Constantinescu Emil Adevarul Despre Romania 2004

UN PREŞEDINTE ÎN RĂZBOI
CU MAFIA SECURISTO-COMUNISTĂ
https://biblioteca-digitala.ro
EDITURA
UNIVERSALIA
2004
Editura UNIVERSALIA
Preşedinte Director General: DOINA URICARIU
Concepţia grafică a copertei:

Grupul editorial UNIVERSALIA
EMIL CONSTANTINESCU
Adevărul despre România
© Editura UNIVERSALIA, Bucureşti 2004

Bucureştt.
str. Alexandru Constantinescu, nr. 33, sect 1,
tel./fax: 224.16.64
[email protected]
[email protected]
edusainst@aol .com
New York 270 Park Avenue, Suite 4D, NYC, NY, USA
tel: 212.979.5057; 212.727.2159
Timbrul în valoare de 2%
se vireazăla Uniunea Scriitorilor din România
cont Nr. 45106262 BCR - SMB
Tehnoredactare computerizată:
ISBN 973-7722-06-x
Emil Constantinescu
ADEVĂ.RUL DESPRE ROMÂNIA
© 2004 Editura UNIVERSALIA
Toate drepturile rezervate.

Reproducerea parţială sau integrală a acestui volum,
sub orice formă şi indiferent de suportul material,
fără acordul editorului se pedepseşte conform legii.
Emil Constantinescu
ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA
Ediţie - pilot
EDITURA UNIVERSALIA
2004
AVERTISMENT
Toate datele prezentate în această lucrare pot fi regăsite în infor-

maţiilefurnizate de Institutul Naţional de Statistică, în rapoartele
Băncii Naţionale a României, în evidenţele Consiliului Superior al
Magistraturii şi Curţii Supreme de Justiţie, Preşedinţiei şi Guvernului
României, precum şi în documentele Băncii Mondiale, Fondului
Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Parlamentului European.
Toţi cei care solicită precizări asupra surselor folosite sau doresc
să facă sugestii, completări, sau au contestaţii privind acurateţea
datelor prezentate se pot adresa în scris la sediul Acţiunii Populare
din B-dul Magheru nr. 28-30, Bucureşti sau prin e-mail:
[email protected].
CUPRINS
Cuvânt înainte .................................................................................... 09
1. Adevărul despre corupţia de stat

şi crima organizată din România ....................................................... . 11
2. Adevărul despre evenimentele din decembrie '89.
Caracterul criminal al loviturii de stat... ................................ ............ 111
3. Adevărul despre mineriade:
conspiraţia împotriva statului de drept... ......................................... 267
4. Adevărul despre starea economiei
în România post-comunistă ............................................................. 335
5. Adevărul despre
relaţiile externe ale României .......................................................... 375
6. Adevărul despre
starea societăţii româneşti ............................................................... .40 l
7. Adevărul despre
minciună ......................................................................................... 461
Privind în urmă, privind înainte ...................................................... 523
Documente ....................................................................................... 529

Anexe ............................................................................................... 571
Bibliografie ...................................................................................... 595
CUVÂNT ÎNAINTE
Adevărul despre România anilor 1989-2004 este o carte despre

moartea, suferinţa şi umilinţele unor oameni zdrobiţi de evenimentele
ultimilor 15 ani, dar şi despre crimele, rapacitatea şi aroganţa celor
care au profitat de ele.
Educaţia mea ştiinţifică şi religioasă m-a a;utat să cercetez faptele
în mod obiectiv, eliberat de ură sau intoleranţă. Mărturisesc că o
anume Încrâncenare în ceea ce am scris vine din durerea unui om care
a trăit În miezul evenimentelor analizate şi se simte lovit de
acceptarea cinică a crimelor sau de indiferenţa la fel de cinică cu care
sunt Încă privite.
9
Co preşedinte, m-am străduit să fiu un garant al respectării legilor,

al separaţiei puterilor în stat şi al bunei funcţionări a instituţiilor publi-
ce, şi m-am considerat îndatorat să iau numai acele decizii care core-
spundeau interesului noţional. Sub presiunea unor evenimente dra-
matice nu om găsit răgazul de a cerceta în profunzime cauzele unor
acţiuni care puneau în pericol pacea, suveranitatea, stabilitatea
politică, socială şi economică a ţării şi care impuneau soluţii neîntârzi-
ate. Am stăruit să creez condiţiile pentru ca jurişti, istorici, politologi,
sociologi, jurnalişti să poată cerceta aceste cauze, folosind cadrul
democratic instaurat în cei patru ani în care am condus România. Cei
mai mulţi s-au eschivat; unii, mai puţini, au făcut-o cu demnitate profe-
sională şi morală. Informaţiile şi, mai ales, probele obţinute dese-
nează un tablou terifiant dar credibil al unei realităţi pe care am trăit
o fără ca, de cele mai multe ori, să o înţelegem.
Astăzi, liber de exigenţele unei poziţii oficiale, sunt dator să spun
oamenilor, care îşi doresc adevărul, tot ceea ce ştiu. O fac de pe pozi-
ţia victimelor minţite sau înfricoşate care nu-şi pot apăra drepturile şi
nu pot nici măcar să apere memoria celor pe care i-au pierdut.
Lupta cu mafia securisto-comunistă nu este o problemă a sem-
natarului acestor rânduri sau a unui partid. Este un război de elibera-
re a ţării cotropită de minciună şi subjugată de o clică coruptă şi aro-
gantă. El nu poate fi purtat de cei care într-un fel sau altul au con-
tribuit la iniţierea şi perpetuarea unui sistem mafiot, sau de cei care îl
acceptă din laşitate ori interes.
Rândurile ce urmează sunt adresate celor care nu mai doresc ca ei
şi copiii lor să trăiască în minciună sub dominaţia unui sistem anti-
naţional şi anti-european.
Este o carte - manifest, o provocare şi un indemn la acţiune.

La o Acţiune Populară.
10
ADEVĂRUL 1.
DESPRE CORUPŢIA DE STAT ŞI
CRIMA ORGANIZATĂ DIN ROMÂNIA
4 udie 2004
~~ ~ StatdM Utile, P e ~ ~ ea
,,.,,.,.A,,u,I J,,,AAAA;;t' .,,,,.A ·····11~.•-··- .J.•.. - • '.:'
,,/,•~/A,-A9',' ,,,_11,.,, ' '
rv,..,..-- ,.,,...,.,...,,.,..,.,., - - o~ ~: ~ - rO""-«elU,
~ d e ~ . ~de~#- ~~daa,. ţMa,u:
~ ue pzt ~ -
'lffli ~ ~ ~ ue au<Uta ~ . ueut&e 1990.
ilHediat d4/tâ ~ &uetatâ a Pieţei ~-
A ~ Vauiâ ~ fte ~ o#,e,ial.it4ţi "" IH4U ~
11
Emil Constantinescu
d e ~ - ~ # ~ d e ~ - 1/idifflde atât«u de
~~- ?lt«ttedile~jetede~4«4~4i
ae«m. 7'UUU ~ - ~ ~ - ~ ~ e fa ţd. Şi
~-
Pe~. ~ ( f a e a . atât«'Zide~ 1 ~ #
ţtw,ud ~ r l ~ 1tâ4t-a4e. 1,e ~ 44't. ~
S U r l u ~ d i M d ~ 1 ~ : ~~
~ ~ d e t a ~ 4â. ~ UQ4 ~ du,,i.-
""4'Zea, ~#,o~~-
Ue HU!44j de4M. de "eu«lat" ~ I 4 "'1i de ~ -
1ffli ~ o ~ dile ~ ~ dile I 996. Pe
Wl4#de ~ - ~ 'J~ ui edJitâ .lMGB.
ta
~ fu ~ ~ ~ d e fe,ze,e, ~jwzat de S'P'P-~
4.-a auâ,etat t4z--tut ~~-~~a te
~ ~ ee ~ ~ : ~-ft#zM,. ~ -
julte,ze. dea: ~ ~ -
rl ~ Ji. o ~ ~'ull'4
fu fPuHta, ~a~ rldeuâud ~ " " " ~ "
~CI&~ ~- 1,et,ee ~~~ 4.e
alta "" ')4'14 uudt de ~ -

1,e 2004. ~ 'Jo,e 'J~ M M«i 4â. fe ~ l'Hifi-
~ de 4âtuui ai ~~ "" alt ~ CMe ~
~ PSD. " ~ " : ~ - ~ . hz4to4.-~.
adid: ~ ~ -
1,e ~ ţel µ ~ d e 4'Î'Zfflâ M ~ "" ~ ~.
'l)eţzwu aile ee /IMU M ţi ţt,zwit.

12
Adevărul 1
TEZA
Corupţia şi crima organizată domină societatea românească şi

constituie esenţa puterii actuale. Conexiunile corupţiei din
domeniile politic, administrativ, juridic, mediatic şi economic-
financiar sunt specifice unei reţele bine organizate, iar nivelul
înalt al acesteia o ridică la rangul de corupţie de stat. În centrul
acestei reţele se află un nucleu constituit din o parte a vechii
nomenclaturi şi a Securităţii din regimul comunist care a prelu-
at puterea politică prin lovitura de stat din 22 decembrie 1989.
Crima organizată s-a extins si s-a diversificat sub regimul
Iliescu în perioada guvernărilor Roman, Stolojan, Văcăroiu. A
fost puternic combătută şi parţial anihilată sub administraţia
Constantinescu. A revenit în forţă după 2001, sub guvernarea
Năstase, contribuind la transformarea acesteia într-un regim
oligarhic consolidat.
DEFINIREA PROBLEMEI
Corupţia la nivel inalt
Literatura de specialitate clasifică tipurile de corupţie distingând între

"mica" şi "marea" corupţie sau între corupţia "episodică" şi cea "sistemică".
O altă distincţie s-a făcut între corupţia "simplă" de la baza piramidei (cu
referire în special la mituirea funcţionarilor publici, şi care are în vedere
tranzacţii între doi indivizi) şi corupţia "complexă", din vârful piramidei
(care corespunde corupţiei politice şi implică mai mulţi actori din ambele
tabere: corupţi şi corupători).
Petter Langseth, responsabil al Programului global Corupţia

împotriva corupţiei al Naţiunilor Unite, demarat în 1997, de stat
consideră corupţia la nivel înalt (Top levei corruption) ca
reprezentând suma diferitelor tipuri de comportament con-
13
Emil Constantinescu
trar regulilor, incluzând "abuz de putere, conflict de

interese, extorcare de bani, nepotism, tribalism, fraudă şi
corupţie" (în sensul definiţiei clasice a infracţiunilor de
corupţie: dare şi luare de mită, trafic de influenţă). Corupţia
de stat este cel mai periculos tip de corupţie şi cea care pro-
duce cele mai grave prejudicii ţării "gazdă".
Consecinţele Dominaţia îndelungată a unui partid politic sau a unui

dominaţiei sistem care cuprinde puţine grupuri sociale şi politice care
Îndelungate a îşi împart puterea multă vreme conduce la constituirea de
unui singur
reţele. Asemenea reţele personale se ascund în spatele unor
partid politic
înţelegeri consensuale justificate prin argumente politice,
sociale, etnice şi religioase, astfel încât pentru opinia publi-
că este dificil să le recunoască. Aceste reţele sunt deseori
descoperite ocazional, făcând posibilă acuzarea în justiţie.
Din nefericire, din cauza identificării doar a unor persoane
izolate sau a unor mici părţi din reţea, organismele juridice
însărcinate cu acuzarea sunt, în cele mai multe cazuri, inca-
pabile să identifice sau să elimine întreaga reţea, constată
Langseth.
Maturizarea Ion Pitulescu, şeful Poliţiei române în perioada I 993-

reţelelor 1996, consideră, în cartea sa Crima organizată, că majori-
criminale tatea grupurilor infracţionale care au atins un nivel de
maturizare compatibil cu crima organizată au la bază
următoarele reguli organizatorice: o unitate infracţională
stabilă; un lider şi o ierarhie a subordonării foarte strictă; un
sistem de neutralizare a controlului social; preocuparea per-
manentă de a corupe persoane responsabile din legislativ,
executiv, justiţie şi poliţie; apărarea severă a secretului
acţiunilor; planificarea activităţii infracţionale; spe-
cializarea participanţilor prin împărţirea funcţiilor; concen-
trarea activităţii pe obţinerea de profituri mari, spălarea ba-
nilor murdari şi investirea lor în activităţi economice ofi-
ciale; folosirea mijloacelor financiare, dacă se impune, în
scopuri politice. Autorul considera, În J996, ultimul an al
14
Adevărul 1
guvernării Iliescu-Văcăroiu, că, în România, s-a ajuns la

acest stadiu.
Iată şi un pasaj care oferă cea mai cuprinzătoare Mafia

descriere a ceea ce am putea numi mafia guvernamentală: guvernamentală
"Cea mai periculoasă corupţie e constituită de actele şi

faptele comise din umbră, care ( ... ) nu sunt cunoscute de
opinia publică ( ... ), fiind practicate de parlamentari, înalţi
demnitari din instituţia preşedinţiei, de miniştri şi alţi anga-
jaţi cu funcţii de răspundere în guvern, de prefecţi şi pri-
mari, de alţi conducători de instituţii şi organisme centrale
şi locale".
"Corupţia - precizează generalul Ion Pitulescu - a pătruns Când un

şi în rândul persoanelor chemate să înfăptuiască justiţia, general
care pretind şi primesc sume de bani sau bunuri ( ... ) pentru acuză
a pronunţa hotărâri favorabile sau chiar exoneratoare de

răspundere penală, civilă sau administrativă". Consecvent
cu principiile sale şi constatând că "mulţi din cei care ar tre-
bui să lupte împotriva acestui flagel trec de cealaltă parte a
baricadei", generalul Pitulescu şi-a înaintat demisia primu-
lui ministru Nicolae Văcăroiu în februarie 1996.
PREZENTAREA FAPTELOR
1990 • 1996:
Explozia corupţiei şi crimei organizate
Fenomenele infracţionale circumscrise corupţiei şi crimei organizate au

dobândit în România post-decembristă o amploare deosebită, devenind un
pericol la adresa siguranţei cetăţenilor şi a securităţii naţionale a României.
Starea de pericol s-a acutizat în anii '94-'96, în condiţiile în care riposta
autorităţilor a fost practic inexistentă, oferind un câmp larg de acţiune pen-
tru infracţiuni extrem de grave.
15
Emil Constantinescu
Fraudarea Primul segment afectat a fost patrimoniul public, în spe-

patrimoniului cial economic. Cadre de conducere ale societăţilor comer-
public ciale cu capital de stat sau majoritar de stat au falimentat sau
subevaluat premeditat obiective economice, în scopul prelu-
ării lor ulterioare, prin mijloace şi metode oneroase.
Patrimoniul public a fost diminuat în beneficiul facto-
rilor de conducere, care şi-au însuşit o parte din avuţia
României la preţuri derizorii.
Devalizarea În domeniul bancar, resursele statului român au fost grav

băncilor prejudiciate prin acordarea de împrumuturi mari, fără
respectarea procedurilor legale de aprobare a creditelor ori
prin suplimentarea nejustificată, pe baza relaţiilor perso-
nale, a creditelor initiale, în scopul acoperirii dobânzilor
aferente nerestituirii 'acestora la termen. În multe cazuri,
creditele în lei au fost transformate în valută şi depuse în
bănci din străinătate.
Cum garanţiile prezentate pentru obţinerea creditelor
fuseseră supraevaluate, pagubele uriaşe aduse băncilor s-au
dovedit a fi irecuperabile. Creditarea preferenţială şi pe cri-
terii clientelare a devenit un fenomen general în perioada
guvernării Văcăroiu, aducând o serie de bănci în pragul
prăbuşirii. Tratamentul inegal aplicat cetăţenilor în acor-
darea împrumuturilor, ca şi alte practici cu caracter
discreţionar şi clientelar din domeniul economic-financiar
au condus la ştirbirea încrederii în instituţiile statului.
Încălcarea La rândul lor, infracţiunile de frontieră, prin proporţiile

legislaţiei la care se ridicaseră spre sfârşitul anului 1996, au adus, pre-
vamale judicii imense bugetului prin neaplicarea cu bună ştiinţă a
reglementărilor privind plata taxelor şi accizelor la intro-
ducerea în ţară a mărfurilor provenite din străinătate.
Lipsa Toate aspectele prezentate mai sus au fost agravatte de

de ripostă a faptul că tocmai instituţiile, care ar fi trebuit să fie foarte
autorităţilor active în combaterea criminalităţii organizate şi a coru1pţiei,
înregistrau în interiorul lor o atitudine de neimplicare şi
chiar de participare la asemenea acţiuni ilegale de anver:gută.
16
Adevărul 1
Datorită unui raport de complementaritate între crimi-

nalitatea organizată şi fenomenul de corupţie, practic, însăşi
siguranţa naţională a României a fost afectată de activitatea
grupurilor de interese, care îşi stabilizaseră prezenţa ilicită
în domenii strategice cum sunt cele ale petrolului, flotei,
securităţii alimentare şi altele. Pe de altă parte, datorită unei
relaţii de complicitate prin tolerarea interesată a acestor
grupuri de către structurile de putere administrativă şi
politică, în 1996, în România, se consolidaseră şi acţionau
aproape la vedere adevărate reţele de tip mafiot.
Un alt aspect infracţional la care riposta Puterii din anii
1990-1996 a fost extrem de slabă l-a reprezentat tendinţa de
internaţionalizare şi caracterul transfrontalier al crimei orga-
nizate care, pe fondul disfuncţionalităţilor şi vulnerabi-
lităţilor existente în structurile instituţionale ale statului,
constituia de asemenea o ameninţare serioasă la adresa sigu-
ranţei naţionale.
1997 - 2000:
Lupta impotriva corupţiei şi crimei organizate
La începutul lunii ianuarie 1997, în urma unor analize efectuate în cadrul
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pe baza rapoartelor de activitate ale
principalelor instituţii abilitate să acţioneze împotriva corupţiei şi crimei
organizate, am constatat nu doar ineficienţa acestora, dar şi absenţa oricărui
interes pentru coordonarea unitară a activităţii specifice pe care fiecare din-
tre aceste instituţii o desfăşura.
Având în vedere că, vreme de şapte ani, iniţiativele pe Constituirea

linia combaterii corupţiei şi crimei organizate fuseseră Consiliului
nesemnificative şi că ele nu au condus la rezultate concrete; Naţional de
~cţiune
în scopul înlăturării grabnice a consecinţelor si pentru
Im potriva
redarea încrederii populaţiei în autoritatea statului, Consiliul Corupţiei
Suprem de Apărare a Ţării a hotărât înfiinţarea, de urgenţă, şi Crimei
a Consiliului Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi Organizate
17
Emil Constantinescu
Crimei Organizate.* Urgenţa a fost dictată de amploarea

fenomenului infracţional şi de pasivitatea manifestată de
autorităţi până în 1996 inclusiv.
Primele Acţiunile de descoperire şi pedepsire a infractorilor au

efecte demarat fără nici un fel de restricţii sau intervenţii politice.
Nu s-a ezitat în aplicarea legii, indiferent cine au fost cei
cercetaţi: foşti sau actuali prefecţi şi primari, directori de
bănci, ofiţeri superiori, magistraţi, miniştri, oameni politici.
Odată începute în forţă acţiunile de unnărire, a fost posi-
bil ca, în doar patru luni, Poliţia să instrumenteze peste
16.000 de cazuri, aducând la bugetul statului 125 miliarde
lei ( 16.234.000 dolari) proveniţi din recuperări sau amenzi
şi din valorificarea bunurilor confiscate. Valoarea drogurilor
confiscate în această perioadă s-a ridicat la 13 miliarde lei
( 1.688.500 dolari).
1.233 În primele şapte luni ale anului 1997, au fost identificate

milioane pagube aduse statului în valoare de 2.500 miliarde lei
de dolari (324.675.500 dolari). Din acestea s-a realizat recuperarea
recuperaţi
directă la bugetul statului a I.O I 6 miliarde lei şi 1.414. 594
dolari, la care s-a adăugat o cantitate importantă de bijuterii
şi obiecte din aur şi argint, toate acestea însumând echiva-
lentul unui miliard de dolari.
Tot în I 997, au intrat la buget I. 785 miliarde lei
(231.818.200 dolari) reprezentând taxe şi impozite neachi-
tate în termen, majorări de întârziere şi alte obligaţii fisc ale.
În concluzie, în mai puţin de un an de la înfiinţarea
• in mesajul televizat, în care am anunţat constituirea şi obiectivele CNAICCO, am adăugat

şi o propunere personală care se va dovedi nefericită: reprezentanţe judeţene car,e să
colecteze şi să analizeze sesizările privind cazuri de corupţie pe plan local. Ideea venea
din convingerea mea că este nevoie de o descentralizare şi de o participare cetăţeneaiscă.
Am sugerat ca aceste consilii judeţene să fie conduse de preşedinţii consiliilor jude,ţene
(organe alese). Aceştia erau, în majoritatea cazurilor, consilieri PDSR, implicaţi ei înş:işi în
abuzuri şi corupţie, ceea ce i-a demobilizat şi chiar i-a indignat pe cetăţeni.
18
Adevărul 1
CNAICCO, statul a recuperat de la cei care prădaseră ţara

peste 1,2 miliarde dolari.
În timpul Administraţiei Constantinescu au fost adoptate Asigurarea

legile necesare luptei împotriva corupţiei: Legea răspunderii cadrului
legal
ministeriale; Statutul funcţionarului public; Legea pentru
prevenirea şi sancţionarea actelor de corupţie; Legea pentru
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor murdari. Prin
Legea nr. 208/ 1999 a fost ratificat Acordul de cooperare
pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii trans-
frontaliere.
Fondul Proprietăţii de Stat a trecut la înlocuirea urgentă Înlocuirea

a echipelor manageriale incompetente şi corupte din toate echipelor
companiile maritime româneşti cu capital de stat, precum şi manageriale
incompetente
la Petrolexportimport, Oii Terminal, Solventul etc. şi corupte
A început controlul de fond al BNR la Banca Columna,
implicată în speculaţii în domeniul producţiei de îngră
şăminte chimice. A început ancheta la Stllventul Timişoara.
S-au demarat cercetările asupra activităţii managerilor de la
SC Turnu.
Concomitent, s-a demarat verificarea dosarelor în care
fuseseră blocate anchetele în marile cazuri de corupţie în
toate domeniile, inclusiv la inspectoratele de poliţie, par-
chete şi servicii secrete. S-a asigurat funcţionalitatea insti-
tuţiilor abilitate să lupte împotriva corupţiei şi crimei orga-
nizate (Poliţie, Garda Financiară, Direcţia vămilor,
Ministerul Public) şi cooperarea între toate organismele
angrenate în această luptă, dar care acţionaseră până atunci
izolat sau în paralel. S-au stabilit relaţii cu instituţii similare
din străinătate.
Au fost stopate fenomenele grave de corupţie din sis-
temul bancar prin încetarea acordării de credite fără
acopenre.
19
Emil Constantinescu
Anchetarea şi judecarea infractorilor
3500 dosare În cei patru ani ai mandatului Administraţiei

În Instanţă Constantinescu au fost finalizate şi trimise instanţelor de
judecată peste 3.500 de dosare privind cazuri grave de
corupţie şi crimă organizată. În peste I .OOO din cazuri au
fost pronunţate sentinţe de condamnare cu pedepse priva-
tive de libertate, restul fiind pe rol la sfârşitul anului 2000.
2200 Pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz

inculpaţi de fals, săvârşite de persoane cu funcţii importante în insti-
pentru tuţii de stat (şi nu de funcţionari mărunţi) au fost deschise şi
cazuri soluţionate prin rechizitoriu 1.545 dosare, fiind trimişi în
grave de
corupţie judecată peste 2.200 inculpaţi. Peste 50% au fost con-
damnaţi, între care:
• Vasile Motişan, director general la Vama Timiş: 9 ani
şi şase luni închisoare (sentinţă definitivă).
• Alexandru Rădulescu, comisar la Garda Financiară
Bucureşti: 7 a~ închisoare (decizie definitivă).
• Petre Isac, inspector guvernamental: 4 ani şi şase luni
închisoare (decizie definitivă).
• Nicolae Muscalu, inspector vamal: 5 ani închisoare
( sentinţă definitivă).
• Alexandru Tobă, profesor universitar, fost prefect
PSD: 4 ani închisoare (sentinţă definitivă).
Contrabanda În domeniul contrabandei cu petrol şi produse petroliere

cu petrol, au fost anchetate afacerile cu motorină din perioada I 994-
ţigări,
cafea, 1995, operaţiunea "Solventul", operaţiunea "Jimbolia", pre-
alcool cum şi o serie de fapte ilicite cu grad mare de periculozitate
din activitatea Companiei Naţionale a Petrolului. Peste 80
de cazuri au fost trimise în Justiţie, iar la finele anului 2000
se aflau în curs de cercetare la Poliţie şi Parchet 1.900 de
dosare.
În domeniul contrabandei cu ţigări, cafea şi alcool, prin-
20
Adevărul 1
cipalele reţele au fost neutralizate. Au fost trimişi în jude-

cată peste 800 de inculpaţi, dintre care unii în mai multe
dosare.
Pentru falimentarea flotei comerciale şi alte afaceri Falimentarea

ilicite au fost trimise în judecată 80 de persoane, flotei
pronunţându-se condamnări mergând până la 12 ani de
închisoare.
În domeniul infracţiunilor bancare au fost trimise în Sancţionarea

judecată peste l .350 de persoane. infracţiunilor
În domeniul evaziunii fiscale şi al altor infracţiuni aso- financiare

ciate au fost instrumentate de Poliţie şi Parchet 6. 700 de
dosare.
2001 · 2004:
Regimul Iliescu-Năstase ii eliberează
pe cei condamnaţi
Imediat după revenirea la putere a PSD în urma alegerilor din noiembrie
2000, emisarii acestuia blochează dosarele "Solventul" şi "Jimbolia", aflate
la acea dată în instanţă în vederea judecării vinovaţilor. Adrian Năstase
declară cu cinism şi în total dispreţ al statului de drept, că asupra acestor pro-
cese "populaţia s-a pronunţat prin vot".
21 februarie 2001: Este eliberat Ştefan Boboc (PSD), Sfidarea

arestat pentru încălcarea obligaţiilor de supraveghere a Justiţiei
Fondului Naţional de Investiţii (FNI) ce-i reveneau în cali-
tate de preşedinte al Consiliului Naţional al Valorilor
Mobiliare (CNVM). În 2004 va fi propus preşedinte al
ASIROM.
27 martie 2001: Este eliberat din închisoare, unde îşi
petrecuse ultimii patru ani, Zaher Iskandarani, unul dintre
principalii sponsori ai PSD din perioada 1990 - 1996,
21
Emil Constantinescu
judecătorii absolvindu-l de executarea pedepselor din pro-

cesele privind fapte repetate de contrabandă cu ţigări şi
cafea.
19 iunie 2001: Curtea Supremă de Justiţie dispune sus-
pendarea executării sentinţei prin care fostul director gene-
ral şi fostul contabil şef al Combinatului de Îngrăşăminte
Chimice "Turnu" - Voinea Oprea şi Marta Toader - au fost
condamnaţi la câte 14 ani de închisoare pentru abuz în ser-
viciu. Sunt puşi în libertate.
2 iulie 2001: Sever Mureşan, sponsor al PSD şi organi-
zator de acţiuni propagandist-sportive pentru Adrian
Năstase, Nicolae Văcăroiu şi alţi demnitari; adus din Elveţia
prin Interpol pentru a fi judecat în legătură cu devalizarea
Băncii Dacia Felix, este eliberat din arest printr-o hotărâre a
Tribunalului Suceava. În 2004, Justiţia franceză avea să-l
condamne, în contumacie, la un an şi jumătate închisoare.
23 august 2001: Este eliberat Mujea Marcelini, sponsor
de bază al PSD, condamnat la 6 ani şi jumătate închisoare
pentru fals şi evaziune fiscală.
5 ianuarie 2002: Preşedintele Iliescu îl graţiază pe
George Tănase, fost comisar al Gărzii Financiare, con-
damnat la doi ani închisoare pentru luare de mită, şi angajat,
nu întâmplător, la Agromec Balaciu (aparţinând celui mai
puternic şi influent personaj din Ialomiţa, la acea dată
preşedinte al organizaţiei locale a PSD şi al CJ Ialomiţa).
9 aprilie 2002: Admiţând recursul în anulare declarat de
Procurorul General, Curtea Supremă de Justiţie hotărăşte că
demiterea lui Răzvan Temeşan din functia de preşedinte al
Bancorex a fost nelegală, deşi sub conducerea sa banca se
prăbuşise sub povara creditelor neperfonnante acordate
clientelei PSD.
26 februade 2004: Preşedintele Ion Iliescu îi graţiază,
prin decret contrasemnat de premierul Adrian Năstase, pe
colonelul Miloşteanu, şeful unei reţele de repatrieri ilegale,
şi pe Claudiu Marius Stroe, membru al reţelei. Prin acelaşi
22
Adevărul 1
decret este graţiat Dimitrie Cantemir, şeful unei reţele de

trafic ilegal de maşini, şi căpitanul de poliţie Sorin Matei,
implicat în aceste acţiuni.
9 aprilie 2004: Preşedintele Ion Iliescu îl graţiază, tot
prin decret contrasemnat de premierul Adrian Năstase, pe
Constantin Popescu, fost director al Credit Bank şi sponsor
al PSD care, deşi condamnat la 7 ani închisoare, nu efectu-
ase nici o zi de detenţie după data condamnării definitive.
Prin acelaşi decret este graţiat Liviu Constantin Niţă, con-
damnat la închisoare în dosarul "SunOil".
ISTORIA MAFIEI POST-DECEMBRISTE
MAFIA FLOTEI
1990 • 1996:
Distrugerea flotei maritime civile
Acţiunile iresponsabile ale guvernanţilor din perioada 1990-1996 şi

reaua credinţă a managerilor, care au pus interesele personale şi îmbogăţirea
peste noapte deasupra oricărei legi şi deontologii profesionale, au făcut ca,
în cea mai mare parte, flota maritimă civilă să fie înstrăinată la preţuri de
nimic. La începutul anului 1990, flota maritimă civilă a României era for-
mată din 345 de nave administrate de Navrom, Uzinimportexport şi Între-
prinderea de Pescuit Oceanic şi reprezenta una dintre componentele strate-
gice cele mai importante ale României la acel moment.
Decimarea flotei româneşti a fost făcută cu metode care Înstrăinări

amintesc mai degrabă de filmele cu gangsteri decât de la preţuri
operaţiuni comerciale. Fără schimbarea din 1996 s-ar fi con-
de nimic
tinuat în acelaşi ritm şi, probabil, astăzi, în 2004, România
nu ar mai fi avut nici un vas în flota comercială.
La baza mecanismului prin care s-a comis acest jaf a stat
haosul creat printr-o lipsă cvasi-totală de evidenţă în ceea ce
23
Emil Constantinescu
priveşte activitatea navelor. Pe acest haos provocat s-au

suprapus contracte dezastruoase pentru partea română;
încredinţarea managementului unor cetăţeni străini despre
care nu se cunoştea mai nimic; încheierea de contracte de
bare-boat (locaţie de gestiune) fără a avea date despre boni-
tatea firmelor; neurmărirea încasărilor chiriei pentru navele
închiriate; acceptarea unor credite contractate prin gajarea
navelor de către firmele care le închiriaseră; folosirea defec-
tuoasă a celor 350 milioane dolari destinaţi reparaţiilor şi
modernizării navelor.
Cazul La Compania Română de Pescuit Oceanic, managerul

Compania general a decis contractarea unui împrumut de 5.750.000
Română de
dolari de la o bancă din străinătate, împrumut garantat prin
Pescuit
Oceanic ipotecarea a trei nave din patrimoniul companiei. În reali-
tate, s-au primit numai 3.000.000 dolari, diferenţa constând
în vânzarea către compania română a unei nave avariate,
proprietate a băncii, contra sumei de 2.145.000 dolari, la
care s-au adăugat 605.000 dolari necesari pentru repararea
acesteia. Ulterior, ea a fost vândută pentru suma de 400.000
dolari astfel că, în trei luni de zile, compania românească a
fost prejudiciată cu 2,3 milioane dolari.
Cazul În perioada octombrie 1993 - ianuarie 1994, Compania

Romline maritimă Romline SA Constanţa a încredinţat managemen-
tul a trei nave unei companii străine, care nu era nici măcar
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti.
Ulterior, aceste contracte au fost transformate în contracte
de bare-boat (locaţie în gestiune), la care a primit calitatea
de administrator un cetăţean străin despre care, ulterior, s-a
aflat întâmplător că avea la activ 70 condamnări pentru
infracţiuni economice, totalizând 120 ani de închisoare.
Navele au intrat pentru reparaţii la Şantierul Naval
Mangalia, contravaloarea urmând să fie achitată de armator,
respectiv Romline. În realitate, contravaloarea pentru două
24
Adevărul 1
nave s-a facturat la societatea străină, care a fost scutită de

plata TVA în valoare de 500 milioane lei. În acelaşi timp,
pentru plata altor reparaţii, cetăţeanul străin a prezentat
cecuri false în valoare de 734.4 74 dolari. În perioada 16
august 1994 - 28 februarie 1997, compania străină nu a
achitat nici o sumă cu titlu de chirie, creând o altă pagubă de
1.453.989 dolari. Totul a fost posibil deoarece Romline nu a
aplicat prevederile din contract potrivit cărora, după
împlinirea a şapte zile consecutive de neplată, trebuia să
rezilieze contractul şi să-şi recupereze navele.
În perioada menţionată, compania străină a acumulat pe
piaţa internaţională numeroase datorii pe care nu le-a achi-
tat, motiv pentru care navele au fost în repetate rânduri
arestate în diferite porturi. Pentru eliberarea acestora,
Rom line a achitat, fără nici o justificare, 1.048.918 dolari şi
apoi, alţi 436.646.244 lei. În plus, compania străină a con-
tractat la Bancorex un împrumut de 1,8 milioane dolari,
garantat cu una dintre nave. Întrucât creditul nu a fost resti-
tuit, Bancorex a fost obligată să vândă nava în cauză.
La toate acestea s-a adăugat un element hilar, care arată
până unde se poate ajunge cu absurdul când "investeşti" în
România. Directorul de la Romline i-a plătit mamei
cetăţeanului străin, fără nici o motivaţie, suma de 22.000
mărci, pe care i le-a trimis în ţara de origine pentru a-i pre-
mia, probabil, fiul pentru acest şir de infracţiuni incredibile.
Dezastrul a început în 1990-1992, când 24 de nave au Cazul

fost vândute ca fier vechi, deşi unele dintre ele erau în stare Petromin
de funcţionare. A urmat, în 1994-1996, un şir de acte de
vânzare falsificate, pentru alte patru nave.
În 1996, conducerea Petromin a decis înfiinţarea a zece
companii subsidiare, fiecare dintre acestea cu un capital
subscris de l O.OOO dolari cu acţiuni la purtător, pentru ele
fiind nominalizaţi directorii companiilor respective. În pro-
prietatea celor zece companii ar fi urmat să fie transferate 36
25
Emil Constantinescu
nave maritime tip vrachiere şi un tanc petrolier, având apro-

barea unui funcţionar de rang înalt din FPP. După alegerile
din '96, acţiunea a fost blocată, pentru că ea ar fi însemnat,
în mod foarte clar, transferarea navelor în patrimoniul unor
societăţi fictive din Panama, iar banii aferenţi acţiunilor la
purtător ar fi fost încasaţi de către managerii companiilor
subsidiare înfiinţate de Petromin.
Întreţinerea interesată a acestui haos a făcut posibil ca, în
rapoartele prezentate de companiile maritime ale
Ministerului Transporturilor, până în 1997, să se evidenţieze
beneficii, în timp ce, numai pentru Compania Romline,
totalul sumelor necesare acoperirii datoriilor aprovizionării,
agenturii şi plăţii echipajelor navelor arestate se ridica la
11.323.659 dolari, Navrom avea datorii de 4.050.324 dolari,
iar navele lor erau abandonate în diferite porturi ale lumii.
Multe dintre aceste situaţii ar fi putut fi prevenite dacă
autorită,ţile acelei perioade ar fi luat în considerare
rapoartele Curţii de Conturi şi nu le-ar fi ţinut în sertare cu
anii. Astfel, raportul 485/9 iulie 1995 al Curţii de Conturi,
·înaintat Parlamentului cu rugămintea de a fi discutat în
prima săptămână după începerea sesiunii parlamentare din
toamna acelui an, a fost ignorat de preşedinţii celor două
Camere, Oliviu Gherman şi Adrian Năstase, şi a fost apro-
bat abia după alegeri, în 1997.
Siguranţa În conferinţa de presă pe care am organizat-o la 23 sep-

naţională tembrie I 997, am subliniat că, pe lângă prejudicierea
ameninţată
economiei, distrugerea flotei maritime a periclitat şi securi-
tatea naţională. Într-o zonă cu un indice ridicat de instabili-
tate, cheia diminuării acestui risc o constituie dezvoltarea
relaţiilor cu statele din zona Marea Neagră - Marea Caspică.
În strategia de dezvoltare economică a României, relaţiile
comerciale cu statele din această zonă, dar şi din alte zone
mai îndepărtate, joacă un rol important. Prin reducerea ca-
tastrofală a numărului navelor sub pavilion românesc,
26
Adevărul 1
capacitatea de a susţine această strategie de politică eco-

nomică a României a fost diminuată şi putem fi blocaţi în
orice moment de interese contradictorii. Competiţia este
nemiloasă, iar acest dezastru al flotei româneşti nu poate
decât să avantajeze pe cei care sunt concurenţii noştri fireşti.
Prin eforturi politice şi diplomatice am reuşit să constru-
im, în mai puţin de un an ( 1997) o arhitectură de securitate
dar, în cazul unor conflicte în zonă, orice om, nu numai un
preşedinte, un prim-ministru, dar şi orice cetăţean al
României trebuie să ştie că nu doar marina militară este
importantă, ci şi marina civilă care transportă trupe, carbu-
ranţi. Vase civile de calitate, la nevoie, pot fi transformate şi
utilizate în scopul apărării ţării. Timp de şapte ani, nimeni
nu s-a gândit la aceasta şi, dimpotrivă, acţiunea de dis-
trugere a flotei româneşti a continuat, iar când presa a sem-
nalat dispariţia navelor din patrimoniul naţional autorităţile
nu au reacţionat.
1997 • 2000:
Neutralizarea mafiei care a distrus flota
În perioada 1997-2000, au fost judecaţi şi condamnaţi: Judecarea şi

• Călin Marinescu (zis Shogunul), care, în perioada condamnarea
infractorilor
1990 - 1992, în calitate de director general la CNM
Petromin SA, în complicitate cu Constantin Idu, director
general la CNM Romline, a vândut 24 nave, unele chiar în
stare bună de funcţionare, ca fier vechi. Prejudiciu: 61 mili-
oane dolari şi 1,2 miliarde lei. La 22 aprilie 1998 au fost
condamnaţi fiecare la 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea
unor drepturi (condamnare definitivă).
• Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Constanţa din 31 martie 1999, Călin Marinescu a fost
trimis în judecată şi într-un alt dosar, pentru contrabandă cu
27
Emil Constantinescu
petrol realizată împreună cu Gheorghe Toader, patronul

NSS Cipru şi Paul Petrache, comandantul tancului petrolier
românesc care a efectuat 7 transporturi de petrol cu încălca
rea embargcului impus Irakului de ONU. În acest scop au
fost înlăturate însemnele petrolierului, a fost coborât pavi-
lionul românesc şi au fost falsificate documentele privind
marfa transportată. Petrolierul a fost arestat de autorităţile
kuweitiene la 15 ianuarie 1998 în cursul efectuării celui de-
al şaptelea transport.
• Andrei Caraiani, Constantin Lucaciu, Viorel Stănilă,
directori ai CNM Petromin SA, între 1994 - 1996, au
încheiat mai multe acte de vânzare false pentru patru nave
ale Petromin, către SC Cosena SRL. Bugetul statului a fost
prejudiciat cu peste 30 de miliarde de lei, iar Petromin
Constanţa cu 3 7 de miliarde de lei. În anul 1998 au fost con-
damnaţi la câte I O ani de închisoare.
• Mircea Ion Mihail, administrator la SC Seif Invest
Maritime SRL Constanţa, şi Barbu Purdea, director execu-
tiv la aceeaşi societate, au cauzat prin delapidare, fals si uz
de fals un prejudiciu de 1.139.016 dolari în legătură cu
exploatarea a 7 nave aflate în contract de bare-boat. Au fost
trimişi în judecată în 1997. În anul 1999, Mircea Ion Mihail
a fost condamnat la 14 ani închisoare, iar Barbu Purdea la
11 ani şi 6 luni.
• Alexandru Dima, director la Grupul de Intervenţie şi
Salvare Navală, în perioada 1991-1996, a plătit armatorului
grec Drossinos Elefterios 300.000 dolari şi 1431 milioane
lei, deşi firma acestuia nu-şi îndeplinise obligaţiile contrac-
tuale. În 1999 a fost condamnat la 12 ani de închisoare.
• Ion Anghelescu, manager general al Companiei
Române de Pescuit Oceanic între 1993 - 1994, şi succesorii
săi, Ioan David Lucian şi Apostol Armeanu, au ipotecat l O
din cele 61 de nave ce alcătuiau flota de pescuit pentru asu-
28
Adevărul 1
marea unor credite în valoare de 18, 7 milioane USD. La 5

martie 1998, Ion Anghelescu este trimis în judecată de Par-
chetul Constanţa, pentru abuz în serviciu cu consecinţe deo-
sebit de grave. La sfărşitul anului 2000, procesul era în curs.
MAFIA BĂNCILOR
1990 · 1996:
Devalizarea băncilor
Acordarea unor credite neperformante, fără garanţii sau garantate fictiv,
proliferarea creditelor preferenţiale cu dobânzi reduse, nerestituirea cu rea
credinţă a împrumuturilor şi suplimentarea acestora fără temei de recupe-
rare, acceptarea din neglijenţă sau cu ştiinţă a unor documentaţii false sau
formale au condus la prejudicierea masivă a depozitelor şi, în cele din urmă,
la pericolul unor falimente în lanţ.
Credit Bank-Renaşterea Creditului Românesc a fost Nici o

printre primele societăţi bancare private care au făcut obiec- condamnare
tul unor cercetări penale, cazul făcând mare vâlvă în 1995.
Preşedintele băncii a fost acuzat de falsificarea bilanţului
contabil al societăţii prin majorarea fictivă a capitalului
social vărsat, mistificarea altor documente de evidenţă con-
tabilă, acte de corupţie legate direct de acordarea unor cre-
dite preferenţiale sau care nu îndeplineau condiţiile şi
garanţiile cerute de lege.
Nu a fost singurul preşedinte sau director de bancă
implicat în acte de corupţie. Luarea de mită de la solicitanţii
de credite a devenit o regulă pe care aceştia o cunoşteau, ast-
fel că şi ofertele lor au fost din ce în ce mai numeroase. Cu
toate acestea, nimeni nu a fost condamnat.
Pe măsura creşterii numărului creditelor preferenţiale, a
crescut şi numărul împrumuturilor nerambursate la termen,
capitalul deponenţilor de bună credinţă diminuându-se în
29
Emil Constantinescu
mare măsură atât în bănci de stat, cât şi în cele private.

Exista riscul ca, descoperind modul fraudulos în care
băncile le administrau banii, toţi aceştia să se prezinte la
ghişeu pentru a cere restituirea propriilor depuneri. Exista
riscul ca Bancorex, Credit Bank, Bankcoop, Banca Agricolă
să nu poată face faţă unor asemenea cereri masive de resti-
tuire. Şi, totuşi, Guvernul Văcăroiu nu a reacţionat.
1997 · 2000:
Curăţarea sistemului bancar
În timpul Administraţiei Constantinescu, sistemul bancar a fost curăţat.

S-a pus stavilă împrumuturilor neperformante. S-a reuşit recapitalizarea
Bancorex şi a Băncii Agricole. Au fost înlăturaţi din funcţii preşedinţi şi
directori de bănci, inclusiv de la unele sucursale. Au fost anchetaţi şi jude-
caţi cei care l-au adus în stare de prăbuşire.
Anchetarea • Alexandru Dinulescu, preşedinte al Bankcoop, a fost

şi
judecarea acuzat că a pretins mită şi a primit 45.000 dolari de la direc-
celor care torul Sucursalei Mureş, Neculae Loga, promiţându-i facili-
au prăbuşit tarea obţinerii de credite avantajoase. A fost condamnat, în
sistemul 1998, la 10 ani de închisoare (sentinţă definitivă). În alt pro-
bancar ces, dovedindu-se că a pretins şi a primit suma de 30.000
USD în scopul de a facilita unui agent economic obţinerea
de valută, a fost condamnat, în 1999, la 2 ani închisoare.
• Marcel Ivan, preşedintele Credit Bank, a creat băncii
prejudicii de 11 milioane dolari prin bancrută frauduloasă.
In 1997, a fost condamnat la 6 ani închisoare.
• Mirela Fako, director adjunct la Sucursala Lipscani a
Bancorex, le-a facilitat lui Alexandru Răducan şi lui Cătălin
Botezatu obţinerea în mod fraudulos a mai multor credite în
lei şi în valută, acordate în 1994-1996 cu încălcarea
normelor bancare. Prejudiciu: 166 milioane dolari.
Condamnaţi în anul 2000 : Mirela Fako-1 O ani, Alexandru
Răducan-3 ani, Cătălin Botezatu-3 ani închisoare.
• Ana Capetti, director, şi Grigore Maimuţ, director
adjunct la Sucursala Lipscani a Bancorex, între anii 1994-
30
Adevărul 1
1995. au acordat ilegal credite de peste 7 milioane de dolari

către SC Autoimpex DC SRL Timişoara. În anul 2000,
dosarul se afla pe rolul Judecătoriei sectorului l. (În anul
2002. au fost condamnaţi la câte 2 ani de închisoare).
• Gabriel Bivolaru (deputat PDSR) a fost cercetat de
către Parchetul Curţii Supreme de Justiţie fiind acuzat de
fals, uz de fals, înşelăciune şi evaziune fiscală, în dauna
Băncii Române pentru Dezvoltare. Prima cerere de ridicare
a imunităţii parlamentare a deputatului Bivolaru a fost
înaintată Parlamentului la 9 aprilie 1997. Parlamentarii
PDSR, în frunte cu Adrian Năstase, au tergiversat
soluţionarea şi, mai mult, l-au însoţit pe Gabriel Bivolaru la
audierile de la Parchetul General pentru a-i susţine nevi-
novăţia. Cererea de ridicare a imunităţii a fost respinsă. La
9 octombrie 1997, după schimbarea conducerii Parchetului
CSJ, se formulează o nouă cerere de ridicare a imunităţii
parlamentare a deputatului PDSR. Obstrucţiile PSDR-PRM
au continuat, astfel că ridicarea imunităţii parlamentare a
fost aprobată abia în martie 1999. Potrivit rechizitoriului, în
perioada l 991-1994, în calitate de administrator al firmelor
Atlas T &T, Belona şi Union, Bivolaru a emis 25 de cecuri
fără acoperire şi a întocmit 24 de ordine de plată false. El a
contrafăcut ştampila BRD din Bucureşti şi semnătura
administratorului de cont, aducând băncii un prejudiciu de
2.200 miliarde lei. (A fost condamnat, la 3 decembrie 2002,
la doar 3 ani închisoare pentru înşelăciune şi obligat la plata
unor despăgubiri de 2.200 miliarde lei către BRD. La 23
martie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins
recursul şi sentinţa definitivă a fost pusă în executare).
• Traian Sîrbu, în 1993, în calitate de director la filiala
Oradea a Băncii Ion Ţiriac, a acordat credite de aproximativ
265.000 dolari cu încălcarea regulilor de prudenţă bancară.
În anul 1998 a fost condamnat la l an şi 4 luni cu sus-
pendare.
• Gheorghe Popescu, director general al SC Indagrara
SA, a folosit credite ale societăţii în interes pţrsonal,
cauzând un prejudiciu total de 6 70 milioane dolari. In 1998
a fost condamnat, în trei dosare, la 2 ani, I an, respectiv 2
ani închisoare.
31
Emil Constantinescu
• Vasile Gheorghe (Gigi Kent), fost membru în C.A. al

Credit Bank, a contractat, în noiembrie 1995, împrumuturi
pe care Ie-a deturnat într-un cont personal. Prejudiciu: 3,5
milioane dolari. În 1998 a fost condamnat Ia un an
închisoare.
• Cristian Crăciun, manager general, şi Dumitru Ivan,
director economic Ia SC Promatex SA, în 1996 au emis mai
multe cecuri fără acoperire şi au creditat nejustificat socie-
tăţi comerciale cu capital privat, cauzând un prejudiciu de 4
milioane dolari. În anul 2000 au fost condamnaţi Ia câte 3
ani de închisoare.
• Marius George Danielescu, fost ministru de Finanţe în
Guvernul Stolojan, în calitate de preşedinte al Societăţii de
Administrare a Fondurilor de Investiţii (SAFI), în perioada
1993-1997, a fost inculpat pentru dezinformarea cu rea
credinţă a investitorilor, prejudiciaţi astfel cu peste I 00 de
milioane dolari. A fost trimis în judecată în I 997. În anul
2000, dosarul era încă pe rolul Judecătoriei Sector I. (În
2004 a fost achitat).
MAFIA PETROLULUI
1990 • 1996:
Organizarea jafului
Oriunde ·În lume, din transportul petrolului, din petrol, în general, se

câştigă foarte mult, sunt interese foarte mari şi se fac jocuri mai mult sau mai
puţin curate. Dar ceea ce s-a petrecut în România întrece din nou, în dimen-
siuni, ceea ce s-ar putea petrece în ţări cu o democraţie consolidată şi o
economie de piaţă funcţională.
Periclitarea Mafia petrolului a dezvoltat una dintre activităţile

siguranţei infracţionalecele mai complexe din România. Mecanismul
energetice funcţiona, în mare, în felul următor: companii de import-
export agreate de cercurile de interese ale PSD importau în
32
Adevărul 1
perioada de vară, când cererea este redusă, ţiţei la preţuri

peste preţul pieţei mondiale. Ţiţeiul se prelucra în rafinăriile
româneşti, o parte din el fiind apoi exportat la preţuri sub
nivelul pieţei mondiale. Pierderile uriaşe provocate pe
această cale se treceau în contul costurilor de rafinare pen-
tru a fi preluate ulterior de bugetul de stat cu ocazia
repetatelor iertări de datorii acordate de guvern. S-a ajuns la
sume imense care au fost descoperite după 1997, când s-a
introdus un control eficient în sistemul bancar şi au fost ve-
rificate pierderile înregistrate de băncile româneşti cu capi-
tal de stat care garantaseră creditul de cumpărare a ţiţeiului.
Aceste operaţiuni au pus în pericol siguranţa energetică
a ţării, dar s-au repercutat şi asupra siguranţei alimentare,
dat fiind că mari cantităţi de produse petroliere erau expor-
tate tocmai în timpul în care era nevoie de motorină pentru
lucrările agricole.
Contrabanda cu petrol a funcţionat prin nenumărate Contrabanda

transporturi efectuate ilegal din România spre Iugoslavia în cu petrol
timpul embargoului impus acesteia prin decizia Consiliului
de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. A început cu
bidoane ~i butoaie în Clisura Dunării, a continuat cu canistre
transportate de automobilişti din toată ţara, s-a dezvoltat cu
concursul vameşilor şi a atins apogeul prin implicarea unor
societăţi comerciale, a unor demnitari şi înalţi responsabili
ministeriali sub oblăduirea SRI.
De·Ja Combinatul Petrochimic Solventul din Timişoara, Cazul

în perioada octombrie 1993 - martie 1995, s-au pompat, prin Solventul
conducte subterane, partenerului de la Pancevo (fosta
Iugoslavie), 38.140 tone motorină şi 7.984 tone benzină, cu
o valoare totală de şapte milioane dolari, producându-se o
evaziune fiscală de 7, 7 miliarde lei şi sustrageri de la plata
comisionului vamal în valoare de 400 milioane lei. În
această operaţiune de contrabandă a fost implicat şi
33
Emil Constantinescu
Guvernul Văcăroiu, prin secretarul de stat de care depindea

industria petrochimică, prin diferiţi directori generali şi
directori, precum şi funcţionari ai instituţiilor îndatorate să
vegheze la respectarea legii şi să lupte împotriva celor care
nesocotesc interesele ţării.
1997 • 2000:
Stoparea contrabandei cu petrol
Contrabanda cu petrol din timpul regimului Iliescu a adus României nu

numai enorme prejudicii financiare, dar şi compromiterea pe plan extern,
prin încălcarea embargoului impus lugoslaviei de către ONU. Ea a fost
stopată prin măsurile adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la
începutul anului 1997.
Judecarea şi Au fost anchetaţi:

condamnarea • Ilie Stanciu. În 1995, în calitate de administrator la SC
infractorilor Silvesta SRL, a achiziţionat 1.197 tone motorină în vederea
exportului, fără achitarea taxelor vamale şi fără evidenţierea
operaţiunilor în contabilitate. Prejudiciul cauzat a fost de
aproximativ 133.000 dolari. În octombrie 1995, a importat
3.765 tone motorină pe care, ulterior, a expediat-o în Serbia,
fără efectuarea operaţiunilor de vămuire. Prejudiciul cauzat
a fost de 381.210 dolari. Tot în cursul anului 1995, a
achiziţionat 6.944 tone motorină, pe care a exportat-o în
Serbia fără întocmirea fonnalităţilor vamale şi fără plata
taxelor, cauzând astfel un prejudiciu de peste 4 milioane
dolari. Cercetările au fost efectuate de Secţia anticorupţie şi
urmărire penală din Parchetul General al CSJ. În 2000,
dosarul era în curs de soluţionare.
• Marin Petre, Mircea Bodeanu. În perioada 1993-1995,
în calitate de manageri ai SC Solventul SA din Timişoara,
au aprobat transportul pe conductă, la Pancevo (Serbia), de
benzină şi motorină fără plata taxelor fiscale şi a comi-
34
Adevărul 1
sionului vamal, cauzând astfel un prejudiciu de peste 10

milioane dolari. Au fost condamnaţi în anul 1999 la câte 2
ani de inchisoare cu suspendare.
• Constantin Constantin. În 1996, în calitate de manager
general la SC Vega SA, a aprobat livrarea de produse
petroliere pe credit prejudiciind societatea cu 564.724
dolari. În anul I 999 a fost condamnat la 4 ani închisoare.
• Dumitru Dragoman si Victoria Bălteanu. Între 1994-
1996, în calitate de manager general, respectiv şef vânzări la
SC Petrotel SA, au cauzat un prejudiciu de 35.460.992
dolari, facilitând livrarea de produse petroliere pe datorie.
Cei doi au fost acuzaţi şi de luare de mită în valoare de peste
800 milioane lei. În 2000, erau judecaţi în stare de arest la
Tribunalul Municipiului Bucureşti.
• Liviu Constantin Niţă, acţionar principal la SunOil
Ploieşti, a fost trimis în judecată în 1999 pentru emiterea de
cecuri false prin care a prejudiciat societatea Petrobrazi cu
113 miliarde lei. În anul 2000, procesul era în curs.
2001-2004:
Sistem PSD de Îmbogăţire din bani publici
Oii Tenninal Constanta, unitate care, potrivit Hotărârii Afacerea

de Guvern 738 din 2003, funcţionează sub autoritatea Oii-Terminal
RAFO-Oneşti
Ministerului Economiei şi Comerţului condus de Dan Ioan
Popescu. a fost cooptată în sistemul de îmbogăţire din bani
publici practicat de PSD.
Oii Tenninal SA a fost înfiinţată prin Hotarâre de
Guvern în 1990 ca societate comercială pe acţiuni pentru
prestări de servicii privind primirea, depozitarea, condi-
ţionarea şi expedierea ţiţeiului, a păcurii şi a altor materii
prime lichide pentru import, export şi tranzit. Ţiţeiul impor-
tat de finnele din România prin portul Constanţa este
descărcat la Oii Terminal care are obligaţia de a-l preda
35
Emil Constantinescu
importatorului numai dacă acesta face dovada plăţii taxelor.

Capacitatea de stocare a Oii Tcnninal fiind limitată la
echivalentul a cel mult 6 vapoare, perioada de stocare nu
poate depăşi 90 de zile. Daca taxele nu sunt plătite, la expi-
rarea termenului de stocare, ţiţeiul este considerat abando-
nat şi intră în proprietatea statului. Pâna în anul 2001, aces-
te reguli erau respectate. Importatorul se prezenta la Oii
Terminal cu banii pentru taxe sau cu un bilet la ordin care
demonstra că va plăti şi poate prelua marfa.
Ţiţei fără Revenirea la putere a PSD a dus la transformarea Oii

taxe pentru Terminal într-o sursă de venit pentru oamenii partidului.
clienţii PSD
Clienţii PSD importă ţiţei, acesta este descărcat la Oii
Terminal, după care, fără să fie platită vreo taxă către stat,
este preluat de importator. Statul român este astfel păgubit
cu milioane de dolari.
Păgubiţi sunt şi micii acţionari ai Oii Tenninal. În timp
ce oamenii partidului de guvernământ obţin câştiguri fabu-
loase de pe urma ilegalităţilor care se fac la Oii Terminal, un
cetăţean care deţine 875 de acţiuni la aceasta societate a
primit, în 2002, dividende ridicole, de numai 35.500 de lei.
2, 7 milioane Corneliu lacubov, unul dintre principalii finanţatori ai

dolari PSD, a adus în ţară 59.350 de tone de ţiţei, în valoare de
în dauna 13,72 milioane de dolari, în februarie 2003. (O cantitate
bugetului
uriaşă, pentru transportul căreia, pe calea ferată, sunt nece-
de stat
sare 2.000 de vagoane, adică 50 de trenuri).
Ţiţeiul a fost depozitat la Oii Tenninal, unnând ca, după
plata taxelor (TVA, comision vamal), să ajungă la desti-
natarul RAFO Oneşti. RAFO nu a plătit niciodata aceste
taxe şi, ca urmare, cele 59.350 de tone de ţiţei ar fi trebuit
să intre în proprietatea statului. Numai că, la terminarea
perioadei de stocare, nici un litru de ţiţei din acest transport
nu a mai fost de găsit la Oii Terminal. Întreaga cantitate
ajunsese la RAFO Oneşti, fără ca firma lui Corneliu
lacubov să plăteasca vreo taxă. Este un caz tipic de contra-
36
Adevărul 1
bandă, în care unul dintre stâlpii financiari ai PSD a păgubit

statul cu 2, 7 milioane dolari.
Cu o avere estimată la 20-30 de milioane de dolari, Privilegiatul

Corneliu lacubov ocupă locul 67 în topul celor mai bogaţi Corneliu
lacubov
români. Numit în 1992 preşedinte al Fondului Proprietăţii
Private, baronul de Bacău a fost implicat în marile scanda-
luri financiare de până în 1996, inclusiv în devalizarile
Bancorex şi Bancoop. De frica răspunderii penale, lacubov
a plecat din ţară în 1997, după venirea la putere a COR, la
fel ca alţi clienţi politici ai PSD susceptibili de a fi con-
damnaţi. lacubov a revenit în România după alegerile din
2000, contribuţia la partid scutindu-l de orice probleme cu
justiţia. Odată instalată guvernarea Năstase, afacerile lui
Corneliu lacubov au devenit din nou înfloritoare. În 2001,
lacubov a cumpărat RAFO Oneşti, decizia sa stârnind
nedumerire în rândul oamenilor de afaceri din domeniul
petrolului: RAFO era (şi este) o întreprindere falimentară,
prin urmare era greu de înţeles de ce unul dintre baronii
PSD ar fi văzut în ea o afacere. Explicaţia este însă pe
măsura împricinatului: Corneliu Iacubov a plasat RAFO în
centrul ingineriilor sale financiare.
Iacubov a cumpărat rafinăria prin negociere directă cu Datoriile

APAPS, condusă de Ovidiu Muşetescu, la un preţ foarte RAFO
mic, ţinând seama că Guvernul Năstase acordase, în preala- mereu
iertate
bil, o garanţie guvernamentală pentru RAFO, la un credit de
70 milioane dolari. Deşi cumpărătorul Iacubov se obliga să
facă investiţii de 80 milioane dolari pentru retehnologizarea
rafinăriei, în RAFO nu s-a mai investit nimic. Dimpotrivă,
firma lui Iacubov a luat ţiţei de la o firmă de stat (Petrom)
fără să-l plătească, acumulând în paralel datorii uriaşe la
bugetul de stat. În loc să fie folosite pentru plata furnizorilor
şi a taxelor şi pentru retehnologizarea rafinăriei, veniturile
RAFO ajung, prin intermediul firmelor lui Iacubov, în
37
Emil Constantinescu
străinatate. Ce face în aceste condiţii guvernul Năstase? Îl

iartă, la sfărşitul lui 200 I, pe Corneliu Iacubov de datorii
către bugetul de stat în valoare de 500 milioane dolari.
În 2002 şi 2003, mecanismul se reia. RAFO acumulează
alte datorii (înjur de 300 de milioane de dolari la bugetul de
stat), lacubov foloseşte ţiţei de contrabandă, iar banii obţi
nuţi din vânzarea produselor rafinăriei dispar fără urmă. La
RAFO Oneşti lucrează însă 3.000 de angajaţi, astfel că
scoaterea lor în şomaj în unna falimentării rafinăriei de
către un baron al partidului de guvernamânt ar suna prost şi
ar aduce pierderea unui număr important de voturi. Ca atare,
spre sfărşitul anului 2003 (având în vedere apropierea
alegerilor din 2004), Corneliu lacubov decide să vândă
RAFO. Astfel, cumpărătorul (o extrem de obscură firmă din
Marea Britanie, cu acţionari necunoscuţi) şi nu PSD sau
Corneliu lacubov va fi cel vinovat de disponibilizarea a
3.000 angajaţi de la RAFO.
Cooperativele RAFO este un exemplu tipic de afacere de pe urma

politice căreia se îmbogăţesc liderii puterii, dar şi cei ai opoziţiei
PSD-PNL
parlamentare. Este o inginerie financiară pusă la cale de
grupul Hrebenciuc - Iacubov - Temeşan, la care s-a alăturat
liderul PNL Vaslui, Ion Vrînceanu.
Balkan Când, în toamna lui 2003, RAFO a fost cumpărată de

Petroleum firma Balkan Petroleum din Marea Britanie, ea a trecut de la
cumpără
RAFO o aripă a cooperativei politice la alta, şi anume de la aripa
Hrebenciuc-Iacubov-Vrânceanu, apropiată de Adrian
Năstase, la aripa Talpeş-Tender-Stolojan, apropiată de Ion
Iliescu.
Acţionar la Balkan Petroleum este firma VGB Invest
condusă de Octavian Iancu, un apropiat al lui Ovidiu Tender
care, la rândul său, se numără între apropiaţii lui Ioan
Talpeş. De asemena, Octavian Iancu este cel care i-a dat un
38
Adevărul 1
milion de dolari lui Dan Iosif, consilier de stat la

Administraţia Prezidenţială, bani cu care acesta şi-a
cumpărat un hotel şi o mină (pentru fiica sa). Ca o dovadă
în plus a complexităţii cooperativei politice, alături de
Octavian Iancu, acţionar la firma VGB Invest este şi
Mihaela Ene, sora lui Gabriel Bivolaru, fost deputat PSD,
condamnat pentru înşelăciune la 3 ani închisoare.
Regula de bază a cooperativei este ca în afaceri să fie Parteneriat

implicaţi şi reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare. Aşa se PSD-PNL
face că VGB, firma controlată de PSD, a cedat adminis-
trarea rafinăriei RAFO firmei V&V Trading Company, con-
trolate de PNL. Acţionar la V&V Trading este liberalul
Marin Anton, partener de afaceri al lui Theodor Stolojan la
firma Tofan Grup. În 2000, Theodor Stolojan l-a impus pe
vicepreşedintele Tofan Grup, Marin Anton, pe listele elec-
torale ale PNL. Ca urmare a sprijinului lui Stolojan, Marin
Anton a devenit deputat liberal de Ilfov şi membru în
Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor.
Recent (august 2004), el s-a recomandat a fi "consilierul
preşedintelui Balkan Petroleum", companie în care jumătate
din acţiuni aparţin lui Marian Iancu (fratele lui Octavian
Iancu). Proprietari ai RAFO sunt acum oamenii PSD prin
finna VGB, iar administratori sunt oamenii PNL prin firma
V&V. Ambele firme au fost create în perioada 2001-2002,
parcă special pentru afacerea RAFO. VGB are ca principal
obiect de activitate fabricarea produselor obţinute din prelu-
crarea ţiţeiului, iar V & V, consultanţă pentru afaceri şi mana-
gement. Capitalul social însumat al celor două firme nu
depăşeşte 2000 euro (76 milioane lei).
Prin ingineria financiară RAFO, statul român a pierdut
peste 400 milioane euro, bani care au ajuns în conturile
cooperativei politice PSD - PNL.
39
Emil Constantinescu
MAFIA ÎNGRAŞAMINTELOR CHIMICE
1990 · 1996:
Constituirea reţelei
Industria românească de îngrăşăminte chimice a fost una dintre industri-

ile competitive ale României la nivelul anului 1990. Controalele efectuate,
în 1997, la SC Turnu SA, desprinsă din fostul Combinat de îngrăşăminte
chimice Turnu Măgurele, au relevat că societatea, deşi a beneficiat de oferte
de pret superioare pentru exportul de îngrăşăminte chimice, a acceptat
preţuri mult inferioare, 30-50 dolari/tonă, de la un partener care, ulterior,
încasa preţul real, cel mare, al pieţei, în străinătate.
Speculaţţlle Prejudiciul estimat, în comparaţie cu ofertele pe care

Bincii această firmă le primise şi în comparaţie cu preţurile la care
Columna exportau în acelaşi timp alte combinate petrochimice, a fost
de 16.000.000 dolari. Ulterior, aceşti 16.000.000 dolari s-au
întors în România sub formă de capital străin, care a stat la
baza înfiinţării Băncii Columna. Aceasta a preluat pachetul
majoritar de acţiuni la alte combinate de profil, încercându-
se astfel crearea unui monopol al producţiei şi exportului
îngrăşămintelor chimice. Deşi SC Turnu SA avea, la finele
anului 1995, o pierdere de 35 miliarde lei, finna intermedi-
ară pentru exporturi, care era legată de bancă, a primit fără
nici o justificare legală suma de 302 milioane lei drept cotă
de profit.
Privatizare Procesul de privatizare a societăţii s-a făcut cu neres-

pe banii pectarea legilor în vigoare, aceasta dec !arând în fals că ar fi
statului avut o datorie în valoare de 31,2 miliarde lei faţă de o com-
panie străină. Pe baza acestei declaraţii false, FPS, al cărui
preşedinte era Emil Dima (PSD) a virat, la finele anului
1996, 25 miliarde lei, în vederea achitării presupusei datorii.
Astfel, societatea a fost privatizată în bună parte cu bani de
la FPS care-şi tinea fondurih: la aceeaşi bancă.
40
Emil Constantinescu
1997 • 2000:
Dezmembrarea caracatiţei
Caracatiţa care acaparase aproape toate fabricile de îngrăşăminte chimice

din România (S.C. Turnu, Amonil Slobozia) a fost dezmembrată.
La Târgu Mureş, unde se pregătea acelaşi sistem, noua conducere a FPS,
numită în 1997, a reacţionat prompt, a reziliat contractul de vânzare, a oprit
garanţia şi combinatul a putut fi scos din nou la licitaţie.
În perioada 1997-2000, au fost anchetaţi şi trimişi în Judecarea şi

judecată: condamnarea
vinovaţilor
• Oprea Voinea, manager general, şi Marta Toader, con-
tabil-şef la S.C. Turnu, au fost condamnaţi în 1999 la câte 7
ani, iar Matilda Raiciu la 3 ani închisoare.
• Oprea Voinea şi Marta Toader, în funcţiile enumerate
mai sus, au fost găsiţi vinovaţi şi pentru fapta de a fi dispus,
în mod ilegal, plata sumei de 2,8 miliarde lei de la SC Turnu
SA către SC Euro House 2000 SRL Bucureşti. În anul 2000
au fost condamnaţi la câte 14 ani închisoare (decizie defini-
tivă).
MAFIA CONTRABANDEI CU ŢIGĂRI ŞI ALCOOL
1990 • 1996:
Prejudicii de miliarde
Contrabanda cu ţigări a fost pregătită şi dezvoltată în perioada 1990-

1996. Principalul exponent al mafiei în domeniu avea să devină Zaher
lskandarani, etichetat "Regele cafelei" şi "Prinţul Banatului" ca urmare a
câştigurilor acumulate prin contrabandă şi a notorietăţii dobândite prin
manevrarea unor personaje influente din Banat, Valea Jiului, până la vârf, în
Capitală.
41
Adevărul 1
Zaher • Între 1992-1995, în calitate de administrator al unei

lskandarani firme din Timişoara, a importat şi vândut ţigări şi cafea în
valoare de 36 milioane dolari, fără plata taxelor datorate
statului, cauzând astfel un prejudiciu de 1.323. 735 dolari. În
perioada 1992-1994, prin importuri similare sub umbrela
altei firme a prejudiciat bugetul cu 35 milioane dolari. În
1994 a efectuat două exporturi de motorină în Ungaria fără
a înregistra în contabilitate facturile.
• În perioada 1994-1995, Zaher Iskandarani a introdus
în România utilaje în valoare de 3,5 milioane dolari pentru
care a prezentat documente false în vederea scutirii de taxe
vamale.
• A fost implicat, de asemenea, în uciderea cetăţeanului
Abdul Hakim Karum şi în vătămarea corporală gravă a altei
persoane, în ianuarie 1994, în cadrul unei răfuieli între cla-
nul Iskandarani (condus de Zaher şi fratele său, Maher), cu
o bandă rivală căreia Zaher îl avansase un milion de dolari
pentru contractarea unei afaceri cu ape minerale. Deşi
oamenii clanului lskandarani au tras cu pistoale automate în
plină stradă iar victima a fost tăiată cu o sabie Ninja, nici o
persoană nu a fost reţinută de poliţie. Maher şi oamenii lui
au fost lăsaţi acasă, să-şi "aranjeze ţinuta" şi nu au mai fost
găsiţi. Nu a fost singura dată când poliţia i-a protejat.
Mujea • Un alt personaj notoriu a fost Mujea Marcelini. În

Marcelini 1996, a importat 17.540 baxuri ţigări, folosindu-se de un
contract fictiv care stabilea valoarea unui bax în vamă la
suma ridicolă de 8 dolari. Prejudiciu - 5,5 miliarde lei. În
perioada 1995 - l 996, în calitate de administrator al SC
Celini SRL şi SC Marcelini SRL Timişoara, în complicitate
cu Gabriela Fekete, a ţinut evidenţe contabile duble şi a dis-
pus neevidenţierea în contabilitate a veniturilor realizate.
Prejudiciu: 1.600.000 dolari.
42
Emil Constantinescu
• Vasile Gheorghe (Gigi Kent), între 1993-1994 a intro- Gigi

dus în ţară, cu documente false, ţigări şi alte mărfuri pentru "Kent"
care nu a plătit taxe vamale, cauzând, astfel, bugetului, un
prejudiciu de 150.000 dolari. A fost condamnat la 4 ani
închisoare.
În calitate de administrator al SC Lex Club Impex SRL,
acelaşi Vasile Gheorghe s-a sustras de la plata de TVA şi
impozit pe profit, păgubind statul cu 270.000 dolari.
• Mohamed Nahat, în perioada 1995-1996, în calitate de Mohamed

asociat unic la SC Impact SRL, folosindu-se de acte false, Nahat
s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale, cauzând un preju-
diciu de 715 milioane dolari.
• Ioan Sorin Iuhas, în 1996, a efectuat importuri de Ioan Sorin

alcool în valoare de peste 100.000 dolari, pentru care a luhas
declarat în fals autorităţilor vamale că alcoolul va fi proce-
sat de către societatea lvant lmpex SRL, pentru a fi scutit
de plata taxelor vamale.
• Bulgaru Mihail, în perioada iunie-august 1997, în ca- Bulgaru

litate de administrator la SC Comexim SRL Arad, a impor- Mihail
tat 403.000 litri alcool, declarând în fals că societatea sa are
activitate proprie de producţie a băuturilor alcoolice,
cauzând statului un prejudiciu de 5 milioane dolari.
1997 · 2000:
Decapitarea reţelelor
După alegerile din 1996 s-a trecut la demontarea s, ,temui mafiot al con-
trabandei cu ţigări, cafea şi alcool, capii acestuia fiind arestaţi şi anchetaţi.
În perioada 1997-2000 au fost judecaţi şi condamnaţi: Judecarea şi

• Zaher lskandarani a fost condamnat în 1999 la 3 ani şi condamnarea
8 luni închisoare pentru sustragerea de la plata taxelor vama- infractorilor
le la importurile de ţigări şi cafea efectuate între l 992-1995.
43
Adevărul 1
• În dosarul privind falsificarea documentelor de vamă

pentru importul de utilaje din 1994-1995, Zaher Iskandarani
a fost condamnat, în 1998, la 5 ani închisoare şi graţiat, ulte-
rior, pentru jumătate din pedeapsă (decizie definitivă).
• În dosarul legat de uciderea lui Karum, lskandarani a
fost condamnat la 3 ani închisoare (sentinţă definitivă).
• Pentru falsuri şi evaziune fiscală, Mujea Marcelini a
fost judecat în două dosare penale, fiind condamnat în anul
1997 la 6 ani şi 6 luni închisoare (sentinţă definitivă), iar în
1999 la 8 ani închisoare.
• Vasile Gheorghe (Gigi Kent) a fost judecat în două
procese, fiind condamnat la 4 ani şi, respectiv, la 3 ani
închisoare.
• Lui Mohamed Nahat prejudiciul de 715 milioane
dolari adus statului prin contrabandă cu cafea i-a adus o
condamnare la 5 ani închisoare (sentinţă definitivă).
• Pentru contrabandă cu alcool, Mihai Bulgaru a primit
o pedeapsă de 12 ani închisoare.
• Ioan Sorin Iuhas, implicat şi el în afaceri ilicite cu
alcool, a fost condamnat, în 1998, la 5 ani închisoare.
• Pentru contrabandă cu ţigări a mai fost condamnat şi
tandemul Adrian Gherghina - Marian Pamuc la 4 ani şi,
respectiv, 5 ani închisoare.
Ţigareta 2 Cel mai mare impact public, datorat nu atât prejudiciului

cauzat (676.056 dolari), cât persoanelor implicate, l-a avut
afacerea "Ţigareta 2". Practic, în noaptea din 16/17 aprilie
1998, mafioţi arabi specializaţi în contrabanda cu ţigări
(Jamal Al Atm, Khalim Nizar) au organizat introducerea în
ţară a 4275 baxuri de ţigări din Grecia, cu un avion
aparţinând Air Sofia, aterizat şi descărcat pe Aeroportul
militar Otopeni cu participarea "gulerelor albe" româneşti
din aviaţia militară (comandor Suciu Ioan), din adminis-
traţia aeroportului civil (director adjunct Vasilescu
Valentin), din Serviciul de Protecţie şi Pază (colonel
Truţulescu Gheorghe) şi a unor afacerişti amatori de profit
44
Emil Constantinescu
din afaceri ilicite (Negoescu Gabriel, Chiaţă Marian, Florică

Gheorghe şi alţii).
A fost a treia etapă de revitalizare a contrabandei de
ţigări după ce, acelaşi clan arab, condus de Jamal Al Atm, se
exersase în transportul aerian, pe Otopeni (din 23-24 martie)
şi maritim, la Constanţa (la începutul lui aprilie).
Nota informativă transmisă prin fax presei şi difuzată de
aceasta a fost semnalul de împrăştiere pentru Jamal Al Atm
care a fugit din România. Judecaţi în stare de arest, partenerii
săi au fost condamnaţi, în 2000, la pedepse între 2 până la 7
ani (Truţulescu Gheorghe) şi 8 ani închisoare (Suciu Ioan).
7 ~ {puse ~
9ot. 12 aprili,e 200 1
1,e Ji.alUd & ~ jda: 4d. titb.tt " ' ; : / / ~ ~ ~

~ (he ~ ~ v.lf'. -(PU· ... ~ o ~ ae4ft,'te ~ ta aaa4t-â
~ ~ - ~ fdi,,e µa at P~. a P ~
1!!~. ?tue 1~. a ~ ~ - AMiale 11.âaade. a ~ -
Uttii P ~ . a attM ~ - ~ ~ - ~ -
tu- µ ~ a i ~ P5P ~ ff(M. ~ d e ~ -
ţie at ~ - e4l-e ~ ta ~ de Z)eu,,U,ut 7Uf,# - ~ -
' U d , ~ , , , I ~ p ~ 1 ! ! ~ 9 i ~ ~ 'UJ4te4e
~ ~'o44e. d«.ftâ, ca.u tate ~ ~ - P e ~
~ - toat.â ţa,,.a, µ4te tJedea ~ de (,a, aa4t ~ de
HUVie ~ ~- 1,e ~ ~ - ~ ~ -
7aki 7aie,,., ~ "' ~ edui ca.u a /dâtit ~ -
Vue"""' 1!!~ 9i-a d4t ~ pet«,. 1,e u .tMa- due ~ ~ -
tâ. da~~ didat«u ~ etile L«mea a 7'tda. u m a i ~ ~
~ ca.u ~ ~ ţMii ~ ( , a , ~ ~ ~ ?
45
Adevărul 1
~ - ,~2003
fPt,u,14, Ji 4 /IIUl&d ~- u,t,i-f,(.fl a.edaeHt Mi.tJ4 de ~ - 4i

tj,,,
~"'4ţ4~~/ldeuâ,,ud. ~ ~ ~ e m ~ t â . Se
~ ~ Jfki. 1"4btU de 4 fde,ea, fu ~ ea,ie Mea ui-i µe
tdtuwd. 'D~ 7wt a. ~ a ~ (,a, ,;:ii~ ~ "" 'Vund
'rit~. ~ f5p # ~-deie Cit tM.te ~
"~" ate f5p, ~ ~ de ~ de 4 « , ~ ate
~ - . ~ ~ e,ui, t,,d ~ de ~ µjudai«M
~ - ~"'-"4e4Hdal,~de~(,a,ewe,reaaa4tttia. Se
~ u. ue f1Mt4f. ute fut4i. "' ~ a (We,ie e4tiffl4tâ (,a, eue mdiMe
de do/Mi, # u 'D~ 7wt e,ui, ~ &ue«, at ~ A ~ .
eu,,, u ~ ~~-9d "' U#t, ~ OHe4t """ ~ de ddauÎ ~ att
~ ~ ? s(Ut e ~ de (J ~ fPtue ~ fu ldwza
~Mdâ-~-~-media?
MAFIA ARABA
În anii 1994-1995, grupuri criminale organizate au acţionat cu intensi-
tate, săvârşind acte de violenţă şi şantaje, trafic de annament. muniţie şi
materiale radioactive, scoaterea din ţară a unor bunuri din patrimoniul cul-
tural naţional. În mai toate tipurile de contrabandă au fost implicate per-
soane de origine arabă care frecventaseră România şi înainte de 1989.
Un caz tipic Un caz tipic este cel al sirianului Zaher Iskandarani, care.
deşi fusese condamnat înainte de revoluţie la trei ani
închisoare, Securitatea i-a permis să părăsească ţara. După
revoluţie a revenit şi "a pus pe picioare o puternică organi-
zaţie de tip mafiot, recrutând o serie de asociaţi din lumea
interlopă a Timişoarei şi a altor oraşe, dar şi afacerişti arabi
care acţionau în diferite localităţi din ţară". ocupându-se.
46
Emil Constantinescu
încă din 1990, "cu traficul de maşini furate din Occident, cu

contrabanda cu ţigări, cafea, trafic cu stupefiante, cu arme şi
mumţn, iar în perioada embargoului a practicat trecerea
peste graniţă a unor cantităţi imense de produse
petroliere""'.
Gruparea infracţională pusă pe picioare de Zaher - pre-
cizează generalul Pitulescu în acelaşi volum - "era de tip
mafiot pentru că întruneşte toate elementele constitutive
care caracterizează crima organizată". Prin investigaţiile
efectuate de Poliţie au fost identificaţi 17 irakieni şi sirieni,
foşti mercenari în diferite formaţiuni militare, care îi asigu-
rau securitatea lui şi familiei sale, iar, după cum afirma chiar
Zaher, el a "angrenat pentru diferite servicii circa 400 de
indivizi, iar cei care-i erau devotaţi din diferite motive
depăşeau cifra de 11.000".
"Gruparea infracţională a fost în aşa fel organizată încât
activităţile ilicite aveau continuitate, mijloacele de transport
cu mărfuri de contrabandă intrând şi ieşind din ţară sistema-
tic prin punctele de frontieră stabilite, operaţiuni care nu au
încetat, fiind preluate şi desfăşurate de acoliţii lui Zaher,
chiar şi după arestarea acestuia. ( ... ) Organizaţia s-a pre-
ocupat tot timpul de neutralizarea mecanismului controlului
social, îndeosebi prin coruperea unor persoane cu funcţii de
decizie, dar şi a celor care aveau influenţă în sferele puterii
sau administraţiei centrale şi locale".
Din relatările fostului şef al Inspectoratului General al
Poliţiei rezultă că Iskandarani "s-a asigurat de colaborarea
apropiată şi permanentă a unor funcţionari vamali, atât de la
câteva puncte de trecere a frontierei, cât şi din Directia
Generală a Vămilor ( ... ), a unor funcţionari cu greutate din
Poliţie şi Justiţie ( ... ). De magistraţi s-a folosit şi pentru a
obţine hotărâri judecătoreşti de restituire a unor mărfuri de
contrabandă confiscate, dar mai ales pentru a câştiga şi
* General Ion Pitulescu, Crima organizată, 1996, p. 171

47
Adevărul 1
puţinele procese intentate de vamă ce aveau drept obiect

diminuarea taxelor percepute".
Principalul său sprijin a fost preşedintele Tribunalului
Timişoara, Petre Petrişor.*
Zaher a beneficiat de anularea a numeroase mandate de
arestare şi de pronunţarea a trei hotărâri de punere în liber-
tate sub control judiciar. S-a spus, nu o dată, că Zaher, prin
apropiaţii săi, a manipulat, pentru a scăpa de răspundere
penală, peste şase milioane dolari.
Corupţia Generalul Pitulescu consideră că există o singură expli-

din spatele caţie la toate acestea: "corupţia, mascată în spatele unor
telefoanelor intervenţii prin telefon, la întâlniri secrete sau conspirative,
prin aluzii sau cereri ferme directe, prin recomandări sau
cereri exprese.( ... ) Cum îşi poate permite secretarul gene-
ral** şi alţi potentaţi ai guvernului să numească, iar primul
ministru*** să accepte în funcţii de consilieri guvernamen-
tali afacerişti notorii de alte naţionalităţi, de genul lui Kamel
Kader şi alţii? Desigur că numai prin intervenţii şi aranja-
mente, pentru că aceştia reprezentau sau aveau în spate
grupuri de interese conduse de nume cunoscute ca Zaher,
Acta, Maher, Taher, Jaber, Tabrizi, Nassar ( ... ) care, prin
coruperea unor demnitari şi funcţionari publici, au pus mâna
pe o importantă parte a avuţiei noastre naţionale pe care au
scos-o peste graniţă. ( ... )
Care este explicaţia că în majoritatea cazurilor de cerce-
tare a unor mafioţi se găseau asupra lor sau la domiciliu
numerele de telefon ale unor înalţi demnitari şi chiar
* Petre Petrişor a fost destituit şi pus sub acuzare în 1998. În 2004 a candidat în alegerile
pentru funcţia de primar al nmişoarei din partea PRM, cu sprijinul direct al lui Corneliu
Vadim Tudor
•· La acea vreme, Viorel Hrebenciuc
*** Nicolae Văcăroiu
48
Emil Constantinescu
fotografii comune ( ... )? Mai mult, aceştia se şi lăudau cu

relaţiile pe care le aveau în mediul demnitarilor români,
invocând sloganul ruşinos că, «în România se poate
cumpăra orice»".
Interesante dezvăluiri privind relaţiile lui Kamel Kader Umăr la

cu demnitarii regimului Iliescu au fost făcute de Adrian umăr cu
Severin în martie 1996, în cotidianul Ziua: "Un cetăţean Ion Iliescu

român de origine palestiniană, pe numele său Abdel Kamel
Kader, este suspectat de implicare în operaţiuni financiare
ilicite şi în acţiuni teroriste. El trece nestingherit prin
culoarele rezervate autorităţilor în aeroporturile din ţară şi
se plimbă pe holurile Palatului Cotroceni. Dacă vreo santi-
nelă îl opreşte, el o brutalizează. Ameninţă parlamentari
români. Prezintă celor care i se opun o legitimaţie eliberată
fie de Preşedinţia României, fie de Secretariatul General al
Guvernului, atestând calitatea sa de consilier la respectivele
instituţii, legitimaţie în faţa căreia toate autorităţile publice
amuţesc. Acest cetăţean român, şi nu altul, primeşte de la
organizatorii (tot români) Forumului Crans-Montana
(întâlnire ce a avut loc la Bucureşti în 1994) un ecuson de
liberă trecere, pe care este menţionată calitatea de membru
al Delegaţiei pentru Eliberarea Palestinei (! !?), ceea ce îi
permite să pătrundă în locurile cele mai bine păzite, unde se
discută secrete mari. Preşedinţia nu întreprinde nimic spre a
vedea cum se face că legitimaţii şi documente de acces ofi-
cial ajung în posesia unor persoane dubioase. Domnul
Kamel Kader funcţionează ca un consilier de stat, existenţa
uneia din legitimaţiile în cauză fiind recunoscută chiar de
Dan Poenaru, prefect de Timiş şi preşedinte al organizaţiei
PDSR din acelaşi judeţ".
Există şi alte motive de stupefacţie: La Conferinţa
Forumului Crans-Montana de la Bucureşti, printre sponsorii
oficiali a fost menţionat şi Zaher Iskandarani, vărul lui
Kamel Kader. Kamel Kader apare în fotografii umăr la umăr
49
Adevărul 1
cu Preşedintele Iliescu. Zaher Iskandarani a primit certificat

de Luptător în Revoluţia Română din partea Preşedintelui
Iliescu.
MAFIA DROGURILOR
"România Analizând situaţia proliferării drogurilor în diferite ţări,
- Turnul Raportul organizatiei "Observatoire Geopolitique des
Babei al
drogurilor" Drogues (OGD)", publicat în 1997, considera că România
anilor '90-'96 s-a transformat treptat dintr-o ţară de tranzit
terestru, aerian şi maritim al drogurilor provenind din Asia
de Sud-Est, Turcia, CSI, America Latină şi Africa într-una
de depozitare, fabricaţie şi consum. Raportul constată că
"narco-activităţile au explodat după căderea lui Ceauşescu",
iar "noul rol al ţării în traficul de droguri, al heroinei mai
ales, a fost agravat de mai mulţi factori: ( ... ) dezordinea, o
legislaţie inadecvată, criza economică şi corupţia pe scară
largă", la care se adaugă tolerarea prezenţei în România a
unor organizaţii teroriste sau mafiote. Este citat un general
român, fost adjunct al şefului Inspectoratului General al
Poliţiei, care recunoştea (în 1996) că "din ţară de tranzit,
România a devenit în cursul ultimilor trei ani cel mai mare
depozit de droguri din Europa de Est".
Autorii remarcă că "România prezintă asemenea avanta-
je pentru traficanţi, încât aceştia au început, în ultimii doi
ani, să-şi instaleze fabrici pentru producţia de heroină".
Conform Raportului OGOII 997, traficul de droguri între
Italia şi România (cu cocaină din Brazilia şi heroină din
Turcia), organizat de mafia italiană "Sacra Corona Unita",
ca şi traficul cu heroină provenită din Afganistan (via
Moldova - Ucraina), se efectua cu complicitatea unor
înalţi funcţionari din administraţie şi din poliţia regimului
Iliescu. Citez din raport: "Parchetul a recunoscut, pentru
prima dată în România, că atât crima organizată, cât şi trafi-
50
Emil Constantinescu
cui de droguri au beneficiat de susţinere politică şi că "banii

murdari" au fost utilizaţi de "anumite partide" pentru finan-
ţarea campaniilor electorale". În încheiere, Raportul
OGD/ 1997 subliniază necesitatea deconspirării "legăturilor
vechiului guvern al Preşedintelui Iliescu cu crima organi-
zată". De altfel, revista la Depeche Internationale .des
Drogues, în numărul 27 din ianuarie 1994, marca, sub titlul
"România - Turnul Babei al drogurilor", că aceasta situaţie
"a fost pregătită prin moştenirea reţelelor formate sub regi-
mul Ceauşescu, corupţia generalizată şi criza economică".
Într-un alt număr (30, din aprilie 1994) al aceleaşi
reviste, se faceau referiri, cu date_ concrete, la complicitatea
vameşilor români cu "naşii" reţelelor de traficanţi din ţară,
ca şi la poliţişti dispuşi să-i sprijine prin telefoane de aver-
tizare pe cei ce urmau a fi arestaţi.*
Toate aceste constatări, ca şi dezvăluirile presei
româneşti, nu au impresionat guvernanţii anilor 1990-1996
şi, în afara confiscării unor cantităţi impresionante de hero-
ină, haşiş. cocaină etc., cercetările nu au avansat spre
vârfurile reţelelor de traficanţi autohtoni.
Ofensiva împotriva importatorilor, depozitarilor, trati- Ofensiva

canţ:lor şi consumatorilor de droguri, declanşată in perioa- neterminată
da Administraţiei Constantinescu şi continuată în anii gu-

vernării Iliescu - Năstase, nu a avut, din nefericire, efectele
scontate. În pofida a numeroase arestări şi a confiscării a
sute de tone de cocaină, haşiş, heroină, apar noi şi noi reţele,
iar graniţele româneşti rămân la fel de penetrabile.
Mafia drogurilor din ţări mai mult sau mai putin înveci-
nate României găseşte uşor parteneri în România, iar
numărul celor dispuşi să intre în reţelele autohtone de dis-
tribqie este din ce în ce mai greu de estimat. Restaurante,
discJteci, cămine studenţeşti, şcoli, parcuri sunt asaltate de
.. wzi revista Depeche lnternationale des Drogues (DIG), colectia 1994 -1997.
51
Adevărul 1
traficanţi în căutare de consumatori ş1 colaboratori. Este

unul din cele mai grave atentate la sănătatea şi viaţa oame-
nilor, a tinerilor îndeosebi.
Fără o curăţare radicală a complicităţilor, fie şi tacite, din
rândul vameşilor, jandarmilor şi poliţiştilor, al gardienilor
publici şi firmelor de pază private, fără un sprijin consistent
al societăţii civile, există riscul ca mafia drogurilor să
invadeze toată ţara. Campania de presă susţinută de ziarul
Ziua, activitatea organizaţiilor neguvernamentale, acţiunile
din şcoli ş.a. au nevoie de sprijinul întregii populaţii şi de
argumente serioase pentru a avea certitudinea că autorităţile
în domeniu îşi fac datoria.
MAFIA VAMILOR
1990 • 1996:
Vameşi mai presus de lege
Este neîndoielnic că proliferarea grupărilor de tip mafiot specializate în

operaţiuni masive de contrabandă s-a realizat cu concursul vameşilor şi ca
urmare a numirii la conducerea Direcţiei Generale a Vămilor a unor per-
soane care - scria generalul Pitulescu, în 1996 - "prin atitudinea lor şi prin
acţiunile întreprinse, au înlesnit sau favorizat" practicarea contrabandei pe
scară largă; "nu au cooperat cu poliţia pentru descoperirea faptelor de
încălcare a regimului vamal şi de tragere la răspundere a vameşilor corupţi"
şi, dimpotrivă, au dispus prin circulare "măsuri de blocare a acţiunilor
poliţiei, de împiedicare a luării măsurilor legale".
Mii Un exemplu de contrabandă practicată cu complicitatea

de miliarde vameşilor care au acceptat importuri însoţite de acte false
de lei În este cel al lui Elias Nassar, care a introdus în ţară, în regim
favoarea de tranzit vamal, peste 20 de milioane pachete cu ţigări pe
unor
contrabandişti care, în realitate, le-a valorificat în România. Prin
notorii întocmirea unor documente false de vămuire şi prin
52
Emil Constantinescu
folosirea de ştampile false, el s-a sustras de la plata unor

taxe vamale şi impozite, evaziunea ridicându-se la suma de
1,5 miliarde lei.
După apariţia ordinului nr. 76/1993, care stabilea că
asupra recalculării taxelor vamale încasate decide numai
Direcţia Generală a Vămilor, majoritatea contestaţiilor au
fost rezolvate favorabil, în sensul reducerii masive a taxelor
încasate. Contrabandişti notorii, Zaher Iskandarani, Tabrizi,
Maher şi alţii au fost scutiţi de plata a mii de miliarde de lei
prin recalcularea şi anularea sau returnarea unor taxe. Mafia
importatorilor şi a vameşilor s-a îmbogăţit cu sprijinul statu-
lui şi în dauna unui buget naţional tot mai sărac.
1997 • 2000:
Recul, pentru o vreme
Schimbările intervenite în conducerea Direcţiei Generale Condamnirl

a Vămilor şi la nivelul a numeroase unităţi vamale impor- şi destituiri
tante au condus la o diminuare sensibilă a tentaţiei de com- la vârf
plicitate a vameşilor cu infractorii de frontieră, astfel că, în
mare măsură, a crescut şi volumul taxelor şi accizelor
încasate la introducerea în ţară a mărfurilor fabricate în
străinătate.
Condamnarea la 9 ani şi 6 luni închisoare a fostului
director general al Vămii Timiş, Vasile Motişan, arestarea
fostei şefe a Vămii Băneasa, Mihaela Enescu, şi a subor-
donaţilor ei Lăcrămioara Hain, Mihai Şerban şi Liviu
Oprescu, în dosarul "Porţelanul"; arestarea fostului şef al
Vămii Giurgiu - Mocăneşti, Marius Ungureanu, şi a
vameşului Virgil Georgescu de la Vama Giurgiu, în dosarul
Croitoru - Atletico Bucureşti; spargerea filierei de contra-
bandă cu ţigări conduse de Ion Chiriţă şi a reţelei fraţilor
Omar în care au fost implicaţi fostul şef al Vămii Otopeni -
Marfă, Stelian Popa, şi fostul director adjunct din Direcţia
Generală a Vămilor, Aurel Teodorescu, au avut, fără
53
Adevărul 1
îndoială, efect şi asupra modului general de aplicare a legis-

laţieiîn domeniu.
După un relativ recul al afacerilor de contrabandă orga-
nizate cu concursul lucrătorilor vamali, metoda mascării
transporturilor de ţigări cu alt tip de produse a reapărut la
Constanţa. De la convoiul "Porţelanul" s-a trecut la
autotrenurile cu ciocolată "Lacta" ale filierei lamai Al Atm
- Marian Chiaţă. Pentru complicitate, vameşul Marian
Pamuc a fost condamnat, în 1998, la 5 ani închisoare.
19~2003
S«4 uwit4t ta 7 ~ ~O#lâ#4 ~ " fPriwut ""4u,re

~ ~ ~ ~ ~-«IMt.
&~datâ,. d«-/r,â,flzdMidefa~~~- e4d
d e ~ fte4U ~ ~ ,,,d,e Ul Mia Id de ~ p e {z44-
t,,d ~ ~ - ~ de fPrb,ud ~ 4i ~ e l / , ~ -
1114 Jedie#ttide ~ i#14tl~'. 1t
4bHt ~ - &4fe fPt,uH4, dui-
t,re uk ~ Jife de4tl"4te ~ - « t « i ~ 4-4· ~ 6 ~
atatâ ~ ea ~- de dJ 15% dbe el.edMat.
~~u,ze~~aţoa~tt,~
~lafâ. ~ mea '!i a ~ A ~ ' P ~ ui
t«ie. {Mâ
~ ' Z e a ~ ea WUte ' ! i a ~ ~ ~ -
1,e duda~~~~~ u fuvr,-
~ 4i ~ ~ ~ - ,,;,,,.;,.,•,,
. ~
ui eMe ~
.4i
~ 4-aa, ~ ~ ~ ~ t l l . ~ ~ ~ iltdtde
~ ~ u,ze m-am (,«µa.t ~ ~ ui ~ l 3 41d '!i
U ' Z e U f t ~ e u t - ~ ~ ~ d e ~ a , u e 1991:
~ ~~ ' ! i ~ ~ -
A/ulM 'Pa.ed Şotoc (dbe ~ ea /M4f. ~ ta " ~ " / ~ ~
54
ue ~ -
1t-am mai~ aia d«ât ue '92 # ue '96. ea ute ~
~ cet "lrue 1~, due ~ Mi al ~'Ubn ~ - 1mt
~ a, ue'96, '4d i-am 4ffli4it ' P ~ 1 ~ a uecâ
due ~ ~ - due '92, am ~ HlleJitatea " ~ ' U i
~ M ~ ' ' f t w t - ~ - a«4taa®«to~,ut
~~- da'tdia,z,~: ''ţ')~,utjMatcţi~
tatâ, ,4 ~ ~ 4a. ~ duµ«t ~ M a di.d,futHe
~~M.,.(fe~~Ma,t,re~
a ~ ? Şi dad ~ o udtre~ , , . ", &tt«Wet, ~
lide,ui. # ~ 'PSD i-a1t ~ ~ -
~ ţU ~-a1t ~ ~ aauH?
111(iHt/t,utt~µ 1 ~ , ~ ''ftâ,wetde ~ ' '
(di,e '9 I J, """da«- 4e4Hui- M u I L a ~ auea,, adeµ,ii ~-J14a
OQt.Ofuu: a ~ etUUt ~ M UMta- u ~ ~
4a. ,ut-~ ~ ~ ţ«,tate, ( f a , ~ "tdH ~ ~ ujzit4-
~ " '4~fi944ettâ. ~ ~ ue '90 ~ ue '92.
AUtHt, ue 2003, ~ # Mpita~~t, ~ dia,z, ei, ~ ~ -
~ Pe;li!, ~~~~IM, ~ ue ~ 'PSD,
1tt 144Hia1t/t«4mMafte~- µ~. µ ~ ~ 4 4 4 ~ -
~- tu ~ - ~ 4i ~ - vaa te «4i- tu dedMaţide M ~
ate ~ - 4i ~ 'PSD, 'P?i!»t (da't 4i a utM etue
~ - PD. uz::mt;li!J <leJi a, ue
maputate, a«4Ua deţue"" o ~ -
ţa, a l-3 ~ 444 ~ - ~ M ~ - ~ ~ -
~ ~ - ~ # ~ - ~ea3-S-740d.eUţi~
eiat.e44lt~. ~ue~. ~ - ~- (!«,zat~.
e«Jt4t ea/1ita~9fl', ~ ~ - '!)aa_ îi ~ ClUH # mai afe4 '4d alt
~ UMp µ,et,ut at-âu4 adiuif4ţi ad«d~u M fw#t, ~ 'Utfdd
~,UMIii M ea ~ - euedi, ~ - rlu etit4t a ftâ,t.â,, ue '5'9 Me4«
li~
• • ~ l i , ,.,...,.,,,....~ di,e ,..,_K,
4i ~IPA,,,,u,,A,î Î.•AIAflA•1' 444 , ,
~ ~ ~
ue er@, t)aa_, ue 2005, 4-M mai~ ~ ~ ~ ~

55
Emil Constantinescu
M 4Qe4 u:/ee,a, ~ ~ a. ~ tWe'U°iM. ei

apd4 "€9~ {a, M
~ (fe,,4~·t.«ţio«al4 ~ ~~'t«ţio«alit-aua fetµi,. La o (fa,:te
/fe,,4~'t«ţio«al4 ~ u ~ '!i ~ ,uu,eiţi ~ 9 a.Hi.
ue "'411«4fMi ' P ~ 1~. # '4/re 4-a,«, ~ ~
~ Î.••Î-••'•":;,,•., •••
fV""F"~" ~ -
.1,,,,,,.,,,.,.M,,,,.,·,· ,e-a,i 4Qe4, Hi.(i o ~. : M ~-
•
')4, tp,Jdd. toţi.
~ 444lflei ii. ad«ee tz,e ~ # a4t,eat«f ' P ~ "'
IJ'UQ,1##.
4""4tr:4 U 4 ~ o ~~~'e e4 ~ ue ~ ,e-a ~ - euvr.
e4U eMQUI edM. pe e4U ,-a a/J4'l,4t at.tu,,d., ea 4i ~ -
MAFIA TRANZACŢIILOR IMOBILIARE
Faptul că obiectul tranzacţiilor imobiliare ( clădiri şi terenuri) rămâne la

vedere, oricât de ascunse ar fi maşinaţiile de transfer, face din a,ceastă reţea
un caz relevant pentru modul în care membrii nomenclaturii c:omuniste şi
vârfurile Securităţii ajunşi la putere în 1990 s-au îmbogăţit folosând poziţiile
politice şi corupţia din Administraţie şi Justiţie.*
1990 • 1996:
Locatari privilegiaţi de Putere
Acţiunea 1 Primul transfer a avut loc sub guvernele Roman şi
Stolojan, în baza Decretului-Lege 61/ I 990. prin care
chiriaşilor din apartamentele proprietate de stat, care consti-
tuiau imensa majoritate a populaţiei urbane. li s-a pennis să
le cumpere la preţuri modeste. Pentru acL:ştia, legea era jus-
tificată moral şi economic pentru că locuinţele lor fuseseră
construite în blocuri_· în perioada comunistă. din munca
tuturor. Numai că de lege au profitat prompt ,eprezentanţii
• Precizez că tranzacţiile imobiliare sunt un sector profitabil în toate statele democratice cu

economie de piaţă în care se operează după reguli, iar atunci când acestea sunt încălcate,
Justiţia acţionează.
56
Adevărul 1
fostei nomenclaturi comuniste, în mare parte reciclată în

structurile noii puteri, care locuiau în case naţionalizate de
comunşti după ce proprietarii lor fuseseră lichidaţi, trimişi
în închisori, mutaţi cu domiciliu obligatoriu în alte zone sau
transferaţi în alte locuinţe mizere ori în subsolurile propri-
ilor lor case. Pentru comparaţie, amintesc că, în Cehia,
Polonia şi Ungaria, în aceeaşi perioadă 1990-1992, s-au
restituit foştilor proprietari până şi castelele.
Al doilea transfer a avut ca obiect locuinţele proprietate Acţiunea 2

de stat tenninate şi încă nerepartizate, sau aflate în con-
strucţie. Abuzurile nu s-au limitat la distribuirea lor în mod
preferenţial membrilor puterii feseniste şi clientelei sale, ci
au ajuns la nesocotirea Legii 85/1992, care statua că aceia
care obţinuseră deja o locuinţă gratuită sau îşi cumpăraseră
apartamente la preţurile modice stabilite prin Decretul Lege
nr. 61/ I 990 nu mai puteau beneficia de o altă locuinţă în
mod gratuit. Prin diferite combinaţii de familie şi transferuri
locative în cascadă, noua nomenclatură şi acoliţii ei şi-au
însuşit rapid o zestre edilitară, şi nu oriunde, ci în zonele
privilegiate din centru şi zona rezidenţială din Nord, unde
astăzi preţul unor apartamente (vechi) cu 3, 4 sau 5 camere
este cuprins între 70.000 şi 150.000 euro.
Faţă de reacţia presei şi opiniei publice, PDSR s-a văzut
obligat să accepte fonnarea unei comisii parlamentare care
să investigheze ilegalităţile. Documentul comisiei parla-
mentare, cunoscut ca Raportul Apartamentul, cuprinde
numeroase nume sonore de miniştri, consilieri prezidenţiali,
senatori şi deputaţi PSDR (Oliviu Ghennan - preşedinte
Senat, Dan Mircea Popescu - ministru, Dan Iosif - senator şi
consilier la Preşedinţia României), dar şi clienţii lor politici.
Inutil de spus că, în ciuda publicării raportului, nu s-a
luat nici o măsură pentru restabilirea legalităţii.
Locuinţele de serviciu intrate în proprietate personală
pot fi ilustrate prin cazul Viorel Hrebenciuc, căruia
57
Emil Constantinescu .
Guvernul Văcăroiu i-a acordat, cu acest titlu, un apartament

de 4 camere plus cameră de serviciu şi dependinţe în Calea
Victoriei (cu adresa nr. 15/694 din 21.04.1993) şi pentru
care, la aceeaşi dată, ICRAL Herăstrău i-a încheiat contrac-
tul de închiriere (nr. 28150) în care nu se menţionează, însă.
calitatea de locuinţă de serviciu. În lipsa acestei menţiuni.
locuinţa a putut fi păstrată şi după ce titularul nu a mai
deţinut funcţia de secretar general al Guvernului.
Acţiunea 3 Obsesia foştilor nomenclaturişti şi securişti reciclaţi în

PDSR era legată de vilele vechi, din perioada interbelică.
Ideea că proprietarii şi le-ar putea recăpăta îi umplea de
furie. Mai ales că, prin 1995, se mai găseau, totuşi, unii
judecători care începuseră să dea sentinţe de retrocedare a
caselor abuziv confiscate. Într-unul dintre accesele sale de
mânie proletară, Preşedintele Ion Iliescu pune la colţ Justiţia
pentru aceste hotărâri şi, imediat, servilul Procuror General
Vasile Manea Drăgulin introduce recursuri în anulare la
Curtea Supremă de Justiţie împotriva tuturor hotărârilor
definitive prin care se dispusese retrocedarea caselor către
proprietarii lor. Curtea Supremă de Justiţie, sub conducerea
la fel de servilului preşedinte Gheorghe Uglean, decide în
plen, cu majoritate de voturi, că acţiunile de retrocedare nu
sunt admisibile şi, ca atare, toate cererile vor fi respinse. A
fost o dovadă clară de încălcare a separaţiei puterilor în stat
şi a independenţei Justiţiei, printr-o comandă politică venită
de la Preşedintele ţării, adică tocmai de la ace;1 autoritate
care, confonn Constituţiei, trebuie să fie garantul separaţiei
puterilor, al independenţei Justiţiei şi al bunei funcţionări a
instituţiilor statului.
Acţiunea 4 În momentul în care se apropie alegerile parlamentare şi

prezidenţiale din 1996 şi apare perspectiva, chiar slabă, ca
ele să fie câştigate de reprezentanţii COR, începe o altă
manevră: vechi case naţionalizate şi alte vile aflate în
58
Adevărul 1
administrarea Regiei Protocolului de Stat (spre a fi utilizate

ca locuinţe de serviciu pentru demnitarii detaşaţi din provin-
cie în Bucureşti) şi a LOCATO (case naţionalizate utilizate
ca sedii pentru ambasade şi locuinţe pentru personalul
diplomatic) sunt transferate la Primărie pentru a putea fi
cumpărate de nomenclatura pesedistă.
În campania din '96, i-am reproşat Preşedintelui Iliescu
că şi-a cumpărat o locuinţă în aceste condiţii. Nu pentru că
a beneficiat de o casă obţinută la un preţ scăzut, în fond avea
tot dreptul la o reşedinţă. Ci, pentru că, acceptând Lista
prezentată de Guvern în care fusese trecut pe primul loc, a
ratificat abuzuri grave pe seama nesocotirii drepturilor
foştilor proprietari.
1997 • 2000:
Altă mentalitate, alte atitudini
În contextul descris, este de menţionat că, deşi. conform

legii, aveau dreptul la o reşedinţă pe durata funcţiei,
preşed:ntele Senatului Mircea Ionescu Quintus şi preşedin
tele C2merei Deputaţilor Ion Diaconescu, primul ministru
Radu Vasile şi primul ministru Mugur Isărescu nu au bene-
ficiat de reşedinţe oficiale, rămânând să domicilieze în
vechile lor locuinţe (care, în cazul preşedintelui Ion
Diacor.escu, însemna un apartament de două camere într-un
bloc construit înainte de '89). Aş adăuga că fostul prim-mi-
nistru -✓ictor Ciorbea a părăsit reşedinţa oficială la o zi după
încetarea funcţiei, revenind în apartamentul său de la bloc şi
că eu hsumi, cu două săptămâni înainte de încheierea man-
datulu, m-am mutat într-o locuinţă cu chirie la un particu-
lar, ceea ce a fost considerat o naivitate, tratată mai mult în
bătaie de joc.
59
Emil Constantinescu
2000 · 2004:
Tranzacţii frauduloase in cascadă
Reţelele de tranzacţii imobiliare au luat avânt, căpătând cu adevărat ca-

racterul unei mafii care cuprinde membri corupţi ai administraţiei centrale şi
locale, justiţiei, poliţiei şi reprezentanţi ai lumii interlope, cămătari şi recu-
peratori. Unul dintre centrele naţionale a devenit Primăria municipiului
Bucureşti, unde, sub mandatul lui Traian Băsescu, jongleriile unor directori
au atins o culme greu de imaginat.
Miniştrii Guvernului Năstase nu se lasă mai prejos, intrând într-o com-
petiţie frenetică cu prefecţii şi primarii locali pentru achiziţionarea cât mai
multor valori imobiliare la preţuri cât mai mici - când le cumpără - şi cât mai
mari - când le vând.
Cazul Vasile Turcu este beneficiarul privatizării, dupa 2001, a

Vasile jumătate dintre fostele ICRAL-uri din Bucureşti: ROM
Turcu VIAL SA, (fostul ICRAL sector 1), ORIZONT (fostul
-ICRAL
ICRAL sector 6) şi TITAN AL (fostul ICRAL sector 3).
Acestea sunt întreprinderi care se ocupă de administrarea
unor clădiri aflate în proprietatea municipiului Bucureşti,
astfel că patronul firmelor ORIZONT, ROM VIAL şi
TITAN AL primeşte un comision din chiria plătită de cei
care locuiesc în aceste clădiri. În plus, primeşte şi bani mulţi
din bugetul Primăriei, prin intermediul Administraţiei
Fondului Imobiliar (AFI), pentru realizarea unor lucrări de
modernizare şi reparaţii ale clădirilor pe care le are în
administrare. În afara acestor venituri sigure, graţie priva-
tizării, Vasile Turcu a devenit şi proprietar peste o serie de
clădiri şi terenuri din patrimoniul fostelor ICRAL-uri.
Afacerea a fost pregătită din timp de conducerea
APAPS. În 2002, prin Ordinul 88 din 27 septembrie, minis-
trul Ovidiu Muşetescu a pus sub administrare specială
ICRAL-ul TITAN AL. Administrarea specială presupunea
că firma este într-o criză profundă. În realitate, la acea dată
TITAN AL înregistra profit, astfel că punerea sub adminis-
60
Adevărul 1
trare specială nu a fost decât o manevră a conducerii APAPS

pentru a scădea substanţial valoarea de piaţă a firmei. Apoi,
APAPS a publicat anunţul de oferte pentru privatizarea
TITAN AL în care a stabilit o serie de condiţii restrictive,
menite să îndepărteze posibilii concurenţi ai firmei favorite.
Odată terenul pregătit de Ovidiu Muşetescu şi oamenii săi,
Romconstruct, firma lui Vasile Turcu, a obţinut, în urma li-
citaţiei desfăşurate în noiembrie 2003, 86% din acţiunile
TITAN AL.
Suma primită de APAPS pentru TITAN AL este ridicolă.
Vasile Turcu a cumpărat cele 86% din acţiuni cu doar
70.000 euro, reprezentând mai puţin de 5% din valoarea pa-
trimoniului acestei firme. Plătind 70.000 euro, Vasile Turcu
a primit de la ministrul PSD un bloc cu 5 nivele în centrul
Bucureştiului, pe strada Hristo Botev nr. 15A; o clădire pe
strada Lăcrămioarei nr. 56; un depozit pe strada Industriilor
nr. 50 şi un depozit pe strada Vâlsăneşti. Numai blocul de pe
Hristo Botev, care este şi sediul firmei TITAN AL, valo-
rează peste un milion de euro, adică de 14 ori mai mult decât
suma plătită de Vasile Turcu pentru achiziţionarea întregii
societăţi.
Cine este Vasile Turcu?
Vasile Turcu face parte din delegaţiile oficiale care îl
însoţesc pe Preşedintele Ion Iliescu în vizitele în străinătate.
În 7 februarie 2004, Preşedintele Ion Iliescu l-a decorat pe
Vasile Turcu cu Ordinul Meritul Cultural (?!) în grad de
ofiţer (recompensându-l pentru statutul de sponsor fruntaş
al PSD).
Firma lui Vasile Turcu, Romconstruct, este una dintre
beneficiarele principale ale contractelor de lucrări publice
din 200 I încoace. Doar pentru lucrările de renovare a
Muzeului Naţional de Istorie a României, firma lui Vasile
Turcu a încasat în 2002 peste 91 miliarde lei (aproximativ 3
milioane euro).
61
Emil Constantinescu
Cazul În 1995, oierul Gigi Becali* a cumpărat suprafeţe masive

Gigi Becali de teren în Ştefăneştii de Jos, din loturile împărţite de pri-
- Băneasa marul Gheorghe Rababoc (PSD) în baza Legii 18. Rababoc
şi Becali sunt prieteni de familie, primarul folosind, tot din
1995, un Jeep înregistrat pe numele lui Gigi Becali.
Rababoc era cumnatul generalului Cioflină, şeful Statului
Major General, prin care s-a demarat schimbul de terenuri
dintre Becali şi Ministerul Apărării Naţionale. Treimea
Becali - Rababoc - Cioflină, din a cărei colaborare s-au
născut milioanele actualului patron de club fotbalistic şi de
partid politic, a acţionat rapid.
După ce, în februarie 1995, primarul Rababoc
împroprietărise, în baza Legii fondului funciar, numeroase
familii de romi, acestea au fost convinse să-şi vândă loturile
lui Gigi Becali pe sume infime. De la 420 de familii, câte au
fost împroprietărite atunci, s-au strâns cam 120 de ha ( din
cele aproximativ 400 ha câte a reuşit să adune Becali la
Ştefăneştii de Jos, Tunari, Pipera).
Schimbul de terenuri cu Armata a început în 1996, când
şeful Statului Major, generalul Dumitru Cioflină, a înaintat
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) un memoriu
prin care solicita obţinerea în schimbul terenurilor de la
Băneasa a unor terenuri cu o suprafaţă similară în Ştefăneşti
pentru o unitate de infanterie, fără a lua în considerare că
valoarea celor pe care MApN urma să le cedeze în Băneasa
era mult mai mare decât cea a tarlalelor din Ştefăneştii de
Jos. În dosarul întocmit de Parchetul Militar, prejudiciul a
fost estimat la 11 milioane dolari.
Cazul În 1993, un grup de ţărani din comuna OarJa, judeţul

Oarja Argeş. au primit titlurile de proprietate a terenurilor care le
- Bradu aparţinuseră lor sau părinţilor lor şi care le fuseseră luate de
comunişti.
• in 2004. Gigi Becali are o avere apreciată la 200 milioane dolari (vezi revista Capital, 2004.
top 300). este patronul unui mare club de fotbal, preşedinte de partid şi candidat la
Presedint,a României.
62
Adevărul 1
În septembrie 200 I, aflându-se ca o firmă multinaţională

vrea să cumpere un teren în zona autostrăzii Bucureşti -
Piteşti, sub protecţia prefectului (PSD) al judeţului Argeş,
printr-o înţelegere între doi primari (PSD), respectivele
terenuri sunt trecute de la comuna Oarja la comuna vecină
Bradu. Primarul comunei Bradu, Costel Zamfir, ignorând
titlurile proprietarilor de drept ai terenurilor, le atribuie altor
persoane. Dupa numai câteva luni, în noiembrie şi decem-
brie 200 I, o tânără de 18 ani, care locuieşte în cartierul
Primăverii din Bucureşti, cumpără respectivele terenuri de
la persoanele care le primiseră ilegal şi le vinde, apoi, com-
paniei multinaţionale pentru l .343.688 euro.
Este foarte greu de crezut că tânăra Alexandra Pietraru
este un Bill Gates al afacerilor imobiliare. Mai degrabă este
vorba despre o afacere dubioasa în care s-au implicat pre-
fectul PSD al judeţului Argeş, primarii PSD din Oarja şi
Bradu, şi o persoană de acoperire din Bucureşti.
În iulie 2003, primarul Bacăului, Dumitru Sechelariu, s-a Cazul

îmbogăţit, cu ajutorul Consiliului local, cu aproape 4 ha Sechel~riu
- Bacău
teren din domeniul public. În doar câteva minute, prin patru
hotărâri ale Consiliului local Bacău, votate în unanimitate,
un teren central de 38.463 metri pătraţi a ajuns în mâinile
primarului.
Prin prima hotărâre, trei terenuri de sport, administrate
până atunci de Liceul sportiv din Bacău şi însumând 24.730
mp, au trecut la municipalitate, liceul primind în schimb alte
trei terenuri în suprafaţă de numai 16.000 mp.
A doua hotarâre de consiliu a decis ca terenul de 24. 730
mp să treacă din domeniul public în domeniul privat al
municipalităţii, pentru "construirea unui complex comer-
cial, obiectiv absolut necesar, care lipseşte în acest moment,
într-o zonă cu o mare densitate de locuitori." Argument:
"trecerea din domeniul public în domeniul privat deschide
63
Emil Constantinescu
posibilitatea colaborării cu un potenţial investitor, în vede-

rea ridicării unui asemenea obiectiv".
A treia hotărâre a făcut ca terenul abia intrat în proprie-
tatea privată a Consiliului şi care deschidea "posibilitatea
unei colaborări cu un potenţial investitor" să fie atribuit
Fabricii Letea, al cărei patron este Dumitru Sechelariu. La
cei 24. 730 mp, cât însumau cele trei terenuri de sport, con-
silierii au adăugat şi suprafaţa pe care se afla Orăşelul copi-
ilor. Astfel, Consiliul local Bacău a cedat Societăţii Letea,
aparţinând primarului Sechelariu, o suprafaţă de 31.857 mp,
evaluată oficial la 32.146.337.296 lei, primind în schimb
baza sportivă Letea în suprafaţă de 58.329 mp plus con-
strucţii aferente în valoare de 32.424.031.207 lei. Cum însă
grosul bunurilor îl constituie terenurile şi ţinând cont că
agenţii imobiliari afirmă că în zona Letea terenul se vinde
cu cel mult 5 dolari/mp, suma pare supraevaluată.
O a patra hotărâre a statuat cedarea de către Consiliul
local Bacău a două terenuri de tenis, din strada Pictor Aman,
însumând 5.606 mp, cu o valoare de 5.656.915.671 lei. În
schimbul lor, Letea a oferit o grădiniţă ocupând o suprafaţă
de 3.488 mp şi un alt teren de 7.320 mp. Valoarea totală a
bunurilor transmise de Letea a fost evaluată la
6.170.960.495 lei.
Deşi, la prima vedere, schimburile par echitabile, reali-
tatea este alta. Un metru pătrat de teren în zona centrală a
oraşului costă în jur de 30-50 de dolari, în funcţie de vecini,
utilităţi etc., astfel că terenul dobândit de fostul primar
Sechelariu valorează în jur de l .200.000 dolari, în timp ce
terenul din zona unde se află Fabrica Letea nu depăşeşte 5
dolari pe metru pătrat, adică un preţ total de cel mult
200.000 dolari. Aşadar, un profit de cel puţin l milion de
dolari realizat de baronul PSD, Dumitru Sechelariu, în
câteva minute.
Hotărârile, iniţiate de consilierii PSD, au fost votate şi de
consilierii PRM, PNL, PD. În unanimitate!
64
Adevărul 1
Speculaţii in dauna banilor publici
După ingineriile financiare, care au falimentat o serie de bănci în timpul

guvernării PDSR din 1992-1996, sub noua guvernare PSD s-a realizat un
"salt calitativ" spre o serie de inginerii imobiliare pe seama banilor publici
administraţi de diferite instituţii centrale şi locale.
Case de pensii şi inspectorate teritoriale de muncă s-au specializat în
tranzacţii imobiliare, cumpărând clădiri şi terenuri la preţuri supraevaluate
de la persoane fizice sau mici SRL-uri, care le achiziţionaseră cu puţin timp
în urmă, de regulă de la stat, pe preţuri mult mai mici.
În luna septembrie 2002, Casa Naţională de Pensii ş1 83 milioane

Asigurări Sociale (CNPAS ), al cărei preşedinte era Petre lei deturnaţi
din fondurile
Ciotlos, care ocupa în acelaşi timp şi funcţia de secretar de de asigurări
stat în cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, a sociale
cumpărat de la SC Frottierex, fosta Suveica, o clădire
împreună cu terenul aferent, precum şi o hală, în Bd. Lacul
Tei nr. 17, cu suma de 3,9 milioane dolari, hala urmând să
servească drept depozit pentru arhiva Casei Naţionale. Deşi
motivaţia iniţială pentru cheltuirea de la buget a acestei
sume uriaşe a fost nevoia urgentă de spaţiu, imediat după
achiziţionare, Casa de Pensii a demolat hala, lucrare care a
mai costat aproximativ 200.000 dolari.
Ulterior, CNPAS a închiriat o altă hală, tot de la SC
Frottierex, de 2.000 mp, pentru care actualul preşedinte al
Casei Naţionale de Pensii, Ion Giurescu, care este şi secre-
tar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, şi
preşedinte al Consiliului Economic şi Social, continuă să
plătească o chirie anuală de 100.000 dolari. Toate aceste
sume, puse cap la cap, duc la un rezultat halucinant: Casa de
Pensii a plătit metrul pătrat cu peste I .OOO dolari, în
condiţiile în care preţul pentru metrul pătrat de teren în
Bucureşti era, atunci, de 300-600 dolari.
Abuzurile au fost confirmate de Curtea de Conturi, care
65
Emil Constantinescu
a stabilit că bugetul asigurărilor sociale a fost prejudiciat cu

83 miliarde lei. Prin urmare, fiecărui pensionar din
Bucureşti i-au fost scoşi din buzunar 200.000 lei, adică de
patru ori mai mult decât anunţata indexare cu 50.000 lei a
pensiilor.
Preţ de O situaţie similară a avut loc la Galaţi. Acolo, Casa

achiziţie de judeţeană de pensii, reprezentată de directorul general
5 ori mai
mare decât Modiga Georgeta, a cumpărat în luna noiembrie 2002 imo-
preţul zilei bilul din strada Ştiinţei nr. 97, compus din parter plus patru
etaje, însumând 2.264 mp, plătind 21 miliarde lei. În
condiţiile în care, astăzi, valoarea din zonă a unui metru
pătrat construit este de circa 60 dolari (pentru o clădire
veche), preţul pieţei pentru respectivul imobil nu putea
depăşi 140.000 dolari, adică circa 4 miliarde lei, fiind de
cinci ori mai mic decât suma plătită de Casa judeţeană de
pensii Galaţi, în 2002.
De la 5 la La Târgovişte, Inspectoratul Teritorial de Muncă

7, 7 miliarde Dâmboviţa, reprezentat de inspectorul şef Vlad Călin
lei
Decebal, membru PSD, a achiziţionat, în luna octombrie
2002, un imobil de 696 mp, plătind suma de 7,7 miliarde lei.
Respectivul imobil fusese cumpărat prin licitaţie, cu numai
două luni înainte, în urma închiderii băncii Bankcoop SA,
pentru numai 5 miliarde lei.
Suprae\'8luare În anul 2002, Agenţia Municipală de Ocupare a Forţei de

cu Muncă Bucureşti a achiziţionat un imobil pentru sectorul 5,
4,6 miliarde
al cărui preţ a fost supraevaluat cu 4,6 miliarde lei.
lei
Directorul general executiv al Agenţiei este Dumitru
Pelican, care, până în mai 2001, a fost consilierul pe pro-
bleme de muncă şi asistenţă socială al ministrului Marian
Sârbu.
66
Adevărul 1
DEMONSTRAREA TEZEI
1990 • 1996:
Acapararea economiei
de către vechile structuri comuniste
Între ianuarie 1990 şi decembrie I 996, avuţia naţională a Coridoarele

României a fost jefuită şi cea mai mare parte a economiei a şi stâlpii
puterii
fost distrusă. Acest proces devastator a atins toate seg-
mentele vitale ale ţării: energetic, alimentar, financiar-ban-
car, al transporturilor şi al industriei de apărare. În raportul
pe anul I 994, prezentat în faţa Parlamentului României,
privitor la ameninţarea la adresa securităţii naţionale, însuşi
directorul SRI, Virgil Măgureanu, a fost obligat să estimeze
dimensiunea afacerilor oneroase şi banilor murdari ca
reprezentând 38% din produsul naţional brut.
O asemenea dramă nu ar fi fost posibilă dacă mulţi din-
tre cei care au condus statul român în primii şapte ani ai
tranziţiei nu ar fi fost complici direcţi sau indirecţi ai aces-
tui mare jaf; dacă ei nu ar fi favorizat marii infractori,
trădând interesele fundamentale ale ţării. Cei care au condus
au fost orbiţi de dorinţa câştigului rapid sau au acceptat
această situaţie. Bani, care ar fi trebuit să ajungă la bugetul
sănătăţii, al învăţământului, al cercetării, al protecţiei
sociale, al armatei, au umplut buzunarele celor din vârf, în
paguba cetăţenilor de rând.
În volumul Stâlpii noii puteri în România*, Silviu
Brucan, preluând de la Voltaire sintagma Le corridor de la
tentation, ajunge la concluzia că, în România perioadei de
tranziţie post-comunistă, au funcţionat mai multe coridoare
ale tentaţiei, între care: Coridorul CEPEX; Coridorul
Export-Import; Coridorul Directocraţiei; Coridorul Bancar,
care au condus la acapararea unei mari părţi a economiei de
către exponenţi ai vechilor structuri.
• Editura Nemira, Bucureşti, 1996

67
Emil Constantinescu
Coridorul CEPEX
Membrii Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român,

scrie Silviu Brucan - care ştie ce spune -, nu-şi puteau pennite să se implice
direct în afaceri, deoarece Ceauşescu nu tolera aşa ceva. Ei recurgeau la
rubedenii, pentru că nepotismul era în floare; chiar şi depunerile la CEC se
făceau pe numele soţiilor, fiilor sau fiicelor, ginerelui sau nepoţilor pe a
căror discreţie puteau conta. De aceea, procurorii care au anchetat cazurile
membrilor CEPEX nu prea au găsit conturi la CEC pe numele acuzaţilor şi
au notat în dreptul lor: fără avere. În schimb, apropiaţii lor au excelat în afac-
eri. Câteva exemple:
Rubedeniile • Badea Dincă, ginerele lui Ion Dincă (membru al

Comitetului Politic Executiv al CC al PCR), a fost până în
1990 directorul Institutului Român de Infonnatică (care
gestiona importul de produse electronice). A fondat
Computerland, specializat în calculatoare şi fotocopiatoare.
• Gabriel Popoviciu, ginere al aceluiaşi Ion Dincă (zis
Teleagă), a înfiinţat Allrom, specializat în cântare electroni-
ce şi, împreună cu Badea Dincă, a devenit patron la Pizza
Hut - România.
• Marius Ţârlea, ginerele lui Ion Ceauşescu (frate cu
Nicolae Ceauşescu şi prim-vicepreşedinte al Comitetului
de Stat al Planificării), a înfiinţat, la Ziirich, în Elveţia, finna
Manei Finanz AG cu un capital de circa 9 milioane franci el-
veţieni şi, la Bucureşti, Columna Bank, cu capital româno-
elvetian.
• Vasile Bostan, preşedintele Asociaţiei Studenţilor
Comunişti din Bucureşti, apropiat de Nicu Ceauşescu, a
devenit preşedinte la Columna Bank.
• Aurel Borşan, directorul Biroului de Turism pentru
Tineret (BTT) înainte şi după '89, a iniţiat pe bandă şapte
societăţi cu răspundere limitată (SRL), între care Dacia
Felix Taur (1992), în care a atras ca acţionari toţi directorii
BTT din judeţe. A investit 2.850.000 lei în această societate
care avea acelaşi obiect de activitate ca BTT şi, în plus,
"cumpărarea de acţiuni BTT".
68
Adevărul 1
Silviu Brucan conchide: "Să recunoaştem că schimbul de

mâine al partidului, cum numea Ceauşescu UTC-ul, şi-a
binemeritat rolul istoric".
Coridorul Import • Export
"Sectorul comerţului exterior a manipulat în cinci ani de Comisionul

la revoluţie operaţiuni în valoare de peste 80 miliarde dolari. şi milionul
Numai într-un singur an, 1995, schimburile comerciale ale
României au depăşit 17 miliarde dolari. În termeni de per-
sonal, acest sector era în 1990 cel mai calificat şi mai bine
echipat pentru economia de piaţă. Oamenii lui călătoriseră
în Occident şi în Lumea a Treia, îşi frecaseră coatele cu mari
bancheri, industriaşi şi oameni de afaceri, vorbeau curent
limbi străine şi cunoşteau regulile jocului pe piaţa mondială.
De aceea, nu-i de mirare că după '89 ei au tras cele mai spec-
taculoase "tunuri" din istoria capitalismului sălbatic român".
În anii '80, funcţionau în România 46 întreprinderi de
comerţ exterior a căror principală sursă de venit era "comi-
sionul pe care-l încasau la fiecare operaţiune în care
acţionau ca intermediar între firmele de stat româneşti şi
cele străine. ( ... ) Aceste întreprinderi nu dispuneau de
importante valori imobiliare, fonduri fixe sau capital social,
aşa încât, după '89, majoritatea s-au privatizat uşor prin
metoda MEBO, oamenii din conducerea lor rămânând
aceiaşi. De fapt, principalul lor capital erau relaţiile cu
firmele străine şi cu uzinele româneşti specializate în pro-
ducţia de export şi acel savoir faire pe care-l deprinseseră
de-a lungul anilor de comerţ exterior.
Foştiidirectori generali şi asociaţii lor au reuşit să-şi per- Model

petueze monopolul asupra ramurii respective în materie de În 4 timpi
import-export printr-un model în patru timpi. Prima
mişcare: privatizarea. A doua: contactarea fabricilor
româneşti şi cointeresarea directorilor acestora să continue
a produce articole cerute pe pieţe străine şi să le exporte prin
intennediul lor. A treia: contactarea firmelor-client străine
în vederea prelungirii contractelor. A patra: reluarea
69
Emil Constantinescu
legăturii cu banca românească sau străină, care finanţase în

trecut operaţiunea, pentru a convinge conducerea lor să
repete figura în noile condiţii. Fiecare din ultimele trei
mişcări se derula cu succes datorită "cointeresării" celor
care luau deciziile. În multe cazuri, directorii generali ai
întreprinderii de comerţ exterior au cumpărat pachete de
acţiuni ale fabricilor producătoare, dobândind astfel con-
trolul asupra acestora, iar uneori s-au înfipt în consiliile de
administraţie ale băncilor".
Tunurile şi Dintre exemplele oferite de Silviu Brucan citez:

tunarii • Petru Crişan: În decembrie 1989 era director general la
Românoexport, în 1990 a privatizat întreprinderea, asigu-
rându-şi 55,9% din capitalul social. Apoi a acaparat două
firme-client, SC Duras-Nehoiu şi Tricomontana SA, tot din
Nehoiu, ambele profilate pe exportul spre firmele străine cu
care Crişan avea vechi relaţii de afaceri. Treptat, Crişan a
devenit acţionar la încă 14 întreprinderi în relaţie cu firma-
mamă Românoexport care, în 1994, figura în Registrul
Comerţului cu 54 miliarde cifră de afaceri. În 1995, Petru
Crişan a fost numit ministru al Comerţului în Guvernul
Văcăroiu, unde, între altele, era abilitat să aprobe licenţe de
export şi import. Premierul Văcăroiu (ca şi Preşedintele
Iliescu) l-a apărat până în ultima clipă pe ministrul
Comerţului, Petru Crişan, deşi acesta fusese demascat în
presă ca fiind în conflict de interese în dubla sa calitate de
responsabil al licenţelor şi de proprietar sau administrator a
16 firme de comert exterior.
• Victor Atha~asie Stănculescu: În 1959, ca şef al
Secţiei de Înzestrare a Annatei din Marele, Stat-Major,
avansat în 1980 şef al Departamentului de lnzestrare a
Armatei, s-a ocupat intens de exportul şi importul de arma-
ment. Cu relaţiile create în Occident, el devine după '89
reprezentantul marelui concern englez Bali, înfiinţând la
Bucureşti firma Bali Trading Co., cu o cifră de afaceri de
20- 22 milioane dolari în 1991 şi 155 milioane dolari în
1992. În asociere cu Kay International din Londra, broker al
companiei Lloyds, înfiinţează Asigurarea Anglo-Română,
asigurări navale, aviatice şi altele.
70
Adevărul 1
• Dan Voiculescu, după ani lucraţi înainte de 1989 pen-

tru celebra firmă Crescent din Cipru şi la Vitrocim -
Bucureşti, începând cu 1990, exportă masiv ciment pe cont
propriu, construieşte uzina de mecanică fină Grivco,
tipografia Intact, ziarul Jurnalul Naţional, postul de televi-
ziune Antena I.
• Viorel Cataramă se ocupa la ICE Tehnoforestexport de
export de mobilă în Occident până în 1990, când înfiinţează
propria sa societate - Elvila SRL - şi fabrica de mobilă pen-
tru export Elmoberom, urmate de Relaxa şi Elbombix.
• George Constantin Păunescu, fost şef al Agenţiei
Comerciale a României la Milano şi apoi director în
Ministerul Comerţului Exterior, înfiinţează în 1991 firmele
Ages SRL şi Poolgec, iar împreună cu fratele său Viorel
Păunescu, patronul Melody Bar, obţin controlul asupra
hotelurilor Intercontinental şi Lido din Bucureşti, Rex -
Mamaia ş.a. Achiziţionează 24 avioane canadiene pentru
compania Dac-Air. Devine preşedintele Uniunii Generale a
Industriaşilor din România (UGIR).
Dan Voiculescu • Crescent:

O autobiografie romanţată
În zilele imediat următoare lui 22 decembrie 1989, un avion aterizează

pe aeroportul Otopeni. La bordul avionului se afla un om de afaceri
egiptean, Berti Habib, care vine în România îngrijorat de ce s-ar putea
întâmpla, după căderea regimului Ceauşescu, cu un partener de afaceri
român. Berti Habib descinde la Otopeni, se întâlneşte cu partenerul său, îl ia
în braţe plângând şi îi propune să îl salveze de revoluţionari, trecându-l cu
maşina în Iugoslavia. Omul de afaceri român îşi linişteşte prietenul, asigu-
rându-l că este în siguranţă, iar egipteanul părăseşte ţara după câteva ore.
Omul de afaceri român pe care căderea lui Ceauşescu îl punea în pericol este
Dan Voiculescu. Şi, oricât de ciudat ar părea, acest episod de "solidaritate im-
presionantă" este povestit chiar de Dan Voiculescu într-o carte autobiografică.*
Apărut la editura Jurnalul, care îi aparţine lui Dan Voiculescu, volumul
• Dan Voiculescu, Adevărul despre Crescent, Editura Jurnalul, Bucureşti, 1999, p. 53
71
Emil Constantinescu
Adevarul despre Crescent a trecut neobservat de ziarişti şi politicieni, sau de

cei interesaţi de istoria recentă a României. Titluri de capitole ca "Marna
cloşcă grijulie", "Copilul Dan" sau "Emanciparea prin hochei" au descura-
jat, probabil, mulţi cititori ai mărturisirilor lui Dan Voiculescu. O lectură
atentă dezvăluie că, departe de a fi autobiografia unui "precursor al capita-
lismului respectabil, nimerit din întâmplare în ceaţa bănuielilor", cum ne
asigură Petre Mihai Băcanu pe coperta a patra a cărţii, Adevăntl despre
Crescent oferă nenumărate argumente pentru a demonstra contrariul: Dan
Voiculescu a făcut avere din afaceri cu banii Securităţii comuniste.
AVSla În 1969, imediat după terminarea facultăţii, Dan

VITROCIM Voiculescu este angajat ca economist stagiar la TEHNO-
FORESTEXPORT; în 1970 se transferă la Întreprinderea de
Comerţ Exterior (ICE) VITROCIM; în 1978 este numit şef
al serviciului operaţiuni de Aport Valutar Special (AVS) din
cadrul ICE VITROCIM.
În cadrul unei campanii de presă menite să demonstreze
buna credinţă a patronului sau, cotidianul lui Dan
Voiculescu, Jurnalul naţional, a publicat, la I Omai 2004, un
material semnat de Liviu Turcu. Fost maior în Direcţia de
Informaţii Externe, Liviu Turcu a primit, în ianuarie 1989,
azil politic în Statele Unite, fiind ulterior condamnat la
moarte de Justiţia comunistă. Ca toate demersurile făcute de
Dan Voiculescu pentru a demonstra că nu are nici o legătură
cu Securitatea, şi campania Jurnalului naţional nu face
decât sa ofere noi argumente care susţin contrariul.
Liviu Turcu dezvăluie mecanismul operaţiunilor AVS,
prin care regimul Ceauşescu era alimentat cu substanţiale
sume în devize de lucrătorii Securităţii. El povesteste că,
potrivit Ordinului 000320 revizuit şi aprobat personal de
Nicolae Ceauşescu, operaţiune de tip AVS era şi "obţinerea
de comisioane confidenţiale cu prilejul negocierii contrac-
telor comerciale oficiale de import-export în ţară şi străină
tate; de regulă, aceste comisioane erau asigurate prin proto-
coale confidenţiale separate de contractele propriu-zise."*
• Liviu Turcu in Juma/ul naţional din 1O mal 2004.
72
Adevărul 1
Cu astfel de operatiuni s-a ocupat şi Dan Voiculescu,

începând din 1978, la VITROCIM.
În 1982, Dan Voiculescu înfiinţează, în România, Triunghiul

reprezentanţa CRESCENT, obţinând acordul Securităţii CRESCENT
pentru a trece de la VITROCIM la CRESCENT, ca
reprezentant şi director general al acestei firme în România.
Citez: "Oferta era foarte interesantă, aşa că iau din nou dru-
mul ARGUS-ului unde trebuie să refac toată procedura de
înfiinţare a reprezentanţei. Trece timpul de gestaţie necesar
şi se naşte reprezentanţa. Dar, dacă problema reprezentanţei
e rezolvată, nu e rezolvată şi cea a reprezentantului: trebuia
să primesc o aprobare pentru a ocupa postul. /.../ Vorbesc cu
omul pe faţă: uite, dacă mi se aprobă să fiu reprezentant, îţi
las ţie şefia serviciului de aport valutar, toata lumea-i
mulţumită. Omul se dovedeste interesat, fac altă cerere pe
care, de astă dată, doamna ministru scrie "Da", îl cheama pe
securistul Ministerului Comerţului care aprobă şi el, şi
devin reprezentantul firmei Crescent în România".*
La 1 martie 1982, Dan Voiculescu este transferat la
Oficiul ARGUS, firma de comerţ exterior a Securităţii,
unde erau angajaţi românii care lucrau pentru companii din
străinătate. Deşi reprezentant al CRESCENT, el rămâne
angajat cu carte de munca al Oficiului ARGUS, până în
1990, având un salariu de cca. 6.000 de lei pe lună.
Firma CRESCENT Commercial & Maritime LTD a fost
în:iinţată în noiembrie 1980 în oraşul Pireu (Grecia), fiind
condusă de Fouad Michael Sanbar, cetăţean grec de origine
litaneză. În 1984, când acesta este pus sub urmărire de ser-
viciile secrete greceşti, existând infonnaţii privind legăturile
ac~stuia cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, firma
di1 Grecia este înlocuită cu un nou CRESCENT, înfiinţat în
Cipru de John Edgington, cetăţean britanic cu domiciliul în
Austria. Reprezentant în România rămâne Dan Voiculescu,
· Dan Voiculescu, op. cit. p. 40.

73
Emil Constantinescu
iar John Edgington se dovedeşte a fi doar proprietarul de

faţadă. Chiar în momentul înfiinţării CRESCENT Cipru, el
semnează o procură de transfer al acţiunilor pe care o dă
spre păstrare lui Dan Voiculescu.* Practic, Dan Voiculescu
controla în totalitate operaţiunile CRESCENT.
DUNĂREA Până în 1989, CRESCENT a fost principalul partener de

Securităţii afaceri al ICE DUNĂREA, de fapt, o unitate militară în
cadrul Securităţii - UM OI 07.
"Tocmai în ideea plăţii rapide - exagerat de rapide, cum
s-a vazut ulterior - a datoriei externe, a fost înfiinţată între-
prinderea "Dunărea" în subordinea Securităţii. Aceasta a
angajat /. ../ o serie de specialişti din comerţul exterior, care
lucrau încadraţi de securişti, obţinând venituri care se
vărsau într-un cont special din BRCE destinat plăţii datoriei
externe. /. ../ Şi cine altcineva decât Securitatea putea fi
investită cu încrederea că va ţine sub control aportul valu-
tar? De aceea s-a înfiinţat "Dunărea", a fost dotată cu per-
sonal, i s-a pus la dispoziţie un fond de marfă şi a fost
lansată în afaceri".**
Încrederea pe care Securitatea o avea în firma CRES-
CENT era maximă. În 1988, de pildă, 66,98% din totalul
exporturilor făcute de DUNĂREA s-a realizat prin inter-
mediul CRESCENT.
Se ridică, desigur, întrebarea, de ce firma de comerţ exte-
rior ICE DUNĂREA avea nevoie de un intermediar din
Cipru pentru a exporta mărfuri româneşti? Foarte probabil,
răspunsul la această întrebare îl dau "comisioanele" despre
care vorbeşte Liviu Turcu şi dorinţa Securităţii de a crea
posibilitatea transferului unor sume importante în conturi
din străinătate care să fie complet în afara controlului
oricărei autorităţi din România.
• În mai 1990, intervievat in cadrul investigaţiilor demarate de firma de detectivi canadieni

"Peat Marwick Thome· (PMT), care a !ost angajată de Guvernul României să dea de urma
conturilor Securităţii, Fouad Sanbar recunoaşte existenţa acestei procuri.
•• Dan Voiculescu, op. cit, pag. 42

74
Adevărul 1
Dan Voiculescu recunoaşte că operaţiunile pe care le

efectua necesitau aprobarea ofiţerilor de Securitate de la
CRESCENT. * Mai mult, Dan Voiculescu însuşi participa la
negocieri de afaceri în numele ICE DUNĂREA.
În 1990, John Edgington renunţă la CRESCENT şi pro- Patron prin

prietar redevine Fouad Sanbar. Procura în alb, pe care o testament
semnase Edgington, este înlocuită de Sanbar cu un testa-
ment prin care, după moartea sa, firma CRESCENT îi
ramâne lui Dan Voiculescu. Abia dupa moartea lui Dan
Voiculescu, bunurile firmei vor fi transformate în lichidităţi,
o parte dintre acestea urmând să ajungă la urmaşii lui Fouad
Sanbar. ** La 1 iunie 1990, Dan Voiculescu se transferă de
la ARGUS la firma CRESCENT Commercial & Maritime
LTD în funcţia de director general.***
Dan Voiculescu, care pâna în 1989 avusese un salariu
lunar de 6.000 lei, ajunge să aibă în 1999, după propria
mărturisire, "aproximativ 200 milioane dolari SUA".****
• "Bineînţeles că pe lângă raporturile de bună colaborare care se dezvoltaseră cu sistemul

de comerţ exterior - inclusiv cu "Dunărea· - mai întâlneam şi multe "tălpi". 1.../ Un şef de
serviciu de la aceeaşi "Dunărea·. de exemplu, refuza cu obstinaţie să ne dea o aprobare
vizând o anumită afacere", Dan Voiculescu, op. cit. p. 43
•• "... rămânea de găsit o soluţie pentru a doua frământare - obligaţia morală a dommnului
Fouad Sanbar faţă de colectivul de la Bucureşti. Astfel a apărut un testament al acestuia,
care a intrat în vigoare în anul 1995, odată cu trecerea în nefiinţă a domnului Sanbar.
Conform acestuia, toate bunurile firmei Crescent - Cipru vor fi transformate în lichidităţi în
momentul în care protectorul testamentului, respectiv subsemnatul, îl va urma în eternitate
pe binefăcătorul său. Sumele astfel obţinute vor fi distribuite în mod echitabil între membrii
familiei sale, salariaţii Crescent - Cipru şi o fundaţie perenă, conform ultimei dorinţe a dom-
nului Fouad Sanbar', Dan Voiculescu, op. cit, pag. 44
·•· Imediat după revoluţie, Dan Voiculescu se confrunta cu primele acuzaţii referitoare la
legătura sa cu Securitatea: • Spre exemplu, prin luna ianuarie (1990 n.n.), trebuia să mă
mut într-un bloc din Kiseleff, populat de nomenclaturişti. Păliţi peste noapte de un val de
disidenţă ·post faestum·. unii dintre aceştia, familia D. m-au împiedicat să-mi ocup aparta-
mentul pe motivul că ·nu primesc securişti în bloc". Drăguţii de ei, nu acceptau să fie ve-
cini cu oricine! Cu foşti membri CC da, cu foşti miniştri da, cu foşti ambasadori da, dar cu
foşti securişti - cum mă etichetaseră, din senin şi fără noima - nu!" , Dan Voiculescu, op.
cit., pag 52.
•··· Dan Voiculescu, op. cit., pag 136

75
Emil Constantinescu
Coridorul Directocraţiei
Noua Termenul Directocraţie a fost lansat de Andrei Cornea şi

simbioză "presupune deţinerea în aceleaşi mâini a administraţiei
întreprinderilor de stat şi a celei a unor firme private".
Sectorul de stat a fost folosit, spune Brucan, "drept sursă de
aprovizionare de materii prime şi de facilităţi pentru un sec-
tor privat independent, prin intermediul căruia, însă, se
obţin venituri considerabile. Direct sau prin intermediul
propriilor familii, al rudelor, prietenilor etc., uzând de
relaţii, o mulţime de directori, de birocraţi din sectorul de
stat, de reprezentanţi ai FPP şi FPS deţin firme sau acţiuni
în sectorul privat. În acelaşi timp, prin faptul că reprezintă
interesele statului în economie, ei au relaţii strânse cu
administraţia departamentală, cu ministerele sau cu admi-
nistraţia locală".
Silviu Brucan consideră că "simbiozei politice dintre
stat şi partid din timpul lui Ceauşescu i-a luat locul sim-
bioza economică dintre stat şi sectorul privat (s.n.).
Tranziţia s-a efectuat rapid şi fără dificultăţi sau rezistenţe
pentru simplul motiv că oamenii care au reprezentat statul şi
atunci (în timpul lui Ceauşescu n.n.), şi acum (în timpul lui
Ion Iliescu n.n.), sunt aceiaşi". Câteva exemple oferite de
Silviu Brucan:
Din • Traian Ciubotaru, director general, şi Ion Iordan, con-

buzunarul tabil-şef ai firmei S.C. Metalochimica S.A. din Iaşi, au virat
stâng şi pe credit mărfuri în valoare de zeci de milioane (citeşte azi
buzunarul miliarde)* finnelor particulare create ad-hoc: Util Casnic
drept SRL şi Tersatex SRL, prima aparţinând Elenei Ciubotaru,
soţia directorului general, a doua Silviei Iordan, soţia con-
tabilului-şef, fără a primi nimic în schimb. În timp ce cele
două firme particulare au prosperat, Metalochimica a ajuns
pe butuci.
• Pentru Silviu Brucan, "azi" înseamnă 1996. Astăzi (2004), suma trebuie "citită": zeci de mili-
arde lei, adică sute de mii de dolari. lată cum, dintr-un singur exemplu, putem realiza
dimensiunea uriaşă a unui jaf sistematic, altfel de neimaginat.
76
Adevărul 1
• Nicolae Boambeş, director al S.C. IMUC S.A. din

Piteşti, având ca obiect executarea unor lucrări de construcţii
montaj, a vândut ilegal materiale de construcţie şi a predat
contracte în valoare de 147 milioane lei finnei particulare
ICMA SRL, în fruntea căreia se afla soţia sa, Iuliana Boambeş.
• Mihail Porumbel, director la S.C. Agrotransport din
Olteniţa a folosit 34 milioane lei din fondurile societăţii
pentru a pune pe picioare firma sa particulară Mobil SRL,
care efectuează operaţiuni de import-export. În 1992,
Mihail Porumbel a ridicat de la firma de stat 6.187 dolari cu
care a călătorit în Cehoslovacia. Acolo a cumpărat cauciu-
curi auto, încheind actele nu pe numele Agrotransport, ci pe
cel al firmei private, Mobil. El a mai virat în contul firmei
sale câteva cecuri de milioane, prejudiciind statul cu peste
I 02 milioane lei.
Exemplele citate de Silviu Brucan, unul din puţinii care
avea acces la informaţii, în 1996, în plin jaf organizat de
regimul Iliescu, au în primul rând meritul de a descrie mo-
durile de operare. Pentru evaluarea dimensiunii operaţiilor
ilicite care au stat la baza sistemului mafiot de astăzi (20
septembrie 2004), aceste exemple trebuie multiplicate în
sute de cazuri grave şi alte mii de alte cazuri mai mărunte
care au reprezentat, de fapt, un transfer de bani din
buzunarele cetăţenilor în cel al membrilor structurilor FSN
- PDSR - PSD, dintre care unii au migrat ulterior în PRM,
PUR, PD şi PNL.
Coridorul Bancar
"Fondatorii şi conducătorii băncilor private, scrie Silviu Privatizarea

Brucan, provin din aparatul financiar de stat al vechiului cadrelor
regim". Într-adevăr, Banca Românească era condusă la acea
dată de Gh. Crăiniceanu, fost preşedinte al BRCE, şi
Dumitru Lăzăroiu, fost director al Direcţiei Valutare din
Ministerul de Finanţe; iar Prunduş şi Radu, care conduceau
77
Emil Constantinescu
Mindbank, au fost funcţionari superiori la BRCE. * Marcel

Ivan, preşedinte la Credit Bank, a fost directorul sucursalei
Ilfov a Băncii Agricole; Ion Sima, preşedintele Băncii Dacia
Felix, lucrase la Banca de Investiţii Cluj; iar preşedintele
Bankoop, Alexandru Dinulescu, fusese preşedinte al Casei
de Credit a Cooperaţiei de Consum.
"Nici unul dintre aceştia, consideră autorul, nu dispunea
de miliardele necesare pentru a înfiinţa o bancă, aşa încât
sursa a fost capitalul de stat. Marcel Ivan a clădit Credit
Bank din subscrierea masivă de capital din partea Hotelului
Intercontinental, Romcereal şi a altor întreprinderi de stat,
iar la Dacia Felix au subscris capital Electroaparataj SA
Cluj, Nord Conforest Cluj, ASTRA, ARCOM, FPP
Transilvania ... "
Din raportul Băncii Naţionale ( 1995) reiese că Banca
Dacia Felix a înregistrat în 1994 pierderi de peste 60 miliarde
lei, dar a raportat un profit brut de 21, 7 miliarde lei. Din acest
profit imaginar, banca a plătit dividende în valoare de 11, l
miliarde lei. Acelaşi raport dezvăluie că 97% din credite au
fost acordate fără îndeplinirea condiţiilor legale, iar în 1995
pierderile băncii s-au ridicat la peste 530 miliarde lei.**
Coridorul Diasporei
Este interesant pe cine alege Silviu Brucan pentru a ilustra pe investitorii
români din diaspora (deveniţi "Stâlpi ai puterii"' regimului Iliescu).
• Atăt BACE, cât şi Direcţia Valutară din Ministerul de Finanţe erau conduse şi compuse din
oamenii Securităţii.
•• Printre cei care au contribuit la prăbuşirea acestei bănci s-au numărat Sever Mureşan, prin
credite nerambursate, şi Mircea Horia Sima, directorul cu sprijinul căruia se acordaseră
aceste împrumuturi. în anii ce au urmat publicării cărţii lui Silviu Brucan, ambii, precum şi
preşedinţii Bankoop şi Credit Bank, mai sus numiţi, aveau să fie trimişi în judecată pentru
infracţiuni bancare.
78
Adevărul 1
• Sever Mureşan: "Fost jucător de tenis la Dinamo cu

grad de locotenent MAI* se stabileşte în Franţa în 1979, se
căsătoreşte la Dijon în 1980 cu aprobarea autorităţilor din
ţară şi vine cu maşina anual în vizită la Bucureşti. După '89,
în combinaţie cu firma Croissant de France, Mureşan lan-
sează, în ianuarie 1990, societatea Paniro. Obţine un credit
de 16.684.000 franci francezi de la BRCE, rambursabil în
lei, pe care îi transferă la Dacia Felix, devenind un acţionar
major al băncii clujene. Firma Invest Group, pe care o înfi-
inţează la Cluj, are în 1995 un capital social de 30 milioane
dolari. Datorează Băncii Dacia Felix sute de miliarde lei".
• Ion Ţiriac, şi el fost jucător de tenis (tot la Dinamo),
manager al mai multor campioni, dar şi prosper om de afa-
ceri în Occident, creează în România prima bancă privată -
Banca Ţiriac; reprezentanţele Mercedes, Siemes, Lufthansa
(ulterior şi Metro); investeşte în agenţia de ştiri Mediafax şi
în PRO-TV ( după care înfiinţează şi o societate de asigurări,
Alianz - Ţiriac).
• Mai sunt citaţi: Iosif Constantin Drăgan, Mihai
Cârciog, George Pădure, Alexandru Feig, Heinrich
Schorsch.
"C-aşa-i in tenis", romanul lui Felix

(Sever Mureşan)
La începtutul anilor 90, Sever Mureşan se prezenta opiniei publice din

România drept unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri ai momentu-
lui. Organizează cel mai puternic turneu de tenis din Europa de Est, cu pre-
mii de peste I milion de dolari, iar afacerile şi viata lui mondena ocupă
paginile ziarelor. Este unul dintre oamenii de afaceri cei mai apropiaţi de
regimul Iliescu şi, ca atare, finanţează celebra vizita în România a fostului
preşedinte american George Bush, care va juca cu această ocazie câteva par-
• Ministerul Afacerilor Interne, care includea şi Consiliul Securităfii.

79
Emil Constantinescu
tide de tenis cu primul mmtstru Nicolae Văcăroiu, şi fostul ministru de

Externe, Adrian Năstase.
Marea majoritate a afacerilor lui Sever Muresan se derulau prin Banca
Dacia Felix (BDF) din Cluj, unde era şi membru al Consiliului de
Administraţie. La fel ca afacerile lui Sever Mureşan, şi afacerile băncii
păreau să prospere: în l 995, Dacia Felix era cea mai importantă bancă pri-
vată din România.
Scandalul Scandalul a izbucnit în martie l 996, când preşedintele

BDF, Ioan Sima, l-a acuzat pe Sever Muresan că încearca
falimentarea băncii prin neachitarea datoriilor.
Firmele lui Sever Mureşan - Sita lnvestment AG din
Elveţia şi Astra Română - Capital SAH din Franţa - se
numărasera printre acţionarii băncii, dar cum acestea nu
viraseră capitalul subscris, au fost eliminate.
De asemenea, firma sa SM Invest datora băncii aproape
860 miliarde lei. Potrivit lui Sima, Sever Mureşan ar fi
încercat falimentarea băncii prin intermediul "omului său"
din conducerea BDF, prim-vice-preşedintele Mircea I-Ioria
Hossu. Ambii au negat totul.
În acelaşi an, l 996, Banca Dacia Felix (BDF) intră în
reorganizare judiciară. În acel moment BDF avea datorii de
2.286 miliarde lei şi creanţe de 2. l 00 miliarde lei, iar
activele băncii erau evaluate la 120 miliarde lei.
Şi tot în 1996, scandalul Sever Muresan trece graniţa.
Ministerul Public din cantonul Geneva declanşează, la cere-
rea Băncii Dacia Felix, cercetări privind pc Sever Mureşan,
Mircea Horia Hossu şi Frarn;ois Vellut, învinuiţi de detur-
narea unor sume importante de bani în beneficiul SM
Invest, East European Trading. Byung Suk Ghung, societăţi
controlate de cei trei.
Prieten cu demnitarii PSD aflaţi la putere, Mureşan nu
are de ce să se teamă de Justiţie.
80
Adevărul 1
Rezultatul alegerilor face ca prietenii săi să piardă pute- Fugit din

rea, iar Sever Mureşan părăseşte ţara. ţară şi
anchetat În
În luna iulie 1997, un judecător de instrucţie elveţian
lipsă
soseşte în România şi solicită autorităţilor române să-i pună
la dispoziţie documente privind operaţiuni financiar-ban-
care efectuate de Sever Mureşan şi Mircea Horia Hossu. Pe
numele lui Sever Mureşan se eliberează un mandat interna-
ţional de arestare. La sfărşitul lunii iunie 1999, el este ares-
tat în Ungaria, de unde este transferat într-o închisoare din
Geneva. În acel moment, Sever Mureşan era judecat (în
lipsă) în România, alături de Mircea Horia Hossu (arestat).
Potrivit rechizitoriului, prejudiciul cauzat BDF pentru care
erau judecaţi se ridica la 160 milioane dolari, la care se
adăugau 9 milioane dolari penalizări şi 25 l milioane dolari
dobânzi. BDF pretindea în total 420 milioane dolari.
Rechizitoriul arăta că, în perioada '93-'95, Sever Mureşan,
în calitate de preşedinte al mai multor societăţi comerciale
cu sediul în România şi în străinătate şi de membru în
Consiliul de Administraţie al BDF, a obţinut de la această
bancă credite în valoare de peste I .OOO miliarde lei, pe baza
unor documente financiar-bancare false.
La 18 noiembrie 2000, Curtea Corecţionala din Geneva Condamnat

îl condamnă pe Sever Mureşan, găsindu-l vinovat de zece În Elveţia
escrocherii comise în detrimentul băncii româneşti Dacia
Felix, prejudiciul fiind evaluat la 26 milioane dolari. El
declară recurs la Curtea de Casaţie, dar ramâne cu statut de
inculpat, în detenţie preventivă în Elveţia.
La 9 aprilie 200 I, Tribunalul Federal elveţian cere
Oficiului Federal de Justiţie de la Berna să decidă asupra
cererii de extrădare formulată de România. La 18 iunie
200 I, Sever Mureşan este extrădat în România, unde este
arestat preventiv în virtutea mandatului emis de autorităţile
române în 1997.
81
Emil Constantinescu
Achitat În Cum, însă, la putere venisera cei care aveau obligaţii faţă
România de Mureşan, la începutul lunii iulie 2001, el este pus în li-
bertate printr-o hotărâre a Tribunalului Suceava. Doi ani
mai târziu, la 9 mai 2003, Judecătoria Constanţa îl achită
considerând acuzaţiile de fals material, uz de fals şi
folosirea cu rea-credinţă a creditelor societăţii ca nefondate.
Condamnat La 13 decembrie 2002, Tribunalul Corecţional din Dijon

În Franţa emitea un mandat de arestare pe numele lui Sever Mureşan,
pe baza unui control fiscal al veniturilor personale înregis-
trate de el în 1995, din care rezulta că declarase o suma mai
mică decât cea reală.
La 16 septembrie 2003, Tribunalul Corecţional din Dijon
îl condamnă, în lipsă, la 18 luni de închisoare pentru "sus-
tragerea frauduloasă şi voluntară de la declararea şi plata
parţială a impozitului pe venit".
Protejat În La 1 septembrie 2004, autorităţile franceze emit un man-

România dat european de arestare pe numele lui Sever Mureşan şi,
prin intermediul Interpol, cer României să-l aresteze provi-
zoriu, în vederea extrădării. La IO septembrie 2004, Curtea
de Apel Bucureşti respinge, pe considerente procedurale,
cererea de arestare provizorie.
Decizia autorităţilor române, care apără, practic, un
infractor condamnat în Franta, stârneşte stupoarea magis-
traţilor francezi.
Cineva ne consola odată: "C-aşa-i în tenis" - mai pierzi.
În cazul dat, s-a dovedit contrariul: cu bunăvoinţă de sus,
"prin tenis"câştigi.
Îmbogăţiţi În volumul Crima organi::.atâ, generalul [on Pitulescu,

prin jaf subsecretar de stat, inspector general al Poliţiei în timpul
guvernării Văcăroiu, aprecia că, în perioada 1990 - 1996,
"pe lângă cei mai importanţi deţinători de averi ilegale din
rândul traficanţilor, financiarilor şi speculanţilor de capi-
82
Adevărul 1
taluri au apărut oameni foarte bogaţi din rândul miniştrilor,

parlamentarilor, consilierilor de diferite niveluri şi altor ofi-
cialităţi din organismele de control social şi de stat. ( ... ) Cu
complicitatea activă şi evidentă a unor bănci şi a unor înalţi
funcţionari din domeniul financiar-bancar, aceştia au reuşit
să comită cel mai mare jaf din istoria contemporană a
României, contribuind în mod decisiv la înrăutăţirea con-
tinuă a situaţiei economiei naţionale. Criza generată de
mecanismele proaste ale economiei româneşti, blocajul
financiar, inflaţia, corupţia generalizată, dezorganizarea
vieţii sociale, pe fondul unei legislaţii financiar-bancare
necorespunzătoare, care permite injectarea zilnică pe piaţă a
banilor murdari generaţi de activităţile economice ilegale
ale crimei organizate, pe de o parte, şi sporirea valorii ban-
ilor spălaţi prin operaţiuni speculative, pe de altă parte, toate
acestea la un loc constituie scenariul destabilizării generale
a României".
Silviu Brucan se referă şi el, în cadrul unui capitol su- "Agamanii"

gestiv intitulat Simbioza putere-capital. Organizarea jafu-
lui, la sursa de venituri excesive pe care a constituit-o cali-
tatea de membri ai Adunării Generale a Acţionarilor (AGA)
şi ai Consiliilor de Administraţie (CA): "Întrucât s-a con-
statat că membrii AGA au încasat zeci de milioane, unii
chiar sute de milioane, s-a stabilit în decembrie 1994 că
remuneraţia "nu va depăşi de 2,5 ori salariul brut al mana-
gerului, sau, după caz, al directorului general". Cum aceştia
au salarii între 2-3 milioane lunar, limita pentru un membru
AGA este 5-7 milioane lei lunar. La Oii Terminal Constanţa,
drept urmare a beneficiului de 5 miliarde în 1994, membrii
AGA au primit câte 150 milioane lei dividende pentru un
an".
"Numeroşi deputaţi sau senatori, continuă Silviu Brucan,
sunt membri în mai multe AGA şi consilii de administraţie.
S-a evidenţiat în presă cazul deputatului Ioan Dumitrescu
(PDSR), vicepreşedinte al Comisiei Anticorupţie a Camerei
83
Emil Constantinescu
Deputaţilor, care declara: "sunt membru doar în 4 AGA, iar

soţia mea doar în 3". ( ... ) În cc priveşte îndeletnicirile aces-
tor membri AGA este tipică declaraţia aceluiaşi deputat
Ioan Dumitrescu: w\m luat, împreună cu dl ministru
Mihăilescu, vapoarele firmei llempa, care avea un milion
dolari datorii către Navrom, şi le-am dat finnei Ritz-Rom
care a acoperit aceste datorii>>". (Acelaşi domn Mihăilescu
va fi numit ministru, în anul 2000, în Guvernul Adrian
Năstase).
26 i«tie,2004
~ & ~ ~ft«&id a ~ui/ie ~ ,zeatip.tâ t«,

198'9. t a ~ M dttze ~ ~ at ~ M 1'!4ut.
~uu 'l't SeH. a ~ţii!M ea ~ ~ at 7 ~
(~)Mea 'ţ)~. S«4 ~ ~ ~ d e i e -
~ ~ 7 ~ e<J#UtHi4t din ~~: A ~
?tâ4ta4e. ~ 'ţ)~ '!'- 1 1 ~ ~ • • tM.. oµţe,ud, M 4«4u-
tate ~ 'Uzede.
'J,a,z,-o ~ a d « ~ UHa<jidM eiiJ«4fc a4«,ftui taMui.
~ µ-ie ~ - 'DM mai eu.uâ ~ u« ~ ca-ie. ftoate. ~
m a i ~ ~ a i ~ din, 2004 (,e-4 ~ : ~
" ~. " ~ft'Z-4- "f:«4t,z,a,tiei".
.
23~2004
U«. ~ ~ - cau duµ - ~ ~ ~ -
li~ d4-# ~ ~t«f 11
, C#U 4MU Uit~~ µ,e.
84
Adevărul 1
??tai~«# M4a!t. ~ a. Ufdte ~ 9'Zifo p e ~ ca,i-

t<J# ~ - ~ mai ffUlfte ~ due JiMe, '4'Ze ~
~ - 1)~~- de~et4M~~
/uJfitid ai Jif.ei (due 2 004),
1~ ~ ~ jteda4. "1, ~ ~ "1, '4'Ze 4,-a«

~~ (,ueai~t.M). 7 u e { u 4 t e ~
~ ~ 1~ µ ~ ea ~. ea 144i: "" ~ -
due HIJ« "1, ţa,zâ,, ea ~ - pe '4'Ze am ~~ ~
44 ee ~ "" ~ ~ due '92 4i '96. 1"" eWui9

"1-44 ate4ia eueete pe ea,ze "" ee ~ 4-a« ee ~ - due fte'uo4,-
da ~ . &ee ~ ~~ t,z««te. da't
mai~ ea O!Z«epe cete~ .. A~1tâ4tMe ea~ due
'Piaţa ~~ i4u ~ 'Vadiffl 7«dM 4i A ~ 'P~:
"" 199 F.· A ~ 1tâ4tMe ~ ~ ~ ftidtw,d ea ~ ~
~ ~ : "" 1995: Stdo~ at.â.tau de 1 ~ ea ~ :
~ ~ d e 7edM Stdo~ ~ A ~ 1tâ4tMe µ 7~
'B~.~-
1H m«fte ~ ~ fagi4t ~ ~ afe ~
~ - - tfa9i '7:::e4. 1t«« ~ - 1t«ţ« ~ 4i ~
1t« ~ ~ fuJ-Je de ~ - & ~ "FAMJ(il]A"!

85
Emil Constantinescu
MECANISMUL DE CONSTITUIRE
A SISTEMULUI MAFIOT
Începutul construirii actualei reţele mafiote a fost făcut, în 22 decembrie
1989, prin constituirea de către eşalonul doi al PCR şi eşalonul unu al
Securităţii, a (Comitetului) Frontului Salvării Naţionale (de fapt, a Frontului
propriei lor salvări), care va prelua Preşedinţia, Guvernul şi întreaga admin-
istraţie, şi va pune treptat stăpânire pe economia naţională.
Surse Primele surse de finanţare ale structurii politico-econo-

financiare mice a actualului PSD datează tot de la începutul anilor '90:
• cele două miliarde dolari reprezentând exporturile de
produse industriale şi alimentare din anul 1989, exporturi
controlate de Securitate şi a căror contravaloare nu s-a
regăsit în tezaurul naţional;
• cele două miliarde de dolari reprezentând exportul de
arme în ţările arabe şi în lumea a treia, dispăruţi sub ochii
sau cu participarea unor ofiţeri implicaţi în aceste operaţiuni
de export;
• banii stocaţi de infractori de drept comun din zona eco-
nomică şi valorificaţi în urma târgului încheiat de noile
structuri cu lumea interlopă, în decembrie 1989.
Traseul Odată ce acest pas a fost realizat, rezultatele activităţilor

banilor economice au fost canalizate, prin intermediul
administraţiei. spre partidul unic conducător. iar de aici spre
clanurile care controlau întreaga construcţie. Principalul
obiectiv al ac:stora a fost acapararea banilor din aportul
valutar destin1t lui Ceauşescu, din creditele preferenţiale
obţinute de la 1fancorex şi Banca Agricolă, din rezerva valu-
tară găsită la ţNR, la care s-au adăugat banii obţinuţi prin
împrumuturi , xteme, precum şi din deturnarea profitului
obţinut din ac ivităţile economice.
Banii fok ,iţi pentru a mitui prin măsuri populiste
cetăţenii în sec pul menţinerii la putere a partidului unic con-
ducător (în di eritele lui forme - FSN; FDSN; PDSR; PSD
şi ramuri - P :M; PRM; PUR) au fost recuperaţi fie prin
86
Adevărul 1
băncile private pe care Securitatea şi le-a creat şi falimenta-

rea ulterioară a acestora, după ce camarila fesenistă şi-a
recuperat investiţia şi beneficiile, fie prin jocuri piramidale
de tip Caritas (iniţiat şi condus de exponenţi ai PUNR şi
PRM) sau Gerald (apropiaţi ai PDSR), fie prin fonduri de
investiţii de tip SAFI (tutelat de PNL) şi FNI (gestionat de
o reţea formată exclusiv din foşti securişti în colaborare cu
Banca de Investiţii şi Dezvoltare condusă de Nicolae
Văcăroiu).
Banii câştigaţi prin falimentarea băncilor şi a între-
prinderilor de stat au fost folosiţi pentru cumpărarea între-
prinderilor care se privatizau. Noii patroni au continuat să
dijmuiască banii cetăţenilor obţinând comenzi guvernamen-
tale şi subvenţii dirijate pe bază de protecţie politică, mită şi
comisioane, concomitent cu neplata impozitelor şi taxelor
destinate bugetului de stat.
O altă cale de jaf al banilor populaţiei a fost iertarea de
datorii a firmelor private din sistemul clientelar. În acest
mod, s-a asigurat un tratament preferenţial clientelei PSD,
blocându-se dezvoltarea unui adevărat sector al între-
prinderilor mici şi mijlocii (IMM) profitabile şi, în acelaşi
timp, prin presiunea directă a unor instituţii ale statului
(Garda Financiară), a fost eliminată concurenţa adevăraţilor
întreprinzători care puteau să realizeze dezvoltarea econom-
ică a României. Prin boicotarea cu bună ştiinţă a investiţiilor
străine avea să fie eliminată şi concurenţa externă care ar fi
putut genera o adevărată economie de piaţă.
Valurile extinderii sistemului mafiot

Actuala mafie pesedistă a pornit ca un club închis al "elitei" nomencla-
turii PCR şi a securiştilor din zona DIE, UM 0107/AVS (disipaţi în BRCE,
ICE Romtehnica, Terra, Dunărea, Delta, Crescent, Carpaţi, Trawe,
Agroexport), care a iniţiat şi executat lovitura de stat din 22 decembrie 1989.
Apoi clubul s-a deschis şi s-a lărgit treptat.
87
Emil Constantinescu
Primul val Primele candidaturi, imediat acceptate, au venit din

partea ofiţerilor de Securitate care lucrau acoperit în comer-
tul exterior. "Securitatea - spune Cornel Burtică, fost mi-
nistru al Comerţului Exterior - s-a repliat rapid recâştigând
terenul pierdut. Ce-am constatat: ofiţeri de Securitate, pe
care-i cunoşteam şi care lucrau acoperit în comerţul exte-
rior, s-au năpustit în ultimele zile ale lui '89 şi primele luni
ale anului '90 să ocupe poziţii-cheie în economie şi comerţ
exterior: în conducerea MCE, în conducerea unor între-
prinderi de comerţ exterior şi a unor bănci. Au format în
grabă unităţi de construcţii sau de comerţ exterior,
însuşindu-şi bunuri ale statului. Pe scurt, au luat cu asalt
economia ţării ocupând principalele posturi de commandă.
Fondurile noilor întreprinzători provin din acumulările puse
deoparte anterior, din sumele nedecontate de la stat, din noi
donaţii ale noilor organe de Securitate. Cunosc un caz al
unui fost director din Ministerul Comerţului Exterior care
lucra acoperit. După '89, Securitatea i-a oferit ca împrumut
o sută de mii de dolari să înceapă o afacere de comerţ exte-
rior fiind asociat cu un securist activ. Condiţiile: să elibereze
legitimaţii de angajat oamenilor Securităţii pentru a putea
avea acces în orice unitate economică românească, să poată
avea legitimitate pentru plecări in străinătate în interes de
serviciu. L-au părăsit pe Ceauşescu şi au devenit prosperi
oameni de afaceri după '90".
La întrebarea pusă de Rodica Chelaru: ·•cine erau aceşti
oameni care au furat din banul public pentru a-şi face
avere?". Comei Burtică răspunde: "Prefer să nu dau nume,
dar mulţi dintre ei au creat noua burghezie română. Ceea ce
se scrie prin presă este în bună măsură adevărat. Vedeţi de
cine sunt conduse unele din marile companii româneşti
apărute recent. Apoi ~e vede clar cine sunt principalii debi-
tori care au falimentat Bancorex şi Bankcoop după ce au
luat împrumuturi fără să le mai returneze. Se vede clar, de
asemenea, cine s-a înfruptat din întreprinderile de con-
strucţii imediat după 1 ianuarie 1990. luând fiecare câte o
halcă pe măsura poziţiei pe care o deţinea în întreprindere".*
• Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită, Convorbiri cu Cornel Burtică.
88
Adevărul 1
Al doilea val de lărgire a inclus reprezentanţii lumii Al doilea

interlope care fuseseră racolaţi, în detenţie sau în libertate, val
ca infonnatori sau colaboratori ai Securităţii sau Miliţiei, în
majoritate şefi de bufete şi restaurante, barmani, directori de
hoteluri, gestionari la magazine alimentare, mici traficanţi,
contrabandişti, bişniţari sau chiar hoţi de buzunare. Ei
deţineau sume importante de bani negri şi la acea vreme
erau, din păcate, singura "opoziţie" economică la regimul
Ceauşescu care îi împiedica să se bucure de banii furaţi.*
Premeditarea contractului din decembrie 1989 cu lumea
interlopă este dovedită de manevra Securităţii din 26 ianu-
arie 1988, când aceasta l-a convins pe Ceauşescu să dea de
ziua lui o amnistie care să cureţe cazierele judiciare ale
informatorilor şi colaboratorilor ei.**
Cel de al treilea val al lărgirii a constat în recompensarea Al treilea

"gorilelor" mafiei, a durilor remarcaţi în represiunile din 17- val
25 decembrie 1989, foşti ofiţeri de miliţie, annată şi securi-
tate. Cei care între 1997-2000 au fost anchetaţi pentru crime
şi abuzuri în reprimarea revoluţiei, după anul 2000 au fost
în mare parte recuperaţi şi recompensaţi de protectorii lor
reveniţi la putere.
• O parte semnificativădintre aceştia a ajuns în Parlament, în aparatul Guvernului, al

Administraţiei Prezidenţiale,în vărfurile administraţiei locale. în structura actualului partid la
putere sau a unor partide din opoziţie, în bănci şi alte afaceri bănoase.
·• Din multele exemple pe care le-am aflat în ianuarie 1997, iată un caz elocvent: în momen-
tul fraudei de la Credit Bank, vicepreşedintele băncii şi acţionar principal cu 80.000 dolari
era un fost gestionar de alimentară, Steriu Popescu, infractor de drept comun (supranumit
Popescu Telemea), devenit după eliberarea din închisoare în urma amnistiei din 1988 infor-
mator al colonelului Teodor Stănică, director adjunct al secţiei cercetări penale din cadrul
Miliţiei Capitalei. După înlăturarea lui Popescu, postul de vicepreşedinte al Credit Bank a
fost ocupat de fostul miliţian Tudor Stănică (în prezent condamnat la 11 ani de închisoare
pentru torturarea şi uciderea opozantului anticomunist Gheorghe Ursu) iar în consiliul de
administraţie a fost introdus un alt delincvent de drept comun, Gigi Kent, care, in decem-
brie 1989, ispăşea in închisoare o condamnare de 13 ani fiind eliberat şi "curăţat" in urma
amnistiei decretate de Preşedintele Iliescu in 1990.
89
Emil Constantinescu
Al patrulea Al patrulea val cuprinde foşti agenţi dubli ai Securităţii

val şi serviciilor secrete arabe din zona teroristă, numeroşi
sirieni, libieni, irakieni, palestinieni, recrutaţi în timp ce se
aflau în România la studii sau în tabere de pregătire militară
şi care, în perioada 1990-1996, au organizat reţele de con-
trabandă cu arme, petrol, ţigări sub protecţia SRI (vezi afa-
cerile Porţelanul, Jimbolia, Ţigareta), devenind parteneri de
afaceri cu oamenii Puterii (Jamal al Atm), sponsori de bază
ai PSD (Zaher Iskandarani) sau consilieri în aparatul guver-
namental (Kamel Kader).
Al cincilea Al cincilea val a fost al directorilor de întreprinderi din

val perioada comunistă, care au dezvoltat în jurul întreprinderi-
lor de stat un lanţ de firme private-căpuşe - care intermedi-
au operaţiunile de cumpărare-vânzare prosperând concomi-
tent cu falimentarea fabricilor conduse chiar de ei.
SIF-urile conduse de reprezentanţii PDSR (PSD) strâng
cupoanele oferite populaţiei în mascarada privatizării spre a
fi apoi valorificate de clientela PDSR (PSD) pentru cumpă
rarea la preţuri subevaluate a întreprinderilor de stat şi în
diferite alte afaceri.
Al şaselea Sub cupola mafiei pesediste, în anii 1992-1996, au intrat

val şiclanurile locale, construite în jurul prefecţilor, primarilor,
preşedinţilor consiliilor judeţene ai PDSR, dintre care se vor
recruta cunoscuţii baroni ai fiecărui judeţ.
Al şaptelea Ultima fază a lărgirii şi diversificării priveşte trecerea la

val mafia tribală: fostelor "familii fondatoare" şi clanurilor de
tip "Cartierul Primăverii", "UASCR", "Oneşti - Bacău",
"Tărtăşeşti", "Prahova" li se alătură un angrenaj complicat
de veri, naşi, fini, cumetri, care completează reţeaua par-
veniţilor tranziţiei post-comuniste şi pregătesc, prin pro-
movarea fiilor, următoarea generaţie a clanurilor pesediste
de astăzi.
90
Adevărul 1
Odată cu revenirea la putere a PSD, în 200 l, clanurile s-au

dezvoltat şi au acaparat scena politică, administrativă şi eco-
nomică, contopindu-se într-un sistem de tip mafiot pe care
l-au generalizat la nivelul întregii ţări, prin presiuni de ordin
politic, economic şi juridic, prin şantaj, taxe de protecţie şi
chiar agresiuni fizice.
Bani "roşii" pentru afaceri "albe"

Ca fost viceprim-ministru şi ministru al Comerţului Exterior, Cornel
Burtică vorbeşte în cunoştinţă de cauză: "Securitatea lua 3% din toate con-
tractele externe. Anual, plăteam un astfel de impozit între 150-200 de mili-
oane de dolari SUA". "Securitatea avea, la rândul ei, propriile întreprinderi.
Iar întreprinderea "Argus" cerea uneori până la 50% din unele contracte."
"Deşi am avut mai multe întâlniri la Ceauşescu cu reprezentanţii
Securităţii, în principal cu Postelnicu, pentru a conveni partajarea funcţiilor
în sistemul de comerţ exterior între cele două instituţii, MCE şi OSS,
soluţiile erau încălcate sistematic de OSS, care avea oameni în sistem
recunoscuţi oficial, iar restul, deşi erau ai MCE, deveneau agenţi acoperiţi
ai Securităţii. Şefii de agenţii erau agenţi acoperiţi ai Securităţii".
Căile de îmbogăţire ale Securităţii, văzute de Comei Conturi

Burtică, constau în "diverse surse de venituri externe: ciu- nominale În
străinătate
pelile în stil mare de la Comerţul Exterior, oficial; operaţiuni
proprii de vânzare de annament şi de alte produse; încasări
din sucesiuni; comerţ exterior prin propriile întreprinderi.
Banii nu e~au depuşi în băncile din România, aveau oameni de
încredere cărora le deschideau conturi în străinătate şi unde
depuneau diverse sume pe criterii pe care nu le cunosc. La
sfârşitul fiecărui an, banii erau strânşi la centru. În 1989,
urmare a evenimentelor din România, banii din conturile
din străinătate n-au mai fost preluaţi la centru".
• Rodica Chelaru, op. cit. p. 159.
91
Emil Constantinescu
Gospodarii "Pe lângă Securitate, mai era şi Gospodăria de Partid a

de partid CC al PCR care îşi făcuse şi ea o întreprindere de comerţ
exterior, numită "OCE Carpaţi". Toate acestea sugeau din
banul public - spune Burtică - sume mari de valută, care
erau aprobate de Ceauşescu fără consultar·ea ministrului
comerţului exterior. ( ... ) Ceauşescu gestiona direct cheltu-
ielile sale. Din câte am observat, cred că lucra prin
Gospodăria de Partid şi prin anumite conturi secrete ale
Securităţii pentru anumite cumpărături pe care le făcea în
străinătate".( ... )
Am aflat mai târziu că Securitatea avea un sistem de con-
turi în străinătate pe numele unor persoane de încredere, iar
la sfărşitul anului adunau toţi aceşti bani din conturi, care
nici până azi nu am aflat unde se duceau. Fapt este că o dată,
având nevoie de bani pentru nişte importuri pentru că nu
găseam bani pe piaţă, m-am plâns lui Ceauşescu care mi-a
spus: "Te împrumut eu cu dobânda pieţii, dar după şase luni
mi-i dai înapoi". Şi, într-adevăr, am fost împrumutat, ca
minister, cu 30 de milioane de dolari, iar la şase luni şi o zi
s-a prezentat la mine Iosif Banc, secretar al CC şi şeful
Gospodăriei de Partid şi mi-a cerut banii. Sincer să fiu, nu
credeam că mi-i va cere înapoi, dar m-am executat. Nu a
vrut să-mi spună de unde veneau banii, bănuiam că existau
fonduri acumulate de Gospodăria de Partid, poate şi din ce
ne ciupeau cei de la Securitate.( ... )
Serviciile consulare aduceau şi ele bani din străinătate.
Erau monezi de aur depuse în străinătate de către diverşi,
care le lăsau prin testament statului român sau unei per-
soane din România. Aceste sume erau aduse în ţară şi
depuse în contul Securităţii. Nu ştiu ce hotăra Ceauşescu cu
ele".
Evreişi Alţi bani proveneau din vânzarea etnicilor evrei către

nemţi Israel, apoi saşi şi şvabi către Gennania. În anii '50, a fost
contra vândut primul lot de o sută de mii de evrei care au plecat în
valută
Israel. Îl citez din nou pe Comei Burtică:
92
Adevărul 1
"Când eram ministru al Comerţului Exterior, ştiu că a

venit un trimis al guvernului israelian, Dan.* Cu acest Dan
am avut discuţii formale. Discuţiile de fond au fost duse de
Ceauşescu şi de cei de la Securitate. Personajul cu care s-a
lucrat a fost generalul de Securitate Gheorghe Marcu.
În ce-i priveşte pe etnicii gennani, înţelegerea a fost per-
fectată de însuşi Ceauşescu în 1967, când au fost stabilite
relaţiile diplomatice cu Germania Federală. Preţul pe cap de
neamţ varia de la 4.000 la I O.OOO de mărci germane în
funcţie de pregătirea omului''.**
Cornel Burtică vorbeşte şi despre rivalităţile care au exis- Rivalităţi.

tat între Departamentul de Informaţii Externe, DIE, al Parteneriate.
Securităţii, şi Direcţia de Informaţii Externe a Armatei, DIA
precum şi între acestea şi serviciile de contrainfonnaţii:
"Comerţul cu arme avea un statut aparte şi la import, şi
la export. Exportul prin Romtchnica, de care se ocupa
Stănculescu, era aprobat direct de Ceauşescu şi numai în
faţa lui dădea socoteală de preţuri. Eu niciodată n-am ştiut
unde s-au dus banii sau cât au costat armele. Stănculescu
lucra îndeaproape cu fratele lui Ceauşescu, Ilie, care era
adjunctul ministrului Apărării".
"După defectarea lui Pacepa, Ceauşescu a desoperit că
fratele lui, Andruţa, cu nume conspirativ Călin, şeful de
cadre al Serviciului Securităţii, împreună cu Doicaru dădeau
grade de locotenent sau locotenent-colonel sau maior unor
înalţi funcţionari din diferite domenii. Astfel au fost
depistaţi, în unna scandalului, coloneii de Securitate Vasile
Pungan, ministru al Comerţului Exterior în Guvernul
Constantin Dăscălescu, Cornel Pacoste, viceprim-ministru
în Guvernul Constantin Dăscălescu".
• Este vorba despre Dan Shayke Yiesahaiahu, partener israelian al părţii române in acordul
privind plecarea din ţară, contra valută, a etnicilor evrei.
•• Pentru alte detalii. vezi Convorbiri neterminate. Corneliu Mănescu in dialog cu Lavinia
Beta. Editura Polirom, 2001
93
Emil Constantinescu
2 2 ~ 2002
'Pia de (a ~ - fu fa4. 4/zM 'Pc.aţa

;pidMid, ~ ea
""' ~ ~ ea,re,A U1, 22 ~ 19f9, a uet,rat ue 4«liat
~ ~ - 1,e 'Piaţa ' i e ~ ,ee ~~~fu
{,e-41N, t,,.iit ea /3 Mi ut- WUH4.. '"Z)a,eâ ~ M ţi O '',uueâ_ U(,1().-
e4'te
bdje # 41# ~ U1, 'PataM ;pidMia - C#U, 4fuute ~ ,HQ,t -
H
41# ~ a«.14# ~ d e ~ (4, ue 19B'ti: ~ ~ ~ " .
LA VREMURI NOI, TOT El

1990 • 1996:
Reciclarea nomenclaturii PCR in PSD şi PRM
Reciclarea unei părţi a nomenclaturii comuniste în par-

tidele de centru-stânga este un fenomen comun în fostele
state comuniste din Europa Centrală şi de Sud-Est. Cazul
special al României pleacă nu numai de la proporţiile
menţinerii în funcţii Îf\perioada 1990-1996 a unei mari părţi
a vechiului aparat PCR *. ci şi de la rolul criminal al dicta-
turii Ceauşescu şi al loviturii de stat din 22 decembrie 1989
( organizată de nomenclatura PCR şi soldată cu l. l 04 morţi)
- rol niciodată asumat la nivel politic sau moral.
Nu doresc să insinuez că aparteneţa la nomenclatura
comunistă sau la aparatul de activişti PCR ar însemna, în
mod automat, o legătură cu corupţia sau crima organizată,
dar, în mod cert, PSD asigură pălăria politică care a permis
organizarea şi dezvoltarea sistemului de tip mafiot al
economiei şi administraţiei.
• Ionica Berevoescu el al, Feţele schimbării României şi provocările tranziţiei, p. 252: con-
form cercetărilor de teren, 63% dintre românii care deţineau în anii '90 o funcţie de con-
ducere ocupaseră o poziţie similară înainte de 1989.
94
Adevărul 1
Parlament dominat de nomenclatura

comunistă
• În Parlamentele anilor 1990-1992, 1992-1996, 1996- Parlamentari

2000 şi 2000-2004, găsim printre parlamentarii PSD PSD
(PDSR, FDSN, FSN) un mare număr de deputaţi şi sena-
tori care au făcut parte din nomenclatura comunistă,
printre care: Andea Petru, Bercăroiu Victor, Beznea
Dumitru, Bîrlădeanu Alexandru, Cazan Gheorghe
Romeo Leonard, Chivu Neculai, Cozmîncă Octav,
Cristea Marin, Gaşpar Acsinte, Iliescu Ion, Marin
Stelian-Dan, Marţian Dan, Mănescu Corneliu, Mihăiles
cu Şerban Petru, Mihu Victor Traian, Miron Mihai,
Mohora Tudor, Momanu Valeriu, Murea Victor, Nicolae
Ion, Novolan Traian, Popescu Barbu, Popescu Dan Ioan,
Popescu Dumitru, Prisăcaru Ghiorghi, Sandu Ion
Florentin, Stan Dragomir, Stănescu Alexandru-Octavi,
Văcaru Vasile, Văcăroiu Nicolae.*
• Parlamentari PRM ( 1990-2004) care au făcut parte din Parlamentari

nomenclatura comunistă: Acatrinei Gheorghe, Barbu PRM
Eugen, Băbălău Constantin, Buga Florea, Ciontu
Corneliu, Oina Carol, Dinescu Valentin, Duţu Ion,
Florescu Eugeniu Constantin, Furo Iuliu-Ioan, Mincu
Iulian, Mureşan Ioan, Neacşu Ilie, Pribeanu Gheorghe.
2001 · 2004:
Guvern de nomenclaturişti
şi privilegiaţi ai regimului comunist
• Petru Şerban Mihăilescu - ministru pentru coordonarea Nomenclaturişti

Secretariatului General al Guvernului Năstase (2000-2003).
• Pentru detalii privind funcţiile ocupate înainte de 1989, vezi Lista demnitarilor PSD foşti
nomenclaturişti PCR, în secţiunea ANEXE
95
Emil Constantinescu
A fost, între 1984 şi 1989, inspector şi secretar* al

Consiliului de Miniştri (Guvernul Dăscălescu).
• Octav Cozmîncă - ministru al Administraţiei Publice
(2000-2004 ).
Între 1983 şi 1989, şeful Sectorului Coordonare în
aparatul Guvernului Dăscălescu, colaborator apropiat
al Elenei Ceauşescu.
• Gheorghe Leonard Cazan - ministru al Dezvoltării şi
Prognozei (2000-2003).
Între 1973 şi 1989 a activat în cadrul Comitetului de
Stat al Planificării**, ca director adjunct în Direcţia
Programelor de Perspectivă şi în Direcţia de
Coordonare.
• Dan Ioan Popescu - ministru al Industriei şi Resurselor
(2000-2004).
Înainte de 1989, inspector în aparatul Guvernului
Dăscălescu.
• Acsinte Gaşpar - ministru pentru Relaţia cu
Parlamentul (2000-2004).
Între 1965 şi 1989, consilier, şef de sector în cadrul
Consiliului de Stat.
• Ioan Rus - ministru de Interne (2000-2003), ministru
al Administraţiei şi Internelor (2003-2004 ).
Înainte de 1989, preşedintele Uniunii Asociaţilor
Studenţilor Comunişti (UASC) din Cluj-Napoca.
Privilegiaţi • Adrian Năstase - prim ministru (2000-2004).

Înainte de 1989: reprezentant al regimului Ceauşescu
la instituţiile internaţionale care se ocupau de drep-
turile omului. Într-o perioadă în care drepturile omu-
• Postul corespundea celui de secretar general pe care Şerban Mihăilescu l-a avut şi în
Guvernul Năstase, dar, precum se ştie, sub Ceauşescu a fost interzisă folosirea acestei
sintagme pentru orice altă funcţie în afara celei de secretar general al PCR.
•· Comitetul de Stat al Planificării coordona centralizat întreaga economie.
96
Adevărul 1
lui erau sistematic încălcate în România, Adrian

Năstase susţinea politica regimului comunist, în cali-
tate de membru fondator al Human Rights
Information and Documentation System şi de "spe-
cialist din Europa de Est" în cadrul Institutului
Internaţional pentru Drepturile Omului de la
Strasbourg. În anii '80, Adrian Năstase a reprezentat
regimul Ceauşescu şi la Oslo, la Institutul Norvegian
pentru Afaceri Internaţionale, iar în 1989 la
Congresul Tineretului (comunist) de la Phenian
(Coreea de Nord).
• Ioan Mircea Paşcu - ministru al Apărării Naţionale
(2000-2004).
Din 1971 până în 1990 a lucrat ca lector la Academia
Ştefan Gheorghiu, care pregătea activiştii Partidului
Comunist. Într-o perioadă în care nici un român
obişnuit nu putea spera să călătorească în Occident,
Ioan Mircea Paşcu a fost trimis în Austria, Marea
Britanie şi SUA.
• Rodica Mihaela Stănoiu - ministru al Justiţiei (2000-
2004 ).
Înainte de 1989, a studiat în Occident (Canada şi
Franţa) şi a lucrat în cadrul Universităţilor din
Bruxelles şi Montreal.
• Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul Finanţelor
Publice, Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi
Pădurilor, şi Eugen Dijmărescu, ministrul delegat pentru
Comerţ, au avut şi ei privilegiul de a-şi desăvârşi studiile,
înainte de 1990, în Occident.
• Există câteva semne de întrebare în legătură cu
biografiile unor miniştri care evită să-şi facă publice activi-
tatea profesională şi funcţia politică de dinainte de 1989.
Potrivit unui CV oficial al ministrului Turismului (2000-
2003 }, singura activitate profesională a lui Matei Agathon
Dan, de la terminarea facultăţii în 1971 şi până în 1989, a
97
Emil Constantinescu
fost aceea de director economic la Institutul de Cercetare şi

Inginerie Tehnologică pentru Metale Neferoase - Bucureşti.
Chiar dacă numărul nomenclaturiştilor a scăzut faţă de

guvernele perioadei 1990-1996, ei ocupă poziţii-cheie pen-
tru politica de cadre, supravegherea structurilor administra-
tive şi controlul unităţilor economice prin comenzi de stat şi
subvenţii. De fapt, în 2003, când Octav Cozmîncă şi Şerban
Mihăilescu au fost retraşi din guvern la partid, funcţionarea
sistemului clientelar era asigurată. Cozmîncă şi Mihăilescu
ar fi putut să mai lucreze doar la perpetuarea lui.
Ultima achiziţie: în iulie 2004, în conducerea partidului
de guvernământ este adus Ion Sasu, fost membru supleant al
CC al PCR în decembrie 1989.
Traseele foştilor securişti
Între 1997 şi 2000 au fost trecuţi în rezervă, prin decrete prezidenţiale,

33 de generali din serviciile speciale: 1O din Serviciul Român de Informaţii
(SRI), 15 din Serviciul de Informaţii Externe (SIE), 5 din Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale (STS) şi 3 din Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP).
Acestora li s-au adăugat numeroşi colonei trecuţi în rezervă prin ordinul
noilor directori (numiţi în timpul Administraţiei Constantinescu) ai SRI,
SIE, STS, SPP.
Numeroşi ofiţeri ai fostei Securităţi au fost reactivaţi odată cu revenirea
la putere a regimului Iliescu-Năstase, care le-a acordat funcţii importante în
administraţia centrală şi în serviciile secrete:
• Generalul Constantin Silinescu a fost trecut în rezervă,

prin decretul prezidenţial 5 I I din 2 octombrie 1997, din
funcţia de director adjunct al Serviciului de Informaţii
Externe (SIE).
În ianuarie 2001 a fost numit de Adrian Năstase con-
silier pe probleme speciale al primului-ministru,
98
Adevărul 1
însărcinat cu coordonarea serviciilor secrete. În

octombrie 2002, premierul Adrian Năstase l-a numit
{::omisar şef al Gărzii de Mediu.
Inainte de 1989, Constantin Silinescu a îndeplinit
misiuni de spionaj în Occident timp de zece ani, din
1974 până în 1984, după care a fost promovat în con-
ducerea Centrului de Informaţii Externe (CIE), ca
locţiitor şi şef de direcţie, sub coordonarea generalu-
lui Aristotel Stamatoiu, şeful spionajului românesc
până în 1990.
• Generalul Tudor Tănase, trecut în rezervă la 1 iulie
1997, prin decretul prezidenţial 2 76, din funcţia de director
al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).
În februarie 2001, Preşedintele Iliescu l-a reînvestit la
comanda Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Înainte de 1989, Tudor Tănase a făcut parte din
Direcţia de Informaţii Externe, condusă de generalul
Nicolae Pleşiţă.
• Generalul Dan Gheorghe a fost destituit, în martie
1997, din fruntea serviciului secret al Ministerului de Interne
(U.M.0215), pe care îl condusese în perioada 1993-1997.
În martie 200 I, generalul Dan Gheorghe a fost reac-
tivat şi angajat în cadrul SRI. La sfărşitul anului
200 I, a fost numit în fruntea Departamentului de
Securitate al Aeroportului Otopeni. În 2003, prin
ordin al ministrului Justiţiei, Rodica Stănoiu, a fost
numit director adjunct al Serviciului Independent de
Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), iar în 2004, noul
ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu, l-a promo-
vat în funcţia de director al SIPA.
În decembrie 1989, Dan Gheorghe era locţiitor cu
probleme informative al şefului USLA, colonelul
Gheorghe Ardeleanu. După înfiinţarea SRI, în martie
1990, Virgil Măgureanu l-a recuperat şi l-a numit
şeful Brigăzii antiteroriste din cadrul Serviciului
Român de Informaţii. Din această funcţie, Dan
Emil Constantinescu
Gheorghe s-a transferat la SIE, pentru a trece apoi la

UM 0215.
• Generalul Victor Marcu, fost adjunct al directorului
SRI, Virgil Măgureanu, a fost numit de ministrul Ovidiu
Muşetescu în funcţia de secretar general al Autorităţii
Naţionale pentru Privatizare (APAPS), subordonată direct
premierului Năstase.
Înainte de 1989, generalul Marcu a lucrat la Direcţia
de Informaţii Externe (DIE) a Departamentului
Securităţii Statului. În perioada 1980-1985, el a fost
şef de birou şi şef de serviciu la U.M.0103 din DIE,
unitate care se ocupa de intimidarea şi anihilarea emi-
graţiei ostile regimului comunist. Între 1985-1990,
când generalul Marcu a condus această unitate, s-a
ocupat de supravegherea redactorilor postului de
radio Europa Liberă.
În 2002, Victor Marcu a intrat in afaceri.
• Fostul colonel de securitate Marian Ureche a fost
înaintat la gradul de general, în 200 l, de către Preşedintele
Ion Iliescu. Ministrul Justiţiei Rodica Stănoiu l-a numit în
fruntea Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie
(SIPA), în fapt serviciul de informaţii al Ministerului de
Justiţie, unde a rămas până în 2003.
Marian Ureche a lucrat la începutul anilor '80 în
Securitatea municipiului Bucureşti, iar în decembrie
'89 era adjunct al comandantului Direcţiei I a
Departamentului Securităţii Statului (OSS), colonelul
Raţiu. Numele lui Marian Ureche apare printre
anchetatorii Securităţii în dosarul întocmit de aceasta
profesorului Ioan Petru Culianu.
În martie 2004, CNSAS a confirmat că Marian
Ureche a făcut poliţie politică.
• Colonelul Ristea Priboi a fost trecut în rezervă în ianu-
arie 1997.
În februarie 200 I, deputatul PSD Ristea Priboi a fost
ales şef al Comisiei comune a celor două Camere ale
100
Adevărul 1
Parlamentului pentru exercitarea controlului asupra

Serviciului de Informaţii Externe. Ca urmare a pre-
siunilor societăţii civile, a fost forţat să demisioneze.
Înainte de 1989, Ristea Priboi a fost şef de departa-
ment în Direcţia de Informaţii Externe (DIE) în
perioada în care aceasta a organizat atentatul cu
bombă la sediul din Miinchen al Europei Libere,
comis de Carlos Şacalul şi tentative de asasinat
asupra unor ziarişti angajaţi ai Europei Libere, pre-
cum şi asupra dizidentului Paul Goma.
Ristea Priboi este acuzat de participanţii la revolta
muncitorilor de la Braşov din 15 noiembrie 1987 că a
participat direct la reprimarea acesteia.
• Colonelul Victor Velişcu a fost trecut în rezervă în
1997. A fost reactivat, în martie 200 l, în funcţia de consili-
er al directorului Serviciului Român de Informaţii (SRI),
Radu Timofte.
Până în 1990, a fost ofiţer de securitate la Craiova, în
cadrul Direcţiei I a Direcţiei Securităţii Statului.
După 1990 a deţinut funcţia de locţiitor al şefului SRI
Cluj. Între 1994 şi 1995 a lucrat la SOV Invest, socie-
tate care administra FNI.
• Toma Năstase, fost ofiţer de securitate promovat de
PRM în Corpul de control al Guvernului Văcăroiu în perioa-
da de guvernare a Patrulaterului Roşu, avea sarcina de a-i
fumiza lui C.V. Tudor informaţii* şi de a şantaja partidele
adversare.**
• "Toma Năstase avea sursele sale ... multe provenind chiar din Poliţie, SRI, SIE, Ministerul
de Externe", vezi Sever Meşca in volumul Vadim intre Preşedinţie şi Ospiciu, p. 200
•• "Toma era responsabil. .. cu negocierile (nu tocmai curate cerute de "tribun". El ii presa din
când in când pe venerabilul M.1., cu anumite scene mai puţin plăcute din viaţa acestuia din
urmă, când in fosta regiune Ploieşti venea episodic în contact cu autorităţile de anchetă,
din care făcea parte şi tânărul ofiţer de securitate Toma Năstase ... Vadim npunea, din când
în când, pe Toma să-i amintească lui M.I. ce se întâmplase în trecut, penru a exercita un
şantaj asupra PNL - iar Toma făccea acest lucru uneori chiar pe sălile Parlamentului".
Ibidem, p. 202
101
Emil Constantinescu
Relaţia strânsă dintre ofiţerii de Securitate şi membrii

din conducerea PCR s-a păstrat şi după '89 - spune Rodica
Chelaru în volumul de convorbiri din care am ·citat. Un
exemplu ar fi Paul Niculescu-Mizil, membru al Biroului
Politic, în a cărui firmă, Geteco, securitatea este asigurată de
Virgil Ionescu, fost locotenent-colonel de Securitate. Între
angajaţi se mai află Gheorghe Vasile, fostul şofer al soţilor
Ceauşescu; maior de Securitate, Ion Tomina şi Paul
Pleşoianu, fost ofiţer USLA. Consilierul companiei este
generalul Gheorghe Marcu.*
Ca şi în cazul nomenclaturiştilor şi activiştilor PCR reci-
claţi în structurile de conducere ale PSD, apartenenţa la
organismele securităţii din perioada Ceauşescu nu duce
automat la conexiuni cu corupţia şi crima organizată.
Reciproca este însă mult mai dură. Mulţi conducători ai
băncilor de stat şi private fraudate şi falimentate după l 989
au făcut parte sau au colaborat cu Securitatea. Ca şi întrea-
ga conducere centrală şi judeţeană a Fondului Naţional de
Investiţii (FNI) a cărui prăbuşire a provocat grave daune
câtorva sute de mii de cetăţeni.
Averile demnitarilor
În România anilor 200 l-2004, s-a instaurat o oligarhie, în care un grup
constituit dintr-un număr mic de persoane, din vârful PSD şi al celorlalte
partide parlamentare, are în mână atât puterea politică, cât şi pe cea eco-
nomică. Care sunt averile lor şi, mai ales, cum s-au constituit ele?
Obligaţi la În urma presiunilor venite din partea Uniunii Europene,

transparenţă guvernul PSD a fost nevoit să initieze, iar Parlamentul,
dominat de PSD, s-a văzut obligat să voteze un pachet de
legi care prevede obligaţia publicării declaraţiei de avere şi
• Vezi Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită.
102
Adevărul 1
a celei de interese pentru demnitari; magistraţi şi asimilaţii

acestora; persoane cu funcţii de conducere şi de control;
funcţionari publici.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii l 6 l /2003 privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de
afaceri, Administraţia Prezidenţială, Parlamentul şi
Guvernul au fost obligate să afişeze pe paginile de internet
ale fiecărei instituţii declaraţii-tip, completate de demnitari
şi alte persoane care îndeplinesc funcţii publice.*
Pe marginea acestor declaraţii de avere se impun câteva Adevăruri

observaţii: ocolite
• Majoritatea demnitarilor au profitat din plin de
portiţele oferite de lege şi au folosit prilejul publicării
declaraţiilor de avere şi de interese mai degrabă pentru a
ascunde, decât pentru a dezvălui. Demnitari, ale căror averi
sunt de notorietate şi a căror opulenţă este afişată, pozează
în reprezentanţi ai clasei de mijloc cu venituri modeste.
• Demnitarii au declarat doar bunurile deţinute în nume
propriu, nu şi valoarea acţiunilor pe care le au la diferite
firme. Atunci când, în mod excepţional, valoarea acţiunilor
este declarată, suma este ridicolă. Aşa, de pildă, Iosif Armaş
declară că 4.151 de acţiuni pe care le deţine într-una dintre
cele mai mari firme private din România (Argirom
lnternational), valorează doar 80.000 dolari.
• Suprafeţele de teren au fost declarate fără a se specifi-
ca locaţia terenurilor respective. Astfel, nimeni nu poate şti
dacă, de exemplu, cei I .OOO metri pătraţi de teren intravilan
declaraţi de premierul Adrian Năstase se află într-una din
zonele rezidenţiale ale Bucureştiului, la Cornu sau într-un
sat uitat din judeţul Botoşani, ceea ce face imposibilă esti-
marea valorii reale a terenurilor.
• În secţiunea ANEXE sunt prezentate averile unor demnitari din Guvern şi Parlament aşa
cum reies din propriile declaraţii de avere şi de interese.
103
Emil Constantinescu
• Valoarea de impozitare pe care demnitarii o trec în

dreptul locuinţelor pe care le au în proprietate este, de cele
mai multe ori, ridicolă. Tot ca un exemplu: deputatul Iosif
Armaş declară că valoarea de impozitare a casei sale de
locuit de 263 metri pătraţi (cât 5 apartamente cu 2 camere)
este de 4 milioane lei.
• Chiar în aceste condiţii putem afla că deputaţi ca
Valentin Gigel Calcan, Mihail Fâca, Nicu Spiridon, Stanciu
Zisu sau Cristian-Sorin Dumitrescu, senatori ca Dinu
Marin, Gheorghe Dutu, Constantin Toma sau Tudor Marius
Munteanu, necunoscuţi din punct de vedere al activităţii
parlamentare, se numără, potrivit propriilor declaraţii de
avere, printre cei mai înstăriţi oameni din România.
• O serie de demnitari au recurs la subterfugii pentru a-şi
ascunde averea. Premierul Adrian Năstase, de pildă,
menţionează "Fermă - comuna Cornu" în finalul declaraţiei,
la rubrica "Alte activităţi cu scop lucrativ care produc un
venit anual care depăşeşte echivalentul a 5.000 euro". Cum
Legea 161/2003 nu are în vedere declararea "fermelor",
ceea ce trebuia să declare Adrian Năstase erau casa de la
Cornu şi terenul, foarte probabil intravilan, pe care îl deţine
în această comună. Adrian Năstase ar fi trebuit, de aseme-
nea, să nu treacă un NU mare în dreptul rubricii "Spaţii
comerciale sau de producţie", pentru că, în mod cert, cele-
brele sale ouă nu sunt produse sub cerul liber. Printr-o
simplă menţiune "Fermă - comuna Cornu", Adrian Năstase
a ascuns aşadar şi o casă, şi spaţiile de producţie, şi terenul
aferent.
• Un alt gen de subterfugiu există în declaraţia de avere
a ministrului Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu.
Într-o anexă la declaraţia de avere, spune că deţine 4
terenuri intravilane: unul de I O.OOO mp, unul de 1.920 mp,
unul de 8.840 mp şi unul de 14.629 mp. Ce valoare au
uriaşele terenuri ale lui Dan Ioan Popescu nu aflăm, pentru
că ministrul nu trece nimic în dreptul rubricii "valoare de
impozitare", explicând mai jos că terenurile sunt "fără va-
loare de impozitare, potrivit OU 36/2002". Merită să ne
104
Adevărul 1
oprim puţin asupra acestei explicaţii. Mai întâi, pentru că

Ordonanţa de Urgenţă 36/2002 se referă la reglementarea
dreptului de proprietate al Federaţiei Comunităţilor
Evreieşti din România asupra lăcaşurilor de cult, cimi-
tirelor şi altor bunuri destinate activităţi/or cultului mozaic.
Această ordonanţă nu poate avea absolut nimic în comun cu
terenurile intravilane de zeci de mii de metri pătraţi ale lui
Dan Ioan Popescu. Ministrul se referă probabil la
Ordonanţa Guvernului (simplă, nu de urgenţă) 36/2002
privind taxele şi impozitele, emisă de guvernul din care face
parte. Potrivit acestei Ordonanţe, pentru ca terenurile lui
Dan Ioan Popescu să fie scutite de impozit, acestea ar fi tre-
buit să fie ori complet acoperite de clădiri, ori cimitire, ori
terenuri degradate şi poluate în curs de amenajare.• Or, este
extrem de greu de crezut că ministrul Dan Ioan Popescu şi
a achiziţionat în ultimii ani atâtea mii de metri pătraţi de
cimitire sau de terenuri poluate ...
• Casa de vacanţă, o altă formulă de mascare a propri-
etăţilor imobiliare, te trimite cu gândul la o cabană la munte
sau la o casă de ţară. Suprafaţa de 800 mp a "casei de
vacanţă" a ministrului Răzvan Teodorescu reprezintă
echivalentul unui imobil cu 15-20 de camere, ceea ce
înseamnă mai degrabă un palat la moşie.
• Doi miniştri români, titulari ai unor ministere de
maximă importanţă, ministrul de Externe, Mircea Geoană,
şi ministrul de Finanţe, Mihai Tănăsescu, deţin sume impor-
• Potrivit Anexei 5 a acestei Ordonanţe, 'Nu se datorează impozit pe teren pentru: 1.

terenurile cu construcţii, numai pentru suprafaţa construită la sol a clădirilor; 2. terenurile
aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi unităţile locale ale acestora cu per-
sonalitate juridică; 3. terenurile cimitirelor; 4. terenurile instituţiilor de învăţământ preuni-
versitar şi universitar autorizate provizoriu sau acreditate; 5. terenurile aflate în propri-
etatea, administrarea sau în folosinţa instituţiilor publice stabilite potrivit Legii nr. 72/1996
privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 189/1998
privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; 6. terenurile aflate
în situaţiile prevăzute la art. 85 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare'. Art. 85 al Legii 18/1991 prevede că 'Terenurile
degradate şi poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe şi impozite
către stat, judeţ sau comună, pe timpul cât durează ameliorarea lor".
105
Emil Constantinescu
tante plasate în Fonduri mutuale de investiţii din Statele

Unite ale Americii. Aceste Fonduri investesc în afaceri din
întreaga lume, posibil şi în România, ceea ce îi poate duce
pe cei doi importanţi demnitari din guvernul PSD la un con-
flict de interese care nu este incriminat legal, dar care din
punct de vedere politic poate fi cel puţin neoportun. Ca să
nu mai vorbim de contrastul cu demagogia populist-patrio-
tardă a guvernului Năstase. Cu alte cuvinte, investiţiile în
România, încrederea în băncile din România sunt potrivite
doar pentru "căpşunarii din Spania" şi "şantieriştii" din
Israel, nu pentru guvernanţi.
Dincolo de aceste observaţii, care se referă la forma şi la

modul în care au fost completate declaraţiile de avere, ana-
liza lor permite câteva concluzii:
Averi din Publicarea averilor a făcut evident faptul că demnitarii

funcţii guvernării PSD sunt nişte oameni foarte bogaţi. Oricât ar fi
politice încercat să ascundă, oricâte averi ar fi trecut pe numele
rudelor şi prietenilor, ei nu au putut să mascheze în totalitate
adevărul. Conturile de sute de mii până la milioane de
dolari, vilele de sute de metri pătraţi, miile de metri pătraţi
de terenuri intravilane, zecile de mii de metri pătraţi de
terenuri agricole şi păduri, nenumăratele societăţi comer-
ciale la care sunt acţionari descriu o realitate a cărei ocultare
a devenit imposibilă: în România, pentru liderii PSD,
funcţia politică a devenit izvor de bogăţie.
Averi Departe de imaginea falsă a îmbogăţirii doar prin hoţie,

cinstite există şi oameni de afaceri care au reusit să se impuna prin
efort şi corectitudine. Reuşita lor este cu atât mai meritorie,
cu cât ea nu s-a realizat, cum ar fi normal, cu ajutorul sis-
temului, ci, dimpotrivă printr-o luptă permanentă cu acesta.
Într-o societate ale carei valori sunt inversate, a face afaceri
cinstite a devenit un act de curaj, iar a obţine şi profit ţine
aproape de domeniul senzaţionalului.
106
Adevărul 1
Realitatea demonstrează că nu poţi avea succes într-o Timpul şi

afacere cinstită, dacă nu aloci cea mai mare parte din timp banii
acelei afaceri. Succes au doar cei care muncesc l 0-12 ore pe
zi şi îşi dedică întreaga energie afacerilor pe care le-au creat,
înfruntând birocraţia, refuzând corupţia şi plătind integral şi
la timp taxele.Or, timpul este exact ceea ce îi lipseste unui
demnitar.
Cum au reuşit atunci politicienii să strângă averi atât de
mari şi, mai ales, când? Sunt întrebări la care ei înşişi vor
trebui să răspundă.
O funcţie de demnitate publică se ocupă prin mandat Îodemoizafiile

obţinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin demnitarilor
numire.* Potrivit legii, "persoanele care ocupă funcţii de
demnitate publică au dreptul, pentru activitatea desfăşurată,
la o indemnizaţie lunară", aceasta fiind "unica formă de
remunerare a activităţii lor".**
Legea privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în
sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care
ocupă funcţii de demnitate publică a intrat în vigoare în 16
iulie 1998. Până la acea dată, indemnizaţiile demnitarilor
fuseseră, din considerente populiste, aproape meschine. În
iunie 1996, indemnizaţia netă a celui mai înalt demnitar -
Preşedintele României - era de 3.500.000 lei (adica 400
dolari, la cursul de la acea dată). Un ministru primea
2.800.000 lei (350 dolari), iar un secretar de stat 1.750.000
lei (200 dolari).
Ca urmare a aplicării Legii 154/1998 şi a majorărilor apli-
cate în tot sectorul bugetar, în decembrie 2000, Preşedintele
avea o indemnizaţie netă de 14.142.212 lei (570 dolari), un
• Vezi definiţia funcţiei de demnitate publică în Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire
a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizatiilor pentru persoane care ocupă
funcţii de demnitate publică
•• Legea 154/1998, articolele 19 si 20

107
Emil Constantinescu
ministru primea l l .522.070 lei (460 dolari), iar un secretar de

stat l 0.211.980 lei (400 dolari). Deşi, din 200 l încoace, in-
demnizaţiile demnitarilor au mai crescut (indemnizaţia netă
maximă, a Preşedintelui, ajungând la 800 dolari), este evident
că acestea nu pot fi sursa tuturor averilor celor care au ocu-
pat şi ocupă funcţii de demnitate publică. '
Demnitarii Indemnizaţia demnitarilor diferă faţă de salariul anga-

nu au jaţilor din sectorul de stat sau privat pentru că, spre deose-
timp liber bire de salariat, demnitarul nu are o muncă normată.
Demnitarul nu primeşte sporuri* şi nu îi sunt plătite orele
suplimentare. Demnitatea publică este o funcţie de onoare,
şi prima ei cerinţă este aceea de a-ţi dedica întregul timp slu-
jirii interesului public. Pe scurt, demnitarul nu are timp
disponibil pentru activităţi de afaceri.
Cum se explică atunci marile averi acumulate de oameni
care, de la începutul anilor 1990 încoace, s-au aflat aproape
permanent în funcţii de demnitate publică?** Nu există
decât o singură alternativă: fie nu şi-au îndeplinit responsa-
bilităţile demnităţii publice în care au fost investiţi, folosind
timpul pe care ar fi trebuit să-l dedice interesului public pen-
tru a-şi dezvolta afacerile; fie şi-au folosit funcţia pentru a
se îmbogăţi.***
• Parlamentarii reprezintă o exceptie de la această regulă întrucât au adoptat o serie de

reglementări prin care şi-auacordat sporuri (de confidenţialitate, de limbi străine) şi sume
forfetare.
" Cel mai elocvent exemplu este Adrian Năstase care a fost, timp de 7 ani, membru al
Guvernului (ministru de Externe, 1990 - 1992; prim-ministru, 2001 - 2004) şi 8 ani
preşedinte (1992 - 1996) şi vicepreşedinte (1997-2000) al Camerei DeputaJilor. Cumulând
în mod legal lunctia de profesor universitar şi conducând, tot legal, diferite asociaţii şi
fundaţii, este evident că timpul nu i-ar li putut permite sâ aibă şi alte activitâţi aducătoare
de venituri importante .
... Elimin varianta moştenirii (pe care unii demnitari s-au grabit sâ o invoce în declaraţiile de
avere), precum şi posibilitatea dobândirii averilor în timpul regimului comunist (când bogaţii
demnitari de azi, făcând parte din nomenclatura comunistă sau din Securitate, aveau "origi-
• ne sănătoasă", tocmai pentru că proveneau din familii sărace, cum rezultă chiar din pro-
priile lor autobiografii).
108
Adevărul 1
În ambele cazuri, sursa averilor demnitarilor nu poate fi

decât ilegală şi (sau) ilicită.
CONCLUZII
În procesele de corupţie derulate în anii 1997-2000, condamnările pro-

nunţate împotriva făptuitorilor s-au stabilit pe bază de probe (înscrisuri,
declaraţii, interogatorii, expertize financiar-contabile), precum şi prin dez-
baterile din faţa instanţelor de diferite grade - judecătorii, tribunale, curţi de
apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nenumărate cazuri de abuz şi
însuşire de bani publici din anii '89 - '90 au intrat sub incidenţa termenelor
de prescripţie.
Într-o administraţie care a respectat independenţa Prezumţia

justiţiei, diferiţii capi ai mafiei băncilor, flotei, petrolului, de vinovăţie
industriei îngrăşămintelor, ţigărilor, alcoolului care au fost
anchetaţi şi judecaţi au beneficiat de prezumţia de nevi-
novăţie până în momentul condamnării prin hotărâri
judecătoreşti definitive.
Astăzi se ştie cu certitudine că iniţiatorii, organizatorii şi
beneficiarii sistemului provin din fosta nomenclatură PCR
şi din Securitatea lui Ceauşescu. Aceştia nu au fost judecaţi
niciodată. Demnitarii şi activiştii PCR, precum şi ofiţerii de
securitate implicaţi nu au răspuns nici pentru crimele, repre-
siunile şi distrugerile din timpul regimului comunist. Având
în vedere rolul criminal al instituţiilor pe care le-au condus
sau pentru care au lucrat, mi se pare normal ca asupra lor să
planeze prezumţia de vinovăţie, fiind obligaţia lor indi-
viduali să-şi dovedească posibila nevinovăţie.
Procesele penale au fost un episod indispensabil pentru a O integramă

înţelege cadrul infracţional, dar nu suficient pentru a identi- parţial
fica toate conexiunile cu nivelele politic, administrativ, judi- rezolvată
ciar, mediatic şi economic-financiar ale corupţiei de stat.

109
Emil Constantinescu
În acest moment, cunoaştem definiţiile; cuvintele-cheie

pe verticală şi orizontală sunt completate; pentru altele ştim
doar o parte din litere. Rezolvarea completă a integramei
este un joc interactiv la care cititorii acestei cărţi sunt invi-
taţi să ia parte.
110
ADEVĂRUL 2.
DESPRE DESPRE EVENIMENTELE DIN
DECEMBRIE '89. CARACTERUL
CRIMINAL AL LOVITURII DE STAT
12 uuue 2004
Pe ~ ~ - imMJbti de ea ~ ~~
~ ~ ~~ ~~- ~~~
~da«Clt~~a~ue&~
~#deS«d&a. ~ ~ c â ~ #
~ 'ltm 'J~.
S«4 ««a di4,ee ~ ~ ţut&«,e diH. aţMa StatdM
Uate uiu e-a.« ~ fte ~OJ«ltd ~~ ~ de a u ~
~ d6i <daţa ~ - diH. ~ eutei ~ HUitadil. f3red a
u e a u e - a ~ u ~ c , ~ . " ' ~ 1994. ue
111
Emil Constantinescu
~~dale~diJtL04A~, a~ue~
'14"4 ~ eu,«, a i ~ µ ea,ze ci~:""' dU49- tueo-
{M diJt ea,ze ~ diJt 7 ~ ~ 4teHt4 - 4i#t-
ld a i ~ ~ - µea,zemaieweaofflid~~
de ~ «4eat - U'UH4 ~ ea,ze ~ ue ftieltM eueei
~ ~ u e 1 7 ~ 19F9. L-4""/t!UHdt, fa,uw,-
d4' ~- de fa aaa. ~ ~ µ 4#t '4da, diJt ~ ei,
d, ue u d e ~ - e4d ie#4-e ue 4ttz4dâ 44 e«,µe ~ tde,.-
tate # adeuM., ţw,t4e~faftu/ztd'Mftd«t~.
P~ fflilte, ~ diJt ~ "" e o ~ ~ da«
~ f a ~ , d~uedtlzadâ., uttad.~U1ti~
ue HdHte o datâ e« ~ ""-M ~ eu4,i a,t«#td, 'Juca mea
a ~ ~ d4d, de ~ ~ ""' t«- 'MfflM, 9(JL, ai '!)UUtd,
~ de o ~ e« ţto,ri. ~ ffle« de u,.ted,zâr/~ ~
iu-a µe,zM ţud, ~ - (!,oµM ~ #Hei de dl« 4i de
~ diJt Pa.j«,r4 4 mai~ ţi 9Mi' ~ fa ~ - '?ud ftttie-
~ ~ a 'MfflM, ""' IUl#He ~ ue ~ de fa 7)afe4 ~
~ : ~ «d4 ue 2 I ~ - Vut ~ - ţud ~
'!)tz4944 # ~ 44«, o'~, 41,t ~ ~ de ~ ea,ze
4e ~ diJt Pcata ~ #JM &~ 2UUtet, ue timfi
ee ~ ""1za« ue Piaţ,â,, ~ 4#t /t«M afaut9e ~ e« ei ue
Pafe'r4 f a ~ ~ 21 u 22 ~ -
Poate~ 44 ~~~de~ ue i f : ~ de
fa 7 ~ . A~~ a 4tâutit fa ~ ~ diJt
~ ~ - 10#e ~ a 'Zid«at o outU ue ~ HUVitiu-
{M if:~· diJt 2 I ~ - de fa o'~. (!ei mai HUltti [#
~ H«PZtii c,et,z.-o ~ ~ -
& 4«ţ.t~t d m-4"" ~ 44 t-zâie« deHut, ue ~
~ e« ~ ue ude Jife, 44U ~ 44 ţM, mai m«tt
~ a#,a,zea ~ a4Ufztz4 '4«]dM- ca,,ze 41,t ~ diJt
i f : ~ ~ euepţie ~ a c â d u z i i ~ ?
i f : ~ caize ~ ~ " " ' ~ fa aaaaâ ~ -
112
Adevărul 2
TEZA:
Înlocuirea dictaturii Ceauşescu cu un regim neocomunist pseu-

do-democratic s-a realizat printr-o lovitură de stat iniţiată şi con-
dusă de un grup din nomenclatura comunistă, din armată şi din
securitate, cu sprijin sovietic, grup care a confiscat roadele unei
eroice revolte populare desfăşurată între 16 - 21 decembrie
1989. Represiunea revoltei populare ordonată de Ceauşescu şi
executată de armată, militie si securitate s-a soldat cu uciderea
a 162 de pers9ane şi rănirea gravă a 1107 oameni neînarmaţi
şi nevinovaţi. ln 22 decembrie, toată puterea a fost preluată
printr-un puci de către un Consiliu Militar ale cărui acţiuni crimi-
nale au condus direct sau indirect la uciderea a 942 de oameni
şi rănirea a 2245 de persoane. Ion Iliescu, care, în calitate de
preşedinte de facto al Comitetului Executiv al Frontului Salvării
Naţionale şi şef al Consiliului Militar Superior, şi-a asumat în 22
decembrie toate deciziile de putere, are, pe cale de consecinţă,
şi responsabilitatea efectelor lor.
DEFINIREA PROBLEMEI
Teza loviturii de stat din 22 decembrie 1989 şi a caracterului ei criminal

necesită elucidarea mai multor aspecte:
- pregătirea conspiraţiei;
- legătura complotiştilor cu serviciile secrete sovietice (KGB şi GRU) şi
cu conducerea PCUS;
- contextul internaţional care a determinat căderea regimurilor comuniste
din Europa Centrală şi de Sud-Est;
- contextul intern care a determinat natura sângeroasă a represiunii din
16-2 I decembrie 1989, ordonată de Nicolae Ceauşescu cu complicitatea
CPEx al PCR şi executarea ei de către Armată, Miliţie şi Securitate;
- de ce Iliescu?
- participarea la puci a unei părţi din conducerea Armatei (care a înglo-
bat şi Securitatea, şi Miliţia) în 22 decembrie 1989 şi consecinţele diver-
siunii "teroriştilor", soldate cu 942 de morţi, 2.245 de răniţi şi distrugerea
unor mari valori culturale naţionale;
113
Emil Constantinescu
- caracterul neocomunist al puterii nou instalate şi conservarea struc-

turilor ceauşiste de represiune politică în regimul Iliescu;
- caracterul criminal al loviturii de stat;
- răspunderea politică şi penală a organizatorilor şi conducătorilor lovi-
turii de stat pentru crimele comise;
- caracterul imprescriptibil al crimelor împotriva umanităţii şi judecarea
vinovaţilor pentru aceste crime;
- încadrarea juridică a faptelor poliţiştilor şi magistraţilor care au ter-
giversat anchetarea şi judecarea celor vinovaţi de crime ca infracţiuni de
favorizare a infractorilor şi abuz în serviciu contra intereselor per-
soanelor vătămate.
PREZENTAREA FAPTELOR*
Timişoara. Începutul revoltei populare**
16 La Timişoara, câteva sute de coreligionari ai pastorului

decembrie Laszlo Tokes se strâng în preajma Bisericii reformate pen-
tru a protesta împotriva unei hotărâri judecătoreşti de evacu-
are a acestuia. Nemulţumirile enoriaşilor se transformă în
manifestări de revoltă împotriva autorităţilor şi a regimului
politic odată cu alăturarea altor sute de persoane care nu
• Filmul evenimentelor este realizat pe baza jurnalului de luptă al unităţilor militare,

declaraţiilor date în faţa organelor de anchetă judiciară, datelor deţinute de serviciile de
informaţii, a înregistrărilor video şi audio, memoriilor publicate sau manuscrise, confesiu-
nilor pe care unii participanli sau martori mi le-au făcut personal, precum şi a observaţiilor
proprii ale autorului implicat direct în aceste evenimente.
"Prima tentativă a unei mişcări de protest anti-Ceauşescu în decembrie 1989 a fost la laşi,
unde un grup de opozanli ai regimului a difuzat manifeste chemând populaţia la
"Demonstraţia din Piaţa Unirii", la 14.XII. ora 10". Ceauşescu l-a trimis la laşi pe genera-
lul Olteanu şi, după unele mărturii, şi un grup de trăgători de elită. Cu două zile înaintea
demonstraţiei iniţiate de grupul Cassian, la laşi s-a organizat "Dinamoviada de judo". (vezi
Cassian M. Spiridon: laşi, 14 decembrie 1989, Începutul Revoluţiei Române, Editura
Timpul, laşi, 1994).
În opinia lui Şerban Săndulescu, dinamoviada a avut nu numai rolul de a descuraja parti-
ciparea ieşenilor la demonstraţia din 14 decembrie, dar şi pe acela de a deturna interesul
"contraspionajului românesc" spre laşi (vezi volumul Lovitura de stat a confiscat Revoluţia
română, Omega Press Bucureşti, 1996.
114
Adevărul 2
aveau legătură cu motivul protestului iniţial. Se formează

coloane care pornesc spre centrul oraşului, cărora li se
alătură alte mii de timişoreni, în special muncitori şi stu-
denţi. Când manifestanţii încearcă să pătrundă în sediul
Comitetului judeţean al PCR, fortele de ordine ripostează.
În centrul oraşului, confruntările' dintre cele două tabere
continuă până după miezul nopţii.*
Deşi, încă de dimineaţă, armata împânzeşte oraşul, 17

timişorenii coboară în stradă în număr tot mai mare. Se decembrie
strigă: "Jos Ceauşescu!", "Jos comunismul!"; "Nu vă fie
frică!". Ceauşescu îl trimite pe Ion Coman, secretar al CC la
PCR, la Timişoara, împreună cu generalii Victor Stăncules
cu, Ştefan Guşă şi Mihai Chiţac.' Nicolae Ceauşescu con-
voacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din
judeţe, în cadrul căreia anunţă că a dat ordin să se tragă în
manifestanţi. Elena Ceauşescu intervine strigând: "Îi
împuşcaţi şi îi băgaţi în beci. Unul să nu iasă viu".** Seara,
cad primele victime. Soseşte la Timişoara adjunctul
Procurorul General, procuror militar Gheorghe
Diaconescu***, însoţit de patru procurori civili. Procurorul
General Nicolae Popovici ordonă emiterea mandatelor de
arestare a demonstranţilor reţinuţi, dintre care 180 minori,
majoritatea sub 14 ani. Cei patru procurori civili de la
Bucureşti şi câţiva din colegii lor de la Timişoara refuză
emiterea mandatelor şi protestează împotriva folosirii
etichetelor "Procuror" afişate pe uşile camerelor unde
anchetau ofiţeri de poliţie şi securitate.****
• Pe toată durata represiunii, până la căderea regimului, marea majoritate a populaţiei

României nu a putut afla informaţii despre ceea ce se întâmpla la nmişoara decât din surse
externe: Radio Europa Liberă, Radio Vocea Americii, Radio Belgrad.
•• Stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 17 decembrie 1989.
•·· Procurorul Gheorghe Diaconescu va fi avansat de Ion Iliescu de la gradul de colonel la

gradul de general-maior prin Decretul nr. 30 din 30 decembrie 1989.
•••• Vezi Informarea procurorului Gheorghe Mocuţa din Procuratura Generală şi confirmarea
procurorului Cristescu din nmişoara. Procurorul Gh. Mocuţa va fi marginalizat pentru ges-
tul său până în 1996.
115
Emil Constantinescu
18 Centrul Timişoarei este păzit de cordoane de militari şi

decembrie de securişti în civil. Armata, Miliţia şi trupele speciale
USLA înconjoară obiectivele importante. 30 de tineri se
îndreaptă spre Catedrala ortodoxă, unde desfăşoară un steag
tricolor cu stema decupată, aprind lumânări şi încep să cânte
"Deşteaptă-te române". Armata trage în demonstranţi. Pe
scările Catedralei se prăbuşesc răniţii. Soseşte la Timişoara
colonelul Tudor Stănică, • şeful Direcţiei cercetări penale
din Miliţia Capitalei, care, fără a avea competenţă şi substi-
tuindu-se procurorilor, emite peste l 00 de mandate de
arestare pentru încălcarea Decretului 153/1970 privind
sancţionarea actelor de "huliganism". 58 de morţi sunt
depuşi la Laboratorul de Medicină Legală. Nicolae
Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Iran.
19 După două zile în care Armata, Miliţia şi Securitatea au

decembrie încercat în zadar să reprime revolta, manifestanţii iau în
stăpânire centrul Timişoarei. Din ordinul Elenei Ceauşescu,
generalul Constantin Nuţă, adjunctul ministrului de Interne,
organizează transportul cu o maşină frigotehnică a 40 de
cadavre de la Timişoara care sunt incinerate la crematoriul
Cenuşa din Bucureşti. Cenuşa lor va fi aruncată în canalul
colector de la Popeşti-Leordeni pentru a se şterge orice
urmă a crimelor.••
20 La Timişoara
sosesc primul mm1stru Constantin
decembrie Dăscălescu şi
Emil Bobu, secretar al Comitetului Central.
Timişorenii cer demiterea Guvernului şi înlătuarea lui
Ceauşescu. În clădirea Operei Române ia fiinţă Frontul
Democrat Român, cu Lorin Fortuna - preşedinte, Claudiu
• Colonelul Teodor Stănică, devenit după 1989 prosper om de afaceri, va fi condamnat, ln

octombrie 2003, la 22 ani închisoare pentru uciderea prin tortură a disidentului anticomu-
nist Gh. Ursu (din care 11 ani au !ost grafiafi în baza unei legi anterioare).
•· Este un caz în care 'adevărul" este perfect cunoscut Autorii acestui act abominabil au !ost
judecaţi, dar s-au ales cu condamnări minore, la încadrarea juridică a !aptei refinându-se
doar că 'au profanat nişte cadavre'. Ei sunt astăzi persoane bine situate financiar şi accep-
tate ca atare de o mare parte a societăţii, chiar la Timişoara.
116
Adevărul 2
Iordache - vicepreşedinte, Ioan Chiş, Mihaela Munteanu şi

Maria Trăistaru - membri, cărora li se adaugă, ulterior,
membrii grupului de rezistenţă constituit în clădirea
Comitetului judeţean de partid. Timişoara este proclamată
"primul oraş liber de comunism din România". Revenit din
Iran, dictatorul instituie starea de urgenţă în Timişoara şi ţine
o cuvântare televizată. Susţine cu vehemenţă că "elemente
huliganice" vor să destabilizeze ţara, să distrugă indepen-
denţa şi suveranitatea României cu sprijinul "agenturilor
străine de spionaj şi a românilor din interior care îşi vând
ţara". Sunt pregătite 12 trenuri cu gărzi patriotice din
Oltenia, înarmate cu ciomege pentru a lupta împotriva "con-
trarevoluţiei". Primul tren ajuns la Timişoara este întâmpinat
de muncitori care îi conving să se întoarcă în Oltenia. O
mare parte a militarilor trec de partea revoluţionarilor.
Bilanţul represiunii: 71 morţi şi 253 răniţi.*
Mişcări de protest in alte oraşe din ţară
În principalele oraşe din Transilvania (Sibiu, Cugir, 18/19

Sebeş-Alba, Deva, Târgu-Mureş, Braşov) este lansat un decembrie
manifest ce cheamă la grevă generală şi manifestare paşnică
pentru răsturnarea dictaturii.
Din ordinul Elenei Ceauşescu este trimisă la Sibiu, pentru 20

protecţialui Nicu Ceauşescu, prim secretar al Comitetului decembrie
judeţan PCR, o aeronavă "Rombac 111" cu luptători USLA.
La Întreprinderea de Orologerie Industrială din Arad, 21

muncitorii refuză să înceapă lucrul. Condus de muncitorul decembrie
Onofrei Dănilă, grupul de manifestanţi părăseşte fabrica
cântând "Deşteaptă-te române". Ajunşi în faţa Comitetului
judeţean de partid, alături de alte câteva mii, ei scandează
lozinci anticeauşiste şi îndeamnă pe toţi cei prezenţi: "Fără
violenţă!".
• Sinteza anchetelor efectuate de Parchetul Militar, în perioada 1990-1994, p. 42.

117
Emil Constantinescu
La Sibiu, manifestaţia ia amploare, în Piaţa Republicii

numărul persoanelor prezente ajungând la 2000. Din ordinul
lui Nicu Ceauşescu sunt trimise trupe din arm~tă, miliţie şi
securitate pentru împrăştierea manifestanţilor. In municipi-
ul Sibiu sunt ucise 85 persoane şi rănite 139.
Muncitorii de la secţia maşini unelte a Întreprinderii
Mecanice din oraşul Cugir ies în stradă, scandând lozinci anti-
ceauşiste şi de adeziune faţă de revendicările timişorenilor.
Muncitorii protestează paşnic la Braşov, Târgu-Mureş şi
Reşiţa.
La ora prânzului, dintr-o clădi~e aflată în Piaţa Libertăţii
din Cluj s-a strigat "Victorie!". Incepând cu orele 15 .00,
mulţimea începe să prindă contur în piaţă. Câţiva dintre
manifestanţi, în frunte cu actorul Călin Nemeş, se aşează în
faţa militarilor: "Trageţi! Ce mai aşteptaţi?". Militarii
deschid focul. Bilanţul represiunii de la Cluj: 11 morţi şi 23
răniţi din rândul manifestanţilor.
22 La Cluj, în faţa Catedralei, are loc un miting la care iau cu-

decembrie vântul Doina Cornea şi alţi opozanţi ai regimului comunist.
La Arad, se trag primele focuri.
După difuzarea ştirii referitoare la fuga dictatorului,
oamenii ies în stradă şi la Brăila, Buzău, Constanţa,
Craiova, Târgovişte.
La Braşov se redactează o petiţie în şapte puncte prin
care se cer demisia dictatorului, alegeri democratice libere,
adevărul despre reprimarea revoltei din 15 noiembrie 1987.
Bucureşti
21 Ora 9:00. Din dispoziţia CC al PCR, în toate instituţiile

decembrie publice sunt organizate şedinţe de condamnare a "contra-
revoluţiei de la Timişoara" şi de ataşament fierbinte pentru
Nicolae Ceau ;eseu.*
• Printr-un consens aproape unar im se păstrează o tăcere vinovată asupra acestui ultim
moment de laşitate, servilism şi · emagogie. În mai puţin de 24 de ore, cei mai înverşunaţi
în înfierarea "huliganilor" de la î; 1işoara se vor înghesui să-şi proclame ataşamentul pen-
tru revoluţie şi să-i condamne pE odiosul "dictator" şi "sinistra sa soţie".
118
Adevărul 2
Orele 11 :00. La sugestia lui Barbu Petrescu, prim-secre-

tar al Comitetului municipal de partid, este organizată, în
piaţa din faţa sediului Comitetului Central al PCR, o
adunare populară menită să condamne revoluţia de la
Timişoara. In timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu,
transmis în direct la televizor, un zgomot asemănător unei
explozii• provoacă panică şi busculade în rândul manifes-
tanţilor şi derută în rândul membrilor Biroului Politic al CC,
aflaţi în balcon. Transmisia TV este întreruptă, dar imagi-
nile continuă să fie înregistrate de cameramani. Se aud
strigăte, apoi huiduieli. Manifestanţii sunt împinşi spre str.
Academiei, Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii. Pe strada
Academiei sparg geamurile librăriei Mihai Eminescu şi dau
foc cărţilor cu fotografia lui Ceauşescu, expuse în vitrină.
Când Ceauşescu revine în balcon, un grup de pe strada
Academiei încearcă să reintre în Piaţa Palatului. La Biserica
Enei, adjunctul şefului miliţiei sectorului 4, lt.col Rodeanu
Gheorghe""", trage fără somaţie în manifestanţi, împuş
cându-l în piept pe studentul Roman Marcel, primul rănit
grav din Bucureşti şi omorând o altă persoană, rămasă nei-
dentificată. În zona Piaţa Romană, demonstranţii sunt loviţi
cu cruzime şi se operează sute de arestări de către dispozi-
tivul comandat de colonelul Ion Nicolae Suceavă. *"'"'
Arestaţii sunt închişi mai întâi în beciurile Inspectoratului
General al Miliţiei (IGM) unde sunt torturaţi cu bestialitate
de miliţieni. Transformaţi în mase inerte de carne sânge-
rândă, sunt îmbarcaţi în cursul nopţii în dube şi transportaţi
• Unii martori vor vorbi de o petardă, alţii de un pârâit transmis de difuzoarele aflate în piaţă,
iar SRI (raport 1994), despre sunete de joasă frecvenţă. Ulterior, in perioada 22-26 decem-
brie, se va dovedi că au rost utilizate simulatoare de focuri de arma în diferite clădiri din
Capitală.
•• După 1990 a fost recompensat şi avansat de regimul Iliescu. Datorita dezvăluirilor lui Ioan
ltu, Nica Leon şi altor martori şi a descoperirii unei fotografii a crimei, a fost judecat şi con-
damnat la 5 ani inchisoare.
••• Colonelul Ion Nicolae Suceavă va fi avansat in decembrie 1989 de către Ion Iliescu la
gradul de general.
119
Emil Constantinescu
la Jilava, unde sunt înghesuiţi până la 63 de inşi în câte o ce-

lulă de 15 m 2• • În faţa hotelului Intercontinental, în Piaţa
Universităţii, se strâng circa 150-200 de oameni cărora li se
adaugă un număr de alte 150-200 împinşi de scutieri de pe
străzile Academiei şi Nikos Beloianis. La îndemnul lui
Radu Şincai şi Romeo Raicu, oamenii îngenunchează şi
păstrează momente de reculegere pentru morţii din
Timişoara. Forţele de represiune încercuiesc zonele ocupate
de demonstranţi. În mod ciudat, accesul dintre şi înspre
Piaţa Universităţii nu este blocat.
Ora 13:00. Dumitru Dincă, un muncitor şomer, se suie
pe acoperişul parkingului de la blocul Dunărea strigând "Jos
Comunismul", "Jos Ceauşescu" şi propune crearea
Frontului Unic Muncitoresc. Este împuşcat Vmerian Bădoi.
Ora 15:00. Unul din TAB-urile care circulă cu viteză de-
a lungul Bulevardului Magheru pentru a intimida pe demon-
stranţi intră în mulţime în dreptul sălii Dalles omorând 7
persoane, printre care Mihai Laurenţiu Gîtlan, un tânăr de
19 ani, Corneliu Florin Boban, 22 ani, Radu Alexandru
Ionescu, 17 ani.••
Pentru a ascunde masacrul, scutierii împing demon-
stranţii până în dreptul str. Batiştei. În prima linie, generalul
Nicolae Andruţa Ceauşescu, comandantul Şcolii de ofiţeri
ai MI de la Băneasa, trage cu pistolul spre manifestanţi şi în
gura de metrou.
În cadrul unei teleconferinţe cu prim-secretarii comite-
telor judeţene ale PCR, Ceauşescu decretează "mobilizarea
generală a întregului activ de partid şi de stat, a tuturor forţe
lor de interne - miliţie şi securitate - inclusiv a unităţilor mi-
litare". ( ... )"Să se folosească toate mijloacele şi dacă cineva
este lovit să răspundă cu două lovituri. (... )Cine îndrăzneşte
să lovească trebuie să fie lovit şi trântit la pământ".•••
• Vezi mărturia lui H.R. Patapievici, victimă a acestei represiuni criminale, în Istoria unei
nopţi/ianuarie 1990.
•• Vezi declaraţiile martorilor în procesul generalului N.A. Ceauşescu. (Dosar CSJ).
·•• Stenograma teleconferinţei din 21 decembrie 1989, ora 18.
120
Adevărul 2
În Bucureşti se trece la aplicarea Planului unic de acţiune

prevăzut în Ordinul ministrului de Interne nr. 02600/05 iulie
1988. În zona Piaţa Romană- Piaţa Universităţii sunt masate
unităţile USLA, două batalioane de la securitate şi miliţie,
subunităţile de intervenţie de la Şcoala Militară de Ofiţeri a
Ministerului de Interne.
Asupra manifestanţilor se trage de pe clădiri, de pe
străzile laterale, de pe tanchete, dar şi din mijlocul manifes-
tanţilor. Eleva Diana Donea de la Liceul Bălcescu este
împuşcată mortal în cap. Mihaela Ruxandra Marcu este
zdrobită sub şenilele unui tanc. Un student este zdrobit de
un TAB în faţa cinematografului Luceafărul. O tânără care
striga "Vrem un Crăciun liber" este împuşcată mortal lângă
Facultatea de Farmacie. Este împuşcată mortal şi studenta
Luiza Mioara Mirea, fiica unui fost deţinut politic de la
Aiud. Un muncitor care striga "Trăiască Timişoara" este
răpus lângă gura de metrou din dreptul străzii Batiştei.
Ora 17. Urcaţi pe mese luate de la restaurantul Dunărea,
mai mulţi vorbitori propun programe politice şi guverne în
care sunt menţionate nume de disidenţi auzite la Europa
Liberă. Se fac liste cu cei prezenţi. Se remarcă Dan Iosif
care foloseşte o portavoce alimentată la un acumulator
improvizat de Ioan Itu.
Maşini de pompieri îi udă pe manifestanţi şi îi stropesc
cu substanţe urât mirositoare.
Ora 17:30. La Spitalul Colţea sunt operaţi primii răniţi.*
Ora 18:00. Pentru a se apăra, manifestanţii construiesc o
baricadă formată din câteva autovehicule, o remorcă şi mobi-
lier de la restaurantul Dunărea. Manifestanţilor li se aduc cea-
iuri calde, alimente şi pansamente de către locatarii din zonă.
Orele 20:30-23:00. Represiunea se intensifică. Militarii
primesc ordine să intensifice focul cu cartuşe trasoare.
Scutierii îi vânează pe manifestanţi. Cei capturaţi sunt duşi
în punctele de colectare de la Hotelul Negoiu şi Ministerul
Comerţului Exterior, unde sunt urcaţi în dube, duşi la
Miliţia Capitalei şi, apoi, la închisoarea Jilava.
• Raportul dr. N. Constantinescu asupra răniţilor operaţi la Colţea prezentat în fata Societăţii
Medicale precizează că aceştia prezentau răni grave cu plăgi împuşcate.
121
Emil Constantinescu
"Aproape toţi pasagerii care au coborât, la un moment

dat, din staţia de metrou Piaţa Universităţii, până şi copii, au
fost luaţi (de scutieri) şi maltrataţi. În aşteptarea dubelor,
erau bătuţi, târâţi de mâini şi de picioare, obligaţi să se culce
pe burtă, unii peste alţii, în grămezi formate din câte trei-
patru straturi de oameni: bărbaţi, femei, copii, de-a valma".*
Ora 0:15. După ce se încercase, fără succes, spargerea
baricadei cu ajutorul unui TAB, au fost folosite tancurile.**
Un tanc răstoarnă remorca şi răneşte mai multe persoane.
Echipajul trage cu mitraliera şi tancul se îndreaptă în viteză
spre Bulevardul Republicii. Este urmat rapid de alte patru
tancuri. Se trage din mers cu mitralierele.***
Ora 1:00. Se stinge lumina. La ordinul generalului
Hortopan, comandantul trupelor de infanterie şi tancuri, scu-
tierii din primele linii sunt înlocuiţi cu ofiţeri de la Academia
Militară care deschid focul direct asupra manifestanţilor.
Bilanţul represiunii din noaptea 21/22 decembrie: 49
morţi şi 599 răniţi grav, mii de oameni torturaţi bestial în
sediul Miliţiei Capitalei şi aruncaţi în celulele închisorii
Jilava.****
22 Ora 6:00. Sub coordonarea directă a viceprimarului

decembrie Capitalei Vasile Bulucea,***** echipe de la salubritate
spală cu furtunurile bălţile de sânge din Piaţă şi de la
• Evenimentele din decembrie 1989 văzute de Serviciul Român de Informaţii, material edi-
tat de Omnia Press ca supliment al revistei Ordinea, p. 32
•• Ibidem, p. 33
••• Mărturii: Dumitru Stelianide (Titi Galaţi), Ioan ltu, Adrian Dumitrescu.
**** Sinteza anchetelor efectuate de Parchetul Militar, în perioada 1990-1994, p. 28. Punct de
vedere SRl/1994, p. 6.
••·•• Vezi declaraţia lui Ion Dincă, secretar al CPEx al PCR, in faţa celei de-a doua Comisii par-
lamentare de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 (C.S.II/1994-1995). Vasile
Bulucea va fi păstrat în post la Bucureşti de Ion Iliescu până in aprilie 1990, după care fos-
tul ministru al lui Ceauşescu va deveni primarul Craiovei din partea PDSR în mandatele
1996-2000 şi 2000-2004 şi va candida in 2004 pentru un nou mandat pe listele partidului
Forţa Democrată al lui Petre Roman
122
Adevărul 2
intrarea la Metrou.* Tot atunci se acoperă cu vopsea neagră

inscripţiile împotriva lui Ceauşescu şi a comunismului de pe
zidul Universităţii.**
Ora 7:00. Piaţa Universităţii este încă ocupată de scutieri
care-i lovesc pe toţi cei care încearcă să pătrundă în zonă.
Ora 7:30. Scutierii se retrag din barajul din dreptul
magazinului Cabana din Piaţa Sfântul Gheorghe.
Muncitorii de pe marile platforme industriale ale Capita-
lei se îndreaptă spre centrul oraşului. Li se alătură locuitori
din cartierele periferice. La început sunt câteva zeci de mii,
apoi peste o sută de mii.
Ora 9:30. Piaţa Universităţii e deja plină şi manifestanţii
se îndreaptă spre Piaţa Palatului
Ora 9:40. Ceauşescu anunţă, într-o şedinţă a Comitetu-
lui Politic Executiv al PCR, că a preluat conducerea armatei.
Ora 10:15. Ilie Verdeţ (fost prim-ministru) şi Vasile
Vâlcu, după ce se consultă cu Iulian Vlad, şeful Securităţii, co-
boară la cabinetul I şi îi cer lui Ceauşescu să îşi dea demisia.
Ora 10:30. Bine informat în urma unui raport primit de
la generalul Neagoe, şeful Direcţiei a V-a a Securităţii,
privind deplasarea coloanelor de manifestanţi, şi luând în
considerare raportul de forţe din Bucureşti, generalul Iulian
Vlad îl abandonează pe Ceauşescu şi ordonă trupelor de
securitate să nu tragă în demonstranţi.
Ora 10:50. Blindatele diviziei Tudor Vladimirescu, con-
duse de colonelul Cemat, părăsesc Piaţa Universităţii în-
dreptându-se spre Piaţa Romană.
Ora 10:51. La radio şi televiziune se citeşte Decretul
prezidenţial privind instituirea stării de necesitate pe întreag
• A doua zi, studenţii şi profesorii care am venit la Universitate ne vom afla în faţa unor ima-
gini cumplite. Pe latura dinspre Arhitectură şi Edgar Quinet, pete mari de sănge, fragmente
de păr şi creier uman rămase pe caldarâm. În amfiteatrul şi laboratoarele de la Mineralogie,
gloanţe în vitrine, pupitre şi pereţi.
•• În 1998-1999, în baza unui proiect aprobat de Ministerul Culturii, se curăţă faţada placată
în piatră a Universităţii, conservându-se, la cererea mea, zonele cu inscripţiile din 21
decembrie şi cele din dimineaţa zilei de 22 decembrie. În 2001, într-o revanşă vinovată, din
dispoziţia primarului PSD al sectorului 1, Vasile Gherasim, la adăpostul întunericului, toate
inscripţiile anticomuniste sunt acoperite cu vopsea albă care mânjeşte acum şi zidurile şi
conştiinţele.
123
Emil Constantinescu
teritoriul ţării. Este anunţată sinuciderea generalului Vasile

Milea, ministrul Apărării, etichetat de Ceauşescu drept
"trădător de tară".
Ora 11 :o·o. În balconul CC al PCR, Ceauşescu, flancat
de conducerea de partid şi de stat, face o ultimă încercare de
a legitima represiunea "huliganilor şi trădătorilor'; vânduţi
"agenturilor străine", promiţând oamenilor măriri ridicole
de salarii şi alocaţii pentru copii. Mulţimea îl huiduie.
Ora 12:00. Manifestanţii forţează uşile sediului CC şi
pătrund în clădire.
Ora 12:06. Urmăriţi de revoluţionari, soţii Ceauşescu
părăsesc sediul CC la bordul unui elicopter. Ordinul de
chemare a elicopterului este dat de generalul Stănculescu şi
confirmat, conform regulamentului, de generalul Neagoe.
Demonstranţii invadează sediul Comitetului Central şi
clădirea Televiziunii.
Ora 12:00 - 13:00. Pe ecranele televizoarelor apare sigla
TVR. În surdină, muzică simfonică.
Ora 13:00. Din studioul 4 al Televiziunii, Mircea
Dinescu, acompaniat de Ion Caramitru şi un grup de revolu-
ţionari, citeşte un comunicat către ţară în numele Frontului
Unic Muncitoresc.
Ora 13:20. Vorbeşte Sergiu Nicolaescu, înconjurat de
mai multe persoane, adresându-se Ministerului de Interne.
Ora 13:30. Din beciurile Securităţii aflate în spatele
Bulevardului Victoria Socialismului sunt eliberaţi deţinuţii
politici, printre care Petre Mihai Băcanu, Dumitru Iuga.
Simultan, sunt eliberaţi sute de deţinuţi politici de la Jilava,
Aiud şi alte penitenciare. Securitatea încetează suprave-
gherea vizibilă a disidenţilor încercând în ultimul moment
să le câştige bunăvoinţa.
Ora 13:35. Căpitanul Mihai Lupoi, autodeclarându-se re-
prezentant al armatei, anunţă din partea "Consiliului Gene-
ralilor" că generalul Militaru a preluat conducerea MApN.*
• În realitate, ministrul Apărării era în continuare generalul V. Stănculescu numit de N.

Ceauşescu, iar, conform regulamentelor militare, conducerea armatei ii revenea generalu-
lui Guşe, şeful Marelui Stat Major şi prim locţiitor al ministrului Apărării Na!ionale Vasile
Milea (decedat).
124
Adevărul 2
Ora 14:00. Manifestanti, conduşi de Mihai Bălăşescu,

ocupă sediul Securitătii municipiului Bucureşti din strada
Beldiman.
Ora 14:05. La Televiziune, vorbeşte Petre Roman care
transmite Declaraţia "poporului".
Ora 14:10. Generalii Voinea şi Chiţac cer "încetarea
tuturor operaţiunilor militare cu caracter de violentă"-*
Ora 14:15. Se revine asupra ordinului retragerii armatei
în cazărmi şi predării armamentului şi muniţiei distribuite în
17 decembrie. Trupele sunt din nou înarmate şi trimise în
stradă din dispozitia. generalului Victor Stănculescu care
ordonă apărarea obiectivelor importante, în special a
Televiziunii. Se formează echipaje comune MI - MApN
pentru patrulare şi baraje în Capitală.
Armata ocupă Televiziunea şi Radioul "pentru a le prote-
ja" şi organizează împreună cu miliţieni în civil şi reprezen-
tanţi ai revoluţionarilor filtre în principalele intersecţii.
Armata preia controlul total al circulatiei. Pentru a nu se
folosi maşini cu inscripţia Miliţia, se utilizează taxiuri şi
furgonete. Întreprinderea de taxiuri a Capitalei - GETAX -
este pusă la dispoziţia Comandamentului militar al
Capitalei. Staţiile de radio-telefon Taxi 1 şi Taxi 2 sunt tre-
cute în uzul exclusiv al armatei. Frecvenţele Taxi 3 şi 7 (fur-
gonete) se păstrează pentru contactul cu şoferii, comenzile
fiind primite exclusiv prin ofiţerul de serviciu de la coman-
damentul militar. Maşinile GETAX vor fi folosite pentru
transportul cadavrelor, răniţilor, armelor şi muniţiei, precum
şi a diferite persoane desemnate de comandament.**
Ora 14:20. Vorbeşte Gelu Voican Voiculescu "în calitate
de fost deţinut".
Ora 14:25. Căpitan rang I (r) Cico Dumitrescu, în uni-
formă militară, dă ordine armatei.
• Care nu existau atunci nic:Aieri în Jarll.
•• Aceastl situaţie s-a menţinut timp de două săptămâni. Vezi depoziţiile telefonistelor
GETAX Tudora Mărgineanu, Doina Bularda, Rodica Marcoci, Maria Ciucă, Elena
Paraschivescu şi ale Mihaelei Groncea - primitor-distribuitor GETAX, la ancheta Secţiei
Parchetelor Militare, Dosar 1131/P/1991.
125
Emil Constantinescu
Ora 14:25. Generalul în rezervă Militaru Nicolae, în

ţinută militară, adresează prin Televiziune un apel către
cadrele MApN şi MI: "Opriţi măcelul!".*
Ora 14:35. Sergiu Nicolaescu se adresează MApN şi îl
roagă pe generalul Victor Stănculescu să ia legătura cu cei
de la Televiziune.
Ora 14:40. Ion Iliescu se adresează populaţiei cu apela-
tivul "Tovarăşi", comunicând că a vorbit "acum 20 de minu-
te cu generalul Victor Stănculescu" care este la MApN şi a
dat dispoziţie să se retragă trupele. Face apel către toţi oame-
nii "de bine", inclusiv "cei şase militanţi ai partidului" să
sprijine noua putere şi "să vină în jurul orei 17 la sediul CC".
Ora 14:45. Vorbeşte Silviu Brucan care propune un pro-
gram de "salvare a ţării".
Ora 15:05. Vorbeşte colonelul Suceavă din Ministerul
de Interne, care, în 21 decembrie, condusese represiunea
sângeroasă din Piaţa Romană.
Ora 15:10. Vorbeşte generalul Guşă, însoţit de generalul
Rus, comandantul forţelor aeriene.
Ora 15:25. Vorbeşte fostul mare demnitar comunist
Alexandru Bârlădeanu.
Ora 15:30. Vorbeşte lt.col. Gheorghe Stan, adjunct de
şef secţie în Direcţia Securităţii Statului.
Ora 15:35. Vorbeşte Florin Filipoiu, care participase la
ridicarea baricadei de la Intercontinental, în numele grupu-
lui "Dreptate socială", prezentând un program coerent pri-
vind desfiinţarea tuturor reglementărilor abuzive şi măsuri
pentru democratizarea ţării.
Ora 15:55. Generalul Guşă dă ordine armatei (bruiat şi
ridiculizat de Ion Caramitru).
Ora 16:00. La Televiziune, crainicul Petru Popescu
lansează ideea unui "Comitet de Salvare Naţională".
Teodor Brateş anunţă "acţiuni teroriste" la punctul atom-
ic, rafinăria, rezervoarele de cianură de la Piteşti şi barajul
de la Curtea de Argeş". "Armata să intervină". "Cerem po-
porului să se deplaseze de urgenţă".
• De menţionat că, până la acea oră, în ţară şi în Capitală, după fuga lui Ceauşescu, nu se
trăsese nici un foc. Vezi Sinteza SRI, 1994
126
Adevărul 2
Ora 16: 15. Ion Iliescu vine la Comitetul Central unde

este întâmpinat de colonelul de Securitate Gheorghe
Ardelean, şeful unităţilor anti-tero (U.S.L.A.), care se pune
la dispoziţia "noii puteri democratice". Iliescu îi informează
pe ceilalţi din cameră că a luat legătura cu Ambasada sovie-
tică: " ... şi le-am transmis situaţia în care ne aflăm ca să
comunice la Moscova şi să ştie cine suntem şi ce vrem".*
Ora 16:30. Comandamentul Apărării Aeriene din
MApN preia controlul Şcolii Militare de Ofiţeri a MI şi ar-
mamentul evacuat din sediul din str. Oneşti. Direcţia a V-a
va fi dizolvată şi conservată.**
Colonelul Marius Opran anunţă că Dumitru Mazilu a fost
ridicat în timpul nopţii, de la domiciliu, de către Securitate.
Ora 17:00. La sediul CC al PCR (camera 226 de la eta-
jul 2) are loc o şedinţă cu uşile închise la care participă Ion
Iliescu, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, generalul
Militaru, generalul Ştefan Guşă, generalul Iulian Vlad.
Din balconul CC, generalul Gheorghe Voinea, comandan-
tul Armatei a II-a şi al Garnizoanei Bucureşti, anunţă că "ar-
mat,_a este alături de popor". Se scandează "Armata e cu noi".
In urma apelului către "oamenii de bine", foşti nomencla-
turişti şi activitşti PCR, marginalizaţi în ultimii ani, se alătură
celor care rămăseseră lângă Ceauşescu până în ultimul mo-
mel)t şi pe care evenimentele i-au prins chiar în CC.***
Intr-o altă sală, Dumitru Mazilu dezbate împreună cu
oameni "veniţi din stradă" un "program al Revoluţiei".****
Mai multe persoan~ fac liste împreună cu Ilie Verdeţ pentru
noul guvern.***** In diferite săli, se fac alte guverne.******
• cf. Nestor Rates, Revoluţia incâlcitâ, p. 132 .
•• Declaraţie a generalului Iulian Vlad, în Adevărul, 19 ianuarie 1991 .
••• După expresia lui Cornel Burtică, fost secretar cu propaganda al CC al PCR, în sala mare
de conferinţe se afla "toată istoria PCR din 1921 şi până azi': vezi Rodica Chelaru, Culpe
care nu se iartă, p. 225.
D. Mazilu, în 10 ani de la Proclamaţia Revoluţiei.
Mărturii D. Dincă, A. Dumitrescu, I. ltu .
...... Dan Iosif: 'S-au făcut vreo 14, la fiecare etaj s-a făcut un guvern ... prima formă este
aceasta: 1. gen. Guşe, 2. gen. Militaru, 3. cpt. Lupoi, 4. col. Pârcălăbescu, 5. D. Mazilu'.
Declarafie Comisia Senatorială I, p. 20.
127
Emil Constantinescu
În balconul sediului CC apar Petre Roman şi Ion

Caramitru. Se prezintă diferite variante de guvern care
conţin nume de foşti demnitari comunişti (Dăscălescu,
Verdeţ) întâmpinate cu huiduieli de cei peste I 00.000 de
manifestanţi care nu au părăsit Piaţa. Se scandează "Jos
comunismul", "Fără comunişti".
Ora 18:00. Se termină discuţiile asupra celor IO puncte-
program şi Iliescu se îndreaptă spre sala de conferinţe de la
etajul IV unde urma să le discute cu "activul de partid şi de
stat" din perioada Ceauşescu şi abia după aceea să le pre-
zinte mulţimii din Piaţă. Invocând tirurile de arme din Piaţă,
pleacă la MAp}f.
Ora 18:30. In Piaţa Palatului se aud primele focuri de
armă simulate, apoi reale. Nu se semnalează morţi sau ră
niţi. Mulţimea, după o scurtă panică, revine în Piaţă. Scene-
le din Piata Palatului sunt transmise în direct la televiziune.
Ora 19:00. Revine pe post Ion Iliescu cu "câteva cuvinte
în completare". Vorbeşte de "întinarea numelui PCR şi a
celor care şi-au dat viaţa pentru victoria socialismului",
denunţă "pericolul anarhiei", anunţă că "este aici reprezen-
tantul MI" şi că "am discutat cu armata".
Ora 19:30. Soţii Ceauşescu sunt arestaţi, în apropiere de
Târgovişte, şi duşi la unitatea militară O1417. Evenimentul
este raportat imediat de şeful garnizoanei, colonelul
Kemenici, generalului Victor Stănculescu, aflat la postul de
comandă de la sediul MApN, care îl anunţă imediat pe Gelu
Voican Voiculescu şi, prin acesta, pe Ion Iliescu. Informaţia
este păstrată secretă pentru populaţie.
Ora 19:30-20:00. Se anunţă de către crainicii Tele-
viziunii Teodor Brateş şi George Marinescu acţiuni de luptă
în Bucureşti şi în ţară.
Ora 19:50. Se raportează că pe ecranele instalaţiilor
radar din vestul ţ?rii şi-au făcut apariţia ţinte aeriene.*
Orele 20:30. In sala de consiliu a directorului general al
Televiziunii, Ion Iliescu, Dumitru Mazilu, Silviu Brucan
discută o Proclamaţie a Revolufiei.
• Acestea se vor intensifica în cursul nop\ii şi în zilele următoare. Ulterior, vor apărea şi date
privind decolări masive de elicoptere de pe teritoriul României. Analiza situaţiei aeriene din
zilele 23-25 decembrie a fost efectuată la AAT Ploieşti. Punctul de comandă al brigăzii
radiotehnice a constatat că traiectele de zbor au repetat cu exactitate pe cele de la apli-
catia militară a Tratatului de la Varşovia din octombrie 1989. Alte analize efectuate mai
târziu vor stabili că existen1a majoritălii aeronavelor a fost simulată cu aparatură specială.
Vezi raport SRl/1994, p. 18.
128
Adevărul 2
Ora 21 :00. În Piaţa Palatului se declanşează foc împotri-

va unor presupuşi terorişti aflaţi în Muzeul de Artă (Palatul
Regal) şi Biblioteca Centrală Universitară, care vor fi parţial
distruse.* Se înregistrează primii morţi şi răniţi. După
momente de groază, la apelul lui Ion Caramitru, tirurile se
opresc.** Toate evenimentele sunt transmise în direct de
Televiziune.
Ora 22:35. Ion Iliescu citeşte la . ,•.'
Televiziune Comunicatul către ţa (j/)-Ju "E.rc, z-e1,1;1. a/h.t,
ră al Frontului Salvării Naţionale 8f-
Gral. GUSE STEFAN
f
:;
şi prezintă componenţa Consiliu- • .Col . MlliTARU NICOLAE
lui Frontului Salvării Naţionale: ~ Cpt. lUPOIU Mltli\1 >
Doina Cornea, Ana Blandiana, Col. PIRCALABESCU EMIL

Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, f, IIIZILU IUIITRU • . 0.
Dumitru Mazilu, Dan Deşliu, gen- ltl'isELEA ausnAHi6At ~~tt
eral Ştefan Guşe, general Victor . TRE '°"N -
- ISAC COHSTANTJN
Stănculescu, Aurel Dragoş - CREJU 10\N . ·
Munteanu, Corneliu Mănescu,
Alexandru Bârlădeanu, Silviu Q-f ?t,J-;..
Brucan, Petre Roman, Ion
Caramitru, Sergiu Nicolaescu,
o
Q•~~~
✓TC',,11.1 f11;,-
Mihai Montanu, Mihai Ispas,
Gelu Voican Voiculescu, Dan ;.u. .t..- ·~ ,~11 i.... ~ .,.,,.. ~ --:.;t~
Marţian, căpitan Lupoi Mihail,
Pe lista sc ri să de revoluţion a ri
general Voinea, căpitan de rangul şi sem n a t ă de ge neralul G u ş ă
I Dumitrescu Emil, Neacşa Vasile, a fos t adăuga t , pe poz i ţia "O", Ion fl iescu.
Ciontu Cristina, Baciu Marian,
Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negriţiu Paul, Manole
Gheorghe, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu, Cirjan
Constantin, Domokos Geza, Magdalena Ionescu,
Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad,
Bucurescu Valeriu, Ion Iliescu.
• Ion Iliescu recunoaşte că s-au tras locuri din clădirea CC al PCR: vezi Revoluţie şi reformă,
p. 58. Victor Stănculescu şi toţi martorii audiaţi de Comisiile senatoriale de anchetă con-
firmă că pe toată durata evenimentelor din decembrie nu s-a tras spre CC.
•• P.M. Băcanu comentează: "Dacă, într-adevăr, existau două forţe combatante care se urăsc
de moarte, dacă s-au tocat pănă în acel moment cu tiruri de arme automate, cum este posi-
bil ca, la un simplu apel, locul să înceteze?"
129
Emil Constantinescu
Consiliul FSN (CFSN) adresează bucureştenilor

chemarea să apere obiectivele atacate de terorişti,
Televiziunea, Radioul, sediul MApN, şi îndemnul să se
prezinte la sediul instituţiilor din care fac parte pentru a
primi arme şi muniţii cu care să lupte împotriva teroriştilor.
O parte a conducerii CFSN: Iliescu, Brucan, Roman,
Voican, S. Nicolaescu rămân peste noapte la TVR. La sedi-
ul CC, funcţionează un comandament militar format din
generalul Guşă, generalul Vlad, colonelul Pârcălăbescu,
şeful Gărzilor Patriotice, şi un comandament civil condus de
Dumitru Mazilu.
Televiziunea şi Radioul continuă să bombardeze popu-
laţia cu ştiri despre "terorişti", presupuşi fideli ai lui
Ceauşescu, înarmaţi până-n dinţi, gata să-şi dea viaţa pentru
a păstra regimul comunist.
USLA şi toate trupele Securităţii de sub comanda gener-
alului Grigore Ghiţă intră în subordinea Ministerului
Apărării Naţionale, din acest moment executând ordinele
generalului Stănculescu, ministru al Apărării.*
23 Ora 3:30. În faţa Centrului de calcul al MApN are loc un

decembrie incident în coloana Academiei Tehnice Militare.
Ora 6:30. Are loc o gravă confruntare armată între tru-
pele Securităţii, chemate pentru apărarea Aeroportului
Otopeni şi forţele MApN concentrate pe aeroport, soldată
cu 49 de morţi.
Ora 8:00. Două TAB-uri trimise de generalul Victor
Stănculescu ridică de la Televiziune grupul condus de Ion
Iliescu, pentru a-i asigura "siguranţa" la sediul MApN.
Ora 9:00. Două elicoptere militare deschid focul asupra
Televiziunii.
Ziarul la datorie, săptămânal al ostaşilor români, seric
nouă, nr. I, publică Comunicatul către ţară al CFSN. La
alineatul 5 este menţionat: Din acest moment se dizolvă
toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu.
• Numit în funcţie la ora 1O dimineaţa de Nicolae Ceauşescu şi confirmat în funcţie la ora 14

de Ion Iliescu.
130
Adevărul 2
Guvernul se demite. Consiliul de Stat şi instituţiile sale

Îşi Încetează activitatea. Întreaga putere În stat este pre-
luată de Consiliul Militar Superior.
Ora 11 :30. Din ordinul colonelului Gheorghe
Marinescu, şeful serviciului Circulaţie al MApN, UM
02210: "Trageţi, sunt teroriştii de la Intercontinental", este
împuşcat taximetristul Silviu Cauc, chemat prin telefon să
aducă lapte la o grădiniţă din strada General Cristescu. La
spital şi, ulterior, la morgă, este clasat terorist. Tot colonelul
Marinescu ordonă, ulterior, deschiderea focului asupra a doi
elevi - Claudiu Sărman, împuşcat în cap, şi Silviu Pătraşcu,
în picior - şi anunţă că "laptele este otrăvit".*
Ora 12:00. Generalul Guşă, generalul Vlad şi Dumitru
Mazilu sunt chemaţi la Ministerul Apărării Naţionale. Mai
mulţi colonei de armată prezenţi în sediul CC propun ca
reprezentanţii revoluţionarilor, în majoritate tineri, să
părăsească localul pe care îl considerau Comandamentul
Revoluţiei. Cei trei hotărăsc să rămână la CC. Generalul
Guşă se opune unui sprijin militar sovietic.**
La posturile de radio şi televiziune, Ion Iliescu oficia-
lizează isteria "ameninţării teroriste" descriindu-i pe
terorişti drept "indivizi fanatici, care acţionează cu o cruzi-
me fără precedent, trăgând în locuinţe, în cetăţeni,
provocând victime în rândul militarilor".
Ion Iliescu anunţă, cu o întârziere de 21 de ore, că soţii
Ceauşescu au fost arestaţi: "În fine, tovarăşi, vrem să vă
informăm că Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost arestaţi şi
sunt sub pază militară".
• Depoziţii V.M., maior UM 021515, V.P., căpitan UM 02490, I.S., plutonier adjutant UM
02210. În urma rechizitoriului Secţiei Parchetelor Militare din 1996 in dosarul 1131/P/1991,
colonelul Marinescu, care organizase circulaţia forţelor represive in 21 decembrie, a fost
trimis in judecată pentru instigare la omor deosebit de grav. Tânărul Silviu Cauc făcuse in
realitate parte din participanţii la manifestaţia din 21 decembrie împotriva lui Ceauşescu de
la Intercontinental.
·• D. Mazilu, Proclamaţia Revoluţiei române, p. 284.

131
Emil Constantinescu
Generalul Iosif Rus, şeful aviaţiei militare, dă ordin să se

acopere însemnele militare de pe elicopterele pe care le
trimite în misiune.*
Pentru a da satisfacţie manifestanţilor împotriva comu-
nismului şi care cer pedepsirea autorilor represiunii din 16-
21 decembrie, sunt arestaţi foştii demnitari comunişti Ion
Dincă, Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Manea Mănescu şi
membri ai familiei Ceauşescu.
CFSN trimite delegaţi în întreprinderi pentru a determi-
na formarea organizaţiilor locale ale FSN.
Are loc şedinţa Consiliului Militar Superior.** Se ia
hotărârea ca pe 25 decembrie să se organizeze procesul lui
Nicolae şi Elena Ceauşescu, iar sentinţa de condamnare la
moarte să se execute imediat. Generalul Victor Stănculescu
fusese însărcinat anterior de Ion Iliescu să organizeze pro-
cesul. Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu sunt
desemnaţi delegaţi observatori ai FSN la proces.
Ora 17:00. Generalul Nicolae Militaru este numit minis-
trul Apărării.***
Ora 20:50. Postul Naţional de Radio transmite un
comunicat al Guvernului Sovietic care "sprijină eforturile
Frontului Salvării Naţionale îndreptate spre instaurarea în
ţară a liniştii şi ordinei".
În urma tirurilor intense ale unităţilor militare masate în
Piaţa Palatului (inclusiv tancuri), Biblioteca Centrală
Universitară, Palatul Regal şi clădirea Creţulescu sunt
incendiate.
• Vezi Raportul Comisiei pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989.
•• S. Brucan ii numeşte Consiliu de Război.
••• Conform declaraţiei col. Mircea Dumitru, şeful Biroului special în Direcţia Operaţii a Marelui
Stat Major, această informaţie a !ost comunicată în 24 decembrie imediat comandantului
şei al Armatei Sovietice şi şefului de stat major al Comandamentului Unificat al trupelor
Tratatului de la Varşovia. La două ore de la numirea de către Ion Iliescu, generalul Militaru
este sunat de generalul Lusev, comandantul forţelor armate ale Tratatului de la Varşovia.
Convorbirea are loc în limba rusă. Informaţia est!'! confirmată de generalul Nicolae Militaru.
Vezi stenograma audierii de către Comisia senatorială de anchetă a evenimentelor din
decembrie 1989.
132
Adevărul 2
Ora 21 :30. Se transmite în ţară nota telefonică nr. 1 a

Statului Major Central al Gărzilor Naţionale prin care se
ordonă subordonarea gărzilor patriotice Comitetelor
judeţene ale FSN.
Ora 22:30. Două elicoptere mitraliază la ordinul gener-
alului Rus terasa de pe acoperişul Televiziunii pentru a o
curăţa de "terorişti paraşutaţi", în realitate militari care
"apărau" Televiziunea. Mai mulţi militari şi civili de la eta-
jul 11 sunt omorâţi.*
Ora 1:00 O coloană a USLA, chemată să apere MApN,
este mitraliată. Două ABI incendiate. Colonelul Trosca, ad-
junct al şefului USLA, şi 7 membri ai echipajelor sunt ucişi.
Ora 2:00. La sediul CC se opreşte lumina. La adăpostul
întunericului. pătrunde un comando care împuşcă între ochi
mai mulţi tineri revoluţionari. Se cere colonelului Rădules
cu dezarmarea celor aflaţi în camera comandamentului din
CC. Generalul Victor Stănculescu trimite o unitate coman-
dată de colonelul Cernat să rezolve situaţia.**
Ora 7:00. Bucureştiul are aspectul unui oraş în stare de 24

război. Tancuri, TAB-uri, camioane cu militari străbat decembrie
oraşul şi înconjoară zonele considerate periculoase.
Ora 14:00. CFSN anunţă adoptarea măsurilor
excepţionale: încetarea completă şi imediată a focului pe
întreg teritoriul ţării; singurul deţinător legitim al armelor
este armata; unităţile Ministerului de Interne, inclusiv
Securitatea, sunt integrate Ministerului Apărării Naţionale
care preia comanda unică asupra tuturor trupelor şi
mijloacelor de luptă din ţară.
Generalul Ştefan Kostyal anunţă la televiziune că 300 de
securişti ascunşi în catacombele din cartierul Primăverii
sunt gata să atace televiziunea.
• Vezi Raportul Comisiei pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989.
•• Relatarea aparţine lui Dumitru Mazilu: vezi "Proclamaţia Revoluţiei Române" 1999, p. 285
care menţioneaza că, după revoluţie, colonelul Cerna! a fost avansat de Ion Iliescu la
gradul de general.
133
Emil Constantinescu
O circulară a Procuraturii, semnată de procurorul Traian

Ul piu Cherecheanu, * autorizează ca "toate actele privind
cadavrele sosite la Institutul Medico-Legal în 22 decembrie
1989 şi în zilele următoare" să fie eliberate fără autopsie.
În toate unităţile militare se distribuie un manifest tipărit
la editura "Armata Poporului" care se încheie cu apelul:
"Ostaşi! Să urmăm cu Încredere Îndemnurile CFSN_.
Executaţi cu fermitate ordinele Consiliului Militar
Superior" (s.n.).
Ora 19:00. Şedinţă a Consiliului Militar Superior la care
participă Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan şi opt gene-
rali. Generalul Guşă prezintă un raport asupra situaţiei militare.
25 În urma unui decret al CFSN, scris de mână de Ion

decembrie Iliescu şi fără număr de înregistrare, se constituie un
Tribunal Militar Extraordinar pentru judecarea soţilor
Nicolae şi Elena Ceauşescu. După un proces sumar şi ten-
sionat, în care regulile procedurale au fost grav încălcate,
Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte.
Sentinţa este declarată definitivă şi este pusă de îndată în exe-
cutare. Condamnaţii sunt împuşcaţi în curtea unităţii militare.
Ora 19:00. Printr-un Comunicat al FSN, se anunţă exe-
cutarea lui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei Ceauşescu în
urma unui proces în care capetele de acuzare au fost: l.
Genocid - peste 60.000 victime; 2. Subminarea puterii de
stat; 3. Infracţiunea de distrugere de bunuri obşteşti; 4.
Subminarea economiei naţionale; 5. Încercarea de a fugi din
ţară pe baza unor fonduri de peste I miliard dolari depuse la
bănci străine.**
Noaptea târziu, are loc transmiterea versiunii "scurte" a
procesului şi a execuţiei lui Nicolae şi Elena Ceauşescu.
• Traian Ulpiu Cherecheanu va li numit de Ion Iliescu Procuror General.
•· Publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 3 din 26 decembrie 1989.

134
Adevărul 2
. • Hotarârea preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Nationale din România, Ion

Iliescu, de judecare a lui Nicolae Ceauşescu şi a Elenei Ceauşescu. (24 decembrie I 989, olo-
graîa, fără număr de înregistrare)
135
Emil Constantinescu
26 Ora 10:00. Se stabileşte ierarhia în CFSN: Ion Iliescu -

decembrie preşedinte, Dumitru Mazilu - prim-vicepreşedinte.
Ion Iliescu semneaza primele patru decrete: nr. I prin
care Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru al
Guvernului provizoriu; nr. 2 prin care general colonel în
rezervă Nicolae Militaru este rechemat în cadrele active ale
armatei*; nr. 3 prin care generalul Nicolae Militaru este
numit ministru al Apărării** şi generalul Victor Stăncules
cu, ministru al Economiei Naţionale; nr. 4 prin care
Departamentul Securităţii Statului este desfiinţat în mod
formal, fiind transferat în cadrul Armatei împreună cu alte
organe din subordinea Ministerului de Interne.
Căpitanul Mihai Lupoi îi somează cu arma în mână pe
revoluţionarii aflaţi în cabinetele l şi 2 să părăsească sediul
Comitetului Central, anunţându-i că "armata a preluat pute-
rea".***
27 Ora 10:00. La Palatul Victoria, sediul Guvernului, este

decembrie oficializat Biroul Executiv al CFSN cu următoarea compo-
nenţă: Ion Iliescu, preşedinte, Dumitru Mazilu, prim-
vicepreşedinte, Cazimir Ionescu şi Kiraly Karoly,
vicepreşedinţi, Dan Marţian, secretar, Bogdan Teodoriu,
Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion
Caramitru şi Nicolae Radu, membri.**** Dintre aceştia,
Kiraly Karoly şi Nicolae Radu sunt personaje noi faţă de
lista prezentată în seara de 22 decembrie.
Ora 17:00. Are loc prima sesiune a CFSN care adoptă o
serie de decrete-lege.
• Publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 5 / 27 decebrie 1989.
"În realitate, funcţiona pe acest post din 23 decembrie.
"' Mărturii şi declaraţii ale lui Ioan ltu, Dumitru Dincă, Adrian Dumitrescu, revoluţionari
prezenţi în sediul CC .
.... Comunicat publicat în Monitorul Oficial nr. 4 I 27 decembrie 1989.
136
Adevărul 2
Ion Iliescu semnează decretul nr. 20, prin care generalul 28

Ştefan Guşă este eliberat din funcţia de prim adjunct al mi- decembrie
nistrului Apărării Naţionale şi de şef al Marelui Stat Major.
În locul său este numit generalul Vasile Ionel care fusese re-
activat, în aceeaşi zi, prin decretul nr. l 7. * Prin decretul nr.
22, generalul Mihai Chiţac este numit ministru de Interne.
CFSN hotărăşte: l. Înfiinţarea tribunalelor militare
extraordinare în Capitală şi în toate judeţele ţării. 2.
Judecarea va urma o procedură de urgenţă, iar executarea
sentinţelor se va face imediat.**
La Palatul Victoria are loc şedinţa CFSN în care Ion
Iliescu numeşte comisiile de lucru.
Unitatea de rachete de la Ploieşti doboară un avion al
companiei TAROM, cursa Bucureşti - Belgrad. La bord se
află şi un reporter irlandez.
CFSN adoptă Decretul-lege privind înregistrarea şi 31

funcţionarea partidelor politice şi organizaţiilor obşteşti şi decembrie
Decretul-lege privind constituirea, organizarea şi funcţio
narea Guvernului României.
Orele 14:00. Este arestat generalul Iulian Vlad, fostul
şef al Securităţii, acuzat de instigare la comiterea
infracţiunii de lipsire de libertate.
În perioada 22 decembrie (orele 12 - după fuga lui
Ceauşescu) - 31 decembrie, în Bucureşti au fost ucişi 543
oameni şi au fost răniţi 1879.
În perioada 22 decembrie (orele 12, după fuga lui

Ceauşescu) - 31 decembrie, În Bucureşti au fost ucişi 543
oameni şi au fost răniţi 1879.
• În realitate, schimbarea s-a produs pe 27 decembrie, când a avut loc şi întâlnirea de la

sediul MApN intre noul şef al Marelui Stat Major şi generalul Goponenco, reprezentantul
Comandamentului trupelor Tratatului de la Varşovia.
·• Comunicat publicat în Monitorul Oficial nr. 5 / 28 decembrie 1989.

137
Emil Constantinescu
1~ 2004
~ ~ ftJtid o 4e,ue de ~ ~ de ~ tJftMa

" " ~ ~ ~ 'Ul41/~ '8~·- ~
~~ e â , d e , r i i ~ ~ ~ ţâJul,e & ~ ~ µ
deSua-&a. ' 4 ' t e ~ f t M U ~ ~ ~ - ' 8 ~ · ~ e a
"a.u4te ~ au a.ued f« e a ~ a etHd d«iJii a ~ - # , eMalt
4J. O ~ ~ 4 'J:::~". ~ 44: et#e ~ ai
'J:::~.
d-t. '8~kl ta ~ ~ ~ - ekd "'-a ut-
'[)c«,«,ta~ et1-
Jitat auua. ea
' 8 ~ . v ~ uet,ze timfi ~ ~ ta
~ ~ - '8~· a ~ d e ~ tetl &lţue (fi,
~ ~ et,e aue4 d«ea (a ~ -:<:::tţB de (a ~ - 'l,e
~ ee ~ de4pz.e ~ ~ - wu ~ pwe
~ ~ t e fu '4'le fe-41-H au«t de-a ~ ~ "'- li,de,ui
~ ~ µ J t - ~ ~ 'P~. ~ d a . ~ -
'8~. Aefuia. ~ 'J(/alfe44. ~ewd. ~ - '8eu4M. 9eku-.
7oţi ~ de ~ - ~ - ea #, ~ ~ ~ ~
'f9- 190. 'lmi ~ µ d e fldeui, ~ţii ewae ~ a«4te (4,u:. t4ţi
~~ ~ - 1 ~ f f l i uf.!Me ţaµ ea~~-
i,u eei etl- '4'le 41-H ~ H.et 4 ~ ~ ~ 44« 'UJ/4
~ - u,, ~ ~ d e jtatelte. 'De u ta HDi a {oaµ e4te ~
atâtde~?
S~2001
'ţ)~ de {a 'ţ)~ "/o,e 1 ~ CMte4 44, ~~ ~~

"" ded«4ţc,e. tJ ~ "" ~ #- ffle'UU. tJ ~ ~ ~ ea
(,l(JII, 944' O ~ de ~ 4 ~ fMJ,'&.te ~ ~ p!We
~~~ ~ #-~ de#t4, ~ pwe ~ ~-

138
Adevărul 2
l , « , i , ~ ~ a L ~ "~"i,,,, "~".
1atâ " ~ a ~ ~ - {ft,te,,;: "1,,, ue,a, u
~ " ~ ~ e t " # " ~ ~ " - li« e4U (,I# 4«Mt a
tUC4te ~ mâ. ~ dvzed. &dk ~ ~ "1fi.e4u-t
u
, , u ae "1Zea.. 7tzi4t u
~ l,«,i," - ae 4tie u etue u ~ ui-He u. . , de.
t<Jt ~ e4U a.
~ - a e a ţi. ~ # ~ ~ ""' ue,a, u
~ ei, e4c4ek ~ - ~ (,Ut(JIZ ~ d e . ~ l i « ~ 44
r/,·,, d«ât H-i4f,e
. ~
. A/',î?ut','
. . . . . . . - de. ~• 4i. """"r'J-
MU,.,,;;,,,.,.,·
..,....'Y" ,....., 111,1/u,.,·,,, 'De ~
edk a tt,M, ae uwâ.-ite ""' ftPuti ideii. de. ţutte,ze. ""' ftPuti mtjl.oa«I.M. de.
a«edeu 4fPze a«a4ta". 1,et,r,-adeoâ't. "t,u;a # de. t<Jt ~ " dM4 µţi
~ a a«a4l'a e4U ~ : mod.ed, de. a«edeu ta ţutte,ze # ~ -
teua ~adM.
7 ~ ~ " " ' ~ ~ '4/Ze, Cf,UH, ~ H-e ~ -
' ' c i ~ ~ • • . ~ - a e ta ''1fi.e4u-t 4i ~ l,«,i,''. ta e.ei
de.4fPze c.au ae ~ a aee ~ " ~ " - aee daz " ~ "
At1-t1 11
...._, . a«
11111,.,/,•,.1,.,f'
~ ~
d tl.'. 11 •
~- ue
A
= -
.,J. J.• · -
(QUH,a,, a« r--" . uc.
11/u„Af' 11 "-
li~ ~ " - 1""' 1fi.e4u-t edta 0/UU ~ ta ~ u ,

4efu'H~. de. 14a.H-i. # ~ ~ t a a t < u ~
A~~ .. "Sâ lu~ t<Jt aua4ta # ~eaţi4 a.
d«,ţzâ, 1996. de.~- ~ u d e ~ aee ~ ~ - pura et,t
pura. # ~ i,,,, ~ IM? 1 ~ # ~ W aee ~
~ ~ - ~ # ~~-
~ ? 7~ ei aee ~ ~ - aee
mai M-«te dec4t wu4e de.
""'mtdte~
M,.,,.,.,/,·,.,.,,, ::,____
,......,._..,,.,...,.. ~ -
=~=---~--~--" - ·
A;:,.;:,,_,,__ ··----~--"Î ?IAA,•.,_,,___ ,,_
~- ,~......,_ 40<:tata
• ,,-
~
.
~- ~ ~'ti.d(· ate,u,,e, t<Jt ei te-aee ~?" 'Detµ '4/Ze, ~ -
'UJ#te- ~ - 4e '145"'~ et,t ~ et,t ~OHU:ÎHia: "&dk ~ ,t.ea,-

9'f4- câHd, /zlWe ad de.ja ~ " ~ et,t ~OHU:ÎHia", ~OHU:ÎHia
~ ~ et,t ~ · · . e?Sit - # utdeie ~ ~
"cd ~ ~ 44 puei, i,,,, ~ ~ ~ ~'414tiu4 a«4t
fPuJi«t c.au e-za'J~ S~1taţituta.te''.
Ari aţtat uva de.4fPze ~ fze '4'Ze ~ ~te-a~?
A ~ C4'iU ~ et,t ~ 4ati4laeffe ~ ~
139
Emil Constantinescu
44k dbe 16. 12. 1994 de ~ ~ ~ ~ ~

~ ~ d b e ~ 195'9. ut«vie. ~~
"" de ~ 'ţ)'[)S',tl!. 'PS'»t. PUJt'R. 1041 1 ~ " ~
pe~ Pit7eD 11~ ~ ''fu,14 ~ de~··. # pe
~ Ş~ S ~ a . 'P'Jt7{!D. # rl~ 'P~ ~ - .
'ţr}U-{![).
1Hti ~ ee ~ ~ ~ ~1/adi ~ fu
'Pa#ta 'Rki de4p,ze ~ ~.. ''Le-HiH "" ~ tdd.oaat4
(a, ~ fut4e. ci 4i ataai ~ " . c?eutâ e ~ (a, ~ !
~ c â . ~ ~ ~ ~ ~ o m d e a a t . ;/Mţiffli.ltţimtdttiHtft
pe~ 44" ~ tim,ft m«fu ~ - da't H« M ffl"1ţi meu« fte tMtâ ~ -
12 Mi e deja piea, Hudt tim,p ~ ~ de ~ - piea, ffl«l.tâ. ~ -
DEMONSTRAREA TEZEI
Pregătirea conspiraţiei
Existenţa unei conspiraţii pentru înlăturarea regimului Ceauşescu printr-o

lovitură de stat coordonată de annată, legătura complotiştilor cu serviciile
secrete, KGB, GRU şi cu conducerea PCUS rezultă chiar din mărturiile par-
ticipanţilor la această conspiraţie. Cu excepţia lui Ion Iliescu, ei nu neagă
nici conspiraţia, nici relaţiile dintre ei, pe care şi le confirmă reciproc.
Grupul Din desfăşurarea faptelor şi. mai ales. din declaraţiile

pro-sovietic
proprii date în faţa celor două comisii senatoriale pentru
cercetarea evenimentelor din decembrie. din interviurile
publicate şi imaginile filmate, reisc că rrincipalii com-
plotişti ai loviturii de sial au fost: Ion Iliescu, generalul
Nicolae Militaru, generalul Ştefan Kostyal. Silviu Brucan,
Virgil Măgureanu, comandorul Radu Nicolae. generalul
Marin Pancea, generalul Vasile Ionel. capitanul rangul 1
Cico Dumitrescu, căpitanul Mihai Lupoi. Gelu Voican
Voiculescu. Se vorbeşte de participarea din umbră a lui Ion
140
Adevărul 2
Gheorghe Maurer, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Sergiu

Celac, Mircea Paşcu, Mircea Dinescu, Vasile Secăreş. *
La începuturile conspiraţiei, rolul cel mai important l-au
jucat generalul de armată Ion Ioniţă, fost viceprim-ministru,
ministru al Apărării în dictatura Ceauşescu, şi Vasile
Patilineţ, fost secretar al Comitetului Central şi ambasador
în Turcia, decedaţi (asasinaţi ?) înainte de decembrie 1989.
Securitatea, prin şeful ei, generalul Iulian Vlad, a avut Securitatea

permanent cunoştinţă de conspiraţia pro-sovietică şi a pro-
tejat-o (colonelul Dumitru N. Penciuc, şeful statului major
al trupelor de securitate, fiind implicat direct în complot). În
acelaşi timp, Securitatea 1-a pregătit pentru preluarea puterii
şi pe Dumitru Mazilu, fost ofiţer de securitate în subordinea
directă a lui Iulian Vlad şi fost director al Şcolii de
Securitate de la Băneasa, transferat în diplomaţie, căruia i-a
aranjat un statut de disident.
Cei din grupul DIE (Direcţia de Informaţii Externe a
Securităţii) nu s-au implicat prea mult nici în pregătirea con-
spiraţiei, nici în realizarea loviturii de stat, evitând riscurile
inutile. Ştiau prea bine că, oricine ar câştiga, ei vor fi bene-
ficiarii, întrucât erau singurii care cunoşteau traseul banilor
din străinătate şi aveau relaţii de afaceri cu parteneri occi-
dentali.
• Comisia Senatoriala pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 (prescurtată in

continuare Comisia Senatorială I) a luat liinta prin Hotarârea Senatului României nr. 11 din
16 iulie 1991, cu urmatoarea componenta: Sergiu Nicolaescu - presedinte, Ionel
Alexandru, Mihai lacobescu, Mihail Neagu, Attila Verestoy si Mircea Voica.
Prin hotarârile Senatului României nr. 51/1992 si 15 din 22 iunie 1993 s-a aprobat conti-
nuarea investigafiilor de către o nouă Comisie pentru cercetarea evenimentelor din decem-
brie 1989 (prescurtată in continuare Comisia Senatorială li), cu componenta: Valentin
Corneliu Gabrielescu - presedinte, Sergiu Nicolaescu - vicepresedinte, Ionel Aichimoaie -
secretar, Ilie Platica Vidovici, Ioan Constantin Pop, Victor Apostolache, Serban
Sandulescu, Mircea Vilcu, Zoltan Hosszu, Adrian Dumitru Popescu Necsesti, Gheorghe
Raboaca.
•· Ofiferii Silviu Ionescu şi Mihai Darie vor fi totuşi prezenfi şi vor primi certificate de
revolufionari.
141
Emil Constantinescu
Armata Armata a participat la lovitura de stat din două direcţii:

prima, condusă de generalul Victor Stănculescu*, a reuşit,
cu sprijinul vice-amiralului Dinu Ştefan, şeful Direcţiei de
Informaţii a Armatei (DIA), prin organizarea diversiunilor
criminale din 22 - 27 decembrie 1989 şi prin joncţiunea cu
grupul de conspiratori pro-sovietici; cea de a doua, condusă
de generalul Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major al
Armatei, a eşuat datorită afişării unei poziţii anti-sovietice şi
a expunerii prea vizibile a parteneriatului cu generalul
Iulian Vlad, şeful Securităţii.
Asumarea conspiraţiei
Cel mai ferm în asumarea complotului este generalul Militaru care, încă
de la începutul depoziţiei sale în faţa Comisiei de cercetare a evenimentelor
din decembrie, depune scrisoarea Frontului Militar din România adresată, în
anul 1989* *, opiniei publice româneşti şi internaţionale, declarând că, încă
din iama anului 1988-1989, Comitetul Salvării Naţionale a luat denumirea
de Frontul Salvării Naţionale. "Denumirea de Frontul Salvării Naţionale şi
a însuşit-o şi domnul Ion Iliescu, şi generalul Ioniţă, când trăia. Urma ca
Apelul către Congresul al XIV-iea al PCR să fie semnat cu asemenea titu-
* Numit de N. Ceauşescu în dimineaţa zilei de 22 decembrie ministru al Apărării Naţionale şi

confirmat de Ion Iliescu în după amiaza aceleaşi zile.
** Apelul avea următorul cuprins:

"1. În numele Frontului Militar din România împotriva dictaturii lui Cenuşescu, Comitetul
Militar, ca organ de conducere al FMR, aduce la cunoştinţa opiniei publice româneşti şi
internaţionale următoarele: Frontul Militar din România este o organizaţie neoficială for-
mată din generali, ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri având reprezentanţi din toate armele,
comandamentele şi instituţiile de învăţământ şi din armată.
2. Ţelul principal al FMR este acela de a asigura securitatea maselor, atunci când acestea,
trezindu-se din somnul vinovat de astăzi, vor cere, prin demonstraţii, înlăturarea actualului
regim politic. FMR îşi rezervă, de asemenea, dreptul de a întreprinde orice alte acţiuni
impuse de momentele istorice.
3. FMR transmite omagiul şi salutul său ostăşesc tuturor acelora care au ieşit la luptă
deschisă de cel mai barbar şi dement regim politic din istoria neamului nostru". Vezi
stenograma şedinţei din 23 septembrie 1993 a Comisiei pentru cercetarea evenimentelor
din decembrie 1989.
142
Adevărul 2
latură: Frontul Salvării Naţionale. S-a transmis înainte de Congresul al XIV-

iea de două-trei ori.* La început, din acel comitet făceau parte domnii
Iliescu, Ioniţă, Militaru, Kostyal, Radu Nicolae, Măgureanu şi alte câteva
persoane. Aceasta m-a determinat să insist, în seara zilei de 22 decembrie,
ca noul organ să se numească Frontul Salvării Naţionale".
Declaraţia lui Militaru este confirmată de un document Scrisoarea

al OSS (Directia Securitătii Statului)** în care se găsită
menţionează: "în' ziua de 1O o~tombrie 1989 s-a expediat în
circuitul poştal un plic expediat din Strasbourg - Franţa, în
interiorul căruia se află un înscris - gen apel - adresat in-
telectualilor, muncitorilor, minerilor, ţăranilor, soldaţilor şi
studenţilor prin care se încearcă instigarea la o grevă gene-
rală cu ocazia Congresului al XIV-iea al PCR. Autorii
anunţă înfiinţarea "Frontului Salvării Naţionale" şi a "unui
grup de luptă şi de opoziţie", intitulat "Forumul Democratic
Român", după modelul celor din Ungaria şi Polonia".
Ulterior, Silviu Brucan a încercat să minimalizeze
această intervenţie pentru a apăra teza lui Ion Iliescu: o re-
voluţie în care poporul şi-a ales conducătorii, invocând o
scrisoare a unui lector de la Universitatea Bucureşti, în care
apare această sintagmă. În 1990, după ce fusesem ales
prorectorul Universităţii, lectorul Melian de la Facultatea de
Filologie, care îl cunoştea bine pe Iliescu, pentru că lucra-
seră împreună la UASCR şi UTC, mi-a povestit şi mie
despre scrisoarea trimisă de el şi nu am motive să nu-l cred
dar, aşa cum a arătat şi Emil Hurezeanu***, Europa Liberă
a fost (şi s-a lăsat) folosită în acea perioadă pentru lansarea
multor diversiuni care urmăreau promovarea unor teme sau
persoane anti-Ceauşescu.
• Militaru precizează că apelul prezentat la Europa Liberă nu a !ost redactat de profesorul

Melian, ci de domnul Iliescu. Generalul Militaru confirmă, de asemenea, că "ultima dală
când am vorbit cu domnul Iliescu despre material, am făcut nişte îmbunătăţiri, transformări
de fraze şi i s-a schimbat ruta pe care trebuia să ajungă la Europa Liberă".
•• Documentul nr. 0087592 al Direc!iei Securită!ii Statului din 11 octombrie 1989.
••• "Europa Liberă şi revoluţia", Fundaţia Academia Civică, nmişoara, 1977.

143
Emil Constantinescu
Scenariul La fel de hotărât în dezvăluirea conspiraţiei este şi Silviu

conspiraţiei: Brucan care, în cartea sa De la capitalism la socialism şi
octombrie retur, dă unuia din capitole un titlu fără echivoc:· Complotul
1984 militar şi generalii disidenţi. Citez din acest capitol:
"Complotiştii au hotărât să acţioneze în octombrie 1984,
când Ceuşescu era invitat în Gennania Occidentală. Ei con-
tau pe sprijinul Garnizoanei militare Bucureşti. Scenariul
prevedea ca primă acţiune arestarea celor mai apropiaţi aso-
ciaţi ai dictatorului, în număr de cinci: Bobu, Dincă,
Postelnicu, Coman şi Ilie Ceauşescu şi, simultan, capturarea
postului de radio şi televiziune pentru a chema populaţia să
se ridice împotriva dictaturii. Se asigura, astfel, succesul
acţiunii militare. Împletirea loviturii militare cu răscoala
populară era ideea centrală a scenariului (s.n.). Din
punct de vedere operaţional, o divizie mecanizată condusă
de generalul Pletos Dumitru* şi o divizie de tancuri condusă
de generalul Paul Cheler**, amândouă din apropierea
Bucureştiului, urmau să intervină pentru a ţine forţele de
Securitate la respect. Accesul Ia un depozit mare de muniţii
din Târgovişte era asigurat de comandantul acestuia, locote-
nent-colonelul Suceavă. Datorită faptului că doi generali,
Gomoiu şi Popa, care fuseseră atraşi marginal în complot,
informaseră conducerea, el a eşuat. Generalul Kostyal a fost
arestat şi apoi exilat la Curtea de Argeş, iar Ioniţă şi Militaru
au fost chemaţi la Comitetul Central de Bobu şi Postelnicu,
scăpând cu doar interdicţia de a se mai vedea".
Brucan încheie: "Aceasta este istoria celei mai serioase
încercări militare de a-l răsturna pe Ceauşescu. Deşi lovitu-
ra a eşuat, efectul ei în armată şi principalii actori vor
reveni la suprafaţă în 1989" (s.n.).*** Aşa este: ei vor par-
• Va participa la evenimentele din decembrie 1989 şi va fi avansat de Ion Iliescu de la gradul

de general maior la gradul de genera! locotenent (de divizie).
•• Va participa la evenimentele din decembrie 1989. va fi reactivat şi avansat în grad de către

Ion Iliescu de la general locotenent la general colonel şi numit în funcţia de comandant al
Armatei Transilvania.
•·• S. Brucan, op. cit., p. 172.

144
Adevărul 2
ticipa la lovitura de stat din 22 decembrie 1989, iar militarii

în rezervă vor fi reactivaţi şi avansaţi de Ion Iliescu.
În martie 1990, Petre Roman şi Silviu Brucan vorbesc
despre întâlnirile din iunie 1989 între Ion Iliescu şi generalul
Nicolae Militaru. În mai 1990, Brucan confirmă că, împre-
ună cu Iliescu, în 1989, vizita săptămânal ambasada sovietică
de pe şoseaua Kiseleff, chipurile pentru a citi "Pravda".
Referitor la relaţiile din grupul pro-sovietic, tot Brucan
afirmă: "despre Militaru ştiam multe de la generalul Ioniţă,
dar regulile conspiraţiei (s.n.) ne interziceau să ne întâlnim".
În depoziţia sa în faţa Comisiei senatoriale II, coman- Cvintetul

dorul Radu Nicolae* declară că primele întâlniri au avut loc decident
acasă la fostul ministru al Apărării, generalul Ioniţă, cu par-
ticiparea lui Virgil Măgureanu în noiembrie 1982 şi con-
tinuă: "Această activitate culminează cu 1984, când de-
acuma Ioniţă aderase, Patilineţ aderase, actualul general
Penciuc, care atunci era colonel şi şeful_ operaţiilor de la
Trupele de Securitate, aderase şi el. ( ... ) Incep să aibă loc
primele întâlniri ale aşa-zisului vârf al acestei structuri - la
care au luat parte, la o primă întâlnire: Iliescu, Ioniţă,
Măgureanu, Militaru şi eu. Eu am organizat întâlnirea pe
bulevardul care pe atunci se numea Iosip Broz Tito, în casa
unui tânăr, Tomcescu Ştefan. ( ... ) S-a pus problema foarte
clar a răsturnării lui Ceauşescu. Era pregătită în această
perioadă la Bistriţa-Năsăud, cu concursul primului-secretar,
un loc unde cei doi urmau să fie transferaţi după arestare.
Lucrurile erau foarte bine organizate. Urma ca toată aface-
rea să se desfăşoare când Ceauşescu făcea vizita în Germa-
nia. În luna septembrie el a făcut o vizită în Germania şi
atunci urma să se întâmple cu ajutorul unor prim-secretari.
Ceauşescu n-a rămas decât o zi, s-a întors imediat în ţară,
după care toată grupa am fost foarte riguros supravegheaţi.
Totuşi, am reuşit, în asemenea condiţii, să ne întâlnim de
mai multe ori, de exemplu cu Măgureanu şi cu Patilineţ.
• Stenograma şedinţei comisiei senatoriale din ziua de 14 iunie 1995 (orele 9-13) în care a
fost audiat Radu Nicolae, p. 90 şip. 127.
145
Emil Constantinescu
Deci grupul, ca să zic-aşa, care decidea: Iliescu, Măgure

anu, Militaru, Radu şi cu Ioniţă (s.n.) ne-am întâlnit de
vreo şase ori, fie în maşina lui Măgureanu, fie în Bucureştii
Noi. În luna noiembrie, s-a pus problema unui scenariu
foarte riguros, care urma să se desfăşoare ulterior... Aproape
întreaga responsabilitate a - să-i zicem pe nume - puciului -
cădea pe spatele Armatei, a militarilor... Au fost atraşi o
seamă de generali, ofiţeri superiori (s.n.). În dimineaţa de
8 martie 1985, eu m-am dus la Ioniţă acasă să-l informez de
locul de întâlnire cu şeful de Stat Major al trupelor de
Securitate, actualul general Penciuc. În 1987, în luna febru-
arie, Ioniţă a cerut neapărat să n~ întâlnim la sediul Crucii
Roşii cu Măgureanu şi Iliescu". "Intâlnirea am avut-o pe 24
iulie. ( ... ) Ioniţă mi-a spus: "Uite, ăştia sunt oamenii cu care
ai contactul cu toată reţeaua din annată. Şi vreau să vă spun
că stăteam mai mult decât bine. Eu ştiam că o lucra el, el
dirija toată orchestra asta. Totul era pregătit foarte
amănunţit, inclusiv clădirea asta de aici, unde era USLA,
era bine blocată, cu concursul unor oameni care, din păcate,
au făcut puşcărie după celebra revoluţie din 1989". "( ... )
Patilineţ organizase o reţea de fumizare a annamentului prin
IPO de la Tulcea".
Varianta Generalul Nicolae Militaru şi căpitanul Mihai Lupoi

"Pâr, pâr dezvăluie în 1990, în presa franceză, alte detalii asupra con-
şi basta"
spiraţiei. Generalul Militaru relatează o discuţie pe care a
avut-o cu Ion Iliescu în parcul Herăstrău despre răsturnarea
lui Ceauşescu: "Iliescu era de părere că cea mai buna
metodă este organizarea unui puci militar (s.n.): câţiva mi-
litari, un fel de pâr-pâr-pâr şi cu asta basta'" Militaru arată
că el a susţinut atragerea în stradă a "maselor populare".
"Ne-am despărţit cu această idee - încheie generalul
Militaru - el cu pâr-pâr-pâr-ul lui şi eu cu masele populare".
Până la urmă, cum s-a văzut. şi Iliescu şi Militaru şi-au
văzut realizate dorinţele: pâr-p,îr-ul şi masele, dar şi mulţi
morţi şi răniţi nevinovaţi.
146
Adevărul 2
Alexandru Bârlădeanu mărturiseşte că, în 22 decembrie "De şase

1989, a fost chemat împreună cu Silviu Brucan la sediul CC luni ne
de către Ion Iliescu: "L-am găsit pe Iliescu gata instalat într- pregătim"
un cabinet. Intrînd pe uşă, primul pe care l-am văzut a fost
generalul Militaru, care mi-a spus: "De şase luni pregătim
acţiunea asta!".*
Generalul Militaru declară la comisie că, în 1974, luna
martie, a început să se întâlnească cu Maurer în Pădurea
Băneasa, iar după aceea va avea întâlniri periodice cu
Maurer prin parcuri.
Virgil Măgureanu declară**: "Eram în legătură cu fostul
ministru al Apărării, Ion Ioniţă. Legătura mi-a făcut-o un
căpitan de rangul I, Radu Nicolae. Cu Radu am avut mai
multe runde de întâlniri, cu fostul general Ioniţă, care avea
o atitudine ostilă lui Ceauşescu. Am ajuns prima dată în
casa lui Ioniţă în toamna lui 1982. Şi, deşi supravegherea
era evidentă, am încercat, printr-un limbaj cât mai codificat,
să transmit ceea ce doream. Aveam şi un text scris la maşină
de mine şi voiam să-i transmit un mesaj prin care ceream
ralierea lui, pentru că mi s-a spus că el are numeroase
legături în corpul de comandă de atunci al armatei. Am avut
mai multe întâlniri cu Ion Ioniţă, cu fostul ministru al Arma-
tei. Militaru, şi la două din aceste întâlniri a participat şi
actualul preşedinte. Toate erau cu acest scop". Întâlnirea a
fost într-o casă din Balta Albă. Gazde sigure. La acea întâl-
nire, Ion Ioniţă zice "Cine-i ăsta?", referitor la mine, la care
domnul Iliescu, cu sinceritatea care-l caracterizează, i-a zis:
"Este cel care m-a racolat şi pe mine pentru această cauză".
Într-adevăr, noi am avut o discutie lămuritoare în acest sens
încă din I 981. Pot să dau numele unor generali care au fost
contactaţi şi care spre cinstea lor au primit aceste contacte
( ... ) de exemplu generalul Pletos, locţiitor la comanda
Armatei I-a din Bucureşti, ( ... ) colonelul Grozavu, care era
comandantul diviziei motorizate din Bucureşti. El a fost
• Lavinia Belea, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu. Convorbiri.
•• Stenograma audierii lui Virgil Măgureanu la Comisia senatorială li, p. 30-38.

147
Emil Constantinescu
destituit în toamna anului 1984. Generalul Pancea era şi el

în acel grup. Generalul Pancea a fost trimis la Brăila la o
funcţie sub gradul lui. El a rămas acolo şi s-a implicat în
evenimentele din Brăila.
Tot Măgureanu declară: "Aveam prieteni în mediul int-
electualităţii române. Unii dintre ei i-am folosit şi astăzi"
(după 1989 n.n.).
Aprobarea conspiraţiei
Încă din 1978. mai multe figuri centrale ale "revoluţiei"

Legătura cu
Moscova din 1989 au fost identificate de generalul Pacepa ca agenţi
ai Moscovei. A-i numi "grup de disidenţi" nu este posibil
decât cu o mare doză de ironie.
Igor Toporovski, consilier al lui Gorbaciov, confirmă impli-
carea Rusiei: "Pentru a începe operaţiunea propriu-zisă, noi
(s.n.) am ales momentul când Ceauşescu se afla la Teheran,
deoarece, altminteri, acţiunea ar fi prezentat dificultăţi".
În privinţa legăturii cu Moscova, comandorul Radu
Nicolae* se pronunţă fără echivoc: "Eu nu vă ascund, am
avut relaţii cu ruşii. Vă repet, prin Patilineţ, care era
ambasador la Ankara, am avut relaţii până la nivelul lui
Gorbaciov. Patilineţ făcea legătura prin Ambasada Rusiei de
la Ankara cu ambasadorul Lavrentiev, cu care era în contact.
( ... ) Mie mi-a declarat un general-colonel din KGB, care a
fost şeful Serviciului de Contrainfomrnţii. că arestarea mea
are ca sorginte aceste remiteri de scrisori către Gorbaciov.
Am aflat, la Moscova, în 1992 şi 1993, cu ocazia unei
întâlniri cu nişte foşti mari ai KGB-ului, că reţeaua lor infor-
ma pe predecesorul lui Gorbaciov şi ulterior pe Gorbaciov
despre această mişcan: din România".
"Patilineţ mi-a comunicat să-l rog pe Iliescu, pentru că
noi aşa ţineam legătura, de la Iliescu la grupul meu prin
Măgureanu; de la grupul meu cu Iliescu şi cu al1 grup prin
mine". În 1985, în luna iunie, Patilineţ îmi spune mic: "Măi
• Depoziţie în faţa Comisiei Senatoriale li.
148
Adevărul 2
băiete, spune-i lui Iliescu să-l contacteze pe Maurer şi să-l

întrebe dacă vrea să se întâlnească cu Gorbaciov. Maurer,
pentru că Gorbaciov nu-l prefera decât pe Maurer, singurul
din România cu care accrpta să aibă discuţii. M-am întâlnit
c:u Virgil şi i-am spus: Virgile, uite despre ce este vorba.
Virgil mi-a adus un bileţel scris de mâna lui Iliescu, în care
scria: Anton (nume conspirativ pentru Ion Gheorghe Maurer
n.a.) nu vrea să se întâlnească cu mşii, m-a delegat pe mine.
I-am spus lui Patilineţ: Dr~gă, Maurer nu vrea. Atunci
Patilineţ s-a exprimat aşa: "Ii bag în p ... rnă-sii de proşti.
Acum era momentul".
Dialog cu ocazia audierii:
- Senatorul Săndulescu: "Ioniţă făcuse studiile la
Moscova?"
- Radu: "A făcut, da. El n-a negat niciodată că
întreţinea relaţii cu ruşii pe terna asta. Cu armata lor. ..
Primul interesat de înlăturarea lui Ceauşescu a fost
mareşalul Grecikov".
În 1988, Silviu Brucan face, cu sprijinul şefului
Securităţii, Iulian Vlad, un turneu în străinătate pe traseul
Washington - Londra - Moscova - Viena. La Moscova, este
primit de Mihail Gorbaciov prin intermediul lui Anatoli
Dobrinin, secretar cu probleme externe al CC al PCUS.
Punctul cel mai important al discuţiei a fost "răsturnarea lui
Ceauşescu". Relatând convorbirea, Silviu Brucan* arată că
Gorbaciov "a declarat de la început că este de acord cu
acţiunea de răsturnare a lui Ceauşescu, cu condiţia ca aceas-
ta să fie concepută şi înfăptuită astfel încât să ducă la
menţinerea partidului comunist ca forţă politică condu-
cătoare în România". Răspunsul lui Brucan a fost: "cheia se
află în mâinile celor care ocupă funcţii esenţiale în partid, în
stat, în armată şi Securitate". S-a dovedit că aşa a şi fost, şi
vom vedea în paginile următoare cine au fost aceştia.
Legătura cu Moscova a funcţionat până în preziua lovi-
turii de stat din '89. În I O decembrie 1989, la cinci zile de la
tensionata întâlnire Ceauşescu - Gorbaciov, un avion charter
• S. Brucan, De la capitalism la socialism şi retur. p. 194.

149
Emil Constantinescu
a efectuat o cursă Bucureşti - Moscova sub acoperirea "zbor

turistic".* Pe lista pasagerilor ale căror bilete au fost plătite
de MApN şi MAE se aflau câteva persoane care vor juca un
rol important în "revoluţie" şi "după": generalul Nicolae
Vasile Eftimescu, prim locţiitor al Şefului Marelui Stat
Major şi şeful Direcţiei operaţiuni, şi [oan Mircea Paşcu**.
În 22 decembrie 1989, orele 9:00, înainte ca ministrul
Milea să se sinucidă şi Ceauşescu să fugă, generalul
Eftimescu are la sediul MApN o întâlnire cu colonelul
Mihailov, ataşatul militar sovietic, în prezenţa viceamiralu-
lui Dinu Ştefan, şeful DIA, şi a colonelului Paul Şarpe.***
Contextul căderii dictaturilor comuniste

din Europa centrală şi sud-estică
În 1982, CIA primea un manuscris purtând menţiunea "strict secret" în
care maiorul KGB Anatolii Goliţin**** descria cum, la sfărşitul anilor '50,
KGB a programat un "mecanism al înşelătoriei" cu scopul de a edifica false
democraţii şi false economii de piaţă în ţările lagărului socialist pe care
imperiul sovietic va continua să le conducă din spatele scenei prin inter-
mediul agenţilor KGB.
Goliţin se referă la Primăv;1ra de la Praga din 1968 şi la "comunismul său
cu faţă umană" ca la un expe1 iment politic care va pregăti o revoluţie non-
violentă.
• Vezi documentele prezentate de ·iaristul Ioan ltu în interviul difuzat în decembrie 1993 pe
TVR2 şi lista de pasageri reprod, să în săptămânalul Tinerama.
„ După 1989, Ioan Mircea Paşcu v deveni consilier prezidenfiill 1990· 1992; secretar de stat
la Ministerul Apărării Naţionale 1 92-1996 şi ministrul Apărării Naţionale 2001-2004 .
... După 22 decembrie 1989, Ion Iii 3CU ii va avansa la gradul de general.
.... Maiorul KGB Anatolii Goliţin s 1 predat, în decembrie 1961, şefului postului CIA din
Helsinki. Goliţin era însărcinat î KGB cu activitatea de analiză şi strategie. Informaţiile
furnizate de el au condus la de, :operirea unei reţele de spionaj rusesc în chiar interiorul
cartierului general al NATO şi a !tor trei cazuri în cadrul agenţiilor de spionaj industriale.
150
Adevărul 2
Specificul în Polonia va avea în vedere tăria legăturilor Mecanismul

dintre Biserica Catolică şi sindicate. ( ... ) În Germania de înşelatoriei
Est, specificul va consta în divizarea Germaniei în două
state. ( ... ) În România, ei ar putea pune în scenă chiar o re-
voluţie reală. Mai mult, această "revoluţie controlată" din
România va avea rolul "de a conferi credibilitate preceden-
telor paşnice şi unor mai puţin credibile mişcări politice".
"Liberalizarea" politică şi "democratizarea", calculate şi
înşelătoare, vor fi impuse de sus. Ele vor fi duse la înde-
plinire de către fostele partide comuniste prin intermediul
celulelor sale, a membrilor din guvern, a Justiţiei, a maşi
năriei electorale şi prin intermediul ~genţilor KGB din ca-
drul intelectualităţii şi tehnocraţilor. In cadrul aceluiaşi do-
cument, Goliţin "prevesteşte" demolarea zidului Berlinului,
unificarea Germaniei şi restructurarea NATO şi specifică
faptul că procesul "ruperii de trecut" va începe în Germania
de Est, prin deschiderea graniţelor, exact aşa cum avea să se
întâmple în realitate.
În 1984, Goliţin primeşte autorizarea CIA de a publica
acest manuscris sub forma unei cărţi* în care demonstrează
că perestroika nu este o invenţie de-a lui Gorbaciov, ci un
plan pus la punct în anii 1958-1960 (ani în care, întâmplător,
Ion Iliescu îşi desăvârşea studiile moscovite). În cadrul a
366 de pagini, Goliţin face nu mai puţin de 148 de "previz-
iuni". Dintre acestea, până la sfârşitul anului 1993, 139
aveau să se adeverească.
A existat cu adevărat o strategie a KGB privind instau-
rarea unor democraţii controlate şi a unor economii gestio-
nate de foştii comunişti în întregul spaţiu comunist?
"Niciodată rolul KGB în interiorul ţării (U.R.S.S.-n.n.) şi
în străinătate nu a fost atât de important. Serviciile secrete
sovietice sunt cele care au vegheat la răsturnarea lui
Ceauşescu în România, care au lansat "revoluţia de catifea" în
Cehoslovacia, care au luat măsuri pentru răsturnarea lui Erich
Honccker în Germania Răsăriteană, producând îndeosebi cir-
• Minciuni noi în locul celor vechi. Versiunea engleză a fost publicată de Editura Dodd, Mead
& Company, 1984.
151
Emil Constantinescu
cumstanţele favorabile distrugerii zidului Berlinului", scria, în

1990, Vladimir Bukovski * confinnându-1 pe Goli ţin de pe
cealaltă parte a baricadei - rezistenţa anticomunistă.
Tot în 1990, însuşi Gorbaciov avea să prevestească
schimbările anticipate cu opt ani înainte de către Goli ţin.**
Polonia În martie 1989, Gorbaciov i-a dat lui Jaruzelski ordinul

de a abandona puterea în favoarea Solidarităţii. După
negocierile lui Walesa cu guvernul comunist, în decembrie
1990, Jaruzelski s-a retras elegant, iar Walesa a devenit
primul preşedinte al Poloniei democrate.
Germania Honecker dezvăluia, la 21 noiembrie 1990: "Destituirea

de Est mea ca şef al partidului şi al statului este rezultatul unei
manevre de anvergură, ai cărei instigatori continuă să
rămână în umbră. Ne aflăm în prezenţa unor schimbări
extrem de importante care au fost planificate la scară euro-
peană şi chiar mondială. ( ... ) Reunificarea Gennaniei tre-
buia să fie considerată ca o contribuţie la construirea "Casei
europene" şi, dată fiind situaţia actuală, lucrul acesta nu
putea fi atins decât printr-o transfonnare a sistemului politic
din ROG".***
Ungaria În Ungaria, istoricul Istvan Nemeskurty ajunge la con-

cluzia: "Ceea ce am trăit noi nu a fost o revoluţie, fie ea de
catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut, şi nu ştim de ce, este că
marea putere care ne-a subjugat după 1945, ne-a eliberat
dintr-o dată. Ea a desfăcut brusc funia pe care ne-o pusese
de gât".****
Toţi conducătorii mi~cărilor democratice din fostele ţări
comuniste din Europa Centrală ~1 de Sud-Est (preşedinţi de
• L'Empire du moindre mal, Libre Journal, Paris. nr. 1. sept-oct, 1990, p.30.
•• I am an Optimist, Time. 4 iunie 1990. p. 17
••• Erich Honecker, interviu acordat ziarului "Berlmer Wochenposf', 21 noiembrie 1990.
•••• Magyar Nemzet, 16 martie 1991.
152
Adevărul 2
state, primi-miniştri, şefi ai partidelor de centru-dreapta)

mi-au confinnat după 1990, în mai multe discuţii personale,
natura acestor schimbări.
Preşedintele ceh Vaclav Havel a dezvăluit că "Revoluţia Cehoslovacia

de catifea" de la Praga, din 17 noiembrie 1989, a fost
declanşată de KGB. Havel a definit această operaţiune drept
"un complot pentru abolirea regimului comunist", condus
de brejnevistul Gustav Husak.
Ancheta cehă cu privire la evenimente este categorică:
Toate etapele iniţiale ale tulburărilor ce trebuiau să antre-
neze căderea conducerii Jakes au fost opera Siguranţei cehe
şi au fost organizate sub conducerea generalului Alois
Lorens, şeful serviciilor secrete de la Praga, la ordinul şefu
lui Direcţiei serviciilor secrete ale KGB, generalul Yicktor
Gruşko. S-a aflat astfel că manifestaţia din 17 noiembrie şi
reprimarea ei "dură", în cursul căreia ar fi murit un student,
erau integrate planurile lor şi că "studentul asasinat" era un
membru cât se poate de viu al Siguranţei cehe.
Schimbarea conducerilor comuniste cu conduceri demo-
cratice a avut loc sub diferite forme. În Polonia a fost o
"masă rotundă" unde s-au dus tratative între reprezentanţii
dictaturii militare a lui Jaruzelski şi luptătorii anticomunişti
ai Solidarităţii. În Ungaria şi Germania de Est au fost "sesiu-
ni parlamentare". În Bulgaria şi Albania, "lovituri de Palat".
În Cehoslovacia, o "revoluţie de catifea". Numitorul comun
a fost caracterul paşnic al acestor schimbări şi influenţa
URSS prin intermediul KGB.
În noiembrie 2003, Bukovski afirmă că "în România,
liderii Revoluţiei au fost infiltraţi în agentura sovietică, care
era dirijată să schimbe regimul ceauşist".*
• Lucrările Simpozionului Mişcări şi acţiuni disidente in perioada comunismului târziu,

Braşov. noiembrie 2003.
153
Emil Constantinescu
Rolul Moscovei
in lovitura de stat din România
Nu încape îndoială că, în timpul fazei fierbinţi a răsturnării puterii din
România, conducerea sovietică s-a angajat activ dar discret împotriva lui
Ceauşescu şi în favoarea noilor deţinători ai puterii.
Turiştii Senatorul PSD Sergiu Nicolaescu susţine că, în decembrie

sovietici 1989, s-au aflat în România circa 67.500 de turişti sovietici
în condiţiile în care în anii precedenţi numărul lor mediu se
situa în jurul a 23.000. * Statisticile Serviciului Român de
Informaţii confirmă, în primul raport, aceste informaţii,
estimările SRI fiind apropiate de cifra de 60.000. Ambele
surse prezintă, după părerea mea, cifre exagerate într-un mod
la fel de penibil ca şi cei 60.000 de morţi de la Timişoara.
Dispozitivul informativ şi de diversiune sovietic a fost
conectat la toate fazele evenimentelor. Pe lângă rezidenţii
existenţi deja în ţară, care au fost reactivaţi, serviciile secrete
sovietice au introdus în România, sub diferite acoperiri, un
număr mare de agenţi"**. Numărul lor era mai ridicat decât
în cazul "revoluţiilor" din celelalte ţări foste comuniste dar, în
mare, comparabil. Era vorba de aceleaşi forţe-şoc (spetnaz)
constituite din agenţi, care acţionau în civil (vâsnatniki), din
serviciul secret al armatei sovietice (GRU).
Implicarea sovietică este confinnată de acelaşi general
Militaru. În momentul în care un reporter îşi manifestă
mirarea că, în condiţiile în care sovieticii ştiau despre con-
spiraţie, nu l-au avertizat pe Ceauşescu, generalul Militaru
răspunde: "Nu-i curios deloc. Iar de ştiut ştiau totul".
Dovadă stă şi graba cu care URSS a recunoscut noua
putere din România: "Guvernul URSS sprijină eforturile
• Raportul Comisiei Senatoriale privind acţiunile desfăşurate în revolutia din decembrie

1989, p.196-197.
•• Constantin Sava, Constantin Monac, Adevăr despre decembrie 1989, pag. 171.
154
Adevărul 2
Frontului Salvării Naţionale, îndreptate spre instaurarea în

ţară a liniştei şi ordinii".*
Iată şi mărturia lui Virgil Măgureanu, care, ca şef al SRI,
în 1995, nuanţează: "Amestecul străin este dovedit. Nu
putem lua acest amestec în nici un caz ca o dovadă de
duşmănie faţă de România sau faţă de populaţia de aici, ci
era o revoltă special orientată împotriva regimului
Ceauşescu".** În acel moment, chiar aşa era - cu condiţia ca
lovitura de stat să reuşească conform planului şi la putere să
ajungă cine trebuia.
De ce Ion Iliescu ?
Întrebat, la audierea Comisiei Parlamentare, de ce l-au ales pe Ion Iliescu

preşedintele CFSN, Silviu Brucan a răspuns scurt şi cinic: "Ca să rămânem
în sistem". (Comunist - n.n.).
Înlăturarea lui Ceauşescu trebuia să aibă loc în cadrul sistemului, şi
Nicolae Militaru confirmă că înlocuitorul acestuia fusese găsit în persoana
lui Ion Iliescu: "Ne întâlniserăm pe atunci cu Ion Iliescu, pe care, atât noi,
generalii, cît şi domnul Brucan, îl consideram ca omul potrivit pentru a-1
înlocui pe Ceauşescu la conducerea partidului.( ... ) Pentru început nici nu ne
gândiserăm la schimbarea orânduirii politice şi, în ceea ce-l priveşte pe dom-
nul Iliescu, cred că pe atunci nici dumnealui nu se gândea la aşa ceva. Am
şi constatat de altfel rezerva dumnealui la orice acţiune în afara sistemului".
Revista americană Time publica în 28 aprilie 1986 articolul
Communism's Old Men în care întâlnim şi numele lui Ion Iliescu văzut ca
un posibil viitor conducător comunist: "Nicolae Ceauşescu al României, în
vârstă de 68 de ani, pare să aibă o sănătate instabilă, iar Gorbaciov s-ar putea
să aibă un protejat în aşteptare. Acesta ar putea fi Ion Iliescu, 56 de ani,
despre care se spune că a studiat la Moscova alături de liderul sovietic".
După care continuă cu o previziune care, din păcate, în cazul nostru. se va
• Raportul Ambasadei României la Moscova câtre Ministerul Afacerilor Externe, 23 dec.

1989.
•• Vezi şi Întrebări cu şi fără răspuns: decembrie 1989, Memorialul Revoluţiei, Centrul

Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică despre Revoluţia din Decembrie
1989, Timişoara, p. 45.
155
Emil Constantinescu
dovedi adevărată: "Simpla instalare a unei echipe de lideri mai tineri nu va

însemna în mod obligatoriu o schimbare reală".
Igor Toporovski, unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Gorbaciov,
afirmă despre Ion Iliescu că "avea legături destul de strânse cu PCUS
(Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) şi era desemnat drept candidatul
cel mai potrivit pentru a-l înlocui pe Ceauşescu".*
Repartiţia Comandorul Radu Nicolae este şi mai explicit vorbind de

funcţiilor repartiţia funcţiilor după succesul loviturii de stat: "În dis-
cuţiile cu Ioniţă s-au repartizat. .. Urma ca Ion Iliescu să fie
secretarul general al partidului. Ioniţă urma să fie şeful
guvernului, iar Ion Gheorghe Maurer, şeful statului".**
Într-un interviu acordat istoricului Marius Oprea,
Vladimir Bukovski susţine că FSN-ul din 1989-90 "era
controlat în totalitate de Gorbaciov. Moscova pregătise
schimbarea regimului Ceauşescu, iar Iliescu a fost unul din
liderii Comitetului Salvării Naţionale, ajungând după
decembrie liderul suprem al operaţiunii".***
~eteţa ««M "mMţi ~
1euue 2004
..ta tdeoipt. a ~ dui«Atâ ~ - etue ~ 'F9. euea
diHt,ze HUdte1e ~ pe uu te uedem Ut ţiuMe ~ue. ~ 4e
~ ~ - 44« Ul UUtie. ®«i 4e ~ ~ ~ -
1" j«,t«t ~ meJe. ~ ~ .. ' ! ) ~ Vi.«ca. 1)0-'Ut ~ -
(!.tae«u« 1 ~ . 1 ~ ta ~ # at(i ftMtidft44i ea ~ 44«
ta 'Piaţa ~ -
• Vladimir Alexe, Lovitură de stat sau revoluţie? ZIUA, 19 noiembrie 1999.
•• Stenograma audierii la Comisia Senatorială 11, p. 104.
••• Vezi '89 - Lovitura de stat sovietică, în ZIUA, 22 iunie 2004

156
Adevărul 2
eeeau~duµISaHieate~#~~
4 l i ~ ~ ~ " - fie. ca,re "ued tt«-t ~ " - &«~#Ul
"14 ~ CU#t-. duµ a.ft'zM/te «« deaHut # ~ - "' d«da au.e-

~ afâtM ~ U'le jta.iz d4w. ~ atâta. ~ -
~ fM4'e ţi~ - 04':e. «« /zfue {tMd4, de ~ 4 ţt«te,ui?
1"" ~ "' HWtte «« eftiaod ttedi de «« ~ de 4«4!. &,za "'
1977, ue HtMtie a ~ e« « « ~ ~ ~ c i ~
~ 4i 1<J44i,e«.. ~ ~ ~ m e i . ~ - f!.«. ~ f.«Ht "'
~ - ci ~ ue M'tMii o u-ite u,ie auea 4â ţie # edtima. A ~
d e ~ uet-t-o .t'M4. din Affle'ti.ul. de S«d. ««de o ~ de 4t4t ţ«-
dede ~ ca o ~ ~ - ~ - da.,z ue ~ ~-
u,,.â. ~ # ~ aLeatMii ~o~~- () ~ -
~ 4â-i uda. ~ ~ µ ali4ţi. da.,z IH4i a/ed.
w.uee CMeia
~ a1eµ ea ~ - a.4d ueţdea94 ce de
~ ~ 4â #Ul
~#~4âţe~. Poate~~- ~ft!We

~ ~ ea4â dekt«t. ~#~ea~~- 4â-Hti
li
atiuw ~ ~ aa4M ~ - PMâ ea ~- ~
~ ca Wtft,Udi4 ««ei wifi 4J ~ ca cau 1<J44i,e«. ,ee ~ -
Am e.â.«tat ca'ttea. ue ~ # tt« Mt <J.â4it-o: Hi.d titt«t ,ue-Hti
~ "' ~- da.'t ~ ~ ~ mei. ~ "" e-a. ~..
if!a.cat. Aft-oi. /1,eea ~ - «« ţee de ~ ~uia ~ a.ftd.e1 ea
de utc Mi Mt ~ - Hei-a ada4 ~ - if!edttd«.-t, dttfzâ, tMta,
~ ~ "' ~ 'F9. Mt !"4t ~ 4â ~ "' aaa
~ ~ ~ u fie. ca-re te ~ 4WJffl.4 # ~ f a fie. ~
te ~ - 1t« "14 fu,t oft-u 4â 11« ~ ~ ~ ~ f i e . ~
te-am~µ 4â te a,,za,eje,J ue t-iei tifflţu:: ~ - ~ - ()4/,o-
~ ~~--
p~,. "7tMci-rea. ~ 4â ueuaµ ea~- ()ţiţe,u:i ~
(IM fPu,ffli ~ d e ~ µ de e,,a /a.ce ~ fie. ~ Htirte
de fzdiţie µ Mffl.atâ. & ~ (IM Mea e« ea ~ - fie. u ~

# ~ - S00 de mo,zţi tt« Hei u fta.u o ~ ~ - ue4â
- J,.~;; ţ- -
~ aaa4ta r r Hei de fta.u 4ati4acatoau.
li
157
Emil Constantinescu
''rieţuutea ~ "-" e-4te- j«aiţie. d o ~ , a ~ - S ~

4" ~~~de iltdwid,, ~ - fatatiţie. o ~
ut/,oud Ut ~ ~ d e ~ - ~~ (14 ad«a µ""'
~ """'· ue ~ ue tekidfe ce1e ffl4i ~ : ~ de ~ -
'""'· ~ ' " ' de 4UHţi ea~- ~a~~ va
fJ4
~ 441t rJ4 fl,âM,a, aklut4. 7~ euad4ţi ~ rAeO c4ţ.wa. ~
«e a i ~ - A ~ fJ4 µ ~ C4 ""4.WH de~- ~ c,a,re-
ed/feuu"{iAtw4 ~ ~ - u-4i ~ µ ei midie tM.
~ - . AU4414 e ~ ~ ~ idwtâe«ttia. ffl«4,
ti.~al,â ~ a euuti ~ ~ d 4 « ~ ~-1Hafa'r, eau
~M4uieţii4ate. 1~. ~civauwâ1.«i,pe~.
~~ţii CIM µ ~ ~ - 'JfJ'tfe ~ de CIM ~ 4i
l#µ4, rJa. p/4,,,a, ~ ~ - a ~ fJMWti" (. .. J. " ~
Ut tH4llde IHâat".
••~ ~ a ~ de Sat.uau ~ u ţie dtita- pe
~ u W I W > # ~ .. ~ - ~ . u ~ t < > M
~a~ IUIH«,. ~ 4-0 utea4d? Aut,~ va ewtdta ~ -
() ~ ~&tâ. eau rJa. ~ ~ u ~ de <YUUHe 4i
4/41iJu4.U CIM µ,u,tiU ~ euuti ~ ~ ~'M,t«,. tile-
'f4i 4i ~ - pe eau ~ C4 ~ it M'Zim ... 7 ~ u ţie o
~ eâ, fl4Ht ~ tUJa,11, u,t,,,-o ~ d e ~ de ffl4i ~ 44«
1114i ~ 41Q14f4. ~ a t â t ~ IUtde« at fude'1ii A. - # 40de-
tâ,ţde 44/,e - CIM µ #l4i ae/t4'fte de a,,t,ud. ~ • • .
Se«.«41d: " ~ de ~ at tJ~ de s~
1taţituldlâ: ~ ~ ~ 4a, '"'adâ ,ti,d o ~ C4 ~
~ - ~ C4ffl de aC4ffl Ut.4iHte M«ia 4â ţ,e ~ ~
~ de aaa tJ&e· 7oau ~ WUH4l,t 4â ţie~ ~ ue

/J4eii. t o a t e ~ ue
IUtfflde ~ - - · ~ ~ ţie u
~ - ~ ~ u U M e , , z e d e ~ . dueau~µadiţiu
~#u~••.
''Pw,t,ee ut ~ u fuvr,â, a~~ . t a - i a ~ ~ ~ ~ -
I/fi a i ~ ~ - eau ~~ea {d d e ~ # ~ (l«,-
158
Adevărul 2
Ume. '[)iJ1t,i-o datâ ~ ~ ~ a i - fPtei4, ~ - 6â{i duet,ie

ut H-«miţi aa +,at? S-aa 944it ~ dM... ". Odă aâi ~ ofPii-'t4
~ ~ dbe ~~a d'Uti ~ 'i4dia ~ # o ~ -
m«ita ~ - 'De ~ u i t e ou tL ~ # tL aftl.4""44e pe ~ -
tl0«4 da c u i . ~ . e.
eia~dtJM4i~cdma.imauadM
~ aL ţâ'tii. ' ' S ~ ~ ' ' . ti ~ ue ~ t10«4 iaofa-
~ adM: 4aa mai~~~~~~~ uwea,
~~~~~- ?te~. dupâ,u~de
~ ~ µ ~ «da, 't04tued fflMik ~ ~ c a , apoi ai,
~ ~ # ai, ~ utt't-«'1- ~ - u '"' cui. ~ deeâ.t de
~ ~'câ # d e ~ ~ ca,ire ue tbwz4e ~
da/zâ d. ca aâ-e ~ wpede. a ~ a i - - # ~ U!Zil,e 9'4-
uoa4e "'Jdek. 'Uituu«f # cd mai de ~ 'UJt era '"'pe ~ - ei dii.vi
ue fliafa. s~. ~ ~ m.. '"'
~ 4-a ~ ue tdaţâ.
ei Cliaţa ue ~ - 'Jâ,,ia, ~ # de data, aaa4ta ~ ~ - U,_
'UJt ,ea utt't-o ~ ~ - ei ue ffliea, "4eata, ~ de
rdaţâ: flie4â, ~ d e ~ - 1, ~ ~ Hti/,a,'"' de cdet,ud. adM.
ei de ~ ~ µ ~ o diftâ «'1-a dbe ~ de ~ ue
ca-ie Hid «'1-a o uftkâ,''(. .. ) . ''AdM«.t.
duet,ie rJidiffle ,ea (jâ4ea ~
~ a1 Mte!M. ~ a M«ie ~ mai uetM ~
~ µ ~ ~ ~ - A{,(ii ~ de ftâwze a ~
~~de~~~~ue{aţa«#Ud'4/zt
~ - ţ;e,etJut, a
' P ~ liid ~ - d,,ee ~ ~ ? "
' ' ~ ~ d e "'4-Cat ~ ~ c a , ~ ai, /i,e
~ d e ~ - ?!«. 4e'U04. ,ea teOi a m ~ µt,ua? //U4t edtu,,,
utdde,et ~ ai- dea fa wea14 ţz,eea. HUdte. 'De a.uea. ?1t. ~
4i ~ : 'J. e4te ~ dilzatâ a ~ - a ~ ~ de
~- &t -«t e4te ~ ~ ~ ut4tlt«(,u.', aed ,ea a.iie 'UJ4t o
~ '4lfe deja euaâ /tlWe ~ ~ ~ - ~~
at,M, du/tâ, U /aftM 4-a, ~ ue /aţ4 ~ '4lfe e-aa Mut# ti
~ - ai- ~ ~ - Va-ir ~-,eoaµe d,,ee a ~ - ~
~ ~ - 1, ~ ~ : 'Pot ai- uâ. ~ dbe aL"" OIUUlt
159
Emil Constantinescu
aţi~? Şi-,e ~ - U 4-4 ~ aaâ,-HMljtte? A,i-HMljtte

'"' 4-4 ~ ,eimi,e, ~ - 1M uea u 4-4 ~ 4 ~ ~ -
ta,ea, ~ ~ 4/PiifoeiU de ~ - 7ot ~
aţi M«t ueiţiatwa? ~ u etitâ ~ - ?ta ţuaea, ~ d d

au«.4.e4e utiţiatiu.a. a4ta e ~ - # de ude c,e,eea '"' µia f1M,a, duee.
?ltâ 'l«/· ~ C<uH 4/iţi. ~ d".
1 1 ~ ~ · : " A ~ ~ Mdkatâ 4 ~ fdi,ei, de
~ - &aadtweditH«'""1«U.~~~- dtv:.#
~ d . ~4eafflade~~#de4zaade~4
~ - 4 ~ - e4te # u.a. fflai li ~ fMJi~tâ. ~ e%i4t4
# fMaU l i ~ /1,"4 ue ~ - Sodeta.U4 ~ fte de o ftMte 4

~ ~ ~ - dtv:. # fte at ~ - ~ Hid eue ţet. de
~ - A4t4 ~ 4â ,ee dea de ~ - 1/0ffl ftetffli o edi,ltâ de
~ # ~ ' c a u 4 â ~ ~ - ~~~
Meueatâ. ~ ~ - 4 ~ {,a ideea d ~ edetttâţii. ftet
..,, .,, ,tJ',u;,,,,.,~,,,rÂ :. ....... ~L.•,1.A,!;; ..I./,.,,.,,· ,,,,.,1,,.,,
e-uz. o ~tul.~-~.,....~-~~~.......,,.., ...... u . ~
__ ;/,.._ ---'-•"'"
.
'"ţ)ew,ada de ~ de-dia ueupe. &'ZOMea 4e ~ o ~
~- Şi~ - ~dejdi,ei,4~/ta&iu''.
Vuµ u mi-am ~ ~ ~ au4tc dt4te aut ~-

t,e-am fflai 'Z«itit o datâ, # m-am ~ - 'ţ)e14e caft- {,a caft-. da«. o
~ a«b,ma i4tMiei. tw:te ue ~ ~ ~ - ~
~ de4fPie o ~ de 4t4t ua,,.-o ţa,zâ, diH A ~ de Seed? Soii4
de eue ~ 'UJHtM25 de Mi ~ aC<uH ~ ue fPuUJ«t mMţii .ial,e
~ t a de eue ~ ~ ? L ~ ~ <liaţa 4M a,u:ua aut
~ ~ diH 'f/9 4 ~ ~ ,zeţeta. "eueei mo,zţi
~''?
160
Adevărul 2
Lovitura de stat din decembrie '89:

inutilă şi criminală
În miezul zilei de 22 decembrie 1989, regimul dictatori- Victoria

al Ceauşescua luat sfărşit. Odată cu decolarea elicopterului revoltei
prezidenţial*, Republica Socialisă România, rămasă fără populare
preşedinte şi comandant suprem, s-a prăbuşit prin implozie.
In ultimele două ore ale dictaturii sale, Ceauşescu fusese
trădat de armată, securitate, miliţie, guvern şi conducerea
partidului comunist, care au capitulat în faţa unei revolte în
care rolul principal l-au jucat muncitorii şi tinerii născuţi şi
educaţi în comunism, cele două forţe pe care Ceauşescu
crezuse că se putea baza.
Până
când iminenţa prăbuşirii regimului în faţa revoltei Slugărnicia
criminală a
populare nu devenise evidentă, forţele militare - armata,
nomenclaturii
securitatea şi miliţia - executaseră fără să crâcnească
comuniste şi
ordinele dictatorului, omorând în perioada 17 - 21 decem- a aparatului
brie în Timişoara şi la Bucureşti 162 persoane, rănind 11 OI de represiune
persoane, maltratând şi torturând alte mii de oameni.
Aparatul de partid se dovedise până în ultima clipă la fel de
slugarnic atât la nivel înalt, în şedinţa CPEx, care votase în
unanimitate planul de represiune, cât şi la cel inferior, în
şedinţele de partid din dimineaţa zilei de 21 decembrie,
organizate în toate instituţiile din ţară, în care condamnaseră
pe "huliganii" de la Timişoara şi îşi manifestaseră sprijinul
total pentru conducătorul iubit.
După ce mulţimea pătrunde în clădirea Comitetului "Toţi"

Central şi apoi în sediile Televiziunii şi Radioului Naţional de partea
fără a întâmpina nici o rezistenţă, toţi reprezentanţii puterii "revoluţiei"
de stat** se declară, fără nici o excepţie, de partea "revo-
• Chemat la ordinul generalului Victor Stănculescu, promovat ministru al Apărării şi confir-

mat, conform regulamentului, de generalul Neagoe, comandantul Direcţiei a V-a a
Securităţii care asigura paza dictatorului.
•• Primul ministru Dăscălescu se autopropune prim-ministru al "guvernului revoluţionar".
161
Emil Constantinescu
tuţiei". Acelaşi lucru se întâmplă în toate capitalele de judeţ

şi în marile oraşe din ţară, fără nici o confruntare.
Schimbarea În acest moment al prăbuşirii dictaturii în faţa revoltei

paşnică populare, pe durata zilei de 22 decembrie până seara, nu s-a
înregistrat, pe întreg teritoriul ţării, nici un incident soldat cu
morţi sau răniţi care să pună în discuţie caracterul paşnic al
înlocuirii unei dictaturi personale care păruse de neclintit.
Nicăieri în ţară demonstranţii nu au fost înarmaţi, abandonul
forţelor de represiune ale dictaturii care acţionaseră cu fero-
citate criminală până cu câteva ore înainte fiind dictat de nu-
mărul mare al demonstranţilor care făcea imposibilă reprima-
rea manifestărilor ce evoluaseră rapid de la opoziţia împotri-
va lui Ceauşescu spre opoziţia împotriva regimului comunist.
În spatele În timp ce pe străzi exultau câteva sute de mii de demon-

uşilor stranţi, care înfruntaseră cu mâinile goale militarii (unii
închise împuşcând civilii, fără şovăire, până în noaptea trecută), şi
în timp ce milioane de români vor urmări la televizor o
revoluţie-spectacol, în câteva birouri din sediul Comitetului
Central şi din Ministerul Apărării Naţionale începe lupta
pentru noua putere.
În seara zilei de 22 decembrie, românilor li se va aduce
la cunoştinţă rezultatul aranjamentelor din spatele uşilor
închise. Vor afla numele noii puteri: Consiliul Frontului
Salvării Naţionale (CFSN). Vor afla şi numele noului con-
ducător: Ion Iliescu. Nimeni nu îi întrebase ce părere au. De
părerea lor de acum înainte se va ocupa un aparat special-
izat, care îi va manipula perfect timp de 15 ani.
Spectacolul Revoluţia în direct

În subcapitolul Pregătirea conspiraţiei au fost prezentate principalele
grupuri de complotişti împotriva lui Ceauşescu şi planurile lor. Dacă
revedeţi capitolul Prezentarea faptelor veţi observa cum au lucrat fiecare,
după căderea lui Ceauşescu, pentru a prelua puterea. Nu ne mai rămâne
decât să punem lucrurile cap la cap.
162
Adevărul 2
Primii care au intrat în acţiune au fost organizatorii spectacolului unei

revoluţii televizate care să fie difuzată în ţară şi în lumea întreagă. Scopul
imediat: confiscarea revoltei populare; evitarea unui derapaj care să aducă la
vârf alte persoane decât cele prevăzute; pregătirea apariţiei pe scenă a com-
plotiştilor rămaşi fără "obiectul muncii".
Doi maeştri, Sergiu Nicolaescu şi Ion Caramitru, aflaţi Regia

împreună în vila lui Ion Gheorghe Maurer* încă dinainte de
plecarea lui Ceauşescu, pregătesc secvenţa tancurilor cu
mulţime şi flori, intrând glorios în curtea Televiziunii care
va deveni scena principală a unui reality-show cu rating
internaţional: "Revoluţia în direct". Pentru cucerirea publi-
cului din ţară era nevoie de prezenţa a doi actori văzuţi în
filme de mare audienţă - istorice şi de război (Sergiu
Nicolaescu), sau melodrame pentru tineret, precum
Liceenii, (Ion Caramitru), uşor recunoscuţi de popor după
figură** şi care să atragă simpatie şi credibilitate.
Operaţiunea se desfăşoară fără riscuri pentru complo-
tişti. Ei fuseseră informaţi că generalul Vlad dăduse ordine
trupelor de Securitate, care păzeau Televiziunea, să nu se
opună, şi beneficiază de cooperarea deplină a redactorilor
TV dornici să-şi spele imaginea.
Pentru secvenţa "Proclamaţia", fusese pregătit de multă Prologul

vreme şi luat la momentul potrivit, din Piaţa Dorobanţi, pe
TAB-ul lui Caramitru, Mircea Dinescu. Un poet exaltat dă
bine la români. Şi acest tablou se desfăşoară în perfectă
colaborare cu conducerea comunistă a Televiziunii. Tran-
smisia "spontană" a unor secvenţe menite să devină docu-
ment istoric se repetă cu grijă.**
• Maurer (nume conspirativ Anton) fusese considerat de către Gorbaciov un interlocutor priv-
ilegiat încă din 1984 şi era ţinut permanent la curent de Ion Iliescu cu mersul conspiraţiei.
•• Au fost şi mulţi actori care au participat spontan. cu bună credinţă şi curaj, şi care au fost
acceptaţi din acelaşi motiv ca lideri. Mircea Diaconu îmi spunea că 'faţa" era buletinul lor
de identitate.
••• În 1999. când Caramitru schimbase macazul, 'băieţii" de la Televiziune dau la iveală şi ori-
ginalul "dublei" în care Caramitru ii dă sfaturi de regie lui Dinescu: "Mircea, fă-te că
lucrezi!"Vezi Sergiu Nicolaescu, Cartea revoluţiei române - decembrie '89, Editura Ion
Cristoiu, Bucureşti, 1999.
163
Emil Constantinescu
Distribuţia Televiziunea, aflată sub conducerea lui Petre Constantin,

membru al CC al PCR, pune la dispoziţia revoluţionarilor,
atent selectaţi şi distribuiţi, studioul 4. De aici va vorbi ţării
numai cine trebuie.* La Descrierea faptelor, îi puteţi
urmări, pe ore şi minute, pe Sergiu Nicolaescu, Petre
Roman, Silviu Brucan, generalii Militaru, Voinea, Chiţac,
Guşă, căpitanii Lupoi şi Cico Dumitrescu, Gelu Voican
Voiculescu, Alexandru Bârlădeanu, chemaţi, dirijaţi, la
nevoie întrerupţi sau ridiculizaţi ( cazul Guşă) de
Nicolaescu, Caramitru şi Dinescu. Cu doar câteva erori de
montaj: Voicu (un pictor de firme care va "improviza" un
guvern în curte, cum comentează dezaprobator Nicolaescu),
sau Florin Filipoiu, care va scăpa în studiou, unde va pro-
pune un alt nume şi alt program decât FSN, un program
incredibil conturat şi bine structurat.
Sufleorii În seara zilei de 22 decembrie, la Televiziune se for-

mează un "colectiv de ofiţeri" condus de Cico Dumitrescu şi
din care făceau parte căpitan rangul II Răgălie, colonel
Colă, căpitan Ciocodei, maior Tache, care analizau infor-
maţiile care apoi erau trimise către armată, conducerea tele-
viziunii şi CFSN** şi, după aprobare, transmise pe post.
Sala Mare, După primele două tablouri montate la Televiziune (Sala

Sala Mică Mică), echipa de regie Nicolaescu - Caramitru se va muta în
alt teatru, "CC al PCR" (pe Dinescu îl vor trimite la cul-
care). Aici se vor monta alte secvenţe (pentru Sala Mare),
transmise cu acordul Securităţii (vezi ordinul lui Vlad către
Pintelie) care ar fi putut opri oricând transmisiile televizate.
Victor Stănculescu va declara şi el mai târziu, ironic, că a
permis spectacolul "ca să aibă lumea ce vedea".
• S. Brucan: "Eu am rămas cu Petre Constantin la Televiziune ca să punem puţină ordine în

funcţionarea postului şi a programului, având de făcut faţă unui asalt formidabil al celor
care dădeau din coate să apară pe micul ecran", op. cit., p. 217
" Vezi Sergiu Nicolaescu, Cartea revoluţiei române - decembrie '89, Editura Ion Cristoiu,
Bucureşti, 1999.
••• Vezi Lovitura de stat militară a lui Victor Stănculescu, Ion Cristoiu în Historia, 2004.
164
Adevărul 2
Se montează şiscenariul de rezervă cu Dumitru Mazilu Scenarii

ca dublurăpentru rolul principal. de rezervă
Pregătit de Securitate ca un "disident cu faimă inter-
naţională", plasat la MAE ca expert (căruia nu i se va per-
mite să susţină la ONU un raport despre drepturile omului),
avea misiunea să confişte şi apoi să reprezinte opţiunile
dreptei democrat-creştine: o invocă des pe Doina Cornea,
vorbeşte de proprietate şi încheie proiectul proclamaţiei cu
"Aşa să ne ajute Dumnezeu". Ca să fie mai credibil, în
dimineaţa zilei de 22 decembrie, când era clar că soarta lui
Ceauşescu era pecetluită, Iulian Vlad, şeful Securităţii (şi
fostul comandant al lui Dumitru Mazilu când acesta lucra ca
anchetator penal), dă dispoziţie să fie ridicat de acasă cu
tam-tam-ul de rigoare pentru vecini şi dus într-o locuinţă
conspirativă de unde va fi adus direct la CC pentru a fi fil-
mat pe treptele palatului de Adrian Sârbu. Scena transmisă
în direct a avut şi un episod cu umor involuntar: după ce
coboară din maşina Securităţii, Mazilu se întoarce brusc la
securişti, pentru că uitaseră să-i pună cătuşele care trebuiau
filmate pentru popor.
Pentru scenariul "tânărul în pulovăr" va fi ales Petre
Roman (cel care trebuia să vină din stradă ca reprezentant al
universitarilor şi studenţimii şi care fusese la vedere în 21
decembrie, în Piaţa Universităţii). Se montează scena bal-
conului cu discursul înflăcărat de rigoare pentru Sala Mare
(Piaţa Palatului) şi secvenţa "Comunicatul poporului" pen-
tru Sala Mică (studioul 4 al TVR).
În 22 decembrie la ora 12.00, pentru a scăpa de furia re- Vid

voluţionarilor care pătrund în clădire fără a întâmpina nici de putere
o rezistenţă din partea forţelor armate, dictatorul Nicolae
Ceauşescu părăseşte sediul Comitetului Central al P.C.R. cu
un elicopter. În acest moment, în România se declanşează
un vid de putere. Ţara rămâne fără preşedinte şi fără coman-
dantul suprem al armatei. Primul ministru al Guvernului,
Dăscălescu, se declară de partea revoluţiei, desistându-se de
regimul Ceauşescu. Vidul de putere este agravat de faptul
că, după decesul (sinucidere? lichidare?) generalului Milea,
165
Emil Constantinescu
ministrul Apărării Naţionale, (anunţat la ora 10:00),

Ceauşescu preluase direct conducerea armatei.
La ora 13:30, la Ministerul Apărării Naţionale este elab-
orată Directiva din 22 decembrie 1989, transmisă din
ordinul generalului Stănculescu întregii armate prin notele
telefonice nr. 38 şi 39. Conform notei telefonice nr. 38:
"Unităţile militare din întreg teritoriul ţării se retrag în
cazărmi, în ordine şi cu calm, fără a se lăsa provocate,
dezarmate sau dispersate. Unităţile militare care sunt anga-
jate în faţa sediilor comitetelor judeţene de partid vor calma
spiritele fără să tragă, după care se retrag în cazărmi. În
unităţi se va organiza apărarea cazărmilor şi a tuturor obiec-
tivelor militare". În nota telefonică nr. 39 se precizează: "Se
vor executa numai ordinele primite de la ministrul Apărării
Naţionale. Faţă de cele ordonate, comandanţii militari să
asigure paza obiectivelor civile de importanţă deosebită cu
subunităţi armate, care să nu tragă decât în situaţii în care
sunt atacate de grupuri înarmate cu arme de foc. Pentru sta-
bilirea priorităţilor în asigurarea pazei, comandanţii militari
să se pună de acord cu reprezentanţii organizaţiilor locale.
Militarii care asigură paza acestor obiective să poarte pe
braţul stâng banderole tricolore".
Armata Conţinutul primei note telefonice reia de fapt o notă tele-

preia fonică anterioară, semnată de generalul Ilie Ceauşescu, ad-
puterea junct al ministrului Apărării Naţionale şi şef al Direcţiei Su-
perioare Politice a Armatei, numai că între ele apare o modi-
ficare esenţială. În nota semnată de Ilie Ceauşescu se preciza
că se vor executa numai ordinele comandantului suprem; în
nota telefonică nr. 39, transmisă la ordinul lui Victor Stăncu
lescu, se precizează că "se vor executa numai ordinele
primite de la ministrul Apărării Naţionale" (s.n.). Este
momentul în care puterea militară, la ora aceea singura pu-
tere în stat, trece în mâinile "ministrului Apărării Naţionale".
Bătălia Cine era acel ministru al Apărării, de drept sau de fapt?

locţiitorilor General-colonel Vasile Milea, fostul ministru, avea mai mulţi
adjuncţi. Cel mai îndreptăţit, conform regulamentelor mii-
166
Adevărul 2
itare, ar fi fost prim-adjunctul MApN şi şeful Marelui Stat

Major, Ştefan Guşă, care în acel moment se afla la Timişoara.
Cel de al doilea era generalul Victor Stănculescu, prim-
adjunct al MApN şi şef al DPAIA (Direcţia de Înzestrare a
Armatei). Cel de al treilea ar fi fost adjunctul ministrului
MApN şi şef al DSPA (Direcţia Superioară Politică a
Armatei), generalul Ilie Ceauşescu. Mai exista şi un alt aspi-
rant la această funcţie din partea complotiştilor pro-sovietici,
generalul în rezervă Nicolae Militaru, fost şef al Statului
Major al Armatei până la identificarea sa ca agent sovietic.
Între orele 10:00 şi 13 :00, comanda a fost deţinută, mai
mult sau mai puţin oficial, de către Ilie Ceauşescu, aflat în
sediul MApN. La ora 16:00, când Ion Iliescu, generalul
Militaru, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu vin la
sediul MApN, generalul V. Stănculescu îi stabileşte lui Ilie
Ceauşescu un regim de detenţie în sediul MApN. Un prim
pas spre tribunal.
Primul protagonist, generalul Victor Stănculescu, a sosit Drumul

de la Timişoara la Bucureşti în timpul nopţii din 21 spre 22 celor trei
decembrie, cu trenul, la ora 2:00. La ora 5:00, s-a dus la
Spitalul Militar, unde, simulând o fractură, generalul doctor
Nicolescu îi pune piciorul în gips, după care, îmbrăcat într-
un costum de stradă şi cu un pardesiu de culoare cenuşie,
este transportat cu o Dacie a Securităţii de culoare neagră la
sediul Comitetului Central. Ajunge la ora 10:30, înfiinţân
du-se la grupa operativă a Armatei care lucra la etajul I, şi
aşteaptă ... Când află de sinuciderea ministrului Milea, se
prezintă prompt la Ceauşescu care îi spune: "Preiei coman-
da armatei". În această calitate, el ia două măsuri: dă dis-
poziţii ca să se înapoieze în garnizoane coloanele militare
(pe care Ceauşescu le dorea în faţa sediului CC pentru a-l
apăra), confirmând ultimul ordin dat de Milea înainte de
sinucidere, şi cheamă un elicopter pentru a înlesni fuga lui
Ceauşescu din C.C.
La ora 12:45, după ce revoluţionarii pătrund în sediul CC
şi nu-l recunosc (nu aveau cum, el având aspectul unui civil
oarecare), Victor Stănculescu părăseşte sediul CC şi pleacă
167
Emil Constantinescu
la MApN. * Ajunge la ora I 3:00, îşi scoate gipsul de la pi-

cior, se instalează în scaunul fostului ministru şi con-
versează liniştit între patru ochi cu generalul Ilie Ceauşescu.
Al doilea protagonist, generalul Guşă, află de la radio
despre moartea generalului Milea şi fuga lui Ceauşescu. La
ora 13:30, pleacă din Timişoara cu un avion AN 24 al
armatei. La ora 15:30, după ce aterizează la Băneasa, se
duce direct de la aeroport la Televiziune, însoţit de generalul
Rus, comandantul aviaţiei militare. Aici dă o declaraţie în
care anunţă trecerea armatei de partea poporului. Apoi, se
deplasează la MApN, unde îi găseşte pe Ion Iliescu, Petre
Roman, Gelu Voican Voiculescu, mai mulţi civili şi ofiţeri
superiori. (Patru ani mai târziu, va scrie: "Am întâlnit aici
un haos creat de civili").
Nu era un haos, era un spectacol bine organizat ca toate
care se jucau în acele zile. Generalul Eftimescu, pentru a nu
se prezenta la raport în faţa generalului Guşă, şeful său
direct în Statul Major, pretextează epuizarea şi predă co-
manda adjunctului său, amiralul V.A. Aron, care simulează
un leşin. Neavând cu cine discuta, generalul Guşă pleacă de
la MApN şi merge la sediul CC să-şi încerce şansa aici.
Ajunge la ora 17:00 şi face echipă cu generalul Vlad, şeful
Securităţii şi adjunct al ministrului de Interne, fiind apoi
intens mediatizaţi prin transmisii în direct la televiziune.
Al treilea, care părea un "outsider", generalul Militaru,
se prezintă, după căderea dictatorului, în civil, la TVR, unde
este condus într-o cameră din care iese echipat în uniformă
de general-colonel. După ce este prezentat de căpitanul
Mihai Lupoi ca şef al Armatei ( deşi la acea oră nu avea nici
o calitate oficială), apare pe ecran dând ordin, din studiou,
trupelor MApN şi MI: "Opriţi măcelul", conform unui sce-
nariu care nu fusese încă pus în aplicare.
• Peste câteva luni, ii va atrage atenţia lui Roman, că atunci s-a aflat lângă el, într-un parde-
siu gri. (Relatează Petre Roman, în octombrie 2004).
168
Adevărul 2
Ce făceau în tot acest timp ceilalţi comandanţi ai Prima

Armatei, Securităţii şi Ml? rundă:
Până la plecarea lui Ceauşescu, în grupa operativă de avantaj
Stănculescu
conducere a Armatei din sediul CC se mai aflau generalul
Gheorghe Voinea, comandantul Armatei I şi şef al Gar-
nizoanei Bucureşti, şi generalul Nicolae Vasile Eftimescu,
prim-locţiitor al şefului Marelui Stat Major. Pe teren se afla
generalul Hortopan, şeful Trupelor de Infanterie şi Tancuri.
Odată cu plecarea lui Ceauşescu, grupa operativă se retrage
la Ministerul Apărării Nationale.
În 22 decembrie, într~ orele 16:00 - 17:30, înainte de
sosirea generalului Guşă, însoţit de generalul Rus, are loc o
primă întâlnire între "conducerea revoluţionară" şi generali
din conducerea Armatei. Participă Petre Roman, Ion Creţu,
Constantin lsac, Mihai Montanu, ceva mai târziu sosind Ion
Iliescu, Mihai Ispas, Florin Velicu, Gelu Voican Voiculescu
şi Nicolae Militaru. Din conducerea Armatei sunt prezenţi
generalii Victor Stănculescu, Ion Hortopan, Mihai Chiţac,
Gheorghe Logofătu, Traian Dafinescu, Nicolae Eftimescu,
Grigore Ghiţă (comandantul Trupelor de Securitate) şi con-
traamiralul George Petre. Generalul Victor Stănculescu îi
oferă găzduire lui Ion Iliescu şi echipei sale "restrânse", pre-
cum şi un birou "unde pot lucra în siguranţă".
În sediul CC, în camera 226-A, se formase un comanda- Telefoanele

ment militar condus de generalii Ştefan Guşă (MApN) şi tăiate
Iulian Vlad (Ministerul de Interne). În noaptea de 22 / 23
decembrie 1989, acestora li se alătură generalul în rezervă
Militaru, colonelul Pârcălăbescu, şeful Statului Major
General al Gărzilor Patriotice, şi alţi ofiţeri din MApN. Li
se alătură şi Dumitru Mazilu, care conducea un detaşament
de ordine, format din revoluţionari (civili).
Totul părea să ducă spre succesul generalului Guşă. În
tentativa de acaparare a puterii, pe lista unui nou guvern,
Ştefan Guşă figura la poziţia I. Evident, prim-ministru,
adică mai mult decât şef al Armatei. Lista, mai amplă, scrisă
de mână de Isac, cuprinde, după nume grele, încă 112 per-
soane şi este semnată chiar de Guşă. Euforia ţine puţin pen-
169
Emil Constantinescu
tru că,
la un moment dat, i se comunică o modificare impor-
tantă şi imperativă. Lista trebuie să fie condusă de Ion
Iliescu. Guşă îl trece pe Ion Iliescu pe poziţia "O" şi sem-
nează pentru autentificarea modificării. Din acest moment,
opinia care contează este a lui Ion Iliescu.
Cel de-al doilea fapt, mai important în desfăşurarea
luptei pentru putere, aveam să-l aflăm mult mai târziu.
Optând pentru spectacolul televizat, Guşă pierduse con-
trolul Armatei. În septembrie 2004, într-o emisiune a postu-
lui BI TV, generalul Victor Stănculescu, presat de Ion
Cristoiu, recunoaşte fără echivoc că telefoanele de la care
generalul Guşă şi generalul Vlad dădeau ordine Armatei şi
trupelor de Securitate erau tăiate. Într-un alt spectacol gro-
tesc al tele-revoluţiei române, şeful de drept al Armatei şi
şeful Securităţii se făceau că ordonă şi primesc rapoartele
unor comandanţi, la celălalt capăt al firului nefiind nimeni.*
Prima fază a luptei pentru putere în armată va fi aşadar
câştigată de generalul Stănculescu, pentru că el se găsea la
postul de comandă. El însuşi va explica în 2004, în discuţia
televizată (publicată de Ion Cristoiu în revista Historia), că
Armata este condusă de cel care primeşte rapoarte şi dă
ordine. Or, singurul centru de unde se dădeau ordine şi unde
se primeau rapoarte era la Ministerul Apărării Naţionale.
Generalul Stănculescu a înţeles acest lucru şi, deplasându-
se primul la MApN, a câştigat.
Recunoaşterea Şi mai importantă va fi recunoaşterea reciprocă dintre

reciprocă: conducerea politică şi cea militară. Iliescu va declara la
avantaj Televiziune: "Acum 20 de minute am luat legătura cu gene-
Iliescu ralul Stănculescu, care mi-a comunicat că armata este de
partea poporului", recunoscându-l, astfel, pe acesta ca şef al
Armatei. Reciproca se va produce odată cu sosirea lui
Iliescu la MApN, când generalul Stănculescu îi va da rapor-
tul, recunoscându-l primul pe Iliescu ca şef de stat. În 2004,
• Ion Iliescu ştia acest lucru şi ii menţionează mai târziu în cartea sa, Revoluţie şi reformă:
"... el (Guşă n.n.) aici în CC era total izolat. Singurii care se ocupau de operaţiuni în ţară şi
aveau inclusiv legăturile acestea externe erau cei de la Marele Stat Major. Asta m-a sur-
prins şi pe mine. Ce căută Guşă aici şi nu stă la postul lui de comandă".
170
Adevărul 2
generalul Stănculescu va spune cu claritate: "Erau trei

grupuri care se luptau pentru putere. Unul condus de foştii
nomenclaturişti PCR, este vorba de grupul Dăscălescu -
Verdeţ, pe care îi cunoşteam, ştiam de ce sunt în stare (nor-
mal, era membru al CC al PCR (n.n.); al doilea erau cei care
se agitau la Televiziune şi al treilea era grupul condus de
Iliescu. Mi s-au părut mai serioşi şi am hotărât să îi
recunosc". Primele discuţii se poartă - aşa cum am men-
ţionat - între orele 16:00 - 17:30 la MApN. Mai târziu, aşa
cum arată imaginile filmate de Adrian Sârbu şi difuzate apoi
de canalele de televiziune franceze, Roman va repeta, în
cadrul discuţiilor privind formarea CFSN, de mai multe ori:
"aşa cum ne-am înţeles acolo". "Acolo" era sediul MApN.
Un jucător important pentru înclinarea balanţei în Recunoaşterea

favoarea generalului Stănculescu va fi generalul Nicolae Moscovei
Eftimescu, delegat al RSR pentru Tratatul de la Varşovia şi
care, aşa cum am văzut, în decembrie 1989 se deplasase la
Moscova pentru indicaţii.
În 22 decembrie şi în zilele care vor urma, s-au purtat
intense convorbiri între reprezentanţii Armatei române şi
conducerea Forţelor Armatei Unite ale Tratatului de la
Varşovia. Trebuie spus că singurele persoane care aveau
drept de semnătură şi de reprezentare în organele de coor-
donare ale Forţelor Armatei Unite ale Tratatului de la
Varşovia, din partea RSR, erau ministrul Apărării Naţionale,
generalul Vasile Milea, şi şeful Marelui Stat Major, Ştefan
Guşă. În primele trei zile, reprezentanţi ai Forţelor Armate
Unite, ca şi ai armatelor statelor vecine, îl căutau pe genera-
lul Guşă. Aşa se explică şi declaraţia generalului Victor
Stănculescu: "i-am lăsat libere telefoanele externe". Ge-
neralul Eftimescu va "lămuri" această problemă. La sediul
MApN, vor avea mai multe convorbiri ale lui Iliescu şi
Militaru, în limba rusă, cu conducerea Tratatului de la
Varşovia - generalul Luşev, şi cu conducerea Armatei ruse -
generalul Moiseev. În recunoaşterea generalului Stăncules
cu, faptul că acesta îl acceptase pe Ion Iliescu, care era
prevăzut în complotul grupului prosovietic să devină con-
ducătorul României, a avut un rol esenţial.
171
Emil Constantinescu
Generalul Guşă, raliindu-se cu Iulian Vlad, a optat pen-

tru o poziţie în spiritul naţional-comunist al lui Ceauşescu,
populară încă în România, de respingere a intervenţiei tru-
pelor sovietice, (într-o convorbire transmisă în direct la
televiziune), ceea ce avea să-i fie fatal. Pe de altă parte, este
evident că, în momentul în care Ion Iliescu a fost confirmat
ca şef al CFSN, nu mai exista nici o intenţie de intervenţie
a trupelor sau a unor detaşamente ruseşti pentru că scopul
era îndeplinit şi nu mai rămânea decât ca armata română să
controleze situaţia în sensul celor exprimate de Gorbaciov
"la putere să rămână Partidul Comunist", poziţie care dădea
un avantaj diplomatic excepţional Uniunii Sovietice în com-
paraţie cu Statele Unite, care, chiar în acele momente,
desfăşurau o invazie militară în Panama în scopul înlocuirii
dictatorului Noriega printr-o lovitură militară.
Şeful trupelor de Securitate, generalul Ghiţă, (la curent
cu complotul pro-sovietic prin colonelul Dumitru Penciuc),
şi şeful USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă),
generalul Ardeleanu, (prezent mai întâi la CC), înţeleg repe-
de care este mişcarea şi se deplasează la MApN, întărind
astfel poziţia lui Stănculescu.
Aşa cum vom vedea însă mai târziu, principalul sprijin
va veni din partea amiralului Dinu, şeful Direcţiei de
Informaţii a Armatei (DIA).
Complotiştii În seara zilei de 22 decembrie, Ion Iliescu citeşte la

preiau Televiziune Comunicatul către ţară al Frontului Salvării
puterea Naţionale şi componenţa Consiliului Frontului Salvării
politică Naţionale. Ambele vor suferi modificări importante în
următoarele zile.
Proclamaţia citită de Ion Iliescu fusese scrisă de Dumitru
Mazilu şi corectată de Silviu Brucan. Pe manuscris se pot
vedea lesne completările lui Brucan scrise cu o peniţă mai
subţire, ca şi pasajele şterse de el, printre care propoziţia
finală "Aşa să ne ajute Dumnezeu". Completările vizează în
special angajamentele luate de Brucan în numele com-
plotiştilor în faţa lui Gorbaciov la Moscova în 1988: astfel,
la punctul 9, privitor la politica externă, apare sintagma
"casa comună europeană" lansată de Gorbaciov şi "vom
respecta angajamentele internaţionale ale României, în
primul rând cele privitoare la Tratatul de la Varşovia".
172
Adevărul 2
• 22 decembrie 1989: Comunicatul către tară al Frontului Salvării Nationale adnotat de

către Silviu Brucan (I)
173
• 22 decembrie 1989: Comunicatul către ţară al Frontului Salvării Naţionale adnotat de
către Silviu Brucan (II)
174
Adevărul 2
11
În Monitorul Oficial Partea I din 22 decembrie, în textul Legalizarea 11
oficial al Comunicatului, la alineatul 5, va apărea şi o frază loviturii de
stat
nouă inexistentă în textul citit la Televiziune: "Din acest
moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului
Ceaşescu. Guvernul se demite. Consiliul de Stat şi institu-
ţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere de stat este
preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Lui i se
vor subordona Consiliul Militar Superior care coordonează
întreaga activitate a armatei şi unităţilor Ministerului de
Interne". Se vede mâna lui Silviu Curticeanu care încearcă
să dea o bază legală noii structuri de putere.
Prin Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989*, structu-
rile puterii sunt alcătuite din CFSN, compus din 145 de
membri; Biroul Executiv, compus din 11 membri şi Preşe
dintele Consiliului, care avea atât atribuţii specifice unui şef
de stat, cât şi atribuţiile preşedintelui unei adunări parla-
mentare.**
În 1999, specialiştii în drept internaţional vor constata că
documentul CFSN nu a specificat în mod expres nici
regimul constituţional al ţării şi nici forma de guvernământ
a statului.*** Faptul că nu a fost abrogată în mod expres
Constituţia din 21 august 1965 poate duce la considerarea ca
neconstituţională a întregii activităţi din perioada 22 decem-
brie 1989 - 8 decembrie 1991, data aprobării prin referen-
dum a unei noi Constituţii. Ca multe alte probleme contro-
versate, şi aceasta a fost ocolită de specialiştii în drept con-
stituţional.
Semnificativ, însă, mi se pare un fapt mai puţin cunoscut.
• Monitorul Oficial nr. 4 din 27 decembrie 1989.
•· În volumul Drept Parlamentar publicat în 1994 în editura Gramar, autorii, dr. Mihai
Constantinescu şi prof.dr. Ioan Muraru, încearcă într-un stil mai degrabă apologetic să
explice caracterul pluripartidic al FSN şi caracterul embrionar constituţional al CFSN.
·•· V. Duculescu et al, Drept Constituţional comparat, Bucureşti, 1999.

175
Emil Constantinescu
România sub regim militar

Consiliul În 24 decembrie 1989, în publicaţia La datorie,
Militar săptămânal al ostaşilor români, serie nouă, nr. I, apare
Superior Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării
Naţionale. Comunicatul corespunde cu cel citit la Televi-
ziune şi publicat de celelalte ziare, însă conţine, la para-
graful cinci, o modificare: "Din acest moment, se dizolvă
toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul
se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează
activitatea. Întreaga putere În stat este preluată de
Consiliul Militar Superior care coordonează întreaga acti-
vitate a Armatei şi a Ministerului de Interne (s.n.). Ediţia cu
acest comunicat a fost difuzată în toate unităţile militare
însoţită de manifest către ostaşi.
Preluarea întregii puteri în stat de către un Consiliu mili-
tar superior arată fără dubiu că armata înţelegea sau trebuia
să înţeleagă că ne aflam în faţa unei lovituri de stat militare.
Este ceea ce confirmă Brucan când declară că, pe 24 decem-
brie, a avut loc un Consiliu de război. Război, dar cu cine ?
Orice militar, ca să deschidă focul, trebuie să aibă în faţă un
inamic. Or, începând din 22 decembrie 1989, orele 12:00,
pe străzile din Bucureşti şi din ţară, nu mai existau demon-
stranţi împotriva organelor puterii de stat sau a armatei.
Erau doar manifestanţi în sprijinul noilor organisme ale pu-
terii declarate (FSN) şi al armatei. De aceea, nu este posibilă
nici un fel de justificare pentru faptul că au fost împuşcaţi
sute de oameni după această dată. Atâta timp cât nimeni nu
mai ameninţa structurile puterii de stat, nu se justifica nici
ieşirea în stradă a militarilor cu tancuri şi mitraliere, nici
deschiderea focului asupra persoanelor, a maşinilor şi a
caselor. "Afacerea teroriştilor" îşi dezvăluie astfel sensul şi
scopul: ea a permis ca orice persoană să fie tratată ca un
inamic şi cu precădere acolo unde au apărut alte formaţiuni
politice decât FSN. Aşa se explică masacrul petrecut la
Sibiu, pentru că acolo, în 21 decembrie, înainte ca FSN să
176
Adevărul 2
iasă la vedere, a apărut Forumul Democratic care avea şi un

program politic real democratic. 0
În componenţa CFSN anunţată de Ion Iliescu la Militarii În

Televiziune, în 22 decembrie 1989, au intrat, nu întâmplă structura
tor, o serie de militari: general Ştefan Guşă, general Victor puterii
Stănculescu, general Gheorghe Voinea, căpitan Mihai
Lupoi, căpitan de rangul I Dumitrescu Emil şi, ulterior, în
biroul CFSN, comandorul Radu Nicolae.
În 1991, a fost recuperat din biroul generalului Gheorghe
Voinea (şeful Garnizoanei Bucureşti şi al Armatei l-a), care
a coordonat activitatea militară din Capitală în timpul
evenimentelor din decembrie 1989 - şi care a fost găsit mort
în biroul său - , registrul operaţiilor militare din Bucureşti.
Este un jurnal de luptă, denumit "Documentul comandantu-
lui", în care sunt notate toate ordinele primite şi date în
decembrie 1989. El confirmă nu numai că, încă din 22
decembrie, întreaga putere în stat a fost deţinută, practic, de
Consiliul Militar Superior, dar şi toate mişcările trupelor,
inclusiv confruntările dintre ele.
Ce fel de puteri a deţinut Armata începând cu 22 decem-
brie '89 şi până în iunie 1990? În primul rând, începând
chiar cu 22 decembrie, controlul comunicării. Toate ştirile
care erau transmise pe posturile naţionale de radio şi tele-
viziune se făceau numai cu aprobarea Armatei (vezi comisia
condusă de Cico Dumitrescu la Televiziune). Pentru a
asigura acest control, televiziunea şi radioul au fost trecute
în regim militar. În iunie 1990, televiziunea mai era încă
înconjurată cu garduri de sârmă ghimpată şi păzită de TAB-
uri şi militari înarmaţi.
În perioada 22 - 27 decembrie 1989, toate deplasările
mijloacelor de transport erau supravegheate şi conrolate de
echipaje mixte armată-miliţie. În ceea ce priveşte justiţia, în
27 decembrie 1989, prin Decretul CFSN publicat în M.O.
Partea I nr. 5, au fost instituite, în Capitală şi în toate
judeţele ţării, tribunale militare extraordinare, abilitate să
judece în procedură de urgenţă cu executarea imediată a
sentinţei.
177
Emil Constantinescu
La începutul anului 1990, când un procuror militar de la

Cluj a emis un mandat de reţinere pentru militarii inculpaţi
pentru omor deosebit de grav în 21 decembrie 1989, unul
dintre comandanţii militari ai garnizoanei Floreşti ameninţă
că "va ocupa din nou Clujul", ameninţarea având ca efect
blocarea anchetelor în curs de către Procuratura Generală.
În 13 - 15 iunie 1990, cazărmi ale armatei (de la
Măgurele şi Băneasa) au fost folosite, contrar legii, ca locuri
de dete!_lţie şi anchetare a unor civili reţinuţi ilegal de
mineri. In 1991, clădiri din cazărmile armatei vor fi folosite
pentru depozitarea unor mărfuri de contrabandă de către
mafia arabă a ţigărilor.
Figuranţii Cu lovitura de stat se rezolvase. Mai rămânea o mică

problemă. Unde îşi găsesc locul autorii revoltei populare
care îl doborâseră pe Ceauşescu? Nici o grijă. Nu fuseseră
uitaţi. Ei erau FIGURANŢII. Necunoscuţi, dar mulţi, se
găseau încă pe câmpul de luptă. Erau exaltaţi, erau fericiţi,
dar puteau avea idei. Şi chiar începuseră să aibă. Rosteau
replici care nu se găseau în scenariile conspiraţiei: "Jos
comunismul" şi, mai ales, "Jos comuniştii", "Jos
Securitatea". Unii figuranţi puteau deveni actori, alţii chiar
autori şi, "Doamne fereşte!", poate chiar protagonişti.
Existau şi eroi ai altor "filme" scoase de mult din repertoriu.
Unul din ei, Corneliu Coposu, fusese repede eliminat de pe
scena de la CC de către Brucan şi Iliescu, cei care cunoşteau
piesa cu "partidele istorice".* Dar puteau apărea şi alţii.
Trebuiau repede puse în scenă actele II şi III ale conspi-
raţiei. Scenariştii sunt pregătiţi. Figuranţii vor deveni mase-
le populare. Alt subiect pe care autorii conspiraţiei îl cunoş
teau bine. Doar îl experimentaseră cu succes câteva decenii.
Actul II se va numi TERORIŞTII. Actul III - PROCE-
SUL CEAUŞESCU. Ca în orice piesă de succes, person-
ajele şi acţiunile din aceste acte se vor întrepătrunde cu cele
din actul I şi IV pentru a desăvârşi intriga marelui spectacol
- PUTEREA FSN.
• Scena alungării lui Corneliu Coposu de către Iliescu, Brucan şi Bârlădeanu este relatată de
Petre Roman în cartea sa Libertatea ca datorie.
178
Adevărul 2
Teroriştii:
pseudonim pentru masacrul
organizat de noua putere
Pentru ca nu cumva cineva să aibă alte păreri care să pro-

ducă şi în România ceea ce se întâmplase în celelalte foste
ţări comuniste, avea să înceapă, în Bucureşti şi în unele
oraşe din ţară, unde se conturau nuclee democratice popu-
lare, un masacru în care vor muri peste 900 de oameni şi vor
fi grav răniţi alţi 3.000. Românii se vor lupta cu alţi români.
Românii vor omorî alţi români. Românii vor fi terorizaţi de
alţi români. Românii vor urî alţi români.
Este greu şi azi, după 15 ani, de dat un nume acestui
masacru şi acestei terori. Astăzi cel puţin ştim, sau cel puţin
unii ştiu cine au fost criminalii care au conceput şi executat
acest plan diabolic de construcţie a unei ~tructuri de putere
politică şi economică pe tennen lung. In acest moment,
adevărul se găseşte la îndemâna noastră. Personal, mă simt
dator să-l spun public.
"Pericolul terorist" a permis grupului lui Ion Iliescu să
câştige timp pentru a putea să acapareze puterea în totalitate
şi pentru a se descotorosi de Ceauşescu. Populaţiei i s-a
ascuns, timp de 24 de ore, faptul că soţii Ceauşescu au fost
arestaţi încă din după-amiaz}l zilei de 22 decembrie, şi erau
ţinuţi sub pază militară.* "In tot acest interval. la Televi-
ziune au curs zvonurile privind unnărirea soţilor Ceauşescu
şi acţiunile teroriştilor pentru eliberarea celor doi, cu scopul
precis de a menţine panica şi de a crea impresia că grupul
Iliescu este salvatorul revoluţiei şi al patriei".**
Aşa-zişii terorişti trăgeau fără vreo ţintă anume în civili
şi în soldaţi. În confruntare au fost incendiate mai multe
clădiri, printre care Palatul Regal şi Biblioteca Universitară
din Bucureşti, un sinistru spectacol de "sunet şi lumină". Cu
• Coroborarea mărturiilor şi a documentelor duce la concluzia indiscutabilă că Ion Iliescu

aflase că Ceauşeştii se aflau sub pază militară la Târgovişte cel mai târziu în seara zilei de
22 decembrie. Vezi Viorel Domenico, Ceauşescu la Târgoviste. 22-25 decembrie 1989,
Bucureşti, p. 24.
•• Anneli Ute Gabanyi, Revoluţia neterminată, 1989, pp. 18- 19.

179
Emil Constantinescu
mijloacele clasice de diversiune şi dezinfonnare a fost creată

panică în rândul populaţiei pe motiv că unităţile de Securitate,
loiale vechiului regim, doreau să-l elibereze pe Ceauşescu şi
să reinstaureze vechea ordine. Cu infonnaţii false despre per-
iclitarea revoluţiei prin "atacurile teroriste", Televiziunea
Română a întreţinut o psihoză naţională fără precedent.
Reprezentanţi proeminenţi ai noii conducerii au chemat
populaţia să vină la Televiziune pentru a o apăra. Mulţi ci-
vili, care au răspuns acestor apeluri, au fost ucişi sau răniţi.
Au avut loc, de asemenea, ciocniri între diferite unităţi ale
armatei.
Canonada misterioşilor terorişti* ai Securităţii, acţiunile
de diversiune împotriva Armatei şi campania de dezinfor-
mare pentru intimidarea populaţiei au luat sfărşit odată cu
execuţia lui Ceauşescu, semn că panica şi deruta create cu
preţul a sute de vieţi sacrificate trebuia să inoculeze popu-
laţiei dorinţa ca dictatorul să fie eliminat prin orice mijloace
şi cât mai repede şi să inducă concluzia că s-a procedat bine
judecându-l şi executându-l rapid.
Dece Mai întâi, doresc să precizez că termenul de lovitură de

o lovitură stat, cu atât mai mult de lovitură militară sau de puci, poate
de stat fi considerat neadecvat din două motive: primul, pentru că
sin geroasă
ordinea de stat reprezentată de dictatura Ceauşescu a căzut
fără intervenţia annatei; al doilea, pentru faptul evident pen-
tru oricine că annata (inclusiv forţele de securitate şi miliţie
pe care le înglobase) nu a avut în acele zile nici un inamic.
Nici extern, pentru că nici o forţă militară externă nu a ata-
cat România, nici intern, pentru că, în România, toată lumea
era de partea revoluţiei, iar în perioada 22 - 24 decembrie,
• Nestor Rateş: 'Dacă teroriştii voiau să destabilizeze noul regim, lucrul cel mai evident pe
care ar fi trebuii să-l facă ar fi fost să încerce să ucidă nu simpli militari sau trecători civili,
ci pe unii dintre noii conducători. Aceştia erau ţinte facile acolo pe balcon. Dacă teroriştii
aveau de gănd să arunce ţara în haos pentru a putea prevala, atunci ei ar fi putut tăia
cablurile telefonice, perturba liniile de transmisie a curentului electric sau ar fi putut deregla
ori distruge transmiţătoarele televiziunii. N-au făcut nimic din toate acestea şi nici n-au cap-
turat vreun obiectiv strategic nicăieri în ţară", Revoluţia încâlcită, p. 75.
180
Adevărul 2
Iliescu şi grupul din jurul său obţinuseră controlul total

asupra aparatului militar şi controlul integral al Securităţii.•
În 22 - 27 decembrie, violenţa a fost provocată şi indu-
să.•• Nu spun un lucru nou. O recunosc majoritatea celor
care, la acea dată, se aflau în mijlocul evenimentelor. Încerc
doar să merg mai departe pe firul evenimentelor.
Revoluţia din România a fost una sângeroasă din două
motive: pentru că Ceauşescu n-a acceptat să cedeze puterea
la presiunile KGB, aşa cum au făcut ceilalţi conducători
comunişti, şi pentru că autorii loviturii de stat din 22 decem-
brie erau nomenclaturişti şi securişti care aveau nevoie de
legitimare în faţa poporului. România este unica ţară din
Europa Centrală şi de Est în care, în 1989, după căderea
regimului comunist, puterea nu a fost preluată de o forţă
politică de centru dreapta, ci de un grup restrâns de comu-
nişti marginalizaţi, hotărâţi să aplice doar măsuri democrat-
ice limitate, de tip gorbaciovist.
Procesul Ceauşescu: o parodiere a justitiei

şi un asasinat barbar
România este singura ţară din lumea civilizată în care, în ultima jumătate
de secol, un şef de stat a fost executat în urma unui simulacru de proces.
• Conform raportului SRI, în "22 decembrie, col. Ardeleanu Gheorghe, împreună cu

locţiitorul său,col. Gherghina Gheorghe au fost convocaţi la sediul fostului CC al PCR la
ordinul generalului-colonel Vlad Iulian şi al generalului-maior Ştefan Guşa, şeful Marelui
Stat Major al Armatei. (... ) Împreună cu lsac Constantin, reprezentant al FSN cu numele
conspirativ Ionescu, au convocat efectivele şi le-au transmis ordinul că, din acest moment,
unitatea (USLA), în întregul ei, se află la dispoziţia Frontului şi a Revoluţiei". Pe de altă
parte, la sediul MApN, la dispoziţia generalului Victor Stănculescu, se aflau ceilalţi coman-
danţi ai trupelor de securitate.
•• Anneli Ute Gabanyi consideră: "Caracterul violent, strategia de legitimare a elitelor rev-
oluţionare, cursul ritualizat şi asimilat istoric al celor întâmplate prin definirea subiectivă a
"evenimentelor· ca fiind o revoluţie duc la concluzia că in 1989 în România a fost înscenată
o revoluţie tipici". Die unvollendete Revolution, Piper Munchen, 1990.
181
Emil Constantinescu
Decretul - Decretul privind instituirea Tribunalului Militar

ciornă Excepţional, care "să procedeze de urgenţă la judecarea
faptelor comise de Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena",
a fost redactat şi semnat de Ion Iliescu la 24 decembrie
1989. El nu a fost înregistrat şi a rămas nepublicat până
astăzi. Încercând să-l disculpe pe Ion Iliescu, Gelu Voican
Voiculescu declara: "Acest decret a rămas scris de mină, din
raţiuni de protecţie a secretului, neriscîndu-se dactilo-
grafierea". Altfel spus, Ion Iliescu şi-a început cariera de
legiuitor prezidenţial cu un act lovit, din punct de vedere
juridic, de nulitate absolută.
Când, la 24 decembrie, Ion Iliescu a semnat acel decret-
ciomă, sub titulatura de Preşedinte CFSN, el nu avea, ofi-
cial, această calitate. A fost ales de CFSN în funcţia de pre-
şedinte abia la 26 decembrie.* Acesta a fost, în realitate,
motivul secretizării "decretului" şi nu faptul că s-a constitu-
it un tribunal militar excepţional pentru a-l judeca pe
Ceauşescu. Toată lumea ştia încă din ziua precedentă că
acesta a fost arestat şi se află sub pază militară**, iar faptul
că va fi judecat n-ar fi fost decât pe placul tuturor. Trebuia
însă creat un nou suspans, o nouă nelinişte, care să sporeas-
că groaza populaţiei în faţa teroriştilor şi nemaipomenita
cutezanţă a tovarăşului Ion Iliescu de a le ţine piept. Tovară
şii nu făcuseră încă schimb de locuri şi nu deveniseră domni.
Dosarul şi Cele mai multe mărturii întăresc concluzia că "de orga-

completul nizarea şi desfăşurarea procesului celor doi dictatori, inclu-
siv de executarea sentinţei s-a ocupat nemijlocit generalul
Victor Stănculescu".*** Menţiunea lui Sergiu Nicolaescu
că generalul ar fi făcut-o din "însărcinarea CFSN" nu îşi
• Comunicai CFSN din 27 decembrie 1989, publicat in Monitorul Oficial Partea I nr. 4 din 27
decembrie 1989.
•• Ion Iliescu, în direct la TVA. 23 decembrie 1989, seara: "În fine, tovarăşi. vrem să. vă
informăm că Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au fost arestaţi şi sunt sub pază mil-
itară".
••· Sergiu Nicolaescu, Cartea revoluţie române. Decembrie '89, Editura Ion Cristoiu, 1999, p.
475.
182
Adevărul 2
găseşte suport în documente. De altfel, în 24 decembrie, nu

s-a întrunit CFSN, nici măcar Biroul Executiv, a cărui com-
ponenţă a fost stabilită trei zile mai târziu.* În seara de Ajun
a fost doar un Consiliu de război, iar hotărârea, se spune,
s-a luat în condiţii de maximă confidenţialitate, renunţându
se la planul lichidării cuplului sub parola "Recursul la me-
todă", neagreat, se pare, de Gorbaciov, care "stăruia încă din
22 decembrie pentru un proces al fostului dictator".**
Dosarul s-a încropit într-o noapte şi completul a fost
convocat, telefonic, de generalul Stănculescu. Magistraţii
militari*** s-au supus ordinului superiorului lor; apărătorii
din oficiu**** au fost selectaţi cu dificultate (spune gene-
ralul Stănculescu); a fost stabilit grupul de 8 paraşutişti pen-
tru intervenţie şi pază; a fost convocat prin ordin un medic
militar iar, la 25 decembrie spre prânz, cinci elicoptere au
aterizat la UM O1417 Târgovişte.
Mai mult decât ororile pe care o lume întreagă le-a putut "Cercetarea
urmări în transmisiile TV ale controversatelor video-casete judecătorească"
de la sau despre proces, sunt procedurile monstruoase con-
semnate în stenograma şedinţei de judecată.***** Ea ~on-
firmă concluzia cvasigenerală că "n-a fost un proces". Intr-
adevăr: în ce proces s-a mai văzut şi auzit un complet de
judecată care să se comporte şi să se exprime în maniera
preşedintelui-magistrat, care să încalce regulile stricte ale
procedurii penale, să-i interpeleze şi să-i tutuiască pe
acuzaţi ca într-o răfuială personală pe maidan, să accepte ca
apărătorii să se transforme în acuzatori şi să declare "cerc-
etarea judecătorească tenninată" înainte ca ea să fi început?
A fost, de fapt, o "şedinţă PCR de excludere" din viaţă.
• Comunicat CFSN din 27 decembrie 1989, Monitorul Oficial Partea I nr. 4 din 27 decem-
brie 1989.
•• Vladimir Alexe în Ion Iliescu, biografia secretă, Editura Elit Comentator 2000, p. 133.
••• Colonel Gică Popa, colonel Ion Nistor, maior Dan Voinea.
•••• Avocaţii Nicolae Teodorescu şi Constantin Lucescu.
·•••• Arhivele Militare Române, Fond "Decembrie 1989".

183
Emil Constantinescu
Asistenţa Asistenţa" - Victor Atanasie Stănculescu, Virgil Măgure-

anu, Mugurel Florescu şi indispensabilul Gelu Voican
Voiculescu - a urmărit cu detaşare şi vizibilă îngăduinţă
polemica în care s-a angajat preşedintele completului,
curios să afle de ce în dicţionare, în enciclopedii, nu se arată
vârsta inculpatei, dacă a suferit de vreo boală psihică sau
cine i-a publicat cărţile în străinătate.
Pe baza mărturiilor celor aflaţi în preajma cuplului
Ceauşescu până la momentul procesului, Sergiu Nicolaescu,
care a întocmit rapoartele a două comisii senatoriale de
cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, precizează
că "soţii Ceauşescu nu au înţeles exact situaţia în care se
aflau( ... ), au crezut că sunt ţinuţi sub protecţie şi aşteptau cu
nerăbdare desfăşurarea evenimentelor. La vederea generalu-
lui Stănculescu, Ceauşescu a sperat că acesta a venit să-l
salveze ( ... ). Momentul de panică a celor doi Ceauşescu
apare doar când paraşutiştii, la ordin, au început să-i lege".*
Până să dea acest ordin, generalul s-a jucat cu avioane de
hârtie pe tot parcursul procesului.
Cu recurs În dispozitivul Sentinţei nr. I din 25 decembrie 1989,

redactat în proporţie de cel puţin 90% înainte de proces,
judecătorul a menţionat scrupulos: Cu drept de recurs. Aş
dori să cred că măcar ultimul rând al sentinţei s-a scris
acolo, în şedinţă publică, în prezenţa inculpaţilor, în garni-
zoana Târgovişte. Pe acest ultim rând stă scris că "Hotărârea
este rămasă definitivă prin nerecurare şi executorie".**
Petre Roman comenta, în 2004, că "procesul s-a făcut
după justiţia lui Ceauşescu". Nu este adevărat. Nici măcar
legile de atunci nu au fost respectate.
Ce înseamnă nerecurare? Apare acest termen şi în alte
sentinţe de condamnare "cu drept de recurs"? N-am
descoperit. Ştiu doar că legea prevede clar că hotărârile
instanţelor penale devin executorii la data când au rămas
• Sergiu Nicolaescu, op.cit., p. 475.
•• Arhivele Militare Române, Fond Decembrie 1989, Procesul N. Ceauşescu.
184
Adevărul 2
definitive şi că acestea rămân definitive la data expirării ter-

menului de recurs când acesta nu a fost declarat în termen.
Aşadar, după l O zile de la pronunţarea sentinţei.*
Desfăşurarea procesului de la Târgovişte şi modul în Ecouri

care a fost pusă sentinţa în executare au stârnit în presa Internaţionale
internaţională un val de comentarii indignate şi acuzatoare
la adresa noilor autorităţi române. Ziarişti cu renume nu au
ezitat să vorbească despre o parodiere a justiţiei şi un asasi-
nat barbar. "N-a fost nici măcar un proces stalinist" - s-a
comentat la Antenne 2, pentru că "procesele staliniste erau
trucate dar bine pregătite pentru ca, cel puţin în mod formal,
procedurile să fie respectate".
La noi, dezbaterea a fost când ocolită, când marcată de
nevoia de a spăla cumva ruşinea resimţită de mulţimea
românilor cu bună credinţă.
Într-o recentă dezbatere televizată, distinsul analist Alex Recurs la

Mihai Stoenescu a invocat "principiul legitimitlţii Istorie
revoluţionare", amintind procesele din timpul revoluţiei
franceze.•• Ce comparaţie s-ar putea însă face între 1989 şi
1789? Despre o "legitimitate revoluţionari" care să justifice
crimele din 1789 nu mai vorbesc azi nici francezii.
Dimpotrivă, celebrarea a două secole de la Revoluţia
franceză, în 1989, a fost un prilej de demontare a miturilor
şi de analiză a crimelor comise.•••
Redescoperită de bolşevici şi continuatorii lor din
perioada lui Hruşciov, teoria "legitimităţii revoluţionare" a
fost propulsată în apărarea revoluţiilor de eliberare
naţională din Lumea a Treia pentru justificarea atrocităţilor
ce le-au însoţit şi a dictaturilor personale puternic represive
care le-au urmat.
• Conform Codului de procedură penală în vigoare la data procesului.
•• La emisiunea Dan Diaconescu în direct, OTV, octombrie 2004, au participat Alex Mihai
Stoenescu, Petre Roman şi Marius Oprea.
••• În provincia Valde, marcată şi acum de executiile de acum 200 de ani, şi astăzi populaţia
respinge prin vot orice candidatură de stânga.
185
Emil Constantinescu
Infonnaţia, dezvăluită de A. M. Stoenescu, că regizorul

Sergiu Nicolaescu ar fi filmat la faţa locului procesele tri-
bunalelor militare excepţionale instituite de Fidel Castro
pentru lichidarea dictatorului Batista şi a echipei sale, trim-
ite mai degrabă la folosirea modelului revoluţiei franceze
(percepută exclusiv pozitiv-eroic de români) ca un alt ingre-
dient în scenariul "revoluţiei române".
Anneli Ute Gabanyi"' aminteşte avertismentul lui
Samuel Huntington: "Românilor le place să compare revo-
luţia lor cu cea franceză. Ar face însă bine să-şi amintească
faptul că revoluţia franceză a sfârşit ca dictatură militară".
Autorii şi mânuitorii scenariului din decembrie 1989 au
combinat informaţia istorică cu tehnicile de manipulare
actuale când au pus în scenă tele-revoluţia şi tele-procesele
tribunalelor militare pe ruta Bucureşti - Timişoara - Sibiu.
S-a justificat evacuarea cu elicopterul, halta la Snagov,
aterizarea pe şosea, schimbarea autoturismului alb cu unul
roşu, urmărirea, arestarea, procesul şi execuţia ca necesare
spre a-l proteja pe Ceauşescu de răzbunarea populaţiei care,
dacă l-ar fi prins, l-ar fi linşl\t. Nimic mai fals. La intrarea
revoluţionarilor în sediul CC al PCR, acolo se afla majori-
tatea membrilor CPEx care au aprobat sau au pus în exe-
cutare ordinul de reprimare armată a revoluţiei de la
Timişoara şi Bucureşti. Nu au fost agresaţi, ba, dimpotrivă,
unii, ca Dăscălescu, au ajuns să facă chiar guverne.
Un proces normal ar fi fost prima şi, probabil, ultima
ocazie a unei judecăţi publice asupra dictaturii comuniste.
Nu s-a dorit. Ar fi adus la lumină, cu certitudine, unele date
despre conspiraţia ante-decembristă şi protagoniştii ei şi nu
am fi avut, timp de 11 ani, un Preşedinte al României ca Ion
Iliescu.
• Anneli Ute Gabanyi Iace o analiză a "mitului genezei spontane" şi a "emanaţiei" prin care
conducerea FSN "a dorit să se legitimeze politic şi să contracareze ipoteza conspiraţiei",
identificând o serie de paralelisme forţate. Revoluţia neterminată, Editura Fundaţiei
Culturale Române, 1999. pp. 148 - 150.
186
Adevărul 2
Execuţia a fost la fel de oribilă şi descalificantă. Este Execuţia

inadmisibil este ca un comandant al plutonului de execuţie
să justifice executarea sentinţei cu foc fără comandă în ast-
fel de termeni: "Mi-ar fi fost mult mai uşor să comand "în
numele poporului, foc". Dar aceasta însemna pierdere de
timp. În acele momente( ... ), o asemenea ceremonie era de
neconceput atât pentru mine, cât şi pentru organizatori, din
moment ce nu am fost instruit În acest sens.* Şi atunci am
mers pe lucrurile esenţiale, nu era timp de nuanţe, de sub-
tilităţi( ... )".** Nu a fost conduita unui ofiţer care, în orice
condiţii şi faţă de oricine, trebuie să respecte onoarea şi
demnitatea militară.
La fel de penibilă a fost şi atitudinea comandanţilor
superiori în interviul pe care generalul Stănculescu şi
Voican Voiculescu l-au acordat reporterilor militari după
pronunţarea şi executarea sentinţei. Reporterul întreabă ce
s-a întâmplat cu cadavrele celor doi condamnaţi, pierdute pe
un stadion din Bucureşti.
G.V.: Tocmai aici survine partea cea mai hazlie, sin-
istru-picantă a Întregii aventuri. ( ... )
V.S.: "Coletele" au dispărut. ( ... ) Pachetele, respectiv
"coletele", rămăseseră în elicoptere ( ... ), am cerut două
autosanitare pentru a fi transportate la Spitalul Militar. Până
la venirea lor, am intrat amândoi într-un corp de clădire( ... ).
Îmi amintesc că în acest răstimp ni s-a servit un soi de
gustare.
R.: Şi aţi mâncat cu uşurinţă?
G.V.: Cum să nu! De altfel, am impresia că spectacolul
morţii nu aboleşte nevoile instinctuale, ci, dimpotrivă, le
exacerbează.
V.S.: ( ... ) cele două cadavre, învelite în foi de cort,
dispăruseră. ( ... ) Gelu Voican a reacţionat aşa: "Într-un fel,
ne vor scuti şi de înmormântare".***
• Subliniat Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 474
•• Documentare nr. S 21493 / 6.01 .1994 şi nr. 46007 / 1994
••· Arhivele Militare Române. Fond "Decembrie 1989".

187
Emil Constantinescu
Într-o secvenţă filmată de Antenne 2 şi difuzată în lumea

întreagă, Voican declara că îşi "schimbă pantalonii" pentru
că earticipă la "o prostituţie oficială".
Inmormântarea a avut loc la 30 decembrie, după ce
cadavrele vor fi găsite şi transportate la Spitalul Militar
Central, după ce un autopsier va profana cadavrul dictatoru-
lui•, iar "de înmormântare se va ocupa Gelu Voican Voicu-
lescu cu prietena sa Cerasela Bârjac Demetrescu care a şter
pelit, cu această ocazie, bijuteriile Elenei Ceauşescu".••
Greu de spus cât a fost, în toate aceste declaraţii ale unor
oameni care reprezentau noua conducere şi noua armată a
României, inconştienţă, cinism, teribilism, iresponsabilitate.
Unde ne-au dus ele pe noi, românii, se vede şi astăzi.
Toate acestea nu au legătură cu abuzurile şi crimele pen-
tru care Ceauşescu trebuia judecat şi condamnat după lege,
nici cu tensiunea adânc resimţită de toată lumea în acele
zile. Forţa oamenilor şi a instituţiilor se verifici tocmai în
momentele dificile.
Un proces ca acela de la Târgovişte nu ar fi fost posibil
daci în mentalitatea colectivă nu s-ar fi înşurubat atât de
strâns dispreţul faţl de reguli, faţA de instituţii, faţA de lege
şi faţl de oameni. Mi-e greu sl o spun, însl am credinţa ci
şi acesta este un adevAr, un adevlr despre noi. Mi-a fost
ruşine atunci, îmi e ruşine şi acum, dupA 15 ani, ci sunt con-
cetăţeanul unor nemernici care au înjosit numele de român.
Scriu cu mânie pentru că revoluţia, atâta cât a fost, trebuia
să se încheie altfel.
Micelul
Rămâne o întrebare chinuitoare: de ce au murit atâţia oameni?
În subcapitolul Prezentarea faptelor există informaţiile necesare unui
răspuns corect. Rămâne numai să le interpretăm, urmărind vechiul principiu
de drept roman qui prodest?
• Vladimir Alexe, op. cit., p. 135
** Ibidem.
188
Adevărul 2
Două grupuri politico-militare aveau nevoie de un Cui i-a

"măcel": complotiştii din grupul pro-sovietic, care organiza- folosit
seră o conspiraţie pentru a produce o lovitură de stat
(devenită inutilă) şi care aveau nevoie să se legitimeze ca
autori ai "schimbării", şi grupul de conducători ai armatei
implicaţi în represiunea sângeroasă din 17-21 decembrie de
la Timişoara şi Bucureşti, care aveau nevoie imperioasă să
se preschimbe din criminali în eroi ai revoluţiei.
Analiştii militari au ajuns la concluzia că "prezenţa Cum au

diversiunii teroriste pe timpul Revoluţiei din decembrie lucrat
1989 constituie o realitate care nu poate fi ignorată. Ea este
confirmată de acţiunile cu foc executate de elementele
diversionist-teroriste în Capitală şi în diferite centre urbane
(garnizoane) din ţară, de mărturiile a mii de martori, re-
voluţionari, participanţi la luptele pentru anihilarea lor.
Deosebit de clară este realitatea că acest gen de diversiune
a avut la bază o concepţie unitară".*
Această concepţie unitară nu putea fi gândită şi pusă în Cine a

practică decât la nivelul conducerii armatei şi condusă de comandat
unde altundeva decât din locul "de unde se dau comenzile şi
se primesc rapoartele", ca să-l citez pe generalul Victor
Stănculescu, adică de la MApN.
Răspunderea nu poate aparţine decât celor doi miniştri ai
Apărării din acele zile, generalii Victor Stănculescu şi Nico-
lae Militaru, şi subordonaţilor lor direcţi, strâns legaţi printr-
o complicitate criminală(± incompetenţă) care menţine încă
o tăcere totală asupra asupra contribuţiilor individuale.
În cazurile investigate, anchetele Procuraturii Militare şi
procesele derulate în instanţele de judecată au lămurit ca-
racterul penal al faptelor şi vinovăţiile acuzaţilor pentru
infracţiuni de omor deosebit de grav. Mai puţin integrarea
întregii represiuni sângeroase în cadrul terorismului de stat.
Este evident că au existat ordine superioare prin care
unităţile militare au fost puse în situaţia de a deschide focul
asupra altor unităţi militare.
• Vezi Armata română în revoluţia din decembrie 1989, Institutul de Istorie şi Teorie Militară
p. 138.
189
Emil Constantinescu
Armata În mod predilect, s-a căutat implicarea unor unităţi

luptă
cu aparţinând Securităţii care putea fi prezentată ca apărătoare
Securitatea fanatică a dictatorului Ceauşescu, în ciuda faptului că fusese
prima care îl trădase. În această categorie intră "incidentul"
USLA din faţa MApN (de fapt, o reglare de conturi a gene-
ralului Militaru cu colonelul Trosca care coordonase
ancheta în dosarele Corbu I şi Corbu 2 privind grupul com-
plotiştilor pro-sovietici). Tot în această categorie intră lichi-
darea generalului Nuţă prin doborârea ordonată a eli-
copterului care îl transporta de la Deva la Sibiu şi inciden-
tul dramatic din zona Neferat*, ca şi confruntarea de la
Aeroportul Otopeni, în care trupe de Securitate au fost che-
mate la Aeroportul Otopeni şi s-a deschis foc asupra lor,
militarii români trăgând în alţi militari români. Aceste con-
fruntări soldate cu un mare număr de morţi sunt greu de
explicat pentru că în momentul desfăşurării lor Securitatea
trecuse de fapt şi de drept în subordinea MApN.
Armata Cercetările penale au identificat numeroase situaţii în

luptă
cu care Armata a tras asupra armatei. S-a dovedit că la
armata Televiziune s-a tras din elicoptere şi din stradă asupra mili-
tarilor, după cum şi militarii din Televiziune au tras împotri-
va altor militari dislocaţi la ordin în jurul televiziunii. Tot
prin reconstituiri efectuate de Procuratura Militară, s-a
demonstrat că şi în cazul Radioului s-a tras de către militari
de pe clădirile din jurul Radioului spre Radio şi din sediul
Radio spre acele clădiri. Toţi aceşti militari aveau ordin să
apere aceeaşi instituţie împotriva "teroriştilor".
Militari Au fost militari care au tras deliberat asupra unor civili,

luptă cu fie atraşi în anumite locuri, fie aflaţi întâmplător în zonă. În
civili dosarul legat de incidentul provocat de colonelul
nevinovaţi
Marinescu, care a ordonat să se deschidă foc asupra unor
• În seara zilei de 23 decembrie 1989 unui grup de ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Securităţii
municipiului Bucureşti li s-a transmis prin ordinul generalului Nicolae Militaru de a se
deplasa cu un autobuz în zona intreprinderii Neferal unde "urma să fie desantat un coman-
do libian format din luptători de elită şi dotat cu armanent ultrapertecţionat pentru misiuni
de noapte". Asupra lor s-a deschis foc de la unităţile militare din apropiere, ulterior făcându
se cunoscut că. dintr-o eroare, prezenţa lor acolo nu a fost notificată.
190
Adevărul 2
civili, considerându-i terorişti, s-a dovedit că taximetristul

împuşcat şi care participase în 21 decembrie la manifestaţia
de la Intercontinental a fost chemat cu o comandă falsă (să
aducă lapte) la locul unde a fost ucis şi apoi dus la morgă ca
terorist. Cei doi copii grav răniţi erau acolo din curiozitate.
Există probe că, în Bucureşti, confruntările armate au fost
fie provocate deliberat, fie urmarea unei dezorganizări con-
damnabile a centrelor de comandă ale armatei. Dar, atâta
timp cât generalul Stănculescu declară că toate deplasările
de trupe erau raportate la minister, este greu de înţeles cum
s-a putut produce un asemenea haos general şi, în cele din
urmă, criminal.
Au fost identificate mai multe categorii de incidente şi, Incidente

fără îndoială, unele au fost provocate de lipsă de pregătire provocate
militară. Nu trebuie să uităm că armata din 1989 nu era o
armată profesionistă, era formată predominant din recruţi
cărora cea mai mare parte a timpului de pregătire militară le
fusese înlocuit cu munci agricole sau pe şantiere. Dar sunt
şi lucruri greu de justificat, care ţin de comanda superioară,
cum ar fi uriaşa concentrare de forţă, de tancuri, de taburi şi
de armament greu în pieţe, pentru a lupta cu nişte terorişi
străini sau autohtoni*, ştiut fiind că lupta împotriva
teroriştilor nu se duce în nici un caz cu tancurile şi taburile.
Sunt printre ultimii care ar lua partea Securităţii criminale a
lui Ceauşescu, dar este de datoria mea să spun că nici una
din confruntările sângeroase dintre forţele aparţinând
Ministerului Apărării Naţionale şi trupele aparţinând
Direcţiei Securităţii Statului şi ale Ministerului de Interne
nu se justifică având în vedere că acestea din urmă fuseseră
trecute sub comanda Ministerului Apărării Naţionale şi că
şefii unităţilor desfăşurate ale Direcţiei Securităţii Statului -
trupele de Securitate şi USLA - se aflau în clădirea
Ministerului Apărării Naţionale în echipa operativă. Este
vorba, în primul rând, de colonelul Ardeleanu, şeful USLA,
şi colonelul Ghiţă, şeful trupelor de Securitate.
• Despre care, astăzi, noi ştim, fără dubiu, că nu existau, dar suntem la fel de convinşi şi că
atunci şefii Armatei ştiau sau erau datori să ştie că nu existau.
191
Emil Constantinescu
Derularea în cursul evenimentelor din decembrie a unor

acţiuni care, prin modul de manifestare şi efectele provo-
cate, pot fi asociate unor acte terorist-diversioniste este în
afara oricăror îndoieli. Tot atât de adevărat este însă şi fap-
tul că mai toate acuzaţiile nominale de terorism s-au dove-
dit neîntemeiate. Nici o instituţie n-a putut produce numele
unui terorist care să se înscrie în accepţia comună a ter-
menului utilizat pe timpul evenimentelor din decembrie
1989. Aproape toate cazurile în care s-au semnalat acţiuni
teroriste s-au dovedit a fi dezinformări. În ceea ce îi priveşte
pe "teroriştii" decedaţi ale căror cadavre au fost depuse la
Institutul Medico-Legal, operaţiunea a fost supravegheată
strict de armată, sala în care erau depuşi morţii fiind păzită
de militari ai MApN şi nu aveau acces decât prof. dr. Beliş
Victor, şeful institutului, procurorul Eugen Vasiliu, cadrele
de la Criminalistică, cinci ofiţeri superiori, autopsierul şef şi
câteva persoane care erau tot ofiţeri MApN. Armamentul şi
muniţia ridicate erau predate ofiţerului de serviciu din UM
O1046 Bucureşti, iar actele "în alb" erau preluate de
procuror. Hainele au fost incinerate. Cadavrele au fost aduse
în maşini militare, însoţite de ofiţeri ai MApN, iar
întocmirea documentelor de predare se realiza într-un birou
în care nu intrau decât aducătorul, procurorul, criminaliştii
şi medicul de gardă. Prin nota telefonică din 24 decembrie
1989, înregistrată cu numărul 1755/89 din 24.12.1989,
transmisă Institutului Medico-Legal de către Procuratura
Militară Bucureşti se specifică: "Toate actele privind
cadavrele sosite la I.M.L. în 21 decembrie '89 şi zilele
următoare se eliberează fără autopsie, cauza morţii urmând
a se stabili pe baza examenului medico-legal extern". Nota
este semnată de procuror militar şef, colonel de justiţie
Nicolae Creţu.
Cine a Caracterul sângeros al evenimentelor din 22 - 27 decem-

executat brie s-a extins în confruntări haotice între militari şi a impli-
diversiunea cat şi civili, mai ales prin realizarea unor diversiuni de tipul
zvonuri, război electronic, folosirea unor simulatoare de
arme de foc.
192
Adevărul 2
Toate aceste tipuri de acţiuni îndreaptă suspiciunea spre

Direcţia de Informaţii a Armatei (DIA) care avea specialişti
antrenaţi în "războiul zvonurilor" şi cadre antrenate în "răz
boiul electronic", precum şi logistica necesară realizării
diversiunilor menţionate.
Rolul DIA in evenimentele sângeroase

din 22 • 27 decembrie 1989
Încriminarea DIA pentru o parte importantă din eveni-

mentele sângeroase din decembrie 1989 a fost evitată cu
grijă în ciuda tuturor evidenţelor. O abordare directă apare
în cartea publicată în 1996 de senatorul Şerban Săndulescu,
membru al Comisiei de cercetare a evenimentelor din
decembrie 1989, sub titlul Lovitura de stat a confiscat rev-
oluţia română, în care, pe coperta I, scrie: "Conducerea DIA
a creat diversiunea" şi "942 de oameni au murit pentru ca
autorii loviturii de stat să preia puterea". Nu după mult timp,
a murit şi el.
Într-un excepţional studiu intitulat Lovitura de stat mili-
tară a generalului Victor Stănculescu, Ion Cristoiu* pre-
cizează că Securitatea nu a avut cum să fie implicată în
diversiunea teroriştilor care "îl apărau pe Ceauşescu".
Cristoiu menţionează că lui Iulian Vlad, care studiase revo-
luţia ungară din '56, îi scăpase un amănunt: "Securitatea
avea în Direcţia de Informaţii a Armatei un concurent solid,
competent în problemele diversiunii".
Pentru cei care nu cunosc structura serviciilor de infor-
maţii ale Armatei, trebuie spus că în toate armatele există un
serviciu de informaţii care aduce şi prelucrează informaţii
de pe plan extern şi un serviciu de contrainformaţii, care
este un serviciu de protecţie împotriva scurgerii de infor-
maţii şi care desfăşoară activităţi de informare pe plan
intern. În timpul regimului Ceauşescu, Direcţia de con-
trainformaţii a armatei făcea parte din Direcţia Securităţii
• Revista Historia, 2004, p. 3

193
Emil Constantinescu
Statului, atât la nivelul Marelui Stat Major, cât şi prin

ofiţerii de contrainformaţii (C.1.) din fiecare unitate. Aşa
cum reiese din depoziţia viceamiralului Dinu în faţa
Comisiei Senatoriale II (din data de 13 ianuarie 1994),
înainte şi în timpul desfăşurării revoluţiei, Direcţia de
Informaţii a Armatei (DIA), pe care el o conducea, avea mai
multe componente:
O primă secţie grupa ataşaţii militari din străinătate,
având 31 de posturi de ataşaţi militari pentru acoperirea a 50
de ţări. În afară de aceştia, mai existau 1O - 12 ofiţeri cu
acoperire pe linia comerţului, în general pe linia înzestrării.
Direcţia era condusă de căpitanul de rangul I, Răducanu,
care lucra şi pentru generalul Victor Stănculescu. Existau,
de asemenea, agenţi, în special în ţările cu care România
practica comerţ cu materiale de război - Egipt, Siria, Libia -
, dar şi la Londra. O altă secţie se ocupa cu analizele şi sin-
tezele. Secţia legături externe menţinea legătura cu ataşaţii
militari străini la Bucureşti. Tot în cadrul DIA se afla şi o
secţie de cercetare radioelectronică care avea misiunea să
realizeze o supraveghere radioelectronică, în principal a
reţelelor militare străine, în special NATO (americană, turcă
şi greacă) şi să monitorizeze toate problemele legate de
mişcări militare din jurul ţării noastre sau de pe alte teatre
de operaţiuni militare. Mai exista, de asemenea, un Birou de
informare operativă care lucra 24 de ore din 24 şi realiza
informări la zi pentru conducerea ministerului. În sfârşit,
Direcţia de informaţii militare includea şi o Secţie de cerce-
tare trupe care avea rolul de a coordona pregătirea trupelor
de cercetare. În această secţie exista un Birou pentru trupe
de cercetare, care coordona grupele de cercetare din subor-
dinea armatelor, diviziilor şi structurile armatei de uscat şi
un Birou de cercetare în dispozitiv, pentru că armatele aveau
şi câte o companie de cercetare în dispozitiv.
Direcţia de informaţii avea şi un batalion propriu pentru
cercetare în dispozitivul inamic subordonat Marelui Stat
Major. Conform doctrinei militare, dacă în timp de război
părţi din teritoriu sunt ocupate vremelnic, aceste unităţi fie
trebuie lăsate să fie depăşite de front şi să rămână în terito-
194
Adevărul 2
riul ocupat, fie ele sunt pregătite să pătrundă, pe căi spe-

ciale, în spatele teritoriului ocupat. De aici nevoia ca aceşti
combatanţi să fie pregătiţi pentru paraşutism, scafandrerie,
schi, călărie, înot. In aceste batalioane activau militari rean-
gajaţi. Erau formate grupe de şapte inşi, în care intra un
ofiţer-comandant, un subofiţer, un transmisionist cu legă
turile. Batalionul de cercetare UM O1171, constituit din 80
de luptători, era staţionat la Buzău, comandant era colonelul
Gherculescu şi şef de stat major colonelul Creţulescu.
Din depoziţia lui Pavel Coruţ* în faţa Comisiei
Senatoriale rezultă că aceste unităţile din teritoriu au fost
puse în alertă cu trei - patru luni înainte de decembrie 1989.
Alături de aceste unităţi a participat şi reţeaua acestora -
reţeaua 246 internă, formată din persoane din diferite cate-
gorii sociale: muncitori, ingineri, profesori, pădurari.
Viceamiralul Dinu confirmă că pe 17 decembrie, când s- DIA la

a dat semnalul de luptă parţială Radu cel Frumos, i-a dat Timişoara
ordin şefului grupei de cercetare la trupe, Ioniţă Vasile, să
intre în echipa generalului Guşă şi a constituit un
detaşament pentru a fi trimis la Timişoara format din 41 de
militari care a ajuns în noaptea de 17 decembrie la desti-
naţie. În dimineaţa zilei de 18 decembrie şi-au început mis-
iunea de informare "supravegherea străzii". În prima zi, în
18, au fost cu arme, a doua zi nu au mai intrat cu arme din
cauza pericolului care s-ar fi creat, de a fi descoperiţi şi
linşaţi, deoarece mulţimea era organizată. Pe 22 decembrie,
s-au îmbarcat şi au revenit la Buzău.**
Viceamiralul Dinu confirmă, de asemenea, că DIA la

detaşamentul 2 paraşutişti din batalionul de cercetare de la Bucureşti
Buzău din UM O1171, comandat de lt.col. Truţulescu, a ve-
nit la Bucureşti, la ordin, cu 40 de militari, pentru a i se în-
credinţa misiunea apărării unor obiective foarte importante.
• Ofiţer în cadrul DIA
•• În cadrul Procesului de la Timişoara, colonelul de securitate Filip Teodorescu a declarat că

a fost surprins dând de un militar de la Buzău într-o întreprindere.
195
Emil Constantinescu
În faţa Comisiei Senatoriale, generalul Eftimescu a făcut

precizări legate de misiunile detaşamentului de cercetare:
"trebuia să-i pregătim patru-cinci puncte în Bucureşti. În
Bucureşti erau centre cu viruşi şi substanţe radioactive care
trebuiau puse sub apărare împotriva teroriştilor". Toţi con-
ducătorii militari audiaţi de comisiile senatoriale în legătură
cu acţiunile cercetaşilor de la Buzău confirmă că, la
Bucureşti, aceştia au tras cu arme de foc.
La întrebarea senatorului Şerban Săndulescu dacă DIA
executa trageri de precizie cu arme cu lunetă, viceamiralul
Dinu confirmă că "în grupurile de cercetare sunt lunetişti".
Confirmă, de asemenea, că "în dotarea unităţilor existau şi
arme cu infraroşu".
DIA la În toate anchetele asupra masacrului de la Sibiu s-a vor-

Sibiu? bit despre sosirea, în 20 decembrie, a unui avion Rombac
care a transportat o serie de persoane care s-au implicat în
violenţele din a doua zi. Cazul a fost cercetat de Procuratura
Braşov. Într-un prim raport al Procuraturii Braşov se vor-
beşte despre combatanţi USLA, veniţi cu avionul pe 20
decembrie la Sibiu. În Raportul final al Procuraturii, trimis
la Comisia Senatorială 2, cu adresa 2660 din 19 decembrie
1994*, nu mai există nici o referire la avionul Rombac din
20 decembrie, deşi în dosarul aflat la Comisia Decembrie'89
existau aceste date. Concluzia senatorului Săndulescu, con-
form căreia aceştia nu ar fi aparţinut USLA, ci DIA, se
bazează pe: declaraţiile făcute de elevii Şcolii Militare
O1512, care în seara zilei de 20 decembrie '89 i-au întrebat
de unde sunt cei aduşi la unitate de maiorul Dragomir, iar
aceştia au răspuns că sunt de la DIA; dispariţia unei hărţi
turistice a municipiului Sibiu de la UM O1512 şi reconsti-
tuirea acesteia la Procuratură, hartă pe care existau semne
militare; confirmarea unui cadru SRI. În opinia senatorului
Săndulescu, doi dintre cei patru arestaţi la Sibiu, care au
depus mărturie în faţa Comisiei, făceau parte din echipele
de cercetare - diversiune subordonate DIA.
• Vezi Şerban Săndulescu, op. cit. p. 57

196
Adevărul 2
Explicaţiile date de şeful DIA, Ştefan Dinu*, privind

evenimentele din decembrie 1989 sunt fie fanteziste, fie
puerile atât referitoare la cei patru morţi şi şapte răniţi în
incidentul de la MApN, cât şi referitoare la acţiunile
detaşamentului de cercetare de la Buzău în Bucureşti în
perioada 22 - 29 decembrie.
Acţiunile militare cu folosirea armamentului organizate
de către grupa de cercetare a Direcţiei de Informare a
Armatei în Bucureşti au fost ilegale. Conform regulamentu-
lui, ele erau pregătite pentru a acţiona pe teritoriul inamic,
în spatele frontului. Or, România, în perioada 22 decembrie
-27 decembrie, nu a fost atacată de nicăieri, nu exista un ina-
mic şi nu se putea justifica "o acţiune în spatele frontului".
Preluarea de citre armati

a controlulul pe plan local
La o întrebare directă, pusă în cadrul audierii sale la
Comisia Senatoriali II - "Conspiraţia de stat, la nivel de
vârf, avea filiere în ţară?", generalul Nicolae Militaru
răspunde la fel de direct - "Da, avea". 0
Comandorul Radu Nicolae, un alt cap al conspiraţiei,
arată, de asemenea, în declaraţia dată în faţa Comisiei Sena-
toriale II, că armata permitea sau nu manifestaţii în ţară, în
funcţie de aprobarea generalului Victor Stănculescu. ***
• Stenograma audierii viceamiralului Ştefan Dinu în Comisia Senatorială 11, 13 ianuarie 1994.
•• Conform stenogramei Comisiei senatoriale 11, generalul Nicolae Militaru mai declara:
•Atunci când eram pe postul de ministru al Apărării Naţionale începuseră să apară fel de
fel de situaţii la Ploieşti, la Timişoara (... ). Am vorbit cu domnul Iliescu şi am stabilit ca
situaţia să rămână aşa. S-a făcut prostia că s-a dat ordin să se facă acele consilii prin intre-
prinderi şi nu a ieşit bine. Au rămas aşa acele consilii pentru că nu am vrut ca armata să
apară în frunte·.
••• 'Pe 22, când s-au întâmplat evenimentele - declară Radu Nicolae - m-am dus în port la cel
care a fost şeful departamentului Transporturi Navale, Plăviciosu. Era acum contraamiral.
L-am sunat de acolo pe Stănculescu şi i-am spus: Domnule, dă voie să se facă ... - că ăsta
mi-a spus că nu dă voie să se facă demonstraţii pro-revoluţii în portul Constanta decât cu
aprobarea lui Stănculescu. Şi atunci am pus mâna pe telefon şi i-am spus, la minister, pe
22, după ora 15.00, în orice caz intre 15.00 şi 17.00. Şi el mi-a zis: Nu, măi. Mă, dacă puteţi
să faceţi..:
197
Emil Constantinescu
La Braşov, generalul maior Ion Florea este ales preşe

dintele Consiliului judeţean al FSN în 22 decembrie, ora
17:00. La ora 21 :00, decizia este transmisă prin fax la
Bucureşti, la CFSN. În centrul Braşovului se deschide focul.
Până dimineaţa, sunt omorâte 39 de persoane şi rănite 83.
În 23 decembrie, o patrulă militară reţine o persoană care
avea asupra sa 5000 lei din vânzarea unui porc.
Locotenentul Căldăraru îi ordonă să se culce cu faţa la
pământ, după care scoate pistolul şi îi trage un glonţ în cap,
omorându-l pe loc, pe motiv că este terorist.•
În judeţul Brăila, comanda asupra Consiliului Judeţean
FSN a fost luată de generalul Marin Pancea ..,..
În judeţul Galaţi, maiorul Ilie Plătică Vidovici, aflat la
comanda regimentului de infanterie, operase arestări sub
ameninţarea cu arma pe străzile oraşului, după care demon-
stranţii arestaţi au fost închişi într-un beci şi torturaţi timp
de câteva zile. Maiorul Plătică Vidovici devine, în 22
decembrie, vicepreşedinte şi, apoi, în 24 decembrie 1989,
preşedinte al Consiliului Judeţean al FSN.•.,..
În judeţul Sălaj, colonelul Manăilă Toader, şef de stat
• Raportul Comisiei Senatoriale privind acţiunile desfăşurate în revoluţia din decembrie

1989, voi. I, p. 267.
•• Generalul Pancea făcea parte din grupul de conspiratori condus de Iliescu, Militaru,
Măgureanu etc.
••• În 1990, Plătică Vidovici îşi face intrarea ca senator în Parlament, unde se află şi în prezent,
fiind cunoscut sub titlul de "senator pe viaţă" din partea FSN/FDSN/PDSR/PSD. În primul
Parlament, a fost membru al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În
2001, a devenit preşedintele acestei comisii, în locul lui Radu Timofte, avansat director SIE.
Senatorul PSD de Galaţi este recunoscut ca un om foarte bogat datorită veniturilor prove-
nite de la mai multe societăţi, intre care: SC 'MIMS" SA Galaţi (acuzată că a fraudat statul
cu 18,25 miliarde lei în urma vănzării succesive a navei 'Mirăslău") şi NEW VISION SAL
(avănd ca acţionar pe soţia senatorului, societatea apare în 2002 pe lista datornicilor cu
peste un miliard de lei). În iulie 2001, câştigă o finanţare de 50.000 de euro pentru o fab-
rică de cărămidă alături de alţi membri PSD. Senatorul Plătică Vidovici mai este cunoscut
prin poziţiile sale în favoarea interceptării convorbirilor telefonice şi a amnistierii crimelor din
timpul evenimentelor din decembrie '89.
198
Adevărul 2
major al Gărzilor
Patriotice din judeţ ( 1969-1990), devine
preşedinte al CPUN Sălaj.
În judeţul Dâmboviţa, colonelul Badea Gheorghe şi
colonelul Alexa au instaurat, la Târgovişte, în sediul
Comitetului Judeţean PCR, Consiliul judeţean FSN şi au
preluat comanda asupra lui.*
La Sibiu, în 23 decembrie 1989, căpitanul Francisc
Tobă** a scos cu forţa din salonul Spitalului militar patru
răniţi, considerându-i terorişti, şi i-a obligat să îmbrace
hainele unor decedaţi. Le-a legat cu sârmă mâinile la spate,
i-a transportat cu tancul prin oraş, aşezându-i în jurul turelei
şi ameninţând că, dacă se va trage asupra tancului,
însoţitorii îi vor împuşca pe cei patru, după care i-a închis în
sala de sport a unităţii, unde au fost bătuţi cu cruzime, cu
patul armei.
În 25 decembrie, la Arad se trage frecvent. Bilanţul vic-
timelor: 19 morţi şi 38 riniţi.
În perioada 26-31 decembrie, în ţară se semnalează
atacuri răzleţe. Efectivele armate sunt retrase în unităţi. Se
anunţă victime şi în alte oraşe: Constanţa - 21 morţi şi 22
răniţi, Craiova - 24 morţi şi 100 răniţi, Reşiţa - 11 morţi,
10 răniţi, Târgu-Mureş - 12 morţi şi 73 răniţi.
• În conformitate cu declaraţia lt.col. Ion Mareş, 'în 22 decembrie 1989, Gărzile Patriotice,
actuale Gărzi Naţionale (în martie 1990 n.a.) sub conducerea domnului colonel Badea
Gheorghe se găseau deja la Mânăstirea Dealu'. 'A venit la cazarmă plin de gărzi naţionale,
i s-a comunicat că N. şi E. Ceauşescu sunt în garnizoană, după care s-a dus la fostul
comitet judeţean şi a luat comanda acolo împreună cu colonelul Alexa şi a constituit o
formă de putere acolo', Vezi înregistrarea convort>irii dintre comandorul Jipa Rotaru, direc-
torul Muzeului Militar, şi li.col. Ion Mareş, în martie 1990. Juma/ul Naţional nr. 3469 din 5
octombrie 1994. După 1997, va fi judecat şi condamnat la 10 ani închisoare. În 2003,
preşedintele Iliescu ii va graţia.
" Deşi toate aceste orori erau cunoscute, la alegerile din 1992, Francisc Tobă a fost propus
şia fost ales deputat din partea FDSN (PSD). După alegerile din 1996, şi-a pierdut man-
datul. A fost anchetat şi trimis în judecată pentru tentativă de omor deosebit de grav şi
complicitate la săvârşirea de tratamente neomenoase. Deşi există suficiente probe,
dosarul, cuprinzând 47 de volume, nu a fost finalizat. După 2000, Francisc Tobă a devenit
şef al Aeroportului Băneasa.
199
Emil Constantinescu
11 ~ 2002. '8etda/ze4ta
~~- ' P ~ ~ i , # ~ 1990-2000. IHâ
~ i,# fPr49'd ~ 4fde al- a«la4i ~ de Ol# UUN4«.ade ~
~ --a.
~ ~ IUJ«â ui i,# tQUH4, i,# ~ ' P ~
~.
'Jte ~ i,# jlw.d "'44uţei ~~pe~ de api. O4lid4, e/4 fidi.o,,.
1~11. ~ et,I. ~ 9i u«4, eâ,ţi. ~ i,# ~ al,e ~
d4k po/U,la # ~ - ~~~~ed~ a , ~
~ f4'lit ~/Pe~~~ s ~ ~ ~ . 'l"
lld«-~. 74/M & S/l,eed4 ~ ~ O M ~ "4 ~tui St.o,ue6."'
'/)ufJi, u ~ U4kdţuc 70 E.a.
~ '44t ft,U/144~ ". UNi ~c,u~tt
11
ei., U4 # I M ~ ~ 4 ~ d4k 'l'IU 6'M6-. ~ 4

~ ~ ,u,, ~ euuu,'4tt. 4 ~ t4. 7 ~ . IIIIU
~ 4 '-"""'4' "" ,1«,o,,. u, ~. u, 4/'4ttle ~ - eM. ţdM4t
~-
, , , e ~ / i d 1957. ~4~~~~td,
~ aAfuo,H##t4tâ 9i ~ - 7u,,,p de 14 ~- e4t a. ~
a«ddat. i 4-a, 4/J,"4 d e ~ âaf,â, M Cla- ţi ~ t ~ "'4la, Â4,-
dtue. 'Pe ~ de ~ ta ~ de ta 'J,e4tt"t,«M, de ' P ~
- eutded4talţideţbutţi,~~ " d a d ~ ~ "
( d e ~ M e a ~ ~ J -. ~ e - a . ~.
- $tiiuu~?
- Va..
- Sâ~eâ~1ta~ffl4iH«tttdedt~eutei
"'44de.
7 ~ e-a. ~ ea ~ 4'· d«/z4 ,eaffl4i u«i, Me. 4-a
• În mijlocul curentului, convorbiri şi discursuri, Întoarcerea acasă şi alte povestiri.
•· Gratiile de fier.
200
Adevărul 2
~ ue e«,ete de Apei~ a d a ~ ~ititwi. ~

~ (fa,iţii, i-a d a t ~ ~ ~ t-a ~ µ 4«4t4
~ ~ pedeµei e« Ht4Mtea ue ~ µ fJi4ţi,. a cJem,-
#it. z,~~â,i,readel,a,~. ( , a , ~ b t t ~
., ...._ ·-= - -·····• .. d. -ll .
'""'!;"· ~
,U_/_ -•
VM ~ U.-i ~ ~ µ J«-«,4~.. ,
A • •
1,e ~ - ~ uwăţa4e ~ - Z,uµ ~ de Mept #

~ - uk do«â, ~ Cit e4/fe e,ia, ~ - ~ 44, ~
~ ~ ~ ~ - 4/1,0i 44, ~ ~ - fti.e,4e. ~ - 1,e
19fl. e4te ale4 ue
~ A~laţlei ~ ~ #, ue
19ff. ~ a t ~ S ~ . 11e 1990. t , a , ~ ~ -
~ - e4U ale4 ffl4i uet,âi. ~ at ~ 'ţ)~ ~ -
wit # 4/1,0i ' P ~ at ~ - 'ţ)â«,â. 4ji a lf4Ml44 ~ de
OltMIZe ae ~ s ~ .
~ fflâ µt ~ 44- IUt fflâ ~ elUH M li a.'f4t4t ,<'OHUi,ua
a,i. dad,ueaMi ' f 0 a i i l i ~ a k 4 ~ a t ~ S ~
U#ld ~ ~ţlt' ~ e4M ~ detbulţi ue ~ ~-
"'4te. # 4/1,0i ~ - Cit 1990, M li Q0/4t e4 'ţ)~ a{ , < ' ~
"" uetde.d«at e« " a4d de ~ -
Caracterul neocomunist
puterii post-decembriste
La 22 decembrie, în prima sa apariţie la Televiziune, în- "Cine

fierându-i pe foştii conducători, Iliescu i-a acuzat că doar suntem
"s-au auto-intitulat comunişti, nu au avut nimic de a face cu şi ce vrem"
socialismul, nici cu ideologia comunismului ştiinţific. Au în-
tinat numai numele PCR, au întinat numai memoria celor ca-
re şi-au dat viaţa pentru cauza socialismului în această ţară".
În 23 decembrie 1989, în "Scînteia poporului",* apărea
un comentariu semnat de Ion Iliescu din care citez: "Protes-
tul nostru era îndreptat împotriva lui Ceauşescu, dar era în
• Până în 22 decembrie, Scînteia; ulterior, şi•a schimbat numele în Adevărul.
201
Emil Constantinescu
acelaşi timp un semnal favorabil menţinerii unei etici socia-

liste. Avem nevoie de diversitate de opinie şi de ordine
socialistă".
Din studioul 4 al TVR, Iliescu îl caracteriza pe
Ceauşescu că a fost un "om fără inimă, fără suflet, fără
creier, fără raţiune, care nu voia să cedeze".• Să cedeze
puterea, mai exact, să i-o cedeze, aşa cum au făcut-o liderii
comunişti din celelalte ţări est-europene, la presiunea KGB.
Comunism În 22 decembrie 1989, la vârf a venit la putere un grup

cu faţă de nomenclaturişti şi militari care nu voiau decât relaxarea
umană
sistemului comunist, nu suprimarea lui. De fapt, Ion Iliescu
şi coechipierii săi aveau de la început intenţia să aplice doar
schimbări în interiorul sistemului comunist. Valul popular
i-a obligat să facă unele concesii în favoarea celor care
cereau o democraţie autentică. Ataşamentul lui Ion Iliescu
faţă de ideile comunismului "cu faţă umană", ca şi dorinţa
sa de a cantona schimbările din România în cadrul unui gor-
baciovism strict sunt evidente în toate discursurile şi luările
sale de poziţie din timpul evenimentelor. Pentru cine a ştiut
să vadă acest lucru, a fost clar de la bun început. Pentru că
nici nu s-au obosit prea mult s-o ascundă.••
Am văzut destul de clar ce vroiau. Să încercăm să
vedem ceva mai profund ca până acum cine erau? Şi cine
sunt?
• Raportul Comisiei Senatoriale privind acţiunile desfaşurate în revoluţia din decembrie

1989, voi. I, p. 267.
Conform lui Vladimir Tismlneanu, 'A existat desigur o consplra11e ln interiorul partidului,
lndelung pregltltl de cadre nemulţumite din guvern şi din partea birocratica a armatei.
Aceastl mişcare era dlrljatl strict lmpotrlva Ceauşeştllor şi camarilei lor. Birocraţii partidu-
lui, Inspiraţi din reformele anterioare ale lui Mihail Gorbaclov, doreau sa umanizeze socia-
lismul, nu si-i înlocuiasca•. • New masks, old faces: the Romanian junta's familiar look in
The New Republic, 5 februarie 1990. Peste 14 ani, acelaşi V. nsmaneanu va fi mult mai
lngldultor cu Ion Ionescu, cel puţin indirect, lăsându-l sA-şi dezvolte fArA comentarii ver-
siunea sa asupra momentului decembrie '89, ln cartea-dialog pe care au realizat-o împre-
unll ln 2004.
202
Adevărul 2
Biografii adevărate
Pentru cei care, totuşi, se mai întreabă de ce România şi Iliescu vs

Ungaria au avansat cu viteze diferite, prezint şi biografia Goncz
(adevărată) a lui Ion Iliescu.*
Născut la 03.04.1930, în Olteniţa.**

În 1947, a fost cooptat în conducerea Uniunii Asocia-
ţiilor de Elevi din România, organizaţie sub tutelă comu-
nistă. În 1949, la 19 ani, devine membru al Comitetului
Central al Uniunii Tineretului Comunist şi, în această cali-
tate, va lua parte la epurarea, pe criterii politice de influenţă
sovietică, a învaţamântului mediu şi superior românesc.
Între 1950 si 1955, urmează cursurile Institutului
Energetic de la Moscova şi ocupă funcţia de secretar al
Sovietului Unional al Studenţilor şi Aspiranţilor Români
aflaţi la studii în URSS.*** Publică în ziarul Partidului
Comunist din România articolul intitulat Fericirea de a stu-
dia în Uniunea Sovietica.****
• Pentru comparaţie, puteţi consulta biografia oficială a lui Ion Iliescu (în regie proprie), în
Who's Who, ediţia 2002, şi pe pagina de Internet a Administraţiei Prezidenţiale.
·• Tatai sau, Alexandru Iliescu, ilegalist comunist, s-a refugiat în 1931 în URSS, unde a luat
parte la Congresul al V-lea al PCdR (Partidul Comunist din România), sectia româna a
KOMINTERN-ului (lnternationala Comunista, cu sediul la Moscova), aderând la rezolutta
Congresului privind secesiunea statului român. Alexandru Iliescu a ramas 4 ani în URSS,
în conducerea Secretariatului PCdR. La reîntoarcerea în România a fost arestat si con-
damnat 3 ani, sub acuzatia de a fi militat pentru dezmembrarea României sl trecerea
Basarabiei la URSS.
••• Organism subordonat Komsomolului sovietic. Setul sau direct pe linie de Komaomol a fost
Alexandr Selepin, viitor şef al KGB. În conformitate cu statutul si cu atrlbuttlle sale pe linie
de Komsomol, Iliescu ar fi trebuit sa urmeaze cursurile Serviciului A, din cadrul
Directoratului 1 al KGB, specializat în probleme de dezinformare si operatiunl de Influenta
sub acoperire în exteriorul URSS.
•••• •cu totii slmtim prietenia, îndrumarea si ajutorul tovarasilor nostri sovietici, ne bucuram
împreuna de succesele constructlei noastre pasnice ai slmtim aceeasi revolta contra cani-
balilor americani care savîrsesc bestialitati de nedescris împotriva eroicului popor coreean
si care pregatesc un nou razboi mondial. De la oamenii sovietici avem de Tnvatat ce
înseamna adevaratul patriotism" Ion Iliescu, Sc:Antela, 28 august 1951.
203
Emil Constantinescu
În 1955, activează în cadrul Uniunii Internaţionale a

Studenţilor (UIS) cu sediul Ia Praga.•
În 1956 este numit preşedinte al organizaţiei naţionale a
studenţilor comunişti (Uniunea Asociaţiilor Studenţilor din
România), calitate în care este cooptat în conducerea supe-
rioară a Uniunii Tineretului Comunist. După evenimentele
din 1956 din Ungaria, participă direct, în anii 1957-1958, la
epurările din centrele universitare Bucureşti, Timişoara şi
Cluj, fiind printre instigatorii valurilor de arestări operate în
acei ani în rândurile studenţilor.
Între 196 7 şi 1971, este prim-secretar al Comitetului
Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru
Problemele Tineretului, membru supleant al Comitetului
Central al PCR. La propunerea lui Nicolae Ceauşescu, Ion
Iliescu devine membru plin al Comitetului Central, înlocu-
indu-l pe fostul ministru de Interne Alexandru Drăghici.
În 1971, devine secretar cu probleme ideologice al CC al
PCR, având rolul de coordonator al organizaţiilor comuniste
de tjneret, de ideolog şi promotor al liniei politice a partidului.
Intre 1971 si 1974, este secretar pe probleme ideologice
al Comitetului de partid Timis si vicepresedinte al
Col}siliului Judeţean Timis.
Intre 1974 si 1979 este prim-secretar al Comitetului de par-
tid din judeţul Iaşi. Cumulează şi funcţia de preşedinte al Con-
siliului popular Judeţean, pentru asigurarea controlului total al
comuniştilor asupra vieţii publice şi activităţii instituţiilor. 0
1979 - 1984, preşedinte al Consiliul Naţional al Apelor,
cu rang de ministru.
1984 - 1989, director al Editurii Tehnice, funcţie aflată în
nomenclatorul PCR.
După 22 decembrie 1989_: Preşedintele CPUN ( până în
mai 1990).
Preşedintele României: 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004.
Fără comentarii !
• UIS era considerată organizaţie de front a Uniunii Sovietice, În Secretariatul Uniunii

Internaţionale a Studenţilor, şeful său direct a fost acelaşi Alexandr Şelepin.
În aceasta calitate, conform nomenclatorului de funcţii în vigoare la acea dată, coor-

donează activitatea Inspectoratului Judeţean de Securitate, aprobând angajarea de infor-
matori şi colaboratori ai Securităţii pe întreg teritoriul judeţului,
204
Adevărul 2
Structurile de putere in România,

22 decembrie '89 • 20 mai 1990
În anul 2001, s-a publicat un fel de Who's Who intitulat Fotografie
Piramida puterii: oameni politici de stat din România (23 de grup
august 1944-22 decembrie 1989) .*
Pe copertă este reprodusă o fotografie a membrilor
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român
(PCR), în jur de l 00 de persoane, aşezate într-o ordine
desăvârşită în jurul Primului Secretar Gheorghe Gheorghiu
Dej, dictatorul României. După ştiinţa mea, membrii
Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) nu s-au
fotografiat niciodată împreună. Poate împrejurările nu le-au
permis sau, poate mai târziu, când se putea, nu au mai vrut.
Au rămas nişte nume rostite de-a valma în celebra declaraţfo
a lui Ion Iliescu din seara zilei de 22 decembrie 1989 sau
menţionate în comunicatele publicate în Monitorul Oficial
din decembrie 1989 până în mai 1990 anunţând structura
CFSN, CPUN şi a guvernului FSN. Aceste nume aparţin
persoanelor care au condus efectiv România sau au fost
folosite pentru a da o aparenţă de democraţie puterii din
decembrie 1989 - mai 1990 şi formează "piramida puterii"
şi în 2004. Ele nu ne pot rămâne indiferente.
Nu ştiu cum s-ar fi aşezat ei în fotografie, dar din câte
ştiu eu astăzi, erau acolo, în structurile de putere din 1989
- 1990 (CFSN-CPUN), câteva grupuri de sorginte diferită,
dar care, cel mai adesea, se întrepătrundeau prin relaţiile
construite în timpul regimului comunist. În mare parte, îi
putem însă considera ca:
• proveniţi din structurile armatei şi, în acelaşi timp,

din nomenclatura PCR (primii trei fiind membri plini ai CC
al PCR):
gen. Victor Stănculescu, gen. Ştefan Guşă, gen.
Gheorghe Voinea, căpitan Mihai Lupoi, căpitan rangul I
Emil (Cico) Dumitrescu.
• Gheorghe Crişan, Editura Pro Historia, 2001

205
Emil Constantinescu
• proveniţi din zona nomenclaturii PCR:

Direct: Ion Iliescu, Alexandru Bârlădeanu, Dan Marţian,
Corneliu Mănescu, Karoly Kyraly, Domokos Geza.
Indirect (prin familie): Petre Roman (prin tată), Adrian
Năstase, Mircea Geoană.
• proveniţi
din zona controlată de KGB-GRU (fără a
fi neapărat agenţisovietici):
Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Ştefan Kostyal, Virgil
Măgureanu, Nicolae Radu, Vasile Ionel, Marin Pancea,
Karoly Kyraly, Mircea Paşcu, Gelu Voican Voiculescu,
Cico Dumitrescu, Nicolae S. Dumitru.
• proveniţi
din zona controlată de Securitate, fără a fi
toţi ofiţeri sau colaboratori:
Dumitru Mazilu, Virgil Măgureanu, Dumitru Penciuc,
Marin Pancea, Silvian Ionescu, Theodor Stolojan, Traian
Băsescu.
• proveniţi
din zona intelectualilor protejaţi şi pro-
movaţi de securitate:
Grupul Trocadero + Grupul "Ştefan Gheorghiu": Vasile
Secăreş, Adrian Năstase, Ioan Mircea Paşcu, Adrian
Severin, Eugen Dijmărescu, Victor Babiuc, Napoleon
Pop, Dorei Şandor, Mugur Isărescu, Iosif Boda,
Vladimir Pasti.
Portrete in peniţă
Informaţii despre biografiile mai mult sau mai puţin ascunse ale celor ca-
re au condus CFSN, CPUN şi Guvernul provizoriu FSN nu sunt uşor de gă
sit. Cu atât mai dificil a fost să încercăm să desluşim "cine au fost" şi "ce au
vrut" ca să parafrazăm celebra expresie a lui Ion Iliescu din 22 decembrie.
Pentru cei care au uitat sau n-au ştiu niciodată, înserez câteva date despre
membrii CFSN - CPUN, date pe care le-am ordonat în două segmente pen-
tru a putea vedea mai bine ce au fost ei înainte de 22 decembrie 1989 şi ce
au devenit după 22 decembrie 1989.
206
Adevărul 2
Reţeaua FSN
Militarii: pentru un regim forte*
Informaţii despre biografiile mai mult sau mai puţin Linia I:

ascunse ale celor care au condus CFSN, CPUN şi Guvernul
provizoriu FSN nu sunt uşor de găsit. Cu atât mai dificil a
fost să încercăm să desluşim "cine au fost" şi "ce au vrut" ca
să parafrazăm celebra expresie a lui Ion Iliescu din 22
decembrie.
Pentru cei care au uitat sau n-au ştiu niciodată, înserez
câteva date despre membrii CFSN - CPUN, date pe care
le-am ordonat în două segmente pentru a putea vedea mai
bine ce au fost ei înainte de 22 decembrie 1989 şi ce au
devenit după 22 decembrie 1989.
Victor Atanasie STĂNCULESCU - n. 18.05.1928,

Tecuci.
Înainte de 22 decembrie, general-locotenent ( 1979),
adjunct al ministrului ( 1981 ), prim-adjunct al ministrului
Apararii Naţionale ( 1986-decembrie 1989), ministrul
Apărării Naţionale (22 decembrie ora 12:06, numit de N.
Ceauşescu)
Din 22 decembrie, ora 14:00, ministrul Apărării
Naţionale numit de Ion Iliescu, până în 23 decembrie, ora
17:00. Organizează procesul şi participă la condamnarea
soţilor Ceauşescu; avansat general-colonel la 28 decembrie
1989; ministru al Apărării Naţionale (februarie - iunie
1990), ministrul Economiei în guvernul Roman ( 1991 ).
Înaintat la gradul de general de armată şi trecut în rezervă
(mai 1991 ). Din 1991, om de afaceri, implicat în procesul
"Motorola" încheiat în 2004 prin efectul prescripţiei. În 7
februarie 2000, este condamnat definitiv de Curtea Supremă
de Justiţie la 15 ani închisoare pentru represiunea de la
• În octombrie 2004, regretă în mod deschis că nu a instaurat un regim militar "pe faţă"
fiindcă cei pe care i-a adus la putere l-au îndepărtat după doi ani când nu au mai avut
nevoie de el.
207
Emil Constantinescu
Timişoara. Fuge din ţară şi se reîntoarce în 200 l, odată cu

revenirea lui Ion Iliescu ca şef al statului, când este protejat
de un recurs în anulare în aştepatarea prescripţiei.
Ştefan GUŞĂ (în Comunicatul CFSN - Guşe) - n.

17.04.1940, Buzău; m. 28.03.1994.
Înainte de 22 decembrie: general maior ( 1984), mem-
bru supleant al CC al PCR ( 1984-1987), membru al CC al
PCR ( 1987 - decembrie 1989), prim-adjunct al ministrului
Apararii Naţionale şi şef al Marelui Stat Major ( 1986-
decembrie 1989). Participă la represiunea de la Timişoara,
unde comandă o demonstraţie de forţă.
În 22 decembrie 1989, după moartea lui Vasile Milea,
devine şeful de facto al Armatei. Se remarcă printr-o respin-
gere, transmisă în direct la TVR, a intervenţiei trupelor so-
vietice pe care, de fapt, ruşii nu aveau de gând să o propună
şi dă, tot în direct, ordine unităţilor militare de la un telefon
cu fir tăiat, la care nu răspunde nimeni. Pentru câteva ore, pe
lista puterii întocmită de revoluţionari într-o cameră din CC
şi iscălită chiar de el este şeful statului, apoi, pentru alte
câteva ore, coboară pe locul 2, ca şef al guvernului, iar sea-
ra, în comunicatul către ţară, coboară pe locul 7. În decem-
brie este eliberat din funcţia de prim adjunct al Ministrului
Apărării şi Şef al Marelui Stat Major. Din 28 decembrie
1989 pâna în februarie 1990, a fost sef de Stat Major al
Armatei a IV-a Cluj, iar din februarie 1990, comandantul
Armatei a II-a Buzau. Avansat general-locotenent la 11 ia-
nuarie 1990. În martie 1994, moare (avea 54 de ani).
Gheorghe C. VOINEA - n. 6.03.1933 în Teişani; m.

19.06.1992.
Înainte de 22 decembrie: general maior, (l 984); din
februarie 1989, comandant al Armatei l şi al Garnizoanei
Bucureşti; membru supleant al CC al PCR; membru al
Comitetului municipal Bucureşti al PCR; în noiembrie
1989, la Congresul al 14-lea al PCR este ales membru al CC
al PCR. În 21 decembrie conduce represiunea sângeroasă
din Bucureşti.
208
Adevărul 2
Dupi 22 decembrie: În 22 decembrie, după amiază,

anunţă din balconul CC că "armata e cu poporul"; seara, este
anunţat membru în CFSN; în perioada 22-27 decembrie
"coordonează" masacrul din Bucureşti; în 28 decembrie
1989, este avansat de Ion Iliescu general locotenent; ianua-
rie-mai 1990, este membru în CPUN; martie-august 1990,
este numit de Ion Iliescu adjunct al ministrului Apararii; din
august 1990, este secretar de stat în MApN şi seful De-
partamentului asigurării logistice din MApN; în iunie 1992,
la 59 de ani, este găsit mort în biroul său. Nici o explicaţie.
Mihai CHIŢ AC - n. 4.11.1928, la Suharău.

Înainte de 22 decembrie: absolvent al Academiei de
Înalte Studii Militare Bucureşti ( 1952), ofiţer în Marele Stat
Major, comandant al Şcolii militare ofiţeri de chimie
( 1960), comandant al trupelor chimice ale MApN ( 1968-
1989), general-maior, comandant al Garnizoanei Bucureşti
( 1988-1989).
Dupi 22 decembrie: Avansat general-colonel la 28
decembrie 1989; ministru de Interne (decembrie 1989 -
iunie 1990).
La 7 februarie 2000 este condamnat de Curtea Supremă
de Justiţie la 15 ani închisoare pentru represiunea de la
Timişoara (sentinţă definitivă). Nu va executa nici o zi. În
2000 stă sub protecţia unor adeverinţe medicale şi în 2001
este salvat de PSD printr-un recurs în anulare.
Mihai LUPOI - n. 10.06.1953 în Piatra-Neamţ.•

Absolvent al Institutului de Arhitectura. Ofiţer (r) cu gradul
de căpitan în 1989.
ln dupi-amlaza zilei de 22 decembrie apare în uni-
formă de ofiţer la televiziune, exprimând adeziunea armatei
la Revoluţie. Se face util ca şofer şi gardă de corp pentru Ion
Iliescu, Dumitru Mazilu, Silviu Brucan, pe care îi conduce
pe traseele CC al PCR, MApN, TVR... Ianuarie-februarie
• Tatăl său era şeful Serviciului de cadre din MApN.
•• Vezi declaratii D. Mazilu, S. Brucan. Comisia Senatorială li.

209
E::rnil Cons' ,ntinescu
1990, ministru al Turismului, funcţie din care este destituit

pentru "neîndeplinirea unor sarcini, depăşirea mandatului
încredintat şi folosirea unor motive abuzive în conducerea
ministe~lui".* În 13 iunie 1990, conduce grupul care a
incendiat Ministerul de Interne. Pentru a nu fi arestat, după
cum declară el, (sau pentru a fi ascuns şi a executa misiuni
speciale, n.n.) cere azil politic în Elveţia, însă este refuzat.
În 1992, dupa o perioadă petrecută în Germania, se întoarce
în ţară. Intră în afaceri ca asociat unic la Magna Holding
Ltd. şi SC Cosmos SA şi asociat la SC Universal Service
SRL. Prosperă sub guvernarea PDSR, achiziţionând 4 apar-
tamente şi doua autoturisme, un Seat si un Peugeot.•• Intră
în PRM unde avansează rapid în Consiliul Naţional, în
Comitetul Director şi în Biroul Permanent, devenind vice-
preşedinte al PRM şi mâna dreapta a lui Corneliu Vadim
Tudor. În 2000, devine senator PRM de Dolj, fiind plasat, cu
acordul PSD, în poziţii importante în Comisia pentru priva-
tizare şi Comisia de politica externă (vicepreşedinte).
Emil (zis Cico) DUMITRESCU - n. 17:01.1935, comu-

na Moldoveni, judeţul Ialomiţa.
Pâna în 22 decembrie, absolvent al Institutului de Ma-
rină Constanţa şi al Academiei de Marină din Leningrad -
URSS ( 1956), ofiţer în rezervă cu gradul de căpitan rangul l;
cadru didactic la Institutul de Marina, cercetător la UM
O1642, director la Institutul de Cercetări pentru Epurarea A-
pei ( 1980), şef departament în Ministerul Petrolului ( 1985).
Dupa 22 decembrie: membru în CPUN (februarie-mai
I 990). În 1990 avansat contraamiral, în 1995 avansat ami-
ral; şef al Direqiei de cultură şi presă din Ministerul de
Interne ( 1990), şef al Direcţiei generale de înzestrare şi
logistică din Ml ( 1993 ), ambasador în Turkmenistan ( 1995),
secretar de stat, şef al Departamentului de logistică în
Ministerul de Interne (1996), consilier de stat la
Administraţia Prezidenţială (2001-2004).
• Vezi Prot.Jgonisti ai vietii publice. voi. 11, Rompres, Bucuresti, 1995, p. 155.
•• Dcclaratii de interese - Parlamentul României.

210
Adevărul 2
Dinu ŞTEFAN - n. 07.02.1929, Leoteşti. Linia a II-a:

Înainte de 22 decembrie: În 1953, absolvă Academia
Militară; 1949, comandant la o companie de cercetare infor-
maţii militare; 1953, locţiitor al şefului Şcolii Navale; 1974,
contraamiral; 1984, viceamiral; 1977, secretar al Consiliului
Politic al Marinei; 1978-1990, şef al Direcţiei de Infonnaţii
a Armatei (DIA).
După 22 decembrie: avansat amiral; în ianuarie 1990
este promovat şeful Direcţiei a 3-a de contraspionaj cu
sarcini privind organizarea viitorului SRI.
Stelian Radu PINTELIE - n. 13 iulie 1938, Beceni;

decedat.
Înainte de 22 decembrie: licenţiat al Academiei
Tehnice Militare (1969); ofiţer MApN şi MI; 1984, avansat
colonel; comandant al unităţii speciale de transmisiuni "R"
( 1980-1984 ); adjunct al ministrului Transporturi lor şi
Telecomunicaţiilor ( 1984-1989).
După 22 decembrie, avansat general maior, numit mi-
nistrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (ianuarie-iulie 1990);
numit ataşat militar la Ambasada României din Bruxelles
( 1992- august 1994 ).
Nicolae V. EFTIMESCU - n. 01.03.1927. în Bucureşti.

Înainte de 22 decembrie: general maior ( I 977). general
locotenent ( 1982), prim locţiitor al şefului Marelui Stat
Major şi şef al Direcţiei Operaţii ( I 989).
După 22 decembrie: avansat general colonel.
Jean I. MOLDOVEANU - n. 24.09.1927; m.

24. l l.l 997.
Înainte de 22 decembrie: general maior ( 1969), general
locotenent (1974), membru supleant al CC al PCR (l 974-
1979), adjunct al ministrului de Interne şi şef al Inspec-
toratului General al Miliţiei ( 1972-1978), trecut în rezervă.
După 22 decembrie: reactivat, avansat general colonel,
numit adjunct al ministrului de Interne ş1 şef al
Inspectoratului General al Poliţiei.
Emil Constantinescu
Nomenclaturiftii: pentru continuitate politică
În perioada 22 decembrie 1989 - octombrie 1992, cele mai importante

funcţiipolitice în stat (după Preşedintele României), de preşedinte al
Senatului şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, au fost ocupate de doi înalţi
demnitari ai dictaturii comuniste: Alexandru Bârlădeanu şi Dan Marţian.
Alexandru BÂRLĂDEANU - n. 25.01.19 I I, Comrat;

m. 13.11.1997.
Înainte de 22 decembrie, asistent la Universitatea din
Iaşi (193 7- I 940). În 1940, fuge în URSS, unde este recrutat
de KGB. În I 944, revine în ţară odată cu Armata Roşie.
Membru al Biroului Politic al PMR condus de Gh.
Gheorghiu Dej. Între I 946-1948, secretar general la
Ministerul Economiei Naţionale si la Ministerul Industriei
şi Comerţului. Din 1948, ministru adjunct de Interne.
Impreună cu şeful Securităţii Gheorghe Pintilie (Pantelei
Bodnarenco zis Pantiuşa) organizează represiunea sânge-
roasă împotriva opoziţiei democratice. 1948-1954, ministru
al Comerţului Exterior. 1955-1956, preşedinte al Comi-
tetului de Stat al Planificării. 1955-1966, reprezentant al
României la CAER. 1948-1975, deputat în Marea Adunare
Naţională. 1955-1969, membru al CC al PCR, membru al
Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al CC al
PCR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. 1967-1968,
preşedinte al Consiliului Naţional de Cercetare Ştiinţifică.
Erou al muncii socialiste, academician.
Dupi 22 decembrie: I 990-1992, preşedintele Senatului.
Marţian DAN - n. 23 noiembrie 1935; m. martie 2002.

Înainte de 22 decembrie: 1966-1970, secretar al
Comitetului Centrului Universitar PCR Bucuresti. 1971-
1972, prim-secretar al CC al UTC şi ministru pentru
Problemele Tineretului.
După 22 decembrie: secretar al Biroului Executiv al
CFSN şi al CPUN (decembrie I 989-mai 1990), deputat
FSN/FDSN/PDSR ( 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000),
presedinte al Camerei Deputaţilor ( 1990-1992), vicepre-
212
Adevărul 2
şedinte al Camerei Deputaţilor şi şef al grupului parlamen-

tar al PDSR ( 1992-1996), deputat PDSR ( 1996-2000),
ambasador la Lisabona (2000 - 2002).
Corneliu MĂNESCU - n. 08.02.1916 în Ploieşti.

Înainte de 22 decembrie: membru al PCR din 1936;
lector de socialism ştiinţific la Universitatea Bucureşti; ge-
neral, cu funcţia de locţiitor al ministrului Forţelor Armate
(1948-1955), vicepreşedinte al Comitetului de Stat al
Planificării ( 1955-1960), şef al Departamentului Politic din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe ( 1960); ambasador
al României în Ungaria ( 1960-1961 ); ministru al Afacerilor
Externe ( 1961-1972), ambasador la Paris (1977-1982);
membru al CC al PCR (din iulie 1965), deputat în Marea
Adunare Naţională (din 1967 până în 1980), preşedinte al
Comisiei parlamentare de politică externă şi preşedinte al
Grupului parlamentar român la Uniunea Interparlamentară
( 1973-1977), vicepreşedinte al Frontului Unităţii Socialiste
(martie 1973-1977).
Dupi 22 decembrie: membru CFSN din ianuarie 1990,
membru al Biroului Executiv al CPUN şi preşedinte al
Comisiei pentru politică externă (9 februarie- I I mai 1990).
Senator FSN ( 1990-1992), membru fondator al FDSN
(aprilie 1992).
Karoly KIRA.LV - nn. 26.09.1930, Tîrnaveni.

Înainte de 22 decembrie: studii politice la Scoala supe-
rioară politică a Komsomolului, Moscova ( 1956-1957),
absolvent al Scolii superioare de partid "Ştefan Gheorghiu",
cursuri fără frecvenţă, ( 1964 ), licenţiat ASE Bucuresti, cur-
suri fără frecvenţă ( 1970); activist în mişcarea comunistă de
tineret la Canalul Dunăre-Marea Neagră (1950-1952),
Hidrocentrala Bicaz ( 1952-1954); prim secretar al UTM la
raioanele Buhuşi şi Piatra Neamţ, secretar la Regionala
Bacău a UTM; între 1956 şi 1965, prim-secretar al UTM din
Regiunea Autonomă Maghiară, membru al CC al UTM.
Prim-secretar al Comitetului raional de partid - Gheorghieni
213
Emil Constantinescu
(I 965-1966), activist în aparatul CC al PCR (1966-1968),

prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR şi preşedinte al
Consiliului popular judeţean Covasna (1968-1972), mem-
bru al CC al PCR şi membru supleant al CPEx al PCR (din
1969), deputat MAN ( 1969-1974), membru al Consiliului
de Stat al RSR, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Oa-
menilor Muncii de Naţionalitate Maghiară (1969-1977).* În
1972. director general la Combinatul de exploatare şi indus-
trializare a lemnului Caransebes, director la Fabrica de Con-
serve Mureş. În 22 decembrie 1989, înfiinţează Forumul
Democrat Frăţia, transformat ulterior în organizaţia
judeţeană a FSN.
Din decembrie 1989 pâna în februarie 1990 preşedinte
al CJ Mures al FSN, din 26 decembrie 1989 devine vice-
preşedinte al Consiliului Naţional al FSN şi presedinte al
Comisiei pentru minorităţi naţionale. În februarie-mai 1990:
vicepreşedinte al CPUN, preşedinte al Comisiei pentru
minorităţi. Membru fondator al UDMR. Senator de
Covasna, vicepreş~dinte al Senatului (1990-1996).
Geza DOMOKOS - n. 18.05.1928, la Brasov.

Până În 22 decembrie: absolvent al Institutului de limbă
rusă "Maxim Gorki" din Bucuresti (1954). Activist PCR
(1965-1968); membru supleant al CC al PCR. (1947),
ziarist în presa maghiara din Sfântu Gheorghe, reporter spe-
cial la "Elore" ( 1954-1956); redactor-sef la "Pionir" ( 1956-
1957), "lfjumunkas" (1957-1961); redactor-sef adjunct la
"Elore" ( 1961-1969); director al editurii "Kriterion" ( 1969).
După 22 decembrie: reprezentant al UDMR în CPUN
(9 februarie- I I mai 1990); deputat ( 1990-1992); presedinte
al UDMR (25 decembrie 1989-15 ianuarie 1993).
• După cum relatează Cornel Burtică: "Cât a !ost ln funcţie nu s-a Implicat ln rezolvarea prob-
lemelor economice şi de trai ale locuitorilor din judeţ. ln CPEx nu l-am auzit nlciodatl
ridicând vreo revendicare. Demisia şi-a prezentat-o din cauza unor încurcături amoroase•.
Rodica Chelaru, Culpe care nu se uit/1, p. 153.
214
Adevărul 2
Planul B al nomenclaturii:
pentru o schimbare controlată in Executiv
Petre ROMAN - n. 22.07.1946, în Bucureşti*.

Înainte de 22 decembrie: 1968, absolvent al Facultăţii
de Energetică din Institutul Politehnic; 1971-1974, studii de
doctorat în Franţa; 1976, şef de lucrări, 1982. conferenţiar,
1985, şef catedră la Institutul Politehnic.
După 22 decembrie: decembrie 1989-iunic 1990, prim-
ministru al Guvernului provizoriu; iunie 1990-septcmbrie
1991, prim-ministru; 1992-1993, lider naţional şi preşedinte
al FSN; 1993-2001, preşedinte al Partidului Democrat;
1992-1996, deputat şi preşedinte al Comisiei de apărare din
Camera Deputaţilor; 1996-1999, senator şi preşedinte al
Senatului; 1999-2000, ministru al Afacerilor Externe: 200 I -
2004, senator. Preşedintele partidului Forţa Democrată.
Miniştrii lui Petre:

Pentru o Boboteaza pe stil vechi
Ion (Ioan) PĂŢAN - n. 01.12.1926.
Înainte de 22 decembrie: membru supleant ( 1965-
1969) şi membru al CC al PCR (l 969-1987), membru al
CPEx (l 974- I 987), ministru al Comerţului Interior ( 1968),
viceprim-ministru al Guvernului ( 1969-1982), reprezentant
permanent la CAER (până în 1979), ministru al Comerţului
Exterior ( 1972), ministru al Comerţului Exterior şi
Cooperării Economice Internaţionale (1974), ministru al
Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodă
ririi Fondurilor Fixe (l 978), ministru al Industriei Uşoare
( 1984-1986), preşedinte al Comitetului de Stat pentru
Preţuri (l 986- I 987), ambasador în Cehoslovacia ( 1987-
1989), ministru al Finanţelor ( 1989).
Dupl 22 decembrie: ministru al Finanţelor in primul
guvern Roman (până în iunie 1990).
• Fiul lui Valter Roman, activist al internaţionalei comuniste. r0lug1,1I inURSS, revenit în ţară
împreuna cu Divizia "Horea, Cloşca şi Crişan".
215
Emil Constantinescu
Mihai DRĂGĂNESCU - n. 6.10.1929, Făget.

Înainte de 22 decembrie: licenţiat al Institutului
Politehnic Bucureşti ( 195 l ); asistent, lector, conferenţiar şi
profesor ( 1968) la Institutul Politehnic Bucureşti; decan al
Facultăţii de Electronică şi Comunicaţii; preşedintele
Comisiei pentru metalurgie, construcţii de maşini, elec-
trotehnică şi electronică a CNST (l 965-1967); secretar per-
manent al Comisiei Guvernamentale pentru dotarea cu
tehnică de calcul (l 967-197 l ); (l 969-1974), membru
supleant al CC al PCR vicepreşedinte al Consiliului
Naţional al Frontului Unităţii Socialiste (l 968-1974); con-
silier al secretarului general al PCR, Nicolae Ceauşescu
( 1972); deputat în MAN ( 1969-197 5 şi 1980-1985).
După 22 decembrie: membru al CPUN, viceprim-min-
istru al Guvernului, membru în Consiliul Naţional al FSN.
Preşedinte al Academiei Române ( 1990-1994 ). Ambasador
al României în Belgia 1994-1996. Membru al Consiliului
naţional al PDSR (l 998-2000).
Gheorghe CARANFIL.
Înainte de 22 decembrie: membru al CC al PCR (l 979-
1984), adjunct al ministrului ( 1966) şi ministru al Industriei
Chimice ( 1980-1984), ambasador în ROG ( 1984-februarie
1990).
După 22 decembrie: ministru al Industriei Chimice şi
Petrochimice (decembrie 1989-iunie 1990).
Ioan FOLEA - n. 24.08.1930, Bucureşti.

Înainte de 22 decembrie: absolvent al Institutului de
Mine, Bucureşti ( 1952); consilier Direcţia economică a CC
al PCR (1962-1964), ministru al Geologiei ( 198 l-1986);
ministru secretar de stat în Ministerul Minelor, Petrolului şi
Geologiei (l 987-1989); membru al CC al PCR ( 1984-
1989); deputat MAN ( 1985-1989).
După 22 decembrie: ministrul Geologiei (ianuarie-
august 1990).
216
Adevărul 2
Mircea ANGELESCU - n. 18.06.1938, Bucureşti.

Înainte de 22 decembrie: absolvent al Facultăţii de
Hidrotehnică ( 1961 ), conferenţiar la Institutul de
Construcţii Bucureşti ( 1986); Preşedintele Uniunii
Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România (1965-
1969); prim-secretar al Comitetului de Partid al Centrului
Universitar Bucureşti; prim-vicepreşedinte al Consiliului
popular judeţean Giurgiu ( 1982-1984).
După 22 decembrie: ministrul Sportului (decembrie
1989-iunie 1990).
Dan ENĂCHESCU - n. 19.11.1930, Brăila.

Medicină ( 1954 ); profesor la UMF Bucureşti ( 1959); ministru
al Sănătăţii ( 1968-1972); ambasador în Elveţia ( 1975-1980).
Dupi 22 decembrie: ministrul Sănătlţii (ianuarie-iunie
1990).
Ion RÂMBU - n. 24 ianuarie 1931, Brlneşti, judeţul

Dâmboviţa.
Politehnic Braşov; ministru adjunct în Ministerul
Economiei Forestiere ( 1962-1979); ambasadorul României
în Republica Federală Gennania ( 1979-1986).
După 22 decembrie, ministrul Industriei Lemnului (ia-
nuarie 1990-iulie 1990); secretar de stat, şeful Departa-
mentului industriei lemnului din cadrul Ministerului
Industriilor (iulie-octombrie 1990).
Nicolae M. NICOLAE - n. 3 noiembrie 1924, Silistra.

Înainte de 22 decembrie: absolvent al Institutului
Politehnic Bucureşti; adjunct şi prim-adjunct al ministrului
Comerţului Exterior ( 1970); 1976, ambasador al României
la Washington; 1984, şeful Comisiei de plan şi prognoză în
Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie.
După 22 decembrie: ministrul Comerţului Exterior
(ianuarie 1989-iunie 1990).
217
Emil Constantinescu
Nicolae DICU - n. 19 octombrie 1934, Stejari.

Înainte de 22 decembrie: licenţiat al Institutului de
Mine, Petroşani (1954); ministru adjunct al Ministerului
Minelor, Petrolului şi Geologiei ( 1988-decembrie 1989).
După 22 decembrie: ministru al Minelor, Petrolului şi
Geologiei (ianuarie-iunie 1990).
Ioan CHEŞA - n. 23.11.1926, Măceşu de Sus.

Electromecanică ( 1949); adjunct al ministrului Industriei
metalurgice ( 1966); adjunct al ministrului Aprovizionării
tehnico-materiale ( 1980).
După 22 decembrie: ministrul Industirei Metalurgice
(decembrie 1989-iunie 1990).
Corneliu BURADA - n. 26. l 0.1929, Sărăţeanca.

Căi Ferate; ( 1967-1982) adjunct al ministrului Căilor Ferate.
După 22 decembrie: ministrul Transporturilor (ianuarie
- iunie 1990).
Adrian GEORGESCU - n. 10.12.1922. m. 03.01.1991.

Înainte de 22 decembrie: Licenţiat al Facultăţii de
Electromecanică din Bucureşti, secretar în Ministerul
Minelor şi Energiei Electrice ( 1963 ), adjunct al ministrului
Minelor şi Energiei Electrice {1975).
După 22 decembrie: ministrul Energiei Electrice
(decembrie I 989 - iunie 1990), deputat FSN (mai 1990).
Victor MUREA - n. 21.03.1935, Cluj.

Înainte de 22 decembrie: Absolvent al Institutului de
Petrol şi Gaze din Bucureşti, 1981 - 1989 adjunct al mi-
nistrului Petrolului.
După 22 decembrie: ministrul Petrolului (decembrie
1989 - iulie I 990), secretar de stat, şef al Departamentului
Petrolului din Ministerul Resurselor ( 1990 - 1991 ), deputat
I 'SN 1990 - I 992, primar FDSN al municipiului Târgu-Jiu
( 1992 - 1996 ).
218
Adevărul 2
Şi alţii ...
Pro-sovieticii: pentru legătura cu Moscova
Nicolae MILITARU - n. 10.11.1925 în Băieşti, m. 1994.

Înainte de 22 decembrie: absolvent al Acade1,1ici
Militare Generale şi, apoi, al Academiei Militare Superioare
"Voroşilov" din Moscova. Comandant de pluton, şef de stat
major şi comandant de divizie, apoi comandant de annată.
În 1978, este· trecut în rezervă cu gradul de general colonel
şi numit adjunct al ministrului Constructiilor Industriale. În
1987 este pensionat.
Dupi 22 decembrie: Este rechemat în cadrele active ale
armatei, avansat la gradul de general de armată şi numit mi-
nistrul Apărarii Nationale, funcţie pe care o îndeplineşte pâ-
nă la 16 februarie 1990, când este înlăturat ca urmare a pro-
testelor CADA orchestrate de Victor Stănculescu. Participă
la alegerile din 1992 în calitate de candidat prezidential.
Comandor Nicolae RADU- n. 1929.

Înainte de 22 decembrie: 1949, absolvent al Şcolii
Navale cu gradul de aspirant (coleg cu Sergiu Nicolaescu);
1953, absolvent al Academiei Militare din Bucureşti (coleg
cu V. Stănculescu); 1959, curs de perfecţionare la
Leningrad; 1962, curs de perfecţionare la Baku şi
Vladivostok; 1959 - 1979, comandant de submarin, coman-
dant divizion vedete torpiloare; 1967, avansat la gradul de
comandor; 1980, inspector-şef al navigaţiei civile la
Ministerul Transporturilor; 1987, arestat, judecat şi con-
damnat la 1O ani închisoare din care efectuează 5 luni, ben-
eficiind de amnistia decretată de N. Ceauşescu în 1988.
După 22 decembrie: membru al Biroului Executiv al
CFSN; intră în conflict cu vechii săi tovarăşi de complot şi
se retrage în afaceri pe zona rusă.
Generalul Vasile IONEL.

Înainte de 22 decembrie: Studii în URSS. După datele
Securităţii, agent GRU. În 1980, numit de N. Ceauşescu
219
Emil Constantinescu
şeful lucrărilor la canalul Dunăre - Marea Neagră; general-

locotenent; activist la Secţia Militară a CC al PCR.
După 22 decembrie: Ion Iliescu îl reactivează, îl
avansează la gradul de general-colonel• şi în numeşte şeful
Marelui Stat Major••. Între 1992-1996, consilier prezi-
denţial pe probleme de securitate naţională, apărare şi ordi-
ne publică, calitate în care coodonează armata, ministerul de
Interne şi serviciile de informaţii. Ocupând funcţia de şef al
Administraţiei, conduce, în fapt, tot aparatul prezidenţial.
Generalul Marin PANCEA - n. 15.10.1928, Calafat.

Înainte de 22 decembrie: Studii în URSS. După datele
Securităţii, recrutat de GRU. Din 1982, general-maior. Intre
1968-1985, funcţionează în cadrul Direcţiei de Informaţii a
Armatei (DIA), este ataşat militar în Franţa, Belgia,
Iugoslavia şi Maroc; 1986-1988, şef de catedră la Academia
Militari; 1988-1989, comandant al Centrului Militar
Judeţean Brăila.
Dupl 22 decembrie: Este avansat general-locotenent şi
numit, în ianuarie 1990, secretarul Comisiei Superioare de
Apărare. În 1992 devine consilier prezidenţial şi secretar al
Consiliului Suprem de Apărare a Ţlrii. ln 1994 este trecut
în rezervi.
Generalul Ştefan KOSTYAL.

Înainte de 22 decembrie: În 1938, înainte de începerea
războiului, fuge în URSS. Se căsătoreşte cu o cetăţeancă
sovietică. Este recrutat de spionajul sovietic. După război,
revine în România. 1952, deputat MAN; 1954, general-
maior; 1969, şef de secţie în Consiliul Superior Politic al
Armatei; 1970, i se retrage gradul de general maior şi este
trecut în rezervă cu gradul de soldat.
În 22 decembrie, apare la Televiziune lansând o diver-
siune privind atacul a 300 de securişti ascunşi în cata-
combele din cartierul Primăverii.
• Decretul nr. 17/28 decembrie 1990.
•• Decretul nr. 20/28 decembrie 1990.

220
Adevărul 2
Omul din umbră: pentru toate conspiraţiile
Virgil MĂGUREANU - n. 19.03.1941 în Giurtelec.

Înainte de 22 decembrie: licenţiat al Facultăţii de
Filosofie, Universitatea Bucureşti; ofiţer de securitate;
cadru didactic la Academia de Ştiinţe Social-Politice
"Ştefan Gheorghiu", Bucureşti; transferat ca muzeograf la
Focşani ( 1980); participant activ la complotul împotriva lui
Ceauşescu, în grupul Iliescu.
După 22 decembrie: membru în CFSN (din 23 decem-
brie 1989); membru în CPUN (februarie-mai 1990); senator
FSN ( 1990); în 25 aprilie 1990 este numit de Ion Iliescu
director al Serviciului Român de Informaţii, la 12 octombrie
1993 este confirmat de Parlament, rămâne pe acest post
până în 1997. Conferenţiar la Universitatea Bucureşti. Om
de afaceri. Fondează Partidul Naţional Român care
fuzionează, în 2001, cu PD.
Troţkiştii: pentru revoluţia permanentă
Gelu-Grigore Voican VOICULESCU - n. 08.02.1941

in Bucureşti.
Geologie ( 1963 ), inginer geolog (1963-1989). În 1985, a
făcut un an închisoare, în urma unei condamnări pentru
decontări incorecte legate de deplasările în teren, proces
înscenat de Securitate pentru a se ascunde faptul că, în rea-
litate, era deţinut politic.
După 22 decembrie: membru CFSN; participă la proce-
sul şi execuţia soţilor Ceausescu, insistând pentru "supri-
marea imediata ca un act justiţiar revoluţionar".* Din 28
decembrie 1989, viceprim-ministru al Guvernului. Din 31
decembrie 1989, preia comanda Departamentului Secu-
rităţii Statului, considerând securiştii drept "profesionişti
necesari", pe care i-a încadrat în noile structuri, la înfiin-
• Protagonişti ai vieţii publice, voi. III, ed. cit., p. 328

221
Emil Constantinescu
ţarca c-rora a "contribuit nemijlocit".** În calitate de

viccprim-ministru, s-a ocupat de organizarea Ministerului
de Interne şi a Ministerului Apărării Naţionale. Implicat în
organizarea şi desfăşurarea tuturor diversiunilor şi represiu-
nilor din 1990: 12 ianuarie 1990, 18 februarie 1990; în 20-
22 martie 1990 s-a aflat la Târgu Mures, iar în 13-15 iunie
1990 a aqionat în Bucureşti. Senator FSN (mai 1990-sep-
tembrie 1991 ), ambasador în Tunis ( 1992-1996). I 996-
2000: lucrează în staff-ul lui Ion Iliescu. 2001-2004: revine
ca ambasador în Tunis.
Dumitru S. NICOLAE - n. 19.07.1931, în Timişoara.

Psihologie-Pedagogie, Universitatea Bucureşti ( 1953); doc-
tor în filosofie-sociologie la Universitatea din Leningrad
( 1960); preparator la Facultatea de Pedagogie din Bucureşti
(19 53-19 54 ); lector la Institutul Politehnic Bucureşti ( 1964-
1968); 1958-1970, cercetător la Institutul de Filosofie al
Academiei Române, 1970, conferenţiar. Declară că, în urma
unui dramatic proces de clarificare interioară, a optat pentru
marxism şi socialism.
După 22 decembrie: 1994, profesor la Institutul de
Construcţii Bucureşti şi la Universitatea Ecologică din
Bucureşti. Lucrează la Ministerul Învaţamântului, în grupul
Sociologia adolescenţei şi în staţia pilot pentru experi-
mentarea unor "modele de activizare a spiritului civic". În
noiembrie 1992: participa la conferinţa "Funcţiile structurii
puterii în cursa tranzitiei de la totalitarism la democraţie"
(Moscova, Funda\ia Gorbaciov). Între 26 decembrie 1989 şi
ianuarie 1990, organizează conferinţe zonale şi naţionale ale
mişcării studenţeşti afiliate FSN. 1990, coordonează comi-
sia de tineret a CFSN. 9 februarie- I I mai 1990, membru al
Biroului Executiv al CFSN, raspunzând de Comisia de
ştiinţă-învatământ; membru al Comisiei pentru minoritătile
naţionale. Implicat în conflictele interetnice de la Târgu
Mureş, înainte şi în timpul producerii acestora. Membru al
• op. cit., p. 328
222
Adevărul 2
Comisiei de mediere din partea FSN, participă la redactarea

Raportului Parlamentului asupra evenimentelor de la Târgu
Mureş; ianuarie 1990-martie 1991, prim-vicepreşedinte al
FSN cu probleme ideologice, promotor al folosirii muncito-
rilor împotriva intelectualilor, implicat ca organizator al
mineriadelor în reprimarea manifestaţiilor democratice din
ianuarie, februarie şi iunie 1990; ianuarie 1991, la plenara
din Bucureşti a FSN, militează pentru o poziţie radicală de
stânga; în iunie 1992, la Congresul de constituire al FDSN,
demisionează în semn de protest pentru neadoptarea unei
platforme de extremă stânga. Ca un adevărat "maoist" se
retrage într-o mansardă şi produce lucrări confuze într-un
stil alambicat.
Planul A al Securităţii:
pentru preluarea imediată a puterii
Dumitru MAZILU - n. 24 06. 1934, Bacău.

Înainte de 22 decembrie: În 1952, la 17 ani, este anga-
jat anchetator penal la Securitate. În 1956, este avansat loco-
tenent major de Securitate. Între 1956-1959 urmează cursu-
rile fără frecvenţă la Facultatea de Ştiinţe Juridice. Ca ab-
solvent, în 1959, este repartizat cadru didactic la Şcoala de
Ofiţeri de Securitate MI şi la Academia de Stiinţe Sociale şi
Politice Jdanov (Ştefan Gheorghiu); 1965-196 7, comandant
al Şcolii de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa; 1970-1974,
este promovat director al Institutului de Stiinţe Politice:
1975-1986, este trimis să lucreze sub acoperire în funcţiile
de consilier şi ministru consilier în Ministerul Afacerilor
Externe; 1983, este trimis să lucreze la ONU ca membru al
Subcomisiei de la Geneva pentru prevenirea discriminărilor
si protecţia minorităţilor; 1985, raportor al Naţiunilor Unite
privind drepturile omului si tineretului; în 1986, i se sus-
pendă deplasarea la Geneva şi i se pregăteşte o poziţie de
dizident prin scrisori transmise la Europa Liberă.
După 22 decembrie: Din 22 decembrie 1989, membru
CFSN; 26 decembrie 1989, prim-vicepresedinte al FSN; 27
223
Emil Constantinescu
decembrie, prim-vicepresedinte al Biroului Executiv al

CFSN; 26 ianuarie 1990 îşi dă demisia din CFSN ca urmare
a încercării de a folosi manifestaţia anti-securitate din 12
ianuarie pentru a prelua puterea de la Ion Iliescu; 1990-
1991, expert ONU la Geneva; 1991-1993, preşedinte al
Partidului Revoluţiei Române, al Coaliţiei Forţelor Demo-
crate şi al cartelului electoral "Alianţa pentru Demnitate
Naţională"; 1993-1994, şef al misiunii diplomatice române
în Filipine; 1994-1998, şef al misiunii permanente a
României pe lânga organizaţiile internaţionale de la Viena.
Dumitru PENCIUC.
Înainte de 22 decembrie: colonel, şef de Stat Major al
trupelor de Securitate. Participant la complotul anti-
Ceauşescu în grupul Nicolae Militaru cu ştiinţa generalului
Iulian Vlad, şeful Securităţii.
După 22 decembrie: este avansat general maior; ianua-
rie 1990, este numit adjunct al ministrului de Interne.
Linia a li-a a Securităţii:

pentru controlul politic pe termen lung
Silvian IONESCU.
Înainte de 22 decembrie: Din 1974, ofiţer în cadrul
Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) din cadrul Securităţii.
Din 1985 până în decembrie 1989, şeful Serviciului I din
Direcţia întâia din cadrul Centrului de Informaţii Externe.
Serviciul I se ocupa cu partea vestica a Europei.•
Desi în decembrie 1989 era ofiţer activ în Securitate,
obţine certificat de revoluţionar şi beneficiază de drepturile
prevăzute de lege.
Dupi 22 decembrie: În 1990, este unul dintre cei 7
membrii fondatori ai FSN. Face parte din primul Colegiu
Director al FSN, fiind secretar executiv organizatoric.
• 'Şi Tn calitatea asta, într-adevăr, aveam Tn subordine munca inlonnativA, munca de spionaj
din Belgla', interviu Curentul.
224
Adevărul 2
Ulterior, este numit secretar general al FSN, funcţie pe care o

ocupă pâna în 1991. Între 2001-2004, este secretar executiv
organizatoric al PD şi preşedintele organizaţiei Sector 3 a PD.
Mihai DARIE.
Înainte de 22 decembrie: ofiţer de Securitate din 14
aprilie I 976. Deşi în decembrie 1989 era ofiţer activ în
Securitate, are certificat de revoluţionar şi beneficiază de
drepturile prevăzute de lege.
După 22 decembrie: Trece în rezervă în 15 aprilie 1990,
când devine membru al FSN. În 1990 este numit şef al Comi-
siei economice a FSN. În 1996 este secretar executiv al PD,
membru în Consiliul Director şi membru în Consiliul de
Coordonare Naţional. Pâna în martie 2004, secretar executiv
organizatoric al PD şi consilier personal al lui Traian Băsescu.
Din martie 2004, consilier personal al lui Adrian Năstase.
Ristea PRIBOI - n. 09.05.1947, în Brădeşti,judeţul Olt.

Drept, adjunct şef Departament din Direcţia Generală de
Informaţii Externe (DGIE) din cadrul Securităţii.
După 22 decembrie: ofiţer SIE (până în 1997), consilier
al preşedintelui Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase ( 1994-
1996), consilier al vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor,
Adrian Năstase ( 1996-2000), deputat PSD de Vrancea
(2000-2004), vicepreşedinte al PSD Vrancea.
Clubul Trocadero • Academia Ştefan Gheorghiu:

pentru controlul politic pe termen lung
Vasile SECĂREŞ - n. 5.03.1948 în Dărmăneşti.

Filosofie-Sociologie a Universităţii din Bucureşti ( 1970);
cercetător la Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie
militară ( 1970-1978); conferenţiar la Academia de Studii
Sociale şi Politice "Ştefan Gheorghiu" şi cercetător princi-
pal la Institutul de Ştiinţe Politice ( 1978-1989).
225
Emil Constantinescu
După 22 decembrie: rector la Şcoala Naţională de

Studii Politice şi Administrative (din 1990); vicepreşedinte
al Băncii de Export-Import a României (din 1990); vice-
preşedinte al Comisiei pentru relaţii externe a CFSN şi,
apoi, a CPUN (1989-1990); membru al CPUN (februarie-
mai 1990); manager al campaniei electorale a lui Ion Iliescu
(aprilie-mai 1990); şef al Grupului de analiză politică (fe-
bruarie-mai 1990); consilier prezidenţial, şef al Depar-
tamentului de analiză politică la Preşedinţia României, cu
grad de ministru, membru al Consiliului Suprem de Apărare
a Ţării ( 1990-1991 ); vicepreşedinte al FSN ( 1991 ); lider al
Grupului "Un viitor pentru România" (din 1991).
Adrian NĂSTASE - n. 22.06.1950, în Bucureşti.

Înainte de 22 decembrie: abolvent al Facultăţii de
Drept (1973 ), cercetător la Institutul de Cercetari Juridice
din Bucuresti ( 1973-1990), vicepreşedinte al Asociaţiei de
Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale - ADIRI ( 1977),
director de studii la Institutul Internaţional pentru Drepturile
Omului de la Strasbourg.
După 22 decembrie: membru al CPUN (februarie - mai
1990), ministru al Afacerilor Externe (l 990-1992 ),
preşedinte al Camerei Deputaţilor (1992-1996 ), preşedinte
executiv al PDSR ( 1993-1997), vicepreşedinte al Camerei
Deputaţilor ( 1996-2000), prim-vicepreşedinte al PDSR
(1997-2000), preşedinte al Partidului Social Democrat (din
200 I), prim-ministru al României (2000-2004 ).
Vladimir PASTI - consilier prezidenţial (iulie 1990-

aprilie 1991 ), secretar de stat în guvernul Roman ( 1991 ),
vicepreşedintele partidului Alianţa pentru România (T.
Meleşcanu), analist politic, membru al Grupului "Un viitor
pentru România".
Iosif BODA - n. 9.03.1946 la Jibou, jud. Sălaj.

Filosofie a Universităţii din Bucureşti ( 1969); activist la
Secţia de presă a CC al UTC (1970-1972); asistent la
226
Adevărul 2
Academia de Studii Social-Politice "Ştefan Gheorghiu"

( 1972-1976); director la Institutul de Ştiinţe Politice si de
Studiere a Problemei Naţionale (1976-1984); lector univer-
sitar la Academia de Studii Social-Politice (1984-1989).
După 22 decembrie: Membru CPUN, expert la Comisia
pentru drepturile omului şi ale minorităţilor (ianuarie-iulie
1990); consilier prezidenţial (1990- I 994 ); ambasador al
României la Berna ( 1994-1996), şeful campaniei preziden-
ţiale a lui Ion Iliescu în 1996, membru în Comitetul Director
al PDSR, 1999 vicepreşedinte al ApR (T. Meleşcanu).
Mircea-Dumitru COŞEA - n. 9.06.1942 la Ploieşti.

Înainte de 22 decembrie: Facultatea de Economie
Generala, ASE ( 1965); profesor la catedra de economie
politică, ASE Bucureşti (1966-1973 ); funcţionar interna-
ţional ONU ( 1973-1980).
După 22 decembrie: decan al Facultăţii de
Management, ASE ( 1990); secretar de stat, preşedintele
Comisiei Naţionale de Prognoza Economică (I 990-1993 ),
ministru de stat, preşedintele Consiliului pentru Coordo-
nare, Strategie şi Reforma Economică (1993); vice-
preşedinte al Institutului Român pentru Libera Iniţiativă;
membru al Societaţii Române de Economie. Membru PDSR
(1994); membru UFD (1998); membru PNL (2003).
Mugur Constantin ISĂRESCU- n. O1.08.1949 la

Drăgăşani.
Înainte de 22 decembrie: licenţiat al ASE, Bucureşti
( 1971 ); doctor în economie; cercetător principal la Institutul
de Economie Mondială.
După 22 decembrie: secretar II la Ambasada României
din SUA (martie-septembrie 1990); guvernatorul Băncii
Naţionale a României (I 990-1999); Prim-ministru ( I 999-
2000); guvernator BNR (2000-2004).
Ioan Mircea PAŞCU- n. 17.02.1949 la Satu Mare.

Comerţ, ASE Bucuresti ( 1971 ); cercetator la Institutul de
227
Emil Constantinescu
Ştiinţe Politice şi de Studiere a Problemei Naţionale (1971-

1986); lector la Academia de Studii Sociale şi Politice
"Ştefan Gheorghiu" ( 1986-1989).
După 22 decembrie: decan al Facultăţii de Relaţii
Internaţionale. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Admi-
nistrative ( 1990); membru în Colegiul Director al FSN
(1990-1992); expert la Comisia de politica externă a CN al
FSN (decembrie 1989-iulie 1990); membru în CPUN (fe-
bruarie-mai 1990); consilier prezidenţial, Direcţia de
politică externă, Departamentul de analiză politică ( 1990-
1992); secretar de stat în Ministerul Apărari i Naţionale
(martie 1993-octombrie 1996); deputat PDSR, membru al
Comisiei de Apărare ( 1996-2000); ministrul Apărării
Naţionale (2001-2004).
Dan Mircea POPESCU - n. 6.10.1950 în Bucureşti.

Drept, Universitatea Bucureşti ( I 975); cercetător şi lector la
Academia de Studii Social-Politice "Ştefan Gheorghiu" din
Bucureşti.
După 22 decembrie: membru al Comisiei de politică
externă a CFSN (ianuarie 1989); membru al CPUN (9 fe-
bruarie- I I mai 1990); membru al FSN ( 1990-1992), vice-
preşedinte FDSN ( din I 992); şef al Departamentului social
(1992-1993); membru în consiliul director al PDSR; consili-
er prezidenţial, şeful Direcţiei pentru politică internă ( 1990-
1991 ); ministru de stat însărcinat cu Calitatea Vieţii şi
Protecţia Socială (aprilie-octombrie 1991 ); ministrul Muncii
şi Protecţiei Sociale ( din 16 octombrie I 99 I), ministru de
stat, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale (din 19 octombrie
1992); senator FDSN ( 1992-1996 ); vicepreşedinte al
Senatului (octombrie-noiembrie 1992); consilier prezidenţial
(2001-2003 ); senator PSD (2000-2004 ); directorul Insti-
tutului de Studii Social Democrate; ministrul Muncii (2004).
Eugen DIJMĂRESCU - n. 11.02.1948, în Bucureşti.

Înainte de 22 decembrie: absolvent ASE ( 1971 ); direc-
tor la Institutul de Economie Mondială ( 1971-1990); profe-
sor asociat la Academia de Ştiinţe Economice ( 1974-1981 ).
228
Adevărul 2
După 22 decembrie: membru al FSN (din 1990); secre-

tar al Biroului Executiv FSN ( din 1992); preşedinte al
Agenţiei Române de Dezvoltare (martie-iunie 1990); mi-
nistru de stat însărcinat cu orientarea economică ( 1990-
1991 ); ministru de stat al Economiei şi Finanţelor (aprilie-
octombrie 1991 ); consilier de stat ( 1991-1992); senator
FSN ( 1992-1994 ); vicepreşedinte al Senatului şi membru în
Biroul permanent ( 1992-1994); ambasador în Japonia
( 1994-1999); secretar de stat în MAE (2000); consilier de
stat la Guvern (2002-2003); ministru delegat pentru Comerţ
(din iunie 2003).
Napoleon POP - n. 3.02.1945 în Râmnicu Vâlcea.

Comerţ Exterior, ASE Bucureşti ( 1967); cercetător şi direc-
tor ştiinţific la Institutul de Economie Mondială ( 1967-1989);
propagandist pe probleme de eficienţa comerţului exterior la
Institutul de Economie Mondială; după absolvirea şcolii de
partid, propagandist la sectorul I PCR Bucureşti ( 1989).
După 22 decembrie: secretar de stat în Ministerul
Comerţului şi Turismului ( 1990-1992); secretar de stat, şeful
Departamentului pentru Integrare Europeană al Guvernului
României (1993-1994 ); membru în consiliul de administraţie
al FPP IV Muntenia ( 1992-1994 ); presedinte-director general
al "World Trade Center" ( 1994-1996 ); membru PD (1998-
1999), membru PNL (din 1999); senator PNL (2000-2004 );
membru în Biroul Executiv al PNL (2001-2004 ); din 2004, în
CA al Băncii Naţionale a României.
Adrian SEVERIN - n. 28.03.1954 în Bucureşti.

Înainte de 22 decembrie: licenţiat al Facultăţii de Drept
Bucureşti ( 1978); lector la Academia de Studii Social-
Politice ( 1986-1989); secretar al secţiei de Drept a ADIRI
( 1986-1990);
După 22 decembrie: membru al CPUN; secretar de stat
pentru privatizare în Ministerul Economiei Naţionale (mar-
tie-iunie 1990); ministru de stat, asistent al primului mi-
nistru pentru reformă şi relaţia cu parlamentul ( 1990-1991 );
229
Emil Constantinescu
preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Privatizare şi

Dezvoltare a întreprinderilor Mici şi Mijlocii (1991-1992);
deputat FSN de Bucureşti ( 1990); deputat PD/FSN ( 1992-
1996); deputat PD ( 1996-1998), ministru de Externe ( 1999-
2000), preşedinte al Adunării Parlamentare a OSCE (2001-
2002), deputat PSD (2001-2004 ); conferenţiar Ia şcoala
Naţională de Studii Politice şi Administrative.
Dorei ŞANDOR.
Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1973); lector ştiinţe
politice la Şcoala de Securitate de la Băneasa ( 1973-1989);
subsecretar de stat la Departamentul de Analiză Politică,
Ministerul Afacerilor Externe ( 1988-1990).
După 22 decembrie: secretar de stat la Guvernul
României, Departamentul Structuri Socio-Politice (1990-
1992); directorul Centrului de Studii Politice şi Analize
Comparate (din 1992); consilier pe probleme electorale al
PD şi PSD.
Anticomunişti:
o vitrină pentru puterea neocomunistă
Doina CORNEA - n. 30 mai 1929, Braşov.

Înainte de 22 decembrie: 1958, absolventă a Facultăţii
de Filologie; cursuri de vară la Strasbourg (1965) si Dijon
(1972); profesor de limba franceză la Zalău (1958-1983 );
asistent la catedra de franceză a Facultăţii de Filologie Cluj;
1983, concediata din învaţamânt datorită atitudinii antico-
muniste. Dupa 1980 a desfasurat o vie activitate antitotali-
tarista. A tradus şi pus în circulaţie texte filosofice interzise
însoţite de comentarii care pun accentul pe "eliberarea de
frică" şi pe regăsirea "identităţii pierdute". Multiplicate de
studenţi, acestea au constituit ceea ce se numeşte literatură
samizdat. A difuzat numeroase texte la Europa Liberă;
Solidaritatea mişcarilor de opoziţie din ţările de est ( 1988).
A protestat faţa de demolarea localităţilor ( 1988); a cerut lui
230
Adevărul 2
Ceauşescu ( 1988) reforme democratice radicale. Interviuri

critice la adresa regimului totalitar Ia postul francez de tele-
viziune Antenne 2 ( 1987) şi televiziunea belgiană ( 1988).
S-a adresat prin scrisori Consiliului Europei ( 1989) şi
Comisiei Drepturilor Omului a ONU. Organizează acţiuni
comune cu sindicatele clandestine din Cluj, Zărneşti şi
Braşov; a distribuit manifeste chemând Ia solidarizare cu
muncitorii din Braşov ( 15 noiembrie 1987). A fost supusă
unui regim de supraveghere şi urmărire din partea
Securităţii - amenzi, anchete, umilinţe. A participat, sub
ameninţarera gloanţelor, la manifestaţiile anticomuniste din
21 decembrie 1989 din Cluj.
În 22 decembrie, este inclusă, fără a fi consultată, pe
lista provizorie a CFSN. Părăseşte CFSN la 23 ianuarie
1990 în semn de protest pentru transformarea acestuia în
partid. Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social
(31 dec 1989). A susţinut "Piaţa Universităţii". Dupa 20 mai
1990 a militat pentru unificarea Opoziţiei pe plan local prin
formarea forumurilor antitotalitare. La 6 august 1990, Ia
Cluj, reprezentanţi ai forumurilor din 34 d~judeţe au consti-
tuit Forumul Antitotalitar Român (FAR). In 1991, FAR s-a
transformat în Convenţia Democratică. Membru fondator al
Alianţei Civice şi componentă a Comitetului Director al
acesteia. După mineriada din 25-26 septembrie 1991, face
apel Ia greva generală. Preşedintă a Fundaţiei Memoria, fi-
liala Cluj. Îşi exprimă la Consiliul Europei opiniile despre
viaţa politică a "României post-decembriste" (lnnsbruck,
Strasbourg). În 1990, a fost primită de reprezentanţi ai Casei
Albe şi ai Congresului SUA. A ţinut conferinţe pe teme
politice, morale, spirituale în Franţa, Belgia, Norvegia,
Italia, Polonia. Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere
din Bruxelles.
Ana BLANDIANA (Otilia Valeria Coman) - n.

25.03.1942, la Timişoara.
Înainte de 22 decembrie: absolventă a Facultăţii de
Filologie din Cluj-Napoca ( 1968), scriitoare şi eseistă.
Membru în Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din
România - UASR (1967).
231
Emil Constantinescu
După 22 decembrie: Ca şi Doina Cornea, este inclusă

pe lista provizorie a CFSN. Demisionează din CFSN în 31
ianuarie 1990, în urma evenimentelor din 28 şi 29 ianuarie
din Bucureşti. Participă la mitingul-maraton din Piaţa
Universităţii din aprilie-mai 1990. Membru fondator şi
membru al Consiliului Director al "Alianţei Civice" din
decembrie 1990. Preşedintă a Alianţei Civice din iulie
1991- decembrie 1992 şi din decembrie 1993 până în iunie
1994. Membru fondator şi preşedinte al Fundaţiei "Aca-
demia Civică", iniţiatoare a "Memorialului Sighet - Muzeu
şi centru internaţional de studii asupra totalitarismului".
Laszlo TOKES - n. 1.04.1952, Cluj.

Teologic Protestant din Cluj; asistent de preot reformat, în
Braşov şi Dej ( 1975-1984); suspendat, din motive politice,
din serviciul ecleziastic ( 1984-1986 ); reinstalat în 1986
capelan, apoi pastor la parohia reformata din Timişoara.
În decembrie 1989 este înlăturat din funcţie şi ameninţat
cu evacuarea din locuinţa parohială. Rezistenţa susţinători
lor săi împotriva evacuării forţate (începută în 15 dec. 1989)
s-a amplificat, prin extinderea protestului împotriva condi-
ţiilor grele de trai şi a dictaturii totalitare, ducând la
declanşarea revoluţiei române.
După 22 decembrie: Membru în CPUN, membru fondator
şi preşedinte de onoare al UDMR (28 ianuarie 1990), reales în
funcţie la congresele UDMR ( 1990, 1991, 1993, 1995).
Aurel Dragoş MUNTEANU- n. 16.01.1942 în Lapuşna.

Înainte de 22 decembrie: absolvent al facultăţii de
Filologie, redactor la Contemporanul, România literară şi
Magazin. Bursier în Statele Unite ( 1970).
După 22 decembrie: preşedintele Radioteleviziunii
Române (ianuarie-februarie 1990), ambasador, reprezentant
permanent al României la ONU ( februarie 1990-1991 ).
ambasador al României la Washington ( 1992-1994 ). În tim-
pul mandatului de ambasador, solicită, în condiţii neeluci-
date, cetăţenia americană. În prezent, om de afaceri în
Statele Unite.
232
Adevărul 2
Maeştri spectacolului "Revoluţia":

pentru "meandrele" tranziţiei
Echipa care a pus în scenă tragi-comedia "Revoluţia i'n direct" din 22-27
decembrie a avut ca protagonişti pe Sergiu Nicolaescu - regizor şi scenarist,
Ion Caramitru - regizor secund şi prezentator, Adrian Sârbu - operator şi
difuzor, Mircea Dinescu - actor improvizator "comedia de/ acte", Teodor
Brateş - crainic şi autor dialoguri, Petre Constantin - şef de platou TV.
Sergiu-Florin NICOLAESCU* - n. 13.04.1930.

Mecanică, inginer ( 1954-1965), regizor, scenarist şi actor.
După 22 decembrie: membru al CPUN (februarie-mai
1990), senator FSN/FDSN/PDSR/PSD (1990-1992), (1992-
1996 ), (1996-2000), (2000-2004).
În decembrie 1989, "implicat direct în constituirea orga-
nizaţiilor FSN în ţara".** A fost preşedintele Comisiei se-
natoriale pentru cercetarea evenimentelor din Decembrie
1989 (iunie 1990-octombrie 1992) şi preşedinte al Comisiei
de politică externă a Senatului ( 1993-1996).
Ion CARAMITRU - n. 09.03.1942 în Bucureşti.

Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, actor şi regizor
( 1965-1989).
După 22 decembrie: membru în Biroul Executiv al
CFSN (din 22 decembrie 1989), vicepreşedinte al CPUN
(februarie-mai 1990). În 1996-2000, ministru al Culturii în
guvernele Ciorbea, Vasile, Isărescu; 2001-2004, vicepre-
şedinte PNŢCD.
Mircea DINESCU - n. 11 noiembrie 1950, Slobozia.

Înainte de 22 decembrie: cursuri de jurnalism la
Academia "Ştefan Gheorghiu", portar la Asociaţia Scriitori-
• Este nepot al generalului Combrea, comandantul Diviziei Tudor Vladimirescu formată in

URSS din ofiţeri şi soldaţi români luaţi prizonieri de Armata Roşie.
•• Protagonisti ai vieţii publice, voi. li, ed. cit., p. 289.

233
Emil Constantinescu
lor din Bucureşti, redactor la Luceafărul şi România literară;

eseuri critice la ~dresa soţilor Ceauşescu, la postul de radio
Europa Liberă. In 1989, este concediat din cauza unui in-
terviu acordat ziarului francez Liberation. Arest la domiciliu.
După 22 decembrie: Membru al CFSN (decembrie
1989-februarie 1990) şi membru în CPUN (februarie-mai
1990); 1990-1994, preşedinte al Uniunii Scriitorilor; 2000-
2004, membru în Colegiul CNSAS; om de afaceri, publicist,
moderator de emisiuni la Televiziune.
Ciomăgarii: pentru intimidarea adversarilor

Constantin Bebe IVANOVICI- n. 28.03.1947, Bolintin Vale.
Înainte de 22 decembrie: absolvent al Şcolii Tehnice de
Maiştri, de profesie sculer-matriţer la Întreprinderea
"Electroaparataj" Bucureşti.
După 22 decembrie: membru al CPUN (februarie-mai
1990), secretar organizatoric al FSN în 1990, secretar orga-
nizatoric al FDSN în 1992, deputat FSN/FDSN/PDSR de
Ilfov 1990-1992; 1992-1996, secretar executiv al Comisiei
parlamentare pentru aplicarea Legii 42/1990 şi membru al
Comisiei pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţio
nală din Camera Deputaţilor ( 1992-1996). Prim-vicepreşe
dinte al PDSR Bucureşti şi preşedinte al organizaţiei PDSR
/PSD Sectorul Agricol Ilfov ( 1992-2004 ). Se remarcă prin
organizarea c~ntramanifestaţiilor violente din ianuarie-fe-
bruarie 1990. In 13 iunie 1990, conduce un grup agresiv la
TVR. Anchetat pentru fraude cu certificate de revoluţionar.
Iosif DAN - n. 14.10.1950, în Bucureşti.

Înainte de 22 decembrie: absolvent al Şcolii militare de
maiştri subofiţeri de la Sibiu, muncitor la UJCOOP Bucureşti.
După 22 decembrie: membru CPUN (ianuarie-mai
1990), senator FSN de Giurgiu, secretar al Biroului perma-
nent al Senatului ( 1990-1992), consilier la Preşedinţie
( 1992-1996), şeful biroului senatorial al lui Ion Iliescu
(l 997-2000), consilier de stat la Administraţia Prezidenţială
(2001-2004); om de afaceri; organizator al contramanifestaţii
lor violente din ianuarie 1990 (Banu Manta) şi februarie 1990.
234
Adevărul 2
Specialişti: pentru "impresia tehnică"
Cazimir IONESCU - n. 14.03.1946, Caracal.

Petrol, Gaze si Geologie din Bucuresti, inginer proiectant
(1973-1983 ), inginer la Institutul de Economie Industrială
( 1984-1989).
După 22 decembrie: vicepreşedinte al Biroului Exe-
cutiv CFSN (decembrie 1989-februarie 1990) şi al Biroului
Executiv al CPUN (februarie-mai 1990). Deputat FSN de
Teleorman, secretar al Biroului Permanent al Camerei
Deputaţilor (1990-1992). Deputat PD 1992-1996 şi 1996-
2000. Membru PNL.
Bogdan Bujor TEODORIU - n. 03.07.1953.

Înainte de 22 decembrie: absolvent de ASE, economist.
După 22 decembrie: membru în Biroul Executiv al
CFSN, membru în CPUN (februarie-mai 1990), deputat
FSN de Suceava (1990-1992), deputat PD de Sibiu (1992-
1996), ministru al Cercetării şi Tehnologiei (1997-1998),
secretar de stat în Ministerul de Finanţe ( 1998-2000).
Presedintele Centrului Român pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii - CRIMM (2002-2004).
Gheorghe Constantin MANOLE - n. 21.08.1949,

Mărăcineni.
Medico-Militar din Bucureşti, medic, cadru universitar.
După 22 decembrie: membru în Comitetul Executiv al
CFSN (decembrie 1989-februaric 1990), membru în Biroul
Executiv şi preşedinte al Comisiei pentru ştiinţă şi tehnolo-
gie a CPUN (februarie-mai 1990). Susţinător al transfor-
mării FSN în partid. Mai 1990, deputat independent de
Bucureşti pe lista FSN. Iniţiatorul Grupului parlamentar
"FSN- 20 mai". 199 I, vicepreşedintele Partidului Social
Liberal "20 Mai". 1994, membru al PNL.
• Protagonişti ai vieţii publice, voi. li, ed. cit., p. 173

235
Emil Constantinescu
Dăscălime, studenţi, popor:

pentru "impresie artistică"
Eugenia IORGA (căsătorită Ferariu) - n. 17.12.1954,

Bucureşti.
Înainte de 22 decembrie: absolventă de Filologie
(1980), profesoară la Giurgiu (1980-1984), referent de spe-
cialitate la Romtrans ( 1984-1988), profesor în Bucureşti
( 1988-1990).
După 22 decembrie: membru în CPUN (februarie-mai
1990), consultant la Departamentul Relaţii Externe şi
Protocol al Senatului (iulie-decembrie 1990), expert parla-
mentar la Comisia pentru Învaţamânt a Senatului ( 1992-
1993 ). Deputat FSN de Bucureşti (ianuarie 1991-octombrie
I 992), membru în comisiile parlamentare de politică exter-
na şi de cultură ale Camerei Deputaţilor. Expert la Preşe
dinţia României ( 1993-1996), membru fondator în Consiliul
de administraţie al Casei Americii Latine.
Marian MIERLĂ.
Înainte de 22 decembrie: student la Filologie (la fără
frecvenţă), paznic la Muzeul Naţional de Artă, secretar UTC
la Muzeu. In martie 1989, fusese racolat pentru a organiza
un grup care să se opună lui Nicolae Ceausescu.
După 22 decembrie: membru în CFSN. Şef al organi-
zaţiei studenţilor din PNŢCD. S-a retras din viaţa politică.
În prezent, lector la Catedra de Limbi Străine de la ASE.
Cristina CIONTU, studentă în I 989.

În 22 decembrie, era nevoie de un translator de limba
rusă pentru traducerea convorbirii dintre generalul Guşă şi
comandamentul militar sovietic. Aflată în sediul CC, stu-
denta Cristina Ciontu a fost translatorul acelei convorbiri.
La şedinţa CFSN din 27 decembrie 1989 a fost repartizată,
la propunerea lui Petre Roman, la "Comisia de Public
Relations" (după expresia folosită de Ion Iliescu).*
• Vezi Stenograma Şedintei CFSN din 27 decembrie 1989.

236
Adevărul 2
Vasile NEACŞA,student în 1989.

După 22 decembrie: din ianuarie 1990, a lucrat la
CPUN, apoi la cabinetul parlamentar al lui Sergiu
Nicolaescu. În 1994, s-a căsătorit cu fiica lui Cico
Dumitrescu. A emigret în Belgia.
Paul NEGRUŢI - n. 30.10. 1948, Bucureşti.

Pâna în 22 decembrie: bucătar specialist la restaurantul
Capitol, şef de unitate la Întreprinderea de alimentaţie locală
Cotroceni, gestionar la Romvared. Deţinător al unor premii la
concursuri de specialitate ale bucătarilor. Absolvent al Facul-
tăţii de Comerţ, secţia alimentaţie publică şi turism, la seral.*
După 22 decembrie: vicepreşedinte al Comisiei de recon-
strucţie şi dezvoltare economică a CFSN (decembrie 1989-
februarie I 990), membru în CPUN (februarie-mai I 990),
economist la Senatul României (iunie I 990-iulie I 99 I),
director al Sucursalei de administraţie, desfacere şi hoteluri -
actualul RAAPPS (iulie 1991-martie 1993), expert parlamen-
tar la Biroul Permanent al Senatului (din I martie I 993).
Mihai MONTANU a fost unul dintre primii care au

susţinut căIliescu trebuie să conducă FSN, a făcut parte din
primul grup de civili care l-a însoţit pe Iliescu şi pe Petre
Roman la MApN, membru în CPUN. In 1990 este trimis, ca
angajat al MAE, la Ambasada de la Pretoria, Africa de Sud.
Enigmaticul: pentru confuzie

Mihai ISPAS (cunoscut şi sub numele de Ionescu sau
sub indicativul Europa 24) - n. 08.06.1965.
Înainte de 22 decembrie: lăcătuş mecanic la Întreprin-
derea de Maşini Grele Bucureşti (1984-1987), şofer
GETAX ( 1987-1989). În 2 I decembrie convoacă membrii
Asociaţiei de judo la Bucureşti.
După 22 decembrie: adjunct al ministrului Tineretului
şi Sportului (ianuarie-octombrie 1990), inspector la Comi-
tetul Olimpic Român (din octombrie 1990); om de afaceri.
• Protagonisti ai vieţii publice, voi. li, Rompres, Bucureşti, 1995, p. 277

237
Emil Constantinescu
Un poet comunist convertit: pentru nimic

Dan DEŞLIU - n. 31 august 1927, Bucureşti; m. 4 sep-
tembrie I 992. .
Înainte de 22 decembrie: absolvent al Conservatorului
de artă dramatică; 1946-1948, actor, apoi redactor la
Scânteia. Cel mai cunoscut poet proletcultist din anii '50,
abordează teme precum glorificarea stalinismului, lupta
împotriva imperialismului, formarea omului nou, con-
strucţia socialismului, eroismul munictoresc într-o versifi-
caţie derizorie. La vârsta de 23 de ani este prezent în toate
manualele şcolare comuniste. În anii '80, demisionează din
partid şi începe să scrie pamflete la adresa lui Ceausescu
difuzate de Europa Liberă.
După 22 decembrie: membru al CFSN; din ianuarie
1990, membru CPUN. În 199 l se retrage din CPUN din
dezamăgire.
Opoziţia democratică:
pentru nevoia de "duşmani"
Radicalii: pentru salvarea istoriei

Corneliu COPOSU- n. 20 mai 1914; m. 11 noiembrie 1995.
Înainte de 22 decembrie: studii juridice şi economice la
Universitatea din Cluj (1930-1934); preşedintele
Organizaţiei de Tineret PNŢ Cluj între I 935-1937; secre-
tarul personal permanent al lui Iuliu Maniu între 1937-1940;
secretarul politic al lui Iuliu Maniu, între 1940 1947;
preşedintele PNŢ Sălaj între 1945-1946; secretar al
Delegaţiei Permanente PNŢ din 1946 până la 14 iulie 194 7,
data arestării sale şi a lui Maniu. Rămâne, timp de 9 ani,
între 194 7-1956, în arest preventiv; în I 956 i se intentează
proces de înaltă trădare şi este conc!_amnat de autorităţile
comuniste la muncă silnică pe viaţă. ln urma tratamentelor
de exterminare aplicate deţinuţilor politici se îmbolnăveşte
grav. Este pus în libertate în aprilie 1964 după 17 ani de
detenţie grea în penitenciarele de la Văcăreşti, Jilava,
238
Adevărul 2
Piteşti, Craiova, Aiud, Râmnicu Sărat, Poarta Albă, Capul

Midia, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Gherla, Sighetu!
Marmaţiei şi domiciliu forţat în Bărăgan. După 1964
lucrează ca muncitor necalificat la Întreprinderea de
Construcţii Montaj Bucureşti. În 1987 afiliază Partidul
National Ţărănesc, aflat în clandestinitate, la Internaţionala
Creştin Democrată.
După 22 decembrie: Membru CPUN. În 22 decembrie
1989 anunţă printr-un mesaj- manifest reintrarea în viata
publică a Partidului Naţional Ţărănesc. Din ianuarie 1990,
devine ţinta unei campanii de presă murdare care vizează
compromiterea sa cu orice preţ. În 27 noiembrie 1991 este
reales preşedinte al PNŢCD la primul Congres al partidului;
între 1991 şi 1992 este preşedintele Convenţiei Democrate
Române; 1992 - 1996 senator COR. Ofiţer al Legiunii de
Onoare. Încetează din viaţă în 11 noiembrie 1995. Sute de
mii de români vin să-l conducă pe ultimul drum.
Ion DIACONESCU - n. 25.08.1917, în Boţeşti, judeţul

Argeş.
Politehnic din Bucureşti, inginar, membru PNŢ ( 1936),
membru al Biroului Central al Tineretului PNŢ (1944-
1947), deţinut politic (1947-1964).
După 22 decembrie: Membru CPUN. Prim-
vicepreşedintele PNŢCD ( 1989), preşedintele PNŢCD
( 1996-2000), preşedinte de onoare al PNŢCD (din decem-
brie 2000). Deputat PNŢCD ( 1990-1992, 1992-1996, 1996-
2000), Preşedintele Camerei Deputaţilor ( 1996-2000).
Sorin-Mircea BOTTEZ - n. 2 iunie 1930 la Timişoara.

Înainte de 22 decembrie: membru şi vicepreşedinte al
Organizaţiei Tineretului Universitar, din cadrul Partidului
Naţional Liberal ( 1945-1949). În 8 februarie 1949 este ares-
tat, fiind acuzat că face parte din organizaţia "subversivă"
Avram Iancu şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică.
Este unul dintre puţinii supravieţuitori care au rezistat cu
demnitate experimentului criminal "Piteşti". Este graţiat în
239
Emil Constantinescu
1963. În 1968 absolvă Facultatea de Limbi şi Literaturi

Germanice a Universităţii Bucureşti. Profesor de engleză şi
asistent în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi
Germanice, Bucureşti între 1969-1989.
După 22 decembrie: În 22 decembrie 1989, redeschide
lucrările Partidului Naţional Liberal, autosuspendate de
Brătianu în 194 7, reînfiinţând astfel PNL. Membru în prima
delegaţie română de după 1989 la Adunarea Generală a
ONU; deputat PNL şi vicepreşedinte al PNL; ambasador al
României în Africa de Sud între 1992-1994; ministru al
Informatiilor Publice între 1997-1998. În anul 1999, când
PNL era condus de Valeriu Stoica, se opune vehement fu-
ziunii PNL cu ApR şi demisionează din acest partid. În luna
septembrie 2003, se alătură Acţiunii Populare, fiind ales
vicepreşedinte.
Sergiu CUNESCU - n. 16 martie 1923, în Bucureşti.

Electromecanică a Institutului Politehnic Bucureşti; între
194 7 şi 1989 a lucrat la Uzinele 23 August, ca inginer, la
Uzinele Autobuzul, ca inginer şef, la Institutul de Proiectări
pentru Construcţia de Maşini ca şef de proiecte de dezvoltare
şi consilier şef la Institutul Naţional de Motoare Termice.
După 22 decembrie: Membru CPUN. Preşedintele
Partidului Social Democrat din România (PSDR) între 1989-
200 I; deputat PSDR 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000;
membru fondator al Fundaţiei Constantin Titel Petrescu.
Constantin Ticu DUMITRESCU - n. 27.05.19278, în

Fânari, judeţul Prahova.
Înainte de 22 decembrie: Eliminat din motive politice
de la Facultatea de Drept, deţinut politic ( 1949-1953, 1958-
1964), i se impune domiciliu obligatoriu. Membru PNŢ din
1945.
După 22 decembrie: Membru CPUN. Preşedintele
Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (din 1990), senator
( 1992-1996, 1996-2000).
240
Adevărul 2
Alexandru IONESCU - n. 24.06.1932 în Olteniţa,

jud~ţul Ilfov.
Inainte de 22 decembrie: student la facultăţile de medi-
cină din Timişoara şi Iaşi (din 1954). Exmatriculat din am-
bele din cauza situaţiei politice a tatălui (candidat din partea
PNŢ-luliu Maniu la alegerile parlamentare din 1946, arestat
şi deportat de puterea comunistă în lagăre de muncă la
Canalul Dunăre-Marea Neagră). Absolvent al Facultăţii de
Biologie a Universităţii Bucureşti (1961 ); doctor în biologie
(1966); strungar la Uzinele "23 August"-Bucureşti şi mun-
citor zilier la ICCPT-Fundulea (1952-1954); cercetător prin
concurs la Institutul de Biologie al Academiei (din 1971 );
membru al Academiei de ştiinţe Illinois- SUA (din 1974).
După 22 decembrie: Membru CPUN. Membru fondator
şi prim-vicepreşedinte al Mişcării Ecologiste din România
(MER); fondator şi preşedinte al Federaţiei Ecologiste din
România (iulie 1990); din 2003 vicepreşedinte al Acţiunii
Populare, şeful Departamentului de Ecologie al AP.
Cercetător principal I, la Institutul de Biologie al Academiei
(din 1990); profesor la catedra de Fiziologia Plantelor şi
Ecologie la Universitatea Ecologică-Bucureşti (din 1991).
ÎnţeleQătorii: p_entr'! compromisul

aleger1lor prez1denţ1ale din 1990*
Ion RA TIU - n. 06 iunie 1917; m. - 18 ianuarie 2000.

Înainte· de 22 decembrie: licenţiat în Drept la
Universitatea din Cluj. Avocat stagiar la Cluj (1938-1939),
cancelar la Legaţia română de la Londra ( 1940). Azil politic
în Marea Britanie din 1940. Ziarist, om de afaceri.
Preşedinte al Asociaţiei Culturale a Românilor din Anglia
( 1965). Preşedinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi
(din 1984).
• Cu ocazia adoptării de către CPUN a legii pentru alegerile prezidenţiale din mai 1990, Ion
Iliescu renunţă la condiţia prezenţei în ţară a candidaţilor în ultimii cinci ani. Ion Raţiu şi
Radu Cămpeanu renunţă la susţinerea punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara care ii
viza direct pe Ion Iliescu ca fost nomenclaturist
241
Emil Constantinescu
După 22 decembrie: Membru CPUN. Candidat la funcţia

de Preşedinte al României ( 1990). Vicepreşedinte al PNŢCD
(l 991 ), deputat ( 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000),
vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor ( 1992-ianuarie 1995).
Radu Anton CÂMPEANU - n. 28 februarie 1922,

Bucureşti.
Înainte de 22 decembrie: licenţiat al Facultăţii de Drept
şi Ştiinţe Economice Bucureşti ( 1945); preşedinte al
Tineretului Liberal din judeţul Dâmboviţa (l 944-1947);
închisoare politică (l 94 7- I 956); muncitor necalificat,
tehnician, şef de echipă, maistru, şef şantier şi şef serviciu la
Întreprinderea Drumuri şi Poduri Bucureşti ( 1956-1973 ).
Obţine azil politic la Paris (30 iulie I 973); fondator şi
preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din
România ( 1978); vicereşedinte al Asociaţiei Internaţionale
"Solidaritatea europeană"; editor Buletin Informaţional pen-
tru Românii din Exil ( 1983-1990); colaborator la posturile
de radio BBC şi Europa Liberă.
După 22 decembrie: Membru CPUN. Secretar general
al PNL (6 ianuarie 1990); preşedinte al PNL (31 martie
1990-28 februarie 1993 ); vicepreşedinte al CPUN (9 febru-
arie - 11 mai 1990). Senator şi vicepreşedinte al Senatului
(l 990-1992), preşedinte al PNL-Aripa Câmpeanu (din 5
februarie 1994); în PNL din 2003.
Bufonii: pentru compromiterea Opoziţiei
Ion I. BRĂTIANU - n. 19 aprilie 1939, Bucureşti,

cunoscut şi sub numele Cartof.
Înainte de 22 decembrie: laborant la Uzinele 23 August
şi şef de laborator la Grupul şcolar Unirea ( I96 7-1974 ); exi-
lat la Paris în 1974.
242
Adevărul 2
După 22 decembrie: Membru CPUN. Înfiinţează

Uniunea Liberală Brătianu; deputat ( 1990-1992).
Mircea IOSIPESCU-ZAMBRA.
Membru CPUN. În decembrie 1989 avea 17 ani. A ieşit
la rampă imediat după revoluţie, când şi-a înfiinţat un partid
cu sediul în apartamentul său şi având ca membri câteva
rude. S-a prezentat drept conte în 1997, într-o aşa-zisă suită
regală care ar fi pregătit o vizită a regelui Mihai în nordul
ţării. Închis sub acuzaţia de înşelăciune, a dat în judecată,
din închisoare, pentru tot felul de motive, mai bine de două
sute de oameni, inclusiv mama şi soţia.
Pierduţi in ceaţă
Nu am reuşit să găsesc nici un fel de date despre Marian

Baciu, Magdalena Ionescu, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucu-
rescu şi Constantin Cârjan, toţi menţionaţi ca membri ai
CFSN în Proclamaţia din seara zilei de 22 decembrie. Au ple-
cat spre alte zări? Sunt pseudonimele unor persoane care do-
resc să-şi păstreze anonimatul? Sau nu au existat niciodată?
Voci din sală
Citind stenogramele şedinţelor CFSN, mi-am dat seama

că persoanele cu rolul cel mai important în impunerea
hotărârilor pe care grupul Iliescu - Brucan - Roman le lua-
seră dinainte erau "vocile din sală". De câte ori apăreau alte
idei sau propuneri neavenite, nu Iliescu, care prezida calm
adunarea, ci "vocile din sală" interveneau, se opuneau,
făceau alte propuneri pe care Iliescu, conciliant, le aproba.
De la acest "cor antic" ni se trag multe hotărâri minunate şi
membrii corului lucrează, probabil, şi azi, în posturi impor-
tante, la fericirea noastră.
243
Emil Constantinescu
7oti de ~ ~
I •
~~2004
La-~?P. o~de4/Pze~ew-e~uefe'udeueM!dme
~ ~ tUtuu 1S Mi ta, ' 8 ~ d e ~ ~ -
u e ~ t«i?ltiM.i ~;fviea, de l4 uui414Leuuea,. {!«4umâ~
eae tided ~ ~ aa. M de (,zei Me ţ.utt fu ~ : 7~71
(lfZe4
s& 8UWŞ7&r!U. 'P~ a 1/tdai ~;fvied, e ;fvied, detiatt. 'Petire

~""'4# ;fvied, ~ - Aeex 1/tdai s ~ ;fvied, e'Utdit # 'Dase
' D ~ ;fvied, ~ - C i t ~ ~ ~ ti4/t4ite de ~ -
ţa.. '"' ~ mai IWH«,,
7effl4 ~ ~ #- mai~ d«-ât al&. c4eia ~ ~ -
U'U ~ de a- ~ ~tt'taua de ~ #- de ~ - ?lu WHt dbt
,t(J(,t da.IM 44, ~ eâ.teua ~ -
&4U ~ a ~ ui ~ 4't fPzd«4t ~ ue ~ 'iti -

~ •90 ~ ~ e;sn. ePUJt #a-~ 7sn ~-
~ ~ de 22 ~ ue ti,mfud ~ l«i {fea«4~? 6â
de~~~ H4«4 jude,ze? 6â
toţi ui ~ 4't iepit Cit
~ { a , ~ 4't ~o~ ma.44 d e ~ ? 6â
mMţii ~ wu:-
.,,.,. ~ ' e
t""" ,
i 4't ~ _,.,.,.,. "~,·,..,,./,_,• ~ " ? (;,«
/,.,.., ~ ~K1,,VM,,
/.J= ~ .
,.,.,,,nîl'....
ui ~ 4't .......,,,,,
~~-o~ 4't ~ Hi,ţte "dieţi. ~ " ~ ~ d e ;fuuâla
de ui ~ ~ de4fne u eae <IMla? ?Hai
al&. 'Da-a ~ d«-ât
~ 4t4«- ~-~ ~ - 4i4teHud, ~ ~ ~ ue 2004
~~'"' eae aft«w. d«-ât" Mada.ţie ~ - c« ~ frted4e.
eaMdedeJdidedoM~ui~~~~?
~~~de u. aftutâ ~ 4ta~· pe fl4M eueai ~~

~ ~ ~ ~ ffliHe o. eoa~'e ~ de 17 µ'ttide ~ a44-
ei,afă. a ~ 4â ~ '"' " ~ ~e4Mâ ue't-«« 'tUJi,m
244
Adevărul 2
~- d «# 4i4Uffl ~ u ~ ~ - ~ -
~ - ~ - 4eWidik d e ~ - mijtoa«kde~.
~ ~ t.o4U adiuit4ţife ~ aLe ~ fte cau a ~ -
/'tm ~ 4â ~a~~ ue ~ ~ - ad«dd jtele-
(/ut /z'WH4. aa/UÎ. ~ a ~ d e ~ . ~,e<Jiue~di#
~ ~ ~ - aie d4detatil dQik, ale atf.«k· ~ - aie
~ ~ - (fa, a ~ a«4tM ~ ,u,i. am~- 4d
~~~- ~~~- ~ -
ibn 4odaie, ~ ~ - ~ ~ aLe ~ de
~ - ~«l.«i di# ~ - a ~ -utd«al4 a ~ µlitia
ftwe~~4ftlie1trt70 #'U&. ~~~
euita,zea. ~ ~ # ~ - ~ ~ ~ # ad,,ei-
~ ~ ~ ~ d a t e fflMii ~ -
7~. ue4â. uea u ~ a.ta-ed Hte« ~ - dMa,""' 4U«J«-
'Ud. ~ (.4 ~ ~ di# ~ ~ - (.4 ""' ~ li
~fet. ~ 444 ~ - 4-a ~~~de a ~
«# lt(J(t tip, de~~~~ fte ~ ~ - ut4ti-
tetţide aat«b.u· de d u µ # ~ fiJeu. .<'eţ'e4«a- ?SJt a auieat di#
~ ,e.aii ~ #, fte 'kid. tide,ui C64Uţi.el.'. ,ewelde
'kÎd
~ aLe ~ ~ a44a'aţiibn di# (![).<'. ~ di#
4«idate4 cwiU. di# ~ - ~ # ~ ~ 4"'
~ 4â ude]e. ea uef,r,-a ~ - ~ ~ ?SJt-(4(4,
~ ue ,eoik ~ clfe4te ~ a a ~ - (fei. C4U ""' 4"' t,r.a,-
dat 4"' Mer.at 4â 4e ~ -
Vuft4, 2000. udMea a '64t at.ât d e ~ ~ " " ' 4-a« "'4i 944it
lt«i tl<Jd cau 1NMM 4â ~ ~ uea. u a '64t ~ ue ~ -
~ ~ - Au µuat e4fud euut ut cau ~a" 4â ţie
~- Şi-4"'~~:fed~~~?SJtt.e-aaţe,u:t~
t«.tle 4i i-a ~ -
22 d e ~ fte cau i-am #UUHlt ue ~ C64Uţie('
·11e· 2004.
di# 1996 -2000 4"llt 'J4t4 tne9ât.iţi ~ a ~ ~ ue ~
di# ~ ,zeţeiei 'PSD- 'PU.<'- 'PJt.L- PD-1tD?lt.<'.
245
Emil Constantinescu
1" timfPd, ~ - am WHţtt el«,tde uţde,i, 1" 2002-2004,

am utţde4 ~ - r/au,,, uee,ep 4â. uâd mai da,,,~ ~jef,M: e.u4-
~ 9i 'Zei4ţlile ftn ~ -
Firele şi nodurile reţelei
În nodurile reţelei stau autorii conspiraţiei care a pregătit lovitura de stat.

Dacă recitiţi Scenariul conspiraţiei din 1984 dezvăluit de Brucan şi finalul
textului său: "principalii actori ai complotului vor veni la suprafaţă în 1989",
veţi vedea că aşa este. Toţi participanţii la complot ocupă, după 22 decem-
brie, posturi de conducere î ! noua putere: Iliescu - preşedintele statului.
Nicolae Militaru - ministrul Apărării Naţionale, Virgil Măgureanu - şeful
SRI, generalul Vasile Ionel - şef al Statului Major şi consilier prezidenţial
pentru siguranţă naţională, ap,lrare şi ordine publică până în decembrie 1996.
generalul Marin Pancea - Sl'Cretarul CSAT, Dumitru Penciuc - ministru
adjunct de Interne, Gelu Voi{ an Voiculescu - viceprim-ministru, senator şi
ambasador, Petre Roman* - prim-ministru despre care Ion Iliescu recunoaşte
că l-a întâlnit chiar înainte de 22 decembrie, Paul Cheler - avansat şi numit
comandantul Armatei a IV-a Transilvania, Victor Stănculescu - ministrul
Apărării Naţionale şi apoi rni11istrul Economiei Naţionale, Cico Dumitrescu
- consilier prezidenţial şi arnt- 1sador, Mihai Lupoi - ministru al Turismului,
comandorul Radu Nicolae - E ,roul Executiv al CFSN.
Cadrilul Lectura de retelor semnate de preşedintele Iliescu în anii

generalilor '89-'90 privin{ rechemarea în activitate, avansarea, numirea în
funcţie şi trec rea în rezervă a generalilor din armată şi mi-
nisterul de int, me surprinde un complicat joc de mişcări poli-
tice şi luptă p, 1tru putere între diferite grupuri de interese.
Intrarea p ringul de dans, un pas înainte, un pas la
dreapta sau Ir ,tânga, un salt, o piruetă şi ieşirea din salonul
de bal execu 1te individual sau în grup, sub bagheta diri-
jorului preşec nte şi comandant. Primii au intrat în salon cei
41 de gene iii şi colonei reactivaţi şi avansaţi care
• Ion Iliescu recunoaşte că l-a int nit cu câteva zile înainte de 22 decembrie; declaraţie la
audierea în faţa Comisiei senate ale li.
246
Adevărul 2
învăţaseră dansul la Academia Voroşilov. Au urmat ofiţerii

superiori din gruparea Stănculescu - Chiţac - Voinea:
Nicolae Eftimescu, Gheorghe Logofătu, Ştefan Dinu, Iosif
Rus, plus cei care s-au "remarcat" în provincie.
Ofiţerii superiori din Securitate şi MI au fost şi ei reacti-
vaţi şi avansaţi sau, dimpotrivă, trecuţi în rezervă şi arestaţi,
după cum s-au comportat în timpul loviturii de stat. Cel mai
dur au fost loviţi cei din direcţia anti-KGB care, dacă nu au
fost lichidaţi, au fost rapid înlăturaţi, ca generalul Gheorghe
Neculicioiu.
În sfârşit, pentru nu puţini a venit şi ultimul dans, spre
lumea cealaltă, unde s-au dus cu tot cu secretele lor: Ştefan
Guşă, Gheorghe Voinea, Alexandru Bârlădeanu, preşedin
tele Senatului, Dan Marţian, preşedintele Camerei
Deputaţilor, Jean Moldoveanu, ministru adjunct de Interne
şi şef al Inspectoratului General al Poliţiei, Nicolae
Militaru, Vasile Ardeleanu, Stelian Pintelie, alăturându-se
celor ucişi la ordinul lor, Nuţă şi Trosca sau celor care s-au
sinucis precum generalul Gică Popa, avansat pentru "pres-
taţia" în procesul lui Nicolae Ceauşescu.
Nu au fost uitaţi nici cei apropiaţi complotului: Sergiu
Nicolaescu (senator perpetuu 1990-2004), Ion Caramitru -
vicepreşedinte CFSN şi cel de-al treilea vector, care a plecat
în 22 decembrie din casa lui Ion Gheorghe Maurer (amintit,
dar nenumit de comandorul Radu), Sergiu Celac - devenit
ministru de Externe în primul guvern Roman.
Un alt grup masiv este al nomenclaturiştilor PCR. Ei au
dominat total Senatul şi Camera Deputaţilor până în 1992.
Primul guvern Roman, cum aţi putut vedea, s-a constituit a-
proape integral din foştii miniştri şi miniştri-adjuncţi ai gu-
vernului Dăscălescu. După 1991, ei au făcut pasul spre eco-
nomie sau administraţia locală lăsând locul eşalonului III.
Noduri tari ale reţelei FSN sunt şi foştii ofiţeri SIE în Lolec ,1
structura serviciului sau acoperiţi. Unii ca Silvian Ionescu şi Bolec
Mihai Darie au "participat" la revoluţie şi, odată cu "certifi-
catul de revoluţionar", au intrat pe posturile-cheie de secre-
tar cu probleme organizatorice ale primului FSN pe care
247
Emil Constantinescu
apoi şi le-au conservat în PD şi PSD până în prezent. Alţii,

cum am văzut în capitolul 1, Adevărul despre corupţie, au
format reţeaua economică. "Drumul banilor" - forţa de
coeziune esenţială a structurii - a fost păzit de Theodor
Stolojan a cărui ascensiune de la directorul Direcţiei
Valutare din Ministerul de Finanţe înainte de 22 decembrie
1989, la prim adjunct al Ministrului Finanţelor în decembrie
acelaşi an, ministrul Finanţelor în mai 1990 şi prim-ministru
în 1991, a fost mereu cu un pas înaintea celorlaţi.
Există şi alte forţe de coeziune ca interacţiunea
perechilor ("Caşai" jocul pe la noi). În 1998, unul din
oamenii mai vechi din SIE îmi povestea că aceste cupluri,
ofiţerul-coordonator şi persoana folosită, create în perioada
OJE a Securităţii şi-au inversat după decembrie '89 ierarhia,
fostul ofiţer urmându-l fidel acum, din poziţie aparent sub-
alternă, pe "fostul folosit" ajuns în poziţii înalte. Nu numai
pomeniţii Silvian Ionescu şi Mihai Darie, dar şi Ristea
Priboi, Marian Ursache şi alţi câţiva controlează de 14 ani
de aproape carierele unora din cei mai importanţi oameni de
stat în 2004. Noi îi numim "Lolec şi Bolec"*, se amuza cel
ce ştia bine ce spune.
"Trocadero" Prin suprapunerea a două tipuri de reţea, iau naştere

structuri mai complicate. Este cazul inserţiei, în ianuarie
1990, în FSN-ul vechilor comunişti nomenclaturişti şi mili-
tari a membrilor clubului Trocadero format din echipe de la
Institutul de Economie Mondială, Academia Ştefan
Gheorghiu şi ADIRI**. Membrii celor trei grupuri erau
strâns legaţi prin realţii profesionale şi personale, dar mai
ales prin posibilitatea pe care o avuseseră, ca sub umbrela
protectoare a Securităţii să-şi desăvârşească pregătirea şi ex-
perienţa în occidentul anilor '70 - '80, cu precădere în SUA.
Toate CV-urile lor abundă în burse, granturi şi stagii postu-
niversitare în universităţile americane, britanice şi franceze.
• Personaje ale unui serial de desene animate polonez foarte popular in România anilor '80
" Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale

248
Adevărul 2
"Trocadero era o cârciumă în apropierea Institutului de Au avut

Economie Mondială, unde tineri unde lucrau aici veneau România
pentru a bea o bere şi a bârfi regimul comunist. Securitatea În mână
nu-i stresa foarte tare pe intelectuali", îşi aminteşte cu nos-
talgie unul dintre ei, Vladimir Pati, într-un interviu cu un
titlu provocator: "Am avut România în mână şi nu am ştiut
ce să facem cu ea"*.
Cine erau ei şi cine "le dăduse" România pe mână?
Astăzi numele lor sunt bine cunoscute: Vasile Secăreş, Ioan
Mircea Paşcu, Adrian Năstase, Adrian Severin, Eugen
Dijmărescu, Napoleaon Pop, Mugur Isărescu, Victor
Babiuc, Dorei Şandor, Vladimir Pasti, Mircea Coşea, Dan
Mircea Popescu, Marian Enache, Mişu Negriţoiu. În ianua-
rie 1990 s-au întâlnit în CFSN, de aici au trecut în echipa
prezidenţială a lui Ion Iliescu şi apoi prin al doilea guvern
Roman şi guvernul Stolojan.
În 199 l, din iniţiativa lui Vasile Secăreş, şeful consilieri-
lor prezidenţiali la Cotroceni, s-a format GUVR (Grupul Un
Viitor pentru România), ca o reacţie la Alianţa Civică, aso-
ciaţie care grupa intelectualitatea democratică anticomunis-
tă. Alianţa Civică era văzută, mărturiseşte Vladimir Pasti, ca
un pericol, pentru că "cerea vehement schimbarea puterii".
"Aşa s-a ajuns ca acest grup (GUVR - n.n.) să-şi
desfăşoare activitatea în interiorul FSN. ( ... ) Miniştrii cu
funcţii importante au fost urcaţi în iarahia FSN", pentru că
"pur şi simplu aceşti oameni se cunoşteau între ei. ( ... )
Acesta este motivul pentru care Adrian Severin a ajuns la
Privatizare la începutul anilor '90, (... ) Mugur Isărescu a fost
trimis la Washington consilier economic, ( ... ) aşa a ajuns şi
Geoană ambasador în SUA."**
În 1995, GUVR iese la suprafaţă ca mişcare c1v1co- GUVR

politică pentru a se transforma în partid politic. Ulterior
decid să se răspândească şi în alte partide, afară de PDSR şi
• Vladimir Pasti, interviu Mărirea şi căderea imperiului GUVR, Cotidianul, august, 2000
•· Vezi Vladimir Pasti, op. cit.

249
Emil Constantinescu
PD. Sunt alese PNL şi PAC. Apoi formează, cu ajutorul lui

Iosif Boda, ApR-ul lui Meleşcanu. La jumătatea anului
1999, în urma cordului cu Valeriu Stoica, preşedintele PNL,
se conturează o nouă construcţie politică, PNL Ş ApR Ş ISL
(Institui Social Liberal a lui T. Stolojan). În 2000 se reuşeşte
doar unificarea PNL - ISL. În 200 I, unificarea PNL - ApR
şi în 2003, tot prin intermediul lui Valeriu Stoica, cooptat în
reţea şi trecut un timp în conservare, alianţa PNl - PD, cu
menirea menţinerii controlului politic în cadrul sistemului,
indiferent de rezultatul alegerilor din 2004. "GUVR s-a
răspândit acum în tot spectrul politic. Vremea GUVR a tre-
cut", spunea, în august 2000, acelaşi Valdimir Pasti.
Secretul lui Formarea în timpul dictaturii lui Ceauşescu a unei elite

Polichlnelle intelectuale şcolite în Occident nu a fost un lucru rău.
Secretul lui Polichinelle despre care nimeni nu vrea să vor-
bească este cine a construit şi a protejat această elită şi pen-
tru ce. Într-un acces de sinceritate, V. Pasti dezvăluie, în
2000, scopul: împiedicarea intelectualităţii umaniste demo-
cratice să preia puterea. Dar ce căutau ei în FSN? Ce aveau
aceşti intelectuali de valoare în comun cu vechile cadre
obtuze ale nomenclaturii ceauşiste sau cu Securitatea la fel
de obtuză a lui Postelnicu, care se autocaracteriza "am fost
un dobitoc"? Există un singur rspuns: obligaţia faţă de sis-
tem. Un contract care nu se poate rupe. Un contract din care
nu te poţi retrage. Precum Stolojan, nu poţi hotărî nici pro-
pria ta viaţă, darmite cariera. Nu te poţi rupe din sistem nici
când partea lui murdară te afundă în corupţie. Aşa se face că
în alegerile din 2004, componenţii corupţi ai zonelor infe-
rioare ale structurii au înţeles că, de fapt, se schimbă doar
ghişeul la care vor plăti "taxa de protecţie": PSD - PUR sau
PNL - PD. Poporul rămâne tot o masă de manevră şi materie
primă pentru pierderile colaterale ca şi în decembrie 1989.
Eu am dat la o parte doar un colţ al capacului care aco-
peră relaţiile secrete ale membrilor structurii oligarhice.
Adevărul îl putem scoate la iveală doar împreună.
250
Adevărul 2
Răspunderea pentru evenimentele

sângeroase din 22 - 27 decembrie '89
Răspunderea politică
Într-o carte de memorii, publicată în 1998, răspunzând

solicitării lui Alexandru Singer de a comenta o afirmaţie
făcută în 1997 de către generalul Dan Voinea - şeful Secţiei
militare a Parchetului General - privind posibilitatea
deschiderii unei acţiuni împotriva lui Ion Iliescu ca respon-
sabil pentru evenimentele sângeroase din 22-27 decembrie
1989, Silviu Brucan respinge ideea răspunderii penale a
acestuia. acceptând însă ca reală răspunderea politică a lui
Ion Iliescu. Voi reproduce un lung citat din această carte,
pentru că este o analiză a evenimentelor văzute din interior
de către una din puţinele persoane ale căror păreri au contat
în luarea deciziilor în decembrie I 989. *
"A.S.: Ce vă face să puneţi accentul pe răspunderea
politică a domnului Ion Iliescu?
S.B.: Să examinăm mai întâi faptele.
Primul fapt: Decretul Nr. 4 din 26 decembrie 1989, sem-
nat de Ion Iliescu, ca preşedinte al FSN "privind trecerea în
componenţa Ministerului Apărării Naţionale a Depar-
tamentului Securităţii Statului şi altor organe din subordinea
Ministerului de Interne". Acest decret a fost elaborat şi emis
fără discutarea lui în Biroul Executiv al FSN (s.n.). Eu am
aflat de existenţa lui mult mai târziu. Ca urmare a acestui
decret, nu numai trupele regulate, dar şi aparatul represiv şi
unităţile speciale au fost înglobate în annată şi au dobândit
un statut legal şi respectabil în noul sistem. Cel mai grav
este că generalii şi coloneii din fruntea Securităţii, instalaţi
în posturi de conducere în annată, au căpătat posibilitatea de
a acţiona pentru a muşamaliza şi chiar distruge tot ceea ce
ar fi putut implica Securitatea în crimele săvârşite în decem-
brie 1989. Aşa se explică eliberarea tuturor teroriştilor aflaţi
• S. Brucan. O biografie intre două revolu.tii: De la capitalism la socialism şi retur, ediţie îngri-
jită de Alexandru Singer, pp. 261 - 263.
251
Emil Constantinescu
în închisori ale Armatei sau ale Miliţiei, conduse şi ele de ofi-

ţeri superiori de securitate. Ei ştiau foarte bine că, dacă rămâ
ne un singur terorist arestat, la anchetă ar fi reieşit din ce uni-
tate făcea parte, ce misiune avea acesta şi cine o comanda.
Cel de-al doilea fapt: Iliescu s-a împăcat foarte bine cu
prezenţa şefului Securităţii, generalul Iulian Vlad, la con-
ducerea operaţiunilor armatei alături de generalul Guşă
Ştefan, iar când eu am protestat împotriva acestei situaţii
absolut monstruoase şi am cerut la MAN ca să am o con-
fruntare cu generalul Vlad în seara zilei de 24 decembrie,
Iliescu n-a fost de acord şi doar la ameninţarea că demi-
sionez şi plec a fost nevoit să accepte confruntarea.
Cel de-al treilea fapt: Iliescu l-a numit la conducerea
Parchetului Militar, însărcinat cu descoperirea şi anchetarea
teroriştilor, pe Mugurel Florescu, care a avut grijă să
îngroape atât ancheta, cât şi dovezile privind rolul
Securităţii şi al unităţilor ei speciale. Pentru aceste merite
deosebite, Mugurel Florescu a fost avansat la excepţional -
de la maior la general - tot cu semnătura preşedintelui
Iliescu. Îmi aduc aminte că, la o şedinţă secretă a
Parchetului Militar, s-a decis clasarea dosarelor întregii
anchete privindu-i pe terorişti şi am serioase îndoieli că au
rămas dovezi cu numele şi vinovăţia acestora ... Ce anume
l-a determinat pe Ion Iliescu să procedeze astfel în rapor-
turile sale cu Securitatea şi cu şefii ei, să prezideze un regim
care nici un moment n-a pregetat să organizeze un proces al
Securităţii rămâne unul dintre secretele evenimentelor din
decembrie, poate cel mai important".
Brucan îşi dă însă singur un răspuns, creionând un
portret al preşedintelui Iliescu pe care nu pot să nu-l consi-
der corect: "Iliescu a fost activist de partid, secretar de judeţ,
secretar cu propaganda al CC, membru al Biroului Politic,
ceea ce şi-a pus amprenta asupra lui ca om politic. A petre-
cut mulţi ani în URSS şi are o mare "sete de putere"".
Responsabilitatea politică se află într-o relaţie ambiguă
cu responsabilitatea penală şi cu responsabilitatea morală pe
care le poate sfida prin voinţa populară exprimată prin vot.
Ea poate ignora sau strivi adevărul dacă acesta contravine
unei psihologii induse. Este chiar cazul adevărului despre
252
Adevărul 2
evenimentele din decembrie. De aceea, referitor la acest tip

de responsabilitate, mă opresc aici, pentru că, în acest
moment, mi se pare că nu este nimic de făcut. Există un sin-
gur recurs. La ISTORIE.
Răspunderea penală
Din anchetele efectuate de Parchetul Militar până în 1994, Dovezi

în dosarele privind evenimentele din decembrie 1989, rezultă obţinute
că numărul total al persoanelor decedate este de 1104. prin justiţie
Dintre acestea, 162 persoane au fost ucise până la 22 de-
cembrie 1989, iar 942 persoane între 22 şi 27 decembrie 1989.
Numărul răniţilor a fost de 3352. Până la 22 decembrie 1989
au fost rănite 1107 persoane, iar după această dată 2245.
Conform datelor din anchetele preliminare, 333 decedaţi
şi 648 răniţi au fost victimele acţiunilor personalului subor-
donat Ministerului Apărării Naţionale, iar 63 de decese şi 46
răniţi sunt consecinţa acţiunilor personalului Ministerului
de Interne.*
Anchetarea, judecarea şi condamnarea

unor inculpaţi pentru omor şi tentativă de omor
Pe baza anchetelor efectuate în perioada 1990-1994, au 1990-1996:

fost trimişi în judecată 125 inculpaţi. Dintre aceştia, 58 125
inculpaţi proveneau din aparatului central de partid şi de inculpaţi
stat. Alţi 59 inculpaţi au aparţinut aparatului local de partid trimişi
şi de stat. Din rândul ofiţerilor, 4 aparţineau Ministerului În judecată
Apărării Naţionale şi 75 erau cadre active ale Ministerului
de Interne. Au fost trimişi în judecată şi 8 subofiţeri. Dintre
aceştia, unul aparţinea Ministerului Apărării Naţionale, iar
ceilalţi 7 făceau parte din Ministerul de Interne.**
• Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar, în perioada 1990-
1994, în dosarele privind evenimentele din decembrie 1989, p 28 - 29
Ibidem, p 117-118
253
Emil Constantinescu
În procesul membrilor CPEx al PCR acuzaţi de compli-

citate la genocid, inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse
variind între I O şi 20 ani închisoare. Până în 1994-1995,
majoritatea au fost eliberaţi.
1997-2000: După procesele judecate de tribunalele excepţionale înfiin-

244 ţate în 1990, "Dosarele Revoluţiei" au fost blocate şi nu s-a mai
inculpaţi pus problema judecării vinovaţilor. Aşa cum se arată în nota nr.
identificaţi 405/C din 07.04.1998 a Parchetului de pe lângă Curtea
Supremă de Justiţie, până în 1997 cercetările au fost sistate.
La insistenţele publice ale societăţii civile şi ale partide-
lor care câştigaseră alegerile din noiembrie I 996, instituţiile
statului au început să-şi facă datoria. Ca urmare, numai în
1999 au fost înaintate instanţelor judecătoreşti 114 dosare
privind reprimarea revoluţionarilor din decembrie 1989,
prin care au fost trimişi în judecată 244 de inculpaţi.
1997-2000: În perioada 1999-2000 a fost finalizată urmărirea penală

Dosare În şi au fost trimise în judecată şi alte persoane implicate în
curs de represiunea revoluţionarilor din Timişoara, Sibiu, Cluj,
judecată Târgovişte, Oradea, Orşova, Otopeni, Cugir.
La Curtea Supremă de Justiţie, în anul 2000, erau în curs
de judecată:
• "Dosarul Calea Lipovei", în care mai mulţi ofiţeri au
fost acuzaţi că au ordonat deschiderea focului asupra
manifestanţilor din Timişoara, pe Calea Lipovei, în 17
decembrie 1989;
• "Dosarul Otopeni", în care doi generali şi un căpitan
au fost inculpaţi pentru uciderea a 50 de militari şi
rănirea altor 13.
2001-2004: • În "Dosarul Sibiu", în care a fost inculpat colonelul

Amânări Aurel Dragomir, anchetatorii au stabilit, prin rechizito-
şi achitări riu, că acesta s-a dovedit a fi, în decembrie '89, organi-
zatorul "Lagărului de la Sibiu", unde au fost sechestrate
aproape 600 de persoane. Totodată, procurorii militari au
dovedit că Dragomir este implicat în distrugerea a 96 de
imobile, uciderea a 93 de persoane şi rănirea altor 218.
254
Adevărul 2
Bucun,ştj .'.?..~!:._1.~?.t....
ROMÂNIA
MINIS1ERI.IL PUBLIC
PARCHET\Jl DE PE LÂNGĂ
C\JRTEA SUPREMA DE JUSTIŢIE
PROCUROR GENERAL
CABfN ET
Nr•••••.•• f..~.Ş/L ...
NOTĂ
referitoare la dosare soluţionate privind evenimentele din Decembrie

1989. Perioada este 01.09.1997-01.04.1998 întrucât înainte de
01.sept1997 nu s-a făcut nimic.
Nr. NUME ŞI PRENUME INFRACŢIUNEA

crt.
I 1. General de armata Omor deosebit de grav şi
STĂNCULESCU VICTOR-ATANASIE tentatiVa la Infracţiunea de omor
deosebit de 1:!rav. - Timisoara -
2. General de corp de armata Omor deosebit de grav şi
CHIŢAC MIHAI tentatiVa la infractiunea de omor
deosebit de 11:rav. - Timişoara -
3. Colonel PALADE MARIUS BRUNO Instigare la omor deosebit de
l!rav. -Sibiu -
>----
4.
--
Lt. col. VASILOF GEORGE Omor deosebit de grav.
- Bacău -
5. Lt. col. SIMION MIRCEA Omor deosebit de grav.
I · Bacau -
6. Cpt. MEHEDINŢI OVIDIU-CLAUDIU Omor deosebit de grav.
- Bacău -
7. Plt. adJ. şef DĂNILĂ ION Omor deosebit de grav.
Bacau -
8. Plt. adj. CIUBOTARU VALENTIN Omor deosebit de grav.
Bacau -
9. Col. ALEXANDRESCU IOAN Omor deosebit de grav.
Buzău -
10. Cpt. JOIŢOIU VASILE Omor şi tentativa de omor

deosebit de 11:rav. - Timişoara -
I 11. Plt. maj. UDREA EUGEN Tentativa de omor.
- Buzau -
12. Plt. maJ. MIHAI MARIN Tentativa de omor.
- Ploieşti -
• Notă referitoare la dosare solu\ionate privind evenimentele din Decembrie 1989. Parchetul
de pe lânga Curtea Suprema de Justiţie, 7 aprilie 1998
255
Emil Constantinescu
Din ordinul lui Dragomir, în 22 decembrie 1989, au fost

arestaţi peste 200 de civili din Sibiu, iar locuinţele, con-
siderate "cuiburi de terorişti", au fost distruse cu tunurile.
Potrivit rechizitoriului, mai multe persoane au fost
împuşcate din elicoptere, la ordinul lui Dragomir.
Procesul, început în 2000, a fost suspendat, după numeroa-
se amânări, iar dosarul a fost retrimis la Parchet în 2004.
• Ioachim Moga, în decembrie 1989, era prim-secretar
al Comitetului Judeţean de Partid Cluj al PCR. Contrar
prevederilor legale şi regulamentare, a ordonat scoaterea
trupelor dotate cu armament şi muniţie de război din
cazărmi împotriva populaţiei din Cluj care manifesta
paşnic contra dictaturii comuniste. Rezultatul: 26 morţi
şi 52 răniţi. A fost acuzat de instigare la comiterea
infracţiunii de omor deosebit de grav în dosarul penal nr.
217 /p/ 1997, prin rechizitoriul din mai 1998.
La 9 aprilie 2003, Curtea Supremă de Justiţie îl achită pe
Ioachim Moga.
2001-2004: După ce generalul Dan Voinea a fost demis, la începutul

Eliberarea anului 200 I, din funcţia de şef al Secţiei Parchetelor
vinovaţilor Militare, "Dosarele Revoluţiei" au fost preluate de alţi
condamnaţi procurori militari. Au urmat amânări, blocaje şi mai ales
În 1997-2000 rezoluţii favorabile pe memoriile prin care cei condamnaţi
definitiv cereau introducerea recursurilor în anulare şi
achitarea. Astfel:
• 9 februarie 2001: Procurorul General Joiţa Tănase sus-
pendă executarea hotărârii definitive şi irevocabile a
Curţii Supreme de Justiţie de condamnare la câte 15
aniînchisoare a generalilor în rezervă Mihai Chiţac şi
Victor Atanasie Stănculescu pentru implicarea lor în
evenimentele din 1989 de la Timişoara.
• 8 august 2001: Procurorul General Joiţa Tănase pro-
movează recurs în anulare împotriva deciziei Curţii Supre-
me care îi condamnase pe generalii Stănculescu şi Chiţac.
• 1O aprilie 2004: Preşedintele Ion Iliescu îl graţiază pe
căpitanul Petrea Căldăraru, condamnat în 2000 pentru
omor la I O ani închisoare, pe baza avizului formulat de
Ministerul Justiţiei, condus de Rodica Stănoiu.
256
Adevărul 2
• noiembrie 200 I: Parchetul General dă soluţia de 2001-2004:

"neînceperea urmăririi penale" în dosarul generalului Procese
Caba - Cluj '89. blocate
• noiembrie 200 I: Parchetul General se pronunţă cu
"NUP" şi în dosarul generalului Paul Vasile - Timişoara '89.
• martie 2004: Instanţa Curţii Militare de Apel aprecia-
ză că dosarul revoluţiei de la Sibiu trebuie retrimis pro-
curorilor militari pentru îndreptarea unor vicii de proce-
dură. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirmă decizia
de retrimitere a dosarului la Parchet.
Data de 27 decembrie este aşteptată cu înfrigurare de către Infracţiunea

toţi cei implicaţi în crimele de omor foarte grav, considerând continuată
că ea marchează împlinirea celui mai lung termen de pres- şi
cripţie prevăzut de Codul penal şi aplicabil acestor infracţiuni. excluderea
prescripţiei
Abordarea comparativă a fenomenelor din decembrie '89
- iunie 1990 evidenţiază însă participarea aceloraşi ofiţeri de
încredere la represiunea din 16 - 21 decembrie ordonată de
preşedintele RSR şi comandant suprem al forţelor armate
Nicolae Ceauşescu; la crimele din 22 - 25 decembrie insti-
gate şi organizate de vârfurile CFSN şi Consiliul Militar
Superior sub conducerea lui Ion Iliescu; la acţiunile repre-
sive din ianuarie - februarie '90 şi iunie '90 ordonate de noul
preşedinte al României şi comandant al forţelor armate Ion
Iliescu. În toate aceste acţiuni criminale: omoruri, răniri
grave, tortură, câteva persoane revin mereu în rol de organi-
zatori şi coordonatori: generalul Victor Stănculescu, gene-
ralul Mihai Chiţac, amiralul Emil (Cico) Dumitrescu, Virgil
Măgureanu şi, posibil, şi alţii. Hotărârea şi consecvenţa
acţiunilor de represiune militară şi paramilitară împotriva
forţelor democratice din România demonstrează că la
nivelul organizatorilor şi coordonatorilor s-a acţionat în
baza unei unice rezoluţii, ceea ce conferă faptelor lor un ca-
racter de infracţiune continuată.
Această situaţie exclude, din punct de vedere juridic,
invocarea în acest an a prescripţiei de 15 ani a răspunderii
penale a celor vinovaţi de instigare la săvârşirea
infracţiunilor de omor deosebit de grav din decembrie 1989.
Într-o situaţie similară sunt magistraţii care, prin necerce-
257
Emil Constantinescu
tarea sau tergiversarea anchetelor şi a dosarelor pe rol la tri-

bunale, se fac vinovaţi de infracţiuni continuate până azi, de
favorizarea infractorilor* şi abuz în serviciu contra intere-
selor persoanelor.**
Crime dirijate impotriva OAMENILOR
Ancheta necesară pentru stabilirea responsabilităţii individuale pentru o

faptă penală este diferită de cea necesară demonstrării responsabilităţii unei
autorităţi de stat. Cu alte cuvinte, poate fi relativ uşor să dovedeşti că victi-
ma a fost torturată în arestul poliţiei, va fi mult mai dificil să identifici toate
persoanele care poartă responsabilitatea legală pentru această acţiune, ca
autori imediaţi sau complici. Cum o asemenea cercetare implică o activitate
judiciară de durată, invocarea prescripţiei poate fi o problemă pentru magis-
traţi şi cercetători deopotrivă.
Crime În general, legislaţia internă a statelor absolvă per-

imprescriptibile soanele de răspundere penală după un anumit număr de ani
(3, I O, 15 ani, în funcţie de ţară şi de gravitatea faptei). În
dreptul internaţional există un consens pentru interzicerea
prescripţiei pentru crime împotriva umanităţii. Totuşi, nu-
mai 43 de state au ratificat Convenţia Naţiunilor Unite pen-
tru neaplicabilitatea prescrierii pentru crime de razboi şi cri-
me împotriva umanităţii. Tribunalele din Franţa, Belgia etc.
au respins categoric prescripţia crimelor împotriva umanităţii
şi există opinii avizate care susţin că termenul de prescripţie
ar trebui considerat ca întrerupt din momentul în care acuzatul
este în mod efectiv deferit Justiţiei, având astfel posibilitatea
de a se apăra şi de a-şi dovedi, după caz, nevinovăţia.
• Conform art. 264 Cod Penal, "ajutorul dat unui infractor fără o înţelegere stabilită înainte
sau în timpul săvârşirii infracţiunii, pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală sau
executarea pedepsei" constituie infracţiunea de favorizarea infractorului şi "se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 7 ani".
•· În baza art. 246 Cod Penal, "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor constă în:
fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă nu
îndeplineşte un act ori ii îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare
intereselor legale ale unei persoane şi "se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani".
258
Adevărul 2
Întrebarea este dacă crimele simultane sau în lanţ, dirijate

de persoane oficiale, împotriva unor persoane luate la
întâmplare şi executate în scop de diversiune sau de anihilare
a oricărei opoziţii ori de legitimare a conducerii preluate prin
complot şi sânge ar trebui considerate simple crime împotri-
va dreptului omului la viaţă sau ar trebui asimilate, datori!ă
gravităţii şi amploarei lor, crimelor împotriva umanităţii. In
această a doua situaţie, pentru care, personal, optez cu toată
convingerea, autorii tragediei naţionale declanşate de autode-
clarata conducere de stat la miezul zilei de 22 decembrie
1989 n-ar mai putea beneficia de nici o prescripţie.
Chestiunea imunităţii apare în orice rechizitoriu al Imunităţi

crimelor împotriva drepturilor omului girate de o autoritate excluse
de stat. Acuzatul poate invoca imunitatea ca oficial actual
sau ca actual ori fost şef de stat. În realitate, imunitatea
aparţine statului şi nu acuzatului, astfel încât statul poate să
o retragă şi poate fi presat să o facă.
Oficialii publici, ca atare, nu au imunitate în legislaţia
internaţională. Mai mult, Convenţia împotriva Torturii
prevede participarea unui oficial de stat sau a unei alte per-
soane care acţionează într-o calitate oficială ca un element
constitutiv al infracţiunii de tortură. România a aderat la
această convenţie în 1990 şi a introdus tortura, ca
infracţiune, în Codul Penal, în acelaşi an.
Situaţia unui fost şef de stat este mai complexă. În legis-
laţia majorităţii ţărilor lumii, un fost şef de stat se bucură de
imunitate pentru actele oficiale comise în timpul exercitării
funcţiei. Problema este dacă o crimă pe care acesta ar
săvârşi-o poate fi considerată act oficial sau parte a
atribuţiilor de şef de stat. Această chestiune a fost luată în
discuţie de Camera Lorzilor în cazul fostului preşedinte al
Republicii Chile, Augusto Pinochet, refugiat în Marea
Britanie şi a cărui extrădare a fost cerută de urmaşii vic-
timelor loviturii de stat militare. În prima lor hotărâre,
Lorzii au decis că infracţiunile de tortură şi crimele împotri-
va umanităţii, de care era învinuit, nu erau "atribuţii" ale
unui şef de stat. La cea de a doua deliberare, Camera
259
Emil Constantinescu
Lorzilor a decis că ratificarea de către Marea Britanie şi

Chile a Convenţiei împotriva Torturii elimină orice imuni-
tate pentru tortură a fostului preşedinte chilian, astfel că el
trebuie extrădat şi judecat.
Statutul Curţii Penale Internaţionale, pe care România
l-a semnat, în 1999, prevede în mod expres: "calitatea ofi-
cială de şef de stat sau de guvern nu va exclude în nici un
caz o persoană de la responsabilitatea sa penală". Prevederi
similare sunt conţinute în Statutul Tribunalului Penal
Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (care, în 1999, a
început judecarea lui Slobodan Miloşevici, fost preşedinte
al Republicii Federale Iugoslavia). În dreptul intern, noua
legislaţie a Belgiei pentru crime împotriva umanităţii şi
crime de război respinge orice formă de imunitate.
Judecându-l şi executându-l pe Ceauşescu, noile auto-
rităţi române au aderat, de facto, la acelaşi principiu al res-
pingerii imunităţii fostului şef de stat.
Responsabilitatea Este evident că, în cele mai multe cazuri, oficialii de vârf
delegată nu participă personal la torturi sau omoruri. Dar ei pot şi tre-
buie să fie judecaţi dacă au comandat aceste crime. În plus,
conform doctrinei resposabilităţii delegate, orice persoană
care a deţinut controlul asupra subordonaţilor şi a ştiut sau
ar fi trebuit să ştie că o crimă este pe cale să fie comisă şi nu
a oprit-o sau nu a încercat să o prevină şi nici nu i-a pedep-
sit pe cei responsabili, este şi ea responsabilă din punct de
vedere al dreptului penal. Această responsabilitate revine nu
numai autorităţilor militare, ci şi civililor aflaţi într-o poziţie
de autoritate superioară.
Practic, nu este dificil ca acuzatul să fie trimis în jude-
cată pentru crimă dacă el este făptuitorul direct, dar este
mult mai greu să se asigure o investigaţie complexă a
responsabilităţii delegate, să se probeze cu martori sau do-
cumente că oficialul vizat a avut controlul asupra subor-
donaţilor şi a avut cunoştinţă de faptele acestora. Când
autoritatea constituită printr-o lovitură de stat cu ajutorul
militarilor (autorii direcţi ai crimelor) s-a menţinut timp
îndelungat la putere (şapte ani) şi apoi, după o întrerupere de
260
Adevărul 2
numai patru ani, a revenit masiv în toate puterile: legislativă,

executivă şi judecătorească, iar şeful statului, care trebuie,
conform Constituţiei, să asigure buna funcţionare a tuturor
instituţiilor şi aplicarea legilor este chiar prima persoană
vizată, cercetarea penală pare mult mai dificilă, dacă nu
chiar imposibilă. Şi, totuşi, problema nu poate fi escamotată.
În anumite ţări, în special în cele tradiţional influenţate Cine poate

de dreptul anglo-american, numai procurorul poate iniţia o iniţia
anchetă penală, şi tot el este cel care decide dacă să fina- rechizitoriul?
lizeze sau nu rechizitoriul. În alte ţări, principiul "legalităţii"
dictează că orice crimă care intră în cunoştinţa procurorului
trebuie să fie anchetată.
Ştiind că, în România, procurorii se pot (sau nu) sesiza
din oficiu, înţelegem de ce prima grijă a preşedintelui CFSN
a fost numirea în funcţii de conducere la Procuratura Mili-
tară şi Procuratura Generală a unor oameni fideli şi, în unele
cazuri, implicaţi ei înşişi în evenimentele din decembrie.
Este de menţionat că, în dreptul de inspiraţie franceză al
multor state, victima are dreptul să depună plângere în faţa
unui judecător de instrucţie* care este obligat să deschidă
ancheta. Victima sau ruda victimei devine parte civilă în
procesul penal** şi are dreptul la daune compensatorii.
Procesul spaniol împotriva fostului preşedinte chilian
Pinochet a fost deschis utilizându-se "accion popular"
(acţiunea populară), un demers procedural care permite
cetăţenilor spanioli să deschidă acţiuni penale în anumite
situatii de interes public, indiferent de faptul că ei au fost
lezaţi direct sau nu.
Recent, unele tări latino-americane, cum ar fi Guatemala

sau Costa Rica, au permis victimelor să acţioneze ca
• juge d'instruction
•· Pentru anchetarea preşedintelui Ciadului, Hissein Habre, şapte victime plus văduva
franceză a uneia dintre victimele ciadiene, dar şi o asociaţie civică au depus plângeri
penale.
261
Emil Constantinescu
"procurori adjuncti"* pentru a fonnula acuzaţii, a introduce

apel împotriva unor hotărâri judecătoreşti ori pentru a aduce
dovezi. ONG-urile şi asociaţiile sunt recunoscute ca
"procurori adjuncţi" dacă au un interes direct în cazul în
speţă, în mod notabil atunci când este vorba despre crime
împotriva drepturilor omului.
În ceea ce priveşte România, faptul că în legile noastre
nu există asemenea prevederi nu este în nici un caz un
impediment pentru ca societatea civilă să se implice în dez-
baterea problemelor legate de stabilirea responsabilităţilor
oficiale pentru crimele din decembrie 1989. Ani de zile
răniţii_ şi unnaşii celor ucişi au cerut adevărul despre revo-
luţie. In mare măsură, acest adevăr astăzi îl ştim. E timpul
să se facă şi dreptate, iar cei care ştiu mai mult şi pot dove-
di să nu se mai teamă să spună. O vor face dacă ştiu că o ma-
re parte a românilor sunt alături de ei, îi susţin şi îi îndeamnă
să iasă din anonimat. Pentru dreptate merită să-ţi învingi
temerile, să faci un efort, să sacrifici un timp, să-ţi reprimi
reţinerea de a veni ca martor la Parchet sau la Tribunal.
Ar fi greşit să credem că un procuror poate fi receptiv
doar la cerinţele şi interesele celor aflaţi la putere. Un pu-
ternic curent de opinie în sprijinul soluţionării corecte a
Dosarelor Revoluţiei ar putea fi un stimul şi un ajutor pen-
tru magistraţi.
CONCLUZII
• Adevărul despre evenimentele din decembrie 1989
rămâne o provocare fundamentală pentru istoria contempo-
rană a României. Chiar dacă pare să nu mai aibă astăzi o
semnificaţie politică marcantă şi, în mod evident, nu mai
stârneşte un interes deosebit în opinia publică, el este indis-
pensabil pentru a înţelege problemele actuale ale ţării şi,
mai ales, viitorul ei.
Natura criminală a loviturii de stat din 22 decembrie
1989 a amplificat numărul victimelor după tragedia repre-
• querellante adjunto
262
Adevărul 2
siuniiceauşiste, făcând ca revoluţia română să fie singura

sângeroasă din Europa Centrală şi de Sud-Est.
Pentru cele I 62 persoane ucise până în 22 decembrie '89,
Nicolae Ceauşescu a fost condamnat la moarte şi executat,
membrii CPEx au fost judecaţi şi condamnaţi la pedepse
variind între I 0-20 ani închisoare, generalii Stănculescu şi
Chiţac au fost, de asemenea, judecaţi şi condamnaţi la câte
15 ani închisoare.
Pentru cele 942 persoane ucise după 22 decembrie 1989,
ora 12:00, nu au fost judecaţi şi condamnaţi decât câţiva
făptuitori direcţi. Iniţiatorii, conducătorii şi profitorii lovi-
turii de stat au reuşit până acum să evite orice răspundere -
şi penală, şi politică.
• A considera că "armata" a dat o lovitură de stat este un
fals. Nu armata, ci un grup de conspiratori cinici au pus la
cale un puci şi au preluat puterea folosindu-se de armată.
Din înregistrările luărilor de cuvânt la întâlnirile ofiţerilor
din organele centrale ale MApN cu preşedintele CFSN Ion
Iliescu şi Virgil Măgureanu din 6 - 7 ianuarie 1990 rezultă
clar că aceşti ofiţeri nu au avut nici o legătură cu conspiraţia
şi că au fost folosiţi fără să înţeleagă ce se întâmplă. Prin
urmare, răspunderea politică şi penală pentru uciderea a 942
persoane şi rănirea gravă a 2251 persoane în perioada 22 -
27 decembrie 1989 revine iniţiatorilor şi organizatorilor
loviturii de stat şi, după caz, executanţilor direcţi în situaţia
în care aceştia sunt găsiţi vinovaţi pentru fapte săvârşite în
cunoştinţă de cauză cu încălcarea legii şi a regulamentelor
militare. A vorbi despre implicarea armatei în general
înseamnă a accepta aceeaşi manipulare neruşinată care a
asimilat răspunderea nomenclaturii ceuşiste şi a activiştilor
PCR cu cea a celor patru milioane de membri de partid.
• A considera că "armata" a înfăptut "revoluţia română"
şi a vorbi despre "revoluţionari" din rândurile armatei este
un fals la fel de grosolan.
Armata nu s-a luptat cu nici un inamic extern sau intern
înannat. Din 16 până în 22 decembrie, ora 12:00, manifes-
tanţii împotriva regimului Ceauşescu nu au avut arme. Nici
în zilele de 22 - 27 decembrie, nu a fost identificat vreun
inamic extern sau intern înarmat care să atace autoritatea de
263
Emil Constantinescu
stat nou instalată. Cât priveşte civilii deţinători de anne în

acele zile, ei le primiseră de la annată pentru "a apăra revo-
luţia" şi, în cazurile în care le-au folosit, ei au făcut-o în
acest scop.
Represiunea efectuată de trupele MApN la ordinul
comandantului suprem Nicolae Ceauşescu, împreună cu
trupele de securitate şi miliţie ale Ministerului de Interne, se
încadrează în conceptul de terorism de stat şi în categoria
crimelor împotriva umanităţii datorită amploarei infrac-
ţiunilor de omor deosebit de grav, tentativă de omor
deosebit de grav, lipsire de libertate, tortură şi tratamente
neomenoase, incriminate de Codul penal român la articolele
176 (l) şi (2), 189,267, 2671.
În perioada 22 decembrie - 27 decembrie, acţiunile
annatei - care înglobase şi forţele de securitate şi miliţie ale
Ministerului de Interne - au fost executate la ordinele
miniştrilor Apărării Victor Stănculescu şi Nicolae Militaru
sub pretextul "luptei cu teroriştii" oficializate de Consiliul
Frontului Salvării Naţionale şi de Consiliul Militar
Superior, aflate sub conducerea lui Ion Iliescu. Ele se
încadrează tot în conceptul de terorism de stat şi se plasează
în aceeaşi categorie de infracţiuni grave menţionate pentru
perioada 16 - 21 decembrie.
Cercetarea penală caz cu caz a cauzelor deceselor indică
cu claritate că militarii ucişi sau răniţi au fost împuşcaţi de
militari care au tras unii împotriva altora. În marea lor majo-
ritate, civilii omorâţi sau răniţi au fost împuşcaţi de militari.
Gravele distrugeri aduse unor clădiri şi obiecte din patri-
moniul cultural şi istoric (Muzeul Naţional de Artă,
Biblioteca Centrală Universitară) au fost provocate de mili-
tari prin folosirea neadecvată a annamentului greu.
Pierderile care au afectat dotarea annatei (elicoptere,
tancuri, taburi, şalupe), ca şi distrugerea a numeroase obiec-
tive civile (case, spitale, sedii ale unor instituţii, avioane
civile etc.) au fost provocate tot de militari.
În nici unul din cazuri nu poate fi invocată o respon-
sabilitate colectivă a Armatei ca instituţie; este vorba despre
responsabilităţi individuale ale făptuitorilor direcţi, precum
264
Adevărul 2
şi ale celor care au iniţiat, organizat şi ordonat acţiunile

sângeroase sau distrugerile de bunuri publice şi private.
Lămurirea rolului forţelor armate din MApN şi MI (secu-

ritate, miliţie) în lovitura de stat din decembrie 1989 este
pentru mine o datorie imprescriptibilă. O fac acum, pentru că
acum am înţeles realitatea, după cercetări cărora le-am de-
dicat o bună parte a ultimilor patru ani. Este, în acelaşi timp,
o datorie de onoare. În ultima jumătate de secol, România a
avut trei comandanţi ai forţelor armate: Nicolae Ceauşescu,
Ion Iliescu, Emil Constantinescu. Chiar dacă mandatul meu
a fost cel mai scurt, am avut ocazia să cunosc din interior
armata, serviciile de informaţii, poliţia şi jandarmeria.
Am făcut toate eforturile pentru a fi diferit de predeceso-
rii mei şi pentru a imprima forţelor armate ale României o no-
uă concepţie, o nouă structură şi o nouă organizare. Şi pot a-
firma că în bună parte am reuşit. Armata s-a reorganizat după
doctrina şi structurile NATO. Serviciile de informaţii externe
au abandonat psihoza anti-occidentală, au renunţat la vechile
acţiuni de spionaj a ţărilor NATO şi UE, ceea ce s-a confirmat
prin integrarea lor în comunitatea serviciilor NATO.
Poliţia a rămas un teren slab, deşi o parte din ofiţerii
corupţi sau şantajabili au fost îndepărtaţi. Riscul dezechili-
brării ripostei în confruntarea cu infracţiunile înregistrate zi
de zi era prea mare pentru un exces de zel.
Pentru prima dată, jandarmeria a fost organizată ca o
forţă de ordine profesionistă de tip occidental.
Meritul transformărilor pozitive din armată revine noii
generaţii de tineri ofiţeri care au înţeles şi au aplicat refor-
ma din convingere. Ei vor conduce noua armată a României,
modernă şi democratică. Ei sunt chemaţi să devină nu
numai o elită militară, ci şi o elită a societăţii româneşti. Ei
au nevoie să cunoască adevărul despre implicarea criminală
individuală a unor ofiţeri în represiunile din decembrie
1989. Pentru ca acestea să nu se mai repete niciodată.
"Meritul" incontestabil al lui Ion Iliescu pentru "succe-

sul" loviturii de stat din decembrie 1989 constă în realizarea
265
Emil Constantinescu
rapidă, după prăbuşirea dictaturii Ceauşescu, a reconcilierii

între toate fracţiunile nomenclaturii comuniste şi a tuturor
zonelor de interese din Securitate şi Armată care s-au raliat
rapid noului şef. Pe această bază a luat naştere încrengătura
numită astăzi reţeaua de tip mafiot care a devalizat
România. Preţul plătit pentru ca această reconciliere internă
a nomenclaturii comuniste şi a vârfurilor compromise ale
Securităţii şi Armatei să pară reconciliere naţională a fost de
aproape o mie de morţi şi de câteva mii de grav răniţi.
Teribila solidaritate la vârf a componenţilor oligarhiei

româneşti de-a lungul a 15 ani este legată de implicarea
directă, indirectă sau de acceptarea beneficiilor rezultate din
actiunile criminale ale loviturii de stat.
'La Atena, în anul 400 Î.H., o lovitură de stat a adus la
putere un regim oligarhic represiv cunoscut sub numele de
Regimul celor 30 de tirani. În Apologia lui Socrate, Platon
menţionează că Cei Treizeci au folosit o metodă
dezgustătoare dar foarte practică pentru a-şi asigura solidar-
itatea complice a atenienilor: implicarea a cât mai multor
cetăţeni în crimele lor.
Politica, economia, justiţia şi starea morală a societăţii
româneşti au stat şi vor mai sta sub semnul "păcatului origi-
nar" - lovitura de stat criminală din decembrie 1989.
266
ADEVĂRUL 3.
DESPRE MINERIADE: CONSPIRAŢIA
ÎMPOTRIVA STATULUI DE DREPT
14 uuue 1990
?1t4 + e a ' ? ~ ~ ~ euutt tU4'U( d e ~

~ ~ ' 8 ~ .Ji /zt:e4ti9<-"o444 U # ~ ~a1tâ.
? t a l i a ~ ~ ~ ~ ~ d e ~ # c,e ~
~euede ~~o~ de ~ukiaiedi{tei
~ - 1" hd. toata ~ ~ ffled«f, ea tdeuipt.
1" ~- âe ~ o ediţie ~al,â ~ ~ ~ "'·
' 8 ~. . Pe w:41e. ue Pcata ~ -
. ~ de o ~.
267
Emil Constantinescu
~ - Ui 9'U'ft, de fflUle'U. ~ dâftatle ""- ~ e«. ~

adâ. fzâtatâ de ~ - '4/U d e ~ 4«I. ~ - ,,,,_ ut-eM,-
Hteltlt. Puua d ţie 'D~. ţ,«t Ştiam d ~ ~ ue
,He«,.
~ auea. (a ~ - '?aH« ţdal«tl«.· ~ aMUlţlt.

p~ ~ # ,ue, te ~ 44 etzeadâ,, ~ - ~ -
~ fta't ~ dta«e de µat,zâ,.

~ ~ itatlelle ~ ea ta '41te: " " ' ~
ue
tfa,za de 1t,o,zd ea d4 ~ 404itzea uwada,-
e l , ~ (a tlffl/t-
tMdM: atte4't ~ # 4IJ#1l)II. e«. ~ 'J~ '4/U ~
~ ue
Piaţa ~ d /ad, ~ # te ~ e«. 4alle
~ - e«. ~ ~ ue
mad4 # ~ 44ftatle e«. 14/de
444. atute. e«. ~ ~ e«. ~ ~ - Pâlzea
U(,14~~-
i i : ~ ~ dl,e '1~- de '4/U He ~ de

eâteua.~. ~~- 4(,le,dte,,e~(a~. ?k~-
,ud,~ d S ~ a. ded4 d atu«:tâ f l e ~ ~ tU1114,-
ta ~ ~ţlei ~ - 'J-4Ht- ~ ~- ~ . tt
~ d4 He a.fete d4 ~ eât mai ,z,eµde. 'l1t pul, Jliei. 11e-a.
~(a~e«IZ4â.
1" aulolt tmi ~ "" ffll#te ~ de ~ ~ te tdewpi.
«#IM ~ '4!U el, apia«d4« fle ata~ #
'DM mai afe4 ~
te ~ afte ~ ~ ~ - i ea iHte/,«,f«4(i. Şi
t<Jate "" a«e44'. Piaţ,â, a. ~ "" '4/U 4## ~ ~
~ de euutate""
~ diH 21 ~ '19. de ţ,zate,,,
~ diH 22 ~ '19 #, de ~ dilt afPulle-mai '90.
~ ~ ® e a eM«t ~ t«i ~ 1::~. 1lai4J de
adl4. fle '4!U " " ' ~ ~ ffli-t ad«4ue de ta Pairu. e4.ll4 de
~ t a ~ d fPuultMli (IM ţi di4fut# ~ d dea. o HUi«â
,J_ ~,1~ .,1 • _,,_, __ ~ __ ,J •-••~.,••-••A f',•.~•~n/ ,.,. • MAA1'4 MIM,,,Uî
~ a.,,..,.,.,F eac.a~. ~ ~ "' ........,...... ~ a : ,---- ,_....,_.
.;/îl'ilh A
d. ue ~ ~ - dtâ«t ~ " " ' ~ j a.fwJ{d4t #,

268
Adevărul 3
~ - uetuuft,u~~ja~~ja«#C,4'U4-
~ .. 4 ~ ~ - ~ ţu,4te ~ U ~ ~
~-. aftut9e 4â u ~ t,zeµat ~ ~ .
1 1 ~ de 04#He#U~ ue 4«4M,~ " o ~ de
~ ~ dte4C, dtzţi''. La 'J::~ e ~ de4p,e o ~ 44"
de4/Pze O ~ aiJt ~ 4a fu ~ O ~ ~ pe4U «#t deu-
""' ue «'UHâ: ~ fflilte e ~ de o ,zea/,('(ate ~ ""' ţ,a,z.a. Hte4.
ue ~ mâ ~ u mâ ~ -
21 uuue 1990
Aţ!«d. u i ~ J i a ~ . ~µofi4tâde
~ ~ ~ 4â ţie ",zeţuutte" ta ~ ""' ~ ~
~ d e ~ - 'PMa am afaut4 H(U t a ~ - fi4ta ~
fut4â, ~ " " ' ~ ~ ~ ~ '4ţâ de
OIUYZite ""' ' 8 ~ .
TEZA:
Mineriadele au fost, fără excepţie, mişcări violente de natură

politică, iniţiate,
organizate şi conduse de persoane provenind
din fostul aparat de represiune ceauşist şi din nomenclatura şi
activul PCR, pentru menţinerea sau revenirea la putere a
forţelor grupate iniţial În FSN şi reciclate apoi În PSD (PDSR)
şi PRM. Minerii manipulaţi, utilizaţi ca reprezentanţi ai clasei
muncitoare Împotriva părţii democratice a societăţii care se
opunea intereselor noii oligarhii, au fost antrenaţi În acţiuni care
Întrunesc deopotrivă elementele terorismului şi ale conspiraţiei
Împotriva statului de drept.
269
Emil Constantinescu
DEFINIREA PROBLEMEI
Mineriadele trebuie înţelese pornind de la lozinca comunistă a clasei

muncitoare ca "forţă conducătoare a statului", situată deasupra instituţiilor,
şi legitimând în mod natural ideea de dictatură a proletariatului inoculată în
cei 45 de ani de propagandă comunistă. Nici una dintre aceste acţiuni tero-
riste nu a fost o mişcare sindicală reală.
Specificul mineriadelor
Deşi esenţa lor teroristă a fost aceeaşi, mineriadele au avut şi ţeluri specifice.
Susţinerea Mineriadele din ianuarie şi februarie 1990 au avut ca

puterii scop susţinerea unei puteri nelegitime instaurate printr-o
nelegitime lovitură de stat şi eliminarea forţelor democratice de pe
scena politică.
Reinstaurarea Mineriada din 14-15 iunie 1990 a fost organizată de ace-

fricii leaşi structuri comunisto-securiste, acum legitimate prin vot,
dar care, neavând cu adevărat capacitatea să accepte exerci-
ţiul democratic, aveau nevoie să reinstaureze "frica", instru-
mentul cu ajutorul căruia guvernaseră timp de 45 de ani.
Răsturnarea Mineriada din septembrie 1991 a fost prima răfuială

prin forţă a între clanul "conservator" condus de Ion Iliescu şi clanul
guvernului "reformist" condus de Petre Roman în cadrul puterii neoco-
muniste instalate în decembrie 1989.
Intimidarea Tentativa de mineriadă din ianuarie 1997 a fost o încerca-

puterii re de intimidare a noii puteri democratice şi în special a nou-
democratice lui preşedinte care declanşase campania anticorupţie şi asig-
urase funcţionarea normală a justiţiei prin punerea în aplicare
a mandatului de arestare a infractorului Miron Cozma.
Răsturnarea Mineriada din ianuarie 1999 a fost o mişcare organizată

prin forţă a pentru răsturnarea prin forţă a Preşedintelui României pe
preşedintelui fondul derulării proceselor de condamnare a capilor mafiei
270
Adevărul 3
comunisto-securiste şi al agravării conflictelor din

Iugoslavia, unde România "trebuia" să fie de partea regimu-
lui Miloşevici şi nu de partea NATO.
Mineriada din februarie 1999 a fost un atac deschis la Anularea

principiile statului de drept având ca unic scop împiedicarea Justiţiei
punerii în executare a unei hotărâri definitive a Curţii
Supreme de Justiţie (de condamnare a liderului mineriade-
lor, Miron Cozma, la 18 ani închisoare, pentru infracţiunile
comise în 199 l ).
Distincţia esenţială dintre mineriadele din 1990-1991 şi
cele din 1999 priveşte faptul că primele au fost iniţiate şi
organizate de reprezentanţi oficiali ai Preşedinţiei,
Guvernului, Poliţiei şi Serviciilor de Informaţii împotriva
societăţii civile pentru satisfacerea intereselor politice ale
forţelor neocomuniste grupate în FSN (azi PSD), în timp ce
mineriadele din 1999, organizate sub egida Partidului
România Mare şi sprijinite de PSD, au primit riposta statu-
lui democratic care a protejat astfel interesele istorice ale
României şi ale poporului român.
Mineriada din ianuarie 1990
Încălcând afirmaţia făcută în repetate rânduri după 22 28 ianuarie

decembrie '89, anume că FSN este o forţă politică provi- 1990
zorie, care şi-a asumat răspunderea de a organiza alegerile
şi deţine puterea doar pentru gestionarea treburilor ţării
până în acel moment, Ion Iliescu, preşedintele CFSN,
anunţa participarea Frontului Salvării Naţionale la alegerile
din mai 1990.
În Piaţa Victoriei are loc un mare miting de protest al
membrilor şi simpatizanţilor partidelor istorice, PNŢCD,
PNL, PSDR, precum şi al altor fonnaţiuni democratice
împotriva transformării FSN în partid. Concomitent, FSN
organizează o contra-manifestaţie, pornind din Piaţa Banu
271
Emil Constantinescu
Manta. După eşecul acesteia, seara, FSN organizează o ac-

ţiune violentă, mobilizând muncitori de la IMGB, ICTB,
IMMR, IIRUC, cărora li se alătură grupuri de mineri. Cu a-
ceastă ocazie, se lansează sloganul "Moarte intelectualilor".
29 ianuarie În urma apelului lansat de Ion Iliescu, peste 5.000 de

1990 mineri, aduşi cu trenuri speciale din Valea Jiului, înarmaţi
cu bâte şi lanţuri, răngi şi topoare, intră în Capitală, hotărâţi
să-i reducă la tăcere pe liderii partidelor din Opoziţie.
Minerii atacă şi devastează sediile PNŢCD şi PNL, după ce
îndrumătorii lor din Capitală le spuseseră că acolo sunt
"arme şi droguri", iar aparatele Xerox le fuseseră prezentate
drept maşini de fabricat dolari.
Preşedintele PNŢCD, Corneliu Coposu, este evacuat din
sediul partidului cu un TAB, pentru a fi umilit în faţa mine-
rilor şi a milioane de telespectatori ai Jurnalului de seară în
care întreaga acţiune se va derula sub "protecţia" prim-mi-
nistrului Petre Roman, după ce acelaşi Petre Roman asistase
la agresarea liberalilor şi ţărăniştilor exclamând victorios:
"S-au demascat! S-au demascat!".
În faţa camerelor Televiziunii (publice) "Libere", Ion
Iliescu mulţumeşte agresorilor pentru sprijin.
Represiunea nu reuşeşte să înăbuşe rezistenţa bucureş
tenilor. O parte dintre intelectualii din CFSN, cooptaţi pen-
tru a-i da acestuia o aparenţă democratică, demisionează.
După ce afirmase despre liderul PNŢCD că "vrea să-i
bage sula în coaste", Ion Iliescu se hotărăşte să facă (după
metoda leninistă) "un pas înapoi". Seara, la Palatul Victoria,
sediul Guvernului provizoriu, se organizează o întâlnire
între Ion Iliescu, însoţit de conducerea FSN, pe de o parte,
şi conducătorii partidelor istorice PNŢ, PNL, PSDR, pe de
altă parte. Discuţia are loc sub presiunea masivă a minerilor
desfăşuraţi în Piaţa Victoriei, în faţa Guvernului, şi în
prezenţa la şedinţă a lui Miron Cozma şi a altor lideri ai
minerilor. Întâlnirea se încheie prin formarea Consiliului
Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN}, care să permită
prezenţa partidelor din Opoziţie într-un for mai larg de dez-
batere legislativă şi politică. Întâlnirea, transmisă în direct
272
Adevărul 3
de Televiziunea Română Liberă, cu o audienţă de 87% (cea

mai mare audienţă realizată vreodată în România), a urmărit
şi a reuşit manipularea opiniei publice în favoarea FSN.•
Mineriada din februarie 1990
Dimineaţa, în Piaţa Victoriei, are loc o manifestaţie 28 februarie

antiguvernamentală şi antiprezidenţială. Pe pancarte se 1990
putea citi: "Jos comunismul", "Jos Securitatea", "Puterea de
stat se menţine cu ajutorul Securităţii", "FSN-işti, aţi furat
revoluţia din 17-22 decembrie '89", "Nu mai vrem comu-
nişti, securişti şi activişti". Am participat personal la această
manifestaţie şi pot să confirm că a fost paşnică. Ce s-a
întâmplat ulterior e greu de explicat.
La prânz, câţiva protestatari conduşi de un anume
Szekely** forţează intrarea în sediul Guvernului. Lipsa de
reacţie a forţelor de ordine, precum şi insistenţa (suspectă) a
unor grupuri de persoane înarmate cu răngi, topoare şi bâte
se soldează cu pătrunderea acestora în sediul Guvernului. În
interiorul clădirii se sparg geamuri, se distrug piese de
mobilier şi documente, se forţează birouri. O parte dintre
manifestanţi dezaprobă acţiunea de asediu asupra sediului
guvernamental, scandând: "Fără violenţă".
După ce armata restabileşte ordinea, Jean Moldoveanu,
şeful Inspectoratului General al Poliţiei, anunţă că au fost ares-
tate I02 persoane, din care 12 cu cazier judiciar, multe în stare
de ebrietate. Au fost răniţi 15 militari în termen şi 6 poliţişti.
Se află că în momentul pătrunderii grupurilor agresoare,
în clădirea Guvernului se afla numai viceprim-ministrul
Gelu Voican Voiculescu, al cărui nume se va auzi legat şi de
următoarea descindere a minerilor în Capitală.
• Ulterior, transmiterea integrală a dezbaterilor CPUN prin televiziune a continuat, aceasta

manipulare jucând un rol important în câştigarea alegerilor din 20 mai de câtre FSN.
•• Ion Iliescu ii va caracteriza cu blândeţe ca •un pezevenghi".

273
Emil Constantinescu
Spre surprinderea şi spaima majorităţii bucureştenilor,

seara sosesc circa 4.000 de mineri din Valea Jiului, care îşi
exprimă în termeni duri dezaprobarea faţă de evenimentele
din Capitală. Au loc şi unele "tratative" la sediul
Guvernului. Miron Cozma anunţă că minerii vor reveni ori
de câte ori se vor repeta asemenea evenimente.
Ion Iliescu declară că "elementele turbulente şi infractoare
care s-au dedat la acte de violenţă vor fi aspru pedepsite".*
Radu Câmpeanu, preşedintele PNL, declară că demon-
straţia, iniţial paşnică, a fost deturnată şi manipulată, şi
afirmă că "PNL nu a avut nici o contribuţie în acest sens".
Afinnaţiile sale sunt întărite de numeroşi reprezentanţi ai
asociaţiilor civice şi ai presei independente, care susţin că a
fost vorba de o provocare iniţiată şi condusă de Securitate şi
de Guvernul FSN.
"Fenomenul Piaţa Universităţii"
21 aprilie Dimineaţa, Alianţa Poporului organizează, în Piaţa Unirii,

1990 un miting de comemorare a Eroilor Revoluţiei, urmat de un
pelerinaj cu depunere de coroane de flori la troiţele de pe
traseul Universitate - Piaţa Romană - Televiziune. În timpul
mitingului, vicepreşedintele Doru Mărieş citeşte un comuni-
cat prin care se cere să se supună la vot secret, din partea lide-
rilor tuturor partidelor, amânarea alegerilor.
22 aprilie Ora 11 :30. Miting electoral al GID, grupare democratică

1990 de centru fonnată din zece partide politice.
23 aprilie • Ora 10:00. În Piaţa Aviatorilor are loc un miting al

1990 PNTCD. căruia i se asociază şi alte forţe politice. După
tenninarea mitingului, o parte dintre manifestanţi merg în
Piaţa Universităţii, unde ocupă carosabilul şi iau hotărârea
să rămână o noapte de veghe. Manifestanţii îşi exprimă
nemulţumirea că FSN a hotărît să participe la alegeri.
• Nu au fost anchetate şi judecate niciodată. (n.n.).

274
Adevărul 3
• Ora 12:00. Circa 2500-3000 de manifestanţi, în

majoritate tineri, se strâng în zona Pieţei Universităţii şi a
hotelului Intercontinental.
• Ora 13:00. Apar trupele Ministerului de Interne, circa
1OOO de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri cu pistoale mitralieră
sau bastoane. Lumea îi huiduie. În Piaţă sunt deja peste
1O.OOO manifestanţi. De pe o terasă a hotelului
Intercontinental se filmează şi se fotografiază. Demonstran-
ţii strigă: "Iliescu pentru noi este Ceauşescu doi!", "Nu vă
fie frică, Iliescu pică!", "Demisia! Demisia!", "Comunişti,
vă anunţăm că mai putem să luptăm!"
• Ora 14:00. O parte a trupelor de Poliţie pare a se
retrage, în huiduielile şi fluierăturile oamenilor. Pe str. 13
Decembrie apar maşini ARO ale Poliţiei şi dube pentru
eventuale arestări.
• Ora 14:45. Lângă Sala Dalles reapar trupele.
Mulţimea strigă "Nu vrem neocomunism!", "Nu vă fie frică,
Iliescu pică!", "Demisia!".
• Ora 16:30. S-au adunat mai mult de 50.000 de
oameni, majoritatea tineri.
• Ora 19:00. Poliţia se retrage. Manifestanţii strigă
"Fără violenţă!"
• Ora 2:00. Mai sunt circa 150 de tineri. care au hotărât 24 aprilie
să asigure pennanent paza baricadelor simbolice înăl\ate în 1990
locul celei din 21 decembrie '89 şi in int~rseqia de la
Universitate.
• Ora 5:00. În zona cinematografului "Luceafărul" so-
sesc 4 camioane cu trupe de poliţie.
• Ora 5:10. Un securist in civil se deplasează de la un
grup la altul. spunând că este când din Timişoara. când din
Bucureşti. Ulterior, demonstranţii l-au identificat ca fiind
persoana care a coordonat arestările.
• Ora 5: I 5. În faţa restaurantului Bulevard. parchează
două Dacii cu ofiţeri, un ARO cu subofiţeri şi patru auto-
buze pline cu soldaţi ai Ministerului de Interne.
• Ora 5:30. Începe represiunea. Cei rămaşi să păzească
baricadele sunt loviţi de soldaţii şi ofiţerii de poliţie cu bas-
275
Emil Constantinescu
toanele, cu pumnii şi cu picioarele. În timp ce demonstranţii

sunt bătuţi cu bestialitate, din rândurile lor se desprind 7-8 per-
soane care, arătând un anumit cartonaş, sunt lăsate să plece.
Sunt arestate câteva zeci de persoane, în principal cele indicate
de securistul în ci\,:il care se infiltrase între demonstranţi.
• Ora 9:00. In Piaţa Universităţii, forţele poliţieneşti
împrăştie mulţimea şi operează noi arestări. Manifestanţii
împotriva violenielor comise de poliţişti ocupă Piaţa.
• ora 11:00. In şedinţa CPUN, Ion Iliescu îi numeşte pe
cei din Piaţă "golani", apelativ preluat apoi, ostentativ, ca pe
un titlu de nobleţe, de către manifestanţi. Perimetrul ocupat
de protestatari primeşte denumirea de "Golania". Protestata-
rii cer adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara
(prin care se cere ca legea electorală să interzică, pentru
primele trei legislaturi, accesul în funcţii publice al foştilor
activişti comunişti şi ofiţeri de Securitate). Se cere indepen-
denţa Televiziunii şi aflarea adevărului despre Revoluţie.
La solicitarea Ligii Studenţilor, în calitate de prorector al
Universităţii Bucureşti, aprob deschiderea balconului
Facultăţii de Geologie. Balconul devine tribuna de la care
personalităţi sau simpli cetăţeni cer democratizarea ţării.
Vor vorbi Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Ioan Alexandru,
Sorin Roşca Stănescu, Ion Nemţiu, Ion Gîtlan, Florin
Zamfirescu, Vali Sterian, Gheorghe Zamfir, George şerban,
Nae Caranfil, Petru Creţia, Ana Blandiana, Mariana Marin,
Ioan Buduca şi mulţi, mulţi alţii.* Un mare ecou are Apelul
către lichele al lui Gabriel Liiceanu.
Particip, seară de seară, împreună cu soţia, copiii mei şi
prietenii noştri din cartierul Pajura. în Piaţă mă simt liber, ca
toţi ceilalţi. în clădire, veghez ca Liga să-şi ţină promisiunea
de a organiza, în ordine, accesul în Balcon.
26 aprilie Studenţii mă invită să vorbesc manifestanţilor. E seară.

1990 Piaţa e plină şi iluminată de făclii improvizate din suluri de
• Transcrierea discursurilor de pe banda magnetică a fost asigurată de GDS şi publicată în

broşura Piaţa Universităţii editată de România liberă. Filmările realizate de Sorin llieşiu au
stat la baza documentarului Piaţa Universităţii realiza I de regizorul Stere Gulea.
276
Adevărul 3
ziare aprinse. Privită din Balcon, mulţimea pare a avea un

singur glas, o singură suflare. Lansez un apel intelectualilor
şi tuturor celor preocupaţi de soarta ţării să încerce să înţe
leagă, fără prejudecăţi, spiritul care animă această manifes-
taţie şi apoi să-şi precizeze poziţia. Să judece şi să opteze.•
Piaţa Universităţii este declarată "Zonă liberă de neoco- 29 aprilie

munism". În faţa Universităţii, lângă troiţele înălţate în 1990
memoria celor ucişi în noaptea de 2 l /22 decembrie se mon-
tează o bornă marcând kilometrul O al democraţiei.
Începe seria de greve ale foamei.
Şaizeci şi opt de oameni, tineri şi vârstnici, unii Greva

bucureşteni, alţii sosiţi din diferite localităţi din ţară, stu- foamei
denţi, elevi, muncitori, intelectuali, oameni ai bisericii vor
intra în greva foamei în semn de protest. Prin gestul lor,
susţin punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, abrogarea
decretului ceauşist nr. 473 din 1979 şi eliberarea deţinuţilor
politici arestaţi la 18 februarie şi 24 aprilie 1990.
Majoritatea covârşitoare a greviştilor se află în tabăra de
corturi de pe platoul din faţa Teatrului Naţional. Paisprezece
intră în greva foamei la 30 aprilie, ceilalţi se adăugă pe par-
curs. lată numele acestora: Dumitru Dincă, Zaria Claudia,
Carmen Rădulescu, Viorel Popa, Gheorghe Hereş, Mitruţă
Victor, Gheorghe Pană, Dănuţ Lungu, Eugen Popovici,
Adrian Savin, Marius Borza, Adrian Dimovici, Nicolae
Niculescu, Corneliu Puiu, Răzvan Săvulescu, Octavian
Pricop, Victor Ilinca (ultimii trei fac greva foamei la domi-
ciliu), Viorel Pavel, Marian Nădolean, Nicolae Popa, Mihai
Gherghina, Dana Diaconescu, Nicuşoara Sîrbu, Maria
Mirea, Petruţa Corciovei şi Elena Corciovei (ambele
măicuţe), Florica Arjap, Florin Georgescu, Doina Cobzaru
Purice, Valeriu Moldovanu, Ion Negoiţă. În zilele
următoare, au mai declarat grevă Ion Bolboceanu, Adrian
George Dumitrache, Costel Posmagiu, Cristian Vărzaru,
• Apelul a fost reprodus în broşura Piaţa UniversitAfii editată de Liga studenţilor in 1990, şi in
Timpul djramArii. timpul zidirii, voi 111, p.611, pe care l-am publicat in 2001.
277
Emil Constantinescu
Stelian Cenuşoiu, Marian Teodorescu, Dumitru Niţu,

Nicolae Popa, Ovidiu Poclitaru, Gheorghe Pulber,
Gheorghe Tăbăcaru, Vasile Simuţ, Gabriel Mantu, Iulian
Doru Andronic, Dumitru Daniel Diaconu, Petru Moldovan,
Hobae Diak, Eduard Bogdan, Călin Precup, Ioan Vasian
Baderna, Mihaela Bendeanu, Igor Ivanovici Borta, Valerică
Lemnaru, Anton Cătălin Burcea, Giulia Gruia, Ovidiu
Octavian Cucurjan, Aurica Boariu, Elena Vasile, Atila
Cyeko, Alexandrina Roşu, Emil Urziceanu, Andrei
Beldiman, Maricica Georgescu, Mariana Grigorie, Roger
Cornea şi Ion Beta. Din cauza unor boli de ulcer ori a
glicemiei foarte scăzute, pe parcurs, câţiva au fost nevoiţi să
se retragă. Un caz mai deosebit a fost cel al unui bărbat care,
în pofida unei operaţii recente pe cord, a participat la acest
protest extrem de riscant.
Dr. Lucaci Alexiei, de la Spitalul de Urgenţă, le-a acor-
dat greviştilor, în mod voluntar, asistenţa medicală. I s-au
alăturat un grup de la "Medicins France", precum şi alţi
medici români.
Printre grevişti se aflau oameni de diferite vârste şi profe-
sii: Ionel Constantinescu, 56 ani, pictor, Bucureşti; Ovidiu
Antonie Poclitaru, 48 ani, sudor la I.S.P.I.F. Suceava; Bogdan
Gradin, 35 ani, ziarist, Bucureşti; Gheorghe Tătăcaru, 62 ani,
preot, Dobrogea; Victor Dumitrescu, 63 ani, profesor la
Institutul Politehnic; Gabriel Niculăiţă, 30 ani, medic chirurg,
Bucureşti; Corneliu Puiu, 29 ani, din Focşani, muncitor la
întreprinderea de reactivi Bucureşti; Dănuţ Lungu, 28 ani,
muncitor policalificat, Bucureşti; Valentin Anton, 31 ani,
muncitor construcţii civile, Bucureşti; Dana Diaconescu, 25
ani. proiectant I.S.P.E. Bucureşti.
20 mai FSN şi
Ion Iliescu câştigă alegerile parlamentare şi
1990 prezidenţiale cu o majoritate zdrobitoare. Ziua scrutinului
coincide simbolic cu "Duminica orbului".
24 mai În sala Senatului Universităţii, o întâlnire a reprezen-

1990 tanţilor Ligii Studenţilor conduşi de Marian Munteanu şi
Mihai Gheorghiu. Analizăm situaţia creată în urma
alegerilor şi se decide trecerea la alte forme de acţiune.
278
Adevărul 3
Liga Studenţilor anunţă public retragerea din Piaţă. În 25 mai

"Zona liberă de neocomunism" mai rămân aproximativ 250 1990
de persoane, din care o parte în greva foamei.
La Palatul Victoria are loc o şedinţă condusă de 11 iunie

Preşedintele Iliescu, în care se hotărăşte lichidarea demon- 1990
straţiei din Piaţa Universităţii. Membrii Guvernului Roman
aprobă în unanimitate acţiunea. Poliţia, Armata, SRI şi
Procuratura Generală primesc ordine în acest sens*.
Lideri ai FSN, printre care N.S. Dumitru. Dan Iosif, Gelu
Voican-Voiculescu şi primarul Capitalei Dan Predescu
primesc sarcină să mobilizeze oameni din teritoriu pentru a
veni la Bucureşti şi a degaja Piaţa Universităţii. Parla-
mentari ai FSN telefonează în teritoriu pentru a contribui la
mobilizare. Pentru că reacţia bucureştenilor la apelurile
FSN s-a dovedit sub aşteptări, Gelu Voican-Voiculescu
pleacă cu elicopterul în Valea Jiului pentru a chema mine-
rii. Ministerul Transporturilor dă dispoziţie să se formeze
trenuri speciale pentru deplasarea muncitorilor din teritoriu.
Procurorul Ionel Olteanu (viitor deputat PSD în legisla-
turile 1992-1996 şi 200 l-2004) prezintă la TVR un comu-
nicat al Procuraturii Generale care legitimează Poliţia să
degajeze Piaţa Universităţii.
Petre Roman: "La sesizarea Procuraturii. am ordonat
Poliţiei să cureţe Piaţa Universităţii. Nu era. în ochii mei,
decât o banală şi legitimă operaţie de menţinere a ordinii".
În Piaţa Universităţii mai sunt circa 50 de persoane în
greva foamei dispuse în câteva corturi pe peluza din faţa
Teatrului Naţional.
Ministrul de Interne Mihai Chiţac înaintează Guvernului 12 iunie

planul de măsuri pentru degajarea Pieţei Universităţii** 1990
• Vezi şi declaratia ministrului de Interne din acea perioada, Mihai Chiţac: "La acţiune urmau
să participe 4000-5000 de cetăţeni pe care trebuia să-i aducă domnul N.S. Dumitru ca să
pună ordine în Piaţa Universităţii", în secţiunea DOCUMENTE.
•• Vezi Raportul privind acţiunile unităţilor Ministerului de Interne pe timpul desfăşurării eveni-
mentelor din 13-15 iunie 1990 nr. 244 din 23.06.1990, exemplarul 1, în secţiunea DOCU-
MENTE.
279
Emil Constantinescu
prin care s-a hotărât ca la acţiune să participe 1400 de mili-

tari din Ministerul de Interne, efective din Serviciul Român
de Informaţii, 80 de militari din Batalionul de Poliţie
Militară a Ministerului Apărării Naţionale, I O autosanitare
de la Ministerul Sănătăţii, 3 maşini de pompieri, 2.000-
3.000 de muncitori de la întreprinderi din Capitală mobi-
lizate prin grija domnului N.S. Dumitru.
Evenimentele din 13 iunie 1990

13 iunie Ora 4:00. Forţele poliţieneşti năvălesc peste greviştii
1990 foamei din Piaţa Universităţii. Corturile în care stăteau sunt
strânse şi distruse. Se fac arestări, iar cei care scapă se refu-
giază în holul hotelului Intercontinental. Poliţia năvăleşte şi
aici, sparge geamurile, îi loveşte, îi calcă în picioare pe cei
refugiaţi în holul hotelului şi îi vânează pe cei care încearcă
să se ascundă la etajele inferioare.
Ora 5:00. Poliţia intră în Institutul de Arhitectură unde îi
agresează pe studenţii care pe timpul nopţii rămâneau în lab-
oratoare pentru a lucra la proiectele de diplomă. Câţiva din-
tre ei sunt arestaţi. Forţele "de ordine" înconjoară Piaţa cu
vehicule. Au loc înfruntări violente între Poliţie şi demon-
stranţii care se adună lângă baricada construită de forţele de
ordine între Spitalul Colţea şi cinematograful Luceafărul.
Ora 8:00. Marian Munteanu, liderul studenţilor
bucureşteni, este chemat pentru o discuţie la Poliţie, unde
este reţinut şi eliberat abia după 8 ore, la protestele Ligii
Studenţilor.
Ora 9:00. La convocarea generalului Bâtlan, şeful
Poliţiei Bucureşti, are loc o şedinţă cu şefii secţiilor de
poliţie din Capitală.* La şedinţă participă Virgil Măgureanu,
directorul SRI, şi generalul Stan, director adjunct. Aceştia
distribuie poliţiştilor dosare infonnativc cu dale despre par-
ticipanţii la manifestaţia din Piaţa Universităţii care
urmează să fie arestaţi de către forţe civile în cursul zilei
următoare conform ordinelor.
• Vezi declaraţia
generalului Bâtlan consemnată in rechizitoriul Procuraturii Militare, in
secţiunea DOCUMENTE.
280
Adevărul 3
Ora 11 :00. Circa 200 de muncitori strigând "IMGB face

ordine" se dispun în faţa clădirii Institutului de Arhitectură,
după care atacă grupul paşnic al studenţilor care se aflau pe
trotuarul opus şi sparg geamurile Institutului sub privirile
îngăduitoare ale poliţiştilor.
Ora 16:00. In cursul confruntărilor, sunt incendiate
câteva dube ale Poliţiei la îndemnul unui grup violent şi spre
dezaprobarea marii majorităţi a manifestanţilor care
încearcă să stingă focul. Provocările continuă cu incen-
dierea, de data acasta chiar de către poliţişti, a barajului de
autobuze, şi cu aducerea unei maşini de poliţie în faţa
Balconului de la Geologie de către trei persoane care cer
incendierea ei. Mulţimea se opune din nou.
Instigatorii infiltraţi în rândurile manifestanţilor din
Piaţa Universităţii insistă vehement ca mulţimea să se
deplaseze la Poliţia Capitalei şi la Televiziune.
Ora 17:00. Marian Munteanu vorbeşte din Balconul
Facultăţii de Geologie pentru a încerca stoparea acestei
acţiuni şi nerecurgerea la vreo formă de violenţă. "Este o
diversiune!" îi avertizează el pe manifestanţi.
Preşedintele Iliescu şi premierul Roman fac apel pentru
apărarea televiziunii.
Ora 19:35. Soseşte coloana din Piaţa Universităţii man-
ifestând paşnic. Mulţimea adunată în curtea TVR cere o
discuţie cu Răzvan Theodorescu pentru informarea corectă
a ţării cu privire la violenţele din Piaţa Universităţii şi elibe-
rarea arestaţilor.
Ora 20:00. Se_ formează o delegaţie pentru discuţii cu
conducerea TVR. In momentul în care delegaţia se pregătea
să intre, un grup violent înannat cu bâte de lemn condus de
Bebe lvanovici* îi agresează pe militarii care păzeau
Televiziunea (şi cu care mulţimea fraternizase), sparg gea-
murile şi forţează intrarea în clădire.** Mii de manifestanţi
ocupă curtea Televiziunii.
• În decembrie 1989, membru al CFSN, intre 1996-2000 şi 2001-2004, preşedinte PSD Ilfov
şi preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.
·• Vezi declaraţia lui Dumitru luga, preşedintele Sindicatului Liber din Televiziune, în broşura
Piaţa Universităţii, p. 168-169.
281
Emil Constantinescu
Ora 20:30. TVR intrerupe fără nici o motivaţie tehnică

emisia în timpul transmiterii meciului de fotbal din campio-
natul mondial, creând un şoc emoţional la scară naţională.
Ora 21 :00. Răzvan Theodorescu, preşedintele Tele-
viziunii, Emanuel Valeriu, redactor şet: şi Alexandru Stark,
şeful redacţiei ştiri ( legat la cap), apar în faţa camerelor de
luat vederi şi condamnă asaltul asupra Televiziunii.
Ion Iliescu transmite, prin posturile de radio şi televiz-
iune, un nou apel: "Este clar că ne aflăm în faţa unei tenta-
tive organizate de a răsturna prin forţă, prin violenţă
dezlănţuită. conducerea aleasă în mod liber şi democratic la
20 mai 1990. Chemăm toate forţele conştiente şi responsa-
bile să se adune în jurul clădirii Guvernului şi Televiziunii
pentru a cunna încercările de forţă ale acestor grupuri
extremiste. pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită".
Un comunicat al Guvernului apreciază că "este vorba de
acte de tip legionar, care trebuie oprite cu toată fermitatea".
În cursul nopţii. unităţile militare intervin în forţă pentru
reprimarea manifestanţilor.
Mineriada din 14-15 iunie 1990
14 iunie Ora 5:00-5:30. Sosesc primele două garnituri de tren cu

1990 mineri din Valea Jiului. Sunt aşteptaţi în gară de reprezen-
tanţi ai Ministerului Minelor. Numărul total al muncitorilor
veniţi din ţară va ajunge la 20.000.
Ora 6:00. În Piaţa Victoriei, din balconul Guvernului,
Preşedintele Ion Iliescu îl îndeamnă pe mineri să meargă în
Piaţa Universităţii "pentru a face curăţenie".*
Grupuri de mineri pătrund în Universitate şi în Institutul
de Arhitectură. Studenţii prinşi sunt bătuţi cu bestialitate,
târâţi afară şi aruncaţi unul peste altul în fântâna arteziană
din faţa Universităţii. Între ei. liderul Ligii Studenţilor,
Marian Munteanu, salvat în ultimul moment (de către ingi-
• Vezi discursul integral, în secţiunea DOCUMENTE. Niciodată Ion Iliescu nu îşi va cere
scuze măcar pentru aceste informatii iresponsabile.
282
Adevărul 3
nerul miner Rusu Valică) din mâinile lui Domokos Denes

(miner la Aninoasa), decis "să-i taie capul" cu securea.*
Laboratoarele, bibliotecile şi sălile de curs ale facultăţilor
de Geologie, Istorie, Limbi Străine, Litere, Matematică.
Fizică sunt devastate şi profanate. Minerii "caută", după cum
fuseseră instruiţi, droguri, anne şi valută, despre care Ion
Iliescu afinnase că s-ar găsi în Universitate. După devastarea
sediului Ligii Studenţilor de la Facultatea de Drept. minaii
prezintă o pungă de făină ca probă că au găsit droguri.
În zona Universităţii, persoanele "cu aspect de intelec-
tual" surprinse de mineri sunt bătute crunt. Minerii contro-
lează actele maşinilor, actele de identitate ale trecătorilor.
iar oricine este bănuit a fi "intelectual" sau participant la
manifestaţia din Piaţă este maltratat. Pe bulevardul
Magheru, restaurantele deschise anunţă: "Numai pentru
mineri". Descinderi ale minerilor au loc şi la sediile par-
tidelor democratice (PNL, PNŢCD), Asociaţia 21
Decembrie şi alte organizaţii civice. Sunt devastate sediile
unor ziare şi reviste nedependente de putere: Expres,
Dreptatea, Baricada. Conduşi de căpitanul de securitate
Nicolae Cămărăşescu, minerii interzic apariţia României
libere. Sunt devastate locuinţa lui Ion Raţiu. candidat prezi-
denţial al PNŢCD la alegerile din mai** şi sediul UMRL.***
Minerii sunt conduşi de persoane bine infonnate, dotate "Mineri"

cu seturi de fotografii pentru a-şi identifica ţintele. La cu genţi
Universitate, la Casa Scânteii, la sediile partidelor. pretutin- diplomat
deni apar şi pseudo-mineri, în salopete sau în cămăşi curate,
cu o geantă-diplomat plină cu fotografii. La Asociaţia 2 I
Decembrie, se flutură poza actorului Dragoş Pâslaru, în cos-
tumaţia de legionar, cu diagonală, pe care o purtase în filmul
"Drumeţ în calea lupilor" realizat în 1988.
• Vezi rechizitoriul Parchetului de pe lângă CSJ din 28 mai 1998, în secţiunea DOCUMENTE.
•• Vinovaţii au fost identificaţi, judecati şi condamnaţi pentru violare de domiciliu şi furt
·•· Vezi Sesizarea nr. 316/15.06.1990, în secţiunea DOCUMENTE.

283
Emil Constantinescu
O parte adetaşamentelor minereşti, conduse de Poliţie,

se îndreaptă
înspre zonele din Bucureşti unde locuiesc cu
precădere ţigani, dedându-se la violenţe grave, jaf, violuri şi
crime. Mai mulţi cetăţeni ai Bucureştiului care au pielea mai
închisă sunt agresaţi cu sălbăticie de hoardele minereşti şi
poliţieneşti.
Se fac arestări din ordinul generalului Dumitru Penciuc,
adjunct al ministrului de Interne, arestări care continuă în
zilele următoare, inclusiv la domiciliile şi la locurile de
muncă ale presupuşilor vinovaţi.
Minerii sunt cazaţi din dispoziţia ministrului Apărării
Victor Stănculescu în unităţi militare unde primesc hrană şi
echipament de schimb.
IS iunie Continuă arestările celor implicaţi în demonstraţia din

1990 Piaţa Universităţii.
Universitatea este invadată a doua oară sub conducerea
unor ofiţeri de poliţie. La catedra de Mineralogie a
Facultăţii de Geologie, în prezenţa poliţiştilor, minerii dis-
trug microscoapele şi aparatele de analiză în RX cu toporul.
Manipularea continuă. Ziarul Adevărul publică pe prima
pagină o ştire privind confiscarea de către Poliţie de arme în
clădirea Universităţii.•
În cadrul unei manifestaţii organizată de FSN la
Complexul Expoziţional din Piaţa Presei Libere, Preşedin
tele României, Ion Iliescu, mulţumeşte public minerilor
pentru "atitudinea de înaltă conştiinţă civică": "Exemplul
dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toţi cei de
bine, care doresc progresul societăţii româneşti( ... ). Cu aju-
torul dumneavoastră au fost descoperite în subsolul clădirii
PNŢ depozite de sticle incendiare, de droguri, de seringi, cu
care s-au injectat droguri unora din cei care stăteau în Piaţa
Universităţii, şi armament. ( ... )ln subsolul clădirii Uni-
versităţii s-au descoperit arme: 22 puşti Jeco, dar care sunt
periculoase în asemenea condiţiuni."*•
• Cercetârile efectuate ulterior au demonstrat că nu au existat arme şi nici "confiscări" de

arme din clădirea Universităţii Bucureşti din Bd. Bălcescu nr. 1
•• Vezi Ion Iliescu, Discurs de multumire adresat minerilor. în secţiunea DOCUMENTE

284
Adevărul 3
Într-un comunicat, Guvernul anunţă: "În legătură cu 16 iunie

actele de barbarie din 13-14 iunie, Guvernul a dispus luarea 1990
unor măsuri concrete şi hotărâte pentru anchetarea şi
tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi".
Dintr-un raport semnat de procurorul general Gheorghe
Robu şi de ministrul de Interne, Doru Viorel Ursu, rezultă
că au fost arestate 185 de persoane.
Confonn declaraţiei doctorului Zorel Filipescu, şeful
Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti, în unităţile de
spitalizare ale Capitalei, au fost trataţi 560 de răniţi în tim-
pul evenimentelor şi au fost înregistrate oficial 6 decese.
În confonnitate cu datele furnizate de Procuratură, în
faţa sediului Ministerului de Interne au fost ucişi prin
împuşcare Mitriţă Lepădatu, Velicu-Valentin Mocanu,
Gheorghiţă Dunca şi Dragoş Drumea. *
Evidenţele complete ale lui Viorel Ene, preşedintele
Asociaţiei Victimelor Mineriadelor din 1990-1991, arată
însă că numărul răniţilor este mai mare.
Mineriada din iunie 1990 s-a soldat cu 746 răniţi, din

care 18 răniţi prin Împuşcare; numărul morţilor nu este
cunoscut nici astăzi.
Departamentul de Stat al SUA declară că "acţiunile 17 iunie

autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său au lovit în 1990
inima democraţiei române".
În şedinţa Senatului Universităţii Bucureşti se pune 18 iunie

problema sesizării Procuraturii pentru cercetarea celor vino- 1990
vaţi de devastarea Universităţii, dar şi asupra situaţiei victi-
melor agresiunii minereşti: studenţii bătuţi, molestaţi, ares-
taţi (şi eliberaţi prin intervenţia directă a primului ministru
Petre Roman sub presiunea protestelor internaţionale).
Ni se transmite că Universitatea nu-i poate reprezenta pe
aceşti studenţi şi ei trebuie să se întoarcă acolo de unde abia
scăpaseră - la Poliţie, la Procuratură - ca să facă, fiecare,
plângere în nume propriu. Nici unul n-a avut curajul s-o facă
sau, mai exact, să creadă că autorităţile îi vor trata altfel decât
până atunci. Mai mult, li se cerea, pentru ca un proces să se
• Vezi informarea Ministerului Public din 24 mai 1999, în secţiunea DOCUMENTE.

285
Emil Constantinescu
poată judeca, ca ei să-i identifice după fotografii pe aceiacare

îibătuseră. Or, asta era imposibil, aşa că nici o plângere per-
sonală pentru vătămare şi abuz nu a ajuns în dosarele
Procuraturii. A fost exact aşa cum şi-au dorit autorităţile.
20 iunie Presa relatează că în cimitirul "Străuleşti II" au apărut 60

1990 de morminte noi, pe crucile cărora este menţionat
"Neidentificat - iunie 1990". *
Iunie - iulie Zeci de mii de români, în special tineri, părăsesc ţara

1990 cerând azil politic în ţările din Europa Occidentală, SUA şi
Canada, pe care îl obţin ca un semn de solidaritate.
Mineriada din septembrie 1991
24 septembrie Minerii de la Vulcan, aflaţi în grevă, cer ca primul mi-

1991 nistru Petre Roman să vină la Petroşani pentru a le soluţiona
revendicările. Acelaşi Miron Cozma, lider sindical al mine-
rilor din Valea Jiului, ameninţă Guvernul susţinând că "dacă
nu soluţionează în cel mai scurt timp posibil revendicările
minerilor, aceştia vin la Bucureşti şi îl dau jos".
La Petroşani, minerii intră cu forţa în Primărie, îi agre-
sează pe subprefectul Ionel Botoroagă şi pe directorul
Regiei Autonome a Huilei, Benone Costinaş. De la balconul
Primăriei din Petroşani, Miron Cozma citeşte, în huiduielile
minerilor, comunicatul primit prin telex de la Guvern, în
legătură cu soluţiile posibile la revendicările lor. Apoi,
Cozma nipe hârtia şi anunţă: "Mergem la Bucureşti".
În gara Petroşani, minerii solicită trenuri speciale pentru
deplasarea la Bucureşti. Fiind refuzaţi, ei devastează gara,
ocupă acceleratul 244 şi deturnează alte două garnituri de
tren.
În Petroşani şi Vulcan au loc violenţe, devastări şi
incendii. Înannaţi cu răngi, bâte, topoare, devastează piaţa
agroalimentară din Petroşani, de unde sustrag produse, dis-
• Câteva luni mai târziu, aceste cruci aveau să dispară fără urmă.
286
Adevărul 3
trug, prin incendiere şi devalizare, mai multe unităţi între

care "Bazar", "La Samson", "Portase Comex SRL", de unde
sustrag cantităţi importante de bunuri, îndeosebi băuturi şi
alimente. Acţiunile minerilor din localităţile Vulcan şi
Petroşani se soldează cu pagube, cu agresarea şi vătămarea
corporală a unor cetăţeni şi cu decesul unui ţăran care-şi
vindea produsele în piaţă.
Peste 5.000 de persoane, instigate de Cozma Miron se
îndreaptă spre Bucureşti, cu scopul declarat de a obţine
demisia Guvernului Petre Roman. Minerii continuă ac-
ţiunile violente pe tot parcursul drumului de la Petroşani la
Bucureşti, ameninţând, şantajând şi lovind personalul CFR,
pentru a-l determina să faciliteze deplasarea, punând în peri-
col siguranţa circulaţiei pe calea ferată. În staţiile de oprire
a trenurilor agresează persoane nevinovate, dedându-se la
acte de vandalism şi distrugere.
Se anunţă că Petre Roman ar fi dispus să vină la Craiova 25 septembrie

pentru tratative. Minerii refuză oferta şi îi agresează pe pre- 1991
fectul Ilie ştefan şi pe generalul maior Ilie Marin. Miron
Cozma refuză să discute cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai
Prefecturii Dolj, susţinând că, ar fi de fapt, "o cursă prin
care se încearcă arestarea" sa. Cu o întârziere de câteva orc.
trenurile pleacă spre Bucureşti.
Petre Roman informează Camera Deputaţilor despre
existenţa unui conflict de muncă în Valea Jiului. pc care
Guvernul a încercat în zadar să îl stingă. Anunţă că minerii
se îndreaptă spre Bucureşti şi că s-a încercat fără succes să
fie opriţi pe drum.*
• Petre Roman a declarat că a aprobat venirea trenurilor cu mineri la Bucureşti. după ce a

primit de la ministrul Transporturilor informaţia că mecanicii de tren şi angajaţii SNCFR erau
ameninţaţi cu cuţitele de către mineri, existănd pericolul ca ei să fie maltratafi. Roman a
spus că a luat decizia atunci cănd trenurile cu mineri ajunseseră deja în gara Craiova. Mai
mulţi salariaţi ai SNCFR au declarat că, dimpotrivă, trenurile au plecat de la Petroşani spre
Bucureşti cu permisiunea unui for superior, că semafoarele erau "pe verde" în momentul
plecării trenurilor şi că exista "un parcurs de circulaţie" fără de care garniturile nu ar fi putut
părăsi gara Petroşani.
287
Emil Constantinescu
Minerii ajung la Bucureşti, în gara Băneasa, în jurul orei

I 0:00. Din gara Băneasa, minerii conduşi de Miron Cozma
se îndreaptă spre Piaţa Victoriei şi se opresc în faţa clădirii
Guvernului cerând ca primul ministrul Petre Roman să iasă
să discute cu ei.
În jurul orei 15:00, minerii declanşează primul atac cu
pietre asupra forţelor de ordine aflate în dispozitivul din faţa
Palatului Victoria. Soldatul Lazăr Nicolae va deceda în chinuri
groaznice din cauza arsurilor produse de o sticlă incendiară.
După o oră, minerii atacă din nou clădirea Guvernului,
cu sticle incendiare, fapt ce determină evacuarea funcţiona
rilor din imobil. Petre Roman părăseşte clădirea guvernului
sub protecţia SPP. *
Sub focurile trase din Palatul Victoria** sunt ucişi cu
cruzime Aurica Crăiniceanu, marnă a doi copii, şi studentul
Andrei Frurnuşanu de la Institutul de Construcţii, aflaţi
întâmplător în zonă.***
Seara se reuşeşte evacuarea Pieţei Victoriei.
Manifestanţii se retrag către Televiziune şi Piaţa
Universităţii. Miron Cozma, în fruntea unei delegaţii a
minerilor, se întâlneşte la Palatul Cotroceni cu Preşedintele
Ion Iliescu, condiţionând retragerea minerilor de demiterea
primului ministru.****
• Mihnea Constantinescu, purtător de cuvânt al Guvernului, a declarat că Serviciul de

Protecţie şi Pază i-a impus premierului Petre Roman să părăsească Palatul Victoria.
Roman a confirmat că a decis să plece din clădirea Guvernului, dupa ce Ion Iliescu i-a spus
că este cea mai buna variantă.
„ M-am aflat împreună cu alţi

profesori şi studenţi in convoiul care l-a însoţit pe Andrei
Frumuşanu pe ultimul său drum, de la Institutul de Construcţii din Tei, până la Cimitirul
Ghencea. Mai târziu, in timpul mandatului meu, ancheta Parchetului Militar a fost realuată,
maiorul Gabor a fost trimis in judecată şi suspendat din SPP. După 2000, procesul a fost
finalizat cu achitarea ofiţerului.
••• Căpitanul Dorei Enache, comandantul grupului de intervenţie care a actionat in Piata
Victoriei, a afirmat că o parte din militarii pe care ii avea in subordine deţineau asupra lor
muniţie de război.
.... Ulterior, Preşedintele Iliescu va declara că mineriada din 1991 a fost "spontană", dar pe
parcurs a degenerat şi a căpătat conotaţii politice. El a spus că premierul Roman a propus
sa-şi dea demisia in dupa-amiaza zilei de 25 septembrie, înainte de şedinţa CSAT. În
cartea sa Libertatea ca datorie, Petre Roman susţine că, in realitate, a fost "demisionat".
288
Adevărul 3
Minerii atacă cu forţe noi clădirea Guvernului. Au loc 26 septembrie

negocieri cu uşile închise intre reprezentanţii minerilor şi 1991
conducerea FSN. Oliviu Gherrnan se întâlneşte cu patru li-
deri ai minerilor, printre care şi Cozma. Aceştia ameninţă
că, dacă, până la ora 12:00, nu se va da oficial comunicatul
privind demisia Guvernului Roman, 40.000 de sindicalişti
de la Pipera se vor alătura minerilor aflaţi în Piaţa Victoriei.
Liderii minerilor adaugă că, probabil, nimeni nu doreşte
izbucnirea unui "război civil".
La ora 12:00, Alexandru Bârlădeanu, preşedintele
Senatului, anunţă pe postul naţional de televiziune demisia
Cabinetului Roman.
Între timp, minerii pătrund prin forţă în sediul Camerei
Deputaţilor, înlăturând violent opoziţia forţelor de pază şi ata-
că sediul Preşedinţiei României, folosind obiecte contondente,
topoare, sticle incendiare. Se produc degradări de bunuri.
Seara, minerii atacă sediul Televiziunii Române,
cauzând şi aici pagube importante.*
Mineriada din septembrie 1991 s-a soldat cu 455 de

răniţi şi
patru morţi, trei În Bucureşti şi unul În oraşul
Vulcan.
Constituirea mafiei sindicale din Valea Jiului
Profitând de relaţia sa specială cu puterea FSN-PDSR, Miron Cozma îşi

întăreşte poziţia de lider autoritar al minerilor, şantajând, ameninţând,
cumpărând sau atrăgând în afacerile sale diferite personalităţi din PDSR
(PSD). Prin trafic de influenţă şi intimidare, el obţine o serie de avantaje,
inclusiv în faţa conducerii Regiei Autonome a Huilei din Valea Jiului şi a
instanţelor judecătoreşti.
• În legătură cu evenimentele din septembrie 1991, Eugen Dijmărescu, ministru al

Economiei şi Finanţelor, a declarat că, "surprinzător, Liga Sindicatelor Minerilor nu a cerut
demiterea conducerii Regiei, ceea ce mă face să cred că este vorba despre o complicitate".
Rememorând evenimentele din 24-26 septembrie 1991, Petre Roman afirmă în cartea sa,
Libertatea ca datorie: "Sunt convins ca a fost vorba de un puci neocomunist pus la cale de
vechile cercuri reactivate ale PCR şi ale Securităţii. Nu există dovezi că Iliescu ar fi făcut
ceva ca să-l provoace, în schimb este evident că n-a !acut nimic pentru a-l evita".
289
Emil Constantinescu
10 ianuarie Reuşeşte să scape cu o condamnare la numai doi ani

1997 închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei
pe o perioadă de patru ani, pentru uciderea din vina sa exclu-
sivă, într-un accident de circulaţie, a victimei Drăghici Violeta,
mamă a doi copii, care circula în afara părţii carosabile.
14 februarie
La manifestaţia din Piaţa publică din Târgu-Jiu, cu
1994
ocazia grevelor minerilor din Bazinul Gorjului, Miron
Cozma incită minerii la ocuparea în forţă a sediului
Prefecturii şi a Regiei Huilei şi ultragiază un poliţist care se
afla în misiune de menţinere a ordinii publice.
1996
După doi ani de la terminarea cercetărilor privind ultra-
gierea poliţistului,
Parchetul dă o soluţie de scoatere de sub
urmărire penală, considerând-o lipsită de pericol social, în
condiţiile în care Miron Cozma mai avea pe rol dosarul
privind infracţiunea de subminare a puterii de stat, şi la activ
o condamnare cu suspendare în procesul de ucidere din culpă
a Violetei Drăghici, aflându-se şi în termenul de încercare.
În mai 1996, Miron Cozma provoacă un scandal grav la
Complexul Vegas din Petroşani soldat cu vătămare corpo-
rală şi tâlhărie comise asupra unui ziarist, însoţite de acte de
huliganism asupra mai multor persoane din Petroşani.
Într-o conferinţă de presă organizată la Petroşani de Liga
Minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma ameninţă public
cu o nouă deplasare la Bucureşti a minerilor, afirmând că nu
se teme de guvernanţi, că aceştia trebuie să ia aminte că
Valea Jiului e "Zonă Liberă" şi că pe acest teritoriu nu se
aplică nici o lege, în afara celor dictate de el şi de locote-
nenţii săi. Guvernul Văcăroiu nu reacţionează în nici un fel,
încurajându-l implicit pe acest multiplu infractor să-şi con-
tinue abuzurile.
Sub oblăduirea lui Miron Cozma, Valea Jiului devine un
teritoriu propice multor afaceri care conduc la îmbogăţirea
rapidă a unor personaje dubioase.
290
Adevărul 3
Legăturile sale de afaceri cu Zaher lskandarani cul-

minează cu ascunderea acestuia în Valea Jiului şi în vila
închiriată de Miron Cozma în Bucureşti.•
Sub aripa Ligii, se organizează afaceri cu diferite soci-
etăţi comerciale din Timişoara, cu societatea comercială
"Adisan" şi alte firme din Bucureşti, prin care Valea Jiului
este aprovizionată cu diferite produse, de la calculatoare la
alimente, cheltuielile fiind suportate din subvenţiile acor-
date de stat pentru îmbunătăţirea parametrilor economici ai
exploatărilor miniere.
Deşi probele administrate de poliţie în dosarele de
anchetă a modului în care Regia Huilei a deturnat aceste sub-
venţii, au condus la reţineri, arestări şi chiar la fuga peste
graniţă a contabilului şef al Regiei, Grigoriu Valentin, Miron
Cozma şi acoliţii săi au fost din nou absolviţi de răspundere.
Şeful Poliţiei Române, generalul Ion Pitulescu înain- 19 martie

tează, prin Ministerul de Interne, Procurorului General un 1996
raport în care documentează constituirea în Valea Jiului a
unei "mafii sindicale" condusă de Miron Cozma. Pentru a
demonstra afirmaţia sa că Miron Cozma îndeplineşte toate
prerogativele conducătorilor acestui tip de mafie cunoscute
în lume, se menţionează următoarele argumente:
- s-a îmbogăţit peste noapte, dispunând de sume enorme
de bani, de autoturisme de lux, bodyguarzi, prostituate
etc.;
- cheltuieşte sume mari în valută, pentru deplasări
costisitoare în străinătate;
- sponsorizează activităţi sportive, artistice, sub "cupola"
sa intrând echipa de fotbal Jiul Petroşani;
- foloseşte numeroase vile de lux. în Bucureşti ocupă
singur vila nr. 6, aparţinând S.C. Snagov Bucureşti, unde
are datorii de peste 70 milioane lei;
- tratează personal afaceri în numele sindicatului ş1
Regiei, fără legătură cu atribuţiile unui lider sindical.
• Miron Cozma intervine personal la personalităţi din conducerea statului şi a partidului de

guvernământ în favoarea lui Zaher lskandarani.
291
Emil Constantinescu
19 mai Deşi acest raport argumenta că Miron Cozma este un

1996 răufăcător deosebit de periculos pentru ordinea şi liniştea
publică, el este blocat timp de două luni de ministrul de
Interne, fiind expediat la Procuratura Generală abia la l 9
mai 1996.
23 august Procurorul General Gheorghe Cochinescu dă un răspuns

1996 evaziv protestului generalului Pitulescu privind protejarea
făţişă a lui Miron Cozma de către Procuratură la presiunea
puterii politice.
Mineriada (evitată) din ianuarie 1997
7 ianuarie Reluând în lucru dosarul mineriadei din septembrie

1997 1991, blocat timp de 5 ani la Procuratura Generală,
procurorul Alexandru Cinteză emite un mandat de arestare
pe numele lui Miron Cozma, confirmat de Gheorghe
Mocuţa, procuror şef adjunct la Secţia de urmărire penală şi
criminalistică din Parchetul General.
8 ianuarie La protestul înaintat de către Liga Minerilor împotriva

1997 acestei decizii (motivat de întârzierea emiterii mandatului la
peste 5 ani de la comiterea faptelor), adjunctul Secţiei de
urmărire penală, Gheorghe Mocuţa, arată într-o conferinţă
de presă (ţinută în lipsa Procurorului General Cochinescu şi
a Procurorului General adjunct Ovidiu Năstase, aflaţi la
Moscova) că la dosar există un mandat de arestare emis de
procurorul Dinu încă din l 995 dar care nu a fost confirmat
de fostul procuror şef Eugen Vasiliu ca urmare a presiunilor
politice ale fostei puteri (PSD).
10 ianuarie Pe baza mandatului emis de Parchetul General, Miron

1997 Cozma este arestat preventiv sub acuzaţia de subminare a
puterii de stat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiei
şi distrugerea avutului public.
Amintindu-şi de vechile deprinderi, alţi lideri ai Ligii
Sindicatelor din Valea Jiului ameninţă cu o nouă venire la
Bucureşti. Deocamdată, cu o delegaţie. Într-o conferinţă de
292
Adevărul 3
presă organizată la Petroşani, cer să fie primiţi de Preşedin

tele României. Îi anunţ prompt că îi primesc peste două zile,
în timpul lor liber, duminică, la ora 12:00.
Primirea are loc în Sala Consiliului Suprem de Apărare a 12 ianuarie

ţării.Am anunţat că presa e liberă să participe la întâlnire. 1997
Toate televiziunile sunt prezente. Sunt invitaţi cei cinci lideri
ai minerilor din Valea Jiului delegaţi să reprezinte Liga. Din
partea Preşedinţiei mai participă consilierul prezidenţial
Sorin Moisescu, şeful departamentului Juridic, şi consilierul
de stat pe probleme sociale, prof. dr. Nicolae Constantinescu.
Când liderii minerilor încep prin a cere eliberarea ime-
diată a lui Cozma, îi întrerup: "Domnilor, cât timp sunt
Preşedintele României, nimeni - nici dumneavoastră, şi cu
atât mai puţin eu - nu va interveni în mersul Justiţiei. Nu vă
faceţi iluzii. Nu eu, ci Justiţia e singura în măsură să decidă
dacă şi când va fi eliberată o persoană arestată preventiv".*
În continuare, îi anunţ că toate dosarele privind mineriadele
îşi vor urma cursul normal în Justiţie.
Se aşterne tăcerea. După o clipă, discuţia se reia pe un
ton diferit, deferent şi calm. Nu mai am în faţă nişte eroi ai
clasei muncitoare, ci nişte persoane care caută, încurcate, să
iasă cu bine dintr-o situaţie neplăcută. Le promit că voi
interveni într-o singură privinţă: cea umanitară.
O primesc în Bibliotecă pe Dana Cozma (pe atunci încă 14 ianuarie

soţia liderului) şi pe fratele lui Miron Cozma. În prealabil, 1997
mă asigur că drepturile legale ale lui Miron Cozma sunt
respectate întru totul. Le garantez că problemele sociale ale
Văii, pe care le cunosc direct, la fel ca şi pe cele ale mineri-
lor, în general (pentru că în profesia mea de geolog am
lucrat alături de ei, coborând până la cel mai din adânc ori-
zont al exploatărilor), vor fi în atenţia mea. Va beneficia, în
condiţiile legii, de vizite la penitenciar şi pachete din partea
familiei.
• Stenograma discuţiei cu delegaţia minerilor din Valea Jiului, Arhiva Preşedinţiei României,
Fond documentar III.
293
Emil Constantinescu
Interludiu
Departamentul economic al Preşedinţiei României, condus de profesorul

Dan Căpăţână, în colaborare cu colegii de la Guvern, concepe un program
de reabilitare a Văii Jiului, de a cărui realizare este însărcinat, din partea
Preşedinţiei, consilierul de stat Petru Radu Păun Jura.
Februarie • În Valea Jiului, planul de restructurare a industriei

1997 miniere se concretizează prin închiderea mai multor mine.
- decembrie Disponibilizarea minerilor este însoţită de plata unor com-
1998 pensaţii substanţiale pentru acea vreme. O parte din mineri
vor cheltui însă rapid banii şi vor rămâne fără surse de venit.
• Prin decizia Curţii de Apel, Miron Cozma este con-
damnat în procesul privind mineriada din 1991 dar, printr-o
ciudată schimbare a încadrării juridice din "subminarea
puterii de stat" în "tulburarea liniştii publice" şi luarea în
considerare a timpului petrecut în arest preventiv, Miron
Cozma este pus în libertate. Nu mai puţin ciudat, Marian
Dinu, preşedintele instanţei care a decis schimbarea
încadrării (şi eliberarea lui Cozma) îşi dă demisia a doua zi
după pronunţare şi trece în avocatură.
Parchetul General Introduce recurs la Curtea Supremă de
Justiţie.
Mineriada din ianuarie 1999
4 lanuarle Minerii din Valea Jiului declară grevă. Cer abandonarea

1999 programului de închidere a minelor sau I O.OOO dolari com-
pensaţie pentru fiecare disponibilizat, mărirea salariilor şi
încă alte 30 de înlesniri. Multe dintre ele sunt atât de abe-
rante încât este evident că nu poate fi vorba de un protest
sindical pur şi simplu.
PRM, unde liderul minerilor, Miron Cozma, este acum
vicepreşedinte la nivel naţional, cheamă întreaga populaţie
a României la boicot şi grevă generală, prezicând căderea
iminentă a "regimului antipopular şi antinaţional al lui Emil
294
Adevărul 3
Constantinescu". PDSR se lansează în manipularea opiniei

publice, afinnând că ministrul de Interne Gavril Dejeu ar fi
ordonat trupelor de jandanni să deschidă focul împotriva
greviştilor neînannaţi din Valea Jiului, şi cere demiterea
acestuia. Transmisiile în direct ale televiziunilor probează,
dimpotrivă, că forţele de ordine nu erau dotate cu anne de
foc şi au evitat orice confruntare directă cu minerii.
Se reiau negocierile cu Ministerul Industriilor. S ianuarie

1999
Liga Minerilor dă un comunicat ultimativ în care cere 7 ianuarie
demisia ministrului Industriilor, Radu Berceanu, şi 1999
deplasarea primului ministru Radu Vasile în Vale. PDSR şi
PRM susţin, prin intervenţii publice vehemente, solicitările
minerilor.
Ora 12:00. Manipulaţi de PRM şi PDSR, minerii sunt 15 ianuarie

hotărâţi să provoace o confruntare violentă. Rapoartele SRI 1999
confinnă o organizare pe plan local şi naţional pentru o
acţiune de anvergură în vederea înlăturării autorităţilor
publice legal constituite şi a preluării prin forţă a puterii.
Adrian Năstase, prim-vicepreşedinte al PDSR şi
vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, cere să fie anulată
imediat decizia de închidere a celor două mine Dâlja şi
Bărbăteni, deşi ele au pierderi foarte mari, şi solicită alegeri
parlamentare anticipate. Scopul şi coordonarea politică sunt
evidente. Numărul minerilor prevăzut a fi disponibilizaţi (cu
compensaţii) la cele două mine este infim şi, în plus, vor fi
chiar angajări pentru perioada de doi ani a lucrărilor de
închidere.
Ora 15:00. Îi solicit primului ministru Radu Vasile con-
stituirea unei celule de criză şi elaborarea unui plan de criză
care să fie supus aprobării în şedinţă de Guvern.
Ora 20:00. Greva este declarată ilegală. îi cer secretaru-
lui general al Guvernului, Radu Stroe, să ia legătura cu pre-
fecţii şi primarii din zonă pentru a asigura ordinea publică.
295
Emil Constantinescu
16 ianuarie Ora 9:30. Deschiderea cursurilor Colegiului Naţional de

1999 Apărare. Declar ferm că minerii nu au ce căuta la Bucureşti,
cu atât mai mult cu cât Justiţia nu a lămurit încă vinovăţiile
pentru infracţiunile grave comise în timpul mineriadelor
anterioare. Adaug că nu vor fi tolerate nici un fel de acţiuni
violente ale minerilor care ar putea atinge siguranţa
cetăţenilor şi, la nevoie, vor fi folosite toate mijloacele de
descurajare prevăzute de lege.
Ora 12:00. Convoc pe ministrul de Interne Gavril
Dejeu. Raportează că se vor asigura măsuri de blocare a
unor eventuale manifestaţii violente ale minerilor.
18 ianuarie Miron Cozma dă minerilor ordinul de pornire spre

1999 Bucureşti. Îi ameninţă pe aceia dintre ei care nu vor partici-
pa la acţiune că vor fi disponibilizaţi după victorie. I O.OOO
de mineri pornesc pe jos, într-o coloană lungă de un kilo-
metru, precedaţi de un escavator uriaş.
Directorul general al Regiei Lignitului Oltenia, Gavril
Baican, * refuză să pună la dispoziţia forţelor de ordine utila-
jele solicitate pentru blocarea defileului. Printre jandarmi este
răspândit zvonul că "s-a căzut la pace" cu minerii şi aceştia
trebuie lăsaţi să meargă la stadionul de la Sadu. Aflu că, din
prostie sau din rea-voinţă, nu s-au deblocat fondurile necesare
pentru alimente, aşa că tinerii poliţişti şi jandarmi, speriaţi şi
fără nici o experienţă, mai sunt pe deasupra şi flămânzi.
În Camera Deputaţilor şi la Senat reprezentanţii PDSR şi
PRM fac declaraţii fulminante în sprijinul marşului mineri-
lor spre Bucureşti. Ion Iliescu declară că "blocarea Văii
Jiului o transformă într-un lagăr de concentrare, e o pedeap-
să colectivă care tine de practicile regimurilor totalitare, fas-
ciste sau comuniste". După care mă ameninţă direct: "În
acelaşi mod a reacţionat şi Nicolae Ceauşescu în decembrie
1989, iar generalii care au aplicat ordinele primite sunt jude-
caţi astăzi pentru acele fapte" - vizând încurajarea insubor-
donării în rândul militarilor într-un moment în care procese-
• În 2001 avea să fie răsplatit de Adrian Năstase fiind numit secretar de stat în Ministerul
Industriilor.
296
Adevărul 3
le generalilor implicaţi în crimele de la Timişoara şi Cluj

începuseră să fie judecate.
Adrian Năstase reia tema alegerilor anticipate, se declară
energic în favoarea subvenţionării minelor, indiferent de
pagube, şi, uitând că, în 1991, aceiaşi mineri au ocupat
Camera Deputaţilor umilindu-i pe parlamentari, afirmă că
"Poliţia nu are dreptul să interzică venirea minerilor în
Bucureşti".
Preşedintele PRM, Vadim Tudor, se adresează tuturor 19 ianuarie

platformelor muncitoreşti cu un apel la grevă generală, 1999
având ca finalitate răsturnarea "regimului Constantinescu".
Se adresează cu un alt apel trupelor MApN şi MI să nu exe-
cute ordinele primite pentru a nu repeta greşelile fatale din
decembrie 1989, corelându-se perfect cu Ion Iliescu. Cere
ca toate filialele PRM din localităţile aflate pe traseul
coloanei de mineri să-i ajute.
Fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, care fusese implicat
în organizarea primelor mineriade, afirmă că minerii nu vin
cu gândul de a provoca răsturnări şi că va fi doar un miting
cât se poate de paşnic.
La Bumbeşti, barajul de poliţie este spulberat de mineri. Bumbeşti

Minerii se comportă ca o forţă organizată şi eficientă.
Este limpede că sunt ghidaţi după reguli militare, de cadre
de specialitate. Pe de altă parte, e la fel de limpede că jan-
darmii şi poliţiştii nu au comandanti competenţi.
Dezorientaţi, înspăimântaţi, fără experienţă, tinerii recruţi
se dovedesc neputincioşi în fata asaltului brutal al minerilor.
Poliţia nu este pregătită pentru confruntarea cu mulţimi
ostile, ci doar cu infractori "de oraş", iar jandarmii, cei care
teoretic ar fi trebuit să aibă competenţa unei asemenea con-
fruntări, sunt slab instruiţi.
Fără mari dificultăţi, minerii ajung la Târgu Jiu. Liderul Târgu-Jiu

sindicatelor din exploatările miniere din Oltenia, Marin
Condescu, se desolidarizează public de acţiunile celor din
Valea Jiului.
297
Emil Constantinescu
Pentru a manipula opinia publică, Miron Cozma declară că

împotriva minerilor s-au folosit arme de foc şi că există morti
în rândul acestora. Realitatea este că răniţii sunt doar dintre
poliţişti şi jandarmi. Desfăşurarea confruntării de la Bumbeşti
a arătat clar că este vorba de o mişcare teroristă a unor forte
bine antrenate în acţiuni violente şi criminale. Deocamdată nu
aceasta este şi percepţia unei părti a opiniei publice.
Televiziunile transmit reportaje în direct, înfăţişându-i pe
mineri când ca victime, când ca eroi. Rareori răzbate şi o
prezentare mai echilibrată a realităţii din partea unor repor-
teri cu conştiinţă civică.
Bucureşti Ora 13:00. Convoc la Cotroceni pe primul mm1stru

Radu Vasile, ministrul de Interne Gavril Dejeu, directorul
SRI Costin Georgescu, şeful Statului Major General al
Armatei general Degeratu, directorul Serviciului de Pro-
tecţie şi Pază general Andreescu, şeful Inspectoratului
General al Poliţiei general Berechet, comandantul trupelor
de jandarmi general Stângaciu, ministrul Transporturilor
Traian Băsescu, consilierul prezidenţial pentru siguranţa
naţională Dorin Marian.
Deschid şedinţa, evidenţiind incapacitatea forţelor de
ordine de a-şi face datoria. Trebuie restabilit urgent pres-
tigiul acestora. Nu este cazul ca armata să intervină, dar
poate să pună la dispoziţie logistica necesară. Ministrul
Transporturilor anunţă că garniturile de tren sunt pregătite
pentru a fi mutate la Turnu Severin. Comandantul trupelor
de jandarmi informează că în zona de sud a ţării sunt con-
centraţi 2.000 de jandarmi. Lipsesc gaze lacrimogene şi
mijloace grele pentru blocarea drumurilor. Ministrul de
Interne anunţă că există informaţii că PDSR şi PRM
deplasează oameni cu alimente pentru mineri.
Dau publicităţii un comunicat în care anunţ că autorităţile
nu vor admite sub nici o formă reeditarea actelor de violenţă
care au adus, în perioada 1990-1991, grave prejudicii
României şi ale căr6r urmări se resimt şi astăzi. Declar că sun-
tem hotărâţi să aplicăm fără nici o ezitare toate prevederile
legii referitoare la combaterea acţiunilor care aduc atingere
Adevărul 3
liniştiipublice, proprietăţii publice şi private, siguranţei

cetăţenilor şibunei funcţionări a autorităţilor statului.
Ministrul de Interne Gavril Dejeu cere să fie primit şi îşi
prezintă demisia.
PRM salută victoria minerilor şi cere demiterea 20 ianuarie

Guvernului. Ion Iliescu declară pentru Mediafax că se 1999
impune demisia de urgenţă a Guvernului. Acceptă că e
firesc să existe similitudini între poziţia PDSR şi cea a PRM
şi adaugă: "Am văzut şi apariţia acestui lider al minerilor,
Beja, * care a dovedit mai multă înţelepciune decât mulţi
conducători politici".
Se anunţă trimiterea la Râmnicu Vâlcea a unei delegaţii
guvernamentale conduse de Alexandru Athanasiu, ministrul
Muncii şi Protecţiei Sociale.
Apreciez solidaritatea partidelor din coaliţia de guver-
nământ şi poziţia lor hotărâtă pentru apărarea democraţiei.
Stare de urgenţă
Ora 11 :00. Şeful secţiunii I a SPP raportează că, în cazul 21 ianuarie

intrăriiîn Bucureşti, minerii vor urma traseul Palatul 1999
Cotroceni - Televiziune. Ştiam. Un fost student care lucrase
la TVR mi-a transmis că vechiul personal ceauşist pregătise
deja megafoanele pentru discursurile lui Cozma şi Vadim.
Ora 16:00. Minerii rup barajul forţelor de ordine de la Costeşti

Costeşti şi iau ostatici 1.500 de jandarmi şi poliţişti încer-
cuiţi de forţele teroriste. Cu ajutorul unor foşti mineri, acum
disponibilizaţi, care locuiesc în zonă, au folosit drumurile
laterale, ocolind dispozitivul de poliţie, prost amplasat şi
lipsit de comunicare radio între comandament şi trupă.
După ce trec de Costeşti, minerii continuă asaltul spre
Râmnicu-Vâlcea. Prefectul de Vâlcea încearcă să trateze cu
minerii. Este molestat şi sechestrat.
• Pentru faptele sale, Romeo Beja va fi condamnat în 2004 la cinci ani şi jumătate închisoare
chiar în timpul noului mandat al Preşedintelui Iliescu.
299
Emil Constantinescu
Bucureşti Ora 17:00. La discuţia din Sala Unirii cu liderii gru-

purilor parlamentare, cu excepţia reprezentanţilor PRM, cer
sprijin politic pentru emiterea unei ordonanţe a Guvernului
privind regimul stării de urgenţă, care să fie dezbătută şi
aprobată în Parlament chiar a doua zi, pe 22 ianuarie.
Atmosferă extrem de tensionată. Fostul preşedinte Ion
Iliescu declanşează un atac violent pe tema disponibi-
lizărilor şi "mituirii" minerilor cu compensaţii; îi acuză pe
Berceanu de aroganţă şi pe Băsescu de încălcarea
Constituţiei fiindcă a oprit trenurile din Vale. Intervin şi
subliniez că, în situaţia în care România e confruntată cu
ameninţarea unui război civil, ca şi cu iminenţa unui con-
flict în imediata vecinătate a graniţelor, lipsa unei legi
privind starea de urgenţă şi de asediu este intolerabilă. Au
trecut şapte ani de când, confonn Constituţiei, o asemenea
lege ar fi trebuit să fie adoptată. În cele din urmă se convine
ca regimul stării de urgenţă şi al stării de asediu să fie regle-
mentate prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care să fie
dezbătută chiar a doua zi (în regim de urgenţă) în Parlament,
pentru a se evita orice act neconstituţional.
În final, participanţii semnează o Declaraţie comună de
susţinere a operaţiilor de menţinere a ordinii.
Ora 19:00. Minerii intră în municipiul Râmnicu-Vâlcea.
Împreună cu membri ai bandelor de tâlhari şi recuperatori ai
lumii interlope locale vandalizează clădirile oficiale. După
un atac în forţă al organelor de ordine, minerii ocupă sediul
Prefecturii şi al Consiliului Judeţean. Urmează o demon-
straţie de "triumf' transmisă în direct de posturile naţionale
de televiziune. Minerii prezintă cu mândrie "trofeele" de
luptă - căşti de protecţie, scuturi şi grenade lacrimogene
confiscate de la jandannii molestaţi de ei.
Ora 20:00. Reuniune de urgenţă a Consiliului Suprem
de Apărare a Tării. Propun un set de măsuri imediate: un
grup condus de ministrul Apărării, Victor Babiuc, va redac-
ta, folosind un text mai vechi, proiectul Ordonanţei privind
instituirea stării de urgenţă şi de asediu, potrivit articolului
93 din Constituţie. Îi cer primului ministru Radu Vasile să
convoace Guvernul pentru a aproba în această noapte
300
Adevărul 3
Ordonanţa care să asigure baza legală pentru o eventuală

declarare a stării de urgenţă. Dudu Ionescu este deja numit
ministru de Interne. Anunţ o serie de numiri a unor generali
cu experienţă din armată: generalul Mircea Mureşan, fost
comandant al Armatei a II-a, secretar de stat la Ministerul
de Interne; generalul Andreescu, fost director al SPP,
comandant al Corpului de Jandarmi.
Un prim bilanţ al confruntării de la Costeşti: peste 120 de
poliţişti şi jandarmi au fost răniţi, un maior de jandarmi este
în comă cu fractură de craniu şi un militar în termen are
fractură de coloană.
CSA Ţ aprobă în unanimitate ca, în condiţiile în care nu
încetează acţiunile violente ale minerilor care pun în pericol
democraţia constituţională şi instituţiile statului de drept, să
se declare starea de urgenţă pentru o perioadă de maximum
30 de zile; să se impună restricţii de circulaţie pe tot traseul
până la Bucureşti, în judeţele Hunedoara, Gorj, Vâlcea,
Dolj, Olt, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman şi Ilfov; toate
firmele private de protecţie şi pază să se subordoneze
ordinelor Ministerului de Interne.
În calitate de comandant al forţelor armate, îi dau şefului
Statului Major General al Armatei, generalul Constantin
Degeratu, ordin de intervenţie cu unităţi specializate pentru
astfel de situaţii, în vederea descurajării acţiunilor violente
care periclitează siguranţa statului.
Având în vedere că, până la acest moment, nu există o
imagine corectă din punct de vedere militar asupra situaţiei,
Statul Major va întocmi urgent un plan de acţiune.
Ora 22:00. În şedinţa de Guvern se adoptă Ordonanţa
privind regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă, con-
form cerinţelor din Constituţie.
Ora 22:30. Generalul Degeratu raportează că sunt
pregătite pentru intervenţie batalionul 26 infanterie din
Craiova, un batalion de vânători de munte din Curtea de
Argeş - Câmpulung, un batalion de cercetare pentru verifi-
carea căilor de comunicaţie şi stabilirea exactă a situaţiei.
Ora 23:30. Unităţile mobilizate sunt în deplasare
urgentă către punctele stabilite.
301
Emil Constantinescu
22 lanuarle Ora 04:00. Generalul Degeratu revine la Cotroceni şi

1999 îmi raportează că a fost verificată întreaga zonă. Poliţiştii şi
jandannii au fost găsiţi într-o stare de dezordine totală, unii
au refuzat să ia armele, alţii au refuzat să execute ordinele,
din cauza lipsei unei conduceri unice şi coerente. Multora le
era efectiv frică. Luaseră bătaie de două ori, proveneau din
unităţi diferite, nu aveau coeziunea unei fonnaţii unitare, nu
se cunoşteau, nu erau obişnuiţi cu un astfel de mod de
acţiune. Se trece la reorganizarea efectivelor. Mulţi tineri -
obosiţi sau timoraţi - sunt trimişi în cazărmi.
Ora 06:00. Într-o intervenţie televizată, anunţ că s-a
hotărât introducerea stării de urgenţă care urmează să intre
în vigoare după discutarea şi aprobarea Ordonanţei
Guvernului de către Parlament.
Discut cu generalul Degeratu, consilierul prezidenţial
pentru siguranţă naţională şi ordine publică Dorin Marian şi
directorul SRI Costin Georgescu variantele de rezervă pen-
tru cazul în care minerii vor sparge şi barajele de pe Dealul
Negru. Situaţia este prea gravă pentru a exclude vreo va-
riantă, oricât de neplăcută ar fi. Trăgători de elită din trupele
antitero sunt plasaţi pe traseu pentru a perfora cauciucurile
maşinilor cu care se deplasează minerii. Ordinul este clar:
nici o victimă, dar nici o maşină care să treacă de baraj!
Trupele de jandarmi rămase în Bucureşti intră în dispozi-
tiv pentru a întări paza principalelor instituţii ale statului -
Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia. Consilierul prezidenţial
Dorin Marian inspectează forţele SPP prezente la Cotroceni.
Şedinţa Camerelor reunite ale Parlamentului României.*
Ora 12:00. Pe fluxul de ştiri al Mediafax se dă rezuma-
tul conferinţei de presă a PRM. C.V. Tudor adresează felici-
tări minerilor şi "eroicei populaţii" a judeţului Vâlcea, salută
declanşarea revoltei minerilor, pe care o consideră "o revo-
luţie de eliberare a României de sub jugul mafiei şi al
trădătorilor de ţară" şi cere fonnarea unui "nucleu de
comandă care să gestioneze ţara, un Consiliu revoluţionar,
fonnat din oamenii pe care populaţia îi va împinge în faţă".
• Vezi Stenograma şedintei Parlamentului în secţiunea DOCUMENTE.
302
Adevărul 3
Cere demisia imediată a Preşedintelui şi a Guvernului.

Încheie cu un apel adresat trupelor MApN şi MI, cerându-le
să fraternizeze cu populaţia răsculată.
Grupul de înalţi ofiţeri de Securitate în rezervă care con-
stituie nucleul Partidului România Mare îi garantaseră lui
Vadim Tudor că armata nu va interveni, că nu se va găsi nici
un general care să transmită ordinul Preşedintelui şi nici un
ofiţer care să-l execute.
Implicarea directă a liderului PRM în incitarea minerilor
a fost comentată, ulterior, chiar de către unii membri ai con-
ducerii acestui partid.* Documentându-se asupra situaţiei din
Valea Jiului, unul dintre aceştia ajunge la concluzia că Miron
Cozma avea legătură telefonică permanentă cu C.V. Tudor.••
O unitate militară din Piteşti blochează cu nouă tancuri Vâlcea

căile de acces de la Râmnicu Vâlcea spre Piteşti, astfel încât
masa de mineri care venea spre Bucureşti să fie nevoită să
coboare din mijloacele sale de transport, viteza de deplasare
să fie redusă, entuziasmul şi motivaţia să scadă pentru a se
putea trata cu ei. Tancurile sunt folosite ca baricade, nu au
muniţie şi nici baterii, ca să nu poată fi mişcate din loc. Se
montează obstacole joase, care să încurce deplasarea pe văi
şi eventualele acţiuni de învăluire din partea minerilor.
Sunt identificaţi cercetaşi ai lui Miron Cozma care
acţionau după reguli militare. Deplasându-se cu autoturisme
Dacia pe diverse direcţii, ei anunţau când "Calea este liberă
şi se poate înainta". Sesizând toate punctele de blocaj - spre
sud, spre est, şi spre nord, îşi dau seama că în zona dintre
drumurile principale acţionează echipe de cercetare ale
armatei care pot depista orice mişcare a minerilor şi
declanşa intervenţia forţelor aflate în cazărmi.
·"Vadim( ... ) vorbea direct cu liderii minerilor, incitându-i la grevă, la nesupunere, la marşuri
şi mitinguri de protest ( ... ) pentru a-şi vedea visul de a ajunge în fotoliul de la Cotroceni
împlinit... Se şi vedea in fruntea acelui ·consiliu Revoluţionar" elaborând directive pentru
decapitarea instituţiilor democratice existente.• - Ilie Neacşu în volumul Vadim intre
Preşedinţie şi Ospiciu, p. 321
303
Emil Constantinescu
SRI interceptează convorbirile dintre iscoadele "mineri-

lor" şi Miron Cozma prin care ii comunicau că pe Dealul
Negru accesul e blocat cu material militar greu, iar pe
stânga şi pe dreapta drumului sunt plasate în profunzime
obstacole care îi împiedică să treacă pe jos.
Cozia Miron Cozma, luând cunoştinţă de noua situaţie şi noul

raport de forţe, se hotărâşte să renunţe la deplasarea spre
Bucureşti şi să încerce o soluţie de compromis. Este nego-
ciată, prin intermediul IPS Ioan, episcop de Covasna, o între-
vedere cu primul ministru Radu Vasile la Cozia!
Aflat la Vila Lac II, pentru a discuta situaţia cu reprezen-
tanţi ai societăţii civile - Gabriel Liiceanu, Gabriel
Andreescu, Radu Filipescu, Stelian Tănase ş.a. - vorbesc la
telefon cu primul-ministru Radu Vasile. Îi transmit că poate
negocia cu Liga Minerilor problemele economice şi sociale
care ţin de competenţa Executivului, dar nu se poate angaja
în nici un fel de promisiuni privind răspunderea penală şi
civică a lui Miron Cozma şi a celorlalţi lideri sindicali, care
ţine de competenţa Justiţiei.
După celebrarea "Păcii de la Cozia", primul ministru
Radu Vasile revine la Bucureşti. Minerii se întorc cu auto-
buzele, în urma dispoziţiilor liderilor lor, pe singurul drum
neblocat de armată.
Bucureşti Ora 18:00. La chemarea Alianţei Civice, pe străzile cap-

italei are loc o demonstraţie organizată de societatea civilă
în sprijinul instituţiilor democratice. Participă numeroase
personalităţi culturale, ştiinţifice, studenţi, cetăţeni.
Ora 20:30. Convoc pe ministrul de Interne Dudu

Ionescu, ministrul Apărării Victor Babiuc, directorul SRI
Costin Georgescu, şeful Statului Major general Constantin
Degeratu, secretarul de stat la Ml general Mureşan, şeful
Inspectoratului de Poliţie general Berechet, consilierul pre-
zidenţial pentru siguranţă naţională Dorin Marian. Se pre-
zintă o infonnare despre rezultatul acţiunilor unităţilor de
cercetare şi vânători de munte.
304
Adevărul 3
Acţiunea de descurajare şi de limitare a violenţei,

pregătită într-un timp foarte scurt, a avut succes. Ordinul pe
care îl dădusem în calitate de comandant al forţelor armate se
bazase pe hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării,
iar şeful Statului Major, generalul Constantin Degeratu, 1-a
pus în aplicare. Nu a existat nici o tendinţă de insubordonare.
Disoluţia autorităţii statului, pe care campania ziarului
Adevărul o anunţa de un an de zile, nu s-a produs, dar peri-
colul a fost iminent.
După o analiză a evenimentelor de la Bumbeşti şi
Costeşti, cer demararea unei anchete cu privire la vinovaţi.
Va fi necesar să reevaluăm Strategia de securitate naţională.
Ora 15:00. Şedinţa CSAŢ. Dudu Ionescu, noul ministru 26 ianuarie

de Interne, prezintă un raport în care anunţă că generalul 1999
Lupu, şeful B.A.O.L.P., * cel care, la Costeşti, îşi trădase
subordonaţii, fugind deghizat în civil, a fost destituit din
funcţie şi trimis în faţa Consiliului de Onoare. Au fost, de
asemenea, destituiţi din funcţii generalul Nicolae Langa,
secretar de stat în Ministerul de Interne, şi generalul Stan
Stângaciu, comandantul Corpului de Jandarmi.
Costin Georgescu, directorul SRI, raportează că au exis-
tat instigări la grevă din partea PRM în toate zonele ţării şi
există probe privind implicarea directă a unor lideri locali ai
PRM, care au însoţit coloanele de mineri. Din partea con-
ducerilor, centrală şi locale, ale PDSR a existat un accept
tacit. Lideri şi militanţi ai PRM, dar şi ai PDSR au incitat
muncitorii, pe diferite platforme industriale, să se alăture
minerilor. în cursul evenimentelor au fost implicate şi per-
soane din mişcările de extremă stângă, anarhiste, europene,
care au sprijinit material şi prin prezenţa lor în Valea Jiului,
acţiunile minerilor. Au existat contacte clare cu clanuri
mafiote româneşti. Violenţa mineriadei trebuie pusă în
legătură şi cu situaţia tot mai tensionată din Kosovo, unde,
probabil, NATO şi UE vor interveni împotriva regimului
Miloşevici.
• Brigada de Asigurare a Ordinii şi Liniştii Publice.

305
Emil Constantinescu
Ministrul de Externe Andrei Pleşu infonnează că, pe

plan extern, ecourile rezolvării crizei sunt favorabile, există
înţelegere pentru dificultăţile prin care am trecut şi apreciere
pentru faptul că nu am cedat.
Evaluarea pagubelor. La Ministerul de Interne, 22
miliarde lei. La Ministerul Industriilor, 95 miliarde lei.
1 februarie Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

1999 Generalul Anghel Andreescu, comandantul Corpului de
Jandarmi, raportează că au început angajările pentru sub-
ofiţeri profesionişti care, treptat, vor înlocui soldaţii în ter-
men. Expune măsurile ce vor fi luate în vederea îmbunătă
ţirii logisticii şi, în general, a dotării Jandarmeriei.
Mineriada din februarie 1999
15 februarie La Curtea Supremă de Justiţie se judecă recursul

1999 Parchetului General împotriva deciziei Curţii de Apel, care
modificase încadrarea juridică a faptelor comise de Miron
Cozma în timpul mineriadei din 1991 din subminare a pute-
rii de stat în tulburare a ordinii publice. Pe baza acestei
decizii, care asimila mineriada din '91 cu distracţia unor
beţivi care cântă prea tare pe stradă, Cozma fusese pus în
libertate în 1998. A mai avut aşadar timp pentru o nouă
mineriadă (în ianuarie 1999).
Judecând recursul introdus de Parchet, Curtea Supremă
de Justiţie restabileşte încadrarea iniţială, de subminare a
instituţiilor statului, aplică pedeapsa prevăzută de Codul
penal condamnându-l pe Cozma Miron la 18 ani închisoare
şi dispune punerea în executare a pedepsei.
Protestele Opoziţiei sunt vehemente. PDSR, prin
vicepreşedinţii Ioan Mircea Paşcu şi Rodica Stănoiu, ia
apărarea lui Cozma şi incriminează declaraţia mea referi-
toare la faptul că legile României se aplică inclusiv în Valea
Jiului. Paradoxal, Rodica Stănoiu este juristă, specialistă în
criminologie.
306
Adevărul 3
Miron Cozma refuză să se supună hotărârii judecătoreşti 16 februarie

(definitive) a Curţii Supreme de Justiţie. Din rapoartele 1999
primite rezultă că se organizează un nou marş al minerilor
la Bucureşti cu scopul blocării Justiţiei prin forţă.
Convoc la Cotroceni pe ministrul de Interne Dudu
Ionescu; şeful celulei de criză din Ministerul de Interne,
general Mircea Mureşan; ministrul Apărării Victor Babiuc;
şeful Statului Major General general Constantin Degeratu şi
consilierul pentru apărare Dorin Marian. De data asta
autorităţile trebuie să reacţioneze fără greş. în vederea unei
mai bune asigurări a ordinei publice şi a protecţiei
instituţiilor, am numit la comandă generali cu experienţă din
armată: generalul Mureşan la Ministerul de Interne, genera-
lul Stoina la SPP.
Avem din nou ocazia să urmărim "live" mişcarea miner-
ilor spre Bucureşti la posturile de televiziune româneşti.
Echipele de zgomote cunoscute îşi fac datoria în studiouri,
cerând respectarea libertăţii de circulaţie pe drumurile pu-
blice. De la centrul de comandă de la MI sunt informat că, la
tentativa unui ofiţer de la serviciul de circulaţie din Târgu-
Jiu, căpitanul Caragea, de a opri înaintarea coloanelor,
minerii şi Miron Cozma personal i-au rupt epoleţii, l-au
insultat şi maltrat.
Minerii ajunşi la Stoeneşti îi cer comandantului forţelor Stoeneşti

de ordine să se retragă şi să-i lase să treacă.
Mă deplasez la centrul de comandă de la MI, unde ofi-
ţerii Statului Major înregistrează la fiecare cinci minute
poziţia trupelor care se deplasează în sprijinul celor aflate
deja la Stoeneşti.
Minerii atacă forţele de întărire ale Jandarmeriei conduse
de generalul Cearapin. Sunt respinşi şi încercarea de a trece
podul eşuează. Când se întorc la autobuzele aflate la l-2 km
în spate, vor constata că acestea fuseseră scoase din uz de
către forţele speciale care reuşiseră să le încercuiască.
După o încleştare tensionată, de câteva ore, minerii sunt
dezarmaţi şi grupaţi pe un câmp, sub supraveghere. Cozma
este arestat, conform mandatului emis pentru executarea
sentinţei Curţii Supreme de Justiţie. 79 mineri, între care
locotenenţii săi, Beja şi Lois, sunt reţinuţi.
307
Emil Constantinescu
Bilanţul confruntării de la Stoeneşti include, din

nefericire, un miner decedat prin cădere, după ce Încer-
case să se urce din mers În trenul de Întoarcere spre
Petroşani. Din partea forţelor de ordine, 69 jandarmi şi
12 poliţişti sunt răniţi, unii destul de grav.
Bucureşti În cel mai neruşinat stil politicianist, prim-vicepreşedin-

tele PDSR, Adrian Năstase, vicepreşedinte al Camerei Depu-
taţilor, declară: "Arestarea lui Miron Cozma este o mare
înfrângere a democraţiei, iar actuala Putere reuşeşte astfel să
distrugă şi încrederea în procesul democratic din România".
DEMONSTRAREA TEZEI:
1997-2000:
Paşispre aflarea adevărului prin Justiţie
Anchetarea Întreaga evoluţie a evenimentelor din ziua de 13.06.1990

evenimentelor şi-a avut r:idăcinile în indignarea pe care atrocităţile comise în
din zori, de către poliţişti, a produs-o printre bucureşteni. "Starea
iunie 1990 de spirit explozivă a oamenilor aflaţi în stradă a fost per-
manent alimentată de acţiunile violente ale foJ1elor de ordine
şi de prezenţa unui număr mic de manifestanţi foarte agresivi,
pe care mulţi martori oculari i-au considerat a fi instigatori
infiltraţi în mulţime cu scopul expres de a o agresiviza".*
Relatările participanţilor la evenimentele din iunie 1990
de la Televiziune şi de la Poliţia Capitalei demonstrează clar
că şi în aceste cazuri violenţele au fost începute de câţiva
indivizi în civil, foarte siguri de sine, cu un comportament
pe cât de violent, pe atât de diferit de atitudinea generală a
manifestanţilor care au acţionat paşnic.
În dosarul nr. 18/P, deschis de Secţia Parchetelor Militare

în anul 1997, procurorii au avut în vedere, pe de o parte,
confruntările din 13 iunie şi, pe de altă parte, violenţele
• Raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990, pp. 49-50.

308
Adevărul 3
minerilor din 14-15 iunie, cu consecinţele lor - morţi, răniţi,

distrugeri de bunuri, reţineri şi arestări ilegale.
S-a stabilit că, în perioada 13-15 iunie 1990, au fost ucise
5 persoane (patru prin împuşcare şi una prin înjunghiere),
16 persoane au fost rănite prin împuşcare, alte peste l 080
persoane au fost arestate ilegal şi agresate, dintre care peste
600 au certificate medico-legale.
În dosarul penal 74/P/I 998, care priveşte uciderea prin

împuşcare a victimelor Lepădatu Mitriţă, Mocanu-Velicu
Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş, în seara
zilei de 13.06. I 990, s-a stabilit că s-a tras din balconul cab-
inetului ministrului de interne, Mihai Chiţac. *
În dosarul penal 75/P/1998 privind implicarea reprezen-

tanţilor unor instituţii ale statului în mobilizarea, transportul
şi acţiunea minerilor în Bucureşti în perioada 14-15 iunie
1990 au fost audiaţi Ion Iliescu, Petre Roman, Mihai Chiţac,
Victor Athanasie Stănculescu, Cico Dumitrescu, Nicolae S.
Dumitru, Dumitru Iliescu, Virgil Măgureanu, Gelu Voican
Voiculescu.
• De ce mineriada?
Anchetele efectuate de Parchetul Militar au stabilit că:
• deplasarea minerilor la Bucureşti s-a făcut în mod
organizat cu ajutorul Ministerului Transportului;
• a fost constituit un centru de primire şi dirijare pentru
mineri, coordonat de un ministru;
• potrivit dispoziţiilor Guvernului, Ministerul Apărării
• Într-un articol publicat în mai 1994 în Tinerama, Ioan ltu precizează că şalul UM 0215,
colonelul Marica Ion, a !ost identificat ca fiind trăgătorul care i-a ucis pe cei patru şi că
aceştia nu făceau parte din grupul violent care atacase porţile Ministerului de Interne, fiind
simpli trecători (spectatori). A publicat, de asemenea, !otografia unuia dintre tinerii ataca-
tori care a !ost identificat ca fiind angajat, imediat după mineriadă, în poliţie, cu grad de ser-
gent major, personal de către amiralul Emil (Gico) Dumitrescu. După apariţia articolului,
sergentul a !ost trecut în rezervă.
309
Emil Constantinescu
Naţionale a asigurat hrănirea şi echiparea minerilor cat-

alogaţi ca "forţe civile ce au participat la restabilirea
ordinii şi a liniştii în capitala ţării";
• a existat, în afară de orice îndoială, o cooperare între
organismele Ministerului de Interne şi mineri. Această
cooperare s-a făcut parţial la vedere şi parţial în condiţii
de acoperire.
Având în vedere că, în 13 iunie, Piaţa Universităţii fuse-

se degajată şi că manifestanţii sosiţi la sediul Televiziunii în
seara aceleaşi zile protestau împotriva comportamentului
violent şi a abuzurilor comise de forţele de ordine, este
limpede că Ion Iliescu, abia ales Preşedinte cu o majoritate
de 85% din voturi, nu avea de ce să se teamă şi nici motive
obiective pentru a declara pe post (la ora 21 :00) că s-ar afla
"în faţa unei tentative organizate de răsturnare prin forţă a
conducerii alese în mod liber şi democratic la 20 mai 1990".
Faptul că ion Iliescu s-a adresat populaţiei după o între-
rupere nejustificată a transmisiei TV (20:30 - 21 :00), menită
să creeze panică în ţară, şi că a chemat "toate forţele
conştiente şi ·esponsabile să apere democraţia atât de greu
încercată'' an tă că Ion Iliescu nu voia să rămână pentrn a
doua oară înd 1torat forţelor armate pentru că îl vor salva de
violenţele "g upurilor extremiste" ("de tip legionar"), aşa
cum îl salvast ră de atacul "teroriştilor" din decembrie 1989.
Fie că îi repui na o astfel de recunoştinţă, fie că, dimpotrivă,
se temea, înc; . de o iniţiativă pucistă a unor şefi ai Armatei
care îşi demo straseră puterea de a decide şi/ sau de a influ-
enţa deciziile civililor, este evident că Ion Iliescu îşi dorea
propria sa ar nată pe care s-o convoace, s-o dirijeze, s-o
felicite şi de ~are să fie aplaudat şi ovaţionat (ceea ce nu
putea aştepta lin partea militarilor).
• De ce minerii?
Rolul juc: de mineri în iunie 1990 şi în virtutea căruia

ei au continu : să acţioneze în anii unnători duce, inevitabil,
310
Adevărul 3
la întrebarea de ce ei? sau, mai exact, de ce s-a apelat toc-

mai la ei?
Psihologia minerilor a fost studiată încă de la mijlocul
anilor '60, când Ceauşescu a declanşat un experiment care
urma să conducă la crearea a ceea ce el numea "omul nou".
Experimentul în staţii-pilot a fost iniţiat în localitatea
Berevoieşti-Argeş şi a fost condus de sociologul V. V.
Caramelea. Ulterior, a fost extins la alte 600 de staţii-pilot
din întreaga ţară şi a durat până în 1990. Au fost implicate
Academia RSR, Facultatea de Filozofie a Universităţii
Bucureşti, Academia Ştefan Gheorghiu, CC al UTC,
Ministerul pentru Problemele Tineretului. Experimentul
Berevoieşti urmărea să testeze comportamentul şi reacţiile
psihice ale minerilor în situaţii-limită, în comparaţie cu
reacţiile similare ale altor categorii de muncitori (muncitori
for~stieri, muncitori agrari).
ln studiul Ecologia naturală În studiul adaptabilităţii
umane şi al personalităţii, publicat 30 -,--_,.....,._ _....,__.............,..__,--,------,
în 1968 de V.V. Caramelea şi Alex
Berea, se prezintă o sinteză asupra 25
experimentului de la Berevoieşti.
20
Printre rezultatele studiului se
numără şi realizarea unor curbe de 15
intensitate / durată, care au dovedit,
încă din anii '60-'70, că grupa miner- 10
ilor de 20-29 de ani avea excitabili- s
tatea musculară cea mai bună şi a
unor măsurători care au stabilit că o
minerii din această grupă de vârstă l'!l!.29 . .·~21 ' 30-39 . ~ SHINI
lllnelt ■ Coim. ......
1
au cel mai mare diamentru al pum- • -~ •
nului. Printre rubricile atlasului cu Perimetrul pumnului categoriilor profesio-
determinări de comportament se nale conform experimentului antropologic şi
aflau şi determinările politice, şi psihologic efectuat în anii '60
ideosincraziile.
S-au experimentat reacţiile minerilor faţă de "diferenţele
de acces faţă de bunurile materiale", iar la ideosincrazii s-a
cercetat reacţia minerilor faţă de evenimente deosebite şi faţă
de zvonuri. Toate aceste reacţii au fost atent catalogate şi
• Internaţionala Socialistă
311
Emil Constantinescu
cuantificate pe grupe de calificare, nivel de educaţie, specifi-

cul muncii din mină.
Istoria folosirii minerilor ca masă de manevră în con-
flicte violente este mai veche. În 1929, Stalin a ordonat
COMINTERN* să treacă la transformarea conflictelor
sindicale în conflicte sângeroase prin manipularea prole-
tariatului, care să conducă la revoluţie şi preluarea puterii de
către comunişti în statele vecine URSS, printre care şi
România.
Pentru România, NKWD* a identificat categoriile de
muncitori care să fie folosiţi pentru greve cu finaluri pro-
gramat sângeroase: ceferiştii de la Griviţa, petroliştii de pe
Valea Prahovei, minerii din Valea Jiului, trei zone munci-
toreşti compacte, cu bune şanse de a transforma conflictele
sin9icale în provocări sângeroase.
In I 928, când sindicatele minerilor şi Administraţia
Minelor de la Lupeni negociau un nou contract de muncă,
COMINTERN a creat aici un aşa-zis sindicat, Sindicatul
Unit, cu rolul de a sabota orice înţelegere şi de a declanşa cu
orice chip greva, oferind astfel agenţilor provocatori ocazia
declanşării unor evenimentţ sângeroase care să degenereze
ulterior conform planului. In momentul în care toate sindi-
catele, cu excepţia Sindicatului Unit, au hotărât semnarea
contractului de muncă, Congresul Sindicatelor Unitare din
2-3 aprilie 1929 hotărăşte crearea comitetelor de fabrică,
având în frunte exclusiv comunişti. Oficial, Sindicatele
Unitare nu aveau înscrişi decât trei membri. restul fiind în
clandestinitate. În referatul Ministerului Muncii din 20
aprilie 1929, privind dizolvarea Sindicatelor Unitare, se pre-
cizează că această organizaţie în loc să se ocupe de scopul
pentru care s-a înfiinţat, se ocupă de politică comunistă şi
lucrează contra intereselor statului. Deşi Legea pentru regle-
mentarea conflictelor de muncă din 14 aprilie 1929 interzi-
cea încetarea colectivă de lucru în întreprinderile care
funcţionau în interes public şi a căror oprire putea prejudi-
cia populaţia ori interesul economic naţional, Sindicatele
Unitare decalşează o grevă la Uzinele de Electricitate.
Aspectul criminal a fost dat de forţarea minerilor de a ieşi
din abataje prin oprin:a uzinei electrice şi inundarea
• Serviciul sovietic de Securitate

312
Adevărul 3
minelor, deşi în acel moment, confonn raportului trimis de

Societatea Lupeni, Direcţiei Generale a Minelor din
Bucureşti, acolo se aflau sute de lucrători. Când autorităţile
au încercat să repună în funcţiune uzina electrică pentru a
evacua minerii ameninţaţi de inundaţie, provocatorii care
ocupaseră uzina electrică au strigat: "Să moară acolo, dacă
nu au ieşit până acum". La somaţiile prefectului, teroriştii au
tras focuri de armă asupra jandarmilor aduşi să păstreze or-
dinea. La percheziţiile efectuate la Sindicatele Unitare s-au
descoperit depozite de arme care au probat tentativa de
insurecţie sângeroasă.*
"După greva minerilor din Valea Jiului, din 1977, minerii
au fost mutaţi cu forţa şi masaţi în alte regiuni, iar conducă
torii lor trimişi în locuri îndepărtate, de unde nu se mai auzea
nimic despre ei. Astfel erau schimbate structura şi compoziţia
fortei de muncă( ... ) într-un mediu social total diferit".**
'în 1998, cu ocazia anchetelor efectuate de Sectia
Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Curtea
Supremă de Justiţie în cazul tânărului Viase Nicolae,
împuşcat la 22 decembrie 1989, în în hotelul Capitol de la
Braşov (unde se refugiase împreună cu prietena lui, din
cauza împuşcăturilor de pe stradă), de la recepţia hotelului
au fost ridicate registrele de evidenţă ale persoanelor cazate.
S-a constatat că un grup de 20 lucrători de la minele din
Valea Jiului au fost cazaţi în hotel în perioada 22-25 decem-
brie 1989. Din cercetări a reieşit că în această perioadă nu
s-a desfăşurat în Braşov nici un fel de consfătuire privind
domeniul minier şi nici vreun festival de tipul Cântarea
României, care să fi implicat, într-un fel sau altul, prezenţa
unor mineri din Valea Jiului.
În cadrul anchetelor efectuate de Secţia Parchetelor
Militare în dosarele privind mineriada din 13-15 iunie 1990,
mai mulţi mineri din Valea Jiului au declarat că, la plecarea
cu trenuri speciale de la Petroşani spre Bucureşti. au urcat în
tren femei şi bărbaţi în unifonne de mineri nou-nouţe, lucru
care i-a mirat pentru că nu mai văzuseră femei-mineri, iar în
ultimul timp nu se mai distribuiseră unifonne noi.
• Pentru informaţii detaliate vezi: Vladimir Alexe, România liberâ, 27 august 1999
·• Silviu Brucan, p. 207

313
Emil Constantinescu
Rezultă că minerii au fost instigaţi şi conduşi spre

Bucureşti de persoane ne-mineri, iar cine a apelat la mineri
a ştiut de ce i-a ales exact pe ei. De altfel, Ion Iliescu a
recunoscut încă din ianuarie l 990 că a discutat cu minerii
din Valea Jiului care i-au spus: "Noi am fost din primul
moment al revoluţiei cu Frontul şi cu el vrem să votăm".
Întrebarea nu este numai dacă minerii erau deja îngrijoraţi
de soarta alegerilor, ci cum de a deschis Ion Iliescu o
discuţie pe această temă încă în ianuarie 1990. Faptul că el
a ţinut să includă acest citat în Comunicatul oficial al
Consiliului Frontului Salvării Naţionale* denotă că minerii
au fost consideraţi de la început ca o masă de manevră
împotriva Opoziţiei.
• Concluziile anchetei din 1997

asupra mineriadei din iunie 1990
Concomitent cu cercetarea penală a infracţiunilor de
omor şi vătămare corporală prin împuşcare; a infracţiunilor
de arestare şi reţinere ilegală; a infracţiunilor de tortură şi
tratamente inumane aplicate celor încarceraţi la Băneasa,
Măgurele şi Jilava, anchetatorii au ajuns la concluzia că
faptele săvârşite de mineri şi de cei care i-au dirijat
întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de sub-
minare a puterii de stat având în vedere că:
■ venirea minerilor în Bucureşti şi instigarea lor la
acţiuni represive împotriva populaţiei a fost de natură să
scindeze grav societatea românească;
■ molestarea a sute de persoane, distrugerea, devastarea
sediilor principalelor partide din opoziţie, instigarea la
violentă, presiunile asupra redacţiilor unor ziare au pus
sub semnul întrebării însuşi caracterul democratic al sta-
tului şi sistemul pluripartit ce fusese consfinţit după 22
decembrie 1989 şi prin alegerile din 20 mai 1990;
• Comunicat CFSN din 25 ianuarie 1990, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 15/1990
314
Adevărul 3
■ timp de 3 zile, Bucureştiul a fost expus unui jaf orga-

nizat şi sistematic;
■ acţiunile violente săvârşite împreună de grupuri ex-
trem de numeroase de persoane au fost de natură să îm-
pingă societatea românească în pragul unui război civil.
Rezultatul mineriadei a fost exact contrariul pretextului
de "apărare a democraţiei", invocat de Ion Iliescu pentru
chemarea minerilor. Cu toate acestea, Ion Iliescu le-a
mulţumit şi, cum se va vedea, va fi alături de ei şi în mine-
riadele din anii următori.
Lagărul de la Măgurele
În perioada 14-15 iunie 1990, au fost reţinute de către mineri în colabo-

rare deschisă cu poliţia I .021 persoane, parte din ele fiind transportate şi
interogate de procurori, contrar prevederilor legale, într-o unitate militară
din Măgurele. Pe aceşti "oameni ai legii" nu i-au stânjenit nici ordinul de a
încălca legea, nici tratamentul inuman aplicat celor reţinuţi.
Relatările persoanelor maltratate în unităţile militare din Băneasa şi
Măgurele seamănă teribil cu amintirile celor scăpaţi din lagărele naziste sau
din gulagurile comuniste. Peste I OOO de oameni au fost transportaţi în
camioane şi dube, claie peste grămadă, precum animalele; la sosire au fost
bătuţi cu bestialitate şi li s-au confiscat bunurile; au fost ţinuţi în detenţie în
condiţii umilitoare, maltrataţi şi supuşi unei stări de permanentă teroare. Au
fost anchetaţi ilegal, după ce, în prealabil, au fost ameninţaţi şi chinuiţi;
rudele nu au fost anunţate cu privire la situaţia lor; la eliberare nu li s-a
înmânat nici un act constatator, iar bunurile reţinute nu le-au fost înapoiate.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991, condusă Declaraţiile
de Viorel Ene*, şi-a asumat obligaţia de a acorda sprijin victimelor
celor ce au căzut victime represaliilor minerilor, poliţiştilor
şi soldaţilor în centrul Bucureştiului, în unităţile militare din
Măgurele şi Băneasa, în secţiile de poliţie şi în penitencia-
• Viorel Ene a rămas unul dintre puţinii români care se mai luptă, cu tencitate, pentru jude-
carea şi pedepsirea vinovaţilor.
315
Emil Constantinescu
rul Jilava. Arhiva Asociaţiei cuprinde peste 2.000 de

mărturii ale victimelor mineriadelor, documente judiciare şi
mii de materiale decupate din ziare care reflectă lupta
Asociaţiei pentru adevăr şi drepturile victimelor.
Iată câteva fragmente din declaraţiile cutremurătoare ale
victimelor:
Dan "În data de 13.06.1990, la orele 22:30, am ieşit de la

Gabriel muncă (Restaurantul Athenee Palace ), îndreptându-mă spre
Pârvulescu casă. În faţa magazinului Romarta Copiilor am fost
împuşcat în picior de către forţele de ordine. Am fost trans-
portat la Spitalul Militar Central de unde am fost dus la
Şcoala de subofiţeri de la Băneasa. Apoi, am fost eliberat şi
arestat din nou. Am fost încarcerat la Secţia 8 Poliţie şi mai
apoi la Spitalul penitenciar Jilava. După aproximativ 2
luni, după ce am stat În refuz de hrană, am fost eliberat
de către Procuratura Militară".
Gabriel "În noaptea de 13-14 iunie, mă aflam lângă restaurantul

Mircea Trocadero în zona Universităţii Bucureşti, eram singur şi
Prodanczuk mă îndreptam spre magazinul Romarta Copiilor. La un
moment dat, am fost lovit fără să îmi dau seama de ce
anume. La spital mi s-a spus că am un glonţ în obraz".
Anton "Am fost arestat în 13 iunie 1990, bătut bestial şi încar-

Cătălin cerat la Poliţia Capitalei.( ... ) Am fost transportat la unitatea
Borcea militară Măgurele, transferat la Circa 8 Poliţie unde am fost
din nou bătut crunt, şi de aici la Penitenciarul Jilava-Spital.
Anchetele au decurs sub ameninţarea că voi fi închis pe
viaţă dacă nu recunosc că am fost plătit de partide politice
aflate în opoziţie, inclusiv PNŢCD. ( ... ) Am fost eliberat În
cursul lunii octombrie 1990."
Petre "În ziua de 14.06.1990, ora 6, am fost surprins pe Bd.

Gâjgă, Magheru colţ cu str. 13 Decembrie de către minerii care
inginer veneau spre Piaţa Universităţii. Fără nici un motiv am fost
atacat de către aceştia şi lovit cu ciomegele în cap şi pe tot
corpul pînă am căzut la pămînt, cu pierderea cunoştinţei.
316
Adevărul 3
Am fost transportat de cetăţeni la Spitalul de urgenţă

Floreasca, unde s-au constatat unnătoarcle: traumatism
cranio-cerebral cu hemoragie în cinci locuri; antebraţul
stâng rupt, cu osul sfărâmat; înjunghiere în coapsa stângă,
cu hemoragie puternică; barba spartă, spatele înnegrit de
lovituri; stare de şoc".
"În dimineaţa zilei venirii minerilor în Bucureşti, în iunie Emil

1990, mă găseam în staţia de metrou Izvor la ora 6 - 6:30. Robert
Aşteptând metroul, am fost legitimat de 5-6 mineri care au Brădiceanu,
început să mă bată. ( ... ) Am fost luat şi dus la Poliţia elev
Capitalei unde au unnat alte bătăi. ( ... ) De la Poliţia
Capitalei am fost dus la Secţia 5 de Poliţie unde am fost
ţinut până în data de 3 august. Părinţii mei nu au fost
anunţaţi până la această dată. După eliberare, am fost exma-
triculat de la Liceul Industrial nr. 20 unde eram elev în clasa
a 9-a, pe motivul absenţelor".
"În ziua de 14.06.1990, în timp ce mergeam la Rida

cumpărături, am fost oprită de opt mineri care m-au legiti- Dincă
mat iar apoi au început să mă lovească, m-au luat de păr,
m-au târât pe jos, mi-au dat un picior în ochi şi după acea
m-au tâlhărit, mi-au luat două lanţuri pe care le purtam la
gât, patru inele, geanta cu bani. papucii şi pulovărul. ( ... )
După aceea m-au băgat într-un hotel unde a mai urmat o
serie de bătaie. Eu eram plină de sânge pe faţă când m-a
văzut soţul meu căzută jos, s-a speriat şi a ţipat la ei ( ... ) M-
au lăsat pe mine şi l-au luat pe el la bătaie. După aceea m-
au băgat într-o maşină Dacia,( ... ) apoi într-o dubă şi m-au
dus la Băneasa. Acolo ne-au ţinut trei zile, din 14 iunie
până în 17 iunie. În timp ce eram dusă la Băneasa, am văzut
cum un miner a smuls din braţele unei femei, care era şi ea
în dubă, copilul acesteia şi l-a aruncat din mers".
A fost arestat de la locul de muncă, dus la Secţia 15 George

Poliţie şiobligat să dea o declaratie. "Poliţistul nu a fost Coman,
mulţumit de declaraţie şi a început să ţipe la mine, să mă 29 ani
înjure şi să mă ameninţe că va trebui să scriu o nouă
317
Emil Constantinescu
declaraţie exact aşa cum îmi va dicta el. Am refuzat. Câţiva

mineri şi câteva persoane civile care se aflau în acea
încăpere m-au bătut cu sălbăticie până am căzut jos pe
podea continuând să mă lovească cu picioarele până am
leşinat. În timpul cât eram bătut, poliţistul a scris el o
declaraţie din care reieşea că, pe data de 13 iunie, am fost
prezent în Piaţa Universităţii, am incendiat autobuzele
Poliţiei, am lovit poliţiştii care erau în misiune şi le-am dis-
trus bunurile acestora. Poliţistul mi-a spus să semnez
declaraţia scrisă de el, că dacă nu îi va lăsa pe mineri să mă
bată până mă vor omorî. Am refuzat să semnez. Am fost
luat din nou la bătaie. Văzând că nu se opresc, i-am crezut
în stare să mă omoare şi am acceptat să semnez".
Viorica A fost arestată la sediul PNŢCD şi urcată într-o dubă

Epure, unde se aflau şi alţi arestaţi. "Când ne-au dat jos din dubă,
32 ani la colţul nMgazinului Victoria era o coloană făcută şi în
stânga şi în dreapta de poliţie, armată, mineri şi civili iar noi
treceam printre ei şi fiecare ne lovea cu ce avea în mână -
bâte, fiare, lanţuri - şi cu picioarele. Ajunşi în curtea
Ministerului de Interne, ne puneau cu faţa la zid, ne făceau
percheziţie şi ne luau cercei, inele, ceasuri, actele, apoi ne
băteau şi ne făceau curve şi ne puneau culcat pe burtă în
apă. Am stat circa trei sferturi de oră acolo până a venit con-
traamiralul Emil (Cico) Dumitrescu. M-a luat de piept, m-a
urcat la etajul I în Minister, dar până am ajuns, cine trecea
pe lângă mine mă lovea numai cu picioarele. Când am ajuns
în birou, domnul Cico Dumitrescu, care mă lovea cu capul
de masă, mi-a spus că dacă nu recunosc că au fost arme şi
droguri în PNŢ, nu mai ies vie de acolo.( ... ) Eu deja urinam
numai sânge de la lovituri. De frică, am declarat că au fost
arme şi droguri în PNŢ, crezând că îmi dă drumul, dar m-au
dus la Jilava".
• Internaţionala Socialistă
•• Serviciul Sovietic de Securitate

318
Adevărul 3
"În ziua de 14 iunie 1990, ora 17:45, s-au prezentat la Nicolae

domiciliul meu, trei civili care m-au rugat să merg la Circa Boştinaru
15 Poliţie pentru o confruntare care nu o să dureze mai mult
de 15 minute.( ... ) În jurul orelor 20-21 a intrat un domn care
mi-a dat două coli de hârtie şi pix ca să relatez tot ce-am
făcut din data de I 3 iunie. ( ... ) Am relatat totul şi, în jurul
orei 23, m-au băgat într-o dubă ARO şi m-am trezit după
circa 30 de minute în curtea unei unităţi militare (U.M.
Măgurele). Au început să mă ia în serii de lovituri cu patul
armei şi bocancii nişte soldaţi îmbrăcaţi în uniformă albas-
tră. M-au ţinut într-un hangar de maşini cu o mulţime de
lume, bărbaţi, copii şi femei, fără mâncare, numai cu ceai,
până În data de 19 iunie, neţinând cont că sunt pensionat
medical cu gradul II de invaliditate, sub tratament medical,
supunându-mă la tortură psihică şi bătăi. ( ... ) În ziua de 19
iunie 1990 am fost transferat împreună cu alţi 25-30 de
oameni la Circa 12 Poliţie( ... ) îmbrăcaţi în zeghe şi încar-
ceraţi câte 6-8 în celulă. În acea noapte de 19 iunie am intrat
în comă şi m-am trezit nu mai ştiu după câte zile la Spitalul
Jilava, Secţia reanimare, tot în ţinută de închisoare şi legat
de pat cu cătuşe la mâini şi picioare, plin de vântăi şi răni pe
tot corpul. După ce mi-am mai revenit, am fost transferat
din celulă în celulă, în rândul puşcăriaşilor de drept comun
( ... ) până când mi-au dat biletul de eliberare nr. L. 2/4616-
1990 şi mandatul nr.209/90 pentru ultraj contra bunelor
moravuri. Am fost ameninţat că, dacă ţin la familie, la cei
trei copii pe care-i am, să nu relatez la nimeni".
"În ziua de 15.06.1990, în jurul orei 16:00, am fost la un Mihail

magazin de piese auto din Calea Moşilor( ... ) Când am ajuns Gănescu
la Universitate, am văzut cum minerii alergau după oameni.
Un miner mi-a cerut buletinul de identitate, era şi un ofiţer
de Poliţie, eu am cerut să fiu legitimat de ofiţer iar minerul
m-a luat la bătaie. Au mai venit 8-1 O mineri care dădeau cu
bâtele şi cu lanţuri băgate pe furtunuri. Ofiţerul le-a spus să
mă lase în pace că nu sunt vionovat. Am căzut jos, după care
un miner mi-a luat geanta diplomat şi a fugit cu ea. După ce
nu m-am mai putut ridica de jos, m-au luat de braţe un sol-
319
Emil Constantinescu
dat şi un miner, m-au traversat strada de la Universitate la

Teatrul Naţional. Am fost păzit până când a venit un autotu-
rism. Împreună cu alţi doi bătuţi ne-au dus la poliţie şi ne-au
interogat, după care am fost dus la Spitalul nr. 9. Deoarece
aveam multe lovituri la cap care sângerau, am fost internat
timp de 7 zile. ( ... ) După externare, am mers la Institutul
Medico-Legal unde am fost examinat de un medic special-
ist care mi-a eliberat certificat medico-legal pentru I 6-18
zile de îngrijiri medicale".
Terorizaţi Alte zeci de mărturii despre atrocităţile comise de mineri

cu şi militari în lagărul de la UM Măgurele au fost publicate de
câini-lupi organizaţii neguvernamentale angajate în apărarea drep-
turilor omului.
"Am fost duşi la Măgurele, după cum aveam să aflăm
mai târziu. Când am coborât din maşină, până la garajul
unde aveam să fim duşi, se formase un culoar de militari.
( ... ) Ne-au lovit cu bastoanele.( ... ) în garajul respectiv, eram
cam 700-800 de persoane, bărbaţi şi femei, bătuţi, bandajaţi,
unii cu mâinile în ghips". (C.C.).*
"Bunurile mi s-au confiscat de către personalul unităţii
de poliţie Măgurele. ( ... ) În curtea din faţa halei, în care am
fost cazaţi circa 700 de oameni, ne-au percheziţionat,
punându-ne cu mâinile la spate şi asmuţind câinii lup împre-
jurul nostru". (T.I). *
"Câinii-lup din curtea unităţii erau antrenaţi noaptea
spre a nu ne lăsa să dormim, oamenii erau bătuţi cu bastonul
de cauciuc când mergeau să-şi facă necesităţile fireşti, două
nopţi am fost forţaţi să dormim pe şapa de ciment, pe
radierul din beton al halei".
"Spaima şi teroarea se instalau şi prin mijloace pur
poliţieneşti: ţipete isterice, plimbarea printre "reţinuţi" cu
câini poliţişti, cu bastoanele în mâni şi cu pistoalele auto-
mate armate. ( ... ) Cei care cereau condiţii mai bune erau
• Raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990 realizat de GDS şi APADOR-CH, p. 177-
178
320
Adevărul 3
scoşi din garaj, bătuţi şi aduşi mai mult morţi decât vii".
(C.M.E)•
"Am fost ţinut vreo două ore în soare cu mâinile la ceafă,
în timp ce un grup de mineri beau Pepsi şi asistau la
anchetă. Unul dintre aceşti mineri, având mănuşi de box şi
o coadă de lopată în mână, l-a lovit pe un tânăr care dădea
o declaraţie, iar acesta a căzut jos, pentru câteva minute;
în acest răstimp, anchetatorul s-a mai odihnit. Pe mese-
le anchetatorilor era frecvent bastonul de cauciuc. ( ... )
Eram sistematic ameninţaţi pentru a se obţine declaraţii
false în defavoarea lui Marian Munteanu, Ion Raţiu, Petre
Mihai Băcanu etc." (T.S.)
"A treia zi, 16. 06. 1990, după o lungă aşteptare, în jurul
orei 15,30, ni s-au mai luat încă o dată datele personale. Pe
la ora 16, o parte din noi am fost chemaţi în faţa garajului şi
încolonaţi lângă un autobuz. ( ... ) în jurul orei 17, am fost
debarcaţi lângă bariera Progresul şi ni s-a spus să ne
îndreptăm în linişte spre casele noastre. Astfel s-au sfărşit
cele 3 zile de coşmar, datorate "vizitei de lucru a minerilor"
în Capitală" (D 32). u
Verificarea anchetelor efectuate anterior,

in 1990 • 1991
Cercetările demarate în 1997 au arătat că o serie de
cetăţeni, victime ale mineriadei din 14-15 iunie, au fost
reţinuţi abuziv şi supuşi la tratamente inumane şi tortură.
Astfel:
- Mai mulţi procurori au fost detaşaţi la U.M. Măgurele
şi la şcoala de Poliţie de la Băneasa. Peste l OOO de persoane
au fost reţinute ilegal în localuri neîncadrate în sistemul
judiciar şi în lipsa oricărui mandat.
• Raport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990 realizat de GDS şi APADOR-CH, p. 176-
177.
•• Ibidem, p. 182-185
321
Emil Constantinescu
- Conform anexelor la adresa nr. l l 56/C/7874/1997

întocmită de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de
Justiţie, Secţia de control, organizare şi studii, soluţiile
adoptate de către procurori în cauzele privind evenimentele
din 13 iunie, precum şi măsurile de arestare dispuse de
procurori au fost netemeinice şi nelegale, întrucât din pro-
bele administrate nu rezulta că inculpaţii au comis faptele
pentru care au fost cercetaţi, sau, mai grav, li s-au adus
acuzaţii, dar nu s-au administrat probe.
Au fost verificare dosarele instrumentate în 1990 -1991
de către:
• procuror Ţuculeanu Alexandru: dosar 814/P/1991 -
inculpat Apostol Andrei; dosar 1061/P/1990 - inculpată
Moise Maria; dosar 1429/P/l 990 - inculpat Ghic Dumitru;
dosar 2157 /P/ 1997 - inculpat Beldea Ion; dosar
2180/P/1991 - inculpat Voinea George; dosar 1537/P/1991 -
inculpat Manole Nicolae; dosar l 266/P/1991 - inculpat
Ioniţă Cristian; dosar 1936/P/1991 - inculpat Dumitrescu
Constantin; dosar 1102/P/1991 - inculpat Marin Nicolae;
dosar 11 Ol/P/1990 - inculpată Budiţă Maria; dosar
2183/P/l 99 l - inculpată Cîrlogea Lucia-Luiza; dosar
2154/P/ 1991 - inculpată Stefoglu Ecaterina; dosar
1809/P/1991 - inculpat Năstase Ovidiu;
• procuror Dinu Emil Dumitru: dosar 1293/P/1990 -
inculpată Olariu Nicoleta; dosar I 062/P/1991 - inculpat
Păun Laurenţiu; dosar 2174/P/l 99 I - inculpat Rapiţă Victor;
dosar I 294/P/ 1990 - inculpat Oprea Sandu; dosar
1330/P/ I 990 - inculpat Ciorteanu Constantin; dosar
2093/P/1991 - inculpat Surdu Mircea; dosar 1941/P/1991 -
inculpat Cornescu Dumitru; dosar 1426/P/ 1991 - inculpată
Velea Liana; dosar 1734/P/l 990 - inculpat şerbuleţ Relu;
dosar 1942/P/ 1991 - inculpat Manolache Florin; dosar
2050/P/1991 - inculpat Pavel Teodor; dosar I 296/P/l 990 -
inculpat Nicolescu Nicolae; dosar 2 I 56/P/ 1991 - inculpat
Brădiceanu Emil-Robert; dosar 2177/P/1991 - inculpat
Dodiţă Ion; dosar 1427/P/1991 - inculpat Dobrovicescu
Mircea Valentin Radu; dosar I 580/P/I 99 I - inculpat Grecea
322
Adevărul 3
Valentin; dosar 2158/P/1991 - inculpat Brăileanu Vasile;

dosar l 297 /P/ l 990 - inculpat Moise Viorel; dosar
1359/P/1990 - inculpat Floroiu Ilie; dosar 2175/P/1991 -
inculpat Boştinaru Nicolae; dosar 1550/P/1990 - inculpată
Lie Maria; dosar l 940/P/ 1991 - inculpat Irimia ştefan; dosar
2176/P/l 991 - inculpat Gavrilescu Nelu; dosar 1425/P/l 991
- inculpat Vladu Ion Paul;
• procuror Buneci Petre: dosar 1536/P/1991 - inculpat
Bogdan Vasile; dosar 2153/P/ l 991 - inculpat Ruşinaru
Gheorghe; dosar 1487/P/l 991 - inculpat Totea Mircea
Mihail; dosar l l 84/P/1991 - inculpată Necula Elena; dosar
1409/P/1990 - inculpat Piroi Gheorghe;
• procuror Popescu Cornel: dosar 1424/P/l 99 l - incul-
pat Iordache Gheorghe; dosar 1265/P/1991 - inculpat
Dedulescu George; dosar 1288/P/1990 - inculpat Epure
Nicolae; dosar 1112/P/l 99 l - inculpat Sârbu Ducu; dosar
1186/P/ 1991 - inculpat Tănăsescu Teodor; dosar
2182/P/1991 - inculpat Andrei Adrian-Dan; dosar
1989/P/1991 - inculpat Toma Gheorghe; dosar 2186/P/1991
- inculpat Costache Gheorghe; dosar l 358/P/l 990 - inculpat
Apetroaie Florin; dosar l 700/P/ 1990 - inculpat Ene
Gheorghe; dosar 133 l/P/1990 - inculpat Rotaru Vasile;
• procuror Ghibănescu Horia: dosar l 938/P/ l 99 I -
inculpat Stoian Elena; dosar 217 3/P/ 1991 - inculpat
Stolnicu Valentin; dosar l 735/P/1990 - inculpat Trifu
Vasile; dosar 2185/P/ 1991 - inculpat Căldărescu Alexandru;
dosar 1428/P/l 991 - inculpat Georgescu Laurenţiu;
• procuror Păun Ovidius: dosar 1361/P/1990 - inculpat
Cercel Doina;
• procuror Vartires Adrian: dosar 329/P/1991 - inculpat
Murgoci Eugen; dosar 1063/P/l 99 I - inculpat Ganea Ion;
• procuror Vlădăşcău Cristian: dosar 1363/P/ 1990 -
inculpat Pârvulescu Dan;
• procuror Leancă Valentin: dosar 2282/P/l 99 l - incul-
pat Călin C. Gheorghe; dosar 2155/P/1991 - inculpat
Covaliu Mihai Sorin.
323
Emil Constantinescu
• Abuzurile autorităţilor implicate

in achetele din 1990 • 1991
■ În numeroase cazuri, în ordonanţele prin care au dis-
pus punerea în mişcare a acţiunii penale, procurorii au omis
să expună concret manifestările inculpaţilor prin care
aceştia ar fi încălcat legea;
■ mandatele de arestare au fost emise abia la câteva zile
după ce minerii şi poliţiştii i-au reţinut pe suspecţi;
■ procurorii au emis mandate de arestare fără ascultarea
inculpaţilor, aşa cum prevede Codul de procedură penală.
■ aproape în toate cazurile măsura arestării preventive
luată de procurori precum şi prelungirea duratei acesteia,
uneori pentru câteva luni, s-a dovedit nejustificată deoarece
în respectivele cauze nu s-au administrat probe din care să
rezulte că inculpaţii ar fi comis infracţiunile pentru care au
fost arestaţi;
■ procurorii au recurs la aplicarea unor sancţiuni admin-
istrative după ce s-a hotărât scoaterea de sub urmărire
penală, probabil pentru a justifica într-un fel arestarea.
Este evident că arestările au fost făcute la comandă

politică, iar procurorii nu au ţinut seama de procedurile
legale tocmai pentru că ştiau că au sprijin politic. De altfel,
nici unul nu a fost sancţionat, ba chiar unii dintre ei au fost
promovaţi pentru zelul dovedit. începutul represiunii prin
justiţie a fost făcut de procurorii Alexandru ţuculeanu şi
Emil Dumitru Dinu prin procesul verbal 1291/P/ 1990 prin
care s-au sesizat din oficiu, dispunând începerea urmăririi
penale împotriva unor persoane a căror vinovăţie nu a putut
fi dovedită.
Este de datoria mea să menţionez ca au existat şi
procurori care au refuzat să emită mandate de arestare în
aceste cazuri, şi mă refer în primul rând la Monica Macovei.
Tot Monica Macovei este aceea care, analizând arestările în
72 de cazuri (din cele peste I OOO efectuate), a dovedit că,
din acestea, 59 de arestări sunt imputabile procurorilor.
324
Adevărul 3
• Risplata PSD
În timpul guvernării Văcăroiu, Alexandru ţuculeanu a Alexandru
fost numit director adjunct al Direcţiei de urmărire penală şi Ţuculeanu
criminalistică din Parchetul General.
În timpul guvernării Năstase, Alexandru ţuculeanu a fost
avansat Procuror General adjunct, poziţie din care s-a ocu-
pat îndeaproape de cazul Armagedon 2, în aceeaşi manieră,
dezavuată de altfel de mass-media şi de telespectatorii sec-
venţelor din conferinţa sa de presă. A fost răsplătit cu o
nouă promovare, în Consiliul Superior al Magistraturii, prin
votul comun al parlamentarilor PSD şi PRM.
Emil Dumitru Dinu, fost ofiţer al Securităţii, transferat în Emil

procuraturii în 198 7, a fost menţinut în Parchetul General şi Dumitru
dupl 1990 firi a i se reproşa faptul de a fi instrumentat cele Dinu
mai multe anchete şi trimiteri în judecat! nefondate.
ln 2002, Ovidius Plun, promovat în funcţia de şef al Ovldlus

Direcţiei cercetAri penale din IGP, s-a ocupat de trimiterea Plun
în judecat! a procurorului Alexandru Lele, de la Oradea,
care îndrlznise sA ancheteze un reprezentant de frunte al
PSD într-un dosar care a ridicat numeroase semne de între-
bare, inclusiv asupra presiunilor la care a fost supus un
procuror din subordinea sa (Cristian Panait, care s-a sinucis
nemaisuportând probabil presiunile).
În septembrie 2003, Ovidius Plun a devenit consilier al
Procurorului General Ilie Botoş.
În 1990, Ionel Olteanu a prezentat comunicatul Ionel

Procuraturii Generale care legitima represiunea asupra Olteanu
Pieţei Universităţii. A fost ales deputat PDSR ( 1992-1996 şi
2000-2004 ).
În perioada 1992-1996, Petre Buneci a fost promovat Petre

înalt funcţionar guvernamental, iar în prezent este decanul Buneci
Facultăţii de Drept la Universitatea Spiru Haret.
325
Emil Constantinescu
Dosarul penal al mineriadei din 1991
În cele trei zile în care s-au aflat la Bucureşti, minerii au acţionat prin
violenţă împotriva persoanelor fizice, lipsindu-le ilegal de libertate sau
deposedându-le de autoturisme şi alte bunuri.
Conform, pagubele produse instituţiilor statului au fost imense, ele ridi-
cându-se la suma de 26.953.000 lei, calculată la preţurile anului 1991 şi care
nu include prejudiciile deosebit de mari produse în Valea Jiului şi pe traseul
Petroşani-Bucureşti şi nici vătămările aduse numeroaselor persoane fizice.
Din confruntările cu minerii, au suferit leziuni şi au beneficiat de îngri-
jiri medicale 238 de ofiţeri şi subofiţeri din cadrul forţelor de ordine, 86 fiind
internaţi în spitale.
februarie Poliţia încheie cercetările şi înaintează dosarul conduce-

1992 rii Direcţiei de urmărire penală şi criminalistică din
Parchetul General.
mai Cu toate că Poliţia a inclus în dosar nenumărate probe,

1992 conducerea Direcţiei de urmărire penală şi criminalistică
din Parchetul General a orchestrat o tărăgănare suspectă a
soluţionării cauzei, recurgând inclusiv la restituirea ei nejus-
tificată către Poliţie.
28 august Dosarul de anchetă cu completări ale urmăririi penale,

1992 compus din 15 volume, cu un total de 4.762 file, este retri-
mis Parchetului General. În referatul de terminare a
urmăririi penale se propun: emiterea rechizitoriului,
arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a învinuiţilor
Cozma Miron şi Popescu Silviu-Octavian (fugit din ţară),
pentru săvârşirea infracţiunii de subminare a puterii de stat,
prevăzută şi pedepsită de art. 162. alin. 2 din Codul penal.
Dosarul va zace în fişetele Direcţiei de urmărire penală
şi criminalistică ale Parchetului General până după alegerile
din noiembrie 1996, deşi materialul probator, constituit prin
declaraţiile a 278 martori, prin fotografii, filme şi alte
mijloace de probă, demonstra clar şi indubitabil că fapta
învinuitului Cozma Miron de a iniţia, amplifica şi întreţine
manifestările violente întreprinse de un număr mare de per-
326
Adevărul 3
soane împotriva principalelor instituţii ale statului, respectiv

Parlament, Preşedinţie, Guvern, a fost de natură să
slăbească, în mod evident, puterea de stat, întrunind ele-
mentele constitutive ale infracţiunii de subminare a puterii
de stat, prevăzută de art. 162 alin. 2 Cod penal.
• Redeschiderea anchetei
asupra evenimentelor din septembrie 1991
Investigaţiile au fost reluate în anul 1997. în urma pro- 1997 - 1998

belor administrate, Parchetul General de pe lângă Curtea
Supremă de Justiţie a finalizat rechizitoriul şi l-a trimis în
judecată pe inculpatul Miron Cozma pentru comiterea
infracţiunii de subminare a puterii de stat. Dosarul s-a jude-
cat în primă instanţă la Curtea de Apel Bucureşti care a
schimbat încadrarea juridică a faptei în tulburarea liniştii
publice. Inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare,
pedeapsă care a fost parţial graţiată prin efectul legii, iar
restul a fost considerat executat prin deducerea perioadei de
arest preventiv, astfel că Miron Cozma a fost pus în liber-
tate. Parchetul a declarat recurs.
La 15 februarie 1999, Curtea Supremă de Justiţie a 1999

admis recursul Parchetului, a dispus încadrarea faptei în
subminare a puterii de stat - conform rechizitoriului - şi l-a
condamnat pe Miron Cozma la 18 ani închisoare, decizie
definitivă.
Anchetarea evenimentelor
din ianuarie • februarie 1999
Anchetele demarate imediat după mineriade au implicat

audierea a zeci de martori şi învinuiţi. După administrarea
probelor şi încadrarea juridică a faptelor comise de
învinuiţi, competenţa de judecare a revenit Curţii de Apel
Bucureşti şi, respectiv, Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
327
Emil Constantinescu
Analiza evenimentelor din ianuarie - februarie 199, pe

baza tuturor infonnaţiilor existente (inclusiv la SRI), a
arătat că acţiunile minerilor, instigaţi şi susţinuţi de forţe
politice iresponsabile, au pus în pericol construcţia
democraţiei şi a statului de drept în România, unnărindu-se
atât interese interne de recucerire prin forţă a puterii, cât şi
interesele unor cercuri străine care unnăreau blocarea
angajării României alături de forţele NATO în Balcani şi, pe
cale de consecinţă, includerea României în axa Rusia -
Belarus - Yugoslavia (plus sau minus Moldova). A existat şi
o implicare a mişcării anarhiste europene, a unor membri ai
extremei stângi din Franţa, care visa să-şi găsească prozeliţi
în mediul mineresc românesc.*
Stadlul proceselor demarate în 1997-2000
■ Dosarele mineriadei din iunie 1990 instrumentate în

1997-1999 au intrat în nelucrare imediat după alegerile din
noiembrie 2000 şi revenirea la putere a PSD.
■ În dosarul evenimentelor de la Costeşti (mineriada din
ianuarie 1999), la Cunea de Apel Bucureşti sunt judecaţi
Miron Cozma, Romeo Beja, Dorin Loiş, Ionel Ciontu,
Vasile Lupu şi Constantin Creţan pentru infracţiunile
săvârtite în timpul ciocnirilor cu forţele de ordine.
■ In dosarul mineriadei de la Stoeneşti (mineriada din
februarie 1999), Judecătoria sectorului 2 Bucureşti l-a con-
damnat pe Miron Cozma la 7 ani de închisoare pentru săvâr
şirea infracţiunii de instigare la nerespectarea unei hotărâri
judecătoreşti şi la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infrac-
ţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice. Romeo Beja a
fost condamnat la 5 ani şi jumătate, Stelian Casapu la 5 ani
şi Dorin Loiş la 4 ani de închisoare pentru favorizarea in-
fractorului şi tulburarea ordinii şi liniştii publice. Tribunalul
Municipiului Bucureşti a respins recursurile condamnaţilor.
• Nu este exclus, cel puţin teoretic, ca astăzi aceştia să se folosească de sindicatul minerilor
din Franţa pentru a face presiuni în vederea graţierii lui Miron Cozma
328
Adevărul 3
CONCLUZII:
Ca şi în cazul gravelor infracţiuni enunţate în capitolul

privind corupţia şi în capitolul privind crimele din timpul
revoluţiei şi al loviturii de stal din decembrie 1989, şi în cazul
infracţiunilor săvârşite în timpul mineriadelor s-a reuşit, în
special în perioada 1997-2000, condamnarea unor făptu
itori. Instigatorii, organizatorii şi tăinuitorii acţiunilor ilegale
asociale mineriadelor sunt în continuare la putere, în funcţii
de conducere, până la cel mai înalt nivel sau sub oblăduirea
actualei puteri.*
Responsabilitatea penală
Stabilirea vinovăţiei celor care au instigat, au organizat,

au coordonat şi au sprijinit, inclusiv material, acţiunile
minerilor nu putea preceda, în ordine logică, anchetele şi
procesele care au vizat făptuitorii. Timpul (1997-2000) nu a
fost suficient pentru o cercetare penală de amploare a tot ce
s-a întâmplat înainte, în timpul şi după fiecare dintre cele
patru mineriade sângeroase din iunie 1990, septembrie
I 991, ianuarie şi februarie 1999.
Descrierea cronologică, pe zile şi, uneori, chiar pe ore,
cuprinsă în Prezentarea faptelor, din acest capitol, a pus în
evidenţă implicarea unor factori politici, mereu aceiaşi, ca şi
scopul urmărit de aceştia: păstrarea cu orice preţ (inclusiv
prin sacrificarea unor vieţi omeneşti) a supremaţiei puterii
FSN (PDSR), sancţionarea forţelor democratice şi reduc-
erea lor la un rol de figuranţi pe scena politică, reinstaurarea
fricii în rândul marii majorităţi a populaţiei şi intimidarea
liderilor societăţii civile.
În mod paradoxal, toate cele patru mineriade au fost con-
spiraţii împotriva statului de drept la ale cărui principii FSN
(PDSR) nu a aderat când s-a aflat la putere şi pe care le-a
repudiat când a fost în opoziţie, împreună cu PRM, aliatul
său nedesminţit.
• noiembrie 2004
329
Emil Constantinescu
Infracţiuni Poliţiştii şi procurorii prezenţi în unităţile militare din

comise de Măgurele şi Băneasa în iunie 1990 ştiau foarte bine că sunt
poliţişti şi interzise reţinerea şi anchetarea persoanelor în alte locuri
procurori decât cele afectate special acestor situaţii prin reglementări
legale şi dintre care unităţile militare nu făceau parte.
Cunoşteau că lipsirea de libertate a unei persoane în mod
ilegal constituie infracţiune (art. 189 Cod penal) şi că
arestarea unor persoane ştiind că sunt nevinovate (în
cazurile relatate este evident că ştiau) se pedepseşte, ca
infracţiune, cu închisoare de la 2 la 7 ani (art. 268 Cod penal
privind represiunea nedreaptă). Ştiau, de asemenea, că
supunerea la rele tratamente a unor persoane aflate în
stare de reţinere sau deţinere se pedepseşte cu închisoare
(art. 267 Cop penal). Cu toate acestea, nu au avut nici o
ezitare în a participa direct la asemenea acţiuni şi de a-i
asista pe militarii MApN şi pe mineri în timp ce aceştia îi
maltratau pe cei reţinuţi.
Infracţiunea Reglementările internaţionale la care România a aderat

de tortură chiar în 1990 şi în baza cărora a fost completat şi Codul
penal român sunt şi mai drastice. Art 2671 defineşte
infracţiunea de tortură: "Fapta prin care se provoacă unei
persoane o durere cu intenţie, o durere sau suferinţe puter-
nice fizice sau psihice, Îndeosebi cu scopul de a obţine de
la această persoană sau de la persoană terţă informaţii
sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceas-
ta sau o terţă persoană l-a comis, ori este bănuită că l-a
comis, de a intimida sau de a face presiuni asupra ei, ori
de a intimida sau de a face presiuni asupra unei terţe per-
soane sau pentru oricare alt motiv bazat pe o formă de dis-
criminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere
sau astfel de suferinţe sunt aplicate de către un agent al au-
torităţii publice sau de orice altă persoană care acţionează
cu titlu oficial sau la instigarea ori consimţământul expres
sau tacit al unor asemenea persoane se pedepseşte cu închi-
soare de la 2 la 7 ani. Dacă fapta prevăzută la aliniatul ( l) a
avut vreuna din urmările arătate în art. 181 sau 182, pedeap-
sa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Tentativa se pedepseşte".
330
Adevărul 3
Deosebit de relevantă este şi precizarea din finalul arti-

colului 267: "Nici o Împrejurare excepţională, oricare ar fi
ea, fie că este vorba de stare de război sau de ameninţări cu
războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă
stare de excepţie nu poate fi invocată pentru a justifica
tortura. De asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul
superiorului sau al unei autorităţi publice" .
. Infracţiunile de omor şi vătămare corporală, de lipsire de Acte de

libertate în mod ilegal - toate prevăzute în Codul penal terorism
român (art. 174-176; 181-182 şi 189) constituie, în lumina
dreptului internaţional, acte de terorism atunci când sunt
săvârşite În scopul tulburării grave a ordinii publice prin
intimidare, prin teroare sau prin crearea unei stări de
panică.* Or, ceea ce s-a întâmplat de fiecare dată cu prile-
jul deplasărilor minerilor în Bucureşti s-a încadrat în această
periculoasă categorie a actelor de terorism atingându-şi
scopul. prin instaurarea unui sentiment de frică, menţinut
până în prezent. O precizare distinctă de impune pentru
mineriadele din 1990-1991: participarea unor reprezentanţi
ai autorităţilor publice la săvârşirea acestor infracţiuni ne
obligă să vorbim chiar despre un terorism de stat, împotriva
unei părţi a propriilor cetăţeni.
Întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea prm

violenţă a ordinii constituţionale constituie o infracţiune
distinctă. Textul ar fi fost aplicabil în cazul mineriadei din
1991, dacă ar fi existat atunci în Codul penal, sau al mineri-
adelor din 1999, dacă magistraţii ar fi decis în acest sens.**
În orice caz, câmpul de aplicabilitate a acestei infracţiuni
este mult mai larg decât cel al infracţiunii de subminare a
• În dreptul penal român, sancţionarea actelor de terorism a fost introdusă (imediat după
evenimentele din New York, din 11 septembrie 2001) prin Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 141 / 25 octombrie 2001
•• Sancţionarea acţiunilor împotriva ordinii constituţionale este prevăzută de art. 1661 Cod
penal, introdus prin Legea nr. 140/1996. În cazul acţiunilor prin violenţă, pedeapsa este
închisoare de la 1O la 20 ani.
331
Emil Constantinescu
puterii de stat (art. 162 Cod penal) care are în vedere doar
acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună -
cazul celor trimişi în judecată după mineriada din 1991-
întrucât în art. l 66 1 sunt definite acţiuni împotriva ordinii
constituţionale şi iniţierea, organizarea sau sprijinirea
acţiunilor de punere În pericol, sub orice formi, a
ordinei constituţionale (cazul celor două mineriade din
1999, la data cărora acest text exista în codul penal).
Intenţia mea nu este să pledez sau să sugerez o încadrare
juridică anume, ci de a sublinia, şi pe această cale, gravi-
tatea a ceea ce s-a petrecut în România şi responsabilitatea
celor care au iniţiat, organizat şi sprijinit acţiuni anti-consti-
tuţionale prin violenţă, punând în pericol ordinea constitu-
ţională şi însăşi esenţa democratică a statului român.
Responsabilitatea politică şi morali
Responsabilitatea pentru ororile mineriadelor are o di-

mensiune politică, morală şi juridică.
Responsabilitatea politică nu şi-a asumat-o nici unul din-
tre puternicii zilelor din iunie 1990 sau septembrie 1991.
Responsabilitatea morală probabil că le este cu totul
străină.
Responsabilitatea penală? Toate demersurile de după
1996 s-au lovit de unul şi acelaşi obstacol: termenul de pre-
scripţie. La masa rotundă organizată de Grupul pentru
Dialog Social, cu participarea victimelor represiunilor,
Alexandru Paleologu a susţinut că mineriada este o crimă
contra umanităţii, iar aceste crime sunt imprescriptibile. "Eu
sunt pentru a se face justiţie. Iliescu are mâinile pătate de
sânge. Gheorghiu Dej a vărsat sânge în beciuri, ăsta (Iliescu
n.m.) pe stradă. Şi în evenimentele de după 22 decembrie, şi
la mineriade, şi mai târziu. Nu înţeleg de ce se bucură de un
tratament curtenitor".*
• Revista 22, anul VIII, nr. 24, Bucureşti, 1997.
332
Adevărul 3
Întrebarea se cuvine adresată îndeosebi magistraţilor

competenţi să ancheteze urmările mineriadelor din 1990 şi
1991. Dacă ei şi-ar fi făcut datoria, alta ar fi fost evoluţia
României şi nu s-ar mai fi discutat azi despre prescripţia
răspunderii penale. Totuşi, problema se cere dezbătută şi
prin prisma supunerii la tratamente neomenoase - ca infrac-
ţiunea contra umanităţii (art. 358), a cărei imprescriptibili-
tate este expres prevăzută în Codul penal (art. 121 (2) Cod
penal). Analiza practicii judiciare arată că aceste texte nu au
fost aplicate în România*, considerându-se că ele s-ar referi
la fapte săvâşite în timp de război. Or, cum pentru acestea se
prevăd expres pedepse mai aspre, la alineatul (4) al art.
358**, este limpede că supunerea la tratamente neomenoase
"a oricărei persoane căzute în puterea adversarului ( ... ),
luarea de ostateci ( ... ), lipsirea de libertate fără temei legal"
prevăzute în alineatele (I) - (3) se referă la fapte săvârşite în
timp de pace. Ca atare, lovirea, dezarmarea, luarea de
ostateci, torturarea şi rănirea gravă a victimelor căzute în
mâinile minerilor-adversari intră sub incidenţa imprescrip-
tibilităţii, indiferent dacă se acceptă sau nu că mineriadele
au fost, de fiecare dată, o provocare la un război civil.
Trebuie adăugat că în cazul tuturor infracţiunilor
împotriva umanităţii, tăinuirea şi favorizarea se pedepsesc
(art. 361).
În orice caz, prescripţia nu poate opera decât în materie

penală, unde persoane cu funcţii de conducere în 1990 -
I 99 I, cu răspunderi individuale pentru diferite infracţiuni,
nu au fost inculpate. Prescripţia nu şterge însă nici fapta,
nici vinovăţia. Din punct de vedere politic şi moral, respon-
sabilitatea apariţiei şi repetării mineriadelor în România
Crimele contra păcii şi umanităţii au fost introduse în Codul penal român înainte de 1989.
• Vezi Constantin Sima, Codul penal adnotat, Editura Atlas Lex, 1996
333
Emil Constantinescu
revine în primul rând liderului FSN şi preşedintelui ţării

care a fost Ion Iliescu. Precum şi celor ale căror nume şi
fapte s-au legat de apariţia şi repetarea acestui fenomen în
România: Virgil Măgureanu, Nicolae S. Dumitru, Emil
(Cico) Dumitrescu, Mihai Chiţac, Victor Stănculescu, Gelu
Voican-Voiculescu, Mihai Lupoi, Dumitru Penciuc, Nicolae
Cămărăşescu şi mulţi alţi ofiţeri sau foşti ofiţeri din
Securitate, Armată, Poliţie.
334
ADEVĂRUL 4.
DESPRE STAREA ECONOMIEI
ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTA
20mai.2004
~ "St4!tea ~ " . 11Witat euue. ~ eâ

.La ?'tliI:.
e4teo~~uwe4atâdoa,,z,~~44«, euf«4iu.,
p ~ 1~. 7-iee fte4te ~ ~ eMe u
~eâufz4#te~fzeeMe~~~#~
~ P ~ 1 ~ . S~µet.. ~~
tete de ~ ~ - ~ ~ l1id eue fndej 44- mai. ~
.. ~~ .. di# ~ d'Uda ~~ ~ u tâţâie
~ue~~~-
335
Emil Constantinescu
Id, ea 4i ~ - ue ~ 1996. C4ltd. aM

1/tâ, utt,ed, fa
~ f a ~ «H ~ ~ - dM ~ - eât a. '°4t
~#câta.'°4t«H~~~- ~ d â m a ~
o ~ - ffl4i Iute Ji4 o ~ - "' U're ltlUNa4 44, de
ft~ea~ eei ~ ue ~ 1996. dM. o 44ti, ~ ei.. 4i
ţa,ui. e,i«t eâ o 44, mâ. ffl4i ""1td wudti. ~ ~ ~ - ~ -
()'UelU#, ,e-aM 4â 'lit ,ti,e(.od,af4 aaa li· ~ aM ~ ei.
~ 'J~ ~ ~ ~ «H tuHft. dM fa '4fl4tld IINd
# ' i e l e ~ ~ 4f
44, fa tuHit4 ~ - '},e 2000.
Wtla"' ea,,ie ~~ a. '°4t ~ -
6-a,.tt ,u°d('e4t dl.,,, """" fu
~ edo,r, U're 4a{ua4e,râ f4,ia. ~ a. O ~ ""'4," ,li,,,, """·
~ k ~ toţi. ~ - ~ # ~ -
'},e 1996. ~ #lille. ~ ~ ~ ~ e11
A,:~A••- • uet ~- JA t: t: - .. . - ip Ulli
~ ~ ~ R.e ~~ ~ #Ml, " " ~ " ' "
~ - '},eauf.edtµ,aM~44t4e, uţtu,~eepot~
a. 44bl4. ee e-ra ele~- /I~. e,ied eâ ~ ~ N-
1«/e 'td4tate. 7 ~ "' u,re 4#1 ~ ~ ~ a.k
~~. ~eea.m~µ~~d4it«a.-
fi4- wdâ "' ea,,ie de a#â ţa.,ul.. mâ. ~ - "' tUe4t """" a.,e ~ -
ta, ~ ~ fu ea,,ie k-a.m ~ ue eei ~ alli
e l e ~ (1996-2000) ~a.~~ aa«al.ei
~ # ~ ~ 44k ~ - at ~ pieţ l-a,i
fdâti, d6e ~ ~ ~ - ,,,t/~ ~ de ~ U're
m-au ol&94t ~ 4â, t<u. ~ ~ ~ 4â ~ -
29 ~ 1996
'PWHa Ji de adwltate ea 'P~. fa 'P~ ~ -

'P'tlHud ~ fu u,re t-a.m ~ ue ~ mea ~ a. '°4t 4â fWi.
«# ~ ~ g ' ~ ~ - ~ 'J~.
336
Adevărul 4
1)o,,uude ~ - ţt,ru,dt. atât~- eât #

i-aM ~ - aM
u i t U H t p d ~ ~ ~ - ~~CIJlţ
jo,u,,, eM4lf4, ui uttuHete ~ 4--~ ~ t!#U4ii ~ ţiM,
~ - 4,-a,eMi4-o()~u~tpu,,,.~~~~-
l',eate ~'M ~eta,r, # deţie,'tld ~ . /Im aţf4t eâ, deţi,d
t«i '"'- M /i, u
3%. e « # # 4 ~ ~ - etMIM,~di,a,,,ma,i
#IMe. /lţ ~ 4,4. ~ - u ~- ~ e4te ~ ~
ui 4'" ~ ~ ak ~cwu 'it4tiMate 9i ~ ute ,u,uebd ~
~ #, ~ u
~a!M4,ie a p/.4(,t,'tM- fu ~ a«i. /I IUUH4t
o ~ ~ . ~ ~ . ta eel.â'4lt eaţzât a l , ~ - ~ -
t4Jult ' J ~ µ-a. 4lle4 tlOU4 4i lld-a. 4-/1«4 eâ, c,a, te4"1J4 U#ţP,,e
_ , e# ~ 4-4-i o ~ ea,ie dâ "44,p~ au4tM deac'«ld
#,lld-oc,a,~a.M"41t, (ao,ui 10.
3 0 ~ 1996
,,{a,c,,ia.~~~~te. ettue~
#"" ~ - ~~ ui IH«i dM-. ""'d4tde ~ - eâ.
~~4faj/4Îll~Ult«iwt4~#~u
~ - '},, tUHfPd e ~ eledMate. ~ wudte, tU# d4tde
~ ui ~ - dM- '"" te ~'4em. 'Pe u o ftMte. U#
~ tlUt# ~ - u,u, e,ia 9W' 4,4. aeupt eâ, 4-e a . ~ atât u
«e/J,dllte. 'Pe u attâ pMte. tUde date ~ o 4i.1«4ţie atât u
~ . u,eât aM ~ 4-4- H« t e ~ {u#, mi-M /i, oje,ut at4-
IPU, d«tMate ~ ) ~ eâ. ' " ' ~ ptu,e ue ~
~ ~ ~-~ (U# ~OHUÎlua, (U# ~ -
d«tMate. 704t«t tza,aid
,ie,ite ~ d 4aQli-u ~'"'
l«e ~ ~~ u ~ ~ ~ - 1mi'teWteue
Hdltte ~ e# ~ ţo4t«t ~ 4-e ~ '"' ~ u
~ - ei#u~a"'tate. ? K â ~ e â . ~ u . diQf.-
337
Emil Constantinescu
~ de ,zeal,â,, 4e datM4 ţie, ~ ~ d e ~ - de a."'

ddjtat de a ~ - ţie, ~ de a. ~ al.tMa. ti,,qtt
~ - ~~~ ~ - 1,eap44"'4utU-
~tdmaiffl«itcâ~44Mţi~a~eâa.~
dâ~4idâ4e~de~~---
Am ue mâiHi a ~ eu «44. a. am ~ 4e ~ eu
~ - #,am~d~'l4ftid~a.~
a ~ ~ - eu ~ ~~~ ~ ~O#UÎlu4.
4~1996
1-am ~ t.a ~ µ fPrb,ud fflUU46ut ~

1/âdMut. eMe 4e affe. ~ ue ~fie- ~ a ~ ~ -
M ~ t.a ~ "6ă edifte ~ . µ ~
7 ~ - 7~ ~ - # µ ~ ~ at
~ - 1/wzd "71~. 1-am /tlUIHit ue 44l.a. «#U, ue Htd
~ - 4e ~ ~ S ~ de A ~ a. ?ilui,
()dati, a4e,aţi de a /t4'ite 4i de afta a. ~ - te-am d{l"4: (IM ue
ţaţâ a ~ ~ de ~ ~âltdi 'Jt4ţtua(e a
~~- 11e ~ eu a.ua4t4. 4it«aţla 4e ~ ue ţeM,
~ - .. (!kd, a m ~ de dtit. a , , , , , ~ oda# m-a.~
~ wde af ~1JâdMut. 't@td«/~ 7fMut. ~
~~mieMâa.~1Jwzd"71~. 7aţt~~~
ta_ti. 'PWtUtt ~ m i - a ~ : ""e4te ,ud a ~ - ~ -
u«te 'P~edbtte. &dte H«-mai a ( ) ~ de ~ - Aţi C4~t
af.e()C'tde, eweţi ma.putatea ~ - . ~ d a ~ ue
/z'Ziffla ~ a ' P ~ 4i cµ. eta ~ r1atalltitaua. -1a.
M'ZC ; I ~ ~ a, adâ«9at: ~ - ~ P ~ . ue
aud MJ veţi. ~ a ~ - 7N auaaâ t ) ~ de
~ - /te ~ ~ H« "e/i fudea µi.ti d4t.a'tiite ~ -
338
Adevărul 4
~ de 1 ~ . Sewidi!M de 1 ~ # - ~ a
~ - a k ~ ~ ~ d i l t ~...
s ~ ~ d e ~ ţMâ ~ # a ~ -
~~~~~~ ,e« e,ea. a~~
~~~- ~~1~aeU'Z444ec«-~-
tatea ~ ~ 7edM S~jM- # f l e ~ ~
~ d i l t 1992. eeeaua~eawta-~dilt 1993u
ţede300%.
31 ~ 1997
111, ~ ~ c«-ffl 4taiiea de ~ a

4ft1ze ~ -
~ ~ - 1~dad ~ 4tUt " " ~ muee #
~ eD~ - #"" ~ ~ ~ de ~ ~ fPw,ud (tuz. - •
u,ţtu~~#a4te4/JtaU114~. 7 ) u p , â _ ~
()se& de fa , , { ~ # ~ ~ fle «IM al'«4e4e#t- ee
~ a.u4U ~ ~ - ~de~#,~fle«tMt«mea
~ # ee~ ~~~~ea""'~ de~-
,Ue #- aa~tluite ~ &et't/J/t4 ~ # de Sud- &a. A
(fe eza de~? e«- wee ~ '14 "'4 4ţ4~u~? 1"' ~

~ - ~~«tM~dâţM,a~CfflietM«daffi. Pe
dea{UUte. 4taiiea~~aţMil.#,~~
at ~ lâ#td de aat - g,~. g,a«a- A ~ - # at
~fPuuate ~ de cudite ~ «iM te a~~
/t,'Ul9 d e ~ # , a dati, c«- d e ~ ~ ~ - Pe de
a/tâ,fuUte, ~ g ' ~ , eut,aed,-a,«~~Ul'U
M M<d 44 H-e dea de ~ - ~ ~ Adute 4lt«aţl4 dilt
g ' ~ ued, dilt ~ ~ e,u:/,ffl ~ ~ - 1"' 199S am~
al4e«ţli (,«. ~ ~ at P ~ . (,«. ~
ftlZlm-
~ ~-~ 7)u,ut,uw dilt ~ 1991-199S #
339
Emil Constantinescu
e«-atţitule,u~~- ~~~C(J#t,-
'"'4-de1J~. aţlatf,a~~ 1995. &«44e~~. ue

~ 1996. '4aţia afaut4e4e f,a 311 %. 'Pe au4t ~ - H4ieHt-- ue
l,ue 1996. a'64tata~'Peta-tS~. ~
~ 'JO!lţdo,,, Z ) ~ (de ~ ) . (3id " ' 4 ~ ~
~wze ~ ~ (IWM'tde. de afout9e, 'Mflid f,a o
~ . ~ de / z ~ ~ µ o ~ a , ~ fuvte
~ - Z)ui ~ fu ea-re te-a.~ e«, (ide,ui ~
de ~ . alf44el# e4 de frre94~ o ~ de ~ e«- ~ -
('4 aue{J,t,â!Ut"'"" ~'lut de ~ ~ - eMe 4â,
~ e«, # l i , ~ ~ d e ~ - ~ . 'l,e au4te ~ -
~ M ~ ~ ~ ~-<ue ~ ţix e«- ~
~ . 1 / « d ~ ata. Pea-i s~. tmi ~ - •
'J,e ,<'O#UÎ,ua., dc'f.etaţt:4 e,ia, ~ ~ ~ /z«,ed de ~
~ . 11~ ~ d e ~ - ~ µ ~ ~eu,iâ,
f«, /JIU#~. ( , a ~ . ~ " " ' ~ u-i ~ 4' ~
te-M fleM 4â, ~ Ut au4t ~ ~ adeuM. 1(,e ~ M
e,reea, O dc't.«aţie d e ~ . ~ - Ut ~ d e ~ - eâHd.
~de~~-~~ d e ~ 'le4i at ,eid
ltllei. ilid~'t<,tţl,, a aa~·. CM aua ~ - ca # ~ "' ~ -
~ t«i ~ /i eâ4titjat.e ~ ~ ~ - ?lt-a. ~ - fflai
ak4 d«ţzâ u a . ~ ~ d('f.«a(lel ~ a g , ~
~ a. g,-a«di l"I~ - 4â- ""' ~ ţz,«&c« auae ~ - dâ-ffli
a4M#H, ~ # 4â, ~ 4â, ~ ~ t « f ~ ~ - /144
e«- /144. a auael dlt«4ţi,('. A,44 e4 O ~ d e ~ - a.t c.âtzei
~~ "'4M ~ eu 7 ~ 7~ ~ - a~
~ eu ~ ~ 'P~.
#-a« f:t«M ~ - CM ~
~ - o ~ rzdauvu. ~ e u ~ # l"IH«t no«.
• În 1997, in Bulgaria, inflaţia s-a apropiat de 1000%. Sub presiunea străzii, guvernul
Videnov a demisionat şi Consiliul de supraveghere financiară a fost acceptat.
340
Adevărul 4
TEZA:
Administraţia Iliescu, instalată

în decembrie 1989, puternic cen-
tralizată şi dominată de foşti nomenclaturişti PCR şi cadre ale
Securităţii, nu a fost capabilă de nici o reformă structurală. În
perioada 1990-1996, guvernele Roman, Stolojan, Văcăroiu au
patronat distrugerea economiei şi jefuirea avuţiei naţionale.
Administraţia Constantinescu, prin guvernarea coaliţiei CDR-
USD-UDMR, a reuşit nu numai să stopeze aceste practici, dar
şi să redreseze o serie de sectoare aşa încât în 2000 s-a putut
înregistra prima creştere economică sănătoasă cu şanse reale
de continuitate în anii următori.
DEFINIREA PROBLEMELOR
Caracterizarea _principalelor
etape ale tranziţiei post-comuniste
Pentru a nu fi suspectat de subiectivitate excesivă, am ales pentru o primă
abordare a caracteristicilor celor trei perioade distincte ale guvernărilor post-
comuniste, 1990-1996; 1997-2000; 2001-2004, citarea câtorva surse a căror
poziţie nu poate fi bănuiă de partizanat în favoarea coaliţiei politice pe care
am condus-o.
În studiul România - starea de fapt, publicat la Editura 1990 - 1996
Nemira în 1997, Vladimir Pasti, Mihaela Miroiu şi Cornel
Codiţă• găsim o enumerare succintă şi sugestivă a caracter-
isticilor structurale şi funcţionale ale societăţii româneşti în
perioada 1990-1996: evoluţiile către subdezvoltare ale lumii
rurale prin conservarea tarelor agriculturii socialiste;
degradarea, tot către subdezvoltare, a urbanului prin con-
centrarea reformei economice pe menţinerea industriei
socialiste şi pe crearea unui sector privat de tip precapitalist;
instituirea unei democraţii de vitrină subminată de relaţii ce
• Autorii acestui studiu provin dintre apropiaţii conducerii PDSR: Comei Codiţă fusese până
in decembrie 1996 consilier al Preşedintelui Ion Iliescu, iar Vladimir Pasti, care a lucrat in
cadrul guvernului in acea perioadă, este şi astăzi consilier al premierului Adrian Năstase.
341
Ernil Constantinescu
distribuie privilegii către capătul superior al unei scări

sociale, parcă preluate din Evul Mediu, şi marginalizare,
către capătul inferior (acolo unde sunt plasaţi minoritarii,
femeile, copiii, salariaţii bugetari, ţăranii, pensionarii, cea
mai mare parte a intelectualităţii şi a noilor întreprinzătq_ri
mici şi mijlocii, circa 80-90% din întreaga populaţie). In
final, autorii ajung Ia următoarea concluzie: "Sub acoperirea
etichetei de protecţie socială şi a popularităţii lui Ion Iliescu,
PDSR a moşit evoluţia spre subdezvoltare, urmărind, în
realiute, simpla sa consolidare, împreună cu clientela sa
economică, financiară şi politică, pătura cea mai privilegiată
a societăţii de supravieţuire din România".
Într-o carte publicată recent, România 1989 - 2004, o istorie cronologică,
Stan Stoica caracterizează astfel cei patru ani ai guvernării 1996-2000*:
1997 Noua putere abordează într-o manieră diferită reforma

economică, prin sacrificarea producţiei şi a stabilităţii
sociale în schimbul privatizării şi reducerii imenselor
pierderi din economie. Cele mai grave probleme cu care s-a
confruntat noua putere au fost ineficienţa unor întregi sec-
toare ale economiei (minerit, petrochimie, transporturi) şi
criza sistemului bancar (Dacia Felix, Credit Bank,
Bancorex, Columna Bank, Bankcoop, Albina, Banca
Agricolă), din cauza creditelor neperformante acordate în
anii precedenţi. Metodele adoptate au fost închiderea unor
mine şi întreprinderi nerentabile şi preluarea la datoria pu-
blică a creditelor neperformante (din portofoliul băncilor de
stat). Guvernul a încercat să aplice strategia stabilită cu
FMI, care insista pe închiderea unităţilor nerentabile şi
1 , L1cerea pierderilor din economie.
1998 Procesul de privatizare cuprinde, pentru prima dată,

unităţi importante din economia românească. Sunt privati-
zate, prin vânzări de acţiuni, rafinăria Petrotel (preluată de
concernul Lukoil), Romtelecom (vândut companiei elene
OTE) şi BRD (cu societatea bancară franceză Societe Gene-
rale). Are loc liberalizarea pieţei valutare şi restructurarea
• Am ales această lucrare pentru că se rezumă la o prezentare concretă şi obiectivă a prin-

cipalelor evenimente şi pentru că nu ii cunosc în nici un fel pe autorul cărţii.
342
Adevărul 4
unor sectoare şi instituţii importante, cum ar fi Regia Naţio

nală de Electricitate, Societatea Naţională a Căilor Ferate
Române, FPS, dar şi a Guvernului, prin reducerea numă
rului de ministere. De asemenea, este demarată reforma din
învăţământ. Dacă la capitolul privatizare şi restructurare se
înregistrează unele realizări, în privinţa producţiei are loc o
scădere cu 6, l % a PIB, iar şomajul atinge o cotă de I 0,4%.
Autorităţile române au făcut faţă, în acest an, la două 1999

tipuri de provocări: una de natură socială, determinată de
închiderea minelor şi închiderea sau restructurarea unor
întreprinderi nerentabile, alta de natură financiară: umplerea
golurilor lăsate de creditele neperformante în bănci şi plata
ratelor în contul datoriei externe, care au însumat în acest an
valoarea record de 2,194 mld. dolari. Pe plan financiar, sunt
rezolvate crizele Bancorex (prin fuziune cu BCR), iar
băncii~ Albina şi Credit Bank intră în procedură de fali-
ment. In privinţa vârfului de plată al datoriei externe, aces-
ta se datorează împrumuturilor atrase în perioada I992-
1996, când media anuală a împrumuturilor externe a fost de
988 milioane dolari. Cel mai important eveniment al anului
a fost, fără îndoială, vizita Papei, premieră istorică cu sem-
nificaţii religioase, culturale, politice. Continuă privatizarea
unor mari unităţi, cum ar fi Automobile Dacia Piteşti
(cumpărată de concernul francez Renault) şi Banc Post (pre-
luată de Ul} consorţiu condus de concernul american General
Electric). In plan legislativ, sunt adoptate legi importante, în
domenii precum sprijinirea IMM, soluţionarea conflictelor
de muncă, regimul zonelor defavorizate, sprijinirea expor-
turilor, precum şi Legea responsabilităţii ministeriale şi
Statutul funcţionarilor publici.
În anul 2000 încep să se arate primele roade ale restruc- 2000

turării şi privatizării, înregistrându-se, pentru prima dată în
această guvernare, o creştere a PIB (cu 1,6% ), bazată pe
exporturi şi pe investiţii. Exporturile au înregistrat o creştere
record, de 22% (peste 1 mld. dolari), ca urmare a reducerii
impozitului pe profitul realizat din această activitate până la
5%. Este finalizată restructurarea marilor companii, prin
divizarea companiilor naţionale de gaz şi electricitate
(Romgaz şi CONEL). Sunt declarate în faliment Bankcoop
şi Banca Internaţională a Religiilor.
343
Emil Constantinescu
1990-1996:
Şapte ani de stagnare şi jaf sub regimul Iliescu*
Treptele devastării economiei
• Guvernarea Petre Roman (PSD - PD)**
Misuri Măsurile populiste ale celor două guverne Roman din

populiste anii 1990-1991, dublate de acţiuni care urmăreau protejarea
cu urmiri modelului industrial existent, au condus la agravarea
catastrofale
pierderilor în economie. Fostele alocaţii bugetare pentru
investiţii au fost convertite în creşteri de salarii mai ales
pentru personalul întreprinderilor de stat falimentare. În mai
puţin de un an, bugetul a fost devalizat, iar rezerva valutară
• Folosirea sintagmei regimul Ion Iliescu are în vedere caracterul nedemocratic al statului în
acea perioadă, marcată de grave abuzuri împotriva ordinii de drept şi concentrarea unor
puteri discreţionare ln mâna Preşedintelui, în dispreţul Constituţiei adoptate prin referen-
dum ln 1991.
•• Menţionarea denumirii actuale a partidelor în atribuirea responsabilităţilor pentru

guvernările din perioada 1990 - 1996 are în vedere divizările şi/sau fuziunile intervenite pe
parcurs, precum şi apartenenţa actuală a membrilor acelor guverne la partidele prezente
astlzl pe scena politică. Cronologic, partidele şi conducerile acestora au parcurs
următoarele schimbări:
1991: FSN (I. Iliescu) s-a scindat în FDSN (I. Iliescu) şi PD (FSN) (P. Roman)
1993: FDSN (0. Gherman) devine PDSR (A. Năstase)
1994: PSM (I. Verdei) se divide în PSM (I. Verdei) şi PS (T. Mohora).
1997: PDSR (I. Iliescu) se divide în PDSR (1. Iliescu) şi ApR (T. Meleşcanu)
1998: PRM (C.V. Tudor) absoarbe PUNR (Gh. Funar)
2000: PS (T. Mohora) este absorbit de PSDR (A. Athanasiu).
2000: PDSR (I. Iliescu) fuzionează cu PSDR (A. Athanasiu) şi devine PSD (I. Iliescu)
2001: PD (T. Băsescu) absoarbe Alianţa Naţională (V. Măgureanu)
2001: PNL (V. Stoica) fuzionează cu ApR (T. Meleşcanu) şi devine PNL (T. Stolojan)
2003: PSM (I. Sasu) este absorbit de PSD (A. Nastase).
Astfel, în urma fuziunilor PRM (C.V. Tudor) cu PUNR (Gh. Funar) şi a PDSR (I. Iliescu) cu
PS (T. Mohora) şi PSM (I. Sasu), Guvernul Văcăroiu al patrulaterului roşu PD::R-PUNR-
PRM-PSM corespunde partidelor intitulate astăzi PSD şi PRM, după cum exponenţii
Guvernului Stolojan al coaliţiei FSN-PNL se regăsesc acum in PSD, PD, Pi-.JL.
344
Adevărul 4
terminată. Leul mai avea o acoperire de 9 bani în mărfuri,

deşireforma abia dacă pornise. In plus, mineriada din iunie
1990 a stopat susţinerea financiară occidentală şi investiţiile
străine.
Decizia de liberalizare a preţurilor în trepte, nefiind Finanţarea

însoţită de liberalizarea dobânzilor şi a cursului valutar, a pierderilor
fost greşită şi extrem de păgubitoare. Plafonarea dobânzilor, economice
în situaţia în care preţurile creşteau vertiginos, a reprezentat
semnalul dat industriei, care se putea împrumuta la
discreţie, cu costuri tot mai reduse, pe măsură ce inflaţia
sporea. Ca atare, în anii următori, bugetul va fi obligat să
recapitalizeze băncile de stat rămase fără resurse în urma
împrumuturilor neperformante acordate întreprinderilor de
stat şi clientelei FSN. Preţul acestei recapitalizări a fost
plătit de populaţie.
Dublul curs de schimb al leului a jucat un rol nefast.
Întreprinderile de stat obţineau fondurile necesare pentru
importuri la cursul oficial şi îşi decontau intern încaslrile în
valutl la cursul de licitaţie, care era de circa trei ori mai
mare. Aşa s-a ajuns la diminuarea rezervei valutare.
Deşi producţia industriali s-a pri buşit la jumltate faţl de E,ecul

cifrele oficiale din 1989, nu a fost declarat nici mlcar un prlvatlzlrll
singur faliment, pentru că politica de protecţie a Guvernului
faţă de industria nerentabilă a fost prioritară.
Privatizarea prin înfiinţarea a şase instituţii-mamut (cinci
Fonduri ale Proprietăţii Private care urmau să gestioneze
30% din capitalul social al societăţilor comerciale cu care
erau împroprietăriţi cetăţenii adulţi ai României, plus un
Fond al Proprietăţii de Stat) a reprezentat un eşec.
Unele măsuri importante pe calea reformei, programate
de Cabinetul Roman pentru 27 septembrie 1991 -
deschiderea pieţei interbancare, convertibilitatea leului şi
unificarea cursului de schimb - au fost anulate prin demisia
(demiterea) Guvernului în urma mineriadei din septembrie.
Relaţiile cu FMI, Banca Mondială, BERD şi Consiliul
Europei au fost blocate.
345
Emil Constantinescu
• Guvernarea Teodor Stolojan (PSD - PD - PNL)
Sacrificarea Politica Guvernului Stolojan ( 1991-1992) a condus la o

economiei cădere a economiei exprimată în scăderea cu 8,8% a PIB.
În scopuri Premierul Stolojan a refuzat să renunţe la subvenţiile de
electorale preţ pentru produsele de consum. Cursul leului a fost ţinut
artificial în frâu, în scopurile electorale ale guvernanţilor.
Un raport BERD referitor la anul 1992 arăta că ţările cu
reforma şi privatizarea cele mai lente - România şi Bulgaria
- au şi situaţia economico-financiară cea mai dificilă.
Măsuri Guvernul Stolojan a recurs la o măsură profund anti-

profund reformistă şi antiliberală confiscând valuta din conturile
antiliberale agenţilor economici şi obligându-i pe aceştia să-şi schimbe
toate economiile în lei. Toate conturile în valută au fost
transformate în conturi în lei, la cursul de 180 de lei/dolar.
În acelaşi timp, pe cale administrativă, s-a hotărât ca noul
curs de schimb să fie de 360 lei/dolar. Jumătate din echiva-
lentul în valută al conturilor agenţilor economici a ajuns ast-
fel la stat.
S-a introdus o schemă, greoaie şi ineficientă, de taxare a
veniturilor, împărţită pe 13 clase, cu rate marginale între 6 şi
45%. Nu exista un nivel de la care să înceapă taxarea,
fiecare leu câştigat fiind taxat.
Politica anti-reformistă promovată de Guvernul Stolojan
a avut consecinţe imediate după alegerile din 1992. În 1993,
leul s-a devalorizat abrupt, a reapărut cursul paralel, iar
inflaţia a atins un nivel record, de aproape 300%.
• Guvernarea Nicolae Văcăroiu (PSD - PRM)
Inamicii
Greşelile şi ezitările cabinetelor Roman şi Stolojan
restruc-
turării
aveau să fie puse în umbră de totala lipsă de performanţă a
economiei Guvernului instalat în 1992, sub conducerea lui Nicolae
Văcăroiu, cel mai dezastruos cabinet de după 1989.
Deşi pieţele de desfacere planificate de CAER nu mai
existau, Guvernul Văcăroiu şi-a propus în mod absurd să
revigoreze producţia industrială, fără însă a opera vreo
346
Adevăru,
restructurare prealabilă. Industrii neperformante au fost scu-

tite de plata obligaţiilor financiare, nu doar faţă de furnizori
şi bănci, dar şi faţă de bugetul asigurărilor sociale. Preţul
acestei strategii aberante a fost uriaş: la o creştere a PIB de
un procent, deficitul comercial a fost de 1,5 miliarde dolari
(la o valoare a exporturilor de 5 miliarde dolari), cursul ufi-
cial al leului s-a triplat, iar cel la casele de schimb a crescut
de cinci ori.
Dezvoltarea sectorului privat a fost obstrucţionată atât Obstruc-

administrativ prin birocraţie şi tărăgănări, cât şi financiar. ţion:.rea
Deşi, aparent, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii era sectorului
în creştere, în realitate multe dintre acestea existau numai pe privat
hârtie. În timp ce clienţii politici ai PDSR din sectorul de
stat beneficiau de scutiri de taxe, firmele private şi salariaţii
erau prinşi într-un sistem de taxare sufocant.
În 1993, sub guvernarea Văcăroiu, rata marginală supe-
rioară a taxării veniturilor a ajuns la 60%. În plus, s-au intro-
dus numeroase reglementări absolut aberante, care îngreu-
nau activitatea agenţilor economici. O hotărâre a Ministeru-
lui Finanţelor prevedea, de pildă, că diferenţele de curs din
reevaluarea valutei se consideră venituri şi devin impozabile.
Inflaţia a determinat creşterea Evoluţla lnflaţ,c: - --~
dobânzilor bancare şi a generat
401111, -
decapitalizarea societăţilor comer-
301111,
ciale. Societăţile comerciale au fost
obligate să utilizeze credite extrem 201111,
de scumpe. S-a ajuns în acest fel ca 1011%
profitul, pe care unele dintre aceste 11% -~-.---------.-
societăţi îl mai obţineau din activi- 1992 1993 1994 1995
w,,
tatea de bază, să fie mult depăşit de Sursa: Institutul Naţional de Statistică
cheltuielile pe care aceste societăţi le înregistrau ca urmare
a plăţii dobânzilor şi penalităţilor.
Guvernul Văcăroiu a secătuit rezerva valutară şi a decis Secătuirea

contractarea unor împrumuturi externe cu dobânzi mari şi rezend
scadenţe în anii 1997-1 999. valutare
Dacă, în 1990, împrumuturile aveau scadenţe de peste I U
ani, în următorii ani a crescut ponderea împrumuturilor con-
347
Emil Constantinescu
tractate pe perioade scurte şi medii. În 1996, ponderea

datoriilor cu scadenţe de peste 1Oani era de doar 39%.
Balanţă Guvernul Văcăroiu a menţinut în mod artificial un preţ

energetică scăzut de livrare a energiei electrice şi a produselor energeti-
deficitară ce, atât sub preţul de producţie internă, cât şi sub cel de im-
port. Deşi consumul industrial de energie reprezenta 2/3 din
totalul balanţei energetice, in 1995 doar 1/3 din PIB era re-
zultatul producţiei industriale. În acelaşi an, în plină iarnă,
România a ajuns în situaţia de a nu mai avea bani suficienţi
pentru importuri de petrol şi gaze naturale. Mii de familii au
rămas fără căldură şi apă caldă. Fumizarea curentului electric
pentru marile unităţi industriale a fost întreruptă şi zeci de
intreprinderi şi-au închis porţile din lipsă de curent electric.
Deficitul balanţei energetice în 1995 a fost de 1,5 mil-
iarde dolari. Pagubele directe produse economiei naţionale
au depăşit 400 miliarde lei.
Mult trâmbiţata creştere a PIB reprezenta o producţie de
slabi calitate, necorelată cu cerinţele pieţei, care a rămas pe
stoc, neputând fi vândută nici la export, nici în ţari.
1997-2000:
Reforme pentru lnainitoflrea economiei
sub Admlnlstratl• Constantlneacu
Redresarea prlnclpalllor Indicatori economici
Liberalizarea Începând cu 18 februarie 1997, a fost liberalizată rata de

ratei de schimb leu-dolar, cea mai importantă şi mai curajoasă
schimb
măsură pentru reformarea economiei.
Au fost liberalizate preţurile produselor agricole. Marea
majoritate a preţurilor produselor industriale a fost libera-
lizată în martie 1997. În septembrie 1998 au fost liberalizate
preţurile la combustibili. Economia de piaţă bazată pe com-
petiţie începe să se pună în mişcare.
348
Adevărul 4
Începând cu 1997, miniştrii de Finanţe ai coaliţiei au Reforma

realizat o reformă fiscală substanţială. fiscali
Tendinţa de scădere în colectarea
.-----------------,
Gradul de colectare a taxelor
34.011,
taxelor a fost inversată. Reforma fis- J33_311o1
cală din 2000 a îmbunătăţit climatul 32.011,
investiţional şi a apropiat România 30.011o
de standardele regionale. 28.011,

Impozitul pe profit a scăzut de la
2&011, + - - . - - ~ - ~ - ~ - ~
38 la 25 %, iar în 2000 taxele pentru 1995 1996 1997 1998 19911
export au scăzut la 5%. Sursa: Fondul Monetar Interna lonal
S-a modificat în mod hotărâtor structura econom1e1 Creşterea

româneşti. În funcţie de valoarea adăugată brută, ponderea ponderii
sectorului privat în industrie a crescut de la 38,5% în 1996, sectorului
la 56,5% în 2000; în construcţii, de la 69,3 în 1996, la 80,9% privat
în 2000; în servicii, de la 66,7% în Intreprinderi mici şi mijlocii
1996, la 76,6% în 2000; în agricul- 330000 l"•so•I
tură de la 90, 1% în 1996, la 97 ,0% în 31 0000
2000. Ponderea sectorului privat în 21IOOOO
produsul intern brut a crescut de la 2,0000
54,9% în 1996, la 65,5% în 2000. 250000

1918 1999
Numărul întreprinderilor active Sursa: Institutul Naţional de Statistică
mici şi mijlocii din industrie, construcţii, comerţ şi servicii a
crescut de la 309 .454 în anul 1996, la 316.593 în anul 1999.
Ponderea cifrei de afaceri realizate de întreprinderile
mici şi mijlocii (IMM) în cifra de afaceri a tuturor între-
prinderilor a crescut de la 48,3% în anul 1996, la 55,9% în
anul 2000.
În perioada 1997-2000, gradul de independenţă ener- Creşterea

getică a României a crescut de la 69,8% în 1996, la 77,3% gradului de
în 2000. Pentru a înţelege ce a însemnat acest progres, tre- independenţi
buie să luăm în considerare că, în 1995, România s-a aflat, energetici
practic, în faliment energetic.
O moţiune simplă pe problema energiei, depusă de Opo-
ziţie în februarie 1996, la propunerea preşedintelui COR, a
fost sprijinită chiar şi de parlamentari ai majorităţii PDSR.
349
Emil Constantinescu
Gradul de independenţ~etică Totuşi, adoptarea moţiunii a rămas

80%
fără urmări, Guvernul Văcăroiu
76%
prevalându-se de absenţa unei legi a
72%
răspunderii ministeriale, prevăzută
68% în Constitutia din 1991, dar pe care,
64% timp de şase ani, PDSR refuzase să o
1996 2000
Sursa: Institutu! Naţlonal de Statistică ia în discuţie în Parlament.
Creşterea Începând cu anul 1997, investiţiile directe nete în econo-

investiţiilor mia românească au crescut continuu.
directe
Potrivit datelor centralizate de
Investiţii directe nete
Banca Naţională a României, în anul
- 1200 I1040 I 2000, investiţiile directe nete au
.!0 900
"0
a, 600
ajunns la 1.040 milioane dolari,
C
,g 300 comparativ cu 263 milioane dolari în
anul 1996. Aşadar, investiţiile
e o~---
1 ■ 1996!!!120001 directe nete erau în anul 2000 de 3,9
Sursa: Banca Naţională a României ori mai mari decât în anul 1996.
Creşterea Exporturile României au crescut în perioada 1997-2000

exporturilor în medie cu 6,4% pe an (respectiv cu 540,2 milioane dolari
pe an).
În mod corespunzător, a crescut media lunară a expor-
turilor: de la 674 milioane dolari în 1996 la 863,9 milioane
dolari în 2000.
În ceea ce priveşte structura exporturilor româneşti, pon-
derea către grupul ţărilor dezvoltate în totalul exporturilor a
Media lunară a exporturilor crescut de la 62,2% în anul 1996 la
1000
70,4% în anul 2000.
800
Ritmul de creştere a exporturilor
isoo
o a fost mai mare decât cel de creştere
"0 400
~ a importurilor. Acest lucru s-a
200
,g ...___ aaaaa1.--...- reflectat în reducerea deficitului
E ,-----, comercial al României de la 3,4
1 ■ 1996 :12000 1 miliarde dolari în anul 1996 la 2,7
Sursa: Institutul Naţional de Statistică miliarde dolari în anul 2000.
350
Adevărul 4
qeficitul con~i curent Deficitul contu- Reducerea

"C lui curent s-a redus deficitului
.!!I contului
.g2 în anul 2000 cu
47,l % faţă de anul curent
1996. Dacă în anul
1996 deficitul con-
tului curent era de la
2,6 miliarde dolari
(7,3% din produsul intern brut), în anul 2000 acesta s-a
redus la 1,4 miliarde dolari (3,9% din produsul intern brut).
În perioada 1997-2000, s-a reuşit nu numai achitarea Creşterea

datoriilor externe scadente, ci şi creşterea rezervelor valu- rezervelor
tare ale Băncii Naţionale a României de 4,5 ori. Băncii
Dacă la stărşitul anului 1996, rezervele Băncii Naţionale Naţionale
a României erau de 0,54 miliarde Rezerva valutară a României
dolari, cele mai reduse de la ~
înfiinţarea Băncii Naţionale, la
finele anului 2000, rezervele va-
lutare ale Băncii Naţionale a
României se ridicaseră la 2,5 mili-
arde dolari.
În patru ani, între 1997 şi 2000, Administraţia Plata

Constantinescu a plătit în contul serviciului datoriei externe datoriei
8.603 milioane dolari. externe
Pentru comparaţie, în şapte ani, în perioada 1990-1996,
s-au plătit doar 3.463 milioane dolari.
3 000 Achitări în contul datoriei externe
2500
ln perioada 1990 -1996
2000 s-au plătit 3.463 milioane dolari
1500
În perioada 1997 - 2000

1000
s-au plătit
500
8.603 milioane dolari
~ §1
o.l.,.,lllliil!lllll-!1!!!1111•
1990 1991 1992 1993 1 994 1995 1 996 1997 1998 1999 2000
Sursa: Banca Naţională a României
351
Emil Constantinescu
Decalajul se explică nu numai prin creşterea volumului

împrumuturilor externe în ultimii ani ai perioadei I 990-
1996, ci şi prin contractarea acestora în condiţii dezavanta-
joase, cu termene de restituire mai scurte decât cele uzuale.
Dacă, în primii şapte ani, vârful de plată, înregistrat în 1996,
a fost sub 1,2 miliarde dolari, în următorii patru ani s-a ajuns
la un vârf de plată de peste 2, 7 miliarde dolari, în anul 1999.
Prima Guvernul Isărescu a reuşit să determine prima creştere

creştere economică sănătoasă după 1989. În anul 2000, Produsul
economici Intern Brut a însumat 796,5 mii miliarde lei şi, în termeni
sinitoasi reali, a crescut cu 1,6% faţă de anul 1999.
Valoarea adăugată brută creată în ramurile economiei
naţionale a totalizat 710,2 mii miliarde lei, însemnând o
creştere cu 1, 7% în anul 2000 faţă de anul 1999. Aceasta în
condiţiile în care agricultura a fost afectată de una dintre
cele mai mari secete din secolul XX iar preţul petrolului în
dolari s-a majorat brusc.
Un calcul simplu ne arată că, dacă resursele din agricul-
tură ar fi rămas la valoarea celor din I 999, creşterea eco-
nomică în 2000 ar fi fost de 3, 7%.
2001-2004:
Eşecul din spatele creşterii PIB
sub guvernarea Adrian Năstase*
Economie În campania electorală din 2000, PSD a promis "constru-

de piaţă irea unei economii de piaţă funcţionale, bazate pe concurenţă
nefuncţională loială, eficienţă şi reguli clare" (Oferta electorală a Partidului
Democraţiei Sociale din România, pag. 23). După trei ani de
Guvernul minoritar PSD, condus de Adrian Năstase, a fost validat in Parlament şi s-a putut
menţine cu sprijinul permanent al UDMR. in mod corect, responsabilitatea rezultatelor
guvernării revine ambelor partide. Folosirea sintagmei 'guvernarea Adrian Năstase' pen-
tru definirea perioadei 2001-2004 are în vedere preluarea pentru prima dată a tuturor
deciziilor economice şi administrative de către premier. Rolul Preşedintelui Iliescu apare
• mult redus în comparaţie cu perioada 1990-1996, limitându-se la jocurile de culise ale
politicii de cadre.
352
Adevărul 4
guvernare PSD, în noiembrie 2003, România nu obţinuse din

partea Comisiei Europene confirmarea statutului de
economie de piaţă funcţională (pe care Bulgaria o obţinuse
din 2002) şi, după cum se prezintă lucrurile până în acest
moment, sunt puţine şanse ca aceasta să se întâmple în 2004.
Guvernul PSD s-a eliberat în mare parte de tutela
Preşedintelui Ion Iliescu, astfel încât, cel puţin în zona
economiei, responsabilitatea îi aparţine integral primului
ministru Adrian Năstase.
PSD se laudă, ori de câte ori are ocazia, cu creşterea pro- Creşterea
dusului intern brut. La începutul lunii iunie 2003, Adrian PIB şi a
averilor
Năstase socotea că, datorită creşterii economice din 2001 şi
PSD
2002, "PSD a sporit averea ţării cu 4,3 miliarde dolari".
Este adevărat că, urmare a însănătoşirii economiei în
perioada 1997-2000, produsul intern brut (PIB) a crescut
atât în 2000, cât şi în anii 2001-2004. Această creştere eco-
nomică nu se regăseşte însă în creşterea nivelului de trai al
populaţiei. Dimpotrivă, pe măsură ce Guvernul Năstase
anunţă o creştere tot mai mare a economiei, marea majori-
tate a populaţiei trăieşte la fel de rău sau chiar mai rău.
Este evident, pentru orice om de bun simţ, că această
"avere" de 4,3 miliarde dolari, despre care vorbeşte Adrian
Năstase, nu a ajuns nici în investiţii de interes naţional, nici
în buzunarele românilor de rând. Ea s-ar putea regăsi doar
în averile liderilor PSD şi ale clientelei sale politice.
Guvernul Năstase se laudă şi cu creşterea producţiei Creşterea

industriale. Dar, pe de o parte, ritmul creşterii producţiei producţiei
industriale a scăzut continuu, de la 8, 7% în 2001, la 5,6% în pe stoc

2002 şi la 3, 1% în 2003, iar, pe de altă parte, creşterea pro-
ducţiei industriale cu care se laudă Guvernul Năstase este,
în mare măsură, o creştere pe stoc. În 2002, ponderea
stocurilor în total resurse a fost de 30,6%, pentru ca, în
2003, în condiţiile creşterii producţiei industriale cu doar
3, 1%, ponderea stocurilor să ajungă la 36,8%.
353
Emil Constantinescu
Cel mai Prin programul de guvernare din 22 decembrie 2000,

mare deficit PSD s-a angajat să realizeze "un echilibru dinamic al
comercial balanţei comerciale".
din istoria Guvernarea PSD a făcut ca în 200 l, în 2002 şi în 2003
României să se înregistreze cel mai mare deficit comercial din istoria
~voluţla deficitului comercial României.
5
~ Diferenţa dintre importuri şi
4.7 exporturi a crescut de la 2,5 miliarde
i„3
4 euro în 2000, la 4, 7 miliarde euro în
200 l şi 4,2 miliarde euro în 2002. În
i 2
1
2003, deficitul comercial a sărit la
suma record de 5,6 miliarde euro,
O+----------~
2000 2001 2ll02 2003
fiind practic de două ori mai mare
Sursa: Institutul Na lonal de Statistică decît deficitul comercial din 2000.
Prăbuşirea Trebuie subliniat eşecul Guvernului Năstase în privinţa

schimburilor schimburilor comerciale cu ţările membre CEFTA
comerciale
cu ţările (Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Polonia şi
CEFTA Republica Cehă).
Dacă în relaţia cu statele Uniunii Europene valoarea
deficitului comercial ar mai putea fi justificată, PSD este
responsabil de pierderile uriaşe pe care România le înregis-
trează în operaţiunile comerciale cu statele CEFTA. Astfel,
deficitul comercial în relaţia cu aceste state a crescut de la
380 milioane euro în 2000, la 800 milioane euro în 200 I, la
900 milioane euro în 2002 şi la l, l miliarde euro în 2003.
Într-un moment în care economia românească ar trebui
să se pregătească să facă faţă în Uniunea Europeană con-
curenţei unor economii cum sunt cea gennană sau cea
franceză, guvernul PSD a adus România în situaţia de a nu
rezista nici concurenţei Slovaciei sau Bulgariei.
Creşterea Pierderile uriaşe din economie au avut ca efect escal-

datoriei adarea îndatorării ţării pe plan extern.
externe Astfel, eforturile Administraţiei Constantinescu de până
în anul 2000 de a reduce datoria externă a României au fost
354
Adevărul 4
zădărnicite de Guvernul Adrian Evoluţia datoriei externe

Năstase care, în perioada 200 I - 25,000
2004, a crescut din nou datoria o

.
.:: 20,000
119,247 1
externă, aceasta ajungând la 19 mili- .,

"D 15,000
"E 10,000
arde dolari. ,ig
Concomitent cu creşterea dato- ~ 5,000
o
riei externe, datoria internă a crescut 2000 2004
şi ea, ajungând la I O miliarde dolari . Sursa: Banca Na lonală a RomAnlel
SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR
1990 • 1996:
Subminarea sistemului bancar
Între 1990 şi 1996, sistemul bancar, predominant de stat, a Bani pentru

alimentat clientela politică a PDSR. Sumele uriaşe care au tre- clientela
cut în conturi private stau la baza imperiilor economice actuale. politici
Guvernul Văcăroiu a obligat Banca Naţională să emită
bani fiiră acoperire. În ciuda pierderilor pe care le înregis-
trau în producţie, cele mai mari creşteri de salarii în regiile
autonome au avut loc în 1995 şi 1996. De asemenea, prin
tipărirea de bani fără acoperire, în scopuri electorale, a fost
plătit cel de-al 13-lea salariu pentru anul 1995. În ultimele
trei luni ale guvernării Văcăroiu, creşterea emisiunii mone-
tare a fost dublă faţă de rata inflaţiei . Deficitul cvasi-fiscal
dubla, practic, deficitul propriu-zis.
Potrivit legii, Banca Naţională nu avea voie să finanţeze
direct deficitul bugetar. Cum însă Guvernul PDSR avea
nevoie de bani în apropierea alegerilor, Banca Naţională a
fost obligată să refinanţeze băncile comerciale de stat care,
la rândul lor, au fost obligate să cumpere titlurile de tre-
zorerie emise de Ministerul Finanţelor.
Puterii rezultate din alegerile din noiembrie 1996 i-au
fost lăsate moştenire nu numai plăţi uriaşe în contul datoriei
externe, dar şi obligaţiile de plată în contul rambursării con-
travalorii certificatelor de trezorerie emise de Guvernul
355
Emil Constantinescu
Văcăroiu pentru finanţarea deficitului bugetar. Bonurile de

trezorerie pe termen scurt, în valoare de 4,5% din PIB, cu ca-
re fusese acoperit deficitul bugetar, trebuiau onorate in 1997.
1997 • 2000:
Asanarea sistemului bancar
Reducerea În 1996, 77,8% dintre active erau în bănci de stat. 22,2%

pasivelor în bănci private. În 2000, 44,3% dintre active erau în bănci
bancare de stat, 55,7% în bănci private.
În 1998, băncile cu probleme aveau încă pasive de
38,9%. În 2000, pasivele erau de 8,2%.
Stoparea În 1999, când, pentru a putea fi salvată, Bancorex a

creditelor fuzionat cu Banca Comercială Română, 85-90% dintre
neperfor-
mante împrumuturile Bancorex reprezentau credite neperfor-
mante. Pentru acoperirea pierderilor de la Bancorex, statul a
fost silit să plătească, din banii cetăţenilor. numai în 1999.
aproape două miliarde dolari, adică 6% din PIB.
În 2000, Guvernul COR a trebuit să plătească alte 880
milioane euro pentru acoperirea pierderilor din credite
neperformante acordate de Banca Agricolă ( în perioada
Guvernului Văcăroiu) şi pentru pregătirea condiţiilor nece-
sare privatizării acestei bănci.
Au fost luate măsuri de redresare a Bankcoop (pierderi
1,5 milioane euro) şi de declanşare a procedurii de faliment
al Băncii Columna şi al Băncii Dacia Felix.
Reglemen- În timpul Administraţiei Constantinescu au fost adoptate

tarea Legea care reglementează activitatea bancară în România
activităţii
( 1998) şi Legea datoriei publice ( 1999) .
. bancare
În 1996, în România erau 35 de bănci comerciale, în
2000 (iunie) numărul acestora crescuse la 42. În 1996 exis-
tau 7 bănci de stat, în 2000 erau 4. În 1996 erau 28 bănci pri-
vate, în 2000 erau 38.
356
Adevărul 4
Până în 1997, instituţiile bursiere existau în România Punerea În

doar cu numele. Valoarea tranzacţiilor şi capitalizarea pieţei funcţiune a
pieţei
erau practic zero, numărul societăţilor cotate era infim. La
bursiere
sfârşitul anului 2000, piaţa bursieră era unul dintre
motoarele creşterii sănătoase a economiei româneşti.
În I 996, în România erau 4 7 societăţi de asigurare, care Dezvoltarea

încheiaseră 463.367 poliţe de asigurare. La sfârşitul lui pieţei
asigurărilor
1999, existau 72 societăţi de asigurare, iar numărul poliţelor
de asigurare încheiate era de aproape patru ori mai mare,
ajungând la 2.060.857.
AGRICULTURA
1990 · 1996:
Dezastru progresiv
sub guvernările Roman, Stolojan, Văcăroiu
Între 1990 şi 1996, deşi agricultura a rămas sub controlul O politică

statului, nu a existat o politică agricolă coerentă. Legea fon- agricolă
incoerentă
dului funciar din 1991, introdusă fără acoperirea logistică
necesară, a determinat doar fărâmiţarea terenurilor agricole.
Suprafaţa minimă acordată era de 0,5 hectare, iar cea
maximă de I O hectare, indiferent de numărul beneficiarilor
- moştenitori ai fostului proprietar. Legea fondului funciar
nu a fost însoţită de privatizarea inventarului agricol.
Întârzierile în distribuirea titlurilor de proprietate au făcut
ca, în octombrie 1995, la patru ani de la intrarea în vigoare
a legii, doar jumătate dintre cei în drept să le fi primit.
La sfârşitul lui 1996, cea mai mare parte a terenurilor
agricole era încă în proprietatea statului. Din totalul pro-
ducţiei agricole din anul 1996, 59,8% provenea din pro-
ducţia întreprinderilor agricole de stat. Cu toate acestea,
datoriile IAS erau de aproape 4.500 miliarde lei.
357
Emil Constantinescu
Subvenţii O întreprindere-gigant, aparţinând statului, se ocupa de

În contul preluarea şi distribuirea produselor agricole. ROMCERE-
pierderilor AL deţinea practic monopolul colectării, transportului,
sectorului
de stat depozitării şi distribuirii cerealelor. Guvernul Văcăroiu a
făcut presiuni pentru ca Banca Naţională să crediteze direct
această întreprindere. Totuşi, la sfarşitul anului 1996,
pierderile acesteia erau de 800 miliarde lei.
Subvenţiile acordate agriculturii până în 1996 inclusiv
nu au ajuns niciodată la agricultori. Ele au fost folosite pen-
tru a susţine industriile legate de agricultură şi pentru a
acoperi pierderile uriaşe ale IAS.
În perioada ianuarie I 992 -
aprilie 1994, din totalul de 1.473
miliarde lei alocate pentru agricul-
tură (bani mulţi la valoarea din acei
ani), s-au creditat producţia şi
comerţul de stat în proporţie de 93%
( 1.3 70, 7 miliarde), iar producţia
agricolă privată în proporţie de
Sursa: lnstltutul Naţlonal de Statistică numai 7%.
Degradarea Rezultatele acestei strategii s-au repercutat în producţia

continuă a agricolă. Producţia de grâu şi secară a scăzut de la 7,3 7 mili-
producţiei oane tone în 1990, la 3, 16 milioane tone în 1996.
Producţia medie de grâu la hectar a coborât la 1.760 kg
în 1996, după ce fusese 3.212 kg în 1990, iar producţia de
Evoluţia producţiei agricole
cereale pe cap de locuitor s-a dimi-
---producţia
nuat în aceeaşi perioadă de la 738,3
medie de
cereale p e
kg la 628, I kg.
cap de
locuitor
Între 1990 şi 1996, numărul
--producţia bovinelor a scăzut de la 5.381 mii la
medie de
111001 grâu la 3.435 mii, numărul porcinelor de la
hectar
1990 1996
11.671 mii la 8.235 mii, numărul ovi-
Sursa: Institutul Naţional de Statistică nelor de la 15.435 mii la 9.663 mii.
358
Adevărul 4
Numărul păsărilor a scăzut, în Situaţia şeptelului

aceeaşi perioadă, de la 113 .968 mii
18000
la 78.478 mii .
121000
Producţia de came era în 1990 de
2.232 mii tone şi a coborât în 1996 8000
la 1.868 mii tone. 4000
Producţia de ouă a scăzut de la o

bOYIM pon:IM OYIM
8.077 milioane bucăţi în 1990, la 1"'19911 • - I
Sursa: lnstltu ul Naţional de Statistici
5.783 milioane bucăţi în 1996.
1997 • 2000:
Sprijinirea producătorilor agricoli
in timpul guvernării CDA
Sub guvernarea COR, suma alocată de la bugetul Bani şi

Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei pentru sprijinirea maşini
producătorilor agricoli a fost de 4.762 miliarde lei în anul agricole
1999 şi de 7.414 miliarde lei în anul 2000, creditându-se cu
precădere producătorii privaţi. De asemenea, pentru a veni
în sprijinul agricultorilor, a fost încurajată iniţiativa privată
în domeniul industriei de maşini agricole, precum şi în cel
de (>relucrare a produselor agricole.
ln 1996, ponderea sectorului privat în domeniul pro-
ducţiei şi distribuţiei de tractoare era de 59%. În 1998, ea
depăşise 84%.
În ceea ce priveşte producţia şi distribuţia de combine
autopropulsate, ponderea iniţiativei private era în 1996 de
32,6%, iar în 1998 de 84,2%. În acelaşi timp, ponderea sec-
torului privat în producţia de preparate din came a crescut
de la 53,3% în 1996, la 67,8 în 1998, iar în cazul productiei
de uleiuri comestibile, ponderea initiativei private a crescut
de la 15,2% în 1996 la 66,9% în 1998.
Am făcut referiri la datele anului 1998 pentru a explica
de ce un studiu din 1999 al Băncii Mondiale plasa România
peste media rezultatelor statelor din zonă în privinţa
refonnelor din agricultură.
359
Emil Constantinescu
Cupoanele speciale acordate în 1998 ş1 m 1999 pro-

ducătorilor individuali pentru plata lucrărilor agricole au
avut efect imediat, în aceşti ani înregistrându-se cele mai
mari producţii în agricultură.
Creşterea sectorului privat
100%
75%
50%
25%
0%
lt"9 C IOlll re combl ■ & pr&par11118 ■ 161 ■ rl
dl ■ car ■ & come&tlbll&
Sursa: Guvernul României

I~
■ 1996 s 1990 I
-----~
Creşterea Între 1996 şi 2000, suprafaţa agricolă a crescut cu peste

producţiei 60.000 hectare. Dacă în anul 1996 producţia de cereale
agricole boabe a fost de 14. I 99, 7 mii tone, în anul I 999 aceasta a
fost de 17.037,3 mii tone. Producţia de grâu şi secară a cres-
cut de la 3.164 mii tone în 1996 la 4.683 mii tone în 1999.
Dacă, în anul 1996, producţia de porumb era de 9.608 mii
tone, în anul 1999, producţia de porumb a fost de 10.937.4
mii tone. În ceea ce priveşte producţia de seminţe de floarea
soarelui, aceasta a crescut de la 1.095,6 mii tone în 1996, la
1.300,9 mii tone în 1999. Producţia de cartofi a crescut de
3.591,4 mii tone în 1996, la 3.847,9 mii tone în 1999.
Producţia de cereale Alte produse agricole

1)847.91
18000
16000
!
E 14000
1
12000
noama c artof i
10000 s o ar elui
1996 1999 1•1996 e 1009 j
Sursa : Institutul Naţional de Statistică Sursa : institutul Naţional de Stati stică
360
Adevărul 4
PRIVATIZAREA
1990 • 1996:
Mascarada privatizării pesediste
Etichetată ca un proces care să ofere şanse egale şi liber- Devalizarea

tate de alegere, privatizarea în masă prin intermediul avutului
cupoanelor acordate populaţiei în 1990 s-a depărtat treptat public
de aceste obiective, stărşind în haos. Subscrierile forţate,
modificările substanţiale intervenite pe parcurs în lista între-
prinderilor privatizabile, prelungirea termenului de depune-
re a titlurilor au demonstrat incompetenţa şi inconsecvenţa
guvernării PSD de până în 1996. În fruntea Fondurilor
Proprietăţii Private au fost numite persoane loiale partidului
de guvernământ care i-au urmat toate indicaţiile.
Privatizarea prin contracte de vânzare-cumpărare, în
condiţiile absenţei unor reglementări clare, a degenerat, în
mare măsură, într-un proces de devalizare a avutului public,
bazată pe licitaţii aranjate sau negocieri netransparente,
favorabile dezvoltării unui sistem clientelar şi corupt.
La înfiinţarea sa. în 1992, Fondul Proprietăţii de Stat Privatizări

avea în portofoliu 5.937 soci~tăţi comerciale cu un capital puţine
social de 45.212 miliarde lei. In ciuda declaraţiilor oficiale, şi fără
privatizarea a avut un ritm extrem de lent. importanţă
La începutul anului 1994, premierul Nicolae Văcăroiu
declara că acesta va fi "anul privatizării", propunându-şi pri-
vatizarea a 3.000 de societăţi comerciale. În realitate, până
la sfărşitul anului, au fost privatizate doar 590 de între-
pril}deri şi acestea lipsite de importanţă.
Incercările statului de a controla activitatea agel)ţilor săi
economici au fost pe cât de variate (prin Consiliile Imputer-
nici ţilor Statului sau prin reprezentanţi în Adunările
Generale ale Acţionarilor). pe atât de lipsite de rezultat.
În perioada 1993-1996 s-au alocat peste 2.000 miliarde Fonduri

lei pentru restructurarea întreprinderilor în suferinţă din acordate pe
economia românească. Fondurile au fost acordate pe criterii criterii
politice. clientelare, nu pe criterii economice, astfel încât nu
clientelare
361
Emil Constantinescu
au produs efectele necesare. Banii au fost luaţi de la între-

prinderile care realizau profit ( şi daţi întreprinderilor cu
pierderi prin intermediul bugetului de stat) sau din fondurile
obţinute din privatizare şi dividende de către Fondul
Proprietăţii de Stat. În ciuda lipsei cvasi-totale de perfor-
manţă a societăţilor comerciale cu capital de stat, până în
1996 doar 41 fuseseră propuse pentru lichidare judiciară.
Pierderi Societăţi comerciale care în 1993 şi 1994 s-ar fi putut

În loc de privatiza contra unor sume importante şi cu ajutorul unor
investiţii investitori serioşi, au ajuns să acumuleze în 1996 datorii de
milioane de dolari. Pierderile totale înregistrate de com-
paniile publice româneşti în 1996 au fost de l 0.600 miliarde
lei, adică mai mult de 2,5 miliarde dolari. Acestea includeau
pierderile anuale ale serviciilor publice: RENEL - I. 750
miliarde lei, SNCFR - 1.200 miliarde lei, ROMCEREAL -
800 miliarde lei, plus 4.000 miliarde lei reprezentând
împrumuturi bancare irecuperabile.
Blocarea Lipsa de voinţă politică, clientelismul practicat în politi-

procesului ca de cadre şi în alocarea fondurilor de restructurare, ca şi
de anumite carenţe legislative au determinat blocarea procesu-
privatizare
lui de privatizare. Fondul Proprietăţii de Stat a asistat pasiv
la apariţia firmelor-căpuşă pe lângă societăţile comerciale la
care încă era acţionar.
Privatizări neadecvate realizate cu asociaţiile salariaţilor
au contribuit şi ele la scăderea performanţelor întreprinder-
ilor. Din punct de vedere economic, acest gen de privatizare
era justificată în comerţ, turism şi la întreprinderile mici, nu
şi la întreprinderile mari care acumulaseră un volum uriaş
de datorii şi aveau nevoie de investiţii considerabile. În
aceste întreprinderi, în circumstanţele hiperinflaţioniste ale
perioadei 1992-1996, nu s-a putut onora nici măcar plata la
termen a ratelor din preţul acţiunilor cumpărate de
asociaţiile salariaţilor. De aceste privatizări au profitat, în
primul rând, directorii întreprinderilor privatizate, majori-
tatea lor fiind şi preşedinţi ai asociaţiilor de salariali.
362
Adevărul 4
1997 • 2000:
FPS a privatizat 80% din portofoliu
În 1997 a început, în sfârşit, marea privatizare, Fondul Degradarea

Proprietăţii de Stat reuşind să privatizeze circa 80% din continuă a
societăţile comerciale aflate în portofoliul său. producţiei
Fonduri încasate din privatizări Dacă între anii

1993-1996 au fost
25000 I
121100 privatizate 2.905
~ 20000 societăţi comerciale,
~ 15000
în perioada 1997-
.!! 10000
2000 numărul so-
E
cietăţilor privatizate
s-a ridicat la 5.489.
Sursa: Fondul Proprietăţii de Stat Capitalul social
vândut între 1993 şi
1996 a fost de 3.570 miliarde lei, în timp ce între 1997 şi
2000 s-a ridicat la 18.054 miliarde lei.
În perioada 1993-1996, au fost semnate de către Fondul
Proprietăţii de Stat do_!lr 11 contracte de vânzare de acţiuni
cu investitori străini. In perioada I 997-2000, au fost sem-
nate 261 astfel de contracte.
Societăţi comerciale privatizate Contracte de vânzare către
investitorii straini
300 §)
200
100
El
Sursa: OECO Sursa: OECO
Încasările în valută prin privatizare din perioada I 993- Încasări de

1996 se limitaseră la 36 milioane dolari, în timp ce, între peste un
1997 şi 2000, încasările în valută s-au ridicat la peste un miliard de
miliard dolari. dolari
Analizând cuantumul investiţiilor asumate de către
263
Emil Constantinescu
cumpărători în cei opt ani de existenţă ai Fondului

Proprietăţiide Stat, rezultă că investiţiile în lei au fost asu-
mate în proporţie de 14 % în perioada 1993-1996 şi în pro-
porţie de 86% după I ianuarie 1997.
Încasări în valută din privatizare Investiţii în lei asumate de către

cumpărătorii de societăţi comerciale
1200 110161 de la FPS
o
~ 800
i
.Si! 400
'E
ol-;::======~~~::::--
1 ■ 1993-1996 B 1997-2000!
Sursa: OECD Sursa: Fondul Proprietăţii de Stat
Investiţii în valută asumate de către Pierderile intreprinderilor aflate în

cumpărătorii de societăţi comerciale portofoliul FPS
de la FPS
4%
~
"
'e 2%
"l!i 0%
C. 1997 2000
Sursa: Fondul Proprietăţii de Stat Sursa: Fondul Proprietăţii de Stat
Diferenţa este şi mai mare în ceea ce priveşte cuantumul

investiţiilor asumate în valută: I 0% în perioada 1992-1996
şi 90% în perioada 1997-2000.
La începutul anului 1997, pierderile reprezentau 7,3 %
din cifra de afaceri, în vreme ce, la sfărşitul anului 2000,
pierderile erau mai mici de 0,3 % . Practic, în portofoliul
Fondului Proprietăţii de Stat nu se mai înregistrau pierderi
din activitatea de exploatare, întreprinderile care mai aveau
pierderi în 2000 fiind în această situaţie din cauza datoriilor
acumulate în timp.
Creşterea În funcţie de valoarea adăugată brută, ponderea sectoru-

ponderii lui privat în agricultură a crescut de la 90, I% în 1996, la
sectorului 97,0% în 2000; în industrie, de la 38,5% în 1996, la 56,5%
privat în 2000; în construcţii, de la 69,3 în 1996, la 80,9% în 2000;
364
Adevărul 4
în servicii, de la 66, 7% în 1996, la 76,6% în 2000.

Ponderea sectorului privat în produsul intern brut a cres-
cut de la 54,9% în 1996, la 65 ,5% în 2000.
Ponderea sectorului privat în economie Ponderea sectorului privat în PIB
100
,. 68%
64%
165-5 111'.I
'■tiii1
~ 60%
56%
52%
48%
aw •cullufa tnd\.ctn. construcţ• 11.rvicll 1996 2000
Sursa: Fondul Monetar Internaţional Sursa : Institutul Naţional de Statistică
2001 · 2004:
Profit pentru PSD, nimic pentru ţară
Departe de a reprezenta un succes, privatizarea în timpul Păgubirea

Guvernului Năstase a fost un mecanism pentru îmbogăţirea economiei
naţionale
membrilor şi clienţilor PSD, iar preconizatul beneficiu de pe
urma privatizării s-a transformat într-o uriaşă pagubă pentru
economie. Privatizările s-au dovedit a fi "de succes" doar
pentru oamenii PSD, care au pus mâna cu uşurinţă pe socie-
tăţi pc care le-au exploatat apoi în folos propriu, au benefi-
ciat de scutiri şi facilităţi din partea Guvernului Năstase,
după care, cu conturile personale pline, au încercat să se
debaraseze de ele.
Modul totodată hei-rupist, selectiv şi păgubos, în care a
decurs procesul de privatizare, este demonstrat şi de cifre
care arată că în timp ce, între 1997 şi 2000, au fost privati-
zate 5.489 de societăţi comerciale, iar preţul obţinut de FPS
a fost aproape dublul valorii nominale a acţiunilor, după
anul 2000 s-au privatizat abia peste 500 de societăţi comer-
ciale, la un preţ mediu de aproape 30% din valoarea nomi-
nală a acţiunilor.
365
Emil Constantinescu
În schimb, Guvernul Năstase a transfonnat eşecul priva-

tizării într-o mare operaţiune de imagine. În primul rând,
PSD s-a ferit să preia numele Fondului Proprietăţii de Stat,
pe care îl acuzase vreme de patru ani, deşi în timpul
guvernării COR acesta reuşise să privatizeze mult mai mult
într-un semestru decât Guvernul Văcăroiu în 4 ani. Având
aceleaşi atribuţii ca FPS, noua instituţie a fost denumită
pompos Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea
Participaţiilor Statului (APAPS).
Averi uriaşe După ce a vândut la preţuri scandalos de mici societăţi

la preţuri profitabile sau care valorau mult mai mult, APAPS s-a
scandalos grăbit să scape cu orice preţ de restul de societăţi, pentru a
de mici
se putea lăuda cu încheierea procesului de privatizare.
Câteva exemple sunt suficiente pentru a demonstra irespon-
sabilitatea cu care au fost trecute în mâini private averi uriaşe.
ALRO Slatina a fost vândută pentru numai I O milioane
dolari, adică o cincime din profitul pe un an al societăţii.
Societatea Naţională Tutunul Romanesc (SNTR) a fost
vândută pentru suma infimă de 1,6 milioane dolari, deşi doar
bunurile SNTR erau estimate la peste 85 milioane dolari.
Societatea ARO Câmpulung a fost vândută de APAPS
pentru numai 150.000 dolari, deşi cumpărătorul a vândut
imediat o parte din societate cu 5 milioane dolari.
Prin acordarea de facilităţi aberante, PSD a păgubit
bugetul statului cu alte sute de milioane de dolari. La
SIDEX Galaţi, vândut cu 70 milioane dolari, APAPS a acor-
dat cumpărătorului scutirea de la plata taxei pe valoarea
adăugată şi a impozitului pe profit timp de cinci ani,
renunţând astfel la o sursă de venit la buget în sumă de 1,2
miliarde dolari.
La fel de generos a fost preşedintele APAPS, Ovidiu
Muşetescu, cu avocaţii angajaţi să readucă societăţile cu pri-
vatizări eşuate în portofoliul statului. De exemplu, în inter-
valul ianuarie-aprilie 2004, au fost cheltuite 12% din veni-
366
Adevărul 4
turile obţinute din privatizare - circa 11 O miliarde lei - pen-

tru plata onorariilor unor consultanţi, agenţi de privatizare
sau finne de avocatură. Aceasta în condiţiile în care în
cadrul APAPS lucrează 76 jurişti, din care jumătate cu man-
dat de reprezentare în instanţă.
• "Succese" ale privatizării PSD
Vândută în 2001 lui Corneliu Iacubov, membru marcant Cazul

al PSD, pentru 12 milioane dolari, RAFO este o societate RAFO
prin care s-au derulat afaceri colosale, de sute de milioane Oneşti
de dolari, în beneficiul PSD, societatea acumulând în timp

datorii de peste 14.000 miliarde lei.
Acţiunea Populară a dezvăluit mecanismul prin care
RAFO, în complicitate cu Guvernul, a prejudiciat bugetul cu
milioane de dolari. Firma Oii Terminal Constanţa, unde sunt
depozitate produsele petroliere importate de firmele
româneşti, se află sub autoritatea Ministerului Economiei şi
Comerţului şi are obligaţia de a nu permite importatorului să
ridice produsele până când acesta nu-şi plăteşte taxele către
buget. În februarie 2003, RAFO a preluat aproape 60.000
tone de ţiţei de la Oii Terminal - circa 50 de trenuri - fără pla-
ta taxelor în valoare de 2,7 milioane dolari. Este un caz tipic
de contrabandă la vedere, în care unul dintre stâlpii finan-
ciari ai PSD a păgubit statul cu aproape 3 milioane dolari.
Neavând nici o clipă intenţia să investească ceva în
RAFO, deşi promisese la cumpărare să aducă 80 de mili-
oane de dolari, patronul a acumulat datorii imense, pe care,
generos, Guvernul Năstase i le-a iertat în mai multe rânduri.
La stărşitul anului 200 I, au fost şterse cu buretele 500 mili-
oane dolari, datorie către stat, dar apoi mecanismul acu-
mulării de datorii a fost reluat.
Pentru salvarea lui Corneliu lacubov, la 26 aprilie 2004,
Direcţia de Finanţe Publice Bacău a renunţat la procedura
367
Emil Constantinescu
de faliment şi a acceptat reorganizarea judiciară a rafinăriei.

S-a deschis astfel calea ca o nouă datorie a RAFO, de 220
milioane dolari, să fie plătită de toţi românii, în numele
"solidarităţii sociale", fiecare contribuabil urmând să dea
câte I O dolari pentru interesele clanului lacobov.
Produsele petroliere ale RAFO au intrat într-un alt circuit
de inginerie financiară cu complicitatea guvernanţilor PSD.
Prin achiziţionarea de către RAFO a unor combustibili infe-
riori şi vânzarea lor către 400 de societăţi comerciale din
toată ţara, care i-au vândut ulterior ca produs superior fără
să plătească la stat accize şi alte taxe, s-a creat un prejudiciu
astronomic de circa 20.000 miliarde lei. Şeful Parchetului
Naţional Anticorupţie s-a văzut obligat să declare că în acest
caz sunt implicate "persoane din aparatul de stat care, în loc
să prevină faptele de corupţie, chiar ele le comit".
Cazul ARO Privatizată cu mare tam-tam, ARO Câmpulung s-a trans-

Câmpulung format rapid într-o sursă sigură de profituri pentru diverşi
serelişti aşa-zişi descurcăreţi. Sub oblăduirea APAPS, au
fost vândute, rând pe rând, Fabrica de Scule şi Matriţe,
Fabrica de Piese şi Subansamble, iar alte secţii vor fi prelu-
ate de firma Cross Lander, însă toate aceste vânzări sunt ile-
gale, pentru că în contractul semnat de John Perez cu
APAPS se stipulează clar că "timp de 5 ani de la preluarea
pachetului majoritar de acţiuni ARO, acţionarului majoritar
îi este interzis să înstrăineze activele şi pasivele societăţii".
Lucrurile se lămuresc pentru că sindicaliştii de la ARO
au dezvăluit cine stă în spatele cumpărării Fabricii de Scule
şi Matriţe: senatorul PSD de Argeş Constantin Nicolescu,
fost ofiţer de securitate şi prieten bun cu Nicolae Văcăroiu.
Iar valoarea tranzacţiei arată clar că totul a fost în folosul
acţionarului majoritar, care a încasat 5 milioane dolari pen-
tru Fabrica de Scule şi Matriţe, în vreme ce pentru toate
acţiunile ARO el plătise numai 150.000 dolari, doar cu o
lună înainte.
368
Adevărul 4
Deşi avertizat că John Perez este un rău platnic notoriu,

statul român i-a oferit un cadou substanţial de milioane de
dolari. La sfărşitul lunii mai 2004, el a beneficiat din nou de
mărinimia statului român, care i-a convertit datoriile de 1,6
milioane dolari către furnizorii de energie şi gaze în acţiuni
ARO, pe care i le-a vândut cu 45.500 dolari, adică la un preţ
de 36 de ori mai mic decât cuantumul datoriilor.
Din cauza superficialităţii criminale a APAPS, ARO este
pusă şi în postura de a trebui să plătească despăgubiri de I O
milioane dolari unei firme americane. Dacă verifica cu
adevărat actele firmei lui Perez, APAPS ar fi observat că
această firmă, care şi-a anunţat gălăgios intenţia de a com-
ercializa maşinile ARO pe piaţa americană sub numele de
Cross Lander, nu deţine permisiunea de a folosi acest nume
în SUA. În plus, nici urmă de cei 27 milioane dolari promişi
drept investiţii de către cumpărătorul pachetului majoritar
de acţiuni ARO.
• Diversiunea "încheierii privatizării"
Potrivit programului de guvernare al PSD, la sfârşitul O Încercare

anului 2003, APAPS ar fi trebuit să încheie procesul de pri- de
manipulare
vatizare a societăţilor din portofoliul său şi să se desfiinţeze.
Deşi nici astăzi privatizarea nu s-a încheiat, Guvernul a des-
fiinţat APAPS, Adrian Năstase a anunţat că privatizarea s-a
încheiat şi a înfiinţat Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului - AVAS.
Vicepreşedinte al AVAS a fost numită fosta consilieră a
lui Ovidiu Muşetescu, Roxana Bichel, premiată de acesta cu
zeci de milioane pentru contribuţia ei la "succesul priva-
tizării din România". (Aceeaşi Roxana Bichel a fost admin-
istratorul firmei Datis Consulting & Management, societate
în c_are soţia primului-ministru deţine 95,95% din acţiuni).
Infiinţarea AVAS, cu scopul declarat de a urmări proce-
369
Emil Constantinescu
sul de post-privatizare, a fost în primul rând o încercare de

manipulare, pentru a induce ideea că privatizarea s-a sfârşit
şi Guvernul Năstase a reuşit să-şi ţină promisiunile. În reali-
tate, capitalul social privatizat de APAPS este de 16.000
miliarde lei, iar ceea ce a rămas în proprietatea statului
însumează tot cam atât.
Încheierea privatizării este de fapt o jumătate de privati-
zare. Peste 1.800 de societăţi privatizate riscă să se întoarcă
înapoi la stat, pentru că noii proprietari nu au respectat
clauzele contractelor de privatizare.
Minciuna Legea conform căreia despăgubirile datorate de stat pro-

despăgubirilor prietarilor imobilelor naţionalizate de regimul comunist ar fi
pentru urmat să fie plătite în acţiuni la societăţile deţinute de
imobilele APAPS s-a dovedit inaplicabilă.
naţionalizate
Cuantumul notificărilor adresate APAPS de către propri-
etari, pentru acordarea unor acţiuni sau titluri de valoare nom-
inală în schimbul imobilelor naţionalizate abuziv în perioada
1945-1989, depăşeşte cu mult valoarea resurselor disponibile.
În timp ce o treime din solicitări conţin evaluări estima-
tive care se ridică la 180.000 miliarde lei, în portofoliul
autorităţii mai figurează doar un capital social de circa
16.000 miliarde lei.
Rocadă Mircea Ursache, preşedintele AVAS. declară: "Având în

cu final vedere experienţa pe care domnul Muşetescu a acumulat-o
aşteptat
în toată perioada scursă de la începerea privatizării BCR,
consider că este util pentru procesul de privatizare să-i acord
în continuare mandat să reprezinte AVAS în Comisia de pri-
vatizare a BCR".
DEMONSTRAREA TEZEI
Administraţia instalată de FSN - PSD după decembrie

1989, puternic centralizată şi dominată de foşti nomencla-
turişti ai PCR şi ai Securităţii, grupaţi în junii Preşedintelui
370
Adevărul 4
Iliescu, s-a dovedit incapabilă să răspundă schimbării fim-

damentale a mediului economic internaţional post-comu-
nist. Dispariţia CAER şi, implicit, a pieţelor pentru pro-
dusele giganţilor industriali, nu a fost contrabalansată prin
începerea unui proces de reformă structurală în fiecare între-
prindere în parte, în vederea asigurării competitivităţii pro-
duselor româneşti pe piaţa naţională şi pe pieţele externe.
Singura preocupare a fost folosirea poziţiilor ocupate în
administraţie pentru îmbogăţirea personală.
La sfârşitul lui 1996, datoria externă pe termen mediu şi
lung a României era de 7,2 miliarde dolari. Pentru a înţelege
amploarea risipei şi jafului de fonduri din perioada 1990-
1996, la această sumă trebuie adăugate cele aproximativ 2
miliarde dolari moştenite de la regimul comunist. Astfel, în
perioada 1990-1996, guvernările Roman - Stolojan -
Văcăroiu, sub patronajul Preşedintelui Iliescu, au cheltuit
mai mult de 9 miliarde de dolari fie pentru clientela lor, fie
pentru a mitui populaţia să-i voteze.
Dacă nu ar fi avut prevederea de a nu legifera răspun
derea ministerială, membrii acestor guvernări ar fi trebuit să
fie judecaţi pentru subminarea economiei naţionale.
Guvernarea coaliţiei formate din Convenţia Democratică

din România (PNŢCD, PNL), Uniunea Social-Democrată
(PD, PSDR) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din
România, pe care am negociat-o conform unui algoritm care
reflecta rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie
1996, a implicat trei guverne: Victor Ciorbea (decembrie
1996-aprilie 1998), Radu Vasile (aprilie 1998- decembrie
1999) şi Mugur Isărescu (decembrie 1999-decembrie
2000)*.
COR a câştigat alegerile cu mandatul de a reforma
• Componen1a acestor trei guverne, precum şi modificările rezultate prin unele remanieri pot
fi consultate în secliunea ANEXE.
371
Emil Constantinescu
economia, instituţiile, legislaţia, justiţia. În general (dar nu

întotdeauna), reformele s-au bucurat de susţinerea celorlalte
partide din coaliţie. Totuşi, în funcţionarea coaliţiei şi, mai
ales, a guvernului, s-a înregistrat o serie de dispute con-
traproductive.
Prin scindarea imediat după alegeri a reprezentanţilor
COR în grupuri parlamentare ale partidelor componente,
PSD a devenit cel mai numeros partid din Parlament, colab-
orarea sa cu PRM a funcţionat perfect, iar în anul 2000, prin
migrarea unor parlamentari PD (Triţă Făniţă) şi COR
(George Pruteanu) la alte partide, coaliţia guvernamentală a
pierdut majoritatea în Senat. Toate acestea au creat difi-
cultăţi în votarea unor legi importante iniţiate de guvern,
cărora PSD şi PRM li s-au opus cu vehemenţă: legea admin-
istraţiei publice locale, legea restituirii caselor naţionalizate
ş.a. - pe care PSD Ic-a adoptat însă imediat ce a ajuns la pu-
tere, demonstrând astfel că opoziţia sa din anii 1997-2000 a
fost de rea credinţă, urmărind, de fapt, sabotarea eforturilor
coaliţiei guvernamentale din considerente electorale. Încă o
dată PSD a pus interesele sale de partid şi ale clientelei sale
politice deasupra intereselor generali.! ale ţării.
CONCLUZII
Reformele Administraţiei Constantinescu nu au

reprezentat un scop în sine. Ele au vizat rezultate concrete şi
asemenea rezultate au existat. Dacă avem în vedere refonna
în minerit. căreia PSD şi PRM i s-au opus cu inverşunare,
cinstit este să recunoaştem că ea nu s-a redus la inchiderea
unor mine şi disponibilizarea a 90.000 salariaţi din Valea
Jiului. Cu efective reduse şi cu subvenţii drastic diminuate.
s-au obţinut în numai doi ani producţii mai mari. cu costuri
mai m1c1.
Sistarea subvenţiilor pentru industria petrolului (sub-
372
Adevărul 4
venţii care au fost una din principalele cauze ale prăbuşirii

Bancorex), precum şi deschiderea pieţei de distribuţie a pro-
duselor petroliere pentru mari companii străine nu au con-
dus la "falimentarea" acestui sector, cum se clama din
opoziţie în I 997, ci - dimpotrivă - la transformarea
PETROM într-un jucător important pe piaţa europeană.
Concomitent cu creşterea substanţială a calităţii produselor
şi a distribuţiei acestora, s-au creat premisele unor priva-
tizări benefice nu numai în industria petrolieră, dar şi în
industria petro-chimică, iar afacerile de tip mafiot
("Jimbolia", "Motorina", "Costea") din timpul guvernării
Văcăroiu, patronate de Ion Iliescu, au fost anihilate.
Reforma bancară, prin care a fost reglementată şi imple-
mentată, între altele, procedura falimentului, a curăţat o
reţea de bănci publice şi private aflată în colaps, a asanat-o
şi a transformat sistemul financiar-bancar într-unul viabil.
Privatizarea unor bănci publice, recapitalizarea băncilor în
suferinţă, obligativitatea provizioanelor şi instituirea unui
fond de garantare funcţionabil în a doua parte a guvernării
1997-2000 au redat încrederea deponenţilor că banii lor se
află în siguranţă.
Sistarea subvenţiilor acordate întreprinderilor agricole
de stat (de fapt, clientelei corupte a PSD care activa în zona
IAS) şi transferarea, prin cupoane, a fondurilor direct către
producători a reprezentat un câştig binemeritat pentru
aceştia şi pentru agricultura românească în general.
Liberalizarea cursului de schimb leu-dolar, încă din
primul an de guvernare COR, scăderea impozitului pe pro-
fit la 25% şi a celui pentru export la 5% au condus nu numai
la creşterea producţiei şi a ponderii sectorului privat la
65,5% din PIB, dar şi la reducerea deficitului comercial al
României; la diminuarea cu 47% a deficitului contului
curent; la plata în termen a 8,6 miliarde dolari în contul ser-
viciului datoriei externe şi creşterea de cinci ori a rezervelor
Băncii Naţionale; la o creştere economică sănătoasă cu per-
373
Emil Constantinescu
spectiva creşterii în continuare, ceea ce s-a şi adeverit în anii

următori.
Fără schimbările politice din 1996 şi fără reformele
introduse de guvernarea COR şi a aliaţilor săi, PSD nu şi-ar
fi abandonat niciodată prejudecăţile şi spaimele de reformă
cu care a guvernat în primii şapte ani ai regimului Iliescu şi
tot aşa ar fi continuat s-o facă dacă ar fi câştigat alegerile în
1996. Unde ar fi ajuns România în 2000 nu e greu de ima-
ginat. Cât despre aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea
Europeană, e limpede pentru orice om de bună-credinţă că
bazele acestui proces anevoios s-au pus, de asemenea, în
timpul aceleaşi (mult hulite) Administraţii Constantinescu.
374
ADEVĂRUL 5.
DESPRE RELAŢIILE
EXTERNE ALE ROMÂNIEI
3 1 ~ 1991
1 : ? ~ ~A~'Ji,«. 11e 1999. ~ ~

em,u,e flM ţi: 1t,A?() # ~ ta ~ 4e ta 71/a~:
r/e.o,,u:ud ~ 71lt'J - 4e eaire ~ # ~ 4e ta 2?asea ~ 1 4 :
Ptata ta tuH/t- a "4tMiei ede,u,e: ~se&# 4IUIUldt-«t""' toam-
" .. ~ ~ # ~ ta ~ 4e ta ?let«Jt. ui
ialut4..
375
Emil Constantinescu
~ u. ue ~ ~ ak M ltiti7. 11~
1wu:
~ wu-4 MUU "" ~ pzwid ~ Opojitiei ~
de a,t. ue ~ µt,ut ?1t4i ~ - am 4W
Mi. ~ -
d ena ~~de~ a P'DS~. dauut.teueaia diau ui
Hlai dtJt4ţi ~ ai ~ tM. O~ Ş~. St«dud
~ u a,,i {i uuttd ca P'DS~ dâ-~ ~ ~ a.t&ktd
~ # M«ie dâ-# ~ J e i d , : ~ ~ ~ ~ -
ttd aatedeu·. ZJau ~ e'Ul"1t ~ dia fac.. ~ a-a-i {i ~
# t&ite ~ ~ ;fie ~ exteue a-i /i /oa M«fate.
'Pe,et,ue ui ca-re He ~ ~ Mia ft'zet ~e-ed. ~~ ta /alt- -
f«t U M ţi <,t#ţ ~
de ~ ~(fu( ~~- (oa,(e <Ue4te f i ~
~ flt#t ~ ca dâ-µ ~ a'Ut-tde. ?Koţuueea de ta
~ ~ - ~ de PDS~ ~ P-;mt ue P a ~ ~ -
""' Hlea. 4 ~ ca. te e ~ - Se tem fwttut ca. Mdtetete di,,.
~ IH4IUi CM«,/zţii ~ : p,wtd.e "1 " ~ ~e,q:of_«ţiei"

4-att ~ defai ue Htetu # ffld,u. ~ude deda't4ţii.- fui.nâ. ~
~ de ~ S ~ fiau Jâ wdc. I tJtitJ a't ft«ua
4
{i ~ ~ ~ - & dM d tta µ "" M ţoa,r.te ~-

eu,e (,IM, 4tMa d4ta ~ ? Oa.-zc dia-i ~ ~ dâ Heai
ad«d o datâ HWWUi? ?lti-e 9'U" Jâ c'ZCd. Mit i'tid o i,IMUJ,4 H«
M«ie ~ â . Se tta ~ OfM?iţia dia 'Pa~Clt(. / n o ~
~ ~ ? ZJau ~ ~ i a ta aotidautatc. PDS'R
µe,ule fvted4. 0'Ue«ffl. {.IM ueceu4 Jâ ft'tOdad matiffletm d e ~ 4i
de ~ - ~~ de a /i fatdccaţi. .ta« de~p,'tta_ti c ;iua mau.
1'oii~~"CIUJ4·
'Pe,et,ue eutU, ~ · de jta('UC C dia't O CJO'ZiJa - M llâ4: C#e
~ - "uiia de daââ" e o 'teaiitate l,oa'tte "ie.
376
Adevărul 5
TEZA:
Dacă, în perioada primilor şapte ani ce au urmat schimbării de
regim din 1989, argumentele României pentru integrarea în
comunitatea democraţii/or europene se concentrau pe ele-
mente legate de poziţia geografică, mărimea teritoriului şi a
populaţiei, pe contribuţia românilor la patrimoniul cultural co-
mun european, pe potenţialul resurselor naturale şi umane ale
ţării, după alegerile din noiembrie 1996, România şi-a afirmat
convingător adeziunea la sistemul de_ valori care a asigurat
progresul şi stabilitatea Occidentului. ln viziunea românească
de politică externă, integrarea a căpătat astfel, pe lângă dimen-
siunea politică, economică şi militar-strategică, o importantă
componentă ideologică. Strategia de politică externă a
Administraţiei Constantinescu s-a bazat, înainte de toate, pe
asumarea valorilor politice şi morale în numele cărora se con-
struiseră şi funcţionau Uniunea Europeană şi Organizaţia
Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi pe măsuri care să
exprime, prin fapte, respectul pentru principiile democraţiei şi
libertăţii. ln acest context, poziţia geostrategică a României în
spaţiul european nu a mai reprezentat un simplu artificiu retoric
sau constatarea pasivă a unui dat natural; România a devenit
un factor activ, un participant direct la acţiunile de promovare a
valorilor democratice în spaţiul sud-est-european.
DEFINIREA PROBLEMELOR
1990 - 1996:
România gravitează in jurul Moscovei
Regimului Iliescu - Năstase* i se datorează faptul că Tratat cu o
România a fost ultimul stat-membru care a acceptat dis- Uniune
oluţia Pactului de la Varşovia şi a CAER. Aşa (dar nu numai muribundă
aşa) se explică şi faptul că România a fost singura ţară care
• Această sintagmă are în vedere nu numai faptul că regimul Iliescu - Năstase, instalat in
decembrie 2000. este continuatorul regimului de şapte ani inaugurat de Ion Iliescu in 1990,
dar şi rolul Jucai de actualul premier Năstase prin func!iile de ministru de Externe şi
presedinte al Camerei Deputatilor detinute în perioada 1990 - 1996.
377
Emil Constantinescu
a încheiat, în I 99 I, un Tratat cu o Uniune Sovietică muri-

bundă, situaţie evidentă pentru toată lumea, în afară de con-
ducerea de la Bucureşti. Tratatul, parafat de Adrian Năstase
(pe atunci ministru de Externe) şi semnat de Preşedintele
Ion Iliescu (în primul său mandat), a fost nu numai o eroare
de politică externă de proporţii, dar şi un eşec de politică
internă. Neîndrăznind să-l supună votului în Parlament,
autorii săi, Ion Iliescu şi Adrian Năstase, şi-au dat singuri
un vot de blam. Doar prăbuşirea URSS a mai putut salva
şansele României de a se integra (vreodată) în NATO, grav
compromise prin semnarea unui tratat care îi condiţiona
orice viitoare alianţă de acceptul partenerului sovietic.
Din nou, Experimentul nefericit din 1991 s-a repetat în anul 1996
alianţe când, pe ultima sută de metri ai celui de al doilea mandat,
numai cu Preşedintele Ion Iliescu şi ministrul său de Externe, Teodor
acordul Meleşcanu, pregătiseră un Tratat de bază, similar, cu
Rusiei Federaţia Rusă.
Consecvcent filorus, Ion Iliescu nu pregeta să asume, în
numele României, un angajament de subordonare care
excludea posibilitatea încheierii vreunei alianţe (inclusiv cu
NATO), fără voia Moscovei.
Viitorul României a fost atunci apărat de protestele so-
cietăţii civile şi atitudinea fermă a Convenţiei Democratice,
principala forţă politică de opoziţie*, care au împiedicat
parafarea şi semnarea Tratatului.
1997 • 2000:
O noui viziune strategică
Punctul de pornire al orientărilor de politică externă a României, în

perioada 1997-2000, a fost o nouă viziune asupra configuraţiei actuale şi de
perspectivă a Europei şi a lumii în procesul de globalizare.
• Declaratia de protest pe care am dat-o, in calitate de preşedinte al Convenţiei Democratice,

la 24 aprilie 1996, cu ocazia vizitei efectuate în România de ministrul de Externe al
Federatiei Ruse, Evgheni Primakov, în scopul parafării Tratatului de bază dintre România
şi Federatia Rusă, este reprodusă în secţiunea DOCUMENTE.
378
Adevărul 5
Prin angajamentul politic al Preşedintelui României şi al Priorităţile

majorităţii parlamentare, integrarea în structurile europene politicii
şi euro-atlantice a devenit prioritatea pe termen mediu şi externe
lung a politicii externe româneşti. Ca obiectiv al celor patru
ani de mandat, noua administraţie se angaja să aducă
România în situaţia de a fi invitată să adere la Alianţa Nord-
Atlantică şi cât mai aproape de momentul începerii
negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Un obiectiv complementar l-a constituit crearea unei
reţele de cooperare, solidaritate şi cordialitate în vecinătatea
apropiată a României şi dezvoltarea unor relaţii de bună
colaborare şi prietenie cu statele din Europa Centrală,
Europa de Sud-Est şi Europa Răsăriteană. Construcţia unei
relaţii constante şi complexe cu ţările din bazinul Mării
Negre şi Mării Caspice a reprezentat, de asemenea, un
obiectiv de importanţă crescândă pentru dezvoltarea
economiei româneşti.
În viziunea Administraţiei Constantinescu era evidentă Extinderea

şi necesitatea de a realiza o relaţie de încredere şi sprijin din colaborării
partea Statelor Unite ale Americii; de a consolida cooper- bilaterale şi
area cu Israelul; de a reconstrui raporturile de colaborare, cu internaţionale
precădere economică, dintre România şi statele din Orientul

Mijlociu. De asemenea, în perspectiva evoluţiilor ulterioare
şi a progreselor globalizării, se impunea deschiderea unor
canale de comunicare şi cooperare stabile cu zona Asia-
Pacific, prin consolidarea relaţiilor cu China; prin iniţierea
unor relaţii substanţiale, susceptibile să asigure dezvoltarea
unei cooperări de perspectivă, cu Japonia şi India; prin con-
solidarea legăturilor cu toate ţările din regiune care subscriu
la principiile de bază ale colaborării în comunitatea interna-
ţională. Totodată, se impunea amplificarea cooperării cu ţă
rile Americii Latine - importanţi parteneri ai SUA şi UE şi,
în perspectivă, actori influenţi ai dezvoltărilor economice.
Creşterea rolului României in organismele internaţionale
- OSCE, ONU, Consiliul Europei, OECD, CEFTA, CEI,
SECI, SEECP - era menită să intensifice schimburile inter-
naţionale ale României, capacitatea sa de cooperare eco-
379
Emil Constantinescu
nomică şi politică, şi să sporească încrederea comunităţii

internaţionale în maturitatea şi potenţialulRomâniei ca fac-
tor de stabilitate în regiune.
România a câştigat credibilitate

şi suport internaţional
Iniţiative
de Am vizat şi am reuşit să ridic cooperarea regională la
cooperare rangul de prioritate de politică externă pentru ca România să
regională devină un pol al stabilităţii şi colaborării în regiunea din
care face parte.
Cooperarea regională nu a mai fost promovată în ter-
menii unor opţiuni care să se excludă reciproc - spaţiul
Mării Negre în replică la cooperarea central-europeană, de
exemplu - şi cu atât mai puţin ca o alternativă la integrarea
în structurile occidentale. Cooperarea regională a fost con-
cepută ca un demers pregătitor al integrării în structurile
europene şi euro-atlantice, ca un proces complementar aces-
teia, având ca scop crearea în zonă a unui regim de securi-
tate şi a unor mecanisme de cooperare după modelul celor
dintre statele membre NATO şi UE.
Am iniţiat crearea unor structuri de cooperare trilaterală,
flexibile şi orientate spre abordarea în comun a unor pro-
bleme transfrontaliere concrete ( combaterea crimei organi-
zate, a contrabandei şi migraţiei ilegale; dezvoltarea unor
infrastructuri de transport etc.), crearea de euro-regiuni şi de
zone economice libere. România a devenit un actor regional
important, cu o contribuţie semnificativă la asigurarea sta-
bilităţii în zonă.
Au fost normalizate raporturile cu Ungaria şi Ucraina, pe
temeiul angajamentelor asumate şi al respectului reciproc al
identităţilor şi drepturilor cetăţenilor aparţinând minori-
tăţilor naţionale. Chiar în primul an de mandat ( 1997), a fost
încheiat Tratatul de bază cu Ucraina şi s-au creat premisele
unui parteneriat strategic pe termen lung cu Ungaria,
soluţionându-se prin propriile noastre iniţiative şi acţiuni de
cooperare un potenţial conflictual care dăinuia de secole.
380
Adevărul 5
Relaţiile dintre România şi ţările Europei Centrale au

cunoscut o dezvoltare fără precedent în istoria recentă,
România devenind membră a Acordului de Comerţ Liber în
Europa Centrală (CEFTA) şi aducând o contribuţie impor-
tantă la dezvoltarea Iniţiativei Central Europene (CEI).
Prin atitudinea sa hotărâtă în sprijinul valorilor şi demer- Furnizor de

surilor promovate de Alianţa Nord-Atlantică şi de Uniunea securitate
Europeană în Balcani, România a probat în mod activ În Balcani
vocaţia poziţiei sale geostrategice de componentă a noului
sistem de securitate europeană.
Pe tot parcursul mandatului meu. România a susţinut cu
bună-credinţă eforturile politico-diplomatice ale comunităţii
internaţionale de instaurare a păcii, democraţiei şi stabilităţii
în sud-estul european.
Participarea cu trupe la misiunile internaţionale din
Bosnia şi Albania şi, mai ales, poziţia adoptată de România
în timpul şi imediat după acţiunile militare ale Alianţei în
Kosovo din primăvara anului 1999 - când NATO a putut
acţiona mai eficace datorită liberei circulaţii în spaţiul ae-
rian românesc şi când încercarea Federaţiei Ruse de a con-
fisca în propriul beneficiu rezultatele acestei acţiuni a fost
readusă în cadrul statuat de colaborare. datorită acţiunii
ferme a Preşedintelui României şi a aviaţiei române - au
dovedit disponibilitatea ţării noastre de a se angaja concret
în slujba păcii interetnice şi a stabilităţii în Balcani. Astfel,
importanţa spaţiului său geopolitic şi geostrategic pentru
NATO, în vederea soluţionării unor probleme majore de
securitate continentală, nu a mai fost doar enunţată teoretic,
ci demonstrată practic.
Prin acţiunile sale, România a dovedit că este un impor-
tant furnizor de securitate la nivel regional. Ca ţară demo-
cratică, stabilă şi ataşată valorilor europene şi euro-
atlantice, România s-a afinnat ca un pol de stabilitate şi
cooperare în regiune.
Participarea României la activitatea organizaţiilor inter- Obţinerea

naţionale din care face parte s-a caracterizat în cei patru ani preşedinţiei
ai guvernării de coaliţie prin coerenţă, iniţiativă şi solidari- OSCE
381
Emil Constantinescu
tate cu ţările democratice, mai vechi şi mai noi, fără a negli-

ja cooperări tradiţionale, de pildă în relaţia cu China.
Fără îndoială, partea cea mai spectaculoasă a acestei
activităţi s-a desfăşurat în cadrul OSCE. Luând act de ofer-
ta pe care am lansat-o în calitate de Preşedinte al României,
la Summit-ul de la Lisabona, în decembrie 1996, reuniunea
la vârf din 18-19 noiembrie 1999 de la Istanbul a încredinţat
României, prin consensul celor 54 state membre,
preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în
Europa în anul 2001. Preşedinţia OSCE a fost cea mai înaltă
responsabilitate internaţională încredinţată vreodată statului
român, ţinând seama că OSCE reprezintă cel mai larg for
internaţional, cu excepţia ONU, pentru că ea reuneşte toate
statele membre ale NATO şi UE, precum şi celelalte ţări
europene, inclusiv Rusia.
Angajamente România şi-a respectat angajamentele asumate ca stat-

Internaţionale membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al Consiliului
respectate Europei participând activ la realizarea obiectivelor stabilite
prin agenda anilor 1997-2000 şi implicându-se direct în
acţiunile de prevenire şi combatere a corupţiei şi a crimi-
nalităţii transfrontaliere promovate de ONU şi CE.
România este unul dintre membrii fondatori ai GRECO
- Grupul statelor împotriva corupţiei, înfiinţat în 1999 -
căruia i s-au alăturat marea majoritate a statelor europene,
precum şi alte state din afara continentului, în calitate de
observatori.
În aceeaşi perioadă a mandatului meu, România a avut o
participare susţinută în cadrul organizaţiilor regionale -
SEECP (Procesul de Cooperare în Europa de Sud Est), CEI
(Iniţiativa Central Europeană), CEFTA (Acordul de Comerţ
Liber în Europa Centrală), OCEMN (Organizaţia de
Cooperare Economică a Mării Negre), SECI (Iniţiativa de
Cooperare Sud-Est Europeană) - al cărei Centru regional de
combatere a criminalităţii transfrontaliere a fost înfiinţat în
1999, cu sediul la Bucureşti.
României i s-a încredinţat preşedinţia Reuniunii speciale
la nivel înalt "NATO plus 5" de la Washington din aprilie
382
Adevărul 5
1999. De asemenea, ca Preşedinte al României, am

reprezentat România la toate reuniunile la vârf ale statelor
membre şi statelor asociate ale Uniunii Europene, începând
cu summit-ul de la Dublin, din decembrie 1996, şi până la
cel de la Nisa, din decembrie 2000.
Deşi, în contextul unor schimbări de guvern repetate, la
conducerea Ministerului de Externe s-au succedat trei per-
sonalităţi puternice, cu la fel de puternice diferenţe de stil şi
argumente distincte de notorietate, am avut şansa unei cola-
borări de excepţie cu fiecare dintre cei trei miniştri: Adrian
Severin (1997-1998), Andrei Pleşu ( 1998-1999), Petre
Roman (2000).
În tot ce am întreprins în planul relaţiilor bilaterale şi
internaţionale şi al asigurării securităţii naţionale a
României, în cei patru ani de mandat, am beneficiat, de
asemenea, de sprijinul competent şi prompt al departa-
mentelor de resort ale Preşedinţiei conduse de consilierii
prezidenţiali Zoe Petre şi Dorin Marian.
Un rol aparte în creşterea încrederii în România l-a avut Prima

vizita oficială a Papei Ioan Paul al Ii-lea, în mai 1999, la vizită a
Bucureşti. Am dorit şi am sperat că acest eveniment va fi unui
posibil încă din 1995, când am fost primit de Suveranul Suveran
Pontif la Vatican. Pontif
Într-o ţară
Am fost şi sunt convins că România poate avea o con-
majoritar
tribuţie importantă în realizarea păcii interconfesionale ·şi a ortodoxă
reunificării lumilor creştine. Cu acest gând participasem la
a XI-a Reuniune Internaţională "Oameni şi Religii", de la
Padova, în 1997, şi am organizat următoarea reuniune a
Comunităţii San Egidio, în august 1998, în România.
Bucureşti a fost atunci Capitala bunei voinţe a reprezen-
tanţilor celor mai importante culte de pe toate continentele.
A fost, apoi, momentul când am demarat discuţiile cu
Patriarhul Teoctist pe tema invitaţiei pe care o adresasem
Sanctităţii Sale de a vizita România ca şef al Statului
Vatican. Am insistat şi, în cele din unnă, am reuşit să obţin
acceptul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a-l
invita, la rândul său, pe Sanctitatea Sa în calitate de Suveran
Pontif al Bisericii Catolice.
383
Emil Constantinescu
Cuvintele rostite de Papa Ioan Paul al Ii-lea în faţa miilor

de credincioşi români au oficializat caracterul fratern, adică
egal, al creştinătăţii de la nord de Dunăre, prin evocarea Sf.
Andrei, apostol în ţinuturile dunărene, tot aşa cum fratele
său, Sf. Petru, a fost apostol la Roma.
Vizita Papei s-a bucurat de un mare răsunet în mediile
internaţionale. Ea va rămâne în istorie ca prima vizită a unui
Suveran Pontif într-o ţară majoritar ortodoxă, deschizând
calea apropierii durabile dintre cele două mari confesiuni
creştine. Faptul că România a fost locul privilegiat al acestei
întâlniri fraterne a adus ţării noastre un prestigiu şi o credi-
bilitate greu de măsurat într-o evaluare limitată la conjunc-
turile interne. După un an, în mai 2000, Papa Ioan Paul al II-
lea a celebrat o slujbă specială în amintirea acestei prime
vizite într-o ţară ortodoxă, aducând din nou mulţumiri şi
laudă românilor ca popor creştin, tolerant şi iubitor de pace.
SIGURANŢA NAŢIONALĂ ŞI ADERAREA LA NATO
În I 996, deşi România fusese primul stat care înaintase cerere pentru
includerea în Parteneriatul pentru Pace, ţara era, datorită atitudinii ambigue
pe care Preşedintele Ion Iliescu şi miniştrii săi de Externe Adrian Năstase şi
Teodor Meleşcanu au avut-o timp de şapte ani, lipsită de credibilitate şi spri-
jin internaţional.
În timpul Administraţiei Constantinescu, securitatea naţională a
României a fost asigurată, după secole de războaie, sacrificii şi ameninţări,
prin încheierea Parteneriatului Strategic cu SUA, lansat în iunie 1997, cu
ocazia vizitei Preşedintelui Clinton la Bucureşti şi prin considerarea sa ca
stat aliat cu o comportare de membru de facto al Alianţei Nord-Atlantice.
1990 • 1996:
O politică oscilantă intre Est şi Vest
România a fost ultima ţară care a încheiat relaţii diplo-

matice cu NATO, pe fondul unor declaraţii care dezvăluiau
o politică ambiguă faţă de Alianţă:
384
Adevărul 5
• Iulie I 993: generalul Dumitru Cioflină, şeful Marelui

Stat Major, declara, la întoarcerea de la Moscova, că
"România nu poate avea relaţii mai strânse cu NATO
decât cu Federaţia Rusă".
• Martie 1994: într-un interviu acordat postului de tele-
viziune CNN lnternational, Preşedintele Ion Iliescu
recunoştea că, de fapt, oscilează între "o alianţă cu
NATO sau o strânsă relaţie de securitate cu Rusia".
• Octombrie 1994: actualul ministru al Apărării, Ioan
Mircea Paşcu, pe atunci vicepreşedinte PDSR şi secretar
de stat în Ministerul Apărării, într-un interviu acordat în
Germania publicaţiei Sud-Ost Europa, concluziona că
"România a căzut în răspunderea Rusiei. Când una dintre
supraputeri va reuşi să subordoneze această regiune,
atunci trebuie să intrăm în tratative cu aceasta. România
nu este confruntată pentru prima dată în istoria ei cu o
astfel de situaţie. Aceasta ţine de poziţia noastră, pe care
mulţi vor să ne-o conteste, dar de care noi nu putem fugi".
• Aprilie I 996: şeful Statului Major al Armatei, Dumitru
Cioflină, declară că, dacă în Rusia, comunistul Ghennadi
Ziuganov va câştiga alegerile prezidenţiale, România ar
trebui să se orienteze către o alianţă în afara NATO, for-
mată din membrele fostului Tratat de la Varşovia şi
statele rezultate din dezmembrarea URSS. Deşi această
declaraţie, după preluarea sa în săptămânalul Le Monde,
a provocat un scandal internaţional, în ţară nu a fost
înregistrată nici o reacţie nici din partea Preşedintelui
Ion Iliescu, nici din partea ministrului de Externe Teodor
Meleşcanu. Pentru aceştia, menţinerea "firului roşu" în
relaţia cu Moscova rămânea o prioritate.
În aceste condiţii şi ţinând seama că, în plan intern, nu
existase un interes oficial pentru îndeplinirea criteriilor de
aderare, nu era de mirare că România nu a fost luată în con-
siderare nici cel puţin ca un candidat-rezervă al primului val
de extindere a NATO.
385
Emil Constantinescu
1997 · 2000:
Nominalizarea României
pentru a doua extindere a NATO
Declanşarea La preluarea mandatului Administraţiei Constantinescu.

ofensivei în noiembrie 1996, România se afla într-o situaţie critică, nu
diplomatice numai pentru că nu fusese inclusă în rândul statelor candi-
date pregătite pentru aderarea la NATO, dar şi din cauza
deficitului de democraţie, a marilor sale probleme econo-
mice şi a lipsei unei reforme a armatei din cei şapte ani de
guvernare a FSN-PDSR şi a aliaţilor săi din PNL (1991-
1992) şi din Patrulaterul Roşu (1992-1996 ).
Remedierea acestei situaţii în doar şapte luni cât ne mai
despărţeau de Summit-ul de la Madrid, care avea să decidă
asupra invitaţiilor de aderare, era doar o iluzie la care mulţi
români refuzau să renunţe după atâţia ani de aşteptare şi
speranţă.
Recuperarea unor întârzieri şi ezitări de ani de zile
nemaifiind posibilă într-un interval de câteva luni, trebuia
ca România să fie recunoscută la Madrid cel puţin ca un
candidat valabil pentru următoarea etapă a extinderii. De
aceea, ofensiva diplomatică din primul semestru al anului
1997 a avut ca obiective recuperarea decalajului dintre
România şi primele trei ţări candidate, în percepţia generală
a decidenţilor occidentali şi a opiniei publice internaţionale,
şi înscrierea României în cursa pentru integrare pe o poziţie
cât mai avantajoasă.
Posibilitatea ca România, intrată efectiv în competiţie cu

Ceam doar şapte luni înaintea Summit-ului de la Madrid, să ajungă
câştigat la
într-o situaţie comparabilă cu cea a primelor trei clasate, în
Madrid
legătură cu care pregătirea efectivă pentru aderare începuse
încă din anii 1992-1994, era, dacă nu exclusă, în orice caz
extrem de redusă. De altminteri, nici un oficial român nu a
declarat atunci că ar exista altceva decât, poate, o şansă. Că.
ulterior, mai ales imediat după Madrid, li s-au atribuit certi-
tudini naive, pe care nici unul dintre actorii acestei ofensive
nu le exprimase de fapt, ţine de contextul confruntărilor
politice interne şi nu de realitatea faptelor.
386
Adevărul 5
Schimbările politice şi demararea în forţă a reformei din

celeşapte luni de după alegerile din noiembrie 1996 nu au
rămas fără consecinţe. La Summit-ul NATO din iulie 1997,
candidatura ţării noastre a fost tratată cu toată seriozitatea,
constituind un punct important al dezbaterii. Comunicatul
final al Summit-ului evidenţiază progresele înregistrate de
ţara noastră şi reafirmă politica uşilor deschise în legătură
explicită cu candidatura României.
Exclusă până atunci din perspectiva previzibilă a proce-
sului de extindere, România a fost consacrată la Madrid ca
un candidat serios şi credibil, la fel şi Slovenia.
Parteneriatul strategic cu SUA
La 11 iulie 1997, la două zile de la încheierea Summit- Cel mai

ului NATO de la Madrid, preşedinţii Clinton şi Înalt nivel
Constantinescu lansează împreună, la Bucureşti, În relaţia cu
Parteneriatul Strategic SUA - România, prin care securitatea SUA
României intră sub protecţia Statelor Unite. SUA au mai
încheiat parteneriate de acest tip numai cu Polonia, Turcia şi
Israel.
Constituirea Parteneriatului Strategic SUA - România a
reprezentat cel mai înalt stadiu al relaţiilor bilaterale
româno-americane atins vreodată în istorie şi a jucat un rol
cu totul deosebit în dezvoltarea cooperării politice, militar-
strategice, ca şi în demersurile României de integrare în
NATO.
Coloana vertebrală a acestei construcţii a constat în
mecanismul consultărilor politice periodice la nivel înalt
între cei doi parteneri, intensificat în timpul crizei din
spaţiul ex-iugoslav, în elaborarea şi implementarea Pactului
de Stabilitate, în pregătirea reuniunii OSCE din 1999, în
cooperarea multilaterală contra criminalităţii transfronta-
liere, precum şi în alte domenii de interes comun - relaţii cu
Japonia, cu Israelul, acţiuni în cadrul ONU şi, nu în ultimul
rând, în vederea susţinerii poziţiei României în cursa pentru
integrarea în NATO.
387
Emil Constantinescu
Cooperarea O componentă importantă a constituit-o cooperarea mili-

militară tară. În cadrul Parteneriatului Strategic, România a benefi-
ciat permanent de asistenţa
SUA în domeniul restructurării
şi modernizării forţelor sale armate, ca şi în domeniul spe-
cializării militarilor români pentru operaţii de menţinere a
păcii (peace-keeping). Un program special, cu rezultate
excelente, a fost consacrat perfecţionării aşa-numitei dimen-
siuni C41 - comandă, control, comunicare, computerizare,
informaţii. Cu sprijin american s-a înfiinţat, la Braşov,
Centrul regional de management al resurselor de apărare
care perfecţionează militari din întreaga regiune.
Acţiunile comune pentru perfecţionarea subofiţerilor
români şi pentru ca statutul acestora să fie adecvat exi-
genţelor unei armate modeme; sprijinul american în crearea
batalionului româno-ungar şi pentru constituirea forţei
multinaţionale de menţinere a păcii în sud-estul Europei;
programele guvernamentale vizând întărirea controlului
civil asupra forţelor armate şi managementul spaţiului ae-
rian; studiul Keevenar de dimensionare optimă a forţelor
armate - toate aceste forme concrete de susţinere a efor-
turilor României de întărire a capacităţii sale de apărare şi
de compatibilizare cu forţele NATO au dat substanţă
Parteneriatului Strategic din 1997.
SUA au avut, de asemenea, o importantă contribuţie
materială gratuită prin dotarea flotilei româneşti cu două
avioane Hercules şi echiparea şi organizarea unui Centru
modem de supraveghere a traficului aerian la Baloteşti.
Combaterea Tot în acest cadru s-a dezvoltat o substanţială cooperare

ameninţărilor în vederea prevenirii şi combaterii ameninţărilor non-
non- tradiţionale prin crearea, în cadrul Direcţiei Generale a
tradiţionale
Vămilor, a Grupului român pentru non-proliferare, inclusiv
dotarea ANCESIAC cu sistemul avansat de detecţie cu raze
X; pregătirea specialiştilor din Ministerul român de Justiţie
pentru combaterea criminalităţii financiare; constituirea
unor grupuri comune SRI, SIE - FBI, CIA pentru acţiuni
contra terorismului şi traficului cu substanţe radioactive;
sprijinirea organizării în 2000, la Bucureşti, a Conferinţei
388
Adevărul 5
regionale de luptă împotriva corupţiei. Toate aceste coope-

rări au reprezentat materializări ale Parteneriatului Strategic
SUA - România. În direcţia combaterii criminalităţii trans-
frontaliere, sprijinul SUA, prin intermediul Iniţiativei de
Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) a fost determinant
pentru crearea, la Bucureşti, în 1999, a Centrului de pre-
venire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere.
A existat şi o preocupare permanentă pentru dimensi-
unea economică a cooperării dintre SUA şi România.
Participarea unor mari companii americane la privatizări de
succes din România, cum ar fi cea a Banc Post, precum şi
susţinerea în mai multe rânduri a poziţiei ţării noastre în
raport cu exigenţele unor orgamsme financiare
internaţionale s-au datorat, direct sau mediat,
Parteneriatului Strategic cu SUA.
Consolidarea unităţii şi securităţii naţionale
Dacă, până în 1996, pericolele la adresa unităţii Pace

României erau o obsesie naţională, Administraţia interetnică
Constantinescu a reuşit să asigure pacea interetnică,
păstrând şi consolidând unitatea naţională în condiţiile
vecinătăţii războiului din Balcani.
România anilor 1997-2000 a fost prezentată în declaraţii
oficiale ale Preşedintelui SUA ca fiind un model de
rezolvare a problemei minorităţilor prin cooptarea UDMR
la guvernare şi drepturile acordate membrilor tuturor
minorităţilor etnice şi confesionale.
Prin poziţia fermă pe care am avut-o ca Preşedinte al Summit-ul

României, împreună cu Guvernul de coaliţie a CDR-PD- de la
UDMR, de a sprijini NATO în soluţionarea conflictului din Washington,
1999
Kosovo şi prin acceptarea accesului avioanelor NATO în
spaţiul aerian românesc, România a obţinut, la reuniunea
Consiliului NATO din aprilie 1999, de la Washington,
remenţionarea sa pe primul loc pentru următoarea extindere
a Alianţei.
389
Emil Constantinescu
Pentru cei care au reproşat Administraţiei

Constantinescu "eşecul" de la Washington, este util de pre-
cizat că, la acest Summit, din aprilie I 999, nu s-au lansat
invitaţii de aderare pentru nici unul din statele candidate,
reuniunea având stabilită o agendă diferită faţă de cea a
reuniunii precedente, de la Madrid.
Atitudinea anti-NATO a PSD

in anii 1997 • 2000
Probele Atitudinea anti-NATO a PSD s-a manifestat în mod evi-

duplicitiţii dent în timpul crizei din Kosovo. Iată câteva exemple:
• Mai 1998: Aflat în vizită în Iugoslavia, la preşedintele
Slobodan Miloşevici (cu care încheiase anterior şi un
Tratat de prietenie, în numele României), Ion Iliescu,
devenit şeful Opoziţiei şi, fireşte, al PDSR, afinnă că
poziţia autorităţilor de la Belgrad faţă de criza din
Kosovo este corectă şi intervenţia comunităţii
internaţionale nu este autorizată.
• Iunie 1998: Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al
aceluiaşi partid, contestă legitimitatea intervenţiei NATO
în Kosovo, adăugând că "nimic nu e sigur că vom deveni
aliaţi în NATO".
• Noiembrie 1998: Ion Iliescu declară că iniţiativele
NATO "reprezintă un atacfrontal la autoritatea ONU şi
a Consiliului de Securitate".
• Martie I 999: Adrian Năstase, pe atunci preşedinte
executiv al PDSR, cataloghează poziţia fermă "a
Preşedintelui Constantinescu de a sprijini NATO" drept
"o gafă diplomatică de proporţii care nu se inscrie 1i1
interesul României", în timp ce Jon Iliescu aseamănă
conflictul din Kosovo cu "un nou Vietnam".
• Aprilie 1999: Ion Iliescu consideră că prăbuşirea acci-
dentală pe teritoriul României a unor rezervoare supli-
mentare de combustibil aparţinând unui avion F 15
reprezintă "un abuz flagrant de încălcare a spaţiului ae-
rian românesc".
390
Adevărul 5
• Mai 1999: Jon Iliescu declară că "intervenţia NATO nu

are nici bază legală, nici bază morală", adăugând că "noi
trebuie să gândim şi în perspectivă şi să nu prejudiciem
interesul naţional printr-o conjunctură de moment".
• Mai 1999: În momentul istoric al discursului premieru-
lui britanic în Parlamentul României, când acesta anunţa
sprijinul Marii Britanii pentru integrarea României în
NATO şi Uniunea Europeană, parlamentarii PSD şi PRM
îl sfidează purtând pe piept însemnul "Ţinte umane",
folosit de susţinătorii lui Miloşevici în Iugoslavia.
Strategia militară a României
1990 • 1996:
Subminarea capacităţii de apărare
Deşi, formal, autorităţile de la Bucureşti invocau inte- Buget de

grarea în NATO drept obiectivul care trebuia să traseze cinci ori
politica de securitate a ţării, măsurile luate în domeniul mili- mai mic În
1993 faţi de
tar până în 1997, pentru a putea fi realizat un asemenea pas,
1990
au fost minime.
A fost neglijată sau omisă tocmai miza procesului de
reformă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale: constru-
irea unei Armate puternice, mobile, bine echipate şi instru-
ite, adaptabilă rapid şi compatibilă cu structurile militare ale
NATO. Alocaţiile bugetare acordate Ministerului Apărării
Naţionale au scăzut continuu, culminând cu anul 1993, când
bugetul MApN a fost de aproape cinci ori mai mic decât în
1990.
1997 · 2000:
Reformarea armatei
Administraţia Constantinescu a fost obligată să recupereze întârzierea

procesului de reformă a armatei şi să facă faţă unor chletuieli bugetare supli-
mentate tocmai din acest motiv.
391
Emil Constantinescu
Faţă de anul 1996, când, sub guvernarea PSD, s-au alocat Ministerului
Apărării Naţionale 832, l milioane dolari, în anul 2000, sub guvernarea
COR-PD-UDMR, bugetul Ministerului Apărării Naţionale a fost de 903
milioane dolari.
Prima Pornind de la realitatea internă şi de la noile priorităţi de

Strategie de politică externă ale României, în 1997 a fost elaborată prima
Securitate concepţie de restructurare şi de modernizare militară, inti-
Naţională tulată Armata 2000. A urmat elaborarea, de către Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării, a primei Strategii de Securitate
Naţională a României, după căderea regimului comunist,
având ca obiective majore stabilitatea democratică, dez-
voltarea economică durabilă şi integrarea euro-atlantică.
Am prezentat-o personal, în şedinţa comună, publică, a
Camerelor reunite ale Parlamentului, în iunie 1999.
În fiecare din domeniile securităţii naţionale au fost
întocmite strategii şi programe proprii, cu finalităţi şi
mijloace adecvate, toate pornind de la Strategia de
Securitate Naţională a României. O asemenea strategie sec-
torială, elaborată de Ministerul Apărării Naţionale şi apro-
bată de Guvern la 20 aprilie 2000, este Strategia Militară a
României. Aici sunt sintetizate principalele procese care
urmau să se desfăşoare în Armata Română în următorii ani
în scopul asigurării securităţii militare. Pentru prima dată au
fost făcute publice toate transformările în concepte, organi-
zare, înzestrare şi pregătire, prin care va trece Armata
României pentru a deveni compatibilă cu standardele
NATO. În eforturile sale de realizare a interoperabilităţii cu
structurile militare NATO, Armata României a făcut paşi
importanţi o dată cu adoptarea şi punerea în aplicare a
Procesului de Analiză şi Planificare practicat de statele
Alianţei Nord-Atlantice.
În conformitate cu documentele fundamentale care se
află la baza reformei sistemului militar - Strategia de
Securitate Naţională a României şi Strategia Militară a
României - au fost elaborate Concepţia privind sistemul
planificării strategice Întrunit; Viziunea strategică 2010;
Doctrina acţiunilor militare externe.
392
Adevărul 5
În 1999, NATO a pus la dispoziţia statelor candidate un Planul

plan de acţiune standard, pe care România şi l-a asumat. Naţional
Acest model de Plan Naţional de Aderare la NATO, lansat de Aderare
la 24 aprilie 1999, la Summit-ul de la Washington, a consti- la NATO
tuit un pas important în concretizarea procesului de aderare
a fiecăreia dintre ţările candidate.
Redimensionarea efectivului Armatei Române a fost o O armată

masura necesara şi obligatorie. Ea a avut drept consecinţă o naţională
reducere treptată a numărului recruţilor încorporaţi, de la modernă
72.500 în 1997, la 34.000 în anul 2000, precum şi o nouă
structură a categoriilor de forţe militare, compatibilă cu
structurile NATO.
Reducerea numărului posturilor de general a fost una
dintre deciziile cele mai importante pentru reformarea
Armatei. La sfărşitul anului 1996, în Armata Română erau
460 de posturi de general. La stărşitul anului 2000, erau în
activitate, în armată, 136 de generali, corespunzător preved-
erilor noilor norme de organizare internă şi nivelului mediu
înregistrat în ţările occidentale şi celelalte state candidate la
integrarea în Alianţa Nord-Atlantică.
O altă direcţie în care s-a acţionat a fost aceea de elimi-
nare a situaţiei negative, preluate ca o moştenire a sistemu-
lui sovietic, în care un număr important de funcţii de gene-
ral erau ocupate de ofiţeri cu grad de colonel sau locotenent-
colonel. Prin avansarea unor ofiţeri superiori la gradele de
general a fost implementat sistemul de organizare al
armatelor NATO, în care gradul şi funcţia coincid.
Apărarea demnităţii naţionale
Prin întreaga sa activitate în plan extern în cadrul organismelor

internaţionale, al relaţiilor bilaterale şi al acordurilor trilaterale încheiate cu
ţări învecinate, Administraţia Constantinescu a urmărit să redea şi să apere
demnitatea naţională a românilor. Participarea şi contribuţiile României în
cadrul reuniunilor la nivel de şefi de stat şi de guvern, de miniştri de Externe
sau ai Apărării, ai Educaţiei sau Culturii au făcut ca poziţia şi rolul ei în viaţa
comunităţii internaţionale să fie reconsiderate şi apreciate.
393
Emil Constantinescu
Decizia Refuzul de a pennite trecerea, altfel decât s-a convenit, a

unui stat avioanelor militare ruseşti prin spaţiul aerian românesc în
suveran timpul războiului din fosta Iugoslavie a fost acceptat de
annata rusă şi de conducerea Rusiei, care a tratat cu respec-
tul cuvenit decizia unui stat suveran altă dată ignorat. Fără
îndoială, această atitudine fennă şi demnă a Rorr.âniei a
contat şi în ochii celorlalţi vecini ai României.
Misiuni Între l 997 şi 2000, Annata Română a participat cu a-

În sprijinul proape 5.000 de militari la zece misiuni în sprijinul păcii
picii organizate de ONU în Albania, Bosnia Herţegovina, Congo,
Kosovo.
Pentru întărirea securităţii, a încrederii şi bunei
vecinătăţi, annata română s-a implicat într-o serie de
iniţiative de cooperare militară regională, vizând comtituirea
unor unităţi mixte: Forţa Multinaţională de Pace dm Sud-
Estul Europei, Brigada Multinaţională cu Capaci:ate de
Luptă Ridicată a Forţelor ONU în Aşteptare (SHIRBRIG),
Batalionul Româno-Ungar de Menţinere a Păcii, Cooperarea
în Domeniul Menţinerii Păcii a Ţărilor din Centrul Europei
(CENCOOP), Unitatea de Geniu Ungaro-Româno-Sloveno-
Ucraineană, Batalionul Mixt Româno-Moldovenesc.
Comportamentul militarilor români în toate aceste
acţiuni a demonstrat o bună pregătire militară şi abilitatea de
a coopera cu succes în cadrul unităţilor mixte, sporind pres-
tigiul Annatei Române şi al României în plan internaţional.
ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANA

1990 • 1996:
Semn distinctiv • Secera şi Ciocanul
O Românie În 1996, România se afla încă în situaţia de a lupta, ca pe

a trecutului vremea lui Ceauşescu, pentru obţinerea clauzei naţiunii
celei mai favorizate din partea SUA. În volumul Geografia
politică a Europei, apărut în acel an la Paris, dintre toate
tările foste comuniste din Europa Centrală, de Sud-Est şi
Adevărul 5
zona Baltică, România şi Serbia erau singurele marcate în

roşu cu secera şi ciocanul, fiind considerate ţări conduse de
guverne neo-comuniste. Mai mult, din cauza opoziţiei
statelor membre, România nu fusese admisă nici în CEFTA
(Acordul de Comerţ Liber în Europa Centrală), nici la
Reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală (Iniţiativa
Central-Europeană).
Deşi fusese primită în Consiliul Europei în 1994,
România era încă monitorizată pentru neîndeplinirea
criteriilor politice.
Pentru aderarea la Uniunea Europeană, România îşi
depusese candidatura şi nimic mai mult.
1997 · 2000:
Succese in procesul negocierilor
cu Uniunea Europeană
În perioada I 997-1999, evoluţia strategiei de extindere a Membru

Uniunii Europene a fost marcată pozitiv de luarea în con- În familia
Europei
siderare a solicitărilor şi intereselor României. În 1997, la
Reuniunea şefilor de stat şi de guvern de la Luxemburg, cu
sprijinul Preşedintelui Chirac şi al Cancelarului Kohl, am
reuşit să obţin abandonarea proiectului de extindere în va-
luri a Uniunii Europene (aşa cum fusese concepută extinde-
rea NATO), precum şi acceptarea unei "foi de parcurs", care
să ofere şanse egale tuturor ţărilor care îşi prezentaseră can-
didatura.
Doi ani mai târziu, în decembrie 1999, prin decizia
Consiliului European de la Helsinki, România făcea parte
din grupul compact al celor 12 state candidate cu care Uniu-
nea urma să deschidă negocierile de aderare în anul 2000.
În mai puţin de zece luni, de la 15 februarie 2000 până în
7 decembrie 2000, România a închis 6 capitole importante -
"Întreprinderi mici şi mijlocii", "Ştiinţă şi cercetare",
395
Emil Constantinescu
"Educaţie, formare profesională şi tineret", "Relaţii

externe", "Politica externă şi de securitate comună",
"Statistică"- şi a pregătit pentru negociere alte 13 dosare, în
condiţiile în care aparatul tehnic al Departamentului de
Integrare Europeană nu depăşea 70 de specialişti.
La I O decembrie 2000, la Reuniunea şefilor de stat şi de
guvern de la Nisa, am obţinut pentru România un număr de
36 locuri în viitorul Parlament European.
2001-2004:
Eşec in realizarea
angajamentelor asumate
Clientela Sub guvernarea Iliescu-Năstase, aparatul tehnic al
politică mai Ministerului Integrării a explodat, ajungând la I .OOO de pos-
importantă
turi. Cu toate acestea, după trei ani şi jumătate de la
decât
integrarea începutul acestei guvernări, România mai avea de negociat
6 capitole dificile, iar în cazul celor deja negociate nu
obţinuse facilităţile post-aderare care îi vor fi imperios
necesare pentru a rezista în procesul de integrare, facilităţi
pe care alte state candidate au reuşit să şi le asigure.
Pe tot parcursul acestei guvernări, pregătirea dosarelor
de aderare a mers încet, greoi şi, nu o dată, delegaţiilor mi-
nisteriale li s-au returnat dosarele spre completare. În
semestrul I al anului 200 I, România a reuşit să încheie un
singur capitol de aderare şi acela minor: "Pescuitul". În anul
2002, România a rămas în urma Bulgariei, căreia i-a fost
recunoscut statutul de economie de piaţă funcţională.
România nu a primit acest statut nici în anul 2003. Astfel,
România s-a desprins de plutonul compact al statelor care
au început negocierile în 2000 şi, spre deosebire de celelalte
opt state foste comuniste care au aderat la Uniunea
Europeană la I mai 2004, ea s-a auto-exclus din
Parlamentul European ales în acest an.
396
Adevărul 5
Negocierea înceată, intermitentă şi total netransparentă a

dosarelor de aderare este rezultatul incompetenţei şi relei-
voinţe a guvernării PSD, mai puţin preocupată de adoptarea
şi aplicarea legislaţiei europene decât de interesele propriei
sale clientele politice care nu poate şi nu vrea să intre într-o
competiţie corectă pe o piaţă liberă funcţională.
La începutul anului 2004, prin votarea în Parlamentul Amânarea

European a amendamentelor Comisiei de politică externă la Încheierii
Raportul Nicholson, România a pierdut până şi punctele negocierilor
de aderare
câştigate în timpul Administraţiei Constantinescu pentru
la UE
îndeplinirea criteriului politic. Guvernului Năstase i s-a
impus o nouă strategie de pre-aderare, România fiind
supusă din nou monitorizării.
Cele mai mari obstacole în derularea negocierilor le-au
ridicat Justiţia şi Afacerile Interne, deficienţele sesizate de
Uniunea Europeană determinând restituirea repetată a dosa-
rului, pentru completări. După mai bine de 3 ani de la debu-
tul negocierilor la acest capitol, Guvernul PSD a fost pus în
situaţia jenantă de a fi obligat să mai răspundă la încă 350 în-
trebări suplimentare privind în special neasigurarea indepen-
denţei magistraturii şi a unui proces echitabil în România.
În septembrie 2004, ministrul Integrării Europene,
Alexandru Fărcaş, şi negociatorul şef, Vasile Puşcaş, au
comunicat că lista răspunsurilor la cele 350 întrebări a fost
depusă la Bruxelles, "în vară", dar nu a fost încă luată în
discuţie de Comisie. Faptul că, până la definitivarea raportu-
lui de ţară, mai erau doar patru săptămâni şi România mai
avea de încheiat negocierile, pe lângă Justiţie şi Afaceri
Interne, şi la capitolele Libera circulaţie a serviciilor, Politici
regionale şi structurale, Mediu, iar la Concurenţă urmau să
fie analizate înlesnirile fiscale acordate la toate privatizările
începând cu anul 2000, inclusiv cele din siderurgie, nu
provoca nici urmă de îngrijorare la nivelul Guvernului.
Dimpotrivă, posibilitatea vehiculată (chiar la Bruxelles) ca
397
Emil Constantinescu
România să nu poată încheia negocierile în acest an, iar

aderarea sa să fie decuplată de cea a Bulgariei, a fost tratată
cu nonşalanţă, reiterându-se iarăşi şi iarăşi declaraţiile de
sprijin ale şefilor de stat sau de guvern care ne vizitează ţara,
ori pe care omologii români îi întâlnesc în străinătate.
Nu există nici un motiv ca declaraţiile de sprijin să nu
continue până la (şi chiar după) raportul de ţară, dar nu
există nici un argument de natură să dea speranţe şefului de
stat şi, respectiv, de guvern din România că asemenea
declaraţii ar putea suplini întârzierile şi neîmplinirile acu-
mulate sub guvernarea PSD din 2001-2004.
DEMONSTRAREA TEZEI
Sub regimul Iliescu din anii 1990-1996, relaţiile externe

ale României au fost marcate în plan bilateral de erori şi
gafe care au culminat cu încheierea Tratatului de prietenie
cu Iugoslavia regimului Miloşevici, semnarea Tratatului de
bază cu Uniunea Sovietică şi negocierea unui Tratat cu
Federaţia Rusă, net dezavantajos României. O realizare
notabilă rămâne doar Tratatul cu Ungaria, încheiat în 1996.
În relaţia cu organizaţiile internaţionale au predominat
dificultăţile de aliniere la standardele reglementărilor ONU
şi OSCE în materia drepturilor omului şi de dobândire a
statutului de membru al Consiliului Europei, realizată abia
în 1994, după ce marea majoritate a ţărilor eliberate de
comunism erau deja membre cu drepturi depline.
Candidaturile la NATO şi Uniunea Europeană au rămas
simple formalităţi.
Alternanţa la putere datorată câştigării alegerilor parla-
mentare şi prezidenţiale de către COR şi candidatul ei la
Preşedinţie au permis recuperarea deficitului de democraţie
şi de reforme, separarea puterilor şi funcţionarea statului de
drept.
398
Adevărul 5
Respectarea convenţiilor internaţionale şi onorarea anga-

jamentelor asumate au schimbat percepţia organizaţiilor
internaţionale asupra României aşa încât ea a devenit un
membru activ al Consiliului Europei şi ONU, inclusiv în
acţiunile acestora de înlăturare a abuzurilor împotriva drep-
turilor omului şi de combatere a corupţiei.
După ce, până în 1996, fusese exclusă din rândul statelor-
candidate pregătite pentru aderarea la NATO, România a
ieşit în sfârşit din lista de aşteptare fără termen, fiind nomi-
nalizată pentru al doilea val al extinderii prin rezoluţiile
adoptate în 1997, la Madrid, şi în 1999, la Washington, ast-
fel că aderarea la Tratatul Nord-Atlantic a devenit posibilă.
Ea s-a realizat patru ani mai târziu, în 2003.
Sub mandatul Administraţiei Constantinescu, România a
fost invitată, în 1999, să adere la Uniunea Europeană şi a în-
ceput negocierile în 2000, împreună cu alte 12 state candi-
date.
După alegerile din 2000, sub mandatul Iliescu - Năstase,
România a pierdut ritmul şi şansa de a se număra printre
cele I O state admise în Uniunea Europeană în 2004, iar difi-
cultăţile pe care le întâmpină şi acum, în încheierea
negocierilor, îi diminuează nu numai posibilitatea de ade-
rare la Uniunea Europeană în 2007, cum s-a preconizat, ci
şi credibilitatea.
CONCLUZII
Evenimentele care au marcat relaţiile externe ale

României pe parcursul primilor 15 ani parcurşi după
înlăturarea dictaturii au relevat dificultatea desprinderii sale
de trecut în condiţiile în care, timp de 11 ani, la conducerea
ţării s-au aflat şi se mai află oameni formaţi în spiritul
devotamentului faţă de idealurile comunismului, revoltaţi
împotriva celor ce le-au "întinat"; oameni care au militat nu
399
Emil Constantinescu
pentru drepturile omului în România, ci pentru a-l prezenta

lumii pe dictatorul Ceauşescu ca un "apărător al drepturilor
omului".
Dacă astăzi declaraţiile lor s-au schimbat, dacă aderarea
la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană sunt teme
favorite pentru discursuri acasă şi reuniuni în străinătate,
vinovată a fost doar frica de o totală izolare. Fără cei patru
ani petrecuţi de PDSR în Opoziţie, când Administraţia
Constantinescu a schimbat radical orientarea politicii
externe a României, PSD ar fi rămas acelaşi actor indecis,
ezitant şi păgubos pentru ţară, iar Preşedintele Ion Iliescu şi
ministrul său de Externe, azi prim-ministru, Adrian Năstase,
nu ar mai fi celebrat cu şampanie, la televizor, primirea
României în NATO.
400
ADEVĂRUL 6.
DESPRE STAREA
SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI
• ~2004
~ ea ~ ~ ~ - pe,et,ut fPtuH4,
datâ ue
I S Mi. 'l1e '90. e,z,am, ue ~-
11e 'fi2 # 'fi6 e,z,am, ftwt-
~ 4i. ue ~ eu uea U 4Ht ttzâit ut 4tt-«uo«lli. ,ut ai« a/,taqa.
'11t 2000. iJ ~ ' k ~ # " " ~ ~ ' " '
aueaM tuH/J- µ,et,ut ~ - A~. ,,,â ettt u'"' "'"'~ 4â etrd.
'ţ)a,,zd e «# ~ e4 ~ - 1tid o ~ ~ -
()~ ~ e4 uiaţa uatâ. e4 ~ ea ~ - pe,et,ut ~-
&d4ţ,, ca,ie 4" eu â/t«4 UQ4 ' " ' ~ 4ftari«. ,eid tuH/J-. A,44 a.
ud4 Petteua.
Peae ( ( J a l e ~ ~ # ~ - ~o~
401
Emil Constantinescu
~~aâ<Jddâţiica,zedeµ.t,z«Miauefttâu{ieffli4itâ.
'ţ)Mâ, euute? 'ţ)Mâ, câd?
e« Mi &e WUH4. ""4- ~ fa ~ - " ' ~ 'Df®Ma. SMUe
1 ~ . 1Ndai Şa-za. ~ ~ - 1~ ~~- 1t@tae
r/t«l4ta4i«. 1Ndai Şa-za ~ Uit ~ al W- ' R ~ aut Mă
'60. c«. 1littMi4 de Scea ue -wM «#Ud ~ ~- ~ ue
~ ~ - « t m &e ~ uM de at Mi/ea ~ ~ -
~ µ4ut o ~ . e94tauaueµeo,ua~a~.
~ii~~~~ ui {iid ~ t ) ~
'Roueu. ~ fu M'ZC ei ii U'lffla4e'Z4 ~ U-( µ ~
~ - P~ud<Ut~. c . a - i d ~ ~
~- o~ u ii i4etze4a. ~ ~ d u . i d e u-i eu-
e«te fu ~ #· ud taţi afaut9 fa Jid. ue ţaţa ~ - ii
~µ~~a-eefde'ta~~- ~
lâ, ue Jdde ~ ue «Mâ. aud Offl ~ # fad. affeue ee
~ 4â ~ # u mMi ~ "" ideat. t ) ~ pzeţ«t
~ # 4e afâ.t«,z,â, uto,r, u r.tM µ~-
•
Pea-ue eei ffl4i m«tţi ~ e ~ "" fPt49 ~
ca,ze n« 4e p,au
~- ~ a.4tţd
d e ~ al uxujwM,'tii ~ a« t-uiit 4«te
de mii d e ~ &e ~ 'Fli.
'11e «'Zffl4 ffl4IZifM ţ«~ U'Z-«f 4e ~ - dM fu ~
~deaµ~~ fa~#~~
ue U4~euei. rl ~ /z'tM- ~ aftâ, M ee M'ZC defuvzte? & ~ de
o attâ ~ ? Sa« ~ ~uu ~u de d«a44-ze ~ o
aµ ~ ue ca,ze u ~ U'Z-«f # addc?
402
Adevărul 6
TEZA:
Adevărul despre starea societăţii româneşti nu poate ocoli

realitatea dezordinii şi sărăciei care predomină azi in oraşe şi
sate, in familii, şcoli şi spitale, la nivelul unor instituţii depen-
dente de venituri bugetare precare şi adeseori prost gospo-
dărite. Cauzele nu trebuie insă limitate la scăderea producţiei
industriale sau la creşterea insuficientă a produsului intern brut,
pentru că, până şi în aceste condiţii, câştigurile salariale, pen-
siile, alocaţiile, ca şi fondurile pentru sănătate, educaţie, cultură
s-ar fi putut ridica mult peste sumele inregistrate in aceşti 15
ani. Ei poartă toţi pecetea guvernărilor PSD - chiar şi cei patru
ani când acesta s-a aflat in opoziţie şi când coaliţia aflată la
putere în 1997-2000 a reuşit o redresare dificilă, dar nu şi o mai
bună stare, de care oamenii erau îndreptăţiţi să aibă parte.
Teama de reforme adevărate a liderilor PSD, obstinaţia
conservării marelui sector de stat în economie cu riscul acu-
mulării unor pierderi financiare uriaşe, obstrucţionarea iniţiativei
private, opoziţia înverşunată faţă de reconstituirea integrală a
drepturilor foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul
comunist, lăcomia nemăsurată a noilor (recrutaţi dintre vechii)
gestionari ai producţiei, comerţului, serviciilor şi administraţiei
publice, o fiscalitate excesivă dublată de tolerarea şi iertarea
marilor datornici au făcut ca un buget naţional oricum sărac să
devină sursa îmbogăţirii ilicite a aşa-zişilor miliardari de carton
şi a baronilor de astăzi, în dispreţul total al unei mari majorităţi
tratate cu pomeni electorale, minciuni propagandistice şi promi-
siuni fără acoperire.
DEFINIREA PROBLEMEI
O societate modernă, aptă să atragă şi să integreze indi-

vidul într-un sistem funcţional, în care drepturile şi intere-
sele sale să fie luate în considerare, are nevoie de legi şi
403
Emil Constantinescu
instituţii, de o administraţie competentă şi responsabilă, de

o justiţie care să impună legea când aplicarea ei e ocolită şi
sancţiuni pentru cei ce o încalcă.
Progresul societăţii depinde de resursele financiare şi
umane disponibile. Calitatea vieţii oamenilor depinde de
câţi bani investeşte societatea în educaţie şi calificare profe-
sională, în sănătate, cultură, mediu şi ordine publică.
Coagularea şi armonizarea relaţiilor sociale nu pot fi
asigurate în afara unui parteneriat public - privat şi a unui
binom natural individ - comunitate. Alături de legi, reguli,
tradiţii, contează capacitatea noastră de a privi propriile
interese ca parte a aspiraţiei şi interesului comun de a pro-
gresa.
Reforma legislativă şi instituţională
1990 • 1996:
Sfidarea Constituţiei
O Românie La cinci ani de la adoptarea Constituţiei, nu exista o lege

lipsită de care să reglementeze condiţiile exercitării iniţiativei legislative
legi de către cetăţeni, drept fundamental, garantat de Constituţie.
esenţiale
Nu exista o lege a Avocatului Poporului, instituţie meni-
tă să-l apere pe cetăţean de abuzurile autorităţilor publice.
România nu avea încă o lege a răspunderii ministeriale -
ceea ce a permis Guvernului Văcăroiu să ignore o moţiune
a Opoziţiei adoptată de Parlament în 1996.
Nu exista o lege a bugetelor locale, care să permită
folosirea veniturilor proprii de către comunităţi şi nici o
reglementare adecvată a domeniului public şi a celui privat.
Nu exista o lege a funcţionarilor publici, care să garanteze
stabilitatea în funcţie şi neutralitatea politică a acestora.
404
Adevărul 6
În România nu existau reglementări privind instituirea

stării de asediu şi a stării de urgenţă - ceea ce a pus insti-
tuţiile statului într-o situaţie extrem de dificilă în timpul ten-
tativei de lovitură de stat şi a încercării de subminare a
ordinii constituţionale de la începutul anului 1999.
România nu avea o lege a referendumului, procedură
obligatorie într-o situaţie de criză parlamentară care
afectează interesul naţional: în caz de suspendare din funcţie
a preşedintelui ori atunci când se modifică Constituţia.
Nu existau legi speciale pentru combaterea corupţiei şi a
spălării banilor murdari.
1997 • 2000:
Funcţionarea statului de drept
Administraţia Constantinescu a făcut posibilă iniţierea, votarea şi pro-

mulgarea tuturor acestor legi esenţiale pentru funcţionarea statului de drept.
Parlamentul ales în noiembrie 1996 a dezbătut şi a adoptat: Legea privind
exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni; Legea Avocatului
Poporului; Legea bugetelor locale; Legea referendumului; Statutul
funcţionarilor publici; Legea pentru prevenirea şi sancţionarea actelor de
corupţie; Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor murdari.
De asemenea, a fost modificată Legea de organizare judecătorească; au
fost reglementate organizarea şi funcţionarea executorilor judecătoreşti; au
fost majorate salariile şi alte drepturi ale judecătorilor.
Din punct de vedere cantitativ, numărul legilor adoptate în anii I 997-
2000 a fost cu 43% mai mare decât numărul legilor adoptate în perioada
1993-1996. Dacă analizăm şi conţinutul legilor, diferenţa calitativă şi de
importanţă este net favorabilă perioadei I 997-2000.
Două dezbateri pe care le-am organizat la sediul Legile

Preşedinţiei României, în primăvara şi toamna anului 1999, proprietăţii
cu liderii tuturor partidelor parlamentare şi reprezentanţii private
patronatului, sindicatelor şi societăţii civile, ca şi mesajul pe
405
Emil Constantinescu
care l-am adresat celor două Camere ale Parlamentului în

vara anului 1999 au reuşit să deblocheze procesul de legifer-
are în domeniul proprietăţii private şi au dus la adoptarea
Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi a celor forestiere (Legea nr. 1/2000,
cunoscută şi sub numele de "Legea Lupu", după numele
iniţiatorului ei). Ea a fost precedată de Ordonanţa de
Urgenţă nr. 198/1999, prin care terenurile blocate în între-
prinderile agricole de stat au putut intra în circuitul normal
al pieţei libere.
Tergivers •.rea şi modul discreţionar în care a fost aplicată
"Legea Lupu' de către guvernul Năstase, în perioada 2001-
2004, au condus la abuzuri grosolane şi mii de procese în
toată ţara.
Dezbaten 1 Legii de restituire a imobilelor confiscate de
regimul corn mist a fost împiedicată mai bine de un an de
obiecţiile Pa, tidului Democrat, deşi acesta făcea parte din
Guvern. Am cerut Camerelor o sesiune extraordinară, dar
numai Came a Deputaţilor a convocat această sesiune. În
Senat, PDSR obţinuse între timp majoritatea şi a reuşit să
amâne adopt rea legii de restituire a imobilelor până după
alegerile din 2000. Re-,ponsahilitatea acestor tergiversări
revine însă tuturor partidelor parlamentare din acea
perioadă, in lusiv atitudinii duplicitare a preşedintelui
Senatului, lit :ralul Mircea Ionescu Quintus.
Retragerea În decerni rie 1996. Rom{rnia Sl' afla încă într-o situaţie
recursurilor critică, de ne ~spectarc a principiului separaţiei puterilor în
În anulare stat. Aplicân slugarnic indicatiile Preşedintelui Iliescu cu
privind
restituirea privire la n: tituirea imohilelor naţionalizate, Procurorul
imobilelor General Vas ~ Manea Drăgulin şi succesorul său Nicolae
Cochinescu ; ediaser;i ( ·urtca Supr1.!mf1 de Justiţie cu recur-
suri în anula, împotriva hotăr,îrilor definitive pronunţate de
Curţile de A :I în favoarea foştilor proprietari. Schimbarea
Procurorului 3eneral şi retragerea acestor recursuri în anu-
406
Adevărul 6
lare au fost posibile numai după modificarea Legii de orga-

nizare judecătorească şi numirea în această funcţie a con-
silierului prezidenţial Sorin Moisescu, care a retras toate
recursurile în anulare introduse de predecesorii săi.* S-a a-
sigurat, astfel, nu numai restituirea imediată a proprietăţilor
redobândite prin Justiţie, dar şi scutirea bugetului României
şi, în consecinţă a cetăţenilor ţării, de plata unor alte
despăgubiri care ar fi urmat judecării acestor procese la
Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.**
În acelaşi context, am declarat public că voi respinge
orice propunere de reînvestire la Curtea Supremă de Justiţie
a judecătorilor care votaseră împotriva restituirii imobilelor
prin Justiţie şi admiseseră recursurile în anulare în I 995-
1996. Deşi am fost violent atacat de PDSR pe această temă,
mi-am respectat angajamentul.
Prin Legea I 09 din 1997 a fost înfiinţat Consiliul Eco- ln aplrarea

nomic şi Social, sindicatele şi patronatele devenind astfel, cetlteanului
pentru prima dată, parteneri ai Guvernului implicaţi direct
în procesul de legiferare în domeniile economic şi social.
Prin Legea 116/ 1998 s-a reglementat organizarea şi
funcţionarea Jandanneriei Române, după ce prin Legea
1/1998 s-au pus bazele unei organizări eficiente şi trans-
parenţe a Serviciului de Infonnaţii Externe.
A fost adoptată Legea 187/1999 privind deconspirarea
Securităţii ca poliţie politică şi accesul oricărui cetăţean la
propriul dosar întocmit de aceasta. Aplicarea acesteia a re-
levat o serie de imperfecţiuni - sesizate, de altfel, de la bun
început, de senatorul PNŢCD, Constantin Ticu Dumitrescu,
• S-a întâmplat ca, după şapte ani, doamna Maria-Angela Gheorghiu din Bucureşti să-ml
mulţumească că am "găsit omul potrivit, la locul potrivit" pentru ca recursul ln anulare să fie
stopat şi să-i fie redată casa construită de părinţii săi in anii '30.
•• Este de precizat că, până in iulie 2004, in baza hotărârilor CEDO de la Strasbourg, statul
român a fost obligat să plătească milioane de dolari proprietarilor cărora Justiţia română le
respinsese acţiunile de revendicare prin hotărâri pronunţate până in 1997.
407
Emil Constantinescu
ale cărui propuneri din proiectul de lege pe care l-a iniţiat nu

au fost votate de Parlament decât în parte.
2001 · 2004:
Încălcarea separării puterilor in stat
Guvernarea Una dintre minciunile cu care PSD a manipulat opinia

prin publică atât în perioada în care s-a aflat în opoziţie, cât şi
ordonanţe după ce a ajuns la guvernare, a fost aceea că Executivul con-
deurgenţă
stituit de coaliţia COR-USD-UDMR guvernează prin ordo-
nanţe de urgenţă. PSD a făcut chiar o plângere în acest sens
la oficialii Uniunii Europene şi a ameninţat că se va retrage
din Parlament dacă Guvernul va continua să emită ordo-
nanţe de urgenţă.
În realitate, în 1997, primul an de guvernare CDR-USD-
UDMR, Guvernul Victor Ciorbea a emis 93 de ordonanţe de
urgenţă. În 200 I, primul an de guvernare PSD, Guvernul
Adrian Năstase a emis 195 de ordonanţe de urgenţă, adică
mai mult decât dublu.
În primele 8 luni ale celui de-al doilea an de guvernare
COR-USD-UDMR. au fost emise 13 ordonanţe de urgenţă.
În primele 8 luni ale celui de-al doilea an de guvernare PSD,
Guvernul Năstase a emis I 03 ordonanţe de urgenţă.
În total, PSD a emis 298 de ordonanţe de urgenţă în
primele 20 de luni de guvernare, faţă de I 06, câte a emis
guvernarea COR-USD-UDMR.
Amestecul Imediat după câştigarea alegerilor din 2000, premierul

politicului Adrian Năstase a dat semnalul oficial de amestec al politi-
În Justiţie cului în Justiţie, afinnând că votul dat de alegatori PDSR îi
absolvă pe liderii partidului de toate acuzaţiile care li s-au
adus în cazurile "Jimbolia", "Costea" şi "Firul roşu".
"Răspunsul la aceste chestiuni, spunea Adrian Năstase, s-a
dat cu ocazia alegerilor. Alegătorii au înţeles că era vorba
despre diversiuni". Imediat după această declaraţie, dosarele
respective au fost practic închise.
408
Adevărul 6
• În urma publicării pe Internet a unui raport anonim,

Annagedon II, care vorbea despre averea şi legăturile de
afaceri ale lui Adrian Năstase, Parchetul General i-a
reţinut şi anchetat pe Ovidiu Iane şi Mugur Ciuvică, sus-
pectaţi că ar fi distribuit raportul pe Internet. Ulterior,
acuzat de presă pentru încălcarea libertăţii de exprimare,
Adrian Năstase a declarat că, în acest caz, chestiunile
juridice sunt nesemnificative, importantă pentru el fiind
dimensiunea politică.
• Ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, s-a amestecat de
mai multe ori în actul de justiţie, recomandându-le
judecătorilor Curţilor de Apel din toată ţara ca, în decizi-
ile lor, "să aibă în vedere soarta chiriaşilor din casele
naţionalizate". O altă circulară le spune judecătorilor
Curţilor de Apel că "ar fi indicat" să suspende acţiunile
de lichidare a băncilor aflate în faliment.
• Ministrul privatizării, Ovidiu Muşetescu, a acuzat pu-
blic, în mai multe rânduri, Justiţia că, în procesele legate
de privatizare, dă sentinţe în defavoarea statului.
• După ce mai mulţi proprietari de imobile au câştigat
procesele intentate statului român la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului de la Strasbourg, PSD a ameninţat că
va elabora o lege care să limiteze accesul foştilor propri-
etari la CEDO, dând a înţelege judecătorilor români că
deciziile lor vor rămâne definitive, indiferent de faptul că
ele vor respecta sau nu Convenţia pentru apărarea drep-
turilor omului la care România a aderat.
• În martie 200 I, noul Procuror General Joiţa Tănase Destituiri

i-a înlăturat din funcţii pe procurorii Ovidiu Buduşan, şef pe criterii
la Secţia de combatere a corupţiei, şi Doru Dobocan, şef politice
birou în cadrul acestei secţii în cadrul Parchetului
General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Ovidiu
Buduşan instrumentase mai multe dosare în care erau
implicaţi direct sau indirect demnitari şi prieteni politici
ai regimului Iliescu (Viorel Hrebenciuc, Dan Voiculescu,
409
Emil Constantinescu
Răzvan Temeşan, George Constantin Păunescu, Bebe

lvanovici etc.), dar şi dosarul FNI, dosare de contra-
bandă sau luare de mită. Tot Ovidiu Buduşan este
procurorul care a fost însărcinat cu efectuarea comisiei
rogatorii solicitate de către Tribunalul de Mare Instanţă
din Paris, care se referea la traficul cu afişe electorale ale
PSD din 1996.
• Tot în martie 200 l, generalul Dan Voinea a fost eli-
berat din funcţia de şef al Secţiei Parchetelor Militare.
Dan Voinea a instrumentat dosare privind evenimentele
din decembrie '89, mineriadele din iunie 1990 şi septem-
brie 1991.
• În 200 l, procurorul Alexandru Lele l-a arestat pe
Adrian Tarău, fiul prefectului PSD de Bihor, acuzându-l
de contrabandă cu benzină. După ce Procurorul General
Joiţa Tănase a declarat public că "până la urmă tot vom
găsi ceva contra lui Lele", iar Adrian Năstase a făcut
public presiuni pentru eliberarea lui Tarău, procurorul
Lele a fost suspendat din funcţie.
Cristian Panait, procurorul din cadrul Parchetului
General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care l-a
anchetat pe Alexandru Lele, a ajuns la concluzia că
acuzaţiile care i se aduceau acestuia nu stăteau în
picioare şi a cerut superiorului său să dispună
neînceperea urmăririi penale. În urma unor discuţii con-
tradictorii cu şefii săi pe marginea acestui caz,
procurorul Panait s-a sinucis.
• Prim-procurorul Victor Beşcucă din conducerea Par-
chetului de pe lângă Tribunalul Olt a fost demis pentru
că nu a dat curs invitaţiei de a participa la conferinţa or-
ganizată de conducerea Prefecturii judeţului. A fost un
semnal că procurorii au a da seamă reprezentanţilor Gu-
vernului şi de a fi alături de ei, cum s-a întâmplat de alt-
fel şi la Cluj, când un procuror cu funcţie de conducere a
participat la campania electorală a ministrului Ioan Rus,
candidatul PSD la scaunul de primar al municipiului.
410
Adevărul 6
În paralel cu acţiunik de des111uire abuzivă, Guvernul Numiri

PSD a avut grijă să numească în funcţii-cheie personaje pe preferenţiale
care să le poată controla după bunul plac.
• Alexandru Ţuculeanu şi Ilie Picioruş sunt procurorii
care în 1985 s-au implicai direct în arestarea şi trimiterea
în judecată a inginerului Gheorghe Ursu, ucis în bătaie în
arestul Miliţiei. Procurorul Ţuculeanu este unul dintre
cei care i-au anchetat pe manifestanţii din Piaţa
Universităţii în 1990. De asemenea, Ţuculeanu a fost
procurorul care a supravegheat ancheta abuzivă în cazul
Annaghedon II. Ilie Picioruş, fostul şef de cabinet al lui
Hrebenciuc între 1992 şi 1996, a fost implicat în cerce-
tarea lui Alexandru Lele şi în cazul sinuciderii pro-
curorului Cristian Panait. După ce, în 200 I, Ţuculeanu a
fost promovat procuror general adjunct, iar Ilie Picioruş
a fost numit la conducerea Direcţiei de urmărire penală
şi criminalistică din Parchetul General de pe lângă
Curtea Supremă de Justiţie, în 2004, Alexandru
Ţuculeanu a mai fost răsplătit o dată, devenind membru
al Consiliului Superior al Magistraturii.
• În iunie 200 I, trei noi judecători au fost numiţi la
Curtea Constituţională: Şerban Viorel Stănoiu este soţul
consilierului prezidenţial (la acea dată - ministrul
Justiţiei), Rodica Stănoiu: Nicolae Cochinescu, fost
Procuror General, este cel care a promovat, la cererea
Preşedintelui Iliescu, recursurile în anulare împotriva
hotărârilor de restituire a caselor naţionalizate către pro-
prietarii lor de drept; Petre Ninosu a fost consilier al
Preşedintelui Iliescu şi ministru al Justiţiei în guvernul
Văcăroiu.
• În perioada 2001-2004. mai multe soţii de demnitari ai
partidului de guvernământ au fost numite judecătoare la
Curtea Supremă de Justiţie: soţia ministrului pentru
Relaţia cu Parlamentul. Ax inte Gaşpar, soţia fostului
procuror general adjunct. Ion Teodorescu, soţia fostului
Procuror General Nicolae Cochinescu, soţia senatorului
PSD, Antonie Iorgovan, soţia secretarului de stat la
Ministerul Justiţiei, Ioan Alexandru. soţia fostului minis-
tru PSD, Petre Ninosu.
411
Emil Constantinescu
Justiţia
la Prin Ordonanţa de Urgenţă 59 din aprilie 200 I, Guvernul
cheremul PSD extinde motivele de recurs în anulare împotriva
Procurorul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile. Procedura
ui General recursului în anulare redevine astfel o armă politică foarte
puternică în mâna Procurorului General, subordonat min-
istrului Justiţiei şi, implicit, Guvernului. Orice decizie
judecătorească definitivă poate fi atacată, dacă aceasta este,
după părerea Procurorului General, "vădit netemeinică". O
asemenea motivaţie vagă este în mod evident menită să
acopere imixtiunea factorului politic în Justifie.
• Deranjaţi de faptul că au pierdut a egerile pentru
primăria Topliţei, reprezentanţii PSD au cerut
Procurorului General să introducă recurs în anulare
împotriva deciziei judecătoreşti prin care candidatul
independent fusese declarat primar ales al Topliţei. La
numai două zile de la formularea cererii, Procurorul
General a introdus recurs în anulare - ceea ce nu se
întâmplă dacă sesizarea nu vine din partea PSD.
• În cazul Băncii Internaţionale a Religiilor, declarată
falimentară, Procurorul General Tănase Joiţa a promovat
recurs în anulare, sfidând toate rapoartele BNR care
demonstrau falimentul BIR şi hotărârile judecătorilor
pronunţate pe baza acestor rapoarte.
• Acelaşi Tănase Joiţa a decis să le răspundă indirect
urmaşilor victimelor ucise la Otopeni în decembrie 1989,
care îi solicitaseră promovarea unui recurs în anulare în
vederea pedepsirii corespunzătoare a celor vinovaţi şi,
procedând exact pe dos, a înaintat recurs în anulare în fa-
voarea celor condamnaţi. Ca urmare, aceştia au fost puşi
în libertate.
• În februarie 200 I, Procurorul General Tănase Joiţa a sus-
pendat executarea deciziei definitive de condamnare la câte
15 ani de închisoare a generalilor Mihai Chiţac şi Victor
Athanasie Stănculescu, pentru participare la reprimarea
Revoluţiei de la Timişoara şi a promovat recurs în anulare
împotriva deciziei Curţii Supreme din martie 2000.
412
Adevărul 6
• După ce Curtea Supremă de Justiţie obligase CEC să

despăgubească pe cei peste 300.000 investitori care şi-au
pierdut banii depuşi la FNI, declarând valabil contractul
de cauţiune/ fidejusiune CEC - SOV Invest, în mai 200 I,
Tănase Joiţa a promovat recurs în anulare împotriva
deciziei Curţii Supreme, nesocotind faptul că acesta nu
mai putea fi introdus o dată ce termenul legal a expirat.
• În luna iulie 2001, Adrian Năstase a anunţat că va
solicita Procurorului General al României să "analizeze"
acuzaţiile de implicare în asasinarea lui Virgil Săhleanu
(fostul preşedinte al sindicatului salariaţilor de la SC
Tepro Iaşi), a lui Frantisek Priplata, afacerist ceh, şi
Victor Bălan, fost director la "Tepro" Iasi, care fuseseră
eliberaţi printr-o hotărâre a Curţii de Apel Bihor, cu
condiţia să nu părăsească oraşul. În nici 24 de ore,
Tănase Joiţa a promovat recurs în anulare împotriva
deciziei Curţii de Apel. Curtea Supremă de Justiţie a res-
pins însă recursul în anulare, pentru că Joiţa Tănase, în
graba de a răspund~ comenzii politice, "uitase" că recur-
sul în anulare nu este admisibil, cât timp nu este pronun-
ţată o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Supuşenia i-a
fost răsplătită cu un post de consul general la Strasbourg.
• În luna septembrie 2002, ministrul Apărării Naţionale,
Ioan Mircea Paşcu, a înaintat un memoriu Procurorului
General, cerându-i să promoveze recurs în anulare într-
un caz referitor la un club de fotbal. Nemulţumit de ter-
menul stabilit, ministrul Paşcu a intervenit oficial la
preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cerându-i aces-
tuia judecarea mai rapidă a cazului.
Sunt doar câteva exemple din numeroasele dosare a
căror soluţionare a fost influenţată prin intervenţii şi presiu-
ni ale Executivului asupra Justiţiei, dovedind că principiul
separării puterilor în stat nu este agreat nici astăzi de PSD,
fiind ignorat sau încălcat în mod făţiş atunci când interesele
partidului şi ale favoriţilor săi contravin hotărârilor
judecătoreşti.
413
Emil Constantinescu
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
1990 • 1996:
Centralism, birocraţie, corupţie
Dispreţ Desi Constitutia României din 1991 stabilea, la nivel de

faţi de norma generala, ca administratia publica în unitatile admi-
principiile nistrativ-teritoriale - comune, orase, municipii si judete - se
Constituţiei întemeiaza pe principiul autonomiei locale si descen-
tralizarii serviciilor publice (art. 119), regimul Iliescu a evi-
tat reformarea administratiei si punerea în aplicare a dis-
poziţiilor constituţionale.
În 1991, a fost adoptată o lege a administraţiei publice
locale (Legea 69/ 199 l ), care, cu toate carentele ei, dadea
dreptul alesilor locali sa ia decizii într-un cadru relativ
democratic. Aceasta lege putea constitui un început pentru
demararea reformei si, corect aplicata, ar fi creat premise
pentru o mai buna administrare a comunitatilor locale. Din
pacate, însa, aplicarea Legii 69/ 1991 si posibilele ei efecte
benefice au fost viciate de lipsa reglementarilor legale care
sa instituie si sa garanteze autonomiâ în constituirea si ges-
tionarea bugetelor locale. Centralismul şi birocraţia au
favorizat instalarea corupţiei la toate nivelele administraţiei
publice.
450 primari Mai mult decât atât, guvernele PSD şi prefecţii numiţi de
demişi, Guvern ca reprezentanţi ai săi în teritoriu au făcut tot posi-
suspendaţi, bilul pentru a împiedica autonomia administraţiei locale şi
demisionaţi
descentralizarea serviciilor publice. Valul de destituiri şi
suspendări care au afectat aleşii locali în perioada 1992-
1995 (aproape 200 de primari demişi sau suspendaţi, la care
s-au adăugat peste 250 de primari care au demisionat), a
determinat monitorizarea României de către Consiliul
Europei şi formularea unui raport foarte critic, Raportul De
Sabbata asupra democraţiei locale în România ( 1995).
Documentele Consiliului Europei arătau clar slăbiciunile şi
insuficienţa legislaţiei române în domeniul administraţiei
publice.
414
Adevărul 6
1997 • 2000:
Descentralizarea
şi eficientizarea administraţiei
Guvernul de coaliţie condus de CDR a acordat o maximă importanţă

refonnei în administraţia publică locală, date fiind consecinţele directe şi
concrete pe care deciziile autorităţii locale le au în viaţa cetăţeanului şi a
comunităţii. Performanţa actului administrativ, menită să asigure o bună
gestionare a treburilor comunităţii, are şi o importantă funcţie socială: o
administraţie locală modernă, transparentă şi eficientă, în slujba cetăţeanu
lui, stimulează simţul apartenenţei locale şi al responsabilităţii civice, încu-
rajează participarea membrilor comunităţii la actul de decizie privind intere-
sul comun, promovează relaţii şi atitudini generatoare de armonie socială şi
prosperitate. •
În fapt, reforma administraţiei publice locale, insistent cerută de Uniunea
Europeană şi ai cărei beneficiari direcţi sunt cetăţenii României, vizează
clarificarea şi sistematizarea legislaţiei din domeniul administraţiei publice
şi din domeniile conexe; autonomia administrativă reală, care permite
primăriilor şi consiliilor locale să dea un răspuns adaptat şi orientat către
cererea locală şi care descentralizează, totodată, asumarea atribuţiilor şi a
răspunderii; un sistem transparent de recrutare, selectare şi pregătire a
funcţionarilor publici; profesionalizarea capacităţii administrative locale de
a pune în practică responsabilităţi cu caracter descentralizat; optimizarea
gestiunii financiare pentru asigurarea necesarului de echipament şi a califi-
cării în domeniul tehnologici informaţiei.
Guvernarea 1997-2000 a prniectat şi, în bună măsură, a Măsuri

şirealizat un cadru legislativ care să facă posibilă moderni- legislative
zarea şi eficientizarea deciziei şi actului administrativ local.
Au fost adoptate o serie de legi şi hotărâri guvernamentale:
- Legea 189/ 1998 privind finanţele publice locale;
- Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia;
- Legea 219/1998 privind concesiunea;
- Legea I 88/ 1999 privind statutul funcţionarilor publici;
- H.G. 333/ 1999 privind aprobarea Protocolului-cadru de
predare-preluare a exercitării de către autorităţile locale
a atribuţiilor prevăzute de Legea 189/1998 privind
finanţele publice locale.
415
Emil Constantinescu
Toate aceste instrumente juridice au făcut posibilă

obţinerea de resurse financiare pentru derularea proiectelor
necesare comunităţilor locale prin realizarea de împrumu-
turi pe piaţa de capital, prin vânzarea unor bunuri aflate în
proprietatea privată a comunităţii, prin introducerea în cir-
cuitul economic a unor bunuri aflate în proprietate publică,
care nu pot fi vândute, ci numai concesionate.
Regiile autonome de interes local au fost reorganizate ca
societăţi comerciale având ca unic acţionar comunitatea lo-
cală, cu posibilitatea de a fi privatizate. Descentralizarea s-a
realizat, de asemenea, în domeniul financiar-fiscal, în dome-
niul protecţiei copilului, în cel al educaţiei naţionale, al să
nătăţii publice, al serviciilor publice de protecţie a plantelor,
al activităţilor sanitar-veterinare, în domeniul transporturilor
şi în cel al serviciilor publice de gospodărie comunală.
Au fost aduse în proprietatea sau în administrarea
autorităţilor locale imobilele de utilitate locală. Prin acest
proces a fost posibilă revenirea la autorităţile locale a
caselor de cultură, a clădirilor şcolilor şi liceelor, a spitalelor
orăşeneşti şi judeţene, a unor centrale termice etc. În planul
reglementărilor procedurale cu privire la achiziţiile publice
a fost adoptată O.G. 118/1999.
A început, de asemenea, reforma instituţiilor adminis-
traţiei publice centrale, prin refacerea organigramelor,
definirea clară, în cadrul fiecărui minister, a obiectivelor şi
strategiilor fiecărei direcţii componente şi eliminarea
paralelismelor dintre direcţiile (departamentele) aceleaşi
instituţii.
Transparenţa O serie de măsuri au dus la creşterea transparenţei

decizională decizionale în vederea normalizării relaţiei dintre societatea
civilă şi administraţia publică centrală.
A început aplicarea unui model de comunicare (de tip
anglo-saxon) în care instituţiile administraţiei publice sunt
apte să-şi modifice deciziile în funcţie de partenerii sociali.
Consilieri americani au lucrat alături de specialişti români la
crearea unor departamente de relaţii publice în administraţia
centrală. Pentru prima dată, reprezentanţii societăţii civile
au devenit parteneri de dialog real ai Guvernului şi ai celor-
416
Adevărul 6
lalte instituţii ale administraţiei centrale. Un accent impor-

tant a fost pus pe îmbunătăţirea comunicării interne în
cadrul instituţiilor.
Alte programe, realizate cu sprijinul partenerilor din
Uniunea Europeana şi Statele Unite, au urmărit selectarea şi
pregătirea funcţionarilor publici.
Au fost eliminate verigile intermediare de urmărire şi
arhivare a documentelor instituţiilor. Au fost încheiate con-
tracte ferme pentru informatizarea ministerelor şi a aparatu-
lui guvernamental, au fost create primele pagini de internet
ale instituţiilor administraţiei centrale.
După ani de dezbateri sterile, au fost adoptate norme ca- Statutul

re să lămurească statutul şi obligaţiile funcţionarilor publici funcţionarilor
din România, acel corp de profesionişti care, în ultimă publici
instanţă, au obligaţia să aducă la îndeplinire, în interesul ce-
tăţeanului, atribuţiile administraţiei publice centrale şi locale.
Legea 188/1999 a reglementat recrutarea, selectarea şi
promovarea funcţionarilor publici pe baza competentei si
onestitatii, stimularea responsabilităţii si a eticii profesion-
ale, eliminarea arbitrariului în avansarea în carieră a func-
tionarului public.
Pe lângă măsurile iniţiate în sprijinul autorităţilor pub- Regiuni de

lice locale, pentru o fluidizare şi o sistematizare a proce- dezvoltare
durilor de accesare a fondurilor europene au fost configu- economici
rate Regiunile de dezvoltare economică (Legea 151/ 1998).
Despre acest subiect se discută mult, într-un mod superfi-
cial, tendenţios şi pasional, grupurile de orientare naţional
ist-extremistă inducând populaţiei ideea, din păcate preluată
destul de uşor, că proiectul de regionalizare a României ar fi
un atentat la unitatea şi integritatea ţării. Nimic mai fals.
În fapt, regionalizarea este vitală pentru dezvoltarea unei
economii de piaţă cu adevărat funcţionale şi pentru finaliza-
rea cu succes a integrării României în Uniunea Europeană.
Am propus şi susţin în continuare necesitatea unei dez-
bateri la nivel naţional privind reorganizarea teritorial-
administrativă a României pe fundaţiile vechilor regiuni
istorice româneşti. Această reorganizare ar duce la transfer-
417
Emil Constantinescu
ul deciziei administrative de la centru spre regiuni, adică

mai aproape de cetăţeni; la delegarea competenţelor insti-
tuţiilor centrale către structurile regionale; la dispariţia bari-
erelor economice apărute între judeţe; la diminuarea dras-
tică a influenţei şi afacerilor baronilor, de toate culorile,
implicaţi în sau privilegiaţi de consiliile locale. Nu este de
neglijat faptul că, prin mărimea şi complexitatea ei, o
regiune atrage mai uşor fonduri europene pentru dezvoltare,
având mai multe şanse în concurenţa cu regiunile similare
din alte ţări (mai multe şanse are, de pildă, Moldova sau
Oltenia decât Vaslui sau, respectiv, Caracal).
Pe de altă parte, o regionalizare pe temeiul provinciilor
istorice mizează pe structuri cultural-economice constituite
în sute de ani şi care, în timp, au dus la conştiinţa unei iden-
tităţi comunitare, a unui sentiment de apartenenţă pozitiv. A
fi moldovean, oltean, ardelean a constituit întotdeauna un
motiv de mândrie în plus, fără a afecta nicicum conştiinţa de
a fi român.
Pentru a vem m întâmpinarea nevoilor speciale ale

comunităţilor cu mari probleme economice, au fost definite
şi delimitate zonele defavorizate. În vederea atragerii de
investiţii, Legea 20/1999 a prevăzut o serie de facilităţi pen-
tru deţinătorii sau administratorii de capital care investesc în
aceste zone, contribuind astfel la ieşirea lor din impas.
2001 - 2004:
Nesocotirea legilor
După anul 2000, Guvernul PSD nu a ezitat să eludeze prevederile aces-

tor legi sau să le modifice, chiar dacă unele din ele fuseseră deja luate în
considerare în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană.
Fonduri Actuala administraţie a nesocotit complet procentele ce

publice ar fi trebuit să revină consiliilor judeţene, respectiv consili-
speciale ilor locale, din impozitele pe venit. Lasând la liberul arbitru
418
Adevărul 6
al preşedintelui consiliului judeţean distribuirea sumelor de

echilibrare aferente oraşelor şi comunelor, PSD a determi-
nat, prin şantaj, ca aproape 50% din primarii altor partide să
treacă la PSD.
Uniunea Europeană a constatat că "Transferurile finan-
ciare către colectivităţile locale sunt lipsite de transparenţă
şi acordă o pârghie puternică de control consiliilor judeţene
în dauna consiliilor locale". Cât priveşte investiţiile, consili-
ile pot fi privilegiate prin alocări de bani din "fondurile spe-
ciale, gestionate de administraţia centrală, a căror alocare
este lăsată la bunul plac al ministerelor implicate.
Considerentele de ordin politic joacă adesea un rol impor-
tant în decizia de distibuire a fondurilor."*
Dacă Administratia COR a dat posibilitatea autorităţilor
locale să hotărască într-un câmp larg de opţiuni nivelul
impozitelor locale, în funcţie de dezvoltarea localităţilor,
PSD a revenit asupra acestei norme, impunând cote fixe ale
impozitelor, fără a ţine cont de situaţia atât de diferită de la
o zonă la alta, referitoare la resursele naturale, dezvoltarea
urbană sau rurală, infrastructură, veniturile populaţiei etc.
Legea 2 l 3/ 1998 privind proprietatea publică şi regimul Regimul

juridic al acesteia a fost încălcată prin faptul că actuala pute- proprietăţii
re a aprobat, prin hotarâri de guvern, o serie de inventare publice
inexacte ale proprietăţii publice, ceea ce va aduce o nerespectat
avalanşă de procese pe rolul instanţelor judecătoreşti.
De asemenea, Legea 219/ l 998 privind regimul conce-
siunilor nu este respectată, folosindu-se vechiul tip de con-
tract de asociere în participaţiune, din care statul, adică
bugetul cetătenilor, iese mereu în pierdere. Aceste contracte
sunt, pe deasupra, şi ilegale, pentru că nu te poţi asocia în
participare cu un bun aflat în administrare, nu în proprietate.
Procesul iniţiat de Administraţia 1997-2000, prin care
centralele termice au fost trecute la autorităţile locale, cu
asigurarea resurselor pentru buna funcţionare a acestora, a
fost continuat de PSD, dar fără plan şi fără a se mai garanta
• Raportul de ţară al Uniunii Europene - România, 2003, Cap. 8.1. Criterii politice.
419
Emil Constantinescu
sursa de finanţare. Rezultatul este că aceste centrale au

mărit tarifele peste limitele de suportabilitate ale cetăţenilor.
Centralizarea În perioada 1997-2000, a fost asigurată libertatea

gospodăririi deciziei forurilor locale legal alese cu privire la problemele
comunale comunităţilor. PSD nu înţelege însă să mai permită astfel de
libertăţi, înfiinţând o agenţie centrală care reglementează
domeniul gospodăririi comunale şi care, în fapt, înseamnă
posibilitatea Guvernului de a contesta orice licitaţie organi-
zată în acest domeniu de o autoritate locală.
Înregimentarea Statutul funcţionarilor publici a fost mutilat prin încăl

funcţionarilor carea gravă a prevederilor sale, încă din ianuarie 2001. PSD
publici a folosit tot felul de tertipuri pentru trierea funcţionarilor
publici, schimbând denumirile instituţiilor, pentru a-i obliga
să mai dea o dată concurs pentru post şi a se debarasa astfel
de cei nealiniaţi politic, în locul cărora a angajat persoane
din clientela sa politică, cu contracte de muncă la un nivel
salarial mult peste cel al funcţionarilor de carieră.
Efectele benefice ale Legii l 5 l/ 1998 privind dezvoltarea
regională au fost contracarate de guvernarea PSD prin
aducerea în subordinea centrală a unor organisme care ar fi
trebuit să se bucure de cvasi-independenţă, cum ar fi
. Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională. Aceasta a fost
trecută la Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, ceea ce a con-
dus la discuţii şi semne de întrebare privind aprobarea
proiectelor de finanţare şi utilizare a fondurilor PHARE.
Legea Proiectul unei noi legi a administraţiei publice locale a

administraţiei fost elaborat în timpul guvernării 1997-2000. Problema
publice autonomiei locale, ca şi dreptul de a folosi limba maternă în
locale
administraţia publică a localităţilor în care minorităţile
naţionale au o pondere semnificativă, prevăzute în proiect,
au stârnit controverse încă înainte ca proiectul să fie pus în
dezbaterea Parlamentului. A fost de aceea necesar ca
Guvernul Ciorbea să recurgă la o ordonanţă de urgenţă. În
paralel, proiectul de lege şi-a urmat calea în Parlament.
420
Adevărul 6
Votarea sa a fost îngreunată de obstrucţiile PSD şi PRM, ast-

fel încât legea a putut fi adoptată abia în ianuarie 2001, când
PSD a acceptat, în fine, că este o lege utilă României, dar şi
noii sale imagini de partid "reformist".
Structura aparatului guvernamental
Până în 1996, structura Guvernului şi a instituţiilor din 1990-1996

subordinea sa a fost extrem de stufoasă, aceasta fiind una
dintre cauzele ineficienţei actului de guvernare.
Cele trei cabinete din perioada 1997-2000 au urmărit 1997-2000

permanent restructurarea aparatului de lucru al Executivului
şi a administraţiei publice centrale în ansamblu. În urma
măsurilor întreprinse, numărul maxim al posturilor de spe-
cialitate (în afară de demnitari) din departamentele subor-
donate direct Guvernului s-a redus la 280 în timpul
Guvernului Isărescu, faţă de 476 în timpul Guvernului
Văcăroiu.
Din 2001, aparatul guvernamental a devenit cel mai stu- 2001-2004

fos din Europa. PSD a transformat Guvernul într-o structură
nebuloasă în care există mai mulţi miniştri ai controlului,
mai m·ulţi miniştri responsabili de integrarea europeană şi o
serie de fluctuaţii care transformă ministere în agenţii şi
viceversa, fără a spori eficienţa guvernării, dar mărind în
continuu cheltuielile unui uriaş conglomerat de demnitari,
funcţionari guvernamentali şi consilieri personali.
În faţa eşecului iminent al angajamentelor de finalizare a
negocierilor cu Uniunea Europeană, Guvernul PSD este
conceput în aşa fel încât responsabilităţile să fie cât mai
difuze şi mai impersonale. O inginerie politică de care par-
tidul se serveşte pentru a-şi promova interesul de a se
menţine la putere cu orice preţ.
421
Emil Constantinescu
Politica in domeniul infrastructurii

şi lucrărilor publice
1990 · 1996:
Nici un progres
În afara În perioada 1990-1996, în deplin contrast cu declaraţiile

infrastructurii oficiale de ataşament şi apartenenţă la spaţiul european,
europene România devenea din ce în ce mai mult un spaţiu tangent
Europei. Politica îndreptată spre trecut, lipsa reformelor
economice, abuzurile în dauna cetăţeanului şi a libertăţilor
sale au avut ca efect excluderea ţării din proiectul strategic
al infrastructurii europene.
Potrivit strategiei convenite la Conferinţa europeană de
la Salonic, din 1996, România se afla în afara coridoarelor
europene de transport care traversau ţări vecine, ceea ce
echivala cu o condamnare la izolare şi subdezvoltare. Până
şi proiectul coridorului IV, în care România figura la un
moment dat, a fost redesenat în afara graniţelor sale.
1997 · 2000:
Dezvoltare şi integrare
Coridoare După alegerile din 1996, unul dintre obiectivele pe care

europene de mi le-am stabilit a fost să folosesc întâlnirile şi reuniunile
transport internaţionale la care participam pentru a obţine includerea
prin ţării mele în proiectul strategic al infrastructurii europene,
România iar România să fie pregătită în acest sens. Graţie acestor
insistenţe şi eforturilor ministrului Transporturilor, la con-
ferinţa următoare, de la Helsinki, din septembrie 1997, au
fost aprobate trei coridoare de transport european prin
România, condiţie indispensabilă pentru obţinerea cred-
itelor necesare construcţiei şi modernizării de autostrăzi şi
drumuri europene.
Cu sprijinul Băncii Mondiale şi în baza unui program
unitar de dezvoltare a infrastructurilor, s-a reuşit ca, la
sfărşitul lui 2000, România să fie inclusă în trei coridoare de
422
Adevărul 6
transport paneuropene plurimodale: Coridorul IV, Berlin-

Constanţa, Coridorul VII, Dunărea şi Coridorul IX,
Alexandroupolis-Helsinki.
Din 1997 până în 1998 au fost reabilitaţi şi modernizaţi Reabilitarea

960 kilometri de şosele, iar după 1998 alţi 694 kilometri. Pe şoselelor
de altă parte, Administraţia Naţională a Drumurilor a pus la naţionale
punct mai multe programe prin care să fie îmbunătăţită
starea generală a drumurilor româneşti. Astfel, Programului
de întreţinere i-au fost alocate, începând cu 1997, fonduri de
aproximativ l 00 milioane dolari pe an pentru stoparea de-
gradării reţelei de drumuri naţionale, repararea suprafeţelor
carosabile şi întreţinerea şoselelor. Prin alocarea a 65 mil-
ioane dolari, între 1997 şi 1999, Programul de reparaţii a
pennis reluarea circulaţiei pe drumurile naţionale afectate
de calamităţi. Tot între 1997 şi 1999 au fost alocate 63,4
milioane dolari pentru investiţii. Până în 1998 au fost
reabilitaţi peste 1.000 kilometri de drumuri europene. În
1999, încă 790 kilometri de drumuri europene au fost
reparaţi. Confonn Programu/ului de construcţie de auto-
străzi în România, în 2000, a fost dată în folosinţă autostra-
da Bucureşti-Piteşti, lucrare care se va dovedi, însă, sub
nivelul calitativ necesar.
În privinţa transportului rutier, raportul "Europa 2000" al
Uniunii Europene, dat publicităţii la 12 octombrie 1999,
considera că organizarea de la acea vreme a sectorului de
transport rutier din România era aliniată, în cea mai mare
parte, la cerinţele şi reglementările comunitare.
La prima conferinţă mondială dedicată dezvoltării Coridor de

rutelor de transport dinspre zona caspică, desfăşurată în transport
1996, la Washington, România nu fusese luată în conside- trans-
rare în proiectul unui coridor transcontinental. continental
Prin contacte diplomatice şi politice intense, am realizat
implicarea României în proiectul de transport al surselor
alternative de hidrocarburi din arealul Mării Caspice şi Asia
Centrală spre Europa Occidentală.
Ca unnare a eforturilor Administraţiei Constantinescu,
423
Emil Constantinescu
importanţa cooptării României în transportul petrolului din

zona caspică spre Europa Occidentală a fost recunoscută de
specialiştii internaţionali. Astfel, lucrarea Geografia umană,
semnată de profesorul universitar Gabriel Wackermann,
apărută în anul 2000 la Paris, preia integral punctul de
vedere al autorităţilor române referitor la posibilele căi de
tranzit al petrolului din Marea Caspică. Autorul subliniază
importanţa strategică a României, făcând referiri la propri-
ile ei căi de transport şi capacităţi de prelucrare a ţiţeiului, la
potenţialul portului Constanţa şi la acordurile convenite
între România şi Kazahstan. De asemenea, este prezentată o
hartă a proiectului întregului traseu petrolier Marea Caspică
- Marea Neagră - Europa Occidentală, prin România.
TRACECA Baza politico-diplomatică şi pregătirea tehnică pentru o

şi participare importantă a României la transportul transconti-
INOGATE nental al hidrocarburilor s-a asigurat din timp, inclusiv prin
adoptarea cadrului juridic necesar realizării de proiecte con-
crete în cadrul a două programe ale Uniunii Europene. În
septembrie 1998, România a semnat la Baku (Azerbaidjan)
Acordul multilateral TRACECA (Transport Corridor
Europe - Caucasus - Asia), demarat cu sprijinul Uniunii
Europene, iar în 1999 s-a semnat Acordul privind cadrul
instituţional pentru stabilirea unor sisteme de transport al
gazelor naturale, care face parte din programul INOGATE
al Uniunii Europene.
Program Participarea efectivă la un coridor economic interconti-

naţional nental a devenit un obiectiv major al Administraţiei
major Constantinescu. În acest sens, la 3 februarie 1999, a fost
lansat, sub egida Preşedinţiei, Programul naţional privind
realizarea unui coridor economic între ţările Asiei Centrale
şi Europei cu tranzitarea României.
În acelaşi an, s-a organizat, la Bucureşti, cea de-a doua
Conferinţă internaţională Caspian Energy to Europe ( 19-21
septembrie 1999), în cadrul căreia a fost prezentat, de către
compania americană Parson, studiul de prefezabilitate al
conductei de transport al petrolului Constanţa - Trieste. În
424
Adevărul 6
perspectiva realizării proiectului, România şi Kazahstanul

au iniţiat colaborări atât în faza de construcţie a conductei,
cât şi în faza de exploatare, prin conductă urmând a fi pre-
luat petrolul extras din această ţară. La aceasta ar putea con-
tribui şi descoperirea unor zăcăminte de petrol exploatabile
în perimetrul de 40.000 kmp., concesionat pentru explorări
de Kazahstan companiei SNP Petrom - România în 1999.
Pe baza acordului încheiat cu Georgia şi a sprijinului fi- Ferry-boat

nanciar japonez s-au executat lucrări de amenajare a portului Constanţa
Constanţa, astfel că, în I 999, a fost inaugurată linia de feny- - Poti
boat Constanţa-Poti scurtându-se considerabil transportul pe
căi ferate din Asia spre Europa Occidentală şi invers.
De asemenea, a fost discutată în repetate rânduri proble-
ma oleoductului Constanţa - Trieste, mai ales după
încheierea conflictelor violente din Balcanii de vest.
Interesul evident al României, Serbiei, Croaţiei şi Italiei în
această direcţie a putut fi reconsiderat doar la începutul anu-
lui 2000, când SUA au renunţat la opţiunea exclusivă pen-
tru o conductă care să traverseze Turcia, de la Ceyhan la
coasta Mediteranei.
Piaţa telefoanelor mobile din România era în 2000 una Dezvoltarea

dintre cele mai dinamice din Europa Centrală şi de Est. tehnologiei
Dacă în 1996 existau 50.000 de posesori de telefoane informaţiei
mobile, la sfârşitul anului 2000 numărul acestora era de
2.018.710.
Numărul de calculatoare a crescut în fiecare an cu peste
30%, faţă de media de I 8% a creşterii în ţările din zonă.
În sectorul software şi servicii
informatice s-a înregistrat un salt Abonaţi la telefonia mobilă
spectaculos: faţă de 1997, producţia 251DOOO
a crescut în 1998 cu 80%, iar expor- 2IIIDOOO
tul s-a mărit de 2,4 ori. 15IIIOOO
În ceea ce priveşte accesul la 1 omooo
Internet, România are o rată de 5mOOO
creştere absolut remarcabilă. Nu-
o -I------"""".......- - - - ~
mărul utilizatorilor profesionali a 1996 2000
crescut între 1997 şi 1999 de peste Sursa: Fondul Monetar lntematlonal

425
Emil Constantinescu
Utilizatori casnici de Internet 26 de ori, iar cel al utilizatorilor cas-

nici s-a mărit în aceeaşi perioadă de
4,8 ori. De asemenea, numărul
firmelor furnizoare de Internet· s-a
triplat între 1997 şi 1999.
Cheltuielile totale în domeniul IT
au sporit în fiecare an, ajungând la
circa 600 milioane dolari în 2000,
Sursa: Guvernul României rata anuală de creştere fiind de peste
10%.
Utilizatori profesionali de Internet La Preşedinţia României a fost
constituit un grup de lucru pentru
promovarea informatizării.
A fost iniţiat Programul
eRomania, menit să ne racordeze la
strategia eEurope, care şi-a propus
să creeze o societate avansată din
punct de vedere comunicaţional la
~s_u_rs_a_
:G_u_v_er_n_ul_R_o_m_An_i_ei_ _ _ _ _ _~ nivelul întregului continent.
Planuri de Între anii 1990 şi I 996, s-a produs un puternic declin al

urbanism volumului lucrărilor publice. În I 996, Ministerul Lucrărilor
Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT) avea un buget
de 177,7 de miliarde de lei, ceea ce însemna doar 0,75% din
totalul bugetului de stat. Prin comparaţie, în 2000, MLPAT
i-au fost alocate 2. 760,4 miliarde lei, adică 1,64% din buge-
tul de stat.
În 1996, la sfârşitul guvernării Văcăroiu, erau elaborate
planuri de urbanism pentru cca. 20% din localităţi. În con-
secinţă, amenajarea şi dezvoltarea
Procente din PIB alocate lucrărilor publice majorităţii localităţilor s-a făcut
2 haotic, fără să fie respectate dreptul
de proprietate şi procedurile de
autorizare a lucrărilor de construire.
Între 1997 şi 2000, s-au avizat
(sau erau în curs de avizare) planuri
urbanistice generale pentru 78 de
municipii (din totalul de 84 ), 168
Sursa: Ministerul Lucrărilor Publice
426
Adevărul 6
oraşe ( din totalul de 179) şi 2.134 comune (din totalul de

2.688). Astfel, în septembrie 2000, planurile urbanistice
generale şi regulamentele locale de urbanism realizate aco-
pereau 90% din suprafaţa ţării.
Având în vedere creşterea decalajului dintre numărul Construcţii

familiilor fără locuinţe corespunzătoare şi numărul celor în de locuinţe
măsură să-şi construiască locuinţe din resurse proprii, pre-
cum şi dezvoltarea haotică a unor noi cartiere de locuinţe în
oraşe, principalele măsuri din perioada Administraţiei
Constantinescu au vizat completarea şi / sau modificarea
cadrului legislativ. Au fost adoptate:
• Legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru
Locuinţe - ANL (în 1998);
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii
locuinţei din 1996 (în 1999);
• Legea privind creditul ipotecar pentru investiţii imo-
biliare (în 1999);
• Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului din
1994 privind reducerea riscului seismic al construcţiilor
existente (în 2000).
Agenţia Naţională pentru Locuinţe a fost înfiinţată în Înfiinţarea

1999 la propunerea ministrului PNŢCD Nicolae Noica şi a ANL
funcţionat sub această denumire până ce PSD a transfor-
mat-o în Autoritate Naţională. Prin numeroase reportaje TV
cu tăieri de panglici din 2003-2004, s-a inoculat populaţiei
ideea că ANL ar fi creaţia PSD. La fel s-a procedat şi cu
creditul ipotecar prezentat ca un produs al guvernării
actuale, când el exista, de fapt, din 1999.
Dacă în perioada 1992-1996 media anuală a locuinţelor
autorizate era de 49.529 de locuinţe, în 2000 au fost auto-
rizate 58.914 construcţii de locuinţe proprietate personală.
Suprafaţa utilă construită a unei locuinţe a crescut de la
74, 78 metri pătraţi (media pentru anii I 992-1996), la 90,85
metri pătraţi în 1999.
427
Emil Constantinescu
Drumuri şi Începând cu 1997, Ministerul Lucrărilor Publice şi

gaze la sate Amenajării Teritoriului a elaborat şi a pus în aplicare, pen-
tru prima dată în România, o strategie naţională destinată
ridicării nivelului de civilizaţie la sate. Din 1997 până în
2000, au fost pietruiţi 2.08 I kilometri drumuri, adică de
31,5 ori mai mult decât în perioada 1990-1997 când au fost
pietruiţi numai 67 kilometri drumuri comunale.
Drumuri comunale pietruite Localităţi în care se distribuie gaze

naturale
2500 120011 1200
2000
-c: 800
1500
I
!I 1000
4 00
~
500
oi-- --• o
1■ 1990.1996
■ 1991-2000 1 1996 1999
Sursa: Ministerul Lucrărilor Publice Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Numărul localităţilor rurale în care se distribuie gaze

naturale a crescut de la 804 în I 996, la 993 în 1999.
Credite Între 1997 şi 2000, pentru lucrări publice s-au obţinut

externe credite externe în valoare de 680 milioane de dolari. Din
pentru primul împrumut, în valoare de 340 milioane de dolari, 60
lucrări milioane de dolari s-au folosit pentru construcţia de locuinţe
publice sociale în 18 oraşe, iar 280 milioane de dolari pentru lucrări
de alimentare cu apă a satelor în 27 de judeţe.
Cel de-al doilea împrumut garantat de Guvernul
României, în valoare de 300 milioane de dolari, a fost des-
tinat construcţiei de locuinţe, iar cel de-al treilea, de 40 mili-
oane de dolari, a fost destinat programului de pietruire a
drumurilor comunale.
De asemenea, s-au mai obţinut credite în valoare de 51
milioane dolari pentru reabilitarea termică a fondului con-
struit şi de 116,6 milioane dolari pentru îmbunătăţirea infra-
structurii de alimentare cu apă în zece oraşe.
Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională a donat
Ministerului Lucrărilor Publice două milioane de dolari
pentru rezolvarea problemelor de tratare a apelor uzate din
oraşele dunărene.
428
Adevărul 6
POLITICILE SOCIALE, SANATATEA

$1 PROTECŢIA MEDIULUI
1990 • 1996:
Strategii sociale incoerente
În mod paradoxal, atâta vreme cât stânga s-a aflat la putere, în România
nu au existat măsuri coerente împotriva sărăciei.
Menţinerea artificială în viaţă a unor mamuţi industriali şi raportarea
unei creşteri economice artificiale pe seama produselor din stoc au caracteri-
zat politica economică de până în decembrie 1996 şi au creat o imagine cu
totul falsă asupra modului în care sărăcia ar putea fi redusă sau prevenită.
În decembrie 1996, sistemul de pensii şi asigurări sociale Dereglarea

din România se afla într-o criză profundă. Mărirea forţată a sistemului
numărului de pensionari, care reprezenta de fapt un şomaj de asigurări
mascat, a dereglat total sistemul de asigurări sociale fragi-
lizat de inflaţie.
Legislaţia adoptată până în decembrie 1996 a produs
importante decorelări, constituindu-se într-un factor al
degradării situaţiei pensionarilor. În 1996, vârsta medie de
pensionare ajunsese să fie una dintre cele mai scăzute din
Europa (51 de ani pentru femei şi 57 de ani pentru bărbaţi).
Numărul de pensionari de invaliditate era aproape dublu
faţă de cel din 1989. Numărul total al pensionarilor a ajuns
la 6 milioane, depăşind cu mult nivelul persoanelor active
(cca. 4 milioane).
Contrar tuturor declaraţiilor oficiale despre "perfor- Cea mai

manţele" PSD, statisticile arată că în anul 1993 s-a înregis- mare
trat cea mai mare creştere anuală a preţurilor şi cea mai ridi- creştere a
cată rată a inflaţiei. preţurilor
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în
perioada 1990-1996, adică în perioada în care PDSR s-a
aflat la guvernare, preţurile mărfurilor alimentare şi neali-
mentare şi tarifele serviciilor au crescut de 129,8 ori.
Din ianuarie 1997 şi până în august 2000, adică în
perioada Administraţiei Constantinescu, preţurile la
429
Emil Constantinescu
bunurile de consum şi servicii au crescut de 8,7 ori. Aşadar,

creşterile de preţuri din timpul guvernării 1997-2000 la
aceste categorii de produse au fost de 15 ori mai mici decât
cele din timpul guvernărilor anterioare.
Evoluţia Inflaţiei (1991-2000) Creşterea preţurilor (1990-2000)
14
160
120
80
40
neaMma'ltara
IHI lffl 1"3 1"4 lffl llff 1"7 lffl Im -
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Între 1990 şi 1996, alimentele s-au scumpit de 142,8 ori,

mărfurile nealimentare de 122 de ori, iar serviciile de 118,2
ori. Între 1997 şi 2000, preţurile mărfurilor alimentare au
crescut de 6,9 ori, preţurile mărfurilor nealimentare de 9 ori,
iar tarifele serviciilor de 15,3 ori.
1997 · 2000:
Politici sociale in vremuri de criză
În ciuda gravei crize economice şi financiare moştenite, guvernarea par-

tidelor câştigătoare în alegerile din 1996 a urmărit şi a realizat o serie de
măsuri pentru sprijinirea categoriilor defavorizate.
În octombrie 1998, Administraţia Constantinescu a lansat Strategia de
prevenire şi combatere a sărăciei.
Legi Prin Legea nr. l 29/ 1998 a fost înfiinţat Fondului Român
şi
fonduri de Dezvoltare Socială, organism de interes public, care
pentru finanţează proiecte de combatere a sărăciei, iar în 1999 a
persoanele fost înfiinţat Fondul Naţional de Solidaritate, destinat cate-
defavorizate goriilor defavorizate.
De asemenea, prin Legea nr. 34/ 1998, asociaţiilor şi
fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează
şi administrează unităţi de asistenţă socială li s-au acordat
subvenţii.
430
Adevărul 6
Au fost elaborate şi depuse la Parlament proiectul Legii

asistenţei sociale şi cel al Legii privind venitul minim garan-
tat. S-a avut în vedere reformarea întregului sistem de asis-
tenţă socială şi finanţarea acestuia de la bugetul de stat, de
la bugetul consiliilor judeţene, al consiliilor locale, ca şi
prin donaţii şi sponsorizări private.
Pentru persoanele aflate în dificultate s-a prevăzut asigu-
rarea unui venit minim în vederea acoperirii cheltuielilor
strict necesare, în special în cazul când persoana nu benefi-
ciază de un sprijin material conform altor acte normative
(ajutor de şomaj, alocaţie de sprijin sau plăţi compensatorii).
Pentru a uşura povara cheltuielilor cu întreţinerea locu-
inţelor în timpul iernii, preţul giga-caloriei a fost subvenţio
nat parţial pentru toţi consumatorii, iar categoriile de popu-
laţie cu venituri reduse au beneficiat de subvenţii speciale.
La numai câteva luni de la alegerile din decembrie 1996, Reforma

a fost adoptată Strategia guvernamentală în domeniul pro- instituţiilor
tecţiei copilului. de protecţie
Prin măsuri legislative şi de reformă instituţională, intre a copilului
1997 şi 1999 au fost puse bazele unui nou sistem de pro-
tecţie a copilului. Procesul de reformă în domeniul
instituţiilor pentru protecţia copilului reprezintă cea mai
importantă acţiune de descentralizare, din 1989 până astăzi,
vizând peste 38.000 copii, peste 20.000 angajaţi şi peste 270
instituţii de ocrotire.
Între rezultatele aplicării Strategiei în domeniul
protecţiei copilului se numără: scăderea numărului de copii
mici (0-3 ani) internaţi în instituţii rezidenţiale, reducerea
numărului mediu de copii dintr-o instituţie de la 200 la 140
şi renunţarea la vechile practici de a prelungi, în mod nejus-
tificat, şederea copiilor în instituţii de ocrotire.
În februarie 1997, alocaţia pentru copii a crescut de la Alocaţii

12.000 lei la 50.000 lei, iar în martie 1998 a crescut la pentru copil
65.000 lei. Prin Legea 119/ 1997 s-a instituit dreptul la şi concedii
plătite
alocaţie lunară suplimentară pentru familiile care au în
întreţinere mai mult de doi copii. De această prevedere au
pentru
părinţi
beneficiat în 1998 peste 1.333.000 de copii, statul alocând
431
Emil Constantinescu
în acest sens peste 764 miliarde de lei. Prin Legea 261/

1998, perioada de acordare a alocaţiei de stat pentru copii a
fost extinsă până la terminarea liceului sau a şcolii profe-
sionale şi pentru tinerii care au depăşit 18 ani. De alocaţia
de stat beneficiau, la sfarşitul anului 2000, 5,2 milioane de
copii, din care 200.000 depăşiseră 18 ani.
Prin Legea 120/ 1997, concediul plătit pentru îngrijirea
copiilor a fost stabilit la 2 ani, el acordându-se opţional
oricăruia dintre părinţi, cu o indemnizaţie egală cu 80% din
salariul lunar. În 1998, au beneficiat de prevederile acestei
legi 60.000 de persoane, pentru care statul a alocat 540 mili-
arde de lei.
Creşterea şi Exprimată în dolari, pensia medie lunară pentru vechime

recolerarea integrală în muncă a crescut de la 39,9 dolari la sfărşitul lui
pensiilor 1996, la 47,8 dolari la sfarşitul lui 2000. şi aceasta în
condiţiile în care numărul mediu al pensionarilor era în anul
2000 mai mare decât în 1996 cu 736.000 persoane. Astfel,
dacă în anul 1990, raportul dintre salariaţi şi pensionari a
fost 2,2 la 1, în 1996 acest raport era 1, 1O la 1, iar în 2000
...----,-----------,----, era de O, 73 la 1.
Bilete de odihnă şi tratament acordate În 1999 şi 200 0 s-au făcut
în cadrul asigurărilor sociale
300000
primele recorelări ale pensiilor pen-
tru a corecta distorsiunile pe care
200000 politica incoerentă din 1990-1996 le
indusese în sistem.
100000 În anul 2000, pensia medie de
asigurări sociale pentru vechime
o
1996 1999
completă era de 1.238.051 lei, iar
Sursa: Institutul Naţional de Statistică pensia minimă de asigurări sociale
. . . - - - - - - - - - - - - - ~ de stat pentru vechime completă
Dotarea cu bunuri de folosinţă îndelungată depăşea I .OOO.OOO lei.
9000 1
• 99e Legea 86/ 1997 a prevăzut dreptul
la pensie şi pentru cetăţenii români
6000
cu domiciliul pe teritoriul altei ţări.
Prin Legea nr. 19/2000 a fost
modernizat şi eficientizat întregul
o sistem public de pensii şi alte drep-
televlzo111 1utoturl1m1 radioa-I frigidere turi de asigurări sociale, acordându-
color
Sur11: Institutul Naţional de Statistici se autonomie Caselor de Pensii.
432
Adevărul 6
Legea privind asigurările de sănătate din 1997 a conferit

pensionarilor dreptul de a beneficia în continuare de reţete
gratuite.
Legea nr. 142/1998 a reglementat acordarea tichetelor de
masă în unităţi economice şi în instituţii bugetare. Potrivit
Legii nr. 208/ 1997 privind cantinele de ajutor social, aces-
te unităţi prestează servicii sociale gratuite sau contra cost
(pentru sume modice) persoanelor aflate în situaţii econo-
mico-sociale precare sau în situaţii medicale deosebite.
Dacă, în 1996, 21.526 români şi-au părăsit definitiv Reducerea

ţara,în 1999 numărul emigranţilor români a scăzut la emigraţiei
12.594 persoane.
Numărul repatrlaţllor Numărul emigranţilor
1:zaoa
4000
Sursa: Institutul
1M
Naţional
1IOII
de Statistici Sursa: Institutul

1996
Naţional -
de Statistică
În acelaşi timp, numărul repatriaţilor a crescut de la

6.265 persoane în 1996, la 10.467 persoane în 1999.
2001 · 2004:
Cretterea siriciei
în campania electorală din 2000, PDSR a promis "apli- Explozia
carea unei cote de TVA între 2% şi 9% la produsele de bază" preţurilor
(Oferta electorală a Partidului Democraţiei Sociale din
România, p. 21 ). Această promisiune a fost una dintre ideile
de bază ale campaniei sale, fiind reluată în nenumărate
rânduri la posturile de televiziune, la radio, în presa scrisă.
433
Emil Constantinescu
Numai prin reducerea TVA la pâine, lapte, ulei şi zahăr,

PDSR se angaja că va "adăuga la venitul familiei cam
200.000 de lei pentru familiile de 3 persoane".
Promisiunea reducerii preţului la alimentele de bază a
fost uitată de PSD imediat după câştigarea alegerilor. În tim-
pul guvernării PSD, preţurile la alimente au cunoscut creş
teri uriaşe. Astfel, în perioada decembrie 2000 - mai 2004,
laptele s-a scumpit cu 80%; carnea de pasăre s-a scumpit cu
50%; carnea de porc s-a scumpit cu 60%; carnea de vită s-a
scumpit cu 70%; uleiul s-a scumpit cu 60%; pâinea s-a
scumpit cu 90%; zahărul cu 49%, iar cartofii cu 130%.
În Programul AntiCriză, din 1999, PDSR promisese "re-
glementarea strictă a preţurilor la energie şi la combustibil"
(Programul AntiCriză al PDSR, martie 1999, Capitolul III,
E.2). După venirea la putere, PSD a adus tarifele la energie
electrică, gaze şi încălzire termică la cote insuportabile pen-
tru marea majoritate a populaţiei. Practic, în sezonul rece,
venitul unei persoane nu mai este suficient pentru plata
întreţinerii. În perioada decembrie 2000 - mai 2004, Gu-
vernul a scumpit gazele cu 250%, energia termică cu 130%,
iar energia electrică cu I 00%. În total dispreţ faţă de popu-
laţie, scumpirea tarifelor la utilităţi a avut loc, cu precădere,
în perioade premergătoare sau chiar în sezonul rece (august-
octombrie 200 l, noiembrie 200 l, ianuarie 2002, octombrie-
noiembrie 2002, septembrie-octombrie 2003).
Din decembrie 2000 până în mai 2004, sub guvernarea
PSD, serviciile de apă, canal şi salubritate s-au scumpit cu
160%. Transportul urban a fost majorat cu 135%, iar trans-
portul interurban cu 98, l %. Un caz aparte în cadrul acestei
subgrupe de servicii este reprezentat de transportul CFR. În
perioada decembrie 2000 - iulie 2003, PSD a scumpit abe-
rant transportul pe căi ferate, cu 170%.
În aceeaşi perioadă, PSD a scumpit combustibilii cu
90%. Medicamentele s-au scumpit cu 50%, serviciile de
poştă şi telecomunicaţii cu 67%, iar serviciile de telefonie
434
Adevărul 6
cu 71 %. În total, preţurile mărfurilor alimentare au crescut

cu 70%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 90%, iar cele
ale serviciilor cu l 00%.
În campania electorală din 2000, PDSR a promis că "se Gogoaşa

vor înfiinţa 980.000 de noi locuri de muncă" (Oferta elec- milionului
torală a Partidului Democraţiei Sociale din România, p. 33).
de noi locuri
de muncă
Realizarea acestei promisiuni ar fi însemnat practic elimi-
narea şomajului, din moment ce, în decembrie 2000, existau
1.007.000 şomeri. Această promisiune, neamendată până
azi de cetăţeni, a arătat natura demagogică şi populistă a
campaniei electorale din 2000 şi incapacitatea Opoziţiei de
a contracara campania propagandistică continuă a
Guvernului PSD între 2001 şi 2004.
În mai 2004, efectivul salariaţilor era cu 73.800 persoane Numărul

mai mic decât în iunie 2000. Practic, până astăzi, cele salariaţilor
980.000 noi locuri de muncă promise de PSD nu se regăsesc a scăzut
în realitate. În mod cu totul ridicol, PSD consideră şi
prezintă drept "noi locuri de muncă" angajările celor care şi-
au schimbat locul de muncă în ultimii ani. Dacă nu ar fi jig-
nitoare, 0 astfel de susţinere ar putea EvoloţlaofectiYuluidt lariaj1dineton<••uf•!•dt•p,iie
2001'
fi o glumă de prost gust. Potrivit
logicii PSD, faptul că un om şi-a
schimbat de trei ori locul de muncă
înseamnă crearea a trei noi locuri de [ :
muncă.
e so
În realitate, în timpul guvernării 1(l() "'
Năstase, au dispărut 73.800 locuri de -120
•P""• 2001 1~ • 2000 cr, 2004' et te 2000
Sursa : Institutul Naţional de Statistici
muncă.
Deşi efectivul de salariaţi a scăzut, şomajul a înregistrat Locuri de

în cifrele oficiale o scădere. Acest fapt se explică atât prin muncă În
numărul mare de persoane fără ocupaţie care nu primesc Occident
ajutoare de şomaj, cât şi prin exportul de forţă de muncă din
România practicat atât legal, cât şi clandestin (la "negru").
435
Emil Constantinescu
Reforma ln domeniul sinitiţll
1990 • 1996:
Rezultate catastrofale
De la În perioada 1990-1996, România s-a confruntat cu difi-

raţionalizarea cultăţi majore în ceea ce priveşte sistemul de ocrotire a
alimentelor sănătăţii. Guvernările PSD au perpetuat problemele sis-
la temului medical învechit, centralizat, cu management inefi-
raţionalizarea cient, calitatea îngrijirii generale a sănătăţii populaţiei con-
spitalelor tinuând să se degradeze.
Între 1990 şi 1996, oamenii care fundamentaseră
"ştiinţific" raţionalizarea alimentaţiei populaţiei în timpul
regimului comunist, în frunte cu prof. dr. Iulian Mincu, au
ajuns să conducă Ministerul Sănătăţii. Rezultatele au fost
catastrofale. Rata mortalităţii a crescut semnificativ, iar
sporul natural a scăzut dramatic. Numărul spitalelor s-a
redus, infrastructura sanitară s-a deteriorat.
Reformarea sistemului îngrijirilor de sănătate în
România a demarat abia după alegerile din 1996.
1997 • 2000:
Începutul unei reforme reale
Legi şi Legea privind asigurările de sănătate, adoptată în anul
Instituţii 1997, urmată de Legea privind sănătatea publică şi Legea de
Indispensabile organizare a spitalelor, ambele din 1998, au furnizat cadrul
reformei legal pentru reforma în domeniul sănătăţii.
Legea asigurărilor sociale de sănătate a făcut posibil ca,
în scurt timp, sistemul de îngrijiri de sănătate să se descen-
tralizeze, să se depolitizeze, să fie finanţat şi orientat către
pacient. Au fost create premisele pentru ca spitalele, dis-
pensarele şi cabinetele să devină cu adevărat independente
în exercitarea atribuţiilor lor profesionale. De asemenea, a
devenit posibilă înfiinţarea instituţiilor de îngrijiri de
sănătate cu contracte libere.
În baza Legii 100/1998 privind sănătatea publică, au fost
Adevărul 6
stabilite 31 de programe destinate medicinii preventive şi

promovării sănătăţii.
Au fost înfiinţate Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate(în 1997), case de asigurări de sănătate pe domenii
de activitate ( 1998), precum şi Agenţia Naţională a
Medicamentului (în 1998).
Cheltuielile publice pentru îngrijirile de sănătate au cres- Mai multe

cut la 3,9% din PIB în anul 1999. Pentru comparaţie, în fonduri
anul 1996, cheltuielile publice pentru îngrijirile de sănătate pentru
au fost egale cu 2,9% din PIB. sinitate
În ceea ce priveşte cadrele sani- Cheltuieli bugetare pentru sănătate
tare cu pregătire superioară, numărul 4.~
medicilor din unităţile medicale m
bugetare a crescut la 42.3 71 în anul .,, 3
is:
„
2000, faţă de 40.9 l 9 în anul 1996. .
În anul 1996 România avea un i!j 1.5
medic practician la 552 locuitori, în a.
timp ce, în 1999, unui medic îi reve- o +-----..-------,
1996 1999
neau 486 de locuitori. Sursa: Institutul Naţlonal de Statisticii
Num rul de medici m unit file Numărul de locuitori

medicale de stat ce revin unul medic
600
1§1
500
400
300
1996 2000 1996 1999
Sursa: Institutul Naţional de Statisticii Sursa : Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
După tendinţa de scădere de până în anul 1996, numărul

spitalelor de stat a crescut de la 413 în 1996, la 439 în 2000.
Rata mortalităţii, aflată în creştere între 1990 şi 1996, a Ameliorare

înregistrat în sfârşit o tendinţă descrescătoare, numărul de a stării de
decese la mia de locuitori micşorându-se de la 12, 7 în 1996 sănătate a
populaţiei
la 11,8 în 1999, iar numărul de decese la copii cu vârste sub
un an scăzând de la 5.158 de cazuri în 1996 la 4.370 în 2000.
437
Emil Constantinescu
Dacă,
în 1996, pentru 21 % dintre cetăţenii români care
împliniseră 5 ani speranţa de viaţă nu depăşea 60 de ani,
procentul a scăzut în 1999 la 19%.
~-~----,--~~--,------,
Decese la copiii sub un an
Rata mortalităţii
,:
_: 15 6000
i-3
..
■
14
13
4000
! 12
2000
,!
,a 11
1 10 + - - - - ~ - - - ~ O+-----~----~
1996 1999 1996 2000
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Sursa: Institutu! Naţlonal de Statistică
Rata mortalităţii la bolile respiratorii Numărul întreruperilor de sarcină

~
§ 100
500000
~ 75 400000
~ -~ 300000
!~ ~50
~ 200000
~ 25 100000
l +----~---~ O+----~----~
~ O 1996 1999 1996 2000
Sursa : Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Sursa: Institutul Naţional de Statistici
Mortalitatea prin boli cardiovasculare a scăzut de la 786
cazuri la I 00.000 locuitori, în anul 1996, la 737 cazuri în
anul 1999, iar mortalitatea prin boli respiratorii de la 86
cazuri în I 996, la 74 cazuri la l 00.000 locuitori în 1999.
Numărul întreruperilor de sarcină a fost în scădere con-
stantă, ajungând la 257.267 în anul 2000, faţă de 455.340 în
1996.
2001 · 2004:
Sistemul de sănătate in colaps
Clientela După recâştigareaputerii în 2000, PSD şi-a instalat
politică clientela politică
în Ministerul Sănătăţii, în direcţiile
revine judeţene de sănătate şi în conducerea spitalelor. În vârful
sistemului de sănătate s-au reîntors oamenii care îi ges-
tionaseră degradarea în perioada 1990-1996:
438
Adevărul 6
• Daniela Bartoş este numită ministru în 2000, după ce

fusese secretar de stat în ministerul condus de Iulian
Mincu şi, apoi, ministru al Sănătăţii în 1996, până la
alegeri;
• Mircea Beuran, mâna dreaptă a lui Iulian Mincu şi a
Danielei Bartoş, în calitate de director general în minis-
ter, devine ministru după demisia dr. D. Bartoş;
• Magdalena Bădulescu redevine directorul Direcţiei
farmaceutice din Ministerul Sănătăţii, după ce ocupase
acelaşi post şi în timpul guvernării Văcăroiu;
• Teodor Trăistaru, avansat secretar de stat pentru inte-
grare europeană în Ministerul Sănătăţii, a ocupat funcţia
de director în minister în perioada în care acesta era con-
dus de Iulian Mincu;
• Dan Georgescu, în prezent consilier de stat al pre-
mierului Năstase pe probleme de sănătate, a fost şi con-
silierul ministrului Mincu.
Politica PSD în domeniul sănătăţii s-a remarcat doar Strategii

printr-o serie de măsuri aberante, precum desfiinţarea unor aberante
spitale; transformarea altora în "unităţi medico-sociale";
introducerea unui bir pe consultaţie, prin co-plată; salarii
extrem de mici, mai ales pentru medicii tineri, şi taxarea
excesivă a veniturilor medicilor cu liberă practică.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a dus
un război permanent cu Colegiul Medicilor, cu medicii de
familie şi cu unităţile sanitare. Consecinţele au fost criza
medicamentelor compensate şi gratuite şi criza finanţării
spitalelor.
CNAS nu a alocat sumele necesare activităţii medicilor
de familie, motivând că se face risipă. Eugeniu Ţurlea,
numit preşedinte al CNAS de către premierul Adrian
Năstase, a alocat doar 6,8% din fonduri medicinii de fami-
lie, în loc de 9%, cum fusese stabilit anterior. Ponderea
alocărilor pentru medicina primară a scăzut de la 15% în
2000 la 11 % în 200 l.
Deşi spitalele nu mai făceau faţă cheltuielilor, nemai-
având nici măcar medicamentele de primă necesitate sau
439
Emil Constantinescu
hrană suficientă pentru pacienţii internaţi, CNAS a rămas la

sfărşitul anului 2001 cu 8.000 de miliarde de lei necheltuiţi.
Ca şi în cazul profesorilor, şi angajaţilor din sistemul

sanitar li s-a promis, prin contractul colectiv de muncă,
acordarea de tichete pentru masă. Însă Ministerul Sănătăţii
şi Familiei a luat decizia de a interzice acordarea acestor
tichete în unităţile sanitare.
La acestea s-au adăugat lipsa de autoritate a miniştrilor
Daniela Bartoş şi Mircea Beuran şi incapacitatea acestora de
a formula o strategie de reformă în domeniul sănătăţii.
Mircea Beuran, acuzat de plagiat, nu a făcut decât să
agraveze criza de autoritate a Guvernului PSD.
Sistemul de sănătate a fost grav afectat nu numai de
incompetenţa crasă a managerilor, ci şi de deturnarea fondu-
rilor din asigurările de sănătate. Abuzurile legalizate prin Or-
donanţa de Urgenţă l 50/2002 privind organizarea şi func-
ţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate au făcut
ca banii plătiţi de contribuabili pentru sănătate să nu mai
ajungă în sistem. Mii de miliarde de lei au dispărut fără urmă.
Rezultat al politicii PSD în domeniul sănătăţii, natali-
tatea a scăzut în primul semestru al anului 2002, ajungând la
105.513, faţă de 109.850 în aceeaşi perioadă a anului 2001.
Sporul natural a scăzut, ajungând de la -1,9 la I OOO de
locuitori în 200 I, la -2,4 în primul semestru al anului 2002.
Protecţia mediului
1990 • 1996:
Ignorarea riscurilor degradării
Situaţia existentă în 1996 demonstrează că guvernarea

FSN-FDSN-PDSR şi a aliaţilor săi nu a sesizat importanţa
vitală a protecţiei mediului şi, ca atare, nu a făcut mai nimic
în această direcţie.
La sfărşitul anului 1996, România nu avea acces la nici
un program de mediu finanţat de organisme internaţionale.
440
Adevărul 6
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului gestiona

doar 6 proiecte, finanţate de la buget, cu o valoare totală de
6 milioane dolari.
Dacă până în 1997, Comisia Europeană sublinia extrema
întârziere a României, incapacitatea de a elabora strategii,
programe şi proiecte viabile în domeniul protecţiei mediu-
1ui, sub mandatul Administraţiei Constantinescu,
autorităţile au declanşat reforma sistemului de prevenire şi
combatere a riscurilor ecologice.
1997 • 2000:
Schimbări radicale
Între 1997 şi 2000, România şi-a dinamizat şi optimizat Integrarea

proiectele pentru recuperarea întârzierii faţă de aplicarea În
normelor Uniunii Europene. structurile
Au fost elaborate şi adoptate peste l 00 de acte normative europene
de mediu
care au reuşit să acopere golurile legislative. Din punct de
vedere instituţional, reforma a fost radicală. Ea a vizat în
primul rând restructurarea şi reorganizarea Regiei Naţionale
a Pădurilor, rezultate concrete fiind reducerea numărului
direcţiilor silvice de la 41 la 25, a ocoalelor silvice de la 394
la 380 şi ameliorarea substanţială a situaţiei economico-
financiare a Regiei Naţionale a Pădurilor. A urmat restruc-
turarea Regiei Naţionale Apele Române, transformată în
două companii: Compania Naţională Apele Române şi
Compania Naţională Institutul de Meteorologie, Hidrologie
şi Gospodărirea Apelor.
În 9 octombrie 2000, a fost semnat, la Bruxelles,
Acordul de aderare a României la Agenţia Europeană de
Mediu, moment care consfinţea integrarea ţării noastre în
structurile europene de mediu.
În 2000, ministerul de resort gestiona peste l 00 de Programe

proiecte, cu o valoare care depăşea 200 de milioane de euro, şifonduri
având acces la toate programele finanţate de Uniunea pentru
Europeană: PHARE, ISPA şi SAPARD. mediu
441
Emil Constantinescu
Volumul fondurilor externe destinate protecţiei mediului

atrase de România în perioada 1997-2000 a fost de circa 29
de ori mai mare decât în perioada 1990-1996, respectiv pes-
te 460 de milioane de euro, faţă de doar 16 milioane euro.
Numărul agenţilor economici cu capital de stat care se
încadrau în prevederile legislaţiei cu privire la mediu a cres-
cut de la 283 în 1996, la circa 1.300 în 2000, adică de circa
patru ori şi jumătate.
2001 · 2004:
Agresarea mediului Înconjurător
Unde sunt Poluări, deversări, dispariţii de specii rare, tăieri ilegale

banii de păduri, vânări exagerate de urşi au devenit lucruri la
încasaţi? ordinea zilei.
Când vine vorba despre proiecte menite să protejeze
mediul înconjurător, de cele mai multe ori este invocată
lipsa banilor. Dar, potrivit declaraţiilor ministrului Mediului
şi Gospodăririi Apelor, Speranţa lanculescu, la Fondul de
Mediu s-au adunat nu mai puţin de l .000 miliarde lei.
Numai în 2003 sumele vărsate de agenţii economici au
depăşit 600 miliarde lei. Nici un leu nu a fost alocat însă
pentru proiecte de mediu.
Cu o contribuţie importantă a guvernării COR, România
şi-a aliniat aproape integral legislaţia în domeniul mediului
la cea europeană. Dar până la aplicarea ei mai este cale
lungă. Despre Garda de Mediu, de la înfiinţare până acum,
nu s-a mai auzit nimic, iar inspectoratele teritoriale de
mediu se mulţumesc doar să constate şi să dea un fel de
amenzi "tip abonament" societăţilor comerciale care încalcă
prevederile legale.
Sumele şi modul de folosire a fondurilor primite în
cadrul unor programe internaţionale, pentru rezolvarea unor
probleme locale cu caracter ecologic, în majoritatea
cazurilor nu sunt făcute publice. Cât despre militanţii
români din domeniul mediului şi despre acţiunile lor se pot
afla mai multe de la Bruxelles ori Strasbourg decât de la
posturile publice de radio şi televiziune.
442
Adevărul 6
Din decembrie 2000 până în mai 2004, PSD a scumpit

serviciile de apă canal şi salubritate cu 160%. Transportul
urban a fost scumpit cu 13 5%, iar transportul interurban s-a
scumpit cu 98,1 %. Un caz aparte în cadrul acestei subgrupe
de servicii este reprezentat de transportul CFR. În perioada
decembrie 2000 - iulie 2003, PSD a scumpit aberant trans-
portul pe căi ferate cu 170%.
În aceeaşi perioadă, PSD a scumpit comhustibilii cu
90%. Medicamentele s-au scumpit cu 50%, serviciile de
poştă şi telecomunicaţii cu 67%, iar serviciile de telefonie
cu 71 %. În total, preţurile mărfurilor alimentare au crescut
cu 70%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 90%, iar cele
ale serviciilor cu I 00%.
În prezent, doar I% din cantităţile de deşeuri colectate "Bombe

sunt reciclate. La nivelul întregii ţări există 500 de operatori ecologice"
de salubritate, majoritatea axaţi pe marile aglomeraţii urba-
ne. Este explicabil, din moment ce, de la o cantitate în sus,
colectarea deşeurilor poate să devină o afacere profitabilă.
În oraşele mici există doar de firme în pragul falimentu-
lui, cu prestaţii mult sub cerinţele legale. Colectarea
deşeurilor menajere în zonele rurale este inexistentă.
În ţară, există 687 depozite industriale, dar spaţiile de
depozitare nu sunt conforme cu prevederile legislaţiei în
vigoare. Deşeurile industriale provenite din activitatea
societăţilor comerciale sunt depozitate în iazuri, platfonne
sau bazine.
Deocamdată, în România, funcţionează doar 13 depozite
ecologice de deşeuri. Din totalul depozitelor de deşeuri
nepericuloase aparţinând oraşelor, doar 5,5% corespund
exigenţelor impuse de Uniunea Europeană referitoare la
respectarea condiţiilor de mediu.
Nu există incineratoare de deşeuri urbane la scară indus-
trială. Se practică, totuşi, incinerări în instalaţii industriale,
care nu au, însă, sisteme de reţinere a noxelor. Există 333
crematorii în unităţile medicale, dar nici unul nu este în
acord cu cerinţele comunitare.
443
Emil Constantinescu
Delta În Actualii guvernanţi au blocat anul acesta investiţiile în

pericol Delta Dunării pentru decolmatări de canale şi gârle, pentru
reconstrucţia ecologică de amenajări agricole şi piscicole.
Conform planului de investiţii elaborat de specialiştii
Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta
Dunării" şi ai Administraţiei Biosferei "Delta Dunării", ar fi
fost necesare 80 miliarde lei pe an pentru diminuarea la
minimum a riscului unui dezastru ecologic în zonă.
Ministerul a aprobat doar 13 milioane lei, adică de 6.000 ori
mai puţin.
Canalul Chiar în timpul scrierii acestei cărţi, nu numai opinia

Bâstroe publica din România, ci şi opinia publică internaţională îşi
exprimă îngrijorarea faţă de consecinţele ecologice dezas-
truoase pe care construirea, de către Ucraina, a canalului
Bâstroe le va avea asupra biosferei Delta Dunării. Şi nimeni
nu înţelege cum s-a putut ajunge până aici, fără o reacţie
fermă din partea Guvernului român. În locul unui răspuns
clar, partidul de guvernământ adoptă aceeaşi cunoscută tac-
tică a mistificării, transferându-şi eşecurile asupra
Administraţiei Constantinescu şi contând, pentru acredi-
tarea acestui fals, pe lipsa de informaţie a cetăţenilor - lesne
de înţeles în cazul tehncii laborioase a negocierilor diplo-
matice. Tocmai de aceea mă simt dator să explic întocmai
despre ce este vorba.*
Tratatul cu Declaraţia premierului Adrian Năstase de marţi, l sep-

Ucraina tembrie 2004, potrivit căreia "graba cu care a fost încheiat în
1997 Tratatul cu Ucraina nu a condus la rezolvarea tuturor
problemelor, ci a permis apariţia unor complicaţii care trebu-
ie încă soluţionate", reprezintă o încercare a primului minis-
tru de a ascunde incompetenţa şi dezinteresul de care a dat
dovadă Cabinetul, pe care îl conduce, în problema Bâstroe.
În realitate, Tratatul politic de bază dintre România şi
Ucraina, încheiat la 2 iunie 1997, cuprindea, la articolul 16,
• Vezi şi comunicatul dat publicitătii în calitate de preşedinte al Acţiunii Populare, la 2 sep-

tembrie 2004, în ZIUA
444
Adevărul 6
prevederi exprese referitoare la protejarea în comun a

mediului. În conformitate cu această prevedere şi cu intere-
sul major al României de a proteja biosfera Delta Dunării, a
fost negociat şi încheiat, la 5 iunie 2000, un Acord tripartit
între Ministerele Mediului din România, Ucraina şi
Republica Moldova.
Acordul privind cooperarea în zona protejată din Delta Acord

Dunării şi Prutul de Jos, încheiat în 2000, prevedea obligaţii tripartit
si mecanisme comune în vederea conservării patrimoniului pentru
natural unic al zonei gurilor Dunarii si instituia o comisie protecţia
mixta, cu participarea Consiliului Europei, a UNESCO, a Deltei
Comisiei Europene si a altor institutii intemationale.
Pentru ca Acordul să intre în vigoare era necesară apro-
barea lui. Guvernului Năstase i-au trebuit însă 3 ani ca să
aprobe, la 28 august 2003, acest acord, întârzierea dovedind
lipsa oricărui interes al PSD pentru protejarea Deltei.
În momentul în care a apărut problema Bâstroe, opinia
publică şi societatea civilă, organizaţiile de protejare a
mediului şi presa din România s-au mobilizat exemplar, dar
Parlamentul României s-a adresat acestor instanţe abia în
I septembrie 2004. Este un caz în care, din nou, priorităţile
guvernanţilor nu coincid deloc cu cele ale cetăţenilor.
Confuzia care se face, intenţionat, între problemele de Confuzu

mediu (a căror rezolvare la nivel politic este prevăzută în riu
Tratatul de bază şi s-a concretizat efectiv în iniţiative ale Intenţionate
guvernării 1997-2000) şi problema regimului frontierei de
stat dintre România şi Ucraina nu are nici un temei. Tratatul
de bază a prevăzut mecanismele de negociere şi de
soluţionare a fiecăreia dintre aceste două categorii de pro-
bleme, în mod diferenţiat. Canalul Bâstroe este o problemă
legată de mediu şi nu de regimul frontierei de stat.
În concluzie, nu este vorba de o "moştenire" lăsată de
Administraţia pe care am condus-o. ci de un eşec al gu-
vernării PSD într-o problemă care afecteză grav interesele
ţării şi ale Europei, prin distrugerea echilibrului ecologic şi
hidrologic din Delta Dunării. Un eşec pentru care premierul
Năstase refuză, ca de obicei, să-şi asume responsabilitatea.
Emil Constantinescu
În România, vânătoarea, patronată chiar de premierul

Năstase, nu este controlată după criterii ştiinţifice. Se dez-
voltă alarmant şi turismul de vânătoare care pune în pericol
conservarea speciilor.
Potrivit Ministerului Agriculturii, aproximativ 300 de
urşi, 3 70 de lupi şi 4.800 de porci mistreţi, precum şi mai
mult de 6.000 de vulpi pot fi vânate în 2004 fără a afecta
conservarea speciilor protejate.
Asociaţia ecologistă AVES este de părere că aceste cote
sunt supraevaluate, pentru ca România să poată atrage un
turism de vânătoare profitabil. În realitate, numărul urşilor
bruni din România a scăzut cu 60% în ultimii trei ani.
EDUCAŢIA
Domeniul educaţiei implică, direct sau indirect, cea mai mare parte a
populaţiei României: copii, adolescenţi, tineri şi mai puţin tineri (cuprinşi în
ciclurile liceal, profesional, universitar, postuniversitar, de specializare şi
perfecţionare), învăţători şi profesori din învăţământul de toate gradele,
părinţi interesaţi de viitorul copiilor lor.
Vorbim des şi cu emfază despre prestigiul şcolii româneşti, invocând
mari figuri ale trecutului, performanţele elevilor olimpici, numele unor
români plecaţi de mult din ţară, care se bucură de faimă internaţională. Sunt
succese care ne măgulesc orgoliul, dar care nu sunt definitorii pentru reali-
tatea învăţământului românesc în ansamblul lui.
Afectat, timp de patru decenii, de ingerinţe ideologice şi politice, de
mistificări istorice şi izolaţionism, învăţământul românesc s-a confruntat,
după 1989, cu necesitatea unei restructurări profunde, a recuperării anacro-
nismelor instituţionale şi de conţinut prin compatibilizarea cu standardele
europene şi mondiale.
1990 · 1996:
Restructurare formală
Un pas În pofida unor m1ţtattve de restructurare, reforma

înainte, doi învăţământului a rămas mai degrabă la nivel declarativ,
înapoi întârziată fiind şi de ambiguitatea orientării pro-occidentale
a guvernării FSN-FDSR-PDSR, şi, în consecinţă, de absenţa
446
Adevărul 6
unui impuls extern al schimbării în vederea integrării

europene.
La începutul anului 1990, sub presiunea demonstraţiilor
studenţeşti, la conducerea Ministerului Învăţământului s-a
aflat, pentru scurtă vreme, o echipă cu viziune refonna-
toare, dar toate eforturile în acest sens au fost blocate de
inerţia sau rezistenţa voită a unui aparat greoi, centralist şi
ineficient, tributar compromisurilor politico-financiare,
refractar la orice înnoire de substanţă.
Ca urmare, "cu toate că s-au promovat autonomia uni-
versitară, pluralismul educaţional, conjugarea cu Europa,
măsurile au fost, până în 1997, mereu pe jumătate sau au
rămas simple declaraţii. Ca efect, în învăţământ au rămas
fenomene corespunzătoare celor din economie: centralism
mascat; liberalizare lipsită de competiţie; diversificare fără
evaluare; extindere fără calitate; autonomie fără răspundere;
distrugrea meseriilor etc"*.
1997 · 2000:
Management educaţional european
Adevărata reformă a şcolii româneşti a început abia sub guvernerea

COR. Văzut ca o pârghie a modernizării societăţii româneşti, dar şi ca o
condiţie prioritară a pregătirii tinerilor români pentru exigenţele pieţei
europene a muncii, sistemul de învăţământ şi educaţie a cunoscut, 1i1 perioa-
da 1997-2000, o schimbare radicală.
Reformarea învăţământului preuniversitar, centrată pe Reforma

interesul elevului, a vizat în principal calitatea predării, În\'ăţământului
lărgirea şi facilitarea accesului la educaţie, diversificarea preuniversitar
învăţământului profesional, modernizarea cadrului în care
se desfăşoară activităţile şcolare.
Principalele măsuri luate de Ministerul Educaţiei
Naţionale, care au aşezat pe baze noi învăţământul preuni-
• Andrei Marga, Reluarea reformei în învăţământ şi programul Noua Educaţie, în

Evenimentul zilei, 6 martie 2004.
447
Emil Constantinescu
versitar din România, au fost elaborarea noului Curriculum

Naţional (acţiune care a beneficiat de un credit de la Banca
Mondială de 25 milioane de dolari) şi aplicarea acestuia la
clasele I-XII; tipărirea de noi manuale, alternative, pentru
majoritatea claselor; înlocuirea anului şcolar împărţit pe
trimestre cu cel împărţit pe semestre şi introducerea unor
perioade compacte de evaluare şcolară; înlocuirea evaluării
prin note în învăţământul primar cu evaluarea modernă prin
calificative, pe baza unui sistem ştiinţific elaborat de
Centrul Naţional de Evaluare (înfiinţat în 1998); introdu-
cerea programului de reformare a învăţământului profesio-
nal; elaborarea în formă explicită a standardelor profesio-
nale de către Consiliul Standardelor Ocupaţionale (înfiinţat
în 1999); extinderea învăţării limbilor străine; reintroduc-
erea studiului muzicii şi artelor plastice în licee; reformarea
învăţământului în limbile minorităţilor naţionale; aplicarea
primului program special de sprijinire a şcolarizării romilor;
debutul primului program de evaluare instituţională a şco
lilor şi liceelor; trecerea la învăţământul obligatoriu de 9
clase ( 1999), cu perspectiva trecerii la l O clase; organizarea
examenelor de capacitate şi de bacalaureat ca examene
naţionale; reducerea treptată a probelor la examenele de
admitere; conceperea şi aplicarea primului program
cuprinzător de relansare a învăţământului rural (1998-
2000); revenirea şcolilor în patrimoniul şi administraţia
autorităţilor locale, astfel încât să poată beneficia de inte-
grare în viaţa comunităţii, de o gestionare locală adecvată,
de implicarea părinţilor în decizia şcolară.
Reforma în Actualizarea sistemului universitar şi armonizarea pro-

îovlţlmintul gresivă cu celelalte ţări europene, asumate de guvernarea
universitar 1997-2000, s-au axat pe asigurarea autonomiei universitare
reale prin lărgirea autonomiei financiare şi trecerea orga-
nizării admiterii în facultăţi în răspunderea integrală a uni-
versităţilor; compatibilizarea cu curricula internaţională;
lărgirea paletei de specializări; introducerea învăţământului
la distanţă şi a educaţiei pentru adulţi; reorganizarea studi-
ilor postuniversitare şi a doctoratului în acord cu practicile
448
Adevărul 6
europene; relansarea activităţii ştiinţifice prin acreditarea

unor centre de excelenţă pentru cercetarea ştiinţifică univer-
sitară; abolirea criteriului vechimii în activitate pentru ocu-
parea posturilor de conferenţiar şi profesor universitar;
înfiinţarea primelor centre de transfer tehnologic între uni-
versităţi; o nouă interacţiune a universităţilor cu mediul eco-
nomic; modernizarea infrastructurii; organizarea reţelei
informaţionale a educaţiei naţionale; scoaterea la concurs a
tuturor burselor de studii în străinătate; promovarea unor
forme noi de cooperare internaţională, care au trecut com-
plet în sfera autonomiei universităţilor.
În virtutea procesului de descentralizare, ministerul a
transferat puteri de decizie către Consiliul Naţional pentru
Curriculum şi Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare
( 1998), Oficiul Naţional al Burselor de Studii în Străinătate
( 1998), Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor de
Studii ( 1998), Agenţia Naţională pentru Pregătire
Profesională ( 1998). *
În pofida unui buget naţional afectat de puţinătatea Majorarea

resurselor, am rămas fideli convingerii că finanţarea bugetului
educaţiei reprezintă o prioritate. Astfel, cheltuielile pentru pentru
educaţie
învăţământ au crescut în mod real începând cu 1997,
ajungând ca, în anul 2000, să fie prevăzut, pentru prima oară
după 1989, un procent mai mare de 4% din PIB.
Prin două legi, din 1997 şi 1998, completate în 2000,
s-au mărit veniturile profesorilor şi ale personalului nedi-
dactic; totuşi, acestea nu au putut fi ridicate la nivelul
importanţei sociale a învăţământului ai cărui slujitori con-
tinuă să se confrunte cu o situaţie materială precară. Pentru
asigurarea necesarului şi a stabilităţii cadrelor didactice care
lucrează în mediul rural, au fost legiferate sporuri salariale
între 5 şi 80%, în funcţie de gradul de izolare a localităţilor.
• Andrei Marga, Anii reformei. 1997-2000, Editura Fundaţiei de Studii Europene, Cluj, 2000.
449
Emil Constantinescu
Cel mai Numărul studenţilor înscrişi în instituţiile de învăţământ

mare superior în vara anului 2000 (pentru anul universitar
număr de
2000/200 l) a crescut cu aproape 180.000 faţă de anul uni-
studenţi
versitar 1996/1997, ca urmare a unor măsuri privind diver-
sificarea şi multiplicarea specializărilor; sporirea numărului
de locuri finanţate de la buget; crearea reţelei naţionale a
colegiilor universitare (între 1997 şi 2000 fiind înfiinţate
colegii în peste 25 de localităţi din ţară).
Numărul facultăţilor a crescut cu circa 150 astfel încât
România a înregistrat în anul 2000 cel mai mare efectiv de
studenţi în universităţi publice din istoria ei.
Creşterea Fondurile alocate universităţilor publice de la bugetul

fondurilor statului au crescut de la 575 miliarde lei în 1996, la 3.800
alocate
miliarde lei în 2000. Alocările bugetare pentru burse de
universităţilor
studii au crescut, în aceeaşi perioadă, de la 67 miliarde lei la
595 miliarde lei.
Modul de abordare a reformei şi măsurile luate, în bună
parte bazate pe expertize şi asistenţă internaţională, au făcut
ca, în mai 2000, România să încheie negocierile de aderare
la Uniunea Europeană la capitolul Educaţie.
2001 · 2004:
Centralism şi uniformizare
Din 200 l, măsurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării tind să readucă
învăţământul din România spre centralism şi uniformizare, încetinind şi
deturnând procesul de schimbare profundă a învăţământului.
În legătură cu programele MEC din 2000-2004, intens mediatizate la
cererea Guvernului, sunt obligat să subliniez că, în realitate, guvernarea
PSD nu a adoptat nici o măsură de reformă care să nu fi fost angajată ante-
rior, sub guvernarea COR.
În pofida declaraţiilor oficialialilor PSD care trec sub tăcere realizările
perioadei 1997-2000, este - totuşi - de salutat faptul că guvernul Năstase a
continuat o parte din programele de modernizare a şcolii iniţiate în timpul
450
Adevărul 6
mandatului ministrului PNŢCD, Andrei Marga. Grav este, însă, că actualul

guvern a abrogat sau eludează măsuri de reformă negociate deja cu Uniunea
Europeana şi incluse în Strategia de dezvoltare a României pe termen mediu,
agreată de partidele parlamentare şi transmisă Comisiei Europene în 2000.
A fost limitat dreptul şcolilor de a propune cursuri Reforme

opţionale, iar numărul manualelor alternative a fost limitat anulate
la trei, în funcţie de preţ şi nu de calitate. S-au desfiinţat
şcolile săteşti. România a ajuns să aibă anul şcolar cel mai
scurt din Europa. S-a instaurat o lipsă totală de organizare în
desfăşurarea examenelor naţionale (capacitate, bacalaureat,
titularizare). La numai două săptămâni după învestirea sa în
funcţie, ministrul Alexandru Athanasiu a reuşit să bul-
verseze bacalaureatul dispunând ca, spre deosebire de pro-
bele orale desfăşurate potrivit prevederilor Legii
învăţământului nemodificate, probele scrise să se susţină
conform modificărilor aduse Legii învăţământului.
S-a încercat înlăturarea certificatului de competenţă
lingvistică din examenul de licenţă, desfiinţarea
învăţământul postliceal sanitar, precum şi limitarea
pregătirii institutorilor la patru ani de liceu pedagogic. Au
fost încălcate drepturile cadrelor didactice, prevăzute în
Statutul personalului didactic şi Legea învăţământului, prin
interzicerea transferului dintr-o localitate în alta.
Anul şcolar 2003-2004 a început cu şcoli neigienizate şi
cu manuale vechi. Pentru unele discipline nu s-au tipărit
deloc manuale, iar pentru altele au fost retipărite în jur de
15% din necesar. Manualele de clasa I nu au fost adaptate
modificărilor făcute în curriculum.
A fost încălcată autonomia universitară, prin limitarea Încălcarea

dreptului de a stabili numărul de locuri pentru specializările autonomiei
acreditate. S-a instaurat un trend de uniformizare prin aban- universitare
donarea programului de ierarhizare a universităţilor şi abro-
garea reglementărilor privind diferenţierea salariilor în func-
ţie de meritul ştiinţific al cadrelor didactice universitare. Tot
astfel, prin formarea de consorţii universitare, se urmăreşte
cauţionarea universităţilor (de stat sau private) fără renume
pe seama prestigiului marilor universităţi cu tradiţie.
451
Emil Constantinescu
Politizare şi În afara deselor abrogări şi reveniri legislative, în afara

corupţie unei abordări populiste a problemelor învăţământului, acest
domeniu este grevat, şi el, de cele două tare emblematice
pentru ultimii patru ani: politizarea numirilor în funcţii (în
special de directori de şcoală) şi amplificarea corupţiei.
Criza sistemului de valori a unei societăţi percepute ca
aservită politic şi coruptă se răsfrânge asupra calităţii
predării, a obiectivităţii evaluării, a competiţiei oneste la
nivelul profesorilor şi al elevilor şi studenţilor, a formarii
deprinderilor si atitunilor civice. În final, aceste practici
deviate riscă să compromită chiar esenţa şi scopul educaţiei.
Cultura
Influenţa prin cultură

este unul dintre mijloacele cele mai eficiente de
modelare pozitivă sau, dimpotrivă, de uniformizare a indivizilor în scopul
transformării acestora într-o masă de manevră. Suport al identităţii şi dem-
nităţii naţionale, cultura română a suferit, poate mai mult decât oricare alt!
domeniu, intruziunea insidioasă sau mai brutală a aparatului de propagandă!
comunist.
A
,I
Inlăturarea regimului dictatorial din 1989 impunea o schimbare majorăl
în modul de abordare a rolului culturii şi a modalităţilor în care ea poatel
influenţa ţesutul social şi calitatea vieţii.
1990 • 1996:
Centralism şi birocratie
Cu excepţia
unui suflu nou, de scurtă durată, şi a unor
iniţiative
mai degrabă punctuale, care au marcat ministeria-
tul lui Andrei Pleşu (28 decembrie 1989 - 16 octombrie
1991 ), zona guvernamentală a culturii a rămas blocată în
centralism, birocraţie excesivă şi confuzie, întreţinute prin
nepricepere, rezistenţă la nou şi, ca în toate celelalte
domenii, de interese politice clientelare. Nu se poate vorbii
despre o reformă reală şi coerentă înainte de 1997. ·
452
Adevărul 6
1997 · 2000:
O altă viziune
asupra rolului unui minister al Culturii
Noua echipă numită în 1997 sub conducerea ministrului Ion Caramitru

(l 2 decembrie 1996 - 28 decembrie 2000) şi-a concentrat atenţia asupra
celor două pârghii prin care statul trebuie şi poate să se implice în cultură:
legislaţia şi administrarea patrimoniului cultural. Se cerea creat un cadru
modern, flexibil şi deschis, în armonie cu legislaţia şi practicile europene,
care să încurajeze creaţia, receptarea actului cultural, conservarea şi valori-
ficarea patrimoniului naţional de cultură şi artă, dialogul cu alte culturi,
valorificarea funcţiei formative a culturii. Eforturile Ministerului Culturii au
vizat descentralizarea administrativă; reorganizarea şi restructurarea insti-
tuţională; parteneriatul cu autorităţile publice; parteneriatul cu structurile
societăţii civile.
Calea reformei a fost deschisă prin 1mţ1erea unor Iniţiative

proiecte de legi indispensabile: Legea bibliotecilor; Legea legislative
muzeelor şi colecţiilor; Legea privind protecţia patrimoniu-
lui cultural naţional mobil; Legea privind protejarea monu-
mentelor istorice.
Lipsa sau deficientele unor reglementari care sa faca
posibila aplicarea imediată a unor strategii culturale coer-
ente si eficiente au fost parţial corijate prin ordonante ale
Guvernului referitoare la modificarea Legii nr. 32/1994
privind sponsorizarea; îmbunatatirea sistemelor de finantare
a programelor si proiectelor culturale; organizarea si func-
tionarea fondului cultural national; declararea municipiului
Sibiu si a zonei înconjuratoare ca obiect de interes national;
protectia patrimoniului arheologic.
Chiar dacă nu a putut rezolva în măsura dorită reforma
instituţională, guvernarea 1997-2000 are marele merit de a
fi identificat principalele direcţii de acţiune reformatoare,
bazate pe înţelegerea, asumarea şi valorificarea, în sensul
• Ion Caramitru, Realizările Ministerului Culturii in raport cu angajamentele asumate prin

Programul de guvernare 2000 (bilanţ la 10 luni de guvernare, Cabinetul Mugur Isărescu,
18 octombrie 2000).
453
Emil Constantinescu
cel mai bun, a rolului unut stat democratic şi modem în

susţinerea culturii.
Programe În cadrul Programului naţional pentru susţinerea cul-

de susţinere turii scrise, menit să faciliteze accesul cititorilor la carte, au
a culturii fost susţinute financiar apariţii editoriale considerate de
naţionale interes naţional ( debuturi, colecţii de autori clasici şi con-
temporani, antologii), selectate de Comisia naţională pentru
cultură scrisă, alcatuită din personalităţi independente ale
vieţii literare. Dacă, în 1996, Ministerul Culturii
subvenţionase doar 22 programe editoriale, din 1997,
numărul acestora a crescut considerabil, fiind în 2000 de 40
de ori mai mare decât în 1996.
În paralel, au fost derulate programe de achiziţii de carte
şi periodice pentru bibliotecile publice; programe dedicate
artelor vizuale, creaţiei muzicale şi dramaturgice; programe
privind cultura minorităţilor naţionale.
Programul Educaţia permanentă s-a desfăşurat împre-
ună cu Ministerul Educaţiei, fiind sprijinit de oficialităţi şi
ONG-uri din străinătate, ca şi prin fonduri PHARE.
Promovare Principalul vector al programului Promovarea culturii

a culturii româneşti în străinătate l-a constituit colaborarea cu centrele
române În culturale româneşti din afara graniţelor ţării; participarea la
străinătate târguri de carte internaţionale (Paris, Londra, Leipzig,
Bologna, Budapesta, Geneva, Praga, Varsovia); spectaculo-
sul Volk Life Festival organizat de Smithsonian Institute din
Washington şi de Fundaţia Culturală Română în 1999, sub
patronajul Preşedinţiei României; includerea Muzeului
Cotroceni în programul demnitarilor străini aflaţi în vizită în
România; donaţii de carte româneasca din partea Preşe
dinţiei României către universităţile străine care au catedră
de limbă şi civilizaţie româneasca ş.a.
Conservarea Protejarea patrimoniului cultural naţional în conformi-

patrimoniului tate cu normele comunitare europene a constituit o prioritate
cultural a guvernării COR din 1997-2000 şi a constituit, totodată, o
national mare reuşită. Finanţarea conservării patrimoniale s-a ridicat
la un nivel care nu a mai fost atins în ultimii 20 de ani. Faţă
454
Adevărul 6
de 1996, fondurile alocate au fost de 14 ori mai mari în 1997

şi de 20 de ori mai mari în 1998.
Programul a vizat îmbogăţirea patrimoniului public si a
colectiilor de la muzeele etnografice; sustinerea, protejarea
si conservarea creatiei si traditiilor populare; atragerea asis-
tentei internationale specializate pentru formarea unor pro-
fesionişti în domeniul conservarii si restaurarii; revitalizarea
unor meserii traditionale; stimularea cercetarii si a publi-
catiilor de specialitate.
Numărul de obiective-monumente istorice cuprinse în Programul

Programul naţional de restaurare a crescut de la 173 în naţional de
1996, la 357 în 2000. Au fost iniţiate programe de anvergură restaurare
în care au fost atrase personalităţi, ONG-uri şi organisme
internaţionale de prestigiu, care au înţeles urgenţa inter-
venţiei de restaurare în cazul unor valori patrimoniale
ameninţate cu dispariţia. Aceste programe, dintre care unele
se deruleaza si acum, au urmarit nu numai salvarea, ci si
punerea în circulaţie a fondului de cultură şi civilizaţie
românesc şi integrarea lui în patrimoniul universal
• Programul Sibiu I 2000 a vizat restaurarea patrimoni-
ului arhitectural din municipiul Sibiu şi satele săseşti,
precum şi contribuţia la revigorarea economică a întregii
zone. Parteneri externi au fost Ministerul Culturii din
Luxemburg, Guvernul Landului Bavaria, Guvernul R.F.
Germania, UNESCO, Consiliul Europei, Banca
Mondială, fundaţii ale saşilor din Germania. El s-a bucu-
rat, de asemenea, de susţinerea Prinţului Charles,
moştenitorul Coroanei Regatului Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord.
• Campania Europa - w1 patrimoniu comun - a fost
lansată în septembrie 1999, la Bucureşti şi Sibiu, cu par-
ticiparea reprezentanţilor Consiliului Europei;
• Programul Sulina vizează refacerea localităţii Sulina
ca un centru comercial, multietnic şi multicultural
reprezentativ;
• Prin Programul latinităţii europene au fost selectate
pentru restaurare: piciorul podului lui Traian de la Turnu
455
Emil Constantinescu
Severin; castrul cetăţii romane de la Turnu Severin;

cetatea Aegyssus {Tulcea); cetatea Histria; cetatea de la
Sarmizegetusa; cetatea Tropaeum Traiani (Adamclisi).
Au fost propuse pentru a fi înscrise în lista patrimoniului
mondial UNESCO o serie de biserici de lemn din
Maramureş, Mănăstirea Neamţ, Centrul istoric al cetăţii
Sighişoara.
Prin cele enumerate încerc să pun în evidenţă abordarea
nouă, cuprinzătoare şi de perspectivă pe care a adus-o, şi în
domeniul culturii, guvernarea 1997-2000, importanţa salva-
toare pe care a acordat-o patrimoniului naţional şi sensibi-
lizării opiniei internaţionale. Prin eforturi personale şi insti-
tuţionale a fost creată o reţea de colaborare şi sprijin extern
pentru programe privind conservarea şi valorificarea patri-
moniului naţional, distingându-se în acest sens acţiunile
secretarului de stat Maria Berza şi ale coordonatorilor de
programe, dintre care numele doamnei Dorana Coşoveanu
nu poate fi omis.
Nu este mai puţin adevărat că şi în perioada 1997-2000
au rămas nerezolvate chestiuni ce ţin de statutul social,
material şi de merit al creatorilor de artă - şi mă gândesc, de
fapt, la datoria morală pe care o are statul de a răsplăti şi
onora, în numele întregii societăţi, contribuţia lor la patri-
moniul şi prestigiul naţional.
2001 · 2004:
Politizarea culturii
Filantropi După anul 2000, în locul unor măsuri legislative care să

de ocazie confere oamenilor de artă şi cultură drepturi pe măsura
meritelor câştigate prin muncă şi talent, s-a preferat
improvizarea a numeroase premieri (unele chiar pe criterii
care nu au nimic de-a face cu profesia), iniţierea (după
schema bine cunoscută a contra-manifestaţiilor de la
începutul anilor '90) unor festivităţi care să contracareze
gale anuale consacrate, precum şi alte forme de stipendiere
mascată sub semnul unei filantropii puternic colorate
politic. Şi toate acestea fără ca opinia publică să afle de unde
456
Adevărul 6
vin cu adevărat banii filantropilor de ocazie.

În vreme ce acţiunile organizate de actuala conducere a
Ministerului Culturii pe bază de sponsorizări private sunt
intens mediatizate în beneficiul PSD, cheltuirea banilor
publici (adică ai cetăţenilor contribuabili) este, de multe ori,
lipsită de trasparenţă şi de criterii legitime.
Într-un serial intitulat Politica şi cultura, profesorul Clientelism

Mircea Martin vorbeşte despre "clientelismul politic şi nepo- şi nepotism
tismul tradiţional" care guvernează, cu unele excepţii nota-
bile, numirile în posturi sau în delegaţii reprezentative din
punct de vedere cultural în străinătate: "Câţi dintre ataşaţii
noştri culturali au, realmente, o competenţă culturală? Câţi
dintre ei au ajuns în posturi pe criterii specifice şi nu
potrivnice sau pur şi simplu familiale?( ... ) Cum arată unele
manifestări culturale româneşti în străinătate? Cu câţi
funcţionari (inclusiv soţii ş.a.m.d.) se îmbogăţesc formaţiile
noastre folclorice sau de muzică uşoară trimise peste hotare?
- iată întrebări care nu pot primi decât răspunsuri jenante".*
Din păcate, aceleaşi criterii jenante funcţionează cu
precădere şi în cazul subvenţiilor pentru carte şi film acor-
date de Ministerul Culturii şi, respectiv, Centrul Naţional al
Cinematografiei.
Dar şi mai gravă, prin încălcarea flagrantă a legii, a fost Tot şi toate
demiterea abuzivă şi fără nici un argument, în 200 I, înainte sub control
de încheierea mandatului, a Consiliului de Administraţie al
Societăţii Române de Radiodifuziune. Scopul, devenit ulte-
rior evident pentru toată lumea, a fost aservirea radioului
public faţă de interesele de putere ale PSD. Trebuie să su-
bliniez şi aici deficitul de democraţie şi legalitate al
guvernării PSD comparativ cu guvernarea 1997-2000, care
a menţinut, până la încheierea legală a mandatului,
Consiliul de Administraţie al SRR instalat în anul 1994.
Şi, dacă la toate acestea adăugăm practica racolării de
către partidul de guvernământ a liderilor uniunilor de creaţie
• Mircea Martin, Politica şi cultura, Cuvântul nr. 6, 7, 8 din iunie, iulie, august 2004.
457
Emil Constantinescu
în posturi guvernamentale bine remunerate sau pe listele

parlamentare ale PSD, ca şi asimilarea corespondenţilor
TVR în străinătate cu personalul diplomatic trimis în misi-
une permanentă, avem un tablou îngrijorător al unei strate-
gii (coerente!) de subordonare politică a culturii. Regretabil
este că la această confuzie colaborează şi unele personalităţi
culturale importante, dispuse - poate, cu prea mare uşurinţă
- să gireze prin prestigiul lor o structură politică cu vocaţie
de partid-stat.
DEMONSTRAREA TEZEI
Coaliţia partidelor care au constituit majoritatea parla-

mentară după alegerile din noiembrie 1996 a avut misiunea
dificilă de a-şi armoniza şi unifica obiectivele într-un pro-
gram comun de guvernare axat, înainte de toate, pe
obligaţia, pe deplin asumată, de a recupera întârzierile acu-
mulate sub regimul Iliescu (mai ales în timpul guvernelor
Stolojan şi Văcăroiu) în realizarea unor reforme absolut ne-
cesare pentru ca societatea românească să funcţioneze după
regulile democraţiei, statului de drept şi economiei de piaţă.
Politica fiscală promovată de guvernarea COR a vizat
redresarea economică şi dezvoltarea sectorului privat care,
concomitent cu reducerea subvenţiilor şi a pierderilor
financiare din sectorul public trebuia să asigure mai multe
venituri la buget în scopul creşterii fondurilor pentru
acoperirea cheltuielilor sociale. Pentru salarii, pensii,
alocaţii. Pentru sănătate, educaţie, cultură.
Legile adoptate în anii 1997-2000 în vederea reconsti-
tuirii drepturilor de proprietate şi a restituirii terenurilor,
pădurilor şi imobilelor confiscate de regimul comunist,
respectarea separării puterilor în stat, deblocarea proceselor
penale neconvenabile vechii Puteri şi a executării
hotărârilor judecătoreşti definitive în materie civilă, sus-
pendate din considerente politice, la indicaţia fostului
preşedinte al ţării şi a partidului său, au condus la o nor-
malizare a relaţiilor sociale până în momentul în care privi-
legiaţii regimului Iliescu şi-au văzut periclitate interesele.
458
Adevărul 6
Nu au fost în cauză doar profiturile economice şi financiare

(pe care au reuşit, graţie reţelelor pe care şi le constituiseră,
să şi le conserve şi după 1996), ci şi interesul de a nu fi
demascaţi şi judecaţi pentru crimele săvârşite prin repri-
marea revoluţiei din 16-21 decembrie şi înscenarea
acţiunilor teroriste din 22-26 decembrie 1989; prin organi-
zarea mineriadelor şi escaladarea violenţelor pe care acestea
le-au generat în 1990, 1991 şi la începutul anului 1999; prin
devalizarea băncilor şi jaful temeinic programat al eco-
nomiei naţionale. Atunci au început simultan campania de
discreditare a instituţiilor sub masca îngrijorării faţă de "di-
soluţia autorităţii statului", campania de intoxicare a opiniei
publice cu bârfe şi aşa-zise dezvăluiri la care au marşat sute
de "zvoneri"şi "răspândaci" bine recompensaţi, dar şi o serie
de publicaţii de partid sau pretins independente.
lntr-un climat ostil, acutizat de dificultatea adoptării unor
legi în Parlament, de vecinătatea unui război în Balcani, de
nemulţumirile justificate ale salariaţilor bugetari, pensiona-
rilor şi şomerilor, dar şi de indignările unor intelectuali şi li-
deri ai societăţii civile, coaliţia a rămas consecventă progra-
mului de guvernare. Au fost continuate reforma adminis-
traţiei locale, dezvoltarea infrastructurii şi a lucrărilor pu-
blice, asigurarea de fonduri pentru sprijinirea persoanelor
defavorizate, pentru creşterea şi recorelarea pensiilor.
Începută în 1997. reforma sistemului de îngrijiri de
sănătate a însemnat o creştere a fondurilor alocate de la
2,9% în I 996 la 3,9 din PIB în I 999, diminuarea princi-
palilor indicatori negativi privind rata mortalităţii, precum şi
creşterea speranţei de viaţă.
Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor au fost corelate
cu acţiuni de protejare a mediului. În afara proiectelor
finanţate de la buget, au fost atrase fonduri externe de
aproape 30 de ori mai mari în perioada guvernării COR (400
milioane euro) decât în timpul guvernării precedente a
PDSR ( 16 milioane euro).
Sub guvernarea COR a început şi adevărata reformă a
învăţământului. Fondurile acordate de la buget au ajuns în
anul 2000, pentru prima oară, la un procent mai mare de 4%
din PIB. La capitolul Educaţie, negocierile cu Uniunea
459
Emil Constantinescu
Europeană au început în 2000 şi s-au încheiat, cu succes, în

acelaşi an.
A fost promovată o nouă viziune asupra rolului unui
minister al Culturii şi a pârghiilor prin care statul poate să se
implice în cultură: asigurarea unei legislaţii modeme care să
stimuleze susţinerea financiară a acesteia şi buna adminis-
trare a patrimoniului cultural. Numai pentru conservarea pa-
trimoniului cultural au fost alocate în 1998 fonduri de 14 ori
mai mari, iar în 1999 de 20 de ori mai mari decât în 1997.
Concluzii
Pentru a reaşeza şi a transforma un domeniu e nevoie de
timp. Când aceasta se întâmplă în mai multe domenii,
concomitent, timpul oamenilor îşi pierde răbdarea. Patru ani
s-au dovedit insuficienţi pentru un câmp deschis de luptă cu
sărăcia statului şi a oamenilor, cu incompetenţa şi reaua-
credinţă a unor manageri şi administratori, cu hoţia şi
corupţia, în spatele cărora se ascund reţele de averi şi relaţii
de tip mafiot.
Pe parcursul anilor 1997-2000, starea generală a socie-
tăţii româneşti s-a ameliorat, iar creşterea economică
începută în 2000 era de natură să aducă la vedere şi o
bunăstare pentru cei care, cu îndreptăţire, o aşteptau.
Drumul ales în 200 I de actualii guvernanţi a ocolit zone
desţelenite, a creat obstacole, a lăsat liberă trecere afacerilor
ilicite, demagogiei şi minciunii. Dacă, în unele domenii,
legate de aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, traseele
deschise de Administraţia Constantinescu nu au mai putut fi
modificate, a fost spre binele tuturor. Cum însă, în adminis-
trarea privatizării, a companiilor naţionale şi a serviciilor
publice, a sănătăţii, a educaţiei şi culturii, prioritare au fost
interesele partidului de guvernământ, pierderile s-au strâns
în dauna celor mulţi. Şi pentru că, în lupta cu hoţia şi
corupţia, a triumfat fărădelegea şi amestecul politicului în
Justiţie, societatea românească este astăzi într-o situaţie
mult mai critică decât atunci când, în 1996, PSD a pierdut
prima oară puterea.
460
ADEVĂRUL 7.
DESPRE STAREA
SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI
7~. 24 udie 2004

7it« ~faut ~ 'PikM IJ~. ~ pzu,v~ at
~ - 4i ~ ~ - ~ ~ adfaued ~ &xteMe.
~~~ u. t a ~ µ 414diO#e a.~ t,zei,
ţl.,,te ak ~ ~ - 11/ak44, ~tWd. ~ -
«lti,,ud, a.~"""' afd4«dat. ~~ ~ ~ ~ -
(!Mea, ~ ~ ~ " " ~ # ua ~ etilt ţa,râ. Va.u
~~~'W,t.lute~~-~~
~ ~ UHi 'W,t.lute dia,z, fflie. 1a.eea ~ ualit<iua # u
~~~~ta w,e, µ ea.iie a.m ~-o~~ a.
461
Emil Constantinescu
~ Hit ,utHtai H4Wâ aa,'1,, du,, ~ de (leMZe fldit«,. duM,

~ - 11tai wudt. ~ fze «uze te-am M«t /aţâ de f14'Zti-
~ t.a ~ ?P fu,t ţi,~.~ ea et!UHâ. caa{ijt4â
d e ~ ~ ~ « u z e ~ o ~ d u i c d â . catdâ.
~ - i,,, ~ ~ ~ ~ f . e .
11~ tJ~ e """ eideti fldit«, de ~ - A ftie'td«t ~ ea
~ de ~ ca ft'wH,-~. da,'l, ~ a ~ ft«,-
~- tMu,,~~P~&~a~uf.
mai ţw,u4 ~ toţi ~ du,, ~
ffl4'Ze &"1:4,~.
;4,ze„ (J ~ i,,, media fze ~ -
'},e ie~.
~ ui «uze a« ftie'u(«t ~ ue 2000,
~ 414« at ((Jt.«f diţe,ut. Şi ue ~ ~ i,,, ceea u mâ
~-
'De u ~?~~ ~fu>ate li- ( J ~ a«Jitâ ea
7~: " " " ~ ~ uet,r,-o mid ~ - La
~ - eae ~ de """-tâ, emue. ~ de ta mai~- &e
~ 44- ~ - C M ~ UHd- ~ tf. ~ "7)e u mai
~ ~ , e u t e a 4 ~ m a i ~ ? " , ~ : "Am~aid
~ a-i ~ fze oameH-i. Poate "'-am ~ - da,'l, ~
~ eâ ,e-~ ~ 44, mâ ~ ei fze HW1e.,,
TEZA:
Lovitura de stat militară şi crimele din 22 - 25 decembrie 1989,
teroarea instaurată cu ajutorul minerilor, constituirea sistemului
mafiot de către nomenclatura PCR şi Securitate, jefuirea ţării şi
dezastrul economic-financiar, dominarea unei societăţi aflate În
profundă criză morală nu ar fi reuşit fără o uriaşă campanie de
manipulare a creierelor şi conştiinţelor realizată deopotrivă prin
mijloacele de comunicare, ca şi prin "zvonerii" şi "răspândacii"
activului PCR şi al fostei Securităţi care au acţionat pe teren, În
toată ţara.
Istoria perioadei 1989-2004 nu poate fi Înţeleasă decât dacă o
descifrăm ca o "istorie a manipulării".
462
Adevărul 7
DEFINIREA PROBLEMEI
Manipularea este o inducere în eroare, cu argumente

falsificate, a persoanelor, grupurilor sau colectivităţilor pen-
tru a-i determina pe actorii sociali să acţioneze într-un mod
compatibil cu interesele iniţiatorului manipulării. Tehnicile
folosite distorsionează în mod premeditat adevărul dar lasă
destinatarului impresia libertăţii de gândire şi decizie. Din
punct de vedere politic, manipularea devine o formă de
impunere a intereselor unui grup nu atât prin presiunea pu-
terii, ci prin inducerea în eroare. Mijloacele folosite sunt
minciuna, propaganda, dezinformarea, intoxicarea, impos-
tura. Deşi, din punct de vedere al procedurii, ele se pot
nuanta, toate au un numitor comun: denaturarea intentionată
a ad~vărului. Înşelăciunea operează la nivelul disc~rsului
pentru a schimba reprezentarea realităţii şi, în ultimă
instanţă, însăşi realitatea.
Principalele forme de intoxicare a maselor în vederea
obţinerii controlului politic sunt: Stăpânirea informaţiei
(cine controlează prezentul, controlează trecutul, cine con-
trolează trecutul, controlează viitorul; ce trebuie să ştie
poporul vs. ce nu trebuie să ştie poporul); Aura
conducătorului (o binecuvântare a istoriei); Dedublarea per-
sonalităţii (ruperea echilibrului între demnitate şi umilinţă);
Vinovăţia colectivă; Accentuarea frustrării şi a vulnera-
bilităţii; Clişeele verbale; Delimitarea socială (cine nu este
cu noi este împotriva noastră; mă supun deci exist).*
DEMONSTRAREA TEZEI
După evenimentele din decembrie 1989, nu a existat nici

cel mai mic semn public de căinţă din partea vreunui activist
de partid sau securist. Nici unul dintre ei nu şi-a asumat
partea sa de vină şi nu a avut de gînd să o facă. Dar, pentru
• R.J. Lifton, Reforma gândirii si psihologia totalitarismului.

463
Emil Constantinescu
ca puterea şi avuţia statului comunist să rămână în mâinile

cameleonilor politici instalaţi la putere după decembrie
I 989, a fost nevoie ca minciuna să cîştige treptat locul
adevărului, iar ura să ia locul solidarităţii din zilele de
decembrie I 989.
Manipularea nu ar fi putut atinge cote aşa înalte în lipsa
unui teren fertil. Aces teren a fost oferit de ceea ce numim
"mentalitatea post-comunistă". Cu alte cuvinte, manipularea
nu ar fi fost posibilă fără complicitatea celor manipulaţi.*
Războiul pierdut
În România postdecembristă, adevărul a pierdut războiul cu minciuna.

Singura schimbare a fost trecerea de la regimul absolutist al minciunii l 947-
1989 la regimul constituţional al minciunii 1990-1996. Scurta perioadă de
eliberare a adevărului (I 997-2000) a fost înăbuşită de restauraţia din anii
200 l-2004. Ca în orice război, am avut adevăruri ucise, mutilate, rănite,
încarcerate, dispărute, violate, rechiziţionate, distruse sau avariate. Nu au
lipsit dezertările, trădările, sinuciderea.
• Revoluţia dezinformării
"Tele-revoluţia" a fost o revoluţie a dezinformării

îndreptată împotriva întregului popor. Scopul a fost pre-
venirea escaladării sentimentelor anti-comuniste şi anti-
securiste ale românilor exprimate spontan şi sincer în 16-22
decembrie 1989; crearea şi impunerea percepţiei că în
România nu am avea de a face cu o venire la putere a
eşalonului secund al Partidului Comunist Român, ci cu o
"rupere cu trecutul"; construirea unui cadru limitat şi con-
trolat de acţiune pentru opozanţii noului regim.
Chiar din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989,
• Vezi Cristian Pirvulescu: "Comoditatea strategică a unora nu ii transformă în victime ale

manipulării, ci în complici pasivi ai manipulatorilor" în interviul Manipularea publicat în
Putere pentru Braşov, nr. 2, 2004
464
Adevărul 7
uriaşul aparat de dezinformare construit de Nicolae

Ceauşescu a trecut în subordinea lui Ion Iliescu care l-a uti-
lizat împotriva şi în dauna poporului român.
Regimul politic instaurat în decembrie 1989 a aplicat cu Condamnaţi

minuţiozitate diferitele forme de manipulare folosite în la tăcere
perioada comunistă, modelând pentru români o realitate a
cărei prizonieri sunt, într-o bună măsură, şi astăzi.
Cum a fost posibil ca în toţi aceşti ani să nu se vorbească
aproape deloc despre crimele de la Jilava din 21 decembrie
1989 sau despre atrocităţile de la Măgurele din 14 iunie
1990? Cum a fost posibil să nu se vorbească despre Aiud şi
despre alte multe închisori comuniste? Cum a fost posibil să
fie reduşi la tăcere tocmai cei care au fost închişi pentru sub-
minarea regimului comunist? În cele din urmă, cum a fost
posibil un proces de manipulare cu o asemenea anvergură?
Pentru a putea schiţa răspunsurile, este însă necesar ca
mai întâi să înţelegem etapele procesului de manipulare
care, astăzi, afectează încă, direct, o mare parte a cetăţenilor
României.
• Inventarea duşmanului
Transformarea lui Ion Iliescu dintr-un activist comunist,

care complota pentru a-l înlocui pe Nicolae Ceauşescu în
fruntea partidului şi a ţării, într-un lider providenţial al
României a fost prima mare operaţiune de manipulare pusă
în scenă de cei ce aveau să constituie actuala oligarhie
politică. O operaţie de manipulare care a continuat vreme de
15 ani, aducându-i-se neîncetat "îmbunătăţiri", în funcţie de
evoluţia evenimentelor.*
În primele zile ale evenimentelor din decembrie 1989, a
circulat insistent informaţia transmisă ţării de către de Ion
• Vezi declaraţia preşedintelui Ion Iliescu din 7 octombrie 2004 în care, referindu-se la
Raportul de ţară întocmit de UE pentru România, afirmă că "anul 2004 este la fel de impor-
tant ca moment istoric ca şi revoluţia română".
465
Emil Constantinescu
Iliescu că Bucureştiul era împânzit de terorişti care doreau

să-l aducă înapoi pe Ceauşescu.* Ion Iliescu trebuia deci
apărat de cei care ar fi fost împotriva "revoluţiei poporului".
Consecinţele: 942 de morţi şi 2245 răniţi. "Teroriştii"
care i-au ucis au devenit astăzi fie teme de propagandă elec-
torală, fie teme de ironii nefericite.**
"Cu În 22 decembrie 1989, Televiziunea Română a pus în

televizorul scenă cel mai amplu reality-show* din istoria sa. Un specta-
aţi minţit
col care va ţine cu sufletul la gură nu doar o ţară întreagă, ci
poporul!"
şi întreaga lume civilizată. Un spectacol al cărui happy-end
fusese gândit în prealabil, dar care, prin cinismul regizorilor,
a inclus drame reale, trăiri adevărate şi, mai ales, morţi reale.
O ţară întreagă privea cum figuri mai mult sau mai puţin
cunoscute se perindau pe micul eran strigând: "Dictatorul a
fugit!", "Revoluţia a învins!", "Suntem liberi!". Pentru a de-
monstra această libertate, Televiziunea Română şi-a schimbat
brusc denumirea în Televiziunea Română Liberă (TVRL).
Este greu de evaluat astăzi ce a însemnat pentru cetăţenii
României de atunci această "explozie" a tuburilor catodice
după ani în care televiziunea autohtonă transmitea doar
câteva ore pe zi. Este greu de evaluat impactul acelor ima-
gini în condiţiile în care, în majoritatea covârşitoare a
localităţilor din tară, Republica Socialistă România era la fel
de stăpână peste oameni ca în orice altă zi. Aşa cum este
greu de imaginat impactul pe care l-a avut asupra oamenilor
• În data de 23 decembrie 1989, Ion Iliescu vorbea la Televiziunea Română despre teroriştii
care trag din orice poziţie, fanatizaţi, cruzi, cu o forţă fizică neobişnuită, drogaţi, bine antre-
naţi şi dotaţi cu cele mai modeme arme şi mijloace de luptă lansând apelul: "Să vină
poporul să apere Televiziunea, Radioul şi Ministerul Apărării Naţionale".
•• Premierul Năstaseexplica recent, pe un ton ironic, că vinovaţii pentru catastrofa de la

Mihăilesti/Buzău "vor fi aduşi în fata televiziunii şi împuşcali". Şi aceasta în condiţiile în
care, cu două săptămâni înainte de producerea sinistrei deflagraţii, la cabinetul primului
ministru sosise un raport întocmit de către experţi şi care arăta pericolul transportului
respectivelor chimicale şi măsuri de prevenţie indispensabile.
••• Silviu Brucan declară că, ajuns la Televiziune, s-a întâlnit cu preşedintele TVA, Petre
Constantin, şi au stabilit "cum să pună ordine".
466
Adevărul 7
înclocuirea bruscă a propagandei comuniste emise zilnic de

către Televiziunea lui Ceauşescu cu manipularea neo-comu-
nistă girată de Televiziunea Română Liberă.
În 22 decembrie 1989, când în transmisiile TVR încep să
curgă apelurile de a "apăra cuceririle revoluţiei" de
"teroriştii" fideli clanului Ceauşescu, aceştia nu se manifes-
taseră în nici un fel! Dar cine să ştie acest lucru?
Telespectatorii au crezut instantaneu tot ceea ce "eliberata"
Televiziune găsea de cuviinţă să le spună. Singurii martori
ai evenimentelor reale erau în stradă, nepreveniţi de nimeni
că jocul marii manipulări naţionale deja începuse.*
A fost nevoie de aproape două săptămâni pentru ca aceia Adevărul

care fuseseră direct implicaţi în evenimentele de atunci să În ceaţă
înceapă să-şi dea seama de jocul de culise din spatele micu-
lui ecran. În 12 ianuarie 1990, când mii de bucureşteni se
adunaseră în faţa Palatului Victoria cerând ca Partidul
Comunist Român să fie scos în afara legii iar Ion Iliescu
încerca să le vorbească, manifestanţii încep să vadă în per-
soana sa doar un urmaş al lui Nicolae Ceauşescu.**
Nemulţumiţi, manifestanţii mărşăluiesc până în faţa sediu-
lui TVRL, solicitând ca reprezentanţii lor să transmită ţării
motivul manifestaţiei, sau ca imagini de la manifestaţie să
fie transmise de către Televiziune. Conducerea TVRL
anunţă că în faţa instituţiei s-au adunat (doar) "câteva sute"
de manifestanţi, dar nu se pot transmite imagini din pricină
că în Bucureşti ar fi ceaţă. A fost prima dată când un mare
număr de bucureşteni care protestau sub un cer senin şi
înstelat realizează că Televiziunea Română minte, că noua
TVR este atât unealtă, cât şi parte integrantă în strategia
manipulării favorabile CFSN.
• În Bucureşti s-a deschis locul la 25 de minute după ce 300.000 de oameni scandaseră

"Fără comunişti!". Era pentru prima dată de la declanşarea evenimentelor în Bucureşti când
se punea în discuţie sistemul şi nu liderul.
•• "Nu mai da din mână!" este lozinca pe care demonstranţii o strigă spre Ion Iliescu, aluzie
directâ la cunoscutul gest al lui Nicolae Ceauşescu.
467
Emil Constantinescu
Deşi metodele de manipulare au devenit din ce în ce mai

rafinate, de atunci şi până astăzi, obiectivitatea Televiziunii
Române a continuat să rămână îndoielnică.
Minerii În capitolul trei, am descris, după documente şi mărturii,

"apără desfăşurarea reală a evenimentelor din 28 - 29 ianuarie
democraţia" 1990. Singurele imagini pe care Televiziunea Română
Liberă le-a transmis ţării prezentaseră doar urmele actelor
de vandalism din sediul Guvernului, declaraţii ale şefului
IGP, imagini ale grupului de mineri veniţi "să sprijine"
Frontul Salvării Naţionale (FSN) şi, evident, declaraţiile lui
Ion Iliescu. Nimic despre demonstraţia în sine, nimic despre
faptul că acţiunile violente au fost opera unui grup de o sută
de persoane, în timp ce alte câteva mii de persoane nu aveau
nimic în comun cu acest grup şi, mai mult, scandau "Fără
violenţă!". Şi, fireşte, absolut nimic despre caracterul anti-
comunist şi anti-securist al manifestaţiei.
În fapt, algoritmul manipulării a fost cât se poate de sim-
plu: folosirea unui grup de presiune cu scopul de a denatu-
ra percepţia publică asupra caracterului protestului,
folosirea unei contra-manifestaţii (grupuri de mineri) pentru
a crea percepţia că "masele largi populare" dezavuează
acţiunile tuturor manifestanţilor şi, în cele din urmă, manip-
ularea la scară naţională prin mediatizarea unei realităţi
denaturate.
"Demascarea" Când, în ianuarie, într-un exces de simpatie faţă de Ion

Opoziţiei Iliescu şi FSN, minerii devastează sediile PNŢCD şi PNL,
Televiziunea Română Liberă se grăbeşte să prezinte imagi-
ni ale minerilor care declară că au găsit în aceste sedii arme
şi maşini de falsificat bani (la acea oră cel mai banal copia-
tor reprezenta pentru majoritatea românilor o "tehnologie
capitalistă" de cel mai ridicat nivel). Manipularea atinge co-
te paroxistice: în "mărinimia" lui, Ion Iliescu se oferă să-l
salveze pe Corneliu Coposu de furia minerilor şi singura
soluţie pe care o găseşte este de a-i pune la dispoziţie un
TAB, nu înainte ca Petre Roman, ovaţionat de asistenţa fe-
senistă, să declare: "S-au demascat!". Promptă, Televi-
Adevărul 7
ziunea Română transmite unei ţări întregi imagini cu

Corneliu Coposu ajutat de către militari să intre în TAB,
imagini ce trebuiau să semene cu acelea din 22 decembrie
1989, când Nicolae Ceauşescu fusese împins într-un aseme-
nea vehicul.
Cu ajutorul Televiziunii Române Libere, mesajele
manipulatoare împânziseră de acum întreaga ţară: Opoziţia
era, evident, o grupare "violentă", formată din "beţivi" şi
"falsificatori" care foloseau "maşini de făcut bani" şi voiau
să schimbe prin forţă reprezentanţii cuceririlor revoluţiona
re ale poporului. Planul ei a fost însă dejucat de "reprezen-
tanţii poporului" care l-au evacuat pe liderul Opoziţiei, aşa
cum reuşiseră să-l evacueze şi pe Nicolae Ceauşescu.
Terenul era de acum pregătit pentru următorul pas al

manipulării: Ion Iliescu* anunţă, ca o mare concesie, con-
stituirea Consiliului Provizoriu de Unitate Naţională
(CPUN), în care 50% plus unu din locuri erau pentru FSN,
iar restul pentru partidele istorice şi cele apărute după rev-
oluţie.** Chiar dacă, prin absurd, reprezentanţii tuturor
celorlalte formaţiuni politice s-ar fi coalizat, aceştia nu ar fi
putut influenţa deciziile lui Ion Iliescu (preşedintele CPUN)
şi ale oamenilor săi din FSN.
În termeni de manipulare, constituirea CPUN*** a
reprezentat punctul culminant al unei operaţiuni care impli-
case, încă din data de 22 decembrie 1989, toate resursele de
comunicare: în timp ce Opoziţia era prezentată ca întruchi-
parea a tot ceea ce reprezintă acţiuni împotriva intereselor
naţionale, Ion Iliescu trebuia să fie nu numai apărătorul şi
garantul democraţiei româneşti, ci chiar simbolul acesteia.
• Întrebat la 20 aprilie 2004, în cadrul festivităţilor prilejuite de anivesarea a 14 ani de la

înfiinţarea CPUN, de ce nu se cunoaşte încă adevărul despre evenimentele din decembrie
1989, Ion Iliescu avea să răspundă jurnaliştilor: ·Mai lăsaţi-mă cu adevărul, care adevăr nu
este, despre CPUN, ce nu se ştie? Cine poate să conteste că în România a fost o re-
voluţie ... •
•· Până la acea oră se înfiinţaseră 30 de formaţiuni politice.
·•• În consonanţă cu evenimentele din celelalte ţări ex-comuniste, constituirea CPUN fusese
plănuită cu mult timp înainte. (În Polonia, fusese conceput în martie 1989, după negocier-
ile dintre Solidaritatea lui Walesa şi guvernul comunist al lui Jaruzelski).
469
Emil Constantinescu
• Cuvinte care ucid

În buna tradiţie comunistă, cuvintele pot deveni unelte
de tortură sau arme de ucidere în masă. Dacă în timpul lui
Dej oamenii îşi pierdeau libertatea sau chiar viaţa prin sim-
pla lor asociere cu cuvintele "sabotor" sau "contrarevo-
luţionar", în decembrie I 989 au existat oameni care şi-au
pierdut viaţa pentru că le-a fost asociat cuvântul "terorist".
Tot astfel, în 1990, deşi avusese loc o revoltă anticomunistă,
era îndeajuns să se spună despre o persoană că este "moşier"
sau "capitalist" pentru a stârni furia ... maselor largi popu-
lare. În satul fondatorului partidului ţărănesc, ţăranii au
aruncat cu pietre în Corneliu Coposu, în Ion Diaconescu şi
ceilalţi lideri ai PNŢ care n-au avut în viaţa lor pământ sau
alte proprietăţi, iar Raţiu era să fie linşat la Buzău.
• Cuvinte care legitimează
Instituţiile de presă comuniste preluate de FSN şi-au

schimbat imaginea după aceeaşi reţetă prin care nomencla-
turiştii PCR au devenit "democraţii" FSN. Nu numai Tele-
viziunea Română devine "Televiziunea Română Liberă",
dar şi Radiodifuziunea Română devine "Radiodifuziunea
Română Liberă", iar "Scânteia Tineretului", cotidianul
Uniunii Tineretului Comunist, se cheamă "Tineretul Liber".
În ceea ce priveşte cotidianul "Scînteia", oficiosul Partidului
Comunist, acesta s-a intitulat, pur şi simplu, "Adevărul"
(după o zi în care se dorise "Scânteia poporului").
O ţară întreagă trebuia să creadă că noua putere nu are
nici o legătură cu trecutul, iar pentru aceasta erau necesare
mijloace de informare credibile. Prin urmare, mijloace de
informare care să fie "libere" şi să spună "adevărul".
Vopsirea FSN şi-a ales drept culoare care să-l caracterize tocmai
În albastru albastrul partidelor de centru-dreapta europene, în ciuda
faptului că s-a declarat a fi o formaţiune social-democrată,
iar culoarea flrmaţiunilor s_ocial-democrate este, peste tot în
Europa şi în lume, roşul. Intr-o manieră suprarealistă, toţi
470
Adevărul 7
trandafirii FSN, FDSN, PDSR, PSD sau PD, indiferent dacă

sunt trei sau unul, dacă au frunzuliţe sau spini, sunt albaştri.*
Albastrul va fi adoptat şi de publicaţiile aflate în slujba
noii puteri: Dimineaţa, Azi, Adevărul, în timp ce ziarele anti-
comuniste Baricada, România liberă, Evenimentul zilei s-au
văzut obligate, pentru a se diferenţia, să preia culoarea roşie.
La nivelul simbolisticii, românii erau liberi şi europeni
fără complexe.
De acum se putea trece la şlefuirea acestei imense con-
trucţii obţinute prin manipulare.
• Cuvinte care demonizează
În 23 ianuarie 1990, după ce Frontul Salvării Naţionale îşi

anunţase participarea în alegeri ca partid, Doina Cornea
părăseşte Consiliul FSN. O săptămână mai târziu, pe I fe-
bruarie, Ana Blandiana abandonează şi ea CFSN. Noua pute-
re se vede părăsită de două personalităţi care trebuiau să fie
"vitrina" democratică a liderilor neocomunişti. Un afront
neacceptabil pentru ambiţiile noii conduceri. Folosindu-se de
uriaşul angrenaj manipulativ pe care-l avea la dispoziţie, FSN
declanşează una dintre cele mai ample şi mai murdare opera-
ţiuni de calomniere care se pot imagina. Ţinta? Chiar persoa-
na care, în lipsă, fusese trecută prima pe lista CFSN. Acum,
despre Doina Cornea se afirmă că oferă bani oamenilor pen-
tru a demonstra împotriva lui Ion Iliescu, că umblă prin ţară
pentru a cumpăra întreprinderi, că este de fapt evreică.
Este introdus în maşina de tocat şi proaspătul venit din "Se dau cu

Occident Ion Raţiu, al cărui nume real ar fi Racz Janos, şi ungurii"
care, împreună cu Radu Cîmpeanu şi Doina Cornea, ar fi
semnat cu un funcţionar al Ministerului de Externe ungar un
tratat care prevedea o "vânzare" detaliată a teritoriului
românesc, în beneficiul celor trei. Falsul a fost publicat de
• Aceastăculoare a fost păstrată până astăzi, indiferent de schimbarea titulaturii din FSN in
FDSN, PDSR, acum PSD.
471
Emil Constantinescu
mai multe ori în facsimil şi difuzat în marile oraşe ca un

"document" de atestare a pretinsei tranzacţii.
"N-au Despre Corneliu Coposu, care nu a părăsit ţara niciodată

mâncat şi stătuse 17 ani în închisoare, se afirmă că a trăit aproape
salam cu întreaga viaţă în Occident, străin de greutăţile românilor,
soia" prilej cu care s-a şi lansat sintagma de mare popularitate
"Voi n-aţi mâncat salam cu soia".
Despre Constantin Ticu Dumitrescu se afirmă, prezen-
tându-se şi fotografii falsificate, că ar fi participat la asasi-
natele legionare de la Jilava şi Strejnic, nimeni ne mai
obosindu-se să calculeze că, la vremea când se petreceau
evenimentele în cauză, Constantin Ticu Dumitrescu avea
doar 12 ani ...
O mare parte dintre aceste manipulări au apărut în coti-
dianul Azi, oficiosul FSN, ziar condus pe atunci de Octa-
vian Ştireanu *, fiind apoi reluate de alte publicaţii naţionale
sau locale. Şi, mult mai important, odată "oficializate" prin
apariţia lor în presă, aceste "informaţii" au fost reiterate cu
obstinaţie de către fostul aparat de propagandă al regimului
comunist prin intermediul reprezentanţilor săi teritoriali.
• Cuvinte care demonetizează
În ianuarie 1990, au apărut, peste noapte, zeci de

formaţiuni politice**, multe cu denumiri de-a dreptul hilare.
După zeci de ani de domnie a partidului unic, românii se
vedeau brusc invadaţi de un puhoi de formaţiuni politice.
Pentru a bulversa percepţiile, Televiziunea Română şi pu-
blicaţiile "independente" îşi făceau datoria: pe de o parte,
Ion Iliescu şi FSN ocupau aproape întreg spaţiul mediatic
destinat politicii şi economiei, pe de altă parte, declaraţiile
• Astăzi consilier prezidenlial al Preşedintelui Iliescu pe probleme de comunicare.
·• Prin legea partidelor, adoptată în regim de urgenţă in 1990, se prevedea posibilitatea

infiinţării unui partid politic cu doar 251 adeziuni, deşi 81,9% din populaţie considera, intr-
un sondaj din martie 1990, că numărul adeziunilor este insuficient.
472
Adevărul 7
şi acţiunile reprezentanţilorpartidelor istorice îşi găseau loc

lângă formaţiuni politice ce ieşeau în evidenţă doar prin
umor involuntar. Cu alte cuvinte, românilor li se crea impre-
sia că tot ce pot face este să aleagă între un partid solid -
FSN - şi o mulţime de partiduleţe al căror rol nu este altul
de cât acela de a emite declaraţii ridicole.
Peste noapte, au apărut

"clone" ale partidelor istorice, cu Clone hilare
o titulatură asemănătoare: PNŢ (Lambru) sau Partidul
Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi Independent, pentru
a da doar două exemple vizând PNŢCD. În aceste condiţii,
nu numai că electoratul potenţial al Opoziţiei era indus în
eroare, dar manipularea devenea mult mai facilă de vreme
ce, de exemplu, era de ajuns să fie preluată o afirmaţie a
unui reprezentant al PNŢCDI pentru ca aceasta să fie pusă
de electorat pe seama PNŢCD.
Aşa cum era de aşteptat, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în
cazul candidaţilor la preşedinţie, candidaţilor partidelor
istorice fiindu-le opuşi candidaţi în oglindă, veniţi din
partea formaţiunilor politice cu titulatură apropiată. Victoria
zdrobitoare obţinută de Ion Iliescu în alegerile din
Duminica Orbului devine o consecinţă logică a unui plan
manipulativ pus cu minuţiozitate în practică.
• Recuperarea şedinţei
În regimul comunist, instrumentul de bază al prelucrării Ţara

ideologice era şedinţa de partid. De la Bucureşti şi până în şedinţelor
cea mai îndepărtată comună, de la membrii CPEx şi până la liniştite
oamenii simpli, locuind la marginea uitării într-unul din

satele neelectrificate, şedinţa de partid era atotstăpânitoare
peste România. Ea era deopotrivă glasul partidului, pumnul
de fier, mijloc de recrutare şi cadru oficial de promovare al
"tinerelor speranţe". Viaţa unui cadru de conducere al PCR,
de la cel aflat la conducerea unei mici comunităţi şi până la
473
Emil Constantinescu
cel aflat la conducerea ţării, era, în cele din urmă, un lung

şir de şedinţe de partid, iar avansarea în funcţie pe linie de
partid era de neconceput fără o afirmare în cadrul şedinţelor
de partid. Talentul în conducerea unei şedinţe era principala
calitate a unui activist, toate celelalte aspecte ale carierei
sale politice devenind consecinţe ale acestui talent.
Parlamentul La începutul lui 1990, cei instalaţi la putere peste "ţara

de şedinţelor liniştite"
s-au trezit lipsiţi de posibilitatea de a se
100 de zile face remarcaţi în cadrul pe care îl stăpâneau cel mai bine.
Însă, nu pentru multă vreme. O dată cu formarea CPUN,
şedinţa de partid avea să renască la o scară care l-ar fi făcut
invidios chiar şi pe Nicolae Ceauşescu. Printr-o hotărâre a
CPUN, şedinţele "Parlamentului de 100 de zile" aveau să fie
transmise integral de către Televiziunea Română Liberă.
Au vrut Prinşi de valul evenimentelor, cei mai mulţi dintre

democraţie români aveau să vadă în această decizie doar "noul spirit
democratic al ţării". În fapt, participau la o nouă operaţiune
de manipulare de vreme ce, în cadrul acestor şedinţe tele-
vizate, aveau de a face, pe de o parte, cu activişti ai partidu-
lui comunist, hârşiţi ani în şir în şedinţe, iar, de cealaltă, cu
oameni simpli care, în vâltoarea acelor zile, încercau din
răsputeri să-şi închege gândurile despre democraţie.
Era firesc, prin urmare, ca un profesionist al şedinţelor
de partid de talia lui Ion Iliescu să apară de-a dreptul
strălucitor telespectatorilor, mai ales în condiţiile în care ter-
menii de comparaţie erau, de pildă, contele Iosipescu-
Zambra şi liberalul istoric Brătianu-Cartof, personaje care
au rămas în memoria multora dintre români doar datorită
umorului involuntar stârnit cu ocazia acelor şedinţe tele-
vizate. Aceasta era însă doar o componentă a manipulării.
Acum Cea de a doua componentă consta în asocierea imaginii

"vor" liderilor partidelor istorice cu tot felul de personaje
linişte
gălăgioase, astfel încât, oricât de importante şi de reale ar fi
474
Adevărul 7
fost problemele ridicate de aceştia, ele să nu poată depăşi

pragul derizoriului.*
Rezultatul? După şedinţele televizate ale CPUN, deci,
după doar I 00 de zile, majoritatea românilor au decis că mai
importantă decât ceea ce li se prezentase ca fiind
democraţia, este liniştea. La 20 mai 1990, au votat în con-
secinţă.
• Adevăruri Încarcerate
Nicolae Ceauşescu afirma, în 1967, în cadrul unei serii Rezistenţa
de interviuri, că "în România nu mai există deţinuţi din anti-

comunistă
motive politice", dorind să convingă Occidentul că
abuzurile împotriva drepturilor omului au fost lichidate.
Nimic mai fals. Securitatea îşi schimbase doar modul de
operare, punând accent pe urmărirea întregii populaţii şi
perpetuarea spaimei. O armată de informatori şi ofiţerii care
lucrau "la vedere" în fiecare instituţie au întreţinut cu bună
ştiinţă această teorie. In realitate, chiar în anul 1967, în plină
campanie de demolare a cultului fostului dictator
Gheorghiu-Dej, în timpul căruia, din motive politice, peste
un milion de oameni au fost arestaţi şi condamnaţi şi sute de
mii de oameni au fost ucişi, Securitatea lui Ceauşescu a tre-
cut la arestarea altor mii de persoane. Până în anii '70,
majoritatea motivelor arestării şi condamnării opozanţilor
politici au fost de uneltire sau complot împotriva ordinii
sociale. După 1971, condamnările politice au fost pro-
nunţate mai ales pentru propagandă împotriva regimului. Pe
toată perioada 1964-1989, au continuat condamnările pe
baza unor dosare lucrate de Securitate, pentru trădare, divul-
gare a secretelor de stat sau subminarea economiei naţio-
• Tehnica a fost folosită şi în 2004 în alegerile locale, cu acelaşi succes. Acum, în noiembrie
2004, "candidaţii principali" în alegerile prezidenţiale li se rezervă dezbateri televizate
aproape serioase, pe cănd ceilalţi candidaţi sunt invitaţi în bloc, la un lei de "circ politic". În
acest lei, actualele structuri ale Puterii se asigură că apariţia unei alternative reale la can-
didaţii "agreaţi" devine, practic, imposibilă.
475
Emil Constantinescu
nale. Cei condamnaţi au fost încarceraţi, în majoritatea ca-

zurilor, în penitenciarele Aiud, Jilava, Craiova, Poarta Albă.
Într-o listă oficială, publicată în 1997 de Marius Oprea*,
sunt înscrise 324 nume de deţinuţi politici care au fost încar-
ceraţi la Aiud. Nu sunt menţionate cele 300 persoane care
şi-au ispăşit pedeapsa la Aiud pentru tentativă sau trecere
frauduloasă a frontierei şi, de asemenea, nici deţinuţii politi-
ci încarceraţi în celelalte penitenciare. Lista se încheie cu
Matei Viorel, condamnat la 7 ani (pentru propagandă
împotriva regimului) şi eliberat în 22 decembrie 1989.
Manipularea Faptul că sistemul de manipulare construit de Securitate

securistă a funcţionat între 1989 şi 1996 pe faţă şi, trebuie să
continuă
recunosc, a continuat subteran şi în perioada 1997-2000,
revenind apoi, aproape pe faţă, în perioada 2001-2004, face
ca, iată, până astăzi, aproape nimeni să nu discute despre
rezistenţa activă anticomunistă din perioada dictaturii
Ceauşescu. Motivul mi se pare evident:
Despre reprimarea rezistenţei anticomuniste din perioa-
da Gheorghiu-Dej au apărut câteva cărţi chiar în perioada
Ceauşescu şi un mare număr imediat după 1989 când, din
motive naturale, cei mai mulţi dintre securiştii care au
orchestrat represiunea sau torţionarii care au aplicat-o erau
decedaţi, ca şi o mare parte a victimelor lor. Despre cei care
au exercitat represiunea în ultimele trei decenii nu s-a vor-
bit aproape deloc, pentru că, după 1989, ei fie au continuat
să lucreze în diferite servicii ale statului, fie şi-au folosit
relaţiile create sau au recurs la şantajarea celor pe care îi
prigoniseră. Enorma masă de oameni, pe care Securitatea i-
a ţinut sub observaţie şi cărora Ie-a aflat secretele intime şi
diferite date compromiţătoare din activitatea profesională
sau din viaţa personală, continuă să fie terorizată, cel puţin
psihic, şi în zilele noastre.
• Vezi volumul Biblioteca Sighet 4 - O enigmă care împlineşte şapte ani, Timişoara 1989-
1996, p. 20-30
476
Adevărul 7
Silviu Brucan este unul dintre primii şi, din păcate, şi Duplicitatea
ultimii, care au sesizat efectele manipulării prin omisiune, elitelor
denumind-o strategie paleristă* după numele lui Octavian
Paler, director onorific al României libere în perioada
decembrie 1989-200 I şi apoi director onorific al ziarului
Cotidianul până în momentul în care scriu aceste rânduri.
Cazul Paler ilustrează perfect şi sistemul de duble criterii
valorice al "elitelor democratice" care m-au acuzat că nu
am aplicat Punctul 8 de la Timişoara, deşi i-am respectat
scrupulous exigenţele în tot ce a depins direct de mine.
Exact aceia care m-au atacat din interiorul Convenţiei
Democratice au fost şi cei care au acceptat fără să schiţeze
un gest de reţinere ca o persoană care contravenea total exi-
genţelor Punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara** să se
erijeze în lider moral al opoziţiei democratice anticomuniste
şi antisecuriste.
• Vinovăţia colectivă
Din punct de vedere al efectelor produse asupra socie-

tăţii româneşti, cea mai importantă operaţiune de manipu-
lare a fost, fără îndoială, ştergerea liniei de demarcaţie între
cei câteva sute de nomenclaturişti*** ai Partidului Cornu-
• Silviu Brucan, De la capitalism la socialism şi retur, p. 274.
•• Nomenclaturist de frunte, Octavian Paler a fost, timp de două decenii, membru al

Comitetului Central al Partidului Comunist Român, conducător al celor mai vizibile instituţii
de propagandă ale regimului comunist - Radiodifuziunea, Radioteleviziunea şi Romănia
liberă, al doilea oficios comunist după Scânteia -, precum şi persoana chemată să facă
reportaje în sprijinul regimului comunist şi în problemele cele mai sensibile ale Securităţii,
·••
cum au fost atentatul de la Perla sau revoluţia din Ungaria din 1956.
Nomenclaturişti
.
erau toţi cei care luau parte la rotaţia cadrelor (astfel încât nu coborau
niciodată mai jos de funcţia de secretar de judeţ, de secretar cu propaganda sau director
de editură), continuând să se bucure de accesul neîngrădit la vilele gospodăriei de partid,
depozitele de alimente de lux cu preţ redus şi vacanţe plătite în străinătate (Ion Iliescu, de
pildă, a beneficiat de toate aceste avantaje până în data de 21 decembrie 1989). Conform
definiţiei sovietice, nomenclaturişti erau toţi cei trecuţi pe lista numerelor de telefon ale per-
soanelor cu funcţii de conducere (cu care se comunică prin fir direct numit şi 'scurt').
477
Emil Constantinescu
nist, cele câteva mii de activişti* de partid şi cele câteva

milioane de membri de partid.
Încă de la instalarea sa în fruntea ţării, Ion Iliescu avea
să lanseze ideea potrivit căreia nu pot fi făcuţi responsabili
de dezastrul ţării cele patru milioane de membri de partid,
introducând voit confuzia între membrii, activiştii şi nomen-
clatuiriştii partidului comunist.** Această confuzie voită
avea să fie reiterată neîncetat de-a lungul a 15 ani. Şi chiar
mai mult: prin intem1ediul uriaşului aparat manipulativ pe
care-l aveau la dispoziţie, noii conducători ai României au
declanşat începând cu ianuarie 1990 o operaţiune de "inver-
sare a rolurilor" la scară naţională. Prin intermediul declara-
ţiilor de presă şi al zvonurilor răspândite cu ajutorul publi-
caţiilor centrale sau locale, dar, mai ales, cu ajutorul unei
imense reţele naţionale de dezinformare, românilor li s-a
indus ideea conform căreia, dacă vor ajunge la putere, "par-
tidele istorici: îi vor băga în puşcărie pe toţi foştii membri
PCR", deformându-se sintagma "procesul comunismului"
în 'procesul comuniştilor".
In acest fel nu numai că s-a urmărit (şi s-a reuşit) şterge
rea liniei de demarcaţie mai sus amintite dar, prin inocularea
fricii generalizate, s-a reuşit blocarea resorturilor morale
prin care românii ar fi putut decide o ruptură efectivă de tre-
cutul comunist. Conştiinţa unui număr mare de oameni a
fost în mod sever subminată, reuşindu-se inocularea senti-
mentului de vină colectivă*** atât pentru întreaga perioadă
comunistă cât şi, pe cale de consecinţă, pentru manevrele
celor care au confiscat revoluţia.
• Activiştii erau funcţionari plătiţi (bine) ai partidului care, indiferent de domeniul de pregătire
profesională sau de lipsa pregătirii, desfăşurau muncă de propagandă comunistă.
•• Nu există nici o declaraţie a lui Ion Iliescu prin care să fi încercat o delimitare faţă de ide-
ologia comunistă. Din contră, în 22 decembrie 1989, Ion Iliescu ii acuza pe Nicolae
Ceallşescu: 'a întinat idealurile socialiste", iar la 15 martie 1990 declara: "Am intrat în
Mişcare fără rezerve, însufleţit de idealurile ce au cuprins mari mase ale tineretului în
perioada postbelică. (... ) Conflictul meu cu Ceauşescu s-a accentuat după o vizită în Asia,
când, la o plenară, el m-a acuzat de intelectualism".
•·• Referitor la complexul "vinei colective", vezi Joachim Gauck, preşedintele Comisiei pentru
investigarea dosarelor STASI (securitatea germană) Germania 4, p. 40
478
Adevărul 7
Această operaţiune, în coroborare cu operaţiunile de

manipulare expuse anterior, a condus, pe de o parte, la o
accentuare a atomizării sociale*, iar pe de altă parte, la
acceptarea rolului conducător însuşit de către foştii activişti
comunişti.** Prin dezinformare, populaţia a fost împiedica-
tă să se implice în viaţa publică şi încurajată să-şi dedice cea
mai mare a timpului şi a energiei pentru a-şi construi micro-
universuri personale şi a-şi limita sfera relaţiilor sociale.
"Prin aceasta, scopul regimului a fost atins: societatea a fost
lăsată pradă acţiunilor arbitrare ale regimului, de vreme ce,
pentru oamenii obişnuiţi, regimul apare ca invincibil".***
• Cosmetizarea Securităţii
În mod evident, Securitatea, braţul înarmat al regimului

comunist, nu se putea plasa în afara acestei orchestraţii a
manipulării.
Primele operaţiuni de spălare a imaginii Securităţii au
fost făcute chiar în decembrie 1989. Odată instalat la cârma
ţării, Ion Iliescu a făcut primul pas pentru a scoate
Securitatea din atenţia opiniei publice. Pe 26 decembrie
1989, el a semnat un decret prin care a integrat Securitatea
în Ministerul Apărării Naţionale.
Această manevră nu a fost, însă, suficientă. Cum, în
opinia publică, Securitatea era sinonimă cu teroarea comu-
nistă, manifestaţiile prin care se cerea desfiinţarea Secu-
rităţii deveniseră aproape zilnice. Ca urmare, Ion Iliescu a
fost nevoit să recurgă la manevrele folosite în trecut de
• Societatea civilă a !ost inamicul public numărul unu pentru structurile statului comunist ast-
fel încât atomizarea socială era o cerinţă absolut necesară pentru supravieţuirea şi perpe-
tuarea lor.
•• "Această stare de !apt a perpetuat multe atitudini şi obiceiuri nedemocratice şi a împiedicat

o democratizare reală", vezi Jiri S. Melich, Sociopsihologia moştenirii regimului comunist,
Universitatea Carleton, Ottawa.
·•· George Schepllin, Post-comunismul: Edificarea noilor democraţii în Europa Centrală,

Afaceri Internaţionale, 1991.
479
Emil Constantinescu
Kremlin* spre a salva poliţia politică de furia maselor:

arestarea şefului Securităţii şi reînfiinţarea ei sub alt nume.
(Când am fost ales preşedinte, acest binom manipulativ a
fost scos din uz pentru prima dată după cinci decenii. Am
declanşat o schimbare a conţinutului activităţilor şi a com-
ponenţei structurilor, trecând în rezervă, prin decrete, 38 ge-
nerali** proveniţi din fosta Securitate, cărora li s-a adăugat
îndepărtarea unui mare număr de ofiţeri superiori şi aduce-
rea unor tineri în locul lor, inclusiv din diaspora. Enorma re-
zistenţă din interiorul serviciilor de informaţii şi manipularea
societăţii civile de către cei din exteriorul acestora, prin de-
formarea sau negarea realităţii, fac parte dintr-un alt film).
Hârtiile Încă din 1990, energiile reprezentanţilor societăţii civile

vinovate s-au canalizat către aflarea numelor celor care au făcut parte
din poliţia politică şi, deopotrivă, către aflarea funcţiilor în
care aceştia se află în prezent, indiferent dacă aceste funcţii
sunt în cadrul actualelelor servicii secrete, în interiorul noi-
lor formaţiuni politice, la cârma unor mari societăţi private
sau în fruntea unor instituţii reprezentând chiar societatea
civilă.
* După ce Stalin s-a întronat la Kremlin, a schimbat numele politiei politice, din CEKA în
GPU, pentru a o disocia de crimele comise în anii lui Lenin, si a lansat-o împotriva opo-
nenţilor săi politici. În 1934, Stalin a arestat întreaga conducere a GPU, condamnand ast-
fel public crimele politice care se comiseseră de fapt din ordinul său, şi a rebotezat GPU în
NKVD. Primul act politic major al lui Hrusciov a fost arestarea şefului poliţiei politice a lui
Stalin, Lavrenti Seria. Hrusciov a schimbat denumirea poliţiei politice in KGB şi a pretins că
"noua• instituţie nu are nimic comun cu crimele lui Stalin. Boris Elţin l-a arestat pe şeful
KGB, Vladimir Kriucikov, şi a schimbat numele poliţiei politice în Serviciul lnterrepublican
de Securitate (FSB). Apoi Elţin a anunţat că numai un numar redus de ofiţeri ai KGB, spe-
cialişti în cifru şi computere, vor fi păstraţi temporar în noua instituţie. În realitate, conform
informaţiilor obţinute de autorităţile americane, un an mai târziu doar 36 din cei 486.000 de
ofiţeri ai KGB lusesera îndepărtaţi. Când Ceauşescu a venit la putere, l-a eliminat pe şeful
poliţiei politice, Alexandru Drăghici, a rebotezat Securitatea (cu numele Consiliului
Securităţii Statului) şi a pretins că este o nouă institutie neîntinată de crimele trecutului. La
rândul său, Ion Iliescu a•dispus arestarea şefului Securităţii, generalul Iulian Vlad. Apoi, prin
Decretul nr.191 din 26 martie 1990, el a rebotezat Securitatea în "Serviciul Român de
Informalii" şi a anunţat că "noul" SRI va fi încadrat cu personal al forţelor armate şi doar un
număr redus de ofiteri ai Securitatii vor li păstraţi temporar in noua instituţie. În 1997, a ieşit
la iveală că majoritatea zdrobitoare a cadrelor "noului" SRI erau ofiţeri de securitate.
** Vezi decretele publicate in Monitorul Oficial, 1997 - 2000.
480
Adevărul 7
Acest demers putea căpăta contur numai dacă reprezen-

tanţii societăţii civi!e ar fi putut avea acces la dosarele fos-
tei poliţii politice. In acest context, a fost posibilă o nouă
operaţiune de manipulare. Pentru oricine analizează istoria
încercării de a afla adevărul despre poliţia politică
românească este evident că, treptat, tema "descoperirii
adevărului despre cei care au făcut poliţie politică" a fost
înlocuită cu tema "descoperirii adevărului despre arhivele
fostei poliţii politice". Cu alte cuvinte, "oamenii vinovaţi"
au fost înlocuiţi de "hârtiile vinovate". Fără îndoială, hârti-
ile nu pot fi învinovăţite de crime împotriva poporului
român. Hârtiile reprezintă simple dovezi istorice. Ca
urmare, dincolo de interesul limitat al unor organizaţii
civice, majoritatea românilor au devenit total neinteresaţi de
aflarea adevărului despre oameni şi faptele lor reprobabile.
Ultima premieră pe ecranele patriei în stagiunea de Oameni

toamnă 2004 şterge linia de demarcaţie dintre cei care au vechi-
avut de suferit de pe urma poliţiei politice a Securităţii şi cei manevre
care au colaborat cu această instituţie. Declaraţiile recente noi
ale lui Traian Băsescu şi Corneliu Vadim Tudor şi ale
susţinătorilor acestora, cât şi ale unor elite intelectuale,
propagă subtil ideea că nu există nici o vină (nici măcar
morală) pentru cei care au fost apropiaţi poliţiei politice şi
au profitat de ajutorul ei şi că vina este exclusiv a acelora
care au făcut parte din poliţia politică, dar pe care nu-i
putem afla. Cu alte cuvinte, doar călăul este de vină, iar cei
care au făcut posibilă existenţa sa, i-au ascuţit tăişul lamei,
l-au hrănit, ba i-au adus şi victima legată fedeleş nu sunt
doar nevinovaţi, dar chiar pot fi consideraţi a face parte din-
tre cei oprimaţi.
Operaţiuni particulare de spălare a imaginii poliţiei politice: Spălarea

• Prin intermediul unor formaţiuni politice care, securiştilor
repetând constant că, în fapt, foştii securişti sunt marii
patrioţi ai ţării, şi-au făcut un titlu de glorie din atragerea
acestora în rândurile lor (cazul PRM), sau chiar în structuri
de conducere ale statului (cazul Ristea Priboi);
481
Emil Constantinescu
• Încercarea de a acredita ideea că foştii securişti lucrează

astăzi în slujba interesului naţional. (O analiză a "marilor
dezvăluiri" privind corupţia din ultimii 15 ani, ne face să
observăm că, în majoritatea cazurilor, indiferent dacă aceste
dezvăluiri aveau un scop politic şi, ca unnare, erau făcute de
PRM, PSD, sau dacă aceste dezvăluiri erau făcute de mass-
media, ele au avut întotdeauna în spatele lor "securişti de
bine" care au dorit să contribuie la "aflarea adevărului");
• Încercarea de a acredita ideea că foştii securişti sunt
marii profesionişti ai României, astfel că ei lucrează astăzi
în cele mai prospere societăţi private. (O realitate evidentă,
a sistemului de relaţii ocult din societatea comunistă, care a
fost păstrat şi adaptat societăţii în tranziţie, a fost deturnată
în ultraprofesionalismul foştilor lucrători ai serviciilor se-
crete, care contribuie la prosperitatea companiilor private!)
• Dezinformarea strategică
Dezinfonnarea strategică reprezintă din punct de vedere

politic fonna cea mai eficientă de manipulare. Tehnic, ea
presupune prezentarea drept valori sociale fundamentale a
unor lucruri care sunt favorabile puterii politice, indiferent
dacă acestea corespund sau nu cu interesele "ţintelor" sau
dacă prin aceasta se scad şansele competitive ale comu-
nităţii. Mesajele sunt modificate deliberat pentru a obţine
anumite reacţii, atitudini şi acţiuni ale publicului.
Iată doar câteva exemple:
• anularea cerinţei de vize şi uşurinţa cu care se poate
călători în ţările UE este prezentată ca un cadou al
guvernării PSD ignorându-se creşterea infracţiunilor de
frontieră şi, drept unnare. a numărului delincvenţilor ro-
mâni din străinătate:
• goana după succes face ca feribotul Constanţa - Poti
să fie inaugurat a doua oară. de Iliescu, după ce funcţionase
în timpul administraţiei Constantinescu;
• Catedralei Mântuirii Neamului. la temelia căreia
depusesem un înscris împreună cu Patriarhul Teoctist, iar
Papa Ioan Paul al II-iea oficiase împreună cu Partriarhul o
482
Adevărul 7
liturghie, i se schimbă locaţia pentru a deveni "ctitoria"

Administraţiei Iliescu - Năstase.
• Minciuna neagră
Ideea de a stabili un raport cât de cât responsabil între moralitate şi actul

politic nu pare să-i streseze prea mult pe actualii guvernanţi români. Ei se
simt mult mai confortabil în opţiunea pentru minciuna neagră care schimbă
complet natura evenimentelor în propriul lor interes.
Deschiderea către Occident a României din anii 1997- "Nu

2000 ei o botează "izolare". Parteneriatul strategic cu SUA, s-a făcut
inaugurat în timpul Preşedintelui Clinton, în 1997, este nimic"
transferat în bilanţul guvernării PSD (şi al Administraţiei
Bush). Plata, în timpul guvernării COR. a enonnei datorii
externe contractate de PSD în perioada 1990-1996 este
numită "aducerea României în pragul încetării de plăţi".
Restructurarea întreprindelor, legile proprietăţii,
privatizările, asanarea sistemului bancar "n-au existat".
Restructurarea serviciilor de infonnaţii şi înlăturarea gene_r-
alilor şi coloneilor proveniţi din Securitate sunt negate. In
concluzie: "Nu s-a făcut nimic". Anchetele, judecata şi con-
damnarea unor mari corupţi din mafia PSD (vezi cap. 1)
este caracterizată de Mircea Geoană ca "un zero barat",
"absolut nimic".
Mecanismele manipulării
"Studiul omului total"

Am văzut în capitolul 3 că "fenomenul mineriadelor" nu
a constituit nici pe departe o reacţie spontană a unei cate-
gorii profesionale aflate într-o situaţie socială-limită, ci
rezultatul unor experimente şi măsurători antropologice şi
psihologice, care au durat peste douăzeci şi cinci de ani,
implicând instituţii-cheie ale defunctului stat comunist, de
la Consiliul de Miniştri şi Academia "Ştefan Gheorghiu"
până la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti,
483
Emil Constantinescu
Comitetul Central al UTC şi Ministerul pentru Problemele

Tineretului*.
Sociologul V.V. Caramelea**, omul care a condus ani la
rând experimentul pe care l-a definit drept "studiul omului
total", a alcătuit un tabel al detenninanţilor de comporta-
ment care penniteau manipularea minerilor. Printre aceştia
se aflau "diferenţa de acces la bunurile materiale", reacţia de
"idiosincrazie" la evenimente unice sau faţă de zvonuri
privind iminenţa unor evenimente catastrofale.
Privite prin prisma studiului lui V. V. Caramel ea,
zvonurile răspândite în rândurile minerilor în iunie '90 (că în
clădirea Universităţii şi în sediile Opoziţiei s-au ascuns
anne şi droguri, că studenţii de la Universitate au incitat
oamenii să atace sediile Ministerului de Interne şi Televiziu-
nii, ba chiar că, din Universitate, s-ar fi tras asupra fortelor
de ordine), zvonuri ce aveau să fie reiterate de către Pre-
şedintele Ion Iliescu în discursul de primire, ca şi în cel de
mulţumire adresate minerilor, nu fac decât să confirme fap-
tul că, după l 990, uriaşul aparat manipulativ al regimului
comunist a trecut cu anne şi bagaje în slujba noului regim.
"Ingineria sufletelor"
Asupra mai multor personalităţi
implicate direct în viaţa
politică românească planează bănuiala de a fi unnat cursuri
speciale de dezinformare în fosta URSS. Această bănuială
este justificată prin faptul că, începând din anul l 946,
cadrele Uniunii Internaţionale a Studenţilor* au unnat cursu-
• Au existat şi alte categorii cercetate. De exemplu: "Plenara CC al PCR din 29 noiembrie-1

decembrie 1967 a subliniat necesitatea cercetării sistematice a tineretului. În acest scop,
propun înfiinţarea ·centrului de cercetări pentru problemele tineretului", care să iniţieze
anchete în teren, privind factorii care condiţionează viaţa, munca, pregatirea şi educarea
acestora, evidenţiind fenomene noi" - susţinea Ion Iliescu în 1968. (Alături de Ion Iliescu,
se aflau activişti de frunte ca Dan Marţian, Vasile Văcaru, Vladimir Pasti, care au acţionat
în acest sens).
•• V.V. Caramelea, Ecologia naturală în studiul adaptabilităţii umane şi al personalităţii,

Bucureşti, 1968
484
Adevărul 7
DISCtrRSUL
P ~ d_1nt§lU1 Ion Iliescu ln raia minerilor linut din balconul
Guvernului Ul d1m1neata zilei de 1:4 iunie 1990
Dragi 11.ineri, ml adresez d.umneavoastri, de asti datA

11ulţu.aindu-vl
pentru răspunsul de solidaritate munci toreasol pe care
şi de aceaatl daU1 1-ati dat la chemarea noastră. Mulţumesc, de
ase.meni, tuturor celorlalte d.elegaJ11 din judeţe oare au Tenit, s-au
adlugat acestei for1e solid.are a mu.noi tor1m11 rom.A.ne. li rugim pe
oeilalţi al rbâ.nA aici 1n piaţă. Delegaţia de mineri 1n frupte ou dl.
Ooz:ma se Ta deplasa a pre Piaţa O'niversi tăi i i pe care vrem sl o
reocupaţi dumneavoastră.
Aşa cum aţi Tlzut de astă dat.A, avem de a face cu elemente de-a
dreptul fasciste. Care ieri 3-au dedat la acte de vandalism. DupA
oe 1n cursul di.mi.neţ.11 de i.er1, 13 iunie, torte organ1Ea&te de ordine
publici au curltat Piaţa Oni.vers1tlţ11 - la propriu - adioA dupA oe au
eTaouat o serie de elemente care ziceau pe spat1ul verde, au
eliberat tot spaţ.1ul, a-au apucat de curăţirea zonei pentru el a
rbaa m.1cer1e 1n urma acestora, s-au &l)ucat sA cureţe carosabilul,
sl-1 spele, sl-1 preglteasoi pentru oiroulaţie; ln după amiaza zilei
de ieri, arupuri organlcate de elemente incitante, :multe din ele
drogate, tDarmate ou diverse elemente contondente, ou bare, ou
lanţuri, ou pietre, cu olrb1s1, cu ţigle au atacat coridoare.le de
pol1f1Şt1, tnar.aati ou a"tiole 1.noendiare, au dat foc la autobuse, la
U$1n1 11, apoi, aru.puri a-au tndrep'tat spre olldirea Poli.ţi ei pe
oare au 1no•Dd1aţ-o, apr• olldirea ll1n1sterulu1 de Interne. Spre
1eari, preaua ştiţi, au 1DT&dat Şi oll41r•• TeleTiaiunii oare a
ţrobuU al-şi tntrerupl eaiaiunoa. !,, ouraul uri.I., 1rupuri de
aunoHor1, eh pol111tt1 fi oahş1 au r•u1H al rooliberue oll41rea
'hlniaiw,11 t1, apoi, fi •P•liul dill Jurul aouhia. l'uh ooaph,
au toat, 4• aHalDi, eliberate oll41r1lo l'ol111e1 fi al•
llioiahrului 41 Iohrn1. linii diotrt ei •-au tntort tn l'ial&
t1oinuhil111 aou, apr• 41a1o•all, u pan ol, 410 nou, a\l oTaouat,
au plrlaH•o. Sunt aoolo o&tna toraal1=1 do parafUUfti fi
pol111ft1.
,-af ru1a p1 dWIDHTOUtrl, aioor11 oar1 auohli 1rupat1,
orcu1uţ1, al Tl todnphţi to ooloanl pe buleTard pl!.nl la l'ial&
t1oinn1tll11 t1 al o oo\lpaţi dot1nH1T dWIDoaToa ■ trl (Ur•l•l. Dupl
oare, tr1 oonluora.r, ou tort•l• d.• orclin•, TI rucla 1& ••1&\U'&ţ1 pa&a
l'i•lli Uo1Ttra1Uli1 p1otru oa al u et1otuu1 lu.orlr1 d1 ourl\1re f1
rehn tn oiroula!J,• a aoutui 004. llwanuToutrl 1l fiii punioi.l. tn
oonluorar• ou torţel• 4• ordine al aoeatu1 puno't central din
oapHall.
n aull\Ul,iJI toarh auH, Tl rucu al tao„ totu.l peotru a
•lillina exa,ael•, p1n'tru a ,li.mina aot•l• 1lnaeroa11 i şi
d.uan1aToaa1:rl al aa11urati paia n101aarl btpotr1Ta 1.utu.ror
1luaentelor 1xtr1mi•t• oare fi-ar 11.ai tace apari.fia 1n ao1a1tl aonl.
01lolalh chlo1a11.1. rb&n a1o1 p1 loo to piall, Toa n4u daol 1
DITOil ■ l 11&1 aJutbl tn alh punoh dill oapihll.
VI aulţ'U.D.1& toarte 11ult tuturor. Drua: buni Şi cu bine, aucoeal
• Discursul Preşedintelui Iliescu în fata minerilor, tinut din balconul Guvernului în dimineata
zilei de 14 iunie 1990 (transcriere de pe bandă magnetică).
485
de--ai lor la Politie şi i-a chemat pe toti să meargă să-şi elibere,:e prin forţă colegii de la
l'olilie. de I• '\linisterul de Interne .
... ' ia început toată escaladarea actelor df' ,·iolentă şi de, andalism. Lra, orba nu de
manifestanţii paşnici. care au ce,·a nemulţumiri fată de gu,crn, lozinci
antiguvernamentale. ci era\ orba de bande organizare. de c lcml!nte fascislc. mulţi dintre ei
druu.aţi şi în orice t:al. cu un fan111ism feroce ,-au năpu:.tit în aceste Lone asupra clăsirii
\lini:.tcrului de lnlt!rnc şi s~n iciului Romin de lnformatii, l.ar spre se:ar:1 la Tele, ÎLÎune,
ati "âL.11t i dumneavoastră, !!i-au dedat la acte th.• \ iolentă e,tremă, au ele\ a~cat clădirea
I t>lt-\ itiunii - se pnre inclusi" cu colaborarea cÎton a dintre lucrătorii din interior ai
Tele, iziunii. nt trebui pc roti sii-i depistăm; ci au fost îndrumati direc1 srre st udioul~ şi la
conducerea Tele\ i1.iunii la etajul 11. l-a u amenintat pc prc~cdinte ,i pc directorul ceneral
al Tch.'\-Îziunii că-i aruncă pc fereastră de la etajul un~pe. au apărut în momentul acela
paraşutiştii şi i-au sah at. ~i în circa o oră a fost curăţită clădirea Tele" i7iunii, eliberată tle
ace te elemente turbate. ~i o serie de muncito..-i,_ Au fost şi\ ictîme: au, enit o grupă tll'
muncitori de la Ploieşti- cti~tă un mort şi doi gra, răniţi dintre muncitorii ploicşt~ni:
actiuni ale acestor clemente turbate. Deci toată acea. tă chc~tiunc s-a continuat în \.'ursul
nopţii şi În fine cu acţiunea conjugată a unor unităţi militare din CapitatHi s-!j pus capHt
acestor acte de ,·a ndalism.
e se intimplă acum~ .\tit unele formaţiuni politice şi unii oameni politici. unele organe
de pre~ă din presa internaţională incearci "iă deformeze to11ti derularea arest or
e\-enimente din România. În primul rind caută sii dea răspunderea pentru acca~tă
e,caladare a ,, iolenţei pe &eama guvernului, cum ci acJiunea din diminea1a zilei de 13 nr fi
fost o acţiune violcnrii de reprimare a unor manifestanţi paşnici- a fo to ac1iune absolut
civilitată şipu ·nici de eliberare a zonei Lni,•ersitii\ii şi cA aceasta nr fi fost cauza
ennimcntclor din ,ear• zilei de 13. Nu este nici un fel de constatare şi nici un fel de luare
de poLi\ie impotri,u vandalismelor de tip fa,cis1 care s-au petrecut în dupA-ami1za 1.ilei
res11ectivc, nici un fel de luare de poziţie împotriva celor care au instigai la aşa cevw, care
uu usJinut asemenu elemente. Totul încearci ,ii e punii p• eama guvernului, iarin
ultima , renie N1u folosit şi de prezenJa dun1neavoa tri, I Qcuze minerii de acte de
,iolcn1ii împotriva unor cetAJeni şi a unor sedii de partide. F,u am re. pin, toate ac.,.te
lucruri, primul mini~tru , .• ave11 o conferinţii de pre ii icu presa internn1ionalA în care ,il
le reprofim pentru m1nierM ncobiecth·ii de relatare n acestor lucruri. ·e derulea,;ă unchctL1
minuJloase dt cltre l'olilie ,1 Procuraturi pentru a stabili re ponubilitateu tuturor celor
care -au dat la acte de, andalism, care au comi5 crime, care au comis pagube mwtcriule.
\'rem d stabilim i responubilitlJile celor care au patronat asemenea acti,itiili, Cu
ajutorul dumneavoastrl au fo•I de•coperite în subsolul clidirii P.N.Ţ.-ului: depozit de
. ticl~ incendiare, de droguri, de ,eringl care au injectat droguri unor• cure stAleau în Piaţa
t'niveoit.ăţii şi atrmament. La clidire:i ..\sociaţiei •• 16-21 Decembrie" depozite de hite i
alte nsemenea arme albe, lanţuri şi aşa mai tlepurtc. În subsolul clădirii l niver, ităţii s-au
de~coperit ;1rme-: 22 de puşti Jeco, dar care sînt arme periculoase în a5emenea cont.litiu ni.
:;,:i ~nd cu prafuri euforizante pe care 1>robahil că le-au folosit în aceastll perioadă. Cum :se
poate mnriva că în sediul unui rartid politic, în ,cdiul unor asociaţji declarate t1:poli1ice,
preL.enta unor asemenea dcpo7ite de sticle inc~ndiare. de munilii, de droguri şi arme de tot
felul. arnu.• de a~re!'tiunc; cum ~e poate nwth a aşa e, a·! ,oi rom~illcrâm c:i rii:,;punderea
morală o au i unii gazetari. unii intelectuali cart: au incitai în această pcroudH . De!'tpre
• Fragament (pag. III - IV) din discursul de multurnire adrt:sal minerilor de Presedintele Ion
Iliescu, la Sala Polivalentă, la plecarea acestora.
486
toate aceste lucruri şi t>e plan politic şi pe plan juridic, vrem să organizăm minuţios acesre
treburi. \ceste lucruri vor fi discutate şi în conferinţa de presă astăzi, cu presa
internaţională. Fără îndoială că \'Or fi ara i la ră~pundere şi acei oameni iresponsabili cart"
au patronat asemenea lucruri. În ceea ce-i priveşte pe Raţiu şi pe Cîmpeanu, trebuie ă fim
1-·u altmţit': unul este deputat. celălRlt senator. se bucură de imunitate parlamentară ...
(Huiduieli în sală). \ 'ă rog,, ii rog ... ,• ă rog ă ne acordaţi toi creditul necesar. Trebuie să
procedâm cu re ponsabi1itate şi cu răspundere politică în judecarea tuturor lucrurilnr şi u
1urnror măsurilor pe care le luăm.\ om lua măsuri foarte hot.ărite, decish·e. a1i nm
discutat şi cu conducerea armatei şi conducerea ~tinisterului de Interne. am numit un nou
ministru de interne. ch·il, jurist, un băiat tînăr t.h- 39 de ani. \'rem să Întărim conducere.a
l\linisterului de Interne. ( L rale). t::ste judecătorul care a condus procesul lui 'li icu
( eausescu la ·ibiu, dacă 1-ali văzut la tele" izor. (A1>lauze). Deci În ceea ce prh eşte
pt.~r~oanclc politice, trebuie să procedăm cu toată ri'bpundercu, şi aşa ne-au venit multe
~cmnale din partea unor guverne, organizaţii internationale, in legătură cu răspunderea
,l!U\ crnului pentru tot cc se derulează astăzi în România. ~oi ne :ilsumăm toată
rfispunderea. <.far, ă rugăm sâ ne daţi sprijinul nec~3ar În legătură cu modul în care, om
proceda cu fiecare În plirte, pentru că trehuie să respectăm ~ilegalitatea În uccla~i timp
penaru c..ii. altminteri putem fi implicaţi, acuzaţi 5i folosite ace tca pentru incitarea largă ft
opiniei puhlice impotrÎ\'a nna!riitră. -a\. em ne, oic de aşa Ce\"a. Trebuie s-o facem cu
in!clepciune, pe haza respectării tuturor legilor interne şi internaţionale. În1eleg toatl
indi~narea dumncavou.strii, sentimentele dumneavoa. tri sint sănătoase, şi simţul acesta al
nu menilc)r de bine niciodah1 nu Rreşeşte; dar asupra modului în care, om proceda vă
ru~ăm sil lili solidari cu noi şi si procedăm cu în!elepciune. (Aplauze).
\'rcuu să, ii spun dam mai luat şi alte cîte,u măsuri. Vrem să reorganizlm
j11nJarmcriu: ca unitate care trece din subordinea Ministerului de Interne în subordinea
J\tini Ierului ApArlrll, are tradiţii şi la noi în ţari, şi in alte ţlri, ca formatiuni organizate
~I de pul ale unor obiective importJlnte, dar şi formaţiuni de intervenţie pentru apirarea
loc11litiiţilor, teritoriului unor obiective importante. În acelaşi timp am discutat şi ne
,;:în dim la instituirea unei i:lrzi nationale, o li vedem cum o 1-0 denumim, mai exact cu
oameni bine Instruiţi, oameni borlrîli, oameni decişi pentru Intervenţii în momente
c,ccptionale ca i cele care au avut loc pe IJ Iunie, (Urale). Am retlnut şi dorinţa unora
li Intre dumneavoaatrl, mineri din Valea Jiu Iul, care "-au oferit d •e încadreze într-o
a~emcnea gart14 na1ionalli, vom lua în con ldcrarc acest lucru. (Urale).
tu ,·reau înd o datl sl-ml exprim lntreaga recunoştintA, Jin parteo populatiei
Capitalei pentru pre,enta dumneavoastrl, utili şi eficienti. Vreau sil mul1ume c pentru
spiritul organizat În care ,·-ati prezentat, în care aţi ac1ionat, sA mulţumesc contlucitorilor
dumneavoastră, inginerului Cozma şi celorlaltor lideri sindicali care au fost în fruntea
dumnt-JI\ oastril, alături de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci vi mul\ume. c tuturor
pentru toi re aţi fileul în aceste 7ile. (Aplauze şi urale).
\ reau sii \ A ~pun că penaru rilele urmito.itre, a~tăzi am discutat cu comandamentul
ace~ta al 1inic.terului Ar,ărării, al Ministerului de Interne. cu rcprczcnlantii organizaţiilor
clin C apirulii - modul în cart: ~i ~e organizeze ordinea publică in Cupitolă. S-au organizat şi
nişte brigăzi mohile care 111cum patrulttJ1ză si,tcmatic, ziua şi noaptea prin CitpÎtHlii, pentru
u 11, eu şi informMţii directe asupra unor mişcări posibile. dar sperăm di lucrurile să ~c
lini~tea(că. Popula(ia a fost mobilizată în urma lUluror ac~tor chestiuni, este o indiRnarc
• Fragament (pag. lII - IV) din discursul de multumire adresat minerilor de Presedintele Ion
Iliescu, la Sala Polivalentă, la plecarea acestora.
487
Emil Constantinescu
rile speciale ale Secţiei A, subordonată Directoratului 1 al

KGB. Materia pe care o studiau viitorii "ingineri ai sufletelor",
după expresia lui Stalin, a fost botezată de generalul KGB
Ogarkov "maskirovka", adică arta intoxicării informative,
infiltrării şi înscenării, în scopuri de subminare şi subversiune.
Având în vedere că este vorba de documente clasificate,
numele persoanelor asupra cărora există informaţii certe nu
poate fi deconspirat. Se poate însă observa că personaje
politice din România au aplicat practic cursul de "maskirov-
ka", ca şi cum nu numai că ar fi avut cunoştiinţă de el, dar
chiar l-ar fi aprofundat.
În esenţă, cursul de "maskirovka" se ocupa de trei mari ti-
puri de dezinformare**: suprimarea informaţiei, minimaliza-
rea informaţiei şi modificarea sensului informaţiei. Mai întâi,
cursanţii erau iniţiaţi în aşa-zisele procedee preventive şi de-
fensive, bazate pe tehnica sovietică a cenzurărilor pe care ge-
neralul Ogarkov o numea eufemistic camuflajul informaţiei.
Un loc important îl ocupau procedeele agresive şi ofensive:
Provocarea, constând în incitarea la comiterea unei erori
care se realizează prin infiltrări ale unor agenţi de influenţă ....
Dezvilulrlle de diferite tipuri: divulgarea voluntară de
documente sau informaţii reale şi exacte numite "scurgeri
concertate de documente"; divulgarea, printr-un intermediar,
de dezvăluiri compromiţătoare sau a unor "documente fabri-
cate", cu aparenţă de autenticitate, lăsate să ajungă "întâm-
plător" la un destinatar capabil să le exploateze public ... ••
• Organizaţie din conducerea căreia a făcut parte şi Ion Iliescu.
•· Vladimir Alexe, in Ion Iliescu, biografia secretă, editura Elit Comentator, Bucureşti, 2000.
••• ln anii '60, când apăruse germenele destinderii in relaţia cu RFG, "cârtiţele" KGB pictau
zvastici pe ziduri si lozinci "reacţionare", oferind astfel Kremlinului posibilitatea de a
denunţa "cercurile revanşarde" din RFG şi de a refuza reluarea relaţiilor diplomatice sau
semnarea vreunui acord internaţional.
•••• Un exemplu: actul prin care ofiţerului de securitate Dumitru Mazilu i se cerea o derogare
de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, lăsat să se scurgă la România liberă
după complotul lui Mazilu împotriva lui Iliescu din 12 februarie 1990.
488
Adevărul 7
.-raru.~ 1 '"'"""
..
.........
■ ICTOIAT ' ,
lo(.tJl.,ţlol;,,04
-· : s..tia
'(li;.·
FacaJtate& d ~ L
- r - -...-.---
Sptd,al.it&tca . _ _ _ _ _ __
- -:-. _ .
.DEC.LARAŢIE ·.
··-·-
--.. 6~--__- -----·-
. .
---- -- - -·---~--..
_.._ ----:
?ca. •
.A-""--ft'• - 1:t1a · 111 ttecllt ·
1
i--..,.-~ _. - 'htJIL~
1~ I ----:;1 : ~ •..(~- ~---- •••
OrpnirafiUo do IIIMl dia ca~ ;;;;; _
'Şcoli
".!';~.<:T.J. : ~-~ --=
do !Ddnuure ickoloekl MII polllicl umiato - ~.tw",<,: t~ror« -./.Jt. .a .:
f
CAIJric:.eU""le objlAute la ex.1111e11elo do ab10Mtt _ _ __ ._·'4:M, •-· ----.
la ,aul ,colar trecut a ant buna caltgoria : _ ._ ___ __ ~ -· _ • - ·· ·
ln 111al fCOlu tm:u1 • {Olt impii! la o Iul de fzcc:,-eall de.lei ~ ....!_:
• Documentul publicat de România liberă în data de I 2 februarie I 990 (imediat după com-
plotul lui Mazilu împotriva lui Ion Iliescu), din care reiese legătura lui Dumitru Mazilu cu
Securitatea
489
Emil Constantinescu
Şocarea maselor, definită prin acţiuni ale unor grupuri

violente care nu le lasă participanţilor momente de reflecţie.*
Agresiunea verbală, constând în enunţuri şocante, care
urmăresc anestezierea reacţiei unei colectivităţi sau atacuri
oratorice dure, cu acuze dintre cele mai grave, care demobi-
lizează şi consternează, anihilând reflecţia.**
Reţeaua din umbră
În luna iulie 1992, câţiva jurnalişti de la săptămânalul

Tinerama au intrat în posesia unor documente clasificate
"strict secret", "secret" şi "secret de serviciu", provenind din
arhivele fostei Miliţii judeţene Arad, despre care aveau să
afle că făceau parte dintr-un lot destinat topirii la PEHART
S.A., o fabrică de hârtie igienică şi cofraje de ouă din comu-
na Petreşti, judeţul Alba.***
La o primă vedere, clasificarea documentelor în cauză cu
menţiunea "strict secret" sau "secret" putea să pară ridicolă
de vreme ce o mare parte din acestea conţineau denunţuri
mărunte de tipul "Alimentara nr.5 vinde marfă prin spate"
sau "Vasile G. a vândut ieri un radiocasetofon". Lucrurile
devin însă extrem de semnificative în cazul notelor informa-
tive intrate cu acea ocazie în mâinile jurnaliştilor. Astfel,
raportul infonnativ nr. 07/7906 din data de 30.01.1986, care
menţionează despre nemulţumirea muncitorilor dintr-o uni-
tate agricolă cărora nu li se plătiseră drepturile băneşti, are
următoarea adnotare: "Sursa a fost instruită şi dirijată pen-
tru a anunţa din timp ce stări de spirit sunt în rândurile
• "Noi muncim. nu gândim'" aveau să scandeze participanfii la contramanilestafia organizată

de FSN în data de 28 ianurie 1990 şi "IMGB Iace ordine!", scandat in 13 iunie 1990.
•• Un exemplu: atacurile verbale ale Preşedintelui Ion Iliescu la adresa OpoziJiei, în perioada
şedinţelor televizate ale CPUN, când cuvinte ca "restauraţie", "fundamentalism", "federa-
lizare" sau "moşieri" erau la ordinea zilei. Înainte ca măcar una dintre aceste acuzaţii să fie
contracarată, se lansau altele, mai grave şi mai incontrolabile.
••• Ioan ltu şi Octavian Dobre, in Tinerama nr. 88, 31 iulie - 6 august 1992, pag. 8
490
Adevărul 7
muncitorilor şi cine sunt instigatorii". Există şi această men-

ţiune: "Cazul a fost raportat la Securitate cu nr. O11 din
01.02.86". În alt caz se menţiona: "P.M. va fi încadrat infor-
mativ, iar sursa Iancu va fi dirijată să se împrietenească cu
subiectul".
Constituirea unei reţele de informatori cu scopul de a
ţine sub control fenomenul infracţional este uzitată în orice
ţară din lume. Ancheta jurnaliştilor de la Tinerama venea
însă să probeze faptul că Miliţia, un fel de "Cenuşăreasă" a
sistemului represiv, avea dublă subordonare. atât faţă de
partid, cât şi faţă de Securitate, astfel că obiectivele
Securităţii (starea de spirit a populaţiei, supravegherea
informativă a unor membri ai comunităţii) erau realizate şi
prin intennediul Miliţiei. Ancheta scoatea la lumină o "a
doua filieră a infonnatorilor poltici". O filieră extinsă la
scară naţională, care va constitui coloana vertebrală a
operaţiunilor de manipulare desfăşurate după 1990.
O altă reţea controlată de Securitate a început să se dez- Telefonul

volte în cadrul Miliţiei odată ce regimul comunist din fără fir
România s-a văzut obligat să achieseze la Declaraţia de la
Helsinki privind drepturile omului. Cum, în conformitate cu
acest act, anchetele penale puteau fi efectuate numai de
către autorităţi autorizate confonn dreptului comun, regimul
Ceauşescu a încercat să păstreze aparenţele, transferând în
cadrul Miliţiei o parte a lucrătorilor din Securitate utilizaţi
în anchetele speciale. A început astfel înscenarea unor
infracţiuni de drept comun atât opozanţilor regimului,* cât
şi celor avuţi în vedere pentru a fi racolaţi.
După 1990, în timp ce atenţia opiniei publice era cana-
lizată spre încercările de spălare a imaginii Sect•··ităţii,
vechile reţele aveau să fie reorientate către operaţi ni de
manipulare a opiniei publice prin zvonuri: acelaşi zvon
• La începutul anului 1985, generalul (r) Ştefan Kostyal, cel care a deţinut un rol important în
"complotul generalilor" (alături de Ion Ioniţă, Nicolae Militaru, Ion Iliescu, Virgil Măgureanu)
a fost arestat de Miliţie pentru furt de curent electric, fără a fi menţionată activitatea sa
politică, iar Gelu Voican Voiculescu a fost condamnat pentru falsificarea unor ordine de
deplasare etc.
491
Emil Constantinescu
apărea exact în acelaşi

timp pe întreg cuprinsul ţării, atât în
marile oraşe, cât şi
în comunele şi satele neincluse în
reţelele de distribuţie a presei sau în cele în care televiziunea
era doar un cuvânt fără acoperire).
În 1999, când am propus în CSAŢ reorganizarea unităţii
UM 0215 într-un departament de supraveghere internă a
cadrelor de poliţie după modelul occidental, am întâmpinat
o rezistenţă acerbă din partea generalilor din Ministerul de
Interne, cărora li s-a alăturat, în final, şi ministrul Dudu
Ionescu. Principalul argument adus a fost acela că fiecare
dintre ofiţerii unităţii respective are în spate câte o reţea for-
mată din sute de informatori şi că destituirea unui ofiţer ar
echivala cu pierderea întregii sale reţele de informatori.*
Recondiţionarea "limbii de lemn"
Limbajul de lemn şi-a pus amprenta pe comunicare atât

înainte de 1989, cât şi după, fiind uşor de recunoscut
datorită caracteristicilor sale**:
caracterul impersonal al frazelor ("relaţiile reciproce s-au
strâns", "într-o atmosferă de stimă şi respect reciproc");
între 1996 şi 2000 am observat o modificare radicală a stilu-
lui în care erau redactate materialele primite de la Ministerul
de Externe odată cu integrarea unor tineri cu specializare în
Occident;
• abundenţa cuvintelor care servesc la accentuarea obli-
gativităţii (cu necesitate, negreşit, obligatoriu, neabătut etc.);
• împărţirea strictă în doar două categorii a oricărui
domeniu sau mulţimi de oameni (bun şi rău, prieteni şi
duşmani, devotaţi şi trădători etc.);
• Succesul săptămânalului România Mare poate fi explicat prin faptul că ofiţeri superiori elim-
inaţi din serviciile secrete s-au alăturat PRM, sprijinind şi întărind informaţiile primite sau
fabricate de Vadim Tudor prin reţeaua proprie de surse şi colaboratori.
" Deşi studiul efectuat de Franc;:oise Thom a avut ca obiect limba rusă din perioada sovi-
etelor, el rămâne perfect valabil şi pentru limba de lemn practicată în România în ultima
jumătate de secol.
492
Adevărul 7
• folosirea abundentă a gradelor de comparaţie ("edifi-

carea unei societăţi mai bune şi mai drepte", "decizii de o
excepţională importanţă").
Este interesat de observat modul în care aceste caracte-
ristici din perioada regimului comunist sunt recognoscibile
în discursurile de după 1990 ale Preşedintelui Ion Iliescu,
cât şi ale politicienilor aduşi în prim-planul vieţii politice
prin intermediul FSN.
Frecvent, cuvintele-şablon sunt folosite pentru demone- Şabloane

tizarea unor subiecte de interes pentru societatea civilă. noi
Termenul "baroni", repetat la nesfârşit atât de Opoziţie
(baronii PSD), cât şi de către Putere (baronii PD-PNL), a
devenit, dintr-un sinonim al persoanelor implicate în marea
corupţie, un sinonim al "boşilor" care domină climatul de
afaceri într-o anumită regiune. Alte cuvinte-şablon sunt
folosite spre a bloca interesul societăţii civile pentru
urmările logice ale unor dezvăluiri: catalogarea unor
acuzaţii ca fiind un "şantaj" venit din partea adversarilor -
vezi cazurile Băsescu (relaţia cu Securitatea, distrugerea
flotei) sau Stolojan (afacerea Megapower) - implicând atât
refuzul de a răspunde la orice întrebări stânjenitoare legate
de subiect, cât şi refuzul de a aduce dovezi în sprijinul afir-
maţiei că ar fi vorba de şantaj.
Vulgaritatea in topul politicii româneşti
După 2001, limbajul folosit de reprezentanţii la vârf ai Vocabular

politicii româneşti s-a degradat brusc. Tonul l-a dat, sur-
prinzător, chiar primul ministru Adrian Năstase, unul din
puţinii demnitari români cultivaţi şi care până atunci ne
obişnuise cu formulări pretenţioase. Excesiv mediatizat şi
dându-şi cu părerea despre orice, a alunecat rapid spre
glume de mahala, ca "bombe" de presă.
493
Emil Constantinescu
Adrian Iată câteva mostre din "gândirea" marelui bărbat de stat:

Năstase ■ mai 200 l (despre navetiştii fără bilet): "blatiştii vor fi daţi
jos din trenuri cu o gară înainte şi puşi să facă jogging".
■ mai 200 l ( despre statutul maghiarilor): "Va trebui,
oare, să inventăm un detector de maghiari?"
■ iunie 200 l: "Băsescu are dificultăţi în a număra până
la zece".
■ iulie 200 l ( despre cei care refuzau să-şi părăsească
casele inundate): "nimeni nu poate fi forţat să fie mai
inteligent".
■ iulie 2001: "cei handicapaţi sunt profesorii".
■ ianuarie 2002 (supărat că presa l-a acuzat): "ziariştii
procedează cum se scarpină maimuţa!".
■ februarie 2002: "ar fi bine ca profesorii să nu mai
manânce pentru că, poate, vor dori să bea vodcă".
■ februarie 2002 (despre opoziţie): "stau toată ziua cu
corupţia-n gură".
■ aprilie 2002, despre ţărani: "stau de la 8-9 dimineaţa
până seara în cârciumile din sat".
■ mai 2002, la adresa investitorilor: "ar trebui să-i legăm
de cisternele de acid sulfuric".
■ iunie 2002, despre o ziaristă: "o fată care a vrut să-i dea
dreptul la replică. Nu ştiu ce i-a dat domnul ministru".
■ iulie 2002: "ziariştii s-au prefăcut ca sunt proşti" şi "cu
poteci pe creier", deoarece "au rămas cu mintea la nivel
de pionieri".
■ decembrie 2002 (despre şeful Delegaţiei Comisiei
Europene în România): "Se pare că domnul Schcele m-a
trecut pe mailing /ist-ul său şi îmi trimite diverse scrisori,
care apar şi în presă".
■ februarie 2003 (într-un interviu): şi-a exprimat dorinţa
de a-i da "un cap în gură lui Vadim Tudor".
■ martie 2003 (la adresa Opoziţiei, în Parlamentul
României): "Cineva voia să vină, la un moment dat, să
îmi numere găinile. Eu i-am sugerat mai bine să vina
să-mi numere ouăle".
■ martie 2003 (a cerut opoziţiei): "să nu mai umble cu
corupţia în gură".
494
Adevărul 7
■ aprilie 2003, la adresa unui ziarist: "Ai grijă să nu-ţi in-

tre un bondar în pantaloni, că ăsta fecundează tot timpul";
■ Tot în 2003 (despre activitatea comisiei CNSAS): "au
nevoie de mulţi oameni care să lingă dosare ani de zile".
Ne oprim aici, pentru că "producţia" primului ministru
merită o carte separată şi nu există nici un semn că se va opri.
PSD-ul, prin Cozmin Guşă şi, apoi, împotriva lui

Cozmin Guşă, prin urmaşii lui, nu se lasă nici el mai prejos.
Iată numai câteva extrase din comunicatele "Biroului de
presa" PSD referitoare la Alianta DA din 2004.
■ Băsescu "un miliţian în comportament, educat de fos-
tul regim în limbaj";
■ Stolojan "este cârpa de la uşă", "un viermişor al lui
Băsescu" ale carui declaraţii sunt "un schelălăit de dis-
perare";
■ Atât Stolojan cât şi Băsccu "au furat ca niste pungaşi";
■ "Politica testicolului" şi politica "cu fundul" este "singu-
rul model de politică îmbrăţişat de Stolojan şi Băsescu";
■ "Să-i trimitem la plimbare pe anostul Theodor
Stolojan, pe fanfaronul Traian Băsescu, pe traseistul
Teodor Meleşcanu şi pe semidoctul Eugen Nicolaescu şi
cu atât mai mult pe Cozmin Guşă, acest chiuhuahua al
politicii româneşti";
■ "Stolojan şi turma lui să se ducă dracului!"
"Marinam I" TRAIAN BASESCU e la el acasă în jargon Traian

şi nu aşteaptă prea mult ca să răspundă PDS-ului cu îndem- Băsescu
nuri belicoase: "să le rupem din!ii"; "să Ic dăm peste labe";
"să-i trimitem la naiba".
Bineînţeles că Băsescu uită zicerile sale din 2002 despre
Cozmin Guşă, noul său tovarăş de drum: "pentru mine,
Guşă e un chiştoc SNTR în scrumiera PSD, ăsta a fost făcut
om politic la apelul de seară".
În februarie 2004, enervat de prezentarea unei liste de
informatori ai Securităţii pe care se află şi numele său, nu
contestă, dar se îmbăţoşează: "Pe vremea când ei dădeau
limbi Puterii, eu conduceam cele mai mari nave ale flotei
495
Emil Constantinescu
române". Şi continuă, într-o altă conferinţă de presă:

"Acasă, ei, slugile, dădeau limbi cu sârg", nemaiobosindu-
se să afle că Mugur Ciuvică n-a avut niciodată vreo treabă
cu PCR şi că nici unul din colaboratorii mei nu a scris vre-
odată despre PCR sau Ceauşescu.
Corneliu Revine în forţă şi fostul campion al murdăriilor de presă,

Vadim în ciuda mascaradei pocăinţei noului CORNELIU VADIM
Tudor TUDOR.
Despre ambasadorul Statelor Unite, Michael Guest,
Vadim scrie: "Guest, o persoana cu handicap"; "Poponarul
Michael Guest s-o stearga la Budapesta!"
În 25 iulie 2003: "Guvern de slugi si aventurieri în patru
labe". "Era firesc ca un Executiv condus de niste homosex-
uali sa sara ca proasta din baie în apararea unui ambasador
homosexual! Daca Adrian Nastase si Michael Guest se
iubesc atît de mult de ce nu se casatoresc? Afara cu
poponarii din politica si democratie!"
În Septembrie 2004, despre Gigi Becali: "handicapat",
"borfaş", "dement", "bişniţarul analfabet", "golan de maha-
la", "boschetar", "descreierat", "maimuţoi".
Gigi Becali, nou venit pe maidanul politic, îi răspunde
prompt: Vadim e "un mincinos, un escroc şi un cancer", "o
javră şi o jigodie ordinară".
Ion Iliescu Nu putem încheia decât cu clasicul în viaţă, promotor al

utilizăriilimbajului suburban la nivelul instituţiile statului,
ION ILIESCU.
În 1990, în Parlament, la adresa lui Corneliu Coposu,
bătând cu pumnul în masă: "Doomnu' Copoiu, doooomnuu'
Copoiu, nu mai îmi da domle' cu sula-o coaste!".
Tot în 1990, şi tot în Parlament, la adresa manifestantilor
din Piata Universitatii în iunie '90: "Golani", "să-i lăsăm să
fiarbă în suc propriu".
În 15 august 1992, la Constanta, dupa ce îi pune mâna în
gât unui ziarist, îi spune: "Măi, animalule!".
În 1998, la adresa unui redactor de la BBC: "Să i se dea
peste bot!". "Ziariştii de la BBC care sunt capsomani".
496
Adevărul 7
În 2002, la adresa senatorilor amencam: "trebuiesc

ple~niţi peste bot".
In 2003, despre Cozmin Guşă: "este un caraghios, un
veleitar şi o lichea".
În Martie 2004: "ciomăgarii care instigă Opoziţia".
2004, în tribuna la Olimpiada de la Atena: "M-am văzut
cu madam Thatcher acasă la un lord". "Era Tony Blair, era
Bush batrânul, cu nevasta-sa".
În septembrie 2004, în Canada, într-o acţiune de protest
pe care a calificat-o "manifestare de retardaţi", un protes-
tatar i-a amintit de Piaţa Universitaţii şi i-a spus mai ani-
malule. Preşedintele Iliescu i-a replicat: "eşti ceea ce spui".
De data aceasta sunt pe deplin acord cu constatarea pre-
şedintelui Iliescu. Aşa este: "eşti ceea ce spui!"
Şapte paşi ai propagării minciunii
Dezinformarea se face într-o anume succesiune*:

1. Informaţiile de sprijin: Se începe cu fapte mărunte,
adevărate sau pretins adevărate, prin intermediul cărora
publicul este determinat să creadă un anumit lucru avut
în vedere de dezinformatori. (În anul 1999, România
Mare preia o fotografie apărută în presă cu trei ani în
urmă, o prelucrează şi o publică, afirmând că sunt impli-
cat într-o relaţie amoroasă cu o actriţă. Aşa s-a născut
celebrul caz "Rona Hartner", pe care eu, cel puţin, nu-l
vedeam trecut de pragul enormităţilor publicate curent
de acest aberant organ de presă. Ceea ce interesa redacţia
oficiosului PRM nu era adevărul unei întâlniri electorale
cu peste o mie de tineri între care se afla şi R.H., ci
acreditarea unui fals, menit să pună la îndoială morali-
tatea preşedintelui).
2. Transmiţătorii: Sunt indispensabili cât mai mulţi
transmiţători complici, dacă se poate inconştienţi. (De
aceea, la scurt timp după apariţia falsului din România
• Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura Antet, 1999.

497
Emil Constantinescu
Mare, R. H. devine una dintre cele mai mediatizate

actriţe din România, în contextul în care simpla citare a
numelui său trimitea automat spre subiectul intens
prezentat anterior în presă).
3. Tema capătă un caracter general. (Nu mai este vorba
doar de moralitatea lui Emil Constantinescu, ci de
moralitatea Administraţiei Constantinescu).
4. Modalităţile de abordare pot fi diferite: nedifuzând
deloc o informaţie; difuzând o informaţie incompletă,
tendenţioasă ori de-a dreptul falsă; saturând atenţia pu-
blicului printr-o suprainformare care să determine
pierderea sensului a tot ceea ce este important; sufocând
informaţia prin comentarii subiective. (Din acest punct
de vedere, devine semnificativ faptul că momentul ales
de PRM pentru publicarea acelei fotografii trucate a
coincis cu momentul în care starea de spirit în Valea
Jiului începuse să devină tensionată, iar în SUA se
declanşase scandalul Monica Levinsky şi începuse pro-
cedura de impeachment a preşedintelui Clinton).
5. Cutiile de rezonanţă preiau informaţia lansată de
transmiţător, fiind esenţial să existe cât mai multe
asemenea complicităţi. (Din România Mare, "cazul
Rona Hartner" este preluat masiv de mass-media, de la
publicaţiile mondene la cele sportive, de la posturile de
televiziune la cele de radio).
6. Satanizarea. Se realizează prin a spune cât mai multe
lucruri rele, utilizând toate suporturile dezinformării:
alte info1maţii false, declaraţii trunchiate, înscrisuri tru-
cate etc. (Dezinfonnarea lansată de România Mare a
atins paroxismul odată cu fabricarea unui alt fals: "jur-
nalul intim" al actriţei.)
7. Psihoza marchează reuşita şi se manifestă ca o stare
generală iraţională, care impinge receptorii să
îmbogăţească ce "au aflat" şi să dezinfonneze pe alţii,
devenind din dezinfonnaţi dezinformatori. O dezinfor-
mare profesionistă nu se adresează decât în aparenţă
inteligenţei, ea ţintind de fapt toate nivelurile sensi-
bilităţii, ştiut fiind că pasiunile sunt întotdeauna mai pu-
ternice decât convingerile. (Astăzi, în ciuda tuturor
498
Adevărul 7
dezmintirilor, a dovezilor aduse în Justitie şi a

declaraţiilor părţilor implicate, încă există publicaţii ten-
tate să abordeze un subiect inexistent. În aprilie 2004,
cotidianul Ziarul mi-a solicitat un interviu pe tema ...
Rona Hartner). Culmea ticăloşiei: în plină campanie
electorală, "analistul" Stelian Tănase blufează susţinând
că Parteneriatul Strategic România - SUA lansat în 1997
la Bucureşti a fost doar un prilej ca Bill Clinton şi Emil
Constantinescu să discute despre metresele lor.
Şapte metode de ascundere a adevărului
Pentru simetrie, voi ilustra şi şapte metode prin care o informaţie

adevărată poate fi contracarată şi utilizată ca o cale de atac pentru o acţiune
de dezinfonnare:
• Negarea cu tupeu a faptelor reale
Scandalul
În 2 martie 2000 postul de radio BBC, preluând o infor- Cazul
maţie publicată la Moscova de un ziar rusesc Zavtra. "Firul
dezvăluie existenţa unui acord secret între Rusia şi România roşu"
privind instalarea unei linii telefonice directe secretizate
între Bucureşti şi Moscova, negociat în timpul mandatului
preşedintelui Ion Iliescu.
Adevărul
Cronologia evenimentelor confonn documentelor oficiale:
5 octombrie 1993. Prin Hotărârea CSA Ţ nr. 0048 s-a Hotărârea

aprobat reînnoirea convenţiei bilaterale în domeniul CSAŢ
româno-ruse în domeniul legăturilor criptate telefonice şi
telegrafice internaţionale, prin Ministerul Afacerilor
Externe, pe baza documentaţiei puse la dispoziţie de
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. S-au aprobat, de
asemenea, Regulamentul de funcţionare a reţelei şi lista
499
Emil Constantinescu
abonaţilor. Hotărârea este semnată de Ion Iliescu în calitate

de preşedinte al CSAT. Reţeaua va funcţiona separat de alte
reţele telefonice pe cabluri subterane. Schimbul de mate-
riale de cifru necesare aparaturii de criptare se va face cu
sprijinul MAE, prin valiza diplomatică. Lista abonaţilor se
aproba de CSAŢ.*
Memonndumul 27 mai 1994. Primul Ministru Nicolae Văcăroiu,

Guvernului Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu şi directorul
Serviciului de Telecomunicaţii Speciale Ştefan Coman
adresează Preşedintelui Ion Iliescu un Memorandum referi-
tor la negocierea unui acord interguvernamental româno-rus
privind legăturile telefonice internaţionale criptate speciale.
Se propune aprobarea "Acordului între Guvernul României
şi Guvernul Federaţiei Ruse privind legăturile telefonice
internaţionale criptate speciale".
Proiectul Acordul prevede: "Părţile Contractante (Guvernul

Acordului României şi Guvernul Federaţiei Ruse) sunt de acord ca
între Bucureşti şi Moscova să funcţioneze o legătură tele-
fonică criptată specială. Prin legătură telefonică criptată
specială se înţeleg telecomunicaţii realizate pentru şeful
statului, şeful guvernului (asimilaţii acestora), agenţii diplo-
matici sau consulari şi, respectiv, şefii unor instituţii militare
din cele două ţări. Posturile telefonice se vor realiza de către
părţile contractante pentru autorităţile publice ale României
şi ale Federaţiei Ruse, interesate în utilizarea acestei legături
pentru schimbul de date şi informaţii. Acordul se încheie pe
o perioadă de trei ani şi se va prelungi, în mod automat, pc
noi perioade de un an, dacă una dintre părţi nu renunţă la
prelungire. La data intrării în vigoare a Acordului (data la
care părţile contractante îşi vor notifica pe cale diplomatică,
îndeplinirea procedurilor interne privind aprobarea lui),
vechea convenţie, încheiată la 22 februarie 1969, îşi
încetează valabilitatea.
• in timpul mandatului preşedintelui Constantinescu vechea înţelegere a fost revocată
500
Adevărul 7
19 iulie 1994. Prin Hotărârea CSAŢ din 19 iulie 1994 se Aprobarea

aprobă negocierea "Acordului".* Hotărârea e semnată de negocierii
Acordului
Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Mircea Coşea, Teodor
Meleşcanu, Vasile Ionel, Gheorghe Tinca, Ioan Doru
Tărăcilă, Virgil Măgureanu, Dumitru Cioflină, Ioan Talpeş,
Ion Magdalena. Desfăşurarea primelor discuţii a avut loc
între 12-16 septembrie 1994, la nivel de experţi. "Delegaţia
rusă a propus ca legătura directă şi secretă între Bucureşti şi
Moscova să fie nu numai telefonică, ci şi telegrafică, în care
scop a pus la dispoziţia părţii române, în mod gratuit, trei
complete de echipamente de secretizare". Din partea rusă a
participat Iuri Pavlovici Komev, şeful direcţiei de legături
prezidenţiale, adjuncţii săi şi Iurievici Oleg Astahov,
Secretar l al Ambasadei Ruse. Partea română a fost: Ştefan
Coman, şef STS. Se propune continuarea tratativelor şi
obţinerea aprobării ca textul final al Acordului să fie semnat
de directorul STS, cu mandat al Ministrului de Externe. În
27 septembrie 1994, Ion Iliescu aproba propunerea în ter-
menii următori: "Da. Vă rog să urmăriţi în continuare" (la
propunerea făcută de Vasile Ionel). După semnarea
Acordului, în termen de 6 săptămâni, "părţile organizează
două circuite a 4 fire cu funcţionare permanentă ... Pentru
organizarea legăturii telefonice secretizate, părţile au con-
venit să folosească pentru echiparea circuitelor telefonice
aparatură de secretizare de producţie rusească". Se convine
să fie instalată pe linia telegrafică o "aparatură de secreti-
zare mai perfecţionată". Atmosfera discuţiilor, raporta şeful
STS Coman, a fost de înţelegere şi colaborare reciprocă.
Între 16 şi 20 ianuarie s-au desfăşurat la Bucureşti Negocierile

negocierile între partea română şi partea rusă, la nivel de experţilor
experţi. La discuţii s-au prezentat două variante ale arti-
• La o zi după încheierea vizitei ministrului american al Apărării.
501
Emil Constantinescu
colului 14 (rusă şi română). Rezultatul negocierilor a fost un

Proiect de Acord.
Acesta prevede că părţile contractante vor menţine între
capitalele propriilor state o legătură telefonică guvernamen-
tală internaţională criptată spec"ială, cu funcţionare perma-
nentă, destinată efectuării convorbirilor telefonice între ofi-
cialităţile ambelor state. Autorităţile competente care
răspund de aplicarea Acordului sunt: pentru România
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pentru Federaţia
Rusă: Agenţia Federală pentru Comunicaţii şi Informaţii
Guvernamentale de pe lângă Preşedintele Federaţiei Ruse
(FAPSI). Acestea sunt împuternicite să realizeze întâlniri de
lucru şi să elaboreze propuneri de perfecţionare a legăturii
telefonice, inclusiv prin realizarea altor tipuri de transmisi-
uni. Acordul se încheie pe o perioadă de 5 ani. Pentru
abonaţii de importanţă deosebită se stabileşte parola "FUL-
GERUL". Operatorul de serviciu e obligat să stabilească
imediat legătura pentru abonaţii cu parola "FULGERUL",
întrerupând, dacă e cazul, legătura altor abonaţi care ocupă
canalul şi nu au parola "FULGERUL". Într-o propunere
privind colaborarea între autorităţile competente, partea
română solicita schimbarea aparaturii "Korall" cu cea model
"E-4", cu corectori "IAA-02". Aparatura urmează să fie
achiziţionată din Rusia.
Iliescu În 10 mai 1996, Ion Iliescu aproba continuarea trata-

aprobă tivelor cu partea rusă pentru instalarea liniei telefonice
tratativele directe criptate. În mandatul delegaţiei române e stipulat ca
negocierile să se poarte în baza Acordului. Se arăta, între
altele, în mandatul delegaţiei: "organizarea legăturii directe
secretizate între Kremlin şi Palatul Cotroceni să cuprindă
atât legătura telefonică, cât şi legătura telegrafică.
Asigurarea secretizării comunicaţiilor să se facă prin utiliza-
rea aparaturii de secretizare pusă la dispoziţie în mod gratu-
it de către Partea rusă, în cursul lunii mai 1995 ... Discuţiile
vor avea un caracter confidenţial pentru ambele părţi".
502
Adevărul 7
Minciuna
Cronologia declaraţiilor mincinoase conform extraselor Minciuna

din preasă: începe cu
3 martie 2000. Referindu-se la negocierile privind "firul gura mare
roşu", Ion Iliescu declară: "Este o măgărie, n-a existat aşa
ceva".
15 martie 2000. Io:in Mircea Paşcu: Firul scurt cu
Kremlinul este " o făcătură neprofesionist elaborată"
15 martie 2000. Ion Iliescu: "N-au existat asemenea
discuţii şi chiar dacă au fost, eu nu le cunosc". Virgil
Măgureanu: "Totul e o speculaţie nenorocită, o tendinţă a
cuiva de a pune la cale o diversiune". Gheorghe Tinca: "Este
o diversiune ordinară„ Este un scenariu de cea mai proastă
calitate". Vasile Ionel: "Cred că nu poate fi vorba decât de o
diversiune. Nu s-a pus niciodată problema instalării unui
asemenea fir cu Moscova". Doru Ioan Tărăcilă: "Nu este
decât o diversiune". "Ioan Talpeş: "Este o aberaţie, o
aberaţie de principiu ... Este o diversiune de campanie, aşa
cum au mai fost şi cum, din păcate, vor mai fi cu siguranţă.
Un joc murdar".
16 martie 2000. Teodor Meleşcanu: "Nu am participat la
acest tip de negocieri. Dacă au avut loc asemenea negocieri,
ele intrau în atribuţia şi competenţa STS, care era în subor-
dinea Preşedintelui".
6 martie 2000. Corina Creţu trimite o scrisoare ataşaţilor
de presă ai ambasadelor de la Bucureşti: Articolul publicat
de Zavtra este o diversiune. Ideea instalării firului roşu face
parte dintr-un şir de "provocări grosolane şi diversiuni"
îndreptate împotriva partidelor din opoziţie.
17 martie 2000, ora 18. Teodor Meleşcanu: "Da, îmi
susţin afirmaţia pe care am făcut-o ieri. Nu ştiu să fi existat
discuţii pentru instalarea unui fir roşu între Cotroceni şi
Kremlin".
17 martie 2000, ora 19. Ioan Maxim: "Este un fals ideea
instalării unui telefon roşu între Bucureşti şi Moscova ...
Dacă domnul Meleşcanu, care a fost ministru, nu ştie, eu,
care eram subordonatul domniei sale, nici atât. Şi pe vremea
503
Emil Constantinescu
domnului Meleşcanu să ştiţi că era disciplină. Nu-şi per-

mitea nimeni să aibă o iniţiativă de acest gen fără aprobarea
domniei sale".
Minciuna 18 martie 2000. Adrian Năstase: "Povestea firului roşu

continuă cu este o diversiune şi, în plus, ea este şi rău făcută, ca pentru
dinţii sparţi
pionieri".
19 martie 2000. Ion Iliescu: Informaţiile apărute în
Zavtra sunt "gogoriţe" şi "sperietori". PDSR va monitoriza
toate acuzaţiile care sunt lansate împotriva sa şi "nu le va
lăsa fără răspuns şi le va trata cum se cuvine".
Adevirul iese la suprafaţă
Prima 18 martie 2000. Teodor Meleşcanu: "A fost o discuţie în

recunoaştere legătură cu propunerea venită de la Federaţia Rusă în
legătură cu reînnoirea sistemului de telecomunicaţii multi-
laterale care există între ţările membre CAER şi modern-
izarea lui".
A doua 20 martie 2000. Ion Iliescu: "Ceea ce noi discutasem (în

recunoaştere
CSAT) era să se elimine aceste acorduri"
Recunoaşterea 22 martie 2000. Adrian Năstase: "A fost o greşeală că s-

decisivă a afirmat aşa ceva (că nu s-au purtat negocieri în CSAT) şi
îmi cer scuze în numele partidului ... Firul roşu este un
subiect penibil care nu ar trebui luat în discuţie de ziariştii
şi politicienii inteligenţi".
Confirmarea 22 martie 2000. Fostul consilier prezidenţial pentru

securitate naţională, apărare şi ordine publică recunoaşte
într-o declaraţie acceptarea de către partea română a liniei
secretizate cu Moscova (firul roşu), printr-un acorJ. Vasile
Ionel: "Propunerea ruşilor a fost acceptată de Ion Iliescu".
504
Adevărul 7
• Inversarea faptelor
În 7 octombrie 2004, Andrei Pleşu şi Mircea Dinescu, Vadim vs.

membri ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Pleşu+
Securităţii, au organizat o conferinţă de presă în care au Dinescu
demonstrat, bazându-se pe dosarele întocmite de Securitate,
că Vadim Tudor "a făcut acţiuni de poliţie politică voluntare
şi brutale". În aceeaşi zi, Corneliu Vadim Tudor a organizat
şi el o conferinţă de presă în cadrul căreia a afirmat că nu a
colaborat cu fosta poliţie politică şi că, dimpotrivă, Andrei
Pleşu şi Mircea Dinescu au fost "colaboratori cu plată ai
Securităţii", după care produce şi un fals document SRI sub
semnătura plastografiată a directorului Costin Georgescu
privind colaborarea lui Dinescu cu Securitatea).
• Amestecul dintre adevăr şi minciună
În iulie 2003, anchetele jurnaliştilor• au scos la iveală Puwak în

faptul că ministrul Integrării Europene de la acea oră, conflict de
Hildegard Puwak, ** se afla într-un vădit conflict de interese
Interese
dat de faptul că firme ale fiului şi soţului său au primit
finanţări în cadrul unor proiecte europene. În aceeaşi zi,
Hildegard Puwak avea să declare: "Doresc să precizez că
selecţia proiectelor elaborate de firmele administrate de
rudele mele a fost efectuată în martie 2000 şi, respectiv, în
ianuarie 2001. Selecţia proiectului din 2000 a fost efectuată
când aveam calitatea de deputat PSD, partid aflat în
opoziţie, deci fără nici o legătură cu fondurile comunitare.
Celelalte proiecte în discuţie au fost selectate în ianuarie
2001, pe baza unor cereri depuse anterior obţinerii dem-
nităţii de ministru". Pe 26 august 2003, BBC demonstrează
Vezi Adevărul şi Evenimentul zilei, 28 iulie 2003.
•· În prezent, consilier prezidential la Cotroceni, numită de Preşedintele Ion Iliescu după ce a

fost destituită din guvern.
505
Emil Constantinescu
că două dintre firmele în cauză au depus proiecte pentru

finanţare comunitară chiar în timp ce Hildegard Puwak era
ministru al Integrării. Mai precis, în data de 19 ianuarie
2001, adică la aproximativ trei săptămâni după ce Hildegard
Puwak a devenit ministru. Cele două proiecte au fost apro-
bate câteva luni mai târziu. la 24 aprilie 200 I).
• Modificarea motivului
Năstase În septembrie 2003, Adrian Năstase, referindu-se la
bate câmpii fenomenul corupţiei, declară că "sunt unii din afară" care au
(episodul I) tot interesul să fie prezentat fenomenul corupţiei în
România: "Altfel tratezi cu cineva dacă stă în genunchi.
Chestiunea este ca noi să stabilim exact dacă trebuie să ne
spună cineva unde să punem palmieri").
• Acoperirea faptelor
Slugărnicia Începând cu anul 1998, presa a semnalat în repetate
procurorului rânduri că Adrian Năstase a cumpărat în centrul Bucureştiu
general lui un teren cu o suprafaţă de 700 mp, Ia un preţ de 25 de ori
mai mic decât valoarea lui reală. În 27 august 2004, deputa-
ta PNL Mona Muscă a sesizat PNA care, cu rapiditate,
"rezolvă" dosarul. În 22 septembrie 2004, adică după doar
26 de zile, Ioan Amărie, procurorul general al PNA, dă o
declaraţie stupefiantă în care, îl loc să prezinte faptele,
devine, din exces de zel, un slugarnic apărător al premieru-
lui: "Acest teren a fost dobândit de nenumăraţi proprietari
înainte*, dar nimeni nu a îndrăznit să construiască pentru că
de fapt era o groapă de gunoi. Iar soluţia aleasă de con-
• Examinarea actelor norariale evidenţiază că, după ce a fost achiziţionată în 1994 de fostul
deputat PSD Gabriel Bivolaru. parcela a fost vândută după doi ani soacrei acestuia, mama
Monei de Freitas. Pentru ai se pierde urma fostului deputat, terenul a fost preluat în 1998
de încă un intermediar, batrâna Atena Marianthi Teodoru. O lună mai târziu, aceasta l-a
vândut Cabinetului individual de avocatură "Adrian Năstase". Toate tranzacţiile au fost
făcute sub preţul pieţei.
506
Adevărul 7
structor, probabil, nici în acest moment nu este bună. Preţul

care a fost plătit pe teren este un preţ serios, ba chiar mai
mare decât cel pe care îl merita terenul").
• Generalizarea faptelor
În septembrie 2003, Adrian Năstase declară, referindu-se Năstase
la fenomenul corupţiei, că aceasta reprezintă "o dimensiune bate câmpii
specifică tuturor ţărilor în tranziţie" şi că "sunt ţări unde au (episodul li)
fost scandaluri de corupţie mult mai importante decât în
România". "Noi înşine ne autostigmatizăm, dorim mai mult
decât alţii. Nu cred că trebuie să ne victimizăm în penna-
nenţă", adaugă premierul).
• Estomparea faptelor
În cazul documentelor care dovedeau colaborarea lui Senzaţionalul
C. V. Tudor cu poliţia politică, mass-media a acordat - cu bate
rare excepţii - spaţii incomparabil mai largi conflictului adevărul
apărut cu acestă ocazie între membrii CNSAS, documentele

incriminatoare trecând mai întâi pe un plan secundar şi apoi
dispărând din atenţia opiniei publice).
Oala comuni
Una dintre cele mai perfide căi de manipulare a opiniei publice dupa
1989 a fost de a pune toti oamenii de afaceri "în aceeasi oala". FSN mizând
pe mai vechea aversiune construită de propaganda comunistă fata de
burghezi, mosieri şi chiaburi.
"Sărac şi cinstit" a fost modelul propus de FSN, drept "Săraci

care Ion Iliescu a pozat în reprezentantul oamenilor simpli şi cinstiţi"
şi oprimaţi. Treptat, a devenit însă din ce în ce mai greu pen-
tru social-democraţi, ca şi pentru politicienii altor partide, să
îşi ascundă propria bunăstare. Puşi în imposibilitatea de a-şi
justifica bogăţia, aceştia au reuşit să impună altă aberaţie:
507
Emil Constantinescu
"toţi bogaţii sunt la fel". Această generalizare abuzivă, la fel

de stupidă ca aceea potrivit căreia "toti politicienii sunt co-
rupţi", a urmărit compromiterea ideii că în România ar putea
exista oameni bogaţi şi cinstiţi, ducând la justificarea pro-
priei poziţii "Dacă toţi sunt răi, noi cum am putea fi altfel?",
urmată de cugetarea lansată în mediul rural "Pe ei i-am
îngrăşat să vină acum alţii hămesiţi?" şi, în final, de lansarea
în mediul urban a ideii "PSD-iştii sunt corupţi, dar fură
organizat. Dacă se schimbă, se produce haos".
"Bogaţi Succesul de public (şi de casă) al acestei actiuni de

şi păcătoşi" manipulare a facut ca, la 15 ani de la caderea comunismu-
lui, opinia majoritară si, poate cel mai grav, marea majori-
tate a tinerilor sa creadă ca a fi bogat echivalează cu a nu-ţi
plati datoriile la buget, a oferi mita si comisioane, a încheia
cât mai multe contracte cu statul pe bază de relaţii person-
ale sau intervenţii, a-ti însela partenerul, a-ti păcali clientul,
a-ti plati angajatii prost şi fără carte de munca.
Manipularea în Justiţie
Intimidarea În 1995, după ce, ani la rând, C. V. Tudor injuriase şi

judecitorllor calomniase zeci de politicieni, demnitari, scriitori, preoţi,
ziarişti, acuzând fără nici un temei şi în modul cel mai abject
personalităţi şi instituţii, regimul Iliescu - FSN (PDSR) s-a
hotărât să dea în sfirşit liber parlamentarilor săi pentru a
vota ridicarea imunităţii senatorului PRM, partid cu care
convieţuise până de curând la guvernare în cadrul
Patrulaterului Roşu. A fost şi aceasta o manevră de adormit
vigilenţa publică pentru că, urmând să aibă loc noi alegeri
parlamentare, se miza pe faptul că, obţinând un nou mandat,
inculpatul va invoca inoperabilitatea hotărârii de ridicare a
imunităţii parlamentare din mandatul anterior. Ceea ce
împricinatul, slujit de avocatul său, şi el senator PRM, a şi
încercat.
508
Adevărul 7
De îndată ce această excepţie procedurală ridicată de

C. V. Tudor, în I 997, a fost respinsa de Curtea
Constitutionala, inculpatul s-a dedat la o campanie murdara
împotriva magistraţilor Curţii Supreme de Justitie, inclusiv
a preşedintelui acesteia, prezentat în România Mare, într-o
fotografie trucată, cu zvastica pe reverul hainei. Alte
fotografii, ale unor judecători şi judecătoare, au fost însoţite
de comentarii vulgare, cu nume deformate în cuvinte
obscene şi referiri jignitoare la presupuse defecte fizice. S-a
ajuns, astfel, ca o serie de magistraţi să evite a face parte din
completele de judecată a proceselor inculpatului C.V.
Tudor, îngroziţi de posibilitatea de a-şi vedea şi ei publicată
fotografia cu invitaţia "Scuipaţi aici!".
N-a fost singurul mijlloc de presiune la care s-a recurs
pentru a se împiedica judecarea proceselor, tot mai
numeroase, pe care acesta le avea şi le mai are pe rol.
Cerând, în apărare, audierea a 20 sau chiar 30 de martori
într-un singur proces, solicitând repetate amânări pe motive
de boli reale sau inventate, inculpatul a vizat tergivesarea
proceselor cu scopul de a putea invoca împlinirea
termenelor de prescripţie. Nu mai puţin, el a mizat pe inti-
midarea completelor de judecată prin numirea ca martori în
procesele sale a unor persoane cu funcţii importante din ţară
şi din străinătate.
Luând aminte că, pentru cele afirmate în conferinţele Fabricarea

sale de presă, în România Mare sau la televiziune, are a da dosarelor
seamă dacă va fi chemat în judecată, C. V. Tudor a încercat
reconstituirea cu "martori" a unor dosare de Securitate, pe
care le credea distruse, înlocuind numele reale cu altele,
inventate. În procesul "Geologul", după cinci ani de
cercetări şi audieri, Curtea Supremă de Justiţie a constatat
că dosarul de urmărire informativă cu indicativul
"Geologul" există în arhiva SRI, a fost studiat de procuror
şi a rezultat că privea cu totul altă persoană. Ar trebui pre-
cizat cu această ocazie nu numai că geologul urmărit nu era
Emil Constantinescu, dar şi că inginerul de la Moldova
Nouă, urmărit de Securitate pentru că avea rude în
Emil Constantinescu
străinătate, nu a fost nici el "agent străin" (cum susţinea C.V.

Tudor că aş fi fost eu), dar şi că americanul cu care inginerul
a stat de vorbă într-un birt nu era spion. Drept care, însuşi
securiştii aduşi ca "martori" în proces au recunoscut că
dosarul "a fost închis din lipsă de probe".
Despre felul cum se fabricau dosarele la PRM puteţi afla,
în detaliu, dintr-o carte publicată, în 2002, de Sever Meşca
şi Ilie Neacşu, foşti colaboratori apropiaţi ai lui C.V. Tudor:
"Dându-şi seama că, în urma scandalului declanşat cu
actriţa Rona Hartner, a scăzut vertiginos în sondaje şi în
ochii apropiaţilor, Vadim solicită fabricarea unui nou dosar
care să-l compromită, după mintea lui zdruncinată, definitiv
pe Emil Constantinescu, Preşedintele României".* A apelat
la Mihai Gheza**, au negociat şi, "într-o săptămână, acesta
o transformă pe Luminiţa Neamţ - o juristă fără servici şi cu
serioase tare de ordin psihic, dintr-o anonimă în amanta
preşedintelui( ... ). Pe banii lui Vadim, generos din cale-afară
în astfel de cazuri, Mihai Gheza se plimbă cu Luminiţa
Neamţ prin mai toate marile oraşe ale ţării, prin hoteluri şi
restaurante de lux ( ... ). Odată fabricat, dosarul "amantei"
preşedintelui trebuie să fie adus la cunoştinţa opiniei pub-
lice. Şi care publicaţie se putea preta la un asemenea fals
grosolan( ... ), în afara revistei România Mare***?
"Împuşcaţi" În acelaşi volum, al celor doi parlamentari care i-au pără

În pădurea sit pe C.V. Tudor şi partidul său, este descrisă şi ampla cam-
Băneasa panie de intoxicare a opiniei publice cu informaţii false şi
Ilie Neacşu în Vadim intre Preşedinţie şi Ospiciu, p. 344.
•• Acelaşi Mihai Gheza a putut li văzut în emisiuni TV povestind cum l-a însoţit el, ca "ziarist
de investigaţii", pe Gheorghe TruJulescu, conducăndu-1 incognito, cu maşina sa, pănă la
Arad, după ce acesta avea deja mandat de arestare în procesul "Ţigareta 2".
•·· S-a mai pretat. totuşi, şi Atac la Persoană unde Mihai Gheza îşi avea unul din locurile sale
de muncă. Continuând comentariul, Ilie Neacşu adaugă: " ... trebuie să-i informez pe citi-
tori că preşedintele Emil Constantinescu nu a văzut-o în viaţa lui pe Luminiţa Neamţ", ibi-
dem, pag. 345.
510
Adevărul 7
acuzaţii extrem de grave la adresa fiului meu. Las la o parte

seria aberaţiilor privind participarea acestuia la tot felul de
afaceri cu ţigări, cafea, tone de arme exportate în Slovenia,
droguri, "Ţigareta 2", "Duty Free" etc. şi mă rezum la cazul
"Laurenţiu" relatat în aceeaşi carte.
Prezentându-se drept "consilier special" al fiului meu,
care nu avea nici un fel de consilier şi nici vreo funcţie,
acest "Laurenţiu" a cerut să discute cu mai mulţi parlamen-
tari PRM dându-le în acest scop o întâlnire la Iaşi. La
îndemnul lui Vadim: "ţineţi-l aproape, să-i promitem că-i
dăm bani, n-are importanţă cât cere dacă merită, că-i oferim
un loc eligibil în Parlament, să-l protejăm", Ilie Merce şi Ilie
Neacşu au plecat la Iaşi. Aici "Laurenţiu" le-a spus că
"deţine discheta cu conturile preşedintelui, care se ridică la
suma de 400 milioane de dolari, că juniorul se ocupă de
droguri, le ia din vama Giurgiu şi, sub o escortă de 25 de
poliţişti, le transportă la Nădlac şi apoi de aici peste graniţă,
că în pădure la Băneasa, după ce i-a escrocat pe trei kurzi, a
scos pistolul şi în faţa lui - a lui "Laurenţiu" - i-a împuşcat
pe aceştia cu un sânge rece care l-a cutremurat profund( ... ).
In final, după un ceas de vorbărie, spune că pentru discheta
conturilor preşedintelui Constantinescu doreşte să i se dea
zece mii de dolari, pentru a-şi putea muta familia în
Iugoslavia, fiindu-i teamă de represalii". *
Deşi Ilie Neacşu i-a declarat lui C.V. Tudor că nu crede
"nimic din toată povestea asta, că e o intoxicare" şi i-a cerut
să nu publice nimic ( ceea ce Vadim a promis "pe cuvânt de
onoare"), toate aceste enonnităţi au devenit publice într-o
emisiune de televiziune în care fusese invitat Vadim, apoi în
România Mare, dar şi în alte ziare care au considerat util
să-l citeze pe "tribun" (Naţional, Ziua, Jurnalul Naţional).
Pentru afirmaţiile sale mincinoase, Vadim a fost dat în
judecată de către fiul meu. După o sentinţă favorabilă în
primă instanţă, prin care C.V. Tudor a fost obligat la plata
• Ilie Neacşu, op. cit., pp. 347-350.
Ibidem, pp. 328-330.

511
Emil Constantinescu
daunelor morale, dosarul a fost clasat, în recurs, pe consi-

derente procedurale.
Obsesia Pentru a "demonstra" că, în confruntările de la Stoeneşti,

din timpul mineriadei din ianuarie l 999, au murit 35 de
mineri (informaţie niciodată confirmată), Vadim a dat zeci
de telefoane peremiştilor din judeţul Hunedoara, a dispus ca
un grup de opt parlamentari PRM "să plece de urgenţă în
Valea Jiului pentru a face o anchetă la faţa locului" (fără
aprobarea Parlamentului), a hotărât să dizolve filialele PRM
din judeţele Olt şI Hunedoara "pentru că sunt incapabile să
i fumizeze informaţii despre morţii de la Stoeneşti".
Din ordinul lui au fost aduşi la Bucureşti şi răsplătiţi cu
bani câţiva mineri răniţi care nu i-au putut aduce însă dova-
da de el cerută, despre cei "35 de morţi de la Stoeneşti". Dar
zarva făcută i-a făcut pe mulţi români să creadă că - dacă
Vadim repetă de atâtea ori în scris şi la TV acelaşi lucru -
trebuie să fie "ceva adevărat". N-a fost. Dar, dacă minciuna
nu şi-a ajuns scopul ca "ucigaşii" de la putere să fie deferiţi
Justiţiei, ea a reuşit să mai adauge PRM câteva procente în
alegerile din 2000.
Mass-media şi manipularea
Propagandiştii Pentru generaţia tânără de astăzi este greu de înţeles
cum, în '90, o ştire despre câteva cutii cu cafea solubilă
găsite "la revoluţie" într-un birou al Comitetului Central al
PCR era citită cu mai mult interes şi comentată îndelung ca
o dovadă mai importantă a fărădelegilor dictaturii comu-
niste decât o relatare despre crimele săvârşite de slujitorii
acesteia sau despre suferinţele foştilor deţinuţi politici.
Pentru cea mai mare parte a românilor, cuplul Ceauşescu
murise doar la televizor, aşa cum şi ei, telespectatorii, par-
ticipaseră la revoluţie doar în faţa micului ecran. În con-
secinţă, şi ştirile despre pantofii şi blănurile ei sau despre
puştile şi şepcile lui erau de actualitate, vădeau curajul
reporterilor şi libertatea lor de exprimare.
512
Adevărul 7
După aceste prime tatonări ale reacţiei publice, propa-

gandiştii vechiului regim s-au transformat cu rapiditate în
propagandişti ai noului regim. Promovaţi treptat din simpli
transmiţători de mesaj ai PCR în chiar vocea FSN, liderii de
opinie agreaţi de Front au avut şi au şi astăzi o contribuţie
majoră în manipularea opiniei publice prin mass-media.
Dacă manipularea n-ar fi reuşit încă din primele zile şi Receptorii

nopţi ale revoluţiei confiscate de complotişti şi protejaţii lor,
probabil astăzi guvernanţilor le-ar fi fost mult mai greu să-
şi menţină electoratul captiv.
În 1990, marea majoritatea a populaţiei nici măcar nu-şi
putea imagina că presa ar putea fi folosită ca o armă a ma-
nipulării prin minciună; că pe seama unei persoane s-ar pu-
tea pune cuvinte pe care, în realitate, nu le-a rostit niciodată
sau că imaginile care prezintă acea persoană ar putea fi tru-
cate. Ceauşescu nu avusese nevoie de aceste mijloace de
luptă şi, prin urmare, presa comunistă nu le folosise. Un lu-
cru care nu este folosit niciodată este un lucru care nu există.
Salariaţii, studenţii, elevii, pensionarii, care fuseseră
abonaţi, de voie, de nevoie, la ziarele PCR, UTC etc.,
reacţionau la informaţiile din presă ca la un "stimul oficial".
După decenii în care Partidul Comunist transformase presa
într-un instrument cu care se făceau publice hotărările con-
ducerii de partid şi de stat, mulţi continuau să considere
orice informaţie publică ca având un caracter cvasi-oficial
şi, prin urmare, adevărat.
Metoda comunistă de a raporta numai "noi şi importante
realizări", care contraziceau realitatea pe care populaţia o
cunoştea direct, pe propria-i piele, a influenţat şi felul în
care erau recepţionate ştirile negative despre opozanţii FSN
publicate după 1989. Senzaţia era că nu s-a spus chiar tot şi
că, de fapt, lucrurile ar fi mult mai grave.
În acest amestec încredere - neîncredere predomina un
public extrem de vulnerabil. Astfel, efectul manipulării a
fost mai devastator decât am fi tentaţi astăzi să credem. Şi,
din nefericire, influenţele pe care le-a avut asupra societăţii
româneşti continuă să fie vizibile şi astăzi.
513
Emil Constantinescu
Epoca Şi, totuşi, la începutul anilor '90, FSN începea să se con-

de Aur frunte cu o situaţie care lua prin surpindere reflexele
ceauşiste ale conducătorilor săi: independenţa jurnalistică.
Germenii independenţei presei au apărut odată cu primele
luări de poziţie ale societăţii civile în favoarea democraţiei
şi a libertăţii de exprimare. N-a fost vorba numai de inde-
pendenţa proclamată şi dovedită de unele publicaţii*, ci şi
de independenţa particulară a unor ziarişti care aveau să
devină nume de rezonanţă în presa ultimilor 15 ani - Ion
Cristoiu, Comei Nistorescu, Sorin Roşca Stănescu, Mariana
Sipoş, Ioan Groşan, Ileana Lucaciu, Gheorghe Voicu, P.M.
Băcanu şi alţii. Apar nume noi - Mircea Toma, Liviu
Mihaiu, Răzvan Popescu, Sabina Fati, grupul care va real-
iza pagina de Opinii a redacţiei Ziua. Un loc aparte în
această enumerare s-ar cuveni câtorva nume de la Radio,
memoriei lui Eugen Preda şi celor care, asemenea lui Paul
Grigoriu, Silvia Ilieş sau Elena Perdichi, au rămas fideli
respectului pentru democraţie şi adevăr.
Primii ani ai ultimului deceniu au fost Epoca de Aur a
presei româneşti independente atât prin obiectivitatea şi
acurateţea relatărilor, cât şi prin apariţia tot mai multor pub-
licaţii şi trusturi de presă private. De fapt, această nouă
presă scrisă era şi singurul segment economic care
funcţiona după regulile pieţei libere într-o mare a economiei
de stat centralizate.
Toate acestea au condus la o evidentă divizare a presei
româneşti în două tabere: partea agreată, stimulată şi lăudată
de mai marii zilei pentru serviciile de propagandă aduse
FSN** şi "cealaltă parte a presei", cum era ea înfierată de
preşedintele FSN şi al României, Ion Iliescu. În pofida fap-
tului că această "cealaltă parte", repudiată oficial, ocupa o
arie mult mai restrânsă decât cea propagandistică şi devota-
tă FSN (PDSR, azi PSD), în care se înregimentaseră nu nu-
mai ziare, dar şi televiziunea şi radioul finanţate de guvern,
• România Liberă, Baricada, Expres, Tinerama.
•• Adevărul albastru, născut din Scinteia roşie, urmat de Azi şi Dimineaţa.
514
Adevărul 7
liderii fesenişti n-au evitat nici o ocazie în a-şi manifesta

indignarea că există şi o presă pe care ei nu o pot controla.
Perioada de înflorire a presei scrise independente avea să Revenirea

continue până în 1994 când, ca urmare a scăderii resurselor presei
financiare ale cititorilor şi distribuţiei ziarelor sub controlul de partid
statului, tirajele au început să scadă. Totuşi, ziarele nu s-au
predat şi au supravieţuit. Replica Puterii nu s-a lăsat aştep
tată. PDSR şi acoliţii săi cumpără direct sau prin reprezen-
tanţi în special publicaţii locale şi îşi creează propriile trus-
turi de presă. Creşte nu numai numărul ziarelor şi
săptămânalelor de partid, dar şi al radiourilor şi televiziu-
nilor private finanţate sau protejate de PDSR (PSD).
Presa de partid cu izvoare socialiste, naţionaliste şi
extremiste continuă manipularea opiniei publice şi reuşeşte
într-o oarecare măsură. Lovitura cea mai gravă o vor da însă
publicaţiile, radiourile şi televiziuni le private care, în 200 I,
îşi vor abandona libertatea devenind, sub umbrela notorie-
tăţii anterior câştigate, cele mai eficiente canale de manipu-
lare a opiniei publice în serviciul PSD.
Printre dosarele pe care le găseam în fiecare dimineaţă Publicaţii

pe birou, la Cotroceni, întocmite de diferite instituţii - MAE fantomă
(informaţii privind evenimente şi protocol), Ministerul de
Interne (crime, accidente etc.), SIE (rapoarte confidenţiale
externe), SRI (informaţii interne) - se găsea şi un dosar
(prea gros) pe care scria Revista Presei. Luni de zile nu l-am
deschis pentru că, noaptea, înainte de a pleca de la serviciu,
citeam eu însumi ziarele pe care le consideram importante.
La un moment dat, din curiozitate sau din întâmplare, m-am
uitat peste o asemenea Revistă a Presei. Conţinea, de la un
cap la altul, murdării inimaginabile despre mine, colabora-
torii mei şi familia mea, scrise într-un limbaj greu de supor-
tat. Erau copiate conştiincios zeci de articole din cotidiane
şi săptămânale de care nu auzisem niciodată nici eu, nici cei
pe care i-am consultat.
Am întrebat unde se vindeau. Câteva - pe tarabe, la preţuri
infime. Cele mai multe se distribuiau gratis. Unele erau, de
515
Emil Constantinescu
fapt, simple pagini A4 multiplicate la copiatoare. Autorii?

Foşti ofiţeri de securitate şi miliţie, fo~ti activişti, beţivi daţi
afară de la publicaţiile unde lucraseră. In cea mai mare parte,
tirajele numărau cel mult câteva zeci de exemplare.
Am întrebat unde se difuza această "revistă a presei"?
Răspunsul m-a stupefiat: membrilor Guvernului,
Parlamentului, prefecţilor, persoanelor cu funcţii înalte în
armată şi servicii şi, bineînţeles, personalului SRI. Mi-am
dat seama că de luni de zile (sau de ani de zile) - era în 1999
- SRI difuza, sub un gir de înaltă credibilitate, un produs al
muncii mai multor persoane, excelent plătite, care reluau,
într-un număr mai mare decât tirajul, cele mai imunde
dejecţii inventate de echipele lui C.V. Tudor, Dumitru
Dragomir şi ale foştilor securişti hârşiţi în toate ticăloşiile
poliţiei politice ceauşiste. Şi mai ales le difuzau ţintit mi-
niştrilor, conducerii Parlamentului, demnitarilor în general.
Referindu-se la multitudinea şi diversitatea editorială a
publicaţiilor, radiourilor şi televiziunilor, directorul Cen-
trului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, consi-
deră că presa nu este concepută ca un business în sine de vre-
me ce ziare, posturi de radio sau de televiziune au fost cum-
părate de oameni de afaceri sau de persoane cu funcţii pub-
lice care le privesc mai curând ca maşini de tocat bani. "Po.t
suspecta că este bine şi folositor să ai un organ de presă prin
care, la un moment dat, să transmiţi un mesaj pe care să îl
foloseşti ca uneată de intimidare, dacă nu de presiune, con-
form reţetei "pac la războiu". E bine să ai "războiul tău".*
"Războiul" nu se duce însă numai cu armele intimidării
şi ale presiunii.
Tăcerea Serviciile plătite de guvernanţi direct, prin alocări de

mieilor fonduri uriaşe pentru publicitate prin mass-media şi nu
numai, sau indirect, prin facilităţi fiscale, scutiri şi amânări
de plată a taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat,
nu se rezumă însă la mesajele propagandistice pe care presa
beneficiară se obligă să le difuzeze contra cost. Pentru
• Ioana Avădani, în interviul acordat săptămânalului Capital în 2002.

516
Adevărul 7
această parte a presei există şi o serie de subiecte tabu. Nu

se va vorbi şi nu se va scrie despre abuzuri, comisioane,
favoritisme, nepotisme, îmbogăţiri supranaturale la nivel
înalt şi nici măcar despre "unele deficienţe şi rămâneri în
urmă" din sectoarele gestionate de miniştri bogaţi (şi gen-
eroşi). Iar dacă durata jurnalului de seară nu este acoperită
de "semnalele" pe care primul ministru le tot primeşte, le
descoperă şi le repetă în trei ipostaze, de şef de guvern, de
partid şi a tot ce mai poate fi inaugurat în ţară, timpul rămas
va fi umplut cu incendii, accidente, catastrofe naturale care,
nu-i aşa?, nu ţin de performanţele guvernării.
"Toate ziarele au tabu-uri, şi îmi asum responsabilitatea Persoane

pentru această declaraţie". Ea aparţine cunoscutului jurna- şisubiecte
list şi preşedinte al Agenţiei de Monitorizare a Presei, interzise
Mircea Toma.
Subscriu şi am în vedere nu numai subiectele care "tre-
buie" evitate pentru că ar fi nefavorabile persoanelor sus-
puse şi iubite de o anume redacţie, dar şi persoane şi
subiecte interzise pentru că nu sunt iubite de persoanele pe
care redacţia le iubeşte. Nu este vorba numai de redacţii din
zona media privată, ci şi de cele din zona publică care
privesc finanţarea guvernamentală ca o sponsorizare per-
sonală din partea premierului. Nu mi-a fost greu să deduc
că, după 2000, am intrat în rândul persoanelor interzise în
anumite ziare şi televiziuni centrale. Am aflat însă că o
asemenea interdicţie este impusă, tot de sus, şi unor televi-
ziuni private locale.
Metoda manipulării prin omisiune este larg practicată şi
ea vizează atât publicul presei centrale, cât şi pe cel al pre-
sei locale care urmează în parte traseele deschise şi descrise
în Capitală. Subiectele omise sau evitate de presa centrală
nu mai ajung în presa locală, aşa încât s-ar putea spune ca
aceasta din urmă se lasă manipulată, dar îşi şi automani-
pulează propria agendă. Există şi excepţii care întăresc sper-
anţa că ziarele, posturile de radio şi de televiziune locale
independente vor promova în continuare libertatea de expri-
mare cu seriozitate şi profesionalism.
517
Emil Constantinescu
Presa de Abia ales, în decembrie 1996, eram deja criticat în ziare.

reverenţă Nu mi-am dorit şi, ca atare, nici n-am lăsat a se înţelege că
aş agreea o presă de reverenţă. Ceea ce citisem şi văzusem
în media primilor şapte ani postdecembrişti nu trebuia să se
repete şi în mandatul meu. lată însă că, în 200 l, presa de
reverenţă a reînviat şi, prin clonare, a ajuns să domine întreg
ansamblul, mai ales în radiouri şi televiziuni. Dacă emisiu-
nile informative nu încep cu Adrian Năstase, atunci prelu-
diul este asigurat de un furt, o răfuială între infractori sau un
viol, după care intră în forţă ştirile despre acelaşi Năstase în
postura sa de premier, lider de partid, "sponsor", vânător,
călător şi candidat la preşedinţie.
Diversiunea continuă în talk-show-uri, dar şi în emisiuni
de divertisment. Cine îi apreciază şi îi iubeşte pe Teo,
Mihaela, Andreea, Mugur Mihăescu etc., trebuie să-i iu-
bească şi pe candidaţii PSD la alegerile prezidenţiale şi par-
lamentare. Să înveţe să fredoneze texte uitate, să cânte la
ghitară, să vâneze, să taie şi să înnoade panglici, să se
căznească să aibă umor, ori să-şi amintească cum se înjura
pe vremuri "pe la noi", prin Colentina.
Nu toată lumea rezonează însă la acest tip de emisiuni.

Sunt tot mai mulţi aceia care preferă să-i citească sau să-i
asculte pe jurnaliştii tineri şi "ţapeni" - Robert Turcescu,
Cristian Turturică, Carol Sebastien, Cristian Şuţu, cum ar fi
Radu Moraru, Mihai Gâdea, Mădălin Ionescu, Radu Gafta,
pentru a numi doar câţiva. Îi apreciez, aşa cum i-am apreci-
at în timpul mandatului meu de preşedinte, pe tinerii din
prima linie care au transmis relatări de la evenimente impor-
tante, sau reportaje din timpul mineriadelor sau al conflictu-
lui din Kosovo - Radu Cătălin Cristea, Adelin Petrişor şi
ceilalţi colegi şi colegele care înfruntă pericolele unor
deplasări în zone dificile.
În slujba Dacă, până în 200 l, elita autodeclarată a analiştilor

viţelului politici mai avea o jenă în procurarea de fonduri sub firma
de aur unor fundaţii, programe sau chiar contracte de consultanţă,
acum ea practică sau acceptă cumpărarea în vrac ori cu
bucata la tarabele iarmarocului politic.
518
Adevărul 7
Spectacolul unui Dan Pavel, cărându-i umil servieta (la

propriu) lui Gigi Becali şi numărându-şi în public banii
primiţi pentru a-i explica acestuia cum e cu "maieutica lui
Socrate", pare un teatru absurd. Nu prea departe însă de
strădaniile echipei Stelian Tănase, Dorei Şandor şi alţii care
au asudat compunând texte pentru cuplul Stolojan -
Băsescu. Cum de partea cealaltă au trudit Alin Teodorescu,
Bogdan Teodorescu, Vasile Dâncu şi, la grămadă, ca la
rugby, academicieni, rectori şi decani, s-a ajuns ca, prin
eforturile reunite ale celor două echipe de eminenţe cenuşii,
dezbaterile din cursa prezidenţială să se bazeze pe replici
profunde (de genul: Băsescu: .... "am altceva mare".
Năstase: ... "ursul o să ţi-o taie".* Băsescu: ... "o să-l lipesc
pe Năstase pe pereţi". _Năstase: ... "o să dau cu iepuraşul
Traian de pământ"**). In faţa unui asemenea limbaj, cei de
la "Vacanţa Mare" sunt clasici în viaţă. Dar şi Ţociu şi
Palade. Vadim cel puţin îşi scrie mizeriile singur.
În spatele cortinei minciunii
Dincolo de datele concrete prezentate în această carte, Administraţia

1997-2000 poate fi privită şi ca un studiu de caz. Un studiu de caz menit să
arate cum, în singura perioadă în care controlul puterii le-a scăpat, servitorii
minciunii şi-au putut uni forţele pentru a cotropi adevărul şi a încerca să-l
desfiinţeze.
Nu mă refer doar la propaganda politică a PSD care Adevărul

foloseşte aceleaşi metode şi expresii pe care le foloseau şi Ascuns
vechii comunişti atunci când afirmau că vinovată de
privaţiunile la care a fost supusă populaţia vreme de 45 de a!1i
a fost "monstruoasa coaliţie burghezo-moşierească". In
spatele noii Cortine a Minciunii, care a înlocuit Cortina de
Fier a propagandei ceauşiste, se află un complex de factori
• Adevărul, 31 octombrie 2004, p. 2.
•• În presa comunistă aceste pasaje s-ar fi completat cu paranteze (răsete în sala, ovaţii,
ovafii prelungite).
519
Emil Constantinescu
care au acţionat direct şi indirect începând chiar din 1990

pentru manipularea opiniei publice prin minciună şi confuzie.
După aproape patru ani de la încheierea mandatului meu
de Preşedinte al României şi al Guvernului de coaliţie CDR-
PD-UDMR şi peste şapte ani de la începutul acestuia,
adevărul despre reformele substanţiale şi indispensabile
realizate în acea perioadă este în continuare ascuns.
Judecată În procesul intentat adevărului, juriul nu a putut asculta

fără decât reprezentanţii acuzării. Reprezentanţii apărării au lipsit.
apărare De ce nu a ripostat nici unul dintre cei trei prim-miniştri
care au tăcut parte din Administraţia Constantinescu? De ce
nu a ripostat nici unul dintre cei trei miniştri de Externe? De
ce nu a ripostat nici unul dintre membrii Guvernelor din
perioada 1997-2000?
Motivele sunt diferite. Lipsa de experienţă politică poate
fi o primă explicaţie. Majoritatea miniştrilor, consilierilor
prezidenţiali, secretarilor de stat, prefecţilor, ca şi o bună
parte din parlamentarii majoritari din perioada 1997 - 2000
au fost specialişti de înaltă clasă, proveniţi din mediul uni-
versitar (rectori, decani, profesori), conducători ai unor
institute de cercetări ştiinţifice şi lideri ai societăţii civile cu
o conduită profesională ireproşabilă, care s-au dovedit de
cele mai multe ori buni administratori, dar nu au fost
pregătiţi pentru o luptă politică dură şi neloială. Şi, din
păcate, nu sunt pregătiţi nici acum.
Lipsa de ripostă a unor miniştri şi secretari de stat se
explică şi prin dezertarea unora dintre ei din partidele
coaliţiei şi prezenţa lor actuală în PSD şi PUR; prin faptul
că PNL este condus astăzi de persoane care au fost inamicii
COR (atât în perioada 1990-1996, când se aflau în fruntea
guvernelor conduse de FSN (PDSR), cât şi în perioada
1997-2000, când se aflau în opoziţie), iar actualul lider PD,
după ce fusese ministru în perioada regimului Iliescu, a fost
cel care a iscat scandaluri interminabile în interiorul
coaliţiei COR - PD - UDMR. Nu trebuie eludate nici
amănuntul că reprezentanţii UDMR în fosta coaliţie sunt,
din 200 I, în alianţă cu PSD, dovadă a jocului dublu pe care
520
Adevărul 7
l-au practicat, şi nici faptul că Victor Ciorbea şi-a constru-

it, în 1999, un partid (ANCO), a cărui unică raţiune a fost
atacarea COR din chiar interiorul acesteia.
Între 1996 şi 2000 s-au adăugat câteva elemente noi ca Pârghii

reacţie la măsurile luate de Administraţia Constantinescu: şi agenţi
• Demantelarea reţelelor de contrabandă, în special cu
petrol, arme şi ţigări, tutelate de elemente din fosta
Securitate în colaborare cu agenţi ai unor servicii secrete
străine (siriene, irakiene). Ea a avut ca urmare mobi-
lizarea de mari resurse financiare pentru crearea unor
grupuri de influenţă politice şi mediatice care să atace pe
cei care le ameninţau sursele de bani negri;
• Înlăturarea unor personaje controversate din conduc-
erea sistemului de siguranţă naţională a suscitat un reflex
de autoconservare prin preluarea, directă sau indirectă,
de către foşti înalţi funcţionari ai acestor structuri, atât a
unor pârghii economice, cât şi a unor pârghii de influ-
enţare şi manipulare a populaţiei (institute de sondare a
opiniei publice, televiziuni, radiouri, ziare);
• Ruperea României din zona de influenţă a fostei
URSS şi a urmaşelor ei după consfinţirea, în 1997, a
Parteneriatului Strategic cu SUA a generat reactivarea
fostelor reţele KGB din România, cu misiunea de a
destabiliza instituţiile statului democratic, în special
instituţia prezidenţială mergându-se până la tentativa de
lovitură de stat din ianuarie 1999, atunci când intervenţia
NATO în Kosovo devenise iminentă.
Uriaşa campanie de denigrare a preşedintelui s-a derulat
prin foşti activişti ai PCR, securişti şi informatori grupaţi în
PRM, PSD, alte partide şi asociaţii satelite, ori infiltraţi în
rândurile unor partide democratice şi organizaţii civice. În
această campanie a fost inclusă şi instigarea împotriva
Administraţiei Constantinescu a unei părţi a emigraţiei
româneşti din Occident, prin reactivarea unor foşti ofiţeri
acoperiţi şi şantajarea unor foşti informatori şi colaboratori.
521
Emil Constantinescu
Ultimul Adevărul despre perioada 1997-2000 nu poate fi aflat de

cuvânt la cei proveniţidin marea familie a foştilor nomenclaturişti
comunişti şi a foştilor securişti grupaţi în 1989 în FSN,
indiferent în ce partid s-ar afla ei acum. Şi nu poate fi aflat
nici de la cei care, într-un fel sau altul, au trădat interesul co-
mun al formaţiunilor politice responsabile de guvernarea ţă
rii în perioada 1997-2000 în favoarea unor interese personale.
Adevărul poate fi rostit doar de cei care şi l-au asumat în
momentele de criză şi au fost dispuşi să plătească preţul
asumării lui.
În răstimp de doar patru ani, România s-a transformat
dintr-o ţară-problemă a Europei răsăritene într-o parte a
soluţiei care conduce către Europa Unită a noului secol.
Confuzia, deliberată sau nu, pornind de la progresele
realizate în perioada 1997-2000 care continuă să fie negate,
se manifestă contradictoriu. Pe de o parte, se neagă faptul că
reformele au existat, fără a preciza ce anume întelege
fiecare prin reformă. Pe de altă parte, se susţine că în doar
patru ani se putea îndrepta mai mult sau chiar tot ceea ce o
jumătate de secol de inginerie social-economică şi de ilegi-
timitate politică distrusese în România, dar nu s-a îndreptat
pentru că Administraţia Constantinescu nu a ştiut sau, mai
grav, nu a vrut să o facă.
Celor încă dispuşi să nege totul şi tot timpul le-ar fi poate
de folos să-şi răspundă singuri la o simplă întrebare:
Ce s-ar fi întâmplat în România mai mult şi mai bine
dacă PDSR şi Ion Iliescu ar fi câstigat şi alegerile din 1996
şi ar fi continuat să guverneze la fel ca până atunci? Sau care
ar fi fost astăzi performanţele democraţiei, ale reformei şi
ale nivelului de trai după 15 ani de guvernare neîntreruptă a
mafiei FSN-FDSN-PDSR-PSD?
522
PRIVIND ÎN URMĂ,
PRIVIND INAINTE -
MANIFEST PENTRU O SCHIMBARE ADEVĂRATĂ
România 2004: Un an de răscruce în care românii au posibilitatea

să-şi aleagă un nou Parlament, un nou Guvern, un nou Preşedinte, o
nouă administraţie locală pentru un mandat la finele căruia România
poate deveni membră a Uniunii Europene. O misiune istorică şi o
provocare majoră.
Doresc, ştiu şi pot cetăţenii României să ofere acestei provocări un
răspuns pe măsură? Rezultatele alegerilor pentru administraţia locală
523
Emil Constantinescu
au transmis din partea poporului două semnale: un "vot răzbunare"

la adresa PSD transformat in "vot util" pentru alianţa PNL-PD; o rată
mare de neparticipare la vot, situată in realitate in jur de 60% şi care
la alegerile generale poate deveni - in lipsa motivaţiilor locale din
zona rurală - chiar mai mare.
Acest ultim semnal mi se pare esenţial pentru că, spre deosebire de
situaţia din unele ţări ale Uniunii Europene, unde slaba participare a
cetăţenilor la vot pleacă de la ideea că oricine ar accede la putere
va conduce la fel de bine, în România lipsa de interes a electora-
tului pleacă de la ideea că oricine va conduce va fi la fel de rău.
Altfel spus, acelaşi efect are cauze net diferite: Încrederea, respectiv,
neîncrederea în sistem.
Poate un "vot util" in favoarea alianţei PNL-PD să ofere o soluţie

gravelor probleme cu care România se confruntă şi celor cu care se
va confrunta in viitor? Răspunsul este condiţionat de raportarea aces-
tei coaliţii politice la actualul sistem bazat pe corupţia generalizată şi
spolierea avuţiei naţionale. Acest sistem a generat un paradox: după
patru ani de creştere economică, sărăcia majorităţii populaţiei nu a
scăzut ci, dimpotrivă, a crescut, iar vulnerabilitatea economiei şi in
special a agriculturii in perspectiva integrării in UE a sporit şi ea.
Premise legislative, politice, financiare, mediatice arată că, in
România, se doreşte şi se pregăteşte perpetuarea la putere a
actualelor partide parlamentare care pot asigura in orice combinaţie
interesele sistemului. Deturnarea votului electoratului după scrutinul
din iunie 2004 prin combinaţiile politice şi mai ales financiare care au
prezidat alegerea conducerilor consiliilor judeţene ne îndreptăţeşte
să credem că interesele sistemului vor prevala şi după alegerile par-
lamentare, indiferent de votul cetăţenilor.
Nu putem să nu observăm că temele dezbaterilor politice, eco-

nomico-sociale şi morale au fost şi continuă să fie stabilite de mafia
PSD care a reuşit să confişte mesajele foştilor revoluţionari, foştilor
524
deţinuţi politici anticomunişti, activiştilor civici, asociaţiilor religioase

sau monarhiste, exilului şi diasporei, deturnându-le sensul şi creând o
confuzie generală. Ei fixează întrebările, ei fixează răspunsurile, ei
difuzează ce le convine şi blochează orice teme neconvenabile.
Camarila incompetentă şi coruptă, care deţine controlul asupra
administraţiei, economiei, justiţiei, mijloacelor de comunicare, fot-
balului, culturii, semnează textul şi distribuţia rolurilor. Frica folosită
de către comunişti pentru a stăpâni poporul este în continuare
prezentă, chiar dacă este mai difuză. În acelaşi timp, România nu
poate fi redusă la această clică profitoare şi coruptă. Există o
Românie profundă, care munceşte, care trăieşte în respectul valorilor
naţionale şi universale şi care a asigurat progresul ţării şi reintegrarea
în Europa.
Se mai poate face ceva? Răspunsul meu este categoric: DA!
Cetăţenii cinstiţi vor reacţiona corect când vor avea informaţiile

corecte. Nu poţi reproşa o alegere greşită unor oameni care nu
cunosc adevărul. După cum nu le poţi reproşa neparticiparea la vot
celor pe care prezentarea nediferenţiată a tranziţiei post-comuniste îi
poate duce la ideea calificării tuturor celor implicaţi în politică În
această perioadă drept incompetenţi şi corupţi.
Datoria celor care şi-au slujit ţara cu onestitate şi care au înţeles
cum a fost jefuită avuţia naţională şi consecinţele pentru viitorul
României, este de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor ţării adevărul,
sprijinindu-I cu informaţii de necontestat.
Dacă privim "Administraţia Constantinescu" fără resentimente şi o
examinăm obiectiv putem înţelege că un curs negativ al României a
putut fi schimbat într-un moment crucial al istoriei sale şi că dacă a-
tunci a fost posibil, avem datoria să acţionăm din nou Într-un alt
moment crucial al destinului nostru naţional.
România este acum În pericol. Statul a ajuns prizonierul mafiei

securisto-comuniste care a acaparat totul: economia, administraţia,
525
Emil Constantinescu
miiloacele de comunicare, Printr-o adevărată mineriadă politică se

încearcă anihilarea instituţiilor şi libertăţilor democratice. Aparte-
nenţa la PSD a a;uns să condiţioneze accesul la resurse financiare, la
contracte economice, la ;ustiţie, dreptul la exprimarea opiniei şi chiar
la un loc de muncă. România nu este ţara PSD. România este a
cetăţenilor săi, care, prin muncă cinstită, inteligenţă şi răbdare îi con-
struiesc viitorul.
România este a noastră, a tuturor. Nu putem admite ca strădania
noastră comună să slu;ească unei mafii care se îmbogăţeşte prin
corupţie şi furt, aruncând în sărăcie şi disperare pe cei mulţi şi cinstiţi.
Nu putem accepta ca această mafie fără scrupule să decidă soarta
noastră şi a copiilor noştri. Am credinţa că România se va regăsi. Ea
poate fi mâine mai dreaptă şi mai puternică, mai prosperă şi mai
demnă decât este astăzi.
Depinde de fiecare dintre noi să demonstrăm că nu suntem o masă
inertă, fără speranţă şi fără putere. Dacă alegem să tăcem, să
îndurăm şi să aşteptăm, vom fi cu toţii răspunzători de distrugerea
ţării. Putem alege liber o viaţă bazată pe respectul omului, al propri-
etăţii şi al legilor. Să nu ne mai temem să spunem ce gândim!
Am învăţat să ascult ţara şi am înţeles ce aşteaptă cetăţenii ei. Ştiu
cum se exprimă aceste aşteptări şi înţeleg cât de legitimă este sper-
anţa fiecăruia într-o viaţă mai bună şi cât de urgentă este nevoia unei
guvernări competente şi cinstite.
România trebuie salvată de cei care au îngenuncheat-o crezându-
se stăpânii ei absoluţi. Regenerarea trebuie să treacă printr-o nouă
întemeiere a statului şi a comunităţii cetăţenilor. Europa Unită nu va fi
accesibilă câtă vreme libertatea cetăţenilor şi demnitatea statului nu
vor fi principiile care ne reunesc acţinile.
Războiul naţional de eliberare a României de sub ocupaţia mafiei
securisto-comuniste a început.
România are nevoie acum de acţiunea fiecăruia dintre noi.
România are nevoie de o Acţiune Populară.
Bucureşti, noiembrie 2004
526
DOCUMENTE
noMANJA
Tn.lDUNALCJt. l\tU,ITAR TERITORIAL
BUCURESTI
DISPOZITIVUL
Scnunicl 11r. t din 25 decembrie 1989
Cu 11n,~nlmllatc de voh.u·I cnadamd pe · ln-
cul~UI:
- Ccau~c!fcu NJcnl:u,. tiui lui· J\ndrui& gt l\t.-
ria. n~cut b data de ZG Ianuarie 1$18. la comuna
SoornJceşU. Jude-lui ou. cu ultimul "dnmlclllu ln
nucul"C$U. Bulevardul ~rhnAvcrJl nr. $0. scc'°rul
1. ln presont armrtat. "'l
- Ccau.,escu Eicna. rtica tul Nao ai Alor.ln-
drlna. n&sc:uLA la da.ta ele G ill-n1tarlc 1916. tn co-
n,una. 1•ctrcşn. Judt-h,I Dhnbovlta. c1a ultimul
domiciliu in lh1curcstl. ISulc:yu.rdul 1•rt1nl.vorl1.
J'\r. :.o. IIICClQrUI 1. la
pedeapŞa -pUat~ a;I cnnfh,ea..-ca tnllal4 a avc.-ll
penaru· •Avlrslrca urmfitnaN-tnr fnfracllunl ,
- ~cnocld. prev. de ar • 35'7 alln. 1 llt. &-o c.
1>C1n. ;
- sul>mlnarc-a oulorU d stal pre•. de ar«. 1n
alia. 1 o. 110n. ;
- aelc do dlvwaiuno i,rcv. ele are. 163 -e. pen. :
- aubmlnarca economlct A Iona.to orcv. de
art. 165 alin. ~ • ocn_ toa&o ou apllcarc:A
arL 33-34 I 41 Un. 2 c. pan.
1n ba~ art. 908 ch•II sl 3'rl. 1•1 Jln. 3 lit. a
clfn Codul de 1>roc durl\ pena'I ~bll f. pa lncu1-
bani. mc:-lale oc-cUoa.~c I orice, ~•ie
patf sA rc,iUh1fe ec111u1111 romAn wato sumele de
v lorl depuac
de a.cqtla. aub orice nu c. J.-a b5ncl strl.lne aau
Io. allo fnslltulfl ori s,er oanc din tr4fal.tatc au,
11ou-tvn art. 14 alln. 3 Ul. b din Codut 410 nroc.c-
du~ ponat6 sl arc. 999 ,un Coclut clvll. d pJA-
&cascs •••tulul. in solld:lr. c-c~lvn.lentul ac:eslor
bunuri ln dolari S.U.A.
Potrlvll art. 163 sl art. 15'7 an~ 2 ut. e dia co-
dul de vroccdurA pcnal4. mcnUne măsurile. asl-
,:uralorll lualo do Dlrc-,cţla i"rocuraturllo.- I\UU-
tarc n.~u1>ra tuturor bunurilor &parUni4cl lncul-
oa&llor.
Cu clrcrnl de recurs.
t•ronun&Al;\ asU:d. 25 dccc-mbrJc UIS9. tn şe•
cJln&:L p11blh;;l. ln nre-z<:nţa. iucutpaUlur, ln ,::u-nl-
:n~n„ 'l'ir,cnVi'!'I~.
llutA.rlrc::a .-sic r.lmasi dcflnUiv:'i Drla nerec1&-
r3..-e st c.xoc\lCorfc.
• Sentinta nr. I din 25 decembrie 1989. de condamnare a lui Nicolae Ceauşescu si a Elenei
Ceauşescu.
531
Stenograma aud1er11 domnului Iulian Vlad
19 oct. 1993
1n Comisia pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989
r:l,: ..c ~ed n„ l :;-,,__ d~ ,...:u ~ =. de- p.-

~ ... ~ ~ u Iu... ,·a V~ ad, a fecţ.1 vr.; c;" de;
Dl. V~lantin Gabr1.elascu , preşedintele com.is1.a1:

- r, ~d, Vi!: a:laţ ~n fata cc-rr.1s • • stndt ·tale
lnsarc1nată cu rercetarea evenimcn:elor d!r. ~ce:nbri~'
c""m1s1e n 1 ~sr.e c cc:nisie de anc:1~~1 pena ... ă, ea !ace
1 a:,chet;.2 e.
n t•r~ p~:i:!că, pentru a stab.l. a1evărJ lr Je~atar~ 1 % le
•J·"'nimen-e. Nu avem scopul de a 1ncrim1na nic i persoane, n ... c
1n111 i: iţii, ver.tun: de a. Hscrir.:inrl, dacă "tJJ. !1 cazul, toi
rPt,u1e •ă stabilim adevărul utori:, pentru a :Alt&ne ,n I, cumen
r o pent . q,,a~uţiile urmatoare. V·F r•1~a al! r.e p.:ne·.
ietel, jv,. dP id~nti a•e .
Ol. Vhd Iulu,n :
),Hi. r.... J, i1050lv~nr ➔ ... Ş , •ot

!'i,
?ed;,g,, fa<:ultuLea de ::>rept, o
2,
t illl.:a, re Se tJP}/Jt1C: J"lt d'tfldOtU 1 Ut!
- ~ur să !l'pun "îdevăr,ll şi flă nu li:1 nnd
[.. l !n searo de 22 decembrie, cum am s
:n.d:"e areşeulll ca nu .s-a AffJr,1,a ... 1:nc
rr , '" ce s~ m~i riiman.4 •·are 1 1
.t tdlQvi:!un~ 3; in~ite ;ar tn
i Hnd nr,ilne pr!r. •elevuiun
NI ş• 11 11.t- e-Cl opu:-.
plltMi •. irur c~ P:a
r1JU J.r ... J d t~ d.r.l r-u;i pu•,c~.
_ in .... 1ne d tos: !ori.a.tă este a
VdCu~~, un uol S'-d \.1r.plu poate ld 1n
5i'ŢJr c~ nist~ 011:neni co.re au tras
te:or!ştl in se~sul c!~sic, r.u pot să ·
., 1 nu uţl făc,l-c, cred c~ treb !e s&
1ptd c-at.1.el „r C!ţ1„or celor 10 O ja
e ~;n;.p.. Procure Jra a!:~ ceva prc l::e.
rlării, s-a 1J m·,. "i\t
1rr~ .• c~r~ ~u t~~ti~ pr~~l - , u t
;J.S~ c .1:n sun'=. ::i c t.J:., i1 r S '" .s1 :i
C V( l e ş ta~ V _e .
mun t;; s! pr h lerr.:t ~u.
l i.i r"> A.ş.o C l')V c\ a ~ s ,I,,
l h !:,U- -..,
• Stenograma audierii domnului Iulian Vlad de Comisia pentru C.:rct.:lan:a [v.:ninentelor

din Decembrie 1989, la 13 octombrie 1993 - (I).
532
I
SiRl1 1,01.lĂ
NR. I
24 DECEMBall.~
Al ·OST AŞII.OR ROMANI 1919

SĂPT AMINAL
cătr~ ţară · al .Consiliului

Frontului Salvării Naţionale
fr61ffl "" a.-e11l btMk. Clo"" Ceou...,H11o nr• a
d111 tera I• denstru, • felt ellmi'"t d• M p,IM!f't. C•
te,ţ if flÎ"' Ji re(WNHI . . . . c6 Tlctoria CM co,. M lllvcwt
' " " ~ ..,. .... ,.,..,. qMrit.i,11,11 • •IKrifW•
ol atei •
„pui.,.
„Mtor M loote nc:iţionolit6YJe. t,I. NI prinlwl tirul,
r4M>f9Wl•hâ ftM.lr\11 tifte,.C. co,e .... ffl1Îtvi1,, n
pnjul' Ml\... lli, MlltintffiM de„M6ţ,i r,oţi~e. U11 ....
,U detieWt li •u ce,I c.ore •ni 4- M ti••v p111 WI p,t•
-rinf ; •~\G. '"""tind Wl'lpeitri•o· tlto,....,
S. •u:hidc o po ■IMI •°'-'6 J,i •loţa politici ti ecane:
• •-••L
"';dlilll ••Jt ,.._.,., 11h
ftb<f'UC.e ~ hot6ril aj M c-.1i.
WM W1 p„.-,..i Slllhlni ' Ne!ienale, care M tp,'fini ,-ci
- . t a ,.,_bi Jf CO„ tNIMOti toote to,ţei. s6niMosCI
aJ<t .. ,u, fiir6 '-••""'- de ftClţlonalllote, loiale Of'l•IM•
••pile tl 9n,JHl,r(10 rldk:at cu c:w.j 1n .pcwa.
c- 1-0V
f'M Rbett6tii fi dffiftit6ţti
· k IIC'lii ti~niei 1•1ita,._
Sc""'4 fr'""'-"ul · SolWOrtHaţio110MI eJ\e hutGur-.Na
te•~. fi
aflllnit61ii popendY •'""""-
Nbut6,ii
°"' ecnt r.lMII.._ M .,...,.
_,. e&. cta,,..iti,1 C . ~ Oirtemal M
••te
strvcturiwi '• ,-.
Co,:t, ••îia.
tllJul "- $a.t " ÎM•tiiiN •le lf'I lncewod ecttrilMM.
( ~~~~ c~~cn~~i:' -~~
~ _ , Kni1twulul ff lntw'IIL ÎN\41 . ..
tJI
I,.,
~ • tl
tuhll s.tdl'ii
.,._Nlll OMVole ift iactuola ' - atnrc1"'6
HftlillW9 1Kt1 . . . . . . Ml'MClsa. ~~- ... FtaiA •
Neil•..... ,-,en.i • cui9~ 411„ta.-,..
"~-:11rit--:t',:·:.:.~11f.,%
polo, eri„Mftl ft H•-· •
.... . -.,-
"9Mulul Silk'Mi 'Ne•
ţ(enole cu ..... ,... •le JM,1-.ril Jecolll.
Mmt1• .... che1t1at-6 co„ ifftpNeM cu ce:wt.Ltl• ce1' •
JllMttl. M O~IIVf• ...clMo publ,C.6. •
Ac•II• •90M •~ lue :eete 111l1utite nec"er• .. ntru
=~~~• •
•0Mpu,01H •JNO•l~I ~laliel c.,
•n•rtie „Hh(c,i, ar c61tfvt6
olliMHlt•,
.# no
op6, pentto • " • - ' "
•-'"••nJri ,.._ c:ol. fi o M'ltn9ii „t•I•
C• . ,....,., f101'11.C
1. Abo„49".,.o rch,il\11 cenduc.61..-
J.ff'PUM
lll
-11ilo1M... 1
lllfNI M""fw
perdtf ,i ,toternklt„ ltlftUl tktH1 , chfflffNlic ph1Ntht
.t. .,vernlralnt.
t. 0f9onh•,.o de el..-,f IIIMr• \n cwnlll hmk 9pri•
~l•j_ S.pororN ~r~or SeQlllatl"4. ... u11i,t fi
tereotcl 1ft ttot fi •le~N• Murw undwcitertlef pell•
J11tfMI•
11cl ,-tf'Vu u-t 1aw. ol „uh,, deua 1t1endot„ NlateN
,w,c~u:"';,:"~~,.s:i!=•.r.";!!1~ ,.,.,11M
sl ,e nvtft„ul 1ft ,lltiN l9MAftle. •
u ,.,..
Un UIJlltu d• re4odore • n.n Cen,UW\U n lM•p•
,M hmc.~MH llftettfet. '
... lltettrv-cN,.,.. w.r„11 OOl'IMIIII M~eMle Mte
ult.ft119' ,.ntoW1h6Jlf ~ etlc.lonttl, lllmhtotH ,....,.I.,
„
ollifflW,tt••••lwecrwd<o tlle centllwc•,. . , ~ c i c"'°
~•::'lc~r.-'W::::.~_.'--'.'!'9!:.~/ c.,,.,.,.ft1~
L lfflNClut ■, H „,kuttv,I tl 1p14l,MtN 11tlc.U ,-• •
411cţM \&tlno.i. Oi,,IIM ,i.u...-..u ,.t.a....
'- a..,,.,.. ••,.. IM6t6mlnhdllt „9'6ftuc. . .w.11 U •
1f11\•l•r CMlaMIMIIM, lHpHONO 1\Ndllnl• lMIJA•
.. ,,.,._,..,1 ,. "•ffl ,.,,,.c,ota ,r ""'.tu,t„ rn ..,,..,.. 4-e·
r11• 1• t ,o,l•.,1•~ •<•, ,oi. ""' P•••oc.01 n1,.c;o o,,..,,.. p,,,·
P•rvh" rOfflA"', t1 -,•·" '• "~·•• ode,a,,.c1a,.,. nl..t -'•
• Comunicatul Frotului Salvării Naţionale publicat de săptămânalul "La Datorie" în data de

24 decembrie 1989.
533
Stenograma şedinţei comisiei din ziua de 14 Iunie 1995 (orele 9-13) in care
a fost audiat comandorul Radu Nicolae
Scdm/a fncepe la orele 9.00

F,"stc c-ondusa de dl. senator Valentin Gabrlelescu
Parttcipa domnii senat11n, membri (IJ comisiei: Serban &'Jndulescu, Ohe11rghe
Rah11aca, Hmszu Zollan, Constantin Pop, Mirceo Vdlcu.
liste oud101dl. Radu N1coloe
Dl. Valentin Gabrielescu:

- Bună dimmeata!
Domnule comandor, vă găsiţi în fata Comisiei Senatoriale care cercetează
evenimentele din decembrie 1989. Va rog $1 fiii amabil sa ne daţi datele dv.
De 1dent1tate. Scurt, adici: numele, prenumele, adresa, telefon. nu toate ..
Va rog.
Dl. Radu Nicolae:
Dec,, mi numesc Radu I. Nicolae, domiciliez tn Bucureşll , str. Soldat
Iosif Ion, nr. 8, bloc 7A, se. A. ap. 3, Telefon: 621.40.03. Sunt pensionar
dm 1984. Am fost ofiţer de marini ... pc scurt.
Dl. Gal>rielescu:
O să vi dim cuvin1ul sa ne spuneţi ce ştiµ dva. despre rcvoluµa din
decembrie, dar, mai ales, dinaintea ei - pentru ci noi cunoaştem ca dv.
ati avut oarecare activitate şi, mai ales, partea aceea oe-ar illtaesa. Daci
aveţi să ne spuneţi ni şte lucruri chiar din timpii) R\'Qlupei, ni le spuneţi
şi pe acelea. Aşa ca o să vă dăm dv. cuvintul şi dv. o si ne lpWICţi ce
cred eţi că este mai important pentru noi. Pe Ul1Pi noi o li vi punem
111 ştc intrebăn . Înainte de asta, va rog SI fiţi IIDlbil şi li depuneţi un
j urământ şi va rog să repetaţi dupl mine: .,Jur d spun adevlnll fi si QU
ascund nimic din ceea ce ştiui" . Vi multuznesc! (...)
Dl. Radu:
( .) Toata aceasta activitalc culmineezi ou 1984 - cind, de-acuma,
Ioniµ aderase, Patilinet aderuc: - tot dalorilll mie-, gl. Penciuc aderase
ş , el a rualul general Penci!M:, ci 111111ci craeolond, ti fCNI opera!iilor
de la trupele de Securitate. Nu vorbele de annatl. Amlala - am sl vi
povestesc ma, târziu rclatiile mele in armatL S.. pus problema în luna
septembne, când. deci, m 1984 lncep li aal,i loc: primele lntilniri ale
aşa-zisulu i vâif ale acestei SUIICIWÎ - la care au luat parte, la o primă
intalmre. Iliescu, Ioniţă, M ~ Militaru '1 cu; Eu 11D orpnizat
întâlnirea pe bulevardul - pc atunci IC 11_. ~ Brii& Tito - ln casa
11nu1 tânAr, Tonccscu Ştefan. Prima lnt.llaitl.a• · de ca ICOp
1dentific11rea punctelor de ~deae. ~ '!flltljjllrm.a111·tlialtl a Io11
1n1al nemulţumit Mi-a spui mi clQil a lt.lOCllllul
restaurant .,Perla", pe D o ~ pl'cl ii
pe Militaru de pc strada Arg P~'1:~l~~~~~~~, fÎ
cu llieHcu au venit dupl ce se aunpu '1int111 el eu ou
• Stenograma şedinţei comisiei din ziua de 14 iunie 199S (orele 9-13) în care a fost audiat
dl. Radu Nicolae
534
• Protestul adresat preşedintelui Ion Iliescu de către Asociatia "21 Decembrie" la împlinirea
a patru ani de la evenimentele din decembrie 1989
535
ROMÂNIA In baz, PtSY, ltt. za,
MINIITiRUL PUBLIC ultl• c,p.p.
PARCHETUL DE PE l.ĂNGĂ
CURTEA SUPREMĂ OE JUSTIŢIE anflr11 - -
SEqlA PARCHETELOR MILITARE
vvtl!-
~.?.f.r./~'!..?.!lc ...
Nr.....
RE C HI Z I TORI U
Genetal de brlgad~ 11aglsttet Dan Voinea, ptocutat militat

şef el Secţiei Patchetelot Militato din Parchetul de pe lingi
Cuttoa Supremi de Justiţie.
Avftnd tn vedete actele şi luctltlle de urmltite penali efec-
tuate tn dosarul penal nt. 59/P/1,,e privind pa,
- lnv. cal. Otegomit Aurel fost co11andant 11 UH 01512 Sibiu

vi el gatnizoanel Sibiu, cercetat pentru sftvArşitea intracţlunilot
de instigate imptoptie la omor deosebit de gtav, distrugere cali-
ficata, omot, neglijenţa tn serviciu şi tt1tamente neomenoase,
prev. de att. 25 top. la art. Jl elin.2 cod penal comb. cu att.
174 c.p. rap. le art. 176 lit.b c.p., art. 217 alin.4 c.p. tap.
la ott. 218 alin.l c.p., att.174 c.p,, art. 249 ■ lin.2 c.p. ol
att. )58 1lin.2· lit.d şi alin.) din c.p., cu aplic. att. )J lit., c.p,1
- tnv. col. Moise Gheorghe foat ofiţer la UH 01512 Sibiu,
cercetat penttu savltşitea infr. de omor deosebit da glav,prev. de
att. 174-176 llt.b din c.p. 1
- tnv. opt.Crez) Tobl Francisc fost ofiţer 1ctlv la UM oll29

~tArşa, catcet ■ t
penttu elvltvitea infr. de tenhUvl lo infr,
da omot d■ oaeblt de grav ~1 coapliclta te 11 lnft, de tr•t ■■ ent~
neomenoase ptev. 91 ped, de att. 2o c.p, tip, 11 itt,174-176 lit,b
c,p. şi art. 26 tip, la 1rt,J58 11t.d c.p.,cu 1plic, 1tt. J) lit,
a c,p, 91
- tnv, civ. Ccşconea Nlcol1e c1tcet1t penttu 1lvlt9lt11 inft,
de tant1tivl 11 lnfr, de oaor ol n1reapect1111 r ■ gi ■ulul •r•elot
91 munlţlllot, ptev, 91 ped,de ert. 2o r1p, 11 1tt. 174 c,p, 91
11t. 279 •lin,J c,p,,cu aplic. 11t. )) lit,1 c.p.
• Rechezitoriul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justi\ie, seciia l'archetelor

Militare, privind evenimentele petrecute în decembrie 1989 în Sibiu.
536
• Proclamaţia de la Timişoara.
537
;RIALOGU!ULS (PRII: ŞT.;.~IE rn.Q.l
PURTATE IllTRE CO!lDUCATORII FORŢELOR DE POLITIE
n: 13.06.1990
transcriere de pe bandă de magnetofon -
30/l pentru 4 35: ,.Pionul" Pă.şescu să trimită camer a la

Dunlrea, sA tri.mită cineva camera video la Dunărea.
435: ltu au ajuns cele „două".
30/l: Dă prin spatele lui Inter cele două autobuze. Prin
spatele lui Inter, că au mai venit aici. Recepţiei
435• Da, &111 înţeles.
53 pentru 52: !lu vine nimeni, totuşi, să ajute la cele
două •••
52: Vă referiţi la Penciuc?
53: De la intreprinderi.
52: A:m inJeles că vin din mai mul te direcţii, dar sint în
curs, că acuma au ieşit din schi.mb şi vin către noi; vin şi d e
l a Pipera şi de la 23 August, vin din cât mai mul te părţi . l!u
ştiu dacă aţi reoeptionat.
53 • A:m recepţionat, dar pe unde, cu ce vin? Dacă vin p e
jos •••
521 De, toată grija este şi de partea conducerii , ca pin!
acum, ln prejma serii, adică într-o oră să fie aioi. Slnt mereu
în legii.tură cu cine trebuie să fiu, mereu-mereu sînt în
legături. Situaţia este atit de gre, incit nu mai putea suporta
t rei sferturi de or!, eventual.
53: Suportă oamenii ăştia atitea ore, dar ştiti care e ••
521 l!u ştiu, io gindisem ci trebuie să luăm tot, absolut
tot ce avem. Poate c4 Şi de la alte obiective să mai fi luat.
SA vorbesc cu colaboratorul Penciuo şi de la alte obiective de
aioea; să mai aducem vreo una-două su buni tăti. Trebuie să avem
nuşte cordoane bune acuca pină ies ăştia din schimburi. !lu ştiu
dumneavoastră ce părere aveti.
53• Păi da, dar deoc&111datA nu am nimic de acolo, de la
pionul Penciuc.
52: Da, Îl chem la mine şi itai revin.
54 pentru 53• ~ai vin două • bucAţi" de la noi spre
dU1Uleavoastră, În zece minute„
53: Dar acum nu mai avem nici UD pion de la
dunneavoa~trl!, să ştili.
54: !a sînt, vă raportez I
53: Unde sint, sint aici in mijloc?
• Transcrierea de pe bandă de magnetofon a dialogurilor (prin staţie radio) purtate între con-
ducătorii forţelorde Poliţie în 13.06. I 990 - (I)
538
. ~
54: Sînt pe Ba tiştei, sÎDt -aubordonaţi chiar domnului

Dobri,Doiu şi o ,1 bucatl" care . intri acum pe partea cealal tl
spre.,. de ia Pia.ta Revoluţiei •
•, 53 1 Bine, fi a.şteptb. h a.şteptb aici la locul care-l
Ştili, tn faţa teatrului.
• 52 pentru 53: VI as·cut,
5} i Puteţi. lntr;ba la... ·daci .maJ. vin ceva ajutoare ?
Pen :ru ca s! ştim. . ,.
!52: A.m Torb1.t ş! Tine fii mod precis cel puţin două bucAti
.mari.
53: Rildnem 1n · aşteptare atunci I el n-am vrea sl stric ăm
oe·ea oe a.m realizat şi a.m finuţ pinl acum • •
52: Ar ri cea li.ai '.mare -greşeall a dumneavoastri dac! acum
._. renunţe. Daci li.ai v1n Şi lia de la Ploieşti stiim şi plstr!m
tot ce putem, el .1:orte ne mai Ti1i.
5'51 La. .,111:J.T.-rsitate .au· ieşit iarlşi in balcon şi ÎDtind din
nou "ctrpele · • Oe comunicali?
( ••• ) • 52 i· A Us ol •l-î lh!m pe lia acolo tn!untru sl raci
ce ştiu, ll'oi al &Tem &r,i.jl -de arară. 11 atrtngem noi seara mai
tî,n iu. ·
. 5}1 E bine.
, 521 Putem r,,4e ceva? .
5:51 ;t>lţ, 1 oe\ ca,r,, s-au 'implicat c'a sll păe-t?'.eze ordinea •••
edeaulit J,înt ai 11d; ae n~lt tn cap?
5zi, lfu • !ţld r s'olv•~•a.' l{u . cVld pep ru ci nu am cu cine
- vorbi, tow.tl lUllea se arW1cÎ ÎJl cap. I-am raportat aoum
doanul i Petricl, Demnu~ llq~re"anu ~-a retras, nu ştiu pe unde
&J inttl aoum tn !'.aii1&111.e»t, '4.ntrl acum în se'nat, oamenii au
treburi politice, ce a 1'aoem1 asta e situa11a. Nu am putu t
stlpîni, acol;, ei;a vorba ci e.l. introduce. Deocamdată să ne
rerill sl vedem daci se arunci in cap. Ordinul primului mini s tru
este al 11t!pÎDi111 exteriorul pini cînd vin IWllci torii,
552 Cine dl garanţia ol vin?
521 Foarte greu de rezolvat acum, treaba e ci nu am, nu
am •• ·: cel puţin daci aş avea aşa sl apreciez cili v;Ln, n1meni nu
ştie, Spun ol Tin, el ,u pleoa.t de la Pipera, el au plecat de
1a cutare, şi nu au ajun nici unu1. lmi picii: şi moralul Jos t
}l pe~ti"U 425t lfu a veni~ pionul ~heorghe. A ajuns aici
J1 trebuia e! revinl repede. E necesar al vini repeae, toarte
repede.
431 pentru ·,.351 Comunica~! •
4}5: Trei dube, r.e}lede cA aveJI mare nevoie! Cît mai multe,
cft Jl&i mu1te. Capacitate mare, cap~oitate mare.
• Transcrierea de pe bandă de magnetofon a dialogurilor (prin sta\ie radio) purtate intre con-
ducătorii forţelorde Politie în 13.06. I 990 - (II).
539
52 pentru 53• Do~ atac'u.ri succesiTe, arunc! cu pietre.
fle llUtili!.m „aparatul • Un autobuz distrus. Asta a fost
sprijinul dat de dvs. pinii aoUlll.
52 • Sl ştiţi 9l nu mai vine. La 23 August au zis cA
sindicatele nu. au fost de acord sl trimit!. _ ,
531 QUlll sl-l informaţi pe domnul presed1nte7 Le do- foc la
toate autobuzele! Asta a ţost lntelegerea. yi rog sl informaU-
53 pentru 424: Comunicaţi. -
, 424: VA -raportez ol nici ln zona Pipera DU se obser n!ci
l1Il fel de mişcare.
53: l!ine, multullleso.
52 pentru 53• Da, ai auzit ce ati spus.
53: Reuşiţi- sl iDforma\1 sA ş'tim ce· avem de .:fAout.
52 pentru 5:51 Aµ reuşit sir 1nformat1? l'lioi colegii nu
ajuti, nici nimeni!
52 pentru Ş~: Iar ni.lllio nu se 1ntreprind,e, de partea
oealaltl? .Se devasteazl şi localuri • .Autobuzul e distrus.
52: sînt aoUlll ou domDul Şchiopul oa !IA baie dînsul nişte
trupe la Victoriei şi aducem noi tot oe avem acolo 1 , de la
Victoriei aici.
53• Sl 1t1\i cA Du mai rairistb JJtult. L-aţi infor11.al' pe
domDul preşedinte?
, 521 L-am inform&t, dar nu are soluţie. , -
53i in oon4;1.ţiile •stea înseamnJ. ol le dim drU111Ul în Pi•!'·
52 ppentru 53• Bu mai irans11.iteţi nim1o ol nu se mai ppate
de &CUJ:ll.
52• Yin dbu'I subuniU\i de la Telniaiune şi de la
Viotorlei, vin acum.
53• flu mai &Tem oe faoel Dou daci Till 11rin spate cumva,
dar nu mai avem oe face. Am rn1atat... P!nl acum &li finut
Piaţa • .\Jlt rugat al informaţi.
52 • Dar pe unde sl le aduol?
53 1 De az:t dimineaţl- pini, &CWI se putea aduce.
PIO.!{UI, BRJ.TU slnt DEVIZA• Comunioaţ11 URG:Ell~ :t,A BAZĂI
- La nuoleul, da?
La mesteaolnul I
53 pent=' 54: Vai Tin la dvs. din cei oare s1n,t la gurile
de met~ou. Similar cu acei 70.
Una din buolli deja a depăşit Romana.
53: DaoA nu se urgenteaell se forţeazll al doilea· cordon. Am ,
ajuns la bază acum •
. 54: AJa. înţeles I Vll sun prin celllaLt.
• Transcrierea de pe bandă de magnetofon a dialogurilor (prin staţie radio) purtate între con-
ducătoriifortelor de Poliţie în I 3.06.1990 - (III).
540
SOCIETATEA nR"' - ,,România liberă'"'
316/15.08.1990
CĂTRE
Comisia da anchetă a Parlamentului
Pentru carcatarea evanimentalor din
Perioada 13 - 15 iunie 1990
Membrii redactiei cot1chanului ,..România 11.berăH, constituiţi in

Soci.etatea ,..R"', cu sad.iul in Bucureşti, Pi.aţa Prcusai Ll.bare nr. 1,
sector 1, reprezentAti da dl. Petre Ml.hai. Băcanu, vă aduc la
cunoşt1nţâ impreJurarila pr1.nc1.pala datorită cărora în perioada 14 -
19 iun1.a 1990 a fost împ1.ed1.cată tipărirea ziarului.
La prima oră a d..lm1.neţ11. (f11.nd prezentă doar d-na Mariana
Bardu - secretară) un grup de muncitori dJ.n Combinatul Industriei
Pol1.graf1.ce au pătruns cu forţa în biroul redacorilor şefi,
răvăşindu-l şi molestând-o pe d-na Mariana Bardu - secretară -
singura persoană prezentă în redacţie, anunţînd in acelaşi timp că
nu sint de acord cu apariţia ziarului în continuare.
În aceste condiţii, pătrunderea personalului redacţional în
clădire a fost practic imposibilă.
În Jurul orei 11,30, la sediul redacţiei s-a prepzantat un grup
da mineri, care nu au produs distrugeri în plus faţi da cala
anterioara, insă a luat prin liderul lor legătura cu conducerea
Combinatului Industriei Poligrafica, cu Sind.l.catul tipografilor ti
cu conducerea Editurii Presa liberi, cerind cu forţă şi impunînd
prin aman1tare, ca secţia gazat.a aă nu mai tipărească ziarul.
O parte a d.lacut.lilor s-au purtat în prezenţa d-lui Corneliu
Vlad, 4aful secţiei externe a cotidianului "România liberi~ ti
membru in Comitetul Director.
t-ient1onă.m. că aceste fapte eint cunoscute şi de dl. Colonel
Mancaş care asigură paza annati a celorlalte corpuri ale cl~ctir1i
Presei Libera iar liderul minerilor era Cămărăşescu Nicolae,
dovedit apoi ca fost of1tar de securitate.
01scut11la ce s-au purtat ulterior, în data da 16 fi 18 iunie
cu l1dar11 S1ndicatulu1 t1pooraf1.lor, d-ni1. Gaorqascu Constantin 01
Cipatină Ion şi cu conducerea Combinatului Industriei Poliqra..fice,
au relevat faptul el acaot1a, ■ ub ameninţarea revenirii minerilor
a d.1struger.11 familiilor lor, nu a mai avut curaJul ■ i t1păraaac&
,i
ziarul, cerind as19urăr1 din partea Pol1ţia1 f1 a Guvernului
Roman1a1. ca nu vor paţ1. nimic
Din data de 19 06.1990, ,,România l.1.bari" 1i-a reluat apariţia.
o parte din peraoanele care au aaiatat ■ au participat la acaate
evenimente f1 care pot furniza ralaţ~i aint:
Corneliu Vlad - ,ar secţia externe ~Romin.1.a liberă'"'
Mariana Bardu - secretari „România 11.beri"
Radu Gha~JU - C I.P.
•Sesizarea Societatii "R" - "România libera" catre Comisia de ancheta a Parlamentului pen-
tru cercetarea evenimentelor din perioada 13 - 15 iunie 1990 (I)
541
I _..
t7"-<-/.·.,_
,,/.. /.i,'~ZJ6/-d,;, /_roc. ,-f'IJO
Co./,,.:.J
c/.H, k~c1~
• Notă din data de 15 iunie 1990 a Inspectoratului de Politie, sectia 15, prin care manifestanţi
la demonstraţia din I 3 iunie 1990 sunt trimişi în Lagărul de la Măgurele
542
o..s.e-anort
(
OI
•••
mlftli IIIUIW.\ 0.7.A.111.1.NT
,rs.-
-1tur1 .. - ..
utlai 1).9'.lt,e.-
11.eta . . ,.
'YIOJl:PIIIJIDI ~I
Ida :P.lllJ. aoatolttl ••f,
- l'.lltl,II
al• iJIUNh.
• Cerere a Consiliului judeţean Provizoriu Braşov pentru punerea la dispoziţie a unei garni-
turi de tren în data de 13 iunie 1990
da aolictt
•ul 01>•11dat•
u 1,abqca"
Pnftlfui Oouil l Jlwd41',el jll&'OTS..0.l'b u nr.35,11,.oe-

11111- ţio~ Pavo,aat
Dff• ar.'16/13 • .,.;_
Bir•- llr:?1/1~
Ub■ Illlu 11r.15/l'f-o6.
Galaţi
Jlr . 455,11:, .or-.
1990
llet■ lll1'81.o& Ba&l.a !lr.2oo/l4.o" .
~
Buda l 'J"r>
.P.B . ,.._iy---JrU 9
Ooabe,ft1 S1Dd.1.aa ol Ulia ■l Iut:r-pr.
•_.. Co111Ae,t1 ~ t i 14 .
o6.199c•
Sl.atbe J'.S.?1. ot Rr.821>/l:,.or. .

1990
!lotra :C..trepr H lltnteri „trll lfr.11623/24 ."
19')o
• Copiile autentificate de solicitare a trenurilor special comandate la staţiile de îmbarcare în

zilele de 13 şi 14 iunie 1990
543
INFOR! LA.RE
t '\ll 1'\'.E.-\ MO "Ol.<\.L\ A ROMANILOR LIBERI
FILL\.U.- RO~l-\.: :J.A
Su G-ral Pr•porg<scu nr I
·, 443 / 20.06 1990
'1ruJ.p.1 dco,..cbit de v.ivă cu care .\u confruntaţi C.1pir.1lo şi cct~\ţcnii

, .\a. nu ,t cru(at ruci fihala •. ROM.i..'sU" J l M.LR., a tfcl, în ziua de U iunie
11190, ou 10 deminu{a, ,.a prczentar la uşa pnnc1p,1U a sediulw un grup de r,
pt'r.,, , me imhr,\~Jre in :;aJopcrc ş1 casc.ide protectJe de mmcr, a,;ntl În minJ
b.1qo .1nc- ,- , buc.iµ de fier beton. V lzind c ă u:.1 C"!o!tC incut.1tă, au declarat că se
,or into.m..: e m a, tirzrn Înăuntru c găsc.1u doi mcmbn t ·.~t.LR catt: nu .iu
de,du, ~• .,u pără.<it edrnl la ora 11
L1 o r.i 11,30. grupul menţionat -a rdntors împreună cu cip,·a c1,"'lh •
•,u fo rţ ~ll U}J pnncipaU ~• .:iu mtrot in cd.tu, .tu dc-.. cha pnn fol"\.u-c L4tli:
llltunJr inc.ipenlor dctcnorind mobila, m ~ im de "lCn:;, :\ero>-.~• au rJv,i~u
C('l r~~p o ndcnţ.1.. do~Mc de lucru I rczcn ~ 1 de hime
L, or~ 11. :-a prezentat la sediu un membru al l .~I.R.L care a fost
1rncd1.u rrinn1 l.i p.imînr şi bătu[ gr-Jv . ..\ nccc,it::u ingrijtrl medicale t.1 ~pll..t.lul
de l rc;en1.i •
L, or., U,30 a Încercat s:\ mr:rc in cd10 un ah membru Jl Fili.ilct. L:Me J.
fo-.l Împtcd.tcac de cl,,li care e g:\seau in cunc in nmp cc mmeni erau pc
rr,,tuar I îşi implrţeau diferite rccb1zitc dt birou.
t_, ora 16, sediul a fos1 ,iziuc de un ;1h mcmhru aJ filialei care a gisu
lOJCC!' u 1lc deschise, mobila răn\ llă., hi.ru1 pc 1os 1 tlacoant de toncr pentru
xerox JrunCJlC pc podele
ln ,u~ut dup ••.1..m.iczi1 de 14 ,umc 1990. pre-cum :,i în cur.1ul z1lc1 de 15
rnmc. ;1u m.l.l anu loc \,ute ale per,oanclor trame de sediu la d.Jfcrirc orc.
1cnţ1on.im c.:J ed.iul din ~tru.d.1 G•r..ll Praporze~cu nr. l e:,,1e o locwnţă
,cehe. ln fund de cunc. modc:,,t:.\. fJ.rl finnl la poart.i (deoarece tuse c co J.
în dunmtatJ z.alea de U 1un1e, după cc •.1 .itlat de c,·cmmcntcle care ·c
pelrccc:.1u in centrul Caplhllc.1) .
P~ntru 1lu:!ion,.uca de\·a tlnt edtulu1 1 detenorare.l mobihcrului '•du
tJcut foto1.,rrafi1 ·1 bandJ ,,deo. Dc,mem rln$!1 ~• bitt IJ atc t, fap loculu1
- ..l intol·n~u o 1t . . ,.1 .i pJguhclor Judcclnd după furtul m.1,1mlor de cn noi
1 I .irc.1 pe loc.: a cck1r, .acht fl defecte., .J ronncn1lu1 pentru aparate.Ic de
for,,co p1 .H, a 1...1lc..ul.uoarclor de cunt.1bihtatc 1 a J buc pon.i-voce, d hime1
,ero,. ;i unor mcdt(Jnlmtc„ dez.-fcuare..1 cc lrfoanclor pno scoaterea
nurro t,, .,nclo r, ; c impune conduzaa cil nwncri1 nu au fo r toţi m,ncn 11 câ ;Ul
.1q1o nat cu o com:c-pţtc clar.I de lucru.
Red..1q1J. ren tc.1 ,,.\ctuaht'1tea romanca,cU re,, rl c....ttt ai apărut sub
11
•
egid.1 l LR. L - RomJ.nia .1 fu t ,izitJtJ de .i emc.nc.:a, de o cch.tpă de mmrn

in.;fl(l(I de J. enLJ Jt Pohpci militare fi cinll, de unde uu. ridicat ab olut toatl
• Informare a Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, Filiala - România în legatura abuzurile

comise la sediul filialei la 14 si 15 iunie 1990.(1)
544
.,p~1r.1mr.i. elc1.'.:tr.:intc:i de comumc.u~ ~1 mulap c.u~ pre um 11 r"z„l"\·.1 de
hirnc .1 publ11.:::111~,.
TorodJtJ. mcmhn1 dCtl\1 :11 l .:'-.l R L .iu hrt b;,-itup -.ufennd ?c21uni l.i
c...ip. l.1 ... p„1<e 11 la me-mhrele mfenoar~
~ ... , Jepu~ ln ✓ 1t1a de t.., iunie 19(ff) o plin..:c-rc-.. .i, 1,1 m ,11 t-XJ un pr r,....
, erbJI de c:on c.u..ue J. obiec..:tlor su::itra::ic dm un·ent.ir t., um· Ho ..uele f, run
Prixur.uurâ Genera.I..\., Ruma.me1, Pn:h<lln{lJ L, n,dmlm de- \11nt, n -- m
.nenţ 1 .1 d~tm pnm„nuna rru Petre Rr.uu.m. prt- t'dnttdt" l ,t.R.L -t.ll r n
R~1ţ1U. ~ec.;ret,ui.1rul P ..trlam~nmlm Rom ime1, P•>h{l IC ,p1t.Jc-1, PohlJa
'-eLmrulm 2. pc .J. t.jre1 r.tLJ di: comperenţj ~e 1J.,~,te --ed.lui. L.,:J. pentru
\p..1r.u-c., drc:p1unl r •1n1olu1 Tclt:\"\ztun«:a R m,1.n t. i1 ,rul •. R md.Ju,\ Ubcri"'
zi.irul .... \ dc,.in.11'"" 1 cite,·., JQenţi1 „trăutc
..1.rh lvn \lucea Enc ... cu
• Infonnare a Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, Filiala - România în legatura abuzurile

comise la sediul filialei la 14 si 15 iunie 1990.(11)
545
Anexa 3
SECŢIA PARCHETELOI{ MILITARE
NOTĂ
privind stadiul cercetărilor efectuate în dosarul
nr. 18/P/1997 referitor la evenimentele
din 13/ 15 iunie 1990
Ancheta are în \•edcrc două etape: evenimentele din

ziua de 13 iuni 1990 şi mincriadil clin zilele următoare, cu
întregul cortegiu de consecinte (morti, raniţi, distrugeri de
bunuri, retineri şi arestari ilegale).
Pnna în momentu l de faţa, s-a stabilit, lucru care de

altfel era de presupus, că deplasarea minerilor şi a altor "forţe
mu11citorcşli" la Bucureşti , s-a facut rn mod organizat

Pentru mineri a fost constituit un centru de prim ir· şi
dirij,,rc. condus de catre ministrul Dobre
l'otrlvit dispoziţiilor primite din rartea C'Juvernului
f{omaniei 111 perioada I'~ • l 7 iunic 1990. Ministerul Apararii
Naţionale a asigurat hranirea şi t:chiparea unor forţe ci\'ile "ce
au rart1c-ir<11 la restabilirea ordinii sI a lini~tii 111 capIt<1l.1 tarii"
l'roc1w,ele şi materialek .IlornlP din fondurile armatei, in
\·aloarc totala c1c 866.000 lei au fost aprobate l.:i scadcrc
Rezulta, în afara de orice i11doi.1I,\ ,:,i o l0Operare mtrc
organismele Ministerului de lnlcrnc· si .isa-numitelc forte
civil Aceasta cooperare s-a I.irul part ,11 l,1 \edcre si pa1tial
in conclitii ele acoperire'
• Nota privind stadiul cercetarilor electuate în dosarul nr. 18/P/ 1977 referitor la evenimentele
din 13/ l 5 iunie 1990 (I)
546
2
Se pre conizează că până în vara anului 1998 să fie

Identificate şi cercetate peste I .OOO d e persoane implicate
în aceste ev e nime nte, i n clusi v cadre din structurile
militare.
Problt-ma ca re se pu ne in aceasta faza a ce rcetări l o r este
cea a i11 cadrarii Juridice a raptelor, atât la nivelul
executantilor, cât şi la nivelul factorilor decizionali
Se apreciaza ca faptele întrunesc elementele
const ituliH· ale infraqi unii dr subminare a p uterii de stat
prev dr art 162 ali n . 2 d in Codul penal
Argumente în acest sens:

actiunea mi neri lor şi a celorlalte grupuri care s-au
manifestat 111 mod violen t "in sensul restabil irii ordi nii", a fost
de- naturn sa scindeze societatea romănec\SGl 111 do u ă,
- I11olestarea a sute de persoane, distrugerea ş1
devast.:irea unor sedii ca şi a sediilor pnncip;:ile lor partide dm
opoziti' punerc.i sub semnul întrebarii a 1nsuşi caracterului
democratic al socictatii şi sistemului pl uripartit ce fusese
consfintit după 22 decembrie 1989 şi prin alegerile dm 20
mai I 9'10 ,
repercusiunile acestui val se sm1t pană 111
lll0lllt'lllUI dt' faţa;
timp de 3 zile, Bucureştiul rt>I puţin in a11umit_e
segmente c1k sale, reprczentatr prin 91 upari ale popul,111,·i.
partid,·, instit u ţii. a fost expus şi supt1. unui jaf organizai şi
sistenrntir-
consecintelc p pl,in intern 5i 111terna1Ional -.unt
mcalcut;ibilc,
- printre altl'le. fie spus, chiar Guvernul f'clre
Roman il\Ca sa cada peste un ,m 11'- zi le tocmai c.1 o
consccint,1 a acestui val initial, a acc5tui uria~ angrenaj, care ,1
fost pus in mişcare.
• Nota privind stadiul cercetarilor cl'ectuale în dosarul nr. I 8/P/1977 referitor la evenimentele
din 13/15 iunie 1990 (li)
547
3
Acţiunile violente săvârşite de grupuri extrem de

numeroase de persoane impreună, erau de natură să împingă
societatea românească in pragul scindării şi al unui eventual
război civil.
Din toate aceste argumente expuse extrem de sumar,

rezultă un fapt evident: puterea de stat ce a apărut pe fondul
vointei poporului in România, după 22 decembrie 1989, a
fost efectiv pusă in pericol.
în consecinţă, se preconizează luarea unor măsuri de
arestare preventivă, începând cu şefii sindicatelor miniere,
directori, şefi de exploatări, ingineri şefi, şefi de echipă,
maiştri etc.
Aceştia. prin dezvăluirile lor vor conduce către nucleul
decizional.
• Nota privind stadiul cercetarilor efectuate în dosarul nr. I 8/P/1977 referitor la evenimentele
din 13/15 iunie 1990 (JII)
548
MINIS1ERl/L PUBUC
PARCHETUL DE PE LĂNGA
CURI'EA SUPREMA DE JUS'ITl'IE
Sectla de urmartrc penalii şi crtmlnallsUCă
Nr. 257/P/1998
RECHIZITORIU
28 11"1 1998
Procuror Daniela Matei, oe la Parchetul de pe lingă

Curtea Supremăde Justiţie, Secţia de UrmărirePenală şi Crimina-
listică;
Examin1nd dosarul de urmărire penală privind pe

inculpatul
OENES OOMOKOS 54 ani, cu antecedente penale, cercetat In
stare de arest preventiv pentru savtrşirea
tentativei la infracţiunea de omor call ficat,
prev. de art. 20 C.pen. rap. la art.174-175
llt.d C.pen., cu aplic. art.lJ C.pen.,
EXPUN URMATOARELE:
Situ a ţia de fapt:

In dimineaţa zilei de 14 i unie 1990, inc.OENES OOMOKOS,
care era miner-şef de schimb la Exploatarea Minieră Livezeni
a sosit 1n Bucureşti !nipreunA cu alţi mineri din Valea Jiului,
cu scopul de a rcs~ab1li ordinea l n capital~.
Intrucit plecase dire c t de la locul de muoca,lnculpatul
era ir.1bracat cu vest l mentaţ12 de } ucru şi avea asupra s a la mpa,
masca, n,etanometrul ş1 securea 01n dotare .
. I I ..
• Rechizitoriu din 28 mai 1998 al Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie, privind
pe inculpatul Denes Domokos (I)
549
2
Inc.DENES DDMDKDS s-a deplasat la Universitate, unde

a observat ca alţi mineri au adus-o oe braţe ş1 au aruncat-o
ln !întina din faţa Institutului de Arhitectură pe partea vătămată
MUNTEANU MARIAN TEOFAN DRAGOS, care se afla într-o stare de
neputinţă de a se apăra, în rucit fusese lovită.
Profitînd de această situaţie, inc.OENES DOMOKOS

a apucat-o de păr pe partea vătămata intenţlonind să-1 secţioneze
capul cu securea. Executarea hotărîri1 infracţionale a fost
însă întreruptă de intervenţia martorului RUSU VALICA.
In acest sens, în declaraţia sa, martorul RUSU VALICA,

inginer la Exploatarea Minieră Lupeni, a precizat (fila 84):
"Eu stnt cel care am intervenit în momentul tn care unul dintre
m1ncr1 l-a prins de păr pe MARIAN MUNTEANU ;1 a vrut să-l lovească
cu securea, cu gîndul, de altfel, exprimat 'să-i taie capul'.
( ... ) Il prinsese cu o mină de păr şi cu mina dreaptă
a dat să-i taie capul cu securea. Braţul lui descria deJa cursa,
era cit pe ce să-l lovească, monient in care am reuşit de l-am
prins de mină ş1 l-am oprit. Eu şi acum am impresia că dacă
nu-l prindeam de mină, apuca să-1 lovească gi tul cu securea."
De asemenea, martorul GHERMAN PETRU care la acea
dată îndeplinea funcţia de lider sindical la Mina Lupeni, a
declarat (fila 98): "Am văzut un alt miner, dar pe care nu-l
cunoşteam deci t că era de la Mina Aninoasa, care cu o secure
a vrut sft-1 taie pe MARIAN MUNTEANU fapt ce nu s-a tnttmplat,
tntrucit a intervenit un alt miner care l-a apărat."
Fiind audiat! martorul ANGHEL NECULAI, ~1ner la Exploa-
tarea Minier~ Valea de Brazi a afirmat (fila 117):
"OOMDKOS DENES , care era miner la Aninoasa, a fost
cu n11ne tn subsol la Univer~, tatc. Tot el este cel pe care
l-am văzut cînd a vrut să-1 1a caoul lui ~ARIAN MUNTEANU cu
securea. A-est lucru se oetrecea în faţa, după ce l-am scos
t1ir1 localul U11i,crs1tăţ11. A vrut să-l 10 gitul cu securea şi
inginerul VALI.A 1-J prins securea pe la spate."

Martorul PETCU V!rlGlL MiHA!, care la acea dată era
s udcn: la Faculta:ea de Electronică a Un1vers1taţ11 PolitehnLce
Bucureşti a precizat; ''Oupa ce am a:;uns acolo !n f ntlnă, !a
un tl'lOr'Crt dat, c.inU mi-am revenit, 02sch1z1nd ochii, 1-a.m văzut
pe MARIAN MUNTEANU ca zacea acolo într-o oalt~ de slnge. Pentru
.. I I .•
pe inculpatul Denes Domokos (li)
550
moment am fost convins ca este r:nort. In ucele secvenţe, reţin
la un moment dat apariţia unui 1ner, coro l-a prins de cap,
de barb:I sau de par cumva ş1 a zis 1
Ha1, s!l-1 t~iera capul'."
In declaraţia
~a din da~a de 26 ,unie 1990 Ui!a }J),
partea vatan,ată MUNTEANU MARIAN TEOFAN ORAGOS a precizat: "Imi
aduc aminte ca unul cu tooor tn mina a propus sa mi se taie
capul pe loc. Alţii s-au opus acestei idei, probabil negasind-o
constructiva. C!ţiva dintre e1 erau în cOutare de dolar!. Men-
ţionez ca tn tot acest timp mi-ar,, pierdut starea de conştienţa
pe diferite perioade. Am auzit voci care spuneau 'Lasaţi-1,
11
nu-l omortţi! • 1
Apoi, partea vatamata a fost transportată la Spitalul

de Urgenţa. Starea de neputinţă ae a se np~ra a acesteia este
susţinută de raportul de expert1ză medico-legală nr.A.l/9439
din 11 iulie 1990 (filele }~-41), din care rezultă ca la internare
prezenta d1annost1cul, "Contuzie cerebrală medie. Plagă parietală
dreaptă. Contuzie lombară dreapt~. Multiple echimoze toraco-
abdominale. Contuzie glezna şi min~ stînga. Fractura cu deplasare
trapezoid st ng. Fractură incompletă maleola peronieră sttngă.
Contuzie Carte umar sttng." P"nt ru aceste leziuni traumatice
care s-au putut produce ln uua a,e 14 iunie 1990, prin lovire
cu corpuri dure, partea văt4Rlată ~UNTEANU MARIAN TEOFAN ORAGOS
a necesitat cel mult B-10 zile îngrijiri ş1 ~upravegherc medicală.
Inc. OEN":S OOMOKOS a rec,unoscut ca e prins-o de p~r
cu o mină pe partea vătan1ală MUNTEANU MARIAN TEOFAN ORAGOS,
iar cu cealaltă n,Ina a intenţ an at să o loveasca cu securea
(î lla .2) Totodată, incu patul a menţionat că partea vatămată
se afla !n "e~t.tinţa de a se apă ca, !ntrucit fusese lovită
!~ repet te rlnduri (i1la 17). Inculpatul a lncercat să-şi
atenueze ră~punocrea p nJl0 1 usţ1nîno ca in ~nţ1ona sa o loveasca
pe pa.rtcA vat:lmetft ru ::;ccurcn 't.nde n1merea 11 •
, 001 OKDS a expl! at act1v1 tatea s I fracţia-
nala priu văzu la c le\'ilor .n repetate rindur1

PL? partea ,•IAR!AN TEOFAN LlRAGOS voroindu-le,
din ha! ruan1fcLtanţllor şa că o
cons!dcra a~tel~ de v1olcnţă ale acestora
i'Tlpotriva term ~ şi ~ol1ţ1şt1lor.
• Rechizitoriu din 28 mai 1998 al Parchetului d.: p,e lânga Curtea Suprema de Justitie, privind
pe inculpatul Denes Domokos (III)
551
In concluzie, intenţia inc.OENES OOHOKOS de a o ucide
pe partea vătamata MUNTEANU MARIAN TEOFAN ORAGOS rezultă din
felul şi lmprejurările comiterii infracţiunii, din mobilul
care l-a determinat pe acesta, de scopul pe care şi-a propus
să-l atingă, precum şi din mijlocul de execuţie folosit.
In drept:
Fapta inculpatului de a tncerca să o ucidă cu securea
pe partea vătămată MUNTEANU MARIAN TEOFAN ORAGOS, protittnd
de starea de neputinţă a acesteia de a se apăra, întruneşte
elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor
calificat, prev. de art.20 C.pen. rap.la art.174-175 lit.d
C.pen., cu aplic. art.l} C.pen.
Mijloace de p robă:
- declaraţiile părţii vătămate MUNTEANU MARIAN TEOFAN ORAGOS-
tilele 18-31;
- raportul de expertiză ~edico-lcgală nr.A.l/9439 din 11 iulie
1990 - filele }5-41;
- raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.A.l/618}
din 15 mai 1998 - filele 61-62;
- avizul Comisiei de Avizare şi Control de pe lingă I.H.L.
Bucureşti - fila 6};
- declaraţia martorului RUSU VALICA - filele 84-91; 137-1}9;

- declaraţia martorului PETCU VIRGIL MIHAI - filele 92-9};
- declaraţiile martorului GHERMAN PETRU - filele 97-101;
- declaraţiile ~arterei MUSTACIOSU SILVIA LIANA - filele 102-107;
- declaraţ11le martorului ANGHEL NECULAI - lilele 111-119; 140-142;
- procesele-verbale de confruntare a inc.OENES OOMOKOS cu martorii
RUSU VALICA, ANGHEL NECULAI şi PET:U VIRGIL MIHAI - filele
120-121;
- dectlaraţiile tnc.OENES OOMOKOS - filele 11-17.
CIRCUHSTANTE PERSONALE
Prin sentinţa penală nr.518 din 19 mai 1997 a Tribuna-
lului Hunedoara, inc.OENES OOMOKOS a fost =ondamnat la lan tnchi-
soare, pentru săv!rş1rea 1nfra~ţ1un1i de distrugere to paguba avu-
tului privat, pre•. de art.217 alin.~ ş1 ~ C.pen., cu suspendarea
condiţionata a executarli pedep sc1 (fişa do cazier judiciar -
fila 9).
. .// ..
pe inculpatul Denes Domokos (IV)
552
La data de 7 aprilie 1998, Parchetul M1litar de pe
Ungă Curtea Militară de Apel a dispus punerea In mişcare a
acţiunii penale şi arestarea pe timp de JO de zile a inculpatu-
lui. Aceasta măsură a fost prelungi tă de Secţia a II-a Penau

a Tribunalului Bucureşti plnă la data de 5 iunie 1998.
Inc.OENES OOMOKOS este căsătorit, are J copii (1
copil minor), iar 1n prezent este pensionar.
In concuziile raportului de expertiză medico-legală
psihiatrică nr.A.1/618) din 15 ma1 1998 (filele 61-62) se preci-
zează:
"Numitul OOMOKOS OENES prezintă diagnosticul: TULBURARE

DE PERSONALITATE CU DETERIORARE COGNITIVA SI TULBURARI OE COMPOR-
TAMENT PE FOND MIXT POST TCC şi TOXIETILIC.
Corelind fondul patologic preexistent (din 1966)
cu evoluţia lent progresivă şi stadiul actual, precum şi interva-
lul mare scurs de la comiterea faptei ptnă la examinare, comisia
apreciază că nu se poate stabili din punct de vedere ştiinţific
discernă011ntul tn momentul comiterii faptei din 1990, opintnd

1nsă că acesta ar fi putut avea capac! tatea psihică al tera ta
şi !n acel mo01ent, avlnd discern!mlntul diminuat pentru fapta
pentru care este cercetat.

Se poate aprecia insă cu certitudine că la data exami-
nării actuale, susnumitul are scăzută capacitatea psihică de
apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale,
av!nd discernămtntul mult scăzut.
Ca atare, se recomandă aplicarea măsurilor prevăzute
de articolul lll C.pen.•
Avlnd în vedere cele expuse, în conform1tate cu art.262
pct.l lit.b C.pr.pen.,
DISPUN:
Trimiterea !n judacată în stare de arest preventiv

a inculpatului:
- DENES DOMOKDS - flul natural al VILMEI, n~scut la data de
l octombrie 190 în com.lHtreşti, jud.Mureş,
de cetaţenie romana, slud~1i 7 clase, stagiul
militar satisfăcut, pensionar, căsatont,
pe inculpatul Denes Domokos (V)
553
are 3 copii (1 copil mi nor), doniicil1at tn
Petroşani , str.Viitorului, bloc 4, sc ara 2,
apart.7, Jud.Hunedoara, cunoscut cu antecedente
penale, pentru savtrşirea tentativei la infrac-
ţiunea de or.iar calificat, prev. de art.20 C.pen.
rap.la art.174-175 l1t.d C.pen. , cu aplic.

art.13 C.pen.
In temeiul art.264 C.pr.pen., dosarul se ina1nteaza
Tribunal ului Bucureş'ti, urmtnd a fi citaţi:
INCULPAT:
- OENES OOMOKOS - Penitenciarul Jilava
PARTE VATAMATA ,
- MUNTEANU MARIAN TEOFAN ORAGOS -Bucureşti, str.Occidentului
nr.45, apart.2, sectorul 1
MARTORI :
- RUSU VALICA-Petroşani, str.Unirii, bloc 2, scara 2, apart.4,
jud.Hunedoara
- PETCU VIRGIL MIHAI -Bucureşti, Aleea Valea Roşie nr.l, bloc A.5,
scara 8, etajul 3, apart.27, sector 6 şi
-Bucureşti, str.Corneliei nr . 4, sector 6
- ANGHEL NECULAI -Petroşani,s,r.Aviatorilor nr.6 , apart.4,
Jud.Hunedoara
- MUSTAClDSU SILVIA LIANA- Bucureşti, str.Compoz1torilor nr.34,
bloc 4, etajul 3, apart.64, sector6
- GHERMAN-P[TRU -lupeni, str.Gh.Sincai, bloc 200, scara 3, etajul 5,
apa•t.101, Jud .flunedoara
Se stab1 esc cheltuie • J• d1clare 1 su:na de 500.000

(cinci sute m11) lei. care, pctrtvit art.lql al1n.l C.pr.oen.,
vor fi suportate de c~trc inculpat.
PROCUROR,
oa~itlo Mdl
1~-
• Rechizitoriu din 28 mai 1998 al Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie, pri,ind
pe inculpatul Denes Domokos (VI)
554
DECT.ARAŢII
în fap c1IOllo,;1c1 p:ufamc..nun: de .1llmt.'ti J c\cru11rntd,,rdin I~ 15 iwtic 1')90
Mihai OUţac: .J~1 J fr,..1 r<Jt.flLi mu rn.i.lci. \f'OJ'lr p.ină in ziw de t 1 r(dl}.Xl cinJ tnat..i cnnc.luccn:a ~firustcrulus de
Jntcnl(" a ÎQo.:t COO\nc:ul b palaruJ <lm Pl1ţ."1 \lctooe1, unJc-prCŞt"dtmcl~ ak--s şi pnmul rriru.. . tru au onlon:u ca. irrţ,rcun;.\ cu
,\liru-.rt..-rul S:lnlr:iţn„Scn,aul R,,nttn de [nf1mt.1ţ1t. Pr,'lt-ur.trur.l ( ~ \rmua. cu pama[Wt-42 a4f0-l-5(1••u..tiţcni pc.:
cm, m:l:,.iia s.l-1 aJucl Jumnul l'<.S Dumttru s.l se punl ordmc in Puţ., l imcr,11.lpi"
Victor Aihanasie Slănculescu.: ,.( ) C':\nJ m-.un inter. Jc: la Herhn. in :mu de 14 1wuc, m ,-1 rapmtat 'i.ltw.ţb pe ore o
cu,vu,«v de gcnaalul Ionel, j<:lul Mmhn Sm \taior, cire lllll confirmă cc im, spunea În nooptea acele, .ok; cind tm
.t\'Uf convoruirca ldcforuci Je l.t StraSlx>wg. unJe c..1.un comoo~ pentru a p:vocp:i la confcnnp rraniştrilor apirlru. ~fi
s-a O"lfll.UUC3l la orele 1~ 15. in noopte respecu,--1, cl pmhlernc.le milita«' fuseseră re-.rol\'atc: ~ annam o-a st.ipân.i pe s.iru.1~
in etptt:tlă şi, in cu~ul Jim11~\IJ. au :i.p-Jru1 gnţ"IW1 de mineri c.u-e ,;e llbu în oras. Dupj ce m--am rtirum. m-am imâlnil
citrc orde I !:Ul, la !'ilirul \ictoot:t, cu pcim.,l mini>tru, cu ,.s. Dumuru, dotmul \drum Sfubu şi c:ttc ponieau
infomuţii despre Jet'\itiţJe clin c.1pttili. -\m ~liout. în 'ipccul pentru ci ,·.Uusem ci clonxml ,.s. Dwntm cr.i mii
'.\CO\· ~I CUOO!-TC2 mu multe d:.;pn rranc..TI. C4 ŞJ l.tmUrcasci ckspn: :\<"Cl."ti pn.'?t"nţJ, s:\ g.L„ln'I solup1 Cl Ct să SC rctr.lgi chn
o.ptctli r:,:mru ci '"-C .lli:xetu ~1m din Cl" tn cc rnu ncpLlru1c. d'-~. cum Sf'llJlt=l ~ u l 01.iţ:tc., csn: bine cl q: hdudcazl
bl~m~·uu pc an: nu
put~ (.t•i rizbelscl p-ili\1.1. D.11 ti :uniazi. Jm caut"" KllnlllUJ ·_s Dumuu s.i ~l"CJ.C <leflwrca 1runcril1)f, n'l•:t spu.-. că
nuc ptr.Jb1~ ci c ~iţ:xlt.i Jc ,ub conw ,I 3(C:l.'id mi~CU"C can:: o Le ,·olum:ui l'1 an.mc1 i-.1m ~ ,ă se gi.'-l"JScl 50lup1
rx--nrm J fi c:1za.ţ1 şi, din acde kxuri ck onrc, in nr?'{'W nt,ptll, ,1 faO!l'Tl .1c~..,r,\ detluin:. Cirrc: ~ci. a n:rut mfnmt1pa că
o paru: din mu11...T1 poc fi cv:ip b !'.l1:t P111i,.tlcml. ~ ,1 part<.: l.t Panhilllul L,ŢWlZlp,,ruJ.. inci cca. lfWJ) oo 4u und<.: si r.c
Ot7C7J.:. r.u 1-,\m 'f'U" ci I pnmt.x 1n cl7.imn. d.ir,lri ,!lll :boum .1CCL,u r.l--pundcn.:~ chn 07.:imll nu m:u IC\ ["k-11tru 1110 o
1cm1cuc . .\u mtra.t m de iu.i fl.'1..•1m1..11tt ,i le-am .l„iL.'Uf'Jt hr.trun.-:1 dl1"'.i nomtt militare, 1tu.tpa de l_(!k:n.i Cf'l prcciri )I
imbricirruruc la fd.1 am l-Ch1p:u ru m~f\: --alt ,-x.1c ,,.-chi, brano t:i.lp:\ c:mauc.. anr,lfl' humhac, mut.,.m, ch1k~ ~n,
prn:-l:-.apc mlmm.:, hm: dt: ra.s ,vTXl. am c1fl!'..lnl7.:lf 1n 1ce3sci, pt.'Tlcutll pn~mc el· ,pon, racb« ► f\', ,;-a f.kur 1mh:ucrc2
~"Oc.-r:ilă, s-i nu adw..un in unaciţi nagtcrtJ <J, dm JXlOrc ,-J ~.tnlt mult pk-carL--J h,r ,1 am \'nrbit tt>t cu domnul , .~.
[kmuau. :-pun.ifk.lu-1 it.. d.lCl nu ,,~ni11::.v.1 pk-can.~.t, 11 duc ck: W1l.k JU \COJI L'"U cU1uoant: rruhtarc"
R.'\Z\·J.n 'Iheodotts<.--u: M..1L11t..--.1 l f1,-,L cu'll.1. pt: L, ,,r1 19:{ll. ,;.i lul'ru) ;.1<..--csu l~aµ \.ÎÎ'.Ut în filmul re.ililat ck colq..,1ude la
m,1s1uncJ n~•hur:l, tk: pc Pa~'T.tm. dm f:t{ii :m.:lw..-rdor MTisnlor, a.,ond. pn: pr"-ru Jm Domhanţt. am \1izur, s-a
tnt.lffifllat -.i fiu b tt"rcMri 1n miim..~ruJ acd.1. un .l.-'TU() hu1c: c..,n,ctltll. c.m.: n-.t\t.-a rum1e de a fuc.:c cu manifo.tan~l, nici <le
o ()'.-utc, rua de alt\, c.m:. cu dl\tcr< llbtrutn.'lUe in nl.Ulă, într-o coloan:.i, ;1 p.itn.ln.'- pe-Ic poan::l, .:.~ ,;-rupoarca nx::a, am
,ii.ul ci pcl.Jţ1ŞOJ ~ t.b.u Ot'-o p..utc ( 1 Pc ,lira dt 11 SC'.lr.l. a it~t o x'Ulllţ.i cu ~ude, in ~ !.~a fxut pl111ul o: să
l:ld in 1~>\J l. "'"""''I'' pu,tru cur.ivrea M" .\'"'pre wude {mt. mmtrul tl, Intern<, sub<cmnatul, şeful SRI,
,rcoO-- ~ - S--.t"b1 '-traru niru.-.1rulut \ic ln1emc &\ t~tei. era ŞI D.:unmJe.;cu.cur1\mc,JupJc:tre s-3 sabili1 cl
H,r '"® in puţ.\. b d1C."11tU"C".i FS .• UOl---:'U:11 de irUl'k."tU c.u-e !-i ,L\J ~m.: liruşlC.I ~ ordinCl.. 1W1leru c:uc n--.1u rrni \"cnit.
LJ:l c\t:rr' orek- 11 :Ol, er:1 ~1 JonY1ul pmn--mini.:.rru ~ ~".1 !'>f'.'IU( sl ,.e l:ld apel de căur ~ , ţ.\ ru munatorii Je la 23
,\ugu_st ~ ,l]IJJ"'
• Declaratii ale domnilor, Mihai Chitac, Victor Athanasie Stanculescu si Razvan

Theodorescu în fata Comisiei parlamentare de ancheta a evenimentelor din 13-1 S iunie 1990.
555
MINISTERUL PUBLIC Bucuresu: 24 mal 1999
PAAC>iETUL de pe lln(i
CURTEA SUPREMA DE JUSTTTIE
PROCUROR GENERAL
CABINET
Nr.
INFORMARE
privind stadiul cercetărilor în cauzele
referitoare la evenimentele din perioada 13-15.06.1990
Dosarul penal nr.74/P/1998 - privind mortlle violente prin

împuşcare ale victimelor LEPADATU MITRITA, MOCANU VELICU-
VALENTIN, DUNCA GHEORGHITA şi DRUMEA DRAGOŞ, produse în
după-amiaza zilei de 13.06.1990:
· rapoartele medico-legale ae victimelor;
- audierea unui numar de 26 martori.
Acte în continuare:
- identificarea persoanelor care, în după-amiaza zilei de
13.06.1990, s-au aflat în cabinetul ministrului de interne, întrucât s-a
stabilit ca s-a tras din balconul acelui cabinet.
Termen estimativ de solutionare:
nu poate fi estimat la acest moment termenul de soluţionare, dar
' nu mai devreme de 5 - 6 luni de zile.
Dosarul penal nr, 75/P /1998 - privind implicarea conducerii

prov1zorn a României în mobilizarea, transportul ş1 acţiunea minerilor în
munic1p1ul Bucureşti in perioada 14 - 15 06.1990.
- Au fost audiate aproximativ 300 de persoane
Printre acestea se numara:
ION ILIESCU fost preşedinte ales al României;
PETRE ROMAN • fost prim ministru desemnat al României;
- gen.col.(r) MIHAI CHIŢAC - fost ministru de interne în guvernul
provizoriu:
generai de armata (r) VICTOR ATANASIE STANCULESCU - fost
ministru al apararii naţionale în guvernul provizoriu;
• Informare a Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie din 24 mai 1999, privind
stadiul cercelarilor în cauzele referitoare la evenimentele din perioada 13-15.06.1990 (I)
556
. amiral (r) CICO DUMITRESCU • fost secretar de stat la Ministerul
de Interne;
• NICOLAE S.DUMITRU - fost prim vicepreşedinte al Frontului
Salvării Natlonate;
. IOAN GAF DEAC . fost director general în Ministerul Minelor · din
guvernul provizoriu;
- general divizie (r) ILIESCU DUMITRU - fost director al Serviciului
de Protecţie şi Pază;
• ADRIAN SARBU • fost consilier al primului ministru;
. BUJOR BOGDAN MIHAI · fost prefect al judeţului Hunedoara;
• MIRON COZMA . fost lider sindical in Bazinul Carbonifer Valea
Jiului;
• VIRGIL MAGUREANU · fost director al Serviciului Român de
lnfonnatil;
· general de brigadă MUGUREL FLORESCU • fost adjunct al
Procurorului General şi şef al Secţiei Parchetelor Militare;
· GELU VOICAN VOICULESCU · fost viceprim-ministru al guvernului
provizoriu;
. col.(r) CALAPOD FLORIN . fost comandant al U.M. 0215
Bucureşti;
• general de brigadă (r) BALTAN DUMITRU • fost comandant al
Poliţiei Capitalei;
· general de divizie (r) CORNELIU DIAMANDESCU · fost inspector
general al Politiei Române;
- ION RAŢIU· vice-preşedinte al P.N.Ţ.C . D. ;
· DAN IOSIF · fost membru in Colegiul Director al F.S.N.;
· DORU VIOREL URSU. fost ministru de interne;
• general de divizie (r) - PENCIUC DUMITRU • fost secretar de stat
in Ministerul de Interne şi alţii.
În continuare mai sunt de audiat următoarele persoane:
· CORNEL BURLEC • fost ministru al transporturilor;
• ANTON VATASESCU - fost ministru in guvernul provizoriu;
- BOGDAN NICULESCU DUVAZ - fost membru în Colegiul Director al
F.S.N .;
• COSTINAS BENONI • fost director general al Regiei Autonome a
Huilei;
- AECHIMOAE IONEL . fost deputat F.S.N. de Bacau;
· comandan\ii Regimentelor 1 şi 2 Mecanizate din subordinea
Ministerului Aparări1 Nat1onale.
• Informare a Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Juslilie din 24 mai 1999, privind
stadiul cercetarilor în cauzele referitoare la evenimentele din perioada 13-15.06.1990 (li)
557
în pnvinta acestor persoane - cum a fost cazul maiorită\11 celorlalţi -
a fost dificilă aflarea adresei de domiciliu, întrucât nu au fost luaţi în
evidenta poliţiei atunci când s-au mutat
De asemenea, se impune reaudierea unora dintre persoanele deja
audiate, cum ar fi general colonel (r) MIHAI CHIŢAC, colonel (r) CALAPOD
FLORIN, general de armată (r) VICTOR ATANASIE STANCULESCU şi alţii.
La data de 18.03.1999, a fost începută urmărirea penală sub
aspectul infracţiunilor prev. şi ped. de art.248 alin.2 C.p./1968 şi art.26
C.p. rap. la art.248 alin.2 C.p./1998.
A fost audiat în calitate de învinuit civil NAPAU ION - fost
preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Miniere din România (art.25 C.p.
rap. la art.248 alin.2 C.p./1968).
în cauză mai sunt de administrat următoarele acte:
- stenograma întrunirii din seara zilei de 11.06.1990.
Răspunsul este aşteptat de la Preşedinţia României;
- Notele informative transmise de S.R.I. şi U.M. 0215 Bucureşti
catre şeful statului şi primul-ministru, cu referire la •fenomenul Piaţa
Universitatii•.
Raspunsurile sunt aşteptate de la S.R.I. şi Ministerul de Interne;
-Justificarea fondurilor folosite de Ministerul Aparăril Naţionale,
pentru cazarea minerilor în perioada 15- 17.06.1990.
Pentru finalul cercetarii, vor f1 solicitate de la Secretariatul Camerei
Deputaţilor mai multe oocumente rezultate în urma cercetarii efectuate
de Comisia parlamentară de cercetare a evenimentelor relevate în
penoada 13 - 15.06.1990.
Ifil._men estimativ de solutionare:
- în functie de raspunsurile care vor fi primite de la: Preşedinţia
României, S.R.I., MI. ş1 M.Ap.N , cauza poate aiunge la final în termen
de aproximativ de trei saptâmân1.
PROCUROR GENERAL,
MIRCEA CRISTE
• Infonnare a Parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Justitie din 24 mai 1999, privind
stadiul cercetarilor în cauzele referitoare la evenimentele din perioada 13-15.06.1990 (III)
558
~portul St.atulu.1 MaJor Gen•r•l prerent.at Cons1.l1.u.lu1. Suprem de Api.rar• a
Ţarii.
P \ l dl ..lS
t, rru.ţ_o t.Jle.
l. e •e~-rne-r.t~l•
p Ph~l-' t1}1"' , ii
i 1 • ... - .Sl.
1 .a C1?rl03c.l a
penti:u
r. l.lc, ,;ent-rl.t c\f„
1 l ! _ -"r-,. nu _
n. e-p.\::d cu t
ct d~ r.\Un .li. P."lt'"p l• 1n
J. ul U-l. IP. Cil pJnia
n,pcri:. ne de to,$tl. m_, ..... i
n t . So.ll ltAlll
• Raportul Statului Major Gl!m:ral cu privire la interventia Armatei cu ocazia mineriadei din
ianuarie 1999 prezentat în scdinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (I)
559
L cc .1 Je t.e pe.;1t.::u .... _e ..i.p4.i::a !ntcuc:A.t t:::rţele d.~ ordin~ nu
!:dlf,~.J. ţu::_1.,-A !,:-; "Uun~-1p1.u ... r!rgu J1.u, M.ln1..s!;en.;l d~
ln '"'r .., h " !: ,: '"!l d,.. a o.o >1, in ~~tlnt111tr- 't""Cf".Sl.11 rn1.r:Pr1.lor
p - '"H!l 1. ţce- a· -u:-e-;t:1 pe ~o:nun_.:-a--;ia Târa·. ,hu - ~âmnicu \"âl .""ii prin
J<1n ;,,1 .... ,. m11 O- ia,,. 1n ostc:,t.i. F.xp""r• _ :-nl!t.11.1 d.u .ipr:e_.._Jt .::3
Jo.: z ... e n ... ~~t._. at1s!:lcAtc.ate .,,1. a\J. 1:opus ::a m..\s\11:11.- Of" 'tp.\r'lr„ '!IJ
..,_ .:tţ:cy1etea :-:run .. ::_p1u ... ..1i T&rq..: J.:.u, p~ toa-;e -,Ai.le po.sil::::il~ d~
r""r- PI e n:a1 ruultr- a~ ni.Ament:.e conccmJ.ten
... ve tni!n ... t:.e sl durura•t.:7:~ ca:-act.erul vio~e':'l.t :,,l
21 idt11J,u1.e, :.Ju~Zi relu.l.rea :nar4:..:lu1. d<!> clt.::-..
~lor.n„re v:.olen':'l Ln- Cf" 1rupuri. le dP. pcor-.-:,t.at.an
'>arn„n!. a reust .% -spar •ă baraJ ul pol1p.ci .fi
U1 J..Ld :1-.a...: .!lloii.t,_f ~tdt ,1.tave 1relJel1. r.,.. tart.icl,
1tarea .cn·:h..cei..>.i :; ... :1e-t1.::1.enţ~ orqan1.zatoricf"
1d:1.t1e. r
p ,·fatJ, a i~s1t (:-r~J~ant !.;. t'!: 11.:i~n-;.A
0
'""~n.:n .. !HP. dt- tip p"'r-a:ntll-~.t

equ sr-e-lfi e t. c _ le a:-nute-i, !3-0t ce .\ 1U"' 1„
oa: s;req.&-:.t.\ d!.:". -1rnp <;uvernul. dl fer:. ţi oam~n-
.al1~t:. pol!.tic! at.. aprt'!:c1.at e1 <\Ct"d!lt ă .e1eţiu.nt: nu rr.a.i
r.1 s nd.1.c.1_.\, -=~ u m...._ca.1:c viol!'nt,.\ avcl:-i.:S scopuri
11cc Con.stituţ!.ei. Pot:iv:.t op1nie1 a~esto:.<1, d,u .;.1.
l_d1>-ri ş:!.ndica i , pol1.t.ict, mt!'lc.tre,,. ar ! i
.:..n t:::-.cţ.\ 3 u::P.1 r1:r~ dP guver:t cu scopcl
_p;,r-,., ~uh prt-:s1un,..a • r.ăr,11, fie, ac.:!linbarea prin
.::ere ale :s dtulu ... : 1-arl.im~nt, Guve.r~,
t rr..ai .. _ef! f ~e·al 001. ... ea, puteau şa ::.ond .. .:ă
pun !.:--. pP.t.o. ol Px.1sten a .!t.n.t.ilu i de dtept: •
.:a-1:.. ci·,.irl"l :u l<t n1Vt?lul u:ior .1ni1.li4 i
1ndfl': s\ ~JPL -1..:!pe<.:tul n~- .:.l,)\.'1.tur1 dt-
·:--1:.e -:::.noe.a s& -onf1..ctrfl' A.sttal ciP.
1 d•,p ania::a ~1le1 de 21 1 ... nuar.:..e, c nd
t. n:i.r.:t!.s .?il.lqln:.. şoc~nt.e cun CostLa..Şt:.i, uncie
de ::-.t~rn• au to5t !.cact;.1onata, citi:~drmJte
:-,tt:l-e- Je m..:. .~!'..i. ln cur.sul e ocn1 :.: 1.loc, un
f? 0td1ne precum şi preft?~tul d,.. Vdl.:~a ,.~
au to,:t. rlr.iţJ.. Co:n.i1,nda f"qelo::- a ~os.t
a:11.,- :ir. to:-ţă -t fost: pierduta. O l'MLe
uni„i.c- c:.i q3z !.r1.ta.n .. ~:,,c=im~qen Au
ş 1 .J::.o::: r„z„cvP r„iit c·i

,r puc •l..,lente ~1-.J- ccnc_:-1c1at
ns.1.unea prov::.-at.\ dtt ur- ..;r:.i.ţ
.11.-1lind .a-1ttl'- .• n'...i .J...,J,.:r a~
Jn:s:at.e pc -:.:.r-.pul .l ""!'~t„i
:..1p:::.i Pi:o:!:te,· .. ut.1.1. !n mod
sau b_Q,:a:::'" a cl1 l t de .tcces
'!'lO'!: !.!\ 3p,1,ţ ..i.l d 1 n-;, 1. ·
,. t,. "' t-!d O!cÎI la _tJtU ... H.i1c=
triniste:- d~ o.l or:p.n1.z.:t un bar,tJ pe
l Ma~or: Gl!n,.:::al .'I .apreciat
s -,.tr• Ru.: rttsL.1.., _t-,.iJ_
~i:re ,._.JJ:1.'=- .!..l e-r:1
is-:.r~ ... ,pl.r.\::-11 uJ.r;.,o:-.ale
vulu.... , ci.:.c .ş.:. ,,. m
rnplJ.~arr 'i „r~..:1t. .1 -!"l
vr-ae.1..ile le~!. .... :.. 1n
nu " !;tst .1n1r:,..:-iat-' !.n nic1 tel
Es„e ev1d~r,t ln li, • tn o:1f0=nut..:1te '""
~ ..... !-" 10:. er.~::.a.- ~, xr..:.toriz..,1 1-•rird!'".ent evo .... ţl!
,1r„ c1et,<l.!lt.a 1,-. p a e :J nerJ, in pl,1nu ... aer-ur tlt i
" 1,111 :Mauri Hl!!SfU, :Jt..-.ir"' cie preg\- .. tP.. Pe fcndi.:.l
• Raportul Statului Major General cu privire la interventia Armatei cu ocazia mineriadei din
ianuarie 1999 prezentat în sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (li)
560
l!'VtJluţj~J t1e9Kt1.ve • t. !.uar_Jei, in p..,:1.oaoa c~;, rrerT:f!ra. nerdJ o<= t ac:~s1e
"'Ven1!:lente. armata i3 dest.lşurat. c :ierie de acţiuni pentt:U 1nt.1r:.re
,lp.,cit'.iţJ.l. :sal.., opeut1ona.le ~n~te d. p::ev.1.:,~ surpn.ndereti şi ,ol
cnt · .v·.trf"::P pPricolel~ l• adresa :i:ecuri.tâţ:.._ na\1.om,le ş~ a democr.--~i .. . _
·ont1r..1. tuţ 10n11J ,- •
Aa te:.. 1.ncep<1.n:t u 2C -'-•nU'lt e, dup.~ c• ln z1lel• lln""'r o<i:t=. ,u
:o~r prealarmat.c ~.a.rn.:..zoanele Pet.roşan1, T.lrg,_ ..'iu, T&rqu Cirbur.eo;ti ;.1
~r.uov,;1 tn 1 egAtud!1 ct. r.f'!c:P-.LtatPA uncr t?IAsuri rlft pa::l, a1,uranţA ~1 f r ot.e ţ1.e
pl u:1r.nLr1ră, t1n.1.t11ţ..a.le ;n.il-Lare d.Ln _onă au to:is· .tld.rn.ttP :u •i.. l n,
rr.1:aunitoa :J~ 1a t:Lăsur:. ~pecialt! pe!'l.t::u: ntlrirea pazei !Jl. ,1plrltil
~-.t,Se.:r.1~,~lcr r:'1.i.l.1~are 41 ..;:1.v1le, ac:ol.c :mde .,ces':ea se realiz.eaz.\ u ~ rţe llltt
ttr~t1-i; .., 91-1r<lrf'a ~ptovuionăt:ii t.1.tm.lc~ -l un 1..Aţ1lor :iilit.ar„ u ht.t :i,
~,p.-.. e:na:rg1(!, medicamente fl alee rnaţ;eoale d~ pr!..r.li necc.st=at.e; crei;tetea
- .. p•eitJ,ţl. de c1c:r;1une "' cr1.;pelo.c pcopr.11; c~:-ce-:.art!• c.a10.anelo.t. lt, -..dres au
produs tulou.:-~ri al~ o:.ct1n1.~ pUD!.ice sau :tune 1nd.l.ci1 el s ac pute, prod 1•-='"l
inte-rvent:." uman1tarl\ in -ţpriJinul pcpula;iei c1v1lP; a.dgurara11 l!IJ,tiJ1.~!Jlu.i.
}01JI.St I ln tolosul io: ,.lor ~n-.st:.etulUJ. d"' lu er-r.e li „u11u1c1re.a
v1.---b1l1.t.3ţi1 cAil~r de cc.mur.icaţ:1e ne-:::esa1:.e lndeplin1.r:.1 acestor !ft.l.Sl.un!..
t..'lt~r1-ct , $-d ordonat. execut,u:ea al.u:1r.ei de execc1ţ:iu !a Sta„ul MaJor a!.
ttUff'lCt df! l:.ac-1t, St.atul Major al Av1~,ţ1.ei „1 Apăr!iri1 An~l•erhne,
C..:,munaamentul Transmis1un1lor, Comand,ur.:cn-:.ul Teritor1a! 5ucure.et1 4.1. _,1
o:n.and,uDl!!'nt~le :n.i.lit.ar~ judetene Vc\lcr.a , A.rqe-4, Olt, T~leorrur., D.lmboviţa ~i
·ro!Mnt"hn~ntul mtmuapal Militar Bucuce~ti . !nr,..p.\nd cu ord le di11 :11.Jc1 d~ ll
anuar-•, ,'llJ :nai fn~t :,,larmate Comandan„ntul SricAt:ii 1 M,u:an1zare, ur.ele
:i nte i1.1 ... tdl;..1lf! 21,p(",...idlfl" pre-gl;it1te. p~:H.ru rr.l:tiuu! tie mer.tinete d plc11. 41
SrigadJ l G.-.::d,1. Conc=im1tert, a 1.n:..r.at !.r, tuncţit:ne, ir. tcrrncl3. c;imp ... etă,
~.-ntna.. cp ... :.c1ţiooal p~n„i::u •it1.nţ11 d.., cn.:tl din SH:;. fn !lit.uaţu creat..\, l.i
1 1.f.uJAri,e- , ora 20, 131 ot':erec-ect p~e,e:::l..i.nt•lui hor.1..inie1., Con~11.1ul Supre-~ -:l"'
;rJur,-. .tl T~di a -a .'intrun.1t ln şed.1nţl dl! u.cgenţA. CSAT a lua-:: ct de
tuli.Jur:5.t.il~ ~:.av~ pz:oouse p.t.1.n violenţ:& ln domeniul o.rd1n11 publi::.e 41 de
risc.:i_ rr..1-40.i:: la actr~sa $eci.::ităţi.1 naţionale, 1n ~ondlţ1ilf'! oJ,rn.u·uiJ pi::ocl . .::
la n v,"'l-il r.:::mOur:P.rii cpe.rd\.lo:i ale a torţelor. M1r.ist:crulu1. de In·~i:r.e :;:1
~tab !.t r:-.d:iu.tl. pf'nt:-u a pi;r-venl dezvolt•rea ac.e~tei actiun1 p:.c--e t.it,u:e
v „l••n1.u I.nt.c-o m.: Jcare. ,in11.chic.i aptJ sl qerune::e pericole rr.,rt or~ l,, .\dr1t5,'-
e::.\ţen.:.lor capit41ei „1 a 1.nstit:Uţiilor sta::u .... 1,;.1. !r. 1ce.st :,,~or,, tn uct1a
dem.!..s1.el pre:::ent.at„ de :-ltre nunis'"rul de int"rntt, d fo&~ r~orq;11u. ... dtl
ondu-etE--l C'!-1,.."t in~tit:'.lţL pnn n\Jm1 r~a unui nou ministru ş.1 a ..:r:ui
n•nJ,-uiL wp~ration„l "l forţe!.o.t: de.:i:Linate ~d intervin! pentru rf'!t1„"1l-:iltte.:i
rU.nl.!. publ.1ce. CSAT a cc,.::ut guverm.i.lu1 _,1 .idopt,e :.media„ o o:aonJ11r,ţ41 doi!
uril,._nţ.l cu pr1v_re la s.ta.:ea d,e asediu şi St.lHf'a de ~CtJl!llţ,'\ şi 1-d
.lmputern.1c1t:. pe P.re.ll~d.1.nLeJe României sJ .1ns:..lt:tae ~t.i.::e.t de u:gcrnţl. fri
al"-tat.e de c-:irnar1dant a„ forţelor arr:wte, p1.e$edin"tele- PomA:-...uu • e:ut.
l:uu.:...:.1 MJ)or Ge-n~ral al Armatei si pc-opunA o ~ Cl'l cg1c de acţiw.e pen~ru
rt::- tab:.l1r„.1 crd.1.,ii ;:u..0_1.,;e !.n si~U3ţl.a tulnur, ~1lor grave .fl de m•H~
Am~!oaz.e .ş.1. 5J preg1t;!-3.S<:ă parti,:.1pa.z:ea cr.or fC'lrt-P .tlr. ,u-1cwtei l:i 1ntât-:uitf'1
-seil!'.s •1 opl!!:r1'-;1.u:11. PP. ace:astA bazA, nun.ii:. c:ul dp r r11 n-3,tlnnille \ L ..in„m • .:
:H.Alu u.; M.-,jcr î.f'ln .-al ord1nu. de J.Cţlurac. i'e ac~s"" fond I ...,.., nd ln v .::i„t.,,.
1.ri ~@,M,,:-1 pe.::ioadl. • apAtut ci.scul „x~r.ut:Ari n1!1 ... ov1.:ur1 .;ietie •. ,.. ... ur,r•
11..1~~11 ... c1v1 !J. i.lU to.st <ll nr:.atie t.rupr-..1.e- ct.tn $u.}::crdine:• .lt;J;tU-iJl. !'4tjcr al
•1J.a-;1,,.l 1'1 Aplr r.i1 A.nr. •'""•'"':lf", tn.pele C::>1pulu1 I:I ACTM.t., -11. • t pele
r pu .1. rv Armat.\. c~n:-owtent cu rnl.sur1 ... ie lno:rPJ,rtr•.s tn c:ajrul Mir.iatf'rul
ie: :.:,tec-:,11 p~nt"l-:J r~orqani:atea r.ond-...iceri • r,•cupecare-a ,1 r"'Jt:UplU•·Ht f t-;c ... o ...
o 1g ... ,u.1drP11 cop ·-1n. • 3t,1.tul l".<1")or ge~er&1 ., ae·•l•n••~ p.e:,J..-~1.i.,...1
ne• ... u.'U.l., c z:,e, Ji tosL cnceput-li ca o u[->l!t"at.iune- dt- l mJ. t.-lr ■ :ii 1::'.C ... te •
·11 l ul. .. 1 in :or.l !Jl. de ces:uraJare .a t:lolPnţ.e1 , pentru a c.:ea aa'"t•l
ood ... i;~.:. fdVOl:llbl.J.f" $CJ11 1onAr:..1 dC":-~~t!"lla pttn r.e1.:tc1~z:i.
Pot::1v1 1nt::irroaţ11lor deţ.1.~ut.t, p1nl. la .1ce„a d•tl, ~ta u 1 Md or
~.-ne-11t ,. ,. un~ 1 ... ·on„l..121.i ca orqaniz.it~r11 mişc ci .tu '"!X ·lu poaiblltta•e;ţ
,n---~rv„:-aţ.1e1 armale.1 1.n 4,:est =onfl!.ct. şl c-a 11cm r„ nL: •Vcau pr q !:..tJ. n
J~(lant.11 de ar,1-un~ r.'lr,e .,.,_ prevad!i ~nga3are11 unor ciocr.1r.1 t,ir~ reL.1~.srie.
tn c:µ.~cinţ.\, ;1•1t c:1-pr-" i,,1t. cA intcrvcnţi„ .a.t r,ute.1. s& r•rr.-iin„P •H1 ta t;ir :-1'
ianuarie 1999 prezentat în sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (III)
561
.•.u td- ... 1-'U e sJ •s ,1urt -'· .. _11.;, .;.u:.. ... .-.mcnt.ar. '"':'°.tru
ţl "':,..q„r:.'lbil,.. Pen r ;:ro•1.it1r.,u eperllţl .n, t, St.-1t
Kferl.l'>l")ţa a urr. .i,at,l 1n • -mpul '!!Y.t!tC:1 ;..t _}0r .:itn J,Jru ...
~ ,.1.. a. rl' . d~ ~-\ltltHf'! ,t !i , «'!~il-f!!l !. ,J
aCl,.L er:t r.'..atnJl. dJ.'-J s- ex1::c.:u::J t>tcmp-,
e, "l. .,. t rt;e> lp"":.\ .-t <if"S '.!.:.,"l}f'"'P.'
"" i-1ţ c, ţt-l -tt d~ lS ;olo:11 C .::l .J~.Ot
s-t:rt .:i pă:-.1.1, a. ..:nor !.-buni:"-;:. -:te
r.-r.t. t.1ş-.J., _·1:1:>abtle. să. acţicn~z~ r•
~ren !::ri&\n"'i\~ 4i a-~p•r.1-
, f'1r u
n,.,.r6.lor pt"' f-.""llJ:'""''L 1'..J f.st: C!'Q-tn.!Jt iin.i. •.:
IT", 1;1,·3•~.1.1 $1
, -"!tiU la'" h:'isur_ de.: ... eLC.'!:t.:ne .1.
„ i~- ~.ra:: lcr 111 acopu J,,rt.v~:-:.1.=:.- 1.n.:1._r:.răr1.lor, .,u :o t
.. ui::i d~ !iquta"":ţă. a tlan=1,.ri.lo1 ş1. a .spac~_ .. i dl. ?V::1-iv.-.!.c=-.
st lua~• ca „!:7.1 'l~Le cilr ... ·.-.re at<1tau
L::.Jr .. -.. ţ!vr-..iu Ou:.ă re:iul_
11ţei Şl. ,s.: JU!:lt.:..:.
- :. 1.... e r,.. p,..n-i:· n1a_a ... ~ot.~~,\
- ... --:-• .-. 'I. ... s- 10·.t-;1 et! anr.a::i.-n"' tnd1?1-:.11 _ .;.i. mu;aţu? de Jnevrj. La
li-li-I 1• ţ ut .. -.a 4.lll.:JUt•t. -.1nt.tc1t. rui~.l.ml de l'llllf1-ţ.le 1.:o!.l_l rt'"'
_,.:::-ei:vl. ,\v,ina in ._..... ;-1,..r,e tl.Mpu.1. toact~ sC'Jrt pu~ !A d_!'lpoziţi ... , p,-r,-r.
a_ ar„a L,.nor b;ir..J;_,• '.\u tos-= tolcs.ti!- ş ~ucuru.toţl. de :anc:-r.1. .::dr,) :::un1;-.-.e
t 1 iHt!d 4o!ic.lt"lo:. lr. punr;tr. .;L:!:1-,te de trecere put~ ... u .:.. .t~::z.1. ~
'\<,11 .. .,..a :,.•.1---=bnz~lor, At:tocam1oanP.lo , 3u•oh.1.:;cu_,1nt.elor • .J".:.i:::u_ !-1c1· ·::
r,, .. d u:[ r:ma opor-un ae~p=~ JDă'!i,..::.1.le luace ,şi despr~ .ST'r~•U!:t. at1a.
- t..1 .:n.to-::1.:.3.t!.-e cc-mponente !11.1..!.ltar.:e a.le NA.70, statf"-1,.. r:-d ..... r~ rl1:1 ,u.i_e
n..-, st~r-el~ roa,oc• d:.r. unelP. ţ.lr1 cu ::a:e avem proqran,e _pecia-e o~
J. P'"' (lt ..t •JŞdl,.ii mili.ta!i · r.uni acred.:.taţ.1-a E ... :ur-e~----
P,...t.!l2a.r~J. J po:dt.ivu ... u.1 d ,...ă:::r:e fcrţele fo"_:i.1::~cru_:.:i Ap.!i:l.rl1.
.,a_-=: .::1 ln-"!'p· .. ln"'1ntl!" cte C'..i.e.::u_ n-:p-;11 de 21 sprP 2 4 !--c-1.dt
.1.rn.;..nPa.ţtt .:n ~nnt-::.ua.tP, har;ţ~Plt> 1e.tllzat.1:: dt: .. te u11-tliţ1l,.
" r 1u fost rept&t accper1.tc ';".: .su0:1n1t:!ţ!. reorgan1.-:nt,.. .,.1 ... H n tt ru--1
__ ,. :.:.e si i.n-=cir1te ::u obstacole. Un n:..r..Ar marP. dr. r"Pm;':c a1 • 1r~elo::: Co!
t 1:.!'\e .l,. ::r:.tu::,1:;. să r1.di.=e :irrr.a:nent.:l şi muniţl~ dl! r.-.ctnt-1;1~1 • s ..... r.al
tU -.t. :..1 =-~-: p . ncr-;ii, subun1·,!ţ1le d„ co:::rc-1.:tare au .Jpr.:,;1c.,:.e.1t
~ rrr. r... ~t ~:: .. 1ur.~ e 1t1„r,..p:=1n!e c.e „dv,-ra-i::, ;-~;;tru _r.forn.at.o:.i s_-1..aţ-e1
u( ăt do om1111. ,1ţ.11 :st .tU lJte n:.t. int:.1:.carea unn::: ~.i..t-!T'f" tfl i n
h•JJ~ 1 r t __ o::.. rr t.1.:.ipul. pr.egâtltl„ 41 r,..,,,,111..\rlt d pc.zi
,. ~r-rr..-.nn\ a tun-ţ 1 .n:>it t: rF-spun 'dto
:\r a •• fc-st ne-cPSl'IJf' , me-e m.l!l..Jr-1.
.. un.l.. ;;:;-.. u lnt<!>yl:..,.!.at n:JJ:",~r<:a!
1anuane 1999 proc!nlal în sedinla Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (IV)
562
• Raportul Statului Major General cu privire la interv.:ntia Armatei cu ocazia mineriadei din
ianuarie 1999 prezentat în sedinta Consiliului Suprem de /\parare a Tarii (V)
563
IIONAntA A~1r.XA lA
MINISTERUL PUBLIC
PAROiETUL DE PE lklGA
CURTEA SUPREMA DE JUSTJTIE
Secll• de conlJ'lll, Oli--., $I studii
Nr. .. HŞ,§l.\:Lll74/1997
S I T U A T I A
cuprinzlnd dosarele în care mlsura arestArii preventive a
iaculpaţ.ilor s-a dispus de cltre procurorul TUCULEANU ALEXA.ORO
1i •oluţ.ia tn aceste cauze s-a ac!optat de cltre acelaşi procuror
1. Dosar nr. 814/P/1991 al fostei Procuraturi a Municipiului

Bucureşti privind pe inculoatul APOSTOL ANDREI (punctul 6 din
informarea nr.S 55/1/3/1992 al acestei procuraturi,
tntocmitl de
doacna HONICA MACOVEI - la acea detl fiind procuror 1ef birou).
In cauz : , s-3c e(ectuat cercetlri ~e:iale î::-i!"o:riv::.
inculpatu l ui A~ostol : ndrei pen:ru cc~iterea infrac~iun ii prcvtz~:e oe
art. ~2 1 al.2 din Ceriul pen~i, ccnst ~n~ în ace?e c ~ 1 în pe~ioede mti -
iunie 19SO a partici :~at la :n,:rniiestaţia neautorizat~ dir. ?ior,.a
Universităt.ii - Bucl!re~::.i - s ~ v !.rşind acte c ar e ec tulburat ~rc,v
lini1cea publica .
C~pite.nul Duraitru Vasile cii n Cep.:irca:ientul Pvliţiei
Direcţia cercetAri penele,orin ref ero tu l nr.!5 642 0 din 13 ~art1e 19Sl ,;
~ropus scoaterea de sub u r:nt rir e pemllt a incul~atului ş i 2?1Îc$rea fa;t
oe acesta a prevederilor art.18/1 di~ Cod~l penel .
Dosarul a fost înaintat oe cttrc Direcţit. ci?rCl!t:"\ri ~er.:tlE:,
Cl! nr.15~420 ~·in
Procura turi i !G :"':.:)rtie 11:~1 şi c~uza p.rin cr:..in~l
rezolutiv din 22 martie- !S~~ c iest rc:,artizatt. spre soh.;~i,::;;ore
procurorull.:i Tuculeanu Alexandru .
?rocurorul Tuculeanu Alexandru -rir CL"<.lor.en~e r.r. 811-t t't J ~S.i
din 17 aprilie 19~1 în tecieiul art.10 lit. b II coo proc. pen. a .Jist,>us
scoaterea de sub urr.;t r ire penel!: a incul?~tului Apostol Andrei pentru
infracţiune a prevazutf de art . 2'21 al.2 Cod pcn3l.
Ir. [IOtiver~a solcţi~i adoptate, ~racurcru! a re~inut C- c~1i
inc~lpatul a couis infrec~iunea pr,v. ae art._21 oin Cod~l ~enal, s2r~
in care 3 f.!!cut re f erire ; i l n practic~ j11 1 1ci:.r.: ~1 .3r.u .c: "-.:1 •1 ev1sta
!,oc.,d;nl tic Crept nr.! C/ :. ~n. şi Cule;:erea o i:.ccii.~1 ?e .:nul 1'"/5 a
fostulu i Tri~unal Sup re m e aprecia t cL fa~! oe inculpat se ~ot a~licz
• Situaţiacuprinzând dosarele în care măsura arestării preventive a inculpatilor s-a dispus de

către procurorul Ţuculeanu Alexandru
564
Art. 2o8, 209 $i 21 I.
Au intral 1n locuintele cetAtenilor, 1n institutii, partide, etc., de unde au furat diferite bunuri de valoare,
baci, etc., au bltut $Î Ulhtrit pe stnldA, ln miJloace de tnnsport. ln piete, 1n locuinte, barbati si femei, de La
care şi-au lnsuşit diferite valori şi obiecte (ceasuri, inele, podoabe scumpe, eu:.).
Art. 217-218 din Codul Penal
Jn eediile partidelor, ale rcdacliilor, al UnivenitaJiiBucureşt~ lostilutului de Azbitecturl Ion Mincu
eu: .. au distnu banuri, obiecte do Laborator, de vaio= inestimabila sau de oolnlocuiL
Pentru aceste fapte cerem să fie trimi$i in judecata şi pedepsip cu severitate, pentru a da exemplu
naţiunii el: adevllrul a foii stabilit, penomele -.monte au fost judecate ti amcţîonlle, legea .....
flcut claroria, drepturik omului an foii reapectate, Romlnia poate fi conaidentl un Ila! de drept $Î
prin accutl aola~ a-ar putea demonstra lwnil b i ~ el barbariile comise au fost eever podepailc,
aeindu-te con'fin.gcru el uemmea fapalc pe teritoriul tlrii noutre nu vor mai fi rq,etalC.
Probe: martori :Crliniceanu Viorel, Cri5tin IUul, Dobrovicescu Maria, sl Mircea, Dut,\ Mihai
Kleppcr, Ene Viorel, Enescu Alexandru, FntmU$311u Lucia Maria, Gripa Robert, Mmolache Valentin,
Moroşanu Marian, Moruz Liviu, Nica Leon, Polrina Augusta Valeria, Pelrina Liviu, Pelrina Laura, Pop
lftene, Ratiulon, SAcellOII Maria, Surdu Mire&, Vaerişaou Vasile, Uie Costache, Costescu Alexandru,
Ursea George, Daniel Serban Maxim, Vlad Marian, Ioan !Udul=, Iacob Gheorghe Valentin, Viorel
Gheorghe, Ion Borcornan, Sergiu Mischie, etc.
extrase din ziare,in cme 1n inte:viul dat de fo51ul ~ l e Iliescu Jon recunoasle ca el a chelllid
minerii
dale, extrase din care rezulta implicarea lui Gelu Voican Voiculescu
caseta audio privind convorbirea intJe geo.Oiamandescu Gheorghe şi Oiiiac Mihai, etc
caseta video pe care oe pot vedea atrocitatile
alte probe care vara rezulta din dezbateri.
Secretar general
Nicaleoo
Oj,c-->
• Plângere înantată Parchetului General privind acţiunile minerilor în Bucureşti, în zilele de

13-15 iunie 1990
565
ASOCIATIA VICTIME R MINERIADELOR
1990-1991 D ROMANIA
Str.Batişte ar.11 , seet.l. Baca Romhia, tel/fu 2.12.49.07.
113/05.07.2004
Cltre,
PROCUR
în atenţia
A,ociaţia Victimelor Mia delor 1990-1991 din Româaia,

vi solicit! o audinţl tn regim de cu temele
1. stadiului cercetlrilor privin ..MlNERIADEI 1990''
-sub aspectul pl!ngerilor pena.le u1ate împotriva procurorilor
„torţiooan"". în frunte cu ŢucuJeanu xandru ' gen.Ovidius
Piun,Dinu Emil Dumitru.Buneci P ,Ohibanescu Horia,LcancA
Valentin,etc.
- sub aspectul plângerilor penale formulate împotriva gen. Viet.or
Atana.sie StlncuJcscu
- sub aspectul plângerilor penale formulm împotriva numiţilor.
Ion Iliescu.Petre Roman.Gelu V Voiculescu.Virgil
Migureanu,Mîron Cozma,.CitnAril5e!Mc:u Nfoolae,Cico
Dwnitrescu,Mihai Chiţa,c,Corneli Diamandescu.Pcnciuc
Dumr-u.,N.S.Dumitru,Dan Iosiv Predescu.Rlzvan
Teodorescu,Emanuel Valeriu. mir Iooescu,Borislavschi
Dimitrie,etc.
2.stadiul ~ p r i v i n l ..MJNERLU)El 1991"
privind moarte j uluiNico Lam .
3.mod „ rezol al plângeri.I, penale depuse împotriva
abuzi or recente s!virşite de jandarmi in frunte cu gen .
Luch: Pahonţu. -
Prqcdht -
I.~
,1
:'\ ..
--
•('I
.,,. . :
• • • ,
• Cerere adresată Procuratur,·,• Generale de ca·tre Asoc1·a11·a \T"1ct1melor

· Mineriadelor
1990-1991
566
u2_ 153-;;.-
bo.t-,.+i1_ /iYSNP/!H--/1:6.
C1lre,
Parcherul General
a. '.!,~ f Pftr-/J.:, ..
,r~ - '2_ ' . D' , ~-f. )(,-i
Domnule Procun>r General,
'" Asociatia Vic:imelor Mineriadelor 1990 - 1991" cu respect va lnaintaza urmatoaiu:
PLINGERB PENALA
lmpot!'iva învinuitilor:
hCo- Jliron l~;:l,n ~'Te~SCtl
2;Clalrlf1scu Nicr.J..a, l};aă11v~n T1odc1scu
'3~lliescu ;on 14il=nu1l Vlll.triu
4;llomn P1tr3 151.et::UllL' IQJlescu
5rGd11 Voican Voiculucu 16 I'!' !I!' s3n r lle
, -:-Vlrci.l. -~~c.;.,•;anu 1;;Tw· l!11~e~ !\l;.;::Jn•;·... Li.
7;N.S.L1.:r:it,;.•..i. f...,:t ::.~:. \! ,,;. D~:1::. tr ..1
1_
1>;3 1111..:ci rstt'e

.;;ao~L;. :on '.J!"J. ~o;.?opcdcu Carnal
1
..";:;:·:1 J :::ir a.OhibA!wsco. !lorLI
11.. .:·r:.: ..;.2.;.;'.J.:: a !Jl:•.
9
;:":~ 22.Lean:~ •~1,o.tin
Can .s-au făcut vinovati de:
organizarea, insligil~a şi r:-ansportul minerilor din centr~ miniere impor1ante ale ţarii ln capitall. pn:cum
si de comite:-c1 .1c~elor de ~~barie savirsite de aceş<ia cu diferite unelte apte Cc a pnxiuce moartea
i~e:::.i:-:. 10;,oa.-e, r~ngi. limacoapc, lanturi, cabluri electrice de forţ4, furtune de inalta presiune. cozi de
1ir.1~co.1pe, .::.1ţi1c. ~le) ce au dist:-us l.t.caşuri de înva11mint, labora,oare. aparate ştiin1iflce si electronice,
n~ob1licr. clt.idiri, sedii de partide. edi<u:i, redlC\lii de z.iare, locuinţe, ele. Au legitimu. sechestrai, lipsit
d~ lîber1a1e.maltra1:,r, schingiuit. violJ.1 si ucis 1:neri. femei. copii, babini si barbah nevinova1i.
?rin acc.1s1a au creat o irr..:ag:ne Ct' r:ct!e.scris a poporului roman, stigmatizlndu•I ln ochii opirjei
;,•Jblice mondiale, car.i.:1erizîndu-J ca o adunai ura de barbari, ln care predomina. abuzul, cruzimea $i
violen13.
Cc,~1?iic'.i a.:estor:i.. 3rganele de politie,c!irijate c.le foslelc organe ale puterii si procurarurii, au arestat.
[;_,sit~~ ll~rlate. an=h~1a1 şi maLtrarat 1~1ra leme! ::><11T1cni nevinova1i, pe care i-au Inlemnitat in diierile
!r-•·hisc:-: ş1 lagăre de cor...:i:n1:-are, unde au fost tratali .:u o bestialitate inimagina'Jila şi lips1Li de libertate
în IT'.od nelegitim.
Au instig!.:: .:liferiti c~lahoraiori de-ai lor sl intocmeasca denunruri lmpotriva unor persoane
nc,·irovate, d<U in;:omod~ puterii de atunci, denun1u:i care au fosl dictate de ca1rc anchetatori, exprimind
-.·oi:-.;3 a~e.;1cra, in ideea ca acele persoane sa fie Upsile de libenale penttu a pulea tmpiedic,. astfel
pratestu! manifestat de m:.i(limc i:npolriva abuzurilor celor .::irc au acaparat prin crim~. mi~iună si furt
rcvcl:lli3 inflpt:.ii1a prin singcle ,~n~rilor.
Toi aceţle organe de repr::siune au lnscena1 o provocare din pilrtea manifcstantilor paşnici. incendiind
ei ::isisi 2.u10vehiculele cu care blocau accesul in Pia1a L"'ni-.,ersitalii, Ministerul de Interne si PoliPa
C1Fi~.:-.:l•:.
AcLvi1J1ea acestor organe de rep~snrne a ct.:lm1n3t prin bn.nali1acca cu cuc au atacat manifestantii
;-:,.:s:ii.:-i din Pî:iil L"ni"'cr~:1~ti1, cil şi prin uzul armelor de ~oe utili.z.ate 1m;,otriva acestora. care s-a soldat
.:u 1:101,1, rani;i ş1 infirmi pe viaţa.
• Plângere penală adresată Procurorului General de către Ascocia\ia Victimelor Mineriadelor

1990-1991
567
I .... ,
.I •-•••,•
ID unu lf\"ani•11tal r tin a.,...,...t;t ~ t • ir, aiua „ U

,1 H : -.· nh, ;,ina in 4a 4a 1' 1-1• on 6,00, a-u i ~ • t n t :
«7 pr•••ntari a. 01tllllr, \12 late~i ei 5 ~ ·
Aahtanta a.di""l• nait:tlor „111:e ••19'Qnt:a in toau u•i•
rltorlul -iaipiu\':11, aere .Uapun . . • -
l!N\• •clica\e, . ..4l tele el -tertal.el• Mftitara - • " ·
a6a• • 1 ~ 1 . iatn,g11\ai • ~ -'ieo-
aan.f.tar dia aucureati - aflat ·1.e dlltorl• ai ia•• ...,.._
bit St:aHel.
• P1„u-, ..,.~...,....,1. - aplt. ar.
•lat •tnti■wralut „ Interne. tpttal11la.f.
i, Oftela,l.o,rl• , .-tc,~9h, awi•-ai
101' -i11tcalt wl rllor 1u1t.n .,_ la ■tat.\a a. Salvue •
NwU.c:iptuloi.
De aa..- ,•a , .. ., ; . ·•· : l •~• ltv-•t• Dh:•~ti•i a.ait:aN Clalat.f.
al.al,,.,. 1n llucn•re•tJ,
ajutol'\11 .
~ f . Dw . Dan a. ■ oh••ou
Mia ◄ irtnl ..... ut:U
• Comunicat al Ministerului Sănătăţii privind evenimentele din 13-15 iunie

568
ltONA• I A
Nl.ISTDtJL SAllllTATII
CUlHT ADJUIICT AL llllfl
16.06.1990 / l( !;.
In atentia
D- lui Ser9iu CZU.C
MI•tsTtWL Al'ACDILOlt
1n curau l tuni- 1990, la on 15. 30, • avvt loc

in Gara da llord i, la li.ala ·14, vn eont\iot intr• un
grup de •inieri ai auJ.et.1 4111 aulguia.
Conflictul a naat ce 11ir9are a iapreei•i pe care
1u avut-o •iniarii ca turla ii bulogari ar avea intantia N faca
comert ilicit in incinta~ ii.
cn un,aro a confllcto ol un n-,: de 7° tur1•t1 •11 toat con-
,
tuai.onatr. Toti cei 7 au fo t • •-1nati -«leal la lplt.alul O.
Ur91nca (51 ai ia ~1t.alul r.9 ( ~ i • I (J). Cele 41,\ia
paciente ••••i"•t• la Spita ul de ~ . r u q i • au refuaat pun-
tia lOl'lbara ■ i ca 11noara au foat in._ta la lpibllul de Uf1ent&
unda au foat int•r"ate.
Ceilalti S paci-,,ti a prialt ••i•tanta ..«icala da ul'9■nta
dar au refuwt intem•r••· ntorcilMIII-N ln Olln de lford.
O. ~ l de qrht1 lN19arl p'C'■ Wftti
retinut faptul ca
pa peronul 14 al oaru rd. 11nde a .,,,.t loc incidentul; •
de
roat 1Ui _,., 10 dintre ei priaind P=t.ectie iii localul Politiei
din Incinta C.rii.
Anexaa lj•~• cetatenl
,...dicale .
• Comunicat al Ministerului Sănătătii privind unele agresiuni ale minerilor din data de 15
iunie 1990 (I)
569
LISTA Cl!TAT.!IIILOR JIULQ.RI (
J'll!:OICALE CA UR,MAJU; A IIICIO RISTI) CA!tS AU PRIMIT T»GR?JIRI
02 15,Iunie 1990. WI Dt» OIIIRA I>! IIORO l>DI ZIUA
Q.J- STOIA.!10~ VlOL!:'1'7. ,

i. Dgn ., Politrau1Mtiem, contuzie
au , pla,sl contu- pariata.la ■ i
· t,,.la et9 . , contuzii toracice wnal-
• coi,tuzii ■Ult1ple alll8 --.brelor
3, - ASSl!NOVA KA":"l'll, Jj,
. : Polie«.... tiam, ·~ontuda cere-
plaga ~r1-1:o-ocipitala dr . , contuzii
multiple cu achiWIOze, cont.uzii mul-
eclu11<>- pe anrb<omo coapM .
3. - STE:FCA l<AlfIKOW.
ani . Ogn.: Contuzie occipitala.
4.- !!ALIO BORISLAV, l9 ani .
n. , Cont.uni
5.-. NICOLA TODOROV ASPARUHOV
l7 ani. Ogn.: Politra·u matt- tora-
cic a tra~ti""' cranian .
6.- COSTADIN ASD10V BOKLIEV,
JJ ani. Dgn., Contuzii toracice.
7 ;- PEIICA STU'A.lfOVA 'IOl(t1EVA
25 ani . Dgn., Politrauaatia,a toracic .
tom
- •l• tora~lui •i bratelor.~-
cipito-parietal drept.
i' ...
'"·' ,.,,.\.1)(
,,
- ,. ·I,
, •;.,
I
I
•
• Comunicat al Ministerului Sănătăţii privind unele agresiuni ale minerilor din data de I 5
iunie 1990 (li)
570
ANEXE
SUMARUL ANEXELOR
1. Lista demnitarilor PSD (PDSR, FDSN, FSN) şi PRM care au
fost ofiţeri de Securitate sau au colaborat cu Securitatea;
2. Lista demnitarilor PSD (PDSR, FDSN, FSN) şi PRM care au
făcut parte din nomenclatura comunistă.
3. Averile demnitarilor
572
Colaboratori ai Securităţii
ANEXA 1
Lista demnitarilor PSD (PDSR, FDSN, FSN) şi PRM

care au fost ofiţeri de Securitate sau au colaborat
cu Securitatea*
BADEA Dumitru - deputat PRM de Neamt 1996-2000, 2000-2004. Fost

ofiter de Securitate, comandant al Securitatii Piatra Neamt (1989).
BUCUR Constantin - deputat PRM de Gotj. Fost ofiter de Securitate.
MERCE Ilie - deputat PRM de Dâmbovita 2000-2004. Fost ofiter de
Securitate, sef al Securitatii Buzau, sef al sectorului arta-cultura din
cadrul Directiei 1 a Securitatii.
MESCA Sever - deputat PRM de Tulcea 1996-2000, deputat PRM de
Bacau 2000-2002, membru al grupului parlamentar PSD 2002-2004. Fost
ofiter de Securitate în cadrul Directiei de Informatii Externe (DIE).
NAIDIN Petre - deputat PDSR 1992-1996, 1996-2000, 2000-2003, deputat
PUR 2003-2004. Identificat, în 2000, de CNSAS drept fost colaborator al
Securitatii ca politie politica.
NASTASE Toma - deputat PRM de Botosani 1996-1997. Fost ofiter de
Securitate.
PRIBOI Ristea - deputat PSD de Vrancea 2000-2004. Fost ofiter de
Securitate, adjunctul sefului departamentului din Directia de Informatii
Externe (DIE).
SOPORAN Vasile - prefect PSD al judetului Cluj. Identificat de CNSAS
în 2000 drept colaborator al Securitatii.
ZENO Andrei - deputat PRM de Caras-Severin 2000-2001. Fost ofiter de
Securitate, seful Serviciului de Contrainformatii Economice de la
Securitatea din Caras-Severin.
• Lista are caracter preliminar, dificultatile completarii ei provenind din falsificarea autobi-
ografiilor demnitarilor prin mentionarea numai a functiilor administrative, omitînd ca aces-
tea erau în mod obligatoriu cuplate cu functii politice în PCR (vez, de exemplu, CV-ul ofi-
cial al lui Ion Iliescu) sau prin evitarea oricaror informalii pentru mari intervale de timp din
perioada comunista.
573
Demnitari din nomenclatura comunistă
ANEXA 2
Lista demnitarilor PSD (PDSR, FDSN, FSN) si PRM

care au făcut parte din nomenclatura comunistă*
PSD(PDSR,FDSN,FSN)
ANDEA Petru - deputat PSD de Timiş 2000-2004. Fost preşedinte al
Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti pe centrul universitar
Timisoara.
BERCĂROIU Victor - deputat PSD de Prahova 2000-2004. Fost instructor
UTC în Cîmpina, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc
Cîmpina, absolvent de "Ştefan Gheorghiu".
BEZNEA Dumitru - deputat FSN de Galaţi 1990-1992. Fost
vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al raionu-
, lui_ Tecuci (1956-1964).
BIRLADEANU Alexandru - senator FSN de Bucuresti 1990-1992. Fost
membru al CC al PCR (1955-1969), membru al Comitetului Executiv
şi al Prezidiului Permanent al CC al PCR (1965-1969), vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri (1955-1969), ministru al Comerţului
Exterior (1948-1954), preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării
(1955-1956), reprezentant al României la CAER (1955-1966).
BURADA Cornel - ministru al transporturilor 1990. Fost adjunct al mi-
nistrului căilor ferate (1969), adjunct al ministrului transporturilor şi
telecomunicaţiilor (1971-1982).
CARANFIL Gheorghe - ministru al industriei chimice 1990. Fost minis-
tru al industriei chimice (1980-1984), membru al CC al PCR (1979-
1984), deputat de Bacău (1975).
CAZAN Gheorghe Romeo Leonard - deputat PDSR de Neamţ 1996-2000,
2000-2004, ministru al Dezvoltării şi Prognozei (2000-2003). Fost
director adjunct în Direcţia Programelor de Perspectivă şi în Direcţia
de Coordonare a Consiliului de Stat pentru Planificare (1973-1989).
CELAC Sergiu - ministru al afacerilor externe 1990. Fost adjunct de şef
de secţie la CC al PCR, translator oficial al secretarului general al PCR
(1973-1978).
• Lista are caracter preliminar. dificultatile completarii ei provenind din falsificarea autobi-
ografiilor demnitarilor prin mentionar&a numai a functiilor administrative, omitînd ca aces-
tea erau în mod obligatoriu cuplate cu functii politice în PCR (vez, de exemplu, CV-ul ofi-
cial al lui Ion Iliescu) sau prin evitarea oricaror informalii pentru mari intervale de timp din
perioada comunista.
574
CHEŞA Ion - ministrul industriei metalurgice 1990. Fost adjunct al

ministrului industriei metalurgice (1966), adjunct al ministrului
aprovizionării tehnico-materiafe şi controlului gospodăririi fon-
durilor fixe (1971).
CHIŢAC Mihai - ministru de interne 1990. Fost deputat de Prahova şi
Vaslui (1975-1985), comandant al trupelor chimice (1970-1989).
CHIVU Neculai - deputat PDSR de Galaţi, 1992-1996. Fost şef al secţiei
de învătămînt raionale.
COZMÎNCĂ Octav- senator PDSR de Botosani 1996-2000, 2000-2004,
ministru al Administraţiei Publice (2000-2003). Fost şef al sectorului
coordonare în cadrul Consiliului de Miniştri (1983-1989), şef de cadre
al CC al PCR.
CRISTEA Marin - deputat PSD de Giurgiu 1996-2000, 2000-2004. Fost
adjunct al ministrului Economiei Forestiere şi Materialelor de
Construcţie (1976) şi al minstrului Industriei Lemnului şi Materialelor
de Construcţie (1982-1990).
CUŞNIR Ioan - prefectul judeţului Suceava. Fost membru supleant al CC
al PCR (nov.-dec. 1989), membru supleant al CC al UTC (1971).
DAEA Petre - ministru al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
2004. Fost secretar cu probleme agrare al comitetului PCR al judeţu: ui
Mehedinti.
DICU Nicolae - ministru al minelor 1990. Fost adjunct al ministrului
minelor (1989-2 ianuarie 1990), membru al Comisiei Centrale de
J.3.evţzie (1989).
DRAGANESCU Mihai - viceprim-ministru 1990. Fost membru supleant
al CC al PCR (1969-1974), vicepreşedinte al Consiliului Naţional al
Frontului Unităţii Socialiste (1968-1974), consilier al secretarului gen-
~ral al PCR (1972).
ENACHESCU Dan - ministru al Sănătătii 1990. Fost ministru al sănătătii
(1969-1972), membru supleant al CC al PCR (1969-1974). '
FOLEA Ioan - ministru al geologiei 1990. Fost ministru i.ll geologiei
(1981), ministru al minelor, petrolului şi geologiei (1986), ministru
secretar de stat şef al Centralei Departament a Geolo~iei (1987-2 ian-
uarie 1990), membru al CC al PCR (1984-22 dec. 1989).
GAŞPAR Acsinte - deputat PDSR de Vîlcea 1996-2000, 2000-2004, minis-
tru pentru Relaţia cu Parlamentul (2000-2004). Fost consilier şi şef de
sector în cadrul Consiliului de Stat (1965-1989).
GEORGESCU Adrian - ministru al energiei electrice 1990. Fost adjunct al
_ministrului energiei electrice (1965-1970, 1972-1975),
HANARU Ion - Preşedintele S:=onsiliului Judeţean Ialomiţa şi consilier
judeţean PSD (2000-2004). Inainte de 1989: deputat în Marea Ad unare
Naţională. ,
HUŢU Constantin - subprefect PSD de Botoşani lnainte de 1989: unul
dintre liderii organizaţiei PCR de la întreprinderea Electrocontact,
calitate în care, în zilele revolutiei din 1989, a semnat un material în
presa locală în care a dezavuat dur revolta de la Timişoara.
575
ILIESCU Ion - senator PDSR de Bucureşti 1996-2000, preşedinte al

României 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. Fost membru al CC al PCR
(1969-1984), membru al CPEx (1969-1979), secretar cu probleme de
propagandă al CC al PCR (1971), deputat de Bucureşti, Ilfov, Iaşi,
Vrancea şi Cluj (1957-1961 şi 1965-1985), membru al CC al UTM
(1949), secretar al CC al UTM (1954preşedinte al Consiliului
Asociaţiilor Studenţilor din România (1957), şef de secţie la CC al PCR
(1965), prim-secretar al CC al UTC şi ministru pentru problemele
tineretului (1969-1971), secretar al Comitetului de partid al judeţului
Timiş (1971), prim-secretar al Comitetului de partid şi preşedinte al
Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi (1974-
1977), membru al Consiliului de Stat (1979-1980).
LUNGU Marin - membru PSD, deputat PSM de Dolj 1992-1996. Fost
membru supleant al CC al PCR (1984-1987), deputat de Dolj (1985-
1987), prim-secretar al Comitetului de partid şi preşedinte al
Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Craiova
(1985-1987), absolvent de Ştefan Gheorghiu.
MARIN Stelian-Dan - senator PDSR de Vâfcea 1992-1996, 1996-2000. Fost
vicepreşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior (1986-1988).
MARŢIAN Dan - deputat PDSR de Vaslui 1992-1996, 1996-2000. Fost
membru supleant al CC al PCR (aug. 1969- nov. 1974), prim-secretar
al Comitetului UTM al Centrului Universitar Bucureşti (1962) şi al
oraşului Bucureşti (1965), secretar al Comitetului de partid al
municipiului Bucureşti (1968), prim-secretar al CC al UTC şi ministru
_pentru Problemele Tineretului (1971-1972).
MANESCU Corneliu - senator FSN de Prahova 1990-1992. Fost membru
al CC al PCR (1965-1980), deputat de Prahova şi Dâmboviţa (1965-
1980), ministru al Afacerifor Externe (1961-1972), adjunct al
M!nistrului Apărării Naţionale (1948-1955).
MIHAILESCU Şerban Petru - deputat de Prahova 1996-2000, 2000-2004.
Fost secretar al Consiliului de Miniştri cu grad de secretar de stat.
MIHU Victor Traian - deputat PDSR de Galaţi 1996-2000. Fost membru
supleant al CC al PCR (1984-22 dec. 1989), deputat de Dâmboviţa
(1985), adjunct al ministrului Industriei Metalurgice (1986-6 ian.
1990).
MILITARU Nicolae - ministru al apărării naţionale 1990. Fost membru
supleant al CC al PCR (1974-1984), adjunct al ministrului
construcţiilor industriale (1978-1984), deputat de Arad (1969).
MIRON Mihai - deputat FSN de Giurgiu 1990-1992. Fost vicepreşedinte
al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Giurgiu
(feb-22 dec. 1989)
MOHORA Tudor - deputat PSD de Suceava 2000-2004. Fost secretar al
CC al UTC (1980-1985), preşedinte al Uniunii Studenţilor Comunişti
din Univ. Buc. (1974), preşedinte al UASCR (1980-1985), secretar cu
propaganda şi vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului
popular al Sectorului 4 Bucureşti (1985-1989).
576
MOMANU Valeriu - senat(lr FSN de Neamţ 1990-1992, senator PDSR de

Neamt 1992-1996. Fost adJ·unct al ministrului Industriei Petrochimice
(1985)' şi al ministrului ndustriei Chimice şi Petrochimice (1987-
1990), deputat de Neamţ (1975).
MUREA Victor - deputat FSN de Gorj 1990-1992, ministru al petrolui
1990. Fost adjunct al ministrului Petrolului (1981-1986 şi 1987-29 dec.
1989), deputat de Gorj (1975).
NEGRITOIU Misu - deputat PDSR din 1996, Presedinte al Agentiei
Române de Dezvoltare, cu rang de secretar de stat (1990-1992), min-
istru de stat, Presedintele Consiliului de Coordonare, Strategie si
Reforma Economica (1992)993), consilier prezidential la Presedintia
României (1993-1996). Inainte de 1989, consilier în cadrul
Ministerului Comertului Exterior, director la întreprinderea de com-
ert exterior ARPIMEX (1973 - 1990).
NICOLAE Ion - deputat PSD de Dâmboviţa 2000-2004. Fost prim-secre-
tar al Comitetului de partid şi primar al municipal Târgovişte (1985-
1989).
NICOLAE Nicolae - ministru al comertului exterior 1990. Fost ministru
secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior şi al Cooperării
Economice Internaţionale (1974-1976), membru al CC al PCR (1974-
1979).
NOVOLAN Traian - senator PSD de Dâmbovita 2000-2004. Fost membru
al Comisiei Centr. de Revizie (1979- 1989), deputat de Dâmboviţa
(1975-1985).
PAŞCU Ioan Mircea - deputat PDSR de Maramureş 1996-2000, deputat
PSD de Satu-Mare 2000-2004, ministru al Apărării Naţionale 2000-
2004, consilier prezidenţial 1989-1992, secretar de stat în MapN 1993-
1996. Fost cercetător în cadrul Academiei "Ştefan Gheorghiu" care
pregătea activiştii Partidului Comunist (1971-1986), lector la
. A<;ademja "Ştefan Gheorghiu" (1986-1989).
PARALUŢA Mihai - membru PSD, deputat PSM de Bucureşti 1996-2000.
Fost membru al Comisiei Centrale de Revizie (1984-nov. 1989),
vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1985-1987),
adjunct al ministrului Turismului (1970) secretar al Consiliului
Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale (1972-1983), director al
Institutului Central de Pregătire a Cadrelor de Conducere din
Economie şi Administraţie (1987-1990).
PINTILIE Stelian - ministru al postelor si telecomunicatiilor 1990. Fost
adjunct al ministrului poştefor'şi tele~omunicaţiilor (1984-2 ian. 1990),
membru supleant al CC al PCR (1984-1989).
POPESCU Barbu - senator FSN de Tulcea 1990-1992. Fost membru al CC
al PCR (1974-1979, deputat de Dobrogea şi Ilfov (1965-1975), prim-
vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1966), adjunct
al ministrului Agricultur:ii şi Silviculturii (1969-1971), prim-secretar al
Comitetului de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular al judeţului Tulcea (1982-1983).
577
POPESCU Constantin - ministru al industriei uşoare 1990. Fost adjunct

al ministrului industriei uşoare (1974-1982, 1983-1987).
POPESCU Dan Ioan - deputat PDSR de Bucureşti 1996-2000, 2000-2004,
ministru al Industriei şi Resurselor 2000-2004. Fost inspector în cadrul
Consiliului de Miniştri (1984-1989).
POPESCU Dumitru - ministru al Industriilor 1992-1996, deputat PDSR
de Gorj 1996-2000. Fost adjunct al ministrului Energiei Electrice
(1976-1984), vicepreşedinte al Comitetetului de Stat al Planificării
(1 ?85-1989).
PRISACARU Ghiorghi - senator PDSR de Suceava 1996-2000, 2000-2004.
Fost ţxpert al Secretariatului General aJ Guvernului (1980-1989).
PUPEZA Viorel - prefect PSD de Bistriţa. Inainte de 1989: absolvent al
Academiei Ştefan Gheorghiu, activist PCR, şef de cabinet al Polianei
. Cristescu, preşedinta Consiliului Naţional al Organizaţiei de Pioneri.
RIMBU Ion - ministru al industriei lemnului 1990. Fost adjunct al minis-
trului economiei forestiere şi materialelor de construcţie (1962-1979).
RUS Ioan - ministru de Interne (2000-2003), ministru al Administraţiei si
Internelor (2003-2004). Fost preşedinte al Uniunii Asociaţilor
Studenţilor Comunişti (UASC) din Cluj-Napoca.
SANDU Ion Florentin - deputat PSD de Galaţi 2000-2004. Fost deputat de
Galaţi (1985).
SASU Ion - membru in Biroul Coordonator al PSD, fost preşedinte al PSM.
Fosl membru supleant al CC al PCR (1984-22 dec. 1989), secretar al
CC al UTC (1975-1980), preşedinte al UASCR (1975-1980), secretar cu
probleme de propagandă al Comitetului judeţean Cluj af PCR (1987).
SCURTU Ioan - consilier de stat la Administratia Prezidenlială 2000 -
2004. Fost inspector general în Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului
(1979-1981), secretarul Comisiei de istorie a ministerului
învăţămîntului (1979-1980).
SIMIONESCU Aurel - Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila (din
2004), consilier judeşean PSD. Inainte de 1989: secretar UTC pe judeţ.
STAN Dragomir - senator FDSN de Teleorman (1992-1996). Fost
vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular
Teleorman (1986).
STANCIU Sorin - consilier de stat la Administratia Prezidentială 2000 -
2004. Fost sef al Scctiei Internationaie în cadrul Consiliui'ui National
gil UASCR (1975-198'1). , ,
ST ANCULESCU Victor Athanasie - ministru al economiei nationale 1990,
ministru apărării naţionale (1990-1991). Fost prim-adjt.inct al min-
istrului apărării naţionale (1986-28 dec. 1989). Dupa decembrie 1989,
participa la condamnarea sotilor Ceausescu; ministru al 1pararii
Nationale (februarie - iunie 1990), ministrul industriei (1991). Inaintat
la gradul de general de armata si trecut în rezerva (mai 1991 ). Din
1991, om de afaceri.
STĂNESCU Alexandru-Octavi - deputat PSD de Argeş 1996-2000, 2000-
2004. Fost membru al Comisiei Centrale de Revizie (24 nov.-22 dec. 1989),
578
adjunct al ministrului Industriei de Maşini şi Utilaje Electrice şi Elec-

trotehnice (1983), adjunct al ministrului Industriilor de Maşini (1985),
adjunct al ministrului Industriei Electrotehni<;;e (1985- 29 dec. 1989).
TA MACA Constantin - prefect PSD de Argeş. Inainte de 1989: Directorul
Direcţiei Agricole Argeş.
TUDOR Constatin - prefectul judeţului Călăraşi. Fost preşedinte al
Consiliului judeţean Călăraşi al Culturii şi Educaţiei Socialiste (1989).
URSACHI Mircea - preşedintele Autorităţii de Valorificare a Activelor
Bancare (A VAB) 2003-2004, preşedintele Autorităţii de Valorificare a
Activelor Statului (A VAS) 2004. Fost preşedinte al Comisiei de cul-
tura a Uniunii Asocia pilor Studenţilor Comunişti (1989).
VASILIU Teodor - preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie ian. 1990 - iul.
1990. Fost ministru al Justiţiei (1970-1975), membru supleant al CC al
.PCR (1969-1974), şef de secţie la CC al PCR (1965).
VACARU Vasile - senator FSN de Gorj 1990-1992, senator PDSR de Gorj
1996-2000. Fost vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei
. Pismierilor (1978), secretar al comitetului de partid pe edituri.
VACAROIU Nicolae - senator PDSR 1996-2000, 2000-2004, prim-minis-
tru PDSR (1992-1996). Fost director în cadrul Comitetului de Stat al
Planificării (1987-1989)
VIZIRU Mihail - membru în Biroul Executiv al PSD din 2003, deputat
PSM de Olt 1992-1996. Fost prim-secretar al Comitetului de partid şi
primar al municipiului Drobeta-Turnu Severin (1985-1989).
VOICULESCU Ion - Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. Fost mem-
bru al CC al PCR (24 nov.-22 dec.1989), deputat de Dolj (1988-dec.
1989), prim-secretar al Comitetului de partid şi primar al municipiu-
lui Craiova (1987-1989).
VOLOŞENIUC Vasile - preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior
numit în 2 ianuarie 1990. Fost adjunct al ministrului Finanţelor (1970),
preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior (1970-1981).
PRM
ACATRINEI Gheorghe - senator PRM de Suceava 2000-2004. Fost mem
bru al Comisiei Centrale de Revizie a PCR (1979-1984), secretar al
Comitetului Judeţean Suceava al PCR (1979), prim-secretar al
Comitetului de partid şi primar la Gura Humorului (1982).
BARBU Eugen - deputat PRM de Bucureşti 1992-1993. Fost membru
• suple_ant al CC al PCR (1969-1979), deputat de Bacău (1975).
BABALAU Constantin - deputat PRM de Gorj 1996-2000. Fost membru
al CC al PCR (1969-1979), membru supleant al CPEx (1973), deputat
de Galaţi (1975), vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării
(1965-1968), prim-secretar al Comitetului de partid şi preşedinte al
Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Dolj (1969-
579
1972), ministru al Energiei Electrice (1972-1974), adjunct de şef de

secţie Ia CC al PCR (1975), secretar al Marii Adunări Naţionale (1975-
1977), ministru al Minelor, Petrolului şi Geologiei (1977-1977),
vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al
judeţului Prahova (1978-1980).
BUCA Florea - deputat PRM de Teleorman 1996-2000, 2000-2004. Fost şef
al sectorului muncă cultural-educativă al Comitetului Judeţean
Teleorman al PCR.
CIONTU Corneliu - deputat PRM de Bucureşti 1996-2000, 2000-2004.
Fost secretar PCR cu propaganda pe sectorul 5, Bucureşti.
OINA Carol - senator PRM de Galati 2000-2004. Fost membru al CC al
PCR (1987-22 dec. 1989), membru supleant al CPEx (24 nov.-22 dec.
1989), deputat de Bucureşti (1975-22 dec. 1989), secretar al Marii
Adunări Naţionale (1979-1980), prim-secretar şi preşedinte al
Consiliului popular al judeţului Galaţi (1985-22 dec. 1989).
DINESCU Valentin - senator PRM de Timis 2000-2004. Fost sef al UTC Timis.
DUŢU Ion - deputat PRM de Bucureşti 1993-1996, deputat PRM de '
Bacău 1996-2000. Fost membru al Cole6iului Central de Partid (1984-
1989), membru supleant al CC al PCR (nov-22 dec. 1989), membru al
CC al UTC (1966).
FLORESCU Eugeniu Constantin - senator PRM de Bucureşti 2000-2004.
Fost membru al CC al PCR (1984-22 dec. 1989), deputat de Dolj (1980),
membru al Biroului CC al UTC (1971-1975), secretar cu probleme de
propagandă al Comitetului judeţean de partid şi vicepreşedinte al
Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Timiş (1983),
consilier al preşedintelui republicii (1988).
FEIEŞ Gheorghe - preşedintele PRM Arad. Fost membru al CC al UTC
(1985 - 22 dec. 1989), prim secretar al Comitetului judeţean Arad al
UTC (1989).
FURO Iuliu-Ioan - deputat PRM de Bucureşti 1992-1996 şi 1996-2000.
Fost deputat de Braşov (1980), membru al CC al UTC (1966-1971),
vicepreşedinte al Consilului Naţional al Organizatiei Pionierilor
(1980), secretar de Stat la Ministerul Educaţiei şi lnvăţămîntului
(1980-30 dec. 1989).
GAVRILESCU Nicolae - vicepresedintele organizatiei PRM Bucuresti.
Fost membru al CC al PCR' (1979-1984), ministru al Turismului si
Sportului (1982-1984), deputat de Gorj (1980), secretar al Comitetului
regional Brasov al PCR (1965), prim-secretar al Comitetului judeţean
Sibiu <11 PCR (1968), vicepreşedinte al UGSR (1971), prim-secretar al
Comitetului de r.artid si presedinte al Comitetului executiv al
Consiliului popular al 'judett.ilui Gori (1978), vicepreşedinte al
Comitetului executiv al Consilfului popular al judeţului Galati (1982).
MINCU Iulian - deputat PRM de Ialomita 2000-2004, deputat PDSR
1992-1996. Fost ministru al Sănătătii (1989).
MURESAN Ioan - deputat PRM de Sălaj 1992-1996. Fost membru al CC
al PtR (24 nov.-22 dec. 1989), secretar al Comitetului regional Cluj al
PMR (1964), prim-secr. al Comit. de partid Zalău (1985-1989).
580
NEACŞU Ilic - deputat PRM de Hunedoara 1996-2000, 2000-2002, mem-

bru al grupului parlamentar PSD 2002-2004. Fost activist PCR în Yîlcea.
PRIBEANU Gheorghe - deputat PRM de Timiş 2000-2004. Fost şef al
gospodăriei UTC Timiş.
ALŢII
DOMOKOS Geza - reprezentant al UDMR din CPUN (9 februarie -11

mai 1990), deputat de Covasna, ales la 20 mai 1990 (legislatura 9 iunie
1990-14 octombrie 1992). Presedinte al UDMR din momentul consti-
tuirii acestei formatiuni politice (25 decţmbric 1989) pâna la congre-
sul de la Brasov (15-17 ianuarie 1993). Inainte de 1989, absolvent al
Institutului "Maxim Gorki" din Bucuresti (1954). Activist al PCR
(1965-1968); membru supleant al CC al PCR Debuteaza ca ziarist în
presa maghiara din Sfântu Gheor~he (1947) reporter special la "Elore"
(1954-1956); rcdactor-sef la "Piomr" (1956-1957), "Ifjumunkas" (1957-
1961 ); redactor-sef adjunct la "El ore" (pîna în 1969); director al editurii
"~riterion" (de la înfiintarea acesteia).
K!RAL Y Karoly - senator UDMR 9e Covasna, vicepresedinte al
Senatului pîna în dec. 1991. Inainte de 1989, activist în miscarca
comunista de tineret la Canalul Dunarc-Marca Neagra (1950-1952),
Bicaz (1952-1954). Prim secretar al UTM la raioanele Buhusi si Piatra
Ncamt, secretar la Regionala Bacau a UTM. A fost, între 1956 si 1965
prim secretar al UTM din Regiunea Autonoma Maghiara, membru al
CC al UTM. Prim secretar al Comitetului raional de partid -
Ghcorghieni (1965-1966), activist în aparatul CC al PCR (1966-1968),
prim secretar al Comitetului Judetean PCR si presedinte al
Consiliului popular judetean Covasna (1968-1972), membru al CC al
PCR si membru supleant al CPEx al PCR (din 1969), deputat MAN
(1969-1974), membru al Consiliului de Stat al RSR, vicepresedinte al
Consiliului National al Oamenilor Muncii de Naţionalitate Maghiara
(1969-1977), director general la Combinatul de exploatare si industri-
alizare a lemnului Caransebes (1972-1973), presedinte al Uniunii
Cooperativelor Mestesugaresti din Judetul Mures (1973-1978) direc-
tor la Fabrica de Conserve Mures (1978-1990).
IONEL Vasile - consilier prezidential al presedintelui Iliescu, seful
Marelui Stat Major (aecembrie 1989 - mai 1991). Inainte de 1989,
adjunct al Ministrului Apararii Nationale 1965-1980, adjunct al
Mmistrului Transporturilor si Telecomunicatiilor si director general
al centralei Canafului Dunare-Marea Neagra numit în iunie 1980,
adjunct al ministrului Aprovizionarii Tehnico Materiale si
Gospodaririi Fondurilor Fixe 1984-1989.
PAN CEA Marin - consilier prezidenti,al si secretar al Consiliului Suprem
de Aparare a Tarii (1990-1994). Inainte de 1989, atasat militar în
Franta, Belgia, Iugoslavia si Maroc 1968-1985, comandant al
Centrului Militar Juaetean Braila 1988-1989.
581
ANEXA 3
AVERILE DEMNITARILOR
Datele prezentate sunt prelucrate din declaratiilc proprii de avere întocmite
conform Legii 161/2003 si se refera la cei mai reprezentativi membri ai
Guvernului si Parlamentului.*
Prescurtări folosite: Terenuri: t.i.- terenuri intravilane; t.a.- terenuri agricole;

1.r.- terenuri forestiere; t.v.- terenuri viticole. Case: vila; ap.- apartament; c.v.-
casa de vacanta; gars.- garsoniera; s.com.- spatii comerciale. Masini: aut.-
autoturisme; mol.- motociclete; amb.- ambarcatiuni; tr.-tractor. Bani (exprimali
în dolari SUA): dep.- depozite; c.c.- cont curent; cr.- creante; ob.- obligatii;
1.p.- titluri particulare.
MINIŞTRI
.\drian NASTASE - prim-ministru: case: un ap. de 378,89 m2 si 121,25 m2

dependinte: terenuri: t.i. de 0,07 ha, t.a. de 4,8 ha, t.f. de 2,75 ha,, o ferma
in comuna Cornu: masini: un aut. Mitsubishi; bani: 250.000 $ (dep., c.c.,
cr., ob.) si actiuni la 2 firme; valori: colectii de icoane, obiecte decorative,
caric, mobila, covoare, timbre, arme.
Dan Ioan POPESCU - ministrul Economiei si Comertului, vicepresedinlc PSD:
casc: I vila ( 131 m 2 ); 4 ap. de I 09,34 111 2 Ş I 32,37 m 2 Ş I 00,00 m 2 Ş I 09,00
m2; terenuri: 1.i. de 14.629 m 2 Ş 10.000 m 2 Ş 6.843 m' Ş 1.920 m2, I.a. de
20, 27 ha, (terenuri fara valoare de impozitare conform O.U. 36/2002);
masini: aut. ,\UDI; bani: 225.831 $ (dep. si c.c.) Ş acliuni (solia)
Mircea GEOANA - ministrul Afacerilor Externe: case: I ap. de 98 m2;
terenuri: t.i. de 1000 m 2 ; masini: I aut. Volkswagen; bani: 200.000 $ (dcp.,
c.c., t.p.) în SUA.
Mihai Nicolae TANASESCU - ministrul Finantelor Publice: case: I vila de
543 111': 2 ap. de 50 m' Ş 140 m': 2 ap. închiriate pentru birouri: 74 111' Ş
75 m': masmi: 2 aut.: I Volkswagen, I Mercedes Benz: bani : 300.000 S
(c.c .. dcp., fond invest., ob.) Ş acliuni la 2 linne
Ioan I. TALPLS - ministru de Stal pentru Coordonarea Activitalilor din
Domeniile Apararii Nationale. lntegrarii Europene si Justitiei: cast:: 3 vile
de (420 m'Ş359,59 m' Ş 162 m'); I ap. de 143,17 m'; terenuri: t.i. de I.OOO
m': t.a. de I ha Ş 1,5 ha; masini: aul. Volkswagcn Passat 2003; I amb.:
bani : 5. 600 $ (dep.)
Petre DAEA - ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii: cast:: I vila. de
165,26 111': I ap. de 63,59 m2; terenuri: t.i. de 1.904 111';1.a. de 1.746 111'; t.L
de 6.400 111'; 111asini: I aut. Dacia Break
• Pe site-ul Asociaţiei pentru Educaţie Cetăţenească (ASPEC) - www.aspec.ro - se găseşte

•;sta completă a averilor parlamentarilor.
582
Tudor Miron MITRFA - ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului:

casc: 2 vile de 276,36 111 2 + 146,38 m2 ; I ap. de 76,84 m2 ; masini: aut.
Toyota RAV4; hani: 66.707 $ (dep. si c.c.)
Ovidiu BRÎNZAN - ministrul Sanatatii: case: 2 vile de 283 m2 + 308 111 2 ;
terenuri: t.a. de 6.767 111 2 + 17.300 m 2 ; bani : 60.000 $ (credit ipotecar si
c.c.) + actiuni la 2 firme
Eugen BEJINARIU - ministru la Secretariatul General al Guvernului: casc:
I vila. de 275 m2 ; I ap. de 85 m2 ; terenuri: t.i. de 1500 m2 + 480 m 2 ; masini:
I aut. Ciclo; motoscuter Yamaha SBY; hani : 90.000 $. (dep., cr.)
Ioan Mircea PASCU - ministrul Apararii Nationale: case: 2 vile de 269
m2 + 149,85 m2; I ap. de 95,82 m2 ; terenuri: t.i. de 3.825 m2 ; masini: I aul.
Suzuki Vitara
Spcranta Maria IANCULESCU - ministrul Mediului si Gospodariri Apelor:
case: I vila. de 150 m2 ; I ap. de 70 m 2 ; terenuri: t.i. de 5000 m2 ; masini:
aut. Skoda
Cristian DIACONESCU - ministrul Justitiei: casc: 2 vile de 260 111 2 + 3/8 din
50 m2; 2 ap. de 11 O m2 + 3/8 din 62,81 m2; terenuri: 1.i. de 360 m2;t.a.: 3/8
din 1200 m2
Marian-Florian SANIUTA - ministrul Administratici si Internelor: casc: 2 ap.
de 66 m2 + 74,5 m2 ; terenuri: t.i. de 1261 111 2 ; masini: I aut. Dacwoo
Espcro; bani : 41.056 $ (dep.) + actiuni la I tinna
Gheorghe EMACU - ministru delegat pentru administratia publica: casc: I ap.
de 80 m2 ; terenuri: t.a. de 2304m 2 + 2400 2 + 1OOO m2;
Alexandru ATI IANASIU - ministrul Educatiei si Ccrcctarii: case: 1 ap. de 68
111 2 ; terenuri: t.a. de 8 ha; masini: I aut. Alfa Romeo; bani : 70.000 S
(dep.,c.c.,ob.)
Alin TEODORESCU - SefCancelarie la Cancelaria Primului-ministru: casc: 2
ap. de 90 111 2 + 75 m2; masini: I aut. Renault Clio; bani : SO.OOO$ (dcp.,
ob.) + actiuni la I linna
Razvan THEODORESCU - ministrul Culturii si Cultelor: casc: I vila. de 800
m2 ; I ap. de 122,85 m2 ; terenuri: I.a. de 60 ha;
Bogdan Nicolae NICULESCU DUVAZ - ministru delegat pentru rclatiilc cu
partenerii sociali: terenuri: t.a. de 1,25 ha; case: 3 vile de 240 111 2 +145 m2 +
160 111 2; masini: 1 aul. Audi; bani: actiuni la 1 firma
Eugen DIJMARESCU - ministru delegat pentru comert: casc: 1 ap. de 221 111 2 ;
masini: I aut. BMW; bani : 30.000 $ (dep.)
Vas iii: PUSC AS - ministrul ddegat - negociator scf la Uniunea Europeana:
casc: 1 vi la de 120 m2 ; 2 ap. de 33 m' + 51, 19 m2; masini: I aut. Mi:n.:cdcs Bcnz
Ionel BLANCULESCU - Ministru delegat pentru coordonarea autoritatilor de
control: case: 2 ap. de 78 m2 + 33%, 95 m2; 2 gars; masini: 2 aut.: I
Peugeot 206 + I Volkswagen; bani: 10.759 $ (ob.)
Victor PONTA - ministru delegat pentru controlul implementarii programelor
cu finantare intemationala si unnarirea aplicarii acquisului comunitar: casc:
I vila de 85 1112; 1 ap. de 91,75 m2 ; bani: 30.000 $ (ob.)
583
PARLAMENTARI PSD
Valentin Gigel CALCAN - deputat: casc: 2 vile de 141,24 m 2+ în construetie:
3 ap. de 58,02+62,03+48,09 m 2 ; terenuri: t.i. de 11.173, 15 m 2 ; t.a. de
136.782,9 1112; t.f. de JO.OOO 1112; pasune de 72.671 111 2 ; 111asini: I mot.
l3MW: bani : 1.600.000 $ (dep., c.c., dividente)+ chirie teren încasata de
I 0.900 $/an + actiuni la 8 finne
Mihail FÂCA-dcputat: case: I vila. de 140 1112; terenuri: t.i. de 1.800 +1.763
m2; t.a. de I I .OOO m2; masini: 3 aut.: I Renault, I Peugeot, I Dacwoo; bani
: 2.200.000 $ (dep., c.c., cr., oh.)+ aetiuni la I finna
Annas IOSIF - deputat*: case: I c.l. de 263 m 2 ; I c.v. de 286 m2; terenuri: I.a.
de 1.811 m 2 + 300 m 2 +5.000 111 2 ; 111asini: I aul. Mercedes S 300; bani :
450.000_$ (dep., cr.) + actiuni la 9 firn1c
Culita TAR ITA - deputat: case: 2 vile de 200 m2; 4 ap. de 95 m 2 + I 00 111 2 +650
111 2 ; terenuri: t.i. de 1.263 m 2 + 2.223 m 2 +800 m2; I.a. de 15 ha; t.f. de 2ha;
bani : 360.000 $ (dep., cr.)+ actiuni la 9 finne
Constantin NITA - deputat: case: 3 vile de 50 m2;+80 m2;+603 m 2 ; I ap.;
terenuri: Li. de 750m 2 +450m 2 +725 m 2 1.a. de 3.333 m 2 +1.925 m 2 +2.900
111 2+ 21 O m2; bani : actiuni la 4 firme
Ioan STAN - deputat: case: 2 vile de 1.356 m 2 ; I s. corn. de 2.500 m 2 ; 2 ap. de
140 m2 : terenuri: t.i. de 3.600 m 2t.a. de 30.900 m 2 ; masini: 2 aut.: I Mercedes,
I Daewoo; 2 autobasculante Raba si SRD; bani : actiuni la 2 finne
Dinu MARIN - deputat: case: I vila de 294,09 m 2 ; I ap. de 171,56 m 2 ;
terenuri: t.i. de 500 m; bani: 430.000 $ (c.c., dcp., cr., dividente)+ porto-
foliu bursier +actiuni Ia 7 firn1c
Iulian Costel TOCU - deputat**: terenuri: t.i. de 3,4 ha; t.a. de I, I ha; casc: 3
vila de 2.300 111 2 + I 00 m 2 ; 2 s.co111. de 500 m 2 + 1.200 m 2 ; 3 ap. de 200 m 2 ;
111asini: I aut. Nissan; bani : 306.000 $ (dcp., cr.) + alte bunuri aducatoare
de venituri de peste 6.000 $/an + actiuni la 6 finne + alte activitati cu
scop lucrativ cu valoare de peste 6.000 $/an.
Doru Ioan TARACILA- senator: case: 1/4 vila. de 85 m2; I ap. de 118 m 2 ;
terenuri: t.a. de 5 ha; masini: I aul. Volswagen Passat; bani : 90.000 $
(dep.,dividente) + aetiuni la 8 timie+ 2 cupoane
Gheorghe DUTU - senator: casc: 2 vile de 439 m 2 +200 111 2 ; terenuri: t.i. de
439+ 300 m 2 ; I.a. de 31.600+5 l.200+4.900 111 2 ; masini: I aul. CIELO: bani :
15.000 $ (c.c.) + actiuni la 4 finne
Aristide ROH3U - senator: terenuri: t.i. de 1.960+47.8+137.4 m 2 ; t.f. de I.OOO
m 2 : casc: I vila de 40 m 2 ; I s. corn. de 252,01 m 2 ; I ap. de 40,9 m 2 în Franta;
I ap. de 224.35 m 2 ; bani : I milion$ (dep., c.c., cr.) + actiuni la I firma
• Conform anchetei Top 300, publicată de revista Capital în 2004. Iosif Armaş are o avere de
200 de milioane dolari.
"Conform anchetei Top 300, publicată de revista Capital în 2004, Iulian Costel Ţocu are o
avere de 45-50 de milioane dolari.
584
Constantin TOMA - senator*: terenuri: t.i. de 6.000 m2+ I 71 m2+ 30.240

m2 + 750 m2 ; case: 4 vile de I O m 2 + 171 111 2 + 365 m2 +503,26 111 2 ; bani :
230.000 S (cr., ob.) + actiuni la 5 fim1e
Nicu SPIRIDON - deputat: casc: I vila de 485 111 2 ; terenuri: t.i. de 700 m2 ;
111asini: I aut. Volvo; bani : 900.000 $- valoarea actiunilor la I lirma
Stanciu ZISU - deputat: casc: I vila de 480 m2; 2 s. corn. de 925, 74 m2 + 450
m2 ; IO ap. de 78,95 m2+ I06 m2+ 39. I 6 m2 + 5 I. 20 m2 -t- 61. 73 m2 + 39. 97
m2 + 40.27 m2 + 44,08 m2+ 99,0 I m2 + 95.62 m2 : terenuri: t.i. de 360 m2 -'- 20 I
m' + 16.64 ha+ 2,48 ha : 1.a. de 7,59 ha; bani : 52.000 $ (dep .. cr.) + actiuni
Cristian-Sorin DUMITRESCU - deputat: casc: I vila de 206 m2 ; 5 ap. de 81,3
m2 + 53,24 m2 + 63,98 m2 + 151 m2 +83 m 2 ; terenuri: t.i. 2.000 m', 1.500
m2 + 511 m2 + 270 m2; masini: 2 aut.: I Jeep, I Audi: bani : I OU.OOO S
(credite) + I O.OOO $/an din chirie încasata + actiuni la 4 firme
Tudor Marius MUNTEANU - senator: casc: I vila de 200 m2 ; 2 ap. de 82,21
m2 + 39, 74 m2 ; terenuri: I.extravilan de 2.440 m2; masini: I aut. Ciclo; bani:
30.000 $(credite)+ actiuni la 3 finne
Viorel STEFAN - senator: casc: 2 ap. de 231,83 111 2 + 178,5 111 2 ; 111asini: I aut.
Fiat Bravo; bani : 120.000 $ (c.c., cr., ob.) + actiuni la 6 firme
Viorel GI IEORGHIU - deputat: terenuri: t.i. de 9.000 m2 ; t.a. de 7 ha: casc: 3
vile de 294 m2 +220 m2+ 84,5 m 2 ; 2 ap. de 72 m2 +127 m2 : masini: 6 aut.:
3 BMW, I Toyota Corolla. I Ford Transit, I ARO; hani: 125.000 S (dcp.)
+ actiuni la 3 firme
Nelu PUJINA - senator: casc: 2 vile de 185 m2 +255 m2 ; 2 s.com. de 73.26 m"
+398.66 m2 ; terenuri: t.i. de 94 m2 +2.381 m2 ;1.a. de 6.91 ha: lăneata de
1.061 m2 ; bani : 80.000 $ (dcp., cr.• ob.) + actiuni la 6 linne
Ion SECIIE - senator: terenuri: t.i. de 1.432 m 2+380 111 2+2.256 111 2 : t.a. de 3.55
ha; casc: I vila de 791 m2 ; masini: I aut. Mercedes: hani: 400.000 S (dcp ..
c.c .. cr.) + actiuni la 4 firme
Endrc BERECZKI - deputat: casc: I vila de 100 m2 ; I ap. de 82 111 2 ; terenuri:
t.i. de I .OOO m 2 ; masini: 3 aut.: I AUD!, I DAEWOO LFGANTZA, I
TICO: bani : 140.000 $ ( dep .. c.c., cr.) +alte activitati cu venituri anuale
peste 6.000 $ + actiuni la 3 firme
Niculae Napoleon ANTONESCU - deputat: casc: 3 ap. de 119 111 2 +61 m2
+147 m2 ; terenuri: t.i. de 500 m2 ; I.a. de 2.500 111 2 ; t.f. de 3.300 111 2 ; masini:
I aut. Dacia Nova: bani: 47.000 $ (dep.) + actiuni la 5 firme
Scarlal IRIZA - deputat: casc: I vila de 220 m 2 : I s. eom. de 44 m2; terenuri:
t.i. de 1.512 m2 ; bani : 130.000 $ ( dcp .. cr.• certificate de trezorerie) +
actiuni la 14 finne
Trita FANITA - senator: casc: I vila.; I ap. de 174,65 m2 : terenuri: t.a. de 4 ha:
bani : 3 I O.OOO$ (cr., ob.) + actiuni la 3 firme
Ioan TIMIS - deputat: casc: 2 vile de 80 m2 + 200 111 2 : 2 s. corn. de 23.15 m2
+40 m2; terenuri: t.i. de 2.000 111 2; hani: 16.000 $ (cr.. ob.) + actiuni la 3 lirme
• Conform anchetei Top 300, publicata de revista Capital in 2004, Constantin Toma are o
avere de 30-35 de milioane dolari.
585
Sergiu Florin NICOLAESCU - senator: case: I vila de 180 m 2 ; 2 ap. de 300

111 2 ; terenuri: t.i. de 151 111 2 ; t.f. de 1.997 m2; masini: I aul. Renault; bani :
335.000 $ (dcp.) + actiuni la I timia; valori: o colcctie de ceasuri, de arme,
obiecte de arta si bijuterii de familie
Grigore ZANC - senator: casc: I vila de 207 m 2 +70 m 2 ; terenuri: t.i. de 0,061
ha; t.f. de 0,35 ha; masini: I aut. Ford Fiesta; bani : 20.000 $ (dep., cer-
tificate de trezorerie) + actiuni la 21 timie
Florin GEORGESCU - deputat: case: I ap. de 80 m 2 ; terenuri: Li. de 1.112,'.'8
m 2 ; bani: 140.000 $ (dep.) + dividente peste 6.000 $/an+ actiuni la 3 firme
Nicolae VACA ROIU - senator: case: 2 vile de 602,88 m 2 + 34 m 2 ; I ap. de
116,34 m 2 ; terenuri: Li. de 204,49 m 2 + 1.996,57 m 2 +532 m 2 + 315 m 2 ; I.a.
de 5,28 ha; bani: 13 milioane$ (dep., c.c., certificat de trezorerie)+ actiu-
ni la I firma
Eugenu ARN AUTU - deputat: case: 2 vile de 400 111 2+ 600 111 2 ; terenuri: l.a. de
12 ha; n_iasini: I aut. Voswagen; bani : 90.000 $ + actiuni la 3 firme
Alin CIOCIRLIE - senator: casc: I vila de 120 m 2 ; 2 ap. de 80 111 2 +60 111 2 :
terenuri: t.i. de 240 1112; bani : 60.000 $ (c.c., dcp .• cr.) + portofoliu bursier
Viorel HREBENCIUC -deputat: case: I vila. de 200 m2; terenuri: t.a. de 52
ha; bani: 185.000 S (dep.) + actiuni la 2 firme
Tudor BALTA - deputat: casc: I vila de 220 m 2 ; 2 ap. de 74 m 2 +82 111 2 ;
terenuri: t.a. de 3,5 ha; bani : 180.000 $ ( dep.) + actiuni la 3 firme
Dan VERBINA - deputat: casc: 2 vila de 70 111 2 +116 m2; 2 ap. de 65 m 2 +67 m 2 ;
terenuri: t.i. de 2.500 111 2 +3.901 m2; masini: I aul. Dacia, Iamb; bani:
65.000 $ (dep .. cr.) + actiuni la 2 firme
Ion SOLCANU - senator: case: 2 vile de 709,29 m2; terenuri: t.i. de 1566,26
m 2 +765 m 2 + 2001 111 2 ; I.a. de 3,92 ha; t.f. de 0,075 ha; masini: I aut.
Tico; bani : 76.000 $ (dep., cr., ob.)
Antonie IORGOVAN - senator: case: I vila de 320 111 2 +274 111 2 anexe; I ap.
de 179,49 111 2 ; terenuri: t.i. de 0,54 ha; t.a. de 3,31 ha; masini: I aul. Opel
Corsa; bani : 220.000 $ (dep., cr.• ob.)
Ion PLATICA VIDOVICI - senator: case: 2 ap. de 66,31111 2 +115 m2; terenuri:
I.a. de 0,7 ha; masini: I aut. Cadrilacl; tr. VR-455, I remorca utilitara
REMO; bani : actiuni la 3 finnc
Mihai RAR - deputat: casc: I vila de 210 m 2 ; I ap. de 92,8 111 2 ; bani: 27.000 S
( cr.. ob.) + actiuni la 2 firme
Elena SPOREA - senator: terenuri: t.i. de 1.260 111 2 ; I.a. de 650 111 2 ; t.a. cxtra\'i-
lan de I O ha; case: ½ vila de 84 m2; I ap. de 77,82 m2; masini: I aut.
Volswagcn Passat; bani : 40.000 $ (dc_.r,-, cr.) + actiuni la 5 linne
Melu VOINEA - senator: case: I vila de ~40 111 2 ; 2 ap. de 82 111 2 +57 111 2 ;
terenuri: t.i. de 1.218 111 2 +2.658 111 2 +2.700 m 2 + 1.442 111 2 ; masini: 2 aut.: I
Daewoo Espero, I Dacia 131 O; bani : 11.500 $ ( cerii ficate de trezorerie) +
actiuni la 3 timie
Ion RADO) - deputat: case: I vila de 130 m 2 ; I ap. de 90 111 2 ; terenuri: t.i. de
0,7 ha; t.f. de 14 ha; masini: I aut. Audi A6; bani: actiuni la 2 lirme
Nora Cecilia REBREANU - senator: casc: I vila de 34,1 m2; I ap. de
I I0,77 111 2 ; terenuri: t.i. de 1.440 m 2 ; t.a. de 0,5 ha; masini: I aut. Volvo;
bani : 27.000 $ (dep.)
586
Cornel BADOIU - deputat: casc: I vila de 300 111 2 ; 2 ap. de 90 111 2 -i-58 111 2 :
terenuri: t.a. de 6.500 111 2 ; masini: 2 aut.: I OPEL. I Dacia 131 O; bani :
150.000 $ (dep., cr., ob.) + actiuni la I firma
Valeriu Stcfan ZGONEA - deputat: case: I vila de 84 111 2 ; I ap. de 70 111 2 ;
terenuri: t.i. de 1.3 75 111 2 ; bani : 16.000 $ ( dcp.)
Adrian PAUNESCU - senator: casc: 6 vile de 25,2 111 2 +224 m2 + 120 111 2 + 229
m2 +36,24 m2 +87,5 m2 ; 3 ap. de 45 m2 +93,97 111 2 +90 m2 ; terenuri: t.i. de
7.262 111 2 +6.700 111 2 +548 111 2 +200 m2 ; I.a. (12,6 + 5) ha+ 2.738 m2 ; masi-
ni: I aut. Toyota Land Cruiser; bani : 15.000 $ (dcp.) + actiuni la 2 firme
Ion BURNEI - deputat: casc: I vila de 450 m 2 ; I s. com. de 150 m 2 ; terenuri:
t.i. de 10.800 m2 ; I.a. de IO.OOO rn2; bani: peste 6.000 S (cr.)
Victor BERCAROIU - deputat: casc: I vila.; I ap. de 69.48 111 2 ; terenuri: t.i.
de 2.474 111 2+7.860 111 2 ; masini: I aut. TICO; bani: I I.OOO$ (credit)+
actiuni la 2 firme
Aureliu LECA - senator: case: I ap. de 90 m2: terenuri: t.i. de 2.360 111 2 : masini:
I aut. Espero; bani : 18.000 $ (dep.)+ actiuni la I firma
Dumitru CIIIRITA - deputat: casc: I vila.: I ap. de 93,98 111 2 ; terenuri: t.i. de
1.100 rn 2 ; t.a. de 22.900 m2 ; masini: I aut. LADA; I aut. Skoda în lcasing:
bani : actiuni la I fimrn
Vasile BLEOTU - deputat: casc: I vila de 150 m2; I s.com. de 132,48 1112; I
ap. de 51,46 m2 ; terenuri: t.a. de 2,5 ha; masini: I aut. ABRAT; bani :
46.000 $ (cr.) + venituri anuale de aprox. 6.000 $ + actiuni la 2 firme
Mircea BUCUR - deputat: casc: 2 vile de I 00 m2 + 200 111 2 ; I s.com. de 28111 2 +
t.i.; I ap. de 98.8 1112; terenuri: t.i. de 7.000 111 2 ; t.a. de 5.000 111 2 ; zona turis-
tica de 600 1112; bani : actiuni la 2 firme
Gcorgiu GINGARAS - deputat: casc: I vila de 121 1112; I ap. de 72,36 111 2 ; I
ap. în constructic; terenuri: t.i. de 1.612 111 2 ; t.a. de 1.801 111 2 +9.010 1112;
masini: 2 aut.: I Volswagen, I AUD!; bani : actiuni la 2 firme
Victor NEAGU - deputat: casc: 2 vile de 132 111 2 + I 80 111 2 : 3 ap. de 77 111 2 +43
m 2 +98 111 2 : terenuri: t.i. de 1.800 111 2 ; masini: 2 aut.: I Volvo. 1 .Jeep: bani :
peste 6.000 $ (dcp.) + actiuni
Ion NEAGU - deputat: casc: 3 vila de 502 1112; I ap. de 80 111 2 : terenuri: t.i. de
779 111 2 : masini: I aut. Daewoo; bani : 270.000 S (dep .. cr.)
Tiberiu Paul NEAMTU - deputat: case: I vila de 450 m2 ; terenuri: t.i. de 5.000
m2 ; t.a. de 2,5 ha: bani : 60.000 $ ( cr., ob,) + actiuni la 4 firme
Timotei STUPARU - deputat: terenuri: t.i. de 1.400 m2 ; I.a. de IO.OOO 111 2 ; 2
t.extravilanc de 1.300 111 2 + 1400 111 2 ; casc: I vila de I 44 111 2 ; 3 s.com. de
777 rn 2 ; I ap. de 93 111 2 ; masini: I tr. U650; bani : actiuni la I firma
Doru Petru CRACIUN - deputat: terenuri: t.i. de 271 111 2 ; I.a. 1.500 1112; casc: 2
vile de 194111 2+171111 2 ; masini: I aut. AUDI; bani: 120.000 S (dcp., cr.) +
actiuni la I finna
Ristea PRIBOI - deputat: casc: I ap. de I 08 1112; terenuri: t.i. de 2.000 m 2 ;
masini: 2 aut.: I Ford Maverik, 1 BMW: bani: 16.000 S (c.c., dcp.) +
actiuni la 2 firme
Minica BOAJA - deputat: casc: I vila de 150 1112; I ap. de 67 1112; terenuri: t.i.
de 1.500 m2 ; masini: 2 aut.: I Renault, I Skoda
587
Sorin Mircea OPRESCU - senator: case: I vila de 425 111 2 + teren în jurul casei
de 2.800 111 2 ; I ap. de 142 1112; terenuri: t.i. de 500 1112; 111asini: I aut.
13MW; bani : 43.000 $ (dcp.)
Ioan ANDREI - deputat: casc: I vila în constructic; I ap. de 81 1112; terenuri:
t.i. de 750 111 2 ; masini: I aut. Ford Escort; bani: 9.000 $ (dep.)
Vlad Adrian CASUNEAN - deputat: case: 2 vile de 197 rn 2 ; I sura de 70,6 111 2,
3 grajduri de 222 rn 2 + 234 111 2 +256 rn 2 ; terenuri: t.i. de 0,83 ha; I.a. de
17,5 ha; tS de 3 ha; masini: 2 aut.: I AUDIA 4, I Dacia Brcak ; bani :
15.000$(cr.)+actiuni la I timia
Traian DOBRE - deputat: casc: 2 vile de 96 111 2+80 m 2 ; I ap. de 69 m 2 ;
terenuri: t.a. de 2.000 rn 2 +672 rn 2 ; bani : actiuni la 7 linnc
Carmen DUMITRIU - deputat: case: 2 vile de 150 m 2+80 m2 I ap. de 97 111 2 ;
bani : 75.000 $ (ob.)
Filip GEORGESCU - deputat: casc: 2 vile de 360 111 2 + I 00 111 2 ; I ap. de 86 m';
terenuri: t.a. de 40, I m2 ; t.f. de 5,6 111 2 ; masini: 2 aut.: I Mercedes, I
Volswagcn; bani : 83.000 $ (dcp.)
Alexandru LAPUSAN - deputat: case: 2 vile de 190 rn 2 + 115 111 2 ; 2 ap. de 95
111 2 +46,5 111 2 ; terenuri: t.i. de 9,60 ha+ 0,71 ha +0,07 ha; I.a. de 1,22 ha;
bani : 31.000 S(dcp.) + actiuni la 3 lim1c
Petre POSEA - deputat: case: I vila de 120 1112; terenuri: t.i. de 9,5 ha; I.a. de
6,75 ha; t.f. de 10 ha; 111asini: 2 aut.: I Peugeot 206, I ARO; bani: JO.OOO
$ (dep.) + actiuni la I lir111a
Corneliu Ovidiu PETRESCU - deputat: case: 3 vile de 150 111 2 +120 111 2 +70
111 2 ; 2 s.com. de 70 1112; I ap. de 63 m 2 ; 2 gars. de 21 m 2 +2 I 111 2 ; terenuri:
t.i. de I.OOO 111 2 ; t.a. de 4.2 ha; bani: 13.000 $ (credit)
Rodica NASSAR - deputat: case: I vila de 465,77 111 2 ; I ap. de 83,98 111 2 ;
terenuri: t.i. de 3.950 111 2 ; 111asini: I aut. Jeep Grand Chcrokce; bani :
93.000 $ (c.c., dep. cr.) + actiuni la I finna
Ioan POP DE POPA - senator: casc: 2 ap. de 211,40 m2 + 128, I O 111 2 ; masini: I
aut. Skoda; bani : 480.000 $ (dcp., c.c., cr., ob.)
Scrban Alexandru BRADISTEANU - senator: casc: 2 vile de 780 111 2 + 183 1112;
2 ap. de 180 111 2 +56 111 2 ; terenuri: t.a. de 10 ha; masini: 4 aut.: 2 Mercedes,
I Baxtcr Porchc, I Volswagen; I 11101. Harlcz; bani : 20.000 $ (dep.)
Matei Agathon DAN - deputat: casc: I ap. de 197,54 m 2 ; masini: I aut.
Skoda Fabia; bani: 12.000 $ (c.c.) + act1uni la 5 linnc
Octav COZMANCA - senator: casc: I vila de 260 m2; I ap. de 154,28 m';
terenuri: t.i. <le 0,5 ha; I.a. de 3,4 ha; masini: I aut. Audi; bani : 28.000 S
(dep.) + actiuni la I firma
Mihai Adrian MALA IM ARE - deputat: casc: I vila de 31 O m2; I ap. <le 118111':
terenuri: t.i. de I.OOO 111 2 +3.600 111 2 ; t.a. de 3.900 111 2 ; t.f. de 99.969,875 1112;
m<1sini: I Oltcit
Ion l llRSU - senator: casc: 2 vile de 512,68 111 2 ; 2 ap. de 203,6 7 1112; terenuri:
t.a. de I 0,6 75 ha; 111asini: I aut. Audi A6; bani : 16.000 $ ( c.c.)
Ion HONCESCU - senator: case: I ap. de 49 111 2 ; terenuri: t.i. de 1.840 111 2 :
111asini: 2 aut.: I Mercedes, I Cielo; bani : 16.648 $ (dep.)
Valer DORNEANU - deputat: terenuri: t.i 103 acri.; I.a. (fcîneata) de 30 acri:
t.f. de 7 acri; casc: 2 vile de 52 111 2 ; I ap. de 125,31 m'; bani : aetiuni la I
timia
588
Ovidiu Tiberiu MUSFTLSCU - deputat: casc: I vila de 94 m2 ; I ap. de 70 111 2 ;

terenuri: t.i. de 14.800 1112; rnasini: o mol. APRILIA; bani: 76.000 S +
actiuni la 2 firme
Petru Scrban MII IAILESCU - deputat: casc: 2 vile de 400 111 2 + 124 111 2 ;
terenuri: t.i. de 0,7 ha; masini: I aut. Peugeot 406; bani ( în$): 37.000 $
(dep., c.c.) + actiuni la 2 firme
Lugcn NICOLICEA - deputat: case: I vila de 135,27 m2; I gars. de 22,81 111 2 ;
terenuri: t.i. de 412,77 111 2 ; rnasini: I aul. Audi A4; Iamb.; bani ( în S):
82.000 $ (dep. c.c., cr.) + actiuni la I linna
Tudor MOHORA - deputat: terenuri: t.i. de 0,33 ha; I.a. de O, I ha: casc: 2 \'ilc
de 150 m2 +65 m2; I ap. de 36,8 I m2 ; masini: I aut. Dacwoo; bani ( în S ):
16.000 $ ( c.c.) + actiuni la 2 firme
Pavel TODORAN - deputat: casc: 2 ap. de 56 m2 +52 111 2 ; terenuri: t.i. de 500111 2:
t.a. de 20 ha; masini: 2 aut.: I Volswagcn. I Dacwoo: I Ir. U650: bani ( în
$): 62.000 $ (cr.) -t- actiuni la 5 firme
Alexandru TH3ULCA - deputat: casc: 2 vile de 93 m 2 +44 m2 ; terenuri: t.i. de
990+7,700mp;t.t'. de I ha; luciu de apa de 1,855 m 2 : masini: I aut. Dacia
1310; bani ( in $): 15.000 $ (dep.) + actiuni la I firma
PARLAMENTARI PNL
Nicolae Vlad POPA - senator Brasov: casc: 3 vile de 350 m2 + I 00 111 2 ; 3 ap.
de 150 1112; terenuri: t.i. de 15.319 m2; I.a. de 33.520 m 2 ; masini: 4 aut.: I
BMW, I Jeep, I Fiat Bambi, I Dacia 1100, I tr. UTB 45 CI': bani : IO.OOO
$ (dep.) + actiuni la 2 firme
Dinu PATRICIU* - deputat (2000-2003): Arc o a\'crc de 300-350 de milioane
dolari. conform anchetei Top 300. publicata de revista Capital in 2004.
Viorel CATARAMA- senator ( 1996-2000): Arc o avere de 100-120 de mili-
oane dolari. conform anchetei Top 300. publicata de revista Capital în 2004.
Iustinian Mircea TEODOR - senator Constanta: casc: 1/12 vila de 102 111 2 ; 2
ap. de 74 111 2 + 36 1112; terenuri: t.i. de 750 111 2 ; I.a. de 2,25 ha; 2 1.r. de I
ha+ 4,5 ha;
l'aun Ion OTIMAN - senator Timis: casc: 4 vile de 662 111 2+ 332 111 2 : terenuri: 2
t.i. de I ha; 3 I.a. de 10 ha; masini: I aul. Tico; bani: 45000 S (dep.) +
actiuni la I firma
Paul Anton Nicolae PACURARU - senator Gaiali: casc: I ap. de 65, 15 m 2 ;
terenuri: I.a. de 50 ha; t.f. de I O ha; masini: I aut. Espcro; hani : 48.000 S
+ actiuni la 5 firme.
Anton MARIN - deputat PNL llli.w- viccprcscdintc al TOl-'AN Grun: casc: 3
vile de 742 m2 + 197 m2+250 1112; 3 ap. de 85 m2+57 1112+80 1112 ;
terenuri: I.a. de 50 ha; 1.r. de 25 ha; bani: 195.000 $ (dcp., c.c„ cr.) + actiu-
ni la 3 finne; valori: colcctie de tablouri în valoare de 97 .OOO $
• În lipsa declaratiilor de avere, datele referitoare la Dinu Patriciu si Viorel Catarama au fost
preluate dupa Topul 300 realizat de revista Capital
589
Anton IONESCU - deputat PNL Cluj: case: I vila de 3340 1112; I ap. de
1231112; terenuri: t.i de 1147 m2; masini: I aut. Renault Megane; bani:
625.000 $ (cr., ob.) + actiuni la 15 finne
Ion LUCI-IIAN - deputat PNL Prahova: case: 3 vile de 110 1112+94 1112+ 260 1112;
I s. com. de 87 m2; terenuri: t.i. de 400 1112; I.a. 10/6 ha; t.f. de 0,73 ha;
livada de O, I O ha; masini: 3 aut.: 1 Mercedes, I Ford Escort, I Olcit, I
remorca; bani: 14.000 $ (dep.) + peste 6.000 $ (cr.) + peste 6.000 $ (ob.) +
alte activitati cu scop lucrativ care depasesc 6.000 $ + actiuni la 3 firme
Catalin MICULA- deputat PNL Salaj: terenuri: t.i. de 1200 m2; masini: 3
aut.: I Renault, I Cielo, I Lada; bani : 490.000 $ (cr.) + actiuni la 2 firme
Vlad Octavian MOISESCU- deputat PNL Bucuresti: case: 2 vile de 380
m2+80 m2 ; terenuri: t.i. de 250 m2; t.f. de I O.OOO m2 ; masini: 2 aut.: 1
Citroen, 1 Rover Freelandcr; bani : 325.000 $ (c.c., cr.) + actiuni la 5 firme
Napoleon POP - deputat PNL Bucuresti: case: I ap. 120 m2 ; masini: 2 aut.:
I Ford Aspire, I Geo Tracker; bani : 13.646.000 $ (dcp.) + actiuni la 3
linne + alte activitati cu scop lucrativ care dcpascsc 6.000 $
Comei POPA - deputat PNL Bihor: terenuri: t.i. de 4600 m2; case: 2 vile de
300 m2+ 42 m2 ; 2 ap. de 63 m2 + 44,73 m2; bani : 58.000 $ (c.c.)
Calin POPESCU TARICEANU - deputat PNL Bucuresti: case: I vila de
500m2 : 1 ap. de 120 m2; masini: 4 aut: I Citroen 1955, I Citroen 1967, 1
Citroen 86, 1 Fiat 1966; bani : 604.000 $ (c.c., dividente)+ actiuni la 2 lirme
Dan Radu RUSANU - deputat PNL Hunedoara: case: 3 ap. de câte 350 1112; 1
s. product ie de 530 m2; terenuri: t.i. de 2,8 ha; t.a. de 46,5 ha; t.f. de IO
ha; bani : 70.000 $ (dcp.) + actiuni la 2 linne
Radu STROE - deputat PNL: case: I vila de 94 m2; terenuri: I.a. de 3,4 ha;
masini: 1 aut. Audi4; bani : 115.000 $ (dep., c.c.) + actiuni la I finna
PARLAMENTARI PD
Teodor CRACI UN TUDUCAN - deputat Caras-Severin: case: 3 vile de 800
1112 +534 m2+238 m2; 3 s.com. de 880 m2 + 180 1112 + 160 1112; terenuri:
t.i. de 12.672 1112; masini: 4 aut.: I BMW 735 K, I BMW 645, I BMW
X5, I ALBARBUGY; bani : 147.185 $ (chirii/an)+ actiuni la 4 firme
Ion CIRSTOIU - deputat Arges: casc: I vila de 200 1112 ; I ap. de 89,61 1112;
terenuri: t.i. de 600 m2; masini: I aut. Peugeot 406; bani: 38.321 $ (dep.)
Teodor CLADOVAN - deputat Bihor: terenuri: t.i. de 1,65 ha; I.a. de 1200 1112;
cast:: 2 vile de 173, 19 m2 + 680 m2 ; 2 ap. de 43 m2 + I 05,42 m2; masi-
ni: I aut. Volkswagen Golf; bani : 12 OOO$ (c.c.) + actiuni la 4 firme
Victor Sorin LEPSA - deputat Tulcea: case: 3 ap. de 71 x 3 m2; masini: 2 aut.:
I Lada, I Opel; bani : 34. 7 I 2 $ ( dt:p.c., cr, ob. )+ actiuni la I firma
Mircea MAN - deputat Maramures: case: 2 vile de 260 m2 +35 m2; 2 ap. de
11 O m2+ I 00 m2; terenuri: t.i. de 2 ha; I.a. de 3 ha; t.f. de I ha; luciu de apa
de 0,3 ha; masini: 2 aut.: I Daewoo Leganza, I WW Golf; bani: 35.570 S
(dep., cr., alte bunuri)
590
Alexandru MOCANU - deputat Telcomian: case: 2 vile de 300 1112 +160 m2; 2
ap. de 80 1112 + I 00 m2; terenuri: t.i. de 2.000 1112; 111asini: I aut. VW: hani
: 178. 758 $ ( dcp.c., cr.) + actiuni la 11 firme
Ion MOGOS - deputat lasi: casc: 2 vile de 60 m2 +400 1112 ; I ap.; I gars. de
30 m2; terenuri: t.i. de 1.600 1112; masini: I aut. Peugeot 206; hani : 17.708
$ ( dep .. cr., oh.)
Vasile NISTOR - deputat Bacau: case: I vila în constructic; I ap. de I 00 1112:
terenuri: t.i. de 437 1112; hani: 53.390 S (dcp., cr., ob.)+ actiuni la 9 firme
Ioan OLTEAN - deputat Bistrita Nasaud: case: I vila de 180 1112; 4 ap. de 280
m2; terenuri: t.i. de 5000 m2; 111asini: I aut. Matiz; bani : actiuni la 2 lir111c
Mihai STANISOARA - deputat Mchcdinti: casc: 2 vile de 203 m2 +132.72m2;
terenuri: t.i. de 860 m2 ; t.a. de 1460 1112; masini: 2 aut.: I Audi, I Opcl
Vectra; bani : 145.851 S (c.c., cr.)+ actiuni la I tinna
Ioan ONISEI - deputat Ncamt: casc: I vila de 20 1112 ; I ap. de 80, 7m2:
terenuri: t.i. de 2 ha; t.a. de 2,9 ha
Aurel PANA - senator Giurgiu- independent din februarie 2004: casc: I \'ila
de 240 m2; terenuri: t.i. de 1.5101112; masini: 4 aut.: I Ford- Sierra, I
Cielo, I Dacia 1300, I Oltcit; bani : actiuni la I firma
Romeo Marius RAICU - deputat Bucuresti: case: I ap. de 65 m2; terenuri: 2
t.i. de I.OOO 1112 +2.000 m2; t.a. de 1.500 m2; bani : 20.000 $ (c.c.) +
actiuni la 2 finnc
PARLAMENTARI UDMR
Attila VERESTOY- senator I larghita"': casc: I vila de 50 1112; 3 ap. de 200
m2; terenuri: t.i. de 6500 1112+ 350 1112 ; t.a. de 4 ha+ 5 ha; luciu de apa: masi-
ni: I aut. Audi S8: hani: 5.200.000 $ (c.c., dcp„ cr., ccrtilicatc de trc1nrcrie1 .-
actiuni la 16 linnc + actiuni la mai multe societali la Bursa de Valori
Ciyorgy FRUNDA - senator Murcs: case: 2 vile de 360 1112+80 1112; cab. de
avocatura de 70 1112 ; ½ ap. de 80 m2; terenuri: t.i. de 0.5 ha; I.a. de 0,5 ha
+ 0,5 ha; 111asini: I aut. Frcelandcr Land-Rover; bani: 145.000 $ (dcp.) +
actiuni la I firrna
Marko BELA - senator Murcs: casc: I vila de I49, 19 1112; I ap. de 4(1 m2 ;
terenuri: t.a. de 5,5 ha; 111asini: I aut. Renault Clio; bani : 30.000 S + actiu-
ni la I finna
Stefan PETE - senator Bihor: case: 1/i vila de 48 1112; I ap. de 46 1112 , 1/: ap.
de 76m2, 1/3 ap. de 30 1112; terenuri t.i. de 1500 m2; t.a. de 40 ha; 111asini:
I aut. Skoda Octavia; bani : I I.OOO$ (dcp.) + actiuni la 4 linnc
Valentin Zoltan PUSKAS - senator Covasna: case: I vila de 190 1112 +50 m2;
terenuri: 3 t.i. de 1100 1112, 500 m2, 600 1112; 111asini: I aut. Audi A4; bani:
8.200 $ (dep.) + actiuni la 4 finne
Denes SERES - senator Salaj: casc: I ap. de 58,451112; terenuri: t.i. de 500 m2;
t..a. de 3,5 ha; t.f. de 0,3 ha; masini: I tr. U650; bani: 43.000 $ (dcp.) +
actiuni la 3 lim1e
591
PREFECTI
Ion I. VASILE - prefect de Ouzau: case: 3 vile de 120 m2+ 63 m2 + 80 m2 ; I

s.co111. de 90 1112; I s.productie de 200 1112; terenuri: Li. de 0,02 ha; I.a. de
56,78 ha.; t.f. de 0,55 ha; masini: 3 aut.: I Range Rover. I Peugeot, I
Dacia Nova; I amb; bani : actiuni
Catalin Radu MARDARE - prefect de Bacau: case: 2 ap. de 81 m2 + 60 m2;
terenuri: La. de 4,24 ha+ 1,88 ha; masini: I aut. Rcnault Mcgane; bani :
25.000 $ (dep., c.c„ cr.) + actiuni
Valentin Claudiu CUIBUS - prefect de Cluj: case: I vila de 146 m2; I ap. de
65,36 m2; terenuri: t.i. de 370 m2; masini: 2 aut. Rcnaull Laguna; bani :
20.500 $ (dcp., certificate de trezorerie)+ actiuni la 4 fim1c
Victor SANDA - prefect de Dâmbovita: case: I vila de 400 m2; terenuri: I Li.
de 1.827 1112; masini: I aut. Volvo 60; bani : 91.000 $ (dcp .• cr.) + actiuni
la 5 firme
Teodor FILIPESCU - prefect de Ilfov: casc: I vila de 140 m2 ; I s.com. de
1000 1112; terenuri: I.a. de 5,38 ha; t.i. de 550 1112; masini: I aul.
Volkswagen: bani : actiuni la I firma
Ovidiu NATEA - prefi::ct de Murcs: terenuri: t.i. de 392 m2; I.a. de 9,0 ha.; t.f.
de 14, 18 ha.; casc: I vila de 142,64 m2; masini: I aut. Citroen; bani :
17.500 $ (dcp„ certificate de trezorerie)+ actiuni la 3 tinne
Gcorgica DIACONU - prefect de Prahova: case: I vila de 413 m2; I ap. de
52.09 m2; terenuri: t.i. de 1.993 m2; masini: I aut. Skoda Octavia; bani :
44.000 $ (dep., c.c., oh., certificate de trezozcric) + actiuni la I firma+
activitati cu venituri de peste 6.000 $
Ion RADUCANU - prefect de Timis: casc: 2 ap. de 323 m2; bani : SO.OOO$
(dep., împrumuturi)+ actiuni la 4 finne
Ioan Tll3ULCA - prefect de Vaslui: case: I vila de 40 m2; 2 ap. de 32,85 m2
+ 50 1112; terenuri: t.i. de 0,9 ha; t.a. de 27 ha; t.f. de 0,65 ha.; masini: 2
aut.: I Citrocn, I Dacia 131 O; bani : actiuni la I firma
Gheorghe MARTIN - prefect de Constanta: terenuri: t.i. de 2,9/015 ha.; I.a. de
2.45 ha: masini: 2 aut.: I Mercedes, I Porshe, ½ Cuier - bani: 30.000$(cr.);
I. Niculae BA DALAU - prefect de Giurgiu: terenuri: t.i. de 2100 1112 ; I.a. de
12.800 m2 + 2715, 58 m2; case: 2 vile de 863,62 1112 + 441 m2; 2 ap. de
59, 96 1112 + 61. 33 m2 ; bani : 19.000 $ (dcp.)
Mircea DUSA - prefect de Harghita: case: 2 ap. de 76,44 m2 + 53,05 1112;
terenuri: I t.i. de 113,61 m2; masini: 2 aut.: I Cielo, I Skoda Superb; bani :
20.500 $ (oh.)+ actiuni la I timia
592
Ion MUNTEANU - prcrcct de Nemt: case: I vila de 22,00 m2; I ap. de 9-l,58
m2: I s.com. de 37,20 1112: terenuri: t.i. de 1250 1112; masini: I aul. Peugeot 206
Marin DIACONESCU - prefect de Olt: case: I vila de I 33 1112; I ap. de 63, 7
1112; terenuri: t.i. de 0,39 ha; masini: I aut. Mercedes E 200 K; hani : acliu-
ni la 2 firme
Ionel CIUNT - prefect de Salaj: case: I ap. de 77 1112; terenuri: I.a. de 2.400
1112; masini: I aul. Yolskwagen; bani: 13.000 $ (dep.)
Gheorghe SÂRB - prefect de Bihor: case: I vila de 240 1112; 2 ap. de 150 1112 :
2 s.com. de 130/80 m2; terenuri: t.i. de 1728 1112; I.a. de I ha; masini: 2
aut.: I Volkwagcn, I Opcl
Mihai MA NEA - prefect de Braila: case: 2 vile de 175,50 1112 + I 37,89 m2;
bani : actiuni la 2 firme
Ion VARGAU - prefect de Tulcea: case: 2 ap. de 65 1112 + 51 m2; masini: I tr.
U 445, I tr. U 650; bani : 7.500 $ (dcp.)
George BAESU - prefect de Vrancea: casc: 2 ap. de 59 m2 + 92 m2; masini: I
aul. Daewo Leganza; bani : I I .OOO$ (credit)
Otilian NEAGOE - prefect de Brasov: casc: I vila de 220 m2: I ap. de 80 1112:
terenuri: t.a. de I 8 ha.
593
594
BIBLIOGRAFIE
Volume
Airinei. Simion. U11 sfert de veac de Sernritate. Braşov. Editura Transilvania Expres. 2002.
Alexe, Vladimir. Ion 1/ie.m, - hi„grafia wcretâ. Ploieşti, Editura Elit Comentator. 2000.
Al mod. Mark. Gorhachev mul 1/,e E.1·1-E11rof1t'C1/I Revo/11tio11s. Londra. 1990.
Amlronic, Octavian. Tume11I cwulida/ilor f'l!lllr11fi111c1ia de preşedillle al Rom,i11iei: a11g11st-
11t1iemhrie /Y96. Bucureşti, Funda!ia AlcgRO, 2000.
Badea. Dan. A,·erea Preşedi11te/11i. Co11t11rile Cea11şesc11. Bucureşti, Editura Ncmira, 1998.
Banciu, Dan; Rădulescu. Sorin M. Con,l'fia şi crima orga11i=t1tâ în Rm11ti11ia. Bucureşti, Editura
Continent, 1994.
Bercvoescu Ionica el a. Fe/ele scl,imh,irii. RomlÎ11ii şi pmvocârile trwi=i/iei. Bucun:şli, Editurd
Nemira. 1999.
Belea, Lavinia. Ale.ra,uln, B,irltidea1111 desl're Dej, Ceau.~esrn şi Iliescu. Convorhiri. Bucun:şli,
Editura Evenimentul Românesc, 1997.
Belea, Lavinia. Ct111mrbiri 11etermi11a1e. Corneli11 Mti11e.,·c11 în dialog c11 Lm•i11ia Bett'a. laşi,
Editura Polirom. 200 I.
Boia, Lucian. RomlÎ11ia, fani de/i1111tierti a Eump<'i. Bucureşti, Editura Humanitas. 2002.
Brucan, Silviu. Gt'nem/ia irosilli: lll<'morii. Bucureşti. Editura Calistrat I logaş, 1992.
Brucan, Silviu. De la C'Clf'illllism la st1cialism .,1i refur: o hiografie intre douâ revolu/ii. Bucureşti,
Editura Nemira, 1998.
Brucan, Silviu. S1tilpii noii f'Uleri in Rt1111,i11ia. Bucureşti, Editura Nemira. 1996.
Brucan. Silviu. Tr<'fll<'I<' tmn:i/iei -'/JI'<' caf1illllism. Bucureşti, Editura Nemira, 1999.
Câmpeanu, Pavel; Comhes Ariadna; Berindei. Mihnea. Ro11ui11ia înainte şi duf'â 20 mai.
Bucureşti. Editura llumanitas, 1991.
Chelaru, Rodica. C11lf1e cal'<' 1111 se 11i1<i. Conmrhiri cu Ct1rnel 811rfi('(i. Bucure~li, Editura Curtea
Vechc, 200 I.
Cri~an. Gheorghe. Piramida f'lllerii. llucurcşli, Editura Pro I Iistoria. 2001.
Dcletant. Dennis. Cean,1·csc11 şi Sec11rilal<'C1. c,,,,_,·tninger<' şi disiden/ti in Rom,i11ia anilor I Yn5-
l9/W Bucureşti, Editura llumanitas, 1998.
Duplan, Christian; Giret, Vincent. Via/a iu roşu. Varşovia. Prnga, 811da/JC'S/a, 811rnreşti /96/i -
/989. Voi. IV. Bucureşti. Editura Ncrnira. 2000.
Floriccl, Glworghc; Vasiliadc, Mihai; Năstase, Gabriel I. Coridornl de tmmporl ewva.,·iatic f'l'i11
Marea ,V,•agni. On,111111 măttisii in .,-,,colul XXI. Bucureşti. Editura Economică. 1998.
Frunză. Victor. b-r„ria co1111111is11111l11i i11 Româ11ia. Bucureşti. Editura Victor Frunză. I999.
Gahany. Anncli Ute. R<'l·olu/ia 11etermi11at,i. Bucureşti. l'd. Funda\iei Culturale Române. 1999.
Georgescu. Vlad. Politi('(i ,,i i.,torie. Ca:11/ n11111111i,,1ti/m· m11ui11i. Aucureşti, Editm;a llumanitas. 1991.
Ionescu, Ghi\ă. Co1111111is11111/ i11 Rom,i11ia. 1944-1962. Bucureşti, Editura Litera, I994.
lvasiuc. Alexandru. Ram/. Bucureşti. Fditura 1\lhatros. 1976.
Ma ✓.ilu, Dumitru. Pmclama/ia Rno/11/ie, Ro1111ÎII<'. /() a11i de la Sper,111/eh: di11 /9,~Y. Bucureşti,
Editura Lumina Lex, 1999.
r-.Iungiu-Pippidi. Alina. Politica duf'â co1111111is111. llucurr,ti. Editura I lumanitas. 2002.
Rateş, Ncslor. Ro111,i11i,1: Rem/11/ia i11('(ilci1ti. Bucureşti, Editura Litera, 1994.
Oprea, Marius. 8mllllitc11t·a râului. O iswri<' a S<'Cwitâtii i11 doc11111e111c 1949-1989. la~i. Editura
Polirom. 2002.
Oprea, Marius. Re~islrn/" a11ticomul!i,·l(i. C,curi i111rc /<J,'.~ - l9/i9. Comunicare la simpozionul de
la Timişoara. llucurcşti, fundatia Civicf1. 1997.
Pace pa. Ion Mihai. Car/ea 11mg/'/i a Sernril<i/ii. Voi. 1-111. Bucureşti. Editura Omega, I999.
595
Bibliografie
l'acepa Ion Mihai. Ori;o11111ri m.yii. Bucurcşli, Edilura Venus. 1992.

1'as1i. Vladimir: l\.liroiu, Mihaela: Codil.i, Comei. RomlÎ11ia - starea de ji,pt. Volumul I. Socicte1t<'ll.
llucurc~li. Edilura Nemira. 1997.
Pi1ukscu. Ion. Al lreilell ni;hoi 111011dial: crima orgll11i;llt<i. Bucurcşli, Edilura Na1ional, 1996.
lbdos. Anlonia. Com11!01u/ Sec11ritâ/ii • Rernlu/ia tnidatâ di11 Ro111lÎ11ia. Bucureşli. Saeculum 10, 1999.
Sa,a, Conslanlin: Monac. Conslanlin. Adewir despre decemhrie /989: co11spira/ic, di1·ersi1111e.
n'•·olu/ie„ llucureş1i. hlilura Forum, 1999.
S,111dulescu. Şerban. Dffemhrie 'H9. /,01•it11r" de s/{lt" co11/iscat Rernlu/ia Ro1111î11,i. llucuresli, Ziua
Omega Prcss. I 996.
S1oica. Slan. R„111,î11i" /'Jl/9-2004. O istorie crcmologicti. Bucurcşli, Edilura Meronia, 2004.
Ş1el,111cscu. Domniţa. Cinci a11i din istori" RomlÎ11iei. O cro110/ogie" ei·e11ime11te/01: den!mhrie /'JH9
- d<'C'emlwie /994. Bucurcşli, Edi1ura Maşina de Scris, 1995.
Ş1ernnescu. Domni\a. Doi""' di11 istori" RomlÎ11iei. O cm11ulogie li e1·e11ime111e/01: im11wrie /995 -
i<11111e11·ie /997. Bucurcşli, Edi1ura Maşina de Scris, 1998.
Tudoran, D,,rin. Kllkistocra/ill. Chişinău, Editura Arc. 1998.
Vcli..:a. Ioan: \'clica, Dragoş Ştefan. Lupe11i '77. Lllhorarornl 1mtcrii. Deva, Editura Polidava. 2002.
Voiculescu. Dan. Adel'{in,/ des11re Cresce11t. llucurcşti, Editura Jurnalul. 1999.
Wackermann. Gabriel. Geogrnphie lu1111"i11e. Paris, Ellipscs, 2000.
Zamrir, Cătfilin. Dimrnsi1111i ale s,irâciei. Bucureşti, Edi1ura Expert. 1995.
• • • Arm"t" m1111î11,i i11 revolu/ill di11 decemhrie /989. Studiu doc11me11t{lr- prl'iimi11{/r. Coord.
(iencral-locolencnl (r) prof. dr. Costache Codrescu. llucureşti, E<lilura Mililară. lnsti1u1ul de
lswrie şi Teorie Militară. 1994.
• • • Asi.'1e11/<1 C!Couomicti <1cordlltci RomlÎ11iei de Gmp11/ fcirilor de:l'Ul!ate - G24. Bucureşli.
Departamentul penlru Integrare Europeană. manie 1998.
• • • c„dul /X'ual. /u/i-llc{i1111i iu legi speciale. Bucureşti. Editura Ali Beck, 2003.
• • • Codul pe11<1/ al Rom,îuiei. Codul de proced,mi peullhi al Româ11iei. Edi/ie o/icial,i. Bucureşti.
Edi1ura Lumina Lex. I 997.
• • • /Je1111,cra/ill i11 Rom,i11i<1. lnslitute For Democracy And Electoral Assis1ancc, 1997.
• • • Îmrch,iri '"" .yi /iini nisp1111.I'." d<!n·mhrie I 9119, Memoria/11/ Rern/11/iei. Ce111rul N<1/imwl de
/Joc11111rntllre, Cc,n'tare ,,·i /,,fim11are Puhlicâ de.>pre Revo/11/ia di11 Decemhrie /989. Timişoara,
hlitura Minon. 2001.
• * * O e11ig11ui care implineste -~·apte ani: co1111111iniri pre=L'lltate la simpo:io1111/ cu an'lt1.~·i litiu de
la Timiyoarn: ( IH-/9 decemhri<! /996). Coordonator Romulus Rusan. Bucurcşli. Fundat ia
Civic,i. 1997.
• • • Via/a U11i1•ersitâ/ii. Volum de articole. mărturii şi documcnlc coordonai <le Cihcorghc
Dumhrăveanu. Ed. R. 1992.
•••Politici .yi strntegii rnlturnlc (/'197-2000). Volum apărut sub egida Minislcrului Culturii.
Bucureşti. Institutul de Memorie Culturală, 2000.
• • • Jl./89: principiul tlomi11011/11i: pnihu.~·irea regimurilor co1111miste e11rope11e. EU. tk Dumitru
Preda şi Mihai Rclegan. Bucureşti. E<lilura Fundaţiei Culturale Române, 2000.
• • • Reforma .yi /11cnirile puhlice i11 Ro111ci11ia ( 1997-2000). Minislerul Lucrărilor Publice şi
,\menajf1rii Teritoriului. Uucurcşti. Edi1ura Univcrsalia. 2000.
• • • Rcmlu/ia m1111iwi l'Ci:11tti de ;iarişti america11i şi e11g/e;i. Bucureşti. E<lilura l'veni111en1ul. I 99 I.
• • • Rnolu/iile di11 /9119: i11tre trecut şi 1•iitor. Coordonator: Vladimir Tismăneanu. llucureşli.
Editura Polirom, 1999.
• • • Ri.,c11ri şi politici ecologice i11 RomlÎ11ia. Coor<lonalor: Emil Constantinescu. 13ucurcşli.
Editura Nefril, 1994.
* * * Si111po:io1111/ i11ter11a(io11al "Alişctiri si ac(i1111i clisiclente /11 perioada co1111111i.,·11111/ui
t,ir;i11". IC0111u11icarea istoric11/11i rm Vladimir Bukovski./ Braşov, noie111brie 2003.
• • • Tn11at11/ de la Nisa. Coordonatori: Vese Vasile şi Adrian Ivan. Cluj- Napoca, Editura Dacia. 200 I.
• • • Orgm1i:11/ia 1i-atat11/11i Atlanticu/11i de Nord. Bucureşti, Agen\ia Na1ională de Presă "Rompres", 2002.
596
Bibliografie
Rapoarte si materiale documentare

Agenda 2000 - Co111111i.ui,m Opinion on Ro11u111ia\ Applicationjur Memhers/1ip oftl,e Eumpe,111
Union. Bruxelles. I 5 iulie I 997.
Arbim Sernritâ/ii, Fond "D" /Dt1C'11111e111arc). Bucureşti. 1987.
Cartea Alh,i. Sistemul de Asi.11<-n/â Socio!ti în România; Descriere, anali;,; .)·i 011/i1111i penim
rejun11â. Bucureşti, Ministerul Muncii şi ProtecJiei Sociale. Buktin nr. 8, 1993.
Cartea All"i a Cri11u!i Organi;ate şi a CoruJJ/iei. Bucureşti. Consiliul Suprem de Apărare a Jării, 1998.
Cartea Alhâ a CoJJilului. Bucureşti, Fundaţia "Copiii României". 1997.
Cartea alhâ a Sernritâ/ii. Voi. I-IV Bucureşti. Serviciul Român de lnfonnaJii, 1995.
Declara/ia celei de-a treia Conferin/e Paneuropene a Miniştrilor TranSJJOrlllrilor. Helsinki. iunie 1997.
lnstruc/i1111i 111: D - 00190/1987, JJrivind organi;area şi ,lesjii,rnrarea acti,'itâ/ii infomwtii•e - oJJera-
tive a organelor de Securitate. Bucureşti. 1987.
lnfi,rmare JJrivind activitatea economicii, .mcia!ti, cultura!ti şi administrati,·,i a jnde1elor 1ârii.
Guvernul României. 1999.
National Human Development Report. Romania 19911. Bucureşti, Editura Expcn, 1998.
Notâ pril'ind activitatea desjii,rnralti de .,·ecretarnl de stat Gbeorgl,e Mocu/a i11 perioada mai 1998 -
.l'eJJlembrie 2000 în cadrul Ministerului Justiliei.
Notâ pri1•ind emlu/ia principali/or indicatori ai acti1•i1ti/ii Regiei Na/io11ale a Pâdurilor în JJerioada
/997-2000.
Pregătirea /ciri/or asociate din EumJJa Centl'{llâ şi de Est penim integrarea 1i1 pia/o illlemâ a
Uniunii. Canea Albă, anexă. Bruxelles, Comisia ComunităJilor Europene. 3 mai 1995.
Pmhleme acluale ale Administra/iei Publice in România. Bucureşti, Dcpanamcntul pentru
AdministrnJic Publicii Locală. august 1995.
Punct de ,'(!{Icre preliminar al Sen·iciului Român de Informa/ii pril·iml el'enimelllele din decembrie 1989.
Punci de vedere privind probleme ale con11111it,i/ii de afaceri din România care se cer afi IY:::olvate
,;, JJerioada imediat umuitoare. Bucureşti, Lucrjri ale Camerei de Comerţ şi Industrie. august 1996.
Pu11ct de \'<!d<!re preliminar al Sen•iciului Româ11 de Informa/ii p1'Îl'i11d evenimentele din decembrie
19119. Bucureşti. Parlamentul României, 1993.
RaJHWI "·"'fira ewnime11t<!lor din 13 - 15 iunie /990. Burnreşti. 1990. (Grnpul pentru Dialog Social,
AsociaJia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România. Comitetul Helsinki)
Rapon privind acti,•iflltea desfii.)·uralti de Consiliul Na/io11al de Aqiune Ji11po1rirn Comfl{iei şi
Crimei Orga11i;ate. Bucureşti, sept.:mbrie 2000.
Raport p1'i>'iwl acti1·i1t1tea desjiiş11ra11i de Ministerul de Interne i11 perioada 1996-2000. Bucureşti,
Ministerul de Interne, 2000.
Ra/HJrt JJrivind pmiect<!le din do111e11i11I Trm1.1port11rilor ce henejicia;,i de jilll111/âri di11 impr11n111111ri
e.r1en1<· la data de 3 octombrie 2000. Bucureşti. Ministerul Transponurilor, 2000.
Raport privind pml<!C/ia mediului în perioada 1996-2000. Bucureşti. Ministerului Apelor, Pădurilor
şi ProtccJici Me<.liului. 2000.
Raport p1'il'i11d .,it1w/ia t1grirnlturii în JJeriot1da 1996-2000. Bucureşti, Ministerul Agriculturii. 2000.
Raport p1fri11,l .,·i1ua/ia JJrotec/iei copilului. Bucureşti, AsociaJia NaJională pentru ProtecJia
Drepturilor Copilului - Guvernul Romfmiei. 2000.
Raport privind ;,mele deji1vori:t1l<! în periot1da /999-3/ n1<11·tie 2000. Bucureşti. AgenJia Na1ională
pentru Dezvoltare Regională, 2000.
Raportul Amnesty lntematio1wl 2001.
RaJJorllll Btincii Na/ionale a Româ11iei, 1995.
Raponul Comisiei E11mpene "E111vpa 2000". Octombrie 1999.
Rapor111I Comi.<iei .«'llatorial<! a Parlamentul11i RmlllÎ11iei JJl'il'ind ac/ilmile desjii,rnrate în Re\'0111/ia
din decemhrie 19!19. Voi. I şi voi. 11 (Opinii separate).
Raportul 4!1519 iulie 1995 al C11r/ii de Co11111ri.
Ra1H>rlld public al C11r/ii de Conturi pe anul 2002. Bucureşti, 2003. (Cunea de Conturi a României).
597
Bibliografie
Raportul tlt' misiune al a111hasmlor11/11i Sergiu Celtu· i11 flirile ca11n1=ie11e şi A.\·iei Cenrruh·. ,i, p('rioa-
da /./ iulie - li a11g11st /'1'17. Bucureşti. MAE, 1997.
R"tuirt11I De Sahh"'" asupra democra1iei locale în România. Consiliul Europei, 1995.
R"l"m11I l11sti1111ului /J<'lllrll o Socielate Deschisti. l,11lq•eudc11{" J11sti/iei în {,irile ct111didt1te la UE, 200 I.
Rafiortul re.,J)()ll.rnhil11l11i pmgra11111l11i glob"I Împotril'II cor11plÎC'Î t1I Nt11î1mîlor Unite - Co11fem1/ll
R<'gio11alti" /tirilordi11 E11mpt1 Crntml,i şi de Est p1fri11d l1tfilll CIi n,,·11p/it1. Bucureşti, manie 2000.
Rt11){)/'11tl Serdciului Român de /11/hr111ll/ii. Bucureşti. SRI, 1995.
Rllf)l)r//d U11ited Silite.,· Agell(-y_/i,r /111emt1tio11t1I Development (USAIDJ 21/UI.
Relll>iliwrell ._,; modemi=area ra111111·ii 4c. a coridor11l11i 4 Creta. ISPCF. SA - iunie 1997.
Rllport al Mi11ister11lni Ape/o,; P,idurilor ,,·i Protec/iei Mediului. Reali:iiri în fierioada /996-]0IHJ.
Regim11I lli<'sn,. Ultimul 111m11l"1 - 1111 mm11lat ratat. '92 - '96. Documentar. (Dosare post-decem-
brist<:).
Regular R<'port /i-m11 th<' Commissirm 011 Romani"\ Progres.,· Towards Affesio11 199/i.
Regular lfr1H,rt.fmm the Co111missio11 011 Ro1111111ia\ Progres.< 1iHrnrds Accesio11 1'1'19.
Reg11l"r Repon/ium the Co111111i.uio11 011 Ro111"11i{I'.\· Progrn.,· Ttrnw·ds Accesio11 ]////0.
Regular Re1H,rt.fi,,,11 the Co111111issio11 011 Ro111t111ia's Progres.,· Towanls Accesio11 200/.
Rcg11/ar Report.fivm the Co111111issio11 011 Ro111a11ia's Progres.,· Tow"rds Accesion 2003.
Re:ol11/it1 H, dî11 .W "pri/ie 2003 ÎII vederell mt1jinirii de elitre Se11llt1tl SUA li i11tegnirii 1i1 NATO li
7 r,iri.fi,ste comuniste di11 Europa.
Si111e:t1 llspectelor re:ul/(1/e din ""chetele efectuate de P"rchetul Militm; ÎII fierio"d" l9'J/J-l'i94. î11
cau:ele p1friud e1·eui111e11tele din decembrie /'189.
Periodice si articole În publicatii periodice

A1111llmf Stt1tistic t1I României. Comisia Naţională pentru Statistică. Anii 1990 - 2004.
Mo11itoml 0/icilll "I Româuiei. Panea I. anii li ( 1990)-XV (2004).
"Adeniml. 1111mlli wleniml". Interviu comun cu Silviu Brucan şi gen. Nicolae Militaru. În: Adn,iml.
23 august 1990.
Alexe Vladimir. Lo,,11,mi dl' stat sa11 remlu/ie? În: Zi11<1. 19 noiembrie 1999.
Anclrcescu Gabrid. /.ege" 1117/ll}'i'i .)·i pri11111I a11 de {IC/ivilllte a Co11sili11l11i N"{io11al /'l'lltm
S111diere<1 Arhin'lor Securitti/ii. În: Re.-i.Ha Româll(i JJ<'lllrll Drepturile Om11l11i. nr. 20. 2001.
Catalan. Gabriel. l111·c111arnl mili/ie11il01: sl'cw·i.)tilm: lll{lgistra/ilor şi 11ome11cll1t11ri.)·tilor Î11 do.1llrele
jwlici,111' pri,·ind Cll:111 Urs11. În: AClldemia Ca{"1·e11Cll, nr. 4 (633). ian - fcbr. 2004.
Catalan, (iabriel: St:inescu, Mircea. Srnrtti istorie a Sernrit,i/ii. În: Sfi'ra Politicii, anul XII, nr. 109, ~004.
Cristoiu, Ion. Lm-it11ra de swt "gclll!ral11l11i S1,i11c11/esc11. În: Historill, mai 2004.
M"rell ma11ip11lllr<'. În: J11mal11I Na/io11{II. 27 tebruarie 2004.
Rom,i11i<1 - Tumul Bahel al drog11rilor. În: L<1 Depec/1e /11tematio11llle de., Drogue.,, nr. 27, ianuarie
1994, Paris.
Stănescu. M. Co11sili11I N"{io11al pe11tru S111dierea Arhîi'l!!or S<'C11ritâ/ii şi prohlemll moşte11irii cum11-
11ism11l11i. În: Rel'istt1 RnmlÎllli pe11tm Drept11rile Om11l11i. nr. 25, 2003.
Turcu. Liviu. Cum pmd11cea Sec11ritatea val11tâ pe11tru Ceau,,e.1·c11. În: J11mal11I Na/io11"I, nr. 3342
( 11 mai 2004).
598

Constantinescu Emil Adevarul Despre Romania 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantinescu Emil Adevarul Despre Romania 2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantinescu Emil Adevarul Despre Romania 2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UN PREŞEDINTE ÎN RĂZBOI

Concepţia grafică a copertei:

Grupul editorial UNIVERSALIA

ADEVĂ.RUL DESPRE ROMÂNIA

Toate drepturile rezervate.

ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA

Toate datele prezentate în această lucrare pot fi regăsite în infor-

Cuvânt înainte .................................................................................... 09

1. Adevărul despre corupţia de stat

Privind în urmă, privind înainte ...................................................... 523

Documente ....................................................................................... 529

Adevărul despre România anilor 1989-2004 este o carte despre

Co preşedinte, m-am străduit să fiu un garant al respectării legilor,

Este o carte - manifest, o provocare şi un indemn la acţiune.

alta "" ')4'14 uudt de ~ -

'l)eţzwu aile ee /IMU M ţi ţt,zwit.

Corupţia şi crima organizată domină societatea românească şi

Corupţia la nivel inalt

Literatura de specialitate clasifică tipurile de corupţie distingând între

Petter Langseth, responsabil al Programului global Corupţia

trar regulilor, incluzând "abuz de putere, conflict de

Consecinţele Dominaţia îndelungată a unui partid politic sau a unui

Maturizarea Ion Pitulescu, şeful Poliţiei române în perioada I 993-

guvernării Iliescu-Văcăroiu, că, în România, s-a ajuns la

Iată şi un pasaj care oferă cea mai cuprinzătoare Mafia

"Cea mai periculoasă corupţie e constituită de actele şi

"Corupţia - precizează generalul Ion Pitulescu - a pătruns Când un

a pronunţa hotărâri favorabile sau chiar exoneratoare de

Fenomenele infracţionale circumscrise corupţiei şi crimei organizate au

Fraudarea Primul segment afectat a fost patrimoniul public, în spe-

Devalizarea În domeniul bancar, resursele statului român au fost grav

Încălcarea La rândul lor, infracţiunile de frontieră, prin proporţiile

Lipsa Toate aspectele prezentate mai sus au fost agravatte de

Datorită unui raport de complementaritate între crimi-

Având în vedere că, vreme de şapte ani, iniţiativele pe Constituirea

Crimei Organizate.* Urgenţa a fost dictată de amploarea

Primele Acţiunile de descoperire şi pedepsire a infractorilor au

1.233 În primele şapte luni ale anului 1997, au fost identificate

• in mesajul televizat, în care am anunţat constituirea şi obiectivele CNAICCO, am adăugat

CNAICCO, statul a recuperat de la cei care prădaseră ţara

În timpul Administraţiei Constantinescu au fost adoptate Asigurarea

Fondul Proprietăţii de Stat a trecut la înlocuirea urgentă Înlocuirea

Anchetarea şi judecarea infractorilor

3500 dosare În cei patru ani ai mandatului Administraţiei

2200 Pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz

Contrabanda În domeniul contrabandei cu petrol şi produse petroliere

cipalele reţele au fost neutralizate. Au fost trimişi în jude-

Pentru falimentarea flotei comerciale şi alte afaceri Falimentarea

În domeniul infracţiunilor bancare au fost trimise în Sancţionarea

În domeniul evaziunii fiscale şi al altor infracţiuni aso- financiare

21 februarie 2001: Este eliberat Ştefan Boboc (PSD), Sfidarea

judecătorii absolvindu-l de executarea pedepselor din pro-

decret este graţiat Dimitrie Cantemir, şeful unei reţele de

ISTORIA MAFIEI POST-DECEMBRISTE

Acţiunile iresponsabile ale guvernanţilor din perioada 1990-1996 şi

Decimarea flotei româneşti a fost făcută cu metode care Înstrăinări

priveşte activitatea navelor. Pe acest haos provocat s-au

Cazul La Compania Română de Pescuit Oceanic, managerul

Cazul În perioada octombrie 1993 - ianuarie 1994, Compania

nave s-a facturat la societatea străină, care a fost scutită de