se spune et ruminii din Sov Hoy ai mandstirii Topolnita se risi-
pisert pren Teara Turceascd i pren Teara Ungureascd" (Arh. St. Buc., m-rea Tismana, IX/24) ;
Intr-un document din 1632 april 8 se aratd ct locuitorii satului Porceni se Intorsesert din Transil-
vania, unde fusesert fugiti (N. Iorga, Studii qi doc.,vol.VI, p. 468) ; Intr-un document din 1633 dec.
8, se spune cd satul Rddficinesti-Arges au fugit In Teara Ungureasca de au ldcuit 2 ani" (Acad.
R.P.R., ms. 5728, f. 109 v.) ; la 1645 mart. 19, Radu mare agA cere lui Mihai judele Brasovului
st-i restituie tiganii fugiti acolo, ariitind cA avem l rumini acolo destui" (Studii i doc., vol. X,
p. 1251; la 1695 april 25, Mihai Cantacuzino cere brasovenilor restituirea unor rumfni fugiti,
ardtInd cd acestia stntu ei obiciuti a fugi si a treace In tara dumneavoastrt i stzfnd multime de
ai acolo, socotindu cd st uitt i ii sd va piiarda urma cid rumtnie" (Ibidem, p. 136).
Vezi si A. Veress, Documente, vol. X, p. 75, 204-206 si 242-243 ; Del Chiaro, op. cit.,
p. 24.
0 Anatefter, f. 60 ; cf. si Del Chiaro, op.cit.., p. 25.
7 V. A. Urechia, op. cit., vol. IV, p. 72-73.
www.dacoromanica.ro
204 N. STOICESCU 14
ceste sa-1 dezlege, Ii Injura 111 bate 1. in general, lush', plaiasii nu putean
opri pe numerosii boieri pribegi care fugeau cu slugile lor In Transilvania 2
www.dacoromanica.ro
15 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR /N TARA ROMTNEASCA TN SEC. xVXVII 205
www.dacoromanica.ro
206 N. STOICESCU 1t .
www.dacoromanica.ro
17 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVXVII 207
www.dacoromanica.ro
208 N. STOICESCIJ 18
www.dacoromanica.ro
19 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROM/NEASCA IN SEC. XVXVII 209
Punctul de trecere era dat in grija unui schiler, care lua venitul
vmii in arena impa'rtind pe din dou, din timpul domniei lui Matei
7,
14 - C. 4330
www.dacoromanica.ro
210 N. STO10ESCU 20
www.dacoromanica.ro
21 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVXVII 211
vamesii sai 1. Paza acestui punct de trecere era facuta la inceputul secolului
al XVI-lea de satul Ciineni 2.
In secolul al XVII-lea, vama de la Ciineni a fost luata pe seama
domniei, care o arendeaza 3, lasind Ina, manastirilor Cozia si Arnota cite
o treime din venitul vamii. Cu acest prilej, aflam ca paza punctului de
trecere si. a plaiurior se facea, ca si. la Rucar-Dragoslavele, de 12 sate,
numite ale scalii" si puse sub ascultarea vamesului. Vamesul sau schilerul
avea asupra celor 12 sate care pazeau trecerea pe la Ciineni aceleasi drep-
turi ca si cel de la scala de la Dragoslavele : judeca pricinile marunte, Inca-
sind gloabele, si lua cite un miel de turma de la locuitorii satelor.
In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, in afar/ de cele 12
sate 1.e plai insarcinate cu paza scalei de la Ciineni 4, puse, impreuna cu
vataful sau -vatafii lor de plai, sub ascultarea schilerului, acesta mai avea
la dispozitia sa si. o unitate de martalogi, condusa, de un capitan, numit
de Loviste. Prima capitani de martalogi de Loviste ce cunoastem slut din
timpul domniei lui C. Brincoveanu 5.
Acestor martalogi si capitanului lor li se porunceste, la 1695 ian. 3,
cal in cazul in care schilerul le va cere, sa, sail" si &a sileasca pe cei care
nu vor sa, dea vama sa, o dea MIA voia lor 8.
In afara de aceasta, atributie de paza a punctului de vama, martalo-
gii ca si plaiasii pazeau si trecerea peste plai. Dintr-un document
din 1724 iunie 10, aflam, ca, un fost capitan de martalogi de Loviste, in tim-
pul razmeritei" (deci a razboiului din 1716-1718), pazea impreuna cu
martalogii de sub cornanda sa plaiurile regiunii. Prinzind un vataf de cio-
bani trecind cu oile peste plai il globise 7.
Subordonat schilerului, capitanul de martalogi nu avea dreptul
sa, se amestece in judecata celor 12 sate, care raminea in seama acestuia 8.
*
Al treilea punct de trecere din Transilvania in Tara Itomineasca era
eel de pe Valea Prahovei. Vama Prahovei, care este din cumparaturile
de la Brasov", este pomenita deseori in documentele secolului al XVI-lea,
eind era incasata de mangstirile Glavacioc si Snagov 8, iar trecerea pe aici
este amintita Inca din secolul al XV-lea". Probabil ca, Inca din secolul al
1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. I, p. 26 (doe. din 1505 ian. 20).
2 Ibidem.
8 Varnes domnesc la 1692 ian. 22 era PatEr IanAs (Arh. St. Buc., rn-rea Arnota, XVIII/58),
vestitul agent al lui C. Brincoveanu in Transilvania, pentru sustinerea luptei contra unirii
cu Roma (cf. Alex. Lapedatu, Pater fang, In Prinos lui D. A. Sturdza, Buc., 1903, p. 301-310).
4 Plaiului de aici, alcatuit din satele ce pazeau schela de la Clineni, i se spune In secolul
la XVIII-lea plaiul Clineni, ce-i zic i Lovite" (V. A. Urechia, op. cit., vol. VI, p. 271).
5 Leca sau Luca, pomenit la 1691 iulie 15 (Arh. St. Buc., rn-rea Hurezu, XVI/2) i 1691
iulie 1 (N. Iorga, Studii si doc., vol. XIV, p. 243) si un altul, Radu OlAnescu, pe la Inceputul
secolului al XVIII-lea (ibidem, vol. V, p. 143).
6 Ibidem, p. 339 ; cf. si Anatefter, f. 7.
7 N. Iorga, Studii f i doc., vol. V, p. 143.
8 Doc. din 1692 ian. 22 (Arh. St. Buc., ni-rea Arnota, XV III/58) ; cf. si Anatefter, f. 7.
9 Doc. din 1507 iunie 20 (Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. I, p. 43), 1512 iulie 30 (ibidem,
p. 85), 1587 oct. 6 (ibidem, vol. V, p. 331-332) si 1593 ian. 9 (ibidem, vol. VI, p. 61-62).
10 I. Bogdan, Relallite. . ., p. 20, 98.
www.dacoromanica.ro
212 N. STOICESCU 22
www.dacoromanica.ro
23 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVXVII 213
www.dacoromanica.ro
214 N. STOICESCU 24
www.dacoromanica.ro
25 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVxvII 215
www.dacoromanica.ro
216 N. STOICESCU 26
www.dacoromanica.ro
27 ORGANIZAREA PAZE1 HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA /N SEC. XVXVIT 217
Din aceste motive, printre atributiile vatafilor de plai era si aceea de a pazi
satele plaiesesti sa, nu fuga,' 1.
Plaiasii care fugeau erau pedepsiti. Din documentul citat mai sus,.
din 1690 iulie 23, aflam ca, plaiasii din Cernadia-Gorj, care fugiserg In munte,
erau amenintati said piarda, averea ; pastreaza numai datorita faptului
ed sint luati pe garantie c vor ramIne pe loc 2.
www.dacoromanica.ro
218 N. STOICESCU 28
www.dacoromanica.ro
29 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN TARA ROMINEASCA IN SEC. XVXVII 219
1 Asa se explica usurinta cu care austriecii generalului Heisler patrund pina la Bucuresti
In 1689, Mil a Intimpina rezistenta, sau expeditidepodgheazurilor polone In Moldova, lipsita de
aparare.
3 Acest lucru 11 confirma, In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, cronicarul
su oficial, logofatul Greceanu, care arata ca marele capitan de Cerneti era acolo de pazd mar-
ginii" (Viafa lui C. Brincoveanu, P. 45).
3 But. Comisiei istorice, V (1927), p. 212-213. 0 porunca asemanatoare adreseaza
C. Brincoveanu, la 1713 ian. 1, calarasilor, vamesilor, schilerilor, plaiasilor i martalogilor care
sinteit de paza pre la margine" sa nu lase sa treacA nimeni fArA rAvasul ierbarilor de plata
oluchacului (Anatefter, f. 11).
4 Anatefter, f. 9; alte porunci asemanatoare shit date cilpitanilor sa interzica intrarea
sau iesirea din tara a celor care nu-si plateau vama la Vidin, Bistret i Cerneti (este vorba de
capitanul de la Cerneti) sau la Lichiresti i Ciocanesti (capitanii de la Lichiresti i Tg. de Floci)
(N. Iorga, Studii qi doc., vol. V, p. 338, si Anatefter, f. 3, 4, 5, 6, 8, 11, 35 passim).
5 Documentele nu vorbesc despre aceasta atributie a calarasilor de margine cleat In seco-
lul al XVIII-lea (vezi porunca din 1742 la Acad. R.P.R., zns. 1069, f. 86-86 v.).
6 Hurmuzaki, XIV/1, p. 128.
7 Copie la Inst. de istorie.
www.dacoromanica.ro
220 N. STOICESCU 30
MARTALOGII
www.dacoromanica.ro
31 ORGANIZAREA PAZEI HOTARELOR IN/ TARA ROM/NEASCA IN SEC. XVXVII 221
Din cele expuse mai sus rezulta c organizarea pazei hotarelor sta-
tului feudal este strins legata de transformarile economice si sociale si de
intensificarea luptei de clasa sub forma fugii.
In secolele XV XVI, cind exploatarea feudala i fiscala a sta-
tului nu atinsese Inca nivelul din secolele urmatoare, cind fuga nu luase
Inca proportii de masa, paza hotarelor tarii era asigurata de satele de la
marginea sa, care Indeplineau prin aceasta obligatiile In munca ce aveau
Ltd de domnie. Cind fuga peste hotare a luat proportii ingrijoratoare pentru
domnie ti stapinii feudali, In secolul al XVII-lea, s-au luat masuri de reor-
ganizare a pazei hotarelor, care a fost Incredintata i unor slujitori ai
domniei, calarasii de margine i martalogii. NeputInd Intretine Insa un
aparat de stat suficient de puternic pentru a Impiedica fuga peste hotare,
domnia a pastrat mai departe pe plaiai ca paznici ai hotarului dinspre
munte, marind chiar numarul acestora i punindu-i sub o supraveghere
mai atenta din partea vatafilor lor si a unor slujitori domnesti.
Organizarea pazei hotarelor arata, astfel, cum dezvoltarea luptei de
clasa duce la Intarirea aparatului de stat feudal.
PE3IOME
www.dacoromanica.ro
222 N. STOICESCU 32
RESUME
www.dacoromanica.ro
COMERTUL TARII ROMINESTI I MOLDOVEI
IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XVI
SI PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XVII*
DE
LIA LEHR
www.dacoromanica.ro
224 L. LEHR 2
www.dacoromanica.ro
3 COMERTUL TARII ROMINESTI 51 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 225
avea, printre alte bogatii, 12 000 iepe, 30 000 oi, 4 000 boi, 1 000 bivoli i
4 000 porci 1. Farg sa mai vorbim de numarul mare de vite de taiat ce se
adue spre vinzare la diferitele iarmaroace 2 si se exporta apoi in Po Ionia,
Ungaria, Rusia si Italia. Constantinopolul, daca se intirzia cu transportul
de vite din Wile romine, era amenintat cu foametea, sultanul fEnd obligat
sa ia diferite mAsuri pentru a grAbi aducerea lor si a opri exportul in
alte tari.
Dar nu numai animalele, ci i produsele animaliere constituie o bo-
gatie a -prior romine. Lima i pieile de animale sint folosite de mestesugarii
locali pentru prelucrarea si transformarea lor in diverse obiecte ce se vinci
pe piata. 0 parte din aceste produse sint si ele exportate, fEnd apreciate
pentru calitatea bor. De exemplu, theta Transilvaniei intrunitA la Cluj in
1551 pentru a fixa pretul diferitelor articole ale mestesugarilor din Tran-
silvania, constata ca pentru articolele fabricate din piei de animale nu se
poate fixa un pret anumit, deoarece cele mai bune piei se aduc in cea mai
mare parte din Moldova si Tara Romineasca, iar cei ce fac negot cu. ele
fixeaza preturile dupa bunul lor plac 3.
in Moldova si Tara Romineasca se gseste aur, argint, arama, fier,
silitra etc. care Ina nu se exploateaza decit in foarte mica masura de
teama turcilor. In schimb ocnele sint exploatate intr-o masura mult mai
mare, constituind un venit important pentru domnie. Numai in Tara
Romineasca ocnele aduc la mijlocul secolului al XVII-lea un venit anual
de 150 000 reali 4. Sarea extrasa este de calitate foarte buna si este foarte
cAutata in afara.
Aceste produse au dat posibilitatea dezvoltArii din ce in ce mai mult a
mestesugurilor, ceea ce a permis aprovizionarea pietii interne aproape
exclusiv prin mijloace proprii. Daca anumite produse mestesugaresti
In afara obiectelor de lux, care vor continua sa fie importate Inca multa
vreme se mai aduc inca dinafara, aceasta so datoreste lipsei unor meg-
tesugari specializati, cum explica chiar Vasile- Lupu.intr-o scrisoare a sa
catre mestesugarii bistriteni : Mestesugari are destui in tara, iar daca le
cere sA-i trimita oameni de ai lor o face nu pentru alt lucru, ce numai al
arate cestora mesteri ce sint aicea... BA' fie de invatatura" 5.
Toate acestea la un loc, pe de o parte existenta bogAtElor naturale
si a productiei agricole, pe de alta parte dezvoltarea continua a mestesu-
gurilor, au contribuit la dezvoltarea unui comert intern regulat si la o in-
tensificare a comertului extern. De asemenea, negustorii locali participa
si ei din ce in ce mai mult la comertul, de tranzit, alaturi de negustorii
straini.
Dindu-si seama de importanta pe care o are comertul pentru dez-vol-
tarea economica a Orli si marirea veniturior incasate, domrtia va sprijini din
www.dacoromanica.ro
5 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIRVII 227
I. COMERTUL INTERN
www.dacoromanica.ro
228 L. LEHR 6
www.dacoromanica.ro
7 COMERTUL TARR ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 229
www.dacoromanica.ro
230 L. LEHR 8
pentru a se usca ; dupa uscare era sarat i asezat in butoaie speciale, care
erau apoi transportate de catre negustori in Vara i chiar i exportat. In
afara, de pestele propriu-zis se mai vindeau i icrele negre (atunci cind era
vorba de moruni), care erau de asemenea puse in butoaie speciale i sarate
pentru a fi transportate pe distante marl. Data fiind cantitatea mare de
peste ce se gasea in general in Tara Romineasca, pretul lui era foarte mic.
Un morun de inaltirnea unui om" se vinde in <1582-1586 > cu 60 aspri.
Un!astfel de morun avea i o mare cantitate de icre negre 2.
Un comert intens pe piata interna se facea cii vin. Yinzarea vinului
se putea face pe loc direct de producatori sau era transportat pina in anu-
mite locuri de desfacere, vinzarea fkindu-se atunci in pravalii speciale,
numite circiumi, sau in pivnite de piatra, un fel de crame care serveau in
acelasi timp i ca Inc de pastrare a vinului. Yin zarea vinului era facuta,
cum am mai spus, fie direct de producatori care veneau cu marfa lor pe
pig& spre a o vinde sau incheiau tranzactii cu anumiti cumparatori, obli-
gindu-se a le livra o anumita cantitate de vin la o data dinainte stabi-
lita pe care trebuiau s-o respecte, altfel plateau despagubiri fie era
adus pe piata prin intermediul negustorilor i uneori chiar al carausilor,
care in felul acesta aveau un dublu rol, de carausi si de negustori.
Transportul ping, la locurile de clesfacere 11 privea de obicei pe producator.
Negustorii l carau.sii erau folositi ea intermediari atunci cind vinul era
dus in regiuni mai indepartate de locul de productie, undo era lipsa de vin.
Cantitatea de vin adusa pe piata era destul de mare ; unii producatori
putind aduce spre vinzare citeva sute de vedre de vin la o singura recolta 3.
Orasenii din Cimpulung vor incerca chiar la un moment dat s5 obtina un
monopol al vinzarii vinului in oras, caci in privilegiul din 3 mai 1646 se
specifica : Sa n-aiba nimeni vole din cei din afara, ca sS, aducl yin si 05
vinzar acolo In oras, nici boier mare, nici shijitor, nici Oran, nici mkar
veri chie din slugile domnesti, ci numai orasenii Inil sS, vinza, vinul. Iar
care dintre cei din afara, ar vrea sS, aduca vin s sa vinza, acolo in oras sa
aiba'a famine butea desarta, pe seama orasenilor" 4. Dar aceasta incercare
de a monopoliza comertul de pe piata orasului, fie si intr-o singura directie,
nu va reusi insa, caci acesta este singurul document in care este inclusa
clauza privind monopolul vinzarii vinului in oras.
Pretul vinului este mai greu de stabilit in anumite cazuri, mai ales
cind e vorba de o butie de vin, a ceasta putind ajunge ping, la 60 de vedre.
Datorita abundentei de vin din Ora, pretul lui nu este prea ridicat. In
www.dacoromanica.ro
9 COMERTUL TARII ROMINESTI 51 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 231
1 Arh. St. Buc., cond. nt-rii If urez, nr. 719, f. 256-257, copie morn.
2 In prima decada a secolului al XVII-lea pretul era In medie de 1 372 aspri ; In a doua
decadd era de 1 200 aspri, iar tn decada a treia scade la 845 aspri. In decada a patra se ridica
la 900 aspri, ca imediat, apoi, sa scada In decada cincea la 760 aspri. Pretul boilor se menfine
pina In 1 628 aproape constant In jurul a 1 000 de aspri ; dupa aceasta data se observa o scadere
continua, scadere ce poate ajunge pina la 500 aspri pentru un bou.
3 Acest lucru e valabil pentru orice se vinde turcilor, fie ca e vorba de vite, fie ca
vorba de gene sau orice alt produs.
www.dacoromanica.ro
232 L. LEHR 10
www.dacoromanica.ro
1f COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 233
care stapinesc Impreung pravaliile In care Isi desfac marfurile. .Astfel, este
cazul lui Ghinea cojocar din Bucuresti, care a fost sotie amIndoi" cu Tudor,
fiul lui Ianiu negustor, si la 5 iunie 1658 se hotarise sa se desparta, iar
f) chid ne-am despartit i ne-am socotit de tot am dat eu o prvalie jupa-
nului Ghinei cojocar ... Insa pravalia care iaste linga pravaliile de la pa-
rinti alaturea... " 1.
Produsele meteugaresti aduse pe piata sint lucrate de mestesugarii
locali din materie prima importata mu din tara ; uneori insa ele sint impor-
tate gata confectionate. Pretul acestor produse este foarte diferit ; un pret
au, de exemplu, hainele facute din aba sau postav rominesc, iar altul cele
lucrate din matasuri sau stofe scumpe, captuite cu blanuri.
0 dulama obisnuit costa in a doua jumatate a secolului al XVI-lea
200 de aspri, iar una de socarlat, 500 de aspri. In acelai timp o manta de
cofterie 2 cu jderi valoreaza 3 000 de aspri, iar o dulama de zarpa 2 cu zas-
techini sau una Imblanita erau evaluate fiecare la cite 4 500 aspri. Un
zabun de zarpa poate ajunge chiar la pretul de 100 florini.
Pentru prima jumatate a secolului al XVII-lea distingem pe de o
parte pretul postavului, iar pe de aka parte pretul obiectelor confec-
tionate 3.
*i. podoabele au pretari diferite, depinde d.e cantitatea de metal
pretios folosit ea i de valoarea pietrelor pretioase folosite. De exemplu
un briu de matase costa 200 aspri, unul de cofterie 600 de aspri, iar unui
de argint variaza Intre 1 500 i 3 000 de aspri. 0 pereche de cercei de aur
valoreaza Intro 300 i 600 de aspri, dupa cum sint simpli sau au i pietre
pretioase. Un lant de aur se vinde cu 4 000 de aspri.
Pe piata se aduc spre vinzare i alte produse mestesugareti, insa
stirie pe care le avem sint foarte sporadice 4. Totui simpla mentiune a
lor ne dovedete ca exista o productie mestesugareasca destul de dezvol-
tata care sa permita un schimb regulat pe piata inter* care nu mai de-
pinde numai de comertul extern.
Preturile de pe piata sint stabilite de negrustori (fie ca e vorba de pro-
duse alimentare, fie ea e vorba de cele mestesugaresti), dupa ceriutele
pietii i sint apoi respectate de toti acei care fac comert. Plata produselor
se facea In doug feluri. Atunci and era vorba de o tranzactie privind o
cantitate mica de marfuri, plata se facea imediat ; daca insa tranzactia
Inchelata intre parti se referea la o cantitate mai mare, atunci plata se
facea parte la Incheierea tranzactiei, parte la livrarea marfii sau la un
1 Arh. St. Buc., m-rea Radu-Vodd, LVIII/6, orig. rom.
2 Stof5 scumpd din care se confectionau caftane si dulAmi.
3 Un cot de talpan este socotit la 54 de aspri, unul de svitoc 125 aspri. 0 bucatii de
aba, care poate avea mai multi coti valoreazA 400 aspri, In timp ce un cot de grana costa
el singur 400 de aspri. Pe de alta parte pretul lucrurilor confectionate din aceste postavuri
shit si ele diferite, depinde de cantitatea de postav folosit si de calitatea lui. De exemplu
o manta de 6 coti de grana purpurie costa 2 400 aspri, In timp ce o manta din postav obisnuit
costS 1 000 de aspri. 0 dulama foarte Mina verde este pretuita la 5 000 de aspri, In timp ce un
rind de haine de sarasir costS 10 000 de aspri.
4 Astfel apar pe piatS In earl de obiectele de Imbr5c5minte, produse mestesug5resti
ca pilturi, covoare, sei de cai, carute, fringhie, foale etc. si chiar unele materii prime folosite
de mestesugari : aramS, bier, pari din padure folositi pentru diverse constructii etc.
www.dacoromanica.ro
234 L. LEHR 12
www.dacoromanica.ro
13 CONIERTUL TARII ROMINESTI 51 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 235
www.dacoromanica.ro
236 L. LEHR 14
www.dacoromanica.ro
f5 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 237
www.dacoromanica.ro
238 L. LEHR 16.
numea locul zarafilor", cum este cazul la Tirgoviste, unde avem un astfel
de loc al zarafilor In centrul orasului. Zarafii Ii fac o meserie din Impru-
rnutul de bani, reusind sa, fad, uneori avere i sa-si cumpere case si ocine.
Dar dupa, cum am mentionat mai sus ei nu sint singurii care dau bani
eu imprumut.
www.dacoromanica.ro
17 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 2S9
www.dacoromanica.ro
2 i0 L. LEHR 18
cai pentru a satisface cerintele Portii vinde sate intregi pentru cai. In a
doua jumgtate a secolului al XVI-lea pretul unui cal obisnuit varia intro
1 000 i 2 000 de aspri. Un cal frumos domnesc este evaluat la 65 zloti, iar in
unele cazuri pretul unui cal bun ajunge si la 100 de zloti. In prima jumg-
tate a secolului al XVII-lea preturile merg incepind de la 2 000 de aspri
si ping la 10 000 de aspri. Sint cazuri in care un cal bun este pretuit mai
mult. Astfel, in 1611 un cal bun este vindut cu 11 704 aspri, iar in 1626,
cu 20 000 aspri. Avem un caz in care pentru un cal se dg suma de 50 000 aspri.
E greu de stabilit un pret mediu pentru cai, deoarece diferentele de
pret sint foarte man, totusi observm o descrestere a preturilor lor spre
sfirsitul secolului al XVI-lea, o usoarg crestere in primii ani ai secolului
al XVII-lea, ca apoi sg descreascg din nou in a doua parte a primei jumg-
tati a secolului al XVII-lea 1.
www.dacoromanica.ro
19 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 241
www.dacoromanica.ro
21 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 243
www.dacoromanica.ro
244 L. eLEHR 22
hova, dar cele mai obisnuite sint primele doua 1 Prin Bran se face trecerea
marfurilor care vin 0 se due la Brasov, iar pe la Turnu Rou cele care
merg la Sibiu. Uneori negustorii incearca sa ocoleasca punetele de tre-
cere, mergind pe drumuri laturalnice, scapind in felul acesta de plata vamii.
St. Bathory regele Poloniei scrie la 18 martie 1583 2 judelui Brasovului
ui castelanului de Fgra c negustorii din aceste parti care merg cu
marfuri in Tara Romineasca ocolesc trecatorile obisnuite de la Turnu
Bop, Bran, Teleajen i Prahova 0-0 due marfurile pe drumuri latural-
nice. Pentru cei ce ocolesc punctele de trecere i drumurile obisnuite pentru
ducerea marfurilor se prevede confiscarea marfurilor In folosul vistieriei
0 al celor care Ii prind.
Pentru marfurile care merg la Constantinopol sau In Italia punctele
de trecere se afla pe Dunare, la Calafat, VI lcan i Ciineni.
www.dacoromanica.ro
23 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 245
www.dacoromanica.ro
246 L. LEHR 24
www.dacoromanica.ro
25 COMERTUL TARII ROM1NE$TI $1 MOLDOVEI /N SEC. XVIXvII 247
www.dacoromanica.ro
248 L. LEHR 26.
www.dacoromanica.ro
27 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI TN SEC. XVIXVII 249
www.dacoromanica.ro
250 L. LEHR 28
www.dacoromanica.ro
29 COmERTUL TARII ROMINESTI I MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 251
www.dacoromanica.ro
252 L. LEHR 30
www.dacoromanica.ro
31 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MoLDOVE1 IN SEC. xVIXVII 253
bileste ca vor putea Bali ceara datoriile unii de la altii, dar numai in
cursul unei singt re luni. Dad, Tara Romineasca nu avea de pierdut de pe
urma inchiderii drumului, se pare totusi ca. brasovenii erau interesati in
mentinerea legaturilor comerciale, dci ei trimit lui Petru cel Tinr mai
multe daruri, pe care acesta le accept/ si. la 5 septembrie le raspunde ca
in curind le va anunta redeschiderea drumului de comertl ceea ce si. face
chiar a doua zi, ca sa meargA, in vole cu marfurile lor atit negustorii din
Tara Romineasca cit si. cei din Brasov" ; dar dad pribegii vor umbla
intre dumneavoastra", drumul va fi din nou inchis 2
Tara Romineasca cumpara si. vinde numeroase produse la Brasov.
Astfel, din Tara Romineasca se export./ peste, vin, animale si. piei de
animale etc. ; iar de la Brasov se aduc unele produse mestesugaresti,
obiecte de lux, diverse produse pentru nevoile curtii domnesti etc. Cerealele
constituie o marfa de export intr-o parte si. alta numai in caz de foamete
amindoua partile fiind producatoare de cereale.
Surnele incasate sau cheltuite de negustorii romini care merg la Bra-
sov sint destul de insemnate, dovedind ca schimbul facut este destul de
important. De exemplu, unui oarecare Milea, plecat la Brasov dup./ cum*
raturi, raufacatorii i-au furat 3 000 de aspri 3. Gh. Racoti scrie brasovenilor
la 24 august 1643 4, poruncindu-le sa, fad, dreptate unui negustor grec
din Tara Romineasca, anume Iane, care a venit pentru afaceri la Brasov
si a fost pradat ad de suma de 240 fl.
lin schimb foarte regulat se face intre Brasov si Tara Romineasca
mai ales in timpul domniei lui Matei Basarab. Schimbul este efectuat in
primul rind. pentru nevoile curtii domnesti sau pentru ale unor boieri.
Matei Basarab comanda la Brasov o serie de produse de care are nevoie
pentru constructiile lui5. 0 intreaga corespondent./ se poarta pentru
achizitionarea de postav, necesar confectionarii uniformelor darabaqi-
bor. Postavul pentru nevoile curtii era adus din cele mai vechi timpuri de
la, Brasov, comanda facindu-se de obicei la inceputul prinfaverii. In februa-
Tie 1645, in urma cererii brasovenilor, Matei Basarab accepta sa cumpere
50 de valuri de postav, insa, in ce priveste lucrul acestuia, le raspunde
A, astepte pina la vremea potrivit, adica pina in primavara, si atunci
el le va da un raspuns sigur 6. Dintr-o scrisoare din 23 martie acelasi an,
1 Hurmuzaki, XI, p. 582-583 ; XVI, p. 605 (In rez.).
2 Ibidem, p. 583 ; XV1, p. 605 (rez.).
3 7 februarie <1546-1552 ; 1558-1559> (Gr. Tocilescu, 534 documente..., p. 359).
4 Hurmuzaki, XV2, p. 1 110.
5 La 1 februarie 1644, Matei Basarab scrie judelui Brasovului InstiintIndu-1 ca si-a
adus In tail un mester de clopote ca sa-i facd clopote pentru toate manastirile ce le-a facut In
ara ; dar acest mester duce lipsa de pile de acel mestesug"; deci 11 roagd sd ajute pe omul sat'.
(are vine la Brasov ca uncle vor fi acei mesteri care fac pile de acest mestesug" ei sd-i vInda
Istfel de pile, de care are mare nevoie (N. Iorga, SocoleWe Brapoului, Buc., 1899, p. 92-93).
Atunci clod face stielaria, scrie, prin intermediul lui Dragomir, mare vornic, judelui
Brasovului sa-i trirneata pitirdntul ce se afla In olatul cetatii supt ascultarea dumitale"
deoarece avea nevoie pentru noua manufacturd (N. lorga, Studii qi doe., vol. X, p. 108). La
13 iulie 1646 Matei Basarab trimite un om al sau la Brasov sa cumpere citteva mil de cuie de
sindila si alte maruntisuri si roaga pe jude sa-1 ajute la cumpararea si transporlarea lor pind
la Rucar (Hurmuzaki, XV2, p. 1152).
6 Ibidem, p. 1 131.
www.dacoromanica.ro
254 L. LEHR 32
adresata unor mesteri de-postav din Brasov, vedem cum se face plata
postavului i moneda folosita. El trimite 180 fl. si anume : 30 taleri a 160
bath, taleri rusesti 10, a 160 bani, dutce pentru 24 fl., dutca de socotit in
13 bath ; Owl, de aceia bani marunti i vechi 60 de fl. si 70 bath, socotind
1 fl. drept 130 de bani, fac suma de 180 fl." 1. Dar, la un moment dat
Matei Basarab constata c5 mestesugarii locali Ii vor putea confectiona
acelasi postav, ca cel adus de la Brasov, pe un pret mult mai ieftin si deci
aerie brasovenilor la 8 iulie 1645 dupa cum cumparasem mai inainte
postavul din orasul Dvs., ne-a venit mai scump i ni pare rau dupa atita
amar de bani. Insa de aid Inainte s-au aflat niste oameni clintre ai nostri
cari s-au indatorat ca ni-1 vor scoate cu 11 si 12 fl.si am si facut tocmeala
cu ei. Iar asa cred c, Dvs. nu veti sta pe ginduri s, ni-1 dati : asa insa
judecam s ni vina mai usor .." 2. Mestesugarii din Tara Romineasca
ajunsesera in acest timp la o specializare i perfectionare care le dadea
posibilitatea s poata furniza curtii d.omnesti aceleasi produse ca i
mestesugarii transilvaneni si la un pret mai scazut, ceea ce face ea
domnul sl-i prefere celor straini. In acelasi timp insa, Matei Basarab
nu vrea probabil s rupa complet relaii1e cu mestesugarii brasoveni
si le d s inteleaga c daca vor oferi postavul la acelasi pret cu cei
din Tara Itomineasea va continua sa cumpere si de la ei.
Brasovenii interesati in continuarea comertului de postav cu
Matei Basarab, vor face tot posibilul ca sa-1 determine pe dornn sa
revina asupra hotaririi luate i sa" continue sa cumpere postav de la eir
ceea ce i reusesc, cad vom vedea ca mai tirziu Matei Basa-ab trimite
din nou dupg postav la Brasov 3. Mna pentru confectionarea postavului
este procurata din Tara Romineasca dupa cum reiese din scrisorile lui
Matei Basarab 4.
De fapt lina este unul din produsele pe care Tara Rom1neasca le
exporta in Transilvania. Astfel, Intr-o scrisoare a lui Diicu mare spatar
1 Hurmuzaki, XV2, p. 1 133.
2 Ibidem, p. 1 142.
3 La 12 aprilie 1651 Matei Basarab scrie judelui Brasovului care 11 informase cd
la Brasov se gAseste postav cd a trimis un om la Brasov cu ceva bani ca sS cumpere cIt
postav va fi nevoie. Restul de bani Ii va trimite imediat asa cum a fAcut si in trecut (N. Iorga,.
Studii fi doc., vol. X, p. 57). La 25 aprilie, acelasi an, Socol clucer scrie si el In legatura cu
postavul cerut de Matei Basarab cd a dat omului trimis de judele Brasovului suma de 375
ughi (Acad. R.P.R., XIX/61, fotocopie rom. Cf. N. lorga, Studii i doc., vol. X, p. 58). Radu
mare agii este unul din eei care va sprijini cumpArarea de postav de la Brasov (Acad..
R.P.R., XXI1217, orig. rom.).
4 audele Brasovului scrie lui Matei Basarab cd mesterii nu au gata postavul de care
are nevoie i 11 roagA sa-i ingAduie pind la Ilna noud, clnd vor lace postavul. La 9 mai 1651,
Matei Ii rAspunde cd el s-a 1nteles cu mesterii postAvari ca pina la InAltare, postavul sA fie
gata,cdci atunci e vremea sA-1 dea ddrAbantilor. Dece nu i-au spus nimic chid au incheiat
Intelegerea i atunci el ar fi cAutat in altA parte. Matei Basarab 11 roagA sa-i rAspunclA imediat
dacA postAvarii au de Old sA-I dea postavul la timp, dacd nu, va opri Etna i o va trimite
In altA parte probabil mestesugarilor munteni unde i se va face postavul (Acad. R.P.R.,
XXI/205 a, orig. rom., cf. N. lorga, Studii qi doc., vol. X, p. 58-59). La 22 iunie 1651.
Matei Basarab scrie din nou judelui Brasovulul ,.am fost graft cu acei oameni fAr de nici o
omenie, cu postAvarii, sd 11 dam lAnd de aici sA li-o trimitem sd lucreze, ca pentru sA nu sA umple
seama postavului, cAt ne trebuieste. Iar cAnd iaste acum, nu sA alege nimica... i toll
slujitorii nostri sAd aid de astept..." si 11 roagd sd dea poruncd sd i se trimitA postavul, dacd
nu sA-1 anunte l va cAuta In altd parte (N. Iorga, Sludii i doc., vol. X, p. 59).
www.dacoromanica.ro
33 COMERTUL TARII ROMINEUI 5I MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 255
www.dacoromanica.ro
256 L. LEHR 34
www.dacoromanica.ro
15 COMERTUL TARII ROMINE5TI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 257
zi raguzani care yin aci adusi de domnie, care le acordg avantagii i usu-
fari, inlesnindu-le astfel comertul. Multi dintre ei se stabilese apoi in tug,
continuind Ins, sg menting legaturile cu regiunile de unde au venit. Printre
cei stabiliti in Tara Romineascg se numr i fratii Tomaso si Giacomo
Alberti veniti in timpul domniei lui Petru Cercel negustori de blg-
nuri care fac leggtura intre Moscova, Tara Romineascg si Italia. Un alt ne-
gustor, chiot insg, venit n tafa ca om de afaceri al doamnei Ecaterina,
este si banul Mihalcea, boier al lui Mihai Viteazul.
Mgrfurile exportate de Tara Romineascg la Venetia i in primul
rind pieile de animale i ceara slut transportate ping la Venetia pe
doug c,i principale : pe uscat prin peninsula Balcanic i pe apg cu corg-
biile pe Dungre si M. Neagrg. Sivori in relatiile sale aratg cum sint duse
mgrfurile : pieile i ceara se trimit la Ancona, fiind purtate in spinare de
asini ping la Raguza, sau duse pe Dungre cu bgrcile ping in porturile Varna
si Constanta, care se ggsesc la M. Neagr i aici ele sint incgrcate pe corgbii
care strgbgtind aceastg mare merg mai Mtn la Constantinopol i apoi la
Ancona" 1, de unde sint duse apoi la Venetia. Si intr-o descriere din prima
jumgtate a secolului al XVII-lea vedem cg mgrfurile exportate i drumul
folosit pentru transportul lor sint aceleasi 2
Din Venetia se aduc in Tara Romineascg ingtasuri, stofe scumpe
lucrate cu fir de aur i alte obiecte de lux, folosite in primul rind la curtea
domneascg si de boieri 3.
Comertul dintre cele doug tgri este sustinut de domnii Tgrii Rominesti
cit si de senatul venetian. Relatiile sint mentinute prin intermediul baili-
lor venetieni de la Constantinopol. In instructiunile trimise la 24 ianuarie
1629 bailului se spune : Propunerea noului domn al Tgrii Rominesti de
a face comert cu statul nostru cu cearg, piei i altele este foarte bine pri-
mita, de senat, care recomandg bailului sg-1 asigure pe domn cg cei ce vor
veni cu mgrfuri in statul venetian se vor bucura de un bun tratament
peste tot unde se vor duce i, de asemenea senatul va mgri avantagiile aces-
tui domn si al t5xii sale pentru acest comert4. Deci, nu numai prin inter-
mediul negustorilor strgini se mentin relatiile comerciale cu Venetia, ci si
negustorii munteni contribuie la intretinerea bor. De asemenea, se vede cg
legaturile comerciale cu Tara Romineascg, aducerea anumitor mgrfuri
din aceste parti au o mare importantg pentru Venetia, cAci senatul este
dispus sg acorde o serie de avantagii pentru a atrage in felul acesta pit mai
17 0. 4838
www.dacoromanica.ro
258 L. LEHR 36
www.dacoromanica.ro
37 COMERTUL TARII ROMINE*TI I MOLDOVEI IN SEC. XVI-XVII 259
www.dacoromanica.ro
260 L. LEHR 38
merciale regulate cu Moldova, cu care era vecina si unde putea sa-si procure
mai usor aceleasi marfuri ca si in Tara Romineasca.
*
In Moldova situatia este asemanatoare cu cea din Tara Romineasca',
comertul extern desfasurindu-se in aceleasi conditii create de existenta
monopolului turcesc. Principala piata de desfacere a produselor este si
pentru Moldova piata Constantinopolului ; dar, in acelasi timp si mai
ales in a doua jumatate a secolului al XVI-lea relatiile comerciale cu
Polonia, Transilvania, Venetia, Rusia si alte Vari continua.
Trecerea marfurilor se facea prin anumite puncte unde se platea
si vama. Astfel, marfarile care mergeau spre Transilvania treceau prin
punctele vamale de la Cimpulung 1 si Trotus 2.
Marfurile care merg spre Polonia si Rusia tree prin cele doua puncte
principale, unde sint si vamile principale ale domniei : Xernauti si Hotin. In
secolul al XVI-lea, cind Polonia era in conflict cu Moscova, negustorii moldo-
veni care mergeau in Rusia trebuiau s Ali caute alt drum prin part& tataresti.
Pentru Turcia, punctul de trecere si vama este la Galati. Aci se
percepe vama, nu numai de la marfurile care intra in Moldova si ies din
tara, ci si de la cele care sint numai in trecere 3.
Moldova exporta diferite produse, ea animale si piei de animale,
grine, peste, vin, ceara, miere, grasimi, sare etc. si importa unele metale,
obiecte mestesugaresti ce nu se gasese in Moldova, matasuri si stofe
scumpe, obiecte de lux, blanuri, fructe mediteranee, arme etc.
*
Comertul extern al Moldovei se exercita in primul rind prin inter-
mediul iarmaroacelor. In Moldova au loc tirguri periodice foarte impor-
tante, unde veneau negustori din diferite tari. Cele mai cunoscute tirguri
sint acelea de la marginea Valli, in apropierea punctelor vamale. Astfel
de tirguri se tineau la Trotus, Baia, Hotin, Cernauti si erau insemnate mai
ales pentru vinzarea vitelor. Iata cum descrie -Gratiani desfasurarea unui
astfel de tirg : De aci din Moldova se scoate un numar mare de boi, cu
carnea &kora se hranesc in mare parte nu numai populatia din Ungaria
neasca si a cumparat acolo multi boi (A. Veress, Documente, vol. III, p. 40). La 20 mai 1597,
Mihai Viteazul scrie lui loan Zamoyski, cancelarul Poloniei rugIndu-1 sa lase un negustor de
soboli din Liov sa vina cu marfa In Tara Romtneasca, deoarece era mare nevoie de aceti
soboli pentru a-i trimite lmparatului la Constantinopol. Va plati negustorului dupa cum
se vor tntelege (Hurmuzaki, supl. II, v. I, p. 419).
1 In general cei care mergeau cu marfuri la Bistrita treceau pe la punctul vamal de la
Chnpulung, unde era i loc de popas. Alexandru Lpulneanu face aid i un han pentru calatorii
i negustoril care treceau dintr-o parte In alta.
2 Al doilea punct de vama, de la Trotu, era folosit de negustorii care mergeau la Braov.
Intr-o relatiune asupra Moldovei facut In 1632 de Paolo Bonnici, franciscan care a trait acolo
mai mult de 9 ani, se spune : Oraul Trotu este schela Moldovei pentru tara Secuilor Ii
de act se trece In tara Secullor, cu carele Intr-o zi se trece de la Trotu la Bretc, care e locul
din tara Secuilor unde se platete taxa de \Tama pentru a intra In Moldova" (trad. la Inst. de ist.
dupa textul publicat in Dipl. Dal., vol. II, p. 333).
3 Oraul Galati e schela Dunarii unde principele ia vama de la calatoril care tree
din Turcia pentru a merge in Moldova, Polonia i Ungaria sau Transilvania ; pe act trec toate
caravanele care vin din Constantinopol, fie pe apd sau pe uscat ; corabii i vase mart yin din
M. Neagra pe Dundre, Incarca grIu i alte marfuri aid In oraul Galati" (Baksici, op. cit.,
p. 106).
www.dacoromanica.ro
39 COMERTUL TARII ROMINESTI 51 MOLDOVEI /N SEC. XVIXvII 261
www.dacoromanica.ro
262 L. LEHR 40
www.dacoromanica.ro
41 COMERTUL TAR11 ROMINESTT 50 MoL DovEI IN SEC. XVIXVII 263
www.dacoromanica.ro
264 L. LEHR 42
www.dacoromanica.ro
43 COMERTUL TARII ROMINE*TI S MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 263
inte 1 Drumul a fost Inchis a doua oar& din cauza tulburlrilor interne
din Moldova si este redeschis la a doua venire a lui Alexandru LApus-
neanu in 1564 2. El interzice vamesilor s5, ia o vamg mai mare decit se
obisnuia In vechime. Vamesii profit& de situatia tulbure existent& pentru
a maxi vama si a-si crea In fehil acesta venituri suplimentare. Zapolya
admite si el, In urma cererii domnului Moldovei, redeschiderea drumului
spre Moldova, iar cei care doresc se pot duce cu lucrurile lor din Moldova
in Transilvania si Myers. Drumul va fi liber si sigur sub protectia lui 3.
In <1601 ) Cirstea vornic de Cimpulung si Marco mare vames scriu
judelui Bistritei i pircglabului Simion cg, acum dup5, plecarea nemtilor
de la ei vor scrie domnului s& slobozeasca, drumul, si imble neguttorii,
cg, sgrAcesc foarte negutatorii mnlji, s'a vie cu negoate 1 cu vorb& la Bis-
trita. DeacA i dumniile voastre Inca v-ar fi mai bine i mai Indemina." 4.
Vechile legAturi comerciale continua i mai tirziu, in interesul celor
doua parti 5.
Vamile interne ca si cele de la granit5, constituie o piedic& serioasa
in dezvoltarea libera si continua a comertului. Pentru a le evita negus-
torii folosesc de multe ori drumuri laturalnice. Exist1 numeroase prin-
geri impotriva acestor negustori ; si se vor lua masuri severe impotriva lor,
mergind pinl la confiscarea marfurilor. La 5 ianuarie 1583, Petru Schiopul
scrie bistritenilor rugindu-i sa faca dreptate lui Ionasco lost vames al
Cimpulungului, cruia niste oameni care au trecut cu vitele din Moldova
in Transilvania i-au rsamas datori vama pentru mgrfurile lor. Cirstea si
tovarkii sai i-au ramas datori vama pentru 700 oi pe care le-au dus oco-
lind vama ; alti doi, Galusca si Petru Bala, li datoreazd fiecare cite 5 taleri
pentru vama vite1or6. Toi acestia se afl acum la Bistrita si domnul are ne-
voie de ajutorul autoritgtilor orkenesti de acolo pentru a recupera paguba.
Dar nu numai acestea sint cauzele care Ingradesc buna desfkurare
a comertului. Negustorii sint Impiedicati si de nesiguranta drumurilor si
chiar a locurilor unde poposesc, de aceea paza drumurilor si a negustorilor
va fi una din preocuparile autoritatilor din Moldova i Transilvania, dupa
cum reiese din uncle scrisori din prima jumatate a secolului al XVII-lea.
Astfel, la 10 iunie <1604 1619 ) Bilai vornicul de Cimpulung scrie
bistritenilor dau stire... ca tree negutgtori den tara noastr& cu dobi-
toace si cu alte negoate In tara voastra si sg, hranesc unii cu altii. Acum
mi sa jaluesc negutatorii c& nu pot Imbla de furi si de Vlhari dentr-acele
sate, den Vararea si den Fendreu" i II roag sa pedepseascl pe hoti si
sI ia masuri de impiedicare a furturilor1. Se pare ca In partie dintre Bis-
1 Hurmuzaki, XV1, p. 523.
2 Ibidem, p. 597.
a 27 mai 1564 (ibidem, p. 599-600).
4 Ibidem, XV2, p. 785 si Documentele Bistrifei, vol. I, p. 7-43, nr. XII.
6 rn <1634> portarul cel mare al cetAtii Suceava impreunA cu soltuzul i pirgarii din oras
scriu bistritenilor ce sA lasati sb nu 1nchideti aceastA scald la ClEmpulung, ca sA imble negutatorii
si a marl! voastre i ai nostri ca sA hrAneascA si la noi i la mAriile voastre cum au fost gi
pinA acum". (N. Iorga, Documentele Bistrifei, vol. I, p. 51-52, nr. LXVII).
6 Hurmuzaki, XV1, p. 691.
7 Ibidem, XV2, p. 807, si Doc. Bistrifei, vol. I, p. 24-25, nr. XXXII. Si stefan
Tomsa scrie bistritenilor la 19 mai 1612 sA pazeasca drumurile care duc In Moldova pentru a
nu se mai plinge negustorii cA grit jefuiti (Hurmuzaki, XV2, p. 853).
www.dacoromanica.ro
266 L. LEHil 44
www.dacoromanica.ro
45 COMERTUL TARII ROMINE5TI 51 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 267
www.dacoromanica.ro
268 L. LEHR 46
Gheorghe a luat 100 000 aspri in schimbul oior din tinutul Neamtului
cu cite 34 aspri oaial. Tinuturile de unde se luau oile se stabileau In raport
cu numarul oilor ce se puteau stringe acolo, pentru a se putea acoperi
sumele date. Pretul oilor cumpArate de negustorii turci sau greci pentru
nevoile Portil varia de la un tinut la altul si era intre 29-42 aspri noi
pentru o oaie. Se mentioneazg c din Moldova se trimiteau anual la Con-
stantinopol peste 100 mii de capete 2.
In catastiful pentru gostina oilor din 12 mai 1591 se mentioneazg
c5, din go stina gdsit in tafa, oile cumphate si trecute prin schele sint
toate la un loc 45 880 3. Acelasi numr de oi gsim si in catastiful din 15
mai 1591 amintitor de cite oi au cumphrat casapii i gelepii din tarA cu
asprii lor i ian pecetluite ca s tread, prin schela de la Isaccea si prin
FocsanP' 4.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca, negustorii veniti din im-
periul turcesc se bucur de un regim preferential, putind cumpara in
Moldova cereale, animale si alte produse la un pret sub pretul obisnuit
al pietii, f5r, drept de concurent 5. Abuzurile avirsite de acesti negus-
tori sint asa de mari inch pedepsirea lor va fi una din primele masuri
luate de domnii care se opun monopolului turcesc. Intr-un raport anonim
din 11 aprilie 1552, despre evenimentele din Moldova se mentioneazI
ca, vreo 80 de negustori turci veniti acolo au fost omoriti iar alii aruncati
in temnitele de la Neamt 6.
La Galati este principala schell a Moldovei pentru mArfurile duse
sau aduse din Constantinopol. Pe aci tree toate caravanele care vin din
Constantinopol pe uscat sau pe mare si care merg nu numai in Moldova,
ci i in Polonia, Ungaria si Transilvania. Corbiile venite pe Dung,re si
M. Neagr a. incarc6 ad griu i alte marfuri, ca vite, pastram6, unt, miere,
cantitati mari de Bare etc., destinate in primul rind aprovizionArii Con-
st antinop olului.
Din raportul bailului venetian la Constantinopol din <1607-1608 >
reiese cg din Wile romine se export/ o mare cantitate de miere si unt
pentru nevoile Portii. 0 parte din miere se cumparA de la domn i de
la alti particulari (boieri), deoarece este mai curatg si de calitate mai
bung, 7.
1 1 decembrie 1589 (Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. III, p. 447).
2 Descrierea anonirnd a Moldovei din 1587, publicatA de I. Filitti in Arhivele Vali-
canului, Buc., 1914, p. 44 (trad. la Inst. de istorie).
3 Doc. priv. ist. Rom., A, XVI, vol. IV, p. 25-26.
3 Ibidem, p. 26-27. In document se dA numele fiec5rui negustor i numdrul
de oi cumpArate i trecute de ei prin schelele Moldovei spre Turcia. Dacd adundm
insd numArul lor vedem cd de fapt au trecut numai 43 866 oi si 630 boi ; on i in acest
catastif i in cel al gostinei se spune cd au scos 45 880, adicil cu 2 014 oi mai mult decit
reiese din adunarea oilor cumpArate de fiecare negustor in parte.
5 Acest lucru reiese si din cercetarea preturilor cu care sint vindute oile negustorilor
veniti de la Constantinopol in timpul domniei lui Petru chiopu1. Aceste preturi shit cu
siguranta mult mai scazute, cdci este imposibil sA se produca o crestere atit de rapidA a pretu-
rilor incit in prima jumAtate a secolului XVII pretul sd ajungd de la 29-42 aspri ell se
pldteste In 1591 la peste 100 de aspri. Oricit de mult au crescut preturile in secolul XVII,
lap de secolul XVI, totusi la niciun produs n-am g5sit diferente de pret asa de mari.
6 A. Veress, Documente, vol. I, p. 78-80.
7 N. Iorga, Acte i fragmente, vol I, p. 50.
www.dacoromanica.ro
47 COMERTUL TARII ROM1NE$TI $1 MOLDOVEI TN SEC. XVIXVII 269
www.dacoromanica.ro
270 L. LEHR 48
www.dacoromanica.ro
49 COMERTUL TARII ROMINE$TI $1 mOLD:WEI TN SEC. xvIXvII 271
www.dacoromanica.ro
272 L. LEHR 50
menul pentru plata boilor era la sf. Nicolae, adica' la iarmarocul din Co-
lomeea F3i. trebuia s'a aducb, postav de Lund 1
Printre cei ce cumpar boi moldoveneti in aceast5, perioad/ sint
i Grat din Posen, nobilul polon Iaszowski i. citiva evrei din Sniatin2.
Dac ne gindim ca, un bou moldovenesc era socotit, in cadrul iarmaroa-
celor din aceastg perioada, la cca 3 galbeni i comparam cu sumele mari pe
care le mai datorau negustorii polonezi pentru boil cumparati probabil
ca cea mai mare parte din valoarea boilor era platita putem s a ne
facem, pe baza exemplelor citate mai sus, o imagine a acestui comert de
vite al Moldovei cu Polonia.
Moldovenilor care veneau cu vitele lor la tirgurile din Polonia, li
se confiscau de multe ori vitele aduse spre vinzare i. era nevoie de in-
terventia domniei pentru a li se face dreptate.
Exportul Moldovei in Polonia nu se limiteaz numai la vite, ei se
mai .export1 vin, peste i. altele.
Voinul moldovenese trimis in Polonia este de obicei vin de Cotnari
sau din regiunea HuO, fiind socotite cele mai bune vinuri moldoveneti.
De multe ori pe Maga' vin rominesc, negustorii moldoveni transport/ i
yin de Malvasia. Aa de exemplu Gavriil din Suceava recunomte la 30
ianuarie 1557 ca' a primit de la Ana, sotia lui Albert Zaleski plata pentru
un vas cu vin muscat i 2 vase de yin de Malvasia 3.
La 29 martie 1586, P/tracu din la* cla, in judecata pe Mihai Pa-
lamidas din Liov, cleoarece nu i-a trimis la Imi, asa cum se intelesesera,
o parte din banii datorati pentru vinul rominesc 4. Dintr-un document
din 3 septembrie acelmi an, reiese c5, cu aproximativ doi ani in urm/
Patrapu pusese zalog la Palamidas 9 vase cu yin rominesc, socotite atunci
30 fl. un vas, pe care acesta putea sa le vinda, urmind sa'-i retin/ suma
de 107 fl. adica banii datorati iar restul de bani urma sl-i trimita
la Imi. Pin/ acum Palamidas n-a trimis nici banii, nici vinul 5.
Andrei Piotrowski, imputernicitul lui Luca Stroici logofat, reclama
la 5 februarie 1591 pe Pavel Armatarium din Liov ca nu Vrea s'a spun/
ce a 1/cut cu cele 19 vase de yin rominesc trimise de Luca Stroici din
Moldova la Liov i. date lui spre pastrare, cerind sl se plateasca vinul 6.
Citeva zile mai tirziu, la 11 februarie, Andrei Piotrowski i Feodor Czer-
niesko recunosc fat/ de martori ca Pavel le-a platit cele 19 vase de vin
ale lui Luca Stroici 7.
Petele se transport/ in cantit/ti mari in Polonia ; am vgzut ca
numai de la Galati se transport*/ peste 1 000 de care pe an. Uneori peOele
trimis spre vinzare se strica in drum i. cumparatorii cer despagubiri
pentru marfa stricat/. Bogdan, armean din Camenita, cra in judecata la
1 N. Iorga, Relafiile..., p. 57.
2 Ibidem, p. 58.
3 Idem, Studii qi doc., XXIII, p. 342, nr. CLVI.
4 Ibidem, P. 384, nr. CCLI.
5 Ibidem, XXIII, p. 386, nr. CCLVIII.
6 Ibidem, p. 408-409, nr. CCCXXIV.
7 Ibidem, p. 410, nr. CCCXXVII.
www.dacoromanica.ro
51 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 273
www.dacoromanica.ro
53 COMEIRTUL TARII ROMINEUL Si MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 275
externd, pe de o parte pentru ca se putea vinde un nutriar mai mare de vite, iar pe de altd
parte, cu banii luati pe aceste produse se puteau aduce marfurile care lipseau In Moldova).
Le atrage atentia cd daca vor Incerca sa-1 pagubeascd va fi nevoit sa inchida drumul dintre cele
cloud OH 0 nu va Idsa sa treaca nici o vita, nici chiar cele mici de fapt el profitd de calf-
tatea lui de domn pentru a obtine maximum de cistig din vinzarea produselor sale. Alexandru
Lipuneanu le cere ca restul de porci sd fie plfititi cu 250 pfeningi, pentru ceilalti 25 vinduti
s,-i dea 300 pfeningi (ibid., XV p. 544-545). In aceeasi zi i secretarul domnului
Moldovei scrie bistritenilor sfAtuindu-i sa aibd grijd sa vinda porcii la cel mai mare pret ce so
poate lua pentru a nu-si atrage du0nania domnului care prin autoritatea sa putea sd le
interzicA comertul cu Moldova, aduclndu-le astfel pagube insemnate (ibid., XV p. 545).
Bistritenii se piing Izabelei, ceea ce probabil nu convenea lui Alexandru Lpusneanu, cad la
5 tunic 1559 le amintWe Intr-o scrisoarc ea el insi0 1-au rugat sa trimitd vite de Mat si porci
I graati pe care ii vor da un pret bun. De aceea Ie-a trimis 70 boi bine ingrapti pentru
Mat, in schimbul cdrora s-au obligat sd-i trimita fier, dar pind acum n-a primit nimic, nici fier
nici bani pentru boiilui. And data le-a trimis, tot la cererea lor, 100 porci. A treia oard le-a trimis
195 porci, din care o parte au fost vinduti cu 100 dinari ungureti, o parte cu 80 dinari 0 o
parte cu 70 dinari. Nu le cere altceva, decIt banii pentru vitele lui. (ibid., XV p. 546).
Pentru a continua comertu1 cu bistritenii cornert ce IR aduce venituri Insemnate Alexandru
Lapusneanu le scrie la 7 septembrie amintindu-le de prietenia i buna vecinatate ce a existat
Intre ei si toti domnii Moldovei, care au fost Inaintea lui si care intotdeauna le-au trimis, la
cererea lor, vite de taiat ieftine, asigurindu-le trecerea. Nu mai vrea 0-0 aminteascd pagubele
pe care le-a avut 0 vrea s trdiascd In blind vecindtate cu ei (ibid., XV p. 547-548).
1 Hurmuzaki, XV p. 552.
2 26 septembrie 1560 (ibid., XVI, p. 554-555).
3 La 12 mai 1602, Andreas Amend trimite spre vinzare la Bistrita 200 porci, pentru care
cere un pret de 3-3 i taleri pentru porcii mari, iar cei mici sa se Ana cu 2 taleri in docu-
ment e vorba de 2 florini, cred !ma ca este o gresala de tipar, cad daca ar fi vorba de florin!
diferenta de pret dintre porcii mici 0 cei mari ar fi aproape inexistentd si nu ar fi fost nevoie
s.I se fixeze un pret diferit pentru cele (Iona categorii de porci (ibid., XV2, p. 793). Bistri-
tenii fac o comanda de peste unui negustor din Suceava 0 el le scrie la 17 septembrie 1633 ce
a facut pentru a procura acest peste. S-a adresat negustorului Peter care se pricepe la peste,
dar n-au putut gasi decit 2 cdrute cu peste. Dintr-o caruta au ales 20 bucati de morun care costa
4 florin! 0 40 dinari. De asemeni a cumpdrat 100 scrumbii, care costa 100 de pulturaci. Le scrie
ch i-ar fi servit mai bine, dar nu se gasete altceva nimic este probabil o perioada in care
pejtele se gaseste in cantitati mai mid In Moldova si nu se pot satisface toate cerintele interne
0 externe (ibid., p. 993).
www.dacoromanica.ro
276 L. LEHR 54
www.dacoromanica.ro
55 COMERTUL TARII ROMINESTI 81 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 277
murile acelori negutatori de aici incit negutatorii nu pot iesi din Suceava".
Inchiderea drumului s-a facut Para ea macar Inainte de aceasta bistritenii
sA fi trimis o plingere domnului Moldovei, pe care acesta &a nu o fi satis-
filcut, de aceea Ii roaga sa' redeschida clrumul pentru a nu pricinui pagube
negustorilor moldoveni 1.
In comertul dintre cele doug parti se impun uneori restrictii dirt
partea autoritatilor transilvanene din cauza urcarii pretului la anumite
produse sau din cauza pagubelor ce ar suferi negustorfi i mestesugarii
transilvaneni. De asemenea, nu e voie sa se scoata moneda din Transil-
vania, ci numai marfuri. .Astfel, Gabriel Bathory scrie bistritenilor sa aiba
grij ca negustorii greci sa nu scoata din tara monede i piei salbatice.
Le atrage atentia s ia seama la drumul Rodnei si In celelalte parti ca sa
nu se scoata acele piei si mai ales moneda de orice fel ar fi ea. Daca negus-
torii greci Ii vind vitele lupe orice pret, cu acei bani WA-0 cumpere de aici
alte marfuri, trebuind s neguteze en acelea In Turcia i alte OH". Cine
nu va face asa va fi pedepsit cu confiscarea marfurilor din care doua parti
sint luate de fisc, iar a treia parte de cei care 0 prind 2. La 8 decembrie
1623, contele Beth len scrie bistritenilor despre redeschiderea drumului
Rodnei, a &Arai paza trebuie sa-o faca ei i le d anumite instructiuni
In ce priveste exportul de orice fel de vite, afara de cai se poate urma ai
de aici inainte cu Moldova 3; caii insa, nimeni sa nu incerce a-i scoate din
tara. Inca pentru ceara adusa din Moldova si vinderea ei, oricine poate
sa-si ia pentru trebuintele casnice. . . Numai sa aveti mare grija, ca nu cum-
va, trecind-o peste granita, sa faca negustorie cu ea pentru ca prin aceasta
Dvs. ati suferi o &aria mare. De altfel, este si porunca. prin care nu se
dl voie nimanui sa o treaca peste hotare din pricini negustoresti i asa
daca ati avea de gind un astfel de cistig, ati pierde mult Dvs." 4.
La 1 iunie 1653, bistritenii primesc aprobarea s exporte griu i mei
In Moldova, dar numai cu conditia sag vinda intr-un anumit loc stabilit
dinainte si care a fie locus commercii" i sa nu umble in sus i in jos
prin toata, Moldova 5. Este vorba aci de un fel de loc de depozit ase-
manator cu cele existente in Transilvania, negustorii straini neputind vinde
decit intr-un anumit loc dinainte stabilit i care avea o destinatie precisa
pentru exercitarea comertului si nu au dreptul a merge liberi In Moldova.
Orasul Bistrita, cu care Moldova avea cele mai multe legaturi corner-
dale, joaca In anumite cazuri un rol de intermediar pentru unele vinzari
si cumparari facute In Moldova de locuitorii Transilvaniei. Francisc Bog-
dan, mare camara i Gh. Hidy, intiiul secretar, trimit niste oameni ai
1 A. Veress, Documente, vol. IV, p. 58-59.
2 30 aprilie 1618 (Hurmuzaki, XV2, p. 875-876).
a Stnt anumite cazuri chid se aduc vite In Moldova, mai mult pentru nevoile unor boieri
sau ale domnului, care I0 ImbunAtAtesc In felul acesta rasa animalelor pe care le au. Dar 0
acest export sporadic va fi oprit mai ttrziu In 1625 caci peste muntii Bistritei au scos
un numAr Insemnat de vite In Moldova pe cAr5ri i drumuri ascunse spre mai mare paguba a
majestAtii sale. In urma cArora vedem cum se ridicA pretul -vitelor tn tar5.". De aceea, bistri-
tenil stilt obligati sA punA pazitori la drumurile i cArrile spre Moldova spre a Impiedica ie0-
rea vitelor din Ora (ibidem, XV2, p. 947).
4 Ibidem, p. 934.
5 Ibidem, p. 1217-1218.
www.dacoromanica.ro
278 L. LEHR 56
lor in Moldova pentru a cumpgra porci. Bistritenii sint rugati s5, le dea
oameni care s'a-i insoteasca in Moldova si sa-i ajute la cumpArarea lor 1.
Gabriel Beth len scrie la 24 noiembrie 1614 bistritenilor deoarece, fierul
care-1 trimisesem in Moldova nu 1-au putut vinde tot, ci a trebuit sa.-1
lase la Suceava cu pret de 105 fl. de aur, despre care este favas la cet5,-
teanul nostru de acolo va' poruncim... s5, trimiteti indat5, un om cre-
dincios in Moldova, care vinzind fierul acolo, sa-i aduc5, pretul" 2.
Gabriel Mindzenty trimite spre vinzare in Moldova niste ling, deoa-
rece este lips5, de bani buni in tar5, si duce mari lipsuri 3. Un alt nobil,
Francisc Liszty, scrie bistritenilor 86-1 informeze dac nu cumva au venit
in orasul dvs. greci din Moldova, negustori de jderi, sau alti astfel de
oameni", dacI n-au venit, roag6 pe judele de acolo, Martin Budaki, s5,
trimit5, un om in Moldova, care sa. cumpere pentru el vreo sut d. de jderi
frumosi, pe care 11 va plAti imediat, de asemenea va pi:At si omului care se
duce s-i cumpere 4.
Dup5, cum am vlzut, re1aii1e comerciale dintre Moldova si Transil-
vania, cu exceptia unor scurte perioade slut continue, negustorii
transilv5,neni se bucur5, de libertatea de a merge in Moldova, la fel si negus-
torii moldoveni in Transilvania. Ingrgdirile impuse uneori negustorilor mol-
doveni care vin cu treburi in Transilvania se referl numai la acele cazuri
in care se aduc pagube negustorilor i mestesugarilor transilvAneni. Leg-
turile comerciale dintre cele doug p5,rti sint avantajoase pentru dezvol-
tarea kr economic5, ; transilvgnenii Osese in Moldova produse, ca pestele
si carnea, la un pret mai scazut decit la ei, de asemenea moldovenii isi pro-
curl acolo o serie de produse de care due lips5.
Negustorii din ambele tri sint interesati in mentinerea legAturilor
comerciale si atunci cind drumurile se inchid ei fac tot posibilul pentru a le
redeschide, eAci altfel sgfacesc foarte negutAtori multi".
Dar, in afar5, de aceste relatii comerciale propriu-zise, mai observm
ca' domnii Moldovei, ca si unii proprietari-feudali isi trimit oamenii lor in
Transilvania ca s cumpere o Belie de lucruri pentru uzul kr propriu,
care chiar dac5, nu imbrac5, un aspect comercial sint totusi Inca o dovad'6
a strinselor leggituri dintre Moldova si Transilvania 5.
www.dacoromanica.ro
57 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 279
www.dacoromanica.ro
280 L. LEHR 58
www.dacoromanica.ro
59 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 281%
1 La 9 mai 1562, Despot VodA scrie lui Maximilian cerindu-i un pasaport pentru un om al
s.lu, italian, pe care-1 trimite In Italia dupA cumpArAturi (A. Veress, Documente, vol. I, p. 212).
La 11 aprilie 1649, Vasile Lupu cere ca omul sAu, care merge la Venetia pentru cumpArAturi,
sS nu plAteasca nici un fel de vamA In imperiul austriac, asa cum plAtesc negustorii (ibidem,
vol. X, p. 215).
I Alexandru Lapusneanu 11 informeazA cA nu va putea sA-1 trimitA iarba turceascA, deoare-
ce nu existA nici un om In Moldova care sA se priceapA la cumpArarea ei (N. Iorga, Studii si
doe., vol. XXIII, p. 70-71, nr. LXXXIV).
3 La 20 mai 1560 Alexandru LApusneanu scrie lui Albert ducele Prusiei cA i-a procurat
cele 100 vaci turcesti cerute de el. Vacile au fost alese din cele mai bune. DacA doreste li mai
poate trimite Inca 50 de vaci si eventual si niste tauri turcesti (ibidem, p. 82-83, nr. XGII).
6 Memorial din 1561 In care se mentioneazA comanda fAcutA de Alexandru Liipusneanu
pentru nevoile milli sale : o sea cu harnasamentul de catifea i hamuri, o cingatoare, 30 cAmAsi
de zale, 30 perechi cizme de parada, 100 coifuri etc. Se specificA cheltuielile de transport,
drumul durInd cca. 6 sAptilmlni (ibidem, p. 84-89, nr. XCIII).
6 Hurmuzaki, XV2, p. 805.
6 Th. Codrescu, Uricariul, vol. IV, p. 394-396 ; Hurmuzaki, IIh, p. 108.
www.dacoromanica.ro
282 L. LEHR 60
www.dacoromanica.ro
.61 COMERTUL TARII ROMINE$TI $1 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 283
www.dacoromanica.ro
284 L. LEHR 62
www.dacoromanica.ro
63 COMERTUL TARII ROMINESTI I MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 285
www.dacoromanica.ro
286 L. LEHR 64
transportul. Sinan aratg insg cA mkfurile aduse nu erau ale lui, ci ale unui
alt negustor, Kemal turcul, din Rusciuc, care a murk la Liov. Ckausul
se obligg In fata judeatorilor sg, dovedeasca, c'a el incheiase acest contract
cu Sinan 1.
Procesele aveau loc si daca; nu se respecta termenul stabilit in contract
pentru stationarea in unele orase si una dintre pkti suferea pagube. Astfel,
la 5 ianuarie 1599 avem un proces Intro ckausi si Theodor Amorosi si
Cosma de Campis, greci veniti la Liov, pentru daunele pe care le-au avut
cu vinul de Malvasia in trecere prin Cern Auti si Sniatin, unde au stat mai
mult decit era prevAzut 2.
Avram Gambais, negustor din Constantinopol, intretine relatii co-
merciale regulate cu Moldova si Po Ionia si incheie numeroase contracte
cu cArgusii moldoveni pentru transportul marfurilor. In drum dupa,
cum era si normal se produc unele stricgciuni mkfurior transportate
si negustorul va da In judecat a. pe arlusii care fAceau transportul pentru
a-i plIti pagubele ce le avusese 3.
*
Comertul de tranzit prin Moldova se face prin intermediul negusto-
rilor moldoveni, poloni si cei din imperiul turcesc. Mrfurile care tree prin
Moldova sint vinul, untdelemnul, mkfurile turcesti", stofe si nidtdsuri
scumpe, branuri etc. 0 parte din aceste mkfuri fdmin insg In tar, hin(l
cumpkate de domn si boieri, de aceea e destul de greu sa, facem o delimi-
tare precisg intre comertul extern si cel de tranzit.
tirile rmase cu privire la comertul de tranzit slut destul de putin
numeroase si le ggsim In relatkile unor cglgtori sau in actele privind unele
procese intre negustori sau Intro negustori si ckusi.
La 8 februarie 1599, avem procesul unui armean din Suceava impo-
triva unui e-vreu care nu-i pltise 11 piei turcesti numite s'aftian (piele
rosie pentru ciubote) 4. Dintr-un act din 23 maftie 1588, reiese ca Sima
Warsi, vamesul Moldovei care era in acelasi timp un mare negustor, cu
intinse relatii comerciale In Po Ionia, insulele grecesti si Italia a incheiat
la Iasi, la 14 octombrie 1586, un contract cu Ianaki, negustor din Moldova,
1 N. Iorga, Studii ;i doe., vol. XXIII, p. 373, nr. CCXXVIII.
2 Ibidem, p. 450, nr. CCCCII. Citeva zile mai tirziu, probabil ca urmare a procesului
ce a avut loc, i se confiscd lui Onciu, pentru Campis, 11 cai si 2 cArute (ibidem, nr. CCCCIV).
a La 3 ianuarie 1586, Toma si Telega din Iasi recunosc cd au facut o pagubd lui Avram, din
Constantinopol, spargindu-i trei vase de vin de Malvasia (N. lorga, Studii ;i doc., vol. XXIII,
p. 384, nr. CCXLIX). Alta data la < 2 septembrie 1587> Avram acuzd pe Ionut ed. prin
neglijenta lui vasele cu untdelemn pe care le transporta s-au spart si evalueazd paguba la cca.
60 fl. Acuzatul aratd c nu sie cum s-au stricat vasele, probabil din cauza zdruncindrii carute-
bor. Ionut fusese odatd iertat pentru aceastA pagubd dar din cauzd cd el 11 dd in judecat
pe negustor cd nu i-ar 11 pldtit un transport de yin de Malvasia negustorul 11 dd din nou in
judecata, cerind despdgubiri, dar pind la sfirsit renuntS (ibidem, p. 395-396, nr. CCLXXXVII).
2 N. Iorga, Studii ;i doc., vol. XXIII. p. 451, nr. CCCCVIII. La 8 decembrie 1597, un
negustor grec din Suceava scrie cancelarului Poloniei, loan Zamoyski, rugindu-1 sd-i amine un
proces pe care 11 avea cu un oarecare Ferent, in fata tribunalului civil din Zamdsd, pentru
un butoi si jumatate de vin unguresc. Cere aceasta amlnare pentru a putea sd-si termine tre-
burile pe care le are in Moldova, cu ccleva persoane, pentru suma de 3 500 11. (Hurmuzaki,
supl. II, vol. I, p. 440).
www.dacoromanica.ro
65 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 287
pentru livrarea a 200 vase de yin de Malvasia. Ianachi plgteste o parte din
sumg, dind lui Sima 8.000 taleri vechi 1
Cantitatea de mgrfuri trecutg prin Moldova trebuie sg fi fost destul
de mare cel putin pentru unele dintre ele 8i aducea venituri insemnate-
atit domniei, cit i celor care se ocupau cu transportul bor. Iat ce spune la
19 septembrie 1578 Nicola Barbarigo, bailul Venetiei la Constantinopol,
despre vinul grecesc de Candia ce este transportat in Polonia, prin Moldova :
in fiecare an vin la Constantinopol 1000-1200 ping la 1500 vase cu vin
de Candia. Cea mai mare parte din acest yin, aproape doug treimi, este
descgrcat la China i dus cu &grate prin Moldova; ping In Polonia.
Domnul Moldovei, prin intermediul cgruia este dus vinul, ia vamg
4 techini de vas, ceea ce inseamng 3 000 techini pe an, in afarg' de ceea ce
cistigg supusii sgi cu cgrgusia, cistig care se ridicg la 6 7000 techini pe an"2..
Cu toate ca pentru prima jumgtate a secolului al XVII-lea singurele
mentiuni ramase sint acelea care arnintesc ca marfurile ce merg de la Con-
stantinopol in Polonia tree prin Galati, Iasi siBirlad 3, totusi chiar numai
aceste stiri ne confirma cg in perioada respectivg comertul de tranzit con-
tinug. Din cauza cheltuielilor mari pe care le au, unii negustori care merg
la Moscova vor incerca sg-si gaseasca un alt drum mai smut. Vgzind ca in
felul acesta veniturile incasate din vama scad, Vasile Lupu va folosi tot
felul de mijloace pentru a-i obliga sg tread, din nou prin Moldova 4.
www.dacoromanica.ro
288 L. LEHR 66
iv. v A AI I
www.dacoromanica.ro
67 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 289
19 - C. 4939
www.dacoromanica.ro
290 L. LEHR 68
se platea voila pentru ele, Ins5 aceste date nu le putem generaliza i nici
nu putem trage o concluzie definitiva, privind veniturile vamilor. Astfel,
la vama de la Calafat se ia in septembrie 1568 de la un cal 6 aspri ; de la
un bou 3 aspri ; de la o vaca 2 aspri ; de la 2 oi 1 aspru ; de la un
sac cu griu 2 aspri ; de la 100 bolovani cu Bare 3 aspri ; de la un butoi
cu vin 10 aspri 1.
Tariful vamal al marfurior trecute in 1552 prin punctele de sub
administratia vamala din Sibiu este .urmatorul :
De un cal dinari 12
De o iapA d 12
De un cal turcesc d 50
De un bou d 10
De unul nelngrAsat d 2
De la 100 porci . 1 porc
De la fiecare 3 capre sau oi d 2
De o IncdrcdturA de crap
De o IncArcaturA de stiucA
....... .
De un car Incdrcat cu peste morun . .
. .
d
d
d
16
12
8
De o InciircAturA de peste somn . . . d 8
De o sutA bucAU pinzA mai lung numitA In mod
obisnuit giulgiu, 4 bucAti.
De o sutA bucAti aceeasi pinz, ceva mai mirth,
5 bucAti.
De o sutA litri mAtase, 3 litri.
De o sutA coti taffotl, 3 coti.
De o majA piper, ghimber, cuisoare, orez, tAmlie,
6 libre.
De la toate mArfurile nenumite se ia Intotdeauna
vigesima.
De la mrfurile din care nu se poate lua vigesi-
ma, atunci se plAteste In bani acolo unde aceastA
marfA se va vinde a.
Este greu de spus eit se ia vama, din cele_doul tarife prezentate mai
sus reiese c in anumite cazuri este vorba de 3%, in alte cazuri mai mult
sau mai putin. Cred ea vama se ia in functie de felul marfii si de calitate.
in orice caz vamesii au grip, ea nici o marfa sa nu poata fi sustrasa de la
plata vamii, si chiar uneori iau o vama mai mare ca cea stabilita, producind
pagube negustorilor, iar domnia este nevoita s intervina pentru a restabili
vechile obiceiuri. Patrascu eel Bun aerie judetului din Brasov : mi-ai vor-
bit domnia ta de vameul care pazeste la scala, ca nu ia vama dreapta,
cum a fost mai inainte, dupa vechiul asezamint, ci asupreste pe saraci.
Deci In ceasul in care mi-a sosit cartea domniei tale trimes-am cartile dom-
niei mele la scala si peste tot pe unde se tin vamesii zincindu-le sa ia vama
dupa vechiul asezamint. i daca se vor mai plinge i alti saraci la domnia
ta iute sa-mi dai de tire..." 3.
Se intimpla i cazuri in care cei care incaseaza vama sa-i insuseasca
veniturile incasate. La 30 iunie 1637, Matei Basarab scrie pirealabilor de la
www.dacoromanica.ro
69 COMERTUL 1ARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 291
www.dacoromanica.ro
292 L. LEHR 70
eni, care din aceasta' cauza 10 pierdeau vechile lor privilegii, domnul le
scutete de vama ,,de acolia de in tirg", vor da Ins manastirii den carele
de pete de un car oc. 5 0 simbata carnea i limbile" 1
s
In Moldova vama de intrare i ieire din Vara este incasata de domnie
fie direct prin vameii sai, fie ca este data in arenda unor negustori san unor
boieri, mari negustori ei 1.1100.
Arendarea vamilor se face anual, noul an incepind de obicei la 15
august, la amiaza, dupA cum ne dovedete un document din <aprilie 1593 >.
La acea data mai multi boieri moldoveni marturisesc ca vama tgrai
Moldovei pururea s inceapa dentru august 15 dzile i sa, tine prespre anu.
Iarg, pani in intra august 15 dzile, pana supt amiadzazi 0 mai mult niciun
vame nu poate a o cumpara fara de un anu" 2. Acest sistem de arendare
a vamilor se va practica pina tirziu in secolul al XVIII-lea.
Vameii care luau in arenda vama trebuiau sa plateasca domnului
o anumita, sural de bani, pe care apoi o scoteau din vamile incasate.
Se intimpla insa cazuri in care domnul era scos inainte de terminarea anului
vamal, iar cel care ia vama trebuie s plateasca din nou noului domn toata
arenda, Bind in felul acesta pagubit. Aa s-a intimplat ci en Nevridis care
fusese mare vame al Moldovei in timpul domniei lui Iancu Sasul. Domnul
Ii ceruse lui Nevridis sl-i faca o cutie de argint foarte scumpl, a carei Va.
loare trebuia sa i-o scoata apoi din arenda vamilor pe anul 1582 4583.
Iancu Sasul fiind insa scos in septembrie 1582, Nicoara a avut vama numai
rutin timp, de la 15 august, deci cca. dou saptarnini din noul an, iar cind
veni noul domn, Petru cliiopul, Nevridis fu silit sa dea toata arenda de
40 000 taleri 3.
Se intimpla i cazuri in care vamesii nu reucesc FA-0 plateasca toata
arenda pina la incheierea anului i atunci cei care sint numiti la inceputul
noului an trebuie sa dea si datoriile ramase.
Nu ctim cit trebuiau sa dea vameii arenda pentru. vama. Din exem-
plul de mai sus am vazut ca in timpul lui Petru chiopul arenda era de
40 000 taleri. Intr-o relatare din 1632 se spune ca intreaga vama a Moldovei
1 De fapt aceasta Inseamnd o lnalcare a vechilor drepturi ale ordsenilor din Cimpulung,
care fuseserd scutiti de vama plrcalabilor de oras, mdcar ce vor vrea sd vInzd sau sd cumpere
tot sd nu dea nitnic vamd, cum a Post obiceiul lor", dupd cum reiese din documentele din 7 mal
1615, 12 aprilie 1636 i 3 mai 1646 (Magazinul istoric..., vol. V, p. 331, 336-337, 344). In
acesta din urm se specified chiar sa fie In pace... de vama ptrcdlabilor de ora i de vama
pitarilor de la sborul sf. Ilie orice ar vrea sa vinza sau ce vor avea s cumpere sau cal sau bou
sau oaie sau pdturi sau pete, veri ce, tot sd nu MIA a lua de la dlnii vama...", ca dupd
numai un an, In 1647, sd le tirbeascd o parte din aceste drepturi, obligindu-i sd. dea \Tama din
peste i slmbata limbile de vacd de la scaunele de carneadicd un fel de taxa pentru tdierea
i vinderea carnii. Ordenii nemultumiti de tirbirea privilegiilor lor, care lngreuiaza desfdsu-
rarea comertului In ora, vor refuza s dea vamd si din aceastd cauzd vor avea numeroase pro-
cese cu mdmIstirea Cimpulung In fata divanului domnesc, procese ce vor continua g In a doua
jumtate a secolului al XVII-lea.
2 Doc. prio. 1st. Rom., A, XVI, vol. IV, p. 76-77.
3 N. lorga, Relafiile..., p. 73 74.
www.dacoromanica.ro
71 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI /N SEC. XVIXVII 293
1 Relatiune asupra Moldovei fdcutd de Paolo Bonnici, franciscan, care a locuit acolo
mai mult de 9 ani, trad. la Inst. de ist. dupd textul publicat In Dipl. Dal., vol. II, p. 333.
2 N. Iorga, Sludii i doe., vol. XXIII, p. 424-425.
www.dacoromanica.ro
294 L. LEHR 72
Vedem ca," in registru s-au trecut pe rind toate incasgrile fie c5, e vorba
de vama tirgului fie cg e vorba de cea de trecere, incasrile facindu-se
impreunl. Din ciirele date mai sus reiese c incasrile erau destul de impor-
tante ceea ce si explicl de fapt de ce unii erau interesati sa' obtin arendarea
vlinii si dece si arenzie erau asa de maxi. Vamesii puteau destul de usor
s6-si scoat cheltuielile si chiar un insemnat profit pe deasupra. De fapt
de multe ori ei luau vgini mult mai marl cleat cele obisnuite, s'avirsind
multe abuzuri care cereau interventia domnului.
Alexandu L5pusneanu interzice vamesilor a ia o vam5, mai mare
decit se obisnuia 1 . La 22 decembrie <1601 >, vornicul de Cimpulung scrie
bistritenilor de rindul acestei vAnai c-au venit alti vamesi de au mai scum-
pit. Deci ne ruggm... ca sa' faceti bine printru voia voastrl 81 faceti o
carte la domnia sa la vod5, 0, u lase cum au fost si nainte vreme... c6,' de
nu o vor rasa s, fie ca nnainte multu val sa, va face" 2.
Vama la intrarea si iesirea din tara, trebuia plAtitg, de toti acei care
se ocupau cu comertul extern sail de tranzit si veniturile incasate erau des-
tul de insemnate. Nu avem date care s5, ne infatiseze un tablou exact al
sumelor incasate, numai unele stiri fragmentare din a doua jumAtate a
secolului al XVI-lea.
Bailul Venetiei la Constantinopol scrie in raportul s'au din 19 septem-
brie 1578 cl domnul Moldovei incaseaz5, vama, de la vinul de Candia trans-
portat in Polonia 3 000 techini pe an 3.
La Cernanti se afll vama cea mare a voevodului moldovean, care
aduce in fiecare an mai bine de o sutl de mii de florini", scrie in 1587
E. Gyulafi 4. Intr-o cronic anoninfa, din acelasi an se spune &A domnul
Moldovei incaseaz5, din vama mArfurilor 80 000 taleri 5.
Pentru Tara RomineascA ne lipsesc si aceste Oiri fragmentare, dar
cu sigurant5, c5, si acolo veniturile vamilor sint insemnate, constituind o
parte destul de mare din veniturile domniei.
Greutatea vmior este suportatg in primul rind de negustori de
aceea se si explic de ce caut5, ei sal, ocoleascl drumurile obisnuite, sustr-
gindu-se in felul acesta de la plata v5Anii maxfurile domniei ca si ale
unor proprietari-feudali fiind scutite de orice fel de vam5, atit la intrarea
in tar5, cit si in afara tart 6.
1 Hurmuzaki, XVI, p. 523 si 597.
2 Ibidem, XV, p. 786. Si Stefan Tomsa, la 19 mai 1612, da porunca vamesilor sa nu
ia vama mai mare decit era In vechime, pentru a da posibilitate negustorilor sa vina in Ora
sa faca negot (ibidern, p. 853).
3 A. Veress, Documente, vol. II, p. 159-160.
4 E. Gyulafi, op. cit., p. 15.
5 Descrierea anonima a Moldovei din 1587, publicata de I. Filitti in Arhivele Vaticanului,
Buc., 1914, p. II, p. 43-48.
6 Sigismund, regele VolonieL (la vole lui Alexandru Lapusneanu, la 12 aprilie 1558, sa
cumpere 100 ctntare de cupru pentru clopote si s le duca In Moldova fail sa plateasca nici o
taxa sau vama (N. Iorga, Studii si doc., vol. XXIII, p. 343, nr. CLVII). La 27 aprilie 1585,
Petru iSchiopul scrie brasovenilor pentru carele si trasurile comandate la Brasov de vamesul
din Trotus pentru nevoile domniei, rugindu-i sa fie scutiti de vama, fiind lucruri domnesti.
(Arh. St. Brasov, Fronius I, nr. 340, orig. magh.). La 11 aprilie 1649, Vasile Lupu scrie
lui Mihal d'Asquier rugindu-1 sa-i inlesneasca omului sau drurnul prin imperiul austriac, ca sa
nu plateasca vama asa cum platesc negustorii, deoarece se duce la Venetia pentru cumparaturi
www.dacoromanica.ro
73 COMERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 295
V. NEGUSTORII
www.dacoromanica.ro
296 L. LEHR 74
telor din ce in ce mai mari ale Portii, cauta tot felul de mijloace pentru a-si
mah veniturile. Unul din aceste mijloace este si acel al comertului, parti-
cipinci ei MOO in calitate de negustori la diverse tranzactii comerciale.
Domnul este avantajat in calitatea lui de negustor, deoarece, pe de o parte,
el nu plateste nici un fel de van:a nici in Ora nici in afar/ ; iar pe de alta
parte in calitatea lui de domn, el poate forta pe cei veniti in Ora s cumpere
diverse marfuri sa le ia numai de la el sau in primal rind de la el si cu pretul
fixat de el, amenintind ca in caz contrar va inchide drumurile comerciale,
oprind orice fel de comert.
Printre domnii prior romine care fac comert pe cont propriu, cel
mai activ este Alexandra Lapusneanu. Acesta trimite spre vinzare, prin
oamenii sai de incredere, un numar mare de porci ingrasaVi si boi de negot,
proveniti de pe proprietatile lui sau strinsi din Vara, pe pie-tele din Tran-
silvania, Po Ionia i alte taxi. 0 parte din boii trimii spre vinzare vor fi
vindati si in iarmaroacele de la marginea Lri1, unde se string toate vitele
din Vara si unde vin negustorii din toate pantile pentru a le cumpara 1.
In acelasi timp Alexandra Lapusneanu este preocupat si de gsire%
de noi debuseuri pentru desfacerea produselor moldovene aparVinind atit
lui personal cit si celorlalti locuitori ai Moldovei, dind astfel un nou impuls
dezvoltarii comertului in Moldova.
De fapt, aproape toti domnii Moldovei i Tarii Rominesti interesati
in dezvoltarea comerciala a prior lor vor fi in acelasi trap i negustori.
Exemplul lul Alexandra Lapusneann va fi urmat si de alti domni ca Petru
Schiopul, Iancu Sasul, Ieremia Movil, Miron Barnowski sau Vasie Lupu.
Toti acesti domni aduc i ei pe piap spre vinzare anumite produse in
special vite dar niciunul nu va duce o activitate asemanatoare cu aceea
a lui Alexandra Lapusneanu. tTnii domni vor incepe chiar ca negustori.
Astfel, Gh. Duca, care era de movie de la Rumele din Vara Greceasca si
de copil mic viindu aice in Ora, in zilele lui Vasie Voda, au fost la dugheana
la abagerie" 2, ajunge boier tot in timpul domniei lui Vasile Lupu iar mai
tirziu va deveni domn al Moldovei.
Si in Tara Romineasca acei domni care au avut preocupari comerciale
inainte de a veni la domnie, vor continua sa se ocupe de comert i dupa
aceea. Printre acestia slat : Petru Cercel, Mihnea Turcitul, Mihai Viteazul,
care intretin relatli comerciale cu Italia, Germania, Austria. Namarul
boilor dusi spre vinzare in Germania si Austria de Mihai Viteazul este destul
de mare, dad, la un moment dat el are de incasat o suma de 60 000 fl. in
contul acestora.
www.dacoromanica.ro
75 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MoLDOVEI TN SEC. XVIXVII 297
www.dacoromanica.ro
-298 L. LEHR 76
2 MAnAstirea Bistrita ia vannA din toate carele care intrA sau ies din orasul Back' ; de
asemenea biserica Trei Ierarhi ia vamd de la top aceia care vin si pleacA din Iasi.
a VAmile de la hotar sInt stApInite Impreuna cu domnia de unele mAnAstiri din Tara
RomIneascA (Tismana, Glavacioc etc.), In Moldova nu gAsim astfel de cazuri, mAnAstirile avInd
In sApInirea lor numai unele vAmi la intrarea In orase.
4 Arh. St. Buc., in-rea sr. loan din Bucureti, XII/1, orig. rom.
5 Boierii, cu toate cA nu stilpfnesc un numar asa de mare de pravAlii ca mAnAstirile, totusi
si ei folosesc o parte din pravAlii pentru ei, iar o parte le InchiriazA. In 1578, lui Preda paharnic
i se Intresc 3 prAvAlii In Bucuresti (Doc. priv. ist. Rom., B, )ZVI, vol. IV, p. 304 si 324). Lui
Dragomir fost mare vornic i se IntAresc, la 12 martie 1580, 18 prAvAlii In Bucuresti, 9 dintre ele
se afIA In ulita unde este biserica lui Gheorma banul (ibidem, p. 461). In 1605, Cheajnei vorni-
cease i se intdreste un loc de 7 priivalii In Bucuresti (ibidem, XVII, vol. I, p. 180) ; iar In 1616,
Necula mare vistier cumpArA 5 prAvAlii cu pivnite de piatrd In TIrgoviste (ibidem, vol. III, p. 37).
5 N. Iorga, Scrisori de negustori, p. 19-21.
www.dacoromanica.ro
77 COmERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 299
www.dacoromanica.ro
300 L. LEHR 78
www.dacoromanica.ro
'79 COmERTUL TARII ROMINESTI $1 MOLDOVEI IN SEC. XvIXVII 301
Numai negustorii instariti pot face comert pe scar5, larg'a pe cont propriu
cum este de exemplu negustorul Nicolae Pogoniadis din Moldova,
om instarit, care face negot cu banii si proprii" ceilalti negustori
e asociaza intro ei. Acetia raspund unii pentru altii, dupa cum reiese
din actul de la 27 ianuarie 1595. La aceasta data are loc un proces intro
Jacob Popuszko din Kiev i Ohan armean din Iai, pentru nite came
de morun. Carnea fusese luata' de la Ionacu din Galati, tovaraul lui
Ohan, i nu fusese platita 1.
Negustorii care nu au banf pentru a face negot iau de multe ori
haul cu imprumut, platind dobinda pentru ei2. Acei negustori care reuesc
sa stringa o avere insemnata din comert, vor cauta said cumpere ocine
ea vecini i robi tigani , pentru a putea in felul acesta sa-i intareasca
pozitia lor sociai patrunzind in clasa boierilor. Lucrul acesta dovedete
cl in vremea aceea pamintul era Inca socotit principala avere. Unit dintre
ei reuesc sa se ridice i, dupa cum am vazut mai sus, vor ocupa functii
Insemnate in jurul domniei acest lucru se observa mai ales in Moldova.
In Tara Itomineasca unul din negustorii care se bucura de incred.erea i
sprijinul domniei este Bad.ea negustor din Braila, pe care Matei Basarab
intr-un document din 26 iunie 1633 11 numete prietenul domniei mole" 4.
Un negustor care reuete sa-i stringa o oarecaxe avere din negus-
toria lui", cum se spune in unul din documente, i. ii cumpara numeroase
locuri de case, mai ales in Bucureti, este Pano Pepano negustor din
Tirgor. Incepind din 1629, el ii cumpara numeroase locuri, care Ii stilt
intarite de Matei Basarab la 4 ianuarie 1644 5.
Activitatea negustorilor pe piata intern/ este mai redu8a, decit
pe piata externa. Negustorii au in proprietatea lor sau inchiriaza in orae
1 N. Iorga, Studii i documente, vol. XXIII, p. 436, nr. CCCLXV.
2 tntr-o Insemnare pentru bani din 28 mai 1635 se spune sa dam acesti bani treizeci de
galbenl, la un negutator, sa faca cu dlnii negot..." (Acad. R.P.R. XLVII/182 a, orig. rom.).
Un negustor, anume Isar, ia bani cu dob1nda In 1646 pentru a putea merge la Moscova sA cum-
pere soboli (G. Ghibanescu, Surete i izvoade, vol. XVI, p. 76).
8 La 20 iulie 1607 Stana i sotul ei, Arsenie, din Tandarei vind lui Stanciu negustor din
Orasul de Floci 40 stInjeni In Sarateni (Doc. prio. ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 272). La 8 iulie
1621, Oancea, Impreund cu fill al, se vInd rumini lui Stoica, negustor din Arges, pentru
9200 aspri (ibidem, vol. IV, p. 49).
4 Acad. R.P.R., CXXVI/29, orig. rom.
5 Arli. St. Buc., m-rea Stavropoleos, XI/I, orig. slay.
www.dacoromanica.ro
302 L. LEHR 80
www.dacoromanica.ro
12 lflfll14wOD Ifliyi I.LtHNIWOE It IaA0(TIOW NI 033 IIAXIAX LOC
www.dacoromanica.ro
304 L. LEHR 82
SUME]
www.dacoromanica.ro
83 COMERTUL TARII ROMINESTI SI MOLDOVEI IN SEC. XVIXVII 305
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATII ASUPRA TRECERII DE LA FEUDALISM
LA CAPITALISM IN MOLDOVA
SI TARA ROMINEASCA
DE
A. OTETEA
www.dacoromanica.ro
308 A. OTETEA 2
www.dacoromanica.ro
3 TRECEPEA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA 51 TARA ROMINEASCA 309
www.dacoromanica.ro
310 A. OTETEA 4
www.dacoromanica.ro
5 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 311
www.dacoromanica.ro
312 A. OTETEA 6
www.dacoromanica.ro
7 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 313
1 Johann Nichtweiss, Zur Frage der zweiten Leibeigenschart und des sogenannten preussi-
schen Weges der Entwicklung des Kapitalismus in der LandwirtschaftOstdeutschlands, In Zeit-
schrift Air Geschichtswissenschaft", 1953, nr. 5, p. 703-707.
www.dacoromanica.ro
314 A. OT ETEA 8
www.dacoromanica.ro
9 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 315
www.dacoromanica.ro
316 A. OTETEA 10
www.dacoromanica.ro
11 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA 51 TARA ROMINEASCA 317
www.dacoromanica.ro
313 A. OTETEA 12
www.dacoromanica.ro
13 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 319
www.dacoromanica.ro
320 A. OTETEA 19
www.dacoromanica.ro
15 TRECER EA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA 51 TARA ROMINEASCA 321
1 .J. Rutkovski, Le V I-e Congres international des sciences historigues, Oslo, 1928,
p. 378-380.
2 Marian Malowist, Le commerce de la Balligue et le probleme des tulles sociales en Pologne
mix XVe et XV le siecles, In La Pologne au Xe Congres international des sciences historigues a
Rome, Varovia, 1955, p. 125 146.
21 - e. 4336
www.dacoromanica.ro
322 A. OTETEA 16
www.dacoromanica.ro
17 TRECERLA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 323
www.dacoromanica.ro
324 A. OTETEA 18
acestea, proprietarii nu mai pot face fata prin munca iobagg cererii tot
mai imperioase a pietii i, din lipsa de capital, ei nu pot recurge la meto-
dele capitaliste de exploatare prin munca salariatg. Contradictia la care
ajunse economia ungara in prima jumatate a secolului al XIX-lea n-a
putut fi rezolvata decit prin revolutia din 1848 1.
In istoriografia sovietica problema a fost pusa de catre B. D. G-ekov
in studiul Reorganizarea economiei rurale i soarta taranilor in Eul-cpa
in sec. XVI" 2. Istoricul sovietic constatg ca, in cursul secolului al
XVI-lea, In Rusia crete rezerva senioria1. In conditiile vremii neputind
fi pusa in valoare cleat cu munca erbilor, aceasta a avut drept con-
secintg folosirea pe o scara tot mai larga a clacii i inasprirea exploa-
tarii taranilor. Mica boierime, care stapinea moii cu suprafata agricola
restrinsa, ca sa-i sporeasca veniturile, a inceput s pretinda taranilor
in special renta in munca. In acest studiu, B. D. Grekov arata c crq-
terea rezervei i folosirea in special a rentei in munca nu este un proces
caracteristic numai pentru Rusia din secolele XVI XVIII. Aadar, f}i
Rusia a trecut prin acea etapg caracteristica pentru Wile din centrul
oi rgsgritul Europei.
Cautind explicatia acestor fenomene noi In istoria Rusiei de la sfiri-
tul sec. XV i in cursul sec. XVI, B. D. Grekov ajunge la concluzia
ca, In aceasta perioada cerealele devin o marfa cantata pe piata interna.
Stabilete legatura dintre fenomenele cele noi din viata economica a
Rusiei i creterea pietii interne aratind ca asemenea stare de lucruri
e caracteristic5, pentru tarile in care agricultura era ramura principala
de productie i care au fost mai putin atrase in comertul international 3.
In asemcnea tari agricultura se transforma intr-un sector al economiei
producatoare de marfuri, sub influenta, inainte de toate, a pietii interne 4.
Istoricii sovietici, printre care i A. A. Zimin, care au tratat aceasta
prob!ema in cadrul colectiilor mari ca Studii de istoria U.R.S.S." ti
1) Istoria universala", au adoptat teza lui 13_, D. Grekov5. Ei subliniazMaptul
ca, datoritg schimbgrilor in viata economica a Rusiei, i in primul rind in
legatura cu creterea pietii interne, la stapinii de pamint a aparut interes
pentru pamint, necesar pentru lgrgirea cimpului de cultura al stgpinului 6.
1 Szabb Istvan, Tanulmdnyok a magyar paraszts0 trtnelebill, Budapesta, 1948, p. 161
202. Al. Domanovszky, Zur Geschichte der Gutsherrschaft in Ungarn, ln W irtschaft und Kultur.
Festschrift zum 70. Geburtstag von Alfons Dopsch, Viena-Leipzig, 1938, p. 441-469. Istoriografia
maghiara 0-a pus abia dupS 1930 problema iobagiei a doua, dar de atunci studiul a fost adln-
cit printr-un mare numdr de monografii consacrate exploatbrii principalelor domenii. Regimul
de democratie popularb a dat un puternic impuls studiilor de istorie agrarb. 0 1ntreagS echipb
de cercet5tori s-au consacrat studiilor regionale (ca P. Zsigmond Pal, Berlsz Jen6, Vrs
Kroly, Wellmann Imre, Sznl6 Imre, Varga Janos, Sobs Imre, Esze Tamas), iar rezultatele
lor au fost sintetizate In volumul publicat de Institutul de istorie (Studii relative la istoria
fdrdnimii In Ungaria 1711-1790, Budapesta, 1952).
2 HaneeTHFI Ana,gesntz Hayn CCCP, Seria istorie i filozofie, vol. V, nr. 1, 1948,
p. 53, 58.
B. D. Grekov, Taranii In Rusia, Buc., Ed. Academlei R.P.R., 1952, p. 543.
Didem.
5 Ottepa no ncTopita CCCP. llepuog (DeoAamtlarda, XVXVII B.B. 227; Beemnp-
nan ncropun, vol. IV, p. 4C0-461.
6 Bcesnipnan lscTOpl4$s, p. 460.
www.dacoromanica.ro
19 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 325
CONCLUZIE
www.dacoromanica.ro
326 A. OTETEA 20
www.dacoromanica.ro
21 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEAscA 327
www.dacoromanica.ro
3'28 A. OTETEA 22
www.dacoromanica.ro
23 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMLNEASCA 3' 9
www.dacoromanica.ro
330 A. OTETEA 21
A. CONDITIA TARANILOR
Documentele cuprind. ansamblul populatiei rurale in denumirea de
locuitori sau sgteni. Aceastg populatie, adicg rargnimea, se impktea Ir
trei categorii : 10 rgzesii sau mosnenii ; 2 laturasii ; 3 ruminii sau vecinii.
www.dacoromanica.ro
25 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 331
www.dacoromanica.ro
332 A. OTETEA 26
www.dacoromanica.ro
27 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 333
www.dacoromanica.ro
334 A. OTETEA 28
www.dacoromanica.ro
29 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 335
www.dacoromanica.ro
336 A. OTETEA 30
www.dacoromanica.ro
31 TRECERCA DE LA FEUDALISm LA CAPITALISM IN MOLDOVA I TARA ROMINEASCA 337
www.dacoromanica.ro
338 A. OTETEA 32
zare, unde le va placea", dar separat de ceilalti. i acest act a ramas ins5,
Vara efect, fiindca rasa nerezolvata chestiunea ruminilor fugiti care refu-
zau sa se intoarca de teama sa nu fie din nou redusi in stare de robie.
Asezamintul de la 1 martie 1746 completeaza aceast lacuna decre-
tind c veri care den rumini, ori manastiresti, ori boieresti, von fi fost
instrainati de pamintul acesta, aceia, vrind sa se intoare a. la pamintul
patriei lor, sa se aseze unde le va fi voia i de ruminie sa fie slobozi si
iertati, ne mai avind suparare de catre stapinii lor".
Potrivit asezamintului din 1 martie 1746, iertarea de ruminie",
15,minea o favoare individual/. De ea aveau s5, beneficieze numai ruminii
instrainati, care s-ar fi intors la pamintul patriei lor". in aceste conditii,
a mentine in stare de robie pe ruminii r5,masi pe loc era o imposibili-
tate. Cum foarte just s-a observat : taranii romini, dupa aceasta data,
n-aveau decit sa fug/ pentru ca, apoi, chemati Iii tar5,, s devina liberi,
fiindca hotarirea amintita nu prevedea nici un termen" 1. Desfiintarea
ruminiei era inevitabila. Ea a fost infaptuita prin asezamintul din
5 august 1746. Stapinii de mosii boieresti sau'manastiresti erau invitati
s5, ierte pe ruminii de pe moiile bor. Ruminii, care n-ar fi eliberati de
stapinii lor pentru binele sufletului lor", se puteau rascumpara dind.
de cap zece taleri, pe care stapinii erau obligati sa-i primeasc'a, sub
sanctiunea interventiei Divanului.
Asezamintul elibera capetele ruminilor, fara movie", adica persoana
ruminului, nu si mosia cu care se inchinase, sau pe care o avea in
posesiunea sa. Aceasta ramine la stapinirea noastra", a boierilor.
Desfiintarea iobagiei n-a fost deci un expedient fiscal, cum s-a,
sustinut, ci o cucerire prin lupta a taranimii aservite care a silit pe
domn i pe boieri s-o decreteze, zadarnicind toate masurile anterioare
care nu s-au ocupat de ea.
Numit domn al Moldovei, pentru a patra oara, Const. Mavrocordat
lu aceeasi masura si aid. Adunarea de obste convocata la Trei Ierarhi,
la 6 aprilie 1749, a recunoscut c vecinii robi nu sint, nici se stapinesc
en nume de robie". Ei slujesc asemenea ca i laturasii", numai capul
familiei, i n.0 au acea supunere carobii". Cind se va vinde o mosie, oa-
menii sa nu se vinza, ci ca niste sateni a satelor sa ramiie, facind slujba
obisnuita, de 24 de zile pe an", ori la ce lucru se va pune i dijma sa dea.
de pe mosie"2.
Hotarirea adunarii de obste a fost intarita la 1 iunie de domnitor
si astfel se incheie o faza din istoria intunecata a taranimii romine. k,erbia
intii care degenerase in robie a fost abolita. Ruminii i vecinii au fost
asimilati, daca in Moldova nu in ceea ce priveste numarul zilelor de claca
ce aveau sa presteze, dar, In ceea ce priveste conditiile de munca, cu latu-
rasii.Ei nu mai puteau fi tratati ca tiganii robi, nu mai puteau fi luati la
slujbe domestice, nu mai puteau fi zalogiti sau vinduti. Definitia pe
care actul de dezrobire o da serbului : satean megieas fara de mosie",
face din el un om personal liber, dar, refuzindu-i proprietatea pamin-
1 I Minea, Reforma lui Constantin Voda Maurocordat, lali, 1927, p. 119.
2 Acte qi legiuiri, vol. I, p. 21-23.
www.dacoromanica.ro
33 TRECEREA DE LA FEUDALISM Lk CAPITALISM IN MOLDOVA 51 TARA ROMINEASCA 339
tului, II obliga sa se invoiasca cu eine putea sa-i dea i caruia era dator
sa-i presteze in Moldova 24, in Tara Romineasca 12 zile de claca i sa-i
dea dijma din toate produsele sale.
Prin urmare, Constantin Mavrocordat a dezrobit pe rumini in 1746
vi pe vecini in 1749, in sensul ca i-a facut personal liberi, dar fara pamint.
Pentru locurile lor de hrana, ei aveau deci obligatia de a presta claca i
de a da zeciuiala din produsele kr.
Libertatea personal, limpede formulata in actul muntean din 6
august 1746 1, e mai putin explicita in actul moldovean. Expresia : vecin
va sd zica stean megieas lard mosie, atita nu mai cd din sat nu este volnic
ea sd iasd e susceptibila de doua interpretari. 10 Dup5, prima interpre-
tare, legea din 1749 definete noua situatie creata vecinilor dezrobiti,
in sensul ea se supriml abuzurile care i-au asimilat cu tiganii robi i le
creeaza o conditie, echivalenta cu aceea de megievi far/ movie, cu singura
deosebire c ei ramin legati de movia pe care sint aezati. Aceasta e inter-
pretarea pe care am dat-o in studiile noastre anterioare. 2 Dupa a doua
interpretare, expresia se refera la conditia vecinilor din trecut, nu la
conditia creata vecinilor prin actul de dezrobire. Aceasta conditie nu e-
insA definit In actul de dezrobire, probabil din cauza rezistentei bole-
rilor. Dar satenii au tranat problema in sensul libertatii personale. Ana-
foraua divanul Moldovei din aprilie 1775 confirma aceasta interpretare.
Ea recunoavte ca, prin actul din 1749, s-a hotdrit ca nimeni din locuitorii
Moldovei sa nu se mai pomeneasca cu nume de vecini, ci toti s alba
volnica lor slobozenie"2. Era natural vi inevitabil ca o data cu desflintarea
veciniei s dispara i servitutile personale legate de ea.
www.dacoromanica.ro
340 A. OTETEA
1 Marc Bloch, La socit fgodale. La formation des liens de dpendance, Paris, 1939, p. 399.
www.dacoromanica.ro
31 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 341
www.dacoromanica.ro
342 A. OTETEA 36
7/de cind s-au judecit" deci ease ani dupa' actul de dezrobire nu
vor a mai recunoasca stpinirea manastirii asupra moeiei ei zic ca
iaste moeia lor i ca nu vor 1ngadui o data cu capul s, stapineasca livezi
si pomi manastirea, FA vor face ei moarte"
mai generala ei mai dirza e rezistenta la incercarea stapinilor de
moeie de-a impune clacaeilor 12 zile de claca, dijma i monopolul bautu-
rilor. Clucerul C. Brincoveanu se plinge la 5 mai 1746 el satenii din Gageni
care vor da de lucru stapinului moeiei pina in 1821 refuza s pres-
teze 12 zile de claca, s dea dijma i s respecte monopolul boieresc al
bauturilor. Satenii din Brinciani, Jagalia ei Belie (Ialomita) ai manas-
tirii Dealu i locuitorii din Ciocaneeti i Staneeti ai manastirii Cotmeana
au procedat la fel. Anaforaua Divanului din 6 aprilie 1757 constata acelaei
fenomen In satele Flaminzeeti, Mueeteeti (Argee), Domneeti i Corbi
(Muscel) ale manastirii Argee 2.
In Moldova, de asemenea, taranii au inteles Ca, o data eu abolirea
veciniei, s-au desfiintat toate servitutile feudale i II s-a asigurat stalk-
nirea deplina asupra pamintului care era In posesiunea lor. Aeezamintele
din 1766 ei 1768, precum i anaforaua Divanului din aprilie 1775, arata
ea stapinii moeiilor necurmate jalbe da, cum ea locuitorii ce se all cu
eederea pe moeille lor nu vor ca sa lucreze nici acele obienuite de demult
douasprezece zile pe an, ei nici un folos despre cei ce locuiesc pe moelile
lor nu au, ce Inca stricaciune i pagube en calcarea ce fae pe moelle lor" 3.
Stapinii pretindeau ea locuitorii de pe mope lor erau datori sa lucreze,
ea ei mai inainte, la toate trebuintele ce aveau, i mina fara soroc" ; unii
stapini i-au slit chiar mai mult i peste orinduiala i putinta lor" 4.
II. RELATIILE AGRABE INTRE 1749 J 1829
www.dacoromanica.ro
37 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 343
www.dacoromanica.ro
244 A. OTETEA 38
www.dacoromanica.ro
39 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROM1NEASCA 345
sade s lucreze pe altk mope, clack aceasta se aflk la depkrtare mai mare
de trei ceasuri.
Regimul celor dougsprezece zile de clack, eu adaosul celor doug
zile suplimentare ale lui Caragea, va dura pink la Regulamentul organic.
P.entru zilele de clack de care stkpinul n-avea nevoie, clkcasul trebuia
sa dea un leu de fiecare zi. Dar rkscumpkrarea rkmine la bunul plac al
stkpinului i pretul e mai mare decit valoarea unei zile de lucru. Pravilni-
ceasca Condick prevedea un zlot de cask pentru toate cele 12 zile.
Dupit ce Pravilniceasca Condicit a fost promulgatk, efortul principal
al stkpinilor de mope tinde s impunk clhcasilor 12 zile de clack, i pentru
a-i obliga i pe cei ce aveau obiceiul de a presta sase, ei recurg la ajutorul
ispravnicilor care executk prin cklarasi pe recalcitranti. Fapt i mai gray,
vgraseii boieresti i mknkstiresti nu se multumesc cu cele 12 zile orinduite ;
ei silese oamenii s fack zile mai m'ulte, i nu in patru anotimpuri, ci toate
o data, vara, la seceris si la cosit ; aduc oamenii la mosii indepkrtate si,
clack n-au nevoie de clack, le cer bani peste msur i, in sfirsit, supun la
munek nu numai pe capul familiei, ci i femeile carora le arunck Arkbii,
torturi i alte lucruri", pentru tors i tesut.
Cartea la Mihai Sutu din 22 august 1785 osindeste aceste abuzuri
si proclamk din nou ck claca e de 12 zile in patru anotimpuri i ck nu poate
fi impusk pe mosii mai depkrtate de 2-3 ceasuri de sate. Convertind
claca In bani, stkpinul nu poate cere mai mult de un zlot de cask. Domnul
dispune in sfirsit ea aceastk carte sg, fie citit In toate p1ile i satele1.
Tkranii care aveau obicei sau invoialk pe mai putin de 12 zile, In
general pe sase zile, se opun. Revelator si pentru pozitia celor douk prti
antagoniste, stapinii de mope i cicaii, i pentru sensul evolutiei relatiilor
agrare, e procesul tkranilor de pe mosia SAcuenii (Dimbovita) a mitropoliei
si vechilul acesteia. Taranii se piing dornnului ck au avat obicei s5, cla-
cuiasek sase zile pe an, iar vechilul Ii sileste s5 facg, 12. Vechilul se justifick
spanind cg, pin'k atunci, tgranii lucrau numai la lucrul ce s-a intimplat,
dar acum le cere clack, fiinded are trebuintk s5 dea lucru mai mult" 2.
Trecerea de la ajutorul oeazional i benevol la munca silit5, i sistematick
pentru exploatarea rezervei e aici limpede marcatl. Cind tgranii nu puteau
produce textal 1nyoielii pe mai patin, Divanul Ii condamna s fat& 12
zile si organele fortei publice ii executau.
In ultimele douk decenii ale secolului al XVIII-lea, nkzuinta stgpl-
nilor de mope de a obtine legiuitele zile de clack si de a supune la slujbe,
in afark de capul familiei, si aii membri, se accentueaz. Taranii din sapte
sate ale mAnkstirii Mihai Voda, (Vlasca si Ilfov) se piing c, desi aveau
obicei sk fack sase zile de clack, egumenul Ii sileste s fad, 12, si nu numai
pe capii familiei, ci si pe feciorii Insurati care stau in casa pkrintilor Mr.
Rezolutia domneasck din 14 aprilie 1787 dk c1stig de cauz'a mandstirii 3.
"in alt progres marcat de stgpinii de mosie in procesul de aservire a
tgranilor e anularea dreptului tkranilor de a converti claca in bani. Testa-
www.dacoromanica.ro
346 A. OTETEA 40
mentul lui Grigore Ghica din 1750 interzicea convertirea clacii in bani.
Masura corespundea intereselor stapinilor care aveau moii potrivite pentru
cultura cerealelor vi care cautau sa-ci mareasca rezerva exploatata direct
cu prestatiile de clad, ale locuitorilor. Barbu Vacarescu se arata ingrijo-
rat ca renta in bani sa nu devina obicei. Taranilor care cer s dea un taler
pentru claca, Ilangerli le ordona s dea muncti, nu bani 1. La protestele
taranilor, stapinii de movie raspund invariabil : acum avem nevoie de
lucru". Zilele de mune/ voluntara (in intelesul initial al cuvintului clad)),
repararea acareturior, transporturile benevole, ajutorul la stringerea
recoltei devin precedente generatoare de zile de claca obligatorie. Doug
care de rm transportate de la Novae! la Bucurevti se transforma in claca
i se adauga la zilele Pravilnicevtii Condici 2.
In afara de clacavi, ale cdror obligatii erau reglementate de avezamin-
tele domneti vi a caror elm& a fost fixata la 12 zile pe an, erau laturavii,
avezati pe movii boierevti sau mngstirevti in baza unei invoieli prin care
li se stabileau obligatiile. Aceste obligatii erau totdeauna mai uvoare
decit ale clacavilor. Erau movii, mai ales in judetele de la margine, unde
claca era de 3-6 sau eel mult de 7-9 zile pe an. Nu cunoavtem raportul
numeric intre aceste doua categorii de locuitori. Dar, data fund mobilitatea
extrema a populatiei noastre rurale i apriga concurenta intre stapinii de
movie pentru acapararea bratelor de munca, clacavii se puteau uor trans-
forma in laturai, anagajindu-se pe o movie straina. Cu toate c legile inter-
ziceau stapinilor de movie sa primeasca clacavi fugiti vi dadeau stapinilor
dreptul de a-i urmari, nu era totdeauna uvor a-i descoperi vi a-i ad.uce
la urma.
Coexistenta pe aceeavi movie sau pe movii invecinate a doua categorii
de locuitori, guvernati de doul regimuri agrare deosebite, a fost un puternic
ferment de lupta a tranimii impotriva exploatarii boierevti vi manasti-
revti. Mai intii laturavii se impotriveau cu atit mai dirz la ineerearea sta-
pinilor de movie de a-i reduce la regimul de munca al clacavilor cu cit spec-
tacolul zilnic al conditiei acestora era pentru ei un avertisment cu privire
la ceea ce-i avteapta ; in al doilea rind, clacavii &titan sa obtina vi ei con-
ditiile de viata ale laturavilor. Cum erau sa se resemneze a presta cele doua-
spreceze zile legale de clad), cind, alaturea de ei erau oameni care prestau vase
zile vi chiar mai putine1 Actele care ni s-au pstrat arata o rezistenta dirza
a taranilor impotriva incercarii stapinilor de movie de a le impune slujba
legala de 12 zile de claca. Aceasta rezistenta n-a putut fi infrinta decit prin
Regulamentul organic. In formula generala, se poate spune ca, ping in 1831,
stapinii de movie din Tara Romineasca n-au izbutit 85, impuna pretutin-
deni taranilor 12 zile de claca.
Pe moviile paduroase, nepotrivite culturii cerealelor, i deci fara
rezerva sau cu rezerva redusa, claca era convertita in bani. Laturavii aveau
invoiala s dea bani pentru o parte sau pentru toata claca. Proprietarii
de vii preferau sa angajeze cu simbrie muncitori priceputi vi cu experienta
in acest gen de cultura, i sg-i plateasca cu renta in bani a claeavilor.
1 N. Iorga, Studii qi documente, vol. V, p. 200.
2 V. A. Urechia, vol. V, p. 120.
www.dacoromanica.ro
41 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 347
www.dacoromanica.ro
348 A. OTETEA 42
www.dacoromanica.ro
43 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA *I TARA ROMINEASCA .7,49
www.dacoromanica.ro
350 A. OTETEA 44
www.dacoromanica.ro
45 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 351
www.dacoromanica.ro
352 A. OTETEA 46
www.dacoromanica.ro
47 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA 51 TARA ROMINEASCA 353
creia sfapinii n-aveau decit titluri feud.ale. Legea nu se referea Inc decit
la mosiile strimte", care nu puteau asigura tuturor locuitorilor locurile
de hran5, trebuincioase, dar masura e simptomatica, pentru procesul
de alodizare", de mrire a rezervei, care va transforma domeniul feudal
in mare intreprindere agricola bazatg pe clacg, pentru productia de cereale
pentru piatI 1
Criteriul care ne permite s apreciem mai sigur con-
PrInelpala sursd de
venit a moiel ditia t'granilor i progresele iobgiei a doua e sursa
principalului venit al mosiei. Dac mosia Ii trage prin-
cipalul venit din vinzarea cerealelor produse pe rezerva domenialg in-
seamng c rezerva e Intins i c productia ei se intemeiaa, pe
Din pacate, noi n-avem Inc decit foarte puVne rnonografii consacrate
unor mari domenii.
Din Condica de rafuial6 a hatmanului Ra'ducanu Roset cu vechilii
lui pe anii 1798-1812" rezultA ea finul i monopolul bauturilor consti-
tuiau principalele surse de venit ale stpinului de mosie. E adevArat ca
dou'a mosii (Plopeni i Tureatca) au realizat, prima in sase ani, a doua in
patru ani (dupa care a fost arendat), la un venit global de 40081 lei,
din cereale 18 896 lei (45,6%) 2 Dar cum nu e vorba de grin, ei de porumb
si cum nu se specifid, ce cantitate provine din cultura rezervei i ce alta din
dijma tranilor, cifrele nu ne lamurese asupra caracterului eeonomiei
acestor doua domenii. E totusi de retinut c monopolul vinului si rachiului,
reprezinta 13 195 la (34%) din venitul total, iar finul 6339 lei (16%).
Concluzii mai precise se pot trage din datele mosiei Drgsani, care
a adus in patru ani un venit total de 12 389 lei, din care cerealele reprezinta
460 lei (3,7%) finul 3 275 (26,5%, vinul i rachiul 5004 (40%), pestele
1556 (12 %), diverse 8,8%. Din cerealele vindute, mai bine de jum6tate
erau porumb i orz 3.
Din condica veniturilor i cheltuielilor mosiei Glimbocata (Muscel,
Dimbovita) pe anii 1804-1839 rezulta c5 majoritatea veniturilor pro-
veneau din monopolul circiumelor i bgeniilor, din prestatiile scutel-
nicilor si poslusnicilor, din gloabe i havaeturi, din taxele de folosinta a
pgdurilor i pAsunilor i numai in subsidiar din vinzarea cerealelor4.
Catastisele veniturilor mosiilor din 1823, 1824 i 1826 din Oltenia,
publicate de Iorga, arata de asemenea ca productia de cereale era foarte
redusa.
La inceputul seeolului al XIX-lea, boierii moldoveni traiau Inca,
in marea kr majoritate la mosie, pe care o adrninistrau direct cu ajutorul
unor vechili 5. De aceea exploatarea taranilor era mai sistematieg si mai
aspra decit in Tara Romineasc.
1 Ade si legiuiri, vol. I, p. 31.
2 lbidem, p. 69-70.
3 Anal. Aced, Rom.", Mem. Sect. Ist., Seria II, vol. XXXI (1909).
4 S. Columbeany, Silualia cldcasilor tn Tara Romlneascd ln 1829 1831, In Studii",
an XI (1958), nr. 6, p. 150-151.
5 R. Rosetti, Cum se cdulau moliile tn Moldova la Inceputul veacului al X I X-lea (In
Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. Ist., Seria II, t. XXXI, p. 220-232).
www.dacoromanica.ro
49 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA *I TARA ROMINEASCA 355
www.dacoromanica.ro
356 A. OTETEA 50
www.dacoromanica.ro
51 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA *I TARA ROMINEASCA 357
titie ping la rgscoala , mai intli localg, apoi, in 1821, generalg. Am vgzut ine-
ficacitatea formelor pasive de rezistent. Cind btguii recrutati dintre
tiganii robi nu izbuteau sa' aducg la supunere pe recalcitranti, se cerea inter-
ventia dorobantilor, cglgrailor i arngutilor, care se instalau in sat pe chel-
tuiala oamenilor i continuau teroarea ping' ce oamenii acceptau toate exi-
gentele stgpinilor de movie sau arendavilor bor. Recursul In justitie de ase-
menea n-a apgrat decit in cazuri cu totul exceptionale cauza tgranilor, de
pildg cind reclamantii au putut produce clovezi guise de invoielile cu stpInii
de moie. Dar i in asemenea cazuri, procesul era aminat ping ce oamenii,
nemaiputind suporta cheltuielile, se dddeau bgtuti. Dintre toate formele
de luptg aplicate in cursul acestei perioade, cea mai eficace a fost fuga, cum
am vgzut. Dar cgtre sfiritul secolului al XVIII-lea, In urma creterii popu-
latiei, a intensificgrii mgsurilor de paza i, fled, indoialg in urma agravrii
conditiilor de mund, in Wile vecine, de pildg in Transilvania, undo robota
a ajuns 4-5 zile pe sgptaming, fuga a devenit mai putin amenintgtoare
pentru stgpinii de movie.
A rgmas ascoala. Documentele atestg o serie aproape neintreruptg
de rgscoale, intre 1793 i 1821 in satele celor doug Principate. Locuitorii
din Ruvgvgt (Saac) se ridid, in doug rinduri i nu pot fi infrinti decif
cu forta armatg. In timpul foametei din 1795, locuitorii din Oltenia pun
foc hambarelor, clailor de fin, conacelor boiereti i caselor slugilor bor.
In 1807, satenii din vapte judete se revolta, impotriva perceptorilor ving-
riciului. Sarcinile grele impuse de rgzboiul din 1806-1812 provoacg
tulburdri numeroase i indelungate. Zece sate apartinind lui Grigore
Brincoveanu nu vor sg fad, dougsprezece zile de clad, i refuzg sa, se infg-
tiveze la tribunal. Ei amenintg cu spargerea satelor i cu strdmutarea
in alte parti 1
In Moldova, tgranii liberi din Cimpulung i din Vrancea au dus
timp de un sfert de veac, lupta cea mai ding impotriva incercgrii dom-
nilor de a-i despoia de pgmintul lor i au izbutit sg-vi apere moviile 2.
Dar aceste doug cazuri i acela al locuitorilor Tirgovitei sint eiceptio-
nate. in general, satenii, redui la propriile lor mijloace de rezistenta,
sint infrinti.
In 1819, o rgscoala s-a produs la Iai impotriva abuzurilor admi-
nistratiei. Devi ea a avut un caracter urban i a tost ingbuvitg dupg ease
zile, a produs un rgsunet cu atit mai mare cu cit a fost insotitg de framintgri
sgtevti care s-au prelungit ping, in 1821.
Aceste framintari dovedesc adincimea crizei prin care trece
societatea in perioada aceasta. E criza destramgrii relatiilor de pro-
ductie feudale i a aparitiei formelor embrionare ale productiei capitaliste
in agriculturg. Fenomenul capital care a subvertit toate conditiile pro-
ductiei 1 vietii la targ a fost faptul cg boierii au Inceput sg produd mai
multe cereale pentru piatg. Lenin a vgzut in acest fapt un semn prevestitor
www.dacoromanica.ro
358 A. OTETEA . 52
www.dacoromanica.ro
53 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEAscA 359
1 1. Corfus, Tara Romineascd In limpul domniei lui Gh. Bibescu (In rnss.), p. 112-124.
2 Analete parlamentare, vol. VI, p. 611-612.
3 I Cojocaru, Documente privitoare la economia Trii Romtngti, vol. II, Buc., 1958,
p. 738-740.
4 I. C. Filitti, Domniile regulamentare, p. 211.
6 I. Corfus, Tara Romtneasca In timpul domniei lui Al. Ghica (In manuscris, p. 19-24).
www.dacoromanica.ro
360 A. OTETEA 54
www.dacoromanica.ro
55 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 361
B. LEGEA GLAGII
www.dacoromanica.ro
362 A. OTETEA 56
www.dacoromanica.ro
57 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 363
www.dacoromanica.ro
364 A. OTETEA 58
www.dacoromanica.ro
59 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 365
www.dacoromanica.ro
366 A. OTETEA 60
www.dacoromanica.ro
61 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 367
www.dacoromanica.ro
368 A. OTETEA 62
1 Toate textele extrase din Arh. St. Buc., Min. Int., dep. adm., din anii 1843-1848
ne-au fost puse la dispozitie de toy. Stan Apostol, cercettor al Institutulul de Istorie.
2 Arhivele St. Bucureti, Min. Int., Dir. adm., 9/1843, fol. 46.
www.dacoromanica.ro
-63 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 3C9
24 - C. 4386
www.dacoromanica.ro
370 A. OTETEA 64
In vremea treerisului caii Mrg sgri intrebe si fgrg sg le hotarasca vreo plata,
dar pune tiganii de ne stropeste pe obraz cu baligg sau noroi". La rgs-
punderea clcii, dacg oamenii indrgznesc s facg vreo obiectie, porunceste
tiganilor de ne scuipg in gurg... Bataile si caznele ce cercgm mai in toata
vremea, fr nici o pricing, ne-au adus in stare a ne pgrasi casele si copiii
i a cauta alt loc de scdpare" 1
Aceste grozgvii au fost posibile, fiindcg, tgranii au fost la'sati prada
vointil arbitrare a unor proprietari lacomi si neomenosi, stapini pe justitie
si pe administratie. Boierii autori ai Regulamentului organic n-au lgsat
victimelor lor nici mgcar mijlocul de a apara prin justitie drepturile pe
care li le garanta Regulamentul si de a obtine reparatie pentru violarea
acestor drepturi. A don s tiu, spunea Kogglniceanu acestor boieri,
dacg sint multi intre DI'S., care cred ca un taran asuprit de proprietar,
de arenda sau de subprefect va gad de sigur dreptatea sa, indatg ce se va
infiinta la prefectura. A don s5 tiu ce eredeti Dvs., daca un tgran care
ar urmgri prin proces asupra unei persoane mai puternice un drept al
sau incontestabil, poate trai atit de mult ca sg-i vada sfirsitul, cind rezul-
tatul n-ar putea fi in favorul partii adverse... Am volt sa. arat numai ca
ping dud administratia si justitia nu vor fi un bun coniun, lesne accesibil
tuturor ; ping cind ele nu ne vor garanta ill fapte apgrarea i acelora care
slut prea slabi spre a se apgra ei WOO, ping atunci n-a sosit timpul de a
reduce pe toti locuitorii elk* la toemeli de bung vole" 2
Regimul clcfl n-a fost temperat in Wile romine nici de constiinta
reprezentantilor clasei stgpinitoare c, chiar pentru mentinerea regimului
ai cgrui beneficiari erau, macar starea de drept, care era a lor si a clasei
lor, trebuia respectata i abuzurile combatute. Ei n-au respectat nici
legile facute de ei, In interesul lor exclusiv, si au fcut din sarnavolnicie,
din bunul plac, din arbitrarul cel mai odios, din socoteli strimbe si chiar
din falsuri, urzeala cotidiang a vietii satenilor.
Sesizat de necontenitele jalbe ale clacasilor napgstuiti, guvernul a
publicat instructiuni deslusite" cu privire la drepturile si datoriile
proprietaresti si a luat unele mgsuri de ingradire a abuzurilor. Dar unii
arendasi fau naraviti fiind", au recurs atunci la alte viclene si metesugite
napastuiri". Ei s-au inteles cu unul sau doi din aleii si scriitorii satului
si au plgzmuit zapise de datorii pe numele fiecgrui clams, pina la suma
de 150 lei si cu scadente de 4 i 6 luni, iscglind pe clams, Mfg ca acesta
sg banuiasca ceva. La expirarea termenului, ei aleargg nu la ocirmuire,
ci la judecatorie, care fgrg a cerceta provenienta datoriei, da' termene de
infatisare si cum cei mai multi dintre clacasi nu se due la judecatg, jude-
catorul trimite somatie de plata in termen de opt zile. De altfel asa patese
si cei ce se infatiseaza.
Cine aduce aceste grave invinuiri I Ocirmuitorul judetului Vlasca,
intr-un raport oficial cgtre Departamentul din Launtru si el nu denuntg
un caz particular, ci o categoric intreagg, de arendasi i complicitatea
servila a functionarior comunali.
o Arh. St. Buc., Min. Int., Dir. adm., dos. nr. 10/1844, fol. 55.
2 Acle i legiuiri, vol. 12, p. 560-561.
www.dacoromanica.ro
65 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 371
www.dacoromanica.ro
372 A. OTETEA 66
numai un mijloc de a mAri rezerva, ci i unul din cele mai eficace pentru
a fringe rezistenta satenilor la incheierea invoiefflor
Claca Cele 12 zile ale Regulamentului, cu nart, nu puteau
fi Implinite nici in 52, constata ocirmuirea judetulni
Rimnieul SArat, dupa o ancheta facuta la 22 martie 1848, pe mosia
lui Costache Sutu. In Moldova, declara C. N. BrAiloiu, desi luciul
este numai de 12 zile, insa in fapte era de saptezeci de zile" 2 .7n,
fapte, lucrul era fara .masura si Cara soroc, fiindca clacasii nu lucrau zile,
ci o anumita intindere de pAmint, pe care trebuiau s-o are, s-o semene,
s-o prasasca, s-o secere, s-o coseascl sau s-o culeaga si sa care recolta
la arie sau la curte. ClAcasii din Baltati (Rimnicul Sarat) au lucrat pentru
arendas cite 10, 9, 8 sau 7 pogoane tot anul si nu li s-a dat niciun rAvas
la mina si in acest chip ne aflAna in toate zilele numai in munca proprie-
tatii i casele noastre s-au stins en totul din pricina mai sus vorbita".
Nataseii, c'ind vdd un om pe cimp la lucrul lui, II iau In Male, numai in
virful biciului", 0-1 due la pogoanele arendasului 3.
In afara de claca majorata prin nart de sase-sapte ori, proprietarii
siarendasii s-au folosit de prisoase pentru a impune oamenilor zile de claca
suplimentare. ClAcasii din Moreni, Cricoveni i Girboveni (Prahova) s-au
invoit cu arendasul, care le-a cedat prisosul izlazurilor, sa-i lucram cite
opt zile de fiestecare, iar pretul acestor zile va fi ca cele de claca, dupa
numarul vitelor fiestecaruia" 4.
Arenda pentru prisoasele de aratura era uneori perceputa sub forma
de dijma. Arendasul, care tinea mosia Osica (Romanati) din 1835, pretindea
in 1844 ea i-au fames neplatite in afara de izlazul vitelor, o mie de pogoane
de aratura, claca carora facea 10 000 lei. Departamentul din launtru,
cercetind cazul, a stabilit c5, oamenii au dat pentru aceste pogoane dijma
din cinci una, i prin urmare nu datorau nimic arendasului 5.
Pe linga zilele de claca, arendasii pei cepeau pentru prisosul izla-
zului de fiecare vita o taxa, variind intre 3 si 5 lei. Arendasul mosiei Mirosi
(Teleorman) se plinge c, desi a cedat locuitorilor tot izlazul moiei, cu
conditia s, plateasca pentru fiecare vita de prisos (peste cele cinci legiuite),
lei 3, iar pentru prisosul pogoanelor de aratura s dea dreapta zeciuiala"
si s faca de fiecare pogon cite doua zile cu. mlinile, dar nici asa n-au
voit". Din indignarea arendasului rezulta ca aceste conditii erau minimale
si, in adevar, intilnim invoieli mult mai oneroase. Clacasii mosiei Cretesti
(11fov) se pling ca arendasul le cere, pe linga dijma din cinci una, o zi de
plug de fiecare pogon de prisos. Ei refuza pe motiv c, abia pot clacui
celelalte legiuite zile" 6.
Jalba e din 7/19 martie 1848. In lunile premergatoare Revolutiei
rezistenta tAranilor e in general mai dirza. La o lung dupa izbucnirea
1 Arh. St. Buc., Min. Int., Dir. adm., 3 martie 1844, dos. nr. 225/1848, fol. 82.
2 M. Kogalniceanu, Scrieri sociale, ed. D. Simonescu, Buc., 1947, p. 212.
3 Arh. St. Buc., Min. Int., Dir. adm., dos. 10/1844, fol. 33.
Loc. c t., dos. nr. 34/1844, fol. 15 si 22.
5 Loc. c t., dos. nr. '10/1844, fol. 33.
6 Loc. cit., dos. 17/1843.
www.dacoromanica.ro
67 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA *I TARA ROMINEASCA 373
I Arh. St. l3uc., Min. Int., Dir. adin., dos. 2911845, fol. 115.
2 Loc. cit., dos. 225/1848, fol. 124.
3 Loc. cit., dos. 9/1843, fol. 27.
' Loc. et., dos. 19/1846, fol. 525.
6 Loc. cit., dos. 2911845, fol. 97.
www.dacoromanica.ro
374 A. OTETEA 68
in soroc ping ce yin in stare de-si pierd ngdejdea cg vor mai putea
scgpa vreodatg," 1.
11 Ijmn Regulamentul organic impunea locuitorilor s dea pro-
prietarului a zecea parte din produsele pogoanelor de
argturg si de pometuri. Numai pentru dijma finului, care varia dupg
localitti de la 1/10 la 1/2, s-a admis s se urmeze i obiceiul, dar Mfg, ea
dijma sg treacg de 1/5.
In pofida acestor dispozitiuni, proprietarii i arendasii au izbutit
al tragg foloase mai marl decit cele legale. Ei profita de invoielile incheiate
prin bung tocmealg" pentru prisoase pentru a impune clgcasilor si la
capitolul dijrag, sarcini arbitrare i impovaratoare. Astfel arendasul
mosiei Osica (Romanati) lila una din cinci in loc de una din zece. La fel
elkasii din Ciolgnesti (Teleorman) s-au invoit prin dorobanti" s dea din
cinci una si din sgmgngturi si din fin, un miel de fataciune si cite o puting
de brined". Locuitorii satelor A1eii lui Mihai, Tignia i Crivina (Ilfov)
au dat din cinci una chiar i din tutun. Arendasul mosiei Ionesti (Gorj)
cerea dijmd indoitd (din doug una) din pogoanele semgnate cu tutun. Un
alt obiect de plingere e cg se lua numai fruntea rodurilor, nu deopotrivg,
si din bun si din prost, iar la pomi nu a zecea parte din fructe, ci un porn
din zece, pe ales, care era mai inckcat. Arendasii din judetul Muscel
se piing Departamentului din lguntru cg cIcaii refuzg s dea zeciuialg
si din semgngturile celor sapte prgjini ce se dau locuitorior pentru casa,
curte i grdding. Or, aceste pegjini, dacg se cultivau pentru trebuintele
casei, erau scutite de dijmg, prin Regulament 2
Dar contestatiile cele mai frecvente i cele mai aprige s-au produs
la dijma porumbului, a finului si a legumelor. Cu toate cg legea nu autoriza
dijma la pogon, arendasul mosiei Malu-Spart (Vlasca) lua noug banite
de stiuleti la pogonul de porumb, cu banita de 27 ocale (in loc de 22), iar la
fm din 3-4 capite una. Clgeasii mosiei Lungulet (Dimbovita) au trebuit
sg dea, pe lingti opt bemire de stiuleti, i doug ocale de fasole de fiecare
pogon. Pentru meiul care nu s-a facut si a fost cosit ca nutret, au fost
siliti s dea vase banite de porumb de fiecare pogon. Sisteraul dijmei la
pogon a permis unor arendasi sg ia dijmg chiar si la pogoanele care n-au
dat rod, sg ia tgranilor mei in loc de porumbul care nu s-a fgcut, sau
invers, porumb in loc de mei. In ceea ce priveste dijma finului s-a ajuns,
ea in cazul mosiei Novaci ( Gorj), sg, se ia din doug capite una.
Intr-o Invoial, dijma la pogon, atit de impovgrgtoare si de nedreaptg,
e prezentatg ea o favoare solicitatg de sgteni. Fiindcg de cind incepe
a se pirgui i ping la eules, obisnuim, cei mai multi, sg lugm pentru tre-
buinta hranei noastre, i ca sg nu fim opriti din aceasta, nici s ni se cee
vreo deosebitg platg pentru prisosuri i sg fim slobozi a ni-1 culege oricind
vom voi, ne-am invoit ea sg dgm dijma in banite, precum mai sus se des-
Arh. St. Buc.. Min. Int., Dir. adm., dos. 10/1844, fol. 26.
2 Loc. cit., dos. nr. 13/1847, fol. 126, 200, dos. nr. 19/1846, fol. 625.
www.dacoromanica.ro
69 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 375
www.dacoromanica.ro
376 A. OTETEA 70
1 Arh. St. Buc., Min. Int., Dir. adm., dos. 29/1845, fol. 202.
2 Loc. cit., dos. 10/1844, fol. 6.
Loc. cit., dos. 33/1847, fol. 1.
www.dacoromanica.ro
71 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 377
www.dacoromanica.ro
378 A. OTETEA 72
zile i sd, se multumeascd cu 70 parale pentru doug, zile, atunci cind si-au
ldsat finetele pe cimp". Oamenii sint pradati de unt, de brinz, de cereale,
pe preturi de nimica de cdtre slujbasii satului. Mai e de mirare ca' de
multele jafuri i stfaggniri ce cearca' din partea slujbasilor", oamenilor
le vine 0, ia lumea in cap 1.
in afard de podvezile, zilele de clac t. i alto slujbe
CMcarett Icoilor
neplAtite, in awl, de zeciuiala din toate rodurie del-
nitei lor, cldcasii erau supu0 la diferite pli, munci i corvezi ilegale.
Principiul juridic pe care se intemeiau proprietarii era cd locuitorii
de pe moii1e Mr nu detineau pdmintul decit prin ingdduinta lor si in
conditiile admise de ei. Expresiile drepturile proprietdtii" sau in-
datoririle proprietdresti", in sensul de datorii fatd, de proprietate, puse
in circulatie de Regulamentul organic, invocate de proprietari san men-
d* in contestatiile cu eldcasii i sanctionate de justitie, sint re-
cunoscute si de calculi. Ei nu declard netrebnice" decit ludrile care
tree peste aceste drepturi". Dar proprietarii i arendasii nu s-au mentinut
nici in limitele trasate de Regulament, nici in cadrul conventiilor Incheiate
cu c1caii. Nici unul din roadele pimintului nu scapd ldcomiei lor ; nici una
din activitdtile cldcasilor nu famine netaxatd, nici un mijloc de jdcmd-
neald, si de asuprire nu e nesocotit.
WA, de pildd, lista netrebnicelor ludri de bani" ale egumenului
Teofilact, arendasul mosiilor Vintild-Vodd i Srulesti, care, prin cumplite
cazne i bdtdi" a supus locuitorii la grele ndpdstuiri i asupriri", peste
dreptele lor datorii", precum : jirdrit, mugurit, primdverit i tomnatic
de oi, rusfeturi pentru vite i pentru locurile de ardturd, havaeturi la
padure, parale de nume i altele multe, impovdrindu-i pe lingd toate
acestea de a fdcut i fiecare locuitor cite trei transporturi cu carul si cite
15 zie cu miinle, sub cuvint de ajutor la facerea bisericii acolo".
Ancheta efectuatd de ocirmuirea judetului Buzdu a confirmat toate
aceste abuzuri i a mai constatat ca numitul egumen, prin zilele d.e clacd
netinute in seama, prin transporturile Med nici o platd i prin alte ase-
menea ndpastuiri" a pagubit locuitorii de 5 193 lei, in care intra 728 zile
cu boii i 945 zile cu mIinile neplatite la facerea bisericii 2
Satenii din Tandarei (Ialomita) se invoiesc" cu Iorgu Lens, pro-
prietarul moiei, s rascumpere dreptul de folosintd a podului peste IaM-
mita, platind anticipat pe an cite un icosar nou cei cu patru boi, 10 lei
cei cu doi boi i cite trei lei cei cu bratele i sdi refaca tot ei ! podul,
dacd-1 vor lua apele.
Acelasi inventiv proprietar, scutimd pe cldcasii sai s faca coada la
moard, i-a silt sa lucreze doud zile cu carul san patru zie cu bratele 91 s'a
faca oricite zile vor trebui pentru repararea morii 3.
Pentru ierbaritul vitelor, clacasii mosiei Dabulesti (Vlasca) s-au
indatorat sd fad, iazul morii. Pe urma, ori de cite ori venea apa mare, aren-
www.dacoromanica.ro
"73 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA 51 TARA ROMINEASCA 379'
www.dacoromanica.ro
280 A. OTETEA 74
1 Arh. St. Buc., Min. Int., Dir. adm., dos. nr. 225/1848, fol. 267.
www.dacoromanica.ro
75 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA $1 TARA ROMINEASCA 381
www.dacoromanica.ro
382 A. OTETEA , 76
si apoi ne deschide portile si. apoi iesim ea chid iesim din puscgrie, fiinda
portile dumneaei shit inchise si ziva si noaptea".
6 Bietii obaci care merg la dumneaei nu le prinde zilele deplin ;
are niste porci si. vreo sut'l de gAini in curte si. daed n-au oat o zi, cum
am zice, abia ii. afuriseste si zice el i le-au furat, si pe urm6 ii trimite
cu cosnitele cu ougle In tirg de le vinde... si. dad, moare vreo gging, apoi
apnea pe obaci de-i d'a trei pentru una".
7 In tirg, asemenea, li pune dumneaei de-i face cafea IMO un
colt de zid, cu paie, si. dad', au iesit afumatA, apoi ne pune de platim
cafeaua cu 20 parale, pentru ed nu vrea sa, dea lemne, cum se obisnuieste
la toti boierii".
8 Iarna chid este ger de foc, pune obaci de se culca in vifor la
us'a, zicind s'a, nu o jefuiasd, hotii ; mai multg, milg are de &Ifni decit
de noi, de crestini".
9 Rogojinile si znalele ni le-au prApildit, c5, cu sila ni le ia si-si
incoviltureste cruta, ea citi boiari si proprietari, si dgm carutele noastre
de merge unde are trebuint6...".
10 Cind ne ia cu caii, ne tine cite trei zile cu dobitoacele de car
legate pinA, plead', si chid pleac6 nu plead, tutus la Bucuresti, pin nu da,
prin sate ca sg, mai ceara, cevasi : dovleci, fasole ; imeori, de pierea dum-
neaei, punem lad,tile la usg si. fugim In pAdure" 1
SA admitem eg, aceasta era un caz patologic, o aberatie individualk
care nu angaja clasa proprietarilor de pmint. Dar faptul ea asemenea
persoan n-a fost inchig intr-un ospiciu, ci Igsat6 s-si exercite in voie
extravagantele asupra populatiei unor sate intregi e simptomatic si carac-
terizeazg intregul regim. El dovedeste ca. tgeanimea era, fdrg nici o apArare,
la discretia proprietarilor de pgmint, care o puteau coplesi de sarcini,
stoarce, umili si batjocori. Cazul Catine6i Stirboaia e ilustratia fidel
a iobggiei a doua.
Fug a . Cu toate ca exploatarea si. asuprirea taranilor a mers
crescind in perioada regulamentara', fuga ca fenomen
de masa a devenit mai rara decit In epoca precedenta. Documentele
care ne-au fost accesibile semnaleaza inea spargeri de sate, ca aceea a
locuitorilor de pe mosia manastirii Marcuta din 31 martie 1848, sau
aceea a locuitorior din Ciodnesti pe care asupritoarele Ingreuieri
si silnicele indatoriri" ale arendasului i-a lmpins intru dezngdj-
duirea desavirsita de a trece toti Dunarea, In Turcia, spre mintuire",
dar asemenea cazuri devin exceptionale. Mai frecvente sint fugile indi-
viduale sau In mid grupuri, ca a celor sase familii din Stupinele (plasa
Oltenita) sau a celor 13 familii din Chirnogi (Ilfov), care au trecut
in Turcia.
Stabilizarea progresiva a populatiei rurale se datoreste cresterii num:1,-
rului locuitorilor si ingsurilor de strajuire mai eficiente ale statului. Regu-
lamentul organic a infiintat de-alungul Dungrii un cordon care nu era
exclusiv sanitar". Pichetele de graniceri n-aveau numai sarcina de a
1 Arh. St. Buc.. Min. Int., Dir. aft., dos. 8/1844, fol. 3-4.
www.dacoromanica.ro
77 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 383
COI\ CLUZIE
1 Arh. St. Buc., Min. Int., Dir. adm., dos. 5/1844, fol. 2,
2 Acte i legiuiri, vol. I, p. 482-483.
3 S. D. Skazkin, Problemele fundamentale ale w-numilei a doua iobkgii in central
i rdsritut Europei (In Analele ronalno-sovietice", Istorie, 1958, nr. 1-2, p. 111).
www.dacoromanica.ro
384 A. OTETEA 78
www.dacoromanica.ro
79 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA *I TARA ROMINEASCA 385
PE3IOME
www.dacoromanica.ro
81 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA *I TARA ROMINEASCA 387
www.dacoromanica.ro
388 A. OTETEA 82
RESUME
www.dacoromanica.ro
83 TRECEREA DE LA FEUDALISM LA CAPITALISM IN MOLDOVA SI TARA ROMINEASCA 389
www.dacoromanica.ro
390 A. O1ETE& 84
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
A. A. BOLSACOV
Bata lia a avut loc la 10 octombrie 1394 la Ravine duph cronicile slrbesti (Urvina"
dupg cintecele populare slrbesti), raguzane i muntene, unde ii gaseste sfirsitul intr-o padure
Marco Cralevici de Prilep. Lupta a fost Inversunata i Chalkokondylas spune eh numai data-
rita strategiei lui Brenezes batalia nu s-a transformat intr-un dezastru al armatei turcesti.
Leunclavius, care scrie dupA unii cronicari turci, vorbeste de o bAtAlie la Areas sau Artzes,
la fel cronicarul Nesri, iar Urudj, contemporan al evenimentelor, de Oghras 1 Cronica bulgara
spune cA rlul lingA care s-a dat batAlia curgea rosu de singe 2.
tiriIc istorice noi confirmA In parte pe cele vechi In privinta locului unde s-a dat bdtalia
si yin cu completAri esentiale In privinta drumului urmat de Baiazid In campania sa.
De curind s-a descoperit In arhiva de la Top Kapu Sarai In Istanbul un document oficial,
tlatabil In secolul al XV-lea, care descrie pe scurt expeditia lui Brdazid I In Ungaria si Tara
RomineascA si a lui Murad II In Transilvania 3.
Redam pe scurt pasajul ce intereseazA.
Baiazid traverseazA Dunarea pe la Pojejan (= Pojejena) In reg. Branicevo, atacil apoi
cetiltile de la Islankamen (= Slankamen) si Titel (= Titel), devasteazd regiunea Timistilut
trecind prin Bishkerek (=.Becikerek), Dimishkar (= Timisoara), Shemillik-ul mare (= Sem-
lacul mare), Shemillik-ul mic (= Semlacul mic), Karashova (= Carasova), Shebesh (= Sebes),
Mehediye (= Mehadia), Risova (= Orsova), Severin Turnu-Severin), unde intra in Tara
Romineasca. Mircea .cautA sA Impiedice inaintarea sultanului. In cele din urmA se dA 6 lupta
crincenA, care a durat o saptamlnA, la rful Arkhis ( Arges). Se Incheie apoi pacea cu voievodul
4 Fr. Babinger, Origineu i fazele dezvoltdrii istoriografiei otomane, .In Rev. Fund.",
1938, nr. 4, p. 5-7 ; idem, Beginn der Tiirkensteuer in den Donaufiirstentumern, In Stidost
Forschungen"; Munchen, VIII (1943), p. 1-35 ; idem, Beitrge zur Frithgeschichte derTiirken-
berrschaft in Rumelien, MOnchen, 1944, In Stidosteurophische Arbeiten", nr. XXXIV.
p. 17-18 ; Neschri, ed. Taeschner, Leipzig, 1957.
2 Cronica bulgAreascA, ed. Bogdan, In Archiv fr slavische Philologie", XIII, Berlin,
1890, p. 530.
. H. Inalcik, An ottoman document on Bayezid I expedition into Hungary and Walla-
chia, In Actes du X Congrs International d'Etudes Byzantines", Istanbul, 1957, p. 220-222.
Datorez cunoasterea acestui articol lui Barbu CImpina, care Intr-un studiu inedit a ajuns la o
concluzie asemanatoare asupra localizArii luptei de la Bovine.
www.dacoromanica.ro
392 A. A. BOLSACOV 2
Mircea. Baiazid traverseazA Argesul, ajunge la Nicopole, unde domnea Sisrnan, si li impune
acestuia sA plAteascA un tribut.
Pe traseul urmat de oastea turceascA, Mircea nu putea opune rezistentA nici pe valea
largA a Motrului, nici In regiunea de cimpie dintre Jiu si Olt ; de-abia cind turcii au pAtruns
In pAclurile Teleormanulul s-au ivit condilii bune de lupt5 pentru el.
Documentele cunoscute anterior confirmA intru totul datele noului act publicat. Armata
lui Baiazid, ducrA cronicele sirbesti 1, cuprinclea si pe vasalii sirbi (Stefan Lazarevici al Serbiei,
Constantin de Ve)bujd si Marco Cralevici de Prilep), ceea ce se explicA usor prin traversarea
Dungrii In Serbia si mai greu In cazul trecerli pe la Nicopole, cum afirmA Leunclavius 2. Luptele
de hArtuialA din marile pAduri de stejar slut amintite de Chalkokondylas 3. AmAnuntul cA acesti
codri marl slut de stejar corespunde cu regiunea Teleormanului. Acesta redil si informatia cri
turcii, dupA o serie de lupte usoare au fost atacati In cele din urmA de munteni intr-un loc
foarte greu, ceea ce ne confirmA si Phrantzes 4.
Asupra localizArli lui la Rovine" (iia Pegitirar), care Inseamnd locuri ripoase, cel mai
adesea si mlAstinoase au existat mai multe pAreri. Cronicile raguzane din secolul al XVII-lea
ale lui Orbini si Luccari II asazA lingA Craiova, probabil In legAturA cu asemAnarea numelui
ei cu cel al lui Marco Cralevici, mort in aceastA bAtAlie 5. Cronicele muntene ale lui Radu
Popescu si Stoics Ludescu tot din secolul al XVII-lea pun sub semn de Intrebare localizarea
Rovinelor, dar aratS ca loc al unei bAtAlii a lui Mircea cu turd!, Ialomita6. Istoricii romlni
in mare parte au opinat pentru un Rovine lingA Craiova.
DacA facem apel la toponimia actualA si istoricA din Muntenia si Oltenia, gasim urmA-
toarele : un sat Rovine (linga Reviga) In apropierea Ialomitei, care este o asezare nouA de colo-
nizare din secolul al XIX-lea si numele i s-a dat In arnintirea acestei batAlii, un sat Rovinari
la sud de Tg. Jiu, un loc Rovina In fostul judet Dolj 7, iar tn documente un pirtu Rovina la
Cucuteni la nord de Pucioasa pe Ialomita si un loc lingA Giulesti (Bucuresti) numit rovina
lui Micul" 8. Acestea slut datele care se gAsesc In publicatiile existente, dar care se vAd cA nu
corespund .nici ca nume, nici ca localizare cu cele ale documentelor istorice.
DacA se priveste o hartS pe care s-au trecut toate bAtAliile mai marl din Moldova si Tara
RomineascA, se observA cA majoritatea lor slut asezate pe drumurile principale de circulatie
si comert, care leaga capitalele tarilor cu punctele Insemnate de granitA.
Deci si Rovine trebuia cAutat undeva pe drumul dat de istoricii nostri pentru campania
lui Baiazid, adicA TurnuCurtea de Arges 9, lucru stabilit si de un militar de specialitate dar
www.dacoromanica.ro
3 LOCALIZAREA BATALIEI DE LA ROVINE 393
care inexplicabil din punct de vedere strategic 1-a asezat pe valea mlAstinoasA a Mama-
tulului ling Turnu 1. Noul traseu, dupA iesirea din valea Motrului se poate ImpArti In trei
portiuni : regiunea de chnpie a Olteniei, regiunea de pAdure a Teleormanului si regiunea de lima
a Argesului. Pentru o armatA inferioarA numeric, ea loc de luptA nu era prielnicA nici cfmpia,
nici lunca largA, ci pAclurea. Ea era favorabilA unor lupte de hartuialA, iar bAtAlia definitivA nu
se putea da declt dupd o prealabilA obosire a armatel turce, dee! undeva In apropierea Pitcstilor.
Aceste deductii logice au fost confirmate de gAsirea pe barth a unui toponimic
corespunzAtor 2
La 20 km sud de Pitesti si la 14 km In linie dreapth de apa Argesului, In regiunea
de dealuri din apropierea ritului Dimbovnic se Intind azi resturile a trei pAduri : Rovine, Tufele
Rosii si Rovine Tutulesti pe circa 3 km, ce se InsirA pe valea GligAnelul In apropierea comunelor
Tutulesti, Suseni si Costesti (nod de cale feratA). Asezarea lor ne sugereazA ideea unei pAduri
initiale marl, Rovine, cu o portiune Tufele Rosii, care ar putea pAstra amintirea locului singe-
roasei batalii.
La plupart des batailles livres au moyen Age se sont drouldes sur les principales artres
menant A la capitale du pays attaque. En vertu de cette conclusion logique, l'emplacement de
Rovine devait are recherch A une assez grande distance du Danube, dans une zone boise,
favorable A l'utilisation d'une petite arme, et sur l'une des routes conduisant A Curtea de
Arges, la capitale d'alors de la Valachie. Et en effet, au sud de Pitesti, a proximit de l'Arges,
se dresse la fun de Rovine dont une portion s'appelle Tufele Rosii (les Bosquets Rouges").
Un document turc connu depuis peu montre que l'attaque partit du Banat et non pas
de Nicopolis, et que la bataille eilt lieu sur l'Arges, comme l'affirmaient du reste certains
chroniqueurs (Leunclavius, Nesri et Urudj). Or, c'est clans le voisinage immdiat de ce fleuve
que se trouve le toponyme actuel de Rovine, oa Pauteur est d'avis de localiser la bataille de 1394.
1 T. Nicolau, Doud erori istorice, Buc., 1934, p. 3-15.
2 Harta 1 : 100.000.
www.dacoromanica.ro
G ban;soang
Aes
in
/41. sibny
0 p_
fagaras
Sebe; 1--.6).00)<4.*
Cik
Sem/or
lel ci
(argo
Sfaitka men
CurteadeA e
ehad4 Pitep
Sava
elgmd 000 djejene P. MINE SCA
RIISOKY Orsava)
Smedereva r gmnicevo
41.
Severm ot Ravine
MACI VA 8 Dinth
(uNG) 8 Slatma
/4 o tyro
Lralova
e0/1
0
.e? Vidin
CAMPANIA un BAIAZID
Turnu u,
""ft Druniu/ hit Deland Icopole
Drumul liii AlIrcea
www.dacoromanica.ro A
DOCUMENTE NOI liEFERITOARE LA
RASCOALA DE LA BOBILNA
DE
L. DEMENY
www.dacoromanica.ro
396 L. DEMENY 2
In studiul de feta ne propunem sA prezentAm citeva documente nol Inedite sau numai
partial publicate, gAsite de noi In arhivele din tarA si din strAinAtate i pe baza informatiilor
spicuite din ele s aducem unele completAri i precizAri privind istoria rAscoalei de la Bobi lna.
In ordinea lor cronologica documentele acestea ant urmAtoarele ;
1) 1437 iunie 22. Buda. tefan de Bathor judele curtii regale ordond aminarea judecArii
unor pricini dintre nobilii din comitatul Ugocea din cauza izbucnirii rdzboiului tAranilor".
Documentul este inedit si el n-a fost folosit ptn In prezent In monografiile referitoare la rAscoala
din 1437-1438 din Transilvania 1.
2) 1438 ianuarie 10. Cluj-MAnAstur. Lorand Lpes de Waraskezy vicevoievodul Transit-
vaniei porunceste nobililor transilvani sA ajute pe Anton, abatele mAnAstirii din Cluj-MAnAstur
s6-si adune bunurile care au fost luate de armata rasculatilor condusA de Anton Nagy de Buda.
Un fragment din acest important document a fost publicat de cAtre Sor6s PongrAcz In 1910 2,
reprodus si de I. Minea in CercetAri istorice" 3. AvInd in vedere faptul c6 textul publicat de
Sros contine numai un fragment din document si aceasta cu unele inexactitAti de transcriere,
tar In prezentarea documentului el a afirmat unele Wert care s-au dovedit eronate 4, am consi-
derat necesar publicarea textului integral al documentului.
3) 1438 funk 24. Buda. Albert, regele Ungariei cere nobillior din comitatul Szabolcs.
(R.P. Ungara) s stringA cu regularitate none de la iobagii lor pentru a Impiedica strAmutarea
taranilor asa cum a fost In timpul rAzboiului tarAnesc". Documentul a fost publicat aproape
in Intregime de istoricul maghiar I. Szab6 Intr-o notA a studiului sAu apArut In 1954 In revista
SzAzadok" 5. Cu toate acestea am considerat util reeditarea acestui document pentru a pane
la dispozitia cercet6torilor nostri textul lui integral, folosind originalul cercetat de noi U.
4) 1438 iunie 25. Buda. Albert, regele Ungariei porunceste Conventului de la Cluj-
M6nAstur sA introducA pe nobilii Benedict, Mihail, Petru l loan de Swk In posesiunea satelor
confiscate de la Mihail si David de Swk, fiii lui Ladislau, pentru infidelitatea" manifestatA de
acestia din urmA prin participarea activA la rAscoalA de partea iobagilor. Documentul este inedit 7,
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTE NO1 REFERITOARE LA RASODALA DE LA BOBILNA 397
Era publicatA numai scurta Insemnare despre introducerea lui Benedict de Swk In posesiunea
satelor respective facuta In Protocoalele Conventului manAstirii din Cluj-Manstur 2. Insemnarea
a fost publicata prima data de I. Chr. Eder 2, reeditata de I. Kemny i reprodusA si In colectia
Hurmuzaki 4. Continutul sumar al documentului 11 gasim si la Cs Anki 5.
5) 1439 ianuarie 23. Turda. Nicolae de Wyzakna, vicevoievodul Transilvanici fixeazA
o noua data a hotarnicirii mosiei din Baciu a abatelui mAnastirii de la Cluj-Manastur, care a
fost amilnata din cauza rascoalei 1.Arani1or. 6ocumentul este inedit 6.
6) 1439 septembrie 27. Futak (R.P. Ungara). Albert, regele Ungariei dA un nou act de
staphiire nobilului Jacob fiul lui AlArdi de Erche asupra satului Socol din comitatul Cluj In
locul celui ars In timpul rascoalei taranilor din Transilvania. Documentul este inedit 7.
7) 1439 noiembrie 14. VisegrAd (R.P. UngarA). Elisabeta, regina Ungariei dAruieste
lui Desideriu fiul lui Nicolae de Losoncz voievodul Transilvaniei patru sate din comitatul Dobica
pentru meritele doblndite de Desideriu de Losoncz fatA de regind l nobilime In lupta Impotriva
miscarli revolutionare husite, In inabusirea rAscoalei tAranilor transilvAneni si In prinderea
conducatorilor militari ai acestora. Documentul este inedit 8.
8) 1444 mai 17. Buda.. Vladislau, regele Ungariei dA un nou act de stApinire nobilului
Nicolae fiul lui Ladislau de Lona asupra satului Lona din comitatul Doi:ilea in locul celui nimicit
pe timpul rdscoalei taranilor transilvani. Documentul este inedit 9.
9) Patru documente din anii 1462-1465 din care rezulta cA Georg Helebrand negustor
din Aiud In timpul rascoalei taranilor" a depus o cantitate de mai multe chintalc de cupru
In valoare de trei sute de florini aur la un prieten al sam din Sibiu Syffridus Nessinger. Documen-
tele ant inedite tI
Valoarea mentiunilor existente In aceste documente constA tocmai in faptul cA ele nu
privesc numai unele aspecte partiale sau secundare ale rascoalei, ci ne dau uncle indicatil refe-
ritoare la aspectele de bazd ale rascoalei de la Bobllna ; cum shit caracterul antifeudal, fortele
motrice, aria geografica de raspindire l amploarea miscarii. Din aceste documente se degajcazA
uncle concluzii l precizari importante privind evenimentele din ultima fazA a rascoalei iobagilor
transilvani.
1 Arhivele Statului din Budapesta, A Kolozsmonostori Konvent Protocollumai 1438-1444
(A B minus), cota M.O. DI. 36390, fila 7.
2 I. Chr. Eder, Observationes crilicae et pragmaticae, Sibiu, 1803, P. 76.
a J. Kemny, Uber den Bauernaurstand und iiber den wechselseiligen Schutzvertrag der
drei standigen Nationen Siebenburgens 1437-1438, In Magazin Mr Geschichte, Literatur und
alle Denk- und Merkwurdigkeiten Siebenburgens", vol. II, Kronstadt, 1846, p. 373.
4 E. Hurmuzaki N. Densusianu, Documente priviloare la istoria rominitor, vol. I,
partea a II-a, Buc., 1910, p. 637.
6 D. CsAnki, Magyarorszag tortinelmi foldrajza a Hunyadiak kordban [Gcografia istoricA
a Ungariei In perioada Huniazilor], vol. V, Budapesta, 1913, p. 581.
6 El se afla In Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. DI. 28830. Mentiuni despre
el gasim Intr-o nota a studiului amintit al lui P. Srs, (Erdlyi MAzeum", 1910, P. 182)
si al lui I. Minea (Cercetari istorice", 1925, vol. I, nr. 1, p. 410).
7 Se pastreazd In Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. Dl. 26779. 0 mentiune
scurta despre continutul documentului gasim la D. CsAnki, Magyarorszkg tortinelmi foldrajza
a Hunyadiak koraban, vol. V, p. 427.
8 Documentul original nu ni s-a pastrat. In Arhivele Statului din Cluj, Arhiva ora-
sului Bistrita se pastreaza Insa o copie oficialA a lui fAcuta In secolul al XV III-Iea. Regeste :
cf. Berger, Urkunden-Regesten, p. 22, nr. 93 ; E. VarjA, Oklevdltdr [Cukgere de documente],
vol. I, n. 629, nr. 439.
9 Se pastreazil In Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. DI. 29479.
la Ele se pastreazd in Arhivele Statului din Sibiu : 1462 octombrie 31, cota U. 11.216 ;
1462 deccmbrie 13, cota U. 11.217 ; 1465 martie 18, cota U.II.238 ; 1465 iulic 9, cota U.II.234,
Documentele nc-au fost semnalate i copiate de cdtre profesorul Gustav Giindisch din Sibiu
caruia i pe aceasta cale Ii exprimam munumiri.
www.dacoromanica.ro
398 L. DEMENY 4
1 Textele acestor intelegeri au fost publicate recent Intr-o noua editie critica in revista
Studii", XIII (1960), nr. 1, p. 98-111.
2 Ioan de Thurocz, Chronica Hungarorum, In editia lui J. G. Schwandtner, Scriptores
rerurn Hungaricorum, Viena, 1746.
3 A. Bofinius, Return hungaricarum decades, Basileia, 1568. Pasajul la care ne referim
a fost tradus In romineste -de prof. St. Pascu, In lucrarea Bobtlna, Buc., Ed. tineretului,
1957, p. 233.
. . . Universe causam nobiliurn comitatus Sathmariensis propter guerram rusticorum
(subliniat de noi L.D.) in eodem comitatu populantem ex deliberatione prelatoruna et baro-
nurn regni generaliter debent prorogari" (A nagy-Kdrolgi grOf Kdrolyi csaldd okleveltdra [Cu-
legere de documente privitoare la familia Karolyij. Editata de Gresi Kalman, vol. II, p. 193,
doc. nr. 112).
5 Tempore guerre, inter ipsos nobiles et dictos eorurn iobagiones".
6 Aceasta scrisoare prezinta un deosebit interes i pentru faptul ca In ea se face o aluzie
directa privind legatura de cauzalitate dintre strIngerea nonei i rascoala. Cf. L. Demeny,
Introducerea nonei In Transilvania, in Studii", XIII (1960), nr. 5, p. 179-190.
7 . . . Propter infidelium rusticorum contra eorurn dominos naturales rebellantium".
www.dacoromanica.ro
5 DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA fRASCOALA DE LA BOBILNA 399
Una din trAsAturile caracteristice ale rAscoalelor laranesti medievale constA In farlmi-
tarea 1i izbucnirea Mr spontanA. TAranii ridicindu-se la rascoala Mtn i Intli atacau castelele
sau curiile stAptnilor Mr nemijlociti. Cu aceste ocazii ei dAdeau foe actelor privilegiale ale stpi-
nilor sau actelor care cuprindeau obligaVilelor fatA de stripini. In naivitatealor taranii rAsculati
nimicind aceste acte credeau c o sA scape de jugul apAsAtor al prestatiilor i obligatiilor
feudale. Cu toate acestea, trAsaturile amintite arAtau hotArtrea dlrzA a taranimii iobage de a
-dobindi libertatea prin lupta. Aceste trAsilturi shit caracteristice 1i rAscoalei de la Bobllna.
Caracteristic In acest sens este atacarea mosiei nobililor Ladislau i Stefan de Bathor din Feiurdeni
(azi sat In raionul Cluj) 1 a abatiei de la Cluj-MAnAstur 2. De fapt armata taraneasca timp
de citeva luni a existentei sale s-a aprovizionat tocmai din curiile nobiliare i bisericesti undp
erau strinse bogatiile stoarse de pe urma muncii istovitoale a iobagilor. Acest fapt reiese si din
scrisoarea vicevoievodului Transilvaniei Lorand Lpes din 10 ianuarie 1438 din care aflAm eh
armata taraneascA condusA tle, Anton Nagy de Buda dupA ce a decapitat" In luptA pe mai
multi nobili urlti de tarani a intrat In casa si curia abatelui alungIndu-1 pe acesta. Rasculatii
au confiscat patru cai ai abatelui, au golit hambarele i pivnitele mAnAstirii i s-au aprovizionat
,din produsele luate de la abate ducindu-le in tabAra lor. Slujitoril abatelui, care au incercat
sA se Impottiveascd tAranilor rAsculati, au fost decapitati de insusi conducAtorul oastei tArAnesti,
iar diacul mAnAstirii, Blasius a fost luat prizonier l predat orAsenilor clujeni.
Cu asemenea ocazii, taranii rasculati din Transilvania ardeau i nimiccau scrisorile privi-
legiale ale feudalilor. Reiese 'acest fapt din douA documente publicate in anexa. Astfel, din
scrisoarca regelui Ungariei Albert datatA la 27 septembrie 1439 aflAm at In timpul rdscoalei
taranilor impotriva stApinilor lor naturali din partile Transilvaniei" unui oarecare nobil cu
numele Iacob fiul lui Alrdi de Erche i-a fost arsA scrisoarea privilegiabil privitoare la stApinirea
de cAtre el a satului Socol (azi In raionul Reghin) din comitatul Cluj. 0 informatie similar&
gasim i In scrisoarea regelui Vladislau din 17 mai 1444. Se aratA In aceastd scrisoare printre
altele cA In timpul chid tAranii necredinciosi din partile Transilvaniei s-au rAsculat impotriva
autoritAtii regale si a stapinilor Mr imbili" rasculatii au ars scrisoarea privilegialA a nobilului
Nicolae fiul lui Ladislau de Lona cu privire la stilpinirea satului Lona din comitatul Doblca.
Un alt aspect important ce se degajeazA din documentele publicate in anexA este
aceea a participArii orAsenilor si a micii nobilimi la rAscoalA. Din izvoarele pe care le avem la
dispozitie apare clar participarea orasului Cluj 3, a tirgurilor Sic, Huedin, Almas 4, a lucrAto-
rilor de la ocnele de sare 5. In ceea ce priveste participarea populatiei orasului Aiud la rascoalA
pin& In prezent dispuneam doar de scurta informatie existentA In Protocoalele Universitatii
SAsesti din care reiese c pe la 15 decembrie 1437 armata feudald a devastat orasul Aiud
1 J. Kemeny, op. cit., in Magazin far Geschichte, Literatur und alle Denk- und Merk-
wardigkeiten Siebenbilrgens", vol. II, p. 372 ; Hurmuzaki, Documente, 1/2, p. 641-642 ; L.
Gereb-Gy. Szkely, A magyar paraszthdbordk irodalma [Literatura rilzboatelor taranesti ma-
ghiare], Budapesta, 1950, p. 82.
2 Sors Pongracz, op. cit., In Erdlyi MUzeum", 1910, p. 182 ; I. Minea, op. cit., In
CercetAri istorice", 1925, vol. I, nr. 1, p. 409-410 ; St. Pascu, Bobilna, p. 194.
3 Participarea maselor populare din Cluj la lupta tArdnimii e atestat MOO Us textul
primei intelegeri dintre rasculati si nobili, din care reiese c Man fiul Magistrului Iacob din
Cluj a sosit pe dealul Bobilna In fruntea unei cete de orAseni. In ultima fazA a rAscoalei Clujul
devine Insusi central miscarii. Orasul pe timp de citiva ani si-a pierdut privilegiile tocmai pentru
sprijinirea activA a rasculatilor. Cf. Iacob E., Oklevtldr Kolozsvdr tortnete elsif ktelhez [Cu-
legere de documente privind gtoria Clujului], Buda, 1870, p. 179-180.
4 Printre conducAtorii rasculatilor gasim persoane din tirgurile Sic, Huedin si Almas.
5 Programul formulat de reprezentantii taranimii rsculate cu ocazia lncheieriiprimei
intelegeri continea si unele revendicAri ale thietorilor de sare, ceea ce ne permite s tragem con-
cluzia ca ei au participat la rriscoalA.
www.dacoromanica.ro
400 L. DEMENY 6
pentru faptul cd a sprijinit rAscoala tdranilor 1. Documentele noi sprijind Intru totul interpre-
tarea datA pasajului amintit. Din patru documente aflate la Arhivele Statului din Sibiu rezultd,
cd. un oarecare Georg Helebrand din Aiud a depozitat tempore insultacionis rusticorum" o
cantitate de mai multe chintale de cupru In valoare de 300 florini aur la un negustor din
Sibiu, Syffridus Nessinger. Dupd moartea lui Helebrand ginerele lui, Melchior Literatus si
Thomas Lombardi din Aiud, reclamA pe la anul 1462 acest cupru.. Este lesne de presupus cA
sus-numitul Helebrand tocmai din cauza frAmIntarilor In Aiud a socotit pAstrarea unei canti-
tAti de cupru In nesigurantd, fapt ce I-a determinat sd o depoziteze in orasul Sibiu. Acest
fapt ne aratd cd rAscoala iobagilor transilvani era Indreptatd nu numai Impotriva bisericii
catolice si a nobilimii ci i Impotriva patriciatului oraselor, care in fata miscdrii maselor vedea
amenintate bogAtiife sale.
In ce priveste participarea midi nobilimi la rdscoald In unele lucrAri istorice acest
fapt era argumentat i prin aceea a Mihail si David de Swk, dot nobili din comitatul Cluj,
dupd rdscoald au fost adusi In fata judeditli nobiliare 1 deposedati de mosiile lor pentru cA
au luat parte la miscare 3. Dintr-o analizA mai atentA a documentului gAsit de noi In ArM-
vele Statului din Budapesta reiese InsA di In cazul de fatA nu este vorba de mid nobili 3.
Mihail si David de Swk lnainte de confiscarea mosiilor lor stAptneau integral sau partial
ease sate din Cimpia Transilvaniei. Mentiondm In plus cd Petru, Benedict, loan si un alt
Mihail din aceeasi familia a nobililor de Swk au avut un rol activ In lupta lmpotriva lard-
nimii rdsculate si In InAbusirea rdscoalei. Este evident cd motivele participAril lui Mihail si
David de Swk la rdscoala de partea tAranilor trebuie cAutatd nu prin aceea cA ei ar fl fost
mici nobill. E lesne de presupus cd anumite contradictii vremelnice existente in sinul nobilimii,
dar mai ales cearta dintre acesti nobili 1 episcopul Transilvaniei Gheorghe Lpes constiluiau
cauza participdrii lui Mihail si David de Swk la rdscoald. Poate i amploarea miscdril In
acele parti unde avcau ei moiile i-a obligat sa se asocieze taranilor rdsculati.
Trebuie sd remarcdm aid InsA cd aceastd precizare pe care ne-o aduce documental
citat in legAturd cu Mihail si David de Swk nu exclude faptul participArii micii nobilimi
transilvane la rdscoald. Sint alte informatil din care putem constata acest fapt. Pc de altd
parte, nu decurge din aceastd precizare nici concluzia cd o anumita parte a nobilimil mat
bogate In general ar fi sprijinit, Intr-un fel sau altul, pe rAsculati. Cazul nobililor Mihail si
David de Swk trebuie considerat ca un fapt aparte.
Din cele relatate mai sus reiese clar faptul cd din toate documentele vremil se dega-
jeazd caracterul profund social, antifeudal al rdscoalei Miscarea este amintitd In documen-
..-
tele citate drept rdscoald", insurectie", sau chiar rdzboi" al taranilor sau iobagilor Indreptatd
Impotriva bisericii catolice, a feudalilor laici, a patriciatului oraselor si a puterii regale.
Informatiile, In forma lor sumard, se retard doar la Omni sau iobagi, deci la foga principald
motrice a rdscoalei. Ele nu trebuie interpretate In chip exclusivist. Alte izvoare ne relevd,
1 Eder Josephus, Observationes criticae et pragmaticae ad historiam T ransilvaniae sub
regibus Arpadianae et mixtae propaginis, Sibiu, 1803, p. 73-74 ; Magazinul istoric pentru
Dacia" ; vol. III, Buc., 1846, p. 153-154 ; I. Kemeny, op. cit. , In Magazin fur Geschichte,
Literatur und alle Denk- und Merkwiirdigkeiten Siebenbilrgens", vol. II, p. 374 ; Transilvania",
1873, p. 54, ; Hurmuzaki, Documente, 1/2, p. 636. ; traducerea mai recentd in limba rornInd
vezi la $,t. Pascu, Bobilna, p. 232.
2 G. M. Diaciuc-DdscAlescu, Rdscoala iobagitor de la Bobilna, ed. a II-a, Buc., Ed.
stiintificd, 1957, p. 121 ; St. Pascu In lucrarea sa Bobllna (p. 144) afirmA : Mici nobili au
fost i Mihai si David din Sue, care sint pedepsiti cu confiscarea mosiilor pentru vina de a fi
participat la rAscoald".
3 Acest fapt a fost relevat i In studiul istoricului maghiar Gyorgy Szokely, Magyar
paraszthdbortik 1437 1514 [Rdzboaie tdrAnesti maghiare 1437-15141, in A magyar paraszt-
hbordk irodalma, Budapesta, 1950, p. 33.
www.dacoromanica.ro
7 DOCUMENTE NO1 REFERITOARE LA RASCOALA DE LA BOBILNA 401
Reghin). Este firesc a presupune ca acest act a fost ars cu ocazia atacarii de catre tarani a
mosiilor lui Iacob de Erche, ceea ce duce la concluzia foarte verosimila ca satele stpinite
de acest nobil au fost cuprinse de rscoale. Sate le Ercea (raionul Reghin), Nasna, Medes-
falau, Micesti (raionul Tirgu-Mures) cum si satul Socol (raionul Reghin) stapinite de nobilul
amintit se afla lp marginea de sud-est a Cimpiei Transilvaniei, atingind chiar regiunile locuite
de secui. Se constata deci ca rascoala de la Bob! Ina s-a extins pint la Valea Muresului
chiar In apropierea orasului Reghin ii a tirgului Teaca.
Cazul este similar si cu cel al nimicirii In timpul rascoalei a actului de donatiune a
nobilului Nicolae de Lona asupra satului Lona din comitatul Doblca. Din aceasta informare
putem trage concluzia pe deplin justificata asupra participaril la rascoala a taranilor iobagi
din satul Lona (azi in raionul Gherla). Aceasta cu atit mai mult, cu eft satul respectiv se
afla In plin centrul teritoriului de actiuni militare a armatei rasculatilor.
Folosind aceste date noi i pe baza informatiilor documentare cunoscute In istoriografia
noastra se poate alcatui o harta foarte apropiata de realitate privind aria geografica de
raspindire a rascoalei din 1437-1438. Studiile preliminare ne arata ca la rascoala s-a ridicat
In primul rind taranimea iobaga de pe teritoriul comitatelor nobiliare din Transilvania, unde
exploatarea feudala a atins forma mai ascutit i situatia taranimil era mai grea decit in
alte parti ale Transilvaniei.
Una din problemele insuficient clarificate In istoriografia noastra privind rascoala de la
Bobilna este aceea a timpului i conditiilor In care orasul Cluj a fost ocupat de rasculati.
Nu exista suficienta claritate nici in ceea ce priveste actiunile militare ale armatei rasculatilor
In ultima faza a rascoalei. tirl1e culese din izvoare In aceste probleme Mint lacunare si partial
chiar se contrazic. Este firesc ca In aceste conditii s existe o mare varietate de pareri In
diferite lucrari 1 studii istorice cu privire la evenimentele din ultima faza a rascoalei. Ne vom
referi aid numai la clteva pareri, adoptate in lucrarile mai recente. Astfel Gyorgy Szkely
afirma ca orasul Cluj a fost ocupat de rasculati la Inceputul lui decembrie 1437, perioada In
care centrul luptelor s-a deplasat In jurul acestui oras. Tptre 10 i 14 decembrie, dupa parerea
lui Szkely, a avut loc o While decisiva Intre rasculati i nobili In hotarul orasului Cluj *i
al tlrgului Cluj-Manastur. In lupta a cazut si Anton Nagy de Buda iar noua alti conducatori
au fost trail In teapa. Pe la 15 decembrie 1437 armata nobiliara a devastat orasul Aiud
unde s-a retras o parte a taranimii rasculate. Marea majoritate a rasculatilor a fost insa !neon-
jurata i asediata in orasul Cluj unde s-a aparat cu mult eroism pina la sfIrsitul lui ianuarie
1438, clnd orasul a fost ocupat de armata feudald 1. I. Pataki considera de aseinenea ca pe
la mijlocul lui decembrie 1437, In batalia de la Cluj-Manastur, armata rasculatilor a suferit
Infringere, Anton Nagy a fost taiat In bucati iar 9 alti conduciitori ai rasculatilor au lost trasi
In teapa linga Turda. Tot pe la mijlocul lui decembrie 1437 au devastat nobilii si orasul Aiud.
Grosul rasculatilor s-a retras la Cluj si acolo ajutat de populatia saraca a orasului s-a aparat
pina la sfirsitul lui ianuarie 1438 2. St. Pascu, dimpotriva, sus tine ca In batfilia de linga
*Manastur, care a durat patru zile, intre 10 si 14 decembrie, rasculatii au obtinut o rasuna-
toare victorie" 3. La Inceputul lui decembrie 1437 dupa parerea lui St. Pascu rasculatii
reusisera sa ocupe orasele Cluj si Aiud 4. Pe la sfirsitul lui decembrie 1437 oastea rasculatilor
sub conducerea lui Anton Nagy de Buda a atacat pc abatele manastirii de la Cluj-Manastur 5.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA BOB1LNA 403
Oastea feudalA la Inceputul lui ianuarie reuseste insA s pritrunda In suburbiile orasului Cluj,
iar pe la mijlocul lui ianuarie dupA un atac general asupra orasului rezistenta tAranilor a Lost
hifrIntA 1. In aceastA ultimA bAtAlie pentru orasul Cluj a fost prins sustine St. Pascu
conducAtorul principal al rAsculatilor Anton Nagy de Buda. Chiar i aceste ctteva exemple ne
aratA c evenimentele din ultima fazA a rdscoalei shit interpretate de diferiti autori
In chip diferit, iar En unele cazuri chiar diametral opus. Cu atit mai mare este valoarea docu-
mentelor noi gAsite In arhive care se referA la aceste evenimente.
Este un fapt indeobste recunoscut cA orasul Cluj a devenit centrul rAscoalei de la Bobilna
In ultima ei fazA. La fel nu se poate contesta rolul activ al 'populatiei exploatate a orasului
In sprijinirea rAscoalei i insusi In ocuparea Clujului de cAtre rAsculati 2 Este atestat In douA
documente contemporane faptul cA rAsculatii In prima jumAtate a lunii ianuarie 1438 se aflau
in orasul Cluj. La data de 9 si 10 ianuarie 1438 ei se apArau IncA cu succes Impotriva atacu-
rilor furibunde ale armatei nobiliare, care abia la aceastA datA a reusit sA pAtrunda in subur-
Utile orasului Cluj si sA tnconjoare pe rAsculati 3. Reiese din scrisoarea conducAtorilor armatei
nobiliare scrisA la 9 ianuarie 1438 cA pInA la aceastA data rAsculatii erau stApini pe situatie
nu numai in orasul Cluj dar i In Imprejurimile orasului. Se constatA, mai departe, CA
'armata rAsculatilor condusA de Anton Nagy de Buda, dupA ce a atacat pe abatele mAnAstirii
de la Cluj-MAnAstur si 1-a alungat s-a retras In orasul Cluj. Acest lucru apare foarte clar
In scrisoarea Vicevoievodului Transilvaniei din 10 ianuarie 1438 scrisA la Cluj-MAnAstur. Este
'firesc sA dAm crezare in primul rind acestor douA scrisori scrise de persoane care au fost de
fata ca participant! activi la evenimentele despre care este vorba si sA dam o altA interpretare
declt aceea care s-a dat pinA In prezent In istoriografie informatiilor Protocolului Universi-
tAtii" SAsesti. DupA pArerea noastrA este nejustA acea pArere indeobste rAspinditA In istorio-
grafie conform cAreia informatiile din acest protocol trebuie Intelese In sensul cA IncA In prima
jumAtate a lunii decembrie, dupA unii istorici tn jurul datei de 10 iar dupA altii de 12 sau
14 decembrie 1437, ar fi avut loc o ciocnire decisivA intre rAsculati i armata nobiliarA pe
lIngA Cluj-MAnAstur In care 1.Aranii ar fi fost Invinsi, Anton Nagy de Buda ar fi cAzut In luptA
iar nouA dintre ceilalti conducAtori ai tArAnimii ar fi fost trasi in teapA imediat dupA aceastd
ciocnire 4. 0 asemenea interpretare contravine dupA cum s-a Want In cele spuse mai sus
www.dacoromanica.ro
404 L. DEMENY 10
scrisorii vicevoievodului Transilvaniei Lorand Lepes din care rezulte clar ce Anton Nagy de
Buda s-a retras la Cluj cu oastea lui dupe alungarea abatelui de la Cluj-MenAstur. Faptul GA
teranimea resculat n-a fost infrinte Intr-o ciocnire generale si Anton Nagy de Buda n-a
cAzut In aceastA betelie inainte de ocuparea orasului Cluj de cetre reseulati se confirmA si
de scrisoarea reginei Ungariei Elisabeta din 14 noiembrie 1439 1 In scrisoarea respective vorbin-
du-se de meritele In fata clasei feudale ale voievodului Desideriu de Losoncz In InAbusirea rescoalel
se a:trate di el prin InselAciuni si persecuteri a reusit se inchide In orasuI Cluj pe condueetorii
resculatilor". Punind aceastA informatie in legeturA cu scrisoarea conducetorilor armatci
nobiliare in frunte cu insusi voievodul Desideriu de Losoncz din 9 ianuarie 1438 din tabAra
asezate in suburbiile Clujului apare evident ce armata rasculatilor n-a putut fi InfrintA Ince
Iniante de ocuparea orasului. Acest lucru este si firesc, intrucit dupe o infringere intr-o
ciocnire decisive ar fi fost foarte putin verosimil ca oastea teraneasce se fi putut ocupa
orasul Cluj si sA se fi putut apera acolo, in fata unui dusman numeros si puternic, timp de aproape
o lune si jumAtate.
Este foarte probabil ce armata teranimii resculate dupe betelia de la sfirsitul lui septem-
brie 1437 in urma inchelerii celei de-a doua Intelegeri (6 octombrie 1437) s-a retras spre orasul
Cluj si cu sprijinul populatiei exploatate din oras a luat in stApinire Clujul Inca In toamna
anului 1437. De aici ea ducea o serie de actiuni de atacare a unor mosii sl curti nobiliare
si ale feudalilor bisericesti. UrmeritA de armata feudalA oastea resculatilor a sustinut o eerie
de ciocniri locale cu nobilimea MA se intre intr-o betalie decisive. La aceste ciocniri se refere
si scrisoarea sus-amintite a reginei Elisabeta prezentlndu-le In mod vAdit tendentios drept
ciocniri In care armata nobiliarli condusA de Desideriu de Losoncz a obtinut tot atitea victorii.
In realitate oastea resculatilor avea o situatie dominantA pine la prima jumetate a lunii ianuarie
1438 nu numai in Cluj dar si in imprejurimile orasului. In primele zile ale lunii ianuarie 1438
armata nobiliard cu ajutorul primit si din partea nobilimii din Ungaria a intreprins atacuri
din ce in ce mai puternice Impotriva resculatilor chemind in ajutor si armatele oraselor sAsesti.
Luptele dintre reseulati si nobili In apropierea orasului Cluj au luat forme din ce In ce mai
ascutite. In fata unei forte militare superioare, oastea rasculatilor a fost nevoite se se retrage
In oras continulnd se apere zidurile orasului. Poate In aceste lupte de la inceputul lui ianuarie
1438 a cAzut si Anton Nagy de Buda, intrucit -in scrisoarea vicevoievodului Lorand Lpes
din 10 ianuarie 1438 despre Anton Nagy de Buda se vorbeste ca Mud decedat.
Chiar si dupe aceste lupte grele terenimea rominA si maghiarA a continuat se se apere
Inconjurate de armata feudalii avind de partea sa sprijinul activ al populatiei exploatate
din Cluj. Numai la sfirsitul lui ianuarie 1438 au reusit nobilii se ocupe orasul Cluj, ultimul
focar al rescoalei. Rezbunarea nobilimii reactionare n-a cunoscut limite ; adunate la Turda la
Inceputul lui februarie 1438, impreune cu fruntasii secuilor si patricialul oraselor, nobilimea a
reinnoit faimoasa uniune (cunoscute In istoriografie sub denumirea de (mnto trium nationum)
Indreptate Impotriva luptei maselor populare. Astfel a fost inebusitA eroica luptA a celor
exploatati, romini si maghiari, luptA care s-a dat pentru eliberarea sociale si un trai
mai bun.
<omorit> noue ortaci de-al sei, pe care i-au tras in teapit pe dealul in fata Turzii. In sfirsit,
nobilii In duminica Bucurati-va intim domnul <15 decembrie 1437 >, din pricina intimplarilor
pomenite, au jefuit tirgul Aiud".
1 Cf. Anexa, p. 410.
www.dacoromanica.ro
11 DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA DOBILNA 405
ANEXE
I.
1437, iunie 22. Buda. tefan de Bathor, judele curtil regale porunceste aml-
narea judecarii unor pricini dintre nobilii din comitatul Ugocea din cauza
izbucnirii acolo a razboiului taranilor" *.
Nos comes Stephanus de Bathor, iudex curie domini Sigismundl dei gratia Romanorum
Imperatoris semper augusti ac Hungarle, Bohemie, Dalmatie, Croatie etc. regis, damus pro
memoria, quod discussionem reportate serie cuiusdam littere forensis proclamationis, quam
inter Andream litteratum filium Michaelis de Beken actorem ab una, et inter Romanum filium
Ladislai de Ewzethfalwa in causam attractum, ab alia item causam quam idem Andreas litte-
ratus contra Ladislaum Gedee et Nicolaum filium Ladislai filii Thome de eadem Ewzethfalwa,
iuxta continentiam litterarum nostrarum prorogatoriarum, arbitrionalium super factis in lit-
teris condam magnifici Mathias de Pa loch, pridem dicti regni Hungarie palatini proclamatorlis
pariter et prorogatoriis et conventus de Lelez relatoriis contentis, in octavis festi beati Georgii
martiris facere tenebamur (1) et movere habebat. In quo etiam termino, idem Romanus duas
partes iudiciorum viginti septem marcarum dupplicatas cum dupplo duas iudici 1, et tertiam
partem eorundem sine, dupplo parti adverse, item iidem Ladislaus Gedee, Romanus et Nicolaus
filius Ladislai filii Thome, duas partes alterius iudicii trium marcarum, similiter dupplicatas
cum dupplo, iudici 2 et tertiam partem eiusdem sine dupplo parti adverse, pro eorum non res-
ponsione persolvere tenebantur 8 quia universe cause nobilium comitatus de Wgocha, propter
guerram rusticorum in eadem comitatu existentem, ex deliberatione prelatorum et baronum
regni generaliter debent prorogari, eedemque partes nobiles dicti comitatus fore perhibentur.
Pro eo, ad octavas festi beati Michaelis archangeli nunc venturi, similiter dictis iudiciis duximus
prorogandam. Datum, Bwde (?), quinquagesimo tertio die termini prenotati, anno domint
Millesimo quadringentesimo tricesimo septimo.
<Pe verso de aceeasi mina > :
Pro Ladislao Gedee de Ewzethfalwa et aliis introscriptis contra Andream litteratum
filium Michaelis de Beken ad octavas festi beati Michaelis archangeli prorogatoria.
Th<omas>? pr<es>b<iter>?
II.
1438, ianuarie 10. Cluj Manastur. Lorand Lpes de Waraskezy, vicevoie-
vodul Transilvaniei poruncete nobililor transilvani s ajute pe Anton, abatele
mandstirii de la ClujManatur sa-si adune bunurile, care au fost luate de armata
rasculatilor condus de Anton Nagy de Buda **.
Universis et singulis prelatis, baronibus, comitibus, castellanis, vicecastellanis, officialibus,
viceofficialibus, ttibutariis, iudicibus, iuratis civibus civitatibus, liberis villis, villicis aliisque
quibuslibet preeminentie hominibus dignitates tenentibus et honores dominis, amicis et fra-
tribus suis honorandis Lorandus Lepes de Waraske4, vicevayuoda Transsilvanus, amicitie et
* Originalul in Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. DI. 38272, hirtie. Transcriere
de Dani Ioan cercetator la Institutul de istorie din Cluj.
1 Cuvintele duas iudici slut scrise de aceeasi mina asupra cuvintului nobis, care este taiat.
2 Cuvintele cum dupplo, iudici slut scrise de aceeasi mina asupra cuvintului nobis,
care este taiat.
3 Cuvintele persolvere tenebantur slut scrise de aceeasi mina deasupra rindului.
* Originalul in Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. DI. 26390, hirtie. Transcriere
de Dant loan.
www.dacoromanica.ro
406 1.. DEMENY 12
honoris continuum incrementum. Dicit nobis venerabilis dominus Anthonius abbas de Co los-
monostra gravi cordis cum dolore, quomodo ille quondam homo 1 nephandissimus Anthonius
rnagnus rusticorum Capitaneus inter alias detestabiles machinationum suarum nequitiosas
operationes, post quam plurimorum nobilium decollationgs efugato ipso de domo sue habita-
tionis in curium et domos suas intrasset, de quibus quatuor equos suos curriferos simulcum
quampluribus rebus et bonis suis abduci et asportari atque nonnulla vasa vinorum ebibi et
propinari, eandemque domum suam per maximum fecisset depredari. Ceterum quosdam duos
famulos suos videlicet Pau lum Zaaz dispensatorem et procuratorem curie sue et Ladislaurn
cocum propriis manibus decollasse/t/ /et bo/nis 2 ac omnibus rebus eorundem penitus ablatis
et asportatis, notarium vero suum videlicet Blasium litteratum captum ad civitatem Coloswar
deduct et per quosdam ex eisdem civitatenses miserabili nece intererni fecisset in preiudicium
suum et dampnum valde magnum. Unde vestras dominationes. amicitias et fraternitates pre-
sentibus seriose rogamus ut dum et quum prefatus dominus Anthonius abbas aut homines ipsius
cum presentibus ad vos vel dominia vestra tenutasque et loca tributorum vestrorum atque
vestri in medium pro requisitione dictorurn equoruni aliarumque rerum et bonorum tam pro-
priorum quam dictorum familiarium suorum sicut premittitur ablatorum pervenerint et eorundem
equorum seu bonorum quemcunque vel quamcunque partem apud quoscunque invenerint,
legittima approbatione mediante reddi et restitui facere dignemini et velitis. Datum in Colas-
monostra predicta, feria sexta proxima post festum Epiphaniarum domini, anno eiusdem Mil-
lesimo quadringentesimo tricesimo octavo.
HI.
1438, iunie 24. Buda. Albert, regele Ungariei porunceste nobililor din comi-
tatul Szabolcs (R. P. UngarA) s stringa cu regularitate nonele de la iobagi
pentru a nu provoca strAmutarea acestora, asa cum s-a Intimplat In timpul
razboiului" taranilor .
<De commissione praletorum >3 et baro-
num vicariorum ad con<tinentia littera-
rum> 4 condam Sigismundi Imperatoris
el Regis.
Albertus dei gratia Romanorum rex semper augustus, ac. Hungarie, Dalmatie, Croatie
etc. rex, electus rex Bohemie et dux Austrle fidelibus nostris universis et singulis nobilibus,
ac ceteris alterius status possessionatis <ho >minibus 5 in comitatu de Zabowcz constitutis,
salutem et gratiam. Ad audientiam nostre pervenit maiestatis, quod displicenter accepimus,
quomodo quidam forent ex vobis, qui nonas frugum et bladorum ac vinorum ex parte suorum
iobagionum in suis possessio<ni>bus 6 commorantium, sibi more aliorum nobilium a iobagio-
nibus eorum ex institutione regum, nostrorum scilicet predecessorum ab antiquo provenire
solitas, ab eisdem suis iobagionibus non reciperent, ut eo viso iobagiones ipsorum aliorum nobi-
lium de eo<rum> 7 possessionibus, ad huiusmodi eorundem nobilium, ipsas nonas a suis ioba-
gionibus non recipientium possessiones precip<ue> 8 hoc tempore guerre, inter ipsos nobiles et
1 In original cu o prescurtare neobisnuit4 hominus?
2 Deteriorat circa 2 cm, completat pe baza logicii interne a documentului.
* Originalul In Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. Dl. 38106, Transcriere
de Dani loan.
8 Originalul rupt circa 3 cm ; textul este completat pc baza textului identic scris sub
pecetc.
4 Rupt circa 1,5 cm ; completat pe baza textului identic scris sub Pecete.
5 Rupt circa 0,25 cm ; completat dupsa lnteles.
6 Ilvidem.
7 Rupt circa 0,50 ; completat, dupil intelcs.
8 Rupt circa 0,25 cm ; completat dupA inteles,
www.dacoromanica.ro
13 DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA BODENA 407
dictos eorum iobagiones suborte, magis se transferrent moraturos <in>1 grande preiudicium ei
desolationem possessionum nobilium predictorum manifestam. Uncle nos huiusmodi statuta
dict<orum> 2 predecessorum nostrorum, modo quo prefertur, ordinata, a cunctis nostris regni-
colis inconcusse observari volentes, ficlelitati vestre <et > 3 cuiuslibet vestrum firmiter precl-
piendo mandamus, quatenus, a modo 4 et deinceps in posterum 5 quipiam vestrum, a suis ioba-
<gio >nibus 6 premissas nonas partes dictorum frugum ac bladorum et vinorum predictorum,
eorum usibus exigant et recipiant, <ac> 7 quipiam ex vobis in exactione predicta secus facere
attemptaverit 3, ex tune volumus et presentium serie district<e> 9 <C0111>Illitti111116 19 fidelibus
nostris comiti vel vicecomiti et iudicibus nobilium prefati comitatus, ut ipsi recepta et habita
<ex>indel1 mera veritate in talium rebellium et presens nostrum mandatum spernentium posses-
sionibus pro usu nostro, ipsam nonam <par>tem 12 dictorum bladorum et vinorum de consensu
tamen ipsorum ceterorum nobilium antefati comitatus recipiant et exe<quant >13 sine dimin<u-
ti>one14 et relaxatione aliquali ; Secus igitur facere non ausuri in premissis, presentibus perlectis
exhibenti restitutis. Datum Bude in festo Nativitatis beati Johannis Baptiste, anno Domini
Millesimo quadringentesimo tricesimo octavo.
<Sub pecetea rupt de aceeasi mind> :
De commissio prelatorum et baronum vicariorum, ad contintentiam litterarum condarn
Sigismundi imperatoris et regis.
IV.
1438, iunie 25. Buda. Albert, regele Ungariei ddruieste mai multe
sate din comitatele Cluj si Dobica nobililor Ioan fiul lui Benedict de Swk, Mihail
5i Petru fiii lui Nicolae si Ioan fiul lui Simeon de Swk, sate care au fost confiscate
de la Mihail si David fill lui Ladislau de Swk pentru participarea acestora din
urind la rdscoala din 1437-1438 de partea taranilor .
Albertus dei gratia Romanorum rex semper augustus ac Hungarie, Dalmatie, Croatie etc.
rex electus, rex Bohemie et dux Austrie etc., fidelibus nostris conventui eeclesie de Clwsmonostra
salutem et gratiam 15 Cum nos pro fidelitatibus et fidelium servitiorum meritis fidelis nostri
Benedicti filii condam Johannis de Swk, per eum condam serenissimo principi domino et prede-
cessori16 nostro, domino Sigismundo Romanorum imperatori semper augusto, ac Hungarie etc.
regi, ser<enissime>17 nostre maiestati18, tempore felicis coronationis nostre in regem Hungarie,
1 Rupt circa 0,25 cm ; completat dupd inteles.
2 Rupt circa 0,50 cm ; completat dupd Inteles.
3 Rupt circa 0,25 cm ; completat dupd inteles.
4 In original aznmodo.
6 In original imposterum.
6 Rupt circa 0,50 cm ; completat dupd Metes.
7 Ibidem.
8 Dupd cuvIntul attemptaverit un cuvint tdiat, indescifrabil.
9 Rupt circa 0,20 cm ; completat dupa Inteles.
10 Rupt circa 0,50 cm ; completat dupd Inteles.
11 Rupt circa 0,25 cm ; completat dupa Metes.
12 Rupt circa 0,75 cm ; completat dupd Inteles.
13 In original rupt circa 1,25 cm ; completat dupd inteles.
14 Rupt circa 0,50 cm ; completat dupd inteles.
* Originalul in Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. DI. 27019.
18 In original dupd gratiam se vede si cuvIntul did.
16 In original pridecessori.
17 In original se vede numai Ser.
18 In original serenitate,
www.dacoromanica.ro
408 L. DEMENY 14
www.dacoromanica.ro
15 IDOCUMENTE NO1 REFER1TOARE LA RASCOALA DE LA SOBILNA 409
V.
1439, ianuarie 23. Turda. Nicolae de Wyzakna, vicevoievodul Transilva-
niei fixeaza o noua data a hotarnicirii mosiei din Baciu a abatelui manastirii
de la Cluj Manastur, care a fost aminata din cauza rdscoalei taranilor ".
Originalul In Arhivele Statului din Budapesta, cota M.O. Dl. 28830, hIrtie. Tran-
scriere de Dani loan.
I In original arbitrarentur.
www.dacoromanica.ro
410 L. DEMENY
octavis in eisdem iuxta regni consuetudinem inter partes in premissis iudicium faceremus deci-
sivum. Datum Thorcle, undecimo die octavarum festi Epiphaniarum domini predictarum. Anno
chisdem domini Millesimo quadringentesimo tricesimo norm.
VI .
1439, septembrie 27. Futak (R. P. Ungara). Albert. regele Ungariel rid un
nou act de stpinire nobilului lacob fiul lui Alardi de Erche asupra satului Socol
din comitatul Cluj in locul celui ars in timpul rdscoalei tdranilor din Transilvania*.
Albertus dei gratia Romanorum rex semper augustus, ac Hungarie, Bohernie, Dalmatie,
Croatie etc. rex et dux Austrie etc., fidelibus nostris conventui ecclesie de Kolosmonostra, salutem
et gratiam. Cum nos pro fidelibus servitiis fidelis nostri Jacobi filii Alardi de Erche per eum
maiestati nostri exhibitis et impenss, quandam possessionem Zakol in comitatu de Kolos,
partium nostrarum Transsilvanarum habitam, in cuius pacifico dominio ipse Jacobus progeni-
tores suos a dudum perstitisse, seipsumque etiam de presenti persistere, sed litteras et litteralia
instrumenta, quarum vigoribus ipse antefatam possessionem possedisset et iuri suo pertinere
debere comprobari posset, alias tempore scilicet insultus quorundam rusticorum in dictis par,
tibus nostris Transsilvanis contra eorum dominos naturales erecta cervice recalcitrantium a se
alienata et deperdita fuisse assent. Item totum et omne ius nostrum regium si quod in eadem
possessione qtralitercumque haberemus et nostram quibuscumque modis, causis et rationibus
concerneret maiestatem, simulcum omnibus suis utilitatibus et perthientiis quibuslibet, quovis
nominis vocabulo vocitatis, prefato Jacobo de Erche, suisque heredibus et posteritatibus unh
versis premissis, sicuti nostre superius exposita fuerint et enarrata maiestati, stomtibus et se
habentibus, vigore aliarum litterarum nostrarum exinde confectarum, nove nostre donationis
titulo in perpetuum1- duxerimus conferendum, velimusque ipsum in dominium eiusdem posses-
sionis per nostrum et vestrum 2 homines legitime facere introduci. Igitur fidelitati vestre fir-
miter precipiendo mandamus, quatenus vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignurn,
quo presente, Anthonius de Foragow vel Johannes de Ffrata, sive Valentinus de Thwson aut
Philippus de Nowa neve Nicolaus de OrozfaYa aliis absentibus, homo noster ad faciem pretacte
possessionis consequenterque furls nostri regii in eadem habiti, vicinis et commetaneis suis
universis inibi legitime convocatis et presentibus accedendo, introducat prefatuin Jaco bum iu
dominium earundem3, statuatque eandem4 eidem premisse nostre donationis titulo, perpetue
possidendas si non fuerit contradictum. Contradictores vero si qui fuerint evocet eos contra
annotatum Jacobum5 in presentiam wayvode partium ipsarum Transsilvanarum pretactorum6
ad terminum competentem, rationem contradictionis eorum reddituros. Et posthec huiusmodi
introductionis et statutionis seriem cum contradictorum et evocatorum, si qui fuerint, vicino-
Originalul in Arhivele Statului din Budapesta, hirtie, cota M.O. Dl. 26779, Transcris
de Dani Ioan.
1 /n original imperpetutim,
2 Deasupra cuvintelor possessionis per nostrum et vestrurn text indescifrabil.
3 Cuvintul earundern *scris de aceeasi mind deasupra cuVintelor eiusdem possessionis,
care slut Mate.
4 Cuyintul eandern este OW, deasupra Jul e scris harum idem de aceeasi mind.
5 Dupd lacobum in original urmeazd tuvintul nostrum, tiliat de aceeasi mind.
6 Dupd pretactorum in original urmeazd Wayvode partium ipsarum Transsilvanarum
pretactorum scrise de aceeasi mind deasupra rindului.
www.dacoromanica.ro
17 DOCUMENTS NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA BOEVILNA 411
VII.
1439, noiembrie 14. Visegrad (R. P. lingara). Elisabeta, regina Ungariei
daruieste lui Desideriu fiul lui Nicolae de Losoncz voievodul Transilvaniei niste
rnosii din comitatele Dobica si Alba pentru meritele lui in lupta impotriva miscaril
revolutionare husite, in inabusirea rscoalei taranilor transilvani si in prinderea
conducatorilor militari ai acestora *.
Comissio propria d<omine> regine
Nos Elisabeth dei gratis regina Hungarie, Dalmatie, Croatie etc. Austrieque et Sqrrie
ducissa necnon marchionissa Moravie etc. memorie commendamus tenore presentium significan-
tes, quibus expedit universis, quod nos recensitis, et in memoriam nostre celsitudinis revocatis
multimodis fidelitatibus ac fidelium servitiorum preclaris meritis, virtuosis gestis, et acceptis
complacentiis fidelis nostri dilecti, magnifici Deseu filii quondam Nicolai de Losonz vaivode par-
tium nostrarum Transsilvanarum, quibus ipse primum quondam excellentissimo principi domino
Sigismundo Romanorum Imperatori ac Hungarorum etc. regi genitori nostro carissimo fends
recordationis sub locorum et temporum varietate precipueque cum alias ipse genitor noster
pro reformatione dissensionum, iurgiorum et differentiarum in ecclesia dei inter christianos, re-
ges et principes in diversitate electionis papalis dignitatis, ad orthodoxe fidei non modicum
scandalum notorie vergentium habitarum tandemque per ipsius genitoris nostri laborosas prac-
ticas spiritus sancti2 gratia sibi assistente3 in concilio Constantiensi ad unitatem pads et fidei ac
existentiam unius pape in ecclesia dei residentis reductarum ad ipsum concilium Constantiense
accessisset et alias ultra remotas diversas regiones atque regna per multa temporum et anno-
rum curricula pro habenda commodosiori via pacis et unitatis perlustrasset, nonnullos reges et
principes horum occasione visitans, memoratus Deseu tune in florida etate et iuvenili adoles-
centia constitutus vigore tamen militari strenuus industriaque et consilio prematurus, lateri ip-
sins quondam genitoris nostri cum decenti familiarum < sau familiarium> suorum connitiva
incessanter adherendo, personisque sue et suorum ac expensis non parcens, ipsum genitorem
nostrum usque ad premissorum negotiorum laudabilem confirmationem4 fideliter est prosecutus ;
tandemque malitia et rabie illorum nefandorum Hussitarum hereticorum dudum in regno nostro
Bohemie ad falsas quorundam pseudoprophetarum dogmatizationes a via veritatis discedentium
et omnino errantium, rursusque et post per prefati quondam genitoris nostri, cuius memorie
protam felicibus beneficiis sit in benedictione eterna, multiplices operas atque fatigabiles labores
impensos ad veram fidei cognitionem et gremium sancte matris ecclesie redeuntium, in valescente
et crebrescente ad eorundem detestande pravitatis repressionem, atque refrenationem dicto geni-
tori nostro cum victorioso suo exercitu ad ipsum regnum Bahemie viriliter procedente prefatus
Deseu velut miles strenuus et ope egregius volens paternos et avitos lares ( ?) illo vetusto
bone laudis nomine, quod iidem semper pro sacrc huius regni nostri Hungarie corone nominis
1 In original eidem wagUode more souto scris de aceeasi mina deasupra cuvintelor nobis
fideliter, care shit Mate.
* Copie din secolul al XVIII-lea In Arhivele Statului din Cluj, Arhiva orasului Bistrita.
Transcris de Dani loan.
2 In copie numai S, intregit dupa sens.
3 In copie deasupra rindului de o alta mina.
4 Era scris consumationem corectat astfel de copist.
www.dacoromanica.ro
412 L. DEMENY 18
exaltatione gesserant decorare contra Ipsos nefandos Hussitas multifarias exercuit actus mill-
tares, demum vero predicto genitore nostro prope terminum vite sue posito et appropinquante
sevitia et malitia illorum nefandorum rusticorum, qui in partibus Transsilvanie contra domi-
nos eorum naturales erecta cervice gradiebantur, volentes omni eorum maligno conatu insignia
nobilla eorundem dominorum suorum demoliri hivalescente, predictus Deseu vajvoda de virtute
in virtutem crescens, et se semper pro regni commodo atque utilitate benevolum et ficielem exhi-
bens preattactorum (?) nefandorum rusticorum rabide acie pluries in campo accurrit de quibus
optatam reportavit victoriam, et triumphum gloriosum postremo, postremo vero medie tem-
pore mortis predicti genitoris nostri excellentissimique principis quondam domini Alberti Ro-
manorum ac Hungarie etc. regis conthoralis nostri dilecti et postea maiestatel in regem et re-
ginam Hungarie facte coronationis, prenominatus Deseu peritor ceterarum illarurn partium nos-
trarum Transsilvanarum fidelibus, capitaneum dictorum rusticorurn per subtiles hinc inde in-
vestigationes et persecutiones in civitatem Clusvar appellatam includens, poenarn debitam,
ibidem exigentibus suis scelerosis meritis sibi ministrassent in pluribusque aliis per arduis ne-
gotiis nostris et regnorum nostrorum postquam ipse hulus honore vajvodatus a prenarrato
quondam domino et marito nostro domino rege et maiestate nostra fuit presignitus, eidem do-
mino nostro, regi et consequenter nobis multipliclter studuit complacere, ratione quorum fleet
ipse Deseu vajvoda amplioribus premiorum antidotis merito existent a nobis prosequendus,
tamen triumphorum aliquali suorum retributione meritorum turn etiam pro undecim millibus,
octingentis et triginta florenis auri per ipsum Deseu vajvodam ad conservationem, tutelarnque
et defensionem dictarum partium nostrarum Transsilvanarum ex mandato regio et nostro per
plurimas banderli sui levationes contra sevissirnos TurcoS factas ad nostram et regiam ratio-
nem expositis et expensis, quasdam villas, seu possessiones nostras Lekencze, Szent Georg,
Vermes et Tats in comitatu de Doboka existentes et ad civitatem nostram Bistriciensem per-.
tinentes ab ea dem civitate nostra sequestrantes et separantes 2 simulcum 3 ipsarurn 4 utilitatibus
et pertinentiis quibuslibet terris : scilicet arabilibus cultis et incultis agris, pratis, sylvis,
nernoribus, montibus, vallibus, vineis et vinearum promontoriis, aquis, fluviis et aquorum
decursibus, molendinisque et molendinorum locis ac piscinis et piscaturis. generaliter (?) vero
quarumlibet utilitatum integritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis ad dictas possessio-
nes rite et legitime pertinentibus et pertinere debentibus 5, sub suis metis et antiquis limiti-
bus, praefato Deseu vajvode suisque heredibus et posteritatibus universis ex certa nostra sci-
entia prelatorumque et barronum <sic I> nostrorum consilio dedirnus, donavimus et contulimus,
immo damus, donamus et conferrimus <sic I > lure perpetuo et irrevocabiliter tenendas, possi-
dendas pariter et habendas salvis iuribus alienis, isto consensu per expressum declarato, quod
si nos, vel nostri successores reges Hungarie in aliquo temporum processu mernoratas possessi-
ones Lekencze, Szent Gyorgy, Vermes et Tats ab ipso Deseu vajvoda seu suis heredibus anf-
ferre et corone rursus annectare vellemus seu vellent ex tune nos vel dicti nostri suc-
cessores reges ; ipsi Deseu vajvode seu suis heredibus alias possessiones in valore et fruc-
tuositate seu proventibus eisdem possessionibus Lekencze, Szent-Gyorgy, Vermes et Tats equi-
valentes dare et similiter perpetue conferre deberemus seu tenerentur harum nostrarum vigore
et testimonio litterarum rnediante. Datum Vissegradini (?) secundo die festi beati Martini epis-
copi et confessoris, anno domini millesimo, quadringentesimo tricesimo nono.
L. S.
s Scris deasupra cuvintelor : jure mariti.
2 In copie initial a fost scris sequestrant et separant, corectat ulterior de o altd mind astfel.
3 In copie intercalat .de o RUA mind.
4 In copie initial a fost ipsoram, corectat ulterior de o altd mind.
5 In copie initial a Yost scris gresit pertinentes et pertinere debente corectat pe
urmil de o alb/ mind.
www.dacoromanica.ro
19 DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA DOBILNA 413
VIII-
1444, mai 17. Buda. Vladislau. regele Ungariei d un nou act de stdpinire
nobilului Nicolae fiul lui Ladislau de Lona asupra satului Lona din comitatul
Dobica lu locul celui nimicit In timpul rAscoalei tranilor din partile transilvane*.
Comissio pro <pria domini regis > 1
< Nos Wladis >8 slaus del gratia Hungarie, < Dalmatie, Croatie >3 etc. rex, Lythwanieque
-princeps sumpmus et heres Russie, significamus serie <presentium quibus incu >4 mbit universis,
quod nos attentis dilige<ntia >5 sedule intra cordis nostri archana recensit
lilts preclare sincereque ac laudande fidelitatis et < >6
memoria dignis quibus fidelis noster egregius Nicolaus filius Ladislai de Lona cum suis fratribus
hinc regno primum condam serenissimorum <principum et dominorum >7 Sigismundi imperatoris
et Alberti huius regni Hungarie etc. regium predecessorum nostrorum et tandem nobis mitu
divino gubernanda eiusdem < variis >8 tern-
poribus in plerisque negotiis et presertirn in certis conflictibus, qui cum paganis Turcis, christiane
religionis etiam humus regni emulis infestissimis8 < >18 de
eisdem reportato habiti sunt gratum se reddidit et acceptum. Nam in ista novissima expeditione
Passagii, quod contra eosdem paganos Turcos < >11
et facimus, duo fratres sui nobiscum per omnes fere partes regnorum Rascie et Bulgarle usque
ad confinia partium Romanie procedendo in conflictibus <cum sevissimis>12 paganis illavice =-
= habuimus inter primos in medium hostium virili animositate se ingerendo multa strennuitatis
et militarium operum exercitia < >18 in uno conflictorum pre-
tactorum manibus eorundem paganorum attacti felici morte decubuisse perhibentur ; quorum
intuitu possessionem suam Lona pretactam in comitatu de Doboka habitam, in cuius pacifico
dominio idem, progenitores suos a dudum preStitisse et se etiam de presenti existere, sed litteras
et litteralia munimenta, quarum vigoribus eandem tenuissent14, eo tempore, quo quidem ne-
fandissimi rustici in partibus illis Transsilvanensibus contra serenitatem regiam ac proprios et
naturales corum dominos nobiles scilicet illarum partium insurrexissent, ab ipsis deperdltas
et alienata fuisse asserit, simulcum cunctis ipsarum utilitatibus et pertinentiis quibuslibet, puta :
terris arabilibus, cultis et incultis, agris, pratis, pascuis, silvis, nemoribus, rubetis, montibus, val-
libus, vineis, vinearum promontoriis, aquis, fluviis, piscinis, piscaturis, aquarumque decursibus,
necnon molendinis et locis molendinorum ; et generaliter quarumlibet utilitatum et pertinen-
tiarum suarum integritatibus quovisnomine vocitatis, sub veris metis et antiquis premissis sic
tit prefertur stantibus et se habentibus, memorato Nicolao de Lona suisque heredibus et posteri-
tatibus universis, nove nostre clonationis titulo et omni eo iure, quo nostre legitime incumbit18
Originalul In Arhivele Statului din Budapesta, pe pergament, Intr-o stare foarte dete-
riorath, cota M.O. DI. 29479. Transcris de Dani loan.
1 Originalul rupt. Textul este completat pe baza cuvintelor scrise sub pecete.
4 Rupt 3 cm ; textul completat pe baza (lanai documentului.
3 Rupt 4,5 cm ; textul completat pe baza altor documente emise In timpul lui Vladislau.
4 Rupt 3 cm ; textul completat pe baza logicii interne a documentului.
6 Rupt circa 2 cm ; textul completat pe baza logicii interne a documentului.
6 Rupt circa 3 cm.
7 Rupt circa 3 cm ; textul completat pe baza logicii interne a documentului.
8 Ibidem.
9 Astfel In original In locul cuvIntului nefandissimis.
10 Rupt circa 3 cm.
11 Rupt circa 3 cm.
72 Rupt circa 3 cm ; textul completat pe baza logicii interne a documentului.
13 Rupt circa 2,5 cm.
74 In original tennuissent.
16 In original imcumbit.
www.dacoromanica.ro
.414 L. DEM8NY 20.
collationi, dedimus, donavimus et contulimus, immo damus, clonamus et conferimus, iure per-
petuo et irrevocabiliter, possidendam, tenendam et habendam, salvo iure alieno, harum nostra-
rum vigore et testimonio litterarum mediante ; quas in formam nostri privilegii redigi faciemus,.
dum nobis in specie fuerint reportate. Datum Bude, die dominico proximo ante festum Ascen-
sionis domini ; Anno eiusdem Millessimo quadringentessimo quadragesimo quarto.
<De o alta mina sub pecetea aplicata >
Commissio propria domini regis. 2da + 10
Ix.
1462, octombrie 31. Capitlul bisericii transilvane cheama consiliul orasului
Sibiu sa predea mostenitorilor lui Georg Helebrand din Aiud cele citeva chintale
de cupru in valoare de 300 de florini aur depus de acesta la Sibiu In timpul
rascoalel taranesti *.
Circumspecti viri domini et amici nostri honorandi. Referunt nobis honestus Melchior
literatus procurator decanatus sedis Cybiniensis ac providus Thomas Fekethe de Enyed in ipso-
rum ac consortum suarum necnon heredum condam Georgii Helebrand de dicta Enyed personis,
quomodo adhuc tempore insultacionis rusticorum harum partium vestri in rnedio certi centenarii
de1 ere aut metallo cupri2tricentos florenos auri valentes eiusdem condam Georgii repositi mansis-
sent et haberentur de presenti. Et quia nos Ipsis exponentibus in hac parte videlicet de dictis
cupris et metallis gratiam fecimus sicuti eciam alias fecisse dinoscimur per alias literas nostras su-
perinde emanatas, ideo vestras amicicias et de presentibus petinus diligenter, quatenus
nostri ob respectum communique iusticia requirente3, si easdem res ad manus nostras et pre-
decessorum nostrorum auorum aut4 ipsorum exponentium aut hercdum dicti Georgii non
tradidistis que et quanta erga vos existunt dare et assignare velitis effective. Alioquin certi
estote, quod vos racione eorundem a iuris tramite et via precavere non possumus neque
volumus. Scriptum in dominica ante festum omnium sanctorum, anno domini M'CCCCI.X
secundo.
Capitulum ecclesie Transsiluane.
Sub sigillo nostri decanatus. Presentibus perlectis exhibentibus restitutis.
<Pe verso adresa > :
Circumspectis viris Jacobo magistro ciuium ac juratis ciuibus et consulibus ciuitaLis Cy-
biniensis dominis et amicis ipsorum honorandis.
X.
1462, decembrie 13. Sebes. Matia, regele Ungariei porunceste consiliului
orasului Sibiu sa plateasca reclamantilor valoarea cuprului depus la consiliu si
vindut de el cu 300 de florini aur *".
<Nola cancelarie> : < . . . > Benedicti de Thurocz < > magistri
Mathias dei gracia rex Hungarie, Dalmacie < >5 prudentibus et circumspectis
viris magistro civium ac iudici et iuratis ceterisque < >6 civitatis nostre Cibiniensis
* Originalul In Arhivele Statului din Sibiu, hirtie ; cota U. II. 216. Pecetea din cearl
alba. rotunda aplicata pe verso.
1 Dupa cuvintul de cuvintele cupro sea shit taiate.
2 Deasupra rindului.
3 Dupa requirente cuvintul velitis e taiat.
4 Dupa aut cuvintul herede e taiat.
"* Originalul In Arhivele Statului din Sibiu, Mille, cola U. II. 217. Pecetea din ceara
rosie, rotnnda, aplicata pe MO.
5 Rupt 7,5 cm.
6 Rupt 8 cm.
www.dacoromanica.ro
21 DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA BODILNA 415
salutem et .gratiam. Exponit nobis fidelis < >1 Gibiniensis admodum gravis querele
quomodo alias condam < .>2 genitor ipsius exponentis certum cuprum ad valo-
rem tri<centorum florenorum auri se ex >3 civitate nostra Cibiniensi in medium scilicet
vestri apud manus fidas causa conservacionis deposuisset et tandem vos huiusmodi cuprum pro
dictis tricentis florenis auri vendidissetis et de eisdem memorato exponenti satisfaccionem im-
pendere recussasetis et recusaretis etiam de presenti in suum preiudicium atque dampnum val-
demagnum. Et quia unicuique, quod suum est iusticia reddi requirit, ideo fidelitati vestre harum
serie firmiter precipientes mandamus, ita omnino habere volentes, quatenus statim visis presen-
tibus ampliori nostro mandato superinde expectato occasioneque ac dilacione quibuslibet semotis
de et super prefatis tricentis florenis auri memorato exponenti plenam et omnimodam satisfac-
cionem impendere debeatis et teneamini. Alioquin commisimus et presentibus striccius commit-
timus fidelibus nostris magnifico et egregiis Johanni Pabgracz de Dengeleg waywode Transilvano
ac Michaeli Zekel et Stephano de Hederfa coinitibus vestris, vt ipsi scita premissorum certitudinis
veritate vos et quemlibet vestrum ad premiss facienda arcius compellant et astringant, auctori-
tate nostra ipsis presentibus in hac parte attributa et iusticia mediante. Presentibus perlectis
.exhibenti restitutis. Datum in Zazsebes in festo beata Lucie virginis, anno domini millesimo qua-
dringentesimo sexagesimo secundo.
XL
1465, martie 18, Sebes. loan de Pongracz, voievodul Transilvaniei hotarste
ca procesul dintre Melchior si Thomas din Aiud, mostenitorii lui Helebrand, pe
de o parte, si Syffridus Nessinger din Sibiu, de alta, in chestiunea cuprului depus
la 5ibiu, sa fie judecat de juzii celor sapte scaune cu dreptul de recurs la rege *.
Johannes Pangracz de Dengelegh wayuoda Transsiluanus, Siculorum et Zolnok mediocris
romes ac balms Zewreniensis universis et singulis nobilibus, comitibus, castellanis, officialibus,
tributariis, theoloniatoriis item civitatibus, oppidis et villis ipsarumque rectoribus iudicibus,
ipratis et villicis ac alterius cuiusvis status condicionis et possessionatis hominibus harum partium
Transsiluanarum, presentes visuris salutem et dilectionem. Noveritis, quad nos quasdam causas
inter providos Michaelem et Thomam Sombor in opido Enyed commorantes ab una et inter uni-
versos cives et inhabitatores civitatis Cibiniensis partibus ab altera pretextu cuiusdam cupri et
estrum occasione motas et vertentes alias de mandato regio iuxta continenciam literarum rega-
lium nobis adiudicari debendas, comissas pro eo, quia nos universas causas iuxta regni antiquam
consuetudinem regnicolarum coram eisdem provincialibus senioribus septem sedium semper in
.antea in ipsorum media consuetudine observata discutere et adiudicare comperimus. Ex. etiam
quod nos nulli partium iuribus in hac parte derogare volentes huiusmodi causas occasione cupri
predicti cum omnibus suis articulis et dependenciis et tota serie in presenciam provincialium et
seniorum septem sedium discuciendum et adiudicandum iudicio et deliberacioni eorundem sub-
misimus et relinquimus, submittimusque per presentes eo modo, ut si qua parcium iudicio ip-
sorum septem sedium contenta non extiterit, vel contentari noluerit, extunc in presenciam regie
maiestatis consuetudine ipsorum septem sedium appellendi et transferendi habeat facultatem-
Dilectionibus igitur vestris hi persona regia firmiter precipientes mandamus, quatenus predictos
dyes et inh6itatores dicte civita Lis Cibiniensis racione cupri predicti et causarum premissarum
www.dacoromanica.ro
416 L. DEMENY 22
usque deliberationem1 et discussionem ipsius cause impedire, detinere et arestari facere in nullo
ac nullibi nequaquam presumatis. Et aliud non facturi. Pressentibus perlectis exhibenti resti-
tutis. Datum in civitate nostra, Zazsebes feria secunda proxima post dominicarn Oculi, anno
domini millesimo, quadringentesimo LXm quinto,
XII.
1465, iulie 9 Sibiu. Decanul i preotii capitlului din Sibiu adeveresc a Mel-
chior si ceilalti mostenitori ai lui Helebrand s-au impAcat cu consiliul orasului
in privinta cuprului depus la Sibiu In timpul rAscoalei tArAnesti *.
Nos Michael baccalarius in decretis plebanus de insula Christiana decanusque decanatus
Cibiniensis ceterique universi et singuli plebani et ecclesiarum rectores capituli, decanatus eius-
dein notum facimus et recognoscimus publice per presentes quibus expedit universis, quod
providus Melchior literatus alias cursor noster, nunc vero inhabitator opidi Enyed vocati, in
sua ac Catharine consortis sue atque Thome Zanbordy, concivis eiusdem opidi, et Marthe consortis
eiusdem, nec non Gaspar filli et Margarethe filye condam Alexij Hungari de Cibinio et aliorum
omnium et singulorum heredum et aliorum quoruncunque, quos infrascriptum tangit vel in
futurum quoquomodo tangere poterit negotium nominibus et personis, quorumquoque omnium
et singulorum et presertim prenominatorum, si in infrascriptis quovismodo persistere nollent vel
alter eorum nollet, in se onera et gravamina vigore certarum literarum procuratorialium sub
sigillo circumspectorum virorum iudicurn et iuratorum predicti opidi Enyed ernanatarum in
personam eiusclem Melchior confectarum, coram nobis personaliter constitutus asumpsit, se ra-
tione certi cupri condam Hellebrandi soceri ipsorum videlicet Melchior ac Thome, Tempore insul-
tationis quorundam rusticorum in hac patria facte, in civitate Cibiniensi apud quendam Syf-
fridum Nessinger dictum protunc concivem eiusdem civitatis vel alium quemcunque causa con-
servacionis repositi et tandem ob notam infidelitatis eiusdem condam Hellebrandi per iudices
eiusdem civitatis ablati, ad instantem diligentiam et interposicionem circumspecti yid Georgii
Sartoris iurati elves lam dicte civitatis, talem unionem et concordiam fecisse publice fassus
et recognovit, quomodo idem Georgius Sartor sibi et prefato Thome et consortibus eorum ac
Gaspar et Margarethe, ex parte ipsius civitatis viginti duos florenos auri Hungaricalis pro huius-
modi cupro mode premisso recepto assignasset et exoluisset, et ipsos plenarie contentasset. Ideo
ipse Melchior in sua ac aliorum quorum supra hominibus et personis omnes et singulas literas
tam regales, wayuodales, capitulares quam alias quascumque sub quorumcunque sigillis et qua-
cumque verborum forma, qualitercumque hactenus emanatas vel imposterum ad eorum vel al-
terius cuiuscumque ex parte eorum instantiam forsitan emanandas, cassandas irritans et viribus
carituras pronuncians, magistrum civium iudices iuratos cives et totam communitatem preti-
tulate civitatis Cibiniensis de et super huiusmodi cupro quittos reddidisset et liberos, immo
reddidit et commisit per omnia absolutos etiam coram nobis, tali obligaminis vinculo interiecto,
quod si idem Melchior vel prefatus Thomas vel eorum consortes, Gaspar filius vel Margaretha
f ilia predicti condam Alexeii vel alter quicumque temporum in successu causam huiusmodi quo-
quomodo inchoare attemtaret et renovaret in aliqua parte, extunc talis contrapartem adversam
In centum marcis argenti convinci debeat ex facto, harum nostrarum literarum sigillis decana-
tus et capituli nostri sub appensis consignatarum vigore et testimonio mediante. Datum feria
tertia videlicet octava die festi visitationis beate Marie virginis, anno domini millesimo quadrin-
gentesimo sexagesimo quinto, in loco nostro videlicet capitulari.
o DupA deliberationem cuvIntul causa este Mat.
* Originalul In Arhivele Statului din Sibiu, hirtie. Cota U. II. 234. Pecetea ovald ascutitA
din cearA albA aplicatA pe fatA.
www.dacoromanica.ro
980 '0 - LZ ,`
:. .
. .
r
s111" 111,
/ZPV-ss" / iSt aa-
.1
/ 0444
v-7/
15A' t.
Irma.%
1'1
at Aa'et rigri
. co .1
/Ill(
.44,4
/I ,,Nlynowt1- ,1:4
/Imp
gg,
L9r47O 7
6:6141,111141;
44v-,,-
ivvito4
/ a 11
Fig. 1. www.dacoromanica.ro
1437, iunie 22. Buda. Scrisoarea lui $tefan de Bathor, judele curtil regale care nobilimea din comitatul Ugocca.
v-sprer,a. 7.4. ,
e )
4 ,6%
L.
2%/2
. ,r_ it..y. ,1,04.ts.t4 .: 4,44.01c,:.$ AS, r.,, 6:11 t.4 Dte.. -10.
4+4$44a ,..".....:4., 9.1rA. vbieW,,--eltiqyata2C44 9+4,Z4?
.1 i-N, 1,610,1, 41.4 lvt
No.
0.. yo; v4...6, k L31* c.,...:9,.. 41 10. Asavc Aricia.: 41.,A 1
et
1%401 4, /1111,-....0 t. ...,,,,..9.1.0, . v:t....../ 4:414,4,41445kt.....,1/4,
,:
Y%tilirtiAttli, kill^ . ,
.
_,
f1.,a,
".1, ......1..-;44!... FLA
,A t 4 A 41110
f
4 _"! tb / 0 , v 4 ,.e, r,K
'IS 44
,,-...Libt_Th,.
.4 iir,::
,- ^1**.i.,
ti 4414' ir.11141, ,'-'4 gsf-
,4..z,2-
r.vk' .1 _;.,:,.....01.....t.44-..-9.........a...,`:.0
;40
6.'6.... 44$I. .01.4:4,
flite.4::k-A11.:"9.":a.:
stsg..
.,.
' : % ,y ,...i.4 01,aNC: m:rat`leiliLvvg9--ta
,
i, g- .
. . N.,
A
....o...),.4%4.. et.-L eve..1.: v.- 1t g,..4.4 .....t.,e, r. ,,,,,4; *AN. .
.
, ...
.,.
.$ .;
, 4. * ..,.. ta' ",.... , Qtt
l. is. 4,,,Lt a %t til.,:A.d itir1.11 r 11,.....0,
',.
4/4O*ILI.r
tire.413
A
f
its IA t t:i,
,
ti 114
1.1t.'%'
v. 2-t
A
_
..r.c,..., 41,, .....1- oftit..,18.1./.4)-14,.-N, A, %. - nt_ ;;;. 1.,z.., 1. ,
:,. ri r.t,,,-1,...,. 4,9,....,, 6 --.0, iiL42X -4:41.41%. 1...4.4401F,I. C4".44. *.,...-4 .. 4- ..,, , ,
,,4
/11/4 1.
(.` k-4:.1. : 6;=....,:.` 4.,.:21.. (.4.'t %OS+ Art4LIS ,,tc;rt. 1.1.:...q. 4-st 134., ".;
-1.-
ti
fillig,"
44
1'
L
.iLi,,,,t,`, Nt ..:,11z..1.
1 . -7 ..,..
a
,:
ArIthi;,. ..,k...A ftrAt.
c
(rtd 4, f
. ess4. ,, "
-:: ,,,,a.,.....1441/4-4,-, .....s
1
it #
..Li
tr
,-9
: ! '''''. ' N
.
-7- --
,
I
1 0 7 -.
I .N
,
IA ''
N
, n
'. (It) 3
,
V
&mak. . - ,)
Fig. 3. www.dacoromanica.ro
1438, ianuarie 10. C1uj-111:uni1ur. Scrisoarea vicevoievodului Lorand Lepes in chestiunca atac5rii de Care jrani
a milnilstirii de la Cluj-Wini-o7tur.
ir '7' =.` 71: ","%7 -** c. , - -
.
I
.
NIOSber .41; 42.
1.7.3 4 'Cr/
.11
x
t)
.(
iirf rw-
I
t/IC4"5
Sty, l-0) C4,11460/93041.C.'
N*Ig WV 1414. 7:triv'4440.4Pa r--.
l1, Amon. At"
hyre.T.
*V' 1 as 4:(4,t0,1 asccumes-
SALACIL
vt.44,-* I
4xerne r-rNer (11.4,6fizte
tok.% Nit 9,4vrcz,
PAAmtrif Iris," 1 AN ,v,feLrestwir /ouster' *14 a 10CipeQ*17 aire) 4124,/
Isiaisor't pr4r,4 trf Nomiq 14A
116,1-461 1 +-7. C.11 A4 r.4410n6c14,, r6tP ' "tertorArtwt4406,j mune .4 44*.
1-61,1;.1e A )01.41111rmlie
.....
e, 0 r
.
*p,zo
"4/latt."6;4 Cif!91.12 breitc e
Zits, "tort 1114- 1,1 f AS ("101141
lti,s14 7 , 7,45. yt 4.44roviitof, 4e1ei- trAt-21r4.'"/ miste1.-
ttal"to. ' r Nwtos. air/ "vs tr fe c"..r
r43
, c
11.04.
' ,4,9 ftbevir /Nreacen441 if q.noitio 'du*
,44-44.%- 44. c 440e4- IKIW ceeir7.-Lic 24.14$24
.14..4.4Nd.rP444f; f 4.4? ' c;rritak) , -.2. Ntinficxr 4rtrn t4tredr, L 114141 17.4mog 417 itattAic
1
'fr441141" AC ("),Cato y Ct. '0111.0%, 4775: Vileadir i
I.
ersilidort-i 'VCCA
r`oplag'
1,;--v.Nseer1/4 ft .44. f rinvor roo i1Z4.4C '9, VORA ft-34**4.c4,t
X.&45% b1 d. I:4 1W
(7, t
, -** leiYa" Tv'4ft- (7/
...'"" r.----,
,
1...,
,s.,
. .."..., no,,,,,,,u
t -.4...,
4101,1, 44,4,
1 *OPT 4144'7'
crit-
ripe 1..........2 r..)
tion
...torrrriAbriewS IN* 4t1 vet.%
I. ! -1"'
.
tot
-
,
, ; A
. .
t /1.
'
- -
www.dacoromanica.ro
Fig. 4. 1438, Omit! 24. Buda. Scrisoarea lui Albert regile Ungariei Care nubilii din coniitatul Szabolcs.
;,-2 -
7
t'
rzsAC-
..etkOws43'
--tiv44,
6.4*...7r
4;ctz.
1416"-"
ri 1%-74.`"Att
4i.14(
GIVIe
WOK* 4..1
12.c.
4 71
.43.-1311
e.agall146 0
30...i. bc _G4Z a
afIrT!'..4 fX-.5.
t.'
Poe,. 10.410-44...
9 roirta, 44.4.44
*SOD 4.14 ',MOP
0A-3
is awe! weir
e*--,, ,
vlio t
r17;
by-
04
f 'W.
ii
1
4,1Lt
43,1...1.1r
c CAC
g
szi4,,
n
.
1
P
1
cor..
,2. 3 1.4.aq
9 IAA., ...724.4_
110, l
.3..
_'
3
"*Sit.
atatPi* I
9441:".4
01,
-
,krr
.,,,,6,.
-41
.ek-
re'v 44(to..c.'"S
r",..
etter.,14itip:X
p,
-47)**40116.
"*.
,
-
ISL'404/e4Pi /411S;
":"14411. rv,4-v
03 eel')
it 'Fr
L
.7.fic,...,;
AA, 1 6-
rc 4 4.0664 1%2.
'
,.3; .
;
--- ,
ii
,::";4
.
t. 5.
In;
r
,
a.6.7441.4C
'.440
re.g r.
carrorriki
cot; II*
4.c.1
Jo(
'cc!,
4414.040,...t.
.....;,:a 4, A- N.,,,,es,:
.6744,S4
trel h.-
Aik
44110
41,
awii-V '
744-4re.)--
) t'41LL4
41,6,64".ur.
r
t VMS)
fks4 1/ '
ctrw,
p.
N.P/.
,Ile
111Pi
.6.444."644"
rie-"'"%).
4...4: we
lei r.. - .Aw1~1;
y err* Carr ,A61'
1 la% , 4 ..........5 44 AV
tiy- f--; .
.S.46 tcoc*S.0.441,1
,
( /4,4 c-Vho'44.1%; /V' ....:: pw47.../ CAra7-b:10 7 Zs s S.'
1-..Xfiert.c.4..4.6.
42. trysS A.. roof 41 10.4.W.4 ,0-4.....)
I. ..,,,....s.4, ,kr 6 egidt1134", *.'"V
"`.1.1 I 04 Stvi ea,e
...
GO/W.0 11,1,29 ( -3
y"-.g.4, ...or wv*e....10o, ;),.....t.v.4....-..-1- )4.4405 471t,at 0.4106 471 f)'!";"41'41
1-14ZeNtcyr) - vs, :SO' 4444 444 t C- ,
-r--17 ,
Cer
, ettr4 .,"4 I
.
1.v4,,, C.441111r Ct. to.4-06.4.1 a "U..?
ri
YO44A 46."1.4.;
0.671 **inn A
.4 I le.44.044611 ..400403 Wt.-A
-
-7.77r7, c`c.r3 _r
-;.+Zesos."-- 41";4 444' 7,44. toSc4 c-LJ. cov.k..)
A
t Or'ct c f l74.7 i-velf.A, r- 0,4;4,e-sf, 4 4. 6r -4; SO 64.6 40. 41 4; a 6664,64.0 1.4.4" 16'
644.0.444414444"' A 144 44.16.0.6.4'
-11 ir1177
(940
,- c4c 1,1421t4 'feta wc.47-044-r. I /40 1
NC:A* egh."-9
44. 1-7
Ole'w~ 41040"
40)
rrIrcl *cc )4
*cc."
git.-site7
,.. C , s 4
*11
'
Air
www.dacoromanica.ro lase() da.
Fig. 5. 1438, iunie 25. Buda. Scrisoarea lui Albert regele Ungariei In problema eunfischrii mnOilor lui Mibail *i David de Swk pentru participare4 lor la
T:'.
/
/ ,.) 16914/
or-;,)
''
4 ' -
7(10 "
thclyi
'
24;1)-
..'1,....h-a 4.0.
t .-
-
-tt
'
r
1:111
: v
/4) ntk 7ytesi
1;1
tetyi=4'4,11.i,:e.v..;
0-` ,Ziod:/m)
-4 (4/44 . .
,),/,'t ' .,)
) CA. 7 C.; 6, j ,gect ci F1.1 ?../1/
.,$)) k)
,u-Qpie1
it
I A
A
11ihail
www.dacoromanica.ro
A
.t
-._t
` . 4.
*II v.,. '
.9 i'P
1,4 &v. )1.
.
40)0( 4161,41 *1 Itliyi_v=1)1.Ail 44,
-4.0(1 .7; C:4:)'.,!t'lf,i,t; 3:1,144 *H.1
- '
4 iffs. flt)
1.:*
11744,
)1,5%.
; w`f .yr str.14 4... C.-fr.^.4".49
'
0.0
1,3
'T t%
(in:(44 'Nent344*%41.
c4-'
144;k4leil r" ;id ..fs nettiikAz
mai* I ''Pe6414".
A /1"
t
4 4.4; ,.. Z"lf; ,47.1
Wel .1 ..,44-1.4e I =
r, ,t-.6 1,1 tv,i(0-7,1 9., 4 ,tt f/rie ear (..\ -etd,
k74.4 dIree,vee:4\45 1
'1%. 7.,y #2.*-- 9.Ma+tittriv. se3 %.6
41
ZAtzke 44-1. tet,":74', )1%4 9-0.
r% 41,:,04...:,/ 444(.4% SO
Z.,:\
c.v.. . ...,4,.r,
761%1CA 714H:17:77.4,71:1
(-4 43
.411,1A,
-4- 4. .6-3. V)
1,11.4L
it%,:t.
0
&Cot Mil 449
,U. rte a A.
- fetC. . ,0 N
' z steete(4,%; -...14, ' t- ".. Ct , 444-14
et, r
14titlf 40;1= NPN( kupr,
eltk it,tv f6' , k3
44,4: 9,;.
t1,14zY .
,..ttAZu Cv... IL II
siv S:,s, reiv. t 0.0 at,...,
144.-1..
1.*-% SA- 4,tet-144-dire4 1.. 41 GO4 W('rt , Mal t4ty
a g yee:. eve, k %Aim it-AG.CerNitei ,-, 4 7%40%4 2 qf 14:314.4'. i etc- low
Vt -fltse9et . t i..ii Vietay-4.:1114Ce
9,
e`
iftlikklr{4
zrzo rzu z-NA',214
.
1 '44 epetka.;
:tetx14,404:kv (4" e 1)1141\4.,W -4.4-rAt.A' '1. rit tS11.1A SAti t \ C.6 "Z 411 %.d.c4L
.'.1 * Aptg .e4"
'
"...k*Mt
NrCl44.
, V."9424,, CAIS s441-v et t%la wait
-( AltA 0,4 *VIC -2 Agit 0.>,, - tr.e t*Vts 2f. ,i3Zi"krir4,4: v., (---......44
:7 r, t
..1441Z, 1/4_14t" '1"4- .t)..gr.e.-::ptek, ''`-
1.4.444. 1:444:::"Itti4aerik ,-...)..k...,....o :),,,,,: od
kyt- "r4"644(.6 6 S
'`''' 1.44.491,4".91;4...43 '4&-t" 0144,144.5 ,
Qig. 7. 1439, ianuarie 23. Turda. Scrisoarea lui Nicolae de Wisakna. vicevoievodul Transilvaniei in chestiunea aminarii unei hotArniciri din timpul rascoalei.
www.dacoromanica.ro
91'
' f
N
6.44,1.
IN
zs As vinn IP,Mer " ^' Art
,
h...
t,
,(,) Te.....4,......:
_
'. ,..
v
444.
,...
-
cl, cs, ...,
ZCAAst(,)
.
4.*." 4,10.3 (
tr:
Vatic sti.
i
s..1 4.4....IMC"X.go.
....,...+th , ss
CO(
.44,4
*0 A. 01104 elsb:
*/*) Itvets a' si,;:x.
6.--L.z..,%yvvitC.N' atott.
os:
,
.4;11%(,31,
VIAf --`." )
I .4 "....) r4v.f, '2%.,,'...1. . .
3.,
4.-
< '4114 to,
.........,.3 .
14.
At. lbws
*t.41.
es., .---14--
.4,
#.
t-s.h-r." t,L.c
Z Ct'ADsi, ';-111i41 at:41A-i. "01a tr, tr. --,
ki
(Skt, ists 41.41.6 1.':74:/"...o:tfc st..4 -6 di-dtt
i
k eit4.4.%1 CU/
111N 4440: *,1,1.- ,1,;44. .. 117, ( s 11. 11-st 1 ,-t. ;r4C4. Is46 ......:7-i T.,.1::.:
.....,.., yo. &La, 4% "1.. sostli* , fit-.1 le -44iufre.4`,1) elt-ci, ...-4;-v.IciTief,,,,arAiltic.::::if1,41
1.
1'44 lo4l1hol.41
.
""*. 11 ell 1. * Al ob 43.4.44 44.4404.44 ttrclic- (4,...4341 ticieN11
ts4444 . -44 ce. pc we-4 11.4,,,,,4, iV .. ,s... et, . c ff. - 4.11.44.1
3 ..- h.
Ge*k2.,t. $.1-4.4t- irs4; e-4. 20.444: 041 44.40
-44 4 CftA .S.14 t ne44.) froet- 4
tr: t
4 7-1'
4,9,44 tS4`11C t. vv..) 1101.44.44M
I
.pet f .0? siAlnat 1 -
4h4.174% mow
y 49;11,..7
4.9674
"f144514.4.4.,
%.104-'4' 4:0446.%,
1'1 <14-
ct
" q.l.r....ThIst 0
.....,
stV, )140314-6 N:
, C1C-44kers 4%4+4
1,41.
f
.
qtacte ..o4+,44; 91,:s 4 tit # WV') lt."7 +11 44.4 g, (3041:144 "
.. it 47.40-16
:
--,
fas.t0 014 .4:11 Zee4......4,444)
N.14,-4+106
10.4.0VN
06, /
-AC:C 4/0.Ate4a444V443; .!........c,-e- .00 4...J o- '
A. 174' I)." f***le7N
14 4ie Z:*;1,46
-4.4. '1.1.4.41404*4.. 91/90,4%,&41-;4a4A4 tpi;Ar* PrAtowo
it* sty,
is** th ,ick4,4,1 r v.* 4,64ors2 ntri cr. QvArz-
sztc
tr. <1,14.Sfittc114;
- 4.14.4t .Atio
15,,
v-rs
raat 1r jrz
l
4
4404r ./.)
ce.e teak
Le:
(14
0.4 icy
I k^N 17
:tr., 484".
.
t.4
ruiec,(4.17. .2!11::: 1:11)0:11996:21e 't 4,5441.0 !
-
:
ITI
a
Fig. 8. 1439, septembrie 24 Futak. Conceptul actului de donatiune nutlet dat de Albert, regele Ungariei lui Jacob di Erche in loiul celui nirnicit In timpul riscoalei pr5neti.
www.dacoromanica.ro
.-
,..
.. ,
. '1.
. ' . L ' .
1 -, .
A 40
''..
19114 40
,....,
,....
.-
16
; 4.- a stilt cr.nwr 0..a... et "M. QC4
.
4.,,z, cimfmet.,,,,, 4;2 4,11,144.3, il,",6 ,..7.xte;,,, j),,miong QP c"Ittliteas wet' frtititt
:.:-;4,
L...
west* noprsi cr ',pions set trato puesirsetl,
....,
riattt
i
nA40.1-4" ca MO+
e-
INOME Wail Zn4,14 Ina.: 2.1414 laglIPM* .
..... .
,:t4.4.1orto 11.14mitv Ktieu4,-1 'Mfg 1;mA* sos tstit4Son holistic,: crIVAl 4htt
I i"
f nIggittg, .
'
'main% atiffattisiStEW 0 of.thetlVoit OrUM :raSlet .
,11 ..,
,.' 4 .
..
._,......
rgnit4"-Silir "Utnibs40 4601,-* crlett110:1 illtrich pap MOTtli 601rUitUt
1%0 4fIteh rill ICS414%. ' t.1:410, ? retattle ' -Palpireaestut Foal leitet'. '- L,,
at 4:3Paein it stnnt Ilt swete fmortfte bosuns* ttoptirttseatto F.4.6 4 1H4OpititifP ci P :i.t.14 be rh:P4 611.'i` .(.34 14(461 cZ br,thst f;44 ""4"in;t:144
gn 'On 1/4*-44ng liggini
t't .11.,"41141. ZA$14.N$ IV"t"SiirCnr t* gilt 114,0 Taal" 14,101,14116 09.414 en rift*" siiiC eTZ'r tni4Itatstst atm CjIiitttrattr, (*earn .1e,pi'o. 4,,-: leanty..zket ter--12444t.ts
A
X Ciliki Ftt 41.4":" reUt 'Pripet-us:Its/Tint aio 1,0 Stem. ("Z atttre.ana
r1I
f,tri ,#.
0 'OMAN'S 0.,,,, if,,,,p41.4.4. cz rieWe cti,44,0- rutia,-Zr4;* 91willitii" mit-
9 te-,Atit--, aettee r4e..4---' rtfIttes .t.$4614. crtratouto Q'take---' merratips "Pansite Nttesttet vitetAt., Tteserteftetvi# elitIti flautist rifitPA4: :, sfittif:ti, til triqet) ."4141144
!. NI 44'3 4,4444"11:0....p.;;Iitt trit,3-1%,t veStattetet C retto473- 144.1.1 *0E4;th-thin trectetfteenC: 'Petetitte-i...4sti, rea. -0014p Hu* C am.utrivi4 fIM.fr fir vtrfnestz ferDi
Q ri mown i'lluy144 leg ion^ (Zeofr, 1:;14-nt: s7, ro Ittattil ''rme.ar cllosse stet boeutteta ttuv:4, co' 0-ttet act?* 'ttei' ' mutenthst 01444i;'"A
.
' botreltit* ).cesas-4$ lc: murmur' rine barman &manta* s: 9fressatt.
rim* c: st-'0Aftztimiv plialtya! txnet !nor alto. tlieta. .
burnt
*sleet!
,
'
, ,; pi/
tevas."-- c'2 onto trit,4?0 W14 i.OrAltitTi f OiLl40 flif;;Alst in tni r:t4412111;* tCbtallfirlthsttf till:: halo $141frett4; F ' "Attt4tri 141.k grt,.. Nteesentre,
......
state Ina 9PenrW64# int : \ 411$4145 ruitii; '4%Stittfas Olstateint trfetto ...l'istatotatirrete'so trs.0
rittlytto ill -,
7
It
.' l'.1?-,,IY-
5;10. + ' !
... .
jAh
T I:477 *..
. . .. - 41.
;
,'
3
...
- S
,,
*raL k_
-,:.
,
_
l
,
L_r
1444, mai 17. Buda. Actul de donatiune noun dat de Vladislau, regele Ung aiei h3i Ladislau de Lana in locul celui ars in timpul rdscoalei.
www.dacoromanica.ro
Fig. 9.
25 DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA BOBILNA 419
PE3IOME
B mane ony6ALIKOBalibl 12 BellagaHHIDIX go MIX HOp, HJIH H8A8JIIIMX TOJILACO '18CTIVIII
gortymurron, c EpaTEEm imeguniem it num. Hpelparumme ;:coxyrdeirrm npegcTaBamoT
6o.gbmolt EnTepec gaff EccuegoBanEn Bonpocon, CBJ188111113IX C noccTuniem pyMNIICHIIX H
Eenrepcmix npenocTimix Epec7Enn TpariumbEanEE B 1437--1438 rr. Ouii galoT genie
cneganin o6 urrEcDeoganbnom xapanTepe, o pasmaxe H reorpulnigeciux rpuninax
pacnpocTpatiumn BOCCT8IIHH.
B HHCbMaX Epynnefinnix canoulmnon H camoro Eoponn BenrpEg gnEnteime 1437
1438 rr. xapaETepriayeTcn Han noccTanEe" HRH guiteHpecTbniicnan Bahia", Eanpan-
aennan III3OTHB gEopEncTEa, HaTonEgecEoft gepEEE, ropoguioro naTpulEaTa. H Hop0HeB-
CHIA nuacTE.
B gempex B3 OHy6JIHHOBaHHIAX B riacTonnieff cTame goitymenTon Emelong Eanmbie
cbtegemin 0 r4y6olux cograaniumx CTOMMICH3011HHX, 11OMCfflUIMX B ropoge Aioge B rogb1
BOCCT81114H. VICHOJIbaya HMCbMO HOpOJIH OT 25 HIOHJI 1438 r., anTop rogEneT BO Enegunni
Emyropble BOTTOM, CBH38.11HM8 C rlaCTI4eM MCJIHOPO goopancTna B BOCCTaIIHH.
Ha ocEorte npeguaraemmx gonymenTon, natigunibix E pymbmcmx, a Taime aarpa-
migmax apximax, nplinogincn noBble gannble, nomoraimEue II3y11011H10 H cocTaEnenino
EapTbI noccTamin. B qaCTHOCTH nepegEcnniona MeCTIIOCTH, 0 HOTOpIDIX go um nop irn
&um HaBeCTII0, TITO OHM ORBaTEIB8JIHCb noccTaimem 1437-1438 IT. ,Ikaionn HelioTopLie-
TOHHHH 13 C13518H C noccTaindem, pylionogEmum EpenocTimm HpeCTbH1114110M MapTHHOM,.
Ecnbrxnymuem B Eagane neTa 1437 r. 11 oxEaTEEmem icomETami CaTmap, Yrova x Ca6ou.g.
Bee OTO HO8BOJIHeT anTopy cgeaan. Bung o TOM, 'ITO peinaionmo pons B BOCCT8IIIIH car-
rpauo EpecTEnncTno ;(130pHHCHHX HOMHT8TOB, nononierme EoToporo 6biao namnoro THHe-
am gem nouomenue EpecTEnn gpyriix palionon TpaucHnbnamiri.
BC/MAD:di Eirrepec npegcTanamoT goitymenTET, ocEenkanume nocaegmdi aTan see-
CTaIIIIH 1437-1438 IT. B TpurcEELEanuE. B cTame yEaumaeTcn, tiTo-Es-aa liegocTaTEa
FICT01111HHOB B paantignaix EcTopEgeunix pa6oTax H CT8T1aFIX CO6LITHH nocaegnero mum,
B0CCT0IIHH paccinTrainaroTca pa3HLIMIL aBT0p8MH HO pasnomy, a nopoio H nponinopegEno.
B nacTonnE ft pa6oTe genaeTcn HOIMITH0 BOCCT8HOBIITI, noenegonaTeabnoe'rb e061,ITnn
onoEgaTenEnoro aTana BOCCT8HHH H yEanumeTcn na yclionEn H momenT B8HTIDI BoeeTae-
MINN ropoga Hayma.
HEPWIEHb HJIJI1OCTPAIUM
PlIC. 1. 22 MOHR 1437 r. Byga. rIEcbmo 111Te(Dana ge BaTxop I nopancTEy rico-
mETaTa Yroga o6 oTcpoime cyge6max pas6EpaTenEcrin no ripEgEne ncinaxilyinnero Boc-
clamin Epecmsui.
Pim. 2. 22 HIOITH 1437 r. Byga. Thicbmo IIITed0ana ge BaTxop Ic gEoprincTny HOME-
TaTa Yroga o6 oTcpogEe cyge6max paa6npareabcTE no lIpligH110 BCHMXIlyBI1er0 BOCCI8BMH
xpecmnp (o6opoinan clopona).
Pnc. 3. 10 uniapn 1438 I'. Haym-Mmularryp. 11Ecbmo inulenoulogal Tpancnnb-
mum jIopanga JIenenia o Eanagumn Bocautunix EpecIEnti Ba Eay2E-mmib1Jirryperunl
moriacTbipb.
Plic. 4. 24 H1011H 1438 r. Byga. IIEcamo Anb6epTa, Eoponn BenrpEE K gEopEll-
cTily nomwraTa Ca6onEg.
www.dacoromanica.ro
420 L. DEMENY 26
RESUME
www.dacoromanica.ro
27 DOCUMENTE NOI REFERITOARE LA RASCOALA DE LA BOBILNA 421
Fig. 1. 1437 (22 juin) Budapest. Lettre de Stefan Bathor, juge A la Cour royale,
adresse A la noblesse du comt d'Ugocea.
Fig. 2. 1437 (22 juin) Budapest. Lettre de Stefan Bathor, juge A la Cour royale, adresse
a la noblesse du comt d'Ugocea (verso).
Fig. 3. 1438 (10 janvier) Cluj-Mdmistur. Lettre du vice-volvode Lorand Lpes concer-
nant la question de l'attaque des monasteres de Cluj-Mfinstur par les paysans.
Fig. 4. 1438 (24 juin) Budapest. Lettre d'Albert, roi de Hongrie, adresse aux nobles
du comt de Szabolcs.
Fig. 5. 1438 (25 juin) Budapest. Lettre d'Albert, roi de Hongrie, concernant le pro-
bleme de la confiscation des proprits appartenant A Mihail et A David de Suk, a la suite de
[cur participation A la rvolte.
Fig. 6. 1438 (25 juin) Budapest. Lettre d'Albert, roi de Hongrie, concernant le pro-
blerne de la confiscation des propriets appartenant A Mihail et a David de -Suk, A la suite de
leur participation A la rvolte (verso).
Fig. 7. 1439 (23 janvier) Turda. Lettre de Nicolas de Wisakna, vicarvolvode de Tran-
sylvanie, se rapportant A la question de l'ajournement de l'abornage d'une terre pendant le
soulevement.
Fig. 8. 1439 (24 septembrie) Futak. Minute de l'acte de la nouvelle donation faite
par Albert, roi de Hongrie, A Iacob de Erche en remplacement de celui qui avait ad dtruit
pendant le soulevement paysan.
Fig. 9. 1444 (17 mai) Budapest. Acte de la nouvelle donation faite par Vladislau,
roi de Hongrie, A Ladislau de Lona en remplacement de celui qui avait brul pendant le sou-
levement.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DESPRE LITPTA DE LA SOOT
DE
CONST. C. GIURESCU
Luptele lui Stefan cel Mare cu turcii au avut ca preludiu luptele cu muntenii. 0 actiune de
rezistenta fata de imperiul otoman, a4a cum a conceput-o marele domn, avea evident mai
multi sorti de reulit daca Ingloba si Tara Romineasca, daca aceasta era aliata 41 prietena Mol-
dovei. Se impunea deci scoaterea Munteniei din sfera de influenta turceasca, asigurarea, prin-
tr-un domn devotat lui Stefan, ca armata munteana nu se va alipi armatei sultanului. Pentru
aceasta trebuia Indepartat Radu cel Frumos, creatura 4i devotatul lui Mohamed al II-lea. Este
ceea ce va urmari 4i va realiza, In cele din urma, Stefan.
Conflictul a Inceput prin pradarea 41 arderea Braila cel mai Insemnat port mun-
tean a Flocilor, orasul de la gura Ialomitei, 41, In genera, a partii de rasarit din Muntenia
(27 februarie 1470 4i zilele urmatoare)1. Radii nu s-a putut opune si nici n-a putut replica di-
rect In cursul aceluiasi an ; a determinat Insa, se pare, prin plIngerile sale la turci, navalirea
tatarilor In Moldova, nayalire terminata catastrofal la Lipinti (20 august 1470).
La Inceputul primaverii anului urmator, domnul Munteniei a socotit sa-41 Intoarca pa-
guba de la Braila ; In fruntea unei puternice armate, s-a lndreptat deci asupra Moldovei. Stefan
se a4tepta la o asemenea replica 0 era pregatit ; oastea ti era gata strins. Lupta a avut loc ,
dupa marturia tuturor izvoarelor istorice, la Soci, In ziva de 7 martie 1471 4i s-a terminat prin-
tr-o strdlucild victorie moldoneneascd. i au biruit Stefan voevod poyeste4te letopisetul zis
de la Bistrita 41 au omorlt mare multime dintre ei. Si toate steagurile ... au fost luate, chiar
marele schiptru al lui Radu a fost luat 4i multi viteji au fost prin4i atunci, cad mai apoi
fura taiati ; lasat-au In viata numai pe doi boieri marl, pe Mircea comisul 41 pe Stan
logofatul"2.
Intreaga istoriografie romlneasca este de acord asupra rezultatului luptei deplina bl-
ruinta a lui Stefan 4i asupra datei la care ea a avut loc : 7 martie 1471, Intr-o joi. Clnd e
vorba Irma de stabilit unde veneau Socii, amintiti de izvoarele istorice, atunci acordul Inceteaza
4i e Inlocuit printr-o mare diversitate de opinii.
www.dacoromanica.ro
424 CONST. C. GlURESCU 2
Unii cred cd lupta s-a dat la satul Sod din fostuljudet Suceava ;asa crede, de pildA, Emil
Picot, editorul cronicei lui Grigore Ureche - Simion DascAlull si D. Frunzescu autorul Dic-
fionarului topografic si statistic al Romtniei2. Altii shit de pdrere cd e vorba de Sod! din
Bacdu ; In acest sans s-a pronuntat majoritatea cercetAtorilor ; citez pe N. Iorga3, pe Ion Ursu,
cunoscut prin studiile sale asupra domniei lui Stefan cel Mare4, pe 0. GOrka, editorul cronicei
de la Mnchen3, pe Alexandru Lapedatu3, pe Petre P. Panaitescu7 i pe autorul articolului
de fate. 0 a treia categorie opteazd pentru satul Sod din lostul judet Tutova ; de aceastA pdrere
este G. Pasce si- ca a doua ipotezd, aldturi de aceea privind Socii Bacdului - 0. Gdrka 10.
Em. Picot, Chronique de Moldavie . . . par Gregoire Urechi, - Paris, 1878, P. 112 :
Soci est un village du district de Suceava. . . ".
2 D. Frunzescu, Dicfionar topografic i statistic al Romaniei, Buc., 1872, p. 449.
3 N. lorga, Istoria armatei romtnesti, vol. I, Buc., 1910, p. 136: El iesi lnaintea vecinului
dusman la Soci, In tinutul Bacdului, cu toatd oastea lui" ; idem, Istoria rominilor, vol. IV, Buc.,
1937, p. 167-8 : Satul Sod unde se Intilnird oltile - sensul unguresc e : cojocari - ar
parea sd fie In tinutul, locuit de Secui mai vechi si mai noi, al Bacdului".
In realitate, Soci vine de la soc, planta bine cunoscutd, cu flori mirositoare ; de ad si
socet ; toponimicile Sod si Socet slut rdspindite In Intreaga tard ; cf. Iorgu Iordan, Rumdnische
Toponomastik, vol. I, Bonn si Leipzig, 1924, p. 32 si vol. II, p. 155.
In N. Iorga, Geschichte des rumdnischen Volkes, vol. I, Gotha, 1905, p. 346, Socii
slut In Moldova, lard altd precizare, iar In Studii i documente, vol. III, Buc., 1901, p. XXXV, nu
se dA nici un fel de indicatie asupra asezdrii lor.
I. Ursu, ,tefan cel Mare i turcii, Buc., 1914, p. 38 : Dar $tefan Ii tinu calea la Soci
(in jud. Bacdu) si-1 puse pe fugd". Idem, 'tefan cel Mare, Buc., 1925, p. 69 : O localitate Soci
nu existd ... In Muntenia. Se gdseste insd In jud. Bacdu, aproape de granita Munteniei. DacA
lupta ar fi avut loc In Muntenia, letopisetul (zis de la Bistrita) care are date precise, lard
indoiald cd n-ar fi uitat sd specifice. De aceea Inclindm a crede cd bdtAlia a avut loc In Moldova" ;
cf. p. 68 : a ndvdlit in Moldova, dar la Sod In judetul Bacdu, s-a ciocnit de $tefan care i-a
zdrobit toatd oastea".
5 0. Gdrka, Cronica epocii lui lefan cel Mare (1457-1499), Buc., 1937, p. 116, nota 1 :
In deobste de # Sod i, locul luptei din 7.111.1471, trece satul moldovenesc Soci din ocolul
Sucevei ; noud insd ni se pare mai exacta precizarea localitAtii Soci In jud. Bacilu sau
localitatea Soci azi dispdrutd din judetul Tutova, fiind mai aproape de Tara Romineascd".
Al. Lapedatu, ,Siefan cel Mare, Buc., 1904, p. 42: Asa, pentru arderea Brdilei, rdspunse
prin o asemenea expeditie de jaf In anul urmAtor, 1471, prin fevruaric, InaintInd pind la Bacilu".
In lucrarea sa anterioard, Radu cel Frumos <1902 >, p. 26, Lapedatu afirmase totusi :
Localitatea Sod nu se poate stabili insa In ce loc sd fi fost".
7 P. P. Panaitescu, Grigore Ureche, Letopiseful fdrii Moldovei, Buc., 1955, p. 225 ; Soci,
sat (tinutul Bacdu)".
8 C. C. Giurescu, Letopiseful Torii Moldovei Mutt la Aron vodd <1359- 1595), tntocmit de
Grigore Ureche vornicul i Simion DascOlul, ed. a II-a, Craiova, 1939, p. 35, nota 106. Soci, sat
in judetul Bacdu" , acelasi , Tirgui Soci, In Revista istoricd romInd", XIII (1943), p. 97-98.
In Istoria rominilor, vol. II, ed. a IV-a, Buc., 1943, p. 61, relevind faptul cd cloud dintre izvoarele
care relateazd bdtAlia de la Soci I anume Cronica In limba germand descoperitd nu de mult
la Munchen i Cronica moldo-polond afirmd cd ea s-ar fi dat In Tara Romtneascd, i cA Socii
ar fi fost un tirg (bey einem Margt genand dy Scho(z)", ajung la concluzia : oriunde ar fi
situatd localitatea" Irni exprim deci Indoiala cu privire la identificarea, admisd anterior, a
Socilor cu cei din Bacdu.
9 G. Pascu, Letopiseful cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache In legdturd cu toate
letopisefele moldovenesti in slavoneste, Iasi, 1938, p. 150-151 : Soci, trebuie sd fie satul cu
acest nume, azi dispdrut, In tinutul Tutovei, pe plrlul Dumitra (cf. moldo-polond : la apA, la
Soci), mentionat Inca din 10 sept. 6960 (--= 1452) ".
m Vezi mai sus, nota 1.
Litre cei care n-au Incercat sA localizeze Socii, dar Ii aseazd In Moldova, citez pe Florian
Aaron, Idee repede de istoria prinfipatului Tarii Romtnesti, vol. I, Buc., 1835, p. 131, pe Mihail
Kogalniceanu, Ilistoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, vol. 1,
Berlin, 1837, p. 98 si pe A. Treb. Laurian, Istoria romtnilor din timpurile cele mai vechi ptnd
n zilele noastre, ed. a IV-a, Buc., 1873, p. 312.
www.dacoromanica.ro
3 DESPRE LUPTA DE LA SOC1 425
In sfirsit, o a patra categorie crede ca este vorba de o localitate din Muntenia, disprut In
zilele noastre. In acest sens se pronunta A. D. Xenopoll si autorii Marelui dicfionar geografic2.
E de Inteles asadar, de ce Mihai Costachescu, unul din cercetatorii care au cautat sa preci-
zeze locul luptei, ajunge la concluzia : Nu e usor de stabilit unde a fost localitatea Sod, fata
de parerile deosebite ale cronicarilor si istoricilor : In Tara Romineasca, In Bacau,
Baia, Tutova ?"3.
Stabilirea precisa a locului unde a avut loc lupta nu intereseaza numai In sine pentru
cunoasterea exacta a celor petrecute dar si pentru concluziile care se trag asupra Intreget
campanii, asupra caracterului ei. Caci nu e tot una daca Intilnirea celor doua osti a avut loc
In apropierea capitalei moldovenesti, la Socii Sucevei, dupa ce armata munteana strabatuse, pra-
dind si arzind, o mare parte a teritoriului Moldovei, daca aceasta intilnire s-a Intimplat la Socii
Bacaului sau Tutovei in care caz numai sudul tarii a avut de suferit sau clack In sfIrsit,
!Anita s-a dat In Muntenia, asadar daca Stefan, prevenit, a iesit Inaintea ndudlitorilor si I-a
silit s primeasca lupta pe chiar teritoriul lor ; in ultima ipoteza, Moldova n-a avut A sufere
nimic, Muntenia este cea care a platit, repetindu-se cele petrecute cu un an Inainto.
Spre a putea lamuri controversa, se impune o reexaminare a izvoarelor si, evident, In
primul rind, a celor contemporane faptului. Aceste izvoare se Impart In doua. categorii :
unele care se multumesc sa indice numai locul luptei, Socii, fail vreo precizare,
altele care dau si precizari asupra asezaril acestui loc. Din prima categorie fac
parte : 1) letopisetul zis de la Bistrita ; 2) analele zise putnene ; 3) cronica lui
Grigore Ureche Simion Dascalul 4 ; 4) cronica lui Nicolae Costin. In a doua categorie intra ;
1) cronica moldo-polona si 2) cronica moldo-germana, descoperit la Manchen si publicata
nu de Inuit.
Letopiseful zis de la Bistrifa afirma : In anul 6979 (1471), luna lui martie In 7, Intr-o
joi, a fost r5zboi cu Radul voevod la Soci si a biruit Stefan voevod"5 ; descrie, dupa aceea, pier-
derile lui Radu. Analele zise putnene dau tot asa : a batut Stefan voevod pe Radu voevod la
Soci"6. Cronica lui Grigore Ureche Simion Dascdlul expune faptele mai pe larg : Radul
voda, vazind atita prada In tura sa, ce-i Meuse Stefan voda, nu vru sa lase sa nu cerce stem-
batatea sa. Ci pururea se timpla, cela ce va sa-si Intoarca bataia, de doua ori 11 bat, c strin-
gind oastea sa si vecineasca, au venit asupra lui Stefan voda ; iara el, ca un leu gata spre
1 A. D. Xenopol, Istoria romtnilor din Dacia Traiand, ed. a III-a, vol. IV, Buc. <1927 >,
p. 41 : ... Stefan intilneste pe Radu cel Frumos la Soci, sat ce a disparut acum din Mun-
tenia, 11 bate, luindu-i toate steagurile si se intoarce triumfator in Moldova".
2 Marele dicfionar geografic al Romlniet, vol. V, Buc., 1902, p. 448 : Nu shit exacte cele
afirmate de unii autori de geografii, cum ca la Soci, In judetul Suceava, s-a Intimplat lupta
dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos, lupta intimplata la Sod din jud. Rhnnicul-Sarat.
(vz. A. D. Xenopol si Gr. Tocilescu)". Nici Xenopol insa, nici Gr. Tocilescu citati aici, fail hull-
carea operei respective nu fixeaza Socii in fostul judet Rimnicul-Sarat. Pentru primul, \ ezi
nota precedenta. Grigore Tocilescu, Manual de istoria romtnilor, Buc., 1899, p. 156, spune doar
attt : Stefan in a 1471 (sic 0 ... prda marginea si arse Braila. Radu cel Frumos, ca sa-si
razbune de aceasta strimbatate, 11 Intimpina la Soci, unde se dete o batalie crincena (7 martie
1471) intre frati de acelasi singe" (cf. acelasi, Manual de istoria romtnd, Buc., 1886, p.146,
acelasi text).
3 M. Costachescu, op cit., p. 79.
4 Numesc aceasta cronica asa, deoarece ea nu ni s-a pastrat decit in forma ampli-
ficata de Simion Dascalul si este imposibil de a se deosebi, In mod precis, pe toald Intinderea
cronicii, partea scrisa de Simion Dascalul, de aceea a lui Grigore Ureche (vezi Grigore Ureche
vornicul si Simion Dascalul, Letopiseful Idrii Moldovei . . ., ed. C. C. Giurescu, p. XVI XVIII).
5 I. Bogdan, op. cit., p. 39.
Idem, Vechile cronice moldovenesci Mud la Urechia, Buc., 1891, P. 145.
www.dacoromanica.ro
426 CONST. C. GIURESCU 4
vine, de sirg s-au pornit i la Soci le-au esit tnaintel, si dind rAzboi vitejeaste, martie 7, nu mai
putin de vitejia moldovenilor, carii erau gata au sd moard au sd izbindeascd, dectt de mes-
tersugul lui Stefan vodd, Radul vodd pierdu rAzboiul cu multd pagubd de ai SAl, cA pe tot!
1-au tdiat, i toate steagurile Radului vodA le-au luat si pre multi viteji I-au prins vii..."2. In
sfirsit, Nicolae Costin, In Letopiseful sdu povesteste : ... asea i Radul vodd, strIngIndu-si oastea
sa 1 megieseascA, au vinit asupra lui Stefan vodd. Ce IndatA ti esi tnnainte Stefan vodd i s-au
lovit ostile la locul ce sd. chiamd Socii, martie 7, cu mare Indrdznire..."5.
Aceste patru izvoare, din care ultimele cloud au la bazA tot relatia letopisetului de la
Bistrita, transmisfi printr-un letopiset moldovenesc", astAzi pierduta, sin precizeazd unde yin
Socii, In ce loc anume, In Moldova sau In Muntenia. Ele nu ne pot servi deci la localizarea ctmpu-
lui de luptd. Ultimele cloud cuprind Insd expresia le-au esit inainte" (11 esi Inainte") care suge-
reazA o intimpinare a nAvAlitorilor la hotar.
Dar dacd prima categorie de izvoare nu ne spune unde erau situati Socii, cea de-a doua
afirmA clar cd aceastd localitate se afla In Muntenia. Astfel, In cronica moldo-polond citim:
,,a avut rdzbol cu Radul, voevodul muntean, la rIu, la Soci, In tara munteand, si au Mut pe
voevodul muntean"5. Izvorul acesta ne dA cloud informatii : cd Socii erau In
Muntenia si cd erau vecini cu o apA curgAtoare, cu un riu. Cronica moldo-
germand este si mai explicitA 6979 (1471), in luna martie, Intr-a saptca zi,
intr-o joi, plecd Stefan vodA In Muntenia si In aceeasi zi avu o bdtAlie mare
cu Radu vodd pe un cimp lingA un tirg numit Socii"6. Prin urmare, potrivit
acestui izvor contemporan, .scris chiar In timpul viefii lui Stefan st cuprinzlnd amd-
nunte precise, pe care nu le gAsim In letopisetele zise de la Bistrita i Putna7, Socii
erau un tirg, i anume un tirg situat in imediata apropiere a granifei. Localizarea aceasta
rezultd limpede din stirea cd, In aceeasi zi, Stefan a trecut In Muntenia si a dat i bAtAlia.
Prin urmare, cimpul de luptA a trebuit sA se gdseascd nu departe de hotar, dat fiind cA depla-
sarea unei Intregi armate se fAcea i atunci, ca si mai tirziu, cu oarecare incetineald.
Coroborind ptiri1e cronicelor moldo-polond i moldo-germand, rezultd cd Socii erau un
tirg, situat In Muntenia, ling o apd curgAtoare i aproape de hotarul cu Moldova.
Avem vreo informatie care sd verif ice aceastA concluzie? Putem gdsi in alte izvoare, de
caracter istoric sau geografic, o astfel de asezare? CercetAtorii de pita acum au fost incurcati
1 Sublinierile din textele citate ne apartin.
2 Grigore Ureche vornicul i Simion Dascdlul, Letopiseful Wit Moldovei, ed. a III-a,
Craiova, 1943, p. 35-36.
a Nicolae Coslin, Letopiseful (Aril Moldovei de la zidirea lurnii pInd la 1601, ed. Ioan
St. Petre, Buc., 1942, p. 254.
4 C. C. Giurescu, Introducerea la editia Letopisefului fdrii Moldovei de Grigore Ureche
pi Simion DascAlul, p. LVIIILIX ; G. Pascu, op. cit., p. 77.
5 I. Bogdan, op. cit., p. 225. Textul polon : na rzece u Socze[ch], w ziemi multanskiey"
(ibidem, p. 175). In editia din Cronice inedite . . citim : na rzecze o Ssocze w ziemy mul-
tansky". S-ar putea traduce si la apA, la Soci".
PArerea lui G. Pascu din Letopiseful cel moldovenesc . . .,p. 150, cum cd in acest pasaj al
cronicei moldo-polone am avea de-a face cu o intervertire i omisiune de cuvinte", n-are nici
un temei. Pasajul corespunzAtor din cronica moldo-germand, pe care Pascu 11 aduce ca argument
In sprijinul pArerii sale, este, dimpotrivA, un argument contra ei, consunind, in schimb, perfect
cu cronica moldo-polond ambele aseazd Sod! in Tara Rorntneascd.
6 In dem Mond martij; an dem 7 tag, an einem donerstag, zogk Stephan voyvoda in Mon-
tenia, und hat an dem selbygen tag eine grosse schlachtunge mit dem Radull voyvoda auff einem
felde, bey einem margi genand dy Schotz . . ." (Olgierd Gdika, Cronica epocei lui Stefan cel
Mare (1457 1499), p. 115-116 si 146. Asupra acestei cronici vezi si I. C. Chitimia, Cronica lui
Stefan cel Mare, In CercetAri lilerare", III (1939), p. 219-293 si idem, Cronica lui Stefan
cel Mare, Versiunea germand a lui Schedel, Buc., 1942, 72 p.
/ C. C. Giurescu, Istoria romtnilor, vol. II, editia a IV-a, p. 586 ; C. Grka, op. cit., p. 104.
www.dacoromanica.ro
5 DESPRE LUPTA DE LA SOCI 427
de faptul cA n-au gasit o asemenea asezare tirg sau sat cu numele de Soci, in Muntenia.
Xenopol, admitind ca Socii au fost un sat dincoace de Milcov, adauga sat ce a dispdrut acum"1.
In Mare le dicfionar geografic al Rominiei nu existA, intr-adevAr, un sat cu acest nume pe teri-
toriul muntean2 ; nici .Dicfionarul geograf ic al judefului Rimnicul-Sdrat nu-1 mentioneaza3 ; asadar,
la finele secolului al XIX-lea, asezarea nu mai exista sau isi schimbase numele. Ea nu e po-
menita nici In Dicfionarul lopograf ic si statistic al lui D. Frunzescu, intocmit pe temeiul situatiei
de la inceputul anului 1871"4 ; nu apare nici In foarte dezvoltata hartA manuscrisa austriacA
din 17915, nici In aceea a lui Rhigas din Velestin (Viena, 1797)6, nici In sfirsit, In harta stolnicu-
lui Constantin Cantacuzino (Padova, 1700)7.
Cercetind, in ultimul timp, cu amfinuntime, harta statisticA rusil din 1835 un adevArat
monument cartografic al t Arilor noastre si, in acelasi timp, o imagine exacta a asezarilor ome-
nesti de tot felul din Principate de la stine, tirle, cosere, salase de pescari si mori, pinii la odAi
izolate, hanuri, schituri si manastiri, cAtune, sate, tirguri si orase am gasit In judeful Rtnmicul
Sara!, chiar MO hotarul cu Moldova, o asezare cu numele de Soci.6 E un catun avind intre cinci
si douAzeci de curti" sau gospodarii, situat intre Putna si un mic afluent al Siretului6. Are ca
vecin spre nord, satul Vulturii (In Moldova), spre sud-vest, satul Tuguestii-Hingulesti (In Mun-
tenia), iar spre sud-sud-est, satul Maluri (In Moldova).
Pe temeiul Milli ruse, ridicate de un intreg corp de cartografi militari In rastimpul 1828
1832, dar tiparita, In prima editie, abia in 1835, s-au Intocmit hartile administrative ale Muntenlei
si Moldovei, litografiate ambele la Bucuresti In 1833, primele hdrfi aparute In fdrile noastre. Ele
shit mult simplificate fata de originalul rus, nedlnd dintre asezArile omenesti decit pe cele mai
insemnate, adaugind, in schimb, impartirea In plasi, care in harta rusa tipAritA a fost suprimata1.
In aceastd hada administralivd a Munteniei, din 1833, e trecut de asemenea satul Soci, la
hotarul cu Moldovan. Cum marimea asezarii nu justifica In nici un caz mentionarea ei nu shit
www.dacoromanica.ro
428 CONST. C. GIURESCU 6
trecute sate cu populatie mult mai numeroasA trebuie sA admitem cA s-a avut In vedere un
alt motiv. SA fi fost constiinta cA e vorba de o asezare istoricA, unde s-a dat lupta din 14717
Sau, pur i simplu, Imprejurarea cA, fiind chiar la hotar, a servit ea punct de reper pentru
trasarea acestui hotar ? Ori care ar fi motivul nol InclinAm pentru eel de-al doilea cert
este cA Socii figureaza In acest document cartografic, ca, prin urmare, In anil 1828-1835, ase-
zarea continua sA existe cu acest nume.
Mentionam, In sfIrsit, cA Socii stilt trecuti printre satele din judetul Rlinnicul-SArat In
opera descriptivA a lui Dionisie Fotino, IntocmitA pe temeiul recensAmIntului din 1815, si anume
In plasa Belegeti", Intre satele Tuguetii" l Malurile"1.
Este asadar doveditA existenta localitAtii far spusele celor douA izvoare moldovenesti
cronica moldo-polond i cronica moldo-germand capAta o confirmare categorica : asezarea este
In Muntenia, este MO hotar ; prin urmare, lupta a putut avea loc In aceeasi zi In care armata
lui Stefan a trecut dincoace ; este, In sfIrsit, lfngd o apd care strAbate cimpia IntinsA din partea
locului2.
Convingerea noastrA este cA aici, pe aceastA cfmpie de lingA Socii munteni, a avut loc
lupta din ziva de 7 martie 1471. Domnul Moldovei, informat cA vecinul a pornit cu oastea
Impotriva sa,l-a prevenit, trecind el hotarul si intimpinindu-lpe teritoriul muntean. Se explicA,
In feint acesta, i expresia cronicilor de mai tlrziu a cronicii lui Grigore Ureche-Simion
DascAlul i aceea a lui Nicolae Costin cum cA Stefan cel Mare i-a esit Inainte" lui Radu cel
Frunios, nu 1-a lAsat deci sA patrundA In Moldova spre a prAda si a lua robi.
Cronica moldo- germand aratA InsA cA Socii erau un ttrg (Margt), deci o asezare mai Insem-
natA, iar localitatea gAsitA de noi In jud. RImnicul-SArat, pe vremea Regulamentului Organic,
nu este nici mficar un sat, ci un biet cAtun, avind Intre cinci 1 douAzeci de gospodArli sau
curti. Cum se explicA aceastA nepotrivire ?
Socii fac parte din categoria nurneroasA, i In Muntenia si In Moldova, a tirgurilor I oraselor
cu evolutie regresivA, a asezArilor care, odinioarA Infloritoare, au ajuns azi simple sate sau
catune, uneori nici mAcar atit, dispArInd de pe fata pAmintului. Ttrgsorul i Gherghifa, altAdatA
orase lnsemnate, primul chiar resedinll domneascA In secolul al XV-lea, Bodivoaia, capitala
judetului Vlasca In secolele XVI XVIH, Corndfelul de pe Mostistea, ai cArui ordseni" sInt
pomeniti in actele secolului al XVI-lea, orasul de la Tismana, unde se adunau banii Olteniei,
ca sA nu mai amintesc de BrIncoveni, bastina lui Matei Basarab, de Cleanovul din Mehedinti, de
Ttrgul Gilortului, de Brddicenii Gorjului toate aceste asezAri muntene sInt astAzi sate sau
cAtune. Iar In Moldova Scheia, orasul cu soltuzi I plrgari din secolul al XVI-lea, Stefdnestii,
citat ca unul din orasele Insemnate ale aceluiasi secol, Baia, odinioarA InsAsi capitala t Arii,
Adjudul rechi, constatat pe vremea lui Alexandru cel Bun, apoi tirgurile Domnesti, Ttrgu 1
1 Dionisie Fotino, 'Iaropk nciXoet Accxlcfcg, t. III, Viena, 1819, p. 190 ; Mecca
A4neXeryt-rCi, : DrouryouvrCI, Mo.rCft, Mcaoupas ; cf. traducerea lui Gh. Sion, Istoria generald
a Daciei, Buc., 1859, p. 148. Numai la fostul judet Rimnicul-Sdrat, Sion traduce lista de sate
din textul grec al lui Dionisie Fotino ; pentru toate celelalte judete din Muntenia si Oltenia,
el le suprimd, socotindu-le fArA interes. Asupra scAderilor traducerii lui Gh. Sion, vezi Const.
C. Giurescu, Noi contribufiuni la studiul marilor dregdlorii In secolele XIV si XV, Buc., 1925,
p. 13, notb 1 ; cf. acelasi, Istoria romlnilor, III, Buc., 1946, p. 830. Adaug aci cA dacA, In
unele locuri, Gh. Sion suprimA pArti din textul grec, in altele, el tl amplified ; vezi, de pada,
pasajul referitor la Mihail Kogalniceanu, inexistent, evident, la D. Fotino.
2 AceastA al:pa forma chiar, pe o anumit distanta (vreo trei kilometri), hotarul dintre
Tara Romineased si Moldova. Ea era, ca atare, bine cunoscutA contemporanilor ; asa s-ar explica
siexpresia cronicii moldo-polone : la rlu, la Soci", adicd la apa de la hotar. Pe aceastA apA se
afla saint cu nume caracteristic Maluri la vreo 4, 5 kilometri sud-sud-est de Soci (vezi harta
din 1835, plansa V).
www.dacoromanica.ro
7 DESPRE LUPTA DE LA SOCI 429
Trolus, Tirgul Putnei, Piscul (In Covurlui), toate acestea au avut aceeasi soarta. Ca sa nu
mai amintesc, iarasi, de orasul de la gura Ialomilei (Tirgul de Floci), de V icina si de tirgul Sdrata
care au disparut, cclui de-al doilea nemaicunosclndu-i-se nici macar vatra desi a fost un
centru comercial i religios important In veacul al XIV-lea
Asa au decazut i Socii. Fiind asezat llnga hotar, In calea ostilor, a fost pradat si
ars in mai multe rinduri, In timpul razboaielor dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos, prima
data In 1470, cind toata partea de rAsarit a Tarn RomInesti a fost trecuta prin foc i sable 2.
Lupta Insasi de la Sod, din martie anul urmator In ipoteza ca tIrgovetii izbutisera sa-si
refaca ceva din case si dughene a fost a doua lovitura. A urmat a treia in 1473, cu prilejul
campanici care a dus la ocuparea Bucurestilor si la prinderea familiei lui Radu 3. Peste alti trei
ani, o notia lovitura, atunci and ostile moldovene, pe urma turcilor care se retrageau, au
intrat iar In Tara Romlneasca si au inscaunat pe Vlad Tepes 4. Tlrgovetii au renuntat, In cele
din urma, sa mai stea In acest loc atit de bIntuit, i s-au mutat in alte partl, la Rimnicul
Sarat, la Braila etc.
Asa s-a IntImplat si de partea cealalta a Milcovului, unde Ttrgul Patna, capitala judetului
Putna In veacul al XV-lea, a fost pustiit, in acelcasi imprejurari de continue razboaie fratricide,
la care s-au adaugat i expeditiile turcesti. In 1559 aprilie 16, un document de la Alexandru
Lapusneanu aminteste de o jumatate de sat din parte de sus pre Putna, uncle au fost Ttrgul
Putnei 5. Tn locul celor doua asezari, de o parte si de cealaltd a hotarului, in locul Socilor si a
Tlrgului Putnei, se vor ridica mai tirziu, In veacul al XVI-lea, Focsanii, moldoveni i munteni 6.
Pe locul vechiului tIrg din Rimnicul-Sarat, au ramas citeva case de plugari, formlnd
un catun ; acest catun a dainuit, pastrIndu-si numele, dupa cite am vazut, pina In prima juma-
tate a veacului al XIX-lea ; azi nici macar atit nu mai aminteste asezarea urbana de acum cinci
sute de ani.
Ne ramble sa explicam de ce marea majoiitate a cercetatorilor istorici i geografi
au cautat Socii, locul bataliei din 7 martie 1471, in Moldova.
Cred ca unul din elementele care i-au influentat a fost ideea de revansd din partea lui
Radu cel Frumos, dupa prada Brailei si a Ialomitei de care $tefan, Intimplata In anul prece-
dent. Aceasta idea o sugercaza cronica lui Grigore Ureche-Simion Dasollul : Radu voda, vazind
atita prada ce-i Meuse Stefan voda, nu vru sa lase sa nu cerce strimbatatea sa..."
S-a adaugat apoi element de greutate o scrisoare de la insusi Stefan cel Mare, din
13 iulie 1471, care regele Poloniei, In care, scuzIndu-se el nu-i poate trimite ajutorul de oaste
cerut, invoca, hare altele, i Imprejurarea ca Radu cel Frumos a venit, cu foarte putin tirnp
mai Inainte, Impotriva sa ca sa-i devasteze tara. Textul latin al scrisorii suna asa : In hits
eciam proximis diebus elapsis magnificus Radul woyewoda venit in regnum meum ut idem anichi-
lando devastgret me el regnum mem. . ." 7. La prima lectura, s-ar putea avea Impresia ca nava-
lirea lui Radu In Moldova s-a i efectuat, a avut loc ; asa au interpretat-o de altfel unii cerce-
1 Vezi pentru uncle din aceste orase i tirguri C. C. Giurescu, Tirguri fi orase romtnesti
dispdrule, in Din (recut, Buc., 1942, p. 164-171 ; idem, Pentru descoperirea Vicinei, In Revista
istorica romina", XI XII (1941-1942), p. 530-531 ; idem, Un vechi oras al Tani! Romtnesti,
Corndlelul, Buc., 1957.
2 M. Costachescu, op. cit.
3 I. Ursu, Stefan cel Mare, p. 72.
4 Ibidem, p. 151 152.
5 C. C. Giurescu, Istoria romtnilor, vol. II, editia a IV-a, p. 447 ; cf. idem, Din trecutul
judefului Putna, Focsani, 1937, p. 20.
6 Pentru dezvoltarea acestor doua asezAri gemene, vezi D. F. Caian, Istoricul orasului
Focsani, 1906, 281 [2851 p. ; cf. C. C. Giurescu, Din trecutul . . p. 20-21.
7 I. Bogdan, Documentele lui pfan cel Mare, vol. II, Buc., 1913, p. 312.
www.dacoromanica.ro
430 CONST. C. GIURESCU 8
tAtori 1 In realitate, textul latin nu spune aceasta. Traducerea In romIneste este urmMoarea :
Chiar In aceste zile din urmA, magnificul Radu voievod a venit asupra tarii mele pentru ca,
nimicind-o, sA mA prade pe mine si tara mea". Nu se spune deci, explicit, ca a si intrat In
tara si a a prAdat-o, ci se sugereazA numai o atare actiune. Cad venit in" nu InseamnA
numai a veni In, ci si contra", asupra" 2. Iar dacA Radu ar fi prAdat Intr-adevAr Moldova,
Stefan n-ar fi omis s-o spuie clar, la indicativ, n-ar fi tntreb.iintat, cum o face, forma subjoncti-
vului. Ar fi fost un puternic argument pentru a justifica netrimiterea ajutorului de oaste cerut.
Ca sA arate cl i-a fost imposibil s-o facd, Stefan invocd tot felul de argumente, fare altele si
expedilla lui Radu cel Frumos care, In treacAt fie zis, n-a avut loc chiar In aceste zile din
urmd" scrisoarea e din 13 iulie ci cu mai bine de patru luni Inainte. De altfel, Intreaga
scrisoare este, cum bine s-a observat, un lant de abilitati" a.
Asadar, ideea de revansd, pe de o parte, textul voit ambiguu al scrisorii lui Stefan,
pe de alta, au fAcut ca marea majoritate a istoricilor sd admitA o invazie a lui Radu cel Frumos
In Moldova si sd situeze Socii Intr-unul din satele cu acest nume ale ei. In realitate, Stefan,
bine inforxnat i prevAzInd atacul, 1-a preintImpinat, trectnd el hotarul i obligind pe adversar
sd primeascd bdtAlla linga tlrgul Sod din fostul judet Rfmnicul-Sdrat.
0 EHTBE V COT-114
PE3IOME
www.dacoromanica.ro
9 DESPRE LUPTA DE LA SOCI 431
LA BATAILLE DE SOCI
RESUME
L'identification de la localit de Soci, oa fut livre la bataille du 7 mars 1471, qui
mit aux prises Etienne le Grand, prince de Moldavie, et Radu le Bel, prince de Valachie, a
suscit de longues discussions entre les historiographes roumains. Certains pensaient qu'il
s'agissait du village de Soci pres de Suceava ; d'autres d'un Soci clans l'ancien dpartement de
Tutova ; une troisime catgorie, la plus nombreuse, penchait pour Soci pres Bacu, tous les trois
en Moldavie ; enfin, une quatrieme categorie de chercheurs taient d'avis qu'il s'agissait d'un
village de Valachie, aujourd'hui disparu. L'tude de toutes les sources se rapportant a cette
bataille et, en tout premier lieu, celle de deux vieilles chroniques moldaves la chronique moldo-
polonaise et la chronique moldo-allemande, cette derniere &rite du vivant d'Etienne le Grand
indique qu'il s'agit bien d'une localit de Valachie, sise pres d'une riviere, a proximit de
la frontiere avec la Moldavie. Dans la carte statistique russe des Principauts roumaines,
imprime en 1835, on trouve, en effet, une localit du nom de Soci, dans l'ancien dparte-
ment de Rfmnicul-Sdrat, aux confins des deux pays, entre la riviere de Putna et un petit
affluent du Siret, ce qui concorderait par consequent avec les indications de la chronique
moldo-allemande. Cette localit figure galement sur la carte administrative de la Valachie,
dress& d'apres le manuscrit de la carte statistique russe. C'est la, par consequent, a Soci, en
Valachie, qu'eut lieu la bataille du 7 mars 1471. La localit, qui etait une petite \Tulle au X Ve
siecle, a dechu, comme tant d'autres agglomerations urbaines de Valachie et de Moldavie, au
rang d'un modeste hameau, a cause justement des combats reitrs dont la region fut le theatre
et des devastations qui les accompagnaient.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CALATORIA LUI PIERRE LESCALOPIER IN
TARA ROMINEASCA SI TR ANSILVANIA LA 1574
DE
PAUL I. CERNOVODEANU
28 - 0. 4286
www.dacoromanica.ro
434 P. CERNOVODEANU 2
lucrAri 1 totusi nici unul dintre ei MI a avut curiozitatea sA cerceteze mai amAnuntit cuprin-
sul jurnalului de cAlAtorie al lui Lescalopier, pAstrat Intr-o copie contemporanA In bi-
blioteca FacultAtii de MedicinA din Montpellier si sA extragA toate Write privitoare la drumul
sAu prin Tara RomIneascA 1 Transilvania, desi se stia a Edmond Cleray, In articolul sAu,
le prezentase doar intr-o formA fragmentarA i rezumativa.
De aceea scopul studiului de tap este de a reedita In intregime textul cAlAtoriei lui
Pierre Lescalopier In ladle noastre cu toate pArtile omise 2 de cercetAtorul francez, rAmase
inedite pfnA acum L prezentind un deosebit interes pe baza microfilmului obt.inut de curind
de la biblioteca Faculatii de MedicinA din Montpellier si pAstrat la Biblioteca CentralA de Stat
din Bucuresti, sub cota MF-89.
Datele biografice care se cunosc asupra lui Pierre Lescalopier shit destul de sumare,
Bind amintite de altfel, In Intregime, de Edmond Cleray 3. NAscut la Paris, dintr-o famine instA-
ritA, care locuia In vechiul cartier al Lombarzilor, Lescalopier a fost hArAzit de tinAr carierel
1 Mai aks In acelea privitoare la trecutul orasului Bucuresti, cAruia Lescalopier i-a
fAcut cel dintli o descriere mai amAnuntitA. Dintre aceste lucrAri amintim : N. Iorga, Istoria
rozntnilor prin cdldtori (ed. II), vol. I, Buc., 1928, p. 194-200 si Les voyageurs franfais dans
VOrient Europeen, Paris, 1928, P. 31-32; C. Moisil, Bucurotii Vechi : schild istoricd fi urba-
nisticd. Buc., 1932, p. 11 ; Les Franfais et la .Roumanie (textes choisis par Paul Desfeuilles
et Jacques Lassaigne), Bue., 1937, p. 221 223 ; A. POITIESC11, Un parizian la curtea lui Ale-
xandra Vodd (1574), In Gazeta municipalA", VII (1938), nr. 314 (13 martie), p. 1-2 ; N.
Iorga, Istoria Bucuretilor, Buc., 1939, p. 44-53 ; G. Potra, BucureVii In 1574, In Gazeta
municipalA", XI (1942), nr. 518 (26 aprilie), p. 1-2 ; Dan Berindei, Oraul Bucurefli In veacu-
rile XIV, XV i XV I, In Comunicdri t articole de istorie, Buc., 1955, p. 12-13 ; .Bucurelit
de odinioard In lumina sdpdturilor arheologice (editat de Muzeul de Istorie a ora-
sului Bucuresti), Buc., 1959, p. 59, 147. CAlAtoria prin Transilvania mai este amintitA, in afara
lui N. Iorga, de Rodica Ciocan, Etienne Bdthory, prince de Transylvanie, roi de Pologne et les
Roumains, Buc., 1939, p. 18 si de Birkas Gza, Francia utazOk Magyarorszdgon, Szeged, 1948
(Acta Universitatis Szegediensis. Sectio philologica, Tomus XVI, Series Nova, t. II), p. 38.
2 In primul rind, Edmond Cleray nu s-a calduzit dupA vreun criteriu riguros stihrtific,
ci a reprodus arbitrar In lucrarea sa pasagiile care i s-au pArut mai interesante (mentionarea
luptelor dintre moldoveni i munteni in Tara RomineascA la 1574, p. 44-45, descrierea cAIA-
toriei lui Lescalopier la Bucuresti, p. 46-47, relatArile sale asupra romlnilor i obiceiurilor
de la Curte, p. 48, primirea cAlAlorului la curtea lui $tefan Bathori, P. 49-50, descrierea minei
de aur de la Zlatna, p. 51-52, plecarea-lui Lescalopier de la curtea din Alba-Iulia,
p. 52-53) ; cele mai multe Orli din jurnal au fost rezumate insuficient (sosirea In Transilvania
drumul pinA la Alba-Iulia, p. 48-49, preocupArile epigrafice ale lui Lescalopier i ederea
sa la Curtea din Alba-Iulia, p.51-52, vizitarea ocnelor de sare de la Turda, p.53, continuarea
cAlAtoriei de la Alba-lulia pinA la Satu-Mare, p. 53), iar altele au fost cu totul omise (cAlA-
toria lui Lescalopier de la Giurgiu la Bucurcsti, apoi de aici la Tirgovite, trecerea muntilor
pi sosirea la Bran, vizitarea bisericii evanghelice din Cristian, sederea la Brasov, drumul de
la Brasov, prin Fgiiras si Sibiu, la Alba-Iulia, mentionarea inseriptillor latinesti de la Zlatna,.
Alba-Iulia i TAuti, traiul dus la Alba-lulia i vizitarea Imprejurimilor, parAsirea tarii si
trecerea prin Ardud si Satu-Mare). In afarA de aceasta, chiar din pasagiile reproduse, Cleray
omite uneori mici portiuni din text intr-un chip nejustificat (de ex. la p. 50 Intre cuvintele
le s<ieu>r Normand n'entend point latin" si il ne parloit jamais a leurs deputes", sau Intre
le degre, son pere, sa maison, etc." si il me commanda voir M. le Normand", sau Intre it
me faisoit venir a son coste" i Tous les grands nous festoyoient..." ; la p. 51 Intre cuvintele
canal de bois" si les pierres cuittes", intre l'un apres l'autre" si la poudre ou gravier" ;
la p. 52 Intro un grand feu dessus" si par apses le feu estant....", etc.); alte ori nu transcrie
corect textul (de ex. la p. 49 conites pollonnois" In loc de coches pollonnois" etc.), moderni-
zeazA ortografia (nu respectA Intotdeauna u" pentru v", pune accente etc.) si lasA nedez-
legate prescurtArile paleografice (Q pentru s<ols>, soli, monetA s.a.); Insusi titlul manuscrisului
nu este redat exact, hind trunchiat (p. 21, n.1). Toate aceste constatAri, precum i lipsa
apreape totalA a unui aparat critic, fac ca studiul liii Cleray sA nu mai corespundA actua-
lelor exigente stiintifice.
3 Op. cit., p. 21-22, 55.
www.dacoromanica.ro
3 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA I TRANSILVANIA 435
juridice, fiind trimis la invAtAturA in 1571 la faimoasa Universitate din Padova. Aid, el cApAtA
cunostinte temeinice, stApinind destul de bine limba latinA. AflIndu-se In Italia, dornic de a
cunoaste lumea ai a-si Imbogdti experienta, profitind de o recomandatie cAtre ambasadorui
Frantei pe lingA Malta poartA, Lescalopier a Intreprins, incepind de la 1 februarie 1574, o
cAlAtorie de la Venetia la Constantinopol, inapoindu-se la Padova, prin Balcani i centrul
Europei, In decursul aceluiasi an, la 12 octombrie. Continuindu-si mai departe studiile juridice,
peste nouA ani, Pierre Lescalopier a fost numit consilier al Parlamentului din Paris, la 15
ianuarie 1583, dupA ce s-a cdsAtorit cu Madeleine Seguier, fiica unui magistrat (maitre des Comptes)
de acolo ; in 1597 el a ocupat slujba de maitre des requetes de l'Htel du Roy" si apoi aceea
de presedinte al Camerei de Anchete parlamentare (Chambre des Engultes).
Jurnalul sau de cAlAtorie, intitulat Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier l'an 1574
de Venise A Constantinople par mer jusques a Raguse et le reste par terre et le retour par
Thrace, Bulgarie, Walach, Trasiluanie ou Dace, Hongrie, Allemagne, Friul et Marche Treui-
sane jusques a Venise", alcAtuit, In afara titlului, din 66 file numerotate, dintre care numerele
32 si 33 shit duble, a ajuns In copie 1 In biblioteca presedintelui Parlamentului din Dijon
Jean Bouhier (1673-1746) la 1721, apoi intrA In stapinirea bibliotecii FacultAtii de MedicinA
din Montpellier, unde se anti i astAzi, sub cota H 385, fiind semnalat de profesorul Louis Humbert
cercetatorului Edmond Cleray 2.
Manuscrisul pare a fi copiat de o singurA mink pe la sfIrsitul secolului al XVI-lea, In
acelasi interval de timp, f5r intreruperi. A primit numai citeva adnotari ulterioare, din partea
unuia din posesorii sAi poate chiar din aceea a presedintelui Bouhier, distins jurist, fllolog
Ii om de Mere care a adaugat In dreptul fiecArei inscriptii latinesti, ce a putut fi identificatA
Intr-acest memorial, trimiterea la culegerea umanistului flamand Jan Gruter 3, In editia apArutA
la Amsterdam in 1707.
Nu voi mai insista asupra Intregului continut 4 al jurnalului de cAlAtorie al lui Pierre
Lescalopier, cunoscut cercetAtorilor din lucrarea lui Cleray.
BogAtia informatiilor sale, bazatA In cea mai mare mAsurA pe observatia directA, face
din acest memorial un izvor de o deosebitA importantA pentru studierea istoriei Tarii Rorninesti
si a Transilvaniei in a doua jumAtate a veacului al XVI-lea, putind sta aldturi de mArturille
1 Intr-adevAr manuscrisul prezintia unele nume proprii foarte corupte (Faboska, Egemna
etc.) i greseli de transcriere (1-er coup in loc de 1-ere coupe, 70.000 In loc de 10.000 s.a.)
precum i o inconstantA In ortografie (Walacchies, Wlacchie, Poulogne, Pologne etc.) care nu
par a apartine autorului, ci unui copist ce nu a deslusit corect textul, pe alocuri.
Se mai stie insA cA o altA copie a manuscrisului figura si in catalogul bibliotecii ma-
gistratului i cunoscutului istoric Jacques Auguste de Thou (1553-1617), inrudit cu familia
caltorului (Catalogue de Thou, II, 466), cf. insemnArii de pe spatele foii de gardA a jurna-
lului lui Lescalopier.
2 Adnotatie de pe foaia de titlu a jurnalului i Cleray, op. cit., p. 21.
3 Jan Gruter (1560-1627), cunoscut filolog, profesor de istorie la Heidelberg (1592)
si director al bibliotecii Palatine (1602), autor al unei docurnentate culegeri de inscriptii ro-
mane, intitulatA Inscriptiones antiguae totius orbis romani, auspiciis Jos. Scaligeri ac. M.
Velseri..., publicatA pentru Inttia oarA la Heidelberg, in 1601 sau 1603, cf. Firmin Didot,
Nouvelle biographie gdniral^..., vol. XXII, Paris, 1858, col. 264-267. Adnotatorul manu-
scrisului lui Lescalopier a folosit insA editia a II-a a acestei lucrAri, hnbogAtita de Georg
Graevius i apArutA la Amsterdam in 1707, In douA volume a cite douA pArti (Inscriptiones
antiguae totius orbi romani in absolutissimum corpus redactae, curis secundi Jani Gruteri et
notis Marg<uardi> Gudii emendatae et cura Georg<ii> Graevi recensitae..., Amstel., MDCCVII).
Este neindolos necesarA publicarea Intregului jurnal de cAlAtorie al lui Pierre Lesca-
lopier, ce contine stiri deosebit de interesante i pentru istoria vecinilor nostri, sirbi, bulgari,
nnguri i slovaci, cit i o descriere foarte amAnuntita a Constantinopolului din acea vreme,
dar acest lucru depAseste atit cadrul studiului de fatA, cIt si proporVile sale.
www.dacoromanica.ro
436 P. CERNOVODEANU 4
valoroase ale celorlalti cAlAtorl intllniti in aceastA epocA, Giovanandrea Gromo (1565), Franco
Sivori (1583), Antonio Possevino (1584), Jacques Bongars (1585) s.a., MA a mai aminti si de
inaintasul lor, cu citeva decenii, Georg Reicherstorffer (1550)1.
In comparatie cu alt.! cAlAtori, care au stat vreme mai indelungatA la noi, avind rosturi
politice sau militare la curtea domnilor sau principilor ardeleni i putind astfel sA se documenteze
mai pe larg, in scrierile lor, asupra tArilor romInesti, Pierre Lescalopier nu a petrecut aid dectt
un scurt interval de timp, strAbdttnd Tara RomineascA i Transilvania de la Giurgiu pinA
la Satu-Mare, intre 14 lunie si 16 august 1574. Totusi, acest lucru nu 1-a impiedicat ca sA con-
semneze in memorialul sAu de drum, o seamA de stirl pretioase privitoare la locurile pe unde
a umblrit.
Spirit cultivat, pAtruns de o netArmuria curiozitate I sete de cunoastere, Lescalopier
si-a notat cu grija i in cea mai mare mAsurA In mod corect numele satelor i oralelor
pe care le-a strAbAtut, a vizitat unele monumente i locuri mai de seamA, al-a insemnat tradl-
title gi legendele asupra lor, a cAutat societatea oamenilor lnstruiti de la care sA poatA aduna
stiri, s-a arAtat comunicativ i omenos fatA de insotitorii sal, vizitii sau cAlAuze, ce 1-au in-
drumat de-a lungul drumului. In aftrA de aceasta, Lescalopier a arAtat un deosebit interes
pentru unele probleme de ordin economic, Informindu-se de cursul monetelor in aceste pArti
si de exploatarea bogAtiilor subsolului, vizittnd minele aurifcre de la Zlatna, acelea de mercur
din ..,propiere sl ocnele de sare de la Turda, in care a 0 coborit chiar, spre a putea vedea meto-
del de lucru folosite. in aceastA privinjA, valoarea mArturiilor lui Lescalopier este, fArA indo-
ial.i, deosebit de pretioasA.
Pe lingA informatiile cu caracter istoric, culese, mai ales In Transilvania, asupra insti-
tutithn , organizArii politice i militare a statului, moravurilor locultorilor s.a., Lescalopier a
incercat intr-un mod cu adevArat umanist sA facA i unele ineursiuni in trecutul indepArtat
al Daciei Romane, cAuttnd sA culeagA i sA-si imbogAteascA memorialul cu diferite inscrIptli
latinesti de la Alba-Iulia, Zlatna sau Sarmisegetuza, pe care netntelegindu-le insA totdeauna le-a
transcris, uneori, cu greseli. De altfel, pui ine dintre acestea au fost vAzute chiar cu ochil
sal cele mai multe mai ales acelea plAsmuite, privitoare la luptele viteazului rege dac
Decebal cu romanii i Infringerea sa 3 Hind reproduse, ISra s o marturiscasca tusk din prea
folosita si de alti cAlAtori Chorographie" a. Transilvaniei, a invAtatului ardelean Georg
Reicherstorffer 4.
Deoarece Lescalopier s-a bazat tn general pe observatia directA, surprindem foarte putine
imprumuturi strAine in jurnalul sAu de cAlAtorie, contrar obicciului alit de rfispindit al epocii,
prelulnd numai citeva informatii din lucrarea lui Beicherstorffer. In afara inscripliilor copiate
de aid, Lescalopier a mai luat cunostintA si de tradilia scoboririi rominilor din legendarul
1 Pentru fiecare din acestia, vezi mai ales : Johann Karl Schuller, Georg Reicherstorf ler
Lind seine Zeit. Ein Beitrag zur Geschichte von Siebenbiirgen in den Jahren 1,527-1537, Vicna,
1859 ; Giovanandrea Gromo, Compendia di tub 11 regno posseduto dal re Giovanni Transilvano
ed di tulle le cose notabili d'esso regno (sec. XVI), publicat in Apulum.Buletinul Muzcului
regional Alba-Iulia", vol. II (1943-1945), p. 140-214 ; 1efan Pascu, Petru Cercel t Tara
Romtneascd la sfirsitul secolului al XV I-lea, Cluj, 1944 ; Giacomo Bascape, Le relazioni Ira
l'Italia e la Transilvania net secolo XVI. Note e documenti, Roma, 1931, p. 58-163 ; Herman
Hagen, lacobus Bongarsius. Bin heitrag zur Geschichte der gelehrten Studien des 16-17 Jahr-
hunderts, Berna, 1874, etc. etc.
Doar 9, dintr-un numar de 26 inscriptil reproduse.
3 In numAr de 6.
Chorographia Transilvaniae. quae olim Dacia appellata, aliarumque prouinciarurn &
regionum succinta Descriptio & explicatio. Georgio a Reychersdorff, Transyluano, autore, Viena,
1550, p. 1 v 2 v si 15 v.
www.dacoromanica.ro
5 PIERRE LESCALOPIE't tN TARA ROMINEASCA I TRANSILVANIA 437
cApitan roman Flacons 1 ; in schimb, pare cu totul indoielnic ca el sA fi cunoscut legenda inflin-
tArii coloniilor sAsesti din Transilvania de care saxonii adusi de Carol eel Mare consemnatd
la 1566 Intr-o versiune diferitA lap do aceea prezentatA de dInsul din opera italianului
Ascanio Centorio degli Hortensii 2.
Scris In franceza curentA a veacului al XVI-Iea, Intr-un stil simplu, limpede i concis
continInd atitea stiri pretioase, memorialul de cAlAtorie al lui Pierre Lescalopier, Intregind
informatiile aduse de alte izvoare externe, cu privire la Tara RornIneasc i Transilvania In
aceastA epocA, meritii a fi pus In adevArata lui valoare l prezentat cercetAtorilor nostri cu
toad. scrupulozitatea stiintificd.
ReproducInd mai jos, In original, stirile priviloare la luptele dintre Ioan VociA cel Cumplit
al Moldovei I Alexandru VodA Mircea al TArii Rominesti, allate de cAlAtor la Constantinopol,
Inainte de a veni la nol (fol. 39-41 v ale manuscrisului din Montpellier) precum i textul corn-
plet al cAlAtoriel lui Pierre Lescalopier In tArile noastre (cuprins Intre fol. 45-61 v al jurna-
lului sAu), am autat sA respect ortografia manuscrisulm neintervenind cleat uneori la semnele
de punctuatie, redind apostrofele i trecind cu litere majuscule unele nume propril 1 cu
minuscule numele comune.
De asemenea rn-am strAduit ca In note sA fac toate identificArile cerute de text, cite
mi-au fost cu putinia 1 s Intregesc informatille prezentate de Lescalopier acolo unde se
prezenta cazul cu comentariile i explicatiile necesare.
(Fol. 39) J'auois voulu alter de Constantinople en Hierusalem auec les dessus ddts >mats
Mons <ieu >r l'ambassadeur 3
(Fol. 39 v) auquel j'estois recommand par l<ett>res de Monsieur le President Du
Ferrier 4, m'empescha pour les hazards de ce voyage, plus long et dangereux que a y aller
de Venize, ioint qu'il se vouloit seruir de mon latin en Walacchie et Transiluanie et Pol-
logne. Et pource il me feit expedier trois passeports, l'un pour me recommander par le grand
seig<neu>ra en Bulgarie & Moldauie, l'autre au prince de Walacchie 6 et le tiers au valuode do
Transiluanie 7 ; c'est le nom de gouuerneur ou duc. II me donna ses 1<ett >res latines de crcra-ce
aux d<its> valuodes et m'instruit de cc qu'il auait faict et moyenn auec Mehemet bassa 8
1 Ibidem, p.5.
2 Commentarii della gverra di Transilvania, del signor Ascanio Centorio degli Hortensii.
Ne gvali si contengono tulle le cose, che svccessero nell' Vngheria dalla rotta del re Lodovico XII
(sic) sino all'anno MDLIII, Venetia, 1566, p. 71.
a Francois de Noailles (1519-1585) episcop de Acqs, ambasador al Frantei pe lingA
Inalta PoartA 1ntre 24 mai 1571 si 1 august 1574, cf. Antoine Degert, Une ambassade pi-
rilleuse de Francois de Noailles en Turguie, In Revue historique", an LIII, tom. CLIX(1928),
nr. II (nov-dec.), p. 225-260.
4 Arnaud du Ferrier (c. 1506-1585) Presedinte al Camerei de Anchete (President
des Enquetes) a Parlamentului din Paris si ambasador al Frantei la Venetia, cf. Firmin
Didot, Nouvelle biographie generale, vol. XVII, Paris, 1856, col. 549.
5 Selim al II-lea, sultan al Turciei intre 23 septembrie 1566 si 22 decembrie 1574.
6 Alexandru al II-lea Mircea zis Oaie SeacA, domn al Tarii Rominesti intre 14 iunie
1568 si septembrie 1577, cu o scurtA 1ntrerupere Intre 30 aprilie i mai 1574.
7 1efan I3Athori, voievod al Transilvaniei Intre 25 mai 1571 si 14 decembrie 1575 ;
ales la aceastA data' rege al Poloniei, unde domnejte efectiv de la 1 mai 1576 (data Incoro-
nArii) pfnA la 12 decembrie 1586.
a Mehmed Sokolli pale, mare vizir al Portii otornane Intre iunie 1565 si octombrie 1579,
cf. M. Guboglu, Sultani si mari dregatori otomani, in Hrisovul", vol. VII (1947), p. 72,
www.dacoromanica.ro
438 P. CERNOVODEANU 6
en faueur d'Alexandre vaiuode de Wlacchie, chasse par Juan le Moldaue 1, auquel ii auait
procure le secours du beillerbei de la Grece 2, qui l'alloit restablir. Pourtant Monsieur l'ambas-
sadeur desiroit qu'il tint ceste grace du roy de Pologne 3 par le com<m>a<n>deme<n>t duquel
ii auait interpose l'authofitC du roy de France . n<ot >re maistre. La fin estoit qu'il rendit au
palatin Laski 5 deux chasteaux que le Walaque lui auoit usurps, pretendant qu'ilz estoient
dans les bornes de Walacchie et que Laski ne luy en auait faict l'homage 6 Enuers le Trans-
siluain que le mariage a luy
(Fol. 40) offert de Mad<emois>elle de Cha<tea>uneuf 7, l'une des Blies de la royne mere 8,
que le roy nommoit sa cousine, estoit agreable au grand seigneur et luy confirmerent sa bonne
grace et ramitid du roy de Pollogne son voisin.
Que si j'estois pris des Moldaues je parlasse de toutte autre chose que de ces deux choses,
al je voulois sauuer ma vie que je die n'auoir autre charge sinon de remercier ces deux valu-
odes de leurs bienfaictz aux Francois qui auoient pass de Pollogne en Leuant et ma creance
de quelques bagues vollas en Walacchie au s<ieu>r vico<m>te de Tauanes 9 on quelque autre
feinte a ma volont. Que je communicasse bien & au long auec Mons<leu>r de l'Isle Gilles de
Noailles 10 son frere, design son successeur en ceste ambassade, lequel ii estimoit que je deusse
trouuer encore a Cracouie, que je luy rendisse bon conte de tout ce que j'aurois faict, veu
1 than Vodd zis cel Cumplit, domn al Moldovei Intre februaric 1572 si iunie (13 sau
14) 1574.
2 Ahmed pasa, beglerbegul Rumeliei, cf. Mignot, Histoire de l'Empire Ottoman..., vol.
II, Paris, 1773, p. 211-212, la B.P. Hasdeu. loan Vodd cel Cwnplit (1572-1574), ed. I.C.
Chitimia, Buc., 1942, p. 126.
3 Henric de Valois, rege al Poloniei, ales la 16 mai 1573, incoronat la Cracovia la 19
februarie 1574, domneste pInd la 15 iunie 1574.
4 Carol al IX-lea, rege al Frantei intre 5 noiembrie 1560 si 30 mai 1574.
6 Albert Laski (1533-15971, palatin de Sieradz, pretendent la tronul Moldovei. Asupra
lui, vezi Alexander Kraushar, Olbracht Laski Wojewoda Sieradzki, 2 vol., Warszawa, 1882 si
Thodore Itilban, Henri de Valois en Pologne et les Roumains, Buc., 1942, p.8, 51, 67-68 etc.
6 tirite date aici de Lescalopier, sint vddit urmArile unor confuzii. Palatinul Laski n-a
stapinit niciodatd pdmInturi in marginea Tdrii Roininesti, ci In aceea a Moldovei, deoarece a
tinut de clteva ori, In puterea sa, cetatea Hotinului, in vremea lui Despot Vodd (1561), a
lui Alexandru Vodd LApusneanu (1564) si la Inceputul domniei lui loan Vodd cel Cumplit
(1572), cf. Kraushar, op. cit., vol. I, p. 56, 59-60, 62, 65, 259. Laski a fost In mai multe
rinduri pretendent la tronul Moldovei intre 1566 si 1571, urmlnd s ddruiasca lui Bogdan
Vodd LApusneanu mosiile sale din Polonia, In schimbul ceddrii domniei, cf. A. Veress, Docu-
mente priviloare la istoria Ardealului, Moldovei i Tdrii Romtnesti, vol. I, Buc., 1929, p. 267,
nr. 322, p. 290, nr. 344, p. 291-92, nr. 346, p. 295, nr. 350 i p. 296-97, nr. 354. In vremea
nidicrii lui loan Vodd cel Cumplit lmpotriva turcilor, Laski I-a sprijinit, Impreund cu Con-
stantin, ducele Ostrovului, fapt care a atras asprele mustrdri ale marelui vizir Mehmet So-
kolli pasa Clare senatorii Poloniei, cf. Veress, op.cit., vol.II, Buc., 1930, p.25-26, nr. 25,
p. 41-44, nr. 33.
7 Renee de Rieux, mademoiselle de ChAteauneuf (c. 1550-1587), nobild bretond, domni-
soara de onoare a reginei mame Caterina de Medici, cf. F. Didot, .Nouvelle biographie...,vol.
X, Paris, 1856, col. 106. Asupra acestui protect de cAsAtorie, vezi instructiunile adresate de
Carol al IX-lea ambasadorului de Noaillcs la 22 februarie 1574 In E. Charriere, Negociations de
la France dans le Levant, voL III, Paris, 1853, p. 325-326, n.l. ; cf. si N. lorga, La France
et le sud-ouest de l'Europe, In Revue historique du sud-est enrol:leen", X III (1936), nr. 1-3
(Janv.-Mars), p. 34 si Germaine Lebel, La France et les Principautes .Danubiennes du XV I-e
siecle ei la chute de Napoleon l-er, Paris, 1955, p. 14 etc.
8 Ca terina de Medici (1519-1589) regind a Frantei, vAduva lui Henric al II-lea.
9 Jean de Saulx, viconte de Tavanes, pentru care vezi mai jos.
78 Gilles de Noailles (1524-1597) abate de l'Isle si de Saint Armand, consilier al Parla-
mentului din Bordeaux, trimis al Frantei in Polonia cu prilejul ridicArii la tron a regelui
Henric de Valois, cf. Didot, op. cit., vol. XXXVII, Paris, 1862, col. 116-117.
www.dacoromanica.ro
'7 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA $1 TRANSILVANIA 439
<it appris en ces expeditions, aff in d'y ayder a son passage. Et me meit seul Francois auec
mon valet en la compagnie des ambassadeurs de Transsiluanie 1 qui estoient venus communi-
quer le manage de lcur d <it> prince et en requerir le co <n>se <n >teme<n >t du grand seig<neu >r.
Mons<ieu>r l'ambassadeur le fit trouuer bon a Mehemet & luy feit croire que ce seroit
fortifier ce prince
(Fol. 40 v) amy des Tures contre les Allemants et Espagnolz, communs ennemis des Tures
et des Francois et feignit auoir aduis que ce prince estoit secrettement sollicit pour espouser
la fille de l'empereur d'Austriche 2. Tant y a que ces ambassadeurs transsiluains emportoient
le consentement du Turc a l'execution de ce n<ot >re manage.
Auec Mons<ieu>r Massiot 3 estoit venu de Paris George Mikaloski 4, gentIlhomme
poulaque, enuoye par le palatin Laski pour viser plus haut, car comme ii estoit a Paris auec les
autres s <eigneu >rs poulacques qui venoient querir le roy, ii fut aduerti par courrier expres que
Jean Moldaue estoit entre auec 60 mille hommes en Walacchie et auait tue Alexandre de
Walacchie dans sa ville de Boccaretzchte 5 et presupposant la place vuide, 11 envoyoit offrir
dix mile ducatz d'augmentation de tribut annal et 200 mille ducatz de corruption, moitie
pour Mehemet et moitie pour les trois autres bassatz, affin que le d<it> palatin Laski fut
nom<m > valuode de Walacchie 6. Mais Mikaloski trouua les affaires en autre disposition.
L'incursion du vaiuode moldaue et la prise de Boccareschte estoit vroye, mais le prince
walacque s'estoit sauu a la course a Chat Joaneschte 7 sur le bord
(Fol. 41) du Danube ; ii auoit assemble vne petite armed de 10 a 12 mille hommes, ou
il fut vng moys apres secouru du beillerbei de la Grece qui enuoya denoncer guerre au Moldaue,
s'il passoit outre auant que d'auoir le consentement du grand seig<neu>r 8.
1 C5petenia trimisilor era MilesvAr JAnos, dupa cum aratA mai jos Lescalopier. In
1574 capukehaielele transilvAnene la Poarth erau DAczo JAnos din Sepsiszentgyorgy (Sf. Gheor-
ghe) i Grujd Peter, cf. Bird Vencel, Erdly kovetei a Portdn, Cluj-KolozsvAr, 1921, p. 114.
2 Proiect putin verosimil, intrucit singura fiicA, r5mas5 nemAritat5, a ImpAratului Maxi-
milian al II-lea, arhiducesa Margareta de Habsburg (1567 1633), mai tirziu trecutA la calu-
gArie, avea pe atunci doar 7 ani, cf. Johann Hubner, Genealogische Tabellen nebst denen daw
gehrigen genealogischen Fragen zur Erlauterung der politischen Historie, vol.I, Leipzig, 1725,
pl. 126.
8 Consilier al Parlamentului din Bordeaux si secretar al ambasadorului de Noailles, cf.
Degert, op.cit., p. 236, n. 3.
Mihalovskl. Asupra activitAtii sale pollee In leg5turA cu evenimentele din Tara Bond-
neasc, vezi i scrisoarea lui Francois de Noailles din 8 mai 1574 la B.P. Hasdeu, Fragmente
documentare, In Arhiva istoricd a Romtniei, vol. I, partea I, Buc., 1865, p. 151, nr. 235.
5 Bucuresti.
6 Pentru IncercArile nereusite ale lui Laski de a doblndi tronul Tani Romtnesti sau al
Moldovei, vezi i rapoartele ambasadorului de Noailles din 8 mai, 19 mai si 30 iunie 1574
adresate Caterinei de Medici si regelui Henric al Poloniei, cf. Hurmuzaki, Documente, supl.
I, vol. I, Buc., 1886, p. 33-35, nr. LXVILXVIII.
7 Ionesti, sat dispdrut linga Strimba, raion Giurgiu, reg. Bucuresti, aflat odinioara la
marginea raielii Giurgiului. Amintit In registrul vamal al Brasovului din 1503 (cf. Quellen
zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. I, Kronstadt, 1886, p. 17, 30) si intr-un document
intern din 27 august 1597 (7105) (cf. Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, VI, Buc., 1952, p. 286,
nr. 304),
8 La aceste evenimente se referA raportul ambasadorului genovez la Poart5, Battista
Ferraro, din 7 mai 1574 (cf. Hurmuzaki, XI, p. 87, nr. CXXXIV), al bailului venetian An-
tonio Tiepolo din 18 mai 1574 (ibidem, VIII, Buc., 1894, p. 178, nr. CCL IX) i scrisoarea
umanistului francez Hubert Languet din 10 iulie 1574 de la Viena (Hasdeu, loan Vodd cel
Cump10..., p. 236). Ferraro ne informeaz5 In rapoarlele din 19 mai si 4 iunie 1574 despre ple-
carea beglerbegului Rumeliei, Ahmed pasa, la Adrianopol, in asteptarea evenimentelor (Hur-
muzaki, XI, p. 87-88, nr. CXXXV i CXXXV II).
www.dacoromanica.ro
440 P. CERNOVODEANU 8
Si le Moldaue eut suiui sa fortune, il ruynoit son enneml, mais craignant le retour
des matines, H porta respect a ceste menace et enuoya des ambassadeurs a Constantinople
remonstrer que sa querelle yarticuliere estoit auec vng desir de seruir mieux le grand seig<neu>r,
que le Walacche auoit le 1<er> couru son pays et apres auoir usurpe les terre<s> de Laski,
vouloit faire de mesme en la Moldauie. Le Walaque aussi y enuoya des ambassadeurs et
impetra particulierement le secours de Mons<ieu >r d'Acqs et les affaires luy succederent que
le beillerbei de la Grece fut commandd de passer le Danube a Schat Joaneschte auec le plus
de force qu'il pourroit, ce qu'il feit si a souhait que le Moldaue se retira par composition et
le Walaque fut reintegr et touts deux promirent d'aller a Constantinople dedans l'an, pour
sur leur querelle obeir au jugement qu'en donneroit le grand seig<neu>r.
Le premier iour de Juin 1574 partis de Pera nous couchasmes au logis du Tra<n>siluain
(Fol. 41 v) a Constantinople ou plusieurs Hongres, Poulonnois et Transiluains faictz Turcs,
souperent auecques nous ; les uns estoient trinitaires, autres anabaptistes, zuingliens, luthe-
piens et d'autres religions modernes, qu'ilz disoient exercer plus librement soubs l'habit de
Turc qu'en leur pays. Mais l'ambassadeur me diet que pour leurs fautes duties & criminelles,
ilz auaient fuy la justice en cet azile de mauuais chre<t>iens...
a
Pierre Lescalopier povesteste In continuare cAlAtoria sa prin Bulgaria (fol. 41 V-45),
ajungind la Rusciuk, cu insolitorii sAi, la 14 iunie i poposind acolo pina la 16 iunie In casa
voievodului Tsrii RomInesti pe care a clAclit-o pentru odihna alor sAi, ce se duc I yin cie la Con-
stantinopol" (logeasmes en la maison du vaiuoda de Walacchie qu'il a faict bastir pour retraicte
des siens qui vont et viennent de Consta<n>tinople) (fol. 44), inainte de a trece DunArea.
(Fol. 4.5). Le 16 Juin nous passasmes le Danube dans vng grand bac ; l'on y vint visiter
entre nous s'il y auoit aucun esclaue fugitif. Dela en auant les aspres ne sont plus en vsage,
mais des niquetz 2 merques d'une N<ot>re Dame, que j'ay veu receuoir en France pour liars ;
c'est monoie de Hongrie et la nomment phenis. Ilz en baillent cent pour vng talar, ou 50 3
aspres, qui seroit de proufit a qui venant de chred >ient voudroit aller en Turquie, ou pour
40 aspres l'on donneroit vng talar 4.
www.dacoromanica.ro
9 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA $1 TRANSILVANIA 941
Nous demeurasmes ce lour en l'autre riue du Danube en vng gros village 1 qui appar-
tient au grand seig<neu>r, pour com<m>a<n>der aux deux bords de ce grand traiect.
Avec les Turcs ii y demeure grande quantit de Walacques. Nis a vis enuiron 30 pas
en l'eau est vne tour quarre et la ruine d'une antienne forteresse 2 que l'on dit auoir este
ruyne par l'armee de Pierre l'hermite qui passa par la du temps de Godeffroy de Boud>llon.
Le 17 nous couchasmes a Schat Joaneschte, frontiere de la Walacchie de ceste part
(Fol. 45 v0) ou nous eusmes peine a trouuer des viures, pour les trouppes des Tures qui
retournoient ayant remis Alexandre en sa ville de Bocareschte.
Le 18 juin nous trouuasmes toutte la journee des compagnies de gens de cheual en armes
qui retournoient en Turquie ; leurs armes estotent gra<n >des et grosses lances et des ronda-
ches vouteds carrees en bas qui pose sur l'areon et par haut eschancres par le coing clu
cost des yeux, l'autre coing montant jusques 2 doigtz pardessus la teste. Elles estoient de
bois couuert de cuir boully et force clouds dors et des aisles d'aigles et d'outardes attaches
dessus et des petitz miroirs ; d'aucuns auoient en teste vne peau de beste et sur le deuant de
la teste vng miroir et aux costes du miroir des aisles d'oizeaux ; cela faict peur a regarder. Mats
ils sont fort mal arms, peu auaient cuirasses et brassarts ; II n'y en auoit pas le quart qui
eut la teste armed et si nous ne vismes autre chose tout le jour jusques a 3 heures que gens
(Fol. 46) de guerre 3. Je croy qu'ilz n'ont fiance qu'en la multitude ; ilz sont tres bien disci-
plines, car aucun ne nous arresta et plusieurs nous saluotent.
Nous estions partis deuant le lour et vinsmes a Bocareschte qu'il estoit nuict. Les murs
de ceste ville sont de gros troncs d'arbres fiches en terre contre l'un l'autre et attaches ensem-
ble auec des soliues de trauers, Hellas aux d<its> troncs auec de longues et grosses cheuilles
de bois ; 4 1e paue de la ville est de troncs d'arbres. 11 y passe vne riuiere nomme Dambouisca5.
En ceste ville nous trouuasmes le vaiuoda Alexandre au secours duquel estoigt venus les princi-
paux de son pays et les Tures, comme il est escript cy dessus. Il faisoit bonne garde en son
www.dacoromanica.ro
442 P. CERNOVODEANU 10
chasteau ferm comme la vine, ou nous luy feismes la reuerence ; l'on eut bicn de la peine a
trouuer vng trucheme<n>t latin pour moy. Enfin le prince nous felt loger et traicter et nous
don<n>a son coche hien atteld auec vng sien secretaire pour nous faire passer tout son pays,
sans qu'il nous coustat rien.
11 recent gratieusement la 1<ett>re de Monsdeu>r l'ambassadeur et promeit
(Fol. 46 W) de faire ce qu'il desiroit de luy et de rescrire a Constantinople que si Mon-
sdeu >r son frere venant de Pologne passoit par la, qu'il l'honoreroit comme legat d'un roy
de Fance, auquel ii vouloit seruir.
Son palais 1 estoit de cloisonages de charpenterie remplie de torchis 2 de boue et
herbe hacht parmi. L'on nous mena parler a luy dans vne grande salle tapissee de Turquie,
des reliefz tout au tour d'enuiron trois pieds de haut, ainsi qu'aux caruacerats. Au bout de
la sale, vis a vis de la porte, ce prince estoit assis dans vne chaire. Personne n'estoit sur ces
Iieux releuds, sinon luy et vng page debout a cost, qui prit ma 1<ett>re et la bailla au
pri<n>ce ; plusieurs arm& de haches ou marteaux d'armes estoient emmi la place de ceste
sale. Ce truchement latin estant venu, le prince luy feit bailler ma 1<ett>re par son page
pour la lire haut et l'interpreter. Je scauois qu'll n'y auoit rien de secret, mais pour parler ii feit
retirer le monde au bout de la sale et son page aussi et ne demeura que ce truchement qui
(Fol. 47) sembloit expliquer mon parler latin auec longs discours ; le prince me parloit eji
peu de parolles. Je sortis du chasteau auec vne torche & fusmes menes en maison bourgeoise,
ou depuis furent ramens nos Transiluains qui auaient pris logis ailleurs pe<n >dant que j'estois
retenu auec le prince ; Pon nous feit grand chere par vng cuisinier du prince qui fut
envoy expres.
Le lendemain 19 de Juin je me promenay par la ville ou je ne veis aucun beau
bastiment ; deux eglises l'une a la grecque 3, l'autre de lutheriens 4, estoient de bois ; toutes
les couuertures decl.uilles de bois ou de chaume. Le pays est fructueux, mais ii n'y a pierre,
ni ardoise. Apres desieuner, disner, nous fusmes coucher a Vopeschta, 5 village ou le viconte
de Tauanes 6 allant de Pologne en Co<n>sta<n>tinople, pensa estre brusl en vne mechante
cabane oii le feu s'esprit par la negligence d'un des siens qui, ayant attach sa chandelle contre
1 Palat cunoscut sub denumlrea de Curtea Veche, retnnoit odatA cu biserica domneascA,
In vremea lui Mircea VodA Ciobanul (1545-1554, 1558-1559). Pentru mai multe amAnunte
vezi Bucuresti. .Rezultatele sdpaturilor arheologice si ale cereldrilor istorice din anul 1953, vol. I,
Buc.,1954, p. 184-256 si Bucurestii de odinioard (editat de Muzeul de Istorie a orasului Bucu-
rcsti), p.147-165.
2 Cuvintul torchis" lnlocuieste pe acel de charpenterie" sters.
3 Nu pot identifica aceastd bisericA de lemn, asupra cAreia Lescalopier nu dA nici un
fel de amAnunt.
4 Asupra posibilitAtii existentei vreunci biserici luterane la Bucuresti In veacul al XVI-
lea, In stadiul actual al cunostintelor noastre, nu putem face nici o precizare. In aceastA pro-
blem:1 mai vezi Hans Petri, Hat es in Bukarest wdhrend des 16. Jahrhunderts eine evanghe-
lische Gemeinde und Kirche gegeben?, In Siebenbilrgische Vierteljahrschrift", Hermannstadt,
LVII (1934), p. 311 ; S. Reli, Comunitaii prolestante In Romlnia veche disparate in masa orto-
doxiei romine, 1935, p. 17-18 ; Hans Petri, Geschichte der evangelischen Gemeinde zu Bukarest,
Leipzig, 1939, p. 2-3.
5 Probabil satul Vulpesti, lIngA PAdurea Radu Von, aflat tn apropierea Bucurestilor,
pe drumul TIrgovistei (astazi satul Vulpesti din comuna Poenarii Vulpesti, raion Racari, reg.
Bucuresti).
6 Jean de Saulx, viconte de Tavanes (sau Tavannes) (1555-1629) curtean al regelui
Henric de Valois pe care 1-a Insotit In Polonia. Dupa Incoronarea regelui la Cracovia (19 fe-
bruarie 1574), Tavanes a pArAsit aceastA tarA, plecind Intr-o cAlAtorie la Constantinopol, mer-
gind prin Ungaria, Txansilvania si Tara RomlneascA ; el a ajuns la PoartA la 16 aprilie 1574,
cf. Lonce Pingaud, Les Saulx-Tavanes. Eludes sur l'ancienne social franaise. Lettres el docu-
ments iniclits, Paris, 1876, p. 126-203.
www.dacoromanica.ro
11 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA l TRANSILVANIA 443
le mur de bois et torchis, s'endormit. Les paisa<n>ts accoururent au feu et croyants que cc
fussent gens du bogdan Moldaue, les chargerent & blesserent ; le scieun de Tauanes se
(Fol. 47 p) sauua dans le bois d'ou le lendemain, se trouuant a Boccaretzchte, le vaiuode
le recent humainement, enuoya pour recouurer quasi tout ce qu'il auait perdu, feit rapporter
les blesses auxquelz n bailla vng chirurgien qui les accompagna jusques a Constantinople pour
les medicamenter par le chemin
Le 20 nous vinsmes a vne ville nome Faboska 2 murdA com<m>e l'autre.
Le 21 a Egemna 3 petite montagne ou faute de maison nous couchasmes a restoile.
II pleut toutte nuict si que nous fusmes contraintz d'en partir mouills et ne trouuasmes ou
nous seicher jusques au lenclemain que nous couchasmes a Tergouista 4 le 22. C'est la me-
tropolitaine 5 de la Walacchie ou le palais du prince 6 est seulment mure de grandes hayes ; la
nous trouuasmes des Genuois fugitifs de Chio 7 qui nous traiterent ioyeux de nous ouir parler
leur langue.
1 In amintirile, inserate in lucrarea asupra vietii tatlui sdu, Tavanes p istorisit si el,
Insd foarte denaturat, incidentul avut In Tara Romineasce, relatInd fantezist cd ar fi fost
atacat noaptea, Intr-o colibd, Impreund cu cei patru tovarfisi ai sal de drum, de vreo 200
de oameni, care au dat foc casei si i-au fdcut prizonieri, scdpind doar prin interventia bindvoi-
toare a domnului '11/.11 RomInesti, cf. Memoires de tres-noble, et tres illvstre Gaspard de Saul;
seigneur de Tavanes, mareschal de France, admiral des Mers de Levant, govverneur de Provence,
Consenter dv Rog el capitaine de cent hommes d'armes, Sully, fArd data, Cinquieme advis...,
p. 55 si 67.
2 Nu pot identifica aceastd localitate, al cdrui nume apare atlt de corupt In jurnalul
lui Lescalopier. Ar putea fi eventual satul Cojasca (raion Ploesti, reg. Ploesti) amintit docu-
mentar la 20 martie 1571 (7079) (cf. Doc. priv.ist. Rom., B, XVI, vol.IV, Buc., 1952, p. 7-8,
nr.9), dar In on i ce caz nu ca un oras cu ziduri" (vine murei), cum indied cdliitorul, deoarece
pe drumul dintre Bucuresti i TIrgoviste, nu s-a aflat nici o data un asemenea oras.
3 fardsi un cuvint foarte corupt, a cdrui rezonantd este Insd asemAndtoare cu aceea a
denumirii de GeamAna", topic destul de rdspIndit In veacul al XVI-lea, In jud. Dlmbovita
si Oltenia (vezi .Doc. priv. ist. Rom., B., Indice, Buc., 1956, p. 60). La 15 ianuarie 1613 (7121)
este amintit, Intr-un hrisov, satul Gemenile, In apropiere de Lazuri (raion TIrgoviste, reg.
Ploesti) pe drumul care ducea la TIrgoviste, cf. loan C.Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Can-
tacuzino, Buc., 1919, p.205, nr. 658.
4 Orasul Tfrgovite.
6 Tirgovite a fost cetatea de scaun a Tarn RomInesti Incepind de la 22 iunie 1418
(6926) (cf. Doc. priv. ist. Rom., B, XIII, XIV si XV, p. 71, nr. 56) si pind In primavara
anului 1660 (cf. Radu Grecianu, Via/a lui Constantin VMS Brtncoveanul, ed. $t. Grecianu,
Buc., 1906, p.60) cu unele perioade de Intrerupere clnd resedinta domneascd se muta la Bucu-
resti, oras unde s-a stabilit de altfel definitiv capitala tdrii, din a doua jumatate a veacului
al XV I I-lea.
6 Ridicarea curtii domnesti din TIrgoviste dateazd din vremea lui Mircea cel BdtrIn
(cf. Mircea Ionescu, Ttrgovistea. Schne istorice ;i lopografice, Oradea, 1929, p. 11), documen-
tar orasul fiind amintit pentru Intlia oard pe la 1403 In hrisovul de privilegii al domnului
pentru negustorii din Liov, cf. P.P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrtn, p. 101-102. Palatul dom-
nese a fost reInnoit i Infrumusetat de cdtre Petru Vodd Cercel (1583-1585), dupd cum rela-
teazd amanuntit secretarul sdu genovez Franco Sivori, cf. $t. Pascu, Petru Cercel i Tara
Romtneascd la sfirsitut sec. XVI, p. 174-175.
7 Insula Chios, aflatd In stapinirea dinastilor genovezi Giustiniani, a fost cuceritd de
flota lured, sub comanda rnarelui kapudan Piali pasa, In primdvara anului 1566, cf. Iacobus
Palaeologvs, De rebvs Constantinopoli & Chij... anno 1673, In Nicolaus Reusner Operis collec-
land Epislolarum Turcicarum..., Francofurti ad Moenum, 1590, liber XI, p.142-143, Jerosme
Justinian, La description el histoire de l' isle de Scios ou Chios, Paris, 1606, la Zinkcisen,Geschichte
des osmanischen Reiches, vol. II, p. 901-903 ; vezi i N.Iorga, Byzance apres Byzance, Buc.,
1935, p. 66-67 si F. Braudel, La Mediterranne... a l'pogue de Philippe 11, p. 863. TinInd
scama de faptul cd sotia lui Alexandru Vodd Mircea (1568-1577) Ecaterina doamna, era fiica
nobilului 'got Salvareso (vezi N. forgo, Contribu(iuni la istoria Munteniei tn a doua jumatate
a secolului al XVI-lea, Bue., 1896, p.7), iar Milo Voievod, fratele domnului Meuse un dar
www.dacoromanica.ro
444 P. CERNOVODEANU 12
de 100 galbeni mAndstirii Nee; Movh din aceastd insuld In 1573 (cf. Palaelogvs, op. cit.,
p. 146-147), putem constata astfel uncle legaturi ale familiel Basarabilor cu Chiosul In veacul
al XVI-Iea, ceea ce ne face verosimild stirea cd_mnii din nobilii sau negutatorii genovezi mai
de seamd, s-ar fi refugiat la curtea domneascd din Tlrgoviste.
1 Este vorba de Rucdr (raion Mused, reg. Arges) punct de trecere din Tara Romlneasca
Inspre Transilvania, pe drumul TIrgoviste-Cimpulung-Bran, Intilnit ca We de hotar i vame
In aceastd epoca (vezi doc. din 25 ianuarie 1575 (7083) In Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol.
IV, p. 162, nr. 165).
2 Traditia exagerata a scoborlrii romlnilor exclusiv din colonizatorii romani, condusi de
cdpitanul Flaccus, este consemnat pentru Intlia oard In Cosmographia umanistului Italian
Aeneas Silvio Piccolomini (papa Pius al II-lea), tipiiritd la Venetia In 1501, cf. Claudio Iso-
pescu, .Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geograrica italiana del Cinguecento, Buc.,
1929, p, 4-5,
3 Despre ceremoniile de la ospetele domnesti,pe care Lescalopier le aminteste cel dintli,
mai pomenesc i alti cdldtori strdini, ca de pilda Franco Sivori la 1583 (cf. St. Pascu, op. cit.,
p. 180-181) sau Antonmaria del Chiaro In vremea lui Constantin Vodd BrIncoveanu (Istoria
delle moderne rivoluzioni della Valachia, Venetia, 1718, p. 55-57), numai CS acesta din urmd
povesteste cS Intli se bea In slava lui dumnezeu, apoi in aceea a Imparatului, iar drip aceea
pentru domn i boierii tdrii. Acelasi protocol II afldm si In condica de ceremonial a logofd-
tului Gheorgachi din 1762, cf. Dan Simonescu, Literatura romtneascd de ceremonial. Condica
lui Gheorgachi, 2762, Buc., 1939, p. 175.
4 Drumul de munte dintre Fluar si Bran este presdrat cu o multime de riulete i plrluri
ce se scurg din manta apropiati, purtind numele de Valea OrSii, Valea lui Sighiste, Valea
Ordei s.a. pe care Lescalopier nu le-a putut Insd deosebi. Vezi i Banta turisticd a masivului
Piatra Craiutui. Zarnefti-Bran-Rucdr, editatd de Institutul cartografic Unirea", Brasov, 1936.
www.dacoromanica.ro
13 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA t TRANSILVANIA 445
www.dacoromanica.ro
446 P. CERNOVODEANU 14-
ambassadeurs, de leur bonne compagnie et donnay au chef d<omi>no Joani Milesvar vng
anneau d'un saphir porta de France, pour ce que par les chemins ii le louoit pour l'ouurage et
me prioit de luy ve<n>dre. Ilz alloient au petit Varadin 1 trouer le frre 2 du prince par expres
comma<n>dement du Turc pour faire cesser la fortification qu'il y faisoit et que le Turc
disoit estre vne entreprise au dommage et frayeur des garnisons turques qui estoient en Hongrie
de ceste part. Le vahrode transiluain scachant le mescontentement qu'en auoit pris le Turc,
auoit enuoy a Coronestat pour commander a ses ambassacleurs de l'aller attendre a Varadin
ou ii iroit et ne feroit rien qu'eux mesmes n'eussent reduict ceste forteresse en tel estat que
Mehemet bassa 3 leur auoit dict que son m<altr>e
(Fol. 50 v) 0 la vouloit et de conferer auec le sangiac de Bude 0 et prendre son attestation
comme la forteresse auroit este reduicte en son 1-<er> estat 5. Des le point du iour le ddt>
sdeu >r Milesvar auoit exp edie en diligence l'un de ses confreres auec le pacquet pour le porter
an prince en Alba Julia.
Comme je retournois pour disner je veis arriuer Monsdeu>r Gilles de Noailles abbe de
l'Isle et de Scain>t Armand, lequel le roy de Pologne auoit presse de partir de Cracouid-
auant qu'auoir receu l'aduis de son frere que estoit en Constantinople. J'auois charge de l'aller
trouuer en Cracouie et luy dire tout ce que j'aurois appris en Transiluanie auec l'instruction
de son voyage & arriu8 en Consta<n> tinop <le>. Apres que j'eus disn auec le s<ieu>r Mika-
loski aux despens de la vile, j'allay saluer Monsdeu >r l'ambassadeur, qui estoit loge et traict
de mesme car il auoit vng secretaire du prince qui l'auoit faict honorer & traicter par tout..
Je luy p<rese>ntay les lettres de Mons<ieu>r son frere et demeuray ce jour & le suyuant
three luy. Ii auoit deux caches pollonois et deux ou trois cheuaux de selle.
. Le 28 Juin je pris conga de luy et
(Fol. 51) auec n<ot >re secretaire conducteur et le s<ieu>r Mikaloski je fus coucher a SaIden&
Village d'Hongres a 3 lieues de Coronestat.
Le 29 nous passasmes vng bois en montagne 7 par laquelle le chemin est tout pau
de gros troncs d'arbres qui autrement seroit tres mauuais et vinsmes nous coucher a Fougarest8,
1 Confuzie la Lescalopier Intre Kis Varda (micul Varadin) cetate In comitatul Sza-
boles din Ungaria, pe unde trece mai ttrziu In calatoria sa si cetatea Oradea Mare (Nagyvrad,
Groswardein), la care se referA de fapt informatia de aici.
2 Gristofor (Kristaf) Bathori (1530-1581), cApitan al cetatii Oradea Mare Intre
1572-1577, cf. Dr. Toth-Szaba Pal, Nagyvdrad. Az Erdelyi fejedelmek s a MIR uralom kora-
ban, Nagy Varad, 1904, p.83, Antoine Aldasy, La genealogie de la famine Bdthory, In Etienne
Batory roi de Pologne, prince de Transylvante, Cracovie, 1935, p.8, etc.
8 Marele vizir Mehmed Sokolli pasa, amintit mai sus.
4 Mustafa pasa de Buda, amintit In documente la 22 noembrie 1573 (cf. Szalay Laszla,.
Erdely s a Porta 1567-1578, Pesta, 1862, p. 125, nr. LXXV) si 18 noembrie 1574 (cf.
Hurmuzaki, Documente, XI, p. 90, nr. CXLIII).
5 Intr-adevar, In vremea principelui tefan Bathori, au fost efectuate uncle lucrAri de
IntArire ale cetatii Oradea, prin munca taranilor din comitatele Bihor, Crasna i Solnoc-Do-
blca, sub conducerea arhitectului imperial Ottaviano Baldagara ; in 1573 era terminat asa-
numitul bastion aura" (Aranyos-Bastion), iar In 1576, bastionul, purtind mai Urziu, numele
lui Bethlen, cf. Adalbert Scholz, Geschichte der Festung Nagy Vdrad, Nagy Varad, 1907, p.116.
entru descrierea amanuntita a arhitecturii cetAtii, ibidem, p. 319 328 ; mai vezi i Nicolae
Firu, Oradea Mare, Buc., 1924, p. 26-36.
6 Zeiden, Feketehalom, Codlea (Orasul Brasov, reg. Brasov).
7 PAdurea de pe Dealul Strimbei, Intre ainca NouA i ainca Veche, pe drumul ce duce
la aercaia i FAO:1.as, cf. atefan Metes, Situalia economicd a romtnilor din Tara FOgdrasului,
vol. 1, Cluj, 1935, p. LXXX si harta districtului FAgaras, p.276-277.
Fogaras, Fogarasch, Fagaras, oras (raion Fagaras, reg. Brasov).
www.dacoromanica.ro
15 PIERRE LESCALOP1ER IN TARA ROMINEASCA i TRANSILVANIA 447
ou est vng fort chasteau 1 auec vng large foss plein d'eau au milieu d'ung grand bourg bien
peupl. C'est le premier cont de Transiluanie.
Le dernier iour nous disnasmes a Fla Ida 2 village habit d'Hongres & d'Allemans et de
Walacques, c'est a dire qui retienn<en>t le parler d'allemand et de walacque. Nous couchasmes
a Casteihaulse 3 village habit de mesmes. Ce jour nous passasmes 12 ou 15 villages 4 011 ilz
parlent wlaque, subiectz neantmoins du vaiuode de Transiluanie.
Le 1-<er> jour de Juillet 1574 nous vinsmes disner a Hermestat 5 grande belle ville
toutte peinte p<ar> le dehors des maisons, habite seulernent d'Allemands qui y font garde
aux porte<s> perpetuelement, encore que tout ce pays soit en bonne paix soubs la protection
dir Grand Turc. Les Hongres la nomment Sebin 6 du nom de la riuiere qui y passe ; nous y
arrivasmes
(Fol. 51 v) a 7 heures du matin. Nous proumenasmes tout le iour par toutte la vile au
Palais ou l'on exerce la Justice 7, aux eglises qui sont belles comme les n<ot>res mais de
lutheriens 8, sur les rempars et par tout. Sur les 3 heures de releue nous fumes coucher a
Hornelae 9 village.
Le 2 Juillet nous disnasmes a Milhboc 10 vile semblable a Hermestat & de mesme
gouuernernent ; on la nomme Sabesam 11. A demyelieue au dela nous passasmes vne riuiere
grosse nommee Maroussa 12 et demi lieue plus outre nous allasmes coucher a Alba Julia, qui
1 Cetatea FAgArasului a fost Intemeiata, dupd traditie, prin 1310, de care voievodul
Transilvaniei Ladislau Kan ; In veacurile XIVXV, a apartinut domnilor Tarii Rominesti si
lamiliei ardelene Gereb, care i-a adus citeva reparatii, Incheiate pe la 1504 ; In veacul al XVI-
lea, cetatea i comitatul FAgarasului au fost stapfnite de *tefan si Gabriel Mailath, apoi de
Gaspar Bks, cf. Dr. Szadeczky Lajos, Fogaras vdra s uradalma trtnelmi emiekei, Kolozs-
var, 1892, Octavian Popa, Fdgdraqul sub domnii munteni, Fagaras 1935 i Fdgaraul sub regii
ungari, Brasov, 1937, Coriolan Buracu, Cetatea i castelul Fagdraului, Fagaras 1937, Balogh
Jolan, Az erdelyi renaissance, vol. I, Kolozsvr, 1943, p. 80 si Vatalianu, op. cit., I, p. 125.
2 Fofeldea (Hafold), corn. Hosman (raion Agnita, reg. Brasov).
g Kastenholz, Hermny, Casclt (raion Sibiu, reg. Brasov).
4 Pentru numeroasele sate roninesti din Tara Fagarasului, Beclean, Voila, SlmbAta,
Vistea, Ucea, Arpasul, Cirta etc., aflate pe drumul Fagaras Casolt, vezi mai ales t. Metes,
op. cit., p. VIVII i harta.
5 Hermannstadt, Sibiu.
6 Corect Nagyszeben, dupa riul Cibin.
7 Palatul comunal din Sibiu, dateaza din ultimul sfert al veacului al XV-lea, capatInd
uncle amenajari Intre 1500-1521 la aripa de nord ; In 1545 clAdirea a devenit proprietatea
orasului i casa sfatului, cf. EAU. Thalgott, Hermannstadt. Die baugeschichlliche Entwicklung
einer siebenbargischen Stadt, Hermannstadt, 1933, p.45-48, Balogh, op.cit.,vol.1, p. 68, 93,
192, 272-273 si VAtasianu, Istoria artei leudale, vol. I, p.621-623.
9 Amintim printre bisericile catolice rele mai de seama ale vechiului Sibiu, biserica
Sf. Maria, ridicat la mijlocul veacului al XIV-lea pe ruinele unei bazilici romanice din sec.
XII, biserica Sf. Elisabeta, cladita de ordinul minoritilor In sec. XIII, biserica Ursulinelor,
Infiintata la 1474 de calugarii dominicani s.a. Dintre acestea, biserica Sf. Maria a devenit
In sec. XVI biserica parohiala evanghelicA, la 1528 se slujeste In biserica Sf. Elisabeta dupa
ritualul reformat, In 1543 sInt Indepartati dominicanii din oral, iar la 6 februarie 1553 devine
prim intendent al cultului evanghelic, preponderent la Sibiu, pastorul orasului Paul Wiener.
Pentru toate acestea vezi Emil Sigerus, Chronik der Stadt Hermannstadt, 1100-1929, Her-
mannstadt, 1930, p.7-8, Thalgott, op.cit., p. '72-77 si VatAlianu, op. cit., vol. I, p. 40-41,
213-216, 332-333, 527-530, 538 etc.
9 Amnas (Omls) (raion Sibiu, reg. Brasov).
" Miihlbach.
11 Szaszebes, Sebes, oras (raion Sebes, reg. Hunedoara).
12 Maros, Mure.
www.dacoromanica.ro
448 P. CERNOVODEANU 16
est vng fort et grand chasteau 1 accompagn d'ung bourg grand, merchant et peup16 comme
vne ville. II n'y demeure Allemande ni Walacque mais touts parlent hongrois. C'est la langue
naturelle du pays, car Transiluanie estoit vne prouince de la Hongrie auant la diuision de ce
beau et florissa<n>t royaume chred >ien par I'vsurpation de ceux d'Autriche qui contraignerent
la mere 2 du dernier roy hongrois d'appeller le Turc a son ayde qui la vint secourir mail
luy faisant scauoir
(Fol. 52) qu'elle et son filz le roy enfant 3 n'estoient et ne seroient asses forts pour deffe-
<n>dre vng si grand estat contre ceux d'Austriche, ii luy laissa vne prouince au milieu du pays
et plus eslogna d'Austriche qui fut ce vaiuodat au commancement libre 4; et depuys la mort de
ce roy dernier auquel 11 laissa le titre de roy 11 a voulu avoir 70 mille ducatz de
tribut annuel 4.
Alba Julia est le nombril du pays, demeure esleue par les princes a cause de la salu-
brit de l'aer et des tres bonnes terres d'enuiron.
Ii y a apparence qu'en ce lieu y ayt eu autrefois vne fort grande ville et aupres se
voyent encore les rellques des murailles antlennes 6. Et dedans et dehors le chasteau sont
plusieurs inscriptions romaines faisant mention d'un Decebalus roy des Daces dont ceste pro-
uince faict partie, lequel fut vaincu par Traian 7.
1 inceputurile indepArtate ale eetAtii dateaza din vremea intemeierii episcopiei (sec.
XII), suferind apoi numeroase innoiri, mai ales In timpul domniei regelui Vladislav al II-lea,
la 1516, clad se dispune reconstruirea ei in piatrd. Cetatea din Alba Iulia apara ridicAtura pe
care se aflau, In afara catedralei din ores, palatul episcopal si locuintele clericilor, de aceea a
primit unele adaosuri din partea episcopilor Ferencz Verday (1516-1524) si Jenos Goszt6ny
(1524-1527), cf. Kovery L., Erdelyi regisegei, Kolozsver, 1892, p. 68-70, Balogh, Az erdilyi
renaissance, vol.I, p.91, 184, 251-252 si VAtdsianu, op. cit. ,vol. I, p. 283-284, 604-605.
2 Isabella (1520-1559), fiica regelui Sigismund I al Poloniei si a Bond Sforza din Mi-
lano, sotia regelui Ungariei loan I Zepolya (Szepolyay) (1526-1540).
3 loan al II-lea Sigismund Zepolya, rege ales" al Ungariei i principe al Transilvaniei
intre 22 aprilie 1540-1 august 1551 si 15 septembrie 1556-14 martie 1571.
4 Pentru imprejurerile politice prin care a trecut Transilvania in perioada anilor 1551-
1571, pine la 1556 Mild in stdpinirea imperialilor, iar de la aceastd. datd revenind din nou
reginei Isabella si fiului ei Joan al II-lea Zepolya, vezi mai cu seamd Veress Endre, Erdelyi fe-
jedelem interregnum (1551- 1556), Budapesta, 1889 si Izabella kyrdlynd, Budapesta, 1901, A.
Huber, Die V erhandlungen Ferdinands I mit Isabella von Siebenbargen (1551- 1555), Viena, 1891,
Szedeeky L., Izabella is Jdnos Zsigmond Lengyelorszdgban (1551- 1556), Budapesta, 1888, Pozs-
onyl Szentmertoni KAlman, J dnos Zsigmond erdelyi fejedelem dlet ds jellem rajza, Szekelykeresztur,
1934, Stefan Pascu, Transilvania tn epoca Principatului. Timpul suzeranildlii turcelti, 1541-
1691, Cluj, 1948, p. 43-57, Din istoria Transilvaniei, vol. I, Buc., 1960, p. 117-137 etc.
5 GresalA evidentd de transcriere a copistului manuscrisului, care a confundat cifra
1 cu 7 (70.000 in lot; de 10.000). Intr-adever tributul Transilvaniei datorat Portii a fost
fixat initial la suma de 10.000 de galbeni pe an si datoritA indspriril jugului turcesc, princi-
pele Stefan Bethori ajunge sd plAteascd, incepind din 1575, cite 15.000 de galbeni anual, cf.
St. Pascu, op. cit., p. 33 si 59 ; mai vezi l Szalay Lesz16, Adalekok Erdely viszonyaihoz a
portdval Bdthori Istvdn ds KristOf alatt AdOugyek, Pesti Nap16, 1856, Liptek Jenos, A portal
add tOrtenete az erddlyi fejedelemsegben, Kesmerk, 1911, Roderich Goos, Osterreichische Staats-
vertrage Frstentum Siebenbelrgen (1526- 1690), Viena, 1911, p. 192, Georg Muller, Die
Turken Herrschaft in Siebentargen Verfassungsrechtliches Verhiiltniss Siebenbargens zur P forte,
1541- 1688, Hermannstadt-Sibiu, 1923, p. 12 si 66.
6 Lescalopier se referA desigur la urmele vechii asezdri romane Apulum, colonie ince din
vremea impAratului Traian (98-117), pentru care vezi mai ales Cserni Bela, A (.50 feher-vdr-
megye tOrldnete a rOmay krdban, in Alsafeher vdrmegye monografidja, vol. III, Nagyenyed,
1901, p. 107-661, Ion I. Russu, Apulum. Numele i originea localildfii daco-romane, In Aputum.
Buletinul Muzeului regional Alba lulia, vol. III (1947-1949), P. 145-159 si Gr. Florescu,
Apulwn, ibidem, p. 162-169.
7 Asa-zisele inscriptii de la Alba Iulia sau Sarmisegetuza, cu privire la luptele lui Traian
cu Decebal l ascunderea comorilor regelui dac, nu sint decit plesmuiri ale umanistilor seco-
www.dacoromanica.ro
17 PIERRE LESCALOPIER Ng TARA ROMINEASCA SI TRANSILVANIA 449
Le 3-<me> jour de Juil let je fus saluer le prince Estienne Battori extraict de la noble
famille des s<eigneu>rs de SomlYo 1. II me recent fort humainement, me tenclant sa main dont
ii estreignit la mienne en grande faueur et ne permeit
(Fol. 52 v) que je luy baisasse sa main. II parla auec moy fort longuement en latin sur
la creance mentionne aux 1<ett>res de Mons<ieu>r d'Acqs que je luy auois presentees s'an-
quera<n>t en outre de tout ce que j'auois veu et appris en n<ot>re voyage. Puis il me corn-
<m>a<n>da de voir son chancelier Mons<ieu>r Martin Wersouitius 2 et le sdeu >r Blandrat 3
son con<seill>er, Francois comme moy (me diet il). Mais son premier con<seill>er estoit
de Sauoye et retenu con<seilber d'Estat des le vivant du dernier roy & 1-<er> vaiuoda.
Cependant que je le saluois, le s<ieu>r Estienne 4 son neueu 5 me regardoit de loing
fort attentiuement et comme je laissois le prince, il vint m'embrasser a son veu, dont j'estois
estonn, jusques a ce que me parlant italien je recognus sa voix plus tost que son visage. Nous
auions este compagnons aux exercices de Padoue 6. Il me mena chez Mons<ieu>r le chancelier
Wersouitius qui me tesmoigna l'obligation de son prince enuers Mons<ieu>r d'Acqs pour
auoir dextrement faict que Mehemet auoit procure le consentement du d<it> mariage pretendu
en France, d'autant que c'estoit oster le plus grand empescheme<n>t qui fut a craindre,
pourceque les Tures apprehendoient le voisinage des Francois
2.9 C. 4336
www.dacoromanica.ro
450 P. CERNOVODEANU 18
(Fol. 53) et craignoient d'auoir guere 1 auec aucune nation sinon auec les Francois, mais II
trouua mauuaise la feinte du mariage d'Austriche, pourceq<ue> son prince ne pouuoit conser-
uer la bonne grace du Turc sinon en haissant les imprialistes. Et estoit sceu par tout, qu'il
faisoit touttes les demonstrations possibles comme ii ne vouloit alliance, ni amitie auer eux et
de faict contre son humanit ordinaire, ii n'auoit voulu parler allemand au sdeu >r Normand 2,
ambassadeur de France vers luy pour le d<it> mariage et Iuy respo<n >dolt par truchement pmir-
ceque le d<it > s<ieu>r Norma <n >t n'entend point latin. Le prince parloit fort hien allemand ;
7 villes principales de son obeissance sont gardes et habites de tout temps par Allemands.
Nea<n>tmoins ii ne parloit jamais a leurs deputes et magistratz, sinon latin ou hongrois et
haissoit qu'on luy parlast vne langue que le Turc haissoit. Apres s'estre enquis de plusieurs
choses que je ne sgauois point de la dame offerte en ce maHage, son aage, sa beautd, sa des-
cente ou parentele auec les roys de France, le degre, son pere, sa maison etc. et ma response
ou excuse, que destine par mes parents pour estre vng iour juge, j'auois
(Fol. 53 v) este nourri aux universits eslognees de la court, qu'il y auoit 3 ans que
j'estois hors de France curieux de voir le mo<n>de selon mon aage, il me commanda voir
Monsden>r le Normand et le prier de parler frangois au prince et m'admettre pour truchement.
Je le feis et quictay le logis qui m'auoit este donne pour porter mon bagage ches le thit> s<ieu>r
le Normand, ou touts les matins l'on nous enuoyoit des cheuaux de l'escurie du prince, ou
monts nous luy faisions compagnie a proumener deux heures ou a la vollerie ou chasse au
lieure ; tousiours le prince parloit a moy latin et si par pudeur je me tenois derriere Mon<s>-
ieu<r > le Normand, il me faisoit venir a son cost& II parloit latin au d<it > Norma <n >d, lequel
en conceut jalousie telle que ii ne parloit point frangois au prince mais allemand 3 et ne me
voulut faire part des affaires de sa negociation, dont mon aage ne me permettoit d'auoir grand
soucy. Tous les grands nous festoyoient et s'enyuroient pour nous faire plaisir.
II nous suruint vne disgrace par vng Italien sonneur de lire et chantre qui
(Fol. 64) venoit de France et disoit en secret que Ma<emois >elle de Cha<tea>uneuf n'estolt
point parente du roy et qu'elle estoit etc. y meslant quelqu'autre chose. Sur quoy je fus tent
plusieurs fois par le s<ieu>r Estien<n>e, neueu du prince et par Blandrat. Mais je pouuois bien
auoir bon bec, car je ne sgauois rien du faict.
Le neueu du prince me feit voir la Slatina 4 ou sont les minieres d'or et de vif argent que
tenoient a ferme Jacomo Grisoni Venitien et Fausto Guai Bomain nouri a Paris jusques a 18
ans, lesquelz font gra<n>d chere a qui les visite.
En allant pres du lieu je veis aux ruines d'un vieux bastiment scul en vne grande pierre
carre, deux filles les cheueux espars qui essuioient leurs larmes. Entre elles estoit ce qui suit
Apud Gruler 5
CCCXLVI 4 D. M.
P. AEL. Juliannus vixit mensibus V diebus XXV
P. AEL. Prouincialis Dec. col. filio
Et en vne autre grande pierre
www.dacoromanica.ro
19 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA SI TRANSILVANIA 451
Apud eund<em>1
CCCLXXXVII 4
D. M.
P. Cel. seno. constanti Dec.
Col. Del. Matiae CL aequo
IFEM. DEC. COL. DAC, V. A. XXX
Morellius adiutor II. VI. P.
COEL. DACI. H. T. V. P.
En vne maison d'un habitant de ce lieu ou y a peu de maisons vne pierre ro<m>pue
com<m>e suit
LLINI
E ET NICOLVMEA TE
AIAN. HADRIANI
RNVS PRIMICENIVS 2
Le 5 jour de Juillet nous vismes la mine d'or ou l'on va fort auant soubs vne gra<n>de
rnontagne 4. Ilz en tirent de la pierre qu'ilz font premierement cuire com<m>e plastre, puis
piler auec vng moulin a eaux qui chasse dans vng canal de bois large d'un pied, long deux toises,
les pierres cuittes ou des gros potteaux les pilent haussants et baissants l'un apres l'autre et
deuenues grauier, la poudre ou grauier est emporte peu a peu a trauers ce canal par l'eau qui
a la sortie de ce canal le respand sur des toilles grosses este<n>dues sur vng ordre daiz ; pen-
chantz douceme<n>t dans vng fort grand cuuier, Por s'attache a ces toilles, ce qui ne s'y prend
tombe dans ce cuuier et l'eau par dessus se perd en bas ; deux fois en 24 heures us lauent ces
toelles, les lauent dans d'autres cuuiers, puis dans de grands plateaux de bois, ils preignent ce
qui est dans ces cuuiers de l'eau et du sable qu'ilz debattent peu a peu, tant que l'or se tire d'un
cost et le grauier inutile demeure de l'autre coste du platteau 5.
Ainsi j'ai veu
www.dacoromanica.ro
152 P. CERNOVODEANU 20
(Fol. 55) quelquesfois sur n<ot >re pont au change 1 tirer l'or tombe parmi les ordures des
boutiques. Quand ilz ont tire quantite de ce grauier d'or, ilz le mettent dedans vne petite chapelle
a distiller auec vng peu de vif argent, ou par l'opera<ti>on du feu, lc vif argent reduit l'or en
lingotz et le vif argent s'euapore.
Le 6-<d>me nous vismes la miniere de vif argent 2. Sur vne montagne haute demilieue,
y a des trous ronds comme des puys par lesquels l'on descend dedans les minieres, d'ou l'on
tire de la terre de couleur entre iaune et rouge de la quelle ilz emplissent des pots de terre qui ont
la bouche fort estroitte, a l'entree de la quelle ilz mettent vng peu de charbon de terre, puys
ferment ce trou ou bouche du pot d'une bodte de bois d'une piece et agencent plusieurs pots ainsi
accoustres la bouche contrc bas tenus auec de la terre molle, puys ilz font vng grand feu dessus
& aux 4 costes qui dure 4 ou 5 heures et par apres le feu estant cess et les pots rafroidis, iN
deffont & retirent les potz et trouuent que de la terre de dedans est could, a trauers ce charbon
mis a la bouche de chacun pot, le vif argent que l'on void mouuoir dans ces boetes ; ii y a enuiron
500 potz ainsi accoustrs a chacun feu qu'ilz font.
Le 7 nous retournasmes en Alba Julia ou
(Fol. 55 u) j'obseruai a la porte de ceste part nomme Carnpedor 3 (que restime auoir este
le capitolc car le chasteau est le < plus> haut & fort de toutes les autres maisons) vne grande
louue tarn& de relief en vne pierre et deux petitz enfans qui la tettent.
En la mesme porte ii y a escrit de caste et d'autre ce qui s'en suit :
Apud Gruter 4 Apud Gruter 5
XVI 16 XIV 6
I. 0 .M IVLI.PRIMVS.S.LEG.XIII GE.
Visius VIBIVS V.S.L.L.M.
POSTHVMVS
V. S .
www.dacoromanica.ro
21 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA SI TRANSILVANIA 453
1 Vechea milmIstire romano-catolic SI. Mihail din satul Tauti (Thtfalud), corn. Metes
(raion Alba, reg. Hunedoara), Intemeiatd la 1379 Intr-o arip a unui castru datind din sec.
XIII (Castrum Beatae Mariae Virginis de Szentmihlykve Piatra Sf. Mihail), de epi-
scopul de Alba Iulia Gobelinus si ddruitil ordinului calugarilor paulini; constructia lcalului
a fost terminat Intre 1386-1389 in vremea episcopului Emeric. In veacul al XVlea men4-
stirea a apartinut ordinului paulinilor, aflindu-se sub protectaa castrului Piatra Sf. Mihail" ;
In 1521 este acordat capitlului din Alba Iulia, iar regele Ferdinand I o ahltur5 acestei epis-
copii la 29 mai 1553, cf. Dr. Cserni Bela. A Szentmihdlykdi zdrddnak fel fedezsrol, In Archae-
ologiai rtesit V, vol. XIX (1899), fasc. 5 (dec.), p. 398-400.
= Gruter, Inscriptiones, vol. I, pars.II, p. DXCIV, nr.7; CIL, HP, p. 218, nr.1312.
3 Frangois (1554-1584), duce de Alencon, fiul cel mai mic al regelui Henric al II-lea
al Frantei si al Caterinei de Medici, amestecat in intrigile politice ale vremii sale.
Henrie al III-lea de Bourbon, rege al Navarei Intre 9 iunie 1572 si 14 mai 1610 (Hen-
ric al IV-lea al Frantei, Incepind de la 2 august 1589).
www.dacoromanica.ro
454 P. CERNOVODEANII 22
ne soit connu, que les Parlamentz, les princes et nobles conserueroient ceste boy. Mais pour
neant
(Fol. 56 00) car il m'alleguoit que ceste loy auait este violeiS et touttesfois 11 promettoit d'en
parler au prince.
Le seig<neu >r Estienne m'en dit a peu pres fors que l'on ne tenoit encore ces nouuelles
bien asseurdes et ceste incertitude nous feit continuer encore quelques lours n<ot>re bonne
chere. Le s<ieu>r Michaloski s'en alla en Poulogne et fut d'aduis que je n'y allasse, croyant,
qu'on y hairoit les Francois pour cet abandonnement du roy.
Le 12 de Juillet le s<ieu>r Blandrat docteur medecin et 1-<er> con<seill>er du prince
nous festoya dilitieusement auec musique le long du disner. Ii auoit du bien a Salusse et en
Sauoye, mais il en auoit infiniment d'auantage en ce pays la. Et neantmoins 11 n'auoit
point este mule et n'auoit pres de lily enfant, ny parent, il n'auoit pas bruit d'estre auare,
mais 11 viuoit en parsimonie et ne couchoit que sur vng bane enuelop d'une cathelogne et
vng oreiller soubs sa teste, sinon quand ii estoit malade.
Nous demeurasmes en ces festins quotidiens jusques au 21 Juillet, voyant tousiours
quelque lieu de plaisir ou chose des richesses du prince, vng iour ses cheuaux, vng autre son
cabinet d'armes.
Vng iour l'on nous feit voir la tente de
(Fol. 57) camp du roi Jehan dernier 1. Elle estoit tendue en vng pre et sembloit vng grand
chasteau, les murs de toille auoit des creneaux et de loing sembloient de magonnerie ; 11 y auoit
deux grands portailz pour sortir deuant & par derriere. Au dedans 4 grands pauillons accom-
pagns de 4 petitz pour garderobes. Au milieu vne grande sale tout autour des murs des escu-
ries diuises de logis pour les escuiers & seruiteurs, touts les cordages estoient de soye. Vng
autre jour l'on nous mena voir des aqueductz que le prince faisoit faire pour conduire de
l'eau en son chasteau d'une lieue loing.
Le 20-<e>me le prince nous enuoya querir et parla latin a M<onsieur>r le Normand,
qu'il estoit certiore des nouuelles de France, qu'il y auoit debat pour la couronne, que le roy
de Poulogne s'y acheminoit pour se la co<n >seruer, qu'il n'estoit scant parler des ioyes de ma-
riage a des princes affligs de telles diuisions, que cela seroit cause de suspendre son desir
jusques au restablissement des affaires de France, qu'll escriuoit a la royne 2 humbles actions
de grace de sa volonte, qu'il rechercheroit quand ib verroit les affaires du royaume le per-
mettre, que a Mons <ieu >r le Normand & autres s <ieu >rs qui auoient trauaill pour luy en ceste
alliance qu'il auoit recherche, II
(Fol. 57 v) offroit son amitie pour recompense.
J'interpretay ce dire a Mons<ieu>r le Norma<n>d, qui feit response en francoisr pour
ce coup qu'il reputoit heureux le seruice faict au roy son m<alt>re en cet affaire, puis qu'il
auoit este aggreable a vng prince si vertueux, que le royaume de France ne pouuoit receuoir
trouble ni guerre pour le droict du successeur, qu'il le prioit d'escrire au roy Henry 33 lequel
le renuoyroit bien tost affin de paracheuer en ioye et bonne paix l'alliance qu'il auoit tousiours
affectione d'ung si gra<n>d prince auec sa cousine. Nous nous humiliasmes a luy baiser le
bas de sa robe qui luy couuroit jusques deux doigtz au dessoubs le genoul et il nous accolla.
Nous fusmes dire adieu a ceux qui nous auoient traictes. Le prince donna a Mons deu >r le
Normand quattre beaux cheuaux de coche et a moy vng cheual de selle & luy enuoya ses 1<ett>res
au roy & a la royne.
www.dacoromanica.ro
23 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA SI TRANSILVANIA 455
Le 21 nous fusmes a Agnedi 1 bourg habitd d'Hongres & cl'Allemands au dessus duquel
est vng fort chasteau 2 entourd de fosss pleins d'eau. Ce chasteau auoit estd co<n>fisque
sur le conte de Fogarestz Jehan Becquetz 3, les maieurs duquel tenoient en engageme<n>t
pour 30 mine talars prests a la mere du
(Fol. 58) roy Jehan ce contd. Le prince auoit voulu le retirer et rendre les 30 mille talars et
sur le refus de Becquetz, ii l'auoit assiege dans le chasteau de Fougarestz, d'ou II eschappa
de nuict & se sauua a Vienne ou 11 estoit encore aupres de l'empereur 4, cause que le prince
luy auroit confisqu tout son bien.
Le 22 Juillet nous vinsmes a Torda 5 ou sont les remerques d'une grande vine qui y a
estd 6 ; nous passasmes soubs vng grand portail de pierres de marbre mal polies ; loing de la y
auoit vne pierre escripte ainsi que s'en suit :
A DECEBalo missis qui Traianum per insidios
interficerent profugis deprehensis milites
Rom. tales versus decantabant :
Le tout escript en grandes lettres
Vbi eras Ramnasia vbi eras
Quantum abfuit ne Roma
Lugeret sed viuit Traianus 7
www.dacoromanica.ro
456 P. CERNOVODEANU 24
A l'autre bout du village y auoit en vng mur ruineux, cc qui suit escrit tout en grandes
lettres dans vng marbre grossier et mal poli :
Decebalus mortem sibi vbi consciuisset
Daciamque Traianus in prouinciam redegisset
Milites Ro. tales versus decantabant 1
Apud Gruter 2
CLIII .5
Nonne tibi dixi Decebale I
funus tuum est Herculem lacessere
(Fol. 58 v) Non recte fads tua ipse quod jaces manu, sed
Te vtcumque caesar vicit tulit tibi
Semper augur Augustalis.
A ce Torda passe vne riuiere qui vient de montaignes du pays dans le grauier de laquelle
Fon trouue de l'or. Ilz la nomment en hongrois Aragnauis 3, Eau d'or 4. Pres ce village y a de
montagnes qui sont minieres de sel 5, qui vallent par an 14 mille escus de ferme. Je me feis
descend.re dans vne par vng trou comme dans vng puis. Elle est creuse presque de milieue.
Au bas ii y a 4 sortes de sel prest a manger sans requerir aucune facon. Ii faut souuent en
espuiser l'eau mice vne peau de beuf Bee a vng chable par les 4 bouts.
Le 23 Juillet nous vinsmes a Collosuar en latin Claudiopolis 6, belle et forte ville toutte
peinte par les rues meslee d'Allemands et d'Hongrois qui peu d'annees auparauuant estoit
babitee seulement par des Allemands.
L'on tient que Charlesmagne ayant plusieurs lois surmont les Hongres voyant qu'ilz
rebelloient soudain qu'il estoit absent d'eux, bastit 7 forteresses ou ii meit garnison de Sa-
xons pour maintenir le pays en son obeissance 7.
CES SEPT
(Fol. 59) villes sont nommees en hongrois Meg<y>es, Sasebes, Beistrich, Sebin, Brassouia, Se-
quesvar et Colosvar, en alleman Meduis, Millebach, Neesleit, Hermestat, Coronestat, Saxe-
www.dacoromanica.ro
25 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA Si TRANSILVANIA 457
bourg et Clausembourg 1. D'ou vient qu'ilz n'ont encore admis aucun Hongre resident parmi
eux et si aucun y prend femme il est contraint de l'emmener demeurer allieurs. Quant a p<re
se >nt Colosvar est hors de ce nombre, pourceque depuis 8 ou 9 ans ilz auoient laiss6 de garder
leurs porte & auoient rnieux aym6 la libert du pays et se mesier en tout parmi les Hon-
grois. Les autres 6 villes ont leur communaut ancienne et conseil ; le prince jure les entre-
tenir en leur libert, ii y establit la justice, tout s'y faict en son nom, mais ilz ne le receu-
roient dedans auec plus de trois cent hommes 2
Hors cette ville nous allasmes loger en vng monastere 3 qui appartient au chancelier, ou
ses fermiers italiens nous feirent grand chere auec yin clairet. Il n'y en a point a plus de 200
lieues de la, mais ilz confesserent l'auoir faict par meslange du jus de cerises. La Hongrie
& Transiluanie porte bon yin blanc
(Fol. 59 v) et de beaux froments. L'on tient en ces lieux que les Allemands Saxons, qui sont
tant aux sept villes qu'aux villages habites par eux, pourroient rnettre en armes bien cent
mille hommes.
Le 24 nous passasmes a Dragu 4 petit village de ces Saxons.
Le 25 Juillet nous disnames a Odouuarel 5 village et couchasmes a Sillacheie 6 dernier
village de Transsiluanie, au dessus duquel deffend ceste frontiere vng chasteau 7 du prince
auec mortespayes. Ilz ne laissent sortir aucun cheual du pays sans passeport.
Ce pays est riche en touts biens, entour6 de montagnes et bois de touttes parts, d'ou
luy vient son nom, pourceque au regard des autres pays de quelque coste que ce soit, ii
est trans siluas. 4
La court du prince est bien en bon ordre et a belle suitte. Entre ses bandes de cheual
il a deux compagnies de Poullonnois lanciers qui seruent par six mois, 4 autres du pays de
mesme, et cinq cents arquebusiers touts d'une liure, qui sont tousiours aupres de luy 8.
Touts les moys faisant monstre, Pon casse celuy qui manque de quelque chose.
Medyges, Medwisch, Medias Szszebes, Mithlbach, Sebes sau Sebesul Sesesc Bes-
tercze, Bistritz, Bistrita Nagyszeben, Hermannstadt, Sibiu Brass6, Kronstadt, Brasov
Segesvar, Schassburg, Sighisoara Kolozsver, Klausenburg, Cluj.
2 Pentru regimul scaunelor sesesti din Transilvania, conducerea i statutul lor juridic,
vezi mai ales Georg Ed. Muller, Sthle und Distrikte als Unterteilungen der Siehenburgisch-
Deutschen Nationsuniversildt 1141-1876, Sibiu, 1941.
3 Clujmendstur (Kolozs-Monostor), veche mnstire a ordinului celugerilor benedictini
din apropierea Clujului, ridicatfi In sec. XII In stilul arhitectonic roman. Suferind striceciuni
In decursul tirnpului, corul i sacristia au lost refecute la sfirsitul sec. XV sau Inceputul
sec. XVI, iar lecasul a fost relnnoit la 1508, In stil gotic tirziu, Hind prevezut cu doue turnuri.
Asupra acesteia vezi Kvri Leszl6, Erdely epiteszeti endekei, Kolozsvert, 1866, p. 258-262,
Esterhazy Janos, A kolozsmonostori apdtsag es egyhdzi maradvdnyainak leirdsa, In Archaeologiai
Kzlemnyek", Budapesta, vol. VII (1868), p. 89 si urm., Csomor Lajos, A Kolozsmonostori
bends apatsdg, Kolozsver, 1912, St. Pascu, I. Pataki si V. Popa, Clujul (Ghid istoric), Cluj
1957, p. 166-168 si V. Vetesianu, Istoria artei feudate, vol. I, p. 22, 546-547 etc.
4 Dreg, Dragu (raion Huedin, reg. Cluj).
6 Udvarhely, Szamosudvarhely, Some Odorheiu (raion Zaleu, reg. Cluj).
6 Zilah, Zaleu, ores (raion Zaleu, reg. Cluj).
7 Veche cetate amintite Inca de la Inceputul sec. XV, In pertile stapfnite de familia
Dragffy ; aici s-au dat lupte In vremea rescoalei conduse de Gheorghe Doja la 1514, precumt si
Intre Ferdinand I si Ioan Zapolya la 1527. Pentru mai multe amenunte vezi Fodor Daniel,
Zildh varos ezereves multjanak ismertetese, Zilah, 1896, Dr. Petri M6r, Szildgy varmegye mono-
graphidja, vol. II, Zilah, 1901, p. 513 si urm., L. Gheorghiu, Zaldul. Schifd monograf ica,Zalau , 1926.
8 Principele Stefan Bethori s-a ocupat Intr-adevar de reorganizarea armatei transil-
venene, hoterind In dieta de la Cluj din 1573 ca nobilimea ardeleane i aceea a comitatelor de
la hotar, Impreune cu secuimea, se dea nu numai clrei echipati, dar i infanteristi. Infanteria
Incepe se se Imparte In unitti speciale, fiecare cu comandantul i stindardul ei. Bethori s-a
Ingrijit si de Iinterirea artileriei, In timpul domniei sale functionInd 5 turnetorii de tunuri.
Pentru amenunte, St. Pascu, Transilvania tn epoca Principatului, p. 302 si urm.
www.dacoromanica.ro
458 P. CERNCWODEANU 20
Vng italien fermier du monastere de Colosuar 1 me dit que la aupres y auoit vng
chasteau
(Fol. 60) des Paleologues jadis empereurs de Constantinople refugis en Transiluanie 2.
Ce fermier me barna les inscriptions cy apres transcriptes qui se trouuent en diuers
lieux de ce pays.
A vng bourg 1-<er> du pays nomme Zarmlsae 3 autresfois ville principale de la prouince
Traianus Dada subacta in regia Zarmis
Inuentis Decebali thesauris sub Sargetis
amne conditis hoc posuit 4
Apud Gruter 5
XXI 8
www.dacoromanica.ro
0. "4.
i C
d-z. ...cd ei-11-crid Z br-utted 44 IV IRAIAN0 PRO MLvrE WE/Z.:
,. .; disr14 Pirieedt-- f-ex '71-ewr .4" ak . ANTON,' Ey N-ARELit s-4 -0 Alarms
i Tet.,,,iza 4.4.S ascityt4 4....514,e CON.H.crENTES ,141/PCIP10 pojyt aVf7
..... 7'7 yi
i'. 5 ..C;. C-C.. ;Ore
.
Li- ere i .
A cosi( 4.1e k 4- 4. rs.tr
re Co a/24- 4 frixee- ej<2eoz 6t "444- 1- o. 44.. E - wok"' przo IMPER- 4 R.
4 fic:Ate ; oliti Put IfY6 IET 13.,L.i4 Av6: //VG
.. -4/171e, fel 0,,,44 AGC-4got
M : VLPZYS Mv7-.411YYS Al 0 Ea.xlit. at
II( a le-dve- Cer-""tyru-.9.6 4 jraitfLoxefris' rtErr
t.
an e.,62-1
e ...p-f. I 4.-1
NoRoaca //ay -7-4.40.1-YM 4 SO! .tE Spo E
r4LCONE t."1- cHirto Cog
TO
4 f..4
.
au-bzim Alt ,11-e44,5. Al Sec /4444 14_ eot j-Ortg r
1
Centi tt.-./444:44?-44 -inset favsze. . 'lace seicerv (240 c-44 ,-vgzicr 7..;iff '41;4 aster
!
1 Gruter, op. cit., p. XI, nr. 3. Inscriptia se afla In poarta pontina de la Cluj, cf.
Reicherstorffer, op. cit., p. 13 si CIL, IIII, p. 170, nr. 860.
2 Gruter, op. cit., p. VI, nr. 6. Informatia data de Lescalopier este gresita, deoarece
inscriptia se afla in zidul catedralei Sf. Mihail din Alba Iulia, cf. Reicherstorffer, op. cit., p. 15
11 CIL, MI, p. 193, nr. 1070.
2 Gruter, op. cit., p. CCLXVI, nr. 2. Alta stire eronata, Intrucit inscriptia s-a gasit la
Sarmisegetuza, cf. Reicherstorffer, op. cit., p. 15 v* si CIL, IIII, p. 234, nr. 1452.
4 Gruter, op. cit., p. VI, nr. 3. Si aceast inscriptie s-a gasit tot la Sarmizegetusa, cf.
Reicherstorffer, op. cit., si CIL, Mk, p. 232, nr. 1443.
5 Gruter, op. cit., vol. I, pars. II, p. CCCXXXII, nr. 7 si vol. II, p. DCCLXVIII,
nr. 4. Inscriptia s-a gasit la Abrud, cf. Reicherstorffer, op. cit., p. 16 si CIL, IIII, P. 214,
nr. 1266.
www.dacoromanica.ro
460 P. CERNOVODEANU 2s
Apud eund<em>1
DXXVI 4
D.M.
M.AVRE.ANTONINI MIL.LEG.XIII. GEM.
VIXIT ANN.XII.MENS.XI DIEBVS II
MILITAVIT ANN.V.LIB.RARAVREL.
Apud eund<em> 2
IV 4
I.O.M.
TITO ANIANO E DIIS DEABVSQVE
PRO SALVTE VICTORIAE DOMINI N<OST>RI
SANCTISSIMI ANIANVS AVG.T.B
SVB.LEG.AVRARIA
V.M.
Apud eund<em> 3
XXIX 3 & DLXII 7
M.D.M.
SACR.
PRO SE ET
SVIS C.STATIVS
POLLIO VLT . LEG . XIII
Apud eund<em> 4
LXIX 3
AESCVLAPIO ET HYGIAE
L.VLP.NIGRINVS
PATRO.COLL.ET ABR.COL.
APVL.PRO SALVTE SVA ET
SVORVM POSVIT
Apud eund<em> 5
CVIII 2
GENIO . S .
T.B.CLAVDIVS
MANSVETVS
0
PRO SALVTE D<OMI>NI N<OST>RI
SANCTISSIMI ANTONINI
PII AVGVSTI
2 Gruter, op. cit., vol. I, pars. II, p. DXXVI, nr. 4. Inscriptie din Zlatna, la Reicher-
stOrffer, op. cit., p. 16 v si CIL, Hh, p. 219, nr. 1317. Transcrierea lui Lescalopier prezinta
geseli i omisiuni.
2 Gruter, op. cit., vol. I, pars. I, p. IV, nr. 4. LecturS gresit (Anianus In loc de Avi-
anus); inscriptia provine de la Alba lulia (Apulum), cf. CIL, IIh, p. 195, nr. 1088.
3 Gruter, op. cit., I, pars I, p. XXIX, nr. 3 si vol. II, p. DLXII, nr. 7. Transcrierea
prezintS mid erori (VLT In loc de VET, omisiunea cuvIntului G<emina>); provine tot de la
Alba Iulia, cf. CIL, IIh, p. 197, nr. 1101.
4 Gruter, op. cit., vol. I, pars. I, p. LXIX, nr. 3. GAsitE tot la Alba Iulia, cf. CIL,
111,, p. 184, nr. 984.
6 Gruter, op. cit., p. CVIII, nr. 2. Tot din Alba lulia, cf. CIL, IIh, p. 187, nr. 1015.
Partea a doua a inscriptici, IncepInd cu PRO SALVTE" etc., nu figurcaza In corpus la acest
num5r.
www.dacoromanica.ro
29 PIERRE LESCALOPIER IN TARA ROMINEASCA SI TRANSILVANIA 461
<Fol. 61)
Apud. eund<em> 1
DCCCV .1
D .M.
HIC PIETATIS HONOS HAEC . SVNT PIA DONA MAR IT
CVI MVLTVM DILECTA EVI EGO MARCELLINA
PRO MERITIS CERNIS QVAE MIHI SOLVS CONIVX
AELIVS COGNI.POST OBITVM MEMOR AMORIS DICAT
Apud eund<em> 2
LXXX 1
DEAE NEMESI SIVE FORTVNAE
PISTORIVS RVGIANVS V C LEG. XIII
G. HORD.
Le 26 iour de Juillet 1574 nous passasmes la montagne 3 borne du pays de Transi-
luanie asses aisd respect aux autres acluenues de cc pays et si nous demeurasmes bien 5
heures a la passer et au pied d'icelle nous logeasmes a Erdeult 4 premiere desce<n>te en
Hongrie 5, ou y a vng beau chasteau 6 du mesme nom,deuant lequel sont morts plus de 30
mine Turcs du temps que le roy Jehan ayd de Soliman douziesme empereur des Turcs 7 faisoit
la guerre a l'empereur d,'Austriche pour le recouurement de son pays. Ce chasteau n'est de
grand monstre, mais les Allemans furent tant encorags a le deffendre, que malgrd le camp
ennemi estime a 70 mille hom<m >es, ilz meirent du secours dedans par deux fois 8.
1 Gruter, op. cit., vol. II, p. DCCCV, nr. 1. Transcrisd cu unele mici greseli de lecturd
(EVI In loc de FVI, COGNI In loc de COQVE); gasita In apropiere de Sibiu, cf. CIL, lIlj,
p. 245, nr. 1537.
2 Gruter, op. cit., I ,pars. I, p. LXXX, nr. I. Transcris gresit HORD In loc de GORD ;
descoperita la Alba Iulia, cf. CIL, 1II, p. 200, nr. 1125.
3 Muntii FAgetului (Bukk).
6 Erdd, Ardud, corn. si sat (raion Satu Marc, reg. Maramures).
5 Transilvania se separase de fostul regat al Ungariei, devenind principat autonom sub
suzeranitatea turceascA, prin athname"-ul sultanului Soliman al II-lea din 24 iunie 1566.
Prin armistitiul Incheiat mai Inainte, In aprilie 1562 de cAtre regele loan al II-lea Sigismund
cu imperialii i ratificat prin pacea de la Satu Mare (februarie 1565), fuseserA cedate imperiului
5 comitate de granitA din Transilvania : Bereg, Ugocea (Ugocsa), SAtmar (Szatmar), Sabolci
(Szabolcs) i Solnocul de Mijloc (Kozep-Szolnokmegy). Pacea de la Spire (1570), dupii un nou
rAzboi cu imperialii, readuce Transilvaniei doar comitatul Solnocul de Mijloc, Joan al II-lea
pierzlnd titlul de rege al Ungariei i recunoscind suzeranitatea ImpAratului Maximilian al II-lea
pentru celelalte comitate de granitd, cf. St. Pascu, Transilvania In epoca Principatului, p. 39
57. Pentru schimbArile de granitA dintre Transilvania i Ungaria In epoca dominatiei turcesti,
vezi Mike, Imre, Erdelyi kulonvdldsa MaggarorszdgbOl, Buda, 1860, p. 32-128 si Dr. Lukinich
Imre, Erdly teriileti vdttozdsai a trtik Wit& kordban 1541-1711, Budapesta, 1918, p. 93-163.
6 La 1456 se acorda familiei Dragffy dreptul de a construi un castel de lemn sau de
piatrA" pe una din rnosiile sale, puttnd sA-1 IntAreascd cu turnuri, curtine i anturi: la 1487 o
inscriptie cornemora Inceperea construirii castelului din Ardud In piatrA, iar la 1507 primestc
unele Innoiri In stilul Renasterii, cf. Balogh J., Az erdlyi renaissance, vol. I, p. 176, 178 si
224, la Valdsianu, Istoria artei feudale, vol. I, p. 612.
7 Soliman al II-lea Magnificul, sultan al Turciei Intre 18 august 1520 si 23 septembrie
1566.
8 Cetatea Ardudului a fost asediatA de armatele turcesti conduse de Hasan pasa de
Timisoara si de oastea ardeleanA a regelui Than al II-lea Sigisrnund Zapolya, In timpul rAz-
boiului din 1565-1566 Impotriva Austriei. Garnizoana de acolo, primind ajutoare de la co-
mandantul imperial Lazar Schwendi aflat la Satu Mare, s-a apArat cu eroism, rezistInd asal-
www.dacoromanica.ro
462 P. CERNOVODEANU 30'
Ce iour mesme nous couchasmes a Sachmar 1 a vne lieue par de la, grand bourg bier'
habite d'Hongres & vng chasteau 2
(Fol. 61 v) bien fort auec mortespayes d'Allemands et lansquenetz ; l'entre en est deffendue
d'une large riuire nome Samoche 3, dessus laquelle est vng long pont de bois et au bout
vng pont teals. L'on nous logea au bourg ou nous fusmes festoys par le cap<itai>ne Mons-
<ieu>r Tiffamboch affection6 aux Frangois. La tomba malade Mons<ieu>r le Normand, cause
que nous y seiournasmes jusques au 16 Aoust.
Le d<it> iour 16 Aoust nous disnasmes a Scinger 5 et couchasmes a Ochreto 6.
PE3IOME
turilor vrajmase i respingind dou atacuri; totusi, datorita numdrului copiesitor al turcilor si
ardelenilor, ostasii imperiali au fost siliti sa capituleze dupa lupte aprige, sustinute vreme de
sapte zile, cf. Borsos Sebestyn, KrOnikdja 1490-1583, In Erdelyi trtenelmi adatok (ed. gr6f
MUDS Imre), vol. I, Kolozsvrtt, 1855, p. 22-24 ; Eduard Wertheimer, Zur Geschichte des T iir-
kenkriegs Maximilians II 1565 und 1566, In Archiv Par sterreichische Geschichte", vol. VIII
(1875), partea I, p. 45-101 ; Szentmrtoni Kalman, .Thnos Zsigmond Erdelyi fejedelem ilet-es
jellemrajzsa, p. 199-200 etc.
Szatmar nemeti, Satu Mare, oras (raion Satu Mare, reg. Maramures).
2 Cetatea de la Satu Mare este amintit ca fortareata regald Inca din 1217, fiind distrusa
de invazia tdtara la 1241. /n 1411 a fost claruit Impreuna cu alte cetAti unguresti despotului
Serbiei Gheorghe Brancovici, refugiat In Ungaria din pricina cotropirii turcesti. Dupa Mohacs, a
cazut In mina imperialilor, dar in 1535 a fost recucerita de than I Zpolia ; ajungind In scurta
vreme din nou sub Habsburgi, la 1543 regele Ferdinand I o ceda familiei Bathori, care o Intari
din nou. In timpulluptelor dintre imperiali, turci i ardeleni, cetatea a trecut din mina In mina,
Mud definitiv cucerita la 1565 de comandantul habsburgic Lazar Schwendi i revenind Ungariei
ocupate de austrieci, cf. Tankticzi Gyula, Satu Mare vdros kepes tiikre Monografia oraplui
Satu Mare, Satu Mare, 1936, p. 5-6, Ghidul rnunicipiului Satu Mare, Satu Mare, 1936, p. 6
etc. Mai vezi i Bagossy Bertalan, Szatinkr Nmeti trtenete, Budapesta, 1908.
3 Szamos, Somes.
KristOf Teuffenbach sau Tieffenbach, capitan de Satu Mare, Intilnit ca atare Intre
1571 si 1577, cf. A. Veress, Balhory Istvan Erdelyi fejedelem es Lengyel Kirdly levelezese, I,
p. 105, nr. 68, p. 135, nr. 98, p. 262, nr. 264, p. 295-296, nr. 319 si Documente privitoare
la istoria Ardealului, Moldovei i Tani RomtneVi, vol. 11, p. 84 86, nr. 74, p. 98 99,
nr. 76, p. 100-105, nr. 78, p. 136-138, nr. 112.
5 Csenger, localitate In fostul comitat Satu Mare (azi In R. P. Ungara), cf. Dr. Csnki
Desz6, Magyarorszdg trtenelmi foldrajza a Hunyadiak koraban, vol. I, Budapesta, 1890, p. 468.
8 Okorit6, localitate In fostul comitat Satu Mare (azi In R. P. Ungara), cf. Csanki,
op. cit., p. 482. De aid Lescalopier Ili continua drumul prin Ungaria de Nord si sudul Slo-
vaciei, prin Kaschau (Koslice) si Pozsony (Bratislava), spre Viena, ajungind acolo la 19 sep-
tembrie (Mss. citat, fol. 61 v 64). El pleacd din capitala imperiului habsburgic spre Italia
la 29 septembrie, Incheidu-si alatoria la Padova, unde soseste la 12 octombrie 1574 (ibid., fol.
64-66 v0).
www.dacoromanica.ro
31 PIERRE LESCALOPIER IN TARA RONaNEASCA SI TRANSILVANIA 463
RESUME
Parmi les voyageurs trangers qui traverserent les Pays Roumains au cours de la
seconde moitie du XVIe siecle, une place de choix revient au juriste parlsien Pierre Lescalopier.
Son journal de voyage, conserve par une copie contemporaine appartenant a la Bibliotheque
de la Facult de Mdecine de Montpellier, a t porte pour la premiere fois A la connaissance
des rudits, sous forme d'extraits, par Edmond Cleray (cf. Revue d'histoire diplomatique,
1921, el, pp. 21-55). Les informations qu'il renferme sont d'une ipiportance extreme pour
l'histoire de la Valachie et de la Transylvanie, a cause de la description des villes et des localits
visites par Lescalopier, qui enumere les richesses conomiques, et consigne les institutions et
l'organisation politique des Etats traverses par lui.
Un microfilm du manuscrit, dil A l'obligeance de la Facult de Mdecine de Montpellier
et de la Bibliotheque Centrale de l'Etat a Bucarest, permet au present travail de rditer, int&
gralement cette fois, le texte du rcit du voyage entrepris par Pierre Lescalopier dans notre
pays, depuis Giurgiu jusqu'A Satu Mare, entre le 14 juin et le 16 aofit 1574. On insere galement
les parties dudit journal omises par Ed. Cleray dans son edition de 1921, lesquelles, en raison
de leur caractere d'inedit, offrent un intret special. Le texte du manuscrit est reproduit
id dans la langue originale, accompagn des identifications, commentaires et explications /Aces-
saires A son intelligence.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SATELE LITT MIEtAI VITEAZIM
DE
ION DONAT
Mihai Viteazul este cel (Until domn al Tarn Romlnesti, despre care s-a scris o monografie
istorica. Cercetarile asupra acestei domnii, Incepute la jumatatea secolulul trecut de Nicolae
Balcescu 1, au fost reluate apoi de mai multe ori, pe baza unor izvoare il observatii noi, care an
adus clarificarl importante si au stirnit discutii 2. Totusi, analiza concreta a materialului prIvitor
la domnia lui Mihai i, In genere, la ultima parte a secolului al XVI-lea, da i azi prilej
cercetfitorului sa constate fapte i aspecte neluate In seama 'Ana acum, sau 11 ajutli sa distinga,
cu mai multa exactitate, specificul acestei epoci.
Una dintre cele mai importante probleme, care trebuie analizata din nou pe baza izvoa-
relor, priveste locul detinut de Mihai Viteazul In marele proces de aservire a taranimii libere,
ce se deschide In aceasta vreme. S-a observat demult ca mai toato documentele cunoscute
asupra domniei lui Mihai se referd la dezbracarea mosnenilor de proprietatile lor" 3, acestea
ajungind, de foarte multe ori, chiar sub stapinirea sa. Totusi, singurul istoric care a Incercat sA
Intocmeasca o lista de satele ruminite de Mihai a fost, cu mai mult de o jumatate secol In urn*
Ion Bogdan, care nu cunostea pe atunci cleat 36 asemenea sate, inclusiv cele cumparate de
domn In timpul eft fusese boier 4. Este Insa evident ca, pentru rezolvarea problemei mentionate
mai sus, cunoasterea cit mai amanuntita a acestor cazuri de rumlnire formeaza o operatie prega-
titoare absolut necesara, cu a-tit mai mult cu eft, Intr-un asemenea domeniu, istoricul nu se
poate dispensa de aprecierea statistica a faptelor, care singura Inlesneste comparatii valabile
cu starile precedente, sau cu cele ce au urmat. Cercetarea, care trebuie asadar Inceputa de
aci 5, prezinta oarecare dificult1 ce se datoresc In special Imprejurarii ca majoritatea satelor
1 Istoria Romtnilor sub Mihai Vodd Vileazul, scrisa Intre 1846 si 1852. A fost tiparit
pentru prima owl la 1878, de Alex. Odobescu, avInd dupa aceea numeroase editH.
2 Vezi In special : Ion Slrbu, Istoria lui Mihai Vodd Viteazul, domnul Tarii Romtnesti,
2 vol., Buc., 1904-1907 ; N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, Buc., 1935 si P. P. Panaitescu,
Mihai Viteazul, Buc., 1936.
3 A. D. Xenopol, Istoria romtnilor, vol. V, ed. A III-a, p. 319.
4 I. Bogdan, Patru documente de la Mihai Vileazul, In Prinos lui D, A. Sturdza la tmplt-
nirea celor saplezeci de ant, Buc., 1903, p. 156-157,
5 Spre a putea cunoaste numarul acestor sate, conditiile In care au fost achizitionate,
categoriile de vInzatori, pretul i situatiile succesive uneori neasteptat de complexe
prin care au trecut in cursul vietii lui Mihai Viteazul i dupb moartea sa, dam la anexe clte
un scurt istoric al acestora, pentru a justifica astfel concluziile ce urmeaza.
80 - 0. 4390
www.dacoromanica.ro
466 1. DONAT 2
cumparate de Mihai, sau rumlnite de el in sila, nu ne shit cunoscute din acte contemporane,
ci din documente mai noi. Mihai Viteazul a fost unul dintre domnii cei mai des pomeniti In actele
urmasilor, iar aceste mentiuni se refera, In mare parte, chiar la satele care au stat o vreme
sub stapinirea sa. De aceea informatia trebuie cantata intr-un rastimp neobisnuit de lung si
in izvoare risipite, din care unele nici nu s-au tiparit pin aeum.
Prin cercetarea de fata, In care cea mai nou informatie este din 1710, numarul satelor
stapinite de Mihai Viteazul, cu exceptia celor confiscite pentru viclenie, se ridica la
193, dar In viitor acest numar s-ar putea sa sporeasca.
Niciunul dintre satele, pe care le constatam documentar In stapinirea lui Mihai Viteazub
nu este aratat de izvoare ca dedina a sa, adica avere mostenita de la parinti. El a stfipinit, in
primul rind, satele pe care i le-a adus, ca zestre, jupanita.Stanca : parti din Mdgurele (MO Bucu-
resti), schimbate mai tirziu cu manastirea Sf. Troita pentru Iztaz (r. T. Magurele) ; p5.ri In Poiana
(probabil Poienari r. Ploesti) i Ctrstienesti (Itnga orasul Bucuresti), schimbate pentru Salcia
(r. Filiasi) ; satul Sdlcufa (r. Craiova) i, poate, parti la Mdnesti (ling Buftea or. Bucuresti)
si $irin (?) Toate celelalte sate ale lui Mihai apar, cel putin Intr-unele documente, ca fiind
de cumparatura si pot fi impartite desi nu totdeauna In mod sigur In dou categorii, dupa
cum au intrat In stapinirea sa In vremea boieriei, sau pe cind era domn. Fiecare dintre
aceste categorii de sate ridica anumite probleme istorice, aratindu-ni-1 uneori pe Mihai in
situatii Med precedent : cea dintli dintre acestea se refera la faptul cd el este singurul domn
al Tarn Rominesti, din secolele X1VXVI, despre care stim ca a mum:drat sate pe chid
era boier.
Izvorul principal, privitor la domeniul din boierie al lui Mihai, 11 formeaza hrisovul sAu
din 6 septembrie 1598, \ prin care, Ca domn, ii intareste siesi 23 de sate de cumparatura
din Romanati Fdrcasul, Stveni, Gostavdful, Bdbiciul, Scdrisoura, Rusinesti (Rusdnes(i),
silistea Crdcestii lui Danciul (linga Cilieni), Cilieni, Titta (Tiia), lzbiceni, Pldviceni, Selistioara,
Vigina, Crusovul, Studina de Jos, Studina Mare, Studinifa, Frdsinetul de Jos si de Sus, Vlddila,
Deveselul, Redea i Comanca (toate In r. Caracal i Corabia) 2. Intarirea este facuta cu formula :
Sa fie domniei mele i fiilor domniei mele i nepotilor i stranepotilor domniei mele mai sus
zisele sate... de ohaba, neclintit, in vecii vecilor" 3. Inainte de Mihai, doar Mihnea Turcitul
a mai Intrebuintat, o singura data, o formula analoaga, intr-un hrisov prin care ti Intarea doua
sate cumparate de el ca domn, de la niste boieri, pe care Insa le claruia, prin acelasi act.
manastirii sale din Bucuresti 4.
Cele 23 de sate au fost cumparate de Mihai de la megiasi in zilele lui Mihnea voievod
si In zilele lui Stefan voievod, chid am fost domnia mea mare stolnic si mare postelnic si
mare aga si mare ban al Craiovei", adica aproximativ intre 12 decembrie 1588, clnd Mihal
apare prima oara ca mare stolnic in divanul lui Mihnea Turcitul, i vara anului 1592, clnd
I Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. 11, p. 141-142 ; St. Nicolaescu, Doc. cu privire
la istoricul mdndstirii Radu Vodd din Bucuresti, In Bucuresti, an. III (1937), p. 191-192 ;
Acad. R.P.R., CCl/17 ; Arh. St. Buc., m-rea Miliai Vodd, XIXI1; Muzeul de Istorie Buc.,
nr. 39079.
2 Pentru istoria tuturor satelor din acest capitol, vezi Anexa I, p. 481 i urm.
3 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 341.
Ibidem, vol. IV, p. 370.
www.dacoromanica.ro
3 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 467
se sfIrseste domnia lui Stefan Surdul, adicd hi mai putin de patru ani. Suma indicatd
In documente, ca plAtitA de el pentru 19 din aceste sate cAci pentru patru nu se mentioneazd
pretul este de 1 232 220 aspri, adicd In medie 65 000 aspri pentru un sat. Despre aceste cum-
pArAturi Mihai aratd cd au fost fAcute din truda si din slujba pe care am slujit-o domnia
mea si din averea domniei mele, din dajdia satelor i iganilor" l..
Informatii contemporane din timpul boieriei lui Mihai In legAturd cu aceste cum-
pArAturi, nu avem declt pentru cloud sate : Pldviceni 1 Scdrisoara. Acte din 1588 si 1591 aratd
cif, In ambele cazurl, Mihai a cumpArat atunci numai pArti din aceste sate, desi la 1598 el
si le 1ntdreste in Intregime. Neasteptat de bogate shit frisk In multe cazuri, stirile din vremea
urmAtoare. Mai Intli, printr-un brisov din 1597, Mihai ddruieste mamei sale Teodora satele
Studina Mesteacdnului, Studina Barbului, Crusovul, Frdsinetul de Ctmp i Studinifa Hame-
iului, cu obligatia de a le lAsa, la moarte, nepoatei sale Florica. Actul a fost ulterior falsi-
ficat, numele acesta fiind Inlocuit cu cel al Marulei, pretinsa fiicA naturald a lui Mihai
Viteazul, care 1-a i folosit In procesele purtate mai tfrziu i pe care, de altfel, le-a pierdut 2.
Doud din aceste sate au fost ddruite apoi mAnAstirii Cozia.
Dar cele mai cuprinzAtoare informatii, despre cumpArdturile mentionate in hrisovul
de autointdrire din 1598, se gAsesc In actele urmasilor lui Mihai. Ele Ii aratA pe fostii mosneni
purtInd repetate procese, In care se jeluiesc cd ii s-a fAcut sild de cdtre Mihai, care, ca In
eazul Crusovului, le-a luat dedina lor fArA nici un aspru... si nici nu 1-a scos de la bir,
nici nimica", ci numai i-a dat zestre ginerelui sAu Preda postelnicul. Satul Scarisoara aratd cd
a fost cotropit cu nilpdsti de biruri i luat pe seama domneased, deci In timpul chid Mihai
a fost domn ceea ce cintAreste bAnuiala cd acolo el si-a Intins stApfnirea pc clnd se afla
In scaun. Simion Movild considerd el Insusi cd acest sat este domnesc si-1 libereazA pentru
70 000 aspri. In alte cazuri (Frdsinetul de Cimp, Studinifa, Crusov), vine Insd In divan popa
Stoica logofdtul, mArturisind di la cumpArare, Mihai 1-a trimis In sate, unde a numArat pretul
pita la un ban".
Tot In timpul clnd a fost boicr, Mihai a mai cumpArat de la mosneni satele : Pleasovul
de Jos si de Sus, pe malul sting al Oltului, IMO domeniul sAu romanatean, iar In restul Olte-
niei, Crdisani i Dobra. De la boieri cumpArd, de asemenea In Oltenia, Bordsti, Ponordlul si
Saracovul, iar de la necunoscuti, cloud vii la Priseaca i SmIrddstef, lingd Craiova. Mihnea VodA
Turcitul ii vinde satele Bdnciulesti i Popesti, din apropiere de Bucuresti ; iar Stefan Surdul
fi dA, pentru plata unei datorii rAmase pe urma lui Plrvu logofdt, satele oltene Ciutura,
Ctrna, Perisorul, Seaca i Stejarul.
Ca mai tot domeniul din Romanati, Pleasovul rAmIne, o vreme, In zestrea fiicei lui
Mihal, pe clnd alte sate si viile vor fi fAcute danie. Satele primite de la Stefan Surdul
shit rAscumparate de mAndstirea Coluna. Pentru o parte din aceste sate se vor ivi de ase-
menea procese, care aratA cumpArAturi fAcute neregulat.
Rezumind istoria tuturor acestor sate analizatd In anexd ajungem la situatia
cuprinsd In tabelul de la pagina urmAtoale.
Este evident ed cifrele indicate acolo, Intemeiate In mare parte pe afirmatiile lui Mihai din
actul de la 1598, nu oglindesc totdeauna realitatea, deoarece shit contrazise de actele rAmase
pe urma proceselor purtate dupd moartea sa. Astfel, se vede cd, Intr-unele cazuri, satele
cumpArate nu erau Intregi. In hrisoavele lui Mihai cfteva sate poartA mai multe nume (de
ex. : Studina Barbutui, a lui Guia, a Sturzii, a lui Mesteac, Mare, de Mijloc, de Jos), ceea
www.dacoromanica.ro
468 I. DONAT 4
Tabelul 1
Domenlal de boler al MI nibs! VIleasal
Nr. satelor
Situatia satelor in timpul vietll
lui Mud Viteasul
Situatil necunoscute
1
ai famine! sale
11 .8
Felul satelor is V
Is
a
Alte altuatil
0 V 1 4a
i ..
.g
. I IN S .3
g
%
.3
r)
0E1
.9
20
CD a.
,f
a ssa
2 'E 7
3
4
3
1
s 1
5
a
-I"
Total 44 37 7 1515700 13 3 4 9 15 9
2. Sate cumpdrate de la
domni * 7 7 120000 2 5
3. Sate cumpdrate de la
boieri ** 3 2 1 70000 2 1
4. Sate cumpArate de la
mosneni. 28 27 1 1314200 13 1 14 9
5. Vii cumpArate de la
persoane indicate nu-
mai nominal 2 2 11500 2
Inclusiv cele primite pentru birul lui Pirvu vel logof&t.
Inclusiv Oxide din Izlaz, achizitionste pe bard el prin schimb.
ce este putin obisnuit pe ansamblul toponimiei contemporane din Tara Tiomineasc i intd-
reste concluzia cd numai anumite Orli de sat fuseserd cumpArate. In al doilea rind, preturile
indicate in hrisovul de autointdrire shit probabil majorate ad-hoc, deoarece shit mai mari decit
pretul mediu din acea vreme al satelor, constatat din alte documente ; iar in afard de aceasta,
izvoarele aratd cd vinzdtorii nu si-au primit totdeauna sumele pentru care se tocmiserd.
Totufi, este tn afard de Indoiald cd Mihai a cumpdrat, ca boier, un mare numdr de sate qi cd a
Matti, pentru ele, o importantd sunut de bard. Este locul s ne intrebdm act clack in privinta
aceasta, Mihai nu s-a deosebit, in vreun fel, de ceilalti boieri cumpAratori de sate din Tara
Romineascd, de pin la vremea sa.
Se tntelege cd rdspunsul la aceastd intrebare nu va putea fi gdsit decit dacd vom intocmi
o statisticA exacta a vinzarilor funciare, consemnate in actele din secolele XIVXVI, care
ne-ar putea da indicatii utile si pentru alte probleme privitoare la structura t evolutia dome-
niilor feudale ; dar, deoarece o astfel de statisticA nu s-a tipdrit Inca, va trebui s ne multumirn,
de data aceasta, cu urmaloarele sondaje, care se referd la principalii cumpdrAtori boieri
familii boieresti din rdstimpul mentionat
a) Despre Craiovesti putem spune, cu mu1t4 probabilitate, cd au stapinit cel mai important
domeniu boieresc din ultimii ani ai secolului al XV-lea si de la Inceputul celui urmator ;
cad dupd aceastA vreme, averea lor se micsoreazd intr-o mAsurd apreciabild, mai ales prin
confiscdrile domnesti i prin daniile fAcute mandstirilor. Deoarece familia Craiovestilor ajunge
In apogeul puterii sale politice si al bogdtiei, in cursul vietii celor patru fii ai lui Neagoe Stre-
bdianu, ne-am astepta sd-i afldm pe acestia cumpArind un numar important de sate ; dar,
www.dacoromanica.ro
5 SATELE LIM MIHAI VITEAZUL 469
In loc sA fie aa, Barba banul si fratii sAi sint arAtati In documente cumpArind doar satul
Vadastra Mare, cu 15 000 aspri, Potelul cu Balla Alba i jumatate din Celei cu Siliftioara"
drept 1 000 galbeni 0 o vie la Rtmnic cu 4 000 aspri, toate spre a fi ddruite manastirii lor de
la Bistrita 1.
b) Un reprezentant de seamd al boierimii muntene, din aceeasi epocA, a fost vlastelinul
Bade a din Suici, despre care stim cd stAptnea 23 sate. La 1505, toate acestea skit caracterizate
dedine 2.
c) Importanta familie a Marginenilor, inruditA cu Craiovestil si cu boierii din Stile, e
reprezentatd, In vremea la care ne referim, In special prin Draghici, marele vornic al lui Vlad
CAlugdrul si prin nepolli sai din secolul al XVI-lea, Draghici spatar si Udriste vistier. Intr-o
perioadd ce se Intinde pe mai mult de o jumdtate secol, MArginenii n-au cumpArat declt 3 sate
Intregi si parti In 8 sate, platindu-le in total cu 22 740 aspri, pentru cloud cumparaturi lipsind
indicatia pretului 3.
- d) In vremea premergatoare celei In care si-a cumparat satele Mihai, boierul cu cele
mai multe cumparaturi pare a fi Dragomir din Luciani, marele vornic al lui Alexandra Mircea.
El a cumpdrat 2 sate intregi 0 parti In 13 sate, platind suma de 261 690 aspri 4.
In aprecierea sumelor de mai sus trebuie sd tinem seamd, MA indoiald, de Imprejurarea
cd valoarea mosiilor a crescut, iar cea a asprului s-a micorat mult la sfigitul secolului al
XVI-lea. Pe de and parte este necesar sd reamintim cd Mihai a trecut desigur in hrisovul
sAu din 1598 preturi mai mari decit cele plAtite in realitate, evident spre all crea temeiuri
formale de stapinire ; dar chiar rip fiind, analizele precedente nig aratd pe Mihai Viteazul
drept cel mai mare cumpardtor de sate dintre boierii Tdrii Romtnest(, tnceptnd din primii ani
pentru care avem izuoare scrise, 'And cdtre sfirgitul secolului al XV I-lea.
AceastA concluzie este Intdritd printr-o altd analizd statisticA. Dupd cum am vAzut, Mihai
si-a cumparat cele mai multe sate Incepind din decembrie 1588, clnd ajunge dregAtor de divan,
WWI la sfIrsitul domniei lui Stefan Surdul, In vara anului 1592. Numai despre cloud din cumpd-
rAturile sale afldm, din documente, cd au lost fAcute pe chid era ban sau bAnisor de Mehedinti,
adicd prin 1586 5. In mice caz, cel mai larg rdstimp, In care putem sd socotim cd Mihai a achizi+
tionat aceste sate, este cuprins lntre anii 1585 si 1592 si reprezintd domnia a doua a lui
Mihnea Turcitul si pe cea a lui Stefan Surdul. Stabilind, cu ajutorul documentelor cunoscute
azi 6, totalitatea cumpardturilor de bunuri rurale, fdcute In Tara Romineascd, in cursul acestor
(loud domnii, ajungem la relatia exprimatA In tabelul 2.
Asadar, din cele 40 de sate Intregi, care s-au vIndut In Tara Romineascd in acesti apte
ani, Mihai a cumpdrat singtir 36 sate ; iar din pretul total al bunurilor rurale vIndute, in-
I Vezi, pentru Vddastra Mare, ibidem, XIII, XIV si XV, p. 225 ; XVI, vol. I, p. 47,
49 ; vol. II, p. 327, 353 ; vol. III, 45 ; pentru Patel, ibidern, vol. III, p. 108 si vol. H, p. 327,
unde pretul e dat In aspri si vite; pentru vie, ibidem, vol. I, p. 39. Indicatiile documen-
telor nu shit totdeauna ldmurite. Aci s-au indicat numai izvoarele principale. Pentru rest, vezi
Indicele numelor de locuri, sub voce.
2 Ibidem, vol. I, p. 33-34.
3 Ibidem, vol. I, p. 59-60 ; vol. II, p. 249 ; vol. III, p. 98-99.
' Ibidem, vol. IV, p. 328-323, 450-452, 460.
6 P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 22-23.
6 S-au prelucrat actele din colectia Documente priand istoria .Romtniei, B, XVI, vol.V,
p. 183-481 si VI, p. 1-54, plus urmAtoarele documente : a) pentru boieri : Acad. R.P.R.,
XLV/68, CCCX/13, DLXXII/1 si 2, DCCXXXIV/119, 122 si 123 ; Arh. St. Buc., S. I.
nr. 1492 ; Muz. Ist. Buc., nr. 28312, 28313, 35844 ; N. Iorga, Studii f i documente, vol. XVI,
p. 139 ; b) pentru cumpArdtori indicati numai nominal : Acad. R.P.R., LXXVI/22, CCCLXXV!
129, MCLXXVI/46 ; Arh. St. Buc., Condica rn-rii ,egarcea, f. 116 ; Arh. St. Craiova, I/7 ;
Muz. Tg. Jiu, doc. din 1585 si 1588, august 23.
www.dacoromanica.ro
470 I. DONAT 6
Tabelul 2
'lunar Ile male es s-au cumpirat In Tara Bomineacrii, In domn1a a dona a lid MIhnea Tacna! 91 In eea a Id t3telran
Surdul (1585-1592)
Vinzelorii Pretul
Sate
Nutt mope-
ds sat. VInzIL- ncsti,
Gum pfmAtorii tregi
InSaM ogoare. tori MI- sau
vii. Domni Boieri cati mosneni AIM Suma In aenri ..
mori etc. nurnai care se
nominal viud
indivi-
dual
Curnpariltori indicati
numai nominal 316 9 307 224488 9,0
sumInd 2 485 553 aspri, domnul afirmA cd a plAtit 1 515 700 aspri, adic5 mai malt de 60 %.
Independent de Indoielile, pe care putem s le avem cu privire la realitatea unora din plAtile
fAcute de el, este evident cA Mihal a avut, In acesti ani, o situatie exceptionalA launtrul clasei
boieresti muntene, care 1-a calificat oarecum pentru domnie.
Aceste constatAri nc obligA sA ne Intrebm care a fost originea averil lui Mihai Vi-
teazul, deoarece trebuie s inem seama cA el a fAcut cumparAturile pe vremea cind era
Incd tinAr i Intr-un interval destul de scurt. In hrisovul din 1598, Mihai afirm5, cum am
vAzut, cA cele 23 sate din Romanati au fost cumpArate din slujba i averea sa, din dajdia
satelor si tiganilor i aproximativ acelasi lucru 11 repetA, la 1619, Gavriil MovilA, cu pri-
vire la satul CrAisanf. Dar, In ce priveste boieriile, oridt de manoase ar fi fost, ele singure
n-ar putea sA explice o asemenea uriasA acumulare de avere, pe care am constatat-o ca fiind
fArA precedent, mai ales cA Mihai n-a fost boier mare declt vreo patru ani. Sumele de care
a dispus n-au putut sA-i vinA nici din venitul satelor, deoarece In afara cumpArAturilor, n-a avut
cleat satele de zestre, primite ttrziu, la 1584, clnd s-a cAsAtorit cu jupanita Stanca 1. Pe de
altA parte, zestrea acestela, farA IndoialA importantA, a fost desigur formatii In special din
imobile i scule, nu din neobisnuite sume de bani lichizi. IatA de ce putem conchide cA, In
afarii de veniturile comune tuturor boierilor, Mihai a avut probabil sprijinul lui Iane hanul
cistigurile de negustor din prima sa tinerete 2, ceea ce explicA de ce a putut dispune de
o foarte importantA avere In numerar.
www.dacoromanica.ro
7 SATELE LUI MI HAI VITEAZUL 4.71
Analiza cumpAraturilor din boierie ale lui Mihai Viteazul ridicA i alt probleml, de
cel mai mare interes pentru istoria socialA a Tarn flominesti. Tabelul nr. 1 aratA cA,
din cele 40 de sate, In care Mihai stiipInea prin cumpArAturA, 28 sInt foste sate de mosneni. Ceva
mai mult, dacA luAm In considerare numai satele intregi i dacA eliminAm cele 5 sate ale
lui Pirvu logof6t, care n-au fost achizitionate printr-o cumparaturA propriu-zisA i nici n-au
rAmas In stapinirea lui Mihai, atunci constatAm cA, din 31 sate cumprate -de el In Intre-
gime, 27 shit mosnenesti. Asadar, temeiul averii de boier al lui Mihai 1-au format cumpl-
rAturile de sate libere.
Mihai Viteazul s-a deosebit si in aceast privintA de inaintasii sal boieri. PinA In domnia,
a doua a lui Mihnea Turcitul, boierii din Tara RomincascA n-au cumpArat, dupA cit putem
constata din documente, sate libere lntregi. S-a observat cA, pe la jumAtatea sccolului al XVI-lea,
boierii cumpArau In special ogoare, adicA terenuri arabile, cu care Il mAreau rezerva 1; dar
vInzarea acestora ca si a unor locuri, vii etc. nu presupunea, In chip necesar, cAderea In
stare de rumlnie a vInzAtorului tAran, care putea vinde astfel numai o parte din p5m1ntul p e
care 11 poseda. Documentele de Wild la sfluitul domniei lui Petru Cercel nu cuprind nici un caz
de vinzare, cAtre boieri, a vreunui sat de mosneni 1ntreg, sau a unor Omni liberi vInduti indi-
vidual, In care rumlnirea sd fie mentionatA explicit 2. In tot secolul al XVI-lea, pink la
aceast data, Intilnim doar dota cazuri de Inchinare" a unor sAteni, fArA vreo indicatie de
pret. Primul se referA la Mos din Lupsanu, care s-a Inchinat vecin lui CalotA vornic, la 1517 3;
iar cel de-al doilea este al unui numAr de 21 oameni din Trestenic, care dau I Inchink"
lui Dragomir clucer, In divan, toate partile lor 4, ceea ce InsemneazA desigur cA devin rumlni.
Intre 1585 si 1592 aflAm In schimb, cum s-a vazut mai sus 5, 37 de vinthri, colective sau indi-
viduale, ale unor mosneni cAtre boieri ; dar dintre ele, 28 shit cumparAturilelui Mihai.
Toate acestea Insemneazd, pe de-o parte, cd tnceputul math crize fdrdnevti de la finele seco-
lului al XV l-lea, In care cumpararea, ca mijloc legal" de despoiere a frdnimii de movie fi libertate,
a jucat un rol de seamd trebuie pus In domnia a doua a lui Mihnea Turcilul6; iar pe de
alta, cd Mihai Vileazul a fost, tn Tara Romineasci I, primal boier, care a cumprat un mare num&
de sate libere. Ceilalti cumpArAtori, din acesti ani, sint i Aranita logoft, Armega ban, Ptrvu
clucer sl Dan al dollea vis tier.
www.dacoromanica.ro
472
www.dacoromanica.ro
9 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 473
Un aspect neobservat pIna acum, al cumparAturilor din boierie facute de Mihai Viteazul,
este eel geografic. Raportarea la hada a celor 23 de sate, din hrisovul de la 1598, arata ca Mihai
ti-a constituit din ele un domeniu comasat, de-a lungul Oltului, de la Inaltimea orasului Caracal
pinA la Dun Are. Acest complex teritorial, pe care Il fragmenta, numai prin exceptie, vreo sta-
pInire straina, forma baza averii sale personale si se gasea In vecinatatea unor sate, In care
jupanita Stanca avea drepturi de mostenire. Pe chid celelalte sate cumpArate In boierie au
fost ddruite de Mihai unor boieri sau manastiri, pe acestea le-a pAstrat pentru familia sa,
cu exceptia Visinei. Spre a-si marl aceasta stapinire, el a schimbat satele de zestre din
Muntenia cu parti din lz laz, exercitind probabil si ad un drept de preemtiune, caci satul
fusese mai Inainte al lui Dobromir banul, cu care se lnrudea Stanca.
SA cercetam ce suprafata va fi avut, initial, domeniul din Romanati al lui Mihai Viteazul.
Prima lmprejurare, ce ne ajuta sa gasim un raspuns aproximativ la aceasta Intrebare, este
ca, din cele 23 sate cumparate de Mihai, 22 exista si astAzi ; iar Cracestii lui Danciu, care
si la 1598 ant numiti siliste, se localizeazA prin hotarele indicate In hrisov, ca fiind o parte
din mosia Cilieni. Numai Pllivicenii nume care se repeta de mai multe oH In toponimia
acestei regiuni, ne da prilej de IndoialA : ei par a fi Insa actualul Tudor Vladimirescu. Mai
trebuie adaugata precizarea ca mosia Silistioara, care cuprindea si vadul Corabiei", aco-
perca Intregul teritoriu al orasului cu acelasi nume, Intinzlndu-se la miazanoapte pinA la
Magura lui Radu, de la hotarul Visinei.
In cursul vremii, forma generala a acestor mosii a rAmas fail Indoiala aceeasi, asa cum
se poate dovedi, prin vechile descrieri de hotar, cA s-au petrecut lucrurile cu majoritatea mo-
siilor din tara. Harta nr. 1 arata hisA ca, Intre mosiile care poartA numele celor din
1598, exist& astAzi altele, de aceeasi forma, dar mai inguste, care le despart pe cele dintli.
CercetArile arata ca acestea shit mosii ale undr sate noi, Infiintate cel mai devreme pe la sfirsitul
secolului al XVIII-lea. Pozitia, forma si vechimea lor nu lasa nici o IndoialA ca ele au fost
defalcate din mosiile vecine mai vechi.
Suprafata mosiilor, care poarta numele celor stapinite odinioaTA de Mihai Viteazul, este
azi de 59 698 hectare. DacA la acestea adaugam suprafata mosiilor intermediare noi si pe
cea a mosiilor de zestre si schimb, totalizind 23 698 hectare, ajungem la Incheierca ca Mihai
Viteazul a stapinit aci un domeniu de peste 80 000 hectare 1. Configuratia acestui complex
teritorial ne sugereaza si motivul pentru care, o data ajuns la tron, Mihai a facut oras dom-
nese" din satul Caracal, unde izvoarele ni-1 arata locuind uneori 2 : el a procedat asa deoarece
aceastA veche asezare a Craiovestilor, dAruita dtiva ani mai Inainte manastirii Glavacioc, se
gAsea In imediata apropiere a domeniului sail personal.
A doua categoric de cumparAturi ale lui Mihai Viteazul o formeaza satele achizitionate
de el In timpul domniei. Nici In aceasta privinta nu s-a /ntocmit pfna azi o evidenta, pe
eit posibil mai completa, a acestor sate, ceea ce ar fi lnlesnit aprecieri valabile 0
convingatoare. Pe temeiul analizei Mute pentru fiecare sat, ce se da In anexe, ajungem In
aceastA privinta la datele rezumative din tabelul 3.
Si aci avcm nevoie de o comparatie. Datele de mai sus pot ft Intelese deplin numai daca
shit analizate comparativ cu cele privitoare la cumparaturile Mute de ceilalti domni ai
www.dacoromanica.ro
474 I. DONAT 10
Tabelul 3
/Web) eampgrate de MIMI VIteazul In tImpul domnlel
avem informatli
..g.
5 ..8
1
I g
date zestre
.-1
TO S S 1 1
.2
O
E-
E
.-.
....
i E
il 2
Sate cumpArate de la
boieri 25 16 9 299.000 43.000 3 2 7 13
Sate cumpArate de la
mosneni 113 103 10 704.330 21.582 4 14 21 4 4 66
Sate cumpArate de la
necunoscuti 11 10 1 20.000 10.000 2 5 4
* Nu e-a calculat ad sums de 130.000 nepri. deli de Mihal Viteazul unul neguetor pentrn eatul Dralea. care
reprezenta o datorie neplatith.
** Trei sate rhscumarate de la domn, far unul de la bolerul care-I prImise ca dente. .
Tarii Rominesti din secolele XIV XVI. In aceasta privinta 1 lasind la o parte preturilein-
formatia cuprinsA In documentele cunoscute nota 1 este cea rezumatkIn tabelul 4.
Ceea ce atrage atentia In primul rind aci este volumul foarte mare de cumpdraturi
ale lui Mihai Viteazul : Intr-o domnie efectivd (In Tara RomineascA) de aproximativ vase
ani, el a cumparat 64 5 % din totalul satelor cumpArate, phia la 1600, de toti domnii Tarn
llominesti la un loc. LIngA aceast constatare trebuie s adAugam altele. Predecesorii lui
Mihai Viteazul si-au cumpArat satele, fn marea majoritate a cazurilor, de la boieri ; pe chid
din cele 149 sate ale lui Mihai, numai 25 fuseserd boieresti. In schimb, domnii de pinA la el
au cumparat doar 5 sate de mosneni, fatA de 113 cumparate de Mihai. Aceasta Insemneazd
cd din totalul satelor rumtnite direct de domni prin cumpdrare, ptnd la 1600, Mihai Viteazul
a rumtnit 95 7%.
Scopul, pentru care au fost fAcute aceste cumpArAturi, 11 deosebeste de asemenea pe Mihai
Viteazul de predecesorii sAi. Domnii de pfnA la el au cumpArat absolut toate satele spre a
le da de zestre, sau a le darui, fie si sub forma deghizatA a vInzarii. Principalii beneficiari
ai daniilor domnesti au fost mfinastirile : doar in douA cazuri, domnii anteriori anului 1593
au dAruit sale cumpdrate unor boieri, care sA nu fi fost membri din casa domneasca 2. Desi Mihai
nu dAruieste boierilor decit o mica parte din satele sale, el este totusi domnul care le-a Mut
cele mai multe danii de acest fel: din totalul de 20 sate, daruite de domni boierilor In secolele
www.dacoromanica.ro
11 SATELE LUI MIHA1 VITEAZUL 475
Tabelul 4
Satele complicate de demon Tarn BomlnegtI plod la 1600
I
Numkul eatelor Cump/irate de la : Drina% date zestrP
' eau vIndute unor :
1
Membri din caaa
Domnul V
Sate ramaae
domneascit
domnafti
E 7i 1.' P. 4 --a
V
Bo led
E4
4
4 .11
04
i
In
1 g
Z
0
0 .
ta
1 *51.3 S 1
'cti .0
1. Vladislav II 1 - 1 - - 1 - - 1 - -
2. Vlad Tepes
3. Vlad CAlugArul
7
9
4
2
3
8
7
-1- 2 - -
- - - 1
11
6
- -
- -
5. Neagoe Basarab 10 7 3 7 3- - - - 9 -1
- - - - - - -
6. Radu de la Afumati
7. Radu Paisie 21
1 1
8 13
-
15
1
-
- 4 4 -
2*
1
17 - -
8. PAtrascu cel Bun
9. Alexandru Mircea
7
1
8 12
6
14
1
6 -
-
1
2
- - -
4 2 -
7
16
- -
2 -
1
-
IA . Petru Cercel 1 - 1 1 1 - -
12. Mihai Viteazul 149 129 20 25 - 113 11 7 18 33 8 83
adicA In procente :
XV-XVI, 18 sate - adicg 90% le-au fost date de Mihai Viteazul. Cit priveste danlile cdtre
mgngstiri, Mihai a participat la ele cu 32 7% din total,-fiind domnul care a dAruit mAnAs-
tirilor numArul cel mai mare de asemenea sate, wile& 33.
Dar, In aceastd privintA, principala deosebire dintre Mihai Viteazul i inaintasil sgi In
scaun priveste domeniul domnesc. Cu toate cA, ping la 1593, prin mina domnilor Tarn Rominesti
au trecut aproape sase sute de sate si Iraqi de sate, acestia nu le-au pAstrat i n-au fAcut din
www.dacoromanica.ro
476 1. DONAT 12
ele un domeniu al coroanei, de caracter permanent. Cu exceptia unor bAlti, a cite unui deal
domnesc din Podgorie etc., nu gAsim in documentele muntene, ale acestei vremi, nici o dovadA
despre existenta unui domeniu domnesc rural, care sA treacA de la o domnie la alta. Deoarece
un asemenea dorneniu trebuia sA se compunA din complexe teritoriale marl, cu greu ar fi
putut sA rAminA neconsemnat in izvoare.
AceastA situatie a fost schimbatA de Mihai Viteazul, care a lAsat domnilor urmAtori
83 de sate sau un numAr apropiat de acesta. DupA cum se va vedea, Constantin Brin-
coveanu afirml, la 1710, a Mihai a cumpArat o mosie IntinsA, de la sud de orasul Buz Au,
pe care se gAseau mai multe siliti, ca a fie mosie a scaunului acestei t Ari" j. Acesta este ded
Intelesul pe care Il au actele ce vorbesc despre satele cumpArate spre a fi domnesti", sau despre
cnezii care s-au VIndut vecini domnesti". CumpArAturile au fost fAcute cu banii vistie-
rid" si se gAseau trecute intr-un catastih de satele de cumparAtoare", pAstrat desigur In acelasi
loc. Toate acestea denotA o organizare specialA si este de presupus cA natura si amploarea
acestor operatii bAnesti, neobisnuite pins ad, au adincit demarcatia dintre camera dom-
neascA" si vistieria tarn".
Influentat probabil de stArile din Ardeal, uncle domeniul domnesc reprezenta o parte
importantA din teritoriul tAril, Mihai a hotArit sA creeze i In Tara RominescA o asemenea
bazA economicA a domniei, punind-o In legaturA cu proiectul de a Intemeia, cu ajutorul impe-
rialilor sau al Poloniei, o dinastie ereditarA proprie a. Mijloacele pe care le-a folosit In acest
scop sint arAtate, cum se va vedea, Intr-un mare numAr de document; de la inceputul
secolului al XVII-lea. PinA i vinzAtorii boieri au trebuit sA suporte presiuni i sama-
volnicii ; dar cei ce au suferit, In primul rind, sila domneascA, au fost t Aranii liberi. Despre
satul Drdghineti, documentele spun cA Mihai i-a cotropit, de le-a luat ocinele cu sila 1 i-a
vecinit fArA voie". tn legAturA cu Gdgeni se precizeazA cA Mihai a cotropit multe sate" si 1-a
vecinit i pe acesta cu sila, ca un domn volnic". Cu privire la Nenciuleti se spune cA au
fost cotropiti cu multe nApAsti de biruri, ce le-au pus pe umerii lor, pinA ce s-au vindut
vecini domnesti, cum s-a vindut toatA tare, fdrA voie". RelatAri asemAndtoare se pot gAsi
pentru multe alte cazuri. La Porumbreni, mijloacele folosite shit IncA si mai dure : fiindcA
sAtenii n-au vrut sA se vincIA, domnul s-a mlniat asupra lor si le-a fAcut multA rAutate
...si au trimis la dinsii oaste In silA". Nu-1 de mirare deci cA, In actele de mai tirziu, se va
vorbi adesea de pAcat i lacrAmi" 3.
0 constatare geograficA aratA cA, fAcind aceste cumpArAturi, Mihai a urmArit un anumit
plan, cAci a vizat in special sate dintr-o anumitA regiune. DupA cum am vAzut, marea majo-
ritate a satelor cumpArate de el erau mosnenesti ; dar In vremea sa, ca i in cea care a urmat,
cei mai multi mosneni se gaseau pe platforma din nordul Olteniei, plus tinutul vecin dinspre
rAsArit (actuala regiune Arges) i In Subcarpatii BuzAului. Ne-am astepta deci ca Mihai
sA-si fi fAcut cumparAturile mai ales In aceste douA regiuni, prin excelentA mosnenesti. In
loc sA fie asa, el cumpArA aci numai 7 sate de mosneni, din care unul In conditii neobis-
nuite (la iesirea din tarA", cu banii ostasilor). Toate celelalte sate mosnenesti, cumpArate de
Mihai, se gAseau In cImpie, unde tAranii liberi desi mai numeiosi decit in secolele urmA-
toare erau totusi relativ putini, reprezentind numai oarecare insule inecate Intre lati-
fundii boieresti i mAnAstiresti. Satele acestea prezentau avantajul de a putea fi Ingenunchiate
www.dacoromanica.ro
13 SATELE WI MIHAI VITEAZUL 477
mai uor, Incleosebi pentru cd fuseserd sdrAcite, prin distrugeri, prAzi si mertice strinse pentru
osti, In timpul rAzboatelor, care s-au purtat mai adesea In aceste pArti. Deoarece ddrile pe care
nu le puteau plAti slut ardtate ca ndpAsti", este probabil cd ele nu erau. cerute Intregii
tdri, ci reprezentau impuneri cu caracter local. Faptul cd, desi noi nu cunoastem azi toate
satele cumpArate de Mihai, harta celor cunoscute prezintd anumite concentrAri vizibile, este
o dovadd c aceste cumpdrAturi nu s-au fdcut la IntImplare, ci Mihat a urmArit sA-si con-
stitute astfel mart stApiniri unitare, asa cum 1-am gasit Mind ca boier. Un act vorbeste de
altfel despre o mosie linpresuratt cu alte mosii domnesti", ceea ce indicd aceeasi tendintd.
Aci trebuie addugatd si o and observatie. Prin victoriile sale, Mihai a fdcut iardsi din
Dundre hotarul tarn cdtre turci, pe care i-a scos din toate ralalele. Teritoriul acestora,
alipit la Tara RomlneascA, nu putea deveni cleat domeniu domnesc, ceea ce reprezenta o si-
tuatie analoagd celei de dupd pacea de la Adrianopol, chid raialele shit luate pe seama
statului. Mihai avea deci, pe Dundre si In clinpie, aceste Intinse teritorti, ceea ce-1 putea
determina sA-si facA cumpArdturile In aceleasi parti ale tarn. In sfIrsit, se poate presupune
si un interes militar, de organizare In vederea apardrii, a acestei regiuni mereu primejduite,
In care cantonau trupele si trebuiau Mute !utilise aproviziondri.
Cu toate cd domeniul domnesc din vremea lui Mihai a fost constituit In cea mai mare
'parte din cumpArAri silnice, el trebuie sil fi costat sume importante, pe care vistieria
domnului, In permanenta nevoie de bani, datoritd activitatii sale militare, nu va fi reusit sd
le pldteascA decIt cu mare greutate. In locul grijii personale de Imbogatire, pe care o Indlnim
la alti domni, Mihai Viteazul a fost preocupat sd IntAreascd institutia domniei prin crearea
acestei baze economice proprii, care i-ar fi dat mai mind independenta si putere. In acest scop,
el a fAcut cheltuieli neobisnuite, a recurs la nedreptAti si a sfIrsit prin a provoca In tax%
o agitatie pentru dreptate, pe care nu o cunoastem Inca suficient.
Pentru cei mai multi dintre urmasii sat In scaun, din primul siert al secolului al XVII-lea,
existenta acestui domeniu a reprezentat, In schimb, un mijloc de a clstiga bani, de a face
danit favoritilor st de a cApdta totodatd faimd de domni milostivi". De aceea, datoritd
pe de o parte miscdrilor de protest ale tArdnimii, iar pe de alta acestor interese ale domnilor,
desfacerea domeniului lui Mihai va lncepe IndatA dupd cdclerea sa. Atunci clnd Radu Mihnea,
1ntr-o prima Incercare de a lua domnia In urma lui Mihai voievod", vine pInd la Giurgiu cu
agaua si cu sceptrul", ti les Inainte cloud sate, Porumbreni 0 ,5ov1reu1, pe care el se grabeste sd
le ierte de run-di-lie, primind In total 62 000 aspri, cu care IntImpind multa cheltuiald ce avu-
sese pentru treaba cinstitului Impdrat si pentru treaba tarn" 1 Imediat dupa aceea, clnd
Simion Movild se asazd In scaun, domnia lui a chemat toate satele din tail, care au fost
cumpArate de Mihai voievod, sd -vie la domnia lui sA se rdscumpere din vecinie" 2. Mai ttrztu,
inaintea lui Radu Serban, and s-au ridicat Buzestii cu haiducii" boierii Buzesti au
cotropit multe sate ale rAposatului Mihai voievod si le-au Impartit si le-au dat ei unde le-a fost
voia", chiar dacd erau dintre cele ce fAcuserd parte din averea de boier a domnului 3.
Dup Radu Serban, continuatorul In multe directii al lui Mihai Viteazul, pe care 11
gdsim si aci Intr-o poznie deosebitd de a celorlalti domni ajunge la tron, In cea dintli domnie
www.dacoromanica.ro
478 I. DONAT 11
lungd, Radu Mihnea. Despre acest om al turcilor, un document din 1619 spune a n-a vrut
sa ramlna tam domniel lui s fie vecini domnesti, cad a vazut domnia lui cA este Ora fm-
paratului. Asa a facut domnia lui slobozenie i iertare tuturor satelor domnesti, cite
au lost cumparate de Mihai voievod, de s-au rascumparat de vecinie... cu asprii care au fost
luati de Mihai voievod din vistieria tarn" 1 Aceeasi politica va fi urmata de Alexandru Bias
aiGavriil Movil.
Clstigurile cunoscute, pe care le-au scos, In primal patrar al secolului al XVII-lea, domnii
Tarn Rominesti 1 boierii donatari, din desfacerea domeniului cumparat de Mihai, rezulta din
urmatoarea situatie :
Tabelul 5
&mete ineasate de down' I bolerl, din ellberarea san yinzarea satelor enmplirate de Milt& Viteazul in timpul domniet
Domnul (domnla)
Total (In aspri) 1.490.340 83.000 80.000 880.730 188.000 246.610 12.000
www.dacoromanica.ro
15 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 47g
0 problema greu de rezolvat, In legatura cu crezirea satelor lui Mihal, este cea privitoare
la prelul cu care au fost filcute rascumpararile. S-a observat Inca demult ca, la rascumpa-
rarea satului Sularul, cumparat de Mihai cu 40 000 aspri In 1596, Wenn au plant acestuia,
pe and era la Balgrad, 80 000 aspri 1. Un fapt identic s-a petrecut sub Simion Movila, cu satul
Homurile 2, care se Hiscumpara platind la vistierie pentru un aspru doi". Deosebiri mai mult
sau mai putin maH, Intre pretul Vinzarii i cel al rascumpararii, se mai Inttmpind si In alte cazuri 3.
Gr. Tocilescu, tiparind documentul Sularului, dadea situatiei de acolo o explicatie, care ramlne
un model de fals interpretare istorica. El afirma cS, drept rasplata pentru vreo fapta de arme,
satenii au primit de la generosul i viteazul domn, nu numai mosia ce i-o vInduserd mai
Inainte, dar Inca si 80.000 aspri pe d'asupra" 4. Aceasta afirmatie a fost respinsa de Xe-
nopol, care socotea, dimpotriva. ca satenii au fost obligati sa plateasca Indoitul sumei primite
la vinzare 5.
Din analizele de mai sus s-a vazut Insa Ca au fost I cazuri cInd satenii au plata, la
rascumparare, numai suma cu care se vIndusera. In legatura cu satul Ciulnifa se spune ca
Radu Mihnea s-a milostivit de a slobozit toate satele domnesti, cite au fost cumparate de
Mihai voievod, sa se rdscumpere de vecinie de la domnia lui I sa dea toti aspri domnesti,
clti au that de la Mihai voievod, la visteria domneasca" 6. Gavriil Movila spune,
la rindul s 6u, despre satul Gdgeni, ca au rugat pe domnia inea ca sa dea domniei
mele asprii cIti le-a dat Mihai voievod" 7. Despre alte sate aflam ca s-au rascumparat cu
asprii care au fost luati de Mihai voievod din vistiefia tarii", ca au dat toti asprii domnesti
de unde i-au luat, de la domneasca vistierie" 8 ; ...au dat acei aspri mai sus spusi (ai vInzarii)
Inaintea tuturor cinstitilor dregtori" 9. Satul .5optrliga primise dela Mihai 12.000 aspri si
cu aceeasi suma de aspri turcesti" se rascumpara la 1614 10 $i un sat boieresc, Grojdibodul,
este rscumparat cu suma cu care fusese vindut 11 Informatiile shit deci contradictorii si
este greu de tras o concluzie definitiva, lnainte de aflarea unor izvoare mai lamurite. Totusi,
este probabil ca la calcularea sumelor rambursate s-a I,inut seama si de fluctuatiile asprului,
amintite mai sus, iar calculul s-a facut spre cel mai mare folos al domniei.
Satele ruminite de Mihai Viteazul ridica i o alta problema, importanta pentru istoria
acestei epoci de adInca framlntare a taranimii. Izvoarele arata ca, Intre vecinii domnesti"
de atunci mosneni rumlniti de Mihai i vecinii de mostenire" ai boierilor i manfis -
tirilor, au existat deosebiri de stare juridica : cei dintli se puteau rascumpara mai
usor. Satenii din Gdaingli, care fusesera vecini ai jupanitei Neaga vorniceasa, pretind In
divan ca n-au fost vecinii acesteia, ci cnezi v/nduti lui Mihai voievod. Plrau asa preci-
zeaza Radu Mihnea ca sa se rascumpere, s scape de vecinie". Domnul adevereste !ma ca au
fost vecini ai jupanitei Neaga si le refuza rascumpararea, lasIndu-i nepoatei acesteia 12. Chiar
stapinii satelor domnesti, care le primisera ca danie, se puteau opune cu greu cererilor de
1 Anexa II : Sularul.
2 Idem : flomurile.
3 Vezi i mai jos.
4 Revista pentrU ist., ark. It fit., an. II (1883), p. 544.
6 A. D. Xenopol, Istoria Rominilor, vol. V, p. 442, cf. si N. Plopsor, 0 razuralire a taranilvr
In timpul domniei lui Mihai Viteazul, In Arhivele 011eniei, an. VIII (1929), p. 442 si urm.
6 Anexa II : Ciulnifa.
7 Idem : Gageni.
8 Idem : IVenciute$ti.
o Idem : Lazu.
18 Idem ,5optrliga.
u Idem : Grojdibodul.
12 Idem : Gdvdneti.
www.dacoromanica.ro
480 1. DONAT 16
Tabelul 6
Manilla (Acute de domni, intro 1600 e 1625, din &manful domnese al lid Mihal 'Viteazul
Total 57 14 25 16 1 1
Dupd cum rezultd din izvoare, aceste danii nu aveau un caracter definitiv, cu toate
blestemele pe care le pun in hrisoave domnii donatori. Satele urnblA mild din boier in
boier", domnii ddruindu-le adesea din nou, fara ca cel putin sA aminteascd daniile predece-
sorilor, sau sd arate de unde aveau satul. Boierii puternici reusesc sfi capete ins reintAriri
succesive, ceea ce Insemneazd cd acesti credinciosi" rAmlneau in mare parte aceiasi, sub
toti domnii.
Un fapt nou apare atunci chid cercetdm lista celor cdrora 11 s-au fdcut aceste danii.
In cursul secolelor XV si XVI, mai cu seamd pIna In domnia lui Mircea Ciobanul, satele
domnesti reprezentind in cea mai mare parte confiscAri pentru viclenie au fost cidruite,
aproape exclusiv, marilor boieri de WA. Beneficiarii daniilor, Mute din domeniul lui Mihai,
vor fi InsA reprezentantii altor categorii sociale : pe de-o parte ei sint boieri greet (Pano vis-
tier si ginerele san Vasile vistier, Ianiu vistier, Antonie cdmro, Dumitrachi Cantacuzino,
Constantin Vaptista, Constantin Celebiu i Costachi chehaie 3 ; iar pe de alta, elemente miii-
tore, cdpitani i iuzbasi, ei 1111111 in mare parte strain! (Mihai Ghiula cdpitan, Damian iuzbasa
sirbul, Rat Mihai cdpitan, Gruia cdpitan, Gherghe capitan si SlAvuiu fost iuzbasA). Cele
mai multe sate le primesc grecii : Patio vistier singur primote, de la Simion Movild 1 Radu
Serban, 23 de sate. Ca si In epoca fanariotd, la Inceputul secolului al XVII-Iea impamln-
tenirea boierilor greet se face, cu ajutorul domniei, mai ales in dauna taranilor liberi.
1 Anexa II : alupaui.
s Idem : Mirceti.
Ultimii trei par a 11 aceeasi persoand
www.dacoromanica.ro
17 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 481
Bbiciu (r. Caracal). Sat cumparat de Mihai Viteazul pe clad era boier, de la megiasi,
pentru 90.000 aspri. i-.1 Intareste ca domn, la 1598. 0 parte din steni si-au rectstigat mai
ttrziu libertatea ; cad la Inceputul secolului al XIX-lea mosia era star:41111a, Impreund, de mos-
neni si episcopia Rlinnicului 1.
Rtinciute4ti (sat (lisp. linga Cioroglrla or. Bucuresti) si Popeqti (probabil r. Racari). Satele
au fost cumparate de Mihai, de la Mihnea voda Turcitul, cu 80.000 aspri. El le-a daruit manastiril
Sf. Nicolae (Mihai Voda), la care Insa n-au ramas, cad mai tlrziu le aflam daruite de Pana vistier
manastirii Sf. Ecaterina 2.
Borfti (Borosteni r. Tg. Jiu). Mihai 1-a cumparat pe vremea cind era mare ban al Cra-
iovel, de la jupinesele Mara si Dumitra, cu 23.000 aspri. Ca domn 1-a (Wait lui Stoichita vistier,
despre care un act din 1628 spune &A ar fi stapinit satul pima In domnia lui Radu Mihnea.
Totusi, printr-o scurta carte din 8 aprilie 1602, Simion Movila 1-a (Wait, Impreuna cu alt
sat (fail a arata de uncle le are), lui Preda TIntareanu ace c-au fost lui movie mai nainte",
dar si pentru slujba (Preda era Intr-adevar sotul Martel). La 1622, jupanita Dochia a tut Stoi-
chill vistier se judeca cu Maria si fill sal In fata lui Rada Mihnea, care se margineste sa arate
ca Dochia a ramas de lege si i s-au rupt cartile In divan. La aceasta juclecata neregulata se
refera Alexandra Ilias la 1628, clnd spune despre Mihal clucer, fiul lui Preda Tintareanu,
ca nu stiu cum a lucrat, de I-a Meat Radu voievod carte, de i-au fost dat satul". Alexandra
Ilias nu Indreapta insa hotarlrea lui Radu Mihnea, ci Isi Intareste satul siesi, deoarece Stoica
vistier i-a fost mult vinovat si dator" si pentru cd satul a lost domnesc, cumparat de Mihal
voievod. Mihai clucerul TIntareanu porneste iarasi judecata, dar pierde. $i Inca au marturisit
In divan ... Gligore fost mare comis si Mihul spatar, cum ca pe vremea and a fost Mihail
voievod domnia sa in Caracal, la masa si la preumblare pe afara, atunci de matte ori s-au fost
cercat . , . boierul Preda Tintareanu de a cerut acest sat de la raposatul Mihail voievod", dar
acesta, a fost zis cum ca mosia ce a cumparat pe banii sal, Inca din boierie, nici cum nu
voieste a o da". El a daruit-o totusi, cum am vazut, lui Stoica vistier 3.
Celieni (Cilieni r. Corabia), sat cumparat de la megiasi cu 70.000 aspri, cuprins In hri-
soya! din 1598 4.
Ciutura (r. Craiova), Impreuna cu Ctrna (r. Segarcea), Periprul (r. Bailesti), Seaca
(r. Calafat) si Stejarul (sat disp. lInga Perisor r. Bailesti) au fost primite de Mihal, pe chid era
mare aga, de la tefan Surdul. Satele fusesera ale lui Plrvu vel logofat, care le claruise
mandstirii Coluna. Plrvu logofat a pribegit la Tarigrad cu Mihnea Turcitul si a murit acolo,
ramlnIndu-1 In Ora birul neplatit. *tefan Surdul a obligat pe Mihai sa plateasca aceasta
datorie 40.000 aspri dInclu-i In schimb satele, pe care apoi le vor rascumpara de la el
calugaril de la Cosuna 6.
I Doc. prio. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 337; Obsteasca catagrafie a Tar!! Roma-
nestl din 1831 (material inedit, In posesia autorului).
2 Arh. St. Buc., m-rea Mihai Vail, XIXII.; Acad. R.P.R., XLII/29, CCCXCVII/42 ;
Greceanu, Genealogiile, vol. II, p. 390.
3 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. III, p. 496 ; Acad. R.P.R. ; LXX.VI/21 si 50.
4 Ibidem, XVI, vol. VI, p. 337.
5 Ibidern, p. 128 129.
31 - 0. 4336
www.dacoromanica.ro
482 1. DONAT ' 18
Comanca (r. Corabia), sat cumpArat de la megiasi cu 53 000 aspri, figurind In hrisovul
din 1598. La 1831, mosnenii stApIneau mosia ImpreunA cu episcopia Rlinnicului 1.
Crdcestii lui Danciu, siliste (llnO Cilieni r. Corabia), In acecasi situatie, cumpAratA pentru
15 000 aspri 2.
Crdisani (sat disp. lIngA Lazu r. Craiova), despre care o prima poruncA a lui Radu Serban,
din 1604, aratA cd a fost megiesesc si cumpArat de demult de rAposatul Mihai voievod,
fArA nici o silA... tot cu aspri din vistierie", deci In vremea and se afla In scaun ; dar
acelasi domn spune, la 1610, cA atunci chid a cumpArat satul, Mihai era bAnisor In judetul
Mihedintl" (In alt act : ban...), adAoglnd cA 1-a plAtit cu 72.000 aspri. Nici In acest caz cum-
pArAtura nu s-a Mut regulat : Intr-un act din 1614 se povesteste cum, In vremea lui Radu
Serban, vecinii au venit cu pIrA, zicInd cA nu s-a vindut tot satul, ci numai a patra parte ;
dar domnul a adeverit di Mihai voievod a dat toti aspri gata, de peste tot satul... si
nici unui om din sat nu i-a rAmas (dator) nici o lascaie". Totusi satul nu renuntA, ci foarte
tare s-au plfris de lege", asa theft Radu voievod Serban n-a vrut sA iasa din rinduiala Tarn
RomInesti, din lege" si le-a dat 12 boicri, cu care .Insa mosnenii n-au putut jura. Din
porunca lui Radu Serban de la 1604 si din reintaririle ulterioare (anii 1610, 1613, 1614, 1615,
1617 si mai ales 1620), reiese ca Mihai a daruit satul lui Nica comis din Giiviinesti, pentru slujba ;
dar si In aceasta privinta informatine se contrazic : la 1619, Gavriil MovilA va afirma ca Mihai
a dat zestre acest sat... fiicei domniei lui jupanita Florica", care 1-a stapinit pfnA In vremea
pribegiei ; apoi domnul adAuga : In aceea vreme, Inaintea lui Radu voievod Serban, boierii
Buzesti au cotropit multe sate ale rAposatului Mihai voievod, de le-au ImpArtit si le-au dat
ei unde le-a fost voia lor. Apoi au dat atunci si acest sat... lui Nica comis. Si n-au avut nici o
treaba sa dea boierii acest sat... nimanui, pentruca nu a fost cumparat de rilposatul Mihail
voievod In domnia lui, cu aspri domnesti, ci a fost cumpArat cu aspri din boieria lui, clnd
era boier, din slujba lui dreapta si 1-a dat zestre fiicei sale...". Gavriil Movila mai aratil
ca In timpul sari multe sate din acelea care se vinduseril raposatului Mihail voievod, au
venit... sa se rAscumpere. !litre aceia, a venit si acest sat... In pint cu jupanita Voica a lui
Nica comis, ... iar domnia mea am voit sa iau aspri de la ei si sa-i las sa fie cnezi" ; dar
Preda slugerul si jupanita Florica n-au voit a-1 lase sal se rascumpere" si au ridicat Ord
cu jupanita Voica, aduclnd si cartea pArintelui lor, cu pecetea domniei lui, scrist de chid
a fost boier". Se cIA cIstig lui Preda slugerul, iar jupanita lui Nica comis si vecinii riimln de
lege. Din act rezulta ca Nica comis era frate cu Precla sluger, asa ca dania ramasese
In familie 3.
Crusov (r. Corabia). Sat cuprins In hrisovul din 1598, unde pretul cumpArarii este de
80.000 aspri. Cu un an mai Inainte Mihai 11 daruise mamei sale, doamna Teodora, iar dupd
moartrea acesteia, fiicei sale Florica. Despre Crusov ni s-a pAstrat de asemenea unele infor-
matii contradictorii. La 28 si 29 decembrie 1611, judecInd pricinile pe care satul Crusovul
Lalei" si satul Crusovul Mare" le aveau cu Preda postelnic, sotul Floricti, Radu Mihnea
constatA ca mostenii au fost cotropiti de Mihai, care le-a luat dedina lor fAra nici un aspru
...si nici nu i-a scos de la birnici nimica", ci numai i-a dat zestre ginerelui sau. De aceea
domnul ia satele de la Preda si le libereaza din rumlnie, Lira a le pretinde ceva. Totusi, la
25 iunie 1623, acelasi domn, In domnia a doua, prezintA cu totul alffel judecata din 1611.
El afirma cA ar fi adeverit Insusi atunci, In divan, ca Mihai a cumparat satul Crusov de
I Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI,p. 340 ; Obsteasca catagrafie citata.
2 Ibidem, p. 337.
3 Ibidem, XVII, vol. 1, p. 127-128, 432 ; vol. II, p. 179-180, 259-260, 406-407 ;
vol. III, p. 64-94, 393-394 ; Arh. St. Buc., m-rea Brfncoveni, XVIII/4.
www.dacoromanica.ro
19 SATELE LUI MIHA1 VITEAZUL 483
mult, and a fost boier, mare stolnic, In zilele lui Mihnea vodA", ba cd s-a gasit i boierul
care a numArat banii sAtenilor, acela0 Stoica logolat din Loloesti. Pe temeiul acelei ju-
decAti, Preda sluger i jitelnita Florica au stapfnit In continuare satul, ceea cell Ikea pe Radu
Mihnea sA arate, la 1623, cA sritenii au rAmas de lege a doua oara". Trebuie remarcat ca
cele trei hrisoave de mai sus s-au pAstrat In copie, aia limit nu se poate hotArl dada toate
shit autentice 1.
Devesel (r. Caracal). A fost cumparat cu 80.000 aspri i figureazA In hrisovul din 1598.
Mihai 1-a dat zestre fiicei sale Florica, dar la 1620, vecinii de acolo din sat, toti mosnenii",
vin la divan cu Ora, cerInd sA fie vecini domnesti, nemaivoind ei O. fie vecini jupanului
Preda sluger". Gavriil Movild vede Insa hrisovul lui Mihai, cum a dat zestre acel sat fiicei
sale" si le refuzA banii, dfndu-i tar la mina boierului Preda sluger si a sopei sale Florica" 2.
Dobra (r. VInju Mare). A fost cumpArat de Mihai pe vremea clnd era banisor In Mehedinti,
de la megiasi, cu 50.000 aspri. Ca domn, 1-a daruit lui Lupu paharnicul Mehedinteanu 3.
Fdrcas (r. Caracal). FigureazA In hrisovul din 1598, cumparat cu 90.000 aspri 4.
Frdsinetul de Jos si de Sus (FrAsinet-GarA r. Caracal), dou4 sate cuprinse de asemenea
In hrisovul din 1598, cumpArate de Mihai pe cfnd era ban de Craiova, primul cu 30.000 aspri,
iar cel de-al doilea cu 60.000 aspri. Frasinetul de Cimpie figureaza si In actul din 1597 (dania
cAtre Teodora i Florica), fiind mai tfrziu dAruit manAstirii Cozia. Sub Radu Serban, sAtenii se
judecau cu mAnastirea, pretinzind cA nu s-au vindut lui Mihai de bundvoie, ci In sild si
cA nu le-a plAtit nimic pentru mosie. Procesul se reia la 1612, sub Radu Mihnea, care constata
ca Mihai a cumparat satele pe chid era mare stolnic i ca a trimis acolo pe popa Stoica logo-
fatul, care a numarat pretul pinA la un ban". Alte documente arata ca Frdsinetul se Anduse
numai pe jumatate In vremea cfnd Mihai era boier, cealaltA jumatate fiind cumpArata de el
In timpul domniei 5.
Gostaval (r. Caracal). Figureaza In hrisovul din 1598, cumpArat cu 70.000 aspri. A lost
de asemenea In zestrea Floridal. La 1617, chid aceasta l Preda postelnicul au avut greutati
si nevoi pentru rfndul banilor", jumatate din sateni s-au rAscumparat cu 48.000 aspri, pe chid
cealaltA jumatate a fost vIndutA de Preda postelnic liii Mirzea mare paharnic. Mosnenii din
partea rAscumpArata se vor vinde Insa din nou, la 1626, lui Trufanda mare vistier 6.
Gruiu, vezi mai jos : Sldveni.
Izbiceni (r. Corabia). Cumparat pe 90.000 aspri i cuprins In hrisovul din 1598. Chid
a venit Simion vodA cu leii, de 1-au batut pe Mihai, el s-a Imprumutat cu 67.000 aspri
cu un cal bun, de la Preda banul Buzescu. Pentru aceasta datorie, dar i ca mila", Radu
erban (IA lui Preda banul acest sat, pe care 11 calificA domnesc 7.
Izlaz (r. T. Magurele). Mihai a schimbat cu manastirea Radu Voda pArtile pe care le avea
de zestre In MAgurele, lIng Bucuresti, cu o parte din Izlaz, sat fn care probabil sopa sa
Stanca putea exercita dreptul de preemtiune. El plAteste In plus 12.000 aspri, pentru o altA
parte 8
Perisor (r. Bailesti), vezi mai sus : Ciutura.
1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 339 ; XVII, vol. II, p. 38-41 (copii slave
din 1906); vol. IV, p. 295-296 ; vezi si vol. III, P. 71-72 si 520.
2 Ibidem, XVII, vol. III, p. 526-7.
3 Muzeul Regional Tg. Jiu, sub data : 2 mai 1613.
t Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, P. 336.
5 Ibidem, p. 340 ; XVII, vol. I, p. 22, 65, 81 ; vol. II, p. 8, 56-57; vol. III, P. 520,
8 Ihidem, XVII, vol. III, p. 137-139 ; Acad. R.P.R., CLXXXIV/13.
7 Ibidem, B, XVI, vol. VI, p. 338 ; XVII, vol. I, p. 192.
8 t. Nicolaescu Doc. cu privire la istoricul mandstirit Radu Vodd din Bucuresti, in
Bucuresti, an. III (1937), p. 191-192.
www.dacoromanica.ro
484 I. DONAT 20
Pldviceni (r. Caracal), cuprins de asemenea In hrisovul din 1598. Despre acest sat ni
se pdstreazd o poruncl a lui Mihnea Turcitul din 1588, prin care se intAreste jupanului Mihai
ban" si jupanitei sale Stanca, 40 de stInjeni cu siliste In sat, vaduri de moard si vii, cum-
Orate de la Tudor si Nica pentru 2.000 aspri si doi boi, pretuiti 600 aspii. Ar rezulta di
aceasta era numai una din pdrtile cumpArate aci de Mihai, care prin actul din 1598 In
care se omite pretul cumpardrii Isi va 1ntri Pldvicenii toti" 1.
Plegovul de Jos i de Sus (r. T. Mdgurele) au fost cumpArate de Mihai pe clnd era
mare stolnic, de la megiasi, dindu-le zestre Floriciii. Sub Radu Mihnea, vecinii yin In cloud
rInduri la judecatd cu Preda postelnic, pretinzInd cd nu s-au vindut de bundvoie si cd nu
li s-a dat nici un aspru ; dar si de data aceasta mrturiseste In divan popa Stoica logofatul
cd, fiind trimis de Mihai, a numrat el Insusi asprii sfitenilor, care prin urmare rdmin de lege 2.
In a doua domnie a lui Alexandru Ilias, satul a fost pus zlog, de Preda sluger si fiul sdu
Mihai postelnic, pe clnd erau pribegi, la Iovan LAtinul din Bosna-Sdraiu, pentru 600
ughi. Preda n-a putut plati la soroc si a fost bgat la Inchisoare. Apoi i s-a aminat ziva,
dar iardsi n-a putut plati. Sub Leon vodd se judecd din nou si Preda sluger (id satul lui
Matei, fiul lui Iovan Lainul. In 1631, cind yin pribegii impotriva lui Leon vodd, Pdtru
vistier, ginerele lui Preda sluger, II gdseste pe Iovan LAtinul la Caracal si 11 taie. Apoi Leon
vodd Intreste satul lui Matei, care-1 vinde lui Nicula vistier 3.
Ponordlul (sat disp. ling Balta, r. Baia de Arama), pe care Mihai Viteazul 11 dru-
leste, la 1596, lui Lupu al doilea paharnic (Lupu Mehedinteanu), a fost cumprat de el pe
chid era ban In judetul Mehedinti, in zilele lui Mihnea voievod. Hrisovul din 2 mai 1613,
pentru IntArirea satelor lui Lupu Mehedinteanu, adauga precizarea cii satul era la Inceput
boieresc, al jupanului Barbu postelnic din Bordsti si al altora, fiind vIndut pentru 30.000 aspri.
Popeti (probabil or. Bucuresti), vezi mai sus : BancialeVi.
Priseaca (sat disp. lIngd orasul Craiova). Pe and era mare ban, Mihai a cumpArat
act un loc de vie de la Tatomir si de la vecinii lui, cu 4.500 aspri, ddruindu-1 mndstirii
Cosuna 4.
1?edea (r. Caracal). Figureazd In hrisovul din 1598, cumparat cu 80.000 aspri. Stenii
si-au reclstigat libertatea, cad la 1831 erau mosneni 5.
Rusineti (Rusdnestii de Jos, r. Corabia), sat In aceeasi situatie, figurInd cu pretul
de 67.000 aspri. Cu toate acestea, documente mai noi aratd cd megiasii s-au vIndut In zilele
raposatului Mihail voievod... vecini domnesti". 0 parte din sat se rdscumpArd de la Gavriil
Movild, dar la 1623 se And din nou lui Trufanda mare postelnic, pentru 442 ughi 6
Saracovul (sat disp. lIngd Vldaia, r. Vinju Mare) a fost cumplrat de Mihai de la me-
giasi, pe vremea chid era ban de Mehedinti, afard de 40 de pasi, cumpdrati mai Inainte
de Radu banul din Desa, pe care Mihai 11 va lua cu hapca". .Saracovul va avea mai ttrziu
soarta satului VIdclaia, mull:drat de Mihai In timpul domniei 7.
Sedripara (r. Caracal). 0 parte din sat se vInduse, Inainte de 18 decembrie 1591,
lui Mihai, atunci mare postelnic. La 1598, el 1st Intdreste Insd Intregul sat, afirmlnd cd 1-a
cumparat cu 80.000 aspri. Sub Simion Movild, cnezii pirau cd. Mihai i-a ruminit cu sila In timpul
1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. V, p. 383 ; vol. VI, p. 338.
2 Ibidern, XVII, vol. II, p. 77-78 ; Acad. R.P.R., XCV, 62, 63 si 64.
3 Muzeul Regional Tg. Jiu, sub data. Vezi si Acad. R.P.R., LXXX/3.
4 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 103.
6 Ibidem, p. 340 ; Obsteasca eatagrafie citatd.
6 Doc. priv. ist. Rom., B, vol. VI, p. 337 ; XVII, vol. IV, p. 326-327, 418-420 ; Acad.
R.P.R., CLXXXIV/13.
7 Arhivele Olteniei, an. XVII (1938), p. 80 ; XX (1942), p. 88 89.
www.dacoromanica.ro
21 SATELE LU1 MIHAI VITEAZUL 485
domniei, cu ndpd5ti de biruri. Simion vocld 11 elibereazd pentru 70.000 aspri, birul acelor
1144U", lar domnii urmAtori le dau hrisoave de Intarire" 1.
Seaca (r. Calafat), vezi mai sus : Ciutura.
Silistioara (r. Corabia). Sat cuprins In hrisovul din 1598, fArd pret. ArAtind cd mo5-
nenii s-au vIndut In zilele lui Mihai voievod, iar de atunci au fost pe seama domneascd,
Radu Mihnea va ddrui satul, la 1613, lui Gherghe clucer 2
Sldveni sau SIdoenii de Jos (r. Caracal). Cuprins In hrisovul din 1598, de asemenea
fard pret. Intr-o porunca a lui Gavriil Movild din 1619 In care numele satului a fost
ras 51 inlocuit prin cel de Gruiu se aratd cd Mihai 1-a dat de zestre Floricdi, lar aceasta
5i sotul sdu s-au gindit to inima lor sA-si facd pomand cu ace5t1 oameni, sd-i sloboadd
din vecinie, pentru Dumnezeu Insd 51 cu pret au dat mopenii acelui sat
30.000 aspri" 8.
Smtrddstef (sat disp. lingS ora5u1 Craiova). Probabil In timpul boieriei, Mihai a cumpArat
act o vie de la Dragomir, cu 7.000 aspri, ddruind-o mAndstirll Co5una 4.
Stejarul (sat disp. lIngd Peri5or r. Bdi1e5ti), vezi mai sus : Ciutura.
Studina Barbului, a Mesteacdnului, de Jos, Studina Mare, Studinifa, Studinifa Harnett:tut
(r. Caracal) slut sate sau pArti de sate care nu pot fi identificate cu suficientd. precizie.
Unele din aceste nume apar mai filth In actul de danie cdtre Teodora 51 Florica, in care
Mihai afirmd cd a cumpdrat satele pe cInd era ban al Craiovei. Ele Ant cuprinse 5i In hrisovul
din 1598, unde Studina de Jos figureazd cu pretul de 50.000 aspri, iar Studinita cu 17.000 asprl.
Studinita a fost ddruitd mai ttrziu mAndstirii Cozia, cu care Wenn se judecau, pretinzInd
cd nu s-au vindut de bundvole, ci In silk ISrA nici un ban. La 1612, Radu Mihnea constatd
Insd cd Mihai a cumpArat satul pe and era stolnic 51 cd a trimis acolo pe popa Stoica logofdt,
care le-a numbrat pretul. Sub Leon vodd sAtenii pretind cd n-au fost rumini ai lui Mihai 51 se
Inchind lui Necula vistier, care era atunci puternic 5.
Tiha (Tiia r. Corabia). Cuprins In IntArirea din 1598, cu pretul de 35.000 aspri 8.
Visina (r. Corabia). Figureazd In Intdrirea din 1598, cu pretul de 65.000 aspri. Este lAsat
chiar de Mihai mAndstiril Cozia, de la care se Imprumutase cu 20.000 aspri i ni5te plumb 7.
Vlddila (r. Caracal). Este cuprins de asemenea In hrisovul din 1598, indiclndu-se pretul
de 110.200 aspri 8.
II
Apele Vii (r. Caracal). SAtenii au fost cnezi pInd In zilele lui Mihai Viteazul, care
i-a rumlnit In silk aruncindu-le 50.000 aspri cu putin Inainte de ie5irea lui din tars. Slmion
Mani% constatind cd li s-au luat satele Apele Vii de Sus 51 de Jos" fArd nid o dreptate, 11 slo-
bozejte In divan, pentru 70.000 aspri. Totu5i, Radu Serban va ddrui acest sat domneasc"
1 .Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 26, 337 ; XVII, vol. III, p. 74.
2 Ibidem, XVI, vol. VI, p. 338-339 ; XVII, vol. II, p. 175-176.
3 lbidem, vol. HI, p. 150, 326-327.
4 Ibidem, XV, vol. VI, p. 102.
5 Ibidem, XVI, vol. VI, p. 290, 339 ; XVII, vol. 1, p. 22, 65, 81 ; II, p. 56 57 ;
vol. III, 71-72, 520 ; Arh. St. Buc., rns. 209 (condica rn-rii Cozia), f. 291 ; C. Giurescu,
Vechirnea runttniei, In Studii de istorie sociald, p. 115.
Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 338.
7 Ibidem, p. 340 ; XVII, vol. I, p. 21, 28, 36, 63, 80.
a Ibidem, XVI, vol. VI, p. 340.
www.dacoromanica.ro
486 1. DONAT 22
lui Stroe stolnicul Buzescu, pentru slujbd, reintdrindu-1 apoi jupinesei sale Sima stolniceasa,
Mel a aminti de rAscumpArarea din vremea lui Simion Movild. Satul fusese cerut si de doamna
Florica, Iiica lui Mihai Viteazul, care pretindea cA-1 are de zestre. Sub Radu Mihnea, la 1613,
sAtenii se jeluiesc cA s-au rdscumpArat de la Simion voievod, iar acum shit tinuti de Preda
postelnicul, ginerele lui Mihai, care deci It luase de la Buzesti. Radu Mihnea hotdrste cd este
mult pAcat sd fie acesti cnezi i cu asprii dap i robi". De aceea le reIntareste ocina, iar Preda
postelnic i sotia sa Florica nici un amestec si treabti sd nu alba de acum Inainte cu aceste
sate" 1.
136duleasa (r. T. MAgurele). Mihai a impresurat satul cu multe nhipAsti de bir, ce a pus
in spinarea mosnenilor, de i-a rumtnit fiSrA voia lor si le-a leptidat banii cu sila. Plnd la
1617 au lost rumini doinnesti, iar atunci au venit la Alexandru Ihia, care vAztnd atita pAcat
oi lacrimi, i-a slobozit pentru 100 galbeni 2.
Bicoi (r. Cimpina), Au fost oameni slobozi i s-au vindut lui Mlh alvoievod". Acesta
a dat apoi Wilco iul lui Manole logofdt, In schimb pentru satul Ploesti, pe care 1-a fAcut
oras. Cartea de schimb este nesocotitA lnsd de Radu Mihnea, fiinda n-a fost scris In ea cu
mina lui Mihai voievod" si de aceea, la 1615, jumAtate din sat e luat pe seama domneascd. Cea-
laltd jumAtate se rAscumpAra cu 50 galbeei 3.
Bdjeqtii de pe Mostiqte (sat disp. linga Mariuta or. Bucuresti). S-au vindut lui Mihai, ca
sd fie sat domnesc". La 1613 Radu Mihnea Ii ddruieste lui Gruia cdpitan, pentru slujbd.
Acesta s-a Invoit apoi cu mosnenii de i-a lAsat sd se rdscumpere cu 13.600 aspri, ...ca sd fie
iar cnezi cu ocind" 4.
Bdlteni (r. Faure!). S-au vindut de blind' vole lui Mihai, ca sd fie vecini. La 1605,
Radu erban dAruieste jumAtate sat lui SlAvuiu fost luzbasd, pentru slujbA cu vArsare de singe 5.
Birca (r. Segarcea). I-a ruminit Mihai cu neste nApAsti de biruri, si le-au fost lepAdat
numai 10.000 aspri". La 1609, Radu *erban, spunind doar cd este sat domnesc, 41 ddruieste
lui Pand vistier, Impreund cu alte sate. La 1613 sAtenii vin la Radu Mihnea si se pling de
nedreptate, iar domnul Ii slobozeste pentru 150.000 6 aspri, TArS sd mentioneze in nici un
Tel (Tanta lui Radii Saban care Pand vistier. SAtenii yin st la Alexandru Ilia, In 1617, aducind
hrisovul de rdscumpArare al lui Radu Mihnea ; iar acesta Ii lartd si el, addugind cA n-a mai
luat nici un ban de la dlnsii. Altfel apare istoria satului Intr-un hrisov al lui Matei Basarab,
din 1642. SAtenil s-au rAscumpArat mai Intli de la Mihai Viteazul, aducindu-i banii In orasul
Rimnic, lingA Ocna Mare", dar Mihai nu a mai apucat sd le dea cdrti, deoarece a trecut In
Ardeal. In urma sa, Radu Mihnea a trimis om domnesc de a cerut bani de la mosnenii
satului, de s-au rdscumpArat de cAtre domnia lui", iar Alexandru I1ia, bled s-a milostivit, de
a innoit hrisovul". Sub Matei Basarab vine In tail doamna Ancuta a lui Pdtrasco voievod
si fiica el Ilinca, nepoata lui Mihai, ca sd mute de mostenirea bunicului lor, cerind mos-
nenilor sd se rdscumpere de vecinie. Domnul constatd Insd cd acestia au dat banii In mina
rdposatului Mihai voievod" i respinge cererea 7.
1 Doc. priv. ist. Rom., B., XVII, vol. I, p. 302-303, Magazin istoric pentru Dacia,
vol. II, p. 265-268.
2 Ibidem, vol. III, p. 129.
3 M. Sevastos, Monografia oraqului Ploeli, p. 825 (text confuz).
4 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, p. 167.
5 Ibidem, vol. I, p. 182-183.
Cifra 150.000 pare a fi gresitd (Documentul s-a pdstrat in copii care cuprind i alte
erori, ibidern, vol. II, p. 228-229).
7 Ibidem, vol. I, p. 360 ; vol. II, p. 228-229 ; vol. III, p. 116-117 ; 165-166 ;
Acad. R.P.R. Cl/55.
www.dacoromanica.ro
23 SATELE LUI 'MIHAF VITEAZUL 487
Bobesti (In or. Bucuresti). Sat drept domnesc, mum:drat de Mihai de la megiasi, care
s-au vindut nesiliti i neprigoniti. Simion MovilA subliniind aceasta 11 ddruieste la 1602
lui Pan vistier, pentru slujbA cu vArsare de singe 1.
Bontesti (sat disp. la Fundul Danciului r. Urziceni). CumpArat de Mihai cu aspri gata,
impreunA cu satul 'Marti], de la mosnenii satului" : Burtea vornic, Albul logofAt. din Fundeni,
Neagul logoft. din SAcueni i Cirstea fiul lui Minjind i dAruit jupanitei Oprina, pe care
a gospodArit-o ca pe o fatA In casd si a mAritat-o cu Marco logofAt din Topoloveni. Unele
izvoare aratA cd jupanita a cumpArat direct, dar cu banii domnului. La 1617 VlAdaia, fiica
lui Burtea, pretinde cA nu este cartea lui Mihai voievod dreapta", dar pierde 2.
Bora (probabil r. Slobozia). Au fost mai Inainte cnezi, dar cind au vAzut atitea greutAti
de nApAsti de biruri si de mertic signulte rAutAti pe capul lor... n-au putut sA facA alt chip
si s-au Inchinat vecini lui Mihai voievod, fArA voia loi", primind numai 12.000 aspri. S-au
rAscumpArat la 1613 de la Radu Mihnea, pentru 200 galbeni. intr-un hrisov din 1615, al aceluiasi
domn, pentru satul Bora de Sus, dar pentru aceiasi oameni i cu aceleasi hotare, pretul rAs-
cumpArArii este 54.000 aspri. Probabil acesta este satul omonim, pe care Radu erban II dAruicste,
la 1602, lui Gherghe al doilea cornis, fArd sA arate de unde 11 avea 3.
Brdtiesti (BrAtesti r. C. de Arges). Mihai cumpAra jumAtate sat de la Radu postelnic,
fratele jupanitei Frujina, dAruind-o la 23 martie 1597 acesteia care avea de zestre cealaltA
jumAtate la c5sAtoria sa4 .
Buciumeni (?). La 28 august 1599 Mihai dAruieste mAnAstirii Sf..Nicolae din Bucuresti
pArtile cumpArate de la Ignat, Dan, Urs s.a., pentru 11.600 aspri 5.
Bucsa (r. Slobozia). Cnezi cu ocine de la strAbuni, care s-au vindut de bunAvoie lui Mihai
si au fost sat domnesc la toti domnii, pinA la 1613, chid Radu Mihnea Ii daruieste lui Dumitru
al doilea logof At si Aldimir al doilea pitar, pentru slujbA In tAri strAine6.
Budenii de pe Cllniste (r. Giurgiu). A fost cumpArat de Mihai de la megiasi, care-1 aveall
dedinA de la strAmosi, insA cu bani drepti, gata, din vistierie" i fArA nici o sild. La 26 septembrie
1600, domnul 1-a ddruit jupanului Antonic Grama, pe care spune cA 1-a prAdat pe nedrept ;
dar la 1602, fArA sA aminteascA despre dania cAtre Grama, Simion MovilA dAruieste satul
drept domnesc, cumpArat de Mihai voievod pe aspri gala" i Lira nici o silA, lui PanA vistieA
Bugheni (r. Mizil). Megiasi de bastinA, care s-au vindut rumini lui Mihai voievod. Acesta
i-a dat jupanitei Ilina, pentru o datorie de 500 galbeni, Imprumutati pe chid era la BAlgrad.
La 1619, sub Gavriil MovilA, jupanita Ilina a slobozit satul pentru 60.000 aspri 8.
Burciulesti sau Burciuleasa (sat. disp. linga Balta AlbA, r. FAurei). Impreuna cu satele
vecine Stdesti i Cdpotesti a fost de mostenire a lui Burciu vistier. Nepotii acestuia se plingeau
cA au fost cotropiti de Mihai Viteazul dupa gura unor oameni mincinosi, i fdrA nici un pret.".
Radu $erban constatA cA intr-adevAr au fost cotropiti si le dd satul ; dar mai ttrziu Damian
cApitanul rdscumpAra satele Burciuleasa i Cdpoteasa de la Radu Mihnea, pentru 16.000 aspri.
Sub Matei Basarab nepotii acestuia se judecau cu nepotii lui Burciu vistier, dar pierdeau.
www.dacoromanica.ro
488 1. DONAT 24
Procesul va 11 reluat in vremea lui Constantin BrIncoveanu, and vor cIstiga urmasii lui Damian
cApitan 1.
Cacalefi (azi Castra Nova r. Caracal). Satul este cuprins In hrisovul din 24 ianuarie 1609,
prin care Radu *erban ddruieste un numgr de 17 sate lui Pang vistier, arAtInd doar cA shit
sate domncsti. Cu privire la 11 dintre ele, documente din primele trei decenii ale secolului
al XVII-lea ne informeazA precis cA au fost cumpArate de Mihai Viteazul de la megiasi. Despre
altele (Giorocul, Cdctuldlesti, Ttrnava, .Rddila i Horezul), aflate In aceeasi regiune, stim doar
ca au lost mosnenesti, dar putem presupune ca au avut aceeasi soartA. Cu privire la Cacaleti,
o poruncd din 1685, a lui *erban Cantacuzino, precizeazg cA In zilele lui Mihai voda", partea
lui Murgea a cazut pe seama domneascA, f5rA Indoiala In acelasi chip in care au ajuns sub
mina domnului satele imediat vecine Ape le Vii l Pufuri. DAruita de Simion MovilA aceluiasi
PanA vistier, partea lui Murgea a fost rascumpdrata de mosneni de la ginerele acestuia, Vasile
vistier 2.
Caraula (r. IWO. Au fost oameni megiasi, cu ocini din mosi-stramosi, pinA In zilele
lui .Mihai voievod". Acesta i-a cotropit cu multe napAsti de biruri i i-a vecinit fan vole, lent-
dindu-le numai 12.000 aspri. RAmin vecini ptna la 1615, and Radu Mihnea, vazind atita pAcat
lacrimi, Ii slobozeste ca i pe alte sate cite au fost cumpArate de rAposatul Mihail voievod",
luindu-le 300 galbeni. SI s-au rAscumpArat ei de vecinie... de au dat toti aspri domnesti
iar la vistierul domniei mele" 3.
Cdcali (sat disp. probabil linga Radulesti r. Urziceni). A fost cumpgrat de Mihai Viteazul
de la vinzAtori nenumiti., pe 10.000 aspri l daruit mgnAstirii Sf. Nicolae4.
Cdciuldlesti (r. Segarcea), vezi mai sus : Cacalefi.
Cdtddresti (r. Buzau), vezi mai jos : Grosani.
Cdminesti (probabil CAmineasa r. DrAgAnesti-Vlasca). Sat cumparat de Mihai i daruit lui
Zaharia vornic 5.
Cdpoteasa (sat disp. Ilnga Balta Alba r. Faurei), vezi mai sus : Burciuleasa.
Cdtunul Tatului (CAtunul r. Videle). A Impresurat pe megiasi cu oarecare nApasta de bir
i-a rumlnit, lepadIndu-le doar 5.000 aspri. Stilt cneziti de Radu Mihnea la 1614, pentru
14.000 aspri
Clocdnesli (r. Calarasi). Cumparat de Mihai de la megiasi, pentru 45.000 aspri. La 1599
Ii daruieste manAstirli Sf. Nicolae 7.
Cioldnesti (r. R. de Vede). Bria a vindut partea sa lui Mihai Viteazul (probabil o data cu
alti megiasi). Apoi a cazut rob, iar silistea a rgmas domneasca i pustie, lira oameni. Clod se
Intoarce din robie este miluit cu ocina lui, pe care la 1618 Gavriil Movili i-o reIntireste, pe
temeiul altor carti mai vechi 8.
Ciorotast (r. Bailesti). S-au vindut lui Mihai Viteazul cu toatg ocina. La 1609 Radu
erban Ii daruieste, impreuni cu alte sate, lui Pani vistier, arattnd doar ci au fost sate
domnesti". In prima domnie a lui Radu Mihnea satul se riscumpAri de la acesta, ceea ce
1 Acad. R.P.R., CXCII/115.
2 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 360; Arltivele Oltenia, an. VIII (1929),
p. 310.
a Ibidem, vol. II, p. 367-368.
4 Arh. St. Buc., S. I. nr. 1654 ; m-rea Mihai Vodd, XIX/1 ; Acad. R.P.R., XLII/29;
St. D. Greceanu, Genealogitle, vol. II, p. 390-391.
3 Situatie neclari. Numele satului este sters cu o linie In documentul original. Acad.
R.P.R., CCCX/15.
a Ibidern, DCXXXII/1.
7 !bider!, XLH/29 ; St. D. Greceanu, Genealogiile, vol. II, p. 390-391 ; Arh. St. Buc.,
S. I. nr. 1654 ; nz-rea Mihai Vodd, XIX/1.
8 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. III, p. 263.
www.dacoromanica.ro
25 SATELE LUI MIHAI V1TEAZUL 489
Insemneaza Ca Radu Mihnea n-a tinut seama de dania predecesorului sax', pe care nici n-o
mentioneaza 1.
Ciulnifa (r. Slobozia). La 1610, jupanul Necula postelnic <Neculae Patrascu, fiul lui
Mihai Viteazul) schimba satul cu Oancea logofatul, pentru satul Glina. tntr-un zapis al acestuia
din urma se arata ca satul Ciulnita a fost cumparat de raposatul Mihai voievod, pe bani. Dect
apoi s-au cazut la fiu-sau, Necula postelnic". Acte mai noi spun ea Mihai Viteazul a cotropit.
satul cu napasti de biruri deci in vremea dud era domn. El n-a ramas in neamul lui Mihai,
cad Radu Mihnea 11 darueste jupanului Costachi Chehaia, care II stpineste ettava vreme.
Iar apoi raposatul Radu voievod s-a milostivit de a slobozit toate satele domnesti, cite au
fost cumparate de Mihai voievod, sa se raseumpere de vecinie de la domnia lui i sa dea
toti asprii domnesti, cid au luat de la Mihai voievod, la visteria domneasca". Satul se rascumpara
pentru 215 galbeni In anul 7123 (1614-1615). Alexandru Masi reintareste rascumpararea la
1616-1617, far% sA la vreun ban. La 1628 Oancea logofatul pretinde ea satul este al lui,
schixnbat cu Necula voievod pentru Glina, dar pierde 2.
Ctineti (sat disp. linga Ulesti r. Gaesti). I-a asuprit Mihai voievod, de le-a luat dedinile
si i-a vecinit cu sila. Au fost sat domnesc pina In zilele lui Gavriil Movil, care Ii slobozeste
pentru 6810 aspri. Reintarire de la Radu Mihnea, din 1622 3.
ampenii de la Gida Neagra (7). Mihai Viteazul a cumparat parti de la Stan, Mircea,
Toader i alit oameni", pentru 12.400 aspri stinjenul cIte 20 asprl. La 28 august 1599 le-a
Omit manastirli Sf. Nicolae (Mihai Voda) 4.
Clrligafi, jud. Ialomita (sat disp. linga Ulesti r. Urziceni). Mihai a asuprit satul cu napasti
de biruri i le-a aruncat numai 16.000 aspri, far mosnenii daca au vazut ca nu pot rabda,
s-au inchinat vecini fr voia lor". La 1614 yin la divan, jeluindu-se de mare asuprire i slut
slobozill de Radu Mihnea pentru 30.000 de aspri 5.
Cirligafi, jud. Teleorman (r. Turnu Magurele). Mihai a impresurat si a stapinit aceasta
plasa cu alte mosii domnesti. Radu Mihnea, in prima domnie, a daruit-o jupanului Ianiu vistier ;
iar la 1624 acesta permite mosnenilor sa rascumpere jumfitate siliste, cu 4.000 aspri, cealaltd
jumatate raminind boierului 8.
Ctrtojani (Cirtojanca r. Videle). Mosnenii s-au vindut lui Mihai Viteazul, care i-a daruit
lui Andrei calugarul, fost ban. Acesta pune satul Wog la nepotul su Hriza fost portar, pentru
170 galbeni, pe care neputindu-i plati, Ii lasa satul. Hriza II (IA zestre fiicei sale Malama si gine-
relui Para postelnic. and Para postelnic era plecat intr-o slujba, soacra-sa libereaza satul pentru
200 galbeni, din care nu primeste !ma decit 100. Dupa judecata, satul plteste i restul sumei
si se elibereaz. Cei 200 galbeni reprezentau, la 1617, 40.000 aspri 7.
Cocordti (Cocorastii Mislii r. ampina). Sat cumparat de Mihai Viteazul de la Voila cu
ceata lui s.a., pentru 10.000 aspri si scoaterea de la bir. Domnul 1-a daruit manastirii Mislea 8.
Coluneti (Colonesti r. Slatina). A fost cumparat de Mihai Viteazul, care 1-a (lama jupa-
nului Grama al doilea armas, pentru slujba cu varsare de singe, chid a venit Jigmont craiul
2 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. 1, p. 360 ; vol. IV, p. 130-131.
2 Ibidem, vol. I, p. 498 ; Biblioteca Centrala de Stat, Fil. N. Balcescu, LXXXIII/3 ;
Acad. R.P.R., DCXL/2.
3 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. IV, p. 107.
4 Arh. St. Buc., S. I. nr. 1654 ; in-rea Mihai Vorld, XIX11 ; Acad. R.P.R., XLII/29 ;
Greceanu, Genealogiile, vol. II, p. 390-391.
a Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, p. 339.
6 Ibidem, vol. IV, p. 396-397.
1 Ibidem, vol. III, p. 174, 185-187. Andrei Calugarul mai vinduse satul si jupanului
Patru Oncescu, pentru 34.000 aspri (Arh. St. Buc., S. I. nr. 1638).
8 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. III, p. 21.
www.dacoromanica.ro
490 L. DONAT.. 26
de a scos pe Sinan pasa din taril. Apoi acest sat nu le-a placut sA fie vecini, ci au mers de s-au
tocmit singuri cu Mihai voievod, ca sA se r5scumpere cu 950 taleri, sA fie iar cnezi", dar numai
unul dintre vecini a putut stringe 200 taleri si s-a rAscumpdrat. Ceilalti yin In 1601 la Simion
Movild, rugIndu-se st-i ierte. Domnul citeste InsA cArtile de mil, fdcute de Mihai Vodd cu mare
blestem sit pe cele Intocmite pentru rAscumpArare i milueste la rindul sAu pe Grama armas
cu partea nerdscumpdratd
Copdceni jud. Vlasca (r. Giurgiu). A fost cumpArat de Mihai Vitcazul de la megiasi care
s-au vindut nesiliti i neasupriti". La 1602 Simion Movild II ddrueste, Impreun cu alte sate
,,drepte domnesti", lui PanA vistier 2
Costeqti (r. Horez). CumpArat de Mihai la iesirea din tar5, de la mosnenii satului, pe 42.000
aspri j scoaterea de M bir i ddruit mAnAstirii Bistrita. Banii au lost dati din lefile ostasilor,
care au IngAduit aceasta. Oastea a stat cltfiva vreme In mAndstire. La 1613, unii vecini plrau
cd n-au luat banii la vinzare ca alti sAteni pre partea Mr", fiindcik atunci chid au numArat
sAtenii banii, le-au lipsit 1000 de bard". Cit au lipsit den banii lui Mihai vodd" este acoperit
apoi de mAndstire. Domnii urmAtori vor respecta scutirile acordate satului 3.
Costieni (sat disp. ling Bora r. Slobozia). Stoica 4i Radu au mers singuri la Mihai voie-
vod i 51-au vindut partea lor, 150 stInjeni, pe care o aveau de la strAmosi, iar ei sA fie rumlni,
Mihai dAruieste aceastd parte de sat lui Vintild logofatul, pentru slujba In 'Sri straine. La 1620
rumlnii se rAscumprd de la Vintild logofht cu 55 ughi 4.
Costieni (sat disp. llng Spantov r. Oltenita). Mosnenii se vind rumini pentru 15.400
aspri i slut ddruiti de Mihai, la 28 august 1599, mAndstirii Sf. Nicolae 5.
Cotrdceni (Cotroceni or. Bucuresti). Partea Iui Stoica vAtaf, Preda si Istfan a fost cotro*-
pitA cu nApasti de biruri i luatA pe seama domneascA de Mihai (dar alte documerite spun
cd au vindut pe bani gata). La 1614 Radu Mihnea i-a slobozit sA-si rdscumpere ocielle",
lulndu-le 24.000 aspri. ReIntAriri din 1615, 1616, 1622, 1623 si 1625 6.
Creieqli (probabil r. Giurgiu). Vad de mom% cumpArat de Mihai Viteazul i dAruit rad-
nAstirii Sf. Nicolae de la Gherghita. A fost reintdrit de Radu erban 7.
Crevenicul (r. Videle). Simion Movild ddrueste acest sat drept domnesc", cumpArat
fArd nici o sild de Mihai voievod de la megiasi, lui Pand vistier, pcntru slujbA cu NArsare
de singe 8. . ,
Cungti (r. Cd15rasi). La 28 august 1599 Mihai ddruieste 700 stinjeni mAnAstirii Sf. Nicolae
din Bucuresti, cumpArati de la oamenii din sat, care s-au vIndut de bunAvoie pe 14.800 aspri 9.
Curia (sat disp. probabil lingA GAleteni r, Videle). CumpArat de la megiasi, cu bani drepti
gata din visterie, fArA nici o sire, i dAruit de Mihai, la 26 septembrie 1600, jupanului Antonia
Grama, pe care 1-a prAdat si I-a inchis pentru o pird mincinoasA, aducindu-1 in sArAcie. Dania
e reintAritd de domnii urmAtori 10.
www.dacoromanica.ro
27 SATELE WI MII-fAI VITEAZUL 491
Dddulesti (sat disp. lIngd Tirsor r. Ploesti). Izvoare de la Inceputul secolului al XVII-lea
arat cd satul a fost vIndut de PAdure banul, Tatul, PIrvul, Stoica i Dumitru lui Mihai vodd,
pe bani gata. Numele acestor vInzAtori se gdseau lnscrise la catastihul lui Mihai vodd de satele
de cumpArAtoare". Radu Serban dArueste satul lui Gherghe cdpitan, pentru slujbA, iar Radu
Mihnea 11 reIntreste aceluiasi, arAtind doar cd a fost domnesc. Totusi In acelasi an Radu
Mihnea 11 ddruieste jupanului Vasile vistier, tot pentru dreaptd slujbd. Se precizeazd cd fusese
cumparat o parte cu 10.000 lIaspri, iar alta cu 16.000 aspri hied de clnd a fost Mihai
vodd crai In tara Ardealului". Tatul, Plrvul i Fadure banul plrAsc cd Mihai nu le-a dat nici
un ban pe mosia lor, dar pierd. Un act din 27 martie 1612 arat cu toate acestea cd boierii
de mai sus au vIndut partea lor lui Ghinea, pentru 12.000 aspri. Apoi In noiembrie 1615, Radu
Mihnea judecil o pricind i d satul lui Vasilie vistier. In 1626 Alexandru Coconul 11 reintAreste
lui Trufanda vel vistier i jupinesii sale Maria fata rilposatului Vasilie vistier, nepoata lui Para
vistier". Trufanda avusese plrA cu Gherghe cdpitan de dorobanti s. a., iar domnul n-a vrut
sd rdmiie nici acesta asa In desert", ci 1-a miluit cu 10.000 aspri, luindti-i cartile. La 1633,
Maki Basarab Intdreste lui PAdure paharnic i verilor lui Mihai postelnic cu fratii sAi o parte
din Dadulesti spunind cd mai nainte mi-au lost pdrut domniei mele cd au fost acet sat
tot domnesc" si 1-a dat unei slugi, Stan iuzbasa din Tirsor. Boierii phiserd cd nu tin cAldrasii
numai partea lor, cea domneascd, ci tin satul peste tot. Documentele se pdstreazd In rezu-
mate confuze 1.
Depusa (sat disp. lingd Belitori r. Rosiori de Vede). I-a ruminit Mihai Viteazul pentru
nApdsti de bir si au fost pe seama domneascd pitnd la 1614, chid s-au rdscumpArat de la Radu
Mihnea 2.
Despicali (2). Mihai cumpard a patra parte din sat, cu rumlnii, de la Stefan logofdt
jupanita lui Chera, pentru 22.000 aspri ; iar alte pArti, de asemenea cu rumfnii, de la Chiriac
fratii sAi, pentru 11.000 aspri. La 28 august 1599 le ddruieste mAndstirii SI. Nicolae din
Bucuresti 3.
Detcoi din jud. Vlasca (Tetcoiu r. Gdesti). La 1636 Matei Basarab aratd cd a fost sat
domnesc, cumpArat de Mihai voievod si-I ddruicste lui Oprea mare alga 4.
Dttga (r. Slobozia). DAruit de Simion Movild (ca sat drept domnesc, cumparat de Mihail
voievod de la megiasi, pe aspri gata, fArA vreo asuprire), lui Pand mare vistier, pentru slujbd.
Ddruit aceluiasi de Radu Serban, la 1609, fArd sA mentioneze cumprAtura lui Mihai i dania
lui Simion 5.
.Dtrvari(r. Vinju Mare). CumpArat de Mihai Viteazul de la megiasi, care au fost apoi sloboziti
de Gavriil Movild. La 3 mai 1620 s-au vindut pentru a doua oard lui Dumitru postelnicul
pentru 590 galbeni. Hrisovul lui Alexandrii Coconul, prin care se Intdreste acestuia .
1 N. Iorga, Studii i documente, vol. V, p. 179, 479-481. Vezi i Muz. Ist. Bac., nr.
26.876.
2 Doc. priv. ist. .Rom.,B, XVIII, vol. II, p. 458-459 ; Acad. R.P.R., CCCCXXX/9.
3 Arh. St. Buc., S. I. nr. 1654 ; m-rea Mihai Vocid, XIXII. ; Acad. R.P.R., XLII/29 ;
Greceanu , Genealogiile, vol. II, p. 390 391.
4 C. Giurescu, Vechimea rumlniei, In Studii de istorie social& p. 52-53, 87-88.
5 Doc. priv. 1st. Rom., B, XVII, vol. I, p. 31 si 360.
6 Ibidem, vol. IV, p. 510 ; Arh. St. Buc., ms. 1251, f. 30.
2 Ibidem, B, XVII, vol. II, p . 9 10.
www.dacoromanica.ro
492 I. DONAT 213
Dralea (sat disp. lIngd Cunesti r. CAldrasi). La 28 august 1599, Mihai 41 Intdreste
satul ca sA fie stiut cd este al meu, domnesc". A fost a lui Danciu vornic din Popesti, care era
dator la negutAtorul Mavrichie din Bucuresti 130.000 aspri. Dupd moartea lui Danciu vornic,
Mavrichie a luat satul pentru datorie, dar domnul n-a vrut sA lase sA intre strAini in satele bole-
resti si a dat pesin In mina negutAtorului 130.000 aspri. A ddruit apoi satul mAndstiril
Sf. Nicolae din Bucuresti 1
Drdghiceni, (r. Caracal). Mostenii satului, mari i rniC, s-au vindut rumini lui Mihai
voievod, pe aspri gata, de build voie. Radu -erban ddruieste satul lui Tudor vAtal din Maldd-
resti, pentru slujbA cu vArsare de singe, iar Radu Mihnea 1-1 reintdreste la 1612 2.
Drdghinesti, jud. Vlasca (r. Vide le). Au fost cnezi, iar Mihai Viteazul 1-a cotropit,
de le-a luat ocinile cu sila i I-a vecinit fArA voie. S-au rdscumpArat de la Simion Movild, iar
la 1620 un hrisov al lui Gavril voievod aratil cd Paraschiva al doilea logofAt a rAscumpArat
o jumdtate sat pentru 37.000 aspri 3.
Drdgotesti (r. BuzAu), vezi mai jos : Moceti.
Dulceni (r. R. de Vede). Cnezii s-au vindut lui Mihai Viteazul si au fost vecini Ora In
vremea lui Radu $erban, care I-a druit lui Rat Mihai capitan i fiului sAu Ilie. Sub Alexandru
Ilia ei se rAscumpArd de la acestia cu jumatate de ocind, pentru 50 galbeni ; iar jumdtate
de ocind a rdmas la mina lui Rat Mihai fr nici un vecin". Dacd Rat va vrea sd o vindd si
pe aceasta sA nu fie volnic sd o vindd la alti oameni 4.
Epotqli (Ipotesti r. Slatina). JumAtate sat a fost mostenire a lui Dumitru biv vel vornic,
care a vindut-o, In vremea lui Mihai voievod, drept 15.000 aspri, lui David postelnic din Ben-
coveni. Sub Radu erban, cAlugarii de la Clocociov yin insA la divan si pIrdsc ct Dumitru vornic
a vIndut acea parte lui Mihai voievod, Intorcind banii primiti mai inainte de la David postelnic.
iar Mihai a daruit-o mAndstirii lor. CAlugArii rdmin de lege in repetate rinduri, dar In 1618,
Gavriil Movild gaseste cd Mihai a cumpArat In adevAr satul, dar cd un boier puternic, Fotii ( ?)
biv vel postelnic, a luat o jupineasA din Brincoveni si a tinut acea jumdtate de sat In sila
luli Domnul restituie deci satul mAndstirli Clocociov, ctitoria lui Mihai. Apoi la 1622, in
. ultima sa domnie, Radu Mihnea judecd din nou pricina i afM cd acel ce a cumpArat n-a
lost Mihai voievod, ci David postelnic si deci cAlugArli sA n-aibA nici o treabd" 6.
Fileni (sat disp. lingA Reviga r. Slobozia). Sat drept domnesc, cumpdrat de Mihai voievod
de la megiasi pe aspri gata, ddruit de Simion Movild lui Pand vistier 6
Flocestii de pe Sabar (sat disp. Ilng Dumitrana or. Bucuresti). CumpArat de Mihal de la
megiasi, cu ban! drepti din visterie i ddruit jupanului Antonie Grama, pentru o pradd nedreapta
La 1602, satul drept domnesc, ... care s-au vindut de bund voie", este ddruit lui
Pand vistier 7.
Frdsinetul (r. Oltenita). La 14 mai 1622 Radu Mihnea Ii ddruieste credinciosului boier
fried prietenul domniel mele", Constantin Vaptista, arAtind doar cd a fost domnesc". Domnul
!add satul de dAd i slujbe pentru un timp limitat, stabilindu-i pentru viitor un regim fiscal
privilegiat. Totusi peste un an, la 10 mai 1623, acelasi domn ddruieste FrAsinetul vlastelinului
si primului sdu sfetnic Dumitrachi Cantacuzino. De data aceasta se aratd cd a fost cumpArat
1 Arh. St. Buc., S. I. nr. 1654 ; m-rea Mihai Vodd, XIXI1; Acad. R.P.R., XLII/29 ;
Greceanu , Genealogiile, vol. II, p. 390 391.
2 Doc. prio. ist Rom., B, XVII, vol. I, p. 410 ; vol. II, p. 123.
$ Ibidem, vol. III, p. 580.
4 Ibidem, p. 377.
5 N. Iorga, Studii i documente, vol. V, p. 177-181 ; Nandris, Doc. slavo-rom, din ma-
ndstirile Muntelui Athos, p. 93-95, 105-107.
8 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 31, 360.
7 Ibidein, XVI, vol. VI, p. 390 ; XVII, vol. I, p. 31.
www.dacoromanica.ro
29 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 493
de Mihai Viteazul, si a tot fost pe seama domneascA, iar de cind cu rAutgile a rAmas pustiu ;
dar despre dania anterioar nu se face mentiune. I se acorn si de data aceasta un regim
de slobozie special. La 1624 fiul lui Radu Mihnea, Alexandra Coconul, d un hrisov asemA-
nAtor aceluiasi boier, fArA a aminti Inca dania pArintelui sAu
Gdgezzi (r. Mizil). Au fost megiasi de la mostenirea lor, pin In vremea lui Mihai voievod,
care a cotropit matte sate. De asemenea a cotropit l acest sat, de i-a aruncat aspri l I-a
vecinit cu sila, ca un domn volnic". De atunci au rAmas vecinii pe seama domneascA, Ora la
1619, and yin la Gavriil MovilA, plingindu-se de cotropire. Si au rugat pe domnia mea Ca sA
dea domniei mele asprii citi le-a dat Mihail voievod". Domnul cerceteazA In divan si afl c
acesti oameni n-au fost niciodatA vecini, ci le-a Meat Mihai voievod cotropire" si le ingaduie
sA aducA toti asprii, citi au luat de la Mihai voievod. Apoi acesti oameni au adus top
asprii deplin, 70.000 aspri, la vistierie s-au rAscumpArat" 2
Gdojanii Oancei (sat disp. ltng PlAsoiu r. FAurel.). Au fast cnezi si s-au vindut lui
Mihai voievod de bunA voie, rAminInd sat domnesc sub tori domnii, ptnA la 1614, cind Radu
Mihnea Ii dAruieste lui TAnasie mare portar, pentru slujbA In tad strine. Mosnenii vin insA
la domn de s-au rugat, cu mare rugA ca sA se rAscumpere de vecinie. La aceasta, domnia mea
rn-am milostivit de 1-am slobozit a se rAscumpere de la dregAtorul domniei mele TAnasie mare
portar. Si s-au rAscumpArat de la el ... pentru 3200 (?) aspri" 3.
Gdrbaciu (probabil r. Vedea). Cumparat de Mihai de la megiasi l rmas pe seama dom-
neascd pinA la 1614, and Radu Mihnea 11 dAruieste lui Ghinea postelnic, nepotul agAi Leca,
pentru slujbA In tart strAine 4.
Gdureni, jud. Dolj (sat disp. lIngA. Birea r. Segarcea). Map, unchiul lui Radu logofAt
din Desa, a vindut jumAtate sat lui Mihai Viteazul. Iar apoi dupA moartea lui Mihai voievod,
aceastA jumAtate sat ... i cu vecinii, a umblat milA din boier In boier". Radu Mihnea a dAruit
partea domneascA", lui Vasilie vistier. Si de atunci Incoace spune Matti Basarab la
1634 a tot fost pe seama domneascA", ceea ce InseamnA cA dania cAtre Vasilie vistier a
trebuit a fie, Intre timp, retras. La aceastA datA domnul dAruia jumState din sat lui Rada
logofat din Desa, pentru slujbA la Tarigrad, asa that satul s-a Intors In familia vechiului stApin 5.
Gduriciu (r. Zimnicea). Mihai Viteazul a cumpArat satul de la cnezi, dAruindu-1 slugii
sale Turturea paharnic. La 1612 Rada Mihnea reintAreste dania, mentionInd cA dupA pieirea
lui Mihai, Turturea i-a furat capul l 1-a adus In tail, de 1-a slujit i 1-a lngropat cu cinste,
ca. pe un domn 6.
GdvdneVii de Sus 1 de Jos (r. Buzdu). La 1597, Mihai dArnielte aceste sate, impreunA
cu allele, Episcopiei BuzAului. Au fost cnezi, care au venit singuri In fala domnului, de si-au
vinclut ocinile de bunA voie. Sub Gavriil MovilA, un vecin din GAvAnestii din CoastA, fugit
In Moldova si robit de tAtari, se reintoarce 0 este iertat de episcopie, dupA ce plAteste 30 galbeni 1.
Gioroc (r. Craiova), vezi mai sus : Cacalcli.
Gtrleni (sat disp. lIngA Sadova r. Segarcea). Megiesii s-au vindut lui Mihai voievod
cu toatA ocina. Iar In urmA ... au cAzut, pe mina lui PanA vistier". (Gtrlenii fac parte
din satele domnesti" dAruite acestuia, fdrA altA precizare, de Radu Serban, la 1609). Sub Radu
Mihnea, jitelnita Catarina, fiica lui PanA i sotul sAu Vasilie vistier, vind satul popii Badea.
1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. IV, p. 126, 271-272, 393.
2 Ibidem, vol. III, p. 209.
a Ibidem, vol. II, p. 304.
4 Ibidem, p. 320.
5 Acad. R.P.R., XLII/79.
6 Ibidem, DCXLII/3.
7 Doc. priv. ist. Rom., 13, XVI, vol. VI, p. 258 ; XVII, vol. III, p. 525.
www.dacoromanica.ro
494 I. DONAT 30
Apoi, acei mosteni ei nu s-au indurat pentru aceastA ocinA, pentru cA a fost ea mai inainte
dedina lor. Astfel au fAcut Intocmire cu popa Badea, de si-au rAscumpArat ocinile", plAtind
3130 aspri 1.
Glaves, jud. Saac (sat disp. llng BAdeni r. Mizil). CumpArat de Mihai Viteazul de la megiasi
si iertat de Gavril Movild pentru 60 ughi. La 1643 satul se vinde din nou, lui Lupu vornic, pentru
12.000 aspri. (Valoarea este probabil aceeasi) 2.
Glina (in or. Bucuresti). Au fost oameni cnezi, cu ocini dinainte vreme" i s-au vindut
de bunA voie, tot pe aspri gata", lui Mihai voievod. Acesta dAruieste satul lui Anghelache
mare portar, pentru slujbA cu singe varsat prIn tan strAine. La 1602, Simion MovilA, f Ara
a aminti de clania cAtre Anghelache, dar mentionind cA satul a fost cumpArat de Mihai, Ii dAru-
leste lui PanA vistier ; apoi, la 1610, Oancea logofAtul aratA cA satul a fost primit de el de la Radu
erban, pentru slujba ce i-au slujit". Oancea H schimbd cu Necula postelnic, fostul Neculae
PAtrascu voievod, nub lui Mihai Viteazul. La 1615 Radu Mihnea spune totusi cA Anghelache
portar si jupanita lui Stanca au tinut Glina pinA atunci la toti domnii". Apoi dupA moartea
lui Anghelache portar, sotia i fiul lui dAruiese jumAtate sat mAnAstirii Sf. TroitA (Radu vodA),
iar cealaltA jumAtate o vind aceleiasi mAnAstiri, pentru 30 galbeni. Sub Alexandru Bias, un
vecin din Glina vine la domn cu InselAciune" i dA aspri pe ascuns de si-a rAscumpArat partea
de ocind de la Alexandru voievod si a fAcut si carte mincinoasa fara stirea calugarilor si a jupa-
nitei Stanca". Sub Gavriil MovilA, la 1620, acestia se pirAsc cu vecinul, iar domnul adevereste
cA a fticut InselAciune, ca un Inselator" 04 rupe cartea, scotindu-1 batjocorit din divan 3.
Glupavi (sat disp. bingA MirAu r. Giurgiu). Au fost cnezi i s-au vindut lui Mihai voievod.
La 1606, Radu erban, arAtind el satele pe care le-a cumpArat Mihai au cdzut toate sub
mina sa, dAruieste Glupavii jupanului Costea chehaia, pentru slujbA la Tarigrad. Mai tirziu clania
este reintAritA si de Radu Mihnea. Sub Alexandru Lbia mosnenii yin la Costea sluger, cu multA
rugAminte i cu 330 galbeni", ca sA se rAscumpere, dar boierul refuzA. Domnul primeste insA
el banii sAtenilor si-i cnezeste, chemInd pe Costea sA dea cartile de vecinie". Acesta pretinde
cA i-au ars Intr-o casA, dar n-au fost arse". DupA aceea Gavriil MovilA a dat satul iarAsi inapoi
la mina lui Costea sluger", la care sAtenii revin cu mijlocitori, ruginclu-1 sA ia ughi 40 si sA-i
ierte de vecinie. Costea sluger ia banii, dar nu dA nici acum cArtile. far dupd aceia satul...
vAzind nevoia, au fugit toti la Giurgiu, la turd, de au spart satul i birul, numai pentru vecinie".
Domnul le trimite cArti de credintA sa vie Inapoi si de la Costea sluger sd alba pace. La 1626
acesta s-a pus din nou in spinarea satului sA-i fie vecini, pretinzind CA n-a primit cei 40 ughi.
Li se cld boieri tocmitori, care-i ImpacA, sAtenii urinind sA plAteascA Inca 60 ughi ; dar acum mos-
nenii vAzind atita nevoie si cheltuialA..., nu au putut sa implineasca top asprii, ci au vIndut .
ocinA In sat ... a patra funie, fArA oameni", lui Costanda sluger 4.
Grdditea, Grddefti (GrAdistea r. Oltenita). Mihai a cumpArat satul de la megiasi pentru
35.500 aspri, iar la 28 august 1599 1-a dAruit manAstirii Sf. Nicolae. La 1621, stApinirea mAnAs-
tirii era tulburatA de slugile doamnei FloricAi" 5.
Greundtici (sat disp. lingA Dobrosloveni r. Caracal). Sat de oameni slobozi, care s-au vindut
lui Mihai voievod. Acesta 1-a dAruit nepoatei sale Tudora i sotului ei Stanciu logofAt, cArora.
Radu Mihnea le reintAreste stApinirea 6.
I Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. I, p. 360 ; vol. III, p. 524.
2 Arh. St. Buc., ms. 454, f. 181 483.
3 Doc. prim ist. Rom., XVII, vol. I, p. 31, 498 ; vol. II, p. 353 ; vol. III, p. 508 ; vol. IV,
p. 206 207. Vezi i Arh. St. Buc., Mitropolia rdrii Romtneqti,V /I5 ; m-rea Radu Vodd, 11/28.
4 Arh. St. Buc., Mitropolia Tdrii Rominesti, CX X II/5 ; m-rea Miltai Vodd, X IX/I.
5 Acad. R.P.R. XL1I/29 ; Arh. St. Buc., S. 1. nr. 1654 ; Doc. priv. ist. Rom,
B, XVII, vol. IV, p. 24.
Doc. prim ist. Rom,, B, XVII, vol. II, p. 9-10.
www.dacoromanica.ro
31 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 495
www.dacoromanica.ro
496 I. DONAT 32
La 1629 satenii vin din nou la Ord, zicind cd au fost sat domnesc, cumpArat de rdposatul
Mihai voievod, cfnd s-a vindut toatd tara", dar pierd si de data aceasta 1.
Grozthresti, jud. Romanati (r. Caracal). Intr-un prim document, la 1615, Raclu Mihnea
aratA a a fost curial:16ra de Mihai si ddruit de el, pentxu slujbd, lui Leca spAtar, care-1 schimbA
pentru alt sat cu Lupu Mehedinteanu mare paharnic. Cfnd acesta fuge peste munti, sub Ale-
xandru Ilias, satul rAmtne iar pe seama domneascd. In vremea lui Gavriil Movild, Preda Flo-
ricolu 11 vecineste, pretinzind cd-i este de zestre. Apoi, la 1620, Radu Mihnea constatd cd satul
a fost cotropit de Mihai cu multe nApAsti de biruri, pe care le-a pus in spinarea cnezilor, lepd-
dIndu-le numai putini aspri cu sila, iar Preda sluger n-a avut nici o treabd cu ei. Domnul li
slobozeste pentru 290 galbeni 2.
Herbsti (Hereasca r. Mead) este unul din satele cumpArate de la mosneni, pe care
Mihai le ddruiette, la 1600, lui Antonie Grama pentrucd 1-a prAdat pe nedrept. Impreund cu
Scrorilea este refritrit lui Grama si apoi ginerilor sdi, Tipa cupetul si Isar, de Nicolae PAtrascu,
Simion Movild, Radu *erban, Radu Mihnea si Alexandru Ilias. Sub Gavriil Movild vecinil s-au
sculat si s-au rdscumpArat cu bani, slam-And a slut vecini domnesti ; dar ceva mai tfrziu, acelasi
damn descopere a au umblat cu viclesug si au purtat divanul cu val, asa cd fi dd vecini fikelor
lui Antonie Grama, iar banii rdscumpArarii 11 confiscA. Apoi fetcle lui Grama sArAcese si And
satul lui Petru sluger, pentru 400 galbeni. La 1633, sub Matei Basarab, vecinii yin la Ord si
cu acesta, zicind cd au foSt vecini domnesti si rdscumpArati de la Gavriil vodA pe bani,
dar pierd 3.
Hornurile, jud. Vlasca (sat disp. lIngd Glavacioc r. Gdesti). Le-a fAcut silnicie Mihai
voievod, de le-a luat ocinile... si le-a aruncat lor 7 000 aspri". Cfnd vine Simion Movild, domnia
lui a chemat toate satele din tard, care au fost cumpArate de Mihai voievod, sri vie la domnia
lui, ea sA se rAscumpere din vecinie". Cnezii plAtesc 13.000 aspri de a dat satul Homurile
pentru un aspru, doi...". Radu Mihnea, care aratd toate acestea la 1614, vAzInd cartca de
rAscumpArare de la 1601, and satul a dat asprii iardsi in vistieria domneascA, de unde s-au
luat si inainte vreme", le relntdreste stApfnirea, ca si Alexandru Ilias 4.
Horez (Horezu-Poenari r. Segarcea), vezi mai sus : Cacalefi.
Iasi (sat disp. lingd Strimba r. Giurgiu). La 20 mai 1598, Mihai Viteazul ddruieste
lui Tudoran pitar, pentru slujbd, 'Agile lui Porcoth vAtaf, Stoica logofdt s.a., adicd 1042
stinjeni, pe care le-a cumpArat de la fiii lui Balea s.a. cu 15.630 aspri, stfnjinul cite 15 aspri".
VinzAtorii slut calificati oameni". Plata s-a Mut In divan 5.
Iworani (or. Pitesti). erban mare paharnic (viitorul Radu $erban voievod) vinde pe
18.000 aspri partea sa domnului nostru Io Mihai voievod", care o ddruieste mAndstirii Arges.
La 6 mai 1597, *erban paharnic dd si el mAndstirii carte, ca sd-i fie ohabnicA si neclintild 6.
Intorsura de Sus, Torsura (Intorsura r. Segarcea). Mosnenii s-au vindut lui Mihai fArd
voia lor, pentru nApAsti de biruri si pentru 15 000 aspri. Apoi rAposatului Mihail voievod i s-a
intimplat de 1-a bAtut eantilerul si ell Ieremia voievod... si a vrut sd pribegeascd. Apoi...
a avut multA nevoie ... pentru lefile ostasilor ... Ci a trimis la mostenii satului ... sit dea
ei banii, sA se rAscumpere". Acestia au adunat 40.000 aspri, pe care 1i dau domnului sd fie
1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 13, 25-26 ; IV, p. 247-248, 257, 259, 270,
303, 325, 387, 437, 442, 451, 492, 497, 54 ; Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni I/II ; ibid.,
m-rea Sf. loan din Buc., 11/17.
2 Arh. St. Craiova, doc. nr. LXIV/2.
3 Doc priv. ist. Born., B, XVI, vol. VI, p. 390 ; XVII, vol. I, p. 57; III, p. 30, 58,
481; Arh. St. Buc., m-rea Cotroceni, doc. VI/5.
4 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, p. 265-266; HI, p. 83-84.
5 Ibidem, XVI, vol. VI. p. 316.
Ibidem, vol. IV, p. 265.
www.dacoromanica.ro
33 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 497
iar cnezi". Dar dupA aceea, s-a Intimplat vremea and s-au ridicat Buzestii cu haiducii".
Ei nApastuiesc pe cnezi, zicind cA nu s-au r5scumpdrat de la Mihai si li cfau vecini unui haiduc,
anume Rat Ianos. Crt a tinut acesta satul In silA, el n-a luat numai ce este venitul veci-
nilor, ci a jefuit si a luat multe averi si aspri fArA dreptate". Sub Radii Serban, satul se judecA
cu Rat, care rAmlne sS le IntoarcA 45.000 aspri, dar moare. La 1614 sAtenii vin la Radu Mihnea,
care s-a milostivit de a slobozit toate satele domnesti". Acesta, desi constatA cA au WAR
40 000 aspri lui Mihai, ia de la ei, pentru a-i libera, Inca 98 000 aspri bani". Alexandru Dias
le va reIntAri rAscumpArarea, dupA Intocmirea predecesorului su, fara sA le mai cearA bani,
ci numai pentru blestem" 1.
Jugdstreni, jud. Romanati (sat disp. lingil Rosiani r. Bals), vezi mai jos : Rosiani.
Lazu, jud. Mehedinti (r. Craiova). Au fost cnezi (Intr-o traducere veche : boierl si mazili)
si s-au vindut lui Mihai, ca 55 fie rumlni domnesti. La 1615 vin la Radu Mihnea de au dat
toti asprii domnesti de unde i-au luat, de la domneasca vistierie... de s-au rAscumpArat drept
175 galbeni" 2.
Lihdceni (Liiceni r, Caracal) cu silistea Oslenilor. Satele" au fost cnezi si s-au vindut de
bunAvoie lui Mihai voievod cu 55 000 aspri. Mihai le-a tot tinut at a fost In via-0", apoi
Radu erban le-a dAruit slugii sale Mos logofAt. La 1610 sAtenii vin la Ora cu acesta, ziand
cA au vIndut numai satul LihAceni, nu si silistea Oslenilor, dar pierd 3.
Maia (r. Urziceni). Jupanita Sofica, fiica lui Stoica din Ungurei si sotul sAu Vlad lo-
gofAt din SlAvitesti si-au vindut partea lui Mihai, pentru 6000 aspri, iar acesta a dAruit-o
mAnAstirii Snagov. Acte din 1620 spun Insfi cii Vlad logofatul n-a avut nicio treabA cu acea
ocinA, care era a lui Buzinca mare comis si rdmine platnic pentru ceea ce a vIndut
fArd drept 4.
Mdldesti (sat disp. lingA BrAdeanu r. Mizil), vezi mai sus : Grosani.
Micsenesti, jud.. Ilfov (r. Urziceni). Un hrisov din 1654-1658, al lui Constantin Serban,
aratd eA satul a lost cumpArat de la mosneni de Mihai, care 1-a dAruit lui Leca vel comis,
de la care s-au rAscumpArat pe bani gata. Totusi Simion Movila 1-a dAruit lui Mihai Ghiula cA-
pitan, de la care sAtenii s-au rAscumpArat din nou. Ei se rascumpArA apoi si de la Radu Mihnea,
tot pe bani gata". Sub Alexandru Ilias se And pentru a doua ow% de data aceasta lui Necula
vistier, pentru 400 ughi ; dar In vremea lui Matei Basarab, Necula vistierul piere la rAzboi
si fiul sAu Dumitrasco postelnic pribegeste. Domnul ia atunci satul si.-1 dA Intli lui Iancu cApitan
din Gherghita, iar apoi mAnAstirii CAldArusani dupA ce-1 despAgubeste pe Iancu cApitan cu 200
ughi. Satul mai fusese dAruit, la 1602, de Nicolae PAtrascu, doamna Stanca si doamna Florica,
mAndstirii Sf. Nicolae din Schell Brasovului, ca sat al lor de movie". De aceea, Matei Basarab
dA si bisericii 150 ughi. Sub Constantin Serban, mAnAstirea CAldArusani poarta judecatA cu Du-
mitrasco postelnic, tutors din pribegie si cu biserica din Schei. Clstiga Dumitrasco postelnic,
tar despre dania fAcutA bisericii din Schei, domnul hotArAste cA n-a avut PAtrasco vodA treabA,
nici s-au cAzut domniei lui O. se amestece In pomana si In mila Mini- sail lui Mihai vodA" 5,
Mircesti (sat disp. lingA Simileasca or. BuzAu), vezi mai jos : Mocesti.
Mocesti (sat disp. lingA Lipia or. BuzAu). Mosia a fost de strAmosie a lui Udrea biv
vel armas, care a vIndut-o lui Mihai Viteazul. intr-un hrisov din 1710, Constantin Brincoveanu
1 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, p. 237-239 ; III, p. 107-109.
2 Arh. St. Buc.. m-rea Brincoveni, XVIII/7. Pentru altA r5scumpArare a sAtenilor din
1654, Greceanu, Genealogiile, vol. II, p. 397.
3 Doc. prim ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 481-482.
4 Ibidem, vol. III, p. 474 475 ; vol. IV, p. 371 ; Acad. R.P.R., nr. DCCXI/6 si 11.
5 Tezaur de rnonumente istorice, vol. II, p. 385-388 ; Doc. prio. ist. Rom., B, XVII,
vol. I, p. 60-62.
32 - C. 3333
www.dacoromanica.ro
498 1. DONAT 34
aratA cA Mihai a cumpArat-o ca sA fie mosie a scaunului domniei acestei tali". Sub Gavriil
MovilA, mosnenii" din silistea Drgctesti, Mircesti, Smedesti i Urcdnesti (Arcdnesti?) ce shit
pe aceastA mosie Mocesti", s-au rascumparat cu 60.000 aspri, pe care domnul i-a bagat in vis-
tieria t Arii, fiind dati iar din vistieria Ifirii". La 1641, Elina, fiica lui Nicolae PAtrascu, dA zapis
mosnenilor din Mircesti, arAtind cA dupii ce s-a Inapoiat In lark In zilele mariei sale Matei
Basarab voievod, alesu-mi-s-au pArticeaua mea cu judecata domnu nostru si a tot sfatu/
t Aril, satele mosu-meu raposatului Mihai vodA si au cAzut a fi pe seamA i acest sat ..., ca
sA-mi fie rumini cum au fost si mai Inainte . Deci acesti mosteni venit-au la mine de au cazut
cu mullA rugAciune sA se rascumpere ... i eu Inca am socotit In tot chipul i avind i po-
runcA de la maria sa domnu nostru si de la tot sfatul t Aril Ca sA-i las sd se rAscumpere, nu
am avut cum face lntr-alt chip, ci i-am slobozit de s-au rilscumpArat de ruminie stinjeni
235 ... drept ughi 40 ... Asijderea IntAresc si cu blestem ...". La 1646 se dA hrisov lui
Costandin vel postelnic, pentru 205 sfinjeni ce au fost ai jupanitei Elina, care i-a dat acestuia
deoarece el mai avea i alte mosii aproape de Mircesti. Ceva mai titrziu, sub Constantin erban,
nepoata lui Mihai Viteazul a dAruit, la moarte, toata mosia Mocesti mAnAstirii Comana ; dar la
1710, Constantin BrIncoveanu vAzind cA raposatul Mihai voievod au cumpArat aceastA mosie
cu banii tarn si In urmA Gavriil MovilA banii ce i-au luat iar i-au dat In vistieria tarn",
hotArAste c n-au avut doamna Ilina nicio treabA ca SA Inchine acea mosie mAnAstirii
Comanii" 1.
Neculesti, jud. Vlasca, pe Cladnita (sat. disp. lIngA Calugarita r. Videle). La 1633, Matei
Basarab afirmA cA a lost mum:drat de la mostenii <de Mihai Viteazul> si a ramas de atunci sat
domnesc. El II dAruieste mAnAstirii RincAciov 2.
Nenciuleti, jud. Teleorman (r. Alexandria). Au fost cnezi pina la Mihai Viteazul, care
i-a cotropit cu niste nApAsti de biruri, de le-a luat dedinile cu sila. RAmln vecini pInA la 1619,
and Gavriil Movila Ii slobozeste cu 16 000 bani gata" 3.
Nenciulesti (sat disp. liug MAnAstirea r. Oltenita). Cnezi cotropiti de Mihai cu multe
nApAsti de biruri, ce le-au pus pe umerii lor, pina ce s-au vindut vecini domnesti, cum s-a vIndut
toatA tara, lAna vole". S-au rAscumpArat de la Radu Mihnea, care n-a Vrut sA rAmInA tara dom-
niei lui sA fie vecini domnesti, cAci a vAzut domnia lui cA este tara ImpAratului. Asa a fAcut
domnia lui slobozenie i iertare tuturor satelor domnesti, cite au fost cumpArate de Mihai voie-
vod, de s-au rascumpArat de vecinie de la domnia lui, cu asprii care au lost luati de Mihai
voievod din vistieria tarn". Satenii plAtesc 270 galbeni. La 1628, Oancea logofAt pirAste el
satul i-a fost dAruit lui de Mihai, dar se dovedeste cA a umblat cu carti mincinoase i pierde 4.
Obidifi (sat. disp. lingA Cotorca r. Mizil). Unul din satele drepte domnesti, cum-
pArate de Mihai voievod de la megiasi", pe care Simion Movila le dAruieste, la 1602, lui PanA
vistierul. Ca sat domnesc, fArA altA precizare, este reintArit aceluiasi boier de Radu erban,
la 1609. Apoi la 1617, Alexandru Jlia care mentioneaza cb este sat cumpArat de Mihai, cu
aspri din vistieria domniei lui", dar afirmA cA a rAmas de atunci pe seama domneascA II
vinde pe 360 galbeni jupanului Costandin Celebiul, ginerele jupanului ScArlat Grama. VInzarea
s-a fAcut pentru nevoia si greutAtile tarn, and a mers domnul cu oastea la Schinder Pasa, pe
apa Putnei 5.
Osleni (sat disp. lingA Liiceni r. Caracal), vezi mai sus : Lihaceni.
1 Doc. priu. ist. Rom., B, XVII, vol. III, p. 235, 261, 263-4, 404 ; Arhiva Soc. stiin-
Nice i literare din Iasi, an. I (1889), p. 118-120 ; Greceanu, Genealogiile, vol. II, p. 296.
2 Arh. St. Buc., schitul Ndmdesti, II/10 (doc. rupt).
3 Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. III, P. 384-385.
4 ALM Ist. Bud., nr. 39.075 ; Arh. St. Buc., m-rea Radu Vodd, XLV/8.
5 Doc. pria. ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 31, 360 ; vol. III, p. 164. Vezi si mai
sus : Grosani.
www.dacoromanica.ro
35 SATELE LUI MIHA1 VITEAZUL 499
Periafi (sat disp. probabil ling GrAdistea r. FAurei). CumpArat de Mihai de la cnezi,
care s-au vindut In divan pentru 24 000 aspri. La 27 mai 1598, domnul 1-a clAruit episcopiei
Buzdului 1.
Piscani (sat disp. MO Plopeni r. Chnpina), v. mai jos : Plopeni.
Pldtdresti (r. Oltenita). La 28 august 1599, Mihai ddruieste jumdtate sat, cumpdrat
de la megiasi cu 10.000 aspri, mdndstirii Sf. Nicolae 2.
Pleana (sat disp. ling Seaca de Pdclure r. Craiova). A fost de mostenire al lui Radu
Serban, care I-a vIndut lui Mihai pe and era mare paharnic. Domnul 1-a ddruit lui Clrstov
sluger. La 1607 Radu clucerul Buzescu pirdste cd satul este al lui de mostenire, dar pierde 3.
Plopeni (r. ampina). Tmpreund cu Piscani (sat disp. ling Plopeni), satele au fost
cumparate de Mihai de la megiasi, care s-au vindut de build vote pe 5.000 aspri, fiind
<Millie mAndstirii Mislea 4.
Pojortfi (sat disp. 11/10 Gdvdnesti r. Buzdu), vezi mai sus : Gdvdnesti.
Porumbreni (sat disp. lIngd StAnesti r. Giurgiu). Au lost oameni slobozi, dar Mihai
voievod s-a pus in spinarea lor Ca sd-i facd rumini, insA ei n-au vrut sd se Irina. De aceea,
domnul s-a miniat asupra lor si le-a fAcut multA rdutate si impresurare si au trimis la clInsii
oaste In sild. Deci acel ... sat, dacd a vdzut atita rdutate si mtnie, a venit ... de a luat aspri
27 000, InsA cu multA sild". S-au rdscumpArat In urma lui Mihai voievod", la Giurgiu, de
la Radu Mihnea, cInd acesta fusese trimis de ImpAratul turcesc si avusese mind cheltuiald cu
agaua si cu turcii, pentru treaba cinstitului Impgrat si pentru treaba Orli". SAtenii au platit
atunci 44.000 aspri. La 1614, Radu Mihnea reintdreste aceasta slobozenie 6.
Prigorifi (sat disp. lingd Dulceni r. R. de Vede). A fost probabil rumlnit de Mihai Vi-
teazul, ca si satele vecine Depusa si Dulceni. 0 poruncd din 1620, a lui Gavriil Movild, In le-
gAturd cu Depusa, amtnteste de vremea cind s-au rdscumparat de ruminie satul Prigoritii,
de cdtre Alexandru voievod" Ilias, care elibereazd si celelalte cloud sate 6.
Prunduresti (sat disp. MO TabArdsti r. Buzdu). Aceast siliste de sat a fost cumparata
de ... Mihail voievod and a fost cursul anilor 7101 < 1592-1593 >", tar dupd aceea a rdmas
pustie, WA oameni. La 1620, Gavriil Movild o ddruieste mAndstirii Izvorani 7.
Pupezeni (sat disp. lingd Bucu r. Slobozia). 0 poruncd a lui Gavriil Movild din 1619
aratd cd satul s-a rdscumpArat din vecinie de la Radu Mihnea. Este foarte probabil cd devenise
domnesc prin cumpdrAtura lui Mihai Viteazul 8.
Pufuri (r. Craiova). Sat de mosteni Impresurat cu o mare si grea nApastd de biruri, de
Mihai voievod, care le-a aruncat numai 1000 aspri. La 1609 e intre satele domnesti ddruite
de Radu 5erban lui Pand vistier ; iar la 1615, Radu Mihnea 11 sloboade din rumlnie, dupd ce res-
tituie In divan suma primitd, fdrA sd mai mentioneze dania care Pala vistier 9.
Radostifa (sat disp. ling Grecesti r. Segarcea). Mosneni cotropiti cu nApdsti de biruri
de Mihai Viteazul, care le-a lepdclat aspri cu silnicie (nu se indicd suma). La 1615 se pling de
cotropire si Radu Mihnea li slobozeste pentru 280 galbeni ".
www.dacoromanica.ro
500 1. DONAT 36
Rddija (sat disp. lingd Redea r. Caracal), vezi mai sus : Cacalefi.
Rosiani, judetul Romanati (r. Bals). Un act din 1662 aratd ca 1mpreuna cu Jugdstrenii
3-au dat rumtni lui Mihai vodd, de a lor Nina voie. Apoi raposatul Mihai von ... au miluit
pe credincioasa sluga Necula paharnic,... &lei au fost un om dintr-altd patrie, venit dintr-
alte limbi, de s-au fost 1nchinat si au slujit raposatului Mibai vodd... cu mutt singe vdrsat".
Mihai i-a fdcut zapis cu mina sa. Sub Simion MovilA satele au ridicat ptra cu Necula paharnic,
zicind cd Mihai le-a lepdclat banii cu sil, dar pierd. Apoi sub Radu Serban jupineasa Florica,
fata lui Mihai voievod, ptrdste c WM sat' n-a miluit pe Necula paharnic si care satele, dar pierde
si ea. La 1662 rumtnii vin iarAsi la divan, zicind cd mosia Jugastreni n-a fost miluit de Mihai,
ci a lost Impresurata cu sila. 0 seama din rumtni (din Rosiani) se rilscumpAra, dar numai cu
capetele (doc. rupt). Restul este 1ntarit urmasilor lui Necula paharnic J.
Rurntni (probabil Romina r. Bals). Judecii au zis cA se vor vinde popii Stepcea, care
a si platit un bir al lor ping la cisluire, de 4900 aspri turcesti. Apoi au mtntit si s-au vindut lui
Mihai voievod. Acesta a schimbat satul, pentru o parte in Hurez, tot cu popa Stepcea, dindu-i
si carte sa-si Intoarca cei 4900 aspri 2.
Saracov (sat disp. linga Vlddaia r. Vinju Mare), vezi mai jos : Vtdclaia.
Scrovistea (sat disp. linga Herasca r. Racari), vezi mai sus : Herdsti.
Seaca (Seaca de Padure r. Craiova). A fost a lui Radii Serban voievod de la mosii lui ;
apoi clnd el a fost mare paharnic 1-a vindut, pre sute de aspri", lui Mihai Viteazul. Acesta 1-a
daruit slugii domnesti Patru, pentru slujbfi cu vArsare de singe. La 1606 Radu Buzescu clucer
pretinde cd este mostenirea lui, dar pierde 3.
Smedesti (sat disp. lingd Lipia r. Buzau), vezi mai sus : Mocesti.
Sornorut (sat disp. linga Floranu r. Craiova). A fost al lui Mihai Viteazul de cumparatoare
(fait a se putea stabili cu sigurantd vremea chid a fost cumparat). Mihai 1-a daruit mai Intli lui
Giurgiul pitar, dar fiinded acesta 11 vicleneste, el li ia satul 91-I dd lui aga FArcas. Fiii acestuia
1-au vindut apoi lui DrAghici logofatul din Plesoi, pentru 150 ughi ; dar In vremea lui Matei Ba-
sarab, dacd au luat Istrate pe Ilina, nepoata rdposatului Mihai vodd, tras-au pird in divan ...
cu Drdghici logofdtul din Plesoi, zicind Istrate postelnic cum cd este mai volute el a darea banii
pe acest sat, cad se trage despre Mihai vodd, mosul jupdnesii Ilincdi Intr-aceia Matei vodd au
judecat cum sd 1ntoarcd Istrate postelnic banii truldrat lui Draghici logofdtul...". Satul e ddruit
apoi manastirii Ciutura, ctitoria mi Istrate postelnic Leurdeanu 4.
Spanjog (Spantov r. Oltenita). Mihai Viteazul cumpara satul pentru 12.000 aspri, de la
sAtenii cc s-au vindut rumlni. La 28 august 1599 11 ddruieste mAndstirii Sf. Nicolae 5.
Stdesti (sat disp. Unga Balta Albd r. Fdurei), vezi mai sus : Burciutesti.
Stdnulesti (sat disp. linga Gdvanesti r. Buzdu). Cumparat de Mihai de la cnezi pc 11.000
aspri, inclusiv darile puse la socoteald si ddruit la 1597 episcopiei Buzdului 6
Stejarul, jud. Jiul de Jos (sat disp. lingA Perisor r. Bdilesti). Au fost mai 1nainte judeci
ei s-au vindut lui Mihai voievod. (Dar acesta este unul din satele lui P1rvu logofift, pe care Mihai
le primise de la Stefan Surdul, pe and era mare aga). La 1617 Alexandru Ilias ddruieste satul
mandstirii Cosuna, aratind cd pind atunci a fost pe seama domniei. Totusi este probabil cd acesta
www.dacoromanica.ro
37 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 501
este satul Stejarul pe care Radu $erban 1-a dAruit, la 1609, ImpreunA cu alte sate domnesti",
lui PanA vistier. La 1633, Matei Basarab /I va dArui lui DrAghici logofAt f Iancu postelnic 1.
Stroeti (r. Urziceni). A patra parte din sat s-a vindut lui Mihai voicvod. Megiasii se
rAscumpArA apoi de vecinie de la Gavriil, MovilA, pentru 20.000 aspri, dar Ii vind ocina lui
Radu logofAt 2.
Suharna (sat disp. lIngA ClAtesti r. Oltenita). FigureazA In dania de sate atre mAnAstirea
SI. Nicolae, fAcutA de Mihai Viteazul la 28 august 1599. Fusese cumpArat de domn de la Mitrea
vornic i jupanita Neaga, pentru 36 000 aspri. Pe la 1621, stApfnirea cAlug5rilor era tulburat5
de slugile doamnei Florica 3.
Sularul (sat disp. 11110 Giubega r. BAilesti). A fost curnpArat de Mihai Viteazul
de la toti sAtenii" cu 40 000 aspri, la 1 februarie 1596, In Gherghita. Litre noembrie 1599
siseptembrie 1600, Wenn yin la B5Igrad si se rascumpArA, platind 80.000 aspri. Domnul le Ina-
poiazA cartile de mosie, iar pe porunca din 1596 face, cu propria sa mink o mentiune de rAscum-
pArare. Istoria satului trebuie completath cu informatiile pe care le aduc trei documente din
august 1609, din care douA au fost datate gresit 4. Analizate impreunA, ele aratA cA Sularul fAcea
parte din satele lui Mihai Viteazul, pe care Radu Serban le-a dAruit lui PanA vistier, ceea ce In-
semneazA ca el n-a tinut seama de rAscumpArarea din 1599. Actele rnai arata a a patra parte
din sat fusese cumparata de Stepan clucerul, care moare la 1574 5. Mihai nu putuse cumpara
deci, la 1596, satul Intreg. Stepan daruise aceasta parte manastirii Bucovat, iar la 1609 aceasta
avea pricinA pentru hotare cu rumlnii lui 'Dana' vistier. Rumlnii Ii purtau procesul independent
de judele" lor Pana vistier, care, fapt neobisnuit, sprijinca mAmistirea Impotriva lor 6
Sulimanul (r. Lehliu). Cumparat de Mihai Viteazul (de la vInzAtori necunoscuti) si
dfiruit de el lui Cernica vornic. Radu Serban II reintAreste acestuia In 1604, dupa ce vede
si cArtile de mila ale lui Mihai i Nicolae Piitralcu 7.
egarcea (r. Segarcea). La 1614, Radu Mihnea arata ca satul a fost a lui Serban voievod,
din mosi strAmosi ; tar chid a lost dregator al lui Mihai voievod, din cei 12, rangul lui mare
paharnic", 1-a vindut domnului si a fost sat domnesc. Apoi Serban a ajuns domn i satul a
riimas din nou pe seama sa. far dupa trecerea si a lui Serban voievod, chid na-a daruit
pe domnia mea eu sceptru ... au rArnas toate satele domnesti pe seama domniei mele, cum
e obiceiul /Aril", Radu Mihnea 11 dAruieste manastirii StAnesti, pe care Buzestii o InchinaserA
patriarhiei de la Alexandria 8.
Soptrtiga, jucl. Saac (r. Mizil). Radu Mihnea dAruieste, la 1612, satul tot, boierului
san Ghinea postelnic al doilea, arAtind ca sAtenii au fast cnezi, dar s-au vindut lui Mihai.
1 Doc. priv. ist. Rom., 13, XVII, vol. I, p. 360 ; vol. III, p. 89-90 ; Arh. St. Bue.,
Episc. Rtrnnic, XCVII1/2.
2 Doc. priv. ist. Born., B, XVII,vol. IV, p. 345 (mentiune confuzA).
3 Arh. St. Buc., S. I. nr. 1654 ; rn-rea Mihai Vodd, XIX/1 ; Acad. R.P.R., XLII/29 ;
Greceanu, Genealogiile, vol. II, p. 390-391.
4 Este vorba de documentele datate : <1612-1613> august 6 si <1612-1613> august
22 (Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, p. 92 si 97). Cel din urmA, cartea lui Pana vistier,
face corp cu porunca lui Radu $erban din 22 august 1609 (ibidem, vol. 1, p. 406-407), fiind
data In aceeasi zi cu aceasta. Expresia : ce 1-au miluit domnul nostru Radu voievod" trebuie
citita : ce rn-au miluit..." (doc. e o copie). Prirnul doe. este o dispozitie ad-tiva In aceeasi
pricinA, a lui Radu Serban (nu Radu Mihnea), data cu dou5 saptAmIni mai lnainte, chid
PanA vistier nu fusese Inca la fata locului.
5 t. Nicolaescu, Doc. slavo-rom., p. 281.
6 Doc. priv. ist. Rom., B, XVI, vol. VI, p. 201-202.
Ihidem, XVII, vol. I, p. 110.
8 Ibidern, vol. II, p. 287-288.
www.dacoromanica.ro
502 L DONAT 38
Satul pare a fi identic cu Sopirliga Tiganului, despre care acelasi domn, la 1614, va spune
a a fost al mosnenilor de demult, de la facerea lumii", dar i-a ruminit Mihai cu napasti
de biruri, aruncindu-le numai 12 000 aspri i de atunci au fost vecini la toti domnii. Ei yin
acum si se pling de strImbatate, iar domnul H slobozeste pentru 12 000 aspri turcesti. i acest
sat a fost revendicat de Ilinca, nepoata lui Mihai Viteazul. La Inapoierea sa In tara, In 1642,
domnul si divanul Ii aleg o seama din satele raposatului ei bunic", printre care si SopIrliga.
Mosnenii yin insa cu rugamintea de a se rascumpara, de care lucru ea Inca a socotit in
toate chipurile si a avut invatatura de la tot sfatul tarii ... si n-a avut cum sa faca in alt
chip, ci i-a slobozit". Satul este obligat s mai plateasca 32 galbeni, adica 6 400 aspri 1.
,5ovtrcu (sat disp. linga Putineiu r. Giurgiu). A fost cumparat de Mihai, pe asprii dom-
nesti, de la megiasi si darult lui Zaharia clucer. In vremea unei incercari de a lua
demnia, Radu Mihnea 11 libereaza, luindu-1 18 000 aspri, cind am venit domnia mea cu agaua
si cu sceptrul...pina la Giurgiu". Stenii au iesit atunci linaintea domnului si au zis cd
shit sat domnesc". La 1602 e din nou Intarit lui Zaharia clucer, de Radu Serban. Sub Radu
Mihnea, satul vine cu pira, Impreuna cu .Albul comis, fiul lui Zaharia clucer, dar domnul
nu vrea sa se calce sau s se nimiceasca mila i pomana altor domni" si de aceea restituie
satului asprii luati i Ii da sa fie rumIni lui Albul comis, care-1 va vinde lui Pana vistier.
Totusi, la 1638, Matei Basarab arata ca satenii slut mosneni, dar s-au invatat fugari de bir si
de dajdie. De aceea el ia satul pe seama domneasca al-I daruieste aceluiasi Albul comis, fara
sA aminteasca Insa de dania precedenta 2
,51ircovila (r. VInju Mare), vezi mai jos : VIddaia.
Tdtaru (sat disp. llnga Stroesti, r. Urziceni), vezi mai sus : Bontesti.
Ttrnava (sat disp. linga Horezu-Poenari r. Segarcea), vezi mai sus : Cacalefi.
Toporul (r. Giurgiu). Unul din satele cumparate de Mihai de la megiasi, pe care Simion
Movila le daruieste, la 1602, lui Pana vistier. Este probabil satul domnesc Toporesti, pe
care Il reintareste acestuia si Radii Serban, fr a-i arata provenienta 3.
Trdisteni (sat disp. lInga Chiliile r. Caracal). Au fost judeci i s-au vindut lui Mihai
Viteazul Vara nici o sil, cu 32 000 aspri. La 14 iunie 1599 el daruieste satul manastirii Ostrov 4.
Trdsura (?). L-a cumparat Mihail voievod pentru 10 000 aspri, daruindu-1 mandstirii
Sf. Nicolae 5.
Trestenici (Trestenicul r. Giurgiu). Alt sat daruit lui Pana vistier, in aceeasi situatie
ou Toporul (vezi mai sus).
tircemesti (sat disp. llnga Lipia r. Buzau), vezi mai sus : Mocesti.
Viespari (sat disp. lingA Mihaesti r. R. VlIcea). A lost cumparat de Mihai Viteazul,
iar Radu Serban 1-a daruit lui Anghel logoft 6.
Visina Seacd (?). Sat de cnezi, care s-au vIndut lui Mihai pe 24 000 aspri. El 1-a daruit,
la 1599, manstirii Sf. Nicolae 7.
I Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, p. 114, 332-33 ; Acad. R.P.R., Cl/53.
2 Acad. R.P.R., CCCX/15. Arh. St. Buc., Mitropolia Tdrii Romtnesti, CXXII/9. La 1614
Radu Mihnea aratd ca pentt u banii ce i-am luat domnia Inca de la satul Sovircul am socotit
si am lsat birurile lui in doi ani, de n-a dat nici un bir i nici o dajdie, pina cind s-au Implinit
acei bani' (Acad. R.P.R., CCCX/16).
a Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. I, p. 31, 360.
4 Ibidem, XVI, vol. VI, p. 353.
5 Arh. St. Buc., S. I. nr. 1654 ; rn-rea Mihai Vodd, XIX/1 ; Acad. R.P.R., XLII/29 ;
Greceanu, Genealogiile, vol. II, p. 390-391.
Acad. R.P.R., Pecefi, 186.
7 Arh. St. Buc., S. I. nr. 1654 ; m-rea Mihai Vodd, XIX/1.
www.dacoromanica.ro
M=111.
ems%
//
C,_...-..
1
..,
t-s---...
zmee,se,
....
"-N. , ,et
.
...assesmdwo
/l.), -- ...=
Borjp Costeiti
Brdteftl -atae-Y4 efmk
.51,-,111
Oonteat
fvis
//
,,..-.. aza,,u4
Caseristo kl.61N .5%,"dutk-itirGianefil de-Jos
Balcol sac' em ggen,
/
Are14-4_
546.111
9 opira's
,e,,,,,,...i..--z 44 a v../
05Snepiam." t.txt
kaarane
Ity_44494 .,,teo aatclireft,
I &,....,, Bucfa
4
...Yfcts...st,...
4,949
Yd..;
UI
Hares?, Alispneft,
f..Colone,s(i Delco' :TA
Care/ep OrVinceanu
etthrosiovem
4,.. olgrresul
?
eleiLtsai
Carrweftl ed,44,
egtew
,Gracfistea
www.dacoromanica.ro
Harta 2. Satele cumpArate de Mihai Viteazul.
39 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 503
VI leant (sat disp. llng Botoroaga r. Videle). A fost cumpArat de Mihai de la meglasi,
jar Radu erban 1-a dAruit lui Damian iuzbasa S1rbu, cAruia i 1-a reIntArit Radu Mihnea.
La 1614 o parte din sat se rfiscumparA de la Damian iuzbasa cu 30 galbeni 1.
Vtrbicioara (r. Calafat siIite fArA rumtni. A fost cumpAratA de Mihai Viteazul, iar
Radu Mihnea a dAruit-o lui Ion comis cu dreptul de a face sIobozie 2.
Vtrvor (r. Craiova). Cnezii s-au vindut lui Mihai, la 1596, pe 30 000 asprl, iar el a
dAruit satul mAnAstirii Coluna 3..
Vlddaia (r. Vinju Mare). La 1615, Radu Mihnea aratA cA satul, Impreunii cu hotarele
ce se cheamA Saracovul i $tircorila ... au fost toti oameni cnezi", dar s-au vIndut lui Mihal
de bunavoie, rAminind pe searua domneasca. Radu erban i-a dfiruit apoi lui Cirstel slugerul,
cAruia fi reintAreste dania Radu Mihnea. Totusi acelasi domn spune, la 1622, cA satele au
lost cumparate de la megiasi de Radii ban Verzescu, unchiul lui Radu logofat din Desa, in zilele
lui Alexandru Mircea ; iar mai tlrziu, Mihai voievod s-a pus In spinarea acestor boieri",
de le-a rApit cantle I satele fArA nici un ban. Acestea au rAmas domnesti, dar au tinut si
Chstea stager ..., iar dupA moartea lui au azut larAsi sub stAptnire domneasca". Radii din
Desa jeluieste pentru marea strhntoare ce a avut de la Mihai. Intru aceasta domnia mea am
cerut bani de la Radu logofAt si au dat aspri 30 000, de au rascumparat acele sate". Apoi
Lupu Mehedinteanu Intoarce In silnicie asprii Jut Radu logof At, fiindcd a fost puternic,
tinInd satele plInA la moarte, dupA care Radu logoft le rascumpara din nou de la ginerii lui
Lupu ; dar sub Matei Basarab satul trece din nou, prin judecatd, la familia lui Cirstov slugerul 4.
Vlddeni (r. Fetesti). Mihai cumpArA partea lui ChiritA Costandin si a fratelui san Latcar
pe care la 24 august 1594 o dAruieste rnAnAstirii Sf. Nicolae 5.
Voivoda, jud. Teleorman (r. Alexandria). Mosnenii s-au Vindut lui Mihai si s-au rAscum-
pArat de la Alexandru Inas. La 1626, se vind din nou, fn divan, lui Apostol mare paharnic
pentru 74 000 aspri
Zavoi (sat disp. linga Naipu r. DrAgAnesti Vlasca). Cnezii s-au vindut lui Mihal, iar Nicolae
PAtrascu a dAruit satul lui Radu logofat din Boari, caruia i-1 reintareste Simion MovilA si
Radu Mihnea. La 1614, sAtenii rascumpAra cloud funii de la Radu logofAt cu putini asprl,
cu 19.000 de bani, ca niste sAraci care n-au putinta" 7.
Zmeesti (r. BuzAu). CumpArat de Mihai de la megiasi, pentru 10.000 aspri i lertare
Lie bir in trei ani, i dAruit mAnAstirli Menedic 8
Zvorsca Mare i Zvorsca Mica (r. Caracal). Au fost mosteni, dar Mihai voievod a pus
matte nApAsti de biruri In satul lor... de i-a cotropit, ca sA-i fie vecini si nu le-a dat nici un
aspru". Radii Mihnea i-a iertat i i-a slobozit de vecinie sa fie iar cnezi". La 1617, Ale-
xandru Dias reIntAreste l Imputerniceste iertarea, pentru care satenii par a nu fi plAtit
nici o sumA. Ei dAduserA InsA o dusegubinA de 90 vaci 9.
www.dacoromanica.ro
504 T. DONAT 40
PE3IOME
www.dacoromanica.ro
41 SATELE LUI MIHAI VITEAZUL 505
IIRSINE
www.dacoromanica.ro
506 1. DONAT 42
sitlon de villages libres. A cet gard aussi, Michel s'est distingu des boyards ses prdcesseurs
qui, jusqu'A cette date, s'taient surtout rendus acquereurs de parcelles de villages et de
terres de labour de moindre tendue, qui leur permettaient d'augmenter leurs reserves. Entre
1585 et 1592, on constate tout d'un coup la vente a des boyards de 30 villages entiers de
paysans libres, dont 27 sont achetes par Michel. Geci signifie d'une part que le commencement
de la grande crise traverse par la paysannerie A fin du XVI siecle (crise dans laquelle un
r6le insigne revient A l'achat en tant que moyen legal pour depouiller les paysans de lcurs
terres et de leur libert), doit etre place, en ce qui concerne la Valachie, sous le second rgne
de Mihnea le Turc et, d'autre part, que c'est le boyard Michel le Brave qui a alors asservi le
plus grand nombre de villages libres.
L'auteur examine aussi la situation geographique des domaines du boyard Michel et
constate que ses terres taient masses sur l'Olt, entre Caracal et le Danube, oil se trouvaient
galement les terres apportees en dot par sa femme. Ge domaine couvrait 80 000 hectares
environ.
La seconde categoric de villages appartenant A Michel le Brave est constitude de ceux
gull acheta pendant son regne. Leur nombre, tel qu'on le constate jusqu'A present, est de
149, dont 129 villages entiers. A cet gard encore, Michel le Brave s'est trouve dans line situa-
tion sans precedent. Tout d'abord, ses achats reprsentent 64% du total des villages achets
jusqu'en 1600 par tous les princes de Valachie. Ensuite, ses prdcesseurs au tr6ne acheterent
principalement des villages appartenant aux boyards, tandis que ceux achetds par Michel
taient surtout des villages de paysans libres. (Sur un total de 118 villages de paysans libres
achets par des voevodes aux XV et XVI' sicles, Michel en acheta 113 a lui seul, c'est-A-
dire 96 %.)
La majorit des actes concernant les dites acquisitions montrent que Michel le Brave
prit les villages en question en change des impots et contributions que les villageois ne pouvaient
plus acquitter, leur payant ainsi des sommes drisoires. Alors que les voevodes ses prdeces-
seurs dclarent avoir fait leur acquisitions de leurs propres deniers, Michel a paye les siennes
avec l'argent du tresor public. Le but de ses achats tait lui aussi different : les princes d'antan
avaient achet des villages pour en faire des donations, tandis que Michel se constitua avec
ses achats un important domaine princier. Il se montre proccup de renforcer l'inslitution
du pouvoir princier par la creation de sa propre base conomique, a meme de lui assurer
plus d'indpendence et de force.
Apres la mort de Michel le Brave, le domaine princier qu'il avait constitu fut morcele
par les voevodes qui lui succderent et qui gangnerent de grosses sommes en librant des vil-
lages asservis ; et iN eurent toute latitude pour gra tiller de dons insignes leurs favoris. Les
principaux bnficiaires de ces libel-antes furent les boyards grecs, dont l'un, le evistier, r
(ministre des finances) Fano recut A lui scul 23 villages.
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAMELE DIN INSEMNARILE DE TAIRA
ALE LIII
CONS T ANTIN-VODA BBINCOVEANIT
DE
R. PAVA
Unul din documentele cele mai pretioase pentru studierea epocii lui Constantin - VodA
Brincoveanu este fdrA indoiall jurnalul sdu intim, cunoscut sub numele de Insemndrile de
daind 1. Aceste note zilnice shit scrise pe filele albe ale calendarelor cu prognostice istorice
meteorologice compilate de un anume Ion Frincul sau Ion Romtnul.
intr-un stil laconic Brincoveanu 41 noteazA toate intimplArile lui marl 1 mid. AlAturi
<le stiri politice de cea mai mare importaMA, gAsim i amAnuntele neinsemnate ale vielli lui
de toate zilele. Informatille militare se pierd in pomelnicul nesfirsit al bacsisurilor si plocoanelor
trimise mai marilor de la PoartA. Inseamnd mindru ziva chid i se dA domnia in toatd viata-
dar nu uitd nici pe aceea in care a luat iarM de curdtenie sau scos o mdsea. Scrie cu emotie
cd au raposat maica, multd jale L mihnire lAsindu-ne", dar afldm L bucuria ce-1 cuprinde la
vestea cd au mazilit pe Ali Pap Vezirul, cu toatA lacomd L spurcatd poarta lui".
Citeva din aceste insemndri au Mat insA In nedumerire pe toli cercetAtorii, cdci shit
scrise in limbaj cifrat.
Folosirea unui cifru nu ne surprinde, cdci poate niciodatA criptografia n-a fost mai justi-
ficatA ca pe timpul lui Brincoveanu. Vremurile erau tulburi, iar politica incepuse sA ia aspecte
complicate. Imparatul din Viena initiase Sfinta aliaMA", prin care austriecii, polonezil si
venetienii li ImpArteau, cel putin pe hirtie, Imperiul otoman. DimpotrivA, Franta, in vrdsmilsia
ei cu Imperialli, reinnoia alianta ei cu turcii, spre indignarea lumii crestine. Este momentul
istoric chid intrd In arena politicii europene Rusia, Suedia L Prusia. Iar pe deasupra, Anglia
si Olanda, care 4i vedeau negotul zdruncinat de rdzboaie l nesigurantA, fAceau eforturi dispe-
rate sd aplaneze conflictele.
1 Manuscrisul se gdseste la Muzeul de istoria oraplui Bucuresti. Publicat partial de
Al. I. Odobescu sub titlul de Foletul Novel i Kalandarele lui Constantin Vodd Brincoveana,
In Revista romind", I (1861), p. 657-678. Fragmente descoperite ulterior au fost publicate
de N. Iorga In Studii i documente, V, p. 162-274, n. 46 si 631 si 311, n. 1, dupii ms. 3214 si
3774 de la Academia R.P.R. 0 editie completA a tuturor insemnArilor cunoscute a fost pu-
blicald de Emil Virtosu sub tillul de Insemndrile de taind ale lui Vodd Brdncoveanu 1693
1707, Buc., 1940, iar mai tirziu acelasi autor publicA In intregime calendarele lui Ion Frincu,
Impreund cu insemndrile lui Brincoveanu sub titlul Foletut Novel, calendarul lui Constantin
Vodd Brancoveanu 1693-1704, Buc., 1942.
www.dacoromanica.ro
508 R. PAVA 2
Acum se precizeaza stiinta diplomatiei In sensul modern al cuvintului, dar clasele domi
nante pun la punct i spionajul politic 1.
nate cancelariile europene Intretineau aproape pe fata si cite un cabinet negru". Vio-
larea corespondentei era o lndeletnicire pe care si BrIncoveanu dupa obiceiul vremii o practica
far jena. Ginerele sau, Duculet-Vocla al Moldovei, tinea pe ling el chiar un expert In ma-
terie, pe un grec din tara frInceasca, pre anume Nicolai Deport, om invatat i telpiz, de
stia despecetlui cartile de cetia i izvodia sa stie ce scrie" (Neculce).
Brincoveanu nu era strain de aceste manopere, cad corespondenta sustrasa de Duculet
curierului francez ce trecea prin Moldova spre Bucuresti era Indreptata. Intr-un raport, Con-
tele Marsigli scria Imparatului Leopold ca a Want cu ochii lui la Brincoveanu un sac plin cu
asemenea scrisori interceptate 2.
Evident ca nici o precautiune nu era de prisos In vremea aceasta. Nu degeaba postel-
nicul Bajcscul recomanda cinstitului parinte Macarie : Iar ravasul, ma rog sfintiei tale,
ca unui cinstit sa-lbagi indata ce-1 vei citi, in foc. ca acum shit turburarile cele cu tremur" 3.
Ca o consecinta logica a nesigurantei, se raspIndeste tot mai mult uzul criptografieL
In Franta, Louvois creeaza chiar un serviciu al cifrului, unde functionau criptologi de meserie,
ca Vimbois si De la Tixere 4. Fara sa se ajunga la subtilitatile specialistilor lui Ludovic al
XIV-lea, criptografia ajunge totusi un procedeu curent i In t Arne noastre. Daca arhivele nu
ne-au pastrat prea multe exemple de scriere cifrata, lucrul se explica prin grija ce o aveau
corespondentii de a distruge imediat aceste documente compromitatoare.
Folosirea scrierli cifrate si In Insemnrile de Mind apare deci ca un procedeu firesc.
Sistemul folosit de BrIncoveanu este elementar ; slovele textului clar ant Inlocuite prin
cifre, litere grecesti sau latine si semne conventionale. De altfel acesta era procedeul in-
trebuintat de aproape toi contemporanii lui. Desigur ca n-a avut eunostinta de nici unul din
tratatele de criptografie ce se puteau consulta pe vremea lui 5.
Exista /ma o asemanare izbitoare Intre cifrul din Insemnari i un altul, folosit Intr-un
raport al capichehaiei lui Serban Cantacuzino. Acest cifru a fost dezlegat acum saizeci de ani
de Nerva Hodos 6.
Alfabetul lui Serban Vocla i cele folosite de BrIncoveanu au comune 11 semne :
5 Bruno Emil Konig, Schwarze Cabinette, Berlin, 1899 ; Andr Lange si E. A. Soudart,
www.dacoromanica.ro
3 CRIPTOGRAMELE DIN INSEMNARILE DE TAINA ALE LUI BRINCOVEANU 509
Dar acest alfabet, initial conceput pentru corespondenta greceascd, nu cuprindea semnele
corespunzatoare slovelor 3, It, it, w, x, t, caracteristice limbii noastre i nici chiar pe 6,
fard echivalent In greceste. Pentru redarea acestor litere, se recurgea la conventii ca
g = t.L7, Itc q *r etc. De exemplu, pravt. --= bani, ygt, = griji, s'ugL turci etc. 1.
eg f'7 OTh
#41,-)77 ff -ow /y/
#7 4-, r 1.64 4-g? lie r3 It/
74-04/,61/ 1416/
,41 43/.1) f rg/
/*It '"Leir&rf
/1 pi)
f<ir
c/ Tr,
r-f,72:
)41ti nri 1/4 VVYt a -,Fp,44,--vi6
vvitow/' ies/ii/f
o (410 ot1:7,d;1,/lcdis 41
4
Y41.-
ABCAEZHe I KAMNMOTIPMT/14)XWil
cP a 3 6n0- 4rot2 i3- 3.1.4(11L,?1-f
Fig. 2. Alfabetul folosit de $erban Cantacuzino (1680).
Poate ca. In forma aceasta improprie 1-a folosit si BrIncoveanu in primii lui ani de domnie.
Dar mai Urziu, evenimentele ce se anuntau prin urcarea pc tron a rdzboinicului sultan Mustafa
I-au silit probabil sd-si reorganizeze serviciul secret si deci sl schimbe i acest cifru putin
practic. Totusi el n-a socotit necesar sd creeze un nou alfabet, ci s-a multumit numai sd dea
o altd semnificatie simbolurilor din vechiul cifru, adduglnd doar citeva semne noi pentru a
implini tot alfabetul rominesc.
Cred cd Brincovearm a adoptat cifrul din Insemndri pe la Inceputul anului 1695, caci
criptogramele din acest an shit scrise sovitor, cu multe greseli i cu indreptdri, ceea ce tr-
deazd. un alfabet nou, pe care nu ajunsese sd-1 stdpineascd bine (fig. 4, 5, 6 si 7). Peste
1 Pentru transcrierea greceascd a sunetelor rominesti, vezi Al. Elian, Documente prioind
istoria Romtniei, Introducere, vol. I, Bile., Ed. Academiei R.P.R., P. 375.
www.dacoromanica.ro
510 R. PAvA 4
cinci ani, fn criptograma din 1699 (fig. 8), grafismul sigur al semnelor indica o deplind famili-
arizare cu acest cifru.
Dupa aceastd data, s-a petrecut probabil un eveniment serios poate riscanta lui cata-
tonic la Odrii din 1703 care 1-a obligat sa-si ia alte precautiuni, cad In Insemnarile din anul
1707 constatam o noua schimbare a citrului, folosind flisd si de data aceasta tot semnele
vechiului alfabet.
Devi sistemul de cifrare este eft se poate de simplu, am avut la descifrare unele dificultati
rezultate din greselile de cifrare, corectate pe deasupra chiar de Brfncoveanu, din confuziile
dintre unele semne asemanatoare, din prezenta In text a unor nume straine, fara ecou fn limba
noastra, si din unele pete si deteriordri ale manuscrisului. Dar ceea ce ne-a fncurcat mai mult
a fost faptul ca abia tfrziu ne-am dat seama ca insemndrile din 1707 fusesera cifrate cu un
alfabet schimbat. Aspectul semnelor era asemandtor, dar aveau semnificatii diferite, astfel ca
ipotezele ce pareau plauzibile in unele criptograme se naruiau end fncercam sa le verificam cu
ajutorul celorlalte fragmente citrate.
Tabloul de cifrare folosit de BrIncoveanu In intervalul 1695-1699 este redat In fig. 3 I.
In rindul II figureazd alfabetul folosit in anul 1707.
fiSerAeht3HKaMNOCIPCTZ54) 4 in b A10
743" 30.4.Z- 9 g4 6 5.C.7203-hrn dl 1=- 6 d
I4 9-5-_v_m-tii -kuKcit-.Azy- g. I- I
Prima criptograma este cea din 12 aprilie 1695 (fig. 4). Impreuna cu contextul el In
limbaj clar ea sund astfel : + Aprilie 12 dni, teri, au purces Stoian vdtaf de cdlaragi de la Pot-
logi, cu Ibraim eaug care venise pentru card gi cu tel s-au trimis I CARTILE SOLILOR
ENGLEZ FIAMENG.
..!...,'S i ,I
...--
rr ----1-- y 0 ! ,----,
-. a 61 ;kaii 4 >try! <kuu j (h.ct f 1 hr,e/ 771
r- . .
I. J. ..,,, , k 1P7-0, yoyy ifyi.ki/e4/C
7, ).4.1..% .. e < f
1
4 4(
>dr-
,7-7)4011 )21'41
Acest mesager englez este evident secretarul lordului Paget, ambasadorul Angliei la
Constantinopol. Asa cum rezulta dintr-un raport al lui Giambattista Romanini catre regele
Sobietchi, la Inceputul lunii decembrie 1694, el plecase din Constantinopol spre Londra. Un
alt raport din 3 aprilie 1695 ne informeazd ca secretarul era din nou la drum, Inapoindu-se
in Stambul 1.
Dupa cum se vede din Insemnarea lui BrIncoveanu, la 12 aprilie (stil vechi) el sosise
la curtile domnesti din Potlogi, unde fusese rellnut ca oaspe. Corespondenta lui urgentii
I N. Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 304.
www.dacoromanica.ro
5 CR1PTOGRAMELE DIN INSEMNARILE DE TAINA ALE LUI BRINCOVEANU 51t
fusese Ins A trimisd Inainte prin curierii domnului. Acesta, pentru a-si atrage bunavointa
ambasadorului englez, care avea mare trecere la Poartd, li fAcea bucuros asemenea servicii 1.
Fiameng pare sd fie o transcriere a numelui Flameng sau Flemming, Intr-o formd italieni-
zatA des Intilnitd chiar In calendarele lui Ion Frincu, pe care Isi nota Brincoveanu Insemndrile
(ex. Camp sau ibtaHA134)
Insemnarea este interesantd prin aceea cd este singurul document care mentioneazd
numele acestui secretar de ambasadd.
Dupd despresurarea Vienei, turcii Inregistreazd numai InfrIngeri, fiind siliti sd pArdseascd
Ungaria, Transilvania si parte din Serbia. Reactiunea otomand sub viziratul lui Mustafa Kil-
prillii se fringe o datA cu moartea acestuia la Slankamen (1691).
Se pdrea cd turcii se resemnaserd In situatia aceasta, chid se urcd pe tron tIndrul sultan
Mustafa II, care chiar din primele zile de domnie Isi proclamd hotArlrea de a redoblndi cu
sabia tot ce au pierdut Inaintasii (februarie 1695).
In toatd ImpArAtia Incep pregtitiri pentru campania pe care trebula s-o conducd chiar
sultanul. In ceea ce-I priveste pe Brincoveanu, el primeste poruncd strasnicd sd dreagd cetatea
Cladovei si sd grijeascd de zaharea si bogazuri", adicd sd asigure aprovizionarea si
transporturile.
La rindul lor, austriacii, alarmati de aceste pregdtiri, Incep si ei sA la In pripd mdsurile
impuse de Imprejurdrl. Generalul Veterani primeste ordin sd vind In Transilvania pentru a
organiza apArarea.
In calitate de bei ai unor provincii de margine, In contact direct cu strdindtatea, domnii
nostri aveau si obligatia sd informeze Poarta de toate miscdrile crestinilor. Pentru aceasta,
dar mai ales pentru uzul sdu personal, Brincoveanu Intretinea o Intreagd armatd de spioni la
Sibiu, Viena, Venetia si chiar la Moscova 2.
Criptograma de la 20 mai 1695 este in legatura cu aceste evenimente si sund astfel :
Mai 20 dni, am trimis 2 cdldraq de la Cernef cu veaste cd au venit VETERANI LA
ARDEAL".
Izgonind pe turci din Transilvania, austriacii ar fi vrut a lichideze acest principat prin
anexare. De aceea ei contestard dreptul de guvernare tindrului Mihail Apafi al II-lea, care moste-
nise tronul Transilvaniei In 1690, pe motiv cd e minor. El este invitat la curtea din Viena,
unde este tinut lntr-un fa de captivitate auritd. Dar nobilimea ardeleand, =BRA sd vadd
tam transformatd Intr-o simpld provincie a Imperiului habsburgie, lncepe sd se miste. Toll
cer pe Apafi, care, asa lipsit de personalitate cum era, simboliza pentru ei independenta.
Dupd unele zvonuri, ardelenii ar fi fost inclinati chiar sd accepte supunerea fatd de turci,
care le fAgAdulau o oarecare autonomie 3.
www.dacoromanica.ro
512 R. PAVA 6
Sultanul Mustafa, care intrevedea avantajele practice ale acestei miscari, lncepuse si el
sa se intereseze de acest Unar, lasind sa se Inteleaga ca ar fi dispus sa-I Inscauneze domn, In
cazul unei recuceriri a Transilvaniei. Faptul coincidea i cu dizgratia In care cazuse contele
Tat:ay, candidatul sustinut de turci pinS atunci
Ingrijorat de framIntarile ardelenilor tocmai In preajma razboiului ce ameninta, Imparatul
Rudolf consimte sa-1 lase pe Apafi sa se Intoarca In Transilvania, o data cu generalul Veterani,
nadajduind ca prin aceasta va mai linisti spiritele. Binelnteles ca BrIncoveanu, prin agentii lui,
Ii urmarea toate miscarile, cad Insemnarea de la 27 august 1695 are urmatorul continut :
Avgust 27 dni, marti, au trimis pe Radu i 2.... cdldrasi la Ordie cu veastea lu SIN
APAFI.
,C
?4.7 ir 01.. ry, h v7-1 pr.yetit
""."" ' v't G CN,f
el?* p4/111 r 5tj4 A4y4134-741
Fig. 6. Criptograma din 27 august 1695.
P .:fC
or' CC E / "- A, t; /64., .
Turcii se pregatisera toata vara, aminind atacul pina In toamna, cind imperialii Incepuser4
sa creada ca vor fi scutiti de o cainpanie In anul acela. Oastea otomana era comandata chiar
sHurnutzaki, vol. I, supl. I, XDI.
2 loc alb In text.
3 Cf. cu 1nsemnarea de pe ms. 1838 Acad. R.P.R. Scris-am... cinch" am mers riciorul
tut Apart Mihaiu craiul Ardealului la Beci" (G. Strempel, Copisti de manuscrise, Buc., Ed,
Academiei R.P.R., 1959, p. 233).
4 Ms. rupt.
www.dacoromanica.ro
7 CRIPTOGRAMELE DIN INSEMNARILE DE TAINA ALE LUI BRINCOVEANu 513
de sultan. Surprinsi, nemtii opun o rezistenta slabA. Doar la Lugoj, unde se gasea generalul
Veterani cu clteva mii de soldati, lupta a fost deosebit de Inversunata. Nu se stie care ar fi
fost rezultatul bAtaliei, dacA In InvalmAsealA n-ar fi cAzut chiar Veterani.
Infringerea austriacilor a fost categoricA. Desi lupta aceasta constituise doar un episod
izolat, care nici n-a avut urmAri, Europa crestina era emotionata. Pesimistii Intrevedeau
o nouA era de expansiune a turcilor. In privinta lui Veterani circulau cele mai contradictor!!
stir'. Cei mai multi nadajduiau c generalul fusese luat prizonier i cA s-ar putea rascumpAra
din captivitate, asa cum Meuse i generalul Haus ler, cu cltiva ani mai Inainte.
Aceasta era si versiunea pe care i-o transmitea lui Brincoveanu informatorul sat! din
Sibiu, cind spune : *i 1-au luat i pe fel via". In realitate, Veterani cAzuse sub o salvA de
muschete i murise. Mai tirziu, Brincoveanu va afla amAnunte asupra mortii generalului chiar
de la turcul care li retezase capul la Lugoj, ca sd-1 expedieze Imp Mat la Stambul, dupa obicei
Daca istoriceste acest text nu aduce nimic nou, este interesant din punct de vedere cripto-
grafic, cad ne dezvaluie un amanunt al cifrului. In aceasta criptograma, generalul Veterani
este indicat printr-un patrat lntre douA puncte (. 0.). Desigur c principalele personalitati
cu care avea de-a face figurau In codul lui Brincoveanu cu cite o hieroglifA proprie. Era de
altfel un procedeu foarte raspindit, pe care-1 constatAm Inca. din secolul al XIV-lea, In ra-
poartele de ambasada venetiene. Printre documentele cifrate primite de tarul Petra cel Mare
din Tara RomineascA se gaseste i o corespondenta greceasca din anul 1700, In care numele
contemporanilor slut redate la fel prin semne asemanatoare 2.
Imediat dupa batalia de la Lugoj a inceput sa se sopteascA ca in bagajele lui Veterani
turcii ar fi gasit niste scrisori compromitatoare ale lui Brincoveanu, printre care s-ar fi aflat
chiar cifrul prin care acesta coresponda cu generalu13.
Adevarul este ca Brincoveanu, ca s se poatA mentine /ntre cei doi mari, Ii slujea
si pe unul i pe celAlalt i, dupA cum Ii informa pa turd de miscArile nemtilor, tot asa Ii scria
si lui Veterani de pregatirile otomanilor.
Iarna prematura din 1695 i-a VOA elanul sultanului, care a fost nevoit sd se multumeasca
cu maruntul succes de la Lugoj, care In f ond fusese mai mult spectaculos decit important.
El porunci deci retragerea trupelor, stabilind ruta de inapoiere prin tara noastra, tar lui BrIn-
coveanu Ii comunica sa-i iasa In IntImpinare la Dimircapi (Portile de Fier).
DupA zvonul cu hirtiile gasite la Veterani, se Intelege cu citA spaima a primit domnul
porunca sa se Inf51iseze padisahului. Autorul Istoriei Tar!! Romtnesti, care se pare a se gasea
In apropierea domnului, ne dA cu amanunte tot zbuciumul lui, Ora sa se hotarasc s piece
la drum, cad cei mai multi II spuneau pe fath : Dar de s-au gasit la Viterani niscare carti
trimise de aid si vor cunoaste lucrurile noastre pentru care te va opri i te va mazali ?" 4.
In cele din urma BrIncoveanu si-a luat inima In dinti si a pornit In IntlImpinarea sulta-
nului, socotind ca cu mergerea sa toate se vor potoli, orice rnInie ar fi, tocma si carti de vor
fi prins, le vor tinea mincinoase...".
De data aceasta l3rtncoveanu a scapat cu bine. Probabil cA asupra lui Veteran! nu se
gasise nici un act compromitator. In orice caz, toata actiunea asta 1-a costat, dupA Condica
de cheltuieli, exact 25 262 taleri, cheltuiti pe bacsisuri, blAni, plocoane i tratatii cu poamele
pezmezii cei cu apa de trandafir i cu moscos fAcuti, i struguri i altele ce socotia donmul",
pind ce s-a vazut scapat de cinstea de a avea ca musafir pe sultan.
33 ct. 4836
www.dacoromanica.ro
514 R. PAVA 8
Am insistat mai mult asupra acestui episod, pentru lumina In care apare activitatea
secrett a lui BrIncoveanu, dust mai ales la adtpostul scrierii cifrate.
Criptograma din 1699, In legaturt cu nunta hit Dimitrie Cantemir, este oarecum
amuzanta.
Este bine cunoscutt cordiala animozitate dintre BrIncoveanu i Cantemiresti, cu feluri
de Imponciseturi" sau cu pin i amestecaturi la Poarta si la vezirul".
Cind Antioh Cantemir a Indraznit sa-i ceara o fatt st-i fie doamna, au pus pricint et
shit de neam prost Cantemirestii" (Nicolae Costin), cad la curtea din Bucuresti era notoriu
et batrInul Cantemir tali au fost herghelegiu, apoi lefegia, apoi ceaus la steagul spattresc
aicea in tart" (Radu Greceanu).
In replica, Dimitrie Cantemir, ca istoric, analizeazt genealogia Brincoveanului si con-
statt cu umor et toatt evghenia lui merge numal In linie femeiasca, asa et n-avea dreptul sa
se numeasca nici Cantacuzin, nici Basarab i nici BrIncoveanu. $i ca hazul st fie deplin, amin-
teste fabula turceasca cu catirul, care, Intrebat fiind odatt eine a fost tatt-sdu, a raspuns et
ma-sa a fost lapt 1.
De altfel, BrIncoveanu, urmarindu-si cu Inversunare adversarul, se amestecase si in
casatoria thitrului Dimitrie Cantemir, cum ne spune i Neculce cronicarul : Logodisa-se
Dumitrasco Beizadea cu o fatd a lui $erban Voda, ce era atuncea In Tara Ungureasca, cu
taint. $i prinsert muntenii de veste 0-1 sta pedict despre nemti ea nu lasa pe doamna lui
$erban Voda sa i-o dea. $i Inca mare vrajba din aceasta se facea".
Brincoveanu socotea et are acest drept, caci era ruda cu domnita Casandra I voise sa
impiedice aceasta mezalianta".
Chiar In textul necifrat ce preceda criptograma, BrIncoveanu lsi tradeazt necazul prin-
tr-un joc de cuvinte trivial, Inlocuind titulatura de beizad6 (fiu de domn) a tindrului Dimitrie
prin aceea de boczad exerementului)2.
In Intregime, Insemnarea este urmatoarea :
Mai 20 dni, sambdtd, au venit sol de la Moldova, pohtindu-ne la nunta al Diunitru
boczadi CACACEA".
ITP)
-,a7 /24. M7X4
pf-,<,
ii(a
":7"
P7 /0-ffr/n41'
01.
Fig. 8. Criptograma din 1699.
In dcfinitiv, dupt toate lucraturile care au precedat aceasta nunta, invitatia trimeast era
de-a dreptul o sfidare, ceea ce explict Indeajuns felul In care Brincoveanu noteazt pentru viito-
rime porecla de rls a mirelui.
Bineinteles et toate astea n-au fost pricind st nu trimeatt la Moldova pe aga Ienache
Vacarescul cu urari de bine si cu daruri, pret de 460 talere, cum precizeaza Condica Vistieriei.
www.dacoromanica.ro
9 CRIPTOGRAMELE DIN INSEMNARILE DE TAINA ALE LUI BRINCOVEANU 515
Cum am arAtat mai sus, In insemndrile din 1707 1, Brincoveanu foloseste alt cifru. Cele
27 de litere cuprinse in cele cloud criptograme din acest an oferd un material de analizA prea
siirac pentru a putea da o traducere sigurd.
Insemnarea din 23 aprilie este urmAtoarea :
Am trimis carte i un beIghir negru frumu.sdl (criptogramd de cloud cuvinte), dragomanut
(fig. 9).
Dupd sensul frazei se vede e primul cuvint cifrat este un nume in cazul dativ. Ter-
minatia . . . ULUI" este confirmat de repetarea unui semn identic In locul celor doi U.
Adoptind aceastd ipotezA obtinem in al doilea cuvfnt al criptogramei terminatia caracte-
risticA ... UL".
Transpunind aceste echivalente 1 In criptograma din 24 martie, se contureazA sfirsitul
de cuvInt . ..LILE".
-VI a
-%
/f*"
,
ilred,17.5 /14f er.:44e4",57 zr?
Y.,..fre,:;77; (2/e?
27.1/y Lirty9-111. 1.zfi.s-
www.dacoromanica.ro
516 R. PAVA 10
Insemnarea e mai mult decit banala. E vorba doar de expedierea unor scrisori
de curtoazie diferitelor fete bisericesti i altor personalitati fanariote cu prilejul pastelor ce se
apropiau. Profit Ind de plecarea curierului, jupfneasa lui Razo 1s1 expedia si ea la Tarigrad
bagaliile", adica bagajele.
Cuvintul acesta nu este decit italienescul bagaglio". In alte scrieri ale vremii se folo-
seste de preferinta euvintul boarfe". Totusi prezenta acestui neologism nu trebuie sa surprincla,
cad pe vrernea lui Brfncoveanu, cel putin curtea, suferea o sensibila influenta italiana 1. In
paragraful referitor la secretarul lordului Paget am mai IntlInit fnclinatia lui Brfncoveanu
pentru italienisme. De altfel expresia bagalii" o foloseste chiar Ion Frfncu, autorul Foletului
novel.
0 umbra de indoiala ne-o lasa totusi forma priiattin" din criptograma de la 23 aprilie
deoarece aiurea Brincoveanu scrie numai prifaten". De aceca interpretarea acestor ultime
criptograme o consideram numai o Incercare de descifrare.
Al. Odobescu, In comentariile ce Intovrasesc prima editle a Insenmdrilor de taind, in
privinta criptogramelor spune : Cheia lor ne ramfne necunoscutd si putem numai bnui ca
sub dfnsele se ascunde ceva din acele uncltiri pc care Brincoveanu voia sa le tainuiasca si
caror divulgare a grabit trista lui sffrsire".
La rfndul sail, Emil Virtosu presupune c cuprinsul lor era, desigur, foarte secret".
Astazi, !ma, cfnd taina lor este dezlegata, raminem oarecum dezamagiti de caracterul
destul de banal al acestor fnsemnari ce ne apar mai degraba ca niste simple acte de discretle.
Nu ne ramlne deci decft satisfactia de a fi adaugat o pagina la istoria destul de saraca
a criptografiei romfnesti.
PE3IOME
B JIB qHOM wierunuce rocHogapn HoucTanTnna BpamHommy ecm MHOPO Ill4po-
BaHEILIX Men%
Ananua o6oaHageHH11 zumppa cHageTenbcrHyeT o ero cpogeTHe c gpyrnm cexpeTHum
amparmrom, ricnonbaortaHHum B omcippoBaHHom goHnage BO Bperal rocnogapn Illep6aHa
liaturaRyamlo. Bonlonixo, MTO DBTOpOM 0601IX aJ143aBHTOB HmunercH EpLIHHoHnHy, 6m-3-
unit' norocpeT B Tumane rocHogapn IllepGaHa bO crwero acTyrmeHHH Ha upecToa.
B cexpenmix aanHcHax HnepHale Hpilwrorpamm 6alan mcnonLsonaHal H 1695 r.
B 1707 r. Bp:MHOS/THY. meHHe'r mpub, Ho coxpameT 're Hie aaaHH, ganan HM Jxpyroe ana-
qeme. Anothwe ananenne alitaKOB Hprirrrorpamm tHecama aaTpygHaeT npogecc pacum*po-
HuHaHHH.
3arn4cH OTHOCHTCH B HecHoHolluordy nepHogy Hpyrmaix nonwrlixtecmix 6pomemiti
is Hotin, HoTopEati onpa.HganmeT HCH0J1b30BaHHO HpHnTorpaspHH. OgHarto, B OCHOBHOM,
OTH Hpramorparnas He HexpamaloT Hc.roprriecHnx geTaneti, a upegcTaHamoT co6o11 ;Rena-
HMI coxpaHurra ceHperHocTL HeHoTopaix Hemet.
liasecTHadi HuTepec Haim:tan pepHan Hpuirrorpamma, B HoTopoft upoemaloumd
anpene 1695 r. tiepea Banaxmo celipeTapa nopga IlagmeTa cjoirypupyeT Hog mbleHem
Enemninra, npipiem DTO HMH Be HOHBJIHeTCH 60JIMIle 1111 B ogHom 143 H3HecTmAx7(oHymeHTos.
N. Cartojan, Istoria literaturii romtne vectii, vol. III, Buc., 1945, p. 205-207.
www.dacoromanica.ro
11 CRIPTOGRAMELE DIN INSEMNARILE DE TA1NA ALE LUI BR1NCOVEANU 517
RESUME
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
UN PLAN INEDIT PItIVITOR
LA CAMPANIA DE LA PRUT (1711)
DE
C. SERBAN
Cercetrile fAcute pind in prezent, privind campania de la Prut 1 s-au oprit intr-o mdsurd
deosebitd asupra operatiilor militare de pe valea Prutului. Pentru stabilirea eft mai precisd
a locului unde s-au desfAsurat luptele care au precedat armistitlul si pacea de la Vadul Husilor,
istoricii au acordat o atentie speciald schitelor, hArtilor si planurilor Intocmite mai ales de cdtre
contemporani, fie cd au fost, fie cd n-au fost martori oculari ai acestor evenimente. Din fericire
s-au pdstrat pinA acum asemenea planuri care provin din diferite fonduri de arhivd si publicatii.
Unele din ele shit chiar din secolul al XVIII-lea, fiind publicate la numai cltiva ani de la desfd-
surarea evenimentelor, altele au Minas In arhive pind In sec. XIX si XX and au fost
publicate.
Cel mai vechi plan al campaniei de la Prut, publicat, apartine brigadierului Moreau
de Brassey, mercenar francez In armata rusd. El si-a publicat memoriile politice si militare in
1716. Cu acest prilej, a dat In textul expunerii doud planuri care se referd la campania de la
Prut. Pentru el ele shit putin cunoscute de istorici, vom da mai jos o sumard prezentare a
lor : a) primul plan reprezintd celebrul ,,Patrulater" (formatie de luptd adoptatd de armata
a M. Kogalniceanu, Fragments tires des chronigues moldaves et valagues pour servir
l'histoire de Pierre le grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, Dimtre Cantemir et Costantin
Brancovan, Iasi, 1845 ; A. D. Xenopol, Pierre le grand et les pays roumains, Louvain, 1886,
29 p. ; A. Mislaevski, Rdzboiul cu Turcia din 1711. Operafiunea de la Prut, St. Petersburg, 1898,
20 + X + 359 p. ; N. Iorga, Carol XII, Petrul cel Mare i fdrile romtne (1709 1714), Buc.,
1910, 57 + 4 p. ; C. C. Giurescu, Une relation inedite sur la campagne de Pierre le grand en Mol-
davie, Cluj, 1927 ; V. Papahagi, Informafille venefiene relative la rdzboiul ruso-turc din 1711,
In Revista istoricd", 1932, p. 107 132 ; T. Holban, Noi tiri despre luptele ruso-turce din 1711,
in Cercetdri istorice, 1940, p. 300-305 ; A. Boldur, Expedifia de la Prut din 1711 si jurnalut
lui Petru cel Mare pentru Istoria Romtnilor, In Studii i cercetdri istorice, 1946, p. 47 100 ;
S. Calimach, Un document privitor la colaborarea militard romino-rusd, In Studii", an. III (1950),
p. 178 179 ; R. Iu. Enghelhardt, Din istoria campaniei de la Prut a lui Petru, In Ucenli
zapiski", VI, (Istorie), Chisindu, 1953 ; C. erban, Un episod a campaniei de la Prut. Cucerirea
Brdilei (1711), in Studii i cercetdri de istorie medie, vol. II, p. 449-456 ; Jurnalul feldmarea-
lului B. P. Seremetev despre campania de la Prut (1711),In Relafii romtno-ruse ln trecut. Studii
i conferinfe, Buc. , 1957, p. 72-95 ; L. E. Semenova, Din istoria relafiilor romtno-ruse de la
sftritul sec. XV IIinceputul sec. XVIII, In Vestnik Moscovskogo Universiteta", Istorico-
filologhiceskaia seriia, nr. 3, 1958 (vezi traducere In Analele romlno-sovietice, Seria istoria
2(26), 1959, p. 109-133).
www.dacoromanica.ro
520 C. $ERBAN 2
rusa in retragere spre Iasi, din momentul luaril contactului cu grosul armatei turceoti oi pina
la stabilirea pozitiei de aparare pe malul Prutului, la Vadul Huoi lor). Patrulaterul" este
format dintr-un rind exterior de capre de sirma (spanischereiter) purtate la brat de infanterioti
(sau cavalerioti), de un rind de artilerie apoi de patru rinduri de infanterioti. In interior shit
grupate carele de aprovizionare i munitie precum i restul artileriei. Directia de inaintare a
patrulaterului" este de la sud catre nord. De jur imprejurul lui sint arAtate atacurile cavaleriei
turco-tiltare fAcute din mers b) Al doilea plan reprezintil lagarul turcesc i rusesc de pe malul
Prutului. LagArul rusesc are forma unui pentagon neregulat, inconjurat de capre de sirmA oi de
un sant. Aceste fortificatii shrt apArate de artilerie i infanterie. LagArul este traversat de un
alt oant mai larg, care pare a fi o vale secatA. In millccul lagrului rusesc sint grupate carele
cle aprovizionare, caii, munitia i cortul tarului. Malul Prutului este apArat de infanteria ruseasca.
LagArul turcesc se afla tot pe malul drept. Armata turceasca inconjura circular pozitia de aparare
a ruoilor in spatele unui oant pe care silt amplasate bateriile de artilerie in actiune. Dincolo de
oantul circular se aflA lagarul turcesc, avind in centru cortul marelui vizir. Ambele planuri
shit redate cu elemente in relief. Singurul semn conventional arata ca terenul este o stepa 2.
In 1723 aparea la Londra cartea francezului La Motraye descriind impresiile sale din
calatoriile fAcute In Asia, Europa oi Africa. Se otie cA el a trecut i prin tara noastra, in 1711,
II s-a aflat in tabara turceasca in zilele desMourarii campaniei de la Prut. De aceca in volumul
II aflam douA planuri mult cunoscute i folosite de istorici 3. Dupa citiva ani a aparut la Haga
o editie francezA cu un continut identic 4.
De asemenea sint cunoscute i schitele privitoare la aceasta companie publicate In
1878 in colectia Hurmuzaki. Este vorba de doua planuri, mult deosebite intre ele : unul este
mai mult o schema 5, iar celAlalt o reprezentare destul de grosolana a pozitiei ambelor tabere
de la Vadul Huoilor. Aceste doua planuri provin din Arhiva Ministerului imperial de razboi
din Viena.
Toate aceste planuri poseda elemente mai mult schematice, shit Intocmite grosolan
si contin foarte putin elemente topografice. In multe cazuri nu se pastreaza o proportie uniforma
intre diferitele elemente ale planului. Ele dau o vagA imagine de ansamblu istoricilor care cer-
reteaza documentele i cronicile privind luptele din Valea Prutului din 1711.
Un document cartografic de mare importanta privind campania de la Prut se OM in
original 1n Arhivele Ministerului Afacerilor StrAine din Franta 6 oi intr-o fotocopie In Biblioteca
Academiei FLP.Ft. din Bucureoti. Fotocopia provine din Arhiva Palatului, depusa in 1953.
Acest plan se afM intr-o mapa care contine diferite acte ale familiei Basarab Brincoveanu 7.
Planul redactat In limba franceza are urmAtorul titlul : Planul afacerii de la
Prut dintre ruoii comandati de Insuoi tarul Petru I i turcii i tAtarii i citiva suedezi
www.dacoromanica.ro
3 UN PLAN INEDIT PRIVITOR LA CAMPANIA DE LA PRUT (1711) 521
al polonezi sub ordinele marelui vizir Baltagi Mehmet pap, 18, 19, 20, 21 si 22 iulie
1711" (20/30 cm).
Planul are o sageata de orientare N S. El reprezinta tn ansamblu toate miscarile
armatelor rusesti i turco-tatare din momentul luarii contactului dintre cele dotta armate pe
malul Prutului, marsul de retragere al armatei ruse urmarite de armata turca si desfasurarea
luptelor de pozi tie de la Vadul Husilor plina la incheierea armistitiului i pacii (18-22
lulie 1711).
Planul are bogate elemente topografice. Astfel intreg planul este strabatut din coltul de
jos stinga spre coltul sus dreapta de o linie sinuoasa a Prutului. Malul drept este desenat mai
gros, ceea ce inseamna ca e mai Malt, iar malul sting cu o linie mai subtire. Ambele maluri
shit marginite din loc In loc de grupuri mici de arbori. Directia de curgere a Prutului e menti-
onata en o sageata. Cam pe la jumatatea lungimii riul Prut primeste un afluent pe partea
stInga, format din cloud ape mioi. Valea Prutului este marcata In unele locuri Ca o
regiune mliistinoasii, mai ales pe partea stInga.
La o distanta variind intre 25 si 75 m, pc malul sting, apare o linie neregulata de trial-
timi, de dealuri marcate cu linii hasurate. La culmea acestor dealuri slut grupuri de arbori
si mici mameloane ; din loc In loc, dealurile au vai adinci cu sau fard ape. Pe malul drept,
linia dealurilor este la o distanta ceva mai mare. Cea mai apropiata distanta este de aproape
75 m iar cea mai indepartata de 150 m.
Elementele care indica pozitia celor doua armate slut explicate intr-o ampla legenda,
care acopera jumatatea inferioara din dreapta a planului. Textul este urmatorul : A. Pozitia
armatei rusesti ; B. Armata turceasca ajunge la 18 (iulie) la ora 8 dimineata pe malul Prutului ;
C. Corpul de sase mii de oameni de cavalerie trimis de tar, In intimpinarea armatei otomane,
pentru a o intilni ; D. Pocluri construite de catre turci In noaptea de 18 spre 19 (iulie) dupa
ce corpul de vase mii rusi s-a retras si a fost urmarit de catre trupele lui Vali pasa (si) care a
trecut Prutul si care fortara pc tar sa ridice tabara i sa paraseasca o parte din bagajele
sale ; E. Corpul lui Vali pap ; F. Hanul tatarilor merge de-a lungul riului Prut In timp ce armata
turceasca trece pe podurile sale pentru a merge cu (trupele) sale sa treaca prin vad ; G. Vadul
unde hanul tatarilor trecu Prutul ; H. Pozitia hanului dupa trecerea Prutului ; I. Resturile corpului
tatarilor care nu trecura de loc riul ; R. Pozitia pe care o lua tarul dud, retrigindu-se,
s-a gasit Inchis Intr-o pungd (cul de lampe) formata de Prut si de un na mlastinos (L). Armata
rusa Impinsa foarte mult de catre aceea a turcilor construi In grabd o pozitie de aparare ea
front al ei, care fu unita cu rtul prin cai de friza (Wile groase cu tepi) pi cu abatize flancate
de tunurile i infanteria sa ; cavaleria si bagajele In centru ; M. Pozitia pe care a luat-o armata
turceasca a carei aNangardd dupa ce a Incercat sa forteze ctinpul i dupa ce a fost respinsa
si-a luat locul In pozitia de aparare, ea insisi ca sa se puna la adapost de focul rusilor l sa
instaleze bateriile sale ; in noaptea de 20 spre 21 (iulie) s-a desfasurat o canonadd de ambele
parti ; dar mai putin violenta din partea rusilor ; N. Corpurile de trupe ale suedezilor si ale
polonezilor carora vizirul le-a dat eteva piese de arlilerie. n aceasta pozitie tarul inconjurat
de toate partite Vara provizii i fait ajutoare, a ridicat la 21 (iulie) ora 8 dimineata steagul alb
pi trimise (un sol) si ceara pace care fu Incheiata a doua zi la 22 (iulie) dimineata".
Plasarea unitatilor militare rusesti i turco-titare i deplasarea lor In cimpul tactic este
sugestiv reprezentati. De exemplu, inaintarea armatei turco-tatare, pe malul drept al Prutului,
dupa construirea celor patru poduri, se face pe patru coloane, iar retragerea armatei ruse pc
acelasi mal, se face intr-o regiune de deal, pe o singuri coloani i apoi, mai la nord, pe
doua coloane.
Traseul directiilor de retragere a armatei ruse si de inaintare a armatel turcesli se Intre-
taie cam la 2/3 din lungime. Acest fapt este confirmat de documente i cronici, potrivit carora
www.dacoromanica.ro
522 C. $ERBAN 4
contactul dintre grosul celor doul armate beligerante s-a fAcut abia la doua-trei zile dup5
prima ciocnire la malul Prutului a avangArzilor lor.
Traseul armatei Mare este arAtat pe malul sting al Prutului pe creasta dealurilor impd-
durite, adicA complet acoperitA de vederea armatei ruse. Acest traseu traverseazA Prutul si
ajunge pe dealurile ImpAdurite de pe malul drept, in spatele grosului armatei ruse.
In ceea ce priveste lagiirul fortificat de la Vadul Husilor, unde s-au dus luptele de apArare
ale armatei ruse, se mentioneazA In plan traseul proiectilelor de artilerie trase din ambele
tabere. Din aceste date rezultA cA artileria rusA si-a concentrat majoritatea focului spre grosul
armatei marelui vizir, care se instalase In directla sud. Totusi, citeva piese de artilerie trimiteau
proiectile si In detasamentele tAtarilor despartite de riul Prut in doug. De pe malul sting al
Prutului, se vede a artileria corpului suedez a fost activA, In timpul luptelor trAgind linpo-
triva lagArului rus.
in ceea ce priveste lucrArile de organizare a terenului de cAtre pionierii rusi, constatAm
cA ele au urmArit crearea unei pozitii cit mai favorabile pentru apArare. Forma lagArului rus
se apropie de aceea a bastioanelor de cetate, .cu intrinduri si iesinduri In unghi. In interior,
este organizath a doua linie de apArare (K). Pozitia armatei otomane, amplasatA pe malul drept
al Prutului, se compune dintr-o linie frIntA cu trei laturi pinA la valea unei ape secate .(L).
Aceasta linie, dublatA de unitati de infanterie, are In fail un sant de aparare. Dincolo de valea
apei secate, se aflA o unitate asezatA paralel cu valea, formind un obstacol natural. Ceva
mai la nord, aproape de Prut, slut douA unitAil de Mari care inchid marele semicerc in
mijlocul cAruia se afla armati rusA.
Din toate planurile privitoare la campania de la Prut, acesta este singurul colorat.
Din fotocopie nu reiese acest element ; totusi, el rezultA din altA plea documentarA si aceasta
putin cunoscutA. In acelasi depozit al Academiei R.P.R., se mai aflA o copie pe calc
In culori dar necompletA 1. Ea are acelasi titlu cu unele mici schimbAri : Planul afacerii
de la Prut dintre rusii comandati de tarul Petru I In persoanA si turci cu tAtari, moldo-
vent (subl. n.) si cniva suedezi, sub ordinele marelui vizir (G. V.) Baltagi Mehmet pasa".
La acest titlu a fost adAugat cuvintul moldoveni" si omise cuvintele 18, 19, 20, 21
si 22 iulie 1711".
Copia pe calc a fost defectuos IntocmitA. IatA unele greseli : sAgeata de orientare N S
aflatA in partea superioard a fost copiatA ca Rind o unitate militar Mail ; santul de aparare
al armatei turcesti a fost gresit reprezentat ; litera C a devenit litera E ; pe Prut au fost marcate
trei poduri In loc de patru. IatA citeva omisiuni : n-au fost mentionate grupurile de arbori
de pe ambele maluri ale Prutului, ImpAduririle de pe crestele dealurilor, o unitate de tatari
care inchidea drumul armatei ruse cAtre nord, traseul armatelor beligerante ; traseul tirului de
artilerie este arAtat numai cu un fascicul. In schimb, a fost adAugat un fascicul de tir al arti-
leriei unitAtilor poloneze si suedcze.
In aceastA hartA coloratfi shit reprezentate cu culoarea albastrA-verzuie : riul Prut,
afluentii lui si valea mlAstinoasA ; cu rosu : unitatile armatei ruse ; cu alb : unitAtile suedeze si
poloneze ; cu maro : unitAt.ile tAtare ; cu gri : unitatile turcesti.
Din elementele care slut notate pe plan rezultA cA acesta se aflA In Arhivele Ministerului
Afacerilor StrAine din Paris, Mud descoperit de A.A.C. Sturdza pe timpul clad cerceta Arhivele
principalelor capitale europene, In vederea intoemirii unei monograf ii asupra politicii externe
a lui C. BrIncoveanu 2. In ceea ce priveste autorul nu este exclus ca el sA fie un militar
de carierA.
I Acad. R.P.R., H. 3239, C, CV, 58.
2 V. Zaborovschi, Colectia de documerde externe a domnului Basarab Brincoveanu, in
Revista istoricA", 1931, p. 113-116.
www.dacoromanica.ro
.4 r. 4a; aiii444.,f 9. 11. -'4"
_
4
.
-,
_ .
111631F-7-
4(12 4140,#iye .14. do. ,c4r 44144e 44741 ,441, ;jut.- d .
1/4 1
.. . .
-411,DArfe .7
.
1..4"; IP? Saltfreit .44/414Z ,4Neei
.4of s."'
zo
.
.. - V."% .- a /.
4..
At, 9/
..
---7-7------- ._ -----m,----
--_- -_____ . elataNINIMIN
''.....""rTeMe1WW.MEree'..!7Tntaft
,
" ........ Aid, Nit!" //r J, 27.a. S.
4..4414, f ie. 041.
5 Ao. 6114221
q"
ibas "13.- -
,
!mint. lei WII,WAY r0/11 Mall i pill' re4t; f.
As.
or,t. as. a low it'Ore
1
*Po stti a.. Aft.
. "It
.
KF4Iir iiti% 1 tap/Arum . (Alfa. fore4--, 1 pit alas - a.. '1 :AA
SAL
,,. , .,
.
. or, tteit.
aver lee tarletrof a._ 7110I,apt...410.47,Vil iik, I v.:404114-- Jairt4p,,ICA,:k V1
it
.4anky..;i, Arai Ici otha vw 9i-and ra,d, PiNe
41/C.
at ; 3. la'
.4iliddv/itelienta.,27mot, II It 19,1,1
1111111.1111121211111111"te
1. 1411.. 1",
-'.- :. NO:%111E tgar..
, eh- it. flat"- 1 11.
..,.. .
1 ,
k,. '44 VA-16.45.. 3 r.
... .
-
1,114,
4,, . t
Li /-------, ,
04/4/.904. .411101.1..,44406::
tit. 45.%-twib-
*6'1f4&-41(
(4
IF,.
t
SOP.
)
Aittieat.ft_.e.441MASOPAVE
C.
.. 1 _
-
A"
Its
Ct.*. 0 4 )
ta* 111..A
241101-44
4 .4 4.
Ir Asa 3.44
.-"
TL4
ot-s.0 _lkitrevs 1
Av.
VAAL*
1
1
". _
eel_
4 .4" 1L47
.
-1,*
C 4 4,
.1.411; 421.
441i as el,
,.:0;'"`" c
ts.
A ILS,
ANY
w
Ls it- a te-
I t &ass 4..4 ...
ir-
42144"1116. ..94/11-
cti14).1
=
G
___/
oww4:7 4....aran
a
------,
0111144- CV" m4L (r. ft.#4* ' iAL -tkletts raut,.. ts 11tr.t.tw .4q1?-fj efestilo
, 14. tt
6 4.:*00 ea Ovoiv, 4
Ak,c2.1 fur e_ meg- t 1ms
tut_ 1":1 let Mak bp.,4 gr-ti fe.f ism
- I
- 444. ter 1001 p :.. fortfe: a& f
es
I.
411311):2"slu4Csa-goict.2.
3
47" -toot& -14.61... lei 1.411;
ftatitevetti pg1,(4,.. *L. :it r.us,,_
f.a.
-_
3
Nit eutrotn., t tafteatt.WA, a lkivArso., $40-01.t.1": 64t4 it 1,44-414404ispt tatarittt.....,0141 PA4? v *,..4 .14 tpAI Nal
11 amt. cock,t04- ?Owe icke,,,,C70,4e, Ads;/.-, paeleittok se, saft4-: ;44t, lo"v4r4ra. or."41,0 ...Quiet ft.
tt....y.t41.60, la i3.114.. 6 St- otraft0 11, +31: 14.44 1.7.4041. v; 4v.._120b.k FP 4.051 tAt./.211/4
A1?)e. des.t4 u labigie
7.s1i4 tts"at-- *(4101 PL & V fed:r4.0.;416,0facvia, tot. xsir4Hatzflit)
,is.!)414,"L...., stlkil"" 444 ftL Pe8444 11"114""14
-^ ;e4,..90oLie; e's` It-Pm'ri-s.:14/0/r44 .4fero Jsrfts- v.-Aka. ar,r,:. 16 jiiint-m4a, irjAritit low:Catamea--
'*4.41.11fa2r.-441itaf s)gd 4.4..a.at-ok- 4;5;440E6 454,,, 444 ?; a , `4771140 crtg_pok,...A.4 a a. ereawit..Eut.t.
E * 40,44: 14., .-cu...E, *74,44,*.ionut-et 4, a umweelai fat ttcf... 4
1
"
3,-.:401'41"0 .01 4 Iou tki 43 sogrit-a- parekoo.44 eser-6--
d
aa.
,4a
C ootarriotuits -144 itoor p- A iU.<11:444.'
LI
.. It
'
I c.. Cs4akt41..._
, ..?AsoActs51.41, fa- pes4t.ir4 Jtee-careia2...- .41*
.
6IL sat.- isasb. iftsilkcw.v40. 2 1. _
.
. '
- . . .
Ira 414.11 .
f
efr e 4,4
eft
4944 1 119 4,--1 eoc.:41/;74,.4-r de
F
( AP Z4 gAte i. Z,C4.4...if 4 le
-
1.-r -1 a
ce s-au petrecut intre armata turcl i cea ruseascd (moscovitd) in Moldova in 18, 19, 20, 21
si 22 iulie 1711". Acest document are aproape acelasi titlu cu planul prezentat mai sus.
Din confruntarea documentului cu elementele planului, rezultd cd aceste cloud piese
fac parte din acelasi fond de materiale, ceea ce este confirmat si de faptul cd ambele piese
provin din fondul : Turcia, de la Arhivele Ministerului Afacerilor StrAine din Paris. Singura
deosebire este cd documentul se and in dosarele : Memoriit i documente, iar planul in dosarele
Corespondentfi politicd. T. Holban mentioneazd cd documentul este precedat de un plan detaliat
(sublinierea noastrd) asupra locului luptei i aranjdrii celor cloud armate 2.
Credem ca planul prezentat mai sus nu este acelasi cu cel indicat de T. Holban. Dupd
tehnica folositd pentru redarea lui, el pare a fi intocmit in a doua jumAtate a sec. XVIII.
0 dovadd o constituie In primul rind orientarea planului cu o sdgeatd N S, element cart
nu apare sub aceastd formd in planuri pind in prima jumdtate a sec. XVIII. Vechile planuri,
fie cd nu au mentionatA orientarea, fie dacA o au, ea este reprezentatd prin roza vinturilor.
De altfel, 1 preciziunea liniilor, reprezentarea orizontald fr perspectivd si relief, sint
elemente moderne ale cartografiei de la sfirsitul sec. XVIII.
Planul topografic prezentat mai sus este cel mai exact si cel mai detaliat dintre toate
planurile cunoscute pind acum. El pAstreath proportiile firesti, apropiindu-se foarte mult de
hArtile topografice moderne. Contine multe elemente referitoare la teren i la cele cloud armate
beligerante. Indica pentru prima data tirul artileriei i traseul trupelor, aduce o precizare a
tuturor conditiilor fizice In care s-au desfdsurat luptele de pe Valea Prutului, in 1711.
PE3IOME
1 T. Holban, Not lirt despre luptele ruso-turce din 1711, In Cercetdri istorice, 1940, nr.
1-2, p. 229-309.
2 Ibidem, p. 303.
www.dacoromanica.ro
529 C. *ERBAN 6,
RnSUME
www.dacoromanica.ro
ASPECTE ALE COMERTULITI BRASOVEAN
IN VEACUL AL XVIII-lea
NEGUSTORUL AROMIN MIHAIL TUMBRU
DE
www.dacoromanica.ro
526 E. LIMONA si D. LIMONA 2
de altininteri din documentele pastrate, reiese ca Mihail Tumbru tinea riguros contabilitatea
afacerilor sale si mlnuia cu iscusinta arta unei contabilitali superioare.
Din aceasta corespondenta, aproape exclusiv comerciala, scoatem putine date strict
biografice, insa foarte multe asupra activittii sale comerciale l in general asupra vietii corner-
dale a Brasovului, precum si a marilor centre de comert circumscrise In zona dintre Venetia,
Triest, Viena, Iai, Constantinopol, Seres, Salonic, Tricala i Larisa, In ultimele decenii ale
veacului al XVIII-lea, ceea ce face ca aceasta corespondenta sa devina un nepretuit izvor de
documentare, neintrecut nici chiar de corespondenta din aceeasi vreme a marelui negustor
de la Sibiu, Hagi Constantin Pop, cel putin In ceea ce s-a publicat din ea Ora in prezent.
Daca negustorul sibian intretinea o mai vasta retea de rclatii i corespondenta sa este
mai variata si mai bogata In informatii culturale i politice, In schimb corespondenta lui Tumbru
dezvaluie o inegalabila.bogatie de date si practici economice, Inca insuficient luminate de cerce-
tarea istoriei noastre economice.
Ca date strict biografice, din corespondenta lui Tumbru reiese cd el este originar din Sea-
tiste in Macedonia, comund despre care fostul consul francez din Ianina de la inceputul veacului
al XIX-lea F.C.H.L. Pouqueville 1 spune Ca a lost intemeiata prin veacul al XII-lea de pastori
valahl. Acestui strat originar i s-ar fi suprapus unul de aromini din Pind 2. Cunoscutul filolog
G. Weigand socoteste aceasta comuna ca fiind curat aromlneasca i numai tirziu grecizata 3.
Numele de familie Ciumbri, sub forma aromineasca, 11 intllnim in bogata lista de-
nume aromtnesti citate In cartea lui Anastase N. litciu 4, ca familie existenta In Bitolia, originara
din vestitul centru cultural aromlnesc Moscopole, distrus de turd pe la jumatatea veacului al
XVIII-lea. Dintre moscopolenii fugiti din fata dezastrului, o ramura Ciumbri se va fi asezat
la Seatiste, 1ncercind 'Ara succes, atita timp eft rarnine acolo sa-si faca o stare 5.
Despre Ion Tumbru, tatal lui Mihail, nu stim nimic ; dar de la mama sa Ghcnovia avem
citeva scrisori, in care apare mereu incurcata In datorii banesti i stapinita de dor dupd feciorul
Instrainat. Surorile sale, Agni, Tasu i Nita, le gasim casatorite cu aromini6.
Nu stim exact chid va fi plecat din Seatiste Mihail Tumbru ; probabil insa ca In am!
1773, caci cel mai vechi document pastrat de la el, un catastih de socoteli, dateaza din 1774.
Inca de la virsta de 21 de ani 11 gasirn pe Mihail Tumbru angajat intr o tovarfisie de negot cu
Hagi Trandafir Gheorghe Dosiu, seatistean si el, cu_sediul se pare la Belgrad, ale caror afaceri
comune ating in anul 1774 cifra de 15 759,91 grosi. Chid intovarasit, chid In calitate de comitent
sau comisionar, Ora in anul 1779 11 intilnim pe Tumbru vInzind l cumparInd marfuri ca : matase,
bogasiuri, cioltare, cabanite sibiene, ciorapi, fesuri, basmale, bumbac, in, arnici, astrahane,
sahtiane, piel de miel, toluri brasovene, beteala, p1oti, imamele, pinteni, ceara, sofran, sapun,
Wall, icre, cafea etc. Afacerile sale aveau drept cadru de desfasurare localitatile Timisoara,
Lugoj, Sinmiclaus, Ciacova, Belgrad, vtret, Biserica Alba, Panciova, Ilancea, Zemlin, Mitro-
vita, Varadin, Osec, Slivno, Tirnova, Seres, Pesta, Gylingyos, Lipsca, Sibiu, Brasov, Fagaras,
Gherla, Iasi, Galati, Bucuresti.
Atit in anii acestia de inceput de activitate comerciala, cit si mai tirziu de altminteri,
relatiile sale imbratisau In special acea puzderie de negustori aromini care irnpinzisera centrele
comerciale din Balcani i orasele imparatiei habsburgice.
I F. C. H. L. Pouqueville, Voyage de la Grece, ed. II, Paris, 1826, vol. III, p. 78, apud
Anastase N. Hiciu, Arominii, Focsani 1936, p..111-112.
2 Th. Capidan, Romlnii nomazi, Cluj, 1926, p. 55, apud Anastase N.:Hiciu, op. cit., p. 112.
1 G. Weigand, Die Aromunen, I. p. 129.
I Anastase H. Wein, Arominii, p. 192, 197.
5 Sedria Orfanala p. 73, 135, 137 v.
6 Tasu e casatorita cu Hagi Costa Gheorghiu Tintibiri cu atelier la Seatiste ; Agni e
casatorita cu Joan Dimitriu, negustor din Seatiste.
www.dacoromanica.ro
3 ASPECTELE COMERTULUI BRASOVEAN IN SEC. XVIII 527
Iat numele aromInesti ale cttorva dIntre tovarAsii de negot al lui Tumbru : Tintarul"
Rusovici din Timisoara, Constantin Tintibiri din Seatiste, cumnatul lui Tumbru, Nicu
Dimitriu Tuna din Seatiste, Costa Ioan Busa din Seatiste, Pavel Gheorghe Leatu din
Seatiste, stabilit la Galati, Gheorghe Turunta din Seatiste, stabilit la Viena, Hagi Trandafir
Dosiu din Seatiste, Nicolae Ioan Riga din Seatiste rudA cu Tumbru , Mihail Gheorghe Sila-
pendi din Seatiste, Dimitrie Hagiopol din Seatiste, coleg de scoalli cu Tumbru 1, Pavel Iconomu
din Seatiste 2, stabilit la Viena, Naum Gheorghiu din Seatiste 3, Ioan Paicu, probabil din Seatiste,
stabilit la Zemlin, Dimitrie Ioan Poshari cutovlahul" din Viena, Nicolae Hagi Moshu din
Viena, Teodor Nicolae Dumbari, Pandu Gheorghiu din Tirnova unchiul lui Tumbru
Darvari din Viena, Nicu Lalu din Timisoara, Gheorghe Caciaun, Dima Lioga din VIrset, Ioan
,
Ioan
Paguni din Gyongyos, Marcu Trandafir din Ciacova, Trandafir Ioan Duca, Gheorghe Casilita
de la Biserica ADA, Lazu Gatu din Virset, Mitacu Nicolau Cutuli din Tirnova, Constantin Hagi
Vaiu din Mitrovita, Teodor Manusi din Seres, Gheorghe Manusi din Viena, Nicolae Stamu din
Sibiu, Manole Caranicu, Ionache Papaciacali din Tirnova, Mihali Dimitriu castoreanul, care avea
fabricA la Timisoara, Gheorghe Ioan Riviti, Chiriac Barba din Viena, Alexandru Barba din
Constantinopol, Gheorghe Shina din Constantinopol, Gheorghe Than Marcu din Sibiu, Nicolae
Papailie din Timisoara, Hagi Ianache Batuta valahul din Zemlin, Dimitrie Hagi Mihali COtanu
din Viena, Rizu Dormusi din Pesta, Joan C. Cecherdechi din Cluj, Gheorghe Castrisiu din Bucu-
resti, Dimitrie Ceacari din Viena, Gheorghe Patani din Viena, Stamati Nedelcu Caromfil originar
din lizunciova, stabilit la Sibiu, Dimitrie C1iv, Nicolae Tintarul, Nica SmeanA din Rusciuc
etc. etc.
Mavrodi M. Safranu, rudA cu Manicatii din Sibiu si care testeazd averea familiei din
Melenic, Hagi Constantin Pop din Sibiu, ba chiar i Panaioti Hagi Nicu, marele donator al
bisericii grecesti din Brasov, par sd fi fost tot aromini, unii din ei cum s-a Intimplat cu Pana-
loti Hagi Nicu cuceriti Intr-o milsurA mai largA de curentul asa-numit grecoman".
In comparatie cu aromInii, negustorii armeni detin In aceastA corespondentA numai un
rol secundar, de important localA, Indeletnicindu-se aproape exclusiv cu negotul de piei, pe
care le procurau de la negustorii aromini i pe care le desfAceau pe pietele locale. Astfel IntlInim
pe un Artin armeanul, Agomosgi, Andrei VArtanu, Antal Isac din Aiud, Grigore Isar din
DumbrOveni, Stefan Gal, CIrstea i Iacob Ornoi, CIrstea Zabolic, Mihail Diac, Petre Ratiazar
tol i acestia din urmd din Gherla GOitan Cichi, Mihail si Grigore David, Ctrstea Copet, Grigore
Negru, Botosanu toti din Gheorghieni s. a.
Ce a determinat pe Tumbru ca i pe toti connationalii sAi sA-si pAraseascA micul
orAsel al patriei cu 700 de case si citeva sute colibe" 4, spre a se transplanta In inima Europei
Centrale, pe marile drumuri comerciale care legau Occidentul cu Orientul ?
Curentul de emigrare a aromlnilor din Peninsula BalcanicA, Inceput Inca din veacul al
XVII-lea, se datoreste In parte conditiilor de viatd nesigurA pe care le crease stApinirea turceascA
cu necontenitele sale lupte cu austriacii, haraciul apasator, samavolniciile i jafurile pasalelor
si ale bandelor armate, al cAror ecou Ii Intlanim In lamentatiile unora din corespondentii lui
Tumbru. Emigrarea se intensificA dupA cele douA atacuri din 1769 si 1788 suferite de centrul
vigil aromInesti, Moscopole, din partea turcilor condusi de All-Pasa din Ianina.
Experienta drumurilor comerciale, dobinditA In calitateu de cArAvAnari, a arominilor,
deprinderile de comert cApAtate de la venetieni, cu care au venit de timpuriu In contact, sArAcia
www.dacoromanica.ro
528 E. LIMONA si D. LINIONA 4
solului care nu putea hrani un popor prolific, asezarea geografica a peninsulei au contribuit 1 ele
la spargerea cadrului strimt al patriei i cautarea unor conditif mai bune de trai.
Dupa parasirea Seatistei, Tumbru trebuie sA fi dus un timp o viata In felul acelor wan-
dernde Kauf- und Handelsleute" cu casa si familia In Macedonia, supusi turci, platind tribut
anual Portii, venind la Brasov sau Sibiu in anumite perioade ale anului, desfacindu-si marfurile
si reintorcIndu-se In patrie, cum Ii descrie Herrmann 1 pe companistii greci" va fi umblat
si el de ici colo, dupd cum 11 indemna interesul afacerilor sale, caci un catastih din 1775 este
datat din Tirnova, iar din catastihul din 1774-1779 reiese ca platea chirie la Brasov pentru
o odaie pe timp (le doua luni i pentru magazii in diferite localitati. De altminteri, o astfel de
viatd duc multi dintre corespondentii lui Tumbru, care se reIntorc In patrie", la familiile
lor, dupd perioade mai lungi sau mai scurte de Instrainare.
La 17 iulie 1780, tovarasul de negot, Gheorghe Ioan Marcu din Sibiu, Il indeamnfi pc
Tumbru s se hotarasca o data si sa se faca ardelean, sa se stabileasca la Brasov sau Sibiu si
sa inceapd negotul cu Bogdania".
Abia In 1782 Tumbru se stabileste la Brasov, o data cu castoria sa cu Paraschiva,
fiica cunoscutului negustor rondn din Brasov, Ioan Boghici. Pentru toaleta de mireasa a acesteia
comanda de la Viena multi rifi de catifea i crois de matase", loti de cipci, tanchel auHt 11
plichia aurite" in valoare de 201.2 fl.
Tot In anul 1782 Tumbru a schirnbat supusenia tura cu cea cezaro-craiasca, depunInd
juramintul de credinta 2.
In timp ce conditii grele de viata au gonit pe Tumbru, ca i pe alti aromini, din patrie,
conditii deosebit de favorabile i-au Imbiat sa se aseze in orasele de sub stapinirea Habsburgilor.
In vremea aceea Austria se afla in plina expansiune economica, cu obiectivul principal calm
Orientul apropiat. Politica mercantilista a vremii, constienta de faptul ca mijloacele banesti
necesare statului modern nu pot fi procurate numai prin vechile sisteme de constrIngere, ci
prin ridicarea posibilitatii de productie, Incepe sa acorde o atentie deosebita dezvoltarii
industriei i comertului, precum i asigurarii unei baze de procurare a materiilor prime si
de debuseuri pentru produsele proprii. Pcntru protejarea negustorilor si a marfurilor care luau
drumul spre tarile Imperiului otoman, Austria Incheic, la o saptamlna dupa pacea de la Passa-
rowitz din 21 iulie 1718, un tratat de comert, reconfirmat prin pacea de la Belgrad tie la 1739
si recunoscut ca perpetuu prin actul Incheiat la 20 mai 1747, completat apoi prin sinedul de
comert de la 24 ianuarie 1784 3.
Cu toate condi tiile de prosperare pe care politica austriaca le crea negustorilor sai, In loc ca
acestia sa invadeze I mperiul otoman, s-a intImplat Myers, negustorii otomani au invadat orasele
1 George Michael Gottlieb v. Herrmann, Das cite und neue Kronstadt, Sibiu, 1883, vol. 1,
p. 406.
2 Actele Magistratului, nr. 280/1782.
3 Tratatul de la Passarowitz aducea libertatea de comert pentru supusii austriaci
(cu drept de reciprocitate pentru supusii otomani) in Turcia, pe apa si pe uscat, cu tot felul
de produse, in afard de cele prohibite In mod expres, cum erau armele t i praful de pusca,
garanta siguranta persoanei si a credintei, a bunurilor si a transactiunilor negustorilor imperiali,
lnlesnea stabilirea de consulate si agentii pretutindeni in Imperial otoman, deschidea Dunarea
pentru comertul i navigatia supusilor imperiali, nu Insa pina la varsarea ei In Marea Neagra ;
prin sinedul din 1784, se obttne pentru vasele comerciale sub pavilion austriac deschiderea
Marii Negre i libera trecere prin Bosfor i Dardanele ; tot prin sined slut inliiturati ne-
gustorii turci care fusesera investiti cu privilegiul de cumparare exclusiva a marfurilor ce se
aduceau in tinuturile asupra carora se Intindea monopolul lor. Cf. Ghenadie Petrescu, Dimitrie
A. Sturdza si Dimiti ie C. Sturdza, Acte si documente relative la istoria renascerei Romlniet, vol. I,
Buc., 1888, P. 41 si urm. ; E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria rominilor, vol. VII,
Buc., 1876, p. 513 si urm.
www.dacoromanica.ro
5 AsPECTELE comERTuun BRA5ovEAN IN SEC. XVLU 529
austriace. Acest fapt se datoreste imprejurdrii cd Austria nu avea In acea vreme o pAturd autoh-
tond de negustori i Winn pc care Ii avea se gdseau prizonierii unei mentalitdti Invechite, feudale.
CaracteristicA este incercarea sasilor din 1711 de a lnjgheba o societate de comert 1 In care trans-
plantau traditia Ingrddirilor unui regim de breas1A. Lipsa de experientd a drumurilor si a cdilor
de navigatie, precum i deprinderile unei economii inchise medievale Ii determinau pe negustorii
autohtoni sfi priv eased cu nelncredere tratatele Incheiate i sd Inregistreze mai degrabil zvonurile
despre abuzurile sAvirsite In paguba negustorilor, ridicdrile de taxe si impozite fArd nici un tel
de autorizatie, atacurile banditesti, luptele interne si anarhia din Imperiul otoman.
NumArul mic al negustorilor autohtoni a determinat stdpinirea austriacA sd foloseascd
In realizarea expansiunii ei economice pe negustorii otomani care invadaserd orasele austriace,
acordindu-le privilegii sau uneori fAcindu-le sicane, cu scopul de a-i determina sd schimbe supu-
senia otomand cu cea austriaca.
Negustorii acestia se recrutau in primul rind dintre aroinlni, dupd cum se vede si din
documentele catalogului nostru, apoi dintre greci, armeni, slavi sud-balcanici s. a. Germanit
le spuneau Insil greci", deoarece ei foloseau In tranzactiile lor comerciale si in relatiile lor cu
oficialitatea limba greacd, pe care o invdtaserd In coli, asa cum era moda vremii In Imperiul
otoman. Pentru germani, grec" era sinonim cu negustor, chestiunea de nationalitate jucind un
rol mic pe atunci. Orice negustor de limbd greaca si de rit ortodox era numit grec.
Prin asezarea sa intr-un oras al domeniilor habsburgice, Tumbru culegea roadcle privile-
giului creat de Adunarea de la Alba Iulia din 1 oct. 1678 si Intdrit de principele Mihail Apaffy
la 4 nov. 1678 dupd modelul privilegiilor din 8 iul. 1636 si 29 dec. 1641, acordate Companiei
din Sibiu de cAtre Gheorghe Rakczy. Aceste privilegii au fost intArite la 12 sept. 1701 pentru
sibieni si la 15 mart. 1718 pentru brasoveni.
Ele asigurau companistilor libertalea de a face comert cu mdrfuri turcesti In
slatele habsburgice, Insd corner t. cu ridicata, nu cu amilnuntul. Ei erau supusi de-a dreptul
Ctimdrii imperiale i Tezaurariatului, carom compania le plAtea 300 taleri pe an, prin privilegiul
de la 1678, si 1 000 fl. ren. pe an, prin privilegiul leopoldin ; In rest companistii erau scutiti de
alte samba fiscale si de ajutorul de oaste. Companist11 aveau judecator propriu si 12 asesori sau
plrgari jurati 2.
La 13 aug. 1777, Maria Tereza lArgeste privilegiul companistilor sibieni i brasoveni,
In sensul cd li se permite comertul cu orice fel de marld, nu numai turceascd, precum i comertul
a la minuta" In orasul de resedintd, iar In celelalte localitAti numai In timpul tirgurilor anuale,
li se permite sd tind bolti" cu usi deschise asupra strdzii, li se permite sd cumpere alimente In
cantitdti mai mari pentru propriile nevoi, nu Insd pentru comert. Pentru a se putea bucura de
aceste drepturi, companistii trebuiau sd feed dovada cd shit ndscuti In Macedonia, ca au mijloace
suficiente pentru a face comert, s depund homagium" jurdmintul de supus i sd-si aducd
sotia i (win din Turcia In Transilvania 3.
La stabilirea sa In Brasov, situatia, comerciald pe care o gasea Tumbru aici nu va fi fost
cu mult deosebitd de aceea pe care o cunoastem din unele date statistice din anii anteriori.
Astfel, In anul 1768, din cei 122 negustori pe care.ii numdra Brasovul, numai 11 firme erau sasesti,
Otto Fritz Jickeli, Der Handel der Siebenbiirger Sachsen, in Archiv des Vereins fr
siebenbargische Landeskunde", serie noud, Sibiu, 1913, vol. 39, p. 96.
2 N. Iorga, Acte rominesti i clteva grece;ti din arhivele Companiei de comert oriental din
Brasov, publ. cu o introd. despre istoria Companiei, Vdienti-de-Munte, 1932 ; Despre Compania
grecilor Sibiului, In Studii ;i documente, vol. XII.
3 I. A: Grimm, Die politische Verwaltung im Grossfurstenthum Siebenbiirgen, Sibiu, 1857,
vol. III, p. 33-34.
84 - C. 4836
www.dacoromanica.ro
530 E. LIMONA *I D. LIMONA 6
1 Fr. Teutsch, Geschichte der Siebenburger Sachsen, Sibiu, 1907, vol. II, p. 235.
2 Herrmann, op. cit., vol. II, P. 235.
3 N. Iorga, Studii ;i documente, vol. XII, p. IX.
Herrmann, op. cit., vol. II, p. 236.
5 Actele Magistratului, nr. 581/1786.
o Succesiuni, nr. 21/1805, p. 526-529.
www.dacoromanica.ro
7 ASPECTELE cOMERTULUI BRAsOVEAN IN SEC. XVIII 531
marfuri In valoare de 24 763.83 fl. ung. ; credite Indoielnice In sumd de 6 500.40 fl. ung. Iar pasivul
cuprinde 35 512.11 fl. ung. Dupa cit se pare, evaluarea aceasta a fost facutA In scopul de a favo-
riza pe sotia lui Tumbru, aci din actele procesului pentru succesiune afldm despre o stupind si
12 ogoare, despre vinzarea casei cu suma de 24 050 fl. ren. In anul 1821 s. a.
Pentru a putea aprecia ce Insemna pe atunci o asemenea avere e suficient sa ne &dim
ed S. Dobosi unul din cei mai bogati oameni din Sibiu a lasat In 1759, dud a murit, o avere
de vreo 100 000 florini 1 ; ca Ionache Gheorghiu sluga" lui Tumbru, avea un salarlu de 70 fl.
pe an pentru toata alergAtura pe la diversele Urguri unde desfAcea marfurile tar un senator
avea un salariu de 300-400 fl. ren. pe an 2
Dar rezultatul activitajil comerciale a lui Tumbru, ca si a tuturor negustorilor care apar
In documentele catalogului nostruTumbru nefiind cleat un caz reprezentativ este faptul de
importarrtd covitrsitoare de a fi contribuit In mod hotarltor la descompunerea vechii economii
feudale-iobagiste si de a fi pregAtit trecerea la economia capitalista. Elemente desraddeinate
dintr-un alt mediu, fart plumbii traditlilor regimului de breasla si MA prea multe scrupule
Ltd de statul de adoptiune pe care nu ezitau sd-1 frusteze prin contrabanda de marfuri si
monede, precum si prin mituirea functionarilor sai spirite cutezatoare Infruntind riscurlle
transporturilor In Imperiul otoman, bunt cunoscatori ai practicilor fostei lor stAptniri si decl mat
bine adaptati la ele declt negustorii austriaci, ei se afirmd cu tarie pe plan economic Impotriva
clasei feudale intrate In descompunere, pregnind calea smulgerii puterii politice din mlinile
feudalilor. Prin diaspora lor In cele (lout Imp Ardtii, otomana si austriaca, precum si prin Ingra-
direa lor de a se ocupa cu comertul cu amdnuntul, el shit Indreptati In mod necesar catra comertul
international, contribuind la crearea pietii internationale In regiunea care leagA Europa Centrald
cu Orientul apropiat, Principatele romlne si tarile sud-dunarene.
In persoana acestor negustori, capitalul comercial pdtrunde In forme variate In economia
feudald, Inchisl, zdruncintnd-o. Astfel, prin achizi l ionarea de materii prime de la micii producatori,
prin desfacerea produselor mestesugaresti,prin monopolizarea exportului, prin arendarea Incasarii
dijmei, capitalul comercial devenea un intermediar Intre gospoddria iobagista si marea plata
internationald. Pentru satisfacerea unei pleti internationale, negustorli acestia, care dispuneau
de capitaluri, fAceau avansuri asupra productiei urmatoare, determinind pe micii producAtori,
prani sau metesugari, sA product peste nevoile locale de consum, stimullnd In felul acesta
productia 3.
Extinderea economiel de credit, mlnuirea tehnicii cambiei indosabile, deprinderea de a
tine o contabilitate ordonata, largirea cercului de activitate prin utilizarea de factorl" comi-
sionari si corespondenti, rationalizarea vietii economice In vederea maximului de c4tig,
o anumita sobrietate In felul de Aga 4, toate acestea due la acumularea capitalului comerclal,
care, mai tlrziu, Isi va gasi Intrebuintare In Industrie. Pregatind trecerea de la economia feudald
la cea capitalista, capitalul comercial joact rolul unui factor progresist, revolutionar 5.
Dar i pe alta cale capitalul comercial este un ferment de descompunere a vechii economii.
Clasa feudald, cedlnd intereselor economice, dar si atractiei pe care o exercita asupra sa comertu16,
www.dacoromanica.ro
532 E. LIMONA si D. LIMONA 8
Incepe sd se asimileze burgheziei comerciale, iar pe de altd parte sA atragd aceastd burghezie la
conducerea finantelor statului. Din corespondenta lui Tumbru afldm cd afacerile sale erau adesea
finantate de vistieriile domnesti din Bucuresti si Iasi, prin intermediul lui Constantin Vasiliu
si Teodoran Cincu, mari negustori si bancheri din Bucuresti. Mai afliim cd baronul Brukenthal
fAcea comert cu Ilnd, iar din Actele Oierilor, cuprinse In pomenitul Catalog, sintem informati
cd logofdtul lonitA, vistiernicul Hristodul, serdarul Robescu, medelnicerul Panaiotache, postel-
nicul Gheorghitil, polcovnicul lancu, setrarul Dragan, cAminarul Polizache s. a. aveau cAserii In
judetele SAcueni, Slam-Rimnic, Buzau si Ialomita si fficeau ncgot cu brinzd. Ba, mai mult,
clasa feudalA se lndeletnicea nu numai cu comertul de mArfuri, ci si cu cel de bani.Astfel,dintr-ua
catastih al lui Manicati Safranu aflilm cd nu se mai pot lua galbeni nici de la nobili, deoarece
si ei au devenit zarafi"1.
Activitatea negustorilor din documentele noastre se desfAsoarA In cadrul monarhiei
absolute, caracteristicd epocilor de tranzil ie cum aratd K. Marx 2 chid vechile pAturi sociale
se descompun, iar pdtura medievald a orAsenilor se conslituie In clasa modernd a burgheziei si
and nici una din pArtile In luptA n-a ajuns Inca sd domine asupra celeilalte". Aceastd monarhie
se and prinsA de-a lungul aproape a Intregului veac al XVIII-Ica In rAzboaiele cu turcii si cu
francezii, a cAror influenta asupra comertului o Intllnim la tot pasul In documentele noastre.
Nevoia de a echipa si Intretine o armatd numeroasd contribuie si ea, aldturi de politica economicA
mercantilistA, la acordarea unui larg clinp de activitate acelora care pe plan extern pro-
movau monarhia austriacA In rindurile statelor moderne, a puterilor colonialiste, iar pe plan
intern Impotriva vointei monarhici absolute si a feudalilor promovau o nouii orinduire
sociald.
Fireste cd In activitalea si mentalitatea negustorilor din veacul al XVIII-lea ca In
orice fazd de tranzitie gAsim aldturi de elemente Innoitoare si rAmAsit.e ale vechii orinduiri.
Asa bundoard constitutia companiilor comerciale nu era depersonalizatd si bazatd pe capitalul
anonim, asa cum se va Intimpla mai tlrziu cu societAtile comerciale capitaliste, ci ele erau bazatc
pe relatii personale, ba adesea de rudenie sau cunostinte apropiate din aceeasi comund, asa
Incit ai adesea impresia cd toti corespondentii lui Tumbru alcdtuiesc o familie, o mare familie
aromineascd riispinditA de la Viena la Constantinopol si de la Seatiste la Iasi. Tot ca o 1111144A
de mentalitate feudald trebuie privit obiceiul de a face invocatii cu caracter religios la inceputul
bilanturilor de socotcli sau In impasurile comertului.
Amestecul de vechi si nou se desprinde la tot pasul din portul, atitudinea, gindirea acestor
negustori. Dintr-un castastih de cheltuieli ale casei, allam cd Tumbru purta calpac, giubea
cdptusitA cu bland de samur, anteriu, din altd parte cd isi comanda la Viena serviciu de masa
de cositor, fete de masa si servetele de Linz sau de Rumburg, Doppia Scrittura" (dubla conta-
bilitate) si cartea de socoteli, cambii, balante, ambele editate de Toma Dimitriu seatisteanul,
In anul 1794 2 si cil era abonat la ziarul grecesc Ephimeris 4 care apirea la Viena, editat de fratii
Markides Puliu din Seatiste, adepti ai revolutionarului Riga Velestinul poate mild cu
Tumbru , ziar care difuza, stingaci, ideologia revolutiei franceze.
Dar niciieri ciocnirea dintre vechi si nou nu apare mai frapant ca In scrisorile postelnicului
Hagi Stan Jianu. Dintr-o repulsie fatA de credit, caracteristicA mentalitAtii feudale, el Indeamnd
permanent sd nu se vindA marfd pe veresie, cAci veresiile nu aduc nici un cistig. In afara capita-
www.dacoromanica.ro
9 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 533
lului invcstit In marfuri si a celui dat cu camat In locuri sigure", el mai avea galbeni pe
care li minglia doar cu privirea si e furios clnd Tumbru 11 pune In situatia de a se atinge de
acesti galbeni, de a-i schimba, pentru a onora o polita. Nu Vara rezerve accept tovarasia la
negotul cu monede, cad vrea s traiasca linistit i onorabil la batrinetele sale, dcoarece mult
s-a trudit in tinercte". Dorinta de eistig mare si lesnicios invinge pina la urind si 11 vedem Indem-
nind pe Tumbru sa Lica ell mai multe transporturi de monede, ba chiar straduindu-se si el sa
schimbe la Craiova bani turcesti In bani nemtesti.
Alaturi de trasaturi ce prevestesc o noul orinduire, apar In documentele noastre, In
germene, o serie intreaga din racilele orinduirii capitaliste de mai tirziu : concurenta slbatica,
coruptia autoritatilor de stat, Impartirea nedreapta a justitiei, crize, falimente, 1nceputuri de
exploatare colonialista.
In cele ce urmeazd vom prezenta activitatea lui M. Tumbru sub cele dotia aspecte mai
importante : comertul cu marfuri I comertul cu valori mobiliare, cambii i monede.
COMERTUL CU MARFUBI
www.dacoromanica.ro
534 E. LIMONA I D. LIMONA 10
nici jumAtate, din cauzA ca matrapazii ImpreunA cu vienezii au thiat pretul Hull la 241/2 cr.
oca, iar paoreii (Bauer) cer acum pentru Una 25-26 cr. oca i astfel s-a produs dihonic Intrc
matrapazi si negustori". Pcntru sporirca dihonk i", unii matrapazi luau arvuna de la mai multi
negustori, acestia aflau prin scion!! lor i cei mai puternici si mai IndrAzneti dintre negustori
confiscau Una arvunita de confrr. mai slabi. Astfel chir Nacu a pus forpot" pe 4 000 ocale
linA arvunita si de catre Hagiopol, din care pricina arab!! au purtat proces.
In anul 1781, Tumbru proiecta o tovfirilsie pentru negotul cu Una, pe timp de 6 ani, cu
Ioan Paicu din Zemlin i cu Hagi Batuta valahul". In acelasi an incheia contract cu postvarii
ca sa le furnizeze Ilna mita pentru sucne". In 1782 achizitiona lina din Banat prin Mihail
Dimilriu din Timisoara. In 1785 trimitea la 'Viola 25 500 funti lina. In 1790 trimitea lui Cantari
din Noi (sad mite negre i folcsea pentru achizilicnarea Unei pe Hagi Trandafir Gheorghiu ri
Nicolae Papailie In Banat si pe Constantin Chiru In Tara RomineascA, In timp ce desfacerea
Mei la Sibiu se face prin comisionarul Nicolae Stamu. Dar abia din 1791 negotul cu Una se
intensifieS. Prin reprezentanta din Timisoara a casei de comert Dimitrie Hagiopol si Pavel
Iconomu. din Viena, Tumbru cumpara Una din Banat, prin Mihail Gheorghe Silapendi, aducea
Una de la NIcopole i Itov. Bind pe rind, Dimitrie Poshari, marele negustor i bancher din
Viena, casa Dimitrie Hagiopol si Pavel Iconomu sau Darvari 1 fiii se lngrijeau sa plaseze Una
fabricilor din Viena ca : Schmidt, Linz, Neugethan, Marcus Neustadter, Fabrica ImpArAteasca,
precum i fabricilor din Salzburg. La Sibiu, llna era vinduta breslelor prin comisionarul Stamati
Nedcicu Caromfil, apol prin than Cincu. In compania Tumbru se intovaraseste temporar pentru
negotul cu 1MA si Teodoran Cincu din Bucuresti. In 1793 1st asocia In negotul cu lIna pe Nicolae
Stancovici si comp. din Bucuresti, jar In 1803 pe than Elefterie din Bucuresti.
Una era diferentiath dupA provenienth, dar mai ales dupa calitate. Din Valahia era
pretuita In special Una ialomiteana. Schwartz aducea postAvarilor din Sibiu Una tabaca
si stogose de la Craiova. Una turceascA" se aducea de la Nicopole, Vidin, Sistov, Scoplie,
Culon i Moghilita. Tumbru mai aducea Una de la Odaia Vizirului de lingA Braila, precum si de
la Subotita i Macovo de dincolo de Tisa. Jianu informeazA pe Tumbru ca un aga turc, cu care
Meuse negot acum 5 6 ani, poate furniza pentru compania thr 20 000 30 000 ocale ulna curata
predabila la Islaz, pe teritoriul Valahiei" cu plata la preluarea line!. Aga Hagi Memos de la
Nicopole promite comisionarului lui Tumbru 10 900 ocale ulna, dar cere sa-i dea arvuna,
ca sa nu se inteleaga cu altii. Altadath, acelasi comisionar cumpArA 6 000 ocale de la Hagi Halil
aga Hagi Mola Oglu de la Nicopole. Una banateana si cea de Arad, precum si Una seceleana,
erau de asemenea foarte cautate.
Dupa calitate, lina era diferit pretuita i servea unor scopurl variate. Breasla posta-
varilor din Sibiu voia Una tigaie subtire, fina ; de aceea loan Cincu da In grija lui Tumbru sa o
separe de lina groasA, pentru a multumi breasla si a-si respecta contractul Incheiat. Altadata,
breasla pretindea llna tabaca de Vidin, stogose bland, nu birsand. PalAricrii din Sibiu voiau mite
fine de munte. Mitele sA fie spalate asa cum se obisnuieste la Tetova de ling Dunare si In alte
regiuni, unde oile se tund dupA ce au fost puse de 3-4 ori In apa, iar Una a fost uscata". Lina
birsana era cAutata de vigurari l mitari, lina stogose la confectionarea de iamurluci" sau de
velinte. Una era uneori saina", adica neagra i noroioasA, ceea ce nemultumea pe musterii.
Inainte de a o vinde, negustorii aduccau Una la cosar" pentru a fi spalatA, cu care ocazie
Una de Banat pierde din greutate 40 %". Tumbru dispunea uneori ca Una sa fie spAlata pe
cimpia Brezei. Dui:4 uscare, Una se cAlca" In saci. 1.1n sac cuprindca 70-250 ocale. IncArcati
In carute, sacii luau obisnuit drumul Sibiului sau al Pestei, iar de aid cu corabia catre Viena.
Cu breasla din Sibiu se Inchciau contracte pentru furnizarea line!, Intarite de judet.
Judctul Sibiului, von Branz, care avea propria sa Zeugfabrik", trebuia si el servit" cu lIna
si plata se cam lasa asteptata. Pentru a reusi sa contracteze cu breasla, Ioan Cincu, comisionarul
www.dacoromanica.ro
11 ASPECTELE COMERTULUI BRASOVEAN IN SEC. XVIII 535
lui Tumbru, avea de luptat din greu cu Lupu tiganul i cu Schwartz. Cel dintfl, mai putin lacom
de cfstig, oferca brcslci Itna la preturi mai moderate, rccuperfndu-si ctstigul prin marilc cantilati
pe care le furniza, lar cel de-al doilea ctstiga breasla prin oferta marfli pe datorie. De aceea loan
Cincu zorcste pe Tumbru sA-I trimita Ilna lnainte de a sosi Ifna lui Schwartz, iar altadatii cere
10 000 ocale ulna Ling seceleana, spre a putea lovi pc Lupu". Alt concurent al lui Cincu era
fncornoratul" de Trandafir, care, ca un om fara judecatA i necioplil", ofera breslei lina cu
27 cr. oca. Dar concurenti erau multi. Dcoarece breasla va lua de la tigan 10 000 ocale si de la
Corada 15 000 ocale i fiindca cumparase si de la Sacele, de la baronul Brukenthal, precum si
de la negustori unguri l valahi, nu va putea plat! Ifna pfna la sfirsitul lui decembrie". Un concu-
rent de temut la Sibiu era si Hagi Constantin Pop.
Rareori breslele se aprovizionau cu Unit i In mod direct. Astfel, o data ni se spnne ca
vataful breslei va aduce 600 ocale Una, iar altadata aflam ca miariI sibieni t cisnadieni, in
numb' de 400 mesteri, au aprobare de la guvern de a strInge Una din satele de la poalele mun-
tilor I pfna la Drastic, prccum si de a ridica lina de la odce hasnar" care a luat ulna de contra-
banda. DacA breslele 1st mai procurau ltna uneori direct, din interior, peste granita nu se Incu-
metau sA treaca. Actele de breasla 1 din a doua jun-Mate a veacului al XVIII-lea slut pline de
plingeri Impotriva acestor greci" i valahi" din Austria care fi spcculau pe breslasi, furni-
zindu-le materie prima d peste hotare, precum si de cereii adresate guvernului pentru reducerea
rigorii lazaretului, care Impiedica pe negustorii straini sa vinA aid i pe breslasi sa tread.
dincolo. Desigur cA nu numai aceste rigori constituiau un impediment, ci i o anumita menta-
litate Inchisa, feudalA, precum i nelncrederea In starile politice-sociale din Imperiul otoman,
cu toate garantiile pentru persoanele i bunurile suclitilor austrlaci luate prin tratate.
Pretul llnli varia dupA calitate, dupa regiunea de unde provenea sari unde se desfacea
si, fireste, 1 dui-A legea cererii i ofertei.
In ceca ce priveste pretul de cost, In 1782 Mihail Dimitriu trimitea din Banat lul Tumbru
5 000 ocale Ilna, cumparatii cu 5 potori oca. In 1787, Nicolae loan Riga informa pe Tumbru cA
Ilna tigaie se cumpara In Banat cu 36 cr. oca, cea mijlocie cu 20 cr., cea groasa cu 12-15 cr. oca.
In 1793, Hagiopol spera ca In Banat Etna finii va putea fi cumparata cu 9 grosite oca, iar cea
cabadicii" cu 7 grosite, tintnd seama ca llnarti din Viena, cu exceptia lui Nacu, n-au dat avansuri.
In 1789, se cumpara cu firman Ilna din regiunea Seres, de cCdre evrei, pentru francezi,
cu 35 aspri oca.
Yu 1793, la Nicopole, pretul lInei s-a taiat la 50 aspri oca, facindu-se teslim la schela
de acolo". In 1795 Hagiopol sfatuia pe Tumbru sa cumpere 30 saci cu ulna de Ialomita, chiar la
pretul de 20 parale, cad daca se va Incheia pacea, cei 30 saci cu 'Ina vor da un cfslig de 80
sad cu Una, iar daca nu se va Incheia, iarasi nu vor avea nici o pierdere".
Pretul de vtnzare de asemenea cunoaste marl variatii. Astfel, In 1785 Tumbru vindea
la Pesta 25 500 funti cu 34 fl. ren. suta de fun% Incaslnd 8 670 fl. ren., In limp ce prctul de cost
si cheltuielile fusesera de 7 306 fl. ren. In 1793, llna se vindea la Viena cu 44-46 fl. si nimeni
nu se uita la ea, din cauza chesatului pricinull de rfizboi". In 1796, Hagiopol vindea prietenului
lutcran" de la Salzburg cu 40 fl. chintalul franco lint fina i cu 26 fl. Una groasA, In timp ce,
adusd la Viena, cea dintli costase 351/2 fl., Iar cea de-a doua 211/2 fl.
Aceeasi Instabilitate a pretmlui, nu numal de la un an la altul, ci chiar in cursul aceluiasi
an, o gasim si la desfacerea Hull pe piata Sibiului. In general, cum rcmarca Hagiopol, Una de
mai multi ani urca la prel dintr-odata i scade iarasi dintr-odata cu 5-10 fl., dupa cum se
umIla laptele chid fierbe i scade cInd se raceste".
www.dacoromanica.ro
636 E. LIMONA i D. LIMONA 12
www.dacoromanica.ro
13 kSPECTELE COMERTULUI BRASOVEAN IN SEC. XVIII 537
Pretul de vinzare la Triest varia In anii 1790-1792 Intro 40-51 fl. chintalul, iar la
Viena in anii 1781-1782 Intre 51-60 fl. chintalul, pentru a ajunge In 1794 la 39 fl. chintalul.
In cursul anului 1799, pretul cunoaste cele mai mari variatli, Intre 45-93 fl. chintalul. La Sibiu,
loan Cincu vindea bumbacul cu 98-104 fl. ung. sacul.
In privinta cheltuielilor de transport, aflilm cA In 1780 diasacgiul" a primit 40 aspri de
povara ; pentru betaat adieu vama noua" s-au plata 20 grosi pentru 10 poveri, iar 20 perechi
saci de 246 ocale perechea au costat 102.60 grosi,adica 50 aspri de oca. In 1791 se plateau 13 grosi
la povara chirie de la Seres la Sistov, iar In 1792 se urea la 19 grosi. Fireste ca chiria se aranja
prin buna Invoiala, cad tot In anul 1792 Hagi Ilia Alexiu cheltuia pentru 10 poveri bumbac
trimis de la Scres , 90 grosi chide pina la istov, la care se adauga 12,60 grosi vama, 25 grosi
betaat", 21 aspri pentru cartulie", 35 grO-si chink pina la Cimpina, 60 aspri pentru tescherea" ;
la acestea li calculeaza un provizion de 2,60 grosi.
Variatiile pretului la bumbac se datorau uneori recoltei slabe, pricinuite de seceta, grin-
clink ploi. Un flagel care stingherea adesea comertul cu bumbac la Seres era ciuma. Uneori
ciuma alunga'pe toti negustorii din Seres". 0 scrisoare vorbeste de 100 morti zilnic.
Bidicarea pretului de cost era uneori provocata de concurenta negustorilor care yin
unii peste altii ca sa cumpere bumbac", pricinuind acelasi carlagan" ca si la cumpararea Hull.
Aceeasi tendinta de monopolizare a productiei se intilneste si la cumpararea bumbacului.
Firma Diamandi Papasteriu avea sub puterea sa" satele Vezenic, Dovista, Cutu, Dopolia.
La achizitia bumbacului, concurenta faceau i francezii, care cumparau mari cantitati de la
Seres si Salonic.
Legea cererii si a ofertei reglementa atotputernic i pretul de vInzare. Astfel, in anul
1799, de unde ln4una ianuarie se faceau pronosticuri cA pretul se va urca, deoarece la Triest
nu mai vine bumbac de la Smirna, din cauza ca francezii au patruns in statul Neapole, situatia
in Adriatica s-a incordat si nu mai yin corabii de la Smirna la Triest", se ajunge In cursul anului
la situatia unei scaderi a pretului din cauza marilor cantitati care sosisera. Pretul bun de mai
lnainte a atras pe piata Vienci mari cantitati de bumbac din diferite regiuni, pe care Londra si
Hamburg nu le vor cumpara, deoarece si acolo se gaseste mult bumbac". In luna noiembrie, la
Viena se aflau peste 35 000 baloturi, iar la Triest 25 000 baloturi si nu e cautat din cauza
lipsei de bani". In timp de 5 zile, pretul bumhacului scade de la 92 fl. la 87 fl. chintalul. Pretul
mai ridicat de pe piata Hamburgului 120-125 fl. chintalul, In Limp ce la Viena era de 83-86 fl.
in anul 1799 martie determina pe Darvari sa indemne pe Tumbru sa trimita ceva bumbac
pentru Hamburg". Este probabil ca Tumbru va fi desfacut bumbac i In Hamburg, nu numai
la Brasov, Sibiu, 1 imisoara, Pesta, Viena. In acelasi an, situatia bumbacului devenise precara
si la Hamburg.
Starea de razboi si tulburarile politica se rasfrIngeau asupra comertului In general. 0
scrisoare din 1791 vorbeste de criza i scaderea de pret" pricinuite de razboi, iar In 1795 Hagiopol
Ii exprima parerea ca dad( se incheie pace, dupd cum a incheiat prusacul, desigur bumbacul,
lina l alte marfuri se vor ridica la pret, deoarece le cere Elvetia i Reichur. In timp ce Jianu
care, cu circumspectia caracteristica virstei, constituia un fel de Mat in avintul comercial al
companiei II indemna pe Tumbru sA \Thula cu chibzulala marfa, caci drumurile slut Inchise,
sosesc putine marfuri i sa nu cumpere prea mina mania pina nu va vedea rezultatul razboiului,
caci la incheierea pacii preturile scad". Uita, fireste, ca urmarea unui transport mai lesnicios
si mai ieftin In timp de pace se compensa prin marea cerere a industriei In plina dezvoltare,
care ducea la efectul contrar, de urcare a pretului.
In general inchiderea i deschiderea schelelor, prin Impiedicarea sau favorizarea eke.,
latiei marfurilor, influenia automat pretul.
www.dacoromanica.ro
538 E. LIMONA I D. LIMONA 14
Tulburarile din Peninsula Balcanica Ingreuiau mult aduccrea bunibacului din Seres.
In 1799 alldm de negustori atacati de zurbagii" In drum spre Sercs. In 1792, din cauza con-
flictului de la Belgrad, cumparAtorii stau de o parte, bumbacul fiind oprit la Nis '. Pentru all
asigura protectia transporturilor, loan Hagi Dimitriu din Seres cauta sa serveascd pe am Osman
aga Tinanoglu, rugind pe Tumbru sA vIndA cele 11 poveri de bumbac ale accstula la un pret
bun, spre a multumi pe prietenul lor".
Deoarece sistemul de platd a bumbacului, ca si a celor mai multe mArfuri aduse de peste
granita, era prin cambli, se Intimpla ca negustorii de bumbac din Seres refuzau s le furnizeze
bumbac pe polite, cci accasta implied luarea de polite i pentru Constantinopol, In care caz ei
slut nevoiti sa alba dc-a face cu turcii si nu doresc sa-si pericliteze situatia".
Instabilitatea monedei si a cursului cambiei Impiedicau uneori comertul cu bumbac
sau lb 1ndreptau cAtre piata cu un curs mai bun.
Cu toate greutatile pe care le Intimpina negotul cu bumbac, negustorii preferau acest gen
de negot, aduclnd mari cantitati i lulnd uneori cu asalt aceastA marl% Nemtii pindesc sa cum-
pere bumbacul chiar de la lazaret". La Triest a fost ravais" pe piata, ramInInd magaziile goale,
cAd negustoiii fAcuserA tocmealA Inca de la lazaret.
Ca si pentru alte mArfuri, e greu de stabilit ce volum ocupa comertul cu bumbac In acti-
vitatea comerchld a lui Tumbru, deoarece nu sIntem In posesia corespondentei sale complete.
Din scrisorile pe care le avem reiese ca In anul 1790 compania Tumbru a pus In circulatie cca. 750
baloturi bumbac, ceea ce Inseamna o cantitate foarte mare, tinind seama ca Intregul comert.
cu bumbac al Brasovului comporta 2 000 baloturi In anul 1798 1.
Asupra ctstigului realizat la comertul cu bumbac, dintr-o scrisoare din 1800 aflam ca la o
cantitate de bumbac care a costat la Brasov 8 607 fl. ren., iar cheltuielile de transport 1 090 fl. ren.,
s-a realizat un dstig curat de 1 313 fl. ren.
Ceara. Un loc de frunte In activitatea comerciala a lui Tumbru 11 ocupa ceara. Ea
forma mai mult obiectul unui comert de tranzit Intre Moldova si Venetia. Rareori ceara bog-
daniet." era adusa pentru consumul Brasovului sau al Vienei. Comertul cu ceara era exercitat
uneori pentru propria-i socoteala, de cele mai multe ori Insa pentru socoteala tovaraseasca
cu loan Paicu din Zemlin, cu Gheorghe Than Marcu din Sibiu, cu Gheorghe Turunta din
Viena, cu casa de comert D. Hagiopol si P. Iconomu, cu Trandafir Gheorghiu Dosiu din Timi-
soara, cu Anastase Lagu din Triest, cu firma N. Plastara din Triest, iar dupa constituirea
companiei cu Boghici i Jianu, pentru socoteala companiei lor.
Ceara cu care facea negot era In cele mai multe cazuri de provenienta moldoveneasca
ceara bogdanicd" dar i ceara munteneasca, bandteand, de Arad, Hotin, Cernauti ocupa
un loc important In aceasta corespondentd. Ceara era exportata la -Venetia prin Triest, unde
Isi dddea Intilnire cu ceara de Lehia, Podolia, Smirna, ceara ruseasca. Uneori ceara era exportata
si In Nemtia".
Negotul cu ceara nu era lipsit de trucia, griji, cheltuieli i pericole. Uneori exportul
cerii din Moldova si Muntenia era prohibit. Pentru obtinerea liberului export se faceau demer-
suri pe lingit rusi, care, prin tratatul de la Cuciuc-Cainargi, obtinusera dreptul de a interveni
la Poarta In favoarea Principatelor. Ruii, prin elciul de la Constantinopol, obtineau firman de
liber export al cerli. Diplomatul" afacerilor cu ceara era Constantin Vasiliu din Bucuresti,
care se pricepea sa Intretina relatii cu rusii i sa obtina prin ei firman de la Poarta pentru
liberul export, ba chiar 1 firman prin care domnitorul Moldovei este silit sit rcstituie banii
Incasati pentru vama. Un corespondent al lul Tumbru se lauda chiar ca rusii vor smulge
Portil un hatihumaium" pentru libera circulatie a marfurilor din Tara Romineascd si Moldova
www.dacoromanica.ro
15 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 539
in orice regiune. PIn atunci !ma, trebuia sa se obtina de fiecare data, pentru fiecare trans-
port, un asemenea firman, care costa bani i alergatura. Astfel In 1781 se vorbeste de 40 grosi
plati ti pentru firman si 100 grosi pentru curierul rus care a lost trimis cu firmanul la domnul
Moldovei, spre a se putea exporta o cantitate de ceara in valoare de 7 680 grosi si 72 aspri.
.Alteori liberul export se capata prin oferire de plocon catre domnul Moldova sau ceara era
pur i sirnplu adusa pe ascuns la Oituz.
Pentru stringerea cerii din Moldova se deplasa uneori Tumbru personal sau se ducea
numal pina la Oituz la vama spre a o lua In primire. Cu concentrarea cerii moldovenesti la
Iasi se ocupa 0 Constantin Vasiliu, care la 24 oct. 1780 avea adunate 7 100 ocale ceara. La
lai ceara era depozitata la Zotu Panu, prietenul lui Vasiliu. Acest Zotu Panu pare sd nu fi
fost om de euvint i corect la clntar, cad la un moment dat necinstea sa este generalizata
atribuita tuturor negustorilor ieseni, recomandindu-se recintrirea cerii luata in primire
de la el. Incarcata in poveri, de la Iai ceara trecea prin Grozesti-Oituz, unde se supunea
obllgallilor lazaretului I vamil. Transportul alcatula un mic convoi, cad intr-o scrisoare e vorba
de potcoNirea a 33 cal care duceau poverile. De la Oituz ceara lua drumul BrasovSibiu
Ti misoara Pesta Viena Triest Venetia.
Transportuale erau Insotite de oameni de incredere, deoarece chirigili ar putea fura
ceara pe drum". Astfel de la Iasi transportul era Insotit de atm Diani, omul de Incredere
al lui C. Vasiliu. Transportul la Venetia era insotit de Teodor Rudolf, Gheorghe Manicati
Safranu, Antonie Dimitriu, Arpas, Toma Vilara. Cu toate aceste masuri, uneori se pomeneau
cd la Venetia ceara a iesit lipsa la cintar.
Ce cantitati de ceard se tranzitau anual I i ce volum ocupa ceara In comertul lui Tumbru,
e greu de stabilit, corespondenta sa nefiind completa. Ceea ce se poate spune e ea in anul
1781, care e cel mai bogat In corespondenta referitoare la ceara, dupa calculele noastre, s-au
tranzitat cca. 50 000 ocale i vreo 265 colete.
Pretul de cost al cerii moldovenesti variaza hare 64-68 parale oca In anii 1780 si
1781, ba un negustor seatistean cumpara de la Tecuci chiar cu 55 parale oca ; in 1791 ajunge
la 85 parale oca. Pretul cerii banatene e de 30 grosite oca In 1780, de 34 grosite In 1790, de
15-16 grosite funtul din cauza chesatului" In 1792, de 75-90 fl. chintalul In anii
1791-1796.
Pretul de vInzare la Triest variaza Intre 65-86 fl. chintalul in anii 1781 si 1782 si se
ridica la 100-106 11. In anii 1791-1793. La Venetia, variaza intre 39 1/2-41 ducatl chintalul
in anul 1781 si ajunge la 44 1/2 ducat.i in anul 1795. La Viena, variaza Intro 70-81 fl. chintalul
In anii 1781-1782, Intre 90-95 fl. In anti 1790-1791, e de 85 fl. In 1794 si de 100 fl. In
1796. La Timisoara varia Intre 85-95 fl. chintalul In 1790.
Pretul cell! varia (hip calitate. Cea mai apreciata pare sd fi fost ceara moldoveneasca,
a card puritate i parfum serveau ea termen dc comparatie pentru alte ceri. La Triest, pretul
emit se stabilea In functie de sosirea cerii moldovenesti. Pretuita era 0 ceara din Tara Romt-
neasca, In timp ce ceara banateana nu era asa de curata, din care cauza se scadea supradaraua,
pe lingA scaderea obisnuita de 4 %. Totusi ea era preferata la Venetia cern din Lehia i Gaza-
clia". In timp ce ceara de Lehia se vindea la Triest cu 47-48 fl. chin talul, cea de Smirna cu
103-104 fl., cea din Moldova si Tara Romineasca se vindea cu 105-109 fl.
Pretul era in functie si de abundenta sau deficienta productici. Astfel aflam ca in
anul 1791 albinele s-au prapadit In Valahia" i daca se vor fi prapadit si In Moldova si va
fi putina ceara, cineva poate cistiga lotul", speculind ceara de anul trecut.
Evolutia razbolului ruso-turc din 1789-1792, cu inchiderea sau deschiderea dupa Impre-
jurAri a schelelor din Turcia, avea urmari asupra pretului. S-au inchis schelele In Turcia
el e posibil ca ceara sa se leftineasca", scrie un corespondent in 1790.
www.dacoromanica.ro
540 E. LIMONA si D. LIMONA 16.
www.dacoromanica.ro
17 ASPECTELE COMERTULUI BRA5OVEAN IN SEC. XVIII 541
www.dacoromanica.ro
542 E. LIMONA si D. LIMONA 18
pune cd In Viena trebuie sa se gAseascA I 500 chintale si invocA Indurarea cereasca" pentru
ca negustorii de patachind sa poata iesi din acest impas In care s-au aruncat singuri, nApus-
tindu-se cu totii asupra acestei marfi, pe care in lacomia lor de cIstig o acumulasera in cantitAti
care depaseau posibilitAtile de consum ale pictii. Bunii nostri greci" spune cu ironic amarA
Hagiopol se zbat care mai de care sa o cumpere scump si sa o vindA ieftin".
Cu toata dezvoltarea pe care o luase In acea vreme industria austriaca, ea nu putea
tine pas cu disponibilul capitalului comercial. Pe de altA parte, nu trebuie uitat ca Austria
era prinsA In r5zbolul Impotriva Frantei, ceea ce se rgsfringea dAunator asupra industriei..
Pentru a desface in mod avantajos marfa, negustorii tin seama de conjunctura. In
aceste vremuri, cineva trebuie sA fie si negustor si profet", remarca Hagiopol, grAbindu-se uneori
sil Alicia patachina Inainte de sosirea mArfii altor concurenti, alteori pAstrind-o In magazie
pInA se va mai urca pretul, urmarind atent pe la va ma care si cite butoaie de patachind a
adus, tinind evidenta exacta a cantitatilor de patachind pe care le poseda fiecare din negustori
asteptind cu nerabdare sezonul In care fabricile cauta patachina, temindu-se de concurenta
gelepilor din Zagor, dar mai ales speculInd asupra situatiei polilice, a staril de razboi sau de
pace de care depindea atit prosperitatea, cit si decAderea comertului. Perspectiva Incheierii
pAcii cu Franta incurajeaza pe Hagiopol sA indemne pe Tumbru sA cumpere vreo 200 chintale
de patachina, caci o data cu pacea toate se vor Indrepta si se va vinde si marfa stricata",
insA marfa trebuie cumparatA la un pre t mic, caci dupa razboi vor scadea preturile. Posharl
arata ca inainte de rAzboi boiaua se vindea cu 13-16 fl. chintalul, iar acum din cauza
siferului" francezilor se vinde la pret ridicat.
Nu numai situatia de razboi stiau sa o speculeze in profitul lor, dar negustorii acestia
nu se dadeau inapoi nici de la unele practici incorecte. Astfel, stiind ca patachina ungu-
reasca nu este cautata, fiindca nu vopseste bine, o amestecau cu patachina valaho-turceasca
In proportie de 150 lunti bola ungureascA la 100 funti boia valaho-turceasca si acest
amestec 11 vindeau la un pret scazut de 22 fl. chintalul, reusind In felul acesta sa scape si de
marfa proasta si sa dea totodata loviturA si confratilor negustori, care aduceau cheton valaho-
turcesc la un pret mai ridicat, din cauza calitatii si a cheltuielilor de transport, acesta Mild
adus de la distantA mai mare.
Piei le. Prin Voicu Ciopalii, omul de 1ncredere al lui Boghici, dar mai ales prin Stoica
Cojocaru seceleanul care va fi fost unul din membrii acelor familli privilegiate de cojocark
romini din Sacele si aducea cu el o experientA de generatii In aceasta meserie compania Tumbru
fAcea achizitii de turme Intregi de capre din satele din jurul Bucurestilor, din diversele cadi-
licuri, de la Craiova, precum si din Moldova. Pieile erau apoi duse In satul Preajba din partile
Craiovei, unde mesterul Stoica Cojocaru le prelucra cu scumpie transformindu-le in cunoscutele
si pretuitele cordovane sau safiane popular sahtiane craiovene, care erau cautate pe plata
Vienei, ba ajungeau chiar si la tirgul din Lipsca. CAutate erau si salianele bucurestene, precum
si cele secelene. La tabachanat"-ul din Sacele, un mare numar de tabacari se Indeletniceau
cu prelucrarea pieilor pentru Tumbru. Astfel : Gheorghe Goaga cu care avea contract, ale
calla stipulatii ne slut cunoscute din unul din registrele comerciale pAstrate , Gheorghe
Gamulea, fratii Pascu si Ioan Buzatu din Baciu, Nita Ieremia din Baciu, Radu Baziri, Matei
v.a. Cu unii din ei avea tovarasie, Tumbru punlnd capitalul, iar tab:learn procurInd si prelu-
crind pieile. Din cistig, 2/3 reveneau lui Tumbru, far 1/3 tabAcarilor. Astfel cu Ioan Cristo lo-
veanu din Baciu a cumpArat piei de la zalhanaua din Mavrodin (Vlasca) si Gaesti, iar cu
Ciopala din Cernatu si cu Cfrstocea piei din Bucuresti.
Uneori scoaterea safianelor din Tara Romineasca era prohibita. De aceea Tumbru cauta
surse de aprovizionare cu piei si In partile Banatului, prin easa de comert D. Hagiopol si P. Ico-
nomu, precum si In satele secelene si cele din preajma Sibiului, ba chiar si la zalhanaua din.
www.dacoromanica.ro
19 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 543
Siria (Vilagos) si nu dispretuieste nici ocaziile care i se ofera, astfel II vedem o data cumparind
piei pe la Busciuc, altadata de la un turc turnavit.
Nu numai pieile de capra, tap si ied formau obiectul negotului sail, ci si pieile de iepure,
pe care le aducea din Valahia si mai ales din Moldova unde pieile de iepure ar fi mai
mari si mai bune , spre a le desface la Viena In tovarasie cu Gheorghe loan Marcu, prin
omul lor, Dimitrie Pavel. Ele aveau insa de tinut piept concurentei pieilor din Moravia. De
asemenea si piei de bou desfacea compania Tumbru la Sibiu, prin comisionarul Ioan Cincu.
Dar si acest negot era umbrit de acela al pieilor de bou din Ungaria, care fiind mai mari, mai
-
grele, mai bine uscate, erau preferate pieilor din Moldova si Tara Romtneasca.
Musteriii pieilor erau de obicei breslele ssesti din Brasov si Sibiu, pielarii, curelarii,
cizmarii, palarierii pentru pieile de iepure, opincarii valahi pentru pieile de bou. Sau pieile erau
desfacute pe la tirgurile anuale negustorilor armeni, care, la rIndul lor, le difuzau In diferitele
centre ale Ardealului. Armenii ca musterii erau chlar preferati sasilor, caci atunci chid negus-
torul ajunge sa ofere marfa sa sasilor, va avea mica pricopseala", remarca Ioan Cincu.
Pieile erau Inmanunchiate In turale, iar turalele In baloturi. 0 tura avea obisnuit 10
bucati de piei, rareori 9, iar un balot avea 10 turale, adica 100 de bucati de piel. Turalele
erau apreciate si &ilia greutate, caci I. Cincu recomanda lui Tumbru sa nu-i trimita turale
cordovane care sa cintareasca mai putin de 8 ocale turaua, spre a-si multumi musteriii, iar
Hagicpol informcaza ca safianele lucrate la Craiova shit mai scumpe, avind greutatea de 12 4-13
funti, In timp ce pieile de bou din Ungaria trageau 24-28 funti bucata.
In privinta pretului de cost, aflam ca In anul 1791 se procure din satele din jurul Bucu-
restilor o piele de mint bruta cu 80-90 parale, In anul 1793 de la zalhanaua din Bucuresti
cu 90 parale bucata. In 1794 Hagiopol cere lui Tumbru sa-i furnizeze fiind cautate la Viena
piei de capra si tap cu 45-50 parale bucata, iar de ied cu 20-22 parale. In 1804, In Tara Romi-
neasca costa 100 parale bucata, iar prelucrata in cordovana 120 parale. Itn 1805, Tumbru cum-
pail din Tara Romlneasca, prin Stan Voiculeasa, cu 125-142 bucata.
Din Banat, In anul 1791, pieile de capra se procurau cu 8 mariasi si 10 creitari perechea,
cu plata In grosi turcesti la cursul de 44 cr. grosul. In acelasi an, din Sibiu pieile de tap
se procurau cu 5.34-6.40 fl. ung. perechea.
Pieile de iepure din Tara Romineasca si Moldova se obtineau In 1795 cu 20-25 grosi suta
de bucati. Pieile de bou de la casapii din Sibiu se obtineau in anul 1795 cu 12-13 fl. perechea.
Pretul de vInzare se prezinta astfel :
Pieile de iepure se vindeau la Viena, In anti 1780-1781, cu 20-24 fl. suta de bucati,
In 1794 cu 22-28 fL, In 1795 cu 40-45 fl. La preturile acestea trebuie Insa calculata o
scadere, cad pieile de iepure se vindeau pe alese si aflam ca din 1000 bucati doer 600 erau bune.
Pieile de bou se vindeau la Sibiu In anul 1793 cu 23-27 fl. ung. turaua, safianele de
Vidin se vindeau la Viena In 1794 cu 15 Y2-15 fl., iar In 1795, din cauza marei cantitati care
se afla pe pinta, pretul safianelor scade la 11-13 fl., iar al celor craiovene la 14-16 fl.
and marfa era vIndura pe veresie, se obtinea chiar 23 fl. ung. turaua. In 1804 Tumbru
vinde la Brasov safiane cu 28 fl. ung. turaua.
Litre prelul de cost si pretul de vInzare se interpuneau cheltuielile de transport, varna
si prelucrarea pieilor, and nu erau vIndute in stare bruta. Astfel, dintr-o socoteala a lui Tumbru
din 1805 aflam ca turaua de 10 piei de capra, cumparate din Tara Romlneasca la preturi va-
riabile Intre 125-142 parale bucata de piele, Impreuna cu cheltuielile de transport pina la
lazaretul Timis de 10 parale la tura, revine In medic la 35.90 grosi turcesti sau 35.75 fl. ung-
turaua, la care se adauga vama de 80 aspri la tura, 10 aspri chirie Villa la Sacele, 5.60 fl.
ung. pentru lucratul lor cu scumpie la Sacele ; asadar turaua revine la 42.25 fl. ung.
Comisionarul I. Cincu Isi calcula la vInzarea piellor un provizion de 1-2 %.
www.dacoromanica.ro
544 E. LIMONA i D. LIMONA 20
Iii privinta clstigului realizat la afacerile cu piei, aflain ca in anul 1785 la vInzaren
a 21 turale safiane mari i mici ulachia" t galbene, care la Rusciuc au costat 169.38 grosi,
iar cu cheltuielile de transport si vama s-au ridicat la 211.13 % grosi turcesti sau 186,34 fl. ren.,
Tumbru a avut un beneficiu de 41.94 % grosi. in 1804, In tovarasie cu Ioan Vulea si Achim,
Tninbru a cumparat 4 104 cordovane In valoare de 10 671 grosi sau 10 884.42 a. ung., la cursul
de 102 aspri grosul, i scumpie In valoare de 25 72.06 fl. ung., pe care vinzIndu-le cu 15 292
fl. ung. a realizat un cIstig de 1 836 fl. ung.
Negotul cu piei Isi avea grijile i riscurile sale. Pieile trebuiau cautate sa nu aibd viermi,
caci la lucru se gauresc Ca sita". Astfel de piei provin de la caprele care manincd porum-
bare". Cei care grupau pieile In turale amestecau piei de bun calitate cu altele mai putin
bune, iar Intre pieile de iepure foarte multe erau defectuoase. La transport etc trebuiau puse
In arari", spre a nu fi udate de ploaie. Lipsa de orientare asupra pietii si multimea negus-
torilor care se Indeletniceau cu acest comert aducea uneori un aflux de marfuri care de-
pasea posibilitatea de consum, ceea ce atragea o scadere a pretului. In prezent nu exista
negustor la Viena care s nu posede 1000 turale cordovane" spune Hagiopol In 1795. Consu-
matorii acestei marli, mesterii breslasi, cu tehnica lor Invechita, nu puteau face fata acestei
avalanse de materie prima. De aci concurenta aspra Intre negustori. loan Cincu de la Sibiu
e menu cu ochii asupra marelui negustor Hagi Constantin Pop, straduindu-se sit aiba marfa
buna, spre a putea rezista concurentei acestuia, caruia Ii convenea sa vlinda uneori mai
ieftin sau sa plateasca o chink de transport mai mare, compensindu-se In marele volum al
afacerilor sale. Pentru a reusi sa-si desfaca marfurile la un pret mai bun, negustorii erau adesea
nevoiti sa vindd pe veresie, care Isi avea riscul sau.
Afacerea cu piei trebuie sa fi fost totusi rentabila, judecind dupa marile cantitati de
piei i scumpie care se aduceau din Tara Romineasca, Moldova, Oltenia, de la Vidin, Sistov,
precum $ i din faptul ca. In acest negot se lasil antrenati i boieri ca serdarul Zamfirache Hagi
Gheorghiu care Intovarasit cu negustorul craiovean Cernatescu aducea cordovane craio-
vene la Sibiu, iar de aici le muta la Pesta, in vederea unui elstig mai bun. Jianu cere lui Tumbru
sa trimitai un om cu practica la Craiova, care sa cumpere 5 000-6 000 safiane, iar Teodoran
Cincu din Bucuresti Ii oferea 3 000 pia de la zalhana. in 1795 s-au trimis de la Viena la
tlrgul de la Lipsca peste 3000 turale safiane. In 1796, Tumbru aducea odata prin varna de
la Timis 1 210 cordovane, iar altadata In 1800 vindea 4 104 cordovane i arvunea In Tara
Romlneasca 2570 bucati piei de capra i cordovane. In mod frecvent desfacea la Sibiu, in
anii In care 1-a avut pe Ioan Cincu comisionar, cite 60-70 turale.
Alle mdrfuri. In afara marfurilor despre care a fost vorba mai sus si care formeaza
obiectul celor mai multe scrisori din corespondenta lui Tumbru, acesta mai facea comert de
tranzit si export si cu alte marfuri, cu directia Moldova, Tara Romineasca, Venetia, portul liber
Triest, orasele Imparatiei otomane ca Zemlin, Novisad, Osec, Tirnova, Tricala, incidental
Constantinopol, precum si import din aceste tad si orase catre orasele stapinirii habsburgice.
Acest comert era practicat atit pentru propria-i socoteala, cit si In comision pentru socoteala
prietenilor de comert. De asemenea Tumbru desfacea alte marfuri In mod permanent la Brasov,
Sibiu, Timisoara, Pesta, Viena, unde avea corespondenti i comisionari, precum i ocazional
la diferitele tirguri anuale ca : Dragaica din Buzau, tirgul din Mizil, Rtureni, diferitele tirguri
din Ardeal si Banat, astfel Brasov, Sibiu, Medias, Fotoc, Miercurea, Alba Iulia, Sebes, Aiud,
Deva, Mad, Timisoara, Lugoj, Ciacova, Siria, VIrset, Biserica Alba, Panciova, Osec, Varadin,
Pesta si Viena. Uneori mergea personal la tIrguri, astfel la Dragaica, uncle II Insotea socrul
sau Boghici, de cele mai multe ori Insa trimitea factorii"
In Moldova Tumbru trimitea coase comandate de la Graz, zahar adus de la Fiume si
Venetia, arsenic, manganez, matase, ciorapi, piepteni, marfa brasoveana ca velinte, sfori, po-
www.dacoromanica.ro
21 ASPECTELE COMERTULUI BRASOVEAN IN SEC. XVIII 545
croave, gitane, lazi, marfa venetianA ca hirtie, cipci de Bo Ionia, filigene pentru zarfuri,
margean pentru metanii, percal pentru rase cAlugaresti, cadelnite, teriac, confetto, canelinii,
anason, zahar candel, rubine, granate, pistoale," flinte etc. La Iasi se pare di trimitea si
cArtile specificate In factura lui Teodosie din 4 iun. 1780, ca lexicoane, enciclopedii, colectia
Bizantinii", Homer, Ha lima, Telemac, gramatici, pedagogil, calendare, mineie, octoihuri,
5 cronici arabe" i alte carti In numeroase exemplare.
Un client stabil al madurilor tranzitate de Tumbru era Malacu Ioan Alivruli turnavitul
din Piatra Nearnt, cAruia Dimitrie Hagi Mihali CAtanu din Viena Ii trimitea in special alagea,
dar i matase, ciorapi, blanuri, marfuri comandate la Triest.
Clienti ocazionali apar un Avram I Lupu evreul din Focsani, carora li se trimitea
hirtie, afrat, conteria, colane negro, rubine, zAbranice adica cipci de Bo Ionia, plumb, alice etc.
In Tara Romtneasca, la Dragaica desfacea In 1787, In tovarAsie cu Boghici, 12 poveri
cu mar15 ca : dril, sfori, coase, pietre de in, teluri, civit, zahar, avind ficcare tovards un
cistig de 74.31 fl. ung. Din Tara Romtneasca aducea, cu ocazia dilatoriei la Dragaica, boi
si smelt. Dragaica pare sd fi fost locul de Intlinire al negustorilor din tinuturi mai Inde-
partate, caci Tumbru vindea aici civit si piper lui Nicolae Tintarul i Nica Smean5, ambii
aromini din Sistov.
La tirgul din Mizil fAcea schimb cu Nedelea Rusiocli din Ploesti, dind civit contra tutun.
Din Tara RomtneascA aducea i vin pentru clrciuma pe care o tinea la Brasov. Vinul
era adus de obicei de la MAnAstirea Poiana. Acachie, staretul mAnAstirii, cerea de la Tumbru
cub i boicle, ba chiar i planul bisericii. Dar si *tefan Iconomu, vamesul de la Cimpina,
care se Indeletnicea i cu comertul, trimitea lui Tumbru poveri intregi de vinuri achizitionate
din Tara Romineascd. Tumbru, ca si alti multi brasoveni, aducea vinuri si din regiunea
Craiovei. Jianu propune lui Tumbru sa-i trimitA 10 15 buti cu yin din viile sale de la
Vulcanesti si Sutesti".
Tumbru mai trimitea In Tara Romineasca si Oltenia diferite obiecte cerute de prie-
tenii lui de negot, pentru necesitatile personale sau gospod5resti. Astfel trimitea lui Jianu 6
copuri cu ulei pentru boala sa, o oca nevre, 2 ocale icre", toluri, straie, pietre de hi, o
galeata cu mazilre". Lui Mitaeu Nicolae Cutuli din Bucuresti pietre de in, o pipernita. Lul
Teodoran Cincu din Bucuresti Ii trimitea 2 pocrovii bune pentru cai si 2 paturi rosii", unturA
de urs, necesarA pentru cai", saminta de ctnepA, in, pezmeti, ciubere", legume, mazare,
fasole, un butoias cu ulei, 2 sobe de fier din Banat, o plosca, gAitane, vergele de fier coman-
date la un mester fierar pentru 15 ferestre pentru casa pe care vrea sA o faca la vie la
Roll" unde se refugia de ciuma din Bucuresli vergelele sd fie groase eft un basparrnac
si lungi de 4-5 palme". Pentru T. Cincu, tranzita 11 baloturi postav voroslov", care-i soscau
acestuia probabil de la Lipsca. Lui Gheorghe Castrisiu i Elefterie loan din Bucuresti Tumbru
trimitea : 19 bucati panglici, 2 butoaie cu zahar In cantitate de 15 chintale, un balot cu cirmiz,
o cutie cu 10 tabachere, precum si 5 colete de marfa In cantitate de 2 175 funti, pe caro
le trimitca Nicolae Hagi Moshu din Viena si pentru a caror tranzitare Tumbru isi calcula un
provizion de 10 cr. la suta de funti. Lui MArgArit si Elefterie Ioan si comp. trimitea 1 680 ocale par
de capra de la Sacele. Vatafului Mihail de la Cimpina Ii vindea 3 ocale de tutun cu un gros ocaua.
51 Tumbru la rindul salt primea servicii din partea prietenilor din Bucuresti, precurn
si marfuri de ale acestora, pe care se straduia sa le vincla. Astfel, Teodoran Cincu Ii trimitea et('
delicatesa pentru masd 1 000 melci primiti de la Arvanitohori, pe care sa-i Imparta cu Boghicl
Gianli, 2 ocale mdsline, 1 oca caracatitd, o pereche de ghete, 7 2/8 coti onghiur salt fin
cu 3 grosi cotul, un fes cifte caic fin cu 3,90 grosi, 3 ocale tutun cu 3 grosi oca, bland de samuri
pentru cdptusitul giubelii sale, 14 ocale si 125 dramuri mdtase de Tricala cu rugdmintea
de a fi vinduta". Constantin Vasiliu din Bucuresti trimitea lui Tumbru 400 cozi de samur
36 C. 4336
www.dacoromanica.ro
546 E. LIMONA si D. LIMONA 22
www.dacoromanica.ro
3 ASPECTELE COMERTULUI BRASOVEAN IN SEC. XVIII 547
Cambii. Monede. In corespondenta lui Tumbru intilnim toate formele de plata pe care
le cunoaste economia ) plata marfii prin marfa, plata In numerar, dar mai ales ca forma
cea mai frecventa plata MA numerar sub diversele ei modalitgi, prin virament, compen-
satie, bilet la ordin i cambie.
Prin cambii se reglementau plgile In relgiile internationale. Nesiguranta drumurilor
diversitatea monedelor a facut ca uzul cambiilor sa ia mare extindere In platile la distanta.
www.dacoromanica.ro
548 E. LIMONA si D. LIMONA 2I
in t Arne Imperiului otoman drumurile erau Impinzite de hoti. Numeroase sint scrisorile care
vorbesc de acest pericol In calea negustorilor. 0 scrisoare din 1791 ne relateaza c hotii au
Incercat sd intre chiar si In Uzunciova, spre a jcfui tirgul, dar pasa i-a batut". Pe ling amenin-
tarea hotilor, se mai adauga i aceea a zurbagiilor", care, profitind de stdrile de rdzboi
51 tulburarile din sudul Dunarii, atacau pe negustori. Pentru a face mai sigure transpor-
turile, se recurgea la sistemul transporturilor prin caravana.
Organizarea rudimentara a bAncilor austriace din acea vreme nu Insemna de loc o
Inlesnire a platilor la distanta. Dintr-o scrisoare aflam cA banii depusi la 29 martie 1790 la
casa bAncii din Timisoara, spre a fi expediati la Viena, n-au sosit nici la 31 mai, tar altadata,
In 1791, banii depusi la Kriegskasse" din Varadin, spre a fi expediati la Viena, au fost scosi
la Viena, numai cu mari lupte", dupa o lunA.
Nu numai nesiguranta drumurilor i insuficienta organizarii bancare, ci 51 primitivitatea
mijloacelor de transport 5i proasta organizare a transportului contribuie la promovarea parti-
cularului detinator de capital, a bancherului", intr-un rol de frunte In economia vremii. Din
cauza mijloacclor de transport, circuitul de transformare a banilor In marfuri si a marfurilor in
bani avea o durata foarte lungA, asa Inca pentru a se vedea din nou 5i mai curind In posesia
capitalului, negustorul se vede nevoit sa apeleze la bancher. Acesta facea pentru negustori
Incasari si plati prin viramente, precum i scontari de trate Inainte de scadenta. La Viena
si la Constantinopol, Tumbru avea In permanentA bancherii sal, iar la Brasov el Insult se
Indeletnicea cu asemenea operatil.
Ccea ce sporea posibilitatea de speculatie cu cambii, era faptul ca trata indosabila,
adica aceea emisa la ordinul prezentantului, trata transmisibila de la un proprietar la altul
fara vreo limita, cunostea deja In vremea aceea o larga Intrebuintare. AlAturi de trate cu scadenta
la un tirg oarecare, de la Timisoara, Osec, Virset, Slivno etc., tirguri care par sa fi func-
tionat -si ca tirguri de polite", nu numai de marfuri, si care obligau pe remitent si pe
trasat sa se IntlIneasca la o anumita data si un anumit loc spre a efcctua plata, Intilnim In docu-
mentele noastre si trate indosabile, care, intrate pe mlinile bancherilor, &yin un obiect de spe-
culatie ca oricare altul. Cu astfel de speculatii, vinzari si cumparari de trate, se ocupa i Tumbru.
Bralovul fiind la rascrucea dintre Imperiul otoman I cel austriac i negustorii avind
permanent nevoie sa faca plati Intr-o parte si In alta, Tumbru se vede solicitat, Inca din 1780,
de catre loan Paicu din Zemlin, precum si de care Panaioti Hagi Nicu si Constantin Vasiliu,
ambli din Bucuresti, sa se ocupe cu schimbul de cambii. Banii pentru cumparari de cambli
ti punea la dispozitie Constantin Vasiliu, care avea legaturi la curtile domnesti de la Bucu-
resti i Iasi si care golea uneori vistieria de sume pe care le investea In speculatii cu cambii.
Nevoile Curtil domnesti din Bucuresti de a face plati la Constantinopol puncau adesea
camara domneasca in legaturd cu negustorii de cambii. Astfel aflam cit Nicolache, camarasul
domnului mazilit Moruzi, care cumparase 7 cambii de ale lui Tumbru pentru Constantinopol,
In valoare de 15 000 grosi, i pentru care nu izbutise sit incaseze la Constantinopol decit o parte
din bani, ridica pretentii fala de vInzatorul cambiilor. Banii trebuie platiti birtaman, cad
el nu cunoaste canoane i regule europenesti cu privire la polite". Pentru rezolvarea acestui
incident, Tumbru este sfatuit sit trimita un sudit ca epitrop, caci judecata cu suditii se poarta
altfel decit cu raialele".
Tumbru schimba polite pentru Constantinopol, Seres, Tirnova, Viena, Bucuresti, Brasov.
Grija sa era ca schimbarea sa se facA pentru acele localitati unde cursul era mai convenabil.
De aceea Palm 11 informeaza permanent asupra cursului cambiilor In diferitele localitati
pentru care faceau schimbul de polite. Ca indreptar scrvea Gonstantinopol, cad atunci chid
acolo cursul este ridicat, schimbarile de polite nu mai sint convenabile". Paicu 11 Indemna pe
Tumbru sa se straduiasca pentru un cit mai mare gir de polite" si sa se multumeasca cu
www.dacoromanica.ro
25 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 549
www.dacoromanica.ro
550 E. LIMONA si D. LIMONA 26
tinopol" i dd binecuvIntarea" sa acestui gen de comert. Jianu e dispus sa-i trimita bani
,,ca sn-i adaoge la capitalul de la zarMia din Constantinopol". Pentru sporirea capitalului,
11 Indeamnd pe Tumbru sa incaseze veresiile i sa vinda ceva marfa, iar banii s-i foloseasca
in afacerea cu monede.
Compania Tumbru a avut la Bucuresti drept corespondenti i asociati la cornertul cu
monede, rind pe rind, pe urmatorii : Panu Dimitrie, Hagi Nicu, Dimitrie Chiriti, Stavru Spiru,
Panu Steriu, Teodoran Cincu. Iar la Constantinopol pe Baila, Gheorghe Shina, Mihail Vasiliu,
Alexandru Vasiliu, Toma Constantin. In aceastil tovarasie Teodoran Cincu avea depus un ca-
pital de 10 000 fl. In rnonede turcesli, adica 12 095.60 grosi.
Chid zaraflicul era convenabil la Bucuresti sau cind exportul monedelor catre Constan-
tinopol era interzis, connertul cu monede se practica pe loc In Bucuresti. Dar si la Craiova,
Slivno, Seres i Viena ii desfasura activitatea compania Tumbru. Astfel Tumbru dispunea
sa se trimita la Seres suforinii care n-au putut fi vinduti convenabil la Constantinopol. Uneori
monedele turcesti erau trimise la Viena pentru a fi vindute cu ocazia tirgurilor anuale. Teo-
doran Cincu din Bucuresii scrie lui Tumbru ca n-a reusit s schimbe intreaga suma de 1 000
galbeni in exindari i grosi vechi curenti, ca sd-i expedieze prin prahoveni, astfel ca sa ajunga
la Viena in timpul bilciului Jubilate, din cauza ca zarafii au maturat aproape toate monedele".
De cele mai multe ori ins monedele erau trimise la Constantinopol. Cu ajutorul cornisionarilor
sM din Sibiu, Timisoara, uneori Viena, Tumbru aduna de pe aceste piete monedele destinate a
fi trimise la Constantinopol.
Comertul cu monede cu care se indeletnicea compania Tumbru cuprindea in esenta
urmatoarele operatii : de la Bucuresti se trimiteau la Brasov monede turcesti, cu ajutorul lor
se cumparau monede austriace din orasele Ardealului i Banatului, aceste monede erau trimise
la Constantinopol via Bucuresti spre a fi vindute cu cintarul la taraphana, de unde se
oblineau in schimb monede turcesti, iar acestea erau remise prin polite la Viena.
Care este explicatia acestei plimbari in circuit a monedelor din Irnperiul otoman In cel
austriac i invers?
Fara indoiala ca. rnobilul negustorilor care exportau monede dintr-un imperiu In altul
era cistigul, La fiecare presehimbare a monedelor realizau beneficii. Condi tiile insa care faceau
posibil acest gen de afaceri erau : pe de o parte, faptul cli arile nu aveau fiecare un sistern
monetar propriu si cil In fiecare arA circulau liber o multiplicitate de monede din diferite tari,
preschimbarile dintr-o moneda in alta erau foarte frecvente, pentru a se putea face fata diver-
selor plati. Pentru marfa sa, un negustor voia plata intr-o moneda, altul in altfel de rnoneda ;
cursul monedelor varia de pe o piata pe alta si era normal ca fiecare sa doreasca preschimbarea
in moneda cu curs mai bun. Relatiile comerciale intre Imperiul otoman i cel austriac activau
circulatia monedelor dintr-o parte in alta i necesitatea preschimbarii lor. Din actele noastre
reiese c un rol important in aceasta circulatie monetara au avut-o oierii seceleni i negustorii
de porci. Si unii i altii aveau nevoie de moneda turceasca indata ce treceau munii, primii
pentru intretinerea lor si a turmelor la pasunat, cei de-al doilea pentru a cumpara porci din
Tara Rornineasci si Moldova si a-i educe pentru vinzare in Ardeal. Preschimbarea monedei
austriace in moneda turceascd se facea la zarafi. Uneori, contra monedei austriace depuse la
zarafi se prirnea o cambie care era incasata in monedd turceasca la Bucuresti sau Craiova,
de la corespondentii de acolo ai zarafilor. Astfel in corespondenta lui Tumbril. gasina adesea
carnbii trase de Tumbru asupra lui Jianu sau asupra lui Teodoran Cincu la ordinul secelenilor.
far loan Cincu din Sibiu scrie lui Tumbru sa-i trimita grosi, deoarece valahii au inceput sa-i
ceara, avind nevoie sli cumpere porci neingrasati, spre a-i pune la ghinda".
Pe de alta parte, Austria, care scosese prima moneda de hirtie kca din 1762 asa
numitele Bankozettel" , se vede nevoita din cauza nesfirsitelor razboaie si a crizei de nu-
www.dacoromanica.ro
27 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 551
rnerar sd punA In circulatie alte noi emisiuni de monede de Milk, In 1771 si 1785, care ImpreunA
cu prima emisiune atingeau valoarea de 44 milioane florini In bancotidule. Incepind din 1792,
pe mAsurA ce Austria intrA din ce In ce mai adlnc In rAzboiul cu Franta, cheltuiclile cu Inarmarea,
pierderile de oameni i p5mtnt golesc visteria i bancotidulele nu mai au acoperire Ca In vremea
emisiunii lor, chid puteau oriclnd fi convertite In monedA metalicA. Devalorizarea bancotidu-
lelor merge crescind pind la bancruta de stat din 1811, chid valoarea moneclei de hIrtie este
redusA la o cincime, adicA o monedA de "Artie de 5 fl. ren. a fost preschimbatii cu un Einl-
sungsschein" de 1 fl. ren. 1.
Ca In toate cazurile clnd o monedd de hirtie depreciatA se gAseste In circulatie alAturi
de o monedd metalicA, monecia rea alungA pe cea bunl. Astfel negustorii din documentele
noastre bleep sA strIngA moneda bunS, moneda metalicA, lAsInd circulatiei moneda rea de hIrtie.
Si filnda valoarea metalicA a monedelor pe care le strIngeau negustorii depilsea valoarea lor
legalA, ei preferA sA le vindA la clntar ca metal, argint sau aur, la taraphanaua din Constanti-
nopol monede austriace, iar la monetAria de stat din Viena si din Alba Iulia monede turcesti.
Monedele turcesti care i se trimiteau lui Tumbru din Bucuresti erau : grosi, exintari,
ecatontari sau sutari, ichilici sau grosi dubli. Cu ele se cumparau monede de argint austriace
griosta", cum li se spune In documentele noastre astfel : icusari sau tvantigi, adicS monede
de 20 creitari, apoi decari, adieA monede de 10 creitari, mariasi sau decaeptari, adicA monede
de 17 creitari, jumAtAti de mariasi, sferturi de mariasi sau sustaci, eptari sau pitaci, adicA mo-
nede de 7 creitari, pentari adicA monede de 5 creitari, In fine grosite adicS monede de 3 crei-
tad. Unele din aceste monede erau din emisiuni diferite, astfel Intilnim mariasi vechi i noi,
icusari vechi i noi, decari ImpArAtesti i decari din alte regate". Monedele diferitelor emisiuni
erau de greutate inegalA. Uneori monedele vechi erau mai usoare din cauza uzajului circulatiei,
alteori monedele noi erau mai ware sau In orice caz de mai mica valoare, monetAria scAzind
titlul sau cantitatea de metal nobil cu fiecare nouA emisiunc, In vederca unui beneficiu In
favoarea statului.
Dintre toate aceste moneile de argint, cele mai cAutate erau icusarii, care aveau mai
inult argint, In timp ce decarii i celelalte aveau multA marda", adicA aliaj.
VInzarea grosilor pe pietele Ardealului i Banatului i cumpdrarea de icusari i alte
monede de argint austriace de pe aceleasi piete erau operatii care necesitau multS alergatura
ostenealS. Grosii trebuiau mai Mtn prefacuti In bancotidule, cu acestea se cumpArau apoi
icusarii, care nu totdcauna se gAseau cu usurintA. Negustorii alergau pe la bAcani, pe la case
particulare, pe la tirguri in cAutare de icusari. Si, ca orice marfA, moneda aceasta cu eft era
cerutA de mai multi, cu atit devenea mai rarA si mai scumpA. Afacerea cu icusari contagiase
toat.A negustorimea mare si micA din orasele imparAtiei austriace si ale celei otomane, Melt co-
mertul cu mArfuri, ha chiar i cel cu cambii cAzuserA pe al doilea plan. Toti s-au \drift In gnosta
si nimeni nu vrea sA cumpere polite", scria Poshari de la Viena In 1792, iar Hagiopol de la
Timisoara informeazA cA la tIrgul de la Timisoara, vienezii lIngA marfa lor trAgeau tutun",
vizitatorii ttrgului nemaiinteresIndu-se de mArfuri, ci exclusiv de cumpArare de icusari. La
Sibiu, negustorii aleargA turbati din pravalie In pavane dupA icusari", care se gasesc greu,
fiindcd ii string ai nostri". Ai nostri" erau Hagi
: Constantin Pop, Manicati Safranu, Gheorghe
loan Marcu, Dimitrie Dutca, Hagi Moshu, Anastase Cavalerul, Fotache Hagi Gheorghiu, Du-
mitrache Teohari s.a., care transportA intr-una monede la Bucuresti". Intre negustori se creeazA
un fel de Intrecere, care mai de care sA trimitA mai multe monede la Constantinopol. Teodoran
Cincu lb stimula pe Tumbru, care se pricepe sA prefacA pAmintul In izvor", i 11 Indemna sA
www.dacoromanica.ro
552 E. LIMONA 1 D LIMONA 28
trimita eft mai multe trapsporturi pentru Constantinopol, sa nu se uite la cheltuieli mai marl,
dacA se IntImpla, caci i acestea shit spre folosul lor, iar moara se invIrteste mereu".
Tot asa de intens se practica negatul cu icusari 1 transportul lor la Constantinopol si
de catre negustorii din Seres, asa Illicit se ajunge la un moment dat ca nu se mai puteau face
plati pentru Viena, capitalurile fiind Investite In icusari. La fel la Craiova, toti alearg5
dupA tvantigi".
Transportul monedelor Intre Brasov si Bucuresti era Incredintat carutasilor praoveni"1
Trica Bobi, Ion Mare, Dobra sotia lui Ion Mare, Nita Maciucii, Vasile Milciuca, Vasile
Putoare sau se Mem de catre Voicu Ciopala, omul de Incredere al lui Boghici. Dac5 la trans-
portul marfurilor erau utilizati In mod frecvent ca si In trecut carutasii zarnesteni, la
transportul monedelor erau preferati carutasii praoveni", transportul monedelor fiind plin
de riscuri din cauza hotilor i fiindcA uneori transporturile se faceau cu calcarea ordinclor
prohibitive. Pentru transport cArutasii Incasau o chide de 2 grosi la mie si adesea trebuiau
bine cinstiti" pentru curajul lor de a Infrunta prohibitiile.
Pentru transportul monedelor de la Bucuresti la Constantinopol se formau caravane
specialc, chid se trimiteau multe poveri de monede ale mai multor negustori, sau se In-
credintau unor caravane care duceau rnArfuri In acea directie. Caravanele erau bine pazite
cad hol,ii erau multi si IndrAzneti pe drumurile ImpAratiei otomane. Astfel aflam despre o
caravana Inso tit5 de 15 neferi i un odabas, altadat se expediazd la Constantirropol mo-
nedele cu calaballcul domnesc", cu suita care se ducea sA o aducA pe stapina doamna", sotia
lui Mihail Sulu, sau se expediau cu caravane care mergeau la tIrgul de la Slivno. Intotdea-
una transporturile erau Insotite de oameni de Incredere ca : tauceii" eunoscuti din Arvani-
tohori, oameni domnesti", Mustafa Bairactar, Tufecci base, Gheorghe Scuma cazadiul,
Gheorghe Crahti cazacliul, Nicolae Dimitrie venetianul" s.a.
Drumul transporturilor de monede de la Bucuresti la Constantinopol ducea prin Zim-
niece, istov, Slivno, Adrianopol. La Zimnicea compania Tumbru avea de comisionar care se
Ingrijea de preluarca i predarea mai departe a monedelor pe Nicolae Dimitrie lash iar la
istov pe Hagi Ilie Mexiu. De la Bucuresti la Constantinopol calatoria monedelor dura uneori
mai mult de o lunA. Altadata ni se spune cA de la Sistov la Constantinopol calatoria
a durat de la 7 martie pin5 la 22-23 martie". Cheltuielile de transport se ridicau la 3.60
grosi de povarA pentru distanta Bucuresti-Zimnicea, Impreung cu vama" si la 22 grosi de
povarA pentru distanta Zimnicea-Constantinopol. DupA cit se vede, aceste transporturi erau
vamuite ca orice marfA.
Monedele erau puse In pungi, pungile In butoaie sau In casele". Tumbru primea reco-
mandatia ca butoaiele sa nu fie mai grele de 58-60 ocale i fiecare butoi sa nu alba mai
mult de 9 000 bucati monede, deoarece shit greu de IncArcat i drumul e plin de apa". Mo-
nedele trimise de la Timisoara la Brasov sau de la Brasov la Viena erau adesea ascunse In
saci cu Mina, lInA, bumbac sau patachinA. Monedele trimise la Bucuresti erau descarcate la
hanul lor", adica la hams! lui $erban-Voda.
Asupra cantitAtilor de monede trimise la Coristantinopol ne informeaza diferitele bilan-
turi Incheiate cu asociatii, corespondentii, cornisionarii. Astfel din bilantul cu Panu Steriu
si M. Vasiliu aflAm cA Tumbru a trimis Intre 3 ian. 14 iul. 1792 monede In valoare de 31 734,22
fl. ren. si a Incasat de la Constantinopol 40 151,104 grosi. Al. Vasiliu de la Constantinopol Ii
trimite lui Tumbru o socotealA In valoare de 26 070,111 grosi pentru perioada de 1 ian.
6 febr. 1793 i de 30 948,72 grosi pentru perioada 6 febr. 21 febr. 1793, iar pentru perioada
1 Erau de fapt cArAusi scheieni, care Ii ziceau praoveni", dupA drumul Prahovei pe
care II bateau.
www.dacoromanica.ro
29 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 553
21 febr. 27 iun. 1793 o socotealii In valoare de 56 918 grosi. In 1793 mart. 19, rleodoran
Cincu primise de la Tumbru icusari In valoare de 88 386 fl. i trimisese 101 750 grosi, iar in
6 apr. 67 000 grosi. /litre 19 dec. 1792-27 febr. 1793 loan Cincu din Sibiu a trimis lui Tum-
bru icusari In valoare de 22 153,52 fl. ren. Si permanent aflam de cite 30-36 poveri monede
ale diferitilor negustori, trimise la Constantinopol.
La taraphana monedele de argint se vindeau cu clntarul, care cuprindea 5 000 dramuri,
adicA o teche". Chid monedele erau predate cu numArul, unitatea de numArAtoare era mina
sau INurf"-ul, care semnifica obisnuit 5 monede, dup5 numdrul degetelor de la mina'. Astfel
1260 mfini eptari Inscamnd 1260 x 5 = 6300 buc51i eptari. Ins Intr-un singur act apare
mlna" cu semnificatia de 7 monede.
Dintre monedele de argint vIndute la taraphana, preferate si mai bine plAtite erau icu-
sarii. Cintarul de icusarl se plAtea cu 1090 grosi, in timp ce cintarul de decari numai cu
1070 grosi. Decarii erau de altminteri mai usori declt icusarii. Alteori aflAm cA taraphanaua
plAteste 9 parale, ba chiar numai 8 parale pentru dramul de decari. De la o vreme, taraphanaua
observind c5 decarii au multA marda", a refuzat s5-i mai cumpere. Corespondentii de la
Constantinopol, care avcau raet" la taraphana, au Incercat s5 amestece printre icusari mo-
nede co contineau mai putin argint, spre a le putea vinde. Si sistemul a mers un timp, dar
apoi bleep sA scrie lui Tumbru s5 nu mai trimit monede mici, pitaci, grosite, decari, ma-
riali, deoarece nu sInt acceptate la taraphana". Ele se And pe sub mind", cu greutate
si team:V. Monedele marunte nevIndute la taraphana si care nu puteau fi vIndute rentabil nici
zarafilor din Constantinopol erau restituite la Brasov.
La vinzarea de monede la taraphana, partea de clstig a fiecarui asociat aflAm cA a fost
de 1076,57 fl., adicil 1346,24 grosi la un transport de monede In valoare de 40 151,104 grosl,
altddatA af1Am despre un cistig de 2153,54 fl. ren. la un transport In valoare de 31 734,22
fl. ren.
Beneficiul rezultat la preschimbarea monedelor austriace In monede turcesti si invers
agio, laz, bas, hamur5, cu terminologia care apare in documentevaria Intre 27 1/2-30 %
la Bucuresti, Intro 8-20% la Craiova, intre 15-20 1/2 % la Zemlin, iar la cumpArarea de icu-
sari la Brasov, Sibiu, Timisoara, Viena se plAlea un agio Intre 1/2-3 %. Variatia agio-ului de-
pindea de raportul Intre cerere i ofertd. Cu eft o monedA era cdutatA de mai multi si se oferea
In cantitiiti mai mici, cu atilt i agio-ul se ridica. lar cererea i oferta era determinatA de circu-
latla m5rfurilor si a persoanelor. Astfel afl5m CA la Zemlin agio-ul va scadea dup5 deschiderea
drumului" i CA a Inceput sA scadA (pentru icusari), pentruc5 negustorii de porci au Inceput
sa cumpere grosi".
Problema grea era gasirea momentului celui mai avantajos pentru remiterea la Viena a
grosilor incasati la taraphanaua din Constantinopol, cad cursul florinului varia permanent.
$i desi variatiile acestea nu erau prea mari, totusi raportate la cantitAtile de monede ce tre-
buiau remise, repercusiunile erau sensibile asa limit nu e de mirare ca scrisorile stilt pline
de informatii asupra cursului grosului sau al florinului i ca acest curs constituia busola asupra
careia se concentra atentia i Ingrijorarea acestor speculantl de valori mobiliare. Variatiile
cursului erau uneori binevenite unor corespondenti de la Constantinopol mai putin corecti,
care tArAganau reiniterea grosilor sub pretext ca nu este convenabil cursul florinului. Litre
timp aceslia utilizau grosii In .afaceri personale si refuzau adesea de a plAti o doblnda la
acesti bani, ceea ce determina uneori compania Tumbru sA schimbe corespondentii de la
Constantinopol. Asa s-a IntImplat cu Al. Vasiliu, clinele de arvanit", cum 11 batjocorea Teo-
doran Cincu.
Plati le Intre Viena i Constantinopol se reglementau prin cambii. Interesul calor din
Viena i In general al calor din imperiul 'habsburgit era ca pretul grosilor pe piata Vienei sa
www.dacoromanica.ro
554 E. LIMONA I D. LIMONA 30
creasca, deoarece ei aveau de vindut grosi sau cambii de .grosi, iar interesul acelorasi negus-
tort care aveau de remis florini de la Conbtantinopol la Viena era ca pe piata Constantino-
polului florinii sau cambille de florini s scada. Or, lucrurile se IntImplau tocmai invers : growl
era in continua scadere pe piata Vienei si in general a Transilvaniei, iar florinul era In con-
tinua urcare pe piata Constantinopolului. Asa inclt vInzarea grosilor In orasele austriace nu
mai era rentabila la un moment dat si tot asa de putin rentabila era si remiterea de la Con-
stantinopol a sumelor obtinute din vinzarea icusarilor la taraphana. Astfel Incit compania se
vede neNoita sa-si Intrerupa pentru un timp aethitatea de zaraflic.
In timp ce cursul florinului la Constantinopol se ridica de la 45 1/2 (In 1792 febr. 11)
la 54 1/2 parale florinul (In 1793 iul. 17), cursul grosilor la Viena scaae de la 81 fl. suta de
grosi (In 1792 apr. 13) ia 71 fl. suta de grosi (In 1793 mai 20). Situatia se agraveaza in
anii urmatori. Florinul ajunge la Constantinopol la 60 1/2 parale (In 1796 iun. 10), iar suta de
grosi la viena la 60 fl. (in 1794 iul. 25).
Care este explicatia scaderii grosului in imperiul habsburgic si a urcilrii florinului la Con-
stantinopol ? 1
Din cauza nesfirsitelor razboaie, In Austria era mare criza de numerar. Corespondenta
din anii 1793-1794 e plina de lamentatii asupra acestei crize, a siclet"-ului, a chesat"-
ului, a stenahoriei" de bani. Aceleasi plingeri se auzeau nu numai din orasele austriace,
ci si din Bucuresti, Seres, Salonic si de peste tot, unde la consecintele razboaielor ruso-turco-
austriace se mai adauga i consecinta spoliatfilor stapinirii otomane. In trile romtne
lucrurile se mai complicau din cind In cind si din cauza schimbrii domnilor, care avea ca
urmare lipsa de bani si de polite pentru Constantinopol. In prezent, din cauza schimbrii
domnilor, polit.ele pentru Constantinopol lipsesc, iar banii fiind ridicati, e o mare criza de
bani", scria Teodoran Cincu in 1793. Iar altadata, In acelasi an, se plinge ca a gasit greu
polite din cauza mutarii domnului Mihail Sutu la Iasi i venirea la Bucuresti a lui Al. Mo-
ruzi de la Iasi" si ca In ultimii 25 de ani n-a fost niciodata o criz de bani ca acum".
Fthzboaiele i criza de numerar slabisera importul austriac 1 1 deci i nevoia de plata
peste granita, de aceea cambiile de grosi nu mai erau cautate nici de importatori i nici de
speculantii de cambii, care se vIrisera in afaceri cu icusari, ce pareau mai rentabile la un mo-
ment dat. Astfel ca pe plata Vienei era excedent de polite de grosi, precum si de grosi si
deficit de moneda austriaca, multi vInzatori i putini cumparatori", ceea ce duce inevitabil
la scaderea cursului grosilor. Pentru a Injgheba ceva numerar, negustorii erau nevoiti sa
Arida la un pret foarte scazut cambiile de grosi sau grosii cu care voiau sa cumpere icusari.
Sau uneori erau nevoiti s economiseasca" polite, adica sa-si dea unii altora accepte de
complezenta spre stupoarea unui negustor corect en Teodoran Cincu, care spune ca nu si-ar
fi Inchipuit vreodata ca dou case onorabile", ca aceea a lui Poshari i a lui Manoli (Erna-
noil Teodoru) sa recurga la acest procedeu. Lipsa de numerar i abundcnta de polite due
la o crestere a scontului sau politiaticului" la vinzarea de polite 'Ana la 2 1/2 %.
Growl a ajuns Intr-o stare nenorocita. Daca cineva ar dori sa vinda grosii pe bani
gata, chiar la cursul de 68 fl. (suta de grosi), i-ar fi imposibil, din cauza marei crize de nu-
merar eurent". Aici ca i In alte multe parti, se afla 100 vInzatori si numai 10 cumparatori".
La Constantinopol situatia se prezenta exact invers cleat la Viena. Acolo era buluc
de bani" i cambii putine, ceea ce duce la urcarea cursului florinului. La Constantinopol au
sosit multe corabii cu bani", de aceea cambia Vienei se va urea, observa M. Vasiliu de la Con-
stantinopol. In timp ce Austria era ocupata cu rdzboaiele i exportul ei In Orient. scadea,
Anglia si Olanda Ii continuau nestingherite comertul lor cu Levantul i expansiunea consoli-
Asupra raportului dintre cursul schimbului i import-export cf. K. Marx, Capitalul,
vol. 1112, p. 546, 550.
www.dacoromanica.ro
31 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 555
-data cu mult Inaintea Austriei. De aceea corespondentii lui Tumbru propun adesea sA facii
remiteri de bani cu cambiile Angliei sau Olandei, care erau la un curs mult mai favorabil.
Situatia grosilor pc piata Vienei se agraveazA si din alte motive cleat criza cte moneda
austriacA si abundenta grosilor si a cambiilor de grosi. Zaraflicul cu grosi nemaiaducind nici o
pricopseala" negustorii i zarafii IncearcA speculatia cu galbeni. Cursul e prost", observA
Hagiopol, la posta trecuta cambiile s-au cumpArat la cursul de 73 fl. suta de grosi". Alta-
data la o singurd post& de la Constantinopol s-au cumpArat 60 000-80 000 grosi, iar acum se
oumpara numai 5000 grosi la o posta". Aceasta se datoreazd faptului cA au sosit peste 60 000
galbeni". Asa cum un timp fusese o goana dupA icusari, acum Incepe goana dupA galbeni, indi-
ferent cd galbenii erau turcesti, austriaci sau olandezi. At It nemtii clt i grecii, razoclii
(strbii) i alte neamuri aleargd cu galbeni". Grosul a ajuns aproape de bataie de joc" si
cursul sdu va scAdea pe plata Vienei, din cauza marelui avans de galbeni". Avansul galbe-
nilor se datoreste faptului CA toll se ocupa cu acest zaraflic". Piata Vienei se gaseste intr-o
mare dezordine i nimeni nu se poate orienta si nu poate face speculatii ca in alti ani. Aproape
orice marfa se vinde sub pret. AceastA nenorocire provine de la urcarea galbenilor. La Con-
stantinopol, tort acei care au posibilitatea sa dea galbenii la taraphana primesc in schimb
cu ajutorul lui taraphana efendi nesfiele pe care le duc la Seres si le vind. La fiecare nes-
f ia cistigii 5 parale, Inc It un galben costa aproape 8 grosi", scrie Hagiopol. AceastA speculatie
cu galbeni Ii trezeste o comparatie cu nenorocita noastrA patrie" Seatiste. Aceasta se
aseamAnA cu hanelele nenorocitei noastre patrii. La Inceput au fost 220 hanele i fiecare
hanea era platitA cu 240 grosi, acum le-au fAcut la 180 si se platesc cu 460 grosi. Pe fatA taie
pe ascuns fac altceva". Birurile pe care turcii le aplicau comunelor subordonate puterii si
silniciei lor erau repartizate pe hanele", pe case, familii, gospodarii. Samavolniciile comise
de turci au dus la exod i depopulare. Din unele scrisori ale noastre se vede clar ca cei rAmasi
trebuiau sa plateascA bir i pentru membrii fugiti. Totusi se vede cA depopularea era asa de
evidentA, Incit stApinii otomani vor fi acceptat sa considere ca redus numarul caselor birnice,
insA, cu perfidie, se compenseaza de ceea ce pierdeau prin reducerea hanelelor" printr-un
spor al birului pe casa, ba chiar au grijA sa realizeze o supracompensatie". Prefacerca galbe-
nului In nesfiele reduces valuarea nominalA a monedei, lush' Ii sporea valoarca rcalA prin
jocul speculatiei. Galbenul se vindea cu 5-6 grosi, lush' transformat in nesfiele, ajungea
la 8 grosi, dind un cistig de 2-3 grosi. Multi negustori de la Viena, aflind ca In Turcia
galbenul se gaseste la cursul de 7 grosi si 10 parale, au Innebunit i to ti s-au pus In miscare,
calculind i un cistig de 55 %". Acura 5 zile au plecat doi negustori la Constantinopol cu
50 000 galbeni In care grit i amanete straine", scrie Hagiopol. Se teme cA grosii vor scadea
si mai mult din cauzA cA galbenii slut zilnic scosi afara". La Sibiu valahii aleargA din casa
in casa sA cumpere galbeni, plAtind 10 cr. laz". Valahii cumparA galbeni i ii vInd la la-
zaret cu 13 grosi si 19 aspri dotiA bucAti". PlnA l opincarii seceleni cumpara galbeni Impa-
ratesti la Brasov si Ii cluc In Tara RomineascA si Moldova, unde se vind bine".
In 1793 Tumbru trimitea In repetate rinduri galbeni la Constantinopol prin curierul rus.
In 1795 se multumea mai mult sA procure galbeni pentru Teodoran Cincu din Bucuresti. Din-
tr-o scrisoare din 5 nov. 1795 aflAm cA Tumbru are Intelegere cu T. Cincu s5-i trimitA acestuia
galbeni In valoare de 3000 grosi pInA la 20 nov. Iar Joan Cincu din Sibiu trimite mereu,
prin intermediul lui Tumbru, vArului Teodoran Cincu din Bucuresti gropuri" cu galbeni olan-
dezi, ImpAratesti
La un moment dat nu mai era mare pricopsealA" cum scria I. Cincu In 1795
nici la zaraflicul cu galbeni, cad la Bucuresti galbenul se vinde cu 7 grosi". Iar Hagiopol
de asemenea scria cA nu e nici o afacere sa se ocupe si de galbeni", deoarece se gasesc greu
si cursul lor nu se va urca din cauzA cA imparatul foloseste numai galbeni pentru rAzboi
www.dacoromanica.ro
556 E. L1MONA *i D. L1MONA 32
si galbcnii shit tinuti pentru Reich, lar alta monedA, adicA banco, nu poate fi folosit". De
allfel zaraflicul cu galbeni era adesca lmpiedicat si de mAsurile prohibitive luate de stat cu
privire la exportul galbenilor, cum se vede si din scrisori, din 1794. lar altadatil : galbenii
nu vor mai avansa la Constantinopol, potrivit unui firman care opreste sti fie vInduti peste 7
grosi". MAsurile prohibitive pentru galbeni erau bine venite negustorilor care aveau de yin-
zare grosi i cambii de grosi, al caror curs scAzuse si din cauza zaraflicului cu galbeni.
Taraphanaua din Constantinopol preschimba galbenii nu numai In nesficle, cum am
vAzut mai sus, ci si tn funduclii si se pare cA Tumbru meditase la o asemenea afacerc cu
funduclii, cAci Hagiopol Ii atrage atentia ca tntreprinderile unora cu funduclii sint fulra nici o
bazu si Ca niste ouA goale. Afacerea cu funduclii o poate face numai acela care are pe cineva
prieten la MOnz la Constantinopol, unde duce galbenii de la Viena i primeste funduclii".
In 1796, Tumbru trimitea galbeni la Bucuresti si la Constanlinopol, spre a fi preschim-
bati In grosi si mai ales In exindari. Dintr-o socoteala din 30 tun. 1796 aflim ca. Tumbru a
trimis la Constantinopol 1000 galbeni mageari In valoare de 7000 grosi, 492 galbeni ma-
geari In valoare de 3452.90 grosi. Tumbru trimitea i suforini, dar acestia n-au lost schimbati,
deoarece nu i s-a dat mai mult de 20 grosi de suforin"-. Elefterie loan din Bucuresti scria
lui Tumbru ca /litre galbenii pe care i-a trimis a gasit multi rai mardades" si ca dupa cc
va vinde galbenii i va Incasa de la Curte bani pentru cambiile vindute, cu aceste sume va
cumpAra gnosta" grei pe care-i va trimite la Brasov. Acesti gnosta" erau exindarii. In
1796, Elefterie Than ca i Teodoran Cincu trimiteau lui Tumbru In schimbul galbenilor
primiti de la acesta : exindari vechi de arada" sau curenti", exindari vechi grei de 8 1/2
dramuri i exindari de ai sultanului Mustafa. Pentru acestia din urmii se platea un laz mai
mare, de unde se poate deduce ca erau mai grei i cu un titlu mai mare In argint. Exindarii
erau trimi0 la topit la monetaria din Bilgrad (Alba Iulia), prin intermediul lui Manicati Sa
franu. Despre procedeul acesta de a da monede turcesti la topit la Alba lia gasim nume-
roase referinte lntr-un registru-copler de scrisori provenit de la negustorul sibian Manicati
Safranu 1.
Afacerea cu exindari nu dureazA mult, deoarece se phi-tea laz mare pentru ei si se &eau
greu la Bucuresti. Lipsa se explica prin faptul ea sint transportati la Conslanlinopol"
Exportul exindarilor din Tara Romtneasca era uneori prohibit. Astfel Elefterie Ioan scria lui
Tumbru la 16 mai 1796 ca nu i-a putut expedia cele 10 poveri cu exindari vechi, deoarece
domnul a dat poruncA aspra ca nimeni sA nu IndrAzneasca sa scoatil din interior asemenea
moneda". Unii au Incercat sA scoatA autorizatie, dar n-au reusit" scria la 24 mai Teodoran
Cincu el va trimite pe ascuns prin prahoveni de Incredere, NitA i Ghita Maciuca, care
trebuie bine cinstiti". Iar Elefterie Ioan scria cA exindarii grei se gasesc cu greutate, cad
toti alearga dupa ei ca niste turbati si le urea pretul In fiecare zi.
0 data cu devalorizarea groilor pe piata Vienei, din cauza marei lor cantitati, din cauza
avansului" de galbeni si din cauza crizei de numerar austriac, valoarea metalica a grosilor
ajunge sa depaseasca valoarea legala de circulatie i atunci negustoril preferi si-i vindA chip
greutatea lor metalica la monetaria de stat din Viena, unde se plAtea cu 2 % mai mult &cit
la monetiria din Alba Iulia. La 8 sept. 1794, Tumbru trimitea lui Hagiopol la Viena 15
pungi cu groi, fiecare punga avInd 1000 grosi turcesti ascunsi In butoaie cu patachina, cid
grosii shit interzisi i urmAriti". In Valahia i acum recent la Seghedin au fost prinsi
1 Protocol de scrisori, 1796 nov. 4, p. 273, 278-279, 238, Arhiv. Stat. Sibiu. De aici
aflim ca monetaria din Alba-Iulia platea 24 IL ren. pentru marca de argint rezultat din moneda
turceascA i ci plata se efectua In 2/3 bancotidule si 1/3 monedi de argint curenti, scoasi din
argintul groilor topiti.
www.dacoromanica.ro
33 ASPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 557
6000 grosi, pentru care multi au fost aruncati In Inchisoare, deoarece ei tree grosii pe aici
(prin Viena) si le dau drumul jos (In Imperiul otoman)". Grosii prinsi la Scghedin au fost ai
tinarului Damciu" care ducea banii lui Daniel si Iani Lazar. Acestia au fost ridicati de
oamenii trimisi de Comitatul din 'Iimisoara si dust la Inchisoare, de unde au scApat numal
cu multe daruri".
Dar Tumbru nu aduna grosii pentru a-i trimite peste granitd, ci la topit la monetAria
de stat din Viena. Procedeul era practicat si de altii. Hagiopol sfatuieste pc Tumbru sa tri-
mita grosi i dacd va vedea cA din aceasta iese o bucatd de Wine II va mai cere sa trimitd".
Cei 15 000 grosi vInduti la monetArie au chitarit 969 mfirci si 6 loti i Hagiopol a Incasat
pentru ei 10 763.23 fl. curenti. Iar altadata Ii scria cA grosii dati la MtInzamt" au costat
72 fl. suta de grosi farA cheltuieli. Crede cA grosii dati la topit n-au fost toti de ai sulta-
nului Selim, ci au fost i grosi de ai sultanului Mustafa, multi raguzi, rupil, jumatAti de gros
precum i parale", de asemenea printre grosii dati la topit se aflau i exindari.
Altadata, Tumbru trimite la monetarie 13 750 grosi care au clntarit 874 mArci si 8
loti de argint al grosilor", iar argint curat proba de Viena a icsit 409 marci si 4 loti, care
au costat 9673.53 fl.". Din accasta suma scazindu-se cheltuielile de 22.12 fl., rAmIne neto
9 651.41 fl. Ceva mai tIrziu, Hagiopol primea de la Tumbru o ladd cu 7 saculete cu 8 000
grosi, pentru care a avut neplaceri, deoarece cArutasii pierdusera lidula eliberatd de
vama din Pesta pentru Viena, dar s-au descurcat cu citeva portocale i lanai daruite prietenilor
gi astfel au putut lua banii In primire". De data aceasta, monetAria i-a amtnat cu topirea
rnonedelor pe saptamlna viitoare, deoarece la monetarie se afla o mare cantitate de monede
pentru topit, necesare la baterea noilor monede de 6 cr. si de 12 cr., pentru nevoile statului".
Cei 8 000 grosi au cintarit la monetArie 510 marci. MonetAria amlna plata sub pretext ca n-are
timp sau bani In casA, dar aceste pretexte vor fi Inlaturate de basa Arghir", 11 asigura
Hagiopol pc Tumbru, care cunostea prea bine coruptibilitatea functionarilor austriaci. Pentru
cei 8 000 grosi monetAria a plait 175 taleri a 2.3 fl. talerul, rimInInd sa mai plateascd echi-
valentul sumei de 5 603 fl.
Deoarece monetaria din Viena taragana platile si nu platea mai mult de 23.36 fl. pentru
marca de argint, Hagiopol face Intelegere cu un neamt." probabil din Germania sa dea
grosii la topitoria de acolo", care platea 24 fl. marca, Tumbru avind astfel un clstig de 24
cr. la ftecare marca. Din alta scrisoare afldm ca Hagiopol a vIndut grosii lui Frank et comp.
gi lui Weinmann cu 23.54 fl. marca. Cantitatea de 9 400 bucat.i grosi a cintarit 599 marci si
5 loti si a fost evaluata la 6 656.50 fl. Inainte de vInzare, Hagiopol 41 exprima speranta ca
vor avea un cistig bun, deoarece 100 grosi cIntarese 6 marci si chiar 6 1/4 marci". Dintr-o
scrisoare din 22 iun. 1795 afldm ca 5 000 grosi dati la monetarie au cintarit 317 marci si 5
loti, iar la topire au dat 148 marci, 5 loti i 3 cvintlicuri de argint curat, care la pretul de
23.36 fl. marca fac 3 501.16 fl..
Unii negustori aduceau grosi vechi din Bosnia si se pare ca In regiunea de acolo grosii
nu shit falsificai, cAci munz-tidula arata ca acesti grosi costa 72 1/4 fl. suta".
Dintr-un document aflam Ca unii negustori din Bucuresti duceau grosi la topit chiar la
Lemberg.
Alit din corcspondenta lui Tumbru, cit si din celelalte documente cuprinsc In Catalogul
documentclor grecesti de la Arhivcle Statului Brasov, pot fi scoase multe concluzii cu privire
la circulatia monetari, la valoarea i raporturile dintre monede.
Din documente luAm cumistinta de cursul comercial al monedelor, cursul pieta, care
nu coincide cu cel oficial si care fluctueaza uneori chiar In interval de citeva ore sau In mice
caz cu fiecare posta. Sosirea postei de la Constantinopol la Viena era pentru viata corner-
ciala de atunci un eveniment capital, hotarltor In tranzactiunile ce urmau. Posta aducea in-
www.dacoromanica.ro
558 E. LIMONA *I D. LIMONA 34
formatil despre cursul de la Constantinopol, dar totodatii punea pe piatd cambii, a cAror can-
Mate Influenta cursul monetar.
In documentele de care ne ocupdm, moneda turceascd de bazd este grosul, adicd ceea
ce turcii desemnau sub numele de gurus", iar europenii piastru". Expresii ca : grosi vechi",
grosi noi", grosi curenti", grosi de ai sultanului Mustafa" grosi de ai sultanului Selim",
grosi tari in zloti", indica emisiuni diferite ale monedei turcesti gurus". Ca semn grafic
pentru grosi apare find uneori X X adicd aslani, alteori yps, adicd grosi. Intr-o scri-
soare din 2 sept. 1792 gAsim : am primit polita de 4000 grosi, zic X, Xs 4000", iar Intr-o to-
talizare de sume din 11 oct. 1792 gdsim in original : X Xs 13 728.99", pe chid In copia ace-
luiasi act : ypcy 13 728.99". Oscilatia In desemnarea grafica a grosului vine probabil din
confuzia care se fAcea adesea Intre moneda turceascA gros" ( = gurus, piastru) i moneda
olandezA arslanlu-gurur, talerul leu. Aceastd din urmd monecIA apare doar lntr-un act din
1746 cu explicatia grosi noi adicd aslani", precum i tntr-o scrisoare adresatd lui Tumbru.
In care este solicitat s achite 288 fl. pentru 400 aslani Imprumutati la Seatiste de cdtre
mama sa.
Ca submultipli ai grosului apar : asprul I paraua, un gros, avInd 120 aspri
sau 40 parale.
Din faptul cd asprul nu apare niciodatd Intre monedele ce se dddeau la topit pentru
extragerea argintului, se poate deduce ca asprul in acea vreme nu era monedd de argint, ci
probabil de aramd.
Denumirea de aspru o poartd In documentele noastre si submultiplul florinului ungu-
resc, 1 IL ung. avInd 100 aspri.
Alte monede turcesti care apar In acte : jumdtdti de gros monede de argint de 20
parale cunoscute sub numele de irmilici , exindari monede de argint de 60 parale cu-
noscute sub numele de altmillic. In actele noastre e vorba de trei sau poate chiar patru
feluri de exindari, diferite ca greutate i titlu, astfel exindari usori, exridari vechi de arada"
sau curenti, exindarl vechi grei de 8 1/2 dramuri i exindari de ai sultanului Mustafa. Gdsim
apoi ichilici sau grosi dubli monede de argint de 80 parale , ecatontari sau sutari
monede de argint de 100 parale cunoscute sub numele de iuzluci ; bellici monede de argint
de 5 grosi.
Ca monede de aur turcesti intilnim In acte : nesfiele, funduci sau funduclii, un galben
funduc valorind 10 1/2 grosi In anu11816 la Brasov ; galbeni politica" sau constantinopolitani
(stamboli), valorind 8 grosi bucata In anul 1816 si care In 1822 se vindeau la Bucuresti cu
11 grosi si 9 1/2 parale-11 grosi si 14 1/2 parale dramul, galbeni misir, valorind 7 grosi bucata
In 1816 ; mahmudcle, valorind 25 grosi bucata In 1821 si 1824 ; dodecari monede cunoscute
sub numele de onichilici valorind In 1830 aproximativ 3 fl.v.v. bucata ; rubiele, galbenul
Mustafa", despre care afldm cd a costat in 1833 9 fl.v.v. dramul.
Dintre monedele austriace cea care revine mai des In actele noastre este florinul,
In diverse expresii fl. renani, fl. nemtesti, fl. de argint, fl. de Viena, fl. vienezi,
fl. valutd vienezd, fl. conventionali, fl. In hirtie, fl. In bancotidule, fl. In Einlosung.
Expresiile desemneazd uneori moneda metalicd, alteori moneda de hirtie, de foarte multe ori o
monedd de calcul. In special In a doua jumdtate a veacului al XVIII-lea moneda metalicA
devenise rand. Lamentatiile asupra raritAtii florinului si a afluentei hfrtillor", adicd a banco-
tidulelor si a Ieterelor" eambiale, slut frecvente In actele noastre. In 1762 statul austriac
pusese In circulatle primele monede de hirtie bancotidule dupd care urmeazd alte emi-
siuni In 1771, 1785, 1796, 1800, 1806. In 1811 si 1813, bancotidulele Mat Inlocuite cu Ein-
lsungsscheine" si Anticipationsscheine". Banil acestia de hirtie cu curs fortat care au circuht
lithe 1811 1858, apar adesea In actele noastre cu denumirea dS fl. valutd vienezd". In
www.dacoromanica.ro
35 kSPECTELE COMERTULUI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 559
actele noastre In legatura cu zaraflIcul, florinul nu apare ca obiect de speculatie, nici ca mo-
neda, nici ca metal vindut la taraphana, cu exceptia unui act din 1800 In care se vorbeste
de agio-ul cu care se vinde la Viena moneda conventionala". Multe din actele noastre ne
arata ca platile se Mean adesea in diverse alte monede, insa calculul se facea In florini.
Submultiplul florinului renan era creitarul, 1 fl. ren. avind 60 cr. Creitarii erau de argint,
dar si de arama. Piesele de 20 cr. erau uneori numite tvantigi cunoscute In studiile mone-
tare si sub numele de husosi , dar de cele mai multe oH icusari", printr-o derivare de la
eikosi", care In limba greaca semnifica numarul 20. Piesa aceasta de 20 creitari nu trebuie
confundata cu moneda turceasca icusar sau irmilic. Piesele de 17,10 si 7,5 creitari stilt denu-
mite cu termenii grecesti decaeptari, decari, eptari, pentari. Pentarii nu trebuie confundati cu
moneda turceasca pentar sau beslic. Decaeptarii apar si sub numele de mariali. Existau di
jumatati de mariasi, precum i sferturi. Sferturile de mariasi apar Intr-un act si sub numele
de sustaci ; IntlInim sustaci vechi i ustaci noi. Eptarii se mai numesc pitaci. Existau di
monede de 3 creitari numite grosite. Intr-un act nedatat, probabil din 1790, apar si mone-
dele triantari", probabil piese de 30 creitari, iar Intr-un registru din 1801.-1802 monedele
exari i icositesari, cea dintli de 6 cr., cea din urma de 24 cr. In catastihul lui Tumbru apare
moneda vonas, care circula In anii 1776-1777, avInd valoarea de 51 creitari.
Mara de florinul nern-lesc, intilnim frecvent florinul unguresc, care valora 50 creitari,
si care servea adesea i ca monedd de calcul. Apoi florinul olandez, florinul de Amsterdam,
florinul de Rotterdam. 100 florini olandezi valorau 83 fL de Viena In 1792 la Brasov, iar
la Constantinopol In acelasi an 1 fl. olandez varia Intre 39-42 parale. Un florin de Olancla
avea 20 stuiveri.
Alta monedd ce apare In acte este talerul : taler fara nici udatribut, taler ordinar, taler
de Viena, taler cezaro-craiesc, taler Imparatesc, talerul reginei, Krontaler, taler saxonic, taler
olandez, taler napoleon, colonarii Spaniel sau colonati. Un taler de Viena valora 1 fl. si 30
cr. In 1792. Un taler de Olanda avea 50 stuiveri. 0 mita taleri olandezi valorau 138 1/2 taleri
de Viena sau 400 taleri olandezi valorau 558 taleri de Viena, iar 554 taleri de Viena va-
loran 831 fl. in 1792. Un taler saxonic, adica specie, valora 2 fl. In 1792 si 1793 la Timi-
soara sl la Bucuresti. Talerul reginei probabil Lalerul Mariei Terezia valora 7 grosi In
1798 la Smirna, la fel colonarul Spaniei. In 1816 la Brasov un taler ordinar era evaluat la
5 1/2 grosi, un taler imparatesc la 5 3/4 grosi, un taler napoleon la 6 grosi, un taler firS atribut
la 4.15 fl. v.v. Un crontaler care e fie talerul belgian al Austriei fie talerul francez numit
cronentaler sau aggio-taler valora In 1791 la Craiova 102 parale, iar la Timisoara 2.16 fl.
Aceeasi valoare o avea In 1793 la Bucuresti. In 1813 valora la Brasov 5 3/4 grosi. Talerul
cezaro-craiesc sau caragrosul era o monedd de argint ce valora 2 fl. ung. si 72 aspri in
1765 la Brasov, 2 fl. ren. In 1779 si 1793 la Brasov si Bucuresti, 2.12-2.24 fl. In 1799 la
Viena, 2.23-2.37 fl. in 1800 la Viena, 4.15 fl.v.v. in 1814 la Biasov, iar In Imperiul otoman
varia Intre 2-3 grosi In 1794, pentru a ajunge la 7 groi In 1828. Talerul firS atribut pare
sa fi fost caragrosul. Pentru talerul firS atribut gasim urmitoarele valori : 2 fl. ren. In 1779,
5.30 grosi In 1817, 6 fl. In 1818, 5 grosi si 105-120 aspri in 1828 la Bucnresti.
Raguzir de argint care se (Mclean la topit la monetaria din Viena shit talerii raguzani
Vulturhl cu 2 capete" pomenit Intr-un act din 1817 si echivalat cu 8 grosi la Salonic este
probabil talerul cu pajura bicefala cunoscut sub numele de sgriptor. Specia de Livorno care
valora la Constantinopol 92-98 parale In 1792 este probabil talerul toscan. Leii" pomeniti
Intr-un act din 1790 stilt talerii-lei pe care turcii Ii numeau arslanluguru, moneda olandeza
de care a fost vorba mai sus.
Alta monedi intlIniti In acte este galbenul. In afara de galbeni turcesti despre care
a lost vorba mai sus, gisim : galbeni firS atribut, galbeni ordinal% galbeni ImpanStqti, gal-
www.dacoromanica.ro
560 E. LIMONA 0 D. LIMONA 36
beni cremnit.i, galbeni frantuzesti, galbeni olandezi, suforini, galbeni venetici, techini, galbeni
saxonici, galbeni cezaro-crdiesti, galbeni cu pecete moscovitd, zermacupi, gincirlii, galbeni
"maglari", galbeni parlachici adicA galbeni defectuosi.
Un galben saxonic valora !Entre 2-2.21 fl. In Anii 1799-1800 la Viena.
Un galben ordinar valora 4.18 fl. in 1792. Un galben cremnit valora 4.18 fl. In 1779.
Un galben ImpArAtesc valora 5,5 fl. ung. In 1765 la Brasov, 4.16-4.22 1/2 fl. ren. in 1779,
4.30 fl. ren. In 1792 si 1793 la Sibiu, iar In regiunile otomane 4.66 grosi in 1779, 5.14 grosi
in 1792 si 7 grosi in 1798. In 1799 galbenul ImpArAtese variazd Intro 4.53-5 IL, In 1800
valoreazd 5.20 fl., In 1817 ajunge la 17.12 fl., in 1819 la 21.20 fl. ren., In 1821 la 17 grosi,
in 1830 la 11.40 fl.
Suforinul - souverain d'or, monedd de aur din 'raffle de Jos austriace-valora 12.41 1/2
fl. In 1799, 20 grosi la Constantinopol In 1796, 14.14-14.33 fl. In 1799 la Viena, 15.18
fl. in 1800, 16 fl. ung. In 1804.
Galbenul francez valora 17 grosi in 1815 si 1822. Louis d'or-ul 56 grosi In 1819, iar
300 livre tournois de Franta 85 grosi In 1792 la Constantinopol.
Galbenul olandez valora 4.14 fl. In 1779, 4.23 fl. In 1792, 4.33 fl. in 1794 la Viena,
7 grosi in 1794 in Impeilul otoman, 7 114 grosi In 1789, 4.58-5.5 fl. la Viena In 1799, 5.24
fl. in 1800, 10-14 grosi, precum si 21.30 fl.ren. In 1810 si 1816. Un galben maghiar valora
5.14 grosi In 1792.
Moneda venetiand de aur apare sub numele de galben venetic, venetic, techin venetian.
Acolo unde apare simplu techin" s-ar putea sd nu fie numaideclt moneda venetiand, ci si cea
toscand de aur care se numea tot techin sau gigliato. Un techin valora 5 grosi in 1781, 8 grosi
In 1798. Ducalli cu care se plAtea ceara la Venetia erau probabil tot monede de aur. In 1776
gsim cd 80.17 ducati valorau 100 grosi. Ducatul venetian avea 6.4 lire. In 1791 gAsim cti
22 950 lire valorau 4 683.44 fl.
Galbenul Mil atribut - uneori denumire genericd pentru galbeni, alteori desemnarea
galbenilor ordinari - apare cu urmAtoarele valori : 4.33-4.38 fl. ren. In 1795 la Sibiu,4.45-
5.6 fl. In 1799 la Viena, 4.40-5.10 fl. In 1800 la Viena, 11.20 fl. v.v. in 1813 la Brastiv, 18
fl. v. v. in 1816 la Brasov, 16.48 fl. In 1817 la Brasov, 11.30-13.48 fl. v.v. In 1818, 11 fl.
In 1821, 11.45 fl. In 1822. Echivalenta In grosi a galbenului o gdsim astfel : 5.60 grosi la
Bucuresti In 1792, 6.22 grosi - 7.5 grosi in 1794 si 1795 in Imperiul otoman, 13.48-15 grout
In 1817 si 1818. Se mai vorbeste In acte de galbeni vechi mari, galbeni vechi mici, galbeni
defecti, galbeni intregi, galbeni nelntregi.
Intflnim In acte numai de citeva ori moneda numitd zlot valorind 1.3 fl. In 1799. Este
probabil moneda de argint cunoscutd sub numele de zlot valah sau rominesc.
De asemenea intilnim si monede rusesti : ruble moscovite, o rubld valorind 3 grosi In
1810, copeici, dutca, grivna de 10 copeici echivalatd cu 18 cr. Grivna apare ca valoare alit-
meticA, ideald.
La monetdria din Viena se dAdeau la topit si rupi. Rupul este probabil o monedd ger-
'nand de 1/4 tater, imitatd dupd rupul polonez al lui Sigismund al III-lea.
Incidental apare si potorul, cunoscut si sub numele de polturac.
CursuI lirei sterline era de 11.45 grosi In 1792 si de 23 grosi In 1815 la Constantinopol.
0 singurd datd apare si moneda crivac si de cloud ori moneda sarantar".
Dupd cum se vede din cele expuse mai sus, Mihail Tumbru a fost un negustor im-
portant $ i nu este de loc exageratd consliinta pe care o avea el Insusi despre propria-i activitate,
anume cd a reusit sd pun& in miscare piata brasoveand" si cd datoritd strAduintelor sale
compania s-a bucurat de un mare credit atit in Europa, clt si In Turcia".
www.dacoromanica.ro
37 ASPECTELE COMERTULUI BRASOVEAN IN SEC. XVIII 561
Mihail Tumbru, cu viata i activitatea sa, nu este un caz singular, et tipic i repre-
zentativ pentru veacul al XVIII-Ica in Transil vania. Multi alti negustori, smulsi ca si el din
tinuturi suddundrene, s-au stabilit la Brasov, Sibiu, Timisoara, unde au desfasurat o activi-
tate poate tot alit de intinsii ca si a lui. De pe urma lor insa n-au ramas decit marturii frag-
mentare.
GLOSAR
36 c. 4356
www.dacoromanica.ro
562 E. LIMONA si D. LIMONA 38
www.dacoromanica.ro
39 ASRECTELE COMERTOLOI BRA$OVEAN IN SEC. XVIII 563
PE3IOME
Grann cocTannefiana ocifone 6oraToro gonymenTaamforo, eige He ony6auxoriaHHoro
maTepHaaa XVIII a., Haxogrageroca a rocygapwraeHHord Apxune ropoga Epamona.
Houle coo6meHHH HeHoTopbix 6HorpadpvtgecHax gaHmilx o Hpyrfflom 6pam0aeHom
ayrule Muxamae Ilym6py awropm nepexogaT H aHaaRay ero genreasHocTH, pacemannman
ee C gayx rJxaBHMx cTopon: TOIN'OBJIH TOBapaMil H ToproaaH BIflKHMLIMH neinfocTnnif
Benceamm H moneTahm.
B TOpeOBTIe TOBapa.MH MOMHO BLIgeJIHTb TOprOBJII0 mepcmio, X.TIOHROM, BOCHOM,
HpyumHoti H nonfatal. gan namgoro mma. TOBOTOB onpenenneTcn ero TionynaTenn H
npoganen, ero KOJIHMeCTBO H CTOHMOCTI., HpHtiHHLI yCHIleFIHR HJIH ocaa6Ream o6mena,
TpaHenoprapomia H
AHanHaupya Toproamo 1(Bl1HiHMLIM11 gemiocTfinn, airropm nonaahmaioT cnoco6
ynopngolfenun naaTemeti, npaHTHHoHaanuACH B HoHge XVIII B., H onpegeamoT CTOIIMOCTI.
MOHeT B paamumue oTpeamf ripemenn, MX aliBHBOReIl'IMOCTb H o6paigeHHe.
Coo6ruaeTcH MHOr0 HOBBIX caegeHati B CBROVI C pa8IIIIT11eM TOIM'OBJIH B Bpamone B
ROHLIe XVIII B., IIpHtleM 00060 noggepnvinaionn Toprosaie C1311311 MeKly BTIIM TpaHcHab-
BaHeHHM geHTpom Baaaxnett H Monganuell.
RESUME
Cet article est fond sur un nombre important de documents inedits du XVIII8 sicle
conserves aux Archives de l'Etat A Brasov.
On nous prsente d'abord des donnes biographiques concernant le gros marchand de
Brasov que fut Mihail Tumbru. Vient ensuite l'analyse de son activit consider& sous ses deux
www.dacoromanica.ro
564 E. LIMONA st D. LIMONA 40
aspects primordiaux : d'abord le commerce des marchandises, puis celui des valeurs mobilieres,
des traites et de l'argent liquide.
En ce qui concerne les marchandises, les auteurs mentionnent la laine, le coton, la cire
et les peaux. On indique pour chaque genre de marchandise quels taient les acheteurs et
les vendeurs, les quantits, les prix, les causes de l'intensification ou du ralentissement des
dchanges, la facon dont s'effectuaient les transports, etc.
Quant au commerce des valeurs mobilires, on expose la reglementation des paiements
par les mthodes en usage A le fin du XVIIle sicle ; on precise la valeur de diffrentes mon-
naies A diverses dates, leur equivalence et leur circulation.
Cette etude apporte bien du nouveau au sujet du dveloppement du commerce de la
\Tulle de Brasov, surtout t n ce qui concerne les relations commerciales entre ce centre transyl-
vain, la Valachie et la Moldavie.
www.dacoromanica.ro
LISTA DREGATORILOR
DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINEWI
IN SECOLELE XV-XVII
www.dacoromanica.ro
566 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 2
Tara RomineascA" si dupA Indicii colcctiei Studii i documente" publicate de N. Iorga, lucrati
in Institutul nostru. Ele au fost Monte de Gh. Florescu i revizuite de D. Plesia. Celelalte identi-
Hari din afara parantezelor Ora asa cum le-am gAsit in documente.
Colectivul care a lucrat prezenta listil se compune din : D. Mioc (responsabil), C. 1351an,
M. BAlan, H. ChircA, N. Stoicescu i t. StefAnescu.
I. RANUL
www.dacoromanica.ro
3 BOIERII DIN SFATUL DOmNESC AL TARII ROM1NE$TI 567
Mares Bdjescu, 1669 apr. 22-1672 ian. 5 Neagoe Sdcuianu, 1678 ian. 3 1679 dec. 15
Vintild Bucsanu, 1672 mart. 16-1673 aug. Radu Ndsturel, 1679 dec. 28-1682 dec. 6
Chirca Cortorosanu-Rudeanu, 1674 ian. 8 Barbu Milescu, 1683 ian. 9-1686 apr. 12
dec. 21 Radu Ndsturel, 1686 iun. 2-1687 nov. 20
Radii Hierdscu Ndsturel, 1675 ian. 17 1677 Vintild Corbeanu, 1688 mart. 4-1693 febr. 8
dec. 30 Cornea Brdiloiu, 1693. mart. 24 <dupd 1700>
II. VORNICUL
www.dacoromanica.ro
568 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 4
Nedelco <din Balaci>, 1560 ian. 9-1568 inn. 8 Hrizea <din Bdlleni>, 1628 iun. 23-1632
Bragomir <din Luciiani>, 1568 iul. 19 iul. 11
1569 oct. 28 I vasco <Bdleanu>, 1632 nov. 11-1638 ian. 18
Neagoe, 1569 nov. 20-1570 sept. 27 . . . 1638 febr. 12 aug. 11
Dragomir <din Luciiani>, 1570 oct. 8 1574 Hrizea <din Bdlteni>,1638 aug. 20-1641
aug. 7 nov. 23
Masco <din Golesti >, 1574 sept. 4-1578 Durnitru Dudescu, 1641 dec. 24-1643 dec. 22
4 iun. 30 Dragomir <din Pldviceni>, 1644 ian. 2-1652
Mitrea <din Hotdrani>, 1578 iul. 2-1581 febr. 26
aug. 9 Preda BrIncoveanu, 1652 mai 21 1655
Ivasco <dirt Golesti>, 1581 sept. 1 febr. 11
<1583 > iul. 15 Gheorghe Bdleanu, 1655 mart. 21-1658 ian. 30
Mihail, 1583 sept. 5-1584 mart. 11 Manu ((ama de jos), 1658 mai 26 iul. 25
Danciu <din Popesti>, 1584 apr. 28-1585 Barba Poenaru ((ara de sus), 1658 mai 26
mart. 25 1659 aug. 30
Mitrea <din Hotdrani>, 1585 apr. 16 1586 dec. Radii <Cindescu> ((ara de jos), 1658 dec. 9
17 1659 iul. 4
Chisar <din Ddrmnesti>, 1586 dec. 18 Gheorghe Rdleanu ((ama de jos), 1659 aug. 30
1589 mart. 21 Preda Bucsanu, 1660 ian. 21 aug. 23
Dumitru <din Dddesti>, 1589 apr. 20iul. 19 Stroe Fiera-Leurdeanu, 1661 ian. 11-1665
Mitrea <din .Holdrani>, 1589 <aug.> 1591 dec. 2
mai 22 Mares Bdjescu, 1666 ian. 7-1669 febr. 24
Danciu <din Brtncoveni>, 1591 iun. 1-1593 Neagoe Sdcuianu, 1669 apr. 22 inn. 9
aug. 18 Rada Popescu ,5intesca, 1669 mai 24-1670
Mttrea <din Holdrani>, 1593 oct. 25-1594 apr. 1
sept. 21 Gheorghe Rodos, 1670 apr. 11 1672 ian. 5
Ivan Iorocea <din Rdzvad>, 1594 sept. 26 heagoe Sucuianu, 1672 mart. 16 1673 ang.
1597 febr. 3 V ticu Mogosescu <Grddisteanu>, 1674 ian. 3
Dumitru <din Cepturi>, 1597 mart. 23-1602 mart. 28
mart. 9 Stroe Fierdscu-Leurdeanu, 1674 apr. 29
Dan <Danilovici>, 1602 mai 1 iun. 21 mai 5
Cernica <din Sdcuiani-Ilfov>, 1602 aug. 12 Rada Crefulescu, 1674 iun. 7-1675 aug. 27
1610 dec. 10 V lieu .Mogosescu <Grddisteanu>, 1675 oct. 4
Vintild <din CldleVi>, 1611 mart. 29-1613 1677 dec. 30
dec. 29 Badea lidlliceanu, 1678 ian. 3-1687 mart. 18 1
Ctrstea, 1614 ian. 7 1615 mart. 13 Hriza <Caridi din Popesti> ((ama de los), 1680
Gheorghe, 1615 mart. 16-1616 iul. 8 ian. 3mai 17
Cfrstea, 1,616 oct. 3 1617 dec. 8 Ghinea (Ghince) Rustea (Ruset) Bdleanu (V ellea-
V intild <din Corbi>, 1618 ian. 9 mai 18 nu), 1687 nov. 20-1692 mai 18
Ivasco <Bdleanu>, 1618 aug. 20 1620 iul. 22 Alexandra Alexeanu, 1692 iun. 15 1695 mai 1
Vintild <din Corbi>, 1620 sept. 17-1623 . . . 1695 iun. 2-1696 iun. 17
mai 15 Slroe Leudeanu, 1696 aug. 8 <dupA 1700
Papa <din Greet>, 1623 inn. 2 1624 ian. 12
Asian, 1624 tan. 13 apr. 28 1 Intro 3 ian.-17 mai 1680, apare ca
Papa <din Greci>, 1624 mai 14-1628 iun. 21 mare vornic al Orli de sus.
www.dacoromanica.ro
5 BOIERII DIN SFATJL DOMNESC AL YARN ROMINESTI 569
III. LOGOFATUL
Saldo.,in, 1400 iul. 20-1415 iun. 10 Tudor <din Drdgoietti>, 1525 sept. 8-1528
Filos, <1407> Ian. 8-1418 him 22 apr. 4
Aldea, <1414> Balaur, 1528 apr. 21 iun. 6
.Micu Poptor, 1421 iun. 1 Tudor <din Drdgoetti>, 1528 aug. 16-1529
Gherghina, <1421 > iun. 9 nov. 24
Coica, 1422 oct. 23-1431 ian. 30 Mom, 1530 mai 22
Cazan al lui Sahac, 1431 nov. 17-1436 iun. 25 Vllsan <Furcovici>, 1530 iun. 25-1531 dec. 17
ieran, 1437 ian. 20-1441 iun. 30 Tudor <din Drdgoetti>, 1532 apr. 23-1533
Cazan al lui Sahac, 1445 aug. 7 dec. 27
Mihail, 1450 ian. 2-1456 apr. 15 Vilsan <Furcovici> 1534 mart. 17mai 23
Mihail i Cazan al lui Sahac, 1451 mart. 28 Vlaicu <dirt Piscani>, 1534 scpt. 6-154G
Oprea, 1457 apr. 16 iun. 22
Cazan al lui Sahac, 1458 mart. 5-1461 febr. 10 Tata <din Strirnbele> 1540 sept. 1-1545
Duznitru, 1463 nov. 12-1471 dec. 12 fcbr. 28
Dumitru i Cazan <al lui Sahac>, 1464 iul. 10 1545 mart. 25 iun. 1
Cazan al lui Sahac, 1467 ian. 15-1469 ian. 17 1 Radu <Dragoescu> 1545 iun. 6-1547 nov. 4
Furdui, 1473 mai 17 sept. 16 Radu Patadia, 1547 npv. 1548 apr. 18 4
Tudor <din Orboelti>, 1475 iun. 1-1476 iul. 4 Radu Vticeanu, 1548 apr. 25-1553 mart. 20 4
Vlntilci <Florescu>, 1478 ian. 9 sept. 9 Dragu, 1553 iul. 11 iul. 20
Stanciu, 1480 ian. 18 Teodor <din Orboesti>, 1554 mai 25-1557
Vintild <Florescu>, 1480 nov. 7-1481 aug. 16 nov. 20
Firm, 1482 mart. 23 Bogdan, 1558 febr. 11-1564 febr. 27
Vintild <Florescu> ti Staico <din Bdjetti>, Ivan <Norocea din Rdzvad>, 1564 mart. 31
1482 iul. 13 1568 iun. 8
Staico <din Bdjetti>, 1483 ian. 27-1505 mart. Radu Mihdescu, 1568 iul. 19-1569 oct. 28
26 loan <din Bujoreni>, 1569 nov. 20-1570
Bogdan <din Popesti>, 1505 mart. 26 1507 sept. 27
inn. 9 Ivatco <din Goletti>, 1570 oct. 8-1574 aug. 7
Teodor, 1508 iun. 6-1509 dec. 5 Neagoe, 1574 sept. 1577 ian. 19
Bogdan <din Popetti>, 1510 apr. 24 aug. 2 Miroslav <din Rifov>, 1577 Ian. 20-1580
Oancea, 1510 sept. 8-1512 ian. 8 mart. 18
Ivan <Cdlinescu>, 1512 mai 26-1513 oct. 24 Ivan <din Ruda>, 1580 apr. 7-1582 aug. 10
1514 mai 8 iul. 14 Ldudat <din Vlddeni>, 1582 aug. 12 <1583>
Ramat <din Growth>, 1514 iul. 23-1522 iul. 15
jebr. 3 Pdtru <din Bdleni>, 1583 sept. 5dec. 27
Tudor (Teodor) <din Dragoetti>, 1523 iul. 11 .Mirostav <din Rtfov>, 1584 ian. 8-1585
1524 iul. 24 mart. 25
Radu al tat Mdfil, 1525 febr. 10 iul. 24 2 Chisar <din Ddrneutetti>, 1585 apr. 12
Dragan, 1525 mai 30 iul. 3 1586 oct. 11
Visan, 1525 aug. 18 3 Stefan, 1586 nov. 8-1587 apr. 14
Dumitru <din Epotetti>, 1587 apr. 30-1589
1 Cazan al lui Sahac, ca si alp boieri mart. 21
din aceasta epoca apare In slat, cind cu Chisar <din Ddrindnetti>, 1589 apr. 20 iul. 19
dreglitorie, cind Mra.
1 Este marele logofat al lui Radu de la
Afunigi. 4 Datele de Inceput i sfIrsit al celor
3 Sint marl logolep ai lui Vladislav. trei dregatori cu acelasi nume nu shit sigure.
www.dacoromanica.ro
570 BOIERII DIN SPATUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 6
Plrou <din Cioroiasi>, 1589 <aug.> 1591 Miho <Racotd>, 1630 aug. 26 sept. 10
mai 22 Papa <din Greci>, 1630 nov. 10-1632 iul. 11
Dumitru <din Epoleti>, 1591 iun. 1-1592 Gherghe, 1632 nov. 21-1633 febr. 8
aug. 27 Radu Ndsturel, 1633 mart. 15dec. 29
Barbd-Albd, 1593 ian. 9apr. 25 Teodosie Corbeanu-<Buzescu>, 1634 ian. 6
Mitrea <din Holdrani>, 1593 mai 18 aug. 18 apr. 29
Andrei, 1593 oct. 25-1594 dec. 14 Gligorie <din Poenari>, 1634 mai 6-1639
Miroslav <din Rtfov>, 1595 febr. 12 iul. 24 dec. 11
Chisar <din Ddrmdneli>, 1595 dec. 2-1596 Miho <Racotd>, 1640 ian. 3 iun. 25
sept. 8 1640 aug. 8dec. 18
Teodosie <Rudeanu>, 1596 sept. 28-1599 Gligorie <din Poenari>, 1641 ian. 8 iul. 9
aug. 29 1 1641 nov. 16 nov. 23
Miroslav <din Rtfov>, 1599 dec. 28-1600 Radu Cocordscu, 1641 dec. 24-1654 mai 30
iul. 6 2 Stroe Fierdscu-Leurdeanu, 1654 iun. 6-1655
Dan <Danilovici>, 1601 ian. 26-1602 apr. 12 febr. 15
Teodosie <Rudeanu>, 1602 mai 1 iun. 21 Preda Bucfanu, 1655 mart. 12mai 11
Stoica <din Strimba>, 1602 aug. 12-1608 mai 30 Stroe Fierdscu-Leurdeanu, 1655 oct. 13-1658
1608 iun, 6iun. 23 ian. 30
Lupu <din Mdgureni>, 1608 iun. 24-1610 Constantin Cantacuzino, 1658 ian. 3iul. 25
dec. 10 Radu <Sinte.wu din Popeti>, 1658 dec. 9
Cernica <din Sdcuiani-Hfou>, 1611 mart. 29 1659 aug. 30
mai 9 Stroe Fiera-Leurdeanu, 1660 ian. 21 aug. 28
Nica <din Corcova>, 1611 sept. 15-1613 Chireel Rudeanu, 1661 ian. 9-1662 aug. 22
dec. 29 Radu Crefulescu, 1662 sept. 29-1663 mai 22
Lupu, 1614 ian. 7 apr. 16 Preda Bucfanu, 1663 dec. 28-1664 apr. 27
V intild <dirt Corbi>, 1614 apr. 30-1616 iul. 8 Chirca Rudeanu, 1664 aug. 11 nov. 27
Nica <din Corcova> , 1616 oct. 3-1618 mai 18 Radu Crefulescu, 1665 febr. 2-1672 ian. 5
Teodosie <Rudeanu>, 1618 aug. 20dec. 30 Gheorghe Bdleanu, 1672 mart. 16iun. 20
Papa <din Greci>, 1619 ian. 6-1623 mai 28 Ivasco- Bdleanu, 1672 iun. 26-1673 aug.
Asian, 1623 iun. 2-1624 ian. 12 Stroe Fiera-Leurdeanu, 1674 febr. 28mart. 28
Paraschiva, 1624 ian. 13apr. 28 Radu Ndsturel, 1674 apr. 29dec. 21
Stoica <din Farms>, 1624 mai 14 aug. 29 erban Cantacuzino, 1675 ian. 22-1677 dec. 30
Fiera <din Leurdeni>, 1624 oct. 10-1626 Chircd Rudeanu, 1678 ian. 3 nov. 18
mai 13 Rada Crefulescu, 1679 ian. 16-1680 mart. 20
Hrizea <din BdIteni>, 1626 mai 19-1628 1680 mart. 22 apr. 1
iun. 21 Vlad Cocordscu, 1680 mai 10-1681 nov.'129
Fiera <din Leurdeni>, 1628 iun. 23-1629 Gligorie Bunea-GrddiVeanu, 1682 ian. 10
mart. 20 1683 nov. 12
Vlad <Rudeanu>, 1629 apr. 10aug. 10 Barba Bddeanu, 1684 apr. 12-1686 iul. 5
Papa <din Greci>, 1629 aug. 15 sept. 16 1686 dec. 15
Vlad <Rudeanu>, 1630 ian. 8aug. 12 Constantin Brincoveanu, 1687 ian. 14-1688
aug. 22
1 PleacS cu Mihai Viteazul In Transit- 1688 nov. 12-1689 mai 3
vania si Moldova. Alexandru Alereanu, 1689 mai 8-1692 mai 21
2 Este marcle logofst al lui Nicolae
P5trascu. Diieu Rudeanu, 1692 iul. 28 <dup5 1700>
www.dacoromanica.ro
7 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINE$TI 571
IV. SPATARUL
Vasea, 1415 iun. 10 A eagoe <fiul lui Socol>, 1522 febr. 3-1523
Nanotd, 1422 oct. 23-1424 febr. 28 apr. 4
Negri la, <1426 mart. 24> Drdgan, 1523 iul. 11-1524 iul. 24
Alb, <1428 iun.aug.>-1428 oct. 27 Dragomir <dirt Pietrosani>, 1525 febr. 10 1526
Negri td, 1430 sept. 16 aug. 223
Stancea, 1436 iun. 25 Stan <din Grddistea de Sus>, 1525 mai 30 aug.
Dumitru <Bucur>, 1437 iul. 18-1441 iun. 30 I 84
Neagoe, 1445 aug. 7 Radu Furcovici, 1527 fcbr. 27-1529 oct. 31
Dimitrie <Bucur>, Stanciul i Stoian, 1451 Puiul, 1529 nov. 24-1530 mai 22
mart. 28-1456 apr. 151 Dragomir <din Pietrosani>, 1530 lun.25
Moldovean, 1457 apr. 16-1459 sept. 20 lul. 65
Buriu, 1461 febr. 10 Drdghici al lui Stoican <din Mdrgineni>,
Bratu <Sub Coastd>,1464 mai 30-1469 ian. 17 1530 oct. 4-1535 iul. 12
Furdui, 14E9 aug. 25-1471 ian. 25 Stroe <din Orboesti>, 1535 iul. 22-1541 iun. 1
Stan <din Rusi>, 1471 dec. 12-1473 sept. 16 Dragomir <dirt Orboesti>, 1541 aug. 13-1545
Manea Negru i Drdghici <al lui-Stoica din mart. 25
Mdrgineni>, 1475 tun. 1-1476 iul. 4 Ctrstiian <din Stdncesti>, 1545 maiiun. 6
. . . 1478 ian. 9-1480 ian. 18 Barbu <din Pietrosani>, 1545 iun. 16-1546
.Pardosul, 1480 nov. 7-1481 aug. 16 iul. 5
Dolofan, 1481 iun. Badea Zdlbdu (Zemldu), 1547 ian. 10dec. 8
Alb <din Runcu>, 1482 mart. 23 Oprea <din Sdldtruc>, 1548 ian. 10apr. 18
Dimitrie i Cega, 1482 iul. 13 Dan, 1548 mai 4iul. 2
Vtddislav, 1483 ian. 27mai 12 Idrea, 1548 MI. 11-1553 IA 20
V lad Arbdnas, 1483 iun. 1 Stanciu al Bengdi, 1554 mai 25-1557 nov. 20
Dediu, 1483 hm. 5 Bdrcan <din Tirnava>, 1558 febr. 11-1559
Vlddislav, 1483 dec. 3-1491 febr. 23 nov. 25
Stroe, 1491 sept. 3-1501 dec. 152 Stan cel Gros, 1560 mart. 6-1568 iun. 8
Bogdan <din Popesti>, 1502 mart. 9-1505 Stan <din Corbi>, 1568 iul. 19-1579 apr. 14
ian. 20 Dumitru <din Cepturi>, 1579 apr. 20-1584
Danciu Gogoasd-Craiovescu, 1505 iun. 2-1507 Ian. 8
iun. 9 Danciu <din Popesti>, 1584 febr. 5mart. 11
Harvat <din Grozesti>, 1508 iun. 16-1509 Teodosie <Rudeanu>, 1584 apr. 28sept. 24
lun. 19 Staico <din Bucov>, 1585 ian. 13mart. 25
Sibiu, 1509 nov. 3dec. 5 Pdtru <din Luciiani>, 1585 apr. 16-1591
Danciu Gogoasd-Craiovescu, 1510 apr. 24 mai 22
mai 1 Franfa, 1591 iun. 16dec. 29
Semca <din ,itoaia>, 1510 iun. 18-1512 Vasilie, 1592 ian. 15Ian. 16
ian. 8 Dumbravd, 1592 ian. 21
Rada Cdpdlind, 1512 mai 26-1520 iul. 14 Frania, 1592 ian. 28
Bamza <din Obislav>, 1520 aug. 6-1521
Dumbravd, 1592 febr. 4
nov. 30
3 Este marele sptar al lui Radu de la
Afumati.
1 Apar in do cumente fie unul din ei, fie cite 4 Este marele sp5tar al lui Vladislav.
doi, sau chiar toti trei impreund. 5 Dragomir mai apare sporadic In sfat
2 Cu Stroe impreun apare uneori pin la 1534, alturi de Draghici; probabil
Milco sptar. ca fost mare spAtar.
www.dacoromanica.ro
572 HOIERI1 DIN SFA11.11. DOMNESC AL TARII ROMINESTI
Vasilie, 1592 febr. 6 febr. 16 Miho <Racotd>, 1631 iul. 23-1632 iul. 11
Dima, 1592 febr. 18 Teodosie <Corbeanu-Buzescu>, 1632 nov. 21
Vasilie, 1592 mart. 1 iul. 15 1633 dec. 29
Franfa, 1592 aug. 27 Mihai Cofofeanu, 1634 ian. 6-1635 dec. 20
Barba Albtl, 1592 dec. 1 dec. 3 Preda Brtncoveanu, 1636 ian. 14-1644 dec. 20
Radu <Buzescu>, 1593 ian. 9aug. 18 Diicu Buicescu, 1645 ian. 8-1654 apr. 10
Dumitrache, 1593 oct. 25-1594 oct. 31 Hrizea <din Bogddnei>, 1654 apr. 25 dec. 29
Danciu <din Brincoveni>, 1594 dee. 13-1595 Pand Filipescu, 1655 ian. 5-1658 ian. 30
febr. 12 . . .1658 mai 26 iul. 25
Calold <din Lipov>, 1595 mart. 17iul. 24 Udriste, 1658 dec. 9-1659 iun. 12
Negrea, 1595 dec. 28-1599 sept. 22 Dumitru, 1659 aug. 30
Balea <din Cdrfuclesti>, 1599 dec. 28-1600 Nicolae, 1660 ian. 21
iun. 17 . .1660 ian. 25aug. 28
Ion, 1600 iun. 25 iul. 6 Pand Filipescu, 1661 ian. 9-1662 ian. 12
Balea <din Cdrfuclesti>, 1600 iul. 9 Leca, 1662 febr. 8
lanachi, 1601 ian. 26-1602 iun. 21 Toderwo Sturzea, 1662 mart. 16-1664 nov. 4
LeCa, 1602 aug. 12-1604 mai 16 Pand Filipeseu, 1664 nov. 27
Mtrzea, 1604 mai 17-1610 dec. 10 Draghici Cantacuzino-Margineanu, 1665 febr.
Cirstea, 1611 mart. 5-1613 dec. 29 17-1667 sept. 21
Leca <soful Grajdanei>, 1614 ian. 7-1615 Serban Cantacuzino, 1668 ian. 31-1672 ian. 5
dee. 7 Toader Sturzea, 1672 mart. 16-1673 aug.
Miho <Racold>, 1616 febr. 29iul. 8 Mihai Cantacuzino, 1674 febr. 11dec. 21
Pdruq, 1616 oct. 3-1618 mai 18 Lupaleo (Lupu) Buhuq, 1675 ian. 22-1677
Lupu <Mehedinfeanu>, 1618 aug. 20oct. 27 apr. 21
. . . 1618 nov. 13dec. 29 La/earache Ruset, 1677 mai 3-1678 nov. 18
Miho <Racold>, 1618 dec. 30-1620 iul. 22 Vintild <Corbeanu>, 1679 ian. 16 nov. 16
Necula <Calargi>,1620 sept. 17-1624 aug. 29 Mihai Cantacuzino, 1680 ian. 3 1681 nov. 29
Miho <Racotii>, 1624 oct. 1.0-1627 nov. 3 Constantin Brincoveanu, 1682 ian. 10-1686
Gorgan, 1628 febr. 3 int 6 dec. 15
Miho <Racotd>, 1628 iul. 15-1630 aug. 12 Iordache Cantacuzino, 1687 ian. 14-1689
Dumitrasco, 1630 aug. 26-1631 mart. 15 sept. 15
Pavlachi, 1631 apr. 15 iul. 15 Mihai Cantacuzino,1690 febr. 23 <chip 1700>
V. VISTIERUL
Mica Popsor, <1407> ian. 8-1415 inn. 10 Serban, 1439 sept. 8 1441 iun. 30
Serban, <1407> ian. 8 Radu, 1445 aug. 7
,5erban ;i Manciu, 1409 mai 11 Pahulea, 1450 ian. 2-1456 apr. 15
Dragon, <1409 1413 > oct. lova, 1458 mart. 5-1461 febr. 10
Mihail, 1421 nov. 21 1424 dec. 12 ; 1428 Lal, 1463 nov. 12-1467 ian. 15
iun. aug. Vlad, 1468 mai 18
Milef, 1422 oct. 23-1424 febr. 28 Vticu, 1469 ian. 17-1473 sept. 16
Neagu (Neagoe), 1428 sept. 10 oct. 7 Radea, 1475 iul. 15-1476 iul. 4
Milef, 1431 ian. 30 Cazan, 1478 apr. 3-1480 ian. 18
Stanciu, 1431 nov. 17-1436 iun. 25 Radu, 1480 nov. 7-1481 iun.
Radii, 1432 fan. 15 1445 aug. 7 Sucal, 1481 aug. 16
Coica, 1437 ian. 20-1439 aug. 2 Vlddislav, 1482 mart. 23
www.dacoromanica.ro
9 BOIERII DIN SFAIUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 573
Manea Negru, 1482 iul, 13-1484 apr. 24 Tudoran, 1583 sept. 10 oct. 9
Stanciu <din Crasna>, 1485 apr. 5 sept. 7 I anachi, 1583 oct. 29-1585 mart. 25
Staico, 1486 sept. 10-1491 febr. 23 Paraschiva, 1585 apr. 16mai 26
Tudor (Teodor), 1491 sept. 3-1502 mart. 9 Gherghe, 1585 inn. 19 nov. 6
Ca told, 1502 apr. 30-1509 inn. 19 Paraschiva, 1585 nov. 12-1586 dec. 17
Costea, 1509 nov. 3dec. 5 Miroslav <din Rtfou>, 1586 dec. 18-1589
Harvat, 1510 apr. 24 1514 iul, 14 iul. 19
Dumitru <din Veicdresti>, 1514 iul. 23 1521 Andrei, 1589 <aug.> 1591 mai 22
nov. 30 Andronie <Cantacuzino>, 1591 iun. 1 1592
Oancea, 1522 febr. 3-1523 apr. 4 mart. 28
-Capold, 1523 iul. 11-1525 aug. 181 Dan <Danitovici>, 1592 mai 15 iun. 17
Neagoe <fiat lui Socol>, 1525 febr. 10-1526 Andronie <Cantacuzino>, 1592 iul. 15
aug. 222 Stalachie, 1592 dec. 1 dec. 3
Hamza <din Obislav>, 1527 febr. 27 iul. 2 Pand, 1593 ian. 9 apr. 25
V ilsan <Furcovici>, 1527 iu1.19 1528 nov. 10 Barbd Alba, 1593 mai 18 aug. 18
Dragomir <din Pietrosani>, 1529 mai 12oct. Pangratie, 1593 oct. 25 1594 iul. 73
31 Malachi, 1594 aug. 17 oct. 31
Radii Furcovici, 1529 nov. 24-1533 apr. 26 Teodosie <Rudeanu>, 1594 dec. 13-1596
Staico al lui Plrvan, 1533 mai 27-1534 mai 23 sept. 23
Udriste <dirt Mdrgineni>, 1534 sept. 6-1545 Stoica (Stoichild) <din StrInzba>,1597 lan. 11
mart. 25 1599 sept. 224
Rarbu <din Pietrosani>, 1545 apr. inn. 6 Andronie <Cantacuzino>, 1599 dec. 28-1600
Conda, 1545 inn. 16-1546 ian. 29 iul. 95
Chirca, 1546 mai 23 iul. 5 Pand, 1601 ian. 26-1602 iun. 21
Glzerghe <din Pietrosani>, 1547 ian. 10 sept. Nica, 1602 aug. 12-1610 dec. 10
20 Stoica <din Strimba>, 1611 mart. 29mai 9
Drgltici, 1547 dec. 8-1548 apr. 18 Dediu, 1611 sept. 15-1615 nov. 10
Neagoe <din Peris>, 1548 mai 4-1552 iun. 2 Vasilie, 1615 nov. 14dec. 7
Crdciun, 1553 ian . 25 mart. 20 Necula, 1616 febr. 29 iul. 8
Neagoe <din Peris>, 1553 iul. 11 iul. 20 Stiriano, 1616 oct. 3-1617 dec. 8
Dragomir <din Orboesti>, 1554 mai 25-1557 Stoica <din StrImba>, 1618 ian. 9mai 18
nov. 20 Messer Mechea, 1618 aug. 20-1619 mai 4
Ctrstea, 1558 apr. 28-1559 nov. 25 Stoica <din Strimba>, 1619 mai 8-1620
Stanciu, 1560 mart. 6 apr. 20 mart. 25
laniu <din Dtrza>, 1560 inn. 30-1568 mai 25 . . . 1620 apr. 7mai 29
Badea <Bolosin din Bddesti>, 1568 iul. 10 Fiera <din Leurdeni>, 1620 iun. 1 iul. 22
1570 febr. 1 Asian, 1620 sept. 17-1621 aug. 7
Bratu, 1570 mart. 22 sept. 27 Hrizea <din Bdlteni>, 1621 sept. 1 1623
Dumitru <din Cepturi>, 1570 oct. 8-1574 oct. 8
aug. 7 Mihalache, 1623 oct. 15-1624 apr. 28
Mitrea <din Holdrani>, 1574 sept. 4-1578
iun. 30 3 In domnia lui Mihai Viteazul apare
Costandin <Frangopolo>, 1578 iul. 2 <1583> sporadic In divan ca vistier i Andronie la :
1593 nov. 23 ; dec. 20 ; 1594 febr. 25 ; iunk 6 ;
iul. 15 iun. 8 ; 1596 sept. 28 ; 1597 iun. 22 ; iul. 30 ;
lanache, 1583 sept. 5 sept. 6 este probabil vistier al doilea.
" PleacS cu Mihai Viteazul In Transilvania
1 Este marele vistier al lui Vladislav. 0 Moldova, ca mare postelnic.
2 Este marele vistier al lui Radu de la 5 Este marele vistier al lui Nicolae
Afumati. Pfitrascu.
www.dacoromanica.ro
574 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII RomINESTI 10.
VI. COMISUL
www.dacoromanica.ro
II BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 575
Bddica <Badea>, 1520 sept. 2-1521 nov. 30 Radu <Buzescu>, 1585 nov. 6-1591 mai
Diicu, 1522 febr. 3-1523 apr. 4 Radu <Florescu>, 1591 iun. 1-1592 aug. 27
Bddica <Badea>, 1523 iul. 11 1524 iul. 24 Tudor, 1592 dec. 1 1593 iul. 19
Radu al lui Danciu, 1525 febr. 10-1526 iul. fanache, 1593 aug. 18
121- Pand, 1593 sept. 1594 sept. 6
Neagoe al lui Drdghici, 1525 mai 30 aug. Radu <Florescu>, 1594 sept. 26 1599 dec. 28
182 Mandea, 1600 mai 15 Ia. 9 4
Draghici <al lui Stoican, din Margineni>, $lefan, 1601 ian. 26-1602 iun. 21
1525 sept. 8-1529 oct. 31 3 Rat Giurgi, 1602 aug. 12-1603 dec. 28
Radu, 1530 mai 22 Gligorie, 1604 apr. 12-1610 ian. 21
Danciu al lui Bogdan, 1530 iun. 25-1531 Costea Chehaia, 1610 apr. 3 dec. 10
dec. 17 Coci, 1611 mart. 29 mai 9
Staico Sintescu, 1532 apr. 23-1537 ian. 15 Bratu <din Uesti>, 1611 sept. 15-1616 iul. 8
Barbu, fiul lui Udrea, 1537 apr. 22-1539 Gligorie <din Poiana-Dtmbovifa>, 1616 oct.
mai 18 3-1617 oct. 20
Badea <Zdtbdu din Cotesti>, 1539 sept. 10 Lamba, 1617 dec. 8-1618 mai 18
1545 apr. Gherghe <din Mdgureni>,1618 aug. 20 oct. 27
Gher:ghe din Petrosani, fratele lui Toma banal, Gligorie <din Poiana-Dtmbovifa>, 1618 nov.
1545 mai 1546 iul. 5 13-1619 dec. 31
Diku, 1547 ian.. 10 <posibil 1546 aug. 9> Buzinca <din Rddulesti>,1620 ian. 11 iul. 22
1547 dec. 8 Goga, 1620 sept. 17-1621 aug. 7
Radu, 1548 ian. 10 apr. 18 Furtund Mihail, 1621 nov. 18 1623 aug. 14
Tatu, 1548 mai 4-1552 iun. 2 Bratu <din Uesti>, 1623 aug. 29-1626 dec. 30
V lad <din Drdgoiesti>, 1553 ian. 25 -/ mart. 20 Pavlachi <Caragea>, 1627 ian. 9 aug. <25>
Stanislav, 1553 lul. 11 iul. 20 Gligorie <din Poiana-Dtmbovila>, 1627 oct.
Vlad <din Dragoiesti>, 1554 mai 25-1557 20 nov. 3
nov. 3 Ramandi, 1628 febr. 9 dec. 31
Nan, 1558 apr. 28-1559 sept. 3 Diamandi, 1629 Ian. 3 sept. 16
Stan, 1559 nov. 25-1560 ian. 9 Conde, 1630 ian.. 8 febr. 10
Bdrcan <din Ttrnava>, 1560 mart. 6-1568 Buzinca, 1630 febr. 26-1631 ian. 10
apr. 3 Costandin, 1631 ian. 18 iul. 6
Azap, 1568 mai 7 iun. 8 Buzinca, 1631 iul. 15 1632 iun. 14
Vlad, 1568 iul. 19 1569 febr. 17 Vasile Paindur, 1632 iul. 10 iul. 11
Mitrea <din Hotdrani>, 1569 mart. 25 1574 .Nica, 1632 nov. 21-1633 febr. 8
aug. 7 Buzinca, 1633 mart. 15-1637 dec. 13
Bratu, <1574> sept. 1579 ian. 11 Radu Mihalcea <Ctridescu>, 1638 ian. 4 1655
Stan, 1579 mart. 10-1580 dec. 27 febr. 11
Radu <din Cepari>, 1580 dec. 30 1583 iun. 15 Badea <Comdneanu>, 1655 mart. 12 mai 11
Palm, 1583 sept. 5 dec. 10 Rada Mihalcea <Ctnclescu>, 1655 oct. 13 1657
Pavel, 1584 ian. 8 dec. 22
Balea, 1584 ian. 27 sept. 24 Manta <din CImpina>, 1658 mai 26-1659
Radu <Buzescu.>, 1585 ian. 13 mai 26 aug. 30
Mihalachi, 1585 iul. 6 oct. 22 Pavel Collea-Doiceseu, 1660 febr. 6 aug. 28
Constandin (fiul lui Radu mare armas), 1661
1 Este marele comis al lui Radu de la ian. 11-1663 iun. 17
Afumati.
2 Este marele comis al lui Vladislav.
3 AlterneazA In sfat, pin5 In 1526, cu 4 Este marele comis al lui Nicolae Pa-
Radu al lui Danciu. trajcu.
www.dacoromanica.ro
576 BOIERII DIN SFAr,J1, DOMNEsc AL TART! ROMINESTI 12
Papa <din Greci`t> , 1663 dec. 28-1665 aug. 30 Barbu Filianu, 1680 ian. 3 iul. 19
Gheorghe din Drgdneti, 1665 sept. 13-1667 Papa Buicescu, 1680 sept. 11-1683 mai 18
sept. 21 Tanasie Sdrdcinescu, 1684 mai 21 scpt. 15
Papa <din Greci?>,1668 ian. 31 1669 oct. 31 1685 iun. 2-1686 iun. 18
Ivalco Bdleanu, 1669 nov. 14-1670 mart. 25 $erban Ptrvulovici Cantacuzino, 1686 ian. 24
Stoian Florescu, 1670 mai 10-1672 ian. 5 1689 sept. 15
Matei Golescu, 1672 mart. 16-1673 aug. Costandin $tirbei, 1690 apr. 2-1692 iun. 15
Barba Milescu din Pktiani, 1674 ian. 3-1675 $erban PIrvulovici Cantacuzino, 1692 iul. 5
aug. 27
1696 dec. 11
Vlad Cocordscu, 1675 oct. 4-1677 dec. 30
Radu $tirbei, 1678 ian. 3 nov. 18 Radu Golescu, 1697 ian. 4-1700 iul. 4
Dumitraqco, 1679 ian. 16 nov. 2 Bunea GrddiVeanu, 1700 iul. <dupfi 1700>
VII. STOLNICUL
www.dacoromanica.ro
13 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROPAINSTI 577
IvaFo <din Golefti>, 1568 iul. 19-1569 oct. 28 Gherghe <Caridi din Popefli>, 1631 apr. 15
Bratu, 1569 nov. 20-1570 febr. 15 nov. 19
Badea <Boloqin din Bddeti>, 1570 mart. 22 Nedelco <Boteanu>, 1632 ian. 16 iul. 11
1576 nov. 25 Stroe <Leurdeanu>, 1632 nov. 21 1633 febr. 8
!larval <din Room! de Sus>, 1576 dec. 30 Mihai Colofecmu, 1633 mart. 15 dec. 29
1582 iun. 2 Vasilie (Vasilache) Paindur, 1634 ian. 13
Danciu <din Popeqti>, 1582 iun. 4 1583 iun. 10 1638 nov. 30
Gherghe, 1583 sept. 5-1585 mart. 25 Socol din Corndleni, 1639 ian. 10-1641 iul. 9
lanache, 1585 apr. 16 Stroe <Fiera-Leurdeanu>, 1641 nov. 11
Mihalache, 1585 mai 26 nov. 23
Ion <din Cepari>, 1585 iul, 14 <posibil iul. 6 > Dumitrafco Filipescu, 1641 dec. 24 1644 dec.
oct. 22 20
Mihalache, 1585 nov. 6-1586 iul . 15 Mihnea, 1645 ian. 8 dec. 22
Vintild <din Cldteqti>, 1586 iul. 17-1588 Barbu Brddescu, 1645 ian. 4-1647 dec. 26
nov. 30 Dumitru Filiqanu, 1648 ian. 6-1649 sept. 7
Mihai <Viteazul viitorut domn>, 1588 dec. 1649 iul. 26dec. 20
12 1591 mai 22 Barbu Poenaru, 1650 ian. 1-1652 aug. 26
Dirna, 1591 iun. 1 1592 febr. 6 1652 sept. 22-1653 ian. 3
Toma, 1592 febr. 16 mart. 8 Burma <V ilcu-Grddiqteanu>, 1653 ian. 26
Dima, 1592 mart. 28 iul. 15 mai 12
Dimola, 1592 dec. 1 1593 ian. 25 Pand Filipescu, 1653 iun. 11 1654 mai 30
Stan, 1593 ian. 9 iun. 6 Chirca Rudeanu, 1654 iun. 6 1655 febr. 11
liaddrbal, .1593 ian. 15 iun. 14 1 Vasilie, 1655 mart. 12mai 11
Pond, 1593 iul. 19 Rada Fdrcdqanu, 1655 aug. 11 1657 dec. 22
Strbu <din Cerneti>, 1593 oct. 25 dec. 2 1658 ian. 30 iun. 3
Dragomir <f iul lui V laicu> , 1593 dec. 7 dec. 20 Badea, 1658 iun. 8 iul. 25
Strbu <din Cerneti>, 1594 ian. 4 oct. 31 Vasilie, 1658 dec. 9-1659 iun. 12
Stroe Buzescu, 1594 dec. 13-1600 iul. 9 Gheorghe, 1659 aug. 30
Preda <din Rumceni>, 1601 ian. 26-1602 Chirca Rudeanu, 1660 ian. 21 aug. 28
febr. 2 Mihai Argetoianu, 1661 ian. 9-1662 aug. 22
Gherghina, 1602 mai 1 iun. 21 Preda Poenaru, 1662 sept. 29-1664 nov. 4
Stroe Buzescu, 1602 aug. 12 oct. 4 Mihai Argetoianu, 1664 nov. 27
1602 dec. 23 1604 apr. 30 lordache <Pirgoveanu>, 1665 febr. 9dec. 2
Beircan <din Meripni>, 1604 mai 17-1610 Dumitraco Nicolae, 1666 ian. 7mart. 15
dec. 10 Gheorghe Ghetea, 1666 apr. 18-1669 febr. 24
Panait, 1611 mart. 29-1613 iul. 3 Pand Pdrdescu, 1669 apr. 22 1670 apr. 11
Mihalachi, 1613 oct. 9 1616 iul. 8 Ivaqco Bdleanu, 1670 apr. 13 1672 ian. 4
Gorgan, 1616 oct. 3-1618 mai 18 Preda Poenaru, 1672 mart. 16 1674 dec. 21
Mihalachi, 1618 aug. 20-1620 iul. 22 Constantin Cantacuzino, 1675 ian. 22 1677
Bartolomei (Vartolomi) Minetti, 1620 sept. 17 dec. 30
1627 nov. 3 Atexandru Alexeanu, 1678 ian. 3-1681 nov. 29
Dumitrache, 1628 febr. 3 1629 sept. 16 Iordache Cantacuzino, 1682 ian. 10 dec. 6
Mtwd <din Petroani>, 1630 ian. 8 1631 Diicu Serbdnescu-Cortoroprtu, 1683 ian. 9
mart. 15 mai 18
Alexandru Alexeanu, 1684 apr. 12 1686
1 Dimola, Stan si Haddrbal apar in dec. 15
divan alternativ, ca mari stolnici in domnia
lui Alexandru cel Rau. Existd opinia (D. Ple- Diicu Serbdnescu-Cortoropnu, 1687 ian. 14
sia) cd Stan si Haddrbal este aceeasi persoand. 1689 mai 7
37 C. 4336
www.dacoromanica.ro
578 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 14
Model Filipescu, 1689 mai 8-1690 iul. 6 Mihalcea Cindescu, 1693 tun. 11-1695 febr. 5
Pirvu Cantacuzino, 1691 febr. 26-1693 apr. 25 Radu lzvoranu, 1695 mart. 9 <clupa 1700>
VIII. PAIIATINICUL
Costea, <1407> ian. 8 Radu din Flocesti, 1532 aug. 16-1533 apr. 18
(Therghina, 1415 iun. 10 Danciu al lui Bogdan, 1533 ian. 16 ; febr. 7 :
Nan, 1424 febr. 28 <1424> nov. 10 febr. 12 2
Balea, 1424 dec. 12-1430 sept. 16 Radu, 1533 apr. 26 nov. 15 3
Balea i Radu, 1428 oet. 7 Radu Pasadia, 1533 nov. 15-1536 febr. 14
Balea, 1431 ian. 30 Stroe al lui Draghici <din Floresti>, <1536>
Bark!, 1431 nov. 17-1436 iun. 25 apr. 18-1539 mai 18
Miclea, 1437 ian. 20-1441 iun. 30 Stoica <din Bujorani>, 1539 sept. 10-1540
Neagu, 1445 aug. 7 dec. 9
Balea, 1450 ian. 2-1456 apr. 15 Cracca, 1541 febr. 6-1544 mai 20
.Milea, 1457 apr. 16 Radu <Pasadia>, 1544 iun. 2-1545 ian. 16
.Stoica, 1458 mart. 5-1459 sept. 20 Badea Zemlau, 1545 mai-1546 iul. 5
Oprisa, 1461 febr. 10 Dan, 1547 ian. 10 iun. 30
Ivan, 1463 nov. 12-1467 ian. 15 Craciun dirt Barsesti, 1547 dec. 8-1548 apr. 18
Vintila <Florescu>, 1468 mai 18-1473 sept. 16 Voico, 1548 mai 4 oet. 7
Balea, 1475 iun. 1 Stanislav, 1549 ian. 5-1552 inn. 2
Delco, 1475 iul. 15-1476 mai 8 Neagoe, 1553 ian. 25marl. 20
Radu <din lzvorani>, 1478 apr. 3-1480 ian. 18 Milco, 1553 iul. 11
Mircea Butcat, 1480 nov. 1482 mart. 23 Radu din Golesti, 1554 mai 25 1556 iul. 20
.Hirgola, 1482 iul. 13-1486 sept. 10 Lepddat, 1556 sept. 15-1557 nov. 20
Colfea, 1487 iun. 13-1488 apr. 17 Balomir, 1558 apr. 28 1561 aug. 6
Dunritru, 1489 apr. 25-1498 apr. 15 Manea, 1561 oct. 15-1567 iul. 2
.Radu al lui V MUM, 1498 iul. 19-1500 apr, 23 lonas, 1567 iul. 19 1568 iun. 8
Draghici, 1500 iul. 14 Gonfecc1568 iul. 19 1583 iul. 10
Badea <din Dobrusa>, 1501 mai 24 1509 Durnitru <din Popesti>, 1583 sept. 5-1585
iun. 19 mart. 25
Manea, 1509 nov. 3 Ianiu <din Boleasca>, 1585 apr. 16 mai 26
Radu, 1509 dec. 5 Ion <din Cepari>, 1585 iul. 6
Stanciu, 1510 mai 1-1512 ian. 8 Radu <din Cepari>, 1585 iul. 14 oct. 22
Draghici <Vintilescu din Floresti>, 1512 mai Ianiu <din Boleasca>, 1585 nov. 6 1586 iul. 7
26 1523 apr. 4 Vlad, 1586 iul. 10-1591 mai 22
Dragornir, 1523 iul. 11 sept. 12 Inas, 1591 iun. 1 dec. 29
Radu <Pasadia>, 1525 febr. 10-1526 iul. 12 Duca, 1592 ian. 15 iul. 15
Danciu al lui Bogdan, 1526 apr. 3-1527 lane, 1592 dec. 1 1593 mai 20
iul. 19 1 Dima <Dimola>, 1593 mai 18
Staico al lui Pirvan, 1527 sept. 9 1529 Dimola, 1593 iul. 19 aug. 18
nov. 24 Manta, 1593 sept. 1594 oct. 31
Opris, 1530 mai 22 &rban <din Coiani>, 1594 dec. 13 1600 iul. 9
Udriste <din Margineni>, 1530 iun. 25-1532
iul. 14 ; 1532 dec. 11 2 Poate fost mare paharnic.
3 Nu am putut stabili dacd acest Radu
. In 1526 apr.-iul., apare alternativ cu este cel din Flocesti sau Pasadia, sau poate
Radu Pasadia. un al treilea Radu.
www.dacoromanica.ro
15 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARIl ROMINESTI 579
Gherghina, 1601 ian. 26-1602 apr. 12 1 Gheorghe Ghefea, 1658 mai 26-1659 iul. 26
Costandin <Roca>, 1602 mai 1-1603 iun. 26 lane Cantacuzino, 1659 aug. 30
Stanciu <din Brincoveni>, 1604 apr. 12-1611 Dragh(ci Cantacuzino, 1660 ian. 21-1663
sept. 8 iun. 17
Fisenfea, 1611 oct. 18-1612 febr. 15 Costandin, 1663 dec. 28-1664 apr. 27
I upu <Mehedinfeanu>,1612 apr. 20 1616 iul. 8 1664 aug. 11 nov. 4
Mirzea, 1616 oct. 3-1618 mai 18 Dreighici Cantacuzino, 1664 nov. 27
Vlad <Rudeanu>, 1618 aug. 20-1620 iul. 22 Badea <Vlddescu din Aninoasa>, 1665 febr.
Ion <din Paia>, 1620 sept. 17-1622 sept. 6 9dec. 2
Batiqte <Vevelb, 1622 nov. 12-1623 mart. 6 Necula Sofialdu, 1666 ian. 7 sept. 20
1623 mart. 16 iun. 12 Manolache, 1667 ian. 9sept. 21
Gorgan, 1623 iun. 15 oct. 8 Balasache, 16b8 ian. 31dec. I
Duinitraqco, 1623 oct. 15 1669 ian. 8 febr. 24
Ghcrghe Catargiul, 1623 nov. 10-1625 dec. 31 Gheorghe, 1669 apr. 22-1670 apr. 1
Apostol, 1626 ian. 10-1627 nov. 3 Vticu Mogoqescu -<Grddiqteanu>, 1670 apr.
Diamandi, 1628 febr. 3dec. 31 11-1672 ian. 4
Costandin, 1629 ian. 3sept. 16 Coruia, 1672 ian. 5-1673 aug.
Vasilie, 1630 ian. 8-1631 iul. 15 Vintild Corbeanu, 1674 ian. 3-1675 aug 27
Nedelco, 1631 iul. 23 nov. 19 Staico- <Bucqanu>, 1675 ocl. 4-1677 dec. 30
Neagu, 1634 ian. 16 iun. 14 Coruia, 1678 ian. 3 nov. 18
Para, 1632 iul. 10 iul. 11 Barbu Milescu, 1679 ian. 16nov. 2
Barbu <Brddescu>, 1632 nov. 21-1633 febr. 8 Durnitra,co Coleanu, 1680 ian. 3 dec 24
Vucina Strbu, 1633 mart. 15-1641 nov. 23 Barbu Bddeanu, 1681 febr. 4 nov. 29
Marco Danovici, 1641 dec. 24-1643 dec. 22 Statie <Golescu-Leurdeanu>,1682 ian. 10 dec. 6
Drdguin Deleanu, 1644 tan. 2-1650 apr. 18 Constantin Cantacuzino-Mdgureanu, 1683 ian.
1650 apr. 20oct. 20 9mai 18
Ilriza (Hrizica) <din Bogdanei>, 1651 febr. Papa Buicescu, 1684 apr. 12-1686 dec. 15
23-1653 iun, 11 Barbu Urddreanu, 1687 ian. 14-1690 marl. 8
Radu Staico-intescu din Popqti, 1653 sept. Cornea Brdiloiu-Drdgoianu, 1690 apr. 2-1695
3-1654 mai 30 febr. 5
Pand Filipescu, 1654 iun. 6dec. 29 Vergo, 1695 mart. 9-1697 iun. 17
Hriza (Hrizica) <din .Bogddneb, 1655 ian. 8 Scarlatache <Mavrocordab, 1698 ian. 15-1699
mai 11 ian. 3
Radu Mihail-Ttntdveanu, 1655 oct. 13-1638 1699 ian. 5 nov. 12
Ian. 30 &rban Cantacuzino,1700 ian. 5 luph 1700 >
IX. POSTELNICUL
Stoica, 1437 iul. 18 Draghici <al lui Stoica din Mdrgineni> , 1471
Maleuq, 1451 mart. 28 iul. ian. 25-1473 mai 17
Radu, 1451 sept. 30-1461 febr. 10 Drdghici <al lui Stoica din Mdrgineni> qi Cirsti-
Pdtru, 1458 mart. 5 ian <din Stdnceti> , 1471 dec.12 1472 iul. 28
Stan i Rada, 1467 ian. 15 Dimitrie Ghizdavdf, 1475 iun. 1-1476 iul. 4
Stan i Badea, 1469 ian. 17oct. 29 PiHitu i Petru, 1478 apr. 3sept. 9
Stanciu <din Crasna>, 1480 ian. 18
1 La 20 si 30 aprilie 1601 apare ca pahar- Vladislav, 1480 nov. 7-1481 iun.
nic : Ionasco. Ona, 1482 mart. 23
www.dacoromanica.ro
580 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 16
Co lfeai Rodea, 1482 iul. 13-1486 sept. 10 Badea si Cristian, 1525 iul. 24 ; 1526 apr. 1
Co lfea, 1483 mai 12-1485 apr. 5 Sahat f i Mdlai, 1525 aug. 18 4
Rodea f i Neagu, 1487 iul. 31-1490 apr. 12 Badea <Aiaz> si Dragu, 1525 sept. 11 ; 1525
Rada <Craiovescu> si Neagu, 1489 aug. 3 nov. 13
1493 iun. 15 Badea Aiaz f Mihnea <din Bddeni>, 1525
Neagu si Dragomir, 1490 iul. 26 oct. 23-1525 dec. 17 5
Radu <Craiovescu>, 1493 mai 30-1495 inn. Badea <Aiaz> si Dragu, 1526 inn. 7-1527
Radu <Craiovescu> si Dragomir, 1493 sept. iul. 19
10-1501 mai 24 Giura i Badea <Aiaz>, 1526 febr. 6
Neagu, 1495 sept. 8 Neagoe si Dragu, 1527 sept. 10
Neagoe <Basarab> i Dragomir, 1501 dec. Dragu i Mihnea <din Bddeni>, 1527 sept.
15-1504 sept. 13 10-1528 nov. 10
Rada si Neagoe <Basarab>, 1505 ian. 11 Badea Aiaz si Mihnea <din Bddeni>, 1528
mart. 26 oct. 28
Neagoe <Basarab>, 1505 iun. 2-1506 apr. 12 Radu <Pasadia>, 1529 mai 12 nov. 24
Neagoe <Basarab> f i Dragomir, 1506 mai 14 Badea Aiaz, 1530 mai 22
iun. 4 Staico Sintescu, 1530 iun. 25-1531 dec. 17
Neagoe <Basarab>, 1506 aug. 20 Radu Pasadia, 1532 apr. 23-1533 apr. 26
Radu si Neagoe <Basarab>, 1507 febr. 3-1508 Radu Pasadia si Badea Aiaz, 1532 aug. 16
iun. 6 Giura, 1532 mai 5
Neagoe <Basarab>, 1508 iun. 16-1509 iun. 19 Barbu Delcovici, 1533 mai 27-1534 mai 23
Marcea, 1510 apr. 24-1511 ian. 10 Badea Aiaz-lzvoranu, 1534 sept. 6-1541 aug. 13
Marcea, Radu si Plrvu, 1511 mart. 22 Stanciu al lui Benga, 1542 ian. 10 1545 febr. 28
Marcea, 1511 apr. 19-22 Dragomir, 1545 mart. 25 iun. 6
Marcea, Radu i Plrvu, <1511 > iul. 1-10 Dragomir, Radu si Tudosie <din Peris>, 1545
Marcea, 1511 iul. 10-1512 ian. 8 rnai 28
Radu i Stanciu, 1512 mai 26
Rada, 1512 iun. 23 sept. 29 4 Dr6gan, Petriman, Sahat si MSIai slut
Radu si Oancea, 1512 oct. 11 marl postelnici ai lui Vladislav.
Rada, 1513 mart. 23 5 Pentru o mai clarA prezentare a unora
Radu si Oancea, 1513 apr. 1 din marii postelnici din perioada 1489-1525,
Radu, 1513 oct. 24 dAm In notA si lista recapitulativ5 a lor :
Radu <Craiovescu>, 1489 aug. 3-1501 mai 24
Stroe f i Vladislav, 1514 mai 8-1516 ian. Dragomir, 1490 iul. 26 1506 iun. 4
23 1 Neagoe <Basarab>, /1501 dec. 15-1509 iun. 19
Neagoe <fiul lui Socol> si Luca, 1516 nov. 3 Radu, 1505 ian. 11 1513 oct. 24
Badea <Indica> si Neagoe <fiul lui Socol>, Marcea, 1510 apr. 24 1512 tan. 8
Pirvu, 1511 mart. 22 iul. 10
1517 iun. 3-1520 aug. 6 2 Oancea, 1512 oct. 11 1513 apr. 1
Neagoe <fiul lui Socol> si Danciu <al lui Stroe, 1514 mai 8 1516 ian. 23
Bogdan>, 1520 sept. 4-1522 febr. 3 3 Vladislav, 1514 mai 8 1516 ian. 23
Barbu st Danciu <al lui Bogdan>, 1523 apr. 4 Neagoe <fiul lui Socol>, 1516 nov. 3-1522
febr. 3
Drdgan, 1523 iul. 11-1525 apr. 19 Badea (Bddica), 1517 iun. 3 1520 aug. 6
Dragan f t Badea <Aiaz>, 1525 febr. 10 Danciu <al lui Bogdan>, 1520 sept. 4-1523
Petriman, 1525 mai 30 dui.> apr. 4
Petriman i Mdlai, 1525 iun. 10 Dretgan, 1523 iul. 11 1525 febr. 10
Badea Aiaz, 1525 febr. 10 1541 aug. 13
Petriman, 1525 mai 30 iul.
1 Stroe apare uneori singur. Mdfai, 1525 iun. 10 aug. 18
2 Apar In acte Impreuna, dar i separat. Mihnea <din Bddeni>, 1525 oct. 23 1528
a La fel. oct. 28
www.dacoromanica.ro
17 BOIERII DIN SFATUL DoMNESC AL TARII ROMINESTI 581
Radu si Tudosie <din Peris>, 1545 mai 28 Dumitrache Chirild, 1601 ian. 26-1602 iun. 21
in]. 4 Leca <soful Grdjdanei>, 1602 aug. 16 1610
Stan <din Bujorani>, 1545 sept. 24-1546 dec. 10
ian. 29 Fota, 1611 mart. 29-1613 apr. 16
.Radu, 1546 iun. 22 Bernad, 1613 apr. 20-1616 iul. 8 2
Ptrvu, 1546 ian. 30-1547 sept. 20 laniu (lanache) <Caragea>, 1616 oct. 3-1618
Dreighia, 1547 dec. 8-1548 apr. 18 mai 18
Frdfild, 1548 mai 7-1552 iun. 2 Necula <Catargi>, 1618 aug. 20-1619 oct. 13
Radu, 1553 ian. 25mart. 20 . . . . 1619 oct. 29-1620 iul. 22
Frdtild, 1553 iul. 20 Miranda, 1620 sept. 17-1623 oct. 8
laniu din Dtrza, 1554 mai 25-1557 aug. 23 Dirnitrache <Cantacuzino>, 1623 oct. 15-1625
Cernica, 1557 sept. 7oct. 9 apr. 7
Stanciu Dobrus, 1558 febr. 11-1560 act. 18 Costandin <Cantacuzino>, 1625 apr. 20-1627
Ivancea, 1560 nov. 22-1561 iun. 12 nov. 3
Dragan si Dragne, 1561 iu1.26aug. 6 Condilo, 1628 febr. 3-1629 sept. 16
Ivan Norocea <din Rdzvad>, 1561 oct. 24 1564 Alexandri, 1630 ian. 8-1631 ian. 18
ian. 8 Iovcea, 1631 febr. 5 iul. 6
Gheorma, 1564 mart. 31-1568 iun. 8 Dumitrasco <Spineanu>, 1631 iul. 15 nov. 19
Stoichila <din Modruzesti>, 1568 iul. 19-1579 Mario, 1632 ian 16 iul. 11
dec. 30 Costandin <Cantacuzino>, 163 nov. 21-1654
Danciu <din Popesti>, 1580 ian. 4-1582 apr. 25
mai 25 Eustratie <Leurdeanu>, 1654 apr. 28 dec. 29
Mtnea, 1582 iun. 6-1583 iun. 10 Danciu Ptrtianu, 1655 ian. 8-1656 iul. 30
.Staico <din Bucov>, 1583 sept. 5-1584 Neagoe Sdeuianu, 1656 aug. 11-1657 dec. 22
sept. 24 lordache Truranda, 1658 ian. 30 tun. 12
Udriste <din Dragoiesti>, 1585 ian. 13 mart.25 Eustratie <Leurdeanu>, 1658 fun. 30iul. 25
Cherghe, 1585 apr. 16mai 26 Alexandru, 1658 dec. 9
Paraschiva, 1585 iul. 6 nov. 6 Danciu, 1659 ian. 12 iun. 12
Gherghe, 1585 nov. 12-1586 dec. 17 Neagoe Suculanu, 1659 aug. 30
Paraschiva, 1586 dec. 18-1587 mart. 31 Badea <Vlddescu din Aninoasa>, 1660 ian.
lane <din Boleasca>, 1587 apr. 30-1590 21 aug. 28
mart. 25 Costea, 1661 ian. 9-1664 apr. 27
Gherghe, 1590 apr. 8 1591 mai 5 Badea <BdIdceanu>, 1664 aug. 26 nov. 4
lane <din Boleasca>, 1591 mai 22 Costea, 1664 nov. 27
Milted <Vileazul>, 1591 iun. 1 dec. 18 ,Serban Cantacuzino, 1665 febr. 9 1667 sept. 21
lane <din Boleasca>, 1591 dec. 29 1592 iul. 15 Mihai Cantacuzino, 1668 ian. 31-1672 ian. 5
Stanciu, 1592 dec. 1 1593 ian. 25 Stoia (Stoian), 1672 mart. 16-1673 aug.
Manta, 1593 febr. 3 aug. 18 Lafcarache, 1674 ian. 3-1676 mart. 15
Coci, 1593 oct. 25-1594 iul. 22 lordache Ruset, 1676 apr. 9-1678 nov. 18
Tudorachi, 1594 aug. 17 oct. 2 Stoia (Stoian), 1679 ian. 16 nov. 2
Preda <Buzescu>, 1594 oct. 4 Constantin Brtncoveanu, 1680 ian. 3 iun. 6
Ghergus, 1594 oct. 30 Ghincea <Rustea>-Vdleanu, 1680 iun. 18-1683
Radu <din Cepturoaia>, 1594 dec. 13-1595 mai 18
tun. 5 Cirstea Drdgescu, 1684 apr. 12-1688 mai 27
Preda <Buzescu>, 1595 iun. 12 1599 dec. 28 1 Dumitrasco Carainanldu, 1688 iul. 24 <dupS
Radu <din Cepturoctia>, 1600 ian. 14 iul. 9 1700>
1 E plecat cu Mihai Viteazul in Transit- 2 Bernad apare ca mare postelnic i Intr-un
-vania. doe. orig. din 8 dec. 1612.
www.dacoromanica.ro
582 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROmINESTI 18
X. CLUCERUL
Nedelco Boleanu, 1634 iun. 3-1637 mart. 15 Neagoe Sdcuianu, 1665 febr. 9-1666 scpt. 2()
. . . 1637 apr. 17dec. 13 Necula Jianu-Sorialdu, 1667 ian. 9sept 21
Buzinca, 1638 ian. 4-1639 oct. 22 Neagoe Sdcuianu, 1668 ian. 31-1669 febr. 24
Dragomir <din Filiasi>, 1639 oct. 25-1611 Gheorghe Ghefea, 1669 apr. 22-1670 apr. 1
iul. 9 Pand Pdrdescu, 1670 apr. 13-1671 Ian. 18
Socol <Cornedeanu>, 1641 nov. 16-1614 . . . 1671 febr. 14iul. 7
dec. 20 Gheorghe Ghefea, 1671 aug. 5-1672 ian. 5
Preda Brincoveanu, 1645 ian. 8-1652 apr. 30 Badea Bdldceanu, 1672 mart. 16-1673 aug.
Ghiorrna <Alexeanu>, 1652 iun. 30-1654 Tudoran din Aninoasa, 1674 ian. 3dec. 21
mai 30 Badea Bdldceanu, 1675 ian. 17aug. 27
Gherghe Bdleanu, 1654 iun. 6-1655 fcbr. 11 Coruia, 1675 oct. 4-1677 ian. 27
Chirca Rudeanu, 1655 mart. 12mart. 21 Ivasco Bdleanu, 1677 febr. 18dec. 30
Barba Poenaru, 1655 mart. 26-1656 iun. 17 Stoia (Stoian), 1678 ian. 3 nov. 18
Diicu <Buicescu>, 1656 sept. 8-1657 aug. 18 Coruia, 1679 ian. 16dce. 15
. . . 1657 nov. 22dec. 22 Vlad Cocordscu, 1680 ian. 3 apr. 1
Eustratie Leurdeanu, 1658 apr. 30iun. 12 Stoia (Stoian), 1680 mai 10-1682 dec. 6
Radu Mihalcea <Cindescu>, 1658 iun. 30 Barba Bddeanu, 1683 ian. 9nov. 12
iul. 25 Ghincea <Rustea>-Vdleanu, 1684 , apr. 12
Diicu <Buicescu>, 1658 dec. 9-1659 iun. 12 1687 ian. 14
Mihai <Argetoianu>, 1659 aug. 26aug. 30 Alexandra Alexeanu, 1687 marl. 18-1689
lorduche, 1660 ian. 21 apr. 17 mai 7
Gheorghe Ghelea, 1660 aug. 2-1661 mart. 27 Diicu Serbdnescu-Radeanu, 1689 iun. 8 1692
Co (tea Doicescu, 1661 apr. 15sept. 6 iun. 15
Rodeo Chihaia <Bueanu>, 1661 oct. 1-166 1 Constantin tirbei, 1692 iul. 5-1695 mart. 9
apr. 27 Constantin Ciorogirleanu, 1695 apr. 25-1697
Collea Doicescu, 1664 aug. 11 nov. 4 apr. 1
Badea Chiliata <Bucsanu>, 1664 nov. 27 Vergo, 1698 ian. 15<duph 1 700>
XI. SLUGERUL
www.dacoromanica.ro
19 BOIERII DIN SFATUL DOMNESC AL TARII ROMINESTI 58 3
XII. PITARUL
www.dacoromanica.ro
Redactor de carte: MARCO LIVIII
Tehnoredactor: POPESCIT IOANA
www.dacoromanica.ro
ER ATA
Pa gina rindul In loc de : se va citi : din vina :
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro Lei 26,30