Producerea Rasadurilor de Legume
Producerea Rasadurilor de Legume
Producerea Rasadurilor de Legume
ASPECTE GENERALE
Pentru culturile din sere, solarii si pentru culturile timpurii din camp,
rasadurile se produc in spatii special amenajate (sere inmultitor incalzite sau in
rasadnite), iar pentru culturile de vara si toamna in solarii incalzite sau partial
neincalzite, in rasadnite semicalde sau pe straturi, in aer liber.
sa fie plan sau usor inclinat spre sud (3 5%) si deschis in asa fel pentru a fi
luminat pe toata perioada zilei
sa fie ferit de vanturi puternice sau de curenti reci de aer prin obstacole
naturale (dealuri, perdele de protectie din specii lemnoase de talie inalta,
cladiri) sau sa se amplaseze pe directia vanturilor dominante garduri din plasa de
sarma
terenul trebuie sa fie usor permeabil, cu apa freatica la peste 2 m adancime, ferit
de inundatia apelor de suprafata si subterane
in apropierea spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa se gaseasca o sursa
de apa curata si sa existe posibilitati de incalzire a acesteia
in interiorul spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa existe o retea
electrica de iluminare
Turba bruna are o capacitate foarte mare de retinere a apei (80% la suta), un pH
acid (3,5 5), fiind saraca in elemente minerale. Corectarea pH-ului trebuie
facuta cu multa atentie prin tatonari, adaugand var. In unele cazuri nu este nevoie
neutralizarea turbei, deoarece prin amestecul acesteia cu alte componente pH-ul
ajunge la limite optime.
Turba neagra are o capacitate ceva mai mica de retinere a apei (200 400%) decat
turba bruna, un pH neutru, fiind mai bogata in elemente nutritive, in special in
azot.
Tabelul 1.
Tabelul 2.
rasad nerepicat
rasad repicat
rasad produs in ghivece sau cuburi nutritive
Rasadul nerepicat se poate obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite.
Cresterea plantelor realizandu-se pe acelasi loc si la aceeasi desime pana la
plantarea la locul definitiv de cultura. Prin aceasta metoda se recomanda a se
produce rasaduri pentru ciclul al-II-lea in solar, ciclul I si II in camp.
Rasaduri produse in cuburi sau in ghivece nutritive se obtine prin semanatul direct
sau repicatul plantelor in ghivece sau cuburi, in vederea plantarii la locul
definitiv. Fata de celelalte metode de producere rasaduri, in cazul folosirii
ghivecelor/cuburilor nutritive, procentul de pierdere a radacinilor se reduce la 0
20%. In vedere simplificarii si ieftinirii producerii rasadurilor tendinta
este de realizarea semantului direct in ghivece sau cuburi nutritive a semintelor
granulate (drajate) cu ajutorul unor masini speciale (mecanizarea operatiei de
semanta).
Gunoiul de graj de la cabaline (cai, magari, catari) este cel mai indicat pentru
incalzirea rasadnitelor. Se incalzeste rapid, in 7 10 ore ajunge la 65 70 0C,
pentru ca apoi in decurs de cateva zile sa coboare brusc la 30 350C, nivel la
care se mentine 30 40 zile.
Peste patul de rasadnita se aseaza tocurile simple, asezate cap la cap, sau tocul
format dintr-un singur cadru, confectionat din scanduri incheiate la capete.
Rasadnitele ingropate cu acoperisul (ferestrele) intr-o apa sau in doua ape (simple
sau duble) se deosebesc de rasadnitele de suprafata prin faptul ca stratul de
incalzire este asezat intr-o groapa trapezoidala, la suprafata solului fiind doar
tocul. La instalarea acestor tipuri de rasadnite se vor respecta etapele de
instalare a rasadnitelor de suprafata.
Dezinfectia chimica se poate realiza cu: Dozomet 500 600 kg/ha, Sulfat de cupru
500 1000 kg/ha, Metam sodiu 1000 l/ha.
Tabelul 3.
Tabelul 4.
Superfosfatul se adauga sub forma de praf, imprastiindu-se cat mai uniform peste
amestec. Azotatul de amoniu, sulfatul de potasiu si varul se adauga sub forma de
solutie. Cantitatea de apa in care se dizolva aceste ingrasaminte va fi cat mai
mica, pentru a evita umezirea execesiva a amestecului de pamant. In ultima perioada
fertilizarea amestecului de pamant se face cu ingrasaminte complexe tip starter
(Ferticare S 15:30:15) in concentratie de 0,3 0,5%.
Toate materialele se amesteca cat mai bine prin lopatare repetata, pe o platforma
din beton, pe o podea de scandura sau pe pamant foarte bine batatorit. In timpul
omogenizarii daca este nevoie se mai adauga si apa, pana la umiditatea potrivita.
Adancimea de repicat este pentru majoritatea speciilor cu 0,5 1cm mai mare decat
adancimea la care plantele au stat in semanatura. Se repica la aceeasi adancime
salata, telina si gulia.
Tabelul 6.
Tabelul 7.
Pentru fertilizarile suplementare se folosesc unul din prodsele din tabelul nr.8.
Tabelul 8.
**in cazul rasadului produs prin semanat direct in ghivece umplute cu amestec
nutritiv
PLANTAREA RASADURILOR