1

Coordonator:
Ioan Traia

Consilier editorial:
Eugen Georgescu

2
Timișoara, 2018
3
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
TRAIA, IOAN
Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat /
Ioan Traia. - Timişoara : Eurostampa, 2018
ISBN 978-606-32-0601-6

070
061

Editura Eurostampa
Timişoara, Bd. Revoluţiei din 1989, nr. 26
Tel./fax: 0256-204 816
[email protected]
www.eurostampa.ro
Tiparul executat la Eurostampa

4
 ISTORICUL „ASOCIAȚIEI PUBLICIȘTILOR
PRESEI RURALE DIN BANAT”

Încă din anul 2005, pe când mă străduiam să scot periodicul “Vatra

Satului” în satul meu natal Ferendia mi-a încolţit in minte idea unei asociaţii a
presei rurale din Banat. Odată cu venirea mea la Muzeul Satului Bănăţean, am
putut conştientiza mai bine dimensiunea fenomenului publicisticii săteşti având o
mai largă putere de informaţie din lumea satului bănăţean, ceea ce mi-a întărit şi
mai mult ideea constituirii unei asociaţii. Ca atare am inclus în agenda culturală
pe anul 2008 o acţiune prin care am învitat redactorii şefi ai unor periodice săteşti
pe care i-am putut contacta şi care mi-au confirmat venirea.

Muzeul Satului Bănăţean 10 aprilie 2008. În data de 10 aprilie 2008, la

Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara s-a desfăşurat o sesiune de comunicări
„Aspecte culturale din viaţa satelor bănăţene” la care au participat mulţi
redactori şefi de la publicaţiile rurale din judeţul Timiş, fiecare prezentându-şi

5
publicaţia, iar în final, fiind iniţiatorul şi moderatorul sesiunii am propus
constituirea “Asociaţiei presei rurale din Banatul istoric”, propunere ce a fost
validată, urmând să se facă demersurile necesare pentru constituirea legală. Toţi
participanţii au aderat la ideea dlui Aurel Turcuş de a decreta ziua de 10 aprilie
ca zi a presei rurale din Banat.
Au participat următorii:
- Ioan Traia, moderatorul, gazda sesiunii de comunicări
- Aurel Turcuş. publicist şi om de cultură
- Vasile Suciu şi Lăcrimioara Tomiuc, redactorii revistei “Vatra
Nouă” - Giarmata Vii
- Marius Circa redactor la periodicul “Vatra Satului” - Ferendia
- Vasile Todi director revista “Magazin”
- Marius Matei, redactor revista “Magazin”
- Valentin Bugariu redactor periodicul “Lumina Lină” - Gătaia
- Ghiţă Blejuşcă, Ştefan Tomoiaga redactorii periodicului “Foaia
Săcălazului”
- Gheorghe Doran redactor periodicul “Cenăzeanul” - Cenad
- Silvia Muller redactor periodicul “Jurnal de Recaş”
- Ion Murariu, Lazăr Sever, redactorii periodicului “Lumina Satului”
- Giroc
- Victor Enache redactor “Revista Aromână”
- Lionel Popa redactor periodicul “Gazeta de Satchinez”
- Virginica Szabo redactor periodical “Cronica Ceneiului”.

S-a mai hotărât formarea unui comitet de iniţiativă pentru constituirea

legală a acestei asociaţii alcătuit din: Aurel Turcuş, Vasile Todi, Ioan Traia,
Vasile Suciu, Ştefan Tomoiaga şi Victor Enache. D-l Aurel Turcuş a propus ca
până în data de 16 aprilie 2008 toţi participanţii să trimită propunerile pentru
alcătuirea statutului asociaţiei la Muzeul Satului Bănăţean, urmând ca în data de
17 aprilie 2008, comitetul să se întrunească pentru a discuta proiectul de statut al
asociaţiei. Cu ocazia acestei întâlniri, nefiind prea multe propuneri pentru
proiectul de statut, s-a hotărât ca eu să realizez un proiect de statut şi care să fie
discutat în comitet, îmbunătăţit şi apoi supus validării adunării asociaţiei.
De la început am sperat ca această iniţiativă să nu rămână o efemeră
începătură, ci să se implinească într-o zidire nouă, oricât de modestă alcătuire ar
fi. Trebuie să mărturisesc că acest gând inovator n-a fost întâmplător ci s-a bazat
pe realităţi bogate, legate de emulaţia vădită a periodicelor săteşti bănăţene,
iniţiativa având scopul de a fructifica într-un mod mai organizat aceste energii

6
nou născute şi de ale valorifica superior potenţele, deoarece periodicele săteşti au
fost şi sunt opera unor pasionaţi publicişti, mai degrabă amatori, dar mai ales sunt
declaraţii-document al existenţei lor în istorie.
În toată acestă perioadă de naştere a acestei asociaţii, naştere grea trebuie
să recunosc, i-am avut alături pe membrii comitetului de iniţiativă şi am reuşit să
depăşim acea rezervă născută din modul mărunt de înţelegere a lumii, acea
păgubitoare atitudine de neîncredere.
În acest context asociativ, deşi nu eram încă înfiinţaţi juridic, noi am avut o
bogată activitate, unde din nou m-am intersectat într-un chip fericit cu alţi
publicişti ai presei rurale din Banatul istoric.. În continuare voi enumera câteva
din acţiunile care probează aceste minunate cuvinte” mult pot puţini buni
împreună”.

Vladimirovaţ-Serbia 20-21 august 2008. Pentru locuitorii localităţii

Vladimirovaţ-Petrovasela din Serbia anul 2008 a fost un an jubiliar, pus sub
genericul “Hai sădăm mână cu mână” şi sărbătorit cu fast, pricepere,
entuziasm, mult patriotism local, pentru a marca aniversarea a 200 de ani de la
întemeiere. În anul 1808 a fost întemeiată această localitate pe teritoriul
Regimentului germano-bănăţean al monarhiei habsburgice prin strămutarea a
121 de familii româneşti din Jamu-Mare, a 106 familii româneşti din Clopodia,
a 11 familii din Surducu-Mare şi 2 familii din Ferendia.

7
 Cu acest minunat prilej consacrat sărbătoririi întemeierii, d-l prof-ing.
diplomat Traian Trifu Căta, redactorul şef al revistei de înaltă ţinută
“Familia”,(care în acel an sărbătorea 15 ani de existenţă a seriei noi), cât şi
preacucernicul părinte iconom stavrofor Konstantin Suru au dorit să marcheze
acest eveniment printr-un simpozion internaţional de comunicări ştiinţifice. Cu
această ocazie a participat o mică delegaţie din România‚ reprezentând în special
“Asociaţia presei rurale din Banatul istoric”, condusă de secretarul general al
asociatiei Ioan Traia cât şi alte personalităţii ale culturii din Banat, printre care
amintim prof.dr. Horia Ciocârlie, prof.dr. Virgil Vintilescu, publicistul şi omul de
cultură Aurel Turcuş, alţi redactori şefi ai publicaţiilor săteşti din Banat, printre
care şi d-l Vasile Suciu redactorul şef al periodicului “Vatra Nouă” din Giarmata
Vii, pr. Valentin Bugariu redactorul şef al periodicului “Lumina lină” din Gătaia
Colonie, dl.prof. Iosif Marius Circa redactor șef adjunct și ec. Gheorghe Leu de
la periodicul ”Vatra Satului” din Ferendia. În ziua de 21 august, după o primire
după datina şi obiceiul locului, ne-am întrunit în marele hol al şcolii”1Mai”din
Vladimirovaţ, unde un grup de tineri ne-au încântat şi impresionat cu un grupaj
de cântece, între care a strălucit, ca o perlă dintr-o salbă imnul Petrovaselei,
versurile scrise de Traian Trifu Căta, pe melodia “Gintei latine”, după care a
urmat un minunat moment muzical cu fanfara din Şopotul Vechi. După acest
superb respiro muzical s-a început simpozionul prin lansarea unor cărţi cu
subiecte consacrate evenimentului. S-a lansat următoarele cărţi: “Petrovasâla.
Întoarcere laînceputuri” autori Ioan Traia şi Traian Trifu Căta, referenţi Aurel
Turcuş şi pr. dr. Valentin Bugariu; “MonografiaPetrovasâlei” scrisă de Nicolae
Penţa în anul 1911, reeditată, referenţi Aurel Turcuş, Traian Trifu Căta şi Ioan
Traia; “Poezii populare şi scrieri folclorice” de Iosif Bogdan, referent prof.dr.
Virgil Vintilescu; “Catalogul obiceiurilor populare calendaristice din Banat” de
Aurel Turcuş, referent prof. dr. Horia Ciocârlie; ”Istoria bisericilor ortodoxe din
Almăj” de Gheorghe Rancu-Bodrog, referent prof. Pavel Panduru; ”Iosif
Coriolan Buracu-o legend vie” documentar iniţiat şi îngrijit de prof. Pavel
Panduru, referent prof. Gheorghe Rancu-Bodrog.
În a doua zi a simpozionului ”Vatră petroviceană şi spiritualitate
românescă în spaţiul Banatului” participanţii au prezentat o serie de lucrări
riguros elaborate, captând atenţia auditoriului prin interesantele informaţii pe care
le-au transmis. Au prezentat lucrări următorii:Dr. Marinel Mandreş de la Wifred
Laurier University din Waterloo, Canada, Pr.dr.Valentin Bugariu reprezentantul
revistei “Lumina lină ” din Gătaia-Colonie, prof. ing. diplomat Traian Trifu Căta
redactorul şef al revistei “Familia” din Vladimirovaţ, prof. Marius Iosif Circa
redactorul şef adj al revistei “Vatra Satului” din Ferendia, Pr. Vasile Suciu

8
redactorul şef al reviste “Vatra nouă” din Giarmata-Vii, Ioan Bugilan din
Clopodia, ec. Gheorghe Leu din Ferendia, prof. Pavel Panduru din Prigor,
prof.Gheorghe Rancu din Şopotul Vechi, prof. Petru Clanda, directorul şcolii din
Vladimirovaţ şi Ioan Traia secretarul “Asociaţiei Presei rurale din Banatul istoric”.
După ce a mulţumit tuturor participanţilor la acest eveniment de neuitat,
prof. ing. diplomat Traian Trifu Căta a decernat diploma memorial ”Alexandru
Ţânţariu” celor de faţă, îndemnând la o mai deasă întâlnire a fraţilor de aceeaşi
limbă.
Tot ce s-a întâmplat la Vladimirovaţ se înscrie în înţelesul acestor cuvinte
eterne “Destinul nostru ca neam, ca stat şi ca putere culturală, atârnă de
cantitatea de aur curat ce se află în sufletul ţăranului .Dar mai atârnă, în aceeaşi
măsură, şi de felul cum va fi utilizat şi transformat acest aur în valori eterne”
(Liviu Rebreanu).

Jimbolia 19 iunie 2009. Un alt deosebit eveniment s-a desfăşurat la

Jimbolia în ziua de 19 iunie 2009, unde, în acest cochet orăşel a fost deschis
singurul muzeu al presei româneşti prin strădania şi pasiunea regretatului poet
Petre Stoica.

Din iniţiativa dlor Vali Corduneanu directorul muzeului şi Ioan Traia s-a
desfăşurat o întâlnire a publiciştilor din presa rurală din judeţul Timiş. Au

9
participat Vasile Suciu (“Vatra Nouă”-Giarmata Vii), Traian Galetaru şi Gavrilă
Balog (“Suflet Nou”-Comloşul Mare), Gheorghe Doran (“Cenăzeanul”-Cenad),
Ioan Traia şi Iosif Marius Circa (“Vatra Satului”-Ferendia), Bogdan Tămaş şi
Marinel Bârsan (“Medveşanul”-Urseni), Vasile Todi şi Marius Matei (Trustul de
Presă “Magazin”), Valentin Bugariu (“Lumină Lină”-Gătaia), Ion Murariu
(“Lumina Satului”-Giroc), Ghiţă Blejuşcă şi Ştefan Tomoiagă (“Foaia
Săcălazului”-Săcălaz).
Prin organizarea acestui eveniment s-a urmărit să se prezinte istoricul
fiecărei publicaţie sătească prin reprezentantul ei şi de asemenea să se continue
demersurile în vederea finalizării asociaţiei. Tot cu acest prilej s-au făcut donaţii
muzeului mai multe numere ale publicaţiilor rurale.Cu acest prilej s-a hotărât
extinderea asociaţiei la nivelul întregului Banat istoric prin atragerea periodicelor
rurale şi din celelalte judeţe bănăţene, precum şi a celor din Banatul sârbesc şi
continuarea demersurilor pentru finalizarea proiectului de înfinţare a asociaţiei.
Tot aici s-a hotărât o nouă întâlnire a tuturor redactorilor periodicelor rurale la
Giarmata Vii pentru luna octombrie a anului 2009.
Comitetul a reuşit să realizeze proiectul de statut al “Asociaţiei presei
rurale din Banatul Istoric” şi de asemenea să copteze in rândurile asociaţiei şi
alţi redactori ai periodicelor săteşti ca de exemplu: Bogdan Tamaş şi Marinel
Bârsan de la periodical “Medveşanul” – Urseni, Traian Trifu Căta “Familia”
Vladimirovaţ, Alin Lazarovivi de la periodicul ”Beregsanu” din Beregsăul Mare.

Giarmata-Vii 10 octombrie 2009. Un al treilea eveniment s-a întâmplat în

data de 10 octombrie 2009 la Giarmata-Vii, gazdă fiindu-ne redactorii publicaţiei
“Vatra Nouă”, precum şi şcoala generală din localitate. Aşa cum s-a hotărât toţi
redactorii implicaţi în proiectul de înfinţarea a “Asociaţiei publiciştilor din presa
rurală din Banat” au participat la această acţiune hotărâtoare pentru destinul
asociaţiei. Întreaga întâlnire a fost o dezbatere dinamică, tumultoasă, s-a analizat
punct cu punct statului asociaţiei, au fost discuţii constructive, deşi tensionate,în
final s-a reuşit să se dea forma finală a statului, ceea ce a fost pasul cel mai
important pentru continarea demersurilor legale.
Din motive întemeiate s-a renunţat la vechea denumire a asociaţiei şi s-a
adoptat noua denumire “Asociaţia publiciştilor presei rurale în Banat”, apoi
asociaţia l-a angajat pe dl Sevastian Bălescu să facă următoarele demersuri
pentru legalizarea asociaţiei.
Anii 2008-2009. În toată perioada anilor 2008-2009 cunoscând activitatea
periodicelor din satele bănăţene, publicaţii bogate în conţinut şi deosebite în
formă, scrise de redactori pasionaţi şi competenţi, am avut prilejul de a le

10
promova şi valorifica la postul de TV. Europa Nova. Existenţa îndelungată, înalta
tinută a acestor publicaţii ca de exemplu cele apărute la Giarmata Vii, Recaş,
Comloşul Mare, Cenad, Giroc, Urseni, Ferendia, Săcălaz, Beregsăul Mare,
Vladimirovaţ-Serbia, m-a obligat să le prezint la TV.pentru a fi exemplu şi
îndemn şi pentru alţii.

Din ianuarie 2010, „Asociaţia publiciştilor presei rurale din Banat” a

dobândit personalitate juridică. Consiliul director este format din dl Vasile Todi –
preşedinte, dl Vasile Suciu – vicepreşedinte, dl Ioan Traia – secretar general, dl
Marinel Bârsan – trezorier şi dnii Bogdan Tămaş şi Traian Trifu Căta – membrii.

Giarmata Vii 2 octombrie 2010. Expoziţia de periodice săteşti.

Odată cu descătuşarea produsă de evenimentele din 1989 începuse să se
simtă şi în satele bănăţene o mentalitate nouă. Energii concentrate în vremi
năzuiau să-şi descarce prea plinul în direcţia unei restaurări a vieţii interbelice,
descoperind şi dimensiunea culturală a satului.
Aşa a luat fiinţă periodicele săteşti din nevoia de comunicare, atitudine şi
informare a omului truditor al gliei, fiind scrise în general de condeierii amatori,
dar animaţi de o vie pasiune pentru cuvântul scris.

11
 Mica şi modesta expoziţie de ziare şi periodice ce au circulat în lumea
satelor bănăţene în diferite perioade s-a născut cu ocazia acestui fericit eveniment
cultural de la Giarmata Vii, dar şi din nevoia „Asociaţiei Publiciştilor presei
rurale în Banat” de a exprima o atitudine de restaurare a unui fond cultural în
general neconsumat, fiind în acelaşi timp un prim pas în editarea unui catalog al
periodicelor rurale din Banat.
Desfăşurarea expoziţiei de periodice şi ziare valorifică o geografie
spirituală diversă având rădăcini vechi, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea în
Banat au apărut periodice la sate, printre primele revista „Convorbiri
pedagogice” apărută la Satu-Nou- Serbia în anul 1886, apoi învăţătorul Emeric
Andreescu scoate la Beregsăul Mare în 1890 revista locală „Junimea”, iar în
1891 „Săteanul”. Acesta a fost începutul modest al presei rurale, care s-a potenţat
hotărâtor odată cu Marea Unire de la 1918. Astfel, în 1919 ţăranul Ilie Crăciunel
din Răcăjdia fondează primul periodic ţărănesc din România „Ţăranul”, în anul
1923 ţăranul Ion Ciucurel din Şoşdea fondează periodicul „Poporul românesc”,
apoi în 1926 scoate „Cuvântul satelor” care reuşeşte să apară timp de două
decenii, în anul 1928 ţăranul Paul Târbăţiu din Comorişte scoate foia „Zorile
Banatului”, iar în anul 1934 la Comloşul Mare apare periodicul „Suflet Nou” cea
mai longevivă publicaţie rurală.
Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa şi pe cheltuiala unor
ţărani inimoşi, mici proprietari de pământ, dornici de a-şi afirma ideile, prin care
dădeau, chiar soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc interbelic.
„Aceste ziare au introdus în viaţa noastră publică un nou curent, care i-a făcut
pe diriguitorii politici să se intereseze mai de aproape de nevoile păturei
ţărăneşti… În coloanele lor s-au înfrăţit condeiele ţăranilor cu scrisul
intelectualilor, iar pe de altă parte în aceste coloane s-au îndrumat, s-au instruit
şi s-au afirmat o mulţime de talente ţărăneşti” (Aurel Cosma).
Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi compozitori din Banat l-a
impresionat plăcut pe Camil Petrescu care a remarcat în articolele sale nivelul
cultural al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei.
Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit în 1943 o antologie
reprezentativă a scriitorilor ţărani din Banat atrăgând atenţia asupra
dimensiunilor şi valorii acestui fenomen. Iată ce spune Gabriel Ţepelea despre
nivelul cultural al ţăranilor din Banat: ”Mergând cu treabă la primăria din
comuna Comorâşte, unde stătea sora mea, am auzit că e acolo şi Paul Bortoş, un
ţăran care se lăuda că ştie toată istoria lumii. Eu, curios, l-am intrebat ce
perioadă o stăpâneşte mai bine, iar el a zis: "Toace, toace!". Am incercat să-l
încui şi l-am intrebat despre "războiul celor două roze". A spus: "Apăi, nu ii

12
mare lucru. Era două familii, Lancaster şi York...". A ştiut tot, ba chiar a
incercat să-mi pună el mie întrebări încuietoare. După asta, m-a dus la el acasă,
unde avea o bibliotecă impresionantă. L-am intrebat dacă mai ştie şi alţi ţărani
ca el. M-a dus la unul Pau, care scria sonete şi avea şi el o bibliotecă mare. De
la ei am aflat că in aproape fiecare sat din Banat erau ţărani preocupaţi de
istorie sau care scriau proză, poezie sau filozofie”.
Chiar, dacă în perioada comunistă fenomenul gazetăriei săteşti a îngheţat,
existând doar mici reviste şcolare, după 1989 s-a produs o adevărată explozie a
presei rurale, multe din periodice având o existenţă efemeră, dar multe îşi
continuă dăinuirea şi în zilele noastre. Imediat după 1989 s-a reactivat periodicul
„Suflet Nou” din Comloş, apoi au apărut periodicul „Lumina Satului” de la Giroc
şi „Cenăzeanul” de la Cenad, ca în ultimii ani să apară zeci de periodice scoase
de primării, consilii locale, asociaţii, şcoli, biserici, şi persoane individuale.
Această emulaţie culturală din satele bănăţene m-a încurajat să iniţiez
înfiinţarea „Asociaţiei publiciştilor presei rurale în Banat” acum legal constituită
şi aflată într-un proces firesc de dezvoltare şi la care au aderat redactori ai
publicaţiilor săteşti din judeţul Timiş şi din Banatul sârbesc.
Modesta expoziţie încearcă să ne readucă nouă trăitori ai acestui timp
amintirea.faptelor-document al înaintaşilor întru gazetărie, precum şi preocuparea
constantă şi pasiunea pentru cuvântul scris al colegilor contemporani, fiind în
acelaşi timp un îndemn şi o reflecţie privind capacitate de regenerare a unui
fenomen care nu se realizează decât prin concentrări de idei puternice şi atitudini
demne ce pot afirma tradiţia încă activă.
Noi, ca şi asociaţie trebuie să ne facem datoria de a scoate un catalog al
periodicelor rurale din Banat depăşind oricâte piedici posibile, iar prin colaborare
şi prin muncă sunt convins că vom realiza acest proiect.

Urseni 20 noiembrie 2010. Sâmbătă 20 noiembrie 2010 a avut loc la

şcoala din Urseni întâlnirea „Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banat”.
Ne-am bucurat de o caldă primire din partea d-lui primar al comunei Moşniţa
Nouă Ioan Sorincău şi din partea d-lui Bogdan Tămaş, ospitaliera noastră gazdă
şi un activ membru al asociaţiei. Problemele discutate au relevat statutul de
asociaţie constituită juridic, urmând ca prin adeziuni personale publiciştii să
adere la asociaţie şi să participe efectiv la activitatea propusă pentru anul 2011.
D-l preşedinte al asociaţiei Vasile Todi a rezumat activitatea asociaţiei pentru
anul 2010, insistând asupra acţiunii de premiere a publiciştilor desfăşurată la
Buziaş, iar în încheiere şi-a exprimat decizia de a se retrage din conducerea
asociaţiei din motive de incompatibilitate a funcţiei sale cu aceea de preşedinte a

13
Uniunii publiciştilor din Banat. După un moment de emoţionantă surpriză,
participanţii văzând hotărârea irevocabilă a d-lui Todi, i-au mulţumit pentru
activitatea depusă şi i-au urat succes în viitoarea funcţie. În faţa acestui fapt d-l
Ioan Traia a cerut participanţilor acordul, ca funcţia de preşedinte să fie preluată
interimar de pr. Vasile Suciu până în luna ianuarie când se va ţine adunarea
generală a asociaţiei şi când se va alege noul preşedinte.
S-a discutat şi planul de activitate al asociaţiei pe anul 2011, conturându-se
ideea de a scoate un anuar al asociaţiei, unde fiecare publicist ce a aderat să aibă
un spaţiu adecvat pentru a scrie, prezentând periodicul unde activează.

Ultimul punct al ordinei de zi a fost consacrat unei lansări de carte şi anume

„Revista Lumina satului-Giroc-repere monografice” scrisă cu generozitatea-i
caracteristică de d-l prof. Ion Murariu, redactorul şef al periodicului. D-l Ioan Traia
a făcut o condensată prezentare, apreciind calitatea, conţinutul şi exemplul acestui
elaborat, îndemnând şi pe alţi publicişti să realizeze acest tip de sinteză a propriilor
periodice.
D-l Prof. Ion Murariu a mulţumit pentru prezentare şi pentru felicitările
colegilor, exprimându-şi speranţa că această revistă de mare longevitate va dăinui
şi în viitor.

14
 Şi când ceaţa s-a ridicat definitiv şi a apărut strălucitor soarele, colegii
întru pasiune pentru slova scrisă s-au despărţit mai îmbogăţiţi sufleteşte.
Giarmata Vii 12 feb. 2011. În data de 12 februarie 2011 la Giarmata Vii,
începând cu ora 10 s-a desfăşurat adunarea generală a „Asociaţiei publiciştilor
presei rurale în Banat”, având următoarea ordine de zi:

1. Darea de seamă a activităţii asociaţiei pe anul 2010 prezentată de dl

vicepreşedinte Vasile Suciu şi de dl secretar general Ioan Traia.
2. Alegerea preşedintelui asociaţie.
3. Lansare de carte:
- „Teatru” de Ion Biriescu, referent dl prof. Gheorghe Lung.
- „Pe un an un ban, pe lună o prună. Dimitrie Comşa şi apropiaţii săi”
autor şi referent dl. Vali Corduneanu.
- „Giroc, arc peste timp” monografie de Octavian Gruiţa, Ion Murariu
şi Marius Matei, referent dl Ioan Traia.
4. Planul de activităţi a asociaţiei pe anul 2011.
Au participat 15 membrii titulari şi 2 invitaţi, dna Eleonora Mihai,
preşedintele Clubului de şah Mediator-Giarmata Vii şi dl. Vali Corduneanu,
directorul Muzeului presei din Jimbolia.
Dnii Vasile Suciu şi Ioan Traia au prezentat toată activitatea asociaţiei de
la momentul iniţiativei de înfiinţare din data de 10 aprilie 2008 şi până la sfârşitul
anului 2010.

15
 Prin demisia dlui Vasile Todi, la sfârşitul anului 2010 era necesară
alegerea unui nou preşedinte. În unanimitate de voturi a fost ales dl Vasile Suciu,
vicepreşedintele asociaţiei, iar în locul vacant de vicepreşedinte a fost ales dl
Traian Trifu Căta redactorul şef al revistei „Familia” din Vladimirovaţ-Serbia.
Lansările de carte au întregit într-un mod strălucit această adunare,
asociaţia propunându-şi ca întodeauna întâlnirile sa aibă şi o serioasă componentă
culturală
Planul de activităţi pe anul 2011 cuprinde următoarele:
- Editarea şi tipărirea unui anuar al asociaţiei, răspunderea fiind
colectivă, coordonatori fiind preşedintele şi secretarul general.
- crearea unui blog al asociaţiei pe internet, răspunde consiliul
director şi dna Sivia Harhătă.
- infinţarea unei sucursale a „Asociaţiei publiciştilor presei rurale în
Banat” în Banatul sârbesc, răspunde consiliul director şi dl Traian
Trifu Căta.
La final dl secretar general a transmis câteva sugestii pentru
îmbunătăţirea activităţii asociaţiei, accentuând nevoia de promovarea a
asociaţiei în toate mediile culturale ale Banatului.
Întâlnirea s-a încheiat într-o notă de optimism, constituind intrarea
asociaţiei în faza de stabilitate şi relativă consolidare.

2011. 24 sept. Şopotul vechi. Toamnă, frumuseţea blândă a unor locuri

binecuvântate de Dumnezeu, Ţara Almăjului, Şopotul Vechi, 23-24 septembrie
2011, zile luminoase, zile în care s-au materializat generos gândurile inspirate ale
d-lui Ghiţă Rancu red. şef al periodicului „Almăjul” din Şopotul Vechi privind
desfăşurarea primei ediţii a „Forumului publiciştilor presei rurale din Banatul
Istoric”. Coorganizator a fost şi „Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale in Banat”
care a răspuns afirmativ iniţiativei venită din ţinutul de legendă a Ţării
Almajului.Au dat curs invitaţiei publicişti din cadrul „Asociaţia Publiciştilor
Presei Rurale din Banat”, alţi publicişti din jud. Caraş-Severin şi din Banatul
Sârbesc (Vasile Barbu-Uzdin, Iancu Murărescu-Sărcia, Pera Boleanţ-Satu-nou).
Încă de vineri seara am poposit la Şopotul Vechi la locaţia pusă la dispoziţia
organizatorilor, cu o rară generozitate de d-l doctor Paul Purea, un chirurg
strălucit şi un poet de marcă.
La căldura prietenoasă a focului de tabără, în vâlvătăile vesele ale limbilor
de flăcări, lângă grătarele ce sfârâiau harnic, s-a incropit imediat o comunitate
străbătută intens de firele tainice ale pasiunii, creaţiei şi a poeziei, reeditând în
alt timp tipare arhaice tradiţionale ale acestor meleaguri. Aceste trăiri minunate în

16
atmosfera de forfotă creativă a contribuit hotărâtor la cunoaşterea participanţilor,
pregătind cu succes forumul de a doua zi.
Ziua de 24 septembrie a început cu dezvelirea la Gârbovăţ a unei plăci
comemorative dedicate familiei Novacovici, familiei ce a dat culturii Banatului
mari personalităţi. Dupa slujba religioasă oficiată de părintele Iosif Surulescu, cei
ce au sustinut mici discursuri au relevat prin cuvântul lor importanţa acestei
familii pentru istoria şi cultura Banatului.

Au vorbit cu sinceritate şi emoţie următorii: Ghiţă Rancu, Prof. Dr Sorin

Pescariu, Nicolae Danciu Petniceanu, Felicia Mioc Novacovici (nepoata
ilustrului folclorist Emilian Novacovici) şi pr. Vasile Suciu care a transmis un
mic mesaj din partea academicianului Ion Păun Otiman, fiu al satului Gârbovăţ.
Înserăm câteva fraze din acest mesaj: “Ca fiu al Gârbovăţului, regret nespus de
mult că, din motive de agendă extrem de încărcată, nu pot să particip la acest
moment înălţător pentru satul meu natal, pentru Familia Novacovici din
Gârbovăţ, familie care a dat Banatului, României întregi atâtea nume
răsunătoare pentru cultura şi propăşirea noastră. Este adevărat, că din varii
motive istoricii, cercetătorii noştri au făcut prea puţin pentru a pune într-o
binemeritată lumină tot ceea ce a făcut, în decursul a circa două secole, membrii
marcanţi ai Familiei Novacovici…Exprimându-mi bucuria pentru acest eveniment,
în final mulţumesc generoşilor realizatori care au făcut posibilă marcarea, în
satul natal, a memoriei ilustrului învăţător Emilian Novacovici”.

17
 La ora 11 în superba locaţie a minunatului medic Paul Purea a început
sesiunea de comunicări a forumului publiciştilor presei rurale din Banatul istoric.
La început s-a lansat cartea de versuri „Lilieci „a eminentului chirurg şi poet Paul
Purea. Referent a fost dl general Tiberiu Lopătiţă ce a făcut o prezentare de
suflet, accentuând mai ales latura poetică a dlui Paul Purea.
S-a mai lansat cartea „Cărăşeni de neuitat” scrisă cu acribie şi lux de
amănunte de prof.dr.C-tin Falcă şi prof. Petru Ciurea, referent Ioan Olărescu red.
sef al periodicului „Suflet Nou” din Comloşul Mare, care a prezentat metodic
cele 11 volume apărute până acum.
Următoarea lansare de carte a fost scrisă de prof. dr. Ion Sârbu,un minunat
periplu de călătorie în Ţara Sfântă.
Apoi, moderatorul Ghiţă Rancu a vorbit despre însemnătatea acestui forum,
şi a dat cuvântul tuturor celor ce erau cuprinşi în programul sesiunii. Am a ascultat
cu interes elaboratele prezentate cu sinceră dăruire, colorate cu imagini luminoase,
despre un fenomen cu o largă tradiţie în cuprinsul bănăţean, fenomenul presei
rurale. Au prezentat lucrări interesante şi pline de cunoştiinţe noi următorii
publicişti: Pr. Vasile Suciu red. şef al periodicului Vatra Nouă-Giarmata Vii,
preşedintele asociaţiei, prof. Nicoleta Marcu vicepreşedinte al Asociaţiei
Învăţătorilor din România, Nicolae Danciu Petniceanu,(tribunul din Megia),
directorul periodicului „Vestea“ din Mehadia, Vasile Barbu red. şef al periodicului
„Tibiscus“ din Uzdin-Serbia,Ioan Olărescu red. sef al periodicului „Suflet Nou”
din Comloşul Mare, Ghiţă Blejuşcă red. al periodicului „Foaia Săcălazului”, Vali
Coeduneanu directorul Muzeului Presei din Jimbolia, Ioan Traia, secretarul general
al asociaţiei, Traian Galetaru, secretarul periodicului „Suflet Nou” din Comloşul
Mare,Ion Murariu red.sef al Periodicului „Lumina Satului” din Giroc.

14 oct 2011 Colonia Gătaia. Sâmbătă, 8 octombrie 2011 au fost aniversaţi

nouăzeci de ani de la întemeierea Coloniei prin venirea coloniştilor din Ardeal şi
Banat care au statornicit o nouă aşezare numită Colonia. În amintirea acestui
început, în biserica parohială cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae", ziua de 8
brumar a fost o zi de cult şi cultură. Manifestarea a început cu săvârşirea unui Te
Deum de mulţumire oficiat de P. On. Păr. Vasile D. Suciu de la parohia Giarmata
Vii şi Iliia Pavlovici Pătruţ de la parohia Maşloc, protopopiatul Timişoara II.
În partea a doua a serbării, a fost vizionat un film fotografic intitulat
Colonia de ieri şi de azi. În ultima parte a întâlnirii a fost lansată cartea Parohia
Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune şi viaţă creştină, Editura Sitech,
Craiova, 2011, 107 p. Cartea a fost prezentată de prof. univ. dr. Ioan Viorel
Boldureanu, prof. Ion Murariu, muzeograful Ioan Traia şi părinţii Vasile Suciu,
preşedintele Asociaţiei publiciştilor din presa rurală Banat şi părintele Iliia

18
Pavlovici Pătruţ, redactorul-şef al revistei locale ,,Sfeşnicul" de la Maşloc. În
finalul întâlnirii au fost împărţite tuturor participanţilor cărţi poştale care
evedinţează Colonia de ieri şi astăzi.

2012 Săcălaz. Sâmbăta, 6 octombrie, 2012 în cadrul ,,Zilelor Săcălazului",

ediţia a V-a, 5-7 octombrie care au avut loc în comuna Săcălaz din judeţul Timiş
s-au desfăşurat ediţia II-a Forumului publiciştilor presei rurale din Banat.
Manifestarea a debutat prin dezvelirea a două plăci comemorative. Prima este
închinată preotului Augustin Weber (1883-1909), capelan al împăratului
Maximilian Joseph von Habsburg.Despre personalitatea acestui vrednic preot
catolic a vorbit Ioan Traia. Cea de-a doua a fost ridicată în amintirea prizonierilor
din Voivodina în lagărul de la Săcălaz de pe actualul teren sportiv Rapid.

19
 În sala festivă a Casei de Cultură din localitate s-au desfăşurat cu începere
de la orele 10,00 lucrările propriu-zise ale forumului. Prezidiul a fost format din
prof. Ioan Traia, preşedintele interimar al Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale
din Banat, dr. Ioan Haţegan, cercetător ştiinţific I la Institutul de Cercetări Socio-
Umane ,,Titu Maiorescu" al Academiei Române, filiala Timişoara, Octavian
Suciu de la Radiodifuziunea Novi Sad şi domnul Ilie Todaşcă, primarul comunei
Săcălaz. La începutul lucrărilor s-au ţinut câteva minute de reculegere pentru
etnologul Aurel Turcuş şi prof. Gheorghe Doran, redactorul-şef al revistei
,,Cenăzeanul", membrii fondatori ai Asociaţiei Publiciştilor bănăţeni.
Cel dintâi care a deschis sesiunea de comunicări a fost poetul Vasile
Barbu, redactorul-şef al revistei ,,Tibiscus" din Uzdin. A fost urmat de prof.
Traian Galetaru de la revista ,,Suflet nou", revista comloşană cu cea mai mare
număr de apariţii din Banatul istoric.
În continuare au vorbit prof. Gheorghe Rancu Bodrog (,,Almăjul", Sacoșul
Vechi), Iancu Murărescu (,,Sărcia”, Banat, Serbia), prof. Ion Murariu (,,Lumina
satului", Giroc), Mircea Velea (,,Lumina torăceană, Torac), prot. Petru Drăghicescu,
pr. Vasile Suciu (,,Vatră nouă", Giarmata Vii), prof. Pavel Panduru (publicist,
Prigor), prof. Gheorghe Lungu (,,Foaia Săcoşană", Şacoşu Mare), Ştefan Tomoioagă
(,,Foaia Săcălazului") şi pr. dr. Valentin Bugariu (,,Arhanghelul", Birda). A fost
prezentă de asemenea doamna Silvia Harhată, iniţiatorul revistei ,,Jurnal de Recaş".
În partea a treia a întâlnirii a fost lansată monografia Săcălaz. Timp şi
istorie, Ed. Waldpress, Timişoara, 364 p., ajunsă la ediţia a III-a. Cartea a fost
prezentată de prof. dr. Ioan Haţegan şi Ioan Traia care au apreciat acribia
autorilor, Ghiţă Blejuşcă şi Ştefan Tomoioagă, două suflete care ,,tânjesc mereu
la întoarcerea în timp şi spaţiu". Cartea are şi un adaos cultural intitulat Armonia
Săcălaz, Trei ani de la constituire, 20 p. La finalul întâlnirii au fost împărţite
diplome de participare, au fost făcute fotografii şi s-au schimbat publicaţii rurale
între participanţii la forum.

Torac, Serbia. Vineri, 30. 08. 2013 a avut loc în localitatea Torac a treia
ediţie a Forumului publiciştilor din presa rurală bănăţeană. Evenimentul a fost
organizat de către Asociaţia Publiciştilor din Presa Rurală din Banat şi
comunitatea locală românească din Torac. La orele dimineţii în Căminul cultural
din localitate au început lucrările Forumului pe două secţii: culturală, publicistică
şi una administrativ-organizatorică. La început au luat cuvântul Conf. univ. dr.
Ioan David care a făcut o incursiune în presa literară a Banatului din veacul al
XIX-lea, apoi Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu a vorbit despre literatura
dialectală bănăţeană. Ambii vorbitori au tras câteva concluzii pertinente în ceea
ce priveşte viitorul presei săteşti, cultivarea subdialectului bănăţean. Au urmat la

20
cuvânt câţiva redactori ai publicaţiilor locale între alţii au luat cuvântul vechi
truditori ai breslei: Vasile Barbu, Ioan Stoiţ, Octavian Suciu, Traian Trifu Căta
din Banatul sârbesc şi prof. Ioan Murariu (Giroc), prof. Traian Galetaru
(Comloşu Mare), prof. Gheorghe Rancu Bodrog (Şopotu Vechi, Caraş-Severin).

În partea a doua a întâlnirii, cea administrativă s-au făcut alegeri pentru

conducerea Asociaţiei publiciştilor din presa rurală din Banat. În deschiderea
secţiunii, a luat cuvântul prof. Ioan Traia, preşedintele interimar care a făcut un
istoric al Asociaţiei. Apoi s-a constatat că sunt prezenţi în sală 2/3 din membrii
activi ca să poată alege noua conducere care să fie statutară. A fos ales un nou
preşedinte în persoana prof. Ioan Traia, trei vicepreşedinţi: ing. dipl. Traian Trifu
Căta, prof. Gheorghe Rancu Bodrog şi pr. Vasile Suciu, un secretar: Gheorghe
Blejuşcă, un trezorier: Petru Opruţ şi trei cenzori: Sevastian Bălescu, Ştefan
Tomoioagă şi Viorel Jiva.
După încheierea celei de a doua secţiuni, a urmat decernarea de diplome de
participare, precum şi de schimburi reciproce de reviste rurale. La final a fost
vizionată o expoziţie de costume populare torăcene din Toracu Mare şi Toracu
Mic care aparţin românilor de aici strămutaţi în actulele vetre din Săcălaz (Timiş)
şi Frumuşeni (Arad).
La finalul întâlnirii s-a făcut un popas la biserica ortodoxă ,,Sfântul
Gheorghe" din localitate, monument reprezentativ de artă barocă bisericească
bănăţeană.

21
 În biserică s-a putut achiziţiona ultimul număr al foii de zidire sufletească
,,Străjerul", suplimentul revistei ,,Semănătorul". Revista în 12 pagini este editată
de Parohia Straja, cu o apariţie trimestrială, iar redactor responsabil fiind prot.
Moise Ianăş, vicar administrativ al Eparhiei Dacia Felix cu reşedinţa la Vârşeţ.
La sfârşitul zilei a fost organizată o agapă la casa parohială din localitate
pentru toţi participanţii. În cadrul acestei mese festive au fost organizat şi un
bogat şi suţinut program folcloric de către instrumentişti din localitate
acompaniaţi de solistul vocal Marius Matei. S-au schimbat informaţii şi opinii cu
privire la viitorul cultural al satelor bănăţene din cele două ţări vecine, Serbia şi
România.

2014. Giroc Sâmbătă, 22 februarie cu începere de la orele 10 s-au

desfăşurat lucrările Simpozionului internaţional ,,Ecouri ale Primului Război
Mondial, reflectate în presa scrisă şi memoriile combatanţilor". În găzduirea
Liceului Teoretic ,,David Voniga" din Giroc, Timiş şi organizarea Asociaţiei
Publiciştilor Presei Rurale din Banat şi Primăriei, respectiv Consiliului Local din
Giroc a debutat această manifestare ştiinţifică.
În prima parte participanţii au fost familiarizaţi cu câteva exponate din
colecţia personală a domnului prof. Gheorghe Rancu - Bodrog, vicepreşedintele
Asociaţiei Publiciştilor bănăţeni. Obiectele prezentare fac referire la Primul
Război Mondial. După prezentarea colecţiei au fost făcute schimburi de periodice
între ziariştii săteşti ai Banatului de astăzi. În partea a doua a întâlnirii în
cabinetul de istorie - geografie al liceului au debutat lucrările simpozionului.

22
 Prezidiul a fost format din: prof. Ioan Traia, preşedintele Asociaţiei, dipl.
ing. Traian Trifu Căta, preşedintele filialei Asociaţiei din Banatul sârbesc şi prof.
Octavian Gruiţă, consilier local care a şi rostit cuvântul de întâmpinare. În
debutul simpozionului, domnul conf. univ. dr. Ioan David, directorul Editurii
timişorene DavidPressPrint a prezentat câteva din volumele apărute anul trecut
între care ziaristul şi profesorul David a evidenţiat volumul ,,Când amintirile...."
iscălit de profesorul girocean Ion Murariu şi dedicat memoriei lingvistului şi
stilisticeanului G. I. Tohăneanu. În încheiere profesorul David a făcut conducerii
Asociaţiei Publiciştilor câteva propuneri: găsirea unui sediu, întemeierea unei
biblioteci interne, precum şi accesarea unor fonduri europene destinate culturii
prin întocmirea unor proiecte.
Sesiunea de comunicări a debutat cu comunicarea închinată ,,Primului
Război Mondia la Uzdin", redactată de poetul Vasile Barbu, care consemna
pierderea a 167 de localnici în această conflagraţie. A urmat prof. Pavel Panduru
de la Prigor cu tema ,,Revolta almăjenilor în Primul Război Mondial" în care
autorul a schiţat vitejia localnicilor atât în armata imperială, (cpt. Constantin Ruja
din Prigor) precum şi în cea română (col. Ioan Curiţa din Dalboşeţ), ultimul
cucerind Orşova. Prof. Ing. Traian Trifu Căta a expus referatul ,,Primul Război
Mondial la Petrovasâla" pe baza unor fotografii de epocă, a unor situaţii
demografice parohiale şi a unor creaţii literare între care poezia ,,Cântec din
Albania". Antepenultimul vorbitor a fost prof. Octavian Gruiţa care a desluşit
taina ,,Povestea eroului necunoscut" aşa cum a apărut aceasta în ziarul ,,Poporul
românesc" din Şoşdea în 1923. Profesorul Ion Murariu a vorbit ascultătorilor
despre ,,Două episoade din Primul Război Mondial în opera profesorului Ion
Dumitru din Giroc". Ultimul referent a fost prof. univ. dr. Ioan Viorel
Boldureanu care a susţinut un adevărat curs de etnologie a istoriei în expunerea
,,La Girocul părintelui David Voniga".
Au fost prezenţi la această manifestare: ziarişti, reporteri tv., publicişti,
tipografi, profesori, fotografi, economişti, ingineri, muzeografi şi preoţi.

2014. Birda Sâmbătă, 27 septembrie 2014, în ziua prăznuirii Sfântului

Ierarh Antim Ivireanul în parohia Birda, protopopiatul Deta s-a desfăşurat a IV-a
ediţie a Forumului publiciştilor presei rurale din Banat, manifestare culturală
iniţiată de Asociaţia Publiciştilor din Presa Rurală din Banat.
Această întâlnire s-a desfăşurat acum în organizarea Primăriei Comunei
Birda şi a Parohiei Ortodoxe din localitate.
La orele 11,00a fost oficiată slujba Te-Deumului de mulţumire de către P.
On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei şi C. Păr. Valentin Bugariu, parohul
bisericii ,,Naşterea Maicii Domnului” din Birda. După momentul de rugăciune au
23
urmat două lansări de carte: cea a prof. Ion Murariu, Martor la Revoluţie,Editura
Marineasa, Timişoara, 2014, şi cea a părintelui Valentin Bugariu, Istorie şi semn
religios, Editura Sitech, Craiova, 2014. Despre cele două volume au vorbit: conf.
univ. dr. Mirela Borchin, prof. Octavian Gruiţa, prof. Iosif Marius Circa, apoi
autorii. Tot la biserică au fost expuse 22 de publicaţii rurale din biblioteca
parohială: reviste parohiale, foi editate de asociaţii culturale, de şcoli ş. a.
Al doilea moment a fost Simpozionul ştiinţific închinat ,,Sfinţilor Martiri
Brâncoveni”. Simpozionul a fost găzduit în incinta Şcolii Gimnaziale din
localitate. Lucrările au debutat cu prezentarea făcută de doamna dr. Nina Ceranu,
editurii pe care o conduce la Timişoara, Eubeea ilustrând acest lucru cu ultimele
apariţii. Sub conducerea prof. Ioan Traia, preşedintele Asociaţiei au urmat şirul
de comunicări deschis de C. Păr. Cristian Tomescu de la parohia Comloşu Mare,
,,Aspecte duhovniceşti ale jertfei Sfinţilor Martiri Brâncoveni”. Au urmat apoi:
prof. Gheorghe Lungu, ,,Urme ale lui Constantin Brâncoveanu în cronica lui
Radu Greceanu”; prof. Ion Murariu, ,,Domnia Brâncovenilor în eposul şi în
teatrul popular românesc”; prof. Ioan Traia, ,,Blazonul de pe turnul Mănăstirii
Hodoş-Bodrog” şi pr. Valentin Bugariu, ,,Tiparul şi cartea bisericească în vremea
lui Constantin Vodă Brâncoveanu”.
Au fost donate din partea Editurii Eubeea a poetului Vasile Barbu din
Uzdin şi a Parohiei Birda mai multe volume şi reviste bibliotecii comunale. Iar
participanţii au primit însemne de cinstire ,,Diplome de participare”, domnul
primar primind ,,Diploma de excelenţă” pentru promovarea culturii şi valorilor
de pe teritoriul Banatului istoric.

24
 Ultimul popas al acestei întâlniri, agapa, desfăşurat în localul S.C.
Angelessi SRL. Momentul a fost marcat de poezie şi cântec popular românesc.
Au fost interpretate mai multe cântece de către îndrăgitul interpret Marius Matei.
Au fost prezenţi la această manifestare a publiciştilor bănăţeni: P. On. Păr.
Prot. Ioan Prisăcean; primar Marius Gheorghe Stoian; prof. univ. dr. Ioan Viorel
Boldureanu, Dan Buruleanu, consilieri locali, profesori, economişti, ingineri,
medici, bibliotecari, preoţi, autori de reviste şi volume dar şi credincioşi ai
parohiei.
Mulţumiri Primăriei Comunei Birda, în special domnului Marius Gheorghe
Stoian, primarul localităţii, diriguitorilor şcolii din localitate, firmei Angelessi şi
desigur tuturor participanţilor.

16-17 oct. 2014 Zrenianin. Simpozion Internaţional ,,Literatură şi Presă

în Banat”. În organizarea Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina şi al
Institutului de Studii Banatice ,,Titu Maiorescu” din Timişoara al Academiei
Române în zilele de 16-17 octombrie 2014 s-a desfăşurat în oraşul Zrenianin
(Becicherecu Mare), reşedinţa districtului Banatul Central din Voivodina a IV-a
ediţie a Simpozionului Internaţional dedicat literaturii şi presei bănăţene.
Manifestarea a debutat la Casa Veche a institutului cu primirea
participanţilor, al doilea popas a fost la Casa Nouă a Institutului Românilor din
Voivodina unde au avut loc mai multe evenimente dedicate cărţii. Au fost
prezente Bibliotecile Judeţene din Alba – Iulia şi ,,Paul Iorovici” din Reşiţa,
editurile: Libertatea (Novi Sad); S. L. A. Tibiscus (Uzdin), David Press Print
(Timişoara) şi Tim (Reşiţa). Au vorbit despre menirea cărţii manageri ai
bibliotecilor amintite, dar şi făuritori de astfel de bunuri culturale, autori şi
editori. Au luat cuvântul: conf. univ. dr. Ioan David, cercet. şt. I dr. Ioan
Haţegan, Costa Roşu, Vasile Babu şi Gheorghe Jurma.
În ziua a doua, 17 oct. La Muzeul Naţional din localitate s-au desfăşurat
lucrările Simpozionului structurat în trei secţiuni: deschiderea festivă, comunicări
pe secţiuni şi concluzii. În cadrul primei secţiuni s-a format prezidiul
simpozionului compus din: Ioan Haţegan, Ioan David, Rodica Ursulescu –
Miličić, Alina Iorga şi Costa Roşu. Au urmat trei comunicări în plen: Ioan
Haţegan, ,,Dicţionare de localităţi din Banatul istoric”, Virginia Popovici, ,,Proza
românească din Voivodina – ieri şi astăzi” şi Costa Roşu, ,,Paul Iorgovici şi
relaţiile sale culturale cu sârbii bănăţeni”. Pe secţiuni au fost comunicate 5
referate la secţiunea ,,Literatura” şi 10 la cea închinată ,,Presei”.
La secţiunea ,,Presă” şirul comunicărilor a fost început de criticul literar
Gheorghe Jurma cu ,,Presa şi viaţa politică în Caraşul interbelic” cu exemplificări
din presa locului, Ioan David, ,,Dimensiunea ziaristică a lui Iulian Grozescu”.
25
Ziaristul, traducătorul şi scriitorul Florin Ursulescu a vorbit despre ,,Jurnalişti de
altădată – Aurel Gavrilov”. Cel comemorat a fost primul redactor român al
revistei ,,Libertatea” în 1945, autor de proză scurtă şi critică literară, traducător
din literatura română în sârbă a lui Eminescu, Rebreanu, Sadoveanu ş.a. De la
Centrul de Studii de Istorie şi Teorie Literară ,,Ioan Slavici” al Universităţii
,,Vasile Goldiş” a fost prezent dr. Doru Sinaci cu tema ,,Idealul naţional în
viziunea tribuniştilor arădeni” în care a dezvoltat pe larg rolul presei în formarea
,,chestiunii naţionale” cu exemple edificatoare: Octavian Goga şi Ilarie Chendi.
Alina Iorga ostenitoare a Institutului din Zrenianin a dezvăluit celor prezenţi
câteva fapte culturale din viaţa unui gazetar: ,,Florin Ursulescu – 50 de ani de
activitate jurnalistică”.

Asociaţia Publiciştilor din Presa Rurală din Banat a fost reprezentată prin
profesorul şi muzeograful Ioan Traia, preşedintele acestei instituţii cu lucrarea:
,,Revista <<Cuvântul satelor>>, revistă scrisă de ţărani” în care a dezbătut rolul
plugarului condeier Ion Ciucurel în apariţia şi susţinerea acestei publicaţii

26
longevive din Banatul cărăşan. Profesorul Ion Murariu a realizat un medalion
comemorativ închinat primului său dascăl de limba română: ,,Gazetarul Ion
Dumitru, repere biografice şi publicistice”. În cadrul acestei comunicări autorul a
refăcut pas cu pas viaţa şi activitatea lui Ion Dumitru (1927 – 1991). Născut la
Chişoda, studii liceale la Colegiul C. D. Loga, Şcoala Normală din Timişoara şi
universitare (filologice) la Timişoara. A trudit ca învăţător, profesor de română,
director de Casă de Cultură, ziarist, realizator de emisiuni radio. Este creatorul
sistemului introducerii în direct a ştirilor. Preotul dr. Valentin Bugariu a susţinut
referatul: ,,Două reviste parohiale din Banatul timişan” cu aplecare asupra
revistei ,,Arhanghelul” prezentând câteva probleme ale devenirii publicaţiei:
începuturile, programul, structura publicaţiei, colaboratori etc.
În încheierea lucrărilor s-au reunit cele două secţiuni, s-au formulat
concluziile care au scos în privelişte contribuţiile acestor comunicări la
dezvelirea unor aspecte mai puţin cunoscute din literatura şi presa bănăţeană.

2015. Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Sâmbătă, 21. 02. 2015
la Muzeul Satului Bănăţean a avut prima întâlnire din anul 2015 a membrilor
Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

Întâlnirea a fost moderată de prof. Ioan Traia, preşedintele Asociației. Din

prezidiu au mai făcut parte: prof. univ. dr. Ioan Viorel Bodureanu de la
Universitatea de Vest și prof. Dan Radosav, directorul Muzeului Satului din
Timișoara.

27
 Adunarea a debutat cu un moment de reculegere închinat lui Pavel Filip și
Pavel Gătaianțu din Banatul iugoslav. A urmat rugăciunea ,,Tatăl nostru”.
În debutul lucrărilor au fost rezolvate mai multe chestiuni organizatorice:
1). primirea unor noi membri: Ioan Olărescu (Comloșu Mare), Toma
Sfetcu (Urseni) și Ioan Ionescu (Babșa).
2). primirea a doi noi membri de onoare: conf. univ. dr. Ioan David,
directorul Editurii David Press Print și a domnului Dan Radosav, jurnalist și
director al Muzeului Satului din Timișoara.
3). achitarea cotizație pe a. c..
Din partea managerului Muzeului a fost prezentat un Cuvânt de bun venit
în care vorbitorul a scos în evidență contribuția jurnaliștilor rurali la dezvoltarea
culturii tradiționale bănățene.
Muzeograful Ioan Traia în calitatea dublă de președinte al Asociației și
cercetător asiduu al localităților din Banat prin cercetarea monografică a atras
atenția asupra importanței arhivării graiului bănățean, o nouă metodă de cercetare
în istoria orală a locului. S-a propus achiziționarea unor reportofoane prin
intermediul cărora se va începe această acțiune. Acestea vor fi folosite de cei care
s-au aplecat spre acest tip de cercetare: prof. Ion Murariu (Giroc), poetul Vasile
Barbu (Uzdin) și prof. Gheorghe Lungu (Sacoșu Mare).
A urmat prof. univ. Ioan Viorel Boldureanu care a zăbovit asupra
importaneței literaturii dialectale pentru istoricul regiunii geografice dintre
Dunăre și Mureș. În viziunea cercetătorului timișorean istoria orală este
document etnologic. Pentru fixarea cadrului viitorul proiect cultural vorbitorul a
rostit o prelegere despre fixarea metodei: asigurarea tehnicii digitale; ghid de
interviuri și aplecarea spre perspectiva etnologică (istorie culturală tradițională).
Primul aspect important îl reprezintă etimologia populară. Un exemplu elocvent:
mujdei care provine de la must de ai.
În partea a doua a fost prezentate câteva lucrări în grai. Șirul a fost deschis
de Vasile Barbu cu ,,Simpozionul izmenelor”, fragment dintr-o piesă dramatică
montată la Uzdin. Tema este una generoasă: ,,nu mai merge cum a mers!”,
zicerea făcând referire la noile metode de subvenționare europene.
Gheorghe Lungu, ,,Strigătele dă prăstă sat”. Comunicarea aduce o noutate:
păstrarea obiceiului în Sacoșu Mare, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, deci
începutul Postului Mare. Obiceiul debutează cu o formulă introductivă: ,,Bună sara
oameni buni ce vă spun eu nu-s minciuni...”. Semnificația sărbătorii populare:
curățire, purificare, perpetuarea speciei umane. Acțiunea se desfășoară lângă foc,
obicei ce vestește ivirea primăverii. Tot acest ritual poartă denumirea de ,,priveghi”
adică o priveghere a focului. Sărbătoarea este întânită în toate regiunile țării.

28
 Lazăr Severică (Giroc) a încântat auditoriul cu ,,5 zile din viața mea”,
lucrare în grai girocean.
Gheorghe Babeți (Brestovăț), snoava ,,Ghinți dă porțălan” la Brestovăț.
Toma Sfetcu (Cerna, colonist la Urseni) a prezentat un fragment din istoria
Medeveșului în versuri realizat de Pătru Chira.
Ioan Ionescu (Babșa), poezii în grai
Toma Nicolae, jurnalist, fragment dintr-un roman autobiografic în grai.
Bogdan Tamaș (Urseni), poezie de la Medveș.
Șirul vorbitorilor a fost încheiat de domnul Ioan David care a prezentat
ultimele patru cărți apărute la editura autorului din Timișoara folositoare în
cercetarea graiului bănățean.
Au fost prezenți: membrii ai Asociației şi invitați. S-au făcut schimburi de
reviste și volume, s-au pus bazele unor simpozione științifice ș.a.

2015 Ferendia. ,,Vatra satului” – 10 ani de apariție neîntreruptă.

Sâmbătă, 23 mai 2015 cu începere de la orele 1100în biserica parohială cu
hramul ,,Adormire aMaicii Domnului” din satul Ferendia, Timiș s-au aniversat
10 ani de apariție neîntreruptă a periodicului local ,,Vatra satului”.

Evenimentul cultural a debutat cu slujba Te-Deum-ului oficiată de către

preoții: Ioan Marcu, fost slujitor al altarului bisericii din Ferendia, actualmente
paroh în Sculea; Dragan Giurgiev, parohul locului și Valentin Bugariu de la
parohia Birda. Cuvântul de învățătură a aparținut preotului Marcu care a scos în
29
relief faptul că ,,vorbele rămân neputincioase în fața faptelor” indicând prin
acesta apariția și dezvoltarea publicației locului.
În cuvântul de bun venit domnul prof. Ioan Traia, redactorul - șef al revistei
a spus printre altele: ,,Au trecut 10 ani de existență a periodicului local ,,Vatra
satului” din Ferendia, un eveniment cultural unic în viața comunității și cu intense
reverberații spirituale pentru fiii băștinași conștienți de generoasa deschidere spre
cultură a unui sat bătrân, marginalizat și aproape scos din timpul istoriei”.
Al doilea vorbitor a fost domnul Valeriu Filipac, primarul comunei Jamu
Mare care a felicitat revista și colectivul de redacție pentru reușita publicistică
care contribuie la renașterea spirituală a satului Ferendia, localitate aflată în
componența comunei Jamu Mare.
Profesorul Iosif Marius Circa, redactor - șef adjunct al ,,Vetrei” ferengiene
consideră publicația a fi ,,o undă de lumină”. Din prezentare am reținut un
fragment semnificativ al genezei: ,,Nucleul generator al acestor acte de cultură
este format din intelectuali de marcă (profesori, medici, ingineri, economiști,
preoți etc.), oameni care îndrăgesc condeiul reportericesc, adică toți aceia care au
de spus ceva, care au încrustate în cugetare misiunea de a rosti adevărul și dorința
de a fixa pe hârtie timpul pentru prezent și pentru eternitate”.
Au mai vorbit în partea introductivă: conf. univ. dr. Ioan David care a
oferit mai multe volume imprimate în cadrul Editurii David Press Print,
profesorului Ioan Traia în semn de apreciere și dr. Doru Sinaci care a dezvăluit
un fapt extraordinar: înființarea Astrei arădane unde printre membrii fondatori îl
regăsim pe neobostitul cercetător al trecutului bănățean, prof. Ioan Traia.
Partea întâia a lucrărilor a fost consacrată lansării unui prim
volum: Cugetări mai târzii, iscălit de prof. Iosif Marius Circa. Cartea a fost
prezentată de prof. Ioan Țirca printr-o emoționantă mărturie și preotul Valentin
Bugariu. Cel din urmă a accentuat următoarele: ,, Parcurgând în creionul în mână
textul prezentului volum alcătuit de venerabilul profesor Iosif Marius Circa am
putut lesne observa contribuția deosebită a autorului care consemnează fapte
cotidiene înțesate însă de maxime, sentințe de viață și mărturisiri făcute în chip
realist de către un iubitor de frumos care este nimeni altul decât autorul”.
În parte a doua a evenimentului a fost lansată o a doua carte Cuibul cu
șapte fețede Marcel Sămânță. Autorul, fiu strălucit al satului, scriitor și jurnalist
de referință dă luminii hârtiei acest volum de poezie care a fost bine primit de cei
doi recenzori: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu și conf. univ. dr. Ioan David.
La final profesorul și muzeograful Ioan Traia a mulțumit tuturor celor
prezenți, colectivului de redacție al revistei încheind cu credința continuării
misiunii periodicului ca mesager al satului către locuitori, către cei plecați și către
toți iubitorii de frumos.

30
 În cadrul Căminului Cultural din localitate a avut loc o agapă pregătită
pentru goști de către membrii colectivului de redacție și familiile lor.

2015.Muzeul Satului Bănăţeandin Timişoara

Sâmbătă, 27 iunie, cu începere de la orele11,00 a avut loc la Muzeul
Satului Bănățean a V-a ediție a Forumului publiciștilor bănățeni, inițiat și
organizat de Asociația Publiciștilor din Presa Rurală din Banat. Au fost prezenți:
profesori universitari, muzeografi, redactori de publicații rurale, creatori de
literatură dialectală, iubitori ai fenomenului presei rurale.
Întâlnirea a debutat prin cuvântul de bun venit rostit de prof. Ioan Traia,
președintele Asociației și Dan Radosav, managerul Muzeului Satului din
Timișoara. În partea introductivă au fost dezbătute mai multe probleme
organizatorice: plătirea cotizației, primirea de noi membri. Poetul Vasile Barbu a
propus ca în anul 2016 lucrările Forumului să se desfășoare la Uzdin dar și
conferirea unui premiu pentru publiciștii rurali care să poară numele ,,Petre P.
Filip”, creator a trei publicații pentru românii din Banatul sârbesc.

În cadrul acestei secțiuni a luat cuvântul prof. univ. dr. Ioan Viorel
Boldureanu care a expus auditoriului câteva recomandări pentru publicațiile
rurale care au vizat sistemul de scriere, prezența unei pagini pentru creatorii
dialectali și câteva precizări de redare în scris.

31
 Partea a doua a reprezentat-o sesiunea de comunicări propriu-zisă. Șirul
comunicărilor a fost deschis de prof. Ioan Traia, cu tema ,,Publicația ‹‹Bănățeanul››
din Făget”. Din expunere am aflat că învățătorul Traian Unipan a editat această
publicație fiind o ,,foaie socială, economică și culturală” creată cu scop educativ:
,,să educăm poporul către altarul culturii”. Ca subiecte tratate în revistă amintim:
starea materială a românilor, gazeta oferind sfaturi practice și de igienă.
Preotul Valentin Bugariu a prezentat comunicarea cu tema: ,,Fenomenul
presei rurale la Gătaia”. În cadrul subiectului, vorbitorul a expus motivul
redactării temei, a importanței presei locale pentru comunitate care se înscrie
genul jurnalismului cultural. Au fost identificate în acest demers nu mai puțin de
8 publicații locale editate de Primărie, Școală și Biserică în localitate: ,,Curierul
de Gătaia” (1997), ,,Jurnal de Gătaia” (2007-2012), ,,Monitorul de Gătaia” (din
2013), ,,Luminița”, ,,Caleidoscop școlar” (1968-1972), ,,D’ale noastre” (2003-
2010), ,,Explorăm vara” (din 2015) și ,,Lumină Lină” (2005-2011).
Ca structură publicațile se dau știri legate de istoria Liceului Teoretic, a unor
inițiative educative din cadrul acestuia: Cercul literar ,,Mihai Eminescu”, Asociația
Sportivă ,,Școlarul”, Centrul de Documentare și Informare dar și rezultate ale
absolvenților la admiterea în învățământul superior. Au fost expuse instituții și
oameni care și-au lăsat amprenta asupra vieții comunității, reușite ale Corului
,,Doina” al Parohiei Gătaia, calendarul lucrărilor agricole dar și mărturii din război
iscălite de veteranul de război Ioan Colța și colonelul (R) Gheorghe Ungureanu.
Publicațiile școlare prezintă știri din viața școlii, iar cea religioasă articole
care fac referire la păstrarea valorilor creștine autentice.
Prof. Ion Murariu a expus tema: ,,Revista ‹‹Lumina satului››. Câteva
aspecte” în care a adus în fața publicului auditor informația potrivit căreia revista
giroceană înființată în1993 afost ,,a doua publicație rurală din România
postbelică”. La revistă au colaborat personalități ale vieții culturale bănățene:
mitropolitul Nicolae, G. I. Tohăneanu, Florin Medeleț, Damian Ureche, Marius
Munteanu și alții. Tot din expunere am aflat că editorul acestei reviste a fost la
început Primăria, iar din 1996 și până în 2010 Școlala cu clasele I-VIII din Giroc.
Între rubrici sunt amintite: ,,Viața spirituală”, ,,Pagina elevului”, ,,Pagini
pentru minte inimă și literatură” (,,Mult e dulce și frumoasă”, ,,Literatura”,
,,Șodzănii”, ,,De la lume adunate”, ,,Sport” ș.a. O reușită a colaborării la această
revistă este cea a redactorului - șef Ion Murariu care a imprimat glosarul Vorbe
d’ale noastre, aceasta având până în prezent 4 ediții.
Prof. Gheorghe Lungu a făcut un ,,Istoric al ,,Foii Săcoșene” pe care o
conduce de la apariție, din 2010 până astăzi. Foaia propune cititorilor: informații
din viața Sacoșului Mare. Profesorul Lungu amintește de faptul că a tipărit un
glosar al locului.

32
 Toma Sfetcu a portretizat chipul unui coleg de școală: ,,Inginerul Trandafir
Leu”. Ferengian prin obârșie, ajuns la Botoșani, tehnolog, director de Gostat iar
apoi epitrop la biserica din sat. Toată această prezentare bucurându-se de
măiestria conferențiarului de a puncta în grai etapele devenirii umane ale
colegului de liceu.
În încheierea întâlnirii au fost expuse două intervenții, cea a prof. Iosif
Marius Circa legată de sărbătorirea revistei ,,Vatra satului” la împlinirea de zece
ani de apariție neîntreruptă. Cel din urmă vorbitor a fost conf. univ. dr. Ioan
David care a propus câte lucruri concrete care vizează pe lucrătorul în presa
rurală: pentru Asociație, tipărirea unor volume care să conțină comunicările
expuse de-a lungul timpului, iar pentru ziaristul amator câteva întruniri viitoare
pentru eficientizarea muncii jurnalistice în cadrul căreia textul să nu exprime o
simplă știre, ci un comentariu pertinent pe marginea acesteia.
La final s-au făcut schimburi de publicații, de volume între cei prezenți,
din partea organizatorilor au fost decernate diplome de participare.
Încheierea întâlnirii a fost făcută pe acordurile muzicii populare și a agapei
frățești.

2015 Săcălaz. ,,Foaia Săclazului” la 20 de ani. Cu prilejul Zilelor

comunei Săcălaz a fost aniversată publicația locală care a împlinit 20 de ani de
apariție neîntreruptă. În încăperea primitoare a Căminului Cultural din comună,
în 4 octombrie la orele 1400s-a desfășurat întâlnirea inițiată de redactorii
publicației săcălăzene sprijiniți de Consiliul Local și Primăria comunei Săcălaz.
Au fost prezenți domnul Ilie Todașcă, primarul comunei, domnul Liviu
Vasiu, președintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local, mai mulți
consilieri care și-au declarat deschis sprijinul pentru activitățile culturale derulate
în prezent: revistă, cântare bisericească, publicarea monografiei comunei care a
avut până în prezent 3 ediții consecutive, dezvelirea de plăci comemorative,
sărbătorirea Zilelor Săcălazului, festivalul răchiei ș. a.
Moderatorul aceste întâlniri de suflet a fost domnul Gheorghe Blejușcă,
redactorul publicației aniversate cu acest prilej. A fost format prezidiul adunării
compus din: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, conf. univ. dr. Ioan David,
prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat,
prof. Gheorghe Rancu – Bodrog, vicepreședintele Asociației Publiciștilor bănățeni,
Iancu Murărescu, redactorul responsabil al revistei ,,Sărcia” (Banat, Serbia),
Mircea Lelea (Torac).
În cuvintele de felicitare, redactorii, colaboratorii și prietenii Foii
Săcălazului au evidențiat importanța dezvoltării presei locale pentru cultivarea
conștiinței locului. Primul care a deschis șirul vorbitorilor a fost domnul Ștefan

33
Tomoioagă, redactorul șef al publicației. În cuprinsul vorbirii conferențiarul a
împărtășit auditoriului câteva date din trecutul acesteia: greutatea începuturilor de
la scrisul de mână, mașina de scris până la tehnoredactarea computerizată,
numele unor sponsori care au finanțat apariția ,,Foii”, primii truditori. Domnul
Gheorghe Blejușcă a amintit de alte realizări culturale locale: Asociația Culturală
,,Armonia”, concursuri de poezie și pictură, participări internaționale și județene
ale Corului bisericesc etc.
Legătura cu istoria presei a fost realizată de Ioan David, profesor de
Jurnalism, cercetător științific și conducător al Tipografiei David Press Print din
Timișoara. Potrivit vorbitorului, revista aniversată astăzi se sprijină pe o tradiție
publicistică locală. Învățătorul Emeric Andreescu din Beregsăul Mare a inițiat și
condus în veacul al XIX-lea două publicații: ,,Junimea” care avea ca scop
cultivarea tinerimii și ,,Săteanu” cu caracter cultural și social. Apariția acestor
două gazete a fost importantă din două puncte de vedere: pentru că a deschis
apetitul pentru cultură în rândul țăranilor și apoi a pus bazele fenomenului
condeierilor plugari în Banat.
Etnologul Ioan Viorel Boldureanu a inițiat publicul în fenomenologia actului
cultural. Din spusele universitarului timișoran: vrednicia locului stă în activitatea
culturală desfășurată. Presa rurală este viguroasă, vigoarea ei crește cantitativ, în
vreme ce gazetarii sunt oameni de atitudine. Rugămintea conferențiarului fiind
aceea de a crește valoric scriitura sătească: ,,Densitatea publicației să se transforme
în calitate”. Prețuirea trebuind pusă nu pe cuvânt, ci pe fondul acestuia.
Prof. Ioan Traia a vorbit de cei trei factori ai fenomenului presei rurale: un
grup de redactori talentaţi, o entitate care oferă sprijin financiar dar și o
comunitate consumatoare de cultură, Săcălazul fiind din acest punct de vedere o
localitate avidă de cultură. Iar ,,Foaia Săcălazului” un ,,steguleț” de cultură
ridicat și sprijinit de Ștefan Tomoiagă și Ghiță Belejușcă.
În cuvinte de felicitare au evidențiat importanța presei rurale, Iancu
Murărescu care a menționat faptul că pentru cei 300 de români din Sărcia apare
din martie 1995 revista parohială ,,Sărcia”. Tot de 20 de ani apare prin grija prof.
Gheorghe Rancu – Bodrog revista ,,Almăjul” care din 22 noiembrie 2015 va
beneficia de Colocviile revistei.
Părinții Vasile Suciu și Valentin Bugariu au amintit de realizări bisericești:
sărbătoarea satului, sfințirea capelei funerare și sărbătorirea a 15 ani de apariție a
revistei ,,Vatră nouă” pentru comunitatea ortodoxă din Giarmata Vii în octombrie
a. c.. Pentru comunitatea din Birda s-a vorbit de legătura prietenească dintre
,,Foaia Săcălazului” și ,,Arhanghelul” concretizată în schimburi de publicații dar
și crearea în cadrul Bibliotecii Comunei Birda a unui fond de presă rurală
compus din 201 exemplare între care 29 exemplare din anii 2012 – 2015.

34
 Au fost prezenți publiciști din: Uzdin, Torac, Sărcia, Timișoara, Giroc,
Comloșu Mare, Săcălaz, Ferendia, Giarmata Vii, Șopotu Vechi, Sacoșu Mare,
Săcălaz și Birda.
La final truditorilor colaboratorilor și prietenilor le-au fost decernate
diplome și medalii aniversare. Sărbătoarea presei din Săcălaz a fost încheiată cu
o agapă frățească la Școala Gimnazială din localitate.

2015. Gtarmata Vii. „Vatra Nouă” 15 ani de la apariţia primului

număr Sâmbătă, 7 noiembrie, la Biserica Parohiei Giarmata Vii, Protopopiatul
Timișoara II, a avut loc un eveniment deosebit de important pentru viața
comunității prin organizarea Simpozionului dedicat revistei parohiale Vatră
Nouă 2000-2015, Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității
Giarmata Vii.
Evenimentul a debutat cu slujba de Te Deum la Biserica Ortodoxă
Giarmata Vii oficiat de părintele Vasile Suciu, parohul bisericii alături de preoți
invitați de la Facultatea de Teologie din Timișoara și de la parohiile învecinate.
Apoi cei prezenți au vizitat așezamântul comunitar „Preot Filip Doboș” din
curtea bisericii, aflat în construcție.
Deschiderea lucrărilor Simpozionului a aparținut academicianului Ion
Păun Otiman, directorul onorific al revistei Vatră Nouă. Apoi corul „Sfânta
Maria” al Parohiei Giarmata Vii a interpretat două cântece sub bagheta dirijorului
Cezar Verlan, profesor la Conservatorul din Timișoara.

35
 Din partea Arhiepiscopiei Timișoarei a fost prezent la eveniment
părintele Zaharia Pereș, consilier cultural care a transmis binecuvântarea
Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului și aprecierea față de
realizările acestei parohii, eveniment ce se subscrie hotărârii Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, care a decretat acest an misiunii în parohie.
Au urmat luările de cuvânt din partea instituțiilor partenere și a invitaților,
care si-au exprimat aprecierea față de colectivul de redacție și revistă pentru
gradul ridicat de profesionalism jurnalistic dovedit de-a lungul celor 15 ani de
existență.
În cadrul evenimentului au fost lansate și trei lucrări, respectiv, pliantul
monografic în limbile română, engleză, germană, “Parohia Ortodoxă – Giarmata
Vii”; albumul de icoane pe sticlă “Icoana, fereastră spre cer” și lucrarea “Istorie
și semn religios” – studii de teologie ortodoxă.
A avut loc și vernisajul expoziției de icoane pe stilă realizat de cercul de
pictură al parohiei “Icoana, fereastră spre cer”, precum și expozițiile de
fotografie, publicații, diplome și medalii obținute de către Clubul Mediator, 15
ani de performanță în șah.
Programul artistic a fost susținut de către Orchestra Miron Surdea și
invitații lui. În final au fost decernate diplome de către organizatori, iar fiecare
participant a primit și o mapă realizată pentru acest eveniment. Duminică, 8
noiembrie, cei care doresc pot vizita expozițiile organizate de parohie la Centrul
cultural din localitate.

36
 Simpozionul organizat de revista Vatră Nouă – Iconostas, a fost posibil
prin parteneriatul cu Mitropolia Banatului, Consiliul Județean Timiș, Centrul de
Cultură și Artă Timiș, Muzeul Satului Bănățean, Facultatea de Teologie
Ortodoxă din Timișoara, Facultatea de Arteși Design Timișoara, Liceul de Arte
Plastice Timișoara, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Asociația Publiciștilor Presei
Rurale din Banat, Consiliul Local Ghiroda, Școala Gimnazială Ghiroda, Clubul
de Șah Mediator și Asociația ProDatina
„Împlinirea a 15 de ani de la apariţia periodicului local "Vatra Nouă" din
Giarmata Vii, revistă a comunităţii locale reprezintă o succes real pentru cei care,
cu talent şi dăruire, lucrează lună de lună ca această lumină pentru minte şi
pentru suflet să ajungă în cât mai multe case. Realizată în condiţii grafice
deosebite, dar şi cu un conţinut bogat, cu subiecte interesante, structurate pe mai
multe rubrici permanente, revista răspunde unor necesităţi de informare pentru
cetăţeanul satului în ceea ce priveşte, cultura, spiritualitatea, istoria, tradiţia si
administraţia comunităţii. De la primul număr revista a marcat un parcurs de
succes, revista reuşind să armonizeze într-o înaltă ţinută diversitatea subiectelor
reprezentativive pentru acest spaţiu cultural, fiind coordonată cu pricepere şi
talent de harnicul părinte Vasile Suciu şi avînd sprijinul unor redactori şi
colaboratori, personalităţi deosebite din Banat.
Pentru acest număr festiv ce marchează existenţa a 15 ani a periodicului
“Vatra Nouă” sunt onorat să felicit întreg colectivul redacţional pentru această
performanţă, dar şi pentru faptul că revista s-a impus ca un for de exprimare a celor
mai importante voci ale comunităţii locale. La mulţi ani “Vatra Nouă”- mesajul
preşedintelui „Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat”, Ioan Traia

2015 Şopotul Vechi. Sâmbătă 12 decembrie 2015, în sala de spectacole a

Casei de Cultură din Şopotu Vechi, s-au desfăşurat Colocviile revistei Almăjul,
prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la apariţia primului număr al revistei
“Almăjul”, prima publicaţie din istoria Ţării Almăjului.
Evenimentul a fost organizat de Centrul judeţean pentru conservarea şi
promovarea culturii tradiţionale Caraş Severin, Asociaţia publiciştilor presei
rurale din Banat, Asociaţia culturală “Banatcult” Almăj şi Revista de cultură
“Almăjul”.
Au participat, alături de cei peste o sută de invitaţi, oficialităţi locale,
judeţene, directori de şcoli şi muzee, profesori, condeieri şi plugari ţărani,
istorici, documentarişti, scriitori , elevi, redactori de reviste săteşti şi nu numai.
Nu putem să nu-i menţionăm pe organizatori: prof. Gheorghe
RancuBodrog, redactor şef al revistei “Almăjul”, prof. Gheorghe Ţunea,

37
directorul Centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii
tradiţionale Caraş Severin, prof. Ioan Traia, preşedintele Asociaţiei publiciştilor
presei rurale din Banat şi prof. Mihai Vlădia, preşedinteleAsociaţiei culturale
“Banatcult” Almăj.
În sală au fost prezenţi şi redactori sau corespondenţi ai primului număr al
revistei, de acum douăzeci de ani, care şi-au depănat amintirile din ogorul fertil
de atunci. Din Lugoj, au fost prezenţi la acest eveniment Maria Rogobete şi
Corina Bereghi, iar din Uzdin scriitorul Vasile Barbu.
Iniţiată de un grup de intelectuali almăjeni de certă valoare şi pornită la
drum acum 20 ani revista „Almăjul” a demonstrat în toată această perioadă
perseverenţă, talent şi competenţă în reflectarea vieţii spirituale a acestui spaţiu
încărcat de tradiţii, a contribuit din plin la stimularea vieţii culturale almăjene şi
la integrarea acesteia în circuitul valorilor naţionale.

Colectivul redacţional condus de distinsul domn Gheorghe Rancu reuşeşte,

de fiecare dată, prin modul de redactare sau abilitatea de a dezvolta un subiect, să
atingă cu succes o dimensiune erudită a subiectelor abordate, păstrându-le în
acelaşi timp într-un registru accesibil şi cititorului neiniţiat în studiul istoriei şi
culturii almăjene.
”Dle redactor şef, Gheorghe Rancu cu ocazia împlinirii a 20 de ani de
activitate a revistei, “Almăjul”, binecunoscută prin articolele de înalţă ţinută
permiteţi-mi să vă transmit cele mai calde felicitări şi să vă urez sănătate deplină
şi mult succes în activitatea dumneavoastră nobilă, iar colegiului de redacţie şi

38
colaboratorilor Revistei „Almăjul” multă sănătate şi puterea de a continua
activitatea cu acelaşi profesionalism, entuziasm şi dăruire! La mulţi ani
“Almăjul”-mesajul preşedintele Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banat,
Ioan Traia.

2016. Congresul internaţional de istorie a presei.Organizat de Academia

Română, filialaTimiş şi în parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş, Mitropolia
Banatului, Televiziunea Română, Studioul Timișoara, Cramele Recaș, Muzeul
Satului Bănățean, Fundația Națională a Revoluției din Decembrie 1989 și
Primăria orașului Jimbolia s-au desfășurat în zilele de 14-16 aprilie 2016 lucrările
Congresului Internațional de istorie a presei cu tema ,,Tradiții ale presei
științifice”.

Faptul remarcabil că Muzeul Satului Bănăţean a fost coorganizator al

acestui important eveniment se explică prin disponibilitatea conducerii muzeului
de a patrona numeroase activităţi culturale organizate de “Asociaţia Publiciştilor
Presei Rurale din Banat”, asociaţie care colaborează cu “Asociaţia Română de
Istorie a Presei”.
Inițiat de Asociația Română de Istorie a Presei, Congresul a ajuns la cea de
a IX-a ediție fiind până acum organizat și în alte centre universitare din România.
La prezenta manifestare științifică au luat parte: preşedintele Consiliului Judeţean

39
Timiş; mitropolitul Banatului; academicieni (membri titulari, corespondenți, de
onoare); cadre didactice (profesori, conferențiari, lectori, asistenți universitari,
profesori din învățământul preuniversitar); cercetători științifici (I, II, III);
muzeografi, bibliografi, bibliotecari; redactori radio-tv; manageri de Asociații ale
Presei; ziariști; scriitori; preoți (consilieri patriarhali, eparhiali, redactori ai
publicaților bisericești mitropolitane); ingineri; doctoranzi. Din partea “Asociației
Publiciștilor Presei Rurale din Banat” au participat: preşedintele asociaţiei, prof.
Ioan Traia, ec. Petru Opruț, prof. Gheorghe Moldovan, preoții Vasile Suciu și
Valentin Bugariu.
Vineri 15 aprilie congresul a debutat cu o ședință inaugurală, prezentare și
expoziție de carte, Prima activitate a reprezentat-o ședința inaugurală. Prezidiul a
fost format din Înaltpreasfințitul Ioan, Mitropolitul Banatului; Acad. Eugen
Simion, Păun Otiman, Mircea Martin; prof. univ. dr. Ilie Rad; conf. univ. dr. Ioan
David.
Cuvântul de deschidere a aparținut Acad. Păun Ion Otiman, președintele
Filialei din Timișoara care a amintit participanților despre faptul că acest Congres
a fost organizat într-un an festiv într-un an festiv în care Academia împlineşte
150 de ani, iar filiala Timişoara împlineşte 65 de ani.
Moderatorul acestei prime ședințe festive a fost Ioan David, directorul
Bibliotecii Academiei Române, filiala Timișoara și managerul Editurii David
Press Print din Timișoara. Acesta a amintit de contribuția bănțănilor Vincențiu
Babeș și Andrei Mocioni la apariția Academiei Române subliniind faptul că
presa tradițională nu va dispărea pentru că nu există o altă.
Acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a
Academiei Române, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară ,,G.
Călinescu” din București a conferențiat despre .,Condiția presei scrise azi”. Din
cuprinsul acestei comunicări am reținut tema principală a discursului: ,,conștiința
românească”, altfel spus românitatea românilor atacată din afară de globalism și
dinăuntru de separația noastră în ceea ce privește unitatea ca neam. Un rol
hotărâtor îl are astăzi grija pentru educarea și cultivarea publicului, iar grija
ziaristului trebuie să fie cea față de nație. Cultura română este ceea ce ne-a ținut
împreună. Cultura însă trebuiește îngemănată cu religia care are puterea de a
educa morala și de a răspândi în societate toleranța activă.
Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş dl Titu Bojin a arătat în cuvântul
domniei sale disponibilitatea Consiliului Judeţean pentru sprijinirea activă a
acţiunilor inţiate de instituţiile de cultură ale judeţului, accentuând asupra
sprijinului financiar acordat pentru desfăşurarea acestor activităţi culturale.

40
 După terminarea şedinţei festive participanţii au făcut o vizită
documentară, apoi s-a continuat cu sesiunea de comunicări distribuită în 4
secțiuni. La această sesiune Ioan Traia a prezentat lucrarea “Ioachim Miloia şi
revista de excepţie din peisajul publicisticii interbelice Analele Banatului”
După terminarea sesiunii de comunicări s-a desfăşurat adunarea generală a
Asociației Române de Istorie a Presei. Seara participanţii au vizitat lăcaşul
mânăstirii Şag, unde au asistat la o mică slujbă la biserica veche.
Sâmbătă, 16 aprilie participanții au realizat o excursie în Banatul istoric.
După un popas în orașul Jimbolia unde s-au făcut opriri la Casa Memorială
,,Petre Stoica”, Muzeul Presei ,,Sever Bocu” și o întâlnire cu edilul orașului s-a
plecat spre Serbia unde la Primăria din Zrenianin au fost rostite cuvinte de bun
venit, o conferință inaugurală, constituirea filialei locale a Asociației Presei, lansări
de carte. La Casa Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina a fost
realizată trei expoziții de fotografie între care amintim pe cea intitulată ,,Biserici
românești din Banatul sârbesc”. Ultima oprire a fost făcută la Complexul
Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina ,,Casa
bănățeană” din Torac.
Congresul s-a desfăşurat în condiţii excelente, toţi participanţii au plecat
mai bogaţi sufleteşte şi cu impresii frumoase despre Timişoara şi întregul Banat
istoric.

2016. Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Sâmbătă, 28 mai 2016 a

avut loc la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara cu începere de la orele 9 două
evenimente în organizarea Muzeului din Timișoara, a VI-a ediție a forumului
Asocieației Publiciștilor Presei Rurale din Banat și întâlnirea anuală a
monografiștilor bănățeni.
În debutul întâlnirii Dl. Dan Radosav, managerul Muzeului Satului a rostit
un cuvânt de bun venit aratând și cu această dată disponibilitatea personală de a
sprijini activitatea pe mai departe a publiciștilor bănățeni.
Președintele Asociației, Dl. prof. Ioan Traia a propus următoarea ordine de
zi: în prima parte a întâlnirii destinată Forumului: alegeri pentru Consiliul de
Conducere al Asociației, decernarea ,,Premiului ,,Pavel Filip și Aurel Turcuș”
unor ostenitori din lumea presei rurale, schimburi culturale. Cu acest prilej a
menționat prezența în rândurile membrilor Asociației a Dl. Marcel Sămânță,
ziarist la cotidianul ,,Renașterea bănățeană”.
În calitate de moderator al întâlnirii a fost ales Dl. prof. Gheorghe Rancu,
vicepreședintele Asociației care a dat cuvântul unui oaspete de seamă Dl. Dr.
Doru Sinaci, managerul Centrului de Cultură Arad. Cu acest prilej, vorbitorul a

41
amintit tuturor că acum s-a început demararea unei noi inițiative și anume:
constituirea Asociației Muzeelor Rurale din Banat-Crișana.
Același moderator a dat cuvântul dl. Ioan Traia care întru-un scurt discurs
a prezentat situația Asociației în mandatul avut și anume: la 10 aprilie 2008 s-a
infinţat asociaţia, în 2010 a obţinut personalitate juridică, a fost condusă de dl.
Vasile Todi, apoi de părintele Vasile Suciu, pentru ca din 2013 până în 2016 să
fie condusă de prof. Ioan Traia. În acest mandat s-au desfășurat mai multe
activități: întâlniri de lucru ale publiciștilor, ședințe de constituire, forumuri,
lansări de carte, serbarea unor reviste cu prilejul împlinirii unui număr de ani ș. a.
Dl. Ec. Petru Opruț, trezorierul Asociației a dat citire situației financiare
după care în prezent Asociația a înregistrat din cotizațiile benevole anuale ale
membrilor suma de 3.570 lei, cheltuieli: 1.255,04 lei și un sold efectiv de
2.314,96 lei.
Prof. Gh. Rancu a condus pe mai departe ședința de alegeri pentru un nou
mandat A Colegiului de Conducere. Pentru a se putea realiza acest lucru, au fost
aleși doi oameni de încredere în persoana: prof. Gheorghe Lungu și ec. Petru
Opruț care au verificat dacă în sală sunt prezenți membrii statutar pentru a lua
hotărâri valide și mai apoi au numărat voturile exprimate liber prin ridicarea
mâinii.
Pentru un nou mandat a fost ales ca președinte Dl. prof. Ioan Traia în
unanimitate, 26 voturi pentru, 0 împotrivă și 1 abținere. Noul președinte a propus
echipa pentru Consiliul de Conducere al Asociației: prof. Ioan Traia (președinte),
Gh. Rancu și Gh. Blejușcă (vicepreședinți), Petru Opruţ secretar, ec. Viorel Jiva
(trezorier), prof. Gh. Lungu și pr. Valentin Bugariu (membrii). Comisia ce
cenzori a fost formată din Dl. Toma Sfetcu și Dl. Toma Nicolae. La aceştia se
adaugă preşedintele filialei din Serbia care conform statutului devine şi
vicepreşedinte al asociaţiei.
La categoria Diverse s-au fost făcute mai multe anunțuri și proiecte de
viitor după cum urmează: Dr. Doru Sinaci a amintit că din partea Asociației va fi
amplasată la Budapesta o placă comemorativă care amintește de debutul poetului
Mihai Eminescu la revista ,,Familia”.
Dl. Sever Lazăr a sponsorizat noile insigne pentru membrii Asociației. Dl.
Gh. Blejușcă și Ionescu au vorbit de realizarea unui volum de prezentare a
gazetelor sătești din Banat, iar ziaristul Nicolae Toma s-a oferit că va redacta și
tehnoredacta materialul pentru tipar.

42
 Prof. Gh. Rancu a vorbit de două mari realizări ale scrisului almăjan:
apariția revistei ,,Românii din Timoc”, editată la Șopotu Vechi și premierea
revistei ,,Almăjul” de Consiliul Județean Caraș-Severin.
Partea a doua a reprezentat-o premierile. Cu această ocazie au fost
recompensați pentru activitatea publicistică: prof. Ion Murariu (Giroc), prof. Gh.
Rancu (Șopotu Vechi) și Ștefan Tomoiagă (Sălălaz).
Pentru fiecare dintre cei laureați a fost rostit unLaudatio. Prof. Octavian
Gruița a vorbit despre prof. Ion Murariu, ca inițiator al cuvântului scris la Giroc:
autor de volume de cultură, cărți de lingvistică, editor de literatură locală, de
albume de artă, monograf al localității dar și redactorul coordonator al revistei
,,Lumina satului” care a apărut la Giroc timp de 17 ani.
Ca răspuns prof. Ion Murariu a mulțumit pentru premiul acordat, amintind
de cei doi mentori ai săi: învățătorul Ion Dumitru și Profesorul G. I. Tohăneanu
în cei 60 de ani de activitate scriitoricească.
Prof. Pavel Panduru a vorbit despre calitățile intelectuale și umane ale
confratelui de catedră, prof. Gh. Rancu ,,omul măreț, fire complexă, cu pasiune și
simț de răspundere pentru cultura locului”.
Dl. Gheorghe Blejușcă amintește doar câteva din meritele colegului de
redacție, de monografiere a satului: Dl. Ștefan Tomoioagă merită acest premiu
pentru inițierea legăturilor de prietenie cu românii torăceni cei plecați odinioară
din vatra Săcălazului. O a doua inițiativă a reprezentat-o înființarea în 1995 a
publicației ,,Foaia Săcălazului”, a redactării Monografiei Săcălazului în trei ediții

43
succesive și nu în ultimul rând a contribuției la instituirea Zilelor Săcălazului
(2007) și a Asociației Culturale ,,Armonia” din localitate.
Partea a doua a fost destinată întâlnirii monografiștilor bănățeni care au
amintit de câteva lucrări apărute: Teș, Putna (Caraș-Severin), Petru Opruţ,
Biserica Ortodoxă din Valea Bistrei, Ed. David Press Print, TImișoara, 2016,
prof. Mihai Vladia a amintit în acest sens de mai multe monografii apărute și
închinate satului Rudăria (astăzi Eftimie Murgu, Caraș-Severin), unor
personalități etc. Prof. Gheorghe Moldovan a prezentat 4 monografii închinate
învățământului special de la Timișoara, a literaturii de specialitate ș. a.
Dl. Dan Buruleanu a prezentat două noi albume monografice închinate
Ciacovei și Bucovățului (de Făget).
Prof. Cornel Vințan a pomenit de apariția în curând a Monografia
Tolvădiei (astăzi Liveziile, Timiș)
Prof, Ioan Traia a vorbit de noua carte închinată așezării Groși și realizată
împreună cu muzeograful Cătălin Balaci.
Cu acest prilej, preotul Valentin Bugariu a prezentat un studiu monografic
închinat vieții și slujirii Sfântului Iosif, ocrotitorul Banatului. Cartea a apărut în
anul omagierii a 60 de ani de la canonizare și cuprinde: o biografie a Sfântului,
texte transliterate ale vieții acestuia, Slujba, Acatistul și câteva iconane. Volumul
reprezintă primul număr al ,,Colecției Arhanghelul” editată ca însoțitoare a
revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda.
Întâlnirea a fost încheiată cu tradiționala agapă.
Cu acest prilej mulțumiri se cuvin organizatorilor, celor participanți care
fiecare au adus vești ,,înscrise” din localitatea unde activează.

30 noiembrie 2016 ARAD. Sesiunea națională de comunicări științifice

,,Aradul-capitală a românilor transilvăneni”.
În ziua de cinstire a Sfântului Andrei, apostolului românilor (29 Noiembrie)
s-a desfășurat la Arad Sesiunea națională de comunicări științifice intitulată
,,Aradul-capitală a românilor transilvăneni” cu începere de la orele 830 – 1500.
Organizatorii acestei manifestări culturale care a inclus: vernisajul unei
expoziții ,,Primul Război Mondial și Marea Unire”, lansări de carte, sesiunea de
comunicări propriu-zisă, vizionarea unui film documentar și audierea unui recital
de colinde și pricesnse realizat de Corul ,,Emil Monția” din Arad au fost și anul
acesta: Consiliul Județean Arad, Primăria Municipiului Arad, Centrul Cultural
Județean Arad, Centrul Municipal de Cultură Arad, Universitatea de Vest ,,Aurel
Vlaicu” din Arad, Arhiepiscopia Aradului, Serviciul Județean Arad al Arhivelor
Statului la inițiativa D-lui Dr. Doru Sinaci.

44
 După prezentarea expoziției tematice a urmat în sala Ferdinand a Primăriei
Aradului deschiderea sesiunii de comunicări în cadrul căreia au fost rostite
cuvinte de bun venit din partea organizatorilor. Am aflat din această parte
introductivă că sunt prezenți cercetători (profesori universitari, muzeografi,
arhiviști, profesori din învățământul liceal, juriști, arhitecți, ingineri și preoți) din
Cluj-Napoca, București, Bacău, Timișoara și Arad. De la Timișoara au participat:
cercetător științific I dr. Ioan Hațegan, muzeograf I Ioan Traia, prof. dr. Dumitru
Tomoni, prof. Adriana Dehelean și pr. dr. Valentin Bugariu. Temele prezentate
au fost repartizate pe trei secțiuni. Secțiunea I și a III-a au fost moderate de Ioan
Hațegan și Dumitru Tomoni respectiv Ioan Traia alături de profesori universitari
și arhiviști din Arad și București.
Au fost lansate cu acest prilej șapte cărți între care amintim Documente de
la Constantin Brâncoveanu referitoare la Mănăstirea Argeșului (16881703),
Editura Ordessos, Pitești, 2016. (autor Laurențiu Szemkovics); O cronologie a
cenzurii în România, Editura Tritonic, București, 2016. (coord. Marian Petcu);
Sebastian Stanca (1878-1947). Un cleric cărturar din Sebeșul de altădată,
Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016. (coord. Mihai Octavian Groza).

2017 Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. În data de 4 martie 2017

s-a desfășurat la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara prima întâlnire a
Asociației Publiciştilor Presei Rurale din Banat, prilejuită de participarea
membrilor asociatiei la elaborarea Enciclopediei Banatului, secţiunea Presă
rurală. Preşedintele asociaţiei Ioan Traia a salutat pe participanţi urându-le
călduros un an nou cu sănătate şi împliniri, apoi a anunţat scopul acestei întâlniri
şi anume instructajul pe care-l va face dr. Ioan David legat de elaborarea
articolelor despre publicaţiile săteşti pentru volumul Presă a Enciclopediei
45
Banatului. Domnul Ioan David a explicat amănunţit regulile de elaborare şi a
împărţit câte un ghid de elaborare fiecărui participant. După discuţii lămuritoare a
prins bine cateva felii de pită cu untură.

2017 Muzeul satului Bănăţean din Timişoara. Sâmbătă, 29 aprilie, cu

începere de la orele 10,00 s-a desfășurat la Muzeul Satului Bănățean din
Timișoara cea de-a VII-a ediție a Forumului Asociației Publiciștilor din Presa
Rurală din Banat.
Întâlnirea a debutat cu o rugăciune, întreaga asistență intonând troparul
pascal: ,,Hristos a înviat”. După momentul de debut sau păstrat câteva momente de
reculegere în amintirea Seniorului presei rurale, prof. Ion Murariu (1937-2017).
Dl. Dan Radosav, managerul Muzeului Satului Bănățean în cuvântul de
bun venit a vorbit despre valorificarea patrimoniului cultural prin aducerea
acestuia în centrul orașului sau al satului bănățean. Vorbind despre importanța
presei satești, dl. director a amintit de ,,Tinerele condeie” (rubrică a revistei
,,Arhanghelul” n. n.) care ține trează sentimentul românesc din Banat. Presa este
un tezaur cultural –a continuat vorbitorul – mai ales astăzi, când Timișoara mai
are doar un cotidian ce apare pe hârtie, restul fie și-au încetat activitatea, fie au
fost trecute în variantă on-line.
Dl. Prof. Ioan Traia, muzeograf și președintele Asociației a informat pe cei
prezenți de înscrierea în Asociația Publiciștilor din Presa Rurală Bănățeană a doi
noi membrii: P. C. Părinte Horia Țâru și Dl. Ioan Roșca. Cei doi și-au prezentat
publicațiile pe care le conduc: ,,Curierul de Recaș” și ,,Itinerar bănățean: Izvin”
(Părintele Țâru) și ,,Foaia Șanovițană” (Dl. Ioan Roșca). Asociația numără astăzi
42 de membrii activi, din care 5 fondatori și 3 de onoare.
Muzeograful Ioan Traia a prezentat comunicarea: ,,Vatră nouă – Iconostas –
reper spiritual al comunității din Giarmata Vii, jud. Timiș”, (16 p.) întocmită de
către C. S. dr. Viviana Milivoievici de la Institutul de Studii Banatice ,,Titu
Maiorescu” al Academiei Române, filiala Timișoara. După prezentare, același
vorbitor a prezentat istoricul Asociației în programul power-point. În această
abordare, realizată de prof. Ioan Traia au fost amintite: întâlnirile publiciștilor
rurali în Timiș, Caraș-Severin și în Voievodina, Serbia cu prilejul întâlnirilor de
lucru, a Forumurilor dar și a aniversărilor unor gazete sătești, a unor lansări de
carte și simpozioane științifice.
Tot la inițiativa prof. Ioan Traia și a Colegiului de Conducere a fost
decernat Premiul ,,Pavel Filip și Aurel Turcuș” următorilor publiciști: Ionel Stoiț
din Toracu Mic-Serbia. Dl. Gheorghe Blejușcă înLaudatioamintește de
mărturisirea autorului de literatură satirică: ,,Eu nu sunt poet, ci un inginer
sufletist și visător”.

46
 Prof. Pavel Panduru, profesor de istorie și director de liceu, monografist al
Țării Almăjului, a satului Putna și ec. Ioan Olărescu, redactor-șef al revistei
,,Suflet nou” de la Comloșu Mare care au fost distinși cu același premiu.
Cuvintele de Laudațio au fost susținute de prof. Ioan Traia, înv. Aurora Balogh și
prof. Traian Galetaru.
La final Părintele Valentin Bugariu a prezentat volumulPictorul Filip Matei.
Incursiuni biografice și artistice. Volumul a apărut în ,,Colecția Arhanghelul”
al revistei de cultură și religie rurală cu același nume de la Birda. Cartea
apărută în Anul Omagial al Pictorilor bisericești din Patriarhia Română
încearcă să creioneze chipul spiritual al celui mai harnic pictor de biserici de la
sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor din Banat. Tot în
categoria noilor apariții mai amintim: Pavel Panduru, Țara Almăjului, străvechi
ținut de continuitate și simțire românească,Editura Hoffman, Caracal, 2017. și
Gheorghe Babeț,Făbule și câceva isnoave, Editura Eurostampa, Timișoara, 2016.
La ,,echinocțiul” forumului, organizatorii au oferit într-un spațiu rustic,
tradiționala agapă bănățeană.

14 aprilie 2018 Muzeul Satului Bănătean. La întrunirea din 14 aprilie, de

la Muzeul Satului din Timișoara a membrilor Asociației Publiciştilor Presei
Rurale din Banat, având ca eveniment sărbătorirea 10 ani de la înființare,
președintele asociației -dl. prof. Ioan Traia, a prezentat un mic istoric al asociației
ce a împlinit in data de 10 aprilie 10 ani de existență rodnică. In această perioadă
s-au desfășurat o serie insemnată de evenimente cultural inițiate de asociație, s-au
47
ținut șapte forumuri ale asociației, cu locații în România și Serbia, dar s-au
schimbat și trei președinți ai acestei asociații. Cu acest prilej s-a lansat
monografia localității Ferendia scrisă de Ioan Traia..
De asemenea s-au desemnat membrii asociației propuși și validați pentru
primirea premiului anual ”Aurel Turcuș-Pavel Filip”

Președintele asociației a anunțat elaborarea unei lucrări inchinată

APPRBanat, rugând membrii asociației să-și plătească cotizația la zi penrua avea
posibilitatea finanțării tipăririi cărții.
Intrunirea s-a incheiat cu agapa obișnuită unde s-a servit pâine cu untură și
boia de ardei.

Arad - 14 mai 2018. Consiliul Judeţean Arad, Primăria Municipiului

Arad, Centrul Cultural Judeţean şi Centrul Cultural Municipal Arad, în
parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă Arad, Universitatea de Vest „Vasile
Goldiş” şi Universitatea „Aurel Vlaicu”, cu sprijinul Serviciului Judeţean Arad al
Arhivelor Naţionale, Bibliotecii Judeţeane „Alexandru D. Xenopol” Arad,
Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Arad, Asociaţiei „Ștefan Cicio-Pop”
Arad, Asociaţiei „ASTRA Arădeană – 1863”a organizeazat în data de 16 mai
2018 Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice ADMINISTRAŢIE
ROMÂNEASCĂ ARĂDEANĂ „Aradul – Capitala Politică A Marii Uniri”.
Programul a început miercuri, la ora 8.30, la Primăria Municipiului Arad,
sala „Regele Ferdinand”, cu vernisarea expoziţiei dedicată Marelui Război şi
Marii Uniri, organizată de către Clubul Numismatic „Mihai Eminescu” din
cadrul Cercului Militar Naţional, expoziţie ce include Parada uniformelor
48
Gărzilor Naţionale Române – 1918 şi prezentarea drapelelor gărzilor naţionale
române din Mândruloc şi Secusigiu (reconstituite după modelele care au fost
purtate la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918).
Deschiderea oficială este programată pentru ora 9.15, fiind urmată de o
serie de lasări de carte, după cum urmează:
Volumul XIII „Administraţie Românească Arădeană - studii şi comunicări
din Banat-Crişana”, editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2018.
Volumul XIII „Administraţie Românească Arădeană - studii şi comunicări
din Banat-Crişana”, editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2018.
„Românul şi Marea Unire – ediţia a II-a, revăzută şi adăugită”, autor:
Iulian Negrilă, editura Gutenberg Univers, Arad, 2018.
„Documente de la Constantin Brâncoveanu privitoare la Mănăstirea
Hurezi şi la unele localităţi din judeţul Vâlcea (1691-1714)”, autor: Laurenţiu-
Ştefan Szemkovics, editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2017.
„Trei avocaţi bănăţeni despre Marea Unire – Jurnale”, editor: Lazăr
Gruneanţu, editura Universul Juridic, Timişoara, 2018.
„Sub semnul Marii Uniri - studii şi comunicări”, autor: Virgiliu Bradin,
editura Promun, Arad, 2018.
„Chestura Poliţiei Municipiului Arad (1929-1949)”, autor: Emil Arbonie,
editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2018.
„Gurahonţ – oameni, areale şi obiceiuri”, autor: Marius Eugen Fernolendt,
editura Solness, Timişoara, 2018.
„Bancnotele de la 1877”, autor: Constantin Ciurea, Buzău, 2018.
„Macea – înscrisuri monografice”, autor: Floare Cândea, editura
Gutenberg Univers, Arad, 2018.
Prezentarea lucrărilor şi discuţiile din cadrul sesiuniilor ştiinţifice – la care
participă personalităţi de referinţă din ţară – vor începe de la ora 11.30. „Latura
academică abordată în cadrul acestei sesiuni ştiinţice reafirmă importanţa
administraţei publice în comunitate. Vom avea parte de dezbateri referitoare la
rolul administraţiei publice locale, atât în cadrul actual, cât şi în contextul
aniversării a 100 de ani de la Marea Inire şi 99 de ani de administraţie
românească în Arad”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin
Cionca.
La această manifestare cultural de înaltă ținută au participat din partea
APPRBanat dnii: Doru Sinaci, Ioan Traia, Gheorghe Rancu și Petru Opruț, care
au prezentat lucrări ce s-au bucurat de o bună apreciere.Dl. Doru Sinaci a fost
gazda și organizatorul manifestării, iar dl. Ioan Traia a fost moderatorul unei
secțiuni.

49
 Membrii asociației împreună cu Inalt Prea Sfințitul Arhiepiscop Timotei Seviciu.

Mulţumesc călduros părintelui dr. Valentin Bugariu, cronicarul asociaţiei

pentru ajutorul substanţial acordat pentru elaborarea acestei lucrări.

50
 s-a născut în comuna Becicherecul Mic din judeţul Timiş în
data de 11 mai 1958.
Atât bunicii paterni, cât şi cei materni, sunt originari din comuna
Grămăticova - Cândrova din Macedonia.Ca urmare n-a trăit transhumanţa
pastorală a acestora prin Peninsula Balcanică şi drama înstrăinării a celor nevoiţi
să-şi câştige existenţa departe de familie.
Cu toate acestea, conform aprecierii scriitorului aromân Hristu
Cândroveanu, opera sa poetică este ''o tipică ilustrare a atavismului în plan
sentimental, aş zice social-sentimental, proiectat în creaţia literară''. Acelaşi
H. C. îi caracterizează astfel personalitatea literară: ''Structură eminamente
înclinată spre visare, poetul se apleacă stăruitor asupra trecutului mai îndepărtat
sau mai apropiat şi se încălzeşte la lumnile rreconfortante ale acestuia, cucerit de
puritatea unei lumi în comuniune cu natura, realitate de suflet, tărîm din ce în ce
mai mult de legendă,pentru noi, cei de azi.'' În ceea ce priveşte poezia sa de
dragoste, ''este discret, în nota liricii erotice aromâne'', ''cu o nuanţă de evanescent
şi de duioşie reflexivă''.

51
 În antologia publicată de H. C. şi Kira Iorgoveanu în 1985, i-au apărut şase
poezii în aromână, cu transpuneri în română ataşate: Pârcîââseare (Rugare),
Xantă-dadă (Mamă-Xantă), Zbor ti maia (Cuvînt pentru maia), Fară şcretă (O,
neam al meu), Auşlu (Bătrînul), Arniu şi xinătate (Peregrinând).
În aprilie 1990 publică prima revistă a aromânilor in România după
căderea regimului comunist, întitulată ''Deşteptarea''.
În 1994, la Timişoara, iniţiază apariţia revistei ''Magazin'' - revistă lunară a
românilor de pretutindeni. În paginile publicaţiile au semnat Nicolae Corneanu-
Mitropolitul Banatului, Cornel Ungureanu, Hristu Cindroveanu Viorel Roman,
Marian Odangiu, Nicolae Cuşa, Ion Marin Almajan, Ion Ariesanu, Petre Dinu
Marcel, În revistă au apărut interviiuri cu Arsenie Papacioc, Stefan Iordache,
Mitica Popescu, Sebastian Papaiani, Claudiu Bleont, Eugen Cristea, Ion
Caramitru, Stere Gulea, Valentin Uritescu, Tudor Gheorghe, Diodor Nicoara,
Gheorghe Dumitrascu, Vladimir Jurascu, Gheorghe Ciuhandu, Din 1999 iniţiază
apariţia de publicaţii în localităţile Banatului, ajungând la 32 de reviste cu un tiraj
de 83 000 de exemplare:"Jurnal de Anina", "Jurnal de Gottlob", "Jurnal de
Bethausen", "Jurnal de Ohaba-Lunga", Jurnal de Racajdia", "Jurnal de Moldova
Noua", "Jurnal de Bara", "Foaia Sacalazului", "Lumina"din Ghiroda, "Jurnal de
Gataia", "Jurnal de Moravita", "Cronica Buziesana", "Jurnal de Costeiu".
începând cu 2009, trustul de presă ''Magazin'' acordă premii unor personalităţi din
ţară.
La 10 aprilie 2008, la Timişoara s-a înfiinţat din inițiativa muzeografului
Ioan Traia de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara,”Asociaţia Publiciştilor
din Banatul Istoric”, al cărei prim preşedinte a fost ales Vasile Todi.
La Timisoara a aparut primul numar al unei noi publicatii de cultura,
intitulata "Picatura de bucurie". Este revista comunitatii aromanilor din Banat,
editata de Vasile Todi (director) si Victor Enache (redactor-sef), ei insăși fiind
aromani. Două pagini ale revistei sunt redactate în aromână.

52
 .S-a născut în data de 25 martie 1966, în orașul Toplița,
județul Harghita, din părinții Dumitru și Aurelia Suciu. Școala generală a urmat-o
în localitățile Sărmaș, județul Harghita și Giarmata Vii, județul Timiș, iar intre
anii 1982-1987 a frecventat cursurile Seminarului Teologic „Ioan Popasu” din
Caransebeş, urmand apoi, între anii 1988-1992,cursurile Facultăţii de Teologie
„Andrei Şaguna” din Sibiu, si Studiile aprofundate în cadrul Facultății de
Teologie Ortodoxă din Oradea in perioada 2001 – 2002.
În anul 1993 a fost hirotonit diacon (30 ianuarie), apoi preot (7 februarie)
de către Î.P.S.S. dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, pe seamaParohiei
Ortodoxe Giarmata Vii, protopopiatul Timişoara II, unde activează până în
prezent (2017).
Din anul 1988 este căsătorit cu Monica-Tania Suciu şi are doi copii:
Patriciu-Rafael (1990) şi Patricia-Rafaela (1991) și un nepot Patrick-George
(2016).
Membru fondator şi redactor-şef al revistei „Vatră nouă” și al
suplimentului „Iconostas” din 2000 și până în prezent, membru fondator și
președinte pentru o perioada de timp a „Asociaţiei publiciştilor presei rurale din
Banat”, membru fondator al corului „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe
Giarmata Vii,membru fondator al Clubului de șah „Mediator”din Giarmata Vii
(2000 - prezent), inițiator și membru fondator al Cercului de pictură pe sticlă
„Icoana, fereastră spre cer”din Giarmata Vii (2010 - prezent).
A organizat simpozioane naționale și internationale, expoziții de pictură pe
sticlă, expoziții de fotografie si expoziții ale publicațiilor presei rurale din Banat.

53
 A participat cu lucrări diverse la simpozioane naţionale și internaţionale
organizate în Timişoara, Buziaş, Giarmata Vii, Giroc, Jimbolia, Săcălaz, Şopotul
Vechi, Alibunar (Serbia), Toracu Mare (Serbia), Vladimirovaţ (Serbia).
Lista cu lucrări publicate:
- Vasile D. Suciu, Carte de rugăciuni,Editura Parohia Ortodoxă Giarmata
Vii, Timișoara, 1995, 136 de pagini.
- Vasile D. Suciu,Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase,
Editura Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timișoara, 1998, 100 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Maria Bodea, Monica Suciu, Înger, îngeraşulmeu –
rugăciuni, povestiri şi scenete pentru preşcolari în română, germană, engleză,
franceză şi maghiară, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timisoara, 1999,
60 de pagini..
- Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase -
ediţia a II-a, Editura Învierea, Timișoara, 1999, 100 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase -
ediţia a III-a, Editura Învierea, Timișoara, 2001, 100 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii – Broșură monografică
(ediţie trilingvă: română, engleză și germană), Editura Marineasa, Timișoara,
2003, 16 pagini.
- Vasile D. Suciu, Buchet de acatiste, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata
Vii,Timișoara, 2004, 128 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii - Uberland, Editura Marineasa, Timișoara, 2006, 214 pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Nadăș, scurt istoric – Broșură
monografică, Editura Helicon Banat, Timișoara, 2008, 8 pagini.
- Marius Vasile Gligan, Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii
– Broșură monografică, Editura Marineasa, Timișoara, 2008, 16 pagini.
- Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2010, Interferențe culturale, Editura
David Press Print, Timișoara, 2010, 162de pagini.
- Ioan Traia, Vasile D. Suciu, Nadăș, repere istorice – Broșură
monografică, Editura Eurostampa, Timișoara, 2011, 20 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii 1939-2014: 75
de ani de la zidirea bisericii – Broșură monografică (ediţie trilingvă: română,
germană și engleză), Editura Partoș, Timișoara, 2014, 24de pagini.
- Vasile D. Suciu,Corul „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii-
Uberland – Broșură monografică, Editura Partoș, Timișoara, 2014, 24 de pagini.

54
 - Vasile D. Suciu, Reuniunea corală „Cântări Pascale” ediția a X-a,
2006-2015 – Broșură monografică, Editura Partoș, Timișoara, 2015, 24 de
pagini.
- Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoana, fereastră spre cer: cerc de
pictură pe sticlă: 2010-2014,Editura Partoș, Timișoara, 2015, 64 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2015, Factor de cultură și
spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii, Editura Partoș, Timișoara,
2015, 250de pagini.
- Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoana, fereastră spre cer – stagiunea
2016, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 64 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii-Uberland – ediția a II-a, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 224 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Vatră nouă, Instrument de informare și culturalizare a
comunității, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 250 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Din an în an - 77 de colinde şi 7 scenete religioase,
Editura Partoș, Timișoara, 2016, 146 de pagini.
-Redactor-şef al periodicului „Vatră nouă” şi al suplimentului religios
„Iconostas” (2000 – prezent.

55
 . Născut la 9 ianuarie 1954 în satul Ferendia jud. Timiş.
Şcoala generală terminată în satul natal, liceul făcut la Timişoara, unde a terminat
şi Facultatea de filologie, istorie şi teologie la Universitatea de Vest. În prezent
muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara unde se ocupă de
cercetarea monografică din Banat, presa rurală, arhitectura caselor bănăţene şi de
instalaţiile tradiţionale ţărăneşti. Este preşedintele „Asociaţiei publiciştilor presei
rurale din Banat”, asociaţie ce are filială înfiinţată în Banatul sârbesc. Membru în
comitetul de redacţie al publicaţiei „Memoria satului bănăţean”, editată de
Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara, (2007-prezent). Fondatorul şi redactorul şef
al periodicului „Vatra satului” din Ferendia. Membru fondator al asociaţiei
„Astra” din Arad. Membru în colectivul proiectului „Atlas etnografic al judeţului
Timiş” iniţiat şi coordonat de Universitatea de Vest din Timişoara, fiind cooautor
al celor şapte volume apărute până acum.
A organizat întâlnirea anuală a monografiştilor bănăţeni la Muzeul Satului
din Timişoara din anul 2009, iar din anul 2008 a iniţiat înfiinţarea „Asociaţiei
Publiciştilor Presei Rurale din Banat”, fiind în prezent preşedintele acestei
asociaţii.
În anul 2016 a participat la Congresul istoricilor români ţinut la Cluj-
Napoca din iniţiativa academicianului Ioan Aurel Pop cu o lucrare despre
cercetarea monografică din Banat.
A oferit consultanţă ştiinţifică unor monografişti ai satelor bănăţene, a
organizat multe expoziţii legate de presa sătească şi o expoziţie etnografică la
Consiliul judeţean Timiş cu ocazia „Zilelor Judeţului Timiş”.

56
 A participat cu lucrări diverse la simpozioane internaţionale şi naţionale
organizate în Timişoara, Cluj-Napoca, Arad, Reşiţa, Băile Herculane, Oţelul
Roşu, Zrenianin, Bozovici, Giroc, Şopotul Vechi, Săcălaz, Giarmata Vii, Birda,
Ferendia, Comloşu-Mare, Vladimirovaţ, Uzdin, Toracu Mare, Jimbolia, Gătaia,
Calacea, Ciacova, Beregsăul Mare, Buziaş, Traian Vuia, Sacoşu Mare, Căprioara,
Răchita, Dalboşeţ, Răcăjdia, Variaş, Cenad, Urseni, Deta, Berini, Lalaşinţ.
A fost premiat cu diverse premii dintre care cel mai important a fost
premiul „Procultura” pe anul 2015 dat de Cosiliul judeţean Timiş oamenilor de
cultură bănăţeni.
A. Lista cu lucrări publicate:
a) volume proprii
-Ioan Traia, Ioachim Miloia o personalitate marcantă a culturii
bănăţene,Editura Eurostampa, Timişoara, 2002
-Ioan Traia, Izvin un străvechi sat bănăţean, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2016
Ioan Traia, Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2017
Ioan Traia, Ferendia satul de pe șapte coline, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2017
b) volume în colaborare
Monografii:
-Ioan Traia, Eugen Dongea, Calacea. Contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2006
- Ioan Traia, Cornel Bercea, Viorel Jiva,Macedonia un sat cu nume şi
oameni cu renume, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006
- Ioan Traia, Traian Trifu Căta, Petrovasâla. Întoarcere la începuturi,
Editura Traian Căta, Vladimitovaţ-Serbia, 2008
- Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea, Petroman, adevărat sat bănăţean,
Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008
- Ioan Traia, Horaţiu Rada, Gabriel Rada, Remetea Mare. Contribuţii
monografice, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009
-Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia, Căprioara-monografie, Editura
Mirador, Arad, 2011
-Ioan Traia, Vasile Suciu, Nadăş, repere istorice, Timişoara Editura
Eurostampa, 2011
-Dan Buruleanu, Ioan Traia, Album monografic Deta, Editura Solness,
Timişoara, 2012

57
 -Ioan Traia, Teofil Subu, Ioan Doţ, Obad-contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2012
-Dan Buruleanu, Ioan Traia, Răchita, monografie ilustrată, Editura
Solness, Timişoara, 2013
-Dan Buruleanu, Ioan Traia, Bucovăţ, monografie ilustrată, Editura
Solness, Timişoara, 2015
-Ioan Traia, Cătălin Balaci, Groşi contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2016
-Ioan Traia, Nicolae Ievri, Alioş contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2016
-Ioan Traia, Ferendia satul de pe șapte coline, Editura Eurostampa,
Timișoara, 2017
-Ioan Traia, Dan Radosav, Partoș contribuții monografice, Editura
Eurostampa, Timișoara, 2017
-Ioan Traia, Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa,
Timișoara ediția I 2017, ediția a II-a 2018
Alte lucrări:
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. X. 1-2 Paralipomena, serie editată cu binecuvântarea Î. P. S.
Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana,Bucureşti, 2007-
Preot Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor
Părinţi. XI. Ezdra. Neemia. Estera, serie editată cu binecuvântarea Î.P.S. Nicolae
Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana, Bucureşti, 2007
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfintilor Părinţi. XII. Iov, serie editată cu binecuvântarea Î. P. S. Nicolae
Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana, Bucureşti, 2008
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. XIII. Psalmii, serie editată cu binecuvântarea Î.P.S. Bartolomeu
Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Editura
Christiana, Bucureşti, 2009
-Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. XIV. Cărţile lui Solomon, serie editată cu binecuvântarea Î.P.S.
Bartolomeu Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului, Editura Christiana, Bucureşti, 2010.

58
 . Născut la 21 decembrie 1984 în localitatea Urseni.
Studii: Colegiul Naţional Tehnic “Henri Coandă” Timişoara, Universitatea
de Vest Timişoara – Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Comunicare.
Ocupaţie: Consilier - Direcţia Urbanism a Primăriei Municipiului
Timişoara (2008-2010); Poliţist – Direcţia Poliţiei Locale Timişoara (2011-
prezent).
Redactor şef al publicaţiei “Medveşanul” din Urseni (2009-prezent).
Iniţiator al înfiinţării “Asociaţiei Culturale Sfântul Gheorghe din Urseni” (2010).
Membru fondator al “Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale în Banat” şi membru
în Consiliul Director al acesteia (2010-prezent).
Lucrări publicate: “Date istorice despre Parohia Ortodoxă Română din
Urseni în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea” în “Calendarul Românului”,
Caransebeş, 2011.

59
60
 S-a născut la Timişoara în 25 mai 1951. A absolvit Liceul
Teoretic nr. 7 Timişoara, secţia umană. A urmat cursurile Facultăţii de Istorie-
Geografie, Universitatea de Vest Timişoara (1970-1073), apoi ale Facultăţii de
Istorie-Filozofie, Sea Istorie, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj
Napoca, promoţia 1977 (conducător de licenţă, prof. univ. dr. Marcel Ştirban). A
fost cadru didactic 1973-2002, profesor de istorie gradul I, acordat de
Universitatea din Bucureşti în anul 1988 (Comisie de examinare formată din
prof. univ. dr. Dan Marţian, prof. univ. dr. Radu Manolescu, prof. univ. dr. Zoe
Petre). A fost 20 de ani manager al Editurii „Almanahul Banatului (1992-2012).
Editor, consilier editorial acreditat de Ministerul Culturii din 1991 - în prezent. A
fost consilier superior în cadrul Consiliului Judeţean Timiş la Serviciul Audit
Intern, Serviciul Relaţii Publice, Direcţia de Comunicare şi Informatică şi
Serviciul Cultură, Învăţământ, Sport între anii 2002-2016.
Activitate publicistică: redactor şef al săptămânalului „Gazeta de Vest”,
1990-1991, redactor şef al săptămânalului „Dialog liberal”, 1991-1992, redactor
- cotidianul Timișoara (1992-1994), redactor şef de departament la cotidianul

61
„Realitatea-Paralela 45”, 1995-1997; redactor şef de departament la cotidianul
„Realitatea”, 1997-1999. Consilier editorial şi redactor la publicaţiile„Vip în
Banat”, 2000-2006, şi „Agendă C.J. Timiş (2006-2016). A fost consilier editorial
la „Revista AGORA Şcoală şi interculturalitate în DKMT” - 2009-2013.
Consilier editorial al revistei şcolare -DKMT - „Licurici”, 2013-2017.
Colaborări: Evenimentul zilei, Libertatea, Contrast, Telegraf, ”Nu”,
Cotidianul, Orizont, Morisena, Floare de latinitate, Orient Latin, Timisiensis,
Radio Timișoara, TV Soti Neptun, producator al filmului documentar „Tromphy”
(regia Iosif Costinaș, imaginea Gheorghe (Gelu) Șvaițer) etc.
I-au apărut următoarele lucrări ca autor, coautor, coordonator: Jocart (I),
istorie-matematică-desen, manual alternativ, în colaborare cu Ioan Buna şi
Marcel Brăileanu, Editura “Helicon Banat”, Timişoara, 1988; Pata, proză scurtă,
cu o prefaţă de Daniel Vighi, Editura “Marineasa”, Timişoara, 1994; Almanahul
Banatului 1994, serie nouă, (coordonator), Editura Almanahul Banatului,
Timişoara, 1994; Jocart (II), istorie-matematică-desen, manual alternativ, în
colaborare cu Ioan Buna şi Nic Lengher, Editura “Almanahul Banatului”,
Timişoara, 1995; Almanahul Banatului 1994-1995-1996, (coordonator), Editura
“Almanahul Banatului”, Timişoara, 1995; Timişoara, Ghid practic (coautor),
Editura “Almanahul Banatului”, Timişoara, 1998;
Vip în Banat 2000 - Primul Who’s who în Banat (coordonator), Editura
„Almanahul Banatului”, Timişoara, 2000; Dedicaţii (şi alte graţii), parodii, cu o
prefaţă de Ioan Viorel Boldureanu, Editura “Almanahul Banatului”, Timişoara,
2005; I love Timişoara, ghid turistic, cu o postfaţă de Harry Morgan (executive
director, World Press Club), ediţiile I-V (română, franceză, germană şi engleză),
Editura “Almanahul Banatului”, Timişoara, 2000 – 2006 Lecţia de numărat
Burgtemesul, cu postfaţă de Marcel Tolcea şi Radu Radoslav, poezii (ediţie
trilingvă, română, armână, engleză), Editura “Almanahul Banatului”, Timişoara,
2008; Mic atlas al Judeţului Timiş –caleidoscop (prefaţă de prof. univ. dr. Ioan
Munteanu), ediţiile I-VII Editurile „Eurostampa”şi „Artpress”, Timişoara, 2000-
2016; Pata (ciudata confuzie a profesorului Mugurel Balaure şi alte povestiri) -
postfaţă de Eugen Bunaru, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, proză scurtă, Editura
„Artpress”, Timişoara, 2009; Călătorie în Ţara Românilor, reportaje, ediţiile a
I-IV, Editurile “Artpress” şi „Eurostampa”, Timişoara, 2000-2016; Brief Guide
of Timiş County - Kaleidoscope, ediţiile I-IV, Editura „Eurostampa”, Timişoara,
2010-2015; Harta turistică a judeţului Timiş/Timiş County Tourist map - text şi
foto/text and pictures (coautor), Editura cartogafică Schubert & Franzke, Cluj-
Napoca/ Sankt Pölten, Austria, 2011; Armâni şi Megleniţi din Banatul Timişan
(prefaţă de Victor Enache, postfaţă de Vasile Todi), Editura „Eurostampa”,

62
Timişoara, 2014; Judeţul Timiş/Timis County Ghid de Călătorie/Travel Guide,
ediţie bilingvă, Editura „Eurostampa”, Timişoara 2015; Judeţul Timiş/Timis
County Cetăţi, castele conace/Fortress, castles and manors, Editura „Eurostampa”,
Timişoara 2015; Armâni şi megleniţi din Banat, Editura „Eurostampa”, Timişoara,
2016; Pădurea şi vânatul - restituiri, Editura „Eurostampa”, Timişoara, 2017 .
Ediţii îngrijite (selecţie): Ioan Haţegan, „Din vremea lui Dracula. Feciorul
morarului din Satchinez”, Editura „Almanahul Banatului”, Timişoara, 1994;
Marius Mioc, „Falsificatorii istoriei”, Editura „Almanahul Banatului”, Timişoara,
1994; Radu Ciobotea, “După Revoluţie, târziu...”, Editura “Almanahul
Banatului”, Timişoara, 1995; Cecilia Caragea, “Istoria vestimentaţiei europene”,
Editura “Almanahul Banatului”, Timişoara, 1995; Titus Suciu, “Lumea bună a
balconului”, ediţia I, Editura “Almanahul Banatului”, Timişoara, 1995; Matei
Barbu, „Cap de afiş - Revoluţia de la Timişoara”, Editura „Almanahul
Banatului”, Timişoara, 1999; Filip Paţac, Carmen Cazan, Societatea Comercială
„Banatim” S.A. - O sută de ani de activitate , Editura „Almanahul Banatului”,
Timişoara, 2001; Romeo Bălan, „Victimele libertăţii”, Editura „Artpress,
Timişora”, 2009; Petru Talpeş, “Amintiri”, ediţia a II-a, Editura „Artpress”,
Timişoara, 2010; Matei Barbu, „Timişoara - Biserici şi Temple”, ediţie trilingvă,
română-germană- engleză, Editura „Artpress”, Timişoara, 2012; Eugen Matzota,
„Istoria Armânilor în date”, Editura „Artpress”, Timişoara, 2012; Paul Răzvan,
„Nostalgii timişorene”, ediţia a III-a, bilingvă, română-engleză, Editura
„Eurostampa, Timişoara 2013; Matei Barbu, „Timişoara - biserici şi temple”,
ediţia a II-a, bilingvă, română-engleză, revăzută şi adăugită, Editura „Artpress”,
Timişoara, 2013; Cristea Sandu Timoc, „Povestiri din amintiri”, cartea a doua,
Editura „Eurostampa”, Timişoara, 2014; Vasile Gurzău, „Basme şi poveşti
româneşti din Ungaria”, ediţia a II-a adăugită, Editura „Eurostampa”, Timişoara,
2015; Nicolae Barbu, „Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din
Timişoara- Medicină Internă: debut, dezvoltare şi diversificare” - monografie,
Editura „Eurostampa”, Timişoara, 2015; Gheorghe Cotoşman, „Bănăţenii şi
Episcopia Timişorii”, Caransebeş, 1938, reeditare -Editura „Eurostampa”,
Timişoara, 2016; Cornelia Mariş – Revoluţia din Decembrie – 25 de ani de
liberate 1989-2016, Timişoara, Editura „Eurostampa”; 2016; Gheorghe
Cotoşman – „Dezastrul Banatului – concubinajul”, 1936, reeditare, Editura
„Eurostampa”, Timişoara, 2017; „Ioan Ghidiu, Iosif Bălan, „Monografia oraşului
Caransebeş”- 1909, Tipografia Diecezană Caransebeş, reeditare, Editura
„Eurostampa”, Timişoara, 2018.
Este menţionat în dicţionare şi cataloage: Mariana Cernicova, Marin
Bucă, "Mass-media din Timişoara postdecembristă-Dicţionar" - Editura

63
"Augusta", Timişoara -2000; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, "Dicţionar
bibliografic - Scriitori şi lingvişti timişoreni" (1945-1999)"- Editura „Marineasa",
Timişoara - 2000; Ildico Achimescu, „Ca sticla, zidul”, Editura „Augusta”,
Timişoara, 2004; Mariana Cernicova-Bucă, „Universul mediatic timişean”,
Editura „Orizonturi Universitare”, Timişoara, 2009; Catalogul „Bookfest”,
Timişoara, 2012; Marian Petcu, „Istoria jurnalismului din România în date:
enciclopedie cronologică”, Editura Polirom, Bucureşti, 2012, Catalogul
publicaţiilor 2016, Editura “Eurostampa”, Timişoara, 2016.
Prezent în antologii: Pas.Popas - antologie de proză scurtă - Biblioteca
Judeţeană “Sorin Titel”, Editura “Eurostampa”, Timişoara, 2015, Marian Oprea,
“Peisaj în devenire - Antologia poeziei bănăţene”, Editura Brumar, Timişoara,
2017.
Aprecieri: Premiul şi Placheta „Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara”,
proză scurtă, „Mihai Eminescu”, Arad, 1989 (juriu format din Anghel
Dumbrăveanu, Cornel Ungureanu, Florin Bănescu, Mircea Iorgulescu);
Recomandat de Primăria Timişoara ca „Itinerant Ambassador of Timişoara
City”,1999 (reconfirmat în anul 2002); Diploma de Onoarea a Şuţatei
Internaţionale a Armânilor - Skopje –Timişoara „pentru deosebita contribuţie la
promovarea idealurilor neamului armânesc”,Timişoara, 2000; Diploma de
Onoare a Consiliului Judeţean Timiş „pentru merite deosebite în promovarea
relaţiilor internaţionale, cooperare economică şi solidaritatea umană” -
Timişoara, 2001; Diplomă de Onoare a C.J. Timiş, Timişoara, 2007; Diploma de
Onoare acordată de Asociaţia de Prietenie Sârbo-Română „Riziţa”, Krakujevac,
Serbia, 2009; Diploma şi Placheta de Excelenţă a Asociaţiei Publiciştilor din
Presa Rurală din Banatul Istoric, pentru lucrarea „Mic Atlas al Judeţului Timiş”,
Buziaş, 2010; Diplomă de recunoştinţă „pentru ajutorul dat armânilor”, acordată
de Comunitatea Armânească din România, Filiala Banat, Timişoara, 2010;
Diploma de onoare şi Placheta de Excelenţă a Uniunii Jurnaliştilor din Banatul
Istoric, pentru volumul „Pata”, Timişoara, 2011; Diplomă de Onoare a C.J.
Timiş, Timişoara, 2012; Membru de Onoare al Societăţii Literar Artistice
„Tibiscus”, „pentru contribuţii majore la păstrarea, afirmarea şi propăşirea
culturii şi a spiritualităţii naţionale româneşti”, Uzdin, Serbia, 2013. Premiul de
Excelenţă „Aurel Turcuş” al Jurnalismului Românilor din Banat, oferit de S.L.A.
„Tibiscus” Uzdin, 10.XII. 2016; Diploma de Excelenţă „ pentru pasiunea şi
implicarea în promovarea activităţii şi a spiritului acestei societăţi în cursul
anului 2017”, S.L.A. „Tibiscus” Uzdin, Voivodina, Serbia, 5 ianuarie 2018.

64
 , născut în Topolovățu Mare, județul
Timiș, la 12 februarie 1950, membru al Uniunii Scriitorilor din România, de
asemenea prozator și dramaturg al literaturii dialectale bănățene, etnolog și
folclorist, profesor universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara,
cadru didactic al Școlii Doctorale a Facultății de Litere, Istorie și Teologie,
semnează cărțile de literatură, volumele, tratatele, manualele universitare și
studiile de specialitate scrise, coordonate sau îngrijite și editate de el cu numele
de Ioan Viorel Boldureanu.
A debutat în volumul colectiv Lucrări științifice ale cercurilor studențești
de folclor, I, Baia Mare, 1973, cu studiul Atitudinea lirică în cadrul gândirii
arhaice (pp. 65-74), iar în literatura beletristică în volumul Povestiri de la
marginea Câmpiei (Timișoara, Editura Facla, 1984) alături de prozatorii Florian
Copcea și Dan Florița Seracin.
Ca formație educațională, intelectuală și profesional științifică, Ioan Viorel
Boldurean a urmat Școala Generală din Topolovățu Mare (1957-1965), Liceul
„Coriolan Brediceanu” din Lugoj ─ secția umanistă (1965-1969) ─ Facultatea de
Filologie (secția română-franceză, curs de zi) la Universitatea de Vest din
Timișoara (1969-1973), Facultatea de Istorie – Filosofie (secția Filozofie – curs
fără frecvență) la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1981),
studii doctorale la Universitatea de Vest din Timișoara (1981-1985), doctoratul în
filologie, 1985. La Facultatea de Filologie (azi Facultatea de Litere, Istorie și
Teologie) a promovat prin concurs toate gradele universitare, de la asistent titular
(1977) la profesor universitar (2004) și conducător de doctorate (2007 – prezent).

65
 A publicat în edituri acreditate peste 20 de volume individuale, fiind în
câteva dintre dicționarele și antologiile de specialitate sau de literatură importante
apărute după 1990: Iordan Datcu, Dicționarul Etnologilor Români, Ediția a III-a,
București, Editura Saeculum I.O., 2006; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al
literaturii române (A-L), Pitești, Editura Paralela 45, 2006; Academia Română,
Dicționarul general al literaturii române (A-B), București, Editura Univers
Enciclopedic, 2004; Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Institut für
Donauschwäbische Geschichte und Landeskunde Tübingen, Dicționar al
scriitorilor din Banat, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005; Cornel
Ungureanu, Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte, Timișoara,
Editura Brumar, 2015 (pp. 25, 162, 164, 282, 336, 464); Academia Română,
Filiala Timișoara, Enciclopedia Banatului, I, Literatura, Timișoara, Editura
David Press Print, 2015.
În legătură directă cu domeniul de referință al prezentului volum sunt
următoarele aspecte și contribuții bibliografico-științifice ale lui Ioan Viorel
Boldurean:
În primul rând, Ioan Viorel Boldurean este autorul uneia dintre cele
dintâi monografii rurale apărute în Banat după 1990: Beregsău Mare.
Monografie (colaboratori: prof. univ. dr. ing. Corneliu Ritt, prof. univ. dr. Ovidiu
Papană, prof. Florin Mihoc), Timișoara, Editura Mirton, 1996, (Ediția a II-a,
Timișoara, Editura Eurostampa, 2013), lucrare citată în bibliografia de
specialitate și omologată prin aceasta.
În al doilea rând, în ordine cronologică, Ioan Viorel Boldurean, începând
din 2008, și-a alcătuit o echipă de 11 specialiști: Bogoliub Berečić (coautor al
unui volum despre muntenegrenii din Banat), Constantin Cădariu (licențiat în
studii economice, fost contabil șef al C.A.P. Topolovățu Mare), dr. Livia Chiriță
(medic primar, doctor în științe medicale), preot lect. dr. Viorel Dorel Cherciu
(Universitatea de Vest din Timișoara), prof. univ. dr. Eugeniu Crăiniceanu
(Universitatea de Științe Agricole a Banatului), prof. Lucia Fătu, prof. Dorina
Giuchici, înv. Valeriu Moroșanu (Școala Gimnazială din Topolovățu Mare),
preot ic. stavrofor Ioan Savescu Podea (parohul Bisericii ortodoxe din
Topolovățu Mare), prof. Mircea Pora (scriitor, licențiat în istorie, cu studii
doctorale la Institutul de Istorie al Academiei Române).
Cu această echipă și cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei
Topolovăț – Primar Ioan Iosif Neșcu – precum și al Consiliului Județean Timiș,
coordonatorul a întreprins ample cercetări, de un grad sporit de complexitate,
finalizate prin elaborarea și editarea volumului Topolovățu Mare. Monografie,
Timișoara, Editura Marineasa, 2010 (ISBN 978-973-631-578-7, 520 pagini),

66
despre care ne limităm aici să transcriem concluzia recenziei publicate de Iordan
Datcu în „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”/2010: „Cartea
Topolovățului, cum și-o mai numesc autorii, este una dintre cele mai temeinice și
bogate monografii pe care le-am citit în ultimele decenii. În realizarea ei,
coordonatorul are un merit care trebuie să fie recunoscut” (pp. 460-461). Într-
adevăr, o primă și imediată recunoaștere a fost făcută de Consiliul Județean
Timiș prin acordarea Premiului PRO CULTURA.
În al treilea rând, în ceea ce privește strânsa legătură a lui Ioan Viorel
Boldurean cu ceea ce putem numi monografismul rural bănățean este că în
conceperea, elaborarea și realizarea amplului proiect denumit „Atlasul etnografic
al Banatului istoric [DKMT]” (2012-2017/2019), inițiat de Consiliul Județean
Timiș, unul dintre criteriile de bază în elaborarea complexei rețele de identificare
a localităților selectate de pe întregul teritoriu al acestei provincii istorice îl
reprezintă tocmai criteriul monografismului rural, cel care se încadrează în mod
obiectiv, riguros și semnificativ [alături de celelalte două – cel al cercetărilor de
(etno)lingvistică (istoria limbii și dialectologie) și cel de etnografie și folclor], în
grila de selecție a punctelor de maximă soliditate reprezentative pentru
susținerea uneia dintre cele mai complexe rețele de infrastructură culturală din
Europa Centrală și de relevare a marii sale specificități din perspectiva calitativă
a principiului semnificativității.

67
 Numele întreg: Vasile Sergiu Cezar Bogdan
Născut la Timişoara, la 26 august 1946.
Prozator, publicist, redactor de emisiuni de radio la Radio Timişoara, şi de
televiziune la TVR Timişoara. Realizator a peste 200 de filme documentare, din
care multe distinse cu premii la festivaluri din ţară şi de peste hotare.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Membru al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Filme din România
Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate literară a Filialei din
Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România 2003,
Premiul de Excelenţă pe anul 1999 acordat de Asociaţia Presei Timişorene
(2000, prima ediţie)
Premiul Naţional pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan” al Asociaţiei
Române de Istorie a Presei pentru întreaga activitate jurnalistică (2016)
Diploma „Distincţia culturală” acordată de Academia Română (2016)
Diploma „Procultura timisiensis” 2017
Premiul de excelenţă Opera omnia, al Centrului Cultural şi Complexului
Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” şi Clubului Mitteleuropa, Viena/
Oraviţa, 2017
Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa 2010
Volume:
Reşiţa dincolo de cuvinte (publicistică), Editura Facla, Timişoara, 1979;

68
 Lungul drum al Dunării spre soare (publicistică), Editura Sport – Turism,
Bucureşti, 1982;
Evenimentul (roman), Editura Eminescu, Bucureşti, 1984;
Ei l-au cunoscut pe Enescu (mărturii).Editura Albatros, Bucureşti, 1986;
Dorana (roman). –Editura Eminescu, Bucureşti, 1986.
Sever Bocu, un destin zbuciumat (roman – publicistică),Editura Augusta,
Timişoara, 1999
Miracolul Timişoara (publicistică), Editura Timpul, Reşiţa, 2000
Constantin Gruescu, Vasile Bogdan, Lumina din adâncuri, (biografic)
Editura EMIA, Deva, 2006,
Vasile Bogdan, Iulian Vitalis Cojocariu, Paznicul cerului, (biografic)
Editura Palimpsest, Bucureşti, 2007,
Bocşa din inimă, volumul 1 (publicistică) Editura TIM,Reşiţa, 2008
Bocşa din inimă, volumul 2, (publicistică) Editura TIM, Reşiţa, 2010
Tamas Vesmas. Acolo unde se termină cuvintele începe Muzica. Dialoguri
cu Vasile Bogdan (biografic) Editura Artpress, Timişoara, 2010
Titus Suciu, Vasile Bogdan, Candelă împotriva Timpului, Editura
Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara 2011 (publicistică - evocare, cu 2 DVD –
serial de televiziune)
Bocşa din inimă, volumul 3 (publicistică) Editura TIM, Reşiţa, 2011
Iulian Vitalis Cojocariu, Vasile Bogdan,Paznicul cerului, Editura
Palimpsest, Bucureşti 2012 (Ediţia a II-a)
Când Dumnezeu a fost cu românii. 1 Decembrie 1918, o zi pentru istorie
(evocare istorică) Editura Eurostampa 2012 (cu 2 DVD – serial de televiziune)
Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viaţă a lui Tata Oancea. Volumul
I Meandrele iubirii, Editura Tim 2013
Titus Suciu, Vasile Bogdan, Frumoşii nebuni ai Bocşei. (evocare) Editura
Palimpsest, Bucureşti, 2014
Titus Suciu, Vasile Bogdan, În „Picasso” din Bocşa spre oriunde, (roman)
Editura Palimpsest, Bucureşti 2014
Cornel Ungureanu, Vasile Bogdan, Ioan Holender de la Viena la
Timişoara, (biografic), editura Brumar, Timişoara, 2014
Titus Suciu, Vasile Bogdan, Adevărul traversează întristat timpul,
(publicistică evocare istorică) Editura IRRD, Bucureşti 2014
Tiberiu Stoia, Vasile Bogdan, În lume prin lumi, (jurnal de călătorie),
Editura DAVID PRESS PRINT, 2015
Petru Pilu, Vasile Bogdan, Viaţa ca joc, Editura DAVID PRESS PRINT,
2015

69
 Şi ţine-te de Banat vol. I, La porunca vremurilor, Editura DAVID PRESS
PRINT, 2015
Lugojul în nesfârşirea clipei, 2 volume, Editura DAVID PRESS PRINT,
2016
Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viaţă a lui Tata Oancea. Vol. II
La porţile iadului, Editura TIM Reşiţa 2016
Titus Suciu, Vasile Bogdan, Timişoara, preţul singurătăţii (Interviuri),
Editura IRRD Bucureşti, 2016
Şi ţine-te de Banat, vol. II, Biserica răstignită, Editura DAVID PRESS
PRINT. 2017,
Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viaţă a lui Tata Oancea. Vol. III
CodulVasiova 1929, Editura TIM Reşiţa 2017
Titus Suciu, Vasile Bogdan, Speranţa nu are sfârşit. România 1918, 1945,
1989, Editura IRRD Bucureşti, 2017
În primăvara democraţiei postrevoluţionare. Amintiri ale dr. Florin Gâldău,
Editura Memorialului Revoluţiei 1989, Timişoara, 2017
Descifrând Codul Cărmăzan, Călătorii în suprareal, Editura Eubeea,
Timişoara, 2018
Să fii tu însuţi în viforul timpului. 1 Decembrie 1918. O zi pentru istorie,
Editura Academiei Române, Bucureşti şi Editura DAVID PRESS PRINT,
Timişoara, 2018
Îngrijire ediţie:
Constantin Gruescu, L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik, (biografic) volum
îngrijit şi postfaţat de Vasile Bogdan, Editura Augusta, Timişoara, 2004
Ion Popovici,Graiul bănăţean, Îngrijire ediţie şi prefaţă de Vasile Bogdan
(studiu folclor, evocare biografică) Editura DAVID PRESS PRINT, 2014
În volume colective:
Cuvânt înainte la volumul Sever Bocu, Drumuri şi răscruci, memorii,
Editura Marineasa, 2005
Addenda la volumul Sever Bocu.Problema Banatului. Români şi sârbi,
ediţie şi traducere de Doina Bogdan-Dascălu, prefaţă de Crişu Dascălu, tabel
cronologic de Ioan David, editura David Press Print, Timişoara 2013
Coordonator Lucian Ionică, coautor Vasile Bogdan şi colectiv,
Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989, vol I Cronologia şi victimele
Revoluţiei, (dicţionar) Editura Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara 2014
Coordonator Lucian Ionică, coautor Vasile Bogdan şi colectiv,
Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989, volIII Teme ale Revoluţiei,
(dicţionar) Editura Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara 2016

70
 Volum colectiv Despre iubire, Clubul de la Timişoara, ediţie îngrijită de
Nina Ceranu, ed. Ecou Transilvan, 2016
Căruţa cu prieteni, dialog cu Ioan Cărmăzan, în volumul Dosarul
Brâncoveanu – între real şi imaginar, Clubul de la Timişoara, ediţie îngrijită de
Doina Moţ, editura Eubeea, 2017
Tata Oancea erou de film, în volumul Colocviile revistei Nedeia, Editura
TIM Reşiţa 2917
„Toate ideile îmbrăţişate de mine au triumfat”, în volumul Tribunul
Banatului, Editura Universităţii de Vest, Biblioteca Cercului de Studii Vestul,
Timişoara, 2011
Când dispare iubirea apare prostia? (dialog cu Ioan Cărmăzan) și Nostalgia
are nume de fată (povestire), în volumul Utopia. Despre iubire și prostie, Clubul
de la Timișoara, Editura Eubeea, 2018
PREMII PENTRU FILMELE DOCUMENTARE
Realizator a 200 de filme documentare pe teme legate de Banat la TVR
Timişoara. Dintre acestea 20 au fost distinse cu premii naţionale şi internaţionale.
- 1996, Premiul pentru film documentar al Asociaţiei Profesioniştilor de
Televiziune din România (A.P.T.R.) pentru filmul „Şvabii din Banat”, regia şi
imaginea Gheorghe Şfaiţer, editor imagine Zsuzsanna Cseresnyes (1995);
- 1996, Premiul A.P.T.R. pentru cel mai bun film – portret pentru filmul
„Traian Grosavescu”, regia şi imaginea Gheorghe Şfaiţer, editor imagine Corina
Vârjan (1995);
- 1997, Premiul A.P.T.R. pentru cel mai bun film – portret pentru filmul
„Traian Vuia”, regia şi imaginea Gheorghe Şfaiţer, editor imagine Zsuzsanna
Cseresnyes (1996);
- 1998, Premiul pentru scenariu la cea de-a 7–a ediţie a Festivalului
Internaţional de Film Etnologic de la Belgrad (Iugoslavia) pentru filmul „Biserica
răstignită”, imaginea Marius Danci, editor imagine Zsuzsanna Cseresnyes (1997);
- 1998, Premiul pentru cel mai bun film documentar la Festivalul „TeleVest”
pentru filmul „Biserica răstignită” (1997);
- 1998, Premiul „Permanenţe spirituale” al A.P.T.R. pentru filmul „Biserica
răstignită”, menţiune specială A.P.T.R. pentru imagine Marius Danci (1997);
- 1999, Premiul pentru cel mai bun film documentar la Festivalul
„TeleVest” pentru filmul „Un destin zbuciumat, Sever Bocu”, imaginea Alfred
Schupler, editor imagine Zsuzsanna Cseresnyes (1998);
- 2000, Premiul A.P.T.R. pentru cel mai bun eseu cinematografic pentru
filmul „Iartă-mă, pământule”, imaginea Constantin Gogoţ, editor imagine
Constantin Buţă (1999);

71
 - 2000, Premiul pentru eseu cinematografic la Festivalul „TeleVest ”
pentru filmul „Iartă-mă, pământule”(1999);
- 2001, Premul III la Festivalul Internaţional de Videofilm Documentar
„Ethnos” de la Bacău pentru filmul „Tata Oancea”, realizat împreună cu Diana
Trocmaier, imaginea Constantin Gogoţ, Olimpiu Vuia, Radu Ionescu, Alfred
Schupler, editor imagine Constantin Buţă (2000);
- 2001, Menţiune la Festivalul Internaţional de Film Documentar „Nişte
ţărani” pentru filmul „Tata Oancea”, realizat împreună cu Diana Trocmaier
(2000);
- 2001, Premiul pentru regie la cea de-a X-a ediţie a Festivalului
Internaţional de film etnologic de la Belgrad (Iugoslavia) pentru filmul „Iartă-mă,
pământule” (1999).
- 2001, Premiul Special al Juriului la Festivalul naţional „7 arte” de la
Călăraşi pentru filmul „Tata Oancea”, realizat împreună cu Diana Trocmaier
(2000);
- 2001, Premiul Special al Juriului la Festivalul Internaţional de Film
Documentar, ediţia I, de la Chişinău, Republica Moldova, pentru filmul „Tata
Oancea” (2000);
- 2002, Premiul Centrului Naţional al Cinematografiei la Festivalul
naţional de film „7 arte”, ediţia a IV-a, Călăraşi pentru filmul „Caragiale după
gratii” (2001);
- 2003, Menţiune la a V-a ediţie a FestivaluluiInternaţional ECO – ETNO
– FOLK FILM, organizat de Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte
ţărani” pentru filmul „La Obreja biruind Lumina” (2002);
- 2004, Premiul A.P.T.R. pentru Portret pentru filmul „Popa saşilor”
(2003);
- 2004, Premiul III oferit de Primăria Gura Humorului la Festivalul de
Film şi Diaporamă „Toamnă la Voroneţ” filmului „Momentul adevărului”
(2003);
- 2005, Premiul pentru cel mai bun film making off pentru filmul
„Nicicând, nicăieri”la Festivalul „7 arte” de la Călăraşi (2004);
- 2007, Premiul pentru cel mai bun film documentar pentru filmul
„Spectacolul nesfârşit. Aca de Barbu” la Festivalul „7 arte” de la Călăraşi (2006);
- 2011, Premiul III pentru filmul documentar „Nichita la Belgrad” la
Festivalul „7 arte” de la Călăraşi (2010).

72
 (20.X.1950), Giarmata Vii, j. Timiş), istoric literar,
ziarist. A mai semnat Darie Ionescu. F a m i 1 i a : tatăl, Petru David,
muncitor; mama,Elisaveta (n. Ardelean), muncitoare. S t u d i i : Şcoala
primară din Giarmata Vii, j. Timiş (1957-1961), gimnaziul la Liceul Sportiv nr.
4, Timişoara (1965-1968); Grupul Şcolar Electromotor din Timişoara (1965-
1968); Liceul nr. 1 din Timişoara (1974); Facultatea de ziaristică. Bucureşti
(1976-1980), doctorat în filologie la Universitatea din Timişoara (2004),
A c t i v i t a t e a : bobinator, întreprinderea „Electromotor”, Timişoara
(1968-1974), activist, Comitetul Municipal Timişoara al U.T.C. (1974-1976),
redactor la *„Drapelul roşu”, (1980-1989), *„Renaşterea bănăţeană”, secretar
general de redacţie şi redactor-şef adjunct (1990-2006), *„Publitim”, director
(1991-2006), cadru didactic asociat Universitatea Tibiscus din Timişoara,
Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea de Vest din Timişoara
(1991-2015), cercetător ştiinţific, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”
al Academiei Române, Filiala Timişoara (2008-prezent), directorul Bibliotecii
Academiei Române, Filiala Timişoara (2015). C o 1 a b o r ă r i la
periodice:^„Drapelul roşu”, *„Orizont”, „Scânteia tineretului”, * „Renaşterea
bănăţeană”, *„Paralela 45”, ,,Analele Universităţii Tibiscus din Timişoara”,
„Apăvie”, *„Coloana infinitului”, „Columna 2000”, „Cultura Media”, „Revista
română de istorie a presei”, „Document.* Buletinul Arhivelor Militare Române”,
^„Piramida”, „Academica”. M e m b r u al Asociaţiei Române de Istorie a
Presei; membru fondator al Societăţii Enciclopedice a Banatului. D e b u t u l
publicistic cu reportaj în „Drapelul roşu” (1980).

73
 Scrieri: Presa românească din Banat. Preocupări de cultivare a limbii.
De la începuturi până în 1918, Timişoara, Editura Augusta - Artpress, 2006;
ediţia a Il-a, Timişoara, Editura David Press Print, 2013, ediţia a IlI-a, Oradea,
Editura Universităţii din Oradea, 2013; Presa şi cultura,Timişoara, Editura
Augusta - Artpress, 2013; Presa românească din Banat în secolul al XIX- lea şi
începutul celui de-al XX-lea. Repere publicistice şi filologice,Oradea, Editura
Universităţii din Oradea, 2013; „Banatul” (1926-1930). Prima revistă literară
bănăţeană, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2013; ediţia a Il-a, Timişoara,
Editura David Press Prinţ, 2015.
Referinţe. în volume: EBL, s.v. In periodice: Maria Berceanu, Ioan
David, Presa şi cultura,„Analele Universităţii Tibiscus”, 2007, volumul XII,
p. 223-225; Doina Bogdan-Dascălu, Ioan David, Presa românească din Banat.
Preocupări de cultivare a limbii (De la începuturi până la 1918) ,,Analele
Universităţii Tibiscus”, 2007, volumul XII, p. 226-227; Adrian DinuRachieru,
Ioan David, Presa românească din Banat,„Revista română de istorie a presei”,
2010, IV, nr. 2, p. 153-157; Doina Bogdan-Dascălu, Ioan David, Presa
românească din Banat. Preocupări de cultivare a limbii. De la începuturi până
în 1918,„Revista de Studii Banatice”, 2012, III, nr. 2, p. 233-234; Dumitru
Vlăduţ, Ioan David, Presă şi cultură în secolul al Xl-lea şi începutul celui de-al
XX-lea,„Revista de Studii Banatice, 2012, III, nr. 2, p. 234-237.

74
 S-a născut la data de 26 octombrie 1933 în Timişoara, fiind al doilea fiu al
eruditului cărturar bănăţean Dr. Ioachim Miloia şi al soţiei sale Zina Maria.
Tatăl său deţinea în acel moment funcţia de director al Muzeului
Banatului, activând încăîn multe alte domenii ca şi critic de artă, istoric,
arheolog, publicist , realizând în acelaşi timp şi pictură bisericească pentru care
se pregătise cu studii în Italia.
Se stinge din viaţăîn anul 1940, la vârsta de 43 ani, spre regretul întregii
comunităţii, care l-a apreciat aşa cum se cuvine pentru multipla sa activitate
culturală, ştinţifiică şi istorică depusă şi pe care a lăsat-o moştenire. Rămasă
văduvă cu 2 copii, mama sa Zina-Maria se recăsătoreşte în anul 1942 cu
profesorul şi compozitorul Vasile Jiac, care ține locul unui adevărat părinte
îndrumător spre educaţia celor doi orfani.
Mircea Miloia urmează în perioda 1940-1944 şcoala primară din P-ţa
Lahovary din Elizabetin, sub îndrumarea cunoscutului director Gh. Olaru, după
care se înscrie în clasa I-a a liceului Constantin Diaconovici Loga, pe care îl
absolvă în anul 1952 după cele 8 clase parcurse.
În acelaşi an, dă examen de admitere la Facultatea de Mecanică a
Institutului Politehnic din Timişoara, obţinând în anul 1957, titlul de inginer
mecanic. Rămâne în continuare asistent la facultate, ca în anul următor să se
transfere la ”Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi instalaţii de ridicat” la care
timp de 4 ani desfăşoară o activitate tehnică de aprofundarea a instalaţiilor ce
echipează preponderent centralele termice.

75
 Cu aceste cunoştinţe, se transfer în anul 1961 la Întreprinderea Regională
de Electricitate Banat, care are în subordine pe lângă activitatea de distribuţie a
energiei electrice şi pe cea de producerea energiei electrice în cele 3
termocentrale (uzine electrice) din Timişoara, Arad şi Reşiţa.
Tot în anul 1961 se căsătoreşte cu actuala soţie Adriana, iar în anul 1964 se
naşte fiica lor Dana Alina, care va absolvi Facultatea de Medicină din Timişoara,
fiind în prezent căsătorită, stabilită la Berlin şi având 2 copii, o fată şi un băiat.
La IRE Banat, parcurge toate etapele profesionale pentru a deveni un bun
inginer de la funcţia de inginer principal, apoi şeful Serviciului Tehnic şi cea de
inginer şef cu coordonarea şi conducerea centralelor electrice.
În anul 1968, activitatea centralelor electrice se desprinde din cadrul I.R.E
Banat devenind ,,Exploatarea de Centrale electrice” din cadrul Ministerulul
Energiei Electrice, ing. Miloia Mircea fiind numit director al acestei unităţii.
Perioada de 35 de ani neîntrerupti de activitate în domeniul energetic a fost
extrem de fructuoasă înpriveşte aplicarea cunostiintelor dobandite în facultate.
Putem aminti realizarea proiectului de modificare a cazanelor din centrale
electrice Timişoara, trecerea de la cărbune la gaze naturale, încercările de
producere a unui agent termic pentru termoficarea prin vid la turbinele cu abur,
demararea termoficari in Timişoara, prin modificarea cazanelor din Centrala,
pentru alimentarea primelor cămine studenţeşti din complex în 1962, în suspensie
a ,,mixtelor” din Anina în cazanele Stirling din centrala Anina, o serie de articole
tehniceîn revista ,,Energetica”şi altele.
În anul 1994, cu ocazia împlinirii a 110 ani de activitate a uzinei electrice
din Timişoara, ing. Mircea Miloia elaborează monografia acestei unităţi,
subtitulatura ,,110 ani de activitate în slujba omului”. După pensionarea din anul
1996, activitatea ing. Miloia Mircea s-a îndreptat cu precădere spre punerea în
valoare a operei tatălui său Dr. I Miloia. Astfel au fost traduse din limba italiană
şi publicate cele două lucrări de doctorat din cadrul Universităţi din Roma,
studiile publicate şi articolele în reviste şi preponderent în ,,Analele Banatului”
corespondenţa din ţarăşi străinătate, toate cuprinse în volume omagiale, lansate în
cadrul diferitelor manifestări dedicate vieţii şi operei sale.
Şcoala din Ferendia, satul său natal îi poarta numele, a fost numit
,,Cetăţean de onoare post mortem” al municipiului Timişoara, iar două busturi ale
sale sunt amplasate în parcul Central pe ,,Aleia personalitatiilor” şi înaintea
bisericii din Iosefin, pe care a pictat-o. În cele de mai sus, o serie de personalităţii
au participat într-un mod determinant, printre care putem aminti pe I.P.S.S. Dr.
Nicolae Corneanu, regretatul Mitropolit al Banatului, scriitorul şi publicistul A.
Turcuş cu aport deosebit, prof. I. Traia , prof. Deliu Petroiu, prof. Gh. Mudura,

76
prof. Dr. N. Secară, prof. Dr. T Ciobanu. De asemenea, tot în acest context, în
anul 1997 a apărut cartea biografică ,,Ioachim Miloia un erudit cărturar” autori
M.Miloia, Gh. Mudin, A. Turcuş, N. Secară. În anul 2002, M. Miloia realizeaza
albumul de pictură bisericescăşi pictură laică a tatălui său, intitulat ,,Pictorul
Ioachim Miloia”. Începând cu anul 2005 ing.Miloia M. participă ca redactor activ
la revista ,,Vatra satului” coordonată de către prof. Ioan Traia cu a cărui
colaborare este şi în prezent exemplară.

77
 Născut: 12.01.1959, Deta, jud. Timiș. Părinți: Cornel și Lucreția Radosav
Studii: Facultatea de Teologie din Bucureşti
Familie: căsătorit cu Crenguţa, are o fiică, Sara (17 ani) şi un băiat,
Antonio (28 de ani)
Copilăria lui Dan Radosav se leagă de Partoş, un sat populat jumătate cu
români, jumătate cu unguri, aflat aproape de Deta, despre care îi place să creadă
că este „cel mai frumos loc de pe pământ”. A locuit acolo până la 12 ani şi
jumătate, când părinţii lui s-au gândit să îi ofere un viitor mai bun şi s-au mutat la
Timişoara.
„Părinţii şi-au dat seama că viitorul copilului lor trebuie să depășească
granițele frumosului sat Partoş. Au lăsat casa intactă, nu au vândut nimic,
dars-au mutat la Timişoara ca eu să pot urma şcoli bune, așa cum le plăcea
părinților să spună.”, şi-a început povestea Dan Radosav.
După „generală” nr.2 a urmat un an la liceul de chimie, despre care nu are
cele mai bune amintiri. O discuţie cu părinţii a fost suficientă pentru a alege un
nou drum. Aşa am decis să dau examen de admitere la Seminarul Teologic din
Caransebeş”, a mai spus Radosav. Apoi s-a îndreptat spre Facultatea de Teologie
de la Bucureşti. „La Seminar am prins gustul educaţiei religioase şi am înţeles tot
mai bine ce înseamnă și ce presupune misiunea preoțească. Facultatea a fost grea,
dar extrem de frumoasă. Aici am avut şansa să îl am profesor pe părintele
Galeriu”, a mai spus Dan Radosav.

78
 A slujit ca preot timp de șapte ani: cinci la Vermeş, în judeţul Caras-
Severin, şi câte unul la Reşiţa şi Timişoara. Avea însă să renunţe. „Am renunţat
din motive care nu merită a fi amintite aici și acum, dar Dumnezeu a rămas
pentru totdeauna mângâietorul sufletului meu”, a afirmat Radosav.
Între timp a cochetat cu scriitura de presă, oferind de regulă subiecte pe
teme religioase. În presă, în mod efectiv, a intrat odată cu angajarea la Ziua de
Vest, unde a ajuns să conducă redacţia din Timişoara. Cu opriri intermediere la
editura Full Print Banat, unde a fost director, şi un post de purtător de cuvânt la
RATT, jurnalistul a ajuns editor la ediţia de Vest a Evenimentului Zilei, iar apoi
la cotidianul Fruncea.
Din 2008 și până în 2013 a fost redactor-şef la Televiziunea TVT ‘89 şi
realizatorul emisiunii „Cronica Zilei”.
Undeva spre finalul anului 2013, odată cu închiderea televiziunii, a fost
numit consilier al președintelui Consiliului Județean Timiș, iar în perioada
mai-august 2014 a fost numit director interimar al Muzeului Banatului, perioadă
în care s-a vernisat la Muzeul Banatului cea mai mare, impresionantă și de succes
expoziție itinerantă “Aurul și argintul antic al României”.
Din septembrie 2014 a fost numit manager interimar la Muzeul Satului
Bănățean Timișoara, iar, în urma concursului de ocupare a acestei funcții a
devenit, începând cu 1 ianuarie 2015 managerul acestui muzeu.
Dictonul preferat: Nihil sine Deo!

79
 pseudonimul lui Marcel-Petre Sămânţă (27.VI.1955,
Olaru, j. Călăraşi), poet, jurnalist. Fa m i 1 i a: tatăl, Ioan, electrician; mama,
Maria (n. Zestrean), casnică. S t u d i i : gimnaziale la Ferendia, j. Timiş,
liceale la Grupul Şcolar de pe lângă întreprinderea Mecanică Timişoara (1975),
superioare la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic
„TraianVuia” din Timişoara (1981). A c t i v i t a t e a : inginer la întreprinderea
de Utilaj Minier Petroşani (1981-1982) şi întreprinderea de Autoturisme
Timişoara (1982-1990), jurnalist la „Timişoara” (1990-1992) şi „Renaşterea
bănăţeană” (din 1994), redactor la „Universul tehnic” (1970- 1975), redactor
(1976-1978) şi redactor-şef adjunct (1978-1981) la „Forum studenţesc”, secretar
general de redacţie (1990-1991) şi preşedinte-director general la „Timişoara”, SC
Timişoara SA (1991-1992), editor împuternicit al revistei „Reporter plus” (1993),
redactor (1994-1998), şef secţie la „Renaşterea bănăţeană” (din 1998).
C o l a b o r ă r i la periodice: „Amfiteatru”, „Anabasis”, *„Banat”, *„Forum
studenţesc”, ^Luceafărul”, *„Orizont”, *„Renaşterea bănăţeană”, „Reporter
plus”, „Suflet nou”, „Viaţa studenţească”. D e but publicisticcu versuri în revista
„Forum” (1970).
Scrieri: Planeta destin, poezii, Timişoara, Editura Renaşterea, 1995; fum
peste un ev de fum, poezii, Timişoara, Editura Brumar, 2013; domino
sentimental, poezii, Timişoara, Editura Brumar, 2014; Cubul cu şapte feţe,
poezii, Timişoara, Editura Mirton, 2015; Bărăgăniştii. Destine în valurile
istoriei, publicistică, Timişoara, Editura Mirton, 2015; Bordelul Rozelor, poezii,
Timişoara, Editura Mirton, 2015.

80
 Referinţe. în volume: PI II, p. 156-158; Ion Pachia Tatomirescu, Pagini
de istorie literară valahă de mâine, vol. II, Timişoara, Editura „Waldpress”,
2014, p. 221-228. în periodice: Radu Comănescu, Cartea de debut: Plutirea
luiArgo,„Luceafărul”, an XXXI, 1995, nr. 52 (1.389), p. 2; Ion Arieşanu,
Figurine: Argonauţii II,„Orizont”, an XXXIX, 1995, nr. 49, p. 5; Ion Jurca
Rovina, Versul unui poet iluminat,„Renaşterea bănăţeană”, an VII, 26 ianuarie
1996, nr. 1.805, p. 5; Dorin Murariu, Planeta Poeziei,„Redeşteptarea”, Lugoj, an
V, 18-24 ianuarie 1996, nr. 244, p. 9; Dan- Silviu Boerescu, In căutarea poeziei
(XXII): Pagini dindicţionarul debutanţilor, în „Luceafărul”, serie nouă, an V,
1996, nr. 10, p. 6; Laurenţiu Nistorescu, Regatul Evului de Fum, „Paralela 45”,
suplimentul de cultură al ziarului „Renaşterea bănăţeană”, an XXV, 4 martie
2014, nr. 7.340, p. 3; Marian Odangiu, întâmplări în irealitatea imediată,
„Orizont”, serie nouă, an XXVI, 2014, nr. 4, p. 13; Constantin Mărăscu, Marcel
Sămânţă - Fum peste un ev de fum, „Ziua de Vest”, serie nouă, 11 iulie 2014, nr.
4230, p. 2; Marian Odangiu, Trei generaţii,„Orizont”, serie nouă, an XXVI,
2014, nr. 9, p. 14; Marian Odangiu, Timpul inexact dintre stele, „Orizont”, an
XXVI, 2015, nr. 12, p. 12.

81
 s-a născut la 22 septembrie 1959. Domiciliază în
municipiul Arad.
Studii
– Liceul Pedagogic din Arad (1974-1978)
– Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Politice şi Administrative; domeniul: Istorie; specializarea: istorie-
jurnalism (2003-2007); Diplomă de Licenţă.
– Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Politice şi Administrative; domeniul: Istorie; Programul de studii:
Istorie şi civilizaţie europeană (2008-2010); Diploma de Master.
– Academia Română, Institutul de Istorie ,,George Bariţiu” Cluj-Napoca
(2007 -2014). Doctor – domeniul Istorie.
Activitatea profesională
– 1987-1990: Învăţător la Şcoala Generală Căpâlnaş; Şcoala Generală nr.
12 Arad
– 1993-2008: Redactor, publicist comentator, secretar de redacţie, redactor
coordonator la S.C. „Adevărul” SRL (Informmedia), Arad
– 2010 - prezent (ianuarie 2014): Ziarist, redactor-şef la „Glasul Aradului”
– 2009 - prezent (ianuarie 2014): – Director; coordonează activitatea
Centrului de Studii de Istorie şi Teorie Literară „Ioan Slavici” al Universităţii de
Vest „Vasile Goldiş” din Arad
– 2008 - prezent (ianuarie 2014): Director adjunct/inspector la Consiliul
Judeţean Arad – Centrul Cultural Judeţean Arad. Coordonează activitatea

82
Colectivului Monografic Judeţean pentru elaborarea monografiilor de localitate,
cercetarea şi valorificarea istoriei municipiului şi judeţului Arad; organizarea de
sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
–În anul 209 obține doctoratul în istorie cu teza ”Dezvoltarea discursului
politic în perioada tribuniștilor arădeni”
– A iniţiat şi organizat sesiunile naţionale de comunicări ştiinţifice „Admi-
nistraţie românească arădeană – studii şi comunicări din Banat-Crişana”,
ediţiile 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018
– Este iniţiator şi coordonator al Colectivului Monografic Judeţean Arad.
– Este iniţiator şi coordonator al colecţiei editoriale „Slaviciana – serie
nouă” – Editura „Vasile Goldiş” University Press Arad.
–Din anul 2017 este directorul Bibliotecii județene Arad.
A. Lucrări ştiinţifice publicate
Doru Sinaci, Discursul politic în perioada tribunismului arădean, Editura
„Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2014.
B. Studii publicate pe subiectul competenţelor doctorale
Doru Sinaci, Aradul – capitală politică a românilor transilvăneni, în
Studii de ştiinţă şi cultură, anul III, nr. 3 (10), septembrie 2007, Editura „Vasile
Goldiş” University Press, pp. 89-97.
Doru Sinaci, Tribuna Poporului şi tribunismul arădean, în Aradul şi
Marea Unire din 1918: culegere de studii, coord: Marius Grec, Stelean-Ioan
Boia, Editura „Vasile Goldiş” University Press, 2008, pp.16-54.
Doru Sinaci, Ştefan Cicio Pop şi tribuniştii arădeni, în Ştefan Cicio Pop:
studii, coord: Corneliu Pădurean, Editura Gutenberg Univers Arad, 2009, pp-89-96.
Doru Sinaci, Dispute confesionale între ortodocşi şi greco-catolici în
perioada neoactivismului (1895-1914), în 90 de ani de administraţie
românească în Arad: culegere de studii şi comunicări, coord: Doru Sinaci, Emil
Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2010, pp.104-109.
Doru Sinaci, Impunerea Aradului în fruntea luptei politice a românilor
transilvăneni şi radicalizarea discursului politic inter-românesc, în
Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări, vol. I, coord: Doru
Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2010,
pp.69-98.
Doru Sinaci, Victime colaterale în lupta pentru unitate naţională, în
Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări, vol. II, coord: Doru
Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2011,
pp.163-169.

83
 Doru Sinaci, Tribunistul Ilarie Chendi, în Administraţie românească
arădeană, studii şi comunicări, vol. III, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie,
Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2011, pp.102-116.
Doru Sinaci, Intelectuali români din Transilvania în slujba presei
naţionale, în Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări din
Banat-Crişana, vol. V, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile
Goldiş” University Press, Arad, 2012, pp.183-205.
Doru Sinaci, Cea de-a doua Tribună: „Tribuna Poporului” de la Arad.
Începuturile (1897), în Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări
din Banat-Crişana, vol. VI, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile
Goldiş” University Press, Arad, 2013, pp.247-273.
Doru Sinaci, De la elite, la popor. Preocupările tribuniştilor arădeni
pentru modernizarea şi democratizarea Partidului Naţional Român, în
Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări din Banat-Crişana,
vol. VII, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University
Press, Arad, 2013, pp. 115-181.
Doru Sinaci, Relaţiile tribuniştilor arădeni cu liderii PNL şi cu oamenii
de cultură din România la începutul perioadei neoactiviste, în 95 de ani de la
Marea Unire: culegere de studii / coord.: Grec Marius, Arad, „Vasile Goldiş”
University Press, 2013.
Doru Sinaci, Constituirea primei formaţiuni politice româneşti din
Monarhia Habsburgică, în Analele Aradului, Anul I, nr. 1 – 2015, Editura
„Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2015.
C. Alte studii ştiinţifice publicate
Doru Sinaci, Şimandul în perioada medievală (secolele XIII-XVI), în
Administraţie românească arădeană, studii şi comunicări din Banat-Crişana,
vol. IV, coord: Doru Sinaci, Emil Arbonie, Editura „Vasile Goldiş” University
Press, Arad, 2013, pp. 29-39.
Doru Sinaci, Intelectualii europeni în căutarea spaţiilor de libertate. De
la saloanele aristocratice, la restaurante şi cafenele, în Şcoală-Cultură-Naţiune,
volum omagial dedicat profesorului universitar doctor emerit Vasile Popeangă,
coord. Doru Bogdan, editura Nigredo, Arad, 2010, pp.216-224.
Doru Sinaci, Cultura arădeană în perioada regimului comunist, în Arad.
Economie şi societate (1945-1989), coord: Adrian Niţu, Editura „Presa
Universitară Clujeană”, Cluj-Napoca 2015.
D. Monografii
Augustin Mureşan, Doru Sinaci, Rodica Colta, Felicia Oarcea, Micălaca –
monografie, Editura Mirador, Arad, 2010.

84
 Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Şepreuş, Editura
Mirador, Arad, 2010.
Rodica Colta, Doru Sinaci, Simion Incicău, Monografia comunei
Şepreuş, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura „Gutenberg Univers”, Arad,
2015
Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia, Căprioara – monografie, Editura
Mirador, Arad, 2011.
Vasile Pop, Moise Ardelean, Ioan Buşan, Mariş Tafie, Dan Demşea, Doru
Sinaci, Cartierul Bujac – contribuţii monografice, Editura Mirador, Arad, 2011.
Doru Sinaci, Rodica Colta, Dimitrie Otavă, Monografia comunei Şimand,
Editura Mirador, Arad, 2012.
Rodica Colta, Doru Sinaci, Natalia Tomi, Monografia comunei Covăsânţ,
Editura Mirador, Arad, 2012.
Rodica Colta, Doru Sinaci, Secusigiu – monografia, Editura Tiparniţa,
Arad, 2013.
Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Cărand, Editura
„Gutenberg Univers”, Arad, 2017.

85
 (1938 - 26 noiembrie 2014)
Pavel Filip este un mare cărturar al Toracului şi o personalitate de vârf a
culturii şi spiritualităţii românilor din Voivodina. S-a născut la Torac în anul
1938. Pavel a fost un bun mânuitor al condeiului. A fondat revista locală
„Cuvânt românesc torăcean” pe care a condus-o cu destoinicie şi dragoste timp
de 20 de ani. A făcut parte din redacţia revistei „Floare delatinitate” a C.N.R.
Împreună cu C. Roşu a publicat monografia satului natal Torac „Begheiţi
(Torac), pagini din trecut şi de azi” şi mai cu seamă „Torăcul de lângă
Timişel”, la care a ţinut foarte mult. Valoroasele materiale bine documentate vor
rămâne printre cele mai importante scrieri despre satul de pe Bega. O altă lucrare
„Amintirile ulmului” apărută la editura „Tibiscus” scrisă în anul 1997, doi ani
mai târziu va apare la editura „Danubius” din Bucureşti – „Pagini istoric-
culturale şi sportive a Toracului”. Pavel pe lângă periodicul al Comunităţii
Românilor din Serbia, filiala Torac, mai editează „Vocea Bisericii”, „Strălume”,
şi „Săcălazulstrămoşesc”, duplex „Săcălaz-Torac”, periodic al Săcălazului şi
torăcenilor, fondatori Pavel P. Filip şi Ştefan Tomoioagă.
În anul 2000 Pavel împreună cu fiica Teodora Iliana publică cartea
„Toracul în poezie”, la editura „Tibiscus”. Urmează şi ultima lui carte pe care a
semnat-o „Veghea o cruce” (versuri de zbucium sufletesc).
A colaborat la săptămânalul „Libertatea” în care a publicat peste o mie de
articole în domeniul sportiv şi unele informaţii despre evenimentele din Torac. A
colaborat la reviste: „Tibiscus” din Uzdin, „Familia” din Petrovasâla, „Tribuna
tineretului”,... corespondent la diverse reviste şi ziare din România cu care a

86
avut legături permanente. A participat la numeroase simpozioane atât în România
cât şi la noi în ţară. Pe Pavel îl găsim şi ca membru a unor asociaţii patriotice din
România. O perioadă de timp a fost secretar al Cancelariei locale din Begheiţi şi
a avut prilejul să cumuleze numeroase documente şi informaţii cu fotografii
legate de localitatea lui natală. A militat pentru revenirea la denumirea veche a
localităţii. Aşadar în anul 2000 Begheiţi a fost unicul sat românesc care a revenit
la vechea denumire – de Torăc.
Pe lângă publicistică sportul ia fost marea pasiune şi dragoste a regretatului
Pavel P. Filip. A întemeiat mai multe secţii sportive ale Asociaţiei „Progresul” ,
iubitor de şah. A jucat şi în „echipa de aur” a clubului de fotbal „Progresul”.
Iată cum scrie Vasile Barbu în prefaţa cărţii sale „Veghea o cruce”: „Anul
acesta publicistul, istoricul, scriitorul şi unul din cei mai de seamă oameni de
vază ai Torăcului, Pavel P. Filip împlineşte vârsta rotunjită de 75 de ani. De
când se ştie a dezvoltat o mare pasiune pentru activitatea românească,
culturală, sportivă, spirituală... Cu un cuvânt, pentru iubirea de neam a
românilor. A neamului său căruia i-a servit cu devotament, cinste şi
preţuire”.
Se stinge din viaţă subit la 26 noiembrie 2014 la vârsta de 76 de ani. A
căzut încă un brad din rândurile românilor din Banatul sârbesc.
Va rămâne în memorie ca şi un om cinstit, devotat, truditor în ogorul
culturii românilor de pe aceste meleaguri.

87
 . (03.VIII, 1943, Ucuriş, j. Bihor- 26.III.2012, Timişoara),
poet, prozator, publicist. A mai semnat T. Aurel Crişeanu, Dumitru Sardeş,
Teodor Onceanu. F a m i l i a : tatăl, Teodor Turcuş, ţăran; mama, Elisabeta
(n. Sfâşie), ţărancă. S t u d i i : Şcoala generală din Ucuriş (1950-1955), Craiva,
j. Arad (1956-1957), Tauţi, j. Arad (1957-1958); Liceul „Moise Nicoară” din
Arad (1958-1962); Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia
limba şi literatura română (1962-1967). A c t i v i t a t e a : profesor la Şcoala
Generală din lecea Mică, j. Timiş (1967 - 1968); la Şcoala Generală din lecea
Mare, j. Timiş (1968-1969); muzeograf-etnograf la Muzeul Banatului din
Timişoara (1969-1975), şef al secţiei etnografie a acestui muzeu (din 1970),
cofondator al Muzeului Satului Bănăţean, fondator al anuarului „Tibiscus-
etnografie”; redactor la „Orizont” (1975- 1990); ia „Renaşterea bănăţeană” din
Timişoara, şef secţia cultură 1991-2002), coordonator al suplimentului de cultură,
literatură şi artă „Paralela 45” al acestui cotidian, preşedinte de onoare al
Societăţii Culturale „Constantin Brâncuşi” din Timişoara, redactor-şef al revistei
„Columna 2000”, coordonator al revistei „Coloana Infinitului” din Timişoara,
secretar general de redacţie al revistei Asociaţiei Istoricilor din Banat, „Clio”,
redactor-şef la „Citadela” din Timişoara (1990); la „Glasul romilor” din
Timişoara (1990); D e b u t publicisticcu poezie în revista „Luceafărul” (13
aprilie 1963). C o l a b o r ă r i la periodice: „Amfiteatru”, ^„Analele
Banatului-etnografie-artă”, *„Anotimpuri literare”, *„Anuar de etnologie-artă-
istorie-lingvistică”, „Apărarea patriei”, *„Clio”, *„Coloana Infinitului”,
„Columna 2000”, „Crişana”, „Cronica”, „Familia”, *„Folclor literar”, *„Forum

88
studenţesc”, „Interferenţe”, *„Libertatea” (Pancevo, Serbia), *„Lumina” (Novi
Sad, Serbia), *„Orizont”, ^„Paralela 45”, *„Patrimonium banaticum”, *„Reflex”,
„Revista muzeelor”, * „Rostirea românească”, *„Scrisul bănăţean”, *„Tăt
Banatu-i fruncea”, *„Tibiscus” (Uzdin, Serbia), *„Tibiscus - etnografie”.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990). P r e m i i: Premiul pentru
poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (2003).
Scrieri: Umbra râului [poezie], Timişoara, Editura Facla, 1972; Păzitorul
stelelor.Versuri, Timişoara, Editura Facla, 1979; Urme arse[poezie], Timişoara,
Editura Facla, 1980; Cumpăna de aripi[poezie], Timişoara, Editura Facla, 1982;
Intrarea în poveste [proză], Timişoara, Editura Facla, 1985 (ed. a Il-a: Intrarea în
poveste,Cluj-Napoca, Editura Dacia XXI, 201 f); împotrivirea lui Făt-Frumos
[proză], Timişoara, Editura Facla, 1987; Conul de sine[poezie], Timişoara,
Editura Eurostampa, 1999; Clepsidra de sare[poezie], Uzdin (Serbia), Editura
Tibiscus, 2000; Descinderi în cultura populară[studii], Timişoara, Editura
Excelsior, 2001; Tărâmul nălucirii[proză], Timişoara Editura Excelsior Art,
2003; Val după val(Joc minim) [poezie], Timişoara, Editura Excelsior Art, 2003;
Răsad de biruinţă[poezie], Timişoara, Editura Eurostampa, 2005; loachim Miloia
(1897-1940). Viaţa şi activitatea, Timişoara, Editura Eurostampa, 2006 (Ed.
adăugită: Timişoara, Editura Eurostampa, 2008); Anacharsis [poezie], Timişoara,
Editura Excelsior Art, 2008; Catalogul obiceiurilor populare calendaristice din
Banat,Timişoara, Editura Orizonturi Universitare, 2008; Şapte personalităţi
bănăţene. Contribuţii documentare, Timişoara, Editura Orizonturi Universitare,
2008 (ediţie adăugită: Timişoara, Editura Eurostampa, 2009); Cu durerea pre
durere călcând[poezie], Timişoara, Editura Eurostampa, 2011; Muzeografie
timişoreană (1872-1972),Timişoara, Editura Eurostampa, 2011 (ed. a Il-a,
Timişoara, Editura Eurostampa, 2012). Ed. îngr.: „Tibiscus-etnografie”, I-II, I
(1974), 11(1975), Muzeul Banatului din Timişoara,1975; Embleme. Cenaclul
Literar „Ars poetica”, Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă
Timiş, Biblioteca Judeţeană Timiş, 1979; Mult mă-ntreabă inima. Folclor poetic
din judeţul Timiş, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Timiş,
Centrul de îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă,
Timişoara, 1981; Vitralii, Cenaclul Literar „Ars poetica”.Comitetul Judeţean de
Cultură şi Educaţie Socialistă Timiş, Biblioteca Judeţeană, Timişoara, 1981;
Cenaclul „ George Gărda” din Făget. Caiet literar-arfistic, Timişoara, 1985;
VIP în Banat. - 2000, Editura „Almanahul Banatului”, 2000; Gabriel Manolescu,
Mimă şi dramă în obiceiurile populare româneşti (Perspectivă istorică),
Timişoara, Editura Excelsior Art, 2004; Lumină lină. Culegere de poezie
religioasă, Timişoara, Editura Eurostampa, 2004 (ed. a Il-a: Lumină lină. De la

89
Varlaam la Ioan Alexandru, Timişoara, Editura Eurostampa, 2008; loachim
Miloia, Corespondenţă, Timişoara, Editura Eurostampa, 2005; loachim Miloia,
Scrisori din Italia,Timişoara, Editura Eurostampa, 2004; Oameni de seamă ai
Banatului. Un pas spre Europa - Ed. a VlII-a. Actele Simpozionului internaţional
organizat de către Societatea Literar- Artistică „Tibiscus” din Uzdin,
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara, Despărţământul ASTRA „loachim
Miloia” din Timişoara şi Asociaţia Istoricilor Bănăţeni din Timişoara, la 17
aprilie 2004, Timişoara, Timişoara, Editura Augusta, Uzdin (Serbia), Editura
Tibiscus, 2005; Aurel Cosma junior, Amintiri despre Nicolae Titulescu. Ediţie
îngrijită, argument şi prefaţă de Aurel Turcuş şi Ispas Moţiu, Timişoara, Editura
Zamolsara, 2006; Viaţa academică din Banat. 1866- 2006,Timişoara, Editura
Orizonturi Universitare, 2006; loachim Miloia, Studii şi articole de
artă,Timişoara, Editura Excelsior Art, 2007; loachim Miloia, Studii şi articole de
istorie, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2008; loachim Miloia, Epistolari
Timişoara, Editura Eurostampa, 2009; Poezie în grai bănăţean, vol.I- II. Vol. II:
Autori din Voivodina, Serbia (în colab.), Timişoara, Editura Orizonturi
Universitare, 2009; loachim Miloia, Studii de literatură şi artă universală,
Timişoara, Editura Eurostampa, 2010; Oameni de seamă ai Banatului.Lucrările
celei de-a XlV-a ediţii a simpozionului cu acelaşi nume, desfăşurat în 23 aprilie
2010 la Uzdin (Voivodina - Serbia), Editura „Tibiscus” (Serbia), Timişoara,
Editura Eurostampa, 2011.
Referinţe. în volume: DBLR s.v.; DGLR s.v.; DSB s.v.; DSBB s.v.; STL
s.v.; TL s.v.; PI, I, p 223 229; EBL, s.v.; Nicolae Ciobanu, Incursiuni critice,
Timişoara, Editura Facla, 1975, p. 125-126; Gheorghe Luchescu, Din galeria
personalităţilor timişene,Lugoj, Editura „DaciaEuropa Nova”, 1996, p. 287-288;
Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană. 1. Promoţia, 70,Bucureşti,
Editura Eminescu, 1996, p. 318-319; Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor
români. Ed. a 111-a revăzută şi mult adăugită, Bucureşti, Editura Saeculum, I.O.,
2006, p. 884; Ion Arieşanu, Printre înţelepţi (Portrete literare),Timişoara,
Editura Eubeea, 2008, p. 78-81; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe
mâine, vol. II, 23 august 1944-22 decembrie 1989.Versiune revizuită augmentată,
Bucureşti, Editura Semne, 2009, p. 595. în periodice: Şerban Foarţă, Constelaţia
lirei. Aurel Turcuş,„Amfiteatru”, II, 1967, nr. 16, p. 271; Nicolae Ciobanu, Prima
carte,„România literară”, VI, 1973, nr. 10, p. 5; Cornel Ungureanu, Trei cărţi de
poezie la „Facla”,„Familia”, Seria a V-a, IX, 1973, nr. 7, p. 14; Lucian Alexiu,
,4 wre/ Turcuş, Păzitorul stelelor, „Orizont”, XXX, 1979, nr. 31, p. 2; Ilie
Măduţa, Aurel Turcuş, Urme arse,„Familia”, Seria a V-a, XVII, 1981, nr. 5, p. 2;
Adrian Dinu Rachieru, Un temperament meditativ,„Contemporanul”, XX, 2000,

90
nr. 22, p. 6; Ivan Evseev, Aurel Turcuş, Descinderi în cultura populară,
„Patrimonium banaticum”, I, 2002, p. 331- 332; Ion Miloş, Poezia lui Aurel
Turcuş. îndreptăţirea unui nedreptăţit, „Columna 2000”, IV, 2003, nr. 13-14- 15-
16, p. 75-76; Ion Arieşanu, Aniversare 65. Cenuşă pe o vatră săracă de
ţară,„Columna 2000”, IX, 2008, nr. 35-36, p. 123-124; Dumitru Vlăduţ, Aurel
Turcuş la 65 de ani,„Columna 2000”, IX, 2008, nr. 35-36, p. 125-126; Dincolo de
prezenţă, „Coloana Infinitului”, XV, 2012, nr. 80, p. 8; Ion Marin Almăjan, Poet
valoros şi banatolog împătimit, „Coloana Infinitului”, XV, 2012, nr. 80, p. 10-11;
Ion Jurca Rovina, Laudă ţie, poetule, „Coloana Infinitului”, XV, 2012, nr. 80, p.
12; Laurenţiu Nistorescu, Aurel Turcuş, Muzoegrafie timişoreană, ediţia a II-a,
„Columna 2000”, XIII, 2012, nr. 49-50, p . l l l

91
 Revista apare la iniţiativa unui grup de intelectuali din Almăj în decembrie
1995. La început, cum era şi firesc, apare foarte firav în 8 pagini pentru ca pe
parcurs să se îmbogăţească în conţinut şi implicit să crească numărul paginilor.
Până în anul 2000 apare, fiind în mare parte „ controlată” de prof. Iosif Băcilă,
când la Bozovici apare revista Almăjana rămânând întreaga muncă pe redactorul
şef şi fondatorul ei, Gh. Rancu Bodrog.
Revista apare lunar în format A4 iar ca număr de pagini între 40 şi 60.
Fiind tipărită la o editură de prestigiu, Ed. Hoffman, revista apare într-o ţinută
grafică de excepţie motiv pentru care este din ce în ce mai solicitată. Valoarea
revistei Almăjul reiese şi din articolele variate care sunt trimise de colaboratori
dar mai ales de colegii din Co lectivul redacţional – prof. Pavel Panduru, prof.
univ. dr. Alimpie Ignea, prof. Dănilă Sitariu, prof. Mihai Vlădia, dr. Dacian
Rancu, istoric, dr. Iosif Badescu, medic, jr. Iosif Borchescu sau ec. Gh. Fulga, pr.
dr. Petrică Zamela sau prof.dr. Anton Lazăr.
Se difuzează în primul rând gratuit colaboratorilor şi mai ales colegilor din
Asociaţia Publiciştilor presei rurale din Banatul Istoric, apoi comunităţilor de
români din Serbia, mai ales Valea Timocului, Voivodina, Ungaria, Republica
Moldova şi Macedonia.
Tirajul variază în funcţie de manifestările lunare între 200 şi 300 de
exemplare.
În anul 2015 am sărbătorit 20 de ani de la apariţia primului număr fiind
una cu o vechime mare, după Suflet Nou din Comloş. La manifestarea organizată
cu prilejul împlinirii a 20 de ani am stabilit Colcviile revistei Almăjul la care au
aprticipat nu număr destul de mare de colegi din Asociaţie care au avut numai
cuvinte de laudă la jubileul publicaţiei.

92
 Avem, în plan editorial, întreaga paletă de activităţi acoperită – istorie,
geografie, limba română, turism, economie, religie şi rubrica noutăţi. Pe lângă cei
amintiţi în colectivul de redacţie primim materiale foarte interesante de la alţi
cititori cărora , dacă ele corespund unor cerinţe de etică, morală sau ştiinţifice îşi
găsesc loc în paginile revistei. Revista este afiliată Asociaţiei presei publiciştilor
presei rurale din Banatul istoric iar redactorul şef şi fondatorul publicaşiei este şi
vicepreşedinte al acestei prestigioase asociaşii de cultură.
Mai menţionăm că sub egida revistei de cultură Almăjul apare la redacţia
noastră şi revista Românii din Timoc o revistă pentru comunitatea românească
din Valea Timocului şi a Moravei.

Gh. Rancu Bodrog Pavel Panduru Mihai Vlădia

Florina Mihalte Dacian Rancu Dănilă Sitaru

93
 . Născut în 2 aprilie 1946 în localitatea Hodoş
Bodrog, jud. Arad. Primele clase le face în satul natal cu înv. Maria Milancovici,
şcoala generală în Zădăreni iar apoi Şcoala Medie Mixtă la Pecica, jud. Arad. În
anul 1966 a absolvit Institutul Pedagogic Arad, în anul 2001 Facultatea de
Sociopsihopedagogie – Colegiul Universitar Pedagogic, iar în 2004 Facultatea de
drept a Universităţii Dacia Hercules din Băile Herculane. În perioada anilor 1994
– 2004 a îndeplinit funcţia de director cu probleme de învăţământ – strategie –
reformă a Universităţii Dacia Hercules, din 1988 până la pensionare a fost numit
metodist ISJ, perioadă în care a efectuat mai multe inspecţii curente sau grade
didactice colegilor din învăţământul primar. Este vicepreşedinte al Asociaţiei
Publiciştilor presei rurale din Banatul istoric, preşedintele Asociaţiei culturale
„BANATCULT” – Amăj, fondator şi redactor şef al revistei de cultură „Almăjul”
fondată în 1995, fondator al revistei de cultură Românii din Timoc, destinată
fraţilor români din Valea Timocului. Este iniţiatorul şi organizatorul unor
simpozioane locale sau internaţionale de răsunet: Dunărea – liant între români,
Şcoala comunităţii şi valorile tradiţionale ale satului românesc, Sărbătoarea
muzeelor săteşti. Posedă o bogată bibliotecă şi documente inedite referitoare la
istoria Almăjului şi la viaţa bisericească din zonă. O bogată colecţie de calendare
vechi sau de manuale şcolare cu apariţie în perioada interbelică. A organizat
expoziţii pe diverse teme cum ar fi: Icoane pe sticlă Băile Herculane, 2001,
Spiritualitatea românească din Voivodina, Dalboşeţ, 2005, Cărţile şi oamenii lor
din Almăj, 2010, Artă fără frontiere – exp. de pictură naivă, Bănia, 2011,
Corespondenţă din primul război mondial, Vălenii de Munte, 2016, Ecoul
primului război mondial în Almăj, Reşiţa 2015, Portul străvechi al almăjenilor,
Şopot, 2017.
În anul 2016 participă la primul Congres al istoricilor români desfăşurat la
Cluj – Napoca la iniţiativa D-lui academician Ioan Aurel Pop cu o lucrare privind
cercetarea monogarfică în Almăj. Participă an de an la Festivalul Văii Almăjului
cu teme legate de Almăj şi oamenii lui.
În anul 2004, la propunerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş Severin, a
primit, din partea preşedintelui României, „Medalia pentru învăţământ clasa I”.
A participat cu lucrări pe diferite teme la mese rotunde, conferinţe,
simpozioane locale, judeţene, interjudeţene, naţionale sau internaţionale ţinute în
Timişoara, Arad, Cluj Napoca, Uzdin, Petrovasâla, Comloşu Mare, Săcălaz,
Torac, Bozovici, Pecica, Reşiţa, Răcăjdia, Oraviţa, Drobeta Tr. Severin, Bor,
Dolni Milanovăţ, Kladova, Maidanpek, Negotin, Malainiţa, Băile Herculane,
Călimăneşti, Văleni de Munte, Buziaş, Făget, Mehadia, Plugova, Petnic.

94
 Dintre premiile obţinute amintim: „ Premiul cultural de Excelenţă”
Fundaţia „Nişte ţărani” preşedinte Dinu Săraru, Horezu, jud. Vâlcea, 1986
„Premiul satului bănăţean” Uzdin, Serbia, pentru afirmarea şi promovarea
valorilor patrimoniului cultural spiritual şi al specificului satului bănăţean 2010,
Premiul cultural „Tibiscus” Casa Romînească, Uzdin, Serbia, pentru
contribuţii la promovarea şi afirmarea valorilor cultural – spirituale româneşti
în spaţiul banatic, 2010, Premiul „Silvius Bata Miclea, Timişoara „pentru
contribuţii majore la publicisticadin Banat, 2010 şi 2012, Premiul cultural
„Casa Românească” Uzdin, în semn de recunoaştere pentru faptul că lumina i
se aşterne pe chip ori de câte ori lucrează pentru neam cât şi pentru răbdarea,
perseverenţa, inspiraţia şi înaltul profesionalism de care a dat mereu dovadă,
2011, Premiul Jurnalistul anului , Torac, Serbia, pentru izbânda credinţei în
ziaristica independentă, pentru înalta pâlpâire a spiritului de jurnalist stând de
veghe la izvoarele adevărului, pentru cinstita slujire a cuvântului scris, pentru
tenacitatea cu care apără limba română, pentru că este făptuitor de dreptate şi
pentru curajul de a fi corect, 2011, Premiul cultural „Gheorghe Bulic” Uzdin,
Serbia, în semn de profundă mulţumire şi recunoştinţă pentru contribuţia la
păstrarea, afirmarea şi promovarea valorilor cultural spirituale şi a identităţii
neamului românesc cât şi pentru tenacitatea cu care apără limba română, 2012,
Premiul „Eminescu” Drobeta Tr. Severin, Fundaţia „Lumina” pentru istorie,
2013, Premiul „dr. GLIGORPOPI” Torac, Serbia,pentru contribuţii majore la
cercetarea, afirmarea şi valorificarea istoriei românilor din Serbia, 2013,
Premiul „Eminescu” cu plachetă Orşova, pentru cercetarea istoriei în sudul
Dunării, 2014, placheta de recunoştinţă Învăţătorul zilelor noastre întru
cinstire şi recunoaştere a cărărilor de lumină şi învăţătură ascunse cu iscusinţă
în suflete de Copil, din partea Asociaţiei Învăţătorilor Bănăţeni, Timişoara, 2016.
În anul 2009 i s-a conferit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Şopot.
Placheta „Diplomă de merit” în calitate de promotor al culturii tradiţionale
bănăţene în spaţiul românesc din partea Centrului judeţean pentru conservarea şi
promovarea culturii tradiţionale Caraş Severin, 2015, Titlul de excelenţă, pentru
promovarea istoriei locale din partea Primăriei Pecica, jud. Arad, 2016,
Cetăţeande onoare al Uzdinului (Serbia), 2016, Premiul „Pavel Filip şi Aurel
Turcuş” pentru întreaga activitate depusă la promovarea publicisticii săteşti,
din partea Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat, Timişoara, 2016.
Lista cu lucrări publicate:
a) Volume propri
Gh. Rancu Bodrog, Predarea istoriei românilor în şcoalaprimară, Editura
Radical, Drobeta Turnu Severin, 2003

95
 Gh. Rancu Bodrog, Istoria bisericilor ortodoxe din Almăj, Editura
Neutrino, Reşiţa, 2007 (monografie)
b) Volume în colaborare
Mircea Chivu, Gh. Rancu, Caiet de informare şi documentare pentru
învăţământul primar şi preprimar; (Itemi de evaluare) Ed. Radical, Turnu
Severin, 2001.
Gh. Rancu Bodrog, Mircea Chivu, Ghid metodologic (Modalităţi de
evaluare şi predare simultană) Ed. Ager, Tg. Jiu, 2003.
Pr. dr. Constantin Cilibia, Gh. Rancu Bodrog, Episcopul dr. Iosif Traian
Badescu, Editura Ager, Tg. Jiu, 2008.
Gh. Ştefan Damian, Gh. Rancu –Bodrog, Mărioara Damian, Delia
Chevereşan, Hodoş Bodrog, Bodrogu Vechi – satul care îşi strigă fiii,
(monografie) ediţia I, Editura Hoffman, Caracal, 2015 şi ediţia a II-a Editura
Gutemberg Univers, Arad, 2016.
c) Ediţie îngrijită: Petre Ugliş Delapecica; Scurtă monografie a sătuleţului
milenar Bodrogul Vechi, Editura Hofman, Caracal, 2015.
d) Volume colective
Symposia thracologica, nr. 9, Bucureşti 1992, Editura Institutului Român
de Tracologie, articolul O posibilă relaţie: crucile din extravilan şi reţeaua
rutieră romană, pag.203.
Liviu Groza, Legendă şi istorie în Valea Almăjului, Ed. Nagard, Lugoj,
2005, articolul Omul sfinţeşte locul şi la Şopotu Vechi, pag. 59
Artur Silvestri, Un „Prinţ popular” – Protopopul colonel K.u.K Pavel
Boldea din Borlovenii Vechi, Ed. InterMundus, Bucureşti, 2007, articolul Un
om de o bunătate fără seamăn. Câteva repere biografice, pag.11
Vasile Popeangă – vocaţie de intelectual, Volum omagial, Editura
Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad, 2007, articolul Arc peste timp, pag.130
Vasile Popeangă, Emil Ambronie, Pe drumul Marii Uniri, Ed. „Vasile
Goldiş”, University Press, Arad, 2008, articolul: Contribuţia preotului Iosif
Coriolan Buracu (1888 – 1964) la consolidarea procesului unificării româneşti,
pag. 199
Liviu Groza 1932 – 2012, Volum omagial, Ed. Nagard, Lugoj, 2012,
articolul Amintiri în treacăt, pag. 101
Liviu Groza, Volum omagial, articolul Veşnicia satului, pag.125
Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului, vol. XV, Ed. Tibiscus,
Uzdin, 2012, articolul Români bănăţeni la Şopotu Nou, pag. 8

96
 Tiberiu Ciobanu, Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului, vol.
XVI, Editura Eurostampa, 2013, articolele: PreotulIoanichie Neagoe, pag. 57 şi
Despre Românii din sudul Dunării, pag. 65.
Tiberiu Ciobanu, Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului,
vol.XVII, Editura Eurostampa, 2014, articolele Generalul Alexandru Lupu
(1838-1925), pag. 82 şi Biserica şi societatea bănăţeană în timpul episcopului dr.
Iosif Traian Badesu (1920 – 1933), pag. 88.
Gheorghe Ţunea – La un pas de moarte şi veşnicie, Reşiţa, 2014,
articolul Scurtă schiţă biografică, pag. 26.
Vasile Barbu, Oameni de seamă ai Banatului, vol. XVIII, Editura Eurobit,
2015, articolul Iuliu Vuia – învăţătorul neamului (1865 – 1933), pag. 100.
Analele Aradului, Anul II, nr. 2 – 2016, Colecţia „Astra Arădeană” –
1863, Editura Vasile Goldiş University Press, Arad, articolul Ţăranul bănăţean
în literatura Banatului prin publicistica sătească, pag. 732
Tradiţie şi frumuseţe în Ţara Almăjului, volum îngrijit de Angelica
Herac, Editura Tim Reşiţa, 2016, articolul Taraful lui Ioţa Cocoş (Orbu) de la
Moceriş, pag.18.
Craina bănăţeană – oază de istorie şi spiritualitate, volum îngrijit de
Angelica Herac şi Petru Erimescu, Editura Tim, Reşiţa, 2016, articolul Vizita
canonică a episcopului Dr. Iosit Traian Badescu la Petnic în 19 septembrie
1924, pag. 137.
Dimitrie Gheorghe Radu, Sorina Groza, Învăţătorul zilelor noastre –
Anuarul Asociaţiei Învăţătorilor Bănăţeni, articolul Contribuţia învăţătorimii
bănăţene la Marea Unire din 1918, pag. 190.
,,95 de ani de bibliotecă publică în Dr. Tr. Severin. 1921-2016" Editura
Grafix, Craiova, 2016, articol “Preot iconom Stavrofor Iosif Coriolan Buracu”,
pag. 58-88, volum îngrijit de prof. dr. Florian Copcea.
Academician Ion Păun Otiman (coordonator) Almăjul de ieri, de azi şi
demâine, (monografie), Editura Academiei + Editura ARTPRES, 2017, Cap.12 –
Spiritualitatea în Almăj , pag. 723 .

. Născut la data de 6 noiembrie 1947 în satul Putna

unde face clasele I-IV.Clasele V-VII le-am făcut la Şcoala din Prigor (1959-
1962). Liceul l-am făcut la Bozovici, clasele VIII-XI (1962-1966). Examenul de
maturitate (Bacalaureat) l-am susţinut la Anina în 1966. Am dat admitere la
Universitate din Timişoara şi am intrat la Facultatea de Istorie-geografie, pe care
am terminat-o în 1969. În perioda 1 iulie 1969 – 1 februarie 1970 am făcut
Şcoala de Ofiţeri rezervă la Bucureşti. În perioada 1970 – 1974 am urmat

97
cursurile Universităţii „Babeş – Bolyai” secţia Istorie-filozofie din Cluj, curs fără
frecvenţă.
La terminarea facultăţii de la Timişoara în anul 1969, 1 septembrie am
cerut şi am fost repartizat ca profesor la Prigor, Caraş-Severin pe catedra de
istorie şi geografie. Repartiţia a fost făcută de către Ministerul Învăţământului
pentru Şcoala cu clasele I-X din Prigor. În perioada 1973-1990 am luat gradele
didactice: definitivat, gradul II și gradul I. Din anul şcolar 1974/1975 am fost
numit director la această şcoală până în anul 1986, iar din 1 septembrie 1989 am
fost numit din nou director. În această perioadă am construit, cu colegii, şcoală
nouă cu 10 săli de clasă, laboratoare moderne şi ateliere de lăcătuşărie şi
tâmplărie. Cu o bază materială modernă şi factorul uman de calitate am avut ca
obiectiv pregătirea şi promovarea unui număr cât mai mare de elevi la cursurile
liceale şi universitare în diferite specialităţi.
După evenimentele din 1990 ne-am implicat în Programul de reformare
învăţământului românesc şi am creat o clasă de Şcoala complementară şi de
ucenici cu profil prelucrarea lemnului, în cadrul învăţământului “vocaţional”.
Aceasta ca o continuare a cursurilor liceului agricol comasat – existent până în
1989 şi a Şcolii profesionale de tractorişti din anii 1980-1985. Şcoala de ucenici a
şcolarizat peste 300 de elevi învăţând meseria de tâmplar, tapiţier şi sculptor
ornamental.
Din anul 2003 Şcoala de ucenici a devenit “Şcoală de Arte şi Meserii” cu
domeniul prelucrarea lemnului, iar din anul 2010 se transformă în liceu
tehnologic cu numele Liceul Tehnologic „Iosif Coriolan Buracu” Prigor. Astăzi
are peste 500 de elevi din toată Valea Almăjului cu profilul Prelucrarea lemnului
şi cu secţii de sculptură ornamentală şi pictură pe sticlă, iar pentru fete un curs de
cusături naţionale şi croitorie.
Am condus şi coordonat activitatea şcolii din 1974, am condus şi coordonat
activitatea căminului cultural din comună în aceiaşi perioadă organizând
numeroase manifestări culturale, sportive şi cu caracter social. Am condus
ansamblul Doina Prigorului a Căminului Cultural din Prigor în perioada 1974-2007
care a prezentat numeroase spectacole în Banat și în țară. Din anul 2000 sunt
fondator şi fac parte din consiliul de administraţie al Comunităţii de Avere cu
sediul în Caransebeş, fondatorul “Festivalului Almăjul“ alături de Velişcu Boldea
şi Ion Stan. Am fost numit în colectivul de redacţie a unor reviste online a
Asociaţiei Române de Patrimoniu (ARP) din Bucureşti. Din 2011 fac parte din
Consiliul Eparhial şi din Adunarea Eparhială a Episcopiei Caransebeş.
Lucrări publicate: am publicat articole, studii şi eseuri despre personalităţi
din banatul de sud, cultura în aceiaşi zonă, cercetări etno-folclorice în reviste ca :

98
„Magazin Istoric”, „Pararela 45”, „Anotimpuri Literare”. „Vrerea”, „Eminescu”-
din Timişoara; „Revista Noastră”, „Semenicul”, „Reflex” din Reşiţa,
„Confluenţe”- Oraviţa; „Bocşa Culturală”, „Arcadia”Anina, „Vestea” Mehadia,
„Agero” Germania, “Adevărul literar şi artistic” şi “Almăjul” şi “Almăjana” la
care sunt membru fondator Bocșa Culturală, Suflet Nou, Banatul, Restituiri etc.
Am o bogată experienţă de colaborare cu mari personalităţi ale culturii
româneşti: ÎPS. Antonie Plămădeală fost mitropolit al Ardealului, prof. dr.
Sandală Golopenţia (S.U.A), prof. Alexandru Nemoianu (S.U.A.), Dr. Artur
Silvestri preşedeintele Societăţii Naţionale de Patrimoniu imobiliar, cultural şi
istoric, de la care am primit – pentru anul 2006 o diplomă de excelenţă pentru
munca de cercetare a istorie locale. De asemenea am primit o diplomă cu titlul de
cavaler al ordinul cultural EMINESCU ediţia a XVIII-a 2006 zilelor culturii de la
Oraviţa. Colaborări cu Ion Marin Almăjan, prozator Timişoara, Octavian Doclin
Reşiţa, Gheorghe Jurma director Editurii Timp Reşiţa etc. sunt membru de
onoare al Societăţii Culturale ”Sorin Titel” din Timişoara, al fundaţiei ”Craina
Bănăţeană”. Avem colaborare cu muzeul ”Astra” din Sibiu condus de prof. dr.
Cornel Bucur, la invitaţia căruia formaţia ”Doina Prigorului” a susţinut un
spectacol de gală în anul 2001. În anul 1998 am organizat la şcoala din Prigor
comemorarea a 110 ani de la naşterea preotului, istoricului omului politic Iosif
Corolan Buracu fiu al satului. În martie 2000 am iniţiat un simpozion în satul
Pătaş de serbătorirea de 100 de ani a naşteri istoricului, poetului şi creatorul
Arhivelor Naţionale din Timişoara, Gligore Popiţi. În anul 2000 am organizat
sărbătorirea a 450 de ani de la prima atestare documentară a satului Prigor cu
care prilej am scos la Editura Timpul monografia localităţii. Anul şcolar 2001-
2002 a fost deschis cu o numeroasă şi valoroasă asistenţă formată dintr-o
delegaţie condusă de domnul Ioan Opriş, secretar de stat în Ministerul Culturii,
criticul literar prof. dr. Cornel Ungureanu. Cu acest prilej sa comemorat 50 de ani
de la moartea sociologului Anton Golopenţia, născut la Prigor. A fost dezvelit o
placă comemorativă.
Am organizat la Borlovenii Vechi comemorarea protopopului colonel
Pavel Boldea, 30 noiembrie 2007 şi sărbătorirea a 70 de ani a rapsodului Iosif
Ciocloda, 14 septembrie 2007, cu participarea instituţiilor pentru cultură din judeţ
şi a sindicatului învăţământului. La 10 august 2008, la Prigor am organizat o
mare sărbătoare cu peste 200 de invitaţi din ţară şi din străinătate, cu ocazia
comemorării protopopului Iosif Coriolan Buracu. Au fost puse plăci
comemorative şi busturi ale marilor personalităţi ale neamului. În anul 2009 a
fost comemorat la Prigor marele sociolog Anton Golopenţia la 50 de ani de la
moarte. Au participat cu lucrări personalităţi culturale din toată ţara. În anul 2010

99
am organizat o importantă sărbătoare a învăţătorului de la Pătaş, Vasile
Popopvici, la 80 de ani. Au participat peste 200 de dascăli din Almăj şi din
Banat.
Am desfăşurat o bogată activitate de mentorat a tinerelor absolvenţi de
facultăţi.
Am participat cu lucrări diverse la simpozioane internaționale și naționale
organizate în Timișoara, Arad, Reșița, Băile Herculane, Turnu Severin, Orsova,
Bozovici, Oravița, Anina, Șopotu Vechi, Giroc, Dalboșeț, Săcălaz, Comloșu
Mare, Uzdin, Vladimirovăț, Jimbolia, Răcășdia, Eftimie Murgu, Bănia, Mehadia,
Caransebeș etc.
În anul 1991 am însoţit un grup de elevi din judeţ într-o vizită în Olanda.
În anul 2006 am participat la Simpozionul Interţional al profesorilor din Europa
Centrală, din Austria Gratz – 2006. Am fost la numeroase întâlniri culturale şi
simpozioane la românii din Serbia, la Uzdin, Petrovasela şi Negotin.
Întreaga viaţă m-a preocupat păstrarea şi evidenţierea valorilor tradiţionale
a satului românesc. De aceea am scris numeroase articole, studii şi eseuri de
folclor, etnologie şi etnografie, de istorie şi portrete a unor personalităţi ale
neamului românesc pentru reviste din Banat, în ţară şi afară. Am scris câteva
cărţi precum: „Monoghrafia satului Prigor”, ”Monografia satului Putna”,
„Portul popular românesc – Tradiţie istorică şi continuitate culturală în Ţara
Almăjului”, „Ţara Almăjului – Străvechi ţinut de continuitate şi simţire
românească”, „Iosif Coriolan Buracu – o legendă vie”, „Învăţătorul Vasile
Popovici – Om şi dascăl model”, Pavel Boldea un prinț popular. De asemenea,
am fost coautor la alte cărţi.

Profesorul Dănilă Sitariu s-a născut la 13 august 1943, în localitatea

Rudăria, satul în care s-au născut Eftimie Murgu şi istoricul Ion Sârbu.
Domiciliul actual: localitatea Eftimie Murgu, judeţul Caraş-Severin.
Studii: -7 clase elementare, la Rudăria. Liceul Teoretic Bozovici (1957-
1961). Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie-Geografie
Stagiul militar: 1961-1963, la Floreşti, Cluj.
Activitatea profesională: Profesor la Rudăria, Bozovici, Şopotu Nou şi
Şopotu Vechi, Director al Casei Culturale „Ion Sârbu” din Eftimie Murgu (1968-
1984) -Profesor gradul I la Universitatea Bucureşti (1991)-Director al Şcolii cu
clasele I-VIII din Şopotu Nou (1994-1996)
Activitatea publicistică:Primul studiu l-a publicat în revista „Almăjul”, în
anul 1997: „Almăjul copilăriei mele”

100
 -Alte studii şi articole au fost publicate în revistele: „Vremea” - Timişoara,
„Eminescu” - Timişoara, „Almăjul” - Şopotu Vechi, „Almăjana” - Bozovici,
„Icoane bănăţene” - Mehadia, „Vestea” - Mehadia, „Arcadia” - Anina.
Cărţi publicate:
„Ţara Almâjului, o vale a miracolelor”, Editura Waldpress, Timişoara,
2000
„Locuri şi oameni din Ţara Almăjului”, Editura Signum, Reşiţa, 2002
„Valea Almăjului - file de istorie şi credinţă”, Editura Timpul, Reşiţa, 2005
„Satul almăjan - statornicie şi continuitate”, Editura Gordian, Timişoara,
2006
„Acasă la rudăreni ”, Editura Gordian, Timişoara, 2007
„Valea Almăjului - metaforă a existenţei”, Editura Neutrino, Reşiţa, 2010
„La taclale cu sufletul” - 2013
In curs de apariţie, în anul 2017:„Insurecţia din sufletul unui romantic
incurabil ”
Note critice asupra cărţilor publicate: Gheorge Rancu - redactor-şef
revista „Almăjul”, Nicolae Andrei - poet şi istoric din Valea Almăjului, Icoana
Budescu - monograful localităţii Dalboşeţ, Nicolae Danciu Petniceanu - redactor-
şef al revistei „Icoane”. Alte aprecieri în diferite cărţi publicate de scriitorii
Gheorghe Jurma - Reşiţa, Ion Marin Almăjan, Timişoara, cât şi de: profesoara
Florin Anica - Timişoara, doctor în geografie Ana Seles - Timişoara, profesor
universitar doctor Dumitru Popovici - Timişoara.
Alte activităţi:dansator în celebra formaţie de dansuri bătrâneşti din
Eftimie Murgu, condusă de coregraful Dumitru Popovici. Coregraf şi locul I şi
titlul de laureat pe ţară cu echipa de dansuri din Eftimie Murgu, la Festivalul
„Cântarea României” din anii 1985, 1987, 1989.
Pasiuni: istoria, geografia, drumeţiile în natură, pescuitul, vânătoarea.
Alte premii obţinute:Premiul literar „Pelerin pe meridiane româneşti” la
Festivalul internaţional de poezie „Drumuri de spice” de la Uzdin - Serbia, 2015,
unde a obţinut şi titlul de „Membru de onoare” al Societăţii Literar Artistice
„Tibiscus” din Voivodina Serbia.

. S-a născut în data de 13 Decembrie 1971 în satul lui

Eftimie Murgu şi a al dr. Ion Sârbu, sat cu profunde implicaţii istorice. Creşte
alături de o familie închegată, cu bune tradiţii strămoşeşti primind o educaţie în
spiritul fostei familii grănicereşti – ospitalitate, onestitate, modestie, dragoste şi
respect. Urmează apoi şcoala primară şi gimnazială în satul natal fiind unul dintre
elevii mereu evidenţiaţi de cadrele didactice ale şcolii.Îndemnat, chiar de

101
dirigintele clasei a VIII-a, prof. Dănilă Sitaru, tânărul absolvent al liceului din
Bozovici se îndreaptă hotărât spre Universitatea din Bucureşti, Facultatea de
istorie pe care o termină, cu succes, în anul 2005. Din 2005, odată cu absolvirea
facultăţii fiind Licenţiat în istorie ajunge, în cele din urmă, conform diplomei,
profesor de istorie la Şcoala gimnazială din satul natal. Poate că tocmai această
alegere îl face pe tânărul profesor să se implice cu toate forţele lui tinereşti la
iluminarea satului urmând, cum mereu mărturiseşte, pilda înaintaşilor săi,
Alexandru Dinu, Antonie Craia, Vasile Nemiş, Dănilă Sitariu…
Pe lângă rezultatele de excepţie pe care le obţine cu elevii la clasă, sau la
diferite olimpiade, prof. Mihai Vlădia, se apleacă asupra tradiţiilor satului
almăjan încropind, în acest sens, un bogat muzeu de etnografie la nivelul
localităţii. Explică mereu, când are prilejul, că acest muzeu a devenit o necesitate
pentru localnici dat fiind numărul mare de turişti care vizitează Rezervaţia
mulinologică de pe apa Rudăricăi obligaţi parcă să viziteze şi această colecţie de
etnografie. Au venit, grupuri, grupuri de turişti din ţară dar şi din străinătate care
au avut doar cuvinte de laudă.
Pe parcursul anilor s-a dovedit un iniţiator şi bun organizator al unor
întâlniri de suflet şi cuget nu doar pentru almăjeni cât mai ales pentru cei veniţi
din afară. Se poate aminti, doar în treacăt, Sărbătoarea Muzeelor săteşti,
Festivalul Almăjului, La un pahar de… cultură sau Colocviile revistei Nedeia,
organizate doar în ultimul an. La aceste manifestări au participat oameni de
cultură din ţară şi străinătate moment în care, astfel, localitatea s-a făcut şi mai
mult cunoscută, nu doar prin prezenţa morilor care domină Valea Rudăricăi.
Este iniţiatorul şi fondatorul Asociaţiei Culturale Banatcult, cu regim
juridic, prin care şi-a propus să facă un adevărat loby turismului rural, promovând
zona Almăjului atât de puţin cunoscută doar prin Rezervaţia mai sus amintită.
Aceste calităţi de bun comunicator, organizator şi comportament modest
l-au recomandat pentru alegerile de primar din 2016 pe care le câştigă devenind
astfel primul gospodar al satului. Noua funcţie îl obligă să se implice tot mai mult
în viaţa localnicilor aplecând mereu urechea la doleanţele semenilor săi. Are în
derulare mai multe proiecte care să ducă la prosperitate şi la un altfel de trai al
celor din mijlocul cărora s-a ridicat şi s-a format ca om. Sprijină consătenii în
promovarea unor produse locale (făina şi ţuica de Rudăria) pentru care se zbate a
obţine un “brand” pentru localitate.
Rămâne acelaşi pasionat de istorie, de istoria acestor locuri încărcate de
multe enigme, încă, neelucidate. Ăsta este şi motivul pentru care pe prof. Vlădia,
în clipele de răgaz, îl găsim mereu prezent în Arhivele Naţionale la Bucureşti,
Drobeta Tr. Severin, Caransebeş sau la Biblioteca Unuversitară din Timişoara.

102
 Această cercetare a făcut să poată duce la bun sfârşit un proiect prin care
şi-a propus să scoată la lumină câteva lucrări încă necunoscute publicului.
În 2015 scoate, la valoroasa editură olteană, Hoffman, o carte document
privind perioada imediat următoare celei de a II-a mare conflagraţie mondială.
Sovietizarea României1945 – 1948. Cauze şi consecinţe politice. Cartea a fost
primită cu deosebit interes mai ales datorită documentării autorului.
Ediţii îngrijite:
 Dr. Iosif Jivan, Eftimie Murgu – luptător al ţărănimii bănăţene
pentru pământ, Editura Hoffman, Caracal, 2015
 xxx
Dr. Ion Sârbu (1865 – 1922) – o viaţă în slujba neamului său,
Editura Hoffman,Caracal, 2015
 Preot maior Coriolan Buracu, Viaţa în comunioane, Editura Hoffman,
Caracal, 2015
Activitatea publicistică este foarte bogată şi răspândită ca arie: publică în
Almăjul, Vestea de Mehadia, Arcadia, Foaia Săcălazului sau Tibiscus, Uzdin,
Serbia.
Articole publicate:
 Dr. Ion Sîrbu, laureatul Academiei Române, în Almăjul, mai 2009
 Alexandru Dinu, omul şcolii şi al comunităţii, în Almăjul, dec. 2009
 Colonelul Liviu Groza, istoricul militar al Banatului, în Almăjul,
dec. 2010
 Ion Craia – un erou al reîntregirii naţionale, în Almăjul, dec. 2017
Este membru fondator al revistei Almăjul şi membru în colectivul
redacţional.

a văzut lumina zilei în 15 februarie 1970 în satul

Şopotu Vechi, com. Dalboşeţ. Urmează clasele primare sub oblăduirea tatălui său
urmând gimnaziul tot în satul natal când mama sa i-a predat biologia. Încă din
clasele primare a manifestat înclinare spre partea umană a disciplinelor şcolare şi
astfel se face că după terminarea Liceului bozovicean (1988) urmează
Universitatea "Lucian Blaga” Sibiu; Facultatea: Litere, Istorie și Jurnalistică;
Specializarea: Istorie antropologie pe care o termină, cu Diplomă de licenţă în
anul 1996. După terminarea facultăţii funcţionează o scurtă perioadă de timp ca
suplinitor în învăţământ pentru ca, în urma unui interviu, să fie angajat ca
muzeograf, conform studiilor, la Muzeul de istorie din Reşiţa. Aici se încadrează
perfect în colectivul muzeului urmărind mereu să se perfecţioneze. Aşa se face
că în 2007 obţine titlul de Arheolog specialist, evaluare a Ministerului Culturii,

103
iar în 2013 – Expert în bunuri arheologice şi istorico documentare: arheologie,
Patrimoniu Cultural.

Dr. Dacian Rancu alături de ambasadorul Mexicului la Bucureşti

şi dr. Adrian Badescu consul al Mexicului la Timişoara, mai, 2017

În activitatea sa a participat, organizat şi coordonat o serie de activităţi

specifice calificării: cercetare arheologică, cercetare ştiinţifică, studii şi articole
publicate în reviste de specialitate, sprijin efectiv în amenajarea unor muzee
săteşti din judeţ.
Toată această bogată activitate ştiinţifică se reflectă, mai apoi, în obţinerea
titlului de Doctor în istorie, în anul 2010, tema de doctorat fiind „Unelte
agricole şi meşteşugăreşti din Banatul Roman”, coordonator prof. univ. dr.
Doina Benea de la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de istorie.
Pe linie publicistică face parte din Colectivul de redacţie al revistei de
cultură “Almăjul” şi membru fondator al Societăţii Culturale “BANATCULT”
Almăj. Participă an de an la Sesiunea de comunicări “Despre almăjeni şi faptele
lor” parte integrantă a Festivalului Almăjului dar mai ales la Simpozionul
Internaţional Oameni de seamă ai Banatului iniţiat de SLA “Tibiscus” Uzdin,
Serbia. A iniţiat şi coordonat cele nouă ediţii a Sărbătorii muzeelor săteşti cu
participare internaţională şi cu locaţie itinerantă la nivelul Banatului istoric.

104
 VOLUME PUBLICATE
Adriana Radu, Dacian Rancu, Dragan Jovanović, Bozu PetruFlavius,
Repertoriul arheologic al văilor Caraşului şi Nerei, Arheoloski repertoar dolina
Carasa I Nere,Ed. Istros, Tulcea, 2012, 242 p.
CONSULTANT ŞTIINŢIFIC AL LUCRĂRILOR :
„Predarea istoriei românilor în şcoala primară”, Ed. Radical, Drobeta
Turnu Severin , 2003
„Istoria bisericilor ortodoxe din Almăj”, Ed. Neutrino, Reşiţa, 2007
“Din Panteonul Banatului istoric”, Editura Hoffman, 2018
STUDII PUBLICATE ÎN REVISTE ŞTIINŢIFICE
 Rancu D. - Recenzie –Dumitru Ţeicu, „Arheologia satului medieval
din Banat”, Reşiţa, Ed. Banatica,1996, în Analele Banatului, Serie nouă,
Arheologie- Istorie, 1997, Timişoara.
 Rancu D. - Recenzie – „Hodoni, locuiri neolitice şi necropola
Medievală timpurie” Florin Draşovean, Dumitru Ţeicu, Marius Muntean, Reşiţa,
Ed. Banatica,1996, în Analele Banatului, Serie nouă, Arheologie- Istorie, 1997,
Timişoara.
 Ţeicu D., Rancu D., Vidu M., Moceriş, „Dealul Gruni” jud. Caraş-
Severin, în CCA - campania 1996 (1997), București.
 Ţeicu D., Rancu D.,Obreja, „Sat Bătrân” jud. Caraş-Severin, în CCA-
campania 1996 (1997), București.
 Ţeicu D., Rancu D. „Vrăniuţ”, jud. Caraş-Severin, în CCA-campania
1996 (1997), București.
 Ţeicu D., Rancu D.,Bozu O., Micli v., Gyomber I. „Obreja, Sat
Bătrân”, jud. Caraş-Severin, în CCA-campania 2001(2002), București.
 Ţeicu D., Rancu D., Vidu M., „Socol, Okrugliţa”, jud. Caraş-Severin,
în CCA - campania 2001 (2002), București.
 Ţeicu D., Rancu D. „Locuirea de secolele III-IV de la Vrăniuţ”, în
Banatica, 15/2001.
 Ţeicu D., Rancu D., „Baziaş”, Com. Socol, jud. Caraş-Severin, în
CCA-campania 2002 (2002), București.
 Rancu, D. „Terminologia românească de origine latină a uneltelor
agricole din Banatul Montan” Tibiscum 2003, Caransebeş.
 Rancu, D. – „Tipologia uneltelor romane”, Tibiscum 2003, Caransebeş.
 Ţeicu D., Rancu D.Cercetări de arheologie medievală pe valea Bistrei,
în In memoriam Radu Popa: Temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context
european, coord. Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, Corneliu Gaiu, Cluj-
Napoca, 2003.
105
  Ţeicu D., Rancu D. Ersig, comuna Vermeș, jud. Caraș-Severin în
CCA-2004, București.
 Bozu, O. Rancu D. Săpături arheologice de salvare din cadrul
proiectului „Alimentare cu apă Berzovia”, comuna Berzovia, Caraş Severin, în
Banatica 17/ 2005.
 Ţeicu D., Rancu D. – „Descoperiri arheologice în hotarul satului
Ersig”, în Banatica 17/ 2005.
 Săcărin C, Rancu D. – „Trei piese de bronz descoperite la Şopotu
Vechi”, în Banatica 17/ 2005.
 Rancu Dacian, Protopopiatul Mehadiei între 1837 – 1911, în Almăjul,
mai 2009
 Rancu D. – „Situaţia românilor din Banatul sârbesc” în Românitate şi
Latinitate în Uniunea Europeană , Serbia, Vol. 2/2008.
 Rancu D. – „Protopopul Mihai Popoviciu din Mehadia” în Oameni de
seamă ai Banatului, Vol. XIII / 2009.
 Săcărin C., Rancu D. – „Cetatea dacică de la Palanascki Breg” în
Drobeta / 2009.
 Rancu D. – „Uneltele agricole din Dacia de sud- vest” în Banatica/
2010/1.
 Rancu D. - Almăjul de-a lungul timpului, p.99-293 în Almăjul de ieri
de azi și de mâine, coordonator academician Ion Păun Otiman, volum editat de
Academia Română, filiala Timișoara, 2017
 Rancu D. – Recenzie- Gabriela Rădulescu, Corneliu Gaiu, Vasaria
Medievalia, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2008, 246p, în Banatica/ 2010/1.
 Rancu D. - Protopopul Traian Oprea (1866-1947)" în Floare de
latinitate, Ed.Grafo Color 84, Panciova, Serbia, nr.1(38) 2013.
 Rancu D. – Cercetări arheologice preventive la Berzovia, în Banatica,
24/I, Reșița, 2014.
 D.Țeicu, D. Rancu, A.C. Hamat – Borlovenii Vechi, com. Prigor, jud.
Caraș-Severin, punctul Leu (Vârful Leului), CCA, (campania 2013), 2014,
București.
 Rancu Dacian, Minodora Damian Tradiţii din Clisura Dunării
comunicare la Simpozionul zonal Zilele Crainei bănăţene, ediţia 23, Petnic.
 Rancu Dacian, Minodora Damian, Oameni de seamă din Valea
Almăjului, comunicare la Simpozionul Internaţional Oameni de seamă ai
Banatului, ediţia a XVIII-a, Uzdin (Voivodina - Serbia).

106
  Rancu Dacian, Minodora Damian, Operele lui Valeriu Leu -
Simpozionul Internaţional Oameni de seamă ai Banatului, ediţia a XVIII-a,
organizat de Universitatea Ioan Slavici, Timişoara.
 Rancu Dacian, Dan Oberşterescuet.com. colaborator Cap. II Almăjul
de-a lungul timpului la elaborarea volumului Almăjul de ieri, deazi şi de
mâine, coordonator volum acad. Ion Păun Otiman, pag. 99-293, Editura
Academiei Române, 2017.
EXPOZIŢII
 2007 – Expoziţie de fotografii şi documente – Biserica străbună din
Almăj – MBM Reşiţa
 2008 - Expoziţie de artă naivă, Artă fără frontiere în colaborare cu
societatea literar artistică Tibiscum din Voievodina- Serbia - Bănia
 2009 - Expoziţie de carte, Spiritualitatea almăjeană – Dalboşeţ
 2011 - Expoziţie de carte, Spiritualitatea românească din Voievodina-
Şopotu Vechi şi “Casa Românească” Uzdin, Serbia
 2013- Ediția a IV-a a expoziției Internaționale a Muzeelor Sătești
(România-Serbia-Ungaria) – Dalboșeț (coordonator proiect)
 2014 – Expoziţia “Europa în flăcări”, Muzeul Banatului Montan, Reşiţa
 2014- Ediția a V-a a expoziției Internaționale a Muzeelor Sătești
(România-Serbia-Ungaria) - Şopotu Vechi (coordonator proiect)
 2015 – Ediţia a VI – a expoziţiei Internaţionale a Muzeelor săteşti,
Eftimie Murgu(coordonator proiect)
 2016 – Ediţia a VII –a a expoziţiei Internaţionale a Muzeelor săteşti,
Bozovici(coordonator proiect) cu invitați din Covasna, Timiş, Arad,
Caraş, Serbia, Ungaria, Franţa, Sibiu, Bucureşti ş.a.
 2017 – Ediţia a VIII – a a expoziţiei Internaţionale a Muzeelor săteşti,
Şopot (coordonator proiect) cu participarea muzeelor săteşti din Serbia
(Valea Timocului şi Voivodina), Ungaria, R. Moldova, Albania.
 2018 – EXPOZIŢIA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – FRONTUL
DE ACASĂ LA MUZEUL DE ISTORIE DIN LUGOJ
 2018 - EDIŢIA A IX-A A EXPOZIŢIEI INTERNAŢIONALE A
MUZEELOR SĂTEŞTI, -ŞOPOT – COORDONATOR PROIECT
ŞANTIERE ARHEOLOGICE SISTEMATICE
1996-1997 – Sat Bătrân – Obreja – Jud. Caraş-Severin – 2 campanii
1998-1999 – Vrăniuţ – Jud. Caraş-Severin – 2 campanii
2000 - Okruglita – Socol – Jud. Caraş-Severin – 1 campanie
2001 - Mănăstire – Baziaş – Jud. Caraş-Severin – 1 campanie
2002 – 2010 – Palanaski Breg – Socol - Jud. Caraş-Severin – 9 campanii
107
 2014 - Dealul Leu –Prigor- Jud. Caras-Severin -1 campanie
2016 Borlovenii Vechi, jud. Caraş Severin – 2 campanii
2017 Socol, jud. Caraş Severin, campanie de salvare
2018 Mehadia, jud. Caraş Severin, 1 campanie

(22.12.1987, Bozovici, j. Caraş-Severin, România)

Familia: Florina Mihalte, s-a născut în data de 22.12.1987 la Bozovici,
depresiunea Almăjului, judeţul Caraş-Severin, România, având părinţi pe Icoana
şi Pavel-Fănică Nica din Gârbovăţ şi fraţi pe Ana-Adina şi Florin Nica.
Studii: Atât şcoala generală cât şi studiile liceale şi universitare le-a făcut
la Timişoara, unde locuieşte cu familia sa din anii 90, încă de la vârsta copilăriei.
Florina a parcurs Şcoala Generală nr. 13 Timişoara, unde s-a remarcat ca
lider şi purtător de cuvânt al grupului ecologic Terra Viva din Timişoara, în
cadrul căruia a participat la competiţii, activităţi de ecologizare, excursii în ţară,
emisiuni locale televiziate la Analog TV; grup realizat în colaborare cu Primăria
Timişoara şi firma de amenajări spaţii verzi Drufec cons CF S.R.L. Timişoara.
Studiile liceale le-a finalizat la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara,
filiera Teoretică, profilul Uman, specializarea Ştiinte Sociale în 2007, urmând
apoi Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Secţia Geografia Turismului,
Universitatea de Vest din Timişoara, finalizată înanul 2010; absolventă a Şcolii
Masterale “Dezvoltare şi Amenajare turistică”, din cadrul aceleiaşi facultăţi,
Universitatea de Vest din Timişoara.
Activitatea: Absolventă a cursului de Ghid şi Agent de Turism, 2011 în
cadrul Asociaţiei Naţionale a Ghizilor din România, Florina Nica la vremea
aceea, a participat la diverse practici de specialitate turistică în cadrul agenţiilor
de turism Redona Travel, As Tour, West Tour şi Eximtur din Timişoara, urmând
să fie însoţitor de grup în zona Pieria, Grecia în cadrul agenţiei As Tour
Timişoara, 2011-2012.
Activitatea sa în domeniul turismului a fost continuată ca şi consultant la
West Tour Timisoara în perioada 2012-2016 şi laEximtur, filiala Timişoara,din
anul 2016 până în prezent.
Pasionată de geografie, călătorii şi fotografie, militantă a valorilor culturale
şi iubitoare a satului tradiţionalromânesc încă de tânără, din dorinţa de a face
cunoscută Ţara Almăjului, ea a realizat expoziţia fotografică “Identitate locală şi
practici turistice în Valea Almăjului”, în Piaţa Victoriei Timişoara, aprilie 2011,
proiect realizat în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Timişoara.

108
 Scrieri: La vârsta de 23 de ani, publică prima sa lucrare, fiind autoarea
cărţii “Identitate locală şi practici turistice în Valea Almăjului”, 2012, Editura
Art Press Timisoara.
Co-autoare a cărţii “Almăjul de ieri, de azi şi de mâine” 2017, Editura
Academiei Române şi Editura Artpress, Bucureşti, coordonator Păun Ion Otiman
Autoare a cărţii “Monografia localităţii Gârbovăţ”, 2018 (manuscris în
curs de publicare).
Membră:
Membră a organizaţiei Cercetaşii Munţilor România, 2003-2007
Membră a organizaţiei Salvaţi Copii România, 2005-2006
Membră a Asociaţiei Culturale Ţara Nerei, anul 2010.
Membră a Egea, Asociaţia Membrilor Geografi din Europa (Geotim
Timişoara), 2008-2009
Membră a Nahannycamp, Şcoala de iarnă, 2012-2013
Membră a Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale în Banat (A.P.P.R.B) din
anul 2012
Florina este căsătorită cu Marcel Mihalte, inginer mecanic

109
 Periodicul parohial Anghelos apare în Sânmihaiu Român, fiind împărțit
credincioșilor prezenți la Sfânta Liturghie, precum și doritorilor de lectură
duhovnicească. Numele foii parohiale a fost ales Anghelos, datorită patronului
spiritual al localității, Sfântul Arhanghel Mihail, dorindu-se prin aceasta o întărire
a credinței prin racordarea la valorile adevărat importante.
Este o publicație de educație, catehizare, informație și spiritualitate creștin-
ortodoxă editată de Parohia Ortodoxă Română “Sf. M. Mc. Gheorghe”din anul
2012. Se prezintă în 16 pagini, format A4, iar redactor șef este preotul Dan
Dumitru Gîrjoabă. Apare lunar, în tiraj de 200 de exemplare și a obținut
recunoașterea (ISSN-ul) Bibliotecii Naționale a României.
Din cuprinsul publicației de cultură și religie rurală putem observa
următoarele categorii abordate în rubrici permanente: predici, cateheze, meditații,
reflecții, itinerariu spiritual în vetre monahale bănățene, articole cu conținut
teologic, sinaxar (vieți de sfinți), poezii religioase, precum și restituiri din istoria
locală bănățeană.
Din Colegiul de redacție fac parte pr. Ioan Brânzei, pr. Pompiliu Rediș, pr.
dr. Valentin Bugariu, pr. dr. Alin Muntean, pr. dr. Petrică Zamela, pr. Iosif
Daniel Aldescu, prof. Vlad. I. Bondre, pr. Teo Zbîrcea (membrii), pr. Dan
Dumitru Gîrjoabă, redactor-șef, ș.a.
Programul revistei a fost prezentat în nr. 1 ̸ 2012, p. 1, în articolul
,,Anghelos – foaie pentru suflet” având ca obiectiv: ,,Scopul apariției acestei noi
foi parohiale este acela de a da cititorilor, credincioșilor noştri din Sânmihai, o
revistă parohială, trimestrială, de informație, meditație și spiritualitate creștin
ortodoxă, de interes religios şi cultural. Avem dorința de a pune la sufletul celor

110
care vor citi această publicație, rânduri și gânduri de lumină, articole cu conținut
catehetic, care să ajute în pastorație și mai ales la mântuirea noastră”.
Ca suplimente amintim: volumul catehetic și meditativ-religios cu o serie
de articole și poeme cuprinse în paginile revistei parohiale: Gânduri de lumină
(2016, 151 p.).
Revista catehetică este afiliată Asociației Publiciștilor din Presa Rurală
din Banat și încă de la început își dorește să suplinească și să întărească un mod
de catehizare, de informare, pastorație și culturalizare, prin misiunea sfântă a
parohiei și a lucrătorilor ei, păstorii de suflete.

Dan Gârjoabă - Născut în

Timisoara, la data de 13 Martie 1987, din
părinții Dumitru-Constantin și Valeria
Gîrjoabă. A urmat gimnaziul, apoi Colegiul
Economic "F.S. Nitti" din Timișoara pe care
l-a absolvit în anul 2006.
Între anii 2006-2010 a studiat la
Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, secția
Pastorală, din cadrul Universității de Vest din
Timișoara, obținând licența în Teologie cu
lucrarea "DIMENSIUNEA LITURGICĂ A
RUGĂCIUNII DOMNEȘTI ÎN BISERICA
ORTODOXĂ", avându-l coordonator pe pr.
prof. dr. Vasile Itineanț.
Între anii 2008-2012 a urmat cursurile
Facultății de Drept și Administrație Publică
din cadrul Universității Tibiscus din
Timișoara, obținând licența în Drept cu
lucrarea “Infracțiunea de dare de mită- Drept penal partea specială”, având-o
coordonator științific pe Prof. Univ. Dr. Lidia Barac.
Între anii 2010-2012 a urmat cursurile de Master la Facultatea de Teologie
Ortodoxă “Ilarion V. Felea” din cadrul Universității “Aurel Vlaicu” din Arad,
obținând Masteratul cu lucrarea ”Dimensiune raportului dintre yoga și isihasm și
implicațiile acestuia în contemporaneitate”, avându-l coordonator pe conf. dr.
Cristinel Ioja.
Cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Nicolae Corneanu,
Mitropolitul Banatului, în data de 3 Iulie 2011, a fost hirotonit diacon pe seama
Parohiei Timișoara Iosefin, de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul,

111
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, în biserica "Naşterea Maicii
Domnului" Iosefin.
La 1 septembrie 2011 este transferat și încadrat pe postul de preot slujitor
la Parohia Ortodoxă Română "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" Sânmihaiu
Român, protopopiatul Timișoara I. Hirotonia întru preot a fost săvârșită în
Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, 11 septembrie 2011, în biserica
"Naşterea Maicii Domnului" Iosefin, de către Preasfinţitul Paisie Lugojanul, în
prezenţa părintelui vicar Ionel Popescu, paroh, a părintelui protopop Ioan Bude şi
a altor preoţi şi diaconicand s-au aniversat 90 de ani de la înfiinţarea parohiei şi
75 de ani de la sfinţirea bisericii.
Înanul 2012 înființează revista parohială ”Anghelos”, un periodic
trimestrial menit să propună cititorilor materiale spirituale, articole cu conținut
cultural, istoric sau teologic, deasemnea poeme și știri din viața religioasă. Ca
redactor șef al publicației Anghelos, afiliată Asociației Publicistilor Presei
Rurale din Banat se îngrijește de apariția revistei, îngrijirea și redactarea
materialelor, publicând totodată și articole proprii.
Colaborează și cu periodicul ”Învierea”, al Arhiepiscopiei Timișoarei,
unde propune spre citire și zidire duhovnicească diferite poeme religioase, și
publică articole de istorie ecleziastică legate de Banat în diferite volume.
În anul 2013 este profesor la disciplina Religie Ortodoxă, la Colegiul
Tehnic ”Ion I. C. Brătianu” din Timișoara.
În luna august a anului 2016 lansează o carte conținând meditații și poeme
duhovnicești intitulat ”Gânduri de lumină”, iar în luna decembrie 2017, un volum
dedicat perioadei Postului și Praznicului Nașterii Mântuitorului, numit sugestiv
”Drumul spre Betleem…”.
Din anul 2017 este membru al Uniunii Scriitorilor de Limbă Română,
organizație care promovează arta și cultura scriitoricească din România și
Basarabia.
Din anul 2017 este vicepreședinte al Organizației pentru Apărarea
Drepturilor Omului din România (O.A.D.O.R. Timișoara), cu funcția de comisar
pe probleme juridice și pentru apărarea drepturilor religioase.

112
 Revista ,,Arhanghelul” apare la Birda, cu începere din 2012, trimestrial,
în opt pagini. Publicația a obținut recunoașterea (ISSN-ul) Bibliotecii Naționale a
României. Ca tiraj, în anii 2012 și 2013 au fost 200 exemplare, iar din 2013 și
până în prezent în 100 de exemplare, care sunt distribuite credincioșilor din
parohie și filie. Colegiul de Redacție este compus din: prof. univ. dr. Rodica
Popescu (2012-2017), prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, prof. Ioan Traia,
pr. dr. Iliia Pavlovici – Pătruț, dr. Nina Ceranu (din 2017); dr. Florin-Corneliu
Popovici (din 2018) și pr. dr. Valentin Bugariu (redactor-șef). Revista fost
editată de Parohie până în 2013 (nr. 3-4), iar din 2013 până astăzi de Asociația
,,Arhanghelul” din Birda.
Din primul Editorial aflăm: ,,…Revista noastră își va propune să
răspândească învățătura Mântuitorului Hristos, precum și alte informații
culturale. Crezul nostru este de a da credincioșilor noștri din parohia Birda o
revistă parohială, trimestrială, de interes religios și cultural, lipsită de orice
caracter politic de partid, ferindu-ne de orice certuri politice și confesionale și
având în vedere doar cultivarea și formarea cercului de cititori”.
La nivel de conținut, revista a popularizat anii omagiali instituiți de
Patriarhie: ,,Anul omagial al Tainei Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor”
(2012); ,,Anul omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena” (2013); ,,Anul
omagial euharistic (I): Sfânta Taină a Spovedaniei”; ,,Anul omagial euharistic
(II): Sfânta Taină a Împărtășaniei”; ,,Anul comemorativ al Sfinților Martiri
Brâncoveni”(2014).
Rubricile revistei au rămas neschimbate de la cel dintâi număr: Editorial,
Valori poetice, Restituiri, Urme din trecut, Cateheza, Popasuri omiletice, Bucurii
editoriale și Cronica parohiei. Selectiv, vom înșirui câteva materiale care se
înscriu în coordonatele unei foi religioase locale: Editorial: ,,Scrisoare pastorală

113
la Nașterea Domnului” (2012, an I, nr. 4, p. 1; 6); Restituiri: ,,Preotul Ioan
Ionescu. Profil biografic” (autor Pr. Petru Gărău, 2012, an I, nr. 2, p. 3); ,,Iuliu
Ionescu, un demn fiu al satului Birda (1888-1963)” (autor Prof. Ioan Traia, 2012,
I, nr. 3, p. 3); Urme din trecut: ,,Personalități de seamă din istoria Banatului:
Preotul Gheorghe Cotoșman (1904-1977)”, (autor Prot. Gheorghe Sutac, 2013,
III, nr. 3 (11), p. 4; ,,Preotul Petru Bohariu (1888-1943)”, (autor Prof. Octavian
Gruița, 2012, an I, nr. 4, p. 3); Documentar: ,,A fost odată… o rugă bănățeană”
(autor Alin Dirina, 2012, I, nr. 3, p. 5); ,,Drama brâncovenilor oglindită în eposul
și teatrul popular românesc” (autor Prof. Ion Murariu, 2014, IV, nr. 4, p. 6);
Cateheza: ,,Învierea Domnului în opera mitropolitului Nicolae”, 2012, I, nr. 1, p.
7; ,,Sfânta Taină a Maslului și viața sfântă” (autor: Roberta Gabor, 2012, I, nr. 2,
p. 6). Tot prin intermediul acestei publicații au fost consemnate acțiuni catehetice
inițiate de parohie, concursuri religioase, cateheze, vizionare de film documentar,
acțiuni omagiale și comemorative de genul: Ziua Bibliei sau Ziua Culturii
Române. S-au urmărit în paginile publicației incursiuni în istoria locului,
medalioane de personalități ș. a. Între colaboratori amintim: preoți, profesori,
muzeografi, jurnaliști, studenți și elevi. Poezia în cea mai mare parte a fost
iscălită de Anghel Dumbrăveanu și Dimitrie Acea.
Revista a fost apreciată în cadrul Concursului de reviste școlare și
parohiale, organizat de către Inspectoratul Școlar Județean și Arhiepiscopia
Timișoarei, în anii 2013 și 2014; aceasta a obținut Premiul I la secțiunea de foi
religioase. Ierarhul locului a găsit cuvinte de prețuire: ,,Cinstite Părinte. Confirm
primirea ultimului număr al publicației ‹‹Arhanghelul››. Apreciez strădania ce o
depuneți pentru apariția grafică în condiții excepționale a acestei reviste și
totodată mulțumesc pentru paginile pe care mi le-ați dedicat. Atotputernicul
Dumnezeu să Vă binecuvinteze. † Mitropolit Nicolae”.
În viața parohială alături de revistă ființează un blog parohial:
http://parohiaortodoxabirda.blogspot.ro/ pe care sunt stocate: știri, fotografii și
înregistrări video de la activitățile desfășurare. De pe acest canal de informație au
fost preluate știri de ale site-uri și publicații bisericești. Cu excepția revistei,
Parohia mai publică și alte tipărituri cu scop catehetic, pastoral și misionar:
calendar ortodox de buzunar, carte poștală, pliant comemorativ, pliant de
promovare a activităților desfășurate, icoane, medalioane comemorative ș. a.
Revista religioasă este afiliată Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din
Banat. În această calitate a organizat prin redactorii ei ,,Forumul publiciștilor din
presa rurală bănățeană”, ediția a IV-a la Birda în 2014, care a fost compus din:
Te-Deum, două lansări de carte și un simpozion științific închinat Sfinților
Martiri Brâncoveni.

114
 ,,Lumină lină” (2005 – 2011)

Publicația ,,Lumină lină” a apărut neîntrerupt la parohia Colonia Gătaia

între 2005-2011. Publicația a trecut în decursul timpului prin mai multe
transformări, atât la nivelul conținutului, din unul exclusiv catehetic într-unul
religios-cultural, al numărului de pagini de la 4 pagini la opt și în ceea ce privește
grafica, de la multiplicare la tipar off-set. Apariția acestei publicații este necesară
în zilele noastre când comunitățile parohiale sunt atât de dispersate nu atât sub
raport geografic, cât mai ales fizic. Cititorii sunt în primul rând credincioșii
parohiei, un mic număr din cele 100 ex. tipărite au fost distribuite bibliotecilor
din Timișoara, Bocșa, Caransebeș și Jimbolia. Apariția buletinului parohial a fost
semnalată de presa eparhială: ,,Am primit la redacție buletinul parohial ‹‹Lumină
lină›› (an I, nr. 1-3 ̸ 2005) editat de parohia Colonia Gătaia, protopopiatul Deta,
prin grija C. Părinte Valentin Bugariu. Din cuprins spicuim: editorialul ‹‹La
început de drum››, tâlcuirea unor slujbe, articole de rememorare a unor vrednici
înaintași, dicționar religios și rubrica ‹‹Din viața parohiei››. Dorim publicației ani
mulți de apariție, iar ostenitorilor putere de muncă neîmpuținată”.
Sub formă de buletin parohial a apărut de la începuturi până în 2007, în
2008 a apărut sub forma unei reviste parohiale în patru pagini color, pe hârtie
dublu cretată, cu o grafică superioară. Sponsorul principal a fost Trustul de presă
,,Magazin” din Timișoara. Din zorii anului 2009 și până la sistarea apariției în
2011, a avut formatul unei reviste în opt pagini cu rubrici permanente: Editorial,
Povestea vorbei, Valori poetice, Restituiri, Urme din trecut, Documentar,
Cateheză, Semne, Meditația zilei, Cronica parohială și recenzii. Revista și-a
obținut recunoașterea Bibliotecii Naționale a României: ISSN: 2066-7396.

115
 Gândită ca o publicație trimestială, prin articole, meditații și poezii a
încercat să inițieze cititorii în arta frumosului. Colaboratorii (redactorii) au
provenit din toate palierele culturii rurale și nu numai: preoți, profesori,
bibliotecari și elevi. Între colaboratori, amintim pe universitarii timișoreni: G. I.
Tohăneanu, Rodica Popescu, Ioan Viorel Boldureanu, Florin Dobrei de la
Caransebeș, poeții Anghel Dumbrăveanu și Dimitrie Acea, muzeograful Ioan
Traia, teologul Bogdan Tamaș, profesorii Ion Murariu, Horia Musteți, Călin
Frăsie, Ioan Albu, Iosif Marius Circa, Maria Pavlovici Pătruț, Bianca Orășanu,
jurnalistul Alin Dirina, preotul Călin Negrea. Redacția a fost formată din prof.
univ. dr. Rodica Popescu, prof. Ioan Traia, pr. ic. stavr. Iliia Pavlovici Pătruț,
prof. Călin Frăsie și pr. dr. Valentin Bugariu (redactor-șef).
Ca structură și conținut, revista a avut în prima și uneori în următoarea
pagină un editorial care a tratat probleme din viața creștinului: ,,Sărbătoarea
creștină astăzi”, 2005, nr. 2; ,,Buna comportare în biserică”, 2005, nr. 3-4;
,,Alcoolul în viața noastră”, 2006, nr. 1; ,,De la ‹‹poruncă›› la ‹‹rugă›› (autor G. I.
Tohăneanu), 2006, nr. 2; ,,Protopopul Melentie Șora – 50 de ani de la moarte”,
2006, nr. 4; ,,Educația religioasă astăzi”, 2007, nr. 1; ,,Istorisirea biblică a
Nașterii Domnului”, 2008, nr. 3, ,,Actualitatea Sfântului Vasile cel Mare”, 2009,
nr. 1, ,,Chipul Maicii Domnului în Sfânta Scriptură și în literatura postapostolică,
2009, nr. 3; ,,Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române”, 2010, nr. 1; ,,Sacrificiul
sângeros și inspirația inumană a violenței” (autor Ioan Viorel Boldureanu), 2010,
nr. 2; ,,Simbolul biblic în contextul comunicării interumane”, 2010, nr. 3;
,,Episcopia Ortodoxă a Timișoarei (1939-1947)”, (autor Florin Dobrei), 2010,
nr. 4; ,,Vino Duhule Sfinte!”, 2011, nr. 2.
O rubrică permanentă a fost cea catehetică, în care au fost lămurite câteva
probleme din ritualul bisericesc, teologia biblică și patristica ortodoxă. Cea de-a
treia rubrică, consacrată de magistrul G. I. Tohăneanu cuvintelor din limbajul
religios, ,,Povestea Vorbei”, cuprinde articole deosebit de valoroase, dublete
etimologice și restituiri lingvistice: ,,Biserica ̸ Basilica” (2006); ,,Comânda ̸
Comanda” (2007).
Nu a fost neglijată nici istoria locală, în revistă au apărt în cursul timpului
mai multe materiale care au făcut referire la slujitori ai altarului, istoric de
așezare umană, de instituții de învățământ din Banat. Aici amintim reușitele prof.
Ioan Traia, care a deslușit câteva din enigmele așezării de pe Bârzava: ,,Biserici
medievale din microzona Gătaia I, II, III” (2008) și ,,Investigații arheologice din
microzona Gătaia” (2009).
Copiii au avut pagina destinată lor, ,,Hristos împărtășit copiilor”, în care au
găsit o cateheză, un mic dicționar religios și informații cu privire la cateheza

116
duminicală. Alte trei rubrici au fost: ,,Restituiri”, în care a fost prezentată o
tradiție folclorică din satul bănățean, ,,Documentar”, o pagină de istorie orală a
Coloniei, și ,,Semne”, o descindere în istoriografia literară bănățeană. Revista s-a
închis cu pagina a opta, cu ,,Meditația zilei” iscălită de pr. prof. dr. Alexandru
Stănciulescu – Bârda și cronica parohiei, eventual o recenzie.
Revista ,,Lumină lină”, prin redactorul-șef, a luat parte la 10 aprilie 2008
la constituirea Asociației Publiciștilor din Presa Rurală în Banat. O altă reușită a
fost obținerea în 2011 în cadrul Concursului de reviste școlare și parohiale
organizat de I.S. J. Timiș și Arhiepiscopia Timișoarei a Mențiunii I, răsplătind
astfel munca tuturor ostenitorilor. Revista a fost menționată și în lucrări de
specialitate, fiind citată în comunicări științifice.
La ceas aniversar, s-au primit la adresa redacției cuvinte de felicitare.
Redăm în cele ce urmează un fragment semnificativ: ,,Prin râvna unor preoți cu
dragoste de Biserica lui Hristos, unele parohii susțin și ele o articulată activitate
publicistică. Parohia Colonia Gătaia, deși este o parohie mică după numărul de
credincioși, este mare după activitatea pe care o desfășoară. Meritul principal îl
are Preacucernicul Părinte dr. Valentin Bugariu, profesor asociat la Secția de
Teologie din Caransebeș, un neobosit căutător al valorilor creștine și al
frumoaselor tradiții românești. Din căutarea Preacucerniciei Sale a apărut revista
parohială ‹‹Lumină lină››, o scriere bisericească de mare valoare prin conținut și
perseverență. În paginile revistei sunt întâlnite articole cu conținut duhovnicesc,
restituiri ale istoriei locale, aspecte din viața catehetică a parohiei, întreprinderi
culturale de mare valoare. Misiunea pe care o împlinește această revistă în rândul
credincioșilor, se înscrie pe linia de promovare a valorilor creștine autentice, și în
tonul întregii prese bisericești, luptă pentru înlăturarea ideilor ce duc la
dezrădăcinare identitară și confesională”.

Valentin Bugariu Florin-Corneliu Popovici

117
 . Născutîn 10. 08. 1977 în Timişoara. Studii: Școala
Generală ,,Vincențiu Babeș”, Nr. 21 din Timișoara (1984-1993), Liceul Teoretic
,,Jean Louis Calderon” (1993-1997); Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, din
Timişoara, specializarea Teologie pastorală (1997-2001), Ciclul de Studii
Aprofundate, specializarea Teologie istorică din cadrul Universităţii ,,Lucian
Blaga” din Sibiu (2002-2003), studii doctorale, specializarea Filologie din cadrul
Universităţii de Vest din Timişoara (2003-2006), doctor în filologie (2006).
Preot (din 2001), profesor de religie (1999-2005), redactor al publicaţiei
studenţeşti ,,Logos” (1999-2001), redactor şef al revistei parohiale ,,Lumină lină”
(2005-2011) și ,,Arhanghelul” (din 2012-prezent), membru corespondent și apoi
titular al revistei eparhiale ,,Învierea” (din 2016-prezent), membru în Colegile de
Redacție ale revistelor ,,Anghelos” (Sânmihaiu Român), ,,Morisena” (Cenad),
,,Sfeșnicul” (Mașloc), cadru didactic asociat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă
din Caransebeş (2009-2011), preot paroh la parohiile Colonia Gătaia (2001-2011)
și Birda (2011-prezent).
Publicaţii de referinţă: Protopopul Mihail Gaşpar. Studiu monografic, Ed.
Eurostampa, Timişoara, 2007; Mihail Gaşpar, D’ale vieţii, Ediţie critică, studiu
introductiv, tabel cronologic şi note de ..., Ed. Eubeea, Timişoara, 2008, 2 vol.;
Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune şi viaţă creştină, Editura
Sitech, Craiova, 2011; Istorie și semn religios, Editura Sitech, Craiova, 2014;
Biserică și presă în Banat, Editura Sitech, Craiova, 2015; Sfântul Iosif cel Nou de
la Partoș, ocrotitorul Banatului, Editura Tiparnița, Arad, 2016; Aurel Jivi,
Istoria Bisericească Universală, Ediție îngrijită, biobibliografie și note de
Valentin Bugariu, Editura Sitech, Craiova, 2016; Pictorul Filip Matei. Întregiri
biografice și artistice, Editura Tiparnița, Arad, 2017; ,,Arhanghelul” din Birda.
5 ani în slujba comunității parohiale, Editura Sitech, Craiova, 2017; Gătaia.
Monografie, Editura Sitech, Craiova, 2018.

. Născut în 17. 10. 1970 la Timișoara.

Cercetător științific, critic și istoric literar. Doctor în filologie.
Studii: Școala Generală Nr. 19 din Timișoara (1977-1985), Liceul
Industrial Nr. 1, din Timișoara, profilul Electotehnic (1985-1989), Facultatea de
Litere, Filosofie și Istorie, specializarea Engleză - Română a Universității de Vest
din Timișoara (1993-1997). Licențiat al acestei facultății cu lucrarea ,,Archetypes
in Herman Melvilleʼs work” sub îndrumarea prof. univ. dr. Mircea Mihăieș,
media generală de promovare 10,00 (zece), doctorand în filologie (2001-2008),
doctor în filologie (2009) titlu conferit de Academia Română, Institutul de Teorie

118
și Istorie Literară ,,G. Călinescu”, cu teza: ,,Max Blecher. Studiu monografic”,
conducător științific: prof. univ. dr. Crișu Dascălu.
Începând cu perioada studenției am colaborat cu cronici literare și studii de
critică și istorie literară la reviste de cultură de specialitate cum ar fi ,,Vatra”,
,,Contemporanul”, ,,Ideea Europeană”, ,,Oglinda literară”, ,,Saeculum” etc..
Autor a 8 cărți și a mai multor materiale de specialitate în volume colective.
Autor de prefețe, de articol de dicționar (Dicționarul General al Literaturii
Române), inclus în Enciclopedia Banatului. Literatura. Membru al Societății
Enciclopedice a Banatului (din 2015); membru al Asociației Publiciștilor Presei
Rurale din Banat (2018); colaborator al Institutului de Studii Banatice ,,Titu
Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara (din 2010).
Activitate profesională: Arhivar-bibliotecar la Mitropolia Banatului (din
2012 - prezent), Cercetător-doctor la Institutul de Cercetătări Socio-Umane ,,Titu
Maiorescu”, filiala Timișoara (2000-2010), Profesor, Grup Școlar Industrial
,,Henri Coandă” din Timișoara (1999-2000), Agent de turism (1999), Asesor la
Direcția Județeană pentru Tineret și Sport (1998).
Publicații de referință: Arheologia lecturii, Editura Eurobit, Timișoara,
2000; Incursiuni identitare, Editura Presa Universitară Română, Timișoara,
2002; Universuri literare contemporane, Editura Mirton, Timișoara, 2004; Max
Blecher și retorica autenticității, Editura David Press Print, Timișoara, 2012;
Dincolo de L (prozeme), Editura David Press Print, Timișoara, 2014.

119
 Ziarul „Beregsanu“ are cinstea sa fie CONTINUATORUL primelor doua
ziare ale Beregsaului: JUNIMEA ROMÂNA si SATEANUL, înfiintate de înv.
Emeric Andreescu (1890-1892). Este chiar posibil ca aceste publicatii sa fie si
cele mai vechi publicatii banatene.
ISTORIA deosebita a Beregsaului, motiveaza de asemenea aparitia
ziarului „Beregsanu‘“ si se regaseste pe antetul publicatiei prin câteva blazoane:
Blazonul familiei HAGYMASSY care, atesta vechimea localitatii Beregsau înca
din anul 1315, apoi blazonul cneazului PETRU de BEREGSAU, dat de familia
Berekszoi, atestata deja la 1349. (Revista TURUL, 1890, Budapesta).
La 1791, obtine titlul nobiliar familia VUCOVICS, familie care, împreuna
cu satenii, ctitoreste Biserica ortodoxa a Beregsaului, zidita între anii 1809-1812.
Ctitorul Sava Vucovics-fiul, este înmormântat în capela din curtea bisericii.
În anul 1803, familia LAZAROVITS, care provine din Serbia, s-a stabilit
la Kevevara, apoi în anul 1841, regele Ferdinand al V-lea i-a întocmit scrisoare
cu blazon, pentru titlul de nobil. (Traducere din www.banaterra.eu în limba
maghiara).
Aceasta familie, da Beregsaului pentru 20 de ani, în perioada interbelica,
pe primarul Simion Lazarovici, sub a carui conducere si cu contributia satenilor,
s-a construit actualul Camin Cultural si s-au pietruit strazile comunei.
Blazoanele echipelor de fotbal „DOXA“-1917 si „BEREGSANA“-1920,
arata vechimea traditiei jocului de fotbal în Beregsau.
TEMELE abordate de ziarul Beregsaului, sânt teme referitoare la cultura,
istoria, geografia, etnografia, datinile si credintele „Beregsaului de altadata“.
Paginile publicatiei sânt ilustrate cu poze vechi si foarte vechi care, urmeaza sa

120
fie tiparite în doua volume, sub numele de „Beregsau de-altadata“ - Album de
amintiri cu caracter de MONOGRAFIE foto. Sute de poze vechi, sterse cu
grija de praf, vor trezi amintiri scumpe în sufletele noastre si ne vor purta în
vremurile de-altadata, de mult uitate, ale satului.
De asemenea, prezentari Power Point, cu acelasi nume, sânt deja în lucru,
iar câteva teste terminate, asteapta cu nerabdare sa încânte ochii si sufletele
iubitorilor Beregsaului de odinioara.

DATA NASTERII: 20.03.1964,

LOCUL NASTERII: Beregsau-Mare, judetul Timis,
STAREA CIVILA: Casatorit, fiica studenta.
ADRESA. Str. Labirint nr. 7, sc. C, ap. 11
300378 Timisoara.
TELEFON: 0734/190439 si 0740/588665
E-MAIL: [email protected]
PROFESIA: - Inginer zootehnist.
OCUPATIA:
- Redactor-sef al ziarului “Beregsanu“ al satului Beregsau-Mare,
- Membru al Asociatiei publicistilor presei rurale din Banat,
- Membru al Enciclopediei “Banaterra”,
- Presedinte si fondator al Asociatiei sportive “Doxa-Beregsau” si al Asociatiei
crescatorilor de animale Doxa-Beregsau”.
MOTTO: “Îmi pare asa ciudat
Ca avem atâta vreme pentru ura,
Când viata nu-i decât o picatura

121
 Între acest moment si celalalt
Si e neînteles de trist
Ca nu culegem flori,
Ca nu privim la cer mai des,
Ca nu iubim
Noi, - care atât de repede murim.”
(Cocteau)
EDUCATIA SCOLARA: - Scoala Generala Beregsau - Mare, 1970-1978,
- Liceul Industrial Auto Timisoara, 1978-1982,
- Facultatea de Zootehnie, Universitatea Agricola
Timisoara, 1986-1990,
- Scoala de Subofiteri de politie Timisoara, 1993,
CURSURI: - Curs pentru agentii de politie,
- Curs administratie publica locala,
- Curs inspector SSM,
- Curs inspector PSI.
EXPERIENTA PROF.: - Agent superior Politia comunitara -
Administratia publica Sacalaz, 2006-2010
- Comerciant en gros si en detail, 2002-2009,
- Politist comunitar - Primaria Timisoara,
2004-2006,
- Controlor de calitate - Fa. Kromberg &
Schubert - Timisoara, 2001-2004,
- Operator, Controlor de calitate Fa. Solectron
Timisoara, 1998-2001,
- Agent de politie - Pen. Timisoara, 1993-1996.
HOBBY:
- Am înfiintat si redactez periodic, ziarul “Beregsanu’” al satului meu.
- Am înfiintat un mic muzeu, colectie personala, cu obiecte vechi primite de la
sateni din Beregsau. Aceasta colectie ilustreaza viata Beregsaului de altadata.
- Am întocmit o colectie de câteva sute de poze vechi si foarte vechi, culese din
sat si urmeaza sa le folosesc pentru realizarea lucrarii “Beregsau de-altadata”.
- Album de amintiri cucaracter de MONOGRAFIE foto a Beregsaului.

122
 Fondată de prof. Gheorghe Doran, în 1993. Revistă de opinie și informare
socio-culturală. Format A4, 12-24 de pagini, cu copertele I și 4 full color. Apare
la Cenad, de șase ori pe an, cu sprijinul financiar al Primăriei și Consiliului Local
Cenad. Coordonator și editor: Dușan Baiski.

Revistă trimestrială de istorie, inițiată de scriitorul și publicistul Dușan

Baiski. Format A4, 48 de pagini, cu copertele I și 4 full color. Apare trimestrial,
începând din 2016, sub egida Asociației Culturale Concordia din Cenad.
Coordonatori: Ioan Hațegan și Dușan Baiski. Apare la Cenad, cu sprijinul
financiar al Primăriei și Consiliului Local Cenad.

123
 Doran Gheorghe Dușan Baiski

. Născut în Oraviţa, jud. Caraş-Severin în data de 8

decembrie 1933.
Clasele primare şi cele ale Gimnaziului Unic în Oraviţa cât şi Şcoala
Medie Tehnică de Comerţ Cooperatist pe care o absolvă în 1952.
În perioada dintre absolvirea Şcolii Medii de Comerţ Cooperatist şi
admiterea în facultate ocupă diferite funcţii: merciolog, sef serviciu comercial la
Uniunea Raională a Cooperativelor de Consum Moldova-Veche, apoi vânzător
într-un magazin alimentar în Oraviţa, casier de mărfuri în staţia CFR Anina,
instructor al secţiei organizatorice a Consiliului Raional Oraviţa, secretar de
consiliu la Comorâşte.
Între anii 1958 şi 1964 urmează cursurile Facultăţii de Filologie de pe
lângă Universitatea „Baberş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
După absolvire este repartizat la Şcoala Generală din comuna Cenad, jud.
Timiş. Mai funcţionează ca profesor de limba şi literatura română la şcolile din
Deta, Variaş, Saravale de unde se pensionează.
A scris sau tipărit următoarele cărţi: Mihai Novac, An din patru primăverri
(Ed. Mirton, 1998)
„Pădure, soro pădure” (culegere de folclor literar din munţii Locvei-Ed.
Mirton,1999)
„Visul de noapte al apelor” (versuri, cu un cuvânt de început de Anghel
Dumbrăveanu, Ed. Marineasa, 2000)
„Din jurnalul unui cenăzean anonim” (Ed. Marineasa, 2005)
„Între sacru şi profan” (glose pe marginea unui manuscris religios - Ed.
Marineasa 2008)

124
 „Dincolo de început” (culegere de proză şi poezie a celor care au debutat
în „Cenăzeanul” Ed. Marineasa, 2002
„Redescoperirea cetăţii” album cu lucrările de grafică în urma taberelor de
pictură din Cenad, Ed. Marineasa 2007)
Din anul 1993 editează până în prezent publicaţia locală „CENĂZEANUL” ,
probabil printre primele publicaţii săteşti din jud. Timiş
În data de 1 decembrie 2003 alături de alţi 4 intelectuali din comună
înfiinţează Asociaţia Culturală „Concordia” Cenad pe care împreună cu membri
fondatori o conduce şi astăzi. Organizează anual câte o sesiune de comunicări pe
care apoi le publică în ANUARUL asociaţiei.
A publicat diferite comunicări, poezii sau articole în „Caraş – Severinul”,
Reşiţa „Drapelul Roşu” Timişoara, „Scrisul Bănăţean” Timişoara, „Orizont”
Timişoara, „Vrerea” Timişoara, „Dilema Veche” Bucureşti, „Folclor literar”,
(Universitatea din Timişoara) „Oameni, evenimente, tradiţii din Banatul de
câmpie” Variaş, 2009, 2010)
Actualmente este profesor pensionar şi are în lucru o nouă carte „Graiul
cenăzenilor” (încercare de monografie lingvistică a comunei). Decedat în anul 2012.

(BAISZKI), , (n. 11. III. 1955, Sânnicolau Mare, jud.

Timiș), prozator, jurnalist, poet, traducător, dramaturg. Studii: Școala Generală
Cenad, Școala Profesională „Electromotor“, Timișoara (1970-1973); Școala
Populară de Artă Timișoara (1971-1974); Liceul de Filologie-Istorie, Timișoara
(1973-1979); Open University Business School, Marea Britanie (1998-1999),
Information Technology College – ELINF (2006). Activitatea: electrician la
Întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat, Timișoara (1973-1991);
redactor-șef la săptămânalul „Sindicatul bănățean“ din Timișoara (1990);
redactor-șef adjunct la săptămânalul „Mercur“ din Timișoara (1990);
coordonator al revistei digitale „Banat-media“ din Timișoara, 1996-1999;
redactor șef de secție la săptămânalul „Agenda“ din Timișoara (1991-2009);
persoană fizică autorizată (2009-prezent). Fondator și președinte al Asociației
Banaterra. Inițiator și director al proiectului internațional digital „Banaterra –
Enciclopedia Banatului“ (www.banaterra.eu). Inițiator, coordonator și editor al
revistei trimestriale de istorie „Morisena“. Debut publicistic cu proza SF
Meșterul Manole în „Forum Studențesc“ (1976). Debut editorial cu volumul de
proză scurtă Averse izolate (1984).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1990).
Scrieri: Averse izolate [proză scurtă], Editura Facla, Timişoara - 1984;
Radiografia unui caz banal [proză scurtă], Editura Facla, Timişoara - 1988;

125
Љубав међу сенкама/Ljubav među senkama – Dragoste între umbre [poezie în
lb. sârbă], Editura Kriterion, București - 1990; Luna şi tramvaiul 5 [proză scurtă],
Editura Marineasa, Timișoara - 1994; Piaţa cu paiaţe [teatru], Editura Marineasa,
Timișoara - 1994; Război pe Internet [studiu], Editura Waldpress, Timişoara –
2004; Păsări pătrate pe cerul de apus [proză scurtă], Editura Marineasa,
Timișoara - 2006; Свађа с мастилом/Svađa s mastilom – Cearta cu cerneala
[poezie în limba sârbă], Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara – 2007;
Cenad, pur și simplu [studii monografice, articole de presă] - Editura Marineasa,
Timișoara, 2009; Cenad – Studii monografice [studii monografice] – Editura
Artpress, Timișoara, 2012; Lugoj – Studii monografice [studii monografice],
Editura Artpress Timișoara, 2015.
Traduceri: Migraţiile - roman de Miloš Crnjanski, Editura de Vest din
Timişoara - 1991 (în colaborare); Mătase şi vin fiert - Chang Shiang Hua,
Editura Paradox, Timişoara - 1994 (poezie, traducere din limba sârbă); Cuţitul -
Vuk Drašković, Editura Helicon, Timişoara - 1995 (roman, traducere din limba
sârbă). Cartea iubirii - Dragan Dragojlović, Editura Hestia, Timişoara, 1996
(poezie, traducere din limba sârbă, în colaborare); Antologie de poezie chineză
contemporană - Zhang Xianghua şi Radosav Pušić, Editura de Vest, Timişoara,
1996 (poezie, traducere din limba sârbă); Lacrima - Orient şi Occident - Chang
Shiang Hua, Editura Anthropos, Timişoara - 2000 (eseuri şi poeme, traducere din
limba sârbă); Turism în Muntenegru - www.visit-montenegro.com - Editura
Anthropos, Timişoara - 2004 (traducere din limba sârbă); Consulul rus - Vuk
Drašković, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2005 (roman,
traducere din limba sârbă); Invocarea lui Dumnezeu - Dragan Dragojlović,
Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2011 (poezie, traducere din
limba sârbă, în colaborare).
Colaborări la volumele colective:Anatomia unei secunde - Antologie de
proză SF, Editura Facla, Timişoara (1990); Timişoara, 16-22 decembrie 1989,
Editura Facla, Timişoara, (1990); Naša poezija u dijaspori - Savremena poezija
Srba i Hrvata u Mađarskoj, Rumuniji i Austriji, Međunarodna knizevna
manifestacija „Sarajevski dani poezije“ – Poezia noastră în diaspora – Poezia
contemporană a sârbilor și croaților din Ungaria, România și Austria. Manifestarea
literară internațională „Zilele poeziei la Sarajevo“, Sarajevo (1991); ZONA -
prozatori şi poeţi timişoreni din anii ‘80 și ‘90, Editura Marineasa, Timişoara
(1997); Porumbelul de argilă - Poeţi sîrbi din România, Editura Persona, Bucureşti
(1998); U plavom krugu zvezda - În cercul albastru, o stea, OP, Beograd (1998);
Generaţia ‘80 în proza scurtă, Editura Paralela 45, Pitești (1998); Kosovo, sprska
sveta zemlja – Kosovo, pământ sfânt al sârbilor, Editura Uniunii Sârbilor din

126
România, Timişoara (1999); Anuarul Asociației Culturale Concordia Cenad
(2004, 2006, 2007, 2008); Fourth International anthology on Paradoxism – A
patra antologie despre paradoxism, Editura Almarom, Râmnicu-Vâlcea (2004);
Orfeu îndrăgostit - Antologie a poeziei sârbe de dragoste, Editura Uniunii
Sârbilor din România, Timişoara (2006); Зборник српске књижевности/
Zbornik srpske književnosti – Culegere de texte din literatura sârbă, Editura
Uniunii Sârbilor din România, Timişoara (2006); The Continent of Romania –
Continentul din România - The Romanian Cultural Institute - culture &
civilization, București (2006); Proza.ro – antologie – Editura Paralela 45, Pitești
(2006); Atentat împotriva revoluției române, Asociația Memorialul Revoluției
16-22 Decembrie 1989, Timișoara (2010); Antologia prozei scurte actuale
transilvane - Editura Limes, Cluj-Napoca (2010); Pagini despre Banat, Editura
Marineasa, Timișoara (2011); Ненад Грујић - Антологија српске поезије
(1847-2000) - Бранково коло, Сремски Карловци (2012)/Nenad Grujić -
Antologija srpske poezije (1847-2000) - Brankovo kolo, Sremski Karlovci
(2012), Nenad Grujić - Antologia poeziei sârbe (1847-2000) - Brankovo kolo,
Sremski Karlovci (2012); Славомир Гвозденовић, Миодраг Јакшић – Чувари
Вертограда – Антологија српске југоисточне Европе/Slavomir Gvozdenović,
Miodrag Jakšić – Čuvari Vertograda – Antologija srpske poezije jugoistočne
Evrope – Slavomir Gvozdenović, Miodrag Jakšić – Păzitorii odihnei – Antologie
de poezie sârbă din Europa de Sud-Est, Editura Uniunii Sârbilor din România,
Timișoara, 2012/2013; Doru Sinaci, Emil Arbonie (coordonatori) – Administrație
românească arădeană. Studii și comunicări din Banat – Crișana – 95 de ani de
la Marea Unire (Volumul VII), University Press, Arad, 2013; Prof. dr. Dumitru
Tomoni, prof. Horațiu Suciu (oordonatori) – Restituiri bănățene (II), Editura
Eurostampa Timișoara, 2014.
Colaborări la publicații: „Forum studenţesc“, „Orizont“, „Paradox“,
„Helion“, „Književni Život“, „Radio Timişoara“, „Radio Bucureşti“, „Ştiinţă şi
tehnică“, „Renaşterea bănăţeană“, „Realitatea bănăţeană“, „Banatske novine“,
„Orientări“, „Naša reč“, „Tribuna tineretului“ (Iugoslavia), „Književna reč“
(Iugoslavia), „Stremljenja“ (Iugoslavia), „Observator“ (Germania), „Agenda“,
„Orient Latin“, „Banat“, „Timișoara“, „Mercur“, „Timișoara magazin“, „Ca și
cum“, „Cenăzeanul“, „Feedback“, „Огледало/Oglinda“, „Club T“, „Agenda
zilei“, „agonia.ro“, „literra.eu“, „Sintagme literare“, „Alternanțe“ (Germania).
Referințe în volum: Gheorghe Luchescu - Din galeria personalităţilor
timişene - Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare
Timiş, Timișoara, 1996, p. 22; Aquilina Birăescu, Diana Zărie - Scriitori şi
lingvişti timişoreni (1945-1999)- Dicţionar bibliografic - Editura Marineasa,

127
Timișoara, 1999, p. 20-21; Coordonator: Mihai-Dan Pavelescu - Dicţionar SF,
Editura Nemira, București 1999, p. 29; Биографски лексикон Срби у свету –
Ко је ко 1996/99 - Biographical Lexicon Serbs in the world Who is who 1996-99
- Biografski leksikon Srbi u svetu – Ko je ko 1996/99 – Lexicon biografic Sârbii
în lume – Cine cine-i 1996/99 – Belgrad, Los Angeles, 1999, p. 51; Mariana
Cernicova, Marin Bucă - Mass media din Timişoara postdecembristă - Editura
Augusta Timişoara, 2000, p. 93; Dicţionar bio-bibliografic, vol. I, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2000, p. ; Живко Милин - Лексикон/Živko Milin/Leksikon –
Jivko Milin - Lexicon - Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2004
(în limba sârbă), p. 18-20; Coordonator general: Eugen Simion - Dicţionarul
general al literaturii române (A-B) - Academia Română - Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p. 319-320; Coordonator general: Alexandru Ruja
- Dicţionar al Scriitorilor din Banat - Editura Universităţii de Vest, Timişoara,
2005, p. 66-68; Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România - Editura Uniunii
Sârbilor din România, Timișoara, 2006, p. 213; Paul Eugen Banciu, Aquilina
Zărie – Timișoara literară – Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii
Scriitorilor – Filiala Timișoara – Editura Marineasa Timișoara, 2007, p. 31-33;
Српска породична енциклопедија – Књига 2 – Ап-Ба/Srpska porodična
enciklopedija – Knjiga 2 - Ap-Ba – Enciclopedia sârbă de familie – Cartea 2 –
Ap-Ba – Narodna knjiga, Politika HM, Belgrad, 2006, p. 145; Who is who în
România - Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu
carieră de succes din România – Hübner Who is who, Zug (Elveția), 2007,
p. 100; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș County - Mic atlas al județului Timiș –
Editura Eurostampa Timișoara, 2010, p. 110; Српска енциклопедија, Том И,
Кнјига 1, А-Беобанка/Srpska enciklopedija, Tom I, Knjiga 1, A-Beobanka –
Enciclopedia sârbă, Tomul I, Cartea 1, A-Beobanka – Matica Srpska, Srpska
Akademija Nauka i Umetnosti, Zavod za udžbenike – Novi Sad-Belgrad, 2010,
p. 463-464; Societatea Română de Radiodifuziune - Studioul Regional de Radio
Reșița - Memento - Evenimente și personalități din Banatul istoric - ediție
revizuită, Editura Banatul Montan, 2010, p. 164-165; Dinu Barbu – Mic atlas al
județului Timiș - Ediția a IV-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 108; Dinu
Barbu – Brief guide of Timiș county/Mic atlas al județului Timiș - Ediția a II-a,
Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 110; Cornel Ungureanu – Literatura
Banatului – Istorie, personalități, contexte“, Editura Brumar, Timișoara, 2015,
p. 8, 17, 363, 542, 554, 6134, 616; Crișu Dascălu (coordonator) – „Enciclopedia
Banatului – Literatură“, Editura David Press Print, Timișoara, 2015, p. 62-63.
Referințe în periodice: Mircea Iorgulescu – Existența și procedeele -
„România literară” nr. 29/1989; Iulian Costache - Biografii la post-restant -

128
SLAST din 9 aprilie 1989; Gheorghe Secheşan – Biografii comune - „Orizont”
nr. 9/l989; Mandics Gyorgy - „Szabad Szo” nr. 11/1989; Миомир Тодоров –
Радиографија једног баналног случаја/Miomir Todorov – Radiografija jednog
banalnog slučaja - Miomir Todorov – Radiografia unui caz banal - „Banatske
novine” nr. 6/1989; Lucian Vasile Szabo – Radiografii literare - „Orizont”nr.
52/1988, p. 7; Ioan Holban – Dușan Baiszki: Radiografia unui caz banal -
„Convorbiri literare” nr. 4/1989, p. 9; Adrian Dinu Rachieru – Un autor silențios
- „Paradox” 1989, p. 6; Al. Ţion - Secvențe critice - „Astra” nr. 4/1989; Cedomir
Milenovici - „Književni život” nr. 4/1989); Иво Мунћан – Љубав међу
сенкама/Ivo Munćan – Ljubav među senkama – Ivo Muncian – Dragoste între
umbre – „Naša reč“ nr. 59/1991; Maria Genescu Drumul spre Enad – „România
literară“, XXVII, nr. 9/1994, p. 6-7; Ion Jurca Rovina – Scriitorul Dușan Baiski
în trei ipostaze - „Renaşterea bănăţeană” nr. 1358/1994; Paul Eugen Banciu –
Pariul autorului cu sine - „Orient latin” nr. 3/1994; Octavian Soviany – Ex libris -
„Contemporanul” nr. 41/1994; Драга Мирјанић - Сеобе на румунском
језику/Draga Mirjanić - Seobe na rumunskom jeziku – Draga Mirianici -
Migrațiile în limba sârbă - „Naša reč“ nr. 163/1993, p. 8; Alexandru Moraru -
Un prozator: Dușan Baiski - „Banatul“ nr. 1/1994, p. 10; Иво Мунћан – Књига,
браћо моја, књига/Ivo Munćan - Knjiga, braćo moja, knjiga – Ivo Muncian -
Carte, frații mei, carte – „Naša reč“ nr. 268/1995, p. 2; Daniel Constantin –
Chang Shiang Hua, o lacrimă din Republica Viselor – „Convorbiri literare“,
CXXXV, nr. 10/2001, p. 44; Ildiko Achimescu – Zona Maris: experiment literar
unicat – „Prima oră“ nr. 559/2001, p. 16; D. Constantin – Vuk Drašković și-a
lansat la Timișoara Consulul rus - „Agenda zilei“, X, nr. 281/2005, p. 10;
Laurențiu Nistorescu – În literatură și artă, politica are alte reguli – „Renașterea
bănățeană“ nr. 4825/2005, p. 5; Живко Милин – Драшковићев Руски конзул на
румунском/Živko Milin - Draškovićev Ruski konzul na rumunksom - Jivko Milin
– Consulul rus al lui Drašković, în românește - “Književni život” nr. 1/2006, p.
13; Мирослав Росић – Приче, а у причама људи/Miroslav Rosić - Priče, a u
pričama ljudi – Miroslav Rosici – Povești, iar în povești oameni - „Књижевни
Живот/Književni Život” nr. 2/2006, p. 13; Laurențiu Nistorescu – Cultura începe
unde încetează adaptarea la mediu – „Renașterea bănățeană nr. 4910/11 martie
2006, p. 2; Codrina Diana Tomov – Păsări pătrate pe cerul literaturii bănățene –
„Agenda zilei“, XI, nr. 59/11 martie 2006, p. 9; Codrina Diana Tomov – Pe
continentul România, în țara Banat – „Agenda zilei“, XI, nr. 204/2006, p. 5;
Љубинка Станков Перинац – Четвртасте птице на западном небу/Ljubinka
Stankov Perinac - Četvrtaste ptice na zapadnom nebu – Liubinca Stancov
Perinaţ – Păsări pătrate pe cerul de apus - „Naša reč“ nr. 839/17.03.2006, p.18.

129
 „Curierul de Recaș”, ziar lunar, primul număr la 1 ianuarie 2017, 10
pagini, color, format A-4, tiraj 100 exemplare. Director-fondator: preot Horia
Țâru, redactor-șef: jurist Horiana Țâru, redactori: general (r.) Mircea Chirilă; col
(r.) Ioan Cândea, prof. Vasile Trif. Ziarul are deschidere pentru cei cu veleități

130
literare, paginile cuprinzând articole istorice, monografice, amintiri, relatări de
actualitate, și sigur, multă beletristică. Au semnat până acum: Traian Conciatu,
Ionel Iacob-Bencei, Petru Jichici, ing. Andrei Gorșcovoz, av. Ioan Ionescu, med.
vet. Dănilă Surulescu, Ioan Călușeru, col. (r.) tc. Ioan Floruță, col. (r.) dr. Nicolae
Andronescu, Mariana Strungă, Silvia Hârceagă, Petru Chira.
„Itinerar bănățean: Izvin”, ziar cu apariție lunară, primul număr în 1
ianuarie 2017, format A-4, color, 4 pagini; tiraj: 50 exemplare. S-au tipărit în
paginile ziarului amintiri despre unele evenimente petrecute între hotarele satului,
date monografice și bineînțeles, beletristică. În caseta redacțională: director-
fondator: preot Horia Țâru, redactor-șef: jurist Horiana Țâru, redactori: prof.
univ. dr. Rodica Cinca, Petru Jifcovici, Nicodim Mocanu. Ei au scris despre
reputatul regizor de teatru, Ioan Cojar, din părțile locului; despre Mihai Șora,
astăzi ajuns la venerabila vârstă de 101 ani, care este fiul preotului Meletie Șora,
care a slujit în Izvin sau despre vizita regelui Ferdinand în Banat, Izvinul fiind un
loc de popas, în anul 1924, primirea ce i s-a făcut și programul cultural oferit
înalților oaspeți.

Născut în comuna Recaș, județ Timiș, în 27 septembrie

1947, din părinții Ioan (originar din Baia de Arieș) și Maria, născută Goia, din
Recaș), țărani colectiviști. Este cel mai mare între frați, Aurica și Nelu.
Clasele I–VII le-a absolvit în comuna Recaș, în ciclul I având-o
învățătoare-emerită pe d-na preoteasă Emilia Stoica, soția preotului-doctorand
Simion Stoica, din Recaș, iar în ciclul II avându-l diriginte pe prof. Idriceanu
Constantin; directorul școlii fiind prof. Grecescu Ioan.
Între 1962 – 1966 a urmat liceul în loc. Recaș, director fiind prof.
Petroman Pavel.

131
 Din toamna anului 1964 în comuna Recaș, la inițiativa Sfatului Popular
(primar d-l Ristin) și cu sprijinul C.A.P.-ului (prin președintele Kadar Ianoș), se
reorganizează fanfara comunală, dirijată de Zipp Gheorghe (Ghiuri baci). Astfel,
se deplasează de două ori pe săptămână profesorul de muzică Oxenfeld, care
timp de doi ani învață pe tinerii fanfariști notele muzicale și li se oferă atestatul
Școlii populare de artă din Timișoara. Cu fanfara Horia Țâru a cântat la diferite
ocazii (aniversări onomastice, zile festive, înmormântări, cununii) în Recaș și în
comunele învecinate, Chevereșu Mare, Izvin, Topolovățu Mare, Buziaș sau la
Timișoara (de 1 Mai, 23 August).
În anul 1966 a absolvit Liceul real din comuna Recaș. După obținerea
Diplomei de maturitate, se înscrie la Școala Tehnică Silvică, din Timișoara,
Pădurea Verde, avându-l ca diriginte pe prof. ing. Aurel Vancea, și a absolvit-o
în anul 1968, când este numit subinginer silvic la Ocolul Silvic din orașul
Moldova Nouă, județul Caraș Severin (șeful ocolului fiind d-l Marcovici).
După jumătate de an, prin transfer, ocupă funcția de tehnician silvic la
Institutul de Cercetări Silvice din Timișoara, pe str. M. Kogălniceanu, avându-l
ca inginer șef pe Vucea Mihai.
În anul 1972 se căsătorește cu Rodica Marcu din Izvin, fiica lui Marcu
Dimitrie (izvineanț) și Varvara (din Roșia de Beiuș, Bihor). La 1 martie 1976 se
naște fiica lor, Horiana, absolventă a Facultății de Drept „Iosif Constantin Drăgan”
din Lugoj. Poetă, cu câteva volume de poezii publicate. A fost învățătoare, 4 ani, în
loc. Izvin, consilier juridic la Consiliul municipal al Primăriei Timișoara,
funcționară la Casa de Pensii Timișoara, directoare de grădiniță în Timișoara, iar
actualmente este inspectoare principală la evidența populației din cadrul Primăriei
Timișoara. Este căsătorită și are o fiică, Anisia, elevă la Școala generală nr. 21
„Vicențiu Babeș” din Timișoara, pe str. M. Kogălniceanu.
Pleacă la Sibiu, urmând cursurile la zi ale Institutului Teologic de grad
universitar, absolvindu-l în anul 1977, cu teza de licență „Oameni și locuri în
Sfânta Scriptură”, la catedra de Vechiul Testament; coordonator: păr. prof. dr.
Dumitru Abrudan. La 30 octombrie 1977 este hirotonit, la Catedrala mitropolitană
Timișoara, de către P.S. dr. Timotei Seviciu, episcop-vicar al mitropoliei Banatului,
ca diacon, pe seama Catedralei mitropolitane din Timișoara, și de către I.P.S. dr.
Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, ca preot-duhovnic pe seama parohiei
Izvin, județ Timiș, unde activează până în anul 1993.
Din 1 decembrie 1993 este numit preot-paroh la Biserica din Timișoara-
Mehala, prin concurs.
Din 1 iulie 1996 este transferat la Biserica din Timișoara-Fabric, unde, din
1 septembrie 1996 se va ocupa de obținerea prin concesionare a unui teren pentru

132
construirea unei Biserici din temelie. Locul repartizat de Primăria municipiului
Timișoara, prin contribuția primarului Gheorghe Ciuhandu și a secretarului Ioan
Cojocari (din Șuștra; absolvent și el al Liceului din loc. Recaș), este în
Complexul comercial „Badea Cârțan”, pentru că aici a dormit patriotul Badea
Cârțan două nopți, în drum spre Budapesta și tot aici, în „Piața de Fân”, în 1746,
a fost demolată o Biserică din lemn, iar o Cruce de marmoră, drept mărturie, se
află păstrată la Biserica ortodoxă sârbă „Sf. Gheorghe” din Piața Traian.
După obținerea Autorizației de construcție și a Certificatului de urbanism,
se încep lucrările de construcție, după Proiectul realizat de arhitecții Ioan
Andreescu și Vlad Gaivoronski, a inginerilor Mircea Rozvan și Monica Caraba
(cu partea de rezistență). Filalizarea lucrărilor de interior (introducerea gazului
metan, a curentului electric, a canalizării, a începutului picturii, a înzestrării
lăcașului de cult cu obiecte liturgice, ornate, mobilier, cărți de cult, icoane) și de
exterior, au fost efectuate la 1 martie 2009.
Pentru activitatea meritorie a preotului Horia Țâru, I.P.S. dr. Nicolae
Corneanu, mitropolitul Banatului, îl înzestrează cu gradul de iconom – stavrofor,
la 15 septembrie 2009, în cadrul slujbei Sf. Liturghii, oficiate la Catedrala
mitropolitană, de praznicul Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș.
Este pensionar din 1 noiembrie 2012. Actualmente domiciliază în orașul
Timișoara.
Activează ca percuționist la Ansamblul folcloric de amatori „Sorocul” al
C.A.R.P. Timișoara, dirijat de Ionel Acea și la Ansamblul folcloric de amatori
„Iedera” al Cercului Militar din Timișoara, dirijat de Gheorghe Vlad.
Din septembrie 2013 este președinte al Cenaclului literar „Alexandru
Jebeleanu” al C.A.R.P. Timișoara.
Este membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Timișoara,
președintă fiind prof. Doina Drăgan.
Este membru al Asociației Istoricilor din Banat, filiala Timișoara, unde
președinte este prof. univ. dr. Radu Păiușan.
Este membru al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat, filiala
Timișoara, unde președinte este prof. Ioan Traia.
Este membru al Cenaclului de satiră și umor „Ridendo” din Timișoara,
condus de scriitorul și poetul Ionel Iacob-Bencei, iar de la 1 ianuarie 2018 de sing.
Traian Conciatu (în anul 2019 acest cenaclu își aniversează 50 de ani de exitență).
Primele cărți beletristice i-au fost cumpărate de bunica sa, Goia Elisabeta
(bunică maternă; bucătăreasă la C.A.P și apoi la G.A.S. Recaș); așa a intrat în
atmosfera mirifică a scrierilor preotului greco-catolic (unit) Ion Agârbiceanu,
prin volumele „Din munți și din câmpii” sau „File din cartea naturii”, sau,

133
Constantin Nonea, „Copii, babe și moșnegi”, urmând poeziile lui Petre Dulfu,
Mihai Eminescu și de ce nu, Mihai Beniuc, Alexandru Andrițoiu.
Literar a debutat cu o epigramă în ziarul timișorean „Drapelul roșu”, în
anul 1968, apoi în 1984 cu o altă epigramă, în același ziar.
Cu poezii a debutat în anul 1972, în revista „Tribuna” din Cluj, apoi în
revista „Familia” din Oradea. Până în decembrie 1989 a mai publicat poezii în
revista „Amfiteatru” din București și în revista „Orizont” din Timișoara. Paralel,
a frecventat săptămânal, vinerea, la ora 17, Cenaclul literar al revistei „Orizont”,
moderator fiind prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, pe atunci secretar al Asociației
Scriitorilor, filiala Timișoara.
După 1990 a fost invitat la televiziunea locală sau la radio Timișoara, la
unele emisiuni culturale sau religioase.
A publicat în revistele „Mitropolia Banatului”, „Altarul Banatului”,
„Învierea”, „Jurnalul de Timiș”, „Renașterea bănățeană”, „Timișoara”,
„Agenda”, „Agenda zilei”, „Vest matinal”, „Coloana infinitului”, „Clio”,
„Agricultura Banatului”, „Vrerea”, „Nădejdea noastră”, „Culorile amurgului”
(unde este redactor-șef ), „Reporter plus”, „Timisiensis”, „Timpolis”.
Volume de poezii: „Luntrea cu miri”, „Filocalia privirii”, „Portretul
somnului”, „La malul lumii”, „Ninsori în nirvane”, precum și volumele de eseuri
religioase: „Trilogia Vieții”, „Lumina din Cuvânt”, „Epistolă deschisă”,
„Desăvârșirea creștină”, „Doamne, rămâi cu noi!”, „Liturghia Adevărului”,
„Liturghia Cuvân-tului”, „Liturghia Vieții”, „Liturghia Iubirii”, „Fulgere
adiacente” (haiku-uri), „Fuga pe verticală” și „Căderea în sus” (satiră și umor),
„Cuvinte cu greutate” ( dueluri epigramatice ).
A scris „Monografia ansamblului folcloric de amatori (Sorocul) al
C.A.R.P. Timișoara”, 286 pagini.
A scris „Panorama poeziei românești: 1970 – 2005” (critică literară), în 5
volume: I – 611 pagini; II – 660 pagini; III – 606 pagini; IV – 610 pagini; V – 617
pagini.
A scris „Istoria Banatului de la origini până în prezent” în 12 volume,
fiecare volum depășind cu mult 400 de pagini.
Este director fondator al revistei „Lumina divină”, primul număr apărând
la 15 august 1999, apărând lunar până astăzi, format A-5, 115 pagini, într-un tiraj
de 50 exemplare. La început pentru cititorii din cartierul Fabric al Timișorii, apoi
și pentru cei din Recaș și Izvin, unii din aceștia din urmă fiind prinși și în caseta
redacțională.

134
 "În fiecare parohie există un om care este al tuturora, pentru că e părintele
sufletesc al tuturor, care este chemat ca martor, ca sfătuitor ori ca reprezentant în
toate actele cele mai solemne ale vieţii, care ia pe om de la sânul mamei şi nu-l lasă
decât în mormânt, care hinecuvintează ori sfinţeşte legănul, nunta, patul morţii şi
sicriul, un om pe care copilaşii se obişnuiesc a-l iubi, a-l venera şi a se teme fiecare
de el. pe care necunoscuţii îl numesc părinte, la picioarele căruia creştinii merg a
depune mărturiile lor. cele mai intime, un om care, prin starea sa, este mângâietorul
tuturor nenorocirilor sufletului şi ale trupului, acest om e PREOTUL."
Alphonse de LAMARTTNE
În urmă cu un an, la o discuţie prietenească, am făcut propunerea de a
promova activitatea bisericii, dar şi de a face cunoscute gânduri şi personalităţi
din zona Bocşei. După câteva analize şi consideraţii din partea credincioşilor
debine, am purces a scoate o foaie parohială, care, cu ani în urmă, a fost activă în
această zonă şi care a fost condusă de o mare personalitate a Banatului. Am reuşit
să iniţiem un grup redacţional, cu ajutorul căruia am început a publica ediţia nouă
a acestui ziar. Am cunoscut un tânăr ce cunoaşte tainele calculatorului şi ale
internetului. un domn care are o arhivă personal cu date despre foarte multe
personalităţi bănăţene, o doamnă professor care iubeşte din tot sufletul limba
română un domn profesor pasionat de tradiţie şi promovare a valorilor româneşti,
o tânără elevă care, cu drag, îşi dedică timpul proiectelor prin care se dezvoltă
personal, într-un cuvânt spus: un grup redacţional dedicat ideii noastre apărute
acum un an.
Cu mulţumiri, la un an de redacţie, doamnei Carla Cioca, domnişoarei _
Sibylle Jaba, domnilor Tibi Popovici, Mircea Gruia si Florian Bosilcov.
Pr. Ciprian Costiş

135
 Aşa cum oricecenaclu aspiră .a o revisă, aşa s-a întâmplat şi în cazul
cenaclului Aurei Novac”: acesta şi-a înfiinţat în august 2002 o publicaţie lunară
de cultură numită “Valea Bârzavei - din iunie 2005 cu ISSN 1584-6180 .
Această publicție lunară de cultură se datorează unor oameni minunați: Ion
Albu, Tiberiu Popovici, Dimitrie Acea și Iosif Cireșan-Loga, toți făcând parte din
cenaclulliterar ”Aurel Novac” din Bocșa.
Revista este redactată de Biblioteca Orăşenească “Tata O a n c e a” din
Bocşa, iar coordonator este Tiberiu Popovici, cunoscut animator cultura, creator
de poezie şi epigrame (în grai şi nu numai, cercetător ai istoriei culturale
bănăţene.
Deşi apariţia unei astfel de publicaţii presupune muncă şi un oarecare
interes deosebit, dar şi posibilităţi financiare, totuşi, cu mult suflet din partea
membrilor cenaclului şi cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bocşa această
aspiraţie este realizabilă
“Valea Bărzavei” apare lunar în format A4, 10 pagini (de obicei), color, în
aproximativ 50 de exemplare. Are drept scop perpetuarea scrisului în grai
bănăţean, evocarea personalităţilor locale şi zonale, evocarea unor pagini de
istorie a Banatului, păstrarea şi valorificarea tradiţiilor, promovarea tinerilor
iubitori de poezie, artă, cultură în general şi în special a celor iubitori de grai
bănăţean.
Membrii cenaclului - 30 la număr-se întrunesc lunar la sediul bibliotecii
bocşene în şedinţe de lucru; îşi stabilesc diferite teme pe care le dezbat, poartă
discuţii pe marginea activităţii literare a fiecăruia dintre ei, uneori au ca invitaţi
de onoare “specialişti” şi atunci se încing adevărate lecţii de teorie literară, dar
fiecare astfel de întâlnire se încheie cu recitări de poezii şi prezentări de noi
creaţii literare.

136
 Iată, la Bocşa, grai şi suflet deopotrivă. Şi nu oriunde, ci într-o bibliotecă.
Acolo unde cartea e la loc de cinste., unde cultura se zbate să atragă atenţia
fiecăruia dintre noi, iar frumosul stă la pândă dezmierdându-ne adesea.
Dulcele grai bănăţean încununat de mult suflet alcătuiesc la Bocşa un
cenaclu literar numit “Aurel Novacf, rodind un fruct încă necopt, care dă în pârg,
numit sugestiv“ Valea Bârzavei.

Născut în 27.08.1955 în Reșița

 Școala primară și liceul la Bocșa
 Tehnician la CM Bocșa
 Căsătorit, 2 copii
 Pensionar
Activitate literară
 Debut în revista Săptămâna (București) în 1974
 Colaborator la numeroase ziare și reviste din Banat și Serbia
 Prezent în antologiile:
o Grai și suflet – antologia cenaclului Aurel Novac, ed. Timpul,
Reșița 2002
o Antologie de poezie în grai, ed. Marineasa, Timișoara 2003
o Poezie în grai bănățean (I), ed. Orizonturi Universitare, Timișoara
2009
o Nesfârșit de plaiuri, ed. Corvin, Deva 2009
o Constelația satelor, ed. Corvin, Deva 2014

137
 o Dicționar – creatorii în grai bănățean, condeierii plugari din
Banat, personalități care scriu despre graiul bănățean, ed. Dacia
Europa Nova, Lugoj 2003
o Almanah – izvor de frumuseți – almanah de literatură română în
grai bănățean, ed. Banatului Montan, Reșița 2007
o Cărășeni de neuitat, partea a XIII-a, ed. Eurostampa, Timișoara
2011
 Co-autor la lucrările:
o Șie ne fașiem oameni buni?, ed. Marineasa 2003
o Oameni și locuri din Bocșa, ed. Tim, Reșița 2005
o Din pulberea vremii (oameni și locuri din Bocșa), ed. Tim,
Reșița 2008
 A alcătuit și îngrijit volumul:Iosif Cireșan-Loga – o viață de
condeier țăran, ed. Marineasa, Timișoara
A făcut parte din cenaclurile Paul Târbățiu (condus de prof. dr. Călin
Chincea) și Aurel Novac din Bocșa.
A coordonat revista cenaclului Aurel Novac – Valea Bârzavei, și a fost
redactor la revista bisericii ortodoxe din Bocșa Montană, Drum Nou (2015 -
2017).
Are în manuscris volumul Un apostol al literei – învățătorul confesional
Miron Popovici (1884 - 1956).
Deține numeroase premii și diplome obținute la festivaluri și concursuri
din Banat și Serbia.
Este membru fondator al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean.Membru
de onoare al Societății Literar-Artistice Tibiscus din Uzdin, Serbia.Membru de
onoare al Asociației Naționale Cultul Eroilor, filiala Timiș. Membru al Asociației
Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

138
 Revista “Familia” a fost fondată în
anul 1910 la Romanpetre la 15 Martie 1910
(Romanpetre a fost denumirea veche a
localităţii). Se enumeră printre cele mai vechi
reviste apărute la românii din Voivodina.
Primul număr al revistei “Familia” a
apărut în luna Martie şi era tipărit la
tipografia “Progresul” din Oraviţa, România.
Redacţia şi Administraţia revistei îşi va avea
sediul în Petrovasâla (respectiv Romanpetre,
cum este specificat pe prima pagină). Funcţia
de redactor responsabil a îndeplinit-o Dorin
(nu este numele întreg şi probabil este
pseudonimul redactorului), iar proprietar şi
editor era Ioan Ţinţariu.
Au apărut patru numere (atâtea s-au descoperit până în ziua de astăzi) şi
anume: nr. 1 din 15 Martie, nr. 2 din 15 Aprilie, nr, 3 din 15 Mai şi nr. 4 din 15
Iunie, toate apărute în anul 1910. Numărul 1 apare pe 16 pagini, iar celelalte
numere apar pe 8 pagini. Formatul revistei este A5 , adică un format A4 îndoit în
două părţi. Tiparul a fost executat alb-negru. De pe frontispiciul revistelor găsim
că “Familia” este revistă de literatură, instruire, petrecere şi umor, apare odată pe
lună. În general scrierile din revistă nu sunt semnate ceea ce denotă faptul că-i
aparţin redactorului Dorin. Un număr mic de articole sunt semnate de autorii lor.
Un articol semnat de Alexandru Ţinţariu ne întăreşte convingerea că naşul literar

139
al acestei publicaţii este tocmai acelaşi Alexandru Ţinţariu, colaborator la revista
“Familia” lui Iosif Vulcan, întemeiată la Budapesta în anul 1865. Faptul că
scriitorul petrovicean Alexandru Ţinţariu a colaborat la revista “Familia” a lui
Iosif Vulcan înainte de a fi fondată Familia din Petrovasâla în anul 1910, ne
întăreşte convingerea să fi fost şi redactorul ei. Şi cum scrie Traian Galetaru în
“Familia” din Petrovasâla la 10 ani de apariţie a revistei: şi iată, străvechea
familie a născut “pui viguroşi: încă unul în oraşul de pe Crişul Repede şi altul
tocmai printre românii din Banatul sârbesc… căci după părerea mea, revista
“Familia” a petrovicenilor urmează în linii generale programul naţional-cultural
al primului întemeietor din imperiu, revista petrovicenilor este cu adevărat o
surioară mai mică a revistei “Familia” lui Iosif Vulcan.
Notă: Horia Barbeş din Arizona a adus colecţia revistei “Familia” din
Oradea Mare, anul 1906 surioarei “Familia” din Petrovasâla, Traian Căta,
Familia, Petrovasâla-Vladimirovaţ, oct-dec. 2006, nr. 7-8 (68-69) p. 2.
Reeditarea revistei FAMILIA. Revista “Familia” a reapărut în luna aprilie
1994 la Petrovasâla, la marea sărbătoare creştinească a Învierii Domnului. A
apărut în anul care a fost declarat de O.N.U. – Anul internaţional al familiei.
Ideea reeditării revistei a venit din partea lui Traian Trifu Căta care va
deveni şi redactorul ei. Poposind la Iaşi, România în vara anului 1993, unde T.
Căta a condus un grup mare de elevi din Banat la o tabără internaţională. A văzut
acolo importanţa publicaţiilor întru cunoaşterea semenilor noştri. I s-a indus în
minte editarea şi tipărirea unei reviste.
La reîntoarcerea acasă împreună cu pr. Konstantin Suru înregistrează
revista sub egida bisericii dat fiindcă încercările de a o înregistra de o altă
societate românească din sat n-a reuşit pentru că intelectualilor români le-a fost
frică să apară revista numai în limba română nu şi în limba sârbă, adică bilingv.
Pe data de 11.02.1994 s-a înaintat o cerere către Ministerul de Cultură şi
Informaţii din Belgrad unde s-a specificat denumirea revistei, dinamica
apariţiei, scopul revistei, tipografia şi numele şi prenumele redactorului Căta
Trifu. După o săptămână telefonic s-a confirmat aprobarea tipăririi a revistei
“Familia”. Publicaţia este înscrisă sub numărul de registru 1569 de la 1.03.1994.
De la domnul judecător Gheorghe Şorgean, cărturar şi bibliofil din
Petrovasâla T. Căta şi pr. K. Suru primesc şi un exemplar al revistei “Familia”
din anul 1910, Nr. 2 din 15 aprilie. Pe frontispiciul revistei (serie nouă) se
atribuie simbolurile satului şi anume fântâna şi Pogorârea Sfântului Duh –
hramul satului.
S-a format redacţia: Traian Trifu Căta – redactor şef şi responsabil, prof.,
Tiberiu Măran – lector, Pr. Konstantin Suru şi prof. Ion Stefan.

140
 Manuscrisele primului număr al revistei “Familia” au fost duse la
tipografia S.C. “TIM-PRESS” S.A. Bd. Revoluţiei 1989 nr. 8 Timişoara unde se
va tipări până-n finele anului 1997. În anii 1998-1999 “Familia” s-a tipărit la
tipografia S.C. WEST TIPO INTERNATIONAL S.A. Timişoara. Revista încă
de la primul număr din anul 1994 cutreieră spaţiile Terrei în numeroase colţuri a
lumii unde trăiesc petrovicenii. Spontan intră-n mozaicul şi peisajul presei din
lume în sistemul internaţional de informare. Cum am reeditat revista “Familia”?
Traian Trifu Căta, “Familia”, Petrovasâla-Vladimirovaţ, ianuarie-martie 2010
nr.1-2 (94-95), p.2-3.
Pe data de 28 februarie 1997 „Familia” obţine şi al său număr ISSN şi
anume YU ISSN 1450-5002. În anul 1996 revista a fost înregistrată la instittuul
bibliografic informativ iugoslav – Yubin din Belgrad. În felul acesta, revista a
fost pusă în circuitul de informare din ţară. În anul 1998 la 14 februarie, redacţia
are şi sigiliul revistei „Familia” scris bilingv (l. româna şi l. sârbă). Aşadar revista
se adresează cu dragoste petrovicenilor de pe glob, dar şi celor de acasă. Devine
unica legătură cu vatra strămoşească. Pentru emigranţii petroviceni „Familia”
este „Rândunica ce aduce veşti de-acasă”, aşa cum a văzut-o Vlad Bejan din Iaşi.
De la primele numere revista a fost susţinută financiar de către petrovicenii şi
cititorii din Canada. S.U.A. Europa şi Australia. Pe parcursul anilor „Familia” s-a
difuzat în 20 de ţări şi anume: Austria, Austalia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia,
Costa Rica, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova,
Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria. Revistele „Familia”
se depozitează în bibliotecile şi arhivele din România, Serbia şi Viena (Austria).
Adresa generică în formă electronică pentru revista „Familia” este:
www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/familia.
„Familia” mesageră mondială a petrovicenilor şi românilor de pretutindeni.
Traian Căta, „Familia”, Petrovasâla-Vladimirovaţ, aprilie-mai 2010, nr. 3-4 (96-
97), p.1-2-3.
Tot la redacţia revistei „Familia” începâd cu anul 1994 s-au publicat ani în
şir cunoscutele calendare de perete, color şi luxoase îndrăgite de cititorii revistei,
apoi numeroase ilustrate jubiliare, hărţi cu Petrovasâla, diplome, pliante,
iecusoane,...
Sub îngrijirea redacţiei în frunte cu redactorul ei, s-au tipărit cinci cărţi şi
anume. Volumul de poezii „Ca să-ţi aduci aminte” de Aurelia Penţa Mândrea din
Petrovasâla, anul 2000 şi încă patru volume semnate de Roman Sfera din
Alibunar.
Din anul 1994 şi până în anul 1999 revista „Familia” s-a tipărit alb negru
la tiraj de 1500 exemplare, începând cu anul 2000 până în prezent „Familia”

141
apare pe hârtie cretată color şi tirajul este de 1200 exemplare. Apare de 4 ori pe
an şi se tipăreşte la tipografia S.C. U.R.C. „XEDOS” S.R.L. Timişoara, România,
str. Titus Mureşan nr. 8. Apare pe 8,12 şi 16 pagini. Formatul revistei este A3.
Printre membrii redacţiei găsim petroviceni din Petrovasâla, Canada, S.U.A.,
Europa şi Australia.
Tipografiile, tirajul, numărul de pagini ale revistelor „Familia” şi scrisori
publicate în perioada 1994-2010 T.T. Căta, p.2, iunie-septembrie 2010, Nr. 5-6
(98-99).

Fiecare om îşi are destinul sau în viaţă.Destinul Dl.Traian Trifu

Căta,inginer, profesor, redactor – este lupta pentru păstrarea identităţii şi culturii
române de pe meleagurile Banatului sârbesc.
Născut la 30 mai 1958 la Vladimirovaţ – Petrovasâla. Termină Şcoala
Elementară în localitatea natală, liceul tehnic la Panciova,apoi colegiul tehnic la
6 februarie 1981 ca cel mai bun student din generaţiile de studenţi.Facultatea de
Mecanică o termină la Belgrad la 11 septembrie 1989.Tot în acelaşi an a fost
propus pentru Premiul Camerei Economice a oraşului Belgrad în anul 1989.Pe
parcursul studiilor se afirmă drept cel mai bun cunoscător şi mânuitor în tehnicile
geometriei descriptive. Se alătură profesorilor la pregătirea unei cărţi de culegeri
şi exerciţii ’’Zbirka rešenih ispitnih zadataka iz nacrtne geometrije’’Beograd

142
1979.Se include alături de profesori universitari la munca unui manual din
termodinamică şi termotehnică menit liceului tehnic, anul 1990.Prezintă lucrări
ştiinţifice din domeniul scurgerii fluidelor (Efectul Vortex) la Casa Inginerilor
din Belgrad .
Lucrează pe post de inginer,apoi în anul 1993 în satul natal unde activează
ca profesor de matematică,iar din anul 2001 şi ca prof . de fizică.
În anul 1994 reeditează revista FAMILIA din Petrovasâla şi este totodată
redactorul acestei mesagere mondiale.Colaborează cu numeroase redacţii şi
publicaţii din România ,Serbia,R.Moldova, Ucraina, Ungaria,...
Din anul 1995 este membru în redacţiile revistelor: ’’Cuvântul românesc’’
al Comunităţii Românilor din Iugoslavia şi ’’Cuvântul românesc torăcean’’,
Torăc.Pe lângă aceasta deoprotivă colaborează la saptămânalul ’’Libertatea’’ din
Panciova, la ’’Tibiscus’’ din Uzdin, ’’Tradiţia’’ –revistă de etnografie şi folclor,
Novi Sad. Publică lucrări în Almanahul ’’Libertatea’’. Actele simpozionului
’’Banatul iugoslav, trecut istoric şi cultural’’, editată de Societatea (Fundaţia)
Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina.
Colaborează şi scrie articole despre Petrovasâla şi petroviceni în
Almanahul tututor românilor ’’Apă vie’’,care apare la Timişoara.Este membru în
redacţiile revistelor: ’’Familia română’’, apărută la Oradea, actualmente la Baia
Mare,’’Floare de latinitate’’- revistă de cultură şi spiritualitate românească
editată de C.M.N.R din Serbia ,-Novi Sad ,’’Glasul cerbiciei’’ –revistă de cultură
şi istorie a românilor din Serbia – Vârşeţ.
Colaborează şi publică în revistele: ’’Suflet nou’’ din Comloşu Mare,
’’Revista română’’, editor Astra -Iaşi, Curierul ’’Ginta Latină’’ publicaţie a
Fundaţiei ’’Ginta Latină’’ – Iaşi, ’’Concordia’’ din Cernăuţi,- Ucraina,’’Viaţa de
pretutindeni’’, Revista de cultură istorie şi perfomanţă a românilor de
pretutindeni şi a prietenilor lor, Arad.
Publică în volumul ’’Simpozion’’, comunicări la simpozioanele ale
cercetătorilor români din Ungaria,Giula şi lung este şirul de publicaţii unde
colaborează T.T.Căta.În luna martie 1998 a fost primit în rândurile ziariştilor
profesionişti din Iugoslavia.Din 12 februarie 2011 la Giarmata Vii, România este
ales de vice preşedinte al publiciştiilor presei rurale din Banatul istoric. Cu ocazia
bicentenarului întemeierii localităţii Petrovasâla în anul 2008 înfiinţează şi prima
editură din Petrovasâla ’’Traian Căta’’ la care s-au tipărit următoarele volume în
acelaşi an 2008: Monografia comunei Roman –Petre Petrovosello 1808-1908 de
Nicolae Penţia (ediţia a III-a),’’Petrovasâla – Întoarcere la începuturi’’ de Ioan
Traia şi Traian Trifu Căta.Tot la editura ’’Traian Căta’’în anul 2010 a apărut
volumul ’’Cunoştinţa binelui şi răului,Înţelepciuni’ de Gheorghe Şorgean. Ajută

143
la editarea şi altor volume de cărţi ale unor scriitori din Banat. Pe orice plan
înregistrează evenimente, cercetează bibliotecile şi arhivele din România unde
mai poate găsi câte ceva despre petrovicenii săi. Se implică în toate manifestările
din sat, precum simpozioane de istorie, festivalul de folclor şi muzică
românească, festivalul copiilor ,...
Este organizatorul principal împreună cu redacţia Familia la primirea
oaspeţilor Ansamblului Folcloric ’’Izvoraşul’’ din Minnesota, 3 august 1998. În
casa lui poposesc distinse personalităţi din viaţa culturală şi ştiinţifică din
România, R.Moldova şi din ţară.
În perioada anilor 1993-2000 conduce zeci şi sute,tineri,studenţi şi
intelectuali la tabere internaţionale în Moldova, România.Inginerul Căta este
membru al Asociaţiei Generale a Inginerilor din Bucureşti, România (AGIR), şi
fost membru în Consiliul Comunităţii Românilor din Iugoslavia. Participă la
cursuri de limba română, cursuri de vară de istorie, congrese, simpozioane,
sesiuni ştiinţifice în România,Ungaria şi în ţară.
Ca redactor al revistei FAMILIA,T. Căta organizează Zilele revistei
Familia (21-22 august 2008) şi simpozionul ştiinţific organizat în cadrul
manifestării ’’Zilele revistei Familia -15 ani de prietenie’’, ’’Vatră petroviceană
şi spirirualitate românească în spaţiul Banatului’’.
Domnul Căta generos şi altruist cu multă dăruire se implică în jurnalistică
şi mărturiseşte că nu a ales meseria de jurnalist ci ea l-a ales pe el.

144
 Foaia Codrenilor - Pagini de cultură, tradiţie şi spiritualitate - este
primul ziar editat de parohiile Sălciţa, Iablanca şi Mesici. Este supliment al
ziarului ,,Tibiscus" din Uzdin şi periodic afiliat al Asociaţiei Publiciştilor Presei
Rurale din Banat. Ziarul a primit acest nume datorită faptului că localităţile
amintite sunt numite satele de la codru. Subtitlul semnifică sferele tematice ale
publicaţiei.
Imaginea simbol a ziarului reprezintă reproducerile icoanelor: Sfântul
Mare Mucenic Gheorghe, Pogorârea Duhului Sfânt şi Împăraţii Constantin şi
Elena, de fapt hramurile bisericilor Sălciţa, Iablanca şi Mesici.
Primul număr al ziarului Foaia Codrenilor a văzut lumina tiparului în ziua
de 1 mai 2016, de Sărbătoarea Învierii Domnului. Foaia Codrenilor apare de trei
ori pe an, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, a praznicului Adormirea Maicii
Domnului şi Sărbătorii Naşterii Domnului. Până în prezent au apărut 7 numere,
primele 5 cu binecuvântarea Preasfinţitului Daniil, până nu demult Episcop al
Daciei Felix, iar ultimile două numere au apărut cu binecuvântarea Preasfinţitului
Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria şi Locţiitorul
Episcopiei Daciei Felix.

145
 Fiecare număr al ziarului se deschide cu cuvântul arhiereului, scrisoare
pastorală de Sfintele Paşti, de Crăciun şi de sărbătoarea Adormirii Maicii
Domnului. Articolele şi imaginile care urmează în urma lor sunt inspirate din
celelalte domenii menţionate în subtitlu. Voi expune în mod sumar cuprinsul
celor 7 foi.
În primul număr a fost publicată Circulara nr. 6, din 1866, a Preasfinţitului
Episcop Ioan Popasu, trimisă protopopilor din cuprinsul Eparhiei Caransebeşului,
pentru sprijini material construirea unei capele în satul Mesici. Localitatea Mesici
a fost unicul sat românesc care nu avea biserică, în urma despărţirii ierarhice.
Următorul articol, însoţit de imagini, este dedicat bisericii nou construite la
Mesici, după un secol şi jumătate de la scrierea circularei menţionate mai sus.
Paginile de cultură şi tradiţie sunt dedicate textelor care ,,vorbesc" despre
atestarea documentară a satului Iablanca, semnate de Gheorghe Novac, despre
activitatea învăţătorului contractual Ioan Băltăteanu şi a unor ţărani cărturari,
Stefan şi Ioan Putnic din Mesici. Ultima secvenţă a ziarului cuprinde fotografiile
unor codreni, îmbrăcaţi în port popular.
În număr 2 al ziarului s-a publicat un articol despre Sinodul Panortodox
din Creta (iunie 2016) semnat de Peasfinţitul Daniil. Articolul Învăţături şi
rugăciuni de la Sfântul Ardealului deschide seria de texte despre personalitatea
Părintelui Arsenie Boca, care vor fi prezente în următoarele numere, cu excepţia
ultimului număr.
Din cuprinsul aceluiaşi număr, cititorii au aflat despre înfiinţarea parohiei
Iablanca şi unele date biografice despre preoţii care au slujit în această biserică.
Semnează Gheorghe Novac. Aceste date sunt urmate de un medalion biografic
dedicat poetului ţăran Aurel Păsulă, din Mesici, apoi sunt prezentate unele
însemne ale locului, precum: Crucea Coriştilor şi Ruga Albă, aflate între
localităţile Sălciţa şi Iablanca.
A treia Foaie a Codrenilor, apărută de Sărbătoarea Naşterii Domnului,
conţine, pe lângă Pastorală, articolele din seria textelor dedicate Părintelui
Arsenie Boca: medalionul biobliografic al poetului Mihai Condali din Iablanca,
un interviu cu pictorul Damian Corbuţ, originar din Sălciţa şi articolul semnat de
Teodor Groza Delacodru referitor la toponimele meleagurilor mesicene.
Configuraţia structurală a următoarelor numere s-a menţinut, astfel că în
nr. 4 al ziarului au fost publicate: Pastorala, texte referitoare la Săptămâna
patimilor, personalitatea Părintelui Arsenie Boca (text semnat de monahia Maria
Suciu), portretul scriitorului Ioan Bălan şi date despre clopotele bisericii din
Sălciţa. Grupajul de imagini central readuce în atenţie momente de la sfinţirea

146
crucii şi a locului în care s-a ridicat Biseria din Mesici, cu ocazia împlinirii a unui
deceniu de la acest moment istoric.
Cea de-a cincea Foaie a Codrenilor a debutat cu articolul: Românii din
Serbia au un nou episcop dedicat personalităţii Preasfinţitului Siluan, Episcopul
Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria şi Locţiitorul Episcopiei Daciei Felix.
În acelaşi loc, Preasfinţitul Episcop Daniil semnează articolul Mănăstirea
de pe Corabie, urmat de Minunile Părintelui Arsenie Boca.
Din cuprinsul aceluiaşi număr menţionăm şi artocolele: Sinteze la un secol şi
jumătatea de la trecerea la cele veşnice a primului protopop român al Vârşeţului -
Nicolae Tincu Velea, Un bănăţean la Viena, despre tânărul Geogel Popa, originar
din Sălciţa, dirijorul Corului BOR din Viena, portretul scriitorului Simion Drăguţa.
Imaginile (color) sunt grupate în două părţi, cele care reprezintă Aniversarea
jubileului de 10 ani de la sfinţirea bisericii din Mesici şi binecuvântarea holdelor,
oficiată de doi IPS Ioan, Mitropolitul Banatului şi PS Daniil.
Foaia Codrenilor nr. 6 a apărut cu ocazia Sărbătorii Naşterii Domnului şi
conţine: Scrisoarea Pastorală, textul intitulat Sfântul Ioan Botezătorul, portretul
teologului Paul Krizner din Arad, Corindatul cu banda (Florica Rantea Cândea,
Arad), Gheorghe Putnic -Bumbu medalion biografic, un text despre plantele
medicinale din jurul Mesiciului şi poezia în grai bănăţean ,,Dân poveşcile lu
moşu". Imaginile reproduc momentul vizitei Preasfinţitului Siluan la Mesici şi
Iablanca, precum şi unele aspecte din culturale.
Ultimul număr a apărut anul acesta cu ocazia Învierii Domnului. Are
structură similară cu restul ediţiilor: Scrisoare Pastorală, Săptămâna patimilor,
Sfaturile Părintelui Arsenie Boca, Ignatie Vuia, Crucile de răspântia drumurilor,
Interviu cu scriitorul Cornel Mata (1940-2012) (reeditare) şi Un preot ortodox
român în Elveţia.
Grupajul de imagini, aşezat în centrul publicaţiei prezintă lucrările de
construcţie a bisericii din Mesici.

, preot paroh, s-a născut

pe data 13 martie 1961 în localitatea
Voivodinţi, Serbia. A absolvit primele patru
clase primare în satul natal şi ciclul gimnazial
la Şcoala ,,Coriolan Doban" din Coştei. Între
anii 1975-1980 a studiat la Seminarul
Teologic din Caransebeş, iar în anul 2002 a
absolvit Facultatea de Litere, Filosofie şi
Istorie din Timişoara - profil teologie ortodoxă
pastorală.
147
 În ziua de 23 aprilie a fost hirotonit întru diacon, în 24 aprilie, în acelaşi
an, întru preot pentru parohia Iablanca, cu filiile Sălciţa şi Mesici, pe care le
administrează şi în prezent. În anul 2000, a fost distins de Preasfinţitul Laurenţiu
Streza, Episcop al Caransebeşului şi locţiitor al Episcopiei de Vârşeţ cu ,,Brâul
roşu", iar în anul 2002 a fost ridicat la rangul de iconom stavrofor, de către
Preasfinţitul Daniil Episcopul Daciei Felix, de la Vârşeţ. Pentru merite deosebite,
statornicie şi fidelitate faţă de biserica ortodoxă română, dar mai ales pentru
efortul depus la ridicarea, din temelie, a Bisericii Ortodoxe Române, cu hramul
,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", din Mesici, în data de 28 mai 2017 a fost
distins cu titlul de protopop onorific, de către Preasfinţitul Daniil Episcopul
Daciei Felix.
Pe lângă activitatea pastorală, preotul Cornel Juică este angajat ca profesor
de religie la Şcoala Generală ,,Olga Petrov Radišić", secţiile din localităţile
Iablanca, Sălciţa şi Mesici. În perioada anilor 2002-2007, a ţinut cursuri de
religie la clasele I-IV, cu predare în limba română, ale Şcoalii Generale ,,Olga
Petrov Radišić" din Vârşeţ, precum şi la Liceul ,,Borislav Petrov-Braca"- Vârşeţ,
Secţia în limba română.
În anul 2014 a înfiinţat biblioteca parohială din Mesici, care deţine un
număr de 5600 de volume din diverse domenii. Fondul de carte a fost asigurat
prin donaţiile oferite de Biserica Ortodoxă Română ,,Sfinţii Apostoli Petru şi
Pavel" din Reşiţa, Editura Libertatea din Panciova şi Institutul Cultural al
Românilor din Voivodina.
Din anul 2016 este redactorul publicaţiei Foaia codrenilor. Pagini de
tradiţie, cultură şi spiritualitate. Este, de asemenea, coautor al manualelor de
religie pentru clasele primare III-IV, cu predare în limba română.
Mai colaborează cu articole din viaţa bisericii în paginile unor publicaţii
care apar în Serbia şi România, precum: Semănătorul, în prezent Străjerul,
periodic editat de parohia Straja, Săptămânalul Libertatea din Panciova, Foaia
Decezană din Caransebeş, Învierea şi Lumina de Duminică din Timişoara, Vorba
noastră din Turnu Severin şi Foaia şanoviţană.
A participat, cu comunicări, la simpozioanele internaţionale Banat, istorie
şi multiculturalitate şi Europa, centru şi margine, organizat de Universitatea
,,Vasile Goldiş" din Arad.

148
 „Foaia Săcălazului. Foaie independentă de interes local". Primul număr a
apărut în 1 octombrie 1995 în format A4, o singură foaie scrisă pe ambele părţi,
deci 2 pagini. Fondatori: Ştefan Tomoiaga, Lucian Ronkov, Mihai Cercega,
Simona Popovici şi Rita Birău. Tehnoredactare Valentina Ştef. Redactor şef
Ştefan Tomoiagă. Apariţia: lunară doar doi ani, 1995 1997; trimestrială cu 4
pagini A4 în perioada 1998 2005. începând din ianuarie 2006 publicaţia este
preluată şi finanţată de primăria Săcălaz. Dacă până atunci apărea într-un tiraj de
150 - 200 exemplare, începând cu 2006 publicaţia apare într-un tiraj de 500 de
exemplare, 6 pagini A4, hârtie lucioasă, la fiecare sfârşit de lună. Grafica o
concepe colectivul de redacţie cu sprijinul Trustului Magazin, care la rându-i o
tipăreşte la Editura Artpress Timişoara.
Conducerea Foii Săcălazului: Director onorific: primarul comunei Săcălaz,
llie Todaşcă; redactor şef: Ştefan Tomoiaga; secretar de redacţie şi redactor:
Ghiţă Blejuşcă.
Conţinutul: istorie, literatură, sport, ştiri de interes public, anunţuri,
aniversări, interviuri, religie, divertisment etc.
„Opinia". Publicaţia Primăriei şi Consiliului Local Săcălaz, ctitorul ei
fiind cunoscutul scriitor şi publicist Dumitru Oprişor. Data primei apariţii: aprilie
2010; format A3, 4 pagini, apariţie lunară în 500 exemplare, pe hârtie lucioasă.
Grafica color paginile 1 şi 4, alb-negru paginile 2 şi 3.
Articolele sunt dedicate tuturor domeniilor de activitate ale Primăriei şi
Consiliului Local, dar şi problemelor sociale, de sănătate, economice, edilitare,
activităţilor şcolare, bisericeşti şi de informare pentru cetăţenii comunei.

149
 Conducerea: Dumitru Oprişor, redactor şef; jr. Otilia Tulcan, dr. Florina
Tobias, dr. Dorin Simona şi Nicoleta Ţurcanu.
Publicaţia este editată de S.C. DomVision S.R.L.
„Trăiască RĂCHIA de pretutindeni". Această publicaţie apare o dată pe
an, cu ocazia" Festivalului Internaţional al Răchiei" de la Săcălaz, organizat de
Asociaţia Culturală „Armonia" din localitate. Data primei apariţii: 29 ianuarie
2010. Fondator: Ghiţă Blejuşcă. Formatul este A4, nr. de pagini 4, tirajul este de
150 exemplare. Redacţia: Ghiţă Blejuşcă - redactor şef, Ştefan Tomoiaga -
secretar şi Valentina Simo (Ştef) grafică şi tehnoredactare. Structura publicaţiei:
cultură,statistici, umor, publicitate din domeniul pomiculturii. Este tipărită în
întregime color. Se tipăreşte şi multiplică la Primăria Săcălaz.

Gheorghe Blşejuşcă (Ghiţă) Tomoiagă Stefan Gheorghe

(Ghiţă). S-a născut la 11 martie 1950 în comuna

Sireţel, satul Humosu, judeţul Iaşi. Satul Humosu este amplasat în nord-vestul
judeţului la graniţa dintre judeţele Botoşani şi Suceava, înconjurat fiind de păduri
seculare, la poalele Dealului Mare, la mijlocul distanţei dintre localităţile
Dolhasca şi Hârlau. Ramura familiei Blejuşcă î-şi are originea în zona Paşcanilor,
unde străbunicii erau cunoscuţi sub porecla Bordeianuşi î-şi aveau ramificaţia din
povestirea sadoveniană „ Bordeienii” .
- Primele cinci clase le-a urmat în satul natal, unde a avut-o învăţătoare în
clasa a III-a şi a IV-a pe Marcica Arşinel, sora renumitului actor Alexandru
Arşinel. Datorită colectivizării când părinţilor li s-au luat animalele, pământul şi
atelajele, aceştia împreună cu alte rude, î-şi părăsesc în mare jale şi lacrimi satul
natal pentru totdeauna şi vin în Banat. A continuat şcoala generală la Săcălaz, pe

150
care a absolvito în 1965, fiind prima promoţie de 8 clase. Apoi a urmat şcoala
profesională de 3 ani „Electromotor”(azi Emanuil Ungureanu). După terminarea
în 1968 a şcolii profesionale, s-a angajat la Intreprinderea „ Electromotor” ca
frezor la secţia Sculărie. În 1968-1969 urmează clasa a IX-a - seral la Liceul
nr.10. Din motive familiale şi de sănătate n-a mai continuat cursurile.
În schimb în 1983 se înscrie si dă examen de admitere la Şcoala Tehnică
de Maiştri de la Liceul Electrotimiş. Urmează cei doi ani de studii, în urma cărora
în 1985 primeşte Diploma de Maistru – Prelucrător prin aşchiere. Funcţia de
maistru a avea deja din 1981. Armata a făcuto la CFR – la Aiud, Pui, Băniţa şi
Săcălaz. La unitatea din Săcălaz având funcţia de bibliotecar si furier. Doar
această perioadă 1970-1971 a stagiului militar, a întrerupt activitatea de 33 de ani
din Sculăria Electomotor.
După Revoluţie când deja economia tării era deja falimentată si
Electromotorul se afla pe acest drum. Motiv pentru care în 30 septembrie 1998
pleacă cu transfer la Lipoplast, firma doctorului Vali Cîrpanu din Calea Şagului
ca Şef de secţie. După câteva luni este promovat ca Mecanic Şef pe firmă.
Datorită problemelor de sănătate ce s-au ivit , a fost nevoit să se pensioneze.
Dorinţa de-a face ceva pentru comunitate la determinat să intre în politică,
la sugestia fostului primar din perioada 1996-2000, Vasile Cîmpeanu.
Începând din 2000 este consilier local şi tot de atunci s-a dedicat
problemelor legate de cultură, religie şi sport, cât şi a celor de ordin social. Tot de
atunci s-a dedicat scrisului, alături de Ştefan Tomoiagă la „Foaia Săcălazului”,
pasiune avută încă din copilărie când elev fiind scria versuri sau povestiri.
Articolele în general au un conţinut al melancoliei, dar şi de multe ori ironice.
Unele dintre ele au apărut în presa din Voivodina, în „Tibiscus” din Uzdin, în
„Libertatea” din Pancevo, sau în „Săcălazul strămoşesc”din Torac şi în
publicaţii din Reutlingen Germania, mai ales cele care descriau viaţa şi cultura
şvabilor săcălăzeni.
Deasemenea publică articole şi în ziarul Consiliului Local, „Opinia”.
Pasiune izvorâtă din sufletul moldoveanului , iubitor de glie şi neam, la îndemnat
să scrie şi prima „Monografie” în limba română a Săcălazului intitulată „ Timp
şi istorie” împreună cu Fane Tomoiagă, ce a fost editată în 1000 de exemplare şi
lansată în octombrie 2009 cu prilejul sărbătoririi „Zilelor Săcălazului” .
Şi această manifestare a fost iniţiată de cei doi prieteni şi colegi în ale
scrisului. Tot ei sunt promotorii legăturilor de prietenie dintre săcălăzenii actuali
şi urmaşii foştilor săcălăzeni de la 1767 stabiliţi la Torac - Serbia şi mai nou de
câţiva ani cu comunitatea românilor din Uzdin, datorită prieteniei dintre cei doi
cu scriitorul şi publicistul Ilie Barbu. Sunt ambii fondatori, alături de alţi
redactori a „Asociaţiei presei rurale din Banatul istoric.

151
 Ei sunt de asemenea iniţiatorii alături de alţi consăteni a Asociaţiei
Culturale „Armonia” Săcălaz şi a grupului vocal cu acelaşi nume. Ghiţă este
fondatorul periodicelor: „ Trăiască Răchia de pretutindeni” şi „ Armonia”.

. S-a născut la data de 10 noiembrie

1956 în comuna Biled, judeţul Timiş. Părinţii lui, tatăl născut în Moisei judeţul
Mureş mama născută la Vălişoara judeţul Hunedoara, s-au cunoscut în anul 1946
la Biled, unde cu forţe proprii au întemeiat o gospodărie binecuvântată cu cinci
copii.
Copilăria şi-a petrecut-o bucurându-se de verdeaţa ierbii de pe izlazul aflat
la marginea localităţii, călcând desculţ prin praful gros al strazilor, privind
curgerea lină a râului ce trecea printr-o mică pădurice, admirând mânoasele
culturi de cereale şi legume crescute în imensitatea câmpiei bănăţene.
Şcoala generală o termină la Biled, apoi timp de trei ani face şcoala
profesională de electricieni întreţinere şi reparaţii la Sântana, judeţul Arad. După
terminarea şcolii profesionale se angajează la Întreprinderea Viei şi Vinului din
Timişoara, urmând la seral cursurile Liceului de Filologie şi Istorie din
Timişoara, absolvindu-l în anul 1980. După satisfacerea stagiului militar lucrează
la Universitatea de Vest Timişoara, apoi din 1985 până după Revoluţie este
preşedintele al Cooperaţieie de consum din Sacălaz, comună în care se stabileşte
în anul 1981 în urma căsătoriei cu Elena, iar împreună au un băiat şi o fată.
Din anul 1991 lucrează ca administrator la Şcoala generală Săcălaz timp
de cinci ani, apoi împreună cu soţia deschi un magazin ocupându-se astfel cu
propria afacere.
Încă de pe vremea când era preşedinte al cooperaţiei se implică activ în
viaţa socială a comunei, mai ales pe plan cultural. Cunoscând îndeaproape istoria
localităţii Săcălaz, îi cunoşte pe profesorul Ioan Cipu din Făget (născut la Toroc
–Serbia) şi pe publicistul Pavel P Filip di Toroc. Împreună demarează o intensă
activitate pentru înfrăţirea celor două comune, având în vedere că toroceni sunt
urmaşii românilor din Săcălaz care au fost mutaţi în anul 1767 pe prediul toroc.
Se implică în viaţa politică şi este ales timp de trei mandate în Consiliul
Local, făcând parte din comisia culturală, iniţiind o serie de proiecte (organizarea
rugii, zilele Săcălazului, zilele tineretului şi altele) dintre care cel mai important
este înfrăţirea Săcălazului cu Torocul, în anul 2002, în urma căreia s-au
desfăşurat şi au loc şi acum diferite proiecte finanţate din banii europeni, de care
beneficiază comunităţile celor două localităţi.
De asemenea este membru fondator al Societăţii culturale ,,Armonia” în
cadrul căreia se organizează diferite festivaluri şi evenimente culturale.

152
 În anul 1992 împreună cu ziaristul Lucian Ronkov organizează timp de o
săptămână aniversarea a 600 de ani de la prima atestare documentară a
Săcălazului.
Activitatea publicistică a domnului Ştefan Tomoioagă începe în anul 1995
când împreună cu colegii de la şcoală scoate în luna noiembrie primul număr al
,,Foii Săcălazului”, fiind astfel fondatorul publicaţiei apare şi astăzi, al cărei
redactor şef este de la prima apariţie.
În anul 1997 luna ianuarie, împreună cu publicistul Pavel P Filip editează
primul număr al ziarului duplex ,,Săcălazul strămoşesc” –periodic al
săcălăzenilor şi torocenilor de pretutindeni iar în aprilie 2006 apare cel de al
doilea număr din păcate şi ultimul.
După o muncă îndelungată şi bine documentată în anul 2009 împreună cu
Ghiţă Blejuşcă tipăresc întâia monografie a Săcălazului în limba română, volum
intitulat ,,Săcălaz timp şi istorie ”, iar după trei ani să publice din nou monografia
de data asta revizuită şi mult mai amplă.
În 10 aprilie 2008 face parte din grupul care a fondat ,,Asociaţia
Publiciştilor Presei Rurale din Banatul istoric” iar mai târziu ,,Asociaţia
monografiştilor din Banat”.
Este principalul promotor al înfrăţirii dintre localităţile Săcălaz şi Torac –
din Serbia, înfăptuită în anul 2002.
Alături de Gheorghe Blejuşcă iniţiază şi organizează prima ediţie a
“Zilelor Săcălazului” în anul 2009.
Este iniţiatorul înfiinţării grupului vocal bărbătesc “Armonia”.
Organizează împreună cu membrii corului, primul festival al răchiei, în
anul 2009. Contribuie la apariţia altor două reviste locale: “Armonia” şi
“Răchia”.

153
 În ziua de 21 septembrie 2010 la ora 10 am avut o întâlnire la Muzeul
Satului Bănăţean de la Pădurea Verde (Timişoara) cu preotul Vasile Suciu şi
muzeograful Ioan Traia. Scopul acestei întâlniri a fost să discutăm despre
“Forumul publiciştilor presei rurale”, care urma să aibă loc peste câteva zile, mai
exact în 24 septembrie 2011, la Şopotu Vechi, judeţul Caraş Severin, iar noi
trebuia să participăm la această acţiune.
În urma discuţiilor purtate, referitor la materialele ce urmau a fi prezentate
la forum şi deplasarea noastră la faţa locului mi-a venit în gând ceva: “Ce-am
gândit şi ce-am gândit?”…”Să scot O FOAIE!”…”Foaia satului meu”, cu scop
informativ.
În 29 septembrie am reluat discuţia cu muzeograful Ioan Traia despre
periodicul pe care intenţionam să-l scot şi-am stabilit frontispiciul cu numele
“FOAIA SĂCOŞANĂ”. De asemenea va fi trecut şi un moto din Octavian Goga:
“Eu sunt oftatul care plânge /Acolo-n satul meu din deal”, ceea ce se potriveşte
perfect localităţii Sacoşu-Mare.
Am mai avut o ultimă discuţie în 5 octombrie 2011 şi am stabilit
programul publicaţiei, formatul, precum şi conţinutul celor patru pagini.
Cu ajutorul bunului Dumnezeu, am reuşit să scoatem la lumina tiparului
periodicul “FOAIA SĂCOŞANĂ”, ANUL I, NR. 1, 2011.
Apariţia: FOAIA SĂCOŞANĂ a văzut lumina tiparului cu primul ei
numar la 28 octombrie 2011.
Este periodicul comunităţii din Sacoşu Mare judeţul Timiş, afiliat la
Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat.

154
 Format: Are formatul A4, cu numarul de pagini ce variază între 4 şi 8.
tiraj: apare între 200 de exemplare şi se distribuie gratuit.
Tematica: Informaţii, aniversări, încurajarea tinerelor talente, manifestări
cultural artistice, obiceiuri şi tradiţii din sat, zile festive, reclame şi anunţuri.
Colegiul de redacţie: Gheorghe Lungu-redactor-şef, Petru Drăgan -
redactor-şef adjunct, Alina Maria Cheiaua - redactor, Ciprian Berariu - secretar,
Ionuţ Dorel Mladin - corector, Delia Pop - tehnoredactor, Alin Dacian Năfărean -
fotoreporter, colaboratori: Ion EIonescu, Gheorghe Babeț, Marius Terchilă,
Victor Ţundrea, Nicolae Jurescu.
Susţinere financiară: Prin mijloace proprii.
Tipărire: Editura EUROBIT, Editor Florin Brie Bonchiș
Dacă privim publicația noastră sub semnul trecutului ne aflăm după opt ani
de apariție neîntreruptă, primul număr a apărut în 28 octombrie 2011. De la
început a fost afiliată la Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat de la
Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.
Un prim moment la apariție a fost instalarea la parohia ortodoxă din sat a
noului preot CiprianBerariu care a fost numit secretar de redacție al FOII
SĂCOȘĂNE. De-a lungul celor șapte ani periodicul a fost condus de aceiași
redactori: Gheorghe Lungu redactor șef și Petru Drăgan redactor șef adjunct.
Informațiile întâlnite sunt diverse, interesante și utile, legate de aniversări,
evenimente deosebite, istoricul localității, încurajarea tinerelor talente, manifestări
cultural și artistice, reclame și anunțuri.
Momentul următor îl reprezintă plecarea preotului Ciprian Berariu de la
biserică și instalarea noului părinte Răzvan Marinescu care preia funcția de
secretar de redacție la FOAIA noastră.
La simpozionul Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat din 14
aprilie 2018 FOAIA SĂCOȘANĂ primește DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ ca
semn de recunoaștere a meritelor obținute în activitatea rodnică de promovare a
culturii, istoriei și tradiției sătești din Banat. Începând cu numărul doi din anul
2018 pe frontispiciu apare noua siglă a Asociației noastre.
Anul acesta sărbătorind centenarul de la Marea Unire și în paginile
publicației noastre sunt menționate evenimente de la Primul Război Mondial,
precum vor fi trecuți și participanții din Sacoșu Mare la marea bătălie din 1914-
1918.

155
 Gheorghe Lungu Ion Ionescu

Gheorghe Babeț Vasilie Iacob

- Redactor șef
Născut la 12 februarie 1945 în localitatea Sacoşu Mare, judeţul Timiş.
Studii: Şcoala Generală Nr. 7 din Timişoara (1952-1959); De menţionat
este faptul că un an (1953-1954) am fost elev şi la Şcoala generală din Sacoşu
Mare.
Colegiul Naţional „CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA” din Timişoara
(1959-1963);
Universitatea de Vest din Timişoara, FACULTATEA DE FILOLOGIE,
secţia de limba şi literatura română (1964-1969),
Stagiul militar (1969-1970).

156
 Activitatea profesională: Profesor de limba şi literatura română (1970-
2009); Pensionat, profesor gradul I la Colegiul Tehnic „I. C. BRĂTIANU” din
Timişoara, la 1 septembrie 2009.
Alte activităţi: În prezent fondatorul şi redactorul-şef al periodicului
„FOAIA SĂCOŞANĂ”, afiliat la ASOCIAŢIA PUBLICIŞTILOR PRESEI
RURALE DIN BANAT.
Am participat cu expuneri la simpozioane naţionale şi internaţionale în
Timişoara, precum şi în alte localităţi: Bozovici, Giarmata Vii, Giroc, Sacoşu
Mare, Săcălaz, Şopotu Vechi, Toracu Mare şi Uzdin. Am ţinut cuvântări la
Sărbătoarea câmpenească de la Grindu Petri, iar în anul 2017 am participat la
Concursul „Lada cu Zestre”, Ediţia a XI-a de la Darova din 26 martie cu echipa
de la Sacoşu Mare prezentând “Şezătoarea tradiţională de la noi”.
Lucrări publicate: Gheorghe Lungu, Sacoşu Mare – satul meu natal,
Editura EUROBIT, Timişoara, 2008;
Gheorghe Lungu, GLOSAR SĂCOŞAN (Vorbe de la noi şi nu numai),
Editura EUROBIT, Timişoara, 2014;
Gheorghe Lungu, POEZII TÂRZII, Editura EUROBIT, Timişoara, 2015.
Gheorghe Lungu, ÎNSEMNĂRI – CUVÂNTÎRI, Editura EUROBIT,
Timișoara, 2018
În colaborare: Gheorghe Lungu, Corina Mihaela Tomici, COLEGIUL
TEHNIC TIMIŞOARA MONOGRAFIE, 60 de ani de activitate, Editura
EUROBIT, Timişoara, 2010.
Alte lucrări editate cu introducere şi prefaţă semnate:
Ion Biriescu, TEATRU, Editura EUROBIT, Timişoara, 2014;
PETRU PLOSCU, Versuri de începător (1928-1932), Editura EUROBIT,
Timişoara, 2017.

M-am născut in 29 Aprilie 1948 in loc.Babsa, com.Belint, jud.Timis.

Copilaria si şcoala primara am petrecut-o in satul natal. Ciclul doi, şcoala
secundara am absolvit-o in loc. Ghizela, jud. Timis. Am urmat Şcoala
Profesionala Electromotor Timişoara. In continuarea studiilor am absolvit Liceul
Eftimie Murgu din Timişoara in 1970. Urmarea studiilor m-am inscris la
Facultatea de Drept Bucureşti pe care am absolvito in anul 1980 luandu-mi si
licenţa la secţia juridica-drept. Dupa absolvirea facultatii de drept am indeplinit
urmatoarele funcţii: grefier de şedinţa, jurist consult, consilier juridic. Am fost
numit in funcţia de judecător la Tribunalul Timiş pentru o perioada de 19 ani,
dupa care in anul 2009 m-am pensionat.

157
 Pentru o perioada scurta am fost inscris pe Tabloul Avocaţilor din Baroul
Timişoara dar nu am profesat.
In activitatea mea culturala am urmat mai multe cenacluriliterare:
- La Uniunea Scriitorilor din Timişoara, Filiala Timişoara condusa de
critic literar prof. Corneliu Ungureanu
- La Liga Scriitorilor din Timişoara, cenaclu condus de prof. Dragan
- La Cenaclul "Seniorii " condus de prof.Silvia Constanta Harceaga
- Cenaclul Carp, condus de preotul Horia Ţâru
- Cenaclul de pe lângă Primăria Timişoara, condus de scriitorul Horia
Serbanescu
- Cenaclul "Tibiscus" (Serbia), condus de poetul Vasile Barbu
Sunt inscris la Asociaţia Publiciștilor Presei Rurale din Banat condusă de
preşedinte prof.muzeograf Ion Traia. Activez sporadic la Asociaţia Istoricilor
Bănăţeni condusa de prof. Radu Paiusan. De asmenea sunt inscris si la Asociaţia
Constantin Brancusi (2016).
Activez de peste 15 ani la Asociaţia Cadrelor Militare in rezerva si
retragere, filiala Timişoara (grad de capitan) asociaţie condusa de generalul de
brigade Predonescu Nicolae. Am lansat mai multe cărti al cărui autor sunt, dupa
cum urmeaza:
- Monografia-localitatii Babsa - prima carte ce am semnat-o;
- Dicţionar banatean cu specific local babsan;
- Dicţionar de expresii si cuvinte religioase;
- Aforisme (cuvinte cu invataminte);
- Patru volume de versuri (poezii);
- Banatul istoric(organizare administrative teritoriala);
- Mari dregători ai voievodului;
- Felurite jurăminte;
- Port popular românesc;
- Fiii satului Babșa.

Născut în anul 1950, 21 aprilie, în comuna Brestovăț, jud. Timiș. Şcoala

generală de 8 clase în comună. Între anii 1966 - 1968 Şcoala Profesională a
U.C.M.Reşița. Am activat până în 1971 în uzina U.C.M.R. ca lăcătuș utilaje
industriale. Din 1971 m-am transferat la U.M.TIMIŞOARA, unde am lucrat până
la ieșirea la pensie. Între timp am ocupat funcția de şef de echipă în secția
Mecano - Energetic. Între anii 1975 - 1978 am urmat cursurile Şcolii Populare de

158
Artă, secția pictură - prof. Xenia Eraclide Vreme. Ca membru al Asociației
Artiștilor Plastici "Romul Ladea" am participat la toate Festivalurile - concurs
Cântare României, unde am fost laureat de fiecare dată cu premiul l. În 1977 la
Salonul republican "Primăvara Arădeană" am primit Premiul Uniunii Artiștilor
Plastici din R.S.România. În anul 1978 decorație din partea Ministrului Culturii
și Educației. În anul 1976 s-a născut Violeta Angela Babeț, iar în 1978, Tiberiu
Ciprian Babeț. Din anul 2012 am început să scriu versuri şi proză scurtă în
dialect bănățean. Am editat patru volume. Ultimul -"Câcea făbúle şî isnoave" a
fost laureat în anul 2017 cu premiul "Marius Munteanu". Din anul 2015 sunt
membru al Asociației Publiciştilor Presei Rurale din Banat.

. S-a născut în 19.03.1952 în satul Jadani,azi Corneşti

comuna Orţişoara. Din parinţii Iacob Livius şi mama Iacob Marina. Ei l-au
crescut în spiritual modestie, muncii şi respectului pentru cei din jur.
A urmat clasele primare în satul natal îndrumat de vrednicii dascăli
Victoria şi Valerian Trâmbaci. Ei l-au învatat disciplina, ordinea şi dragostea
pentru tot ce era românesc, asa cum se derulau lucrurile în acele vremuri. Ca
mulţi copii de la ţară visa să ajungă tractorist, apoi agronom. Realităţile
vremurilor erau simţite însa de parinţi. Ei hotărăsc în anul 1964 să se mute în
Timişoara pentru a asigura copiilor şanse mai mari la învăţătură şi educaţie.
După absolvirea scolii generale de 8 ani, se înscrie în anul1967 la Liceul
“Vincenţiu Babeş “ din Timisoara, fosta Scoală Medie Nr. 5. Îndrumat de dascăli
exigenţi şi pasionaţi de munca lor, în 1971 îşi ia examenul de bacalaureat.
După absolvirea liceului dă examen de admitere la Politehnica din
Timisoara la secţia Utilajul și Tehnologia Sudării,dorind să continue tradiţia
familiei –tatăl şi fratele său fiind sudori. Cum se spunea în acele vremuri “a intrat
fara loc”- tradus: a căzut examenul.
Pentru a rămâne în contact cu şcoala, a urmat cursurile unei şcoli
postliceale în Braşov - electromecanic central telefonice automate.
Din ianuarie 1973 a servit ţara,ca militar în termen, 1 an si 4 luni.
A lucrat în domeniul telecomunicaţiilor în cadrul Regionalei CFR
Timisoara. Activitatea într-o intreprindere în care rigoarea, disciplina – aproape
militară - a contribuit la formarea sa şi la deschiderea orizontului tehnic.
În 1975 se înscrie la Institutul Politehnic Timisoara - sectia Tehnologia
Construcţiilor de Maşini.După absolvirea institutului, este repartizat la ELBA
Timişoara. În acestă intreprindere ocupă diferite funcţii: şef formaţie lucru,
tehnolog de atelier iar apoi tehnolog în cadrul Departamentului Proiectare
Dezvoltare. Aici cunoaste un colectiv de oameni bine pregatiti, se bucură de

159
respectul lor şi la rândul său a acordat respect tuturor celor cu care a lucrat, de la
simplu muncitor la director. Cu modestie şi deplină loialitate a contribuit la
implementarea unor tehnologii moderne şi productive în cadrul intreprinderii.
În vara anului 2017 hotărăşte să-şi iaîn serios rolul de bunic şi pune capăt
unei activităţi de 39 de ani la ELBA şi 4 ani la CFR.
Pensionarea nu înseamnă repaus total. Timpulmai generos, dar necruţător,
îi permite să se dedice unor pasiuni: călătoriile, cultura pomilor fructiferi, scrieri
monografice.
Această ultimă pasiune nu a izvorât din talent,ci din nevoia de cunoaştere a
istoriei a acestor locuri şi mai ales a trecutului satului natal. Aşa s-a născut
monografia satului natal Jadani, acum Cornesti judetul Timis. Lucrarea a fost
intitulată CORNEŞTI –Schiţă monografică, apărută la Editura Eurostampa-
Timisoara 2017.
Este o istorie a satului Corneşti, o prezentare a personalităţilor născute în
sat sau care au lucrat în acest sat din pusta bănăţeană. Este o prezentare a
obiceiurilor, credinţei, şi şcolii din acest sat. Toate acestea sunt rodul activităţii
unui personaj numit “jădăneanţul de rând”. Acesta este jădănenţul care nu a ajuns
în vârful piramidei, dar a sprijinit cu nădejde baza ei. Această “personalitate“ a
păstrat limba, credinta, obiceiurile, iar când ţara a cerut-o i-a împrumutat viaţa sa.
Într-un mediu descris, succint, mai sus, cu asemenea principii de viaţă, a
făcut ca din sat să se ridice personalităţile remarcabile pentru neamul românesc
din Banat:
- Mihai Roşu Martinovici (1750-1822), -teolog, profesor, scriitor.
- Pavel (Paul) Lăzărescu; (1796-1853) protopop Lipova; scriitor - participant
la revoluţia de la 1848-1849.
- Ioan Ioviță (1842-1867) - publicist, scriitor, jurist – luptător pentru
drepturile românilor din Ungaria.
- Vasile Lăzărescu (1894-1969),-Mitropolit al Banatului.
- În acest mediu şi-a început activitatea publicistică TeodorPăcăţian, mare
om de cultură din această parte de ţară. Între1876-1883 a fost notar în
Jadani.
Din dragoste şi respect pentru satul natal s-a născut şi lucrarea Ioan Ioviţă
(1842-1867) - Un bănăţean de altădată, care a văzut lumina tiparului la Editura
Eurostampa din Timişoara - 2018.

160
 Periodic editat de Asociația Culturală „Nicolae Ursu” Șanovița, afiliat la
Asociațoa Publiciștilor Presei Rurale din Banat.
Programul „Foii” noastre: Nelu Ioan Roșca este un fiu al satului Șanovița,
comuna Ghizela, județul Timiș. Deși locuiește la Timișoara este legat de
localitatea bănățeană Șanovița, unde a văzut lumina zilei în urmă cu 62 de ani la
data de 26.03.1955.
Fiind membru al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din banat de la
Pădurea Verde din Timișoara a luat hotărârea, consultându-se cu ceilalți editori
de publicații sătești, să scoată la lumina tiparului un ziar al satului său: FOAIA
ȘANOVIȚANĂ.
Din programul FOII fac parte temele:
- În primul rând informațiile utile despre viața satului: întâmplări, știri
și vești. Sigur că prioritate are bunul mers al comunității;
- Evenimente legate de sitoricul localității;
- Manifestări cultural - artistice și sportive;
- Meșteșugari autentici;
- Obiceiuri și tradiții ale satului;
- Aniversări și zile festive;
- Personalități locale;

161
 - Încurajarea talentelor;
- Reclame și anunțuri.

Prin FOAIA ȘANOVIȚANĂ nu se fac calomnieri, jigniri și atac la

persoană. Așa ceva este exclus. Responsabilitatea pentru conținutul materialelor
revine exclusiv autorilor. Doresc tuturor cititorilor să se bucure atunci când citesc
rândurile FOII ȘANOVIȚENE, iar informațiile să le fie de folos.
Gheorghe LUNGU

- Născut la 26 martie 1955 în satul Șanovița, județul Timiș.

- În primele patru clase urmează Școala din Șanovița, iar clasele V – VIII
în comuna Ghizela, județul Timiș. Urmează Școala Profesională UMT, în
perioada 1970 – 1973.
- În anul 1978 a urmat un curs de ghizi în turism și timp de 16 ani a
organizat atât în țară și în străinătate peste 150 de excursii turistice.
În luna septembrie 2016 la inițiativa sa s-a constituit Asociația Culturală
„Nicolae Ursu” – Șanovița, după obținerea personalității juridice este ales în
funcția de președinte.
În lucru se află volumul II a monografie satului Șanovița.Asociația
Culturală „Nicolae Ursu” Șanovița și-a propus amenajarea unui muzeu sătesc în
Șanovița.De asemenea Asociația își propune amenajarea unei biblioteci sătești în
Șanovița.

162
 Editorul și fondatorul publicației „Foaia șanovițană”
A debutat editorial cu monografia satului Șanovița:
Monografia satului Șanovița, Județul Timiș, Editura Eurostampa,
Timișoara – 2016
- A participat la simpozioane naționale și internaționale în Serbia – Uzdin,
Mesici, Vârșeț, Vladimirovăț, Toracul mare etc., iar în țară: Timișoara, Arad,
Bozovici, Oravița, Săcălaz, Giroc, Orțișoara, Caransebeș, Șopotul Vechi, Sacoșu
Mare, Obreja etc.
Este membru activ în Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat și
membru în Asociația Culturală „Constantin Brâncuși”.
Pensionar din 2015.
Locuiește în Timișoara și în Șanovița

163
 Gazeta Comunităţii cultural-insctructive Seleuş (astăzi - Asociata cultural-
instructivă Seleuş) a văzut prima dată lumina tiparului la sfârşitul lunii martie
1992 şi a fost prezentată publicului larg, duminică 5 aprilie 1992 cu prilejul
premierei piesei de teatru „3+2=1" de Dimitrie Miclea,
Cum s-a ajuns la iniţierea publicării acestui ziar local? Un an înainte, mai
precis în octombrie 1991 au fost puse bazele înfiinţării Comunităţii cultural-
instructive Seleuş, ceea ce a fost foarte bine primit de seleuşeni. Un activist
cultural - corist, fanfarist, dansator şi actor, Trăian Bugilan (1942-1995) care s-a
aflat la muncă provizorie în Austria, a donat pe vremea aceea 1,000 de şilingi
pentru ca activitatea culturală din satul său natal să fie consemnată într-un ziar.
Şi aşa a început. Primul număr (format A-4) a avut 8 pagini iar pe
parcursul anilor, s-au schimbat de la 4, 8. 12, 16, 24, 32 şi chiar 40 de pagini.
Prima redacţie a ,,Gazetei de Seleuş" a fost următoarea: Dimitrie Miclea, redactor
şef, redacţia: Aurel Bojin, Ion Marcovicean, Mircea Samoilă, Ion Magda(escu)
Ioan Baba, Mărioara Baba - Vojinovici, lonel-Viorel Gătăianţ, Antonela Baba,
Virginia Guţu, Floreta Baba, Romanţa Gheorghe şi Silvia Bosioc, Lectori au fost:
Rosana Orza şi Maria Miclea, Pregătirea computerizată a realizat-o Ionel Stoiţ,
Tipografia: ,D, I D, Prinţ" Petrovaradin, Tirajul a fost de 500 exemplare.

164
 Din acea primăvară a anului 1991 şi până în decembrie 2006 au apărut 30
de numere ale ,,Gazetei de Seleuş" un supliment Gazeta de Seleuş - File de
istorie, un supliment Gazeta de Seleuş - Biserica noastră, un supliment Gazeta de
Seleuş literară, patru suplimente Gazeta (de Seleuş) de satiră şi umor şi două
„Almanahuri Gazeta de Seleuş" cu câte 54 pagini fiecare.
In total 402 pagini A-4 şi 80 de pagini A-5.
La realizarea ,, Gazetei..." o adevărată monografie a Seleuşului au
contribuit următorii ziarişti profesionişti şi iubitori ai cuvântului scris: Mărioara
Baba-Vojinovic, Mircea Baba, loan Baica, Doru Baba, Vasa Barbu, Vasile
Barbu, Marcel Baba, Aurel Bojin, Gheorghe Bosioc, pr. Triton Câta, prof. Traian
Câta, dr. Ion Dejan, Cosmin Duluj, prof. Petru Flora, Ionel - Viorel Gătăianţ,
Stevan Glanda, Virginia Guţu, prof. Ion Ivaşcu, Livius Lăpădat, prof. Gheorghe
Lifa, Lorian Magda, Ion Magdescu, Emanuela Marina, Mariana Marcovicean, pr.
Ionel Mălaimare, prof. dr. Mircea Măran, Ion Mărgan, pr.Petru Măran, dr. Ionela
Mengher, Valentin Mic, Dimitrie Miclea, prof. Maria Miclea, prof. dr. Adrian
Negru, Octavian Otonoga, lancu Pancari- cean, Alexandru Pascu, Sima Petro-
vici, Valentin Popa, Marius Popa, Mărioara Popa, prof. dr. Gligor Popi, Costa
Roşu, lon-Doru Rujan, Mircea Samoilă, Roman Sfera, prof. dr. Trăilă Spăriosu,
Ion Stanciu, pr. Konstantin Suru, Mihai I. Vlad...
Pe lângă mărturisiri despre trecutul istoric şi cultural al Seleuşului,
fotografii vechi şi inedite, caricaturi, reportaje, interviuri, consemnări despre
activitatea culturală curentă, pe paginile ,,Gazetei..." au fost publicate creaţii ale
scriitorilor afirmaţi de la noi şi din străinătate: Mărioara Baba-Voinovici, loan
Baba, Vasile Barbu, Panta Ciobanu, Alecu G. Croitoru, Iova Dalea, Mărgărit
Ecovoiu, Pavel P. Filip, Pavel Gătăianţ, Teodor Groza Delacodru, Virginia Guţu,
Ionel lacob Bencei, Trandafir Jurjovan, Livius Lăpădat, Gheorghe Lifa, Ion
Marcovicean, Dimitrie Miclea, Maria Miclea, Teodor Munteanu, Felicia Marina
Munteanu, Petru Onciu, Costa Popa, Mircea Samoilă, Ionel Stoiţ, Florin Ţăran,
Florin Ursulescu, loţa Vinca, Pau Voinea.
De asemenea au fost publicate creaţiile umoriştilor care au fost prezentate
doar la programele cultural-artistice, precum şi ale tinerilor care s-au aruncat în
apele literare. In acest sens amintim pe tinerii creatori şi participanţi ai
Festivalului PAN-MONUS (iniţiat de Comunitatea cultural-instructivă Seleuş):
Antoanela Baba, Floreta Baba, Marius Baba, Mirela Baba, Mihaela Baba, Samanta
Bereş, Ion Berlovan, Simion Bocşan, C. Bogdan, Ovidiu Broştean, Monica Buia,
Emanuel Buia, Sebastian Buia, Marcel Buia, Nicoluţ Călăcean, Romanţa
Gheorghe, Sima Ghiuchici, Helena Guţu. Mihaela Guţu, Pătru lancovici, Ionel
Lazăr, Paula Marina, Eleonora Miclea, Snejana Otonoga, Graţiana Otonoga,

165
Vichentie Petrovici, Daniela Samoilă, Teodora Sărbu, Draghiţa Stanciu, Petru
Vereşan, Nicolin Vinca...
Am spus la început şi doresc să reamintesc din nou că „Gazeta..." a apărut
cu ajutorul oamenilor de bună credinţă care au desprins o parte din venitul
obţinut prin munca lor şi l-a îndreptat spre tipărirea acestui ziar, care astăzi vine
să fie un document de mare importantă nu numai pentru seleuşeni dar şi pentru
întreaga minoritate română din aceste spatii.
Deci, primul sponsor şi în acelaşi timp fondator al ,,Gazetei de Seleuş" a
fost Trăian Bugilan, senior iar aceasta a continuat şi Trăian,junior şi soţia Emilia
iar după el au urmat alti iubitori ai cuvântului scris, dar în acelaşi timp şi
promotori culturali. Amintim sponsori ai „Gazetei...": Adunarea Comunei
Alibunar, Comunitatea Locală Seleuş, Comunitatea Românilor din Serbia, Ion
Bojin - Seleuş, Ion Gheorghe - Seleuş, losif şi Katarina Trifu - Seleuş, Pau Pincu
- Seleuş, Jelic Dragan - Seleuş, Ionel Oprea - Seleuş, Petru Marcovicean - Seleuş,
Păun Vărcă, lon-Doru şi Dorina Rujan - S.U.A., Marinei şi Stela Barbu, Daniel şi
Magnolia Jivan, Ion (Puiu) şi Sofia Rujan, Mielu, Anuţa şi Majk Rujan, Traian
Tana, Livia Surducean, Ion Andrei şi losif Surducean, Ion Baba - Măţoasa, Petru
Graore şi familia S.U.A, Ion Vucaşinov - S.U.A., Ion Gheorghe (Micu Vilimir) -
S.U.A,, Viorel Baba (Babici) - S.U.A, lon- Doru Rujan şi agenţia sa BANAT
COMMUNICATIONS, Glendale S.U.A, a sponsorizat mai multe numere ale
„Gazetei..." care au apărut cu un număr de pagini sporit şi cu coperta în culori,
„Gazeta de Seleuş" a fost tipărită, primele 5 numere la tipografia ,,D. ID.
Prinţ", au urmat apoi: „Grafos" din Panciova, Tipografia Consiliului Executiv al
Voivodinei - Novi Sad, ..Romark" - Panciova iar ultimele două numere au apărut
la tipografia „Dnevnik" din Novi Sad.
Despre conţinutul „Gazetei de Seleuş" într-o zi vor scrie istoricii.
De zece ani în ,,galaxia minoritară” din Banatul iugoslav, într-un sat de
pustă, dăinuieşte o instituţie culturalã numitã „COMUNITATEA CULTURAL-
INSTRUCTIVĂ SELEUŞ”
În aceşti ani de grele încercări, această comunitate a reuşit să se impunã
prin realizãri majore care au marcat şi încă marchează viaţa culturală a românilor
de pe aceste melaguri. Comunitatea cultural-instructivă a fost unul dintre
organizatorii a două cele mai mari manifestări folclorice de la noi. Este vorba
despre Festivalul de folclor şi muzicã româneascã a adulţilor în anul 1994 şi al
copiilor în anul 1995.
La ,,Zilele de Teatru ale Românilor...” secţia de teatru al comunităţii s-a
prezentat cu 7 spectacole. Comunitatea cultural-instructivã este iniţiatorul

166
Festivalului de Pantomimã, Monodramă, Umor şi Satiră - PAN-MONUS –
organizând patru ediţii reuşite.
,,Gazeta de Seleuş”, periodic al C.C.I. este cel de-al doilea ziar
independent apărut în acest spaţiu după ziarul ,,Tibiscus”. Editura C.C.I. ,,Banat
2000” iniţiatã în anul 1998 se mândreşte cu 11 titluri de carte apărute pânã în
prezent, 4 vederi tematice şi mai multe calendare de buzunar şi de perete.
Comunitatea cultura-instructivă Seleuş figureazã pe internet din anul 1998
la adresa: http://seleus.cjb.net. Aceastã instituţie culturalã a organizat printre
altele mai multe şezători literare, expoziţii de picturã a pictorilor de naştere din
această localitate şi pe parcursul anilor a prezentat cultura şi spectacole româneşti
la Novi Sad şi Belgrad. Acum la zece ani de existenţă ne-am gândit sã
evidenţiem realizările şi să nu le dăm uitãrii. O facem prin acest numãr 18 al
,,Gazetei de Seleuş”.

Născut la 5 octombrie
1962. Şcoala generală a terminat-o la Seleuş, comuna
Alibunar, Voivodina-Serbia. A terminat gimnaziu la
Panciova şi a înscris Facultatea de Drept de la Novi
Sad unde a dat doi ani, dar părăseşte facultatea pentru
a se angaja ca ziarist la postul de Radio Novi Sad,
redacţia în limba română.
A lucrat în redacţia în limba română a postului
de Radio Novi Sad, mai întâi ca ziarist colaborator,
redactor şi a deţinut şi funcţia de redactor de program
(programul cultural). Pensionat în 2001 pe motiv de
boală.
Din 1992 şi până în anul 2006 redactor al periodicului Gazeta de Seleuş. În
perioada 1996 – 2011 redactor tehnic la mai multe publicaţii româneşti, ziare şi
cărţi.
Actor amator, regizor amator – actualmente preşedintele Uniunii Teatrelor
de Amatori ale Românilor din Voivodina, Republica Serbia organizatorul
,,Zilelor de teatru ale Românilor din Voivodina…”
S-a născut la 5 octombrie 1962 la Panciova, de altfel trăieşte la Seleuş.
Şcoala generală o termină la Seleuş şi Alibunar 1969-1977 . Clasa IX şi a X-a a
terminat-o la Alibunar 1978-1979 . Liceul,,UrošPredić”, Panciova 1980 - 1981
Facultatea de Drept, Novi Sad (neterminată) 1982-1985 - 1987-2001:
Angajat pe post de ziarist în Redacţia programului în limba română a postului de
Radio Novi Sad.

167
 - 2001- iese la pensie.
Fondatorul Comunităţii cultural-instructive Seleuş (1992-2013), secretar şi
preşedinte al Comunităţii cultural-instructive Seleuş. Membru fondator al Uniunii
Teatrelor de Amatori ale Românilor din P.A. Voivodina - R. Serbia. Redactor şef
şi responsabil al GAZETA DE SELEUŞ - 30 de numere apărute şi 8 suplimente
tematice. Directorul editurii C.C.I. Seleuş BANAT 2000 (16 cărţi publicate).
Vicepreşedinte U.T.A.R.S. 2001-2010 . Preşedinte U.T.A.R.V.S. (2011-... ).
Membru al Consiliului Artistic al Scenei Româneşti din Voivodina 2007-2012 .
Actor şi regizor amator.. A jucat în spectacole de teatru, roluri principale şi
episodice şi roluri principale, a tradus şi adaptat texte (1977-2000) . A regizat
spectacole la Seleuş, Alibunar, Vladimirovaţ
A fondat Festivalul de pantomimă, monodramă, umor şi satiră PAN-
MONUS (1992-1995)
Ca ziarist pe lângă texte publicate pe undele postului de Radio Novi Sad, a
mai colaborat cu ziarele, respective publicaţiile: ,,Libertatea”, ,,Tibiscus”,
,,Cuvântul Românesc”, ,,Datini”, ,,Foaia Sân-Mihaiului”, ,,Făclia”, ,,Foaia
bobocilor” şi altele.
Din 1995 şi până azi se ocupă cu redactarea computerizată de cărţi şi
reviste, Albume monografice, afişe, scenografii, etc. A realizat pregătirea grafică
a mai mult de 100 de cărţi şi tot atâtea ziare respective reviste, câteva zeci de
afişe, programe de teatru precum şi scenografii pentru piese de teatru,
scenografia Festivalului de folclor de la Seleuş 2009 şi altele.
Autor al cărţilor:
 ZBOR DE ZI (1998) – teatru scurt
 ÎNSEMNĂRI ÎN TREACĂT (1998) – proză scurtă satirică
 NOPŢILE FIERBINŢI ALE TEATRULUI DE AMATORI DIN
SELEUŞ – monografia teatrului de amatory Seleuş (2002)
 C.C.I. SELEUŞ - ZECE ANI DE EXISTENŢĂ (2003)
 UN DECENIU DE VIS - monografie a 10 ani de activitate a Scenei
Româneşti din Voivodina (2014)
 ALBUM FOTO ,,ZILELE DE TEATRU 2014” (ICRV- 2014)
 U.T.A.R.V.S. LA 20 DE ANI (Editura U.T.A.R.V.S. - 2015)
 ZILELE DE TEATRU... TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR (1)
(Editura U.T.A.R.V.S. - 2016)

168
 Localitatea și intervalul de apariție: (Voislova și Timișoara, în anul
Centenarului Marii Uniri de la 1918, periodicul împlineşte 6 ani de apariţie, 2012
– 2018).
Tipul periodicului și periodicitatea: Periodic sătesc, apare semestrial.
Tipografia și editura: David Press Print, Str. Şt. O. Iosif, bl. 8/a, Tel. 0256-
229.121; 0741-142.978; 1742-084.745, Timişoara, jud. Timiş. davidpressprint@
gmail.com; www.davidpressprint.ro
Tirajul periodicului: 100 buc./număr.
Preț: 300 lei/100 buc.
Formatul: A4, are un număr de 12 pagini; Text în pagină pe câte două
coloane, prezentare grafică foarte bună, fotografii la fiecare articol, nu există
anunțuri publicitare, apar articole referitoare la satul Voislova, zona văii Bistrei
cât și din întreg Banatul.
Conducerea redacțională: Redactor-șef ec. Petru Opruț; Redactori: prof.
Ioan Traia, jr. Firuț Mihuț, lect. dr. Ovidiu Roșu; prof. univ. dr. Dumitru Jompan,
drd. Claudiu Călin, etnolog Aristida Gogolan.
Sediul redacției: Str. Viorelelor, Bl. D14, Sc. B, Ap. 3, Et. 1, Timișoara,
jud. Timiș.
Programul publicației: A fost expus în Nr. 1/Anul I/2012, prin articolul de
pe prima pagină a periodicului, Argument la „Glasul Voislovei“. Din acest
considerent, ziarul, foaia, revista sau cum vrea fiecare dintre noi să o considere,
și-a propus de la bun început, să fie redate articole cu privire la orice acţiune
socială, culturală, economică şi politică în ceea ce priveşte satul bănăţean. Este o
revistă informaţională, practică, are drept scop publicarea unor articole de

169
valoare, ce va reflecta acţiunile şi întâmplările petrecute şi care se vor petrece în
Voislova, în comuna Zăvoi, pe tot cuprinsul văii Bistrei şi de ce nu din întreg
Banatul. Pe parcursul celor şase ani de apariție, conținutul a fost adaptat la
condiții și posibilități, fiind vorba, pur şi simplu, de modul în care o idee, o
acţiune, o întâmplare devine prezentă în spaţiul spiritual şi cultural al Banatului.
Prin acest periodic se poate populariza imaginea bisericii, a şcolii şi a primăriei în
comunitate. Există posibilitatea de exprimare a elevilor, a profesorilor, a preoţilor
cât şi a oamenilor simpli referitor la problemele care apar în viaţa cotidiană a
comunei noastre, cultivarea unor aptitudini, talente în publicistică şi chiar
stimularea creativităţii. Trebuie să ne cunoaştem locurile unde ne-am născut,
crescut, copilărit şi de aceea prin această revistă se doreşte înmănuncherea unor
articole, fotografii, dcumente ce au în prim plan istoria satului nostru drag,
deoarece este neapărat nevoie să ne ştim trecutul pentru a avea un viitor luminos.
Ca orice revistă ea reprezintă o modalitate de manifestare artistică, de
cultivare a respectului pentru cuvântul scris. Apariţia unei asemenea lucrări
informative în Voislova a presupus efort, pasiune, îndemânare, entuziasm, dar şi
multă dragoste.
Periodicul este menit să dezvolte creativitatea, să promoveze tinere talente
cu pasiuni în arta scrisului din satul şi comuna noastră, dar mai mult decât atât să
încurajeze lucrul în echipă.
Referințe: în periodicele Suflet Nou, Arhanghelul, Lumina Girociană şi
Foaia Săcoşană.
Numele autorului: OPRUȚ Petru, Tel. 0740-195.236, [email protected]

Provin dintr-o zonă

încărcată de istorie, cu oameni simpli şi modeşti, de
pe minunata vale a Bistrei, satul Voislova, comuna
Zăvoi, judeţul Caraş-Severin. M-am născut la
19.04.1981 în Municipiul Caransebeș, județul
Caraș-Severin.
Copilăria a fost una deosebit de frumoasă
petrecută cu bunii mei prieteni, pe vatra satului
natal, Voislova. Am început cu grădiniţa după care
Școala Primară cu clasele I – IV din Voislova (1987
– 1991). Nefiind şcoală gimnazială în sat, am plecat
la Școala Generală Nr. 1 din Oțelu-Roșu, judeţul
Caraş-Severin (1991 – 1995). A urmat Liceul

170
Industrial Oţelu-Roşu, judeţul Caraş-Severin. Secţia Informatică. Diplomă de
Bacalaureat (1995 – 1999), după care drumul meu s-a îndreptat către Facultatea
de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, absolvită cu
Diplomă de Licenţă (1999 – 2003). După câţiva ani de la absolvirea facultăţii şi
intrarea în câmpul muncii, am urmat cursurile Universităţii „Aurel Vlaicu“ din
Arad. Master„Finanţare şi Management în Administraţia Publică“ (2009 –
2011).
Pe cărarea vieţii, pe acest drum al cărţilor, l-am cunoscut pe remarcabilul şi
stimabilul om de cultură al Banatului, profesorul Ioan Traia, hotărând ca în data
de 11.02.2012, să mă înscriu în Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat
(A.P.P.R.B.), iar la 30.08.2013 am fost ales trezorier al acestei asociaţii culturale.
În data de 12.12.2013, am devenit președinte al Asociației Culturale „Grănicerii
Văii Bistrei“ cu sediul în localitatea Voislova, județul Caraș Severin, totodată
fiind şi fondatorul grupului coral cu acelaşi nume.
Începând cu anul 2008, am scris, editat şi tipărit următoarele lucrări:
a) Volume proprii
-Autor al cărții cu titlul „Voislova” (monografia localităţii), sat
Voislova,comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin. Cartea a fost tipărită şi editată în
anul 2008, Editura Marineasa, Timişoara. I.S.B.N.: 978-973-631-493-3. Cartea se
poate găsi la Arhiepiscopia Timişoara – Biblioteca Eparhială, la cota 12482.
-Autor al cărţii cu titlul „Ilustraţii ale portului popular din Voislova de-a
lungul vremii”. Cartea a fost tipărită şi editată în anul 2011, Editura Nagard,
Lugoj. I.S.B.N.:978-606-592-063-7. Cartea se poate găsi la Arhiepiscopia
Timişoara – Biblioteca Eparhială, la cota 12485.
-Autor al cărţii cu titlul „Localitatea Voislova, 1397-2012, 615 ani de la
prima atestare documentară a satului”. Cartea a fot tipărită şi editată în anul
2012, Editura Brumar, Timişoara. I.S.B.N.: 978-973-602-761-1. Cartea se poate
găsi la Arhiepiscopia Timişoara – Biblioteca Eparhială, la cota 12484.
-Redactor șef al periodicului „Glasul Voislovei“ din satul Voislova,
județul Caraș Severin, din anul 2012. I.S.S.N.: 2285-9853.
-Autor al cărții cu titlul „Calea Ferată Forestieră și Industrială, Trenu'
Mic, Voislova – Rusca Montană – Ruschița“. Cartea a fost tipărită și editată în
anul 2015, Editura David Press Print, Colecția Studii monografice. Timișoara.
I.S.B.N.: 978-606-8643-32-8. Cartea se poate găsi la Arhiepiscopia Timişoara –
Biblioteca Eparhială, la cota 12483.
-Autor al cărții cu titlul „Biserica Ortodoxă Română Valea – Bistrei. 70
ani de la zidirea sfintei biserici, 1946 – 2016.“ Cartea a fost tipărită și editată în
anul 2016, Editura David Press Print.

171
 -Colecția Studii monografice. Timișoara. I.S.B.N.: 978-606-8643-49-6.
Cartea se poate găsi la Arhiepiscopia Timişoara – Biblioteca Eparhială, la cota
12473.
-Autor al cărții cu titlul „Biserica Ortodoxă Română din Voislova, 90 ani
de la repararea capitală a sfântului lăcaș, 1926 – 2016.“ Cartea a fost tipărită și
editată în anul 2016, Editura David Press Print, Timișoara. I.S.B.N.: 978-606-
8643-51-9. Cartea se poate găsi la Arhiepiscopia Timişoara – Biblioteca
Eparhială, la cota 12472.
-Autor al cărţii „Biserica Creştină Baptistă „Emanuel“ Voislova, 10 ani
de la zidirea noului edificiu al Casei de Rugăciune, 2007 – 2017.“ Cartea a fost
tipărită și editată în anul 2017, Editura David Press Print, Timișoara. I.S.B.N.:
978-606-999-018-6.
b) Volume în colaborare
-Coautor al cărții cu titlul „Zece ani de la refacerea Monumentului Eroilor
Bănățeni de la Muntele Mic.“ Cartea a fost tipărită și editată în anul 2014,
Editura Mirton, Colecția Clio, Timișoara. I.S.B.N.: 978-973-52-1455-5.
c) Articole, studii, participări la simpozioane naționale și internaționale
Am publicat articole în revistele și cărțile de specialitate, după cum
urmează: „Administrație Românească Arădeană. Studii și comunicări din Banat
– Crișana“, volumul V, VII şi XIII; ACADEMIA ROMÂNĂ – Filiala Timişoara,
Institutul de studii banatice „Titu Maiorescu“. Unitatea limbii şi culturii române
(lucrări prezentate la Congresul Internaţional al Culturii Române, Ediţia I,
Timişoara, 2018); „Glasul Voislovei“, localitatea Voislova, județul Caraș
Severin; „Morisena“, localitatea Cenad, județul Timiș.
Participant cu lucrări, comunicări diverse la simpozioane naționale și
internaționale organizate în următoarele orașe și localități: Timișoara, Zrenianin,
Arad, Oțelu-Roșu, Zăvoi, Șopotu Vechi, Giroc, Săcălaz, Giarmata Vii, Birda,
Ferendia, Toracu Mare, Dalboșeț.
Activitatea de bază este cea de economist, desfăşurând o activitate
financiară în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş (18 mai 2006 –
prezent), având funcţia de Şef Birou Buget, Finanţe, Administrativ, Resurse
Umane, având ca principale activități și responsabilități: Organizarea, conducerea
și coordonarea activităţii biroului Buget, Finanţe, Administrativ și Resurse
Umane. Adresa instituţiei: Bvd. Liviu Rebreanu, Nr. 18-18A, Timişoara, jud.
Timiş.
Domiciliul actual este în Mun. Timişoara, Jud. Timiş, Str. Viorelelor, Bl.
D14, Sc. B, Et. 1, Ap. 3, adresa de e-mail este: [email protected], telefon
mobil: 0740 195 236.

172
 GLASUL CERBICIEI Revistă de actualitate, cultură, artă şi istorie a
românilor din Serbia. Revista publică 40 de pagini de actualitate, cultură şi istorie
a românilor din Serbia, precum şi un bogat material ilustrativ, semnată de dr.
Dorinel Stan, dr. Marinel Negru, dr. Trăilă Spăriosu, dr. Mircea Măran, dr. Juica
Brânduşa, Teteza Gaşpar, Călin Iorga, Tijiana Anđelković, Cristian Cacovan,
Natalia Stan, Gabriel Gaşpar, Lavinel Petruţ, Marin Gaşpar şi Marius Zăria.
Prof. dr. Dorinel Stan este şi redactorul fondator al Revistei GLASUL
CERBICIEI, care apare sub egida Comunităţii Românilor din Serbia, la Vârşeţ.
Revista şi-a propus să prezinte valorile, cultura şi realităţile româneşti din
Banatul sârbesc, trecutul zbuciumat al românilor „pentru a fi cunoscuţi şi pentru
a ne cunoaşte noi pe noi înşine”.
Aşadar o revistă frumoasă grafic, cu conţinut bogat şi texte valoroase.
Iată articolul-program expus de dr Dorinel Stan in primul nr. al revistei:
”Stimati cititori, la iniţiativa unui grup de tinerientuziaşti, ne-am propus să
realizam o revistădespre trecutul, prezentul si perspectivele cultural−istorice a
românilor bănăţeni, pregătind materialvariate, articole originale, care prin
calitate, varietate şiinedit să trezească un viu interes. În faza experimentală,
revista va apare periodic (trimestrial), sub egidaCRS.
Codrul, frate cu românul, din cele mai vechi timpuriascunde legende,
basme, tradiţie, folclor şi istorie, iarcerul şi pământul, omul şi natura,
conveţuiesc într-o armonie aproape perfectă cu arta şi înţelepciunea
primordială. Strămoşii geto-daci erau iniţiaţi în tainele Codrilor pe care le
transmiteau prin viu grai urmaşilor.

173
 Munţii Vârşeţului l−a atras pe om, oferind condiţiiprielnice pentru
apariţia, supraveţuirea şi dezvoltareacomunitaţilor umane. Cerbul lat Cervus
este un mamifer de pădure foarte răspândit în zona aşa zisă capul−coada
Carpaţilor, pe unde trecea în timpul romanilordrumul ce lega Mezia cu Limesul,
iar muntele CiocaMare (641m) a fost folosit ca punct de observator, căcidin
vârful lui se putea vedea întreaga pustă bănăţeana.
Numeroase nume de locuri din Banatul montan sereferă la Cerb. Numele
locului s-a fixat cu uşurinţa şidatorită valorii sufixului –os-oasă, Cerboasa (locul
decerbi). Potrivit unei credinţe, superstiţioase, pentru aînlătura o primejdie
oarecare, se evită pronunţareanumelui animalului din partea căruia se poate ivi
pericolul.
Eutopicul ,,Poiana,, se referă la o realitate clară şiconcretă: loc în pădure
fără copaci şi acoperit cu iarbă,iar toponimul ,,Ciorbeşti,, reprezintă întreg
neamulcerb. Poiana Ciorbeştilor (Srediştea Mică) sau ValeaRăgetului (Coştei)
este locul unde cerbii coboară laizvoare şi de aici se aude răgetul lor. În ţezaurul
folcloric bănăţean, un ritual vechi, în curs de dispariţieeste – Jocul Cerbului, iar
din bogatul repertor al cântecelor creştino-laice dedicate Naşteri Mântuitorului
− ,,Colinde ,, un loc aparte îl ocupă ,, Colinda Cerbului,, .Cerbul şi românul, au
conveţuit secole în şir pe acesteplaiuri, rupte dintr-un colţ de rai.
Într-o cronologie istorică, numele marelui rege de laHelis (Piscul
Crasanilor), DROM−I−CHAITES, include ovariantă cu sensul acela de cerb,
(cf. lat. haedus,alb,edh, rom ied got, gaits ,,capra,,; rom ,,zgatie,,). Înlimba tracă,
cu vremea ,,Cerb,, a fost echivalent cu ,,Viteaz,, (cf.rom. a cuteza), de unde şi
sensurile celebrului ,, toponim SARMI−ZE−GETUSA, Legământul (legătura)
Vitejilor (cf. rom. Sarma; romasog) sau SARMIZ−E−GETUSA ,,Voievodul
(Vraciul) Cerbilor,, (cf. rom. Cermus). Pe timpul geţilor numele Târgoviştei,
TERGA−ISTAI se traduce ,,Fiii (luptătorii) Cerbului,,.
Cronicarul Balthasar Walter, la 1597, relatând dramatice întâmplări din
viaţa lui Mihai Viteazul, aminteşte decei doi cerbi domnesticiţi, care au făcut
câteva drumuriîmpreună cu Mihai şi dormeau adesea lângă cortulstăpânului. Au
mers la luptă şi expediţii; fără teamă. Înlupta de la Călugăreni… unul dintre ei
murind dinîntâmplare, celălalt nesuportând durerea, s-a ascuns înpădure.
Revista ,,Glasul Cerbiciei,, îşi propune să promoveze valori culturale şi
istorice din spaţiu geographic numit – Ţara Banatului, cu mândrie, dârzenie
şiîncăpăţânare, iar cuvîntul scris să vibreze adevărulsacru şi sfânt al neamului
nostru. Locuitorii din înprejurul Vârşeţului (Marcovăţ, Srediştea Mică, Mesici,
Sălciţa, Coştei, Iablanca, Voivodinţ, Straja şi Râtişor) acum e limpede, că erau
imitaţi în tainele zalmoxiene, dovadă fiind şi numele atâtor locuri care fac
referinţă la CERB„.

174
 Data nașterii: 01. 02. 1973
Adresa: str. Vojvodjanska 24, Malo Središte
Tel: 013 / 836 – 808; 064 / 11-95-384
E-mail: [email protected]; [email protected]
Naționalitate: român
Stare civilă: căsătorit
Educație și formare: Liceul ”Borislav Petrov Braca” din Vârșeț, R. Serbia;
AcademiaPedagogică ”Živa Jovanović” – Vârșeț; Facultatea de Învățători din
Belgrad, Secția în limba română; Universitatea de Vest din Timișoara - Școala de
Studii Doctorale laFacultatea de Limba Română, Istorie și Teologie – DOCTOR
ÎN FILOLOGIE –domeniul studii culturale
Limba maternă: limba română
Limbi străine: limba sârbă – utilizator experimentat; limba franceză –
utizator satisfăcător; limba engleză – utilizator satisfăcător
Experiență profesională: 1995-2000 – angajat la Școala Generală din
Mesici; 2000-2002 – profesor la Ș. G. ”Olga Petrov Radišić” din Vârșeț; 2003 –
bibliotecar la Ș. G.”Olga Petrov Radišić” din Vârșeț; 1999-2009 – redactor șef
adjunct al ”CuvântuluiRomânesc”, publicație culturală a Comunității Românilor
din Serbia (CRS); 2008 –redactor fondator al revistei de cultură și istorie a
românilor din Serbia ”Glasul Cerbiciei”care apare sub egida Asociației ”Românii
Independenți din Serbia”; 2000-2004 – primaral Comunității Locale Srediștea
Mică (cel mai tânăr primar din Republica Serbia); 2002-2010 – președintele SCA
”Avram Iancu” din Pârneaora; 2010 – președintele Asociației ”Românii
Independenți din Serbia” cu sediul la Vârșeț; 2000 – vicepreședintele Comunității
175
Românilor din Serbia (trei mandate); 2009 – membru al Consiliului Naționalal
Minorității Naționale Române (CNNMNR) cu sediul la Novi Sad; 2010 –
collaborator extern la: revista științifico-metodică ”Învățătorul Modern”,
Chișinău, R. Moldova,periodicul ”Portrete de dascăli”, Arad, România,
”Tradiția”, revistă a ”Fundației deEtnografie și Folclor”, Novi Sad, Serbia; 2008
– membru al Forumului Ziariștilor Românide Pretutindeni cu sediul la București;
2009 – primul român din Serbia care obține obursă pentru Românii din jurul
României de la Institutul Cultural Român (ICR) dinBucurești în scopul
proiectului de cercetare;
Conferințe științifice internaționale: ”Dreptul la educație în comunitățile
românești” (7-10 decembrie 2007, București, Ediția I-a); ”Patrimoniul cultural
românesc înmanualele școlare” (2008, Cluj-Napoca); ”Gestionarea crizelor
internaționale din 1919 până azi”, organizată de Comisia Internațională de Istorie
a Relațiilor Internaționale cusediul la Milano (2012, București); Conferința
Internațională a Învățătorilor din Voivodina (2012, Novi Sad); Simpozioane
naționale și internaționale: ”Limba, obiceiuri și tradiție” (6-9 octombrie 2006,
Ediția a II-a, Roșiori de Vede – Teleorman, România); ”Portrete de dascăli”
(2010, Arad); ”Dreptul la educație” (2011, Constanța); ”Identitate și
spiritualitate” (2009, Alba-Iulia); Congresul Spiritualității Românești (2003 –
2008, Alba Iulia); Congresul Național al Învățătorilor din România și al
Învățătorilor Români de Pretutindeni (2005 Arad, 2006 București, 2007
Constanța, 2008 Iași, 2009 Slobozia, 2010 Oradea, 2011 Bușteni)
Competențe, abilități sociale și aptitudini organizatorice: spirit de muncă în
echipă, experiență avansată pe coordonarea diferitelor activități, bun organizator
Activitate publicistică: ”Societățile cultural-artistice românești din
Voivodina 1945-1962”, studiu cultural, Editura Presei Universitare Clujene,
Cluj-Napoca, România, 2012; ”Așezământul Monahal Srediștea Mică”, Editura
Românii Independeți din Serbia.
2016, studii monografice; ”Preotul Mihai Juică” (manuscris), contribuții la
istoria culturală a românilor din Voivodina.

176
 Revista Jurnal de Răcăşdia, „Publicaţie afiliată Asociaţiei Publiciştilor
Presei Rurale din Banat" , este editată de Primăria comunei Răcăşdia, apare din
anul 2009 şi se vrea un „magazin" al localităţii în care să se găseacă de toate. La
această publicaţie, face parte din Colegiul de redacţie, ca redactor -şef adjunct, dl.
Constantin Falcă.

A văzut lumina zilei la 26 mai 1942, în localitatea Răcăşdia din judeţul

Caraş-Severin, fiul lui Constantin şi Ruja (născută Rambu) de profesie
agricultori, model în comunitate, din generaţie în generaţie.

177
 Primele patru clase primare le-am făcut în comuna natală cu învăţătorul
Ion Dumitru, originar din Oltenia, sosit în comuna Răcăşdia la începutul anului
şcolar 1930/1931. Învăţătorul meu a fost o fire blândă şi atrăgătoare ceea ce i-a
atras simpatia şcolarilor. În privinţa proceselor didactice,era adeptul celor ce
credeau în puterea de convingere a cuvântului, a vorbelor frumoase, considerând
că bătaia e ruptă din rai dar nu ca să fie folosită pe pământ, ci aruncată în flăcările
iadului!
Clasele V-VIII le-am urmat la aceeaşi şcoală, apreciindu-i pe profesorii
Stana Popa (Pacatiuş), Vasile Popa, Iosif Muller, Ioan Banciu, de la care am
reţinut sfaturi privind comportarea în viaţă şi îndatoririle şcolarilor pentru a
deveni utili familiei şi societăţii. Am avut colegi de clasă pe care îi port în suflet
cu mare dragoste: Maria Mergea (viitoarea mea soţie, cu care eram în întrecere
pentru premiul I), Petru Pela, Nicolae Albu, Pavel Raica, Ileana Elena, unii dintre
ei trecând în lumea umbrelor.
An de an am fost premiant şi am participat la toate concursurile şcolare şi
la serbările organizate de şcoală.
Am contiunat studiile la Liceul „Général Dragalina" de la Oraviţa,
manifestând aceiaşi dragoste de carte, care îmi va deschide calea spre afirmarea
de mai târziu. Dintre profesorii de mare valoare didactică şi morală îmi amintesc
cu admiraţie şi pioşenie de Mihai Novac, Gheorghe Raia, Elena Raia, Vasile
Abâd, care ne-au înarmat cu cunoştinţe perene din domeniul acestora de
specialitate , dar şi cu îndrumări de a aprecia munca şi valorile spirituale.
Îmi place să cred că dascălii de atunci deşi în alte condiţii, aveau o mai
pregnantă vocaţie profesională iar motivaţia nobilei misiuni avea la bază mândria
şi responsabilitatea pentru actul educaţional.
Nici atunci copii, adolescenţii, tinerii n-au fost mereu cuminţi, dar nu le
lipsea respectul faţă de semeni şi aveau în cugetul lor infantil încă frica de
Dumnezeu. Iar ieşirile şi derapajele specifice vârstei erau doar nişte isprăvi şi
năzdrăvănii făcute de năzdrăvani.
După absolvirea liceului am frecventat între anii 1967-1972 cursurile
Facultăţii de Medicină Veterinară din Timişoara obţinând la examenul de licenţă
nota 10 (zece)şi diploma de „ Doctor medic veterinar".
Mi-au rămas în minte şi în suflet unele cadre didactice universitare de
înaltă valoare profesională şi morală: prof. dr. docent Vasile Tomescu,
conducătorul de mai târziu al tezei mele de doctorat, caracterizat prin blândeţe,
competenţă, energie creatoare nestăvilită, iubire pentru familie, iubire pentru
marea familie a neamului, iubirea faţă de şcoală, iubirea faţă de frumos,
literatură, artă .... exemplu de conduită intelectuală, prof. dr. docent Nicolae

178
Gluhovschi, specialist de renume internaţional, decanul facultăţii, prof. dr. Aurel
Vinţan, care a contribuit la fondarea celor două facultăţi de profil, cea din Arad şi
cea din Timişoara, prof . dr. Vasile Taloş, prof. Traian Gârda, ilustrul prof. dr.
Gheorghe Constantinescu, anatomist de renume mondial.
Ca student am participat la diverse concursuri obţinând numeroase premii.
După absolvirea facultăţii am fost repartizat la întreprinderea Agricolă de
Stat Grabaţ din judeţul Timiş, unitate etalon a agriculturii şi zootehniei
româneşti, unde am activat ca medic veterinar de fermă şi apoi ca medic şef
epidemiolog al întreprinderii. În această postură am fost confruntat cu cazuri
inedite de la care am avut numai de învăţat. întreaga experienţă dobândită în
munca de teren m-a ajutat enorm ca viitor cadru didactic universitar.
Am fost onorat cu titlul de medic primar veterinar, doctor în ştiinţe
medicale- domeniul medicină veterinară, expert evaluator CNCSIS, director de
colegiu - durata de 3 ani, medicină veterinară.
Am îndrăgit de mic cartea, şcoala, cuvântul scris şi am sorbit cu nesaţ
licoarea învăţăturii, descoperindu-i timpuriu nectarul şi dulceaţa, pe care la
rându-mi am oferit-o cu drag şi pasiune altora.
Dintre virtuţile care îmi definesc caracterul, perseverenţa şi tenacitatea sunt
cele definitorii aşa cum sugerează şi porecla pe care o poartă părinţii -
„Cremene". Noţiunea aceasta, prin sonorizare, dar şi semantic, sugerează nu
numai perseverenţa şi tenacitatea, dar şi statornicia.
Sunt căsătorit cu Maria Mergea din Răcăşdia, asistent medical şi am doi
copii- realizaţi azi ca profesoară, respectiv asistent farmacist şi ingineră.
Activitatea didactică şi de cerecetare ştiinţifică este concretizată în cele 2 de
tratate, monografii, cursuri şi manuale de nivel superior, dintre care amnitim:
Bazele semiologiei medicale veterinare, Tehnici de examinare clinică şi paraclinică
la animale, Urologie veterinară, Elemente de neurologie veterinară, Semiologie
medicală- veterinară, voi. I-III , Medicina internă a animalelor, vol. I-II.
Sunt autor şi coautor la 212 lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate,
21 de lucrări comunicate la diverse simpozioane naţionale şi peste 80 de articole
publicate în ziarele locale şi centrale. De asemenea sunt coautor la o inovaţie
privind dezinfecţia adăposturilor de animale, responsabil şi colaborator la 10
contracte de cercetare ştiinţifică.
Sunt membru în Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România,
membru în Societatea de Medicină Comparată din Timişoara, membru în
Asociaţia pentru cercetarea Multidisciplinară din Zona de Vest a României.
În anul 1997, am fost onorat cu medalia pentru progresul medicinei
veterinare de către Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România iar în

179
anul 2002 am fost nominalizat în Enciclopedia „Who's who" editată pentru prima
dată în România.
Una dintre cele mai prestigioase autorităţi privind biografia oamenilor de
frunte ai lumii, „Institutul Biografic American S.U.A. îl nominalizează pe
Constantin Falcă „Om al anului 2004" bazat pe deosebitele sale realizări de până
acum şi pe nobilul , exemplul pe care l-a arătat faţă de aproapele lui şi de întreaga
comunitate .
Activitatea publicistică.
Cărăşeni de neuitat voi. I-XXVII, un demers care va fi sortit izbânzii şi se
va impune treptat ocupându-şi locul binemeritat în geografia literară şi spirituală
a Banatului. Fiecare volum din lucrarea enciclopedică dedicată zonei Caraşului
are la final o arhivă foto în care vorbec oamenii şi locurile, cărţile bănăţenilor din
aretul prezentat.
Medici veterinari, slujitori ai muzelor, Alexandru Stupariu şi Constatin
Falcă vol. I-VT, premieră pe plan naţional şi internaţional.
în prezent acest serial cuprinde aproximativ 2000 de pagini şi circa 150 de
medalioane dedicate medicilor veterinari cu talent pe tărâmul artei. Nu toţi sunt
amatori, cum s-ar putea crede, pe parcurs , unii devenind membrii cu patalamă a
uniunilor de creaţie: scriitori publicişti, artişti plastici, solisti vocali şi
instrumentişti. Alţii au în palmareş chiar mai multe pasiuni extraprofesionale,
practicate cu „ brio" şi după toate rigorile artei profesioniste.
Opera profesorului universitar Dr. Constantin C. FALCĂ are două
piscuri: a) unul ştiinţific, format din autor şi coautor la 27 de cărţi şi 212 lucrări
ştiinţifice publicate în ţară şi străinătate, coautor la o inovaţie, responsabil şi
colaborator la 10 contracte de cercetare ştiiţifică şi b) celălalt, cultural, format
din lucrarea Medici veterinari slujitori ai muzelor, vol. I-Vl, (coautor)
premieră pe plan naţional şi internaţional. Serialul „Cărăşeni, de neuitat”
cuprinde peste 5600 de pagini, cca 3000 de medalione. Este „un demers” care va
fi sortit izbânzii şi se va impune treptat, ocupându-şi locul binemeritat în
geografia literară şi spirituală a Banatului. Fiecare volum din lucrarea
enciclopedică dedicată zonei Caraşului are, la final, o arhivă foto în care vorbesc
oamenii şi locurile, cărţile bănăţenilor din arealul prezentat. La început au fost
doi, dar Petru P. CIUREA s-a retras într-o stea, lăsând singur pe C. Falcă la
cârma „arcăi”.
Despre valoarea cărţilor publicate vorbesc şi DISTINCŢIILE
OBŢINUTE: nominalizat în enciclopedia Who ’s who, editată pentru prima dată
în România, în 2002; „Omul anului 2004”, Titlul conferit de Institutul Biografic
American; Titlul „Cetăţean de onoare” al comunei Răcăşdia; „Diploma de

180
Onoare” din partea Asociaţiei Culturale „Voinţa” din Răcăşdia, judeţul Caraş
Severin; Premiul anual de creaţie „PERSONA MAXIMA”, oferit de Biblioteca
Judeţeană „Paul Iorgovici” din Reşiţa; „Diploma de Excelenţă” acordată de
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din
Timişoara, pentru întreaga activitate; „Diplomă de Onoare” din partea Clubului
medicilor veterinari pensionari „Valeriu Pintea”-Timişoara, pentru colaborarea
cu clubul şi pentru strădania de a face cinste profesiei de doctor medic veterinar;
Premiul „Traian Săvulescu” al Academiei Române, 2007; Premiul „Alexandru
Loeusteanu”, pentru publicarea de tratate şi lucrări de înaltă valoare ştiinţifică,
în domeniul medicinei veterinare, acordat de Asociaţia Generală a Medicilor
Veterinari din România. Premiul „Ion Adameşteanu”, al Academiei de Ştiinţe
Agricole şi Silvice; Premiului Academiei Române, 2013; „Diploma de Merit”
acordată cu ocazia semicentenarului Facultăţii de Medicină Veterinară din
Timişoara (1962-2012); „Diploma de merit” decernată de Societatea de Limba
Română din Voivodina - Republica Serbia, pentru sprijinul acordat cu
perspicacitate activităţii nobile a Societăţii de Limba Română din Voivodina,
vizând cultivarea limbii române literare; „Diploma Aniversară” din partea
Asociaţiei Culturale „Suflet nou” din Comloşu Mare etc.
Profesorul C. Falcă este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din
România; redactor-şef adjunct al publicaţiei ”Jurnal de Răcăşdia”.

181
 Nascut in 27.04.1963 in mun.Resita, jud. Caraș-Severin.
A absolvit:
- Școala generală in Ciuchici, jud.Caraș-Severin (clasa I-VI-a) și Răcășdia,
jud. Caras-Severin (clasa VII-VIII-a).
- Liceul militar “Mihai Viteazul” din Alba Iulia (1977-1981) si Școala
militară de ofițeri din Brasov, specialitatea Radiolocație (1981-1984).
-Facultatea de Geografie din Timișoara (1994-1998).
A activat in garnizoanele Moldovița și Timișoara din 1984 pana in 2003
cand a trecut in rezervă.
A publicat articole despre activitatea de publicist și gazetar a lui Ilie
Craciunel și Ioan Jucu de Banat, redactori ai ziarelor ”Țăranul” (Ilie Craciunel) și
”Țara”, ”Zbiciul” (Ioan Jucu de Banat) in ziarele din Răcășdia, Sopotul Vechi,
Săcălaz,
A mai publicat articole despre viața și activitatea publicistică a
invățătorului Emilian Novacoviciu din Răcășdia, jud.Caraș-Severin.
Membru de la infințare a ”Asociației Publiciștilor Presei rurale din Banat”
și colaborator a site-ului banaterra.eu.

182
 Cu cel de al 70-lea număr, "Lumina satului "împlinește 17 ani în slujba
culturii în (și din) Giroc.
Revista noastră s-a ivit în anul 1993, într-un climat prielnic afirmării și
libertății de expresie simțit după Revoluția din 1989, la inițiativa primarului de
atunci, ing. Ion Ilie Teodorescu, sprijinit în această acțiune de un grup de
intelectuali, fii ai satului, cadre didactice, ingineri, preoți.
Având precursori de seamă – preoții David Voniga și Horia Vișoiu – care
în perioda interbelică au în ființat, au condus și au colaborat la ziare timișorene și
bănățene, primul colegiu de redacție al revistei și-a propus, în articolul program
"să scoată la lumină fapte și nume multora necunoscute, care au trudit pentru mai
binele lor și al semenilor". Totodată, cei în cauză și-au propus să oglindească în
paginile revistei frământările cotidiene, valorile morale precum și tradițiile
noastre spirituale, amenințate într-o vreme să se stingă.
Ideile din articolul – program au stat mereu în atenția redactorilor și
colaboratorilor revistei, în care s-au publicat numeroase materiale oglindind
aspecte despre trecutul Girocului și al Chișodei, din istoria veche și străveche a
celor două localități, monumente din dezvoltarea învățământului, a bisericii și a
altor instituții, evenimente istorice care au marcat vița colectivității, figuri de eroi
din partea locului.

183
 Datinile, obiceiurile, tradițiile locale, activitatea formațiilor artistice din
trecut și de azi, portrete de rapsozi populari și de artiști profesioniști - și-au găsit
locul în paginile revistei de-a lungul anilor.
Au fost evocate personalitîți din lumea satului care și-au adus contribuția
la făurirea și dezvoltarea culturii locale: fețe bisericești (David Voniga, Victor
Aga, Horia Vișoiu), învățători și profesori (Atanasie Baicu, Mihai Bocșa, Ioan
Belengeanu, Iosif Ciorogariu), artiști plastici (Ioan Aga, Ionel Dunea, Tamara
Iacob Birdean), un țăran cărturar autodidact (Dumitru Rotaru), sportivi renumiți
(familia Pascotă, Victor Șchiopu, Cornel Vârtosu).
Probleme ale limbii române literare precum și aspecte ale graiului local au
fost reflectate într-o rubrică intitulată "Mult e dulce și frumoasă".
Fenomenul literar local, de la tinere talente de pe băncile școlii la autori
consacrați (Petru Chira) cât și din spațiul bănățean (Marius Munteanu),
reprezentând literatura dialectală, la fel creații valoroase ale poeziei române
clasice și ale celei universale, recenzii și note critice – toate și-au găsit loc în
cuprinsul revistei, într-o rubrică permanentă: "Pagini pentru minte, inimă și
literatură".
În rubrica "Pagina elevului" s-a reflectat viața școlii în diversitatea ei, iar la
"Viața spirituală" s-au publicat articole despre semnificația sărbătorilor religioase
de peste an. La rublica "Șodzănii" au apărut texte, mai ales în versuri, care
conțineau întâmplări hazlii, menite să descrețească frunțile cititorilor, după cum
la "Sport" erau comentate evenimente locale din domeniu, iar la rubrica "De la
lume adunate", cititorii aflau diverse informații din domeniul medicinei,
alimentației corecte, sfaturi practice.
Prestgiul revistei noastre – una dintre primele publicații bănățene
postbelice – a crescut an de an prin colaborarea unor personalități de primă
mărime al eculturii bănățene și naționale cum sunt: Mitropolitul Nicolae
Corneanu, profesori universitari: G.I. Tohăneanu, Dumitru Crașoveanu, Ion
Drăgan, Gheorghe Lăzărescu, Gheorghe Luchescu, scriitori: Ion Marin Almăjan,
Ion Viorel Boldureanu, Ionel Iacob Bencei, Ion Căliman, Eugen Dorcescu, Viorel
Marineasa, Mircea Șerbănescu, Damian Ureche, arheologul și istoricul Florin
Medeleț, publicistul Remus Jurca.
Nu poate fi trecută cu vederea bogata iconografie a fiecărui număr, nici
prezentarea grafică – asigurată de tehnoredactorii prestigioasei Edituri Mirton.
Prin colaborarea și schimbul cu alte publicații precum și apartenența la
Asociația Ziariștilor din Presa Rurală Bănățeană, "Lumina satului" e cunoscută și
apreciată dincolo de hotarele Girocului.
Fie ca lumina ei să rămână la fel de strălucitoare încă mulți ani!

184
 Ion Murariu Octavian Gruiță

Sever Lazăr Marius Matei

Date biografice
Data nașterii: 2 aprilie 1937
Locul nașterii: comuna Giroc, județul Timiș
Studii universitare: Universitatea Timișoara – Facultatea de Filologie,
Institutul Pedagogic de 3 ani
Studii medii: Școala Pedagogică Mixtă Timișoara
Activitatea profesională: Învățător la școlile cu clasele I-VIII din
localitățile Sudriaș, Bârna, Moșnița Nouă, Pișchia, Giroc – județul Timiș
Profesor de limba și literatura română la Școala din Giroc și în Timișoara:
Liceul nr. 4, Liceul Industrial de Chimie „Azur", Liceul Industrial nr. 8, Școlile
cu clasele I-VIII nr. 11 și nr. 25. În prezent pensionar.

185
 Activitatea publicistică și literară:Colaborator la ziarele și revistele:
„Drapelul roșu" (Timișoara), "Renașterea bănățeană" (Timișoara), cu suplimentul
"Paralela 45" (Timișoara), "Orizont" (Timișoara), "Suflet nou" (Comloșu Mare),
"Tăt Banatu-i fruncea" (Lugoj), "Heliopolis" (Timișoara), "Agora literară"(Cluj-
Napoca), "Lumina satului" (Giroc), redactor-șef, și la Studiou de radio
Timișoara, "Iconostas" (Giroc), "Lumina giroceană" (Giroc)
Volume publicate:
- „Obârșii", Editura Mirton Timișoara, 1996
- "Florile prieteniei", în colaborare cu Octavian Gruița, Editura Mirton
Timișoara, 2003, tradus în limba franceză de Gabriela Vasile
- "Vorbe d-ale noastre. Glosar girocean", Ediția I – 2002, ediția a II-a
2006, Editura Mirton Timișoara.
- "Drumul cu amintiri", Editura Mirton Timișoara 2005.
- Editor al volumelor: "Condeierii noștri • Antologie a creatorilor din
Giroc și Chișoda", Editura Mirton Timișoara, 2005 și "Album Ioan Aga",
Editura Mirton Timișoara, 2008.
- "Revista Lumina satului – Giroc – repere monografice" – Ed. Mirton,
2010
Alte activități:
- Membru fondator al asociației Presei Rurale din Banatul istoric” (2008).
- Membru fondator și secretar al Ligii Scriitorilor din România – Filiala
Timișoara – Banat (2009).
Figurează în dicționarele:
- Marin Bucă, Mariana Cernicova, „Mass-media în Timișoara post-
decembristă", Timișoara, 2000, pag. 150
- Ștefan Pătruț "Creatori în grai bănățean, condeierii plugari din Banat,
personalități care scriu despre graiul bănățean", Editura "dacia Europa Nova",
Lugoj, 2003, pag. 64.
- Constantin Toni Dârțu, "Personalități române și faptele lor 1950-2000",
Editura Pan Europe, Iași, 2003, pag. 462 – 483.
- Anda Dejeu, Liga scriitorilor români, Dicționar biobibliografic, vol. I,
Editura Dacia XXI, 2011, pag. 273-274.
Referințe critice: Gheorghe I. Tohăneanu, Predoslovie „Vorbe d-ale
noastre" – Glosar girocean", Editura Mirton, Timișoara, 2002) preciza: "Acesta
este rostul nobil al cărțuliei profesorului Ion murariu: ea salvează de la o moarte
pretimpurie vorbe d-ale noastre, cuvinte – adică - prin care sufletul și mintea
românească de aici, din acest colț al țării, își rostește elanurile și aleanurile. Văd
în inițiativa lui Ion Murariu de a transforma în "carte" ceea ce până acum era doar

186
o "rubrică a unei foi sătești", o problemă de interes național. Las la o parte, dar ...
nu cu totul, amănuntul că această carte – care nu preget să o răsfăț cu diminutivul
"cărțulie" – va constitui pentru giroceni, prilej de binecunoscută mândrie, iar
pilda autorului ei, fecior al acestor meleaguri, trebuie salutată cu entuziasm și
urmată cu pioșenie. Cu atât mai mult cu cât această lucrare de lexicografie
regională este redactată cu rigoarea și competența neostentative ale unui filolog
autentic, dublate de o mistuitoare pasiune pentru subiectul tratat, care poate
încălzi inimile cititorilor – beneficiari."
Gheorghe Secheșan, în Cuvânt înainte, "Obârșii", Editura Mirton,
Timișoara, 1996, preciza: "Ion Murariu dovedește o surprinzătoare știință a
construcției prozei scurte, o piatră de încercare pentru orice prozator. El lasă
impresia că narează pur și simplu, fără intenție, evenimente la care a fost martor,
din copilărie mai ales, momente care i-au marcat existența [...] Chipuri
exemplare, unele dintre ele antologice, prind viață pe măsura parcurgerii textului.
Moșu’, Baba Chia și alte personaje de aceeași factură se situează în centrul
acestui cosmos care, esențial, este acela rural, în speță al satului bănățean de
câmpie, situat, atemporal, aproximativ în preajma celui de-al Doilea Război
Mondial [...] Prozele se constituie, în cele din urmă într-un bildungs-roman, carte
a formării conștiinței.
A doua secvență a volumului cuprinde un număr (nu mare) de poeme [...]
Există versuri de o deosebită rezonanță, și aș remarca, mai cu seamă,
dimensiunea erotică a poeziei, prilej de consemnare a unor versuri de o mare
sensibilitate" [...]

S-a născut la 22 mai 1947, în comuna Giroc, judeţul

Timiş. A urmat cursurile şcolii elementare din localitate între anii 1954-1961, iar
apoi liceul în Timişoara, Şcoala Medie nr. 7, actualul Liceu de Informatică, între
anii,1961-1965. În perioada studiilor liceale, a fost marcat de personalitatea
profesorului de istorie Milan Toşici, care mai târziu avea să-şi pună amprenta şi
asupra pregătirii sale şcolare şi profesionale.
În perioada 1965-1968, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie-Geografie
din cadrul Institutului Pedagogic din Timişoara, în urma absolvirii căreia a fost
repartizat ca profesor pe catedra de istorie-geografie la Şcoala cu clasele I-VIII
Şoşdea, judeţul Caraş-Severin, unde a funcţionat pâna în anul 1977. În anul 1975
a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie (curs fără frecvenţă din cadrul
Universităţi ,,Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea de licenţă fiind
,,Monografia satului Şoşdea”, sub îndrumarea profesorului univ. Bujor Surdu.

187
 Pe plan profesional, de primii ani de învăţământ se leagă prietenia cu
profesorii Viorel Marineasa, Ioan Seracin şi Gavrilă Peia, alături de care începe
cercetatea istoriei locale, şi a fenomenului ,,ţăranilor publicişti şi condeieri” din
perioada interbelică din Banat.
În aceasta perioadă obţine definitivatul şi gradul II în învăţământ.
În anul 1977, în urma unui concurs, s-a transferat ca profesor la Şcoalacu
clasele l-Vlll din Giroc, unde activează până la 31 august 2011, când se
pensionează. În anul 1981 a fost numit director, funcţie deţinută pâna la 31
august 2009. În anul 1986 a obţinut gradul l în învăţământ la Universitatea din
Bucureşti cu lucrarea ,,Monografia satului Giroc”, sub îndrumarea profesorului
univ. dr. Vlad Matei.
În anul 1996 a publicat lucrarea “Giroc- monografie istorica”, lansată cu
ocazia aniversării a 625 de ani de la atestarea documentară a localităţii şi a 220
de ani de învăţământ românesc în Giroc.
Împreună cu profesorul Gavrilă Peia, în anul 1999 a publicat lucrarea
“Monografia satului Şoşdea”, pentru care a fost declarat “Cetăţean de onoare” al
comunei Măureni, judeţul Caraş-Severin, în componenţa căreia intră şi satul
Şoşdea.
În anul 1997 a realizat un schimb intercultural cu “College des Coudriers”
din Geneva - Elveţia, organizând la Giroc, în luna iunie, vizita a 18 elevi şi a 6
cadre didactice din Elveţia, iar în luna septembrie a aceluiaşi an a avut loc vizita
unui grup de elevi şi cadre didactice de la şcoala din Giroc, la Geneva. În urma
acestei acţiuni, şcoala din Giroc a fost dotată prin donaţie cu 10 calculatoare, 11
imprimante, TV color, video şi materiale sportive.
Rod al acestui schimb cultural, în anul 2002, a publicat împreună cu
profesorul Ion Murariu lucrarea “Florile prieteniei”, tradusă ulterior şi în limba
franceza.
La 4 noiembrie 2006, cu ocazia aniversării a 230 de ani de învăţământ
românesc în localitate, a lansat cartea “Monografia şcolii din Giroc”.
Toate lucrările menţionate mai sus au fost apreciate de oamenii de
specialitate şi recenzate în publicaţii locale.
Din anul 1993, sub egida şcolii din Giroc, apare trimestrial revista de
cultură “Lumina satului”, din al cărei colectiv de redacţie face parte.
Odată cu apariţia revistei ,,Iconostas”, editată, din anul 2008, de biserica
ortodoxă din Giroc, face parte din colectivul redacţional, publicând totodată şi
articole de specialitate.
Ca urmare a rezultatelor obţinute în activitatea instructiv- educativă, dar şi
în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii, în anii 1999 şi 2000, când au fost
desemnate şcolile reprezentative din judeţul Timiş, şcoala pe care o conducea, pe

188
baza punctajului obţinut, ca urmare a evaluării instituţionale, a fost desemnată ca
unitate şcolară reprezentativă, fiind una dintre puţinele şcoli din mediul rural
intrată în acest top.
De activitatea de la şcoala din Giroc este legată o fructuoasă colaborare cu
profesorul Silvestru Ştevin în ceea ce priveşte gospodărirea şcolii, cu profesorul
Ion Murariu prin publicarea unor lucrări legate de istoricul şi cultura satului şi de
editarea din anul 1993 a revistei ,,Lumina satului”, iar în urma colaborării cu
profesorul Ovidiu Tocmacov din Elvetia, organizarea schimbului intercultural
Giroc-Geneva.
Pentru contribuţia adusă la dezvoltarea învăţământului şi culturii în
localitate, Consiliul local al Comunei Giroc îi acordă în anul 2007 titlul de
,,Cetăţean de Onoare”.

. M-am născut în comuna Giroc la numărul 171 (după

numerotaţia veche) în data de 30 august 1941. Părinţii Vichentie Lazăr declarat
de naţionalitate română, dar în realitate era un sfert svab, un sfert bulgar şi
jumătate roman şi Iuliana Lazăr declarată maghiară dar în realitate jumătate
maghiară un sfert svab şi un sfert slovacă. Eu sunt declarat român cu realitatea
arătată mai sus.
Când eu m-am născut părinţii mei erau agricultori, deci copilăria a fost
într-o casă de ţărani unde s-au respectat toate obiceiurile existente în comună la
noi. Şcoala am început-o la 7 ani în Giroc şi am terminat 7 clase la 14 ani tot în
Giroc. După terminarea şcoli elemntare, prin concurs de admitere am ajuns la
grupul Şcolar Electromotor Timişoara şi după 3 ani am devenit muncitor
electrician specialitatea Lumină şi Putere. Am fost angajat după terminarea şcoli
de ucenicie la fabrica de macaroane Timişoara în 1958.
Până în 1961 am lucrat ca electrician la acelaşi loc de muncă care între
timp s-a unit cu fabrica de biscuiţi şi cu fabrica de conserve ,,Fructus”.
În anul 1961 am plecat în armată într-o U.M de radiolocaţie, până în 1963
când m-am întors la acelaşi loc de muncă de unde am plecat. În anul 1964 m-am
căsătorit cu Maria Gaiţă care a devenit Maria Lazăr. În anul 1966 împreună cu
soţia ne-am mutat în Galaţi şi am fost angajat la Combinatul siderurgic Galaţi. În
anul 1968 prin concurs de admitere am intrat la şcola de maiştri a combinatului
siderurgic Galaţi la curs seral şi am terminat în anul 1970 obţinând diploma de
maistru electromecanic, automatizări şi AMC. După absolvirea şcolii de maiştri
prin concurs am ocupat postul de maistru electro în sectorul hidro, direcţia
energetică.

189
 Întrucât soţia a avut probeleme de adaptare în zona respectivă şi dorul de
locurile natale n-au readus în 1972 la Giroc.
Angajat am fost din: 1972 până în 1974 la industria locală JLCHIM
Timişoara ca electrician, 1974-1978 am lucrat ca şef mecanic la Asociaţia
intercooperatistă Avicola Giroc, 1978-1991 am lucrat ca tehnician electro la ISIM
Timişoara, 1991-1997 tot ca tehnician electro la abatorul Comtim Timişoara, 1997
pensionar, legumicultor şi gospodar pe strada Semenic la numărul 72.
De mic copil mi-a plăcut literatura şi tradiţiile şi datorită acestei plăceri şi
prieteniei cu oameni de artă şi cultură literară din Giroc şi nu numai am ajuns să
fac această autobiografie.

190
 Revista „Lumina giroceană” este o publicație cultural-istorică și de
informație, cu o apariție trimestrială și triraj de 250-450 exemplare.
În anul 2010 odată cu lansarea monografiei comunei Giroc va fi lansată și
revista „Lumina giroceană” care și-a propus atunci să devină continuatoarea
publicației „Lumina satului” însă din pacate în anul 2014 din cauza unor
probleme de ordin pecuniar își încetează și aceasta apariția.
În acești patru ani de apariție în caseta de redacție au fost: redactor-șef
Marius Mate; redactori: prof. Ion Murariu, prof. Octavian Gruița, Petru Chira,
Vasile Bucur, Sever Lazăr, iar colaboratori de-a lungul timpului au fost:
Ciprian Cipu, dr. Mircea Taban, dr. Alexandru Chituță, prof. Doina Dobreanu,
prof. Ioan Traia, pr. dr. Valentin Bugariu, dr. Maria Mândroane, Ionel Iacob-
Bencei, Gheorge Babeț, Violeta Tipa, Amalia Gaiță, Alexandra Pienaru,
Fabiana Stroe și mulți, mulți alții.

s-a născut la 1 mai 1984,

localitatea Timișoara, județul Timiș.
A urmat cursurile școlii generale din cadrul
liceului „Banatul”, a urmat și absolvit cursurile
„Colegiului Tehnic de Vest Timișoara”, cu examen
promovat de bacalaureat.
A intrat ca student la Facultatea de
Jurnalistică a Universității „Tibiscus” din Timișoara
și a absolvit cu lucrarea de licență. În 2012 absolvă
studiile de masterat din cadrul Universității
„Tibiscus”, Facultatea de Limbi Moderne Aplicate

191
cu specializarea „Mass-Media și Comunicare în Spațiul Public European”, iar în
prezent este doctorand la Facultatea de Arte si Design din cadrul Universității de
Vest Timișoara.
Începând cu anul 2007 activează ca muzeograf IA în cadrul Muzeului
Satului Bănățean Timișoara. În această calitate a realizat peste 30 expoziții și
multe alte evenimente.
Activitatea publicistică și-a început-o încă de la vârsta de 16 ani publicând
articole de etnografie și istorie a Banatului, iar mai târziu, în calitate de specialist
etnograf a publicat numeroase studii în reviste și anuare de specialitate din țară și
străinătate, dar și câteva volume de carte după cum urmează:
Cărți publicate autor unic:
1. Marius Matei, Portul tradițional – expresia unui neam, Ed. Nagard,
Lugoj, 2012
2. Marius Matei, Bănățenii de altădată – album fotoetnografic, Ed.
Eurostampa, Timișoara, 2013
3. Marius Matei, Tezaur bănățean, (prefață dr. Doina Ișfănoni), Ed. Astra
Museum, Timișoara-Sibiu, 2014
4. Marius Matei, Măiestrie și meșteșug – Cojocăritul în Banatul de
câmpie, Ed. Eurostampa și Ed. Astra Museum, Timișoara-Sibiu, 2014
(vol. I)
5. Marius Matei, Măiestrie și meșteșug – Cojocăritul în Banatul de munte,
Ed. Eurostampa și Ed. Astra Museum, Timișoara-Sibiu, 2015 (vol. II)
6. Marius Matei, Bănățenii de altădată - ediție revizuită și adăugită
(prefață și studiu introductiv dr. Cristian Graure), Ed. Eurostampa și Ed.
Astra Muzeum, Timișoara-Sibiu, 2016
7. Marius Matei, Tezaur etnografic. Costumul național românesc din
Banat, (prefafă dr. Gabriel Kelemen), Ed. Eurostampa Timișoara, Ed.
Institutului Cultural Român din Voivodina Zrenjanin, România-Serbia,
2018
8. Marius Matei, Zestre bănățeană, (prefață Adina Nanu), Ed. Armanis,
Iași, 2018
Cărți publicate coautor:
1. Octavian Gruița, Ion Murariu, Marius Matei, Giroc – Arc peste timp,
Ed. Marineasa, Timisoara, 2010
2. Carmen Mihalache (coord.), Marius Matei, Rodica Marinescu, Magda
Andreescu: Marius Matei, Portul bănățean, Ed. Martor, București, 2014
3. Dr. Alexandru Constantin Chituță, Marius Matei, Dr. Raluca Maria
Frîncu, Tezaur Episcopia Tulcii/Diocese of Tulcea`s Treasure,

192
 (prefață dr. Visarion Bălțat, episcopul Tulcii), Ed. Muzeul Național
Brukenthal, Sibiu-Timișoara 2017
4. Dr. Alexandru Constantin Chituță, Dr. Corneliu Gaiu, Marius Matei,
Lacrimile cerului – Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei, (prefață
academician Marius Porumb), Ed. Muzeului Național Brukenthal,
Timișoara-Sibiu, 2017
5. Marius Matei, Alexandru Chituță, Patrimoniu bănățean (prefață dr.
Georgeta Stoica), Ed. Bukenthal, Sibiu, 2017
6. Marius Matei, Maria Hadiji, Portul tradițional din Banatul de câmpie.
Găteala capului, Ed. Eurostampa și Ed. ICRV, Timișoara-Zrenianin,
2017
7. Cristian Graure, Marius Matei, Spații vizuale, Ed. Eurostampa, Timișoara

193
 Primul număr, revistei locale „Lumina Torăceană“, a apărut la Torac în
luna februarie a anului 1970, la inițiativa unei grupe de tineri. Redactor
responsabil a fost George Subu, redactori tehnici Nicoleta Damian și Todor
Ocolișan, lector: Lia Baloș, iar din redacție au făcut parte: Eugenia Ciobanu,
Olimpiu Baloș, Ion Checi și Stelian Paunescu. Din păcate, au apărut numai
câteva numere ale revistei, urmând o pauză foarte lungă. Abia din anul 2010
începe să se editeze seria nouă a periodicului „Lumina Torăceană“ de această
dată editat de Asociația pentru Artă și Cultură Românească „Vichentie Petrovici
Bocăluț“ și înregistrat în registrul mass media al Serbiei.
Între timp, la Torac au apărut și alte periodice locale, care s-au tipărit în
diferite perioade. Printre acestea se numără „Cuvânt Româneasc Torăcean” de
care s-a îngrijit publicistul și cronicarul Pavel Filip, un inimos condeier torăcean.
Pe lângă aceasta, acest activist s-a străduit să editeze și câteva cărți și un număr
mare de lucrări publicate în multe publicații și prezentate la numeroase reuniuni,
dar și periodicul „Săcălazul Strămoșesc“. Pe lângă acestea la Torac a mai apărut
revista școlară “Litera” inițiată și îngrijită de prof. Olimpiu Baloș, apoi periodicul
„Folomoc“ editat de cenaculul „Folomoc“ și periodical de cultură și zidire
sufletească “Biruința“ care apare la Biserica Ortodoxă Română din Toracu Mare.

194
 Periodic al Comunității românilor din Iugoslavia - Filiala Torac este și
,,Cuvântul românesc torăcean" care apare în anul 1992 redactat de Pavel P. Filip
redactor șef și responsabil, George V. Baloș, George G. Damian, Octavian Viorel
Fluture, Vichentie Petrovici și Flaviu Doru Polverejan. Pe lîngă torăceni pe
paginile acestui ziar care de altfel se tipărește la Timișoara, sânt prezenți gazetari
și poeți din România. Fiecare număr are ceva fermecător ce-ți atinge sufletul.

a văzut lumina zilei la

Novi Kneževac, în Voivodina, Serbia, pe 21
februarie 1989. A frecventat cursurile Şcolii
Generale „George Coşbuc” din Torac şi
Şcoala de Muzică „Josif Marinković” din
Zrenjanin – secţia vioară. Şcolarizarea o
continuă la liceul din Zrenjanin, iar în anul
2008 după absolvirea liceului se înscrie la
Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii
din Novi Sad. Studiile le termină în anul 2014
când devine licenţiat în informatică, la
universitatea menţionată.
Desfăşoară o activitatea culturală continuă la Torac, începând de la vârsta
de 7 ani când începe să cânte la vioară în cadrul Orchestrei de Muzică Populară
„Lyra” din Torac. Redactează multe materiale tipărite de Societatea Culturală
„Vichentie Petrovici Bocăluţ” şi de Cenaclul „Foloomoc” din această localitate
bănăţeană. Se implică în calitate de redactor tehnic la editarea periodicului de
cultură şi zidire sufletească „Biruinţa”, care apare la Biserica Ortodoxă Română
din Toracu Mare. Începând din anul 2005 este ales în conducerea societăţii

195
culturale din Torac, unde mai târziu o perioadă ocupă şi funcţiile de secretar şi
vicepreşedinte. În momentul de faţă este membru în consiliul Asociaţiei pentru
Artă şi Cultură Românească „Vichentie Petrovici Bocăluţ”.
În anul 2010. reuşeşte să iniţieze apariţia seriei noi a periodicului „Lumina
Torăceană” care apare şi în zilele noaste în concepţia unei publicaţii locale axate
primordial pe cultură şi valori tradiţionale. Pe lângă aceasta în 2014 porneşte la
drum şi editura „Lumina Torăceană”, prima carte fiind un volum de epigrame
semnate de un autor torăcean, Ion Cicală. La această editură Mircea Lelea
debutează în lumea condeiului, în anul 2015 când apare de sub tipar volumul de
poezie „Petec de suflet pribeag”.
Este implicat în viaţa politică, fiind membru al Ligii Social-democraţilor
din Voivodina. Din 2013 este membru în Consiliul Local Torac, o perioadă
ocupând şi funcţia de preşedinte al acestui organ din cadrul autoguvernării locale.
Din anul 2016 este deputat în adunarea comunei Jitişte.
În anul 2013 fondează şi Fundaţia „Cotăriţa cu mirazuri” pe care o
conduce de la înfiinţare, totodată devine şi colaborator al programelor radio şi
TV în limba română de la Radioteleviziunea Voivodinei şi al Casei de Presă şi
Editură „Libertatea” din Panciova, în cadrul căreia se ocupă şi de aspecte ale
activităţii online ale săptămânalului şi publicaţiilor editate de această instituţie.
Din anul 2014 este membru al departamentului pentru informare în cadrul
Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia. În anul 2015
este numit la funcţia de redactor responsabil al revistei „Tinereţea”, revista
tinerilor români din Voivodina, devenind anagajat al C.P.E. „Libertatea”.
Mircea Lelea este deţinătorul mai multor premii, printre care se
evidenţiază, premiul „Cel mai bun tânăr ziarist în limba română din Serbia“,
distincţie acordată de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Român din
Serbia şi premiul pentru debut editorial la festivalul de poezie „George Coşbuc“
pentru volumul de poezie „Petec de suflet pribeag“.
În cursul anului 2015 frecventează programul de specializare „Gestionarea
dezvoltării regionale prin fondurile UE“, organizat de Fondul „Activităţi
Europene“, în colaborare cu Guvernul Voivodinei şi Universitatea din Novi Sad.
Urmează şi alte cursuri, fiind un bun cunoscător al cadrului legislativ care
vizează activitatea ONG-urilor din Serbia.

196
 Bogdan Tamaș Toma Sfetcu

"Medveşanul” este denumirea periodicului localităţii Urseni, aflată în

componenţa comunei Moşniţa Nouă, judeţul Timiş, apărut în 19 aprilie 2009,
data Sfintelor Paşti din acel an. De altfel, publicaţia vede lumina tiparului de trei
ori pe an cu ocazia Învierii Domnului, Adormirii Maicii Domnului - Ruga satului
nostru şi a Crăciunului, având un tiraj de 500 de exemplare. Acestea sunt
distribuite în Urseni şi o parte mai mică în centrul de comună. Ziarul este realizat
în policromie, pe hârtie mată, cu un format A4 cuprinzând opt pagini. Până în
prezent, pe parcursul acestor primi trei ani de viaţă, au fost editate opt numere ale
“Medveşanului”.
Prin titlul acestei publicaţii am intenţionat recuperarea vechiului nume al
satului nostru, ce apare încă de la prima atestare - 1406 – ca Medves. Din
perioada medievală până după primul război mondial, localitatea este consemnată
cu diverse forme ale cuvântului “medve”. În ciuda acestei denumiri maghiare
(“medve” înseamnă “urs”), aşezarea a fost la origine una românească, fapt
dovedit de existenţa unui cnez sătesc aflat în anul mai sus amintit, în conflict cu

197
familia nobiliară Himfy. Trecând peste secolele de istorie, băştinaşii din localitate
îşi spun medveşăni, aceasta fiind, cum este firesc, o marcă a identităţii locului pe
care am dorit-o perpetuată.
Argumentul apariţiei periodicului îl constituie în principal nevoia de a
promova acele valori care dau consistenţă unui număr de indivizi aflaţi la un
moment dat într-un anumit loc, de a evidenţia elementele care afirmă existenţa
unei comunităţi. În zilele noastre, când ziarele, radiourile, televiziunile şi
internetul ne invadează şi uneori ne agresează cu ştiri de toate felurile, o revistă
sătească nu mai are, în aparenţă, nicio motivaţie. Totuşi, noi credem că, acum,
poate mai mult ca niciodată, o foaie sătească este cu atât mai preţioasă. Ea este o
cronică a localităţii şi peste ani, când urmaşii vor vrea să ştie cum au mers
lucrurile pe vremea noastră, ea va fi cel mai bun martor. O foaie sătească este un
mijloc prin care se poate lua atitudine faţă de nedorita pasivitate a autorităţilor
publice, dar şi faţă de eventuala nepăsare a consătenilor. În acelaşi timp,
publicaţia rurală este şi un act de curaj acelor care au consimţit la editarea ei;
aceasta pentru că, inevitabil îi va bucura pe unii, iar pe alţii îi va supăra.
Iniţiatorii unui asemenea demers vor trebui să critice răul şi să promoveze binele.
Dacă se va întâmpla aşa, publicaţia va contribui la recâştigarea demnităţii şi a
respectului de sine de către toţi consătenii. Şi tot aşa va uni comunitatea, pentru
că întotdeauna unirea dă putere, iar dezbinarea slăbiciune.
Periodicul “Medveşanul” este editat de către Asociaţia Culturală Sfântul
Gheorghe din Urseni, aceasta constituind o formă juridică organizată în vederea
promovarea tradiţiilor satului Urseni, iniţierea şi susţinerea unor acţiuni cu
caracter cultural, reinvierea unor obiceiuri, organizarea de evenimente şi
expoziţii, desfăşurarea de activităţi editoriale şi publicitare, acest ultim pbiectiv
enunţat fiind de altfel cel mai imoportant pentru noi. Există în acest sens un
parteneriat între Asociaţie şi Primăria Comunei Moşniţa Nouă şi Consiliul Local
care asigură partea de finanţare necesară apariţiei ziarului. Sprijinul şi suportul
real vine din partea primarului Ioan Sorincău, cel care a încurajat acţiunea
noastră. Asociaţia Culturală Sfântul Gheorghe din Urseni a organizat în 2009
împreună cu Muzeul Banatului, o expoziţie arheologică la Şcoala din localitate,
cu artefacte descoperite pe teritoriul satului Urseni. În 2010, a fost renovat
Monumentul Eroilor din Urseni, a fost realizată o troiţă pe locul vechii biserici
din lemn şi a fost constituit un cor tradiţional format din 10 persoane. În anul
curent, Asociaţia noastră a finalizat procedura de atribuire a aprobare a stemei
satului Urseni şi lucrează la crearea unui muzeu etnografic în cadrul unei case
tradiţionale din localitate.

198
 Iniţiativa fondării publicaţiei “Medveşanul” le-a revenit lui Bogdan
Flavius Tămaş (redactor şef), Marinel – Petru Bîrsan (redactor adjunct), Mariana
Tămaş şi Ioan Sorincău, acesta fiind şi nucleul viitorului colectiv de redacţie.
Ulterior au mai fost cooptaţi: preotul paroh Nicolae Văran, preotul Cosmin Dan,
Sorina Milin, George Giurgiu, Ioan Murgu, Narcisa Văran, Andrei Rus, Alin
Oanţ, Aurel Faur, Ioan Trif şi Mihai Zaharia.
Frontispiciul periodicului cuprinde numele acestuia încadrat de imaginea
Sfântului Gheorghe, în stânga, în vreme ce, în partea opusă se află blazonul
nobilului aromân Nicolae Paziazi de Medves. Prin dispunerea elementelor
menţionate am dorit să reliefăm cele două direcţii importante ale publicaţiei şi
anume: latura spirituală - ziarul este editat de Asociaţia Sfântul Gheorghe, acest
sfânt fiind şi patronul vechii biserici datând din 1777, dar şi partea cultural-
istorică ce urmeazăa fi descoperită prin intermediul revistei.
Tematica abordează o gamă cât mai largă de subiecte provenite din diferite
paliere. În primul rând am considerat “Medveşanul” atât ca un mijloc de
transmitere a tradiţiilor şi informaţiilor valoroase ce înnobilează trecutul satului,
cât şi o modalitate de comunicare a realităţilor imediate din colectivitate. Astfel,
prima pagină cuprinde editorialul întocmit de către unul dintre cei doi redactori,
mesajul reprezenanţilor administraţiei locale şi un articol cu referire la
sărbătoarea religioasă mai importantă a perioadei în care publicaţia apare.
Cea de-a doua pagină priveşte îndeosebi viaţa bisericească a comunităţii
(trecută sau prezentă) exemplificată cel mai bine cu articolul “Date istorice
despre Parohia ortodoxă română din Urseni în secolele al XVIII-lea şi al XIX-
lea”. Tot în acest spaţiu am rezervat o serie de articole pentru informarea
credincioşilor asupra perioadelor anului liturgic şi a sfinţilor veneraţi în Biserica
Ortodoxă.
Următoarea pagină am dedicat-o evenimentelor culturale desfăşurate la
Urseni: expoziţia arheologică, constituirea Corului tradiţional, comemorarea
festivă a Zilei Eroilor, sau rememorarea unor personalităţi locale, dar şi, atât cât
spaţiul ne-a permis, a unor aspecte ce ţin de etnografia comunităţii noastre: “Date
despre morile de apă la Medveş”, “Tradiţiile zilei sfinte de Crăciun”, “La givan
cu uica Ion”.
Pagina a patra priveşte îndeosebi informaţiile cu caracter istoric,
reţinându-ne atenţia articole precum: “De unde vine numele satului nostru”,
“Participarea medveşenilor la Marea Unire”, “Despre vânzarea domeniilor
camerale în Banat”, “Nobilul macedo-român Nicolae Paziazi de Medves”,
“Date despre Satul Bătrân” precum şi publicarea unui important fragment din
cartea scrisă de Dimitrie Ruvarac, în perioada interbelică – “Descrierea

199
Eparhiei Timişoarei în anul 1727” . Tot această pagină găzduieşte şi o serie de
articole închinate principalelor viţe de băştinaşi din localitete. Sub titlul de
“Familii medveşene” au fost prezentate neamurile Ştefănel, Cerneţ, Marincu,
Pepelecea, Gherdan, Marcu, Ruja şi Ţăran.
Pagina a cincea urmăreşte transmiterea de informaţii de interes local cum
ar fi cele despre condiţiile depunerii dosarelor la Legea 15/2003, investiţiile
desfăşurate în Urseni (introducerea gazului metan, canalizarea, reabilitarea
clădirilor şcolare), dar şi altele: acordarea de denumiri străzilor din sat, date
privind şoseaua de centură a Timişoarei, etc.
Cea de-a şasea pagină priveşte doleanţele medveşenilor adresate
administraţiei locale prin intermediul “Rubricii cetăţeanului”, dar şi noutăţile
referitoare la activitatea “Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale în Banat”.
Aceasta, deoarece Bogdan Tămaş şi Marinel Bîrsan fac parte ca membru şi
respectiv trezorier din Consiliul Director al Asociaţiei menţionate, fiind totodată,
potrivit Statutului şi fondatori ai acesteia alături de d-nul Vasile Suciu, care
ocupă funcţia de preşedinte, Ioan Traia – secretar şi Traian Trifu Căta –
vicepreşedinte.
Continuând cu descrierea periodicului din Urseni, pagina a şaptea aduce în
prim plan evenimente privitoare la activitatea şcolară şi cea sportivă, amintindu-
ne cu plăcere de ediţiile “Festivalului Inimă de copil” al cărei coordonator este d-
na învăţătoare Sorina Milin.
La final, pagina opt prezintă date inedite din trecutul localitaţii prin rubrica
“Ştiaţi că…” şi informaţii despre unele fapte meritorii al consătenilor.
Un eveniment deosebit din viaţa periodicului “Medveşanul” îl reprezintă
premiul pentru cea mai bună publicaţie rurală, acordat în 2010, la Buziaş, de
către “Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale în Banat” şi Trustul de presă
“Magazin”, fapt ce ne îndeamnă la mai multă perseverenţă în munca depusă. În
data de 20 noiembrie 2010 are loc la Şcoala Generală cu clasele I-VIII din Urseni
întâlnirea “Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale în Banat” având pe ordinea de zi
discutarea activităţii la final de an precum şi obiectivele pe anul 2011.
Închei această prezentare a periodicului “Medveşanul” căruia îi doresc un
număr cât mai mare de apariţii, amindind colaboratorilor şi cititorilor acestuia
versurile Sfântului român Ioan Iacob Hozevitul: “Scrii un cuvânt; cuvântul scris/
Este un leac sau o otravă./ Tu vei muri dar tot ce-ai scris/ Rămânen-n urmă drum
deschis/ Spre ocară sau spre slavă./ Deci nu uita: Fii credincios!/ Cu grijă şi cu
teamă/ Să laşi în inimi luminos/ Un semn, un gând, un drum frumos/Căci pentru
toate ne-ndoios/ Odată vei da seama.”

200
 . Născut la 21 decembrie 1984 în localitatea Urseni.
Studii: Colegiul Naţional Tehnic “Henri Coandă” Timişoara, Universitatea
de Vest Timişoara – Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Comunicare.
Ocupaţie: Consilier - Direcţia Urbanism a Primăriei Municipiului
Timişoara (2008-2010); Poliţist – Direcţia Poliţiei Locale Timişoara (2011-
prezent).
Redactor şef al publicaţiei “Medveşanul” din Urseni (2009-prezent).
Iniţiator al înfiinţării “Asociaţiei Culturale Sfântul Gheorghe din Urseni”
(2010).
Membru fondator al “Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale în Banat” şi
membru în Consiliul Director al acesteia (2010-prezent).
Lucrări publicate: “Date istorice despre Parohia Ortodoxă Română din
Urseni în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea” în “Calendarul Românului”,
Caransebeş, 2011.

Născut în satul Cerna comuna Liebling, jud. Timiș în

12-09-1949.
Școala primară: 1956-1960 în satul Cerna având ca învățător pe Silviu
Truț, mai târziu prof. univ. ls Fsultatea de Științe Economice din Timișoara.
Școala general: 1960-1963 la Nițchidorf coleg cu Herta Muller și Hans
Mozer
Liceul: 1963-1967 la Liceul Gătaia.
Facultatea de Științe economice 1969-1974 (printer prof. și fostul invățător
Silviu Truț).
Activitate profesională:-1974-1976 la Electromotor Timișoara economist.
1976-1981 CSTP Pădureni, economist
1981-2007 SEDP contabil șef
2007-2010 la Agronomie contabil șef
Septembrie 2010 pensionat
Pasiuni: emisiuni radio cu tematică agricolă și folclorice, mai ales poezia
șoadă în grai bănățan, cultivarea smochinului, a viței de vie, leandrului, arahide și
tehnica irigațiilor.Îi place pita făcută cu cumlău sau olățăl.

201
 Publicație a Comunității Românilor din fosta Iugoslavie-filiala Râtișor a
apărut primul număr in decembrie 2002. Este un periodic având ca tematică
probleme de interes local, fiind condusă de dl.Pau Voina.

. Născut la Râtişor la
9 martie 1961. Membru de la înfiinţarea
Comunităţii Romanilor din Iugoslavia, mai
târziu Comunitatea Românilor din Serbia.
Membru activ în viaţa social-cultural-sportiva a
Râtişorului. Unul din membri fondatori a noi
fanfare la anul 1983.
Primar al satului în perioada anilor 2001-
2005. Redactor şef al periodicului "Nădejdea
Râtişorului". Autorul primei cărţi de poezii
patriotice apărută în Serbia-Yugoslavia dup a
cel de-al II Război Mondial (aparută în limba
româna). Umorist la Radio Novi Sad (o
perioadă de timp) Sahist pasionat, deţinător a
titlului de candidat de maestru.

202
REVISTELE ”PAGINI DE SUFLETE” ȘI”CONDEIE BANLOGENE”

203
 Revista Condeie Bănlogene este anuală, apare de regulă in luna mai a
fiecărui an, la Şcoala Gmnazială Anghel Saligny Banloc.
Revista Pagini de suflet este bianulă, apare in lunile ianuarie si aprilie, la
Şcoala Gimnazială Livezile.
Scopul realizării celor două reviste constă in antrenarea copiilor în
activităţi cât mai plăcute care să le stimuleze gândirea.
Ambele reviste se regăsesc în fomat online pe paginile şcolilor.
Tematica este una foarte variată, oglindind toate activităţile noastre dar şi
lucrări redactate de elevi cum ar fi: creaţii literare, desene, colaje, etc.
Colectivul de redacţie este destul de numeros, în cadrul ambelor reviste
existând un număr considerabil de elevi.
Formatul celor două reviste este A4.

STARE CIVILĂ:NECĂSĂTORITĂ
ADRESA: BANLOC, NR. 55, JUD.
TIMIS, COD 307010
TELEFON MOBIL:0744763624
EMAIL:[email protected]
NAȚIONALITATE: ROMÂNĂ
DATA NAȘTERII: 13.11. 1985
TIMIȘOARA
SEX: FEMININ
STUDII GIMNAZIALE ȘI LICEALE
1992-2000 - Școala cu clasele I-VIII Anghel Saligny- Banloc
2000-2004 - Grup scolar Sfantu Nicolae- Deta- secția filologie
STUDII UNIVERSITARE
PERIOADA: 2004-2008
DIPLOMĂ OBȚINUTĂ: Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, nr.
222/30.06.2008, Universitatea de Vest ,Timișoara
SPECIALIZAREA: Geografie-Limbă Straină (Limba franceză). În iunie
2008 - am absolvit Departamentul pentru pregătirea personalului didactic
PERIOADA:2008-2010
DIPLOMĂ OBTINUTĂ - Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, nr 1889
MN51746/19-07-2010
SPECIALIZAREA - Master Traducere specializată (Limba Franceză),
Universitatea de Vest Timișoara

204
 DISCIPLINE PRINCIPALE STUDIATE:
-traducere juridică -tehnici de interpretare
-traducere medicală -critică și evaluarea traducerii
-traducere jurnalistică -calitate și standardizare în traducere
-metoda traducerii
-tehnici de redactare
-limbaje de specialitate
În perioada august 2010 am obținut examenul de definitivare în
învățământ, cu nota 9.25
LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE
2008 - La terminarea facultății am susținut lucrarea de licență intitulată-
Monografia Comunei Banloc –sub îndrumarea domnului profesor
univ.dr. Remus Crețan, lucrare pentru care am obținut nota 9.
2010 - La terminarea cursurilor de masterat am susținut lucrarea de disertație
cu titlul – Documents européens. Principes de traductologie
juridique, având drept îndrumător pe doamna conf.univ. dr. Adia
Chermeleu, lucrare notată de asemenea cu nota 9.
2016- Obținerea în geografie a doctoratului cu tema: Construcția sociala a
etniilor din Câmpia Birda-Moravița. Studiu geografi
Titluri referate prezentate în cadrul activității doctorale
1. Evoluția geografico-istorică și toponomastică a asezărilor din Câmpia
Birda-Moravița-2012
2. Evaluarea impactului social în Câmpia Birda-Moravița-2012
3. Aplicarea metodelor chi square și a interviului nestructurat în construcția
socială a etniilor din Câmpia Birda-Moravița-2015.
Cărți de specialitate
-Atlasul etnografic al județului Timiș. Zona Deta Vol II, (2014), edit.
Eurostampa, Timișoara (coautor)
-Atlasul etnografic al județului Timiș. Zona Făget Vol III, (2015),
edit.Eurostampa, Timișoara (coautor)
-Atlasul etnografic al județului Timiș. Zona Lugoj. Vol IV (2016), edit.
Eurostampa, Timișoara (coautor)
-Atlasul etnografic al Banatului istoric. Zona Vârșet (DKMT). Vol V,
(2016), edit. Eurostampa, Timișoara (coautor)
EXPERIENȚA PROFESIONALĂ
Perioada: din 1 septembrie 2008 până în prezent
Funcția ocupată: profesor de limba franceză la Școala Gimnazială Anghel
Saligny- Banloc și Grup Școlar Sf. Nicolae Deta (2008-2009); profesor de limba

205
franceză la Școala Gimnazială Anghel Saligny-Banloc și Școala Gimnaziala
Livezile (2009-până înprezent).
Perioada 2014-2015-predarea seminarului de Geografie economică
Mondială (Geografie, Anul I) la Universitatea de Vest din Timișoara
LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE: Limba franceză
Participări la activități metodice și consfături
În decursul anilor de activitate în învățământ (2009-2016) am participat la
aproape toate ședințele de consfătuiri care au avut loc la liceul Jean-Louis
Calderon din Timișoara în vederea adoptării unor strategii de predare moderne și
adecvate nivelului de pregătire al elevilor.
În data de 4 decembrie 2012 am luat parte la activitatea metodică intitulată
Fetons le Noel et le Saint Nicolas, activitate susținută de profesorii de limba
franceză din zona Deta, iar în data de 22.01.2013 am participat la activitatea
metodică care s-a desfășurat la Școala Gimnazială Birda.
În anul 2014 am participat la activitatea metodică susținută pe data de 24
ianuarie la Liceul Tehnologic Sf.Nicolae de către doamna profesoară Piscuc
Silvia, activitate intitulată: techiniques de travail pour la classe de français.
-Participarea, in cadrul comisiei metodice a Scolii Gimnaziale Livezile,
cu lucrarea ,,O scrisoare cu caracter vizionar” (2016-2017).
Participări la simpozioane
-Simpozionul național ,,Dimitrie Tichindeal –trecut, prezent și viitor’’-
Școala Gimnazială Dimitrie Tichindeal Becicherecu Mic, 5 aprilie 2013.
-Simpozionul național ,,Învățătorul zilelor noastre’’ (4 decembrie, 2015)-
participare cu proiectul didactic Qui a peur des ecureuills?
-Simpozionul Euroregional ,,Tradiție și inovare în activitatea didactică’’
(12 martie 2016)-participare cu lucrarea Projet didactique
-Simpozionul interjudețean ,,Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș-
Ocrotitorul Țării Banatului (22 aprilie 2016-editia I)-participare cu lucrarea
,,Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Mitropoliei Banatului.’’
-Simpozionul interjudețean ,,Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș-
Ocrotitorul Țării Banatului (23 mai 2017-editia a II-a)-participare cu lucrarea
,,Icoanele. Semnificatie si tipuri’’.
-Simpozionul interjudețean ,,Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș-
Ocrotitorul Țării Banatului (23 mai 2017-editia a III-a) - participare cu lucrarea
„Banatul istoric. Câteva aspecte ale dinamicii fenomenului demografic între anii
1867-1918 în așezările rurale bănățene''.
Organizarea de parteneriate și activități metodice
-Susținerea activității metodice a cercului pedagogic din zona Deta (9 mai,
2014) - Școala Gimnazială Anghel Saligny Banloc

206
 -Parteneriat între editura Esențial Media din cadrul S.C. Esențial Media și
Școala Gimnazială Livezile, prin realizarea de către elevi a unor expoziții de
desene cu tema iernii în cadrul Proiectului Național Educațional ,,Tradiții și
obiceiuri de iarnă’’(decembrie,2015).
Redactarea de reviste școlare
-Redactor-șef revista Pagini de suflet-Școala Gimnazială Livezile
-Redactor-revista Condeie Bănlogene ŞcoalaGimnazială Anghel Saligny
Banloc

207
 Primul număr al publicației noastre, publicație a românilor sărcienți,care
poartă numele de „Sărcia”, nume drag nouă,că-ci ne amintește de numele satului
nostru,purtat mai bine de 600 de ani, a apărut în martie 1995.A fost pregătit de
redacția formată din:Iancu Murărescu (redactor responsabil), Livius Lăpădat,
Traian Pancaricean, Leorean Jivoin, Iancu Pancaricean și Ion Miloș. A apărut ca
supliment al ziarului „Tibiscus”din Uzdin, datorită dl. Vasile Barbu. La
„Tibiscus” au apărut primele cinci numere, ca apoi să apară ca supliment (dar ca
apariție aparte) la „Cuvântul românesc”, ziar al Comunității Românilor din
Iugoslavia. „Sărcia”a apărut în cadrul filialei din satul nostru a C.R.I. În cadrul
„Cuvântului românesc” apare până în anul 2002 (până la nr. 15), ca apoi să ni se
sisteze apariția (din cauza unor critici la adresa președintelui C.R.I.), așa că a
urmat o pauză de aproape opt ani,ca apoi,cu ajutorul lui Dumnezeu și a celor din
conducerea bisericii noastre,la ședința Consiliului Parohial din 8 decembrie 2009,
să se hotărască ca „Sărcia” să apară în cadrul bisericii (fără a fi publicație strict
religioasă). Și în aprilie 2010, de Paști, apare un nou număr, nr. 16, editat de
biserica noastră. Așa cum s-a hotărât, redacția a format-o Consiliul Parohial, care
la vremea aceea a fost compus din: Luca Lăpădat(președintele Consiliului) Iancu
Murărescu (redactor responsabil), Valeri Moșescu, Pavel Pancaricean-Lonti,
Leorean Jivoin,Tiberiu Jivoin-Stoicu,Ionel Pancaricean-Aron și Lazăr Miloș. Un
an mai târziu, pe 21 august 2011, se alege un nou Consiliu Parohial, din care au
făcut parte: Dorel Pancaricean,Cristian Jivoin, Pavel Pancaricean-Lonti, Luca
Lăpădat, Aurel Jurj (ales apoi ca președinte), Valeri Moșescu, Iancu Murărescu
(care rămâne red. responsabil). Actuala componență a Consiliului Parohial,
implicit și a redacției, este: Pavel Pancaricean-Lonti (preș. Consiliului), Valeri
Moșescu, Dorel Pancaricean, Moisă Miloș, Alexandru Ognean, Lazăr Miloș și
Iancu Murărescu (tot ca redactor responsabil,ca la început).
Din materialele publicate aș aminti: Contribuții la istoria localității Sărcia
(Traian Pancaricean), De vorbă cu președintele filialei C.R.I. din Sărcia-Iancu

208
Murărescu (Iancu Pancaricean); Poetul, filosoful și străinul Ion Miloș (Slavco
Almăjan); Școala din Sărcia la începutul secolului XIX (Gligor Popi); Două
aniversări ale B.O.R. din Sărcia (Iancu Murărescu); Ion Miloș și permanențele
spiritului românesc (Irina Digodi); Confluiențe torăceano-sărciene (Ioan Cipu);
Cultura minoritară și/sau majoritară (Ion Miloș); Hristos a înviat (pr. Petru
Măran); Paștile cele mari (prot. Petru Drăghicescu) Gostu la Sărcia (Pavel
Pancaricean-Lonti); Aportul preotului Gherasim Andru la viața culturală a satului
(Olimpia Pancaricean); Envangheliștii Matei și Luca-cercetori ai genealogiei lui
Hristos (prot. Petru Berbentia); Proză umoristică-Anunțul (Livius Lăpădat);
Sărcia - la 680 de ani (Iancu Murărescu); 2012 - an bogat în activități (Valeri
Moșescu); Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (26 octombrie) (pr. Cristian Popi);
Colinde de Crăciun la biserica din Sărcia (Nicoleta Suciu); Imaginile copilăriei
(Florin Ursulescu), La Timișoara - Seminar pentru ziariștii minoritari (Octavian
Suciu)...
Mai sunt prezenți și poeți sărcienți și nu numai, sunt publicate versuri
patriotice, folclor literar în versuri, suveniri, destule fotografii...
„Sărcia” apare,în general,în 12 pagini,format A4,într-un tiraj de 300
exemplare. Se distribuie gratuit românilor din sat,dar și în străinătate, la sărcienți
sau la cunoscuți. Partea financiară se asigură din donațiile primite de la oameni
de bine din SUA și nu numai. Ne-au ajutat și „Tibiscus”, Comunitatea Românilor
din Iugoslavia, Consiliul Național Român din Serbia.
Să mai spun că de la nr. 25 (mai 2013) „Sărcia” apare într-o haină nouă, cu
fotografii în culori.Tehnoredactarea și tiparul sunt în mâinile lui Valeri Moșescu.
Să dea-a Dumnezeu ca „Sărcia” noastră să mai apară și pe viitor,să avem
cine să scrie și cine să o citească. Am vrut și vrem să fie o publicație a românilor
sărcienți, legat de noi și românism. Am rămas puțini români în sat (cca. 300, din
circa. 1500 locuitori ai satului), dar vrem să rezistăm, să păstrăm sentimental
național,să ne respectăm neamul. Până acum au apărut 34 de numere. Publicația
noastră apare cu o periodicitate care depinde și de
mijloacele financiare de care dispunem,dar cu intenția de
apare de patru ori pe an.

. Născut pe 5 octombrie
1943 la Sărcia (acum, Sutiesca). Școala elementară
însatul natal, tot cu succes eminent. Dar, totuși, alături
de părinți și sotie, țăran. Totodată și activist cultural, ca
dansator (și coregraf, vătaf), actor (și regizor), corist,
președinte alsocietatii culturale din sat.

209
 Fost președinte al filialei, Sărcia a Comunității Românilor din Iugoslavia,
fost membru în Consiliul „Zilelor de teatru” ale românilor din Voivodina, în
conducerea Festivalului de folclor al românilor din Voivodina, în conducerea
Comunității Românilor din Iugoslavia, în conducerea satului, activist al Crucii
Roșii ...
De mai bine de 50 de ani, cu materiale publicate, încca 30 de publicații,din
Serbia și România („Sărcia”, „Libertatea”, „Tibiscus”,„Floare de latinitate”,
„Oameni de seamă ai Banatului”, „Almanahul", „Cuvântul românesc”,
„Tradiția”, „Bucuria copiilor”, „Tinerețea”, „Scena”, Almanahul „Apă vie”,
„Suflet nou” , „Almajul”, „Clio”, "Curierul românesc”, „Drum nou”…), în care
va fii și membru în („Cuvântul românesc”, „Scena ”, „Tibiscus”, „Floare de
latinitate”). Din anul 1995, de la primul număr și până în prezent, redactor
responsabil al publicației românilor sărcienți „Sărcia”. Autor, împreună cu Valeri
Moșescu al Albumului monografic Sărcia-Sutiesca, carte a părută în anul 2017.
Inclus în „Lexiconul publicisticii românești din Iugoslavia” (C. Roșu). O
perioadă și corespondent din Sărcia a redacției române a Postului de Radio Novi
Sad. Participant cu lucrări legate de sărcienți la diferite simpozioane („Oameni de
searmă ai Banatului”, „Personalități bănățene” Memorialul „Radu Flora”,
„Forumul Publiciștilor Presei Rurale din Banat”…).
Pasionat culegător de folclor literar, în versuri (ceva publicat) și proză.
Deținător al mai multor premii și diploma și mentiuni. Membru de onoare al
S.L.A. „Tibiscus” (Uzdin), „Armonia” (Săcălaz). Trăitor, tot timpul, în satul
natal, Sărcia.

210
 Revista a fost lansată la Casa Culturală CACOVA din Grădinari, Caraș-
Severin, în data de 9 aprilie 2009.
La eveniment au participat preotul paroh al Bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe
din Grădinari, Vichentie Molin, actualul director al Școlii gimnaziale din
Grădinari prof. Lenuța Sfercoci împreună cu soțul dânsei – pastorul Valentin
Sfercoci, fostul director al Școlii gimnaziale din Grădinari prof. Tanța Firca,
educatoarea Nicoleta Ioțu, consilierul local Alexandru Păsărică, Familia Ana și
Lucian Adam din Greoni și fondatorii revistei Dorina Enuică și Codruț Anca.
În urma unor consultații realizate de Dorina Enuică și Codruț Anca,
numele revistei a fost pus la îndemnul regretatului poet, născut în Valea
Carașului la Ticvaniul Mic, Gheorghe Azap. Tot la îndemnul lui a fost atribuit și
numele Cenaclului literar de la Grădinari – Pană Cărășană.
Mai cu bine, mai cu greu, revista a apărut și apare trimestrial cu sprijin din mai
multe părți. La un moment dat, cam 2 ani, revista a fost tipărită la Casa Culturală
Cacova din Grădinari din lipsa fondurilor, dar nu a întrerupt apariția. Tiparul s-a
realizat cu ajutorul a două imprimante obținute prin donație, iar tehnoredactarea
și tipărirea au fost realizate de redactorul șef al revistei Codruț Anca.
În acest moment finanțarea pentru tipar este asigurată de primăria Grădinari,
tehnoredactarea este realizată de redactorul șef al revistei Codruț Anca iar tiparul
este realizat la editura Hoffman din Caracal, cu punct de lucru la Scornicești
județul Olt.
Revista s-a vrut și este o revistă de cultură structurată în prima parte spre
creația literară, creație în grai bănățean, apoi se regăsesc și pagini de istorie
culturală locală, și prezentarea unor manifestări culturale locale sau la care au
participat colectivele artistice din localitate.
În ianuarie 2009 Codruț Anca a obținut, prin concurs, postul de referent la
Casa Culturală Cacova din Grădinari. Își dorea un ansamblu de dansuri
tradiționale din Valea Carașului, o trupă de teatru, un cenaclu literar și desigur, o
revistă culturală. Era nevoie de oameni iubitori de cultură și dornici să facă ceva

211
pentru a promova tradițiile și a ajuta tinerele talente și asta numai voluntar. M-a
chemat în ”echipa”lui cu sarcina de-a forma cenaclul. Nu aveam idee cum să
facem revista și cum să pornim. I-am propus să-l vizităm pe maestrul Gheorghe
Azap, (Dumnezeu să-l odihnească!) și să-l convingem să ni se alăture.
Ne-am urcat în mașină și ne-am dus la dumnealui acasă la Ticvaniu Mic.
Acolo am dezbătut proiectele noastre, în special cele literare. Nu l-am putut
convinge să ni se alăture dar, ne-a promis că ne va ajuta din umbră. Ne-a dat
numele revistei: SCRIPTA MANENT (scrisul rămâne) și numele cenaclului:
PANĂ CĂRĂȘANĂ.
Ne-am pus la treabă: Am anunțat în școlile din Greoni și Grădinari despre
cenaclu și încetul cu încetul, printre noi cei mai adulți și câțiva colegi de-ai mei
deja scriitori consacrați, au început să apară elevii care scriu. Tot la fel, au
început să se formeze echipele de dansatori și trupa de actori de teatru pe care am
numit-o ”Liliacul Alb”.
Codruț Anca a intervenit pe unde a putut și a avut oameni de bine,
împreună cu preotul din Grădinari Molin Vichente (un alt om de bine care ni s-a
alăturat) pe la primăria Grădinari pe la prieteni și, am primit un calculator și o
imprimantă. Cu dârzenie și dorință a învățat pe calculator paginația și atașarea
pozelor. A găsit pe internet site-ul de unde se putea obțineun ISSN și unde ne
puteam înregistra revista și așa, făcută la imprimantă și capsată, s-a născut revista
noastră Scripta Manent.
În 9 aprilie a acelui an 2009, redactorul șef Codruț Anca se ocupă de
organizarea, lansarea revistei, inaugurarea tuturor activităților ce le-am înființat și
încântați de rezultate am mers înainte. Încă de la început am închegat un nucleu
cultural și artistic, cam pe toate domeniile. În 2010 aveam deja și un muzeu al
țăranului și am organizat prima Tabără de literatură pe malul Carașului cu invitați
din Timișoara, Reșița, Oravița, Anina și Caransebeș.
Revista Scripta Manent cu multe strădanii am reușit s-o edităm trimestrial
și încetul cu încetul, am ajuns s-o tipărim la tipografie o perioadă, dar nu tot
timpul erau bani și de multe ori întârziam cu termenele. În cele din urmă am
primit o imprimantă mai performantă și un copiator și am început din nou s-o
tipărim noi, dar întâmpinam de neajunsuri: ori hârtia, ori cartușele care erau
destul de scumpe și obțineam bani prin bunăvoința unor sponsori, la consiliul
local sau la prieteni.
Am înființat în februarie 2013 Asociația Culturală Centrul Carașul, am
propus cunoscuților să ne doneze acei 2% din impozitul pe profit și iată-ne că la
opt ani de la lansare suntem mai puternici, mai închegați iar revista noastră e tot
mai bogată și în pagini și în articole de valoare.
Acum revista are finanțare asigurată de Primăria și Consiliul local Grădinari.
212
 Concomitent cu apariția celor două reviste Scripta Manent și Carașul am
realizat împreună cu preotul paroh Vichentie Molin și apariția revistei Bisericii
Ortodoxe Sf. M. Mc. Gheorghe din Grădinari CANDELA ORTODOXĂ.
Biserica Ortodoxă din Grădinari, prin preotul Vichentie Molin, a sprijinit
activ viața culturală locală și zonală astfel că am gândit că apariția acestei reviste
să fie un gest de mare mulțumire pentru sprijinul consistent acordat de Biserica
Ortodoxă din Grădinari.
Preotul Molin are o colaborare de zeci de ani cu instituțiile culturale locale
și locale prin organizarea unor simpozioane literare și culturale-religioase,
contribuind la promovarea valorilor locale și zonale.
În consecință la Grădinari cu ocazia sărbătorilor Mântuitorului Hristos
apare nr. 1 al revistei bisericești a B.O.R. Grădinari, Caraș-Severin, CANDELA
ORTODOXĂ. Tiparul a fost realizat la Tipografia Lipenza din Reșița.

213
 În timp am constat că revista culturală SCRIPTA MANENT este
insuficientă pentru a promova doar cultura, cu precădere din Valea Carașului, și
am găsit de cuviință că este necesar să extindem informațiile și asupra aspectelor
de credință, școală limbă și istoria neamului.
Am studiat posibilitatea obținerii materialelor pentru revistă și am constat
că este necesară apariția unei noi reviste în care să prezentăm mai detaliat aceste
informații axate pe cultură, credință, școală, limbă și istoria neamului.

214
 Din consultările cu potențialii colaboratori am concluzionat că noua revistă
poate avea apariții trimestriale cu un număr de 40 pagini, suficiente pentru
atingerea scopului propus.
În consecință am hotărât ca numele revistei să fie CARAȘUL, apoi am
urmat cale firească de obținere a articolelor de la colaboratori, tehnoredactarea și
tiparul la Editura Hoffman, încât în luna aprilie să apară noua publicație cuprinsă
în Grupul de publicații Valea Carașului.

Născut la Oravița la 23 iulie 1957, din părinții Horea – Pau învățător și

mama Sofia contabilă, căsătorit cu Ileana Marian, cu două fete Codruța și
Alexandra, doi gineri Nicu și Florin și deocamdată doi nepoți Andrei-Bogdan și
Gabriel-Elias.
Absolvent al Liceului de construcții din Reșița, prima promoție 1977,
absolvent al cursurilor de 4 ani la Asociația coregrafilor din Caraș-Severin – ca
maestru de dans, absolvent al cursurilor de custode organizat în anul 2013 la
Ministerul Culturii din București.
Principala ”preocupare” culturală a început prin înființarea în anul 1983 a
Ansamblului folcloric CARAȘUL la Casa Culturală ION STOIA UDREA din
satul natal Greoni.
Până în decembrie 2008 am fost implicat în viața culturală fără cu contract
de muncă iar din decembrie 2008 lucrez la primăria Grădinari ca referent la Casa
Culturală CACOVA din Grădinari, Caraș-Severin.
Înainte de 1989 am ocupat funcții de conducere și execuție în cadrul fostei
Unități Forestiere din Oravița, Cencrocoop Caraș-Severin – unitatea din

215
Grădinari, fostul IAS din Grădinari, Întreprinderea de transport pentru agricultură
(ITSAIA)
Din decembrie 2008 lucrez ca referent la Primăria din Grădinari – cu
atribuții de coordonare a activităților culturale din cadrul Casei Culturale
CACOVA și din 2013 ocup și funcția de director executiv la A.c. CENTRUL
CULTURAL CARAȘUL din Grădinari.
I. ACTIVITATE CU ANSAMBLUL „CARAȘUL
1983. Obținerea Marelui premiu la Festivalul de folclor „CUNUNA
CÂNTULUI ROMÂNESC” ediția a VIII - a 31.07-03.08.1983 – de la Tulcea și
atribuirea numelui ansamblului folcloric
1984. Invitat de onoare la festivalul de folclor „Cununa cântului
Românesc” ediția a IX – a 5 -7 august 1984 – de la Tulcea.
Primirea ansamblului folcloric „ESTIA PIERIDON MOUSSON” din
orașul KATERINI – GRECIA . Greoni – 29.08.1984.
Primirea ansamblului folcloric „RAIMONDO MONTECUCCOLI” din
orașul PAVULLO – ITALIA . Greoni – 06.12.1984.
1985. Faza republicană desfășurată la Timișoara în data de 28 iunie 1985
Locul al III – lea – Ansamblul de dansuri „CARAȘUL”
1988. Ediția a VII – a Sibiu - 2-5 septembrie 1988 Festivalul de folclor
„Cântecele Munților” – Premiul I;
Ediția I a Festivalului de muzică populară pentru soliștii vocali de la sate
„Cântecele Carașului” Greoni – 03-05 august 1988 -
Ruga bănățeană - Muzeul satului – București – 24.04.1988 unde am
participat împreună cu Ana Munteanu, Iosif Milu taragot și Efta Botoca la vioară.
Festivalul interjudețean de interpretare a muzicii populare românești –
ediția a VIII-a „ Pe marginea Dunării” – Giurgiu – 29-30.09.1988, unde am
obținut locul al treilea cu solistul instrumentist Constantin Petru Zripţu la
saxofon iar la secțiunea soliști vocali o mențiune cu solistul vocal Nicolae Străin.
1990. Ediția a II-a Greoni, 17-19 octombrie – Festivalul internațional de
muzică populară pentru soliștii vocali de la sate „Cântecele Carașului”;
Festivalul internațional de folclor ”CARPAȚI” 09-12 AUGUST – Curtea
de Argeș;
1993– Festivalul internațional de folclor – Băile Herculane;
27.08.2000– Festivalul de folclor și muzică românească – Uzdin – Serbia
21-24.06.2001– Premiul juriului pentru autenticitate la Festivalul
internațional de folclor „MEDUNARODNI FESTIVAL FOLCLORA”– Velica
Gorica – Croația –

216
 2001– Ruga bănățenilor de pretutindeni Valea lui Liman – județul Timiș
împreună cu Ansamblul profesionist „Junii Sibiului”.

II. ACTIVITATE CU ALTE FORMAȚII

1. – 2001 – Înființarea ansamblului de dansuri „George Motoia Craiu” din
Ciclova Română;
2. – 12 septembrie 2001 am înființat ansamblul de dansuri „Codrenii„ din
Comorâște;
3. – 12 septembrie 2001 am înființat ansamblul de dansuri „Doina
Carașului„ din Broșteni;
4. – 13 septembrie 2001 am înființat ansamblul de dansuri ţigăneşti
„Ghiocul de argint” din Broșteni;
5. – 14 septembrie 2001 am înființat ansamblul de dansuri „Comoara
Carașului” din Forotic;
23.11.2001– Participare la Ediția I a Festivalului: „Bănățean ca mine nu-i”
organizat de „Asociația bănățenilor de pretutindeni” al cărui președinte a fost
cunoscuta noastră solistă vocală doamna Nicoleta Voica, cu următoarele puncte
din concurs:
1. locul al III-lea cu Ansamblul „George Motoia Craiu” din Ciclova
Română
2. „Comoara Carașului” din Forotic – coregrafia: Codruț Anca;
3. „Codrenii” din Comorâște – coregrafia: Codruț Anca.
4. La acest festival am coordonat prezentarea scenică a ansamblului de
dansuri ţigăneşti „ Ghiocul de argint” din Broşteni.
5. La secțiunea soliști vocali am participat cu 3 solistele vocale: Moşoarcă
Ana Maria, Gâru Nicoleta şi Radomir Adriana - membre ale Ansamblului
„George Motoia Craiu ” din Ciclova Română.
6. La secțiunea soliști instrumentiști am participat cu Ion Bălan la fluier
membru a Ansamblului „Comoara Carașului” din Forotic
7. La secțiunea poezie în grai am obținut locul I cu înv. Cristina Lungu,
membră a Ansamblului „George Motoia Craiu ” din Ciclova Română.
8. La secțiunea solistică dans popular la categorii de vârstă diferite am
participat și am obținut câte un loc I cu: Anca Codruța + Balică Gheorghe –
membri ai Ansamblului „Carașul” din Greoni, și Anca Alexandra + Brânda
Iulian membri ai Ansamblurilor „Carașul” din Greoni și „Codrenii” din
Comorâște.

217
 2003. 6 - 10 august 2003– Festivalul internațional de folclor „Cântecele
Munților” – ediția a XXIII-a cu ansamblul „George Motoia Craiu ” din Ciclova
Română.
– August 2003 am înființat ansamblul de dansuri „Ciuchiceana” din
Ciuchici județul Caraș-Severin;
2004. 1. 12-17 iulie 2004 – Festivalul internațional de folclor „Hercules” –
ediția a XXXIV, cu: ansamblul „George Motoia Craiu” din Ciclova Română, și
ansamblul „Ciuchiceana„ din Ciuchici.
2. – 09.05.2004 – participarea cu ansamblul „ Ciuchiceana ” la inaugurarea
noului Cămin Cultural din comuna Săcălaz județul Timiș.
3. – 31.10.2004 – participarea cu ansamblul „George Motoia Craiu ” din
Ciclova Română la emisiunea TV a Canalului 2 al Televiziunii Române
„Cântecul de acasă”
2007- Octombrie 2007 – am înființat Ansamblul “Mlădițele Carașului” a
Școlii generale cu clasele I – VIII Greoni.
2009. Este anul în care am preluat Casa Culturală „CACOVA” din
Grădinari, transferând sediul, repertoriul și tot ce aparținea de ansamblul folcloric
tradițional „CARAȘUL” unde se realizează o relansare puternică a acestui
ansamblu.
În această perioadă din 2009-2013 am înființat câte un ansamblu mai micuț
în localitățile: Comorâște (ansamblul Codrenii), Ciclova Română (Junii George
Motoia Craiu) și Cârnecea (Cârnișeana), dar acestea neavând susținere financiară
și-au încetat activitatea iar tinerii din aceste localități sau îndreptat spre
ansamblul Carașul. Dar aceste ansambluri au participat și ele la câteva emisiuni
televizate, la manifestări de genul Alaiul Primăverii, Festivalul de folclor de la
Lugoj sau la festivalurile organizate la Teatrul din Oravița și Casa Culturală
„CACOVA” din Grădinari.
În anul 2010am înființat un ansamblu al Școlii Gimnaziale „Petru Oallde”
din Forotic cu care am reușit participarea la câteva manifestări în țară și în
Serbia. Ansamblul poartă numele de „Mlădițe Cărășene”
În luna noiembrie 2013 am înființat un nou ansamblul la Liceul Teoretic
„GENERAL DRAGALINA” din Oravița printr-o hotărâre a Consiliului de
administrație a acestui liceu. Botezul urmează a fost dat pe 7 decembrie 2013.
În timp, în cadrul emisiunilor televizate, transmise în direct sau
înregistrate, la spectacolele prezentate în țară sau în străinătate sau la festivalurile
folclorice, am avut colaborări cu cunoscuți și apreciați soliști de muzică populară:
– vocali: Ana Munteanu, Tiberiu Ceia, Traian Jurchela, Achim Nica,
Dumitru Chepeţan, Ştefan Isac, Adrian Stanca, Nicu Novac, Florica Franţ,

218
Benone Sinulescu, Mioara Velicu, Florica Zaha, Mariana Anghel, Ileana
Maciovan, Valeria Arnăutu, Ghiţă Ieremici, Titian Puichiţă, Iliana Andriţoiu, s.a.
– instrumentişti: Efta Botoca, Luca Novac, Ionicuţ Butan, Iosif Milu,
Ciuciulică, Budoiţă, Costică Olan, Tică Stângaciu , Luţă Popovici, ş.a. precum și
cu reputații dirijori: prof. Simion Sămăilă și prof. Laurențiu Iancu.
Toată activitatea mea s-a bazat pe acumularea cunoștințelor în materie, de
la personalități importante ale acestei țări: Teodor Vasilescu – maestru emerit al
poporului, Tita Sever – maestru emerit al poporului, eminenta profesoară Emilia
Comișel, Trandafir Jurjovan – redactor șef secția română Radio Novi Sad,
Dumitru Jompan, Eugenia Florea, Elise Stan, Gelu Stan, Vanu Odrobot, Velişcu
Boldea, Nistor Ghimboaşă, Ion Munteanu, Ion Ghiaur, Luţă Bunei, Titi Panduru,
Avram Boța, Lazăr Strâmbei ș. a.
Repertoriul abordat de mine în această activitate s-a axat covârșitor pe
păstrarea tradițiilor și dansului popular bănățean din Valea Carașului. Am ținut și
respect cu sfințenie recomandările personalităților mai sus menționate.
Din anul 2013 am înființat Asociația Culturală CENTRUL CULTURAL
CARAȘUL din Grădinari al cărui director sunt din mai 2013:
1. Grupul de publicații „Valea Carașului” cu redactarea, și editarea
publicațiilor:
- Revista culturală SCRIPTA MANENT; - Carașul; - Candela Ortodoxă” -
Buletin informativ cultural
2. Cenaclul literar „Pană Cărășană” – președinte poeta și scriitoarea Dorina
Enuică.
3. Muzeul Țăranului Cărășan – custode Codruț Iulius Anca
4. Expoziții temporare și permanente de fotografie, grafică, pictură și
sculptură - organizator Codruț Iulius Anca
5. Fanfara Cărășenii
6. Trupa de teatru Liliacul Alb.

219
 Născut la Cârnecea județul Caraș-Severin, 30 octombrie 1955
Căsătorit, doi copii majori, o fată și un băiat
Studii: Seminarul teologic din Caransebeș, Facultatea de teologie ”Sfânta
Filofteia” din Pitești, licențiat în teologie pastorală.
are titlul de preot iconom stavrofor.
Activitatea ca preot la Vrăniuț, Caraș Severin, în anul 1976, iar din anul
1982 transferat la Grădinari, Caraș-Severin, unde slujește și în prezent. 42 de ani
de preoție.
Contribuție importantă la dezvoltarea culturii locale prin mobilizarea
tinerilor la activitățile Ansamblului folcloric tradițional Carașul, Reînființarea
fanfarei din Grădinari, Membru fondator al revistelor locale, Scripta Manent,
Candela Ortodoxă și Carașul, sprijinirea Trupei de teatru Liliacul Alb, a
Cenaclului literar ”Pană Cărășană”, a colecției muzeale ”Muzeul Țăranului
Cărășan, a corului Bisericii ortodoxe din Grădinari.
Susținător permanent la desfășurarea Festivalurilor de fanfare, de folclor
de la Grădinari, Festivalul de colinde și de teatru.
A organizat excursii pastorale la Prislop, pe Muntele Mic, etc.
Membru al adunării eparhiale, al episcopia Caransebeșului, timp de patru
ani – 2014 și 2018.

220
 Activități sociale: colectă pentru bolnavi și neputincioși, pentru familiile și
bisericile sărace. În acest an s-a organizat o colectă pentru un băiat de la Marga
bolnav de leucemie.
Pentru copii defavorizați se face în prezent o colectă pentru ”ghiozdanul
bucuriei”.
Parohia ortodoxă Grădinari are 970 de practicanți ortodocși.
Sub propria îngrijire s-a realizat încălzirea centrală cu combustibil lichid,
pictura nouă în suprafață de 500 mp iar restul picturii din biserică a fost
restaurată de doamna Rita Aldea în timp de 3 ani, 2006 – 2009.
Anul 2009 a reprezentat anul centenar al biserici ocazie cu care a fost
sfințită de Preasfințitul Lucian - Episcopul Caransebeșului, însoțit de un sobor de
preoți.
Bunurile bisericii sunt terenurile date în arendă contra bani și Casa
Parohială, la nr. 244 din Grădinari, închiriată, care are toate condițiile secolului
XXI.
Activitate literară: scriitor de versuri şi proză religioasă.Publică în revistele
locale Candela Ortodoxă, Scripta Manent și Carașul.

221
 Revistă semestrială editată de Școala Gimnazială și Parohia Ortodoxă
Mașloc, jud. Timiș. Proiect cofinanțat de Consiliul Județean Timiș
Anul apariției: 2010
Fondator: Preot iconom stavrofor dr.Iliia PĂTRUŢ-PAVLOVICI
Colegiul redacţional: pr. prof. dr. Valentin BUGARIU; dr. Nina CERANU,
prof. univ. dr.Anton ILICA, pr. dr. Iliia PĂTRUŢ PAVLOVICI, prof. Aura
DANIELESCU.Coordonator: prof. Maria PĂTRUŢ PAVLOVICI
A văzut botezul tiparului o nouă publicaţie locală, ,,Sfeşnicul", editată de
Parohia Ortodoxă şi Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Maşloc (jud. Timiş).
Fondatorul acestei reviste este pr. ic. stavr. drd. Iliia Pavlovici Pătruţ, iar redacţia
este formată din dr. Nina Ceranu, pr. drd. Iliia Pavlovici Pătruţ, pr. prof. dr.
Valentin Bugariu şi prof. Maria Pavlovici Pătruţ, coordonatorul redacţiei.
Revista împleteşte în chip fericit ştiinţa pastorală şi pedagogia şcolară.
Cititorii sunt familiarizaţi cu trecutul Bisericii: Marea schismă din 1954 de prof.
Vandana Cotoc şi Schiţă monografică a bisericii parohiei Maşloc de Marina şi
Bogdan Pavlovici Pătruţ (p. 3-4). Activitatea pedagogică dezvăluie subiecte
actuale din didactica şcolară: Prof. Adriana Irimici, Valenţe educative ale jocului
didactic (p. 9-10) şi Prof. Maria Pavlovici Pătruţ, Aspecte curriculare ale
,,gramaticii" în clasele primare, p. 12-13. Publicaţia este întregită de aportul
şcolarilor din localitate care au publicat creaţii personale: poezii, proverbe,
ghicitori şi poveşti. (p. 18-20).
Felicitări părintelui fondator şi coordonatorului colegiului de redacţie
pentru truda de a scoate la lumina tiparului a unor contribuţii care vor lămuri
aspecte necunoscute ale pastoraţiei şi pedagogiei contemporane.
Pr. Dr. Valentin Bugariu
222
 Data şi locul naşterii: 25 Septemrie 1971, oraşul Moldova Nouă, judeţul
Caraş -Severin
Starea civilă: Căsătorit, 2 copii
Domiciliul: Maşloc, nr. 200, judeţul Timiş
Studii superioare: Absolvent al Institutului teologic din Belgrad; absolvent
a Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie obţinând Diploma de licenţă obţinută în
sesiunea iunie 2005 Universitateade Vest din Timişoara cu titlul Licenţiat în
Teologie;
În sesiunea iunie 2007 am susţinut examenul de Disertaţie şi am terminat
Masteratul în specializarea ISTORIE ŞI INTERCONFESIONALISM; cu Teza de
Disertaţie: Biserica Ortodoxă Sârbă şi Biserica Ortodoxă Română în Secolul
XVIII (Consideraţii Etnice şi Confesionale), Coordonator ştiinţific Prof. univ. dr.
Petru Bona de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie.
- Am obţinut în sesiunea 2006 Certificatul de absolvire în specialitatea -
PSIHOPEDAGOGICĂ ŞI DIDACTICĂ,la D.P.P.P.D.;
- În sesiunea septembrie 2008 am fost admis la cursurile de doctorat.
- Limbi srăine cunoscute: Sârbă; Rusă şi Fraceză;

223
 Statutul profesional actual: Preot Paroh la Parohia Ortodoxă Maşloc –
Remetea –Mică;
Profesor pe catedra de Religie la şcolile cu clasele I – VIII Remetea –Mică -
Alioş;
Locul de muncă: PAROHIA ORTODOXĂ MAŞLOC, jud. TIMIŞ
Adresa la instituţie: Maşloc, nr. 200 jud. Timiş; Telefon: 0744844103;
Adresa de e-mail: [email protected]
Activitatea administrativ – bisericească
Am fost hirotonit în data de 25 Martie 1997şi am fost numit primul preot
nou înfiinţate parohi Stamora Germană,cu august 1999 m-am transferat la
parohia Ferendia unde am stat până la desfiinţarea şcolii când nevasta mea se
transferează la şcoala Remetea – Mică.
Am fost numit preot prin transfer de la Parohia Ferendia la Parohia
Remetea –Mică cu filia Maşloc, cu data 1 Aprilie 2002. Cu data de 1 iunie 2002
am schimbat titulatura parohiei şi am mutat parohia la Maşloc deoarece am
primit donaţie un imobil şi teren pentru construcţia bisericii. În 2003 obţinem
proiectul şi avizele, inclusiv cel de la comisia de avizarea Lăcaşurilor de Cult. În
10 mai 2004 se pune piatra de temelie iar în 02 iulie 2006 s-a sfinţit şi târnosit
biserica din Maşloc de către Prea Sfinţitul Episcop Paisie Lugojanul. După
renovarea bisericii din Remetea Mică s-a sfinţit şi târnosit în 17 mai 2008 am
făcut proiectul şi devizul pentru pictură.
În 19 septembrie 2009 la Remetea Mică s-a sfinţit pridvorul şi turnul
bisericii, deasemenea s-a realizat gardul de împrejmuire a bisericii şi sa cumpărat
un clopot.
Activitatea publicistică s-a concretizat în:
Obiceiuri de Sânziene, Învierea, publicaţie editată de Arhipiscopia
Ortodoxă Română a Timişoarei Anul XIX nr. 12(438) Duminică 15 iunie 2008,
pag .3;
Hramul şi însemnătatea lui în viaţa biserici, Învierea, publicaţie editată de
Arhipiscopia Ortodoxă Română a Timişoarei Anul XVII nr. 1(379) Duminică
1 Ianuarie 2006, pag. 3;
Veşminte liturgice; Învierea, publicaţie editată de Arhipiscopia Ortodoxă
Română a Timişoarei Anul XVII nr.1 (385) Duminică 1 Aprilie 2006, pag .3
Specializări:
- În sesiunia septembrie 2003 am obţinut Certificatul de acordare a
gradului didactic definitivat.

224
 - Am obţinut în sesiunea 2006 Certificatul de absolvire în specialitatea -
PSIHOPEDAGOGICĂ ŞI DIDACTICĂ, la D.P.P.P.D.;
- Curs de iniţiere în utilizarera aplicaţiei de software educațional (AEL)în
2007;
- Curs de formare prevenirea HIV- SIDA; Violenţa în familie şi Dezvoltare
comunitară în 2007;
- În sesiunia septembrie 2007 am obţinut Certificatul de acordare a
gradului didactic II doi.
Participări la manifestări ştiinţifice interne:
- Simpozionul Internaţional cu Tema: Obiceiuri şi Tradiţii la Popoarele din
Europa, Ediţia a II – a, organizat în data de 25.05.2007. am participat cu lucrarea
Paştele;
- Simpozionul Internaţional – Columna 2000 - ediţia a XIV-a, Timişoara -
30 noiembrie 2007
- Certificat de participare la Sesiunea Naţională de comunicări ştinţifice şi
referate, Obiceiuri şi tradiţii la români organizat în data de 17 decembrie 2007,
ediţia a IV-a, am participat cu lucrarea Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun la români.
- Simpozionul Internaţional, Cultura – formă supremă de identitate
naţională, din cadrul proiectului educațional – Porţi deschise ... pentru cultură,
15-16 decembrie 2007;
- Sesiunia de comunicări – Vatra petroviciană şi spiritualitate românească
în spaţiu Banatului şi aniversării a 200 de ani de la întemeierea localităţii
Petrovasela, 22.08.2008
Premii obţinute:
- Distincţia de Iconom pentru rodnica activitaze pusă în slujba Biserici a
bunului obştesc, în data 2iulie 2006;
- Premiu I, pentru pregătirea foarte bună a concursului ”Recitare în grai
bănăţean”, în data 17 nov. 2007;
- Premiu special pentru prestaţie deosebită în cadrul culturale”Despre
Cultură şi Culturi” cu piesa Tăierea colacului în Banat, în data 15 dec.2007;
- Distincţia de Iconom Stafrofor pentru rodnica activitaze pusă în slujba
Biserici a bunului obştesc, în data 19 sepetembrie2009.

225
 I.Suflet nou. Revistă a satului bănățean (Comloșu Mare,1934-1939),
seria I a revistei
Primul număr a apărut la15 august 1934 cu subtitlul: Foaie independentă
de luptă spirituală, culturală și politică. După șapte numere, începând cu nr. 4,
aprilie 1935 va apare, cu subtitlul Revistă a satului bănățean.
Fondatorii: avocat Andrei Bălan, protopop dr. Ștefan Cioroianu, preot-
paroh Gheorghe Cotoșman din Jimbolia, student Ion Ureche, prim pretor
Alexandru Movilă, primar Gheorghe Ciolac.
Au apărut 45 numere din august 1934 până în ianuarie1939. Din acestea 9
numere au fost pe două luni. Text pe pagină pe 5 coloane, în format actual A3
(60 x 42 cm), iar un singur număr (octombrie 1935) a fost dublu (format A2
actual). A apărut în 4, 6, 8, 10, 12 pagini. În total au fost tipărite 310 pagini în
format A3, respectiv 620 pagini în format actual A4 .
Primul număr a fost tipărit în 2.500 exemplare şi difuzat, în principal,
participanților, estimați la 8.000 persoane, la marile manifestări cultural-
religioase din 15 august 1934, prilejuite de aniversarea a 200 de ani de la
stabilirea oltenilor în comună. Următoarele numere au fost tipărite în 2.000
exemplare, apoi în 1.500, iar din 1936 în 1.000 exemplare. Tipărirea a fost
executată la diferite tipografii din Timișoara.

226
 Revista a fost difuzată abonaților din: Comloșu Mare (200), Timișoara
(150), Jimbolia (40), Arad (20), Craiova (15), București (15), în alte 10 orașe cu
3-4 abonaţi, precum și în 110 comune rurale (cu 1, 2, 3 abonamente), din întreaga
țară, inclusiv Basarabia, Bucovina și Caliacra. În străinătate: Iugoslavia, SUA,
Polonia. Cca. 30 de reviste erau trimise la schimb altor publicații din țară.
Sediul redacției și administrația: Comloșu Mare (nu este specificat nr. de
casă dar acestea au fost în casa proprie a av. Andrei Bălan, la cabinetul său
avocațial). Din oct. 1935 sunt menționate două subredacții: Jimbolia și
Timișoara.
În primele trei numere în revistă apare mențiunea: directori Andrei Bălan
și Ion Ureche. Ulterior apare ca director doar Andrei Bălan, care s-a implicat în
toate problemele privind apariția revistei: atragerea de colaboratori, machetare,
legătura cu tipografia, corectare, difuzare, încasare abonamente având
colaborator de bază – în administrație pe fratele său mai mic, Seneca și Ion
Ureche.
În revistă nu este menționat colectivul redacțional. După frecvența
articolelor apărute principalii redactori au fost: Andrei Bălan, Ion Ureche, Ștefan
Cioroianu (toți trei cu apariții aproape în fiecare număr de revistă), Gheorghe
Cotoșman, Aurel Bugariu (din oct.1935), Dorel Drăguescu (din 1936).
Colaboratori comloșeni sau cu origini locale (în ordine alfabetică): medic
Gheorghe Aczel, ec. Seneca Bălan, învățător Valeriu Besu, învățător Gheorghe
Boran (din Secusigiu), ziarist George Bratu (Timișoara), Gheorghe Bugariu
(funcționar de bancă în București), țăranul-publicist Ghiță Bălan-Șerban, preot
Nicolae Brânzeu (Lugoj), prof. Teodor Bucurescu (Sânnicolau Mare), Elena dr.
Cioroianu, avocat Ion Ciolac (Timișoara), Tiberiu Cioroianu (student în
București), Aurel Contrea (prof.dr. în Timișoara), inginer chimist C. Krisch,
țăranca-scriitoare Maria Dogaru, sociolog Cornel Grofșoreanu, Sida Ienea-
Grofșoreanu, Ilie Ienea, învățător Petru Mioc, învățător Ștefan Sebeșan (Felnac),
preot Sever Sebeșan, fotograf profesionist Sima Ulieriu, funcţionar Amalia I.
Ureche, doctorița Felicia Voniga (Reșița).
Principalii colaboratori externi (în ordine aleatorie): Adrian Bundariu,
Grigore Miu, Ilie Rusmir (Oravița), Emanoil Buznea (București), Alexandru
Gornic, Paul Cocârlan, Ilie Ivănuș, Octavian Metea, A. Neamțu, Teodor Baloș
(Torac), Dumitru Imbrescu, Liviu Jurchescu (pe atunci în București), Aurel D.
Bugariu (Oravița), Coriolan Comloșan, Octavian Neamțu, Ben Cârâc (Roman), I.
Catană (Jimbolia).
În revistă semnează scriitori din Cenaclul literar Altarul Cărții și Asociația
scriitorilor români din Banat: Grigore Popiți, Dorian Grozdan, Mia Marian,
Romulus Fabian, Gheorghe Atanasiu, C. Miu-Lerca, M.Ar.Dan, Maliu Bogoe,

227
A.T.Nasta, Paul Brădișteanu, Florea Rarişte, Vasile Țigănescu, Volbură Poiană-
Năsturaș.
Au publicat articole pe diverse teme, personalități de prestigiu din Banat și
țară: Vasile, episcopul Caransebeșului; preotul-scriitor și publicist Meletie Șora;
muzicienii Iosif Velceanu, Filaret Barbu, Vasile Ijac, cărturarul Ioachim Miloia,
pictorii Romul Ladea, Aurel Ciupe, prof. Nicolaescu Plopșor (președintele
Fundațiilor Regale din Craiova), sociologul Dimitrie Gusti. Apar interviuri cu
mari personalități din Iași: scriitorii Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu,
dramaturgul G.M. Zamfirescu, actrița Agatha Bârsescu și alții.
Își fac debutul publicistic, tineri de mare valoare în cultura română (colegi
de studii din București ai lui Ion Ureche): Romulus Vulcănescu, Pericle
Martinescu, Ștefan Dima, precum și unii poeți din Banat, printre care Mihail
Avramescu.
Colaboratori din străinătate: Banatul iugoslav, Franța, SUA, Polonia (Aron
Cotruș).
Au publicat aproape toți țăranii condeieri din Banat cunoscuți: Pavel
Blidariu (Chevereșu Mare), Petru Petrica (Cârnecea-Caraș), Teodor T. Petrică
(Slatina Nera), Nicolae Humă-Bogdan (Bocșa Română), Pavel Târbățiu
(Comorâște-Caraș) precum și simpli plugari printre care: Ion Ciolac-Palcu
(Comloș), Sabin Isac (Nerău).
Obiectivul principal al publicației a fost expus în editorialul din primul
număr Cine suntem și ce vrem: țăranul și mișcarea țărănească (culturalizare,
civilizație sătească, muncă activă, productivă, modernizarea gospodăriilor), satul
bănățean (viața socială, culturală, religioasă, economică, sportivă sub toate
aspectele, apropierea dintre sat și oraș, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor).
Ulterior, obiectivul principal a fost diversificat și nuanțat, insistându-se asupra
ridicării satelor (obiective edilitar-gospodărești, modernizarea locuințelor, etc.)
și apropierea de standarul orașelor; reînvierea spiritului bănățean, ridicarea prin
școală și cultură a țărănimii, păstrarea nealterată a tradițiilor și portului țărănesc.
În revistă existau, în afară de editorialele din fiecare număr, rubrici pe teme
culturale, religioase, economice, învățământ, medicină, în special pediatrie,
literare, informații din diverse domenii, anunțuri publicitare. Au fost publicate
diverse materiale privind viața satelor bănățene: Comloș, Lunga, Nerău, Cenad,
Igriş, Saravale, Pesac, din jurul Buziașului, Almăj, Glimboca, Rusca Montană și
altele, precum și din Banatul iugoslav: Toracul Mare și Toracul Mic.
Au fost prezentați bănățeni, în special din Comloșu Mare și Lunga, din
America, viața lor socială și religioasă realizări personale cu fotografii.

228
 Timp de aproape cinci ani de zile publicația a devenit o adevărată revistă a
satului bănățean, unică în felul său, pusă în slujba propășirii satelor prin cultură
și civilizație.

II. Suflet nou. Gazetă de literatură(Comloșu Mare, 1970-1989),

considerată seria a II-a a revistei
În contextul social-politic al ultimelor trei decenii din secolul trecut,
Gazeta de literatură Suflet nou a fost o manifestare unică în mediul rural din
Banat prin durată, periodicitate și tematică, continuatoare a tradiției din anii
interbelici. Au apărut 135 de numere sub forma unei gazete de perete, afișată de
școală și în centrul comunei. Articolele erau dactilografiate, cu o bogată
iconografie, cu titluri desenate în diverse culori. Primul număr a apărut în
octombrie 1970, fiind scris de elevii din cadrul Cenaclului literar școlar îndrumați
de cadre didactice: Traian Galetaru (sufletul publicației, care avea în grijă toate
problemele privind apariția cu regularitate bilunară – în afara vacanțelor şcolare–
în medie 7 apariții anuale), Iulian Țihoi (responsabil cu prezentarea artistică),
Maria Băbău-Pink, Ioan Cismariu, Traian Drăguescu.
Gazeta a crescut ca nivel odată cu vârsta elevilor unii dintre aceștia
deveniți liceeni sau studenți au continuat să publice, precum și prin întemeierea,

229
în 1972, a cenaclului literar Iulian Grozescu la nivel de comună, care a inclus,
alături de elevi și cadre didactice, intelectuali, țărani.
Tematica gazetei: învățământ, probleme școlare, epigrame, culegeri de
folclor, sport, informații cultural-artistice, arte grafice, informații edilitar-
gospodărești. Cultul Eminescu este prezent în Gazetă pe întreaga perioadă de
apariție prin strădania prof. Traian Galetaru printr-un serial privind Poetul
Național. Scriitorul bănățean Aurel Cosma jr. publică despre posibila vizită a lui
Eminescu la Comloș. Este prezentată pe larg realizarea bustului lui Eminescu la
Sânnicolau Mare.
Istorie – au apărut articole privind trecutul localității semnate de țăranul-
condeier Ghiță Bălan-Șerban, dirijorul-țăran Ștefan Ciolac-Buleandră, prof.
Silviu Besu.
Pe teme literare și informaționale au apărut materiale semnate de
profesorii: Traian Galetaru, Iulian Țihoi, Maria Pink, Maria Busuioc, Traian
Drăguescu, Marian Stepan, Ana Kintsch-Luca, Savu Voichiță (Sânnicolau Mare),
Dimitrie Onciulescu (Timișoara), învățatorii Iulian Pată, Lavenica Pesteșan, Ioan
Cismariu, studenții Domnica Grofșoreanu, Ovidiu Colban și mulți elevi de liceu.
A debutat scriitorul Geo Galetaru, precum și viitori artiști plastici: Ion
Oprescu, Petru Zmed, Gheorghe Ardelean.
Gazeta, prin cele 135 de apariții, timp de aproape trei decenii, constitue o
mărturie a spiritualității locale constituind o punte de legătură între publicistica
interbelică și cea prezentă.

III. Suflet nou – Caiet literar-artistic ʼ79,

considerat seria a III-a a revistei. Volum în 64
pagini, tipărit în 800 exemplare, în anul 1980, la
Întreprinderea Poligrafică Banatul din Timișoara.
Redactor Traian Galetaru. Responsabil volum: Aurel
Gheorghe Ardeleanu. Coordonator literar: Mircea
Șerbănescu.
În partea literară sunt incluse poezii de:
Mariana Timofte, muncitoare; Ana-Lucia Ciolac,
studentă; Claudia Grozescu, elevă; Nicolae Valea,
elev; Eugen Pascu, elev; Dorina Ban, elevă; Iulian
Miclău, profesor. Scurtă povestire – legendă – de
Monika Wersching, elevă. În subcapitolul istorie-
etnografie: Comloșu Mare – scurt istoric al localității
de prof. Silviu Besu, Sorocul din bătrânețe de Ștefan
Ciolac-Buleandră. Culegeri de folclor și strigături

230
locale. Sceneta teatrală, în limba germană: Energieschpare de Michael Holzinger
din Comloșu Mic. Fotografii în alb-negru.

IV. Suflet nou. Revistă a satului bănăţean (Comloșu Mare, ianuarie

1993-prezent, 300 de numere), considerată seria a IV-a
A reapărut în ianurie 1993, ca publicaţie săptămânală a Căminului cultural
din Comloşu Mare.
În cei 49 de ani de apariţie discontinuă a publicaţiilor Suflet nou au fost
editate 480 de numere, astfel că Suflet nou este publicaţia culturală românească
cea mai longevivă din lume, din mediul rural, demnă de Cartea Recordurilor.
Apare prin mijloace financiare proprii, marea lor majoritate obţinute prin
donații, apoi și cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și al Consiliului Local
Comloșu Mare. Este difuzată în 34 de județe ale României și în 28 de țări situate
pe 6 continente: Europa, America de Nord, America de Sud, Asia, Australia,
Africa.
Actuala publicaţie este o revistă de tip magazin, cu un accentuat profil
cultural-informativ. Consiliul redacțional a înregistrat mutații majore: de la 4
membri refondatori, a ajuns la 27 în prezent. Astfel, primul consiliu redacțional
era alcătuit din: sing. Livius Pribac (redactor-șef), prof. Traian Galetaru (secretar
de redacție), prof. Iulian Țihoi (prezentare grafică) și contabil Elvira Puținelu
(administrație).

231
 Actualul consiliu de redacție este format din:Ioan Olărescu – redactor-șef,
Gavril Balog – redactor-șef adjunct, Traian Galetaru – secretar de redacție,
Codruț Balog – redactor tehnic;
Colaboratori: Adela Belu, Emilia Cismaru, Călin Cojocaru, Gheorghe
Covaciu, Dumitru Crişan, Ioan Cumpănaş, Dafina David, Maria Miclău, Alina
Pascu, Ana-Maria Şandor, Eleonora Ţihoi – redactori; Vasile Barbu (Uzdin,
Serbia), Ioan-Nicolae Cenda, (Oraviţa, Caraş-Severin), Sergiu Dema (Jimbolia,
Timiş), Petru Lăpugean (Bocsig, Arad), Elena Munteanu-Lera (Timişoara),
Valerică Niculescu (Jimbolia, Timiş), Gheorghe Novac (Timişoara), Felicia
Mioc-Novacovici (Gârbovăţ, Caraş-Severin), Pavel Panduru (Prigor, Caraş-
Severin), Maria Pink (München, Germania), Lavinia Şerban (Ianova, Timiş),
Viorel Ulieriu (New York, SUA).
Colaboratori externi: poetul Vasile Barbu (Uzdin, Serbia), prof. Ioan-
Nicolae Cenda (Oravița, Caraș-Severin), prof. Sergiu Dema (Jimbolia, Timiș),
prof. Petru Lăpugean (Bocsig, Arad), prof. Elena Munteanu-Lera (Timișoara),
prof. Valerică Niculescu (Jimbolia), ing. Gheorghe Novac (Timișoara), asist.med.
Felicia Mioc-Novacovici (Gârbovăț, Caraș-Severin), prof. Pavel Panduru (Prigor,
Caraș-Severin), prof. Maria Pink (Műnchen, Germania), prof. Lavinia Șerban
(Ianova, Timiș), fotorep. Viorel Ulieriu (New York, SUA). Colaboratorii externi,
din țară și de peste hotare, îmbogățesc continuu conținutul ideatic al revistei,
sporind prestigiul publicației comloșene. Câteva nume sunt edificatoare:
scriitorul Mircea Șerbănescu (Timișoara), IPS Dr. Nicolae Corneanu
(Mitropolitul Banatului), PS Alexandru Mesian (Episcop de Lugoj), acad. Zeno
Gârban (Timișoara), Ioan Holender (fost director al Operei de Stat din Viena),
scr. William Totok (Berlin), prof. univ. dr. Hans Dama (de la Institutul de
Romanistică al Universității din Viena), prof.univ.dr. Alexandru Stupariu-Șirianu
(Timișoara), prof.univ.dr. Ioan Viorel Boldureanu (Timișoara), jurist Ioan Pascal
(Arad), prof. Simion Dănilă (Belinț, Timiș, membru al Uniunii Scriitorilor din
România), prof. Dan Lăzărescu (Arad), prof. Nicolae Danciu Petniceanu
(Mehadia, Caraș-Severin), prof. muzeograf Ioan Traia (Muzeul Satului Bănățean,
Timișoara, președintele Asociației Publicștilor Presei Rurale din Banat), prof.
Geo Galetaru (Dudeștii Noi, Timiș, membru al Uniunii Scriitorilor din România),
prof. dr. Ioan Hațegan (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”,
Timișoara), prof. univ. dr. Pavel Petroman (Timișoara), prof. Gheorghe Rancu-
Bodrog (Șopotu Vechi, Caraș-Severin, redactor-șef al revistei „Almăjul”), medic
veterinar Ştefan Polverejan, preot dr. Valentin Bugariu (Birda, Timiș), preot
ic.stavr. Marius-Petru Sfercoci (inspector eparhial la Mitropolia Banatului) ,
dr.etnol. Maria Mândroane (Muzeul Satului Bănățean, Timișoara), scr. Ioan
Miclău (Cringila, Australia), ing. Ioan Vasile Indricău (Timișoara), prof. Ioan

232
Vasiu (Orăștie, Hunedoara), prof. Ioan Cipu (Făget, Timiș), manager Gabriela
Șerban (Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Bocșa, Caraș-Severin), prof.dr.
Dumitru Tomoni (Făget, Timiș), ec. Ioan Dan (Satu Mare), scr. Ben Todică
(Victoria, Australia).
De-a lungul celor 25 de ani ai seriei a IV, revista comloșeană a îmbrăcat 4
„haine” de apariție mereu ascendente: șapirografiată (nr. 1-8/1993), xeroxată
(nr. 9-17/1993), tipărită pe hârtie modestă (nr. 18-96/1994-2000), tipărită pe
hârtie velină (nr. 97-295/2001-2017, aprilie), la 4 tipografii (Timpolis,
Marineasa, Drago Print, Eurostampa - din anul 2002), având în frunte 4
redactori-șefi (sing. Livius Pribac, prof. Maria Busioc, plt.maj. Vasile Timircan,
ec. Ioan Olărescu).
Ținta asumată este urmărită și în prezent: „Dorim ca modesta noastră
publicație să continue un drum al înaintașilor noștri, să mențină treaz dragostea și
respectul față de tradițiile culturale comloșene, față de istoria și oamenii acestor
locuri, să transmitem informații actuale de interes pentru viața comunei”. („Suflet
nou”, nr. 1, 12 ianuarie 1993).
Colecţia: la sediul Asociaţiei Culturale „Suflet nou” din Comloşu Mare.
Referinţe: Ioan Olărescu,în volumul Dies Festi IV, 2014 (monografia
revistei Suflet nou, 1934-1939);Ioan-Nicolae Cenda, în revista Suflet nou, nr.
217/2017; Ilie Baba, în periodicul Renaşterea din Satu Nou – Serbia, republicat
în Suflet nou, august 2017; Vasile Barbu, în revista Tibiscus, Uzdin, nr. 12/227,
decembrie 2010.

Suplimentele didactice ale revistei „Suflet nou”

În anul 2003, a apărut primul număr al suplimentului școlar Suflet de
Copil, iar în 2004, primul număr al suplimentului didactic Suflet de Dascăl,
dedicate elevilor și slujitorilor școlii. Ambele suplimente au apariții neperiodice
în funcție de posibilitățile financiare ale Asociației Culturale „Suflet nou”. Din
suplimentul închinat școlarilor au apărut (până în 2017) 14 numere, iar cel
dedicat cadrelor didactice au apărut (tot până în 2017) 19 numere. Ambele
suplimente reprezintă modalități originale de transmitere a cunoștințelor cultural-
educative în spiritul programei școlare, ele fiind integral coordonate de prof.
Traian Galetaru.
În anul 2003 a apărut primul număr al Suplimentului istoric al revistei
„Suflet nou”.Coordonator: Ioan Olărescu. În decursul a 13 ani au apărut 24
numere.

233
 Supliment istoric al revistei Suflet nou. Coordonator Ioan Olărescu.
Apare sub egida Asociației Culturale Suflet nou din Comloșu Mare (Comloșu
Mare, decembrie 2003-decembrie 2016)
Au apărut 24 de numere. Numărul de pagini: 8, 12, 16, 24, 28, 32, în total
432 pagini în format A4, alb-negru. Textul în pagină pe 3 coloane. Prezentare
grafică medie, cu fotografii aproape în fiecare pagină. Tipografia Eurostampa,
Timișoara.
Coordonatorul publicației este redactor șef al revistei Suflet nou, fiind
totodată principalul redactor cu aproape o sută studii, evocări, articole, pe teme
de istorie a Comloșului și Banatului. Numeroși colaboratori din rândul istoricilor
și omenilor de cultură bănățeni și pasionați de trecutul Comloșului și altor
localități din Banat printre care: Vasile Dudaș, Aurel Turcuș, Gheorghe
Luchescu, Otto Aczel, Ștefan Polverejan, Mircea Mare, Aureliu Contrea,
Gheorghe Novac, Cornel Petroman, Eusebiu Narai, Ioan Pascal, I.D. Goga,
Nicolae Danciu-Petniceanu, Alexandru Nemoianu, Ioan Traia, Constantin C.
Falcă, Constantin Brătescu, Simion Dănilă, Gheorghe Rancu-Bodrog, Ioan Cipu,
Ioan Baba, Iancu Murărescu (în ordinea primelor articole publicate).
Programul publicației a fost expus în Cuvânt înainte din primul număr:
promovarea bogatului trecut al comunei Comloșu Mare și al altor localități din
Banat, al oamenilor de seamă comloșeni și bănățeni. Să scoatem la lumină fapte,
oameni, evenimente din trecut. Să desgropăm trecutul care ne poate lumina viitorul.
Rubrici permanente: evocarea unor mari personalități ale comunei
Comloșu Mare de către Ioan Olărescu: Vincențiu Bogdan (în 9 episoade),
Romulus Vuia (în 5 episoade), Iuliu Vuia (în 3 episoade), Cristofor Schiffmann
234
(în 2 episoade), Cornel Grofșoreanu (număr special dedicat), Iuliu Grofșoreanu,
Traian Lungu, Ghiță Ciolac, Vasile Chiroiu, Meletie Drăghici.
În decembrie 2015 și 2016 (numerele 23 și 24) a fost publicat în 56 de
pagini de revistă documentatul studiu al prof. nonagenar Ioan Cipu din Făget
privind Prenumeranți din Banat la cărțile românești laice tipărite la Buda la
începutul secolului al XIX-lea.
Alte rubrici: Din legendele orale ale Comloșului, Așa vă place istoria? Din
cronologia anilor... (1918-1939, separat pe ani). Genealogii de familii comloșene,
istoriografie sportivă. Recenzii. Diverse informații istorice.
Colecția: la sediul Asociației Culturale (Suflet nou) și la coordonatorul
publicației.
Referințe: Pavel Panduru în Suflet nou nr.
7(236), iulie 2012; Nicolae Danciu Petniceanu în
Icoane bănățene nr. 4-5, iulie-dec. 2012, p.75.

s-a născut la 19 aprilie

1939, în Comloşu Mare, judeţul Timiş, unde a
copilărit şi a absolvit Şcoala Elementară în anul
1953. A urmat, timp de aproape doi ani, Şcoala
Medie de Statistiscă din Timişoara, desfiinţată în
toamna anului 1954, după care a absolvit Liceul
din Jimbolia în 1959.
Studii economice superioare la I.S.E. Bucureşti între anii 1959-1964. Studii
postuniversitare între anii 1972-1973 la Institutul de Perfecţionare a pregătirii
cadrelor de conducere a unităţilor economice din Bucureşti.
A profesat în Timişoara ca economist timp de 7 ani, apoi în funcţii de
conducere (contabil şef şi director comercial) la întreprinderi de industrie locală,
între 1978-1989 a ocupat funcţii de conducere executive în aparatul propriu al
Consiliului Popular Judeţean Timiş. între 1990-2000 a fost director al Direcţiei
buget-finanţe şi al Direcţiei de administraţie publică la Consiliul Judeţean Timiş.
A efectuat numeroase studii de sinteză privind economia judeţului Timiş, dintre
care unele au fost publicate, în colaborare, în diferite lucrări de specialitate
apărute înainte de 1990 sub coordonarea Direcţiei Judeţene de Statistică Timiş,
director economist Vasile Nini.
În anul 1998 şi-a început activitatea publicistică, pe teme de istorie a
localităţii natale, cu evocări, biografii ale oamenilor de seamă din Comloşu Mare
şi Lunga, precum şi genealogii de familii. Prin prezentarea celor peste 200 de
personalităţi, precum şi a unor fapte, întâmplări şi locuri din trecut, a realizat, de

235
fapt, o cuprinzătoare monografie istorică a celor două localităţi: Comloşu Mare şi
Lunga. Articolele şi studiile, în număr de aproape 500, au fost publicate, în cea
mai mare parte, în revista Suflet nou şi Suplimentul istoric al acesteia, precum şi
în diferitele publicaţii din Banat şi din ţară, ca: Paralela 45, Suplimentul cultural
al cotidianului Renaşterea Bănăţeană, Obsei'vator de Jimbolia, Jimbolianul,
Cenăzeanul, Timisiensis, Icoane bănăţene (Mehadia), Oameni de seamă ai
Banatului (în volum), Cărăşeni de neuitat (în volum), învierea (revista
Mitropoliei Banatului), Lumina Divină, Coloana Infinitului, revista Călugăreni
(judeţul Giurgiu). A participat şi prezentat numeroase comunicări pe teme
istorice şi monografice, începând cu 1998, la manifestările culturale organizate în
Comloşu Mare, Timişoara, Jimbolia, Lugoj, Cenad, Uzdin, Belinţ, Şopotu Vechi
şi alte localităţi.
Din anul 2000 este redactor-şef al revistei Suflet nou din Comloşu Mare,
precum şi coordonator al Suplimentului istoric al revistei, pe care l-a întemeiat în
decembrie 2003.
Cofondator şi preşedinte al Asociaţiei Culturale Suflet nou, întemeiată în
septembrie 2005, recunoscută ca personalitate juridică din ianuarie 2006.
Cu suportul financiar al Asociaţiei şi sub egida acesteia s-a reuşit
continuarea activităţii publicistice periodice în Comloşu Mare prin revista Suflet
nou şi cele trei suplimente ale acesteia: Suflet de dascăl, Suflet de copil şi
Supliment istoric. în colaborare cu autorităţile şi instituţiile publice locale,
Asociaţia a orga-nizat anual Simpozioane, lansări de cărţi, întâlniri literare şi
istorice. Au fost realizate 60 de plăci de marmoră cu numele a peste 300 de
personalităţi, amplasate în Panteonul Oamenilor de Seamă din Comloşu Mare,
precum şi în Lunga.
Volume proprii: Ioan Olărescu, Comloşu Mare şi Lunga. Repere istorice.
Oameni care au fost. Editura Eurostampa, Timişoara, 2001.
Volume în colaborare:
Ghid micromonografie al localităţilor judeţului Timiş. Editura Helicon,
Timişoara, 1996. Volum apărut sub coordonarea drd. ing. Viorel Coifan,
preşedinte al C.J.T. Concepţia volum ing. Aurel Micşa. Scurt istoric al tuturor
localităţilor: Ioan Olărescu.
Ghid micromonografie al localităţilor judeţului Timiş. Editura
Orizonturi Universitare, Timişoara 2000. Coordonator: drd. ing. Viorel Coifan,
preşedinte al C.J.T. Management executiv şi realizare: ing. Aurel Micşa.
Colaboratori de la prima ediţie: ec. Ioan Olărescu.
Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Timiş. Analiza
disparităţilor, Timişoara, iulie 1997. Lucrare realizată şi publicată de ADETIM.

236
Beneficiar proiect: C.J.T. Printre colaboratorii de specialitate: ec. Ioan Olărescu,
director DAPL.
Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Timiş. Lucrare
realizată şi publicată în volum de ADETIM în 1997. Beneficiar C.J.T. Printre
colaboratori de specialitate: ec. Ioan Olărescu, director DAPL.
Arii prioritare de intervenţie în zone defavorabile şi slab dezvoltate în
judeţul Timiş. Lucrare realizată şi publicată în volum în 27.11.1998 de
ADETIM Timişoara. Printre coordonatori pe domenii de activitate: ec. Ioan
Olărescu, director Direcţia Coordonare programare.
Ioan Olărescu, Contribuţii la istoria localităţii Comloşu Mare
(micromonografie istorică), în volumul: Ioan Olărescu, Mircea Şerbănescu,
Gavril Balog, Ioan Viorel Boldureanu, Traian Găletaru: Dies Festi III.
Volum editat cu prilejul aniversării a 270 de ani de la venirea oltenilor în
localitate, 70 de ani de la apariţia primului număr al revistei Suflet nou şi 165 de
ani de la naşterea poetului Iulian Grozescu. Editura Eurostampa, Timişoara,
2004.
Ioan Olărescu, Monografia revistei „Suflet nou ” 1934-1939; Stabilirea
oltenilor în Comloşu Mare (studiu istoric), în volumul: Ioan Olărescu,
Traian Galetaru, Gavril Balog: Dies Festi IV. însemnări aniversare cu prilejul
manifestărilor naţional-culturale de Ia Comloşu Mare, din 15-16 august 2014, la
sărbătoarea a 80 de ani de la apariţia primului număr al revistei Suflet nou, 175
de ani de la naşterea poetului Iulian Grozescu şi 280 de ani de la venirea oltenilor
în localitate. Editura Eurostampa, Timişoara,
2014.

. Născut la 7 aprilie 1945

in comuna Cenad, jud. Timiş. Studii: Şcoala
Elementară de 7 ani - Cenad (1952-1959). Liceul
Teoretic Real - Sannicolau Mare (1959-1963). A
absolvit 2 facultăţi la 3 institutii de invătământ
superior: Facultatea de Filologie (Institutul Pedagogic
de 3 ani din Oradea, 1963-1966; Universitatea din
Timişoara, 1967-1971) si Facultatea de Istorie-
Filosofie, secţia filosofie (Universitatea "Babes-
Bolyai" din Cluj-Napoca, (1974-1979).
Între anii 1967-2010, a fost profesor de
limba si literatura romănă la Şcoala Generală din
Comloşu Mare, jud. Timiş. Gradul didactic I.
Actualmente este pensionar
237
 A infiintat cenaclul literar "Iulian Grozeseu" (1970-1989). A redactat
placheta cenaclului, Suflet nou (întreprinderea Poligrafică Banatul, Timişoara,
1980). Redactor-coordonator al volumelor: Dies festi II-LII (Edit. Helicon,
Timişoara, 1994; Edit.Eurostampa, Timişoara, 2004).
Profesor-consultant pentru artăal revistei Timisiensis ( 2000).
Colaborări publicaţii Orizont, Forum, Anotimpuri Literare, Eminescu,
Timisiensis, Renaşterea bănăteana (Timişoara), România literară, Luceafărul,
Tribuna scolii (Bucureşti), Tribuna (Cluj),Familia, Gaudeamus (Oradea), Vestea
(Mehadia), Lumina Girocului (Giroc, Timiş), Tibiscus (Uzdin, Serbia), Familia
(Petrovasala-Vladimirovaţ, Serbia), Floare de Latinitate (Novi Sad, Serbia).
Autor volume:Traian Galetaru, Caligrame I CEdit. Mirton, Timişoara,
2001).
Cooautor volume. Walter Tonta, Traian Galetaru, Contribuţii la istoria
comunei Comloşu Mare si a Banatului (Edit. Mirton,Timişoara, 2000, Stevan
Bugarski, Claudiu Călin, Traian Galetaru, Sergiu Soica, Din trecutul Comloşului
(Edit, Eurobit, Timişoara, 2008).
Colaborator volume:Atelier al cercurilor literare(Edit.Facla, Timişoara,
1977), Almanahul Banatului 1995 (Timişoara, 1994), Oameni de seamă ai
Banatului (Edit. Augusta-Timisoara, Edit. Tibiscus-Uzdin, Serbia, 1999), Artur
Silvestri, Cuvinte pentru urmaşi, vol. I. "Modele" si "exemple" pentru Omul
României (Edit. Carpathia Press, Bucureşti, 2005), Oameni de seamă ai
Banatului (Edit. Banatul Montan, Resita, 2007), Memento vivere. Zeno Garban
(Edit. Eurobit, Timişoara, 2009), In durata veşniciei. Eminescu-Petofi (Edit.
Aegis, 2009), N. D. Petnieeanra, A sosit Domnul Eminescu (Edit. Gordian,
Timişoara, 2010), Oameni de seamă ai Banatului (Edit. Tibiscus-Uzdin, Serbia,
Edit. Eurostampa, Timisoa, 2011).
Prezentat în volume: Mircea Serbănescu, Soarta ca un blestem a lui Ion
Ureche, fiu al Comlosului Mare (Edit. Eurostampa, Timişoara, f. a.), 1. D.
Petniceanu, Domnul Eminescu soseste iarna (Edit. Mirton, Timişoara, 2000),
Doru Timolte, Hermeneutica singularului. Cronici literare, Edit. Marineasa,
Timişoara,2002).
— Studii şi cercetări. Actele Simpozionului „Oameni de seamă ai
Banatului”,selecţie de comunicări susţinute la ediţiile I-XV, 1997-2011, Editura
Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, Zrenianin, Editura Tibiscus,
Uzdin, Serbia, 2012;
Considerat de Artur Silvestri unul dintre „Părinţii Patriei de azi”, „pentru
publicaţia localistă Suflet nou” (voi. Cuvinte pentru urmaşi II, „Modele” şi
„exemple”pentru Omul Român, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2007, p. 5;

238
 Este Cetăţean de Onoare al comunei Comloşu Mare (2009).
Membru fondator al Asociaţiei Culturale „Suflet nou” din Comloşu Mare,
Timiş (2006).
Membru de Onoare al Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin,
Serbia (2011).
Membru al Asociaţiei Jurnaliştilor Presei Rurale din Banat,
Timişoara(2011).
Din 1993, este secretar de redacţie al revistei Suflet nou din Comloşu
Mare, seria a IV-a.

, fiica lui Viorel şi

Aurelia, născută la data de 14.05.1977 în
localitatea Timișoara, judetul Timiș, de
cetăţenie română, naţionalitate română, de
religie ortodoxă, căsătorită, doi copii,
profesoară de Limba și literatura română la
Liceul de Arte Plastice dinTimișoara,
cunoscătoare a limbii engleze la nivel bun, cu
domiciliul stabil în localitatea Ianova, nr.
437/A, judetul Timiș, nr. telefon mobil
0724524155. Activitatea mea s-a desfăşurat
după cum urmează (toată activitatea din clasa 1 –prezent):
1983 - 1990 – elevă la Școala Generală Nr. 13 Timișoara.
1991 - 1995 – elevă la Liceul „Logos” Timișoara.
1995 - 1996 – muncitor necalificat la fabrica de ciocolată „Kandia”
Timișoara.
1996 - 2000 – studentă la Universitatea de Vest, Facultatea de Teologie
Ortodoxă – Limba și literatura română Timișoara.
2001– 2002 – profesor suplinitor de Religie ortodoxă la Școala Gimnazială
Sacoșu-Turcesc, județul Timiș.
2002 – 2003 – profesor titular de Religie ortodoxă la Școala Gimnazială
Comloșu-Mare, județul Timiș.
2003 – 2013 – profesor titularde Limba și literatura română la Liceul
Tehnologic „Petru Mitroi” din Biled, județul Timiș.
2013 – 2014 – profesor titular de Limba și literatura română, detașată la
Școala Gimnazială Remetea-Mare, județul Timiș.

239
 2014 – 2015 – profesor titular de Limba și literatura română, detașată la
Liceul Agricol „Petru Botiș” din Timișoara.
2015 – prezent – profesor titular de Limba și literatura română la Liceul de
Arte Plastice din Timișoara.
Sunt membră în colegiul de redacție al revistei „Suflet nou” din Comloșu-
Mare, în cadrul căreia am publicat articole pe diferite teme. Am publicat articole
literare în revistele „Viața de pretutindeni” (Arad), „Anotimpuri literare”
(Timișoara), „Arhanghelul” (Birda), „Vatra Cărașului” (Timișoara) ș.a. Sunt
colaboratoare a Festivalului condeierilor plugari de la a II-a ediție, al cărui
organizator principal este doamna dr. etnolog Maria Mândroane de la Muzeul
Satului din Timișoara. Sunt membră în Asociația culturală „Suflet nou” din
Comloșu-Mare. Am participat la Simpozioane precum: „Oameni de seamă ai
Banatului” (Comloșu-Mare, Uzdin), Simpozion euroregional pe teme de educație
la LiceulTeoretic „David Voniga” din Giroc. Am publicat cartea Spovedanie. De
ce iubesc Ortodoxia, apărută la Editura Eurobit, Timișoara, 2013. Am organizat
diferite activități specifice disciplinei pe care o predau, dintre care enumăr:
parteneriate cu Muzeul Satului Bănățean, Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”
din Timișoara, Școala elementară „Întâi Mai” din Vladimirovac-Petrovaselo,
Serbia. Am câștigat, împreună cu elevii mei de la Școala Gimnazială din
Remetea-Mare, locul I la Concursul „Universul cunoașterii prin lectură”,
calificându-ne la etapa națională de la Galați, cu o lucrare despre viața și
activitatea filosofului Mihai Șora.

240
 Periodicul „Talpa Țării” a apărut din dorința să contribui și eu la
răspândirea acțiunilor culturale minunate promovate de oameni cu inimă mare și
cu iubire de neam și de limbă română.
Banatul după Revoluția din Decembrie 1989 a cunoscut o adevărată
renaștere culturală. Prin cărțile care prezintă o istorie adevărată și prin
monografiile satelor din Banatul istoric se readuce în fața tuturor românilor
sintagma „Tot Banatu-i fruncea!”.
Apartenența la Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat mă obligă să
las și eu o urmă în acest demers colectiv de a demonstra că Banatul este un colț
de țară unde se gândește și se vorbește românește.„ Nicolae Toma
Periodicul „Talpa Țării” a ieșit în lume în martie 2018 fiind editat de
jurnalistul, poetul și prozatorul Nicolae Toma.
Periodicul se adresează „românilor emancipați de pretutindeni” și se
consideră în principal o „foaie” de atitudine.
O principală preocupare a periodicului „Talpa Țării” este prezentarea
fraților noștri din Banatul sârbesc, care datorită jocurilor marilor puteri au fost
rupți de patria mamă România. Efortul acestor români care au păstrat cu sfințenie
limba și portul, vorba și obiceiurile, merită cunoscut de către urmașii noștri și să
fie un exemplu viu pentru continuitatea poporului român.

241
 Sacoșul Mare a oferit Banatului pe lângă
taragotistul Pavel Roșu, pe profesorul Gheorghe
Luchescu și profesorul Gheorghe Lungu. Cărțile
publicate de cei doi scriitori arată că și acest sat
străvechi are oameni de cultură care merită
respect și mereu să fie pomeniți. Acestor
personalități li se alătură jurnalistul, poetul și
prozatorul Nicolae Toma.
Nicolae Toma s-a născut în Sacosu Mare
la 12 iunie 1954, fiind adus pe lume de-o moașă
comunală. După ce a învățat opt clase în școala
din sat a urmat trei ani de școală profesională în
Timișoara, astăzi Colegiul Tehnic de Vest, unde
s-a calificat ca și electrician în instalații
industriale.
A urmat liceul la Lugoj la Liceul Industrial nr. 2 astăzi Colegiul Național
„Iulia Hasdeu”.
Până în anul 1989 a avut preocupări culturale și a publicat mai multe
povestiri în Revista „Magazin”, iar cu poezie a debutat în Revista „Convorbiri
literare”.
După ce a absolvit Școala Populară de Arte Lugoj secția actorie a jucat în
mai multe piese de teatru având un talent deosebit pentru comedie.
În perioada 1982 - 1987 a condus Cenaclul SF „Sirius” și prin activitatea
sa a convins mișcarea literaturii SF din România ca anul 1985 să fie anul
Lugojului. În luna iulie s-a organizat la Lacul Surduc „Tabăra națională de vară a
cenaclurilor de literatură SF”, iar în octombrie în același an s-a organizat la Lugoj
„Întâlnirea națională a cenaclurilor de literatură SF”.
În Decembrie 1989 s-a implicat activ în Revoluția din decembrie 1989 din
Lugoj și în ziua de 22 decembrie 1989, ora 10, 20.000 de lugojeni, adunați în
Piața Victoriei din Lugoj, l-au ales să facă parte din Comitetul Provizoriu de
conducere a orașului Lugoj. Primele cuvinte pe care le-a rostit în fața mulțimii au
fost o promisiune că va edita la Lugoj ziarul „Drapelul”, fondat în 1901 de
Valeriu Braniște.
S-a ținut de cuvânt și în perioada 23 decembrie 1989 - 18 decembrie 1997
a editat săptămânalul Drapelul. În anii 1994 și 1995 ziarul a apărut de două ori pe
săptămână.
242
 După 1990 a editat și condus mai multe publicații: Redactor sef la ziarul
„Drapelul Lugoj” (23 decembrie 1989 - martie 1990); Director ziarul „Drapelul”
Lugoj (martie 1990 - decembrie 1997); Redactor sef la ziarul „Banat Express”
Lugoj (martie 1999 - martie 2000); Redactor coordonator la ziarul „Atac de
Banat” (mai 2000); Reporter investigatii la ziarul „Evenimentul zilei” iunie -
decembrie 2000); Tehnoredactor şi Redactor investigatii la ziarul „Actualitatea”
Lugoj (2002 – 2012); Redactor șef și jurnalist investigații la „Ziarul
Revolutionarul” (2011-2018); Redactor la „Ziua de Vest” 2015; Membru
fondator și redactor șef al periodicului „Talpa țării” (2018 - ).
De-a lungul timpului a publicat în: Revista „Magazin”, Revista
„Convorbiri literare”, Revista „Ateneu”, Ziarul „Drapelul” Lugoj, „Șotron”
supliment al ziarului „Drapelul”, „Clipa” supliment literar al ziarului „Drapelul”,
„Erotica” supliment de educație sexuală al ziarului „Drapelul”, „Lugojul”
săptămânal editat de Partidul Național Liberal Lugoj, „Atac de Banat”
săptămânal editat de cotidianul „Atac”, „Banat Express” săptămânal editat de
Partidul Național Liberal Lugoj, „Evenimentul zilei”, „Cuvinte românești”
revistă literară editată de Cenaclul „Cuvinte românești” Lugoj, Ziarul
„Actualitatea” Lugoj, „Actualitatea literară” supliment editat de ziarul
„Actualitatea” Lugoj, „Talpa țării” periodic editat de subsemnatul și mai multe
periodice rurale: „Foaia săcoșană” și „Foaia șanovițană”. A publicat poezei în
site-ul „eCreator”.
Începând cu anul 2003 a început să tipărească cărți: 20 Decembrie 1989.
Lugojul, al doilea oraș liber, Editura Europa Nova, Lugoj 2003; Revoluția
lugojeană, Editura Europa Nova, Lugoj 2005; Lugojul, a doua capitală a
Revoluției Române, Editura Europa Nova, Lugoj 2009; Garnizoanele somnului,
Editura Anthropos, Timișoara – 2009;
Ad hominem, Editura Eubeea, Timișoara – 2013;
Lugoj, 20 Decembrie1989 – revoluție, adevăr, dezinformare, impostură,
Editura Eubea, Timișoara – 2015;și coordonator Timișoara, primul oraș liber de
dictatură – 15 – 22 decembrie 1989, Editura Eubeea, Timișoara – 2015.
Antologie 2018: Eugenia Enescu - Gavrilescu, Poeți și prozatori
contemporani în regal eminescian, Editura Editgraph, Buzău.

243
244
 Societatea Literar Artistică „Tibiscus” a luat ființă în anul 1990 la Uzdin.
Este o societate non – guvernamentală și non – profit și este o societate cu
activitate culturală românească. Până în prezent „Tibiscus” s-a impus ca una
dintre cele mai de seamă societăți de acest gen din Banatul sârbesc; care face o

245
legătură strânsă între Serbia și România, mai ales între Banatul sârbesc și cel
românesc și nu numai. Despre „Tibiscus” ne mărturisește cel mai bine,
fondatorul și președintele acesteia:
Domnule Vasile Barbu, ce ne puteți spune despre activitatea acestei
societăți culturale?
„Activitatea societății se desfășoară în mai multe domenii, cel mai de
seamă fiind compartimentul editorial. Revista „Tibiscus” apare deja de 27 de
ani cu același nume, și este o revistă independentă. Apare lunar la Uzdin cu un
tiraj de 500 exemplare, fiind distribuită atât în Serbia cât și în străinătate.
Editura „Tibiscus” publică în mare parte cărți în limba română precum și în
limba sârbă. Până în prezent, de sub tipar au apărut în jur de 200 de titluri, au
fostani când au fost publicate 12 cărți, în funcție de sursele financiare. La fel,
societatea organizează o manifestare dedicată cărții, intitulată „Punți de
Lumină”, când juriul alege cea mai bună carte apărută în cursul anului
respectiv. Există un alt compartiment al manifestărilor culturale, cea mai
importantă fiind, fără îndoială, festivalul internațional de poezie „Drumuri de
spice”. Până în prezent au fost organizate 23 de ediții, în care societatea acordă
multe premii mai ales prestigiosul Premiu pentru poezie „Sf. Gheorghe”, ai
cărui laureați au fost nume sonore ale poeziei române: Grigore Vieru, Leonida
Lari, Slavco Almăjan, Mircea Dinescu, Nicolae Dabija, Adrian Păunescu, Ioan
Baba, Petru Stoica, Ana Niculina Ursulescu, Aurel Turcuș, Florian Copcea,
Arcadie Suceveanu, Cezar Ivănescu, Ion Miloș, Petru Cârdu, Ileana Roman ș.a.
S.L.A. „Tibiscus” acordă și alte premii, precum este Marele premiu al culturii
românilor „Podul lui Traian”, care în 2016 a fost acordat lui Al. Câțcăuan de la
Bistrița, Teodor Ardelean de la Baia Mare și Ionel Iacob Bencei din Timișoara
precum și premiile „Casa Românească”, „Gheorghe Bulic”, „Tibiscus”, „Pro
Fidelitas”, premiul pentru debut editorial, premiul „Pelerin pe meridianele
românești” și alte premii importante pentru biografia artistică al fiecărui creator
literar.”
Societatea pe care o conduceți de atâția ani, ce face pentru păstrarea
memoriei personalităților marcante ale Banatului?
„Pentru a păstra în memorie viața, opera și contribuția persoanelor
importante de pe meleagurile noastre, „Tibiscus” organizează Simpozionul
Internațional „Oamenii de seamă ai Banatului”, care până în prezent a fost
ajuns la a 21 – a ediție și trebuie menționat că după fiecare ediție a fost tipărit
un volum de lucrări care a îmbogățit biblioteca oamenilor Banatului. La fel,
societatea organizează și un concurs de recitatori, „Buna vestire”, manifestări
dedicate literaturii dialectale, adică întâlniri cu scriitori în grai bănățean, „Ioța
Vinca” și festivalul de creație în grai bănățean. Iarna, în preajma sărbătorilor,

246
„Tibiscus” organizează festivalul de datini și obiceiuri la români, care a fost
foarte bine primit la noi și peste hotare. Sunt și alte manifestări, precum „Unire
în cuget și simțiri”, „Roadele toamnei”, Festivalul berii, festival de țuică
bănățeană, diferite manifestări gastronomice și altele”
Domnule Vasile Barbu, cum a reușit societatea dumneavoastră să zidească
atâtea instituții sub cupola sa și care sunt acestea?
”Acestea sunt: Centru Cultural „Casa Românească”, Muzeul Memorial al
Uzdinului, biblioteca „Petru Mezin”, galeria „Torna, torna, fratre”, Muzeul de
literatură dialectală bănățeană „Ștefan Pătruț”. Nu trebuie uitat că tocmai la
S.L.A. „Tibiscus” este și sediul Uniunii scriitorilor în grai bănățean. În curând
trebuie să apară o carte de poezie în acest grai bănățean, care va fi editată de
Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina din Zrenjanin. Trebuie
menționat că va apare și albumul monografic „Uzdin 3”, cu peste 800 de
fotografii despre acest sat. Autorii acestui album monografic sunt Elena Maria
Murgu, Alexandru Vasile Barbu și Vasile Barbu, care au adunat fotografii
autentice, pentru a se păstra în memoria istoria și trecutul acestui sat. Cea mai
mare satisfacție pentru membrii societății este tocmai colaborarea foarte
fructoasă, mai ales cu asociațiile culturale din Iași, Bistrița, Drobeta Turnu –
Severin, Craiova, Făget, Reșița, Mehadia, Timișoara și Lugoj, precum și în
diferite sate românești, mai ales în cele bănățene. În orice caz S.L.A. „Tibiscus”
de 27 de ani, prin diferite manifestări, cu sincer devotament, pasiune și dragoste,
promovează valorile autentice ale Uzdinului și ale Banatului sârbesc, cu intenția
ca trecutul să nu fie uitat niciodată.
A consemnat Al. Câțcăuan

Vasile Barbu Ionel Stoiţ

247
 . S-a născut la Uzdin, în 6 septembrie 1954. Este poet,
publicist şi editor, preşedintele Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin,
una dintre asociaţiile culturale româneşti de primă importanţă a românilor din
Serbia, preşedinte al uniunii Scriitorilor în Grai Bănăţean. Este fondatorul
Festivalului Internaţional de Poezie „Drumuri de spice” de la Uzdin, al
Simpozionului Internaţional „Oameni de seamă ai Banatului”, precum şi al altor
zece manifestări culturale româneşti din Serbia. Este redactor şef al publicaţiei
„Tibiscus”, pe care a fondat-o în anul 1990, o foaie adevărată cu largă răspândire
internaţională. Tot el este şi redactorul-şef al revistei „Floare de latinitate”,
editată de Consiliul Naţional al Românilor din Serbia.
Vasile Barbu este autorul a peste 40 de cărţi de poezie, publicistică,
traduceri, antologii, ediţii îngrijite. A obţinut foarte multe premii. Dintre acestea
amintim: Premiul „Eminescu” al revistei „Nădejdea” (Drobeta Turnu-Severin),
Putna 1996; Premiul „Etnos” al Centrului Naţional al Creaţiei Populare
(Bucureşti) şi al Fundaţiei Culturale „Etnos” (Bucureşti), Bucureşti 1995;
Membru de onoare al Mişcării Literare Parodoxiste (Phoenix Arizona) SUA,
1994; Membru de onoare al Societăţii Culturale „Ginta Latină”, Iaşi, 1994;
Membru de onoare al localităţii istorice Călugăreni, 1995; Premiul anual al
A.C.A. „Făgeţeana”, Făget, 1997; Premiul literar „Damian Ureche” al Societăţii
Literar-Artistice „Sorin Titel” din Timişoara, 1995; Membru de onoare al
Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu” din România, Filiala Sălaj,
Timişoara, 1995; Membru de onoare al S.C.S. „Mihai Viteazul”, Călugăreni,
Băile Herculane, 1995; Premiul „Etnos românesc” al ediţiei a VI-a a Salonului de
carte românească, Iaşi, 1997; Premiul I la Concursul LiterarInternaţional
„Alexandru Jebeleanu” Timişoara pentru poezie, Ediţia I, Timişoara, 1997 etc.
În jurul lui Vasile Barbu pândesc hienele. Vor să-i sfâşie trupul gândului,
să-l îndepărteze de slava şi onoarea limbii române. În apropierea sa gravitează ca
nişte iele alţi mulţi iubitori de cuget şi simţire românească. Toţi îşi au obârşia în
simţirea rădăcinilor trainice ale lui Decebal. Niciunde ca la Uzdinnu am întâlnit
oameni mai curaţi şi mai frumoşi la suflet. De aceea trupul şi cuvântul lui Vasile
Barbu străluceşte ca o stea. Excepţionalul poet român Vasile Barbu este un Om al
cetăţii, uneori copleşit de nevoi care nu sunt ale lui înşişi - găseşte timp să se
apropie de taina facerii lumii purtând în mâini crucea şi pâinea poeziei.
Vasile Barbu vine des în România şi de fiecare dată când trece hotarul,
chipul lui se înseninează de parcă ar intra direct într-o zi de sărbătoare. Vasile
Barbu este un om fără vârstă. Este mai mult decât un poet. Este un român care nu
a uitat niciodată rădăcinile care l-au zămislit şi cărora încearcă să le întoarcă, pe
măsura sufletului său generos, seva care l-a crescut.

248
 Vasile Barbu este un poet cu o vocaţie a concretului, cu un instinct
demascator al falselor imagini, pudori şi sentimentalisme, portdrapelul unor
idealuri naţionale şi lucrul acesta nu e jurat potetic.
Lucilia DINESCU

. (05.VII.1952, Torac, Banatul Sârbesc), umorist, publicist şi

poet în grai bănăţean. F a m i 1 i a: tatăl, Dămian, ţăran, mama Mărie (n. Voin),
croitoreasă. S t u d i i : Şcoala Superioară de Tehnică, Zrenianin (1971-1973).
A c t i v i t a t e a consilier la Conferinţa Provincială a U.S.P.M. din
Novi Sad (1974-1979); la Institutul provincial pentru statistică al PA. Voivodina,
(1979-1994); la Centrul regional de calculatoare PTT Novi Sad (1994);
colaborator al revistei „Tribuna Tineretului”; preşedinte al Uniunii Tineretului de
pe lângă Conferinţa Provincială a USPM, Novi Sad (1976-79); colaborator la
Postului de Radio Novi Sad şi la Televiziunea Novi Sad. M e m b r u al
Uniunii Ziariştilor din Serbia, al Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al
Uniunii scri itorilor în grai bănăţean (Banatul sârbesc). D e b u t u1 publicistic cu
proză în Libertatea, 1970.
Scrieri: Zâmbiţi, vă rog [versuri], Uzdin, Editura Tibiscus, 1992; Am venit
din nou în sat[versuri], Uzdin, Editura Tibiscus, 1993, Din vremuri uitate
[versuri], Uzdin, Editura Tibiscus, 1996; Ochii mei înlăcrimaţi [versuri],
Târgovişte, Editura Macarie, 2000; Pentru cine...,[proză scurtă], Uzdin, Editura
Tibiscus, 2002; Stoiţisme [poezii satirice], Uzdin, Editura Tibiscus, 2002; File
bănăţene [comunicări prezentate la simpozionul internaţional Oameni de seamă
ai Banatului], Uzdin, Editura Tibiscus, 2002; Eu în lumea mea de visuri,
[versuri], Uzdin, Editura Tibiscus, 2002; Hai cu mine în coşie, [poezii satirice în
grai bănăţean], Uzdin, Editura Tibiscus, 2002; Cuvinte de plumb, [versuri],
Uzdin, editura Tibiscus, 2002; EVA D1S in action,[texte satirice], Uzdin,
Tibiscus, 2006; Şiroaie goalie sau doi întrunu (ca purşeii la purcari),[versuri în
grai bănăţean] (în colab), Timişoara-Uzdin, Editurile Zamolsara-Tibiscus, 2006;
Când urducaţî drămbon în bucfarie[versuri în grai bănăţean], Uzdin, Tibiscus,
[în limba sârbă], Uzdin, Editura Tibiscus, 2003, Worte aus blei[Cuvinte de
plumb] [în limba germană], Uzdin, Editura Tibiscus, 2003.
Referinţe. în volume: CB, s.v., LJRI, s.v.; DLRI s.v.; EBL, s.v.; Costa
Roşu, Epigramişti români din Voivodina,antologie, ed. „Tibiscus”, Uzdin, 1994,
p.57-70; Ştefan Pătruţ, Antologia poeziei în grai bănăţean,ed. Dacia Europa
Nova Lugoj, 1999, p.194- 197; Catinca Agache şi Valeriu Stancu, Metafore
româneşti din Iugoslavia,voi II., Iaşi, Editura Cronica, 2000, p. 155-163; Florian
Copcea, Ion Sârbulescu, Scurtă istorie a poeziei româneşti din Voivodina,voi I,

249
Drobeta-Turnu Severin, Editura Lumina, 2002, p.245- 257; Creatori în grai
bănăţean, condeierii plugari din Banat, personalităţi care scriu despre graiul
bănăţean [dicţionar], Lugoj, Editura Dacia Europa Nova, 2003, p.84-85; Catinca
Agache, Literatura română din Voivodina,Panciova, Editura Libertatea, 2010, p.
194- 196; Carmen Dărăbuş & Virginia Popovic, Condeierii plugari din Banat —
literatura subdialectală bănăţeană, în Literatura de limba română din Serbia şi
antropologia culturală,Cluj-Novi Sad, Editura Risoprint-Editura Fond Europa,
2012, p. 215-220; Virginia Popovic, Viaţa bănăţeană în rostirea lirică
voivodineană, în Opinii şi- reflecţii, Panciova, Editura Libertatea, 2013, p. 123-
134. În periodice: Ionel Miat, De vorbă cu umoristul Ionel Stoiţ; Ionel Miat,
Casa bănăţeană - Viaţa e şi zâmbet! „Libertatea”, 21 noiembrie 1995, p.3;
Angelica Herac, Lumea lui Ionel Stoiţ,„Tibiscus”, An 18, nr. 2-3, 2007, p. 9;
Eugenia Bălteanu & Ionel Stoiţ, interviu, Tradiţionalist într-o lume postmodernă,
„Libertatea”, An 68, nr. 11, 2013, p. 6.

250
 Revista comunității locale din Giarmata Vii – Uberland. A apărut pentru
prima dată în 8 septembrie 2000, la iniţiativa a trei familii din Giarmata Vii
(Suciu Vasile şi Monica, Spătar Mircea şi Nicoleta şi Lucian-Hoffman Adrian şi
Viorica).
- Apare o dată pe lună, format revistă, 16 pagini A4, copertă și interior
integral color, 650 de exemplare, se distribuie gratuit în Giarmata Vii, în
instituţiile din comuna Ghiroda şi ocazional în Timişoara, în ţară şi străinătate,
precum și pe internet.
- Este o publicaţie apolitică, conţine informaţii de ordin general, local,
cultură, educaţie (grădiniţă, şcoală), agricultură, ordine publică (poliţia comunală,
poliţia comunitară), hotărârile Consiliului Local, sport (fotbal, şah), religie,
biserică, din viaţa comunităţii, diverse etc.
- Obiectivele publicaţiei sunt: contactul nemijlocit al cetăţeanului cu
elemente de cultură și spiritualitate, cu instituţiile locale - Consiliul Local,
Primărie, Poliţia, dispensarul medical, grădiniţa, şcoala, biserica - şi o cât mai
corectă informare cu privire la problemele de interes comunitar.
- Colegiul redacţional este condus de domnul academician Ion Păun Otiman
(director onorific) și format din următorii membrii: preot Vasile D. Suciu (redactor-
251
șef), Corina Petre (tehnoredactor), prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu, profesor
Monica-Tania Suciu, profesor Nicoleta Spătar, economist Rodica Andrașiu,
asistent medical Lăcrimioara Tomiuc, economist Viorica Lucian-Hoffman, inginer
Partenie Mihai, profesor Claudia Vlaicu și profesor Valentina Popa.
- Susţinerea financiară s-a făcut până la ediţia 100 prin contribuţiile directe
ale membrilor colegiului de redacţie şi ale sponsorilor din Giarmata Vii şi din
Timişoara. Începând cu numărul 101 (ianuarie 2009) „Vatră nouă” împreună cu
suplimentul „Iconostas” primeşte cofinanţare din partea Primăriei Ghiroda
- Formatul electronic al revistei se poate citi pe site-ul localităţii –
www.giarmatavii.ro –, dar și pe portalul Banaterra.
- Tehnoredactarea şi tiparul sunt executate în prezent de S.C. Partoş
S.R.L., tipografia Arhiepiscopiei Timişoarei, în condiţii grafice excepţionale.
- Până-n prezent s-au editat şi tipărit 186 de numere - februarie 2016.
- La iniţiativa domnului Ioan Traia, muzeograf în cadrul Muzeului Satului
Bănăţean, s-a constituit „Asociaţia publiciştilor presei rurale în Banat” la care au
aderat multe din publicaţiile editate în Banat, între care se înscrie şi revista
noastră „Vatră nouă”. Scopul acestei asociaţii este de a reuni toate publicaţiile cu
destinație rurală din Banatul istoric şi de a le sprijini în demersul culturizator și
informativ al acestora.

Vasile Suciu Viviana Milivoievici

. S-a născut în data de 25 martie 1966, în orașul Toplița,

județul Harghita, din părinții Dumitru și Aurelia Suciu. Școala generală a urmat-o
în localitățile Sărmaș, județul Harghita și Giarmata Vii, județul Timiș, iar intre
anii 1982-1987 a frecventat cursurile Seminarului Teologic „Ioan Popasu” din
Caransebeş, urmand apoi, între anii 1988-1992, cursurile Facultăţii de Teologie

252
„Andrei Şaguna” din Sibiu, si Studiile aprofundate în cadrul Facultății de
Teologie Ortodoxă din Oradea in perioada 2001 – 2002.
În anul 1993 a fost hirotonit diacon (30 ianuarie), apoi preot (7 februarie)
de către Î.P.S.S. dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, pe seamaParohiei
Ortodoxe Giarmata Vii, protopopiatul Timişoara II, unde activează până în
prezent (2018).
Din anul 1988 este căsătorit cu Monica-Tania Suciu şi are doi copii:
Patriciu-Rafael (1990) şi Patricia-Rafaela (1991) și un nepot Patrick-George
(2016).
Membru fondator şi redactor-şef al revistei „Vatră nouă” și al
suplimentului „Iconostas” din 2000 și până în prezent, membru fondator și
președinte pentru o perioada de timp a „Asociaţiei publiciştilor presei rurale din
Banat”, membru fondator al corului „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe
Giarmata Vii,membru fondator al Clubului de șah „Mediator”din Giarmata Vii
(2000 - prezent), inițiator și membru fondator al Cercului de pictură pe sticlă
„Icoana, fereastră spre cer”din Giarmata Vii (2010 - prezent).
A organizat simpozioane naționale și internationale, expoziții de pictură pe
sticlă, expoziții de fotografie si expoziții ale publicațiilor presei rurale din Banat.
A participat cu lucrări diverse la simpozioane naţionale și internaţionale
organizate în Timişoara, Buziaş, Giarmata Vii,Giroc, Jimbolia,Săcălaz, Şopotul
Vechi, Alibunar (Serbia), Toracu Mare (Serbia), Vladimirovaţ (Serbia).
Lista cu lucrări publicate:
A. Volume proprii și în colaborare
- Vasile D. Suciu, Carte de rugăciuni,Editura Parohia Ortodoxă Giarmata
Vii, Timișoara, 1995, 136 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase,
Editura Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, Timișoara, 1998, 100 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Maria Bodea, Monica Suciu, Înger, îngeraşulmeu –
rugăciuni, povestiri şi scenete pentru preşcolari în română, germană, engleză,
franceză şi maghiară, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata Vii,Timisoara, 1999,
60 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase -
ediţia a II-a, Editura Învierea, Timișoara, 1999, 100 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Din an în an - 70 de colinde şi 3 scenete religioase -
ediţia a III-a, Editura Învierea, Timișoara, 2001, 100 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii – Broșură monografică
(ediţie trilingvă: română, engleză și germană), Editura Marineasa, Timișoara,
2003, 16 pagini.

253
 - Vasile D. Suciu, Buchet de acatiste, Editura Parohia Ortodoxă Giarmata
Vii,Timișoara, 2004, 128 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii - Uberland, Editura Marineasa, Timișoara, 2006, 214 pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Nadăș, scurt istoric – Broșură
monografică, Editura Helicon Banat, Timișoara, 2008, 8 pagini.
- Marius Vasile Gligan, Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii
– Broșură monografică, Editura Marineasa, Timișoara, 2008, 16 pagini.
- Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2010, Interferențe culturale, Editura
David Press Print, Timișoara, 2010, 162de pagini.
- Ioan Traia, Vasile D. Suciu, Nadăș, repere istorice – Broșură
monografică, Editura Eurostampa, Timișoara, 2011, 20 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Parohia Ortodoxă Română Giarmata Vii 1939-2014: 75
de ani de la zidirea bisericii – Broșură monografică (ediţie trilingvă: română,
germană și engleză), Editura Partoș, Timișoara, 2014, 24de pagini.
- Vasile D. Suciu, Corul „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe Giarmata
Vii-Uberland – Broșură monografică, Editura Partoș, Timișoara, 2014, 24 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Reuniunea corală „Cântări Pascale” ediția a X-a,
2006-2015 – Broșură monografică, Editura Partoș, Timișoara, 2015, 24 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoana, fereastră spre cer: cerc de
pictură pe sticlă: 2010-2014,Editura Partoș, Timișoara, 2015, 64 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Vatră nouă 2000 – 2015, Factor de cultură și
spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii, Editura Partoș, Timișoara,
2015, 250 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Nicoleta Spătar, Icoana, fereastră spre cer – stagiunea
2016,Editura Partoș, Timișoara, 2016, 64 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Marius Vasile Gligan, Monografia localității Giarmata
Vii-Uberland – ediția a II-a, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 224 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Vatră nouă, Instrument de informare și culturalizare a
comunității, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 250 de pagini.
- Vasile D. Suciu, Din an în an - 77 de colinde şi 7 scenete religioase,
Editura Partoș, Timișoara, 2016, 146 de pagini.
B. Articole, studii ștințifice și participări la simpozioane naționale și
internaționale
- Promotori ai valorilor spiritual bănățene. Contribuții științifice regăsite
în revista „Vatră nouă”. Comunicare științifică susținută în cadrul Congresului
Internațional al Culturii Române, Ediția I, Unitatea limbii și culturii române,
Timișoara, 14 – 16 iunie 2018, organizat de Academia Română – Filiala

254
Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, în colaborare cu
Consiliul Județean Timiș, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” din Alba Iulia,
Societatea Enciclopedică a Banatului, Consiliul Local și Primăria Comunei
Giroc, publicată în volumul îngrijit de acad. Păun Ion Otiman, conf. univ. dr.
Ioan David, prof. univ. dr. Crișu Dascălu, conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu,
CS, dr. Viviana Milivoievici (coordonatori), Unitatea limbii și culturii române –
Lucrările prezentate la Congresul Internațional al Culturii Române, Ediția I,
Editura Academiei Române și Editura David Press Print, Timișoara, 2018,
p. 563 - 573, ISBN 978-606-999-028-5.
- Ca redactor-şef al periodicului „Vatră nouă” şi al suplimentului religios
„Iconostas” (2000 – prezent), a publicat numeroase articole cu conţinut religios,
moral, istoric şi informativ.

(n. Poclid Dehelean) (n. 09.07.1981, în

Moldova Nouă, jud. Caraș-Severin) este cercetător științific în cadrul Institutului
de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara.
Domeniile sale de interes sunt istoria și critica literară, interculturalitatea
și multiculturalitatea.
A obținut titlul științific de Doctor în filologie, în anul 2009.
Este absolventă a Universității „1 Decembrie 1918”, din Alba Iulia,
Facultatea de Istorie şi Filologie, specializarea Limba şi Literatura Română –
Limba şi Literatura Franceză (2004), a programului de master Literatura şi
mentalităţile, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2006) și a Facultății
de Economie şi de Administrare a Afacerilor, specializarea Economie şi Afaceri
Internaţionale, în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2008).
Este membru și responsabil de proiecte în cadrul Societății Enciclopedice a
Banatului din Timișoara, președinte: prof. univ. dr. Crișu Dascălu; membru și
responsabil de proiecte în cadrul Centrului European de Studii și Aplicații
Interdsciplinare, președinte: conf. univ. dr. Ioan David; director adjunct, referent
în Consiliul științific și evaluator științific articole la revista „Studii de Știință și
Cultură”, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, din Arad; redactor-șef adjunct la
revista „Regatul Cuvântului” și redactor principal, șef departament critică literară
la revista de cultură și spiritualitate universală „Sfera Eonică”, din Craiova;
membru în colectivul de redacție al revistei „Vatră nouă – Iconostas”, Giarmata
Vii, jud. Timiș; membru în Asociația Română de Istorie a Presei (ARIP);
membru în Asociația Bibliotecarilor din România (ABR).
De asemenea, a participat la numeroase manifestări culturale și științifice
cu caracter național și internațional, desfășurate în țară și în străinătate.

255
 Volume publicate:
Viviana Poclid Dehelean, Publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile
„Tinerei generații”, Timișoara, Editura David Press Print, 2016
Viviana Milivoievici, Albastru-Infinit, Prefață de Vasile Man (Poezia ca
destin), Postfață de Florica Pățan (Lirismul cuantic al unui ALBASTRU –
INFINIT), Timișoara, Editura David Press Print, 2017
Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit/Bleu-Infini, ediție bilingvă
română-franceză, Prefață la versiunea franceză de Alavaro Rocchetti, Prefață de
Vasile Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017
Viviana Milivoievici, Ziua de Azi (în colaborare cu Vasile Man), Arad,
Editura Gutenberg Univers, 2017
Viviana Poclid Dehelean, Bucăți de suflet, frânturi de gânduri..., Arad,
Editura Gutenberg Univers, 2018
Viviana Milivoievici, Iasmina Milivoievici, Năzdrăvăniile lui Toricel,
Timișoara, Editura David Press Print, 2018
Volume coordonate / îngrijite:
Eugen Todoran, Scrieri. I. Studii și articole (1937-1956), Ediție critică,
text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și bibliografie
de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu, Timișoara, Editura David
Press Print, 2016
Eugen Todoran, Scrieri. II. Studii și articole (1957-1966), Timișoara,
Editura David Press Print, 2017
Ioan David, Viviana Milivoievici (coordonatori), Tradiții ale presei
științifice. Lucrările prezentate la Congresul Internațional de Istorie a Presei,
Ediția a IX-a, Timișoara, 2016, Editura Academiei Române, Editura David Press
Print, 2017
Unitatea limbii și culturii române. Lucrările prezentate la Congresul
Internațional al Culturii Române, Ediția I, Timișoara, 2018, Volum îngrijit de
acad. Păun Ion Otiman, conf. univ. dr. Ioan David, prof. univ. dr. Crișu Dascălu,
conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu, CS dr. Viviana Milivoievici, București,
Editura Academiei Române, Timișoara, Editura David Press Print, 2018
Volume în curs de apariție:
Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit / Blau-Unendlich, ediţie bilingvă
română-germană, traducere de prof. univ. dr. Rudolf Windisch, Editura
Gutenberg Univers, Arad, 2018
Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit / Vivijana Poklid Deheljan,
Beskrajno- Plavetnilo, traducere de conf. univ. dr. Virginia Popović, Editura
Gutenberg Univers, Arad, 2018

256
 Eugen Todoran, Scrieri. III. Studii și articole (1967-1976), ediție critică de
Viviana Milivoievici
Colaborări cu articole științifice, studii, recenzii și cronici la „Orizont”,
„Jurnalul literar”, „Contemporanul. Ideea europeană”, „Discobolul”, „Oglinda
literară”, „Columna 2000”, „Revista de Studii Banatice”, „Praf de stele” (fondator),
„Luceferi ce răsar”, „Regatul cuvântului”, „Sfera eonică”, „Studii de Știință și
Cultură”, „Logos. Revistă de filologie, limbă, literatură și folclor”, „Nord literar”,
„Vatră nouă – Iconostas”; poezii și povești la „Actualitatea literară”, „Algoritm
literar”, „Armonii culturale”, „Boema”, „Cetatea culturală”, „Confluențe literare”,
„eCreator”, „LitArt”, „Literatura de azi”, „Literaturitate”, „Lumina”, „Melidonium”,
„Plumb”, „Regatul cuvântului”, „Sfera eonică”, „Sintagme literare”.
Lansări de cărți
18-20 mai 2017 – participare la Zilele Academice Arădene, Ediția a
XXVII-a, organizate de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad; lansare
de carte: Viviana Milivoievici, Albastru-Infinit, Prefață de Vasile Man (Poezia ca
destin), Postfață de Florica Pățan (Lirismul cuantic al unui ALBASTRU –
INFINIT), Timișoara, Editura David Press Print, 2017 (19 mai 2017)
29 mai 2017 – lansare de carte: Viviana Milivoievici, Albastru-Infinit,
Prefață de Vasile Man (Poezia ca destin), Postfață de Florica Pățan (Lirismul
cuantic al unui ALBASTRU – INFINIT), Timișoara, Editura David Press Print,
2017, la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara
14-18 iunie 2017 – participare la Festivalul Internațional al Cărții „Axis
Libri”, Ediția a IX-a, Galați, lansări de carte: Viviana Poclid Dehelean,
Publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile „Tinerei generații” (diplomă de
excelență acordată pentru lansarea volumului), Timișoara, Editura David Press
Print, 2016; Eugen Todoran, Scrieri. I. Studii și articole (1937-1956), Ediție
critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și
bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu, Timișoara,
Editura David Press Print, 2016; Viviana Milivoievici, Albastru-Infinit, Prefață
de Vasile Man (Poezia ca destin), Postfață de Florica Pățan (Lirismul cuantic al
unui ALBASTRU – INFINIT), Timișoara, Editura David Press Print, 2017
20 octombrie 2017 – lansări de carte Albastru-Infinit/Bleu-Infini, ediție
bilingvă, română-franceză, Prefață la versiunea franceză de Alavaro Rocchetti,
Vasile Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017;
Ziua de Azi (în colaborare cu Vasile Man), Arad, Editura Gutenberg Univers,
2017, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad
26 octombrie 2017 – lansare de carte Eugen Todoran, Scrieri. I. Studii și
articole (1937-1956), Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel
cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de

257
Crișu Dascălu, Timișoara, Editura David Press Print, 2016, la Universitatea
„Eftimie Murgu” din Reșița
27 octombrie 2017 – lansare de carte Eugen Todoran, Scrieri. I. Studii și
articole (1937-1956), Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel
cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de
Crișu Dascălu, Timișoara, Editura David Press Print, 2016, la Universitatea
„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
17 noiembrie 2017 – lansări de carte Viviana Poclid Dehelean, Albastru-
Infinit/Bleu-Infini, ediție bilingvă, română-franceză, Prefață la versiunea franceză
de Alavaro Rocchetti, Vasile Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura
Gutenberg Univers, 2017; Ziua de Azi (în colaborare cu Vasile Man), Arad,
Editura Gutenberg Univers, 2017, la Colegiul Național „Preparandia – Dimitrie
Țichindeal” din Arad
2 martie 2018 – lansare de carte Viviana Poclid Dehelean, Bucăți de
suflet, frânturi de gânduri..., Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018, la
Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol”, Arad, prezentări realizate de: prof. Vasile
Man, prof. Dumitru Mihăilescu, Lucia Bibarț
7 martie 2018 – lansări de carte în cadrul Târgului Internațional de Carte de
la Novi Sad, Serbia: Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit/Bleu-Infini, ediție
bilingvă, română-franceză, Prefață la versiunea franceză de Alavaro Rocchetti,
Vasile Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017;
Viviana Milivoievici, Ziua de Azi (în colaborare cu Vasile Man), Arad, Editura
Gutenberg Univers, 2017, Viviana Poclid Dehelean, Bucăți de suflet, frânturi de
gânduri..., Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018, prezentări realizate de: prof.
Vasile Man, conf. univ. dr. Virginia Popović, Lucian Marina (Radio Televizija
Vojvodine)
19 martie 2018 – conferință (Mircea Eliade și exilul. Traseul labirintic) și
lansări de carte (Viviana Poclid Dehelean, Publicistica lui Mircea Eliade și
opțiunile „Tinerei generații”, Timișoara, Editura David Press Print, 2016;
Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit/Bleu- Infini, ediție bilingvă, română-
franceză, Prefață la versiunea franceză de Alavaro Rocchetti, Vasile Man,
Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017; Viviana
Milivoievici, Ziua de Azi (în colaborare cu Vasile Man), Arad, Editura Gutenberg
Univers, 2017; Viviana Poclid Dehelean, Bucăți de suflet, frânturi de gânduri...,
Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018) la Université Paris 3 – Sorbonne
Nouvelle, France, în cadrul manifestării ştiinţifice dedicate promovării bilaterale
ale celor două culturi romanice: franceză şi română; prezentări realizate de: prof.
emerit Alvaro Rocchetti, Université Paris 3 – Sorbonne Nouvelle, France,

258
Preşedinte al AIPL (Association Internationale de psychomécanique du langage),
lect. univ. dr. Andreea Teletin, prof. Eudochia Volontir-Sevciuc (Université Paris
4, France), prof. Vasile Man
27 aprilie 2018 – lansări de cărți la Universitatea din Oradea, Facultatea
de Litere: Viviana Poclid Dehelean, Publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile
„Tinerei generații”, Timișoara, Editura David Press Print, 2016; Viviana Poclid
Dehelean, Albastru-Infinit/Bleu-Infini, ediție bilingvă, română-franceză, Prefață
la versiunea franceză de Alavaro Rocchetti, Vasile Man, Postfață de Florica
Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017; Viviana Milivoievici, Ziua de Azi
(în colaborare cu Vasile Man), Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017; Viviana
Poclid Dehelean, Bucăți de suflet, frânturi de gânduri..., Arad, Editura Gutenberg
Univers, 2018, prezentări realizate de: prof. univ. dr. Teodor Mateoc, prof. univ.
dr. Rodica Biriș, prof. Vasile Man
17-19 mai 2018 – participare la Târgul de Carte „Alba Transilvana”,
Ediția a XI-a, Alba Iulia, Casa de Cultură a Sindicatelor, lansări de cărți: Viviana
Poclid Dehelean, Publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile „Tinerei generații”,
Timișoara, Editura David Press Print, 2016; Viviana Milivoievici, Albastru-
Infinit, Prefață de Vasile Man (Poezia ca destin), Postfață de Florica Pățan
(Lirismul cuantic al unui ALBASTRU – INFINIT), Timișoara, Editura David
Press Print, 2017; Eugen Todoran, Scrieri. I. Studii și articole (1937-1956),
Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției
și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu, Timișoara,
Editura David Press Print, 2016; Eugen Todoran, Scrieri. II. Studii și articole
(1957-1966), Timișoara, Editura David Press Print, 2017; Viviana Milivoievici,
Iasmina Milivoievici, Năzdrăvăniile lui Toricel, Prefață de Ioan David,
Timișoara, Editura David Press Print, 2018
31 mai 2018 – lansare de carte Viviana Milivoievici, Iasmina Milivoievici,
Năzdrăvăniile lui Toricel, Prefață de Ioan David, Timișoara, Editura David Press
Print, 2018, la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, Timișoara, prezentări realizate
de: conf. univ. dr. Ioan David, prof. dr. Elena Ligia Jebelean, prof. Liana Iancu
6 iunie 2018 – lansări de cărți la Universitatea de Vest din Timișoara,
Facultatea de Litere, Istorie și Teologie: Viviana Poclid Dehelean, Publicistica
lui Mircea Eliade și opțiunile „Tinerei generații”, Timișoara, Editura David
Press Print, 2016; Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit/Bleu-Infini, ediție
bilingvă, română-franceză, Prefață la versiunea franceză de Alavaro Rocchetti,
Vasile Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017;
Viviana Milivoievici, Ziua de Azi (în colaborare cu Vasile Man), Arad, Editura
Gutenberg Univers, 2017; Viviana Poclid Dehelean, Bucăți de suflet, frânturi de

259
gânduri..., Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018, prezentări realizate de: conf.
univ. dr. Dana Percec, prof. univ. dr. Daniel Vighi, lect. univ. dr. Gabriel
Bărdășan
31 august – 1-3 septembrie 2018 – manifestări culturale consacrate „Zilei
Limbii Române” şi Congresul Mondial al Eminescologilor, Chişinău, Republica
Moldova; lansări de cărți: Viviana Poclid Dehelean, Publicistica lui Mircea
Eliade și opțiunile „Tinerei generații”, Timișoara, Editura David Press Print,
2016; Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit/Bleu-Infini, ediție bilingvă,
română-franceză, Prefață la versiunea franceză de Alavaro Rocchetti, Vasile
Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017; Viviana
Milivoievici, Ziua de Azi (în colaborare cu Vasile Man), Arad, Editura Gutenberg
Univers, 2017; Viviana Poclid Dehelean, Bucăți de suflet, frânturi de gânduri...,
Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018, Viviana Milivoievici, Iasmina
Milivoievici, Năzdrăvăniile lui Toricel, Prefață de Ioan David, Timișoara,
Editura David Press Print, 2018.

260
 „Vatra satului” din Ferendia, scurt istoric
Într-un colț de județ și de țară, pe vremea când brațul european nu a ajuns
în ograda noastră, iar ulițele satuluin-au cunoscut tăria pietrei și nici panglica
trotuarelor betonate nu sufocase încă imala frământată atâtea veacuri de către
gospodari, un fiu al satului, înzestrat cu har și ambiție, acum 13 ani, de Crăciun,
aducea „o undă de lumină” pentru întreaga natură a localității.
Apărută în decembrie 2004, revista noastră „Vatra satului” poartă datarea
primului număr, ianuarie-martie 2005. „Ca orice început, a fost greu, multe
obstacole, multe necunoscute, le-am biruit cu răbdare”, afirmă redactorul-șef și
fondatorul revistei, prof. și cunoscutul monografist, Ioan Traia, care a fost
înconjurat apoi de un buchet de „oameni minunați, puțini, dar buni”. De aici și
constatarea proverbială a aceluiași cărturar: „Mult pot puținii buni împreună”.
Periodicul nostru a ajuns la numărul 42 și au apărut până acum câte patru
numere anual, în primii trei ani, apoi, în continuare, doar câte trei, corespunzător
marilor sărbători religioase. Paști, Sfânta Maria (de ruga satului) și Crăciunul.
Încă din primul număr, în care inițiatorul acestui periodic într-un discurs
inaugural își exprimă crezul profesional, fiind o mărturisire de mare vibrație umană,
biserica a fost considerată centrul spiritual al comunității rurale, iar imaginea
lăcașului sfânt a fost așezată, simbolic, pe prima pagină. Tematica abordată de-a
lungul timpului este variată și bogată. N-au lipsit abordări cu subiecte religioase,
culturale, patriotice, economice, de evocare a obiceiurilor și a tradițiilor, de informare
din diferite domenii, precum și de lansarea și promovarea tinerilor.
La fiecare apariție, articolele de substanță religioasă sensibilizează
enoriașii, cele mai multe fiind legate de marile praznice. Selectiv, amintim câteva
titluri: „Să iertăm toate pentru înviere!”, (în nr. 2, pr. Ionuț Vântu), „Nașterea lui
Hristos, începutulmântuirii întregii creații”, (în nr. 8, prof. Ioan Traia), „Taina
cununiei, icoană a împărăției lui D-zeu”, ( în nr. 31, pr. Dragan Giogiev), „Să ne
261
cunoaștem strămoșeasca noastră religie” (în nr. 39, prof. I.M. Circa), „Praznicul
împărătesc al Nașterii Domnului” (în nr. 41, pr. Dan Tiberiu Gherasim), etc.
Materialele care pun în evidență continuitatea și etnogeneza pe aceste
locuri au avut o valoare istorică, informativă și explicativă pentru cititori. Ele
poartă semnătura muzeografului și redactorului nostru șef, prof. Ioan Traia,
(„Ferendia înperioada medievală” (în nr. 3), „Istoricul bisericii din Ferendia”
(în nr. 3), „Continuitate șietnogeneză” (în nr. 12)), precum și a fostului înv.
Achim Miloia, („Monografia comuneiFerendia...”, în nr. 16..., „Întemeierea
comunei Ferendia...”, în nr.17, etc. )
Un loc deosebit în spațiul revistei noastre îl ocupă și alcătuirile care evocă
tradiții și obiceiuri din trecutul satului, precum și amprenta nostalgică pentru
acele vremuri. Se desprind din miezul acestora o mare sensibilitate umană
precum și un adânc patriotism local. Prezentăm câteva titluri și semnatarii lor: „
A fost odată...” (în nr. 7, prof. Viorica Leu Danciu), „Meciul amintirilor” (nr. 4,
prof. I. Traia), „Ferendia-evocări” (nr. 4, 5, 6, prof. I.M.Circa), „Ruga de
altădată” (nr. 25, Maria Goian), „Republică, măreață vatră, te-amcântat și noi
...odată”, (nr. 28, prof. I.M.Circa), „Trenul „Marinică”... (nr. 36, I.M.Circa),
„Ușa-document de la școala din sat ”, (nr. 38, I.M.Circa) și „Nostalgii de pe
dealul Boază”, (nr. 40, I.M.Circa), etc.
Eseurile care se referă la viața culturală și pulsul social patriotic al
localității și-au găsit spațiul cuvenit în multe numere ale „Vetrei satului”. Din
variatele materiale găzduite de revistă în acești ani, exemplific doar câteva mai
semnificative: „Ferendia șiUniunea Europeană”, (nr. 9, prof. I. M. Circa),
„Comunitatea și spiritul ei”, (nr. 15. prof. I. Traia), „O localitate fără școală este
ca o casă fără lumină”, (nr. 31, I. M. Circa),„Cruceamonument”, (nr. 27,
I. Traia), „Vatra satului- undă de lumină”, (nr. 17, I. M. Circa), „Vatra-n
sărbătoare”, (nr. 17, prof. I. Țirca), „Niciodată toamna n-a fost mai frumoasă”,
(nr. 29, prof. I.M.Circa), „Vatra satului- la zece ani ”, (nr. 33, I. M. Circa),
„Trecut-au anii”, (nr. 33, prof. I. Traia), „La Ferendia, primăvara culturală și-a
revărsat... mireasma...”, (nr. 34, I. M. Circa), „Jumătate de secol de la
absolvire...”, (nr. 34, I. Traia), „Ruga satului- unpraznic...”, (nr. 35, I. M. Circa),
„Întâlnire de suflet cu foștii absolvenți...”, (nr. 40, I. Traia), „Ei și-au iubit țara,
limba și neamul”, (nr. 40, 41, I. M. Circa) etc.
În cadrul acestei dimensiuni culturale se înscriu și articolele cu un pronunțat
accent descriptiv și reportericesc care informează și emoționează cititorul. Sunt
pilduitoare titluri ca: „Reporter în Europa”, (nr.23, I. M. Circa), „Inima Banatului
încă maibate la Buziaș”, (nr.26, I. M. Circa), „Iertați-mă, mă prezint: Pivnicerul”,
(nr.20, V. Sămânță), „Umanismul Marii Muzici”, (nr. 28, I. Ghiocel), „La Deta,
niciodată toamna n-afost mai frumoasă...”, (nr. 32, I. M. Circa).

262
 Redactorii revistei acordă o atenție deosebită unor personalități
reprezentative pentru așezarea noastră. Ne mândrim cu faptul că Ferendia a fost
satul de suflet pentru înv. Achim Miloia și a fiului acestuia, cunoscutul Ioachim
Miloia. Prin grija ing. Mircea Miloia, fiul ultimului citat, au apărut evocări ca:
„Despre înv. Achim Miloia ,1862-1917”, (în nr. 3), „Dr. Ioachim Miloia 1897-
1940, 65 de ani de la săvârșirea din viață”, (nr. 2), iar chipul omului de cultură
bănățean, Ioachim Miloia, este evocat prin seria de epistole „Scrisori din Italia”,
trimise de acesta în țară, (nr. 29, 30, 31, 32,...).
Alte nume de rezonanță au fost evidențiate prin materiale ca: „Gazda
Vesa”, (nr. 4, prof. I. Traia), „Oameni care au fost-Ioan Balosin”, (nr. 24, Ioan
Ghiocel), „ De vorbăcu uica Ștefan, fost președinte de C.A.P.”, (nr. 19, I. M.
Circa), „Vă mai amintiți de uichițudoctoru?”, (nr. 21, I. M. Circa), „ O floare s-a
vestejit... Adela!”, (nr. 23, I. M. Circa),„Să trăiți întru mulți ani, Înalt Prea
Sfințite Părinte Mitropolit”, (nr. 24, I. Traia), „Preotul Traian Olde,...”, (nr. 30, I.
M. Circa), „Cetățean de onoare al orașului Deta...I.M. Circa”, (nr. 34, Redacția),
„Taica Pera ”, (nr. 35, Ghiță Leu ...), „Învățătorul...Achim Miloia...100 de anide
la moartea sa”, (nr. 39, I. Traia), „Părintele dr. Vasile Itineanț s-a mutat la
Domnul”, (nr. 41, I. Traia) etc.
Revista noastră a rezervat spații speciale, festive unor momente de
cumpănă în istoricul acesteia, respectiv evocări dedicate la aniversarea unui an de
apariție, apoi la lansarea primului volum al prof. I. M. Circa, „Cugetări târzii” și
inaugurarea „Crucii-monument” din fața Căminului cultural, la aniversarea a zece
ani de existență a periodicului și, respectiv, la cele două lansări: a celui de-al II-
lea vol. al prof. I. M. Circa, „Cugetări mai târzii” și a celui de-al IV-lea volum de
versuri al poetului și jurnalistului Marcel Sămânță, „Cubul cu șapte fețe”, precum
și la multele lansări monografice ale prof. Ioan Traia, red.-șef al foii din
Ferendia, sau ale pr. dr. Valentin Bugariu și ale altora...
Și-au găsit loc de onoare, de asemenea, rubrici ca: noi apariții editoriale,
activități ale A.P.P.R.B., informări la zi făcute de neobositul preot V. Bugariu,
promovarea tinerilor, poezii de referință, colaborări cu frații din străinătate,
fotografii adecvate cu valoare ilustrativă,etc.
Un rol deosebit în întregul istoric și în buna derulare a publicației rurale,
precum și în coordonarea și asigurarea apariției acesteia l-a avut, fără îndoială,
fondatorul ”Vetrei...” prof., monografistul apreciat, scriitorul și președintele
Asociației, Ioan Traia. Alături de recunoștința cuvenită, adresăm mulțumiri
asemănătoare și celorlalți membri titulari sau colaboratori ai periodicului „Vatra
satului” din Ferendia.
Prin întreaga ei prezență în peisajul jurnalistic rural, revista noastră
rămâne, credem cu modestie, un model de împlinire a sintagmei: „Mult pot
puținii buni împreună”. (Ianuarie 2018, prof. I. M. Circa)

263
 Ion Traia Iosif Marius Circa Gheorghe Leu

Trandafir Ostoia Gheorghe Moldovan

Viorel Jiva Ioan Dancea Ion Corduneanu

264
 născut la 9 ianuarie 1954 în satul Ferendia județul Timiș.
Școala generală terminată în satul natal, liceul făcut la Timişoara, unde a terminat
şi Facultatea de filologie, istorie şi teologie la Universitatea de Vest. În prezent
muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara unde se ocupă de
cercetarea monografică din Banat, presa rurală, arhitectura caselor bănăţene şi de
instalaţiile tradiţionale ţărăneşti. Este preşedintele „Asociaţiei publiciştilor presei
rurale din Banat”, asociaţie ce are filială înfiinţată în Banatul sârbesc. Membru în
comitetul de redacţie al publicaţiei „Memoria satului bănăţean”, editată de
Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara, (2007-prezent). Fondatorul şi redactorul şef
al periodicului „Vatra satului” din Ferendia. Membru fondator al asociaţiei
„Astra” din Arad. Membru în colectivul proiectului „Atlas etnografic al judeţului
Timiş” iniţiat şi coordonat de Universitatea de Vest din Timişoara, fiind cooautor
al celor şapte volume apărute până acum.
A organizat întâlnirea anuală a monografiştilor bănăţeni la Muzeul Satului
din Timişoara din anul 2009, iar din anul 2008 a iniţiat înfiinţarea „Asociaţiei
Publiciştilor Presei Rurale din Banat”, fiind în prezent preşedintele acestei
asociaţii.
În anul 2016 a participat la Congresul istoricilor români ţinut la Cluj-
Napoca din iniţiativa academicianului Ioan Aurel Pop cu o lucrare despre
cercetarea monografică din Banat.
A oferit consultanţă ştiinţifică unor monografişti ai satelor bănăţene, a
organizat multe expoziţii legate de presa sătească şi o expoziţie etnografică la
Consiliul judeţean Timiş cu ocazia „Zilelor Judeţului Timiş”.
A participat cu lucrări diverse la simpozioane internaţionale şi naţionale
organizate în Timişoara, Cluj-Napoca, Arad, Reşiţa, Băile Herculane, Oţelul
Roşu, Zrenianin, Bozovici, Giroc, Şopotul Vechi, Săcălaz, Giarmata Vii, Birda,
Ferendia, Comloşu-Mare, Vladimirovaţ, Uzdin, Toracu Mare, Jimbolia, Gătaia,
Calacea, Ciacova, Beregsăul Mare, Buziaş, Traian Vuia, Sacoşu Mare, Căprioara,
Răchita, Dalboşeţ, Răcăjdia, Variaş, Cenad, Urseni, Deta, Berini, Lalaşinţ.
A fost premiat cu diverse premii dintre care cel mai important a fost
premiul „Procultura” pe anul 2015 dat de Cosiliul judeţean Timiş oamenilor de
cultură bănăţeni.
În anul 2018 a fost ales în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Timișoara.
A. Lista cu lucrări publicate:
a) volume proprii
-Ioan Traia, Ioachim Miloia o personalitate marcantă a culturii bănăţene,
Editura Eurostampa, Timişoara, 2002

265
 -Ioan Traia, Izvin un străvechi sat bănăţean, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2016
Ioan Traia, Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2017
Ioan Traia, Ferendia satul de pe șapte coline, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2017
b) volume în colaborare
Monografii:
-Ioan Traia, Eugen Dongea, Calacea. Contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2006
- Ioan Traia, Cornel Bercea, Viorel Jiva,Macedonia un sat cu nume şi
oameni cu renume, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2006
- Ioan Traia, Traian Trifu Căta, Petrovasâla. Întoarcere la începuturi,
Editura Traian Căta, Vladimitovaţ-Serbia, 2008
- Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea, Petroman, adevărat sat bănăţean,
Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2008
- Ioan Traia, Horaţiu Rada, Gabriel Rada, Remetea Mare. Contribuţii
monografice, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009
-Rodica Colta, Doru Sinaci, Ioan Traia, Căprioara-monografie, Editura
Mirador, Arad, 2011
-Ioan Traia, Vasile Suciu, Nadăş, repere istorice, Timişoara Editura
Eurostampa, 2011
-Dan Buruleanu, Ioan Traia, Album monografic Deta, Editura Solness,
Timişoara, 2012,
-Ioan Traia, Teofil Subu, Ioan Doţ, Obad-contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2012
-Dan Buruleanu, Ioan Traia, Răchita, monografie ilustrată, Editura
Solness, Timişoara, 2013
-Dan Buruleanu, Ioan Traia, Bucovăţ, monografie ilustrată, Editura
Solness, Timişoara, 2015
-Ioan Traia, Cătălin Balaci, Groşi contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2016
-Ioan Traia, Nicolae Ievri, Alioş contribuţii monografice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2016
-Ioan Traia, Dan Radosav, Partoș contribuții monografice, Editura
Eurostampa, Timișoara, 2017
Alte lucrări:
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. X. 1-2 Paralipomena, serie editată cu binecuvântarea Î. P. S.

266
Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana,Bucureşti,2007-
Preot Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor
Părinţi. XI. Ezdra. Neemia. Estera, serie editată cu binecuvântarea Î.P.S. Nicolae
Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana, Bucureşti, 2007
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfintilor Părinţi. XII. Iov, serie editată cu binecuvântarea Î. P. S. Nicolae
Corneanu, Mitropolitul Banatului, Editura Christiana, Bucureşti, 2008
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. XIII. Psalmii, serie editată cu binecuvântarea Î.P.S. Bartolomeu
Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Editura
Christiana, Bucureşti 2009
- Pr. Ioan Sorin Usca, Prof. Ioan Traia, Vechiul Testament în tâlcuirea
Sfinţilor Părinţi. XIV. Cărţile lui Solomon, serie editată cu binecuvântarea
Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului, Editura Christiana, Bucureşti, 2010.

. Sunt născut în localitatea Gătaia. Am văzut

lumina zilei în data de 01 sept. 1941. Părinții mei (Iosif și Ana) au fost ardeleni
veniți în Banat prin 1930, când, alături de alții, au beneficiat de reforma agrară și
au primit pământ, ridicându-și case și străzi, formând un cartier de coloniști.
Școala primară mi-am făcut-o în satul alăturat, Sculea, iar clasele V-VII, le-am
săvârșit în centrul de comună, Gătaia.
Anii următori au împlinit formarea mea școlară și profesională. La aceasta
au contribuit: o școală profesională (la Arad și Timișoara), anii de liceu din
capitala Banatului, o școală de maiștri (tot în orașul de pe Mureș) și studiile
universitare din Timișoara.
Sunt un produs al Filologiei din acest municipiu și mi-am primit botezul la
catedră, fiind încadrat ca profesor și mai apoi ca director în ultimii cinci ani, la
Școala Generală din comuna Ferendia, între anii 1965 și 1973. În această
perioadă rurală, dăscălească, am fost și director al Căminului Cultural din
localitate, organizând și desfășurând, alături de alți colegi, o bogată activitate
cultural-muzicală, ridicând ștacheta educativă în această așezare, prin dansuri
tradiționale, formații de teatru de amatori, corul bărbătesc, fanfara, soliștii vocali
și orchestra locală. Erau ani de bun augur, cu clădire nouă la școală, cu optime
condiții de instruire și de educare și cu dascăli încă motivați de menirea căreia li
s-au dăruit.
Orașul Deta este însă cel care m-a consacrat în ale dăscăliei. Aici m-am
dedicat până fla urmă disciplinei pe care am îndrăgit-o, limba și literatura

267
română, funcționândneîntrerupt până în anul 2004, când am ieșit la pensie. Am
mai suplinit periodic, fiind într-o continuă legătură cu catedra și mai ales cu
școlarii de care nu m-am despărțit niciodată. M-am condus mereu după principiul
sănătos: Copiii n-au nevoie de morală, ci de modele, și rezultatele au fost pe
măsură. Am fost o perioadă și responsabil al catedrei de română și chiar membru
în Consiliul de conducere al liceului.
După ieșirea la pensie, m-am orientat spre jurnalismul provincial și, alături
de un grup de intelectuali, conduși de profesorul și cunoscutul monografist, Ioan
Traia, am colaborat la revista „Vatra satului” din Ferendia, publicând articole,
eseuri pe diferite teme, devenind membru al A.P.P.R.B. și chiar redactor-șef
adjunct al periodicului. Plăcerea scrisului, savoarea descriptivă și cele peste 5000
de pagini din jurnalul meu (manuscris) care-s adunate în 17 volume, mi-au
permis să selectez o parte din eseuri, din evocări și din articolele resfirate prin
reviste și să le înnobilez în două volume apărute în 2013 (Cugetări târzii) și în
2015 (Cugetări mai târzii). Ambele au fost lansate la Ferendia cu o participare
selectă, luminând pentru o clipă cerul cultural al acestei așezări bănățene. În
tipărirea acestor „cugetări ” și în menținerea făcliei mereu aprinse a revistei
„Vatra satului”, care în iarnă împlinește 12 ani, mentorul și coordonatorul a fost
neobositul prof. Ioan Traia.
Munca mea de dascăl, de publicist și de cetățean a fost răsplătită în orașul
inimii mele, Deta, prin oferirea în 2015 a titlului de „Cetățean de onoare al
orașului”. Mă plec cu recunoștință în fața edililor urbei pentru încredere și în fața
ferendienilor pentru respect.

. Născut la 14 martie 1941 la Ferendia nr.133 din părinţi

Petru şi Maria Leu.Şi-a început şcoala la Ferendia apoi clasele V-VII le-a
continuat la Clopodia. A făcut liceul economic la Timişoara şi Facultatea de
Economia Agriculturii la Timişoara. Îşi începe activitatea la raionul
Gătaia ca şi contabil în anul 1959 apoi 2-3 ani contabil şef la CAP.
Clopodia. După satisfacerea serviciului militar, în 1964 ajunge contabil şef la
CAP. Ferendia până în 1968 când merge la CAP. Bocşa contabil şef. Mai ocupă şi
funcţia de economist şef la CUASC. Bocşa trei ani şi la Direcţia generală a
agriculturii a jud. Caraş-Severin până în anul 1990. Din 1990 este director la Banca
Română de Dezvoltare (BRD), de unde a ieşit la pensie în 2004.
A fost consilier local la Consiliul oraşului Bocşa şi consilier local două
legislaţii 2008-2016 la Consiliul local al comunei Jamu Mare.
Are o continuă activitate agricolă, asociaţie sa familială lucrează zeci de
ha. de pământ cu mijloace proprii.

268
 Este un important redactor al revistei locale “Vatra Satului” din Ferendia.
Este tatăl a două fete, Dorina şi Sorina căsătorite şi are un nepot şi o
nepoată.

. Născut la 11 septembrie 1947 în Ferendia din părinţi

Petru şi Maria Ostoia la nr. de casă 77. A făcut primele patru clase la Ferendia, iar
clasele V-VII le-a făcut la Gătaia. Apoi a urmat Şcoala profesională de 3 ani din
Reşiţa şi a absolvit-o cu calificarea de electrician. A urmat liceul la seral şi o
şcoală de maeştri în domeniul său de activitate. A muncit numai la Uzinele
Constructoare de Maşini Reşiţa din 1965-2011, electrician, apoi maistru până în
1989. Din anul 1990 a fost ales liderul sindical al uzinei funcţie ce a îndeplinit-o
cu succes până în anul 2011, când s-a pensionat.
Căsătorit, tată a trei copiii, Adrian, Ovidiu şi Larisa şi a mai multor nepoţi,
are o viaţă de familie reuşită şi este mereu in preajma şi ajutorul familiei.
În tinereţe a fost un component de bază a echipei de fotbal „Recolta
Ferendia”, apoi a activat mulţi ani la „Gloria Reşiţa”
A avut o extenuantă activitate sindicală, dar cu tenacitate, răbdare şi
demnitate a luptat pentru drepturile muncitorilor din UCM Reşiţa, fie cu guvernul
fie cu conducerea UCMR
A avut şi alte funcţii în această perioadă şi anume: vicepreşedinte al
Federaţiei ”Cartel Metal”; Consilier local al municipiului Reşiţa; membru în
Consiliul de administraţie a Casei de Sănăptate a jud. Caraş-Severin; membru în
Consiliul de administraţie a Casei de Cultură a municipiului Reşiţa; Colaborator
şi finanţator al periodicului local „Vatra Satului”

Născut la data de 02 august 1953, în satul Macedonia,

județul Timiș. Școala general clasele I-IV le-a urmat ăn satul natal, iar clasele
V-VIII în orașul Ciacova.
Aurmat apoi, cursurile Liceului Industrial Construcții de mașini din
Timișoara, Facultatea de Construcții-subingineri tot în Timișoara și apoi cursurile
Facultății de Științe Economice din carul Universității de vest Timișoara.
Ca membru al Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat a participat
la simpozioane naționale și internaționale desfășurate în Timișoara, Giroc, Birda,
Ferendia,Deta Vladimirovaț, Toracu-Mare.
A publicat ăn colaborare următoarele monografii:
Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea, Macedonia un sat cu nume și
oameni cu renume, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2006

269
 Ioan Traia, Viorel Jiva, Cornel Bercea,Petroman, adevărat sat bănățean,
Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2008.

Date personale:
- M-am născut la 24.05.1946 în orașul Simeria din jud. Hunedoara.
- Școala primară și liceul le-am urmat în orașul natal în perioada 1953-
1964.
- Am studiat ingineria la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic
din Timișoara (1964-1969).
- Stagiul de inginer mecanic l-am făcut la Combinatul Siderurgic din
Hunedoara (1969-1971) și la Intreprinderea de Transporturi din Timișoara
(1971-1972).
- Începând din toamna anului 1972 și până la pensionarea mea din 2010,
am fost profesor-inginer la Școala Profesională Specială nr. 2 Timișoara (actualul
Liceu Tehnologic Special „Gheorghe Atanasiu”), școală cu profil de educare a
copiilor cu cerințe educative speciale (în special surdomuți).
Familia: Căsătorit în anul 1971 cu Rodica Elisabeta Belean, profesor
psihopedagog-special la aceeași școală (văduv din 2014). Fica noastră, Roxana,
născută în 1977, este actualmente economistă.
Activitatea de studiere a istoriei învățământului special din țara noastră:
Studiile le-am început aproximativ în anul 2000. Inițial am dorit să întocmesc o
monografie a școlii în care mi-am desfășurat activitatea, dar pe măsură ce
parcurgeam diferitele documente am fost captivat de informațiile descoperite,
între timp uitate, și am dorit ca ele să fie publicate pentru a fi reamintite
publicului larg. În acest fel, începând din anul 2007 și până în prezent am
publicat cinci cărți. Acestea sunt:
1. „Începuturile învățmântului special în Timișoara”. Editura Politehnica
Timișoara,2007. ISBN 978-973-625-472-7.
2. „Istoria învățământului bănățean pentru surdomuți”. Editura
Eurostampa Timișoara,2010. ISBN 978-606-569-067-7.
3. „Prima carte de logopedie tipărită în România. Timișoara-1900”.
(coautor: EmiliaHauszar). Editura Politehnica Timișoara, 2012. ISBN 978-606-
554-489-5.
4. „Literatura surdologică în România interbelică”. Editura Politehnica
Timișoara. EdițiaI-a, tipărită în 2015. Ediția a II-a, electronică (C.D.), în 2017.
ISBN 978-606-554-892-3.

270
 5. „Contribuția comunității armenilor din Elisabethopolis (Dumbrăveni)
la înființarea șifuncționarea primei școli pentru surdomuți din România”.
Supliment, pe luna mai 2017, alrevistei „ARARAT” (fondată în 1924), periodic
al Uniunii Armenilor din România.
Pe lângă acestea, unele lucrări mai scurte mi-au fost tipărite în alte
volume, alături de alți autori:
1. „Începuturile învățământului special în Timișoara”. În volumul:
„Descoperiți Banatul. Timișoara”. Asociația Proiectul Rastko România. Editura
Waldpress Timișoara, 2009.ISBN 978-973-7878-44-1. Pag.69-74.
2. „Noutăți privind începuturile învățământului pentru surdomuți din țara
noastră”. În volumul: „Studii de psihopedagogie specială. Vol. 4. Evaluarea și
intervenția psihopedagogică.Perspective integrative”. Coordonator: Maria Anca.
Presa Universitară Clujană, 2011. Pag. 172 –175. ISBN 978-973-595-323-2.
3. „Presa surdologică românească între cele două războaie mondiale”. În
volumul:„Tradiții ale presei științifice. Lucrările Congresului Internațional de
Istorie a Presei. Ediția a IX-a, Timișoara, 2016”. Coordonatori: Ioan David și
Viviana Milivoievici. Editura Academiei Române București și Editura David
Press Print Timișoara, 2017. ISBN 978-606-8643-87-8. ISBN 978-973- 27-2759-
1. Pag. 269-278.
De asemenea, astfel de lucrări scurte au apărut alături de alți autori, în
variantă electronic (C.D.)
1. „Literatura surdologică în România interbelică”. Volum înregistrat pe
un CD și având titlul: „Lucrări ale conferinței internaționale din 8-10 iunie 2016,
GHIFTED FOR ALL. Experiențe și bune practici în munca cu elevul cu abilități
înalte din învățământul de masă și din învățământul special”. Școala Gimnazială
Specială „Sfânta Maria” București, iunie 2016. Pag. 290- 294. ISBN 978-973-0-
21760-5.
2-3. „190 de ani dela primele forme de educare a surzilor în Transilvania.
Adevăr și legendă despre educarea surzilor la Dumbrăveni, jud. Sibiu, între anii
1827-1846”. Volumînregistrat pe CD cuprinzând lucrările Simpozionului
Național „Un pas spre o viață de calitate. -Integrarea socioprofe-sională a elevilor
cu cerințe educative speciale”. Liceul Tehnologic Special„Gheorghe Atanasiu”
Timișoara, 5 aprilie 2017. Secțiunea I-a, poziția 15. ISSN 2501-3548.
Deasemenea a mai apărut pe CD-ul editat de Centrul Școlar de Educație
Incluzivă Nr. 2 Sibiu ce era întitulat „Creativitate. Abilități de viață. Trecut și
prezent”, ISBN 978-973-0-24102-0, din 8 aprilie 2017, pag. 130-132.
Primele trei cărți prezentate mai sus, se ocupă cu istoria bănățeană a
învățământului special au fost postate pe internet în următoarele site-uri:

271
http://www.banaterra.eu; https://supr.com/banatmedia/publicatii și pe site-ul
personal: https://sites.google.com/site/ghemoldovan/ .
De asemenea, un număr de 11 articole, referitoare la aceeași temă a
trecutului învățământului special, au apărut în diferite ziare sau reviste ca:
„Vocea tăcerii” din București, „Adevărul” din Arad, „Monitrul Primăriei
Municipiului Timișoara”, „Vita Catolica Banatus” dinReșița, „Almăjanul” din
Bozovici, „Morisena” din Cenad, „Învierea” din Timișoara și „Curierul creștin”
din București.
Actualmente continui cercetările studiind „Învățământul surdomuților din
primajumătate a sec. al XIX-lea, în Ardeal și Banat”, studiu care sper să se
finalizeze cu o nouă cartetipărită. Moldovan Gheorghe Timișoara la 11. 04.2018

Locul nasterii: com. LUNCAVIT Ajud. CARAS-SEVERIN

Data nasterii: 29.09.1952
Domiciliul actual: BOCSA, str. VICTORIEI, bl. 16, sc.1, ap.8, jud.
CARAS-SEVERIN
Copilaria pana la 2 ani si jumatate in TIMISOARA, apoi in OTELU
ROSU
Studii: clasele I-VIII terminate in OTELU ROSU
Liceul Agricol LUGOJ, sectia zootehnie absolvit in 1973, tehnician
Facultatea de Zootehnie si Medicina Veterinara, sectia zootehnie
TIMISOARA absolvita in 1978, inginer
Universitatea ,,EftimieMurgu” RESITA, masterat in Administratie Publica
absolvit in 2008
Armata: Scoala de Ofiteri in Rezerva LIPOVA, anul 1979
Ocupatii:
1973-1974 tehnician la Intreprinderea de Imbunatatirea si Exploatarea
Pajistilor RESITA, Cantonul OTELU ROSU
1978-1981 inginer stagiar la CAP GLIMBOCA,Caras-Severin
1981-1982 sef ferma la IAS RACASDIA, Caras-Severin
1982-1985 sef ferma la IAS BERZOVIA, Caras-Severin
1985-1996 sef laborator CTC la Fabrica de Nutreturi Combinate
BERZOVIA, Caras-Severin
1996-1999 sef laborator CTC la Agentia Nationala a Produselor Agricole
RESITA
1999 lunile ianuarie-februarie la Cerealcom TIMISOARA, Timis
1999 lunile februarie-noiembrie somer

272
 1999-2000 inginer la Agrober BERZOVIA, Caras-Severin
2000-2003 inginer la Korn Comert GRADINARI, Caras-Severin
2003-2006 inginer la Jumbo Com BOCSA, Caras-Severin
2006-2012 inginer, serviciul Controale pe Teren din cadrul Agentiei de
Platisi Interventie pentru Agricultura RESITA, Caras-Severin
2012-prezent pensionar
2013-prezent administrator al SC ARIA TOPO DRACONES SRL,
BOCSA, Caras-Severin

Născut în 13 august în comuna Tormac jud.Timiș din

părinți Ioan și Iuliana. A făcut școala primară și gimnazială în satul Șipet între
anii 1969-1977, având dascăli pe învățătorii Stelian Moise și Trăilă Moise, iar la
cursul gimnazial a avut-o dirigintă pe dna Tatiana Luca.
A continuat școala la Liceul industrial de construcții nr. 8 cu profil
instalații din Timișoara în perioada 1977-1981.
După satisfacerea stagiului militar la Timișoara se angajează la Trustul
antrepriză general și construcții montaj Timișoara - grupul Nr. 3 Instalații.
Lucrează în perioada 1981-1985 la diferite șantiere din Banat și participă la
construcția Canal Dunăre-Marea Neagră kilometru 65.
A absolvit Facultatea de Științe economice din cadrul Universității de
Petrol și Gaze din Ploiești, fiind calificat ca economist.
În perioada 1985-1997 a activat la Liceul industrial nr.1 din Timișoara.
Din anul 1997 este administrator la societate comercială privată, având ca
profil construcții-instalații.
Căsătorit din anul 1985, are o fică Ioana.
Are o generoasă sustinere a poeziei dialectale bănățeană și a graiului
bănățean oferind premii anuale poeților în grai și susținând promovarea acestei
mărci identitare a Banatului.
Colaborează și ajută biserica din satul natal Șipet, precum și activitatea
culturală a ”Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat”.

273
 Revista ,,VeDeta" este o revistă şcolară se găseşte în format electronic pe
pagina de internet a Liceului Tehnologic ,,Sf. Nicolae" Deta
(https://licdeta.wordpress.com/revista-scolii/) încă din anul 2015, iar exemplarele
tipărite se distribuie elevilor şi părinţilor din această şcoală, precum şi celorlalţi
doritori. Ea se prezintă în 40 de pagini, format A4, apărând semestrial, prin
bunăvoinţa şi munca voluntară a paste 50 de profesori şi elevi. În anul 2017 a
obţinut şi recunoaşterea (ISSN-ul) Bibliotecii Naţionale a României, redactor-şef
fiind prof. Eftenie Anca Luminiţa.
Publicația noastră primeşte între coloanele sale cele mai bune opere
originale sau culese (literare sau de altă natură) ce dau dovadă de moralitate,
demnitate și corectitudine gramaticală. Această foaie s-a dorit a fi oglinda
nedeformată a celei mai complexe părți din care este alcătuit spiritul şcoalrilor.
Finețea limbajului, armonia, naturalețea exprimării și umorul fiind printre
calitățile des întâlnite la elevii școlii noastre și apreciate de profesorii care
constituie întreg colectivul redacțional.
Cuprinsul periodicului se centrează pe tematici precum: creaţii literare în
limba română, engleză şi franceză; articole; epigrame; informaţii din şcoala
274
noastră, desene interesante, fotografii şi un inventar al activităţilor semestriale ale
elevilor şi profesorilor.
De asemenea, este de menţionat că revista ,,VeDeta" a participat la
Concursul Naţional de Reviste Şcolare încă din primul an al apariţiei, obţinând,
la faza judeţeană, locul al III-lea în primii ani şi locul al II-lea în anul 2018.

STARE CIVILĂ: NECĂSĂTORITĂ

ADRESA: STR. PRINCIPALĂ, NR 605, BANLOC , COD 307010,
JUD. TIMIŞ
TELEFON MOBIL: 0743110930
EMAIL: [email protected]
NAȚIONALITATE: ROMÂNĂ
DATA NAȘTERII: 04.04.1987
SEX: FEMININ
STUDII GIMNAZIALE ŞI LICEALE
Perioada: 1997-2001 Şcoala cu clasele I-VIII Livezile
Perioada: 2001-2005 Colegiul Naţional Bănăţean, Secţia Filologie
Diploma obţinută: DIPLOMĂ DE BACALAUREAT
(Media generală a examenului: 9,72)
STUDII UNIVERSITARE
Perioada: 2006-2009 FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI
TEOLOGIE, Universitatea de Vest, Timişoara
Specializarea: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ-LIMBA ŞI
LITERATURA ENGLEZĂ
275
 Diploma obţinută: DIPLOMĂ DE LICENŢĂ
(Media examenului de licenţă: 10)
(Media notelor din anii de studiu: 8.08)
Perioada: 2006-2009 DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Nivel I
Diploma obţinută: CERTIFICAT DE ABSOLVIRE (Evaluarea finală:10)
Perioada: 2009-2011 FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI
TEOLOGIE, Universitatea de Vest, Timişoara
Specializarea: MASTERAT COMUNICARE INTERCULTURALĂ
Diploma obţinută: DIPLOMĂ DE MASTER
(Media examenului de dizertaţie: 10)
(Media notelor din anii de studiu: 9, 76)
Perioada: 2011 DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Nivel II
Diploma obţinută: CERTIFICAT DE ABSOLVIRE (Evaluarea finală:10)
Perioada: iulie, 2013
Diploma obţinută : DEFINITIVATUL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT (Media 8,00)
Perioada: august, 2013
Diploma obţinută: PROFESOR TITULAR ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
(Media 8, 25)
Perioada: septembrie,2016
Diploma obţinută: GRADUL II (Media: 9,63)
Perioada: septembrie, 2017-prezent
Diploma: GRADUL I - în curs de obţinere
LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE
2009- La terminarea facultății am susținut lucrarea de licență intitulată
Copilărie şi copilărire în operele lui Tudor Arghezi sub coordonarea ştiinţifică a
domnului profesor univ.dr. Pompiliu Crăciunescu, lucrare pentru care am obținut
nota 10.
2011 - La terminarea cursurilor de masterat am susținut lucrarea de
disertație cu titlul Utopia negativă în Europa centrală, sub coordonarea
ştiinţifică a doamnei profesor univ. dr. Adriana Babeţi, lucrare notată de
asemenea cu nota 10.
ARTICOLE PUBLICATE ÎN ZIARE ŞI REVISTE CULTURALE
 Pentru cititori şi colaboratori (editorial) - Revista VeDeta, anul I,
nr.1, decembrie, 2015 (p.3)

276
  Despre Prim (editorial) - Revista VeDeta, anul I, nr. 2, ianuarie,
2016 (p.3)
 Iarna- în revistă (editorial) - Revista VeDeta, anul II, nr.1,
ianuarie, 2017 (p.3)
 Pentru Viitor (editorial) - Revista VeDeta, anul II, nr. 2, aprilie,
2017 (p.3)
 Deta are elevi merituoşi - Revista Banatul (Foaia de Deta), anul
VII, nr.7, iulie, 2017
 Ce mică-i vacanţa mare - Revista Banatul (Foaia de Deta), anul
VII, nr.9, septembrie, 2017
 Avem o şcoală modernă şi cu baza materială corespunzătoare
unui învăţământ de calitate - Revista Banatul (Foaia de Deta), anul
VII, nr.10, octombrie, 2017
 Adresare (editorial) - Revista VeDeta, anul III, nr.1, decembrie,
2017 (p.3)
 Sfârşit de an cu activităţi deosebite - Revista Banatul (Foaia de
Deta), anul VIII, nr.1, ianuarie, 2018
 Mărţişoare pentru cei dragi - Revista Banatul (Foaia de Deta),
anul VIII, nr.3, martie, 2018
 Activităţi deosebitela Deta- Revista Banatul (Foaia de Deta), anul
VIII, nr.5, mai, 2018
 Elevi merituoşi, premiaţi la Liceul Tehnologic ,,Sf. Nicolae" -
Revista Banatul (Foaia de Deta), anul VIII, nr.7, mai, 2018
 Adresare (editorial) - Revista VeDeta, anul III, nr.1, decembrie,
2017 (p.3)
 Dragi elevi (editorial) - Revista VeDeta, anul III, nr.2, aprilie,
2018(p.2)
EXPERIENŢA PROFESIONALĂ
Perioada: 1septembrie 2009 - 30 august2011
Funcţia ocupată: profesor suplinitor de limba română şi limba engleză la
Şcoala Gimnazială Birda
Perioada: 1septembrie 2011-30 august 2012
Funcţia ocupată: profesor suplinitor de limba română la Şcoala Gimnazială
,,Anghel Saligny" Banloc şi profesor suplinitor de limba engleză la Şcoala
Gimnazială Livezile
Perioada: 1 septembrie 2012- august 2013
Funcţia ocupată: profesor suplinitor de limba română la Şcoala Gimnazială
Birda şi Şcoala Gimnazială Anghel Saligny Banloc
277
 Perioada: 1 septembrie 2013- prezent
Funcţia ocupată: profesor titular de limba română la Liceul Tehnologic
,,Sf. Nicolae" Deta
Perioada: 2015-prezent
Funcţia ocupată: redactor-şef şi profesor coordonator la revista şcolară
,,VeDeta"
Perioada: 29.01.2017
Funcţia ocupată: profesor evaluator în cadrul Olimpiadei ,,Lectura ca
Abilitate de Viaţă" , etapa judeţeană
Perioada: septembrie 2017-august 2018
Funcţia ocupată : responsabil Cerc pedagogic ,,Anişoara Odeanu" (ISJ
Timiş)
Perioada: iunie 2018
Funcţia ocupată: profesor evaluator bacalaureat
PARTICIPAREA LA SIMPOZIOANE
-Simpozionul Euroregional de Comunicări Ştiinţifice pentru Profesori
,,Cunoştinţe, cercetare, meserie - calea spre dezvoltare personală", ediţia a VI-a,
2017 cu studiul: ,,Fascinaţia adolescenţilor pentru elementele fantastice din
literatura română"
-Simpozionul Euroregional de Comunicări Ştiinţifice pentru Profesori
,,Cunoştinţe, cercetare, meserie - calea spre dezvoltare personală", ediţia a VI-a,
2017 cu studiul: Creaturi fantastice în operele lui Vasile Voiculescu

278
Istoricul „Asociației Publiciștilor Presei rurale din Banat” ...................................5
MEMBRII FONDATORI .......................................................................................51
Vasile Todi .....................................................................................................51
Vasile Suciu ....................................................................................................53
Ioan Traia ........................................................................................................56
Bogdan Tamaș ................................................................................................59
Marinel Bârsan ...............................................................................................60
MEMBRII DE ONOARE AI ASOCIAȚIEI .........................................................61
Dinu Barbu .....................................................................................................61
Ioan Viorel Boldurean ....................................................................................65
Vasile Bogdan .................................................................................................68
Ioan David ......................................................................................................73
Miloia Mircea .................................................................................................75
Dan Radosav ...................................................................................................78
Marcel Sămânță ..............................................................................................80
Ionel Dorel Sinaci ...........................................................................................82
Pavel P. Filip ...................................................................................................86
Aurel Turcuș ...................................................................................................88
ALMĂJUL ...............................................................................................................92
Gh. Rancu Bodrog ..........................................................................................94
Pavel Panduru .................................................................................................97
Dănilă Sitaru .................................................................................................100
Mihai Vlădia .................................................................................................101
Dacian Rancu ................................................................................................103
Florina Mihalte .............................................................................................108
ANGHELOS ..........................................................................................................110
Dan Gârjoabă ................................................................................................111
ARHANGHELUL .................................................................................................113
LUMINĂ LINĂ .....................................................................................................115
Valentin Bugariu ...........................................................................................118
Florin-Corneliu Popovici ..............................................................................118
BEREGSANU ........................................................................................................120

279
 Alin Eusebiu Lazaroviciu ............................................................................ 121
CENĂZEANUL ..................................................................................................... 123
Gheorghe Doran ........................................................................................... 124
Dușan Baiski ................................................................................................ 125
CURIERUL DE RECAȘ ....................................................................................... 130
Horia Țâru .................................................................................................... 131
DRUM NOU .......................................................................................................... 135
Tiberiu Popovici ........................................................................................... 137
FAMILIA .............................................................................................................. 139
Traian Trifu Căta .......................................................................................... 142
FOAIA CODRENILOR ....................................................................................... 145
Cornel Juică ................................................................................................. 147
FOAIA SĂCĂLAZULUI ..................................................................................... 149
Gheorghe Blşejuşcă ..................................................................................... 150
Tomoiagă Stefan Gheorghe ......................................................................... 152
FOAIA SĂCOŞANĂ ............................................................................................ 154
Gheorghe Lungu .......................................................................................... 156
Ion Ionescu ................................................................................................... 157
Gheorghe Babeț ........................................................................................... 158
Vasilie Iacob ................................................................................................ 159
FOAIA ȘANOVIȚANĂ ........................................................................................ 161
Nelu Ioan Roșca ........................................................................................... 162
GAZETA DE SELUȘ ........................................................................................... 164
Dimitrie Miclea ............................................................................................ 167
GLASUL VOISLOVEI ........................................................................................ 169
Petru Opruț ................................................................................................... 170
GLASUL CERBICIEI .......................................................................................... 173
Stan Dorinel ................................................................................................. 175
JURNAL DE RĂCĂŞDIA ................................................................................... 177
Constantin Falcă ........................................................................................... 177
Albu Ioan ..................................................................................................... 182
LUMINA SATULUI ............................................................................................. 183
Ion Murariu .................................................................................................. 185
Octavian Gruiță ............................................................................................ 187
Sever Lazăr .................................................................................................. 189
LUMINA GIROCEANĂ ...................................................................................... 191
Marius Matei ................................................................................................ 191
LUMINA TORĂCEANĂ ..................................................................................... 194
CUVÂNT ROMÂNESC TORĂCEAN ............................................................... 195
Mircea Lelea ................................................................................................ 195
MEDVEŞANUL .................................................................................................... 197

280
 Bogdan Tamaș ..............................................................................................201
Toma Sfetcu ..................................................................................................201
NĂDEJDEA RÂTIȘORULUI ..............................................................................202
Pau Voina .....................................................................................................202
Covaci Raluca Narcisa ..................................................................................204
SĂRCIA ..................................................................................................................208
Iancu Murărescu ...........................................................................................209
SCRIPTA MANET ................................................................................................211
Anca Codruț Iulius Andrei ............................................................................215
Molin Vichentie ............................................................................................220
SFEȘNICUL ...........................................................................................................222
Iliia Pavlovici – Pătruţ ..................................................................................223
SUFLET NOU ........................................................................................................226
Ioan Olărescu ................................................................................................235
Traian Galetaru .............................................................................................237
Șerban Lavinia ..............................................................................................239
TALPA ȚĂRII .......................................................................................................241
Nicolae Toma ...............................................................................................242
TIBISCUS ..............................................................................................................244
Vasile Barbu .................................................................................................248
Ionel Stoiț .....................................................................................................249
VATRĂ NOUĂ .......................................................................................................251
Vasile Suciu ..................................................................................................252
Viviana Milivoievici .....................................................................................255
VATRA SATULUI ................................................................................................261
Ioan Traia ......................................................................................................265
Iosif Marius Circa .........................................................................................267
Gheorghe Leu ...............................................................................................268
Trandafir Ostoia ............................................................................................269
Jiva Viorel .....................................................................................................269
Moldovan Gheorghe .....................................................................................270
Corduneanu Ion ............................................................................................272
Dancea Ioan ..................................................................................................273
VEDETA ................................................................................................................274
Anca Luminiţa Eftenie ..................................................................................275

281