Spina Bifida Pediatrie
Spina Bifida Pediatrie
Spina Bifida Pediatrie
Obiective terapeutice:
1.Prevenirea şi corecţia contracturilor/retracturilor
Muschii paralizati se întind de kinetoterapeut, de cel puţin 2-3 ori pe zi. Muşchii
care necesită stretching-ul sunt : flexorii şoldului, adductorii şoldului,
ischiogambierii, tricepsul sural, extensorii spatelui. Repausul în decubit ventral
ajută la întinderea flexorilor şoldului şi ai genunchiului.
Stretching-ul musculaturii toracelui şi musculaturii umărului este benefic pentru
pacienţii ce folosesc fotolii rulante şi tind să aibă o postură cifozată Mobilizarea
articulară (pasivă, ajutată, asistată, activă), posturarea şi stretching-ul
Stretching-ul tricepsului sural previne instalarea equinului, uneori asociind
masajul.
Antrenarea flexibilităţii şi a forţei musculare se realizează cu rezistenţă manuală,
benzi elastice, greutăţi.
2.Stimularea dezvoltării neuromotorii a copilului
3.Tonifierea musculară – creşterea forţei musculare
Se tonifiază toate grupele musculare active. Se începe cu rezistenţe mici, se creşte
progresiv rezistenţa şi numărul de repetări.
Se indică antrenament de forţă musculară de 3 ori pe săptămână.
Nu se tonifiază aceleaşi grupe musculare în zile consecutive.
Exerciţiile izometrice ale musculaturii centurii scapulare tonifiază muşchii necesari
transferului şi mersului cu scaunul cu rotile (împingeri anterioare, presiuni) sau
muşchii necesari menţinrii posturii corecte si prevenirii leziunilor prin suprasolicitare
(mişcare de tragere).
Pacienţii care au mişcare activă la membrele inferioare vor tonifia musculatura cu
inervaţie prezentă şi vor face exerciţii de ridicare-aşezare.
Se indică exerciţii de antrenare a balansului şi echilibrului pe planuri basculante sau cu
un partener antrenat.
Se variază tipul exerciţiilor de tonifiere pentru a preveni leziunile prin suprasolicitare
musculară.
Rezistenţele folosite la pacienţii cu spina bifida pot fi ganterele, scripeţi cu greutăţi,
mingi medicinale, benzi elastice.
PROGRAM KINETOTERAPEUTIC
Mobilizările articulare
Mobilizările articulare ale membrului inferior
FLEXIA ŞI EXTENSIA GENUNCHIULUI
FLEXIA ŞI EXTENSIA ŞOLDULUI:
ABDUCŢIA ŞOLDULUI
ROTAŢIA ŞOLDULUI: genunchiul flectat
Segmentul cervical
Stretching-ul gâtului
Se execută din şezând, decubit ventral sau dorsal, din şezând pe mingea de
reeducare. Copilul se poate ajuta cu membrele superioare.
Stretchingul fesierilor
Stretching-ul ischiogambierilor
Stretching-ul tricepsului sural
Exerciţii cu rezistenţă (bandă elastică) din şezând
• Se stă şezând cu spatele drept şi piciorele bine sprijinite pe sol.
• Se începe cu câteva repetiţii, se creşte până la 12 repetiţii pe măsura creşterii forţei
musculare.
Metode evaluare
măsurători antropometrice (talie, talie redresată, bust, bust redresat, greutate, perimetrul şi elasticitatea toracelui,
indicele cifolordotic, capacitate vitală, rigiditate, gibozitate, lungimea membrelor inferioare, indicele degete-sol,
forţa musculaturii abdominale şi a musculaturii extensoare a coloanei vertebrale, elasticitatea ischio-gambierilor
şi a tricepsului sural);
c) măsurători radiologice (unghiul Cob, rotaţia vertebrală-rigla Raimondi, maturizarea osoasă-semnul Risser).