Instalatii de colectare , transport , sortare

si balotare a deseurilor solide

Profesor coordonator : Ungureanu Nicoleta

Studenti :
Badan Daniela Nicoleta
Miclescu Alexandra-Maria
Grupa : 744 IDRD
 Cuprins

1. Sursele deseurilor solode. Tipurile de deseuri. Compozitia deseurilor solide

2.Colectarea si transportul deseurilor
3. Sortarea deseurilor solide
4. Instalatii de balotare a deseurilor solide
5. Bibliografie
 1. SURSELE DEEURILOR SOLIDE. TIPURI DE DEEURI.
COMPOZIIA DEEURILOR SOLIDE
Dezvoltarea cultural a umanitii de la societatea nomad la cele sedentare i ulterior
dezvoltarea oraelor a creeat necesitatea gestiunii deeurilor. Cele mai vechi forme de
management al deeurilor menionate chiar n Biblie implicau ngroparea i arderea, ambele
continund s fie ntr- o form mai rafint opiuni de management n sistemele moderne de
management integrat al deeurilor.

Conform dicionarului explicativ al limbii romne (DEX 98), prin deeu (de la cuvntul
din fr. dchet. Deseuri, s. n. Rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de
realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea
produsului respectiv.

Dup natura i locul de producere, deeurile se clasific n :

a) Deeuri municipale
b) Deeuri industriale
c) Deeuri agricole
d) Deeuri periculoase.

a) Deeurile municipale includ: deeurile din gospodrii, din instituii, sectorul comercial,
municipal i cel industrial mai puin deeurile de proces.

Deeurile din gospodrii, numitei rezideniale include materiale solide evacuate

dinlocuinele singulare, multifamiliale i blocuri precum deeurile menajere, moloz, vechituri,
rebuturi, deeuri voluminoase i cenu.
 Deeurile menajere rezultdin activitile de preparare, mpachetarei consumul hranei.
Aceste deeuri sunt n mare parte putrescibile. Eliminarea rapid de la locul de generare, stocarea
atent i depozitarea sunt necesare deoarece aceste deeuri atrag obolanii i mutele i produc
mirosuri puternic neplcute.

Molozul, vechiturile i resturile constau din hrtiei produse din hrtie, ambalaje din
sticl,bidoane, cutii de conserve, articole din plastic, haine vechi, produse din piele, metal, sticl,
ceramic, praf, deeuri din grdini i altele.

Deeurile voluminoase cuprind deeurile grelei mari, cum ar fi: articole de mobil,
jucrii,electronice, cauciucuri, instrumente. Datorita m rimii, greutii si generrii lor neregulate
sunt necesare tehnici de manipulare si colectare speciale.

Cenua este rezultatul arderii lemnelor de foc, a crbunelui si a altor combustibili

casnicipentru nclzirea spaiilor de locuit si pentru prepararea hranei.

Deeurile solide municipale includ si reziduurile solide provenite din serviciile si

funciile municipale. Noroiul generat de instalaiile de tratare/epurare a apelor si a apelor uzate
trebuie nlturat corespunztor pentru a preveni contaminarea apelor de suprafa si de adncime.
Aceste sisteme de tratare funcioneaz fie sub autoritatea municipalitii, a companiilor de
utiliti publice sau sub autoritatea sanitara.

Gunoaiele stradale rezulta din colectarea sfrmaturilor si a ceea ce se matura de pe

strzi sisunt mai ales anorganice (nisip, pietri, murdrie). Calitatea si coninutul acestor deeuri
depinde de anotimp si de frecventa operaiilor de curire. In timpul toamnei principalul deeu l
constituie frunzele, iar in timpul iernii nisipul si cenua folosite pentru acoperirea zpezii, a
gheii.

Parcurile si locurile publice sunt generatoare de gunoaie precum: ambalaje din hrtie,
sticla, plastic, cutii de conserve, produse alimentare, scrum si altele. La acestea se adaug
deeurile rezultate din intreinerea copacilor, spatiilor cu iarba, a tufiurilor si a czturilor
datorate furtunilor.

Animalele moarte reprezint o problema majora in zonele apropiate de habitatul

animalelor slbatice sau in comunitile in care nu exista un control al animalelor.

Chiar daca este mpotriva legii, oamenii arunca ambalaje din sticla, hrtie, carton i
plastic, recipieni pe strzi, in canale de scurgere si in parcuri. Ocazional, utilaje uzate sunt
abandonate in locuri publice (automobile vechi pe strzi). Toate aceste deeuri formeaz
categoria deeurile abandonate.

Deeurile din sectorul comercial si instituional pot fi mprite in deeuri menajere si

resturinefolositoare si sunt generate in magazine, restaurante, piee, birouri, hoteluri, magazine
de reparaii, instituii de nvmnt si cercetare, spitale, nchisori.
 In spitale si laboratoarele de cercetare sunt generate deeuri care sunt solide sau
semisolide si ele pot include chimicale toxice, materiale radioactive, materiale patogene sau
explozive. Aceste deeuri, datorita pericolului pe care-l prezint, necesita colectare speciala,
manipulare si depozitare in funcie de caracteristicile materialului.

Deeurile provenite din construcii si demolri includ lemn, metal, crmizi, sticla,
plastic, evi, sarma, beton. Cantitatea si componenii acestor deeuri pot varia mult.

b) Deeurile industrialesunt produse in doua sectoare de activitate: sectorul comercial

siinstituional si n procesele industriale. Deeurile comerciale si instituionale sunt generate in
birouri, cofetarii si alte activitati legate de personal. Aceste deeuri sunt incluse in categoria
deeurilor municipale. Deeurile de proces sunt generate in industrii ce includ instalaii chimice,
rafinrii, instalaii electrice, mecanice.

Unele dintre aceste deeuri pot fi periculoase si necesita o manipulare corespunztoare.

Cele mai multe dintre deeuri sunt controlate de industriile care le genereaz, dar sunt unele ce se
depoziteaz liber pe sol.

c) Deeurile agricolereprezinto problema in zonele rurale. Cantitati importante

debalegar/gunoi sunt generate n operaiile de hrnire a vitelor, cailor, oilor, caprelor, ginilor,
gtelor si ndeprtarea acestora este foarte costisitoare pentru gospodar.
Un volum mare de deeuri rezulta din tierea vitei de vie si a pomilor fructiferi, deeuri
care pot adposti insecte si boli ale plantelor. Golirea recipienilor si a sacilor de fertilizatori,
insecticide sau pesticide poate duce la contaminarea apei si a solului cu chimicale.

d) Deeurile periculoasesunt deeurile toxice, inflamabile, explozive si infecioase.

Multe produse folosite zilnic intr-o locuina precum: adezivi, cosmeticale, vopsele,
produse pentru ndeprtarea mutelor si a tantarilor, produse de curatat, baterii, becuri,
degresani, filme foto, paste de lustruit pantofi, mobila, produse pentru automobil (antigel,
baterie auto, ulei de motor, ulei uzat de motor, benzina, motorina), precum si produsele folosite
la gr dinrit (erbicide, insecticide, fungicide) con in chimicale periculoase. Acestea pot fi gsite
in garaje, in pivnie, sub chiuveta de la buctrie si in bai. Substanele periculoase coninute de
aceste materiale pot fi duntoare pentru sntatea publica si pentru mediul nconjurtor daca ele
sunt folosite sau nlturate in mod necorespunzator.

O alta sursa de de euri periculoase o constituie unitatile comerciale, cum ar fi:

curatatoriile si atelierele de reparaii auto care produc de euri ce conin solveni, vopsitoriile
care produc de euri ce conin vopsea si dizolvani, imprimeriile care produc deeuri ce conin
cerneluri, atelierele pentru repara ii electrocasnice ce produc deeuri ce con in materiale
sintetice si magazinele ce vnd produse pentru protecia plantelor si a culturilor, acestea
producnd deeuri ce conin fungicide si erbicide. Aceste deeuri ajunse in rampele de gunoi pot
ptrunde in sol, in apa sau ajung in aer.
 COMPOZITIA DESEURILOR SOLIDE

Termenul de compoziie este folosit pentru a descrie componenii individuali ai fluxurilor

de deeuri solide si distribuia lor relativa, exprimata in procente masice. Aceasta informaie este
importanta cnd se evalueaz echipamentul necesar si planurile de management.

Compoziia deeurilor solide in Romnia s-a modificat considerabil de-a lungul anilor.
Pana nu demult, deeurile solide municipale constau din cenua rezultata din arderea lemnului,
crbunilor si resturi de alimente; resturile naturale precum produsele din lemn si metal fiind
recuperate de ctre cautatorii prin gunoaie. De asemenea, resturile de alimente erau folosite ca
hrana pentru vite si porcine sau erau aruncate pe terenurile agricole ca ingrasamant.

Odat cu urbanizarea si industrializarea, stilul de viata al cetatenilor s-a schimbat si

aceasta s-a reflectat si in generarea si in compoziia deeurilor. Au ap rut produse noi din
abundenta si cu preturi convenabile astfel ca articole precum cutiile de conserve, ambalajele din
sticla si plastic, anvelope uzate si altele. Se consider a fi mai economic aruncarea acestora dect
recuperarea. Ambalajele multor articole aruncate la gunoi au dus la formarea unor tipuri noi de
deeuri naturale.

Principalele componente ale deeurilor solide municipale din zilele noastre sunt: hrtia si
cartonul, resturi de alimente, sticla, metale feroase si neferoase, materiale plastice, lemnul,
cauciucul, pilea, textile, deeuri de plante.

Compoziia deeurilor solide este puternic influenata de progresul tehnologic care

produce schimbri in stilul de viata si de legislaia ce reglementeaz controlul deeurilor.
 2. Colectarea si transportul deseurilor solide
Colectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta
importanta in procesul de gestionare a deseurilor, desi aceasta este de cele mai multe ori sub-
evaluata, ea reprezinta intre 60%-80% din costul total de gestionare a deseurilor si materialelor
reciclabile, de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost.

Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si a transportului deseurilor

si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta:

marimea zonei de colectare;

structura economica a zonei;
nivelul de trai al populatiei;
conditiile urbanistice;
cerintele clientilor;
alegerea sistemului adecvat de colectare.

Moduri de colectare:

Colectarea in amestec:

Colectarea in amestec este cea mai simpla metoda de colectare. Totodata, acest mod de
colectare limiteaza posibilitatile ulterioare de reciclare si tratare a deseurilor. Colectarea in
amestec a deseurilor nu implica nici un efort din partea generatorului de deseuri, in ceea ce
priveste selectarea pe tipuri de deseuri.

Pentru sortarea materialelor reciclabile din deseuri colectate in amestec este nevoie de o
instalatie de sortare mecanica. In aceasta instalatie vor fi sortate, in diferite etape, elementele
componente ale deseurilor, cu utilaje corespunzatoare sau manual. Sortarea ulterioara a
materialelor reciclabile din deseuri implica mai putina atentie si mai putin interes in pregatirea si
colectarea lor din partea celor care produc deseurile si, de asemenea, implica o munca
suplimentara pentru sortare cu consum de energie, forta de munca si mijloace tehnice.

Calitatea materialelor reciclabile sortate este inferioara dupa ce acestea au fost amestecate
in recipientele autovehiculelor de colectare uneori chiar comprimate sau maruntite. Materialele
reciclabile sortate pot fi murdare sau umede, ceea ce le face greu de procesat si valorificat in
continuare. Preluarea amestecata a tuturor grupurilor de materiale reciclabile a demonstrat ca
hartia, plasticul si sticla sunt greu de sortat in instalatii de sortare obtinand doar partial materiale
pentru procesul de reciclare.
 Colectarea selectiva

In cazul colectarii selective a materialelor reciclabile si a deseurilor in amestec,

intervalele de colectare trebuie sa corespunda sistemului de colectare utilizat. Perioadele dintre
colectarile succesive ale deseurilor in amestec pot fi scurtate avand in vedere conditiile de igiena,
pe baza reducerii cantitatilor de deseuri prin preluarea in paralel a materialelor reciclabile.
In cazul materialelor reciclabile uscate, precum sticla si hartia, frecventa colectarii este
determinata doar de dimensiunile pubelelor. Pubelele cu deseurile biodegradabile colectate
separat vor fi golite, pe considerente de igiena, cel putin o data pe saptamana.
Prin preluarea materialelor reciclabile se intelege colectarea elementelor componente din
deseuri din care materialele pot fi recuperate. Obiectivul preluarii acestor materiale din deseuri si
reintroducerea lor in procesele de productie ca materie prima secundara il reprezinta
economisirea materiilor prime primare si reducerea cantitatilor de deseuri eliminate. In acelasi
timp se pot economisi cantitati mari de energie.
De exemplu, pentru topirea cioburilor (materia prima secundara) in cazul productiei de
sticla sunt necesare numai 2/3 din energia necesara pentru producerea sticlei din materii prime
primare. Preluarea acestor materiale face parte din domeniul reciclarii deseurilor si implica o
diminuare a cantitatii de deseuri depozitate. Alaturi de economia de energie si de materii prime
se obtine indirect o diminuare a deseurilor de productie specifice prin diminuarea cantitatii de
materiale auxiliare si suplimentare.
Alaturi de preluarea materialelor reciclabile din deseurile menajere este necesar sa se
colecteze si sa se sorteze materialele reciclabile din deseurile asimilabile din comert, industrie si
institutii si, de asemenea, din deseurile de productie.

Colectarea deseurilor

Tipul de container, volumul acestuia, combinatia containerelor si frecventa de ridicare a

deseurilor influenteaza atat compozitia deseurilor menajere colectate, cat si cantitatea si calitatea
materialelor reciclabile colectate separat.

Sisteme de pubele
Pentru a facilita un sistem rational si mecanizat de colectare a deseurilor trebuie limitat
numarul de tipuri si marimi de pubele, iar forma lor de executie trebuie standardizata.

Cosuri de gunoi si tomberoane de gunoi

Pentru colectarea deseurilor, drept cea mai mica unitate se utilizeaza astazi din ce in ce
mai rar, cosurile de gunoi cu un volum de 35 si 50 l din tabla de otel zincata sau din plastic.
Acestea sunt incomode, atat din punct de vedere al transportului, dar si din punctul de vedere al
capacitatii disponibile; in cazul unor deseuri mai voluminoase, aceste cosuri se dovedesc a fi
neincapatoare, astfel incat deseurile trebuie depozitate langa tomberon si transportate separat.

In cosuri de gunoi de diferite forme si marimi sunt adunate deseuri de mici dimensiuni de
pe strazi, din piete sau parcuri care apoi sunt golite manual in autovehiculele de colectare.
 Urmeaza apoi tomberoanele cu un volum de 70 si 110 l, care se realizeaza tot cu sectiune
rotunda, dar numai din material plastic.

Pubele mari si containere pentru deseuri

Datorita cantitatii crescande de deseuri s-au proiectat containere cu volum de 660, 770 si
1100 l din tabla de otel si pubele de 120 si 240 l, mai rar de 360 l din material plastic, care sunt
utilizate in special in colectarea deseurilor menajere si a materialelor reciclabile din domeniul
casnic.
Pentru colectarea de cantitati mici de deseuri periculoase, pubelele se produc din tabla de
otel. Pubelele, respectiv containerele, au o sectiune dreptunghiulara si sunt prevazute cu 2,
respectiv 4roti. Ele pot fi mutate de catre utilizator si se pot manipula usor de catre personalul
firmelor de salubritate.
Containerele de dimensiuni mari cu volum de 660, 770 si 1100 l sunt prevazute cu roti
dirijabile. Containerele suple proiectate in special pentru utilizarea lor in locuri inguste (precum
in subsol) cu volum de 660 si 770 l se produc si din material plastic. Ele necesita un loc special
de amplasare de unde personalul de descarcare sa le ia si sa le duca la autovehiculul de colectare
si inapoi.

Figura 1: Pubela mare (240 l)

Figura 2: Container din tabla de otel (1100 l)

 Containerele de 1100 l isi gasesc utilizare in special, acolo unde se aduna cantitati mai
mari de deseuri, respectiv in zone intens populate, in intreprinderi industriale, la manifestari
sportive, in piete si la targuri.
In afara greutatii reduse a pubelelor din material plastic, acestea prezinta avantaje, in
special in ceea ce priveste suprafata neteda a pubelei, rezistenta la coroziune a acestora si nivelul
scazut al zgomotului in cazul procesului de colectare a deseurilor.

De regula, in astfel de pubele se aduna deseurile menajere, deseurile asimilabile din

comert, industrie, institutii si partial deseuri de productie si deseuri periculoase solide.

In special in cazul colectarii deseurilor de productie si acolo unde in perioade scurte se

produc regulat cantitati mari de deseuri se folosesc pubele mari cu volum de pana la 40 m3.
Acestea sunt in special recipiente intre 4 si 20 m3 si containere intre 10 si 40 m3, precum si
recipiente cu instalatie proprie de comprimare (container cu compactare).

Acestea sunt containere mari pentru deseuri care se descarca prin procedura de schimbare
a pubelei. Transportul containerelor cu deseuri lichide, namoluri orasenesti si deseuri periculoase
se va efectua in conditii tehnice si de siguranta speciale.

Datorita faptului ca autovehiculele de transport pentru aceste containere trebuie sa ajunga

pana in imediata apropiere a acestora, se pun conditii speciale pentru amplasamentul lor si zona
de acces.

Containerele trebuie astfel amplasate incat sa fie un loc gol pentru inca un recipient de
acelasi tip care sa poata fi descarcat inainte de a-l incarca pe celalalt plin. Containerele si
recipientele deschise sau inchise se incarca cu ajutorul sistemelor de ridicare, rulare, alunecare si
asezare prin rasturnare. Continutul containerelor deschise este protejat in timpul transportului cu
prelate sau plase.
 Figura 3: Containere de capacitati foarte mari

Sisteme de containere speciale pentru materiale reciclabile

Containere de colectare pentru sticla

Sticla este colectata in pubele cu volum intre 1,1 si 5,5 m3 din otel sau plastic. Colectarea
selectiva in functie de culoarea sticlei joaca un rol din ce in ce mai important. Din ce in ce mai
des se amplaseaza pubele de colectare a sticlei separat pentru fiecare culoare in parte (alba, verde
si bruna). Sticla alba ocupa un procent foarte ridicat din productia de ambalaje

Figura 4: Containere de colectare a sticlei pe culori (bruna, alba, verde)

Containerele de colectare au orificii rotunde care in parte sunt protejate ori de tevi de
ghidare ori de bucati de cauciuc. In autovehiculul de colectare aceste containere se golesc prin
preluarea cu macaraua de ridicare si deschiderea clapetei de la baza containerului.
Se utilizeaza autovehicule de colectare cu recipiente mari, de exemplu cu un volum de
pana la 60 m3 sau containere mai mici, cu volum de pana la 28 m3. Deoarece aceste containere
sunt plasate in zone intens populate trebuie luate masuri de limitare a zgomotelor (de exemplu,
captusirea interiorului containerului cu cauciuc).
 Containere de colectare pentru hartie

De obicei se utilizeaza containere cu volume de 1,1 pana la 5,5 m3 din otel sau material
plastic. Acestea sunt prevazute cu deschideri sub foma de fanta dreptunghiulara, pentru a
ingreuna aruncarea altor tipuri de materiale. Acestea se pot goli cu ajutorul macaralelor de la
autovehiculul de colectare prin deschiderea clapetei de la baza containerului sau prin schimbarea
containerului.

Pentru a micsora pericolul de incendiu se recomanda, in cazul utilizarii containerelor din

plastic, luarea unor masuri speciale. Pentru a imbunatati gradul de incarcare a vehiculelor se
utilizeaza si instalatii de comprimare. Dat fiind faptul ca hartia se aduce personal in locurile de
colectare special amenajate, aceasta este de obicei de foarte buna calitate si fara sa aiba
impuritati.
Calitatea hartiei scade de multe ori prin sortarea necorespunzatoare in locuinte,
adaugandu-se si materialele de legare a acesteia sau chiar aruncarea premeditata in containerele
de colectare pentru hartie a altor materiale. In aceste conditii, vanzarea hartiei este greu de
realizat.

Containere de colectare pentru dozele de aluminiu si/sau conserve metalice

Colectarea de doze de aluminiu si/sau conserve metalice in containere separate are, spre
deosebire de colectarea sticlei si a hartiei, o importanta scazuta. Se poate aduna fie numai
aluminiu fie toate tipurile amestecate, uneori si cu alte deseuri metalice.

Aceasta colectare este problematica datorita costurilor ridicate de preluare, determinate

de cantitatile scazute de materiale colectate si de greutatea scazuta a cutiilor din aluminiu
comparativ cu volumul ocupat. Vanzarea acestor tipuri de deseuri este destul de dificila daca nu
sunt prelucrate in vederea reciclarii in industrie.

Se pot folosi pubele din otel sau plastic cu volum intre 1,1 si 5,5 m3. Golirea are loc dupa
ce pubela a fost preluata de macaraua unui autovehicul de colectare prin deschiderea clapetei de
la baza containerului in autovehiculul de colectare sau prin schimbarea containerului.

Containere de colectare pentru ambalaje usoare

In acest tip de container se colecteaza ambalaje comerciale din materiale plastice, metale
si materiale compozite. Colectarea amestecata a acestora necesita o sortare ulterioara care se face
de obicei manual.

Cantitatea de deseuri care ramane dupa sortare este destul de mare astfel ca pentru
cresterea gradului de recuperare este necesar sa se dezvolte o procedura mai eficienta de sortare a
materialelor plastice precum si crearea unei piete de ambalaje din materiale plastice sortate si de
produse secundare din plastic.
 Pentru fiecare tip de ambalaj din material plastic pot fi utilizate containere de 4 m3
capacitate, acestea trebuie pozitionate in zone aglomerate, unde sa poata avea acces un numar cat
mai mare de oameni.

Figura 5: Container de 4 m3 pentru colectarea selectiva a recipientilor PET

Containere cu mai multe compartimente

In containerele cu mai multe compartimente, cu pereti despartitori partial reglabili, se

colecteaza in compartimente separate deseuri din sticla (uneori si separate pe culori), deseuri din
hartie, deseuri metalice, deseuri din plastic si textile, precum si deseuri municipale periculoase
(cum ar fi baterii si acumulatori uzati sau medicamente expirate), in compartimente speciale Spre
deosebire de celelalte containere, acestea se golesc doar prin procedura de schimbare a
containerului.

Acesta este incarcat dupa ce a fost descarcat un container similar de pe autovehiculul de

colectare si transport si este golit intr-un loc special amenajat, astfel ca materialele reciclabile sa
ramana separate. Containerele cu mai multe compartimente au de obicei volume intre 7,7 si 22
m3 (vezi figura 6). Pentru compartimentele de colectare ale sticlei se pot lua masuri suplimentare
de reducere a zgomotului.

In punctele de colectare mai mari se pot asigura containere compartimentate pentru

colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) voluminoase (vezi figura
6).
 Figura 6: Exemple de containere compartimentate pentru colectarea selectiva a DEEE,
respectiv pentru deseuri din sticla, hartie si plastic.

Sisteme de transport

Din punct de vedere al gradului de incarcare exista 3 tipuri de transport: transport plin, transport
gol si transport intermediar. Un transport intermediar apare atunci cand un autovehicul de
colectare nu are de unde sa fie incarcat la maxim intr-o zona de colectare.

Transportul rutier al deseurilor

Autovehiculele de colectare si transport al deseurilor sunt camioane cu recipiente

speciale, care se incarca direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de
capacitate mare care se monteaza deja incarcate. Acestea din urma se pot folosi atat pentru
transportul la distante mici cat si la distante mari.

Un autovehicul poate fi utilizat daca respecta anumite conditii constructive ca de exemplu

dimensiuni ale containerului de incarcare si incarcarea maxima pe fiecare axa.
 Figura 7: Transportul rutier al deseurilor si/sau al materialelor reciclabile

O conditie principala impusa autovehiculelor de colectare este sa poata incarca cat mai
multe deseuri. Marirea din ce in ce mai mult a capacitatii autovehiculelor este limitata de
greutatea maxim admisa si de usurinta de manevrare a autovehicului.
La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare si transport se vor avea in vedere:
incarcatura utila;
distanta catre statia de transfer sau la statia reciclare, tratare si/sau eliminare;
sistemul de recipiente;
topografie, limitarile si dificultatile in traficul rutier;
latimea drumurilor pe distantele parcurse de vehiculele de colectare sau de
transport;
timpul de lucru zilnic si pauzele angajatilor;
marimea echipei de colectare a deseurilor.

Transportul deseurilor pe cai feroviare

Toate transporturile feroviare au in comun faptul ca deseurile dupa colectarea lor cu

autovehicule rutiere trebuie sa ajunga la o statie de transfer. Acolo, de cele mai multe ori, dupa
compactare se incarca in vagoane si se transporta la diferite instalatii de reciclare, tratare si/sau
eliminare a deseurilor.

Transportul feroviar se poate face in containere de comprimare, in containere cu sistem

rotativ de comprimare, sau in cazul deseurilor necomprimate, in vagoane deschise la partea
superioara acoperite cu prelate sau plase.
 Un avantaj in cazul transportului feroviar este independenta acestui tip de transport de
conditiile meteorologice si faptul ca circulatia rutiera nu este ingreunata. De aceea trebuie
acordata o atentie deosebita accesului la cale ferata in cazul planificarii unei statii de transfer sau
a unei instalatii de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor.

Datorita cantitatilor mari si gradului de incarcare mare care se poate transporta numai cu
un tren, transportul feroviar este indicat in special in cazul deseurilor masive cu densitate mare ca
de exemplu fier vechi, zgura, deseuri din constructii si demolari sau namoluri orasenesti.
Transportul feroviar al deseurilor menajere si al celor asimilabile din comert, industrie si
institutii devine interesant si fezabil numai atunci cand trebuie transportate la distante foarte
mari, sau cand nu exista depozite de deseuri in apropierea oraselor.
Transportul deseurilor pe cai navale

Deseurile pot fi incarcate in statiile de transfer si pe nava de transport sau in containere pe

diferite nave. De asemenea, pe calea apei se pot transporta cantitati mult mai mari de deseuri in
comparatie cu transportul pe cai rutiere. Transportul naval al deseurilor se intalneste relativ rar.
Nivelul ridicat sau scazut al apei si ingheturile pot ingreuna transportul naval regulat. In astfel de
cazuri navele transportoare pot juca rol de tampon pentru cateva zile. De asemenea trebuie avute
in vedere perioadele de transport mari uneori, chiar saptamani sau chiar luni de transport,
perioade care sunt admisibile doar in cazul deseurilor nealterabile.
Transbordarea in statii de transfer

Transportul deseurilor implica transportarea acestora de la locul de colectare la centrele

de reciclare, tratare si/sau eliminare, iar in cazul distantelor foarte mari, deseurile pot fi duse la
statiile de transfer unde vor fi transbordate in autovehicule de capacitati mari si apoi transportate
la centrele de reciclare, tratare si/sau eliminare.
Transbordarea deseurilor la o statie de transfer se poate face fie direct din autovehiculul
de colectare intr-un alt mijloc de transport fie indirect prin stocarea intermediara intr-un buncar.
In cazul folosirii unor prese pentru deseuri este nevoie de buncare de stocare intermediare.

Acestea indeplinesc si rolul unui depozit tampon, prin care se asigura o functionare
continua, in cazul livrarii in etape a deseurilor. De acolo deseurile sunt transportate, de exemplu,
cu ajutorul podurilor rulante cu benzi zimtate, cu ajutorul platbenzilor sau a utilajelor de
impingere catre dispozitivele de incarcare.

In principiu, intr-o statie de transfer se desfasoara 3 operatiuni principale:

predare (tipul de predare);

pregatire (transbordare cu sau fara comprimare);
incarcare (corespunzator tipului de mijloc de transport folosit in continuare).
 Predarea

Predarea deseurilor se poate face doar cu ajutorul autovehiculelor administatiei locale

sau, in unele cazuri, cu autovehicule private. Daca autovehiculele private au permisiunea de a
livra direct deseuri, este necesar sa se prevada, pe langa un cantar si o casa de marcat, locuri de
descarcare suplimentare corespunzatoare autovehiculelor private care au dreptul sa livreze.
Pregatirea

Prin pregatire in cadrul operatiunii de transbordare a deseurilor se intelege manipularea

deseurilor dupa predare in cadrul statiei de transfer. Deseurile pot fi incarcate direct sau dupa ce
au fost in prealabil stocate temporar intr-un buncar si compactate sau nu in mijloacele de
transport pentru distante mari.
Incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport
Modul de incarcare depinde de mijlocul de transport folosit. Transportul la distanta se
poate face pe cai rutiere, navale sau feroviare. Predarea deseurilor se face de regula cu
autovehicule rutiere. Si transportul la distanta a deseurilor este indicat a se face de regula pe cai
rutiere (figura 8). In cazul transportului rutier containerele de capacitate mare montate pe vehicul
se incarca direct.

Figura 8: Sisteme de transbordare rutiere si feroviare

 In cazul transportului feroviar containerele de capacitate mare deja incarcate sunt preluate
de un pod rulant si asezate pe vagonul trenului. La destinatie de obicei acestea sunt reincarcate in
camioane, pentru a ajunge mai usor la depozitul de deseuri sau la instalatia de reciclare, tratare
si/sau eliminare.

Este posibila si descarcarea directa din autovehiculele de colectare in vagoane de

capacitate mare deschise la partea superioara. Descarcarea la destinatie se va realiza cu ajutorul
unei instalatii de macarale cu graifar. Ajustajele de tabla din interiorul recipientelor inlesnesc
utilizarea completa a capacitatii de umplere. Golirea se face prin rotirea recipientului in jurul
propriei axe in sens invers.

La transportul naval la distante mari autovehiculele de colectare fie rastoarna direct

continutul in nava de transport deschisa la partea superioara (figura 9), fie prin intermediul unor
prese de deseuri in recipiente de capacitate mare care vor fi transportate cu ajutorul macaralelor
pe navele care transporta containere.

Navele cu fundul plat deschise la partea superioara pot fi descarcate la destinatie cu

ajutorul macaralelor cu graifar. Emisia de praf in cazul incarcarii navelor deschise se poate
combate prin desfasurarea operatiunii intr-un mediu acoperit si printr-o usoara depresiune (efect
de vid).

Figura 9: Statie de transbordare pentru transporturi navale

Transportul deeurilor cu maini tradiionale de colectare a gunoiului pe distane mari, ctre

gropile de gunoi, crematorii de deeuri sau instalaii de reciclare, nu se mai justific din motive legate de
costuri.
De aceea este deosebit de util instalarea unei staii de transfer sau transbordare. Exista staii de
transbordare pentru transportarea deeurilor solide cu containere basculante sau cu vehicule speciale de
transport, cum ar fi autotractoarele cu remorc.
 O staie de transbordare a containerelor este compus dintr-o pres de mare putere, un sistem de
mpingere pentru recipientele de presare, o plnie de transbordare, precum i un numr corespunztor de
containere de presare. Greutatea net a containerelor este stabilit de un cntar n timpul sau dup
procedura de presare.
Presele pot fi echipate cu diverse funcii suplimentare, ca de exemplu cuplarea hidraulic, sertare
de nchidere automate variate, bariere luminoase si multe altele.
De aceea este deosebit de util instalarea unei staii de transfer sau transbordare.

STAII DE TRANSFER

Deseurile pot fi transportate de la locul de colectare direct la centrele de reciclare, tratare

si/sau eliminare sau, in cazul distantelor mai mari, la statiile de transfer. Aici, deseurile sunt
transferate in containere de mare capacitate si apoi transportate de autovehicule specializate la
depozitele ecologice spre a fi reciclate, tratate si/sau eliminate.

Prin intermediul unei statii de transfer se pot transfera in general, deseuri cu cantitati
cuprinse intre 5.000 si 50.000 t/an de deseuri municipale solide provenite din mediul urban si
rural la centrele de reciclare, tratare si/sau eliminare. In cazul in care depozitul ecologic nu este
amplasat in imediata vecinatate a centrului de generare a deseurilor municipale, statiile de
transfer pot avea capacitati mai mari, ajungand chiar pana la 100.000 tone/an.

Principalele operatiuni care se desfasoara in cadrul unei statii de transfer:

Descarcarea in zona de receptie, a vehiculelor ce colecteaza deseurile

Stocarea deseurilor in containere de capacitate mare si pregatirea lor pentru transport in vederea
eliminarii sau tratarii deseurilor
Compactarea deseurilor pentru un transport mai eficient (deseurile municipale solide colectate
liber pot fi compactate, operatie care reduce in mod semnificativ volumul acestora)
Transportarea deseurile la centrele de reciclare, tratare si/sau eliminare
 Statiile de transfer se amplaseaza in asa fel incat sa se reduca costul transportului in
comparatie cu utilizarea mai multor vehicule cu ajutorul carora deseurile ar fi transportate direct
din zonele de colectare la facilitatea indicata de tratare sau eliminare.

In practica este posibil ca statia de transfer sa fie situata pe acelasi amplasament cu statia de
sortare a deseurilor reciclabile, cu statia de compostare sau cu centrul de colectare. Acest mod de
organizare scade costul investitie (o singura cladire administrativa, cai de acces comune etc.),
precum si costurile de operare (serviciul de paza comun, alte utilitati comune), iar in final
conduce la optimizarea costurilor de transport.

Statiile de transfer deseuri municipale solide trebuie sa fie amplasate la o distanta de

minimum 60 de km de facilitatea de eliminare sau de tratare a deseurilor unde sunt transportate
deseurile. O distanta mai mica nu justifica costurile investitiei.In general, este recomandat ca
statiile de transfer sa aiba o capacitate de peste 10.000 tone/an sau sa deserveasca minim 25.000
locuitori.
 Unul dintre avantajele utilizarii unei statii de transfer intr-un sistem integrat de gestionare a
deseurilor solide municipale il constituie posibilitatea de a deconecta programele de colectare a
deseurilor de la generatori de cele de transport al deseurilor catre instalatiile de tratare sau
eliminare.
Cea mai simpla si ieftina statie cuprinde:

constructie cu platforma subtire din beton folosita pentru descarcarea deseurilor. Vehiculele
colectoare descarca deseurile pe aceast platforma;

un ncarcator cu cupa este folosit pentru a ncrca vehiculele de transfer;

statiile de transfer pot fi prevazute i cu plnii pentru transferul direct din vehiculele
colectoare n cele de transfer i cu instalaie de compactare.

n figura urmatoare este prezentata o statie simpla de transfer.

 3. Sortara deseurilor solide

Statiile de sortare a deseurilor sorteaza, de obicei, deseuri menajere colectate selectiv de

catre populatie in pubele personalizate si deseuri in amestec: deseu reciclabil amestecat cu deseu
biodegradabil.

In general, o statie de sortare a deseurilor cuprinde urmatoarele echipamente, indispensabile

realizarii scopului dorit, acela de a separa si recicla deseurile:

desfacator de saci
benzi transportoare de alimentare si transport deseuri
ciur rotativ sau sita vibratoare, cu rolul de a separa deseurile reciclabile de deseul
biodegradabil
cabina de sortare complet climatizata si ventilata, unde isi desfasoara activitatea mai
multi operatori, care efectiv selecteaza deseurile pe sorturi diferite
separator magnetic pentru separarea deseurilor metalice, iar in unele cazuri se poate
integra si un separator de metale neferoase pentru eliminarea automata a acestora
presa de balotat automata care realizeaza balotii pe categorii de material (hartie,
carton, PET, etc).

Deseurile pot fi sortate pe urmatoarele categorii:

hartie/carton
materiale plastice de diferite tipuri
sticla
PET
 DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC

In prima faza, deseurile menajere sunt aduse cu masini speciale de colectare a deseurilor
si sunt depozitate in zona de stocare temporara a acestora. Din zona de stocare temporara a
deseurilor, acestea sunt transferate catre zona de deversare (buncar de primire) pe banda de
alimentare a fluxului de sortare, cu ajutorul unui incarcator frontal, sau se alimenteaza
desfacatorul de saci, in cazul in care sunt deseuri in pungi de plastic.

Restul deseurilor sunt procesate intr-un ciur rotativ (sita vibratoare), de unde se separa
deseul biodegradabil de deseul reciclabil. De aici, deseurile sunt transportate catre o alta zona de
sortare a deseurilor, unde are loc separarea magnetica a deseului feros de restul materialului de
sortat. Restul de deseu rezultat, in urma separarii magnetice, trece in zona de separare manuala,
pe cel putin 4 tipuri de deseu reciclabil (hartie, carton, plastic, sticla, PET, etc.), iar aceste
deseuri selectate se depoziteaza in containere care se afla sub cabina de sortare sau in buncare
special create sub aceasta pe fractii diferite.

Deseul rezultat, adica refuzul de sortare, este evacuat cu ajutorul unei benzi transportoare
catre zona de evacuare unde se gaseste un container, iar de aici deseul rezultat se depune pe
groapa de gunoi. Deseurile de hartie, carton, plastic, sticla, PET, odata sortate pe categorii, sunt
trimise catre zona de balotat, unde o presa va compacta deseurile sub forma de baloti cu o
greutate specifica fiecarui tip de deseu.

Dupa realizarea balotilor, acestia se vor depozita intr-o alta zona, de unde vor lua calea
reciclarii. Toate aceste echipamente sunt organizate intr-o hala acoperita, uscata, iluminata si
bine ventilata. O statie de sortare deseuri poate fi dimensionata in functie de cantitatea de deseuri
ce trebuie sortate si de tipul acestora.

Tehnici de sortare a deseurilor

Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele
dintre caracteristicile lor fizice. In principiu exista sortarea dimensionala, sortarea densimetrica,
sortarea optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.
Sortarea dimensionala
Prin cernere se separa materiale de granulatie diferita, in diverse clase granulometrice
propuse. Acest proces se mai denumeste si clasare. Prin cernerea cu sita se realizeaza separarea
in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de separatie,
prevazuta cu orificii asezate geometric.
Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt intr-o pozitie potrivita si au dimensiuni mai
mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si formeaza astfel materialul cu granulatie fina. Restul
granulelor raman in sita si formeaza materialul cu granulatie mare.
Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele. Astfel,
se micsoreaza suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita obturarea sitelor,
sunt folosite pentru materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau ajutoare pentru site.
 Cele mai importante ajutoare pentru site sunt periile, lanturile, incalzitoarele de site,
jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea fortelor dintre particulele lipite una de cealalta.
Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si
site cu vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea
particulelor mai mica decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.
Sita tambur
Sita tambur este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat care
poate fi utilizat intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de preparare, cat si
dupa procesul de maruntire. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt
determinate de marimea orificiilor, diametrul, turatia, elementele interiorului tamburului si
inclinatia acestuia.
Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se incearca
prin diferite constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult a
materialului de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai eficienta.
Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea pe
peretii interiori diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile.
Astfel, sacii de deseuri menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti si sortati rapid
si automat cu ajutorul sitei tambur.

Vedere si sectiune schematica a unei site tambur si Vedere in interiorul

unei site tambur (cutite pentru desfacerea sacilor de deseuri)
 Sita cu vibratie
Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi
eficienta ca agregat de cernere a deseurilor care nu se infunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice,
montate pe un sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de basculare
antreneaza sita intr-o miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30 pana la 50 mm
pentru frecvente de oscilatie de 600 pana la 800 /min si imprima materialului de cernut
acceleratii considerabile.
Separator balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea,
usoara si fina. Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata din mai
multe benzi metalice perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta. Puntea are o
mica inclinatie pentru a imprima fractiei grele o anumita acceleratie.
Deseurile maruntite, in functie de forma si gravitatea specifica fiecarei particule se
deplaseaza in susul sau in josul puntei. Particulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in jos
odata cu miscarea benzilor si astfel se separa fractia grea.
Datorita miscarii de vibratie si de rearanjare continua a deseurilor pe puntea
separatorului, particulele usoare cum ar fi hartia, cartonul si foliile de plastic se deplaseaza catre
marginea superioara a separatorului, astfel formandu-se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta
particulele care au trecut prin orificiile benzilor metalice.
Procentajul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei
puntei. Inclinatia se afla, in general, intre 15-20%; aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata
de incarcare de aproximativ 10 tone/h sau 90 m3/h.

Figura 10.Schema de functionare a unui separator balistic

 Sita plata cu disc
O sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de clasare cu
mai multe site partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasati la
distante egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de
antrenare se roteste in golul dintre doua corpuri de discuri invecinate.
Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui nivel de
cernere.
De exemplu, deseurile presortate din constructii se introduc printr-un dispozitiv de
incarcare catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin
asezarea discurilor de antrenare pe arbori precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare
nivel in directia de antrenare a materialului catre celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti
dintre discurile de antrenare si colturile rotunjite impiedica intepenirea materialului de separat.

Sortarea densimetrica
Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a
materialelor asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumeste si
clasare. Echivalenta inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere.
Daca particulele sunt echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale
aceeasi traiectorie, respectiv aceeasi viteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si
cu ajutorul apei.
Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere
depinde de forma granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de
masa volumetrica, de umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a deseurilor
de sortat.
 O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea
Europeana. Din multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se
folosesc cu precadere 2 tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.

Separatorul rotativ cu curent de aer

Separatorul rotativ cu curent de aer are trei elemente principale: un tambur rotativ, o
camera de separare si decantare si un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este inclinat cu
aproximativ 15 grade fata de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus .

Deseurile maruntite si deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante catre
partea superioara a tamburului. Prin duze de aer comprimat se sufla aerul, paralel cu axa
tamburului. In acest fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de decantare.
Materialul greu este transportat prin tambur in continuare si iese prin baza mica a tamburului.

Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer
suplimentar prin baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate prin
schimbarea volumului de aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea
unghiului de inclinatie al tamburului si prin modificarea modului de incarcare a materialului
maruntit.
 Instalatia de aspirare
Componentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de
pe o sita cu vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele
usoare pot fi: bucati de hartie, pungi de plastic, bucati de plastic, etc.
 Hidrociclonul
Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se
realizeaza in cazul hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului
realizeaza un vartej interior ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a amestecului si
un vartej exterior descendent cu ajutorul caruia se elimina fractiunea grea.
Hidrociclonul a fost proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din
plastic.
Calitatea separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de
tipul si calitatea maruntirii in prealabil a deseurilor din plastic.

In cadrul testarilor facute s-a utilizat un hidrociclon cu capacitate de 1 tona/h. Materialele

plastice folosite au fost sortate din deseurile menajere. Impuritatile au fost de 1 pana la 5 %
(hartie, metal, nisip). Compozitia medie era de 80 - 85 % PE, 2-10 % PS si 8 -15 % PVC. Testele
au condus la eliminarea 100 % a polietilenei cu impuritati de 2-3 % PS. Impuritati de PVC nu au
fost gasite in PE.
Prin sortarea ulterioara a fractiunii grele formata din PS si PVC care a rezultat din
hidrociclon s-a obtinut o concentratie de 100% PVC, pentru PS s-a obtinut o concentratie de
aprox. 95%, impuritatile au fost din PVC si PE. Majoritatea impuritatilor au fost eliminate
impreuna cu PVC-ul in fractiunea grea.
 Sortarea magnetica

O sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt

preluate de magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari, eliberandu-se astfel, de
alte impuritati.
Marimea elementelor feroase nu este limitata, dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice
fel de greutati. Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetica
grosiera a deseurilor maruntite sau nemaruntite.
Separator magnetic
Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante
de transport a deseurilor care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina,
ori perpendicular, ori paralel cu directia transportorului de deseuri .
Sortarea magnetica s-a dovedit a fi eficienta dupa maruntire. Pana acum au esuat toate
incercarile de obtinere a unui produs feromagnetic de buna calitate prin sortarea metalelor
feroase inainte de a utiliza un agregat de maruntire. In cazul sortarii magnetice a deseurilor
casnice, marimea optima a elementelor este in jur de 10 pana la 100 mm.
 Separator cu curenti turbionari
Tehnologia de separare consta in inducerea unor curenti turbionari in corpuri care conduc
electricitatea, care prin acestea dezvolta forte intr-un camp magnetic.
In acest domeniu sunt mai cunoscute efectele secundare nedorite ale curentilor turbionari:
franarea datorita curentilor turbionari, levitarea sau suspensia magnetica, sau pierderile datorate
curentilorturbionari din transformatoare. Dar in cazul separarii cu ajutorul curentilor turbionari,
rezultatele sunt la fel de eficiente ca si in cazul separarii metalelor feroase cu ajutorul magnetilor.
Curentii turbionari se formeaza atunci cand un conductor electric se afla intr-un camp
magnetic care se modifica in timp si spatiu sau se misca in acest camp magnetic. Curentii
turbionari curg in interiorul conductorului pe traiectorii inchise si forma lor nu este legata de
forma conductorului.
Conform legilor lui Lenz acesti curenti formeaza la randul lor un camp magnetic in sens
invers celui care i-a creat. Din aceasta rezulta o forta care actioneaza asupra conductorului,
accelerandu-l sa iasa din campul magnetic initial. Prin scaderea conductibilitatii, forta asupra
conductorului este mai mica.
Cu cresterea densitatii (la volum constant aceasta inseamna masa mai mare) trebuie
aplicata o forta mai mare pentru a invinge inertia masei si a devia particula respectiva.
 Sortare optica
Sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in functie de culoare, iar cu
ajutorul echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este
confectionat .
Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluata de un senzor. Un conductor de
lumina din materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de evaluare. Semnalul luminos este
descompus in culorile rosu, verde si albastru iar separarea se face dupa culoare.
De exemplu, cu ajutorul unei instalatii de sortare a sticlei se obtine o puritate de
aproximativ 99,7%.
Cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se realizeaza forma curbei caracteristice pentru
fiecare tip de material, iar dupa evaluarea cu ajutorul unui program urmeaza activarea
mecanismului de comanda al clapetelor de evacuare, iar deseurile carora nu le sunt recunoscute
curbele caracteristice sunt eliminate din circuit. Aceasta sortare este, in principal utilizata pentru
separarea diferitelor tipuri de materiale plastice: PET, PS, PP, HDPE, LDPE, PVC, etc.
 Figura 11. Vederea unui mecanism de sortare optica

Sortarea manuala
La ora actuala, sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare
voita si de foarte buna calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri.
Din deseurile casnice sau din mica industrie, comert si institutii, dar si din fractiunile de
deseuri colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata,
sticle de diferite culori sau amestecate, folii din polietilena alba sau colorata etc, dar poate
indeparta si impuritati sau componente daunatoare.
Prin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara interventii
tehnice asupra fluctuatiilor preturilor de pe piata a materiilor prime secundare.
Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit randamentul
de selectare cu ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea sortarii manuale,
materialele cu granulatie mica sunt indepartate prin sitare. Separatoare magnetice, suflatoare,
benzi inclinate, masini de impins, au toate scopul de a pregati deseurile pentru sortarea manuala
si de a mari productivitatea personalului de sortare. Exista doua tipuri de sortare: negativa si
pozitiva.
In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si este
aruncat in sertarele corespunzatoare.
 In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deranjeaza
sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea dorita.
Prin sortare negativa se obtin productivitati mai mari, dar de calitate mai scazuta, in timp
ce in cazul sortarii pozitive se obtine calitate foarte buna cu productivitate insa mult mai mica.
Colectarea separata a materialelor recuperabile creste considerabil randamentul operatiunii de
sortare.

Figura 12. Vederea unei statii de sortare manuala

 Figura 13. Schema unei statii de sortare manuala

Flotarea
Sortarea prin flotatie este avuta in vedere cand densitatile specifice ale unui amestec de
materiale sunt foarte apropiate.
Flotatia se foloseste la indepartarea impuritatilor din carbuni, minereuri, barita, zgura,
cernelurile negre de tipar, deseurile din materiale plastice si multe altele. Domeniul principal de
utilizare este cel al fabricarii de hartie, in care se prelucreaza prin flotatie hartia tiparita
recuperata, obtinandu-se o hartie grafica deschisa la culoare.
 4. Instalatii de balotare a deseurilor solide
Tehnici de compactare si balotare a deseurilor
Compactarea deseurilor se realizeaza in vederea reducerii volumului deseurilor, in special
pentru transportul acestora sau pentru stocare. Prin compactare se reduc, astfel, costurile de
transport si dimensiunile spatiului de stocare necesar.
In functie de tipurile de deseuri prelucrate au fost dezvoltate diferite echipamente de
compactare a acestora. De exemplu, pentru deseurile de ambalaje din plastic sunt recomandati
tamburii cu tepi, care perforeaza deseurile de ambalaje din plastic si usureaza compactarea lor.

Figura 14. Vedere instalatie compactare deseuri de ambalaje din plastic

Figura 15Vedere instalatii de compactare si balotare deseuri din hartie si carton

 Compactarea poate fi realizata cu prese operate mecanic sau hidraulic. Presele pot fi
dotate si cu un mecanism de balotare a deseurilor compactate pentru usurarea transportarii lor.

Compactarea poate fi intalnita, de asemenea si in autovehiculele de colectare sau in

autovehiculele de transport cu mecanisme speciale. In acest caz, exista containere prevazute cu
mecanisme de compactare a deseurilor. In cazul autovehiculelor fara astfel de mecanisme,
compactarea poate fi realizata intr-o statie de transfer, inainte de transbordarea deseurilor intr-un
container de capacitate mai mare.

Compactarea mai este utilizata in cazul presarii deseurilor ce pot fi utilizate ca si

combustibil alternativ intr-o forma mai densa, si anume pelete sau brichete. Presele de pelete au
fost preferate fata de cele pentru brichete, datorita cantitatii mult mai mare de procesare si a
gradului de compactare mult mai ridicat. Prin aceasta compactare a deseurilor pentru
combustitibil alternativ, pe langa avantajele mentionate mai sus, se poate obtine si o crestere a
energiei termice dezvoltate de acestea.
Avantajele preselor de balotat reduce volumul de gunoi cu aproximativ 30%
reduce cantitatea de acoperire materialul necesar
face transport deeuri mai greoaie i potenial mai puin costisitoare
reducerea accidentelor in momentul manevrarii deseurilor unul dintre cele mai
importante aspecte ale utilizarii unei prese pentru balotat deseuri este ca, prin
obtinerea baloturilor, riscul de accidentare scade considerabil. Un balot este mult mai
usor de manevrat decat o gramada de deseuri de diferite forme si dimensiuni. In plus,
presele de balotat sunt cele mai sigure echipamente existente in domeniu.
modul de compactare eficient al deseurilor prin transformarea gramezilor de deseuri
in baloturi, vei obtine mult mai mult loc de depozitare, dar vei reduce si costurile
eventualelor transporturi si costurile legate de gestionare.
metoda economa un mare avantaj al preselor de balotat deseuri este consumul
minim de energie; prin urmare, iti vei recupera banii investiti intr-o perioada scurta de
timp.
diminuarea factorului de poluare prin utilizarea unei prese de balotat deseuri, vei
contribui la micsorarea factorului de poluare si la protejarea mediului inconjurator.

Dezavantajele preselor de balotat

poate fi scump s achiziioneze o pres de balotat
prese de balotat nevoie o surs de alimentare i putei folosi o mulime de energie
electric
presa de balotat necesit o cldire nclzit din temperaturi rece
In functie de caracteristicile deseurilor si provenienta acestora se folosesc diferite tipuri
de prese:
orizontale
vertical
 PRESE DE BALOTAT CU ACTIONARE ORIZONTAL

Presele marca Austropressen cu actionare pe orizontala a pistonului de presare, se

regasesc in mai multe variante constructive. Preseaza cu usurinta carton, hartie, polistiren, folie,
PET, conserve, recipiente din plastic sau aluminiu, galeti de vopsea de pana la 25l si butoiase din
metal usor de pana la 200l. Chiar si materiale voluminoase pot fi presate fara efort datorita
deschizaturii mari pentru alimentare.

Exploatarea acestora este foarte simpla, totul se reduce la alimentea presei cu material,
inchiderea capacul si activarea sistemul de presare prin apasarea unui singur buton. Presarea si
revenirea pistonului in pozitia neutral sunt automate.

Aceasta procedura se repeat pana cand balotul ajunge la greutatea dorita in functie de
tipul deseului presat. Sistemul special de legare permite ancorarea balotului cu usurinta, iar
evacuarea balotului se face automat.
Toate presele marca Austropressen sunt echipate cu usa hidraulice, deschizatura pentru
alimentare prevazuta cu un/doua usi rabatabile si grilaj de protectie. In combinatie cu sistemul de
basculare a deseurilor acestea sunt solutia ideala pentru depozite si industrie.

Avantajele acestor prese sunt sistemele automate cu care este echipate si care preseaza la
capacitate maxima hartie, carton, folie, materiale textile, doze si conserve din metal usor. Astfel
transportul balotilor se face cat mai eficient si se pot produce baloti cu greutate cuprinsa in 100-
700 kg.
 PRESE DE BALOTAT ORIZONTALE CU LEGARE AUTOMATA
Presele de balotat orizontale cu legare automata sau asa-numitele prese cu canal sunt
destinate reducerii volumului deseurilor. Toate consideratiile despre performantele
acestor echipamente trebuie facute din perspectiva greutatii specifice a materialelor balotate si
a cantitatii de material care trebuie compactat in unitatea de timp.

Daca pentru deseurile de sticle PET vrac discutam de o greutate specifica de 25-35
kg/mc, deseurile de hartie au o greutate specifica de 100-150 kg/mc, iar deseurile solide urbane
au o greutate specifica de 250-350 kg/mc. Deci un container de 40 mc contine 1-1,2 t de PET sau
10-14 t de deseu solid urban.

Intr-un ciclu de functionare, berbecul unui asemenea echipament are o cursa fixa dus-
intors, deci compacteaza acelasi volum. Pentru o functionare corecta, acest volum trebuie sa fie
umplut cu materialul care urmeaza a fi compactat. Umplerea acestui volum se face in
majoritatea cazurilor cu conveioare cu banda sau cu lant.

Este evident ca performanta unei prese de balotat este direct influentata de

capacitatea conveiorului de alimentare de a umple optim buncarul presei pe care o deserveste.
Pentru a fi siguri ca umplerea acestor echipamente este optima, unii producatori ai preselor de
balotat orizontale cu legare automata, precum Macpresse, sunt si producatorii conveioarelor
de alimentare, intr-o gama suficienta pentru a acoperi nevoile clientilor.

Ar trebui sa vorbim de fapt de un ansamblu: presa de balotat - conveior de alimentare.

Revenind la performante: ansamblul presa de balotat conveior de alimentare trebuie sa asigure
un grad ridicat de compactare a balotilor (greutate specifica ridicata), o productivitate ridicata
(numar ridicat de baloti in unitatea de timp), o fiabilitate ridicata (mai ales in cazul in care fac
parte dintr-o linie automata de sortare), costuri operationale scazute (consum redus de energie pe
tona balotata, intretinere si reparatii previzionate, durata de viata ridicata),
pastrarea performantelor in timp, sa furnizeze informatii despre starea de functionare,
productie, consumabile etc.

Este important de tinut seama ca o presa care este integrata intr-o linie de operare, cum
este cazul statiilor de sortare a deseurilor, trebuie sa aiba performante mai ridicate (fiabilitate,
viteza, intretinere usoara, pastrarea performantelor in timp, informatii furnizate) fata de o presa
dintr-un supermarket.

In cazul statiilor de sortare a deseurilor cu grad ridicat de automatizare, performantele

cerute ansamblului presa de balotat conveior de alimentare sunt si mai ridicate. De
asemenea, presele de balotat deseuri solide urbane sunt prese speciale, diferite de presele de
balotat deseuri reciclabile.
 De exemplu, o presa Macpresse Mac 110L (Fig.3), care are o capacitate de balotare de 35
t/ora de deseu solid urban, produce baloti de 1,1x1,1x2 m de 2 t, reducandu-i de 4 ori volumul.
Costurile se mai reduc si prin scaderea considerabila a timpului de manevrare/ incarcare/desca
care, atat la locul de balotare, cat si la groapa de gunoi.

Pentru cresterea duratei de viata, Macpresse blindeaza camera de presare cu placi din
aliaj rezistent la uzura HARDOX, usor de inlocuit. Pentru aplicatii speciale (de exemplu,
balotarea deseurilor combustibile), Macpresse are optiunea legarii balotilor cu fir de plastic, nu
doar cu sarma metalica. Legarea cu fir de plastic are avantajele ca: nu rugineste, firul de plastic
este combustibil, balotul se desface usor prin taierea firului de plastic, se consuma mai putin
decat sarma metalica, rolele se manevreaza mai usor.

Dupa balotare exista optiunea infasurarii automate a balotilor in folie de plastic.

Balotii pot fi infasurati in folie de plastic cu un infoliator Rotowrap, PTF Husser Germania

Avantajele infasurarii balotilor in folie de plastic sunt: etansarea este ermetica, procesele
de putrezire fiind intrerupte si balotul poate fi redeschis dupa o perioada de timp in
vederea sortarii materialelor valoroase; transportul seface cu mijloace de transport normale
(nu specializate pentru transportul deseurilor solide urbane); balotii nu emana miros neplacut;
nu mai atrag pasarile.

Figura 16. Presa si conveior Macpresse

 Figura 17. Presa Macpresse cu infoliator Rotowrap
Macpresse Italia ofera prese de balotat cu legare automata cu capacitate de pana la 60 t/h.
Cea mai noua presa de balotat orizontala cu legare automata produsa de Macpresse este Mac
106 (Fig.5). Mac 106 are blindaj de HARDOX, are sectiunea canalului HxL de 750x1100
mm, sectiunea buncarului de alimentare de 1700x1020 mm, 5 legaturi, puterea
motorului principal 45 kW, forta de presare 75 tf, 6 cicluri pe minut, capacitate de 508
mc/ora, productivitate pentru material cu greutatea specifica de 35 kg/mc de 8,5 t/ora.

Figura 18. Presa Macpresse Mac 106 si conveior

 PRESE DE BALOTAT CU ACIONARE VERTICAL

Presele marca Austropressen sunt realizate la cele mai inalte standarde tehnice si de
siguranta a muncii. Oprirea de siguranta special proiectata si implementata asigura desfasurarea
procesului de presare in siguranta maxima.

Presele Austropressen ofera o eficienta maxima si preseaza cu usurinta hartie, carton si

alte materiale de impachetat, realizand baloti compacti si bine legati. Sistemul antideformare
dezvoltat de specialistii de la Austropressen este garantia calitatii pistonului in ciuda
dimensiunilor relativ reduse.

Presele cu actionare verticala a pistonului pot fi achizitionate cu una, doua sau mai multe
compartimente, ceea ce faciliteaza selectarea si presarea deseurilor dupa tipul de material.
Compartimentele se pot atasa sau detasa oricand.

Numarul de compartimente depinde de cate tipuri de deseuri care se doresc a fi

compactate. In ciuda puterilor lor de presare si a deschizaturii mari pentru alimentare, presele au
nevoie de foarte putin spatiu de instalare.
 PRES DE CAPACITATE MEDIE PENTRU COMPACTAT
BALOTAT DEEURI

Domeniu de utilizare

Ecologizarea zonelor urbane de aciune poluant a deeurilor din hrtie carton, ambalaje
PET, aluminiu i plastic.

Caracteristici :
 Maina de compactat cablurile de aluminiu

Presa Lollini realizeaz compactarea deeurilor metalice neferoase (aluminiu, cupru )

compactarea si evacuarea baloilor se face automat.
Maina este compusa din:

Camera de preincarcare tip plnie plasat n partea superioar a mainii care poate fi
alimentat n cicluri;
Camera de compactare propriu-zis;
2 cilindrii hidraulici de presare (compactare axiala si laterala);
Grupul hidraulic de acionare;
Tabloul electric i de comand;
Poarta de evacuare

Figura 19. Presa de balotat aluminiu / Baloti din aluminiu

 Principiul de funcionare al presei de balotat:

Maina este dotat cu fotocelule pentru vizualizarea deeurilor n plnia de ncrcare i

care comand porinirea sau oprirea mainii. nchiderea camerei de compactare este asigurat de
o ghilotin orizontal echipat cu cuite care taie materialul n exces nainte de prima compresie.

Al doilea cilindru lateral efectueaz compresia final a materialului. Pachetul astfel

format este evacuat hidraulic.

Caracteristicile presei de balotat:

Camera de ncrcare i compactare 1400 x 800 x 400 mm;

Dimensiunile pacheilor compactai 400 x 300 x variabil;
Fora cilindrului axial: 130 tone;
Fora cildrului lateral: 130 tone;
Ciclul de lucru: 45 secunde;
Dimensiune de gabarit: 5000 x 3800 x 2300 mm;
Greutate total fr ulei: 11600 kg
 5. BIBLIOGRAGIE

1. B.Bilitewski, G.Hrdtle, K.Marek, A.Weissbach, H.Boeddicker: WASTE MANAGEMENT

Springer Edition;
2. F.McDougall, P.White, M.Franke, P.Hundle: INTEGRATED SOLID WASTE MANAGEMENT:
A Life Cycle Inventory Blackwell Science Edition;
3. INCDPM - ICIM Bucuresti: Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor

4. Antonescu N. N., .a, Gestiunea si tratarea deseurilor urbane. Gestiunea regionala, Ed.
MatrixRom, Bucureti, 2006.

5. Bold O.V., Maracineanu G.A., Managementul deseurilor solide urbane si industriale, Ed.
MatrixRom, Bucureti, 2004.

6. Capatina C., Racoceanu C., Deseuri, MatrixRom, Bucureti, 2006.

7. Ianculescu, O., Solid waste engineering, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004.

8. Paunescu I., Atudorei A., Gestiunea deseurilor urbane, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2004.

9. Voicu Ghe., Paunescu I., Procese si utilaje pentru ecologizarea localitatilor, Ed.
MatrixRom, Bucureti, 2006.