Curs 9 - TEHNOLOGII DE RECONDIŢIONARE
Curs 9 - TEHNOLOGII DE RECONDIŢIONARE
Curs 9 - TEHNOLOGII DE RECONDIŢIONARE
9
TEHNOLOGII DE RECONDIŢIONARE
Piesele de tip carcasă, batiu, cadru sunt piese realizate prin turnare sau în
construcţie sudată. Pot fi executate din fontă, oţeluri pentru construcţii sudate,
aluminiu şi aliaje din aluminiu, materiale plastice, într-o largă varietate de forme
şi dimensiuni.
Principalele forme de uzură sau defecţiuni care apar la astfel de piese sunt
următoarele:
- defecţiuni ale planurilor de separaţie;
- fisuri sau crăpături;
- spargeri;
- uzarea şi deteriorarea găurilor filetate sau blocarea prin ruperea şurubului
sau prezonului;
- uzarea aliajelor.
30
Observatii: Petele de contact se verifică cu ajutorul unei rame executată din tabla de oţel
care are o deschidere pătrată cu latura de 25 mm.
266 Tehnologii de recondiţionare
Dacă deformaţia este mai mare de 0,5 mm, planul de separaţie al piesei se
prelucrează prin aşchiere în vederea corectării deformaţiei (frezare, rabotare).
Stratul de material de adaos se poate depune prin sudare sau metalizare
prin pulverizare.
Refacerea dimensiunii nominale se realizează prin rectificare.
1 2 3 4
a b c
Fig. 9.2. Etapele de recondiţionare a unei carcase din fontă:
a – carcasa fisurată; b – stoparea propagării fisurii prin găurire; c – pregătirea rostului; 1 – carcasă;
2 – fisură; 3 – gaură pentru stoparea propagării fisurii; 4 – rostul de sudare.
3 3
b
a
Fig. 9.3. Recondiţionarea carcaselor cu eclise cu lobi multipli:
a – eclisă cu lobi multipli; b – amplasarea ecliselor cu lobi multipli; 1 – direcţia fisurii; 2 – eclise
cu lobi multipli; 3 – ştifturi filetate nituite.
1 2 3
1 2 5
a c
1 2 4
b
Fig. 9.4. Montarea şi asigurarea compensatoarelor de uzare pe capetele de arbori:
a – asigurarea cu ştifturi nituite; b – asigurarea cu ştifturi filetate; c – asigurarea prin sudare; 1 –
arbore; 2 – compensator de uzare; 3 – ştift nituit; 4 – ştift filetat; 5 – cordon de sudură.
a b
c d
e f
Fig. 9.5. Tipuri de uzură şi recondiţionarea arborilor canelaţi:
a – uzură unilaterală; b – uzură bilaterală; c – uzură pe toate suprafeţele; d – recondiţionarea prin
încărcare prin sudare unilaterală; e – recondiţionarea prin evazare; f – recondiţionarea prin
încărcare prin sudare bilaterală.
- dacă uzura este mică şi nu se afectează rezistenţa la solicitări se
majorează canalul de pană şi se execută o nouă pană;
- dacă uzura este mare, atunci se încarcă prin sudare canalul existent şi se
frezează un nou canal de pană pe alt punct al circumferinţei.
Arborii cu caneluri dreptunghiulare pot prezenta uzură a canelurilor
unilaterală (fig. 9.5, a), uzură bilaterală (fig. 9.5, b) sau uzură pe toate suprafeţele
canelurilor (fig. 9.5, c).
Dacă uzura este mică şi bilaterală (este cazul arborilor canelaţi solicitaţi
dublusens şi uşor, cel mult mediu solicitaţi) recondiţionarea uzurii se poate face
prin evazare, ca în figura 9.5, e.
Dacă uzura este mare, atunci recondiţionarea se va face prin încărcare prin
sudare ca în figurile 9.5, d şi f.
Capitolul 9 271
Crt. tehnologice
Preg
Unit
Des
Cat
Preg
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Pregătirea locului de muncă Baie de Densitate de
şi a piesei, curăţit de degresat current= 5
impurităţi şi oxizi, cu peria de electrochi A/dm²
sârmă, degresat în soluţie mică t=3min
alcalină (NaOH=50g/l, T=80˚C
Na2CO3 anh 70g/l, Na3PO4 P=4atm
12 H2O =12g/l si Na2SiO3 5
H2O =5g/l)
2 Verificare vizuală a porilor, Lupă
fisurilor sau crăpăturilor 10:1
3 Verificarea dimensiunilor Şubler
în vederea stabilirii gradului STAS1373
de uzură la cotele 60-0,046 -73
si 70-0,054
272 Tehnologii de recondiţionare
Cumul
piesă
Preg
Unit
Des
Cat
Preg
Unit
4 Preîncălzire la temperatura În cuptor
180˚C
5 Încălzire cu sudură pe vatra Is=180A
cuptorului până la cotele 64 si UA=21V
74 Vs=0,15-
0,13m/min
6 Creiţuit Perie de sârmă
7 Control forme şi dimensiuni Şubler
STAS 1373-73
8 Tratament termic de recoacere Cuptor T=600˚C
de detensionare tratament t=70min
9 Strunjire de degroşare la cotele Cuţit de v=124m/min
60,6x75mm , 70,6x408mm degroşat t=1,5mm
si 70,6x470mm STAS 6376-80 s=0,5mm/rot
10 Strunjire de finisare la cotele: Cuţit de finisat v=140m/min
60-0,046x75mm; STAS t=0,2mm
70-0,054x408mm; 6378-80 s=0,2mm/rot
70-0,054x470mm;
12 Protejarea suprafeţelor
prelucrate cu unsoare RUL100
şi împachetate cu hârtie cerată şi
depozitare
Cea mai solicitată zonă a unei roţi dinţate este suprafaţa dinţilor.
Cele mai întâlnite tipuri de uzură sunt:
- ruperea unuia sau a mai multor dinţi;
- uzare pe o singură suprafaţă frontală a dinţilor, care se manifestă în cazul
roţilor baladoare;
- uzare bilaterală, în cazul roţilor care funcţionează ambisens;
- uzarea alezajului din butuc;
- uzarea canalului de pană;
- uzarea canelurilor.
Ruperea unuia sau a mai multor dinţi este o defecţiune gravă şi se
remediază numai în cazuri unicat pentru că necesită un volum mare de muncă:
- frezarea dintelui rupt spre a se obţine o suprafaţă netedă;
- montarea unor ştifturi filetate pe direcţia radială a dintelui;
- construirea prin încărcare prin sudare, peste ştifturi, a dintelui rupt;
- finisarea prin aşchiere.
Este de menţionat că rezultatele nu sunt spectaculoase.
Uzura pe o singură faţă a dinţilor, în cazul în care roata dinţată este
simetrică, la fel ca şi uzura pe o singură suprafaţă frontală a dintelui, se poate
remedia prin întoarcerea roţii. Dacă uzura este mică şi roata nu este simetrică,
similar uzurii bilaterale, se poate remedia prin deformare plastică, aşa cum s-a
arătat în paragraful 3.1.
Cele mai afectate de uzură sunt roţile blocurilor baladoare, care în afara
uzurii normale de funcţionare-angrenare sunt supuse şi la şocurile de intrare-ieşire
în/şi din angrenare. Atunci când roata de dimensiuni mai mici, pentru că aceasta
este cea mai sensibilă, se uzează major se poate adopta soluţia înlocuirii unei părţi
întregi din blocul balador.
274 Tehnologii de recondiţionare
2
3
a b
Fig. 9.6. Prelucrarea canalelor pentru lubrifiant în bucşele de lagăr:
a –frezarea canalelor; b – mortezarea canalelor; 1 – bucşă; 2 – freză; 3 – cuţitul de mortezat.