I.

PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME

ASPECTE GENERALE

Pentru culturile din sere, solarii si pentru culturile timpurii din camp,
rasadurile se produc in spatii special amenajate (sere inmultitor incalzite sau in
rasadnite), iar pentru culturile de vara si toamna in solarii incalzite sau partial
neincalzite, in rasadnite semicalde sau pe straturi, in aer liber.

Producerea rasadului trebuie sa se realizeze intr-un spatiu special amenajat.

Acesta trebuie sa fie curat, dezinfectat si luminos. Spatiul destinat producerii
rasadurilor trebuie sa permita un bun control al microclimatului (temperatura,
umiditate si aerisire).

Amplasarea rasadnitelor, serelor sau a solariilor pentru producerea rasadurilor

trebuie sa se realizeze pe terenuri care sa indeplineasca uramatoarele criterii:

sa fie plan sau usor inclinat spre sud (3 5%) si deschis in asa fel pentru a fi
luminat pe toata perioada zilei
sa fie ferit de vanturi puternice sau de curenti reci de aer prin obstacole
naturale (dealuri, perdele de protectie din specii lemnoase de talie inalta,
cladiri) sau sa se amplaseze pe directia vanturilor dominante garduri din plasa de
sarma
terenul trebuie sa fie usor permeabil, cu apa freatica la peste 2 m adancime, ferit
de inundatia apelor de suprafata si subterane
in apropierea spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa se gaseasca o sursa
de apa curata si sa existe posibilitati de incalzire a acesteia
in interiorul spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa existe o retea
electrica de iluminare

Pamanturile folosite la obtinerea amestecurilor pentru substraturile nutritive

Pamantul de telina se obtine din decopertarea terenurilor intelenite pe o adancime

de 15 20 cm. Pentru descompunerea resturilor vegetale din aceste straturi
decopertate se amenajeaza platforme de fermentatie cu o latime de 3 m si o inaltime
de 1,5 m, care se uda perioadic, iar la interval de cca 6 luni se realizeaza
intoarcerea materialului, astfel ca procesele de fermentatie sa se realizeze cat
mai rapid. In cazul in care nu dispunem de pamant de telina acesta poate fi
inlocuit cu pamant de gradina. Trebuie avut in vedere daca terenul respectiv a fost
erbicidat, sau s-a aplicat diferite tratamente la sol astfel incat sa nu fie
afectate rasadurile.

Mranita se obtine prin desompunerea gunoiului de grajd, timp de 1-2 ani

utilizandu-se de obicei gunoiul de grajd folosit ca biocombustibil pentru
incalzirea rasadnitelor.

Turba bruna are o capacitate foarte mare de retinere a apei (80% la suta), un pH
acid (3,5 5), fiind saraca in elemente minerale. Corectarea pH-ului trebuie
facuta cu multa atentie prin tatonari, adaugand var. In unele cazuri nu este nevoie
neutralizarea turbei, deoarece prin amestecul acesteia cu alte componente pH-ul
ajunge la limite optime.

Turba neagra are o capacitate ceva mai mica de retinere a apei (200 400%) decat
turba bruna, un pH neutru, fiind mai bogata in elemente nutritive, in special in
azot.

Nisipul se utilizeaza in amestecurile de pamant pentru imbunatatirea capacitatii

pentru aer si pentru a le asigura un drenaj mai bun, asigurand in acelasi timp
evitarea formarii crustei la straturile semanate si a compactarii amestecurilor
pentru cuburi sau givece nutritive.

Tabelul 1.

Amestecuri de pamant utilizate la producerea rasadurilor la principalele specii de

legume in camp si solar

Rasad de: Semanat Repicat Confectionat ghivece pH

M T N M T N M T N B
Tomate 50 25 25 50 40 10 30 20 40 10
6,5
Ardei 40 50 10 40 50 10 40 20 30 10
6,0
Vinete 40 40 20 40 50 10 20 60 5
15 6,0
Varza 50 25 25 50 25 25 20 20 50 5 5
7,0
Conopida 50 25 25 50 25 25 20 20 50 5
5 7,0
Castraveti 40 40 20 40 40 10 10 55 20 20
5 7,0
Pepeni 40 40 20 40 40 10 10 55 20 20
5 7,0
Salata 25 75 25 75
6,5
M kg mranita; kg pamant de telina; T kg turba; N kg nisip; B kg balega
de bovine

In amestecurile de pamant pentru semanat si repicat se adauga la 1m3 de amestec 0,5

kg superfosfat, si 0,1 0,1 kg sulfat de potasiu, iar la cele pentru
confectionarea ghivecelor nutritive pentru rasadurile de toamna, la fiecare m3 de
amestec se adauga: 1 kg azotat de amoniu, 4 kg superfosfat sau 1,5 kg complex
(20:20:0) si 2 kg sulfat de potasiu.

Este recomandabil ca aceste amestecuri sa se realizeze conform retetelor din

tabelul nr. 1, sa se faca lucrarea de omoginizarea lor si sa se dezinfecteze cu 1-2
luni inainte de folosire (2-3).

Tabelul 2.

Substante utilizate la dezinfectia amestecurilor de pamant si timpul minim de pauza

inainte de folosirea amestecurilor

Produsul Actiunea Forma de conditionare Doza de folosire Timpul de pauza

Basamid G (dasomet 98%) Complexa: fungicida si nematocida pulbere 200 250
g/m3 2 3 saptamani la 150C
Dazomet 90PP (SP) Complexa: fungicida si nematocida pulbere 250 300 g/m3
2 3 saptamani la 150C
Vydate 10 G (oxamyl 10%) Insecticida si nematocida granule 100 150
g/m3 7 zile
Raisan 51 Complexa: fungicida si nematocida concentrat solubil 700 l/ha
6 8 zile
Metador CL Fungicida lichid sau gel 1000l/ha 6 8 zile
Metode de producere ale rasadurilor

Producerea rasadurilor la diferite specii de legume se poate realiza prin

urmatoarele metode:

rasad nerepicat
rasad repicat
rasad produs in ghivece sau cuburi nutritive
Rasadul nerepicat se poate obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite.
Cresterea plantelor realizandu-se pe acelasi loc si la aceeasi desime pana la
plantarea la locul definitiv de cultura. Prin aceasta metoda se recomanda a se
produce rasaduri pentru ciclul al-II-lea in solar, ciclul I si II in camp.

Rasadul repicat se obtine prin transplantarea rasadurilor, la distante mai mari,

pentru a le asigura un spatiu mai mare de nutritie, pentru obtinerea de plante mai
viguriase. La repicat, plantele bolnave, slab sau anormal dezvoltate pot fi
inlaturate, iar ruperea varfului radacinii (pivotante) determina o ramificare mai
puternica. Repicatul prelungeste perioada de producere a rasadurilor, ceea ce
impune necesitatea semanatului mai devreme, cu 7 10 zile fata de metoda
producerii rasadului nerepicat. Aceasta metoda se preteaza mai ales pentru tomate,
ardei, vinete, varza si conopida timpurie.

Rasaduri produse in cuburi sau in ghivece nutritive se obtine prin semanatul direct
sau repicatul plantelor in ghivece sau cuburi, in vederea plantarii la locul
definitiv. Fata de celelalte metode de producere rasaduri, in cazul folosirii
ghivecelor/cuburilor nutritive, procentul de pierdere a radacinilor se reduce la 0
20%. In vedere simplificarii si ieftinirii producerii rasadurilor tendinta
este de realizarea semantului direct in ghivece sau cuburi nutritive a semintelor
granulate (drajate) cu ajutorul unor masini speciale (mecanizarea operatiei de
semanta).

Semantul in givece nutritive prezinta urmatoarele avantaje:

se reduc cheltuielile cu forta de munca

se evita o dezvoltare mai slaba a plantelor care au si un potencial de productie
mai scazut in cazul in care repicatul se realizeaza incorect
se reduce perioada de producere a rasadurilor cu cca 12 14 zile
pivotul radacinilor un se rupe, astfel ca sistemul radicular va explora straturile
mai adanci ale solului, usurandu-se in acest fel aprovizionarea cu apa si elemente
nutritive.
Pregatirea si instalarea rasdnitelor

Instalarea rasadnitelor calde incepe in luna ianuarie, se continua in februarie si

martie, pentru ca in aprilie sa se instaleze numai rasadnitele reci.

Pregatirea materialului termogen

Principalul material folosit ca biocombustibil este gunoiul de grajd de cabaline,

bovine, ovine si porcine.

Gunoiul de graj de la cabaline (cai, magari, catari) este cel mai indicat pentru
incalzirea rasadnitelor. Se incalzeste rapid, in 7 10 ore ajunge la 65 70 0C,
pentru ca apoi in decurs de cateva zile sa coboare brusc la 30 350C, nivel la
care se mentine 30 40 zile.

Gunoiul de bovine produce o temperatura mai scazuta decat cel de cabaline. Se

incalzeste incet, in decurs de 7 10 zile, temperatura se ridica la 40 450C,
dupa care sacde in timp de cca 10 zile pana la 18 200C, nivel la cre se mentine
30 40 zile.

Gunoiul de ovine asigura o temperatura de 15 200C timp de 40 45 zile. Este un

gunoi pera uscat din aceasta cauza un se poate utiliza singur ca biocombustibil,
insa da rezultate bune in amestec cu gunoiul de grajd provenit de la bovine.

Gunoiul de porcine asigura o temperatura de 15 200C timp de 25 30 zile, insa

este umed si rece, din care cauza se foloseste in amestec, in cantitati mici cu
balegarul de la cabaline.

Cu 7 10 zile inainte de instalarea rasadnitelor materialul organic se aseaza in

platformele de preincalzire care au latinea de 2-3 m, inaltimea de 1,5 2 m si
lungimea dupa nevoie. La instalarea platformelor de preincalzire se omogenizeaza
gunoiul de grajd, amestecandu-se gunoiul mai uscat cu cel umed, cel cu continut
ridicat in paie cu cel cu un continut mai scazut in paie, cel proaspat cu cel mai
putin proaspat, cel cald cu cel rece.

Dupa 7 10 zile de fermentare, in platforma de preincalzire temperatura ajunge la

50 700C, din masa de gunoi ies aburi si se poate folosi la instalarea
rasadnitelor.

Instalarea rasadnitelor de suprafata

La instalarea rasadnitelor de suprafata trebuie avut in vedere faptul ca in cazul

unei suprafete de sol inghetat, inainte de asezarea in rama rasadnitei a gunoiului
incalzit din platforma de preincalzire, se aseaza mai intai un strat termo-izolator
din pleava sau paie.

Grosimea stratului de biocombustibil depinde de zona climatica si de perioada in

care se instaleaza rasadnita. Astfel, in ianuarie are 70 80 cm, in februarie 45
50 cm, iar in martie 20 40 cm. In zonele de deal grosimea stratului de
biocombustibil este cu 10 20 cm mai mare.

Peste patul de rasadnita se aseaza tocurile simple, asezate cap la cap, sau tocul
format dintr-un singur cadru, confectionat din scanduri incheiate la capete.

Atat stratul de biocombustibil cat si tocurile se orienteaza cu axul lung pe

directie est-vest. Marginea tocului dinspre nord este cu 15 cm mai ridicata decat
cea dispre sud, pentru o buna expozitie la soare.

Dupa asezarea tocurilor se umple cu biocombustibil tot spatiul din interiorul

tocurilor, iar apoi se acopera tocurile cu fereste din sticla. Acest tip de
rasadnite este dintr-o apa.

Instalarea rasadnitelor ingropate

Rasadnitele ingropate cu acoperisul (ferestrele) intr-o apa sau in doua ape (simple
sau duble) se deosebesc de rasadnitele de suprafata prin faptul ca stratul de
incalzire este asezat intr-o groapa trapezoidala, la suprafata solului fiind doar
tocul. La instalarea acestor tipuri de rasadnite se vor respecta etapele de
instalare a rasadnitelor de suprafata.

Introducerea pamantului in rasadnita

La rasadnitele in care biocombustibilul a fost asesta afanat, dupa 3 5 zile de la

instalare, temperatura urca la 35 400C. Inainte de a introduce pamantul,
biocombustibilul din interiorul tocurilor rasadnitei se taseaza uniform pe toata
suprafata rasadnitei. Pe masaura ce substratul se incalzeste se calca, se
completeaza cu gunoi de grajd cald din platforma de preincalzire, in asa fel incat
suprafata patului sa ramana cat mai neteda.

Pentru prevenirea aparitiei ciupercilor de balegar, suprafata spatiului de

rasadnita se prafuieste cu Merpan 50WP, sau cenusa, var, sau praf de carbune.
Pamantul pregatit in prealabil se introduce in rasadnita.

Grosimea stratului de pamant depinde de destinatia rasadnitei:

5 cm in rasadnite pentru ghivece nutritive,

12 15 cm in rasadnite pentru semanat des
15 18 cm in rasadnitele in care se repica sau in care plantele raman pana la
plantare la locul definitiv
Pregatirea spatiilor, a patului germinativ, si semnatul pentru producerea
rasadurilor

Ca masuri obligatorii pentru prevenirea infectiilor de orice fel, sapatiile de

producere a rasadurilor se curata foarte bine de resturile vegetale, de buruieni,
se realizeaza dezinfectii inaintea fiecarui ciclu de producere a rasadurilor cu
insecticide si fungicide cu actiune de contact (Vandozeb 0,4%; Nemasol 510 700
l/ha; Raisan 51 700 l/ha; Metador 1000 l/ha).

Terenul se fertilizeaza cu gunoi de grajd 60 100 t/ha si cu ingrasaminte chimice

complexe (500 800 kg/ha substanta bruta) de tipul 20:20:0 numai daca semantul sau
repicatul rasadurilor se realizeaza in solul solariului sau al serei.

Dupa aplicarea ingrasamintelor se efectueaza mobilizarea adanca (18 25 cm) a

solului si dezinfectia acestuia.

Dezinfectia chimica se poate realiza cu: Dozomet 500 600 kg/ha, Sulfat de cupru
500 1000 kg/ha, Metam sodiu 1000 l/ha.

Sulfatul de cupru dupa aplicarea se incorporeaza in sol, timpul de pauza fiind de 3

4 zile. Metam sodiu se administreaza prin instalatiile de picurare. Distantele
intre liniile de picurare trebuie sa fie de 50 cm pentru o buna dezinfectare.

Dupa timpul de actiune al dezinfectantilor, pentru grabirea eliminarii gazelor din

sol si maruntirea acestuia se face o lucrare cu freza.

In rasadnite dupa ce pamantul s-a incalzit la 200C, se pregateste pentru semanat.

Rasadnitele se descopera pe rand pentru a se evita racirea acestora. Se face

aerisirea si distrugerea buruienilor, pamantul se mobilizeaza pe intreaga grosime.
In rasadnitele incalzite cu gunoi de grajd prin aceste lucrari de aerisire si
mobilizre a stratului de pat germinativ se elimina dioxidul de carbon si amoniacul
care se adauga in urma fermentarii gunoiului de grajd. Dupa mobilizare, pamantul se
niveleaza si se taseaza usor.

In serele inmultitor si in solarii, pe solul frezat si nivelat, se intinde o folie

de material plastic, pe care se pune un amestec de pamant in grosime de 8 10 cm.

Cantitatile de samanta utilizata pentru insamantarea a unei unitati de masura

difera in functie de metoda de producere a rasadurilor.

Tabelul 3.

Cantitatea de samanta si numarul de fire / m2

Specia Pentru repicat Fara repicat
g fire g fire
Tomate 7 10 1000 1200 3 4 400 500
Ardei 8 10 1200 1500 5 6 600 700
Vinete 8 10 1000 1500 4 5 600 700
Varza timpurie 7 10 1500 2000 4 5 600 800
Conopida timpurie 7 10 1500 2000 4 5 600 800
Telina 2 2,5 2500 3000 1 1,5 1000 -1500
Gulioare 8 13 1800 2000 4 5 700 800
Salata 4 5 2000 -2500 2 3 1000 1200

Acoperirea semanaturiilor se realizeaza cu un pamant usor, nisipos, format dintr-o

parte pamant de telina sau de gradina, o parte mranita si doua parti nisip.
Semanaturile de tomate, ardei, vinete, varza, conopida si gulie se acopera cu un
strat de pamant de 1 1,5 cm grosime, iar cele de salata si de telina cu un strat
de 0,5 0,7 cm. Dupa acoperire, pamantul se taseaza usor pentru a pune in contact
samanta cu solul si se uda cu apa incalzita la temperatura de 20 220C. In cazul
in care nu s-a folosit pamant dezinfectat, dupa semanat, udatul se face cu una din
urmatoarele solutii de Previcur 607SL 0,2%; Folpan 80WDG 0,15% cu 3 5 l / m2.

Repicatul rasadurilor in substrat, in cuburi si ghivece

Pentru culturile timpurii si pentru cele din sere si solarii se recomanda

producerea rasadurilor in cuburi nutritive sau ghivece nutritive.

Cuburile nutritive se umplu cu amestecuri prezentate in tabelul nr. 4.

Tabelul 4.

Compozitia amestecului pentru cuburile nutritive

Specia Compozitia Balegar de bovine Nisip Ingrasaminte g/m3

Mranita Turba Pamant Rumegus Azotat de amoniu Superfosfat Sare
potasica Var
Tomate timpurii 30 40 20 5 5 300 2400 600 1500
50 30 5 15 200 1400 200
Ardei 40 20 20 10 200 500 300 1000
30 40 20 10 200 500 300 1000
Vinete 65 20 10 5 200 500 300 1500
10 65 20 5 200 500 300 1500
Varza timpurie 20 50 20 5 5 400 2400 400 2000
60 20 20 400 2400 400 2000
Gulioare 30 60 10 200 800 200 2000
Conopida 60 10 20 10 200 800 200
Castraveti 55 20 20 5 200 2400 200 2000
Pepeni 30 40 20 10 150 1200 150 500

Pamanturile care intra in compozitie se cern in prealabil, apoi se amesteca, in

proportii de volum. Nu se pregateste odata prea mult material, deoarece
omogenizarea se realizeaza mai greu. Balega de bovine se adauga dupa ce mai intai
s-a diluat cu apa.

Superfosfatul se adauga sub forma de praf, imprastiindu-se cat mai uniform peste
amestec. Azotatul de amoniu, sulfatul de potasiu si varul se adauga sub forma de
solutie. Cantitatea de apa in care se dizolva aceste ingrasaminte va fi cat mai
mica, pentru a evita umezirea execesiva a amestecului de pamant. In ultima perioada
fertilizarea amestecului de pamant se face cu ingrasaminte complexe tip starter
(Ferticare S 15:30:15) in concentratie de 0,3 0,5%.

Toate materialele se amesteca cat mai bine prin lopatare repetata, pe o platforma
din beton, pe o podea de scandura sau pe pamant foarte bine batatorit. In timpul
omogenizarii daca este nevoie se mai adauga si apa, pana la umiditatea potrivita.

Repicatul rasadurilor consta in transplantarea acestora la distante mai mari,

pentru a asigura plantelor mai multa lumina, aer si o suprafata mai mare de
nutritie.

Repicatul se face in rasadnite calde, semicalde sau reci in functie de temperatura

mediului. Rasadul pentru culturile fortate din sere si solarii se repica in ghivece
sau cuburi nutritive, iar rasadul destinat culturilor din camp in cuburi asezate pe
solul din solarul incalzit, direct in stratul de pamant pregatit in acest scop sau
in rasdnite calde.

Distantele de repicat precum si dimensiunile cuburilor sau ghivecelor in care se

repica rasadul sunt diferite in functie de specie si destinatia lor. Astfel, pentru
culturile fortate se folosesc cuburi sau ghivece cu latura de 10 12 cm, pentru
culturile din solarii 5 7 cm, iar pentru culturile timpurii din camp 5 cm.
Distantele de repicat pentru varzoase timpurii, ardei, salata sunt de 5/5 6/6 cm,
iar pentru tomate si vinete 7/7 10/10 cm.

Adancimea de repicat este pentru majoritatea speciilor cu 0,5 1cm mai mare decat
adancimea la care plantele au stat in semanatura. Se repica la aceeasi adancime
salata, telina si gulia.

Pentru ca rasadul sa poata fi scos cu usurinta din semanatura se uda in prealabil.

Dupa scoaterea plantelor, acestea se sorteaza pastrandu-se numai exemplarele
viguroase si sanatoase. Repicatul este indicat sa se faca pe timp noros si nu prea
rece. Pe timp insorit rasadurile se umbresc timp de 1 2 zile, pentru a asigura o
buna prindere. Dupa 3 4 zile de la repicat se controleaza prinderea si se
completeaza golurile.

Varsta si calitatea rasadurilor

Rasadul de calitate prezinta urmatoarele caracteristici:

Este normal dezvoltat, cu radacini bogate si sanatoase, cu tulpini scurte,

nealungite, neetiolate, cu frunze de culoare verde inchis.
Este calit (pentru culturile timpurii si protejate) insa fara sa fi stagnat din
crestere, din cauza conditiilor nefavorabile.
Este sanatos, fara urme de inegrire a coletului, fara pete pe frunze si tulpini si
fara daunatori.
Tabelul 5.

Norme de calitate a rasadurilor de legume inainte de plantare in definitiv (camp

sau solar).

Specia Inaltimea (cm) Numar frunze Diametrul tulpinii Varsta

rasadului
Tomate timpurii 16 20 8 10 6 8 70 80
Tomate de vara 14 16 6 8 6 8 45 50
Ardei 12 14 8 10 4 6 60 85
Vinete 14 16 6 8 5 7 60 90
Castraveti 14 16 5 6 8 10 30 40
Pepeni 14 16 5 6 8 10 30 40
Salata 8 12 6 8 30 40
Varza timpurie 12 15 5 6 7 8 40 55
Conopida timpurie 12 15 5 6 7 8 40 55
Varza de vara-toamna 12 15 5 6 7 9 40 55
Conopida de vara-toamna 12 15 5 6 7 9 40 55
Gulie de vara-toamna 12 15 5 6 7 9 40 55
Telina 12 14 4 5 60 70
Ceapa 10 15 3 4 6 9 50 60

La stabilirea corecta a date semantului pentru producerea rasadului trebuie sa se

tina cont si de varsta rasadurilor la plantare. Un rasad prea tanar atrage dupa
sine prelungirea perioadei pana la obtinerea primei recolte, in cazul plantarii
unui rasad imbatranit, productia va fi simtitor micsorata, pentru ca rasadul batran
se prinde greu si porneste tarziu in crestere.

Lucrarile de ingrijire a rasadurilor

Mentinerea temperaturii, reglarea luminii si aerisirea

Pentru mentinerea caldurii in interiorul rasadnitelor, imediat dupa semanat,

acestea se acopera cu rogojini sau folie de polietilena. La 3 4 zile de la
semanat, rogojinile sau foliile se inlatura si se controleaza rasarirea. Pentru a
evita alungirea rasadului, indata ce a inceput rasarirea, rogojinile sau foliile se
inlatura complet, timp de 5 6 ore in perioadele mai calduroase ale zilei, pentru
ca spre seara sa se acopere din nou.

Daca se constata ca temperatura din rasadnite a scazut sub limita normala, se

inlocuieste gunoiul de grajd de pe poteci cu gunoi cald.

In serele inmultitor si in solarii temperatura din interior se va regla de la

sistemul de incalzire si de aerisire, mentinandu-se nivelele optime in functie de
specie si de faza de vegetatie (tabelul nr.6) .

Tabelul 6.

Conditiile de microclimat asigurate rasadurilor in sere, solarii si rasadnite

Specia Faza de vegetatie Temperatura 0C in zile: Umiditatea atmosferica (%)

Intensitatea aerisirii
senine noroase noaptea
Tomate De la semanat la rasarit 23-25 50 60 moderata
Saptamana I dupa rasarit 14-16 12-14 10-12 50 60 puternica
Pana la repicat 16-20 14-17 14-16 50 60 puternica
De la repicat pana la calire 20-22 16-18 14-16 50 60 puternica
Ardei De la semanat la rasarit 26-28 70 75 moderata
Saptamana I dupa rasarit 15-17 14-16 14-16 70 75 moderata
Pana la repicat 20-24 18-20 16-18 70 75 moderata
De la repicat pana la calire 22-24 19-21 16-18 70 75 moderata
Vinete De la semanat la rasarit 26-28 70 75 moderata
Saptamana I dupa rasarit 15-17 14-16 14-16 70 75 moderata
Pana la repicat 20-24 18-20 16-18 70 75 moderata
De la repicat pana la calire 22-24 19-21 16-18 70 75 moderata
Castraveti De la semanat la rasarit 26-28 80 90 slaba
Saptamana I dupa rasarit 18-20 16-18 15-17 80 90 slaba
Pana la repicat 22-24 20-22 18-20 80 90 slaba
De la repicat pana la calire 22 -24 19-21 17-19 85 95 moderata
Pepeni De la semanat la rasarit 26-28 80 90 slaba
Saptamana I dupa rasarit 18-20 16-18 15-17 80 90 slaba
Pana la repicat 22-24 20-22 18-20 80 90 slaba
De la repicat pana la calire 22 -24 19-21 17-19 85 95 moderata
Varza De la semanat la rasarit 18-20 70 75 puternica
Saptamana I dupa rasarit 10-12 9-11 8-10 70 75 puternica
Pana la repicat 12-16 10-12 10-12 70 75 puternica
De la repicat pana la calire 14-18 12-14 10-12 70 75 faoarte puternica
Conopida De la semanat la rasarit 18-20 70 75 puternica
Saptamana I dupa rasarit 10-12 9-11 8-10 70 75 puternica
Pana la repicat 12-16 10-12 10-12 70 75 puternica
De la repicat pana la calire 14-18 12-14 10-12 70 75 faoarte puternica

Pentru o buna iluminare a plantelor se iau masuri de mentinerea sticlei sau a

foliei de politilena curata pentru ca plantele sa foloseasca cat mai mult posibil
lumina solara.

Aerisirea trebuie sa se realizeze zilnic pentru evacuarea gazelor provenite din

descompunerea balegarului (dioxid de carbon si amoniac), care acumulate in
cantitati mari sunt daunatoare plantelor. Aerisirea la rasadnite se face prin
ridicarea fereastelor. Cand temperaturile mediului exterior sunt scazute,
ferestrele (cu balamale) rasadnitelor se ridica brusc la 50-70 cm inaltime,
lasandu-se imediat jos. Dupa ce se incalzeste, ferestrele se deschid in partea
opusa directiei din care bate vantul, iar pe timp linistit ele se deschid
alternativ.

Cand in exterior temperatura creste la 12 200C, rasadnitele se lasa descoperite,

urmand a se acoperi imediat ce temperatura scade sub 120C (seara).

Udatul se face cu apa curata la temperatura pamantului (18 200C). Cantitatea de

apa folosita este dependenta de caracteristicile hidrofizice ale amestecului si de
varsta rasadului. In prima faza de crestere, rasadurile au nevoie de o cantitate
mai mica de apa. In aceasta perioada udatul se realizeaza odata sau de doua ori pe
saptamana cu cantitati mici de apa (2 5 l/m2), in orele mai calduroase ale zilei.
Mai tarziu, cand plantele inainteza in vegetatie cerintele lor fata de apa cresc,
udatul se face mai frecvent si cu cantitati mai mari (8 10 l/m2).

Combaterea buruienilor Manual, se poate realiza prin plivit repetat. Inaintea

fiecarei operatiuni de plivit rasadurile se uda pentru ca bueruienile sa se poata
smulge cu usurinta.

Chimic se realizeaza prin utilizarea a diferitelor erbicide (tabelul nr. 7)

Tabelul 7.

Erbicide folosite la producerea rasadurilor

Specia Erbicidul Doza la 1000 m2 Cantitatea de apa l/1000 m2 Modul de

aplicare
Denumire comerciala Substanta activa
Tomate Dual Gold 960EC S-metolaclor 0,15-0,2 l 30 la pregatirea
patului geminativ
Stomp 330CE Pendimetalinl 0,5-0,6 l 30 la pregatirea patului geminativ
Focus Ultra Cicloxidim 0,3-0,4 l 30 dupa transplantat
Fusilade Forte Fluazifop-p-butil 0,12-0,14 l 30 dupa transplantat
Targa Super Quizalofop-p-ethyl 0,12-0,14 l 30 dupa transplantat
Ardei Dual Gold 960EC S-metolaclor 0,15-0,2 l 30 la pregatirea patului
geminativ
Stomp 330CE Pendimetalinl 0,5-0,6 l 30 la pregatirea patului geminativ
Fusilade Forte Fluazifop-p-butil 0,12-0,14 l 30 dupa transplantat
Vinete Dual Gold 960EC S-metolaclor 0,15-0,2 l 30 la pregatirea
patului geminativ
Stomp 330CE Pendimetalinl 0,5-0,6 l 30 la pregatirea patului geminativ
Varza Dual Gold 960EC S-metolaclor 0,15-0,2 l 30 la pregatirea patului
geminativ
Conopida Dual Gold 960EC S-metolaclor 0,15-0,2 l 30 la pregatirea
patului geminativ
Gulii Dual Gold 960EC S-metolaclor 0,15-0,2 l 30 la pregatirea patului
geminativ

Fertilizarea suplementara. Prima fertilizare radiculara se realizeaza la 10 12

zile de la rasarire sau repicare, iar celelalte se repeta la 8 10 zile. In total
se aplica 2 3 fertilizari suplementare. Solutiile se aplica cu stropitoarea, apoi
plantele se spala prin stropire cu apa curata. In cazul fertilizarii extra
radiculare cu ingrasaminte foliare, solutiile se pulverizeaza fin pe planta, fara
sa se mai aplice stropiri cu apa curata.

Pentru fertilizarile suplementare se folosesc unul din prodsele din tabelul nr.8.

Tabelul 8.

Specia Fert. Momentul aplicarii %ingrasamant in solutie Ingrasamant

Complex*

Cantitate l/m2 Ferticare S (15:30:15)

Azotat de amoniu superfosfat Sulfat de potasiu Conc. solutiei%
Tomate I La 10 zile de la repicat 0,05 0,4 0,4 0,85 0,8 8

II La 12 dupa I 0,4 0,5 0,90 1,0 10 0,2
Ardei I La 15 zile de la repicat 0,1 0,2 0,1 0,4 0,4 6
II La 15 dupa I 0,25 0,15 0,40 0,6 8 0,2
Vinete I La 20 zile de la repicat 0,2 0,2 0,3 0,70 0,7 8

II La 10 dupa I 0,2 0,5 0,7 0,8 10 0,2
Varza I Inainte de repicat 0,5 0,5 0,5 5
II Cu 10 zile inainte de plantat 0,2 0,6 0,4 1,2 1,0 10
Conopida I Inainte de repicat 0,5 0,5 0,5 5
II Cu 10 zile inainte de plantat 0,2 0,6 0,4 1,2 1,0 10
Gulii I Inainte de repicat 0,5 0,5 0,5 5
II Cu 10 zile inainte de plantat 0,2 0,6 0,4 1,2 1,0 10
Castraveti I La 3 saptamani de la rasarire 0,1 0,2 0,1 0,4 0,4 6

II Cu 10 zile inainte de plantat** 0,4 0,15 0,55 0,6 8 0,2
Salata I La 8 zile de la repicat 0,2 0,2 0,1 0,5 0,5 5
Fertilizarea suplementara a rasadurilor

*se foloseste ca inlocuitor al ingrasamintelor complexe

**in cazul rasadului produs prin semanat direct in ghivece umplute cu amestec
nutritiv

Rarirea rasadurilor se practica la rasadurile in ghivece sau cuburi nutritive cand

acestea incep sa se umbresaca, evitandu-se astfel alungirea lor.
Tomatele se raresc la distante de 14/14 cm (40 pl/m2), ardeiul la 16/16 cm (30
pl/m2), iar castravetii la 20/20 cm (25 pl/m2).

Calirea rasadurilor este obligatorie si consta in adaptatrea plantelor la conditii

de temperatura mai scazute (6 80C), la plantare, rasadurile aerisandu-se puternic
in timpul zilei, iar spre sfarsitul acestei perioade ele se lasa complet
descoperite atat ziua cat si noaptea. Se acopera numai in noptile cu pericol de
bruma. In aceasta perioada rasadul se uda mai rar si cu cantitati mai reduse de
apa. La solarii se ridica folia de la peretii laterali. La fsfarsitul perioadei de
calire rasadurile capata o culoare verde inchis, uneori putin violacee.

Tratamentul cu retardanti. Rasaduri viguroase, nealungite, corespunzatoare

plantarii manuale sau mecanizat, pot fi obtinute prin utilizarea substantelor
regulatoare de crestere (Cycocel).

La tomate si ardei se aplica Cycocel 0,1% cand plantele au 3 4 frunze adevarate,

tratamentul se aplica prin pulverizare fina pe frunze, pe timp inorat cu o
cantitate de 1 l de solutie/10 m2.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Pe langa masurile de igena

culturala-dezinfectia solului, a spatiilor si uneltelor de lucru se mai executa
tratamente periodice, la intervale de 7 10 zile cu Captadin 50PU, in concentratie
de 0,2 0,3%, Previcur 607SL 0,15% sau Merpan 50PU 0,2%. Cu 4-5 zile de plantare
se recomanda o fertilizare de ,,start cu azotat de calciu 1,2 kg si Complex III
1,6 kg la 100 l apa se aplica 3-4 l / m2. Cu 12 20 ore inainte de plantare la
locul definitiv rasadurile se uda abundent pentru a putea fi scoase cu cat mai
multe radacini si a realiza o rezerva de apa in plante si in substratul (cuburi,
pamant) cu care se scot din locul unde au fost produse.

PLANTAREA RASADURILOR

Epoca de plantare a rasadurilor in camp se stabileste in functie de:

Conditiile climatica ale zonei

Cerintele plantelor fata de temperatura
De varsta rasadului
Perioada in care dorim sa obtinem productia
Inainte cu o zi de plantare, rasadurile se uda pentru ca la scoaterea lor sa ramana
cat mai multe radacini cu pamant. Scoaterea rasadurilor se face prin dislocarea
pamantului pentru reducerea numarului de radacini rupte, se aseaza in ladite, se
acopera cu o folie de polietilena curata si se transporta la locul plantarii
definitive. Inainte de plantare rasadurile se sorteaza, indepartandu-se cele
necorespunzatoare.

Rasadurile nerepicate se fasoneaza si se mocirlesc. Fasonarea consta in scurtarea

radacinilor daca acestea sunt prea lungi, asstfel ca la plantare radacinile sa aibe
o pozitie verticala.

Mocirlirea consta in introducerea radacinilor intr-un amestec format din dejectii

proaspete de bovine, apa, insecticide si substante stimulatoare de inradacinare.

De asemenea la culturile carese infiinteaza in timpu; verii (varzoase de toamna,

ceapa, telina, salata) se poate indeparta 1/3 din varful frunzelor pentru
micsorarea suprafeteti de transpiratie si a evita uscarea plantelor.

Tehnica plantarii. Plantele care au capacitatea de a emite radacini adventive

(tomate, varza, castraveti) se pot planta la o adncime mai mare decat aceea la care
au fost produse. Rasadurile de ardei, salata, gulii si telina se planteaza la
aceeasi adancime la care au fost produse, respectiv pana la frunzele cotiledonale.

Rasadurile se palnteaza manual cu plantatorul, iar cele produse in cuburi nutritive

sau ghivece nutritive se planteaza cu ajutorul lingurei de plantat sau in cuiburi
facute cu sapa.

Rasadurile se introduc in cuibuiri cu radacinile in pozitie verticala.

Este important ca solul in care se planteaza rasadul s nu ajung n contact cu

tulpina, pentru a evita apariia bolilor de colet. Pentru aceast aspect cubul,
respectiv ghiveciul se va planta astfel nct 1-2 cm din partea superioar a
acestuia s nu fie ngropat.