Proiect Epistaxis

CAPITOLUL I
1. NASUL ŞI SINUSURILE PARANAZALE
1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR

PARANAZALE
Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în
respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele
nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale.
1.1.1. PIRAMIDA NAZALA
Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida

triunghiulara cu trei fete, trei margini si un vârf.
Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta,
prezentând un unghi anterior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal).
Dosul nasului poate avea însa diferite forme de la individ la individ sau la
diferite rase.
Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine,
separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela.
Piramida nazala are o structura osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa,
inferior.
Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza
nazala a frontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar.
Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului
(cartilajele alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare.
Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în
portiunea inferioara fibrocartilaginoasa si mobil în portiunea superioara
osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator
sau constrictor.
1.1.2. FOSELE NAZALE
Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite

de septul nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar
posterior cu rinofaringele, prin orificiile coanale.
Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul
nazal, delimitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal.
Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti:
– Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal.
2
Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a
etmoidului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul
patrat).
– Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului
maxilar, osul lacrimal si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei
cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei
meate în care se deschid canalul lacrimo-nazal (meatul inferior), sinusul
maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele
etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul superior.
– Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este
format de bolta palatina (apofiza orizontala a maxilarului).
– Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este
format de oasele proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior,
din peretele antero-inferior al sfenoidului.
1.1.3. SINUSURILE MAXILARE
Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în

fosele nazale, având o capacitate medie de 10–12 cm3. Sinusul maxilar are
forma de piramida, baza piramidei corespunzând peretelui extern al fosei
nazale. Peretele anterior corespunde fosei canine, peretele posterior fosei
pterigomaxilare, iar peretele superior separa sinusul maxilar de orbita.
Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si primii doi molari superiori.
1.1.4. SINUSURILE FRONTALE
Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având

dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai
multi pereti anterior, postero-superior, inferior (orbitonazal) si intern
(septul intersinusal). Capacitatea sinusului este de cca 5–6 cm3. Sinusul
frontal se dreneaza în fosa nazala prin canalul fronto-nazal, care se
deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de
aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos.
1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL
Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7–8

celule separate între ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale
sunt unite între ele prin lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund
terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia
cornetului mijlociu pe fata interna a masei laterale, celulele etmoidale sunt
3
împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid
în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se deschide în meatul
superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi
intime cu continutul orbitei.
1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL
Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala

si rinofaringele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati.
1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE
Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin

orificiile de drenaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza.
Posterior, se continua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio.
Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si
superior/olfactiv.
În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat
pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei
nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta
mucus, sub care se afla un strat seros fluid.
Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire,
de culoare galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei.
Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat
lama ciuruita si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi.
1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE
Vasele
Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida
interna. Portiunea superioara a foselor nazale este vascularizata de
arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei
oftalmice, la rândul ei, ramura din artera carotida interna. Din carotida
externa provin maxilara interna si artera faciala, care, prin arterele
sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anterioara,
vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anterioare
a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach.
Nervii
Inervatia senzitiva este realizata de trigemen.
Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei
mai importanti nervi ai
4
sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul
etmoidal anterior.
Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza
sistemul arterial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea
foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol
vasodilatator si secretor. Fibrele nervoase provin din ganglionul
sfenopalatin care primeste marele pietros superficial si profund. De aici,
fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale.
5
CAPITOLUL II
2. EPISTAXISUL
Hemoragia nazala – rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea

de sânge din nas.
Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice, în functie de sediul
hemoragiei:
– epistaxis anterior – din pata vasculara Kisselbach, situata în zona
antero-inferioara a septului cartilaginos, la 1 cm deasupra spinei nazale
(peste 90% din cazuri);
– epistaxis posterior – din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele
mai masive si grave);
– epistaxis superior – din arterele etmoidale anterioare si
posterioare;
– epistaxis difuz de cauza hematologica, în general.
În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent
unilateral dar poate fi si bilateral.
Dupa modul în care apare, epistaxisul se poate clasifica în doua
grupe mari:
– Epistaxis primitiv, esential al tinerilor, recidivant, benign, la care
nu se poate depista etiologia;
– Epistaxis secundar sau simptomatic, reprezinta aproximativ 98%
din totalitatea hemoragiilor nazale. Apare ca simptom unic de debut sau ca
o complicatie a unor afectiuni locale sau generale, anuntând agravarea
evolutiei, uneori, chiar decompensând-o.
2.1. ETIOLOGIA
Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de

cauze: cauze locale si cauze generale.
2.1.1. Epistaxisul de cauza locala:

1. Cauze inflamatorii:
– rinite acute – din bolile infecto-contagioase respiratorii;
– rinite cronice – ulceratii trofice, ulcerul Hajek, ozena, tuberculoza
nazala;
– inflamatii locale: corpi straini intranazali, rinoliti.
6
2. Cauze traumatice:
– macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea
mucopericandrului si a septului nazal, fracturi nazale, fracturi nazo-
etmoidomaxilare;
– microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital, suflatul
nasului, stranut, corpi straini nazali, inhalatii de pulberi), factori chimici
(bicromat de potasiu, mercur, arsenic);
– traumatismele operatorii iatrogene;
– barotraumatismele (aviatori, scafandri).
3. Cauze tumorale:
– tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal, papilomul,
granulomul, angiomul, fibromul nazo-faringian;
– tumori maligne nazosinuzale exulcerate.
2.1.2. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA:
1. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai

hemostazei):
1.1. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi:
a) congenitale (hemofilia A, B, fibrinogemia congenitala);
b) dobândite (insuficienta hepatica; fibrinoliza acuta din socul
caloric, politraumatisme, complicatiile nasterii; tratamente cu
anticoagulante – heparina, trombolitice, aspirina).
1.2. Vasculopatii: purpura reumatoida, scorbut, telangiectazia ereditara
Rendu-Osler, boala Willebrandt.
1.3. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta, reticu loza acuta,
mielom, discrazii sanguine medicamentoase.
2. Cauze cardiovasculare:
2.1. Hipertensiunea arteriala ;
2.2. Ateromatoza si ateroscleroza;
2.3. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale).
3. Cauze hepatice: insuficienta hepatica, ciroza hepatica, hepatita toxica,

coma hepatica.
4. Cauze renale: insuficienta renala decompensata, glomerulonefrita

cronica difuza.
7
5. Cauze carentiale: avitaminoza A, C, K, starile de inanitie.
6. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola, scarlatina, varicela), gripa,

leptospiroza ictero-hemoragica.
7. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice, stari toxicoseptice

grave.
8. Cauze endocrine: perioada pubertara, perioada menstruala a ciclului,

sarcina în primele luni, menopauza spontana sau provocata.
9. Afectiuni cronice: tuberculoza, diabetul, neoplasmul, colagenozele.
10. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne, dilatatia activa

vasculara: în eforturi fizice intense, insolatie acuta, emotii puternice.
Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe:

1. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie, momentul
debutului, gravitatea hemoragiei, recurenta ei, o eventuala cauza si
antecedentele.
2. Simptomatologie – consta în scurgerea sângelui din una sau ambele
fose nazale continuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea
de saliva sangvinolenta în proportie variabila.
3. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau
bilateral, deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism
craniofacial.
4. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase,
mobilitatea fragmentului deviat, emfizemul subcutanat în caz de fracturi
nazale.
5. Rinoscopia anterioara, posterioara si bucofaringoscopia dupa
prealabila eliminare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si
rinofaringe, evidentiaza sediul (anterior, posterior, posterosuperior sau
difuz) si debitul hemoragiei.
6. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact
sediul rinoragiei, si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale.
Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea
starii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice.
8
2.2. TRATAMENT
Oprirea hemoragiei. Hemostaza

Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala, regionala,
generala, si au fiecare indicatie în functie de sediul, gravitatea, sau terenul
pe care se produce epistaxisul. Tratamentul local si tratamentul general
este simptomatic si etiologic medical si chirurgical.
Tratament medical. Hemostaza locala

 repausul bolnavului în pozitie semisezânda, evacuarea cheagurilor
din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie, aplicarea de
comprese reci pe frunte sau piramida;
 hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de
partea hemoragiei contra septului, la nivelul petei vasculare timp de
5–10 minute. Compresiunea se poate efectua direct sau prin
intermediul unui tampon de vata introdus în fosa, în prealabil
îmbibat în solutie vasoconstrictoare;
 aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus,la
persoanele cu valori tensionale normale.
 injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face
hemostaza prin distensia tesuturilor care comprima arteriolele si
prin vasoconstrictie produsa de substanta injectata.
 hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în
cazurile cu rinoragie redusa cantitativ, intermitenta, cu sediu bine
limitat si vizibil.
Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice:
– cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint;
– cauterizarea electrica (electrocoagularea);
– criocauterizarea;
– cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon.
 Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas, sonda cu dublu
balonas introduse în fosa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic
reprezinta o manevra mai blânda confortabila pentru bolnav,
eficienta si nedureroasa.
Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai
abundente. Se efectueaza dupa o prealabila anestezie locala de contact.
Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în
substanteuleioase sau hemostatice, având lungimea de 50–75 cm si
latimea de 1–1,5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul
fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. Se realizeaza un
9
tamponament în armonica de sus în jos si dinapoi înainte cu buclele
suprapuse orizontal.
Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când:
tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu
posterior prin lezarea ramurilor arterei sfenopalatine, la nivelul coanelor,
rinoragie la vârstnici, hipertensivi cu arterioscleroza prelungita sau
recidivanta; epistaxisul de cauza cardiovasculara (hipertensiune arteriala,
ateroscleroza).
Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48–72 ore, sub
protectie de antibiotice cu spectru larg, pentru a preveni complicatiile
locale: sinuzite acute, otite.
Detamponarea se va face la 48–72 ore, cu urmarirea ulterioara a
bolnavului.
Tratament chirurgical – Hemostaza regionala

Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional,
majoritatea cazurilor rezolvându-se favorabil, prin tratament medical.
Acest tratament se recomanda în rinoragiile grave, care nu pot fi
controlate prin tratament medical sau în cele recidivante, incoercibile, cu
risc vital. Dintre interventiile chirurgicale cele care se practica sunt
ligaturile vasculare:
 ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin
etmoidectomie externa în cazurile de epistaxis superior.
 ligatura arterei maxilare interne, prin tehnica transmaxilara
Caldwell-Luc, se realizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei
sub microscopul chirurgical, la nivelul fosei pterigomaxilare.
 ligatura arterei carotide externe este usor de executat, însa
rezultatele în controlul sângerarii, sunt slabe. Daca ligaturile
vasculare nu dau rezultate, se poate face o angiografie, urmata de
embolizari selective.
Tratamentul hemostatic general. Hemostaza generala

Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina, restabilirea
starii generale, revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei
secundare posthemoragice.
 Tratamentul hemostatic general: venostat, adenostazin, Dicynone.
 Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina,
antifibrinolitice, vitamina K, E.A.C.A., calciu gluconic.
 Corticoterapia – hemisuccinat de hidrocortizon 50–100 mg.
 Vitaminoterapie: Vitamina C.
10
 Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si
transfuzii sanguine (sânge proaspat, masa eritrocitara si înlocuitori
plasmatici).
 Regim igieno-dietetic.

Tratament etiologic
Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi
local sau general.
– tratamentul corect, de specialitate, în traumatismele nazale,
hipertensiunea arteriala, afectiuni hepatice, afectiuni hematologice.
11
CAPITOLUL III
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENŢILOR CU EPISTAXIS
3.1. Material şi metodă
Procesul de îngrijire comportă 5 etape:

1. Culegerea datelor
2. Analiza şi interpretarea lor (probleme şi diagnostic de îngrijire)
3. Planificarea îngrijirilor (obiective)
4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienţi au fost
reprezentate de aparţinători, medici, asistente, fiole de observaţie.
În culegerea datelor am ţinut cont de:
- circustanţele de apariţie:
 persoane tinere, copii
 persoane cu inflamaţii sau tumori nazale
 persoane cu leucemie, hemofilie sau tumori nazale
 traumatisme
În funcţie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului:
 scurgerea sîângelui prin fosa nazală, de obicei unilaterală
 nelinişte
 tahicardie, hipotensiune arteriale
 paliditate
Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing
 oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp
 pacientul să fie echilibrat respirator şi circulator
 pacientul să fie liniştit
 să se înlocuiască masa de sânge pierdută (dacă este cazul)
Intervenţiile asistentei:
 aplică măsurile de prim ajutor – prin compresiune digitală
asupra narinei care sângerează, cel puţin 10 minute
- prin tampon compresiv îmbibat în soluţie hemostatică
 ajută medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau după
caz posterior în vederea hemostazei
 evaluează gravitatea hemoragiei prin măsurarea pulsului şi a
tensiunii arteriale;
 recoltează sânge pentru determinarea hemoglobinei,
hematocritului
12
 asigură repausul la pat pe partea care sângerează pentru
pacienţii cu tendinţă la lipotimii
 administrează medicaţia hemostatică recomandată de medic
şi înlocuieşte pierderile d esânge cu sânge integral sau masă
eritrocitară
 aplică îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli
generale – HTA, hemofilie, avitaminoze
13
3.1.1. CAZUL 1
1. Date generale
Nume, prenume: C.C.
Sexul: feminin
Vârsta: 22 ani
Mediul: urban
Ocupaţie: şomer
Perioada internării: 2 zile
2. Diagnostic la internare: Epistaxis, rinită acută, I.A.C.R.S., viroză
respiratorie cu alterarea stării generale, sinusită, faringită acută
edematoasă
3. Motivele internării:
- pată vasculară stângă, sângerândă
- rinoree, cefalee, febră, frisoane
4. Antecedente hetero-colaterale:
Fără importanţă
5. Condiţii de viaţă: corespunzătoare
6. Istoricul bolii: în urmă cu două zile prezintă dese sângerări nazale,
asociate cu febră, frisoane, cefalee, rinoree, strănut, tuse. Se internează în
serviciul ORL pentru tratament de specialitate
9. Examen obiectiv:
Starea generală: alterată, febril
Greutate: 75,00 kg
Talie: 1,70 m
Starea de nutriţie: bună
Stare de conştienţă: prezentă
Sistem. ganglionar: nu se palpează
Facies: normal
Tegumente şi mucoase: palide
Ţesut conjunctiv adipos: bine prezentat
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional,
articulaţii mobile nedureroase.
Aparatul respirator – tuse, AV – 120p/min.
Aparat cardiovascular: şocul apexian în sp IV i.c.. stâng, AMC – în
limite normale, zgomote cardiace clare, egale, bine bătute.
Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fără sensibilitate la palpare
superficială şi profundă; ficat splină – în limite normale, tranzit prezent
Aparat uro-genital: micţiuni spontane, lojii renale libere organe
genitale normale.
14
Sistemul nervos: orientat temporo-spaţial reflexe pupilare, cutanate,
ROT – prezente normale. Organe de simţ prezente normale
10. Examinări de laborator şi paraclinice
Ht: 32
Hb: 12,7
L: 9000
VSH: 21
Glicemie: 90
TGO: 17
TGP: 20
11. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale
1. Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată:

Manifestări de dependenţă: obstrucţia nazală, tuse, rinoree.
Sursa de dificultate: epistaxis
2. Nevoia de a bea şi a mânca:

Manifestări de dependenţă: refluxul de deglutiţie alterat.
Sursa de dificultate: sângerarea, probleme de deglutiţie
3. Nevoia de a elimina:
Fără manifestări de dependenţă.
4. Nevoia de mişcare şi de menţinere a unei bune posturi:

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni:

Manifestări de dependenţă: somnul este alterat
Sursa de dificultate:tusea, febra, sângerarea
6. Nevoia de a se îmbrăca, dezbrăca:

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale:

Manifestări de dependenţă: febră 38,30C, transpiraţii
Sursa de dificultate: sângerări nazale
15
8. Nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase şi fanere integre:
Manifestări de dependenţă: imposibilitatea de a-şi menţine
mucoasele curate
Sursa de dificultate: sângerarea
9. Nevoia de a evita pericolele:

Pericolul complicaţiilor
10. Nevoia de a comunica cu semenii:

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori

(de a-ţi practica religia):
12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza):

13. Nevoia de a se recreea:

14 Nevoia de a învăţa:
Bilanţul de independenţă/dependenţă.
În urma datelor culese din F.O., prin efectuarea bilanţului de
independenţă/dependenţă, pacienta prezintă următoarele nevoi
fundamentale alterate:
- nevoia de a respira
- nevoia de a bea şi mânca
- nevoia de a dormi şi a se odihni
- nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite
normale
- nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase şi fanere
integre
- nevoia de a evita pericolele
16
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Nevoi alterate Obiective Intervenţii Evalua
1. Nevoia de a -obstrucţia - oprirea - aplică măsurile de prim - pacienta
respira nazală, tuse, hemoragiei în ajutor, prin compresiune respiră m
rinoree, cel mai scurt digitală asupra narinei care uşor, dup
sângerare timp sângerează, cel puţin 10 zile
- pacientul să minute, prin tampon sângerări
fie echilibrat compresiv îmbibat în au oprit
respirator şi soluţia hemostatică
circulator - ajută medicul la aplicarea
tamponamentului în
vederea hemostazei
- asigură repausul la pat pe
partea care sângerează
- recoltează sânge pentru
determinarea
hemoglobinei ,
hematocritului
- administrează medicaţia
prescrisă de medic:
 Penicilină 1 ml la
12h
 Adrenostazin +
Etamsilat 1 fl. La 12
ore
2. Nevoia de a - dificultatea de - Pacienta să fie - urmăresc apariţia - starea
bea şi mânca a se alimenta echilibrat sângerărilor şi aplic pacientei
hidroelectorlitic tamponamentul pentru ameliorat
şi să aibă oprirea sângerării
alimentaţie - alimetez pacientul cu
completă alimente lichide sau uşor
de înghiţit
3. Nevoia de a - somnul este - pacienta să - schimb pansamentul la - pacienta

dormi şi a se alterat beneficieze de nevoie, un somn
odihni un somn - aerisesc salonul, şi asigur liniştit 7
corespunzător o temperatură optimă noapte
calitativ şi - servesc pacienta cu un
cantitativ pahar de lapte cald înainte
de culcare
4. Nevoia de - febră 38,30C, - să prezinte - măsor temperatura şi După 30
17
a-şi menţine transpiraţii temperatură notez în FO minute d
temperatura corporală în - schimb lenjeria de corp şi administr
corpului în limite normale de pat la nevoie antipireti
limite în 1-2 zile - aerisesc încăperea. febra a sc
normale - încălzesc pacientul în caz la 37,5 C
de frisoane S-a repet
- administrez conform doza dup
indicaţiilor medicului ore, pacie
tratament cu antipiretice şi devenind
antibiotice afebrilă.
5. Nevoia de a -imposibilitatea - păstrarea - execut toaleta nărilor - bolnava
fi curat, cu de a-şi menţine tegumentelor şi - urmăresc cantitatea şi prezintă
tegumente, mocuasele mucoaselor periodicitatea apariţiei tegument
mucoase şi curate curate şi sângerărilor curate şi
fanere integre îngrijite - asigur şi schimb ingrijite
tamponamentul de câte ori
este nevoie
- relizez toaleta pacientului
la nevoie pentru a evita
efortul
6. Nevoia de a Pericolul - prevenirea - monitorizarea funcţiilor
evita complicaţiilor complicaţiilor vitale
pericolele: - supravegherea stării
generale, temperatură,
coloraţie tegumente,
diureză
- respectarea măsurilor de
asepsie şi antisepsie în
efectuarea pansamentelor
şi a orice fel de manipulări
medicale
- respectarea normelor
sanitare de prevenire a
infecţiilor nozocomiale
- asistenta va face educaţia
pentru prevenirea
accidentelor de acest gen şi
evitarea pericolelor.
18
3.1.2. CAZUL 2
1. Date generale
Nume, prenume: P.A
Sexul: masculin
Vârsta: 64 ani
Mediul: urban
Ocupaţie: pensionar
2. Diagnostic la internare: Epistaxis, HTA în puseu, tulburări paroxistice
de ritm, dislipidemie, steatoză hepatică, amigdalită acută, pneumonie,
adenom de prostată, discopatie lombară
- cefalee, ameţeli, dispnee, disfagie, febră, tuse
4. Antecedente hetero-colaterale: Fără importanţă
5. Antecedente personale - HTA în puseu
- cardiopatie ischemică
- dislipidemie
- steatoză hepatică
7. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuză dispnee, disfagie, tuse, febră,
ameţeli şi prezintă dese sângerări nazale. Se internează în compartimentul
ORL pentru tratament de specialitate
8. Examen obiectiv:
Greutate: 92,00 kg
Talie: 1,72 m
Facies: normal
limite normale, zgomote cardiace clare, egale, bine bătute.TA 180/120
mmHg
19
superficială şi profundă; ficat steanotic, tranzit prezent
genitale normale.
Ht: 32
Hb: 12,7
L: 9000
VSH: 21
Glicemie: 90
TGO: 17
TGP: 20
Eco abdominal – ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în
regiunea N hepatic care lasă con de umbră posterior. Colecist fără calcului.
Rinichi drept de aspect normal. Splină omogenă de dimensiune normală.
Rinichi stâng de aspect normal. Pancreas de aspect normal. Prostată
138/37/32 mm.

Manifestări de dependenţă: obstrucţia nazală, tuse, rinoree,
diminuarea toleranţei la efort cu slăbiciune, oboseală
Sursa de dificultate: epistaxis, HTA



20


mucoasele curate





normale
integre
21
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Nevoi alterate Obiective Intervenţii Evalua
1. Nevoia de a - obstrucţia - oprirea - aplică măsurile de prim - pacienta
respira nazală, tuse, hemoragiei în ajutor, prin compresiune respiră m
rinoree, cel mai scurt digitală asupra narinei care uşor, dup
- alterarea - pacientul să minute, prin tampon sângerări
perfuziei fie echilibrat compresiv îmbibat în au oprit
tisulare prin respirator şi soluţia hemostatică - evaluar
scăderea circulator - ajută medicul la aplicarea TA, AV, F
debitului - Scăderea tamponamentului în -Glicemi
cardiac prin valorilor vederea hemostazei -Colester
creşterea tensiunii - asigură repausul la pat pe Lipide,
valorilor arteriale (TA) partea care sângerează -Triglicer
tensiunii în limite - recoltează sânge pentru LDL, HD
arteriale (TA) acceptabile determinarea -Transam
hemoglobinei , -Uree,
hematocritului Creatină
 Ampicilină 2x1 fl/zi
 Gentamicină 80 mg
2x1/2 fl/zi
 Adrenostazin +
ore
-asigurarea repausului fizic
şi psihic
-administrarea
tratamentului
medicamentos prescris(în
cazul de faţă Metoprolol
50 mg., Crestor 20 mg Per
os)
-efectuarea bilanţului
hidric (intrări-ieşiri) pentru
prevenirea depleţiei de
potasiu, care provoacă
aritmii
-asigurarea unor
alimentaţii echilibrate
22
ţinând cont de afecţiunile
existente:
Educaţia sanitară a
pacientului:
-regim de viaţă echilibrat
(alterarea perioadelor de
activitate cu perioadele de
repaus)
-evitarea stresului psihic
(stări conflictuale,
surmenaj intelectual)
-suprimarea fumatului
-exerciţii fizice – plimbare
-alimentaţie echilibrată
-controlul periodic la
medicul de familie şi
cardiolog
2. Nevoia de a - dificultatea de - Pacientul să - urmăresc apariţia - starea
bea şi mânca a se alimenta fie echilibrat sângerărilor şi aplic pacientul
hidroelectorlitic tamponamentul pentru este amel
şi să aibă oprirea sângerării
alimentaţie - alimetez pacientul cu
completă alimente lichide sau uşor
de înghiţit
3. Nevoia de a - somnul este - pacientul să - schimb pansamentul la - pacientu

odihni un somn - aerisesc salonul, şi asigur liniştit 7
corespunzător o temperatură optimă noapte
calitativ şi - servesc pacientul cu un
de culcare
4. Nevoia de - febră 38,30C, - să prezinte - măsor temperatura şi După 30
a-şi menţine transpiraţii temperatură notez în FO minute d
temperatura corporală în - schimb lenjeria de corp şi administr
corpului în limite normale de pat la nevoie antipireti
limite în 1-2 zile - aerisesc încăperea. febra a sc
de frisoane S-a repet
- administrez conform doza dup
indicaţiilor medicului ore, pacie
23
antibiotice afebril.
5. Nevoia de a -imposibilitatea - păstrarea - execut toaleta nărilor - bolnavu
fi curat, cu de a-şi menţine tegumentelor şi - urmăresc cantitatea şi prezintă
tegumente, mucoasele mucoaselor periodicitatea apariţiei tegument
mucoase şi curate curate şi sângerărilor curate şi
fanere integre îngrijite - asigur şi schimb ingrijite
este nevoie
efortul
pericolele - supravegherea stării
diureză
medicale
pentru prevenirea
24
3.1.3. CAZUL 3
1. Date generale
Nume, prenume: Ş.G.
Sexul: masculin
Vârsta: 74 ani
Mediul: rural
Ocupaţie: pensionar
2. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate, HTA st. I, anemie, diabet
zaharat
- cefalee, ameţeli, dispnee, disfagie, febră, tuse
4. Antecedente hetero-colaterale: Fără importanţă
5. Antecedente personale - HTA
- BPOC
- GASTRITĂ
7. Istoricul bolii: debutul bolii în urmă cu 12 ore cu o hemoragie nazală,
oprită ulterior, în urmă cu 2 ore hemoragia sa repetat, motiv pentru care se
prezintă în serviciul ORL pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
8. Examen obiectiv:
Greutate: 105,00 kg
Talie: 1,69 m
Facies: normal
limite normale, zgomote cardiace clare, egale, bine bătute.TA 170/110
mmHg
superficială şi profundă; ficat normal, tranzit prezent
25
genitale normale.
Ht: 25,8
Hb: 9,6
L: 12150
VSH: 21
Glicemie: 180
TGO: 42
TGP: 14
Creatinină: 1
TQ: 19,3
Ureea: 80,2
INR: 1,29
PTL: 256

Manifestări de dependenţă: obstrucţia nazală, tuse, rinoree,
diminuarea toleranţei la efort cu slăbiciune, oboseală
Sursa de dificultate: epistaxis, HTA




26

mucoasele curate





normale
integre
27
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Nevoi alterate Obiective Intervenţii Evaluare

1. Nevoia de a - obstrucţia - oprirea - aplică măsurile de prim - pacienta
respira nazală, tuse, hemoragiei în ajutor, prin compresiune respiră mai
rinoree, cel mai scurt digitală asupra narinei care uşor, după 3
- alterarea - pacientul să minute, prin tampon sângerările s-
perfuziei fie echilibrat compresiv îmbibat în au oprit
tisulare prin respirator şi soluţia hemostatică - evaluarea:
scăderea circulator - ajută medicul la aplicarea TA, AV, FR
debitului - Scăderea tamponamentului în -Glicemiei
cardiac prin valorilor vederea hemostazei -Colesterol,
creşterea tensiunii - asigură repausul la pat pe Lipide,
valorilor arteriale (TA) partea care sângerează -Trigliceride,
tensiunii în limite - recoltează sânge pentru LDL, HDL,
arteriale (TA) acceptabile determinarea -Transaminaze
hemoglobinei , -Uree,
hematocritului Creatină
 Ampicilină 2x1 fl/zi
 Gentamicină 80 mg
2x1/2 fl/zi
 Adrenostazin +
ore
-asigurarea repausului fizic
şi psihic
-administrarea
tratamentului
medicamentos prescris(în
cazul de faţă Metoprolol
50 mg., Crestor 20 mg Per
os)
-efectuarea bilanţului
hidric (intrări-ieşiri) pentru
prevenirea depleţiei de
potasiu, care provoacă
aritmii
-asigurarea unor
28
alimentaţii echilibrate
ţinând cont de afecţiunile
existente:
Educaţia sanitară a
pacientului:
-regim de viaţă echilibrat
(alterarea perioadelor de
activitate cu perioadele de
repaus)
-evitarea stresului psihic
(stări conflictuale,
surmenaj intelectual)
-suprimarea fumatului
-exerciţii fizice – plimbare
-alimentaţie echilibrată
-controlul periodic la
medicul de familie şi
cardiolog
2. Nevoia de a - dificultatea Să se - urmăresc apariţia - starea
bea şi mânca de a se obţină sângerărilor şi aplic pacientului
alimenta echilibrul tamponamentul pentru este
Alimentaţie metabolismului oprirea sângerării ameliorată
inadecvată glucidic - alimetez pacientul cu
Cauza – Pacientul să se alimente lichide sau uşor
dezechilibrul alimenteze în de înghiţit
metabolismului raport cu - recoltează produsele
glucidelor nevoile sale pentru examenul de
Manifestări – calitative şi laborator (sânge, urină)
polifagie, cantitative pe - administrează medicaţia
polidipsie 24 ore prescrisă de medic la orele
indicate
- instituirea de perfuzie
endovenoasă pentru
reechilibrarea hidro-
electrolitică
- tratamentul substitutiv cu
insulină (iniţial în perfuzie
continuă), ulterior în 4
injecţii/zi, cu 15-30 minute
înainte de masă (Actrapid
la mesele principale) şi
29
Insulatard la culcare s.
cutanat (foloseşte seringa
specială gradată în unităţi
de insulină, ţine seama că
alcoolul inactivează
produsul)
- respectă cu stricteţe
măsurile de asepsie
- alternează locul de
injectare pentru a preveni
lipodistrofiile
- loc de injectare – faţa
externă a braţului, 1/3
mijlocie, faţa anteroexternă
a coapsei, 1/3 mijlocie,
regiunea subclaviculară,
flancurile peretelui
abdominal, regiunea
fesieră, supero-externă
adjuvantă –
vitaminoterapia, KCl
- asigură alimentaţia
pacientului
- evaluează nevoile
cantitative şi calitative în
funcţie de vârstă (copil,
adolescent, adult) sex,
forma bolii: glucide 55%
200 gr din raţia calorică
zilnică de 1600 calorii/zi,
55 g proteine/zi (2,5
g/kg/zi) şi 64 g lipide/zi,
repartizate în 3 mese
principale şi gustări
- numărul meselor/24 ore –
4-5-6- (3 mese principale
şi 2-3 gustări)
- alegerea alimentelor se
face în funcţie de
conţinutul de glucide
30
- alimente interzise: zahăr,
produse zaharoase, fructe
uscate, prăjituri,
leguminoase uscate,
siropuri, struguri, prune
- alimente permise
cântărite: pâine (50%
glucide), cartofi (20%
glucide), pastele făinoase,
fructe, legume (cu peste
5% glucide), lapte, brânză
de vacă, mămăligă
- alimente premise
necântărite: carnea şi
derivatele din carne,
peştele, ouăle, brânzeturile,
smântâna, untul, legumele
cu 5% glucide (varză,
conopidă, pătlăgele roşii,
fasolea verde), din
alimentaţia zilnică să nu
lipsească carnea, oul,
peştele
preparea alimentelor: se va
folosi pentru îndulcirea
ceaiului, compotului,
ciclamat de sodiu sau
zaharină (care se pun după
fierberea produselor),
sosurile nu se îngroaşă cu
făină, ci cu legume pasate,
pastele făinoase se
cântăresc înainte de
fierbere, pâinea se
cântăreşte înainte de a fi
prăjită (prin deshidratare se
concentrează în glucide),
se foloseşte firberea şi
coacerea, ca tehnici de
preparare a alimentelor.
31
3. Nevoia de a - somnul este - pacientul să - schimb pansamentul la - pacientul are
odihni un somn - aerisesc salonul, şi asigur liniştit 7 ore
corespunzător o temperatură optimă pe noapte
calitativ şi - servesc pacientul cu un
de culcare
0
4. Nevoia de - febră 38,3 C, - să prezinte - măsor temperatura şi După 30
a-şi menţine transpiraţii temperatură notez în FO minute de la
temperatura corporală în - schimb lenjeria de corp şi administrarea
corpului în limite normale de pat la nevoie antipireticelor
limite în 1-2 zile - aerisesc încăperea. febra a scăzut
de frisoane S-a repetat
- administrez conform doza după 4
indicaţiilor medicului ore, pacientul
antibiotice afebril.
5. Nevoia de a - - păstrarea - execut toaleta nărilor - bolnavul
fi curat, cu imposibilitatea tegumentelor şi - urmăresc cantitatea şi prezintă
tegumente, de a-şi menţine mucoaselor periodicitatea apariţiei tegumente
mucoase şi mucoasele curate şi sângerărilor curate şi
fanere integre curate îngrijite - asigur şi schimb ingrijite
este nevoie
efortul
pericolele - supravegherea stării
diureză
medicale
32
pentru prevenirea
4. CONCLUZII
Proeminenta mediană a fetei prin care se deschid căile respiratorii,

nasul, este un organ irigat de multe vase de sânge. Orice traumă care are
loc la nivel facial include nasul, putând declanşa hemoragiile nazale.
Acestea pot fi uşoare sau serioase.
Cauzele responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor
generale. O cauză importantă a hemoragiilor sunt infecţiile, ca rujeola,
gripă sau virozele respiratorii. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei
nazale şi, implicit, spargerea capilarelor. De asemenea, şi bolile
hematologice pot provoca sângerări la nivelul nasului. În cazul acestor
boli, procesul de coagulare al sângelui este alterat”.
Hipertensiunea - cauza majoră „O altă cauză generală a
epistaxisurilor sunt bolile vasculare. Ele pot fi atât genetice, cât şi
dobândite prin factorul infecţios. În cazul acestor boli, pacienţii prezintă o
fragilitate puternică a peretelui vascular. Alături de aceste cauze stau şi
bolile cardio-vasculare. Cea mai reprezentativă afecţiune este
hipertensiunea. În cazul acestei afecţiuni, presiunea sângelui creşte foarte
mult în interiorul sistemului circulator, iar pentru aducerea la normal a
presiunii, corpul trebuie să reacţioneze. Astfel, pentru că vasele de la
nivelul nasului sunt cele mai sensibile, ele sunt primele care se sparg şi se
produce hemoragia nazală.
Din categoria cauzelor generale fac parte şi bolile endocrine ca
diabetul sau ciroza hepatică. La aceşti oameni apare deficitul de sinteză a
factorilor de coagulare şi se întâmpla acelaşi lucru ca la cei care suferă de
boli hematologice. Mai mult, pacienţii care suferă de boli endocrine se
învineţesc mai repede şi prezintă sângerări la nivelul gingiilor.
De asemenea, şi carenta de vitamine duce la hemoragii nazale, în
special lipsa vitaminei C şi a vitaminei K.
Ultima cauza a sângerărilor nazale este tratamentul cu medicamente
anticoagulante. Acestea sunt prescrise în cazul unor afecţiuni şi cresc
riscul producerii hemoragiilor”.
33
Este important ca pacientul să-şi menţină calmul. În caz contrar,
ritmul cardiac creşte şi sângerarea se accentuează. Este bine că în camera
celor mici să se folosească vaporizatoare, camera nu trebuie încălzită în
exces, aerul nu trebuie să fie uscat şi este bine că, înainte de culcare,
mama să-i umezească mucoasa nazală a copilului. Adulţilor le este
recomandat, că în cazul unor sângerări foarte frecvente şi puternice ca
intensitate, să meargă se fie consultat de un medic”. „Gripă sau virozele
pot provoca sângerări nazale“
Majoritatea hemoragiilor nazale creează un disconfort minor şi, de
obicei, pot fi oprite şi de acasă. Dacă sângerarea este serioasă şi se
produce destul de frecvent, cel mai bine este să te prezinţi la un consult
pentru a cerceta dacă aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele
unei boli grave.
34
BIBLIOGRAFIE
1. BURUIANĂ MIHAI, MUSTĂTEA NICULAE – Curs de

faringo-laringologie pediatrică, vol.I, I.M.F. Bucureşti, 1986
2. BALTĂ GEORGETA, ANTOANETA METAXATOR,
KYOVSKI AGLAIA – Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
3. BUBUIANĂ MIHAI, MARIA IVANOVICI, MUSTĂTEA
NICULAE – Otorinolaringologie pediatrică, Ed. All, 1998
4. GEORMĂNEANU MIRCEA – Pediatrie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
5. GEORMĂNEANU MIRCEA – Pediatrie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1996
6. GRIGORESCU-SIDO PAULA – Tratat elementar de pediatrie,
vol.I, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1998
7. NANULESCU MIRCEA – Pneumologie pediatrică. Patologia
aparatului reno-urinar, Ed. Dacia, 1996
8. PĂUNESCU CORNELIA – Oto-rino-laringologie pediatrică, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1981
9. PĂUNESCU VALERIU, ARION CONSTANTIN, DIMITRIE
DRAGOMIR – Urgenţe în pediatrie (curs litografiat), Bucureşti, 1982
10. POPESCU VALERIU – Algoritm diagnostic şi terapeutic în
pediatrie, Ed. Medicală Amaltea, 1999
11. POPESCU VALERIU – Patologia aparatului respirator, Ed.
Teora, Bucureşti 2003
12. POPA IOAN, CARMEN VETTONI, LIVIU POP – Pediatrie –
practică de urgenţă, Ed. Mirton Timişoara, 1996
13. TITIRCĂ LUCREŢIA – Ghid de nursing, Ed. Viaţa Medicală
Românească, 1998
14. TITIRCĂ LUCREŢIA – Breviar de explorări funcţionale şi de
îngrijiri speciale acordate bolnavilor, Ed. Viaţa Medicală Românească,
1994
15. TITIRCĂ LUCREŢIA – Urgenţe medico-chirurgicale, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1993
35

Proiect Epistaxis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Epistaxis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Epistaxis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

1. NASUL ŞI SINUSURILE PARANAZALE

1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR

1.1.1. PIRAMIDA NAZALA

Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida

1.1.2. FOSELE NAZALE

Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite

1.1.3. SINUSURILE MAXILARE

Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE

Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având

1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL

Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7–8

1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL

Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala

1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE

Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin

1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE

Hemoragia nazala – rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea

Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de

2.1.1. Epistaxisul de cauza locala:

2.1.2. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA:

1. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai

3. Cauze hepatice: insuficienta hepatica, ciroza hepatica, hepatita toxica,

4. Cauze renale: insuficienta renala decompensata, glomerulonefrita

6. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola, scarlatina, varicela), gripa,

7. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice, stari toxicoseptice

8. Cauze endocrine: perioada pubertara, perioada menstruala a ciclului,

9. Afectiuni cronice: tuberculoza, diabetul, neoplasmul, colagenozele.

10. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne, dilatatia activa

Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe:

Oprirea hemoragiei. Hemostaza

Tratament medical. Hemostaza locala

Tratament chirurgical – Hemostaza regionala

Tratamentul hemostatic general. Hemostaza generala

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENŢILOR CU EPISTAXIS

3.1. Material şi metodă

Procesul de îngrijire comportă 5 etape:

11. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată:

2. Nevoia de a bea şi a mânca:

4. Nevoia de mişcare şi de menţinere a unei bune posturi:

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni:

6. Nevoia de a se îmbrăca, dezbrăca:

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale:

9. Nevoia de a evita pericolele:

10. Nevoia de a comunica cu semenii:

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori

12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza):

13. Nevoia de a se recreea:

3. Nevoia de a - somnul este - pacienta să - schimb pansamentul la - pacienta

11. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată:

2. Nevoia de a bea şi a mânca:

4. Nevoia de mişcare şi de menţinere a unei bune posturi:

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni:

7. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale:

8. Nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase şi fanere integre:

9. Nevoia de a evita pericolele: