Spina Bifida Pediatrie

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6

Definitie

Desemnează o malformatie congenitală osoasa, localizata la nivelul coloanei vertebrale,


caracterizata prin dezvoltarea embrionului cu un defect de inchidere a partii anterioare a
vertebrelor, care se constituie la sfarsitul primei luni de dezvoltare embrionară. Cea mai
comună formă este mielomeningocelul ce reprezintă o formaţiune chistică ce conţine ţesut
nervos (nervi şi măduvă) neacoperit de tegument.
Face parte dintr-o clasă importantă de defecte congenitale, denumită defecte ale tubului neural
(DTN), caracterizate prin leziuni ale nervilor spinali şi măduvei spinării. Este afectată
conducerea nervoasă periferică sub nivelul lezional cu afecterea consecutivă a numeroase
grupe musculare, organe interne şi funcţii ale organismului.
Manifestări clinice
Caracteristici comune:
1. Slăbiciune musculară (hipotonie) la nivelul membrelor inferioare.
2. Paralizie sub nivelul lezional medular până la paraplegie completă.
3. Hipo/anestezie sublezională.
4. Afectarea/incapacitatea controlului sfincterian urinar şi anal.
5. Hidrocefalie.
6. Deficit de creştere şi dezvoltare a copilului.
7. Dificultate la procesele de învăţare.
8. Tulburări de atenţie.
9. Tulburări ale limbajului scris şi vorbit.
10. Anomalii de mişcare şi locomotorii.
11. Afectarea fitness-ului (capacitate de effort), uneori şi datorită obezităţii
(frecventă).
12. Afectarea abilităţilor membrului superior
13. Risc crescut de scolioză
14. Convulsii.
Tratamentul recuperator în spina bifida
Anamneza:
VARSTA: 13
SEX: MASCULIN
NATIONALITATE :BULGARA
DIAGNOSTIC: SPINA BIFIDA

Evaluarea fizică a doctorului a constatat că pacientul avea aspect obișnuit


simetric, reflexe normale și ridicarea umărului. Examinările neurologice ale functiilor motorii
au arătat un membru superior
scorul de 5 (puterea maximă) și scorul proximal al membrelor inferioare de 4 și scorul distal
inferior al membrelor de 3

Obiective terapeutice:
1.Prevenirea şi corecţia contracturilor/retracturilor
 Muschii paralizati se întind de kinetoterapeut, de cel puţin 2-3 ori pe zi. Muşchii
care necesită stretching-ul sunt : flexorii şoldului, adductorii şoldului,
ischiogambierii, tricepsul sural, extensorii spatelui. Repausul în decubit ventral
ajută la întinderea flexorilor şoldului şi ai genunchiului.
 Stretching-ul musculaturii toracelui şi musculaturii umărului este benefic pentru
pacienţii ce folosesc fotolii rulante şi tind să aibă o postură cifozată Mobilizarea
articulară (pasivă, ajutată, asistată, activă), posturarea şi stretching-ul
 Stretching-ul tricepsului sural previne instalarea equinului, uneori asociind
masajul.
 Antrenarea flexibilităţii şi a forţei musculare se realizează cu rezistenţă manuală,
benzi elastice, greutăţi.
2.Stimularea dezvoltării neuromotorii a copilului
3.Tonifierea musculară – creşterea forţei musculare
 Se tonifiază toate grupele musculare active. Se începe cu rezistenţe mici, se creşte
progresiv rezistenţa şi numărul de repetări.
 Se indică antrenament de forţă musculară de 3 ori pe săptămână.
 Nu se tonifiază aceleaşi grupe musculare în zile consecutive.
 Exerciţiile izometrice ale musculaturii centurii scapulare tonifiază muşchii necesari
transferului şi mersului cu scaunul cu rotile (împingeri anterioare, presiuni) sau
muşchii necesari menţinrii posturii corecte si prevenirii leziunilor prin suprasolicitare
(mişcare de tragere).
 Pacienţii care au mişcare activă la membrele inferioare vor tonifia musculatura cu
inervaţie prezentă şi vor face exerciţii de ridicare-aşezare.
 Se indică exerciţii de antrenare a balansului şi echilibrului pe planuri basculante sau cu
un partener antrenat.
 Se variază tipul exerciţiilor de tonifiere pentru a preveni leziunile prin suprasolicitare
musculară.
 Rezistenţele folosite la pacienţii cu spina bifida pot fi ganterele, scripeţi cu greutăţi,
mingi medicinale, benzi elastice.

PROGRAM KINETOTERAPEUTIC
Mobilizările articulare
Mobilizările articulare ale membrului inferior
FLEXIA ŞI EXTENSIA GENUNCHIULUI
FLEXIA ŞI EXTENSIA ŞOLDULUI:
ABDUCŢIA ŞOLDULUI
ROTAŢIA ŞOLDULUI: genunchiul flectat

FLEXIA PLANTARĂ ŞI DORSALĂ A PICIORULUI


Stretching pentru tendonul ahilean
Stretching pentru ischiogambieri
Mobilizări pentru gât şi trunchi

Segmentul cervical
Stretching-ul gâtului

 Se înclină lateral gâtul, spre umeri.


 Se menţine 20 secunde de fiecare parte.

 Se înclină capul anterior, apoi posterior (flexie, extensie) şi se menţine poziţia.

 Se întinde astfel musculatura anterioară, posterioară şi laterală a gâtului.


Trunchiul:Rotaţia trunchiului

Se execută în ortostatism sau şezând, rotind lent trunchiul şi umerii de o parte.


Se pot folosi membrele superioare pentru ajutor.Se repetă decealatăparte,menţinându-se
poziţia 20 sec.

Flexia şi extensia trunchiului

 Se execută din şezând, decubit ventral sau dorsal, din şezând pe mingea de
reeducare. Copilul se poate ajuta cu membrele superioare.

 Lent se execută flexia trunchiului la amplitudine maximă şi se menţine poziţia.

 Idem pentru extensia trunchiului.


 Se repetă.
Flexia şi extensia pumnului
• Se extind braţele în faţă, palmele se întrepătrund.
• Se ajută flexia/extensia unui pumn cu cealaltă mână.
• Se menţine poziţia 20 sec.
• Se repetă la cealaltă mână.
• Se menţine.

Stretching-ul flexorilor umărului


• În ortostatism sau şezând cu spatele drept.
• Se ridică lent braţele deasupra capului..
• Degetele de la mâini se întrepătrund pentru a ajuta.
• Se extind puternic coatele, trăgând în sus şi se mentine poziţia.
• Se intinde puternic musculatura umărului.

Stretching-ul tricepsului brahial


• În ortostatism sau şezând. Se aduce unul din brate înaintea trunchiului.
• Folosind cealaltă mână, se împinge lent cotul spre posterior.
• Se menţine 20 sec..
• Se relaxează lent după stretching.
• Se repetă de 2 ori pentru fiecare parte.

Stretching-ul pectoralilor (fluture)


• În ortostatism sau şezând, se prind mâinile în spatele capului.
• Lent se trage înapoi de coate, având grijă să nu se împingă capul sau gâtul.
• La amplitudinea maximă atinsă, se mentine 20 sec..
• Se relaxează şi se revine la poziţia iniţială. Se repetă de 10 ori.

Stretchingul fesierilor
Stretching-ul ischiogambierilor
Stretching-ul tricepsului sural
Exerciţii cu rezistenţă (bandă elastică) din şezând
• Se stă şezând cu spatele drept şi piciorele bine sprijinite pe sol.
• Se începe cu câteva repetiţii, se creşte până la 12 repetiţii pe măsura creşterii forţei
musculare.

Tonifierea flexorilor cotului


• Se prinde banda elastică pe sub scaun. Se ajustează lungimea pentru a opune suficientă
rezitenţă.
• Se stă pe scaun, cu braţele libere.
• Se înfăşoară banda în jurul mâinii cu palmele în sus.
• Se începe exerciţiul de la nivelul genunchilor.
• Se flectează coatele.
• Se menţine.
• Revenire le poziţia iniţială.

Tonifierea extensorilor cotului


• Se prinde banda elastică pe sub scaun. Se ajustează lungimea pentru a opune suficientă
rezitenţă.
• Se stă pe scaun, cu braţele libere. Banda elastică este trecută în diagonală peste spate.
• Se înfăşoară banda în jurul mâinii, cotul flectat, cu palma în jos.
• Se extinde cotul.
• Se menţine.
• Revenire le poziţia iniţială.

Tonifierea extensorilor cotului bilateral


• Se înfăşoară banda în jurul mâinilor şi se trece pe la spate.
• Se strânge banda cu mâinile, coatele flectate, palmele orientate medial.
• Se extind coatele în plan orizontal la nivelul umerilor.
• Lent se revine la poziţia iniţială.

Tonifierea abductorilor umărului


• Se plasează centrul benzii sub ambele plante şi se prind capetele cu palmele în jos.
• Se trage de bandă prin ridicarea coatelor spre lateral.
• Lent se revine la poziţia iniţială.

Tonifierea flexorilor umărului şi extensorilor cotului


• Se plasează centrul benzii sub ambele plante şi se prind capetele cu palmele orientate
anterior.
• Se ridică braţele prin faţă, în sus spre posterior, cu extensia cotului.
• Nu se ridică deasupra umărului dacă este prezentă durerea.
• Lent se revine la poziţia iniţială.

Tonifierea flexorilor şoldului


• Şezând pe scaun,banda trecută în jurul coapselor.
• Se ridică un genunchi(flexia şoldului),celălalt opune rezistenţă fixând banda.
• Se menţine. Revenire la poziţia iniţială.

Tonifierea abductorilor şoldului


• Şezând pe scaun, banda trecută în jurul coapselor, în 1/3 inferioară.
• Se ridică şi depărtează o coapsă, cealaltă opune rezistenţă.
• Se menţine. Revenire le poziţia iniţială.


Metode evaluare

măsurători antropometrice (talie, talie redresată, bust, bust redresat, greutate, perimetrul şi elasticitatea toracelui,
indicele cifolordotic, capacitate vitală, rigiditate, gibozitate, lungimea membrelor inferioare, indicele degete-sol,
forţa musculaturii abdominale şi a musculaturii extensoare a coloanei vertebrale, elasticitatea ischio-gambierilor
şi a tricepsului sural);

c) măsurători radiologice (unghiul Cob, rotaţia vertebrală-rigla Raimondi, maturizarea osoasă-semnul Risser).

S-ar putea să vă placă și