Reconditionarea Arborelui Cotit
Reconditionarea Arborelui Cotit
Reconditionarea Arborelui Cotit
1
Cuprins
1. Rolul arborelui cotit și cerințele impuse...................................................................................3
2. Constricția arborelui cotit.........................................................................................................3
3. Condiții tehnice impuse arborilor cotiți:..................................................................................4
4. Materiale utilizate.....................................................................................................................4
5. Principalele defecțiuni și posibilități de recondiționare...........................................................5
5.1.Recondiționarea la trepre de reparații....................................................................................6
5.2.Recondiționarea prin readucerea la cota nominală................................................................7
6. Schema procesului tehnologic de recondiționare a piesei........................................................9
6.1.Operații pregatitoare............................................................................................................10
6.2.Operații de bază...................................................................................................................10
6.3.Operații finale......................................................................................................................11
Bibliografie....................................................................................................................................12
2
1. Rolul arborelui cotit și cerințele impuse
Arborele cotit este piesa responsabilă de preluarea integrală a forței generate de arderea
combustibilului, mai exact de presiunea care se creează în interiorul cilindrilor. Mai mult decat
atât, pe langă sarcina sa principală de a transmite lucrul mecanic catre roțile motoare, prin
intermediul transmisiei, arborele cotit antrenează și o serie de sisteme auxiliare ale motorului
(distribuția, pompa de ulei, pompa de apă, alternatorul, sistemul de climatizare etc.).
În timpul funcționării motorului, arborele cotit este supus urmatoarelor eforturi: forța
rezultantă transmisa prin bielă, forțele de inerție ale maselor excentrice proprii, forțele de frecare
si reacțiunile în lagăre. Ținând seama de condițiile de lucru, arborele cotit trebuie să satisfacă
următoarele cerințe:
să asigure o rezistență și rigiditate mare,
suprafețele de frecare să prezinte o bună rezistență la uzură,
sa evite rezonanța oscilațiilor de răsucire,
sa fie echilibrate static si dinamic.
Deoarece functionează în condiții deosebit de dezavantajoase, arborele cotit are o
construcție complicată. Această construcție este influențată și de tipul motorului pe care-l
echipează (in linie, in V, etc.)
3
Tabelul 3.1.Condiții tehnice impuse arborilor cotiți
Caracteristici/motor ARO D-110 D-115 Perkins Saviem MAN
D 2156
Ovalitatea maximă a fusurilor, mm 0,012 0,015 0,015 0,010 0,020 0,010
4. Materiale utilizate
Materialele utilizate la fabricarea arborilor cotiți sunt în funcție de tehnologia de
fabricație sau de recomandările constructorului pentru scopul de utilizare.
Astfel pentru arborii obișnuiți se utilizează OLC 45, OLC 60, cu �r=70..80 daN/mm2 sau
oțeluri aliate de îmbunătățire cum ar fi: 41MoCr11, 21MoMnCr12, 41CrNi12, etc., cu rezistența
la rupere �r=85..125 daN/mm2.
Pentru arborii fabricați din fontă se utilizează fonta cu grafit nodular având o duritate
între 210 și 271 HB, rezistența la rupere de 650..750 MPa și modulul de elasticitate de 17500
daN/mm2.
4
obținerea abaterii în limitele admise.
2.Uzura în lungime a a) Se recondiționează prin cromare dură, urmată de rectificare la
fusurilor manetoane cota nominală; după rectificare suprafața se va netezi prin rulare
b) Într-o altă variantă se încarcă prin metalizare după care se
rectifică frontal la cota nominal.
3.Uzura în lungime a a) Se rectifică suprafețele frontale ale fusului la una din cotele treptei de
fusului palier central reparație. În acest caz se vor monta semiinele axiale corespunzătoare
treptei de reparație.
b) Se încarcă prin metalizare cu sârmă cu pistol protabil după care se
rectifică frontal la cota nominală.
4.Uzura canalului de pană a) Se repară prin frezarea canalului la o cotă de reparative.
pentru pinionul de b) Se execută un canal de pană la cota nominală plasat la 90° față de
distribuție canalul inițial. În mod obligatoriu se execută canalul de pană și în butucul
pinionului de distribuție, corespunzător decalat pentru a nu perturba
reglajul distribuției.
5.Deteriorarea filetului Se recondiționează prin majorarea găurilor și refiletarea lor.
găurilor de prindere ale
volantului
6.Uzura locașului pentru a) În cazul când e montat un rulment de ghidare locașul se cromează dur
ghidarea arborelui primar după care se rectifică la cota nominal.
al cutiei de viteze b) Dacă e o bucșă de ghidare, aceasta se înlocuiește cu alta nouă care se va
aleza la cota nominală.
7.Bătaia suprafeței Se recondiționează prin rectificarea suprafeței frontale respectându-se
frontale a flanșei grosimea minimă admisă a flanșei.
8.Uzura, ovalitatea și a) Recondiționarea se face prin rectificarea fusurilor manetoane la una din
conicitatea fusurilor cotele treptelor de reparație, urmată de lustruire.
manetoane și a fusurilor b) Se încarcă fusurile prin cromare dură sau metalizare după care se
paliere rectifică la cota nominală sau la una din cotele treptelor de reparație și se
lustruiesc.
9.Control final Arborele cotit recondiționat se verifică în conformitate cu condițiile tehnice.
În acest sens se controlează: cotele treptelor de reparație a fusurilor,
abaterile de formă a fusurilor, rugozitatea suprafețelor, abaterea de la
paralelismul axelor fusurilor manetoane în raport cu axa fusurilor paliere,
dispunerea unghiulară a găurilor din flanșa de prindere a volantului.
5
defecțiunilor. Una din defecțiunile importante, semnificativă în procesul de recondiționare a
arborelui cotit este uzura fusurilor paliere și manetoane.
Măsurarea uzurii fusurilor paliere și manetoane se poate face conform figurii 5.1.
6
Pentru acest procedeu de recondiționare suprafețele uzate se acoperă prin metalizare cu
metalizare cu material de adaos topit în flacără oxi-gaz sau prin procedee electrice și pulverizat
pe suprafața piesei de către un jet de aer comprimat. Prin acest procedeu se pot depune straturi cu
grosimi între 0,01..0,5 mm fără a afecta structura stratului de bază. Procedeul de metalizare,
regimul de depunere și procedeele de prelucrare după metalizare sunt abordate exhaustive în
această lucrare.
Ținând seama de diametrul nominal al fusului palier, maneton și efectiv al piesei uzate și
notând cu a adaosul de prelucrare se poate calcula grosimea stratului depus prin metalizare hm cu
relația: hm=a+(dn-de)/2 [mm].
7
0.png thickbox_default/ceas-comparator-cu-
cadran.jpg
3. Îndreptare
4. Încarcare cu sudura
5. Rectificare operații de bază
6. Lustruire
7. Metalizare
6.1.Operații pregatitoare
8
1. Spălare + suflare.
Curațirea și spălarea pieselor joacă un rol important atât în procesul de reparare cât și in
bună funcționare a motoarelor cu ardere internă, după recondiționare. Pe de o parte, măsurarea
corectă a abaterilor dimensionale și prelucrarea precisă a pieselor sunt condiționate de starea de
curațenie corespunzătoare a pieselor, pe de altă parte montarea pe motor a unor piese murdare, cu
depuneri de corpuri străine, poate provoca defecte și avarii în timpul funcționării ca: încălziri
excesive, uzuri rapide, gripaje etc.
După spălare este necesar suflarea cu ajutorul compresoarelor a cavității piesei în vederea
eliminării eventualelor corpuri străine rămase pe piesă.
Odată curățate și șterse, piesele se vor feri de murdărie prin păstrare la loc curat pe
scânduri, rafturi, foi de carton, etc.
2. Control tehnic
Controlul tehnic se execută pe o masă de control, având la dispoziție ceasuri
comparatoare, șublere, micrometre, calibre, etc. Dintre metodele folosite pentru detectarea
fisurilor amintim :
- controlul cu pulbere de fier
- controlul cu ultrasunete
- controlul cu raze gama
6.2.Operații de bază
3. Îndreptare
Recondiționarea se face la rece, cu ajutorul unui dispozitiv de îndreptat folosind o presă
hidraulică de 25 tf, arborele cotit fiind sprijinit cu palierele marginale pe prisme, până la
obținerea abaterii în limitele admise.
4. Încărcarea cu sudură
Sudarea ocupă de obicei unul din primele locuri în cazul reparațiilor datorită avantajelor
pe care le are în fața altor mijloace de reparație. Sudarea este de două tipuri: prin topire și prin
presiune.
La sudarea prin topire marginile de îmbinat sunt topite, materialul topit se amestecă în
baia lichidă, astfel formată, iar sudura se realizează prin solidificarea materialului topit. Pentru
repararea pieselor motoare se foloseşte în general sudarea prin topire, care se poate realiza în mai
multe feluri, şi anume: sudarea cu gaz, sudura cu arc electric, sudura cu termit prin topire.
5. Rectificare
9
Rectificarea se folosește la prelucrarea suprafețelor plane degroșate prin rabotare sau
frezare și la prelucrarea directă a suprafețelor brute atunci când piesa este executată cu strat
durificat (piese turnate in nisip).
6. Lustruire
Lustruirea suprafețelor se face la mașini de lustruit cu pietre abrazive speciale cu
granulație fină, sau la mașini de lustruit prin vibronetezire. Mișcările oscilatorii ale barelor
abrazive au frecvența de 200 – 1000 de curse duble/min (fiecare cursă fiind cuprinsă între 1,5 – 5
mm), presiunea pe suprafața de 0,5 – 2,5 kgf/cm², viteza de așchiere v = 3…20 m/min, adaosul
de prelucrare 3 – 5 µm. Lubrifiantul utilizat este un amestec de 10 părți petrol lampant și o parte
ulei cu vâscozitate 2,6 – 3,3° 50 . În lipsa unui astfel de utilaj, lustruirea se poate realiza
manual.
7. Metalizare
Metalizarea arborilor cotiți are drept scop restabilirea dimensiunilor micșorate datorită
uzurii și rectificărilor repetate. Pentru metalizare, piesa se fixează între vârfuri sau se prinde în
universalul strungului.
Operația se execută cu o intensitate de curent de 120 – 150 A, folosindu-se sârmă de oțel
cu conținut mare în carbon (de 1,5 – 2 mm diametru), care este topită cu ajutorul flacării
oxiacetilenice sau a arcului voltaic. Distanța de la gura aparatului de metalizat la suprafața piesei
va fi de 125 – 150 mm, restul parametrilor alegându-se în funcție de aparatul de metalizat folosit.
6.3.Operații finale
8. Spălare + suflare
Se realizează curațirea și spălarea pieselor pentru îndepartarea tuturor impurităților
apărute în urma procesului de recondiționare și pregătirea pentru controlul tehnic final.
9. Control tehnic final
Controlul tehnic final se execută pe masa de control, având la dispoziție: ceasuri
comparatoare, șublere, micrometre, calibre, etc.
10
Bibliografie
[1]-Burnete N., Rus I., Cordoș N. – “Automobile” , Cluj-Napoca, 2000
[2]-Bâlc G.-“Fabricarea și repararea autovehiculelor” , Cluj-Napoca, 2013
[3]-http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/PROIECT-mecanic-auto-ARBORELE-62683.php
[4]-http://www.reparatiiturbine.ro/arbore-cotit-mod-de-functionare/
[5]-http://www.rasfoiesc.com/files/tehnica-mecanica/47_poze/image111.jpg
[6]-https://graduo.ro/proiecte/mecanica/reconditionarea-arborelui-cotit-158258#_=_
11