7

COPERTA PE TOATE FETELE

r.=.1

4.1

cr.1

0
G. T. BIIZOIANII

CUGETARi
ASUPR 0
POPOARELOR VECH
cx.1
C:1
BERBERILIIESPERIDELE .

, 0
VS<7,..,...
-,..1-7,....,,I.,,,..:7........c IRe02.7,! r-

,-.---
1 1,,iii,),,,,itili.ivilt11.1,1'

-
EDITURA LIBRARIEI
"t es7) II,

II II!

,
CAROL MTJIII
BucuretitT, CALEA V1CTORIET 63 (Pasagiul Romin) i 1

1)' Epoca. Brotat 30 bank I

www.dacoromanica.ro
t De ace141 autor:
rt A es.it de sub presA In Institutul geografic Frey-
22 tag & Berndt din Viena
g Harta fisici §i Harta politici a Europa
In lueru:
ITARTA ItOMANIEi
1/400,000.
81 Depozitul general la libraria Carol Miller, calea
Victoriel, No. 53.

BIBLIOTECA PENTRL' TOTT

LITERE, ARTE, krrmiTE
sub dlrectla d-lul
e.) DIIMITTLIJ STAWCICSCI.7
sen
eil
....
Se gase§te legat la un loc :
=
8= ION CREANG.X., Opere complecte 3 lei
4.1 ANTON PAWN, Povestea vorbii . 2 lel.
A. VLARIITX, Din goana vieteI 2 leI.
-Fs
. Dan, roman.
o PREVOST, Manon Lescaut
enel

Ca' PECATJT si MIME, Arid (convorbirl)

)4-al
MINIINILE ..tni versului
..... .
3 lel.
2 lel.
1 lea.
.2 lel.
. . . . .
r FILLEMON,
ges Ciocoii (vechT *it nuol). . . 3 lel
I.)
Volumul vlitor No. 88-89 va 8:
FIG
ii) III /NT I S A.
Traductie de Duni. Snincesen
k;
O Sub tipar :
;14 URECHIA., Dictionar francez-romein, un volum de
peste 700 paginT, cu pret de 2 lel.

www.dacoromanica.ro
 CUGET ART
as upra

POPOARELOR VECHI
.-.....0..-s

BerberiLHesperidele. Cartagena.

www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA PENTRU TOT!
catalog dupet e.g.-ins (No. 1-84)
Artit N-rile I Poezie
Pecant i Baude. Convorbirl Alexandreseu Gr. M. Prozii
despre arta 50,56 si Poezil 1'
Stance:mu C. I. Ce este fru- Bolintineanu. Legende istorice 21
musetea 71 Costin. Spre prlmilvaril . .
Dulfu Petre. Legends tiga-
Riogratit
Biografille timemlor celebri. 26 nilor ...... .
Depamteanu Alex. Dorurl
Eduentie amoruri 42 4:
Bourde Paul. Patriotul . . 54 Bosetti Rada. Proz5 1 epi-
Spencer. Despre educatie. . 4, 5 grfone 37
Lioeinta Nem. Din Mimi(
Adamescu Gh. Mode le de ,silileann A. Z. Among' in-
disoursurl Romfine . . 43,44 time . . . . . . . . 7:
Idem : StrAlne. . . 18,49 Tennyson. Enoch Arden . .
Zamphiresen Mihail. ClIntece
Geogralie vi plangeri 3,47
G. '1'. Buzoiann, Egiptul . 72
!dem. Berberii-Hesperidele- Ronutne
Cartagena- - - - - - Copm'e Franvois. Prietene . 52
Gennevrage. Ombra. . . . 21
Istorie si naoravuri Goethe. Werther 38
Gion-Ionescu. Istorice. . . 34 Prevost. Manon Lescaut. 60,65,66
Mahan'. Antichitatea gric4 27 Birulae, elocoll
Wilkins. romarui 14 vechf ti not . . . . 80-84
Literature popular* l'IrihoLti Ale.r. Dan . 73, 74, 76, 77
Creangli. Opere complecte. 28-33 Satire
Marian S. Ft. Pasrtrile mistre 2 WWI emu, (Aoranio). Satire 63
Pane A. Povestea vorbil. 16,25,39
Nastratin Hogea, In- Stiinte
teleptul Arghir . . . . Notiuni asupra
Stancescu Dumitru. La gum ttiintelor 41
sob1t, basme i mu:lye . . 35 St Dula vulwtrizatit
Nuveie Minunile Universului . 67,68,69
Andersen. Pove0i alese . . 1 Urechia Dr. Cine'l uciga011 46
Caragiale. Sehite upare. . 58 Tentru
Carmen Sutra. De prin ye- Musset. La ce viseazA fetele 19
curl 7,40 Angier ff- Bandeau. Ginerile
Colomb (1)-na). Istorioare 17 lol Poirier 75
Demetr. MiI,ll. Nuvele 12
Maiorescu T. Nuvele traduse 10 Umoristice
Popovicl Banateann. Din Roselli (Max) Trotoarul Bu-
viata meserlatilor . . . 23,24 eure§tluluf 61
Povesa de CrAciun. . . . 36 Teleor D. Schite umoristice 19
Théuriet André. Din Wier* 11 Diverse
rlahniti Al. Icoane tterse 6 Bachelin. Castelul Peley . . 9
Din gOna vietif 51,57,59 Maistre Xavier. CAlatorie
Wildenbruch Lacriml de imprejurul odAIT mele . 22
copll 69 Michelet. Rominia . . . . S
Zamfireecu Diana. Nuvele Calendarul tdblloteed pen-
romane . . . 13 tru tot( pe 1896.
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA PENTRIJ TOTI

G. T. Buzoianu

CUG-H1TXRI
ASUPRA

POPOARELOR VECHf
--.1.---

BERBERILHESPERIDELE.CARTAGENA

---4,n,c,=)§=.47(-----

su-crimEITI
EDITURA LIBRARIEI CAROL MOLLER
53, CALEA VICTORIEL 53.
(Pasaglal Roman)
Ama 11;.189C, August.

www.dacoromanica.ro
«BIBLIOTECA PENTRU TOTP)
Literaturd, arte, qiiinte
sub directiunea cl-lul
DIIMITR II STINCESCII

rFacsimila copertei

046
l'Te-
pc I, If
tII

OPERE ALESE
111 015
AUTORM MARI
ROMANI. I STRAW
z

'44

GITURA LIBRABIEI
CAROL MOLLER .
t 1.131ar 24, I.

.BIBLIOTECET PENTRII TOTr.

Carol Muller.

Bucurettl, Tipogratlia EPOCA, Str. Ciementer No. 3.

www.dacoromanica.ro
 BERBERI1

PRIVIRI GENERALE

ConsiderationI fizice
Lurnea vechid intelegea, sub den urnirea
de Africa, nurnal o mica parte din antica
Libie, tinut situat In Tunisia actuald. Geo-
grafii din anticitate au intins aceasta denu-
mire, pe care o confundd adese-orI cu Libia,
peste tot tinutul coprins Intre Mediterana,
Atlantica, Marea Rosie si Sudanul, adicd a-
supra intregil regiuni cunoscutd pe acele
vremuri.
Din cea mai adincd vechime, continentul
negru era privit ca o enigmd, pe care In
tot-d'auna, spiritul de cercetare a ornuluI
civilizat a cdutat sd pdtrunda.
Asta2zI chiar, cu toate descoperirile fatute,

www.dacoromanica.ro
6 G. T. nitzorANn

exista tinuturi necunoscute, tinuturi necal-

cate Inca de piciorul exploratorului.
Totust, din datele i cunostintele capatate
pana astd-zI, se poate avea o idee generala,
destul de larnurith In privinta varietatei so-
lulut acestei regiunt; in privinta varietater
climelor sale; In privinta varietatel Colosale
a productiunilor sale, si mat cu seamd in,
privinta varietatil tipurilor antropologice.
Asta-zT continentul negru nu mai constitue
o lume o parte, pliria de mistere i de tot
felul de surprindert, unele mai bizare de cat
altele.
Din toate aceste cunostinti reese totust
un contrast izbitor intre Africa de Nord, cea
udata de Mediterana, i Intre restul sOn,
mai mull orl mal putin cunoscut.
Nimic mai neasemanat pe Intreaga supra-
fata a globului de cat aceste trei regiunt :
Berberia, Sahara 0 Sudanul, regiunt cart
constituiau, pentru geografit din vethime,
Intreaga Africa.
Intre Berberia, cunoscutd si sub nurnele
de statele herberice,' adica Marocul, Algeria,

www.dacoromanica.ro
 BERBERIT 7

Tunisia si 'Ana la un punt oare-care chiar

Tripolitania, i Intre tante europene, udate
de Mediterana, nu exista alta deosehire de
cat o foarte mica ridicare de clima, fapt ne-
insemnat pentru determinarea productiunilor
vegetale i animate.
In aceasta regiune, dorninata spre Sud pi
sprijita in contra valurilor de nisip ale
marel sahariane,_ de bètranul Altas, doming,
una din acele clime, care constitue factorul
eel maI puternic pentru desvoltarea inteli-
gentei, omenestl, Aci, cele patru anotimpun
se succed cu o regularitate perfecta. Arsita
soareltil este recorita la Nord de apele Me-
diteranel, i temperata la Sud de aend n3-
cit dupe culmea AtlasuluI. Atlasul, el insust,
11 Intinde ramurile sale serpuind solul, pima
la mare; iar printre intervalele astor rand-
fieatiunl se scurg numeroase eursuri de apt.
Ochiul geografulul, straba Land localitatea
de la mare pand la poalele Atlasulul, oh-
serva maI intal regiunea termulul, acelasi
pretutindeni, 0 priniavara aproape vesnic
imbalsamata de ltimai i portocall; apoI Wi-

www.dacoromanica.ro
 G. T. BUZOIANTI

cele anvil Intretdiate de coline i acoperite

de cereale; apoi colinele acoperite de vii,
tutun i arborl, precum si de ninneroasele
pdsuni, pe unde pasc call de rash arabä hi
oile cu coada groash. i cu cht te urci in
sus pe munte, cu atilt aspectul se schimbd.
Fie-care punt prezinta ochiuluI un orizont
deosebit. fare cele cloud ramurl ale Atlasu-
luI se aft adeverata regiune a phsunilor,
Intrerupte ici i colo, de lacuri sdrate, pre-
curn si a minelor de o rard boggle.
PretutindenI in aceasta regiune producti-
vitatea solului este extraordinarri i desvol-
tarea organicd cu deosebire puternica.
Dincolo de Atlas Incepe o regiune noud.
Din virful Atlasului, privind spre Sud, o-
chiul imaginatiunel chiar nu poate cuprinde
imensitatea pustiel. Este Sahara, care pre-
zintä aspectul unei marl nesfirsite de nisi-
purl, ce -se mi§cd in valurI i carl se duc
necontenit spre West, vesnic impinse de yen-
turile alizee. Id i colo, la distante mai marl
sau mai mid, une-orI la mii de chilometri
depärtare, apar niste locurl mal inalte, aco-

www.dacoromanica.ro
 BERBERIT 9

perite cu palniien i iarba, i udate de cur-

suri subterane, de unde ti§net,e apa, care
alina setea calatorilor.
In afara de aceste locuri, adevarate insule
inconjurate de valurile marei de nisip, res-
tul imensului spatiu prezinta o sterilitate de-
sävir§ita. Ca §i pe mare, cdlatorul are nevoie
de busola sau dd steaua polard, spre a se
orieuta, pentru cä nu se afla nici un acci-
dent, care sa-i arate calea.
d'asupra, ar§ita soarelui este atat de
puternica, in cat nirnice§te ori-ce vegetatie,
afara doar de cati-va arbu§ti, a chror con-
ditiune de a fi se acomodeaza cu sarea,
care se gase§te In cantitati considerabile.
Numai dorinta calatoriilor sfinte, i mai
cii seamä nevoia schirnburilor a fost mo-
bilul puternic, care a fmpins pe om, Inca
din cea mai adinca vechime, sa' strabata.
aceste regiuni, aproape inaccesibile.
Ast-fel, la epoce determinate, cate 500 §i
chiar cate 1000 de suflete se reunesc in-
tr'un grup i, condu§i de camile, singurul
animal care poate razbi nisipurile1 strabat

www.dacoromanica.ro
10 G. T. BIIZOIA.NII

Sahara, de la un capht la cel alt, timp de

trei luni de zile. In urma lor, aerul este
despicat de tipetele corbilor, earl., din Mal-
time, a§teapta momentul oportun sh se re-
peada asupra cadavrelor celor care au eh-
zut victimile chlatoriel.
Din chnd In child caravanele sunt sur-
prinse de ni§te vêrtejurl, adevarate eicloane,
earl ridich nisipul sub forma de coloane
panà la o inaltime de 50 §i 100 metri.
Partea de West este cea mai absolut
pustie, adica cea mai lipsith de oaze. Cea
din mijloc, aceea adich care ineepe din Su-
dul Algeriel i Tunisiei §i tine pand in ba-
sinul de mijloc al Nigerului, este partea
cea mai accidentata. In aceasth regiune a
Saharel solul este mai tare §i mai pietios;
iar oazele, unele foarte marl, se tin lant.
De alt-fel, acestea sunt singurele paftt
pe unde omul poate locui.
Inca o particularitate a Saharel este deo-
sebirea de lemperatura intre zi §i rumple.
Ziva, ar§ita soareluI este atht de puternica,
in cat pare ch vezi eu ochil cum seach apa

www.dacoromanica.ro
 BEItBERlY 11

din burdufele caravanelor ; noaptea insa,

este asa de frig, in cat calatorul nu se
poate lipsi de un foe cum trebue.
De alta parte, extrema cur-genie a aerulur,
la care addogandu-se §i puterea luminer
razelor solare, mareste la distal* §i schimbh
intr'un mod extra-ordinar, forma obiectelor.
Asa, un ealator neexperimentat, ametit de
call] ura zilei, si de irnensitatea pustiului,
zare§te de o data inaintea sa, on un castel,
ale carui tilde stralucesc la razele soarelui,
sau chiar un ora§ Intreg in apropiere. El
merge zile intregi in acea directiune, astep-
tand sa nemereasca viziunea, dar, cand i se
pare cä s'a apropiat, observa cu oare-care
deceptie ed, mai intai castelul sau orasul
se departeaza si ele, si tocrnal cand se a-
propie, viziunea se transforma intr'o stinca
neinsemnata, sau intr'un buchet In forma
de arbustl uscati si ei de arsita soarelui.
Camila §i strutul sunt aproape singurele
fiinte earl au euragiul sa infrunte nisipu-
rile sahariane.
Dincoto de aceasta mare de nisipuri in-

www.dacoromanica.ro
12 G. T. BIIZOIANII
-..../".....VW.,-,-v-,.-....-,-/WVMe

cepe o and regiune, nu mai putin deosebitd

de aceea ce am strdbAtut.
De a lungul tiirmulul saharian, solul se
tidied de odatd §i incepe sd pi ezinte un alt
aspect. Pe o intindere mai mare de cat a
pustiet chiar, care e de vr'o 6 milioane chi-
lometrii pdtrati, solul se Trezinta sub forma
unel campit de o vegetatie puternied *i fru-
moasd. Dar in Sudan clima este Inca i mat
caldh. Aci sunt dod anotimpurt : cel uscat
§i eel ploios. Timp de §ease, §eapte, ha pe
unele locuri chiar opt hint de zile, nu se
vede tin pie de ploae. Rturile seacd cu de-
sdvir§ire. Numai fluviile §i nu e de cat
unul singur poate sä reziste ar§itei soa-
relul.
Acestel caldurl urmeazd o bruscd schim-
hare de clima. A sosit iarna, §i iarna aci se
prezinta alt-fel de cum se manifesteazd, pe
la not. Aci iarna se caracterizeazd prin plot
nestiqite, plot torentiale de o mare repezi-
ciune §i de un volum de apd considerahil.
Ele sunt precedate de fulgere §i tunete ne-
cunoscute prin zonele temperate.

www.dacoromanica.ro
 BERBERIY 13

Pe la jumetatea anotimpului uscat cal

dura este a§a de mare, in cat, imediat dupa
aparitiunea soarelui la orizont, ternperatura
se urea la 23 grade; iar la miezul zilei se
urea pana la 50 grade. Catre sfir§itul aces-
tul anotimp se ivesc n4te uragane, earl a-
rm* schimbarea sezonulul §i care dureaza
une-ori cãte trel §i patru ore. Cu toata furia
lor, uraganele sunt bine privite de Europeni,
pentru ca aceste furtuni departeaza mias-
mele ce se exala de prin lacuri i delte §i
care constitue unul din flagelele Sudanultil;
iar catre sfir§itul lul Decembre sufla perio-
dic cunoscutul vent Harmantan, supra-numit
§i ventul pustiei, care pale§te lumina soa-
relui, dandu-I aspectul unel lunl pline §i pa-
lide, i urnple atmosfera cu acel nisip fin §i
patrunzator al de§ertului.
Din cele expuse, s'a putut observa, cred,
colosala §i absoluta deosebire intre regiu-
ilea situata la Nordul Sabarei §i cea de Sud.
Se mal poate stabili de sigur §i laptul ca
nu Mediterana este adevaritta limita dintre
Europa §i Africa, ci pustia Sahara, sau ma-

www.dacoromanica.ro
14 G. T. MIZOIANT3

rea de nisipuri, cum o numesc Arabil in

limbagiul lor poetic si representativ.
Iii adevdr, la Nordul Saharei, prin tarile
Berberilor, dincoace de Atlas, gdsim cele
patru anotimpurl: iarna, care cdte o data
imbracd culmea Atlasului cu un burnuz alb;
primavara, cdnd toatd viata animal& si ye-
getald renaste i cantd, când toatd natura
apare verde si infloritd; vara, in tiropul cii-
reia spicele de gran si de orez se indoaie
sub puterea véntului saharian Sirocco, in-
tocmai ca o mare miscatd. Inca, in urma
unel furtuni, si in fine toamna, frumoasd, de
si des intrerupta de venturi lungi.
De cea Faith' parte a Saharei, in Sudan
si Senegambia, nu se observd de cat clod
anotimpurl, de la Noembre rand hi Iu lie, cand
nici un vent nu sufia, cand nici un nor nu
intunecd cerul albastru, i cand, prin urmare,
titnp de opt lunI de zile, nu se vede nicI o
picatu1 d. de ploaie. Imediat incep uragane de
o violenta extraordinara, care anunta se-
zonul ploilor, intrerupt de eälduri escesive,

www.dacoromanica.ro
 BERBER] f 15

de linisti nabusitoare i continuand cu tor-

nade violente i ,ploi torentiale.
Prin urrnare, din puntul de vedere al climel,
absolut nici o asemdnare intre Berberia s,i
Sudan, i, ea consecintd, absolut niel o ase-
rnanare din puntul de vedere al produc-
tiunilor vegetate sau animate.
In Wile berberice, la Nord de Sahara, pe
toad intinderea cat tine Atlasul, ne gasim
In tara rozelor, a mirtel si a albaspinel ; yule,
rnitslinii, rnigdalii si smochinil acoper si im-
podobese plaiurile.
Campiile sunt acoperite de cereale sau de
livezi presdrate eu iarbd i flori, pe unde
pasc numeroasele turme de ol cu lama cea
mai bogatd. Riurile, ea si cele din Sudul
Italiel si Spaniel, sunt mid i pline cu. peti
frumosi i dulel.
In Sudan, dincolo de Sahara, nimie din
toate astea. Existä i aci ol, dar in loc de
lana mdtdsoasd a celor din Algeria, cele din
Sudan sunt acoperite cu un pdr uscat, teapan
rar. Sunt si aci florl, cldr florile din Sudan
n'au nici mi miros. Sunt i aci pasari, ba

www.dacoromanica.ro
16 G. T. REIZOIANTI

Inca mult mai multe; ele sunt imbrdcate cu

penele cele mai frumoase, der aceste pasdri
nu cantd.
S'a putut observe §i la nol, ca pasdrile
nu camth cand ar§ita soarelui este prea mare.
Cursurile de apd din Sudan sunt marL E
destul sd arnintim pe Senagalul, Gambia si
mal cu searnd Nigerut. Sunt si mid ca cele
din Algeria; toate insd sunt populate cu
monstri. Numal in Africa, nurnal in fluviile
Africel se gasesc hipopotamii, lamentinii si
crocodilii.
Vegetatia din Sudan este cu deosebire
puternicd ; crildura escesivd de o parte, abun-
dente ploilor de alta, rnaresc forte de a naste
a vegetatiunei si dt nastere la paduri gi-
gantice, ai cdror arbori, boababul de exemplu,
atinge ate odata 30 metri de circonferintd.
In sfiirsit 1) ca sä venim la contrastul cel
mai izbitor, dintre Sudan §i Berberia, voiu
spune ca. la Nordul Saharei locueste omul
alb, activ si industrios, avénd constiinta de

1) General Faidherbe. Le Vnaga.

www.dacoromanica.ro
 BBRBERIr 17

misiunea lul, luptandu-se in contra naturel,

pe care o domind mal adese-orl. Dincolo de
Sahara se vede tocmal contrariul. Acolo
mi§ue o populatie neagrd vorbese de cea
aborigena en parul linos §i. cret, cu buzele
marl, cu nasul aproape turtit, cu ochil marl,
ie§iti din orbite i lucitorl, cu fruntea pie-
zi§d, ignoranta decl i mizerd. Acestel po-
pulatiuni din Sudan '1 lipse§te caracterul
neeesar, i acea constiinta moralti, aced vo-
intd, prevedere i stdruintd, ce caracteri-
zeazd rasele bine dotate ; decl, ea este con-
damnatä a duce incd multd vreme viata is
diotd, ce duce actualmente, si a suferi pe
unele locurl jugul selavagiulul. ce, spre ru-
§inea secolulul hi care trdim, mal exist&
incd, cu toate sfortdrile puterilor europene
de a'l innabusi.

www.dacoromanica.ro
AA6TEAAgEAAA*5WAAAA3kAA3VOTEPA

Etnografie
Din puntul de vedere etnogrofic, Sudanul
îsl are si el istoria sa.
Ca mai toate puntele locuite dupe glob, a
suferit i el principiile acelea§1 legi.
A fost adica locuit mai intai de popoarele
aborigene, negre, i .apoi de popoarele na-
valitoare si cuceritoare, venind despre West
§i Nord.
Printre acestea din urma etnografil se in-
voesc a pune naturalmente pe Mauri sau
Arabi, stabiliti Inca de mult in Senegal, sau
veniti pe diferite punte dupa aimita saha-
riana; apol pe Berberil arabizati, ca Bedjazil
din Nubia, i in fine pe Tuaregi, care au
imigrat pe la Tombuctu.

www.dacoromanica.ro
 BERBERLT 19

Dar poporul care domind asta-zI Sudanul

§i care nu se aseamana cu Negril, este de
sigur Fulanii, Felatahil, Peulhil sau mal in
general numitI Felachil.
Acest popor are o origind misterioasa,
sau; mai bine zis, nesondata Inca p:Tria as-
ta-zI In mod indestulator. Figuier spune :
«EI au culoarea fetei bruna, batènd putin
«In ro§u, sau galben de bronz. Parul lor
«este des, lung §i matasos ca acel al Ara-
«bilor, nicI decum Milos §i cret ca acela al
«Negrilor. Nasul lor nu este aproape turtit,
«ca al Negrilor, ci din contra proeminent ca
«acela al Arabilor.
«Figura lor este ovald §i trasurile feteI
«destul de regulate. Talia lor este Malta' ;
«el au o oare-care atitudine demna, care
«perrnite observatoruluI sa-I deosebeasca
«imediat de popoarele negre. EI profeseaza
«In genere cultul Coranulul. 1).
Un alt etnograf german inrude§te acest
tip cu ramura etiopiana, care face parte

1) Figuier. Races humaines.

www.dacoromanica.ro
20 G. T. BIIZOIANU

din rasa alba. Mai mult, acest etnograf nu

se sfie§te de a'l asemana cu Europeil de
la Sud 1)

Dar mai cu osebire cunoscutul etnograf

Oscar Poschl, parintele etnografiel, ne este
de o marturie categorica insotita de toate
dovezile §tiintifice.
Tata ce zice acest savant despre Felachii
din Sudan :
«Sa mergem in tarile din nauntru, care
«apartin tinutulul fluvitilui Niger. Aci darn
«imediat de un popor strabun, enigmatic,
«care, invingator, a inaintat pana In interio-
«rul Sudanului. Ace§lia sunt Fulhil, numiti
«ast-fel de Negri Mandigo, Fulach ; de ca-
gtre Hausa, Felani, de Arabi Felata. Nu-
omele de Fulhi insemneaza galbeni sau cas-

1) Oertel. Volkerktinde «sind ein fainery

«sehoner, und kraftiger Stamn der Etiopisehen
«Hasse, von rothbrauner Hautfarbe, ahnlich der
«der Sad-Europaer in Spanien und Italien, mit
«langen, saidenartigen Haupthaar und von gei-
«stiger Berahigung, Muth und Offenheit, und
«stehen unter ellen Aethiopiern den Kaukasi-
«ern am ntlehstenk)...

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 21

«tanil deschis §i trebue sd exprime antiteza

«denumirei de Negru.
Mungo-Park, care 'I vtzu la West, laudd
culoarea lor deschisd §i pdrul lor strauci-
tor ca mdtasa. Un nas bine format §i buze
foarte fine, fapt ce in general li se atribue
de top. In adevër Felachit neamestecatl, in
nobila lor trdsurd de figura, in formatul
membrelor subtiri, in tinuta lor lini§titd §i
distinsd, se deosebesc atat de mult de Ne-
grit, cu cat se apropie mal mult de Euro-
penl ; cu toate aceste observd Barht, deja
la etatea de 20 ani, o expresiune idiotd
§terge trdsurile figurel lor caucasiene. Prin
demnitate, poleiald, respect-tit proprietatil,
precum gustul artistic §i neoboseala.lor, se
deosebesc de Negrii din Sudan. Cel de la
Senegal pana la..Adamaua spre Sud §i spre
Est pang. la Darfur, au inaintat in interior,
§i prin superioritatea lor, o mare parte au
devenit stapani, formand ast-fel numitele
state Felcde. Caracterul lor cel rEiu r6mane
inapol pe langd caracterul cel bun al Ne-
grilor. Tipul lor prin amestecare cu fe-

www.dacoromanica.ro
22 G. T. BTIZOIANII

meile Negri lor a sters de mutt in unele

partl curAtenia, §i prin aceasta pielea Mr
de multe orb a luat o expresie negricioasä;
cu toate acestea Ro lfs, gäseste in partite
de mijloc al imperiulul Socoto, adica in in-
terior, printre Fulbi, hied vre-o calf-ya gal-
beni, aproape cu culoarea alba' si cu forma
figurei europeana, iar pArul este stralucitor,
negru si cret. In Bornu, Adamauo, si prin
Imprejurimi se pare cd Fulbii au culoarea
pielei foarte neagra. Aci sunt mai mid si
mai cdrnosi ea cei bruni, aproape cu fratif
no§tri de la West si se disting tot ca eb
prin intelepciune. Limba Felachitor precum
§i traditiunite lor denota, oare-cum origina
de Nord, fdrä ca sä se fi limpezit inceputul
origineb raselor, inainte de a intra in tette-
riorul tarei Negri lor. In ori-ce caz el s'au
imprastiat foarte de mull. In secolul nostru
puterea Fulbilor crescu prin invingerea tri-
burilor Hausa, §i chiar in present ei conti-
nua resbelele Mr religioase §i politice.
Mai to-0 stiff (cunosc) limba Negri lor. Un
principe al tor mai cu spirit a redactat nu

www.dacoromanica.ro
 BERBERII 23

de mult i Fulfulda, adica limba lor in (So-.

cofo i Gando) in limbd scrisä ; a redactat
chiar o gramaticd. Natiunea cea mal puter-
pica pe cursul de rnijloc al Nigerulul sunt
Sonrhaj. Printre Nigerul §i Bornu locuese
sus numitil Hausa, InsernuatI prin eufonia
limbel lor bogata in formd. Mult timp a fost
pentru nol greu de ghicit limba In tinutul
Negrilor din Bornu spre West de lacul
Ciad. Cel din urrnd, numiti Canurii, aratd,
cum a descoperit Barth, cele mai intime
relatiuni Inrudite cu limba Fulbilor, care
sunt ptiO din greplit de multi la rasa
Negrilor, i caH locuesc partea SahareI in
Nord-Estul BornuluI,....
A§a dar lesne se poate vedea cd Oscar
POschl, cel maI autorizat etuograf al tim-
puluI, stabile§te categoric deosebirea tipu-
lul Felach de acela al Negrilor.
Este inutil a expune toate datele explo-
ratorilor, earl au cercetat Sudanul, asupra
etnografiel Felachilor, pentru cuvéntul cd
toate se aseamänd.
Top stabilesc In mod precis ca. tipul Fe-

www.dacoromanica.ro
24 a T. BIIZOIANU

lath, sub diferitele ml numiri, nu are nici

o legaturA antropologia cu tipul Negru.
Acolo fnsd, unde enu se invoesc, este data
and s'au stabilit Felachi in Sudan si locul
pe unde au trecut spre a veni aci.
ca sä ajungem la aceastà solutiune,
trebue sa stabilim mal intal filiatiunea ace-
still tip.
Inainte de toate trebue sd spun di denu-
mirea de Felachi nu se aplia numai la acest
popor. Felachi se numesc toate triburile din
Sudul Egiptuluic incepOnd de la Kartum gi
pand la limita regiunilor sudanice, locuite de
Negril, Galas, Somalis si Ajan.
0 sect a. rätacità de Felachi se afid si in
Abisinia, supra-numita « Ebreii din Abisi-
nia 1) de atre unil geografi.
De alt fel tot asa sunt denumiti i Felachil
din Sudan, pentru a tot ce se practia ca
comert si industrie este in mama acestul
popor.

1) Actes de la société Philologique. Tome III

No, 4.

www.dacoromanica.ro
 BERBERfi 25

Fie-care tard 's1 are Ebreil sël.

Stabilirea acestora din urmA, precum
a Felachilor Egipteni este de data foarte
vechiA, atat de vechid in cat nu se poate
preciza, pe cata vreme despre Felachi din
Senegambia si Sudan, nu se spune alt-ceva
de cat ca, prezinta un tip cu totul deosebit
de tipul negru, c. constitue un popor cuce-
ritor i cä au navalit aci prin seeolul XV.
AceastA din urmd asertiune face parte din
acele idel care, In lipsa unor studii serioase,
sunt puse numai ea sd umple un gol. S'a
constatat i stabilit de dire toti exploratoril,
moderni fAra esceptie, cä tipul Felah nu
este eatusi de putin un tip negru, i ea a
venit aci prin secolul XV, atata tot. De unde
au venit i ee cale a trebuit sa urmeze, nu
se Epune nimie.
SA cercetam:

Mal top scriitoril antici impart poparele

Africei cunoscute In clod grupurl: indigene
§i navalitoare.
In aceastA privinta Herodot zice :

www.dacoromanica.ro
26 G. T. BIIZOIA.1113

e Nu cunoa§tein in Africa de cat patru

«marl. natiuni, din care se trag toti locuitoril
csei; doa din aceste natiuni sunt streine,
«cele alte doa indigene. Acestea din urma
csunt, Libienil la Nord §i EtiopieniT la Sudd>
Toti scriitoril posteriori confirrna zisele
lul Herodot, de §i nu se prea inteleg asupra
numirii diferitelor popoare ').
Herodot intelegea prin urmare, i cu dOn-
sill toti cei alti scriitori, ca toate popoarele
din Nordul Africel, plus cele din Westul a-
cestul continent pand la Senegal, au una §i
aceea§i origina etnografica.
Faptul fiind confirmat atat de eel alti seri-
itorl, cat §i mai tarziu de Hanon, marele
explorator i colonizator cartaginez, se na§te
in trebarea :
Ce au devenit aceste popoare? Exista Inca
rama§ite dintt'ansele ?
Inainte de invazia Arabilor, tarile dintre
Atlas §i Mediterana au fost cotropite mai

9 Heeren. De la Politique, vol._V.

www.dacoromanica.ro
 BERBERI 27

intal de Romani, apoI de Vandall, apoi de

Bizantini si in fine de Arabi.
Acestia din urind, mal cu osebire, au inun-
dat tara cu foc i cu sabie, asa cd, din In-
valmasala ce s'a produs, cu greu s'ar putea
scoate ceva limpede si lanurit. .

Cu toate astea e lesne de inteles cä tri-

burile indigene, cdrora le venea greu sa
iinbratiseze, asa de odatd, o religiune non,
in fata snibatecului fanatismu al Arabilor,
au fost nevoiti, sau sä se apere pang la
.

moarte, sau sä se ascundä prin vagaunile

Atlasului, sau sd scoboare peste culmile
meridionale ale acestor munti si sa infrunte
oribila china a pustieI, spre a scapa de sabia
neinduplecata a cuceritorulul.
Primul exodiu al Berberilor a trebuit sä
se intimple cu mult inainte de invazia Car-
taginezilor i Grecilor in Africa. Al doilea
exodiu a avut loc in urma Cartaginezilor ;
iar al treilea i cel mal puternic s'a efec-
tuat de sigur in urma ingrozitoareI invazii
a Arabilor.
Flind apoi cunoscut cd toate popoarele

www.dacoromanica.ro
28 G. T. BISIZOIANII
..-eleS.M.,../../

care locnesc in Europa, au venit rinduri,

rindurl din Asia, proba filiatiunea neamu-
lui si a limbei e foarte probabil di Ber-
berii, care-locuiau de veacurl Nordul Africei,
Inca de la licdrirea primelor idei de civilizatie
anticd, sd fi venit tot din Asia, cam in ace-
Iasi timp cu Celtii, al cdror exodiu Se pierde
de asemenea In noaptea timpurilor.
D'Arhois de Jubenville sustine cd Berberii
sunt aceia, care au populat Hisperia (Spania,
si Portugalial inainte poate de a se sparge
istmul de Gibraltar, si cu densul de aceeasl
pärere sunt mai toti antropologil de astdzi.
De aci gresala multor geografi, gresala
care exista Inca si astd-zi, cand confundd pe
Celti si pe Iberi inteuna si aceeasi familie
Celto-ibericd, 1), fdcend din acestia din urmd
o ramurä curat celtica.

1) Origina cuvAntulul Berber, trasä din 1a.6-

neseul ,Barbari elinul Barbaroi, §i. arabul Be-
raber sau Berabra, toate derivind din san-
scritul Warivara, care insemneaza strein, ni se
pare iar4i una din acele umpluturY filologice,
lipsite de adevarul stiintific trebuineios, pentru
a capata drept de eetate in filologie.

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 29 .

0 parte din acestia, Iberh, trecind si ase-

zindu-se in Spania, cum am ardtat mai sus,
ce1-1-altI, Berberil, s'au respandit in tinutu-
rile pustiulul, rdthcind din oazd in oazd sub
diferitele numirl de Mauri, la West, Tuaregi
sau Tuaricl prin centru i Tibo sau Tibu
spre rèsdrit, care confinele Egiptulul i AM,
siniel. Cel putin asal sunt aratati de geo-
grafil contimporani.
Trebue sä repetam insh, cd. respindirea
Berberilor n'a fost ocazionatd numai o data,
si anurne in urma invaziunel Arabi lor.
Legile naturale, care au provocat pretu-
tindeni migratiunile popoarelor, a trebuit
sd's1 alba i aci influenta lor determinantd.
In afard de asta, i alte popoare ocupase
dominase vrernurl indelungate cea mai
mare parte din Nordul Africei. Asa Carta-
ginezil, asa Romanii, asQ. Vandalii, despre
Eu cred a nu gresi cand asi afirma cä exista
o identitate intre denumirile de Theri si Ben-
beri. I i Ber nu pot fi alt-ceva de cat douë
prefixe adause la radacina Ber, prefixe menite
a distinge doug triburi, care fac parte dintr'una
pi aceeas1 familie.

www.dacoromanica.ro
:30 G. T. BITZOIANU

care Procopiu, In cartea sa De bello Van-

dalico, spune cä aceste popoare cantarg
«atunci» sa. '§I recapete drepturile asupra
posesiunei pdmênturilor lor....
Când s'au desfdcut Iberil din marea fa-
milie berberd ca sd treacd. In Spania, nu au
fost silitl la aceasta nicI de Romani, nit:I
de Cartaginezl. Alte cauze, cele naturale hi-
tulor migratiunilor, au trebuit sd le deter-
mine rni§carea lor spre Nord. El bine, tot
ni§te asemenea cauze a trebuit sd determine
§i migratiunea altor triburI spre Sud, de
cea-l'altd parte a Atlasulul, en mull Inainte
de invazia Arabilor.
In adevdr, istorieul Arab Ibn-Kaldun, ci-
tat de generalal Feidherbe, zice urmätoarele
vorbe foarte semnificative :
»Toata Africa septentrionala pawl la
»lara Negrilor, era.locuita de rasa berbera,
Ȥi aceasta 'Inca dintr'o epoca, al carui
»inceput fi evenimente istorice nu le pu-
atm?, cunoafte.»
Din aceste cuvinte reiese maI nainte de
toate faptul afirmat mal sus, cum cti mi-

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 31

gratiunea Berberilor s'a efectuat In timpu-

rile preistorice.
Punind acum aceste afirmatitni aldturI
de afirmatiunea lui Renan, care spune ed.
.idiomele : berberd, lihicä i egypteand tre-
buesc asezate toate in familia chamitica,
reiese nu numal identitatea de rasa dintre
Berberil i Egyptenif antici, dar Inca i fap-
tul cd migratiunea i unora i altora din
Asia in Africa sd se fi sdvIrsit la o aceeasI
epoca, sau cel putin la epoce foarte apro-
piate, de oare ce erau unul i ace1asI nearn.
Tot ast-fel s'a intimplat i cu migratiu-
nea popoarelor in Europa. Nu se stie, si
nici dr se poate sti cu preciziune, camd s'a
intimplat migratiunea diferitelor semintiI din
Europa ; se stie Mst eu preciziune, el fa-
milia celtied a fost aceea care a ernigrat
cea d'antal, apol cea teutona si In fine cea
slava, vorbind bine inteles numal de popoa-
rele care au ocupat cele d'ântal Nordul Eu-
ropel.
Asa dar, vom intelege, dimpreund cu totI
istoricif i etnografil, sub numele de Bei.-

www.dacoromanica.ro
32 G. T. BTIZOIA.NIT

beri, pe toate popoarele indigene din Africa

.septentrionald, de la Atlantica i pand la
golful arable, peste care apol au ndvdlit
rind pe rind Cartaginezil, Grecil, Rornanil,
Yandalil si in cele dn urmd. Arabil.
Probele in aceastà privinta abundd.
In ce priveste pe ziiI lifauri1), locuitori
ai Saharei occidentale, de la Atlantica si
pang, in dreptul orasului Timboctu, Camille
Douls, singurul explorator, care a indräsnit
sä caute a cunoaste aceastd regiune, neex-
plorata Inca din cauza pericolelor ce pre-
zintd, ne spune cd acestt Mauri, cu toed
influenta religiunei musulmane ce profeseazd
cu un fanatismu de nedescris, cu toate ca,
din aceasta cauza, moravurile lor sunt a-
proape identice cu acelea ale Beduinilor din
pustia arahica, sunt i rdman totusi un po-

1) De aceastA denumire istoricil au abuzat

foarte mult. Cuvintul de Maur, provenit de la
grecescul mavros, s'aaplicat cu osebire la toate
popoarele din Nodul AfriceT, fàrä deosebire de
rasa intre Arab! 0 Berber!, prin opozitie cu
Negri! din Sudan.

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 33

por a parte, deosebit de neamul arab, care

1ocue0e antica Berberie.
In ceea-de prive0e pe locuitorif din cen-
trul 0 Estul Saharef, care sunt 0 eel mat
numero0, relatiunile lift Hornemann 0 Lyon
ne spun cd Tuaricif 0. Tibu0l, despdrtiti In
numeroase triburi, vorbesc toti o idiomd en
totul diferitd de limba arabd. Mal mult, cer-
cetaxile filologice fdeute asupra acestel idio-
me, stabilesc, cd ea este identicd cu aceea
care se vorbe0e de Kabyli, adica Berberil
care au rdmas in Algeria 0 care locuesc pe
scobori§ul septentrional al Atlasulul, a§a
cà nu ma! rèmane ilia o indoiald cd Tua-
regiI, Tibu0I 0 Kabylli, nu fac de cat una
0 aceemi familie.
Culoarea fete! lor este brund; la cei de
la Nord mai putin, la cel de la Sud m.at
mult inchisd. Aceasta se datoreazd exclusiv
influentel clime!. Tot! Insd prezinta caracte-
rele antropologice ale rasei albe.
Lyon, in cartea sa Narative 1) zice cd, a-

1) VezT Heeren. De la Politique. Vol. Y. pag.15.

8

www.dacoromanica.ro
34 G. T. BIJZOIANII

ceti locuitorl ai Saharei sunt de rasa albA,

iar culoarea brund se datoreazd numal cli-
met Atat bratele cat §i corpul lor pot su-
porta ori-ce comparatie cu popoarele care
fac parte din rasa alba'.
Caracterul lor moral se bucurd de o fru-
moasd reputatie. Dacd ar fi nstruit1, §i dadi
ar fi fost destinati de soarth sà locuiascd o
tard mai proprie pentru desvoltarea intelec-
tuald, ei ar fi devenit un popor luminat §i
distins.
IVIauril se dedati mai de preferinth comer-
tului §i strebat necontenit Sahara in sus si-
in jos.
AcelaI autor sustine cd acqti oameni
vorbese limba berberd, ca i Kabylil din
Algeria §i Tunis, limbh cunoscutd sub nu-
mirea Erlana.

acurn sä hitindem cercethrile dincolo

de Sahara spre Est, i sd cdutdm a vedea
dacd, popoarele earl locuesc tinuturile situ-
ate la Sudul Egiptulul, ad vre-un arnestec
sau apropiere cu elementul arab. Toate

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 35

popoarele care locuese tinuturile Nubia, Se-

naar si Cordofan profeseazd religiunea ma-
homedand si 'si fac o cinste nurnindu-se
Arabi de origind.
Se stie insd, cd Arabil in vijelioasa lor
invazie, purtand Coranul in varful sabiei, au
trimis o parte din hordele ndvdlitoare si in
aceastd parteaci poate mai mult de cat in
orl-care altaei au devenit stäpanitori. Ara-
bit au impus populatillor subjugate religia
si au cautat sä le impund si limba, dar n'au
reusil pe deplin.
Iatd in adevdr ce se relateazd de noile
descoperirl:
Locuitorii din Nubia se numesc si asta-zi si
s'ati numit tot ast-fel chiar de scriitorii arabi,
Barabras. Et vorbesc o alta lirnbd de cat
cea arabd, o limbd ce pare a fi foarte ye-
chid si de care Arabil n'au reusit sd o ni-
miceascd.
Dacd ar fi Arabi, acestf locuitorl n'ar
vorbi de sigur o alta limba de cat cea arabh
cu atat mai mult cu cat se stie cat orgoliu
pun Arabil in a'si vorbi propria lor limba,

www.dacoromanica.ro
36 G. T. BIIZOIANII
................-..............,.......-......,,,,,,,

mai cu osebire cand el sunt poporul cuce-

ritor 0 cand se considera din toate puntele
de vedere superiori celoi cuceriti.
Exploratoril Burkhardt, Waddington s,i Han-
bury confirmd, in descrierea lor despre a-
ceste popoare, in mod precis cele spuse mai
sus. Iath ce spune Burkhardt:
«Ace0I oamenl locuesc tara monumente-
«lor, ridicate poate de strdmo0i, tor. Limba
«ce vOrbesc se deosibe0e in totul de cea a-
«raba. Tot asa 0 constitutia lor fisica. Cu-
«loarea fetel este bruna incbis. Parul lor
«este cret 0 buclat, fara a fi lams. Figura
«lor n'are ilia o asemanare en ateea a Ne-
«grilor.
«Sunt in genere bine facutl. De 0 puter-
«nicl, el au trasurl delicate. Talia lor este
«ceva mal mica de cat aceea a Egyptenilor.
«Nu au de cat putind barb& de o forma as-
«cutita. Mersul lor este u§or 0 sunt putin
«imbracati. Toti poarta armed>
Ace0ia sunt Felachil, care acum call-va
anl s'au resculat de la mic la mare in con-
tra dominatiunel streinulul, care au ucis o

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 37

armata de 10,000 de oameni Englezi i E-

gypteni, condusa de Hiks-pasa in batalia de
la El-Obeid, i care '§I au recucerit dreptu-
rile de stapanire ale tarilor ce locuesc de
veacurl.
Me cred deci In drept a considera aceste
popoare ca facand parte din marea i ye-
chea familie berberd i aceasta c atat mal
mult, cu cat Inca si asta-zi, cum am spus
mai sus, aceastä denumire li se acorda In
mod general.
In acelasi timp insd, adica o data cu de-
numirea de Barabras sau Berberi, li se a-
pnea numirea de Felachi, ceea-ce insem-
neazd ca, eel putin in ceea-ce priveste pe
popoarele din Sudanul Egiptean, denumirea
de Barabras, sau Berber, este identica cu
aceea de Felach 1)
o alta consideratie care confirma aceasta
idee, este si faptul cä aceste popoare au
fost descrise de mare parte din istoricii an-
1) Cuvintul Felah este arab. El insemneaza
muncitor, muncitor cu trupul, a carui munca
folose§te nu lul, ci stapinuluf.

www.dacoromanica.ro
38 G. T. BIIZOIANII

tici, adicd cu cel putin vre-o zece secole

inainte de navairea Arabilor, si in descrie-
rea lor toti .sunt unanimi in a recunoaste
eä aceste popoare formeazd o rasd a parte
inteligentd 8i activd, cu simtul demnitatei
individuale, trdsuri care-I deosibesc cu de-
shvOrsire de tipul negrul.
Din cele expuse mai sus reiese ldmurit
faptul, cd tot tinutul de la Mediterana
pand la mare Rosie, a fost ocupat de rasa
berberd, care a venit din Asia prin istmul
de Suez. Ei au ocupat mai intai o parte din
Egipt, i s'a intins apoi peste tot Nordul
Africei. 0 ramurd dintr'insa a trecut In
Spania pe la istmul de la Gibraltar, iar res-
tul, cea mai mare parte, s'a rèspandit peste
toatd. Africa locuibild, pand la Senegal si
Sudan.
Faptul cd diferitele ramuri ale acestei rase
vorbesc idiome deosebite, au moravurl de-
Osebite, i sunt unelp mai inaintate, altele
mai inapoiate, nu se datoreazd la alt-ceva
de cat la nenumaratele ndvdliri de o parte,
lipsa mijloacelor de cornunicatie de alta si

www.dacoromanica.ro
 BERBERII 39

in sfarsit influenteI clirnei, care a deter-

minat aceastd. diferentiare §i de limbh §i de
moravuri §i chiar de gradul de civilizatie,
la care a ajuns fie-care din aceste popoare.
Izolarea apoi a fdcut restul.
Ne mai renuine acum sd cercetam pe
Felachii din Sudan, acei a nume despre care
etnografil de astd-zi, tot recunoscându-le ca-
ractere aserndnatoare cu acelea ale rasei
albe, nu'§i dau Osteneala sh le caute ori-
gina, perpetuand ast-fel o eroare §tiintificd
regretabild din toate puntele de vedere.
Si ea sa proceddm eu siguranta unui bun
sfarsit, suntem nevoiti a urmari exodiul
Berberilor Mire sudul Africel.
Scriitoril care s'au ocupat, mult putin de
rasa berberd, dar care s'au ocupat totu§i In
special, impart rasa berberd In mal multe
ramuriPrintre cei care au jucat un rol is-
tonic, §i cari fiinteazd Med, se deosibesc
rasele : Zenata, Zenaga §i Masmuda.
Ramura Zenaga se intinde de la Maroc
§i pant la Senegal. Generalul Faidherbe.
vorbind despre aceasta din iirmA ramurti,

www.dacoromanica.ro
40 G. T. BIIZOIANII

zice cd. cele clod tarmurl ale fluviuluI Sene-

gal erau odinioard locuite deNegrif §i de
Felachl, all a cduta sd stabileascd o deo-
sebire marcantd Intre cele dod neamurI.
hid cum sunt descri0 oamenil din ra-
mura Zenaga :
cNomazI, bravl, Infiordtort EI strèbat
«tinuturile arzdtoare din Westul SahareI,
Ivecine cu Atlantica, cu cdmilele lor ; fac
(coined cu NegriI, de la care iau aur §i
'sclavl,Iri schimbul cailor de rasd 0 al sdrel,).
E nevoie sà adaug c i azi se practica
acela0 comert, cu deosebire numaY cd co-
mertul cu sclaviI a fost desfiintat de Francezi.
0 parte din ace§tia sunt foarte rd.l. El
pandesc caravanele, le atacd i, dud pot,
le jefuesc.
Iatd acum, dupd descrierea unul fanatic
marabut, cele ce s'au Intamplat cu wzarea
acestor BerberI Zenega In regiunea Sene-
galulul.
«Cand au navdlit pentru Intdia oard Arabil
4In Nordul AfriceI, el ocupard tara i au-
«tard a impune popoarelor supuse religia

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 11
........W......W,/,..M...,,I,

«Coranulul. 0 parte din Berber!, care singuri

«locuiau aceste tinuturl, se supusera §i se
«amestecard cu lnvingatoril.
«Cea Valid parte Insa, de sigur cel ma.
enumeroO, trecurd peste Atlas §i se res-
czlatird prin oazele pustiel Sahara.
«Dar Arabil erau §i el invdtatl cu pustia,
Ǥi nu Inthrziard de a'l urmArl, w, chi la
«un moment dat, tot tinutul de la Medite-
«rana 0. pand la Sudan, era acoperit de
«rasele berberd §i arabd, arnestecater, dar
«nu contopite.
«In socolul XI, continua marabatul con-
«timporan, tribul berber Zenaga, urmArit
«de Arab!, ajunsese la Senegal i se res-
«pandise deja In basinul acestul fluviu, cd-
ruia 'i a dat sj .numele.».
Tribul Zenaga este acela care a dat na--
tere sectel El Morabetin, din care istoricil
Europenl au facut pe Atinorovizi, i din
car! navigatoril 0. negutAtoril Senegalulul
au derivat pe ,Maraburi (invatat1).
ImbratiOnd deja religiunea musulmand,
ei incepurd rdzboiul pentru intinderea

www.dacoromanica.ro
12 G. T. BIIZOIANIT
S-N,,,,,
islamismului, de-a lungul Senegalutui
Nigerului, i in contra Negri lor abori-
geni, a cdror religie era fetiOsmul. 0 paete
din Negrii primird religia musulmand.
Cei care nu au voit a se supune, au fost
trecuri prin foc i sabie, sau au fugit
spre Sud.
Cuceritorii insa Berberii Zenagasi-
an stabilit centruri de corned in tinutul
Senegalului, iar mai tarziu s'au rtispandit
dincolo de munfii Djalon, in basinul de
mijloc al Nigerului, adicei in Sudan.
Toate acestea le poveste§te marabutul
contimporan.
In privinta: istoricului acestei extensiuni
de popoare, putinii care s'au ocupat de
dinsa, se exprima in ace1a0 mod.
WA, in adevar ce scrie un istoric modern :
«Printre popoarele cuceritoare din Sudan,
«care au propagat islamismul se citeazd
«Mauril sau Arabil din Senagal, §i Sahara,
Ǥi cei dupg t6rmurile Nigerului, Bedjasil
«din Nubia, i Tuaregii din centrul Saharel,
osi mai cu osehire Puihil, Felanii, Felatachii

www.dacoromanica.ro
 BERBERIT 43

«sau, mai in genere nurniti, Felar:hil, care

«se stabilise inch de mull In regiunea Se-
«negahrlui, ocupand mai cu seamä tinutu-
«rile brazdate de ramurile muntilor Djalon».
Cine erau acesti Felani, Felatachl, sau
mai In genere Felachi ?
Am zis mai sus eh, din puntul de vedere
antropologic, Felachif sunt asernanatt cu
Etiopienii, cu locuitorii din Sudul Europel ;
ba au fost- asemanatl chiar cu tipul cel
mal frumos din raniurile rasei albe, cu
Caucasienii.
Felachil din Sudan, zice Quintin, se deo-
sibesc atat prin träsurl fine si regulate,
cat i prin o inteligenth cu totul superi-
oara celor alte popoare din prejur.
Un alt explorator, Hartmann, spune ca-
tegoric ca fisionomia Felachilor se aseamanä
e,u aceea a Bedjasilor din Nubia: iar limba
lor, care este cea mai respanditti i Ni-
gritia, este tocmai limba vorbitd de Berberi.
Aceste chte-va date sunt cred suficiente
spre a deslega enigma.
Dar, inainte de a sfirrsi, si cercetam pri-

www.dacoromanica.ro
14 G. T. BIIZOIANIC

tin viata acestui popor, adicd ocupatiunile

sale si modul sdu de a cugeta.
Ca si Fe lachh din Nubia, sau Berabras,
cum 1 numesc Arabil, Felahil din Sudan
sunt impartiti in caste. Fierarul din muntil
Djalon, spune Hartmann, ea si pielarul, ca
§i tesàtoru i lemnarul, re'mhn fierarl, pie-
larl, tesatorl i lemnarl din tan. In fiu.
Aceste patru mestesugurl constituesc deja
patru sub-Impartiri ale unel caste. Se deo-
sibesc de asemenea castele pescarilor, §i
acelea ale da'ntuitorilor de profesie ; iar
d'asupra tutulor se considerd mai intai
casta nobililor, care trdesc din venitul pa-
mOntului sau din prada capdtatd prin r6z-
boaie. Din acestia din urnid au esit casta
preottlor, adicä aceea a predicatorilor si a
marabutilor, cum II numesc el.
Acestia din urmd ca i primil cantareti
al Arilor, formeazd secta cea mai inaltd,
secta conducatoare a poporulut
Cdnturile lor au devenit populare, si mai
in de obste cunoscute. Un explorator fran-

www.dacoromanica.ro
 BERBERIT 45

cez al SudanuluI de West, poveste§te ur-

matoarele.
Era o noapte frurnoasd. Despre cul-
mea muntilor Djalon sufla un vent care
umfta panzele vasuluI, cu care scoboyam
pe Senegal in jos. Luntrea era manata de
15 lopatarl: Intins In fundul luntreI i pri-
vind pe gandurI lumina extraordinar de
scanteetoare a stelelor, auzil de o data
vocea unuia din lopatarl Inton Ind o arie de
o Iristetä stranie :
Cel alti repetau din and In cand in cor,
apol cantaretuli relua din nou, §i tot a§a
pand la sfiqitul canteculul.
Posed mai multe din aceste cantece, din
care iata cate-va:

Canteen! rilzboinicului

Ialli este un viteaz reZboinic ; paloful

lui e mare i greu. Atdt de strdlucitor iz
cat 1f ia ochii ca fulgerul. Am zis.
§i irnediat corul reia In surdina:
%Tani este un viteaz rëzboinicD

www.dacoromanica.ro
46 G. T. BITZOIANIT

«Cantaret.ul apol, ridicand vocea, ur-

ineaza :»
lalli a pus pe cap cascct reZboinicti, casca
griu-griu, pe care 'i-a dat-o seful Albilor,
si care '1 face sti, fie neinvins. Am zis.»
«Corul pe ncelas ton repeta»
« _Tani este un viteaz r6zboinic.
Cantaretul continua : El a declarat rez-
boiii lui Fora-Samba, al citrui sat e pcizit
de un tapade (fortificatie) si 2000 reZboinid.
Am zis.
El asteaptti 1000 rezboinici ; 200 numai
an venit.
qi in noapte el pleacti contra lui Foreh-
Samba.
Am zis.
Foreh-Samba este un rege viclean ; el a
stiut prin vrajitorul se'u, belrdnul Muta-
Fale, semnalul de re'zboiu al lui _Tani ,si
a spus re'zboinicilor sdi sà vegheze.
Am zis.
Aci refrenul se schimba.
«Foreh-Samba este un rege viclean.»
El a inchis femeile i copii in colibe, in

www.dacoromanica.ro
 BERBERIT 47

mijlocul satului, qi a ascuns rëzboinicii

sël la spatele tapadei, spre a pándi pe
rëzboinicii lu. Ia
Am zis.
«Foreh-Saidba este un rege viclean.»
Cdnd r6zboinicii ml Ia lli au sosit, oa-
menu lui Foreh-Samba a omorat o mul-
time.
Foreh-Samb etc.
Bezboinicii lui Ia s'au inspeiimeintat
si au fugit ton, numal Ia singur, dup`a
ce a ucis 10 vriijma0, a putut sceipa Wit
sa, fie atins.
Am zis.
1Ia Ili este un viteaz re'zboinic.)
El a seirit din tapada, a ucis 10 vreij-
ma0 i n'a fost atins.
Am zis.
Ialhi este un viteaz rézboinic.»
Iata un altul :
Legenda fenteil credincioase.
Carfa-Sania a peireisit satul seu, spre a
se duce in depeirtare sá caute Cola (nucii).

www.dacoromanica.ro
48 E. T. BUZOTANU

El a lasat In coliba pe femeia i pe cap-

tiva sa.
Coral ; cSe'rmana femee, se'rmana cap-
tiva ! Ioh, Ioh...
* *
Si-Meridialo e amicul lul Carfa-Sania.
El vine sa-1 vada In coliba sa 0 nu g -
seqte de cat pe femee i pe captiva.
* *
El intreba : .1Unde este Carfa-Sania ami-
cul sgu P Femeile re'spund Std panul a
plecat in departare sec caute Cola ; el a
lasat pe femeia i pe captiva sa.
* **
Si-Meridialo, luand un aer familiar a
vrut set se culce pe patul amicului sgu.
Acesta e paint stapanutui i numai el
singur are dreptul sti se culce, ast-fel vorbi
femeea i captivaD.
Si-Meridialo reveni 0 a doua zi, apoi
in toate zilele, nu 7,-au deschis insa ma 0
1-au zis : <du vel veni cand stapanul se va
reintoarce, lasa in pace pe femeea 0 cap-
tiva saD...

www.dacoromanica.ro
 BERBERIT 49

Alta :
Illoartea Macumbei
In Catena e un tigru si acest tigru este
bdranul sef Bocari.
Corul repeta in surdinh aceasta frasa cu
o expresiune de ura §i. de manie.
Cantaretul continua :
Mat timp el fu sclavul regelui Iurach,
si mutt time el mdnui sapa in câmpiile
orezului si porumbului, si cand se apro-
pia recolta, el ducea orezul .si porumbul in
hambarul regelui, care era bun pentru el.
Corul repeta refrenul.
Regele lurach, era bun pentru sclavul
salt. Coliba, captivului era tot-d'auna pliall
de ores si de cuscus (planta alimentara.).
Corpul .96u era tot-d'auna a'coperit de un
buba (hailed) : el avea un pat si o piele de
capret Pentru a dormi.
Regele Iurach il puse intr'o luntre si
sclavul deveni un viteaz lopátar, si vadn-
du-1 ast-fel Regele larach il numi seful

www.dacoromanica.ro
50 G. T. BUZOIANII

lopatarilor, iar Bocari deveni un §ef vi-

teaz. .

Sclavul fu un qef viteas, iar regele drept

recompensa, U dadu o feniee ca sti'i pre-
pare mancare qi o alta ca tovartiqa sa
gi 'i mai facu ca dar, o casa uncle set lo-
cuiasca.
Scictvul fu un bun tata; de familie. Rf-
gele Iurach I acorda increderea, numin-
du-1 qeful statului.
In Catenu, Bocari fu bun qi drept pen-
trit ton. El fu drept credincios stotpanu-
lui sett pawl in ziva cand regele Iurach
deveni baran si cand incredinta autorita-
tea sa nemtului s6u, Dinah-Salifu, flul su-
rorii sale Macumba. Atunci sclavul invi-
dios deveni ingrat.
El imse pe tindrul mo.genitor sa mun-
ceased ; pästra pentru el tot produsul
muncii lui si nu mai trimise stapanului
nimic. Ast-fel el deveni bogat. Intretinu
rësboii cu plata i nu se mai supuse lui
Dinah-Salifu.
Intro'o zi el trimise la Dinah-Salifu

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 51

cola rofie, declareindu-i rezboift i oprind

ast-fel toate averile regelui Iurach, iar
rezboinicii sel se beiturei cu rezboinicii lui
Dinah-Salifu.
Inteo zi locuitorii din Catena prinsera,
o luntre a tui Iurach, in care se geisea be-
trâna Macumba. i, legatei, o conduserei la
Bocari, care o desbreicei i o insult&
Sclavul lui Bocari mud in mainele sale
seinul betranei Illacumba gi zise : Te vei
intoarce Wei acest sin, care a nutrit pe
ace/a ce nol voiam sit numim rege in lo-
cul sea ; ast-fel, ascatti ca o foaie de ba-
nanier i ro0e ca flacara stralucitoare, te
vei duce cdtre ace/a al cárui cap il vom
avea intr'o zi.
El zise i unul din rezboinicii sd Idiot
cu o loviturei, de sabie sinul vestejit al be-
trinei Macumba, care nu &Wu nici un
suspin 0 care setngereinda se duse sà
moarei in satul unde se neiscuse.
Corul repeta : In Catenu se after; un Ii-
gm i acest tigru este Bocari.

www.dacoromanica.ro
52 G. T. BIIZOIANT5
zs.-/--e,,Wv--..,-/,-/-v-v-,-N-,,-...."----

Aceste cantece prezinta forma unor le-

gende.
Ele exprirnd sentimente ce numal un po-
por civilizat poaze avea.
In primul cantec e vorba de un erou in-
vineibil, al chrui secret a fost descoperit de
vrajmas, dar care, gratie curajului s6u, a
putut scdpa neatins. Pdstrand toate propor-
tiile, il putem prea bine asemdna eu Tancred
din Gerusalemme liberata al lui Torquato
Tasso, sau en ori-ce alt erou legendar din
primele timpuri ale veacului de mijloc.
In al doilea cdntec se glorified credinta
femeii, care respinge pe acela care voete
a batjoeori onoarea prietenului ski.
In al treilea cantee, se observä un exemphi
foarte des intilnit in istoria neamurilor.
E vorba de un sclav ordinar, care se ri-
died, putin cafe putin pand la demnitatea
cea mal mare in Stat.
Barthiul rege Iurach, II insdrcineazil la
patul mortel sd conducd primil pall ai co-
pilulul ski Dinah-Salifu, viitorul rege din
Catenu.

www.dacoromanica.ro
 BERBERIf 53

Sclavul insa ucide copilul si 'I usurpa tro-

nul; iar cand prinde pe mam?, acestuia Ma-
cumba, II tae titele in semn de batjocura
si de rèzbunare.
Asemenea conceptiuni, care provin numai
dintr'o inaltare de sentimente, nu pot iesi
de cat din niste creeri desvoltati, dintr'o
mink si förta destul de puternica ca sa
simt i sa cugete, si o athre forta de a
cugeta i simti nu se poate afla la nici unul
din triburile negre. Ca sa le gasim trebue
sd le cdutam negresit la rase mai superioare.

§i acum S rezum
Felachii 'din Sudan constituesc una din
ramurile chamitilor, cum II clasifica Renan.
El nu sunt alt-ceva de cat cea mai depar-
tatá aruncatura a Berberilor in migratiunea
lor spre Sud.
El s'au stabilit in Sudan, nu in secolul
XV, cum afirma mare park din geografi,
ci cu mult inainte de era noastra chiar,
pentru cuvêntul cä Berberil, gonitl de furia
Arabilor in secolul VII, 'i-au gasit deja sta-

www.dacoromanica.ro
54, G. T. BUZOIANII
...../..../.,...W.-/,...,...."...."..-/,..

biliti in regiunea Senegalului, mentinandu-si

datinele si moravurile strdmosesti, moravurl
si datine pe care Berberil nol veniti, le-au
recunoscut.
Ceea - ce s'a intdmplat insd in secolul
XV este nurnal faptul cd noil veniti au im-
pus religiunea Coranului, religiune imbrd-
tisata astd-zi de mare parte din Negril
chiar.
Ceea-ce a fäcut pe multi sd-I ia drept
Negri, sau cel mult drept 0 trasurd de unire
intre Negril si Albi este faptul eä o parte
din Felachl, cel mal eu seamd care au inain-
tat pand spre Sud-Est, incrucisdndu-se cu
Negril, au capatat oare-cari caractere ale
tipului negru.
Dar un fapt analog s'a petrecut si in re-
giunea Ugro-Altaicd la limita dintre rasa
alba si cea galbend. Asa Ostiach si Tun-
gush din Siberia Sud-Westicd, fiind de a-
proape in contact cu Mongolil si incrucisdn-
du-se cu (Mush, au capatat caracterele rasel
galbene, de si el stint triburi, care fac parte
diri ramura finezd.

www.dacoromanica.ro
 BERBERIt 55

Si aci, acel care s'au ocupat cu studiul

raselor umane, au fost multd vreme indusl
in eroare. Ultimele cerceteirl insd au scos
la lumina adeverul stiintific.
Berberil decl earl ocupa asta-zi toata re-
giunea sabariana, Senegambia, Sudanul, OM
la lacul Ciad si Sudanul egiptean, sunt de
rasa alba si origina lor este asiatica ; iar
Peulhil, Felanii, Fulbil, Fulanil, sau mal in
genere numitil Felachil, nefiind alt-ceva de
cat o ramurd a acestor Berberl, sunt si el
de rasa alba.

www.dacoromanica.ro
MITUL HESPERIDELOR

www.dacoromanica.ro
AAAIEgeTeV9AAA3kA5taTE.A3

MITIIL HESPERIDELOR

Credintele celor vechi

Credintele Grecilor din vechime au in mare
parte un sens normal §i se pot esplica cu
inlesnire, daca vom lua pentru acest scop,
drept norma, spectacolul naturel in toate
fasele §i manifestarile lui. Dacà toate feno-
menele naturel au fost transformate in mi-
turi, de acel popor, aceasta nu se poate a-
tribui de cat staril psichice a popoarelor
eivilizate din acele timpuri i in special a
Grecilor, care posedau deja in gradul cel
mai Walt forta de a'§I imagina, dar care nu
posedau in de ajuns forta de a rationa in
sensul strict al cuventului.

www.dacoromanica.ro
60 G. T. BUZGIANTI

Invatatii i cercetatorii timpurilor in care

traim, s'au ocupat cu multa sarguintd, nu
numal cu deslegarea enigmelor mitologice ;
ei au gäsit, prin ajutorul filologiel, insusi
modul cum, a 13rovenit acest soiu de cre-
dinte atat de miraculoase, ale acestor fa-
bule, spre a m6 exprima mai bine.
Deslegarea miturilor, cel putin a unora
dinteinsele, a avut ca urmare respindirea
unei vii lurnini asupra unor cestiuni de is-
torie i etnografie, r6masä mult timp in in-
tunerec, i asupra cdrora nu se facuse, pand
in timpurile despre care vorbese, de cat
niste simple conjecturi.
Unul din aceste mituri, si nu cel mai pu-
tin important din acest punt de vedere,
este mitul ritlinile liesperidelor.%.
Ceea-ce a contribuit ca acest mit sa re-
manA mult timp nedeslegat inteun mod sa-
tisfacator, a fost nedomirirea, in care ne
pun scriitoril antici, in privinta localitatil
in care se aflau aceste grAdini, «unde in-
«fioreau arborii, a cdror ramua frunze, thug
«si frncte aurite straluceau, i unde vocea.

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 61

«armonioasa a Hesperidelor se confunda cu

«murrnurul valurilor marei.»
Poetilor i artktilor le-a placut prea mult
sa se ocupe de aceasta" legenda, si proba
despre asta este existenta a o multirne de
monumente : monede, reliefuri, pietre sa-
pate, vase eu figuri i allele ; dar in pri-
vinta locului uncle se, aflau ac'este gradini,
nici unul nu se potriveste in descrierile
ce fac.
Hesiod, de exemplu, care, dupa legenda,
a trait cu vre-o fret secole dupa moartea
eroulul principal al mitului Heracles nu
poate spune alt-ceya de cat tà cele trel su-
rori, Hesperidele, locuiau dincolo de Atlas
«care regatul departat al noptii, in piste
«insule din ocean, si acolo ele cultivau po-
«mul eu merele de aur.»
Cereetand putin_mitul lui Atlas, obser-
vain oare-care apropiere :
«Atlas, zice poetul, este muntele, Walt
«pana la cer, ale earut fete noril de seara
«udau balaurul Ladon, «fluviul ce poarta
«acest nume, si care, en undele sale, ferti-

www.dacoromanica.ro
62 G. T. BUZOIANU

«lizeazd gredinile, ale cdror fructe, Hera-

«cles, eroul soarelul, le coace §i §i-le insu-
seste.D ()
Inteun alt relief de marmord, gesit la
Roma, se vede Hercule (Heracles) stand a-
proape gol pe o piele de leu, lenga un ar-
bore, iar de fie-care parte cate o Hesperid .

imbrdcatd, oferindul fructele de aur. Eroul,

incantat de victoria sa, prirneste resplata
faptelor sale. Prin darea merelor, i se oferea
o probe de bucuriile ceresti, cad, a culege
mere pentru o femee i a i le oferi, insenma
la Greci o declaratie de amor.
AI scriitorl ne trimit sa cdutdm gradi-
nile Hesperidelor in Cirenaica unde se
afia o cetate cu numele Hesperis, mal in
urmti Berenice. 3)
Altil, vorbind de expeditia Argonautilor,
spun cd Jason, intorcindu-se din acea ex-
peditie, fu aruncat intr'o ii de furtune pe
1) Denkmaler des Altertums. Vezi i DecharmP,
Mithologie, pag. 310.
2) Asta-z1 Tripoli.
3) Tot pe coasta Tripolitanii.

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 63

termul Nord-Westic al Africel, in apropiere

de Tritonut .oriental, i acolo a vèzut balau-
rul, ucis.de Heracles. Coada lul palpita Inca
in spasmurile mortil....
Diodor din Sicilia, la rindul s6u, crede ca
grddinile Hesperidelor se aflau pe marginea
Tritonulul occidental. 1)
Geograful Strabo stabileste gradinile, in-
tr'un mod vag, in partea Sud-Weaica a
Spaniel, in apropiere de Ormul oceanului
«unde sfarseste nu numal Iberia, dar si in-
treaga lumed> 2)
Cat despre Pliniu, ca sà impace i pe
unil i pe altil, sustine cand o idee, cand
alta ; are insa nenorocirea de a spune ne-
exactitatl.
Asa dar nicl scriitoril Grecl, nici cel La-
tint nu au stabilit intr'un mod precis ade-.
vdratul loc unde se aflau gradinile flespe

1) Cele dou6 Tritoane erau dou6 lacurl situ-

ate la pieioarele muntelul Atlas.
2) Géographie de Strabou. Trad. Amed6e Tar-
dieu Vol. I. Cartea III, pag. 246.

www.dacoromanica.ro
61 G. T. RIMOLINI:7

ridelor, ha Inca, dupd cum vom vedea, erau

foarte departe de adeva.r.
Ca sti ajungem aci, sà ne intrebarn eine
erau Hesperidele ? Care este genealogia hor
mitologica, §i ce rol au jucat ele in mite-
logie ?
Hesiod le desenmeazd cu numele de fii-
cele Noptil. Ele erau trei la numdr, fiicele
lui Hesperus. Apolodor zice ca erau patru :
Aglaia, Eriteia, Hestia i Aretusa. Apolo-
nius zice iard§I ca erau trei ; iar Diodor
din Sicilia §eapte.
Hesperidele, ajutate fiind de un balaur,
anume Ladon, erau insarcinate cu eultiva-
rea i paza merelor de aur, pe care Junona
le primise de la Oa& ea dar de nuntd, hi
ziva cdnd se maritase cu Jupiter.
Diodor din Sicilia ahoga, In privinta ge-
nealogiel lor, cà Hesperidele erau flicele
Hesperiei, fiica unica a lui Hesperus, care
fiica luase In easatorie pe unehiul s0.1 Atlas,
§i de la care avu §eapte fete. Ele sunt nu-
mite §i Atlantidele, dupa numele tatalui lor

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 65

pi Hesperidele, dupd numele rname, sau

al mo§ulul lor.
Cti locuinta Mr, sau mai bine, cti situa-
tiunea topicd a insulelor ce Jocuiau, se afla
In regiunile occidentale, asupra acestul punt
nu mai incape Indoiald, pentru c. ebiar cu-
ventul Hesperis Insemneazkpe limba elend
Apus. Ast-fel, Italia era pentru Grecif stra-
vecth Hesperia, iar Spania tot ast-fel era
numith de care locuitorh din Italia, pentru
cuvêntul cd, fie-care din aceste regiuM se
aftau situate spre apus una de alta.
De aci iard0 Uumirea de Hesperus data
de Greci stelel, care rèsare curtmd dupd
apusul soarelui.
Acest puiTt stabilit, sti continutim cu ex-
punerea. mitt-dub.
Am ve'zut mai sus cd Ilercule a fost des-
tinat de Emisteu sti culeaga merele de aur
din aceste grddini.
Cine era Hercule §i ce Insemtithate are
acest mit ?

www.dacoromanica.ro
5-Ve08kei'919VA:WkA

Iicracles
MU' ce spune legenda :
Mitul luI Hercule (Heracles) este de sigur
unul din cele mal complicate mituri din mi-
tologia, nu num): a Grecilor, dar §i a celor
alte popoare antice. Acest mit, care pre-
zinta mai mult forma unei legende quasi
universale, este impanat cu atatea traditiuni,
in cat in§irarea lor n'ar putea sa.-§1 ga-
seasca locul aci.
Child au venit Dorienil in Europa, ei au
adus cu dên§ii aceasta legenda. Heracles se,
innumara prrintre zeii lor favoriti. Dorienil
pe acea vreme, n'aveau scriitori, §i nicl eh
puteau sa alba. Nevoia vietii era unica pri-
cina c. plecase din locurile unde traise pana

www.dacoromanica.ro
/,...,...,,W,.....,,,HESPERIDELE 67

acum, i faptul ca se a§ezase In Grecia se

atribues,te unel traditil anterioare, care le
spunea cä fratI d'aI lor, «trecuse peste mare
§i stapaneau o tara bogata» 1) Heracles era
una din zeitatile lor favorite. 2) La sosirea
Dorienilor aceasta divinitate avea o singura
insemnatate. Mal tarziu Insa, gratie contac-
') 0 legenda de asemenea natura exista si
asta-zI la Bulgari. Ace:t popor se trage din
marea familie fineza, respandita asta-zi, eea mai
mare parte, prin Europa (Rusia, Ungaria i prin
peninsule Balcanica), Inainte de marea invazie
de la inceputul veacului de mijloc, Bulgaril lo-
cuiau intinsele stepe dintre Don si Wolga. Scrii-
toril arabi de pe acele vremuri dau acest nume
unuT oras situat pe Wolga, oras care exista Si
asta-zi. In timpul marei invaziuni o parte din
acest popor a emigrat spre West. Vreme de un
secol, ei au fost supusT de catre Avari, dar la
anul 635, sub conducerea lui Kubrat, ei au
inaintat spre West, in Romania si apol in pe-
ninsula balcanica. Asta-zi Bulgaril rema0 in
vecbile lor locuinte, de si poarta un alt nume,
au printre cantecele lor populare, unul care se
pastreaza ea o adevarata. traditie si care spune
ca afratil lor au trecut peste marea cea mareD
(marea neagra), ca acolo au fondat o mare im-
paratie, i ea eT Bulgarii ramasi, nu mai as -
teapta alt-ceva, de cat sil soseasca ziva cand
vor putea sa se clued la danoi.
2) Ot. Mailer.

www.dacoromanica.ro
68 G. T. DIIZOIANII

tului en alte popoare, aceasta traditie s'a

h-nbogatit a§a: de mult, autoril anticl spun
atat de multe lucruri In privinta aces tel
traditif i atat de varil, In cat firul se rupe.
0 apropiere totu0 reese elara intre Hera-
cles al Grecilor antiti, i intre Hercule le
fenician, pe, care '1 gasirn sub denurnirea
de Melkarth. Mal mult de cat atât. Legenda
lul Hercule domina toate credintele, ince-
pand de la Fenicia §i Lidia ') §i pand la
strimtoarea de Gades 1, trecand chiar pin
tarile putin cunoscute din nordul Europer.
Se intelege de la sine ea diversitatea ere-
dintelor, data find greutatea cornunicatiu-
nilor, i deci lipsa: de contact, a trebuit sa
aduca cu sine o confuzie enorma In aceasta
legenda, una din cele mar frurnoase din
cate cunoa§te antichitatea.
Se poveste§te ca Hercule sau Heraeles
s'a nascut in Theba. El este fiul In! Jupi-

') Hereulele Lidian 11 gtsini sub mnnele de

Sandon.
2) Astd-zi Gibraltar.

www.dacoromanica.ro
 HESPERIbELE 69

ter, fticut crt o muritoare amine Alcmena, fiica

lui Electrion.1).
Omer, In Iliada lui, spune cd, cat-va limp
inainte de- nasterea lui Hercule, Joe alma-
tase zeilor cd In curand va naste pe pit-
ment un- copil destinat a sdvdrsi nari luerurI.
Geloasa- Junond lush face pe harbatul sen
sit jure cd: va acorda acest dar copiloted,
care va naste ; apoi, o dad, jurdmentul oh-
tinut, ea zboara la Argos, si ajutd femeei
till Ste-110os sa dea nastere fiului sèu Em
risteu, care naste In sapte luni, apoi se
intoarce cu grabh in palaturile sale din
Olimp i anuntd hit Jupiter si celor alI
zei nasterea. Ast-fel Jupiter a fost nevoit
sit facd din Euristeu pe viitorul staptin al
IuI Heracles, pe acela care 'I va porunci
fairnoasa serie de mud. 2)

1) Electrion, fiul lui Perseu, ne dd deea de

lumina (scanteetorul) Alcmena era nevasta lui
Amfitrion. Imediat dupti ee aceasta concepuse
pe Heracles cu Joe, soseste i Amfitrion de la
oaste i da nastere unit alt copil, Ificles care'
nu semAna de loc cu fiul regelui zeilor...
1 H. Decharme.

www.dacoromanica.ro
7(1 G. T. BUZOIANTI

Ciind a junse In deplindtatea puterii sale,

dupd ce sevhrise deja chte-va acte, cari
clenotau o fortd remarcabihi, Hercule primi
ordin de la Jupiter sd se pumi Ia dispozitia
luI Euristeu pe timp de 12 anI. In acest
limp insd, pe chud Junona persecuta pe
fiul ml Joe, Minerva '1 apara i '1 sustinea
mal in toate luptele lui.
Aceste lupte sunt In numer de doue-spre
zece, adicd pe fie-care an càte una.
Dupd cum se vede Junona deslantuia In
contra linerulul Erou, toate fortele naturel.
Dar din toate luptele Heracles eia trium-
atm Aa, Soarele, personificat de erou,
reute sä Infingd furtuna sub toate fazele
el, unele mal furioase de cat altele...
Vol ldsa la oparte toate muncile lul Her-
cule, §i nu me voi ocupa de cat de una din
de, aceea care se rapoartd la studiul ce
voesc a face, adicd la mitul «Gradinile Hespe-
ridelor
Traditia spunea ch. aceste gradinl se Om
departe, spre apusul soareluI, In nite in-
sule pierdute In imensitatea OceanuluI. In

www.dacoromanica.ro
 ilESPRRIDELt '7 1

aceste gradini se aflau merele de aur, care

erau pdzite de fiicele hfi Atlas i de un
dragon cu o multirnl de limbi.
Inainte de a pleca, el a fost povdtuit st
se clued mai intal in Caucas, uncle, de
veacuri, Prometeu, inchis in lanturl, suferea
torturile until vultur, care 'I mu§ca marun-
taele. El ucide vulturul §i scapd pe Pro-
meteu, iar acesta, drept recuno§tintd, 'I
aratd drumul ce trebuia sa urmeze, Hercule
pleacd spre apus i ajunge la bètranul
Atlas.

www.dacoromanica.ro
AAAgekY044,:Agge'kgee-AA

Atlas
Sit ne oprirn putin asupra mitulu kit Atlas.
Atlas este considerat in mitologie printre
zeitatile rniril, ca fiul unei nirnfe oceanice.
Homer insa nu '1 dà alte atributii de cat
acela de conseryator al Trottel ceresti. De
aceea '1 vedem zugravit pe figurile entice,
tinend pe umeril sel o sfera: universul, cern!.
Mitul MI Atlas 10 are originea iartt-§I In
forma geografica. In Grecia muntil pre-
zinta mai pretutinden1 o mediocra 1110-
time si in acelasi timp o uniformitate
monotona. Vezut din departare, si in special
din luciul marel, acel lant gigantic, care se
Intindea spre nesfiirsitul apus, atingnidu-s1

www.dacoromanica.ro
 IIESPERIDELE 72

coama de bolta cereased §i pierzendu-se in

apele oceanului. Atlasul a fost considerat
ea cel mai inalt munte de pe suprafata glo-
bulul i, gratie irnaginatiel fecunde a Gre-
cilor, precurn §i. spiritulul lor, pornit spre
mdrirea dacd nu spre exagerarea fenome-
r.ulor, muntele Atlas a fost personificat zeul
puternic, care. -tinea pe umeril sI bolta
cereascd.
Sa '§i Inchipuiasca cine-va pe anticli na-
vigatorI, pe cid de intrepizl i neobositi, pe
atM de Daryl, earl, "afiându-se pe mare, la
o distantii de unde ar fi putut zdri vlrfurile
gigantice ale Atlasulul si culmea lul atat
de colosald, in. cdt invAluia lntr'o noapte ne-
sfirsitri tot restul piiiIiitu1u1, situat dincolo
de muntl, i, inchipuindu-sl toate aeestea,
lesne va putea pricepe mitul bdtrdnulul
Atlas, care purta pe umeril sI greutatea
cerulul.
«Vechil locuitorl al Libiel, zice Heroclot,
numian pe Atlas coroana cerululD.
«Atlas se afia. ridicat In fata Hesperide-

www.dacoromanica.ro
74 G. T. 13170IANtt

«lor, zic poetii antici, la extremitatile pa-

«mintulutD. 1)
Ast-fel puternicul munte avea de la zei
misiunea de a tine pe umeril set. bolta ce-
reascd.
Dar, ca sd, pdtrunda in insdst gradinile
Hesperidelor, era greu... Apolodor spune cd
Hercule ar fi propus lig Atlas, sa se ducd
el sd culeagd cd.te-va mere.
Dar cum remane cu bolta cereascd,
intreba Atlas?
0 voiu tine eu, respunse Hercule.
Si se puse in locul lui Atlas §i sustinu
holta cereasca pe umeril set, pand ce Atlas
se intoarse cu merele de aur.
Legenda mat adaogd versiunea, ca Atlas
ar fi vait sti ducd el merele de aur, dar
Hercule intrebuinta o stratagema si lud me-
rele de aur. 2)

1) Se §tie a Grecil din primele timpurT ale

antichitateT nu eurulteau Europa de eat paint
la Ormurile oceanului Atlantic.
2) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 RESPtItTlAtE 75

Dupd o and versiune, Insu0 Hercule ar fi

patruns in gradinile Hesperidelor, &ph' ce
omorise §arpele care le pazea intrarea.
Acesta este mitul.

www.dacoromanica.ro
AA.)vAA$0110V(A gecA.AAAAAA -A

Me lkarth
Am vezut mai sus ce se credea despre
Hesperide §i care era genealogia lor mito-
logica.
Ne mai remithe acum sa vedem unde au
putut fi aceste grddini, sau mai bine de
unde a putut lua na*ere rnitul In cestiune.
Am vezut mai sus cd scriitorii antici nu
precizeazd locul gradinilor Hesperidelor, §i
cà fie-care povesteste numai nis,te luchiparl,
care nu se aseanthid intre ele.
Ca sd putein atinge rezultatul, ce ne-am
propus, -este Devoe s mai cercetam Inca
urmdtorul fapt.
Mitul lui Heracles al Grecilor se gdse§te

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 77

a fi aproape identie cu mitul lul Melkarth

al Tirienilor. 1)
Melkarth, inainte de toate, este forma ti-
rianh a zeului Baal, zeul cerului si al soa-
relui. De ad
Coloattele
BaalCrono Hercule I Gades
Hereule=Soarele
HereuleMelkarth J Colcomeil 1u7 Gibraltar
Cronos

In limba feniciana. Melkarth insemneazg,

regele pnternic, zed hoggiiler al industriel
si al navigatiunel. El era adorat ea atare
in toate coloniile feniciene, la Cartagena,
ea si la Malta, ea si la Gades. In afara de
asta, Melkart-ul fenician fu pus de Greel
pe aceeasi treapta cu Heraeles al tor.
Este lucru foarte natural si usor de in-
teles asemtinarea, daed nu identificarea lui
Hercule en Melkarth, prin faptul e4, atilt
Greeil eat si Fenicienii, find popoare mari-
time, si aN and mai cu osebire aeelasi ba-

') Tyr, orasul eel mai important din antiea

Fenicie.

www.dacoromanica.ro
78 G. T. BIIZOIANU
, ..../NN-,....,..e.....-......y,

sin de explorat, au trebuit fatalmente sit

se pung zilnic in contact.
Dar civilizatia feniciand este incontesta-
bil mai vechid de cat cea greacd. De alta
parte Fenicienii erau §i mai intrepizl §i mai
practici. Aceasta se vede lamurit din insall
semnificatia divinitatilor lor respective. Pe
and Heracles este un mit ideal, de si
terestru, Melkarth este un mit practic, care
constitue insu§1 geniul fenician. Bogdtia
Feniciei nu se datora de cat comertului
maritim, navigatiunei, exploratiunel, dorin-
tei de a gdsi localitati noi, cu producte ne-
cunoscute, producte ce acest popor, unic in
istoria lumil, le cduta i exploata cu o asi-
duitate surprinzdtoare, §i tragea din ele ca.-
tigurt irnense. Orb, Malkarth al Mr, ki
are prima semnificatiune In comertul ma-
ritim.
«Melkarth este zeul protector al naviga-
tiunei 1) mai nainte de a fi zeul soarelui,

1) Aber gesehichtlich wurde er als der Gott

in dessen Narnen und mit dessen Hilfe die

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 79

din care cauzd se Intretine vesnic o flacdrä

pe altarul sett.
De altd parte este constatat ed mitul lui
Melkarth este mai vechiu de cat acela al
lul Heracles, prin urmare faptele sdvirsite
de Hercule le grecesc nu sunt si nu pot fi
alt-ceva de cat o copie, augmentatà si re-
vdzutddupa modul lor de a vedeade pe
acela a lui Melkarth.
Asa dar trebue sd exarnindm mitul lui
Melkarth mai nainte de acela al lui Hercule
eu atilt mai mutt, cu cat un urrna§ al s'eu
a fost acela care, in timpurile istorice, a
fdcut o chlatorie prin tinuturile, ce In curind
vom cerceta.
Ori, pe Hercule le tyrian, zeul care perso-
nified geniul fenician, II gasim cä a trait cu
vre-o doue-spre-zece secole inaintea cella
elin, sau mal bine zis traditia celui d'antdi
este anterioard traditiunei celui d'al doilea,
ceea-ce insernneazd cä Fenicienil practicau
Phönizier ihre Handelsunternehmungen ausfithr-
ten, auth der Schutz Gott, der Schifiahrt etc.,.
(Brockhaus. ConversattonsLexiou... torn. II. 6084

www.dacoromanica.ro
80 G. T. BIIZOIANIT

comertul maritim cu mull Inainte de for-

matiunea insa.s1 a poporulul eliii. 1)
Si fiind-ca comeKtul maritim se margi .
nea la inceput aproape numai In basinul
Mediteranel, aceste locuri ati trebuit set fie
cunoscute mai !LAM' de acest popor Intre-
prinzator. 0 data ajunst la stramtoarea de
Gades, el au cautat sa treaca inainte. 0-
ceanul le oferea noI tinuturl de exploatare
mull mai inlinse si mull mai periculoase.
Cand au trecut ei coloanele lui Hercule ?
Herodot spune cà, pe timpul regelui egip-
team Neko, o truplt de marinari ar fi Lent
inconjurul Africei, plecand din marea Rosie,
ocolind pe la t apul de Buna Speranta si ill-
1) In primele pagini ale istoriei Fenicienilor,
Schlosser, in reuumita-i opera Weltgeschichte,
ziee ca Sidonul era central eomertului si indus-
triel teniciene. Arest oras era renumit, inca pe
timpul luf Joseph, prin stofele aIe i alto pro-
ductiuni industriale, care erau cuneseute pe lim-
pul lui Homer i repulate ea cele mai bone.
Inca de vreme Sinodul ii crease colonii, prin-
tre cart', eea dintai i eea mai important-a, era
Tyr... etc. De undo rezulla ea, pe eand Grecii
strabateau Inca timpurite legendare, Fenicienii
practicau comertul i industria pe 0 scara Mtinsa.

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 81

trail& In Mediterana pe la Gibraltar, Or-

dinul era asa dat cd, plecand din marea
Ro§ie, sl se Intoared Iii Egipt pe la coloa-
nele hit Hercule. Aceasta Insemneazd cd
strlmtoarea Gibraltar era bine cunoscutd pe
tirnpulfaraonului Nekn. Acest faraon a domnit
In Egipt Intre anti 595 §i 609 Inainte de era
cre§tind. Prin urmare coloanele lui Hercule
fusese strebdtute Inainte de secolul 7-lea, si,
cum pe acele vrernurl nicl un alt popor nu
se dedase la comertul rnaritim, r6rna.ne bine
Inteles cà Fenicienif air sdvirsit acest act.
Dar In vechime faptele marl se transforma
In traditil sau legende. Traditiile i legen-
dele ne fac s, Intrevedern adese orl multe
fapte reale. Avênd in fata noasträ cele dod
traditil : una a lul Heracles, fiul lul Joe, si
cea-l'altd a lul Melkarth, Herculele fenician
si, fiind data cAlkoria pe la strirntoarea de
Gades, nu mai rernâne nirnic la indoiald cd
Fenicienil sunt aceia earl au strain-ant aceste
loctiti, §i ,dacd vre-un zen a vrut s1. lupte
cu balaurul en sute de lirnbl, apol acesta a

www.dacoromanica.ro
82 G. T. BIJZOIANII

fost zeul fenician ; iar ilia de cum cel elin,

care nu poate fi alt-beva, dupd cum am spus
mat sus, de cat o copie revèzutd si refdcuth
dupa modul lor de a crede si. de a vedea,

www.dacoromanica.ro
 4.E4,AAAAAAA'4411-'94AgEA3le-qe14.,,MIggz:

Cele done' legende

Acum, spre a himuri mai bine cestiunca,

sa apropidm i sä compardm ambele legende.
Hercule le grec, zice legenda, a plecat spre
Hesperia, insotit de numerosi toyardsi, in
scopul de a ghsi faimoasele grAdini cu me-
rele de aur, cunde vocea armonioasä a Hes-
' peridelor se confunda cu murmurul valurilor
mdrel.»
In Libia el avu stt lupte cu Anteu, care
jurase tatalul s6u Neptun, cal va ridica in
teniplucu capetele de oameni ucisi de denstil.
In Spania ayu sä lupte cu monstrul Ge-
rion, care avea ca pftlitori un cftine cu done
capete i un balaur cu 5,apte capete. Apoi.
ca sä tread', in Africa, Heracles fu nevoit

www.dacoromanica.ro
81 G. T. BIIZOIANIT

sd d'arâme istmul, care unea Africa cu Eu-

ropa, la Gibraltar, si o data calea liberd
spre Ocean, eroul nostru se indreptd spre
gradinile cu merele de atir, unde avea sh
se lupte cu un alt balaur, care avea o
sutd de capete si tot atatea limbi dife-
rite 1) Dragonul era vesnic destept. Her-
cule insd II insela vigilenta i 'I ucise. Apoi
luà merele de aur si se Intoarse acasä, tre-
cind prin Galia, Italia, Sardinia si Sicilia2).
Herculele fenician, Melkarth, plecase §i
el, dar cu cdte-va secole inainte, in aceeasi
directiune, intru cercetarea bogatiilor. Lupte
a avut si el en' acel monstru cu sutele de
limbi.
In Fenicia orasul Tyr a junsOse la un mo-
ment dat mai mare si mai puternic de cat
metropola sa, Sidon. Cordbiile sale parcur-
geau toate tinuturile Mediteranel. Stapani pe

') Sidele de limbi diferite ale dragonului nu

pot fi alt eeva de eat multhnea de popoare CU
care Fenieienii aveau si1 lupte pentru a'tg ne-
tezi ealea lor.
2) P. II. Antiehan. Revue de Geographie Vol.
17 pag. 336,

www.dacoromanica.ro
 IIESPERIDELE 85

Mediterana, Tyriaiiii se incercard sa treaca si

in Ocean. De aci tentativa de a trece prin
coloanele Gibraltarulul, care au trebuit de
sigur sa fie pazite de popoarele indigene.
Strimtoarea Gibraltar s'a format intr'o
epoca relativ recentd, In raport cu alte stritn-
tort. Eveuimente geologice se intampla si
astazi, dupa cum a existat de child exista
pamentul ; totust ruperea istmulul, care unea
Africa cu Europa, a trebuit sa se fad, de
la sine si intr'o epoca anterioard evenimen-
telor despre care vorbim.
Cu toate astea, data fiind intrepiditatea
acestuT popor, i dorinta lut de a castiga,
dorinta pentru care sdvirsea minunt de vi-
tejie; data fiind insasi legenda, ce ne-ar
impiedeca. sa eredem c, Melkarth, geniul
fenician, zeul soarelul, &gator de lumina 1)
el insusl sä fi spart ismul, dupe cum s'au
incercat mat in urmä cMI-va mart faraoni
egiptent la istmul de Suez si cum, dupa

1) Crediuta aceasta personifica ideea de lumi-

narea poporulut prin eomert, industrie, arte, etc.

www.dacoromanica.ro
86 G. T. BI3tOIANtf

mil de mil, a facut'o inginerul Ferdinand

de LessejW?
Aceasta se pare .cu atat mai verosimil,
cu cat marea Mediterana este cousiderata
de scriitoril cel mai vechi ca un imens lac
interior, adich fdra comuMcatie cu Oceanul.
Apoi, judecfmd fortele i intrepiditatea aces-
tiff popor, darimarea istmului nu era o in-
treprindere atat de mjas,a, ill cat sa intreaca
fortele lui 1).
Pe arborele cu merele de aur, pe care
le culege invingatorul, se vede incolacit un
balaur, Ihsand sa'l cada capul in jos, ceea
ce insemneaza cà a fost lovit in, cap i ucis.
Aceasta insemneaza ca, dupa multe pericole
greutati, istmul a cazut in mare si comuni-
catia a fost restabilitä. Melkarth nu este altuI
de cat un mare Lesseps din antichitate,
ueraturile §arpelul din tabula nu pot
fi alt-ceva de cat mugetul valurilor ocea-
nului, cand an facut iruptie in Mediteranal.

') Antichan. Op. citaL

2) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 trEsnnthELE 87

Dar, In afard de dragon, maI era si mon-

strut triplu, Gerion, cu câinele i dragonul
luI. Acesta era regele Crisoar, ,cu ceI trei
flu aI sel, carl aptirau trectitoarea. Dar Mel-
karth trece peste corpurile' lor 8i pdtrunde
In irnensitatea Oceanulul, Intru autarea
fairnoaselor gradini cu mere de aur, aunde
vocea arrnonioask a HesperideIor se Inglinti
in murmurul
Parnä unde a mers?

www.dacoromanica.ro
Ag.4AAgeTERA)1EA4EAA/A31E.A$EVAIE

Han on
Periplul ml Harlon ne-o .spune, fiind-ca.
Marele explorator eartaginez a trebuit sa,
urmeze pe predecesorul seri, dupa niOe
itinerarii i relaUl cunoscute nurnai lI 1).
I ata ce povestete acest explorator, in
faimosul s6u periplu :
1) .Cartaginezil au seris putin sau aproape
nimic. Istoria lor, atat cat se eunoa0e, este ta-
cuta de aHi scriitori, in special Latinl i GrecT;
iar putinele carp' punice privitoare la istori3
lor politica 0 comerciala, cum i maT cu seama
relape despre calamine acute, le tineau as-
eunse eu multa grija.
Libri pinici, despre care vorbes,te Salustin,
trebue sa fi fost dintre acelea, pe care autorul
latin le-a v6zut in Africa, pe thnpul and -era
guvernator, i cand a rules i materialul ce a
intrebuintat la studiul seu despre rezboiul Ro-
manilor cu Juguart.

www.dacoromanica.ro
 HESPMIDELE 89

«Dupd ce ne-am imbarcat i dupd ce am

«trecut strimtoarea noi navigareim, timp
«de doug zile i fonclarilm oraquI Thymia-
«terium 2). Leing( acest ora se aflei o mare
«ceimpie. De aci noi apucardm spre West,
«ceitre cupid Libian, Soloes 3), inconjurat
«de toate partite cu arbori. Dupd ce ridi-
«cardm un templu lu Neptun, ne indrep-
«tareim in timp de o jumeitate zi din non
espre Est, peind ceind am atins un loc in
«apropiere de mare, .0 plin de trestie. Aci
«se aflan elefanti i multe alte animale
«erbivore. Ocolirdm lacul in timp de o zi
eft: construirdm porturile (orewle de mare)
«pe care le numirdin Carikum, leiches,
«Gytta, Acra, Melita i Aramba 4).
«Pleceind din aceste locuri noi sosireim
«la marele fluvin Lixus 5) care scoboard
«din Libia. De-alungul Nrinurilor sale lo-

1) E vorba de Gibraltar
3) Lang Margora de asta-zI.
3) Caput Blanc.
4) Pe coastele Maroculul.
5) Astd-zI Tensift.

www.dacoromanica.ro
00 a T. Bizr2otANV

«cueste nn popor nomad,'Lixitil, care con-

«duceau turmele lor la pasune. Staturam
«cat-va timp' cu densii i contractaram
«aliangt. Mai spre Sud insic locuictu Etio-
«pienii sglbatici, care ocupau o tart& mun-
«toasa i bogata in animale, de uncle si
«fluviul Lixus Ii ia originea. Mtuntii erau
olocuiti de niste oameni cu o figura ciu-
«data, Trogloditii, despre. cari Lixitii spu-
«nean cà sunt mai iuti la cursa de cat
«caii.
«Luaram dintre Lix4i cati-va interpreti
«si trecuram pe langa tgrmul pustiei
«timp de doug rile. De aci apucaram spre
«Rasarit pe o distanta de o zi, uncle, in
«fundul unui golf, intalniram o mica in-
«saki, care me'sura cinci stadii in circuit.
«Aci am stabilit o colonic si i-am dat nu-
«mele Cerne 2). Dupti calculta nostru acea-
«sta colonie trebuia sa fie la o egala dis-
«tanta hare coloanele MI Hercule si Car-

') Sahara (regiunea Maurilor).

2) Prohabil insula de lfingit Mogador.

www.dacoromanica.ro
 itt SP11IDELE 01

«tagena, cäci s'a intrebuintat tot atelta timp

«peinci la coloane, cdt de la coloane pan&
«aci, Sosiram la un lac, mergind in sukal
«unui fluviu, numit Chretes. .Acest lac co-
«prindea trei insule mai mail de cat Come
«De aci ne-a trebuit o zi kind s atingem
«sfirOtul
«D'asupra acestui lac- se vedeau ridican-
«du-se nige mun InalfI, undo locuiau
qoameni feroci, imbratati in piei de ani-
«male, cari aruncard in noi cu pietre
«no impiedecard sa, abord'am. Urmand ca-
«lea, am dat peste un riu plin de croco-
«din 0, de ipopotami 1). No intorseram ina-
«poi la Cerne 2).
«Din acest loc ne-am imbarcat i am
«pornit spre Sud, merge'nd pe ldnge't coaste
«in timp de 12 zile. Tot tinutul era locuit
«de Etiopieni, care, la vederea noasträ,

1), Este vorba de sigur de fluviul Senegal.

2) De la Cerne i pana in acest moment Ha .
non a umblat pe uscat, ridicandu.se pe fluviul
Rebia din Maroc.

www.dacoromanica.ro
92 G. T. ITIMIANV
,...."*.../.../.,....
«luarei fuga. E vorbiau o Umbel weinte-
«leasti chiar de Lixitii, earl ne insotiatt.
«In ultima zi am abordat aproape de
niye munti inalti, acoperiti en diferiie
«pdcluK mirositoare. Am navigctt done zile
«mai departe si ne-am oprit intr'un mare
«golf, avénd de cele dou'e peirti un teren
«fes, pe care vezurtim toatd noaptea o
«multime do focuri, awate la oare-care
«distantd 0 la inältimi diferite. Aci Ida-
«ram apd si urmareim calea pe /diva coaste
«timp de done zile, -cdnd am gasit in fa&
«noastrd un mare golf, cdruia interpretii
«noeri 't dadurd numele de Cornul de
«West. 1)
«In acest golf se afld o mare insuld, care
«continea un lac mare 0 care, la rindul
esen inconjura 0 el o insuld mai mica.
«Am scoborit in acest loc ziuct,. Nu vézu-
«rtim de cat ptiduri, dar noaptea multe

1) De sigur a vorba de estuarul format de

fluviul Senegal. GreeiT numiau ast-fel imbuca-
tura unuT fluviu.

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 93

«focuri i ascultartim sunete de fluere, tim-

«bale in tot si un sgomot spliimântator. Ne
«apucei groaza si preotii nostri ne ordo-
«narei sec pe"trásim insula. Ne urcareim pe
«vase si am trecut pe leingá ?An tinut ar-
«zdtor numit Timiamata. Acest tinut era
«plin de torente de foc, cari s aruncali in
«mare. Din cauza calduret descinderea era
sicnyosibilei. Teama ne sili sei ptirtisim en
<<grab? i aceste locuri.
«In timp de 4 zile observareim noaptea
«coostele acoperite de focuri. In mijlocul
«acestei telri velzurerim un foc enorm care
«p(rea cã atinge stelele. A doua zi :znt pu-
«tut deosebi un mode foarte inalt, care se
«chema earul zeilor.
«In timp de 3 zile am trecut pe letnga
«torente de foc si ne-am apropiat de un
«golf en numele Cornol de la Sud.1) In
«unghiul acestui golf se aftel o insulà in-
tocmai en aceert, despre care am vorbit,
«care confine un lac si o altei insula mai

1) Idem, imbucatura fiuviului Gambia.

www.dacoromanica.ro
94 G. T. BITZOIANIT

«midi in interior. Aceasta din urmei este

«locuitit de oameni salbateci. Cea mai mare
«pcirte din ei erau femei cu corpurile aco-
«perite cu par, si pe care interpretii nostri
«le chianti", gorili.
«Nu putureim prinde nici un om, ei fu-
«girei in munfi, uncle se apeirarei cu pie-
«tre. Prinsertim inse't trei femei, cari mus-
«cau i sgeirian pe conduceitorii lor, asa
«ce't nevoiti am fost sti le ucidem si set le
«taint pielea, pe care o dusereim cu noi
«la Cartagena.z

www.dacoromanica.ro
 *-AA14:44AV914A,

Explicarea Periplultif
Acesta este periplul 1) luT Hanon.
Ceea ce relateazd el In aceastd scriere 'nu
e alt-ceva de cat o simpld relatie. Nu spune
In mod precis nici pang, unde a mers. Cat
despre Hesperidele si gradinile lor miracu-
lease, .nicb o vorhd. Caci este imposibil, cu
toatd rezerva cunoscutd a Fenicienilor In
genere i a Cartaginezilor In particular, ca
In insus1 interesul lor, sd nu dea la lumina
existenta unor paduri, ale cdror fructe le-ar
fi adus atatea heneficii.
1) Ast-fel este publicat eel putin in lieeren.
Politik mid Handel des Alterhums i in Campo-
maneo Antignedad maritima de la republics. de
Cartago". De alt-fel War seriitorii latini an ne
spun mai mull. Totusi este cu neputinta ca re-
latiile exploratorului cartaginez sa se margi-
neasca aei, Cu toate et ceyt este, ea el Vnean

www.dacoromanica.ro
96 G. T. BIIZO1ANIT

Totu§I, cercetdild en arndnuntul, putern

observa maI intai urmdtorul fapt:
Calkoria Jul Hanon se imparte In douë
pdrti. Prima poveste§te in mod clar §i po-
sitiv cdlAtoria sa pand la fluviul Chretes. In
aceastd parte aratd fàrt riici o teamd §i lo-
curile §i accidentele fizice §i popoarele, ce
a intalnit in calea sa. In a doua parte Insd,
de la imbucdtura acestui fluviu inainte, ex-
ploratorul pune oare-care grijd, In ceea-ce
poveste§te. Aa, in treacat, el spune cd a
Ida lnit insule, oameni sèlbateel acoperiti
cu per, earl se chemau Gorili, §i «paduri o-
doriferante».... Se recunea§te apoi in per-
feetie fluviile infestate de crocodill ipopo-
tanl. Prin urmare, cu oare-care bund-vointd,

cu o grija extra-ordinara st nu dea la lumina,

ceva, care ar fi putut compromite interesele bor.
Cand insa ne inchipuim cä aceasta relatie era
destinata a se citi numal de Cartaginez, cand,
scrierea a fost depusa in templul lui Kronos.
la adilpostut on-care surprinderi, se intelege
de la sine, ca. ea a trebuit sa tie mutt mai coin-
plecta de cat aceea ce a putut strabate pima
la noi,

www.dacoromanica.ro
 IIESPERIDELE 97

am putea culege foloasele, ce voim a trage

din unica i atilt de importanta relatie a
periplului ILA Hanon.
Ori, iatü imdeiat o coincide*. Despre
pridurile odoriferante, Hanon nu vorbe§te de
cat dupd ce a ajuns la Cornul apusuluT
(Esperon Keras, Hesperi Cornu), care, cum
am ardtat mai sus, coincide cu inbucdtura,
mult mai largd, a Gambiel 1) i tocmai pe
aci Herculele fenician ar fi gdsit faimoasele
grddini ale Hesperidelor cu nepret,uitele lor
fructe. Hanon, care a trebuit negre§it si
aiba o idee oare care despre existenta lor
a trebuit sal le viziteze. El era insotit de alai-
uze, care i ele au trelmit sä aiM cunqtintd
de existenta acelor grddini, i aceste calduze
erau ni§te Berberi din regiunea Atlasului,
Lixitii. Acgtiea de sigur au spus lui Hanon,
cand au ajuns la destinatie, cä au intrat In
locul, care coprindea grddinile Hesperidelor.
Nu ne mai r6mane de o cam data alt-
ceva, de cat sä precizdm care este acel loc.

1) Sau a fluviulul Casamanca, situat ma! la Sud.

7

www.dacoromanica.ro
9S G. T. DUZOIANIT

De la Cartagina pana la Gibraltar, zice

Scylax,1) drumul pe apa se face in 4 zile ;
iar de aei si pang la Cerne 2), spune Hamm
in periplul seu, aeeeasi distal*.
La acestea trebue sa mal adaogain doua-
spre-zece zile de la Cerne i pana la Capul
Verde, plus seapte zile pana la Comul apu-
sulm, ceca-ce in total revine- la trei-zeci 0
trel de zile de navigatie.
Dupii calculele facute, luand in conside-
ratie i greutatile i surprinderile acestel
calatoril, distanta nu inainteaza malt din-
colo de Cornul Apusului. i, eitind hada
Africel, vedem cit, an depaite de imbuca-
tura Gambiel, se alla archipelagul Bissagos.
Acest archipelag este compus din vre-o
32 de insule, dintre cari numai jumatate
sent locuite. Ele sunt situate in dreptul es-
tuarului format de Rio Grande ceva mai la
Sud de Cornu Hesperi. Aceste insule suet
foarte paduroase i locuite de popoare ab-
1) Autichan. Op. citat.
2) Ultimul stabiliment al Cartaginezilor pe
coasta Marocului.

www.dacoromanica.ro
 HESPERIDELE 99

solut selbatice. Cea mai mare situata la

Sudul Archipelagului se chiamd Orango. 1)
Aceastd insuld prezintd multe caractere
asemandtoare cu insula descrisa, in treacdt
de Hanon In periplul seu. Este o insuld
mat mica. Pdduri odoriferante se gdsesc
in archipelagul Capuhil verde, dar acest
archipelag se aild situat la o distantd de
vr'o 600 chilometri, spre West de Cornul
Senegalului, peste care au trecut Lira sd
facd altd mentiune. PAdurile odiriferante, de
care vorbeste Hanon, nu au fost cele din in-
sulele Capului Verde pe care nu a putut sd le
viziteze, ci acelea din insula Orango, situat
mult mai aproape de term') In adevOr in-
sula Orango contine nesfarsite paduri de pal-
mierh cocotierl, bananieri, ldmai i portocali.

1) Numele de Bissagos a fost dat de Portugezi.

transformat diu numirea indigerdi Bid-(civga.)
2) S'apot niel Un popor din vechime, nici chiar
Fenicienit nu prea indrgineau sa se departeze de
termuri. 00, de la Capul verde, cell-nal ageri ochi
nu pot vedea termul Senegambiei. De alta parte,
ca s ajungti la insulele Capului Verde, le trebuia
cel putin alte sapte sau opt zile de dus i intors.
ceea ce an incurea socoteala cu desavfirsire.

www.dacoromanica.ro
100 G. T. BULOIANU
..-...s,-...a...,,,,,,,,-,_-.,,,,,,,o.._e.j-......-.....-....e..,-...,-,....-..ay-s,../V-vv-v-v-VN-e..,..,-",

Aceasta totusi n'ar if de ajuns.

Sunt si alte amAnunte care coincid cu re-
latiile WI Hanon.
In tirnpul zilei locuitorii sëlbateci din in-
sula Orango stau ascunsl prin päduri, la
umbra bananierilor cu frunza deas6 si a
palmierilor cu foaia lath, care 'I pun la a-
thipost de arsita soarelui. Se vede ct acest
obiceiu sg pAstreaza din vechime, pentru di
tocmai acelasi lucru spune si Hanon In pe-
riplul s6u; iar intru eta priveste zgomotele
de cimbale, focurile in timpul noptei, Gorilil,
precum si alte amanunte spuse de Hanon,
toate aceste lucruri si fapte se reproduc
astii-zi cu o exactitate matematica.
Prin urmare nici o indoialg nu mai r6mtine
in privinta topografiel misticelor grddini.
Ele au trebilit SA existe si atunci, cum
existii si asta-zi in insula Orango, cea mai
mare din archipelagul Bissagos.

www.dacoromanica.ro
AAAAA.$001E5kA31-4,MkAAAAAAI4AAgelEAYEAYE

Mere le de aur
Acurn nu ne mat rèmane decal sd cerce-
tini putin ce insernnau anume merele de aur.
Inainte de toate trebue sh se stie cd in
vechime cultura portocalulul nu era cumos-
cutä pe coastele Mediteranel.
Se vorbia si se stia ca existà unde-va,
departe, spre Apus, niste grddini, unde fiicele
lul Atlas cultivau merele de aur, chrisomela
ale Grecilor, mala aurantia ale Latinilor.
De sigur ct Hanon le-a gdsit in Fairnoasa
Int expeditie, i aducind aceastd relatie, cum
si cate-va fructe de probd, a indicat conationa-
lilor s1 o noud sursd de bogatil si nu din cele
mat putin importante. §i dacä nu vorbeste
de cat inteun mod vag despre aceasth des-
coperire, aceasta nu se atribue, cum am zis
mai sus, de cat spiritulul cornercial al Car-

www.dacoromanica.ro
102 G. T. BIIZOIANII

taginezului, care, pentru nimic in lume, n'ar

fi divulgat strdinilor loan de exploatare al
unor bogäiI gat de insemnate. Cat despre
conationalii sël, acea fraza din periplu, «am
ve'zutp(duri odoriferante», era suficienta p en-
tru a le atrage atentia si a'itrimitesa le caute.
De and parte nimic nu ue poate pune Ia
Indoiald cd merele de aur erau alt-ceva de
cat portocalele, care aveau i frumoasa lor
coloare galbena si parfumul placut i gus-
tul lor delicios si-racoritor, i pe aced vreme,
neeunoscute cum eran, i pretul cu care se
eumparau si care trebniau se fi fost de si-
o.ur destul de mare.
Langd aceasta versiune se mai adaoga
Inca una.
Se stie cii, Incepind de la Senegambia si
pima Iii fundul golfului Guinea, riurile aduc
in cursurile lor mid &bud de nisip ames-
tecate en aur 1). Se mai stie incd faptul cii

') Acestul 14t se datoreaza i numele de

Coastd de anr> data de Europa, unei partt din
coasta Guinel de Nord, in urma deseoperirei
drumului pe la eapul de Buna speranta.

www.dacoromanica.ro
 ILES PERWELE 103

tot aurul constituia pe acele vremurI mo-

neda cunoscuta care bileznea schimburile.
In fine este cunoscuta bogatia aurifera a
Vrmilor Atlanticel. AcesteI bogAtil dato-
reazd prilnil locuitorI ai Spaniel _Merit
atatea invazil. Dar, pe and minele din Spa-
nia secau, allele DMA se descopereau din-
colo de coloanele lab Hercule. Acesta si nu
altul a fost smobilul hotaritor, care a deter-
minat calatoria lull Hanoi].
Duprt aceastd versiune, asa dar, merele
de aur n'ar fi avénd alta semnificatie de cat
pepitele de aur aduse de riurile din Sene-
gambia si Guinea de Nord.
0 a treia versiune, produs numai al ima-
ginatiei, identifica Hesperidele cu noril A-
pusulul inrositi de ultimele sageti ale soa -
relui, care scoboara in Ocean.
Dupä cum am spus insa mai sus, aceasta
idee este numai un produs al imaginatiunet
si al unei dorilitt prea marl, de a explica
imediat un fenomen sliintific, care merita o
atentie mai serioasa.
FINIT
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

Pag.
I. Berberil
Consideratiunl fizice 5
Etnograne 18
II. Mitul Iletweridelor
Crean* le color vec1i 1 59
Heracles
Atlas 72
Melkarth 76
Cele don6 legende 83
Ilanon 88
Explicarea Periplulul 95
Mere le de aux 101

www.dacoromanica.ro
IIBLIOTECA PENTRU TOii"
Sub directia Did Dumitru &Kneen!'

ANDERSEN
! Povesti alese 23-24 P"'"Blinhteanit
Din vtata meseriaellor
r S. FL. MARIAN 25 ANTON PANN
Posarile noastre Povestea vorbil, II
IIH. ZAMPHIRESCU 26 BIOGRAFIILE
Cantece i denser!. oamenilor celebri
B. SPENCLR MAHAFFY
y Despre edneatie 27 Antichitatea greacg
A. VLAHUTA CREANGA
Icoane eterse 28-33 Opere complecte
CARMEN SYLVA IONESCU-GION
De prtn veacurl, I. 34 Istorde
MICHELET 35 D. STANCESCU
tomanta, Roma, Piza, etc. La gura sobeI
LEO BACHELIN POVESTI
Oastelul Pe les 36 de Criclun
T. MAIORESCU RADU D. ROSETTI
Nuveie §1 white 37 Prozg t epigrame
NDRE TIIEURIET GOETHE
Din ttnerete, ete., nuvele 38 Werther, roman
M. DEMETRESCU ANTON PANN
Nuvele 39 Povestea vorld, III (ultim)
MIMIC ZAMFURESCU n CARMEN SYLVA
Rove le romane 4 UDe prtn veacurT, II, (ultim).
WILKINS HUXLEY
Antiohitatea romang 41 Notiunl asupra litidtelor
Gr. M. Alexandreseu DEPARATEANU
Prozi i poeril 114 DorurTt amorurt, I.
ANTON PANN ADAMESCU
Povestea vorbil, I.
D.na COLOMB 43-44 de discursurT
Modele
romane
Istorioare DEPARATEANU
DUMITRU TELEOR 45 Dorurl 1 amorurl, II, (urn.
. &bite umortstice
DDzinUaRnrinTtIrlA
ALFRED DE MUSKET
La ee viseezit fetele
46
7 .M. ZAMPHIRESCU
BOLINTINEANU D.
Legende Istoriee
A
at I Canteee I plangerT, II, (ultl.
ADAMESCU
z
GENEVRAYE
Ombra, roman 48-49 Modele
de discursue streine
, MAISTRE XAVIER PECAUT li BAUDE
CAlatoria imprej. odd! mete 50 ConvorbirT despre arta.
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA PENTRU TOTI
Sub directia D.1u Dumitru Sauces=
:0
A. VI.111FUTA MINUNILF
M i.11 Din Roane vietit, I. 67_66 u11versul01, volumvi
H III.
FRANCOIS COPPEE
Pig 52 Prietene. roman P. DULFU
WILDENBRITCH 70 Le genda tiganilor
t4 53 flo trandafirT 71 CONST. STANCESCU 1.J

BOURDE Ce este frumusetea

6 54 Patriotul G. T. RUZOIANU
ett

1
HABIT D. ROSETTI
Din inimX
72 Egiptul 9 .

Uol A. VLAIIUT:i
limy *ITT FA RAPINE 73-7 4 Dan. partea I
5 era. II fult3
ConvorlArT 4. 75 SIIII,EANU
11.
7 A. VLAHUTA ArmoniT intime.
CCI Din mann vietiT. IT A. VLAHUTA
tt, 58
c A n AGIALE
Flehite nanare
76-77 Dan. partea 11 (uIr.)
AUGIER Si 4NDEA!
" 5 n Din gonna
cci A. VI, *HITT
vietiT, Iii. Ht.).
A 78 Ginerfle luT Poirier
A. P iNN
= Rn AVIATRIX PRIAVOST 79 Nastratin Hosea
= Manor. Leseaut. roman. I
n FILLEWON
CI)
6
, D.Trotonenl
R. RoSETTI (Heil()
Bunnrestinlul
8 0I Cingoir venhT f; i r

TENNYSON Ciocoil veehT i n

WI 62 Enoch Arden. poemit 82-84 roman,
Fi D. r. oLLANESvu G . AD AIIIESvU
°- 0 3 (Ammonia) Satire 85 Din biogratfile serlitorilo,
romMT.
CDiTlN
)03 64 Sure prinqf varT PUTLITZ
C.) PR tvOST 86 Ce'til povestete pit(thre.i.

65-66 Ma Tnn Le.ea rlt, G. T. BVZOIANU

loof
vol. II td III. 1 87 Berberll. Ilesperidele,
FOC) Cele mat 'notice din tweak, volume sunt frumos ilustrate vi co-
prind portretele autorilor lor.
w Un mmm Mir brottat, 30 b.Un nunagr frumos legal, 60 b.
g De vinzare la toate 1ibrriile -
Expeditia in provincie se face tot-d'a-una pe risieul eumpargtora-
lul. Recomandatia costa 25 banT.
41111,

Tip. EPOCA., str. elemental 3

www.dacoromanica.ro