MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

AGENDĂ
MALARIA SI PROFILAXIA EI
( pentru persoanele ce pleacă în ţări endemice)

Chişinău 2009
 MALARIA SI PROFILAXIA EI

Informaţie generală
Malaria rămâne o preocupare majoră de sănătate publică în multe regiuni ale
lumii. Mai mult de 2 miliarde de oameni trăiesc în ţări cu climă tropicală şi subtropi-
cală, în care riscul de infestare e mare. Anual, la nivel mondial, malaria afectează
mai bine de 110 milioane de personae, fiind responsabilă de circa 2 mln decese,
preponderent la copii sub vârsta de 5 ani. În ţările unde malaria anterior a fost
eradicată, actualmente se înrejistrează malarie de import.
Persoanele ce migreză în ţările tropicale, endemice la malarie, sunt supuse
riscului de îmbolnăvire.
Agentul etiologic în paludism este un protozoar – Plasmodiul malaric. La om,
malaria este provocată de 4 specii de plasmodii, care provoacă respectiv următoarele
forme clinice de boală: P.vivax (malaria terţă ), P.falciparum (malaria tropicală),
P.ovale (ovale – malaria) şi P.malariae (malaria cuartă). Mai frecvent se importează
malaria tropicală, la care europenii sunt foarte receptivi şi la care boala are un debut
grav, uneori – fatal.
Transmiterea infecţiei
Boala se transmite prin înţepatura ţânţarului de genul Anopheles, care atacă
oamenii, în mod activ, de la asfinţitul soarelui până în zorii zîlei. În zonele cu clima
temperată, molipsirea are loc în perioada caldă a anului, când insectele sunt active. În
zonele tropicale acest pericol persistă anul în jur. Molipsirea se poate înfăptui nu
numai în caz de stabilire pe o perioadă mai îndelungată în aceste zone ci şi la o
vizită scurtă.
Populaţia ţărilor unde malaria a fost eradicată, cum este şi Republica Moldova,
nu posedă rezistenţă specifică la aciastă infecţie, de aceia fac forme grave de boală.
Cea mai periculoasă este malaria tropicală, larg răspândită în Africa, Asia şi America
Latină.

Principalele simptoame ale bolii

Manifestări clinice de boală sunt observate după o perioadă de incubaţie de la
8-10 zile la 3-6 săptămâni în funcţie de forma clinică a malariei.
Începutul bolii are aspectul unei viroze obişnuite, discomfort, slăbicune, febră,
frison, mialgii.
Sindromul de bază în malaria este accesul febril, care se începe cu un frison
(senzaţie de frig) pronunţat. Temperatura corpului creşte rapid până la 39-41oC,
bolnavul acuză slăbiciune, febră, mialgii, cefalee, uneori asociată de vomă.
Tegumentele sunt uscate, fierbinţi, sclerele hipermiate, bolnavul î-l chinue setea.
Peste 2-3 ore temperature corpului brusc începe să cadă, fapt însoţit de o transpiraţie
abundentă. La finele accesului, de obicei, bolnavul adoarme, trezindu-se într-o stare
satisfăcătoare. Atacul de malaric se repetă sincron la intervale de 12,24 sau 48 ore, în
funcţie de forma clinică Boala se asociază cu hepato-splenomegalie, anemie. Formele
tratate au un prognostic favorabil, cele netratate, mai cu seamă de malaria tropicală
se pot finaliza dramatic.

Măsuri de prevenire a malariei

Malaria poate fi preântâmpinată în 2 aspecte ce au efect în comun:

I.Chimioprofilaxia - administrarea remediilor antimalarice cu scop de a preveni
multipicarea parazitului în organismul uman.
II. Protejarea de înţepгturi de ţânţar.
Rolul primordial îi revine chimioprofilaxiei.
1. Chimioprofilaxia individulă este menită să preîntâmpine manifestarea clinică
a malariei. Efectul se obţine în rezultatul folosirii remediilor care împedică pătrunde-
rea şi multiplicarea parasitului în eritrocite. Eficacitatea acestui procedeu necesită o
condiţie obligatoare:administrarea regulată a medicamentului, pentru a menţine o
con-centraţie stabilă a acestuia în sânge, fapt necesar pentru realizarea rolului
protector.
La moment se cunosc mai multe preparate cu acţiune antimalarică. Alegerea lor
este dirijată de medicul infecţionist sau de medicul de familie. Pentru a preveni
declanşarea malariei este obligatoriurespectarea următoarelor momente(reguli):
 preparatul antimalaric prescris se va administra - 1 pastilă/săptămână cu 2
săptămâni înainte de plecare în focar, pe toată perioada aflării în zona de risc
şi 4-6 săptămâni după părăsirea zonei endemice, fără întreruperi;
 preparatul se administrează, în una şi aceiaşi zi a săptămânii, după masă cu 0,5
litri de apă fiartă;
 după reîntoarcere în ţară – fiecare persoană va informa medicul de familie
pentru a fi luat la evidenţă;
 după reântoarcerea în ţară, timp de 2 ani, în caz de febră, trebuie imediat să vă
adresaţi după asistenţă medicală şi să informaţi personalul medical că aţi
călătorit în zone endemice la malarie;
2. Protejarea de înţepăturile dipterelor hematofage (ţânţari):
 echiparea ferestrelor şi uşililor cu plase anti–moschit, pentru prevenirea
pătrunderii ţânţarilor în încăperi;
 utilizarea plaselor impregnate cu insecticide, a spray-urilor şi a electrofume-
gatorilor speciali ;
 evitarea primblărilor în plus în timpul nocturn.
 Reţineţi ! Manifestările clinice a malariei pot să apară în termen de o
săptămână de la sosirea în ţara endemică şi în termen de până la 2 ani de la plecare.
O chimioprofilaxie corectă vă asigură prevenirea complicaţiilor malariei ce prezintă
pericol pentru viaţă. În caz de suspecţie a primelor semen de boală – solicitaţi
asistenţă medicală. Comportamentul corect vă va proteja sănătatea şi vă va asigura
numai amintiri plăcute din timpul călătoriei.

Autori: medic epidemiolog Alexandru Colofiţchi CNŞPMP,

Vera Lungu, şef secţie Parazitologie Medicală CNŞPMP
 MALARIA IN ROMANIA

CE ESTE MALARIA ?
Boala infectioasa determinata de protozoarul
Plasmodium sp. si transmisa la om de specii de tantari
vectori din genul Anopheles.
Descriere clinica:
Semnele si simptomele clinice sunt variate: accese
paroxistice repetate de frison, urmate de febra si
transpiratie, la care se pot asocia cefalee, dureri de
spate, mialgii, greata, varsaturi, diaree, tuse. Formele
severe de infectie cu Pl. falciparum pot duce la malarie
cerebrala, insuficienta renala, edem pulmonar, coma,
moarte.
Diagnostic de laborator:
Confirmarea prezentei protozoarului Plasmodium sp.
la examenul hematologic microscopic (frotiu si picatura
groasa).

Manifestări clinice - sentiment de stare generală de rău şi de oboseală, dureri de cap,

ameţeli, dureri în piept, spate, articulatii si oase, poterea poftei de mâncare, greaţă,
senzaţie de febră răcire,, de febră înaltă (în platou 39-40), frisoane, cefalee şi vertij,
transpiraţii, slăbiciune, sentiment de nelinişte şi oboseală generală, uvelichenie splină
şi sânge davleniya.prostratsiya pecheni.anemie,padenie –.
În malariei tropicale, fără a lua în timp util un tratament specific este posibil fatală
într-o perioadă foarte scurtă de timp de la debut. Ca de prevenire ar trebui să ia în
mod regulat anti-medicamente malarie. Agenţii Primirea ar trebui să înceapă 1
săptămâni înainte de plecare, la tropice, pentru a continua întreaga perioadă de şedere
şi de 1 lună după întoarcerea. Alegerea de droguri depinde de gazdă, doza este
determinată de către medicul dumneavoastră. În timpul şederii sale în zonele de
malarie ar trebui să se proteja de înţepături de ţânţar. Pentru a preveni zbor ale
ţânţarilor în cameră, ferestrele şi uşile ar trebui să fie zasetcheny. Pentru a proteja
împotriva repellente ţânţar sunt recomandate (Tori mijloace), elektrofumigatory. Este
recomandabil să se folosească în timpul somnului uşor.
Nu trebuie să uităm că, în timpul şederii sale în ţară predispuse la malarie,
şi în termen de 3 ani, după o stea acasă cu o creştere a temperaturii trebuie să
contacteze imediat instalaţia şi să informeze medicul dumneavoastră că aţi fost la
tropice "."
Situaţia de malarie în lume nu se îmbunătăţeşte, iar în unele zone sa deteriorat.
Malaria rămâne o preocupare majoră de sănătate publică în multe regiuni ale lumii.
 Malaria poate fi preântâmpinată în 2 aspecte ce au efect în comun:
 chimioprofilaxia - administrarea remediilor antimalarice cu scop de a preveni
multipicarea parazitului în organismul uman;
 protejarea de înţepгturi de ţânţar.
Rolul primordial îi revine chimioprofilaxiei.

 în mod regulat a administraanti-medicamente malarie. Agenţii Primirea ar trebui

să înceapă 1 săptămâni înainte de plecare, la tropice, pentru a continua întreaga
perioadă de şedere şi de 1 lună după întoarcerea. Alegerea de droguri depinde
de gazdă, doza este determinată de către medicul dumneavoastră. În timpul
şederii sale în zonele de malarie ar trebui să se proteja de înţepături de ţânţar.
Pentru a preveni zbor ale ţânţarilor în cameră, ferestrele şi uşile ar trebui să fie
zasetcheny. Pentru a proteja împotriva repellente ţânţar sunt recomandate (Tori
mijloace), elektrofumigatory. Este recomandabil să se folosească în timpul
somnului uşor.
Nu trebuie să uităm că, în timpul şederii sale în ţară predispuse la
malarie, şi în termen de 3 ani, după o stea acasă cu o creştere a temperaturii
trebuie să contacteze imediat instalaţia şi să informeze medicul dumneavoastră
că aţi fost la tropice "."

, trebuie remarcat faptul că în prezent nu există nici o chimioterapie, care ar garanta

protecţia împotriva malariei.
Nu trebuie să uităm că, în timpul şederii sale în ţară predispuse la malarie, şi în
termen de 3 ani, după o stea acasă cu o creştere a temperaturii trebuie să contacteze
imediat instalaţia şi să informeze medicul dumneavoastră că aţi fost la tropice "."
Situaţia de malarie în lume nu se îmbunătăţeşte, iar în unele zone sa deteriorat.
Malaria rămâne o preocupare majoră de sănătate publică în multe regiuni ale lumii.

Malaria - o boală infecţioasă grava, larg răspândită în ţărilele tropicale şi

subtropicale. Infecţia se produce atunci când omul este inţepat de ţântar. În present
sunt cunoscute 4 forme de malarie, dintre care cea mai larg răspândită în Africa este
malaria tropicală.
Perioada de incubaţie de 7 zile la 1 lună, în malariei tropicale şi de pana la 3 ani in
alte forme.
Simptome - febră, frisoane, transpiraţii Severa, Cap de dureri, slăbiciune. În malariei
tropicale, fără o Lua in timp util a ONU tratament posibil este specifice fatală intr-o
perioada foarte Scurtă de timp de la debut.
Ca de prevenire ar trebui sa ia în mod regulat anti-malarie medicamente.
Agenţii Primirea ar trebui sa inceapa 1 săptămâni Înainte de plecare, la tropice,
pentru o continua intreaga perioada de şedere şi de 1 lună după Întoarcerea.
Alegerea de droguri depinde de Gazda, doza este determinata DE CĂTRE Medicul
dumneavoastra.
În Sale timpul şederii în zonele de malarie ar trebui sa se proteja de înţepături de
ţânţar.
Pentru un preveni zbor ale ţânţarilor cu uşile închise, ferestrele şi Usile zasetcheny ar
trebui sa fie.
Pentru o proteja împotriva repellente ţânţar sunt recomandate (Tori mijloace),
elektrofumigatory.
Este recomandabil sa se folosească în timpul somnului usor.

Intrăm în ţările afectate de malarie, aveţi nevoie pentru a primi sfaturi de la medicul
lor despre medicamente preventive şi metodele de aplicare a acestora.

Malaria - o boală infecţioasă gravă, larg răspândită în climatele tropicale şi

subtropicale. Infecţia se produce atunci când intepaturi de tantari. Cunoscut 4 forme
de malarie, dintre care cele mai severe - tropicale, larg răspândită în Africa. Perioada
de incubaţie de 7 zile la 1 lună, în malariei tropicale şi de până la 3 ani în alte forme.
Simptome - febră, frisoane, transpiraţii severă, dureri de cap, slăbiciune. În malariei
tropicale, fără a lua în timp util un tratament specific este posibil fatală într-o
perioadă foarte scurtă de timp de la debut. Ca de prevenire ar trebui să ia în mod
regulat anti-medicamente malarie. Agenţii Primirea ar trebui să înceapă 1 săptămâni
înainte de plecare, la tropice, pentru a continua întreaga perioadă de şedere şi de 1
lună după întoarcerea. Alegerea de droguri depinde de gazdă, doza este determinată
de către medicul dumneavoastră. În timpul şederii sale în zonele de malarie ar trebui
să se proteja de înţepături de ţânţar. Pentru a preveni zbor ale ţânţarilor în cameră,
ferestrele şi uşile ar trebui să fie zasetcheny. Pentru a proteja împotriva repellente
ţânţar sunt recomandate (Tori mijloace), elektrofumigatory. Este recomandabil să se
folosească în timpul somnului uşor.

Nu trebuie să uităm că, în timpul şederii sale în ţară predispuse la malarie, şi în

termen de 3 ani, după o stea acasă cu o creştere a temperaturii trebuie să contacteze
imediat instalaţia şi să informeze medicul dumneavoastră că aţi fost la tropice "."
Situaţia de malarie în lume nu se îmbunătăţeşte, iar în unele zone sa deteriorat.
Malaria rămâne o preocupare majoră de sănătate publică în multe regiuni ale lumii.

Mai mult de 2 miliarde de oameni trăiesc în 100 de ţări în climatele tropicale şi

subtropicale, în cazul în care riscul de infecţie este mare. În fiecare an, la nivel
mondial de cazuri de malarie, circa 110 de milioane de persoane, şi de la 1 la 2
milioane de persoane, cea mai mare parte copii sub 5 ani mor anual din cauza
malariei în aceste ţări. În acele state în care a fost eliminat anterior, creşterea
numărului de "importuri" de cazuri de malarie şi a cazurilor secundare de importuri în
continuare pentru a marca decese de malarie tropicale.

În prima jumătate a secolului al douăzecilea, malarie a fost cele mai grave boli
tropicale. În primii 50 de ani de OMS a lansat Programul de Eradicare Globală a
malariei. Ca rezultat al anti ample-activităţi de malarie în unele zone reuşit să elimine
boala, în altele, a fost adus sub control. Malarie Cu toate acestea, în prezent, - cele
mai răspândite boli tropicale din lume - este o problemă majoră de sănătate în
aproape 100 de ţări din Asia, Africa, America de Sud (tabelul 1).

Mai mult de 2 miliarde de oameni, sau aproximativ jumătate din populaţia lumii
trăieşte în condiţii de risc de malarie contractante. În fiecare an, 110 milioane din
lume, oamenii devin bolnav, din care 90 milioane - în Africa, în zonele situate la sud
de Sahara, în cazul în care abundenţa de malarie tropicale - forma cea mai grava de
infecţie. Potrivit OMS, în fiecare malariei ani omoară între 1 şi 2 milioane de oameni,
mai ales copiii sub vârsta de 5 ani. Situaţia generală a malariei în lume nu se
îmbunătăţeşte, iar în unele locuri în ultimii 10 ani a deteriorat. În multe părţi ale
lumii, în cazul în care nu există război, în zonele de conflict social sau colectarea
masiv de refugiaţi din zonele de dezvoltare intensivă economice în legătură cu
situaţia sa deteriorat în mod dramatic de irigare. Bolii, în masă a cucerit, în 50 de ani,
sa întors, şi milioane de oameni suferă şi mor [1 - 3].

În multe regiuni endemice ale lumii au paraziti a malariei, în principal, din

Plasmodium falciparum, este înregistrată rezistenta la medicamente împotriva
malariei, care de multe ori are caracter de rezistenţă multidrug. Aproximativ 70 de
specii de tantari, vectori de malarie s-au dezvoltat rezistenţă la insecticide. O
încercare a eşuat în multe ţări, în 50-60-e să-i extermine ţânţari utilizarea pe scară
largă a DDT-ului a provocat daune grave asupra mediului. Suntem desfăşoară o
activitate activă la crearea unui vaccin împotriva malariei, dar acest lucru ar necesita
de cel puţin încă 5 - 10 ani
Aproximativ aproximativ 9000 de cazuri de malarie importate înregistrate pe an în
Europa şi în America de Nord între oameni se întorc din regiunile în care este
predominantă. Care pleacă în malarie-ţări endemice, de multe ori nu sunt conştienţi
de cauzele de malarie şi de moduri de a preveni acest lucru. Un studiu a constatat că
doar 30% din turişti din Europa, a ştiut că a malariei se transmite prin înţepături de
ţânţar, atacând în mod activ la asfinţit şi în zori [4].

În plus faţă de infecţie naturale prin înţepături de ţânţar o persoană se poate infecta cu
malarie atunci când transfuzie de sânge de la un donator infectat. În fiecare an,
cazurile de "altoit", a malariei infecţie care se produce prin transfuzii de sânge sau
utilizării de seringi nesterilizate. Acest lucru contribuie la creşterea de dependenta de
droguri. Transmitere a malariei pot apărea de la o mama de rău pentru fat, de obicei,
în timpul naşterii, mai puţin frecvent - trecerea de paraziţi prin placenta. În malariei,
care rezultă din introducerii agentului patogen din sânge infectat, nu este format etape
ale ţesutului parazit.
Pericolul este, de asemenea, că, în ţările în care a malariei este absent, medicii nu pot
recunoaşte simptomele, nu să efectueze o anchetă şi nu desemnează o chimioterapie
specifice, şi că, în unele cazuri cu situaţia epidemiologică pot facilita răspândirea de
malarie, creând în acelaşi timp a malariei tropicale ameninţare pentru viaţa
pacientului.

În fosta Uniune Sovietică au fost practic eliminate a malariei, a supravieţuit doar

câteva buzunare în republicile de sud. Dar acum, din nou, ea a intensificat în
Tadjikistan şi Azerbaidjan. În domeniile de circulaţie a refugiaţilor în întreaga
malariei frontieră răspândit mai ales rapid. În special, este extrem de dificil să
desfăşoare activităţi de combatere a malariei cu mişcarea de refugiaţi din Afganistan
şi Tadjikistan [5]. În fiecare an, în Rusia a înregistrat sute de cazuri de "barge" de
malarie, inclusiv la Moscova, în timp ce în unele cazuri de malarie tropicale din
cauza diagnosticului tardiv şi / sau misdiagnosis de decese înregistrate. În Rusia, în
1991 au existat 106 de cazuri de malarie importate în 1992 - 200, (5 pacienţi au
decedat), în 1993 la 327 în 1994 - 336 (2 a murit), în 1995 - 413, , în 1996 - 617 (3 a
murit), în 1997 la 787 pacienţi (4 decedat)
.
Riscul de malarie a devenit atât de acută că, în 1992, OMS a convocat o reuniune
specială de la Amsterdam a miniştrilor de sănătate şi de politicieni din 107 de ţări să
cadă de acord asupra unei strategii globale de combatere a bolii. Înainte de a se că, în
astfel de un forum global a convocat o singură dată - pentru a discuta problema de
SIDA. Eliminarea de malarie, a anunţat, în '60, este acum de neatins. În schimb,
stabilit un nou obiectiv - promovarea cât mai curând posibil, diagnosticul şi
tratamentul pacienţilor, controlul epidemiilor şi organizarea de diferenţiate, ţinând
cont de condiţiile locale, de control a vectorului
De trei zile, patru şi de infecţii a malariei ovale sunt benigne şi aproape niciodată nu
duce la deces, în timp ce un malariei tropicale, cu întârziere şi / sau de tratament
inadecvat aproape întotdeauna duce la moartea pacientului.

Apariţia episoadelor de febră cu malarie cauzate de hemoliza de globule roşii din

sânge şi de eliberare a merozoites în plasmă. Malariei, de regulă, întotdeauna duce la
anemie, în patogeneza, care este setat la o serie de factori: hemoliza intravasculară a
eritrocitelor infectate, fagocitoză retikuloendoteliya celule de splină ca celulele
sanguine infectate neinfectaţi şi roşu, şi reţinerea de eritrocite care conţin paraziţi
mature în măduva osoasă. Au roluri în care mecanismele de imun. Gradul de anemie
depinde de tipul de parazit, precum şi intensitatea şi durata de infecţie. Severitate de
malarie în populaţiilor indigene din ţările în curs de dezvoltare este agravată de lipsa
de fier şi acid folic din dieta.
Fiziopatologia malariei tropicale şi mecanismele care duc la dezvoltarea unor
complicaţii severe în malariei tropicale (un sindrom de "malarie maligne), nu sunt
suficient de clare. Conceptul de patogeneza malariei maligne, se bazează pe un
"mecanic" şi "imune" teorii ale evoluţiei cu mecanismele patogenetice principale care
duc la metabolismul, microcirculatia, edem pulmonar, insuficienţă renală şi a
sistemului de coagulare a sângelui [6].

Mecanismul principal de dezvoltare a complicaţiilor în malariei tropicale este de

acumulare (sechestru) din infestată de celule roşii din sânge în vasele de organe
interne, în special creierul, şi de rinichi, ficat, intestin, măduva osoasă, placentei, etc
sechestru eritrocitelor este însoţit de adeziune lor de a endoteliului vascular, ceea ce
duce la tulburări ale microcirculaţiei şi, în consecinţă, pentru a hipoxie tisulară şi
glycolysis anaerobe cu acumularea de acid lactic [6].
Datele indică faptul că interacţiunea infectate de celule roşii din sânge, limfocite şi
macrofage promovează eliberarea de interleukina-1 (IL - 1), tumora factor de necroză
(TNF), precum şi a altor citokine, radicali liberi oxidativ, activarea complementului şi
formarea de complexe imune care distrug endoteliul vaselor de sânge şi aderenţă
cauza eritrocitelor [6].

Manifestările clinice de malarie depinde de statutul imun al pacientului şi de tipul de

patogen. În non-imun la malarie sau la pacienţii cu imunitate slab exprimate
(locuitorii din regiunile endemice, femeilor însărcinate, sugarilor, pacienţii cu
patologie concomitentă severă de organe), atacuri prima poate să apară la parasitemia
foarte mici, şi, uneori, nu a fost detectat la microscop. Acest lucru necesită, în cazul
de posibilitatea de presupusa de malarie la re-un studiu de sânge, după 12 ore, dar nu
mai târziu de 24 de ore
La pacienţii cu imunitate parţială (băştinaşi pentru adulţi din zonele endemice),
infecţia poate să apară ca parazitonositelstvo fără manifestări clinice. Cu toate
acestea, agravarea posibil de malarie în flux parazitonositeley, ceea ce duce la
dezvoltarea unor manifestări clinice de boală, în condiţii care conduc la imunitatea
redus - de gestaţie, care uneşte patologie severă de organ asociate cu infecţii
bacteriene şi virale, intervenţii chirurgicale, precum şi la plecare şi o şedere
prelungită în afara zonei endemice din cauza pierderii de imunitate.

Diagnosticului de laborator

Din cauza simptome nespecifice, tabloul clinic poate asuma numai malarie. Pentru a
confirma diagnosticul necesită luarea în considerare a istoriei geografice şi a
diagnosticului de laborator: studiu de sânge - picaturi de accidente vasculare
cerebrale gros şi subţire, la pacienţii cu malarie suspectate. Cel mai important dintre
acestea ar trebui să includă pacienţi din grupurile de risc, care sosesc din toate
malarie-zone endemice, febră, care au apărut în perioada de până la 2 ani de la
plecarea se concentreze endemice [5, 8]. Astfel, la pacienţii cu risc este necesar
pentru a investiga sânge, după întoarcerea din regiunile endemice, cu orice creştere a
temperaturii corpului.

Având în vedere posibilitatea de decese în malariei tropicale şi tranziţia rapidă de la

benigne la curs maligne, tratamentul trebuie prescris de un caz de urgenţă. Prin
urmare, malaria suspectate, precum şi primele simptome (debutul bruscă a febrei,
dureri de cap, dureri musculare, diaree, etc), în caz de imposibilitate de cercetare de
laborator imediată este necesară de urgenţă pentru a pregăti frotiuri subtiri si groase
picături de sânge, şi fără a mai aştepta rezultatele studiilor de laborator un tratament
preventiv. În acest scop, desemnarea cele mai potrivite de mefloquine sau
halofantrină, pentru că în cele mai multe focare endemică în momentul prezent nu
există stabilitate a p. falciparum la chloroquine. În cazul în care mefloquine utilizat
pentru profilaxia malariei, aceasta nu ar trebui să fie folosite pentru tratamentul
preventiv.

La momentul actual, în diferite regiuni ale lumii se înregistrează cazuri de malarie

rezistente la frecvent utilizate medicamente împotriva malariei, precum şi tendinţa de
a reduce sensibilitatea de malarie a crescut constant. Prin urmare, atunci când se
tratează un pacient pentru a controla nivelul de parasitemia, şi dacă după 48 de ore de
la începerea tratamentului parasitemia nu a redus în mod semnificativ, ar trebui să fie
înlocuit cu droguri şi de a schimba regimul. Rezistenţă parţială de recădere a malariei
tropicale pot să apară la o dată ulterioară. În această privinţă, pentru 1 - 1,5 luni de la
terminarea chimioterapiei intervale adecvate 1 - 2 săptămâni pentru a studia de
droguri şi de sânge pentru malarie.

Prevenire
De prevenire a malariei, se bazează pe trei principii: prevenirea infecţiei, atacuri
malariei şi complicaţii severe. Având în vedere faptul că, în vaccin malarie în prezent
în curs de dezvoltare, de prevenire a malariei individuale prin intermediul activităţilor
desfăşurate de a proteja împotriva înţepături de ţânţar şi luând anti-medicamente
malarie de oameni care calatoresc in zonele în care malaria este răspândită (a se
vedea tabelul 1.). Cu plecare a acestor regiuni este necesar să se clarifice dacă riscul
de malarie în domeniul specific în cazul în care călătoria planificată, în care sezon
este cel mai mare risc şi ceea ce este spectrul de rezistenţă în parazitul malariei la
medicamente împotriva malariei.

În timpul şederii sale în locuri unde a malariei este frecventă, ar trebui să ia măsuri de
precauţie pentru a proteja împotriva înţepături de ţânţar, dormind în camerele în care
insecticid ferestre si usi plasă de paza, sau un baldachin plasă, de preferinţă-tratate;
From Dusk până în zori la rochie pentru a nu lăsa braţele deschise şi picioarelor, zone
deschise ale corpului să se ocupe de repellente, mai ales atunci când stau în aer liber
în seara şi noaptea.

Profilactică administrarea de medicamente împotriva malariei recomandat pentru

persoanele care călătoresc în buzunarele de endemicitate de mijloc şi de înaltă [2].
Non-femeile imunitar nu ar trebui să merg la zonele endemice de malarie în timpul
sarcinii.

Recomandări pentru chemoprophylaxis ar trebui să aibă în vedere factorii complexe:

- Nivelul de endemicitate în vatra şi perioada a anului (anotimp ploios, sezon uscat);
- Posibilitatea de a testelor de sânge rapide pentru malarie;
- Tipul de activitate şi condiţiile de viaţă în zona de risc (în special, de călătorie spre
zonele rurale, munca de noapte, etc);
- Durata de şedere de risc;
- Indicatori ai stării de sănătate (vârsta, sarcinii, de pre-splenectomie, boli cronice
concomitente).
În prezent, de droguri de alegere pentru prevenirea malariei în regiunile în care
rezistenţa de agenţi patogeni la chloroquine, mefloquine este. Mefloquine se
recomandă să luaţi 1 dată pe săptămână, la 250 mg pe parcursul întregii perioade de
şedere în cămin, dar nu mai mult de 6 luni. Datorită unor posibile reacţii adverse
severe în timpul tratamentului cu halofantrină asociată cu tulburări de ritm cardiac,
acest medicament de prevenire a malariei nu se aplică. În cazul în care primesc
mefloquine posibilele reacţii adverse: greaţă, palpitaţii, dureri de cap, bradicardie
sinusală. Ocazional observat convulsii, psihoză, ameţeli severă.
Contraindicaţii pentru utilizarea de mefloquine:
- Sarcina;
- Boli mintale;
- Administrarea concomitentă a Grupa B-blocantelor şi antagoniştii de calciu.
În ziua de primire a Mefloquine nu trebuie să conducă vehicule.
În aceste centre care s-au menţinut sensibilitatea agenţilor patogeni P. falciparum la
chloroquine, precum şi în centrele de trei malariei zi ar putea fi utilizat şi pentru
prevenirea chloroquine în asociere cu proguanilom (pentru adulţi - 300 mg de bază
chloroquine 1 ori pe săptămână şi proguanil 200 mg pe zi). Contraindicaţii pentru
utilizarea de chloroquine profilactice:
- Intoleranţei;
- Epilepsie;
- Psoriazis.

Preparate ar trebui să înceapă să ia înainte de a pleca în vatra, întreaga perioadă de

şedere în vatra în sezonul, atunci când există un risc de infecţie, şi în termen de 4
săptămâni după plecarea din vatră. Pentru a identifica posibilele reacţii adverse de a
primi acest mefloquine medicament este recomandat să începeţi să luaţi în 2 - 4
săptămâni înainte de plecare, o chloroquine focar de malarie, - pentru

RECOMANDARI oameni de planificare să călătorească în jurul,

În cazul în care malaria este răspândită [2]
* Punerea în aplicare a măsurilor de protecţie împotriva înţepături de ţânţar.
* Utilizarea de droguri pentru a preveni malariei înainte de a pleca în vatra, întreaga
perioadă de şedere în vatra în sezonul, atunci când există un risc de infecţie, şi în
termen de 4 săptămâni după plecare.
* Pentru a vedea posibilele reacţii adverse în timpul tratamentului cu medicamente
împotriva malariei, şi contraindicaţii pentru utilizarea lor.
* Aflaţi simptome de malarie şi să fie pregătiţi pentru bolile posibile, în ciuda
administrarea de medicamente pentru a preveni malariei. Aflaţi de la un medic local
care are experienţă în tratarea malariei. Furnizaţi un medicament pentru auto de
urgenţă-tratament. Trebuie să aveţi trei cursuri de medicamente pentru tratarea
malariei atunci când staţi în centrul atenţiei timp de 6 luni.
* Întotdeauna transporta droguri în cazul în care asistenţa medicală de urgenţă
imposibil.
* De două ori pe an, verificate de către un oftalmolog pentru a detecta schimbări în
retinei de pacienţi care au luat chloroquine profilactică de 300 mg (de bază) pe
săptămână, timp de 2 ani. În cazul în care schimbările detectate în retinei, ar trebui să
fie înlocuit de un alt chloroquine de droguri.

Ar trebui subliniat faptul că recomandările universal, luând în considerare toţi factorii

şi condiţiile în vatra, nu poate fi dezvoltat. Vă dau numai informaţii de bază care ar
trebui să fie luate în considerare şi aplicate la situaţii specifice. De asemenea, trebuie
remarcat faptul că în prezent nu există nici o chimioterapie, care ar garanta protecţia
împotriva malariei. Medicamente chimioterapice utilizate pentru prevenirea în zone
extrem de endemice nu poate preveni infectia si de a facilita manifestările iniţiale mai
uşoară a bolii, care pot introduce pacienţilor de a fi indus în eroare, iar ei nu au
prompt solicita asistenţă medicală. Manifestările clinice de malarie pot să apară în
termen de o săptămână de la sosirea în ţara de origine şi în termen de 2 ani de la
plecare. După cum sa menţionat mai sus, un tratament eficient este relativ uşor să se
asigure la începutul bolii. În cazul în care tratamentul nu este început la timp, atunci
malariei tropicale pot dezvolta un sindrom de malarie malign, cu un rezultat relativ
rapid fatal după primele simptome.

tantarii isi adulmeca victima de la o distanta ce poate atinge 30 de metri. Ceea ce ii

atrage este de fapt mirosul de dioxid de carbon si de acid lactic, eliminati prin
respiratie si transpiratie.
Rata acestor substante difera insa de la un individ la altul, cantitatile cele mai mari
fiind eliberate de gravide si de persoanele supraponderale.

Выезжая в страны, неблагополучные по малярии, Вам необходимо получить

рекомендации у своего врача о профилактических лекарственных препаратах и
способах их применения.
МАЛЯРИЯ
Малярия - тяжелое инфекционное заболевание, широко распространенное в
странах с тропическим и субтропическим климатом. Заражение происходит
при укусах малярийных комаров. Известны 4 формы малярии, из которых
наиболее тяжелая - тропическая, распространенная в странах Африки.
Инкубационный период от 7 дней до 1 месяца при тропической малярии и до 3-
х лет при других формах. Симптомы - повышение температуры, озноб, сильное
потоотделение, головная боль, слабость. При тропической малярии без
проведения своевременного специфического лечения возможен смертельный
исход в очень короткий срок от начала заболевания. С целью профилактики
необходимо регулярно принимать противомалярийные препараты. Прием
препаратов надо начинать за 1 неделю до выезда в "тропики", продолжать весь
период пребывания и 1 месяц после возвращения. Выбор препарата зависит от
страны пребывания, доза определяется врачом. Во время пребывания в
малярийной местности необходимо оберегать себя от укусов комаров. Для
предотвращения залета комаров в помещение, окна и двери должны быть
засетчены. Для защиты от комаров рекомендуется применять репелленты
(отпугивающие средства), электрофумигаторы. Целесообразно пользоваться во
время сна пологами.
Необходимо помнить, что во время пребывания в стране
неблагополучной по малярии и в течении 3-х лет после пребывания на родину
при любом повышении температуры следует немедленно обращаться в
лечебное учреждение и сообщить врачу, что вы были в "тропиках".
Ситуация по малярии в мире не улучшается, а в ряде регионов ухудшилась.
Малярия продолжает оставаться одной из серьезнейших проблем
здравоохранения для многих регионов мира.
Более 2 млрд человек живут в 100 странах тропического и субтропического
климата, где риск заражения высок. Ежегодно в мире заболевают малярией
около 110 млн человек, и от 1 до 2 млн человек, преимущественно дети до 5
лет, ежегодно умирают от малярии в этих странах. В тех государствах, на
территории которых она была ранее ликвидирована, возрастает число
"завозных" случаев малярии и вторичных случаев от завозных, продолжают
отмечаться летальные исходы тропической малярии.

В первой половине ХХ века малярия была самой серьезной тропической

болезнью. В 50-х годах ВОЗ приступила к выполнению Глобальной программы
ликвидации малярии. В результате обширных противомалярийных
мероприятий в ряде районов заболевание удалось ликвидировать, в других оно
было взято под контроль. Однако и в настоящее время малярия - наиболее
широко распространенная в мире тропическая болезнь - является одной из
серьезнейших проблем здравоохранения почти для 100 стран Азии, Африки,
Южной Америки (табл. 1).
Более 2 млрд человек, или около половины населения Земли, живут в условиях
риска заражения малярией. Ежегодно в мире заболевает 110 млн человек, из
которых 90 млн - в Африке, в районах, расположенных к югу от Сахары, где
преобладает тропическая малярия - наиболее тяжелая форма инфекции. По
данным ВОЗ, каждый год от малярии умирает от 1 до 2 млн человек, причем в
основном это дети в возрасте до 5 лет. В целом ситуация по малярии в мире не
улучшается, а в ряде мест за последние 10 лет ухудшилась. Во многих районах
мира, где происходят войны, в зонах социальных конфликтов или массового
скопления беженцев, на территориях интенсивного хозяйственного освоения в
связи с орошением ситуация драматически ухудшилась. Болезнь, в массе
побежденная в 50-е годы, вернулась, и миллионы людей страдают и умирают [1
- 3].
Во многих эндемичных регионах мира у малярийных паразитов,
преимущественно у Plasmodium falciparum, регистрируется
резистентность к противомалярийным препаратам, которая нередко
носит характер множественной устойчивости. Около 70 видов комаров,
переносчиков малярии, выработали устойчивость к инсектицидам. Не
увенчавшаяся успехом попытка во многих странах в 50 - 60-е годы истребить
комаров широким применением ДДТ нанесла серьезный ущерб экологии.
Сейчас ведутся активные работы по созданию противомалярийной вакцины,
однако для этого потребуется как минимум еще 5 - 10 лет
Ориентировочно около 9000 завозных случаев малярии в год регистрируется в
странах Европы и Северной Америки среди людей, вернувшихся из регионов,
где она распространена. Выезжающие в эндемичные по малярии страны часто
не осведомлены о причинах заболевания малярией и путях ее профилактики. В
одном из исследований установлено, что только 30% путешественников из
Европы знали, что малярия передается через укусы комаров, активно
нападающих в сумерках и на рассвете [4].
Помимо естественного заражения через укусы комаров человек может
заразиться малярией при гемотрансфузии от зараженного донора. Ежегодно
регистрируются случаи "прививной" малярии, заражение которой происходит
при переливании крови или использовании нестерильных шприцев. Этому
способствует рост наркомании. Передача малярии может произойти от больной
матери плоду, чаще во время родов, реже - при прохождении паразитов через
плаценту. При малярии, возникающей от введения возбудителя с зараженной
кровью, не образуется тканевых стадий паразита.
Опасность состоит также в том, что в тех странах, где малярия
отсутствует, врачи могут не распознать ее симптомы, не провести
обследование и не назначить специфическую химиотерапию, и это в ряде
случаев при соответствующей эпидемиологической ситуации может
способствовать распространению малярии, а при тропической малярии
создает угрозу жизни больного.
В бывшем Советском Союзе малярию удалось практически ликвидировать,
сохранились лишь отдельные очаги в южных республиках. Однако сейчас она
вновь активизировалась в Таджикистане и Азербайджане. В районах
передвижения беженцев через границы малярия распространяется особенно
быстро. В частности, чрезвычайно трудно проводить мероприятия по борьбе с
малярией при передвижении беженцев из Афганистана и Таджикистана [5].
Ежегодно в России регистрируются сотни случаев "завозной" малярии, в том
числе и в Москве, при этом в некоторых случаях тропической малярии
вследствие поздней диагностики и/или неправильного диагноза отмечались
летальные исходы. В России в 1991 г было зарегистрировано 106 случаев
завозной малярии, в 1992 г. - 200, (5 больных умерли); в 1993 г. - 327, в 1994 г. -
336 (2 умерли), в 1995 г. - 413, в 1996 г. - 617 (3 умерли), в 1997 г. - 787 больных
(4 умерли).
Опасность распространения малярии стоит настолько остро, что в 1992 г. ВОЗ
созвала в Амстердаме специальное совещание министров здравоохранения и
политиков из 107 стран для согласования глобальной стратегии борьбы с этой
болезнью. До этого подобный мировой форум собирался только один раз - для
обсуждения проблемы СПИДа. Ликвидация малярии, провозглашенная в 60-е
годы, сейчас недостижима. Вместо этого определена новая цель -
содействие максимально ранней диагностике и лечению больных, борьба с
эпидемиями и проведение дифференцированной, с учетом местных условий,
борьбы с переносчиками
Трехдневная, четырехдневная и овале-малярия являются доброкачественными
инфекциями и почти никогда не приводят к летальному исходу, в то время как
тропическая малярия при позднем и / или неадекватном лечении
практически всегда ведет к смерти больного.
Возникновение лихорадочных приступов при малярии обусловлено гемолизом
эритроцитов и выходом мерозоитов в плазму. Малярия, как правило, всегда
ведет к анемии, в патогенезе которой имеет значение ряд факторов:
внутрисосудистый гемолиз инфицированных эритроцитов, фагоцитоз клетками
ретикулоэндотелия селезенки как инфицированных, так и неинфицированных
эритроцитов, и секвестрация эритроцитов, содержащих зрелые паразиты, в
костном мозге. Имеют значение также иммунные механизмы. Степень анемии
зависит от вида паразита, а также от интенсивности и длительности инфекции.
Тяжесть малярии у коренных жителей развивающихся стран усугубляется
дефицитом железа и фолиевой кислоты в пищевом рационе.
Патофизиология тропической малярии и механизмы, ведущие к развитию
тяжелых осложнений при тропической малярии (синдром " злокачественной
малярии") , недостаточно ясны. В настоящее время концепция патогенеза
злокачественной малярии основана на " механической" и "иммунологической"
теориях с выделением основных патогенетических механизмов, ведущих к
нарушению метаболизма, микроциркуляции, отеку легких, нарушению
функции почек и свертывающей системы крови [6].
Основным механизмом развития осложнений при тропической малярии
является скопление (секвестрация) инвазированных эритроцитов в сосудах
внутренних органов, преимущественно головного мозга, а также почек, печени,
кишечника, костного мозга, плаценты и др. Секвестрация эритроцитов
сопровождается их адгезией к эндотелию сосудов, что ведет к нарушению
микроциркуляции и, следовательно, к гипоксии тканей и анаэробному
гликолизу с накоплением молочной кислоты [6].
Получены данные, свидетельствующие, что взаимодействие инфицированных
эритроцитов, лимфоцитов и макрофагов способствует высвобождению ими
интерлейкина-1 (IL - 1), фактора некроза опухоли (TNF) и других цитокинов,
свободных окислительных радикалов, активации комплемента и образованию
иммунных комплексов, повреждающих эндотелий сосудов и вызывающих
адгезию эритроцитов [6].
Клинические проявления малярии зависят от иммунного статуса больного и
вида возбудителя. У неиммунных в отношении малярии или больных с
недостаточно выраженным иммунитетом (жителей неэндемичных
регионов, беременных, детей младшего возраста, больных с тяжелой
сопутствующей органной патологией) первые приступы могут протекать
при очень низкой паразитемии, иногда не выявляемой микроскопически.
Это диктует необходимость в случае предполагаемой возможности
заражения малярией проводить повторное исследование крови через 12 ч,
но не позднее чем через 24 ч.
У больных, обладающих частичным иммунитетом (взрослые коренные жители
эндемичных зон) инфекция может протекать как паразитоносительство без
клинических проявлений. Однако возможно обострение течения малярии у
паразитоносителей, ведущее к развитию клинических проявлений болезни, при
состояниях, ведущих к снижению иммунитета, - беременность, присоединение
тяжелой органной патологии, сопутствующие бактериальные и вирусные
инфекции, хирургические вмешательства, а также при выезде и длительном
пребывании вне эндемичной зоны вследствие утраты иммунитета.
Лабораторная диагностика
Вследствие неспецифической симптоматики клиническая картина позволяет
лишь предполагать малярию. Для подтверждения диагноза необходимы учет
географического анамнеза и лабораторная диагностика: исследование
препаратов крови - толстых капель и тонких мазков у больных с подозрением
на малярию. В первую очередь к ним следует отнести пациентов из группы
риска, каковыми являются все прибывшие из эндемичных по малярии районов,
у которых лихорадка появилась в период до 2 лет после выезда из
эндемичного очага [5, 8]. Таким образом, у пациентов группы риска
необходимо исследовать кровь после возвращения из эндемичных
регионов при любом повышении температуры тела.
Учитывая возможность летальных исходов при тропической малярии и
быстрый переход от доброкачественного течения к злокачественному, лечение
следует назначать экстренно. Поэтому при подозрении на малярию и появлении
первых симптомов болезни (внезапное повышение температуры, головная боль,
боли в мышцах, диарея и др.) в случае невозможности немедленного
лабораторного исследования необходимо экстренно приготовить тонкие мазки
и толстые капли крови и, не дожидаясь результатов лабораторного
исследования, провести превентивное лечение. С этой целью наиболее
целесообразно назначение мефлохина или галофантрина, поскольку в
большинстве эндемичных очагов в настоящее время отмечается устойчивость
P. falciparum к хлорохину. Если мефлохин использовался для профилактики
малярии, то его не следует применять для превентивного лечения.
В настоящее время в различных регионах мира регистрируются случаи
малярии, резистентные к широко применяемым антималярийным препаратам, и
тенденция к снижению чувствительности возбудителей малярии неуклонно
возрастает. Поэтому при лечении больного необходимо контролировать
уровень паразитемии, и если через 48 ч от начала лечения паразитемия
существенно не уменьшается, следует заменить препарат и изменить схему
лечения. При частичной резистентности рецидив тропической малярии может
наступить и в более поздние сроки. В связи с этим в течение 1 - 1,5 мес после
завершения курса химиотерапии целесообразно с интервалом 1 - 2 нед
исследовать препараты крови на малярию.

Профилактика
Профилактика малярии основана на трех принципах: профилактика заражения,
малярийного приступа и тяжелых осложнений. В связи с тем, что в настоящее
время малярийная вакцина находится на стадии разработки, индивидуальная
профилактика малярии проводится посредством мероприятий по защите от
укуса комаров и приема антималярийных препаратов людьми, выезжающими в
зоны, где распространена малярия (см. табл. 1). При выезде в указанные
регионы необходимо выяснить, имеется ли опасность заражения малярией в
конкретном районе, куда планируется поездка; на какой сезон приходится
наибольший риск заражения и каков спектр резистентности возбудителя
малярии к антималярийным препаратам.
Во время пребывания в местах, где распространена малярия, следует принимать
меры предосторожности по защите от укусов комаров, спать в комнатах, где
окна и двери затянуты сеткой, или под сетчатым пологом, желательно
пропитанным инсектицидом; с сумерек до рассвета одеваться так, чтобы не
оставлять открытыми руки и ноги; открытые участки тела обрабатывать
репеллентом, особенно при пребывании на открытом воздухе в вечернее и
ночное время.
Профилактический прием противомалярийных препаратов рекомендуется
людям, выезжающим в очаги средней и высокой эндемичности [2].
Неиммунные женщины не должны посещать районы, эндемичные по
малярии, в период беременности.
Рекомендации по химиопрофилактике следует давать с учетом комплекса
факторов:
- уровень эндемии в очаге и период года (сезон дождей, сухой сезон);
- возможность быстрого исследования крови на малярию;
- вид деятельности и условия проживания в зоне риска (в частности, поездки в
сельские районы, ночная работа и т.д.);
- длительность пребывания в зоне риска;
- показатели, характеризующие состояние здоровья (возраст, беременность,
произведенная ранее спленэктомия, сопутствующие хронические заболевания).
В настоящее время препаратом выбора для профилактики малярии в
районах, где отмечается резистентность возбудителей к хлорохину,
является мефлохин. Мефлохин рекомендуется принимать 1 раз в неделю по
250 мг в течение всего периода пребывания в очаге, но не более 6 мес. В связи
с возможными тяжелыми побочными реакциями при приеме галофантрина,
связанными с нарушением ритма сердца, этот препарат для профилактики
малярии не применяют. При приеме мефлохина возможны побочные реакции:
тошнота, сердцебиение, головная боль, синусовая брадикардия. Изредка
отмечаются судороги, психозы, сильное головокружение.
Противопоказания к применению мефлохина:
- беременность;
- психические заболевания;
- одновременный прием препаратов из группы b- блокаторов и антагонистов
кальция.
В день приема мефлохина не следует водить автотранспортные средства.
В тех очагах, где сохраняется чувствительность возбудителей P. falciparum к
хлорохину, и в очагах трехдневной малярии можно с целью профилактики
использовать хлорохин в комбинации с прогуанилом (для взрослых - 300 мг
основания хлорохина 1 раз в неделю и 200 мг прогуанила ежедневно).
Противопоказания к профилактическому применению хлорохина:
- непереносимость;
- эпилепсия;
- псориаз.
Препараты следует начинать принимать до выезда в очаг, весь период
пребывания в очаге в сезон, когда существует риск заражения, и в течение 4 нед
после выезда из очага. Для выявления возможных побочных реакций на прием
мефлохина этот препарат рекомендуется начинать принимать за 2 - 4 нед до
выезда в очаг малярии; хлорохин - за 1 нед до выезда [2, 8].
РЕКОМЕНДАЦИИ ЛЮДЯМ, ПЛАНИРУЮЩИМ ВЫЕЗД В РЕГИОН,
ГДЕ РАСПРОСТРАНЕНА МАЛЯРИЯ [2]
 Применять меры защиты от укусов комаров.
* Принимать препараты для профилактики малярии до выезда в очаг, весь
 период пребывания в очаге в сезон, когда существует риск заражения, и в
течение 4 нед после выезда.
* Ознакомиться с возможными побочными реакциями при приеме
противомалярийных препаратов и противопоказаниями к их применению.
* Узнать симптомы малярии и быть готовым к возможному заболеванию,
несмотря на прием препаратов для профилактики малярии. Узнать кто из
местных врачей имеет опыт лечения малярии. Обеспечить себя
препаратами для срочного самостоятельного лечения. Необходимо иметь
препараты для трех курсов лечения малярии при пребывании в очаге в
течение 6 мес.
* Всегда иметь при себе препараты на случай, если оказание срочной
медицинской помощи невозможно.
* Дважды в год обследоваться у офтальмолога для выявления изменений
в сетчатке пациентам, принимавшим профилактически 300 мг хлорохина
(основания) в неделю в течение 2 лет. Если выявляются изменения в
сетчатке, следует заменить хлорохин другим препаратом.
Следует подчеркнуть, что универсальные рекомендации, учитывающие
все факторы и условия пребывания в очаге, не могут быть разработаны.
Приведены лишь основные сведения, которые следует учитывать и
применять к конкретным ситуациям. Также необходимо отметить, что в
настоящее время нет химиопрепаратов, которые бы гарантировали
защиту от заражения малярией. Химиопрепараты, используемые для
профилактики, в высокоэндемичных зонах могут не воспрепятствовать
заражению и способствовать более легким начальным проявлениям
болезни, что может ввести больных в заблуждение, и они своевременно
не обратятся к врачу. Клинические проявления малярии могут возникнуть
через неделю после приезда в очаг и в течение 2 лет после выезда. Как
отмечено выше, эффективное лечение достаточно легко обеспечить в
начале болезни. Если же лечение вовремя не начато, то при тропической
малярии может развиться синдром злокачественной малярии с
относительно быстрым летальным исходом после появления первых
симптомов.
 11/11/2014
 12:45:03 PM
 MALARIA SI PROFILAXIA EI
( agendă pentru persoanele ce pleacă în ţări endemice)
Informaţie generală
Mai mult de 2 miliarde de oameni trăiesc în 100 de ţări cu climă tropicală şi
subtropicală, în care riscul de infestare prin malaria e mare. La nivel mondial, annual
această maladie afectează mai bine de 110 milioane personae, fiind responsabilă de
circa 2mln decese preponderent la copii sub vârsta de 5 ani. În ţările unde malaria
anterior a fost eradicată, în prezent creşte numărul cazurilor de import.
Persoanele ce migreză în ţările tropicale, endemice la malarie, sunt supuse
riscului de îmbolnăvire.
La om parazitează 4 specii de plasmodiu, care provoacă respectiv următoarele
forme clinice de boală: malaria tropicală, malaria terţă , ovale – malaria şi malaria
cuartă.
Transmiterea infecţiei
Boala se transmite prin înţepatura ţânţarului de genul Anopheles, care atacă
oamenii în mod activ la asfinţitul soarelui şi în zori zîlei. În zonele cu clima
temperată, în condiţii naturale, molipsirea are loc în perioada caldă a anului, când
insectele sunt active. În zonele tropicale acest pericol persistă anul în jur. Molipsirea
se poate înfăptui nu numai în caz de stabilire pe o perioadă mai îndelungată în aceste
zone ci şi la o vizită foarte scurtă.
Populaţia ţărilor unde malaria a fost eradicată, cum este şi Republica Moldova,
nu posed imunitate specifică la aciastă infecţie, de aceia fac forme grave de boală.
Cea mai severă este malaria tropicală, larg răspândită mai cu seamă în Africa.
Perioada de incubaţie este de la 7 zile până la 1 lună, în unele cazuri şi alte forme
până la 3 ani.După perioada de incubaţie vine atacul malaric.
Principalele simptoame ale bolii
Atacul de malarie - senzaţie de un fior ascuţit, creşterea bruscă a temperaturii
corpului până la 39-410C, pielea este uscată, fierbinte, tahipnee, posibil vărsături,
plângeri de durere de cap, dureri musculare, uneori convulsii, prostraţie, apoi -
transpiraţii profuze. Bolnavul sleit de puteri adoarme. Se ivesc patologii severe -
anemie, extinderea splinei şi ficatului, scăderea tensiunii arteriale, etc. Dacă bolnavul
cu malarie tropicală nu primeşte la timp tratament specific, e posibil o finalizare
fatală a bolii într-o perioadă foarte scurtă de timp de la debut.
Măsuri de prevenire a malariei
Malaria poate fi preântâmpinată în 2 aspecte ce au efect în comun:
 chimioprofilaxia - administrarea remediilor antimalarice cu scop de a preveni
multipicarea parazitului în organismul uman,
 protejarea de înţepгturi de ţânţar.
Rolul primordial îi revine chimioprofilaxiei.
Chimioprofilaxia individulă este menită să preîntâmpine manifestarea clinică a
malariei. Efectul se obţine în rezultatul folosirii remediilor care împedică pătrunderea
şi multiplicarea parazitului în eritrocite. Eficacitatea acestui procedeu necesită o con-
diţie obligatoare: administrarea regulată a medicamentului, pentru a menţine o con-
centraţie stabilă a acestuia în sânge, fapt necesar pentru realizarea rolului protector.
La moment se cunosc mai multe preparate cu acţiune antimalarică. Alegerea lor
este dirijată de medicul infecţionist sau de medicul de familie.
Cu ţel de prevenire a declanşării malariei este obligatoriu efectuarea
următoarelor măsuri privind chimioprofilaxia antimalarică individuală precum şi
alte măsuri, după cum urmează:
 preparatul antimalaric prescris se va administra - 1 pastilă/săptămână - timp
de 2 săptămâni înainte de plecare în focar;
 pe toată perioada aflării în zona de risc se va primi câte 1 pastilă/săptămână,
fără întreruperi;
 preparatul se administrează, în una şi aceiaşi zi a săptămânii,după masă cu 0,5
litri de apă fiartă;
 pentru prevenirea pătrunderii ţânţarilor în cameră, ferestrele şi uşile de
înzestrate cu plase anti–moschit, şi de folosit repelente - spreiuri sau
electrofumigatori contra ţânţarilor;
 utilizarea plaselor pentru ţânţari impregnate cu insecticide, a spray-urilor
impotriva ţânţarilor in camera care locuiţi, a electrofumegatorilor speciali ;
 după reîntoarcere în ţară–fiecare persoană va informa medicul de familie şi va
primi acelaş preparat, câte 1 pastilă/săptămână timp de 4-6 săptămâni la rând,
fără întreruperi;
 după reântoarcerea în ţară, în termen de 3 ani, la creşterea temperaturii
corpului trebuie imediat a vă adresa după asistenţă medicală şi a informa
personalul medical că aţi „ fost în tropice "
Situaţia prin malarie în lume nu se îmbunătăţeşte, iar în unele zone s-a
deteriorat. Malaria rămâne o preocupare majoră de sănătate publică în multe regiuni
ale lumii, precum şi în Republica Moldova.
 Reţineţi ! Manifestările clinice de malarie pot să apară în termen de o
săptămână de la sosirea în ţara de origine şi în termen de până la 2 ani de la
plecare. După cum
s-a menţionat mai sus, un tratament radical este relativ uşor să se asigure la începutul
bolii. În cazul în care tratamentul nu este început la timp, atunci malaria tropicală
poate dezvolta un sindrom malign, cu un rezultat relativ rapid fatal după primele
simptoame.

Textul agendei e alcătuit de medical epidemiolog Alexandru Colofiţchi

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
 MALARIA ...
Definitie. Malaria este o boala grava infectioasa, raspandita de anumite specii de tantari. Se intalneste cel mai adesea in zonele cu climat tropical si
se caracterizeaza prin recurenta simptomelor de frisoane, febra si marirea splinei. Boala poate fi tratata cu medicatie specifica dar, cel mai adesea,
reapare. Malaria este o boala endemica (se inalneste adesea in aceleasi locuri) in multe din tarile slab dezvoltate (tarile lumii a 3-a).
Descriere. Intre 300 and 500 millioane de oameni sunt infectati anual in Africa, India, Asia de sud-est, orientul Mijlociu, Oceania si America
Centrala si de Sud. Aproape 2 milioane din cei infectati mor anual. Cele mai multe din cazurile de infectare si aproape toate cazurile de deces au loc in
africa sub-Sahariana. In prezent, malaria ucide de doua ori mai multe persoane decat SIDA. Aproape 500 de milioane de persoane care au fost
infectate au ramas cu anemii cronice in urma bolii. In unele parti ale Africii, oamenii se pot imbolnavi de pana la 40 de ori in decursul vietii. Raspandirea
malariei devine o problema tot mai serioasa pe masura ce parazitii care o cauzeaza devin mai rezistenti la medicamentele utilizate pentru tratarea bolii.
Din punct de vedere pur medical, malaria poate fi definita ca fiind o parazitoza tisulara si transmisibila, cauzata de protozoare din genul Plasmodium,
caracterizata prin evolutie ciclica, accese febrile care se succed la intervale de timp regulate, splenohepatomegalie, anemie, uneori leziuni grave ale
sistemului nervos, ale rinichilor si altor organe, recidive.
Transmitere si simptome. La om, malaria este produsa de 4 specii diferite ale aceluiasi parazit, cunoscut sub numele de plasmodium:
Plasmodium falciparum (agentul malariei tropicale, se gaseste in Africa Tropicala, Asia si America Latina, dezvoltand cea mai periculoasa
forma de malarie, mortala daca nu este tratata), Plasmodium vivax (agentul malariei terta, se gaseste in principal in zona tropicala si in
unele zone temperate), Plasmodium malariae (agentul malariei cuarta, se gaseste pe tot globul, avand o distributie neuniforma), and
Plasmodium ovale (agentul malariei ovale, se gaseste in vestul Africii Tropicale). Ultimele doua specii sunt destul de rare. Orice persoana este
infectata cu malaria in momentul in care este intepata de un tantar femela infectat la randul lui cu parazitul. Femela adulta inteapa omul si animalele
pentru a se hrani, cu predilectie in zori si in amurg. In momentul intepaturii, parazitul intra in sistemul circulator si ajunge in ficat unde incepe sa se
multiplice. Cand se raspandesc din nou in sange, simptomele malariei se fac resimtite. Atunci cand acestea apar, parazitul s-a multiplicat deja intr-un
numar mare congestionand vasele de sange si atacand celulele sanguine. Malaria nu poate fi transmisa de la un om infectat la o alta persoana
sanatoasa, in mod direct. In schimb, un tantar care a intepat deja o persoana infectata este deja purtator al parazitului. Malaria poate fi transmisa si
prin ace infectate sau transfuzii cu sange infectat. In acelasi timp, multe animale pot contacta malaria dar malaria nu se transmite de la oameni la
animale si nici invers.
Intervalul de timp dintre momentul intepaturii si momentul aparitiei simptomelor variaza, in functie de specia de parazit. perioada de incubatie este,
de regula, intre 8 si 12 zile pentru malaria falciparum si poate ajunge pana la o luna pentru celelalte tipuri. Simptomele in urma infestarii cu Plasmodium
vivax pot aparea uneori chiar si dupa 8-10 luni dupa intepatura.
Primele simptome la toate tipurile de malarie sunt frisoanele si febra. In mai toate cazurile, febra prezinta 3 etape, incepand cu tremurat necontrolat
pentru 1-2 ore, continuat de o rapida crestere a temperaturii (106F) care dureaze 3-6 ore si finalizata cu transpiratie abundenta care duce la scaderea
febrei imediat. Alte simptome pot include oboseala, dureri de cap, curgerea nasului si varsaturi. Dupa ce transpiratia inceteaza, persoana respectiva se
simte epuizata si simte nevoia acuta de a se odihni. In multe cazuri, acest ciclu tremuraturi-febra-transpiratie se repeta zilnic sau la fiecare 3 zile si
dureaza intre o saptamana si o luna.
Malaria falciparum este cea mai severa deoarece parazitul ataca toate celulele rosii din sange, nu doar pe cele tanare sau batrane cum fac celelalte
specii. Aceasta face ca celulele rosii sa devina foarte 'fierbinti'. un pacient cu acest tip de malarie poate deceda in cateva ore de la primele simptome.
Febra este prelungita si, numarul mare de globulele rosii moarte blocheaza vasele de sange catre organele vitale (indeosebi rinichii) iar splina se
mareste considerabil. De asemenea, pot aparea leziuni ale creierului care pot conduce la coma la fel de bine cum poate avea loc un blocaj renal sau al
ficatului.
Reinfectia poate aparea in mod repetat conducand posibil la dezvoltarea unei malarii cronice in urma raspunsului imunitar ineficient al organismului
fata de parazit. In aceste situatii, persoanele care au dezvoltat forma cronica, pot avea malarie din nou chiar si dupa 50 de ani de la prima infectare.
Diagnoza. Malaria este diagnosticata prin analiza sangelui (la microscop). In functie de tipul infectiei, se stabileste medicatia adecvata.
Masuri de prevenire. Principalele masuri ce pot fi luate pentru reducerea riscului infectarii includ
-utilizarea plaselor de tantari impregnate cu insecticide, a spray-urilor de tantari in camera in care se locuieste, a spiralelor de tantari,
-purtarea de camasi cu maneca lunga/pantaloni lungi etc,
-aplicarea propelantelor de tantari (spray, stick, lichid) pe zonele descoperite ale corpului,
-evitarea desfasurarii de activitati in exterior in special dimineata si seara, precum si pe timpul noptii,
-evitarea folosirii lotiunilor after-shave, parfumurilor sau deodorantelor (acestea atrag tantarii).
-medicatia preventiva (mefloquine, malaron, etc). Totusi, trebuie retinut ca medicatia preventiva reduce riscul de contactare a malariei, insa nici un
medicament nu garanteaza 100% protectie impotriva malariei.
Concluzii. Orice stare de boala insotita de frisoane si febra intr-o zona in care malaria exista trebuie raportata la medic. Orice persoana cu
simptomele prezentate trebuie sa insiste pentru a avea un test de sange pentru identificarea unei posibile infectari cu malarie. Malaria este adesea
diagnosticata gresit in tarile in care ea nu este o boala raspandita.
(material pregatit de Adrian GRUJDIN)