FLORIANBAI\{U

DEtA$$l,o$l[

O I$IORIE A $PIOIIAJIJLUI IOI/IA]'IESI

r1{ il[JlPUL Rr0r[/ltlrljr C0lt/llJ]'lTST fl$l[-r00$)

Cuvint-inainte de Mihai-Rlzvan Ungureanu

ISTORI E
auronr novANr
 Cuprins

Cuvhnt-tnainfe de Mihai-Rlzvan Ungureanu 5

Introducere t7

Capitolul 1 - Evoluliaorganizatoricd a spionajuluiromknesc...... 29

CAntecul de lebldi - Serviciul Special de
Informalii (SSI) (1948-l9sl). . . 30
Matrila sovieticl - Direc{ia de Informafii Externe
(DrE) (1es1_1e63). ss
inceputurile emancipirii - Direcfia Generali de
Informalii (DGI) (1953-1967) . 63
Schimbarea de paradigmi - Direcfia Generali de
Informalii Externe (DGIE) (1967-tg73). 68
.Epoca de aur" a spionajului - Departamentul de
Informalii Externe (DIE) (1973_ 1978) . 76
Final de epoci - Centrul de Informa{ii
Externe (CIE) (1978-1989). BT

Capitolul 2 - De la revolulionarii de profesie la activistul

de partid. gefii spionajului tntre 1948
;i 1989 . . t23
Serghei Nikonov - un infanterist printre spioni . l2Z
Vasile Vilcu - ,,buzduganul partidului,,

, in rindul spionilor. 133

Mihai Gavriliuc - o enigml inc6 neelucidati. . 13g
Nicolae Doicaru - ,,copilul Securitifii,, L44
Alexandru Dinescu - din Direclia Spate in fruntea
spionajului 189
 a refuzat" '
Romus Dima - gefrrl spionilor care
197
si fie sPion!
2lo
Nicolae Plegiln - un factotum al regimului
de spioni
Aristotel Stamatoiu - de la vinitoarea
246
la dirijarea lor .. .

Capitolul 3 Oamenii construiesc spionajul;i spionajul

- 259
construieSte oamenii! .
metode
,,De unde apar oamenii igtia?" - bazine 9i
260
de recrutare
,,Nlscutsaufbcut?"-instruireaunuiofilerdeinformalii
externe, intre imperativele ideologice 9i
275
celeProfesionale""
Defectori 9i ,,clefecfiuni'in spionaiul
rominesc 320

Capitolul 4 - Din culisele opera{iilor secrete:.intelligence'

'
poli{ie politicd, dezinformare;i propagandd' spionai economic ' '
'01
Emigralia romtni - intre *ii'itutt Ei
diriiare' 342
377
Henri Coand[ pe ,,drumul Damascului'
- lobby Ei export de imagine
40 I
,,Ceauqescu-RomA'nia"
qi la
Spionajul romdnesc de la "tehnicl Etiin]i"
426
,,9tiin1a-dezvoltare"
NATO invizorul spionilor romAni: re{eauaCaraman' '
'''' ' 464
gi banca
,,Brichiseald' baronului de Rothschild
479
franco-romine."..."
operaliile
Capitaligtii avant lq lettre"lCL Dunlrea Ei
s02
valutare sPeciale

s4l
Concluzii .... '
s49
Note
 Capitolul I

Ev olu{i a o rgani z at o r i c a
a spionajului romhnesc

Ex nihilo nihil.
Lucretius, Poemul naturii, I, 149."

in primii ani de funcfionare, Securitatea, institufie predomi-

rant represivi in plan politic intern, n-a avut atribulii in plan
-rfbrmativ extern, degi nu era deloc dezinteresati de astfel de
.:pecte. Direcfia Generali a Securitilii Poporului (DGSP) a fost
hfiinfatd prin Decrettl nr.22l din 30 august 1948 gi a acfionat
:entru identificarea qi lichidarea tuturor persoanelor conside-
:ate periculoase pentru regim, inclusiv in afara granifelor firii:

Art.2. Direcliunea Generali a Securit5|ii Poporului are ca

indatoriri apdrarea cuceririlor democratice si asigurarea se-
curitifii Republicii Populare Romdne, contra uneltirilor dus-
manilor din interior gi exterior.t

Cu toate ci era previzuti o activitate impotriva,,dusmanilor

jin exterior'] in DGSP nu a existat, in prima formi de organi-
:.:.re, o direc{ie aparte care si se ocupe de problemele externe.
-.;tivitatea de contraspionaj gi de informafii externe a fost apa-
:aiul Serviciului Special de Informafii (SSI), aflat in subordinea
- Din nimic nu se face nimic (in lb. lat.), in Carus Titus Lucretius,
- .:mul naturii, trad., pref. gi note de D. Muriraqu, Ed. Minerva,
: -:;ureqti, 1981.
 Fr,onreN BaNu

directi Consiliului de Miniqtri2. Ca atare, o irr- i

a Pregedinfiei
felegere adecvati a evolufiei activiti]ii informative externe l

f :::ff J",,':ffi l,:r, Jffi TJil:ffi TH ;[:T::

acfiunl i
i

Cintecul de lebidi - Serviciul Special de Informalii

(ssr) (1e48-1es1) j

I
z ar e a s p i o n aj ut u i ro m d n esc : n a t te r e a' *'' -l
' #'r:::;:i
:;','

.,. I ffi1*lT ? illTJffi J'f,triil i "#; I

""1""Lffi:',

:ffi"#:*t ::ff .r'ff ::,'J,1:': i: ,{:r

1917, ii
mului Rizboi Mondial, cind, la 20 februarie ilil i:*, II
generalul

';,i:::i,i:,i,'ni;::;:.';;::;1il?:;",:;!i'lii,:!;,:i-
Informalii3. Documentul fusese elaborat de Biroul Informalii
I

[i"Jt1l;il:.::L:#ffi #:,1"":::::,'J:l.:",T';.tiil
francezda. I

"
-:" l,T H.i.J,Tr["Hffi:iHi1l}'J,'"Tl1E l
ffi",::';1"ffi lil!,l1li:lj:;Tillli:;""i jijllifi til
sub ordinele Marelui Cartier General al Armatei RomAnes, darl

;"1,:t*:*:ni,,',','.-','r';Jf
H*:L:;::rJ:::l
in penitenciarur |,ava' o.
::*ffi# ili1rli1?;,t#,I?Tl: ""

I
 De la SSI la SIE 31

in componenfi trei subcomisari de polilie, trei agenfi

din Direc{ia Siguran{ei Generale qi un sergent detagat
Polilia din Tulcea6. Astfel, de la bun inceput, noua struc-
avea un caracter hibrid (personal din Siguranla gi Polilie,
obiective informative fixate de Armati), ceea ce a dus
pe fondul unor conflicte gi antipatii personale dintre
qi Romulus Voinescu*, geful Siguranfei, la unele ege-
informative Ei la tentative de anihilare reciproci a celor
structuri de informafii.
r-o priml rundl, succesul a fost de partea lui Romulus
, astfel ci structura informativd creatl de Moruzov
in slujba Marelui Cartier General gi-a incetat activi-
in vara anului 1920, iar Moruzov, dupi ce a fost chiar
,Ja vegeta in urmitorii patru ani, intr-un post de
r la primiria din Constanfi'7. De altfel, aceste con-
dintre Siguranfi Ei organismele informative din sub-
a Armatei au dep[git rivalitatea personall a celor doi
u prelungit in intreaga perioadi interbelicl. $i, sub alte
, le vom regisi ulterior in ciocnirile gi rivalitifile din-
I qi Securitate, intre Securitate Ei Direcfia de Informalii
tei sau chiar in interiorul Securiti{ii, intre structurile
forma{ii externe qi cele cu atribu}ii interne (mai ales cu
ia Contraspionaj).
din perioada interbelici, unul dintre domeniile cele
'disputate a fost monopolul asupra activitd{ii informative
. in anul 1924, dttpit perioada de incertitudini gi ex-
nte organizatorice care a urmat incheierii Primului
i Mondial, in condiliile acrfiizilrii ameninflrilor venite
* Romulus Voinescu (1567-L936) - licenfiat in drept la Bucureqti,
in drept la Paris, magistrat, secreter general Ia Ministerul de In-
(1918), inspector general, apoi director al Siguranlei (L919-1928)
red.).
 Fronr,q.N BnNu

dinspre spa{iul Uniunii Sovietice gi ale scoaterii partidului

comunist in afara legii, Armata Romtni qi-a reorganizat struc-
tura de informa{ii, sub denumirea de Biroul Secret din Divi-
zia aII-a (Serviciul Secret), organism tehnic civil, subordonat
gefului Sec{iei a II-a din Marele Stat Major (MStM), avindu-l
la conducere pe Mihail Moruzov (din 1 mai 1925). Definit
drept ,,un om intreprinzitor energic, curajos qi cu inclinafii
native pentru munca de informafii qi contrainforma]ii'] Mo-
ruzov a transformat aceasti institufie intr-un organism de
informa(ii al statului romdn de primd importanfl. Astfel, la
finele anilor 1960, chiar ofiferii de securitate erau nevoifi si
admiti ci, pe plan extern, biroul a desfbgurat ,,o vasti activi-
tate informativi folositoare [6rii, asigurAndu-qi surse de infor-
mare in intreaga Europi'8.
Cu o tradi{ie proprie in domeniul informativ, cu personal
bine pregitit gi cu o infrastructuri considerabili, Siguranfa nu
a privit cu ochi buni aparilia noului ,,actor" de pe scena cu-
legerii de informafii. De aceea, competitorul a fost privit cu
suspiciune qi, nu o dati, eforturile sale de constituire a noilor
relele informative interne gi externe au fost sabotate.
in perioada interbelicl, Siguranfa 9i-a trimis agenfii ln
striinitate doar in mod sporadic, dar, la ordinul lui Romu-
lus Voinescu, printre cei urmirili s-au numirat Moruzov gi
oamenii sdi. in replici, in 1927, Moruzov proPunea trecerea
Poliliei de Siguranfi in subordinea Marelui Stat Major. Degi
aceasti idee a fost, evident, respinsi, Moruzov nu a renunlat,
oblinind, dupi trei ani, ca atribufiile Siguran]ei in domeniul
culegerii informaliilor in exteriorul lirii si fie anulatee. Desi*
gut folosind diverse argumente, conducerea Siguranlei a in
cercat si-qi reia aceste atribufii, dar fhri succesr0. Ca urmare
incepdnd cu anul 1930, se poate vorbi de un veritabil
nopol al activitdfii informative externe, instituit in benefici
 Deh SSI la SIE 33

Serviciului Secret, astfel ci putem afirma ci aceasti structuri

a fost ,,strimogul" direct al Direcfiei de Informalii Externe
din anii 1950.

De la Serviciul Secret la Serviciul Special de Informa[ii.

Muta{ii organizatorice ;i operative
Pentru a inlitura o posibili ambiguitate terminologici,
trebuie sl amintim faptul ci denumirea,,Serviciul Special de
tnformafii' a fost folositi pentru prima dati la inceputul lunii
&cembrie 1927, cdnd Moruzov a inaintat gefului MStM un
memoriu privind reorganizatea ,,Serviciului Secret", prin in-
Ginfarea unor ,,structuri informative ofensive, care si acoPere
bate punctele cardinale, cunoscute sub denumirea de Fron-
uI de Est, de Sud qi de Vest"rl. in pofida noii denumiri, pini
h toamna anului l94l s-a folosit pe larg titulatura de Servi-
cirl Secret.
trerarhic, pani in anul a fost subordonat
1934, serviciul
tf,StM. Dupi aparifia unor tensiuni, Moruzov a ficut uz de in-
Lenp sa qi a oblinut trecerea serviciului in subordinea directi
I ninistrrrlui Apirlrii Na{ionale, p6nd ln ianuarie 1938, cAnd
tmalul Ion Antonescu, aflat atunci in postul de ministru
d Apdririi Nafionale, a decis revenirea serviciului la MSIM.
S+^ a avut insl un caracter efemer, intrucdt in 5 decembrie
llttr trecut in subordinea directi a ministrului Apn-
serviciul a
iNa+ionale. Odate cu Decrehrl-lege nr. 3 083 din 8 septem-
1910, Serviciul Secret finea de Preqedinfia Consiliului de

fEr prnct de vedere organizatoric, semnificativi este schema

izare a serviciului din anul 1934, cind s-au ordonat com .

deja existente. Formula adoptati atunci s-a pistrat,

i mari, pani la reorganizirile din toamna anului 1940.