264 Tehnologii de recondiţionare

9
TEHNOLOGII DE RECONDIŢIONARE

9.1. Tehnologia recondiţionării pieselor de tip carcasă

Piesele de tip carcasă, batiu, cadru sunt piese realizate prin turnare sau în
construcţie sudată. Pot fi executate din fontă, oţeluri pentru construcţii sudate,
aluminiu şi aliaje din aluminiu, materiale plastice, într-o largă varietate de forme
şi dimensiuni.
Principalele forme de uzură sau defecţiuni care apar la astfel de piese sunt
următoarele:
- defecţiuni ale planurilor de separaţie;
- fisuri sau crăpături;
- spargeri;
- uzarea şi deteriorarea găurilor filetate sau blocarea prin ruperea şurubului
sau prezonului;
- uzarea aliajelor.

9.1.1. Recondiţionarea planelor de separaţie deformate

Tehnologia de recondiţionare a planelor de separaţie deformate diferă de la

caz la caz, în funcţie de mărimea deformaţiei şi de natura materialului din care
este realizată piesa.
În cazul pieselor din oţel, în construcţie sudată se aplică aceleaşi tehnologii
de refacere a dimensiunilor nominale ca la construcţia lor, dar pot fi aplicate şi
tehnologiile specifice pieselor turnate.
În cazul pieselor turnate de tip carcasă, dacă deformaţia este sub 0,3 mm,
atunci succesiunea operaţiilor de recondiţionare este următoarea:
- se înlătură deformaţia prin răzuire manuală cu răzuitorul (şeverul) ca în
figura 9.1 şi se verifică cu platoul de tuşare; operaţia se repetă până se obţine
planitatea prescrisă (tabelul 9.1);
- dispunerea adaosului în vederea obţinerii dimensiunii nominale se poate
realiza prin:
Capitolul 9 265

• acoperire cu chituri epoxidice,

• metalizare cu Mo;
- se rectifică planul de separaţie la dimensiunea nominală.
Dacă deformaţia este cuprinsă între 0,3 şi 0,5 mm, îndepărtarea acesteia se
face prin rectificare şi apoi se urmează acelaşi traseu tehnologic ca mai sus.
= 120
= 120
=90
a
=80 b
=30 =30

30

Fig. 9.1. Poziţia şeverului în timpul lucrului:

a – şever cu faţetă de aşchiere dreaptă; b – şever cu faţetă de aşchiere la 30; c – poziţia şeverului
faţă de batiu.

Tabelul 9.1. Numărul petelor admise.

Repartizarea petelor Suprafeţe supuse verificării Numărul petelor cu contact admise
pe suprafaţa controlată pe o suprafaţa de 25x25 mm
Pentru ghidajele de alunecare cu
lăţimea de peste 250 mm
Pentru ghidajele de conducere cu 6
lăţimea de până la 100 m
Pentru ghidajele de alunecare cu
lăţimea de până la 250 mm
Pentru ghidajele de conducere cu
lăţimea de până la 100 mm 10
Pentru ghidajele de alunecare ale
maşinilor-unelte de precizie
Pentru lagărele axurilor cu diametru
de până la 100 mm 15…16

Pentru ghidajele de alunecare si

suprafeţe de lucru ale maşinilor-
unelte de mare precizie 24…25

Observatii: Petele de contact se verifică cu ajutorul unei rame executată din tabla de oţel
care are o deschidere pătrată cu latura de 25 mm.
266 Tehnologii de recondiţionare

Dacă deformaţia este mai mare de 0,5 mm, planul de separaţie al piesei se
prelucrează prin aşchiere în vederea corectării deformaţiei (frezare, rabotare).
Stratul de material de adaos se poate depune prin sudare sau metalizare
prin pulverizare.
Refacerea dimensiunii nominale se realizează prin rectificare.

9.1.2. Recondiţionarea prin sudare a pieselor cu fisuri sau spărturi

Procedeul de recondiţionare a pieselor de tip carcasă care prezintă fisuri

sau spărturi se alege în funcţie de:
- forma şi dimensiunile carcasei;
- natura materialului din care este construită carcasa;
- mărimea defectului;
- condiţiile de exploatare.
Recondiţionarea prin sudare a carcaselor este cel mai răspândit procedeu,
având un grad de universalitate maxim.
În cazul pieselor din oţel, Al sau aliaje de Al, în construcţie sudată,
recondiţionarea se face în următoarele etape:
- se îndepărtează defectul prin polizare sau creiţuire mecanică sau
oxiacetilenică, în vederea realizării rostului de sudare;
- se sudează carcasa în zona defectului; alegerea materialului de adaos şi a
procedeului de sudare se face în conformitate cu tehnologia iniţială de realizare a
produsului sau conform celor recomandate în capitolul 8;
- se polizează cordonul de sudură, dacă este impusă condiţie de formă sau
aspect.
În cazul pieselor din fontă, este necesar să se ia în considerare faptul că
fonta prezintă particularităţi specifice la sudare.
Fonta nu se deformează plastic, se deformează extrem de puţin elastic şi de
aceea nu poate prelua tensiunile interne care apar la sudare ca urmare a ciclului
termic parcurs.
Pentru remedierea unei fisuri sau crăpături care a apărut în peretele unei
carcase (fig. 9.2, a), trebuie să se parcurgă următoarele etape:
- se stopeză propagarea fisurilor prin executarea în capetele lor a unor
alezaje cu diametrul cuprins între 6 şi 10 mm, în funcţie de grosimea peretelui
carcasei (fig. 9.2, b);
- se polizează fisura în vederea realizării rostului de sudare; rostul de
sudare se realizează cât mai larg posibil (cam la aceeaşi dimensiune cu diametrul
găurilor de stopare a fisurilor); se recomandă ca rostul de sudare să fie foarte larg
pentru ca materialul de adaos, care trebuie să fie tenace, să poată prelua prin
propria deformaţie plastică şi deformaţia carcasei (fig. 9.2, c);
- se preîncălzeşte piesa din fontă sau o zonă cât mai mare în jurul
Capitolul 9 267

defectului până la “roşu”, adică la o temperatură 923…1073 K; în acest fel se

uniformizează, cât de cât, câmpul termic în zona defectului şi se reduc la minim
tensiunile interne;
- se utilizează materiale de adaos dintre cele prezentate în tabelele 8.2 şi
8.3 sau foarte asemănătoare;
- se sudează cu viteză mare de sudare pentru a se reduce la minim posibil
energia liniară, spre a se limita căldura transmisă în piesă;
- dacă se sudează cu flacără oxiacetilenică, atunci se sudează cu flacără
puternic carburantă pentru a se reduce riscul “albirii” fontei, adică al arderii
carbonului din fontă;
- după sudare piesele de dimensiuni mari se acoperă cu plăci de azbest, iar
cele de dimensiuni mici se introduc în cuptor, spre a se asigura o răcire foarte
lentă.

1 2 3 4

a b c
Fig. 9.2. Etapele de recondiţionare a unei carcase din fontă:
a – carcasa fisurată; b – stoparea propagării fisurii prin găurire; c – pregătirea rostului; 1 – carcasă;
2 – fisură; 3 – gaură pentru stoparea propagării fisurii; 4 – rostul de sudare.

9.1.3. Recondiţionarea pieselor fisurate cu ajutorul ecliselor şi dopurilor

metalice (procedeul METALOCK)

Se aplică pieselor de tip carcasă sau batiu executate din fontă.

Recondiţionarea prin acest procedeu a pieselor fisurate se face în
următoarele etape:
- curăţarea şi degresarea zonei fisurate;
- delimitarea capetelor fisurii prin găurire la diametrul de 4…8 mm;
- prelucrarea locaşurilor pentru eclisele cu lobi multipli, care au menirea să
preia eforturile la care este supusă piesa; în figura 9.3, a este prezentată o eclisă cu
lobi multipli;
- introducerea ecliselor cu lobi multipli în locaşurile prelucrate, pe direcţia
prelucrării eforturilor; în figura 9.3, b este prezentată amplasarea ecliselor faţă de
268 Tehnologii de recondiţionare

direcţia fisurii; pe capetele fisurii se introduc întotdeauna eclise cu lobi multipli; o

eclisă se aşează astfel încât lobul central să fie plasat pe fisură;
- nituirea ecliselor cu lobi multipli;
- etanşarea fisurii cu ştifturi filetate şi nituite.

3 3

b
a
Fig. 9.3. Recondiţionarea carcaselor cu eclise cu lobi multipli:
a – eclisă cu lobi multipli; b – amplasarea ecliselor cu lobi multipli; 1 – direcţia fisurii; 2 – eclise
cu lobi multipli; 3 – ştifturi filetate nituite.

Adâncimea cavităţii pentru eclise, h, este:

h  g 1 (9.1)
în care: g este grosimea eclisei.
Dacă zona fisurată este puternic solicitată atunci, între eclisele cu lobi
multipli se vor introduce eclise prismatice din oţel care se vor fixa cu dopuri
nituite.

9.2. Tehnologia recondiţionării pieselor de tip ax (arbore)

Principalele defecţiuni şi tipuri de uzură care apar în cazul pieselor de tip

ax sunt următoarele:
- încovoierea şi răsucirea;
- ruperea sau uzarea unor capete de arbore;
- deteriorarea filetelor;
Capitolul 9 269

- uzarea canalelor de pană sau a canelurilor.

Recondiţionarea arborilor se poate face la trepte de reparaţie (se aplică în
producţia de serie mare şi masă, atunci când este bine pusă la punct o activitate de
service) sau la dimensiunea nominală.
Încovoierea şi răsucirea apar atunci când axul a fost suprasolicitat în
funcţionare. Îndreptarea se poate face la rece sau la cald în funcţie de dimensiunile
arborelui.
Ruperea sau uzarea capătului unui arbore se va remedia numai dacă
operaţia se justifică economic şi dacă este posibilă din punct de vedere funcţional,
dacă nu s-a depăşit limita de uzură funcţională.
Asamblarea noului capăt de arbore se va face prin sudare (fig. 2.7).

1 2 3
1 2 5

a c
1 2 4

b
Fig. 9.4. Montarea şi asigurarea compensatoarelor de uzare pe capetele de arbori:
a – asigurarea cu ştifturi nituite; b – asigurarea cu ştifturi filetate; c – asigurarea prin sudare; 1 –
arbore; 2 – compensator de uzare; 3 – ştift nituit; 4 – ştift filetat; 5 – cordon de sudură.

Recondiţionarea capetelor de arbore uzate se poate face astfel:

- cu ajutorul compensatoarelor de uzură; compensatoarele de uzură se pot
monta şi asigura pe capătul de arbore cu ajutorul ştifturilor nituite (fig. 9.4, a), cu
ajutorul ştifturilor filetate (fig. 9.4, b) sau prin sudare (fig. 9.4, c);
- prin refacerea dimensiunii nominale; în funcţie de mărimea uzurii şi de
funcţionalitate se recomandă refacerea dimensiunii nominale prin sudare sau prin
metalizare prin pulverizare.
Recondiţionarea filetelor se poate realiza prin micşorarea sau majorarea
diametrului filetului dacă nu se afectează rezistenţa arborelui.
Canalele de pană se pot recondiţiona în următoarele moduri, în funcţie de
mărimea uzurii, dimensiunile arborelui şi solicitarea la care este supus:
270 Tehnologii de recondiţionare

a b

c d

e f
Fig. 9.5. Tipuri de uzură şi recondiţionarea arborilor canelaţi:
a – uzură unilaterală; b – uzură bilaterală; c – uzură pe toate suprafeţele; d – recondiţionarea prin
încărcare prin sudare unilaterală; e – recondiţionarea prin evazare; f – recondiţionarea prin
încărcare prin sudare bilaterală.
- dacă uzura este mică şi nu se afectează rezistenţa la solicitări se
majorează canalul de pană şi se execută o nouă pană;
- dacă uzura este mare, atunci se încarcă prin sudare canalul existent şi se
frezează un nou canal de pană pe alt punct al circumferinţei.
Arborii cu caneluri dreptunghiulare pot prezenta uzură a canelurilor
unilaterală (fig. 9.5, a), uzură bilaterală (fig. 9.5, b) sau uzură pe toate suprafeţele
canelurilor (fig. 9.5, c).
Dacă uzura este mică şi bilaterală (este cazul arborilor canelaţi solicitaţi
dublusens şi uşor, cel mult mediu solicitaţi) recondiţionarea uzurii se poate face
prin evazare, ca în figura 9.5, e.
Dacă uzura este mare, atunci recondiţionarea se va face prin încărcare prin
sudare ca în figurile 9.5, d şi f.
Capitolul 9 271

După evazare sau încărcare prin sudare canelurile se prelucrează prin

aşchiere în vederea refacerii dimensiunilor nominale.
În tabelul 9.2. este prezentată fişa tehnologică de recondiţionare a unui ax
unde s-a constatat o uzură pronunţată pe suprafeţele 60-0,046 x 75 şi 70-0,034 x
408.

Tabelul 9.2. Fişa tehnologică de recondiţionare a unui ax.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE Nr: 4 Fila 1
RECONDIŢIONARE PRIN SUDARE Data:
Produs: Reper:
Denumirea piesei:
AX
Nr desen sau Bucăţi
STAS: 2517-04.01 pe produs:
Valabil pt seria: Bucăţi:
Întocmit Verificat Normat Verificat
tehnolog normă
Numele
Data, semnat
Material de bază (STAS) Greuate (kg) Natura şi cauza uzurii Condiţii de lucru
OLC45 / STAS 880-80 57,00 Frecare praf
Procedeu de recondiţionare aplicat: Încărcare manuală cu sudură
Echipament: Redresor pentru sudarea manuală RSA315 Valoare material
Material de adaos (STAS) Calitate (stare) UM Necesar / buc Preţ unitar Pe buc.
EH1 STAS 1125/6-82 4/600 Kg
Compoziţia chimică a materialului Duritate Durabilitate
(HB, HRC)
C% S% Mn% Cr% Ni% Cu% Mo% Fe%
De bază 0.42-0.5 max 0,5-0,8 207-235 HB
0,045
De adaos max 0,4 max 3,0 max0,3 max 200HB
3,0
OPERATIA Echipa Timp normă Valoare manoperă
Nr Denumirea Atelierul SDV Indicaţi Pe op
Cumul
piesă

Crt. tehnologice
Preg

Unit
Des

Cat

Preg

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 Pregătirea locului de muncă Baie de Densitate de
şi a piesei, curăţit de degresat current= 5
impurităţi şi oxizi, cu peria de electrochi A/dm²
sârmă, degresat în soluţie mică t=3min
alcalină (NaOH=50g/l, T=80˚C
Na2CO3 anh 70g/l, Na3PO4 P=4atm
12 H2O =12g/l si Na2SiO3 5
H2O =5g/l)
2 Verificare vizuală a porilor, Lupă
fisurilor sau crăpăturilor 10:1
3 Verificarea dimensiunilor Şubler
în vederea stabilirii gradului STAS1373
de uzură la cotele 60-0,046 -73
si 70-0,054
272 Tehnologii de recondiţionare

Tabelul 9.2. (Continuare)

OPERAŢIA Echipa Timp Valoare manoperă
normă
Nr Denumirea Atelierul SDV Indicaţii Pe
Crt tehnologice op

Cumul
piesă
Preg

Unit
Des

Cat

Preg

Unit
4 Preîncălzire la temperatura În cuptor
180˚C
5 Încălzire cu sudură pe vatra Is=180A
cuptorului până la cotele 64 si UA=21V
74 Vs=0,15-
0,13m/min
6 Creiţuit Perie de sârmă
7 Control forme şi dimensiuni Şubler
STAS 1373-73
8 Tratament termic de recoacere Cuptor T=600˚C
de detensionare tratament t=70min
9 Strunjire de degroşare la cotele Cuţit de v=124m/min
60,6x75mm , 70,6x408mm degroşat t=1,5mm
si 70,6x470mm STAS 6376-80 s=0,5mm/rot
10 Strunjire de finisare la cotele: Cuţit de finisat v=140m/min
60-0,046x75mm; STAS t=0,2mm
70-0,054x408mm; 6378-80 s=0,2mm/rot
70-0,054x470mm;

11 Frezat canal de pană t=55mm

-0,020 Df=60mm;
=18-0,075x55x63mm pentru Hs=46
fus cu 60-0,046 şi canal de rot/min;
pană , 0,025 s=0,25mm/r
=20-0,075 x6x80mm pentru ot
fus 70-0,054

12 Protejarea suprafeţelor
prelucrate cu unsoare RUL100
şi împachetate cu hârtie cerată şi
depozitare

9.3. Tehnologia recondiţionării pieselor tip lagăr

Lagărele sunt subansambluri de maşină care, din punct de vedere

constructiv, pot fi:
- de alunecare;
- monobloc;
- cu bucşă;
- cu cuzineţi;
- cu corpuri de rostogolire.
Lagărele monobloc sunt construite din materiale antifricţiune: fontă, bronz
etc.
Capitolul 9 273

Se recomandă ca recondiţionarea să se facă la dimensiune nominală prin

metalizare prin pulverizare sau prin bucşare (introducerea unui compensator de
uzare de tip bucşă). Suprafaţa interioară a bucşelor trebuie prevăzută cu buzunare
pentru lubrifiant. În figura 9.6, a este prevăzută schema de frezare a buzunarelor
pentru lubrifiant, iar în figura 9.6, b este prezentată schema mortezării canalelor
pentru lubrifiant.
Lagărele cu cuzineţi se recondiţionează la trepte de reparaţii, caz în care
diametrul axului se modifică şi se montează cuzineţi noi, prelucraţi la noua treaptă
de reparaţie.
Lagărele cu corpuri de rostogolire se recondiţionează prin refacerea cotei
nominale prin metalizare prin pulverizare sau prin încărcare prin sudare.

9.4. Tehnologia recondiţionării pieselor de tip roată dinţată

Cea mai solicitată zonă a unei roţi dinţate este suprafaţa dinţilor.
Cele mai întâlnite tipuri de uzură sunt:
- ruperea unuia sau a mai multor dinţi;
- uzare pe o singură suprafaţă frontală a dinţilor, care se manifestă în cazul
roţilor baladoare;
- uzare bilaterală, în cazul roţilor care funcţionează ambisens;
- uzarea alezajului din butuc;
- uzarea canalului de pană;
- uzarea canelurilor.
Ruperea unuia sau a mai multor dinţi este o defecţiune gravă şi se
remediază numai în cazuri unicat pentru că necesită un volum mare de muncă:
- frezarea dintelui rupt spre a se obţine o suprafaţă netedă;
- montarea unor ştifturi filetate pe direcţia radială a dintelui;
- construirea prin încărcare prin sudare, peste ştifturi, a dintelui rupt;
- finisarea prin aşchiere.
Este de menţionat că rezultatele nu sunt spectaculoase.
Uzura pe o singură faţă a dinţilor, în cazul în care roata dinţată este
simetrică, la fel ca şi uzura pe o singură suprafaţă frontală a dintelui, se poate
remedia prin întoarcerea roţii. Dacă uzura este mică şi roata nu este simetrică,
similar uzurii bilaterale, se poate remedia prin deformare plastică, aşa cum s-a
arătat în paragraful 3.1.
Cele mai afectate de uzură sunt roţile blocurilor baladoare, care în afara
uzurii normale de funcţionare-angrenare sunt supuse şi la şocurile de intrare-ieşire
în/şi din angrenare. Atunci când roata de dimensiuni mai mici, pentru că aceasta
este cea mai sensibilă, se uzează major se poate adopta soluţia înlocuirii unei părţi
întregi din blocul balador.
274 Tehnologii de recondiţionare

2
3

a b
Fig. 9.6. Prelucrarea canalelor pentru lubrifiant în bucşele de lagăr:
a –frezarea canalelor; b – mortezarea canalelor; 1 – bucşă; 2 – freză; 3 – cuţitul de mortezat.

În tabelul 9.3 este prezentată tehnologia de recondiţionare a unei roţi

dinţate prin înlocuirea danturii mai sensibile.

Tabelul 9.3. Fisă tehnologică de recondiţionare a unei roţi dinţate.

Nr. Denumirea şi schiţa operaţiei Maşini-unelte, instalaţii, S.D.V.-uri
Oper. Caracteistici, condiii tehnice
0 1 2
1 Degresare-spălare Instalaţie tip tunel cu camere de degresare şi spălare
(fără schiţă)
2 Control tehnic sortare Control vizual: se resping piesele cu fisuri, ştirbituri
ale dinţilor pe 25% din suprafaţă.
Se înlocuieşte dandura de cuplare la roţile cu dinţi
uzaţi sau rupţi.
Dimensiunea peste dinţi se controlează cu
micrometrul cu talere sau calibrul tip potcoavă trece –
nu trece.
Uzarea alezajului se măsoară cu trusa de interior sau
calibru tampon.
Capitolul 9 275

Tabelul 9.3. (Continuare)

0 1 2
3 Recoacere de înmuiere Încălzire la 873…972 K cu răcire odată cu cuptorul
(fără schiţă) până la 273K.
Duritatea HB = 190…200. După recoacere se execută
sablarea cu nisip.
4 Strunjire de degroşare-finisare Maşină de strunjit;
Universal cu trei bacuri;
Cuţit de strunjit interior şi teşit;
Calibru tampon pentru degrosare şi finisare T – TN;
Starea materialul recopt;
Duritate max. 220 HB;
Muchiile ascuţite se teşesc la 2x45;
Degroşarea şi finisarea prin strunjire;
Se execută din aceaşi prindere a roţii.

5 Rectificare interior Maşină de rectificat interior;

Universal cu trei bacuri modificate (rectificate);
Role pentru prindere pe dandura de angrenare;
Piatră de rectificat interior;
Starea materialului: recopt;
Duritate max. 220 HB;
Calibru tampon T – TN.

6 Control tehnic Control aspect: fără pete la alezaj şi lovitură la

dantură. Bătaia radială a danturii faţă de alezaj se
verifică cu dispozitiv de control.
7 Recepţionare butuc Semifabricat matriţat;
Control aspect;
Control dimensional cu şubler;
Starea materialului: recopt;
Duritate max. 220 HB;

8 Strunjire exterior şi frontal Maşină de strunjit;

Vârfuri conice de antrenare;
Cuţit de strunjit exterior şi frontal;
Şubler;
Starea materialului: recopt;
Duritate max. 220 HB;
Adaosul de prelucrare se îndepărtează din mai multe
treceri.
276 Tehnologii de recondiţionare

Tabelul 9.3. (Continuare)

0 1 2
9 Strunjire interior, frontal şi teşire Maşină de strunjit;
Universal cu trei bacuri;
Cuţit de strunjit interior şi frontal;
Muchiile ascuţite se teşesc;
Calibru tampon T – TN;
Starea materialul recopt;
Duritate max. 220 HB;

10 Rectificare degroşare interior Maşină de rectificat interior;

Universal cu trei bacuri modificate (rectificate);
Piatră de rectificat interior;
Starea materialului: recopt;
Duritate max. 220 HB;
Calibru tampon T – TN;
Răcire cu lichid.

11 Rectificare exterior Maşină de rectificat exterior;

Piatră abrazivă;
Dorn de fixare a butucului;
Calibre tip potcoavă T – NT;
Răcire cu lichid;
Rectificarea celor două suprafeţe se execută din
aceaşi prindere.

12 Presare butuc Cuptor pentru încălzire coroană exterioară la

453…473 K;
Presă pneumatică (hidraulică);
Dorn presare.

13 Găurire Maşină de găurit;

Burghiu elicoidal;
Dispozitiv rotativ şi de divizare;
Ciocan manual;
Bolţuri;
Bolţurile se bat cu ciocanul după scoaterea din
dispozitivul de găurit a roţii cu dantură dublă.
Capitolul 9 277

Tabelul 9.3. (Continuare)

0 1 2
14 Sudarea butuc-coroană exterioară Sursă de sudare electrică;
Masă de sudare;
Electrozi  3,25 El 50 B
Ciocan;
Daltă.

15 Rectificare interior Maşină de rectificat interior;

Universal cu trei bacuri modificate (rectificate);
Piatră de rectificat interior;
Role cilindrice pentru prindere pe dantură;
Starea materialului: recopt;
Duritate max. 220 HB;
Calibru tampon T – TN;
Răcire cu lichid

16 Mortezare dantură cuplare Maşină de mortezat;

Cuţit Fellows;
Calibru pentru cota peste N dinţi;
Dispozitiv de prindere şi divizare.

17 Raionare dantură cuplare Maşină de raionat;

Dispozitiv de prindere;
Freză de raionat.

18 Cementare Cementat pe h = 0,6…0,8. Călit HRC 60…63.

278 Tehnologii de recondiţionare

Tabelul 9.3. (Continuare)

0 1 2
19 Rectificare finisare alezaj Maşină de rectificat interior;
Universal cu trei bacuri modificate (rectificate);
Role cilindrice pentru prinderea pe dantură;
Piatră de rectificat interior;
Starea materialului: cementat-călit;
Duritate 60…63 HRC;
Calibru tampon T – TN;
Răcire cu lichid.

20 Spălare Maşină de spălat cu jeturi;

Detrgent în apă.
21 Control final Control aspect: control dimensional;
Control bătaie radială pentru dantura de cuplare.

Alezajul roţii dinţate se recondiţionează la cota nominală prin încărcare

prin sudare sau prin metalizare prin pulverizare.
Canalul de pană se recondiţionează la fel ca şi în cazul canalelor de pană
pe arbori (vezi paragraful 9.2).
Canelurile se recondiţionează foarte greu şi se recondiţionează numai în
cazul pieselor unicat şi de mare valoare.
Se recondiţionează prin încărcare prin sudare şi prelucrare prin aşchiere.