ROSAMUNDE

PILCHER

Cãutãtorii

de scoici
r
ao i
nte
rnat
ional publ
ishi
ng o
cmpany

3
ROSAMUNDE PI
LCHER
The S
hel
l Seek
er
s
1987

Tr
aducer
e d
inlimba en
gl
eză
CARMEN ARDELEAN

RAO
2009
4
5
 Cupr
ins

PROLOG
1.NANCY
2.OLI
VIA
3.COSMO
4.NOEL
5.HANK
6.LAW
REN
CE
7.ANTO
NIA
8.AMBRO
SE
9.SO
PHI
E
10.RA
Y BRO
OKNER
11.RI
CHARD
12.DORI
S
13.DANUS
14.PEN
ELO
PE
15.DOMNUL ENDERB
Y
16.DOMNI
ŞOARA KEE
LING

6
Ded
i
c c
aea
st
ă ca
r
te co
pi
il
or meişico
pi
il
or acest
or
a.

7
 PROLOG

Tax i
ul, un Rover vechi, cumi r
os t s
ătut de ţ i
gară,mer geaî nai
nte
făr
ă gr abă,pe d rumul pusti
u de arţă.Er a alî nceput
ul după- amiezi
i
,
chiar alsf âr
şit
ul luni
if ebr
uari
e – o zimi nunată de i ar
nă, cuun f r
ig
pătrunzăt
or, chici
ură şi un cered un albastr
u pal ,f ără nici
un nor.
Soaerel străl
ucea, tri
miţ
ând umbr e lungi, d ar fără pr ea mul tă
căl
dur ă, iş câm puri
le araet erau îngheţate bocnă. Pe hornuri
le
fermelor
,r isi
pit
ei cişico lo, şiale căsuţel
or de pi at
ră, şuvi
ţe de fum,
drepte cani şt
e coloane,se r i
dicauspr e ce rî n aer ul nem i
şcat
, şi
turme de oi cu l ână bogată şi gat
a să f et
e se î nghesuiaupe l ângă
jgheabur
ileplinecufân.
Aşezat
ă pe ban cheta di n spate a t axi
ului
, pr i
vind afară pri
n
geamul p răf
uit, Pen el
op e Keeli
ng se gân di ăc,î n mod si gur
,
niciodat
ă nu i se păr use aş
a de f rumos p ei
saj
ul ac et
s
a cam pes
tru,
atât de familiar
.
Drumul cot ea rubsc;înf aţ
a o chil
or le ap ăruindicat
or
ul dinl emn,
care mar ca dr umul spr e Te mple Pudl ey. Şoferul încet
ini şi
,
schimbând vi teza cuvi zi
bi
l efort
,i ntră pe d r
umeag ul acci
dent
atce
duce a spr e poalel
e deal ul
ui, măr gi
nit, de-o parte şi d e alt
a,de
gar
dul viuî nal
t, pri
n car
e nu se up t
ează ri nimic.Pes
te cât
eva cl
ipe
se aflau în sat
ul cu case din piatr
ă au ri
e de Cot swol
d, t
recân
d pe
lân
gă chioşcul de zi ar
e,măce l
ări
a, an hul Sudeley şi bi
seri
ca –
ret
r
asăî n spat
ele unui vechi cimitir şi a f runzi
şul
ui nît
unecat
,
pot
rivi
t cuat mosfer
a,alcât orva arbori de ti
să.Nu se ved eapr ea
mult
ăl ume.Copi i
i erau t
oţil a şcoaă,
l iar r em
v ear ece î
iţ i
neape
cei
l
alţiîn case.Doar nuunch iaş,cumâi ni
le ascunse n
î mănuşi şi un

8
fular î nj uru l gâtul ui,î şisco sese l
a pli
mbar e câi nel
e băt r
ân.
— Car ei-cas a? o î
ntrebă şoferul pest
e u măr.
Ea se ap lecăes t
pe sp ătarul bancheei
t, pli
nă de n eăb
rdar e şi de u n
entuziasmr idicol.
— Î ncă puţ i
n. Tr eecm pr in sat. Poatra albă de pe dr ea pta.E
des chisă.Ai ci! Am aj uns.
Omul cot i,i ntrân d pe p oart
ă şi trase aşimna î n spatele casei.
Pen eolpe des chise por tiera şi cobor î, st r
ân gându-şi man tia
albastru-închis p el ân gă t rup, să se ap eer de ger . Deschise poşeta şi
găsi ch ea,
i ap oi se î ndrep t
ă spr e uşă,să des ch i
dă.Î n spat el
e ei ,
şoferul d ecsh i
se por tbagaujl m aşinii şicoa s
se de- acol
o val i
joara
fem ei
i. Ea se î ntoar se s- oi a,dar om ul nu- i dăd u drumul , părân d
oarecum î ngr ij
orat.
— Nu- i nimen i pe- ai
ci să v ă nîtâmpine?
— Nu.Ni men i.Locui es c is
ngură i ştoată ulmea r ed
ce ă c u
snt î ncă
la sp ital.
— Sp ercă vă des curcaţi,nu?
Zâm bi spr e omul ace la cu f aţa atâtde cu msec ade.Er at inerel, cu
păru l blond, vâl voi.
— Bi neînţeles.
Omul ezi tă,ned or ind să p aăr prea ăgbăer.ţ
— Dacă doriţ
i, pot să duc eu val
izaî năuntru. S- o urc al et aj
, dacă
e n evo ie.
— Vai ,sunt eţ
if oar te am abil
.Darpot să m ă d ec
surc…
— Nu- i niciun der an j
,î ir ăspunse el şi o ur mă n î bucătăr
ie.
Pen eolpe d eschise u şa işporni î nai
ntea uilpe sc ara m ică, strâmtă.
Era cur at ac î ntr-o f armac i
e.Doam na Pl ackett, deie-i D omnul
săn ăat
te,nu- şi p ierduse t impul n î cele câtevazi le câten P
eolpe
li
psise. De f apt, ch iarî i pl ăcea s-
o vad ă pl ecată,pen tru căat unci
put ea să se cupeocu t
ot f el
ul de u lcr
uri – să r eţ
cu
e o vpseau a albă de
pe bal ustrada scăr ii
, sau să pună câr pele de pr af alfier t
, sau să
cureţe r agintăria şi vasele d e laamă.
9
 Uşa dor mitor ul ui er aî nt redeschi
să. Peneolpe i ntră,iar ân t
ăru lo
ur mă,aş ezând val i
za ep p od ea.
— Po t să m aif accevaen p
tru dumnea voatsr
ă?o î ntrebă.
— Absol ut ni mi c.Acu m,spune- mi ,câtî ţi dat orez?
Băiat
ul î i spuse, ăr pân d r uşinat, d e par că l -ar fi pus î n
încurcătură.Eaî ipl ătişi -
ispusesăpăst rezerestul.Elî imul ţ
umişi
por ni
ră mpîr eu nă n îap oi
,î nj os p e scări.
Dar el t
ot esmaicod ea, neven indu-i par că să pl ece.„A vea
probab i
l şielo buni că, îşi spuse en Peol
pe,o buni că ăt b
rânăf aţ
ă de
care se mţ si
eal af elde ă rspunzător.
“
— Si gur vădes cur caţi
?
— Î ţi ga rant ez.I armâi ne o să vi nă pr ietena mea,doam na
Plackett
.Aşa că- amn să m aifiu si ngur ă.
Asta, cine şt ie d in cemot iv,l -
a mai l i
nişti
t.
— At unci,mă d uc şieu.
— La e rved er e.Şi– m ulţumesc.
— Pent r
u puţ in.
După pl ecareabăi at ului,i ntră din nou î n cas ă şi înch i
se uşa.Er a
singură. Ce uşu r are!Acasă . Casaei ,l ucr
ur i
le ei , bucătăria ei. Soba, o
Aga care uncţfiona cu ulei , zumzăi a n îlegeaei , şipest e ott se i mţ
sea
o căl dur ă plăcu tă.Î şi des f ăcuman ti
a şi o l ăsă să cad ă pe spet eaza
unui scau n. Un t ea nc de scr isor
i zăc eape mas a ce s tr
ăluceade
cu r
ăţenie şi se ap ucă să e s u
ite petse ele,dar unpăr ea să e fiv
orba de
nimi c impor tan t au s i nter esant, aş a căl e puse l a l oc şi t recu în
bucătărie,deschi zândl ar ggl asvandulcar edădeaspr eser ă.Gândul
că pl antele eipr eţioas e put eausă moar ă de f rig saul i
psă de ap ăo
îngrij
oraseoar ecum î nul t
imel ezile,dardoamnaPl acket tavusese
grijă de el e,aş a cum f ăcuse şi u c t oate cel elal
te.Păm ântul d i
n
ghivece era medu şiar gi l
os,i ar ru f
nzele er auver zişipl i
ne de sevă .
O muşcat ă i t
mpur ie ş îii ţise u nî ntregmăn unchi de m uguri mi t
it
ei,
iar zam bi
lel
e cr escuser ă ap roape zec e cen timet ri
. D incol
o de
per et
ele serei, gr ădina se ai m afl a n îcă b su stăpâni r
eai erni
i, şipomi i
10
goi se pr ofilau ,î ntunecaţi, pe cer ul p ai l
d, darpr i
mi i ghi ocei îşi
scoses eră cap etele pr in stratul de muşch i de sub cas tan, alături de
primel e p eal
te v iorii de m ărul
-lupului.
Pen eolpe i eşi di n ser ă şi ur că di n nou l a etaj, cu gân dul să- şi
scoaă tl ucrurile di n vali
ză, dar nîl oc d e asta se l ăsă prad ă bucu riei
de afi di n nou acasă. Aşa că op rni,f ărăţ i
ntă,pr i
n cas ă,des ch i
zând
uşi, e ccretân d fiec aer dor mi t
or, ar uncân d o pr ivire pe fiec aer
ferea st
ră,at ingân d mobi la,î ndr ept
ân d cât e o dr apei r
e.To t
ul er al a
locu ll ui . Ni mi c n u se sch imbase. În sf ârşi
t,r ev
en il a par ter, apoi î n
bucăt ărie,îşiluăscr i
soril
eşitrecuî nsalon.Ai ciseaflaul ucrur i
lepe
care l e pr eţuia cel ai m u mlt: bi roul ei , floril
e ei ,t ablour i
le ei .
Lem nele de f oc er au pr egătite.Scăp ăr ă un chi brit i ş se l ăsă î n
gen unch i, să pa rindă o bucat ă de zi ar. Flacăra pâlpâişivr eascu r
ile
uscat e se ap rinseră, f âr
sânid. Puse câţ iva buşt eni i ş fl ăcările se
întinserăî nt otcămi nul.Acum,casaaveai ar ăşiviaţăîneaşi ,odată
rezol vat
ă ac eastă pr oblemă pl ăcută,nu maiave a ni cio scuză –
trebui a să nsu e p e v reunul di n copi i şi să- i spună ceăcu fse.
Dar pe car e? Se aş eză pe scau nul ei pr eferat
, â cntărind
alternativel e.Ar r t
ebui s-o al eagă pe Nan cy, desi
gur , pentru căer a
ceamaimar e şi ceacăr ea iî i plăce a să cr eadă că e pe de- a-ntr
eg ul
răspunză toare d e e cae cee sn îtâmpl a u c mam a ei . DarNan cy arfi
fostşo cat ă, cu prinsăde pani căşii -ar fif ăcutt ot f el
ul de r eproşuri.
Pen elope nu se si mţ eades t
ul de put er nică pentru a o supor t
a pe
Nanc y,deoc am dat ă.
At unci, Noel ? P oate căl ui ar fi trebui t să-
i vor beasc
ă – doar a er
bărbat ulf ami li
ei.Dari deeadeaaş tept
aor icef eldeajutorpr acti
c
sausf atde a l Noeler a aşa de i r
dico lă,î ncât se r ezi
t zâ mbi nd. „N oel
,
am hot ărât să es i i n
d spi t
alşisă i n
v acasă. “I nformaţ i
e a l care, după
toate pr obabi l
ităţi
le,r ăspunsu l ar fi f ost : „A ha!
“
Aşa că Pen eo lpe f ăcu ceea ce ş tiuse t ot imp
t ul că avea să f ac
ă.
Ridi că r eceptorul şi f ormă număr ul Ol i
viei, de l a bi roul eidi n
Londra.
11
 — Ve-nus.
Fata d e a l central
ă p ărea ă r sf
edonez e n umele evrist
ei.
— Aţ i put ea , vă o rg, să-mi f aceţ
il egău tr
a cu Olivia Keeli
ng?
— Aş teptaţ
i o cl i-pă.
Peneolpe aş t
ep t
ă.
— Sec retara d oam neiKeel ing l a apar a.t
Să ajungi să vor beşti cuOl ivia era,î ntr-
o oarec ar
e măsu ră,caşi
cum ai fi î ncercat să a st
il at aclal
e cupr eşed
intel
e S t
atel
or U ni
te.
— Aş put eavo rbicu domni şoara K eeling,vă og r?
— Î mi par e ău
r,dardomni şoar a Keeling es t
e n î
tr-o şedi
nţă.
— As taî nseam nă că e î ntr- o şedinţă de conducer e,saul a eaî n
bir
ou?
— Est e n î birou… Secr et
ar a p ăera ncuîr cat
ă,şi nu er a de m i
rare…
Dare i c
nevau c ea.
— Ei , at unci văr og s- o der anj
aţi
. Su nt mam a eişi e ceva f
oar
te
important.
— Nu… numaiput eţ
iaş tept a?
— Ni ci
o cl i
pă,spuse P en eolpe cat egoric.Şi n- am s- oţ i
n mul t.
— Fo at r
e bi ne.
Alte cli
pe d e ş aetptare. Şi apoi ,î n sf ârşi
t, Oli
via.
— Mami !
— Î mi par e ăur că e- tam der anj
at…
— Mam i,s- a n ît
âm platceva?
— Nu,nu s- a n îtâm platni mi c.
— Sl avă cer ului! Suni de a l sp i
tal
?
— Nu,sun de- acaăs.
— De acasă? Când aiaj uacasă?
ns
— Cam pe l a do uă i şjumăt ate,după- mas ă.
— Daram cr ezu t că e t vorţ ine acolo celpuţ i
n o săp tăm ână.
— As t
a şi ave au de gâ nd , dar ni ci nu ş ti
i cât demul t mă
pli
cti
seam , şi eram aş a d e o bosi t
ă!Nu er am î n stare ăs pun gean ă pe
geană noap tea– şi maier a şi o cucoan ă bătrână,în pat ul de lângă
12
mi ne,nu- it ăcea gur a ni cio cl i
pă.Nu, de ap ft nu vor bea . Aiura,biata
bătrânică.Aşacăi -
am spus,purşisi mpl u,doct oruluicănu mai
supor t să au staco l
o ni cio cl i
pă,mi -am f ăcu t bag ael
je şi am pl ecat
.
— Ai pl ecatde cap ul t ău ,r osti Ol ivia si mpl u, par că r esem nat
ă,
dar ât c
uşi de p uţi
n sur prinsă.
— Chi araş a.N- am ab solut ni mi c. Şim- am r ăs f
ăţatcu un t axi,iar
şoferul a o f
stt are d răguţ cân d m- a ad us î nap oi
.
— Dardoct orul n- a p rotestat?
— Şiî ncă u cm!Darn- a p rea vu at ce ac fe.
— Ah, mami ! Ol i
via p ăe ra am uzată.Eş tio r ea. Aveam de gân d să-
ţif ac o vi zită l a sp ital l a sf ârşitul să ptămâni i. Şt i
it u, să -ţ
i aduc o
groazăedt s
rugur i şi pe u rmă ă si -măn ânc u e pe o t
ţi!
— Poţ i să vi i aici, spuse P en eolpe,şi numai decât ap oi dori să n- o
fi sp us,căci risca să ap răî nsingur ată şimel ancloi
că; risca săpar ă că
are n eovie d e O l
ivia,ca să- iţ i
nă co mpan ie.
— Păi … dac ăî nt r
-adevăr t
e i smţi bi ne,aşput ea ăs maiam ânun
pic. A devărul e că sunt er ti bil d e ocupat ă î n ac et s sfârşit de
săp t
ăm ân ă.Mam i
,cu Nan cy aiap ucatsă vo rbeşti
?
— Nu.M- am gâ nd i
t s- of ac, dar pâ năl a ur mă n- am mai avu t
curaj. Ştii şi t u cet evau trăf ace. Am s- o sun mâi ne-dimi neaţă,cân d
vafi ai ci şi doam na Pl ackett,i ar eu o să fiu bi ne an coratăl a mine
acasă,să n u mă m aipoat ă cl inti nimen i.
— Cum t e i s
mţ i
? Darsi ncer ,t e o rg.
— Per f
ect.Doarcă,aş a u cm ţ i-am spus,sunt î n urmă u c somnul .
— Î mi pr omi ţ
i să nu f aci pr eamul t ef ort? A dică,spercă n- aide
gân d să e t p ui pe g r
ăd inărit şi să e t ap ucisă sap i gr opi sausă m uţ
i
pomi i?
— Nu, n- am de g ân d să f ac a aş ceva. Îţ
i pr omi t
. Or i
cum, t ot
ul e
îngheţattun.Ni cioşansăsădaicul opat a.
— At unci, mul ţumesc Domnul ui pent ru ac eas
tă mi că bu curie.
Mam i,t rebuie ă s plec,mă aşt eap tă u n col egî n birou…
— Şt iu. Mi -a sp us ecr
s et ara a. tÎ mi par e ău r că e- tam der anjat
, dar
13
am vrut să şti
i ce esnî
tâmpl
ă.
— Mă b ucur că aif
ăcut
-o. Ţinem l
egă
t
ura,mam
i – şi
di
str
ează-
te
şi t
u un pi c!
— Aşa amsă ac f.La er
vedere,dr
aga ea!
m
— La e r
vedere,mami!

Puser eceptorul î n f ur că, aşeză t

elef
onul l al oc,pe măsu ţă,şi se
lăsăn î scaun.
Acum, nu maiaveani mi c de f ăcut. Sesi mţ i dintr-
odatăf oart
e
obosi tă,dar a er o oboseal ă pl ăcu t
ă – am bianţaol i
nişt
eaşi -
i dăd ea
put ere,de par că ac eastă cas ă arfi f ost o fii nţă bl ândă,car e o
îmbr ăţişacudr agos te.Încamer acăl duroasăşilumi natădef oculdin
căm i
n, î n f otoliul ad ânc şif am il
iar, sesi mţ i
, sp re su rpri
nder eaei ,
inundat ă d e u n soi de er ficire n ebunească,aş a cu m nu maif usese d e
mul t
ă vr em e.„A sta,pen tru că r ăi
tesc.Am şai zeci şi patru de n ai şi
,
dac ă arfi să mă i audupă pr oşt
ii ăia de d octori, am avu t un atac e d
cord. Sa u cum s- o mainu mi . Am supr avieţuit şi n-am să mă mai
gân des c al el , n- am să maivo rbesc dep sre el şi am să- ll as nîur mă,
pen trut otdeauna.Pen t r
u căt răiesc. Pot simţ i şipi păi, pot să ăd v, să
aud şi să per cep or ice mi reas mă;pot să- mi por t de gr ij
ă;să r en
unţ
eu î nsăm il a spi tal, să găse sc un t axi şi să vi n si ngură acas ă.Au
apău rt pr imi i ghi oceiî n gr ăd i
nă şi pr i
măvar a e pe dr um. Am s- o
văd . Am să pr i
ves c m i
racolul di n fiec aer an , să simt căl dura di n ce
încemaiput ernicăasoar elui,săpt ămânădesăpt ămână.Şi ,pentru
că t răiesc, am să pr ivesc um cse n ît
âm plăt oate a st
eaşi am să fiu şi
euo par te d in acest miraco l.
“
Îşi am i
nti pov etsea r d
agului de Mau r
ice C hevalier
. „C um e să ai
şap tezeci de an i?“a f os t n îtreba.t „Nu- i pr ear ău“,a r ăspuns el.
Ast a, dacăt e g ândeşt il a cea laltă alt
ernativă.
Darpen t
ru Pen eolpe K eeling, er a de omi e d e or i maimul t decât
atât. Vi aţa dev en ise,acu m, nu doar i mp
sl a ex i
stenţă de car e e g si
ur
oricine,ci un pr em iu, un dar , fiecaer zicar e avea să vină fii nd o
14
exp
eri
enţă ce erm
i
ta săefia sv
urat
ă.Timpul nu e n efs
ârşi
t. „N-am să
i
rosesc ici
oncl
i
pă“, î
şipromi
se eşi
si
. Niciodat
ă nu se mţ sii
se t â
a
t de
put
erni
că, de o
pti
mist
ă. De p
arcă r fiafost i
arăşi t
ânăr
ă, luând viaţ
a
de alnîce
put,când er
a pe a
celăs se î
ntâmple ceva minunat.

15
 1

NANCY

Uneori e s gând ea că,pent r

u ea,Nanc y Cham ber
lai
n, or i
ce
acţ
iune,fie eaor i
cât de direct
ă sau nev inovat
ă,era sorti
tă să fie
î
nsoţi
tă,inevi
tabi
l,detotfel
uldecomplicaţ
iisupărăt
oar
e.
Uite,di mineaţ
a as t
a,de exem pl
u. O zioar ea
cer di
n mi j
locull ui
marti
e.To t ce făcea… t
ot ce-
şi planificas
e să f acă… er
a să pr i
ndă
t
renul de 9 .15de a l Chelt
enham spre L ondra,să ia prânzul cu sora
ei
, Ol i
via,even tualsă deao r ai
t ă pe l a magazi
nul Harrods şi pe
urmă săe sn î
toarcă acasă.La u r
ma u rmel
or , nu făce
a nicio cri
mă cu
asta. N -
ave a de gâ nd să se aba nd oneze un ui desfrâu de
extravag
anţă, i cn
i ă s î ntâl
neas că vr eun iubit; d e fapt, era mai
degrabă î mpl i
nirea unei dat ori
i, urmând a fi di scutat
e
responsab
ili
tăţi şil uat
e deci zii – şit otuşi
, de î ndat
ă ceşi -a anunţat
cuvoce ar t
e p l
anur i
le n îfaţa mem brilor f
ami l
ieisale,sit
uaţ i
a păru s-
o cop leş
ească,văz ându-se co nfruntată cuobi ecţi
i sau, mair ău, cu
indif
erenţ
ă,î ncât aj
unse să se si mt ă de par căs- arfi l upt at enptr
u
propria vi
aţă.
Ieri
-
sear
ă, după cear anjasel ucruri
le cuOl i
via, l
at el
ef
on, pl
ecase
î
ncăutareacopii
lor
.Îigăsiseînsalonaşulmi cuţ,–pecar eNancyîl
pri
vea, euf
em i
sti
c vor bi
nd, dr ep t bibl
iot
ecă –t olăni
ţi pe can
ap eau
a
dinf aţ
a căm i
nului, uit
ân du-se alt elevi
zor. Aveau o cam er
ă de o j
acă
şiun t el
evi
zor numai al l or, dar cam era era nenîcăl
zi
tă şiîngheţ
aide
fr
ig, iartelevi
zorul er a al b-
neg ru, aşacănu er a de mi rare că-
şi
petr
eceau ai
ci cea aim mar e pat re di
nt imp.

16
 — Dr agii mei ,t rebuie ă s p lec âimne a l L ondra,să m ă n îtâl
nes c u c
măt uşa O li
vi a işsă t s
ăm de vo rbă d epsr e bu ni
ca P en…
— Dacău t aisă fii l a Londr a,at unci ci ne osă- l ducă pe F ulgerla
fierar,l a pot covit?
Asta er a Mel an i
e.Î n t imp ce ov rbea, Mel anieî şi ronţăia cap ătul
cozii de cal şi nu- şi des prindea r p
ivirea o psomor âtă d e p e n ebunul
acela de r ocker, a căr ui imag i
ne umpl eaec r anul. Avea pai sprezec e
ani şi, cu m î şit ot sp uneamai că-
sa, er
al a o vâr stă di ficil
ă.
Nan cyse aşt ep tasea lc aeastă nîtr
eb arei av şear ăspunsul pr eg ăit:
— Am să- lr ogpe C roftway să se o cupe d e as t
a.Ar t rebu i să se
des cur
cesi ngur .
Croftway er a mor ocănousl de gr ădinarşi om bun l at oat e,car e
locuia î mpr eună cu neva stă-sa deasu pr a gr aj duril
or. Ur a cai i şi-i
scoteamer eudi n mi nţi cuvocea l
ui r ăsti
tă şi l ipsa lui de bl ân deţe,
dar î ntre obl igaţiil
e sal e er a şiacee a de a aj uta l aî ntreţinerea l
or,
lucru pe car e î lf ăcea î n si lă,t răgâ nd de ham uril
e săr man eo lr
dob i
toace pân ă l e ur ca î n f ur gonul pent ru cai , ap oi on cducân d
veh i
culul g reoi d intr-un cap ătî n al tul l a ăriţi, a lt ot f elul d e
concursur i organ izate de Pony Cl ub. Î n aces te situaţi
i, Nan cy î l
numeant îotdeau na „g răjdarul“.
Rupert, care av eaunspr ezece i,panr
inse d i
n zb or u lti
ma par te a
schimbul ui de r ep l
icişiven i şielcuo obi ecţ
ie:
— Am pr omi s că au i ceai ul cu Tom my Robs on , mâine. Ar e ni şte
revist
e d e otfbalpe a cer a ps us că m il e p oate d a cu împrumut .Cum
maiaj ung ac aă s?
Era pent ru pr ima dat ă cândNanc y au za
e de ac est ar anjam ent.
Refuzân d să- şi p i
ar dă sân gele r ece,şt iind că or ice suges ti
e de
schimbar e ar p
og ram ului băi atului i-
arfi ad us i med i
atun pot op de
stri
găte de pr otest şiun „Nu- i ci
nstit!“ sm i
or căit
, repetat la nesf ârşit
,
îşiînghiţienervar ea şi -
ispuse,câtput u debl ând,că arput ea,
even t
ual, săaiu at obuzu l sp re casă.
— Daras t
a n îseam nă căr ebt
uie ă s v in pe o js din sat.
17
 — Hai da-de,sunt doar câtevaut e
s d e m etri
. Zâm bi, pr ofitând de
sit
uaţ ie cât putea. Nu moarei men
n i di ntr-atâta ulcru.
Sp era că-i var ăspunde şi elcu un zâm bet, dar op cilul îşi supse
măsel el
e,î ndreptându- şidi n nou at en ţ
ia sp re eltevizor.
Nan cyaşt ept
a.Ce?Poat e puţ in i nteres, într
-o si tuaţie car e er a
extr em de i mportan t
ă pen tr
u î ntreaga f
am ilie?Măc ar - osî ntrebe,
plini de sp eranţă,ce cad ouri aveade g ân d săeld aucă, şitot ar fi f
ost
maibi ne dec âtni mic.Dar ei uitaseră de pr ezen ţ
a sa;î ntreagal or
aten ţi
e er a îndrep tat
ă spr e ceea ceur măr eaul a t elev izor
. Di nt
r-
odat ă,t ot zgomotul acel a ise p ău r de n euspor tatşi i eşi din cam eră,
închizânduşaî nur maei .Î nholoî ntâmpi năunf rigpăt r
unzăt or,
care seî nălţ
a di nsp r
e dal ele par doselii, strecu r
ându- sepe sc ări î
n
sus,pân ă pe p l
atforma p us t
ie şi îngheţată.
Fu seseoi arnă cr ân cen ă.Di n cân dî n cân d, Nan cy î şi spunea cu
fermi tate – eisau or icu i er a obl igat ăso asc ult
e – căf r i
gul n- o
deran j
a.Er a o fii nţă cusân gele cal d, şi nu- i păsa. „Î n pl us, ad ăugă
ea, pr actic n-are cu m să- ţ
i fie f ri
g î n pr opr i
a cas ă.Ai î ntotdeau na
atâteal ucruri de f ăcu t!“
Dar nîsear a ace ea, cuco pii
i care usesf
eră aşa de nesu fer
iţi şicu
per spectiva de a t rebui să se d ucă nîbucăt ăr i
e să „st eal a o par olă“
cu pos aac doam nă Cr oftway, o cupr i
nse un fior şi -şi t srânse
pul ov eurl gros n îj ur ul t rupului, am i
nt i
ndu- şi căvăzu se cov oraşul
din f aţa căm i
nului r idi cân du-se şi flut urând di n cau zacur entului
care p ăr t
undeaî n voi e p rin uşa r o
pstî nchisă ed a li ntrare.
Căci casa aceea î
n car el ocu i
auer a o cas ă vech e,f ostăr eş edi
nţ ă
paro hialăî n sti
l geo r
gi an, î ntr-
un sat pit
oresci ndCot swald. Vech ea
casă par ohial
ă,Bam wor th. O ad resă conven ab i
lă,i areiî if ăcea
plăcer e să se l aude cueaf aţă de vân zătorii din mag azine.„ Treceţi
asta î n con tul meu – doam na Geor geCham berlai
n, Vechea cas ă
par ohială,Bam worth, comi tat
ul G louces t
ershire.“ Puses e să- i fi e
impr imat ă,la H arrods, î n par tea ed u ss a h ât r
ieiscu mpe d e sc ri
s, de
culoar e al bast
ră.Mi cile am ănunte,cu m ar fihâr tia de scr is, avea u
18
impor tan ţă pent ru Nan cy. Făc eaui mpr es
ie bu nă.Ea şi Geor gese
mut as eăr aici l a puţint i
mp după căs ăot
r i
e.Nu cu mul tt imp î nainte
de aces t even i
men t,l ocat ar
ul ui an t
er ior d el a Bam wor th i se ur case
sângel el a capşi se r evolt
ase, infor mân du- şisu periorii căni ciunui
om… ni cice l
ui mainev redni c omalBi ser ici
i, nu i se p utea r et
pinde,
înschi mbulunuisal ariuj enantdemodest ,sătrăiascăşisă- şicr ească
fam ili
aî ntr-o casă de d imen si
uni monst r
uoas e,at âtde n icomodă şi
fri
gur oasă. Di oceza, după oarec areel i
d
berare o şivi zită nea nunţ ată
a ar hi diaconului car e,r ăm ânân d acol o pes te n oap te,se al esee s cu o
gripă şi f uses e cât pe ce să oar ăm de p neu moni e,acc eptase, î
n ce le
din ur mă,să cons trui ască o nouă r eşedinţă par ohială.O cas ă de
cărăm idă f usese co nstrui tă după t oat er eg ulil
el a cel ălalt a cpăt al
satului,i ar eşed
ri nţa v ech e u fsese p usănîvân za re.
Aşa auaj uns Geor ge işNanc y s- o cumper e.„L eam- smul s-o di n
mâi ni“,l e spuneaeapr iet
en il
or, ca şi cum eaşi Geor ge ar fif ost
extrem de i uţi de pi cior i şi steţ
i;i ar acăd o cu mpăr aser
ă pe ni mi c,
desc oper i
se s ata u l
terior, era p ent
ru că i men
n i al tci
nev a n u o dor ea.
— Sunt mul t
er epaa riţi de f ăcut , desigur , dar e cas o ă ad orabil
ă,
sti
l geor gian t âr
ziu, pl us o bucat ă des tul de mar e de păm ân t
…
ţar
cur i şi gr aj
duri… şi e d oarl a oj umăt ate d e o r
ă d e C hel t
en ham şi
de b i
r oul lui Geo r
ge.Ni cică es p utea ai m bi ne,ză u aşa.
Înt r-adevă, rni cicăse put eamaibi ne.Pen tr u Nan c,y cres cutăl a
Lon dra, as c
a er a î ncor onar ea final ă a t utur or vi sur il
or ei e d
adol escen t
ă – f antezi
i car e se hr ăn eaudi n r oman eel pe car e le
dev ora,sc r
ise ed B arb araar t
Cl
and şiGeo rget t
e H eye. rSă l ocu ieştila
ţar
ă şi să fii soţ i
e d e m oşier– ace astaf uses e d e m ultă vr em e cu lmea
modes telor a sel am bi ţi
i, urmân d, des i
gur, unui sezo n pet rec ut a l
Londr a,con form t radiţiei, uneinunţ iî nr och i
e a l
bă,cudomni şoare
de o noar e şi pozaî nr ev
Tai
s
tt
la.Obţ
er inuse o tt
ul , maipuţ in sezo nul
de pet r
eceril a Londr a şi , pr oasp ăt căsăt orită,set rezise st ăp ânăa
uneicas e în Cot swal ds, cu un calî n gr aj
d şi o gr ădină pent ru
petrecei rl
e par ohiei
. Avea pr i
eten i cor espunzăt ori şi câi ni
19
cores punzăt ori
;i arGeo rge er a pr eşedint el
e gr upul ui con servator
local şici teasl uj ba la bi seri
că, în fieca re d umi ni cădi minea ţ
a.
La î ncep ut,t otul mer sese ca pe o rate.Î n pl us, ban ii nu l ipseau şi
renovaser ă cas a cea vech e,î i văr uiseră ex teriorul şi mont aseră un
sist
em de î ncălzir e cen t
rală,i arNan cyar an j
ase mobi l
a vi ctorian ă
moşt en i
tă de Geor ge de l a păr i
nţ i
i u l
i i ş
, pl ină de en t
uzi asm,
red ecoraser opriul dormi tor î ntr-o cas cad ă de cr eton. Dar , odat ă cu
trecerea ani l
or, cuex ploziai nflaţ ieişicr eşterea pr eţului la ul ei ul de
încălzire şicr eşt
er ea sal ari
ilor,a f ostdi n ce î n ce maigr eu să
găsea scă pe ci nev a care să-i ajut el aî ntreţi
nerea ca sei şia gr ădini
i.
Pov aa r finan ciar
ă pe car e or epr ezenta si mpl a men ţi
nere aace stora
înst arebunădeveni sedi nceî ncemaigr ea,cufiecar ean,i area
simţ ea, câteodată,că se l ăc
omi seră l a maimul t d eâct şi îput eau
per mi t
e.
Ca şi cu m ast a n- ar fi fos t des tul,î ncep useră să fie con frunt aţi cu
cumpl i
tele ch etl
ui eli pr etinse eded ucaţia co pii
lor . At ât Mel anie,cât
şi Ruper t ur mau şcol i par ti
cu larel ocale,caex terni. Mel an i
e avea ,
probab i
l, să r ăm ân ăl a aceea şişc oal ă pân ăl at er mi narea i
ceu l
ui , dar
pe Ruper t se pr egăeau
t să- l r ti
mi tă l a Char leswor th, n i
stit
uţ ia
privat ă unde n îvăţ ase şi tat
ălsău ; Geo rge i îf ăcu sensc îriereaa doua
zidupă ce se n ăc suse R uper t,î mpr eu nă cu o mi că as i
gur are p ent
ru
urmar ea uc rsuri
lor , darmodes ta sumă cee sad unas e ab ia d acă ar fi
reuşit, acu m, î n 1984, să-i as igur e pl ata pr i
mul ui său dr um cu
trenul . Odat ă,cân d î şi pet recuse o noap te l a Londr a cu Ol i
via,
Nan cyi se des tăinuise sur orii sal e,sper ând, poat e,să pr i
meas că
nişte sfat uri pract ice ed a l că poasa s ta
a de em f ei e ca re ă f
cu se carieră.
Dar l O
i
vi a nu f usese cât uşi de puţ i
n î ngăd uitoar e.Î i con sider ase
pro şit
.
— Şcol il
e pr ivat e sunt , or i
cum, an acronice, i î p susese ea l ui
Nancy. Trimi te-
ll al iceul l oca l,l asă -
l să -şif rece hai nelel aolal tă cu
restul lumi i. O să- if acă maimul t bi ne,pân ăl a u rmă,decât tot aerul
acela pur , de t radi ţ
ie v ech e.
20
 Daraş a ce vaer a d e n eocncep ut. Ni ci Geor ge i ş nici Nan cy nu- şi
puseseăr pr oblem a ed ucării uni cu l
ui l or fi u î nt r-
o şcoa lă de s t
at.
Realit
atea er a că,di n cân d î n cân d, l ui N ancy î i p l
ăcea să- şi
imag i
neze î
n secr etcă u R
per t avea să ajungă l a E ton, vi sându-se p e
sine cu o păl ărie pot rivi
tă pen tru o pet recere n î gr ădină,pe 4i uni e,
la sfârşi
tul cu rsurilor;i ar C harlesw orth, cut radiţia şir eputaţi
a sa,
părea sol uţ i
a ce a mai ap ropiată î n or dine val ori
că.To tuşi
, nu
recunoscuse aces tl ucru de aţ fă cu Olivia.
— Excl us! îir ăsp unsese n î doi per i
.
— Ei , at unci,l asă- l să î ncercesă obţ ină o bur să,măcar par
ţială.
Lasă-l să f acă ceva care să- i fie de aj utor. Ce r ost ar e să t e omor i
pen t
ru un băi eţel?
DarRuper t nu se o mor a cu învăţ ăt
ur a.N- avea icionşan să a l v
reo
bursă,nicimăcarpar ţi
ală,şiat âtGeor ge,câtşiNancyşt i
auaces t
lucru.
— Î n cazu l ăsta,spuses e O l
ivia,punân d punct subi ectului pen t
ru
căo pl i
ct i
sea, mi se pare cănu av eiţ altă so luţi
e,decât ăv si
ndeţi
vechea casă arohial
pă şi să v ă m utaţ iî nt
r-una m aimi că. Gân deşt
e-te
câţi bani aieco nomi sidacăn- arr eb
tui să i iţcasa asta vech e.
Darper spectivauneias em en ea ţ ac
iuni o î ngr ozeaepN ancy chiar
maimul t dec âti dee a a c fi ul eisă u rmeze o coalş
ă d e t sat
.Nu numai
pen t
ru căast a ar fi însem natr ecu noaşt er
eaî nf rângerii şi r enunţarea
lat oatel ucruril
e pen tru care sel upt ase atât, dar şi pen tru că, sp r
e
neferi
cir
eaei , băn uia căeaşi Geo rge,şi co pi i
i,l ocu ind pe undev a,
într
-ocăsuţ ăconvenabi lădel aper if
er i
aor aşul uiChel tenham,l i
psi ţ
i
de cai , de I nsti
tut ul d e f rumuseţ e pent ru f em ei, de Comi tet
ul
Conservator , de or el er eţinutel a sal a de gi mnas ti
căşide pet receri
le
organizat
e de paroh ie,şi -ar fi pierdut mul t di n pr est
an ţă,i eşi
nd din
sfera de i nt eres pr a
ieteni
lor o l
cali, pi erzându- se, cani şte umbr eî n
agonie, ignora ţi print reat âţi
a al ţii nşil i
psiţi de i dent it
at e.
Se înfior ă di n nou, f ăc
u un ef ort ă sş -
i evi r nă,al ungă ac ets
e
imagini î nspăimân tătoare şi por ni cu un pasf erm, de- a l ungul
21
holului par dosit cugr esi
e,sp re b ucăt ărie.Ai ci,i men su l arag azAga,
care mer geaf ără op rire,cr ea o at mosf er
ă cal dă,de conf ort i ş
intimitate.Nan cyse g ândeacât eo
dat ă,maial es nîaceast ă per i
oad ă
a an ului, căer a păcat cănu l ocu iaucut oţiiî n bucăt ărie… şi or ice
altăf ami l
ie,cuex cp eţi
al or, ar fice dat, pro babil,t entaţi
ei işşi -
ar fi
petrecu tî ntreagai arn ă ai ci
. Dar ei nu er auor ice l ta
ăf amilie.Mam a
lui Nan cy, Peneolpe Keel ing, î şipet recuse, în f ap t
,t oată vi aţa î n
vech eabucăt ări
e de l a subsol ul cas eice leimar i di n Oak l
eySt reet
,
gătind şi servi nd mese sompt uoasel a mas a i mensă ce l ucea de
curăţenie;aco lo scria scri sor, iaco l
o î şicrescu seco pi i
i,l e ref ăcu se
hăinuţ el
e rupt e şi ch iarî şi pr i
mi semusafi rii, care nu se sf ârşeau
niciodată.I ar an Ncy, care simţeadeo pot r
ivă r anchiună şi r uşine f aţ
ă
de mai că-
sa,se r idicas eî ncă de pe at unci î mpot riva ace stui mod
căldur os i ş neprotocolar ed v i
aţă.„C ând am să mă măr it,î şi jurase
pe cân d er a co pil, o să am un sal on şi o suf rag eir
e,l af elcaşi al ţi
oam eni, şi am să m ă d uc în bucăt ăr i
e â ctmair arcu put inţă.“
Dinf er
ici
re,Geo rge era el şi
de c aeeaşi părere.Cu câţ iva an i mai
înainte,caurmar eauneidi scuţiiserioase,căzuser ădeacor d că
practicaser vir
ii mi cului dej un î n bucăt ărie r e
a maiput ernicădecât
uşoar a cob orâre a şt ach et
ei. Dar i ci
nunul di n einu er a pr egăi t să
mear gă maidep atre d e t aât
.Î n con secinţă,pr ânzu l şi ci na se v ser
eau
însuf rageriaimensă,cu t avanulî nalt
,i armasaer aar anjatădupă
toater egulil
e,f ormal i
sm ul luândl ocu l co nfort
ului. Acea stăî ncăp ere
sumbr ă er a î ncălzită de un gr ătar el ectr
ic, aş ezat n î dr eptul
căm inului ,i arcân d aveau oaspeţ i a l ci nă,Nan cy î l p unea î n
funcţiune cuvr eodouă or eî nainte de or a stabil
ită pen tru ser virea
mes e, işi nu put eaî nţel
ege cu ni ciun chi p de ce doam nel e ven eau
înfăşurateî nşaluri.Mair ăuaf ostînzi uaaceea… n- aveas- oui t
e
niciodată… când , u sb ve sta unui băr batî n smoc hing, zăr ise
mar ginea nc ionfundab ilă aunui pul ov err ăscroit adân c, î nf ormă d e
„V“.Băr bat
ul nu maif usese nivit
atde t aunci.
Doam na C roftwayst ătea ânlgă ch iuvet ă,cur ăţând car t
ofii pen t
ru
22
mas a de e sară.Er aof emei e cu nas ul pe u ss î (
n măs ură mul t mai
mareecât d bărb at
ul eicul imbă ascu ţită)şi ,l al ucru, pur ta un hal at
alb, de p acră s t
aa ar fi f
ost de aj uns a c mân căr urile g ăite d e ea să fie
gus toase şi cupr iceperef ăcute.Ceea ce uner a del oc caz ul, dar, cel
puţ in, apairţ
ia nocturnă a doam neiCr oftwayî n bucăt ăr
ieî nsem na
că N ancynu t rebuie ă s găeas
t că ea nsăşiî.
Se d ecise să i
ntre d i
rect în subiect
:
— Ah,doa mnă Cr oftway… o mi că schi mbar e î n pr ogram.
Trebu ie să mer g mâi ne l a Lon dra,să i aupr ânzu l cu sor a mea.E
vo rba d e p r
oblem a cu mam a i ş e mp
i osi bil să e rzol
văml ucruril
e al
telefon.
— Cr edema că mam a d umnea voats
ră ai eş
it di n spi t
alşi că es te
din nouac aăs.
— Da,aşa t e,
esdaram st atde v or bă cu doct orul eil a eltefon ch i
ar
ieri, şispune căn- ar ai m t rebui să l ocu i
ască singur ă.N- af ost decât
un at ac şour şi r ec
uper areaa f ost excelen t
ă,dar r i
o
cu m… nu se şt i
e
niciodată…
Îi dăd use doam neiCr oftway ac et
se det al
ii, nu pent ru că se
aştep t
al a preamul t ajutor, saumăcar a si
lmpat ie,di n part eaei , ci
pen tru căboal a era unul di nt
re su biectel
e f av orite ale f em eii
,i ar
Nan cy spera ca t aas -
sof acă ai mvo rbăreaţă.
— Şimam a m ea avua t un at acde o crd,şi n- a m aif ostl a elf după
ace ea. Vânătăl af aţ
ă, aşa era,şimâi nile ise mfl uaser ă aşa de are,
t că
at rebuit să-
it ăi
em ver igheta de p e d ege. t
— N- am ş ti
ut asta,doam nă C roft
way!
— N- a maiput ut loc ui si ngură.Am adu s-o să st ea cu mi ne şi
Cr oftway, i-am dat od rmi torul celbun, di n f aţă,darmi -
a scos
suflet ul, vă zic u e; toată zi ua în su s şi î
nj os p e scări ,i ar ea băteacu
un băţî n podea. La sf ârşit
, er am un pach etde n evri. Doct orul zice
a
că - an văzut în viaţal ui o f emei
e cu nerviiî n aşaal .
hAşa că a dus-
o
pe m ama a l psit
alşi a m ur i
t.
Aces t
a p ăera ăs fi e final ul dep ri
man teipov etşi
.Doam na C roftway
23
sent î
oarsea ca lro t
fii ei ,i ar Nancyro sit
,t ot
al nepot ri
vit:
— Î mi par e ăur… î mi î nch ipui pr in ce en t siune aţ itrecut. Câţ i ani
avea m ama du mnea voastră?
— Î ncă o săptăm ână şi f
ăcea ptzeci
o şi şase .
— Păi … Nan cy încer că ă s p ară a cegor
t i că.Mam a ar e d oar şaizeci
şipat ru, aşa că sunt si gur ă că o să- şir evi
nă co mpl et
.
Doam na Cr oft
wayar uncă nucar t
of cu răţatî nt igaie şi se n îtoarse
s-o pr ivească pe N an cy. Rar eori se u ital a oam eni direct, dar u at
nci
cân d o f ăcea t
et ulbur a,pen tr
u căoch i
i eier au f oarte des ch i
şi la
cu l
oare p şi
ărea că uncl ipeşte n ici
odat ă.
Doam na C roft
way avear op
pr i
il
e p ărei rdespr e mam a uli Nan cy.
Doam na Keel i
ng er a numel e ei şi doam na Cr oftway o î ntâlnise o
singur ă dat ă,î n t i
mpul unei a di n r areel eivi zit
e l a vec heacas ă
par ohială,dar ast a ar fi fost de aj uns p entru or i
cine.Er ao f em ei
e
înaltăşimasi vă,cuochiiînt unecaţi,cadeţ igan,şiî mbr ăcatăcuni şte
haine car e -sarfi pot ri
vi t maibi ne ă s e l daide p oman ă.Că er a şi cap
pătr at,să n u maivo rbim; dăd ea ub zna n î bucăt ări
e i şţ i
nea o mrţ
iş să
spel e si ngură vase le,cân d doam na Cr oftwayî şi avea t
ab i
eturile ei .
Şi nu- i pl ăcea să efideran j
ată de al ţi
i.
— Ci udatcă o tcmaio per soan ă ca ea u at uav
n at ac, comen t
ă,î n
sfârşit.Î mi f ăcea i
mpr esia că e zdravăn ă ca nut aur.
— Da,r osti Nan cy moal e.Da,a f ost un şoc pent r
u noit oţi,
ad ău gă cu o vo ce p i
oas ă,de p ac r
ă mai că-sa a r fi şi mur it şi se căd ea
să vo rbeas că de b i
ne d epsre ea.
Doam na C roft
way t s
râm bă i n
d gu ră.
— Mam a d umneavoas t
ră ar e d oar şaizeci şi pat r u de an i? p suse,
ca şi cân d nu i -ar fiven i
t să cr eadă.Par e maibăt rână,nu? Mă
gân deamcă e r ec
tută b i
ne d e a şptezeci de an i.
— Nu,ar e doarşai zeci şi pat ru.
— At unci,dumneavo as t
ră câţ i aveţi?
Era r evolt
ător
. N ancy se pomenica par ai l
zată de of ensiva
ned isimul ată a doam neiCr of
tway, si mţ ind cum sân geleî i urcă î n
24
obraji
. Şi-ar fidor i
t săai bă cu rajul săse răst ească l
af em eia acee a, să-
i spună să- şi vad ă de al e ei; dar op ate că em feia şi-
ar addem i
sia şi
arpl eca,î mpr eună cu Croftway– şi ce - s
armaif acean Ncy atunci cu
grădina, şicai i, şica saast aî ntor tochetaă, şio f amili
e hămesi t
ă, pe
caret rebuia s- o hr ăn esa
că?
— Am… î ncep u ea cu vocea ps artă.Î şi dr es
e g l
asul
, ap oi încercă
din nou: De ap ft , am pat ruzecişi t rei
.
— Doar ât at? V aide mi ne,dar aş pfi us p air
u că ave ţ
i cinci zec
i
bătuţipemuchi e.
Nan cyr âseşou r,î ncercând s- oi a ca e- po gl umă,căc i ce l ta
ce va
put easă acă?
f
— N- aşzi ce ă c m ă fl at
aţi
,doam nă C roftway.
— Gr eutatea ede vi nă.Ast a e.Ni mic n u î mbătr
ânetşe mait are
dec âtdel ăsarea. Ar r t
ebui să ţ ineţi o cur ă de sl ăbire… vă f ace rău,
zăuaş a,cu at âtea i l
k
ogram e n î pl us. Azi-mâi ne aud – şi scoas e u n
fel de h cicotit–du că
m neatafaci un at ac ed cor d.
Te ur ăsc,doam nă C rof
tway. Te ur ăsc.
— Şt iu eu o cur ă gr ozavă, a apăr ut
Woma înn’
s O wndi n
săptăm âna as ta… Un gr aperfuitî ntr -o zişi un i aur
t a doua zi . Sa u
poatei nvers… Aş p uteasă dec upezar t
icolul şi să vi -
l ad uc, dacă
vreţi.
— Ah… ce d răgu ţ din par t
ea d umi tal
e!Po aet.Da.
Voce at r
em urătoar eî it răda en evrarea. Făcân d un ef ort ca să- şi
revină,Nan cyse î ndreptă din umer i şi
, cugr eut
ate,puse st ăp ânire
pe si t
uaţie.
— Dar , doam nă C rof
tway, de aptf voi am să vor bim despr e zi ua
de mâi ne. I au t renul de 9. 15– aş a că n- o să am pr ea mul tt imp
pen t
ru cur ăţ eni
e î nainte să pl ec , şi mă t em că va t r
ebu i să f aci
dumnea ta ce p oţi… şi , aiput eaaş ă
asfide
i d răguţ ă şi să hrăn etş
i
câiniiînl ocu l meu ?… Am să e l as l ân mcar ea r eg
păi tă în bol uri,i ar
pe ur mă poat e că i -aiput eascoat e să al er ge puţ i
n pr i
n gr ădină…
şi…
25
 Continuă,maiî nai
nte ca doam na Cr oft
way să ai bă t imp să
obiec
tezel a ace set su
gesti
i.
— Poat e că- aiiputeat r
ansmite u l
i Croftway, din part
ea ea,
m că-l
rog să-l ducă pe F ulgerla potcova… r are n evoi
e d e poctoaveoinşi
nuvr eau să m aiamân.
— Ooo ,r ost
i doam na Croft
way ăr fă ocnvi
ngere.Nu şt iu dacă osă
fie nîs tare să-i deabr ân
cian imalului de unul singur.
— Vai , sunt si gură că poat e,a maif ăcut-
o şi al t
ă dat ă… şi pe
urmă,mâi ne-seară,cân d mă î nt
orc, crezi că s-
ar up tea să avem un
pic de m iell a cină? auS un gr ătar, ceva
… şi ni şt
e vazrăde B ruxel
les
,
din aceae del i
cioasă,cum numaidumneat a,doam nă Croft
way, t
e
pri
cepi săf aci?…

Abia d upă ci nă a g ăi
st momen tul pot rivi
t ca să s t
ea e dv orbă cu
Geo rge.Er au at âteade f ăcut – să- i pună pe co pii să-
şif acăl ecţi
il
e,să
găseascăpan tofii de bal et ai lui Mel an ie,să i a cina şi să st rângă
mas a după t oţi
, s- o sune pe soţ ia vi carului ca s-o an unţe că ea,
Nan c, y nu put eaven il aî nt r
unireaor gan izaţ
ieif emei
lor d in seara
următ oare – e dap
ft , să-
şi organizezevi aţa n î geneal
r, aşa că nu pr ea
păr easă- şi gă sească t imp să schi mbe o vo rbă cu soţ ul ei , care nu
ajungeaacas ăî nainte de or a şapt e seara,i ar apoi nu dor easă f acă
nimi c altceva dec âtsă s teaî nf aţaf ocului, cuun pah ar edwhi sky şi
ziarul în mân ă.
Dar,î n sf ârşi
t, Nan cyl e-
ar ezolvatpe t oate şi a put ut săse ud că
după Geor geî n bi bli
otecă.Î nchizând uşa cu hot ăr
âreî n ur ma ei ,
aşteptă caelsă- şir idicepr ivirea
, dar l e nicinu secl inti din sp atel
e
ziaruluiThe i me
Ts,aş a că se n îdrep t
ă ea sp r
e mas a pen tru bău t
uri,
afl at
ăl ângă f ereastr
ă,î şiturnă ni şte w hi sky şiap oi se nd îr
eptă sp re
fotoli
u, aşezâ ndu-seî n f aţal ui, de cea lalt
ă par t
e a co vor aşu
lui di n
faţa căm i
nului. Ştia că, nu pes te mul t
ă vr em e,elav easă se î nti
ndă
sădesch i
dă t elev
izoru l
, casăascu lt
e ştirile.
— Geor ge,r osti ea.
26
 — Mmm…?
— Geor ge,as cultă-
mă ocl i
pă!
Termi nă de ci ti
t o pr opozi ţi
e,ap oi l ăsă nem ulţumi t ziarulî n j os,
arătându- se pr i
vi ri
lor –un bărb at edvr eoci ncize cişici ncide an i,
dar car e părea mult maibăt rân, cupăru lr ar şi subţiat, ocheari
l f ără
ram e şi îmbrăcat cu un cos tum de cu l
oar e nîchisă şi cr avată sobr ă,
aşa cum î i stă bi ne unui gen tlem an î n vâr stă.Geor geer a avoc at
consult ant i ş pr obabilî şi înch ipuia căaceas tă i mag ine î ndelung
cău tat
ă – de p ac ră ars- fi î
mbr ăcat pentru aj uca nur ol într
-o pi esă–
put ea i nspi r
a î ncr edeer cl ienţil
or pot enţi
ali, d ar Nan cy băn uia
uneo ri că, dacăsoţ ul eişi -arfi î nviorat up ţ
in ţ i
nuta,punân du- şi
frumuşelun cos tum de wee t d şi ochel ari cu r am ă d e bag a,poat e ă c
şi af acer i
le arfi cr escu t u n pi c.Căci eas ac
tă par te a ţ inut ului
deven ise r epede un l oc o fart
e cău tat, după des chidereaau tostrăzii
car e ven eade l a Lon dra.Aveau acum vec i
ni noi ,f oarte bo gaţi,
ferm el
e şi î schimbaser ă p r
opr i
etarii co ntra u nor su me u luit
oare; cele
mai măr a ât e căs uţe er au ac um î nşfăcaet f ăr
ă mul tă vor bă şi
transformat e, l a un pr eţ enor m, n î l ocuri de pet recere a
wee ken dului. Agen ţ
iiimobi l
iari şiso cetiăţi
le de co nstruciţ
iî nflor ea u
şi pr osper au; mag azi
ne de î naltă cl asă se des chideauî n or ăşeelî n
car e ni cinu ţ i- aifi i mag inat aşa ceva, şi er a de neî nţelespen t
ru
Nanc y cum de fi rma C ham berl
ain, Pl antwell & Ri chards nu ur cas e
şi eape a cset drum net edalpr osperităţ
ii
, ca ăsad une m ăcar o par t
e
din r oad eel care,er a si gură,aş teptau doarsă fie î mpăr ţi
te.Dar
Geo rge er a dem odat, men ţ
inân d un st i
lt rad i
ţi
onalşi î nfri
coşân du-
se l a gân dul or icăr
eisc himbări . Er a şiun bărb at pr ecaut şi-i pl ăcea
să e s as cundă d upă d ege t
.
— Ce d oreşt
i să-mi sp ui? oî ntrebă,î n sf ârş
it.
— Mâi ne p l
ect a L ondr a,să au i mas a u c Ol i
via.Tr ebuie ă s vo r bi
m
de spre mama.
— Ce s- a m aiî ntâm plat?
— Vai , Geor ge,şt iil a ce mă r efer
. Ţi-am spus căam vo rbit cu
27
doctorul mam ei,i ar el zice că n- ar r ebu
t i ni cidecum să mais tea
singură.
— Şi ce aveţ i de g ând să aceţ
f i ?
— Păi … va r tebui să-i găs i
m o men aer
jă.Sa uoî nsoţ i
toare.
— N- o să- i pl acă aaş ceva,subl inie G eor
ge.
— Şichi ar dacă am gă si pe c ineva… oar e mama ar ave a dest ui
banisăpl ătească?O f emeieser i
oasăcos tăcam pat ruzeci-ci
nci zeci
de i lr
e p e ă sptăm ân ă.Ştiu că aobţ inut o sumă eno r
mă p e acas d i
n
Oak leySt r
eet şi că - a
n ch etl
uit ni ci
un băn uţ l a Podmor e’s That ch,
decâ t ca să facă sera ia ridai
co lă, dar acel a eca pit
al bancar , nu? O are
îşipoateper mi techel t
uialaasta?
George se suci î n f otoli
u, î ntinzând mânadupă pahar ul de
whi sky.
— N- am i dee,spuse.
— E aşa de ascuns ă, of t ă Nanc y, aşa de r evo lt
ător de
indep endentă!Nu- ţil asăi ci
n
o şan să s- o ajuţi. Măcar acădar fi avut
încredereînnoi ,să-ţifidatoî mput ernicire,ceva,mi -
arfiuşur atşi
mi e viaţa.La ur ma ur mel or
, eusunt pr imul eicopi l şi nu se poat e
spune că l iv
Oia sauNoelse g ândeş te,vr eodată,să mi şt
e măc arun
deget pen t
ru ea.
Geo r
ge m aiau zsi
e o tat
e as tea.
— Darf emei a ace r vi
ne l a ea u c zi ua,doam na… cum o h ceam ă?
— Doam na Pl ackett. Nu vi ne decâtt r
ei dimi neţi pe săpt ăm ân ă
pen trucu r
ăţ enie şi are şieaca saşif amili
a eide î ngriji
t.
George p use p ahaurl pe m asă i şr ăm ase n emişcat,cu f aţa nîtoarsă
spref oc,cuvâr furil
e deg eel
tor d el a mâi ni împr eunat e,gân ditor.
După cât ev a cl ipe,r el
uă:
— Zăucă n ur euşesc ă s m ă d umi resc de e c ai intratat âtde ar te n î
panică.
„Pacr-
arfi vo rbit u nui cl ien t a cm f ăr
ă mi nte“, gân di Nan cy,
simţ i
ndu-sei gn
jită.
— Nu am i ntratî n pani că.
28
 — Numaide b anie v obra? nt îrebă, fărăaţ ine e sam ă de o biec
ţia
ei. Saude posi bili
tatea de a nu gă si n i
cio sf ântă sufici ent d e
răbdăt oare ca săr ăi
tască ângăl mai că-ta?
— Şiuna şi al
ta,cr ed ,recunoscu Nan cy.
— Şi cuce r ezi
c t u că o să co ntribui e O l
ivia a l aranjam en t
?
— Măc arpoat e ă s discut
e u c mi ne d es pre as t
a.La u rma u rmel or,
întoat ăvi aţaein- af ăcutabsolutni micpent rumama… saupent ru
ori
car e a ltul di ntre n oi, adăugă eacuam ărăciune,am i
ntindu- şi r ăni
din al te v rem uri. Cân d mam a s-a hot ărâtsă v ândă cas a di n Oakl ey
Str
eeti ş ne-a an unţ at că se î ntoar ceî n Cor nwal l, să l ocu i
asc ă la
Porthker ris, euam f os t cea care a ch in
s-
uit, numaieuşt i
u cu m, s-o
convingăcă ar fi o nebu ni
e ă s acfă u n as em enea as p. Şipoat e ă c ot
t
s-arfi dus,dacăun i-
aifi găsi tt u cas a a sta,Podmor e’s That ch ; măcar
se afl ă a l n umait reizeci de k il
omet ri de n oi şi o put em supr aveghea.
Ia gând eşte-te cum ar fisă fie ac um î n Por t
hke rr
is, l a mam a
dracu lui, cui nima eişu bredă şif ără ca i ci
nunul di ntre n oi să i e
ştce
naiba e sn îtâm plă?
— Să u nne n îdep ătr
ăm de u sbiec t
,se u rgă G eorge, pe o tnul ac eal
care osco tea i n
d mi nţi.
Nan cy se ăcu f că nu- l aude.Whi sky-ul o î ncălzise,alimen tân du-i
vech i
ler esen ti
men te.
— I arNoel ,ce ă s m aizic,pr acti
c a ab andon a-t
o pe m am a d e âcnd
a vân dut cas a de p e O akleySt reet şi ela t rebuit să se m ut e nî alt
ă
parte.A f os t un şoc pen tru el. Aveadouăzeci şi treide an i şi nu
dăd use n iciodată ni ciun banî n cas ă;a mân catşi a bău t pe sp ezele
ei,l iber ca pasăreacer ului.Î ţi spun eu ,a f ost un şoc p entru Noel
când at reb ui
t săncea î pă să ea stpe p icioarele u l
i.
Geor ge f t
oă dinr ărunchi. După el , Noelnu er a cu nimic m aibun
decât Olivia.I ar acrso ă-
sa, Pen eolpe Keel i
ng, f useseî ntotdea una o
enigmă p ent ru el. Nu î ncet
a ă s e s m i
nuneze cum de ă răsir
se N ancy
din sân ul uneif am il
ii atât de p uţin obi şn uite.
Îşi t ermi nă bău tura,se r idi
că, puse î ncăun buş t
eanpe f oc şi se
29
duse să- şi umpl e di n nou pah aurl. Di n cel ălal
t cap ătalcam erei
rosti, acoperind clincheu tl uşo r al pahar ului:
— Să r p
esupunem că e sn îtâm plă e c-i mair ău .Să r p
esupunem că
mai că-ta nu-şi poate p emi
rt e o en maerjă.
Se î ntoar
seşise şeză a di n nou, co mod, î n f otoli
u, f aţăî n f aţ
ă cu
nevastă-sa.
— Să pr esupunemcă nu gă seşt
i pe ni menicar e să- şi asume
compl icata sarcniă de a -iţ ine co mpan i
e.Ce- o să se n ît
âm ple? i Asă-
mi pr opui să v ină ă s t sea cu noi?
Nan cy se gân di l a doam na Cr oft
way, ceaveş nicî ncruntată.La
cop ii
, plângân du-se n î gur a m are d e e rg ulil
e p reaseve re l a
e b uni ci
i
Pen. Se gând il a mam a doam nei Cr oft
way, l a cum î it ăias eră
verigheta,l a cu m st ătea nîpat , bătândî n podea cu bastonul…
— Nu cr edcă aşut ea
p us porta,spuse ea, cu di sperare n î glas .
— Ni ci eunu cr edcă aş supor ta,ad mi se G eor
ge.
— Po aet O l
ivia…
— Ol ivi
a?se r ăsti G eorge,neven indu- i ă- sşi r c
ead ă ur echilor.
Olivia să l ase pe cinev a să- şivâreasu nl în vi aţ
a eipr ivată?Cr edcă
glumeş t
i.
— Ei ,Noelnu poat e fipus î n di scuţie.
— S- arpăr ea, spuse G eorge,că n imi c n u poat e fipus n î discuţie.
Îşi r i
dicăpe f uri
ş man şet
a hai nei , uitân du-se l a ce as. Nu voi a să
piardă ş ti
ril
e… Şi u n cr ed că aş put ea să f ac vr eo suges t
ie
constructivă n î
ainte săuipl ucr uril
e a l p unctcuOl ivia.
Nan cy se si mţea of en sat
ă.E dr ep t, ea şi Ol ivia nu f uses eăr
niciodată e cel m aibune p r
ieten e… l a u rma u rmel or,nu ave auni mic
încomun… darî idisplăceaexpr esi a„săpunăl ucrurilelapunct “,
suna ca şi cum el e d ouă n- ar fi făcu t al t
ceva t oat ă vi aţ
a dec âtsă se
certe.Er a pe punct ul de a- i spune l ui Geo rge păr eear ei , dar el î
i
retezăor i
ce el an, ap rinzând t elevi
zo rul i ş p unân d as t
fel ap căt
conver saţ
iei
. Er a exa ctor a nouă şi Geo rge se aşeză, mul ţumi t să-şi
primeas că r aţ
ia zi lnică de gr eve, bo mbe,cr i
me şi dezas t
r e
30
finan ci ar
e,ag rem ent
ată cu i nformaţ ia conf or m căr ea,
i î n cur sul
după- ami ez i
i, ploaia av easă co apere, încet
-încet,î ntreaga ţară.
După ovr eme,Nan cy,depr i
mat ă maimul t dec âtput ea p sune,se
ridică di n f otoli
u. Ar fi put ut u jra că Geor ge ni ci nu obser vase
mi şcăr i
le ei . Se îndr eptă spr e masa pentru bău t
uri,î şi umpl u al ene
pah au rl cu whi sky şi i eşi di n cam eră,î nchi zân dî ncetuşa î n ur mă.
Ur căsc ările şii ntrăî n dormi t
or ul eişi , de aco l
o, în bai e.Puse od pul
î
ncetl acadă,deschi ser obinet eleşipi curăni şteul eipar fumat ,cu
aceeaş i gen er
ozitate cu car e î şi u trnasewhi sky di n st icl
ă.Ci nci
mi nut e m ait ârzui, seăsase
l radăpcel eimaico nfortabil
e o cupaţ i
i pe
care o cu noşt ea– l enee vaî ntr-o bai e fi ebrinte şi beawhi sky r ecen î
acelaşi ti
mp.
Bălăcindu- se,î nfăşuratăî n spumă şi ab ur , se l ăsă purtată de un
valop c
l
eş i
tor de au tocom pătimi re.„N imeni u- n
ţi m ulţumeş te
pen tru că- ţ
if aci dator i
a de soţ ie şi mam ă,î şi spuse ea. Îţ
iî nchini
viaţa so ţ
ul ui şico piilor, eşt i at entă cuperso nalul ca sei
, ai gr i
jă de
an i
mal e,ţii cas a,cu mper i de mân car
e,spel i ruf el
e – şi ce u mlţumi r
e
primeş tiîn sch i
mb? C e ap rec i
ere?
Nici una.“
Ochi i i se umpl ur ă de l acrimi , carei- cur geaupe obr aji şi se
am es
tec aucu al t
e p i
cături, de a pă de b ae i şi abur. Cum şi -ar ai mfi
dor it să fie a preciat
ă,i ubit ă… t ânjeadupă at inger eafizi că l i
pnă de
afecţiune acu i
va car e s- oî mbr ăţişeze şi să-i sp ună că e minunat ă,că
face o treabă x etraordinară.
Pe Nan cy, o si ngur ă per soan ă n-o dezam ăg i
se ni ciodată.Tăt icul
fusese ad orabil, desigur, at ât cât tr
ăise, dar am ma l ui, Dol l
y Keel ing,
fusese ceacar e avu sese t otdeau na î ncred eerî n Nan cy şi-il uase
apărarea.
Dol ly Keel ing nu se î nţelesee s niciodată cunor a ei , nu av usese
timp pen t
r u Ol i
via i şf uses e m ereupr ec
au t
ă cu Noel, darNan cy er a
mi cuţa eipr eferat
ă, răsfăţat ă şiador ată. Buni cuţa Keel ing îi cumpăr a
tot fel ul de o rchi
ţe cu mâneci bufante şi straturi de d antel
ă,î n vr em e
31
ce en Peo l
pe r afi f ostî ns t are să- şit rimi t
ă pr i
ma n ăscu tă al p ertece
ri,
îmbr ăcatăî n cineş t
iecevechi turămoşt eni tădel aal ţii.Buni cuţ a
Keeling î i spuneacă er ăgduţă şi o duceaa lH arrods, să- i ofere ceai
şipr ăji
turi, sau la ea
tt ru,l a sp ectaco le d e p antomi mă.
Cân d Nan cys- al ogodi t cuGeo rge,auf ost ni şte cer turit eribil
e.
Întret imp, t atăleidi spăru se di n vi aţal or,i ar am m a einu put easă
priceap ă d e e c era aşa ed mp
i or tant pen tru Nan cy să ai bă p arte d e o
cerem oni et rad i
ţi
onală,cudomni şoar e d e o noar e şi bărbaţ iî n hai ne
de d imi neaţă,pl us opet rece re co respunzăt oar e.Evi den t, Pen eolpe
era de p ăreer că ace s
ta er a un mod câtse p oat e d e d iiot de- ai rosi
bani.Decenuosl ujbăsimpl ă,numaipent ruf ami lie,ur mat ă,poat e,
de un pr ân z,l a mas a ceamar e şi l ustruită di n bu cătăria de l a
subsol ul a ce
si i n
d Oak ley St ree t
? Sauo pet rec eer î n gr ăd i
nă?
Gr ădina er a i mens ă,er a l oc di n bel şug pent ru t oat ă l umea , şi
trandafi rii erauî n floare…
Nan cypl ânsese,trân t
ise şi ul
e şi spuses e că nimen i n- oî nţelegea
şin- o î nţelesese iciodn
ată. Î n cel e di n urmă,căz use nt î
r-
o s tare de
disper are car e ar ficon ti
nuat alnes f
âr şit, dacă drag a de buni cuţ
ă
Keeling n- ar fi i ntervenit. A scăp a- t
o pe Pen elop e de or i
ce
responsab i
lit
ate,i ar ea af ost cât se poat e de bucu roasă săscap e,şi
bunicuţ aKeel ingaar anjattotul .Ni ciomi r easăn- arfiput utvi sal a
mai u mlt. O nunt ă l a Hol y Tr ini ty, u c r oc hie al bă şi r tenă,
domni şoare de on oar e î mbr ăcaetî n r oz şi , ap o,io r ecep ţ
ie l a
număr ul 23de pe K nigh t
sbr idge, cu un mae s
tru de cer emon iiî n
haină r oşie şi maimul te ar anjam en t
e flor ae l gr ele,en omre.I ar
dragu l de t ata,îndem natde mai că- sa,ap ău rse ac ool ca un ze u,
îmbr ăcatî nhai nedegal ă,casăfieal ăturideNancyşis- oducăl a
altar – şi nicimăca r mag
i i neal ui Pen eolpe,f ără păl ărie şidr apatăî n
mai estuoaser at
st
uri de b rocart şicat ifeadi n al te v rem ur i, nu put use
umbr i per f
ecţiunea celaeizi le.Of ,bi at a b uni cu ţ
ă K eeling… Aşa cu m
era ac um, o f emeie mas ivăşi mat ur ă,de pat ruzec i şi t reide an i
,
Nan cy,î nti
nsă î n baie,pl ân se d upă buni cuţa Keel i
ng. Ce n- ar fi dat
32
săfie acu m ai ci
,l ân gă ea , s-ol ini
şteasă,
c s-oî nţel
ea gă,s-o admire.
Ah,dr agame a,eşticuade văratminunată,fac
iatâte
ape ntr
uf amil
iat aşi
pentrumamat a,şitoţicr
edcăas talis
ecuvine.
Maiau zae şi -
acum voc ea ac eea ad oară,
t dar t as
a numaiî n
imag inaţi
a ei , căci Dol l
y Keel i
ng mur ise.Cu un anî naint
e,la vârs
ta
de o pt ze
cişi şap te d e an i
, dist
insa i m
cuţă doam nă,cuobr aj
i
if ar
daţ
i
şiunghi il
e vopsi t
e şit ai
oarele eimov,t ricot
ate,t recuse nîl umeade
dincolo de som n. Ace s tt r
ist eveniment se p ertecuse nî mi cuţ
ul hot
el
privatdi n Ken sington, aco l
o unde al esees,al ăt
ur i de al ţ
i oam en
i
incredibil de băt r
âni, să -şipetreacăul ti
mii ani ai vi eţ
ii şiunde a f ost
făcut i ş serv i
ciul f uner ar
, după t oate r egul
ile.Pr evăzători
, ceii nd
con ducerea hot elului f ăcuseră di n t imp t oate ar an jament
el
e
necesare.

În di mi neaţa următoare,t otul a f ost aşa cum se t em use Nan cy.

Bău tura i îl ăsase odur ere zd ravănă d e cap , era m aifrig ca r i
o
când şi
întunericbeznăcând,pel aşaseşij umăt atedimi neaţa,s-adatcu
greuj os d in pat . S-
aî mbrăca,tdi sper ată să des copere că n- o mai
încăpeaceamaibunăf ust
ă,fiind nevoi tăs- opr indăcu unacde
siguranţă.Şi -a pus un pul overde l ână,per f
ect as ort
at uc f usta,
ev i
tând să pr iveasc
ă atent col ăcei
i de gr ăsime car e se r ăsf
rângeau
pes t
e arm ura suti
enului imen s. Şi-
a pus ci orapi de n al
ion, dar , cu
m
de ob iceipur ta ciorapi de l ân ă gr oşi
, ac um se si mţeaci udat ed
nep otr
ivi tî mbrăcată,aşa căs- a hot ăr ât ă-sşi pună ci zm eleî nalt
e şi
de-ab i
a a up t
ut săeln îch
ee i er
fmoaru l
.
La par ter
,l ucruri
le nu s tăteaucuni mi c m aibi ne.Unul di n câini
vărsaseepo j
s,soba ab ia dacă aer căl
duţă şi în căm ar
ă m aier audoar
trei ou ă.Lăs ă câi ni afară, t er
şse mur dăr ia şi u mpl u sob a cu
combust ibil
ul special
,f abul
os de c s
ump,r ugân du-se a c nu cumvasă
se s ti
ngă cut ot
ul întret i
mp, of erindu- i ast f
eldoam neiCr of
twayun
mot ivf oarte bun să sel ân
pgă.St rigă după cop i
i, spunân du-le săe s
grăb esaăc , puseap aî n ibric,l a fiert , fierse cel et reiouă,f ăcuni şt
e
33
pâine pr ăji
tă,puse masa. Ruper t şi Mel an ie ap ărură şi ei ,îmbr ăcaţi
maimul t saumaipuţ in cor ect, darcer tân du- se,pen tru că R uperto
învinuiapeMel aniecă- ipi erdusecar teadegeogr afie,i arMel anie
spuneacă ni ci nu pusese mâna pe ea şi că e un nenor ocit de
mi ncinos i ş– „m am i
, mi -art rebui douăzeci şi ci nci de p eny pen tru
cad oul de ăm r as -bun aldoam neiLee per.“
Nancy un au zsie niciod at ă d e d oam na L ee per .
Geor ge nu f ăcea ni mi c ca s- o aj ute.Î şi f ăcu se ap air
ţia l a un
momen t dat ,î n pl i
nă di scuţ ie,mân case o ul fier t, bău se oceaş că de
cafeaşi pl ecas e.A au zt iRover ul îndep ăt r
ân du- se p e al ee, înt i
mp ce
eat rânt eaî n di spearref ar f
ur i
ile,unel e pest e al tel
e,pe su por t
ul de
uscat,l ăsându-le d oam neiCr oftway, să se o cupe d e el e cân d o avea
chef.
— Ei ,dacăun era a li t
ne a ctr
ea e dg eog rafi e…
Afară,l a uşă,câi niil ăt rau. Le dăd u drumul î nău ntru, şi ast aî i
am inti de mân careal or, aş a că l e umpl u f ar furii
le cu bi scuiţi şi
desch ise o cutie de Bonzo ,t ăindu-se aldeg e, tdi n cau zaag i t
aţiei,în
mar ginea ăi t
oasă a acu caplui.
— Aol eu,ceneî ndem ân ai t
că t eş
i!îi spuse R uper t.
Nan cyse î ntoarse cuspat el
el a elşi -şi puse eg deu tl sub j etul de
ap ă e rce, pân ă cencet îă să ai msân gereze.
— Dac ă n u-mi daiban ii ăia,doam na R aw l i
ngs o să e sn îfurie…
Porni î nf ugă î n sus p e sc ări, să sear dfeze. Nu maier a i t
mp să- şi
înroşeascăuşorobr ajiisausă- şicont urezespr âncenel e,i arrezul tatul
era dep atr
e de a fi sat isfăcător, darn- avea ce f ace. N- avea ti
mp.
Sco ase di n dul aphai na de bl ană – ce a car e se pot riveacuce l
elal
te
haine.Î şigăsi măn uşile,poşet a di n pi el
e de şo pârlă.Aco l
or ăsturnă
con ţi
nut ul poşet eide fiecar e zişi , bineî nţel es, nu maivo i
a să se
închidă.Numaiaveani cioimpor tanţă.N-aveacef ace.N- aveat imp.
Se rep ezi spr e part er i nd nou, st rigând după co pii. Pr i
n ci ne şt i
e
ce i m
racol, ap ăurrăi med iat ,î nghesuindu- şi l ucr ur ileî n ghi ozd an e,
Mel an i
eî ndes ându- şi pe cappăl ări
uţa car e nu i se pot r
ivea deloc.
34
Ieşiţi afară, î nco njurară gar ajul şiur cară tr opăind î n maşi nă – sl avă
Domnul ui că maş i
na por ni la p rima chei e –după car e e s aşternur ă
la dr um.
Îil ăsăpe fieca realşco al
ă, î nf aţa por ţi
i, abi a găsindu- şitimp să- şi
ia ă rm as
-bun, î nai nte d e aporni di n nou î nt rombă,gr ăbindu-se ă s
ajungă l a Chel tenham . Er a nou ă şi ze ce cân d î şi l ăs
ă maş ina î n
par carea găr ii şi , după î ncă două mi nute,î şi cumpăr aes biletul
ieft
i n, dus- î
ntors,pen t
ruacee aşizi . La s tandul de cărţ i, sări peste
rând, cu un zâm betpe car el - speraf er
mec ăotr i şî şi cumpăr ă un
Dai ly Te legraph şi – ce ext r
avaganţ ă nebu neas că!– un număr la
revi st
eiHar pe r
sandQue en.După e c p l
ăti,văz u că e r
a u n numărmai
vech i– d e apft , celde acu m ol ună.Darn- avea t
imp să exp l
ice işsă-
şi i a ban iiî nap oi.Î n pl us, nu pr eacon ta căer a vec hi
; cupozel e
aceleal uci oaseşist r
ălucitoare,av eat oate şan sele săsedel ect
eze.Î n
timp ce- şi spuneat oat e astea, ieşi pe per on ch i
arî n cl i
pa î n car e
tren ul de Londr aî şif ăcea apariţi
a.Desch ise o por ti
eră,l a nimer eală,
ur căşiî şigăsi un l oc.De- abiar espi
ra şi i nima î i băt eacuput ere.
Înch ise ch oii. „Cam aşat r ebuie săt e simţ i,î şizi se nîsi neaei , cân d
tocm aiaisc ăp atdi ntr-un i ncen diu.“
După o vr eme, după cât eva r espiraţii adânc i şi vor be
încur ajat
oar eadr esate sieşi,îşir ecăpătăf orţel
e.Î nt ren era,di n
feri
ci re,f oarte cal d. Desch i
seoch ii şi-şidesch eie hai na de bl ană.
Aşezâ ndu-se a mi co nfor t
abil, pr i
vi pe f ereastră,l a peisajul îngheţ at
de i arnă care- it r
ecea prin f aţa och i
lor,l ăsându- se nîvoi ar itmul ui
roţilor d et ren , atât de l inişt
itor p en t
runerv ii ei.Î i plăcea sămea rgă
cut renul. Nu su na t el ef
onul, put eai staj os,nu t rebuia să et g ândeşti
la n i
mi c.
Dur ereade cap di spăruse.Î şi scoas e pudr ier a din poşet ă şi -
şi
studi ef aţ
aî n ogl inda mi cu ţă,se pudr ă pe nas, se ruj ă,strâm bân d
din gur ă.Rev i
sta ceanouă zăcea î
n poal ă,pl ină de surpr i
ze, ca o
cutie de bombo ane de ci ocolată cu mi ezu l moal e,î nchise încă î n
ţiplaî ntuneca tă.Î ncepu s- o r ăsfoiască şigăsi nişt
er ecl
ame pen t
ru
35
haine de bl an ă,pen t ru cas e î n sudul Sp aniei, pen tr
u r eşedinţe
tem por aren î munţ i,î n nor dul Sco ţiei
; pen tru bi juterii şico sm et
ice,
men ite nu numaisă t ef ac ă să ar ăiţ maibi ne,dar hi car ăsr epaer
defectel e pi elii; pen tru nav e de cr oaz ieră,por nit
e spr e mel eaguri
însorite;pent ru…
Cev aî i at raset ena
ţia şise po r i br usc.Pe oî ntr eagă pag ină,fir ma
Boot hby,i nterm ediari pen trut ranzacţ iiî n art ă, anunţ aol i
citaţie de
artă vi ct
orian ă ce rma u să ai bă l oc n î Gal erii
le sal e di n Bond St r eet
,
mi ercu ri
, 21mar tie.Pen tru i lustrare,er a r ep rodusă o pi ctur ă de
Lawr ence St ern, 186 5 – 19 46. Pictur a se n Fume
e
me ac
i ărândapă
(1904) şir ezen
pt a un gr up de t i
nere f em ei,î n di feri
te pozi ţ
ii,
pur t
ândam for e de ar amă pe umăr au s l a şol d. Pr ivi
ndu- le cu
atenţie,Nan cy aj unse,î n cel e di n urmă,l a concl uzia că er au,
probab il
, sclav e,pen tru că mb ul auî n pi cioaree l goale i şnu zâ mbeau
deloc s (ăr
ăcu ţele,nu er a de mi rare,am for
ele păr eauaşa de gr el
e!),
ca să nu maivo rbim că er auj al nic mbîr ăc ae,
t cu un f elde vă luri
,
vineţii cast r ugur ii şirugi ni
i, cel ăsau să se î ntrevadă – cu t otul
dep lasat – câ te u n sân rot
und, cusf ârc
ul r ozaliu.
Nici Geo rge şi nici Nan cy nu er aui nter
es aiţde a rtă,aşa cum nu
le p ăs a ni ci de muzi că saude t eat ru. Vecheacas ă par ohială avea şi
ea,desi gur, un număr e d
stul de mar e de pi cturi, cu scene de
vânăt oare,aş a cum se cuven eapen tru or i
ce l ocuinţă t radiţională
respect abil
ă, ni şte ul eiuri cucer bi m orţi r oi g oari r cedi
ncioşicu
fazan ul î n bot ,t oate moş tenite de Geo rge de l a t atălsău . Odat ă,
afl aiţpr i
n Londr a şi av ând o or ă-două l a di spozi ţie,t recuseră,aşa
cum se cu vi ne,pr i
nt r
-o ex poziţie cu l
ucrări de C onst ab l
e,pr ez entat
ă
la Gal eri
il
e T ae,t dar i ns
gur a am i
nt ire pe car e N an cy o maiavea de
pe u rma a celeivi zite er a ogr ăm ad ă d e co paci ver zi
, puf oşi şi f aptul
că o dur user ă p icioarele.
Darch iar şi Cons table er a pr efer abil acesteipi cturi. O pr ivi di n
nou ,î nchipui ndu- şi cu gr eu cum ar fiput ut ci nevasă vr easă- şi
atârne p e p eetre oas em enea r oar e,başc a să ai mpl ătească b ani gr ei
36
pen tru ea . Dacă eii s- ar fi pus n î braţe a şa cev a,pr ecis căab l
toul ar
fi aj uns a suî ntr-
un co lţ uitatde d ebara, sau di r
ect pe o fc.
Dar r i
pvir
ile u li Nan cy nu f useseăr ni cidecum at r
Fas
e ei
me ld
ee
cărând apă pentru vr eun mot iv de o r
din es teti
c.Mot ivul pen t
ru car e
priveai mag i
neacuat âtai nteres a er faptul căl ucrar eaer a sem nată
de Law ren ce t er
Sn. Căci acestaf useseat ăl
tl ui Pen eo lpe Keel i
ng şi ,
deci, buni cull ui Nan cy.
Ciudăţ enia er a că nu- i cunoşt ea pa roap e d eloc o per a.Pân ă să se
nasc ă ea, f
aima l ui – car e a t
insese u n punctcu lmi nan tl aî ncep utul
secolului – păl i
se, uitată apoi ,t oatel ucr ări
lel ui f useseră vândute de
mul tă vr em e,r i
sipite şi ui tate şi el e.Î n cas a mam eieidi n Oak l
ey
Street existaseră doar t reipi ct
ur i de L aw r
en ce t ern
S ,i ar două di ntre
acestea au erun f elde p an ouri, net er
mi nate,r eprezen t
ân d un cu plu
de n i
mf e l aeg ori
ce, risipind flor i de cr in pest e d elaur i cui arbă ved re,
icişico loî nvi orată de câ te omar garetă.
Ceade at rei
a pi ctură at ârn a p e p eretel
e h olului de a l parter
, ch iar
sub scar ă,si ngur ul l oc di n cas ă unde exi sta des tul spaţ i
u pen t
ru
dimen su inile eico nsider abil
e.O pi ct
urăî n ul ei ,r ezul tat al ul t
imilor
an i de cr eaţi
e ail ui St ern, car e seCăunutmea
ăt
orii de scoi Ma
ci.r ea
înspumat ăocupao mar epar t
eapi cturi
i;maier apl ajaşicer ul
acop erit d e nor i am eni nţ
ători. CândPen elop e se mut ase de pe
Oak leySt reet l
a Podmor e’
s T hatch, aces tet reipr eţioase poses
iuni
plecaser ă odat ă cuea, pan our i
le sf ârş
i
nd pe pl atforma de l a etaj,i ar
Cău tăt
orii e d sc oi
cidomi nând camer a de zi cu t ava nu l ei scund ,
lam brisat. Acu m, Nan cyab ia d acăe lm aiobser va,î nt r-atâtî i er
aude
fam il
iare, i
nteg rate n î casaam meieiî n eg aăl măsu ră ca şi canap eel
le
şif otol i
ileî nf undat e,aran jamen tel
e flor ale dem odat e,î nghesu i
teî n
ceşcu ţ
e d e p or ţ
elanal b cual bastru,saudel icioasa omă ar de cu ptor.
Î
n r ealitat
e,Nan cy ni ci măc ar un se maigân di se l a Law rence
Stern de mul tă v rem e,darac um, aş ezatăî ntr-un compar ti
men t de
tren,î nfăşuratăî n bl ănur i şici zme î nal te,sel ăsăpr adă ami ntiril
or
care o pur tau î n t rec ut. Nu s- ar fizi s că ave a pr eamul t
e să- şi
37
am i
ntea scă. Se născu se alsf ârşit
ul l ui 19 4,0î n co mitat
ul Cornwal l,
în căsuţ a unde f uncţ i
ona mi cuţulspi t
aldi n Por t
hker ri
s şiîşi
petrecuse an ii de r ăzb oi într-o căs uţă car e se numeaCar n Cot tag
e,
sub aco perişu
l şipr otecţial ui Law ren ce t ern
S . Dar am i
ntiri
le ie din
copilări
e,l egaet de băt rânul acel a,er au î nvăluite î n ceaţă – mai
degrab ă conş tii
nţ a uneipr ezenţe dec ât er psoana î n sine.Oar e o
luaser eo
vdată pe gen unchi saul a o pl imbar e,sauî i cit
ise cuvo ce
tar
e? acă D a, dnu- şi maiad ucea i am
nte.Păr ea că ăt
rân
bul nu l ăs
ase
nici
o urmă car e să se fi î nt i
păr itî n mi nteaeide cop i
l, pânăî n acea
ult
imă zi cân d, scăp aţiî n sfârşit de r ăzboi , eaşimai că-
sapăr ăsi
seră
Porthker ri
s p e vec i şi l uaseră un t renî nap oi spre Londr a.Di n cine
şti
e cemot i
v,aces t even imen t i î mar case con şt
iinţa şi r ămăsese
mer euî n am intirea ui lNan cy, cl
arşi l ăm urit.
El ven isealgară să le co nducă. Foart e băt rân,f oart
eî nalt
,t ot mai
şubred , spr ij
inindu- se î ntr
-un bas ton cu măc i
ulie de ar gi
nt,
răm ăsees p e p eorn, lân gă g eam ul des chis, şi o săr utase pe P eneol
pe,
luându-şi r ămas- bun. Păru l alb, lung î i căd ea es pte g uler
ul man t
alei
scoţ
ien e d e weed
t ,i ar âi mnile n odur oase, def or
mat e,î i er
auasc unse
înmănuşidel ânăt ăiate,pr incarei eşeaudeget elef ărărost,albeşi
făr
ă vi aţă, cani şt
e oase.
Exact î
n ul ti
mul momen t, chiarcân dt renul se p usese nî mi şcar
e,
Peneolpe or idicase pe N ancyî n br aţe,i ar ăt brânul înti
nsese m âna,
ati
ngân du- i obrazu l dol ofan de copi l
. Nan cy î şi am i
ntear ăce
ala
mâiniil ui ca d e mar mur ă p e p iel
ea . eiNu f usese i t
mp pent ru mai
mul t
. Tr enul pr insese vi t
eză, platforma per onului se pi erduse î n
urmă,i ar el răm ăs ees ac olo,di n ce î n ce maimi c, fluturându-şi
pălări
ai men să, cubor ur ilargi ,î ntr
-un sal ut final . Aceea era prima şi
ult
ima am inti
re pe car e Nan cy o păs tra des pre el , căc
i mur i
se î n
anul următ or.
„Pov este vec he“, ş îi p suse. - Navear ost să se l ase pr ad ă
melan coliei
. Dar a er de necr ezut cu m ci neva , oricine,să vr easă- i
cumper e pân zeleî n zi lele noasFtr
ee.
mei căr ând apă.Scutură capul,
38
nel
ămuri
tă, ap
oi aban
donă aceas
tă eni
gmă şi even
r i
,fer
i
cit
ă, al
co
nfort
ul i
rea
l al rel
at
ări
l
or d
in vi
aţa ce
lebri
t
ăţi
lor
.

39
 2

OLI
VIA

Fot
ograf
ul celnou se numeaLyl e Med win. Eraf oar
tet ână,
rcu
păr
ul cast
aniu şi moale,ar ăân
td de par că -ar
l fi t
uns uc un castron
pe cap, şio figur ă deli
cată,cuoch i
i blânz.iAveaun ae r parc
ăi real
,
semănând cuun novi cedăr uit spir
itul
ui, şi Oli
vieiîi era greu să
cr
eadă că eurşse
i ăsdev ină atâtde celebru, în cur
sa dură a profesi
ei
pe care şi
-
o alesese
,f ăr
ă să -
şifrângă gâtul.
St
ăteauîn picioare,lângă masa de alf ereast
ra bir
oului ei
, unde le
aşeza
se o sel ecţi
e di n lucrări
l
e sale an ter
ioare,pentru caeasăl e
poată judeca.Vr eodouă duzi ni de fotografiif or
matmar e,col or
,
st
răl
ucitoare,aşteptând, pline de spearnţă, apr
obarea ei. Olivia le
st
udiase î n am ănunt şi dec i
se că-i plăceau.În pr imul rân d, erau
real
is
te.Fot ografii
le de modă,afi rmase eaî nt
otdeauna,t rebuie să
prezi
nte r ochi
il
e, or fmele lor, drapauj
l u nei us f
te, extt
ura unei
j
achete,iarfot
ografiileacest
eateloveaudel abunî nceput,cuun
i
mpact si
gur asupra och i
ului ori
cui
.Î n acelaşi t
imp î nsă,pul saude
vi
aţă, mi şca
re,chiar d el
ica
teţ
e.
Ri
dică nua dint
re el
e.Un băr batnumaimuşch i
, vajni
c pract
ican
t
de usr
fing,cu un costum de bai e or
bi
tor de al
b, pe o f
ndul uneimăr
i
de culoar
eacobaltul
ui. Piel
e bronzat
ă,sudoar
e,ba ch i
armi rosul
aeru
l
ui săr
at şisa t
isf
acţ
ia fizică
.
— Pe asta unde ai f
ăcut-
o?
— În Malibu.Era or ecl
am ă pen
tr
u echipam
en t spor
tiv.
— Şias t
a?

40
 Oliviar idicase altăf otografie,o f at
ăî n şi fon de cu loarea flăcă
r i
i
vii,î nl umi na n î
serăr i
i, cuf aţa nîtoarsă r sp
e so arele p aroape s afinţi
t.
— As ta er a l a Poi nt Reays … pent ru ar t
icolul d e f ond di n
Ame ricanVogue .
Olivial ăsă op zele p e m asă şi sent îoar se r sp
e l e, sp ri
ji
nindu-se ed
mar gineames e. iÎn f elul ăs t
a cob or al aî nălţimeal ui şi se put eau
privi dr ep tî n och i.
— Ce exp erienţă p r
of esi
onală ai?
Bărbatul r idică i n
d umer i
.
— Col egiul t ehni c de spec ial
it
ate. P e urmă, aml ucrat ca
indep enden t
, după car e am i ntr
atî n ec hi pa l ui To bySt r
yberşi am
lucrat cuelvr eodoi ani , caasi st
en t.
— Chi arTo bymi -a vo rbit despre i t
ne.
— Şiapoi , dup ă ce am pl ecat de l a To b,y m- am dus l a Los
Angel es. Aco l
o am l ocu itî n ul t
imiit reian i
.
— Şi t e-ai descu rcat foart
e b ine.
— Bi nişor,cr ed ,zâm bi elcu modes tie.
Era mbîr ăcat ca nuad evăartam erican. Pan t
ofi al bi de p sort,jeanşi
presp ălaţ
i, căm aşă albă,j achet
ăr oasă de j eans. Di n r espect pent
ru
vrem eaas pr ă de l a Lon dra,î şi ar uncas e un f ular e d caşmir, de
culoareaco ralului,î nj uru l gâtul
ui zvel t şibr onzat. Deşi cam şi f
onat ,
omul ar ăa t g rozav de cu r
at, ca şi cum şi -
ar fi scosai n
hele dir
ect di
n
maşi na de sp ălat şil e-ar fi uscat l
a so are,f ăr ă să elmai ca lce. Olivi
a
îlgăseaext rem deat răgător .
— Car l
a e-ta p us î nt em ă?
Carla er a edract orul -
şefalOl i
vieiî n pr oblem e d e m odă.
— … E vor ba e dn umăr ul di ni uli
e, o ul timă p reze ntare a o md ei
de vacan ţă,î nainte de- a ne î nfof
olii arî n s t
ofe gr oase, bune de
umbl atpr in nor oaie.
— Si gu r … mi -a p sus unde urmea ză ăsac fem f otogr afiil
e.
— Aivr eo p ropuner e?
— Am vor bit cu ea d espreI biza…am cunos cuţiac oo…
l
41
 — I biza .
El se r ă
gbi să- i fie p e p lac.
— Dardac ă pr efer
aţi al tl oc, eunu am ni mi c mpî otr
ivă. Maroc,
poate.
— Nu. Ol ivia sendep îăt ră d e m asăi s şe n î
toarse a l sc
aunul eidin
spat el
e bi r
ou lui. De mul t n- am maif olositI biza…dar - aş
n vr ea
imag ini cu pl aja.Un f undalrur alar ficevanou, cu cap re şi oi şi
ţărani zd raveni, munci nd pe câm p. I -aiput eai spiti pe localni
cisă
vină,arad ăuga un pl us de au t
en ti
cit
ate.Au ni şte figur i of
arte
expr esi
ve şi ad oră să se otografi
f ee z…
— Gr ozav…
— At unci ,vo rbeşte uc Car la despr e asta…
El ezi tă:
— Aşad a,rsunt an gajat?
— Bi neî nţeles ăc eşt i an gaj at
.Numaisă aci f t reabă b ună…
— Si gu r
.Mul ţ
umesc…
Începu să- şi st rângă f ot
ogr afii
le,aşezân du- le î n tean c.Se au zi
bâzâituli ntercomul uidepebi roulOl iviei,iareaapăsăpebut on,
făcând l eg ăutra cusec retara.
— Da ?
— O convo r
bir e din ext erior,domni şoară K eeli
ng.
Îşipr ivi cea su l. Era douăsp rezece şiun sf ert.
— Ci ne e? Toc maipl ecam l a m as ă.
— Un do mn Henr y S po t
swood.
Henry Sp otswoo d.Ci ne nai ba a eri şHenr y Sp ot
swoo d ăst
a?Apoi
îşiami ntidenumel eşidebăr batulpecar eîlîntâlnisecudouăser i
maiî nai nte,l a un coct ei
l or ganizat de R idgew ays. Aveapăr ul sur iş
eral af elde n î
al t ca şi ea. Dar ea i spîusese H an k.
— Bi ne,J ane,f ă-
mi t e orgl eg
ău tra.
Pe ândc î nt i
ndea mâna după e rceptor, Lyl e Medwi n, cu albumul
de o f
togr afii su b br aţ,t ravesră nea uzit cam era şi desc hi
se şa.
u
— La e rved ere,şopt ii eşi
nd pe u şă.
42
 Oli
vi ar idicăbr aţul î ntr-un sem n de sa lut, dar elpl ecase.
— Domni şoara Keel i
ng ?
— Da .
— Ol ivia, s unt eu, Hank Spot swood– ne -
am î ntâl
nit la
Ridge ways .
— Si gu r.
— Am vr eo ou dă or e i l
bere.Ce- aizice ă s n e ve dem l a prânz?
— Cum,azi ?
— Păi ,da,chi arac um.
— Ah, î mi par e ă ru, darnu pot . Vi ne o sra mea e da lţ ar
ă şi iau
prân zul cu ea. Şi-aşaam î ntârzat
i, arfi t reb uit ă s fi pl ecat ân
pă
acum.
— A, ce ăca pt ! Ei , dar ce cizi
de cină,di seară?
Odat ă ce- şiami ntise ocea
v l ui
, urm au şidet ali
ile.Och i albaşt
ri.O
figur ă pl ăcu tă,cu t răsătur i puternice, per f
ect am ericană.Cost um
bleumar in,cămaşămar caBr ooksBr others,cumar ginilegul erului
prinsenînast uri.
— Mi -arf ace p lăcee.
r
— Gr ozav .Ce- aidor i să m ănânci?
Pentruof racţi
une d e secu ndă,Ol i
via seân gdi, ap oi se oh tărî
:
— Ce- aizi ce acă,
d măcar o dat ăî n vi aţă,n- ar r eb
tui să i eimasa
într-
unhot elsaur estaurant ?
— Ce să- nsemne as ta?
— Vi no l a m i
ne acasă i-
ţi
euof
ci
ş
er
na.
— Ar fi mi nunat … Păr ea us r
prins, dardel oc i p
lsit de en tuzi
asm.
Darnu ţ i-e g reu?
— Ni cio pr oblem ă,î i spuse ea, zâmbi nd l a au zu l acet s
or vorbe
atâtde casn i
ce. Vi no pe a l opt.
Îi dăd u ad resa şi vr eodouă am ănunte des pr e aş ezareacas e,iîn
cazcă ar fidatpes te un şof er edt axi mor ocăn os, apoi şi-aul uat
răm as-bun şi a n îchis.
Han k Sp otswoo d. Aşa da.Zâm bica pent ru si ne,ap oise u i
tăla
43
ceas, şi
-l sc oase pe Han k di n mi nte,săr iî n pi cioare, apucăpăl ăria,
hai na,gean t
a şi măn uşi l
e şi i eşi în gr abă di n bi rou, casă j ua
ngă l a
timp l a n ît
âlnirea cu Nan cy.
Îşidăd userăî ntâl
nir
e a l Ket t
ners,î n Soho, unde O l
iviar eţ
inuse o
mas ă.Aces ta er al oculî n car e ven eaî ntotdeau na pen tru mes e de
afacer i şi nu ved eade ce ar t rfi
ebuit să f acă un al t aranjamen t
, deşi
ştia că Nan cy s- ar fi simţ it mul t maiî nl argul eil a Har veyNi chols
sauî n vr eunl oc p l
in de f em eiep uizate,car e-şi odi hneaupi ci
oaree l
după u cmpăr ătur i
le de d imi neaţă.
DarKet t
ners a ăm ras ân pă a l urmă,i arOl i
vi aî ntârzai şi Nan cy o
aştep ta,maigr asă ca or icând, î n pul ov eurl di n l ân ă de cul oar ea
vişineiput rede şi ot ocă ed b lană,de p aroximat i
v aceea şi cul
oarea c
şi bucl ele ei de un bl ond pal , careof ăceau să ar ate ca şi cu m i -ar fi
cres cut u n smoc de părî n vâr ful a cpului. St ăt ea ac ol
o, f em ei
e
singur ăî ntr-
o mar e de oam eni de af aceri
, cu poşet aî n poală şi un
gin t onic d ublu pe măs uţa di n faţa ei ; păr eaat âtde nep otri
vită cu
locu l c ael a, ncâtî Ol ivi a sesi mţ i v inovat ă şi , d r
ep t rezultat
, e s
strădui să ap ră m ai en tuziastă d ecât era n îr ealitate.
— Vai , Nan cy, îmi par e r ău,t eri
bil de r ău , darm- a r eţ
inut o
probl em ă.Mă aş tepţ
i de m ul
t?
Nu s- ausăr ut at
.Nu se ă su
rtauni ci
odată.
— Nu- ini mi c.
— Vădcă ai luatcevade bău t, oricum… cr ed că n u maidor eşt
i
altceva, nu? A m r eţ
inut mas a p entru or a u nu f ără u n sfert şi e p ăcat
să o i eprdem.
— Bună i zua,domni şoar ă K eeli
ng.
— A, bu nă zi ua,Ger ard. Nu, nu beau nimic, mul ţ
umesc, sunt em
oar ecum î n cr i
ză e di t
mp.
— Aţ ir eţi
nut mas ă?
— Da.La u nu f ără u n sfert.Mă em t că amcam î ntârzi
at.
— Nu- i ni mi c – op ftiţi, dacă doriţi
.
Por ni î nainteal or, dar l O
ivia o aş teptă pe Nan cy să se r i
dice,
44
greoae,i ed l a masă, ă-
şis ai poşet a şi ev rista şi ă sş-
i ar anj
eze
pulover ul pes te stratul considerabil de gr ăsi
me,şi ab ia după aceea
porni î n urma l ui.Î n rest
au rant er a cald; er a ag lomerat işpl i
n de
conver saţi
i masc ul
ine.Au f os t conduse l a masa obişnuit
ă a Ol i
viei,
într
-un col ţr etrasunde,după obi şnuita ceremoni e a ges t
uri
lor
serviabile d i
n part each enlerului
, s-auaşeza t,în cel e d i
n ur mă,pe o
banchet ădef or măr otunjit
ă;masaaf ostapoit rasămaiapr oapede
ele,aco peri
ndu- le gen unchii
, şia a păru t şimen iul masi v.
— Dor iţi un pah arcu vi n de X er es,pân ă v ă h oăr
tâiţ?
— Un Per ri
er pent ru mi ne, t e r og, Ger ar
d… i ar e pnt
ru sor a
mea…Se nt îoarse psre N ancy.Vr eini şte v i
n?
— Da,ar fi mi nu nat.
Olivia,i gnorân dl ista de v inuri, com an dă o st icl
ă de u jmătat
e d e
lit
rudi n vi nul ca sei.
— Acu,ce i ador i să m ăn ân
ci?
Nan cy nu pr eaşt ia.Men iul cupr i
ndeao l i
stăî nspăimân tăt
or d e
lungă de mân căruri,t oateî nf ran ţ
uzeşte.Ol ivi
aş ti
a căeanu poat e
sta aco l
o t oată zi ua,să des cfi
rezemen iul
, aşacă î i dăd u câteva
suges t
ii şi,î n cele di n urmă,Nan cy se dec lară mul ţ
umi tă cu un
consomm u rmatde es calop de v i
ţelcuci uperci. Olivia şîi coman dă o
oml etă cusal ată ver de şi, odat ă t oate ast ear ezo l
vate şi ch enlerul
plecat,î ntrebă:
— Cum aicăl ătoritîn di mineaţa ast a?
— A, f oarte con fortabi
l, zău că d a.Am pr i
ns r t
en ul de n ouă şi un
sfert
.A t reb uit să mă camgr ăbec s să duc co pi
iil a şcoală,dar am
reuşit.
— Ce m aif accopi i
i?
Î
ncer căsă par ă cuad evărati nteresaă,
t dar an Ncyşt ia că un er a
aşa,şi drept urmar e,sl av
ă Domnul ui, nu i ntrăîn det al
ii
.
— Sun tbi ne.
— Dar Geor ge?
— E bi ne,di n cât e tşi
u.
45
 — Darcâi nii? e sn îcăpăţân ă O livia.
— Bi ne… î ncep u Nan cy, ap oi î şi am inti. Unul di n eia văr satde
dimi neaţă.
Olivia se t srâm bă.
— Nu- mi spune. Nu î nai nte ă s e trminăm de mânc at
. Un chel ner
ap ăru cubău t
ur i
le –ap ă m inerală P erri
erpen tr
u Ol i
via şi s t
icl
a de o
j
umăt atedel i
trudevi npent ruNancy;l edestupăcuî ndemânar eşi
turnă î n pah are, ap oi aştep t
ă.Nan cyî şi am inti că ş ta
ep t
a de a l ae să
gu st
e vi nul, aş a că l uă o î ngh iţ
it
ur ă, t r
sânse bu zele ca un
profesionist i ş afi rmă că e del icios. Sticla f u pusă pe mas ă,i ar
chen lerul, cuo f aţă co mpl etl ipsit
ă de ex pr esie,se ret rase.
Oliviaî şit urn ă Perri er.
— Tunu beini ciodată v i
n? o î ntrebă an Ncy.
— Nu î nt impul dej unur ilor de af aceri
.
Nan cyî şi r i
di că pr s
âncneel e,f ormân d ap r oap e u n ar c p ef
rec
t.
— Adi că,vr eisă p sui că as ta e eea c e cac fem noi ac um?
— Păi , nu? N u de as ta a m ven it
? Să discutăm af aceirîn pr i
vinţ
a
l
uimam i
.
Formul a ast a co pilăreasc
ăoi rit
ă,cade obi cei
, pe Nan cy.Fiecar
e
din cei treicop ii o numeaual t
felpe Pen eolpe.Noeli se ad res
a cu
„Ma“. Nan cy,de â ciţ
va an i buni ,î i spunea „m am ă“, ap eat
li
v pe a cer
î
lconsi derapot rivitpent r
uvâr stal or.NumaiOl i
vi a–car eer aaşade
dur ă şi sofis ti
catăî n or i
ceal t
ă pr i
vinţă – se ncăp î ăţân a să-i spună
„m am i“.Nan cy se n î
treba câteod ată d acă O livia ş î
i dăd ea eam
s a cât
de i r
dicolă p ărea.
— Maibi ne r t
ece m l a su biect. N- am t oat ă ziua a l d ispozi
ţi
e.
Tonul eipl in de r ăceal
ă er a ul t
ima pi căt ură.Nan c, y car
e ven i
se
tocmai di n comi tatul Gl ouces tershire, spec ial pen tru ac eas
tă
î
nt âlnir
e,ea,car eş t
er sesedupăcâi nelebol navşiî şităiasedeget ulîn
cutia de co nserve , care reu şse
i să- şiducăco pii
il a şco al
ă şipr insese
trenul în ul timul momen t
, se si mţ i ofensată di n pl i
n.
N- am t oa
tă zi ua a l idsp
oi zţ
ie.
46
 De ce r eb
tui a Ol i
via să efiaşa br utală,lipsi tă de su flet, de or i
ce
sen t
imen t? C hi ar unput eausă st eaşi el e ca ni ş
te su rori ad evăare,
t
înint imi tate,săvor beascăf ăr ăcaOl i
vi asă- iflut ureprinf aţ
aochi l
or
viaţa eiag it
at ă de af acer i
, caşi cu m vi aţal ui Nan cy, cusol idele ei
prior i
tăţ i pen tru căm i
n, soţ şico pii
, nu co nta cuni mic?
Cân d er aumi ci, Nan cy er a con sider ată ceamaidr ăguţă di ntre
ele. l oBndă cu ochi al baştri, p l
ină de dul ceaţ ă şi mu (l ţumi t
ă
buni cuţ eiKeel ing)f rumosî mbr ăcată.Nancy er aceacar eat r
ăgea
privirile, da mi r
aţ ia, ăr bbaţ ii
. O livia er a cer ebral ă şi am biţ
ioasă,
obsed ată de cărţ i, ex amen e şir ealizăr i universitar e;dar şt ear
să, îşi
am int eaNan cy – aş a de şt earsă… Gr oaznic d eî nalt
ă şi sl abă, cu
piept ul pl atşi och ealri, ar ăta un dezi nt er
es pa r oap e arogan tf aţă de
sexu l opus,r et
r ăg ându- se nt î
r -
ot ăcere pl i
nă de di spreţ
, or i de cât e
ori ap ărea vr eunul d in pr ietenii u li N anc.y Al teori, dispărea î n
dorm itoru l eide a l t eaj
,î n că ut areauneică r
ţi.
Şi t otuşi , mul te d i
nt răsăturile ei aten uau acea stăi mpr esie.N- ar fi
fostfii capăr inţilor i e, dacăl ucru rile ar fist at al t
fel
. Păru l, cufiru l
foarte gr os,av eacu l
oar eaşis trălucireamahonul ui l ustru
it,i ar c ohii
întunecaţ i,moşt eni ţidel amai că-sa,străluceaucaaiuneipăsăr i
,cu
un soi de n iteligen ţ
ă sar donică.
Şi ce se ntâmî plase? tuden
St a de a l universitate,s t
ângace şif oc d e
deş t
ea pt ă,sor a cu car e ni ciun băr batnu voi a să dan seze,se
transformase în aces tf enomen– Ol i
vi al at reizeci şi opt de an i.O
fem eie cu o ca rierăorm fidabi l
ă, r ed actor -
şef alVenus.
rev i
stei
Şi azier al af elde n onconformi stă ca- ntot
dea una.Ur âţică, aifi zi s,
dar ap roap e n î
spăi mân tător de şi c.Păl ăr i
e n eagr ă d e v eulr cucal ota
înaltă,ohai năneagr ădr apat ă,bluzădemăt asedecul oar eaunt ului,
lănţişoar e şi cer cei de au r şi i nel e masi ve pe deg ee.
t Faţ a î i er a
palidă,gur a put er nicr ujat ă;ch iar şi ocheari
li eien ormi, cur am e
neg re,se r tansformaser ăî ntr-
un acces or i
u de n ivi diat. Nan cynu er a
proast ă del oc.Mer gân dî n ur ma Ol iviei , pri
nr es taurantul înţesatde
lume,si mţ ise f risonul de dor inţă albăr baţi
lor, văz useoch eadele
47
aru ncate pe f uriş şi capet el
eî nt oarse şişt i
use cănu pen tru ea , cea
drăg uţă,sent î
orceau, cipen tru Ol ivia.
Nan cynu ghi ciseni ci
odat ă secr eteleî ntunecate al e vieţi
i Ol i
vi ei.
Exac t p ână l a ac eaext raordi nar ă î ntâm plare de ac um ci nci an i,
crez usecusi ncerit
ate căso ra eiera sauvi rgi
nă, saut otal l i
psi tă de
instinctsex ual.( Mai ex i
sta, desi gur, şio al tă posi bili
tat
e, cuadev ărat
sinistră,car ei-t recuse pr in mi nt e pe cân d devo r a biografi a unei
fem eipe n ume V it
a Sack vill
e-Wes t, dar aşaa, cev
îşispuses e,ni cinu
se p oate co ncepe.)
Exem plu cl asi
c alf em eii am bi ţ
ioaseşi deş t
ep t
e,Ol ivia păr use
totalab sorbit
ă de car i
era sa,ava nsân d con stant pân ă cedeven ise
sem natar a uneir ubricico nsacrate şir ed aVenus,
ct
or a lervista aceea
inteligent concep ut ă şi de m ar e au dien ţă pen t
ruf em ei
, unde u l
cr ase
timp de şap te an i. Numel e eifigur aî n col ec
tivul de r ed acţi
e;di n
cân d î n cân d îi ap ărea şipozaî n pag i
nil
er evistei
,î n dr eptul cât e
unui art i
col, ba ch i
ar odat ă ap ăruse şi lat elevizor,r ăsp unzâ nd l a
întrebăriî ntr
-oemi siunepepr obl
emedef ami li
e.
Şi at unci, când t otul decu rgeaî nf avoarea ei
,f apt este căOl iviaa
făcu t acel pasat ât ednea şt
ep tat şidel oc caracterist
ic pen tr
u ea .A
plec atî nt r
-o vacan ţ
ăl aI biza, aî ntâlni t un băr batpe nume Cosmo
Ham i
lt
on, şi nu s- a maiî ntor s acas ă.Celpuţ in, ch iar acăd pân ăl a
ur mă a f ăcut-
o, as ta nu s- aî nt âm platdecât după ce a trăit cuelun
anî nt
reg . Pr i
ma dat ă cân d r ed actorul-şefa afl atdes pre as taaf ost
atuncicân d a pr i
mi t o sc ri
so arefici oală,t ri
mi sădi nI biza, pr in care
eaî şi pr ezent
a dem i
sia.Cân d şocan ta ves te aaj uns p ânăl a ea, prin
intermed iul mam eil or, Nan cya n î
cep ut pr i
na e ru f
zasă cr eadă.Şi -a
spus că er
a un şoc p r
eamar e;şi t oate ast eapen tru că, de f ap t
,î nt
r-
un mod necl ar, easi mţeacă, pe s a
cu ns, Ol ivi
a - i
ol uasenai î
nte.
De- abia aşt ept
ase i să-
spună l ui Geo rge,să- l vad ăl af elde ui mit
cu m f usese i eaş, dar ea rciţ
al ui o su rpr i
nsese d ea- b i
nelea.
— I nt er
esant– a st
af uses e o tt ce u sp
ses e el.
— Nu par ipr ea u srpr ins.
48
 — Ni cinusunt .
Nan cy a s- n
îcrunt at
.
— Geor ge, vo r
bim des pre O l
ivia.
— Bi neînţeles ăcdes pre eae vo rba.Văzân d ul uireade pe f aţ
a
nev ets
eil ui, ap roap e căa i zb ucn i
tî nr âs. Nancy, doar un -ţ
iî nch i
pui
că l O
i
viaat răi t ca o căl
ugăr iţă cu msecad e otată viaţa? ş A
a asc unsă
cum e ea , cu ap at r
am entul di n Lon dr
a şi f elul eievaz iv de a se
pur ta.Dacă aicr ezut aşa a, cev eşti maif rai
eră d ecât credema.
Nancya si mţ i ar sural acrimi l
or î n co lţ
ur i
le och i
lor.
— Dar … da r am cr ezut…
— Ce i acr ezu t
?
— Vai ,Geor ge, nu e at
deloc răgătoare.
— Nu,i -a p sus Geor ge. Nu,Nan cy,n- aidr eptate.
— Daram cr ezut că n u- ţ
i pl ace.
— Nu- mi pl ace,a sp us G eorgeşi a d eschis ziarul, punân d as t
fel
cap ăt co nversaţiei.
Nu er a st i
lul l ui Geo rge sănch îeei şaa d e b rusco co nversaţi
e.Ni ci
nu cr ezuse că are u n sp ir
it de o bservaţie atâtde ascu ţi
t, dar , pri
vind
înapoişiavânddest ult i
mpl adi spoziţiepent ruaî ntoarcepet oate
feţele c aeastăr ăsturnareedsi tuaţie,Nancya aj uns,pân ăl a ur mă,l a
co ncl
uzi a că, pr obab i
l, părer eal ui desp re Ol i
via er aj ustă.Odat ă ce
se obi şnuise cu i deea, nu- i u fsese gr eu să î ntoarcă l ucrur i
le î n
favo ar
eaei . Să t e p oţil ăuda cuo ase men ear udă ext raordinară i se
păr use u li Nan cyun l ucruî n eg aăl măsu r
ă sp ectaculos i şsofis ticat –
ca o pi esă de pe vr emur i
, scr isă de Noel Cow ar
d – car e pol eia
Căd ere
a n î păcata
i
,rOl ivia i şCosmo Ham il
ton auof erit un subi ect de
co nversaţie la pet r
ece r
i. „Şt i
i, Ol ivia, so ra meaceadeşt eapt ă, nici
nu- ţi n îchipui e c pov et s
e r oman t
ică.A r enunţat alt otpen tr
u
dr agoste.Acum s tăl aI biza…î ntr-o cas ă super bă.“I mag inaţia eio
lua r azna spr e al te am ănu nte mi nunat e,de pr ef
erinţă cât a mi
liberti
ne.„S- ar put eaca, la var ă,eu , Geo r
ge şico piii să er mgem l a ei
pen tru cât eva săp t
ăm âni
. To tuşi, dep inde de obl igaţi
ile noast r el a
49
Pony Cl ub,nu-i aş a?Noi , mam ele,suntem nişte scl
avel a Pony
Club.
“
Dar, deşi Oli
viaoi nvit
aseepmam alor ă s vi
nă să st eala ei
,iar
Peneol
pe acceptas
e cu bucu ri
e şi îşi pet
rec
use acolo maibi ne de o
lună, ni
cioinvit
aţi
e d e caestfelnu so sse
i r eo
vdată pe daresafami
li
ei
Cham ber
lai
n, iar enpt
ru ast
a,Nan cynu- şi i
ert
ase r asoni
ciodat
ă.

În r estau rant er a foarte cald. Nan cy si mţi

, dintr-
odată, ăcse
sufocă. Păcat că un -şipuses e obl uzăî nloc d e p ul
over
,i ar ep a ces
ta
nu şi -
l put easc oate,aşa că, î
n l oc de asta,mail uă o î nghiţi
tură de
vinr ece. Cu t oată căl dura,simţ ea cum îit remură m âi
nil
e.
Lân gă ea, Ol ivia psuse:
— Ai văzut-o pemami ?
— A, da,r ăspunse N ancy, punândpahar ul pe m as
ă.Am f ost s-
o
văd la sp it
al.
— Cum se si mţea?
— Fo at r
e bi ne,dac ă tsăm să n e gândim.
— E si gur că a os ft un at acde o cr
d?
— A, da.Au ţ i
nut-o lar eani
mar e o zisau dou ă.Peur mă au
mut at
-oî ntr-
or ezervă,după car e eaşi -af ăcut ext
ernarea şi s-a dus
acasă.
— Cr edcă d octorului nu i-a plăcut pr
ea u ml
tt reab
a asta.
— Nu, s- a en ervat. De asta m- a sunat, şi at
unci mi-a spus ă c n -
ar
tr
eb ui să ai m st ea n si
gură.
— Te- aigân di t să ai mî ntr
ebi şi un alt doctor?
Nan cy se nfurî
ie.
— Ol ivia,dare u n doctor foar
te bun.
— Medi c de ţ ară.
— Ar fi f oar t
e of ensatdac ă…
— Pr ostii
! Cr edcă - ar
ne sens ă sîncercămsă- i găsi
m oî nsoţi
toar
e
sau men aer
jă;î nainte d e sata,trebuie să nsucolt
ăm un sp eciali
st.
— Şt ii bi ne că- ar
naccep ta aşa ceva.
50
 — At unci, s-ol ăs ăm î n pace . De ceă s fie n evo it
ă să supor te cine
şt
ie ceem f
eie n eusfer i
tă,dacăr ea
v să st easi ngur ă? a Mie şi doam na
Plackett, d răguţa de ea,car e vi ne l a mam a t rei d i
mi neţi p e
săptăm ân ă şi sunt si gură că umeal di n satse v a st r
ân ge n îj ur ul ei,
să-i poar t
e d e g ri
jă.La u r ma u rmel or, acum se mp îl i
nesc i c
ncian i de
cândl ocu i
eşte acolo şi o cu noaşte o tat
ă u lmea.
— Darsă p r
esupunem că maif ace ocr iză işmoar e, doar pentru
că nu e ni men i cu eacar e s-o aj ute.Saucad e pe scăr i. Sauar e un
accident de m aşină i şomoar ă p e i c
neva.
De n eer
itatpen tru ea, Ol i
via nîcep u să â rdă.
— N- am şt iut ni ciodată că aio i mag inaţie aşae db ogată.Haisă
fim ser i
oşi, dacă e săi băa un acc i
den t, o să-l ai bă fie că e m enaer
ja
acolo, fie căun e.Si nceră său, finu cr edcă r eb
tui e săenacem f gri
ji
.
— Dart rebuie ă s n e ace
f m gr ij
i.
— De ce?
— Nu- i vor banumaide menaj er ă… maisunt şi al tel ucruri de
care t rebuie să ţ inem con t. Grăd ina,de ex em plu. Doi r ac
i de
păm ân
t, de a cer n umaiea - a
s ocupatî ntotdeau na.Săsap i ca ă s p ui
legume şi să coseş tii ar
ba.Absol ut t ot. Nu poţ i avea pr et
en ţi
a să
continue o tt aşa, e p reamareor ef
tul fizi c.
— Ni cin- o să acăf aşa ceva ,îi spuse O l
ivia,i ar an Ncyse n î
cruntă.
Am st at asea r
ăl at aclal
e pe- ndelete,l at el
efon…
— Nu mi -
aispus ni mic.
— Nu s- ar ce zi căi -ai
m datocazi a s- of ac. Păr eaî nf ormă,ves eăl
şi zd r
av ănă.Mi -
a sp us ă c,după păr eea
r ei , doctor ul e u n pr os t şi că,
dacă ar fi să ea stcuo al tăf em eie,pr obab i
l căi -ar ăi t
a gât ul . Casa e
preami căşin- ar ace f l ta
ceva decâ t să sel cecaep b ăăt
tur i
,l ucru cu
care su nt pe d eplin de a cord. Câtdes pre g rădină,ch iar i nd
ainte d e
aşazi
-sul at acde cor d, hot ărâes că e pr eamul t pen tru ea, aşa că
vorbise cu un an trep renor di n satşi ar anjaseă sv ină u n om l a u lcru,
de d ouă a sut reior i pe ă sptămână.Cr edcănce îpe d e u lnea i i
vt
oare.
Toat
e as t
eanu put eau ni cidec
um să î mbu nătăţea scă s tareade
51
spirita u l
i Nan cy. Părea că livi aOşi mam a conspirauî n sp ael
te ei.
— Nu ş t
iu dac ă eo i dee p rea bu nă.De u nde t şi
m noice e fl de
persoan ă o să- it ri
mi tă?Poat e fi or ici ne.Pr ecis că puteasă ăsească
g
vreu n băiatcumsec ad e d in sat .
— To ţ i băeţ
iii u cmsec ad e di n sat us nt an gajaţi alf ab ri
ca de
componen te elect
roni ce d i
n Pudl ey…
Nan cy arfi cont inuat ăspr ot esteze, dara f ost nîtrerupt ă de
ap air
ţi
a supei . Aceas taî if u ad usă î nt r-
o cu pă de cer am ică, dinspre
care ven eauar ome del icioase . Di ntr-odat ăî şi dădu seam a cât îi era
de o fam e i ş
, apucân dl ingur a,l uă şi oî mbucătur ă di
n cor nul cal d şi
crocant. Puţin mai t ârziu, r ostiî nţ ep ată:
— Ni ci
odată n ut e-aigân dit să d i scuţi problem a asta cu Geo rge iş
cu mi ne.
— Pe nr t
u nu mele l ui Dumnez eu, dar ecer a de di scut at? Nu
priveşte pe ni men i
,î n af ară de mam i. Zău , Nan cy, t
u şi Geor geo
trat
aţi de parcă arfi sen i
lă;ar e şai zeci şipat ru de an i,e î n pl i
nă
putere,zd ravănă ca un t aur şi i ndep enden t
ă ca-ntotdeauna.Nu vă
mai băgaţ iînt rebur il
e i e!
Nan cy era ufrioas ă.
— Săne băgăm ! Po ae t că,dac ăt u şi Noel v-aţ
i fi „băga t
“ mai
mul t, cum zi cit u, n- arfi căz ut t oat e g reutăţi
le p e umerii mei .
Tonul Ol i
vieideven i ca d e g heaţ ă:
— Î n pr i
mul r ând,t e p ot f
esc să n u mă m aipui pe m ine n î aceaeiş
oală cu Noel.I arnîaldoi lear ân d, dacă aivreogr eutate p e u meri
, ai
inventat-
o şiai pus- o aco l
o ch i
ar u t.
— Nu şt i
u de ce ne mai ba tem capu l
, Geor geşi cu mi ne.E
limped e ă c nu ne- alegem cu ni cio mul ţumi r
e.
— De ce,mă o rg ,să vi se mul ţumeas că?
— Di n mul t
e mot ive.Dac ă n- o o cnvi ngeam eu pe mam a ă c arfi o
neb unie,s- ar fi întor s n î Cornwal l
, şil a or a ast
a ar st aî n co liba unui
pescar.
— N- am î nţel
esni ciodată d e cei s ţ
-a p ăru
to i dee ât at de ea.
r
52
 — Ol ivia! At ât eddep ar te de noi t oţi,la cel ălal
t cap ăt alţ ării
…
erar i
dicol.I - am sp us-o. Nu poţ i să t e maiî ntorciaco l
o, aşa i-
am
spus. Nu f ăc ea ni mic al tcevadec ât ăs î ncerce să- şi ecruper eze
tiner eţ
eapi erdut ă.Ar fif ost un deza st
ru. Pl us că Geo rge a f ost cel
car e a găs it Po dmor es’ That ch pent ru ea.Ni ci măc ar utnu poţ i
spune căun e d aorabil;o cas ă perfectă,di nt oate p unctele d e v ed ee.
r
Şi t oate ast ea, dat ori
tăl ui Geo rge.Să nu ui ţi asta, Olivia! Toate ast ea,
dat orit
ă u li Geo rge.
— De r t
eior i ur a!pen tru Geor ge.
O nouă î nt r
er upere n iterveniî n ace l momen t,f arf
ur i
a de u spă a
lui Nan cyfii nd î nlocuită de es cal
opul de vi ţelşi oml etă.Chel ner ul
tur nă r est
ul de vi n în pah arullui Nan c,yi ar l O
iviaî şi l uă puţ ină
salată.După pl ecareach enlerului, Nan cyî ntrebă:
— Şi cât o să co st
e g rădinarul ăsta? acăD e a ngajatcucon tract,e
clarcă eoar ft
e c sump.
— Vai ,Nan c, yce-ţi pasă?
— Bi neî
nţ eles că î mi p asă.Poat e mam a să- şi p ermi t
ă? E o
pr oblem ă.To tdeau na a f ost aş a de as cunsă cu ban ii şi,î n acel aşi
timp, aşa edex travagantă cuch etl
uieli
le.
— Mam a? xt Eravagantă? - Na chel
tuit ni ci
od at
ă un băn uţ pent ru
ea.
— Dar mer eu ar e mus afiri. Cred că dă sume as tronom ice pe
mân care şi bău tură.Ce să maizi c de ser a ai ar i
dicolă pe car ea
co nstrui
t-ol ângă casă. Geo rge aî ncercat s-o co nvingă să r enunţ e.I -
ar fi f ost mul t mai n bi
e dac ă f olosea ban ii a c să- şi d ubleze
geam uril
e.
— Po aet că nu voi
a ge am uridubl e.
— Ref uzisă t ei mplici, nu- i aşa?Voce a l ui Nan cy t r
em ura de
indi gnare. Să e t g ândeşti ce - ar
s up teaî ntâm pla.
— Şice - sarput eaî ntâm pla,Nan cy? Lumi nează-mă.
— Ar put ea r ăi
t nouăzec i de an i
.
— Sper că a şa va fi.
53
 — Cap it
alul ein- o să ud r
eze la n esfârşi
t.
Och ii Ol i
vi eist r
ăluci r
ă, amuzaţ i.
— Tu şi Geor gevăt emeţ i să r ăm âneţi cu un păr inte săr ac iş
singur î n br aţ e,nu- i aşa? ncă Î o persoan ă care săăv st
oarcă ed b ani,
după pl ata pen t
ru î nt r
eţi
nereamons trului ăluia de cas ă,şi o ave r
e
ca să ă r v
timiteţi co piiila ce l
e m ai scu mpe şco li, nu?
— Fel ul în car e al egem noi să n e ch elt
uim ban ii nu t e p riveş t
e p e
tine.
— I arf el
ul î n car e mam i alegesă- i chel tui as
că pe aieinu t e
pr iveşt e p e
ti
ne.
Rep lica o r
ed use p e N ancyl at ăcere.Luân du- şi och i
i de a l Ol i
via,
se concen tră pe por ţ
ia de vi ţel
. O livia, en at t
ă, ăzu v sân gele
ridi cân du- se î n obr ajii u sr
orii eii şu n uşor t rem ur al ug rii i ş
maxi lar ului.„D oam ne,Dumnezeu l
e,gâ ndi ea, n- ar e d eâctpat ruzec i
şi t reide an i şi ar aăt cao bab ă gr asăşi pat eti
că.“ Di ntr-odată,
suflet ul i se umpl u de mi l
ă pent ru Nanc y, sau poat e un f el de
vinov ăi ţ
e şi , brusc, se t rezi spunân d, pe un t on mul t maibl ân d şi
încur ajator:
— Eu nu mi -aş acef ât at
ea r i
gj
i, să fiu î nl ocul t ău.A l uato sumă
buni cicăpecasadi nOakl eyStreetşiîncămaiar edes tuldi nbani i
ăş t
ia,chi ar u dpă ce a cumpăr atPod mor e’
s That ch. Nu cr ed că
băt rânulLawr enceSter nşi-adatseama,dar ,toatepusecapl acap,i -
al ăs ato aver ef rumoas ă.Ceea ce nu ar e ni cio i mpor tanţă pen tru
tine,pen tru mi ne şi Noel, pentru că, s-or ecunoaşt em ,t atălnost ru n-
af os t ni ci
odat ăî n st areedn imic,finan car
i or vbind, a dus- oj alnic…
Nan cy î nţelese di ntr-
odată că aj unses e l a cap ăutl put er
ilor.
Di scuţ ia î n cont radictori
u o ep uizase şi u ra s- o au dă pe Ol ivia
vor bi nd desp re d rag ul de a tt
aî nf el
ul acel a. Înt r-
o si tuaţi
e n ormal ă,
ar fisăr itî n ap ăareradr agului băr batdi spărut . Dar acu m n- avea
dest ul ă en egrie.Î ntâlnireacuOl iviaf useset ot
oală pi erdere d e i t
mp.
Nu hot ăr âseră ni mi c n îl eg
ăutră cumam a,cuban ii
, cuî ngr ij
itoarea
sau cuor ice l t
a
cev a;Ol i
via,cade obi cei, domi nasent î
r ea
ga di scuţie
54
şi acu m Nan cy se i smţea ed p ac ră ar fif ost călcată d e u n buldozer.
Law rence St ern.
Masael i
d
ci oasă se er
mi n
tase. Olivia aru ncă o pri
vi r
e spr e ceas şi
o n ît
r ebă p e N ancy dacă i a
voa cea.
f Nan cy î ntrebă d acă ai mera it
mp
şiOl ivi
a sp use că a,dmai av eaî ncă n ci
cimi nute a l d i
spoziţi
e,aşa că
Nan cy spuse că ar ea vr,i ar l O
i
vi a coman dă caf eaua.I ar anNcy,
nevoi tă să r enunţ e,f ără pl ăc ee,r l a sper anţa de a gust a di n
delicioasel e pr ăji
turi pe ca rel e zăr isel a standul de dul ci
uri,înti
nse
mânadupă e rvist
a
Har per
sandQue e n, pe a ce r ocumpăr aes ac să
aibă ce t ci
i î
nt renşi car e,acu m, ză ceaepscau nul pl uşat de ân
lgă ea .
— Aivăzu t asta?
Răs foi pag ini
le pân ă când aj unse l ar eclam a fir meiBoot hbyşi -i
întinsesur oriieir evista.Oliviaaruncăopr i
vireşidădudi ncap.
— Da,am văzu t-o. Picturile vo r fi scoa se l a li ci
taţi
e mi ercur
ea
viitoare.
— Nu e x ert
aor dinar? murmur ă N ancy,l uân dr evi
sta n îapo.iCine
s-arfi gân dit că exi s t
ă oam en i car e ă s vr ea ăscumper e oas em enea
oroare?
— Nan cy,t e as igur că mul tă u lme d oerşte ă s ucmper e o e as
menea
oroare.
— Pr ecis că g l
umeş ti
.
— Nu gl umesc del oc. Obs ervân d ui mi reasi nceră a sur orii ei
,
Ol i
vi ai zb ucn iî n r âs.Vai , Nan cy, unde aţ if ost,t u şiGeo rge,în t oţ
i
an i
i ăşt ia? E o ex plozie en ormă d e ni t
eres en ptru pi ctur
a vi ct
ori
ană.
Lawr ence St ern, Al ma- Tadema,J ohn Wi l
liam Wat erhou se… scot
sume f abul oaseall i
cit
aţii
.
Nan cy st udi e cu at enţi
e pi ctura i nti
tuFe
l
at
măei ă crând apă,
sper ân d să ăsească
g a nocev
u. I se ărea p nsăîa l el
f.
— Dar de e? cnisistă ea.
Ol ivia i rdică i nd umer i
.
— O nou ă ap r eciere a t ehn i cii pe car e o f ol
os eua. Valoare de
raritate.
55
 — Cân d spui sume en or me,l a cee te rer
fi, exact? V reau să zi c, cu
cât s-ar up t
eavi nde s at
a?
— N- am i dee.
— Măc arcu apr oximaţ ie.
— Păi … Ol iviaî şi strân se buzel e,gân ditoare.Poat e… două sut e
de m i
i.
— Două sute
de mi ?P
i entru ast a?
— Pl us saumi nus câţ iva ăn buţ i
.
— Darde e c?se văi tă ar iăişNan cy.
— Ţi -am spus. Au val oar e de r arit
ate.Ni mic n u val oreazăr eap
mul t pân ă ceun ap aer i c
neva care ă sl-vr ea. Law rence er St
n n- a o fst
nici
odată un pi ctor p rolific.Dacăpr i
veşti cu at en ţ
ie det al
iile di n
pict
ur a aceea, ai săî nţeleg i de ce. Credcăi -
au t rebuitl uni î nt r
egi
până - sot ermine.
— Dar ec s- a nîtâm platcut oate u l
crări
le u li
?
— S- audus. Vân dut e.Pr obab il direct de pe şeval et
, cu vo pseau a
î
ncă umedă.Cu si guranţă că or ice colecţ
ie pr i
vată sau gal erie
publică d e artă care e s e rpsectă a r
e p e u ndeva şi un Law ren ce St er
n.
Numaidi n cân dî n cân d maiap aer câ te u na pe p iaţă.Şi , nu ui ta,a
renunţat ăsmaipi ctezecu mul t n î
ainte de r ăzbo i, atunci â cn d
mâinile u l
i dev eniseră p rea na chil
ozate ca să aip moată i ţ
ne p ensula.
Îmi i mag i
nezcă a vân dut t ot ce a put ut şi a f ost bucur os - s
of acă,
doar ca să-
şiţ ină f amilia şipe elî nsuş.iN- af os t nici
odată bogat şie
un mar e noroc en ptr u noică a o mt ş
enit o cas ă mar e al L ondr a,de a l
tat
ăll ui, şi că, mait âr zui, a put ut cu mpăr a propr iet
ateade l a Carn
Cottage. Banii ob ţi
nuţ i cân d s- a vân dut C ar
n Cot tages- au dus
dem ult, pe d eucaţia noas tră,cei treico pii,i ar suma l uată pe ca sa i n
d
Oak l
eySt reet e eca i n
d car e r tăi
eşte m am i acum.
Nan cyasc ult
a o tate astea, fără săefip e d epli
n at en t
ă.Nu se p utea
concentra, căci ândugril
e î i al unecau sp re sp eculaţii şiposi bili
tăţi
colat
erale.Vor bi,î ncercân d, p e câtosp i
bil, să păst rezeun t on
natural:
56
 — Darpi cturi
le mam ei?
— Vr eisă p su
C it
ău ătorii de scoi
ci?
— Da.Şicel e d ouă p anouri di n hol.
— Ce- i cu el e?
— Dac ă - sarvi nde ac um,arval or a or g
ămad ă de ban i
?
— Pr esup uncă da.
Nan cy ng î
hiţiî n sec. Avea ug ra u scat
ă.
— Cât ?
— Nanc y,nu l ucrez n î domeni u.
— Cu apr oxi
maţ ie.
— Pr esupun… căt re i c
nci sute d e m i
i.
— Ci ncisut e d e m i
i.
Abi ar eu şi să r ostească aces te cu vinte.Nan cyse l ăsă pe spateî n
scau n, sincerl uiu
tă.J umăt at
e de mi li
on. Vedeaparc ă cif
relei eşi
nd
înr eli
ef,pr ecedatedesemnull ir
eisterli
neşinenumăr ateînflorit
uri.
În ac el moment , h celnerul ad use caf eaua neagr ă, fierbint e şi
aromat ă.Nan cyî şi dr ese g lasul şi încercă ind nou:
— O j umăt at
e de mi li
on .
— Cu ap roximaţie.Ol ivia,cu unul di nrareel ei zâm bete,împinse
zah arniţa p sre N ancy.Aşa că i vez
de e c ut şi Geor ge nut r
ebuie ăs v ă
faceţi gr i
jiî n pr i
vinţa m amei .
Cu as ta puneapunctconver saţi
ei. Şi-au bău t cafeau
aî n t ăcer
e,
Olivi a a ach itat on ta de pl at
ă şi s- au ridicată s plece. Afară di n
restauran t
, cu m pl ecau în di r
ecţii diferi
te,auco man datdouă t axi
uri
şi, pen trucă l O
i
via er aî n criză d e i t
mp, l-al uat pe p rimul. Şi-
au l uat
răm as-bun pe r t
otuar , şi Nan cy a r ăm as ăspr iveas
că în ur ma ei. Pe
cân dî şi l uaumas a,î ncep use ăs p louă d ets
ul de arte,darNan c,yudă
leoarcă,ab ia d acăbser ova.
O j umăt ate d e m i
li
on.
Tax i
ul eit rasea l scară.Î i spuse şof er
ului să o ducăl a mag az i
nul
Har rods, î şi am inti să deaun bacş iş port
arului şi urcă î n maş ină.
Taxi ul p on ri. Ea se aş eză mai n bi
e pe ban chetă,pr ivind spr e
57
vi
tri
nel
e care seperindau în goan
ă,spre st
răz
il
e Londr
ei,f
ără să
vadă nimi
c. Nu rezovas
l e ni
mic cu Oli
via,dar uzi
a nu fuses
e
pi
erdută.Î
şi si
mţea nii
ma băân
td de n
eăb
rdare.
O jumăt
ate de mi
lion de il
re.

Unul di n mot i
vele pen tru car e Ol i
vi a Keel i
ng av usese o car ier
ă
atât e d plină de succeser a ac eal că se î nvăas
ţe să gân dească
li
mped e, t as
fel că rem arcab i
la ei nt i
eligenţă er a î ndr eptat
ă, ed
fiecare d aă,
t asu pra cât e u nui si ngur subi ect
. Vi aţ
a eisem ăna cuun
submar in, divizatn î com par ti
men te etanşe,per fect sepaa ret unele
de al tel
e.
Astf
el, n î di mi neaţa ac ea e şi -l cs osees di n mi nte pe Han k
Spot swood, fii nd ast f
elcap ab i
lă să- şiî ndrepteî ntr
ea ga at enţ
ie sp re
lăm uri
real ucruril
or cu Nan cy.Aj unsă î nap oi l a bi rou, chi ardi n
cli
pa n î car e n i
tră pe u şă, Nan cyşi t oat e spaimel e ei măru nte,legaet
de cas ă şi am fi lie,au f ost al ungate,Ol ivia deveni nd di n nou
redactorul-
şefl a revi
stei
Venus, car
e n u se g ân
deal a ni mi c al t
ceva,
în afară de succesulpubl icaţ i
eisal e.Toat ă după- amiaza di ctă
scrisor
i, organ iză o î nt
âlni re cu r esponsab i
lul p entru publ i
cit
ate,
rezervăo mas ăl a Dor ches ter, pen tru a doua zidi mi neaţă,ca să
discute susţ inerea unor pr oiec te noi , i ş secer tă î ndel ung cu
red act
orul secţieide ficţ iune,i nformân d- o pe bi at
af emeie că, dacă
nu găse a subi ec
te maibune decât cele pe car ef ăcea efort
ul să i l e
prezinte Ol i
viei ps re ap r obar e, u at
n ci avea
Venus să î ncet eze
defi nit
iv să mai up bli
cear ticole de ficţ iune,i arr ed actorul acestei
secţii avea să r ăm ânăf ăr ă sl uj bă.Fem eia,si ngură cudoi cop ii pe
care se r
ădui a
st să-
i crească, izbucn i, cu m er a de aşt eptat,î nl acri
mi,
dar O l
iviar ămasenecl i
ntită; r ev ista av eapr ioritateî nai
nt eaor i
cărui
lucru, şi-i dăd u, pur şi si mpl u, un şer veţelsă- şişt eargă och ii şiun
timp de g ân dir
e d e d ouă ă sp tăm âni
,î n car e ă s sc oată v reuni epuraş
mag ic d i
n păl ărie.
Toate asteaf useseră însăi stovi t
oare. Îşiami nti căer a vi neri şi
58
sfârşit
ul ăp stăm ânii i ş e s si mţ i ecu
r noscăt oare pen t
ru ast a.Lucr ă
pân ăl a or a şase, făcuor di ne pe bi rou, apoi î şil uă l ucr uril
e şico borî
cul if
tul î n garajul de a l su bso l
,î şil uă maşi na şiporn i sp re ca să.
Aglomer aţia er a t eri
bilă, ar d er a obi şnuită cu or el
e de t rafic
intens,î ncât se esem
r nă. Pr intr-
ot rântire men tală a uneiuşiet anşe,
Venus î
ncet ă să maiexi ste,ca şi cum ac eas tă după- am iazăn- ar fi
existat ni ciea ;î nl oc d e ast a,se ân gdi di n nou l a mi nut ele p ert
ecu t
e
la K et
tner s, cuNan cy.
Fuses e b r
utală cu Nan c, yo acu zase ed e racţ i
i exces i
ve,di mi nuase
efectele b ol i
i mam eiei ,i gnor aser og
pnozadoct orului de ar ţă.Toat e
astea, pen tru că N ancy f ăc ea e meu
r di nţ ânţarar măs a…r săr aca,ce
altceva să acă f cuvi aţa eipl ict
icoasă… dar şi pentru căOl ivia, ca şi
cum armaifi f os t copil,nu vo ia să- şi imag ineze că en eoP
lpe p utea fi
şi al t
feldecât ăn ăso
tasă. Poate ch i
arnem urit
oare. Nu voi a s- o ş t
ie
bolnavă.Nuvoi acaeasămoar ă.
Un at acde o cdr. Cum s- a p utut să ise n î t
âm ple o tcmaimam eiei ,
care nu f uses
e ni ciodată bol nav ă?O f em eieî naltă,put er nică, pli
nă
de vi talit
at e, ntieresat
ă de t oate, ar d, iş ăst a er a l ucr ul celai m
impor tan t,mer eu
aproape. Oliviaî şi am inteabucăt ăria de a l su bsolul
caseidi n Oak l
eySt r
eet,i ni ma i men seicas el ondoneze, unde supa
clocoteape so bă şişed eau cut oţi
iî nj urul mese il ustruite,l at acl
ale,
ore n îtreg i, cuun co niac sau o cafeadi nainte,pe cân d mai că-sa călca
saucâr peaaş ternutur i
. Or i de cât e or i veneavo r
ba de „si gur anţă“,
Ol i
via seân g
deal a o l
cul acel a b i
necu vântat.
Iar ac um… Of tă.Po ae t că doc t
or alave a dr ept at
e. Po ae t că
Pen eolpe avea nevo ie d e ci neva care ă s olcuiasc ă cu ea. Celmaibi ne
ar fi fost dacă ar s- fi dus - so vad ă,să di scut eî mpr eu nă des pre as t
a
şi, dacă aer n
eecas,rsă v ad ă d acăot par anja ceva . Mâi ne e sâm bătă.
„A m să mă duc - so vădmâi ne,î şi spuse,şi se i s
mţ ii med iatmul t
maibi ne.Pl ecde d i
mi neaţă p sr e Po dmor e’s That ch cu maş ina i şî mi
petrec oat tă zi ua cuea. “ Odat ă deci zial uată,al ungă aces te g ân duri
din mi nt e,l ăsând ca ocu ll r ăm as og l să fie umpl ut,î ncet-încet, de
59
plăcu t
e sp eran ţ
e,î n aşt eptareaev en imen tel
or ser ii
.
Apr oape ă c ajunses e acas ă.Darse o pri maiî nt âil a m agazi nul di n
apr opi ere,î şi p acr ă maş i
na şi u cmpăr ă cât e ceva. Pâine neagr ă
crocan tă,unt şio cu t
ie d e p ateude fi cat; pui Ki evsa k şit ot ce r eb
tuia
pen tru sal ată.Ul eide măsl ine,pi ersicipr oasp et
e,cât evaf eluri de
brânză;ost iclădescot ch,vr eodouădevi n.Cumpăr ăflor i,unbr aţ
de narc ise, încărcăt ot ul î n por tbag au jl maşi ni i şi parc ursesc ur ta
distan ţă care omaisep aar d e R an furly St r
eet.
Strad a eier a l acătuită di ntr-un şi r de ca se i mcide că răm i
dă r oşi
e,
înst i
ledwar dian,fiecar ecuf erest
rel eeir ot unjite,ieşi
teînaf ară,cuo
grăd ini ţ
ă î n f aţă şio al eepi etrui tă. Di n ex t
erior p ăr eau t eribil de
comune,cee a ce măr ea i mpac tul u c i nteriorul u srpr inzăt or şi
sofist icat. Căm ăruţele st râm t
e de l a par t
erf useseă rt ransfor mat e
într-un spaţ iul arg,uni c,î n car e bucăt ăria er a despăr ţi
tă de
sufrag ei r
e doar r i
pntr-un f elde t ejghea , asem ănătoare ei cel
di ntr-un
bar,î n vr emeceoscar ăf ărăbal ustradăduceal aet aj.În celălalt
cap ătalcam erei
, un gl asvand dăd eaî n gr ădină,şi t oate a steacr eau
oi mag ine ciudatde ru rală căci , di nco lo de g adrul gr ăd inii
, se ă zrea
o bi serică cu o bucat ă de p ăm ântî nj ur, cam un ac ru, unde v aar se
făcea u pi cnicuri cuşco aa l de d umi nică, ch i
arân l
gă men
i su l st ejar uc
ram ur ile grele.
Erau , deci, des tule mot ive pen tru caOl ivi
a să- şi dec oreze cas a,
firesc, în stil ru sit
c,cuşt ergar e şimobi lă de pi n, dar ef ectul r eal
izat
de ea aer e
rec i ş moder n, ca n îtr-un ap atram ent de u lxl a man sardă.
Cul oar eade bazăer a al bul. Ol i
vi ai ubeaal bul. Cul oar eal uxu lui,
culoar ea l umi nii. Podeau a par dosi tă cu gr es
ie al bă,per eţ
ii al bi,
drap ei ri
le albe.Tap iţeria di n bumbacal b, bucl at, pe can ap eel
le şi
fotoliile adânci , ru şn i
os de co nfortabi le,l ăm pi şiabaj ur ur i al be.Şi
rezul tatul nu er ar ece, căci adăugase pet e de cu lori vii pest eţ esătura
aceeai niţi
ală. Pern iţe st acoji
i şir oz i nt ens,co voaresp aniole,pi ct uri
abs tr
act e şo canteî nr am e argint i
i. Masa din su frageire er a de st icl
ă,
scau nel e de cu l
oar e neag ră,şi unul di n per eţ
ii suf ragei r
eif uses e
60
vopsi t n î al bastru cobal t i şî mpodobi t u c o î nt r
eag ă gal erie de
fotogr afii cuf ami li
a şipr i
eten i
i.
În pl us,at mosf era er a caldă,i macu lat
ă şi s tr ăl
ucea de cu răţen ie.
Ast a pen tru căveci na Ol iviei
, cucar e st abil
ise un ar anj
am ent pe
termenl ung, ven eaî n fiec aer zisă cu reţe şi să l ustruiască.Acu m se
simţ ea mi ros ul l acul ui de mobi l
ă, am estecat cu mi r
eas ma
buchet uluidezambi leal bastredi n glastră,pecar el epl antaseî n
toamna t recu tă şica r
e at inseră, în sf ârşi
t, perf ecţ i
uneal or aro mat ă.
Fără gr ab ă,at entă l a fiec aer ges t
,î nce pu pr epaaritvele pen t
ru
sear a car e av easă urmeze. Trase drapei r
ile,ap rinse f ocu l( era un
căm i
n cugaz şibuşt en if alşi
, dar a lfelde co nfor t
abil şir ea l caun f oc
ad evăr at
) , puse o cas etăî n ap aat
rul s t
ereo ,î şi t urnă un pah ar e d
scot ch.Î n bucăt ăr i
e,f ăcusal ata şi sosul pen tru ea, aşeză masa şi
puse i nvul î nf r igider.
Er a a proap e şap te şi jumăt ate,aşa că ur căalt eaj. Dormi t orul av ea
ved ere î n spat ele cas e, i geam uri
le dăd eauspr e gr ăd ină şi spr e
stejarul cel bătr ân; şiai ciera t
ot ul alb, co voru l gr os ca re aco perea
toată pod eau a şi en ormul patdubl u, de mi j
loc. Ar uncă o pr i
vi re
spre p atşi se g ân di la H ank Sp otswood, se g ândi cât eva clipe,ap oi
scoaseaşt ernutur i
le şi puse al tele noi , cu rat e, r st
ălucit
oareşi
apr etate,pr oasp ăt ăl ccate.Abi a după cet ermi nă t oate aces tease
dez brăcă şi pr eg ăit ap a pen tru bai e.Pen tru Ol ivia,r itualul băi i de
sear ă er a uni cul momen t â cnd se l ăs
a t otalpr ad ă r elaxări i
. Ai ci
,
cufundat ă î n ap a fier binte şi p arfumată, şi î ăsla gân dur il
e să
rătăcea scă,mi nteasă se elaxe
rze.Er a un i nterludi u pot rivi
t pen trua
refl ecta l a l ucr ur i p lăcu t
e – posi bile vacan ţ
e,hai ne pen tru l uni l
e
următ oar e,i mag i ni nec lar
el egaet de act ual ul pr i
et en. Dar , caun
făcu t,î n sear a ast ar even eal a Nan c,yî ntreb ân du- se dacă ajunsese
aca s,ăî n cl ădi r
eaace eaori bil
ă, laf ami l
ia eiî ngr ozitoar e.Si gur , şiea
avea pr obl em e,dar oat te p ăreaui mag i
nare.Ea şi Geo rge, cu t oat e
pret enţii
lel or,t răiau cumul t pest e mi j
loacel e pe care le av eua, şi
totuşi r eu şeau să se convingă că aveau dr eptul l a m ult maimul t. Era
61
greu să nu zâm bească,am i
nti
ndu- şi de f aţa l ui Nan cy, cu f alca
lăsată şioch i
ii eşiţi din or bite,câ nd Ol iviaî i vor bi
sedesp re val oarea
probab il
ă a pi cturilor lui Law r
en ce er St
n. Nan cynu f uses e n i
ciodat ă
înst aresă- şiascundăpr eabi nesent imentele,maial esdacăol uai
prin surpr i
nder e,i arcl ipa de nău ceală f uses e î nlocuită,ap r
oap e
imed iat, cuo exp resie d e ăco
l mi e calculată –cusi gur an ţ
ă că an N
cy
ved eadej a t axe l
e de şcol ariza
r e pl ăti
te,geam ur i
le şi u şile de l a
vech ea cas ă par ohi ală dubl ate şi ep raa re,
t şi i s
gur anţa vi eţ
ii d e
mâi ne as i
gur ată p en truî ntregul clanCham berlain.
Ceea ce - onî ngr ij
ora pe Ol ivia.Nu- i er at eam ă
Căupt
en
ăttru
orii
de sco i .Law
ci renceSt ern î i dăd use fii ceil ui aceas t
ă pi ct
ur ă,dr ep t
cad ou de n unt ă,şi pen tru ea ea av ai m mul tă v aolare d ecât t
oţi ban ii
dinl ume.N- ar fi vândut -
o ni ci
odată.Nan cy– ca işNoel , de al tf
el–
vo rt rebui
, pur şi si mpl u, să a ibă ăb
rdar e p ână ceat unra ş î
i va u rma
cursu l şiPen eolpe î şiva sf ârşizi lel
e.Cee a ce, spera Ol i
via, n-av easă
se n ît
âm ple n î că u mlţ
i an i
.
Şi-o scoas e pe Nan cy di n mi nte şi-şi l ăsă gân dur i
le să al unec e
spre al t
e pr oblem e, ai m pl ăcut e. Fo tograful ac eal t ân ă,r L yel
Med wi n. Er a st r
ăluci t
or. O adev ărată desco per i
re.Şi f oart e ecep
r t iv.
„Ibiza“,sp usese el , şi ear epease,
t i nvol untar , numel e acel a,şi
poat e căelsi mţ i
se î ntrebarea din t onul sauex presia f eţeiei , căci
făcu se i med iatşi o al tă suges tie.Ibiza. Acum î şi dăd easeam a,sub
şuvo i
ul ap eifier binţi a cer acţiona ca un bal sam pe pi el
ea ei
dezg oli
tă, ăcam intiri
le f useseăr t rezit
e şi n u vo iau să di spar ă,
cop leşindu-i con şt
iinţa,ex act din momen tul î n car e avuses e o lc acel
schimb nev inovatşi ap ae rntinsignifian t de cu vinte.
Er au mul te l uni e d când nu se mai g ând i
se l a I biza. Dar
propuses e „o am bi anţă rurală…“ „C u cap re şi oi şi ţ ăran i zdraven i,
munci nd pe câm p.“ Văzucas a ac eael ungăşi j oasă,cu ac operi
şul
din ol an er oşii
, aco peri
t d e cârceide vi ţ
ă săl batică. Auzi t ălăngile
vacilor i şcân tat
ul co cşolir
o . Simţ i mirosu l de r ăşină cal dă de pi n şi
jnepen,pur tatdeadi ereacaldădi nspr emar e.Simţ idinnoucăl dur a
62
ch
i
nui
toar
e asoar
eu
li med
i
ter
an
ean
.

63
 3

COSMO

Aflată cunişte pri

eteniî
n vaca nţ
ă,l aî nceputul verii an
ului 19
7,9
Olivia -l
a n
îtâl
nit pe Cosmo la opet recer
e organ i
za t
ă p e u
n vapor.
Ea ura vapoaree.
l Ur a cabi
nele mi ci
, clau s
trofobia creat
ă de
număr ul pr
eamar e de oam eni car
e se î nghesuiau î ntr
-un spaţ
iu
mul t preamic,bal an
sul con
ti
nuu alcar en
e,ide e to l
veaicucap ul şi
ţurloai
el
e de t oat
e cele.Vasul d epsr
e car e e vo rba era unul d e
croazierăed tr
eizecide pici
oare,ancorat în port, şise j u
angeaacolo
cu şl epul
. Ol ivi
a s- a dus pen tru că toţi priet
en ii ie m ergeaul a
petrecere,dar a ăcuft-of ărăi ci
n
ot rag
ereed inimă şi s- a doved i
ta fi
exact aşa ucm se em t use,cu pr ea uml
tă ulme,ni ciun loc unde ă s t s
ai
şit ot fel
ul de o am eni excesi
v de vesel
i şiprefăcuţi, care ea ubBloody
Mar y şi comen tau,printr
e h ohot
e d e â
r,spetr
ec eea
r og moasă a l care
fuseseăr cu o sear ă maiî nainte,ceeacenu er a va l
abil şi pen tru
Olivia şiprietenii ei
.
Î
n cele d i
n ur mă,r ămase nî pici
oar
e,cu pah aurl str
âns n î mân ă,
încabinaofiţeri
lor,al
ăturidevreoaltepai
spr
ezecepersoane.Eraca
şicu m ai fi încerc
at ă s fii socai
bilînt
r-un lif
t o f
art
e plin. Alt u
lcru
ori
bil pe un vaser a că n- aveaicum să pl eci
. Nu put eai, pur iş
si
mplu, săeşii pe uşă, în st
radă, săgăseşt
i un taxi şisăt e duciacasă.
Erai l
egat de mâini şi de pici
oare.Mai mul t
,î nghesui
tă, f
aţăî nfaţă
cuun t i
p făr
ă bărbi
e car e păreasă creadă căţ i se paref asc
inan
t să
afli că face part
e di n Regimentul de Gardă şi cam câtt i
mp i -
a
tr
ebuit
, cuo maşi nă foart
e arpidă,să par
curgă tot drumul de a cas
ă,

64
din Ham pshire,pân ă a l Windsor ,l a e reşdi
nţa e rgaă.
l
Plicti
sea la seci tea , dureros, pe f aţa Ol iviei. Cân d bărb at
ul e s
întoarsecuspat elel aeapent r
uocl ipă,să- şiumpl edinnoupahar ul ,
eapr ofit ă casă scap e,ieşind di n cab ină şi porni nd î nainte,t recând
pe l ângă o f at ă ap roape com pletdezbr ăcaă,
t car e făceapl ajă pe
acop erişul cab inei . Găs i un l oc m air etras eppunt eade l a pr ov
a şi
răm as
e acol o, u c spat el
e spr ijinit d e cat arg. Z umzet ul vo cilor
ajungea pân ă l a ea, darcelpuţ in er a si ngur ă.Er a f oar t
e cal d.
Descu rajat ă, îşiî ntoar se r i
p
vireasp r e m are.
O umbr ă a lunecăes t
pe pici
oar eel ei . Pri
vi î n sus, t em ându- se d e
soldatul di n Regi men tul de G ardă d e a l Wi ndsor , şi văzu un băr bat
cu bar bă. Î
l e rmar case încă de cân d ur cas e pe vas , dar u n-şi
vor biseră. Aveabar ba î ncărunţi
tă şipăru l des şi alb, eraf oarteî nalt
,
binef ăcutşimuscul os,î mbrăcatîn cămaşăal băşij eanşideun
albastrupal , păt aţi de sa re.
— Nu vr eisă m aibeiceva? no tr
ebă
î el .
— Nu c red.
— Vr eisă fi il ăsată n î pace?
Avea o vo ce p lăcut ă.Nu păr ea en gul de b ăbratcar e ă s se cr eadă
„cineva“.
— Nu neap ăr at
,î ir ăs
punse.
Se s t
recu răl ângă ea . Se pr ivirăî n och i şiOl ivia co st
ată căai l ui
aveau ace eşaicu loare, al
bastrupal id, caşij eanşiil ui ro ş.iFaţ aî i era
brăzdat ăder idur işif oartebronzatăşipăr easăfiescr iitor.
— At unci,pot să t sauşi eucut i
ne?
Ea ezi tă,ap oi zâ mbi .
— De ce nu ?
Numel e u l
i er a C os mo Ham ilton.Locu i
a p e n isulă d e d ou ăze ci şi
cinci d e an i
. Nu, nu er a scr i
itor. La î nce put u l
crase î n br anşa
închirierilordei ahtur i
,apoiî şigăsi seun pos tdeagentpent r
uo
firmă d in Londr a,car e o rganiza exc ursiiî n gr up, darac um er a d oar
un domn t i
hni t şinu se m aiocu pa u c ni mic.
65
 Fără săvrea , Oliviei i se rez ti interesul.
— Nu t e plict
iseşt
i?
— De e c ăs m ă p licti
ses c?
— Fi i
ndcă n u aini mi c de ăc fut.
— Am o mul ţ
ime de u l cruride ăc fut .
— Sp une- midou ă d intre el e.
O licărir
e d e am uzam en tî il umină o chii
.
— As ta e ap roape o ns iultă.
Şi,într-adevă,rpărea atât edact iv şiî n f ormă, încâtr ob
pabi
l că
aşa er şia. Olivia âzmbi .
— Vor bea m met aforic.
Zâm betul lui era pl in de căl dură,l uminân du- ifaţa şi încr
eţindu-
i
col
ţuri
le o chi
lor. Olivia simţ i cum i nima i se ăsu rceşte a t
ini
c n î pi
ept.
— Am un i aht
,î i spuse el , o cas ă şi-o gr ăd i
nă.Tea ncuri de cărţ
i,
două cap r
e şi r t
ei ud zini d e găi ni p i
ti
ce . Celpuţ in, atâtea erau
ult
ima d aăt cân dl e-am număr at.Darsunt t er
ibil de pr ol
ifice
.
— Tuaigr ijă de g ănii
, sau soţ
ia a t secu p
oă d e ele?
— So ţia m eaoc l
uieşt e al Weyb ri
dge. Am di vo rţat
.
— Dec i eşti si
ngur .
— Nu pe de- a-
ntregu l
. Am o fii că.E ext ernă la o şcoal ă di
n
Londra,aşa că l
ocu i
eşte cumam a eiî nt i
mpul an ul
ui şi vine aiciîn
vacanţe.
— Câţ i an i are?
— Tr es i
prezeec.O cheam ă A ntonia.
— Cr edcă ad oră ă s v ină ai ci î
n vacan ţe.
— Da.Ne di str
ăm gr oza v.Pe i n
te u cm t e h ceam ă?
— Ol ivia K eeli
ng.
— Und e stai?
— La LosPi nos.
— Eşt i singur ă iaci
?
— Nu, am ven it cuni şte p ri
eteni. De a sta sunt aici. Unul din eia
pri
miti nvitaţi
a şiam ven i
t cut oţ
ii
.
66
 — Te- am văzu t cân d aiur catl a bo rd.
— Ur ăsc vap oaree,l spuse a e,i arCosmo n îcep u să âd
ră.
În di mi neaţa următ oare a ap ău rt a l hotel , căutând-o.O găs i
singur ă,l a pi scină.Er a dev rem e şi pr i
etenii eiî ncămaidormeau ,
probab il, dar l O
iviaf ăc
use cât eval ungimi de bazi n şi coman dase
mi cu l dej
un pe er tasai sci
pnei.
— Bună mi di nea ţa.
Ea î şir idică r i
pvir eaî n so are şi-l zări aureo l
at de u lmină.
— Bună.
Aveapăru l ud şi l ucios d e a lî not şi-
şi puses e u n halatalb.
— Potsă au i l oc?
— Dacăor d
eşti.Î nti
nse u n pi cior şi împi nse u n scau n spre el. Ai
mân catde d i
mi neaţă?
— Da,spuse el ,l uândl oc. Acum vr eo ou dă or e.
— Vr eini ş
te caf ea?
— Nu,ni ci măc arcaf ea .
— At unci ,cuce- ţi pot fi de o flos?
— Am ven it să văd dacă ţ
i-ar acef pl ăcere să-ţi petrec
i ziua cu
mi ne .
— I nvi
taţia ast aî ii ncl ude şi pe pr i
etenii mei ?
— Nu.Numaipe i ne
t.
O pr i
veadr ep tî n och i,f ăr ă să cl i
pească.Ea si mţi că a ervorba de
o pr ovocare şi , di n ci ne şt i
e ce o mt
iv,păr u decon cert
ată.De mul ţ
i
an i nu i se maiî ntâm pl as
e aş a ceva. Pentru a- şi ascunde ac eas
tă
ner vozitat
e cu care nu er a obi şnuită şipen t
ru a- şi găsi ceva de ăcu
ft ,
luă opor tocală d i
n co şul cuf ructe d e p e m asă î şi
ncercă o s-cojea
scă.
— Ce- o săelsp un cel orl
alţi
? zi se.
— Spune- l
e d oarat ât:că ai de g ând să-ţi petreci zi
ua cu mine.
Portocala se j co
eagr euşi -
şi rupse o unghi e.
— Şice- o ă s acfem ?
— Mă gâ nd eam să- mi i au ba rca şi… să f acem un pi cni
c… St ai
puţin.
67
 Părea erăb
ndăt or; sent î
inse şi-iluă por tocal a din mân ă.
— N- aisă reu şeşti s-
o co j
eşt
i aşa.
Duse m âna a l b uzunarul de a l psate,scoas e d e acolo un cuţ i
taşşi
începusăsecţ ionezepor tocalaînpat rupăr ţ
i.Pri vindu- imâinile,ea
rosi t
:
— Ur ăs c băr cile.
— Şt i
u. Mi -aisp us erii.
Puse ţ cu
i
taşu lî nap oi în buzu nar, coj
if ruct ul cuî ndem ânare i şi
-l
înapoieOl i
viei.
— Şi -acum, f ăcu,î nt i
mp ce l îl ua făr ă să spună un cuvâ nt, ce ai
de gâ nd să- mir ăspunzi? Da a sunu?
Olivia se l ăs ă pe spat eî n scau n şi zâm bi. Desfăcupor t
ocal aî n
fel
ii şi î ncep u să e l mănân c,euna cât e u na.Cosmo o pr i
vea. Căl dura
dimi neţii era di n ce nîce ai m put er
nicăşi , gust ând di nf r
uct ul pl i
n
de pr ospei ţ
me,se mţ siiî ncălzit
ă şimul ţumi tă, cao pi si
căî nti
nsă al
soare. La sf âr şi
t,î şil i
nsedeget ele şipr ivi pest e masă ,l a bărb atul în
aşteptare,î ir ăsp unse:
— Da .
În zi ua aceea, Olivia des coperi cănu ur a del oc b ăcrli
e,l a ur ma
urmel or. Vas ul l ui Cosmo nu er a n ici pe d ep atre al elf de m are cai ş
celunde se ţ inuse pet receea,
r dar a er infini t maipl ăcut. Pe de o
par t
e,er aunumaieidoi şi , pe de al t
ă par t
e,nu r ăt
ăceau de col o-
colo, f ără sen s; au cobor ât velele şi au porni t a l drum, pe l ân gă
peretele dan e, ispr e marea deschisă şi de- al ungul co ast
ei, către un
golfuleţ as cuns, cuap a al bastră, e p car e t urişt
ii nu f ăcu seră
niciodat ă efortul să- l descopere. Aco l
o au l ăsat ancroa şi auco borât,
plon j
ân d de pe punt e directî n ap ă şi ur când î napoipe scar a de
frânghi e car e e rufzasă sease l ân muit
ă,î nneb unindu-i.
Soae rel era acu m sus p e cer şi era aşa de cal d, încât Cosmo r idi
că
o pr elată deasu pr a cab i
nei, ca săăn âmncealumbr a ei . Pâine şi roşi
i,
fel
ii de sa lam, f ructe şibr ânză, plus v inul dul ce şi rece
, pen trucăel
legase t icl
sele cu sf
oară l şi
e scu f
undasenîmar e.
68
 Mait âr
zui , auav ut l oc d et sul ca să se î ntindă pe punt e şi să f acă
plajăî n l i
nişte;î ncăşimai t âr
ziu, cân d ad ierea vânt ului sesi mţea
mai put ern
ic şiso arele co bora sp re asfi nţi
t,i ar raz el e sal er efl ect
ate
de apă aur ea u pereţ i
i vopsi ţ
iî n al b ai cab i
nei , şi-au găsi tl oc să f
acă
dragoste.
A doua zi ,Cosmo a ap ărut di n nou,î n maş inuţa u l i dec apoabtilă,
un Ci t
roen 2 C V cam hod orog it,care e smăna ai mdegr abăuc o adlă
de gunoi mobi l
ă,şi a dus- o dep atr
e de co astă,spr e cen trul i nsulei
,
unde se afl a cas a l ui.Î ntr
e t i
mp, fir eş t
e,r es t
ul gr upul ui se cam
supăr aseepO li
via.Băr batul car e u r
ma să- i fie p atren ern- oi er t
ase,
schimbaseră cu vinte gr ele şi , caur mar e,omul se r et r
ăse se înt r-
o
tăcere mb
î uf nată.Ceea ceiî uşu rasel ecar
p ea.
Era di n nou o di mi neaţă f r
umoas ă.Şos eau a î i pur ta pr intre
dea l
urile nu pr eaî nalte,cusat e aurii şiadorm it
e,pe â l
ngă bi sericu
ţe
albe şi f
erm e cu capre eşiite a l păscut pe câm purile cu iarbă rar ă,sau
asini răbdători,t rudind î n cerc uri nesfârşit
el a pi etrele d e m oară.
Aici nu se schi mbas e ni mi c d e sec ole,t urismul şi comer ţ
ul nu
lăsaseră nici
o ur mă.Şoseau a er a d esfundat ă,asf altul moder nf usese
lăsatî n ur mă,şi Ci tr
oen ul î şi văzu de drum pes te hopur il
e unui
drumeagde ţ arăî ngust , nefi nisat, umbr os şi răc ori
t de un pâl c d e
pini cu r am uri grele,opr indu- se ap oi la u mbr a u nui măs li
ni men s.
Cosmo opr i mot orul şi i eşiră din maş i
nă.Ol ivia si mţ ir ăcoarea
brizeibici
uindu- ifaţaşizăr iuncr âmpeidemar eî ndepăr tare.O
potecă por nea mai ep dat r
e,l a val e,pr i
ntr-o l ivad ă de mi gdal i,
dinco l
o de care e a flsa cas a.Lungă şi al bă,cuaco per i
şul r oşu, păt at
dinl oc nîl oc d e p ur puriul flor i
lor ag ăţătoare, casa of erea, din or i
ce
punctalei , o pr ivire a mpl ă asu pr a văii ad ân cice b coora spr e co ast
ă.
De- a lungul f aţ
ad e,io t eras
ă pe car e se î mpl eteaucâr ci e de vi ţ
ă
sălbati
căşi , di ncolo de t erasă, o gr ădină mi cuţă co bor a sp re pi scina
cuap ă curată, s t
rălucind î n l i
căriri de un al bast r
u- ver zui î n l umi na
soarelui.
— Ce r f
umuseţ e!r ostise ea, nefiind î n st ar
e ă s sp ună a ltce
va.
69
 — Vi no înău ntru, să-ţi ar
ătcas a.
Casa er
a nău cti
oare. Tot f elul de sc ări duceau î
n sus şi în j os,şi
niciuna di n cam ere nu păr easă fie l a acel aşi nivel cuce lel
alt
e.Pe
vrem uri, aicif usesef erm
o ă,i aralet ajmai ex i
sta o cam eră de i z şio
bucăt ărie,întimpcecamer eledel apar ter,undeodi ni oarăfuseseşi
ham bar, şicot eţ, şi stau l
, erauacu m dor mi toare.
Înău ntru at mosfer a era au st
er ă şi r ece, cuper eţ
ii văru i
ţiî n al b şi
mob il
a cât es poat e de si mpl ă.Cât eva covo are col oraet pes t
e
pardoseal a simpl ă,f otol
ii d e t resti
e şi m obi lă f ăcu t
ă de vr eu n
tâm plar i n
d sat , mes e de l em n nege l
uit. Numaisuf r
ageri
a avea
perdel e,î nr est, gea muril
e arlgi f useser
ă nev oite să se ulţum
mea scă
cuj aluzel e.
Dar exi stauşi l ucruri plăcute.Can apeel ad ân c,icuper ne mar i şi
fot
ol iil a f el
,t oate dr apaet cu cu vert
uri d e bumbac, vi
u co lorate;
coşur il ucrate de mân ă,aş ezate l ân gă căm inul des chis, pline cu
butuci .Î nbucătărie,tigăidear amăat ârnatedegr indăşimi rosde
condi men te şi i er
bur i. Şi pes tet ot, dovad a ex isten
ţ eiunui băr bat
cultivat, ca re oculiseai cidouăzeci şici ncide ani . Sut e de că rţ
i, nu
numaipe r aft
ur i
, ciaru ncate pe mese, pe per vazul f eres
trelor i şpe
dulăp ior ul de ânlgă pat . Mai er auşicât eva p ict
uri de ca l
itate,mul te
fot
ogr afii şişi ruri de d iscu
ri aşez ate cugr ijăl ângă pi ck-
up.
În cel e din urmă,odat ăi nspec ţ
iat er
mi nat ă,o con duse pr i
ntr-o
uşă j oas ă,cobor âră î ncă un r ând de scăr i şi i eşi
r ă di n nou af ară,
printr-un f elde e vsti
bul cuaco periş d e o l
ane,sp re erasă.
t
Răm ase cu spael
te sp re v ae,
l ui tându-sealaţ fad a ca sei
.
— E maimul t decâtmi -aşfi put ut imagi na,spuse.
— St aijos şiad miră p r
ivelişt
ea ,i areuam să- ţi ad uc ecv a d e băut.
Pe p latf
ormă er auaş ezat
e omăsu ţă şi nişte sc aune,dar l O
ivia n u
doreasăst eaj os.Î n loc d e ast a, sesp ri
jini de peret el
e văru it,l ângă
ghivece le de l ut d in car e r ăsăeraumuşcat e cu f r unzer uginii şi
parfum de ăm l âie,pes te care oar mat ă de u frniciî şi făceau de u lcru
la nesf ârşi
t. Linişt
eaera copleşitoare.Dacăer a at entă, put eapr inde
70
din zb or sunet ele car e se conf undau cu î nsăşi ace ast
ă l i
ni şt
e.
Cot codăcit
ul uşor al găinilor mul ţ
umi te,as cunse pe undevapr in
grăd ină,dar şo ur de e rcunoscu t.Fr eam ăt
ul br i
zei.
O l ume cu t otul n ou ă.Nu st răbătuser ă decât vr eo câţ iva
kil
omet r
i, dar p acrăar fi f
ostl a mi i de ki l
omet ri distanţ
ă de hot el
,
prieteni, cocei
tluri, piscina su praagl omerată, st r
ăzi l
e şimagazi nel e
pline de l ume di n or aş,l umi ni
le st răluci
toar e şidi scoteci
l
e or bitoar e.
Încă şi maidep at r
e e s afl auLo ndr a,ap
Venus, ar t
am entul ei, munca
ei– pi erzându- seî n i mag inar; visur i ui tate al e uneivi eţi car e nu
fuses e niciodată r eală.Ca o at mosf eră r ăm asă goal ă pr eamul tă
vrem e,se si mţ eacupr i
nsă de l inişte.„A ş p uteast a aici
.“ Un gl as
şopt i
t,o i sp i
tă.„I ată un l oc u nde ş a put ear ăm âne m er
eu.“Î l au ziî
n
spat el
e ei , cobor ând t rep tel
e de pi at
ră, cu t ăl
pile san dal elor
des făcut
e l ovi
ndu- se î n mer s. Seî ntoarse şi -l ză ri eş
iind pr i n
desc hizăt
ura î ntunecată a uşi i er(a aşade î nalt,î ncâtşi îap lecă
automatcap ul). Duce aî n mâi ni o st iclă de v in şi două pah ae r p lat
e,
iar oarsee l er a sus şi umbr a l ui er a î nt unec aă.
t Aşezăpe mas ă
pahar ele şis t
iclar ece, abur i
tă şi, di ntr-un buzunar l a pantaloni lor,
scoase o ţ
igară pe ca re şi -o aprinse cu chibr i
tul. Văzându-l,î i sp use:
— N- am ş ti
ut că u fmezi .
— Numaiaş a.Di n cân dî n cân d. Fu mam cât e icncizec
i pe zi , dar
încel edinur măm- am lăsatdeaces tobicei.Totuşi ,zi uadeazimise
pare o o
cazie p otri
vită să mă as l r ad
pă vi ciul ui.
Întret imp, des chi
sese sticl
a şi acu m t urna vi nul î n pah ae r;l uă
unul şii -lî nti
nse l i
Ovi
ei. Er ar ece acghea ţa.
— Pen tr
u ce bem ?o n îtrebă .el
— Pen tr
u cas a a,t or icare ar fi numel e ei .
— „C a’n D’ al
t“.
— At unci, pen tr
u C’ anD’ al
t. Şi pen t
ru l ocat arul ei.
Bău r
ă p ah arul pân ă a lu fnd.Apoi ,elr ost i:
— Te- am pr ivit de l af ereast
ra bucăt ăriei. Er ai foartelinişti
tă. M-
am î ntr
ebatl a cee tg ândeai .
71
 — Doarl a apft ul că…ai ci,sus… r eali
tatea i s
d
par e.
— E bi ne şa?
— Cr edcă d a.Eu… Ezi t
ă,cău tând cuvi ntel
e p otri
vite,pen t
ru că,
dintr-
odat ă,deveni se extrem de i mpor tant ă s f ol osească numai
cuvintel
e pot r
ivite.Eu nu sunt o cr eatură domes tică. Am t r
eizeci şi
tr
eide an i, sunt r edact
or p secial
izat aluneir ev i
steVenus.
pe nume
Mi -
at r
eb uit mul tt imp să u aj
ng aici.A t rebuit să- mi câşt i
g ex istenţ
a
şi indep enden ţ
aî ncă de cân d am ab solvit uni versitat
ea, l
a Oxf ord,
dar un -ţi spun t oate asteapen t
ru că vr eausă- ţi fie mi lă de mi ne.
Niciodată n u mi -
am dor it altceva. Ni ci
odat ă n -am dor it să mă m ărit
sausă amcopi i.Nu vr eau genul ăsta d e p eman
r en ţ
ă.
— Şi -at
unci?
— Pur şi si mpl u… cr ed că ăs ta e genu l de ocl n u
de aş t pu
ea să
răm ânpen t
ru t otdeauna.Ai ci nu m- aş i mţ
si l egată sau pr i
nsă î n
cursă.Nu şt iu de ce, îi spuse,zâ mbi nd.
— At unci,r ăm âi,r ăs
punse el .
— As tăzi
?Î n noap t
ea t as
a?
— Nu.Răm âi,pur şisi mpl u.
— Mam a miî spune ă s n u ac cept ni ciodată oi nvi t
aţie ărfă ertmen
fix de p l
ecare.Î ntot
deauna r tebuie să i sex
te odat ă d e so sir
e,sp unea
ea, şio dat ă d e pleca
re.
— Avea dreptate.Săzi cem că dat a de sosi re es t
e as tăzi şi că t u
hotărăşt
i dat a de p l
ecare.
Îi aru ncăo pr i
vire,încercân d săcâ ntărească mot ive,i mpl i
caţii
.Î n
cele din ur mă, r osti
:
— Î micer i să m ă m ut la i tne?
— Da .
— Darmunca mea ? Eo sl ujbăbu nă,Cos mo.Bi ne p l
ătită i ş pl
ină
de resp onsab i
li
tăţi
. Mi -a rt
eb uit o vi aţă să ajung at ât de d eparte.
— Î n cazu l ăs ta,e t impul să- ţ
ii eiun ansab ait
c. Ni ci
un om şi ,
evident, niciof em eie nu poat e m uncil a n esf
ârşit.
Un ansab ai t
c. Un anî ntreg. Douăs prezece u lni numi te a sbait
ce.
72
Maimul t, arfi î nsem natsă d ea i r
bcuf ugiţi
i.
— Maiam şio a că s.Şimaş i
nă.
— Î mpr umut ă-le e ceil maibune p riet
en e.
— Şif am il
ia m ea ?
— Poţ i să -ii nviţi ai ci
, săst ea cut ine.
Fam ilia ei , ai ci. Şi -o i magină pe Nan cy î nvârti
ndu-se pe l ângă
piscină,î n vr em e ceeo Grge ar fir ăm asnîcas ă,cupăl ări
a p e cap , de
fri
căsă nu- l ardă soar eel preat are.Şi -li mag i
nă pe Noelporni nd să
tatonez e p l
aja pl ină de em f eicusân i
i goi şiî ntorcându-se alci nă să
le povest ească desp re cu ceriri
le zi lei
, pr obabil vreof et
iţ
ă blondă şi
nec oap tă,vo rbind o l i
mbă n eu cnoscută.Şi -oi mag ină p e m ai
că-sa…
dar s t
aa er a al tceva , nu er a del oc i r
dicol. Aces t
a er a exact med i
ul
fires c al mam eiei , o cas ăî ncân tăt
oar e,pl i
nă de u nghere a scunse,o
grădi nă î ncâ l
cită. Pâl cu ri
le d e m i
gdali,t erasa scăl
datăî n soare, chi
ar
şigăi ni le pi tice– mai al es ăi g
nile pitice– i -ar fi umplut su flet ul de
încânt ar e.Ol ivieiîit recupr inmi ntecă,î ntr
-unmodnecl ar,poate
chiar aces t
a er a mot ivul pen tru car e semţ si
ise med
i i atatâtde eg laăt
de C a’ n D’ alt,î nl argul ei , ca şi cum s- ar fi afl atî n propr i
a ca să.
— Nu eusunt ceacar e ar eof am il
ie,spuse.Şit u aiobl i
gaţ i
i de
caret r ebui e săţ ii co nt.
— NumaipeAnt oni a.
— Nu e d etsul? Doarnu vr eis- o nec ăeş
jti.
Cosm oî şisc ărpină cea fa şipăru , pen tr
u o cl ipă,uşo r sti
ngher it.
— Po aet că nu e moment ul celmaipot rivit să-
ţi spun aş a ceva,
dar au maiex i
stat şial te emf ei.
Olivi a â r
se ăzâ vndu- l atât de en ja.t
— Şipe A ntoni a n -a d eranjat-
o?
— A î nţeles. E o nat ură fil osofică. S-aî mpr i
etenit cuel e.E f oarte
bine-cr escut ă.
Apoi n ître ei esl ăsăt ăcerea. El p ăera să-i aş t
epte răsp unsul.
Olivia şi î co bor î pr ivireasp r
e p aharul de v i
n.
— E o hot ărâre i o
ser
asă, Cosm o, rosti ea,î n sfârşi
t.
73
 — Şt iu. Tr ebu i
e ă s e rfl etcezi. Ce- arfi să n e u lăm cevaedm âncare
şi să d iscutăm des pre ast a?
Ceea ce au şi făcu t,i ntrân d î n cas ă,unde elspuse că va pr egăit
nişte sp aghete,cuun sos d e ciuper cişi şuncă; deo aerce aer ev
i
den t
căse pr i
cep el a găt i
t mul t maibi ne decât ea, Olivia î ll ăsă şi se
întoarseîngr ădină.Găsis tr
at uriledel egume,cul eseosal atăşini şte
roşii şi des coper i
, as cunşi sub f runzel e umbr oase,un măn unchi de
dovl ecei pitici. Aduseacest e del ici
iî napoi î n bucăt ări
e şi r ăm ase
lângă ch iuvet ă,să acă f o salat
ăl ipsi
t ă de p ret
en ţi
i. Mâncar ăl a masa
simpl ă d i
n bucăt ări
e i ş
, după aceea, Cosmo spuse ă c er a i t
mpul să- şi
facă si
esta,aşa că au s-dus n î dor mi tor işa f ost ch iar ai m bine d ecât
înainte.
Iar epl a pat ru, cân d căl dura zi l
eise maidomol ise,s- audus ă s
înoateînpi scină,goi,dupăcar es-auaşezatsăseusucel asoar e.
El i-a vor bit. Aveaci ncizeci şici ncide ani .I nt rase nîarm at
ă ch i
ar
a doua zidupă ce t ermi nas e şcoal a.A des coper it că- i plăcea viaţa
mi li
tară aş a că, ud pă î ncheierea r ăzboiului, â cnd nu- şi p utea
imag ina o al tă slujbă car e să- i placă maimul t
, s- aî ncad ratcaofiţ er
înar matar egul at
ă.Cândelaveat r
eizecideani ,i-amur itbuni cul,
lăsându-i ni şte b ani.I ndep enden t pen tru pr i
ma d aă tn î vi aţ
a u li, şi
-a
dat em disia di n post şi ,f ără obligaţii saur esponsab ilit
ăţi de vr eun
fel, a porni t ă s cunoas că l umea. A căl ătorit exact pân ă la I biza,
nep evrert
ită î n ac eel vr em uri şi unde vi aţa er a î ncă ui mitor de
ieft
ină, s-aî ndrăgos ti
t de i nsu l
ă şia hot ărât căacel a era locul unde
ave a săr inp
dă ă rd ăcini, dr ept pen tru car e n -a p l
ecat maidep atr
e.
— Şi soţ iat a?nt îrebă Ol ivia.
— Ce- icu ea?
— Cum s- aî ntâm plat?
— Tat a amur it
,i areum- am î ntors acas ă pent ru î nmor mân t
are.
Am s t
atac oo l o vr em e,aj utând- o pe mam a să- i pună l ucruril
eî n
ordine.Pe at unci aveam patruzeci şi unu de an i, nu maier am t ână.r
Am î ntâlnit-
o pe an Je a l opet recere,î n Londr a.Er a cam de v âsr
ta a.
t
74
Ţinea oflor ăir
e.Mă si mţeamsi ngur – nu ş ti
u de ce.Po aet că avea
legătură cu pi er dereat at
ii
. Nu mă maisi mţ i
sem ni ciodată si ngur
pân ă at unci, darat unci aş a er am şi , nu şt i
u de e c,nu dor eamsă m ă
întorcai cideunulsi ngur .Eaer at ar edr ăgălaşăşit aredor itoar esă
se ări mt e,şis- a gân dit căI bi za su nă t er
ibil de r omant ic.As taaf ost
mar eameagr eş eală.Tr ebui
a s- o ad uc ai ci maiî nt âi, aş a cum f ac
i
cân d î ţi ad ucii ubit a să-i prez inţif ami lia. Dar n -
am f ăcu t
-o. Ne- am
căsătoritl a Londr a şi , prima dat ă cân d a ză ritl ocu l ăsta,er a dej a
soţ i
a m ea.
— A f ostf ericit
ă ai ci?
— O vr em e.Dar iîer a dorde Lon dra.Î il i
psea u pr i
etenii şi
tea t
rul, şico ncert el
e l a Al bert Hall, cu mpăr ături
le şiî ntâlniri
le şi
plecă r
ilel a sf ârşit de săp tămână. A aj uns să se plictisească.
— Dar Ant oni a?
— Ant onia s- a năs cut ai ci
.O l ocalnică per fect
ă.Cr edeamcă un
co pil o va mail i
ni ş
ti pe m ai că- sa, dar arc pă a î nrău t
ăţit şimaimul t
lucrurile.Aşa că am f ost am ân doi de a cord, des tul de a mi cal, să ne
des părţi
m. Nu ne- am cer t
at, ni ci mot ivenu pr ea aveam . Ea al uat
-o
pe Ant oni a şi a ţ i
nut -o pân ăl a opt an i, şi at unci, după ce a î
nceput
pr opriu-zis şco ala, a ven it cureg ularit
ate ai ci, vara şide Paşt e,casă-
şi pet reacă acanvţele cu mine.
— Nu ţ i s-a p ărut că arf ofis
t ca nuf elde o bl igaţi
e?
— Nu. Nu mă î ncurca del oc. Pe- aici l ocuieş
te o per eche de
oam enif oarte dr ăguţi, Tomeuşi Mar i
a,car e auo f ermă mi cuţ
ăî n
josuldrumul ui.Tomeumăaj utălagr ădină,iarMar iavinesăf acă
cur atşi să ai bă gr ij
ă de fii camea. Ni cică se flăapr i
eten i maibuni .
Dr ept ur mar e,Ant onia v orbeşte a l p efrecţie d ouă i lmbi .
Se f ăcu se u mlt mair ăco
are. Olivia se i dr
icăî nt r-un co t şiî nt
inse
mân a după bl uză, şi
-o puse p et s
e cap şi îşi înch eei n ats
ur i
i. Cosmo
tresări şiel , anunţ ând- o căace astă co nversaţ ieî it rez iseset eaşică
ave a nevo ie să beaceva . Oliviaî i spuse că - ar
i fi plăcut o ceaş că ed
ceai. Cosmo î ir ăsp unse cănu s- ar fizi s că- i pl ace ceaiul, dar se
75
ri
di căî n pici
oare şi porni l a drum, dispăr
ân d prin gr
ădină,spre
casă,să p ună b i
r i
cul pe o fc.Olivi
a ărmaseân g
lă pi
sci
nă,bucurân
du-
se de momen tul de si ngurăt
ate,pentr
u că ş tia că,nu peste mult
ă
vrem e,elavea să se î ntoar
că.Apa di n piscină era nemi
şcată.De
cealalt
ă parte,o s t
atui
e a unui băi at eccântal a fluier se r
eflect
aîn
apă, ca-ntr
-o ogli
ndă.
Un pes căr
uş zb ură pe d eas
upra ei
. Oli
viaî şi l
ăsă u cap
l pe spat
e,
privindu-i bzorul g raţ
ios şi r aipi
le cu scli
piri orzal
ii nîlumina
soarelui aj
uns a lasfi nţ
it şi,în aceeaşicl
ipă, şti
u căav easă rămână cu
Cosmo.Aveaă- şs
i acorde acest darminunat– u n si
ngur an
.

Ruper eal egăutr i

lor cut recutul, desc oper i
se Ol ivia,er ao t reabă
cu mul t maipuţ i
nt rau mat izantă d ecâtpăr ea. Er aumul te de ăc
fut .
Maiî ntâis- auî ntor s mpîr eună l a hot el
ul Los P inos, să î mpacheteze
bagajeleei,săpl ăteascănot aşisăr enunţ elacamer ă.Auf ăcutt oate
asteaî n cel mai mar e secr et,î ngr oziţi căar p uteafi desco peri
ţi şi,în
loc să- şi cau t
e pr ieten i
i şi să le ex plice si tuaţ ia, O li
via pr ef
eră
laşit
atea şil ăsăl a rece pţie un bi let cut ot
ul nepot ri vi
t.
Au ur mat el t
eg ram e de t r
imi s, scr isori d e scr is, t el
efoane în
Angl ia,cul egăutr i pr oaste,car e sent rîupea
er u mer eu .Î şiimaginase
că, odatăt otul r ezolvat, seva si mţ i uşu r
ată şil iberă,darî n loc de
astat r emur a de f ricăşiî i erar ăude oboseal ă. Nu- i era bine deloc.Îi
ascunse ac ets u l cru l ui Cosmo, dar , mait ârzu i, cân d elo găs i
dobo râtă de ep ui zare pe can ap ea, pl
ân gând î n hoh ot
e,f ăr
ă să se
poat ă opri,t otul a t r ebuit săasă i all umi nă.
A f ostf oart
eî nţeleg ăotr. A dus- o î n pat ul di n cam er
a mi cuţăa
Ant oniei, unde p uteas t
a si ngur ă,î nl inişte,l ăsân d- o să od armăt r
ei
nopţ i şidouă zi le.Nu s- at r
ez i
t decâ t ca să beal aptele cal
d pe ca re -i
l
aducea el şi să m ănân ce of el
ie d e p ânie cu unt sauun f ruct
.
În cea de a t reia di mi neaţă s- at rezit, şti
ind cădep ăşisecr i
za. Îşi
reven i
se,se i smţ ea mp îr ospătată,pl ină de u n mi nunatsen timent de
bunăst areşivi t
ali
t ate.Seî ntinse,cobor îdi npatşir idicăj aluzel el
e,
76
făcând l oc p rimelor az re al e di mi neţii blân de şiper lat
e,t rase ad ânc
aerul umedde ro uă şi ascu ltă cân tecu l cocş oli
or.Î şipuse hal atul şi
urcăî n bucă tări
e.Fi erse apă î nt r-un i bric şi făcucea iul. Cu cea inicul
şidouă ceş ti pe t av ă,i eşi din bucăt ări
e şico borî pe cea l
al t
ă sc ară,
spre a cm era u liCos mo.
Jaluzeleleer auî ncăt raseşieraînt uner ic,darelset rezise.
Cân di ntră p e u şă, elî i sp use:
— I a e t u ită!Bună d i
mi neaţa!
— Bună d iminea ţa.Ţi -am ad us cea iul.
Aşeză tava l
ân gă elşi se d use săes c
dh i
dă l arg geam uri
le.Razel e
răzl
eţ e ale o sareu li de d i
mi neaţă u mpl ur ă acm era d e ulmi nă.Cosmo
înt
insemânadupăceas.
— Şap te i şj umăt at e.Ce d ev rem e e-
taiscu lat!
— Am ve nt i ăs- ţi p sun că mă si mt mai bi ne,î i ă rspuns e,
aşezân du-se p e p autl l ui. Şi că mi î par e ă rucă am fost aşaedsl abă,
şicăţ iîmul ţumescen p
tru că iaf ost aşa ed b un şiî nţ
el egăotr.
— Cum aide gând să-mimul ţumeşt i?o n îtrebă . el
— Păi ,m- am gân ditl a e cva, darpoat e ă c er ea
p evrdem e.
Cosm o zâm bi şiser at
sent î
r-o part e,să- if acăoc. l
— Ni ciodată n u e pr ea d evreme,spuse.
— Te p r
icep if oart e b ine,î i sp use el , după a ceea.
Stătea î ntinsă, sp riji
nită de b raţ ul lui î ndoi t
, mul ţumită.
— Ca i şt ine,Cosmo,am av ut şi euni şte exp erien
ţe.
— Spune- mi , domni şoar ă Keel ing, şopt i el,î ntr-o imi t
aţ i
ef oarte
nereuşită a unui p as
ajdi n Noel ow Car d, â cndţ i
-ai i e
pr
dut
vir
gi ni
tatea? u Snt si gur căscu al
tătorii noş tri su nt î nnebuniţi săafle.
— Î n pr imul ande u niversitate.
— La e c o cegi
l u?
— Ar e vr eo mpi or tanţă?
— Ar put ea ave a.
— Col egiul Lad y Mar garet Hal l.
O săr ută.Î i spuse:„t e u ibes c“,şi par că nu maisem ăn a cu Noel
77
Cowar d.
Zi l
elet rece au una după al ta, zilel ungi , cal
de,f ără ni ci
un nor , cu
nimic mp i or tan t de ăcuft .Î not , somn, pl imbăr i pân ăî n gr ădină,să
dea e dm ân car e a l păsăirsausă ad une o uăl
e a su , pur şi si mpl u, să
pli
vea scă ub rui eni.I -a cu noscu t pe T omeuşi pe Mar i
a,car e p ăe rau
să nu se m ire d e sosireaeişi car e osal utau,î n fiecare i
mi neaţ
d ă,cu
zâm betel argi şi s trângeri de mân ă î ndelungi. Şia î nvăţ atpuţ ină
spaniolă de bucăt ărie,pr ivind l ai men şii cozonaci carei eşeau din
mâi ni
le Mar iei. Î mbr ăăcm intea î ncet ase să mai ai bă vr eo
impor tanţă.Î şipet recea zilel
ef ără să- şi deacuvr eu n pi c d ef ard pe
faţ
ă, î n hal at , cupi ci
oarele g oal e,î nj eanşivech i sau co sut
m de b aie.
Câteodat ă porneauspr e sat , cu coşul pen t
ru ni scaiva cumpăr ăt ur i
,
dar,t acit
, senţ î
eleseser
ă să unse pa r opie de o raş r o
i de co astă.
Avân d des tul t imp să r efletceze la vi aţa ei, Ol i
viaî şi dăd u seam a
că er a pent ru pr i
ma dat ă cândnu muncea,nu se c hinui a să ur ce
trept
ele pr of esi eipe ca re şi-o al esese. De l a o vâr stăf oartef raged ă,
am biţ
ia eif uses e să dev ină,pur i ş simpl u, ceamaibună.Pr ima î n
clasă, prima l a exa men e.Î nvăţase ca să obţ i
nă o bur să,l a gi mnazi u
şi ap oi l a l iceu ,r ev
izu i
nd mat er
ia mer eu, pân ă l a i vireazo r i
lor,
sperân d să ob ţ
ină ac eel not e car e i -
ar fi as i
gur at un l oc l a
universitat
e.Apoi Oxf ord, cut ot efor tul de a o l ua de l aî ncep ut,
acumul area t reptată pânăî n moment ul chi nuitoarelor exam ene
finale. Cu un Magnac um laude î n l i
mba en gleză şifil osofie,şi -
ar fi
putut per mi te un r epau s cât ed mi c, dar or fţ
a i nt
er ioară car e o
îmboldea er a pr ea puternică;se t emea să nu cumva să pi ar dă
momen tul pr ielnic,să r ateze o şan să,aşa căs- a dus d irect lal ucr u.
Asta se î ntâm pla cu unspr ezee c an iî n ur mă,şi nu se mail ăs aes
nici
odat ă.
.
To t
ul se t er mi nase.Acum, nu avea nici
un f elde r eg ret
e.Di nt r
-
odată deven ise mai nţ îeleaptă, i mţ
sind că ace astă î nt âlnir
e cu
Cos mo,ac eas tă r enunţare avu sese l oc l a t i
mp. Ca o per soan ă
suferi
nd de o boal ă psi hosom at
ică,găs i
se r emed iul î nai nte de a
78
descoperi cauza
.Î i er
a profund r ecu
nosc
ătoare.Părulî is t
rălucea,
ochiiî ntunec
aiţ
, cugen elungi scântei
au de mul ţumir
e,şi pân ă şi
faţ
a eioso asă ăpr
easă-şifi pierdut dur
itat
eaex presi
ei
,r ot
unjindu-se
şi căpătând maimul tă pr
ospeţi
me.Î nal
tă,zv et
l
ă,put er
nic bronzată,
se r i
pvi în ogl
indă şi
, pen
tru prima dat
ăî n viaţă,văzuî nf aţa ochi
lor
of em eie uc adevăr
atfr
umoasă.

Înt
r-una di n zi l
e,er a si ngură acasă . Cosm o plecasealor aş,să- şii a
coresponden ţa şini ş
te hârt i
i şisă- şiver ificeam barcaţ
i
unea . Olivia
stătea ep er tasă u şi
rmăr ea od uă p ăsăr
ele a căror specie n-o cu noştea
şi care e s zb en guiaupr intre amr ur i
le unui măslin.
Priveaab sen t
ă l a j ocul o l
r şi , brusc, ismţi u n gol ci udat.
Anal izându-l cuat enţi
e,cău tându- i cauza,desco peri că se l
ict
ip
sea.
N- o plictiseaa’ n
C D’ al
t şi ni ciCosm o, cipropr i
a p es
roană,mi nteaei
golită de p reocu pări,l iberă şif ărăl agv
ă,ca o camer
ă goal ă.Refl ect
ă
pe-ndeletel a acea st
ă nouă si tuaţie,apoi se d ri
i
cădi nf ot
oliu şii ntră
încasă,căut ândcevadeci tit.
La î ntoarcereal ui Cosmo, er a aşaedad âncti
ăî n car t
eî ncât nici
nu- l auz, işi ap roap e că se peries cân
d elap ăru dint
r-odată ân
lgă ea .
— Sunt n î
călzit i ş m i
-e set e,î i psuse,darap oi e sî ntrerupse,
privind-o at ent. Ol ivia, nu şt i
am căpor ţi ochealr
i.
Ea lăsă t car
eadeo par te.
— Numai când ci tesc sau l ucrez sau când sunt alo masă de
afaceri cubăr baţi că poşipe ca re n îcerc ă-isi
mpr esi
onez.Î nr est, port
lentil
e d e co nt act.
— N- aşfi ghi cit niciodat ă.
— Te er danjează? r puAtea ch simba e raţ
li
a d i
ntre noi?
— Cât uşide p uţi
n. Î ţi dau un ae rt er
ibi
l de n it
eli
gent.
— Chi ar şisu nt t eri
bi l de n itel
igent
ă.
— Ce ci teş
ti?
— Geor ge E li
ot.ar
Mo adepeFl os
s .
— Sănu î ncep i să e td ienti
fici cu săr mana Mag gie Tu l
li
ver.
79
 — Nu mă d ien ti
fic n iciodată cu nimen i
.Ai o bi bli
otecă mi nunată.
To t ce-mi dor escă s cit
escau ssă ecirtesc
, saucăr ţ
i pe ca re n -
am av ut
niciodatăt i
mp să l e ci tesc.Pr obab i
l căam să- mi pet rec ot t an ul cu
nasu lî n cărţi.
— Eu n- am ni mi c î mpot ri
vă, dacă î ţ
i acfi di n cândî n când
apariţia, să
-mi sa t
isfacipof t
ele acrnale.
— Aşa am să f ac.
Cosmo se ap lecăi o ş săr ută,aşa, cuoch earlii pe n as um c er a,ap oi
intră să-şii a o cu tie de bere.
Oliviat ermi năMoar adepeFl oss şi î ncepu
Lar ăscruce de ântuv
ri
,
pen tru caap oi să r ea
tcăl aJ ane A usten. Citi Sart
Înre, ap
căut o
ari
ea
timpului pierdutşi , pen t
ru pr ima dat ă î nR viaţă,ş
ăzboi i pac eC
i
.ti
au t
ori clasi
ci, bi ografi i
,r oman e al e unor au tori de car e nu au zsi
e
niciodată.Ci tiJ ohn Cheev erşi J oseph Conr adşi o co pi e o f
arte u zată
din Cău t
ători
i de com ca
,r
ori eoî ntoarseî napoi î nt i
mp, ex act î
n an i
i
copi l
ărieieidi n Oakl eySt r
eet.
Şi, cum t oate aces te căr ţi erau pen tru Cosmo pr i
et eni vech i şi
fami l
iari
, put eau să -şipet rea
căseri le adânci ţ
iî n di scu
ţiil iterare,de
obicei cu ac om paniam entul unei muzi ci de f Londe
um:a N ouă şi
Enigm a–Te mă cu var i
aţiunide El gar, simfonii şioper eî n vari ant
ă
integrală.
Ca să unpi ard ăl egăt ura cur ea
lit
atea, aran j
ase să iThse
e r imi
tt ă
Time sd e al L ondr a,î n fiecare ăp t
ămsână.Î ntr-o seară,după cet ise
ci
un ar ti
coles p
dr e com or ile exp use l a Gal eriil
e Tat e,î i vo rbi u li
Cos mo d espr e Lawr ence St ern.
— A f ost bu ni cul meu,t at
ălmam eimel e.
I-
a ăcu
f t pl ăcer e săad v
ă cât de mpir esi
onata o fst Cosmo.
— Ce u srpr iză ext r
aor dinară!Cum de n u mi -
aispus ni mic p ână
acum?
— Nu şt i
u. Nu obi şnui esc ă s vorbesc d epsre el . Oricum, î n zi l
ele
noastre m ajoritateaoam en i
lor n-auau ztide el . S-a dem odatşi a f ost
uitat.
80
 — Ce pi ctor g r
ozav af ost,r osti Cosmo, î ncr untându-se,socot ind
cevan î mi nte.Dars- a n ăc sut… cân da o fst asta… pe a l 1860 .Cr edcă
eraf oart
e b ăt r
âncân dt e-ainăscu tt u.
— Maimul t dec âtat ât , mur ise.A mur i
tî n 1946 ,î n pat ul l ui,î n
casal ui,la Port hkerris.
— Aveai obiceiul să m ergi în Cor nwal lî n vacan ţe işl a o cazi
i?
— Nu. Cas a er a mer euî nchiriat
ă al tor per soan e iş
, pân ă a l u rmă,
mam a a vân dut -o.A f ost nevoi t
ă,pen tru că v aea er m
eupr oblem e u c
bani i
,şiăst a er a altmot iv pent ru carenu pl ecam ni ci
odatăî n
vacanţe.
— Vă der anja?
— Pe Nanc y o der anja cumpl it
. a Ir Noe l arfi f ost şi e l
nem ulţ
umi t
, numaică el s-a p r
iceput î ntotdeau na ertibi
l de b ine să-
şipoar te de gr ij
ă. Î ntot
dea una seî mpr iet
en eacubăi eţi
i potr i
viţi şi
reuşea săf acăr ostde i nvi taţi
iî n cr oazi ere şil a schi, sau se i pl
eade
vreu n gr up vese l car e î şi pet receava can ţ
a î nt r
-o vilă di n sudul
Franţei.
— Dar t u?
Voceaui lCosmo er a p l
ină d e d r
agost e.
— Nu mă der anja. Nu dor eam să pl ec. Loc ui
am î ntr-
o casă
imen să ep O akleySt reet, cuo gr ăd i
nă a l el
f de m aren î spae,t şit oat
e
muze ee,
l şibi blioteci
le,şigal erii
le de ar tă la care visamseaflau
chiar aco l
o, aşt eptându- mă.Zâm bi, am intindu-şi de acel e zi l
e pl ine
de sat i
sfac
ţii. Cas a di n Oak l
ey St reet ap aţri
neamam eimel e.La
sfârşit
ul r ăzb oiului, Law renceSt ern i -a l ăsat-o moşt enir
e mam ei
mel e.Tat ălmeuer a cam … –î ncercă să găs eas că cuvâ ntul potrivit–
… cam l unat i
c. N- avea nici vo inţă,ni ci r esurse pr eamar i
. Cr edcă
buni culşti
aacestl ucru şişi -ador i
tf oartemul tcamamasăfie
indep endentă şi măcar ă aisbă o cas ă unde să- şi crească cop ii
i.Î n
plus, l a vrem eaaceea aveaopt zeci de an i şi er a dobor âtde ar tr
ită.
Şti
a că- av
nea săai majungă săocu l
iască l oaco
.
— Mam a a t m ailoc ui
eş t
e ac oo?l
81
 — Nu.Cas a ac eea m ar e maimul t ne n î
cur ca işse h celt
uia m ult cu
întreţinereaei ,aşacăanulăst as-ahot ărât,în sfâr şi
t,s-ovândă.
Mam a vi sa să se î ntoarcă la Po rthkerri
s, dar or sa mea, Nan cy, a
făcu t
-o să se răzgândea scă şi
,î nl oc d e ast a, i-a găsit o că su ţăî ntr-
un
satcu numel e de Tem ple Pudl ey,î n Gl ou cest
ershire.Câtdes pre
Nancy, ce-i al eie- al ei , casa e abso lut încân tăt
oar e,şimami e f oart
e
feri
cită aco lo. Si ngurul l ucru îngr ozitor e un mel e casei. Podmor e’
s
That ch– „ Păi şul lui Podmor e“. Olivia strâm bă,dezg ustată,din nas,
iar o Csmo i zb ucni înr âs . Rec
unoaş te şi t u, Cosmo, e o ches t
ie cam
tâm pită.
— N- aidec âtsă- i schimbi numel e.Sp une- i „MonRep os“.Şicas a
e p l
ină de r fumoasel e p ict
uri ale u li Law rence er Stn?
— Nu. Di n păc ae.
t Numait rei
. Păc atcă n u sunt maimul te.Cr ed
că,după cum mer ge pi aţa,ar up teafi f oar t
e va loroaseî ntr-un an -
doi.
Conver saţi
a al unecă sp re alţi artişti victori
en i şi,î n fine, aj unsel a
Augu st us J ohn, i ar os Cmo pl ecă să cau te cel e dou ă volume al e
biogr afieiacest ui a,pecar eeaoci t
ise,dararfivr uts- or eci
tească.
Au di scu t
atsubi ectul pe ar lg şi aucăzu t de a crod că, deş
if usese u n
om di ab oli
c, nu put eausă nu- l admi r
e p e b ărtânul leugă lăgios, cu
toate că ân am doi o consi deraupe o sra u li,Gwen ,dr ept o ar tistă m ai
valoroasă.
Şidupă ac eea au făcut un duş, şi -
aupus n i
şte h anie m ulţumi t
or
de r es pectabile şi auporni t pe j os sp r
e sat ,l a câr ci
uma l ui Ped ro,
unde put eai stal al umi na stelel
or ă s beice va.Un t ânăr ucghi tara
apău r de u ndevaşi , aşeâ zndu-se p e u n scau n de em l n, încep u, cu
simpl itate şi făr ă nici
un f elde cer em onie,să cân t
e p art
eaa doua di n
Con crteul pe ntr u ghi tard
ăe R odri
go , umpl ând sea r
a a cdlă u c muzi ca
sa t ul burătoarei mai ş est uoasă, adev ăarăt esen ţă aSpan iei.

Ant
oni
a urma să sos
eas
că pest
e o săpt
ămân ă.Mar
i
a î
ncepuse
dej
a cur
ăţen
i
a de primăvar
ă î
n camera ei
, scoţ
ân
d t
oat
ă mob i
la
82
afară, ep t er
asă,rui vă
nd per eţi
i, spăl ând păt ur
i i ş cu vert
uri i ş
bătândcovoar elecuînver şunar e,cuopal etădet rest
ie.
Aces te ac ti
vi t
ăţi vi zibi l ur gente au ap r opiat şi mai mul t
momen tul ap ai r
ţieiAnt oni ei,umpl ân d-o pe O livia d e eam
t ă.Nu er a
un sen t
imen tî n t otali
tate eg oist, deşi perspectiva de a- lî mpăr ţ
i pe
Cosmo cu o al tăf em ei
e,chi ar ac dă avea numait r
eisprezece ani şi
era fii ca ui l
, o ad uce al a di sperare,dacăunşi mair ău. Dar esem t ea
maial espen t
ru si ne,î ngr ozi tă său- n dezam
l ăg ească p e C osmo sau
să spună ceva greşit, sau să acă f cev al i
psit de actt . După părer eal ui
Cosmo, Ant onia er a erfmecăt oare i ş nes ofisti
cat ă,daras ta n u putea
s-ol inişt
easc ă pe Ol i
via,pen tru cănu av uses e ni ci
odat ă nimic d ea-
face cu copiii
. Noelse năs cuse pe cân d eaavea aproape z ee
c a ni şi,
pân ă să dep ăe şas
că s tad iul de beb eulş, Ol ivia pl ec
ae s practi
c de
acas ă,f ăcân du- şi i ntr
areaî n l ume.Maier au şi cop i
iil ui Nan c,y
desigur , dar ceş ati
a er auaşa de puţ i
n at r
ăg ăotri şi i nsuport
abil de
prost-crescu ţi
,î ncât Ol i
via eraeci dsă să aibă cât mai puţ in de-af ace
cuei . Deci , desp r
e ce se orbeşv
te cu copiii
? C um t rebuie săe tp orţ
i?
Ce av eau să acă f eit oţit reiî mpr eu nă?
Într-o după- am iaz ă,târzu i, după ce se înotaseră puţ in şist ăt
eau
înti
nşiî nşezl ongur ilângăpi sci nă,isedes t
ăinuiluiCosmo:
— Pur i ş si mplu nu vr eausă vă s t
ric p lăcerea. E clar ăcsunt eţ
i
foarte ap ropiaţi i ş n u pot ed cr
e că n- o să- şi magi i nezecă vă
îndepăr tez pe unulde cel ălalt.La ur ma ur mel or,n- are decât
trei
sp rezece ani. E o vâr stă di fici
lă, şipuţ i
nă gel ozie ar fio r eaciţ
e
natur ală şide î nţel es.
— Cum aşput ea ăse t o cnving că n -o să fi e aş a?of tă el.
— Tr ei l a un l ocnu poar tă nor o.c Su nt i s
gu ră că o să vr ea,
câteodat ă,să t e aibă numaipen tr
u ea, şi s- ar up t
eaca eusă nu fiu
suficien t de p erspicace ca să mă f ac evăzu
n t ă.Rec unoaş te,Cosmo,
că amdr eptate.
Refl etcân d, elnu- irăsp unse med i i at.Î n ce le d in urmă,cuun of t
at
dinr ăru nch i
,spuse:
83
 — E cl arcă n ut e p ot convi nge căi ci
n
una di nt emeril
e alte n u se
vaî mpl ini. Aşa că,haisă ne mag i i năm puţ i
n. Ce- ar fi dacă, pentru
perioad a cât Ant onia va st a cunoi , am maii nvita pe ci neva aici
? Să
facem un grup de am fi l
ie.Te- ar ai ml iniş
ti?
Pr opuner ea t as
a c shimba com pletsi tuaţi
a.
— Da.Da,m- arl i
ni şt
i.Eşt i un gen i
u.Pe i c
ne ă s chem ăm ?
— Pe o r i
cine d oreşti, cuco ndiţia săun fie ântă, rf rumos i şviril.
— Ce zi cidemama?
— Cr ezi că ar veni?
— Î ntr-
un suflet .
— N- o să ai bă p retenţia săt ămsî n dor mit
oar e e spaat
re,nu? Su nt
preabăt rânca să mă mais trecor pe cor i
doare,pr obab i
l că aş ăd cea
pe scă ri
.
— Mam a n u-şi facel uziiiî n pr ivinţa nimănui ,şi cuat âtmaipuţ i
n
înamea.Ser i
di căîntr-uncot ,entuzias t
ă.Ah,Cosmo,osă- ţiplacăla
neb unie.Abi a a ştept s-o vez i
.
— Î n cazu l ăs ta,n- avem nicio cl ipă de pi erdut. Se r idică di n
şezlong cu un uşor f e
ort şi î ntinse mân a după per echeade j ean şi.
Hai ,f et
iţo, mi şcă-ţif undul ! Dac ă l uăm l egăt
ura cu mam a t a şi
organ izămsosi rea n Atoniei, arput ea să n se
tâlneas
îcă al H eathrow,
la aer opor t
, şi să a i am ân două acel aşi avi
on. Ant oni a se camt em e ă s
zboareng si
ură,i ar mameit ale - i
ar acef pl ăce
re,pr obab i
l, să i baă un
tovarăşde d rum.
— Dar unde mer gem? î ntrebă Ol i
via, ncîheindu- şi nas turi
i
căm ăşii.
— Fa cem o pl imba re până î
n sat , să dăm un t elefon de l a
cârciuma u li Ped ro.Ai număr ul de a l P odmore’
s That ch?
Rost ise n umel e cu savoar e,f ăcându- l să pară şi maipen ibil decât
de o bicei şiaru ncă o privire sp re cea s.
— E şas e i şj umătat e n î Angl i
a.O fi ac aă
s? u C ce e s ocupă a l ora
şase j uşi
mătat e sea ra?
— Pr obab il că l ucrează î
n gr ădină.Saupr egăteşte mas a pen tr
u
84
zec
e oam
eni
.Sau serveş
te pe ic
neva cu
un pah
arde bă
ut
ură.
— Abi
a aşt
ep
t s-
o văd ai
ci
.

Zbor ul de l a Londr a,cuesc al

ăl a Val enca,
it reb uia să soseasc ăl a
nouă şi un sf er
t . Mar ia,car e ab i
a aştepta s- or evad ă pe A ntonia,se
oferi să vi nă să pr eg ăeast că n ci
a.Lăsân d-oî n seam a ci nei-
mam ut, ei
doi por niră cu maş ina spr e aer oport. Deş i niciunul di n ein- ar fi
recu noscu t
, er auam ân doi pl i
ni de ner voztiat
e şi en tuziasmşi , din
aceas t
ă cau ză, auaj uns m ult pr eadev rem e,aş a că uaf ost nevo iţi să
se pl i
mbe pr in hol ul pust iu alsecţ iunii „Sosiri
“ vr eoj umăt ate de
oră,dac ă nu şi maimul t, pân ă cân d fata de l ai nformaţii an unţă,
într-ospani olănesi gură,căavi onulat eri
zase.Peur măaurmatoal tă
întârziere,ladebar careapasager i
lor,dupăcar eaut recutpr invamă
şişi -
au aşt ep tat bagaj el e;dar ,î n sfârşit
, uşile s- au desch i
s şi o mare
de oameni el iberaţi şi -af ăcu t apariţi
a. Tur i
şti cuf eţe p ali
de şiobosi ţi
de d rum; f am il
ii de o lcal
ni cicugr ăm ezi de cop ii; domni cuoch ear
li ,
cuo î nfăţişar e si nistră şico stume a l p art
u ace; un pr eo
t şivr eodouă
călugăriţe… şi ,î n sf ârş it
, ex act când Ol i
viaî ncep use să se t
eam ă că
pierduser ă av ionul ,Pen eolpe K eeling şi Ant oni
a Ham ilton.
Găsi ser
ă un căru cior pe ca re să-şiur ce alvizel
e,unel e p est
e l a
tele,
daral eseseră unul cur oţileî ndoite,mer eu gat a s- o i a î n di recţ
ie
greş i
tă şi , di ntr-
un mot iv sau al t
ul, astal ef ăcea pe am ândouă să
puf nească,di n cân d î n cân d, înr âs – şi erauat âtde pr eocupat e de
discu ţi
e şi râset e şi de f eor t
ul de amen ţ
ine o biect ul acela dr ăcesc n î
direcţia dor ită,î ncât nu i -auvăz ut imed iatpe C osmo şi pe O l
ivi
a.
Parţial,t en siuneaner voasă a Ol i
vieier a mot i
vat ă de ea tma că, în
timpul câtdur ase des părţireal or, mam a eisă se fi put ut schi mba.
Nu să fi î mbăt rânit pr opr iu-zis, dar, poate,să par ă obosi t
ă saumai
fragilă,ch iardacăap roap ei mper cept
ibil. Dart ot ul er a în r egulă.
Pen eolpe er al af elde pl ină de vi aţă ca- nt
otdeau na,şi mi nunatde
distinsă.Î nal tă, cusp atele drep t, cupăru l des, încă ru nţi
t, prins n î
tr-
un co c a l sp ate şioch i
i neg ri străl
ucind de vesel ie – ni cich i
ar h cinul
85
de a î mpi nge căr ucior ul n u-i af ecta dem nit
atea.Er a, ve i
den t
,
încărcatăcut otf eluldecoşur işipungişipur tavecheaeimant ie
albastră,acc esoriu de ofiţ er aval
n , pe car e o cumpăr aesl a a doua
mân ă de l a vă duva r ui nată a unui mar i
nar,l a sf ârşi
tul ce l
ui de- al
Doi leaRăz boi Mondi alşipe carepur o
ta,de t a
unci ,l at oate o caz i
il
e,
de a l cu nuniil a n îmormân tări
.
IarAnt onia… Ol i
via z ăirun cop i
lî nal
t şi zvet l
, păr ân d maimar e
decât cei trei
sprezece an i aisăi . Aveapăru ll ung, dr ep t, blond cu
refl exe roşcate şi eraî mbr ăcat
ăî nj eanşi
, un t ri
co u cumân eci scurte
şi o j achetă r t
icotată d in bumbac oşu r.
Nu er at imp pen tr
u maimul t
. Cosmo î şi ridică br aţele,st rigân d
numel e fi icei lui,i ar e el i
îză ri
ră.Ant onia ol ăsăepP en eolpe n î urmă
şi porni î n goan ă spr e ei , cu păr ul î n vâ nt, o per eche de şl ap i de
cau cuic n îtr-
o mân ă şi un sacde pân zăî n ceaalltă,f ăcându-şi l oc
printre o am enii plini de b ag ae,
j ca să se uncear nîbr aţele u li Cosmo.
El o pr i
nsenîbr aţe şi senv î
ârti cueaî nl oc,r idicând- o de a l păm ân
t,
o săr ută zg omot os i şo l ăsă iarăşi jos.
— Ai cr escut
,î i sp use , elacuzator.
— Şt iu, treicen ti
met riî ntreg
i.
Fata se nt î
oarse sp re Ol ivia.Aveanasu l pistr
ui atşio gur ă pl ină,
dul ce, preamar e pen tru f aţa eide f orma uneii nimi,i ar ch oi i gri-
verzu i er auaccen t
uaţ i de gen eell ungi , dese şi foar te bl onde.Aveau
o ex presie d eschisă şi zâm bit
oare, plină d e nit
eres.
— Bună.Eu sunt Ol ivia.
Ant onia sedesp rinse i n
d br aţel
et at
ăl
ui ei ,îşipuse ap pucii su b
braţşiî ntinsemâna.
— Bu năzi ua .
Iar O l
ivia, pri vi
nd î n j os sp re figur a străl
ucit
oare, t
inerea scă
, şt iu
că o Csmo av usese rep td
ate,şit oate emt eri
le ise i si
rpiră. Încânt ată şi
dezar mat ă de ges turile pl ine de gr aţie ale Ant oni ei,î il uă mân a
întinsă.
— Mă bucu r că aiven it
,î i spuse,şi ap oi,l inişt
ită di nsp r
e part ea
86
lor, ab andonă t ată şi fii că şi por ni să- şi r ecupereze propria mam ă,
răm asăăb d
rătoareân g
lă b agae.j Pen eolpe,î ntr-oî ncântare ut mă,îşi
desfăcul arg br aţ
ele î ntr -
unul di n ges turil
e ei exp an svie,at ât ed
caracteri
stice, i
ar Ol i
via se aru ncăî n acea stăî mbr ăţi
şare, strângând-
ol a pi ept, apăsân du-şi f aţa pe obr azu lr ecel a mam eieişi si mţ ind
mi rosul atâtde am fi li
ar al parfumul ui de p aci
tuli.
— Dr aga mam i
i, spuse P enelope, nu- mi vi ne ă s cr ed că sunt cu
adev ărat aici
.
Cosmo şi Ant onial i se a l
ăturarăi med iatşi î ncep ură să vor bească
toţi patrudi ntr-
odat ă.
— Cos mo,ţ i
-o p rezint pe m am a,Pen el
ope K eeli
ng…
— V- aţiîntâlnit cubi ne a l H eathrow?
— N- a f ost nicio pr obl emă;eu ţ ineam un zi ar nîmânăşi un
trandafir n î
tre dinţi.
— Tat i, ne-am di str
atco pi os nî av ion. Cui va i s- a ăcu
f tr ău…
— As tea n su
tt oate b ag ael
je vo astre?
— Câtaţ i av ut de aşt eptatl a V alen ca?
i
— … I ars tew ardesa a ăs r
turnatun pah arpl i
n cu suc de p ortocale
peste căolugări
ţă.
În cele d in urmă,Cosmo pr el
uă co ntr
olul,l uă căr uciorul î n gr ij
ă
şi porni pr imul spr ei eş ir
eadi n aer oport,î n sear a cal dă,cucer ul
lumi natde st el
e şi aerul pl in de â ţrâit de g rei
eri şimi ros d e b enzină.
Reu şir
ă cumva să se î nghes uie în Ci t
roen , Pen eol
pe î n f aţ
ă,i ar
Ant onia şi Ol i
via una l ân gă al ta,î n spat e.Bag aelje auf ost puse î n
braţelepasagerelorşi,însfâr şit
,auporni tl adr um.
— Ce f ac a Mir
a şi To meu ? vru să ş ti
e Ant onia.Dar găi nil
e? , Şi
tati
,ş ti
i ceva , am l uat on te max i
me l a f ranceză. A, i a t e ui t
ă,o
discotecă nouă. Şil atf p
ormă pen tru pat ine cu r ot i
le. Tat i
, n u
mer gem şi noi ? Şi t
are aşr ea
v să nvă ţ
îsă mer g cu pl an şa de su rfîn
vacan ţ
a a sta… o fi f oarte c su mp să au i l ecţi
i?
Drumul , ac um f am il
iar , ur ca deal ul ,î ndep ătr
ân du-se de or a,ş
intrândt ot maiad ân c nîl umeasat ului , cul umini l
ef ermel or r i
sipit
e
87
pe n î
ăl ţimi şiaeru l greude m i
rosul t are p ali
ni l
or. Cân d aui ntratpe
drumul ce ducea pânăl a Ca’ n D’ alt, Ol i
via obs ervă că Mar ia
ap r
inses e t oate l umi nile de af ară, işac um st r
ăluceaupr intr
e
ram urile măsl inil
or , capen t
ru o săr bătoare.Chi arî n cl ipa în car e
Cosmo op ri mot orul maş i
ni i şi î ncep ură să scoat ă bag aelje afară,
Mar ia şi To meuap ău rrăî n uşă,ven ind spr e ei pe al eeacăl s
dat
ă de
lumi nă.Mar ia,î ndes aăt şi br onza tă,cur ochia eineag ră pes te care
îşipusese un şor ţ,şiTomeu,băr bieritpent ru această ocazi e şi
pur t
ân do ă cm aş
ă u crată.
— Hol a,señor,s tr
igăTom eu, darMar ia nu ve dea pe ni meni în
afara pi co
lului eidr ag .
— Ant onia!
— A, Mar i
a!r ăs
punse ac easta,i eşind di n maş ină şi l uând-o la
fugă p e l a
ee, ca să-i sar ă Mar ieide g ât.
— Ant onia.Mini ña.Favor it
a.Cómoe stausted?
Ajunses eăr acas ă.
Dor mi torul l ui Pen eolpe car e,pe vr em uri,f uses e gr ajdul unui
măg ău rş, dăd eadi rect pe er tasă.Er a aş a de m ic, că nu er aloc d eâct
pen t
r u patşi un scr in, pl us u n şi r de u mer aşe d e eml n car e rt
ebuiau
să sat isfacă nevoile unui dul ap. Dar ar Miat ratase cam er
a aceast al a
felde n em ilos ca cam şier a Ant oniei, aşa că t
ot ul era al b şis trăl
ucea
de cu răţ enie,mi rosind a săp un şiruf ăr i
e p roasp ătcăl cat
ă, i ar l i
O
via
umpl use cu trandafi r i un vas ed p orţelanal bastru cu al b, pe car e lî
aşezase, alături de cât eva căr ţ
i al ese cugr ijă,pe măsu ţa de l em n de
lângă pat . Două t rep te,aco perite cugr esi
e,duceau spre o al tă uşă,
pe car e o des chise,exp l
icându-i mam eieisi tuaţia di n uni cabai ea
casei.
— I ns t
alaţia nu pr ea un fcţ
ionează ca umea;ldep inde d e câtă apă
eî n r ezervo r, aş a că,dacă t
oal eta nu f uncţionează de pr ima dat ă,
trebuie săi nsişti
.
— Cr ed că e per fect
, di n pu nctul m eu de ve dere. C e l oc
încântăt or!
88
 Îşi c soas e mant aua,o agă ţ
ă pe un umer aş şi e s î nt
oar se,
ap lecân du-se es pte p atsă- şidesc hidă val iza .
— Ce om cumsecade mi e s pa re Cos mo!Şi e c bi ne ar ăţi!
Ni ciodat ă n ut e-am văzu t aşa.
Ol ivia se aş eăz pe mar gn iea at pului, pr ivind cum mam a eiî şi
scot ea ai h
nel e d in bagaj .
— Ai f ost o dr ăg uţă că aiaccep tatsă v ii aşa, fără i t
mp de g ândire.
De ap ft , m- am gân di t că arfi maiuşor cu Ant oni
a,dac ă aifi şi t u
aici. Darnu numaide as ta e-tam i nvitat. De cân d am ză ritl ocul ăst a,
mi -am dor it să i -l
ţar ăt
.
— Şt i
i că î mi pl ace să i auhot ăr
âir de moment . Am sunat -o pe
Nan cy şi i -am spus ă c vin ai ci şi am î nneb uni t
-o de n ividie.S- a mai
şi supăr a, tpen tru că ea n-af ost invitată,dar - am
n datni cicea mai
mi că t en
aţ ie aces t
ui l ucru. Câtdes pre Ant onia,e un cop i
l ad orab i
l.
Nu e del oc i t
mi dă,r âde şi vo rbeşteî ntr una.Ce bi ne ar fidac ă şi
copi iil ui Nan cy ar fi măcar ej p
umăt atel af elde am abil
i şi bi ne-
cres cuţi. NumaiDumnezeu şti
e ceăcat pe o i fi av ut, să m ă r t
ezes c u c
asem enea ep o
niţ
…
— DarNoel ? L- aimaivăzu tî n ultima vr eme?
— Nu, n- am maidatochi i cu elde â cetval uni. L-am sunatac um
vreodouă z il
e,ca să u si
figur ă că a mit răieşte.Trăia.
— Cum se de scurcă?
— Păi ,şi -
a g ăi s
t un ap atram ent nou,pe u ndevar in
p ap ropiere d e
King’ s R oad . N- am î ndrăznit să- lî ntr
ebcamcât o să- l coste,dar t as
a
et reaba l ui. Pl us căsegân deş te săr en unţel aj urnalisti
căşisăse
lansez eî n publ i ci
tat
e – zi cecăşi -
af ăcu t i n
şte relaţiif oarte ut ile.Şi
tocmaipl eca a l C ow espen tru wee kend.Ca d e ob i
cei.
— Dart u? Tuce maif aci? Ce m aie pe a l Podmor es’That ch?
— Dr aga mea ăs c uţă,răs punse P eneolpe u c căldură.Ser a e at ga,
în sf ârşit
,ni cinu- ţipoţ iimagi na câtededr ăguţă.Am pl antat
iaso mi e şi ied eăr şi am cu mpăr atun f ot oliu de ăchri tă o fart
e n os t
im.
— Er a i t
mpul să- ţii eişi t u ni şte m obi l
e n oi pentru gr ăd i
nă.
89
 — Şimag noliaaî nflor it pr ima dat ă,şi am cur ăţatgl ici
nele de
uscătur i
.I ar am fi l
ia At kinson a ven i
tl a mi ne î n week end şi a f ost
aşa d e cal d, că a m put ut mân ca în gr ădină.M- auî ntrebat de i t
ne iş
mi -
auspus ă sţ-
it ransmi t sal utări. Zâm bi
,r even i
nd l ar olul mat ern,
cu o exp resie d e afecţ iune p l
ină de mul ţ
umi re.Şi , cân d am să mă
duc ac aăs,am să l e spun că ni ciod at
ă n- aiar ăat
t şa de bi ne.
Înflor eşti
. Eştif rumoasă.
— A f ost o bom băpent ru t inesă afli că s t
au cu Cos mo şi că
renunţ l a sluj ba m eaşică, î
n gen eal
r, mă p or t ca o aiurită?
— Po ae.
t Dar ,l a urma urmel or, de ceu? n A i munci tt oată vi aţa;
uneor i, când t e ved eamaş a d e o bosită i ş de n evroaă s,mă em t eam
pen t
r u săn ătatea a. t
— Nu mi -aispus ni ciod ată.
— Ol ivia,vi aţ
at a şi ceea aci ce cu f eanu mă p rivesc.Dar t as
a nu
înseamnăcănu- mif acgr i
jipent rut i
ne.
— Ei , aiavut dr ept at e. Am f ost bo lnavă. După ce am f ăcut-o,
după ce am t ăiatt oat el egă t
ur i
le şi am r en unţatl at ot, m-au cam
lăsat nervii
. Am dor mi tt reizi l
eî ntregi. Cosmo a f ost un î nger. Şi
după ac eea,t otul a f os t bine.Nu mi -am datsea ma că am eraş a d e
obosi t
ă.Cr edcă,dacăunf ăceam aş a,aveam t
oate şan sele săun aj
g
învr eunospi ciu,cuouşoar ăcrise ed e nrf
s.
— Ni ci să n ut e g ân deştil a aşa eva.c
Î
n t imp ce vo rbeau , Pen eop
le umbl a de col o-colo,aş ezându- şi
haineleî n sc rin, înălţ
ându- se să agaţ e pe umer aşe och
ri ile vech i, at
ât
de f ami li
are,pe care l e
şiadusese. Era car acteri
stic p entru Pen eolpe
să nu- şi ad ucă ni mic nou sau l a mod ă,cumpăr atspeci alpent ru
vacan ţă,dar l O
ivia şt i
a că am m a eier aî n st are să deapr opria notă
de di stincţi
e ch i
ar şi ace sotr r ait
colef ără ârsvtă.
Dar, sur prinză tor, exist a şi ceva nou. Di n f undul val izei ap
ăru o
rochie ver de,de cu l
oar easmar aldului , şi car e,odat ă scu t
urată şi
înti
nsăpebr aţe,sedovediafidi ncaf tanbr odatcufiraur i
u,bogat ă
şi vol uptuoasă de par căar fi i
eşit di rect
O de
mi i
ni ş una d e n opţi
.
90
Olivia er ai mpr esionată, fir eşt
e.
— De unde Dumneze u ail uatmi nunăţ i
a a sta?
— Nu- i aşa ă ci-gr ozavă? Cr edcă emar oacnă. Am cumpăr a-t
o d e
la Ros e Pi lki
ngt on. Mai că-sa o ad usese di ntr-
o escap ad ă l a
Mar ak eh s şi a g ăsit
-o pe u fndul unui cu f
ărvec hi.
— Ai să fi i ca o egi rnă.
— St ai, cănu- it ot. Caf tanul , aşezat pe u meraş, se l ăa
tur ă şi
rurilor
de r och i
i dec olorate de bumbac, iar en Peolpe î ncepu să cau t
eî ntr-o
gean tă i mensă de pi el e,r ăscoli
nd pr i
n l ucruril
e di nău ntru. Ţi i
mint e,ţ i-
am scr i
s căa mur it măt uşa Et hel? Ei , mi -al ăs ato mi că
am intire p rint es tam ent. A sosi t acu m vr eodouă zi le,l at imp ca o s-
aduc ai ci.
— Măt uşa E t
helţ i-a ăslatceva?u N credeamcă ar e e cvaedăs la. t
— Ni ci u e. Dar ,î ntr-un f el, era nor mal i n
d par t
ea eisă ne
surpr indă p e o tţi pân ă n î ultima cl ipă.
Înt r-adevă,rmăt uşa Et hell e ăcu
f se er meut ot felul de su r pri
ze.
Sor ă u nică şi mul t mait ân ăăra u l
i Law rence er Stn, eahot ăr
âse, l
a
sfâr
şi tul Pr imul ui Răzb oi Mondi al, că,de vr em e ce aj unses e la
tr
eizeci şit reide ani ,i ar o tată floar eamascu l
ină a Br i
tani eifusese
decimat ăf ără mi lăî n mas arcul de p e câm purile rfan cezeedu lptă,
nu av eaal tă so luţi
e decâ t săaccep te celibatul inev i
tabi l
. Făr ă săse
lase co pleşi
tă de aceast ă si t
uaţ ie,se porni se să pr ofit el a max imum
de l ipsa unei am fili
i,î n măsu ra î n car e aces t u lcru er a posi bil.
Locu ise î ntr-
o cas ă mi cu ţ
ă,î n Put ney, cumul tî naint e caaces ta să
devină u nl oc a l modă şi aco l
o, ca ăs seoat pă d escurca, l
ua cât e u n
chiriaş sau( i ubit? ru del e ie n- au f ostni ci
odat ă sigure) şidădeal ecţi
i
de p ian . Nu s- ar fi zis ă c er a o exi stenţă pr eai ncitantă,dar ăt muşa
Ethelo f ăcea să dev ină ast fel,t răindu-şifiecar e zi i n
d pl in, ch iar
dacăepban i puţ i
ni. Pe cân d Ol i
via,Nan cy şi Noeler aucopi i
, de-
abia aş teptaucât e o vi zi
tă a măt uşii Et hel, nu pen t ru căl e aducea
cadour i
, cifii ndcă r a
e aşa ed m auzant ă şicut otul al tf
eldecâ t ceilalţ
i
oam en i mar i
.I ar i zi
vtelel a eaacas ă er au un r eg a, lpur i ş simpl u
91
pen tru că un put eai şt
i niciodată ce avea să se n îtâm ple.Odat ă,pe
cân d se aşezase ră să măn ânce or t
tul strâm b pe car e l îf ăcu se p entr
u
ei,t avanul di n dor mit
or se prăbuşise.Al tă dat ă au f ăcu t o fcull a
cap ătul gr ăd inii mi cu ţ
e,şigar dul a l uat f oc,aşa căa f ost nev oie să
fie chem aţi pompi eri
i,î n maş inil
e ace leacu si r
en ă.Maimul t,î i
învăţ asesădansezecancanşisăcânt ecupletevul gareder evi stă,
pline de subî nţelesuri, careof ăceau pe Ol ivia să se cu tr
em ure de
râs,î nt i
mp ce N ancy s t
rângea mer eudi n buze şi se p r ef
ăc ea că un
înţelege.
Ol iviaî şi am inteacă ad uceacuo i nsectă mi cuţă,pr insă cu acu l
într-un i nsectar,cu pi ci
oruşe de copi lşipărulvopsi tî nr oşu,
apr oap e mer eu cu ţ igara în mână. Dar,î n ci uda ap ae r
nţ ei de
desf rânare şia s ti
lului eide v i
aţă( sau poat e o tcm ai de c aeea), aveao
droai e de pr ieteni, şi r ar
e er auor aşeleî n car e măt uşa Et helsă nu
aibă o col egă de şcoal ă dr agăei a su vr eo f rumuseţ e di n al te
vrem uri. O mar e p art
e d i
nt imp şi -
l pet recea î
n vi zite p e a l pr i
eteni–
care seugau r mer eude ea să v ină săt eascuei , să- i maiî nveseeasc
l ă
–,dar ud pă aces te escap ade n î Angl i
a pr ov i
nci al
ă se n îtor cea er meu
la Londr a,l a ex poziţi
ile de a rtă şico ncertele care entrp
u eaer auca
aeru l;l a t eancurile de scr isori pe ca re l e t r
imitea ,l a ch ir i
aşul din
momen tul r esp ectiv,l a elevii pe care î
iî nvăţ a pi an ul şil at el
ef
on.
Stătea mer eu de vor băcu age ntul eide bu rsă,un om, pr obabil
,
foarter ăb dător i ş
, dacă puţinele eiacţ i
uni cr eşt
eaucuun punctî n
cu rsu l uneizi l
e,î şiper mi t
eadouă por ţii de gi n garn i
si t,î n loc de
una,at uncicân d soar eel cobora di ncolo de gar dul cu rţii. Zi cea că,
pen tru ea , su nt „a pa vi eţ
ii
“.
La şap tezec i de an i
, cân dr i
tmul şi scumpet ea i nd Londr a auf ost
preamul t i ş pent ru ea , măt uşa Et hels- a mut atl a Bat h, să fie
ap roap e d e ce i maidr agi prieteni aiei , Mi lly şi BobbyRodway . Dar
mait âr
zui, BobbyRodway a păr ăsi
tl umeaac easta,urmatl a scur t
timp de Mi lly, iar ăt muşa Et hela r ăm as n si
gură.S- a des curcato
vrem e, nd iestructibilă şi v eesăl ca- ntotdeau na, ar d vâr sta er a
92
nem il
oasă şi î n cel e di n ur mă s- a î mpi edicat ed st i
cla de l apte,
căzând pe p r agul uşii şi fracturându- şi un şol d. Di n acel momen t,a
decăzu t fizic cu vit
eza l
umi nii, şi pân ăl a urmă a aj uns aş a de r fagi
lă
şinep uti
ncioasă, căa t rebuit săfie i nternată de că t
re aut ori
tăţiîntr-
un căm in pen t
ru băt râni
. Aco l
o, înf ofolit
ăî ntr-un şal gr os,uitucăşi
tr
em ur ăt
oare, er
a vi zit
atăr eg ulatde P en eol
pe,car e v en eal a Bath cu
maşina,de l a Londr a,sau , mair ece nt, din Gl ouce stershire.De vr eo
două or i, Ol ivi
aî şiî nsoţi
se mam aî n băt rânul Vol vo, dar i vzi
tel
eo
deprimase ră at âtde t are,î ncât după aceea îşi găsi se mer eucât eo
scuză.
— Dr ag a d e ea, reveni Pen eolpe cu tandreţe.Şt ii că av ea ap r
oape
nouăz eci şi cincide an i? M ul t prea ăt brână… a,ui te-
o!
Găs i,î n fine,ceea ce cău t
ase şi scoas e di n gean t
ă o cut iuţ
ă de
bij
uterii
,vecheşir oasă.Apăsăî ncheiet
oar ea,capaculsăr iî nsusşi
acol
o, pe opern i
ţă de ca tif
ear oasă , zări o perech e d e ce rcei
.
— Ah! Mi cul sem n de u imi r
e u fses e n i
vo l
unt ar, darved erea orl o
umpl u de n î
cân tare.Er aumi nunaţi. Aur şi em ai lî ncas tr
at,î nf ormă
de cr uce, de ca re atârnauşi r
uri de ru bine şi perle şi un cer c de p elr
e
maimi ci
, car el egaubr aţele cr uci
i de supor t. O mi nunăţ ie din alte
vrem uri, cut oat ă splendoarea mp col icată aRen aşterii.
— Ăş t
ia au fost aimăt u
Ethşi
eli
? af ostt ot cea put ut r osti
.
— Ui mi t
or,nu- i aşa?
— Darde u nde - i
a u l
atbi ata băr tânică?
— N- am i dee .Au zăc ut î n ban că i c
ncizeci de an i.
— Par i nşte b i
juteri
i str
ăvech i.
— Nu.Cr edcă un st di n ep oca i ct
voriană.Pr obab il di nI tal
ia.
— Po ae t ăc au f
ost aimam eiei?
— Da,poat e.Saupoat ei -o fi câş ti
gatl a căr ţ
i. Saui -
a pr i
mit de l a
un i ubit bogat , care o ad or a.Cu măt uşa Et hel ,t e put eaiaştept
al a
orice.
— I -aidus l a ev al
uat?
— N- am avu t itmp. Şideşi u snt oarft e f rumoş i
, nu cr ed că
93
va l
orează preamul t. Oricum, se p otrivesc p efrect cu r ochi a meade
caftan .Nu cr ezi că un st făcu ţ
i să m eargă mpîr eu nă?
— Ba da,spuse Ol i
via,î nap onidu- i cut i
a mam eiei . Dar ân cd
ajungi aca să, pr omi te-
mi că -
i ducil a ev aluat şi-ţif acio asi gurare.
— Pr esupun că aşa t va
reb ui să ac.f Su nt aş a d e p roastă cu lucruri
dintr-astea
,r osti Pen eol
pe,punân d cu tiuţa n îapoi în gea ntă.
Des pachetat
ul e s t erminase.Pen eolpe î nchise val i
za goal ă,o
aşezăsub patşi se î ntoarse căt re ogl inda at âr
nat ă pe per et
e.Una
câte una,î şisc oase gr aaf
ele d i
n păr - l
şi l
ăsă să d ca
ă pest e u meri, pe
spat e,încărunţit, dar es d işcufir ul t are, ca-ntotdeauna.Aducân du-l
înf aţă,pesteumăr ,luăper i
a.Cusat i
sfacţi
e,Ol iviaurmăr ir it
ual ul
de n euit
at, cubr aţul ridicat şimi şcăril
el ungi, undui oase.
— Dart u,dr aga mea?Ce aide gând ?
— Am să t sauai ci un an .Un ansabat i
c.
— Red actorul t ăuşefş t
ie că d ai
e g ân d să etn ît
orci?
— Nu .
— Ai să e tn îtorcil a
Venus?
— Poat e.Poat e ă c amsă- mi găs ecs altceva.
Pen eol
pe l ăsă per ia deop arte,ap ucă şuvi ţel
e l ungi de părî n
mâi ni,r ăsuci
ndu- l
e,aşezâ ndu- le şi prinzân du-le a lloc cu agraf
ele.
— Acum, î i spuse, t r
ebu i
e ă s mă d uc ă s mă p săl,şi pe u rmă u snt
gata p ent
ru or ice.
— Să u ncazi pe c s
ări.
Pen eol
pe por ni sp re bai e.Ol i
via,î n aşt ept
area ei,r ăm aseep l
oc,
aşezat ă pe p a,tsi mţ i
ndu- se e rucnoscăt oare p entru f aptul că mam a ei
accep tase, cucal m şisp iri
t pr act
ic,acea stă situaţie.Se gândi cu m ar
fif ost să ai bă un al t gende mam ă,avi dă de cur i
ozitate şi imag ini
roman ti
ce, despr e O l
ivia şi Cosmo, şi car e şi-ar fi i
mag i
nat-o pe fi ica
eiî nf aţa al t
aru lui,î ntr-or och i
e al bă f ăcu t
ă săar ate bi ne di n spate.
Numaigân dul l a as ta şi o f ăcu să r âd ă şi să se î nfioareî n aceaşli
ti
mp.
Cân d Pen eolpe e revniî n cam er
ă,se i r
dicănîpi cioare.
94
 — Acum,ce i z
ci de o ug st
are?
— Mi -e cam f oame. Îşi pri
vi eas cul
. Doam ne, Dumnezeule, e
aproap e unspr
ezece işjumăt at
e.
— Nu- i nimic.Acum eş t
iî n Sp ania.Haisă ved em ce nea- pr
egăti
t
Mar ia.
Împr eună,ieşir
ă pe ertasă. Dinco l
o de şirul de u l
mini,înt
uneri
cul
erar eu
g şica l
d, cao ca t
if
eaal bast
ră, i
ar Olivia porn
iî nai
nte,urcând
scăril
e de pi at
ră către bucătăr i
e,unde î i g ăisr
ă pe Cosmo cu
Anton ia,Mar ia şi Tom eu, aşezaţi n î jur
ul m esei uc lumânări,
luptându-se cu os t
icl
ă de vi n şivor bi
nd t oţ
iî n acel
aşit i
mp, într
-un
cli
nch etde sp ani
olă, cade ca staniet
e.

— E mi nunat ă,spuse C os
mo.Er ausi ngu ri
, din nouî mpr eu
nă,şi
parcăs- ar fi înt
ors a casă.Făcu seră drag oste şi acu m st ăt
eauîntinşi
pe întuneri
c,Ol i
via cu ibări
tă pe br aţul lui î ndoit. Vorbeauî n şo
aptă,
de p ar
că - a
nr fi vru t să-i deran jez
e p e cei l
alţ
i ocu panţi ai ca
sei
.
— Mam i? Şti
am eucă o ă- s
ţipl acă.
— Acum ş ti
u cu ci ne semeni .
— Ea e e d o ustă d e orimaidr ăguţă d eâctmi ne.
— Tr ebu i
e ă s ne ăuldăm cu ea. Ni men i nu m- ari er
t
a d aăc aş l
ăsa-
o să se n ît
oarcănîAngl iaf ără s-o fi cu noscu t
.
— Ce î ns eamnă st aa?
— Dăm o pet recere. Câtmaicur ând . Săpunem pe o rate vi
aţa
comunităţ
ii
.
O pet recee.
r As ta er a o i deecu t otul nou ă.De l a aceapr imă
pet
recere at
rat ă de p e v as, Cosm o şiOl i
via ş îi petr
ecuserătot t
impul
împreună,doareidoi ,fărăsăvor beascăcuni menial tci
nevaî naf
ară
de To meu şi Mar ia şi cei câţi
va l ocalnicicar e-şi făceau veacu
lî n
câr
ciuma u li Pedro.
— Darpe i c
ne o ăsnv iit
ăm ? spuse a e.
Cosmo nu i zbucni î nr âs, darea iî simţi am uzam en
tul.O s t
rânse
cu brauţl pe d upă u mer i.
95
 — Dr ag a mea, surpriză, surpr iză, am pr iet
en i pes t
et ot îni nsulă.
La ur ma ur melor,s t
auai cide d ouăz eci şi cincide a ni. Ţi
-aii mag inat
cumvacă aş fi vreu n pr oscr is?
— Nu m- am gân dit ni ciodat ăl a as ta,î i spuse ea, cu si ncerit
at e.
Nu mi -am dor i
t să v ădpe al tcineva î
n af ar
ă d e i t
ne.
— I areunu t e- am dor it dec âtpe i tne.Î n or ice caz, m- am gân di
t
că aveai nevo i
e ă s e t odihneş t
i,dep atr
e d e u lme.M- am t em ut pen tru
tine,în zi lele cael
eaî n ca re i a dorm itf ără opr i
re.Am hot ărât căar fi
maibi ne ă s asl ucrlur i
le ă s m eargă de a l si
ne.
Da.Ni ci ea un -şi dăd use e sam a de o tate as tea – i se p ăurse fi res
c
să fie si ngur i
. Acu m, r eflect ân dl a cel e n ît âmplat e,se n î
treba de ce-n
o mi rase p eir
oad a ac eeaedef rugi u au toimpus.
— Ni ci la as t
a n u m- am gân dit,r ecunoscu ea.
— E t i
mpu l să t e gâ nd eşti a cum. Ce zi ci de i deea mea cu
petrecerea?
Descoperi că i se p ăera o idee r o
gzav de entt an t
ă.
— Ar fi f ormidabil.
— Hai ne d e gală a sude oat t ă zi ua?
— A,câtmaide l e
egan te.Mam a iş-a d us r ochia d e ocazii
.
A doua zi ,la mi cul dej un, Cosm o al căt
ui l i
stai nvi
taţi
lor, ajutat,
dar şiî ncu rcat de fi i
cal ui .
— Ah, t ati,trebui e s-oi nvi ţ
imaşi peSa
dame ng .
— Nu se poat e,a m urit.
— Păi , atunci, pe A ntoine.Pr ecis ă c p oate v en i
.
— Am cr ezut că n u-ţ
i pl ace d e ap ţul ăl a g rosolan.
— Nu pr ea, darmi -
arf acel ăcer
p e să- l văd . Şi pe b ăeţ
iii Har dback
– sunt aş a de dr ăgu ţ
i! S- ar u pteasă mă i nv it
e să mer g cu ell a
su r
fing, şi -
atuncin- ar mai fi nev oie să pl ătescecţ i
li
.
Î
n fine,l i
staaf ostî nch eat
iă,i ar o Csmo send îreptă spr
e câr ci
uma
lui Ped r
o, gat a să- şi petreacă di mi neaţa dân d t elef
oane.Ceicar e n-
au f ostgăsi ţil at elef
on au f ostpof t
iţi pri n i nvit
aţii scr
ise, înmânat e
de To meu , pornitl a v olan ul Ci troen ului l ui Cosmo şi punân d as t
fel
96
în per icolnu numaivi aţal ui,cia or i
cuiavea ghi nionulsă- l
întâl
nească pe drum.Răspunsur i
le au cur s gârlă,i ar numărul
invitaţil
or s- a r idicatl a şap t
ezeci. O l
ivia er a i mpresionată, dar
Cosmo î şi păst ră modes ti
a.Î i spuse că nt îotdeau na îi pl ăcuse să-şi
ascundă păr ţ i
le b une.A f ost chem atun el ectriciansă fixez e şi
ruri de
becur icolorateî nj urulpi scinei .Tomeuamăt uratşiaf ăcutordine,
aşezân d pe t erasă tot f elul de per niţe şi scau ne.Ant onia a pr imit
sarcina de a şt erge pah ar ele;aupus- o să el spe por ţel
anur il
ef olosi
te
mair ar şi au t rimi s-
o să cau te,pr in rafturi ui tate,feţe de masă şi
şerveţele.Ol ivia şiCosmo, cuco şco geam i
tel ista,au por ni
t n î
tr-o
epuiza nt ă ex cursie sp re or aş, î
ntorcân du-se ncărc
î aţ i cuart ico
le de
băcăni e,uleidemăsl i
ne,mi gdal eprăji
te,pungidecubur idegheaţă,
por t
ocal e,l ăm âi işnavet e cu vi n. I arî n t ot aces t i t
mp, Mar i
a şi
Pen eolpe au t rudi t a l bucăt ărie unde,î n t otal o ac
r
d şi ăr fă să
înţel
eagăoboabăunadi nl imbacel eil
alte,aufier tşunca,aupr ăjit
păsăr i
, au pr eg ăi t p ilaful, au băt ut ou ă,au f ăcut uscu ri, au cop t
pâine şiau t ăi at ro şii
lef elii
.
În sf ârşi
t,t ot ul erapreg ătit
.I nvitaţii era
u aşt eptaţila ora on uă, iar
la opt , Ol i
via se duse să f acă un duş i ş să se schi mbe.Î l găs i pe
Cosmo pr oaspăt ăr bbierit i ş m ir
osind del i
cios, aş ezate p pat iş
încercând să- şipot ri
veascăbut oniideaurl amanşet eleceleimai
bunecămăşipecar eoavea.
— Mar ia a pus at âta ap r
etpe neno roci
ta as ta de căm aşă,că nu
pot să m aides fac ub toni erele.
Se a şeză l
ân gă elşi -il uă căm aşa şi butoni i di n mân ă,î nt imp ce
Cos mo o urmăr ea i n
d pr i
vi ri
.
— Cu ce ai să e t mb
îr aci
?o î ntrebă.
— Am dou ă o rhci if rumoas e p e a cer mi l e- am cumpăr atca s ăi-
uimes c p e o apseţ i
i de a l L os Pinos – d arn- am maiap ucatsă e l port
.
N- am maiav ut t i
mp. Ai ap ău
rt în vi aţ
a mea i ,şde at unci,a r tebui
t
să u mbl u numaiî n zd r
enţ e.
— Pe a ceri ţ-o pui ?
97
 — Su nt am ândou ă n î dulap. Al eget u.
Se i r
dică işdes ch i
se u şa dul ap ului, zdrăngăn i
nd umer aşe
le,pân ă
cegăsir ochiil
e.Una era scurtă, di n şifon r oz st răluci
tor, cust r
aturi
supr apuse i n
d mat eri
alde cu loarea noril
or. Cea lal
tă, lungă,al bastră
casafi rul,f ărăt alie,por neade l a umer iî nt r-
un deco l
teuad ân cî n
formă de pot coavă. O al ese pe ceaal bastră,aş a cum băn uise şi ea,
aşa că l săr
îută şi-i dăd uî nap oi căm aşa, apoi i ntră su b duş. Cân d se
întoarsedi n baie,elpl ecase.Seî mbr ăcăî ncet,cu ceamaimar e
atenţie,semach ie,î şiar anj
ă păru l,î şipuse cer cei
i, sedăd u cu
par f
um. La sf ârşit
,î şi l egă san dal ele fine pes te gl ezn e şi ap oi îşi
trecu rochia pe d easupr a cap ului. Mat eri
alul fin pl uteapes t
e r tupul
ei, ca o boare.
Se u azio băt aie n î uşă. „Int r
ă“,r osti eaşiAnt oniai ntr
ăî n cam eră.
— Ce i zci
, Ol i
via,e b ine?
Olivia se po r
i s- o pr iveasăc
.
— A,ar ăiţmi nunat .Ce o rchi e g rozavă!
— Mul ţumesc.
— St aisă e t ad mi r şi eu .
— Roc hia as ta mi - a cumpăr at-o mam a,î n Weyb ridge, şi păr ea
per f
ectă n î mag azin,daracu m nu maisunt aş a d e i s
gură.Mar ia zi ce
că n ue d etsul de el egantă.
Eraor ochie al bă, în st il mar inăresc, cuf usta pl isat
ă şipl at căcu
dungi bl eu marin. Î şi p usese san dalele al be di rect p e picioaree l
goale,br onzate,şi î şi î mpl et
ise două meşe di n păru l au r
iu-roşcat,
legându- le alp sate cu of undă b leu marin.
— Mi e mi se par e per f
ect. Eşt iî ngrij
ită,cur ată… cum să zi c? ca
scoasăi ndcu tie.
Ant onia chicoti
.
— Tat ia z i
s că r eb
tui e ăs co bori.A î ncep ut să v ină ulmea.
— Mama e acol o?
— Da,e f a
ară pe er tasă şiarat ăf antasti
c.Hai , vi no…
O ap ucă p e O l
ivia d e m ân ă i şo t r
ase d upă eaepu şă afar ă i ştot
98
aşa,mân ă î
n mân ă îşi f
ăcur
ă intrar
eape t erasă.Oli
via băg
ă de
seam ă că en
Peol
pe era dej
a pri
nsă în conver
saţ
i
e cuun băr bat
, şi se
convinse că avu
sese drep
tat
e,pen t
ru că,î n rochia măt
ăsoas
ă de
caft
an şicu bi jut
eri
il
e pe care le moştenise,mam a eiarăt
a,î nt
r -
adevă,rca o reg
ină.

După acea seară,î ntreaga l or v iaţă la Ca’ n D’ alt s- a sch i

mbat .
După săp tăm ân iîntregi de si ngur ăt
at e ăr
fă ni ciun r ost, păreadi ntr -
odat ă că unmaiaupar t
e d e n ici
o cl i
pă numaipen tru ei.I nvitaţi
il
e
nu se a mit erm i
nau – ser ate,pi cnicu r
i, grătare nî aeri bl
er, croazi ere.
Maş ini ven eauşi pl ecauşi ni ciodată nu păr eausă fie maipuţ in de
două duzi ni de oam en iîn j ur ul pi sci
nei, mul ţi dint r
e eit iner i
, de
vârst a A ntoniei. Cosm or euş, ipână a l urmă, să- i aran j
ez e nişte ecţ
li i
de sur fing şi mer geaucut oţ
iil a pl ajă cumaşi na;Ol i
via şi Pen eolpe
se n ît
indeau pe n i
sip, aparen t pen tru a u rmări efor
tur i
le A ntoni eide
a st ăpân i ac est p sort cu mpl it d e di ficil, darde f apt p rinse î n
activitateapr efer
ată de Pen eolpe,aceea de a s t
udial umeadi n j ur.
Cum cei de pe p laj
a aceea, tiner i şi bătrâni deo potrivă,er auap r
oap e
com plet og i
, co men tari
il
e eier au aşade hi lare,căî şi pet receau
ap r
oap e o t
tt impul pr i
ntre h ohot e d isperat
e d e âs.
r
Uneo r
i, cân d şi cân d, îşi dăr uiau cât e o zide l eneveal
ă.At unci
nicivo r
bă să păr ăsească gr ădina şi cas a,i ar en Peolpe,pe capcuo
pălăr ie v ehce d e pai e iş sem ăn ând, aş a cum er a,pr oaspătbr onzat ă
şi î mbr ăcaăt cu r ochia vec he de bumbac , ca o ad evăr atăl ocalnică,
descop er
i o per ec
he de f oar feci de gr ădi
nă şi at acă t
randafi riil ui
Cos mo.Î notau mer eu, să se r ăcoersacă şi să r ămân ăî n for mă şi ,
cân d ser il
e er aumair ăco
roase , porneaul a pl imbare pr in sat, pes te
câm pur i, pe ân lgă cas ele m icuţe i şf erme u nde o cpiiî nf undul gol se
jucauf ericiţ
ipr innisip,lângăcapr eşigăi ni,întimpcemamel elor
strân geau rufele de p e r f
ân ghie a suscot eau apă d inf ântână.

Cân
d, î
n cel
e di
n ur
mă,a sos
i
t moment
ul ca Pen
el
op
e să pl
ece
99
spre casă,ni ciunul di n einu dor ea aces tl ucru. Cosmo, î mpuns de a l
spate de O li
via şide fii cal ui
,a i nvi tat-o oficialsă ai m r ămână,dar ,
deşi impr esi
onată, eai -ar efuzat.
— Vi zit
ele scur te sunt e cel maipl ăcute,i ar eu am s t
at ol ună
înt
reagăcuvoi .
— Dart u nu eş ti un si mpl u musafi r şi ne f ac e plăcee
r să st ai,o
asi
gură A ntoni
a.
— Eşt if oarte dr ăguţă,dar r eb
tuie săpl ec casă.
a Şi -aşa am l i
psit
prea u mltt imp.Gr ăd i
na m ea - o
n să m i
-oi er
te niciodat
ă.
— Daraisă m aivi i
,nu? i nsis
tă A ntonia.
Peneolpe nu r ăspunse.Î n t ăcer
eagr ea, Cosmo î şi ri
dicăpr ivir
ea
spre Olivia.
— Hai ,spune ă c m aivi i.
Peneolpe zâ mbi şi st rânse u şor mân a et fi
ţei.
— Poat e,î i spuse. Î
ntr-o bună zi .
Au mer s uct oţi
il a aer oport s-o con ducă. Nicidupă ce -şi luaser
ă
răm as
-bun, nu se hot ărausă pl ece,aş t
ep t
ând dec olareaav ionului.
Când zgom ot
ul mot oarelor s- a pi erdut î n zar e, n îghi
ţit î n
imensit
ateace rului, şi nu maiaveau niciun mot i
v să zăb ovească, s-
auî ntors a l m aşină şi au pl eca
t spre ca sănît ăcere.
— Par că nu maie l a f el fără ea,nu- i aşa?spuse Ant on i
a cu
tri
steţ
e,pe câ nd st răbăteaut erasa.
— Aşa sent âm
îpl ă nîtotdeauna,î i spuse O l
ivia.

Po
dmores
’Thatch
Temple Pudl
ey
Glouces
t
ershi
re
17 uagu
st
Dragi
i mei
,Ol i
via şi Cosmo,
Cum v- aş up
teamul ţumi pentru nes
f
ârşi
ta voat
sră bunăt
at
e şi
pent
ru că im-
aţi of
eri
t aceast
ă vaca
nţ
ă de neui
tat
? N ici
o zin-atrecu
t
făr
ă să si
mt că n su
t bi
ne-veni
tă şică ăvbucuraţ
i de prezen
ţ
a mea,şi

100
m-am întors ac as
ă cu amint
iri nen
umăr ate,ca u n album î ncăr
catcu
fot
ografii
. C’anD’ alt e cu adeăvratun l oc m ag
ic,pr i
eteni
i voşt
ri su
nt
minunaţi şif oart
e osp i
tal
ieri
,i ar nisul
a – ch i
ar şi pl
aja cut inere cu
piept
ul dezg ol
it au
s, poat e,maial esea– ab solut asc
fi nantă.Mi-e
foar
te dor de vo it oţ
i,maial esde A ntonia.E mul t de â cnd n-am mai
petr
ecut clipe at ât e d mi nunat
e l ângă o t ânăăr f at
ă at ât e d
î
ncântăt
oare.Aşput eaconti
nuaaşal anesfârşi
t,darcred căşti
ţi

am
maiând
roi
epec
d
eâtvă
,darsu-
nt de
am
n av e
ru
ut c
nn
iosc
oăt
ci oar
pe.
cl
iăl Îmi
i
ber par
ă. e
Gr ă
ădr
nu
iacer
ăan-am
năpăsc
r
d
i
ti
ăs
de burui en
i iş otţ
i r t
andafirii erau uscaţi. Poat
e art rebui ă-smi
găsesc un grăd
inar
.
Apr opo de grădi
nari, m-am op r
itl a Lon dra vreodou ă zile,în
drum spr e cas
ă,am s tatl af am i
li
a Friedman şi ne- am dus a l un
concert grozav
, al Fes t
ival al Hl
. A m dus şi ce r
ceii al fir ma
Colli
ngwood, să mi-i eva
lueze, aşa mcu aispus u t – şi n- o să crezi
,
daromul ace la aspus ă c acf el cpuţin 4 00 e dilr
e.După ce i -am
m
reveni
t din leşi
n, m-am i nt
eresat edasi gurare,dar at r
a era aşa de
mar e,că i -
am dus, pur i ş simplu, înapoi la bancă,imed i
atce am
ajuns caasă şii-am lăsat acolo. Săraci
i, s-
ar ărea
p căăst a e dest
inul
lor, să-
şipetreacăviaţaî n ban că. Presu
pun căi -aş upteavinde,dar
sunt aşa de dr ăguţ
i… Or i
cum, su nt li
nişt
it
ă să-i şt
iu acolo şi căpot
obţine ni
şte ban i dacă, aşa, dintr-
odată,mă hot ărăsc să f
acvr eo
nebu ni
e,să zi cem, să-mi cumpăr omaş i
nă de t uns ariba. (
Asta
explicăref
erirea l
a grădinari
.)
Nanc,y George şi copii
i auven itla masă, dumi ni
ca r ecu
tt ă,sub
pretext ăs afle despre I biza, darî n r eal
it
ate casă- mi pov et
s
easc
ă
despre cât
et r
ebuie să supor
te din par teaf ami
lieiCr of
twayşi cu m
auf ost invitaţ
il a pr ânzl a guvernat
orul gen
eal
r. Le-
am ser vitf az
an
şi conopidă proas pătă di
n gr ăd
i
nă,pl ăci
ntă cu mere,cu umpl ut
ură
de m iere şi st
afi de,şico niac,dar elMan i
e şiRupert n-aus tatlocul
ui
o cli
pă, s- au hârjonit şis-au cert
at şini cimăcar -n
au f ăcut ef
ort
ul să-
şi mas chezepl i
ctiseal
a.Nan cy n-are nici
un cuvânt d e spus, iar
Georgeni ci măc ar un par e să ob ser
vecâtsunt de pr ost cres
cuţ
i.
Nancym- aî nfuri
ataşa de t ar
eî ncât
, cas-o necăj
esc,i -am spus d e
cer
cei
. N- a păr ut pr eainteresaă
t – nicimăcar dat oă nu s- a dus -s
o
101
 vizi
tezepe bi at
a mătuşă Ethel– până cân d n-am r os
tit cuvi
ntel
e
mag ice,pat r
u mii de l i
re,momen t nî car
e a ciulit urec
hile – pe
onoar ea eam căăt a
ar canuog arcar
e ismte vânau
tl
.To tdeauna afos t
uşor să- i ci
t
esc g
ânduri
le şi mi-
am da seam a că i
mag i
naţi
a - i
ol uase
razna,poat e se ndgâ
ea al pert
ecer
ea mi
inent
ă d e eşi
ire n îlume al ui
Mel anie,cu un paragrafsaudou ăîn pagi
na de evenimente soci
ale
din Har pe
rsandQuen.„Mel
e ani
e Chamberl
ain, una din cele mai

d
fr
aăg
i
mouşi
ţ
e d
ebutan
i cerceite ru
cu di
n
binaces
e ta an
i bu,
niî
nir
ci o“.
eichi
e d
e
e d
Poat a
cănt
el
gră al
bă şi pur
eşesc. tând
Câtde n emi
loasă sunt – şi ned reapt
ă cupr opria fii
că, dar -am
n
putut r
ezist
a său- ţ
n
iî mpărt
ăşesc aceas
tă m ică l
ugmă.
Încă o dat ă,mul ţ
umi r
il
e mel e.E aş a de puţin, dar eccuvint
e aş
puteafolosipen tru a-
mi arătar ecunoşt
inţa?
Cu toată drag
ostea,Peneo
lpe

Lunile a ut recu
t. Cr ăci
unul a ven it şi s- a dus. Acu m er afebruarie.
Plouase f şi
usese chiar ur f
tună,aşa că şi
-aupet recut multă vrem e nî
casă, l
ân gă f ocul aprins,dar di ntr
-odatăî n ae ra î nceput să lupteasăc
mi ros d e p rimăvară, mi gdali
i audatî n floar e,i aralm ij
locu
l zileiera
de aj uns d e cal d să se oat
ăp sta faară, cât de cât .
Februar i
e.Acu m, Ol i
via cred
ea că ti
e şott
ul des pre C osmo.Darse
înşela.Într-odupă- amiază,pecândseî ntorceadi ngr ădinăcuun
coşpl in cu ouă de găi nă,au zio maş ină ap rop i
indu-se şi op r
ind
lângă măsl in. Urcân dt reptel
e sp re er
tasă, zări un bărb atci udatcar e
se î ndrep t
a spr e ea. Seved eacă e l ocalnic, dar a er îmbrăc
atmai
ofici aldec ât r ae obiceiul
,î ntr
-un cost um mar o, căm aşă şi cr
ava t
ă.
Pur ta opăl ăr i
e de p aipe cap şi î
n mân ă i ţ
nea nudosarcuhâr t
ii
.
Ea îi zâmbi î ntrebător işelî şisco ase ăp l
ăria.
— Bue nosdí as
.
— Bue nosdí as
.
— Domnul Hami lt
on?
Cosm o er aî n casă, sc
ria sc
risori
.
— Da ?

102
 Băr batul vor bea en gleza.
— Aş d or
i să v orbesc u c el ,dacă se oate.
pSpuneţ i
-i că unst Car l
os
Bar cello.Am să a ştept.
Ol ivia por ni î n cău t
areal ui Cosmo şi î l găsi la biroul lui di n
sufr agerie.
— Ai un vi zitator,îi spuse.Un t ip pe n ume C ar
los Bar cl
el
o.
— Car l
os? A h, Doam ne,am ui tatcă t rebu i
e săi nă.
v Lăsă st il
oul
josşiser idicăînpi ci
oar e.Maibi nemăducsăvor besccuel .
O l ăsă ac olo şi por ni î n goan ă pe scăr iî n j os. Olivi
a î l auzi
salut ân du-l pe n eucnoscut:„H ombr e!“
Duse uo ăl
eî n bucăt ărie şil e p use, unul câte u nul,î nt
r-un cas tr
on
galbende por ţelan. Apoi , curioasă, se duse alf ereastr
ă şi-i văz u pe
Cosmo şi pe domnul Bar cell
o, ci ne-ofif ost, pornind spr e piscină,
adân cţ iî n co nversaţ i
e.Răm aseră aco lo o vr em e,ap oi se î nt
oar ser
ă
pe er tasă, casănsp iectezef ântâna.După ast aî i auzii ntrândî n casă,
darnu părur ă să aj ungămaidepar te de dor mitor. Auzicum se
trăg eaap al a bai e.Se î ntr
eb ă dacă domnul Barc ello erai nstal
ator.
Ieşirăi arpe t er asă. Urmă î ncăo por ţ i
e de con versaţ
ie,ap oi îşi
luar ă r ăm as-
bu n şi u azimaş ina domnul ui B acrel
lo por nind şi
pier zân du-se p e al ee. I
med iatdupă acee a au zişi paş iil ui Cosmo pe
scăr i,î ndr ept
ân du-se spr e sufragei r
e,să maipună un but uc p ef oc
şi, pr obabil, săseaşez ei ar
ăşil a scr is.Er a apr oape or a cinci . Puse
ibricu l pe f oc şi f ăcuun ceai nic de ce a,i pe car e-ll uă cu eaî n
sufr agerie.
— Ci ne r ea?î lî ntrebă, punân dt avaepm asă.
Cosmo cont inua ă s c s
rie.
— Mm?
— Ci ne er a v izitat
orul tău ? Domnul Bar cello.
Îşi î ntoarse sc aunul spr e ea, zâm bindu- i am uzat.
— Mi se p ae r m i
e,saueş t
i cur ioas ă?
— Ei ,bi neînţelescă u snt cur ioasă.Nu l -am maivăzu t pân ă acum.
Şi par e b inişorî mbr ăcat pen t
ru un i nstal
ator.
103
 — Ci ne i z
ce că ne stal
at
ior ?
— Nu e?
— Dumneze ule,si gur că n u,spuse C osmo.E pr opr i
etar
ul cas e.i
— Pr oprietaru l cas ei
?
— Da,chi araş a.
Olivi
a si mţ i b rusc un f ri
son. Î şi n îcr
ucişă braţel
e pes t
e pi ept
privindu-l; dor indu- şi
, cu mva,să- l au dă spunân d cănu î nţelesees
bine,cănuer aadevăr at
.
— Vr eisă p sui că as t
a n ue a ca s a?t
— Da .
— St ai aicide d ouăzecişici ncide n ai şinu- ia t a.
— Ţi -am spu s.Nu e a mea.
Lucrul aces ta i se p ăeraOl ivieiap roape obscen. Casast a,
a aşaed
plină de vi aţ ă,de am inti
real ucrurilor p e carel et răiser
ăî mpr eu
nă;
grăd i
na î ngr ij
ită, i m
cuţa pi sci
nă; ei psaj
ul. N imic nu er a al ui l
Cosmo.Nu f usese n ici
odat ă.Toat e ap arţi
neau l
ui Carlos Barcel
lo.
— De e c n -aicumpăr a-t
o ni ci
odat ă?
— N- a vrut s- o vând ă.
— Nu t e- aigândi t să-ţi cau ţi al
tcev a?
— Nu mi -am dor it o altă acă s.
Cosm o se r i
dicăî n pi cioare, î
ncet , parcă i st
ovit de efortul de a
scrie atâteasc ri
so r
i. Tr ase scaunul l a o par t
e şisedusesă- şii a o
ţi
gar ă de f oi di n cut i
a de pe pol icioara de deas upra căm i
nului . Cu
spatelel a ea , co ntinuă:
— Şi , oricum, după ce Ant oni aaî nceput şcoal
a,aveam obl i
gaţia
să-i plătesc axel
t e de şcol arizare.După as ta,nu mi -am maiput ut
per mite să u cmpărni mi c.
O bucăţ i
că de l emn ap ri
ns ă czuse pe va tră şi se ap l
ecă,o l uă în
mână şi îşiapr i
nsei gţ
ara de o fi.
„N u mi -
am maiput ut permi t
e ă s cumpărni mic.
“ Nu vor biseră
niciodată desp r
e b ani. Subiectul nu f uses e ni
ciodată deschi
s n ît
re i e.
Înl unil
e cât fuseserăî mpr eună, Ol ivi a parti
cipase, f
ărăî ndoială, cu
104
câte ceval a chel tuielil
e zi lnice. A limen te sau cât e un pl i
n de
benzi nă.Cât eodat ă,cum seî ntâmpl ădeobi cei,Cosmor ămâneaf ără
banil ichi zişiat unciOl iviaplăteaconsumaţ i
al acâr ciumă,î nser i
le
cân d se n îtâm pl a să i asă l
a pl imbare. Înf ond, av eaban ii eişif ap t
ul
că se ni mer i
se să t răiască î mpr eună cu Cos mo nu î nsemna că se
aşteapt ă de l a els- o şiî ntreţină. Nen umăr ateî ntrebăr iî şif ăcea
ul oc
înmi nt eaei ,darî ieraf ricăsăl epr onunţ ecuvocet are,pent rucăo
înfri
coşauposi bilelerăspunsur i.
Îl pr ivi î nt ăcere.Cu t rabucu l apr ins,sc ut ură sc rumul î nf oc şi se
întoarsespr eea,spr ij
inindu- secuumer iidepol iţacămi nului .
— Pari şocată,î i sp use.
— Chi ar işsunt o şacă,
t Cos mo.Mi se par e de neî nchipuit
.E
contrart uturor p ri
nci piil
or m ele.Să aio casă care să-ţ
i ap arţ
i
nă a
fost n îtotdeau na pen tru mi ne l ucrul cel maii mpor tan t
.Î ţ
i oferă
siguran ţă,î n t oat e sen suril
e.Casa din Oak leyer a a mam eişi, din
cau zaast a,noi , co piii, ne-am si mţ i
t mer euî n si gur an ţ
ă.Ni men i n-
ar
fi put ut ă s ne- o i a.Er a ext raordi narsă si mţi ă c aj ungi ac asă,
înăunt ru,depar tedes tradă,săî nchiziuşaşisăşt iicăeşt iacasă.
El nu f ăcu nici
un com entar
iu,doaro î ntreb ă:
— Apar tam en tul în car e olcu i
eştil a L ondr a e al t
ău ?
— Î ncănu. Dar avfi, pes te doi an i, cân d voi t ermi na,în sf ârşi
t,
ratele p e ca reelpl ăt esc ci so
etăţii de o cnst ruciţi
.
— Se v ed e căucr l
ezi î
nl umea f acer
a i lor.
— Nu t rebui e să fii i mpl i
cat în l umeaaf aceri
lor a c să î nţ
elegi că
nu f aci ni
cio eco nomi e dacă plăteş
ti ch iriet imp de douăz ecişi ci
nci
de n ai şi ,la sf âr
şit, nu r ămâi cuni mi c.
— După p ăerear a, tsunt un pr ost.
— Cos mo,nu, nu cr ed aş a e cva. Presupun că n îţeleg cu m de - sa
întâmpl at,darast anumăî mpi edicăsăfiuî ngr i
jorată.
— Pe nr t
u mi ne .
— Da, pent ru t i
ne . Abi a acum mi -am dat e sama că t răim
împr eunădeat âtat i
mpşinum- am gândi tniciocl ipădi ncet răieşt
i
105
tu.
— Vr eisă t ii
ş?
— Numaidac ă vr eit u să- mispui .
— Di n ve nitur i
le unor ac ţ
iuni p e car e l e-am moş tenit d e l a
buni culşidinpensi ameami li
tară.
— As t
a-it ot?
— Ni mi c maimul t.
— Şi dacă ţi
e i ţsent î
âmpl ă cev a,pen sa it a m il
it
arăi sp
dare ea şi.
— Evi dent. Zâm bi ar l
g,sper ândsă î ntr ezărească măc ar r u
ma
unui zâm betpe f aţa eiconcen trată şi î ncrunt ată.Haisă nu ne
gâ ndim î ncăl aî nmor mânt ar ea mea. La ur ma urmel or
, am doa r
cincizecişici ncide ani .
— Dar Ant oni a?
— Nu- i potl ăsa e cae ce n u am . Sp erdoar ca,at unci cândam să
dauor tul popi i, să-şifi găsi t şieaun băr bat bogat .
Vorbiseră î n con t
rad i
ctoriu, darf ăr
ă pat i mă.Darcân d elr ost
i
aceste vor be, nst iinct
ele Ol iviei se trez
iră cu vi olenţă şi -şipi erdu
cumpăt ul.
— Cosmo, să n u spui aş a ceva, să n u-mi vo rbeş t
it u mi e n îs t
il
ul
ăsta vi ctorian, de mul tî ngr opat, şi s- o condam ni pe Ant oni a să
dep indă t ot r estul vi eţi
i de ci ne şt i
e cebărb at. Or i
cef em ei
et rebuie
să i ba
ă ce va ce- i apar ţi
ne.
— Nu ş tiam că b an i
i sunt aş a d e mpi ortan ţi pen t
rut ine.
— Nu sunt i mpor tanţi pent ru mi ne. Su nt impor tanţi numaicând
nu- i ai. Şi pen tru că cu eipot cu mpăr a u lcruri mi nunat e;nu vo r
bes c
des pre maş i
ni de l ux saubl ănuri saucr oaziereî n Haw aii sauci ne
şti
e ceal tef rivol i
tăţi de gen ul ăsta, cil ucru rir eale,mi nunate,cu m ar
fii ndep enden ţa, l i
bertateaşidem nitatea
. Şi posi bil
itateade aî nvăţa.
Şit i
mp.
— De as t
a aimunci t u t toată vi aţ
a?Ca să poţ i da cu t ifla
mascu l
ului ar ogan t
,t atălui de a f
milie d e i t
p vi ctorian?
— Nu- i dr eptă- mi
s spui aş a ceva! Mă f ac i să par of em i
nistă
106
înrăită,ol esbianăobr azni căşiagr esivă,car eumbl ăprinpi eţecu
pan cartaî n br aţe.
Cosmo nu r epl
ică l a ace astă i zb ucnire,i ar ea se si mţ ii med iat
ruşinat ă,dor indu- şisănu fi r osti
t ni ci
odată acele cu vinte pl i
ne de
furie.Nu se ai m cer t aser
ă ni ciodată.Supăr area î
i di spărul af elde
rep ede pe cât en vi se,fii nd î nlocui tă de r aţi
une.Î i ăs rpunse l a
întrebare,căut ândsă- şipăs trezevoceacal mă:
— Da.E unul di n mot i
ve. Ţi -
am spus ă c at
ta era a cm aer ian. Nu
m- a i nfluen ţ at i c
niodat ă,î n ni ciun f el. Daram f ost n îtotdeau na
hotărât ă să i au exempl u de l a mama, ă s fiu pu ternică şi
indep enden tă aţ fă d e o t
ată u lmea. Şi,î n pl us, si
mt î n mi ne mb i oldul
creator p en tru sc r
is,i ar en gul de zi ar
ist
icădi n care mi -am f ăcuto
prof esi
eî mpl ineş t
e aceast ă dor inţ ă.Aşa căsunt nor oco asă. Facce-
mi pl ace şi maipr i
mes c şi ban i pen t
ru as ta.Dar une t ot ul. Exis
tă
undeva, în mi ne,un i mpul s, o f or ţ
ă i nteri
oară,pr ea put ernică
pen tru a mă î mpot r i
vi ei . Simt nevo ia să fiu mer euî n compet i
ţi
e cu
mi ne î nsăm i, să mă ded ic u neimunci car e să mă sol ici
te,să i au
dec i
ziiî n t er men fix.Am nevoi e de ac eastă tensi
une,car e să- mi
pună ad r
en ai l
na n î mi şcare.Mă n i
cită.
— Şi t ef acef eri ci
t ă?
— Ah, Cosmo, f ericireaas ta!Fer ici
reanu e un Bar bă-Al bastră,
nicisf âr
şitul cu rcubeu lui. Pr esupun că, în mar e,dacă munces c,nu
sunt ni ciodat ă t otal ef nerici
tă. ar I dac ă nu munces c, n u sunt
niciodatăt otal f eri
cită. Parel ogic?
— Decin- ai fostt otal fericit
ă ai ci?
— Luni le pet recut e al ătur i de t ine sunt al t
ceva, nu seam ăn ă cu
nimi c d int ot ce m i s- a n îtâm platpân ă acu m. Au f os t ca u n vi s, ti
mp
furat vi eţ
ii. Şi nu voi î nceta ni ci
odat ă să-ţi fiu r ecunoscăt oare pen tru
că mi -
aidăr ui t ecva ce ni meni nu va put easă- mi i a î nap o.iO
per i
oad ă mi nunat ă.Nu una di n maimul te,ci uni că.Darnu t e poţi
lăsa mereupr adă vi selor. Tr eb uie să t et rezeş
ti
.Î n cu rând, am să
dev in nerăb dăt oare şi , pr obabi l
,i ri
tabi l
ă. Iar u tte veiî ntr eb
a cee cu
107
mi ne – şi eu, de as emenea.Şiam să mă anal i
zez,î n si nea mea,
constatând că e i t
mpul să mă î ntorc a l Londr a,să r egă sesc fi rul de
unde - sa urpt şi să- mi vă d maidep at r
e d e viaţa m ea.
— Cândvafi ast a?
— Poat e u lna v ii
toar e.Î n mar t
ie.
— Ai spus că t s
aiun an .În mar t
ie u snt doarzec e ulni.
— Şt i
u. Dar n At
oni a vi ne iar ci ai în ap ri
lie.Cr edcăar r eb
tui să
plecna î
inte d e s aat.
— Cr edeamcă v- aţi simţ i
t bine mpîr eună.
— E ad evăr at. De as ta plec
. Ea nu t rebu
ie să se aş t
epte să mă
găsească aici; nu t reb uie să dev i
n i mpor t
antă pen tr
u ea. Pe l ân gă
asta,ac aăs mă aş teaptă des tul
e p roblem e,ca să nu maivo rbes c de
faptul că avt r ebui să- mi cau t ser
vi ci
u.
— Nu t e n î t
orciî nap oi la revist
ă?
— Dac ă n -
am să m ă n ît
orc acoo,
l am să găs esc ceva a mibu n.
— Eşt if oarte n îcrezăo t
are.
— Tr ebuie ă s fi u aş a.
Cosmo of tă şi ap oi, cuun ges t ner ăbdător, aruncă nîf oc r t
ab ucul
fumatdoarpe u j
măt ate.
— Dac ă i ţ
-aşspune ă c vreau să fi i soţia m ea, air ămân e?
— Ah,Cos mo… r eplică ae uc di sperare.
— Nu ş tiu dacănţ î
el eg
i, darmi -e g reusă ăd v viit
orul făr ă i t
ne.
— Dac ă ar fisă mă măr i
t,î ir ăspunse,t u aifi ac ea.l Dar i -
am
ţ
spus di n pr ima z i cân d am ven itl a C a’n D’alt. N-am dor i
t ni ciodată
să m ă m ărit, să amcopi i. Eu iubes c oa menii
. Mă as fcinează, daram
nevoie i şde m omen tel
e m el
e d e isngur ătat
e.Săfiu euî nsăm i. Să u n
fie ni meni pe- ap roape.
— Te u i
besc ,î i sp use . el
St
răbăut sp ai ţ
ul care i desp
î ărţeaşiî l cuprinse cu braţel
e p e d upă
tal
ie,odi hni ndu- şi cap ul pe umer iil ui. Prin pul over şi căm aşă, î
i
simţeabăt ăile n iimii.
— Am f ăcut ceai ,î i spuse.Nu l -
am bău t şi pr eci
s ăc s-ar ăcit.
108
 — Şti
u, sp use el
, mân gâi
ndu-i păru
l . Te maiînt
orcil
a bI
iza?
— Nu c red.
— Ai să- mi scr
ii
? Să p ăts
răm legăutra.
— Am să- ţ
it r
imitf el
ici
tăride Crăciun cupăsărele.
O cuprinse cupal mel e de obraj
i şi o î nt
oar
se cuf aţ
a spr
e el
.O
t
rist
eţ
e copleşi
toare sei citea î
n och i
.
— Acum ş ti
u,îi spuse.
— Ce t şi
i?
— Că amsă e t pier
d pentru t
otdeau na.

109
 4

NOEL

La or a patru şi j umătate,în acea viner

if ri
guroasă, înt
unecată,
umed ă de m art
ie,î n vrem e cel i
vO
ia şî
i ameninţa erd
actorul r
ubr i
cii
de fi ciţ
une cu destit
uirea,iarNan cyr ătăcea
, năucti
ă,prin mag azinul
Harr ods,f r
atel
e l or, Noel,î şis t
rângeal ucr
uril
e de l a bi r
oul său ,
con ceput î
n stil moder ni
st,apaţr
inând firmeiWen born & Wei nburg,
agen ţi de publ i
citat
e,porni nd spr e casă.Bi r
oul n u se î nchidea
înaintedecincişij
umăt ate,darell
ucraacolodecincianişier
ade
păree
r că, din cândî n cân d, asemenea c es
apade nîai
nte de vreme i
se cuveneau. Colegi
i, obişnuiţ
i cuf elul l
ui de a fi, ni cimăcar u n
ri
dicaudi n sprâncene a mi r
are şi, dacă se întâmpla să î
ntâlneas
că
vreun şef epdrumul spr el if
t, aveagata pr eg
ăită o expli
caţi
e:se
si
mţeagr oaznic,probabil că-l păşt
eao r ăcea l
ă şi se ducea acasă,să
se vâren î pat
.
Nu întâl
ni niciun şef– şi ni cinu se d uceacas a
ă să se v âe
r nî pat
,
cise n î
drepta spre Wiltshir
e p en
tru weeken d, l
ar eşedi
nţa unor ti
pi
pe nume Ear l
y, pe care nu- i văz
use niciodată.Cam il
la Earl
y era
pri
etenă cu Amabelî ncă d
in şcoal
ă,iarAmab elera actual
a am antă a
lui Noel
.
Organi
zau o pet r
ecerela eiacasă, pent
ru proti
pendadal ocal
ă,î i
spuses
e A mabe.
lPut ea fi or euşi
tă,adău
gase ea.
— Au î ncăl
zi
re cen t
ral
ă?ntîr
ebaseoelN, precau
t
.
În aceas
tă per
ioadă a an ul
ui, n-
avea de gând să-şi pet
reacă nici
măcar o oră rt
em urândlângă u nfoc de buşt
eni
,t ot
alnep ot
rivi
t.

110
 — O, Doam ne,si gur ă c da.Ca să fiu si ncer ă,sunt f oarte b ogaţi
.
Pe r em
v urio l uaupe C am i
lla de a lc şoală u c un Ben tley en orm.
Suna pr omi ţător. Genu l d e cas ă î n car e t e put eai întâl
ni u c
oamen ii potriviţ
i. Cobor ând cul ift
ul,l ăsă deo par t
e p roblem ele şi-şi
dăd u f r
âu l i
berân g
duril
or. Dac ă Amabel ven eal a t imp, put eau
păr ăsi Londr aî nainte d e xeo dul obi şnui t pen tru circulaţia de vi neri
seara.Sp era că f at
a va ven i cumaş ina ei , cu car e să por neas că la
drum am ândoi.J aguarull ui scoteani şte p ocnee t ciudate şi ,î n pl us,
dacă plecau cumaşi na ei , exist
a şi posi bi l
itateasă nu fie obl i
gatsă
plătească ben znia.
Afară,o pl oaie deas ă căd eapes t
e un Kni ght sbri
dge dej aî nţ esat
de m aşi
ni. De o bi
cei, Noelpl ecaî nap oi, spr e C helsea, cuau tobuzu l
sau ,î n ser il
e de var ă,pe j os,de- al ungul Sl oane St reet; acu m î nsă,
înfioratde f rigulpăt runzător,înjură pr intr e dinţ işi ,cu t oată
cheltuiala,f ăcusem n unui t axi
. Pe l aj umăt at eal ui Ki ng’ s R oad î i
spuse of ş
eru l
ui să po r
easăc, cobor î şipl ăti
, por nind pe o j
s p e scu r
tul
drum car eî l maides părţeade r eşed inţa ce pur t
a numel e de Vi la
Vernon.
Maşi na lui eraar ca
ptăl ângă t rotuar – un J aguar el ectr
ic,t eribil de
mas culin, dar vec hi de zec e an i.Î l cumpăr aes de l a un t ip car e
dăd use f ali
men t,l a un pr eţder i
zo ri
u, dar ab ia după ce aj unsese
acaăs des coper i
se st r
atul g ros de r ugi nă de sub şas iu, f rânee l
nes i
gur e şi f ap tul că î nghiţeaben zn iă pr ecum beţ ivul ber ea. Mai
nou, ap ăruseră şipocn eel
te ast ea. Se opr i să er vi
fice u ca
ciucurile şi
lovi uşor u nul di n el e cu vâ rful pan tofului. Er a moal e.Dacă, din
nefericire, a er obligats- o f olosească în sear a as t
a, t rebuia să se
opr eascăalg aaj
r şi să u mfle cau ci
ucu r
ile.
Lăsă maşi na,t ravesră pe ceal altă part e şii ntrăî n cl ăd ir
e pe uşa
principală. În hol ,îll ovi un mi ros gr eu,î nch is.Er a şil i
ft
, dar , din
momen t ce el locuial a pr imul et aj, por ni pe scar ăî n sus. Scar a era
mochet at
ă,ca şi pas aujl mi cuţ ce duceaspr e uşa ap atram en t
ului
său . Des chise,i ntră şi n î
chise uşa î n urma l ui. Aj unsese acas ă.
111
Acas ă.
Zău ăcer a o u gl
mă.
Apar tam ent
ele u fseseăr con cepute caef ur
giu pen t
ru oam enii de
afaceri ep uizaţ
i de nave ta zi lnicădi n i nima co mitatelor u Srr
eysau
Su ssex, sauBucki ngam shire.Fi ec
aer er a pr evăzut cu un hol mi ti
tel
şi u n dul ap î n car e t reb uia să- ţ
i i ţ
i otate cost umel e pe car e le
îmbr ăcaiî nCi t
y.Peurmă,maier aobai emi nusculă,obucăt ăriecât
o ch i
cinetă de p e v reuni ah t mititelşi o cam eră de i z. Aici, o perech
e
de uşi cu gl as vand se des chideaul arg, scoţând l ai veală un f elde
coteţ, oc upat nî î ntr
egi me de pat ul d ublu. Nu numaică er a
imposi bil să -l strângi, dar ,î n t impul veri i, erat otal neaeri si
t, şil ipsa
de a erer a aşaedcu mpl it
ă,î ncât, atuncicân d er a cal d, Noelaj ungea
să d oar mă p e a cnapea.
Închiriase ap atram ent
ul u c dec or cu t ot şi mobi l
a r espec t
ivă,
pen tru car e plăteao ch iri
ei ncredibil de umflat ă.To tul eraî n nuan ţe
de b ejşi mar o, an oste p ân ăl ar ef
uz.Fer east
ra cam ereide z i dăd ea
spr e per et
ele gol , di n căr ăm i
dă,alunui super mag azi n de cur ând
ridicat lân gă o al eest râmt ă şi un şi r d e gar aj
e cani şt
e cel ule de
închisoar e.Soar elenu păt rundea ni ciodată pe acolo,iarper eţ
ii
,
altădată d e u n cr em st rălucitor, căpătaseră nuan ţa u ntului s t
ătut.
Darer a oad r
esă bună.Pen tr
u Noel , ast
a er a maii mpor tant decât
oriceal tceva . O par tea i mag i
nii sal e,caşi maşi na spect acu l
oasă,
căm ăş
ile mar ca Har vei & Hudson , pant ofii mar ca Gucci . Toa te
aceste det ali
i erau t
eribil de i mpor t
ante că c,iîn adol escenţă, datori
tă
unor mp îr ej
urăril egat
e de f am i
li
e şi de pr esiuneafinan ci
ar ă,nu
fusese rimi s
t alo şc oală par ticul
ară, ciurm ase r cu
su ril
e u neişco li de
stat fărăi nternat din Londr a, fiind ast felpr ivat de pr iet
enii potri
viţi
şi l egău trile ut il
e pe car e l e-arfi dobân dit d acăst udia l a Eton,
Har row sauWel li
ngton. Nu put eascăp a de ac etsr esenti
ment ni
ci
acu m,cân d ajunses e ap roape d e r t
eizeci de an i.
Termi nareaol i
i
şcşi găsi r
eauneisl ujbe n uf usese n i
cio pr oblemă.
Un post gat a pr egăit pen tru elî l aştept
al a com pan ia ce pa ar
ţi
nea
112
fami lieit atălui său , Keel ing & Phi li
ps,co mpani e d eitorială vech e,de
trad i
ţie,cu sed i
ul n î St .J am es; lucraseaco lo ci ncian i n î
cheaiţi
înaint edeaseapucadeaf aceripubl ici
t are,i
nfini tmaii nteresant eşi
profit abile.Î nsăvi aţa saso ca i
lă er a o cut otul al t
ă pr oblem ă şi,î n
acet s d omen i
u, r t
ebu i
a să se bazeze pe pr opr iil
e r es urse.Di n
fericire, aces tea er au f oart e vast e. r a
E un bărb at î nalt, ar ăt
os,
price put l at ot felul de j ocu rişica re, î
ncădi n co pil
ări e,î nvăţasesă -
şi
cultiveun f elde a fi des chi s şi si ncer
, cu car e dezar ma uşor p e
oricine.Şt i
a săfie şar man t cuf em eileî n vâr stă,r esp ect uos şi discret
cubăr baţ i
i maimat uri şi , cur ăb dareaşi şi retenia unui spi on bi ne
an t
r ena,t sei nfiltra făr ă di ficu ltate î n cel e mai nal ît e cer curi ale
soci et
ăţii o l
ndoneze. De mul ţi an i e s afl a pe l i
stel e cu băr baţi
pot ri
vi ţ
i, al cătuite de peţ i
toar e pen trupet receril
eî n ca reî şif ăceau
deb ut ul î n soci etat
e t inerel e f ete şi , câtur a
d sezo nul , ab ia dacă
reu şeasă doar mă,î ntorcân du- se acas ă de l a cât e un bal , odată cu
zo r
i i vr euneizi le de va ră;î şi ar unca de pe elf r acul şi căm aşa
scrobi tă,f ăcea un duş i şpl eca la bi rou. În week en dur i er a pr ezentl a
curse,l a Hen ley, Cow es sau Ascot . Er ai nvitatl a sch iî n Davo s, la
pes cu i
tî n Sut herland şi , di nt i
mp î nt imp, f aţal ui f rumoasăpăr aea
înpagi nil
est rălucitoarealer evis teiHar persandQue en,„amuz ându-
se d e â cet ol u
gmă,î n compan i
a g azdeisal e“.
Într-un f el
, er a şiast ao r ealizare.Dar , di ntr-odat ă, păr easănu
maifie d etsul.Par că unaj ungea i căi
n er i
.Voi a maimul t
.
Apar t
am en tul î l ap ăas,pân dindu- i fiec aer mi şcare,ca o am antă
păr ăsită, t aş
ep tând cael ăsacţ ionez e î ntr-un f el au s al tul. Trase
drap ei r
il
e şi ap r
inse l umi na;par că er a cevamaibi ne.TheSco as
e
Time sd i
n buzu naru l haineişi -l ar uncă ep m asă. Îşi dezb răcă j
acheta
şi o aru ncăpes te un scau n. Se duse l a bucăt ărie şi- şi t urnă o por ţ
ie
zd ravăn ă d e w hi
sky, umpl ân d ap oipah au
rl pân ă u ss cu ghea ţ
ă d in
fri
gi der. Se î nt oarseî n suf r ag eir
e,seaşeză pe can ap eaşi desc hise
ziaru l.
Se ui t
ă maiî ntâil a val or il
e bur sei şico nstată căacţ i
unile firmei
113
Con solidated Cabl es ur caseră cu un punct . Tr ecu l a pagi na
următ oare, cu r ezul t
at el
e cu rselor d e cai . Scar let l oF
wer eşi isepe
locul p artu, ceeace î nsem na al te ci ncizeci d e l ir
e duse pe ap a
sâm betei. Ci t
i cr onicauneipi ese noi şi ap oi t recul a nout ăţi
le di n
saloan eel de l i
cit
aţie de ar tă.Află căun Mi ll
ais u fsese vân dut de
firma C hrist
ie p entru suma d e o pt sut e d e m i
i de i l
re t serline.
Opt sut e de m i
i.
Numai l a g ândul acest eici fr
e şi simţeacă i seace f rău
de r fustr
are
şi invi die.Lăsă zi
ar ul j os şi luă o gur ă de whi sky,gân di ndu- se l a
tabloul l ui Law r
en ce t er
SFn, i căr
e
me ân car
d apă, e u rma ă s fi e p us î n
vân zarel a Boot hby, săp t
ăm âna următ oare.Ca şi sor al ui, Nan cy,
Noelnu pr eţuise n iciodat ă oper a buni cul
ui său , dar , spre d eoseb i
re
de Nan cy, nu t recuse cu ved er eaext rao
r di
nar ar evenir
e,î n l umea
artelor,a i nteresului pen t
ruvech i
i pi ctori vi ctori
en i.Î n ul timi i ani
urmăr i
sepr eţuril
e obţ inut eî n sal oanel e de l icitaţii
, ca r
e cr escu seră
treptat, pân ă ce aj unses eărl a ace ste sume mam ut car e,pen tru el ,
dep ăşeau or icei mi
ltă.
Pe p r
imul l oc n ît op, i ar lenu avea imi n
c d e v ân zare.Law rence
Stern er a buni cull ui – şi t otuşi elnu av eani ci
o pi ctură de- a lui.
Ni ci
unul di n einu avea aşa ceva. În cas a di n Oak leySt reet fuses eăr
numait reipân zede St ern şi pe t oatel el uas e mam al ui cu eaî n
Glouces tershir
e,i arac um domi naucam erele o jase d e a l P odmor e’s
Thatch.
Cam cât valorau? C incisut e,şaseut e
s d e m i
i? P oat e că, în ci uda
oricăreipr obabili
tăţi
, ar fit rebui t să- şideaost en elaa s-o co nvingă să
le vân dă.Dacăr eu şea s- o convi ngă,pr ofitur ile s-arfi î mpăr ţi
t,
bineînţeles.Nancy,celpuţ i
n,n- arfir enunţ atlapar teaei ,dar ,chiar
şi aş a,Noel arfi pus mân a p e osumă r fumuşi că.Vi să m aidep atr
e,
preca ut,i magi nându- şit ot felul de so l
uţii gr ozave.Put easă- şil ase
baltăsl ujbadel aWenbor n& Wei nbur gşisă- şideschi dăpr opr i
a
firmă.Nu î n domen iul publ i
cităţ i
i, cicaag en t mobi li
ar, cuacţ iuni
spec taculoase, ep scar ă î naltă. oT t ce- i t r ebuia er a o ad res ă
114
prestigioas ăî n Wes t End, un t elef
on, un comput er işner vi foar t
e
tari. As ta nu- il ipsea . Se pr icepeasăst oarcăi nformaţ ii, săco nvi ngă
investitor i
i cei mai put ern i
ci, să r i
p
ndă momen tul pr ielni
c.Si mţeao
excitaţie ap roap e fizi că. Put ea r euş.i Tot ce- i i l
pseaer a cap italul
nec easrpen t
r ua p une m ecanismul î n mi şcar
e.
Cău tători
i de sco i
ciP
oat
. e că, î
n week endul ur măt or , avea să-if acă
o vi zită mam eisal e. N- o maivăzu se de l uni de zi le, dar u n se
simţise ni ci ea r p
ea i n
be n î ul ti
ma vr em e – după cum î l an unţase
Nan cy l a t elefon, pe un t on f unebr u – aş a că ac east a put eafi o
justi
ficar esufici entdeconvi ngătoarepent ruovi zităl aPodmor e’s
That ch . Aco lo put eaad uce ov rba,uşor , despr e subi ect ul pi ct
urilor.
Dac ă ea încep ea ăsse c s
uze, saudac ă ad ucea nîdi scuţie p roblem a
impozi tului pe ve ni t
, eler a pr egătit să menţ i
oneze numel e
prieten ului l ui, Edwi n Mundy,i ntermed iar nîvân zareaobi ectelor
de ar t
ă şi ex pertî n veh i
cu l
areaobi ect
elor p rin Eur opa şi dosi rea
sumel or o bţinute pr i
n t ot felul de băn ciel veţiene,unde er auf eri
te
de bur dihan ul nes ăiţos al autori
tăţ
il
or fi nancar
ie.Edwi n f uses e cel
dintâicar e să- i at ragă at enţia asu pra sumel or en orme cucar e,l a
New Yor k şi Londr a,se u cmpăr aul ucrări alego ri
ce at âtde m oder ne
la î ncep ut ul sec olului, b a chi ar î i suger as e odat ă să devi nă
parten eru ll ui. După un t imp de refl ecţ
ie,însă, Noelî lr efuzase. Şti
a
elcă dE wi nf ăceaacer afi pe m uchie d e cuţit, şi Noeln- avea de g ând
să-şi p etr
eac ă ni ci măc ar o săpt ăm ân ă î n î nchisoarea de l a
Wor mwoo d Sc rubs .
Dificu lt
ăţile er auap roap e nisurmont abil
e.Of tă d aân c,î şit ermi nă
băut ur adi npahar ,seui tălaceas.Ci ncifărăunsf ert.Amabelvenea
să-li a l a ci ncişi j umăt ate.Se r idicăgr eoi de pe can ap e,aî şil uă
valizadi n dul apul di n hol şi ,f ără gr ab
ă,î şi f ăcubag au j
l pen tru
weeke nd. Se pr i
cepea de mi nune l a as ta – după at âţia ani de
practică – şi nu -
i r t
ebu i
ră mai u ml
t d e ci nci m i
nut e.Apoi es
dezb răcă şi i ntrăî n bai e,să se băr bi
ereasc
ă şi să f acă un duş. Apa
era cl oco ti
t ă, acest a fii nd unul di n ben efi cii
l
et raiului î n vi zuina as ta
115
pr ăpăd i
tă şi, după duş, î ncăl zit şi par fumat , se si mţi mul t maibi ne.
Se mbr î ăăc din noucu hai nele d e oat
t ă zi ua – căm aşă de b umbac ,
jachetădet weed;aşezăt rusadet oalet
ădeasupr aval izei,oî nchise
cuf ermoarul şi î nghes ui hai nele mur dar eî ntr
-un co lţ albucăt ăriei
,
unde em f ei
a cuzi ua av easă l e găsească , sp eaşi
r el,l e v a sp ăl
a.
Uneor i nu l e spăl a.Uneo ri nici nu ven ea. Îşi am inti, cu ad ân că
nost al
gie,de el ful săude v iaţă d i
n al t
e v rem uri,î nainte ca am ma u l
i
să se hot ăr
ască,gân di ndu- se numail a eaşi l a ni men i al t
cineva, să
vâ ndă cas a de p e Oak leySt reet. Căci acolo av uses e p arte d e ott ce
era maibu n. Indep enden ţa dat ă d e chei a de a l uşă şi de cam erele
sale per sonale l a ul timul cat al ei,casal
ătur i d e nen umăr ael
te
avan taje de a l ocui ac aăs.Apă cal dă per man en t,f ocul di n căm in,
mân careî n căm ară,bău tur iî n pi vniţa de vi nur i
, o gr ăd ină mar e
pen t
ru zi l
ele calde d e var ă,l ocal
ul de p etse d rum, r âul afl atl a doi
paşide ca să, nicio gr i
jă pen tru sp ălatul ru felor, aşternut uri cu rate,
căm ăşi căl
cat
e–i ar en ptru t oate astea, nu er a obl igatsă cu mper e
nici măcarâr tih
a de l a t oalet
ă.Î n pl us, mam a l ui er a l a f elde
indep en dentă caşifiul eişi , dacănu er a su rdă l a sc ârţâitul scăr il
or
şipaşi i uşori,fem ini
ni , care recea
tu pe â l
ngă uşa od rmitoru lui ei, cel
puţ in nu comen ta a st
a ni ciodat ă şi se p ref
ăcea că u obnser vă ni mi c.
El î şii maginase că felul ăs ta de v i
aţă av easă i nţ
ă o veşn ici
e,că, dacă
aveau să ap aăr sch i
mbăr i
, eler a ce l car e urma să l ef acă şi, pr ima
dat ă cân d ea - a iv orbit des pre n it
enţi
a d e avi nde cas a,ca ăs se ut me
laţ ară, s-a si
mţ it de p arcă -
ari fi f
ugi t pământ ul de su b pi ci
oare.
— Dar eu? Eu ce mă f ac?
— Noel , dragul meu , aidouăzec i şi t r
eide an i ac um şi aist at
totdea una î n casa asta.Poat e căa ven i
tt i
mpul să- ţ
ii eizb orul di n
cu ib. Sunt sigură căo săfii î n stare să găseşti altă so luţie.
Al t
ă sol uţi
e.Să pl ătească ch i
rie,să- şi cu mper e de mân care,să- şi
cu mper e whi sky,să ch etl
ui ască ban i pe t ot f elul de l ucrur i oribile,
cum ar fi det ergentul p entru bai e şi n oetle de pl ată pent ru
spăl ăt
or i
e.Pân ă î n ul t
ima cl i
pă se ţ inuse cu di nţii de cas a di n
116
Oak leySt reet, sper ân d za dar ni
c că ea î
şi va sch imba hot ărâeraşi , de
fapt, nu se mut ase pân ă î n clipa î n car e sos i
se cam i
on ul a cer
încărcasel ucrur il
eei ,pent rual educeî nGloucester shire.Pânăl a
urmă,t ot aco lo auaj uns i ş o bună par te di nl ucruri
lel ui, deo aerce
nu er a dest ul l oc,î n mi cul ap art
am ent pe ca re l îgăsise, pen tru toat
e
lucrurile acu mul ateî ntr-o vi aţ
ă;acu m, acest eas tăteauî nghesu it
e,
claie p etse g răm ad ă,î n cam era m i
că şi dezor donat ă d e al Podmor e’
s
That chcar e p urta,eu f
em isti
c,numel e d e „cam era u l
i Noel “.
Mer geape ac ool câtmair ar ucput i
nţă,f rus tratnu numaide
compor tam entul anor malalmam ei l ui, dar işde mul ţumirea cu
care ease ad aptase la vi aţa de ţ ară,fără el . Noelave ai mpr es
ia că
Pen eolpe ar fit r ebuit
, măcar , să ai bă at âta decen ţ
ă î ncât să arate
puţ i
nă nos talgie d upă vr em uri
le bune d e a lt
ăd aă,t pe cân d l ocuiau
împr eună,dareanupăr easă- iducădor ulcâtuşidepuţ in.
As t
a i se părea greude î nţ
eles, pent
ru căl ui î i eraf oarte dor d e
ea.
Sosireal ui Amab elî ntrerupse şi rul acestor m ed i
taţi
i am are;nu
întârziasedecâtunsf ertdeor ă.Auziţârâitulinter
fonul uişiseduse
să des chidă.Amabel era af ară,cu dou ă bag ajei mens e;unul er a
puţ i
n des făcu t,l ăsân d să se vad ă o per eche de ci zm eî nalte,ver zi
,
pline d e n oroi.
— Sa lut.
— Ai î ntârzati, sp use el .
— Şt i
u.Î mi par e ăur.
Fatai ntrăî n hol ,lăsăt oate bagaj elejos,i ar el închi
se şa uî n urm a
eişio să rută.
— Ce - s
a n î
tâm plat?
— N- am găsi t un t axi şi e oag lomeraţi
e er tibi lă.
Un t axi
.Si mţ i un gol î ns t
omac.
— N- aiveni t cu maş ina?
— Ar e u n cau ciuc dez umflat .Şinu maiam ni ciunulde ezer rvă i ,
ş
oricum,nu şt iu cum să- l schimb.
117
 Era de aş tep tat. Cân d er a vo r ba de l ucr ur i pract
ice,er a t ot
al
nepri
ce pută şi , pr obab i
l, una di n ce le maidezo rganizatef em eipe
care el cu noscuse v reodată.Avea douăzeci de an i şi era fir avă ca un
copil
, cuoase mi cişi sl abă,ap roape atrofiat ă.Aveapi eleaat ât ed
pali
dă î ncâtăr e
pat r ansparen t
ă, och i
i ve r
zi, cas trugur i
i n ecopţi,
erau mar i şi î nconjur aţ
i de gen e lungi şi des e,păr ul l ung, fin şi
drept,l ăsa t i ler
b ,î i căd eamereu pest
ef aţă. Î n acea stă seară r ece,
umedă,er a î mbr ăa căt cu hai ne car e i eşeau î n evi denţă pr in
subţi
rimeal or,t otalnep otrivit
ă.O perech e de j ea
nşişiun t r
ico u cu
mân eic c surte,cu o j ac hetă de j eans deas upr a.Pan t ofi uşori i ş
gleznel
e g oale.Una pes te l a
ta,păr eao paci en tă bolnavă de n aor exi
e
de al p sitalul di n Ber mod sey cân d, de apft er a domni şoar a Amabel
Rem i
ngt on-Luar d, fii ca o lrdul ui Stockwood, poses or alunor i mense
domen iiî n co mi tatul Lei ces t
ershir
e.Aces t
af uses e şi mot i
vul car e-l
atrăs
ees de l a bun î nceput pe Noelcăt r
e Amab e,lalături de f ap t
ul
că, ci
ne şt ie di n cecau ză , al
ur a eide co pilf ără căp ătâii sepărea
teri
bi
l de se xy.
Aşa că, acu m, t r ebuia să por neasc ă spre Wi lshi
reî nJ aguarul l ui.
Înghi
ţindu- şi nem ulţumi rea, îi spuse:
— Ei , maibi ne să por nim. Va t rebui să ne op ri
m l a gar aj, să
umflăm cau ci ucur il
e i şsă acef m pl inul la ben zni ă.
— Doam ne, ce r ău îmipar e!
— Şt i
idr umul ?
— Î ncotro? Sp re g aaj
r?
— Nu.Sp rel oculdi n Wi lt
shire unde mer gem .
— Da,si gur că- l şti
u.
— Cum se num eşte casa?
— Char bo urne.Am f ost ac ool de ze ci de or i.
Noelî i aruncă o pr i
vire,măsu rând-o de su s n îj os i şî nt
orcân du-
se apoi spr e b agae.j
— As tea n suttoat e h an iele al
te?
— Mi -am l uatşi ci zm el
e.
118
 — Amab e, lîncă e ar ină,i armâi ne m ergeml a opet rec
ee.r N- aiun
palton?
— Nu, l -am l ăsat laţ ar
ă,săp tăm âna r t
ecu t
ă,r ăsp unse ea ,r idicân d
din umer ii os oi ş
. Dar ot p să î mpr umut ceva. Su nt si gur ă că ar e
Cam ill
a d est
ule h ai
ne p otri
vite.
— Nu- i vo rba de as t
a.Maiî ntâit rebuie să aj ungemac olo,i ar
calori
ferul d i
n J agu ar nu mer ge î ntotdea una aş a cum t rebuie.
Ultimul l ucru pe care i
-ldmor esct ees săr ebt
uiască e săd oftori
cesc ,
dacă acfi pneu mon i
e.
— Î mipar er ău.
Dar unpr ease si mţ ear eg retul în t onul ei . Făcân d ef ort
ur i să-şi
păstreze cal mul , Noelse nt î
oar se işt r
aseşa ul ig
san t
ă de a l dulap ul
lui
, cău tân d pr intre hai neleî nghesu i
te,pân ă cân d găsi ce cău t
a,şi
anume,un par desiu băr bătesc incredi
bil de v echi
;t weed gros, înch is
la cu l
oare,cugul er edcat if
eadeco lorat ă,bor durat uco bl ăn iţ
ă de
iepure,cam r oas ă.
— Ui t
e,î i spuse el .Î ţi pot î mprumut a asta.
— Mam ă-
mam ă!Păr ea efi nr esc d e n îcân t
ată;des igur , nu de g r
ij
a
lui faţ
ă de a e,cide g randoarea ecad
den tă a acest eihai ne v echi
. Fa ta
adora hai nel e vec hi şi-şi pet recea o mar e par te di n t i
mp r ăscolind
standurile b azaru l
ui di n Por tobel l
o Street , cu mpărân dr ochiil ăl
âide
seară,de p ri
n an ii’30, saupoşet e brodat e cu măr gele.Acu m l uă d i
n
mâinile l ui hai na vec he,am intind de el eganţa al teiep oci , şi se
îmbrăcă.Pl uteaînea,darcelpuţ innumăt ur apodeauacuea.
— Ah,ce h aniă ofrmi dab i
lă!De u nde n ab i
a ai scos-o?
— A f osta b unicului meu . Am găs i
t-oî n dulap ul mai că-mii cân d
şi-
a v ândut cas a d i
n Londr a.
— Ce zi ci,nu s- arput ea o s- păst
rez?
— Nu, nu s- arput ea. Darpoţ i s-o por ţiîn ac et s wee kend. Sn obii
de a l pet receer osă r ăm ână cu gur a căs cată,darmăc aro să ai bă ce
bârfi.
Fataî şist rânse ai hna pe r t
up şipuf ni înr âs,nu at ât de ş aa-zisauil
119
glumă,câtmaial es e dpl ăceear u pr
ă de a fi î mbrăa căt cu o hai nă
căp t
uşită cu blan ă;sem ăna aşa e d m
ult cuun cop ilr ău ,l acom, î ncât
Noel mţ sii b rusc cr escând î n el o dr
inţ
a fizi că. nt Îr-o situaţie
normal ă,arfi dus- oi med iatî n pat ,darac um nu er a i tmp pen t
ru aş a
ceva. Răm ânea ep al t
ă d aă.
t
Călătoria spre Wi l
tshir
e n -
a o f
st mai r eadecâ t se aşt eptase. Ploaia
nu co ntenise i ci
no cl i
pă şi ,l ai eşi
readi n Londr a, şo
sea ua eranţ esa
ît ă
de m aşini pe o tate cele r teiben zişise m er
geacuvi teza mel cului.Î n
cele di n ur mă au i ntratpe au tostradă şi au r euşit ă s măr ească
ritmul,i ar opcn eutl mot orului a n îcep ut să se ai mat enueze, înt i
mp
cer adiatorulf uncţ i
ona şiel , câ t de câ t
.
O vr em e au vorbit
, ap oi Amab ela ăc tut. El a crezu t că ad ormi se,
aşa cum se î ntâm pla de ob iceiî n as em enea ocazi
i, ap oio si mţ i
foindu- seşi neg ăsi
ndu- şil oculî n scau nul de l ân gă elşiî nţelese că
erat rează.
— Ce - s
a n îtâm plat?o n î
treb ă.
— Foş neşt
e e cva.
— Fo şneşt
e? ep reă t el, alarmat ,i mag inându-şi că J ag uarul e pe
punct ul de a l ua f oc.Ri dicăpi ciorul de pe accel er aţie,î ncet
inind
uşor.
— Da,f oşneşt e.Parcă r fiao bucăţ ică ed h ârt
ie,î nţelegi?
— Unde?
— Î n hai nă,r ăspunse ea, f
oi ndu- se d i
n nou.E o gau ră nî buzu nar.
Cr edcă eeva cî n căp tuşeală.
Mul t maiuşur at
, Noel acceleră d in nou pân ă a l osut ă douăzec i
de k i
lomet r
i.
— Cr edeamcă n e p atşe u ni ncen diu,î i spuse el.
— Odat ă am gă si
t o mone dă de o j umăt ate de cor oană î n
căp t
uşeal a uneihai ne d e-
a mam ei
. Poat e că acu m e ohâr ti
e d e ci nci
lire.
— Mai e d
gr abăvr eo scr isoare ve che, a su o î nvelit
oare de
ciocolată.Ved em noi cân d ajungemac olo.
120
 O or ă mai âr tziu aj unseser ă l a des ti
naţ ie. O ar ecum spr e
surpr i
nder ea ui lNoel , Amab elr eu şi să n uî ncu rce ad r es a,arătân du-
i drumul pe a ut ost
radă,pr int ot f elul de o răşele m i
cide p rovincie şi
,
în sf ârşit,peun dr um st r
âmtşişerpui tcar est răbăt eat erenur i
le
arab ile ce ud ceau spre Char bourne.Cu t oat ă pl oaia şi î ntuner icul
,
satul păr eapi toresc,cu s trada l ui pr i
ncipal ă flan cată de t rotuare
pietrui te,căsu ţe cuaco per işu l di n pai e şimi cigr ăd iniţe cuflor il a
intrar e.Tr ecură pe l ângă un l ocal şi o bi seri
că, ol uar ă pe un dr um
larg, măr ginit d e stej
ari, şiaj unser ă î n f aţ a unei er pech
i de por ţ
i
impunăt oare.
— Am aj uns.
Noelpăt runse pr i
ntre por ţi,t rec u pe l ân gă căs uţa pazn icul
ui şi
intră pe al eea cest răb ăeat parc ul.Î n lumi na f aru r
ilor ă zri şi casa,
albă, păt r
ată, în st il geo rgian, bi ne pr opor ţ i
onat ă şi , cat oate ca sel
e
const rui t
e î n ac ea ep ocă,de o r emarcab ilă si metrie.Se zăr eau
lumi ni le de după dr apei r
ilet rase, iar o Nelcot i pe pl at
forma l at
ă,
pietru ită, şiopr i maşi na î nf aţa ca sei.
Opr i mot orul,i eş
iră am ân doi di n maş ină şi , după ce- şi luară
bagaj eledi npor t
bagaj,ur carăt repteledel aintrar e,îndr eptându- se
spr e uşă.Amab eldesc oper i şnurul cl opoţ elului met alic şi -lt rase,
ap oi spuse:
— Nu e n evoie ă s aş tep tăm – i şdes chise h ciarea şu a.
Int r
ar ăî ntr
-un hol par dosi t cudal e de pi atr ă şiaj unserăî n faţa
alteiuşi , cugl asvand, care ădedasp re h olul pr incipal. Lumi nile erau
ap rinse şi Noelput u să ad mir eî ncăpereamar e,l am br isat
ă,şi scar a
de em l n masi v car e d uceapr e
s et aj
ul super i
or.
Încămai ez i
tau, neşt iind ce să f
acă , dar u şade l a cel ălalt capăt al
hol ului se esch di se şi of em ei
eî şif ăcu ap ariţi
aî n pr ag ,r epeizndu-se
să-iî nt âm pine.Er aî ndes aă t şi cupăru l al b şi pur ta un şor ţî nflorat
pest e r och i
a î ngr i
ji
tă,t urco az . „Er a nev ast a gr ăd i
naru lui“, deci se
Noe l, gând i
ndu- se că ve ni se să dea o mânăde aj utor pent r
u
weeke nd .
121
 Fem eai d eschise u şa.
— Bună sear a.Pof t
iţ
iî nău nt r
u. Domnul Kee l
ing şi domni şoara
Remi ngton -
Luar d? E xact. Doam na Ear ly tocmaia ur catsă f acăo
baie,iarCami ll
aşidomnulcol onelsuntj os,lagrajduri,dardoamna
Ear l
y mi -a spus ă s vă a ştept şi să v ă arătcam erele d umneavo as t
ră.
Aces t
a e t ot b agaujl
, nu? Ce noap te ur âtă!Aţ i căl ăt
or i
t g reu? E
groaz ni
că l opaia asta,nu?
Darac um er auî n casă.Fo cul ar dea o vi
iî n căm inul de m armur ă i ş
se simţ eao căl dură pl ăcută.Soţ ia gr ădinarului înch i
se şa.u
— Vă o rg să m ă u r
maţ i.Vă d ecs
urcaţi cu bag ael
je?
Se d escurcau . Amab e,lîncănf î
ăşu r
atăî n hai na cea vech e,î şi ţinea
sacul cuci zm el
e, ar i Noel căr a cel ăl
alt sac şi v ail
za l ui. A stf
el
încărcaţi
,por nirăînurmaf emei icel eigrase,însuspescăr i
.
— Cei lalţi musafi ri aiCam illeiausosi tl a ceai , daracu m sunt sus,
încamer elel or,casăseschi mbe.I ardoamnaEar lym- arugatsăvă
spun că serv im ci na a l o r
a opt , dar , dacă od riţ
i să b co
orâţ il a opt fără
un sf ert, su nt băut uriî n bi bliotecă şiaco l
o vă put eţiî ntâlni cuce i
lal
ţi
oasp eiţ
…
În capul scăr ii
, o arc adă d ăd ea r sp
e culoarul ce ud cea r e
spsp atel
e
casei. Podeau a er a aco per i
tă cu un covor t s
acojiu, pe per eţi er au
atârnatei mag ini de vân ăotare,şi Noelr emar cămi rosul pl ăcu t
,t ipic
pen tr
u cas ele de ţ ară bine î nt reţ
inute,î n car e se am estecau mirosul
de ru f
e p roasp ăt că lca
te,cel al l acului de mobi lă şial l ev ănţici
i.
— Ui t
e,as ta e cam era a,t dr ăguţa m ea, spuse emf eia d eschizândo
uşă şi ăs lând -o pe Amabe l ă s t reacă î năuntru. I ar dumneat a,
domnul e Keel ing, veist a aici… i aralmi j
loc ebai a.Cr edcă ăsi gţ itot
ce ăv r t
eb uie,dar , dacă eţ avi nev oie de cev a,să n e spuneţ i.
— Mul ţumesc f oarte m ult.
— Şiam să- i spun doam neiEar ly că veţ i cob oîrl a op tf ără un
sfert.
Plecă,zâm bindu-le dint oatăi nima şi î nchi zând uşa î n ur ma ei .
Răm assi ngur , Noell ăsă valizaj os şi se i tu
ăî nj ur. Ani iî ndelungaţi
122
încar eîşipet recuseweekendur i
leî ncasenecunoscut eî iascuţiseră
simţ urile î ntr-atât,î ncât aer în s tare,di n pr i
mul momen t n î car e
intraî nt r
-o ca s,ă săi ntui
ască posibili
tăţil
e cei sedesch ideau î n f aţă
şi să l e a rmoni zeze cu pr opr i
ul si st
em de v aol ri
.
Not a cu o si ngur ă steacas ee l modes te de ţ ară,pr evăzute cu t ot
tacâm ul, de a l cu rentl a pat ur i
le n icom ode,mân care n eapeti
san tă şi
nimi c la t
cev aî n af ară de ber e,pen tru pot oli
reaunui bărb atî nsetat.
Cei lalţ
i oasp eiţerau ,î n acest caz,r ude del oc m aabi le,cuco piif oar te
pr ost-crescuţi. Ades ea, Noel şi î am i
ntea br usc de vr eo obl igaţie
pr esan t
ă şi se î ntorceal a Londr a dumi nică di s-de-di mineaţă.Două
stele se pot riveaumaicuseam ă cas el
or d eiţ
nut e de mi li
tari pr in
Sur rey, unde e tn ît
âlneai cunen umăr ae t et
fe cu alură d e sp or t
ive şi
tiner i căd eţ
i d e la San dhur st. Ten i
su l er a, ed obi cei
, d istracţi
a
pr eferată şi, după par t
idelej ucate p e ertenul cui arba moal e,urmau
ser i
le pet r
ecut e l a cr âşma di n ap ropier
e. e D t rei st el
e er au
reşe dinţele ru ral e,fără pr et enţii, cumul ţi câini şica iî n gr ajduri,f oc
mol com de bu şteni în căm i
n, mân care pe săt ur at
e şi , de cel e mai
mul te o ri, un vi n gr ozav. Pat ru st ele r ea nivel ul maxi m, cel alvi lelor
încar elocui auoameni ifoartebogaţ i.Unval etcar eîţidespachet a
bagaj ele – şi f oc în dormi tor.Pr etextul pent ru weekendur i
le
pet recute n î case e d part
u st ele era, de o bicei, câte osear ă de d an s e c
se or ga niza î n vec i
nătate.Se r i
dica un cor t meni s, l umi nat ed
lam pad ae r,î n gr ădină;or ches t
r a,an gajatăî n schi mbul unor u sme
en orme,t ocmaide a l Londr a,cân tat oată noap tea, şi şam paniaî ncă
maicu rgeal a or a şase, î
n di mi neaţa zi leiurmăt oare.
Char bour ne,hot ărî eli med iat, era de t reis t
ele şi -
l sat i
sfăcea pe
dep lin. Evi dent , nu i se dăd use ceamaibu nă cam eră de oas peţ i
,
însă cea î n car e se afla er af oarte pot r
ivită.De modă veche,
co nfortabilă, cumobi lă solidă, vi ct
or i
ană şidr aperii gr ele de cr eton,
cam era av eat ot ce- i put eafi de r t
ebuinţă unui vi zitat
or noct urn. Î şi
scoa se h ania şi o ar uncă es pte p a,tap oi se d use să deschidă ceal al t
ă
uşă,car e d ădea sp re b aai spaţ i
oasă,mochet ată,cu o cad ă en ormă,
123
încastratăî nl emndemahon.Deceal altăpar t
eabăi imaieraîncăo
uşă şi se î ndrep t
ă î nt
r-acol
o, aş t
ep tându-se cumva să o găs ească
închisă;tot uşi,uşasedeschi se,iarelset reziîncameral uiAmabel.
O găsi îmbr ăcat
ăt ot în haina î mbl ănit
ă,sc oţând tot fel
ul de u lcruri
din sacşi ar uncân du-l
e cape ni şte frunzeveşt ej
i
te pe podea, l
a
picioarele ei .
Fataî şir idi
căpr ivi
reaşi -l văzu zâmbi nd.
— Ce- i cumut r
a a st
a?lî întrebă.
— Seved e că gazd a noas t
răeof emeieî nţ
eleapt
ă şi des chi
să l a
mi nte.
— Ce vr eisă p sui?
Uneo r
i,Amab eler a er
tibil de o btuză.
— Vr eau să spun că î n ni ci
un caz nu ne -ar fidat o camer ă
comună,î nsă e c v aemde gân d să acfem l a noapte nu-itreaba ei.
— Ei ,mă o rg,spuse A mab e,lpr esupun că ar e dets
ulă exp er
ienţă.
Scotocil af undul sacu lui şit raseed aco
loor ochi
el ungă,nea gră,
tricotată.
— Ce- i ast a?nt î
rebă el.
— Er oc hia uc car e am de gâ nd să m ă mbr
î acdi seară.
— Nu- icam şi fonată?
Amabel o c sutură p uţi
n.
— E di n j erseu. N- art r
ebu i ă s se şi foneze. Crezi ăc e ap ă
fierbinte?
— Pr eci s că d a.
— O,at unci e g r
ozav.Am să ac f o bai e.Te og r,dă d r
umul l a ap ă,
vrei?
Se u dse n î baie,puse d opul în cad ă iş dădu drumul l a ap ă.Apoi
se î nt oarse l a el nîcam eră şi d ep
sachetă lucruri
le di n valiză,
agăţân du- şi o cts
umel e pe umer aş
ele di n dul apul nîcăpăor
t şi
punân d căm ăşil
e cu rate nî sert
are. La f undul valizeise afl a ost icl
uţă
plată,di n ar gint, bună de u latl a vân ătoar
e.O şi au zea pe A mab el
bălăcindu- seî napă,şiaburulpar fumatpăt rundea,caf umul,prin
124
uşa des chisă.Cu s ticlaî n mân ă,t recu pr i
n bai e,l uă două pah aer
pen t
r u spăl atpe di nţi,l e umpl u pe j umăt at e cu whi sky şi t urnă
deasupr a ap ă e rec d e a l o rbinet, pân ă su s. Amab else h oăr
tâse ă s se
spele p e p ă. rSe sp ălat ot t i
mpul pe p ă, rdar i ci
nodat ă nu ar ăa t mai
bine.Îidăduunuldi npahar e,punându- lpeunscăunel ,lângăcadă,
ca să- l poat ăl ua după ce -şi spăla săp unul di n och i
. Apoi i ntrăî n
cam era ei ,l uă hai na buni cului de pe podeaşi o duse î n bai e,se
aşeză pe ca pacu l scau nul ui de t oaletă,î şipuse, cugr ij
ă,pah arul de
băutur ăpesavoni erabăi işiîncepusăcer cet eze.
Abur ii se i rsipeau . Amab else i rdi că, î
şi dăd ul a o par te m eşele de
părun lg, ud, car e-i căd ea u pes tef aţ ă şidesc hise ch oii. Zări pah arul
şi întinse m ân a d upă el .
— Ce aci f? l îîntreb ă.
— Cau t ban cnota d e i cnci lir
e.
Pipăind mat er i
alul gr eu ,l ocalizăl ocul unde se au zeaf oşnetul
acela,j os, l at i
v.Băg ă mân aî n buzu narul di n par t
eaaceea şi găsi
gau r
a,darer a pr ea i mcă pen tr
u ca mân al ui să t r
eac ă pe aco lo, aşa
că o lăr gi puţ in şi î ncer că i n
d nou. Cău tân dî ntre st r
atul de weed
t şi
celde p i
elicele d e epiur e,dăd u de g hem otoaceedp uf şi şuvi ţe d e
blană.St rânsedi ndi nţi,imagi nându- şivr eunşoar ecemor t,sauci ne
şti
e ce l tal ucr ul af elde dez gust ător, dar î şial ungă di n mi nte c aest
e
orori şică ută mai dep ar t
e.Î n sfâr şit,î n co lţul t ivului, descoperi cu
vârfurile d eg eel
tor ceea ce cău t
a.Tr ase ân ma cugr ijă, eli
berându- se.
Haina î i al unecă de pe genu nchi pe pod ea,şi el r ăm ase cu o
bucat ădehâr tieî mpăt ur i
tăî nmână–ohâr ti
evecheşiî ngăl benită,
ca u n per gam ent de dem ult.
— Ce r ea?vr u să t ş
ie A mabel .
— Nu e oban cnot ă d e i c
nci li
re.Cr edcă e or iso
sc
are.
— Vai ,ce d ezam ăgi re!
Cu gr ij
ă,casă n- o rupă,Noelo des pătur i
. Zăr i scrisul ap l
ecat,
dem odat , cul it er
e d eesn aet cu pan a b ine asc uţit
ă.

125
 DuftonHall
Comi
tat
ul Li
ncol
nshi
re
8 mai1898
Dragă St
ern,
Îţ
i mulţ
umes c pent
ru scrisoar
eade l a Rapall
o; mă gândes
c că
î
ntreti
mpte-aiî
ntor
slaPar
is.Spersăreuşescsăvi
nînFranţal
una
vi
it
oare n câ
d, negreşi
t
,te voi că utal a atel
i
er, pen
trua studi
a sch
iţ
a

î
n ăn
amule
i
u a
nt
elpi
e c
t
lur
i
eg
aie
Te
t r
as
deacăl
di
nor
ăt igr
e,ădi
n
î
ţ Du
iă.
voipăt
rice
mi
tevoi
ot ez
el o
r
eg
rva
lăt
am oat
pre
i
n car
e
să-
ţ
i anunţ dat
a şior ala car
e o vi sos.i
Al dumit
ale si
ncer
,
Er
nest Woll
ast
on

Noel t ci
i sc risoarea î n tăcere. aL sf ârşi
t, ăm
r aseo cl i
pă pe
gândur
i, apoi r idică rufnteaşi se i t
uăl a A mabe.l
— Ui mitor,r os t
i el.
— Ce c s
rie ac olo?
— Ce d ec soper i
re u i
mi t
oare!
— Ah,Noel ,pen tru numel e uli Dumnezeu ,cit
eşte-
mi şi mi e.
Î
i ci
ti scrisoar ea. După cench îee,
i Amab elnu păr u mail ăm urit
ă.
— Ce eaş a d e u i
mitorac oo?
l
— E o sc r isoare ă crt
e bunicul meu .
— Şice dac ă?
— Ai au zt ivr eod at
ă d e Lawr ence Stern?
— Nu .
— A f ost pi ctor.Un pi ct
or victor
iande m are uscce.
s
— N- am ş tiut.Nu- i de m i
rare ă c avea ai o
năhaşa g rozavă.
Noeltrecu peste c aeas
tăr emarcă i pl
sit
ă de mpi ortanţ
ă.
— E o scr isoare d e al Ernest Wol last
on.
— Şi elt ot pi ctor a fost?
— Nu, i gnor an t
a mea, n-af ost pictor.A f ost un industri
aş ed p e
vr
em ear eginei i ct
Voria.A deven it m i
li
onarpr in pr opri
il
e f or
ţe.
Până al urmă,a o fstî nnobi
latşi si -
a u latnumel e de L ord Dufton.

126
 — Dar pi ctura… cum î ispune?
— Te rasa di n gră di
nă.A f ost o coman dă spec ială.I -a cerut l ui
Law rence er St
n s- o pictezeen p
tru el .
— Ni ci des pre as t
a n -am au zt i
.
— Ar fi t rebui
t .E cel ebr ă.De zec e an iî ncoac e e exp usă a l Muzeu l
Met ropolitandi n New Yor k.
— Cum ar ată?
Noelr ăm aseăcu tt cât ev
a cl ipe,î ncrunt ân
du- se p entru a-şi am inti
o pi ctură pe car e ovăzu se d oarsub f orma r eproduceri
lor apău rte n î
pag inil
e u neipubl i
caţi
i periodi ce ep em te d e est eti
că.
— O t er asă. Î
n I talia,desi gur , căci pentru ast af usesel a Rap all
o.
Un grup de f em ei, ap l
ecate pes te o bal ustradă;t randafiri pes t
et ot.
Chi paroşi, şimarea al
bastră,şi un băi atcar e cân tăl a harp ă.Pen tru
sti
lul ep oci i
,e o farte rufmos.
Privi di n nou scr isoareaşi , di nt
r-odat ă, totul se ămulr i şiî nţel
ese
exa ctce esn ît
âm plase.
— Ernes t Wol l
aston f ăcuse aver e şi deven ise cinevaşi , pr obab i
l,
tocmaiî şi construise cas ai mpunăt oar e di n Li ncolnshir
e.Urma să
cumper e mobi la pot ri
vită şi să coman de cov oareţ esute spec ialî n
Fran ţa iş, pen tru că n u moşt enise n icio pân ză e dG ai
nsborough sau
Zoffan y,a com andat cel ui mai r es
ptigios ar ti
st al l ei
zio pi ct
ură
specialpen tr
u el .Î n vr em urile a celea, era ca şi cu
m i -aifi coman dat
cuiva să acă f nufil m. Tr eb uia să se i ţ
nă cont de o t
ate am ăn untele –
peisaj, co stume,model e.Apoi , după cet otul er a deci s şi cer cet
at,
artistul o bişnuia să f acăo sch iţă î n ul ei, pe car e să o pr ezinte
cli
en tului său . Ur maul uni î ndel ungat e de muncă şi t rebuia să fie
absl out sigur că, î
n final , av easă efi x eactceea ce od reacl ientul care
plătise en ptru as t
a.
— Î nţeleg, spuse at f
a,şise ăsă l pe sp ae tî n ap ă,cupăru l pluti
nd
pe l ângă t rup, ase men eaOf el
iei, gân dindu-se l at ot ce au zi
se.Dar
tot nu pr icep de ce t ieş
aşaeden t
uzi asmat.
— Doar pentru că… Nu m- am gâ nd it niciodatăl a acele p ri
me
127
sch i
ţe n î ulei
. Sau , dacă - am
m gân dit
,am ui tat
.
— Su nt aşa dei mpor tant e?
— Nu ş t
iu.Ar put ea ă s fi e.
— At unci am f os tf ată deş teaptă,dacă am des coperit scri
soarea
foşnind î n haină.
— Da.Fat ă det ş
eap tă.
După ovr em e,î mpăt ur i scr isoarea, o puse n î buzu nar
,î şi ter
mi nă
băut uradinpaharşiser idică.Î şipr iviceasul.
— E şap te şi j umăt ate,î i spuse f etei.E t i
mpul să t e pr egăeş
tti
pen tru mar ea ătbălie.
— Tu und et e duci ?
— Să mă schi mb.
O l ăsă să se băl ăc eas că maidep atr
e şi r eveni n cam
î er a lui,
închizânduşadupăel .Apoi ,î nt ăcer e,deschisecealal
tăuşăşii eşi
pe cu loar
, se î ntoarse sp re sc ări şico bor
îî n hol . Paşi
i ni cinu se
au zeau pe cov ourl gr os. La bazascăr ii se opr i
, ezi t
ând. Nu er a
nimen i prin pr eaj
mă,deş i di nspr e p at
readi n spate acas eise au zeau
vociam abil
e,car et ăifăsuiauî n voi e şise mţ si
eau arom e delici
oase
de mân care.To t
uşi, ni mi c d i n t oate ast eanu- l put eadi strag
e căci ,
pen tru momen t,toat e g ân dur ile u li eraucon centr
ate n î găsir
ea nu ui
telef
on.
Găsi ceea cecău t
a ap roap e i med iat
, ch i
araco lo, în hol ,î ntr-
o
cabină cupereţ ii de st icl
ă aflat ă su b scară. Int
ră şiî nchi
seuşa, ri
dică
receptorul şi formă un numărdi n Lon dra.I se r ăspunse ap roap e
imed iat.
— Edwi n Mund y a lt elefon.
— Edwi n,sunt eu, Noel Kee li
ng.
— Noel . N-am maivo r bit de m ult
. Bărbatul de a l celăl
alt capătal
firului avea o vo ce r ăg uşi t
ă şi ar ogantă,cu urme uşoar e de ac cent
cockney, de acer nur euşise n ici
odat ă ă s c sap
e.Cum o maiduci ?
— Gr ozav, dar, fii at ent , n- am t i
mp ac um. Su nt n î prov i
ncie.
Voi am doarsă e tn ît
rebceva .
128
 — Or icedor eş t
i,băt râne.
— E vo rba d e Law r
ence St ern.Eşt i atent
?
— Da .
— Ai d iee dacă a apăr ut pe pi aţă vr eo schi ţă î n ul ei a
princi
palelor u l
i pi cturi?
Tăce
re.Apoi ,Edwi nr el
uă,pe u nt on evaziv:
— I nt
er esant
ă n î
trebaer.De ce? Ai tu aşaeva c?
— Nu.Şini cinu ş ti
u dacă s exi
t
ă.De as t
a e-tam sunat .
— N- am auzi t ă s fi apăr ut aş a ceva,l a ni ciuna di n cas el
e
impor t
ante de l icit
aţie.Dar , desi gur , maisu nt şii nt
ermed iar
ii mai
mi cidi nt oatăţ ara.
— Car e ar … fi Noel îşi dr ese voc ea şi con t
i nuă:La val oarea
actualăa p i
eţei
, camcât s-
ar up teaobţ ine pen t
ru aşa a? cev
— Depi nd e de pi ctur
ă. D acă e vor ba de ope rele lui mai
impor t
ante,pr esupun că ar î fi
nj ur de p art
u sauci nci mi i
… darnu
lua asta adl i
tteram , bătrâne,e d oar nupr eţes timat i
v.Nu pot spune
nimic pânăunl e văd .
— Ţi -
am spus.Eu n u am ni mic.
— At uncide e c m- aisunat ?
— Toc maimi -am datseam a că ar putea ă s maiexi st
e asemenea
schiţ
e,f ără ca ici
unnul din noi să i m
ştcev a desp re s a
ta.
— Vr eisă p sui ,în cas a m am eit ale.
— Mă o rg ,t rebuie să fi e undeva.
— Dac ăr euşeşti să l e găs etşi
, cont i
nuă Edwi n, pe t onul celmai
mi er
os de a cer er a n î star
e,pr esupun că mi î vei per mite ăs m ă o cup
chiareude el e p entrut i
ne.
DarNoeln- avea ed gâ
nd să acăf r omi
p siuni cu at âta uşuri
nţ ă.
— Ar t rebui să pun mân a pe el e maiî ntâi. Apoiad ău gă, înainte
ca E dwin să p oată p sune e cva: Acum t r
ebuie ă s pl ec,Edwi n.Ci na e s
serveşt
e p es t
e ci nci mi nute şi euni ci măcar nu m- am schi mbat .Î ţi
mul ţ
umes c p entru aj utor şi scuză- mă căe- am
t der an jat
.
— Ni ciun der anj, băiete dr agă. Mă bucur ă sţ-
i fiu de f olos. E o
129
posibi
lit
ate n
iteresa
ntă. Vânăt
oare pl
ăcu t
ă.
Î
nchise.Î
ncet, Noelpuse ecep
rt orul înapoi î
nf urcă.Patru, pânăl a
cinci m ii de lire sterl
ine.Mai u mlt decâtar fi î ndrăznit să-şi
imag i
neze.Trase ad ânc aer nîpi ept
, deschise şau cabi
neişii eşi î
n
hol.Î ncă nu ap ăurse nimeni pe ac ool şi, cum ni meni nu f usese
mar t
or la caiţ
uni
le u l
i, nu era n
eovie săase l anb
i pent
ru convorbire.

130
 5

HANK

Exact î
n ul t
ima clipă,când totul er
a gat a pregăit pentr
u ci na î
n
doi cu Han k Spotswood, Oli
via şî
i am i
nti că nu-it el
efonas
e m amei
ei
, cu pr opuner
ea de a f ace un dr um cu maşi na pâ nă în
Glouces
ter
shir
e,casă- şipetreacăo sâm bătăt i
hnit
ă cuea. Telef
onul
al
b se afl al ângăcan ap
ea işt ocmaiîncepuse ăsf or
mez e număr ul
,
când auzi un taxi apropi
indu-se in
dj osul st
răzi
i. Si
mţi,i nst
inct
iv,că
er
a H ank. Ezit
ă.Cân d vorbeal a el
tef
on, mam eieiî i plăcea să st
eala
taclale,să deaşi să r i
p
mea săc veşti şi ni cinu se up neapr obl
em a să-
i
spună doar e- c
şi pr opusese şi ap oi să î nch i
dă.Auzit axiul opr
indu-
se n îf aţa p orţ
ii
,r enunţă să ai mformezeumăru n l şi aşezăep t
rec
orul
înapoiî nfurcă.O săsunemait ârzi
u.Mai că-sanusecul cani
ciodată
înaintedemi ezulnopţ ii.
Se r i
dicăî n picioare,net ezi cutel
e pern iţ
eide pe can apeaşipr i
vi
înjur ,ver
ificânddacăt otulerasaunuper fect.Er a.Luminadi f
uză,
băut uraînaşt eptare,gheaţaînsupor t
ulei,muzi cădeat mosf
eră,de-
abia auzi tă,l a aparatul stereo. Se întoars e sp re ogl
inda de pe pol i
ţa
căminului şi
-
şi net
ezi părul
,î ndrept
ând apoi guler
ul bluzei Chane,
l
di
n at l
az crem. Pur
ta cerceicuper l
e,iar ach
mi ajul er
a şielî n nuanţe
per
late,deli
cate şifoar
tef eminine,deoseb
it
ef aţă de culor
ile mai t
ari
pe carel ef oloseaîn ti
mpul zi lei
. Rămasă în aşt
eptare, auzipoart
a
deschi
zându-se işapoi î
nchizându-sealo l
c.Sunetul soneri
ei.
Fără să se gr ăbeas
că,se î ndrep
tă spre uşă,ca să- l p of
teas
că
î
năuntru.

131
 — Bună ea sr a.
St ăteaî n pr ag ,î n pl oaie.Un băr batf rumos, r obust
, de ap roap e
ci
nci zeci de an i
,ţ inândî n mân ă,aşa mcu era d e aşt
eptat, un buch et
de r t
andafir ir oşii, cuco zil
e u lngi.
— Sa lut.
— Pof t
eşte n îăuntru. Ce e sar
ă n î grozitoare!Daraigăsi t drumul .
— Si gur.N- a o fsto p r
oblem ă.
I ntrăî n hol,i ar ea înch i
seuşaî n urm al ui; elî i oferi flor il
e.
— O mod es tă of randă,î i spuse şi zâm bi,i ar l O
ivia î şi dăd u
seama că i tu
aseedâ zm betul lui at răgăo tr şi dan t
ural ui per fect
ă,cu
dinţ i
if oar t
e l abi, de m aeri can.
— A, sunt f oarte r f
umoase. Luă fl ori
le şi , au tomat, se ap lecă să e l
mir oasă, dar u fseseră crescu t
ef orţat,î n ci ne ş ti
e ceser ă, aşacănu
aveauni cio mi r easm ă.Ce dr ăguţ di n par teat a!Sco ae-
tţ i haina şi i a-
ţi cevaedbău t,euam să m ă duc să p un i med iatflor i
le nî ap ă.
Le d use n î bucăt ăria m i
cuţă,găs i un va s, îl umpl u cuap ă şi puse
flor il
eî nău ntr
u aş a cum er au,f ără să maipi ardă t i
mp pen tr
u al e
aran j
a î n vr eun f el. Floril
e seaşeza ră si ngur e,cugr aţ
ie,aşa cum
numait randafir iiş t
iu s- of acă
. Ţi nân d vasu lî n mâi ni
, se î ntoarseî n
salonaş şi îl aşeză , cerem onios,l a o l
cul de o noar e de pe b iroul eidi n
lem n de al un. Pe per etele alb, r oşul t ran dafir i
lor dăd eai mpr esi
a
unor st ropi strălucitori de sân ge.
Se n îtoarse r sp
e el .
— Dr ăguţ di n par tea a! tAcum,ţ i-
ail uatceva de băut?
Î şil uase.
— Mi -am pus ni şt
e c sotch.Sp ercă e nîr eg ulă,ad ăugă el ,punân d
pah arulj os.Ia sp une-mi ,t u ce od reşti
?
— La el f.Cu ap ă i şgheaţ ă.
Ol i
via seăsă l epun co lţ alcan apelei,î ndoi ndu-şipi ci
oarelel ângă
ea, şi
-l pr ivi cu m se cu opă d e t s
icle şi pah are. Cândî i aduse ah parul
,
ri
di cămân a să- li a;î şil uă şi elpah aru l şi seaşeză pe f otol
iul de
lângă căm i
n.Ri dică pah au rl.
132
 — Nor oc!
— Să nătat
e!spuse O li
via.
Sor biră din pah aer.Încep ură să r b
vo
ească.At mosfera era p l
ăcu t
ă,
rel
ax aă.
t Han k î i ad miră cas a,se i nt er
es ă de t ab
louri,o î ntrebă
despr e munca ei , vr u să şt i
e cum f ăcuse cunoş t
inţă cu f am il
ia
Ridgew ay,la pet receea
r căr ora se î ntâlniseră,cu cât evaser i mai
î
naint e.Iarapoi,l asugestiaeipl inădet act ,începusă- ivorbească
despr e el. Lucr a î n domen i
ul f abri
caţ ieide covo are şi ven ise în
Angl ia pen t
ru o conf er
inţă i nter
naţ i
onal ă de i ndustri
e t extil
ă.
Locui al a hot elul Ri t
z.Er a di n New Yor k,dar es mut aseî n sud şi
l
ucraî n Dal ton, statul Geo rgia.
— Cr edcă af ost o schi mbar e p rofundă as ti
lului tăude v i
aţă.De
l
a N ew Yor kî n Geor ga.
i
— Î ntr-adevăr, r ăspunse, cobor ân du- şi pr i
virea şi r ăsucind
pahar ul în mâi ni. Dar u mtarea a i nterve nitî n moment ul cel mai
potrivit
. M- am des părţi
t de cu rând de soţ ia meaşi ,î n f elul ăsta,
aranjam entel
e d omes t
ice au fost maiuşor de eal ri zat.
— Î mipar er ău.
— N- aide ce.Se ai mî nt âm pl
ă.
— Aicop ii?
— Da.Doi ad olescenţ
i. Un băi atşi o f at ă.
— Te ve zicu ei ?
— Si gur că d a.Î şi petrecva canţa d e var ă cu mi ne.Su dul e g r
ozav
pentru co pi
i. Pot săj oacet en i
s o t
t anul , pot că l
ări sau î
nota. Sunt em
mem bri aiunui cl ub l ocal
, unde sent âl
înesc cumul ţitineri de v ârs
ta
l
or.
— Sunăoz gr
av.
Urmă o pauză, n c îare Ol i
via aş teptă, uc t act
, d ându-i
posibili
tateasăsco atăl ai veală por tvizitul cupozel e co pii
lor u li–
l
ucru pe car e,di n f eri
cir
e,elnu- lf ăcu .Î l plăcea din ceî n cemai
mult.
— Ai pah aurl gol ,îi spuse ea. Maivr eisă b eice va?
133
 Cont inuară să vo rbească.Conver saţia se dep lasă spr e subi ecte
maiser ioase: pol it
ica am ericană,bal anţa eco nomi că i n
dt
re cel e d ouă
ţări. Opi nii
le l ui erau li
berale şipr acticet otodat ă şi, deşii î p
suse
Oliviei ăc î i vo tase pe r epubl i
cani, păr ea ad ânc pr eoc upat e d
problem ele u lmi ia r tei
a.După ovr em e,Ol i
via a runcă o pr i
vire psre
ceas co şi
nst ată,sp re su rprindereaei , că r ae ora nouă.
— Cr edcă a osi tt i
mpul să n e aş ezăm la m asă,îi spuse.
Se ri dicăî n pi cioare,l uă pah arel
e g oale şiporni ,î n ur ma ei , spre
sufrageire.Apr i
nse o l umi nă bl ândă şi des coper i privir
ilor mas a
minunat up să,cu pah aer de cr is
talşi t acâm uri de ar gint,i arî n
mijlocul mesei un ar anjam ent cucr ini t impur i
i. Deş i palidă,l umi na
era su ficientă p en tru ca el să o bserve medi iatsi ngurul per ete v opsit
în culoarea cobal tuluişiacoper itde suspână j oscu f otografii
înrămate,car e-latraser ăimedi at.
— Ei ,i a e t u ită!Ce d iee r o
gzavă!
— Pen tru mi ne,f ot
ogr afiil
e de f am ili
e au f ost n ît
otdeau na o
prob l
em ă.Nu ş tiu ni ciod at
ă unde să l e pun, aş a că am r ezolvat
dil
em a u mpl ân d un per ete n î
treg cu ele.
Tr ecude ce aalltă par te a t ăb l
ieiî n bucăt ăria mi cuţ
ă,l uân d de
acolo f arfuria cu pat eu şi pâi ne de sec aă,
r î n t i
mp ce Han k,cu
spatelel a ea , cer ceta f otografii
le cui nt er
esu l şi at enţi
a cu i
va afl at
înt
r -
ogal eri
edear tă.
— Ci ne e et fi
ţ a as t
a r fumoas ă?
— E sor a mea,Nanc y.
— E ad oa rbi
lă.
— Er a,r ec unoscu Ol ivia.Dar un s- a maiî ngrij
it deloc, cum se
spune.Î nţeleg i ce r ea
vu să u sp
n, s- aî ngrăşat şi a î mbăt rânitî nainte
de v r
eme. Dare r
î
na
tr-ad v ad
eăr orabil
ă cân d er a mi că.Pozaas t
ae
făcută ch iarnai înt e d e n unta ie.
— Unde oc lui eşte?
— Î n Gl ouces tershire.Ar e doi o cpii n îgrozitori i ş u n băr bat
pli
ct i
cos,şi i deea lui desp rer aies te săse pl imbe pe co r
so, cudoi
134
labrad oriî nl esă ,t rimiţând sa l utărică t
reoţ t
i prietenii.
Se î ntoarse r sp
e eaî ncr unt at,f ără săî nţeleagă, i ar O li
viai zbucni
înr âs.
— Ni cimăcar nu şt ii des pr e e c vorbes
c,nu- i aşa?
— Nu. D aram î nţeles cum s t
au l ucruril
e. Seî ntoarse spre
fotografi i.Şi ci ne eaceas tă doam nă elegantă?
— Aceea e mama.
— Ai vr eo o p
ză e- da attăl ui t ău?
— Nu, t ata a mur it. Dar el acae r fat
ele m eu , Noel . Bărbatul acel
a
frumos,cuoch i al baştri.
— Chi arcă enu tip bi ne.E căs ători
t?
— Nu. Ar e ap roap e r t
eizeci de an i şi î
ncă uns- a căsători
t.
— Ar e or pi
etenă?
— Nu una perman ent ă.N- a avut ni ci
od at
ă o pr ietenă cu car e ă s
locu i
asc ăî mpr eu nă.Î şi pet receoat t
ă viaţa gândi ndu- se ce r o
gaznic
arfi să- şicr eez e obl igaţii
. Şt i
it u, genul de bărb at care nu accep tă
niciodat ăoi nvi taţie al opet recere, la gândul că raput eaapărea ceva
maibun.
Amuzat ,Han kr âd ea,scut urân d di n umer i
.
— Nu eş t
i pr ea l ân
bdă u cf am i
li
a a.t
— Şt iu. D arce r ost arave a să ţ in cu di nţii d e ni şte il
uzii
sen ti
men tal
e,maial esalvâr st
a mea?
Rev eni din sp ael
te ăb tlieişipuse ep m asă pat eul, untul şico şul cu
pâineacr ocantă. Găsini şt
e ch ibrituri şiapr i
nseumâ l năr i
le.
— Şi ai cici ne e?
— La e c p oză et u iţi?
— Cea cu băr batul cuo f et i
ţă a l
ături
.
— A… Ol ivia veni l
ân gă . elE un băr bat pe a ce rl îcheam ă C osmo
Hami l
t on. Iar et fiţae fi ical ui, Ant onia.
— Ce cop i
ldr ăgu ţ!
— Am f ăcut poz a acum ci nci a n.
i A cum t rebuie să ai bă
opt sprezece i
. an
135
 — Su nt rude cu t i
ne?
— Nu. El î mi e pr iet
en. Mi -
af ost priet
en. De f apt,i ubi
t. Areo
casă alb Iizaşi , acu m cincian i, mi-am î ntr
erupt ser vi
ciul un an… un
ansab ai t
c,pe car e - l
am pet recut acolo,l ocui
nd împr eună cuel .
Han kr i
dică din spr âncene.
— Un an .E mul t ca ăs r t
ăieşti cu un băr bat
.
— A t r
ecut foarte epred e.
Olivi
aî i simţi privirea aţinti
tă asu pr a ei
.
— Ai ţ inut la el?
— Da.Maimul t dec âtla o rici
ne al tci
neva.
— De ceun v-aţi căsăt
orit… sau ,poat e,avea soţie?
— Nu,nu ave a.Dareun- am vr ut să m ă mărit cu el,pent ru că nu
doream să m ă mărit cu ni meni.Ni ciac um nu dor esc.
— Temaivez i cu el ?
— Nu. Ne- am l uatr ămas-bun şi cu as ta s-
a t erminatl egăt
ura
noastră.
— Darfii ca ul
i,Ant onia?
— Nu ş ti
u ce - sa m aiî ntâm platcu ea.
— Cor espondaţi?
Olivi
a i rdică i n
d umer i
.
— Î it rimi tfel
icitări de Cr ăciun. Aşane- am î nţeles. O f el
ici
t
are de
Crăci
un, î n fiecare n a, cui mag ineauneipr i
gori
i.
— Nu mise par e pr ea generos .
— Şt iu. Şi pr obab il că, pen tru t i
ne,e i mposi bi
l să î nţeleg
i. Dar
Cosmoî nţel e.Î
eg i zâm bi
, ap oi cont i
nuă:Acum, dacă ai t
erminatcu
rudel
e şi prieten
ii mei , ce-
ar fi săor tni ni
şte vi
n şisă ân mcămcev a?

— Mâine e sâmbătă,îi spuse el

. Ce aci
f tu, de obi
cei
,sâmbăt
a?
— Câteodat
ă pl
ecdi n oraş, pen
tru tot ee
wken
dul. Al
teor
istau
ai
ci
. Scapde t
ensiune,mă r el
axez, î
mi ch
em câţi
va pri
eten
ila un
pahar.
— Pentr
u mâine ai st
abili
t ceva
?
136
 — De ce?
— Mâi ne n u am ni ci un f elde n î
tâl
nir i de afaceri. Mi-ar fi pl ăcut
să mer gem cu maşi na und eva … mi -
ai put ea ar ăta o par te di n
peisajel
e de pr ovincie des pre car e am au zt ivorbindu- se adesea, dar
pe car e n u am ni ciodată i t
mp să e l vi
zitez.
Cina se t ermi nas e,vase l
e zăc eau
, ab andonate,î n bucăt ări
e,
lumi na f useses t
i nsă î n suf rag eire.Cu cât e un pah ar edcon i
ac şi o
cafea, se întorseseă rl ân gă f oc, numaică ac um st ăteauam ândoi pe
canap ea, la cele două cap et
e,î ntorşi pe j umătat e unul sp re celălalt
.
Olivia î şi odi hneacap ul cu păr ul eiî ntunecat ep o per niţ
ă r oz,
indian ă,ţ inându- şi pi ci
oar ee l sub ea. Un pap uc îi al unecaes di n
picior şizăcea pe o j
s,pe co vor.
— Mâi ne, îi spuse ea,pl ănu isem să mer g s- o vădpe mam a,î n
Gloucest ershi
re.
— Te t aş
eaptă?
— Nu.Daravea m de gând s-o u sn înainte d e uclcare.
— Tr ebuie ă s e t duci ?
Olivia r efletcă l a aces t u l cru. Dor easă mear gă,se hot ărâse să
mear gă şi se si mţ i
se maibi ne după ce l uase aceast ă hotăr
âer.Dar
acum…
— Nu,nu tre
buie să er mg, îi spuse. Dar uns- a simţ i
t preabi ne şi
n-am maivăzu t-
o de p rea u mltă v reme,aş a ă c ar fi bi ne ă s m erg.
— Cât ă put ere de conv i
nge r
e e necesar ă ca să t e fac să t e
răzgândeşti?
Olivia â zmbi. Sor bi î ncă o gur ă d e cafea şi puse eşccuţa n î
ap oi, cu
grij
ă, exactî n ce ntrulf arf uri
oarei .
— Cum aisă m ă acfisă m ă ă rzgândesc?
— Te- aşput ea en tt
a cu pr omi siunea n u
eimes e de p art
u stel
e.Sau
cu o pl imbar e p e âur.Saupe o j
s,pe d rumur i de arţă.Or ice od reş
ti
.
Olivia p use n î cu mpăn ă aca etsă s i
pită.
— Cr ed că a ş mai put ea am âna osăpt ămână. Mai al es că numă
aşteaptă,aş a căun vafi dezam ăg ită.
137
 — At unci,vi i.
Olivia seot ăr
hâse.
— Da,am să vi n.
— Să nc î
hiriez o aş mi
nă?
— Am eu o maşi nă âctse poat e de bu nă.
— Under ev
isă mer ge
m?
Olivia ridică i n
d umer i şil ăsă eaucaf
a d eoparte.
— Or iunde d oreşti şi tu. În Păd urea ouNă;de- al ungul Tam i
sei,
pânăl a Henl ey. Am put ea mer geî n comi tatul Kent , să vi zi
tăm
grădinile d in Si ss
inghur st
.
— Ce- arfi să ne hot ărâm mâi ne?
— Cum dor eşti
.
— La e c or ă vr ei să p onrim?
— Dev r
em e,cr edeu .Î nf el
ul ăsta,put em i eşi di
n Londr aî nainte
de ag l
omer area circul
aţiei
.
— Î n caz ul ăsta,cr edcă rat rebui să ă mn ît
orc a l h ot
el.
— Da,spuse O l
ivia.Poat e ăc aşa ar fi maibi ne.
Dar i cn
iunul di n einu f ăcuni cio mişcare.Pes te can apeaua al bă,
imen s,ăpr iviril
el i seî ntâlniră şisepri vi
ră fix, î ndelung. Li nişt
eaera
dep li
nă.Muzi caî ncetase,casetele se terminaseră de mul t
,i ar ar afă,
ploaia băt ea nîgeam uri. O maş i
nă t rec
u pe t sradă,pe cân d ceas ul
mi cuţ, aşeza t pe pol iţa căm inului
, petrecea clipel
e car e se su cced
au
încet.Eraapr oapeor aunu.
Se a propie de ea, aşa cum eaşt i
use că avf ace, şi îşi t
r ecu un braţ
pe d upă u merii ei,t răgând-o spre el, astf
elî ncât să n u-
şi mair ez eme
cap ul pe p enriţ
ă,cipe p ieptul l
ui cald, muscu los. Cu ceal altă mân ă,
îinetezipăr ulcare-icădeapeobr azşiapoi,pri
nzând- odebăr bie,ca
s-oî nt
oarcă sp re el, se ap lecă o şi săr
ută pe g ură.Mân a iîal unecăed
la bărb ie sp r
e gât , ap oi pest e curba delicat
ă a sân ilor ei micu ţi
.Î n
cele d i
n ur mă, r osti:
— Toat ă e sra
a m -am gân dit numail a ast
a.
— Cr edcă i şeuam dor i
t s-of aci
.
138
 — Dacă por nmi aşa de devr eme, mâi ne-
dimineaţ
ă, n-ar fi o
pr
osti
e să f ac ot t drumul pân ăl a Ritz,doar ăcsă dor m vreopat r
u
or
e şi ap oi să mă î ntorc ăs et au
i?
— Şi î ncă ce rostp
ie…
— Pot să rămân?
— De ce nu ?
Se rt
asena îpoi, privindu-ifaţ
aî nt
oarsănîsu s,cuoch i
i pl
ini de un
amest
ecde d oir
nţă işam uzament
.
— Nu e decât o si ngură problemă, îi spuse el. Nu am ni ci
aparat
ul de a rs,niciperi uţ
a de d inţ
il a mine.
— Am euşi una,şi ceal al
t
ă.Nou- nouţ
e.Pentru cazu
ri de ur
genţă.
Izb
ucniî nr âs.
— Eştio f em ei
e u i
mi t
oare,îi spuse.
— Mis- a maispu s.

Olivia se t rezi devreme,ca de obi cei

. Or a şap te şi u j
măt ate
dimi neaţa.Dr apei r
il
e er au trase, darnu compl et i ,şpr i
n spaţ iul
răm as i bl
er, aer
ul r ăcor
os i ş proaspătpăt rundeaî n cam eră.Abi a se
lumi naseedz i
uă şi ce rul era senin. Poat e că, la urma urmel or
, avea
să fi e o zi fr
umoas ă.
Răm ase o vr em e aşa,î nti
nsă,am eţ
it
ă şi r el
axată,zâm bindu-şi
mul ţumit ă, amintindu-şi de noap tea t recută şi an ti
cipând, u c
plăcere,zi ua care u rma.Î ntoarse apcul pe p enră şi privi, cuad âncă
satisf
acţi
e,sp re b ărbat
ul ador mit care cu po
a cea l
altă parte a patului
eiî ncăp ător
. Ţineaun br aţsub capşi pe cel ălalt deasupra păt uri
i
albe,gr oase.Un br aţbr onzat, caî ntreg
ul săut rup săn ăot
s, plin de
tinereţe,cu păr ul au ri
u, scu rt şi moal e.Î nt
inse mân a şi-i atinse
an t
eb r
aţul cuun ges t deli
cat, aşa mcu ar fi ati
ns oscu l
ptură sauun
obiect de por ţel
an , doar en ptr
u pur a pl ăcere animalică e da- i simţi
forma şi con t
ur uri
le sub vâr furi
le deg eel
tor. A ti
ngerea aceas t
a
uşoar ă nu- l deanrjă şi , când ea î şi r t
ase uşor mân a î napoi, el
con t
inuă ă s doarmă.
139
 Mol eş ealaî it recu se,î nlocu ită de o en egrie care nu- i dăd eapace.
Acum er a com plett r
ează i nşerăb dătoare ă s por neas că la d rum. Se
ridicăî ncet în cap ul oasel or , dăd u păt ur al a o par t
e şi se dăd u jos
din pat .Î şi vâr î pi ci oaree l goal e în pap ucişi î ntinse mân a după
hal atul r oz de l ână, şi -l puse şi se r st
ânse cu cordonul î nj urul tali
ei
su bţiri
.I eşi din cam eră, porn ind pe scă riî nj os.
Dăd u dr apeir
ilel a o par te şi văz u că, într-
adev ă,rpr omi teasă fie
o zif rumoas ă.Fu ses e puţ ină brumă î nt impul nopţ i
i, dar er c
ul de
un al bast ru paler a sen i
n, f ără ni ci
un nor , şi pr imel er aze,nu pr ea
put ernice, e alsoar eu li d e i ar nă păt rundeaupe s tr
ad a pus tie.
Desch i
se şa u de l ai nt rare şil uă l aptele,î l duse nîbucăt ăr i
e şipuse
sticleleî n f r
igider. Cur ăţăf arfuriile din aj un şil e vârîî n maşi na de
spăl at, ap oi puse asa m en p
tru mi cul dejun. Puse d e caf ea, găsi nişt
e
ouă şi şuncă, un pach etde f ulgi de cer eale.Se î ntoarse î n sal on să
aran jeze pern i
ţele,să aipahar ele şicăn ile de ca fea, să pa rindă f ocul
.
Tran dafi ri
i ad uşi de elî nce puser ă să se des chidă,i arpet al
ele se
răsf r
ân geauî ncet înap oi , cani şte mâi ni desc hise î n i mpl orare.Se
opr i să- i mi roasă, dar ot tnu aveau nicio mi reasmă.„N u-i nimi c,le
spuse ea, sunteţi r f
umoşi i ş ş aa.Va t r
ebu i ă s vă mul ţumi ţ
i u c
frumuseţ eavoast ră.
“
Se au ziun ţ ăcăn i
tl a cu t
ia poşt ală şi cor es
ponden ţa al unecă pe
covo raşu l di n faţa uşi i de l ai ntrare.To cm aise pr eg ăea
t să mear gă
după scr isori
, dar , după ce r st
ăb ăut cam era pe j umăt at
e,t elef
onul
începu să sune şise r epezispr er eceptor
,nedor ind ca sunet ul
striden t alsoner i
eisă- l der an j
eze pe băr batul careî ncămaidor mea
la et aj.
— Bu năzi ua.
Îşi ză r
ii mag inea nîogl inda d e p e p oliţ
a căm i
nul ui, neaten uată de
fardur i, cupăru l neg r u căz ându- i peste o braz.Î l dăd uî nap oi şi, cum
nu pr imi se n ici
un r ăsp uns,r ep eă:t
— Bu năzi ua.
Se u aziun decl i
c i şun bâz ât i
, apoi o voceem finină ro sti:
140
 — Ol i
vi a?
— Da .
— Ol i
vi a,sunt eu ,Ant onia.
— Ant oni a?
— Ant on ia Ham il
ton.Ant on i
al uiCos mo.
— Ant onia!Ol i
via se l ăsăsă al uneceî nt
r-un col ţ al can
ap eei
l,
trăgându- şi pi ci
oareel sub eaşi ţ i
nân d r ec
ept
or ul maiap roape de
ureche.De u nde vo rbeş t
i?
— De l a biIza.
— Par că ai fil ângăi nem.
— Şt iu.Sl avăomn D ul ui,legătura e bu nă.
Ceva î n voceaf etei iî at raseat enţia Oliviei. Simţi p i
erindu-
i
zâmbet ul de p e aţ
fă şi strânse aimt areeceprtor ul al
b, neted.
— De ce m- aisunat ?
— Ol i
vi a,t rebuia să- ţ
i spun. Mă t em că e o ves tet ri
stă.A mur i
t
tata.
Mur i
se.Cosmo mur ise.„A mur i
t.
“ Rost i cu
vint el
e nî şoaptă,dar
parcă uner a v ocea.ei
— A mur i
tj oi seara,t ârzui. La spital
… i er
ia o fstînmormân tar
ea.
— Dar … Cos mo,mor t.Er a de neînchpiuit
.Dar … de ce? Cum?
— Nu pot … nu potsă- ţi spun.Nu l a eltef
on .
Antonia,f ără C osmo,si ngur ă alb Ii
za.
— De unde dait el
ef on?
— Di nl ocalul lui Ped ro.
— Und e stai?
— La C a’n D’ alt.
— Eşt i si ngur ă acolo?
— Nu. To meuşi Mar ia s-aumut ataici,ca să- mi ţi
nă ovtăărişe.Au
fost mi nunaţ i.
— Dar …
— Ol i
vi a,t rebuie săi nvla Londr a.Nu pot r ămâne a i
ci, cas
a ast
a
nu e a e ma i …ş of , maisunt o mi e d e m ot
ive. În orice acz, vatrebu
i
141
să-mi găs esc cevade l ucru. Dac ă vi n… aş u p
tea să st au cu t ine
câtevazi l
e,doar ân pă î mi găs ecs ce va?Nu ţ i
-aş r ce
e o as emen ea
favoar e,darnu am pe n imen i alt
cineva.
Ol ivia ezită,ur ându-se en pt ru această ez i
tar e,dar r ea
p co nşti
entă
de f aptul căt oat einstinct el
e eir eaciţ
onau vi ol
en tî mpotriva oricărei
persoan e,i nclusiv a Ant oniei, care f ăcea tentati
va să- i n i
vad eze
preţioasai ntimitate a ca si eşivi eţi
i ei.
— Dar … da rmama t a?
— S- a e răcăsotri
t.Acum l ocuieşte nî nor d,pe ân lgă H uddersfield.
Şinu vr eau să mă d uc ac ol o.E vo rbanumaide â cetvazi le,cum am
spus,doar pân ă m ă organ i
zez.
— Cân d vr eisă vi i?
— Săp t
ăm ân a vi i
toare.Po ae t mar ţi
, dac ă r euşesc să pr i
nd un
avion.Ol i
via,numaicât eva zi le,pân ă m ă p un pe p ici
oare.
Vocea eirugăt oare,pr in cab l
ul t el
efonic de l a sut e de ki lomet r
i
dep ărtar
e,părea ti
nereasă c şivul nerabilă,l af elcaat uncicân d er a
copil. Brusc,Ol ivia şi
-o am i
nt i pe A ntonia a şa cu m o văzu se p entru
prima dat ă,al ergând pe dal el
e aer oportului di n I biza, ca să se
arunce nîbr aţelel ui Cosmo. Şi se si mţi dezg ustată de eaî nsăşi. „E
vorba de Ant oni a,nen orocito, car et er oag ă s-o aj uţi
. E Ant onial ui
Cosmo, şi Cosmo e mor t,i ar ap f
tul că s- a gân ditl at i
ne e celmai
mar e co mplimen t pe car e i ţl -arput ea ace.
f Măcar o dată n î viaţă,nu
te m aigân di numail at ine n î
săţi
.“
Ca şi cum Ant oni
a arfi put ut s- o vad ă,zâm bicu căl dură,ca
pen trua o l inişti.Îi vor bi cubl ândeţe şisi guranţă:
— Bi neînţeles ăc p oţi ven i. Anunţ ă-mă cân d soseşte av i
onul şi-am
să t e aş t
ep t a l aeropor tul Heat hrow . At unci aisă- mi poţ i pov ets
i
tot
ul .
— Ah,eş ti o sf ânt
ă!N- am să e t dean
rj ez el d
oc.
— Si gur că nu. C u mi ntea ei r ac
ptică, l O
ivia t recu l a al t
e
even tual
e d ificultăţi
. Te d escu rcicubani i
?
— Ah… Ant on ia părea us rpri
nsă,ca i ş cum ni ci nu se gân dise al
142
asemen ea măna unt e –şi pr obab il că aşa i era.
ş Da,r eluă ea , credcă
da.
— Ai des t
ul pen t
ru bi letul de av ion?
— Da,cr edcă d a.La i l
mită.
— At unciţ inem l egăutra şi te aştep t.
— Î ţi mul ţumes c o f
arte m ul t. Şi… î mi par e ă rucă a t rebuit să-
ţi
spun de at ta…
— Şimi eî mi par er ău . Er au vor bel e cele maipl at e pe car el e
rosti
se nîvi aţa ei .Î nch i
se ch oii, alungân d dur erea uneipi erderi pe
care n îcă uno r eal
izape d ep li
n. A f ost un om f oart
e p seci
al, adăugă
ea.
— Da.Ant oni a pl ângea. Îi au zea, îi ved ea, apr
oap e că î i si mţea
lacri
mi l
e.Da… l a reve dere,Ol ivia.
— La e rveder e.
Antonia n îch ise.
După cât eva cl i
pe,Ol i
via aşeză cus tângăcie receptorul î napoi în
furcă. Br usc, simţ i că-i era f
oar tef r i
g. Ghem uităî n co lţul can apelei
,
îşistrânsebr aţel eî nj urult rupul ui,pr i
vi nd î n gol,spresal onul
ordonatşi s t
r ălucit
or , unde ni mic nu se schi mbas e,ni mi c nu se
mut asei ndl oc –şi t otuşi ,t otul er a com pl
etdi f
erit
. Căci Cosmo nu
mai r a.
e Cosmo mur ise.Pen tru t ot es rtul vi eţi
i, Ol ivia avea să
trăi
ascăî ntr-
ol ume ăr fă Cosmo. Se g ân di la seara aceea cal
dă,cân d
s-au aşeza t pe o ban că, în f aţal ocal ului lui Ped ro, să- l asculte pe
băiatulcarecânt al aghitarăconcer tull uiRodr igo,umpl ândnoapt ea
cu sunet ele muzi cii span i
ol e.De ceocmai t ac elmomen t, cân d avea
atâtea mi antiri di nl unile p ertecu t
e cu Cosmo?
Auzipaşi pe scar ă şi î şi ridică r i
pvirea. Han k Spot swood cob ora
spre ea. Eraî mbr ăcat cuhal at ul eide bai e şi nu păr ear idicol aşa,
pen t
ru că, oricu m, er a un modelbăr băt es
c şi i se pot riveauşor . Se
bucur ăcănupăr ear idicol.Nul -arfiput utsupor t
a,înmoment ul
acela,dacă ar fipăru tr i
dico l. Şi er a şi ast a o neb uni e,căci cemai
con t
a u cm ar aă,t cândCos mo er a m ort?
143
 Î
l pr ivi,f ără săr ostească ni ciun cu vânt.
— Am au ztitelef
onul ,spuse el .
— Sp eram să n ut e rtezeas că.
Nu-şi dăd easeam a că f aţa eier a cen uşi e,i arochi iî ntunecai ţ
păreau maiad âncţiî n or bit
e.
— Ce - sa n î
tâm plat? nîtrebă el .
Î
ncep use să- i creasă c barba şiav eapăru lr ăvăşi
t. Ea î şiam i
nti de
searat recu tă şise ub cură că o petrecuse ă al
turi de el.
— A mur it C osmo.Băr bat ul d espre car e ţ i
-am vor bit as eară.
Bărbatul di nI biza.
— Ah,Doa mne ,Dumne zeule…
Cobor î,s trăbăut cam er
a şi se aşeză lângă ea; os trân se î n braţ e,
fără ni ciun cuvâ nt, ca pe un copi l neer
fi cit, care ar e nevo ie de
ali
nare. Cu obr azull i
pit de p ânzaasp ră a hal atului eide b ae,
i si mţ i
,
violent
, nev oia săpl ângă. Î şidor i să-i deal acrimile,să- ir ăbufnească
toată dur erea,în aşa el fî ncât să se l
iberez
ee d e suferinţa ca re oţ inea
prizonierăî n ghear el
e ei. Dar un se î ntâm plă aş a.Ni ciodat ă nu se
pricepuse ă s p l
ângă.
— Ci ne er a a l el
tefon? o nt îr
ebă l e.
— Fi ica l ui Cosmo, Ant oni a.Bi ata copilă!Tat ăleia mur i
t o j
i
seara.Î nmor mân tar
ea aost fi eri. Nu şt iu maimul te.
— Ce vâ rstă vaea?
— Cr ed … cr edcă v reo ai ş
zec i de an i.Darer a aşa d e ântă… r
— Ce - sa n î
tâm plat?
— Nu ş t
iu.N- a v rut să v or bească esdpre as ta a l el
tef on.Mi -a p sus
doar ăca mur itl a spi t
al. Ea… eavr easă vi nă l a Londr a.So seşte
săptăm ân a v ii
toare.O să t sea cu mine v reocât ev a zil
e.
Hank nu f ăcu niciun comen tari
u, daro s t rânse m ait are n î braţe,
mân gâind- o uşor pe u măr, ca şi cum arfi î ncercatsă i l
nişt
ească un
animalî ncordat. După o vr em e,Ol ivi
a se mail i
nişt
i. Nu- i maier a
fri
g. Se el iberă din br aţ
elel ui şi , proptindu- se cu mâini l
eî n piep tul
lui,îl dăd ul a o part e,s t
ăpâni ndu-se şi redee vnind eaî nsăşi.
144
 — Î mi par e ăur,se c suză. De ob iceinu sunt aş a d e em ot i
vă.
— Te ot p ajuta u c ceva?
— Ni meni nu mă p oate j auta.S- a er
tmi nat .
— Darzi ua d e astăzi? P refer i să e rnunţăm ? P ot să d ispar , să n u-ţ
i
stauî n drum, dacăşaa d or eşti
. Poat e căr eivsă ifisi ngur ă.
— Nu, nu vr eau să fi u si ngur ă.Ul t
imul l ucru pe a cer m i-
l dor es
c
acu m es te săufi singur ă.Î şipuse ân gdur ile n î or dine,sub co nt
rol, şi
simţ i că p riorit
atea un mărul unu er a ăsş -
i an unţe m ama d e m oartea
lui Cosmo.Rel uă:Mă em t î nsă căl an
pul cu Si ssi nghur st sauHen l
ey
a căzu t. La urma u rmel or, va t rebui să m ă duc a l Glouce stershir
e,l a
mam a.Ţi -am spus că n u s- a i smţit prea i nbe,darnu ţ i-am spus că a
avu t un uşor at ac e d cord. Şiţ inea oar fte m ultl a C osmo. Cân d am
stat alI biza,a ea ven i
t ă s l ocuiască l a noi .A f ost o per i
oad ă
mi nunat ă.Una di n cel e maif ericit
e di n t oată vi aţ
a mea. Aşa că
trebuie să- i spun că a mur it şi vr eau să fiu l ân gă eacân d va afl a.Îşi
ridică pr i
vir
ea sp r
e H an k. Te- arder anja să er mgi cu mi ne? ă M em
t
că e oar ft e m ult de m ers cu maş ina,darmam a o să ne ac fă o u g
star
e
şi ne p utem pet rece o upă-
dam iază i l
niştit
ă cu ea.
— Mi -arf ace p l
ăc eer ăs v in.Şiam să o cnduc eu .
Era put ernic ca o s t
ân că.Ol i
vi a reu şi să zâm beas
că,pl i
nă de
recu noştinţă şiaf ecţiune.
— O sun chi arac um, spuse ea, întinzându- se după t el
ef on . Am
să-i sp un să n e aştep te a l p rânz.
Han k se d eclară d e aco rd şise i dr
icănîpi cioare.
— Si mt mi r
osul caf elei nîcaf eti
eră, omenc t ă el . C e-ar fi să
pregă tesc eumi cul dej un?
Pe l a nouă,porni seră l a dr um, î n Al fasud- ul ver de-închi s al
Ol i
vi ei
, car es t
ăteaî n scau nul pen t
ru pasag er,î n t i
mp ce an Hk se
afl al a vo lan. La î ncep ut, con duse cumar e gr ij
ă,at ent să nu ui t
e că
se fla ă pe ce alal
tă part e ast răzii
, dar , după ce uaopr it să acă f pl inul
de b enzină, dev eni maiî ncrez ător,l uă vi teză şi int rarăepu atost
rada
care d uceal a Oxf ord cuo vi teză const an
tă de osut ă cinciki l
omet r
i
145
la or ă.
Nu vor bea u. Toat ă at enţial ui era co ncen trat
ă sp re cel elal
te m aşini
de p e şo seaşi l a drumul car e co teaî naint eal or. Ol ivi
a se b ucu ra că
nu t rebuie să vo rbeas căşi -
şi î nfundaseăr bia ad ân c n î gulerul de
blanăalhai nei,privindf ărăsăvadăpei sajulanostdeţ ară,car ese
perinda pr inf aţa g eam urilor.
Dar ud pă ce r ecu
tr ă de Oxf ord, se î nvi oră.Er a o zist r
ăluci t
oare
de ar ină şi , cum soar eel sei dir
case p uţin pe cer , br uma de p e ar ibă
şiar ăturise op ti
se, i
ar ru tnch i
urile co pacil or u sbţi
ri şineg r
i aru nca u
umbr e al ungi te pes te câm p şi şosea. Fermi erii por niserăl a ar at, şi
st
ol uri de p escăr
uşiurmăr eaut ractoarele şi brazdele p roaspet
e r tase
în pământ .Tr ecurăpr in or ăşelepl inedeagl omer aţi
aobi şnui tăa
uneizi le de sâm bătă di mi neaţa.St răzile s trâm t
e er au pl i
ne de
maşi nile f ami li
il
or d e l ocal nici, ven iţ
i di n sat ele apr opiate pen tru
cumpăr ăutrile de sf ârş it de săp tăm ână,i ar r ot
tuarele er au î nţesate
de m am e cu copii şicăru cioare, şitarab e p li
ne d e o ttf el
ul de u lcrur
i,
j
ucăr iidepl asticşibal oane,flor i
,fructeşil egumepr oaspet e.Mai
depar te, î n f aţa unei cr âş me de ţ ară,dăd ură pes te un gr up de
vânăt ori; cu rt
eapi et rui t
ăr ăsu na de t ropot ul co pitelor d e cai, aeru l
răsu na de l ătratul câi ni l
or i şsu netul goarn el
or d e vân ăotare, ori de
vociler ăstite ale vânăt orilor n î hai ne vi u co lorate.Han k ni cinu- şi
puteacr ed e o chi
lor.
— I a t e ui t
ă!r osteaî ntruna,şi arfi opr it h ciarmaşi na,casă
privească, dar nupol i ţ
istt ân ăr iî făcusem n categ oric săr eat
cămai
dep at r
e,î ncât îşi văz u de dr um f ără ni ci
ot rageer de i nimă,pr ivind
peste umăr i n
d cândî n când , pent ru o ul ti
mă i magine a ac est
ei
scen et radi ţi
onale en glez eşti
.
— Par că er a o scenă de fil m, cu hanu l acela ve chi şi cur tea
pietruită.Ce ău r î mi par e că- am
n ap aa rutl de o ftogr afiatl a m ine!
Ol i
via er a b ucu roasăen p
tru el .
— Nu poţ i spunecă n- a mer it
at să vi i cu mi ne . Am fi put ut
st
r ăbae to tatăţ ara şi să nu găsi m ceva aşaedg rozav.
146
 — E cl arcă as ta e u zi
a m ea on rocoas ă.
Erau ap roap e de Cot swol ds. Dr umur ile se î ngustau , şerpuind
printrel unciumed e şi pes te podur i mi ci
, de pi at
ră.Case şi ferme,
din pi atră de C otswol d, de cu loareami eri
i, păreauau ri
iî n lumi na
soarelui,i ar p r i
ntre el e sezăr ea u gr ădiniţel
e di n f aţ
a ca sel
or m ici–
care,var a,er auad evăat
re si mf onii de cu lori – şil ivezi de pruni şi
mer i.
— Î nţelegde ce am ma a t apr eferatsă o lcuias
că ai ci
. N- am vă zut
niciodată s aem en ea oculr i
. Şi e at ât
a v ed reaţ
ă…
— Or icâtde ci udatarpăr ea, mam a nu a ven it aici pen t
ru pei saj.
Cândşi -a vân dut cas a de l a Lon dra,er a hot ăr
âtă să mear gă să
locu i
ască în Corn wall. Stătuseaco loî n co pil
ărie,î nţel
eg i
, şicr edcă -i
era dor ă s se î ntoarcă.Dar or s
a mea, Nan cy, s-a gân dit că e pr ea
dep arte,pr eadep arte d e o tţ
i co piii ei. Aşa că a g ăsi
t casa ast
a pen t
ru
ea. Pân ăl a ur mă,poat e că l ucr uri
le s- auar anjatcum nu se put ea
maibi ne,dar ,l a vr emear es pec t
ivă,am f os tf uri
oasă că Nan cy s- a
am estecat înt reaba ast a.
— Mam a a t ocu
li eşte singur ă?
— Da.Daras t a-
i al t
ă pr obl em ă.Acum, doct ori
i spun că art rebu i
să ai bă pe ci neval ân găea, măc ar omen aer
jă,dar eu şti
u că eiî i
displace t
otali deea. E t er
ibil de i ndep enden tă şi ni cimăcar u-in
preavârs t
nică. Nu areecât d şai zeci şipat ru de a ni. De f apt, nu st ăo
cli
pă l ocu lui. Mi se ap re căar fio i nsu lt
ăl a adr esa i
nteli
gen ţ
eieisă
începem s- ot rat
ăm caşicum arfidej aseni l
ă.Găt eşte,aregr i
jăde
grăd i
nă,pr i
meş t
e musafi ri şi ci teşt
et ot e ci- picăî n mân ă,asc ult
ă
muzi că, dă t elefoane şi p oar tă conver saţi
i u l
ngi,f oar t
e pl ăcut
e.
Uneo ri pl eacăî n s trăinătate,săst eape l a pr iet
enii di n t i
nereţe.De
obicei,î n Fr an ţa.Tat ăleia f ost pi ct
or i ş mam a şi-
a pet recut o bună
par t
e a ad olescenţeil a Par is. Se î ntoarse spr e Han k şi -
i zâ mbi. Dar
ce o rst ar e ă sţ-
i vo rbesc d ep sre m am a? u N maie m ult şi ais- o vezi
cuoch iit ăi.
— I -a p l
ăcu tl aI biza ?
147
 — La nebu nie. Loc uinţ a l ui Cos mo er a o f ermă ve che, t ipică
locu l
ui, aşeza tă î n i nima i nsu l
ei, pe deal uri. Foart e r ural
ă.Exact
gen ul car e să- i pl acămam ei. Or i de cât e or i avea o clipă l i
beră,
dispăreaî n gr ădină cu o per eche de f oarf
eci, ca şi cum ar fif ost
acasă.
— O cuno aşte pe Ant onia?
— Da.Au f ost am ândou ă cu noi î n ac eaş
li t i
mp. S- auî mpr ietenit
la cat ar
am ă.Di f
eren ţ
a d e v âs r
tă n -a con tatdel oc. Mam a e i mnunat ă
cu ceit i
neri. Se pr i
cepe mul t m aimul t d eâ ct - maşpr icep e eu .
Răm ase t ăcută cât eva cl ipe şi apo i ad ăugă,î ntr-un i mpul s de
sincerit
ate:î n cl i
pa ast a nu sunt f oarte sigur ă de mi ne.Vr eausă
spun că dor esc să- l a jut p e cop ilul u li C os mo,dar nu mă
entuziasmea zăi deea de- a ad uce pe ci nevasă l ocu i
ască cu mi ne,
oricât de puţ in t imp. Nu- ir uşinos să t rebuiască să r ecunoşt i aşa
ceva?
— Nu- ir uşinos.E câtse p oate d e n ormal.Câto să t s
ea?
— Pr esupun că ân pă ş îi găseşte osl ujbă şi ol ocuinţă.
— Ar e v reo sp ec i
ali
zare?
— Habar n- am.
„Probab i
l că un . “ Olivia of tă ad ânc.Even i
men tel
e a cel
eidi mi neţi
o secăt uiseră de em oţi
i şi -
o ep uizaseră fizic.Nu er a numaif aptul că
trebuia să se obi şnuiască cuşocu l şi suf er
inţa pen t
ru moar teal ui
Cosm o; pes tet oate ast ea, se mţ sieaî ncolţi
tă,ased i
ată de pr oblem el
e
celorlal
ţi. Ant onia ur ma săso sească aici
, săvi nă săs teal a ea , av ea
nevo ie de al i
nare şi n îcurajare,de supor t m oral i ,
şdupă t oate
probab il
ităţi
le,pân ă l a ur mă,şi de un aj utor casă- şi găseasc ă o
slujbă.Nan cy ave a să cont inue s- o sune,s- o pi sezecu pr oblem a
men aer
jeipen tru mam a orl, î nt imp ce m am a avea ă se s uptle,t rup
şi su flet,î mpot ri
va or icăreisu gestii de a- i ad ucepe ci neva car e să
locu i
ască cu ea.I ar pest e o tate s aea
t…
Se op ri brusc di n cuget at. Apoi r eluă gân dur i
le de l a cap ă.t
Nan c.yMam a.Ant onia.Dar– b i
neî nţel
es! Soluţia se aafl ch
iaracol o.
148
Adunat e a l un l oc, pr oblem ele se an ulauuna pe ceal al
tă,ca suma
fracţ i
ilor di n vr em eaşcol ii, cân dr ăspunsul er aî ntotdeauna mi nunat
de i smpl u.
— Tocm aimi -a ven ito i deenem ai
pomeni tă,spuse a e.
— Ce i dee?
— Ant on i
a po ate venisă t sea u c mam a.
Dacăe saş tep tase
, cu mva,l a u n en tuziasmi med iatdi n par tea ui l
,
atunci ni ci vo r
bă de a şa ceva. Han k se gân di o vr eme a l vo rbele ei,
înai ntedeaoî ntreba,pr ecaut:
— Cr ezi că o ăs vr ea?
— Bi neînţ eles. Ţi -am spus, ţ inea mul tl a mam a.Cândmam aa
plecat dinI biza , Ant oni a n- a vrut s- ol ase. Şi ar fi cumul t maibi ne
acu m, cân d ab ia şi -a p ier
dut t atăl
, să p er t
eacă vreocât eva săp tăm âni
de l inişte şi să- şi revină al ături de ci nev a cu m e mam a,î nainte de a
începesăbat ăs trăzileLondr eiîncăut areauneisl ujbe.
— Ai ciaiper f
ectă dr eptate.
— I ar nîce- o pr iveşte pe mam a,n- ar fica şi cum ar ve aa o
men aerjă,cio pr iet
enăî n vi zi
tă.Am să- i pr opun ast a ch iar i az
. Să
vădce p ăree r ar e.Dar un st si gură că n- o să zi că nu. Su nt ap roape
sigur ă că- onsă z i
că un .
Rezo lvareapr oblem el
or şi l uar eaunor dec i
zii aveau î
ntotdeau na
un ef ect rev i
gor an t asu pra Ol iviei,î ncât se mţ siiî ndat
ă maibi ne.Se
înăl ţăî nscaun,t rasepar asolarulî nj osşisepr i
viî nogl indadepe
sp atele acest uia. Î şizăr if aţa, încăpal idă de moar t
e,şicea rcănele,ca
nişte vân ătăi, de su b och i. Bl anaî nchisăl a cu l
oare a hai neisc oteaî n
evi den ţă ac eas tă pal oare,şi O li
via nu put u dec ât ăs sper e că
Pen eo lpe nu va f ace nicio r em arcă referitoarel a as ta.Sedăd u cu
puţ in ruj şi se p ieptănă,ap oi r i
dică ar paso l
aru l di n nou şi r ed eevn i
aten tă a l d r
um.
Înt ret imp aj unses eărl a Bur ford, maiave au numaivr eopat ru
kilomet ri şij umăt ate de m ers şil ocurile i îer au f amili
are.
— Tr ebuie să î ntoarcem ai ci ,î i spuseui lHan k, şi elcot i pe s trada
149
strâm tă,pe car e se a afl un i ndi cat
or mar cat„Tem ple Pudley“, apoi
încetini,precaut ,pânăcândmaşi naabi asemait âra.Drumulur ca,
şerpui nd pe coam a unui deal şi
, ajunşi pe cr east
ă,zăr iră satul,
cuibăr i
t cao j ucărie d e co pilî n că uşul văii, şiapel e r a
ginti
i ale râului
Wi ndr ush, ca o pan glică î ntor tocheată.Se i viră şi p ri
mele cas e;
căsu ţ
e mi ci
, di n pi at
ră aur i
e,f oar t
e vech i şif rumoase. Zărir
ă vech ea
biserică,ascunsăpr intrearbor idet isă.Unbăr batmânat urmadeoi
şi,î nf aţa crâşm ei
, car e p urta n umele d e Sudel eyAr ms, er
aupar cate
maşi ni.Ai ci,Han k opr i şi decu plă m otorul maşi nii.
Puţ i
n su rprinsă ed c aest gest , Ol i
via sent î
oarse r sp
e l e
.
— Si mţi cu mva n eovia săei bceva?lî întrebă,pol it
icoasă.
El zâ mbi şicl ăti
nă d in cap .
— Nu. Darcr edcă pr efer
i să st aipuţ in singur ă cu mam at a.Eu
cob or ai cişi vi n mait âr zui, dacă- mi spui cu m să g ăses
c a csa.
— Ea t rei
a,pe dr um î nj os. Pe dr eapta,cu por ţ
i duble,al be.Dar
nu t r ebuie să faciast a.
— Şt iu, spuse el , bătân d-o uşor pe m ân ă.Cr edî nsă că ar fi mul t
maiuşorpent ru am ând ou ă.
— Eşt i mi nunat ,î i spuse ea , di nt ot suflet ul.
— Aş d oir să- i ad uc m am eit al
e ceva. Dac ăl -aş uga
r pe h angiu
să-mi vân dă ni şte vin, cr ezi că i m
-arace f epp lac?
— Su nt si
gur ă,maial esdac ă i îspui că epen t
ru doam na K eeli
ng.
Probab i
l că o să et p ricopseşti cucel maibun vi nr oşupe car e-
l are.
Han k puf ni n îr âs, des chise por t
iera şi o cborî d i
n maş i
nă,î l
urmăr i d i
n pr iviri iş-l văz u cum t raver
sează curtea pietr
uită şi
dispar e p e u şa l ocalului, aten t să nu se ov leas că cu capul de p ragul
de sus. După pl ecaeral ui, Ol iviaî şi des făcuce ntura de siguranţă,
trecu pe c sau nul şof erului şi por ni mot orul.Er a p aroape o r
a 2 1.

Pen
elop
e Kee l
ing stăt
ea în mijl
ocul bu căt
ări
ei calde şi
dez
ordonat
e,încer
când să eci
ddă ce săacă fmaiîntâi
, ap
oi hot
ărî că
nu putea ace
f iminc e
c n
uf ăcu
se d
ea.
j Avuses
e chiarti
mp să u r
ceal
150
etajşisă- şisch imbe hai nele de l ucru cu al tel
e,pot rivite pen t
ru
musafi rii neaş t
ep taţi care urmau să soseas că l a pr ân z.Ol ivi
a er a
întotdeaunaf oar t
eel egantăşimi nimulpecar eîlput eaf aceeaer asă
se ar an j
ezeun pi c. Cu ac ets gân d, î şi puses eo f ustă gr oas ă din
brocar t de bumbac ( mul ti
ubi tă şi f oarte veche) , o cămaşă
băr băteascăî n dungişio vest ăcu nast ur i
,decul oar eabuj oril
or
staco ji
i. Aveaci orapi gr oşi,î nch işil a cu loare,şipant ofi cuşi returi
pân ă sus. Lăn ţişoareel de au r i îat ârnaul a gâtşi , cupăru l proaspăt
aran jatşi p uţin par fum i ci iş col o, e s si mţ ea f oarte f es
t i
vă şi
ner ăbdăt oare. Vizitele Ol ivieier au r are,deci , cuat ât mai pr eţi
oase
şi, di n cl ipa î n car e pr imi seacel t
elefon mat inalde l a Londr a,se
ocupas e u ct oten tuziasmul numaide p r egătiri
.
Acu m î nsă,t otul er a gat a.Focu l ap rins î n sal on şi suf rageire,
băut ur i
lepr egătite,vinull atemper at uracamer ei.Ai ci,înbucăt ărie,
aerul mi rosea de ar oma muşchi ului l a cupt or, alătur i de cea pa
co aptă şicar tofii pai . Făcu seun al uat, cu răţase mer e,sc osese nişt
e
boabedef asole( del acongel ator),cur ăţasemor covi.Mait ârziu,
avea să ar an j
ezebr ân zetur i
le pe pl atoul d e l emn, să r âşneas că
puţ ină caf ea, să s t
recoare smân t
ân a gr oas ă pe car e oad usese d e al
lăp t
ăria di n sat . Punân du- şiun şorţ casă- şi pr ot
ejez ef usta,sp ăăl
cele cât ev
a vase rămase l şi
e aşeză pe uscăt or. Puse all ocull or v r
eo
dou ăt igăi
, şt erse mas a cu o câr pă umedă,umpl u o canăşi udă
muşcat ele d in ghi vece. Apoi î şisco ase r şo
ţul şi -
l atârnă î n cu iul lui.
Maş ina de spăl atse o prise.Ni ciodat ă nu spăl a dac ă zi ua nu er a
pot rivită pen tru usc atul u rfelor af ară, ăci c unav ea s t
orcător.Î i
plăc ea să pună ruf ele l a ae r, căc i as t
a l e dăd ea o pr ospeţime
mi nunat ă şiuşu ra călcatul . Ol ivia şipr iet
en ul eiput ea u so siî n or ice
clipă,dar ea luă î n br aţ e coşu l mar e de r ăch it
ă şi puse î n elr ufel
e
umed e;sp ri
ji
ni ndu- lî ntr-un şo ld, i eşi din bucăt ări
e,pr i
n ser ă, în
grăd ină.Tr avesăr paj i
ştea,t recu prin desc hizătur a di n gar dul ver de
şi porni spr e l i
vad ă.J umăt ate di n t er en ni ci nu maier a l ivadă.
Pen elop e t r
an sformas e ac et s l oc î ntr
-o spl en didă gr ădină de
151
zarzav at ,f oar te bogat ă, iar est
rul r ămăsese af el
l caî nai
nt e,cumeri
bătr ânişinodur oşişii ederă deasă,până di ncolo de t ufele de
gherghine.
O f r ânghi el ungă er aî nt i
nsăî ntret reidi n co paci
i aceştia şiaco lo
îşi punea Penel ope ruf el
el a uscat . Aceas t
ă act ivitat
e, într-
o
dimi neaţ ă st r ălucitoare şi pr oaspătă,er a una di n cel e maimar i
plăcer i al e ei . Se auzeacân tecul u nei r i
pgorii i ş
,l a pi ci
oarele ei,
făcân du- şi l oc pr i
ntre smocur il
e de i arbă umed ă, şi î scot eau
căp şor ul p r
imel e flor i. Le pl antasech iarea, cu mi ile;nar cs i
e şi
şofran , za mbi le şi ghi ocei. Cân d aces tease ofil eauşi i arba de var ă
era maiver de şi maidea să,al te flor i săl batice ell uaul ocu l
. Och i
ul-
boul ui,al băstr eleşimacir oşii
,toater ăsări
tedi nsemi nţearuncate
ch i
arde ea.
Cear şafur i
, căm ăşi
,f eţe de per nă,ci or api şi căm ăşi de noap t
e
zv âcn eauşi flut urauî n ad i
ereauşoar ă.După ce og l
i coşu l,î lr idică
şi porni î nap oi căt re casă, darî ncet,f ără gr ab ă,t r
ecân d maiî ntâi
prin gr ădina de zar zavat
, să vad ă dac ă nu cumva î ir onţ ăi
seră
iepur ii di n var zade pr i
măv aăr şi ap oi,i arăiş, pe l ângă ar borel
e
ornam en tal uc t ij
e subţ iri i ş fl ori m ici
, de un r oz i nt ens, care
mi roseau , mi racu l
os,a vară. N- arst ricasă- şii af oarfeca şisăt aie
vreo dou ă cr enguţe, să î nmiresmeze cu el e sal onul. Po rni mai
dep at r
e,dec isă să i ntr
e n î cas ă şi am ân ând, di n nou, aces t momen t
.
De as tă dat ă se opr i să ad mi re cas a,pe f undalul p aij
şti
i ver zi
.
Scăl dată î n r azele soar euli, ăslân d să se vad ă, nî spat ele ei ,
trunch iur i
le gol aşe l e
apâl cu l
ui de st ejari şiceru l de un al bas t
ruat ât
de ma i cu l
at. O căsu ţăl ungă şij oasă, văr ui t
ăî n al b şiaco perită,pân ă
laj umăt at
e,î n bârn e de l em n, cuaco per i
şu l de pai eî mpl et
ite,i eşi
t
puţ in î n af ar ă î n dr ep t
ul f erest
relor de l a et aj, cani şt
e sp râncene
groase şi stuf oase.
Podmor e’s That ch.Păi şul lui Podmor e.Ol ivieii se p ăera nunume
ridico l şiera jenată or i de câ te or it reb uia să -lr ostească;î i sugerase,
chiar , mam eisal e ă sl
-sch imbe.DarPen eo l
pe t ş
ia căunpoţ i schi
mba
152
numel e u nei cas e,aş a u cm nu poţ i schimbanumel e u nei per soan e.
În pl us, afl aes de l a vi car ul di n satcă Wi lliam Po dmor e fuses e
meş terî n acop erişur i de p ae i ac
um maibi ne d e d ouă u ste d e an i,iar
căsuţaf uses e den umi t
ă după el . Fapt car e puses e cap ătdi scuţiei,
atuncişiaco l
o.
Maidem ult,f uses eăr două căs uţe,dar us feseăr uni te î ntr
-una
singură de u nul di n pr opr i
etarii anteri
ori, prin si mpl at ăi ere u aşi
lor
în peretele despăr ţitor.Ast aî nsemna că,acum,casa avea două
intrăr
i, două scăr i şubr ede şi două băi .Î nsem na,de as em enea, că
toate cam erel e dăd eauuna î ntr-
alta,lucr u del oc co nvenab i
l dacă- ţ
i
dor ea
i puţ i
nă i ntimi t
ate.Aşa , căla parter, erau bucă tăria, su fr
ageria,
salonul, ap oi bucăt ăria vech e a cel ei
l
alte cas e,pe car e Pen eolpe o
folosea pen trugr ădi nărit, şiunde î şiţ i
neapăl ăriil
e de pai e,ci zmel e
de cau ci uc,şo rţ
ul de pânză , ghivecele de flor i, găleţil
e şiunel t
el e.
Deasu pra se aafl ocam eră m ică, î
n car e nîghes uise o tate u lcruril
e u li
Noel , ap o,il a r ân d, t r
eidor mit oar
e maimar i. Celde deas upr a
bucătări
eier achi aralei .
Tot asc uns u sb aco perişul de p aei se aafl şi podul , car e sent in
îdea
pe t oată l ungi mea ace stui a,pl in cu t ot elful d e l ucrur i p e car e
Pen eol
pe nu se nd îurase să l e arunce, când păr ăsi
se, în sf ârşi
t, casa
din Oak leySt reet şipen t
r u care nu găsi se oc l n icăieriî n al t
ă part e.
De ci nci an iî şi pr omi t
eamer euc ă „în i
această arnă“va cu răţa şi
sorta toat e l ucrur il
e de ac olo, dar, de fiec aer dat ă cân d ur ca pe
treptel
e nesi gur e şiar uncao pr ivir
eî mpr ej
ur,î i pierea oriceel an l a
gân dul unui asem en eaef ort şi ,fără vlagă,o l ăsaepal tă d aă.
t
Când sosi se ai ci, gr ădina er at oatăî n par ag i
nă,dar s t
a
af usese
una di n di s t
racţiil
e ei . Er a pasi onată de gr ădinărit i şî şipet r
ecea
oricecl ipă l i
beră af ară,cu răţând bur uienil
e,săp ând r ăz oareel de
flor i
,î mpr ăştii
nd băl eg a,rt ăind r am uri
le u scate,pl an tând, ad unân d
bucăţil
edel emn,f ăcândr ăsadur i.Acum,dupăci nciani ,put eas ta
aici, săsav urez er ez ultatel
e munci i sal
e.Şi ch i
ar ast a şif ăcu , uitând
de Ol i
vi a,ui tând de t i
mp. Aşa f ăceamer eu. Ti mpul î şi pierduse
153
impor tan ţa.Er a unul di n l ucrur il
e bu ne car e ven eau od at ă cu
bătr âneţ ea;nu t emaigr ăbeaiînt runa.Toat ăvi aţ aei,Penel opese
îngr ij
isedeal ţi
i,daracum nut rebuiasăsemaigândeascădecâtl a
ea. Aveat i
mp să se opr ească şi ă s pr ivească şi , pr ivind, să- şi
am int eas că. Viziuni di n cenîce ai m am ple,camag ii nile d e p e p anta
unui munt e p e car e u rcicugr euşi , odat ă aj uns, par e i r
dico l să n ut e
opr eşti şisă et b ucu ri de cl ipa acee a.
Desi gur , vârsta av eaşineca zuril
e ei . Singur ătateaşiboal a.Lumea
vor beaadesea desp re singur ătateabăt râneţii, dar,l a şai zeci şipat ru
de an i, vâr stă pe car e ni men i n- o maiconsi der a pr eaî naintată,
Pen eo lpe se bucur a de si ngur ătatea ei . Nu mait răise ni ci
odat ă
singur ă şi ,l a î ncep ut, i sepăru seci udat , darî nvăţase, puţ i
n cât e
puţ in, să o accep te ca pe obi necuvân tare şi să-
şiperm ităt ot felul de
met eh ne e rprobab il
e,cum arfi să se t r
ezeas că at unci cân d avea ea
chef , să se sc ar pine d acămţ si
eao mân cărime,să st eat r
ează pân ăl a
dou ă noap tea,ca să as cult
e un con cert. Ca să nu maivor bim de
mân car e.Toat ă vi aţa găt ise en ptru f am ili
e şi pr ieteni, şi er a o mare
sp ecialis t
ă,dar , cut recerea t i
mpul ui, desco perise sav oar eacel or m ai
dezgu s tătoare modur i d e-a t e î nfrupta. ah Inie de f asole r ece,
mân cat ă cu l ingur iţ
a,di r
ecti ndcr atiţ
ă.Sos de sal at
ă di n sf eclă,
turnat es pte l ăp t
uci, an umi te mur ături pe car e,î n vr em ur il
e de
altăd aă,t de p e O akleySt reet,i -ar fi f
ost ruşi ne săe lp ună p e m asă.
Chi arşi bo al a aveacom pens aţ
ii
le ei . De l a pr ob l
em a ac eae
mi nor ă,de a cu m ol ună,pe car e n işt
e d octorii mbeci l
ii nsis t
ausă o
numeas că at ac de cor d, deveni se,pent ru pr i
ma dat ă î n vi aţ
ă,
conşt ien tă de pr opria moar te.Nu er a ce va î nfr
icoşăt or, căc i nu- i
fuses e ni ciodată f ri
că de moar te,dar î i asc uţise si mţur i
le şi i î
am int ise,brusc, de ceea ce Bi serica numeş te păcat prin omi siune.
Nu er a bi gotă şi nu o obsed aupăcat el
e ei care,pr obab i
l, di n punct ul
de v ed eer al Bi serici
i, eraunen umăr ae,t darî nceput otuşi să n umer e
lucr urile pe car e nu l e f ăcu se ni ciodată.Al ături de f an t
ez i
it otal
lipsite de si mţ pr act
ic,cu m arfi să căl ătorească pr in munţ ii din
154
Bhut an , sau să t raveseze
r deşer tul si rian, pen tru a vi zit
a rui nele de
la Pal myr a–l ucruri pe car e se ns co
olase că ul e
nv af acei ci
n
odată–
se fla şidor inţ a arză toare, aproape ca o obl i
gaţ ie,de a sent î
oarce a l
Porthkerris.
Patruzeci de an i era pr eamul t. At âtde mul tt recuse de cân d, la
sfârşit
ul r ăzboi ului, ur case î
n t rencuNan cy, îi sp usesel ar evedere
tatălui eişi pl ecase spr e Londr a.Î n an ul ur măt or
, băt rânul mur ise,
iar ea o l ăsaseepNan cyî n gr ija soacr eisal e,pen tru a se duce nî
Cor nw all l a î nmor mânt area l ui. După cer emon ie pet recuse,
împr eunăcuDor is,câtevazi leîncar eluaset oatel ucrur ileluidel a
Car n Cot tage,ap oi f uses e nevo ită să se î ntoar că l a Londr a şi l a
responsab ili
tăţ
ile ei pres an t
e d e soţ ie şi mam ă.De a tunci, nu se m ai
întorseseacoloni ciodată.Int enţi
onases- of acă.„Am săi aucopi i
icu
mi ne n î vacan ţă,î şi spusese. Să-i duc ă s seoace j epp l
ajel
e u nde m -
am j ucat iş eu , să ur ce pe col inele î nver zite şi ă s cau t
e flor i
sălbatice.
“ Dar t as
a n u se n î
tâm plasei cin
odat ă.De ceun plecase? e C
se n îtâm plase cu anii aceşt i
a,car e r t
ecu ser ăî n goan ă,ca pa r ep ede
ar âu lui pe sub podur i
? O cazi
i se i viser ă şit recuser ă,f ără caeasă
profit e v reodată,î n pr i
mul r ând pen tru că n u avea i
mptsauban i de
drum; er a pr eaocu pat ă cugr ij
il
e ca sei mar i, cuch iri
aşii, cucr eşt
erea
copi i
lor, cuef or tul de- a supor ta vi aţ
a al ături de A mbr ose.
Păstrase Car n Cot tagemul ţ
i an i, e rfuzâ nd să vând ă cas a,
refuzâ nd să r ecunoas că f aţă de si ne că nu se va maiî ntoarce
niciodat ă acolo. Mul ţi an i, prin i ntermed i
ul unui ag enti mobiliar
,o
închiriaselatotf eluldeoamenişi ,înt otacestt imp,î şispusesecă,
într-obunăzi ,cândva,sevaî ntoarce.Vaducecopi iisăl ear ate
căsuţ a albă,păt rat
ă,de pe deal , cugr ăd ina eisecr etă,asc unsă î n
spatele u nui gar dî nal t
, şived erea sp re g ol
f şif ar
.
Toae t acest
eaaucont inuatpân ă cân d, î n cel e di n ur mă,î nt
r-un
momen tî n car e e s g ăe sa al a nan ghie,afl aes d e a l agen t
ul i mobiliar
că o per eche m aivâr stnică us f
ese săad v
ă cas a şi că ar do firi
t să o
cumper e,pen tru a se r etrage aco lol a pen sie.Er auvâr st
ni ci
, dar şi
155
foar
te bogaţ i
. Pen eolpe,car e se ch inuia să se men ţ
ină pe l inia de
plut
ire,cut reico piil a şcoală şiun so ţîncurcă-
lume d e n î
treţi
nut, nu
avusese nicio al
tern ativă, decât săaccep te ofert
al or e gneroasăşi ,î n
sfârş
i
t, Carn Cottage af ost vândut.
După ac eae,nu se m aigân dise ă s se n î
toar
că î n Cor nwall. Cân d
vânduse cas a de p e O akl
eySt reet
,f ăcuse oaerace
r amt- tam, cum că
ar odri să mear gă să o l
cuiască acolo, imaginându-se nîtr-
o căs uţă cu
un palmi ernîcu r
te,dar an Ncyr es pinses
e categoric această sugestie
şi poate că, l
a urma urmel or, avuses e dreptat
e.Î n pl us, trebuia să
recu
noasc ă,Nan cyf ăcu se ol eg
a
eer b ună şi, din clipa n î care v ăzuse
pentr
u pr ima dat ă Podmor e’
s T hatch, Pen eo
lpe ştiuse că nu şi -ar fi
dori
t săl ocui
ască nică i
eri în alt
ă part e.
Şit otuşi… ar fi frumos, măcar o dat ă,î nai
nte să deaochi i pest
e
cap şi să moar ă… să se n îtoar
că ar i
ăşi l
a Porthkerri
s. Ar fiput ut sta
la Doris.Poat e căl iv
Oi
a era d e acord să m ear
gă cu ea.

Ol ivia vir
ă l a dr eap
ta şi i ntră cu maş ina pe por ţ
ile deschise,
str
ăb ăut aleea de pietr
iş pe car er oţi
le scâr
ţâiauzg omot
os, trecu de
adăp ostul prăpădi
t, din lem n, car e serveade gar ajşi dep ozit de
unelte şi r tas
e î n spatele cas e.i Uşa cu gl asvand dăd ea spr e o
verandă par dosi
tă cugr es
ie.Ai ciat ârnauhai ne şi par des
ie;o gam ă
înt
reagădepăl ări
idecoracoamel eascuţ it
ealeunuicap decer b
mân catde mol i
i şi un supor t de umbr el
e,di n por ţ
elan alb cu
albastru, era plin cu umbr ee l de soar e,bas toane şi vr eo dou ă
bastoanedegol f
.Dinverandă,intrădirectînbucăt
ăriacaldăşipli
nă
de a rome d e rfi
ptură,de-ţil ăsaur a
g apă.
— Mami ?
Nu- ir ăsp
unse ni meni. Olivia travesră bucătări
a şi i eş
iî n ser ă,
descop eri
nd-o imed iatpe Pen eol
pe l a celălal
t cap ătal aj pi
şti
i,
rămasăpar căî nt ransă, cuco şul de r uf
e gol, sp r
ij
initîntr
-un so ld, şi
părul flut urân
dî n băt ai
a vântului pr oaspăt
.
Desc hi
se şau i n
dspre grădină şii eşi af
ară,î n băt ai
ar az
eo l
r u nui
156
soare cu dinţ i
.
— Hei !
Pen eolpe t resări uşo r,î şizăr i fiicaşiporn ii med i
at, peste paj işt
e,
înînt âmpi nar eaei .
— Dr aga mea…
Ol ivia n -
o maivăzu se d e âcn d se mbî olnăv i
se,i arac um cău ta cu
insistenţă or i
ce sem n de schi mbar e,t em ându-se că l -ar put ea
des coper i. Dar ,î n afaraf aptului că mam a eipăr eaceva maifir avă,
arăta cade o bicei
, săn ătoasă, r
oşie n î obraji şicupasu l sigur, apăsa t,
tineresc . Reg r
eta căt r
eb uia să umbr ea săcf eri
cireacar e se ci t
eape
faţa m am eiei ,an unţân d-o de m oar
tea ui lCosmo.Î itrecu pr in mi nte
că, ori
cu m, oam enii cont inuă să t răi
ască,pân ă cevi ne ci nev a şi -ţ
i
spune că aumur i
t. Er a p ăcat, poat
e,că r eb
tuia să iţ se pusnă t otul
.
— Ol ivia,ce m ult mă bu cur că e t văd!
— Ce aci f ai cicucoşu l gol ?
— St au– ni mi c altceva. Stauşi pr ivesc. Ce zi dumnezei ască!Cum
a f os t d rumul ? Pr i
vi e p
st
e umăr ul O l
iviei i ş adăug ă:Unde e
pr i
eten ul t ău?
— S- a o pr itl a câr ciumă,să- ţ
i cumper e un cad ou.
— Nu t rebu ia…
Trecu pe ân lgă Ol ivi a şi intr
ă n î casă, după ce -
şiş t
erse p antofii pe
cov or aş
. Ser a avea podeau a de pi at
ră şi er a mobi l
ată cu scau ne şi
fotolii de r ăch ită şit ot f elul de pern iţe-
fantezi
e,î mbr ăcat
eî n cret on
deco lorat. Er af oarte cal d şi mul tă ver deaţă,i ar eraul er a gr eude
parf umul f rez i
ilor, care creşteau di n bel şug şier auflor il
e pr eferate
ale u li Pen eolpe.
— Ar e t act
, spuse Ol i
via,l ăsându-şi p oeşta pe mas a de pi n.
Tr ebui e ă sţ-i spun cev a.
Pen eolpe ş aez ă coşu l de ru fe ânlgă poşet a Ol ivi
eişisent îoarse cu
faţa sp re fii caei .Î ncet , zâmbet ul îi pieri
; och ii eif rumoşi, neg ri, se
umpl ură de î ngr i
jorare dar , cân d rosti: „O li
via,eş ti pal i
dă cao
fantomă“,vocea î
i er al af elde put ernicăşisi gură cade o bicei.
157
 Ol i
via pr i
nse r cu
aj.
— Şt i
u, i î ă rpsunse. A m afl at hc iar az i-
dimineaţă. Amur it
Cosmo.
— Cos mo.Cos mo H ami lt
on. A mur i
t?
— M- a usnatAnt oni a,de a lb Iiza.
— Cosmo, r epeăt Pen eolpe,î ndurer at
ă şi t r
ist
ă.Nu- mi vine să
cr
ed… omulac ela m inunat.
Nu văr să niciol acrimă,aşa mcu Olivia se şi aş teptase
. Pen eol
pe
nu pl ângeani ci odată.Î n t oată vi aţa ei, Ol i
via n- o văz use i ci
nodată
pl
ân gând. Darseal bi
sel af aţă şi,i ns t
inct
iv,î şidusese o mân ăl a
pi
ep t, parcăpen trua- şipot oli bătăil
ei nimii.
— Omul ac ela mi nunat, ext r
aordinar. Ah, dr agamea!Î mi par e
at
âtde r ău! Aţ iî nsem natat âtde mul t unul pen t
ru ce lăl
alt. Cum t e
si
mţ i
?
— Dar cum t e simţ
tu?iMi -a o f
st groaz ă să-ţi spun.
— Şo cată,pur şi si mpl u.S- a n î
tâm platpr ea r u
bsc.
Căut ă cumân a un sc aun, îl găsi.Î ncet, seăsă lj os.Ol ivi
a se erispe.
— Mami ?
— Ce p rost
ie!Mă i s
mt f oarte icudat.
— Ce i z
cide un pahar de o cniac
?
Pen eol
pe zâm bi moal e i şînch i
se o chii
.
— Eo d iee gr ozavă.
— Mă duc să- laduc.
— E n î…
— Şt i
u unde e.Î şi lăsă poşet a pe mas ă şi t rase un scau n. Uite,
ri
dică-ţi pici
oarele… a- şa…vi ni med i
at.
Sticl
a de co ni ac şiîf ăcea veaculî n dul ăpiorul din sal on. O găsi şi
o ad use n î bucăt ări
e,l uă două pah aer d in dul ap,t urnă două doze
zdravene,să el fi e d e ealc.Î it r
em ur a mân a şist icla se o l
vi de p aha.
r
Vărsă puţ in pe ăb tlia mes e,idar uncont a.Ni mic n u cont aî n af ar
ă
de mam a şi ini ma eidel icată.Nu t rebu i
e să maif acă alt atac. Oh,
Doam ne,Dumneze ule,nu t rebuie ă s m aif acă alt atac.Luă e cel două
158
paharei l şe dausenîser ă.
— Pof tim.
Puse p ah aurl de b ăut
ur ăî n mâi nil
e mam eiei . Sorbi
răî nt ăcer
e.
Coniacul pur n îcălzea şil iniştea. După cât evaî nghiţi
turi
, Peneol
pe
reuşi să zâm beas că u şor.
— Ce zi ci, o fi o sl ăb
iciune băt râneas că,să aichi ar aşa mare
nevoie de e cvaedbău t?
— Del oc.Şieu ave am nevoi e de un pahar .
— Săr ăc uţa meadr agă…Băuî ncă puţ in. Î ir eveneacul oar
eaî n
obraji
. Acu m, r eluă a e, povest eşt
e-mi t ot
ul, de a ln î
ceput.
Ol i
via es o cnf ormă.Darnu er a p r
ea u ml t de p sus.
— L- aii ubit mul t
, nu- i aşa? ostirPen eo l
pe cân d Oliviatăcu, dar
nu er aoî ntr
eb are, cico nstatarea unui f apt.
— Da,l -
am i ubit.Î n an ul ac eal a deven i
t o par te din mine.M- a
sch
i mbat,aşa mcu nimen i altcineva n-ar euşit vr eodată.
— Tr ebuia să t e căsăt oreşti cuel .
— As ta d oera i şel .Darnu put eam ,mam i.Nu put eam .
— Păcat că - ai
nf ăcu t
-o!
— Să u nregr eţi,mam i.Mă i s
mt maibi ne ş aa.
Pen eo
lpe d ăd u di n cap .Î nţelegând.Accep t ând.
— Dar n Aton ia? e C se î ntâmplă cu ea ? B iat
a cop i
lă!Era ac oo
l
când s-aî nt âm plat?
— Da .
— Ce- o să se n îtâm pl
e u c ea? Va ămr ân e n îI biza?
— Nu.Nu poat e.Cas a n -a os
ft ni ciodat
ă a ui lCos mo.N- are unde
săst ea.I ar m ama eis- ar ecăsăt
orit şil ocu i
eşt eî n nord. Şi niciprea
mul ţ
i bani nu cr edsă ai bă.
— Darce- o ă s acfă?
— Seî ntoarcenîAngl i
a.Să ptăm âna vii
toar e.La L ondra.O să t sea
cumi ne ozi -două.Ea sp une căa vr t
ebui să- şi caute osl uj
bă.
— Dare aş a d et ânără… Câţ iani are ac um?
— Opt spreze ce.Nu maie u n cop i
l.
159
 — Er a of eti
ţă m inunat ă.
— Ai vr ea - o
sr evezi?
— Maimul t decâtor ice al t
ceva.
— N- aivr ea…Ol i
via l uă î ncă o î nghiţi
tură de coni ac.Î i ar se
gâtlejul,î iîncălzi stomacu l şio umpl u de f or ţ
ă şicu r
aj. N-ai vr easă
vină săst ea aici
, cut ine? ă Sl ocuiască ai
ci, două-trei l
uni?
— De ce mă n îtrebi?
— Di n maimul te m otive. Pen t
ru că,după p ăr
ee ra mea,Ant on ia
are nev oie de t i
mp ca să- şir evină şisă hot ărască v ce
af ace în vi aţ
ă.
Şipen tru că m ă b aet N an cy l a cap şi-
mi t otspune căoc d
torii sunt de
păr eer că- ar
nt rebui să m aist aisi ngur ă d upă a tacu ltăude cor d.
Îi spuse t oat
e as tea f ără ni ci
un ec hivoc, aş a cum vo r
bise
întotdeaunacumamaei ,ones t,fărăocol işuriinutil
e.Er aunuldi n
lucrur i
le ca r
e ă fcea
u ca rel aţia dintre l ee să fie t aât de m ulţumi toare
şi u nul d i
n mot ivele pen tru car e, hi car î n si tuaţi
ile cele mai
tenso i
nate,nu se cer t
au ni ciodată.
— Doct orii spun pr osti
i ,r ăspunse P en eol
pe cu ardoare.
Şi ea se i
mţ ea
s ncălî zi
t ă,după p aharu l de co ni
ac.
— Şieucr edl af el, darNan cy e d e alt
ă păr ee r iş, până cân d n- ai
să ad ucipe ci neva care să st eacut ine,n- o să- ţi deapace. Aşa că,
vez it u, dacă eş
ti de aco rd caAnt onia să s t
eal at i
ne,mă aj uţ i şi pe
mi ne.Şi su nt sigură că o să-ţ
if acăpl ăcere,nu cr ez i
? n Îl una acee a, l
a
Ibiza,r âd eţa
it ot timpul î mpr eună.Acu m, eaţ i-
ar i nţ
e compan i
e,i ar
tu aiput eas- o ajuţiî ntr-un momen t di ficil
.
DarPen eol
pe v aeancă î d ubii
.
— N- o să fi e prea l i
pcticos pen tru ea? Viaţa pe a ce
r oduc u e nu e
des t
ul de an imată şi ,l a opt spr ezece ani, e posi bil să fi deven ito
tânărăf atăf oarte sofisticată.
— La t elef
on nu păr easofis ticată.Păr eal a f elcaal t
ăd aă.
t I ar
dacă -i plac refl ect
oar el
e,di sco t
ecile şibărb aţii
, poţ i or i
când să -if aci
cunoş ti
nţ ă cu Noel .
„D oam ne erfeşte!
“ D arPen eol
pe nu spuse ni mic.
160
 — Cândar ur ma să vi nă?
— Şi -a pr opus ă s aj ungăl a Lon dra mar ţi
. Aş p utea - os aduc ai ci
înweekendulurmăt or.
Îşi pr ivi mam a u c ner ăbdar e,sper ând că va fi de ac ord cu pl anul
ei. Pen eolpe ă rm ăsese n îsă tăcu tă şi păr easă se g ândeascăl a cut otul
alt
cev a, căci pe aţ fa i e ap ăru un zâm betşiî ncepură să-ir âdă o ch ii
.
— Car e-ipoan ta?
— Mi -
am am inti
t, br usc, de p l
aj a aceea u nde A ntonia a nv îăţatsă
facăsu r. fAt âteat rupuriî ntinsel a so are, r
oşii car acii – şibăt râne cu
piei
le şi sânii căz uţi. Ce sp ectacol! Ţii mi nte ce ne-
am mai di strat?
— N- am să u it niciod at
ă.
— Ce v rem urif ericit
e…
— Da.Nu m- am si mţ i
t niciod ată aşa d e bi ne.Poat e ă s vi
nă?
— Să vi nă?Dac ă vr ea, bineînţel
escă poat e.Şi op ate s ta cât
pofteşte.O să- mi f acăi ne
b i şmi e.Am să m ă simt i arăşitânăă r.
Aşacă, la so sri
eal ui Hank, cr i
zal uase sf
ârşit
, su gest
ia Ol iviei
fusese acceptat ă, a ir su feri
nţa, o şcul şir ist
t
eţea f useseră lăsat e
deop arte – cel puţ i
n deoc am dată.Vi aţa mer geamaidepar te şi ,
sti
mul ată de con iac şi de pr ezenţa mam eisal e,Ol ivia se si mţ i di n
nou î n stare săr ezi
st e.Când se ua zi so neria, sări î
n pi ci
oare şit recu
prin bucăt ăr
ie,să- i des ch i
dă uşa l ui Han k. Aces taţ ineaî n br aţeo
pungă mar oni e pe car e,cân d î if u pr ezentatl ui Pen eolpe,i -o of eri
acetseia cu un ges t de cur toazie.Ea o puse pe mas ă şi, fiind unul
dintre ac ei oam eni p ent r
u car e mer i
tă să cumper i a cdou r
i, o
deschi sei med iat. Cel e două s ti
clei eşiră l a i veală,sp reî ncân tarea
bătrânei.
— Chât ea
u Lat our,Gr and Cr u! Ce d răgu ţ din part ea u d
mitale!Să
nu-mi spui că l -
aiconv i
ns pe domnul Hod gk i
ns, de l a Su del ey
Arms,să se des partă d e el e?
— Aşa mi -a spus i ş Ol i
via,dar edî ndată ce a afl atpen tru ci ne
sunt,n- a t ş
iut cum să e l aducă m air eped e.
— N- am băn uit ni ci
odat ă că ţ ine aşa ceva î
n pi vniţă.Omul , cât
161
trăieşt
e î nvaţă.Î ţ
i mul ţumes c di n suflet . Am put easă l e bem l a
prân z;numaică eu am des chiso s ti
clă de v in…
— Păst raţi
-le p en truo oca zie estfi vă, îi sp use . el
— Aşa amsă ac, f zi se P eneo lpe,aş ezându-le p e b uf et
.
Han k îşi scoa se hai na.Ol i
via o aş ezăal ături de ce lelal
te,mai
prăp ăd i
te,di n cu ierul de pe ver an dă,ap oi porni r ă cu t oţi
i spr e
salon.
Cam era nu er a mar e şi , pen tru Ol ivi
a,er a un veş nic pr ilejde
mi rare f ap t
ul căPen eo lpe r eu şise să î nghes uie ai ci at ât
ea di n
lucru ri
le sale.Canapel e şif otolii vech i
, preferat e,aco per i
te cupânză
de sal t
easau drap ate cucu vert urii ndiene,î n cu l
orii vi i, peste care
erau î mprăştiate pern iţ
e- fant ezie.Bi roul, cuser tarul desch is,cade
obicei, era pl in cuch itanţ e şiscr isori vech i. Masade cu sut, veiozele,
covo aerel nep r
eţuite,puse deas upr a uneicar pete ţ esute.Căr ţi şi
fotografi i pest et ot , căn iţe di n por ţelan pi ctat l ip
ne cuflor i usc at
e.
Fotog rafii, or nam en te, i mci o biec te de ar gint ac opereauor ice
supr afaţă orizontală şi , pe l ângă t oate ast ea,r evist
e de t ot f el
ul , ziare
şi a cal
toagede sem inţ e de flor i i ş u n sac cu ni şte t ricotaj
e
neter minate.To t en tuzi
asm ul vi eţii eiat ât edpl i
ne er a con cen t
rat
întreper eţi
iaceia,dar ,aşacum seî ntâmpl acuor i
cineovedeapr ima
dat ă,pr i
vireal ui Han k f u i med iat r at
asă de pi ctur a aş ezat
ă pe
per ete,deas upr a men
i sul ui căm in des chis.
Părea să ai băcam un met ru şi j umătate p e u n met ru şi domi na
cam era. Căutători
i de scoi ci.Ol i
vi a şt ia că en Peo lpe nu s- ar fi săturat
niciodată de acea stă pi ct ur ă,cut oat e căt răise al ături de eacea mai
mar e par t
e a vi eţ ii sal e.Aveaasu pra or icui ef ectul uneir afale de
vân t, cumi ros d e sar e.Cer ul î nt unec atşi nor i
i ce l u
anec aupe ce r;
mar ea, învolburată de val ur i mar i,î nspumat e,spăr gân du- se spr e
ţărm . Nuan ţel
e su btile d e roz şigr i ale ărm
ţ ul ui; och i
ur i de p aă,nu
preaad ânc, ilăsate n î ur mă de cu ren t
ul de a pă,s trălucind î n mi i de
punct ei ri
zate su br azee l so arelui . Apoi , erau cei treico pii
, grupaţ i
într-opar teai magi nii;douăf etecu păl ăriidesoar eşir ochiţele
162
suflecate şi un băi at. Toţ i
, cumâi nile şi pici
oarele b ronzate,descu l
ţi
,
şiapl ecaţi asupr a uneigăl etuşe i m
ci,r oşii.
— Ei … Pen tr u pr ima d atăî n vi aţă,Han kr ăm ăsees ărfă g l
as. Ce
pictură minunat ă!
— Nu- i aşa că- ifrumoas ă? Pen el ope a rdi
a d e b ucur i
e,mân dră iş
plină d e m ulţumi r
e.E obi ectul cel maipr eţ
ios pe car e-l am .
— Pent ru num ele l ui Dumne zeu… mur mură el , c ăut
ând
sem nătura.De i cne e?
— Tat ălmeul -
a p ictat.Law r ence St ern.
— Law rence St ern af ostt atăldumnea voats
ră? l O
ivia,nu mi -
ai
spus ni mic d epsr e asta.
— Am l ăsat-o pe mam a să- ţi spună.Se r p
i
cepe mul t maibi ne
dec âtmi ne.
— Eu cr edeamcă aost f
… î nţeleg ei ţ
… unul di ntre p reraf
ael
iţi
.
Peneol
pe ap robă cu un ges t alcap ului!
— Da,chi araş a.
— Daras ta p aer m aidegr abăper oa u nui i
mpr esionist.
— Şt i
u. E i nteresant, nu?
— Cân da p ictat
-o?
— Cam pr in 192 7.Avea un at el i
er p e malul Măr ii Nor dului,la
Por t
hkerri
s,şi api ctatpân za de l a f er
east
ra at el
ierului u l
i. Se
numeş teCău t
ătorii de scoi cişi
, eusu nt f et i
ţa din dr eapta.
— Dar ed cer ea uns ti
l at âtde d iferi
t?
Peneol
pe i r
dică i nd umer i
.
— Di n maimul te mot i
ve. Un pi ctort rebui
e să al t
erneze, să se
schimbe.Al tfelnu- şi j usti
ficăval oar ea. În plus, l a vr em eaaceea
artri
ta îi at acasemâi nile şi, fizi c vor bind, nu mai a erîn stare să
lucreze cuacee aşifineţ e şi met icu lozitate adet aliului.
— Câţ i an i avea ep at
unci?
— Î n 192 7? r C
edcă r eo
v şai zeci şi doi. Era un t atăf oarte bărtân
.
Nu s- a că săt
or it decâ tl a cincizeci şici ncide ani .
— Mai av eiţşial te p i
cturi de- al e u li?
163
 Han k aru ncăo pr i
vireî nj ur, sp r
e per eţiiînţesaţi cupân z,e cal a
expoziţie.
— Ai cinu, î ir ăspunse Pen eo
lpe.Maj ori
tateacel or de a iciauf ost
pictat
e de col egii săi e d gen eraţie. a Mi există dou ă pan ou r
i
neterminate,darsunt u ss, pe pal ierul d e l a etaj. Au f ost h ciar
ultimelel ui cr ea ţi
i şi ,î ntret i
mp, ar t r
ita seagr avaseat ât d e mul t
,
încâtabiamaiput eaţ i
nepenel ul.Acest aaf ostşimot ivulpentru
care nu l e-at ermi natni ciodată.
— Ar t
rită?Ce d ets
in nem i
los…
— Da.A f ost f oar t
et ri
st. Darelse ţ ineat are,avea o at i
tudine
stoică. Obişnuia să u sp
nă:„Mi -am mer itat ban ii
“, şisă ase l ucrlurile
învoi alor.Darcr edcăaf ostof rustrarecumpl i
tăpent ruel.Mult
după cencet î ase să ai m pi cteze,î ncămai av eaat el
ieru
l şi, ori de câ te
ori era depr imatsauaveambr ue n egr e p e usflet, cum spunea el ,
por nea la drum, se ducea l a at elierşi e s aşezal a f ereas
tră,să
privească l
ajap şi marea.
— Tuî ţi maiam i
nteşti de el ? o nt îrebă H ank pe O li
via.
Ea clăti
nă di n cap .
— Nu. Eu m- am năs cut după moar tea u li. Dar sora mea,Nanc y,
s-a născu tî n casa lui de a l Porthkerr is.
— Maiaveţ i cas a deac-olo?
— Nu, î i sp use en Peolpe,cut r
isteţ
e.Î n cel e din ur mă,a t rebuit s-
o vi ndem.
— V- aţi maiî ntors acolo vr eodat ă?
— Ni ci
odat ă,de p artuzeci de a ni. Dar , ciudat
, ch iarnîdi mineaţa
asta mă g ân deamcă n îtr-
ad evăr art rebu i să m ă d uc, s-
o maivădo
dată.Se n îtoarse sp r
e O li
via.Ce- ar fi să vi i cumi ne? o D
ar en ptruo
săp t
ăm ână.Am put ea t asa l Doris.
— Ah… Luat ă p ri
n sur prindere,Ol i
via z et i
ă.Eu… nu şt i
u…
— Am put ea mer ge or icând… Pe nelop e ş î
i muşcă bu zele. Ah, ce
proastă su nt! Nor malcă utnu poţ il ua n i
cio dec i
zie pe n egândit
e.
— Vai , mam i,î mi par e ă ru, dare p uţ
in cam di ficil
. Nu potsă- mi
164
iauco ncediu pân ăl a var ă,i ar u at
ncit reb ui
e săl ec
p nîGer man ia,cu
nişte p ri
eteni. Au o vi lă şiun i aht .
Nu er aî ntru t otul ad evăat
r, căc i escap ada se afl aî ncă nîf aza de
proi ect, dar n co
ced i
ile er auat âtde pr eţioase şi Ol i
via ducea dorul
soar el
ui .Î ndată cer osti aceste vor be,t ot uşi, se mţ sii vinovată până
înadânculsuflet ului,pent rucăobservăi medi atdezamăgi reacare
umbr i aţfa mam ei a sel,î nlocuită ap o,ii medi at, de un zâm bet
înţelegător.
— Si gur. Tr ebuia să mă fi gând i
t. Er a doar o idee. Şinu e
obligator i
u să mer g cuci neva .
— E dr umulpr ea u lng c a ă s m ergisi ngu r
ă u c maş i
na.
— Potf oarte b ine ă s m erg cu t renul.
— I a-o pe L all
a F ried man n cut ine.Ar fi f er ici
tă săacă f excu
o r si
e
înCor nwal l
.
— Lal la.Ni ci nu mi -a rtecut pr i
n mi nte.Ei ,om ved ea…Şi ,l ăsân d
aces t subi ect deo par t
e,Pen eolpe se î ntoar se spr e Han k. Ia ui t
e,noi
stăm şi t ăif
ăs uim ai ci şi bi et ul om n- ar e ni ci măc ar n u pah ar e d
băut ură.Ce- aidor isăbei ?
Prânzul t r
ecu alene,f ără gr abă, i ar mâncă rur ile u fră delici
oase. În
timp ceHan k sav ura m uşch i
ul r ozal i
u, leg umel e r cocante i şpican t
e,
sosul di nr i
di chi de u lnă şi budi nca de Y orkshi re cucr em ă gr oasă,
de ci ocolată,Pen eol
pe î l bombar dă cu î ntr
ebăr i. Des pre Amer ica;
desp re casa şisoţ i
al ui şidesp re co pii. Ol ivi a şt ia cănu f ăcea asta
aşa cum sent î
âm plal a mesel el a car e v aeai nvi t
aţ i şi
, cândt recea î
n
jurulmeseişil et urnavi n,si mţeacăt rebui esăfiepol iti coasă;punea
întrebăr ipentrucăer asinceri nteresată.Oameni ieraupasi uneaei ,
maial es acăd aer vo r
ba de n eucnoscu ţi de p e a lte m eleaguri, şi încă
şi maimul t dacă se nt âmp
îla caceş at
ia săefich ipeşi şi plini de şar m.
— Locui eşt
iî n Dal t
on, s tatul Geor gia? u N-mi poti mag ina cu m e
la Dal ton, Geo r
gia.Locu ieşt
iî ntr-un ap at r
am en t, sau aio cas ă cu
grădină?
— Am o cas ă i şam şi gr ăd i
nă,darnoiî ispunem cur te.
165
 — Pr esupun că, l
a cl ima d e c aloo, poţi cu l
tiva practi
c o rice.
— Mă t em că nu mă pr icepat âtde b ine a l acets subiec t
. Plătesc
un om ca să r
anja
eze fl or i
le şi să ăst preze o tt
ul în bună s tare. Trebuie
să rec unosc căi cinmăca ri arba n -ot aisingur .
— Foart e b i
ne acif . N- aide ce să e ruşi
tnez i.
— Dar dumneavoa stră,doam nă e Keling?
— Mam i n- a avut n iciodată aj utoare. Totecvez i d incolo de
fereastr
ăe n îî ntregi
me o per a ei .
Lui Han k nu- i venea ăs r ceadă.
— Nu se p oat e.În pr imul r ând,e p rea u ml
t de u lcru.
— Nu t reb ui e ăst e n îgrozeşti aş a,r âse P eneolpe.Pen t
ru mi ne n u
e un cal var, cio pl ăcere men i
să. Totuşi, nu poat eţ ine la nesf ârşi
t, aşa
că, luni di mi nea ţ
ă, cut obe,su rle şi trâmbiţe,am săncer î c sănga ajez
un gr ădi
nar .
Olivia ăm
r ase cugur a căs cat
ă.
— Adevăr at ? V orbeşti ser ios?
— Ţi -am spus că amsă a cu t pe i c
neva.
— Da,darn- am cr ezu t că v orbeş t
i seri
os.
— Exi stă ofir mă spec iali
zatăf oar te bună,î n Pudl ey. Senumeş te
„A utogadren“, ceea ce nu mi se par e pr eai nventi
v, dar t as
a nu
contea ză
. Ei î mi vor t ri
mi te p e u nt ână,rtreizi le pe săp tăm ân ă.Aşa,
scap de ch inul de a săp a g rădina şi ,dacă e m ode n îţ
eles,am să- lr og
să f acăşi al te l ucrur i pen tru mi ne,cu m ar fisă t aie but ucii cu
ferăst
răul sausă car e căr buni . Or icu m, vă d eucum s t
aul ucrurile.
Dac ămi
- t ri
mi t vr eunl en eş au s mă cost ă pr eamul t
, potf oar t
e uşor
să a nulez cer erea. Acum, Han k, t e o rg să m aii eio por ţ
ie d e r f
iptură.
Mas a ac eas t
a î mbel şugat ă dur ă ap roape t oat
ă după- am iaza.
Cân d, în sf ârş it, se i dri
car ă de a l masă , era apr oape o ra pat ru. Olivia
se f eri
o să el spe vasel e,dar mam a eir efuzăs- ol ase şi,î nl oc d e a st
a,
îşipuserăcut oţi
ihai nelegr oaseşii eşirăî ngrădină.Sepl imbarăde
jur-î
mpr ej
ur ,pr ivindflor i
le,i arHankoaj utăpePenel opesăl egeo
ram urăr eb eă l de vi ţă al bă,î n t i
mp ce l O
i
via des coperio t ufă de
166
acon i
tî n spat ele unui măr işcu lese câteva fire,să l e ducăcueal a
Londra.
Când sosi vr emea ă- sşi ia ărmas-bun, Han k o sărută pe P eneop
le
pe obr az.
— Ni ci nu şt iu cum să vă um l
ţumes c.A f ost gr
ozav.
— Tr ebu ie ă s m aivi i.
— Poat e.Î ntr-o bună zi .
— Cân dt e n ît
or ci în Amer ica?
— Mâi ne-di mi neaţ ă.
— Ce vi zi tă scur t
ă!Păc a!t Dar i m-
a f ăcut m ar
e pl ăceer să t e
cunosc.
— Şimi e.
Han k por ni spr e m aşi
nă i şdes ch
ise p ort
iera p ent
ru Olivia.
— La e rve der e,mami .
— Ah,dr aga ea m… Se mbr î ăţi
şară. Şiî mi par e ăru de C osmo.
Dar un t reb uie să fii t rist
ă.Fi ir ecunoscătoare căaiav ut parte de
perioada aceea l
ângă el . N- areost rsă r i
p
veş t
iî n ur mă.Să nu r egr
eţi
.
Oli
via n îcer că ăs zâ mbeasc ă.
— Nu.Ni ciun r egret.
— I ar acă d nu i ntervine ni mi
c, te aş t
ept săp tămâna vi it
oare.Cu
Ant onia.
— Ţi nem l egătura.
— La e rve der e,dr aga mea.
Plecas
eră.Ea pl ecase. Oli
via,în hai na eif r
umoasă, de cu l
oarea
castane,icugul erul de nur căr i
dicat peste ur echi şi buch eel
ţul de
flor i d e ac oni t t srâns î ntre degete.Ca un copi l. Pen el
ope er a
îndurerată pent ru ea.Copi iieir ămâneau veşniccopi i.Chiarşi
atuncicân d avea u t r
eizeci şi opt de an i şi aveauo car i
eră pl i
nă de
succe.sCân d er a vor ba de si ne suporta o r
ice, dar ud rer
eacop iil
or ei
era de neî ndur at
. Suflet ul eier a l ângă Ol i
via,car e se î ntorceal a
Londr a; dar r tupul ei , acu m obosit şico pleşi
t de act i
vităţi
le zilei
,o
dusencetî î napoi ,î n casă.
167
 A doua zidi mi neaţ ă,î ncă seai msimţeaobosi t ă,mol eşi
tă.Se r t
ezi
dep rimat ă i şnu put uî nţelege de e c,ap oi î şi am i nti de C osmo. Pl oua
şi, de d aa t asta,nu aşt epta pe n imen iî n aceast ă dumi nică,la pr ân z,
aşa că r ămaseî n patpân ă la zec e şi j umăt at
e,cân d se scul ă,se
îmbr ăcăşipor nispr esat ,să-şiiaziarelededumi nică.Seauzeau
clopot elel a bi ser icăşi cât ev a persoan et receau pe sub poar ta de l a
intrare,gr ăbindu- se să pr i
ndă sl ujba de di mi neaţă.Nu er a pr ima
dată cân d Pen eo lpe şi î dor i să fi fost cuad ev ăarto fir e e ril
gioasă. Er a
cred i
nci oasă, des i
gur , se ducea la bi sericăde Cr ăciun şi de Paşt e,
pen tru că, fără un l ucruî n care să crezi, vi aţa ar fi f os tinsu portabilă.
Dar cu am, văz ândmi cuţa pr ocesi
une de săt eni umpl ândpot eca
pietrui t
ă cet recea pr i
ntre pi et
re vech i de mormi nt e,ap leca
teî ntr
-o
part e,se ân gdi căar fi plăcut săl i se al ăture,av ând cer ti
tudineacă
ar ăsi g mân gâi ere. Dar n- of ăcu. Nu r eu şse
i i ci
n al tădată, şier a puţ in
prob abil să r eu şea scă ac um. Nu di n vi na Domnul ui, ci er a vor ba
doar ed p r
opr ia st ar e d e spiri
t.
Întoar săaca s,ăapr insef ocul şi
Thecit
iObserver,apoi î şi puse p e o
tavă nişt
ef ri
pt ur ăr ec e d e vacă, un măr işun pah ar ed v in. Man că
totul l a masai ndbucăt ări
e,ap oi sent îoarse n î sal on şi dormi puţ in.
Cân d se t rezi, const ată căpl oaia se opr ise,aşa căse r i
dicăde pe
can ape, aî şit rase cizmel e,se mb îrăcă cuj ach eat cea veche şii eşi în
grăd ină.Î ncă di n t oam nă,cur ăţase t randafi rii d e uscăt uri i ş el
puses e d est
ul î ngr ăşăm ânt
, darot tmaier aucât eva cr engi ofilite,aşa
că nt i
ră cu cu rajpr intre sp i
ni şise up se ep r t
ea bă.
Ca t otdeauna î n ast felde caz uri, pi erdu or ice on ţiune at i
mpul ui ,
cu gân dul numail at randafi ri
i eicân d, îndr ep t
ân du- se d in şal e ca
să-i maisl ăbeas că d ur erea, r
ăm ase u srprinsă ă s v ad ă d ouă p es r
oane
care ven eauspr e ea, păşind pes te pel uză; căci nu au zsie zgomot ul
niciunui mot or d e maşi nă şini cinu aşt ep ta vi zi
tat ori
.O f ată şi un
bărbat .Unt ânărî nal tşit eribildef r
umos,cupăr ulnegruşiochi
albaştri, cumâi ni l
eî nfundat eî n buzu nar e.Ambr ose.I nima î i bătu
mait are î şi
şi sp use că nu er a caz ul să se oartp
e pr osteş
te,pen tru că
168
Ambr ose nu put easă vi nă spr e ea di
n t recut, ci fiul ei , Noel , care
sem ăna cut at
ăll ui mor tî nt r-
atât edbi ne,î ncât, or i de cât e or iî şi
făcea apariţi
a aşa, pe n eş aep
tt ate,o f ăcea săt resară.
Noel . Nimi c surpri
nză tor înf aptul că, alături de l e, se fla o f ată.
Îşi ven iî n fir e,ar bor ă un zâ mbet ,l ăsă f
oar feci
iî n buzu nar,î şi
scoase ăn muşile şi,ieşind di nt ufa d e r t
andafi ri, send îreptă spre ei .
— Bu nă,mamă.
Aj ungân dl ângă ea, tot cumâi nil
e n î buzu nar e,Noelse ap lecă- os
sărut e sc urt pe o braz.
— Ce u srpri
ză! De u nde i aap ăurt?
— Am f ost am ândoi l a ni şte prieteni
,î n Wi l
shire.Ne- am gân dit
să r t
ec em să ved em ce m aif aci.
Wi ltshire? u A„t recut
“ d e a l Wi lt
shire? u Nl e er a d eolc n î drum.
— Eae Amabel .
— Bu năzi ua.
— Bună,spuse Amab e, lf ăr ă să schi ţ
ezeni ciun ges t pen t
ru a- i
str
ân ge mân a.Er a mi cuţă,caun cop il
, cupăr ul î ncurcat ca l gael
e
măr ii şioch i
i de u n ver de-desch i
s,ca i şnt
e g ar işe. Era mb
îr ăcat
ă cu o
haină i men să de t weed, car e- i ajungeapân ăn- căl câi
e,şi car e păr ea
vagf am ili
ară;l a o a doua pr ivi
re,Pen eolpe o r ecunoscu – una di n
hainel e vec hi al e l ui L aw ren ce St ern, a cer di spăruse î n chi p
mi sterios n î perioada mut ării di n Oak leySt reet. Se î ntoarse din nou
spre N oel.
— Aţ i statî n Wi lt
sh i
re? aL ci ne?
— O f am i
lie pe n ume Ear ly, priet
eni cu Amabe l. Daram pl ecat
după p r
ânz şi m- am gân dit că,dacăot tnu t e-am vă zut câtaif ost în
spital,n- arfi r ăusă r tec ăs v ădcu m o maiduci .
Îi zâm bea uczâm betul l ui celmaidul ce.
— Tr ebuie să r ecunosc că ar ăţ
if an t
astic. Cr edeamcă t e găs ec s
palidă şi trasă,întinsă ep ca napea .
Fap tul că mi antise d e sp italo i rită pe P eneo lpe.
— Doar o spaimă p ros t
eas că.N- am ni mi c. Ca d e ob i
cei, Nancy a
169
făcut dinţ ânţar măsar
ar , i ar eu nu pot să suf ăr ăsse acăf r ea
p mul t
cazdi n cau zamea.
Apoi , simţ io r em uşcare, căci er a,î ntr-adevă,rdr ăguţ din part ea
lui să acă
f ât
at
a d rum ca - o
s vad ă.
— Apr eci
ez r p
eoc upar ea a, tdarmă i s
mt f oar t
e b i
ne.Şimă b ucur
să vă văd , pe am ândoi. Câte e cs aul? D oam ne,e ap roape par t
u. Nu
doriţi o ceaş căde ceai ? H aiî nău ntru, să bem cut oţi
i câte-un ceai.
Noel, du- t
e n î casă Amab cu e. lFocu l e ăcuf tî n salon. Vin şieuî ntr
-o
cli
pă,după ce- mi sco t cizm ele.
Se co nformă şi porni pes te p eulză , spre u şile d e al seră.Pen eolpe
privi în ur ma o l
r, ap oi intră şi ea, prin uşa i n
dspr
e cam er
a cu unel t
e
de gr ădinărit. Aco lo se sch imbă,î şi puse pan tofii şi atârnă haina î n
cui, apoi u rcăl a et aj
,t recupr in dormi toareel goale şi aj unse î n
cam era ei, unde se spal ă pe mâi ni şi -şi aran j
ă păr ul
. Cobor î pe
cealal
tă sc ară şi , ajunsăî n bucăt ărie,pusei bricul pe f oc şiaşez ă
cănil
e pe t av ă.Găsini şt
e bucăţ i de pr ăji
tură cuf ructeî ntr-
o cu t
ie.
Noelad ora pr ăj
iturile cuf ructe,i ar at f
a,Amab e,lpărea cănu i -
ar
str
ica ceva de mân car e.Pen eolpe sent r
î
ebă dac ă nu cumvasuf er
ea
de an orexie.N- ar fif ost de mi rare.Noelavea darul de a- şi găs i
priet
ene d intre cele m aineo bişnuite.
Făcuceai ul şi duse t ava în sal on, unde Amab e,lcar eî şi scosese
haina lui Law r
en ce, se ghem uise,cao pi si
că ăb slănoagă,î n colţul
canapeei
l,î n vr em e e c N oelpunea o ân mă d e v reas
curi peste ecnuşa
din căm in.Pen eolpe aş ezăava t epm asă,i arAmab elspuse:
— Ce casă gr ozavă !
Pen eol
pe ise ad resă cu căldur ă:
— Da.E pr iet
en oas ă,nu- i aşa?
Och ii caagr işel
e er au î ntorşiCsp
ăur
teori
ăt i de scoi ci
.
— Ce pi ctură gr oza vă!
— Toa tă u lmea o ema rr că.
— E o ma i gine di n C ornw all?
— Da,de a l P orthkerris.
170
 — Mi -am î nchi puit eu . Am f ost acoolî n vac an ţ
ă,od ată,dar a
plouatt ot t impul.
— Vaidemi ne!
Pen eol
pe nu găsi nimi c altceva să- i spună şi ,î n t ăcereacar e se
aşternu, î ncep u să t oar ne ceaiul. După ce er t
mi nă de o f
er i
t fiecăr uia
câte oca nă şide ă t
iat prăjit
ura cuf ruce,
tr el
uă co nversaţi
a:
— Acum, vo rbiţi-
mi des pr e cum v- aţi petrecut ac es
t f sârşi
t d e
săp tăm ână. V- aţ
i di strat?
Da,î i spuser ă ei , sedi straseră.O pet recere de f am il
ie,cuze ce
invitaţi şio ex cursie sâ mbăt ă, apoi ci na la al t
ăf ami li
e şi apoi o sea ră
de d ans – şi răm ăses eră rtej
i pân ă a l p art
u di mi neaţ a.
— Ce dr ăguţ, coment ă Penel op e, cu t oat
e că i se păr ea de- a
drep tul ori bil
.
Ei păr ur ă căun maiaucespune,aş a căncep îu să vo rbească i şea,
şi l e poves t
i desp r
e vi zi
ta Ol i
viei, cupr i
etenul eiam er
ican. Amab el
îşiînăbuşiun căscat ,iarNoel ,aşezatpeun scaun nu pr eaînalt,
lângă f oc,cuceaşca de ceai pe podea ,l ângă elşi pi cioareleî ndoite
turceşte,su b el, o ascu lta politicos,dar , si
mţ i Pen eol
pe,f ără pr ea
mul t
ă at en ţi
e.Seî ntrebă dacă i să-
spună ves t
eades pre C osmo, ap oi
ren unţă.Se g ândi să- i spună cănt A
onia u rma săi năv ăs o lcuiasc
ă a l
Po dmor e’s T hat
ch, dar en runţă şi l a as t
a.Noelnu- l cunoscuse pe
Cosmo şi nu pr ea-li nteres
auas em en
ea r eb
turi de am fi li
e.Adevăr ul
era cănu- i păsa ecâ dt de el , căci sem ăna cut atăl l ui şil a caract er
, nu
numail at răsăt
ur i
le fizi ce.
Era pe punct ul de a- lî ntreba despr e munca l ui şi cum se
desc urcă, şich i
ardesc hiseseur a,
g cân d elo î ntrer upse, sp unân d:
— Mam ă,că ott ven i vorbade C or nwall… ( chiaraş a ăs fi e,oar e?
)
… ş tiai căuna di n pi ct
uril
et at ălui tău va fi sco asăl al i
citaţi
e de ca sa
Boot hby, săp t
ămân a as ta?
Femeic ărân Se v
d apă. orbeşt
e căorvobţ ine
cam î nj ur de d ouă u ste de m ii. Ar fi i nteresant de vă zut dac ă aşa va
fi.
— Da,ş t
iam.Mi -
a sp us Ol i
via a l p rânz,i er
i.
171
 — Ar t rebui să ac fi un drum pân ă al L on
dra.Să i fide aţfă â cndo
să e s p ună p rada a l b ăai
te.Cr edcă v a fiam uzant.
— Tu t e duci ?
— Dac ă p otsă c sapde a llsujbă…
— E ext raordinar uc m sunt i ar almod ă pân zle
e as t
eavec hi. Şi
câţi ban i dă l umeape el e.Săr acu lt at
a,s- ar ăsu
rciî n mor mân t dacă
ar t i
şcucât se ân vd.
— Cr edcă ag enţii de a l Boothbyauscos o aver e d i
n el e.Ai văz ut
reclam a d i
n zi aru
Sl
unda y T i
me s
?
— Î ncă n -am c Tit
its
me .
Ziarul era aco lo, î mpăt urit
, pe br aţ
ul f ot
oli
ului ei. Noelî nti
nse
mân a după el ,î l des chi
se şi , des coperind ceeace cău t
a,i -l dădu
înapoi.Eaobservă,î ncol ţuldej os,unadi nr eclameleobişnuiteale
caseiBoot hby, Intermed i
eri de O pere d e A r
tă.
— La „o per e m i
nor e“ au sl a „m ai rdes coperir
i“?
Parcurse uc pr i
virea r sc
isul măr unt. După cât se p ăera, două m ici
picturiî n uleif useseră sc oaseepp iaţ
ă;er auasem ănăotare ca subi
ect
şist il
. Una f usese ândv
ută pen trut reisu t
e pat ruzeci de i l
re, ceal
alt
ă
cupest e şaisprez ece i i.
m
Conş t
ientă de pr ivireal ui Noelaţ i
ntită asu pra ei, co ntinuă să
citească.

Li
cit
aţi
il
e car
e au av
ut loc al Boot
hby auco ntr
ibuit mul
tl a o nouă
r
eeval
uare a acestei eg
nl
ij
ate perioade vict
ori
ene. xpEeir
enţ
a şi
co
nsi
li
erii noşt
rist
au l
a dispozi
ţi
a clienţ
il
or opt
enţi
ali
. Dacădeţineţ
i
olucrarei ndacea
st
ă peri
oadă,pe care dori
ţi să o ev
aulaţ
i
, de ce să
nu sunaţ
ila exp
er
t
ul nost
ru,domnul RoyBr ookner
,care va fi onor
at
săvină şisăvă consi
l
iez
e,făr
ă nici
o obli
gaţi
e materi
al
ă.

Se amidădea oad r
esă i
şun numărde el
tef
on – as
ta er
a o
tt
.
Pen
eol
pe împăt
uri zi
arul şi
-
llăsăj
os.Noelaşt
ept
a. Ea î
şiridi
că
pr
ivi
reaspre el
.
— De ec m-aipus să ci
tes
c as
t
a?
172
 — M- am gân di t că e-tarput eant ieres
a.
— Să- mi eva luez i ct
pur il
e?
— Nu pe oat t e.Doar pe e celde L awr ence St
er n.
— Ca săe las i
gur ? n îtr
eb ă Peneolpe,pe u nt on ega l.
— Dac ă dor etşi. Nu şt iu pen tr
u câtsunt as igur ate acum. Darnu
uita,l a ora act ual ă,i nter esul pe p iaţă e max im. Acu m cât ev
a zi l
e,s-
aul uatopt sut e d e m i
i pe u n Mi l
lai
s.
— Eunuam unMi l
lais.
— Tu … nu t e-aigân dit să v inzi?
— Să vâ nd? Picturil
et atălui meu ?
— NuCău tători
i de scoi fi
cir
,eşte.Dar ec i z
cide p an ouri
?
— Sunt net ermi nate.Pr obab i
l că - au
n ni ci
o valoar e.
— Aşa cr ezi tu. De as ta ar r ebu
t i să l e evaluezi. Acum. După ce
vei afla cât ac, f s- arput eachi arsă- ţi schi
mbi păr eea.
r La urma
urmel or
, cu m s tauai ci
, pe pal ier
ul de a l et
aj
, ni men i nu l e vede,i ar
tu pr obabil cănu t e u iţi ni ci
odatăl a ele.Ni cinu l e-ai ducei pl
sa.
— De u nde ă s t şi
it u dacăe- aş
l duce i l
psa asunu?
Noelr idică d i n umer i
.
— Pr esupun. Nu s- arzi ce căuns t prea r o
gzave, iarsubi ec
tul îmi
face r ea
gţă.
— Dac ă as ta e păr eea
r t a des pre ele,ce n or oc p et ine că nu eşti
obligat săt r
ăieştil ângă el e,sp usePen eolpe,şiî şiîntoarsepr ivi
rea
de a l el. Amab e, ldr ag a m ea, mă n îtrebdac ă nu maidor eş
ti o ceaşcă
de ceai .
Noelşt ia că,at unci cân d mai că-sa deven ear ece şi dem nă,er a pe
cale să-şi pi ardă cu mpăt ul . Dacărafii nsis
tatacu m, ar fi făcut mai
mul tr ăudecât bine i şi -arfi al imen t
atî ncăpăţ
ân aera. Măcar adusese
vo r
ba şi ar uncas e săm ân ţa ac ets
eii dei. Răm asă si ngură,se pr ea
poat e că ar fi aj uns să g ândească al elf ca . elAşa că, arborând cel mai
dulce zâm betalsăuşi sch i
mbân d, deconcertat
, subi ect
ul, după cu m
îieraobicei
ul ,ser ecunoscuî nvins.
— De ac ord.Ai câş ti
gat .Nu maivo r
besc depsr e asta.
173
 Puse cea şcaj os şi îşi t rase î
nap oi man şet
a căm ăşii, ui t
ându- se al
ceas.
— Te g răbet ş
i? l îî nt reb ă m aică-sa.
— N- art rebu i să st ăm pr ea mul t. Ave m mul t de mer s p ânăl a
Londr a şi o să fie o agl omer aţie de sper iat. Mam ă,aii dee ac dă
rac
het a mea de e tni s e us, î n cam era mea? i M-
am pr og ramatun
meci şin- o găsesc nicăi eri,la m i
ne n î ap art
am ent
.
Uşur ată de sch i
mbar easubi ect
ul ui, Pen eo l
pe î i spuse cănu ş t
ie.
Căm ăruţal ui de ai ci, de l a Podmor e’s T hatch , er
at icsi
tă cut ot felul
de cu ti
i şival i
ze,t ot f el ul de o biecte d e c eh i
pamen t sp orti
v,dar , cu m
eli ntra acol o cât mai ar r cu put inţă,căc ir arse î ntâmpla să- şi
petr
eacăno oap te aici,ea ab harnu ave a cee sg ăseşte n î cam eră.
— De e c n ut e d uci să e t ui ţ
i?
— Aşaam săf ac.Î şiî ntinsepi ci
oar el
e şise d ri
ică, le sp use: „Vin
imediat“ şi i eş i din cam eră.Î l au zri
ă ur când scar a.Amab elr ăm ase
pe can apea, înăb uşi
ndu- şi di n nou un căs catşi ar ăân
td ca o si renă
neconsolată.
— Î l u cno şti demul t
ă vr eme pe Noe l
? o î ntrebă Pe nel
op e,
urându-se p entrut on ul săupompos işf ormal.
— De vr eo r ei
tl uni .
— Locui eş
til a L on dr a?
— Păr inţii meis tau î n comi t atul Lei cestershir
e,dar eu am un
apatr
am en tl a L on dra.
— Lu creziund eva?
— Numaicândsunt obl igat
ă.
— Maidor eşti o ceaş că d e e cai?
— Nu,daraşmaimân ca o el f
ie d e p răj
it
ur ă.
Pen eol
pe oser vi. Amab elmân că.Pen eolpe e sn ît
rebă d acăat af ar
observa căi a un zi ar - l
şicit
eşte.Se gândi cât de si mpat iciput eau fi
ti
neri
i şicât de n ep l
ăcu t era,pen tru Amabel , că unf usese nvăţa
îtă să
măn ânce cu gur a nîchi să.
La sf ârşit
,î nvinsă, ren unţă sămai î ncerce, l
uă ce ai
ul şice şi t
l
e şil e
174
duse n î bucăt ări
e,l ăs ând-o pe A mab elcar e p ăr
ea e pp unct ul de a
adormi . Cân d se î ntoarse, după cespăl ase ceş
tile şi f arfurioaree,
l
Noelî ncă nu se- nt
or seseî n sal on. Pr obab i
l că t otmaiumbl a după
rach et
a de t en is d i
spăr ută.Gân dindu- se căl -ar up teaaj uta,ur căpe
scara di nspre bucăt ărie şit r
ecu, pr i
n dor mi toare,căt re celălalt capăt
al as c
e. i Uşa de l a dor mitorul u li r e
a des chisă,darelnu er a
înăunt r
u.Ui mi t
ă,Penel opeezi t
ă,apoiauziscâr ţâitdepaşideasupr a
cap ului.În pod? C e ă cu
ta el î
n pod?
Privi în su s.Scar a vech e,de l em n, era spr ij
inită de desc hi
zătura
dint avan.
— Noel ?
După o cl i
pă,elî şif ăcuap ariţia, mai î ntâipi ci
oarelel ungi, apoi
tot restul,i eşi
nd di n pod şico bor ând sc ara.
— Ce n abia acfi ac olo sus?
Ven il ângă ea. Jac het
a î i era pl i nă de pr afşi urme de fir e de
păian j
eni se r ză
eau în păr.
— N- am găs itr ac heta de squ as h, î i spuse. M- am gând i
t că ar
put ea ăs fi e n î pod .
— Si gur nu e n î pod .Î n podnu e n i
mi c altceva e d
câto gr ămadă
de e vchit
uri din cas a d e pe O ak leySt r
eet.
Băiatul râse, scu t
ur ându-se edpr af.
— Zăucă ai drept at
e.
— Nu cr ed că ai ăut cat -
o cum t rebu i
e. Pene lope i nt ră în
dor mitorul ticsit de l ucruri, dăd ul a o part e ni şte hai ne şio per eche
de bast oane de cr ich etşi găsi i
med iat ach
ret a,asc unsă î n spat ele
aceso t
ra. E ai ci, prosu tl
e! Ni ci
odată n- ai f
ostî n stare să ăseşt
gi nimic.
— Ei ,la n abia.Î mi par e ău
r.Or icum,mul ţumes c.
Luă r acheta di n mâi nil
e ei . Pen eo lpe l îur măr i cuat enţie,dar un
părea să efi n imic ci udat în ex pr esiaf eţeilui .
— Amabel eî mbr ăacăt cu hai na t atăl
ui meu, î i spuse. Cândai
pu s mâna pe ea?
Niciast a nu- l clinti.
175
 — Am săl t
at-o când cu „mar ea mut are“. T u n- ai p urtat
- o
niciodat ă –şiar e taâta g r
andoare!
— Ar fi t rebu i
t să m ă n îtrebi
.
— Şt iu.O vr eiî nap oi?
— Si gur ă c nu. Po ţi s- o păstrezi
. Pen eolpe se gân di la Amab e,l
înfăşuratăî n eleganţ a ponosi t
ă a aceleihaine.Amabelşi ,f ără
îndoială,nenumăr atealtefet e.Suntsigurăcăoveif olosicumul t
maibi ne d eâctaş fi f
ăcu t-o eu,com pl
etă ea.
O găs ir
ă p e A mab eldor mi nd tun.Noelo t rezi şi ea es h cinui să es
ridiceî n pi ci
oare, căscân d şicuoch ii cârp i
ţi de so mn; o aj ută săse
îmbr ace,osăr utăpemai că-saî nsemnder ămas- bunşi,ur cându- se
înmaşi nă,por nirăamândoil adr um.Dupăpl ecarealor,Penel ope
intră î n cas ă. nc Î
hise uşa şi ăm r ase î n bucăt ăr i
e,chi nuită de
incerti
tudi ni. Ce sper ase Noelsă găseas căî n pod? Şt ia perfect că
rach et
a nu e c alo
o, deci ce cău t
a?
Reven iî n sal on şi puse un buşt eanpe f oc.n
SuZi ar
dayulTimes
rămăsese ep podea , unde î ll ăsase.Se apl ecă şi
-lr idică, apoi ci t
i din
nou r ec l
am a fir meiBoot hby. Seî ndrept
ă spr e bi rou , cău tă ni şt
e
foarfeci şio t ăie cugr ijă, punând- ol a păst rar
eî ntr-unul di n sertarel
e
birouluisău.

Se trez
iî n mi ezul nopţ ii
,t resăr
ind. Se pornisevân tul; eraf oarte
întuneri
cşii
ar ăşiîncepusesăpl ouă.Ferestr
elezăngăneauşipl oai a
băteaîngeamur i
.„Am f ostînCor nwall
,darapl ouatt otti
mpul “,
spusese Amab e.lPen eolpe îşi am i
nt i de ploaia de l a Por thkerr i
s,
adusă peste At lan t
ic d e nor i
i grei
.Î şiam i
nti de dormi torul eide l a
Car n Cott
age,unde s tăteaî nt
insă pe pat ,în î ntuneri
c,caşi acu m,
ascult
ând zg omot ul val uril
or a ce
r se spăr geau de ţ ărm, ded eu sbt,
dep atr
e,şi p rivind dr apeir
il
e flut urând l a ferestr
ele desc hise şi
razeel de lumi nă di nsp ref ar,r efl
ectat
e de pereţ ii văruiţiî n al b. Îşi
am int
i grădina,î mbălsăm ată de mi reasma flor i
lor, şi dr umul car e
duce a căt
re zăv oi, şi pan oram a de pe vâr f
ul deal ul
ui ,î ntinder ea
176
golf
ului
, al
bastrul st
răluci
tor al mări
i. Marea er
a unul di n motivel
e
pentr
u care î şi doreaat ât ed mult ă s se întoar
căaco l
o. Aici,în
Glouces
ter
shir
e,er af rumos, dar unex i
sta mareaşi eiî i era dor d e
mare.Tr ecu
tul era o altăl ume,dar această călăt
orie puteafi f ăcut
ă.
Nimic n-o put eaopr i. Singură sau însoţ
ită,nu avea import
an ţ
ă.
Înai
nte de a fi pr eat ârzu
i, aveasă pornească pe dr umul spre vest,
căt
re acel
e eren
t ur i ar
giloase le
a Angli
eiunde,odat ă, tr
ăise şifusese
feri
ci
tă şitânără.

177
 6

LAWRE
NCE

Avea nouăsp r
ezece an i
.Î nt
re buletinel
e de ş t
iri
, ascul
tate cu
respi
raţ
iatăi
ată,l ar ad i
o se cântaur efren
eella modă şi muzi cadi n
ulti
mul film cu Fr ed Ast ai
re şi Ginger o R
ger
s. Toaăt var
a,or aş
ul
fusese li
npde vi l
egiaturiş
ti.În magazine găsea
i găl
etuşe şi unel
te şi
mingi de pl aj
ă,mi rosind a cau ci
uc de l a căl
dura soareuli
,i ar
doam nel
e bi
ne-veni
teî n vacanţă,carel ocu
iau l
a hot el
ul Castel
,î i
şocaupe o l
calni
ci, mer gând pe ts
radăî mbr
ăcat
e nî costume p ent
ru
plajă,cupan tal
oni, saust ândl a soaren î cost
ume d e b aein î
drăzneţ
e,
din două pi ese.Acu m, maj ori
tateaturişti
lor p l
ecaser
ă,dar ot t mai
erau dest ui pe plaj
ă, i ar cort
uril
e şivest i
arele de pl aj
ă nu f useser
ă
strânse.Pen eol
pe,pl imbân du-
se la mar gineamăr ii
, priveal a copii
i
îngr i
ji
ţidedoiciînuniformă,carestăt
eauînşezl ongurişitr
icotau,
aru ncând câte o pr ivire spre mi cu
ţi
i afl aiţî n grij
al or, car
ef ăcea
u
castele de nisi
p sau aler
gau, ţ
ipând, spre v al
uril
e nu pr eaînal
te.
Era o dimi neaţ
ă cal dă şi î
nsorit
ă de d uminică şi era preaf rumos
ca să st eaî n casă.O rugas e pe So phie să vi nă cu ea, dar Sop
hie
pr
eferas
e să r
ăm ânăl a bucăt
ări
e,să pr egă
t
ească mân careapen t
ru
pr
ânz,i arPen
eol
pe ol ăsas
e cur
ăţân
d zarzav
aturi pentr
uot ocană cu
car
ne de pui.Iar atta,i
med i
atdupă mi cul dej
un, îşi pusese pălăr
ia
cea vech
e de pai, cubor ur
il
el at
e,şipor nisecăt r
e ateli
er. De acolo
avea să-
lia Peneolpe,ca să se întoar
că împreu nă,ur cân
d deal ul
pânăl a CarnCott
ag e,l
a masa r ad
tiţ
ional
ă de la mi jl
ocul zil
ei, carei î
aştepta.

178
 — Nu- ll ăsa să t reac ă pe a l crâşmă,dr aga mea. Nu as tăzi. Adu- l
direct acasă.
Ea pr omi sese.Pân ă să ap uce ăsse aşeze a mas lă,l at ocan af ăcu t
ă
de o Sphie,t otul av easă se fârşea
ssă.c Avea u să afl e cu toţii
.
Ajunsese a caplăt ul pl ajei– î n dr ep tul stân cli
or ,lângă t rambul ină.
Ur căce le cât evat rep te de bet on şi eş ii n î
tr-o s t
r ăduţ ă st râm tă,
pietruită,şer pui nd pr int re căsu ţ
eler isipi t
e pe co ama dea lului. Pe
aici er au o mul ţ
ime de pi sici, pân di nd r es
tur il
e de peş te de pr in
gunoai e,i ar es pcăruşi i zb ur au l in pe deas upr a cap ului ei , sau se
aşezau pe aco perişu r
ile şi hor nurile cas elor, pr ivind lumeacuoch i
reci, gălbui şicâr âi nd di spreţuitor,f ără v reun sc op an ume.
La bazadeal ului se afl a bi serica.Cl opotele an unţau sl ujba de
dimi neaţă şi m ult m aimul ţi oam eni d ecât e d obicei r topoteau
grăb iţ
i p e pot eca pi etruit
ă,di spăr ând î n pen umbr a di n spat ele
por ţi
lor m asi
ve de s tejar.Î mbr ăcaţiî n hai ne î nt unecate şipur tând
păl ări
i pi oase, cuf eţe ser ioase şio al ur ă solem nă,ven eu a di n t oate
păr ţi
le or auşlui. Nu se ved eau pr eamul te zâm bet
e şi ni meni nu
rosteavr eun sal ut.
Era unspr ezec e f ăr
ă ci nci m inute.Î n por t, fluxu l aj unses e l a
jumăt ate,iarbăr ci
ledepescui t,legatel aper ete,s t
ăteauspr i
ji
nitede
supor ţii de eml n. To tul păr ea u ci
datde p ustiu. Numaicâţ iva co pi i se
jucaucuocut i
egoal ădesar dele,iarl acelălaltcapătalpor t
ului,un
om l ucra la bar cal ui. Sunet ul l ovitur il
or d e ci ocanr ăsu na pes t
e
nisipurile p ustii.
Cea sul bisericiiî ncep u săbat ă or a ex actă şipescă ru şiiî
, nşiruiţ
i pe
aco perişult urnul ui, se i dr
icară ntr-u
în nor de ar ipi albe,s t
rigându-
şi f uria de a fi der an j
aţi de ec oul cl opotului. Pen eolpe mer se mai
dep at r
e,î ncet, cumâi nileî n buzu nar ee l pulover ului înch eati pân ă
joscunas t
uri;cât eopal ădevântî izbur leapăr ullungşinegr u,
dân du- i
-l p et s
e f aţă. i n
Dtr-odată,se si mţi i sngur ă.Nu mai a er
nimen iî mpr ejur i ş, cân d l ăsă por tul î n ur mă şi î ncep u să ur ce o
stradă abru ptă, auzi , pr i
nf eres t
rele desch i
se, ulti
mel e băt ăi al e or ei
179
la Bi g Ben.Auzi voc ea car e î ncep u să vo r
beas că.Î şi magi
i nă
fam ilii
le, nîcas e, ad unate î n j urul ap aratului d e r ad io, t s
rân se
laolaltă, aducâ ndu- şiast f
elmângâi ereni i
ual tora.
Acum aj unsese de- a bi neleaî n Dow nalon g, car t
ierul vec hi al
oraşu lui ,î nr eţ
ea ua de st r
ăduţ e p răfuite p e ca r
e e t p i
er dea ii med i
at,
sau unde,pe neaşt ep tat
e,cât e o pi aţ
ă se des chideaved eiri
, căt re
plaja de nor d. Auzea tal
azu ri
lei zb indu-se de ţ ărm şi si mţ eabr iza
put erni că, răv ăşi
ndu- i păru l şi ri
dicân du- ir ochiţa de b umbac. Dăd u
colţul i ş vă zu pl aja.Văz u mi cul maga zin aldoam nei T homas ,
desc his d oar o oră,pen t
ru vân za reazi arelor. Raft
ur ile di n f aţ
a uşi i
erau pl i
ne d e ele,cut itl
uri mari şigr av e,ca i şn
te p ietre d e m ormân t.
Avea câţiva băn uţ iî n buzu nar işî i ghiorţăiaumaţ ele d e o fam e,aşa
că i nt ră şi -şi cumpăr ă cu o monedă de doipenn y un bat on de
ciocolat ă C ad bury cu crem ă d e m entă.
— Ai i eşitla p l
imbar e,aşa- i
,i ubi to? o nt î
rebă d oam na T homas.
— Da.Mă d uc ă- sl iaupe at ta.E l a a tel
ier
.
— Î ntr-o di mi neaţă cast a,
a e cel maibun l oc.La a e. r
— Da .
— S- a spar t buba,cum s- ar c zi
e,spuse f em eia,dân du- i bat onul
de ci oco lată p este ejtghea . Suntem î nr ăzboi cunem ţii ăi a d aiţnai bi
i,
aşa zi ce d omnul Cham berlai
n.Doam na T homasaveaai ze
şci de ani .
Mait recu sepr int r
-un r ăz
boi dev astator, caşit at
ăll ui Pen eolpe şi
mi li
oan e de al ţi oam eni n evi
nov aiţ d i
n î ntreaga Eur opă.So ţul
doam neiThomas us f
ese u cs in î 191 6,i ar ufi l ei, Step hen ,f usese d eja
încor por atî ni nf
ant er
iauşoar ăpr i
vatăaducel uideCor nwal l
.
— Tr ebu i
a să se î ntâm ple, pr esupun. u N put eam s t a aşa l a
nesfâr şit,f ără să acemf ni mi c.Mai al es că polonez i
i, bi eţii de i e
, mor
ca m uştele.
— Nu .
Pen eo lpe î şiluă ci oco l
ata.
— At unci ,dr ag a m ea, compl i
men te attălui tău .E săn ăot s,da?
— Da,e bi ne.
180
 — At unci ,l a eved
r er e.
— La e rve dere.
Afară,î n st radă,si mţ if rigul . Vân tul er a acu m maiput erni
c,i ar
rochiţa su bţ i
r e şipul overu l păr eau nep otrivi
te.Desf ăcuci ocol
ata şi
începu s- o mănânce.Război .Î şir idică pr i
virea spre cer,par că
aşteptându- se să vad ă ap ăânrd chi arat unci şi ac olo, hoar de de
bombar di ere,asemeneaf ormaţ iilorpecar el evăzusel ajur nalele
cinem atografi ce;ac olo, ven eauva l după val , distrugân d Pol onia.
Ai ciînsă, nu se ved ea u decât nor i
i bătuţi de v ânt.
Război. Ci udatcu vân t! Ca şi un al tul – moar te.Cu câtl e orsteai
maimul t , cu câtt e g ândeai maimul tl a el e,cu at âtdeven eau maide
neînţeles. Mer se maidep atre,r onţ ăi
nd di n ciocol at
ă,pe dr umul
strâmt, pi etr uit, car e duceal a at el
ierul l ui Law r enceSt ern, unde
avea să-l găseas că şi să-i spună că e ti
mpul să vi nă l a masă şi că un
trebuia să se opr eascăa câ lr ciumă, l a o bere că şi
,î n sf ârşi
t,încep use
războiul.
Ateli
erul l ui er a o mag azie v ech e,cuaco periş d e p l
asă, cut avanul
înaltşibăt utădecur ent ,cuof ereas trăimensăpel aturadenor d,
care dăd easpr e pl aj
ă şi mar e.Dem ult
, ad useseî nău nt ru o sob ă
pân t
ecoasă, cuun coş car e aj ungeapân ăl a aco periş, dar , chiar iş
cân d acea sta m er
geaî n pl in, casa ot ntu sencăl îze a d est ul
.
Nici ac um nu er a a cdl.
Law rence St ern nu l ucr
as e maimul t de zec e an i, dar nu el
tele
artei al s
e er au r isipite pes te t ot, caşi u cm arfi put ut,î n or i
ce
momen t, săl ei a şi săî nceap ăi ar
ăşi săpi ct
eze.Şev aet le,can avae,
l
tuburi de vopsel e pe j umăt atef olosi
te,pal et
eî ncrustate cuvopsea
uscată.Scau nul pen tru modeler a aş ezat pe u n podi um dr apatşi,pe
mas a şubr ed ă,st ăteamul ajul unui cap de băr bat şi un t eanc de
numer e al e r evist
eiTheSt udio. În camer ă se si mţea un mi ros
nostalgic,de ul ei
ur i şit ereb en t
ină, am estecat cuvânt ul săr at care
pătrundeapr inf erea st
ral arg desc hisă.
Fata zări ,î ntr-un co l
ţ, plăci le de l em n pen t
ru su rf şiun hal atde
181
baieî n dungi ,ui tat,aruncatpemar gineaunuiscaun.Seî ntrebă
dacăavmaiven i o va ră;dacăoat t
e as teaaveau să maifie o flosit
e
vreodată.
Curen tul t r
ân ti uşa î n urma ei . Tat ălî nt oarse cap ul. Er a aşe zat
într-
or ână,pepervazulf erestrei,cu pi cioarelelungiî ncruci şate,
sprij
init cu cot ul î n r am a de l em n. St ătuse aco lo, pr ivind zb or ul
păsăril
or deasu pra măr ii
, nor ii, mar eaî n nuan ţ
et ur coazşi az uri
u,
valuril
e sp ărgân du-se edţ ărm ,la nesf ârşit
.
— Tăt icule…
Avea şap tezeci i p aşr
tu de an i.Î nalt şii std
ins, f aţa put er
ni c
bronzat ă şiadânc br ăzdat ă de r idur i,ochi is t
r ălucitori,de un
albastrui nt ens.Hai nele p e ca r
e e l p urta er au î ndr ăzneţ e şi tinereş t
i.
Pan t
aloni de pân ză tare,mar inăr etşi, de un r oşu st ins, o j achet ă
veche,de ca t
ifeaverd e şi ,î nl oc d e cravată, o bat istă cubul ine eg lată
înjurulgât ului.Numaipăr ulîit rădavâr s
t a,căcieraal bcazăpadaşi
preal ung pen tru moda v rem ii
. Păru l şimâi nile g zârc ite şi schilodite
de r atrit
a ca r
e p usese unctp,î ntr-un mod at ât de r tagic,cari erei sal e.
— Tăt icule…
Pri
vireabăt r
ân ului era n îtunecat ă,ca şi cu m n- ar fi recunosc ut-o,
ca şi cum arfi f osto s trăi nă,un mes agerce a duce v etşi de em t ut –
ceea ceer a,de f apt, ad ev ărat. Apoi , brusc,î i zâ mbi şi r idi
căbr aţul,
cuges tul obi şnui t de n îtâm pi nare,pl in de d r agos t
e.
— Dr aga mea…
Se î ndr ep tă spr e el . Sub t ălpi l
e ei , podeau a pr ost p adrosită cu
sti
nghi i de em l n scâr ţ
âia de n i
sipul pur tatde v ân t, parc ă ar fi căl cat
pe zah ăr.El o t rase maiap roape.
— Ce mănâ nc i?
— Ci oc oat
lă u c ment ă.
— Ai să- ţ i stri
cipof ta d e m ân car e.
— Mer euzi ciaşa, spuse ea, şi se des pr inse di nî mbr ăţişareal ui.
Vreio bucăţ i
că?
— Nu,spuse el ,cl ătinând di n cap .
182
 Puse b ucata ă rm asăn î buzu nar ul pul oveurlui şi rosti:
— A î ncep ut r ăzbo iul.
Băt rânul dăd u di n cap .
— Mi -a spus doa mnaThom as.
— Şt iu.Am şt iut eu .
— So phie pr egă teşt
et ocan ă.A spus ă s nu t el as ăst e opr eş
tila
câr cuimă,l a u n pah a.rA spus ă se t ad uc d irect acasă.
— Î n cazu l ăs ta,maibi ne ă s p on rim l a d rum.
Dar ni cinu secl inti. Fat a î nch iseşizăvor if erest
r ele,ast fel că
val uril
e n u se a m
i auzi ră ch iar aşa ed a tre.Păl ări
at atăl ui eizăcea pe
podea, aşa căo l uă şi i -o dăd u; elşi -o puse pe capşi se r idi
căî n
picioar e.Pen eolpe î ll uă de br aţ i ,şî mpr eună,porni ră pe l ungul
dr um spr e cas ă.
Car n Cot t
age se afl a sus p e d ea lul care d omi na or au şl – o cas ă
mi că, pătrată şial bă, într-o gr ădină î nconjurată de zi dur iî nalte.Să
treci prin poar tat ăiat
ăî n zi d şis- oî nchiziî n ur ma t a er a caşicu m ai
fii ntratî ntr
-un l oc ecrs et, unde n imi c n ut e p utea t ia
nge –ni cimăca r
vân tul. A cum, a l sf âr
şitul v ei r
i, ar iba er a î ncă f oart e ver de şi
răz oaree ll ui Sophi e er aupl i
ne de mar gareet băt ute,gur a-leul
ui şi
dal ii. Peretel
e di n f aţă al asei c er a aco perit d er am uriî nflorite de
muşcat e cu pet al e r ozal i
i i ş l cemat it
e car e,î n fiec aerl ună mai ,
ex plodau î nt
r-o cascad ă de flor il ili
ach ii. Pe ânlgă t oate ast ea, se aim
afl auaco lo şi un s tr
atde z azrav atur i
, asc uns d upă gar dul ver de şi
,
înspat elecasei,unt erennupr eaî nt i
nscuuni azmi cuţ ;acoloî şi
ţineaSophi e g ăini l
e şi raţele.
So phie er aî n gr ădină,pân di ndu- l
e sos ir
ea şi culegând un buchet
de dal ii
. Cân d au zi ăcse î nch ide poar ta,se r i
dicăşi e li eşi nî
întâmpi nare;îmbr ăcat ăînpant al
onişiunpul overî ndungi ,albastru
cual b, încălţat
ă cuesp ad ril
e,păr eaun băi eţel
. Păru l neg ru erat uns
foar te scur t
, acc en t
uân du- i gât ul del icat şi br onzatşi f orma
frumoasăa cap ului . Avea och ii neg ri, mar i şi s tr
ăluci tori
. To aă
t
lumea a er de acor d că ochi i er aut otce avea maif r
umos, dar t as
a
183
numaipână ce n îcepea să zâ mbeas că,după car e n u maier aul af el
de si gur i.
Er a soţ ia u li Law r en ce işmam a u li Pen eolpe.Fr anţuzo acă.
i Tat ăl
ei, Phi li
ppe Char l
rou x, f usese con t
empor an cu Lawr enc e;
împăr ţiserăunat el
ierpar izianî nvr emur idedemul t,înzi l
eleli
psi te
de g ri
ji di naint ear ăz boi ului di n 19 14, şi Law r
en ce o văz use p entru
prima d aăt p e So phi e p e cân d er a ocopi l i
ţă car e e su jca r i
pn gr ădina
Tuill
eries,şi , câ t
eodat ă, î lî nso ţea pe t atăl ei şipe pri eteni il ui pri n
cafeneelle u nde e s ad unaul a u n pah a,rsaupen tru un fli r
t nev i
nov at
cuf etele ru fmoase i n
d or aş.Cu t oţ
iif useserăf oarte p ar opi aţi şini ci
nu-şi î nch i puiser ă căvi aţa aceea pl
ăcu tă se put easf ârşi vr eo dată,
dar en vise ăzb roi ul , di strugân du- i nu numaipe i e şif am iliile o l
r, ci
şiţ ările o lr,î ntr
ea ga Eur opă, l umeal or.
Îşi pi erduser ă urma.Î n 19 1,8 Law ren ce ea avci ncizeci de a ni. Pr ea
bătrânpent ruafisol dat ,pet recuseceipat ruanicumpl i
ţilavol anul
uneiam bul an ţe,î n Fr an ţ
a.Î n cel e d in urmă,f uses e ănri tl a un pi ci
or
şi t ri
mi s acasă, cai nval i
d de r ăzboi. Darer a î n vi aţă.Al ţi
i n u
fuseserăl af elde n oroco ş.iŞt ia căPhi lippe m ur ise. Dar unş t
ia ce se
alesese e soţ di a şico pi lul l ui. Cân d se erm ti nă r ăzboi ul, se nt î
oarse
la Par is,să- i ca ut e,dar f ăr ă sp eran ţ
ă. I ar Par isul er a t r ist
,r eceşi
înf
omet at.Fi ecar ealdoi leaom păr easăpoar t
ehai nenegr e,de
doliu, i ar st răzi l
e or aşu lui, ca re nu î ncetaseră niciodată să- lî ncânt e,
păreausă- şi fi pi erdut mag ia.Se î ntoarse l a Londr a,în casaech ve a
familieide pe Oakl eySt reet.Î nt ret imp, păr inţi
il ui mur iser ă şicasa
îirămăsesel ui,darer apr eamar eşipr eaî ntort
ocheat ăpent r
uun
bărbatsi ngur .Rezol văaceas t
ăsi tuaţ ie,păst r
ând pent r
u si nedoar
subso l
ul şi part er
ul şi î nch irii
nd cam erel
e de su s o ricui av eanev oie
de l ocu i
nţă şiî şi put eaper mi te să plăteascăch iri
e.Î n gr ăd ina mare
din sp at el
e ca sei î
şiamen aajseat el
ierul.Î l desch idea,f ăcea puţi
nă
ordine şi ,l ăsân d cuhot ăr âreî n ur mă am intiri
le di n r ăzb oi, ap uca
pensu lele şi , pri n el e, firel e vi eţii sale.
La î nceput î if u f oar te gr eu .Î ntr-o zi , pe cân d se ch inuia cuo
184
compozi ţie anai bii de d ificilă, unul di n ch iri
aşii săi ven i să-
l anunţe
căavea un vi zitator. Law rence se î
nfur i
e căci , după ce că elî nsuşi
eraî n pl i
nă cr iză de f rustrare,maiven eaşi al tci
nev a să-l deranjeze.
Cu o ex presie d e d egzust pe aţ fă,aru ncă en psulel
e cât co
lo, î
şiş ters
e
mâini l
e cu o bucat ă d e câr pă şi se d use ă s vad ă cine p utea ,fii ntrân
d
înbucăt ări
epeuşadi nspregr ădină.Acol o,of at
ăt ânărăstătealângă
foc,cu mâi nil
e î ntinse spr e căl dur ă,de par căarfi f ost îngheţată
până a l oase .El n- or ecunoscu .
— Ce dor iţi
?
Er a nefi res c d e sl abă,cupăr ul neg rus trâns n ît
r-un cocmp sil
ul a
ceafa şi î mbr ăcată cuun par desiuj erpeli
t, de su b car e seărea z i vult
descu sut al f ustei . Aveapant ofii scâl ci
aţi şi ,î ntr
-un cu vânt, n-
ai fi
datpe ea nici
o ce ap ă deg eat
ră.
— Law rence,r osti ea.
Cev a di n vocea eiî it rezi am i
ntiri
le.Se ap ropie de ea, o l uă de
bărbieşi-iîntoarsef aţaspr efereastră,spr elumi nă.
— Sophi e.
Nu- i ven easă- şi cr eadă och il
or.
— Da,chi areu ,spuse a e.
Ven ise n î Angl iaî n cău tareal ui. Er a si ngură.Fusese cel maibun
pri
et enalt at
ălui ei . „Dacă mi se nt îâmpl ă cev a, îi sp usese hill
i
Ppe,
găseşte-l pe Law r ence t er
Sn şidu- tel a el . El t e va aj uta.
“I ar cu am,
Philippe er a mor t şi mam a eil af el
, vi ctimă a ep idem ieide gr i
pă
car
e ăcuf se a rvagiiî nî ntreaga Eur opă de d upă răzb oi
.
— Am f ost la P air
s să e t a cut,î i spuse L aw renc.eUnde er ai
?
— La Ly on,l a o sar mam eimel e.
— De e c n- air ăm asla a e?
— Pen tru că amvr ut să e t acu t
.
Răm ăsees acol o. Ce- i dr ept, sosi se î ntr-un momen t neaş tept
at,
înt
r-unadi n pauzel eluidi ntredouăavent ur i
,căcier aun băr bat
senzual şif oarte at răgător şi ,î ncădi n pr imele zile ale st udenţi
eil a
Paris, o sumed en ie de f em eif rumoaser ecu
tseră pr in vi aţ
al ui,într-
185
un şi r bi ne o r
donat . Dar p So
hie er a al t
ceva.Er a un co pil.Î n pl us, se
ocu pa de cas ă cuefi cen
iţ a uneif ran ţ
uzo ace
i oar ft e bi ne cr escu te–
gătea, făcea cumpăr ău tri, cârpea , sp ăal per del ele şif r
eca podel ele.
Ni men i nu maiav uses e v reodat ă atât a grij
ă d e el .Î n ceeaoce- privea
pe ea, îşi pierdu cur ân d al ura de vag abond şi , deş i nu puse pe ea
niciun gr am de gr ăs ime,î şi ecrăp ăăt cul oar ea î n obr aj
i, păr ul
dobân di r eflexecas t
an ii şi , cur ând după ac ea e,elî ncep u să o
folosească drept model .Î i pur ta nor oc.Pi cta bi ne şich iar şi îvindea
pân zlee.Î i dăd uf eteini şte ban i, să-şi cu mper e cev a de î mbr ăcat,i ar
ease î ntoarse,băţ oasă şi mân dră de r och ia ce a nouă,i ef t
ină.Er a
frumoasă ab şiia at unciî ncetă s- o maicon sider e u n co pi l
. Er af em eie
– şit ot cao f em eie i se r st
ecurăî n pat î nt r-
o noap t
e,l ipindu- se edel .
Avea nut rup f ermecăt or, şi eln- or espinse căci , poat e p en tr
u pr ima
dat ă î n vi aţ
ă, a erî ndr ăgostit
. D eveni am an ta l ui
. n Î cât eva
săp t
ăm ân i,r ămas eî nsăr cinată.Î n cul meabucur iei, Law r
en ce o l uă
de n evastă.
Atunci ,î n luni le eide sar cină,s- au dus pen t
ru pr ima dat ă î n
Cornwal l
. Au aj uns a l Por thkerris,l oc d eaj desc oper it de pi ctori di n
toată ţ ar
a şi u nde se s tab i
li
seră mul ţ
i d intre con t
em por an ii u li
Law r
en ce.Pr i
mul u lcru pe car e l -au f ăcut a f ost ă s î nchirieze
mag aiz
a car e av easă ev di nă a teli
erul l ui şiaco lo aul ocu it, două l uni
lungi de i arnă, în ni şte co ndiţi
i cu mpl ite şit otalăf eri
cire.Apoi , Carn
Cot t
ag e seus p
e n î vân zare,i arLaw r
en ce, care t srân ses
e d et s
ui ban i
la ch imir,f ăcu o of ertă şi cu mpăr ă cas a.Pen eolpe seăsc nuse aco lo–
şi t ot ac olo î şi pet receaul unile de var ă, ar d, cân d ad ierea
ech i
nocţ i
ului de o tam nă î ncep easă se acă f si mţ ită,fie că î
nch ideau
Car n Cot tage,fie că î lî nchiriau pen tru i ar nă şi se î ntor ceaul a
Londr a,î n subsol ul cas eicăl duroase, pr i
etenoase, pline d e u lme d e
pe Oak leySt reet. Făce au î ntotdeau na ac ets drum cu maş i
na căc i
,
întret i
mp,Lawr encedeveni semândr ulposesoralunuiBent ley
spor t de 4, 5l it
ri, decap otabi l
, cuni ştef aru rii men semarc a Lucas.
Era pr ev ăzut cuo sc arăat ăl, exter
ioară, bună pen tru pi cnicur i
, şicu
186
benzil atedepi el
ecar efixaucapot amot orului.Încât eunan,ol uau
cu eipe Et hel, sora l ui Law r
en c,eî ncăr caut ot elful de bag aejî n
maş ină şi l uau f eribotul p sre Fr an ţa,pen tru ca,mai ap oi, să- şi
cont inue d ram ul cumaşi na,spr e m i
mozel e,st ân cli
e o rşcate şi ap ee l
albas tr
e al e Med i
terane,i opr i
ndu- se l a r eşedinţa l ui C harles şi
Chan talRai ni er
, vec hi pr ieteni di n vr em eadi nainte de r ăzb oi
. Cei
doi er au pr oprietari
i uneivi l
e cu zi dur i deco lorate şi obl oane l a
ferestre,caşiai nu eigr ădini pl ine de gr ei
eri şişo pârle.Î n acest e
ocazi i vo rbeaunumai nîf ranceză– i nclusiv măt uşa Et hel, car e
dev en eat eribil de gal icădi n cl ipa î n car e aj ungea u l a Cal ai
s şi îşi
punea, şmech ereşte,o ber etă b ască pe- o ur eche,t răgân dţ i
gară d upă
ţigară,dar u n
maimar ca „G au l
oise“.Or i
unde mer gea u cei mar i,
mer geaşi Pen eolpe,copi l
ul uneimam et inere de par că i -
ar fif os t
soră şi alunui t ată n îdeajuns de b ărtânpen t
ru a- i fi buni c.
După păr eear ei , er au o per eche per fect
ă.Uneor i, cân d er a
invitatăî n ca sele altor co pii şisu por ta mese anoste,cui fos,cudoi ci
insipide,gat a să t eî nveţe bunel e m an i
er e,sau era nev oit
ă să accep t
e
joaca î n grup,l ai mbol dulvr eunuit atăpi sălog,seî ntreba cum
put ea u copiii aceia sănd îure o viaţă pl i
nă de rest ri
cţ i
i, de d i
sciplină,
şi ab i
a aş t
ep ta ăs aj ungă acas ă.Acum, So phie n u spuse n i
mi c d ep sre
noul r ăzboi care ncepî
use. Veni doar să- şisăru te soţ ul,î şicu pr inse
fiicape după umer i şi l e ar ăăt flor ile pe car el e cu les
ese. Dal ii
.O
expl ozie d e cu lori– p ortoca li
u, purp uri
u, r oşu -st
acoji
u şigal ben.
— Cr ed,l e spuse ea, că flor ile as t
eaî mi ad uc am int
e de b aetlul
rusesc.
Nu- şipi erduse i ci
nodată accen tul acela ad orab i
l.
— … Dar nuau mi ros. Nu- i ni mic, l e spus e zâmbi nd. M- am
gân di t căs- ar up teasă î ntârzaţ
ii. Mă bucu r că n-af ost aşa. Haisă
mer gem şi să d ets
upăm o st i
clă d e v in– i ş
,pe u rmă,să n e aş ezăm l
a
masă.

Două zi
l
e mait
ârzu
i,r
ăzb
oi
ul a î
ncep
ut de-
a bi
nel
ea.
Seau
zi
187
soneria de l a int r
are şiPen eolpe,desc hizând uşa, set reziî n f aţa
domni şoar ei Paw son . Domni şoara P awsoner a una di n ac ele e f
mei
foarte mas culi
ne,car e ap ăe raudi n cân d î n cân d î n Por thkerris.
„A vort
oni i an i
lor 30’“,l e numeaLaw ren ce; indiferentel a bucu ri
ile
norm ale al e vi eţii al ături de un so ţ, cuco pi i şio ca săa l or, se t a
aşau,
de obi ce i
, de an imal e şi dăd eaul ecţi
i de căl ărie,ad unau hai t
e de
câini sau î if ot
ogr afi au pe aial tora.Domni şoar a Paw son cr eş
tea
cock er
i span ieli „K ing Char les“ şi era o figur ă bi ne cu noscutăî n sat,
datorit
ăf aptului căsco teabi etel
e cr eaturil a pl imbar e pe pl ajă, or ile
trăgea ud pă ea pr i
n or aş, fiecare ul esa
c esp recti
vă.
Domni şoara Pawson l ocui a cu domni şoar a Pr eedy, o f emeiel a
locul ei , ca re dădeal ecţi
i de dans.Nu f ol
cl oric,ni cibal et, cio f ormă
nouă, ci udată, de r a tă, bazat ă pe r fi
ze g r
eceş ti,r espiraţi
e pr ofundă şi
armoni e r itmică.Di n cân d î n cân d, sus ţi
neacât e un spec tacol l
a
Pr i
măr ie;odat ă,Sophi e cu mpărasebi l
et e şi î şi f ăcuseră cu t oţ i
i
datoria şi se duseser ă ac oo.
l Răm ăseseră cu gu ra căs cată.
Domni şoar a Pr eed y, î mpreu nă cu ci nci di ntre el evele sal e ( unele
foarte i tnere,al tele de aj uns d e m ature ca să ai bă maimul tă mi nte)
păş eaupe scen ă î n pi cioar eel goale,î mbr ăcat e cu t unici pân ă la
gen unch i şi l egaet cuf unde st rânse f oart ej os, pe f runt e.S- auaşeza t
însemi cerc,iardomni şoaraPr eedyaf ăcutunpasî nai nte.Vor bind
tare şicl ar, casă op ată fi auzi tă până î nf undul săl ii
,l e-a sp us că era,
poat e,necesar le sădeao ex plicaţi
e,după carei archasta a şi f ăcut
.
Se ăr pea ăc n u er a vo rba
dansdeî n accep ţia obi şnuită, cide o ser ie
de ex erci ţi
i şimi şcăr i care, pri
n el eî nsel e,r epr ezentau o ex tenuar ea
funcţii
lor a nturale al e co rpului.
Lawr ence mor măi se: „D oam ne,Dumnez eul e!“,i ar Pe nelop e
fusese evoin
tă să-i deaun ghi ont în co aste,ca - să
lf acă să tacă.
Domni şoara P reed y cont inuas e ăs p ăăv
lr ăgeas că ovr em e,ap oi îşi
reluasel ocul i ş d istracţi
a î ncepuse.A băt ut d in pal me,a r ostit
:
„U nu“ şiat ât ea, cât şiel eveel eis- au l ungi t pe sp ate,cal ovit
e de
trăsnetsau de m oar te.Publ icul
, hipnot izat,a o fstnev oit să-şiî ntindă
188
gâtur ile pen tr
u al e ved e.a Apoi , „Doi “ şi ,î ncet, şi-au r idicat
,t oate,
picioar eel î n sus, cudeg eelte î ndr ep t
ate spr e t ava n. Tu nicil
e
por tocalii aual unecat într
-o part e,l ăsân d să se vad ă şas e per echi de
pan talonaşi asortaţi, strânşi sub gen unch i cu el astic.Law ren
cea
începutsăt uşească,asăr itînpi cioar eşis-af ăcutnevăzut ,pecul oar
şi ap oi af ară,pe uşa di n spat e.Nu s- a maiî nt
or s, i ar oS phie şi
Penel op e au r ăm asî n sal ă î ncă dou ă or e, chi nui ndu- se să nu
izbucneas că î n r âs, zg uduindu- se pe scau ne î n t imp ce- şi ţ i
neau
mâi nile st rân s p este gur ă.
La şai sp rez ece ani, Peneo lpe ci t
Fi
se
ântâna si ngur ăt
ăţi
iDupă as
. ta
le p r
ivise al tfelpe d omni şoar a P awson şi domni şoara P r
eed y,dart ot
nu î nţeleseserel aţia dintre el e.
Iar u acm, domni şoara Paw son se afl aî n f aţ
a uşi i, cu pan tofii ei
but ucănoşi ,înpant aloni,cămaşăcugul ert ar e,cravatăşioj achet ă
închei atăcuf ermoarpedeasupr a,pur t
ândober etăaşezat ăai urea,
într-opar te,pest epăr ulargintiu,t unsscur t.Ţi neaî nmâi niunt eanc
de hâr t
ii şi avea o mas că de gaze at ârnată pe umăr . Er a clar ăcse
costumas e pen tru r ăzboi şi, dacă- i dăd eai o puşcă şi o car t
uşier ă
plină, ar fi f os t o ad evăr ată comoar ă pent ru or i
ce gh er i
lă
resp ectabilă.
— Bună di mineaţ a,domni şoar ă Paw son .
— Mam a a t e ac asă,dr ăgu ţ
o? m A ve nit sa vor bes c u c ea d espr e
cazar eacel or ev acuaţi
.
Apăr u şi So phi e işo i nvi tar ă pe d omni şoara Paw son î n sal onaş .
Cum acea sta er a,ev iden t
, o ocaz ie ofici ală,s- auaşez at t oatet reil a
mas a di n mi jl
ocu l cam erei
,i ar o dmni şoara Paw son şi - a pr egăt i
t
sti
loul .
— Aşa deci .
Nu er a i t
mp de p aavlre;er a opr obl em ă u r
gen tă,ca u n consi li
u de
război.
— Cât e a cm ere v aeţi
?
Sop hie p ăru puţ i
n sur prinsă.Domni şoar a P awsonşi domni şoar a
189
Preedy f uses eăr de maimul t
e or il a Car n Cot tageşi şt i
au per fect
câte acm er e erau . Darf em eia er a aşa e d am
uzantă,î ncât era p ăcat să
st
rice o m men t
ul, aşa că phi e
Soi îrăspunse:
— Pat ru. Cam era as ta, suf r
ageri
a, bi roul lui Lawr ence şi
bucătări
a.
Domni şoar a Paw son scr ise „p atru“ nî păt răţ
elul corespunzător de
pe of r
mul ar ul său .
— Darl a et aj?
— Dor mi torul nos tr
u, dor mi t
orul lui Pen eop
le,dor mit
orul de
oaspeiţşibai a.
— Dor mi torde oas peţi
?
— Nu vr eausă s tea i meni
n î
n dor mit
orul de o apseţi
, pentru că
Ethel
, sor a u l
i Law ren ce, e d etsul de b ărtână şi singur ă al Londra şi,
dacănce îp bombar dam ent
ele,s- arput ea ăs v rea ăs vină a l noi.
— Am î nţ el
es.Acum,gr upur i
le asnitare.
— A,da,o as igură So phi e,avem un grup san it
ar.Î n baie.
— Numaiunu l
?
— Mai e unul af ară, în cu rt
e,î n sp atel
e bucăt ări
ei, dar l îfolosim
ca magazi e p entru l emne.
Domni şoar a Paw son scr ise „U n grup san itar
,o cab i
nă n î curte“.
— Acum,pod ur i
le.
— Pod urile?
— Câţ i oam eni aţ i putea azac ol ac
o?
Sophi e sengr îozi.
— N- aşpune p e n imeni î n pod .E î ntuneric işmi şună omul ţ
ime
de păi anj eni. A poi ad ău gă, ând bătî n def ensi
vă:Cr ed că,pe
vremur i
,acolo dormea u sl ujnicele.Săr acel
e d e ele!
A f ost des t
ul pen tru domni şoara Paw son.
— Î n cazul ăs ta, vă t rec cu pod ul. Nu e cazul să fim pr ea
mofturoşi î n vr em ur il
e astea, zău aşa. Să n u uităm că eăz b
roi
.
— Tr ebu ie ă s p ri
mi m per soane v eacuate?
— A,si gur că a. d Ca o t at
ă u lmea. Toţ
it rebui
e ă s n e acem
f datori
a.
190
 — Ci ne va ve n?i
— Pr obab il săr aic din Londr a,di n Eas t End. Am să î ncerc ă s vă
ad uc o mam ă cu copi i. Aşa că… î şi strânse hâr tii
le şi se r idi
că î n
picioare.Tr ebuie săl ec.
p Maiam vr eozece i
zite
v d e ăcu
ft , dacă nu
şi maimul t.
Îşil uă t ălpăşi ţ
a, l af elde î ncrunt ată şis t
rângân d di n buze.Când
îşiluăr ămas- bun,Penel opeapr oapecăseaş teptăs-ovadăsal utând
mi lit
ăretşe – dar un se î ntâmpl ă aşa, şi fem ei
a pl ecă pri
n gr ădi
nă.
So phie n îchise u şa şi se n ît
oarse pr se fiica , ei
pe u jmătate a muza tă,
pe j umăt ate di sperat ă.Tr eiper soaneî n pod. Ur car ă pân ă acol o, să
insp ect
ezel ocu l acel aî ntunecat, şi co nstat
ară căer a ch i
armair ău
dec âtî şi am inteau .Î ntunecos, mur dar işpl i
n de pr af, de pân zede
păi anj
en , mi rosind a şoar eic şi pan tofi asu daţi. Sophi es t
râm bă di n
nas şi încercăsă des ch i
dă unul di n l umi natoare,dar a erînţepenit
.
Tap eutl vech i
,î n ni şt
e cu lori or i
bile,sedesp r
indeaî n f âşi
i de pe
tav an. Pen eolpe i r
di că ânma şi tr
aseedco lţul care a târna,rupân du-
l. Hâr tiar uptă căzu la păm ânt,r ăsu ci
ndu-se şi r idicând un nor i
şor
de p raf.
— Dac ă am vo psi totul în al b, spuse ea, poat e că- arn maiar ăta
aşade r ău . Se dusespr e cel ălal
t gem uleţ,î l şterse puţ i
n şi pr ivi
afară.I arved eear ei n
munată…
— Evacu aţii nu daudoi ban i pe p ri
veli
şte.
— De u nde t şi
i? Z ău , Sophie,nu fi aşaedr t
istă.Dacăi n,vtrebuie
să a ibă u nde d ormi .Sa u aici,saudel oc.
Era pr i
mul eicon t
act cu munca de r ăzbo i
. Dăd use j ost ap eut
l,
văr uiseper eţii i ş avtan ul, spăase
l f er
estr
ele,vopsi sel em nări
a şi
frecase podeau a.Î n t impul ăst a,Sophi e se dusese lao l i
cit
aţ i
e de
obi ect
e cu pr eţr edus şi cu mpăr asenu covor,t reican apee,
l un dul ap
de mah on şi un scr i
n, pat ru per dele dubl e,o gr avu r
ă i nti
tulată
Ve der
e di n Val paraisoşi o s tat
uetăr ep rezent
ând of at
ă cu o mi nge.
Pen trut oat e s ateapl ătise potl i
re,pai spr
ezece şi
lingi şinouă pen ny.
Un om cumsec ad e,cu şap că de t sofă şi un şor ţl ung î nf aţă,ad use
191
mobi la şi aj ută l a căr a.t Sophie î i dăd u un but oiaşde ber e şi o
jumăt atedecor oană,i arelpl ecăf eri
cit
;apoi ,Sophi eşiPenel ope
făcură p au tril
e i şpuser ă pedrelele,i ardupă a ceea ul n
e m air ăm ase
alt
ceva decât aşt săep t
e r efugiaţi
i – sper ând, î mpotr i
va or icăr
ei
eviden ţe,că unvor so si.
Au sosi t n îsă.O mam ă t ânăăr şi doi băi eţ i mi ci
. Dor is Po tt
er ,
Ronal d şi Cl ark. Dor i
s er a b l
ondă,cupăr ul coa f
atca i G
ngerRoger s,
şi pur t
aof us t
ăs trâm tă,neag r
ă.Băr batul eise numeaBer t şi fusese
înrolat;seaflaî nFr anţa,cucorpulexpedi ţionar.Băieţiiei ,deşapt e
şi şas e ani , se numeau Ron ald şi Cl ark,după Ron al
d Col man şi
Clark Gabl e.Er au pr icăj
iţi
, slabi şipal izi
, cugen unch i
i oso şişipăru l
ţepos, ca o per i
e.Ven i
seră cu trenul, de a l H ack ney. Nu maif useser ă
niciodată maidep arte de per if
eria su dicăa Londr ei,i ar p co
i
ii aveau
eti
ch eet p rinse ep a j
ch eel
te su bţi
ri
,î n ca z căs- ar fi pi erd ut înt impul
călătoriei.
Tiparele v ieţii paşn i
ce ed a l Carn Cot t
ag e uaf ost desfi inţate odată
cu sosi rea f am i
li
eiPot ter
.Î n numai od uă zi le,Ronal d şi C lark
spăr seser
ă o f ereastră,f ăcuseră pipi î n pat ,r upses eră t oate flor il
e
plan t
ate de Sop hie, mânca seră mer e nec oapte şi d ăd useră f oc
mag aizeide u nelte,car e ar sese pânăn -t em el
ii
.
Law ren ce p rivi fil osofic ac eastă ul t
imă i spravă, comen t
ân d doar
că era ăca tpcă unf useser
ă şi copi i
iî nău ntru.
În acel aşi timp, se doved irăt imizipân ăl a pat etism. Nu l e plăcea
laţ ară,i ar aream er a pr eamare şi se em tea u de vaci , cloşti
,r aţe şi
ploşniţe.Semait em eau şi să doar mă î n dor mi torul di n pod , dar
asta numai pen t
ru că se sper i
au de moar t
e, unul p e cel ăl
alt,
spunân du- şi poveş ti cus tafii
.
Ora de masă deve niun coş mar , nu pent ru că ar fil âncezi
t
conver saţi
a,ci pen tru că Ronal d şi Cl ark nu şt i
au ni ci cele mai
simpl e e rgu li de b ună- cuvii
nţă.Mân caucu gur a des chi
să,beau ap ă
cugur a pl ină,se r ep ezeau laf ar
fur ia cuunt şi r ăst
urnaucar afa de
apă,se băt eauşi se cer t
au şi r efuzaucat egor icl egumel e at ât ed
192
săn ăot
asei b şudi nci
le ăcu
ft e d e o Sphi e.
Pe l ângă as t
ea, ăc feua t ot t impul zg omot . O rice ges t era
aco mpan i
atde ţ ipete de bucu rie,f urie,i ndi gnar e saui nsultă.Ni ci
Dor is nu er a maibr ează. Ni ciodat ă nu vo r
bea cu copiii pe u nt on
calm.
— Ce n abiaf aceţ
i
, dr aci împi eliţaţi ce n su
teţ i
? D acă vă maipr i
nd,
vă r up ur echile.I a ui t
e ce i m
zer i
e epe m âi nile şi gen unchii voşt
r i
!O
por căr
ie!De cân d nu v- aţ
i maisp ăatl? mpÎ uţ iţil
or!
Acum, cân d î şi am inteade t oat e as tea, Pen eol
pe înţ elegea două
lucruri.Î ntâi, căDor is,î n f elul ei ru btal şineci opl i
t, era o mam ă
bună,car eţineal acopiiieifir avi.Apoi ,căţ ipal aeipent r
ucăast a
făcu se oat
tă vi aţ a,în f undăt ura unde se născu seră şi cr escuser
ă,l a
felcu m, după t oat
e pr obab ili
tăţil
e,ţ i
pase şi mam al ui Dor is al ea.
Pur şi i s
mpl u, nu î nţ elegea căexi st
ă şi al te f el
uri d e a r ezo l
va
lucruril
e.Aşast ând si tuaţia, ni cinu er a su rp r i
nzător că, ori de câ te
ori Dor is t sr
iga după Ronal d şi Cl ar
k,ace ştia nu se oboseausă- i
răspundă.Dr ept pen tr
u car e,î n l oc sămear gădupă ei , nu f ăc
ea
decât să d ri
ice l a
gsu
l şimai t ar e şisă i pţ
e d i
n nou.
În cele di n urmă,Lawr enceu n maiput u supor t
a şi -i spuse lui
Sophi e că, dacăf amilia Pot ter unse op toleşte,va fi nev oit să-şif acă
bagajulşisăpl ecede- acasă,săl ocuiascăl aat eli
er .Vor beafoar te
serios şiSophi e,f urioasă căe pusăî nt r
-o as t
felde si tuaţie,dăd u
buznaî nbucăt ărie,săpunăl ucrur i
lelapunctcuDor is.
— De ce ţ i
pi l a eiaş a de t ar-re,t ot i t
mpul ? Cân d er a nec ăij
tă,
accentul eier a maipr onunţ atca de ob i
cei, dar u acm er a aş a de
furioasă încât păr eao nev astă de mar i
nar i n
d Mar sili
a.Copi -i
it ăi
sunt exa ctdupă co lţ. Nu t r-rebusi
e
t
r -ri
gsă
i
. MonDi ua
e s
,t
a e ocasă
mi că şi n e
înnebuneşti p
et oţi!
Doris ămr ase cu gur a căs cată,daravubunul -
simţ să n u se i s
mt ă
ji
gni t
ă.Erai utelamâni e,darpr oastănu.Şt i
acă,al ăt uridefami lia
Stern, eaşibăi eţ
iiîşigăsi seră un l oc o f
ar te că l
duţ. Auzi set ot felul de
poveşti, de l a al ţir efugiaţi, şinu dor easăfie mut atăl a cine şt i
e ce
193
vacăbăt rână şiî ncrezută, care s-ot rateze cape o serv it
oare,obligată
să t sea un maiî n bucăt ăr
ie.
— Î mi par e ă ru, spuse ea , scăl
âm b ca ed o bi
cei, apoi chicot
i. Da’
zic căşaami -if el
u’ meu …
— I ar op ci-i
i… So phie se maical mas e,dar a er decisă să bată
fier ul cât era cald. Copi -i
i… t r-r
ebuie să î
nveţe să se op art
e al masă.
Dacăt u nu poţ i să-
iî nveţi
, am să- iî nvăţ eu. Şi t r
-rebuie săfacăce il
se spune.O să f acă d –acăunţ ipi la ei. Nu sunt sur zi
, dar a aş vo
r
ajunge d acăţ ipi la i e
.
După ac eea a f ost maibi ne. N- a maif os
t aş a de mul t zgom ot
,
copi i
i – pi saţi pe r ând de So phie şi de Pen eo l
pe – au î nvăţ
atsă
spună:„t e r og“ şi „m ulţ
umes c“,să cear ă sar eaşi pi perul şi să
măn ânce cu guraî nch i
să.Par te d i
nt oate asteaaui nfluen ţat
-
o şi pe
Dor is, care adeven i
t un ad evăratmodel ,r i
dicând deget ul mi c când
beacaf eaşişt ergându-şicolţulgur iicu şervetul.Penelopeduse
copi i
i pe mal ul mări i şi-iî nvăţă săf acăun cas telde ni si
p, iarei
dev enir
ă aşa de cu r
ajoşi, căî ncepură ch iar să se bălăceascăî n ap ă.
Apoi nc îepu şcoal a,aş a că l ipseaude ac aăs ap r
oap e t oat
ă zi
ua.
Dor is, care cr edeacă supa se f ace numaidi n conser vă, î
ncepu să
înveţecâtecevadi nartaculinarăşisăajut elacur ăţ
enie.Lucruril
e
reintrar
ă pe f ăgaşull or. N-aveausă maifie ni ciodată ca alî nceput,
dar cel puţ in situaţi
a er a suportabil
ă.

Cam erel
e de l a aldoi leaet ajdi n cas a de pe Oak leySt r
eet erau
ocu pate de P eert işEl i
zabeh t Clifford. Al ţ
i ch i
ri
aşi veneu
a şipl ecau,
dareist ăteauaco l
o de ci ncisprezece ani,timp î n care deveni
seră
prietenii cei mai apropiaţi ai lui St ern. Pe taunci
, Pet
er ea avşapt
ez eci
de an i. Doct or în psi han ail
ză, studiase la Vi ena,cu Fr eud, şi
încheiase o carier
ă prest
igi
oasă,ca pr ofesorîntr
-un mare spit
al
londonez. Deş i pensionar
, nu î ncetase să l ucrezeşi se duceaî n
fieca r
e n al a Vi ena,pen t
ru a su s
ţine co nf
eri
nţe al univer
sit
ate.
Nu av eua co pi
i şiî ntot
dea una î lî nsoţ
isesoţ i
a sa în t oat
e acest
e
194
împr ejurări.El i
zabet h,mait ânăr ăcucâţ ivaanibunidecâtPet er,era,
înf el ulei ,laf eldescl ipit
oar e.Î naintedecăsăt or ie,călători
seî n
toată l umea, studiase î n Ger man i
a şi Fr anţa şi scr isese r oman e,
artico le şieseu ri pr ofunde,oar ecum pol i
t i
ce, bij
uteri
i de pr ecizie şi
erudi ţie, ar ce î i ad useseă r o r eputaţ i
e de mar e r espectab il
itat
e
internaţională.
Fam ili
a Cl iffor df usese aceea care,pen tru pr ima dat ă,î if ăcu se ep
Law ren ce şi pe So phie să î nţeleagă gr ozăv ii
le car e se pet receauî n
Ger man ia.St ăt eau de v or bă p ână se ar a ârtzu i,l a ocaf ea şi un pah ar
de co niac, cu dr ap ei r
i
le t raseşi vo ci
le î nt retăi
ate de t en suine şi
nes i
gur anţă.Darnumaif aţă de cu plul St ern er auaş a.Î nl umea i n
d
afară,r ăm ân eu a di screţ
i i şî şipăst rau pen tru ei r o
ppr i
ile părer i.
Ast a,pen tru cămul ţi di ntre pr i
eten i
il or d in Aust ri
a şi Ger mania
erau ev rei,i ar v i
zitelel or o ficialel a Vi en a er au o aco per i
rei deală
pen tr u oper aţiuni l
e o lr su bvers ive.
Sub och i
i u atorităţil
or, i ş ri scându- şi r o
ppr i
a vi aţă, t s
abileau
cont act e,obţ ineaupaş ap oar t
e,se o cupaude p roblem e d e r t
an sport
şi î mpr umut auban i. Acţ iuni l
e şi cu raj ul l or au dus a l scoa tereadi n
ţară a mul tor am fi lii de ev rei, caret receau grani
ţele bi ne păz it
e şi
ajungeauî n si guran ţă î n Angl ia,sau pl ec au să se st ab i
lească î n
Statel e Uni te.Cu t oţii aj ungea u f ără ni ci un ban ,f orţaţi fii nd să- şi
ab an donez e pr oprietăţi
le,bunur il
e şi si gur an ţa mat erial
ă – dar , cel
puţ in, erau liberi. Acea stă act ivit
ate p ericu loasă a continuat până l a
început ulanul ui1938,cândnoulr egim al ăsatcl arsăseî nţel
eagăcă
prezen ţa l or er a i ndezi r
ab il
ă. i n
Cevavo r bise. r au
E suspec ţ
i şi
fuses eră puşipe i l
sta n eg ară.
În i an uar ie,l a î ncep utul an ului 1940, awrenL
ce şi So phie,
împr eunăcuPenel ope,auţ inutunconsi liudef ami lie.Cum Car n
Cot tageer a ac um pl in, Dor is şi o cpii
i eiurmân d, pr obab il
, să
răm ân ă acol o pe t oat ă dur atar ăzboiul ui, aucăzu t de a cord că ni ci
nu se p unea r o
pblem a ă s e sn î
toarcă n î Oak ley t r
Seet
.DarSo phie n u
dor ea să aban don eze , pur i ş simpl u, cas a eidi n Lon dra.Nu mai
195
fusese pe acol o de şasel uni i ş r t
ebuia să ver ifice ch iri
aşii
, să
con fecţioneze dr apeiri de cam uflajpen tru subsol , să acăf nven it ar
ul
lucrur il
or , să găse ască pe ci nevadi spus să sap e gr ădi
na.Voi a să
aducăî mbr ăcăm inte de i arnă,căci se f ăcu se cu mpl i
t de f rig, iar al
Carn Cot t
age nu ex ist
aî ncălzir
e cen tral
ă;î n pl us, voi a să- i vad ă pe
cei doi so ţ
i Cl ifford.
Lawr ence găs i că i deea er a mi nunat ă.Maimul t d ecât i or
ce
alt
cev a, era î
ngr ij
orat d e soCart
ăuatăt
orilorde scoi t
ab
,l
ci oul aşeza t
deas upr a căm i
nul ui di n dor mi torul or l. Cândavea u să î nceap ă
bombar dament ele,aşa cum er a de aş tept at
,pi ct urar isca să fie
distru să.
Sophi e p r
omi se să bă aigr i
jă
Căudt
eători
i de scoi să ar
ci
, anj
ez e să
fie î mpac hetată şi r t
an sportată cum se cuvi ne,căt re si gur anţa
relati
vă de a l Por t
hkerr i
s.A su nat-o pe E l
iza bet
h Cl ifford s- o an unţe
de sosi real or, ap oi Sophi e şi Pen eolpe s- ausui tî nt renşiauporni t
la dr um. Law r
en ce aăm ras acasă. Preferaseă s steaşi să ai bă gr i
jă de
trebur il
e mi cu ţ
ei og spodăr ii
, cu bl ân dul aj utor al ui l D oris, care
părea foart
ef ericită săcap et e aceast ă r esponsab ili
tate.Er a pen t
ru
prima d at
ă de a l nunt a orl ân cd Law rence i ş So phie es d espărţeau,
iar oS phi e av eaoch iiî n l acrimi l a pl ecareat r
en ului di n gar ă,caşi
cum s- arfi t em ut că n u ave a ă sl-mair evad ă.
Căl ătorial i s-a păru t nesf ârşită.Î n t rener a un f rig cu mpl i
t, nu
exista vag on r estau rant
,i ar alPl ymout h s-a sui t un grup mas iv de
mar inar i, care a u t ot căr atl a bag ae j p ână n- a mair ăm as i ci
nun pi c
de o lc,umpl ând cu l
oaru l cur aniţe şi fum de i ţ
gară şi jucân d cărţitot
drumul . Pen eolpe se t rezise î nghes uită pe l ocul di n col ţ,l ân gă un
tânăr eap ţăn şi st ânj
en it de uni f
orma l ui nouă- nouţă;cân d t renul
por nise di n nou, băi atul ad ormi se cu cap ul spr i
jinit de umăr ul ei.
Întuner icul se l ăsaes devr em e,i ar u dpă ac eae nu maiput use ni ci
măcar ă cis
teascăl al umi na pr easl abă,pal idă.Pen tru cat otul să fie
şimair ău,t r
en ul a f ost opr itl a Rea ding şi ,î n cel e d in ur mă,aj unse
îngar aPaddi ngtoncut reior eîntârziere.
196
 Lon dr a,sub cam uflaj , er a un or aşalmi sterelor .A f ost d ea-
drep t
ul un nor oc că au i zbutit ă s găseas că un t axi, pe car e l -
au
împăr ţitcu o per eche de necunoscuţ icar e mer geau în aceeaşi
direcţi
e. ax Tiul st r
ăbăt ea st răzi
le î ntunecate, ap roap e pust ii
, u sb
ploaia t orenţială şi f rigul păt runzăt or. P en eolpe avea suflet ul
îndurer at.Niciodat ăr evenir eaacasănuf useseaşa.
Dar E li
zabet h, av erti
zat ă, le aşt ep t
a şist ăt eacuur ech eaci ulit
ăl a
orice zg omot de maş ină.După ce - au
i pl ătit şofer ului şi aupor nit
spre t reptele î nt unecae t de l a i ntrare,cu gân dul ă s aj ungă l a
subso l
ul l or, uşa s- a datde per ete şiauf ostt rase r epedeî nău ntru,
înaintecaor i
cescl i
pi r
ei legal ădelumi năsăî ncalcecamuflaj ul .
— Vai , săracel e de voi , cr
ed eamcă un maiaj ungeţ i. Aţ iî ntârzat
i
foarte m ult.
Reîntâlnireaa f ostgr ozavă, cuî mbr ăţi
şări şisăru tări
, cuex plicaţ
ii
şir el
at areacu mpl i
t eică lăt
orii
;t otul seî nch eaisecuhohot e de r âs,
pen tr
u căer a o ad evă rată uşur are să scap e,î n sf ârşit
, de f ri
g şi
întuner i
c,şidet r
enulacel a,şisăfiei arăşiacasă.
Cam era mar e,f am ili
ar ă,se î nt i
ndeasub t oată cas a.La cap ăutl
dinsp re st radă se afl a bucăt ări
a,l a cel dinspr e gr ăd ină,su frageira.
Acum, s tr
ăluceade l umi nă,pen tru că El izab eth puses e păt uril a
ferest
re,î nl oc d e p ed rele d e ca muflaj , şiap ri
nses e o fcu lî n so bă;pe
plită fier beao oal ă cu supă de pui şi se au zea şuier ul fier bătorului
de ap ă. p Sohie şi P en eol
pe î şi c saoseră hai nele şi -şi n î
călziseră
mâi nil
e,i arEl izabeth f ăcuun ceai nic pl in cu ceai şi ni şte pâi ne
prăjit
ă cuscor ţi
şoar ă.La scu r
tă vr em e d upă aceea, se afl aul a masă,
ca-ntotdeau na,l a o gus tare impr ov i
zată ( Pen eolpe er a l i
hni tă de
foam e) şi vo rbeaut oţi deod at ă, mp îăr tăşindu-şi nout ăţi
le di n
ultimele l uni. D eprimar ea di spăr u, ar i obosi toarea căl ăt
or i
e cu
trenul r ăm asenu ep i
sod t recut, ui t
at.
— Şice maif ace dr agu lmeu Lawr ence?
— Cum nu se poat e maibi ne, dare î ngrij
or
Căua
t tori
ăt dei de
scoici, în cazcă ne bombar dează casa,di strugeşi pi ctura.E şi unul
197
din mot ivele p ent r
u car e a m ven it aici
, s-oî mpach etăm şi s- ol uăm
înapoicunoi ,înCor nwall.Sophi ei zbucniî nr âs.Numis- apărut
îngr i
joratpent runi ciunal tlucrude- alnos trude- ai
ci.
— Şi ci ne ar e gr ij
ă de el ?I -auspus d ep sr
e Dor is. Vai, săr acii de
voi! Ref ugiaţi
! Ce m aii nvaz ie p e cap ul vost ru! Şi Eliza beth co ntinuă
să păl ăv r
ăg eas
că es dpr
e o tt ce esn îtâm plasen î ulti
mel e săp tăm ân i
.
Treb uie săă vac f o mărt urisire.Tân ărul de a l man sardă s- a n îr
ol atşi
a pl ecat, aşacăam l ăsat al ţi doi t inerisă -ii al ocu l. Sunt ref ugiaţi di
n
München. Seafl ă î n Angl ia de un an , dar au fost nevoi ţi să-şi
păr ăseasc ă olcuinţa d in St .J ohn’s W ood, şi n- avea
u unde t s
a.Să m ă
ierţi p entru î ndr ăzneală,dar m- au r ugatcu di sper are şi u snt
convi nsă că or v fi ni şt
e ch ir
iaşi buni .
— Bi neînţ
eles. Sunt f oar te bucu roasă. Ce bi ne te-aigân dit! spuse
So phie,zâm bind cucăl dur ă.El i
zab eth nu f ăcea niciodată gr eşeil
.
Cum î icheam ă?r eluă a e.
— Fr iedman n. Wi ll
i şi Lal la. r V
eausă- i cunoş ti. A st
ă-seară
cob oar ă î n sal on l a o caf ea, aşacă, ce-
ai ce zisă vi i şi t u sus cu
Pen elop e,după ci nă,să fim cu t oţiiî mpr eună? u Dpă ce văf aceiţ
comode.Pet erab ia aş teaptă să văvad ă.Şivafi pl ăc ut să s t
ăm de
vo rbă.Ca- n vr em urile de d em ult.
Pe f aţă i se ci teaen tuzi asmul,î nt i
mp ce ov rbea. Er at răsătura ei
cea a mimi nunat ă şi contag ioasă.Nu se c shimba n i
ciodat ă.Fi gura ei
frumoas ă,st r
ăb ău ttă de r iduri, er a scoas ă î n ev iden ţă de ochi i
strălucitori i ş p lini d e i nteli
gen ţă; î şipur t
a păru l d es, î
ncăru nţi
t,
strâns n îtr
-un co cl a ceafa,car e părea camnesi gur , pr i
ns n î câteva
ag rafe,cu m er a.Pur ta hai ne dem odate şit ot uşipot ri
vi t
e or icând, iar
deg eelte u mflat e p e a ln îch eet
iuri er auî mpodobi te cu mul t
e n iel
e.
— Si gur că vo m ven i,î i spuse So phie.
— Pel a nou ă?Ce gr ozav va!fi
Într-ad evăr
, s- au dus şi i -
au găsi t aco lo pe ce i doi Fr i
ed man n,
sosiţiî nainteal or, aşeza ţi pe l ân gă soba de gazdi n sal onaşu l cam
dem odatalf am ilieiCl i
ffor d. Er auf oartet i
neri şiman ier
aţi, gata să
198
sară î n pi cioare pen tru a fi pr ezen t
aţi
. „D ar, se gân di Pen eo lpe,
păreauşi ei î
mbăt rân i
ţi. Aveau acel aer al em dni t
ăţii afl ate î n
sărăci
e,car e dep ăeşaor ice âr vstă şi , când zâm beauşi dăd eaubună
zi
ua, zâmbet ul nu l e st rălucea şiîn och i
.“
La î ncep ut ,t otul a f ost bine.S- au aşez at l at aif
as.Au aflat căWi ll
i
Fri
ed man n st udiase dr ept ul la München, dar ăcac um î şi câştiga
exist
enţaf ăcân dt raducer i pen tru un ed i
tor di n Londr a.Lal l
a p red a
muzi caşidădeal ecţ i
i de pi an. Lal l
a, o ap ariţi
e ci udată,pal idă, er a
frumoasănîf el
ul eişir euşea să se controlez e;dar mâi nil
e ul i Wi l
liîi
tr
ăd auner vo zt i
at
ea. Fuma ţ igară după ţ igară şi par că un r euşeasă
st
eal ocu lui ni cio cl ipă.
Se afl a n î Angl i
a d e u n an , dar , observân du- l pe as cuns, Pen eo lpe
se gân di că păr easă fi aj uns ai ci de cur ân d. Simţ eapen t
r u elo
profundă com pasiune şi î ncercasă- şi imag inezevi aţal ui,f el
ul î n
care ses t
rădui a să- şif acă un vi itor n ît
r-o ţ ară străi
nă,dep arte de
priet
en i i ş co legi şisi li
t să- şicâşt i
ge ex i
sten ţa î ntr-
un mod anos t
,
care nu- i aduceani ciun f el ed sat i
sfacţ
ii.Î n pl us,er a ch inui t n î
perman en ţă de eam t a ap roap e n isupor tab
ilăf aţă de am fi lia sa,car e
tr
ăia î n cont inuar e î n Ger man ia.Pen eolpe î şi i mag ina un t at ă,o
mam ă,f raţi şi sur or i a căr or so ar t
ă,ch iarî n acea cli
pă,put eafi
pecetl
uită.Î n mi ezu l nopţ ii
, ci neva suna saubăt eal a uşă,r isi
pi nd
li
niştea, confirmân d cel e maisumbr et em eri.Î ndat ă,El izabeth i eşi
din cam eră,î ndrep tându- se spr e bucăt ăr
ie,să ad ucă,pe o t ăv iţă,
ceşitşica feafierb inte şio f ar f
urie cubi scu iţ
i. Pet er du aseo st iclă de
coniacCor don Bl euşi ni şt
e păh ăerel mi ci, co lorate,des perecheate.
Cu zâm betul eicu ceri
t or, Sophi e sent oî
arse sp re Wi ll
i şi-i spuse:
— Î mi f ace are m l ăcer
p e că aţi venit să a st
ţi aici. Sper că eţiv fi cât
se poat e de f er
iciţi
.Î mi par er ău,î nsă,că nu vo m put ear ăm ân e şi
noi, darr ebtui e săe nn îtoarcem î n Cor nwal l, să em av gr ij
ă d e o t
ţi cei
de acol o. I arsubsol ul nu- lînchi riem . Dacăr em
v să v enim l a L ondr a
să văved em pe oţ ti , e maibi ne să avem propr ii
le cam ere d e o lcuit
.
Darde cu mvaî nce p bombar dam ent
ele,bi neî nţeles ăcl e v eiţf olosi
199
cut oţi
i, dr ept adăpost .
Era o suges t
ie fir ească, venităl at i
mpul pot rivi
t. Pân ă at uncinu
fuseseăr dec ât eo vrdou ă alarme î ntâm plăt
oar e,urmat e ap roap e
imed iatde re venireal a normal i
tate.Dar oat tă l umeaer a pr egăită.
Sacide n i
sip pest e o t
t, parcuri pl ine de t r
an şee a şi
dăpos turi pen tru
raiduri aer iene,r ezervo ae
r de ap ă pl i
ne cu al i
men te de pr imă
necesitate.Bal oane de bar ajpl uteaupr in aerşi , pr in t ot o raşul,
zăreai bat erii antiaeri
en e cam uflat e cupl ase şi-
ai ăror
c ser vanţi se
afl au î n aş teptare cl ipă de cl ipă,or ă de or ă,săpt ăm ânăde
săp t
ăm ân ă, în ved erea ncepîer
ii atacu ri
lor.
O suges ti
e fir eascăşiven ităl at i
mpul pot ri
vit, dar ea avu ef ectul
unui ad evăratşoc as upr a uli Wi ll
i Fr i
edman n.
— Da,spuse el .
Brusc,l ăsăos j p aharul cuco niac şi nu r ea ciţ
onă în ni ci
un f elcân d
Peter,f ără o vor bă,i -
l umpl u di n nou. Wi lliî ncepu să vor bească.Î i
era recu noscător l ui Sophi e.Îi eraecu r
noscăt or l ui Eli
zabet h, pen tru
toată bunăt ateaei . Făr ă Elizabeth, ni cin- aravea unde st a.Făr ă
oamen i ca l i
Ezabeht şiPet er, elşiLal la r a fi, pr obabil, mor ţi
. Sau mai
rău…
Peter os rt
i un „E i, zău aşa , Wi lli“,dar i W
ll
i se op rnise şi nu păr ea
să şt i
e cu m să se o prească.Î şi t erminase d aoua por ţi
e d e con i
ac şi
era des t
ul de am eţit casă î ntindă mân a după s ti
clă şi să- şi toarne
singur u n alt reileapah ar
. Lal la st ăteanem işcată,pr ivindu- şisoţ ul
cu ochi mar i
,r otunzişi neg ri pl ini de gr oază , dar un î ncercăsă- l
oprească.
Iar el vorbea. Şuvoi ul cuvintelor ser an
tso f
r mă î ntr-
un t orent ce se
revărsa pest e cap et
ele cel or ci nci care, ipnotiza
hţ
i, t săteau şi -l
ascultau. Pen eo l
pe pr i
vi sp re Pet er, darPet er, at ent şigr av, n-
av ea
och i decât pen t
ru săr man ul tân ăr cos s i ndmi nţi. Poate că Peterş tia
că omul ac eal simţ ea evoni a să v orbească.Şică,l a u n momen t dat,
trebuia să scoa tăt otul l al umi nă – şi de ce un acu m, cân d şi el , şi
soţia l ui se afl au î n sigur anţă,l a căl dură,î n cam era cu per dele
200
groase, alături de pr i
eteni.
Mer se m aidep atre cu măr turi
sirile i şl e psuse m aimul te – ucr luri
pe care e v ă
lzuse, l
ucruri pe care e au lzi
se, lucrur i păţite de pr iet
eni
i
lui.După ovr em e,Pen eolpe n u maidor i să asc ul te;ce n -arfi datsă-
şi poat ă astupa ur echil
e cumâi ni l
e şisă- şiî nch idă och ii
, săal unge
imagi nile aceleaî ntunecate!Dar co ntinuă săascu lte şi ,î ncet-î
ncet, se
simţi co pl eşi
tă de at âtar epulsie şior oare, cum nu si mţ i
se ni ciodată
cit
ind zi arel
e or i u rmărind j urnal el
e de act ualităţi. B rusc, o t
tul
deveni mul t m aiper sonal– nu- şi put ea repr ima sent imentul de
groazăcar ei-î nfior a t rupul . Bes ti
alitatea dezl ăn ţuită de om
împot rivasemeni l
orsăier aoobsceni tate,iarobsceni tateaaceeaer a
prob l
ema fiecăr uia. Aces ta er a, l a ur ma ur mel or, î nţelesul
cuvânt ului RĂZBOI . Nu î nsemna doar să p or ţ
i mas ca de gaze , să
pui cam uflajul şi să chi coteştil a ved ereadomni şoar eiPaw son, i ar
apoi să văr uieşti podul pen tru cazar ear ef
ugi aţi
lor; er a un coşm ar
mul t mait er i
bil
, di n car e nu t e put eai tr
ezi aşa de si mpl u. Tr ebui
a
îndurat–i aras taseput eanupr inf ugă,sauascunzându- ţicapul
sub păt ură,cir i
dicând sab i
a şiî nf r
unt ân d per icolul.
Ea nu avea sabie,dar nîdi mi neaţa următ oare,dev rem e,i eşi din
casă,spunân du-i u li Sop hie că pl eacă l a cumpăr ături
. Cân d se
întoarse,chi arî nainte de prânz şi ,câtse poat e de evi dent,cu
mâi nile g oale,Sophi e ser ăt
a
ă ul ui tă.
— Daram cr ezut că p lecil a u cmpăr ături
.
Peneo lpe î şi trase un scau n şi se aş ezăî n f aţ a mam eiei , de
cealaltă par te a mes e.iÎ i spuse că mer sese pân ă ce î ntâlnise un
cen t
ru de r ecrutare, intrase şiseî nrolase, pe dur atar ăzboiului,î n
serviciul auxi li
ar al mari neimi li
tare reg ale.

201
 7

ANTONI
A

Zor i
i sevi i
ră cugr eu, parcăf ără voie.În cele din urmă,ad ormise
la loc, darse t r
ezise într
-un î ntuneri
c din ce î n ce mai op acşi
î
nţelesesecădimineaţaeraaproape.Eraol i
nişt
eadâncă.Aerulrece
int
ra pr inf erea
st
ra deschisă, i
ar a cst
anul care zse ăreapr i
n canatur
i
î
şiarătaramuril
egoale,ridi
catesprecerulcenuşi
u,f
ărăstel
e.
Cor nwall
, aşa cum er a altădaă,
tr ămăses
e nîcă nîmi ntea , ei
ca nu
vis s t
răluci
t
or, daracu m, pe cân d s tăteaînti
nsă în pat , visu
lî şi
str
ân geaari pil
e şisepi er
deaî n dep ărtare,sp
ret r
ecut, acol
o unde,
probabil,îi eraocu l
l. Ronal
d şiCl ark nu mai erau co pii
, cibăr baţiîn
toată firea, plecai
ţî nl ume.Mam a olr nu se mainumea o D
ris Pott
er,
ci Dor i
s P enbert
h, avea acum ap r
oape şaptezecide an i şi l
ocuiaî ncă
în căsuţ
a aceea mi că,pierdută peuna di nstr
ăzi
lepietruit
edi n
Porthkerri
s. Law ren ce şi Sop hie mur iser
ă dem ult
, ca şi e cidoi
Clifford; Car n Cot tagese pi erduse şi, până la ur mă,l a f else
înt
âmpl aseşicu casadi n OakleyStreet
,aşacăeaer anevoi t
ăsă
răm ână ai ci
,î n Gl oucester
shir
e,î n patul ei,î n cas a ei, numi tă
Podmore’
s That
ch. Avea şai
zeci şi pat
ru de ani
,nu nouăsprezecei– ş
era una d
in puţi
nele ocazi
i cân d acest f
apto lua pri
n surpr
inder
e,ca
şicu m ani
i ar fi fost î
nchişiundev a şi-ij
ucau cât
e of est
ă.Nicimăcar
nu maier aof emeie de vâsrtă mi j
loci
e,ciuna bătr
ână.O băt r
ână cu
oi nimă ai
urit
ă,care o duses eî n spital
.O f emei
eî n vârs
tă,cut r
ei
copi
i mari şi o viaţ
ă cuper sonajet ot
alschimbat
e şi pr
oblemel
elor
spec
ifice,care îi ocupau ac um vi aţa.Nancy, Ol
ivi
a şi N oel
. Şi
,

202
bineînţel es,Ant oniaHami l
ton,car eurmasăsosească… cândoar e?
La sf ârş i
tul săp tămâni i vi itoare? Nu, la sf ârşit
ul ace steisăp t
ămâni .
Căc i er a dej a l uni. Luni di mi neaţă.Doam na Pl ackett soseal unea
dimineaţ a,ven i
nd cu bi ciclet
a de l a Pudl ey,t are ca o st ân că pe
bici
cletaeidemodat ă.Şigr ădi narul .Noulgr ădinarur masăî nceapă
lucrul ch i
ar az i,l a opt şij umăt ate.
Maimul t d eâ ctor i
ce al tceva, acets gân d o puse î n pr iză pe
Peneo lpe.Apr i
nse ei v
ozade pe nopt ieră şi îşi pr i
vi ceasu l
. Şap te şi
jumăt ate.Er ai mpor tantsăsescoal e,săseî mbr aceşisăseapucede
lucru î nai nt e de so srieagr ădinar ului, alt
felav easă- şiî nchipui e că
venea să t r
udea scă pent ru o băt rână l eneşă.„C um e t urcul , şi
pist
olul .
“ Ci ne-i spuses e pr ov ebrul acel a s trăvehci? So acră-sa,
bineînţel es.Dol l
yKeel i
ng,ci neal tcineva?Par căoauzeavor bind,în
timp ce- şi trecea vârfuril
e deg eeltor p e mar gi
neapol i
ţeicăm inul ui,
încăut ar edeur medepr af,saucânddădeacear şafuri
ledepepat ul
eil a o part e,săseasi gur e căser vit
oarea cuzi ua, gr euî ncer cată, î
l
făcuse m cut r
ebuie.Săr aca Dol ly.Şi eamur i
se,păst r
ân d ap ae rnţele
pân ăî n ul ti
ma cl ipă,dar ăr fă să deacui va i mpr esia că moar teaei
fusesepi o
erd ere. Ce r tist!
Şapte şi j umăt ate.Nu maier at i
mp de pi erdut cu am i
ntireal ui
Dolly Keel ing, pe car e n- o pl ăcu se niciodată.Pen eolpe se dăd u j os
din pat .
O or ă mait ârziu, se mb î ăi asei s şe mbîr ăcase, pusese cu pt orul î n
funcţiune,des chisese t oate uşi le şi m âncase de di mineaţă.Caf ea
tare,un ou fier t
, pâi ne pr ăjită şi mi ere.So r
bind a doua por ţie de
cafea, er a at entăl a zg omot ul or i
căreimaşi ni care se ap ropia.Pân ă
atuncinu f ăcuse n co
tract cuni ci
o fir mă de h ort
icultură,dar t ia
ş că-
şi trimi t oam eni
il al ucru cucam ionete d in aceleanost i
me,ver zi, cu
numel e fi rmeiscr is ucl itere a lbe p e fiecare atlură.Le v ăzuser ecân
t d
pe l ân gă ea– şi ch i
arpăreau f
oarte efi cen
ite.Er a puţ in nel iniş
tită.
Nu maian gaj
ase n i
ciodat ă un gr ădi
narşi sper a ca ac et s
a să nu fie
ursuz,ni cipr easi gur d e si ne.Va t rebui să-i spună cl ar, de l a bun
203
început ,sănu t aieni ci
ouscăt ur ă,sănu seat ingădeni micf ăr ă
per mi siuneaei . Pen truî ncep ut ,î i va da de f ăcu t ceva si
mpl u şi făr ă
probl em e.Gar dul vi u de l a cap ău tl i lvezii
. Pe ac eal put ea să-l
drea gă.Er a de pr esu pus căş tia săf ol
oseasc ă f er
ăstrău l eimi ti
tel,
electr i
c.Er a des t
ul co mbus t
ibi lî n t ractorul di n gar a?j Oare săse
ducă să ver i
fice şi , câtmaier aî ncă t i
mp, să mear gă să ad ucă î ncă
puţin?
Nu maier a n îcă i mp
t căc i,î n ch iaracel momen t
, şi rul gândurilor
îifuî nt r
er uptdesunet ulunorpaşipepi etriş,apropi i
ndu- sedecasă.
Pen elope puse ceaş ca de caf eape mas ă şi se r i
dică î n picioare,
aru ncân d o pr i
vire pr in f ereast r
a de l a cel ăl
al
t cap ăt al camerei
.Î l
zări,î n l umi na l ini ş
tită,î ngheţ at
ă a di mineţii
, ven ind sp re ea. Un
tânăr n î
al t
,î ntr-oj ach eăt kak i de pl oai e şio perech e de j ea
nşivâr âţ
i
înci zmel enegr edecauci uc.Aveapăr ulcast aniuşinupur tanimi c
pe ca p. Pe câ nd east ăteaşi -l privea , else po ri o cl ipă, ui t
ându-se nî
j
ur ,nesi gur ,poat e,l aloculundeseafla.Penel opeî izăriumer iilaţ i
,
băr biar ot unjită,maxi larelecolţur oase.Cuozimaiî nainte,cândî l
zărise ep N oelpe p eulză,i nima î i băt use ai m t are şi – acel
aşi lucr u
înfricoşăt oriseî ntâmpl ăşiacum.Sespr ijinicuomânădemasă,
închi seochi işir espirăadânc.Gal opuli nimi isel i
nişti
.Auzisoner ia
de a li nt r
are.
Tr ecu prin ver andă şi se d use săes c
dh i
dă uşa.Băi at ul era acolo.
Înalt. Mai î nalt decâ t ea.
— Bună d imi neaţa,î i spuse el .
— Bună mi dinea ţa.
— Doa mnaKeel i
ng?
— Da .
— Su nt gr ăd inarul de l a A utog adren.
Nu zâm bea. Och ii
, al baştr i a c ni şte ci oburi d e sticl ă,ni cinu
cli
pea u. Aveaf aţa su bţ i
re şi bronza tă, î mbuj orat
ă de g eru l dimineţ
ii
,
cupi eleaî ntinsăpest e pomeţ i
iî nal ţ
i.Î şiî nfăşuraseun f ular orşuî n
j
ur ulgât ului ,darnupur tamănuşi .Penelopepr ivipes t
eumărull ui,
204
î
nspat e.
— Mă aşt ept am să aud o maşi nă.
— Am ve nit cu bi cicl
eta.Am l ăsa-t
o l a poar tă.Nu er am sigur
dacăst aa ecas a.
— Cr edeam că Aut ogadren î şi t rimite întotdeau na oam enii cu
cam i
onetele acel eaver zi.
— Nu,euam ven it cu bi ciclet a.
Pen eol
pe e sn îcruntă.Băi atul duse m âna a l buzu nar.
— Am o c srisoar e de la e ş f
ul meu.
O scoasei ndbuzu nar, o des păt ur i. Ea ză ri an t
etul care autenti
fica
i
dentitateabăi atului. Di ntr
-odat ă, se mţ siijen ată.
— Nu m- am gân di
t nicio cl ipă ă c ai putea fi un i mpos t
or.Doar că
mi-am i maginat …
— Aceas t
a e Podmor e’
s T hat ch? n îtr
ebă el, punân d scri
soareal a
l
oc în buzu nar .
— Da,bi neî nţ eles.Cr ed… cr edcă ar fi maibi ne ă sn itr
iî n casă.
— Nu. Nu vr eau să văder anj ez. Dacă aţ i put ea nu mai să-mi
ar
ătaţi cedor iţ
i ă s f ac… să- mi ar ătaţi u nde ţ ineţ
i u nelt
ele de
gr
ăd ină.Cum am veni t cu bi ci cleta,n- am put ut ad uce nimi c cu
mine.
— A, nu- i ni mi c. Am eu t ot ect rebuie.Pen elope ştia că par e
emoţionată,dar hi car aşaer a.
şi Dacă… dacă vreisă aşt epţi o clipă.
Doarcâtsă- mi i auhai na…
— Ni ci
o p robl emă.
Intră şi-
şil uă di n cu ier ai h
na, ci zmel e şich eli
e de l a garaj. Ajunsă
di
n nou af ar ă,văz u căbăi atul î şiad usese bi ci
cleta de l a poartă şio
pr
opt eade z idul cas ei
.
— Sp ercă n u der anjez acăd o
asai
lci.
— Nu,bi neî nţ elescă n u.
Por ni î
naint eal ui pe l aeea de p i
etri
ş i şdesch i
se şa u ed a l garaj
. El
o ajut ă să des chidă,ap oi eaap r inse lumi na şi dăd u cu ochi i de
dezordineaobi şn uită:maşi na ei , un Vol vo vech i, celet r
eibi cicl
ete
205
ale copi i
lor, pe car e n- o l ăs
aes i nima să l e ar unce,un căr uţ
exten si
bil, maş ina de t uns ar iba,pl us o gam ăî ntreagă de gr ebl
e,
sap e,caz mal e şi f
urci.
Îşi făcul oc p rint
r et oate astea
,î ndr ept
ân du-se spre un dul ăpior
vech i
, cuser tare, or elicvă din Oak leySt reet
, unde ţ ineaciocane şi
şurubel niţ
e,cu ie r uginite şit ot elful de ni micuri necesare pentru
îngr i
jir
eagr ădini i
.Deasupr atuturoreraferăs t
răul.
— As tea suntbu ne?
— Si gur.
— Ei ,haisă m er
gemsă ve dem dac ă v aem combu sti
bil.
Dinf ericir
e,er a.Nu mul t, dar dest ul.
— Ceea ce -ar minteresa cu adevă ratsă acif e ă s utnzigardul viu.
— Per fect. Băi atul î şisăl t
ăf er
ăstrău l pe umărşi l uă canis
tra de
benzi năînceal altămână.Ar ătaţi
-minumaiî ncotrosămer g.
Dar ea î
l duse per sonalac oo,
l să fie si gură că nu f ace ni ci
o
greş eală. Î nconjurară cas a, pes te paj iş
tea î ngheţată, pr i
n
des chizăt
ur a di n găr ducean ul de eml n- câinesc işpr i
nl ivadă.Tufele
de gher ghi ne şibosch ei ţ
iţ epoşiseză reau î n f aţ
a l or. De cealalt
ă
part e,cu rgea ul i
nişti
te p ael e âu
rlui Wi ndrush.
— Fr umoas ă g rădină m aiaveţ i
!ob servă . el
— Da.Da,e m i
nunat ă.Ui t
e,aş od ri să le u tnzipân ăl aî nălţ
imea
asta. Nu maimul t
.
— Dor i
ţi să ăst pr aţir esturi
le pen t
r uf oc?
Pen eol
pe n u se g ân dise a l ast
a.
— Mer i
tă?
— Ar d gr ozav.
— Bun. Păs trează bucăţ i
le care crezi că i m
-ar up teafi de o f
los. Şi
dă-l ef oc ce lorlal
te.
— Bi ne,sp use l ,el ăsând j os er
făs t
răul şican ist
ra. Credcăast ae
tot.
Tonul l ui ar ăat că vr easă fie l ăs atî n pac e,dar ea nu dor easă
pleceedaco lo.
206
 — O să t ai
st oată i z
ua i a
ci?
— Pân ă a l p ar t
u şi jumăt at
e,dacăunvă d er
an jează. Var a n î
cepl a
opt şi t erminl a pat ru.
— Dar pauz a de prânz?
— Î mii auo or ă.De a l d ouăspr ezeeca l u nu.
— Ei … Pen eop
le vo rbea ucceaf a u li
.Dac ă ai nevoi e d e e cva, sunt
încasă.
Băiatul se ăsase
l e v ip
ne şi deşu ruba cap acu l can ist r
eicumâi nile
lui l ungi, pricep ute.Nu r ăsp unseî n ni ci
un f ell a obser vaţi
ile ei–
dăd u numaidi n cap .O f ăcea să sei mts
ă n î pl us.Seî ntoarse i şpor ni
înapoispr egrădi nă,cam nemul ţumi tăşit otuşiamuzat ăcăl ăsaat ât
de uşor ă s i se ci tească sen timen t
ele pe f aţ
ă.Î n bucăt ări
e,can a de
cafea, pe u jmăt ate p li
nă,o aşt epta pe m asă. Luă o î nghi ţit
ură,dar es
răcise, aşa că o aruncănîch iuvetă.
Pân ă să soseas că doam na Pl ackett, zu mzet ul f erăs trău lui se au zi
vreo j umătate de or ă,î n t i
mp ce,de l a cap ău tl i l
vezii,f umul
resturil
or puse pe f oc se î nălţ
a î n aeru l n eclint it al i mi
d neţi
i,
umpl ând gr ădina u c mi reasma d elicioas ă d e em
l n ar s.
— Vasăz ică, a v eni
t, spuse od am na P l
ack et
t,f ăcân du- şiap ariţ
ia n î
cad rul uşii, plină de el an , ca o navă cuvân t di n pupa.Fi ind i arnă,
pur ta h ani
a d e b lană cu glugă,i arî n mân ă i ţ
nea o sacoşă cu pan t
ofii
şi hal atul de l ucru. Cunoşt eadec izi
al ui Pen eol
pe de a an gaj
a un
grăd inar,laf elcu m şt i
a camt ot ce se ntâm îplaî n vi aţas tăpân eiei.
Eraupr iet
ene o far t
e b une i şnu- şi asc undeau nimi c u na a ltei
a.Cân d
fiica doam nei l acket
P t af ost „p ăcăl it
ă“ de băi at ul a cerl ucra l a
garajul di n Pudl ey, doam na Keel ing a f ost pr ima car e aafl a,tde a l
doam na Pl ackett, ce se î ntâm plase.I ar oamd na Kee ling se ţ i
nuse
tare pe pozi ţi
e,opunân du- se vi olen ti deii căLi nda t reb uia să se
măr i
te cu ti
pul acel af ărăr uşine şi să ea stsă r ico
tt ez e h ăi
nuţ e p entru
cop il
.I ar ân pă l a urmă seovd edise că uav sese d rep tat
e căci , cu rând
după ceăs c
nuse,î l cunoscuse p e C har l
ie Wheel wr ight ,un băi atde o
bunăt atecum doamnaPl ackettnumaivăzuse,i arelseî nsur asecu
207
Linda şi adopt ase i şcopi lul,i aracu m aveau încă u n copi l pe d r
um.
Lucr uri
le se ar an j
au î nt otdeau na de l a si ne.Or icum, as ta er a
li
mped e. Tot uşi , doam na Pl ac ket
t î i r ăm ânea recunos cătoare
doam neiKeel ing pen t
ru sf at
ur i
le eibl ânde şi p r acti
ce di n ace le
vrem uri cuad evă r
att en sionate.
— Ci ne,gr ăd inar ul
? D a,a v enit
.
— Am văz ut focul , cân d ven eamcu bi cicl
eta di n sat .Î şi scoase
gluga de b lan ă,şi -şi des ch eei hania.Darunde e cam ioneta?
— A ven it cubi cicl
et a.
— Cum î lche amă?
— Nu l -
am î ntrebat.
— Ce f elde om e?
— Tân ăr, bine- crescut şif oarte a r
ătos.
— Sp ercă n uţ i-aut rimis vr eun gi golo.
— Nu par e ungi golo.
— Ei , mă r og, spuse d oam na P l
ackett,l egându- şi şor ţul. Om t răi
şi-
om ved ea. Îşi fr ecă âi m
nile u mflat e şi înroşite.Nen orocit
ă vr em e!
Nu at âtf ri
g,cât umed .
— Să e t ser vesc cuo ceaşcă e ceaid, se f er
oi Pen eol
pe,ca ed o bicei
.
— Păi ,nu mi -ardi splăcea, spuse d oam na P lackett, ca ed o bicei
.
Era o di mi nea ţă cat oat e ce lel
alte.
Doam na Pl ackett, după ce dăd u cu as pi
ratorul pr in t oată casa,
după ceş terse bal ustrad eel scăr i
lor,t er
mi nă un t ean c de r ufe de
călcat,f rec
ă podeau a di n bucăt ări
e şi consumă o j umăt ate de cut ie
de ce ar
ă p ent ru mobi lă,o por ni di n nou l a dr um, l a d ouăsprezece
fără un sf er
t, casă j uangă î napoi, aca să, î
n Pudl ey, lat imp să- i pună
mas a băr batului ei . Lăs ăî n urmă o cas ă st r
ălucind de cur ăţ
enie şi
mi rosi
nd pl ăcu t
. Pen eolpe ar uncă o pr ivi
r e spr e ceas şi începu să
pregăt ea
scă mas a pent ru dou ă per soane.Ni şte u spă de egu l me a l
încălzit
.Di ncămar ă,j umăt atedepuir eceşiopâi nedesecar ă,cu
coa j
a crocan t
ă.Ni şte m er e co apte,un bor can de r fi
şcă. Aşeză of aţ
ă
de m asăn î pi căţele.Dacă arf os fi
t soare,ar fi pus m asan î seră,dar
208
cerul er a ac oper i
t d e nor i gr eişi zi ua nu pr omi t
ea să fie mai
frumoas ă.Lân găl ocul l ui, puse un pah ar işo cut ie de ber e.Mai
târzu i, poat e că ave a să dor ească o ceaş că de ceai . Supa f r
umos
mi rositoarencep îeasă o cl
co teasă.cÎ n cu r
ân d, av easă sească
so el.şi
La douăsp rezece şi zece, cân d elî ncănu- şi făcu se pa ari
ţi
a,por ni
în căut ar
eal ui.Găsigar dulvi ufrumost uns,un f occar eer ape
sfârşite şi un t ean c de vr eascur i
, dar i ci
n ur mă de gr ădinar
. L- ar fi
strigat, dar cu m nu- i ştia numel e,aces tl ucr u er ai mposibil
. Rev eni
încasă,î ncepândsăseî ntrebedacă,dupăosi ngur ădi mi neaţăde
lucr u, băiatul nu se h otărâseumv ca săe sp sel e pe m âi
ni de rteab ă şi
să pl ece,pen t
ru a nu se maiî ntoar ceni ci odată.Dar iîdes coper i
bicicletaînspat elecasei ,aşacăî nţ elesecăer at otacol o.Pornipe
alee , spre gar aj
, şiaco loî l găsi , ch iar â lngă uşă, aşezat pe o căl dar
e
întoar săcuf undulî nsus,mâncândunsendvi şpr ăpădi tdi npâi ne
albă şi părân d con centratasu pr a u neipag i
nhe
T i dT in
imes,care nu
put eafi al t a decât cea cu cuvint e n î
cr ucişate.
Fap tul căî l desco perise nt î
r-un l oc ş aade î nghesu it,rece şit otal
lipsit de co nfort o umpl u de n idignar e.
— Ce Dumneze uf ac iai ci?
El sări în pi cioare,sp eriat de apar iţia einea şep
ttat ă şide t onul cu
car eî i vorbea, scăpân d zi arul şi r ăsturnân d căl dar ea, caref ăcuun
zg omot as ur zit
or . Aveaî ncă gur a pl ină şi t rebui să mes t
ece şi să
înghi tă,î
naint edeaput easăspunăceva.Seî nroşi,evi dentjenat .
— Î mi… î mii augu starea.
— Î ţiige
uistarea?
— E unu f ără d ouăs preze ce m inute.Aţ i spus că enîr egul
ă.
— Dar unai ci, afară.Nu aşe zat pe ocăl dareî n gar aj. Trebuie să
viiî n casă şi să m ăn âncicumi ne.Am cr ezu t că ai î
nţel
es t as
a.
— Să mănâ ncc umne
du avoastră?
— Cum al tf
el? A l ţ
i pr opr i
etar i nu- ţ
i dausă m ăn ân ci
?
— Nu .
— N- am au zt ini ciodată u nl ucru at âtde g roazn i
c. Cum e p osi
bi l
209
să rezişti o ziî ntreagă,numaicuun sen dviş?
— Mă de scurc.
— Ei bi ne,cu mi ne n ut e d escur ci
. Aruncă por căria ai a şi vino în
casă!
Băiatul o pr iveaul uit, darf ăcucei se spuses e,f ără să ar unce
sendvişul, i b
neînţ eles, ci nv îelindu- l n ît
r-o bucat ă de hârt ie şi
punân du-l bi ne,î n su por tul de l a bi ci cl
etă.Apoi r i
dicăzi arul şi-l
puset ot aco l
o, î ntoarse căl dar eaşio pusel al ocu l ei,î ntr
-un co l
ţ.
Odat ăt oate c aestear ezolvate,Pen eolpe l îcondusenîcasă. Băiatul îşi
scoase hai na,dân d l ai veal
ă o flan eă l de l ână al bastrăf oarte u ztaă.
Apoi se spăl ă pe mâi ni , se şt erse şi se aş ezăl a mas ă.Pen eo lpe îi
puse oarf u
fr i
e m areu c su pă b aurindă,î i spuse ăsai te p âniea şi să-
şi
ia unt. Ea î şit urnă su pă î ntr-of arfuri
e m ai mică şi se şeză
a l ângă el.
— Sunt eţif oarte am ab il
ă,spuse . el
— Nu e vor bade am abili
tate. Aşa m- am pur t
atî ntotdeauna.Nu.
Nu-i ad evăr at. Pen tru că n -am maiavu t vreun gr ăd i
nar . Darcân d
părinţi
i meich em aupe i cneva săucr l
eze ar af
ă,întot deau na venea să
mănân ce u c noil a pr ânz. Cr ed că ni ci nu mi -
am datseam a că se
poate şi altfel
.Î mi pareău. rPoat e că încurcăt
ura af ost din vi na m ea.
Trebuia săor b
ves c m aicl ar.
— N- am ş ti
ut .
— Nu, bi neînţeles ăc nu. Acum, vor beşte-mi des pre dumneat a.
Cum t e che amă?
— Danus Mui rfie l
d.
— Ce num e gr ozav!
— Mi e m i se p aer â ctse p oate d e ob i
şnuit.
— E gr oza v pent r
u un gr ăd i
nar , vreausă spun. Uni i oam eni au
nume pot rivite pen tr
u mes eir
al or. Adi că,ce al tcevaar fiput ut fi
Char l
es e d Gau lle,dec ât al svatorul Fr an ţ
ei? Sau, săr man ul Alger
Hiss.Dac ă - sa n ăcsut cu un as em enea nu me,pur t şibu
re simp
asălu
fie p si
on .
— Cân d er am cop i
l, spuse el , avea m un vi car albi seri
că.Se
210
numea ăr pi
nt ele aPertnos ter.
— Vezi … as ta d oved eşte ă c amdr eptat
e.Unde ai copi
lăr
i
t? Unde
ai crescu
t?
— La Edi nbur gh.
— Edi nbur gh.Eşt i scoţian .
— Da,pr esupun c ă da.
— Cu ce e s oc upă at tălt ău?
— E av ocat . Păstrător al peceţi
lor regale.
— Ce t it
l u mi nunat ! Aşa de r oman ti
c! N-aivrut ă st e faci şi
dumneata v aoc at
?
— Î ntr
-o v reme, aş a m ă gând eam , dar… Ri dică din umeri. M-am
răzg
ândit.Am pr eferatsă u r
mez acu Fltatea e dH orti
cult
ură.
— Câţ i an i ai?
— Dou ăze cişipat r
u.
Peneol
pe ăm r as e u srprinsă.Păr ea ai m mat ur.
— Î ţi placeă su lcrezi l
a A utogarden?
— E bi ne.N- am cum să m ă p l
icti
sesc.
— De â cn dl ucr ezi l
a ei ?
— De vr eo a şesu l
ni.
— Eşt i căsăt orit?
— Nu .
— Unde ocu li eşti
?
— Î ntr-o căs uţă, ep pr opri
etatea fam i
li
ei Saw combe.Chi arl a
ieşi
r
eadi n Pudl ey.
— Ah,cunos cf am i
lia Sa wcombe. Ef rumoas ă acas?
— Mer ge.
— Ci ne ar e gr i
jă d e d umneat a?
— Eu mă î ngrijesc d et oate.Pen eolpe se gân di la am ăr
âutl ac
eal
de send vi ş cu pâi ne al bă. Î
şi i magină căs uţa sumbr ă,cu pat ul
nef
ăcut şir uf ele sp ălate,at ârnând pe â lngă sobă, la uscat
. Se nît
rebă
dacăăi at
bul î şi gătise v reodată omasăa cu lmea.
— Ai ur matşcoal al a Edi nburgh? î lî ntrebă,brusc intr
igată de
211
ace
st ântă, r dori
nd să afl e ce i e s întâm plas
e,î mpr ej
urări
le şi
moti
vele care l aduîses
eră n îtr-
os tare şaa ed u milă.
— Da .
— După şcoa lă,t e-
aidus d irect la Facul
tateade H ort
icult
ură?
— Nu. Am st atî n Amer ica v reo doiani . Am l ucratl a of ermă d e
vi
te,în Ar kansas.
— Eu n- am fost niciod at
ă n î Amer i
ca.
— E o ar ţă gr ozavă.
— Nu t e-aigân dit ni ci
odat ă să r ămâiac oo…
l pent ru totdeauna,
vrea
u să p sun?
— M- am gând i
t,darn- am f ăcut -
o.
— Ai s tatt ot t
impul î n Ar kansas?
— Nu. Am căl ătorit câtam put ut. Am văz ut mul t
el oc uri
. Am
pet
recut şase unilînI nsu lel
e V i
rgine.
— Ce maiexp erienţă!
Ter
mi nas
e supa.Î lînt rebă dacă maivr ea, iar el răspunse că da,
aşa căiî umpl uiarăşi farf
ur i
a. Când apucăl i
ngur a, băiat
ul î i sp
use:
— Aţ i spus ă c n -
aţi maian gaj
atgr ăd
inar.Aţ i av ut grij
ă d e grădi
nă
singură?
— Da,î ir ăspunse,nu f ără mân dri
e.Cân d am ven it aici
, erat ot
ul
sălbatic.
— Se ved e ăc văr ic
pepei ţ
.
— Nu ş ti
u dac ă e hc iaraş a.
— Aţ il ocuitîntotdeauna i aci
?
— Nu. Mi -am pet recut cea a mimar e patre ai eţ
viil a L ondra.Dar
şi ac
olo aveam o gr ădină mar e şi ,înai
nte de as ta,cân d er am copil
,
am locuitî n Cornwal l
, unde ar iăi şaveam o gr ădi
nă.Su nt norocoasă.
Am avut mer eu câte o ăd grină.Nu- mi i
magi nez ucm arput ea fif ăr
ă
gradină.
— Aveţ io f am i
li
e m ar e?
— Da.Tr eicopii. Toţi mari .O f ată ecăsăt ori
tă.Am şi doi nep oţi
.
— Sor a mea ar e doi op cii, spuse băi atul. E căs ăor
tită cu un
212
fermier i n
d Per thshire.
— Mer gidesî n Sc oi ţ
a?
— Da.De d ou ă-tr
eior i pe an.
— Cr edcă e oar fte r f
umos ac olo.
— Da,spuse el .E f rumos .
După supă,mâncă aproap e t ot pu iul şi t oat
e mer el e coapte.
Refuzăber ea, daracc ep tăr ecu noscător o ce aşcă de ceai. După ce -
şi
băuceai ul,î
şipr iviceasulşiser idicăînpi ci
oare.Eraunuf ărăcinci
mi nute.
— Am t er
mi natgar dul vi u, îi spuse.Am să ad uc v rea
scuril
eî n
casă,dacă- mi ar ăaţti unde săe lp un. Şipoat e că-mi spuneţ i ce mai
dor i
ţi săf ac.Şi cât e zi le pe săp t
ămână dor iţi să inv.
— Am vor bit d e t r ei zile cu cei de l a Aut ogarden, dar ac dă
munceş ti aşa d e ep red e,două zi l
e ar putea fi de aj
uns.
— De c aord.Dumnea voatsră h oăr
tâţi.
— Cum t rebu ie ă s e t p lăt
esc?
— Dumnea vo at s
ră p lăt i
ţil a fi rmă,i areimă p l
ătesc pe m i
ne.
— Sp ercă e t p l
ătesc bi ne.
— Ni ci
o p robl emă.
Îşiluă j achea t şisemb îracă.
— De e c nuţ i-audato cam i
onet ă p ent
ru lucru? lîî ntrebă ea.
— Nu ş oe f
z.
— Daroţ t
it i
ner ii de s at
ăz i şofează.Ar fi si mplu sănv î
eţi.
— N- am spus că ştiu
nu s ă oşfez, răspunse D anus Mui r
fiel d. Am
spus doarcă n u şof ez.
După ce iî ar ăă t unde săun p
ă v reascuri
le şi-
ll ăsă ai mdep atr
e al
lucru, la săp atl otul de l egume,Pen eolpe se întoarse nî bucăt ări
e să
spele v aesel de a l prân z.„N -
am spus ă c n u ştiu să o şfez. Am spus
doar ăcnu şof ez.“ Nu acc eptasei ci
ncu ti
a cuber e.Se î ntreb
ă dacă
nu cu mva u fsese pri
ns beat la volanşi i se u laseer m
pi sul.
Poaet că omor âse pe ci neva, după car ej urase sol
em n că ni ci
o
picătură d e alcool nu va m ait rece d e b uzel
e a se.
l Numaii deeanei u
213
as
emenea or ori of ăc
u să se î nfioare.Şi ot tuşi,o t r
agedi
e de
as
emeneapr oporţi
i nu er a chiar mpiosi
bil
ă.Ar fiexp l
icat umlt
e
des
pre el… t ensi
uneacar e se citeape chi pul l ui
, gur a car
e nu
zâ
mbea ni ci
odată,och ii st
răluci
t
ori, n ecl
i
nti
ţi
. E ra ceva aco
lo,
di
ncol
o de p rudenţa de a
l supraf
aţă.Un mi ster
. Darî i plăcea ăi
atb
ul
.
Da, ch
iar aşa,îi plăceaf
oar
te mul t
.

La or a nouă sear a,î n zi ua următ oare,ad ică mar ţ

i, NoelKeel ing
intra cu J agu arul ă su pe Ran f
urly St ree t i ş o cboar pe s t
rad a
întunecatăpânăî ndr eptulcaseisur or i
isale,Olivia.Nuer aaştept
at
şi se pr egăit
se suflet eş te pen t
ru cazu l cân d n- ar figăsi t-o acas ă–
sit
uaţ ie normal ă,de al tf
el. Er a ceamaimonden ăf em ei
e pe car eo
cunoş tea. Dar, surpr i
nză tor,l umi na erar i
nap
sănîsp ael
te p edrelel
or
din sal on, aşa că Noelcob orî di n maşi nă,î ncu i
e p ort
ier
a şi porni pe
aleea micuţă,sp re uşa de l ai ntrare. Sună şi , o clipă mait ârzu i, uşa
se eschd ise şi set reziî n faţa Ol i
viei,îmbr ăcatăî ntr-o haină de ca să
dinl ână,r oşie ca g sân
ele.Nu er a m achiat
ă şi pur ta o ch
eari
li pe n as.
Eviden t,nu aş t
ep t
a m usafi r
i.
— Bună,î i spuse el .
— Noel .
Părea mirată şi er a normal , căci nu av eaobi cei
ul să-if acă vizi
te,
înci udafaptuluicălocui aladoarcâţ ivakil
omet ridistanţ ă.
— Ce f aci
?
— Am t recut pe ai ci
.Eş ti ocupată?
— Da.Î ncerc ă s ci tesc ce vapen tru o şed inţă de mâi ne.Dar t as
a
nu cont ează. Haiî nău nt ru.
— Am f ost la u n pah a,rcu ni şte p ri
eteni di n Put ney.
Îşi netezi părul şi o ur mă î n sal on. Ca de o bi
cei, er
a mi nunatde
cald, f ocul er a ap ri
ns şi cam era pl i
nă de flor i… O i nvidia.O
invidiaseî ntotdeau na.Nu numaipen t
ru succe sul ei, ci şi pen tru
compet enţa cucare ăcea ff aţă fiecă reif aţet
e a vi eţ
ii eiat âtde pl i
ne.
Pe măs uţaj oas ă de l ângă f oc sefla a serviet a diplomat, alături de
214
teancu r
i de hâr ti
i şif ragmen te p aginate d e rev i
stă. Oli
via se pa l
ecă
şil es trânsepe t oate,î ntr-
un f elde or dine,şil e dusepe bi roul ei.
Noelse î ndreptă spr e căm in, ca şi cum ar fivrut să- şi încălzească
mâi nil
el af oc,dar ,î nr eali
tat e,dor ea săt ragă cuoch i
ul lai nvitaţi
il
e
aşezate aco lo pe pol iţa căm inului şi ,î n gen earl, să-
i studieze viaţ a
monden ă.Văzucă f usesei nvi t
at ăl a o nunt ăl a care elnu f uses e
chem atşi că ur ma să par ticipe l a des chider eaexc lusi
văa uneinoi
galerii de r at
ă di n Wal t
on St reet.
— Ai mân catceva? lî nî
trebă.
Se n î
toarse o s-pri
vea scă.
— Ni şt
e arttine.
Pronunţase cu vân t
ul pe si lab e,căci î
i am inteade ovech e g l
umă
de am fi l
ie.
— Dor etşiceva?
— Ce- miof eri?
— Maiam cât e cevadi n mânc area de l a ci nă.Poţ i să mănânc i,
dacă vrei.Maiam bi scui
ţi şi br ânză.
— E per fect
.
— At unci,îţi ad uc med
i i at.I a-ţi ceva de b ău t.
Acceptă acea stă ofertă bi nev oit
oare î şi
şi turnă o por ţ
ie zd ravănă
de w hisky cu si fon, î nt i
mp ce ea dispăru î n bucăt ări
oara de ân lgă
sufrageire,ap ri
nzâ nd l umi nile d in mers .Î ntr-acolo se nd îr
eptă şiel ,
încercândsăpar ăcâtmaifir esc.Î şitraseunscaunf ărăspătarlângă
tăblia care separa cele două î ncăp eri, ex acta c un t i
p i nt
ratnt î
r-un
barşicar estădevor băcuceacar e- lserveşte.
— Am f ost s-o văde mam p a du mi nică,spuse el .
— Da? Eu am f ostsâmbă tă.
— Mi -a spus ă c aivi zitat -
o.Cu un am er
icannos ti
m după t i
ne.
Cum ţ i se p aer?
— Ar ată m i
nunat ,dac ă n e gân dim l a e ca- p ăiţ
t.
— Cr ezi că aost fî ntr-adevă r un at ac ed o crd?
— Mă o rg,a o fst cel puţin un aver tismen t
,r ăspunse ea, privindu- l
215
şi făcând o st râm bătură.Nan cya şi înmormân tat
-ol a rt
eimet r
i sub
flori.
Noelr âse cl şi
ăt i
nă di n cap . Nan cyer a unul din puţinele subiect
e
asupra căru i
a el şi Ol ivia er auî ntotdeauna d e acord.
— Evi dent, munceş te p rea mul t
. Totdeau na amunci t prea mul t.
Dar, cel puţin, a f ost de aco r
d să pl ăteasc
ă pe ci nev
a s- o ajute cu
grădina.E şi ăst a u nî ncep ut.
— Am î ncercats- o o cn ving ă s vină m âi
ne a l Londr
a.
— Pe nrtu ce?
— Sămear găl a Boot hby . Săvad ă o pi ctur
ă de Lawr ence Stern
scoasă all ici
taţi
e.Să vadă câ t valorează.
— A,da .
Fe
me i cărân d ap Ui
ă. tasem că e â mnie.A spus că v i
ne?
— Nu .
— Ei ,la ur ma u rmel or, de ce -arven i
? D oarnu câş t
igă n imic d in
asta.
— Nu, r ăspunse Noel , pr i
vindu-şi pah aurl u c atenţ
i
e.Darar
câşti
ga,dacăr a vi nde p ân zaei .
— Dacă evor baC de
ăutătorii de scoi m
,aigân
ci deşte-
te.Maibi ne
moar e deâcts- o vân dă.
— Darpanou r
ile?
Ol i
viaî l pr i
vi cuvi zibi l
ă su spiciune.
— Aivor bit cu mam ides pre sata?
— De ce nu? Tr ebuie să r ec
unoşt i că sunt or i
bil
e.Zacacol o, în
capul scăril
or. Ni cinu l e-ar observ a di spari
ţi
a.
— Su nt netermi nate.
— M- am săt urat să- mi t ot spu nă , toată l umea, că sun t
neterminate.Pun par iu că au o val oar
e de r ari
tat
e car e le f ace
inest
imabile.
Ol i
viat ăcucât eva clipe,apoi r el
uă:
— Să c zi
em că ar fi e d acord să l e vând ă… Lu ăo t avă, pu se
far
furii
le,o f ur cul
i ţ
ă şiun cu ţ
it, suportul de unt şiun f und de l em n
cu br ânza. Ai de gân d să- i sugerezi tu ce să facă cuban i
i obţinuţi,
216
sau vreis-ol aşi pe ea să oh tărască?
— Ban i
i pe car e î i daicâteş tiî n vi aţă sunt de dou ă or i mai
valoroşidecâ t cei pe ca re iîl aşi după ce o mri
.
— Ceeae cn îseam nă că ei vr
să p ui labeel al
te acom
l e p e ei.
— Nu numaieu .Toţ it r
ei.Hai ,nu mă m aiprivi aşa d e mb
î uf nată,
Olivia,nu e ni cior uşi ne.Î n zi lel
e noast re,toatăl umeao duce r o
pst
cu ban i
i– i ş să n u- mi spui t u mi e ăc N ancy nu al ear
gă cu di sperar
e
să p ună m âna p e vr eu n sur plus.Toat ă ziua e s plânge âtc de c s
umpe
sunt t oat
e.
— Tuşi Nan cy,poat e.Darpe m i
ne ă s nu mă p uneţ
il a o scot
eală.
— Doarn- o să z icinu! r ipostă N oel,r ăsu
cindu-şi pahaurl.
— Nu vr ea
u ni mic de a l m ami.Ne- a d atşi aş a d et
sul.Vr eau doar
să fie cunoi , săn ătoasă şiî n siguranţă,f ără probleme mat erial
e şisă
se p oată dist
ra d upă cu m dor eşt
e.
— Se d ecsurcă i n
be.Cu t oţiiştim că e arbani.
— Zău ? D arî n vi i t
or ? S-
arput ea să răi
asc
tă n îcă u mlţi ani
.
— Un mot i
v î n pl us să vâ ndă ni mfel
e al ea pr ăpădite. S ă
investească acestca pital pen t
ruul ti
mii ani ai vi eţi
i.
— Nu vr eau să d iscut acet ssubiect.
— Dec i
,nu cr ezi că ar fio d ieebună?
Olivia nu r ăsp unse;l uă t ava şi o ad usenap îoi î n salon, lân
gă f oc.
Pornind î n ur ma ei , Noel ajunse l a con cl
uzia că nu maivăzu se o
fem ei
e a tâtde i rgidă şi păt imaşă ca soral ui, când era vor ba de un
lucru cu car e n u er a d e acord.
Olivia aşezăt ava, cam br usc, pe măs uţă.Apoise î ndreptă de
spate şi î
şiî ntoarseri vp
irea spre l .e
— Nu,î ispuse.
— De ce nu ?
— Cr edcă ai face m aibine - solaş i pe m amiî n pace.
— Fo at
re bine.
Noelced ă cuel egan ţă,şt i
ind că, î
n cel e din ur mă,aces ta er a cel
maibu n modde aob ţine ceea ce d orea.Se e aş
ză omcodî ntr
-unul
217
dinf otoli
il
e adân cişise pa lecă puţ in, pregăti
ndu- se en ptr
u gust area
aceea impr ovi zată.Ol ivia se r sp
ij
ini cuumer i
i de p oliţa căm i
nul ui
,
cu mâi ni
le î nfundat e î n buzu nar ee l hal at
ului.Î i si mţ ea pr ivirea
urmăr indu-lî n vr eme e cn îfigea ur fculiţa nî mân care.
— Haisă n u ne m aigân dim l a p anouri.Să vor bim de al t
ceva.
— De exempl u?
— De ex empl u, dac ă aivăz ut vr eod ată,sauaiauzi t-
o pe mam a
vo rbind des pr e exi st
en ţa vr eu neisch iţeî n ul ei
,f ăcu t
e de Law rence
Sternl a pi cturil
el ui.
Se r f
ăm ân tase zi oî ntr eagă,dacă să-i destăi
nuiască sau nu Ol ivi
ei
am ăn unt e des pre des coper i
rea scr isorii ac el
ei
a vech i i ş d epsre
even tual el
e posi bil
ităţ
i p e car e l e des chidea. În ce l
e di n ur mă,
hotăr âse să-şi asu me r iscul. Ol i
vi a er a un al i
at mp ior tant, pe car e
mer i
ta să- l at rag ă de par tea l ui. Numai ea, dintre ei oţ t
i, avea
oarea cer n ifluen ţă asu pra mam eil or. Punân dî ntrebaera, o aţ i
nt i cu
privireaşi -i văzu ex pr esi
af eţeicr ispându- se r u
bsc, preca ută şipl i
nă
de su spici
une.Er a d e ş a
teptat.
După o vr em e,îir ăspunse:„N u“.Şias ta er a de aş t
ep t
at, dar el
şti
a căpus ne ad evăru l
,pen tru că l O
ivia nu mi nţea i ci
nodată.
— Ni ciodat ă.
— Vezi tu, tr ebuie să ex fii statcât eva.
— De u nde p ânănd ue goan a as ta d upă aciver zipe p ereţ
i?
Îi povest i desp re scr i
so areape ca r
e ogăsi se.
— Te rasa di n gr ădină? Asta e l a Muze ul Met r
op olitan, în New
York.
— Chi ar a. aşI ar ac dă a f ăcut o schi ţ
ăî n uTl
ei
er pen
asa dt
ir
nu
grădină, at unci de ce nu şi pF ee
ntr
meui cărândapă s
auPescarul
,
curtezan, sau toate cel elalt
e p ân zecl asice, care macu su nt pr izoniere
înmuzeepl ict i
coasedi nt oatecapi taleler espectabil
ealelumi i?
Olivi a ăm
r aseepg ân duri. Apoi ,r os t
i:
— Pr obab il că au fost di struse.
— Ei , pr ostii
. Băt rânul n- a di st
rus n ici
odată ni mic.Şt i
i astal af el
218
de b ine cai mi ş ne.Ni cio al tă casă u ern
a m aipl ină de g ioar
se vehci
dec ât s ca
a di n Oak ley St ree t
. Cu exc ep ţ
ia l ocuinţei Po dmor e’
s
Thatch. Şt ii
, podul di n cas a mam eie u n ad evăr atper i
col în cazde
incendi u. Dacă ce
i de l a asi gur ăr
i ar ved eacât e s- auad unatacolo,
sub st ratul de pai e,cr edcăi -
ar ă lsanerv i
i.
— Ai f ost de u crân d pe ac olo?
— Am f ost dumi nică,să- mi cau tr ac
heta d e entis.
— Numaias t
a ă cut
ai?
— Ei ,am ar uncatşi euo pr i
vire.
— După u n album cu schi ţeî n ul ei
.
— Ceva nîgenu lăs ta.
— Darnu l e-
aigăs i
t.
— Si gur că un .N- aş fi găsit niciun elef
an tî n har ababura a i
a.
— Mam iştia ec cau ţi
?
— Nu .
— Eşt i un nem ernic d em n de d ispr
eţ, Noel. De cer ebu
ti e ăs ac
fi
întotdeaunal ucruri
lepeascuns?
— Pen tru că ni ci ea u n şt i
e cee safl ă ac olo, în pod, aş a cum nu
şti
a ni cidesp r
e u lcruril
e d in man sarda casei din Oak leySt reet
.
— Şice e o ac
lo?
— Tot ce r ei
v. Cut ii vech i; scri
nur i cuhai ne şi teancur
i de scrisor
i.
Man ech ine de cr oit
orie,căr uci oare de j ucăr
ie,t ab ur
et e,pungi cuaţ ă
de br odat , balanţe,cu t
ii cupl ăci de lemn, tea ncuri de r evist
el egaet
cusf oar ă,model e de t ri
cotaj,r am e vechi de t ablouri… t ot ceţ i-
ar
trece pr i
n mi nte,găseş ti acol o. Şi , cum ţ i-
am maispus, r i
scul de
incen diu e en orm, cu at âtmaimul t cu câtacop er i
şul e d i
n paie.O
scântei e î ntr
-o zi ân cd bat e vân t
ul – şi sar e t oat ă casa î n aer. Să
sperăm că mam a va avea timp să sar ă pe erfeas t
ră,î naint
e ă s se acă
f
scrum.Mmm,gr ozavă â mncăr ică.Tuaif ăcut-
o?
— Eu nu găt es
c ni ci
odat ă.Cumpărt otul de l a m agazi
n.
Seî ndep ătră de căm i
n şi t raversă cam era,spr e mas a care se a afl
înspat elelui.O auzicum î şitoar năcevadebăutşi -şiper miseun
219
zâmbet , pen tru căşt ia căî i r t
eziseî ngrij
orareaşi ,î n acest el
,fîi
atrăsese aten ţ
ia – poat e ch i
arpuţ i
nă î nţel
eg ere. Olivia seî ntoars
e
lângă f oc şi se aşeză pe can apeau a di nf aţal ui, cupah aurl st
râns nî
mâi ni.
— Noel ,cr ezi
într-adevăr că p eeri
cu los?
— Da.Si ncer.Pe u cvân t.Aşa cr ed.
— Ce r c
ezi ca ar trebui să acfem ?
— Să căp săm de oat t e bu lendrele.
— Mam in- arfi ni ci odată d e c aord.
— Mă o rg,at unci s ă
sorte
l. Darumăt
ăm j at e d i
nl ucruril
e d e aco lo
sunt bu ne de pus p ef oc. Revistele,de ex em plu, saumod el
ele de
tri
co t
aje şiaţ a de br odat …
— De ce a ţa de br od at?
— Pen tr
u că e l i
p
nă d e m olii
.
Nu-ir ăs
punse n i
mi c.Noelt ermi nase m âncarea işac um t recuse al
brânză,odel ici
oasăbucat ădeBr i
e.
— Noel . Sp er ăcn- aisă daiam ploarel ucrur i
lor, doar acsă aio
scu zăşi să poţ i scorm oni pe- aco l
o? Dacă găseşti sch i
ţele aceleaî n
uleisau orice l talucr u de v aloar e,să unui ţi cat ot ce se află în casă
î
i
ap aţr
ine mam ei.
Noelî i sus ţ
inu pr ivirea, ab ordân d o exp resie de i nocenţă fără
pată.
— Doarnu- ţ
iî nch ipui căe- l
aş fpr
uuat
?ea
— Di n partea a, tnu m- armi ra.
Noelpr efer
ă să i gnor e aceas tăr em arcă.
— Dacă găsim schi ţeleî n ul ei , aii deecât ar alor
va?Celpuţ i
n
cincimi i fiecare.
— De e c vorbeşti des pre el e acai işşti
cucă
m un s
t aco l
o?
— Nu ş t
iudacă u snt ac olo! Doarr es
pupun că ar put ea . fiDarcel
maii mpor tante f aptul că op dul pr ezintăr iscul de i ncendiu şi cr ed
că ar trebui să acem
f ceva .
— Cr ezi că ar rebuti să reeva luăm asi gurareaî ntreg i
i case?
220
 — Geor ge h Cam berl
ain a avu t gri
jă de asta â cnda u cmpăr atcas a
pen tr
u mam a.Poat e că ar trebui să v orbeş
ti cu el . Câtdes pre m i
ne,
n-am ni mi c d e ăc fut î n wee ken dul ăst
a.Am să mă d uc vineri sea ră,
să-mi as um „m unci le u l
i Her cul e“.Am s- o sun pe m am a,să- i spun
că i n
v .
— Ai s- oî nt reb i de sc hiţe?
— Cr ezi că ar t
rebui?
Olivia n ur ăs punse medi i at.După ovr em e,spuse:„N u,nu cr ed“.
O pr ivi surpr ins.
— Mă t em că as ta arput ea s-ot r
au matizeze işnu vr eausă fie
traumat izată.Dac ă ap a,rî i put em spune,i ar ac dă nu sunt ac olo,
oricum nu ar e n ici
oi mpor tan ţă.Dar, Noel , nu car e cumvasă- i mai
pomen etşi des pr e vâ nzarea ân pzel or ei. Zăucă n -
auni mic de- a ace
f
cut i
ne.
— Pe uc vân t de on oare, spuse l e
, ducândmân a a
ln iimă.Zâm bi.
Ai aj uns l a p ăe rear ea.m
— Eşt i un dr acmp îieli
ţatşi ni ci
odată n -
am să g ândesc ac i t
ne.
Noelse st ăp ân i câtput u. Ter mină de mân catî n tăcee,
r ap oi se
ridicăî n pi cioar e şi se duse să- şi maipună o por ţ
ie de whi sky.Di n
sp at
elel ui, Ol iviaî lî ntrebă:
— Chi araisă e t d uci? Vr eau să psun,l a P odmore’s Thatch?
— Ce mot iv aş vea a să nu mă duc? n îtrebăel ,r ăsuci
ndu- se î n
scaun.De e c m ă n îtrebi?
— Aiput ea ac fe e c
va e p
ntru mi ne.
— Da ?
— Şt i
ici ne e Cos mo H am ilton?
— Cos mo Hami l
ton?Si gur că da. Amant ul ă tu din î ns oirt
a
Span ie.Să nu- mi sp ui căa i ntratiarnîvi aţat a!
— Nu, n- a i ntrat ar iî n vi aţ
a mea. De f ap t
,a i eşi
t d efini t
iv.A
mur it.
Lucr ur ar en pt ru el, Noelf u sincer surprins i şşocat
.
— A mur it
!
221
 Chipul Ol i
vieier a pal id şi necl inti
t, darcal m, aşacăNoelî şi
regret
ăi eşi rea.
— Ah,î mi par e ăur! Darce - sa nîtâmplat
?
— Nu ş t
iu.A mur i
tl a psital.
— Cândaiaflat ?
— Sâmbăt ă.
— Darer a ânăr
t .
— Aveaai zec
ş i de an i.
— Ce si tuaţie neeri
fci tă!
— Da.Şt iu. Darpr oblem a e că ear otânăăr fiică,Antoni
a.Soseşt
e
mâine pe aer oportul Heat hrow, de l aI biza
, şi-o să steaaicicâteva
zi
le,după car e o să pl ecel a Po dmor es’ T hat
ch, să steacu mam a
pentr
uo v r
eme.
— Mama şt ie?
— Bi neî nţeles. Am st abil
itt otul de â smbătă.
— Mi e numi -a psus ni mi c.
— Evi dentcă nu.
— Câţ i an i are at
fa as ta… Ant onia?
— Opt spr ezece. Avea m de gân d s- o duc h ciareu şi să tsaupână
duminică,darm- a nîcurcatun t ip…
Noel,r edee vnit elî nsu ş,ir i
dică i n
d sp r
âncen e.
— Af ac eirsaupl ăcee?r
— Excl usiv af acer
i. Un desi gner r an
fcez, aiuri
t şiciudat, care
stă
l
a Ri t
z,i ar euţ in mor ţi
ş ă-smi pet rec up ţi
nt i
mp cuel .
— Deci ?
— Deci , dacă te duciî n Gl ouces t
ershir
e vi neri sear
a,mi -aif
ace o
mare avo
f ar e d acă ai lua- o cut ine,cumaşi na.
— E dr ăguţă?
— Răs punsult ăudepi nde de as t
a?
— Nu,daraşvr ea ă smi
- spui .
— La r teisprezece i ,anera d aorabilă.
— Ni ci gr asă i şnici cu bube?
222
 — Ni ci vor băde aş a ceva. Cândmam a a ve ni
t să st
ea cu noil a
Ibiza,a f os t şiAnt onia aco l
o. S- au împriet
enitla cat
aramă.I arde
când mam a - sa mb
î olnăv i
t, Nan cy mă ott bate al ca
p că n -
art rebui
să stea si ngur ă.Dar ac dă o ar e pe Ant onia cu ea,n-o să maifie
singură.M- am gân dit că ar fio d ieedes t
ul de bună.
— Te- aigân di
tl a o tate,nu-i aşa ?
— O i ei ?î ntr
ebă l iv
Oia,ignor ân
d zefl emeaua.
— Sigu r,nu mă d eran j
ează.
— Cân d vi i s-oi ei?
„
Vineri seară…” se gân di el
…
— La or a a şe
s.
— Am să vi n şi eu mair epede de a l bir
ou. Şi
, Noel… Br usc, î
i
zâm bi. Nu- i zâm bi
se d eloc, t
oată se ar
a,daracu m zâmbea , şipent
ru
o clipă, între iesest abilio l egăturănv i
izi
bil
ă, cao tovărăşi
e. Ai fi zis
că sunt doi f raţi apropiaţi
, caret ocm aiaupet recu
tîmpreună o or ă
plăcută… Î ţi sunt recunoscătoare.

A doua zi di
mi neaţă,Ol i
via osună p e P en
eol
pe al el
tefon.
— Mami ?
— Da,Ol ivi
a.
— Mam i
, uite ec e, a rtebui
t să-mi schimb pl an
uril
e.N- am să m ai
pot ven
iî n week en
dul ăs ta,am ni şt
et r
eabă cuun f rancze suci
t
,iar
sâmbăt
ă şi dumi ni
că sunt si ngurel
e zi l
e cân d pare să fie l i
ber.Îmi
pareteri
bil de rău.
— Dar Ant onia?
— O ad uce N oel
.Î ncă nut e-a usnat?
— Niciun cuvâ n.t
— O să t e usne.Vi ne acolo vineri şi o să rămână vr eodouă zil
e.
Am statde v orbă pe- ndelet
e a sear
ă şi ela hot ăr
âtcă r eb
tuie săf
aci
ordi
ne altine nî pod, î nai
nte săa i t
otul foc;nicinu mi -am datseam a
că e aşa h oar
ab ab
ură.Eşt i o bătrân i
că eansucl
tăt
oare.
— Aţi statde v orbă pe-ndelete? enPeolpe păera sur
prinsă şi ch
iar
223
aşa era. Tuşi Noel ?
— Da,a t rec
ut pe- aici aseară şi a mân catde ci nă.Mi -a spus ă ca
fost în pod să- şicau te cev a şicăer auat âteavech i
turi,încât se em te
de un i ncend i
u. Aşa că am căzut edacor d să vi nă şi să f acă
curăţenie.Nu- ţ
if ace r i
g
ji, nu t e batem l a cap , dar su ntem î ngr i
joraţ
i,
şi ela pr omis ă c nu ar uncă şi nu ar de n imic ărfă ap r
obarea a. tCred
căe un gest dr ăguţ di n par teal ui. Ba ch iar -sa of eri
t să acă f elt ot
ul,
aşaă că s nut e b osumfli şi să sp ui că etr t
atăm ca ep opr oas tă.
— Nu suntdel oc os bumflat ă şi suntde acor d că e dr ăgu ţ din
par t
ea uilNoel . Mă g ân deamsă ac f hc iareuor dine,mă g ân des c al
astaî n fiec aer an , dar e aşa de compl icat, că nu mi -
af ost gr eusă
găsesc mer eucât e oscu ză. Crezi ca o Nelo să se descurcesi ngur ?
— O să fie şi Antonia ac olo. Sunt convi nsă că o să- i pl acăi deea.
Dart u nu car e cumva ăs pu imânaep ceva.
Lui Peneolpe i îven io i dee r o
gzavă:
— Aş p utea să- lr og pe Danu s ă s vi nă o zi . Nu st rică î ncă o
per ec
he de mâi ni zd raven e,i ar el s-ar u ptea ocu pa de ar derea
resturi
lor
.
— Ci nee Danus ?
— Gr ădinarulcel nou .
— Am ui tatde el .Cum e?
— Ador abi
l.Ant onia a osi t
?
— Nu.O aş t
ep tî n sear a asta,la a eorport.
— Tr ansmite-
i dr agostea ea m şi spune-i că ab ia aş t
ep t s-
or evăd.
— Aşa am să f ac. Ea şi Noelvo r sosi l at ine vi neri sear a,l at imp
pen tr
u cină.Î mi par e ău
r că n -am să fi u şi euacol o.
— O să- mi li
pseş ti
.Darr ămân e pe altă d aă.
t
— At unci,la eved
r er e,mam i
.
— La e r
vedere,dr aga mea.

Sear
a,sună şi
Noel
.
— Mama?
224
 — Da,Noe l
.
— Ce maif aci?
— Cum nu se po at
e m aibi ne.Am au ztică vi iaiciî n wee kend.
— Te- a u snatOl i
vi a?
— Azi -
dimi neaţă.
— Ol ivia zi ce ăsvi n să f ac cu ratî n pod. Zi ce ăcar e coşmar uri cu
ti
ne,pr i
nt re vălătucide u fm.
— Şt iu, mi -a spus. Cr edcă e i odee oar ft
e b ună,i ar uteş ti grozav
de m aabil
.
— Ei ,unde ă s c sriu? Am cr ezu
t că ai să fi i neagră de u spăraer.
— At unci , ai r eg
şit, i rpostă Pen elop e, a cm nemul ţ
umită de
imagineaas ta nou ă des pr e ea,ac eae a uneibăt rânecăp oase şi
neîndupl
ec ae.
t Am să- l chem şi pe D anus p entru o zi , să te aj ute.E
grădinar
ul meuce l nou şi sunt si gur ă căn- o să- l deran
jeze. Şi se
pri
cep et eri
bill a pus p e o fc u l
cruri
le v echi.
Noelezi t
ă ocl ipă,ap oi r ăspunse:
— Gr oz av.
— Şi o ad ucipe A ntonia cu t
ine.At unci, vă a ştep
t vineri seara.Să
nu conduci cu vi tezăr ea
p ar me.
Era pe punct ul ă s pună r ecept
or ul n î f urcă şi ă s întrerupă
leg
ătura, dar el intui acest lucru şist r
igă: „Mamă! “, aşacăear i
dică
din nou r eceptorul.
— Maivr eisă- mispuiceva?
— Voi am să- ţi spun de l icit
aţi
e.Am f ostl a Boo thby în după-
am iaza sa
ta.Cu cât cr ezi că - a
sFev
â
men
d
iutcărând ap ă?
— N- am i dee.
— Două su t
e p artuzeci şi cincide m ii, opt sute d e il
re.
— Doam ne, Dumnez eule!Ci ne - alu cmpăr at?
— O gal er
ie d e ar t
ă d i
n Amer i
ca.Di n Denv er,Col orado,cr ed.
Pen eo
lpe cl ăti
nă ui mi tă di n cap , ca şi cum Noelar fi put ut s-o
vadă.
— Ce sumă f r
umuş i
că!
225
 — Ţi se ace
f ău,
rnu- i aşa?
— Maidegrabă ăm p
une pe gân
dur
i,î
ispuse a
e.

Era j oi. Pân ă să se dea Pen el

op e j os di n pat işsă cob oare,
grăd inaru l se şi ap ucase de l ucru. Î i dăd use ei cha de l a gar aj
, casă
poat ă l ua de ac olo unel tele nec easer pen t
ru gr ădină,i ar acu m î l
zărea de l a f ereastr
a dor mitorului i e u cm l ucra î n gr ădina de
za r
zav at . Nu- l der anjă,pen tru căî n prima l ui zide l ucruî nţel
eses
e
clar ăc enu numaiharn ic,dar iş destul de etrr as işcă uns- ar ubcur
a
dacă l-ar at bet ot t i
mpul l a cap , să-i sp ună cât e ceasu l
, să-l veri
fice
şi,î n gen eal
r, să dev ină obositoare. Dacă aveanev oi e d e ceva,put ea
ven i să- i ceaă r.Dacă nu, atunciavea să-şi vad ă de t reabă,pur i ş
simpl u.
Şi t ot uşi
,l a douăsp rez
ece fărănusf ert, după ce rezo lvase, cât de
cât,t reb urile gospodări ei işpuses e o pâi ne la cu ptor,î şi desfăcu
şorţul i ş p lecă spr e gr ădină,să schi mbe o vo rbă cu elşi ă si-
am int easc ă de apft ul călî aşt
eap tăî n cas ă,pen tru pr ân z.Azier a mai
cald şise r ză
eau doar âţ c
iva n ori pe cer ul albastru. Soarel e n u dădea
pr ea u mlt
ă căl dură,dar ,oricum,avea ed gâ
nd să p ună m asa n î ser
ă,
ca ă s m ănân ce acolo.
— Bună mi dinea ţ
a.
Băi atul şi î i dr
ică pr i
virea şi , ză ri
nd- o, e s î ndr eptă di n şal e,
sprijinindu- senîl opat ă.Aer ul calm aldi mi neţi
i era p l
in de m i
resme
put ernice şi am eţit
oare; păm ân tul r eavăn şi î ngrăşăm ântul
am est eca t cubăl egar de ca l,l uatcugr ijă di nr ezerv a ei.
— Bună di mineaţa,doam nă K eeli
ng.
Îşi sco sese haina şives t
a şi l ucrase cumân ecil
e căm ăşii suflecate.
Aveabr aţ
ele br onza te şi muscu loase. Î
l văz u ridicându- şibr aţ
ul, să
şteargă o ur mă de nor oide pe băr bie. Gest ul ac esta î i dăd u o
dur eroasă zaţ sen
ie de déj à-vu, dar acu m er a pr egăită,şi i nima nu
maiî ncep u să- i bată m ait are,ci doarse u mplu de b ucurie.
— Am i mpr esia căi -eţ acdl
,î i spuse ea.
226
 Băi atul î ncu vii
nţă,dân d di n cap .
— E o muncă g rea, te nîcălzeşte.
— Mas a e gat a a l or
a d ou ăsprezece.
— Mul ţ umesc.Am să vi n.
Rel uă l ucrul . O pr i
gor ie cân t
a pr in ap ropiere – şi nu at ât nî
onoar eal or, băn ui Peneo l
pe,cât de bucu r
ie că ăsi gse des tuler âm e
de mân cat . Pr igori
ile er au t eribil de haz l
ii. Pen eo lpe se î ntoarse,
lăsându- l pe băi atcut rebur ilel ui şi por ni spr e cas ă,cu leg
ân d un
bucheţ elde flor isălbati
ce pe drum.Fl orile erau cărnoase şi
mir oseauf rumos, i ar as ta î i am inti d e t randafi rii ă sbl
ati
cidi n
Cornwal l
, car e î şi scoteaucap et
ele pr in gar dul vi u, într-
o vr em e
când rest ul ţ ări
i se fla î ncăî n ghea rel
e ern
ii i.
„Tr ebuie să er m
g aco lo, cât maicu rând, î şi spuse ea . Pri
măv aarn î
Cornwal l e o per i
oadă mag ică.Tr ebuie să pl ec cu rând, altf
elva fi
prea â t
rziu.“
— Dan us, cef aci la sf ârşit de săp tăm ână?î lî ntrebă ea. Astăz
iî l
omen eacu şuncă r ece şi car t
ofi copţ i, ap oi conopi dă gr ati
nată.La
des etr, avea artet cu gemşi cr em ă d e o u. Nu er a ogus tare,ci o mas ă
întoat ăregul a,iareamâncăal ătur ideelşiseî ntr
ebădacă,î nr i
tmul
ăsta, nu r isca săi a pr opor ţi
i.
— Ni mi c deos ebi
t.
— Vr eau să i zc,lucrezi pen tru cineva a l sf ârşi
t de ă sptămân ă?
— Uneor i
, sâm băta,mă cheam ă di rectorul băn cii di n Pudl ey.
Preferă să oacejog l
f decâ t să r ă
gdinărească, i
ar so ţial ui se l â
pnge de
bur uieni.
— Săr acul de l e
,zâm bi Pen eop
le.Dardumi nică?
— Dumi nică u snt li
ber .
— Ai put eaven i aici pen tru o zi … l al ucru, bi neînţel
es. Am să- ţi
plătesc di rect , nu pr i
n Aut ogar den , ceea ce -i normal , deoaerceun
pen tru grăd inărit vreau să e t ch em .
El păru puţ i
n su rpri
ns, ceea ce a fi resc
er .
— Ce d or i
ţi să ac?
f
227
 Îi povesti despre Noelşi desp r
e p odul casei
.
— Sunt at âteavec hitur
i acolo, şt
iu, darnu t reb
uie decât ăsl e
ad ucem j os i ş să le sort
ăm . Noelnu poat e ace
f ot ut
l si
ngur. M-am
gân di
t că,poat e,dacă eşt
i şi dumneat a ai
ci
,î i poţ i da o mân ă de
ajutor
.
— Si gur că am să vin.Darde p l
ăcere.Nu-i nevoie ăsmi
- pl ăt
iţ
i.
— Dar …
— Nu,r osti elferm.Nu vr eau să fiu plăt
it.La cer ăo săufiai ci
?
— Pe al nou ă d i
mineaţa.
— Per fect
.
— Va fice va ulme a l prân
z.Vi ne i şo fet
iţ
ă,să t s
ea cu mine cât
eva
săptămâni. O aduce Noe l uc maşi na,mâi ne-seară. O che amă
Ant onia.
— Mă bu cur pentru dumneavoastr
ă,spuse Danu s.
— Da .
— E bi ne să aicompani e.

Nan cynu se d ădeaî n vân t după ci t

it
ul zi ar eolr
. Dacăr ebt
uia să
mea rgăî n satdupă cumpăr ău
tri – cee a ce se î ntâmpla ap roapeî n
fiec aer di mineaţă,pen tru că er a i mposibil să gă seas
că o cal e de
înţelegerecu doamnaCr oftway şimer eu rămâneau f ărăuntsau
cafeasol ubil
ă,saumi rodenii pentru sos, – se opr eal a ch ioşcul de
ziare- şi
şicumpăr al
Dai y Mai sau vr
l eun nu măr dRin
evista emfei
ic
,a
să l er ăsf
oiască atunci cân d mân ca un sen dvi ş a suo nap ol
itană cu
cioco l
ată, care consti
tuiat ot prânzul ei. DarTi zi
mea
sru l
n
u intraî n
casă p ână seara,cân d Geo r
ge l îad ucean î ser vieta u l
i diplomat.
Joia er
a ziua liberă a doamneiCr oftway,as t
aî nsemnând că
Nan cy se afl aî n bucăt ăr
iel a sosireal ui Geo rge de l al ucru. Aveau
file de peş t
e pan el a cină,gat a pr egăti
t de doam na Croftway, dar
băr batulacest
eiaîiaduseseuncoşpl i
ncuni şt
ever zedeBr uxel
les
camt recut
e,am are, iar an Ncys tăteal a chiuvet ă,al egându-le,ur ând
aceas t
ăt reabă şi fii nd ap r
oape si gură căşi copi ii vor efruzasă l e
228
măn ânc.eAuzimot orul maş inii car e urca p e al ee. După cât eva cl
ipe,
uşa di n sp aet se desc hiseşiap oi se î nch ise,i arsoţ ul eiî şi făcu
apar i
ţiaî n bucăt ări
e,ep ui
zat işnău cti
,î n hai nelel ui sobre.Nan cy
spera cănu av usese o zigr ea. În as t
felde cazu ri, mer euî şi vărsa
nervii pe ea .
Î
l pr ivi şi-
i zâ mbi . George av eaat âtde ar r o mmen te de veseli
e,că
era i mpor tant ă s nu se l ase cop leş
ită de s t
ar eal ui şi să păs treze
il
uzi a – ch i
ar ad cănumaieaseăsa l păcă l
it
ă – căr el
aţi
a dintre eier a
afectuoasă şi plină de căl dur ă.
— Bună,dr agu lmeu.Aiavu t o zi bu nă?
— Accept abil
ă.
Geor gel ăsă ser vieta diplomatpe mas ă şi scoas e di n eazi ar
ul
Time s.
— Ui tă-
te a l sata.
Nan cyr ămasei miută de f elul î n care n itr
asei r ect
d î n subiect
. De
cele maimul t
e or i
, mormăi a cevaşi pl eca î n bi bliot
ecă,să s tea
li
niştit o or ă, înainte d e cină. Pr ecis că se nt âmpîlase ceva neo bişnuit
.
Sp eră căuner a v orba d e b omba a t
omi că.Lăs ă bal tă v azra,se t ş
erse
pe m âini şi ven il ân gă el. Geo rge d es chi
se z iarul pe m asă, l
a pag ina
cui nform aţi
i art i
sti
ce , şi
-i arătă, cuun deget l ung şipal i
d, arti
co l
ul
la care r ef
se
erea. Nancypr i
vi,f ăr
ă sp earnţă, l ar ândur il
e neclare.
— N- am ochel ari
il a m ine,î i spuse.
Geor ge o f
tă,r esem natcu i ncompet enţa ei.
— La r ubrica de l i
cit
aţii, Nan c.y Pictura buni cu lui ăut a f ost
vân dută erii la B oothby.
— I eri af ostas t
a?
Nu ui t
ase d ee
F me i cărând apă.Din co ntră,con versaţi
a pe car eo
avuses e cuOl i
vi al a pr ânzul de l a Ket tners i îstăruise ot ttimpul de
atunciî n gân dur i
, dar us fese a şa de o bsed aăt de v ao lar
eapr obab i
lă
a p icturii care n î
că ai m at ârna p e un per et e d e a l P odmore’s Thatch,
că i erd
p use ru şil zil
elor. Nu pr eaeran î stare săi năţmi nte d at
ele.
— Şt i
i câta scos? N ancy, cu gur a căs cat
ă,f ăcu sem n di n capcă
229
nu. Două su te p atruzeci şici ncide m ii, opt su t
e d e il
re sterl
ine.
Rosti cuvi ntele magi ce pe un t on măs urat, pen tru a nu exi sta
nicio şan să ca easă unî nţel
eagă. Nancysi mţ i că eşi lnă. Se sp r
ijini cu
mâna d e m asă , ca să- şir evină,şi co nti
nuă să ş t
ca
e o ch
iil a le.
— L- a cumpăr atnu şt i
u ce am erican. Ţi se f ace gr eaţ
ă,cân d t e
gândeşti că oa t
te u lcrur il
e d e valoare r t
ebui e săl ece
p i ndţară.
Nancyî şireg ăsi
,î n sf ârşit
, glasul.
— Şi era p o
ictură or ibil
ă, îi sp use ţ so
ul
ui ei .
George zâm bigl ac ial,f ără u r
mă d e m auzam ent .
— Di nf eri
cir e pen tru Boot hbyşi pen truf os tul pr opri
etar, nu t oţi
gân desc a c i t
ne.
DarNan cy ap roap e ă c n u ob servă r on
iia.
— Dec i Ol ivia n -a o f s
t pr ea ep datre d e ad evăr,spuse ea.
— Cum adi că?
— Am vor bit despr e as ta n î ziua n î car e ammânca tîmpr eună a l
Ket t
ners. Cam ăs ta e pr eţ
ul pe car e l -a es t
imat işea, adău gă,
privindu- l pe G eorge.C I ar
ăut
ători
i de scoi şi
ci celelal
t e două pi ct
uri
pe car e e l ar e mam a,a es timatcă val orează nj u
îr de oj umăt ate d e
mi l
ion. Poat e că cu şias t
a aav ut dr eptate.
— Făr ăî ndoi ală,sp use Geo r
ge.Ol ivia noast răr areo ri greşeş
te.Î n
lumeaî n car e se î nvâr te ea, î
şi per mi t
e să- şi ţină nasu l ăla l ung
foarte p aroape d e earl i
t ate.
Nan cyî şi tr asenu sc aun şi se asăl epel .
— Geor ge,cr ezi că m am a şî
i dă se am a cât valorează i
ctup
ril
e?
— Nu pr eacr ed ,r ăs punse el , strângân du-şi buzel e.Ar r t
ebui să
vorbim cuea. Am put ear idi
ca r eţ
pul asi gur ării
. Or icine poatei nt ra
încasaai a,săl ei adepeper ete.Dincât eştiueu,eanuî ncui euşil
e
niciodată.
Nan cyse si mţ i brusc a c p e ar
j. Pân ă a tunci, nu- i spusese n i
mi c u li
Geor gedes pr e ce vo rbise eacu Ol i
via,pen tr
u că l ui Georgenu- i
plăcear aso ei şi nu- i păsai ci
ncât neg ru sub unghi e d e ce-arfi put ut
să spună.Dar u acm, că subi ect
ul f usese ad us n î di scuţi
e chiar ed
230
Geor ge, totul er a mul t maisi mplu. Tr ebuia să bat ă fier ul câter a
cald.
— Poat e ă c ar trebu i să m ergem s- o vedem pe m am a,spuse ae.Să
discutăm .
— Despr e as i
gurar e?
— Dac ăt axel
e u snt pr ea mar i
, poate c ă… Nanc y si mţi cum se
pierde şi încearcă ă- sşi dreagă g lasul
… Poat e căe sv a hotăr
î că e ai m
simpl u să l e vâ nd ă. Ol ivia spuneacă acum e moment ul cel mai
prielnic ăs vi nzias em eneaoper e din vech eaper i
oadă vi ct
ori
ană…
(Ce vo rbe m i
nunat e,o f ăceau să p aăr atâtde u cnoscătoare!Nan cy se
simţ i mândr ă d e eansăş îi.
)… şi arfi păcat să p i
erdem ocazia.
Pentru pr ima dat ă,Geor ge păr u să cân tăreas
că păr eea
r ei .Îşi
strânse ub zele,citiî ncăo dat ă paragraful din ziar şiapoi î lîmpături
lal oc,grijuli
u, cugest uriprec i
se.
— Tuhot ărăşti
,spuse el .
— Vai , Geor ge! O j umăt ate de mi l
ion . Nici nu-mi poti magina
atâţia bani.
— Bi neînţeles, maisu nt şi impozi t
ele d e plăti
t.
— Chi arşi aş a!Tr ebu i
e să mer gem . Or i
cum, n- am maif os
t s-o
văd de mul tă vr eme. E t i
mpu l să vă d cu oc hii mei cum st au
lucruril
e.Şi at unci
, voi put eaaduce or vba desp r
e s at
a. Cu t act
.
Georgepăr easă se î ndoiască.Şt iau am ândoi că t actul nu er a
punct ul f
or te l alui Nan cy.
— Mă d uc chi arac um s- o u sn,con chise ae.

— Mamă?
— Da,Nanc y…
— Ce maif aci?
— Mulţumesc,bi ne.Dartu?
— Prea m ul
tă rt
eabă?
— Te ef
reril a m ine a
sula i
t
ne?
— La i t
ne,bineînţel
es.A so
st
igr
ădi
nar
ul?
231
 — Da,a v en itl uni şi di n nou as tăzi
.
— Sp ercă e c ac
ep tabi
l.
— Eu suntmul ţ
umi tă.
— Dart e-
aimaigân dit să ad uci pe i c
nevaă st sea uct ine?Am dat
un an unţ în zi arul nost r
ul ocal , dar - am
n pr imit, din păcate,ni ciun
răspuns.Ni cimăcar un t elef
on.
— A, nu maie nevoi e să- ţi baţi cap ul cu as ta.Vi ne Ant on i
a
mâi ne-
seară i şo să t s
ea ucmi ne ovr em e.
— Ant oni
a?Ci ne eAnt oni
a?
— Ant onia Ham ilton. Vaide mi ne,cr edcă am ui t
atcu t oţii să-ţi
spunem .Cr edeamcă e- ta an unţ atOl ivi
a.
— Nu,r ăspunse N ancy ur căcela
ă.Ni meninu mi -a psus ni mic.
— Ei , prieten ul acel a simpat i
c l a Oliviei
, cel cuca ret răial aI biza,
săracul, nicinu şt ii ces- aî ntâmplat. A mur i
t. Aşacăfii cal ui vi ne
aicio vr eme,doar cât să-
şir evină şisă i ba
ăt imp să eciddă ce avf ace
de ac um î naint e.
Nancy er a u frioasă.
— Dă- mi voi e să- ţi spun că t r
ebuia să mă anu nţe şi pe mi ne
cineva. Nu m- aşmaifi obosi t să d auan unţul,dacă t ş
iam .
— Î mi par e ău r,dr aga ea m,darm- am l uatbacu una,bacu al ta iş
am ui tat. Daror icum, as ta n î seamnă căunva maifi nevo ie ăsţ-
if aci
grij
i pen tru mi ne.
— Darmam ă,ce el f de p esroană e at f
a as ta?
— Fo atr
e d răg uţă – l cepuţ in aşa cred .
— Câţ i ani ar e?
— Doar op tspreze ce.Va fio o cmpanie mi nunată pentru mi ne.
— Când sos eşte?
— Ţi -am spus. Mâi ne-seară. O aduce Noe l cu maşi na, de la
Londr a.O să t ea
s şielai ciî n week en d, să r cu
eţ
e p odul. El şiOl ivi
a
au hot ărât că există per icol de i ncendiu. Tăcu ,i ntenţ
ionat, câteva
cli
pe,ap oi co nt i
nuă:De ce nu ven i
ţi şivoi , cut oţii
, să mfi î mpr eună
dumi nicăl a pr ânz?Poţ i săad ucişico pii
i. Şi-o să-l vezi şi pe Noel ,
232
şi-
o să aci f cu noşt i
nţă cu Ant onia.
„Ş i-
o să da ucivor ba desp r
e abtl ouri
.“
— Ah… Nan cy ezi t
ă.Cr edcă aş a amsă ac f.St aipuţ i
n,să vo rbes
c
cu Geor ge …
Lăsă recep torul să at ârn e şi pl ecă în cău tar
easoţ ul
ui ei . Nu er a
nevoie să- l cau te pr eadep arte.Î l găsi, aşa cum se aşt eptase, afundat
înfotoli
u,ascunsî nspat eleziaruluiTi mes.
— Geor ge!
Băr batul lăsăzi aru lî nj os.
— Ne- a n i vitatpe o tţi dumi nică, l
a p r
ân z.
Sp usese o t tul î n şoap tă,ca şi cum mai că-sa ar fi putut s-o au dă,
cut oate că telefonul er a p r
eadep art
e p entru ast a.
— Eu nu potsă mer g, spuse G eor
gei med iat. Sunt invitatpe a l
prânz,l a d ioceză ,i arap oi am o şed i
nţă.
— Î n cazu l ăsta,am să au i co piii
.
— Cr edeamcă- şi pet r
ecoat tă zi ua al amfilia Wai nwright…
— Aşa . eUi tasem.At unci,măc areu să m ă d uc.
— Cr edcă aş a v a r t
eb ui să acif ,spuse G eorge.
Nan cyr ev en il at el ef
on.
— Mama?
— Da,sunt t ot ai ci
.
— Geor ge şi copi ii aual te obl igaţ
ii pen t
ru dumi nică,dar i m
-ar
facel ăcer
pe ă s v i
n numaieu ,dacăun t
e d ean
rj ează.
— Si ngur ă? ( Oar e mama păr use uşur ată? Nanc y alungăac est
gând. ) Ce g rozav ! Vi no pe a l douăs prezece,să put em s ta de vo r
bă.
Te ş aep
tt .
Nan cypuse ecep r t orul î nf urcă işse d use ă si-spună u l i George ce
hotărâse. Îi maispuse,î n det ali
u, maimul te des pr
ei ndifer
en ţ
a şi
arogan ţ
a Ol iviei, car e găsi se,ără f nici
o di ficultat
e, oî nsoţi
toare
pentru mam al or,f ăr ă ca măc ar ăsse ob oessacă s-o an unţe şi pe
Nan cy ce h oărtâe s.
— … şi ar e numaiopt sprezece a ni
. Ci ne t ş
ie ce uşur ati
că o fi, să
233
st
eat oat
ă zi ua în pat şisăaşt ept
e să fie serv
it
ăl a nas.S- o chinui
e şi
mai mult pe m ama. Er a
no
r , nu-
mal i aşa,Geor ge? ca li
viaO să mă
anunţ
e iş pe mi ne. Măc arsă hot
ăr
âm î mpr eun
ă.La u rma u rmelor
,
eumi -am l uatr ăspunderea ăsam gr i
jă de m ama şi, cu t oat
e astea,
ni
meninu mă ba gă nîseam ă.Mise par eo rcuzi
me… Geor ge?
DarGeor genu- i maidăd ea en
atţ
ie;n- o maias cul
ta.Nan cy oft
ă
şi
-llăsă î
n pace, înt
orcân
du-seîn bucătăr
ie,să-
şiver senecaz ul pe
ceea ce air m
ăm ăsese din ver
zel
e d
e B ruxel
les
.

Noel şi Ant onia n u ajunser

ă d e a l Londra d ecâtap roape d e n ou ă
fără un sf ert
, sear a;pân ă at unci, Pen eol
pe î i văzuse pe am ân doi
mor ţi, pr int
re bucăţ i co
ntorsi
onat e de met al( Jaguaru
l),l a mar ginea
autos t
r ăzii
.Î ntunericu l ser
ii era sp ori
t de pl oaia deasă, şiPen eolpe
se t ot duceal a f ereast
ra din bucăt ărie,pr ivi
nd pl ină de sper an ţă
spre poar tă,şi t ocmaise hot ărâse să sune l a poliţ
ie cân d au zi
mot orul maş inii ca re ven ea î n goan ă di nspre sat , nîceti
nind,
schimbân d vi teza şi – sl avă Domnul ui
!– t recând pr i
ntre por ţi
, pe
alee,că t
rent i
rarea din spate.
Maizăb ovi o clipă,să e s acmeze.
l Nimic n u-l enevramaimul t pe
Noeldec âtpi sălogeala şi
,l a u rma ur melor, n-aveau cum să fi pl ecat
din Londr a m aidev r
em e d e o ra şase,sauchi armait ârzui
. Fu ses e o
prostie di n par tea ei ăs se î ngr i
jorezeî n aş a hal. ş Î
i asc unse
neliniştea,î şil uă o ex presi
e cal mă şizâ mbitoare şipl ecă să pa rindă
lumi na a f
ară şi să e l decshi
dă u şa.
Zăr i cont urul al ungit
, aerodi nam ic,camî nvechit al maşini
il ui
Noel . Tocm aicob or a,îndreptân du-se spr e cealalt
ă por ti
eră,cas- o
des chidă.De aco loî şi făcuap ai r
ţia Antonia,t răgân
d un f elde sac
după ea. Îl au zipe N oelspunân d „Fu gi
, să n ut e u de p r
ea ar t
e“ işo
văzu pe Ant oniaf ăcând exac t ce i se spuses e,por nind î n f ugă,cu
cap ul ap lec
a,t spr e mar chizade deas upra uşi i şi dreptî n br aţele
primi toareeal u
li Pen eol
pe.
Îşil asă cusalî n pr ag şir ămaser ă aşa, îmbr ăţ
işat
e strâns,Pen eolpe
234
plină de af ecţ
iune şi ,î n sf ârşi t
, uşu rată, iar A ntonia, pur şi simplu
recunoscătoare să fie ac olo, n î si guran ţ
ă, nî br aţel
e singur ei
per soane cu care d orea să e fi n
î aceai pă.
cl
Se d epsri
nser ă di nî mbr ăţişare,dar en Peol
pe co ntinuă s-oţ ină de
mân ă,t r
ăg ând-o spr e uşă,dep atr
e de noap t eaî ntunec aă,
t rece şi
umed ă,spr e căl dura d in bucăt ăr ie.
— Ant onia… Ah,am cr ez ut că n -o să m aiaj ungeţ i nici
odată…
— Şi eul a el f.
Nu păr ea să se fi schi mbat pr ea mul tf aţă de cum o ş tia la
treisprezece ani. Er a maiî nal tă,des i
gur , darl a f elde zv etl
ă… o
sil
uet ă plăcută,cupi cioareung li
… şi f aţa maimat ură,su bl
iniat
ă de
gur a cărnoasă. În r est, era nes chimbat ă.To t u c pi s
trui pe nas, cu
och ii ver
zi, mi gdal aţi şigen eell ungi , dese, blonde.Aveaacel aşipăr
roşcat-aur
iu, u lng pân ă l a umer i, d rept i ş b oga.t B a chi ar şi
îmbr ăcămintea er a neschi mbat ă:bl ue-jeansşiun t r
icou al b,de
jer
seu,cuovest ăbăr băteascăt rasădeasupr a.
— Mă b ucu r nes pus că t eş
i ai ci
.Aţ i călători
t bi ne? Apl ouat?
— Un ad evăratpot op .
Ant oni
a e s n îtoarse p sr
e u şă când Noel i
nt r
ă,ducân d nu numai
valizaAnt onieişipe a ui l
, dar şisacu l ab andonatl a uşă.
— Ah, Noel , spuse Pen eo l
pe,î n t imp ce ell ăs a vali
zelej os. Ce
noap t
e nîgrozit
oare!
— Săsper ăm că n -
o să p louă o ttt impul ,altfelnu r euşim să acem
f
nimi c.Încep u să ad ulmec e.Ce m iroase aş a rfumos?
— Pl ăcinta ciobăn eas
că.
— Sunt mor tde f oame.
— Nu mă m iră.Eu o duc pe A ntonia uss,să- i arătcam era ei,ap oi
ne p utem aşe zal a masă. Ia-ţ
i ceva de b ău t
. Sunt si gură că ai nevoi
e.
Noiven i
m i med iat.Hai de,Ant onia…
Luă sacu l,i ar Ant oniaî şil uă val i
za şiporni ră aşa ep scări în sus,
pe pal i
erul m icuţ,t recân d pr in pr i
mul d ormi tor, spr e cel e- dal
doil ea
.
235
 — Ce a căs m i
nunat ă!î i spuse A ntonia,di n spate.
— Nu e b ună p entru i nti
mi t
ate.Cam erele d auuna n îtr-
alt
a.
— Ca a l Ca’ n D’ alt.
— Pevr emur i er au dou ă căs uţe. Î ncă maiex ist
ă dou ă scări şi
două u şi.Ui te,am aj uns.
Lăsă sac ul o j
s şi ar uncă o pr ivir
e de j ur-împr ej
urul a cm erei
preg ăi
te cu gr ij
ă,ver ificân d dacăun cu mva u it
ase ceva . Ar ăt
a o fart
e
bine.Covorulal b,car eocupat oatăpodeaua,er anou,dart otr estul
mobi leipr ov eneadi n cas a de pe Oak leySt reet. Două pat uril ipit
e,
cu t ăblii
le sc ul ptate, us l
truite; r ap
dei ri
le i mpr imate cu t ran
dafir i,
care nu se pot riveau cu cuver tura pat ul
ui. Măs uţa de mah on, cu
oglinda de t oaletă şif otoliil
e cusp ătar cu rbat. Pusese nişt
e flor iîntr-
o căn iţ
ă şi dăd use cu vertur a al opar t
e d e p e u nul di n paturi,l ăsând
săse ad vă aşt ern utur i
le al be,apr etat e,şipăt uril
e roz.
— Ai cie d ulap ul,i ar şa u de a colo dă spr e bae.
i De ceal al
tă par te
e ca meral ui Noelşi va t r
ebui să î mpărţi bai a cuel , dar, dacă ele în
baie,poţiveniî ncel ălaltcapătalcasei ,săf oloseştibaiamea.
Odatăî nchea it
e o tate c aeste xeplica ţi
i, sent î
oarse r sp
e A nt
onia.
— Acum… Ce dor eşt
isă ac fi? O bai e? E t imp des t
ul.
Fata avea ceac răn e ad ân cisub ochi .
— Cr edcă eşt if oarte o bosit
ă,î i spuse en Peo l
pe.
— Ce- i dr ept, sunt cam obo si
tă.Cr edcă e şi schi mbareade or ă.
Încă n u mi -am r eve nit compl et
.
— Nu- i ni mi c,bi ne căeş t
i ai ci
. Nu mait rebuie să pl eci nicăi
eri
,
dacă nu dor eşti, bi neînţeles. Coboară nd câ eşti gata,i ar Noelo să- ţ
i
ofere un pah arde bău tură.
Peneolpe se î ntoars eî n bucăt ărie,găsi ndu- l acolo pe Noel . Stătea
la mas ă şi ci teazi arul, cu un pah ar a mer de whi sky cu si fon î n
mână.Î nch i
se şa u nîurma i e
,f ăcân du- l să-şir idice r i
p
virea.
— To tul e n îr egu lă?
— Săr man a cop il
ă,e r f
ân tă d e o boseal ă.
— Da.N- am vor bit pr ea mul t pe d rum, l a veni re. Am cr ezu t că
236
doarme,darm- am î nşel at.
— Nu s- a c shimbatdel oc. Cr edcă er a cea maif rumoas ă et
fiţ
ă p e
care amcunoscut -
o vr eod ată.
— Nu- mida i dei.
Peneol
pe se uită ch ior âş a l el, capen t
ru a- l avert
i
za.
— Fă bi ne şi poar tă- t
e civi l
izat zi l
ele saea
t, Noel !
El o privi mi r at– ad ev ăarătî ntruch i
pare i n
aocen
ţei.
— Nu î nţelegce v reisă p sui.
— Şt i
i per f
ect ce r eau
v să sp un.
Râse mân zeşt
e,bi ned ispus şi net ul burat.
— După ce- o să t er mi n de căr atvec hit
uril
e al ea i n
d pod, o să fi u
preaobosi t pen tru or ice al t
ceva î
n af ar
ă de- un somn bun î n patul
meu.
— Sp er di n suflet să fi e şaa.
— Ei , zău aşa, mamă. Ni ci măcar nu- i genulmeu… nu mă
ispit
esc gen eel al eaal bicioase. Mi-ad uc am i
nte de i epuri
. Mi -e o
foame de l up .Cândmânc ăm?
— Cândcoboa ră A nt oni a.
Deschi
se u şa cu pt
or ului , să co ntrolezel ăci
pnt a,ca uncu mva să se
ardă p reat arer iosă ă rm ân
ă cr udă.Nu er a ca zul,înch i
se şiuţ
a a lolc.
— Ce zi ci de l icitaţ i
a de mi ercuri?î ntr
eb ă Noel .
FePen
meitru
cărând apă?
— Ţi -
am spus.Mise par e de nec r
ezu t
.
— Te- aigân di t ce ăsaci f?
— Tr ebuie ă s acf ceva?
— Eşt iî ncuiată.Doar - as vân dut cu ap roape un sf er
t de mi li
on.
Ai t reilucrări de L aw rence S tern şi , dacă- arn fi să n e g ândi
m dec ât
la asta,r esponsab ili
tateafinan car
iă sch imbă co mpl etsituaţi
a.Fă ce
te-am sfătuit eu , ulti
ma d aăt cân d am f ost aici. Cheam ă un special
ist
să le ev al
uez e.Dacă tot nu vr eisă e l vi
nzi, atunci
, pen t
ru numel e uli
Dumnezeu ,r efă-l
e asi gur ar
ea! Or i
ce en norocit maişmec herarput ea
intraî n casăî ntr-o zi , câ nd t u eşt i af
ară, printre rat
ndafir i
, caapoi să
237
plece cu ele.Nu t e p urta pr osteşt
e!
Pen eolpe,de cea lal
tă parte amesei ,îl privea,î n cu mpăn ă n ît
re un
felde rec unoştinţă mat ernă pen tru gr ij
al ui şi suspi ciuneaam ar
ă că
fiul ei– car e sem ăn a aşaedb i
ne cut at
ăll ui – puneace va la cale.Î
i
susiţ
nu desch is privi
rea, cuoch iil ui albaştr
i şil i
mpez i
, dar ea nu se
putu hot ărî .Î n cele d i
n urmă,î i spuse:
— Bi ne,am să m ă gând esc.Darn- am să vând Cni
c
ăui
tod
ătat
oriă
i
de sco i
ci,o pi
ctură care miî es te a şa de d r
ag ă şi car e v a con tinua să-
mi ad ucă ub curie işl i
nişte.E t ot ce i m
-a m air ăm as i n
d vr em uri
le de
dem ult, di n co pil
ărie,legat de C ornwall şi Por t
hkerris.
Noelpăr u uşor al armat.
— Ei ,i at e u it
ăl a ea ! Ce-i cucr izaast a de m el
ancl o
ie?
— Nu sunt mel ancoli
că.Doarcă,î n ultima v r
em e,m- a ap ucati ar
dorul să m ă d uc ac oo.
l Mar ea e de vi nă.Vr ea
u să m aivădmar e.aŞi
de e c n u? Ni mic nu mă p oat e op ri
.Doarpen t
ru cât eva l e.
zi
— Eşt i si gură căf acibi ne? oP ate căar fipr efer
abil să-ţ i aminteşt
i
de l ocurile acel eaaş a cu m er au . Totul se sch imbă – şi ni ci
odatăî n
maibi ne.
— Mar ea unse c shimbă,î ir ăspunse Pen elope,cu î ncăpăân
ţae r.
— N- aisă m aicunoş t
ipe ni meni .
— O cunos c pe D or
is.Aş put easă t s
aucu ea .
— Dor is?
— E r efugiata care a st atl a noi l aî nceputul r ăzboiului. La Carn
Cottage . Nu s- a maiî ntor s ni ci
od ată în Hac kney. A r ăm as la
Porthkerris. Încă maicor epson dăm şi mer eumă r oagă să vi n s- o
vizi
tez… După o ez it
are,con t
inuă:Nu vr eisă vi i cu mi ne?î şi
înt
rebăfiul .
— Să mer g
cut i
ne?
Er a aşa de sur prins d ei deea ei, căni cinu î ncercăsă- şi ascundă
mirarea.
— Mi -aiţ ine com panie.Comen tari
ul păr ea at pet
ic, ca şi cum s- ar
fi simţ it singur ă.Î ncercă o al
tăt act
ică. Şi ar up teafi amuza nt, pentru
238
am ân doi. Nu r egretmul tel ucruriî n viaţă,dar eg rretcă nu v- am
dus pe t oţ
il a Por t
hker ris, cân d er aţ
i co pii
. Nu ş t
iu cesăzi c;dar
par că i ci
nodat ă n u s-au pot ri
vitl ucruri
le ş aa.
Urmă un momen t pen i
bi l
. Noelhot ărî să t ransforme t ot
ul î ntr-o
glumă.
— Mi s- au l ungit oas ele pr ea tare ca să maifiu bu n de f ăcut
casel
te d e n isip.
Mai că-
sa n u savur ă gluma.
— Mai su nt şial te d i
stracţ
ii.
— De pi l
dă?
— Ţi -
aşput eaar ăat Car n Cot tage, unde l ocuiam noi . Atelierul
buni culuitău.Gal eri
adeAr tăpecar eapus- oelpepi cioare.Mise
par e că , dintr-odată, au î ncep ut săt ei nt
eresez et ablour i
lel ui, aşacă
mă ş ateptam să e tn i
teresezeocu ll unde a ncepî ut t ot ul.
Eraf elul eide a se pur t
a;î ţi dăd eacât eol ovitură sub cen tur
ă,
cân d ni ci n u t e aş teptai. Noelor b
si o î nghiţitură de whi sky,
încercândsăsecal meze.
— Când vr eisă m er gi
?
— A, cât maicu rând. Î nainte de sf ârşit
ul pr i
măv ei r
i
.Î nainte să
vină v aar.
Si
mţ i o ad evărată uşur are, o cnstat
ând că aveaun al i
bide
neînvins.
— A,mi -e mpi osibil să p l
ecî n per i
oad a ast a.
— Ni cimăc arpent ru un weekend prel
ungi t
?
— Mam ă,ave m de l ucru pânăpest e capl a bi rou ,i areu n- am
drep tl a con ced iuî nainte d e uil
ie,cel maidev r
em e.
— Ei , atunci ,e i mposi bil
. Sp re uşurareal ui, Pen eolpe ab andonă
subiectul. Noel , eşti dr ăguţ sădesch izi o st i
clă de vi n?
Si
mţ i
ndu- se up ţ
in vinovat , se i dr
icăî n pi ci
oare.
— Î mi par e ău r.Aş fi vr ut să vin cu t i
ne.
— Şt i
u, î i sp use . eaŞtiu.
Pân ă să coboar e Ant oni a,se f ăcuzec ef ăr
ă un sf ert
. Noelt urnă
239
vinî n pah ae r şi se aşezar ă cut oţii să măn ân ce l ăci
p nt a şi salata de
frucet proasp et
e,apoi bi scu i
ţi şibr ânză. La sf ârşi
t, Noelf ăcuni ş
te
cafeanumaipent ru elşi , an unţând că ur că î n pod , să ar unce o
privire înaint e de a î ncepe l ucrul a doua zi ,l e l asăaco lo l uând
cafeaua cu el.
După pl ecar eal ui, Ant onia se r idicăşi eaî n pi ci
oare î şi
ncep u să
str
ângă f arfur i
il
e şi pahar el
e,dar Pen eolpe oopr i.
— Nu- i nevoi e. Am să pun t otul în maş ina de spăl atvas e. E
aproap e unspr ezece şi pr eci
s că abia aşt epţ
i să t e vâri în pat . Poate
că acu m vr eisă aci f o bai e?
— Da,aş a aşor d
i. Nu ş t
iu de e c,darmă i s
mt t er i
bil de m ur dară.
Credcă L on dra ede vi nă.
— Te î nţeleg, şi mi e mi se î ntâm plă.Pune- ţ
i ap ă cât r ei
v şi
bălăceşt
e-teînvoi e.
— Ci na a os ft mi nunat ă.Îţi mul ţ
umes c.
— Ah, dr aga ea… m Pen elope er a mi şcat
ă i ş, dintr-od at
ă,nu mai
şti
u ce să spună.Şi t otuşi, erauat ât
eade sp us! Poat e că, după ce et
vâri în pat , am să i nv să-ţi ureznoap te bună,î i spuse ea.
— Ah.Vr ei
?
— Bi neînţeles.
După pl ec aera Ant on iei
, Pe nelop e s trânse mas a f ără gr abă,
umpl u maşi na de sp ălatvase, scoasef ar
a
ă sticlele d e aplte şiar an j
ă
mas a pen tru mi cul dej un. Su s, în cas a ac eeand ue o rice usnetavea
ecou pr in uşi l
e des chise şi t avan el
e di n lem n, o au zipe Ant onia
umpl ând bai a; auzi , şimaisu s,paşi iî năbuşiţ
i ail ui Noel ,f ăcându- şi
loc p ri
ntrel ucrurile din pod. Săr acu l,î şiasu mase nuef ortt i
tanic.Ea
nu put ea ec dâtsă p sere ă c nu se vaadb ăutt la u jmăt at
ea r d
umul ui,
lăsând-o cu o har ababu ră m aimar e d eâctcea d e acum.Auziap a d e
la baie scu rgân du- se p e eav
ţ ă.Puse ervet ş ul î n cu i, stinse umi
lna şi
porni sp re t eaj
.
O găsi pe Ant oniaî n pat ,t reaz ă,r ăsf
oind pag inile uneir eviste
lăsat
e de Pen eolpe pe nopt ier
ă.Br aţel
e goal e er auzv etl
e şi bronza t
e,
240
iar ăr pul măt ăsos er a r ăs firatpes te f aţa albă de per nă.Pen eolpe
închi seuşaî nur maei .
— Aif ăcut o b ae ibu nă?
— A f ost o bi nec uvântar e,zâm bi Ant onia.Am pus ni şte ăsu rri de
baiegr ozave,pecar el e-am găsi tacol
o.Spercăn- am făcutrău.
— Pen tr
u as t
a er auac olo, îir ăspunse Pen eol
pe,aş ezân du-se pe
mar gineapat ului. Bai a i ţ
-
a ăcuf t bi ne.Nu maipari aşaboo sită.
— Nu. M- at rezi t. Mă si mt pr oas pătă şi am chef de vo r
bă. N-aş
put ea să dor m acum.
De d easupra cap et
el
or l or, dincolo de ava t nul susţinut de b ânre
de em l n,au zri
ă cu m un obi ectera âr tâtpe o js.
— Po aet că e maibi ne aş a,spuse Pen eolpe,cu t ott ărăbou il pe
care- lf ace o N
el.
În acel momen t se au zio buf nitură,par că ar fi scăp atdi n br aţ
e un
obiect greu, apoi ,i mediat, vocea l
ui Noel ; „Fi r-
ai a d racu
lui!“
Pen eo l
pe î ncepu să r âdă,i arAnt onia r âs
e şi ea, dar co hi i i se
umpl ur ă brusc de ac lrimi.
— Ah,cop i
la m ea dr agă !
— Mă por t pr ost eş
te… Sesmi orcăi, şi ap oi, găsi
nd o bat i
stă,î şi
şterse nasu l. Doar că e aşa de bi ne să fiu ai ci
,lân gă t i
ne şi să pot
râd ei arăşi de or ice pr ostie.Î ţi maiam inteş
ti cum mair âdeamnoi
două? ân Cd aist atcu noi ,tot timpul se î ntâm pl
aul ucruri nost ime.
N- a m aifos tl af eldupă ce ai plecat .
Îşi r evenise.N- avea de gân d să pl ân
gă.Lacr imil
e di spăruser ă,
şterse cu batist
a, i ar en Peo lpe oî ntreb ă cubl ândeţe:
— Vr eisă v orbeş ti
?
— Da,cr ed că da.
— Vr eisă- mi vo rbeşt
i des pre C osmo?
— Da .
— Mi -a p ăurt aş a de ăur! Cân d mi -
a p sus Ol i
via… am f os t aşa d e
şocat ă… aşaedr tistă.
— A mur i
t de canc er.
241
 — N- am ş t
iut .
— Canc er la pl ăm âni.
— Darnuf uma.
— Pe vr em ur i af umat . n Îainte să-l u cnoşti u t. n Î
ainte să-l
cunoas că Ol i
via.Fu ma maimul t de ci ncizeci de ţ i
gări pe zi . S-a
lăsa t
, dar t ot i-au ven it de h ac.
— Er aicu el ?
— Da. Am l ocuit cu el î n ul t
imi i doiani . De când mama s- a
recăsătorit.
— Te- a d ean
rj ataces tl ucr u?
— Nu. M- am bu curatf oar te mul t pentru ea.Nu pr ea-mi pl ac
e
tipul pe car e l -a al es, darast a n- are i
mpor t
an ţ
ă.Ei î i place. Şi a
plecat din Wey bridge,să se st abil
eascăî n nor dul Angl i
ei, pentru că
de c alo
o e el .
— El ce ac fe?
— Ar e of ab ri
că ed ex tt i
le… l ân ă d ăr
ăcit
ă,ţ esăutri, camaşa a. cev
— Ai f ost pe- acolo?
— Da,am f ost de pr imul Cr ăciun după căs ăor
ti al or. Dar aos t
f
gr oaznic.Ar e d oi băi eţ
iî ngr ozitori
,i ar eu nu şt i
am cu m să scap de-
ac olo, înainte ca vr eunul di n eisă mă vi oleze. Mă r og, poate că
exage rez,dar s t
ă
a e mot i
vu l pent ru car e nu mă put eam duce l a
mam a după moar t
ea t at
ii. Pur i ş simplu nu put eam . Şisi ngu r
a
per soană car e m -arfi put ut aj uta,m- am gân dit eu,er a O l
ivia.
— Da,î nţeleg;darspune- mimaimul te d espre C os mo.
— Ei , eler a bi ne.Adi că,nu păr easă ai bă vr eoboal ă.I ar apoi,
cam acu m şas e l uni,a î ncep ut u t
seaaceea oribilă.Î lţ i
neat r
eaz
noap t
ea, i
ar uest ăteamşi as cult
am şi î ncercam să- mi spun că nu- i
nimi cf oar te ser ios. Î n cel e di n urmă l -am convi ns săse ducă l a
doct orul lui cu rant , şis- a dus a l sp i
tal
ul local pen t
ruo r adiografie şi
un con trol. De f ap t, nicin- a maii eş
it
. L- au oper at işi -au sco so
jumăt atedint r
-unpl ămân,apoil -auî nchislalocşii -auspuscăî n
cur ândva put ea mer ge ac aă s.Dar a f ăcut ni şte compl icaţ
ii
242
pos t
oper atorii
, şiast a a f ost. A mur it al sp ital. Nu şi -a r ecăpătat
cunoştinţa.
— I arutais tatsi ngur ă?
— Da. Er am si ngu ră, dar Mar ia şi To meu er au mer eu pr in
preajmă,i areunu mi -am i mag inatni cio cli
pă că- arsput ea nt îâmpla
una caas ta, aşacăn- am f os t, propriu-zi
s,î ngr i
jorată sau speri
ată. Şi
s-aî ntâm platf oarter ep ed e.Par căî ntr-
o zier am î mpr eună,l a Ca’ n
D’alt, cade obi cei
,i ar a od ua zielera or m
t. Si gur ă c n-af ostch iar a
doua zi .Doarcă aş a m i s- a p ăurt .
— Şi ce ai făcut?
— Păi … sună gr oazni c, dar at rebui
t să f acem î nmor mântar ea.
Vezi,l aI bizaî nmormân t
areat rebui e să se acă foar f
te e rpede d upă
ce m oare o mul. Chi ara d oua z i
. N- aispune că, într-o singură z i, pe
oi nsul ă unde maini men i nu ar e el
tefon, ves t
easă se d ucă aş a de
reped e,dar a aş s-aî ntâm plat . Nu numaioam eni ca noi , dar oţ t
i
localnicii
, băr baţi cuca re st ăt usel a un pahar ,l al ocalul l ui Ped r
o,
pescari i din por t şif erm ierii ca r
el ocuiau în veci năt ate.Cu t oţi
i au
venit.
— Und e af ostî nmor mânt at?
— Î n ci miti
rul bisericu ţ
eidi n sat .
— Dar … e obi serică cat olică.
— Bi neînţeles
. Dar af os tî n r egulă.Tat a nu mer gear egul at al
biserică,dar ,cânder acopi l,af ostbot ezatdupăr it
ual ulcat olic.În
plus, f usese b un pr i
etencu pr eotul satului. Un om aş a d e bun… ne-
a ad us mul tă mân gâi ere.A ţ inut l s
ujba nu î n bi seri
că,ci l ângă
mor mân t,l a osare.Cân d am pl eca, tnu se m aived ea i at
pr a de at âtea
flor i
. Er a aş a de r fumos…Pe ur mă,t oatăl umeas- aî ntors a l Ca’ n
D’alt,i ar ari M a pregăi t
se cât e cev a de m âncar e şi s-a bău t vi n, iar ep
urmă am pl ecat i
arăşi cut oţii. Cam ast a s-a n îtâm pl at.
— Î nţeleg.E f oartet ri
st, dar cr edcăa f ost perf ect. Spune- mi ,i -
ai
povest it Ol i
vieit oate astea ?
— Fr ânturi.N- a vrut să a udă ch iartotul.
243
 — Er a de aş t
eptat. Cân d Ol iviaei mpr esionat ă saucopl eşi
tă de
ceva,î şi ascunde sen t i
men tele,ca şi cu m arncer î ca să o se
nving
că că
nu s- a n îtâm platni mi c.
— Da.Şt iu.Mi -
am datseam a d e as t
a.Şini ci nu cont ează.
— Ce ai făcut cât ais tatcuea al L ondra?
— Nu pr ea mul t
e. Am f os tl a Mar ks &Spe ncer, să-mi cumpăr
nişte h anie g roase. Şi m- am î ntâlnit cuav ocatul t atălui meu .A f ost o
întâlni
r ecam depr i
mant ă.
Peneo l
pe i s
mţ ea cădo oare su fletul pen tr
u bi ata atfă.
— Nu ţ i-
a ăs latni mic?
— Pr acti
c n i
mi c.Nu avea ni
mi c d e ăsla,tdr agul de el .
— Darcas a d inI biza?
— Aceea- ano fst niciodată anoas tră.Er a p ropr i
et atea n u
ui om pe
nume C arlos B acrlel
o. I areun- am vrut să s tauacol o. Chiardacă aş
fi st at, n-aş fiav ut cuce l ăp
ti ch i
ria.
— Darbar ca?Ce a ăc fut cu ea ?
— A vâ nd ut-o,cur ânddupă pl ecarea Ol iviei
. Nu şi -
a mai
cumpăr atni ciodată alt a.
— Dar cel elalt
el ucr uri? C ărţ
ile,mobi la, tablour i
le?
— Tom eu a ar anj
atsă l e ducă l a un pr ieten de all ui, să l e
dep ozitezeco l
ao pân ă ceoivav ea evo ni e d e ele,sauvoi av ea es dt
ulă
forţă să ă mî ntorc săe l au
i.
— E gr eude cr ezut,Ant onia,ş t
iu,darva v en i şi vr emea aceea.
Antoni aî şipuse r a
bţele su b ceafă şipr i
vi î nt av an.
— Acu m mi -e b i
ne,spuse ea. Sunt tristă,darnu sunt t ri
stă pentru
că un mait răieşt
e.Ar fif ost bol navşi şubr edşi n- ar fi r
ezist
atmai
mul t de u n an .Doct orul mi -a p sus as ta.Aşa că eai mbi
ne ă c -sa dus
aşa. Ceamaimarer i
stt
eţ
e a meaes t
e căşi -ai rositt oţi anii de d upă
plecareaOl i
vi ei
. N- a maiav ut al t
ăf em eie.A i ubi t-
of oart
e mul t pe
Olivia. Cr ed căeaa f ost
, pr obabi l
, dragosteavi eţiil ui.
Se l ăs
ae s l ini
ştea. go Z
mot ele şi p aişi d i
n pod î ncetas
eăr şi
Pen eolpe b ăn ui că Noelse h otărâse să se eab dătut şi cobor âse al el
244
încamer ă.
După ovr em e,al egân du- şi cuat en ţi
e cu vintele,spuse:
— Şi Ol ivi
al -ai ubit. Ni ciunui al t băr bat un i -a dăru i
t atât ed
mul t dini nima ei .
— A vr ut să e sn îsoar e u c ea. Darea aef u
rzat
.
— O î nvi nuieşt
i pen t
ru as ta?
— Nu.O ad mir .A f os t o dovad ă d e o nes tit
ate i şforţ
ă n it
eri
oar ă.
— Eof em eie o far t
e d eosebită.
— Şt i
u.
— Ni ciodat ă n- a v rut să se măr i
te.Ar e o roare d e d ependenţă,de
obligaţ
ii şiseem te să- şiî nfigă r ădăci
nile u ndev a.
— Ar e a cir
er a ei .
— Da.Car iera ei . Pen tru ea, car
iera e maii mpor tant
ă dec âtor i
ce
altceva.
Antonia ă rm ase p e gân dur i
.
— Ce i c
udat ,comen t
ă ea. Ar fi maiuşorde n î
ţeles,dac ă ar fi avut
o copi lărie nef ericită, au s dacăar fi suf er it o t raumă psi hică
îngrozi
toar e.Dar ,cuomamăcat i
ne,nu- mipoti magi naaşaceva.E
oare i ch
ar aşa deose bită, f aţă de ce i
lalţ
i co pii ai tăi?
— To tal, zâm bi Pen eo lpe.Nan cy e exact op usul ei . Nu şi -
a vi sat
decâtsă fie măr itată,l a cas a ei . Un f elde cu coană,poat e,dar ce
impor t
an ţă ar e? u Nf aceău rni măn ui.E f eri
cită.Celpuţ in, credcă e
feri
cit
ă. Ar e x eactcee a ce - a
şi doritî ntot
dea una.
— Dart u? n ît
reb ă A nt onia.Tuaivrut să e t măriţi
?
— Eu? D umneze ule, e aş a de mul t de at unci, că ni ci nu-mi mai
am int
esc pr ea bi ne. Nu cr ed că m- am gân dit pr ea mul tl a asta.
Aveam doar on uăs preze ce an i şi erar ăzbo i.Î n t i
mp de r ăzboi
, nu
gândeşti pr eadep ar te n î vi it
or. Trăieşti de p eo - zi pe l a
ta.
— Ce - s
a n î
tâm pl atcu soţ ul tău?
— Ambr ose?Ei ,a m uritl a âci ţ
va na i după căs ătoria uli Nancy.
— Te- aisi mţit si ngur ă?
— Er am si ngur ă.Darnu e ot tuna u ca e t i smţi singură.
245
 — Eu n- am cunos cut pe n i
meni car e ă s fi mur i
t. Nu î naint
e de
Cosmo.
— Pr ima dat ă când pi erzi peci neva dr ag,şoc ul e cel m ai
puter nic.Dari mp
tul t rece t şi
e mpî aci cuso arta.
— Pr esupun că aş a e. El p sunea:„Tot ul n î vi aţ
ă î nseamnă
compr omi s“.
— Un gân d î nţelep t. Pen tru uni i, aşat r
eb uie să fie.Pen tru tine,
mi-arpl ăcea să cr ed că vi aţa î ţi p regăt
eş t
e sur prize mul t mai
plăcute.
Ant oni a zâm bi. Rev ist
a căzu se dem ult pe podea, iar choii eiî şi
pierduser ă st răl
ucireaf ebrilă. Era somnor oasă, ca nuco pil
.
— Eşt i obosi tă,î i spuse P eneolpe.
— Da.Acum am să mă cul c.
— Nu t e r t
ezipr ea d evreme.
Ser idi că de pe mar gineapat ului şi se duse l a geam , să tragă
draperi i
le.Pl oaiaî ncet aseşi , din î ntuneric,se ua zeahohot i
tul unei
cucu vele.Î i ur ă noap te b ună,ap oi se n îdreptă spr e uşă,o des ch
ise şi
st
inse u l mina.
— Pe ne l
ope …
— Ce est e?
— E mi nunatai ci
.Lân găt i
ne.
— Dor mi l i
nişti
tă,î ir ăsp unse şi închise şa.u
Pest e ca săse ăsase l l iniştea. La par ter,t oatel umini l
e erau st
inse.
Era cl ar ăcNoelr enunţ aseen p
t
ru ast ăzi şi se dusesea l culcar
e.Nu
maier a n i
mi c d e ăcu
ft .
În cam era ei ,î şi f ăcude l ucru f ăr
ă să se gr ăbească,se spăl ă pe
dinţi,î şi per ie păr ul,î şi puse cr emă pe f aţ
ă.Aşa,î n căm aşade
noap te,se duse l a geamşi t r
asedr apeir
ile gr el
e.Pr i
n f ereast
ra
deschi să se si mţ ea n u vân t uşor,r ece şi umed , dar ar ce purta cu el
mires mel e păm ântului – ca şi cum gr ăd i
na ei , simţind ap ropier
ea
primăver ii, t r esăer,a t rezindu-se di n somnul l ung de i arnă.
Cucu veau a hohot i di n nou; l i
nişteanopţ i
i era at âtde dep li
nă,î ncât
246
auzeasu su rulr âului
, de ce alaltă par t
e al ivezi
i.
Se î ntoarse edl af ereas t
ră şise r că
u î n pat , apoi s t
inseumi lna.Se
simţ ea gr eo aei şi ob osit
ă şi i bnecuvân t
a con f
ortul aş ternuturil
or
răcor oase şi alper nel or moi , darmi nteaî ir ăm ăseest rează, căci
curiozitatea i nocen t
ă a Ant oniei ul t
buraset recut
ul, nel inişti
nd-o
într-un mod car e nu-if ăcea del ocpl ăcere.Penelope răspunsese
întrebăril
oreicu gr ij
ă,ni cimi nţ i
nd,darni cispunând î ntregul
adevă r
. A devăr ul e ra pr ea con fuz ca să poat ă fi spus, pr ea
întortocheatşiî ndepăr tat.Tr ecusepr eamul ttimp,casăî nceapă
acu m să cau t e mot i
vaţ i
i sau l ogică î n des f
ăşurareaeven i
men t
elor.
Nu maivo rbise d epsr e A mbr ose,nu- i pomen ise nu mele i şni ci nu se
gândi se l a elde f oar te mul tă vr eme.Dar u ac
m, s t
ân d î nti
nsă,cu
och ii desch i
şi spr e noap teagr ea, car
e nu er a cuad ev ăat
r î ntunecată,
şti
u cănu av eaal tă sol uţie decât ă sse întoarcăî n t recut. Era o
exp erienţă extr ao r
dinară;ca şi cum ar fi pri
vit un fil m vec hi
, sauar
fi des cop eri
t u n al bum scor oji
t i ş
,î ntorcându-i fil el
e,arfi r ăm as
uimi tă săco nstate căf otogr afi i
le sep i
a nu păl iser
ă del oc.Er aul af el
de gr ăit
oare,cl are şiperf ect conturate ca -
ntotdeauna.

247
 8

AMBROSE

Fem ei
a, fioţ
erî n servici
ul auxi
l
iaral ar mi
nei i m
li
tar
e r egae,
l
aranjă hârt
ii
le aflateî nf aţ
a ei pe bi
rou şiîşipreg
ăti st
i
loul.
— Aşad a,r St
ern, tr
ebu i
e doar ăshotărâm în ce cat
egorie să te
includem.
Peneol
pe era aş ezat
ă de cealal
tă part
e a biroul
ui şi o pr i
vea.
Fem eia avea două petli
ţe albas
t
re pe mân ea
c hai
nei
, şi părul îi era
frumos ar an
jat
. Gulerul căm ăşi
i şicravaa
t er
auaşa de scr
obite şi de
st
rân se căpăr eaî n per i
colă s se sufoceîn oricecl i
pă;pur
ta ceas
bărbătescşipebi rou,lângăea,ţ
ineaun portţ
igar
etdepiel
eşio
bri
chet ămasivă,deaur.Penel
operecunoscuî
neaoal t
ădomnişoară
Paw son şi simţi un valde ă cdlură pen
tru ea.
— Ai vr eo r p
egăt
ire?
— Nu.Nu c red.
— St en
og rafie?Dac ti
logr
afie?
— Nu .
— Di plomă u niver
sit
ară?
— Nu .
— Trebuie ăsmi
- spui„do am nă“.
— Da,do amnă…
Femei
aî şi dresel asu
gl, deconcer
tat
ă de expr
esia de nev
inovăţ
ie
şi och
ii căpr
ui, visăt
or
i, ai oniirecr
ute.Peneol
pe purta unif
ormă,
dar ceast
a a nu st ăteadeloc bine pe ea; er
a preaînalt
ă,aveapi ci
oare
prealungi,iar ărpul eiera un dezast
ru – negru şi măt
ăsos işstr
âns

248
într-
un cocapr oxi
mat i
v,car enu păr eani cisi gur,nicipreabine
făcut.
— Pr esupun că ai fost la şc oală,nu?
Aproap e că se teptaşcaec
a rr
uta să- ir ăspundă căusesfe ed ucată
acaăs,de căt re o guver nan t
ă dui oasă.Păr eagen ul acea
l de f ată.
Puţ i
nă f ranceză,un dr am de pi ctură şi cam ni mi c al
t
ceva. Dar
recruta Sternr ăspunse:„D a“.
— I nter
nat ?
— Nu. Şcoa l
ă de z i
. Şco aal domni şoareiPr i
tchet
t, câtam l ocuitl a
Londr a, şil i
ceu l clasic,cât am s tat î n Por t
hkerri
s.Ast ae n î Corn wall,
ad ăugă ea, cuam abili
tate.
Fem ei
a simţ i că unmair ezi
st ă ărfă oţ igară.
— E pr i
ma d ată â cnd pleci de- ac aăs?
— Da .
— Tr ebuie ă smi
- spui„do am nă“ .
— Da,do amnă .
Fem eai oftă.Rec ruta St ern ave a să fie una di ntr
e ac eelf et
e
problem ă. Cultă, dest ul de ed ucată şit otal inutil
ă.
— Şt ii să ăt g
eşti? oî ntrebă, f ărăr eap mari spean
rţe.
— Nu p rea bi ne.
Nu maiav ea i ci
no al t
ernativă.
— Î n cazu l aces ta,mă em t că av r t
eb ui să et acem
f î
ngriji
toare.
Recruta Stern zâm bi bl ând, păr ân d mul ţumi t
ă că,î n sfârşi
t, se
ajunsese a o lco ncluzie.
— Bi ne.
Fem ei
a not ă cevape f ormul ar
, ap oi î nchise capaculs t
iloului.
Pen eol
pe aş teptă,cur ioasă ce aveaai săurmeze.
m
— Cr edcă as ta e ot t
.
Peneolpe sei di că
r nîpi cioare, darem feia-ofiţernu t er
minase.
— St ern. Păru lt ău . Trebuie săaci fcev a cuel .
— Ce n aume? î ntrebă Pe nelop e.
— Nu t rebuie să- ţi atingă gul erul, să şt ii
. Aşa su nă Regulam entul
249
mar i
neimi li
tare.De ceu n te d ucil a co afor, să-lt unzi?
— Nu vr eau ă- s ltund.
— Ei … f ă şi t
u un ef ort
.Î ncearcă să- l prinzimais t
rân s.
— A,da.De ac od
r.
— Po ţ
i pleca.
Aşa şi f
ăcu .
— La e rveder e.
Uşa e sn îchises e pe u jmătate n î urma ei ,cân d o des chise d i
n nou.
— … Doamnă…
A f ost rep atrizată pe navaşc o
Eal
x ă
ce
ll
en t a Mai estăţ
ii Sale,l a
Whal eI sl
and. Er a servan t
ă,dar , pentru că„v orbeacor ect“,a f ost
dată î n ser viciul o cman dantului, ceea ce î nsem na că t rebuia să
lucreze l
a popot ă;să pună mes ee,
l să ser veasc ă bău t
uri, să-i an unţe
pe cei care erau ch em aţil a t el
efon, săl ustruiască argi
ntăria şisă
serveasc ăl a mes e.De as em enea, î
nainte de căd eea
r î ntuner i
cului,
trebui a să t reacă r i
p
n cab ine şi să up nă cam uflajul, să bat ăl a uşi şi,
dac ă se afl a ci neva î năun t
ru, să cear ă „per misiunea de a pune
cam uflajul, domnul e“. De f apt, eraoî ngri
jit
oar e per f
ectă şi pr imea
un sal ari
u de î ngrij
it
oare, r ei
tzeci de şi l
ingi l a fiec ae r două
săp tăm âni. Di nj umăt at
e n îj umăt at
e d e u lnă,t rebuia să par tici
pe a l
par ada sal ariului, ad icăsă st eal a coa dă,pân ăî i ven ear ândul să-l
salut e pe ofiţ erul r esponsabil cupl ăţi
le – un t ip cumut r a acră,car e
păr easă ur asc ă f emeil
e,cee a ceer a,pr obab il, ad evărat –să i se
cit
ea scă un mel e şi să r i
pmea săc plicul subţire,mar oniu.
Solicit
areaper mi si
unii de a ef ect
ua cam uflajul vasu l
ui er a doar o
par te di n noul l imbajpe car ea t rebuit ă-sl î nveţe şi a pi erdut o
săp tăm ânăî nt reag ă,f ăcând exer ciţ
ii pen tru ast a.Dormi torul er ao
cabi nă;pod eau a,punt e; cândse ducea l a muncă,ur ca l a bo r
d;
„cu sut şi câr pit“ î nsem na o j umăt at
e de zi ;i ar acă d t e certaicu
iubitul, asta se n umea „t am -
tam de ad io“dar , cum ea nu ave a un
iubit, casăsecer t
e cuel , nu se i viseni cio ocazi e pen t
ru af ol
osi
acea stă expresie.
250
 Whal e sIland er aî ntr
-ad eă vr o insulă;t rebuia să t reci un pod ca
să aj ungi aco l
o, ceea ce ăr peao av entură,şi f ăcea să par ă că r ci
u pe
punt ea n uui vas, chi ardac ă nu er a aş a.Cu mul ţi an iî n ur mă,l ocul
fusese o ad unăt ură de nor oi,î n mi jl
ocu l por tului Por tsmouth, dar ,
întretimp,deveni seunl ocimpor tantpent r
ui nstruireat rupel orde
mari nă,cupl at
formă pen t
ru par ad ă,t erende n istrucţie şi o biseri
că,
pont oane şi bateriii men se, unde b ărbaţi
if ăceaui nstrucţ ie.Bi r
our i
le
admi ni str
ati
ve şi de i nten den ţ
ă se afl au î n maimul te clădiri şi
blocur idecăr ămidăr oşie.Încăper ilepent r
uuzulgr adelori nfer ioare
erau ur ât
e şi i l
psite de pr est
an ţ
ă,am i
ntind de o pr i
măr i
e,dar
popot a avea areo a
cer g r
an doar e –ca un conac , al e căr ui păm ân t
uri
se ezu
r maul a er ten ul de o ft
bal.
Zgo mot ul nu î nceta ni cio cl ipă.Răs unau go an re şi ci mpoai e;
ordinel e de fiecar e zise su ccedaucupol it
eţeaos tăşeas căde ri goare.
Soldaţ i
i aflaţ il ai nstru ciţ
e mer gea u de co lo-colo mi li
tăr eşte,rap-tap-
tap, pe asf alt. Pe pl atf
orma de parad ă, ofiţ eri
ii nferior iţ i
pau de- şi
scuipau boj ocii a l pl ut
oan eel de t ineri m ari
narinf ri
îcoşaţ
i, are
c
făceau t ot ce l e s tătea î n put i
nţă pen tru a dep ăi ş dificultăţ
il
e
exerciţiil
or î n f ormaţ ie compact ă. nÎfiec aer di mi neaţ ă avea l
oc
cerem oni a r i
dicării dr apeullui uni tăţ
ii,î n t i
mp cef an fara mari nei
regale n i
tonaBraganza şiSufletde t s
ej D
ar
.acă eraipr ins af ară n ît imp
cest ea gul cuî nsem nul al b er a ur cate p catarg, er ai si li
t săi eşi l
a
rapor t
, pe punt ea pr i
ncipal ă,şi ă sr ăm âi o ac
l
o pân ă se î ncheia
cerem on ia.
Cart ier
ul gen er al al erv isi
cilor au xil
iare, unde Pen eo l
pe a f ost
tri
mi săsăl ocuiască, seafla î ntr-un hot elr ech i
ziţionat ,l a capătul de
nor d al r aş
oul ui . A colo î mpăr ţea „c abina“ cu î ncă ci nci etfe.
Dormeauî n pat uri supr ap use.Una di nt r
e el e mi roseaî ngrozitor,
dar, cu m nu se spăl a ni ciodată,nu er a de mi rar e.Locu i
nţelel or es
aflau l at reiki lomet ri dis tanţă de Whal eI sl
an d şi , cum nu aveau
asiguratvr eun mi jl
oc naval de t ransport şi ai ci nu er auau t
obuze,
Pen eolpe o sună pe Sophi e,r ugân d-o să- it rimi tă bi ciclet
a eicea
251
vech e.Sophi e i îpr omi se că aşa a ace;
f vo va r timi t
e cu trenul, pentru
ca en Peol
pe - s
o poat ă u la d e alt saţia P or t
smout h.
— Tuce m aif aci
,dr aga ea?m
— Su nt bine.Er a or ibil să au dă doar vo ceal ui So phie,f ără să fie
lângă ea . Ce m aif aci? C e ace
f at a?
t
— Domni şoara Paw sonl -a nvîăatţ cum să ol fos ească o om p pă u c
închizător.
— DarDor is şi băi eţi
i?
— Ronal d ai ntratî n ech i
pa de o f
tbala şco l
ii.I ar l ar
Ck, după cât e
cred em noi ,a f ăcut p ojar.Î n gr ădina noas tr
ă au ap ăurt p rimii
ghiocei.
— Aşa r epede?
Ar fi vr ut ă si- vad ă.Ar fi vr ut ă s fie ac ol o. Er a or ibil să se
gândea să
cl af aptul căeier auaco l
o cut oţi
i,l a Car n Cot tage,şi să un
poat ă fi cu ei . Săse gân deas
că l a dr ag ul eidor mitor, cu per delel
e
flut urate de br i
zauşoar ă a măr i
i şi soar ee l car e ar unca r azede
lumi nă p e p eeţ
rii cam erei
.
— Eşt iferici
tă,dr aga m ea?
Dar ,înainte ca Pen eolpe să poat ăr ăspunde,se au zisem nalul şi
legătur a sent îrerupse. Puse el t
efonul lal oc n îf ur că, bucu r
oasă că se
întrerupseseînaintedeaaveat impsăr ăspundă,pent rucănuer a
ferici
tă. Era singur ă şipl i
ctisi
t
ă şi -i era dor d e ca s.ăNu era potri
vită
pent ru ac east
ă l ume ci udată,nou ă pent ru ea – şi se t emea că
lucrurile n u ave aucum să se maischi mbe.Maibi ne e s ăc
fea os ră
med i
cală,saul ucra pe uscat , sauî ntr-o f ab ri
căde muni ţ
ii – or i
ce,
numaisă nu fi l uat ea ac dec izi
e dr am atică,i mpul sivă, care o
ad usesen î si
tuaţia ast a dep ri
man tă şi, pe cât se p ăera, perman entă.
A doua zier aj oi. Er audej aî nf eb ruarie.Deşi se ai m simţ eaf ri
gul,
soarele străluci
set oată zi ua şi,l a or a ci nci, Penel ope, l i
berăî n sfârşi
t,
păr ăsii nsula,sal ută ofiţ erul de gar dă şi por ni pe podul î ngust .
Apel e e s umflas eă r şi dealul Por t
sdow n ad ucea, înl umi na n îser
ăr i
i,
cuun pei sajrural. Când av easă- i vină bi ci
cleta,poat e că va r euşisă
252
porneasăcî n cât e o pl i
mbare l i
t
so
ară,î n cău t
area unui colţ de i arbă
unde să se poat ă aş eza. Până una- alta,o aş teptau or el
el ungi al e
uneiser i pl icti
sitoare şise nt îreba dacăar e dest ui bani săse ud căl a
ci
nema.
O maş ină ve nea î n spat el
e ei , pe pod . Ea î şi văzu de dr um.
Maşi na încetini şi ap oi opr i, puţ in maiî ncolo. Era o maşi nă sp ort, cu
capota cob orâtă.
— Und e mer ge ţ
i?
O cl ipă,nu- i ven i să cr ead ă căi se ad resa ch i
ar . eiEra pen tru
pri
ma dat ă cân d î i vor beaun băr bat, cu excep ţi
a sol i
cit
ăril
or d e
cartofi şi mazăr e,saucân dî i cereau un pah arde g in.Darnu maier a
nimeni pr i
mpr ejur , aş a că n- aveacum fi al tfel. Penelop e î l
recunoscu. Subl oco t
enen tul acela î nal t
, br unet ucoch i al
baştri, al
cărui nume er a Keel ing. Şt ia căf ace instrucţi
al a puşcaşi, pentru că
la popot ă pur ta ghet re şi cost umul al b, obl i
gatoriu pen t
ru ofiţ erii
aflai ţîn pr egăitre.Acu m însă er a mbîr ăcat cuuni forma d e o tat
ă z i
ua
şipăr eavese l şil ipsit de g ri
ji
, un om pus p e d i
str
acţi
i.
— La ă cm inul pent ru fete.
Se p alecă şidesch ise op rtiera.
— At unci ,ur caţ i
,vă d uc eu .
— Mer geţiî ntr -
acolo?
— Nu.Dar mă descur c eu.
Pen eol
pe ur căal ături de elşi î nchise por tier
a.Maşi na mi cuţă
porni înt rombă, si l
ind- o să-şiţ ină păl ăria, ca să nu i -
o su fle v ântul.
— Par că v- am maivăzu t pe ai ci, nu? Lucr aţil a pop otă,mi se
pare.
— Aşa est e.
— Vă pl ace?
— Nu p r
ea.
— At unci , de ceiaţ acceptatsl ujba?
— Nu mă p ricepeam să ac f ni mic altceva.
— E pr imull ocde mun că?
253
 — Da.M- am înrolatabi a a cum o u lnă.
— Cum văpl ace la mar ină?
Părea şaaed mp
il i
cat şien tuziast, că un -
i spuse ăco ur a.
— E bi ne.Am î nceput să m ă obi şnui esc.
— Cam seamănă ucun i nt ernat ,nu ?
— Eu n- am fostl a n iternat,aş a că- am
n de u nde ă s tşi
u.
— Cum vă cheamă?
— Pen elope St
ern.
— Eu suntAmbr oes Keel ing.
Nu maier a timp pen tru al tceva. În ci nci mi nute au aj uns, au
i
ntrat pe p orţi
le carti
eru lui gen eral al co rpului auxi li
ar şiau opri t cu
un scrâşnetde f r
âne pe pi etrişu l di nf aţai ntrări
i, ceea cea f ăcut-o pe
subofiţera de serviciu săaru nceo pr ivire pe f ereast
ră,af ară, şisăse
î
ncrunteînsemndedezapr obar e.
Opr i motorul,iarPen eo lpe i îspuse,des chizând uşa:
— Mul ţumesc foarte m ult.
— Ce a fciînr estul ser ii
?
— De ap ft,nimi c.
— Ni cieu .Haisă b em ceva la cl ubul ofiţ eril
or tineri
.
— Ce … acum?
— Da.Acu m, răsp unse el , pr ivind- o am uzat, cuoch i
il ui albaştr
i.
Chiaraş a d e groaznică i ţse p ae r p ropuner ea?
— Nu… de l
oc.Doa r că…
Recrutele nî unif
ormă n u av eu a voi e sănt r
e
i n î clubul ofiţerilor
.
— … Va r t
ebui să m ă c shi mb î n hai ne i cvi
le.
Era î ncă unul di n l ucrur ile pe car e l e î nvăţase la dep oul d e
antr
en amen t
. Hainele o bişnui t
e e s n umeau „han ie civi
le“. Se ismţ ea
mân dră de eaî nsăşi, pen tr
u că î şi am int
eat oate aceste reg uli şi
regulamen t
e.
— Eî nr egu
lă.Am să e t aş t
ep t.
Îl ăsă
l aco l
o, în maşi na l ui m icuţă; şi î ap ri
nsese o ţ igară, ă- s
i
tr
eacă i mp
tul maiuşor . Pen eo lpe n itr ă n î clăd ire şi porni în goan ă p e
254
scări, urcân d cât e d ouă r t
ep te o dat ă,ned ori
nd să i ar
pdă ni cio cl ipă,
înspăimânt atăcă,dacăî ntârziepr eamul t
,elosă- şipiardăr ăbdarea
şi-
o să p lece, fără să ai mvor bească reodat
vă cu ea.
În cab i
na ei ,î şi dez brăcă uni forma şi -o aru ncă ep p a; tse păl să pe
faţă şipe mâi ni, sco aseagr afele di n păr i ş
-
ll ăsăl iber, scu turându- l
puţ i
n. Apoi î l per i
e,r egăsind sen zaţi
af am il
iarăî n dr eptul umeri lor.
Par căarfi dev enit a irăşii berl
ă, ea î nsăşi,i aracea st
ă r ev enire î i
dăd ea maimul tă î ncreder e î n si ne. Deschi se dul apul comun şi
scoaseoch ri
a pe car e So phiei -of ăcuse cad ou de Cr ăci
un şi j ach et
a
vech e,pr ăp ăd i
tă,de bi zam , pe car e măt uşa Et heli ntenţionase os-
deal a sol dur i
, dar en Peolpe osal vase o şi păstraseen pt
ru ea . Găsi o
per eche de ci orap if ără fir et rase şiî şiî ncălţă pan t
ofii cei buni . N-
ave a nevoi e d e poş eă t pen tru că nu ave a ban i şi ni ci nu se mac hia
vreo dată.Cobor îî nap oi înf ugă,sem nă î nr eg i
stru şii eşi pe u şă.
Acum se f ăcuse ap roap e î ntuneric, dar el ot t ac olo er a,î n
maşi nuţa u li,f umân dî ncă i n
d aceeaşi ţi
gară.
— Î mi par e ău
r că a u drataş a d e m ult
, spuse eai ntd
r-o suflar e iş
se u r
cănap îoi î n maşi nă,l ân gă el .
— Mul t?r âse el , ap oi î şi st inse ţ igara şi o ar uncă.N- am mai
cunoscut f em eie aş a de r apidă.Er am pr egătit să aş tept celpuţ in o
jumăt atedeor ă.
Faptul căer a pr egătit s-o aş tep t
e at ât de mul t era şisu rprinză t
or,
şi pl ăcut
.Î i zâ mbi . Ui tase să ea secu dpuţ i
n par fum şi sper a că el n-
o să si mt ă m irosul de n atf
al i
nă d i
n hai na d e b lană amăt uşii Ethel .
— E pr ima d aăt â cnd nu por t uni f
or mă,de cân d m- am î nrolat.
Porni mot orul.
— Şicum t e i smţ i
?o î ntrebă .
— Ca- n par adi s.
Au por ni t sp re clubul ofiţ erilor i t
ner i din Sout hsea; aj
unşiaco lo, a
condus- ol a et ajşis- au aşez at l a bar ,i ar el aî ntrebat-o cedor eşte să
bea.Penel openu pr eaşt i
acesăcomande,aşacăbăi atulacerut
două p orţii de g i
n cu suc d e p ort
ocale,i area uni -
a p sus că n u mai
255
băusegi nînvi aţaei .
Iarcân d au so sti ăbuturil
e,s- au aşezat a lt acl
ale şit otul a f ost
foarte simpl u; eai -
a sp us că locuieşt
eî n Por t
hkerr i
s şi căt atăl eise
dusese acol o pen tru că a erar
tist, dar ăc acum nu maipi ct
a;i -a spus
că m am a ei era r f
an ţ
uzo aci
ă.
— Aşa e s exp lică,spuse el .
— Ce anu me se expl ică?
— Nu şt i
u exac t. Ceva î n l egăt
ură cu t ine. Te -am r emar cat
imed iat
. Och i neg ri, păr e ng
ru. Par i alt
feldecâ t celelalt
e recru t
e.
— Su nt un ur iaşpe ân lgă e. el
— Nu- i vo r
ba de as ta,deş iî mi placf em ei
leî nalte.Un f elde…
Ridică d in umer i, deven ind şi elmaif rancez.
enU
j ens…
a
isquoi.Ai
stat în Fr anţa?
— Nu. A m st at ai ci. nÎrt-o si ngură i arnă ne- am l uat un
ap atr
am entl a P airs.
— Vor beştif ran ţuzeşte?
— Bi neînţ el
es.
— Mai aial ţif raţi sau sur
or i?
— Nu .
— Ni cieu.
Îi poves t
i desp re el . Aveadouăz eci şiunu de an i. Tatăll ui, car
e
con dusese af acerilef am i
liei, ceva l
egat edo ed i
tură,mur i
secân d
Ambr oes aveaze ce an i
. Cân d at er
minatşcoal a,ar fiput ut să se
an gaj
eze a l ace eaşifir mă, dar nu dor ise să-
şii rosească viaţaî ntr-
un
birou… î npl us,eracl arcăaveasăi zbucneascărăzboiul… aşacăs- a
înrolatînmar inar egal ă.Mamal ui,r ămasăvăduvă,l ocuiaînt r
-un
apar t
am ent î n Kni gh t
sbridge,n îPi aţ
a Wi l
braham , d ar când
începuser ăzboiulîşiabandonasel ocui nţaşipl
ecaselaţară,iaracum
locu i
a nî t
r-un hot el ,pe u ndeva prin Devon.
— Eî n maimar e i s
gur anţ
ă acol o, decâtla L ondra.E cam del i
cată
şi,dacăncep î bombar dam ent
ele,maimul t arî ncu rca ec dâtsă aj ute.
— De â cnd eş til a Whal e sIlan d?
256
 — De o un lă.Sp er să maist audoar două ăsptămâni.Depi nde de
rezul
tatele a l exam ene.Cur sul de a rt
il
erie eul timul. Am l uatpân ă
acum nav igaţia,atacul cut orpile şi cursul de sem nali
zare,aşa că pot
fil inişti
t, slavă D omnul ui!
— Şidupă ac eea,unde vei pleca?
— La şc oala divizi
eiî ncă osăp t
ăm ân ă,iarap oi pe m are.
Şi-aut er minatbău turile,i arela co man datîncă nur ând.
Apoi au t rec
ut n îr estaurant şi au l uat i nc
a.După ci nă,s- au
pl
imbatpuţ in cu maş ina pr i
n So uthsea şi apoi, cum f atat r
eb ui
a să
fie n îapoi la căm inl a zece j uşi
măt ate,a dus-o acasă.
Ea i -a mul ţ
umit mul t
, darcuvi ntele n u expri
mauni ci pe d epatr
e
rec
unoş ti
nţ a pe car e o si mţea, nu numaipent ru seara pe car eo
pet
r ecuserăî mpreună,cişi pen tru căelap ăurse în vi aţ
a eiexa ct
at
unci cân d aveaai mmul tă nevoi e,i arac um avean u priet
enşi nu
avea ucm să e s m aisi mt ă isngur ă.
— Eşt il iberă sâmbătă? o întrebă el .
— Da .
— Am bi l
ete al un co ncert. Ţi-arf acel ăcer
p e săi i?v
— Ah… Si mţi zâm betul car eî il umi na faţ
a,f ără să-l poată opri.
Ar fi gr ozav.
— At unci , vin să tei aupe l a şapte.A, Pen eo
lpe,să nu ui t… iao
aprobareen p
t
ru întârzer
ieal a ap e.l
Con certul r ea î n Sou t
hsea . Anne Zei gler şi Webs t
er Boo t
h
i
nterpretaucân t
eceedg eDo
n
ular un t r şiDac-
andafir aifi s ingura at
fă
di
nl ume .

În or
ice ot
am nă
Î
mi voi am i
nti
De o
cama m
untel
ui luminatde azel
r e o
sar
el
ui
.

Ambrose aţi
nut-
o de m ân
ă.În sear
a aceea,
când s-
auî ntor
s, ela
parcat aş
mi
na maidep atr
e de cămin, pe o st
radă lini
şti
tă,şi a
cupri
ns-
o în br
aţe,cu tot uc hai
na eimi r
osi
nd a naf tal
ină,şi a
257
sărutat-
o.Er a pen tru prima dat ă cân d o săr uta un băr batşi avu
nevo i
e d e p uţ int i
mp pen tru a se o bişnui, dar, după aceea, învăţ
ă şi
nu i se păr u del oc nep lăcu t
. De f apt, apropiereal ui, băr băţi
a lui
ev i
dentă,mi rosu l proasp
ăt al piel
iiî it r
ezir
ă si mţ uril
eî ntr
-un mod
cu t ot
ul nou pen tru ea. Un t remur ,î n adân cul fii nţeisale.O dur ere
care n u dur ea el doc.
— Dr agă P eneolpe,eşti cea ai m ad orabi
lă fi i
nţă d i
nl ume.
Dar, pes te umăru llui, ză ri ceasul de bor d, car e ar ăta or a zece şi
douăz eci şi ci ncide m i
nut e.Făr ă ch ef, ser a t
senap îoi , desf
ăcân du-se
din î mbr ăţişar eal ui şi r idicân d au tomat omân ă spr e cap , să-
şi
aranjezeăru pl î n dezo r
dine.
— Tr eb uie săl ec,
pî i sp use.Nu pot sănt î
ârzii
.
El oftă,dân du- i drumul f ără en t
uziasm.
— Nai ba să- li a d e ceas! Naiba să- lia d e i t
mp!
— Î mipar er ău.
— Nu- i vi na a.t Va r t
eb ui să n e acem
f altf
elde p lanuri
.
— Ce pl anu r
i?
— Am puţ in t i
mp l iber alsf ârşi
tul săp t
ăm ânii viitoare.Dar u? t
Poţi să-ţii ei l iber?
— Săp tăm ân a vi itoar
e?
— Da .
— Potsă n îcerc.
— Put em mer gecu maşi naî n or aş. Săve dem un spect acol. Să
răm ânem ac oo l p es
te noap t
e.
— Ah, ce d iee i m
nunată!Î ncă nu mi -am l uatni ci
o zil i
ber ă.Su nt
sigură că ma să ar an
jezl ucr uril
e.
— Si ngur a p r oblemă este ă c… Ambr oes rea n îgrij
ora. tMam a i ş
-a
închiri
atapar tament ulunuisol datpl icti
cos,aşacănuput em mer ge
acolo.Cr edcă n eam- put ea ud ce a ll c
ubul meu ,dar …
Era g r
ozav să-i poată fide o f
los înr ezol
var ea r o
pblem el
or.
— Mer gem l a mi neacasă.
— La i tneacasă?
258
 — Nu î n cas a meadi n Por thkerris, pr ost
ule,r âse Peneolpe.Î n
casa m ea d i
n Lon dr a.
— Aio a căsn î Lon dra?
— Da.Pe Oak leySt r
eet.E f oarte si mpl u. Am chei a şi totce ne
trebuie.
Era p rea i mp
sl u.
— E cas ap t
a
roprie?
Peneo l
pe o cntinua ă s âdră.
— Nu e p ropr i
u- zisa m ea. Tat a er o
ppriet
arul.
— Dareinu se u spără? d Aică,vr eau să sp un,păr i
nţi
it ăi
.
— Să s eupere?
s De e c n abi
a ă s e s usper e?
Se ân gdi să-i spună d e e c,ap oi se ă rzgândi.O mam ă rfanţuzoaci
ă
şi un t at
ă ar ti
st. Ni şt
e boem i. Nu cunoscuse n ici
odată un boem , dar
începeasăcr eadăcăt ocmaias t
aiseî nt âmpl ase.
— Făr ă niciun mot i
v speci al, o asi gur ă el î
n gr abă.
Parcă un -i ven ea ăs cr eadă ce noroc d ăduse p ets
e el.
— Darar ăi ţaş a d e usrpr i
ns…
— Poat e că aş a şi sunt ,r ecunoscu el , apoi zâm bi cu totf armec ul
de ca re er a n îs t
are.Darpoat e că e imptul să nu mă maisurpr indă
fel
ul t ăude afi. Poat e căr a trebui doar ăs a ccept că imi
nc d in ce aci
f
tu nu e u srprinzător .
— As ta ebi ne?
— Nu p oatefi ă ru.
Atunci, o duse î nap oil a căm i
n, se săr utarăî n sem n de r ămas-
bun,i area cobor îşii ntrăî n cl
ădi re;era aşa debi nedi spusă şi
am eţi
tă,î ncât ui t
ă să sem neze înr egistru şi t rebui să fie r echem ată
de ofiţ erul de gar dă,car e er a î ntr
-un halde ner vi de ned ecsr
is,
pen t
ru că ân tăru lf runt aş arimnar are-c i pl ăcea eise d usese cu o al t
ă
fată al cinem a.
Obţinu per mi sul,i arAmbr ose î i d ezvălui p lanuri
le sale.Un
prieten… un l ocoten ent di n mar ina reg aă,
l cul egău tr
i de n i
vidiatî n
lumea eat trului… r eu şise săbţ i
onă d ouă b i
l
Aet
eî
ni narl
it
m dedans,
259
care se ucaj aleattr ul Dr ur y Lan e.Puses e p uţi
nă b enzniă n îr ezervo r
şi î mprumut asenci ci sterl
ine de l a un al tt i
p si mpat i
c.Ami az a zilei
de sâm bătă î l găsir ectând pr int
r e por ţi
le sed iului ser vicii
lor
au xil
iareen p
tru camaiap oi să opr easăcî n faţai ntrări
iî ntr-un nor
de p iet
riş. O r ecr
utăt ocm ait recea e pcol
a o, aşa că elo rugă f r
umos
s-o cau t e pe r ecruta St ern şi să- i spună căsubl ocotenentul Keel ing
era gat a şi o aşt epta.Fat a căscă puţ in och iila ved eear maşi nuţ eicu
alur ă spor tivă şi a t ân ăurlui şi frumosul ui ofiţ er
, dar mb Ar ose er a
obi şnuit cuast felde pr i
viri şico nsiderănvi i
dia şiadmi raţia eidr ept
un l ucru cut otul mer i
tat.
„N imic d in ce aci ft u n- ar r eb
tui să mă sur pri
ndă“, îi spuses e el
lui Pen eo lpe cupr eamul tă uşurinţă,cut oate acestea, cân d fataî şi
făcu ,î n sf ârşit
, ap ariţ
ia, er a greusă unr ăm ân
ă cugur a căscat ă, căci
era mbîr ăc aătî n uni formă,cu hai na v ehce d e b lan
ă deas upra şi un
sac ep u măr– şi asta er a o t
t.
— Unde î ţ
i sunt bag ael
je? nt î
rebăel , cân d eaur că în maş ină şi
înghesuihai nadebl anălapi cioare.
— Ai ci,spuse ea, ridicân d sacul.
— As ta e b agajul tău ? D arpl ecăm pent ru dou ă zile.Mer geml a
teatru. Doar unaide gân d să por ţi unif
or ma as t
at ot t i
mpul , să se
uite o tată u lmeal a noi ?
— Nu, bi neînţelescă n u.Darmer g acaă s.Am hai ne ac olo.Am să
găs ecs eu ceva.
Ambr ose se gân di l a mai că-
sa,car e ad ora să-şi cumper e câteo
roc hi
e pent ru fiecar e oc azi
e,după car e pi erdea cam dou ă or e,
încercânds- opunăpeea.
— Darper iuţă d e d inţi
?
— Per iuţa de di nţi şi per ia de cap si mt î n sac . Nu- mi t rebuie
altceva. Hei ,mer geml a L ondr a asunu?
Era o zimi nunată,î nsorită;o zinumaibună pen t
ru es cap ade,
pen tru va can ţ
e,pen tru a- ţ
i pet r
ece un weeken d cu ci nevacar eţ -
i
plăc eacu ad evăr at
. Ambr ose por ni pe drumul car e t r
eceapes te
260
deal ul Por t
sdow n şi , aj unşi pe cu lme,Pen eolpe pr i
vi î nap oi, spre
oraş ul Por t
smout h, ad resân du-i un sal ut p l
in de vo ioşie.Tr ecură
prin Pur brook,ap oi s tr
ăbăt ură zon a Dow ns, pân ă l a Pet ersfield,
unde hot ărâr
ă că,flăm ânzii ndfi, se put eau op ri a l un l oca.l
Ambr oes comand ă ber e şi o f emei e cumsecad e l e pr egăt i ni şte
sendvi şur i cucar ne d in con ser
vă,pe car e e l g anrisi cuun buch eel
ţ
de o cnop idă m urată d intr
-un bor can.
Po rnir
ă maidepar t e, t recând pr i
n Has l
emer e şi Fam ham , ap oi
prin Gui l
dford;i ntrar
ă n î Londr a dinspr e H am mersmi th,por niră p e
King’ s R oadşi aj unser ă pe Oak leySt reet, mi nunatde am fi l
iară,cu
podul Al bert, care seed v
eal a cap ătul său , cupesc ăruşii şi mi rosul
sărat, năm olos al fluvi ului şi şu ierulr em orci
lor.
— Am aj uns.
Ambr oe s par că maş i
na şi op ri mot orul, n îtorcând u-se să
privească , cuvi zibil resp ect, sil
uetaî naltă a ca siet erasat
e, cuaeru l ei
de d em ni t
ate.
— As ta ecas a?
— Da.Şt iu că ar r eb
tui vo psit
e bal ustradee,
l dar - am
n av ut timp.
Şi, bi neînţeles, e mul t pr eamar e,dar on i nu l ocu i
m del oc ai ci. Hai
săţ i-o ară t.
Î
şi ap ucăhai na şi acu sl i ş
-l ajut ă să r i
dicecap ota,î n cazcă
începeapl oaia.Dupăaceea,elî şiluăbagaj ulşir ămasepel oc,într-o
stare de pl ăcută an ticipaţie,aşt ept
ân d caPen eo
lpe săur cet rep t
ele
mai estuoase, str
ăjuite de pi laşt
ri pe fiecar e part e,pân ăl a uşade l a
intrare,săsc oată ch ea i şisă- l poftea săcî nău ntru – şisesi mţ i uşor
dez am ăgit când, înl oc d e o tat
e s atea, eaî l conduse ep l a
ee, deschise
poar ta de fierf orjat iş o cborî e cel cât evat repte car e duceaul a
subsol . O urmă,î nchi zân d poar taî n ur ma l ui şi const ată că nu er a
un l oc dep ri
man t, ba ch iar nu l oc v esel, cuper eţi
i văru iţiî n al b şi
ladar oşie pen tru gunoi , sau cel e cât evaj ardiniere de cer am i
căî n
care v ara, fărăndo îi
al ă, înflor ea
u muşc ate,pet uni i şicârc iumăr ese.
Uşa,ca şi l ad a de g unoi , erar oşie.Aş teptă pân ă cân d Pen eolpe
261
desc uie şiab ia at unci , precaut, o urmă î nău ntru, t rezindu- se nt îr-o
bucăt ări
el umi noasăşibi neaer i
sită,car enu semănacuni cioaltă
bucăt ări
evăzut ădeelvr eodată.Edr ept,ni cinuvăzusepr eamul te.
Mam al ui nu i nt r
a ni ci
odatăî n bucăt ărie,decât pen t
ru a- i spune u li
Lily,bucă tărea sa-
şefa, câţ iinvi t
aţ i av eu al a prânz î n zi ua urm ătoar e.
Cum nu t rebuia să- şi pet reacă vr em eaî n bucăt ărie şi cat egor i
c n u
muncea ac oo,
l dec ourl nu aveapent ru ea ni cio i mpor t
an ţă,i ar
Ambr osei -
oş am i
nteaca pe un l oc n epl
ăcut ,i ncomod, cu f aian ţă
lucioasă,ver de cat icls
a şi mir osind a em l n umed . Cân d nu ad ucea
cărbuni , pr egătea mas a,şt ergea pr aful sau ser veal a mas ă,Li ly
ocu pa un dor mi t
or n î care se i ntr a di rect di n bucăt ărie,unde t oată
mobi l
a er a al cătuit
ă di ntr-
un patde fi e,rcugr ilajşiun dul apgăl bui,
scorojit, plin de se rtare.Tr eb ui
a să- şiat ârne h ainel e n î
tr-
un cu i de p e
spatele uşi i şi , cân d voi a să f acă o bai e,t reb uia săal eagă o or ăî n
mi j
locu l zilei, cân d ni men i altcinev a nu av eanev oie d e b ae,
i ap oi se
schimba n î uni forma ceaai mbună –o r ochi e n eag ră,cu şor ţul al b.
Cândi zbu cnise r ăzboi ul, Lily o băgas e pe doam na Keel ing î n
spei r
eţi, an unţându- şidem isi
a şipl ecâ nd săucr lez eî ntr-
of abricăde
muni ţi
i. Doam na Kee li
ng nu găs ise pe ni meniă- i
si a l ocu l, şi
dezer tareal ui Li l
yf uses e unul di n mot i
vele pen tru car e dăd use bi r
cuf ugiţii şise et răsese, pe d uratar ăzboiului,î nî nt unecatul Dev on.
Dar ub căt ări
a as t
a… Lăs ă bag au jlj os şi pr ivi de j ur mp îr ejur.
Văz u masaung lă,f oar t
e u crată,scau nele d epser ech eat e,dul ap ul di n
lem n de pi n, deas upr a căr uia se î nşiruiau f arfur ii d e cer am ică
pictată, căn i şioal e.Ti găi de zi nc,aran j
ate mi nunat ,î n f uncţ i
e de
măr ime,agăţ ate pe o gr indă, ea dsupr a cupt or ului , al ăt
uri d e
măn unchiur i de m ir
oden i
i şi flor i uscat e d i
n gr ăd ină.Semaiafl au
acolo un sc aun î mpl etit
, un f rigider r st
ăl
ucitor d e al b şi o ch i
uvet ă
adân că, de por ţel
an, aşezat ă sub f ereastră,pen tru caor i
cine arfi
spălatvasel e să se poată am uza ,î n acel aşi timp, pr i
vind pi ci
oarel e
trecătoril
or de pe t rotuar. Podeau a er a par ch eattă şi aco peri
t ă cu
covoarempî leti
te di nt resti
e,şipest et ot se mţ si eami ros d e ust uroi
262
şi i er buri, parc ă ar fif ost o băcă nief ranţuzească. Nu- i veneasă- şi
crea dă och il
or .
— As t
ab e
ucătăriat a?
— E cam era n oastr
ă b ună a lo tate.Ai ci locuim.
Ambr oes con stată că î ncăp eera ac eae se î ntindea pe t oată
lungi meacas eicăc i
,l a cap ăutl opus, uşa cu gl asvand dăd easpr e
verdel e gr ădinii. Era,t otuşi,î mpăr ţit
ă î n două por ţi
uni di stinct
e,
print r-o ar cadă sem ici
r cul
ară,aco perită de dr apei r
i g r
ele,cu un
modelpe car e A mbrose n u-lr ecunoscu, deş i era oper al ui Wi l
li
am
Mor ris.
— Bi neînţeles, continuă Pen eo lpe,l ăs ându-şi hai na şi poşet a pe
masa ed b ucătărie,cân d s-a co nstr
uit casa, t
ot aces t spaţ
iu er a un şi r
de căm ări şisp aiţ
i de dep ozitare, dar ub ni
cu ll e-a deschis p e otate şi
a ăc fut ceeae cel numea o cam eră a l g r
ăd ină.Darnoi o f ol
osim ca
salon. Vi no să vezi .
Lăsă ag baujl
,î şiscoaseăl ă
pria şi o urmă.
Trec ân d pe sub ar cad ă,zăr i căm inul des chis, acop er
it cu pl ăci
lucioas e de cer amică i tal
ieneas că, pi anul cu cap aucl r i
di cat,
gram of onul dem odat. Can apeel şi f otolii mar i, cam uzat e,er au
aşezat e di n l oc î n l oc şi aco perit
e cu t ot el ful d e cretoan e,sau
drap ae t cu şal uri de măt ase,pes te car e er au î mpr ăş
ti
ate cât eva
per niţe deco r at
ive, r obdate. er Peţi
i er au văru iţi n î alb, u fndal
pot rivit p entru căr ţ
i, or nam en t
e,f ot ogr afii
… am inti
ri ad unat e,
bănuiel ,de- alungulmul torani .Spaţ iulrămasl i
berf useseacoperit
cu t ab louriî n t onuril umi noas e,at ât edvi bran t
e,î ncât mb Ar ose
ap roap e că puteasi mţi căl dura em anaă t de ertasele săp at
e nî pi atră,
de g rădinile acelea ncan
i desc en te,car e- şi aru ncau umbr ele grele.
— Tab l
ourile s at
easu nt pictate d e a t
tăl tău?
— Nu. Avemdoar r ei
t di n pi cturile u li şi t oate sunt în Cornwal l
.
Ştii
, ar e ar tr
ităl a mâi ni. N- a mai l ucr at de mul ţ
i an i
. Cele de- aiciau
fost p i
ctate de mi nunat ul u l
i pr iet
en , Char l
esRai nier. Au l ucrat
împr eunăl aPar i
s,înaintedecel ălaltrăzboi ,şideat unciaur ămas
263
pri
et eni. Soţii Rainier ocu liesc într-o casă superbă, în su dul Fr anţei.
Noimer geam dest ul de d es ă s oc lui m l a ei … ne d uceam ac oo l cu
maşi na… ui te!se î ntrerupse ea, l
uân d o f otografi e di ntr-un raft şi
înt
inzând- ospr eel.Uite,sunt em t oţiaici,pedrum…
Văzuun grup obi şnuit, de f am i
lie,f otografiatcugr ij
ă.Pen eo l
pe
avea codiţ
e şi o r och i
ţă pr eascu rt
ă,di n st am bă.Cu păr inţii ei,
presupuse el , şi o al t
ă f em ei
e,vr eorudă,pr obab i
l. Darce eace- i
atr
asent î
r-
adev ăr aten ţiaf u maşi na.
— Dar t ăs
a eun Ben tleyde p art
ul it
ri şij umăt ate!ex cam
l ă el ,f ără
să-
şi poat ă a scunde n uan ţa d e e rpsect din gl as.
— Şt iu. Tat a îl ad oăr.Exac t ca domnul Tod Vd,t
ân d
ui
lnpr in
sălcii.Cân d se aşază l
a vol an,î şi scoa te pălăria neag ră şi î şi pune o
cască de pi ele,cal ar aliur i
, şir efuză săr idiceca pota, i ar dacăpl ouă,
ne u dă leoac ră ep o tţi.
— O maiave ţi
?
— Dumnez eul
e,si gur că d a!Nu s- ardes părţi de eaent pru ni mic
înlume.
Seduse să pună f otografi al al oc, i ar och iil ui Ambr ose fur ă di n
nou at raşi,i nsti
nctiv,de pi cturile sed ucă toare alel ui Char les aRinier.
Nu- şi putea magii na ceva maispec tacul os d eâctsă pl ec i cu maş i
na,
un Ben tleyde p art
ul i
tri şij umăt ate,l a drum sp re sudul Fr an ţ
ei,î n
zil
ele i l
psit
e d e g ri
ji dinai nte d e p rimul r ăzboi, către ol ume d e so are
arzător, cu pi ni mi rosind a r ăşină,mes e l a i arbă ver de şi cât e o
partidă d e n îot în Med it
eran a.Se g ândi l a v i
n şi l a cu m er a săei bun
pahar a l umbr a vi ţei. La si est
el el ungi,l eneşe, cuj aluzel el
et rase, ca
să fie mair ăcoare,sau l a cum er a să f aci dr agoste după- am i
aza,
pri
nt re ăru
st ur i cumi reasm ă d e t s
rugur i.
— Ambr ose.
Smul s di n vi sare,o pr ivi. Fa ta-i zâm bi cu i nocen ţă,î şi scoa se
pălăria de l a uni formă,o aru ncă ep u n scau n, i ar , elîncă i er
pdut î n
acel vi s at ât edpl ăcut,î şi imag i
nă că avea să se dezb race de t ot
res
tul – şi căvor ace f dr agos te,ch iarat uncişi aco l
o, pe una di n
264
can apeelle c ael
eamari şi î mbi etoare.
Făcuun passpr e ea, dar a er preat ârzu i, căci se î ntorsese cu
spat el
el a elşi se duses e săse up lte cuuşi le di nspre gr ăd i
nă.Vr aj
a
se r isi
pi se.Aer ul ecer păt runse î n cam er ă, ar i el t of
ă, op rnind
cumi nt e n î urma ei ,spr e u na d in acel e can apeel m ar i şi îmbi et
oar e.
— Tr ebu i
e să vi i să vezi … ei mens ă,pent ru că dem ul t
, ni ci nu
maiş t
iu cân d, veci ni i de a lătur ii -
auvân dut buni cului part eal or de
grăd ină.Î mi par e r ău pen tru ceicar e l ocuiesc ac olo ac um; n- au
decât cu o
rti
cicăpr ăpăd i
tă. Iar i dz
ul de l a cap ăt ul gr ădiniie f oar t
e
vech i, credcă i nd per ioad a di nasti
eiTu dor ; băn uies c că, pe v r
em ur i
,
aicia f osto l ivadă a cu rţi
ir egale,sau o gr ădină de r ecreere, sau cev
a
îngenulăs ta.
Într-adevă r, gr ădina er a f oar te mar e,cu i arbă şi bo rduri, cu
stratur i de fl ori şi un ch i
oşc a cm dăr ăp ăna. t
— Mag azi
a acee a a l ce f
oloseşte?
— Nu e m aga zie.E at elierul tatălui meude a l L ondra.Darnu ţ i-l
pot r ăt
aa,pent ru că n- am chei a.Or i
cum, e pl in de pânze şi
vopsel uri, mobi le d e g răd i
nă şi paturi de cam pan ie.E un st rângător
nem aipomen it. Ca n oit oţi. Ni ciodată nu ar uncăm ni mic. De fi eacer
dată cân d ven i
m l a Londr a,t ata zice ăcva f ace r ăţ
cuenie,dar unse
apucă i ci
nodată.Pr esupun că e un f elde nos talgie.Sa ul ene,pur şi
simpl u. Pen eo l
pe senfio îră di ntr-odată.E camf rig, nu? H aiî nap oi,
înăunt ru,să- ţiarătr estulcasei.
Fără ni ci
o vo r
bă, o ur mă,f ără ca vr eour mă a gân dur i
lorl ui
fugar e săi se t ea
ci scă pe figur ă; dar m int eaî il ucr af ebril, ca l
culând
şi adunând . Căci , î n ci uda ve chi
mi i şi ar anjament ului
nec onven ţ i
on al al acetsei as ce l ondoneze , e s si mţ ea pr ofund
impr es i
onatde m ărimea şi gr andoarea ei şi dec ise că aer n
ifinit mai
bunădecâtapar tament ulînper f
ectăor dine,car eapar ţ
ineamamei
sale.
As tfelcă da una f rânt uril
e d e n i
formaţ i
i scăp ate d in cân dî n cân d
de Pen eo lpe,at âtde fir esc, de par că n- ar fi avut ni cioi mpor tanţă,
265
desp re amfi l
ia i e şis ti
lul l or de v iaţă,mi nunatde o rman tic i şboem .
Prin compar aiţe, i aţ
va l ui păr ea i ncred ibil de pl i
cticoasă şi
stereotipă. r C
escut î n Londr a, vac anţe an ual e l a To rquay sau
Frinton, i arap oi mar ina.Car e,pân ă at unci, nu f usese dec ât o
prelungi r
e a şcol ii
, ase zonat ă cu ce va exer ci ţ
ii
. Ni cimăcar nu
ajunses e să vad ă mar eaşi ni cinu avea să fie t rimi s n îtr-
aco l
o decât
după ceer mti
na cu rsurile.
Pen eol
pe, ns î
ă, a ercosm opol i
tă. oL cu
ise l a Par is; am fi l
ia ei
deţ i
nea, pe lân gă aceast ă cas ă,o al taî n Cor nwal l
. Se gân di lal ocul
acea l di n Cornwal l. Ci ti
se,de cur ân
Red,cade a
bec Dph ne du
Mau ri
er şi c aum î şi magi
i na o cas ă exac t a c Mand erley;ceva
ad ucân d cust i
lul el isab ean
t, poat e,cuo al ee un lgă de u n ki l
omet ru
şij umăt at
e,st răjui t
ă de t uf e de hor tensii
.I ar a t
tăl ei a erun ar ti
st
faimos, mam a eier af ranţuzo acăi işeinu i se p ăerani mi c i c
udatsă
mer gi cumaşi na o tcm aiî n sudul Fr anţei,cuun Ben tl
eyde p artul it
ri
şij umăt ate,casăs tai pe l a pr iet
en i
. Acel Bentleyde pat ru l i
tri şi
jumăt ateîlumpl eadei nvi diemaimul tcaoricealtceva.Î ntotdeauna
tân j
ise ud pă o ast f
elde m aşi
nă,si mbol aluneian umi t
e st ări sociale,
care să f acă să- şi înt oarcăl umeacap ul, să t ef acă maibogatşi mai
viril
, cuo uşo ar ăt entă de ex cen t
rici
tate,pen tru cal ucr uril
e săfie
maipi cante.
Acum, r efletcân d l at oate ac etseaşi dor ni c ă s vad ă maimul te,
intră î n casă î n urma ei ,t raver sar
ă subsol ul şi ur cară pe o scar ă
strâm tă.Al tă uşă – şii ată-iî n hol ul cel mare al aseic , sp aiţ
os şi
elegan t, cuo sp lendi dă erfeast ră n îf ormă d e ev antai, chiar ea dsupra
uşii, şio sca răl at
ă, cut rep t
e nu prea înal te,ca re ur cal a etaj. Uluit de
acea st
ă gr andoar e n eşaep
tt ată, pr ivi înj ur.
— Mă t em că ecam mod est, coment ă ea,î ncercândsă se c suze.
Lui Ambr ose n u i se p ăeradel oc m odest. Şi , uite,aco lo, pat a aceea
de t apetpe per ete.Acol o er a ag ăat
ţ C ab
tl
ăuo
t uori
ătli e d scoi E.
ci
lucrareapr ef
eratăat atălui meuşi n- a v rut să fi e b ombar dată,aşa că
Sop hie şi cu mi ne am am balat-o şi am t rimi s-
oî n Cor nw all
. Cas a
266
parcă unmaie aceeaş ifără ea.
Ambr ose sendr îeptă spr e c sar
ă,ner ăb dător să ur ce i ş să afl e m ai
multe,dar …
— Pân ă ai ci mer gem ,î l avertizăPen eolpe,ap oi des chise o uşă.
Acest
ae d ormi t
orul păr i
nţilor mei . Am i mpr esi
a că pe v remuri era
suf
rageir
a,i ar er f
est
rele dau spr e gr ăd ină.Di mineaţ a e mi nunat,
pentr
u că umi l na soar euli bat e din pl in. Iar t as
a e cam era mea, car
e
dă spre r a
st
dă. Şi bai a. Iar ai ciîşiţ ine mama asp iratorul. Şi asta-
it ot.
Turul de o r i
zo nt se t ermi nase. Ambr ose sent oîar
se a l baza scăr
ii
şi r
ăm aseco la
o, pr i
vind în su s.
— Ci ne o lcuieşte n îr estul casei?
— Mul tă u lme.So ţ
ii Har dcastle auf ost pr i
mi i
, pe u rmă auven i
t
soţ
ii Cli
ffor d şi ap oi fam i
lia F ri
edman n,l a m ansardă.
— Chi r iaşi
,spuse Ambr oe s.
Cuvân t
ul î i stăteaî n gât , pentru că r a
e unul di ntre a celeape ca re
mam a ulil e p ronunţ a n î
totdeau na cu di spreţ.
— Da,se poat e spune şi aş a.E mi nunat. E ca şi cum aiave a
pri
eteni
i acasă, tot timpul . Bi ne că mi-am am i
ntit
,t r
ebui e să mă duc
să-
i spun l ui El izabeth Cl iffor d că un stem ai ci. Am î ncercat s-
o sun,
darer a o cupatşi pe u rmă amui tatsă m aiîncer c.
— Ai să- i spui şi de m ine?
— Bi neî nţel
es. Vi i cumi ne? E of em eie ad orabilă,o să- ţ
i placă.
— Nu,maibi nenu .
— Î n caz ul ăst a,ce- ar fi săt eî ntor ciî n bucăt ărie şisăpui ap ăl a
fiert
, poat e bemun cea i, saual tceva. Săvăddac ă potî mprumut a
puţi
n ch ec, cev a,de l a El izabeth, iar ud pă ceai va t rebui să i eşi
m şi
să ne cu mpăr ăm ouă,pâi ne şi alt
e u lcrur i
; altf
eln- o să av em ni mi c al
micul dejun.
Parcăera f o
et i
ţă ca re seuca j în casa păpuşil
or .
— De acor d.
— Vi ni medi at.
Îl păăsi
r , al er gând î n su s pe sc ări, cu pi cioarele ei un l
gi,i ar
267
Ambr oseăm raseî n hol , privind î n urma ei .Î şi muşcă buzel e.El ,
care er a mer eu si gur pe si ne , e s si mţ ea acum cupr i
ns de
nesi guran ţă,dar şi de băn uiala că, ven ind ai ci,în casa l
ui Pen eolpe,
pier duse co ntr
olul asu pra situaţiei. Ceea ce r a
e nep lăcut
, pen t
ru că
nu i se maiî ntâm plase,şi avea o t er
ibilă pr es imţi
re – acee a că
am es tecul ei r ext
aordinarde nai vitate şi o sfisticar e put ea avea
asu pral ui acelaşief ect caun Mar tini sec f şi
oarte a tre,tăi
ndu- i vlaga
şif orţa.
So ba mar e d e g ăit din bucăt ărie n u er a ap ri
nsă,dar s gă
i un i bri
c
electric,aşacăî l umpl u şi-l puseî n pr i
ză. Î nf eb ru
arie,seara sel ăsa
rep ed e şi î n cam era mar e,umbr oas ă,se si mţ eadej af r
igul, dar nî
căm in er aupr egăite lem ne şi hârt ie,aşa că pa r
inseocu fl cubr i
ch eat
şiaşt ep t
ă până ce ăfl cări
l
e cu pr inser ă vr easucril
e,apoi adăugă ni şt
e
cărbuni di nt r
-o căldar e de zi nc, pe ur mă vr eodoi buş teni
. Pân ă să
vină î nap oi Pen eolpe,al ergând pe sc ări în j os,f ocul seî nteţ
iseşi
ibricu l şu i
era.
— Ah, cebăi atdeş t
ept eş t
i, aiap rins o fcul. E maivesel aşa. N-
avea hec ,
cdaram î mprumut atpuţ ină p ânie i şni ş te m ar
garină.Dar
tot l ipseşet ceva…
Se n îcr
unt ă,încer când să d ezleg e m ister
ul , apoi î şi dădu seam a ce
era.
— Cea su l
. Bineînţ el
es, n-af ost î ntor s.Î ntoarce ceasu l, Ambr ose!
Mă l i
nişteştet i
c-tacu llui.
Ceas ul er a de m odă vech e,fixa t sus, pe p eet
re.Î şi tr
asenuscau n
şi se ur căpe el , deschisegea mul , pot r
ivi ar ăăttoarele şiî ntoars e
chei a masi vă.Î n t imp ceelf ăcea toate aces tea, Peneol
pe des ch i
se
dul apur i, scoasece şitşif arfuri
i, găsiun ce ainic.
— Te- ai nt î
âl
ni t u c pr i
etena t a?o î ntrebăel , cobor ând de pe
scau n,după ceus p
ese ecasulî nf uncţ iune.
— Nu, nu er a ac aăs,daram ur catmaisus i şam găs it
-o pe L all
a
Fried man n.Mă bu cur tare m ult că amvăzu t-o,pen tru că eram puţ in
îngr ij
oratăpent ruei.Vezit u,suntref ugi aţi,uncupl udeevr eit
ineri
268
din Munchen, care au t recut pr in mul te.Ul t
ima dat ă cân d l -
am
văzu t pe Wi lli
,m- am t em ut că v a acef oi zăcrernvo aă
s.
Se gân di să- i spună l ui Ambr ose cădat or ităl ui Wi lli se înrolase,
apoi r enunţ ă.Nu er a si
gur ă că elar fi înţeles.
— … Or icum, Lal l
a zi ce ăc acu m î i es te mul t maibi ne,că ar e o
sl
ujbă nouă,i ar ea şteap
ată un cop il
.E o f em ei
e a t âtde d r
ăguţă!Dă
lec
ţii d e muzi că, a aşcă t rebuie să fie t eribil d e deş t
eaptă. Te
deranjeazădacă beiceai ul f ărăap t
le?
După cea i
, au por ni
tl a pl imbar e pe Ki ng’s R oad, au găs i
to
băcănieşiau cumpăr atcât eceva,i arapois- au înt orsîn Oakl ey
Str
eet . Era ap roape î ntuneric,aşacăau t rast oate dr apeir
ile de
cam uflaj,i arPen eolpe apus aş ternut uri proasp ete p e p autri
,î nt imp
ceelst ătea şio pr ivea.
— Po ţi dor mi î n camer a mea, i ar e u am să dor m î n camer a
părinţil
or m ei
. Vr eisă f aci o bai eî nainte să t e sch i
mbi ? Avem t ot
ti
mpul ap ă caldă d in bel şug. Saudor eş
ti să b eiceva ?
Ambr ose ă rpsunse afi rmat ivl a am bel
e n î
treb ăir
, aş a că reveniră
în bucătărie,i area deschi seun dul ap şiscoaseo st i
clă degi n
Gor don’s i şuna de w hisky Dew ar’
s, ap oi o al ta,f ăr
ă et i
ch eă,
t dar uc
mirosde mi gdal e.
— Al e u ci sunt t oate as t
ea?
— Al e attii.
— Nu se u spăr ă d acă bei din el e?
Ea î l pr i
vi ui mită.
— Păi , pen t
ru ast a su nt aici. Ca să em av ce f er
oi pr i
etenil
or.
Încă o noutat e.Mam a u li turna cu zgâc rneie v i
n de X eres
,î n nişte
pah aer m inuscu l e,dardacă el dorea i n
g, treb uia să- şi aducă n si
gur.
Totuşi, nu f ăcu nicior em arcă, cidoarşi îtur nă o por ţi
e zd ravănă de
whi sky scoţ i
an şi , cu pah aurl î ntr-o mân ă şi bag au j
lî n ce aal
ltă,
porni pe sc ări în su s,sp re dor mi torul care if uîseser eparti
zat. Era
ci
udatsă se ez dbrace î
n acea stă am bianţă st ranie,f em i
nină,şi si mţi
nevo ia să sondeze puţ int er
enul , ca o pisică nîcu rs d e adap t
are alo
269
casănouă: pri vi t ablour i
le,se şez aă pe pat , st
udi et itluri
le că riţ
lor d e
pe afrt. Se aşt epta a l rom ane si ropoase, genGeo r gett
e H eye r şi Et hel
M. Del l
, dar nîl oc d e asta găsi Virginia Wool f şi Reb eca e Wts. Nu
era doarboem ă,ci şi i ntelect
ual ă.As ta î lf ăcu să se si mt ă mai
sofisticat
.Î mbr ăcat cuhal at
ul l ui de ved eăt şi luân d cuelpr osopul ,
trusa de o t al
etă şi pah aurl de w hisky,i eşi pe h ol . Ajuns n î baia mi că
se b ăbri
eri, apoi umpl u cada cu ap ă i şse m uie p uţin. Cad a era m ult
preami căpen tr
u pi cioarel
el ui l ungi, dar pa er a clocotit
ă.Rev enit
îndormi tor,seîmbr ăcădi nnou,î nfrumuseţ ându- şiuniformacuo
căm aşă scrobită,o cr avată de m ătase n eag r
ă mar ca Gi vesi ş cu cea
maibună per eche d e cizm e n egre sc ur te,bi ne u lstr
uite cu o bat istă.
Îşiper i
e păru l
,î ntorcându-şicap ul în t oate părţ i
le,ad mi rându-şi
profilul şiapoi , sa t
isfăcut,luă paharu l gol şico borîscă ri
le.
Peneolpe d i
spăr use,pr obabil ca săcor s
moneas că p r
in gar deroba
mam ei i e
, după vr eo r ochie. Sp era că nu- l vaf ace de r uşine.
Lumi nată de f ocul di n căm in, cam era căp ăas
te un ae r d estul de
roman tic.Î şi turnă al tă porţie de whi sky şise i t
u
ăl a di scuri
le de
gram ofon. Major it
atea au erde m uzică l asi
ccă, dargăsi unul cuCol e
Po rt
er, n î
ghes uit î nt re Bee thoven şi Mah l
er. P use di scul pe
gram ofonul vech i şi r ăsuci man ea.
t

Eş
tit otce opat
e fimaibun,
Eş
ti un Col
iseu
m,
Eş
tit otce opat
e fimaibun,
Eşt
i MuzeulLuvru.

Î
ncepu să dan seze, cuoch i
i pe jumăt
ateî nch
işi
,ţ i
nândî n braţ
eo
fat
ă imagi
nar ă.Po aet că,după t eat
r
u şi un mi c supeu, aveau să
meargăla u n club de n oapt
e.La E mbassy, saula Bagof Nai l
s. Dac
ă
rămânea ăr
fă b ani
, probabi
l că ar fi acc
ep t
atun cec . Cu puţ
in noroc,
nu-
şi put
ea ep dăşi cont
ul bancar.
— Ambr ose…
N-o auzsi
e v eni
nd. Puţin sti
ngheri
t că uses
f e surpr
ins n
î mica uil
270
pan tomi mă,se î ntoar se.Pen eolpe t raver să cam er a ven i
nd spr e el ,
em oţionată şi aş t
ep tându- i aprobar ea, sper ân d ca el să facă vreun
comen tari
u. Dar , pen tru pr i
ma dat ă,Ambr oseăm răseesf ără gl as,
căci,î nl umi na pal idă a ăm l pilor şi -a o fcului, eaer af oarte r f
umoasă .
Roch ia p e car e oal esees nî ce le d i
n urmă u fsese,pr obabil,l a m odă,
cuci ncian iî naint e.Er a di n şi f
on cr em , aco perit cuflor i stacojii şi
purpur i
i, ar i f usta căd ea î n va lur i pes te şol durile ei zv etl
e,
încreţindu- selamar gini.Cor saj
ulaveani ştenast urimi cuţi,pânăl a
tali
e;maiav eaun f elde cap ă,î n f aldur i supr apuse,car e flut ural a
fiecare işcare
m ei
a, am inti
ndu- i de ari pile unui flut ur e.Î şi ridicase
păru l, sco ţând l ai vea l
ă gât ul lung şif orma per fect
ă a umer il
or,i ar
înur echiîşipuseseoper echedecer ceil ungi ,mi nunaţi,dinar gintşi
coral, car e seeg ă
ln aul a fiecae r m işcare acap ului. Se d ăd use cu ruj
de n uan ţ
a co ralului şimi roseael i
dci
os.
— Mi roşidel icios,î i spuse.
— Chan el nr . 5.Am găs it p uţin pe f undul unei st i
cle. M- am
gândi t că ar s-up teasă seî nfivech it…
— Del oc .
— Nu… ar ătbi ne? Am î ncer catvr eo şas e orh cii
,darm- am gân dit
că ast a ecea ai mbună.E t er i
bi l de v ech e şi puţin camscu rtă,pen tru
că eu sunt maiî nal t
ă d ecât Sophi e,dar …
Ambr ose ăslă p ah aurl jos şi î ntinse m ân a.
— Vi no- ncoac e.
Ven i şi-ll uă de mână.El o t rase în br aţ
elel ui şio săr ută, foart
e
delicat işt andru, pen tr
u că nu dor easă f acă vreun ges t care să- i
deran jezecoaf ur a el egantă sau puţ inul f ar d pe car e şi -l puses e.
Rujul avea un gust dul ce.Sedes prinse d e ea, zâm bind spr e o chii ei
calzi,î ntuneca ţi.
— Apr oap e ă c m i-
aşdor i să n u maifim nevoi ţi să eşiim,î i spuse.
— O să ne n îtoar cme, îir ăs punse ea, şi inima l ui î ncepu să bat ă
mait are,an t
icipân d ace l momen t.

271
 Aniînritm dedans af ost un sp ect
acolromant ic,tr
ist şicam i r
eal
.
Tot el
ful de r ochiit ir
oleze şipant al
onaşi de pi el
e,dar şi cân
tece
fru
moase – şit oţi eroi
i pr i
nci
pali se ndîr
ăgostea
u uni i de alţ
ii
, apoi
renunţ
au cumul t cur
ajuni il a al
ţi
i şiîşil uau rămas-bun – şifiecare a
doua mel odie er a un val s. După ce s-at erminat, aui eş
itî n st
rada
cuf
undată n îî ntuneri
c,aut recut cumaşina p r
in Picad
ill
y şi s-
audus
la Quaglino pen tru cină.O or ches
tră cânt
a şi per ec
hile dansaupe
ri
ngul mi nuscul;t oţi bărbaţ
ii purt
auuni formă,ba ch i
ar şi o bună
parte di
ntre em
f ei .

Bum.
De e cmi
- bate n
ii
ma,
Euşii
nima mea,bum– bam – bum
,
Fără n
îcet
are.

Î
ntr
e f
elur
i, Ambr
ose şi Pen
eol
pe au dan
sat işei
, darnu er
a

p
dropr
e i
pu
e-zi
sn u
u npid
c
ian
ors,
pcăci năl
e cel -
ave
al.i
taDar
loc d ea
er câtsă
în rtas
il
egupe p
ă, o
lcr
enti
şsă
u căetsem
uţi
cuprinses
eră în br aţ
e şi, di n cân d în cân d, îşi atingeauobr aj
ii şi
Ambr ose osăru ta pe u r
ech e sau îi şopt ea cuvi
nte erti bil
e.
Era aproap
e o ra două cân d s-auî ntor sîn Oak l
eySt r
eet. Ţi
nându-
se de mân ă, năbîuşindu-şi chicotel
e de r âs, p ărtunseră, r p
in
întuneri
culcadesmoală,pepoar tadefierf orjatşicoborâr
ăt reptele
abrupte d e pi
atr
ă.
— Cui să-i pese de bom be? spuse A mbr oes.Am put ea ăs mur i
m

laPen
el
fed
oe
pe b
l ine,u
se mb
esp
drl
ân
i
n dp
se d
ee lt
s
r
e
,ăz
i
g pech
ăsi n
eî
tu
iner
a şii
cu
rlş
ă
eu
is
,t
aî
.n cele d i
n urmă,
să deschidă uşa.Ambr ose int
ră,pe l ângă ea, î
n î ntuner
icul cal
d,
cat
if
elat
. O au ziî nchizând uşa în urma l or şiapoi,î n siguranţ
ă,
apri
nse ulmina.
Lini
ştea er a dep l
ină. ea Dsupr
a l or, ceilal
ţ
i olcat
ari ai casei
dormeaul i
nişt
iţ
i. Numait i
căi
tul cea
sului t
ulbura c
aeastă nem i
şcare,
sau trec
eear câte uneimaşi ni pe stradă,af ar
ă.Focu l apri
ns de el
272
apr oap e că se t in
ssese, dar en Peo l
pe seuse d nt î
r
-acolo, să ţ âaţ
e aru
jl
şi să pa ri
ndă o vei oză. Di nco l
o de arc adă,su frageira er a scăl
dat ăî n
lumi nă,ca o scenă d upă i r
dicar ea r co
ti
nei.Act ul unu,sce na u nu.Nu
maier a n evo ie d ecât de act ori.
Ambr oe s nu se gr ăbisă mear gădupă ea. Si mţ ea o am eţeală
plăcu tă,dar u aj
nseseî n punct ul î n car e şt i
a cădor eşte să maibea
ceva. Luă s t
icla de whi sky şi -şi t urnă de un deget , umpl ând ap oi
pah au rl cusi fon. Apoi s tinse l umi na di n bucăt ărie şi t recu dincolo,
spre flac ăa rt rem urăt
oar e a căm inul ui, spre can apeau a cu per niţe
deco rative şi fata pe ca re odor iseoa t
tă seara.
Ea n îgenunche p e o cvo raş ul de ân lgăcăm in, ap roap e d e ăcdlura
focu lui.Î şisco sese pant ofii . La ven ireal ui,înt oarseca pul sp r
e elşi -i
zâm bi. Er a t ârzui, şi p oat e că er a obosită,dar ochi i eieg n
ri
str
ăl uceau pe h cipul lumi nos.
— De cear e
o ef ocul un t ovaăşr ât atde p lăcu t
? o şpti ea. Par
că ar
maifi ci nevan î cam er
ă.
— Mă bu cur că nu maie ni meni .O al t
ă per soană.
Pen eolpe er a elrax aă,
t cal mă.
— A f os t o se ară rfumoas ă.M- am di str
at.
— Î ncă n u s-a ertmi nat .
Ambr ose se aşe zăî ntr-un f otoliu ad ânc,cubr aţel ate.Îşi puse
pah aru lj os,ap oi reluă:
— Coaf ur a at n u-i pot rivită.
— De ce nu ?
— E pr ea l egan
e t ă p en t
ru dr ago ste.
Râse, ap oi i r
di că br aţele şi , n îcet
, n îcepu să- şi d efsacăcocu l
eleg ant. O pr ivi n ît ăcere, ur mări nd ges turil
e cl asiceal e or icăr
ei
fem ei– br aţel
er i
dicat
e,cap a t ran sparentăar och ieial unecând pe
gâtul eil ung, cao eş af ra.Ul t
ima ag r
afa f uses e sco asă, iareaî şi
scut ură cap ul şi păr ul l ung, neg ru, ca un valde măt ase,căzupes t
e
umer i.
— Acum sunt i ar
ăşi euî nsăm i,spuse.
273
 Di n bucăt ărie,ceasu l vech i băt u del i
cat de d ouă o ri
.
— Or a d ou ă dimineaţ a,spuse a e.
— O or ă bu nă.Moment ulpot rivit.
Râsear ăişi, ca şi cu m ni mi c d i
n ce ar zi fi
s el n-ar fi fost cev ar ău
.
At âtde p ar oape d e o fcul ap ri
ns, er a ertibil de cal d. El aşeză pah aru l
deo par te şi ş î
i sc oase hai na, es dfăcunodul cr avatei , d ec shei
e
nast urele strâns,de l a gât , al că măşi i. Apoi se d ri
icăşi , aplecându- se
puţ in, o t rase şi pe eaî n pi cioar e.Săru t
ân d-o, î ngr opân du- şi faţ a
î
nt reşuvi ţelepar fumat eal epărul uiei ,î imângâi et rupulzvel tşi
tânăr , pe su b pelicula del icat
ăar ochieide măt ase, îi si mţ i băt ăi
le
reg ulate ale n i
imii.O r idicăî n br aţe –şi , pen truo f ată at ât de n îalt
ă,
era ui mitor de u şoară – şi f ăcu câţiva paşi, ap oi o aşe zăpe can apea,
iar ea continua să r âd ă,s t
ân d aşa, cupăru l eimag ic,r ăsfi ratpes te
per ni ţ
ele uzat e.Acum, i ni ma l ui băt eade să- i spar gă pi eptul şi
fiecar e nevr alt r
upul ui săusi mţ eadur ereador inţei. Cât eodată,de- a
lungul scu rteil ui r el
aţii cuea , ajunsese să întrse
ebe d acăera sau nu
virgi nă,dar u ac
m nu- şi maipuneaac eastăî ntrebar e,căc i nu mai
co nta.Aşeza tl ângă ea ,î ncep u, del i
cat, să-i desf acă nast urii de pe
co rsajul roch iei
. Binev oitoare,f ata nu î ncercă să- l opr ea scă şi, câ nd
elî ncep u i ar - s
o săru te pe gur ă, pe gât , pe sân iir ot unzi şica tif
elaţi
,
eaî ir ăspunse r ip
ntr-
o dul ce ccep
at ar e.
— Eşt i at âtde r f
umoas ă…
După ce r os
ti ac etse cuvi nte,î şi dăd u seam a,spr e mar eal ui
mi rar e,că e elveniser
ă de a l sine,di ni nimă.
— Şi t u eş tif rumos, î i spuse Pen eolpe şi î l cu prinse cubr aţele ei
tinere, putern i
ce, pe d upă g ât,t răgân du-l spre ea .
Ţi neagur aî ntredesch i
să, gat a săfie săru tat
ă, i ar el şti
u căt oată
fiinţ a eist ătea, pur i şsi mpl u, în aşt ep t
areal ui.
Focu l vi u di n căm in î iî ncălzea, apr i
nzându- le dr ag ostea. Pri
n
mi nt e ise p eir
ndar ă am intir
if ugare, ascunsenîsubco nşt i
en t
, desp re
o cam eră de co pil
, cudr apei r
il
e r tase –i mag ini di n pr unci e,dem ult
pier dute.Ni cio dur ere,ni ciun necaz . Si guranţă.Î n pl us,sen t
imen tul
274
căplutea. Dar, undeva, ch
iar all
imi
ta acest
eiex
al
tăr
i, vocea
ti
midă a
bunul
ui-
simţ.
— Draga mea…
— Da,şop t
i ea.Da.
— Eştiî nr egulă?
— Înr egulă?Ah,da,e bi ne…
— Tei ubesc.
— Ah…
Ca o respir
aţi
e.I ubirea
.

Pe l a mi jl
ocull ui ap r
il
ie,oarec um sp re su rpri
ndereaei , căci nu
ave a ni ci
un f elde si mţ pr act
ic nî asem eneal ucruri, Peneolpe a f ost
informat ă de căt r
e au tori
tăţ
i ă c i se cuven ea o per mi si
e de o
săp t
ăm ână.Ca at are,s- a prezentatî n r ând cual t
er ecr
utel a bir
oul
subofiţ erului ad ministr
ativ şi, cân d i -a ven it ânrdul , a cer ut u n
per mi s de r t
enpen t
ru Por thkerr
is.
Subo fiţerul era o f ată veselă di n I rlanda de Nor d. Aveaf aţ
a
pistruiată şipăru l o rşcat, cr
eţ, şidev eni d intr
-odată aten tă când
Pen elope i îspuse u nde d orea ăs m eargă.
— As ta enîCor nwal l,nu,St ern?
— Da .
— Acol ol ocuieş
ti?
— Da .
— Nor oo ca
so!
Îiî nmân ă permisul,i ar enPeo l
pe î i mulţumi şi i eşi din cam er
ă,
strângând î n mâi ni biletul spr
e i l
bertate.
Căl ăt
ori
a cu t renul nu se m aisf ârşea. De a l Porthsmout hl a Bath.
De l a Bat hl a Bristol
. De l a Br i
stol l a Exeter. La Exeter,a f ostnev oi
tă
să aş t
epte o or ă,după car e a ur catî n per sonalul care ab ia mergea,
darcar e avea -o dsucă p ână n î Cor nwall
. N- o der anja m urdăria din
tren.Î şigăsi seun l oc î nt
r-un co lţ i ş seui t
a pe f erea st
ra păt at
ă.
Dawl ish şi pr ima f rântură de mar e;er a doar an Caull Mân eic
i, dar
275
tot era maibi ne decât nimi c.Pl ymout h şi Podul Sal tash , şi ceea ce
păreacam j umăt at e di n dot areamar inei,l a chei uri
le di n So und.
Apoi Cor nwal l şi t oate mi cile hal te,cu numel el or o rman t
ice,de
sfinţi. După R edrut h, cobor î geam ul şi scoa se cap ul af ară,ned orind
să pi ardă pr i
ma i mag ine a At l
an t
icul
ui , dunel e şi val uril
e car e se
spărgeaude ăr ţm, î n dep ătrare.Tr enul t recu peste v iaductul Hayl e,
şi zări estuaru l şiap aî n punct ul max im alfluxul ui.Î şil uă val izade
pe r aft
ul de bag aej şi i eşi pe cor i
dor, pe cân d t renul dăd eaul ti
ma
curbă şi send î
rep ta sp r
e g aă.r
Se f ăc
use op t i ş u jmăt ate sear a.Des chise uşa gr ea şi o cborî
,
fer
icit
ă, r ăg
tân du-şi va lizadupă eaşi n îdesân du-şi p ăărlia de l a
uniformă î n buzu naru lj achetei. Aer ul er a pl ăcut, cald şi pr oasp ăt, şi
soareel ajuns a l asfi nţit ar unca az re pr elungi pe p l
atformă.Di nspre
acel mănunch i strălucitor şiîf ăcu ră apar iţi
at atăl eişiSophi e,ven i
ţi
să oî ntâm pine.
Nu cr ezu se ă c n ît
oar cerea as ac
ă p oate fiat âtde m i
nunat ă.Pr imul
lucru pe care -
af lăcuta f ost săf ugă su s,să- şisc oată uni f
or ma şisă-
şi pună n işte h anie m aipot rivite –o f ustă vech e d e b umbac, o bluză
răm asă di n vr emeaşcol ii, un pul over r ăp
p ăd it, cu nas turi de sus
până o js. Ni mi c n u se c shimbas e;cam era er a exact aşa cu m ol ăs
ae s,
doar căai mordonat ă şis trălucit
or d e cu rată.Cur ând, î n pi cioarel
e
goale,co bor îi ar
ăşi scaraî n f ugă,por ni î n i nspecţi
e di n cam erăî n
cam eră,at en t
ăl a fiec aer am ăn unt, doar acsă se a sigur e că totul era
exactl af el.Î ntr-
adevăr , aşaer a.
Di n mot ive bi ne î nt em eiat
e, op rtr
etul u li S ophi e, i cp
tat de
Char l
esRai nier, car e ocupas e odat ă l ocul d e on oar e,deas upr a
poliţ
eicăm inului di n sal on, f uses e m utatî ntr-
un l oc m aimodes t,i ar
locull ui f usese luat Căued
tăt
orii de sc
oi car
ci e,după o î nt âr
zer
ie
inevit
ab i
lă,aj unsese, în sf ârş
it, de l a Londr a.Er a preamare mer caa
aceae şi l umi na er a neî ndes tulătoare pen tru a pune î n val oare
adân cmea
i cu l
oril
or , dar hi car iş aşa aer minunat .
Iar em m br iif am ili
eiPot ter essch i
mbaser ăî n bi ne.Dor i
s c săp ase
276
de exces ul de gr ăsime şi aj unsesees t
d
ul de zv et l
ă;î şi lăsase păru l
vo psi t să cr easc
ă,aş a că cu am, pe j umăt at
e ox igen atşi pe j umăt at
e
castan i
u, sem ăna cu pi el ea unui p oneit ărcat. Ron ald şi C lark
cresc useră şieişiparc ă nu maier auaşaedsl ăb ănogi şi de p ail
zi. Le
cres cuse şi o lr păr ul,i arpes te limbaj ul d e subur bi
e l ondoneză
dep r inseseră un accen t de C ornwal l
. Raţ ele şi găi nile senmu îlţi
ser ă,
iar ocl oşcă băt rână î şi f ăcuse de cap şi scoses e o gr ăm ad ă de
pui şo ri,înt r-or oabăs tri
cat ă,asc unsănt î
r-un rug des ed m ure.
To t ce- şi dor eaPen eol
pe er a să fie pusă l a cur ent cu ceea ce se
întâmpl asedi nziuaaceea–car eacum păr eaatâtdeî ndepăr t
ată–în
care se ur cas
e î n t r en şi pl ec
aes spr e Po r t
smout h. Law rence şi
So phi e n -ol ăsară prea u mlt să a şt
ep te.Col onel ul Trubshot se o cupa
de si stem ul d e ap ăarer an tiaeri
ană şi p li
ctisea pe t oată lumea.
Hot el ul San ds f usese r
ech izi
ţionat işer a pl i
n de sol daţi. Bătrân a
doam nă Tr eganton – văd uvauneinot abilit
ăţi di n or aş işo f em ei
e
înspăi mânt ătoar
e,cucer ceil ungi,caresebăl ăbăneauî ntr una–î şi
pusesenuşor ţ şi se ocu pa de can t
ina arm atei. Pe pl aj
ă se i nst al
ase
sârmă gh impat ă şi se con str
ui aucaze mat e de bet on, pentru ar me
sinist re,de- a u lngul înt reg i
i co ast
e.Domni şoarar eed
Py r enunţasea l
clasa ei de d an s işacu m f ăcea educaţi
e fizi că alo şcoa lă de et fe care
fuses e evacu at
ă aici de u ndevai ndKen t
,i ardomni şoara P awson se
împi edicase,î ntimpulunuicamuflaj ,depompadel aeadi ncur t
e,
căzuse est pe g ăleat
ă şiî şif r
acturase i ci
poru l.
Cân d, î n cel e din ur mă,n- aumaiav ut ce să- i spună,ausper at
,
ev i
den t, săafle poveşt il
e fii cei l
or; fiecare et dali
u al noi i vieţ
i pe ca r
e
o ducea– şi car e,pen tr u ei, era de nei mag inat . Dar aenu vo ia să
vo rbeas că.Nu vo i
a să l e spună ni mi c. Nu vo ia să se gân deas că la
Wal e s Il
an d şi l a P ortsmout h. Nu vo ia săe sg ân dească n i
ci măcar l
a
Ambr ose.Maidev rem e sau mait ârzui, des i
gur , vat rebui s-of acă.
Darnu ac um. Nu î n ac eastă e sr
aă.Avea s oăpt ăm ână.Put ea ăs mai
aştepte.

277
 Di n vâr ful deal ului se zăr eaî ntreaga zo nă,ca- n pal mă,am orţi
tă
înl umi nauneidupă- ami ezical dedepr imăvar ă.Gol fulcelmar e,
dinsp re nor d, r eflect aî n ap ee ll ui albastrer azele care r se
i
sipeau î n
mi i de cr âm peies tr
ăluci t
oare.Cap ul Tr evose er aî nvăluitî n ceaţ ă,
semn si gu r ă c vr emea f rumoas ă vacon ti
nua.Sp re sud se con t
ura
celălalt gol f, cumunt ele şica sel
tul său ,i ar a l mi jl
oc,câ mpur i
le at ât
de f am il
iar e,dr umur i şer puite măr gini
te de gar d vi u, i sl
azu r
i de
sm arald pe care vitel
e păş tea u linişti
te şi , din l oc î n l oc,cât e un
dâm b go laş e dg r anit. Adi a un vân t uşor ,î mbăl săm atde ment ă,şi
nu se au zea dec âtvr eu nl ătratde câi ne saususur ul pl ăcut alunui
tractor,î n dep ărtar e.
Străbău tser ă pe j os,eaşiSophi e,cei şapte ki lomet ri şij umăt ate
care e l d espăr ţeau de C ar n Cot tage.Au l uat -o pe p otecile str
âm te ce
duce au spr et er
en ur i
le ml ăş
tinoase,unde t ufele er au punct ate cu
trandafi r
i săl batici
,i ar ofl ri de mer işor i şr ost
opască sc oteau capul
din r âpe,î ntr-o si mf oni e de r oz şi al b. Î n cel e di n ur mă,săr iseră
pes te p âl r
eaz şi îşi co nt i
nuaser ă d rumul pe p otecar ăz
bdată d e ar
ibă,
care şer pui a pr i
nt ret uf e de mur e şi f er
igi, ducân d pân ăî n vâ rf
ul
dea lului; sp re st eiurile de pi atr
ă aco perite de l i
ch en i,î nalt
e cani şte
stân c,iunde,odat ă,cumi i de an iî n ur mă,oam enii mi cide t s
atcar e
locu i
au pe acest pămân t st r
ăv echi pr i
viseră nep utinci oşil a co răbi
il
e
colţuroas e al e f en icienilor sosi nd î n gol f, ar uncân d an cora şi
por nind să- şi val or i
fice comor i
le l or or ient
ale, nî schi mbul
co sti
oru l
ui at ât de pr eţios.
Acum, obosi t
e d e d r umul l ung, se o dihneau . So phie e s nît
insese
pe i arbă,cu un br aţpes te ochi , ca să se ap ee r de soar e.Pen eolpe
stăteal ân gă ea , spr ij
inindu- secuco ael
te pe gen unch i şi bărb iaî n
pal me.
Dep at r
e,î n î năl ţimi, un av ion, cao j ucăr
ie ar gintie,t recupe
dea supr al or. Amân două î şi ridicar
ă pr ivireacăt re el .
— Nu- mi pl acavi oan ee,
l spuse So phie.Î mi am intes c de ăzb
r oi .
— Reu şeşti vr eodat ă săi ţiude ăzb
r oi ?
278
 — Cât eodat
ăî ncerc. Mă pr ef
ac ăcni mic nu s-aî nt
âm plat. E uşor,
mai alesnt î
r-
o zi caast a.
Peneolpe nîtinse m âna i şsmul se u n smoc d e ar
ibă.
— Nu s- auî ntâmplatpr ea m ul t
e,nu?
— Nu .
— Cr ezică va fi mair ău?
— Bi neînţel
es .
— Te ng îri
jorează?
— Î mi f ac g ri
ji pentrut atăl t ău. El e n î
gri
jor
at. A mai t r
ecut o dată
pri
n asta.
— Şi t ul af el…
— Nu ca el .Ni ciodată a c el .
Peneolpe aruncă fi rel
e d e aribă şi se n îti
nse ăs m aismul gă câteva.
— Sophi e…
— Da .
— O să am un opi cl.
Huruitul de l a mot orul av i
onul ui se pi er
du în zare,ab sorbi
t de
imensi
tatea ce rului d e var ă. oS phi e t r
esăir şie sr i
dică î ncet.
Peneol
pe se î ntoarse,pr ivindu- şi mam a î n ochi şi zăr i
nd pe f aţa
aceeatân ără, arsă ed so are, o ex presie care u punt
eafi descr isă t al
fel
decâtca p eo- men
i să u şur are.
— As ta e ee ca ec n u vo iaisă n e p sui?
— Şt iaţ
i?
— Bi neînţel
es că şti
am . Er aiaşa de r et
icen
tă,de t ăcut
ă!Cev a nu
părea ăs fi e nîr egu lă.De e c n u ne- aispus pân ă acum?
— Nu- i vor ba de r uşine sau t eamă. Am vr ut doa r ăs gă sesc
momen tul potrivit
.Am vrut să amt imp să vo rbesc depsre asta.
— Am f ost aşa de îngr ij
orată!Am si mţi
t căeş ti nefer
icit
ă şi am
crez
ut căr egreţi plecareat a aco lo, sau că ianecazuri
.
Peneolpe simţ i că-
i vine săâd ă
r.
— Şinu- i aşa?
— Darbi neînţel
escă n u!
279
 — Şt i
i,mă u imeş t
iî ntr
una.
Sophie nu dăd u at enţi
e ac ets
eir emar
ci. Deve ni br usc foarte
practi
că.
— Eşt i sigur ă că aştepţi un co pil
?
— Si gură.
— Ai f ost l a d octor?
— Nu- i nevoi e.Or i
cum, si ngurul doctorl a acer m ă p utea
m duce
înPor t
smout her aceldel amar ină,şin-am vruts-ofac.
— Când urmeazăsă naş ti?
— Î n noi embr ie.
— Şi ci ne et atăl?
— Un subl ocot en ent. De a l Whal e s I
lan
d. Face ur csul de ar t
il
eri
e.
Îlcheam ă A mbr oe s K eeli
ng.
— Undee acum?
— E î ncă ac olo. A căzu tl a exam enşi a t rebuit să r ămână,să i a
cu r
sul de a l cap ăt.Se sp une căî l„maiper i
e odat ă“ .
— Câţ i an i are?
— Dou ăze cişiunu .
— El şt i
e că eştiî nsărcinată?
— Nu. Am vr ut maiî ntâisă- ţi spun ţi
e şi t
atii.
— Aide gând să-ispui ?
— Bi neînţeles.Cân d mă n îtorc acolo.
— Ce- o ă s zi că?
— Habar n- am.
— Nu par i să- l cunoşti pr ea i nbe.
— Î lş tiu des tul de b ine.
Departe,î n val e,î n cu rteauneif erme,î şifăcu apariţia un bărbat
,
cucâi nele d upă el ; deschise p oart
a şi porni în su s p e d ela
, spre ol
cul
unde p ăşt
ea u vaci l
e sal e.Pen eo l
pe săăsă l nîco at
e,pe sp at
e,pr i
vind
în urmabăr batul ui.Er aî mbr ăcatî ntr
-o cămaşăroşie,iarcâinel e
alerga în ce rcu ri,î nj urull ui .
— Şt i
i, aiav ut dr ep t
ate căer am nef eri
cit
ă.La î ncep ut, când am
280
fost tr
imi să al Whal e s I
land, am f ost nef eri
cită cu m nu cr edsă m aifi
fost vreodatăî n vi aţă.Er am ca nupeş te p e u scat
. Mi -er
a d or de cas ă
şi mă si mţeamsi ngur ă.Î n zi ua în car e m -am î nrolat, am cr ezut că
pun mân a pe sab ie şii ntru î nl upt ă, al ăt
ur i de t oţi cei
lalţ
i, şim- am
trezi
t că se rvesc legume,pun cam uflaj e i şl ocui es
c u c o mul ţime d e
fem eicucar e n u am ni mic n î com un. Şinu exi sta n i
cio soluţie.Ni ci
o
scăpaer.At unci l -am î ntâl
ni t pe Ambr ose şi , după ace ea, totul a
începutsăseschi mbeî nbi ne.
— Nu mi -
am datseama ă c e aşa de r ău.
— Nu ţ i-am spus.Ce os rt arfi avut ?
— Dacăl aşico pi
lul, va t rebui să ăp răseşti serv i
cii
le uaxili
ar e,nu- i
aşa?
— Da.Voi fi t recută n îr ezervă.Î ntr-un mod dezo norant,pr obab i
l.
— Te- arder an j
a?
— Să ă m d eanrjeze? Abi a aş t
ept să c sap .
— Pen eol
pe… Sp ercă n -air ămasspec ialî nsărcinată.
— Dumneze ule,nu! Nu sunt eu chi araş a de d isperat
ă.Nu, s- a
întâmplataşa.Ghi nionul.
— Şt ii
… nu se poat e să nu şt i
i… că poţ il ua ni şte măs uri de
precauţie.
— Si gur,daram cr ezu t că băbratul se o cupă ot tdeau na de as t
a.
— Ah, dr agamea,nu mi -
am i magi natcă eşt i aş a de nai vă. Ce
mam ă groazn ică ammaif ost şieu…
— Nu m- am gâ nd i
t ni ciodată l a t ine ca l a o mamă. Te -
am
consideratmer euca osor ă.
— Ei , atunci am f ost o sor ă gr oazn i
că,of tă So phie.Ce ai de g ând
să aci
f acu m?
— Să mer g aca să şi să- i spun t atii
, cr ed .I ar ap oi, să mă î ntorc al
Po rt
smout h şi să- i spun l ui Ambr ose.
— Ai să e t m ări
ţi cu el ?
— Dacă mă cer e.
Sophie erflect ă p uţinl a a caets
ă p roblem ă,ap oi spuse:
281
 — Şt iu căt rebuie să aisen ti
men tef oar t
e put er
nice en ptru aces
t
bărbat ,altf
elnui -aipurtacopi lul.Darnut rebuiesăt ecăsătoreşticu
eldi n cau za co pil
ului.
— Tut e-aicăs ăotrit cu tata â cnd euer am pe d rum.
— Dar lîi ube am. L- am i ubit n î
totdeaun a.Nu mi -
aş fiput ut
imag ina v i aţ
a ăr fă el . Fie că ămu la d e n evastă,fie cău, neunu l -aş fi
păr ăsi
t ni ciodat ă.
— Dac ă m ă ă că
sotresc cu Ambr ose,ven i
ţil a n untă?
— Ni mic nu ne-arput ea i nţ
e dep atr
e d e i t
ne.
— Aş d ori să fiţ i ac oo.
l I ar u d
pă ac eea… cândel vat er
mina
cursul de a l Whal e s Il
an d, va fi t rimis p e m ar
e.Pot să vi n să staucu
tine şi cut ata? Să nascco pil
ul la C arn Cottage?
— Ce n ît
r ebar e!Ce l at
ceva i a vrea să aci
?f
— Pr esupun că aşut ea
p evend io f em eie atrată p rofesional
,daraş
pr efer
a săun fie aş a.
— Si gur nu t e-aipr icepe,or icum.
Peneo lpe ş îi si mţeasuflet ul plin de d ragoste şi recu noştinţ
ă.
— Şt iam eucă aş a vei reacţ
iona.Ce u cmpl it arfi să amo mam ă ac
toate ce lelalt
e!
— Poat e ă c,dac ă ar fif ost aşa,aşfi f ost maibună.Dareunu sunt
bună.Suntegoi stă.Număgândescl ani menial tcineva,înaf arăde
mi ne.A î ncep ut r ăzboiul ăs ta cumplit şi vo m avea art
ep d e multrău
înaintesăset ermi ne.Băieţişifetevorfiuci şi,fraţişisurorilaf el,şi
tot ce mt sieue m ulţ
umi reacă etn î
torciacasă. Mi-af ost tar
e dor de
tine.Darac um put em fi i arăişîmpr eună.Or icâtde ă ruarfi, măc ar
vom fi î mpr eună.

Ambr
ose,cu o porţ
ie de băutur
ăt ar
e nî mân
ă,î
itel
ef
onă mam
ei
sale.
— Hotel
ulCoombe.
Vocea aerem
fini
nă şi t
eri
bil de maab
il
ă.
— Doam na K
eel
ing es
t
e acoo?
l
282
 — Dacă t ep
aş
taţi o clipă,mă d uc -so caut.Cr edcă en î sal
on.
— Mul ţumesc.
— Ci ne ă si-spun că ocau tă?
— Fiul ei .Subl ocotenen t Keel
ing.
— Vă mul -
ţu-mesc.
El aşt
ep t
ă.
— Alo?
— Mami ?
— Dr agu lmeubăi at!Ce p lăceer ăse t aud!De u nde u sni?
— Di n Whal ey. Mam i,ui t
e,t r
eb uie ăsţ-
i spun ceva.
— Veş t
i bune,sper .
— Da.Mi nunate,spuse el , ap oi îşi drese glasul
. Su nt l ogodi t şi
am să m ă n îsor.
Tăcee
r m ormân tal
ă.
— Mami ?
— Da,sunt î ncă p e fi r.
— Ţi-e bi ne?
— Da.Da,bi neî
nţeles. Ai spus ă c ai să etn îsor
i?
— Da.Î n pr ima săp t
ăm ână di n mai . La ofiţ erul stări
i ci vile din
Chelsea.Poţi ven i?
Ca şi cu m ar fi i
nvitat-ol a vreopet r
ecere.
— Dar … când ?… cum?… ah,dr agul meu,m- aizăpăci t.
— Nu t e zăp ăci. O cheam ă P en eol
pe Stern. O să- ţi placă,ad ăugă
el,făr
ă p rea arem per sanţă.
— Dar … cân d s- auî ntâm plattoate astea?
— S-auî ntâm plat, pur şi simpl u. De as t
a e-tam sunat . Săt e anunţ
imediat
.
— Dar … ea ci nee?
— E r ecrută î n ser vici
ile auxiliare. Î
ncercăsă găsească cuvinte
care s-
ol i
niştea
scăpe mai că-
sa.Tat ăleie pi ct
or.Î n Cor nwal l
… Di n
nou tăcer
e.Au o cas ă n î Oak leySt r
eet.
Segân di să am i
ntească şi de maş i
na Ben tl
eyde pat ru l it
ri şi
283
j
umăt ate,darpeean- opasi onaser ăni ciodatămaşinile.
— Dr agu l meu ,î mi par e ă rucă paraş a de i l
psi
tă d e en t
uzi asm,
daruteş ti aşaedân tă… r car iera a…t
— Sun tem î n ă rzboi ,mamă…
— Şt i
u as ta. Ştiu, mai bi ne d ecât ori
cine alt
cineva.
— Ai să v i
il a n unt a n oas tră?
— Da.Da,bi neînţeles… Am să vi nl a Londr a pentrut otsfârşi
t ul
de ăsp tăm ân ă.Am să t s
auî n ap atram en
tul de p e Baisl Street
.
— Gr ozav ! Ai s- o cu noşt i
,at unci.
— Ah,Ambr ose…
Părea ep p unct ul de a zb iucni î n plâns.
— Î mi par er ău că t e-
am l uatpr i
n sur pri
ndere.Dar u n
-ţif ac e
gr
ij
i. „Bi p- bi
p-bip“ se ua zi î nt el
efon. O să- ţi placăla neb uni
e,r ep eă
t
el
, şisegr ăbi săî nch i
dă,î nainte caeasăai bă ti
mp să- li mpl ore să
maipună b an iî n ap aa r.t
Răm asău c receptorul car e- i bâzâ i
a n î mân ă,Dol l
y Keel ing îl puse
î
ncet,înapoiî nf urcă.
Din spat el
e b iroului eide su b scar ă,unde se p r
efăcea ad căună
ni
şte ci fre,darde f apt i c
ul eaur echi
le la fiec aer cu vânt, doam na
Mussp rattî şi ridicăpr ivireaşizâ mbi î ntrebăot
r, cucap ul aplecat
î
ntr-
opar te,caopasăr ecuochidemăr gică.
— Veş ti bune,sper ,doam nă K ee l
ing.
Dolly se con trolă,cl ătină scu r
t di n capşi l uă o pozăde vesel i
e
entuziastă.
— Ce ext r
ao rdinar! Fi ul meuse ă csăt
oreş
te.
— Ah,spl endid! Ce o rman tic!Aşa su nt bravii noşt
rit ineri
.Cân d?
— Pof tim?
— Cân d va avea oc f er
licitul even i
men t?
— Pe ste dou ă săpt ăm âni
.Î n pr ima sâm bătă din l una mai . La
Londra.
— Şici ne enor ocoas a?
Preao băt eal a cap . Lăs ând l a o par t
e bunel e man iere,Dol lyo
284
puseall ocu l ei
.
— Î ncă n u am av ut pl ăcerea - os cunosc, r osti ea, cu dem nit
ate.Vă
mul ţumes c că aţ i ven it să m ă ă cu t
aţi,doam nă Musspr at t
.
Şi, cuacest e cu vinte,o l ăsăpe f em eie cuca l
culele eişisent î
oarse
însal onulr ezidenţial.
Hot el
ul Coo mbe f usese,cu mul ţ
i an i maiî nainte,o r eşedinţă
pr i
vat ă,i ar al sonul f usese cam era de zi .I men sa pl acă de mar mur ă
de deas upr a căm inului, mul t pr ea mar e pent ru căm inul însuşi,
străjuia cam era,î n car e se maiafl au cât eva can ap ee l umflat e şi
fotoliiî mbr ăcat eî n pân zăal bă cuflor ir oz.Cât evaacu areel erau
atârn ate,mul t p reasus,de- a l ungul per eţi
lor,i arf ereastr
a mare,
cu rbată,dăd easpr e g rădină.Gr ăd ina u fsese ăsat
l ă n î par agi
nă de a l
început ulr ăzboi ului
.DomnulMusspr attfăcea şielceput ea cu
maşi na d e u t
ns ariba,dargr ădinaru l plecas e a lă rzboi, şi pe m argi
ni
se ve deau numaibu ruieni.
Opt r eziden ţi per man en ţ
il ocui au î n hot el
, dar at pru di ntre ei
strân seseăr r ânduril
e, on csiderându- se mem bri aiel it
ei , usfletul
com unităţi
i. Dol ly er a unul d int re ei . Cei lalţ
i er au col onelul i ş
doam na Fa wcet t Sm ythe şi LadyBeam ish. Se aarj ucau î mpr eună
br i
dge şipr eti
ndeau cel e maibune f otolii
,î nj urulf oculuidi n
cam era de zişi cel e maibune mes e,l ângă f ereast
ră,î n suf r
ageire.
Cei lalţit rebuiau să se mul ţ
umeas căcu col ţuril
e r ăcoroase, unde
lumi na ab ia aj ungeal a ci tit
, şi cumes eel di nspre uşa căm ării
. Dar ,
or i
cu m, acei a er au aşa de r t
işt
i şi de n i
signifianţi, că i mă
n nui nu i -ar
fit recut pr in cap să-ij elească.Col onelul şi doam na Faw ce
tt Smyt he
ven iseră n î Devon din Ken t. Amân doiave auî nj ur de a şpt
ezeci de
an i
. Col onel ul îşi pet recuse ce a maimar e par te a vi eţiiîn ar mat ă,
aş a că se p r
icepea să e l p
sună t uturor ce avea de g ând să maif ac
ă
tipul ace l
a, Hi t
ler, adăugând pro priai nterp ret
arealşt iri
le oferit
e cu
zg ârcen i
e de cot i
dien e,î nl egăutră cuarm ele secrete şimi şcări
le de
trupe.Er a un băr bat cu snd, t uciuriu, cu o must aţă ţ epoas ă,dar
recu per a mi nusul î nî nălţime pr intr-
o pur tare de par ad ă şi o ţ i
nută
285
mil i
tăreasc ă.Soţ i
al ui av eapăru l vâl voi şi nu se r em arcapr in nimi c.
Tricota mul t,r ostea: „D a,dr ag ă“şi er a de acor d cu t ot cespunea
soţul ei ,l ucr u co nven abil pen tru t oatăl umea, căci , odat ă co ntrazi
s,
colonel ul Faw cett Smyt he se î nr oşeal af aţă şi păr eape cal e să ai bă
un at ac ed u frie.
Lad y Beam ish er a şi maigr ozav ă.Di ntre o tţi, eaer a singura car e
nu se e tmea de bo mbesaude a tncuri saude o rice ar mă pe c ae r
naz i
ştii s- ar fi deci s - so aru nce su apra o lr. Aveapest e o ptzeci de n ai,
eraî nal t
ă şi zd ravăn ă,cupăru l al b st rân sî ntr- un co cl a ceafă şio
per eche d e o ch i cen uşii
, nem iloşi. Şch i
opăt a ă rude o tt de u n picior
(rezultat, afi rmase eaî n f aţa uneiau di enţe ul uite,alunui acci dent
de v ân ăotare)şi t rebuia să ear mgă sp rij
inindu- se n î baston. Cân d nu
mer gea pr opr iu-zi
s, î şi pr optea obi ectul l ân gă f otoli
u, unde,
inevitab i
l, st ăteaî n cal eacel or ca re t receau pe aco lo şi , fie căse
împi edicau,fiecăsel oveaur ăudet otlaflui erulpi cioar elor.Veni se
împot r i
vavoi nţ eieil ahot elulCoombe,casăst eaai cipet impul
război ului, d arcas a ei i n
d Ham pshire f uses e r echi
ziţionată de
arm ată şi f am il
ia ei , afl aătî nt r-
o gr avă cr izăfinan car
iă,ced ase î
n
cel
e d i
n urmă şi o convi nsese săe se rrtagăî n Devo n. „M- audatl a
câini,mor măi a b ărtân a m er eu,ca ep u n hoi t oar ecare.“
Soţ ul l ui Lad y Beam ish f ăcuse p atr
e d i
n cor pul ofiţ eresc d e eli
tă,
staţi
onat î nI ndia, i ar ea îşipet recuse o mareart pe d in vi aţ
ă pe acel
adev ăa rtmi ni continen t, b ij
uterie a Cor oanei r i
Btan ice,ăr e
caiî i
spunea er meu„I nja“. Dolly se g ândea ad esea că usesf
e,pr obabil
, un
sprjin necl int i
t al so ţului ei ,l a pet r
eceri le de gr ădi nă, dar şi la greu,
învr emur ider estri
şte.Nuer agreusăţ i-oimagi nezi,înarmat ădoar
cu bas t
onul şi umbr eluţa de soar e,r ăzbo i
ndu- se cu o gl oată de
localnicigăl ăg ioşi
, cu och i
i ei acde oţ el au s, dacăsc andalagi
ii
ref
uza u să se pot oleas că, t rs
âng ândr ândur i
le doam nelor şi
convi ngân du- le să- şi r upă j upoan eeln îf âşii, pen tr u af acean b
daje.
O aşt ep t
aupe Dol ly aco lo unde î il ăsase, str ân şiî nj urul focul
ui .
Doam na Faw cett Sm ythe u c an drelele i e,Lad y Beam ish făc ându-şi o
286
pasi
enţă pe m asa iepor tabilă, iar co l
onelul,în pi ci
oare, cusp atel
e al
foc,încălzindu- şi dosul şi flex ându- şi gen unchiir eumatici
, caun
poli
ţi
stde operet ă.
— Aşa d eci,spuse D olly,aşezân du- se nîf otoli
u.
— Despr e ce er a vor ba?î ntrebăLad y Bea mish, aşezând regele
negru pes t
e o eg rină d e o r
şu.
— Er a A mbr ose.Se va ăsăco
triîn cur ând.
Anunţ ul îl sur prinse pe col onelnep regăit, cugen unchi
iîndoi ţ
i.
Avu nevo ie de e cva conce ntrare,pen tru a-iî nti
nde d in nou.
— Fi r-aş la nai bii! rosi tel .
— Ah,ce gr ozav,spuse i şdoam na Fa wcett Sm ythe,cu un t remur
al voci
i.
— Ci ne-
if ata?î ntrebăad Ly Beam ish.
— E… e fii ca un uipi ctor.
Lady Beam ish st râm bă d i
n col ţuri
le g ur
ii.
— Fi ica nui pi ct
or ?
Vocea îi er
a p li
nă d e d i
sp r
eţ.
— Sun t i s
gu r
ă că e cel ebr u, spuse doam na Fa wcett Smyh te,
consolator.
— Cum o cheamă?
— Ăă… Pe ne l
ope Stern.
— Pe ne l
opeStein? Col onelul nu au zeant ot
îdeau na prea i n
be.
— Ah,Dumneze ule mar e,nu!St er n.
Cu t oţiireg retausi tuaţi
a săr man i
lor ev rei, dar a erde nenî
ch i
puit
ca ufil cu i
va să î e s cuo ev
nsoare reică.
— N- am auzi t niciod ată de un pi ctorpe nu me St ern,spuse
col
onelul, ca şi cum Dol ly ar fi î ncer cat să-l păcăl
easă.
c
— Şiauo cas ă pe O akley St r
eet .I arAmbr oes psune că o să- mi
placă f
at al a neb unie.
— Cân d se ă căsor
tesc?
— La n îceput ul lui mai .
— Vă duceţ i
?
287
 — Sigur,t r
ebu i
e să fiu ac oo.
l Am să fiu nevo it
ă să sun î n Bas i
l
Street
, să-mi r eţin o cam eră.Poat e că ar r eb
tui să pl eccevamai
devrem e,să dau o r aită pr in magaz i
ne, să- mi cau t oţ inută de
ocazie.
— Va fi o nuntă m are? într
ebă oam d na F awcet t Sm ythe.
— Nu.Ar e o l
c a l starea v ci
il
ă d in Chel sea.
— Vaidemi ne!
Doll
y simţ i nevo i
a să se j ustifice, să i a atit
udi ne în numel e fiul ui
ei. Nu su porta g ândul că cel orlalţ
il e er a m il
ă d e ea .
— Ei , e doar r em
v e de r ăzboi, şt i
ţi, şi cum Ambr ose trebu i
e să
plece pe mar e dintr-un moment î ntr -
altul
… poat e că e cea mai
practi
că l so
uţie… deş i
,t rebuie să r ecu nosc,vi sam o nunt ă drăg uţă,
înbiseri
că,cumi ri
itrecândpesuboar cadădespadeî ncrucişate.
Darast a e, bravă ea ,r idicând di nCu’mer
estli. u
a gerre.
Lady Beam i
sh îşi ved ea ed p aisenţa ei.
— Und ea u cnoscut-o?
— Nu mi -
a p sus.Darf ace parte d in corpul au xliar.
— Ei , asta e,t otuşi, ceva,r em arcă ad Ly Beam ish, ar uncându-il ui
Dol l
y o pr i
vire pl i
nă de î nţel
es , pe car e aceas ta pr ef
eră să n- o
observe.
Lady Beam i
sh ş ti
a că ol Dl
y ar e n umaipat ruzec i şi pat ru de an i.
Dol l
y î i vor bise pe- ndelete des pre con sti
tuţia ei del i
cată; e d
cumpl i
tel
e ei dur er
i de cap (ea el n umea i m
grene, )bune ă s apar ă a l
momen t
ul cel maipot r i
vit; maier a şi dur ereade sp ate,car e a păr ea
chiarşi în urma u nui ef ort domes ti
c m i
nim,cum arfi f ăcut
ul pat ului
saudupă un t imp, câtde scu r
t, pet recut cucăl cat
ul r uf
elor. Pompa
de i ncendiu, sau un l ocl a vol an ul uneiam bu lanţe er au, pur i ş
si
mpl u, excluse. Şi totuşi, Lad y Bea mi shnu er a pr eaî nţ el
egăotarei ,ş
din cân d î n cân d, făcea cât
e o obser vaţi
ei ronicăl a ad resa „u nor a
speriaţ
i de b ombe“ işa cel or „c aer v egetauşi nu puneau umăr ul la
tr
eab ă”.Acum,Dol ly ad ău gă,pe u nt on cat egoric:
— Dac ă A mbrose a es al-
o,pr ecis că e ad orabil
ă.Şieumi -am dor it
288
înt
ot deaunaofii că.
Nu er a ad evărat. Sus, în dor mit
orul ei, singură,dep atr
e de
priviri
le ce l
orlalţi
, putea redeveni ea însăş,ifără pret
enţi
i. Copleşit
ă
de au t
ocompăt i
mi r
e şi si ngurătat
e, ănrit
ă de gel ozi
a i ubiri
i ei
respinse,cău tă mân gâier
eî n lăcaşul co
mor i
lor, gar
deroba ei, plină
ochi cuhai ne sc umpe,f em ei
eş
ti. Rochi
i de şifon moale şi l
ână fi nă iî
trecură p ri
n mâi ni. Scoase r och i
e subţi
re caân pzade p ăan
ijenşi se
duse l a oglindă,cu eal ipi
tă de t rup. Era una di n pr ef
erat
ele ei.
Întotdeauna sei mţ
sea oar
fte rfumoasă n î ea. Aşa de r f
umoas ă… Î n
oglindă, îşiî nt âl
ni pr opr
ia privi
re.Och iiî i erau pli
ni de l acr
imi. Să
se î nsoaer cuf ata aia!Lăsă r
ochia săcad ă pe t aburetul tapi
sat, se
aruncă p e patşi î ncepu să plângă.

Ven i
se var a.Londr a er a pl ină de par f
umul flor i
lor de l ili
ac.
Soar el
e bi necuvânta, cucă ldur a sa, st
răzi
le şiaco perişuri
le case l
or,
refl ect
ându- se nî cu r
bura ar gint i
e abal ize
lor de b aa r.
jEr al una mai ;
eraî ntr
-o vi neri
,l a prân z. Dol ly Kee l
ing, care ser et
r ăsese î
n hot el
ul
de pe Basi l St
reet, st
ăteape can apea, lân gă fer eas
tr a deschisă a
salonului eide a l et
aj, aşt
ep t
ând so srieafiul ui eişia l ogodnicei sal
e.
Cân d elsos i, urcând scăr ile în goan ă,cât e dou ă od at
ă,cu
caschetaî n mân ă,ar ăt
ân d mi nunatde f rumos nîuni for
mă,ea es
simţ i cuprinsă edf eri
cire,nu numaipen t
ru că- l ved ea, ciîn acel aşi
ti
mp pen tru că păr easă fie si ngur. Poate că ven ise să-i spună că se
hotărâse să anuleze totul şi că, de f apt
, nu se maicăs ătoreadel oc.
Ner ăbdătoare, se i dr
icănîpi cioare şi porni î nî ntâmpi nareal ui.
— Bun ă,mami …
Se p alecă să o sărut
e.Î năl ţimeal ui eranau d in pl ăceri
l
e i e
, pen t
ru
că o făcea să se mt ă
sivul nerabilă şinea jutorat
ă.
— Dr agul m eu… undee Pene lope? Am cr ezut că veni ţi
împr eună.
— Aşa am şi f ăcut. Am sos it uc maşi na, de l a Pom pe
y, î n
dimi neaţa a st
a.Darea a vr ut să scap e d e u ni
formă,aş a că am l
ăsa-t
289
oî n Oak l
eySt reetşiam ven itî ncoace. N-o sănt î
âr zei m ult
.
Modes t
a sper anţă pieriî nainte de a se naşt e;t ot uşi
,î l av eape
Ambr oseumai n pen t
ru ea, timp de â ceva
t i
pcl
e.Şier a maisi mpl u
de o vrbit
, aşanîdoi .
— Ei ,va r tebui s-o aş t
eptăm . Haisă n e aşezăm şi să-mi spui t ot ce
urmează să e sn ît
âm ple.
Prinse p r
ivirea chelnerului şi coman dă un pah arde v i
n de X eres
pentru ea işun gi n pent ru Ambr oes.
— Ai zi s ceva de O akl
eySt r
eet. Aco l
o sunt păr i
nţ ii ei?
— Nu. As t
a e ves t
eaceapr oastă.Tat ăleia f ăcu t bronşit
ă.Ea a
aflatab ia asear ă.Păr i
nţii einu vor put eaven il a nunt ă.
— Cum,dar mama einupoat e ve n?i
— Spune că tr
ebuie săea stcubăt rânul în Cornwal l, să aibă gr i
jă
de el. Chi ar ăce b ărtân. Are şap tez
eci şicincide n ai. Pr esu
pun că un
vor să-şi asu me n i
ciun r i
sc.
— Ce păc a…t numaimi t
it
ica d e mine l a nuntă.
— Pen elop e ar e o măt uşă car e locuieşt
e î n Put ney.Şi i ş
nt
e
priet
eni,pe n ume C li
fford. Ei vo r ven i
.E des tul
.
Sosiră şibău turi
le,pe care Dollyl et r
ecuî n cont ul său . Ridicar
ă
paharele.
— Î n ci nsteat a,spuse Ambr oes,i arDol l
y î i zâm bi om cplice,
convinsă că ce i
lal
ţi o cupan ţ
i a i sal onului i î priveauat raşi ed
imagineat ânău rl
ui ofiţ erde m ari
nă şi a f emeii acel
eia dr ăguţe,car e
era m ult pr ea ân t
ăăr a c ăsi-fie m am ă.
— Dart u,ce p lanuri ai?
Ambr ose i îsp use.Luase, în sfârşi
t, exam eneel de a rti
leri
e,ur ma
să pet reacă o săp tăm ânăl a şcoala di vizi
ei, după car e avea să fie
tri
mis pe m are.
— Darl una voas tră de mi ere?
— Ni ciol unăde mi ere. Ne u cnu nămmâi ne, dor
mi m noapt ea n î
Oak l
eySt reet,i ardumi nică ă mn îtorc a l P
ortsmouth.
— ŞiPenel ope?
290
 — O ur cî nt ren ul de Po rthker ri
s dumi nică d i
mi neaţă.
— Por thkerris? N u se n îtoarcealP ortsmout h,cut ine?
— Nu. Î ntr-adevăr. Rozând u-şi ungh ia deget ul ui mar e, î şi
îndr eptăat enţiaspr efereastră,caşicum cevaf oart
ei mpor tantur ma
să se î ntâm ple j os ,î n s trad ă.Cee a ce nu er a ad evăr
at. Ar e o
perm isie,r eluă l e.
— Vaide m i
ne!Câtde p uţ int i
mp veţ i petrece mpîr eună!
— N- avem ce f ace.
— Nu.Pr esupuncă nu .
Seî ntoarse să pună pah aurl de vi n pe mas ă,şi zăr if ata car e
urca se âp nă l a et ajşist ăteaaco l
o, ez itând, pr i
vind î nj ur, căutând pe
cinev a.O f atăf oart eî nal tă,cupăru ll ung, neg ru, datpe spat e – cao
şcolăr i
ţă,com ună şi pr ost î mbr ăcat ă.Chi pul ei , cut enul net ed şi
och ii neg ri
, ad ânc, iieşeau în ev idenţă dat ori
tă l ipsei de mach iaj
;
strălucirea pi eli
i n epudr ate,gur a pal idă, pr s
âncen ele î ntunecate,
nat ur al
e,nep ensate,bi ne co nturate.Î n zi ua aceea călduroasă, pur t
a
haine car e s-ar fi potrivit maideg rabă pen tru o vacan ţăl aţ ară,decât
pen tru un dej un cer em oni os, înt r-
un hot eldi n Londr a.O r ochie d e
stam bă,r oşu-închis cupi căţel
e al be şio cu r
eaal bă î n jurul t al
iei
zv etle.San dale l abe n î pi ci
oar e şi … Dol lyf u nev oită să se aiu mi
te o
dat ă,ca să fie si gură… da,pi cioareel goal e.Ci ne nai ba put eafi? Ş i
de ce se ita unî di r
ecţial or? i Ş veneasp re ei? i Ş zâ mbea …
Doa mne ,Dumne zeule!
Ambr ose e s irdicănîpi cioar e.
— Măm i
co,î i spunea l ,eea e Pen elop e.
— Bună zi ua,spuse Pe nel ope.
Dol lyr euşi cugr eusă nu caş te g ura a l ea. Si mţ i cum î i cad e al
fca,
dar eu rşi să se abţ ină şi să t ransfor me gr imas a î ntr-un zâm bet
strălucitor. Pi ci
oarel e goal e.Nu t u măn uşi, nu t u poşet ă sau pălări
e.
Picioar ee l goale.Sper a caşef ul de sal ă să l e per mi t
ă să i ntre în
restaur ant.
— Dr aga mea…
291
 Îşi st
r ân seră mâi nile.Ambr ose î şi f ăcude l ucru, t r
ăg ând î ncăun
scau n şi ăcânf du- i sem n chel nerul ui. Pen eolpe,aş ezată î n pl ină
lumi nă,se ui tal a Dol ly cuo pr ivire deco ncer t
an tă prin si guran ţa şi
fran ch
eea
ţ ei . „Îndr ăz
neş t
e să ămmăso are“, îşi sp use o Dll
y,si mţ i
nd
cum o cupr i
nde i ndign ar
e. a N- avea nici
un dr ept să se măs oare cu
viitoar
eaeisoacr ă,ba î ncăsă o pr imeasc ă cui nima desc hisă.Dol l
y
era preg ătită pen trut inereţe,t imidi tate,ch i
ar sfi ală. Dar , ca tegoric,
nu pen tru aş a ecva.
— Mă b ucur să e t ucnosc… şi aţ i căl ăt
orit bine d e a l P ort
smout h.
Da,Ambr ose m i-a p ovestit…
— Pen eo l
pe,ce od r
eş t
i să b e?i
— Un suc d e p or
tocale,ceva. Cu gheaţ ă,dacă s exi
tă.
— Nu vr eiun vi n de X eres ? Sau al
tf elde v in? n îcercă Dol ly s-o
ispiteasc
ă,î n t i
mp ce n co
tinua să zâm bească, pen tru a- şi asc unde
nemul ţumi rea.
— Nu.Mi -
e a cdl şi mi -
e e se.t Vr eau doarsuc d e p or
t ocal e.
— Mă r og, eu am comand at vi n l a masă. Pu tem să t oastăm
atunci.
— Mul ţumesc.
— Î mi par e ăur că ăr pi
nţiit ăinu vo r put ea fi ai cimâi ne.
— Da,ş ti
u. Dar at t
aar ăci
t şi , pen tru căn- a vr ut săs teaî n pat,a
începutsăr espiregr eu.Doct orull-apusl apatpent ruosăpt ămână.
— Nu e al t
cinev a care ă s i abă g ri
jă d e el ?
— Adi că,î n afar ă d e So phie?
— Sophi e?
— Mama mea.Euî ispu n Sophi e.
— A, î nţeleg. Da.Nu maie n i
men i al t
cineva care să bă aigr i
jă de
tatăl tău?
— NumaiDor i
s, r efugiata car es tăl a noi .I ar ea are d oi băi eţ
i de
caret r ebui e săse cu ope.Î n pl us,t ata e di ficil capaci en t; Dor is n-ar
aveani cio şan să cu el.
Dollyf ăc u un ges t cu mân a.
292
 — Pr esupun că şi v o,i ca t oat
ă l umea,aţ i ărm asac um f ăr
ă
seri v
tori
.
— N- am avu t n i
ciodată,î i p suse Pe nel
ope. Ah, mul ţumesc,
Ambr ose,e p efr
ec t.
Luă pah aurl di n mân al ui, băuj umăt ate ca şi cum l -ar fi sor
bit
dintr-o singur ă n î
ghi ţ
it
ură, apoi î l puse ep m asă.
— Ni ciodată? - Naţ
i av ut nici
odată aj utoare nî casă?
— Nu. Nu ser vit
ori. Er au per soane car e locui
au l a noi işne
dăd eau o mân ă d e ajutor ,darnu ser vitori
.
— Darci ne văăt eş
gte?
— Sophi e.Î i pl acea ln ebunie.E f r
an ţuzoacă.
i Găt eş
te m inunat.
— Şit reaba din cas ă?
Penelop e păr u puţ in derut ată,ca şi cum nu s- ar figând i
t
niciodatăl at rea ba di n casă.
— Nu ş tiu. Se a pre c ă se e rzol
vă uc mva . Mai devreme s aumai
târziu.
— Aşa dec i. Dol l
y î şi permi se un r âs u sc
rt
, dmo
e nde
rut
ină,
n.
Su nă f oartef rumos. Şiboem . Şif oarte cur ând, aşa sper, voi avea
plăcereasă- i cu nosc p e p ăir
nţi
it ăi
. Acu m, haisă vor bim des pr
e z i
ua
de m âine.Ce vei purta a l nuntă?
— Nu ş ti
u.
— Nu ş ti
i?
— Nu m- am gând itla a sta.O să- mipun eu ceva.
— Dart r
ebu ie ă s m ergi la ucmpăr ăutr i
!
— Ah,Dumne zeule, nu , n-am să mă ducl a cumpărături. Am
grăm ezi de u lcruriî n Oak l
eySt reet.Am să g ăesc
s ue ceva.
— Ais ăăs
g eşi ce
t va…
Pen eol
pe zb iucn iî nr âs.
— Mă e tm că n u pun pr ea m are p reţ pe haine.Aşa u sntem t oţ
i
,î n
fam il
ia mea. Şini ci
odat ă nu ar uncăm ni mic. Sophie are des t
ule
lucruri d răg
uţ e,păs t
rate î n Oak ley St reet.Î n după-am i
azaas ta,
Elizabeth Cl iffor d şi cu mi ne avem de gân d să ărvăşi
m bi ne prin el
e.
293
Îl pr ivi pe Ambr oe s.Nu fi aş a î ngr ijora,t Ambr oes,n- am să t e
deza măge sc!
El zâm bi mor ocăn os.Dol l
yî şi spuse n î sinea ei că odur ea usflet
ul
pen tr
u bi etul băi at. Ni ci
o pr i
vire dr ăg ăstoasă, nici
un ges ttandru,
niciun săru t u f
gar n îtr
e elşiacea s
tăf ată neo bi
şnuită,pe care şi
-o
găsise şi cucar e hot ărâse să se însoar e.Se i ubeau ? E r
a oar e posi
bil
să se i ubeasc ă şi t otuşi să se poar te cuat âtai ndifer
en ţ
ă?De cese
însuracuea,dacănu- lpr ost
ise?Deceseî nsur a…?
Un gân d f ugar iîî ncol ţ
iî n mi nt
e pen tru o cl ipă,dar lîal ungă
imed iat. Cur ân d,î nsă,gân dul reveni,ned ân du-i pace.
— Ambr oe s m i
-a p sus că d umi ni
că p leciac aă s.
— Da .
— Î n per mi si
e.
Ambr ose se hol ba l a Pen eolpe,î ncer cân d să- i pr i
ndă pr ivi
rea.
Dol l
y er a con şti
en tă de a cestl ucru, dar en Peolpe,după cât se p ăe
ra,
nu. Î şi ved ea, pur şi si mpl u, de r teabă,con t
inuân d să par ă calmă şi
netulburată.
— Da.O l ună .
— Veist a a l Whal e s Iland?
Ambr ose n îcep u să- if acăem s
ne d isper ate cu mân a şi,î n cel
e d i
n
urmă,neş ti
ind ce ăs m aif acă, şi-
o dusealg ură.
— Nu.I esî nr eze rvă.
Ambr oes oft ă g zomot os.
— Defini ti
v?
— Da .
— As t
a e eva c iş
ob
nui t?
Dolly er a mân dră de eaî nsăşi şi-şi păs t
ra zâm betul, dar voceaî i
dev eniseăi t
oasă. Pen eolpe â zm bi şi ea.
— Nu,î i spuse u l
i Dol ly.
Ambr ose,aj ungân d, pr obab i
l,l a con cluzia că t si
uaţia nu put eafi
mai r eadecâ t at ât, sări bruscnîpi cioare.
— Haisă mer gem să mânc ăm ceva .Morde f oame.
294
 Înce t
, cu un aer grav , Dol ly î şi strânse poşet a,măn uşil
e al be.
Ridi cându-se î n pi ci
oare,pr ivi n î j os spr e vi it
oarea soţ ie a l ui
Ambr ose, cuoch i
i neg ri şico am a i e de p ăr iş graţ
ia i e negli
jentă.
— Nu sunt si gur ă dac ăî i vo r p emritel ui Pen eo l
pe să i ntr
eî n
restau rant
,spuse ea . Mi se p aer că nu poar tă ci orapi.
— Ah,pent ru numel el ui Dumneze u… ni cimăc arn- o ăs obs erve,
ri
pos tă Ambr ose,f uri
os i şner ăbdător, dar o D
lly zâm bi pen t
ru si ne,
căci şt
ia căf uria aceea nu er a î ndreptată î mpot riva ei , cia l ui
Pen eolpe p entru că r ăd
tase r sec
etul.
„E î nsărci
nat ă, î şisp use, por nind î nainteal or sp rer est
aurant. L-a
pr i
ns n î cursă,a pus m âna pe el . N- oi ubeş te.Î l obligă să se î nsoare
cuea .“
După- mas ă,Dol ly se scuză. Mer geasus, să se î nt i
ndă puţ in. O
dur ere de cap , cepr ost i
e,î i exp l
ică eal ui Pen eolpe,pe un t on
acuzat or. Trebu i a să fie f oar te at en tă.Cea mai i m
că ag i
taţi
e…
Pen elope păr u puţ in sur prinsă,căc i mas a fuses e câtse poat e de
an ost
ă,dar iîspuse că oî nţelege;că ova ved eape Dol lyl a Bi roul
stării civil
e,a doua zi ; cămasa usese f elici
d
oasă - i
şimul ţ
umeaf oart
e
mul t. Dol ly păt r
unse î n l if
tul st răvech i şi urcăspr e cam era sa, cao
pasăre n coîlivie.
Priviră am ân doiî n ur ma ei . Cân d Ambr oes u f sigu r că n u-i mai
poat e u azi, sent îoarse sp re P en eolpe.
— De cer acu
d’ a r teb uit să- i spui ?
— Ce?Că u snt însăr cinată?Nu i -
am spus.A ghi cit.
— Nu er a n evoie ăs gh i
cea scă.
— Or i
cum afla, maidevr eme sau a mitârzui.De ce nu ac um?
— Pen tru că… mă o rg,gen ul ăs ta d e ulcrur i o nec ăes
jc.
— De as t
a o oar d e cap ul?
— Da,si gur ă c de as ta… Po rniser ă spre par ter
. Di n cau zaas ta,
compl etă el
,am porni t cus tân gul di nt oate p unctele d e vedee.
r
— At unci,î mi par er ău . Dar ău z că nu văddi ferenţ
a.De ce ar
trebui să- i pese?e Ncă sătorim. Şi ce r ea
tbă aucei l
alţi cupr oblem el
e
295
noastre?
Ambr oes nu r euşi să găs ească un r ăs puns. Dac ă ea er a aşa de
încui ată,at uncinu avear ostsă- iexpl ice.I eşirăt ăcuţilal umi na
soar eul i cald şi se î ndr ep t
ară spr el ocu l unde er a par cată maşi na.
Pen eo lpe l îpr inse d e b raţ.Zâm bea.
— Ah, Ambr ose,sper că nu eş t
iî ntr-
ad evăr î
ngr ij
or at. O să- i
treac ă.Ti mpul l er ezolvăpe t oate,cum spune t ata.Or ice mi nune
ţine t reizi l
e.Apoi ,l umeaui tă de ea. În pl us, cân d se va naş t
e
co pilul, va fi f ericit
ă.Or icef em eie î şidor eşte un nep ot, casă- şi
rev ese
r oat tă d rag ostea su apra u li
.
DarAmbr oe s nu er a aş a de si gur. Demar ă şi por ni cu vi teză
des tul de mar e pe Pavi l
ion Road ,s tr ăbăân
td ap oi Ki ng’ s R oad şi
intrând pe O ak l
eySt r
ee t
. Cân d opr iî nf aţ
a ca sei
, Pen eolpe l îîntreb
ă:
— Vi iî nău nt ru? H ais- o cu noşti pe E lizabeth. O să- ţi pl acă.
Dar el refuză. Aveaal tel ucr ur i de f ăcu t. Puteas- o cu noască şi
mâi ne.De aco rd. Pen eolpe era li
nişti
tă şinu pr otestă. Î l sărut
ă, ieşi
din maşi nă şi î
nch i
se op r
tiera.
— Acum mă duc să- micaut o o rhci e de mi reasă.
Ambr ose rân jii ar ă ch e.fO pr ivi ur când sc ări
le nîf ugă şii ntrând
încasăpeuşadi nf aţă.Apoiî ifăcuunsemncumânaşidi spăru.
Por ni mot or ul,î ntoarse pe l oc şi ol uă î nap oi,în vi tez ă, pe acelaşi
dr um. Tr aversă Kni ghtsbridge şi i ntrăî n par c, pe poar ta ceamar e.
Er af oar t
e cal d, dar alumbr a co pacilor er a maipl ăcu t
, aşa că parcă
maş i
na şi por ni pe j os, găs i o ban că l iberă şi se aş eză. Frunzele
copac i
lor f oşneauî n ad ierea vâ nt ul
ui , ar i par cul er a pl in de
rumoar eapl ăcu tă a ver i
i car e ab i
aî ncep ea…vocide co pii şi tr
il
uri
de p ăăsirpe u fndal ul per man ent alt rafi cului l ondonez.
Er a am ăr âtşi nem ulţumi t
. Toat e bu ne,Pen elope spuneacă nu
con ta,că ai mcă- sa ave a să se o bişnuiasc ă cui deea uneinunţ i
-f
ulger
– căci ,l a ur ma ur mel or, ch iar st aa şier a,nu? –dar leş tia perf
ect că
eanu va ui t a ni ci
odată şi , pr obab i
l, nu va i erta ni ciodată.Un al t
ghi nion er a că ţ so
ii Stern nu put eauven il a nunt ă,a doua zi . Ei
, cu
296
ved eri
lel or i lera
b le şist i
lul l or o bem, ar fireu şit, poate, săî nt oarcă
balanţaî nf avoar eal orşi ,chiardacăDol l
yr efuzasăî nceapăsă
gân deascăl af elca i ,emăca r p ut eafi f ăcută să nţ îel
eagă că xi esta şi
un al t punct de ved ere.
Căci, con form spusel or lui Pen eo lpe,pe ei nu- i der anj
a câtuşi de
puţ i
n f aptul că ur mausă ai bă un copi l; ba chi ar i n
d cont r
ă – er au
en t
uziasm aţi şiî it ransm ises
er ă cl ar , pr in Pen eolpe,căel , Ambr ose,
nu er a obl igatsă acă f i n
d eao f em eie cinsti
tă.
Aflân d că u rma ă s d evi
nă at tă,si mţ ise ăci-f uge p ăm ânt
ul de u sb
picioare,aş a cum nu i se maiî ntâm plase niciodată pân ă atunci .A
fostşo cat
, co pleşit i şt eri
bil de f ur i
os – pe el nsu îş,ipen tru căse
lăsaes pr ins î n cap can a clas ică,at ât e dt em ută,şi p e Pen eo lpe,
pen tr
u căî l păcăl i
se. „E înr eg ulă?“o î ntrebase, iar ea răspunsese că
da şi ,în vâl toarea o m
men t
ul ui,una p et s
e alta,nu maif usese itmp să
verifice.
Şi totuşi, eaf useseoar f
te dr ăg uţ ă.„N u e nevo i
e să ne căs ător im,
Ambr ose, î
l asi gur ase . eaTe r og, sănu cr ezi căeşt i obli
gat.“ Şi er a
aşa de cal mă şi net ul burat
ă,av ân d î n ved eer si t
uaţ ia aceea tristă,
încâtelse t rezise că f ace,brusc,s tânga î mpr ej
ur,î ncercând să
studieze posi bil
ităţil
e of erit
e şide e calaltăf aţă a medal i
ei.
Poate că nu er a,l a ur ma urmel or,î ntr-oî ncu rcăt
ur ă atâtde m are.
Ar fi put ut fi mul t mair ău .Î nf elul eici udat, Pen eo l
pe era r f
umoasă.
Şi bi ne-crescu t
ă.Nu er a vr eof etişcan ă oar ecare,pes cuit
ă î n vr eo
crâşm ă di n Por t
sm out h, cifii ca nu or pări nţiînstăriţ
i, ch i
ar dacă r au
e
camneco nven ţi
onal i. Maimul t ch iar, ni şte părinţi pr opriet
ari. Casa
de i nvidiatdi n Oak l
eySt r
eet nu er a de l epăda, ti ar o proprietateî n
Cornwal l er a,cat eg oric,un pr em i
u speci al. Se şi văz u vâsl i
nd pr in
strâm t
oarea Hel f
or d. Şi maier a şi posi bili
tat
eaca, pân ăl a urmă,să
moşt eneascămaşi şi na B ent
leyde p art
ul i
tri şij umăt ate.
Nu. Fă cuse ce r eb
tui a.Odat ă ce ai mcă-sa r euşeasă t reac
ă pes te
j
enapr i
cinuitădedescoper ir
eaf apt uluicăPenel opeer aînsăr ci
nată,
lucruril
e aveau să se ar anjeze. În pl us, er a vr em e de r ăzboi. Gr eul
297
put easă î nceapă dintr
-un momen t n î
tr-
altul şi să dur ezemul tă
vr em e,aş a că l e vafi i mposibi
l să se vad ă pr eades , sauchi ar ăs
trăiască î mpr eu
nă, naiînte de sf ârşitul ăzb
r oi ului. Ambr ose era
ab solut con vi
ns ăc v a suprav
ieţ
ui. Nu avea prea u mltă mag
i i naţi
e i ş
nu er a u tl
buratde co şmaruril
e expl ozii
lor în cam era m ot
oareolr
, de
riscu l de ase n îec
a,saude amur iî ngheţ atpe i t
mp de ar ină î n apeel
At lanti
cului. Şi, câ
nd av easăset erm ine t ot
ul, precis căşielî şiva
dor i,maimul t decât acum, să se aşeze a casa lui şi
lsă-şi asu
me o rl
ul
de a cpde am fil
ie.
Îşisch imbă pozi ţ
ia, căcibancaav easp ătarult are şieraeri b
til de
incomodă.Obser vă, pent
ru pr i
ma dat ă,per echeade î ndrăgost
iţ
i
afl aiţl a numai âţ c
iva paşi depărt
are, îmbr ăţ
işaţ
iî n i arb
a răvăşită.
Ast aî i dăd u oi deegr ozavă.Se r idică e dpe ban că şi se întoarse la
maşi nă,i eşi din parc,ocoli Arcul de Mar mur ă şi ajunse nîs t
răd uţel
e
li
ni şti
te d in Bayswat
er. Flui
era, uşo
r, o mel odie.

Şampan
ia numă n
ici
tă,
Al
cool
ul nu-
i de aj
uns ă-
smi dea ofi
ri
,
Dec
i,spune-
mi,de ce arfi ad
evă
r
at…

Ajuns nîf aţ
a uneicl ăd
iriînal
te,resp
ect
abil
e,par cămaşi
na ch i
ar
l
ân gă bor
dură şi cobor
ît r
eptel
e spr
e demisol
ul pli
n de flori. Apăsă
pe butonul soner
i
eiuneiuşigal bene.Ri
sc a,bineî
nţel
es,dar alor a
patru după-
am iază
, ea era,în mod nor mal, acaă
s,dormind sau
tr
ebălui
nd pr i
n bucătări
e – or i
cum, nu er a ocupată.Norocul iî
su
r r
âse.
euşeasApăru
ă-
i l
asc
uandu
ăşă,cu
sâniip ăru
marl
,b
i rl
o
onn
t
u dzici
.uful
Angi
t
ie.şiînt
Carr
e-u
în
ls neg
căpl
ij
e ce
ase, cuun
del
icateţ
e,pe cân d Ambr ose av
eaşap t
esprezece ani
, de vi r
ginit
ate–
şi la car
e veni
se,de t a
unci, or
i de cât e ori se aflaî n cu mpănă.
— Ah,şopt i ea,şi f
aţa ise ulmină d e bucuri
e.Ambr ose!
Ni ci
un al
t bărbatn-arfi put ut avea art
ep de opr i
mi r
e m aicaldă.
— Bu nă,Angi e.
— Nu t e-
am mai vă zut de un ve ac. Am cr ezut că f aci sl
alom
298
pr
int
re vau
lr
i.Î
iînt
inse omân
ă gr
ăsu
ţ
ă,mat
er
nă.Nu s
ta n
î uşă!Hai
î
năuntr
u!
Nu se ăs
lă u
rga
t de d
ouă o
r
i.

Cân d Pen eolpe des chise uşa de l ai ntrare,El izabeth Cl i

fford se
aplecă pest
e b aulst
radă şio st rigă.Pen eolpe u rcă.
— Cum a f os t
?
— Nu pr ea bine, se s trâm băPen elop e. E di n soi ul cel mair ău.
Împopoţ onată t oat
ă şi î nmăn uşată,şi f ur i
oasă,pen t
ru că eu nu
purtam ci orap i
. A zi s că - o
n să n e p rimeasc ă n îr est
au ran
t din cau za
ast
a, dar bi neînţel
es că e-
aun pr i
mi t.
— Şi -a d atseam a că t ep
aşţi un cop il?
— Da.Eu nu i -am spus x eac t
, dars- a u lminatdeod at
ă.S- a văzu t
.
Înf ond, zăucă e m aibi ne aşa. Ambr ose s- aî nfuriat
, dar e ai mbine
săşt i
e.
— Pr es
upun că d a,spuse E l
izab eth, darî n si nea ei îi păr
ur ăude
săracaf emeie.Ti nerii – ch i
arşi Pen eolpe – er au uneo rit er
ibil de
cruzi şineî nţeleg
ător i
. Vr eio cea şcă de cea i, ceva?
— Mait ârziu, cumar e plăcer e.Ui te car e-it reaba,t rebuie să-mi
găsesc or och i
e p en tr
u mâi ne.Ter og,aj ută-mă!
— Mi -am vâr ât as nul n îtr-o l adăve che… î ncepu El izabeth,
int
rân dî n dor mitor, unde omul ţi
me d e o rchii şif
onate i şdes t
răm ate
stăt
eau , unele pes te al tel
e,pe en ormul patdubl u pe car eî lîmpăr ţea
cu Pet er. Ce zi ci
, as ta n u-i drăg uţă? m A cumpăr at-o ca ă s m ă d uc a l
Hur li
ngh am… cr ed că er a î n 1921. Pe vr emea când Pe t
er er a
pasionat de cr i
che. t
Luă o r ochie aşezat ă deasu pra;un mat erialcr em ,f oart
e delicat,
cut al
iaj oasăşicro i
ala drea ptă, î ncreţităl a mar gini.
— Par e camj erpelit
ă,dar aş uteap s- o spălşi s- o calc,să fie gat a
pentru mâi ne.Ui te şi ni şt
e pan tofi pot riviţ
i – ce zi ci, nu sunt
minunat e cat ar
am ele as tea cu strasur i
?… şi ci orap i de m ăt
ase crem.
Pen eolpe l uă r ochia şi ,ţ i
nân d-o st râns p el ângă t rup, se duse l a
299
ogli
ndă şise r i
p
vi pri
ntre gene,întorcând capul înt
r-o parte,pentru
efect.
— E o cul oare minunată,Elizabet
h! Ca spicul de g râu. Chi
arpot
s-
o mpîr umut ?
— Bi neînţel
es.
— Dar ăl p
ărie? r es
Pupun că ar r ebu
t i să port pălări
e.Sausă- mi
ri
dic păru l, sau mai ştiu euce…
— Şimait rebuie să-
ţi găsim un j upon. E at âtde fină,că e
tr
ansparen tă şio să iţ se ad vă pi
cioarel
e.
— Nu- i vo i
e să mi se vad ă picioar
ee.
l Dol l
y Keel i
ng ar ac f
e un
atacde n iimă…
Începur ă să r âdă.Râzân d, Peneo
lpe îşi dezbrăcă rochiar oşi
e de
st
am bă şi -şi trase ceal
alt
ă r ochi
e pes t
e cap, simţindu-se deja mai
uşurat
ă. Dol l
y Keel i
ng îi st
ăteaca nuos n î gât
, dar ease căsăt oreacu
Ambr oes, nu cu mam a uli
, aşa că, ce maicon t
a cer ed
cea ucoana
ai
a des pr e ea?

Soarel
e strălucea. Cer ul er a albast
ru. Dolly Keel ing îşil uă mi cul
dejun î n pat, ap oi se sc ulă.Era or a unsprezece. Dur ereade cap , deşi
nu di sp
ăruse cu totul, se at enuase. Făcubai e,î şico aăf păru l şi se
mach ie.Ceea ceiî luă des t
ul timp, căci eraimpor tant să at are ân
tăă r
şii mpecabil
ă, în sp eanrţ a de a- i pune pe t oţi cei l
alţ
i,i nclusiv pe
mi reas
ă,î n umbr ă.Un ul t
im retuş d e irmelpe g ene,ap oi se i r
dică,
îşiscoasecapotulşiîncepusăseî mbrace.O rochi
edemăt asemov,
cu un sacou l
arg, am pl u, di
n acelaşi mat er
ial. O păl ări
er otundă,
delicat
ă, de pai , aşez ată maisp re ceaf
a şil eg ată cuo pan glicăl ată,
mov. Pan
tofii cu t oc fi n, decupaţiî n spate,măn uşil
el ungi , poşeta
mi că, al
bă.O ul ti
mă pr ivi
reî n oglindă o l i
nişti şiî ir ef
ăcumor alul.
Ambr oes vafi mând ru de ea.Î n final , mail uă dou ă aspirine, se
par f
umă d i
n bel şug cu„H oubi
gan t“ işcoborîîn hol ul de a l p atr
er.
Ambr oes o aş t
epta,ar ăând
t ext raordinar în cea mai bu nă
uni f
ormă a sa şi mi rosind de p ac
ră ocm
t aiar fi ieş
it de a l un f r
izer
300
de cl asă – ceea ce, de al tfel, er a ad ev ăar. tPe masă, lângă el , se fla
un pah ar og l,i ar cân d eaî l săr ută,î i si mţir ăsuflar eami rosi
nd a
alcoo l şi i nima i se f rânse pen tru bi etul băi at, pentru că, l
a ur ma
ur melor, aveadoar ou dăzeci şi unu de an i şi er a nor malsă fie
nervos.
Au i eşit di n hot elşi aul uatun t axi spr e King’s R oad . Pe drum,
Dol lyî lţ inu pe A mbr ose d e m ân ă,s t
r âns, î n mân uţa ei înmăn uşată.
N- au vor bit d eoc.
l N- avear os t ă s vo rbea scă.Î if uses e o mam ă
bună… ni cioal t
ăf emei en- arfiput utf acemaimul t
.Câtdespr e
Pe nelope… ei , reau l ucr uri d espr e car e er a mai n bi
e să nu
vorbească.
Taxiul a t r
as î n f aţa ed ificiului mp i unăt or al r P
imăr iei i n
d
Chel sea. Au cob orâtpe p avajul cal d, băt ut de v ânt,i ar mb Ar ose - i
a
plătit şoferu l
ui .Î n ace stt i
mp, Dol l
yî şiar anj ăţ inuta, îşinet ezi ro chi
a
şi duse mân al a păl ărie,să fie si gur ă că e p ri
nsă cum t rebuie,ap oi
aruncă o pr ivireî n j ur. La câţ iva met ri maidep atr
e,maiaş tepta
cinev a.O fii nţă biza ră şi mi titică, maimi cădecât eaî nsăşi şi cu
picioareel cel e maisubţ i
ri pe car el e văz use vr eodat
ă aco peri
te cu
ciorapi neg ri de măt ase. Priviril
el i seî ntâlniră. Dol l
y,î nroşindu- se,
întoarsecapulcâtput uder epede,darer apr eat âr ziu,căcicealaltă
fem eie por ni se dej a spr e ea, l
umi nându- se l a chip şi opr i
ndu- se
ch iar nîf aţal ui Dol ly.Î il uă mân a şii -
o st rânse ca- ntr-
o men ghină,
afi rmân d pe u nt oncat egoric:
— Pr ecis că sunt eţif ami l
ia Kee li
ng. Am şt i
ut u e. Am si mţi t
-o
pân ă n î măd uva as oeorl,di n cl ipa â cnd am pus ochi i pe d umnea t a!
Dolly r ăm ase cu gu r
a căs cat ă,con vinsă că er a vi ctima unei
lunat i
ce, iar Ambr ose, care se ropiase
ap el şi, după pl eca reat axi
ului,
răm ase l
a el f de u srpr ins ca işmam a u li
.
— Î mipar er ău,eu…
— Su nt Et helSt ern.So ra u li Law rence St ern.
Era î mbr ăcată cu o j ach etă st acoj
ie,cade copi l
,î nch eat
iă cu
nas t
ur i pân ăl a gâtşi î mpopoţ onat ă pân ă pes t
e poat e,i ar e pcap
301
pur t
aoi men să ber etă neag ră de cat i
fea, aşezat ă pe- o par te.
— … Măt uşa E thelpent ru dumneat a,t inere.
O el iber
ă pe Dol ly di n s trâns oare şi ş îi r a
uncă mân a spr e
Ambr oes. Cândvăzu că el nu- ir ăs punde i medi at , o ex presi
e de
cumpl ită n esi
gur anţ ăî şif ăcu loc p e ch ipul ri datal măt uşi i Ethel.
— Să u n
-mi spuneţ i că amgr eşitf am il
ia!
— Nu. Nu, bi neî nţ eles că nu, r ăspunse el ,r oşind uşor ,j en atde
aceastăî ntâl
nire şi de ap ariţ
ia eicade pe al tăl ume. EuBună zi ua.
sunt Ambr oes, n îtr-adevăr, ar i ac esata est e mam a mea, ol Dly
Keeling.
— M- am gân dit eucă n u put eam să g reş
ec s.Aş t
ept de-o veş nici
e,
continuă ea, cuch efde vo rbă.Aveapăr ul vo psitr oşu-închis i ş un
mach i
ajai urit, de p ar căşil -ar fi apl icat cuoch iiî nchişi. Sprâncen el
e
înnegr it
e nu se pot riveau del oc,i arr ujul,într-o nuanţ ăf oar te
închisă,începusesă- icur găpel acol ţ
ur i
legur iiî
ncreţ ite.
— Eu am obi ceiul să cam î ntârzii, aşa că azi am f ăcut un ef ort
teri
bil şi , bineînţeles, am aj uns m ul t pr eadev r
em e.Br usc,ex presia
feţeii se sch i
mbă, dev enind f oar te r t
istă. Ar ăt a caun cl ovn mi t
itel
;o
mai muţ ică aş ezată deas upra unui pi anmec an ic. Vai , drag il
or, nu- i
aşa că o e por căr i
e ce- asn î
tâm platcu bi et ul Law renc? e A mărâutl,
sunt si gură că aş ea d e dezam ăg i
t…
— Da,r os t
i Dol ly,moal e.Er am ner ăbdători să- i cunoaş tem .
— Ador ă să vi nă l a Lon dr a di n cândî n când . Or ice pr etexte
bun…
Î
n aceea şicl ipă, sc oasenuţ ipăt ,f ăcând-o pe Dol l
y să sar ă caar să
şi încep u să f acă sem ne cumâi nile pr i
n aer . Dol ly zăr it axiul care
veneadi n di recţi
e o pusă; din elco borârăen P
eo l
pe şi , pr obabil, soţi
i
Clifford. Râd eua cut oţii
,i ar en Peo l
pe p ărea s cât
e p oat
e d e e rax
laă t
şi del oc em oţionat ă.
— Bună!Am sos i
t şi noi ! Exa ct l a moment ul op ortun. Măt uşă
Ethel, mă bu cur gr ozav să t er evăd…Bună,Ambr oes, adău găea,
sărutân du-l scu rt, pe obr az . Nu- i cu noaşteţi pe soţ ii Cl ifford, nu- i
302
aşa?Domnul pr ofesor i ş doam na Cl ifford. Pet er işEl i
zab eth. I ar
aces ata set
e m am a u li Ambr os e…
Cu t oţiiî şi zâm biră am ab il şi dăd ură mân a,spunân du- şi: „B ună
ziua“. Dol ly zâm bi şi dăd u di n cap , cu t otşar mul de car e er aî n
stare, r
ămân ân d î nsă t en
atăl a or ice i mşc
are,cân tărind t otul di ntr-
o
och ire,încer cân d să n u pi ardă n imic.
Pen eol
pe părea gătită pen tru car navalşi t otuşi , oricât de ui mi t
or
ar fi păru t, er af rumoasă. Super bă şi di sti
nsă. Er a aşa de n îalt
ă şide
zvet l
ă–i ar och rial ungă, uşo ară, i
vor i
e r (
ămasă o mşteni
re,pr obab i
l,
pres upuse Dol l
y) nu f ăcea dec âtsă acc entueze ace astă elega nţă de
invidiat.Î şiî mpl etisepăru l şiî l ridicaseî nt r-un co c,l a ce afă, şipurt a
o en ormă p ăăr lie d e p aide u n ver de arte,î mpodobi tă uc mar garee.
t
De ceal al t
ă par t
e,doam na Cl i
ffor d păr eao guver nantăi eşi
tăl a
pen se,i era pr obab ilf oarte deş teaptă şi cer ebrală,darseî mbr ăcase
cam dem odat . Pr ofesorul arăa t ceva maibi ne d (ar,î n fond, pen tru
un băr bat,î mbr ăcăm intea unr idica at âtea r o
pblem e)î n cost umul de
flanelgr i
,î n dungi , cucă maşăal bas t
ră. Er aî nalt şisl ab, ascet ic,cu
obr aj
ii scof âlci ţi
. Dest ul d e at răgător, cu al ur a l ui d e i ntelectual.
Dol ly nu er a si ngur a car eî l con sidera at răg ăotr. Cu co ad a och iului,
o urmăr i
se pe măt uşa Et helcum î lî ntâm pinas e cu o î mbr ăiţ
şare,
atârn ându-se de gât ul l ui şir idicându- şipi ci
or uşele eibăt rân eî n
spat e,ca o subr etă di ntr-o comed i
e muzi cală.Dol ly se î nt reb a dacă
nu cumvamăt uşa E t
hel era p uţin nebu nă i ş sper a ă s n u fie obo aă
l
de am fi l
ie.
În cel e di n ur mă,Ambr ose î i or gan i
zăpe t oţ
i, spunân du- l
e că,
dac ă nu se gr ăbecs, elşi Pen eop
le î şi vo r pi er
de pr og ram area.
Măt uşa Et hel şi î aran j
ă păl ăria şi e s bul uci r
ă cu t oţii n îău ntr
u,
pen tru cerem oni e.Car e cerem onie se t ermină î ntr-
o cl ipă,î naint e ca
Dol ly să găs eas că un momen t pot r
ivit pen tru a- şi şt er
ge ochi i cu
batistadant elat ă.Apoii eşi
răcut oţi
ibul ucaf arăşiporni răspr eRitz,
unde Pet er l iC
ffor d, con form i nstrucţiunil
or p rimi te di n Cornwal l,
reţinuse o as mă p entru pr ân z.
303
 Ni mi c n u e maipot rivit decâtmânc area bu nă şi un st rop de
şam pan ie,t oat e pe ch etl
ui al
a al tcui
va, en ptru a dr ege l ucr
uril
e.
Toaătl umea, incl usiv Dol ly,î ncep u să se relaxeez,î n ci uda f aptului
că măt uşa Et helf uma ţ igară de l a ţ igară şi spuneat ot elf
ul de
aned cote d e oval oare n îdoi elnică, râzând î n hohot e cu mul tînainte
de al e sp une p oan ta.Pr ofesorul er a şar man t şiat en t, şiî i spuse u li
Dolly că- i pl ace păl ări
a ei ,i ar o d
am na Cl ifford păr eaî ntr
-adevăr
int
eresat ă d e v i
aţa d e a l hot elul Coombe şi doreasă t i
eş o t
tul desp r
e
locatarii de c aolo. Dol l
yî if ăcu pe p lac, am inti
nd nu o dat ă numel e
lui Lad y Beam ish. I ar en Peo l
pe î şi scoase păl ăr
ia ver de şi o at ârnă
pe m arginea au sc nul ui, şi dr ag ul de A mbrose e s i r
dicănîpi ci
oare i ş
rosti un t oast mi nunat , numi nd- o pe P eneolpe soţ ial ui,l ucru car e iî
bucur ăpet oţi.Unapes teal ta,sedovediopet r
ecer efrumoasăşi ,
când se t ermi nă,Dol l
y av u sen t
imen t
ul căî şi făcuse ni şte prieteni
de-o vi aţă.
Dar r io
ce ucr lu, or icât de bun, arenusf ârş i
t şi,î n cel e din urmă,
veni şimomen tul ned oritî n care îşist rânser ăl ucrur il
e,ser idicară
de pe scau nele au rit
e şi se pr egăti
ră să pl ece,fiec aer cu o al tă
destinaţie – Dol l
y sp re hot el
ul di n Basi l Street, soţ ii Cl ifford la un
concer t de după- am iază, la Al bert Hal l. Măt uşa Et helpl ecă spr e
Putney, iarân tăru l cu plu spr e O akl
eySt reet.
Chi ar pe cân d st ăteau, aş a,cu chef , cum er au ,î n f oaierul
hotelului, aşt eptând t axiurile ca re av eua să- ir isi
pea scă defi nit
iv,s- a
înt
âmpl ateveni ment ulcar e avea să mar cheze pent rut otdeauna
rel
aţial ui Pen eo l
pe cusoacr a ei . Căci Dolly,am eţit
ă de şam panie,şi
aflaă tî ntr-o di spozi ţie sen ti
men tală şi gen eroas ă,l uă mân a l ui
Peneo lpe î ntr-a eişi , pr i
vi nd-oî n och i,î i sp use:
— Dr aga mea, acum că eş t i soţi
a u li Ambr os
e,mi -
arpl ăc
ea ă- smi
spui Marj orie.
Pen eo l
pe cl ipi, puţ i
n ui mită.Păr ea un l ucr u ci udat ă- s
i spui
soacrei tal
e Marj or ie,cân d şt iai per f
ect de b ine că numel e ei e D oll
y.
Totuşi,dacăşaa d oreaea…
304
 — Mul ţ
umes c. Bi neî
nţ el
es că aş
a am să f ac
,î ir ăs
punse eaşi ,
aplecându-se puţ in, săr ută ob r
azul moale şi pafrumat, care se
înt
indeaspr eeacuat âtagraţie.
Şi,t i
mp de un an ,i -a spus Marj
orie.Când i -
a scris ca să-
i
mul ţ
umeasc ă p entru cad oul tr
imis de zi
ua ei de n atş
ere,şi-
a nîce
put
scr
isoarea cu „D ragăMar j
ori
e…“ Cândsuna l a hotelul Coombe,
pentru a- it r
an smite veş t
i de la Ambrose,„A h, Marjori
e,l atelef
on
Peneolpe“ a erceeai s ce-
punea.
Abi a după mul te ulni, cânder a mul
t prea târziu pentr
u a mai
redresa si
tuaţ
ia, s-al ămur i
t că,în rea
li
tate,cee
a ceDol lyî i sp
usese
înfoaieruldel aRi tzfusese:„Dragamea,mi-arpl
ăceasă-mispui
madre”

Dumi nică di mi neaţ ă,Ambr oes o con duse pe Pene lopel a gara
Paddi ngton, cu maş ina,pen tr
u aoî mbar ca pe cu rsa Rivi
era,spr e
Cornwal l
. Tren ul er a, cade o bi
cei,înţesat pân ăl ar ef
uz de soldaţi şi
mar inari, saci de d rum, măş ti de g aze şi cas chee.
t Fusese mp
i osibil
să r eţi
nă vr eu n l oc, darAmbr ose găsi un col ţ i l
ber i -
ş
iî nghes ui
acolot oate b ag ael
je,pen tru ca i men
n i să n u-l maipoat ă erv
endica.
Se î ntoarseră pe per on, să-şi iar ăm as
-bun. Er a greusă găse asc ă
cuvintele pot rivit
e,pen trucă, dintr
-odat
ă, t otul era str
ăin şinou;
erausoţ şi soţ i
e şini ciunul nu ş ti
a cet rebui
e săf acă. Ambr ose şi î
aprinse o ţ i
gar ă şi o f umă pe- ndel
ete,pr ivind î n susul şi în j osul
peronul ui, aruncân d cât e o pr i
virel a ceas. Pen eol
pe ab ia aşt
epta să
audă flui erul de pl ec
ae r,să vad ă cum t r enul se pune î n mişcare,
cum seerm ti nă o ttul . Ros t
i, dest
ul de v i
olen t
:
— Ur ăsc des părţir i
le.
— Va r t
ebui să e t o bişnui
eşti cuel e.
— Nu şt i
u cân d o să t e maivăd . Peste ol ună,cân d mă n ît
or c al
Portsmout h pen t
rui eşir
ea nîr ez
ervă, aisă m aifii aco l
o?
— Pr obabi
lcă nu .
— Unde ve ifi t rimis?
305
 — Poat e fior iunde.Î n At lant
ic.Î n Med it
erana.
— Pe e Md i
terana ar fif rumos .E mul t soar
e.
— Da .
Altă p auză.
— Păcat că t ata şi So phi e n-auput ut fi i eri acol o. Îmi dor eamaş a
de mul t să-iî ntâlneşti!
— Cân d am să e ru şesc ă s primes c o er pmisie e si r
oasă,s- arput ea
să vin câtev a zile n î Cor nwall.
— Ah,f oarte bi ne.
— Spercăot tul va fibi ne.Mă e rer
fl a copil.
Peneolpe o rşi puţ i
n.
— Su nt sigură ă c va bi fine.
Ambr ose e s u ită d in nou l a ce as. Apr oape u c di sperare,Pen eolpe
reluă:
— Am să- ţi scriu. Tut rebuie ă s…
Dar,î n aceeaşi l
ipă, c ufl
ier
ul asc uţit l a o cnduct orului d epsică
aerul
.I med i
at sesi mţ i pani caobi şnuită. Uşit rânti
te,vocir i
dicat
e,
un om ap ăurî n f ugă, prinzând t renul î n ultima sec undă posi bil
ă.
Ambr ose ar uncăţ igara şi o st rivi sub t al
pă,se ap l
ecă să-şi sărut
e
soţ
ia, o ur căî n t renşiî nchise şa uî n ur ma ei . Ea co borîf ereast
ra şi
scoase u cap
lîn af ară.
— Ai să- mi scr ii ca să ăm an unţi ce ad res
ă ai ,da?
Un gând i ncr edibi
lî lţ i
ntui locu l
ui.
— Dareunu şt i
u ad res a a!
t
Peneolpe n îcepu să âd ră.Ambr ose alerga p e ânlgă r ten,încercând
să nu pi ardă r i
tmul .
— Carn Cot t
ag e,î i st rigă ea, aco per i
nd ţ ăcănitul r oţi
lor d et ren.
Carn Cottage,Por t
hker ris.
Dart r enul mer gea pr ea ep rede p entru el ,ren unţă să ai mal er
ge iş
se opri;r ăm ase aco lo, f ăcându-i sem n cu mân a.Tr enul cot i pe ân
lgă
peron, scoţân d cât e un văl ăt
uc de f um, ap oise pi er
du î n zare.
Plecase.Se n îtoarse i şpor ni înl ungul drum î nap oi,pe p eo
rn.
306
 Car n Cot t
ag e.Conacu l el
isabean
t pe car e şi-
li mag i
nase,dr umul
cu bar ca pe r âul Hel ford – t oate pierir
ă ca pr i
n f ar
mec , pent
ru
tot
deaun a.Carn Cot tage. Un nu me d ezarmantde c omun – şi nu
puteascăp a de sen zaţia că,î ntr
-un fel,f usese ăcăl
p
it
.
Şi t otuşi
. Ea pleca se. I
ar mama l ui sent î
orses
e n î Devon şit ot
ul se
ter
minas e cu bi
ne.Acum, t ot ce m aiavea de ăcu
f t er a să se aşeze a l
vol
an ul maş inii şi să por nească spre Por t
smout h, pentr
u r apor
t.
Oricâtar fi părut de n ostim, îşi dădu seam a,înt imp ce sendr îep
ta
cu paşi mărunţi spr el ocul de par care,căab i
a aştepta să r ev
i
nă la
rut
ină,l a viaţa caz onă şi l a cam arazi
i de arm e.Or ices- ar ice,
z cu
băr
baţ iieramul tmaiuşordet răitdecâtcufemeile.
Câtevazi l
e mait âr
zu i
, pe 10mai , nazişt
ii au invadat an Fr
ţa şi
răz
boi ul a nîcep ut de-a binelea.

307
 9

SOPHI
E

Abialaî nceput
ul l
ui noi embrie s-aur evăz
ut. După luni
lel ungi
de despărţ
ire,a sosit u n t el
efon neaştept
at. Era Amborse,de l a
Li
verpool
. Aveao per misi
e de cât evazile,lua primul trenla care
put
ea ăsgi bil
etşi venea al C arn Cottag
e pentru weeken
d.
A venit
,a s t
at şia pleca t din nou. Din diver
se omti
ve,vizit
aaf ost
un dezast
ru i ncal
i
fica
bil
.Î ntâi, a plouat tot t
impul, cugăleat
a, ti
mp
de treizil
e.Apoi , a maif ost şi f
aptul cămăt uşa Et
hel, car
e nu avea
ni
cit act
ul şi ni
cidecen ţ
a unui musafi r obi şnuit
, se afl a şi eaaco lo.
Cel
elal
te moti
veer aupr eanumer oase şi pr ear egret
abil
e pen tru a
maifi an ail
zat
e a sunumăr at
e.
Când s-at erminat şiels-aî ntor
s a l distrugăt
orul lui, Peneol
pe a
aj
uns la concl
uzia căt otul fusese atât eddep ri
man t,încât nicinu
meri
ta săse ai m gân dea
să,
c aşa că, cuf ran cheea
ţ tinereţ
i
i,l a care se
adăuga şi ascri
na ei vana sată,şi -
a scos di n mi nte ac el pe i
sod
nef
erici
t
. Erau alte lucr
uri, mai mp iortante,l a care trebuia săse
gândească.
Fetiţa aapăru t pe ulme exact aşa mcu er
a p revăz
ut ,la sfârş
i
tul lui
noiem bri
e.Nu s- a născut, ca mam a ei
,la Car n Cottage, ci î
n mi cul
spi
tal improvizat din Port
hkerri
s.Şi-afăcut apari
ţia atât de uşor, că
doctorul ni
ci n- a apucat ăsaj ungă acol
o dec ât ud pă ce t ot
ul se
ter
mi nase,încât en Peo
lpe şi o sr
a Rogers au f ost n evo
ite să se
descurce n si
gur e.Aşa auşi f ăcut, cupri
cepere şi efi cen
iţă.După ce
rez
ovă,
l maimul t asu maipuţ in, cu Penelop
e,sor a Rog esrluă

308
copilul, aşacu m se bo işnuia, să- l sp ee l şisă- if acăt oaleta gen erală,
casă- l poat ăî mbr ăca în ves tuţa şi f ustiţa mi nusc ulă şi î n şal ul di n
lână de Shet l
an d pe car e Sophi e – de l a sine î nţeles – îl descp oeri
se
încineştieceser tar,mi rosindt eribilanaf talină.
Pen eolpe av uses e î ntotdeau na pr opr iile t eori
i n î l egătură cu
cop i
ii
. Nu av uses e ni mi c d ea -f ace cuei , dar mp ili
cit co nsidera că,
odată ce- ţ
i ved eai propr i
ul co pil pen tru pr i
ma oar ă,î lr ecu
noş teai
numai dec â.t Păi , e normal , s- ar i ce
z – şi cu pri
nzân d î n br aţe,cu
delicat
eţe,fii nţaî nfăşu r
at ăî n şal ul pus pest e sc utece şi pr i
vi ndu- i
chipul mi cuţ, de nou- năs cut, ar r eb
tui să spui : „E nor mal.E l ei
t
mai că-
sa“
Dar n- af ost aşa. Când so ra Rogers sent î
oar se, î
n sf ârşit
,ţ inând î n
braţecopi lulcuat âtamândr ie,depar căl -arfinăscutchi area,şiî l
puse cubl ân deţ eî n br aţele ner ăbdăt oar e alel ui Pen eolpe,aceas ta
privi cop i
lul, par cănev enindu- i să cr ead ă.Gr asă, blondă,cuni şte
ochi caal băstrel ele,apr oape î nchişi
, cuni şte obr ajii men ş,ibucăl aţi
şi asp ect
ul gen ealr alunui t randafi r de d ulceaţă,f eti
ţa n u sem ăna cu
nimen i di ntre cu nosc uţi
il ui Pen eolpe.Celpuţ in, nu cupări nţii ei–
şini cicuDol ly Keel i
ng; câtesp dref am i
lia St ern, ai fi zi s că nici
o
picătură di n sân gel e olr nu- i cu r
ge p rin vi ne.
— Nu- i aşa că- if rumoas ă?se f udul i sor a Roger s, ap lec
ân du-se
tri
umf ătoar e d easu pra p au tlui
.
— Da,r ecunos cu t imi d Pen el
ope.Dac ă ar a mifi exi st
ato al tă
mam ăî n spi tal , ar fisusţ inut căs- af ăcuto î ncurcătur ă şi căi se
aduses e cop i
lul al teif em ei, dar ea era si ngurul caz de naş t
ere de
acolo, aşa că l
ucr ul eraxcl e
us.
— Ui taţi
-vă l a och i
i ăş tia al baştri
! E cao flor ici
că, zău aşa. Vă l as
cu ea â cetva l i
cpe,până ăm d uc s- o u sn pe m am a d umnea voastr
ă.
DarPen eolpe n u dor ea ăs ă rmân ă i sngură cu copilul. Nu- i ven ea
înmi ntecei -arfiput utspune.
— Nu, l uaţi-o, sor ă,vă r og, dacă o scap , sause î nt âmplă ci ne ştie
ce?
309
 Cu t act, sor a n u comen tă.Unel e itner e m am e e s p urtauci udat , şi
numaiDumneze uş tie â cet văz use a e.
— Bi ne,at unci,r osti eaşil uă i arăşi ghem otocul de ân lă î n br aţel
e
sale.Ci ne ei ubit
a noast ră?iî vor bi ea . Ci ne epr ef erata mea ?
După car e eş ii din cam eră,f oşni nd di nf uste.Pen eo lpe,bucu roasă
că scăp aes de am ân două,se l ăsăi arăş i pes te per ne.Răm ase aş a,
privind fix n ît avan. Aveanucopi l
. Er a mam ă.Er a m am a ocpilul l ui
Ambr oes Keel ing.
Ambr oes.
Des coperi, spr e di sper ar
eaei , cănu maier a posi bil să i gnore şi
să-şi al unge di n mi nte t ot ce se î nt âm plase î n ac el w eekend
îngrozitor,car ef useser atatî ncă î naint e de a î ncepe,pent ru că
Ambr oesf uses e cau zasi ngu rului scand almar e di ntre ea şi mam a
ei. Pen eolpe şi măt uşa Et helî şi pet recuser ă după- am i
aza î
mpr eună,
fiind i nvitate l a ceaiedo cunoş t
inţă băt r
ân ă şi d er c
epită de- a
măt uşii Et hel , car el ocu i
aî n Pen zan ce. Cân d se î ntoar serăl a Car n
Cot tage,So phi e,pl ină de n îcân tare,o i nformă pe P en eo lpe că sus o
aştepta omi nunat ă u srpr i
ză. Cumi nte, o urmas e p e m am a ei pân ă
în camer ă,i aracol o,î nl oculpat ul uieimul ti ubitgăsi seun pat
dubl u, nou şi monst ruos, car e o cupa t ot spaţ i
ul . Nu se m aicer taseră
niciodată pân ă at unci , dar, pr ad ă unui acces de u frie d eo l
c o bişnuit
pen tru ea, Pen eol
pe ş îi pier du cumpăt ul şi -i spuse u li So phie că nu
aveani ciun dr ept
, căer a dor mi t
or ul eişi pat ul ei . Şi căsur prizanu
era pl ăcută del oc,ba ch i
ar r oibilă. Ei nu- it reb uia un patdubl u, era
urâtca n ab ia i şn-avea ed g
ân d să d oarmă n î el.
Iart em per am ent
ul g ail
c, i ute,al ui l So phi e i zbucni i ş elep
măsu r
ă.Ni ci un băr batcar e u lpt ase cu viteji
e n îr ăz boi nu put eaf ace
drag oste cu soţ ia l ui î ntr-un pat e- do per soan ă.La cese aş tepta
Pen eolpe? r a
Ef emeie m ăr
itată acu m, nu maier aof eti
ţă.Ace sta nu
maier a dormi t
orul ei , ciall or. Cum er a posi bil să se op arte a tâtde
copi l
ăreşte?I ar e Pneo lpe i zbucn iseî n l acrimi f urioaseşist rigase că
eae î nsăr cinat ă şi cănu- it rebui e să f acădr agoste şi ,î n cel e di n
310
urmă, aj unser ă săr ig
st
e u na a l lat
a cai şt
n
e p r
ecu peţe.
Nu se maicer taseăr ni ciodată aş a.As t
a nec ăi
jpe t oat ă l umea.
Tata er af ur i
os p e am ândouă,i ar eiclalţil ocatari aicasei mer geauî n
vârful pi cioarelor, de p arcă av useseocl oex plozie.Dar nt îâm plarea
af ost de r ăuau gur p entru vi zit
al ui Ambr ose.Î ntr
-ad ev ă,rpr i
vind
înapoi ,î
şidădeaseamacăeaacont ribuitdinpl inladezastrulcar ea
urmat .
Ambr ose.Er a o siţ
a uli Ambr ose.
Î
it rem ur aubuzel e.Si mţ eaun nod î n gât . Lac rimi l
eî i umpl eau
ochii, căzân du-i pe obr aji şi al unecând maidep atre,pe per na udă.
Odat ă porni t
e,nu l e maiput eaopr i. Ca şi cum t oat e l ac r
imile
strânse de at âţ
ia an i hotăr âseră să vi nă acu m, di nt r
-odat ă.Î ncă ai m
plân gea, cân d mam a eiî şi f ăcu ap ai r
ţia,i ntrând ves el ă pe uşă.
Sophi e er a mbîr ăcat
ă cu pan tal
oni de p ân ză, de u nr oşu- cărăm iziu şi
cuflan ea l pescărească d e ânlă p e care opur ta cân dî it elef
onaseor as
Roger s; în br aţ
e i ţ
neaun buch etde m argareet b ăutte,cu l ese n î grabă
de p e m arginea r ăd
gi ni
i,în dr um spr e a căs.
— Ah,dr aga m ea, f
etiţ
a m ea eş dteapt ă –şi n- a d uratni cio cl i
pă…
Lăsă flor i
le pe un scau n şi ven i să-şi î mbr ăţi
şeze fiica. Sora Roger s
spune… Seopr i. Unda de b ucurie i îpi eri de p e ch ip, î nlocui tă de o
exp resie de pr ofundă îngr ijorare.Pen eo l
pe!Seaş ezăpe mar ginea
patului şi o l uă d e m ână.Dr aga m ea, ce - s
a n îtâm plat? D e e c p l
ângi?
A f ost aş a d e g reu,de ăur?
I
ncap ab il
ă să vor bească,di n cau zal acr imilor, Pen eolpe cl ătind
din cap .Î i cu rgeanasu l, av eaf aţ
a u mflat ă şi roşi
e.
— Ui te ai ci! Cu veş nicu l eisi mţ pr actic,Sophi e sco ase o bat ist
ă
curată,r eceşi par fumată.Suflă- ţi nasu l şi şt erge-ţi l acrimile.
Pen eolpe u l
ă b ai t
sta şi făcu ce se i pu ssese.Par că se imţ ea
s up ţin mai
bine.Si mpl ulfaptcăSophi eeraacol o,aşezat ălângăea,î mbunăt ăţea
sit
uaţ i
a.După ce- şisu flă nasu l,îşişt er sel acrimi l
e şisesm i
orcăi
puţin, sesi mţi des tul de t are casăse r i
diceî n cap ul oasel or,i ar
Sophi eî i ar anj
ă pern el
e,î nt orcându- l
e pe par t
eaceal altă,pen tru ca
311
feţel
e u med e,l eoac ră ed acrli mi,să n u se m aivad ă.
— Acu,spune- mi ,ce - sa n îtâm plat? Ecopi l
ul bol nav?
— Nu.Nu- ivor ba e dcop il
.
— At unci,ce ? e
— Ah, Sop hie, e vor ba e dA mbr oes. Nu- li ube sc pe mbr A oes.N-
arfi t rebui t să m ă m ăr i
t cuel .
Vorbee lieşirăl a su pr afaţă. Î n sfârşit,l er ostise. Uşu rarea pe ca r eo
simţi ecrunoscân d ac et s u lcru cu vo ce t are,er a i men să.Î ntâl
ni
privireagr avăa mam eiei ,i ar oS phie,ca- nt otdeau na,nu er a ni ci
surprinsă şi ni cişocat ă.Răm asedoaraşa, tăcu tă,pr eţ edcât ev a
cli
pe,ap oi r osti numel e u l i Ambr ose,ca işcu m arfi f ost r ăspunsul la
cine t ş
ie ce i g
en
mă n eezo
rl vată.
— Da.Acum şt iu.A f ost o gr eşeală u cmpl ită.
— De â cnd şt ii?
— Di n weeken dul ace l
a.Chi ardi n clipa n î car e a co bor âtdi nt r
en
şi s-aî ndrep t
atspr e mi ne,pe per on, am f ost cupr insă de pr esi
mţ i
ri
neg re.Er a ca şi cum m- aş fi î
ntâlnit cuun s t
răi n, şi încă nu ul pe car e
nu dor eamsă- l vădî n moddeos ebit. N- am cr ezu t că va aş fia.Er am
puţ i
nt i
mi dă a l gân dul călî voi reved ea u dpă a t
âtea un li, darnu mi -
am i magi natni ciod at
ă că vafi aş a.Veni nd cu maş ina spr e Car n
Cot t
age,cuell ân gă m ine i şpl oaia car e n u se m aiopr ea, am î ncer cat
să mă pr efac ăcnu e vo rbade e cvai mpor tan t– d oar de or ăcela
ă
întrenoidoi .Dari medi atceam păşi tînCar nCot tage,am ş ti
utcă
eraî n za dar . Nu se p otrivea. Nimi c n u se p otrivea. Casal r î
espingea,
iar el nu-şigăseaocu l
l aco lo. Iar după acee a,a co ntinuat să efi d in ce
încemair ău.
— Sp ercă n u ar e n i
ciol egă t
ur ă cu tata şi cumi ne,spuse So phi e.
— Ah, ni ciuna,ni ciuna,se r ăb
gi Pen eo lpe s- ol i
niştească. Aţif ost
ad orabi
li cu el , am ândoi . Eu sunt ceacar e avea ceva cu el . Dar un
mă put eam abţ ine.Mă pl ictisea. De par că ne i ntrase î n casă un
străi
n cât se p oat e d e en ervant. Şt i
i ce r eau
v să spun, cu m e a tunci
cân dî ţi zice r eo
v cu noşt i
nţă căvi ne cu tare,î nt recere p ri
n or aş,e aşa
312
de si mpat ic,su nt em co nvi nşică eţ vi av eagr ij
ă de l e.Iar tu ai gr ijă de
el, şi-l pr imeş t
i pen tr
u un week en d, şi e u n adevă ratcoşm ar
,să m ori
de pl ict
isea lă. Şt iu căa pl ouat t ot t impul, dar ast a n- ar fit reb uit să
aibă vr eoi mpor tanţă.El er a pr obl em a.Er a aşaedan ost
, de i nutil!
Ştii că i ci
n măcarzmel ci e n u er aî n st are săl eşi cu
r
eţe? u N şi-af ăcu
t
niciodat ă pant ofii . Şi s- a pur tat ur ât cuDor is şi cuErn i
e şii -
at ratat
pe băi eţi ca pe ni şte puş t
i am ărâţi. E un snob. Nu er aî n stare să
înţeleagădeces tăm cut oţiilamasă,î mpr eună.Nupr icepeadece
Dor is, Cl ark şi Ronal d nu er aui zg oniţil a bucăt ărie.Cr edcă ast a m-
a n ecăji
t maimul t decât orice t al
cev a.N- am cr ez ut că el – că ori
cine,
de ap ft – arput ea ân gdi aş a;că arput ea spune asem enea uclruri; că
s-ar up t
eapur ta at âtde u r
ât.
— Ca săufici nsti
tă,dr aga m ea, nu cr edcă- i vi na u l
i pentruf elul
ăsta de a fi. Aşa a f ost cr escut. Poat e că noi sunt em al tf
eldec ât
ceilalţ
i. Noi ne- am dus i vaţa de a fmilie lat
feldecâ t al ţ
i oamen i
.
DarPen elop e nuput ea fiî mbu nată aş a de uşor.
— N- a osft vo rbanumaide el . Cum ţ i-
am spus, ni ci eun- am f ost
înapel emel e.M- am pur t
ator i
bilcuel .N- am crezutcăpotfiaşa.
Nu- l dor eam acol o.Nu dor eam să mă at ingă. Nu i -
am per mis ă s
facăr agdost e u c mi ne.
— Î n si tuaţ i
aî n careai er
at
unci , nu e d eol
c u srprinzător.
— Lui nu i s- a păr ut aş a.Er a f uri
osşi r an chiunos, răspunse
Pen elope,pr ivind- o pe So phie cu di sperare.E numaivi na mea. Tu
mi -aispus ă s n u mă m ărit cueldec âtdacăl i î
ubes c uc ad evăar,ti ar
eunu t e-
am asc ultat. Dar t iu
ş pr ecis că, dacă reu şeamsă- l aduc a l
Car n Cot t
age, să vă cunoas că pe am ândoi
,î nai nt e chiar ăs ne
logodi m, at uncinu m- aşmaifi măr it
atcuelni ciodată,ni ciînt r
-o
mi e de an i.
— Da,of tă S ophi e.Păcat că n -a o fstt i
mp pen tru aş a ceva. E păcat
că ni cin- am put ut ven il a nunt ă.Chi ar işî n ul ti
ma cl ipă,maier a
timp să t er ăzg ân deşt
i şi să r enunţ i. Dar unmaiar er ost să pr ivim
înapoi .Epr eat ârziu.
313
 — Sophi e,spune- mi ,ţ i
e nu ţ i
-a pl ăcut de el , nu- i aşa?i ciNţi
e şi
nicil ui t ata? V -aţiî nch ipuit cămi -am i eşi
t din mi nţi, nu?
— Nu,nu ne- am î nchipuit aşa ecva.
— Ce mă f ac?
— Dr aga ea m, pent ru moment , nu poţ iface n i
mi c.Doar , credeu ,
să t e maimat urizezipuţ i
n. Nu maieş t
i un cop i
l. Acum aial t
e
responsab ilit
ăţi
, aiun co pil al t ău. Sunt em î n pl i
nr ăzb oi
, un r ăzboi
cumpl it,i ar oţ sul tăue p e m are,cut rupele.Nu poţ i decât să accepţ
i
sit
uaţ i
a şi să mer gi maidep at r
e.Î n pl us, zâm bi ea, amintindu-şi,
Ambr ose asosi tl a noi î ntr-un momen t nepotrivit
. Pl oua,maier a şi
măt uşa Et helaco lo, cuţ igări
le eişi pah aurl de gi n di n car e sorbea
zgomot os,şipoant el
e i e obişnuite,şo cnat
e şit otal lipsite de a t
ct. Cât
despr e t ine,ni cio f em eie nu e pe dep lin ea î nsăş i â ct i mp
t e
însărcinată.Poat ecădat avi it
oarecând aisăt evezicu Ambr ose,
lucrurile vor st a al tfel. S-ar u ptea săsi mţi altf
el.
— Dar ,So phi e,m- am pur tataş a d e prosteş
te!
— Nu. Eşt i doar t ânără t şi
e-aii zbit de n işte mp
îr ejurări cărora nu
le put eaiace ff aţ ă.Acu m, t e r og, de dr ag ul m eu,l inişteşt
e-t
e!
Zâm beşte şi sun- o pe sor a Roger s, ca să- mi ad ucă ai ci pr i
ma
nep oată, s-o văd şieu . Şi haisă i t
u
ăm de o t
ată d i
scuţia sata.
— Tat ii ai să- i sp ui?
— Nu. Şi -arace f r ob
plem e.Nu vr eau să-l şti
uî ngr i
jorat
.
— Dart u n- aisecr et
e aţfă d e el.
— Aces t
a va o fi exc epţi
e.

Nu numaiPen eol
pe a răm as ucgur a căs
cat
ăl a ved
er
eaf et
iţ
ei.
Lawren
ce,care a sosit a doua zi,a răm as alfelde ui
mi t văzân
d- o
pent
ru pri
ma d aă.
t
— Dr agamea,darcu ci ne seamănă?
— N-am idee.
— E ad or
abil
ă,darnu par e ăs ai
bă ni
mic ocmun ni
ci cu ti
ne,ni ci
cu t
atălei
.Po aet esm
aănă uc mam a uliAmbroes?
314
 — Ni ci câtnegr u sub ungh ie. Am aj uns l a con cl
uzia că s- a
aruncatsăm ânţa undeva, cu câteva gen eaţ
ri iî n urmă.Pr obabil că e
imagi nea i e
v avr eu nui s trăm oş o mtr dem ult. Oricum arfi, pent ru
mi ne e u n mi ster.
— Nu cont ează. Pare per f
ect ăn săo tasă.As t
a-it ot e c contează.
Clan ul Keel i
ng a afl at?
— Da.Am t rimis o el teg ramă p e vas ul l ui Ambr ose,iarSo phie - i
a
tel
ef onat mameil ui,l a h ot el
.
Pen eolpe t sr
âm bă d i
n nas .
— Ce u craja av ut Sophi e!Şi ce- a av ut de zi s Dol l
y Keel i
ng?
— Se p aer că- asb ucur at
.A sper att ot timpul că va fif ată.
— Darl e sp une i ţ
cn i
ţilor ălora şi l ui Lad y Beam ish că s-a născ ut
la şap tel uni.
— Dac ă ap ae rnţ
ele cont ează atâtde mul t pentru ea, ce-ir ăuî n
asta?Law r
ence ezi t
ă o cl i
pă,ap oi cont inuă:A maispus căar fi
mi nunatdac ă etfiţa ar primi numel e d e N ancy.
— Nanc y? e D unde amaiscos -o işpe a st
a?
— Aşa se numea mam a ei. N- ar fio i dee ea.r Şt i
i, continuă el ,
făcândun ges t el ocventu c mân a,as ta ar put ea net ez i p uţi
n
lucru ri
le.
— De ac od
r, o să- i spunem Nanc y. Pe nelope se r i
dică puţ in
aru ncân d o pr ivire sp ref aţa fet i
ţei
. De f ap t
, i sepot riveşt
ef oarte
bine.
Law r ence n îsă er a maipuţ i
n pr eocu patde n umel e et
fiţeicâtde
pur tareaei .
— Spercă - o
n să i ţ
pe o t
tt impul , nu? N u supor t copiii car
e i ţ
pă.
— Ah, t at
ă,si gur că un .E f oar t
e i l
ni şt
ită.Nu f aceecât d să su gă de
la m aică-sa,ap oi ad oarme,pe u rmă ser ezeş
tt e işsuge d i
n nou.
— Ce maicani bal…
— Cr ezi că av fidr ăg uţă,t ati? Tu întotdeauna a i av ut ochi pen t
ru
figur ilef rumoas e.
— Va fi mi nunată.Ca un t abloude R enoir
. Blondă şi î nflorită,ca
315
un t
ran
dafi
r
.

Iar pa oi, Dor is. Maj orit

ateacel or ev acuaţi
, nem aiputând îndur a
per i
oad a de ex il
, sent î
orseser
ă,unul cât e u nul l a Londr a,dar o D
ri
s,
Ronal d şi Cl ar k au r ăm as
, deveni nd l ocatari per man enţil a Car n
Cot tage şi part e a f am i
li
ei.Î n i uni e,î n t impul r et
rageir
i corpului
exped iţ
ionarbr itan ic din Fr anţa, Ber t, soţul l ui Dor is,fusese uci s.
Ves tea le- a fos t ad usă de băi at
ul d e la t elegraf, care ven i
se cu
bicicl
eta,tocmaidel apoşt adinPor thkerris.Deschi sesepoar tadin
zid şi ven ise fl uierând pân ă n î gr ăd i
nă,unde S ophi e iş Peneolpe es
chinuiausă m sul gă b uruienile rcescute p e m ar gini.
— O t el
egram ă pen t
ru doam na Pot ter.
Sophie,car e s t
ăteaî n gen unch i, se r i
dică, cu mâi nil
e pline de
păm ânt, cu păr ul zb url
it şi cu o exp r
esie p e chi p pe car e Pen eo
lpe
nu i -o maivăzu se n i
ciodată.
— Ah,monDi e u!
Luă pl icul por tocali
u şibăi atul plecă . Poarta ser ân
ttiî n urma l ui.
— Sophi e?
— Cr edcă e vor ba d e o su
ţl ei.
După ovr em e,Pen el
op e oşpti:
— Ce nef acem?
Sophie nu- ir ăspunse.Î şi ş t
erse mâi nil
e pe pan tal
oni şi des făcu
plicul cuvâr ful unghi ei. Scoase esamj ul şi-
l ci ti
, apoi î lî mpăturişiî l
pusenap îoi î n pl ic.
— Da,spuse ea. E mor t.Ser idică n î picioare.Unde e o D
ris?
— Sus,î nl ivadă, să t ârn
a e ru fele a l uscat .
— Şi băi eţ
ii
?
— Tr ebuie ă s o sseas
că d e a lc şoală n î orice m omen t.
— Tr ebuie ă si -spun î nainte ăs v ină ei . Dacăunmă n ît
orc a li t
mp,
ţi
ne- it u de v or bă.Dor i
s ar e n eovie d e i t
mp. Î nainte să l
e sp ună,ar e
nevoi e de i t
mp.
— Săr ac a D or is…
316
 Erau dep atr
e de a fi cuvi ntele pot ri
vite,er au ban ael până l a
idioţenie,darce t al
ceva seut ea
p u sp
ne?
— Da.Săr aca D oris!
— Ce- o ă s acfă?
Ceea ce a f ăcu
t Dor is af ost să se poar t
e cu un i men s curaj
.A
plâns,desi gur , dând f râu l i
bersu feri
nţei şi f
ur iei
,î ntr-
un f el ed
tir
adă î ndrep t
atăî mpot riva t ânărului eisoţ , care usese
f aşa
de p r
ost
încâtsăsel aseomor âtacol o.Dar ,dupăcecr izaat recutşişi -a
recăp ăat
t cumpăt ul, şi după ce,î mpr eună cu So phi e,a b ăut un ceai
la masa din bucăt ărie,gân durile i s- auî ndr eptatnumaispr e băieţ
ii
ei.
— Săr ăcuţii de ei , cum va fivi aţa pentr u ei,f ără attă?
— Copi ii se o bi
şnui esc m aiuşor .
— Dar eu c um am să mă de scurc?
— Ai să e t decsurci.
— Să c zi
em că m- aş ntîoa rce n î Hackne y. Mama l ui Bert… mă
rog, s-ar up teasă i ba
ă nev oie d e m ine.Va dor i să i ba
ă gr i
jă de băeţ
ii
.
— Eu zi c ă s et d uci. Să fii si gură că e bine.I ar acă
d e b ine,credcă
ar t rebui să vă î ntoarceţi a i
rl a noi . Băi eţi
i u snt e f
rici
ţi ai
ci, şi-
au
făcut pr i
eteni şi ar fio cr uzime să l e rupi r ăd ăcinil
e acu m. Lasă-l
e
măcar aceas
tă siguran ţă.
Dor i
s o pr ivi fix pe S ophi e.Se m aismi orcăi
a p uţin. Abia sepr i
o
se
din pl âns i şav eaf aţă umflat ă şipl i
nă d e p eeto rşi
i.
— Dar unpot s ta a icila n esfârş
it.
— De ceu? nE ştif erici
tă cu noi.
— Nu spui as ta d oardi n am abil
itate?
— Ah, dr aga meaDor i
s, nu ş ti
u ce- am f aceăr ăftine.I ar ăib
eţi
i
sunt ca şi copii
i noşt ri
. Ne- aţil ipsien orm dacăaţ i pleca.
Dor i
s cugetăl at oate s at
ea .
— Aş pr efera să st au ai ci, m ai mul t d ecât or i
ce pe l ume.
Ni ci
odată n- am f ost m ai er f
icit
ă dec ât nît impul p e care l -am
pet r
ecut aici.I ar acum, f ără Bert …
317
 Ochii i se u mpl ură ar iăşi de acr
li mi .
— Nu pl ânge, Dor is. Băi eţi
i nu t rebu i
e să t e vad ă pl ângân d.
Trebuie să -
iî nveţi să eficu r aj
oşi. Spune- le să fie m ândr i de tat ăl lor,
care amur it pen tru o cau zădr eaptă,pen tru el i
berarea ut uror acel or
neferici
ţi din Eur opa. Î nvaţ ă-i să efi o amen i buni , exactca at t
ăl l or.
— Nu er a elchi ar şa de bu n. Uneor i era o ad evărată pac otse.
Lac r
imile di spărur ă şi o umbr ă de zâm betî şi f ăcul oc p ef aţ al ui
Dor i
s.Ven eaaca să ea bt de a lo ft
bal ; căd eal at în pat , cuci zm e cu tot
.
— Să nu ui ţ
il ucrur i
le c aestea,î i sp use op Shie.Toat e acf art pe d i
n
viaţal ui, aşacu m af ost. E bi ne să -
ţi ami nteşti şide cl ipele rel e,şide
cele bune.La u rma u rmel or,aşa v e
iaţa.
Aşa că Dor isa r ăm as.I ar cân d s- a năs cut etfiţ
a l ui Pen eo lpe,
mur eade n eăbrdar e s-o vad ă.O f et iţă.Dor is ş î
i dorise n î
totdeau na o
fiică,i ar u acm, că Ber t mur i
se,nu pr eamaiavea şanse pen tru aş a
ceva. Dar i m
cuţa ast a… Si ngur ă di nt r
e eit oţi, Dor i
s af ost cu ceri
tă
de f eti
ţă.
— Ooo ,e d aor abil
ă!
— Aşa r cezi?
— Pen eol
pe,dare r fumoasă! Pot s- oi auî n br aţe?
— Bi neînţeles.
Doris seap l
ecăşi l uă f etiţ
a î n br aţele ei r i
p
cepute şi harn ice,
privind-o ca o mam ăi ubitoare.Pen eolpe se si mţi puţ i
n r uşinat ă,
pen t
ru că şt i
a că eaî nsăş ie i ncap abil
ă de o as emen eadevoţ iune
elocventă.
— Ni ci
unul di n noinu ş ti
e u c ci ne e sam ănă.
Dar o Dr
is t şi
a.Dor is t ş
ia ex act cuci ne seam ănă.
— Par că-
i o act r i
ţă. Bet ty Gr able,î n carne şi oase.
Şi nicinu se î ntorses eăr bi ne,mam ă şi fii că, la Car n Cot t
ag e,că
Dor i
s oşi pr eluase pe Nan cy, iar Pen elope î ncercă să scap e de un
anumi t sen t
imen t de vi novăţ ie,zi cân du-şi căî if ăcea lui Dor i
s u n
bineşi ,feri
cită,nu pr otestădel oc.Dor isoî mbăiapeNancyşiî i
spăla sc ut
ecel e,iarcân d Pen eo l
pe o bosea să- i maidea săgă, su Doris
318
pregă t
ea i b
beroaneel şi o hr ăn ea cu mân a ei , aş ezată pe u n scău nel,
înbucăt ăriabi neî ncălzităsaul ângăcămi nuldi nsal on.Ronal dşi
Clark î i erau l a f elde dev otaţi şi î şi ad uceau acasă pri
etenii de
şcoaă,l cas- o ad mir e pe nou- sosită.Odat ă cut r
ecer eal entăai ernii
,
Nancypr i
nse up teri:î i cr escu păru l,î ii eşi ră ni şte dinţi, sef ăcumai
grasă ca ni ciodată.Di n mag azi a de u nel te,So phi e scoase a llumi nă
căru ţ
ul cei vech i al ui l Pen eolpe,cu r oţ iî nal t
e şicu rele de pi ele.
Dor is l îcu răţă,pen tru ca, maiap oi, easă efi cea car
e l îî mpingea, nu
fără mân drie,pes te deal uril
e de l a Por t hker r
is, opr indu- se de
nen umăr aet or i
, pen t r
u a o ar ăta pe Nan cy or i
cărui t recăotr care
părea nteresat
i de ea – şi mul t
or a d in cei căr or a n ul e p ăsa.
Ca t em peram ent
, Nan cyr ăm ase f oet
iţă dul ce şi l
ini
ştit
ă.St ăt
eaî n
căruţul ei ,î n gr ăd i
nă,fie d ormi nd, fie pr i vind nor ii caret receau pe
cer sau cr engile cireşu lui alb, care l eg
se ănau î n băt aia vânt ului.Î n
primăv aă r,pomi iîn floareşi îscuturaupet alele pes te păt urici
le ei.
Nu mul t după ac eea, st
ătea e p covo r
aş ,î nt inzân du- se d upă cât e o
jucăriesunăt oar e.Maipeurmă,st ătea în pi cioar e,pocni nd din
cârli
gele d e ru fe.
Nanc y er a o sur să de am uzament pent r u Sop hie i ş Lawr ence i ş
un mot i
v de b ucurie i ş mân gâi
er e p entru Dor is. DarPen eolpe care,
ca or ice mam ă,se j uca cu ea, îi cons trui a căs uţe din căr ăm i
zişi
răsfoia pen trueapagi ni l
e că rţil
or e vchi
, cupoze,deci se, în sineaei ,
căf et
iţa erat eri
bil de pl icticoasă .
Î
n ac et s i t
mp, d incolo de f rontierele ac et sei i m
nuscule l umi
domest ice, f
ur tuna r ăzb oiului cr eşteaî ni nten stiate,î ndrep t
ân du-se,
tragic,spr e punct ul săucu lmi nan t. Europa er a ocu pată,Fr an ţ
a at ât
de ad orată de Law r ence a er călcatăî n pi ci oare, şi nici
o zinu t recea
fără caelsă suf ere pen t
r u acea ţară şi să se t eam ă pen tru vech i
il ui
prieteni.Î n At lan
tic,su bmari nele g emrane t sătea ul a p ândă,at acând
convo ael
ie pr ea l en te al e di str
ugă t
oar eo lr naval e şi vase l
e
comer ciale.Băt ăli
a Angl ieif usese câşt
igat ă,dar cupr eţ
ul pi er
der i
i
mul tor av ioan e,aer odr omur i şi vi eţi omen et şi
,i ar ru t
pele de uscat ,
319
refăcu te după Fr an ţa şi Dunker que,ocupau pozi ţiiî n Gi braltar iş
Al exan dria,î ncercân d să p revadă u nde ar putea avea oc u rl
măt orul
măcel naz ist.
Şi, des igur ,î ncep useră şi bombar dam en tele.Nes fârşi
teler aiduri
deas upr a L ondr ei.Noap te d e n oap te,r ăsu nausi renee l de aver tizar
e;
noap t e de noap te,f or maţ ii mas ivede avi oan e Hei nkel, mar cate cu
sinistra cr uceneag ră,se năp usteaude ceal altă par te a Can aul
lui
Mân ecii, ven i
nd di nî ntuner icul Fr anţei.
La Carn Cottage,asc ultauî n fiecar e di mi neaţă bul etinul de şt iri,
şi i nimilel or â snger au pen tru Londr a.La un ni vel maiper sonal,
Sophi e eraî ngr ij
orat ă pen tru casa din Oakl eySt reeti l ş
ocat ari
i ei.
Conf orm i ns t
rucţiuni l
or ei , soţi
i Fr i
ed man n se m utase r
ă di n pod l a
dem isol, dar oţ s
ii Cl iffor d er aut ot aco lo unde u fseseărî ntotdeauna,
la aldoi l
eaet ajşi , de fiec aer dat ă cân d se vo rbeade un nou r ai
d
(ceea cent âm
se plaîa pr oap e nî fiecar e d imi neaţ ă), Sophi e i îşi ved ea
mor ţ
i,r ăn iţi,f ăcuţi bucăţ ele sau îngropaţ i su b dărâm ături.
— Sunt pr eabăt râni ca să maiî ndure aceas t
ă exp er i
enţăt eri
bil
ă,
îispusesoţ ul uiei.Ce- arfisă- iinvit
ăm săl ocuiascăai ci,cunoi ?
— Fet iţa mea r d
agă, nu avem l
oc. Şichi ardac ă am avea, eitotn-
ar ven i. Şt i
i ast a. Ei su nt l ondonez i. N-ar accep t
a ni ci
odat ă să l ece.
p
— Aş fimail i
ni şti
tă dacă- aş i edvea. Dacăşavo r
bi cu ei . Săfiu
sigur ă că n su
t bine…
Pe as cuns, Law ren ce o st udi a,si mţind ner ăbdar eat i
nereisal e
so ţ
ii. De doi an i era pr i
zonieră ai ci
,l a Por thkerr i
s –ea , Sophi eal ui,
care nu t r ăise i căi
n er i maimul t de t reil uni,t ot t i
mpul cât fuseser
ă
împr eună.I arPor thker risînvr emeder ăzboier acenuşi u,plicti
cosşi
lipsit de vi aţă, foar te di ferit de or aşul ani mat î n ca r
ef usese răf eri
ciţ
i
să va edez e n î fieca re v ar ă, înainte d e răz boi. Nu er a pl ict
isită, căciea
nu se pl ict i
seani ciodat ă,dar i aţ
va de zicuzidev eneadi n ce nîce
maidi ficilă,căci mân carease mp î uţ ina,r aţiil
e d even eua di n cenîce
mai mi cişipe zice r ecea
t noi şinoi art icole aj ungea u să i pl
sească –
şam pon, ţ igări , chibr i
turi, fil me f otogr afi
ce, whisk y,gi n – or icel ux,
320
câtedmi c,car ef ăcea ex istenţ a mai up sortabi
lă.Î ntreţ
inereaunei
case evedn
ise işeamaidi ficilă.Pen tr
u or i
ce se tăt
ea
sl a co ad ă,după
caret rebuia să t e ch inui săur cii arăşi dea l
ul, venind di nspre or aş,
căc i nici
un comer ciant nu maiaveaben zniă de vân zare.Li psa de
benzi năer a,poat e,celmaigr eur esimţ ită.Încămaiaveauvechi ul
Ben tl
ey, dar aces t
aî şi pet recea cea maimar e par teat impului ui t
at
undevaî ntr
-un col ţ alar aj
gul ui u l i G rabney, şi as ta pen t
r u că
benzi nal acar eaveau dr eptulnu l eaj ungeapent r
u maimul tde
câţiva ki l
omet ri.
În pl us,î i n î
ţ eleg
ea nel iniştea . P ri
cep ut a lf em ei,î nţeleg
ea şi
compăt i
mea. Şt i
a – So phie avea nevoi e să pl ece de l ângăeicât eva
zile.Law rence cumpăn i u lcrurile,aş teptând momen t
ul p otr
ivit
pen tru a ad uce vo rba des pr e as ta,dar , ca un f ăcut, nu r ăm ân
eau
singur i nicio cl ipă;căsu ţal or m icăf orfoteade t reabă şide gl asur
i.
Dor is şi băieţ i
i, Pen eolpe,i ar acu m şif eti
ţa, ocupau t oate cam er
ele,
erau pr ezenţiî n fieca r e or ă a zi leişi , cândî n sf ârş
it se r ăb
puşeau î
n
pat , seara,So phie er a aşa de obosi tă că, de cele maimul te or i
, era
ad ormi t
ă cân d Law rence e s t srecur a ân lgă ea.
În cele di n urmă,î ntr-o zi , o găsi singur ă.Ven eadi n gr ădină,de
la săp at artcofii , o act ivi
tat e dur er oasă pen tru mâi nil
el ui bol nave,
care ab i
ar eu şeausă mân uiasc ăl opat a şi să cau te bulbii asc unşi în
păm ânt, dar,î n cel e di n ur mă,r eu şi
se să umpl e un coşpe car eî l
ad usenîcasă pe uşa i n
d sp at e,şiast felî şigăsi soţ
ia aşezatăl a masa
din bucăt ări
e i ştăi nd var zăcuun aer dezn ădădj
ui t
.
— Ui te car tofii,spuse el ,l ăsân du- i pe p odea, lângă sob ă.
Sop hie zâm b.i O ricât de t ristă ar fi f ost
, p entr
u el ave a
întotdeaunaunasemeneazâmbet .Lawr enceî şitraseunscaun,se
aşez ă şio pr ivi. Er a pr easl ab ă. Î i apăru ser
ăr i
dur iîn j urul gur ii şi
cearcăn e ad ân ci se v ed eau pe u sb ochi i eif r
umoşi .
— Î n sfârşi t
, su ntem si ngur i, sp use . elUnde su nt cei
lalţi
?
— Pen eol
pe şi Doris aul uatcop ii
il a pl aj
ă.Dar esn îtorc cu r
ând,
la p rânz,r ăspunse ea, tăind maidep atr
e v azra.Ast a e â mncarea e p
321
care a m să e- lo dau ,i ar ăi b
eţii ausă sp ună că nu le p lace.
— Numaivar ză? Ni mic altceva?
— Macar oanecu br ânză .
— Cân d sunt f ăcute d e it
ne u snt mi nunat e.
— E pl ict
ico s.Pl icticos să găteşti şipl ict
icos să mănânciaşacev a.
Nu- i condam n că e s e rvolt
ă.
— Ai pr ea u mlte d e ăc
fut ,spuse el .
— Nu .
— Ba da. Eş ti obosi t
ă şit e-aisăt urat.
Ridi căf runtea şi -l privi î n och i
.
— Se ved e aş a d e bi ne?î lî ntrebă, după ovr eme.
— Eu văd ,pen tru că e t ucnosc o f
arte b ine.
— Mi -
e u rşine.Mă u r ăs
c.De e c nusunt mul ţumi tă?Darmă i s
mt
aşa de inutilă!Ce f ac ueai ci? mpÎl etesc p lase şi gătes
c.Mă gân desc
la otate em
f ei le d in Eur opa i şmă u răsc p e m i
ne n îsămi, darn- am ce
face. Iar acă
d va mait rebui să st aui arăşi la coa dă o or ă pen tr
u o
coadă d e b ou, pe car e să i -o
m sufle ci neva dinf aţ
a och il
or, credcă o
să m ă paucest er
ii a.
— Ar t r
eb ui să p leci vr eodouă zi l
e.
— Săpl ec?
— La Londr a.Să- ţi vezi as
a. cSă st ai uc soţ ii C l
ifford. Să t e
li
nişt
eş t
i. Law ren cent î
inse ân ma şi o aşeză pest
e m âna ie, mân j
ind-o
cu păm ânt
,r ăm as de l a spăl atul a ct r
ofilor. Noi aflăm despre
bombar dament edel ar adioşisunt em înspăimânt aţi,dardezas t
rel
e
par ad eesa mai a mir d e l a di stanţă, ec dât sunt î n r ealit
ate.
Imag i
naţial ucr eaz ă,i nima e cu prinsă de spai mă.Dar ,în r eali
tat
e,
nimic nue n iciodată aş a d e g r
av cum cr edem noi . De e c n ut e d uci
la Londr a,să ez vi tu si ngur ă o t
ate s a
t ea?
Ceva ai mves elă,So phi e ăm
r as e p e gân dur i.
— Vi i şi tu?
— Nu, dr aga mea, clăti
nă eldi n cap . Eu sunt pr ea ătbrânpen tru
asemenea di stra ciţ
i,i ar i d
stracţ
ia asta e exactce -ţ
il i
pseşetţ i
e. Să st ai
322
cu soţ i
i Cl ifford, să f aci glume cu Elizab
eth. Să m er
geţ i am ândouă l a
cumpăr ău tri
. Să- l o cnvingeţ i p e Pet ersă vă i nvit
e l a pr ân z la
Berkeley au sl a E cu de Fr an ce.Cr edcă e s m aimăn ân că nîcă d estul
de bi ne aco lo, în ci uda cr izei. Telefoneazăpr ietenil
or. Du- tel a un
concert,l at eatr
u. Vi aţa mer ge n îai
nte.Chi ar işl a Londr a,în vr em e
de ăzb
r oi .Poat e că ai malesl a L ondr a,în vr em e d e ăzb
r oi .
— Darnu t e d ean
rjea ză ac dă m ă d uc fără i t
ne?
— Maimul t dec âtî ţiî nch ipui. N-o să t reacă cl o
ipă f ăr
ă să- mi fie
dor de i t
ne.
— Tr eizi le? i Aput easu por tat reizile?
— Rezi st eu .I ar ân cd t e-nt orci
, ne p utem pet r
ecet reisăp t
ăm âni
încaresă- mipoves teştitotce-aifăcut .
— Law rence,t e u i
besc aş a d e m ult…
El clătină di n cap , nu pen tru aor espinge,cipen tru a-i ar ăt
a că
nu er a nevo ie să-i spună.Se a plec
ă şi o săr ută pe g ur ă,ap oi se d use
la ch i
uvet ă să-şi sp eel m âinile d e noroi.
În sear a di nainte de pl ecae r,So phie pl ecă l a cu lcare dev reme.
Dor is nu er a acas ă,er a l a pr i
măr i
e,l a dan s, iar co pii
i dor meau .
Pen el
ope şi Law rence mair ăm aseăr o vr eme t reji
, să as cul t
e un
conce r
t a l r adio, dar Pen eolpe î nce pu să caş te,l ăsă an dr el
ele
deo part
e,î şisăr utăt atăl
, sp unându- i
: „Noap te b ună“şiur că alet aj.
Uşa de l a dor mi t
orul l ui So phie er a des chisă şi l umi na ap r
insă.
Pen eol
pe b ăgă cap ul pe u şă.So phie era nî patşi ci tea.
— Cr ed eamcă ai urcatdevr em e ac ăsţ-if aci somnul .
— Su nt pr ea em oţ
ion at
ă a c ă s maipotdor mi ,r ăs
punse ea, l
ăsând
carteaj os, pe p ledul de ân lă.Pen eol
pe v eni să se a şeze l
ân gă ea. Ce
binearfidacăaiput eavenicumi ne!
— Nu.Tat a a re dr ept
ate.O să e t d i
str
ezi maibi ne i s
ngură.
— Ce ă sţ-
i ad uc de ac olo?
— Nu- mivi ne ni mi cî n mi nte.
— Găs ecs eu ceva maideos ebit
. Ceva de car e n i
ci n- aibăn uit cât
îţ
ilipseşt
e.
323
 — Ar fi gr ozav.Ce ci teşt
i? înt
rebăea, l
uân d carteaî n mân ă.
Elizabe
th şigr ădi
na eiger S
op
manăh.
ie,dar credcăai ci ti
t-
o de- o sut
ă
de o ri!
— Celpuţ i
n. Darmer eumă n ît
orc al ea. Mă liniş
teşt
e.Î mi aduce
mân gâiere.Îmi am inteş
te de o l ume car e exist
a odată şi care va
ex i
sta din nou cân d se av sfârşirăzboi
ul.
Peneolpe deschise cart
ealaî ntâmplare ci şi
t
i cuvoce ar t
e:
— „C ef emeief eri
cit
ă sunt eu! Stauî nt
r-o grădi
nă, cucărţ i
, copii
,
păs ăir şi flori şi am t i
mp sufici ent pentru a mă î ngrij
i de ele“.
Izbucn iî n râs şi l
ăsăcartea. Tu ai toate ast
ea. Doar i t
mpul liber ţiî
l
i pseş
te.Noapt e b ună! î
ncheei ae şise sărutară.
— Noa pe
t bun ă,dr agamea.

Le t elef
onă di n Londr a;vocea eivesel ăr ăz
băteapr in linia cam
proastă.
— Lawr enc
e, sunt eu, Sop
hi e. Ce maif ac
i
, dragu l meu? D a,mă
distrezgr ozav. Ai av ut dr ep
tate,l ucruri
le nu stauch i
ar aşa de r ău.
Da,bi neî
nţel
es, bombele au l ovit destule case, sevăd cr ater
ele,ca
ni
şt e di nţ
i scoşi, dar oattă lumeae cu r
ajoasă şiveselă şiî şived e mai
dep at r
e de t reburi, caşi cu m ni mic n u s-ar fiî ntâm pl
at.I ar i aţ
va
monden ă eaş a d e n it
en să!Am f ost la d ouă concerte,am as cult
at-
o
pe Myr a H es
sl a un pr ânz –er a p efr
ectă,ţi
-arfi pl ăcu tla n ebunie.Şi
ne-am văz ut cusoţ i
i El li
ngt
on şi băi eţel
ul lor d r
ăg uţ, Ralph, care
st
udi al a Slade;acu m eî n av i
aţie.I ar uccas a nu sunt pr oblem e,a
rezistat lat oate bubui el
ile şie mi nunat căam r evenit aici
,i ar W il
li
Friedman n cult
ivă egu
lme n î grădină…
Cân d, în sfârşit
,r euşi să spună şi elcât eva cu vinte,Law renceo
î
nt rebă:
— Ce ac fi diseară?
— Pet er
, Eli
za bet
h şi cumi ne mer gem l a cină la soţ i
i Dick i
ns. Îţ
i
am inteşti de ei, nu? E l e doct or,l ucra pe vr emur i cu Pet er
… s t
au
apr oapee Hu dr lingham .
324
 — Cum aj ungeţiac
oo?
l
— A, cut axi
ul saucumet roul. Met
r
oul e ext
rao
r di
nar,i
ar taţsi
il
e
sunt pline d
e oam eni
care dor
m ac oo.
l Cânt
ă şi se am uză,apoise
culcă.Ah, dragul meu, se î
ntrerupe l
egă
tura.Trebuie să î
nchid.
Sărută-
i pe o
tţ
i şisă i i
şt
, mă întorc c
aasăpoimâi
ne.

În noap t
eaaceea, Pen eolpe s- at r
ezit brusc.Er a ce va – poat e un
zgom o,t poat e al arma. Pl ângea Nanc y? Rămase ne mişcată,
ascu l
tând, dar ot tce ua zeaer au băt ăil
e n ii
mi i eiî nsp ăimân tate,care
se l inişt
eauşi el e,puţ in cât e puţ i
n. Apoi au zi aşi p pe pal i
er,
scârţâit
ul r t
ep t
elor, declicu l car e an unţa căse ap rinsese l umi na.
Cobor î din pat ,i eşi din cam er
ă şi se ap lecăes t
pe b aulstr
ad ă.
— Ta t
a?
Nu pr imi ni ciun r ăspuns. Tr aversă pal ier
ul şi se ui t
ăî n cam er
a
lui
. Pat ul era deranjat, dar o gl. Rev eni pe pal i
er, ez it
ă. Ce f ăcea? E r
a
bolnav?Ci uliur echeaşi -
lauziumbl ândpr i
nsal on.Brusc,nusemai
auzini mic.Er a r t
ea z,ni mi c altceva.Uneo ri, când n- avea mn so ,făcea
acelaşil ucru : cobora, f
ăce af ocul,î şilua ce va de ci tit.
Se î ntoarse î n pat . Darnu- i ve nea somnul . Răm ase aş a,î n
înt
uner ic,privindi vireazorilorpr infereast
ră.Jos,peplajă,seauzea
vuietul ap eişi zg omot ul val uri
lor care sepăr s
geau de ărţm. Ascu l
ta
mur murul o cean ului i ş aş tepta, uc ochi i ar
lg des chişi, ă s se
lumi neze de zi uă.
La or a şap te,se r idică di n pat işcobor îl a par ter. Law rence
desch i
sese ap aarutl de r ad io. Se au zeamuzi că. Aş tepta şt iri
le de
dimi neaţă.
— Ta t
ă…
Ri dică mân a,f ăc ân
du- i sem n să t acă.Seau zae sem nalul or e.i
„AiciLondr a.Şt i
ril
e de l a or a şap t
e.“ Le ci teaAl var i dLdell. Vocea
cal
mă,r ece
, obi ectivă l e spuse cese î nt âmplase. Le vor bi des pre
rai
dul şi bombar dam ent
ul car el ov i
se Londr aî n noa pt
eat recută…
bombei ncendi are,mi nedet eren,exploziiaeriene–t oatecăzuser ă
325
ca o ploaie d easu pra or aşu lui. Focu ri
le nîcă ai m ar dea u, dar i tu
saţ ia
era su b co ntrol… docu rile u fseseră o l
vite…
Peneolpe î ntinse mân a şi î nchise ap aarutl. Law renceî şi r i
dică
privireasp re ea. Eraî mbr ăcatî n vech i
ul lui hal atde casă Jae
ger iş
per i al
bi ap ăru seră p e b ărbia n easă
r. .
— N- am put ut dor mi ,spuse el .
— Şt iu.Te- am au zticân d aicobor ât.
— Am s t
atai ci,aş tep tând să se f
acăi midneaţă.
— Au maif os tr aidur i
. O să fie bi ne.Săf ac n u ceai
. Nu- ţif ace
griji
. Bem un ceai şi pe ur mă sunăm î n Oak l
eySt r
eet. Totul vafi
bine,tată.
Au î ncercat să su ne,dar el t
ef
oni st
al e-a spus că, după r aidul di n
noap tea ac eae, l egătur i
le cu Lon dra er au î nt r
erupt e. Toat ă
dimi neaţa, din or ăî n or ă,auî ncercat să bo ţ
ină l egătura. Fără cces.
su
— Su nt sigur ă că pSo hie n îcearcă săenp rindă,aş a cum î ncer căm
şinoi . Precis că el af elde necă jit
ă caşinoi , pen trucăşt ie căsu nt
em
îngrij
oraţi.
Dar i ab
al a pr ânz a sunatt elefonul. Pen eolpe,car e ăita l egumel e
pen tru su pă l a ch iuveta di n bucăt ări
e,î l auzisu nân d, lăsă cu ţ
itul şi
alergă î n sal on, t şergân du- şi mâi ni l
e di n mer s, p e şor ţ
. D ar
Law rence, aşezatl ângă a parat ,ridicase ej
adr eceptorul. Se d use şi se
aşeză în gen unchi ,l ân gă el , câtmaiap roap e,să nu pi ardă ni ciun
cuvânt.
— Al o? A ici es t
e C arn Cot tage. Al o?
Un bâzâi t, un scr âşn e,tun pâr âit ciudat – şiapoi ,î n sfârşit
, „A lo!
“
Darnu er a vo cea ui lSo phie.
— Law rence St ernl a ap arat.
— Ah, Law ren ce,sunt eu , Lalla F riedman n. Da,Lal l
a d in Oak l ey
Street. N- am r eu şit să pr i
nd l eg
ău tra mair ep ede,î ncerc d e m aibi ne
de d ouă or e.Eu…
Vocea i ser ân
fse ru bscşise po ri
.
— Ce es t
e,Lal l
a?
326
 — Eşt i singur ?
— Pen elop e e ânlgă i m
ne.E… So phie,nu- i aş a?
— Da.Ah, Law renc, e da.Şisoţ ii Cl ifford. Cu t oţ ii
. To ţi au f ost
omor âţi. O bombă a căzu t exact deas upra cas eisoţ il
or Di ckins. N- a
mair ăm as i mi
n c di n ea.Am f os t să ve dem, eu şi Wi ll
i. Azi -
dimi neaţă,cân d am văz ut că unse n ît
or c.Wi ll
ia n îcercat să su ne a l
ei, dar i nbeî
nţ elesa f ost imposibil. Aşa căam mer s ch iar on i, să
ved em ce - saî ntâmplat. Am maif os t o dat ă ac oo,
l de u n Cr ăciun,
aşa că ş tiam dr umul . Am l uatun t axi, dar epurmă a t rebu i
t s- o
luăm pe o js…
Nu mair ăm ăsese nimi c.
— … Şi cân d am aj uns a l capătul str ăzi
i, era pus ba rajde p ol i
ţi
e;
nimen i nu ave a v oie ă s mear gămaidep atre,iarpompi eriiî ncă mai
lucrau . Daram put ut ved ea. Casa di spăruse.Nu maier a d ec âtun
crater meni s. Er a un pol iţi
st acolo şi am vor bit cuel .A f ost f oart
e
cumsec ade, dar i m
-a spus că nu sunt p seranţ e.Ni cio sper anţă,
Law ren ce, r epeăt ae şi începu să p lân gă.Mor ţ
i. Cu t oţii
.Î mi pare aşa
de ău r! Î mi pareău rcă r eb
tuie ăsţ -
i spun.
Nu mair ăm ăsese nimi c.
— A f ost f rumos d in par t
eavo at s
ră că v- aţ
i dus ă s ved eţi, spuse
Law ren c.eŞică - m
aţi sunat…
— E cel maigr oaznic u lcr
u pe car e ar eb
tuit să-lf ac r eo
vdat ă.
— Da,spuse Lawr ence.Da.
Răm ase n em işcat
. După o vr em e,î nchise,chi nuindu-se să pună
receptorul l al oc cudeg eel
te trem ur ânde.Pen eolpe înt oarse cap ul,
sprij
inindu- şi frunt eade v et s
al ui gr oasă de ânlă.Tăcer eacar e u rmă
era g olit
ă d e o rice ângd. Doarvi d.
— Tat i
…
El ridică m ân a işo mân gâie pe p ă.r
— Tat i
…
Privi spr e el , dar lîvăz u clăti
nân d di n cap . Pen eo l
pe şt ia cănu
dor eşte altceva decât să fie l ăsat singur. Şi at uncivăz u cât era de
327
bătrân.Nu- ipăruseni ciodatăaşa,daracum î nţelegeacă,pevi itor,
nu va mai fi al tfel. Se r idicăî n pi ci
oare şii eşi din cam eră,î nch izând
uşa n î urma ei .
Nu mair ămăsese ni mic.
Urcăl a et ajşi i ntr
ă î n dormi torul păr inţi
lor ei . Pat ul nu mai
fusesef ăcutî n aceast ă di mi neaţ
ă de co şmar . Aşternuturile r eauî ncă
în dezor dine,iarperna păst raî ncă urma capul uit atăluiei.Nu
put use d ormi . Amân doi ştiuseră.Sp erând, păs trându- şi cu r
ajul, dar
cop leşi
ţi de osi guran ţă d e m oar
te.Şt i
user ă maân doi.
Nu mair ămăsese ni mic.
Pe m ăsuţa de ân lgă pat ,î n dr ept
ul per neil ui Sophi e,s tăt
eacar t
ea
din car e citi
se î n sear a di nainte de pl ecareal a Londr a.Pen eolpe se
aşezăac olo şi l uă car t
eaî n mâi ni. Car t
ease des chise î n dr ep tul
aceleipagi ni atât de u zate.
„C ef em ei
ef erici
t ă su nt eu ! Stau înt r
-o gr ădi nă,cucărţ i, co pii,
păs ăir şi flor i i ş am t imp sufici ent ent pr u a mă î ngrij
i d e el e.
Cât eodată,am sen zaţia căun exi
st
ă ăpft ură m aibi necuvân tat
ă d eâ ct
mi ne,ca re mi
î găsesc eri
cir
feaat ât de u şro
.“
Cuvi ntel
e ser i
sipiră,pi erzându-seî n dep ărtare,cani şt
e si luet e
zărite pr in f ereastr
a băt ută de pl oaie.Să- ţi găseşt if ericir
eaat ât d e
uşor . Sophi e nu numaicăî şi găsise er f
ici
rea, dar ceast
a ar adia di n
interiorul eiî n fiec ae r clipă.I arac um, nu mair ăm ăsees ni mi c.
Car teaî i al unecă pr int
re deg ee.
t Se î nt i
nse pe pat ,î ngr opându- şi
obr azulî n per na l ui So phi e,î n pân zapr oaspătă ca obr azul mam ei
sale şi mi rosi
nd uşor a ar pfumul ei , ca şi cum, chi ar uco cl ipă mai
înainteeaarfii eşitdincamer ă.

328
 1
0

RA
Y BROOKNER

Deşipri
ceput laj ocul de cărţ
i şiun adev ărat vrăj
itor l
a vit
ezeişi
at
enţ
ieipe er
ten uri
le de qsuash
, NoelKeel
ing nu er a adept
ul muncii
fizi
ce.În wee kenduri
, dacă vreuna din gazde îl puneal a tr
eabă
după-
masa,fie că aer vorba de ăi
tatlemne o r
i de u l
cratîn grădi
nă
cutoat
ăl umea, elalege,
ai nvari
abil
, sarc
ina cea maiuşoar ă,cum ar
fi să tr
s
ângă r ămurel
e usat
ce pentr
uf oc asusă ai t
e r t
andafir
ii usc
aţi
.
Se fer
oea ăsaite ariba,darnumaidacă aşi mna d e u t
ns era pr
evăzut
ă
cu un l oc u nde să poată st aj os, şi nu uit
a să ceaăr caal tci
neva să
vi
nă cur oabaî n urma l ui, să st r
ângă iar
ba tăi
ată.Dacă se îngroşa
gl
uma i ş era n evoi
e d e băutt pariî n pământ saude ă sp
atpăm ânt
ul
pentru ci ne ş ti
e de boschet , proaspăt ucmpărat
, els tăpânea l a
perfec
ţie ar t
a de a se f aceevăz n ut î
n casa unde,î n cel
e di n urmă,
cei
lalţ
i m usafiri
,f urioşişiep uizaţi
,î l găsea
u în faţa tel
evizorul
ui,
urmărind un mec i de crichet a su go l
f, cu ziar
ele de dumi nică
ri
si
pite, cani şt
ef runze, î
nj urul său.
În co nsecinţ
ă,î şipuse l an
pul l a punct.Îşiva petrecetoată zi
ua de
sâmbătă si mplu, căut
ând peste t
ot,t r
ecând pr i
n si tă conţi
nut ul
fiecărui cufăr, fiecăr
eicut
ii
, fiecăr
ui dulapvech i şi str
âm b. (Munca
greapr opr
iu-zi
să, cărat
ul
,î mpinsu
l şicoborât
ul vechituri
lor pe cele
două scăr i str
âm t
e,puteaufi l ăsat
e,fără gri
jă,pe a doua zi , când
grădinarul vafi pus p e pos
t de ham al
,iarNoel urma doar să dea
ordine,f ăr
ă să se ch
i
nuie pr
eamul t.
) Dacă aveanor oc n î căut
ăril
e uli
şi descoperea ce ău
ta…
c una,două,sauchi armaimul t
e d i
n schiţel
e

329
înul eial eluiLawr enceSt ern… at uncivaşt ielcum săsepoar t
e.
„A steaar up teafi i nter es
an te,av easă- i spună elmam eisal e şi ,î n
funcţie d e earci ţ
a i e, put eamer ge m aidep art
e:poat e că n-ar t r s
ica să
adu cem un exp ert, să-şi dea cu păr er
ea.Am eu un am i
c, Edwi n
Mundy…“
Î
n di mineaţ a următ oar e se t rezi devrem e şi î şi pr egăti un mi c
dejun zd ravăn, di n şuncă, ouă şi câr năci ori
, pat ru f el
i
i de pâi ne
prăjit
ă şi un i bri
c d e caf eaneag ră.Î nt imp ce ân mca, aşezat la masa
din bucăt ărie,pr i
veapl oaia şi roind pe geam uri şi se bucu ra,pen t
ru
că nu exi sta ni cio şan să să fie ad em enitî n grăd ină şi r ugatsă f acă
vreo t r eabăpent ru mam al ui. Cândaj unsese l a a dou a ceaş că de
cafeaşiset rezisede- a bi nelea , Pen eo
lpe î şif ăcuapar iţi
aî n cap ot
,
uşor u srprinsă l a ved eea
r l ui,t rezit atâtde dev r
em e,î ntr-o sâm băt
ă
dimi neaţ ă,ba î ncă şi aşa de v i
oi.
— Sp er să nu f aci pr ea mul t zgom ot , da,dr agu l meu? V reauca
Ant on i
a să doar mă cât ai m mul t
. Bi ata cop il
ă,e ep uizată de- a
binelea.
— V- am au ztis tândl a acl
t ale p ân ă ârtzu i
. Desp re ce- aţi vorbi t?
— Ei ,tot f elul de l ucrur i,r ăspunse , ea t
urnându- şicaf ea. Noel ,t e
rog să n u ar uncini mi c n îainte d ea- mă n îtr
eba,bi ne?
— Nu vr eau dec âtsă vădce ais trânst u ac oo,
l sus. Ar sul şi
distrusul pot aşt ep ta pân ă mâi ne.Dar r eb
tuie să fii şi t ur ezonab i
lă.
Tipar eel vech i de r t
icotajşi pozel e d e n unt ă de p r
in 19 10mer g di rect
pe o f
c.
— Mă n îgrozes c âcn d mă g ân desc e cai
- să g ăestşi ac oo
l.
— Nu se şt ie ni ciod at
ă,î i p suse Noel , zâm bi
nd şi p ri
vind- o
desch is,dr ep tî n och i
. Pur şisi mpl u, nu se i e
ştn iciodată.
O l ăsă ş să-
i beacaf eau a şi se d use su s. Dar , pen trua p uteaî ncepe
ceavea de f ăcu t, era nevo i
e să r ezolve cât eva di ficu l
tăţi pr act i
ce.
Podul nu avea decâto f er eastră mi cuţă,undevape l at
ur a di nspr e
est, şi un si ngur b ec, suspen datde gr inda di n cen trul aco perişului
de p ae,
i at âtde sl abşi de p ail
d, încât nu f ăcea mar e u lcru pen trua
330
supl i
men tal umina şi -aşa neclar
ă a acest eizi le cen uşii. Noelco borî
din nou şi î i cer
u mam eisal e u n al t bec, maiput ernic. Ea găs i unul
într- ocut iedesubscăr i,elî lluăşi,înt
orcându- seînpod,seur căpe
un scau n şubr ed, scoa se b eucl vechi şi -l puse p e ce l nou. Apr inzând
lumi na,const ată că ni ci acu m nu er a des tul ă pen tru i nvestigaţ i
a
foar te t a
en t
ă pe ca re n i
t enţi
ona s- of acă. O vei oză, astaî it reb uia. Er a
una ch iar aco l
o, o vei ozăvech e,obi şnui tă,cuab au j
rul îndoi t şi rupt
şi un fir l ung, mobi l, darf ără muf ă.Ast aî nsem na că er a nevo i
e d e
încăo vi zităl aparter.Luăî ncăun becdi n cuti
adecar ton şi-şi
într ebămamadacăaveaomuf ader ezervă.Eaî irăspunsecănu.
Noelsp use că nu- i posi bil aşa a. cev At unciî i spuse ăscau te n î cut i
e,
să i a una de l a al t p aarat. Dar e pntru as ta aveanevoi e de o
şu rubel niţă. Pen eol
pe i îsp use că rae una î n ser t
aru l eicude o tate şi,
exasp erată, i -
l arătă.
— Acol o,Noel ,î n buf et.
Des chise ser taru
l şi dăd u pes t
e or olă de sârm ă,ni şt e sigur anţe,
ciocan e,cu tii de p i
unez e şi t
ubur i goal e d e i lpici. Tot cău tân d, dădu
pes te oşu rubelniţ
ă m icuţă şi , cuaj ut orul ei, sc oase uf m
a d e a l fieu rl
de căl cat. Reve nit u ss, fixăcu oar ec aer di ficul tate muf a de fir ul
vei ozeişi ,r ugându- se să fie destul de l ung, î lt raseos j pe scări şiî l
puse î n pr izade p e pal ier. Pentru a sut a oar ă,cu m i se p ăe ra, urcă
iarăşi su s,acţ i
onă î nt r
erupăt orul şiof t ă uşu r
atvăz ând căl umi na se
ap rinde.Uşorde des cur ajat edceamaimi că di ficultate,Noelse
simţ eaep uizat, dar, acu m că f ăcuse l umi nă,put ea, î
n sf ârşit, să
înceapă.
Pân ă sp re p rânz aj unsese la uj
măt at ea op dul ui pl in de vech ituri şi
de pr af . Se ui t
as e pr in t reicuf ere,un bi rou mân cat e d car i
,o
ser van t
ă pen tru ceai şidouă val ize.Găsi se er pdele şipern iţe,cât eva
pah aer de vi n î nvel i
te î n zi ar
, al bume de f otografi i
,i men se şi
plict i
coasenîcu l
oare sep i
a, un serv iciu de cea i de u jcă
rie şi un t eanc
de eţ fe d e p er
nă î ngăl ben it
e d e v rem e,at âtde u zate căunse mai
put eaf ace i mi
nc cu el
e.Găsi se caiete d e so co tel
i, cuco perţi de p i
ele,
331
în car e fiecar e sumă er a not ată cu met iculozit
ate,cu un scr i
s
cali
gr afic ce ab ia se mai ved ea; teancuri d e scr isori egalt e cu
pan glici
; br oder ii p e j umăt ate t ermi nate,î n car e er au pr i
nse ace
rugini t
e;ni şte n istruci ţ
uni de f olosi
r e a ul ti
meii nven ţ
i i
, o maşi nă de
curăţatcuţ it
e. La u n moment dat , cân d dăd use p este omap ă mar e
de car t
on, l ipită cusc oci, simţ i
se m cuî ir enaşte sp eran ţa.Cu mâi ni
trem urătoare, desf ăcu se an bda,dar ot tce ăsi gse au erni şte acuarele
insignifian te al e dol omi ţ
ilor, p ict
at e Dumneze u ş t
ie de ci ne.
Dezam ăg i
reaa f ost i men să,dar i -ş
a ad unatf orţel
e şi a cont inuat
treaba. Pen e de st ruţ şişal uri de măt ase, cuci ucuril ungi ,î ncu rcaţ
i;
feţe de mas ă br odat e,î ngălbenit
e pe dungă ;j ocuri cu bucăţ ele
colorate de car ton şit ri
co t
aje neter mi nate.Găsi ot ab lă de şah , dar
fără pi ese;căr ţ
i de j oc şi o ed iţi
e di nAn191
uar2
uluiati
tlurilor
nobili
are,ed i
tatde B ur ke.
Nu găsi nimi c a cer ă s semen e,măc arpe d epatre,cu vr eol ucrare
de L awrence Stern.
Auzipaşi pe sc ar ă.Cocoţ atpe u n scau nf ăr
ă spăt ar, pl in de p r
afşi
bosumflat ,r ăsfoind neconsol atni şt
e sf aturigospodăr eştidespr e
cum se spal ă ci or ap ii neg ri de ânlă,Noelr idică r i
p
vi reaşi o văz u pe
Ant oniaî n pr ag ul uşi i desc hise. Er aî mbr ăca t
ăî n j eanşişi t en işişi
un flan elal b, i ar ui lî it r
ec u pr in mi nte căer a păcat de gen eel ei
palide,pen tru că avea un ch ip cuad evăa rtsen zaţi
onal .
— Bună,spuse ea, pe u n t on t i
mi d şi nes igur, ca şi cum s- ar fi
tem ut să n u- l der an j
eze.
— Bună,î ir ăsp unse el şi închise car tea echve cu zg omot ,lăsân d-o
să cad ă a l p ici
oar ele sal e.Cân d aiap ărut?
— Pe al u nspr eze ce.
— Nu t e-am t rez it eu?
— Nu. N- am au zt ini mic. Seî ndr eptă spr e el , strecur ându-se şi
sărind pes t
e v ech i
tur il
e so rtate cu gr eu . Cum t e d escurci?
— Mer ge n îcet.I deeaen g
ealră er a să sor tez r âu
g l de n eghină.Să
încercsăarunct otce- arput eaconst it
uiunr iscdei ncendi u.
332
 — Nu mi -
am i mag i
natcă e ch iaraş a d e ăur, spuse at fa i ş se opri,
uitându-se n îj ur. De u nde au ap ăurt toat e ast ea?
— Bună n îtr ebaer.Di n podul cas eide p e O akleySt reet. Şidi n alte
podur i, al
e al t or cas e,mer gân d cât eva secole n î urmă,după cu m se
ved e.Cr edcă e u n def ect moşt enit,f ap tul că nu sunt em î ns tar
e să
aruncăm ni mic.
Antonia sepl ecă
a r
şi
i
dică nuşalst aco j
iu de m ăt
ase.
— Ăs t
aef rumos, r osti ea, punân du- şi-l peste umer i şi ar anj
ân d
ci
ucu riiîncu rcaţ i
. Cum arat ă?
— Ci ud at.
Fataî şisco ase l şa
ul
,î mpăt ur i
ndu- l cugr i
jă.
— Pen eolpe m -a r ti
mi s să e tn ît
reb acă d r ei
vsă m ănân ci ceva .
Noelaru ncă o privir
e a l cea s i ş
, oarec um su rpri
ns,co ns t
ată că a er
douăs prezece şi j umăt ate.Af ară nu se mail umi nase,i ar el fusese
at
âtde co ncen tratî n ce ăce fa,î ncât pier duseot t
al noţiuneat impul ui.
Si
mţ i nu numaică- ie o f
am e,darşi set e.Se c sulă de p e c s
au n.
— Ni mic nu mi -arfac e m aibi ne d eâctun gi n cu ap ă onti că.
— Te nt î
orci ai ci după- mas ă?
— Tr ebui e.Al tfelnu mait ermin ni ci
odat ă.
— Dacăr eiv, vin să e t aj ut.
Darelnu dor ea - os ştie p r i
n pr eajmă… nu dor ea ăs fi e văzu t de
nimeni .
— Dr ăguţ di n par tea a,tdarmă d escur c m aibi ne i s
ngur ,î nr it
mul
meu . Haisă mer gem , ad ău găel ,î mpi ngân d-o spr e uşă,î naintea ui l
.
Haisă ved em ce n ea- p r
egăt i
t mam a a l p rânz.
Pe l a şase şij umătate sea ra, cău tărileî ndelungi l uaseră sf ârşit şi
Noelşt ia că poat e tragel i
nie.Podul de l a Podmor e’s T hatch nu
ascundea i c
ni
o comoar ă.Ni ci măc aro si ngură schi ţă de L aw r
en ce
St
ern nu i eşisel ai veală, şiî nt r
eg ul pr oi ectusesef ot otală pi erdere
de v rem e.Acce ptân d cu gr euace st ad evăr ar am
, se o priî n pi cioar
e,
cu mâi nil
eî n buzu nare,pr ivind spr e dezo rdi
neape car eol ăsaî n
urmă.Obosi t şipl in de p raf, dez am ăg i
tî n sp eanrţele sale,si mţ i cu m
333
nec azul se schi mbă î n r esen timen t
. Aces ta er a î ndr eptatmaial es
împot ri
va mameisal e,că numaivi na eier a.Pr obabi lcă,l a un
momen t dat , dist
ruses e sc hi ţel
e,saul e v ân duse p e n imic,sauch iar
le ăcu
f se cad ou. Gen eorzitat eaeiner oad ă şi obses ia as ta de aad una
tot elful de ni mi curi, cao vev ei
rţ
ă,î lî nneb uniseî ntotdeauna,dar
acum si mţ eacă f ur i
a î lî năb uşă,gat a să i zb ucneas că.Ti mpul er a
pr eţ
ios p en truelşiî şipi erd useo zi î ntrea gă pr intrer esturi
lel ăsat
e
de ci ne şt ie cât e gen eaţ
rii, pur i ş simpl u pen tru căeanu f usesen î
stare să f
acă n si
gur ă acest lucr u.
Aflat nt îr-
o di spozi ţi
e or ibi
lă,pen tru o cl ipă se gân di ch iarsă
ab andonezeot u
tl şi să găs eas că o cal e d e sc ăp ae r,aş a cum f ăcea ed
obiceiî n week endur i
le cuo val oare de o si ngur ă st ea, adicăsă- şi
am inteasc
ă de v reoobl igaţie p resant
ăl a Londr a,să- şi i ar ăm as-bun
şis- oî ntindă aca să.
Dar nîcazu l de f aţ ă nu er a pos ibil, pent ru că mer sese pr ea
dep atre şi vo r
bisepr ea mul t. El er a cel care i nsistase( casa er a
nesigură,ex i
star isc edi ncen diu, asigur area era nea decv ată şi aşa
maidep atre)şi car eî i maispusese şi Ol ivieicăer a posi bil să dea
peste schiţel e cupr ici
na.Acu m, deşi eraf oart e si gur căel e nu ex ist
ă,
îşiimaginacecoment ari
icaus ticearfif ăcutOl iviadacădădeabi rcu
fugiţii
,l ăsân d t rea ba net er mi nat ă şi, cu t ot b oraz ul l ui gr os,nu- l
încântaper spect i
vadeasel ăsabi ciui
tdel imbaascuţ i
tăasur orii
sale.
N-avea ce f ace . Tr ebuia să s tea. Cu obi dă,l ov i cu pi ciorul o
păp uşă up rt ă şi,î nch i
zând l umi na,co bor îl a p arter.
În timpul nopţ ii
, pl oaia seopr i
se, nor i
ij oşiser isipiser
ă, duşipe
aripile vânt ului uşor di nspr e u sd-est
. Di mi neaţ a d e d umi nică ad use
ceren i
sn şi o l inişte dep lină,st r
ăpunsă doarde t ri
lul ar moni os al
păs ăir
lor
. El e o t r
eziră pe Ant onia. r P
imel e r azede soar e
pătrundeauî n cam era ei r i
pn f er
eas t
ra des chisă; şi în î
dr eptau
căldura spr e cov or,f ăc ând să s trăl
uceas că model ul cu flor ir oz-
închisalper del el
or.Ser idicădi npatşisedusel af er eastră,săvadă
334
cum e af ar ă,sp rij
ini ndu- şibr aţ
ele goal e p e p evraz,t răg ândî n pi ep t
aerul umed ,cu mi reas mă d e m uşchi.Acoper işul de p ae i ocbora at ât
de m ultî ncât îi pi cu r
a pe cr eştet; văz ur oua s tr
ălucind î ni arb ă şidoi
st
ur ziî şif ăcea u au zit cân tecul pe crean ga cast anul ui di n cu r
te.Tot ul
era n îvăluitî n ceaţ a d ulce anei u di mineţi per f
ect e d e p rimăv aă r.
Er a şap t
e şij umăt ate.Cu o ziî nainte,pl ouase ără f ncet îare, încât
nicinu i eş iser ă di n cas ă.Ant oni a,î ncă er nefăcu tă după t rau ma şi
căl
ător ia ei , ni ci n u- şi p utea i mag i
na cevamai ău r. Răm ăsee s
si
ngur ă, l ângă f oc,cupl oaia care se rel
ingea
p pe eres f t re şi lumi nile
aprinse, pen t ru că r ae o ziî ntuneco asă şi cen uşi e.Găsi se ocar te d e
Eli
zab ethJ an e H ow ar d, pe car e n- o maici ti
se p ân ă at unci şi , după
prânz,se g hem uise p e can apeaşi se cu fundasen î ci
t it
. Di nt imp î n
ti
mp, Pen elop e ven easă maipună cât e un bu t
uc p ef oc, sausă- şi
caute och eari
li ,i ar ap oi a r ămas cu Ant oni a.Nu casă s teal at acl al
e,
cipen t
ru a ci t
i zi ar el e,i ar m ai t ârziu, pen tru cea i. Sus n î pod, Noel ,
de unul si ngur ,î şi pet r
ecu se toată zi ua,cob orân d ap oi î n cee a ce
păreafiao f oar t
e p roastă d ispoziţi
e.
As ta of ăcu pe A nt onia ă s es i smtă o ae rucm j enaă.t Ea i şPen eo l
pe
erau ac um î n bu căt ăr i
e,pr egătind î mpr eună ci na,şi o si ngu ră
pri
vi r
e p sre fi gura u li Noela o fst de aj uns p entru a- i umpl e u sflet ul
de p resimţ iri neg r e,căci era convinsă că supăr area ui er
la pe ca le să
dist
ru gă l inişt ea î ntre gii zi le.
Sincer vo rbi nd, t ot ul l a Noelo f ăcea să nu se si mt ăî n l argul ei .
Noelav eaaceeaşi vi tali
tate şi t em per am enti ute,gr eude s tăp ân it,
dar i ci
n urmă de căl dur a sur ori
il ui. Băiatul o f ăcea pe A ntonia să se
si
mt ă co mună şi st ân gace –- işiera g reusă g ăe sască d e spus u lcrur i
care să u fien n icibanal e,ni cipl ict
isit
oare p en tr
u el . Când Noeli ntră
pe u şa b ucăt ări
ei, cuf aţ
a n eag
ră d e u spăr aer şi mân j
it de p rafpe u n
obraz, să-şi t oarne opor ţi
e b ună de w hisky şi s- oî nt r
eb e p e m aică-
sa de cer acu
d’ ad useseoat te p orcări
ile l aea, din Oak l
eySt reet pân ă
în Gloucest er shi r
e,Ant onia asi mţ i
tcă isemoai epi cioarele,l a
gândul că urma o scen ă sau , mair ău, o sear ă sumbr ă şi t ăcut ă,dar
335
Pen eolpe - l
a o f
rţatsă es d omol ească, refuzând să esase l r ovpocat
ă şi
vizibil deci să să ua n
ccepte ca fiul eis- o sp erie nî vreunf el.
— Di n l ene,pr esupun, î ir ăspunse eacu i ndifer
en ţ
ă.A f ost mai
uşor să pun t otul în cam ion, decâtsă mă gâ ndesc e c ăs ac f ucel e.
Aveam des tule pe a cpşi -
aşa,f ără ă s maifie n evoie ăs mă oc up de
toate că ri ţ
le şiscriso rle
i acelea vech i.
— Daral e uci auf ostl a nîceput?
— N- am i dee.
Învins, r edus a lt ăcere d e vee si
la ei, Noeldăd u băutura pe g âtşi
se e rax
lă medi i at
. Ba ch iarr euşi să z âm beasc ă.
— N- am văz ut e fmeie maii mpos ibi
lă decât i n
te, îi p suse el
mam eisal e.
Ea accep tă cu naturaleţ
e aceas t
ă e rm arcă.
— Da,ş tiu, dar unput em fi t oţi per f
ecţi. Maibi ne gândeş te-
te cât
de b i
ne m ă pr i
cepl a alte u l
cruri. Cum ar ,fisă găt esc p entru tine şi
să am î ntotdeauna bău tura pot ri
vită î n dul ap. Dacă-ţi am i
nteşti
,
mam a t atălui t ău nu ţ ineani ciodată ni mi cî n dul ap,î n af ar
ă de
sticl
ele d e X eres,cugus t de st afie.
Ami ntindu- şi, Noelse st râm bă,scâr bit.
— Maibi ne izce v aeml a icnă?
— Păst răvl a cu ptor, cumi gdale,car t
ofi noi şi ,l a desetr, zm eură
cuf rişcă. Le meri tai. Şi poţ i să-ţi aleg i cevi n îţi place, iar paoi să
mer gi sus ă sf aci o baie,cu un pah arde b ău t
ură.Zâm bispr e N oel
,
dar ch oii eiî l priveaunem il
os. Sunt si gură căainevo ie de o bai e,
după a tâta m uncă.
Aşa că,pân ăl a ur mă,a f ost o sear ă cal mă.Obosi ţ
i, s-audus a l
culcare devr eme şi Ant onia a dor mi t neî ntoarsă.Acum, cu f orţ
a
tinereţi
i şi pen tr
u pr ima dat ă după mul t
e zi le,se simţ ear even i
nd ea
însăşi.Dor easăi asăafară,săalergepr i
ni arbă,să-şiumpl eplămânii
cu aerr oasp
p ăt,r ăco r
os. Di mineaţa de pr imăv aăr o aştepta,i ar ea
simţ eacă r eb
tuie s-ot răi
ască ad cuevărat.
Se î mbr ăcă,cob orîl a par ter
,l uă un măr i n
d f r
uctier
a de pe
336
servan tă şi i eş i prin seră,î n gr ăd ină.Mân când di n măr , porni pr in
iarbă.Roua î i umezea t
en i
şii de pân ză, carel ăsauurme ad ânci pe
iarba udă.Pe su b cast
an , aj
unse a l desc hi zătura di n gar dul ver de şi ,
de aco lo, de ceal al
tă par te,î n l ivad ă.O pot ecă şerpuia pr i
n i arba
crescută l a î ntâm plare,unde mi cipâl cu ri de nar cs i
e î şi sco seseăr
cap et
ele d eil
cat e,ap oi pe ânlgă urmel e u nui f oc i şde u jrî mpr ej
urul
gardul ui vi u pr oaspătt uns. De par teaceal al
tă se afl ar âu l nu pr ea
lat, cuape a dân ciî ntr
e m al
ur il
e n î alt
e.Porni î nl ungul ap e,ipe su bo
boltă de săl ciicar e maiapoise r ăriră,f ăcând l oc râul uisă- şi
lărgească al bi a pr i
ntre păşu ni unde vi tele i eşi
seră l a păsc ut. Mai
dep atre,deal ur i cucoam a i l
nă u r
cau spr e cer . Tu rme d e o i se ză r
eau
pe p odiş i ş, undevaep datr
e,un om cu câi nele d upă elur ca deal ul
spre el e.
Ajunses e ap roap e de sat . Vech eabi ser i
că, cut urnul eipăt ratşi
căsuţele gal ben e,di n bl ocu r
i de pi atră,er au r isipite de- a l ungul
curbeidr umul ui. Din hor nuri,f umul se r idica r d
ep tî n sus. So aerel
urca pe ce rul de cr i
stalşi căl dur a l ui uşoar ă f ăcea ca podul să
mi roasă a cr eozot. Era un mi ros pl ăc ut. Se aş eză pe mar gniea
podul ui, cu pi cioareel ude î n bal an s şi -şi t ermină măr ul. Aruncă
cotorul î n ap a i l
mped e,cu r
gătoare, şi-
l pr ivi pl utind o vr em e şi ap oi
dispăr ând, înghi ţ
it de a pe,pen trut otdeau na.
Glouces tershire,hot ăr
î ea, avea o f rumuseţ e poet i
căşi dep ăşea
orice i magi naţ i
e. ar I Po dmor es ’ That ch er a per fectă şi , mai
impor tan t decât ori
ce, la f eler a şi Pen eo lpe.Er a de aj uns să s tai
lângă eaşit e si mţeail i
niştit şiî n si gur anţă, caşicu m vi aţa – ca r
e,
pen tr
u ea, fuseseî n ulti
ma vr emei nsupor tabil de dur ă şi t ri
stă – ar
maifi put ut of eri surprize şi bucu rie.„P oţi să st ai
,î i spuses e ea
Ant oniei, cât de mul t vrei“,i ar ceast
a a er a o ad evăa răti spit
ă,dar
Ant onia şt i
a că un -i cuput inţă. Pe d e l ată par t
e,ce a erde ăcu
ft ?
Aveaopt spr ezece i
. Fa
anmili
e n u, cas ă nu, ban i nu – şi ni cinu se
pricep eal a ni mi c.Î n acele puţ ine zi le pet recute l a Londr a,i se
destăinuise l i
Oviei.
337
 — Nu ş t
iu ni ci măc arce v rea
u să ac f.Vr eau să p sun că n -am avut
niciodat ă o vo caţi
e ad evă rat
ă,un t al
en tl a ceva.Ar fif ost mul t mai
uşor a şa.I ardacăm- aşhot ărî
, di ntr
-odată,să mă f acsecr et
ară,
doct oriţ
ă sau să l ucr ezî n con tabil
it
ate,m- ar s co
t
a en orm să î nvăţ
acea mes eir
e.
— Te- aş up tea u aj
ta,spuses e O l
ivi
a.
Ant oni a e sn î
flăcăr ase imed i
at.
— Nu, ni cisă n ut e g ân deşt
i! Nu- i obli
gaţia a.t
— Î nt r-
un f el
, sunt r ăsp unzătoare pen tru vi aţa ta.Eşt i fii cal ui
Cos mo.Şinu m- am gând it să esmnez n işt
e e ccuri cu sume me i nse.
Mă gân desc că e- t
aş up teaaj uta altf
el. Să t e prezint unor oam eni
. Te-
aigân dit vr eodat ă săe t aci
f man echi
n?
Man eh cin.Ant onia ă rm ase u c gur a ăccsată d e u i
mi r
e.
— Eu? N- aşput ea.Nu sunt del ocf rumoas ă.
— Nu t r
ebu ie ăs fi if rumoas ă.Tr ebuie d oarsă ai corp frumos, iar
tu î l ai .
— N- aş p utea. Am t rac de fiecar e dată când mă aflu î n f aţa
ap aat
rul ui de o f
togr afia.t
— Te- aiobi şn ui,r âse Ol ivia.Tot ce- ţ
it rebuie s ete unf otograf bun,
cinev a car e să- ţ
i deaî ncred eerî n t i
ne.S- a maiî ntâmplat. Răţuşca
cear âtu
ă car e ser ant
sf
or mă î nt
r-ol ebăd ă.
— Nu- icazulmeu.
— Nu fi aş a de t imi dă!Chi pul t ăunu ar e niciun def ec
t,î n afară
de g en ee l caeleaal be.Dar un st uimi t
or de u lngi şi dese. Nu î nţel
eg
de ce nu f oloseş t
ir i
mel ul.
Gen ee l eraumot ivul pr incipalpen t
ru car e A ntonieiî i er
ar uşine –
şi si mpl ul f apt că i se m ai nteade el e of ăcea să roşeasc
ă de en jă.
— Am î ncercat, Ol ivia,dar unpot . Facl era
gie,sauceva în genul
ăsta.Mi se umflă pl eoap ee,
l ap oi obraji
i şi ar ăt acnai ba,i aroch ii
începsă- micur găşit oatănegr ealamisepr eli
ngepeobr aj
i.Eun
dez astru, dar - am
n ce- if ace.
— De e c nuţ il e vo pseşti?
338
 — Să el vop sesc?
— Da.Î n neg ru. La cosmet ici
an ă.Şicu as t
a s- ar er t
mina t oate
probl em elet al e.
— Dardacăuns t al ergică i şl a v opsea?
— Nu pr ea ed cr. Tr ebui e ă s v ei rfici. Or i
cum, nu aces t
a e ucr lul cel
maii mpor tan t
.I mpor tant e să ob ţi
i un con tract d e manec hi
n
fotogr afi c. Doar nuansaudoi . Ai put eacâş tiga ban if rumoşi şi ai
put eapune şi cev a deo parte,i ar cân dt e v eihot ărî ce r ei
v să acif, vei
aveaun mi c cap itall a di spoziţie;veifi i ndepen den t
ă.Gân deş t
e-te al
propuner ea ea, m î n or i
ce az, c cât staiI a P odmor e’s That ch . Anunţă-
mă cei h aot ărâtşieuvoi ar an j
a oşed inţă cu un f otogr af
.
— Eşt i am abilă.
— Del oc.Am si mţ pr ac ti
c.
Judecândobi ectiv,nuer aoi deer ea.Gândulcăarput eachiarsă
facă oas emenea muncă oî nspăi mân ta p e A nton ia,dardac ă aş a e s
put eaucâş ti
ga ceva bani, mer itaî ntr-adevăref ortul; put eaui t
a de
jenăşidef aptulcăf aţaeiarfiar ătatcaun cozonac,cu at âtea
fardur i. Şi de ap ft , or i
cât de m ul t se ân gdea,t ot nu- i ven eaî n mi nte
alt u lcru pe car e arfi dor i
t ă- sl f acă.Î i pl ăcea săgăt easă c şisă
îngr ij
eascăgr ădi na,săpl antezeşisăcul eagăf ructe–î nceidoiani
petrec uţi al ături de Cosmo, cam as t
af useset ot ecf ăcuse dar u n
put ea if acecari erăi ndcu lesulf r
uct elor. Şi nu dor easă ucr lez eî ntr
-
un bi rou, ni ciî ntr-un mag azin, ni ciban că, ni cispi tal –deci , ce
altern ati
ve av ea?
Pest e val e,cl opot ul di nt urla bi serici
iî ncep u să at bă,ad ucân d un
plus d el inişte şimel ancl oi
eî n acest peisajpaşn ic.Ant onia se gân di
la al t
e cl opot e;cl opot el
e de l a gât ul cap rel
or d inI biza, di scor
dant e,
clăm păni nd di mi neaţ a devr eme, depar t
e, pe câm puril
e ar ide şi
stân coase di n j ur ul cas eil ui Cosmo. Apoi ,î şi am i
nti de cân tat
ul
cocş ol ir i
o ş de gr eierii nopţ i
i… t oat e,su nete di n I biza, pi erdută pe
vec i
e,undevaî n t recut. Segân di l a Cosmo şi , pen t
r u pr ima dat ă,
reu şiacest lucr uf ăr ă ca ch oii să i se mp ule d e acr
li mi . Dur ereaer ao
339
povar ăt eri
bilă,dar cel puţ in o put eai lăsa deo parte şisă l eci
p mai
dep arte.Ant onia ăcu
f se od ar âţ ci
va p aşi, dar up tea ej d
a săr iv
peasăc
înapoif ărăsăpl ângă.Nuer avor badeui tare.Er adoaraccept area
unui f ap t.Ni mic n u maier a aşa ed ău
r,dacăut eai
p acc epta.
Clopot ul biseri
cii bătu aşar eov zece mi nute,ap oi se opr i brusc.
Tăc eea
r car e urmă semp uluî ncetcu zg omot el
e d imi neţ
ii. Curgerea
ap e,imuget ul vitel
or, beh ăitul oi lor în dep ărtare.Un câi ne n îcepu să
latre.Se a uzimot orul uneimaşi ni. Ant oni a simţ io f oam e er
tibilă.Se
ridicăî n pi ci
oare şi porni î nap oi pe acel aşi drum, l ăsând podul î n
ur mă,î ndrep t
ându-se spr e Po dmor e’s T hatch şi mi cul dej un. Ci ne
ştie? oP ate aveau ouă fi erte,pâi ne n eagră cu unt şi ceai t
are.Numai
idee a u nei mese aş a de g roza ve i -
ş
o umpl u de m ulţumi r
e.Nebu nă
de f eri
cire,pen t
ru pr ima dat ăî n at âteasăp tăm ân i, porni l a f ugă,
apl ecâ
ndu- şicapul pe su b săl cii
, simţ indu- şisu flet ul uşo r şil iber, ca
orice at fă care ş a
teaptă să se i n î
tâm ple cev a m inunat .
Cân d aj unse î n dr ept
ul gar dul ui vi u de păd ucel ,l a poar t
a car e
ducea sp rel i
vad al ui Pen eolpe,av ear esp ir
aţiat ăiată de at ât
a ef ort.
Trăg ându- şisu fletul, se r sp
ij
ini o cl ipă de p oartă, ap oi o desch i
se şi
intră. nÎace eaş
i cl i
pă, r i
p
nse o mi şcare cu coad a ochi ului i ş
,
ridicându- şi privirea, văzu un băr bat ar ce î mpi ngeao r oabăpe
pot eca di nspre gr ădină,t rec ând pe sub sf oara de ruf e pusă de
Pen eolpe i şap oi printre u n părşi un mărnodur os.Un t ânărî nalt,cu
picioare u lngi.Nu er a N oel .Er a u n nec unoscut .
Închise poar t
a. g Z
omot ul i î at raseat enţi
a t ân ăurlui, a ce
r se
întoarseşiovăzu.
— Bună di mineaţa,r osti el , şi se ap ropie,î mpi ngân d roaba pr i
n
iarba deas ă.Roat a scârţâia,t reb uia unsă.Ant oniar ăm ase unde se
afl a, pr i
vindu- l
.Î n dr eptul urmel or o fcului se po ri,l ăsă r
oaba j os i ş
se n îdrep tă din spate,ui tân du- se a l ea . Er a mb
îr ăcat cuo per eche d e
jeanşiuzaţ işipet i
ciţ
i,băgaţiî nci zmedecauci uc,şiî şipuseseun
tricoul arg, de fl ane,lcumân eci lungi, pes te căm aşaedu n albas t
ru-
desch i
s.Gul erul căm ăşi
i er a r i
di catn î jurul gât ului,i aroch iil ui
340
aveu a aceea şinuan ţă de al bast ru st r
ălucitor; och i adânci
ţiî n orbi
te
şipr i
vireadesch i
să, pe aţ fa b ronzată de v ânt.
— Fr umoas ă zi ,spuse l e.
— Da .
— Ai f ost l a plimbar e?
— Doa r până la pod .
— Pr es
upun că u t eş tiAnt on ia.
— Da,aş a s e
te.
— Doam na K eeli
ng mi -a p sus că vi i.
— Eu nu şt iu ci ne eş ti
.
— Gr ădinarul . Dan us Mui rfiel d. Am ven i
t s- o ajut,toat
ă ziua.Să
ajut la cu răţ
atul podul ui. Să pun t oate v echituri
le pe o fc.
Înr oabă er aucât eva cu ti
i de car t
on, zi areech vi,o furcă cu coada
lungă.Luă f ur ca şi î ncep u să ă rcs
olească cen uşa umed ă,răm asă de
laf ocul dinai nte,î ncer cân d s- o deadeo parte,casă l aseăm pântul
cu r
at.
— E ac ool un mor manî nt regde u lcruri care r t
ebuie puse pe oc,
f
îispuseAnt onia.Am f os tieriînpodşiam văzutcuochi imei.
— Exact ;darav em t oată zi ua a l dispoziţie p entr
u asta.
Ei îi plăcu faptul căvor bise alpl ur al
. Păr eacăo i ncl
ude şipe a e,
ceea ce nu sem ăna del oc cur efuzulr ece all ui Noelde a- i ac
cepta
oferta de aj ut or. Dan us of ăceasă se si mtă nu numaii mpli
catăî n
întregulproiect,darşibi ne-venită.
— Î ncă n u mi -am l uatmi cul dejun,dari med iatdupă ac eea amsă
vin să- ţ
i dauo mân ă d e ajutor .
— Doam na K eeling fi erbe ou ăleî n bu cătări
e.
— Sp er
am să v ae m ou ă fi erte,zâ mbiAnt onia.
Darelnu- ir ăspunse ot t cu un zâm bet.
— Du- te iş măn ân că,î i spuse,î nfigân df ur ca în păm ântul negru
şi întorcându-se d upă obucat ă d e ziar. Nu poţ i munci din gr euo zi
întreagă,pestomaculgol .

341
 Nanc y Cham berlain, cu mănu şile di n pi ele de por cî n mâi ni,
strân gea vo l
an ul maş i
nii, r t
ecân d pr in î nsor itul şi zâm bitorul
Cot swol d, î n dr um spr e Po dmor e’s T hat ch şi pr ânzu l cu mam a ei.
Era b inedispusă,l ucru car e e s d ao tra m aimul tor mot i
ve.Zi ua a cea,
neaş teptat e df rumoasă, er
a unul d intre el e,căc i e cu rl al bastru
avuses e ef ect nu numaiasu pra ei , cişi asu praf am i
lieisal e,dr ept
care cop i
ii nu se maicer tase
răl a mi cu l dejun, Geo rge f ăcuse vr eo
două gl ume nes ăa re
tî nt i
mp ce- şi înf uleca por ţi
a de câr năciori
,i ar
doam na C roftway, nicimaimul t, ni cimaipuţ in, se o ferise săco asă
t
câini il a p limbar ea e dd upă-am i
ază.
Făr ă co rvoad a p regăi t
ri
i pr ânzu l
ui de d umi nică, dintr-odat ă av ea
timp pen trut oat e.Ti mp să secuo pe d e propr ia per soan ă( î
şi puses e
celmaibun t ai or şi bl uza e dr cêp e d e C hine cu of undă a l g â)t
;t i
mp
să-i ducă pe Mel an ie şi pe Ruper tl af amilia Wai nwr ight ;t imp să- l
vad ă pe Geo rge pl ecat l
a î ntâlnir eal ui de l a di oceză; ti
mp, ch iar,
pen tru a mer ge a l bi seri
că. Mer sul l a bi ser
ică o f
ăcea întotdeau na pe
Nan cy să se consi der e pioas ă şi bună,l a f elcum par ti
cipareal a
întruni ri
lecomuni tareof ăceausăsesi mt ăi mpor tantă.Aşacă,de
astă dat ă,pr opr iai mag ine des pr e si ne coi nci deacuam biţii
le sal e.
Era o doam nă de pr ov i
ncie cu o vi aţ ă bine o r
gan izată,cu pr i
eteni
pot riviţ
i, un so ţ cuo pozi ţi
er em arcabilă şiserv i
tor i dev otaţi.
To aet as teao umpl eaude î ncr edee r– l ucru di scut abil şi pr ea
puţ in obi şnui t pen tr
u ea– şi , con ducân d maşi na,s tabili exa ctce av
face şi ce vaspune î n cur sul după- am iezi
i. La momen tul pot rivi
t,
cân d va fisi ngur ă cu maică-sa,poat e a l cafea, vaad uce vo rba d espre
tab l
our il
e u li Law rence er Stn. Va am i
nt i enor mul pr eţ s
Feco
m es
i p e
cărân d apă şi vadem onstra ce pr osti
e er a să nu pr ofite de ac eas
tă
situaţ i
e,cân d cer ereape pi aţă er a max imă.Sei mag ină f ăcândt oate
aces te ul cruri şi i nsistând că e numaispr e b inele m am eisal e.
Să vân dă.Numaipan ourile,bi neî nţ
eles , care at âr naupe pal i
erul
dinf aţa d ormi torului l ui Pen eolpe,unde n ul e v ed ea şi nu l e ap reci
a
nimeni . Nu ş Ciău tători
i e d scoici
.Ni ci nu se p unea r obl
p ema să
342
vân dă ab tl oul acel a,at âtde u ibit şi car e ă fceaart p
e d in vi aţ
a m am ei
ei, dar , or icum, Nan cy î l vaci ta pe Geor geşi se vapur ta ca un
ad evăr atom de af aceir
. Va pr opune o r eevaluare şi poat e chi ar iş
refacer eaasi gur ări
i. Er a sigură căPen eo l
pe,su sep
ctibilă cu m er a cu
ave rea , ei nu ave a cum să ob iectezea l o as em enea ov dad ă de g r
ijă
fil i
ală, nu- i aşa ?
Dr umul şer pui tt r ecupes te coam a deal ului şi j os, în val e,sat ul
Tem ple Pudl ey se dezvăl ui p r i
vi r
ii, st r
ăl uci
nd ca o bucat ă de
crem ene n î soar e.Nu se v ed eaupr ea u mlte e smne d e activi
tat e,cu
exce pţia v âv lătăii de u fm car e sei dir i
ca n
d gr ădina m am eiei .Nan cy
fuses e aşa de ab sorbit
ă de pl an urile sal e cuvân zareapan ourilor iş
eliberareasut el or d e mi i de st erline mi nunat e,că i t
uaseed mot i
vul
real al ntâlniîr i
iî n aces t f sârşi
t d e săp tămân ă,an ume cu răţarea
podul ui de a l Podmor e’
s T hatchşi ar uncar eavech it
uril
or . Spera că
nu va fi obl igată să se î nham e l a vr eo t reabămur dară.Nu er a
îmbr ăcatăpent rupusr est
uripef oc.
Cât eva momen t
e mait âr zi
u, exact cân d ce au sl biseri
cii băteade
jumăt ate,int răpepoar tacaseimameieişit r asemaşi naînf aţauşi i
des chise.VăzuJ ag uarul vec hi al lui N oel, par cat ân lgă gar aj
,o
bicicletănecunoscut ăspr ij
ini
tădeper etelecaseişiunmor mande
ob iecte ce nu se put eaupune pe f oc, dar t ăt
seauac olo,gat a de
ar uncat. Un cân tar en ptru cop ii mi ci, un căr uţ de păp uşă,căr uiaî i
lipseao r oat ă,vr eodouă bar e d e fi erde a lt ăbli
a unui patvec hi şi
nişte ghi vece ciobi t
e.
— Mamă!
Ca- ntotdeau na,di n bucăt ări
e v en eau mi rosur i deli
cioase, de m i
el
pr ăj
it, men tă, l ăm âie proasp ătt ăiată. Nancyî şiam inti de co pilărie şi
de m eseel g ran dioasei ndacel e v rem uri, ser vit
e n î bucăt ăriai men să
de a l dem i
sol ul cas eidi n Oak l
eySt reet . Segân di că r ecu
t se m ult de
la m asaedd imi neaţ ă şi începu să sal iveze.
— Mamă!
— Su nt ai ci!
343
 Nan cy o găs iî n ser ă;nu muncea, st
ătea e pg ânduri. Observăcă
mam a eier aî mbr ăacă t nu de gal ă,ca Nan cy, ci î n cele maivec hi
haine p e care e l av ea. O f ustă de ean
js u zată şi deco lorat
ă,o căm aşă
de b umbac cu gul erul r ărit şi un pul overcu nas turi, vechi de când
lumea, cu mân eic
le u sflecae t p ână al coate.Nan cy îşi lăsă p e măsuţă
poşeta di n pi ele de cr oco dil
,î şisc oase măn uşile şi se duse să- i dea
un săr ut.
— Ce aci f ai ci
? oî nt
r ebă.
— Î ncerc să mă hot ărăs c und e ă s mânc ăm.Mă p regăteam să p un
mas a î n suf rage r
ie, darpe ur mă m- am gând it că e o zi aş a de
frumoas ă,aş a că de ce- amn mân ca aici? Ecal d şi mi nunat, chiar
dacă l ăsăm des chisă uşa di nspre gr ădi
nă.Ui tă- t
el af rezi
ile mele!
Nu- i aşaă csu nt super be? ă M bucu r că et v ăd– şi ce r o
gzav arăţ
i! Ei
,
ce i ci
z? S ă mân cămai ci
? N oelpoat e să t aie por ţiil
eî n bucăt ăr
ie şi
noi să e l aducemai ci.Cr edcă e- nam si mţi bi ne.Pr i
mul pi cnic di
n an
şi,cum t oat ă ulmea e, or i
cum,pl ină d e m urdăr ie,arfi maiuşor .
Nan cyar uncă o pr i
vire sp re il
vad ă şi valul de u fm car e sei dir
ca
deasupr a g adrului vi u,spr e cerul limped e caacr l
ima.
— Cum mer ge t reaba ?
— Ca p e oat
r e.Toat ă u lmeamunceşt e d i
n gr eu.
— Spe r că t u nu .
— Eu? N- am f ăcut ni mi c,î n afară de m âncar e.
— Şif ata ac eea… Ant on i
a?
Nan cyî i pr onunţ ă n umel e cu răceală.Încă unl e erit
ase, pe Oli
via
şi Pen eo l
pe,pen tru pr ezen ţ
a Ant onieişi sper a di n sufletca ace st
aranj
am ent să fieş uat .
Darsper anţele ise n ăru i
ră med
i i at.
— S- a trezit n î zo ri şis- a ap ucate dt rea bă,î n rând cucei l
alţ
i,
imediatdupă mi cul dej un. Noel e sus, î n pod , dă or dine – l a
dreapta,l as tânga şiî n cen tru –, iar an Dus şi Ant onia aşaz ărestur
ile
încutiişialiment eazăf ocul .
— Sp er că nu t
eî ncur că,mam ă.
344
 — Doam ne,si gu r că n u,e o r dăguţă.
— Noel ce p ăere
r ar e d epsre ae?
— La î ncep ut, a spus că nu e genu ll ui, pent ru că ar e genele
palide.Î ţ
i poţ ii mag i
na aşaceva ? N- o să-şi găse ască ni ci
odată o
nevas tă,dac ă n u vr ea ăs v ad ă m aidep atre de gen el
e u neif em ei
.
— Ai zi s „l a nîceput “? - Şi
a schimbatpăr eea
r nt îr
e i t
mp?
— Doaren ptru că a maiap ăurt un al tt ân ăr r p
in preajmă,i ar
Ant onia par e să se fi î mprieteni
t cuel . Noeln- a supor t
atni ci
odată
concu renţa,i aracu m i s- a cam datpes te nas.
— Un al tt ân ă?r Te ref
eril a g rădinarult ău?
— Danu s.Da.Ce băi atdr ăgu ţ
!
Nan cy era o şcată.
— Vr eisă sp ui că A ntonia s-a mpîr ieteni
t cugr ăd i
narul?
Mai că-
sa zb iucn iî nr âs.
— Vai , Nan cy, dac ăt e-aived ea! Nu e caz ul să fii aş a d e n soabă;
mai bi ne şa teaptă,să- ţi dai cupăr erea upăd ce-l vez i
.
DarNan cy nu se ăs lă con vinsă.Oar e e c esn îtâmpl a ai
ci?
— Spercă unpun pe o f
c u l
cruri pe car e d oreşti să e l păts
rezi
.
— Nu. Noela f ost
,î nt
r-adevăr,f oarte cumi nte.Di n cân dî n când,
ot rimite p e A ntonia ă s mă ch em e,i areut rebuie ă s mă d uc i şsă-mi
daucu păr eea
r es dpr e â ce
t ce va. Ne-am cam l uatl a ce art
ă p entru un
birou mâncatdecar i
.Noelzi ceasă- lpunem pef oc,darDanus
susţineacă e preabun ca să- l ardem şi că op ate fit rat
at. Aşa că eu
am zi s că, dacăr eav să r
ateze
t i
car
a… nor ocu l ei, săraca… poate i ţ
ne
biroulpent r
uel .Noelnus- abucur atdeloc.S-aîmbuf natşiaî nti
ns-
o sus, dar un -i ceva nou la el . Acum, hai de,t rebuie săenh otăr
âm .
Haisă m ân căm ai ci.Poţ i să m ă ajuţi să p un mas a,dacăr eiv
.
Aşa auşi f ăcu t
. Au t ras i ar
pil
e m esei vechi, di nl emn de p i
n şi au
pus of aţă de m asă de u n al bast
ru-închis. Nan cy ad use argintăr
ia şi
pah arele din su f
rageire,mai că-sa l ru
ă şervetel
e a l
be,de p ânză. Nota
final ă – o muşcat ă cu flor ir oz,aş ezatăî nt r
-un supor t,î n mi j
locul
mes e. iRezu lt
atul er a ad orabil
,f r
umos şi nep rotocol
ar ,i arNan cy
345
făc u un pasî nap oi, ui mi tă ca- nt otdeauna de t alentul nat uralal
mam eieipen trua r cea unnumaio am bian ţă,ci o ad evărat
ă p lăceer
vizu aă,
l cu aj utor ul obi ectelor ce lor m ai ob işnui t
e.Nan cyer a de
părere ică set r ăgeade l at atăl ei , care usesef pi ctor, şisegândi ,f ăr
ă
plăcere, l
a su f
rageri a eide acasă , care, or icât ar fiî ncerc
at, nu era
niciodat ă al t
feldecâ tî nt unec ată şipl ict
icoasă .
— Acum, spuse Penel op e, nu maiavemni mi c de ăc fut decâtsă- i
aştep t
ăm pe u lcrător i să i nvăl a masă. Staiai ci ,l a soare, cât mă duc
şi eu să mă ar anj ez – şi pe urmă am să- ţi ad uc e cvade b ăut. Ce
dor eşti
? U n pah arde v in? U n gi nt onic?
Nan cyspuse căr a dor i un gi nt onic i ş,r ăm asăng si
ur
ă,î şi sco ase
jachetaşipr ivicercet ătorî nj ur.Cândmai că-saî ianunţ ase,pent ru
pr ima dat ă, că r eai nten ţia să- şico nstruiască o ser ă,eaşiGeo rge se
împot riviseră categor i
c acest eii dei .Er a un l ux pr ostesc,după
păr eea
r l or, o ext ravagan ţ
ă neb ună,pe car e P en eolpe n u şi-o put ea
per mi t
e.Dar at sfurilel or u fseser ăi gnor at
e,i ar en Peolpe pusese să
se n co
st
r uiască acea stă an eă x a casei , delicată şibi ne ae ri
sit
ă.Acu m,
caldă,parf umată,pl ină d e v edreaţ ă şi de fl or i, era –şi Nan cyt r ebuia
să r ecunoas că ace stl ucr u – un l oc d ei nvidi at, dar ea nu r eu şi
se
niciodat ă să afl e cât co s
tase. Ceea ceo ad useî napoi,i nev i
tabi
l,l a
pr oblem a nep l
ăcu tă a ban ilor. Cân d mam a eiî şi f ăcu reapari
ţi
a,cu
păr ul ar an j
at,f aţa p udr ată şi mi r osind a cel maibun par f
um alsău ,
Nan cy, aşez ată î n cel mai co nfor tab i
lf otol iu de t r
estie,seî ntreb ă
dac ă er a celmaibu n moment pent ru a ad uce n î di scuţi
e subi ect
ul
vâ nzării pan ourilor , ba chi arî nce rcă să i nven t ezeo f ormulă de
introducer e;dar f u nevoi tă să se op reas că, eoard ec e Pen eolpe
îndr eptădi scuţi
aînal tădi recţie,cut otulneaşt eptat ă.
— Po ftim.Gi n cu ap ă o tnică… Sp ercă e es dtul de ar te.
Ei î şit urnase nupahar de v in. Tr asencă î nuf ot
oliu şiseăsă l nîel ,
cupi ci
oar ele ulngi î ntinse şi f
aţ aî ntoarsăsp re so are.
— Ah,nu- i aş a că o ebi nec uvâ nt ar
e?Ce p rogr am auait ăias tăzi?
Nan cy i îspuse e c p rog ram aveau .
346
 — Săr acu l Geo rge!I mag inează
-ţ
i, să st eat oat ă ziua î ntre pat ru
pereţ i
, n îconjur at de ep iscopi cu f eţ ele pr elungi . D ar f am i
lia
Wai nwr ight – ei cine usnt? Eu i -
am cunoscut ? E gr ozav pen tru copi i
să poat ă pl ec a singuri undeva. În f ond, e bi ne pen tru or ici
ne să
poată p leca si ngur undeva. Vreisă v iiî n Cor nwal l cu mi ne?
Nan cy, sur pr i
nsă,î şi pr i vi mam a cu ui mi re,neven indu- i să- şi
creadă u rech i
lor .
— Î n C or
nw al
l?
— Da.Vr eausă mă î nt or
c al Por t
hker ri
s. Câtmaicur ând. Di ntr-
odat ă,a n îcep ut să mă obsed eze această dor inţ ăt eri
bil
ă.Şi ar fi mult
maiam uzant dac ă aş avea p e ic
neva ucmi ne.
— Dar …
— Şt iu. N- am maif ost acol o de p at ruzeci de a ni şi, cu si gur anţă,
s-a c shimbat şi n-am să maicunos c p e n i
meni . Dart otvr ea u să mă
duc. Săr evăd iar
ăşit otul. De ce să nu vi i şi t u? A m put east al a
Dor is.
— La o Dirs?
— Da.La Dor i
s. Ah, Nancy , doar- ai
n ui tat-
o pe Dor i
s! Nu se
poate s- o fi ui tat
. Doar ea te-
a cr esc
ut , pân ă aiî mplinit pat ru an i şi
am pl ecat din Por thkerr
is.
Sigur ă c Nan cy îşi am inteade Dor is. Figur a buni cului nu- i er a
preacl ar ă,dar i -
o
ş am inteape D ori
s, cumi r osul eidul ce
, de pudr ă
de t al
c,cubr aţel
e put erni ceşi pi ep
tul eimoal e,mân gâietor. Cea
dintâiam intire di n vi aţ
al ui Nan cyse eg la de D oris.Ea st ăt
eaî nt
r-
un f el de că ruţ, pe paj i
şt ea din sp atele casei , printrer aţe şigăi ni,î n
vrem e ce Dor is punear uf elel a uscat , să l e bat ă vân tul.I mag inea
aceea r ăm ăsese i mprimat ă î n memor ia ei p entru t otdeaun a,
lumi noas ă şi cont urat
ă î n cul ori vii, ca o poză di ntr-o car te de
poveşt i
. O ved eape D oris,cupăru l bătut de v ânt şibr aţele ri dicat
e;
ved eaaşt ernut ur i
le şi feţel
e d e pern ăî n băt aia vân t
ului; ved eacer ul
albas t
ru, nem işc at.
— Dor iss t ă şi ac um î n Porthkerris, con tinuă Pen elop e.Ar e o
347
căsuţă,Dow nalon g,cum î i spunea m noipe vr emur i
;e î n par tea
vech e a or aşului, pe l ângă por t
.I ar acu m, după pl ecar
eabăi eţilor,
are u n dormi tor l i
ber. Mer eumă cheam ă să v in să staul a ea. Şii -
ar
face ar me p lăcere să te v adă.Er aif eti
ţa ei. A pl âns âcnd am pl ecat
.
Şi t u aipl âns, deşi nu cr edcă i -ai
ţ datseam a despre ce aer v
or ba.
Nan cyî şi muşcăbuzel e.Să st eacuo ser vi
toare bătrână,î ntr-o
căsu ţ
ă pr ăp ădită di ntr-un or ăşel din Cor nwal l – nu aşaşiî vi
sa ea
vacan ţele.Î n pl us…
— Darco piii? n ît
reb ă ea. N-arfi des t
ul loc p ent
ru copii.
— Ce cop ii
?
— Mel an i
e şi Ruper t, bineî
nţeles. N- aş upteapl ecan î vacan ţ
ăf ăr ă
ei.
— Pe ntr
u numel e u li Dumneze u, Nanc y!Eu nu i -
am i nvit
atpe
copii. Te- am i nvitat pe i t
ne.Şi de ce să unpoţ i pleca î
n vaca nţ ăf ără
ei? Su nt dest ul de mar i ca să r ăm ânăcu soţ ul tău şi doam na
Cr oft
way. Fă- ţ
i şi t u o pl ăcer
e!Evad ează puţ i
n, de u na singură.N- ar
fi pent ru mul tă vr eme. Doa r cât eva zi le, nu mai m ult d e o
săptăm ână.
— Cân d vr eisă p leci?
— Cur ând .Câtmaicur ândcu put inţă.
— Ah, mam ă,e aş a d e dificil
. Am at ât
ea p e acp … serbarea d e a l
bisericădepr egăt it
,peur măConf erinţaPar ti
duluiConservator…în
ziua ace ea, e obl igatoriu să dau o pet rec
ee.
r Pe urmă,t abăarl ui
Mel an i
e,cuco piii de a l cl
ub…
Vocea îi pier i, căci nu maişt i
a ce u sc
zesă găseas că.Peneolpe nu
spuse ni mic. Nan cy l uă î ncă o î nghiţi
tură de g in, ca să maipr indă
cur ajşi pr ivi sp re m aică-
sa cu coad a ochiul
ui.Î i zări pr
ofil ul frumos
contur at şioch iiî nchişi.
— Mamă?
— Mm…?
— Po aet m aiî ncolo… cân d n- o să maiam at ât
ea p e acp. Poae tn î
sep t
em brie.
348
 — Nu, r ăspunse Pen elope,pe un t on cat ego ric. Tr ebuie să se
întâmpl emair epede.Ri dicămâna,apoicont inuă:Nu- ţif acegr i
ji
.
Ştiu că eşt i ocu pată.Er a doar o idee.
Între l ee seăsă lo t ăcer e g rea , nep l ăcu tă pen tru Nancy, care nt uia
i
un r ep roş n eexprimat . Dar ed ce ar s-i mţ
si vi nov aă?t r a
Ei mposi bil
să-şi i a zb orul aşa, an unţ atăî n ul t
ima cl ipă şisăpl ece în Cornwal l
,
fără săi băai t
mp să p ună u lcr urile n î or dine.
Nan cy nu er aî n st ar e să st eat ăcut ă mul tă vr em e.Î i pl ăceasă
conver sezef ără î ntreruper e.Î ncer cân d să gă sească un subi ect
an t
r enan t, co nstată că un -i vine n i
mi c n î mi nt e.Zăuaşa, mai că-sa se
pricep eaf oarte b i
ne s- o en evreze câteo dat ă.Nu er a vi na lui Nan c. y
Doar că era aşa de ocu pată,aşa de i mpl i
cat ăî n t r
eb uril
e cas ei, al e
soţului , al e co piil
or. Nu era cinstit săfie obl i
gat ă, aşa , deodat ă, săse
simt ă vi novată.
Aşa l e-a găs i
t Noel . Dac ă Nan cy avuses e odi mi nea ţă mi nunat ă,
în schi mb Noelavuseseunagr oazni că.Săr ăscol eascăpr i
nt oate
gunoai ele al eadi n pod, aşa cu m f ăcu se i er i
, er a una,pen tru că, î
n
sinea l ui,f usese t ott impul o cn vins că er a pe cal e să f acă o
desc oper ire o frmidab i
l de v aolroasă. Fap tul că unr eu şise a cestl ucr u
nu- i uşu raseel od
c arc
si na d in acea dimi nea ţă.Î n pl us, f uses e p uţin
surpr ins d e a pariţi
al ui Dan us. Se a ştep t ase să ad ăv un băi atde ar ţă,
prost ăn acşizdr avăn şi ,î n l oc d e ast a, se r ez
tise nîf aţ
a unui t ânăr
rece şit ăcut, ca r
eî lf ăcea să-şipi ar dă cu mpăt ul, cupr i
vireadi rectă
şisi gur ă a och ilor u li al baştr
i. Fap tul căAnt oni a se t aşa
a se pa roap e
instant an eu de Dan us î lî nfuria şimai t are, astfelcăgl asu r
ilel or,
stân d pr ietenetşel at ai
fas nît imp ce r cau
u şi co bor auscar a st r âm tă,
cubr aţ eleî ncărcate de cu ti
i de car ton şir est ur i de mobi l
ă,dev en i
r ă,
încur suldi mineţii
,unmot ivî npl usdei ritar e.Al ter caţiapet ema
biroul uimâncatdecar iapr oapecăf useseul ti mapi cătur ăşi ,pel a
unu f ără u n sf ert, când se p utea sp une,oar eu cm, că ăcu fseră o rdine,
aru ncân d o part e di n l ucruri şil ăsându- l
e pe cel elalte sp r
ijinit
e de
zid, si mţ i că a s-săturat.Î n pl us, er a mur dar i n
d cap pânăn - pi cioare.
349
Simţea e n
voia unui duş – ar d maimul t decâtun duş, voi a să bea
ceva, aşa că ăcu f
un co mpr omi s: se p sălă p e m âi
ni,co borîl a p atrerşi
îşiturnăun Mar ti
nisec,sufici entdet arecasă- lameţ ească.Cu
pah au
rl î n mân ă,t r
ecupr i
n bucăt ăr i
e,spr e ser a scăl datăî n r azeel
soarel
ui. Ved eear mam eişia su r
orii sal e n u-l calmă ni ciea– st ăt
eau
am ândouă rel axate,î nf otolii de r testi
e,arăt ând de p arcă i ci
nuna d i
n
ele nu puses e m ân a nici pe u n paiî nt oată d imineaţ a.
La au zul paşi lor u l
i, Nan cyî şi r i
di căpr i
virea. Zâm bi lar g, caşi
cum,pen t
ru pr i
ma d aă,
t se bu cura ă sl-va dă.
— Bu nă,Noe l.
Nu-iî ntoarse zâm betul, ci doar esspr i
ji
ni cu un umăr e dt ocul
uşii deschise, uitându-sealel e.Mai că-sa ăreap că
oarm e.
d
— Ce dr acu ’f aceţ
i ai ci, ca două pupezel a soar e,cân d al ţii se
spetesc munci nd?
Peneolpe nicinu cl inti. Zâm betul l ui Nan cyî şi pi erdu puţ i
n di n
străl
ucir
e,dar ăm r ase şa, a l ipit de f aţ a ei .Î n cel e di n ur mă,Noelî i
răspunse,cuun uşor ges t alcap ului şi un „B ună“ i nd vârful buzel or
,
după car e seus d
e spr e m asar an
ajată cugr i
jă,î şi trasenuscau n şi
,
însfârşi
t,seaşeză.
Maică-sa des chise och i
i.Nu dormea.
— Ait ermi nat?
— Da,am t er
mi nat.Şieusunt t ermi nat.Am aj uns o ep avă.
— Nu mă e rer
feaml a i t
ne,ci l a u lcru.
— E ap roap e g aa.
t Maie n evoi
e d oaredof emeie h an rică,să se
ducă us şi să d ea cu măt ur a şi cuast a,bast a.
— Noel , eşti grozav. Ce m -
aş fi făcu tf ără i t
ne?
Darelnu- i ap reci
e zâm betul recu noscăt or.
— Su nt mor t de f oam e,î ispuse.Când mânc ăm ?
— Cân d vr eţi voi.
Peneolpe puse p ahaurl de v in pe m as ă şi privi spr e g r
ăd ină,pes te
ghivecel
e d e p lante.Un f uior de u fm con t
inua să se i r
dice pr s
e cer,
dar ei c
lalţ
i nu se ed veua.
350
 — Poat e că unul di n voi art rebu i să-i cheme pe Danu s i ş pe
Ant onia,i arap oi am să m ă d uc ă s acf osul .
Urmă opau ză. Noel aşteptă ca an Ncy să se o fere p entru ac east
ă
treabă des tul de uşoar ă,dar eaa er concent rată as upra uneiscam e
de p e u f
stă şi ,î n gen eal
r, se up rta ca şi cu m n- ar fi auzit
.
— Eu nu maiam put ere, spuse Noel , apo i se l ăsă pe spat e, cu
scau n cut ot
.Du- te ut, Nan c, yţ i
-arpr i
nde b ine u n pi c d e m i
şcare.
Nan c,y văzâ nd î n as ta o i roniel a ad res a si luet eieimasi ve, se
îmbuf năi medi at,aşacum pr evăzuseel .
— Mul ţ
umesc f oar
te m ult.
— Î nf ond,n- air i
dicat niciun deg e, tde d imi neaţă şi pân ă acu m.
— Doarpen tru că sent âm
î pl ă că ăm ar an j
ez nai înte d e aven iî n
vizită l a pr ân z? r i
pos t
ă ea,r ivp
indu- l n isisten t
. N u s- arzi ceşi
desp re i t
ne c aelaşilucru.
— Da’ Geor ge uc m se mbr î aă c p entru pr ânzul de d umi nică?Î n
frac?
Nan cyse i dr
icăî n pi ci
oar e,f urioasă .
— Dac ă as t a eceea e c nu meşt it uo g l
umă…
Şi con tinuar ăt ot aşa, răsti
ndu- se unul l a al tul, aşa cum f ăceau
dintotdeau na.Pen eol
pe n u maisupor ta.Se i r
di că r u
bsc n î picioare.
— Am să- i chem eu , an unţ ă ea, iar r o
pgen iturile eio l ăsaăr să
plece peste paj işt
eaî nso ri
tă, cui arbă de pest ei arnă, în vr em e ce ie
răm aseră unde se au afl,indi ferenţil a căl dur aî nmi resmat ă din ser ă,
fără să- şi vo rbească,f ără să se pr iveasc
ă.Î şi p ur t
au r an ch i
ună,
sorbind,di n cân dî n cân d,di n pah ae r.
Pen eo l
pe er a nec ăij
tă.Le î ngăd uise s- o nec ăeas
j că. Simţeacu m i
ser idicăsân gel e în obr aji i ş şiî auzi ăt băi
le sacad ate al e i nimii.
Mer se î ncet,f ără să se gr ăb ească,r espirând ad ân c,spunân du- şi să
nu fie p roastă. Ei nu av euai mpor tan ţ
ă, co piii ăşt ia n ît oat
ă fi reaai ei ,
careî ncă se maicompor tauca ni şte cop i
i. Nu con t
a că Noelnu se
gândea ec dâtl a elî nsuşi, saucă Nan cy deven i
se aşae dsno abă şi
pli
nă de ea şi dem odat ă.Nu cont a că ni ci unul di ntre ei, ni ci măcar
351
Ol i
vi a,nu vo i
a săi năvn î Cornwal l cuea.
Ce gr eşise?Ce se î nt âmplase cu copi ii pe car e î i năs cuse şi-i
iubise,i -
iş cr escuse,i -iş educase, e care
d se î ngrij
ise cu at ât
a
dr agost e? ăsp R unsul er a,pr obabil, cănu se aşt eptase nici
odatăl a
pr ea u mlt di n par t ea or l
.Darvi aţ
a d ur ă de a l Londr a,după ă rzboi,o
învăţ asesănupr eti
ndăpr eamul tdel ani meni,înaf arădesi ne.Fără
păr i
nţ i or i pr i
eten i vech i care s- o poat ă aj uta mat eri
al, nu- i mai
răm ăs ee s dec âtsă cear ă ajutorul l ui Ambr ose şi mam eil ui; după
numai cât ev a l uni ,î nţ elesese inutili
tateaunui ast f
el edgest . Era
singur ă–î nt oate sen suril
e posi bil
e – obl i
gat ă să pa el
ez el ar esursel
e
ei i nt erioare.
Încr ed eea
r î n si ne.Aces t
a er at ermenul -
chee,i uni cull ucru care e t
put eaaj uta sădep ăşeşt i oricecr i
ză pr in ca re era rt
itso
săt reci
. Să fii
tuî nsu ţi.I ndep en den t
. Să nu- ţi pi erzir aţi
unea . Să maifi î n st are să
ieipr opr ii
le deci zii şisăal egi cu r
su l vieţi
i ca reţ i
-a mai r ămas.„Nu
am nev oie de co pii. Le cu noscdef ectel
e,l e î nţel
eg gr eşel
ile şiî i
iubesc pe o tţ
i,dar unam nev oie d e ei .
“
Se ug ră ă s fie n îtotdeau na aş a.
Acum er a maical mă,î n st are ch iarsă zâm bească în si ne.Tr ecu
pr i
n desp ărţit
ur a di n gar dul vi u şi ză ril ivad a car e seî ntindea,î n
pan tă,î n f aţa och ilor ei , alternân d între soa re şi umbr ă.La cap ăt
ul
livezii, rugul en orm î ncă ai m t rosneaşi ar unca ăcărfl i şi f um. Acol o
se afl auDan us şi Ant onia.Dan us î ncercând să t si
ngă o fcul, Ant onia
aşez ată pe mar ginear oabei, uitându- sealel .Î şisc oseseră flan eel
le şi
răm ăs ee săr î n căm ăş i i ş t s
ăteaul a t aclale.Pen eo l
pe l e au zea
glasu r il
e p rin ae rul nem işc
at. Păreau atâtde b asorbiţi şise mţ sieau
atât de b ine,î ncâ t er a păcat să-i deranjeze,ch i
ar i şpen tr
u a- i anunţa
că a er ti
mpul să vi nă î năuntru, să măn ânce i m
elul găt i
tl a cu ptor, cu
sufleude l ăm âi
e,şi pr ăji
tura di n al uatf r
ag ed cu căp şuni. Aşa că
răm as e a col o unde se a, aflîngăd uindu-şi plăcer eade apr i
vi, pur şi
simpl u, aceast ă ad orab ilă scen ă past oral
ă.Î n cl i
pa aceea, Dan us se
opr i şi se sp ri
jini î n co ada f urcii
,i arAnt oni
a î ncep u să r âdă.I ar
352
sunet ul r âsu l
ui eiî ir eaduse î n mi nte,cu o f ormidab ilă claritat
e,
pes te an i
, am intireaunui al t hohot de r âsşi ext azul neaşt eptat iş
bucur i
afizi căpecar efiecar eom osi mt e,poate,doarodat ăînviaţă.
A f ostf rumos,şi ni mic di n ceeae ce ru f
mos nu se p i er
de.Răm âne
într-opăr ticicădi nt ine,dincaracterultău.
Al te v oci , al
tă u lme.Ami nti
ndu- şi cli
pele d e ex taz
, Pen eo l
pe si mţi
nu r egret, i c b ucu ri
a î nnoirii şied e
rcsoperi
r i
i. N an c,y N oel şi
nep l
ăcu t
as t
are de i ri
tare pe care i-o provocaser ă, t
oat e ast eaer au
ui t
ate.Nu con tau . Nimi c nu con t
a,î n af ară de aceas tă cl i
pă,aces t
momentde adevă r.
Ar fi s tat aşa, pierdută î n vi sar
e l a mar ginea livezii, pân ă l a
sfârşitul zi lei
, dar , di ntr
-odată,Dan us o văz u şi -i ăcu
f sem n cu
mân a,i ar ea use d âi
mnile p ânli
e a l gură,s tr
igân du-i şi spunân du-l
e
că er a or a mes e. iEl f ăcusem n că a î nţel
es , apoi î nfipse f ur ca î
n
păm ân t şi se ap l
ecăup d
ă fl aneel
le ăsat
l e p e ojs. Antoni a sei dică
r ed
pe m arginear oab e,ii ar el îi puse an fleull pe u mer i şi-
il egă m âneci
l
e
sub băr bie.Apoi por nir
ă pe căr ar e,pr i
ntre pomi i din l ivad ă,unul
lângă ce l
ăl alt
; amândoi î nalţi şizvel ţi
, bro nzaţi şit ineri şi ,î n och i
i
lui Pen eolpe,f oar te r f
umoşi.
Îşi simţ i suflet ul pl i
n de r ecunoş ti
nţă.Nu numaipen t
ru munca
gr ea, pe car e eio duses eărl a bun sf ârşitî n acea dimi neaţă,dar şi
pen t
ru că ei se a flauaco lo. Făr ă să spună un cu vân t
, eiî ir edase
ră
linişteacu getului şisi mţul val orilor,î ncât ul m
ţumi dest i
nul ui din
ad ân cul i nimi i( sauer a cumvamânaDomnul ui? –ce mul t şi-arfi
dor it să poat ă fisi gură…) pen tru că- i aduseseepcei doi î n viaţa ei
,
ca p e o aou da a şnsă.

Unul di
nl ucrur
il
e care e pus
teau sp
une,f ără gr
eş, î
nf avoarea ui l
Noel
, era că momen tel
e uli de ufri
e nu eraude u lngădur at
ă.Pân ă
să se uadne ot
atălumea, ajunses
e al al doil
eapah ar ed Mar t
ini sec
(şiî
it urnaseşisu rori
ilui î ncăo por ţ
ie de gin),iar ePneol
pe simţio
mare uşur
are cândîi găsi st
ân d de vor
bă d es
tul de amical
.
353
 — I ată-
ne şi pe n oi. Nan c,yui t
e,nu l -aicu noscu t pe D anus işni ci
pe A ntonia.Aceas t
a er i
f
ca m ea, Nan cy Cham ber l
ain.Noel ,t e org să
te ocu pi tu de bău turi… pune- le şi l or evac de bău t şi
, pe urmă,
poat e v ii sămă aj uţi săt ai porţi
ile…
Noelpuse pah aurl j os şi se r idicăî n picioare,cuun ef ort voit
exagerat.
— Tuce d oreşti,Ant oni a?
— O ber e uşoar ă ar g firozavă, spuse ea, sprij
inindu- se de m asă iş
scoţ ând î n ev iden ţă pi ci oareelf oartel ungi, car e par că nu se mai
term inau, îmbr ăcat e nîj ea nşideco lor aţi.
Cân d f eti
ţa l ui N an cy, Mel anie,se î mbr ăca î n j eans, arăta
gr oazn i
c, pen t
ru că avea undufl mar e.Darpe A ntonia,per ec
hea e d
jeanşiar ătafantastic.Nancyaj unsel aconcl uziacăvi aţaer af oart
e
ned r
eap t
ă.Se nt î
rebă dac ă n u er a cu mvacazu l s-o pună p e Melanie
lar egim, dar u al
ngă i med iatac et s gân d, pentru că Mel anief ăcea
întotdeaunaexactopusull ucrur il
orpecar eil esugeramai că-sa.
— Dar t u,Danu s?
Tân ărul înalt clătină di n cap .
— Cevaăc ori
rtor arfi mi nunat.Un suc.E de aj uns şi un pah arde
apă.
Noelî ncercăi nsi
săste,dar Danus l îr ef
uză cat egor i
c,aşa că ri
dică
din umer i şi dispăr uî n cas ă.Nan cy se n ît
oarse p sre D anus.
— Nu bei chiarni mi c?
— Al cool,nu.
Ar ăta ofarte b i
ne.Vor bea r u
fmos.Un gen t
lem an. Ext raor
dinar.Ce
nai ba ăcea
f ici
,ape p ost de g rădinar al mam eiei ?
— N- aibău t ni ciodată?
— Nu pr ea, ros ti el,pe u nton i ndi f
erent.
— Poat e,cont inuă N an cy – p entru că er a u nl ucr u ext r
aordinarsă
întâlneascăunbăr batcar esănudeapegâtni cimăcarunpaharde
ber e–poat ecănu- ţ
ipl acegus tul?
El se ân gdi la n ît
reb ar eaei , apoi r ăspunse:
354
 — Da,poat e d e sata.
Eraf oarte ser ios, dar , chiar işaşa, Nan cynu put eafi si gură dacă
râd e de ae a sunu.
Mielul fraged , cartofii copţ i, mazăeraşi var zaf useser
ă con sumat e
cu mar e p oftă,pah aere l d e vinf uses
eă r umplute d i
n nou, pr ăj
itura
fusese servită. Cum t oţi eraudi n nou r elaxaiţşivesel i, conversaţi
a
alunecă r e
spm odul î n careea uavsă-
şipet reacă est
rul zilei
.
— Eu, an unţă Noel ,t urnându-şi fr
işcă dintr-
o can ă de por ţ
elan
alb cu r oz, peste pr ăjit
ur a cu zm eură,pot ps une că mi -a aj uns
pen tr
u as tăzi, aş a că pun punct şi mă r et
rag. Plec ucmaş ina î napoi
la Londr a şi , cu puţ in nor oc, s-arput easă evi t aglomer aţ
ia de
dumi nică esar a.
— Da,cr ed că aş a e cel maibi ne, aprobăPenel op e. Ai f ăcut
destul. Cred căeşt i sleit
.
— Ce m aie d e ăcfut ? se n i
teres
ă N ancy.
— De v ei r
ficat şi de p us pe o fc ult
imele erts
uri, după car e r t
ebuie
măt uratîn pod .
Nan cy sendgâ ila al tceva.
— Dar ucr lur i
le acel ear ămaseî n f aţ
a uşi i de lai ntrar
e?Bar eel
met al
iceşică ruţ ul stricat
. Doar - n
o săl el ăsa
ţi acolol a nesfârşit. Di
n
cau zal or
, Podmor e’s T hatchar ată ca o ti
nichi
gerie.
Se aşternu l i
ni şt
ea,t i
mp î n ca r
e fieca re aştept
ă cat oţi cei
lalţi să
vină u c vreo r o
ppuner e.Dan us începu:
— Le- am put ea d uce l a gr oapa d e gunoidi n Pudley.
— Cum? î ntrebăNoe l
.
— Dacă doa mna Keel ing nu se sup ără, l
e-am put ea pun e î n
spatele m aşinii ei .
— Nu,si gu r că nu mă supăr .
— Când ?î ntrebă oe Nl .
— Acum,după -
masă.
— E deschi s dumi nica?
— Ah, si gur ă c da,î l asigură Pen eol
pe.To tdeauna e des chis. E
355
acolo un om cumsecade, î
ntr-un f el d e maga ze i
. Nu î nchdie
niciodată.
Nan cy a er nîgrozit
ă.
— Vr eisă spui ă c l ocuieşte ac ool tot i mp
t ul? Darce cr ede
pr i
măr ia despre as ta? r Cedcă er oazn
g i c d e negiieni
c.
Peneo l
pe zbiucn iî nr âs.
— Nu cr edcă e en gul de omcar e ăsş-ifacă p robl
em e uci giena.E
groaz nic de m urdar işner as, dar eoar f
te simpatic.Odat ă,gunoi eri
i
intraserăî n gr evă şi t r
eb uia să ducemsi ngur i gunoiul,i ar el ne-a
ajutatcum a p utut.
— Dar …
A f ostî ntreruptă de Dan us, ceea ce er a surprinzător
, pen tru că
ab i
a d aăc csoses e două vo rbe a l m asă.
— Î n Scoţia,exi st
ă o gr oap ă de gunoi î n ap ropiereaor ăşelul
ui în
care o lcuieş
te b unica ea;m un vag abond băt râns tă a colo de r tei
zeci
de n ai.Î ntr
-un dul ap, ex pli
căel .
— Locui eş
te n îtr
-un dul ap?
Nan cy părea ai m or i
pilată car i
coând.
— Da.E unul des tul de m are.Di n ep oca ct vi
oriană.
— Dare er tibil de n icomod .
— E nor malsă gân diţi aş a,nu? El par e des t
ul de f er
icit
.E o
ad evărată figur ă pe a colo, şi l umea lîr espectă.Mer gepe d rumur i,
încălţ
atcu ci zmedecauci ucşiî mbrăcatî ntr
-un pardesiu vechi.
Lumeaiî dă cât e oceaş că d e ceaişi sen dvişuri cu gem .
— Darsear a e c acfe?
— N- am i dee,cl ăti
nă D anu s din cap .
— De ce etî ngrijorează aşa de mul t seri
lel ui? sent er
iesă Noel .
Mi e unui a ex i
sten ţ
al ui mi se are p t ât
ade t ragică, î
ncât fel
ul î n care
îşipetreceseri
lenumaiar enicioînsemnăt ate.
— Ei , cred că e t eri
bil d e pl i
cti
cos. Adi că,ev i
dent cănu ar e
televi
zo r, sau măcar nt u
elef
on…
Nan cyt ăcu,î ncercân d să-şi imag ineze asem enea i pl
suri.
356
 Noelcl ăt
ină di n cap , cu ac eaexp resie de exas perar
e pe car e
Nan cy şi-o am i
nt eadi n tr ecut, pe cân d eler a un băi eţ
elşmec her
,
careî ncerca o s- î
nveţe p e N ancyr eg uli
le simpl e a l
e unui joc d e cărţi
.
— Eşt ii mposi bilă, îi sp use l ,eiar ea, rănită, nu maisc oase ni
ciun
cuvânt.
Noelse n îtoar se p sre D an us.
— Eşt i de el f di n Scoţ ia?
— Păr inţi
i meil ocu i
escl a E dinburgh.
— Ce ace f at ăl
tt ău ?
— E avoc at.
Nan cy, dev orat ă d e cu r
iozitate,ui tă de su părare.
— Şi nu ţ i
-at r
ecu t niciodat ă prin mi nte să te afcişit u avocat?
— Cânder am î n şcoal ă,m- am gân dit să- i calc pe u r
me. Apoim-
am r ăzgân di
t.
Noelse ăsă l epp sate n î scau n.
— Mi -am i magi nat nt îotdea una că scoţ ienii u snt oar
ft e bu ni
sporti
vi. Că mer gl a vân ăotare de cer bi şi pr epeil
ţe şi căse duc a l
pescuit
. Şi t atăl t ău se cu opă cul ucruri di ntr-ast
ea ?
— Mer ge a l p ecsuit şi joacăol f
g.
— E cumva şi „u nul di n st âl
pii bisericii“? co nti
nuă Noel , cuun
vagacc en t scoţ iancar e oen ev ră pe m ai
că- sa.Par că aşa p se
une s n
î
Nordul îngheţ at,nu?
Dan us,i mpasi bil,î şipăst ră cu mpătul.
— Da,aşa t e.
es Şi maie i şarcaş.
— Mă e t
m că nu înţel
eg.Lăm ur
eşte-mă.
— E membr u î n Compani a on orabili
lorar caşi. Garda r egi
nei,
când vi ne l a Cas tel
ul H olyrood. Î n as tfel ed ocazi i,î şi pune o
unif
orm ă st r
ăvech e şi arată st r
ălucit
or.
— Cu ce un st î narmaţ i ce i din gar da r eg i
nei ? C u arcu
ri şi săgeiţ
?
— Exa ct.
Pentru o cl ipă,cei doi bărb aţi se r i
p
vir ă dr eptî n ochi. Apoi , Noel
rost
i: „Fas ci
nan t
!“ şi m ai uă l o por ţi
e de pr ăjit
ură cu zm eură.
357
Prân zu l homer i
c u lă,î n cel e d i
n urmă,sf âr
şit,î ncu nunatcuo caf ea
fierb inte şici ocolat
ă de desert . Noelî şitrase sca unul î n sp ate,că scă
cui men săsat i
sfacţ
ie şisp use că se ud cesă-şif acă bagael
je,săpl ece
înaintedeacădeal at
.Os tentativ,Nancyî ncepusăs trângăceş til
eşi
farfuriuţel
e goal e.
— Tu ce aide gân d să f ac
i?î lî ntr
ebăPen el
op e pe Dan us. Te
întorcilafocult ău?
— Fo cul îşi ved e i sngur de r teabă.Ce- arfi să sc ăpăm de u lcruril
e
acelea şi să l e ducem l a gr oap a de gu noi? L e pun eu î n maş ina
dumneavoas t
ră.
Urmă opau ză. Apoi ,Pen elope erulă:
— Dac ă m aipoat e ă s aş tept
e p ână p săleuvase l
e,conduc eu .
Noel es opr i a l j umăt atea unui căs cat, u c mâi ni
le r idicate
deas upra cap ul ui.
— Ei ,zău aş
a,mam ă,doarn- are nevo i
e d e oşf er.
— De f apt,spuse D anu s,am nevoi e.Eu nu con duc.
Urmă oal tă p auză, mail ungă,t i
mp î n care at ât,Noelcât şi Nan cy
căscar ă gur a a l le, nev eni
ndu- le săea cr
dă u rechilor .
— Nu conduci ? Adi că,nu şt i
i? Atunci cum nai ba e t deplasezi?
— Cu bi ciclet
a.
— Ce t ip ext raordinar ai m eşti şi tu… Ai ci ne şt ie ce deii nobi le
des pre p oluarea er aului,sauce va de g enul ăsta?
— Nu .
— Dar …
Ant onia n i
tră n î vor bă.Spuse, foart
e epred e:
— Eu şt iu să con duc. Dac ămi
- daivoi e, Pen elope, st
au eu l a
vo l
an ,i arDan us o să- mi ar at
e drumul .
O pr i
vi pe P enel
op e p et se m as
ă i ş am ândou ă zâm bi
ră n î aceaşli
timp, ca od uă em f eicar e mpî ărtăşesc acelaşi secr
et .
— Ar fi gr ozav, spuse P eneol
pe.Ce- arfi să p lecaiţac um, câtt i
mp
eu şi Nancy ne oc upăm de vas e, iar pe urmă,cândvăî nt
oar ceţi
,
put em mer ge u ct oţiiî nl ivadă,să er tmi năm cu f ocul împr eună.
358
 — De ap ft, spuse N an c,yeut rebuie ă s p l
ecacas ă.Nu pot st a otată
după-masa.
— Hai , maist aipuţ i
n. Ni ci n-am avu tt imp să t săm de vo rbă.Nu
poate ficevat ât
ade mp i ortant,î ncâtsă n u maipoţ ir ămâne.
Se r
idicăî n pi ci
oare l şi
uă o t avă.Ant onia şiDan us esr idicară şi
ei,î şiluarăr ămas-bun de l a Noelşi ap oi ieşiră pe l a bucătărie.Î n
timp ce m ama o lr ad una ce şt
il
e d e aceaf e p avă,
t Noel şi Nan cy nu
scoaser
ă nicio vor bă,dar ,îndată cese au ziuşa şi se convi nseră că
toţi cei
l
alţi nu-i maiput eau au z,iîncep ură săvor bea săcî n acelaşi
timp.
— Ce i tp extraordinar !
— Aşa d e o sel
mn!Nu zâ mbeş t
e ni ci
od ată…
— Unde l -aigăs it,mam ă?
— Ce şt ii despre el ? S e v ede că-i bi ne-crescut. E ceva î
n ner egulă,
dacăace f epg rădinarul …
— Şiches t
ia asta,cum că n u bea işnu conduce.De e c dracu’ nu
conduce?
— Eu cr ed,r osti Nan cy cu em fază, că a om orâtpr obabil pe i c
neva
pe când er a b eta şii s- a ulatper misul.
Aceas
tă p ăe
rer er a p ei r
cul
os d e ap ropi ată d e p r
esu punerile ăcu
ft e
de P en
eo l
pe,şi eacu rioasă, aşa că ecised ăsnu- i mail aseă s mear gă
maidep atr
e i şsăr iî n ap ăar
rea ui lDan us:
— Pen t
ru numel e u li Dumnez eu , măc ardaţ i-i bietului om puţ in
timp săasă i epp oartă, înainte d e - al rupe n î bucăţi!
— Ei, zău aşa, mam ă,e u nt i
p ci udatşiş t
ii astal af elde b ine caşi
noi. D acă spune ad evărul, v ine di ntr-o f am ili
e deos ebit de
respect
abil
ă şi pr obab i
l şi bogat ă.Ce o rst ar e să un mcească aproap e
ca nur ob, pentru un sal ari
u de u l
crător ag r
icol?
— Habar n- am.
— L-aiî ntreba?t
— Bineînţel
es ăc n u.Vi aţ
a u li privată n u-itreaba mea.
— Dar ,mam ă,n- a a dus i şelni şt
e e rer
finţe?
359
 — Bi neî nţeles că da. - L
am angaj at pr in i ntermediul unui
antreprenor.
— Şefi il ui şt iu dacă e or ec
c
t saunu?
— Cor ec t
? De e c n -arfi cor ect?
— Eşt i aşa de nai vă,mam ă,căt e-
aiî ncred eî n or ici
ne care ar aă t
cât e d cât r eze
p nt ab il. La ur ma ur mel or,l ucrează prin casă şi
grădină, i ar t u stai si ngur ă.
— Nu s tau si ngur ă.O am pe Ant oni
a.
— După cât se p ae r,a p rosti
t-o şi pe A ntonia,aşa mcu te-
a p rosti
t
şipe t i
ne…
— Nan cy,ci ne ţ î
i dă d reptul să p sui ase men ea ucrluri?
— Dacăun mi -
aşace f r iji
gpen t
ru tine,n- arfi nevo ie ă s e
l p sun.
— Şice- ţii magi nez i că ar u pt
ea f ace Dan us? S- o vi olez
e pe
Ant onia,i arap oipe d oam na P l
ackett, presupun. Să ă m o moare p e
mi ne,să f uret ot ed pr in cas ă şi s- o î ntindă î n Eur opa.Nu pr ea
mer it
ă.Or i
cu m,n- am ni mi c d e v aolare p eai
-ci.
Vorbi cupat imă,f ără să se gân dească şi ,î ndat ă cel er osti,î şi
regretă cu vintele,căci Noelse ep r
eiz ca i si
pca ud pă şoareci:
— Ni mi c d e vaolar e!Dar i c
pturil
e at
tăl ui t ău ? C hi
arni mic din ce
îţ
ispunnut epoat econvi ngecăăs taepunct ultăusensi bil
?Nuaiun
si
s tem de al arm ă,nu î ncu i ni ci
o uşă i ci
nodat ă şi , nu încap e nîdoială,
asigurareae pr eami că.Nan cy ar e dr eptate.Nu ş ti
m ni mi c despre
aiurit
ul ăst a pe care l-aian gaj
at gr ădinarşi , ch iardacăam ş ti
,e o
neb unie – or icum aipr ivi l ucrurile – să nu f aci ceva. Să vi nzi, să
refaciasi gur area, dar să aci f nai bii ceva!
— Oar e d e e c m i se p aer m i
e ă c ai prefera ă se l vând?
— Hai ,nu t e m aiî nfur i
a aşa. Chibzu i
eşte m aibi ne.Nu- i vorba d e
Cău tăt
ori
i de scoi cibi
, neî nţeles, dar eal ab
vil pen tru pan ouri. Acum,
cât se ân vd bi ne.Află cât valoreazănen or ocitele aleaşisc oate-
le pe
piaţă.
Peneolpe care, î
n t ot ace stt imp, st ătuseî n pi cioare, seaşez ă di n
nou. Î şi spr i
jini un cot e p mas ă şi î şi l ăsă f runteaî n palmă.Cu
360
ceal
al t
ă mân ăl uă cu ţi
tul de unt şi î nce pu să des en eze t
ot felul de
figur i pe aţfa de mas ă gr oasă,de u n al bast
ru-închis. După o vr em e
înt
rebă:
— Tuce r c
ezi,Nan cy?
— Eu?
— Da,t u. Ce a i de z is d ep sre abtlour i
le m el
e,des pr e asigurare şi
desp re v i
aţă m ea r ip
vat ă,în gen eal
r?
Nanc y î şi muşcă bu zel
e, e rspiră adân c şi ap oi nc îepu să
vorbeas că,cu vo ceal imped e şi cam r ăstit
, de par că ar fiţ i
nut un
discu r
s a li nstit
utul pen t
ruf em ei.
— Eu cr ed… cr ed că N oel ar e d reptate. Geor ge eedp ăerre ă c ar
trebui să r efaci asigur area. Aşa mi -
a spus, după cea ci ti
t des pre
vânzr aeaacel ui tab l
ouF,emei cărân d apă. Dardob ânzlie ar putea , fi
fireşte,f oarte mar i.I ar mp co an ia de asi gurări ar up teasă pr eti
ndă
un si stem de sec uritate m aisi gur . La ur ma urmel or , eit rebuie să se
gândea scă l
ai nvest i
ţia cl i
entului.
— După păr eea
r mea , i î ă rp sunse mai că-sa,or i - l
ai i tc
at e p
Geor ge cuvân t cu cuvân t
, or it e-aiap ucatsă ci t
eş ti vr eun man ual
ini
nt el
igibi
l. Tu n- ai i dei pro prii?
— Ba da,spuse Nanc y, vor bi nd i arăşi pe un t on nor mal. Am.
Credcă ar rebut
i să v i
nzipan our i
le.
— Şi să o bţinem ,even tual, un sf ert de m ili
on?
Sp use a sta pe u nt on car e n îcerca să par ă fir esc. Di scuţi
a mer gea
maibi ne ch iardec âtî ndrăznise N ancysă sp er e işî ncep use ăs simt ă
un en t
uziasm gr eude t săpânit.
— De ce nu ?
— I ar ud pă a ceea, ce-arr eb
tui să ac f cu banii?
Înt imp ce or vbea ,î l privi pe N oel. El r i
di că st oentat
iv di n umer i.
— Bani i pe care îi daicât trăi
eşti
, sp use l ,
eval oreazădubl u f aţ
ă
de ce i pe car e i îdaidupă ce or m
i.
— Cu al t
e u cvi nte,î i vreiacu m.
— Mamă, n- am spu s as ta. V orbeam aşa, n î gene ral. D ar
361
recu noaşte:să i ţ
iî n cas ă un ase men ea uode au r e ca cu şim il -aida
guver nului pe avă. t
— Deci , cr ezi că ar tr
eb ui să v i-
l dauvouă p e avtă.
— Păi , ait reico pii
. Ai put easă ai d fiecăru i
a câte cev a,î mpărţind
totul l at rei. Să- ţiţ i
i şiţ ie ni şte bani , casăt e bucu ri de vi aţă. N-ai
put ut s-of aci niciodată.Tot t impul aiav ut pr obl
em e.Cu păr inţiit ăi
călătoreai pes t et ot. Ai put eacăl ători din nou. Să mer gi l a Fl orenţa.
Sauî n sudul Fr anţei,di n nou.
— I arvo i doi ce -aţ
if aceu c sumel e acel
ea ru fmuşele?
— Pr esupun că N ancy archel t
ui ban i
i cu copi i
i.Câtdes pre m ine,
aş ch s
imba o ttul.
— Cu ce?
— Or izont ur i noi , paj i
şti ver zi. Aş des chide o firmă… pent ru
prod use d e ar lg o cn sum,de exe mpl u…
Erai ar
ăşil eitt aică-său. Veşn ic n em ulţ
umi t cuce ea av,i nvidios p e
alţi
i, mat erialist , ambi ţ
ios şide necl i
nti
t n î cr edi
nţa căl umeaera
obligată să- l hr ănea să.
c Parcă i
-ar fi vorbit chiar A mbrose, iar as ta,
maimul t decât or ice t al
ceva,o f ăcu să-
şipi ardă răbdarea.
— Pr oduse de l arg con sum, e rpetă ea,f ăr
ă să î ncerce să- şi
ascundă d ispr eţ ul di n gl as. Treb uie ă s fii neb un. Maibi ne p une ott
cap it
alul pe un si ngur cal , sau joacă-
ll ar ul
etă. Eşti un neru şinat şi,
câteo dat
ă,f el ul t ăude a fi mă d ezgustă şi mă ad ucel a d i
sper are.
Noeldes ch ise gur a să se ap ee,
r dareai -
o t ăi
e scu rt,r idi
cân d
tonul:
— Şt i
i ce r cedeu ? C redcă e t d oaren- cotce e s nît
âm plă cu mine,
cu cas a measaucu t ab
lour i
le mel e.Îţi pasă numaide i t
ne şi de cât
de u şor şi f ără em oţiir euşeşti să p ui mân a p e m aimul ţi ban i.
Noelî nch ise gur a;f aţa i se i cr
spă de f urie şi simţi cu m î i pi er
e
culoar eadi n obr aji
.
— … N- am vâ nd ut pa nourile şi poa t
e că n- am să l e vâ nd
niciodată,dar ac dă am s- o fac , am să păs trezt ot
ul pen tr
u mi ne,
pen tru că su nt ban ii meişi pot f ace ce reauvcuei ,i ar el cmaimar e
362
cad ou pe car e un păr i
nt e î l p oat e f ac
e copi il
or l ui s et
e să fie
indep en dent de ei . Câtdesp ret ine,Nan cy, cuco piiit ăicut ot,t u şi
Geo rge aţ i hotăr ât să- i r t
imi t
eţil a şc oli
le alear idicol de sc umpe.
Poat e că, dacă avea ţ i maipuţ ine am bi ţ
ii pentru eişi vă pet r
eceaţi
maimul tt imp î nvăţ ân du-i bunel e m an iere,arfi deveni t cu mul t mai
simpat ici dec âtsunt acu m.
Nan cy, cu o pr ompt i
tudi ne car e o mi ră chiar işpe ea, săriî n
ap ărareapr ogen i
tur il
or ei .
— Te p oftescă s nu-mi cr i
ticico pi i
i!
— Et i
mpul s- o ac fă i c
neva.
— Şi cuce r ep
dt t e eiit u de ei ? N icinu- ţ
i pasăedei . Tepr eocupă
mai u mlt n enumăr ai ţ
it ăipr ieteni excen t
ricişi nen orocita t a de
grăd i
nă.Nu vi i ni ciodat ă să- i vezi măca r. Nu vi i niciodat ă săene vzi
pe n oi, oricât de d ese- t
am i nvit
a…
Era â rn
dul l ui Noelsă- şi pi ar
dă ă rbdar ea.
— Ah,pent ru nu mele l ui D umnez eu, Nanc y, t aci di n gu ră!
Amăr âi ţ
it ăide cop ii n-auni mic d ea- ace
f uc noi. Nu vo r
bim ai cide
copi i
it ăi
.Î ncercămsă n co
versăm ,î ntr-un mod i nt
eligen t…
— Ba a u de- a ace,
f şi î ncă m! cuEi sunt gen eaţ
ria v ii
toare…
— Doam ne,aj ută- ne!
— … Şimer it
ă de omi e d e o ri maimul t ajut or fin anci
ardecât
cine ş tie ce r o
piect s
tupi d de- alt ău, cucare sc să
oţ i maimul ţi bani.
Mama are rep dt ate, i -ai ch elt
ui pe t oţi,i -ai j
ucal a că ri ţ
…
— O ase men ea cu aza ţ
ie,ven it
ă d e a li t
ne,mă ace f ă sâ rd. Tu , care
nu aini ci
o opi nie,car e n u ştii ab slout ni mic d espre b aso lut ni mic…
Nan cysăr iî n pi cioare.
— Î mi aj unge.Nu mair ăm ânni cio cl ipă aici, să mă l as ns iult
ată.
Mă duc ac asă.
— Da,spuse mai că-sa.Cr edcă e t i
mpul să pl ecai ţ am ândoi. Şi
maicr ed că e f oar t
e bi ne că Ol ivia nu se afl ă ai ci. Dac ă v- ar fi
ascultatcer tându- vă, v-ar fif ăcut bucăţ el
e pe am ândoi . Numaişi
numaidi n aces t mot iv,sunt per fect sigură că, dacă ar fif os t aici
,
363
niciunul di n vo i n-ar fi avut cu raj
ul să î nce apă măcar i
scudţi
a as ta
ruşinoas ă.I ar u ac
m… ad ăugă Pen eolpe,r idicându- se alr ândul eiî n
picioar e şi ap ucând t ava. Amân doi sunt eţ
i ni şte oam eni ocupaţ i
,
cu m, de a l
tfel
, nu î ncetaţ
i să-mi ad uceţi mer euam i
nt e.N- are sen s ă s
vă pi erdeţir estul zileicuasem en eacert uri steril
e.Î ntret i
mp, euam
să m ă d uc să m ă apuc de p săl
atul vas elor
.
Cândpor ni p sre bu cătăr
ie, N oel uar ncă o ul ti
mă r epl i
că
rău t
ăci oasă:
— Sunt si gur că an Ncyar fi feri
cit
ă să t e aj ute.Ni mi c n u-i place
maimul t dec âtsă p sele unt eanc d e vase .
— Am spus, î mi j a
unge . Mă duc acasă. Cât d espre spăl atul
vase lor, nu- i cazul s- o compăt imeş t
i pe mam a.Poat e să l e spel e
Ant on ia,cândse î ntoarce. La ur ma urme l or , doar p ee pos t de
îngrijit
oare!
Pen eolpe,aj unsă aluşă, se pori br usc.Î ntoarse ca pul şio pr i
vi pe
Nan cy cu at âta dezgu st n î ochi i einegr i,î ncât an Ncy i ntui că
mer sese, totuşi
, preadep art
e.
Dar am m a einu- i aruncă ceş t
ile d e caf eaî nf aţ
ă.Ros t
i doar ât at
,
cu o vo ceoar fte calmă:
— Nu, Nanc y. Nu e pe pos t d e î ngr i
ji
toare. E pr ietena mea.
Mus afir a mea.
Şii eşi
.Î ndată după acee a se au ziap a cur gân d pes tet acâm uri şi
por ţ
el anuri.Î ntre cei doi se ăsăl o tăcere ad âncă, î
nt reruptă doar ed
bâzâi tulunuibondarcar e,presupunând gr eşitcăveni sevar a,se
hotăr âse şi să-
părăsească scunzi
şu ladint impul i ern i
i. Nancyî nt i
nse
mân a după j ach et
ă şi e s î mbrăcă. Î
nchizân du-şi n ats
urii,r idică
frunt eaşipr i
vi sp reNoel . Peste masă, pr i
viril
el i seî ntâlniră. El se
ridică ,înce t,în pi ci
oare.
— Br avo ,mur mură el .De d aat asta ai făcut-ol at
ă.
— Vor beşte p en
trut ine,î i ar
uncă N ancy.
O l ăsă şi dispăru l
a et aj, să-
şii al ucrur i
le.Nan cyr ăm ase pe l oc,
aştep tându- l
, decisăsă- şipăst reze dem nitatea, să-şiascu ndă r ănile,
364
să nu- şi p iar
dă pr est
an ţa.Î şi umpl u t impul t sudi i
ndu-şi ţinuta,
piep tăn ându-şi păr ul, pudr ân du-şi faţ ar oşie şi păt ată,dân du-se cu
ruj. Er af oarte supăr aă t şiab ia aşt epta săsc ape,dar unav eacu raj
ul
s-of acă si
ngură;mai că- sa u avseseî ntotdea una f elul eispeci alde a
se p ur ta cu ea, dar an Ncyer a h otărâtă săl ece
p i ndaceastă casă ărăf
să-şi cear ă,î n vr eu n f el, scuze. La ur ma ur mel or, pentru ce ar fi
trebui t să se ze? scua Mm a eise up rtase r ât
u, ros ti
seucr luril
e c ael
ea
de n eert
iat .
Cân d au zipaşi il ui Noel ,î şiînch i
se up drier
a,o puse nîgea ntă şi
por ni spr e bucăt ărie.Maş ina de spăl at vas e mer geadi n pl in, i
ar
Penel ope,cusp atele a l ei , cu răţa cr ati
ţele a l chi
uvet ă.
— Ei ,noipl ecăm ,spuse N oel.
Pen eo l
pe l ăsă crati
ţele deo parte,î şiscu tur ă apa de pe mâi ni şise
întoar secu f aţalaei .Şor ţulşif aţar oşienu- işt ir
beau cu ni mic
dem ni t
atea, i
ar an Ncy î şi am i
nti că r areel eii eş i
ri nu dur au mai
mul t de cât evami nute.Ni ciodat ă,î n t oată vi aţa ei , nu l e pur tase
pică, nu ţinuse supăr ae ra. Ca şi cu m i -ar fi părut r ăupen tru ei.Într-
un f el,t ot ea i eşisevi ctorioasă .
— Mul ţ
umes c că aţi ven i
t,l e spuse eape un t on convi ns. Şiî ţ
i
mul ţumes c,Noel ,pen tr
u câtaimunci t.
Seş ter
se cuun pr osop pe mâi ni .I eşirăî mpreu nă di n bucăt ăr
ie,
ap oi af ar
ă,pe uşa pr incipal ă,spr e maşi nile care aşt ept
aupe al eea
pietru ită. Noeli ntrăî n J aguar ul lui pr in sp ate,t recul a vol an şi, cu
un semn di n mân ă,i eşi î n vi t
ezăpe poar tă,di spărândpe drumul
spr e Londr a.Nu- şi l uas er ăm as-bun de l a ni ci
una di n ele,dar i c
ni
mam ă,ni ci soră n uf ăc ură v r
eu n comen tariu.
Nan cyur că şi eaî n maşi nă,î nt ăcere,î şi fixă cen t
ura d e siguranţ
ă,
îşipusemănuşi l
edi npi eledepor c.Penel opeurmăr iacestepr egăt
iri
de pl ecare.Nan cysi mţ eapr ivireamam eisal e aţint i
tă asupra eişi se
înroşipegâtşiapoipeobr aji.
— Fi i at
en t
ă!Nan c,yî i spuse P en eolpe.Ai gr i
jă cu m con duci.
— Aşa ac f înt otdeauna.
365
 — Darac um eş t
isupăr aă.t
Nan cy, cu pr i
virea xat fiă pe v olan, simţ i cum i se u mpl u ochi i de
lacrimi .Î şimuşc ă b uzel e.
— Si gu r că suntsupăr ată. Ni mi c nu e mai u spăr ăor
t decât
ce rutri
leî nf ami lie.
— Cer turil
e î n f am ili
e sunt a c acc i
den tel
e de maş ină.Fi ecae r
fam il
ieî şi spune:„D e ce t rebuia să ni se î ntâm plet ocmainouă?“,
dar es p oate n î
tâm pl a or icui. Si ngurul mod de a ev it
a aş a ceva est
e
să n coducicumareen at
ţ
ie şi să iamul tă co nsideraţi
e p entru ceilalţi
.
— Nu e i l
psă d e con sideraţie aţfă d e it
ne.Darne g ân dim l a b inel
e
tău.
— Nu, Nan cy,nu- i ad evăa r.tVr eţ
i doar ăsf ac ceea ce r eţ
vi voi să
fac, ad i
că să vân d pi ctur i
le t atălui meu şi să vădau vo uă ban ii
înai ntesămor .Daram săvândpi ctur i
leatuncicândvoihot ărîeu.Şi
n- am de gâ nd să m ormul tă vr eme d e caum î naint
e.Acum poţ i să e t
duci , con chise ea, făcân d un pasnap îoi .
Nan cyî şişt ersel acrimi l
e pr osteşti
, porni mot orul, băg ăî n vi t
ez ă
şi dec upl ă r f
ân a d e m ân ă.
— … Nu ui ta,t ran smi te-il ui Geo rge asultări
le m ele.
Pl ecase. Pen eo lpe ăm r ase l co
o, pe p i
etr
işu l dinf aţa uşi i desch ise,
mul t după ce zgo mot ul maş i
ni il ui Nan cy se pi er
duse î n căl dur a
linişti
tă a aces teii ncred ibile după- amiezi de pr i
măv ară.Pr i
vind î n
jos,zăr iunfirdeburui ană,i eşitprintr edaleledepi atr
ă.Seapl ecă,îl
ru pse - l
şi aru ncă , apoi sent î
oar se şi i
ntrăî n ca s.ă
Er a si ngur ă. i n
Bec uvân tată si ngurăt at
e! r C
atiţ
ele maiput eau
aştep ta.Tr ecu prin bucăt ărie şi se nd îreptă sp re salon. Spr e sear ă se
făcea ai mr ăco are,aşa că ap r
inse nuch i
br i
t şipr egăitf ocu lî n căm i
n.
Cân d flăcă ril
e seî nt eţi
răî ndeajuns,ser idică, îndreptân du-sesp re
birou,undegăsibucăţ icadehâr t
iecur ecl
amapent rucasaBoot hby,
pe car e N oel, cu o săp tăm ânăî n urmă,i -
o ad usese sp re cu noştinţă.
„Tr ebu i
e ă sl-sun pe d omnul RoyBr ookner.“ A şezăuc b
ata d e hât ri
e
pe u sgat ivă,punân d o gr eu t
ate d easupra,pen tru siguran ţă,ap oi se
366
întoarseî nbucăt ărie.Deschizândunser tar,scoasedeacol ouncuţ it
mi c, as cuţ it
, pen tru l egume,ap oi u r
că î n dormi t orul i e
. So aerel
după- am ieziit r
imi tear azeaur ii prin f ereast
ra di nsp re vest,f ăcâ nd
să sc l i
pea scăobi ectel
e de ar gint şir eflectându- seî n ogl i
ndă şiî n
geam . Puse cu ţit
ul pe m ăsuţa de o talet
ă şi des ch i
se u şil
e d ulap ului
mar e,vi ctorian, car e ajungeapân ăl at avanul î ncl inat . Dulap ul er a
plin de l ucr uril
e ei . Le sco asepe t oate şil e aşez ă, unele pest e altel
e,
pe p a. tPen tru ast at r
eb ui să acă
f ai
mmul te d r umur i, dar, puţ in câte
puţ i
n, pat ul mar e,aco peri
t cuo cu vertură cr oşet ată,di n bumbac, se
umpl u cu t otf elul de v eşminte, începân d să semene cuun bazar
organ izat d e bi ser i
că, sau, poat e,cu gar deroba f em ei
lor v en i
te l a
cine şt ie e c p etrecere i ua
rit
ă.
Dardul ap ul er a gol şi se v edea ăb tli
a di n spat e.Cu an iî n ur mă,
ace as
taf uses e acop erit
ă cu hâr tie de cul oareî nchi să,cu un model
compl icat ,î nr elief. Dar în sp atele ace st
or o cnt ur uri se ai m zăreau şi
alte nereg ul ari
tăţi: erau panour ile şiben zi
le met alicecare alcătuiau
acea s
tă pi esă vech e,sol i
dă de mobi li
er. Pen eo lpe l uă cu ţi
tul şi î şi
plimbă deg eelte pes te supr af
aţa asp r ă din i nter ior, or ient
ân du- se
din i nst inct. Găsi nd ceea cecău t
a,i ntroduse l am a cu ţi
tului jos de
tot,î n co lţ
ul di ntret ăblia din sp ate şipodeaşit raseî n su s,t ăi
nd
hâr t
ia ca şi cum ar fi deschi s un pl ic. C alculă cu at enţ
ie
dimen siuni le. Şa i
zeci de cen t
imetr i pe ver tical ă, t r
eizeci pe
orizont ală, ap oi i arăşi şai
zeci de cen ti
met riî n j os.Nesu sţi
nută de
nimi c,bucat a de hârt ie se desp ri
nse, se ăsurcişi ,î n cele di n ur mă,
căzu , dezv ăluind obi ect
ul car ef usese a scuns n î spat el
e său t
imp de
douăzeci şi cincide a ni. O map ă vec he d e car ton, l egaăt cusf oară şi
fixat ă p e p an ouril
e d e m ahoncu bu căţi de ban dă ad ez
ivă.

Î
n sear
a caeea,la L
ondr
a,Ol
ivi
a l
îsună p
e N
oel
.
— Cum a mers?
— S-a e
rzol
vat.
— Ai găs
it cevaeodseb
i
t?
367
 — Pe n abia,n- am găs it nimi c.
— Of , dr agul meu ,r ost
i sor al ui, şi Noelsi mţ i amuzam entul din
voca e ei
;t ras
eoî njur ăturăî n gâ nd. At âta muncă pen tr
u ni mi c. Nu
contează.O să a i maimul t nor oc d aa t viit
oare.Ce acef nt
Aonia?
— E bi ne.Cr edcă - a
sn îdrăg ostit de g rădinar
.
Sper ase- osşoch eze.
— Ei ,ast a-i grozav, spuse O li
via.Ce el f de o m e?
— Ci udat.
— Ci udat ? Vreisă sp ui că ei cnţ
it
?
— Nu. Doarci udat . Parcă ar u fin peş te pe u scat
. A cincea sp i
ţă al
roata carul ui. De f am il
ie bună,a urmat co ş
li p ri
vate,dec i e ci-
trebuia săe sacăf r ăd
ginar? n Îcă u nl ucru – n u conduce m aşi
na şi nu
bea.Şinu zâmbeşt eni ciodată.Nancy econvi nsăcăascundeun
secret teri
bil şi, pen trupr i
ma dat ă, su nt încli
nat să-i dau dr eptate.
— Mama ce zi ce de el ?
— A, eiî i place foarte m ult.Î lt r
at ea
ză cape u n fiu r ăt
ăcitor.
— Î n cazu l ăs ta,nu- mi f ac r i
gj
i. Mam a nu- i proastă.Ea ce mai
face?
— Ca de c obi
ei.
— Nu e pr ea obos ită?
— E bi ne,di n cât e m a văzu t eu .
— Nu i -aispus ni mi c de schi ţe?N- aif ăcut vr eo aluzie? - Nai
înt
rebat-odeel e?
— N- am scoso vo rbă. Dac ă au exi s
t atvr eodată,pr obabil că a
uit
atcut otul de el e.Şt i
i căn- are mem oria preabună.Noelezi t
ă,
apoi continuă,pe u nt on fir esc: A f os t şi Nancy l a p r
ânz.A î nceput
să-l cit
ezepe Geo rge,î n l egă tură cu r easi
gurarea. Au cam i eşi
t
scântei
.
— Vai ,Noel …
— Şt i
i cu m e N an cy. Lipsit
ăt ot alde actt , proasta de ea!
— Mam a - s
a nec ăj
it?
— Puţ i
n. Am ar an jateul ucr urile.Darac um e i ş maihot ăr ât
ă să
368
nuvâ ndă.
— Ei , pr
esupun că er eab
ta ei
. Or
icu
m, î
ţi mul
ţumes
c ă
c a
iluat
-
o
pe Antonia uct i
ne.
— A f ost pl
ăcerea mea.

Din noul uni di mi neaţ a.Pân ă săob c

oare P eneol
pe,Dan us venise
şi se a pucas e d e r t
eab ăî n gr ădi
na de z azravat
. Ur mătorul vi zi
tat
or a
fost poş t
aşul, cucam ionetal ui r oşie,ap oi a sosit doam na Pl acket
t,
impunăt oareepb i
cicleta ei , cuşor ţul în saci v şes
teacăalmag azinul
de f eroner ie er ar ed ucere de pr eţuri – aş a că,de ce un -
şi cumpăr a
doam na Keel ing o l op ată nou ă pent ru căr buni? To cmaidi scutau
acesti mpor tant pr oiect când Ant oniaî şi făcuap air
ţia,fii ndu- i apoi
prezen tată doam neiPl ackett. Au sc himbatam abi
li
tăţ
i şişi -aur el
uat,
fiecare, acti
vităţ i
le obi şn uite.Doam na Pl ackett ulă asp ir
atorul i ş
cârpele de pr afşi por ni pe scăr iî n sus. Luneaer a ziua cân d făcea
curat nîdor mi toare.Ant onia puse l a pr ăj
it uşnca pen tru mi cul
dejun, i ar e Pn eo lpe n i
trăî n salon, î nchise şa u şi se şezaă l a birou, să
dea nut elef
on.
Era or a ze ce.Fo rmă n umărul.
— Boot hby, comer cianţi de ob iecte d e artă.Cu cevă p utem ser vi?
— Aş put ea v ob ricu domnu lRoy r B
ookn er?
— Aş tept
aţi o cl ipă.
Peneo lpe aş tep tă.Avea em oţii
.
— Roy r B
oo kn er la apar at
.
O voce ad ân că, de o m cu lt
ivat
,f oarte p l
ăcută.
— Domnu le Br ookne r
, bun ă di mi neaţa. Mă nu mesc Keel ing,
Pen eolpe Keel ing şi sun de acas ă,di n Gl oucest
ershire.Î n zi ar
ul
Time s de dumi nicat recu tă am găsi to r ec
lam ăr eferi
toarel a pi ct
uri
din epoc a vi ctor i
ană. Er a dat ac ol o numel e dumneavoas tră şi
număr ul de el tef on.
— Î nt omcai .
— Mă n ît
rebam dac ă ajungeţi cumvapr i
n ac east
ă zo nă,î n viit
orul
369
apropiat.
— Aveţ i cev a şidor i
ţi să-mi arăt aţ
i
?
— Da.Ni şte u l
crări de L aw rence St
ern.
Urmă o ş u
oară ezitare.
— Law rence Stern? r epeăt el.
— Da .
— Su nteţi sigură ăc u snt de L awrence St
ern?
— Da,zâm bi ea, sunt f oarte sigură.Law rence Ster
n af ost t
atăl
meu.
Altă scu rt
ă pau ză. Pen eo
lpe şi -limag i
na luând o bucat ă de hâtri
e
şidesf ăcând ca pacu l st
iloul
ui .
— Put eţi să-mi daţ i adresa dumnea voats
ră? enPeople i-
o dăd u.
Darnumăr ul de el tefon? - I
l dăd u şi pe acela.Să -mi consul
t agenda.
Poaet ă c er ea
p evrdem e ă sptăm âna asta?
— Cu câtmair ep ede,cu at âtmaibi ne.
— Mi ercuri? Sau joi?
Peneo l
pe ca l
culă, îşifăcur ep ede niş
te planuri
.
— J oi arfi celmaibi ne.
— J oi,l a ce r ă?
o
— După- am iaz
ă ebi ne? Pe al or a două?
— Mi nunat .Maiam un dr um de ăc fut la Oxford;aşput ea erzol
va
acol
o de d imi neaţă işsă v i
nl a d umneavoats
ră d upă aceea.
— Dac ă vă î ndreptaţi spr e Pudl ey, e f oar t
e uşor . Exist
ă
i
ndicatoare sp re sa t
.
— Găs ecs u e drumul , o as igură el.Joi,la ora d ouă.Şimul ţumes c,
doam nă K eeling,că m -
aţi sunat .

Aştept
ând sosi
rea ui
l
, Peneol
pe es o
cupă de flori
le di
n ser
ă,udă o
ci
cl
amă,t ăi
e flori
le usc
ate al
e uneimuşc at
e şifrunzel
eîngălbeni
te.
Se î
nteţ
ise vânt
ul iş acum ad ucea,di
nspr
e est, nori p
ufoşi acer
ac
oper
eaudi n când în când, soar
el
e.Dar ălcdura de maiî naint
e
av
uses
e ef ecti ,şî
n livad
ă, esză reaudeja căpşoar
eel narcs
iel
or
370
galbene; ofl ri d e ci uboţ ica-cucului şiî ţ ea
iu pet alel
e del icate, ar i
mugur i
il ipicioşi de cast anse păr sgeau , desc oper i
nd ved ei r
i ver dele
palid al f runzel or p roasp ee,tî ncreţi
te.
Er a î mbr ăa ctă cu hai nel
e cel e mai bu ne,um c pr eti
nd eau
impor tanţ
a şipr est
an ţa si t
uaţiei
; er a pr eocupat ă,gân dindu-se m cu
arăta domnul Br ookner . Nea vând ni ci
un det aliu, în af ara numel ui
său, or i a voci i salel at elef
on, nu pr eaav eape ce să se azez
be şi, de
fiecare atăd când se ân gdea , şi-
li mag ina al tf
el. Puteafi f oartet ână,r
un st udent em inent
, cu f runtea om bbat ă i ş pap ion r oz.Put ea fi mai
învârstă,cual urăuniver sitară,foart
ei nformat .Put eafiunt i
pi com
de af aceri
, voi nic,per fect cunoscător al li
mbaj ului de sp ecialit
ate şi
cuo mi nte d e calcu lator.
Evi dent, după cum s- a dov edit
, nu er a ni mi c din t oate ac etsea.
Cân d, după or a dou ă,au ziî nchizându- se por ti
era uneimaş ini,
urmat ă,l a scur t i t
mp, de soner ia de l a uşă,Pen eolpe l ăsă j os
str
opitoareaşipl ecă, pr in bucăt ărie,să- i desch idă. Desch izând uşa
se t rezi pr ivindu-i sp aelte;bărb atul seopr isepe al ee, privind î n
jurulsău,par căadmi rândl i
ni ş
tealoculuişif rumuseţ eaacesteizone
rurale.Se î nt oarse medii at. Era un gen tl
em an f oarteî nalt şidi s
tins,
cupăru l neg ru datspr e sp ate,dezv ăl
uind o f r
unte atlă şi bronzată şi
o per eche d e o chi căp rui, ad ânc,icar e os tudi aupol i
ticos d in sp ael
te
ochelaril
or uc r ame gr oas e,de bag a.Pur t
a un cos tum de t weed,
foart
e dece nt i ş bine cr oit
, căm aşăî n car our i şi cr avată î n dungi
foart
e fine.Dacă i-aifi dat nu j obenşi un bi noclu, s-ar fipot ri
vit
perfect la cea ai mel eg an tă cursă ed cai .
— Doa mnaKeel i
ng…
— Da.Bună zi ua,domnul e Br ookner , o rts
i ea , t srângân du-i
mâna .
— Admi ram pr ivel
iştea. Ce o lc super b– i şce a căs d răguţă!
— Mă t em că vat rebu i să intraţi pr i
n bucăt ări
e.Nu am o i ntrare
maiel egantă…
Îl conduse î năunt ru, ar i at enţia l ui f u i med iat at rasă de
371
persp ect
iva t receri
i
, pr in uşade l a cel ăl
alt capăt,î n sera scăldat
ă de
soare,pl ină d e v edreaţă u mbr oasă.
— Î n l ocul dumne avoa st
ră, nu mi -ar mai păsa de uşa de l a
intrare,cuo bucăt ărie aş a d e drăguţ ă… şi o ase men ea ers
ă.
— Ser a am cons truit-
o eu , dar es r
tul cas eies t
e,î n bună măs ură,
aşa u cm am găs it
-o.
— Locui ţi de m ult ai ci
?
— De şase ani .
— St aţi singură?
— Î n cea a mimar e p ar
te at i
mpul ui.Î n momen t
ul de aţfă,s tăl a
mi ne o pr i
etenă t ânăăr de- a mea,dar nîac eas
tă după- amiazăe
plecaă.
tÎ l duce p e g răd i
narul meul a O xford, cu maş i
na… Au l uat
maşi na d e u tns arb
ia n î por t
bag a,jsă o deal a saucţit
.
DomnulBr oo kner păr u uşorsurpr ins.
— E nevo ie ăs m er geţi până a l O xford pen tru atâta ulcr
u?
— Nu, darn- am vr ut să fie p e-
ai ci cân d ven i
ţi dumnea voats
ră,îi
răspunse Pen eolpe,f oarte di rect
. Şi, cuocazi a asta,î mi cumpăr ă şi
sem inţe d e cartofi şi ni şte u lcr
uri pen t
r u grăd i
nă,aşa că u van fi un
eforti nutil. Acum, sp uneţi-mi, doriţ
i o cea şcă de caf ea?
— Nu,mul ţumesc.
— Bi ne .
Omul r ăm ase pe l oc,r ăbdăt
or, păr ândgat a să s tea cu ea o
veşnicie.
— Ei ,î n cazul ăs ta,cr edcă arfi maibi ne ă s nu pi er
dem t impul.
Vreţi să m ergem maiî nt âisus, să v ă u it
aţil a p anouri?
— Cum dor iţ
idumneavoas t
ră,spuse domnulBr ookner.
Îl conduse af ară di n bucăt ări
e,ap oi su s,pe sc ări
les trâmt
e,pân ă
pe p ail
erul mi cuţ
.
— … Acest ea sun t, a şezate de o par te şi d e al t
a a uş i
i
dor mitorului meu . Au f ost chiar l tu
i
mel e p i
cturif ăcute de at
tălmeu .
Nu şt iu dacăşt iţi
, dar asu f
erit de o ar tri
tăt eribil
ă.Cân d a pi ct
at
acetse pan ouri, abia maiput eaţ i
ne pen sul
ele,aş a că,după cum
372
ved ei ţ
, n-a m aiap ucat să e l ertmi ne.
Păş iî ntr-o par te,f ăc ân du-il oc d omnul ui Br ookner ăsvi nă mai
ap roap e,să e l t s
udi eze, să se d ea u pţinî nap oi ( doarun pas au s doi,
căcial tf
elar fică zut pe scări )
, să-şisch imbe i arăşil ocul. El nu sco ase
nicio vor bă.Poat e că nu- i plăceau. Ca să- şi asc undă st areabruscă ed
ner vozitate,Pen eol
pe î ncep ui arăşi să ov rbea scă:
— Tot deaun a auf ost un mot i
v de gl ume. Vedeţ i
, noiave am o
căsuţ ăî n Por thkerris, sus, pe coam a deal ul ui, şi nu er auni ci
odată
des tui ban i ca o s- î
nt reţinem , aşa căcam a căzu tî n par agină.Hol ul
de aco lo er a d eocratcuun t ap etvec hi , car e e s u zase, i
armam a nu-şi
put eaper mi te să- l sch imbe,aşa că i-a pr opus at tii să pi ct
eze două
pan our i deco rati
ve,î nalte,car e să asc undă par t
eacea mair oasă din
tapet . Şi mama dor eacev aî n vech i
ul s ti
l al egoric,f abul
os,î n aşa fel
încâtsăl epoat ăpăs tramer eu,pent rueaî nsăşi .Dr eptcar etat
as- a
pus pe t reabă,i ar ces at a er ezult
at ul. Dar un l e-
a put ut termina.
Totuşi , Sop hie… mam a mea… nu s- a supăr a. tA spus ă ci-pl ac iş
maimul t,aş a u cm sunt .
El nu f ăcu, ni ci de as tă dat ă,ni ci
un comen tari
u. Pen eolpe se
întreba dacă nu cumva î şiadună cur ajul ,ca să- ispună că nu
valor eazăni mic,cân d, br usc , elsent îoarse sp re a e şi-i zâmbi .
— Dumneavoas tr
ăl e numi ţi „neter mi nate“,doam nă Kee l
ing,cu
toate c aestea, ele su nt mi nunatde co mpl ete.Det alii
le nu sunt at âtde
fine,bi neînţeles, sauat ât edmet iculoase, caoperel el ui cel eb
re,pe
carel e-a pi ctat alî ncep utul seco lului , daror icum su nt per fect
eî n
fel
ul o l
r. Şi cemae stru al cu loril
or a f ost! U it
aţi
-vă l a albast
rul
ceru lui
…
Er a p l
ină d e ecu
r noş tinţ ă aţ
fă d e el .
— Î mi par e bi ne că vă pl ac. Cop i
ii mei , fie că l e-au ignorat
întotdeauna,fiecăl e-au i roni zatexager at,darmi emi -
aubucur at
întotdeaunaochi i.
— Aşa şi trebuie,r ost i el
, şir en unţ ă să l e maist udieze.Maiav eiţ
ceva să -mi ar ătaţi sa u ast a-it ot?
373
 — Maiam î ncă e cva, la p atr
er.
— Put em mer ge să vede m?
— Bi neînţeles
.
Aj unşi d in nou j os, i ntrară în sal on. Pr i
virea l ui e sî ndr eptă
imedi at psreCău t
ători
i e d scoici
.Î
nainte de sosi rea l ui, Pen eol
pe
apr inse ecubl mi c care u lmina abtl oul,î ncât acum, t otul era pr egăit
pen tru a- i cap t
a at en ţ
ia.Î n cl i
pa aceea ,î n ziua aceea , Peneolpe se
simţ eamai at aşat
ă ca r i
ocând de a tbl
oul î ncă r o
paspăt şis trăl
ucitor,
caî n zi ua î n care u fsese i
ctat
p
. Se ă lsă ăcerea
t .
— Nu şt iam , spuse domnu l Br ookn er, după o l ungăpauză,că
există oasem enea ucr
lar e.
— N- a o fst expusă n i
ciodată.
— De cânddat ează?
— Di n 19 27. E ul tima l ui mar e op eră.Pl aj
a de nor d, de l a
Por thkerris,văzu tă de l af ereast
ra at el
ierului său . Unul di ntre copi i
sunt chi areu . Senumeş t
Căuetăt
ori
i de sco iC
ciândm-
. am căs ăor
tit,
mi l -af ăc
ut cad ou de nunt ă.As ta se î ntâmpla ac um pat ruzeci şi
patru de an i.
— Ce a cd ou! Să u nmaivo rbim de val oareaui l
.Doarnu dor iţi să-
l vi ndeţi?
— Nu.Pe ac es
ta n u-l vân d.Daram vr ut să-l vedeţi.
— Mă b ucur că amavu t aceas
tă p osibil
it
ate.
Îşi îndr ept
ăi ar
ăşi privireaspr e abtl ou. După o vr eme,Pen eol
pe
înţelesecăî şiumpl eat impul ,aşteptând caeasăf acăurmăt oarea
mut are.
— Mă t em că as ta-it ot
, domnul e Br ookner.Î n afară de cât eva
sch iţ
e.
Se n îtoarse cu spatele
Căual
t
ători
i de scoi cu
,f
ci aţai mpasi bi
lă.
— Ni ş t
e c shi
ţe?
— Făc ute de t atălmeu .
Aş tept
ă ca easă- i of ere maimul te det al
ii şi, cân d văzucă nu
inten ţi
ona s- of acă,î ntrebă:
374
 — Î mi put eţ
i permite ă
se l văd
?
— Nu şt i
u dac ă valoreazăva,ce saumăcardac ă v-ar nt
i
eres
a pe
dumneavoastr
ă.
— Nu potspune mi nic până nu le vă
d.
— Bi neî
nţelescă n u.
Î
ntinse mânadupă canap ea şi scoas
e de ac ol
o mapa veche de
cart
on, leg
ată cusf oară.
— Su nt aici.
Domnul Br ooknerluă map a şi se aşe
zăînt r
-un f
otol
iu vi
ctor
ian
,
cubr aţel
el ate.Puse a m
pa pe covor,la pi
cioarel
e sal
e şi
, cudegeel
te
l
ungi, deli
cat
e,desf ăcunodul de sfoară.

RoyBr ooknerer a u n om cu o exp eri

enţă o cnsi
derabilă nî munca
sa şi , d ea - lungul an i
lor, aj
unses e i mun at âtl a şoc, â ctşi a l
dez am ăgi
ri.Î nvăţase săse esc dur ceî n situaţii
le cele maigr oazni ce:
câte o băt rânicăcese găse a,pr obab il
, pen t
ru pr ima dat ăî n vi aţă,
fără ban i – şi hot ăra să eval ueze, pentru ca maiap oi să-l vân dă,
obiec tul cel maii mpor t
an t aflatî n poses i
a ei . Boothby er ai nformat
de aceast ă i nt
enţi
e,i arRoy Br ookners tabil
ea,u cam abili
tat
e,o
întâlnireşif ăceaapoiundrum –deobi ceilung–pent ruavedea
desp re ce- i vor ba. Iar a l sf
ârşit
ul zi lei
, av eat eribil
a sarcină de a o
informa că pi ct
ura ei n u er a un Land seer
, vas ul c hinezesc,
consi derata fi un Mi ng, era dep atre d e aş a ceva; iarmar ca pe fi ldeş
a Cat erineide Med i
cinu dat a,de f apt, di n vrem eaacel eir egine,ci
de l a sf ârşit
ul seco l
ului al XI X-lea; aşa că nu av eani ci
o valoare.
Doam na K eel
ing nu er a obăt rânică – a erchiarfii ca uli Law rence
Stern; ch i
ar şi aşa, desc hise apma f ăr
ă să- şif acă preamari sper anţe.
N- avea i
cin cea aim mi că diee es dpre e c u rma ă s decsopere.Ceeae c
găs i acol o er aî nsă de o i mpor tan ţ
ă at âtde mar e,î ncât
, pen t r
u o
cli
pă,ap roap e că nu-şicr ezu och i
lor.
Sch iţ
e,sp usese Peneo l
pe Keel ing, dar un -i spusese ce elde f sch i
ţe
erau. Pi ct
ateî n ul ei
, pe pân ză,i ar cap etele zd renţ
uite ale pân zl e
or
375
maipăs t rau î ncă urmel e pi unezel
orcu car e fuses eă
r pr inse pe
supor t. Le r idică,una cât e una,î n mâi ni,f ără să se gr ăbeas
că,
studi indu- le ui mi t
, şiapoi l ăsându-le deo part e.Cul oril
e erau vii,iar
subi ectele se ghi ceaui med iat. Simţ i
nd cu m î i sporeşte en t
uzi asm ul
,
alcătui u n cat alog men tal
Sp.irit
ul r pmăv
i ei r
i; A ti
nger
eai ubi t
ului;
Fem eicăr ân d ap ă;Ze ul-Apelor, Terasandi grădi
nă…
Apr oap e ă c er a p r
ea u mlt. Ca u nul aj uns l a ujmăt atea n ueimes e
pr eacopi oas e,se si mţ i ăt sul ,incap abil ă s mai on ctinue.Fă cu o
pau z, ăl ăsân du- şibr aţele săse do i
hnea săc, sp ri
ji
nit
eî ntre gen unchi
.
Pen eo lpe Keel ing, î n pi ci
oar e l ângă f oc,aşt epta judecat a l ui. Roy
Br ooknerşi îr idicăpr ivirea, cercetând-o at ent, peste sp aţiul mi c care
îidespăr ţea.Tr ecur ăcâtevacl ipel ungi,încar eni ci
unuldi neinu
ros t
i vr eu n cuvân t
. Dar exp res
ia de pe chi pul l ui spuneat ot ec
Pen eo lpe dor easă şt ie.Î i zâ mbi,i ar mb zâ etul î il umi nă och i
i neg r
i
şi,î ntr-o cl ipă, t oţ
i ani i pe ca reî it răisedi spărură, i ar l eî şii magină
cât de ru fmoasă r eb
tuie să f fi
ostî nt i
nereţ e.Şi î it r
ecu prin mi nte că,
dacăarfi f os t ân
tăă r pe cân d er a şi elt ână,r pr obabil că s- arfi
îndr ăgos t
itdeea.
— De u nde u a ap ăurt as tea?o n îtrebă.
— Le amde d ouăzeci şi cinci de an i
, as cunse n ît ăb l
ia di n spate a
dul apu luimeu.
RoyBr ooknerse n îcruntă.
— Darunde e- laţi găsit
?
— Er au î n at el
ier
ul at tăl ui m eu,î n gr ădina cas eidi n Oak l
ey
Street.
— Maiş t
ie ci neva d e ex i
stenţa olr
?
— Nu cr ed. Daram sent imentul că Noel , fiul meu, a î nceput să
bănui ască–deşinu am i deedece–căel eexi stă.Darnu potfi
sigur ă de s ata.
— Ce ă v aceţ
f i să cr edei ţast a?
— A î ncep ut ă s cau t
e pes t
e t ot, să r ăscolească podul . Şi - as
înfur iatfoar t
et ar ecândn- adescoper itnimi c.Suntsi gurăcăNoel
376
cău t
a ceva nume,a şi aş up ne p airu că d e c s
hiţe er
a v orba.
— S- ar up teasă şt ie cât ar up t
easă val oreze. Se ap lecă şi luă o
altă pânză .r
G ădi
na u c am oraşC
i
.âte su nt înt otal?
— Pai sprezeec.
— Su nt asi
gur at
e?
— Nu .
— De as ta e-
laţ i ascuns?
— Nu. Le -
am ascunspe nrt
u că nu dor eam să l e gă sească
Ambr oes.
— Ambr ose?
— Soţ ulmeu.
Oftă.Zâm betul de pe f aţăî i pi eri
,l uân d cusi ne acea vibrantă
străl
ucire de t inereţe. v Aea i arăşi r svâ
ta ei ad evăară;
t of
em eie
atrăgătoare,cupăr ul încăru nţi
t, ajunsăl a şai zeci de ani şiobosi tă de
atâtas t
atî n picioare. Se n îdepărtă de căm in şise d use ăs seşez a
e pe
un co lţ al can apeei
l, sp ri
jinindu-şio mân ă de sp ael
te a cest
eia.
— Vedeţ i dumneavoas tră,noinu avea m ni ci
odat
ă ban i
. Ăst aa
fost mi ezul problem ei,r ădăcina t uturor relelor
.
— Locui aţi cu soţ ul dumneavo astr
ă n î Oak ley r St
eet?
— Da.După r ăzboi. Pet impul r ăzboi
ului am s t
atî n Cor nw all
,
pen tr
u că ave am de î ngriji
t un copi l. Pe ur mă,mam aaf ost ucisă
într-
unat acaerianf ulger,aşacăam r ămasacol o,săam gr i
jăşide
tata.I ar lea l ăsatcas a di n Oak ley…şi un… Br usc, încep u să â rdă,
clăti
nân d din capcudi sper are.Ce î ncurcătură.N- are niciun sen s.
Cum aţ i puteanţ î
elege?
— Put eţ
iî ncerca să î nce peţi cu î nceputul şi să mer geţi pân ăl a
capăt.
— Mi -arlua oziî nt r
eag ă.
— Am l a d i
spozi ţ
ie oziî ntr
eag ă.
— Vai ,domnul e B r
ookner ,darv- aşpl icti
si de m oarte.
— Su nteţ
i fiica l ui Law rence St er
n, îi spuse el . Aţ i put easă- mi
cit
iţi carea
t de t el
efon, di n sco arţă-n scoarţă, iar eu aş fif asci
nat.
377
 — Ce d
r
ăguţ sunt
eţi
.În cazu
l ăs
t
a…

— Î n an ul 1945, t
atălmeuaveat zec
opi de an i.Eu aveam douăzec i
şi cinci, eram măr itată cu un l ocot enen t de mar i
nă şi er am mam a
unui copi l de pat ru an i. Pen tru scur tă vr em e am f ostî nrol atăî n
servici
il
e a uxil
iare – aşa- aml cu noscu t pe Ambr ose –,dar , cân d am
şti
ut că ov i av eaun co pi l
, am t r ecutî nr ezervă şi m- am dus acas ă,la
Porthkerri
s.Am st at aco lo t ot estrul r ăzboiului.Î n aceşt i ani ,l -am
văzu tr arpe A mbr ose.Apr oap e ott t impul er a p e m are,în At lant
ic
sauMed it
erana,i aralsf ârşit
,î n Or i
en tul îndep ărtat. Mă t em căni ci
nu mi -
a p ăsat preamul t . Leg ăutra n oast ră af ost pr il
ejuit
ă d e ăz rboi,
necugetată,car e n-arfi av ut ni ci
o şan să n î vrem e d e p ace.
Pe ur mă,maier a şi t ata.A f os
tî ntot
deau na un om pl in de
ti
ner eţ
e şi en egrie,dar , după ceSophi ea f ost u csiă,a î mbăt rânit
brusc,subochi imei ,şinu sepuneapr oblemasă- lpăr ăsesc.Dar
războiul s-a t erminat i şt otul a l uat f sâr
şit
. Toţ i băr baţii au ven i
t
acasă,i ar atta mi-a spus ă ce i tmpul să mă î ntorc a l soţul meu . Mi -
e
ruşine ăs p sun că undor eams- of ac, şi acel
a a os f
t momen tul î n care
tata m i-
a sp us ă cf ăcu se a celte casei lui di n Oak l
eySt reet pe n umele
meu ,î ncâtsă amî nt ot
deau na u nl oc al meu, si guranţă p entru copi i
i
meişi i ndep endenţă finan ciară.După ac ea e,n- am maiavu t ni cio
scuzăca să mair ăm ân. Nan cy şi cu mi ne am păr ăsi
t Po r t
hker ris
pen t
ru ul t
ima oar ă.Tat a a ven i
t să ne con ducăl a gar ă şi să- şi ia
răm as-
bun; şi as taaf ost pen tru ul ti
ma oar ă,pen tru că a mur itî n
anul următ or şi nu l -am maivă zut ni ciodată.
Casa din Oak l
eySt reet era en ormă.Er a atâtde mar e,î ncâtt ata,
Sophie şi cumi ne o lcui
am t otdeau na l a dem isol şi î nchiri
am et ajel
e
de su s.Î n f el
ul acest a,put eam î ntreţine oarec um cl ăd ir
ea, să ar at
e
câtde cât bine.Am cont inuatşi euaces t aran jamen t
. Un cu plu, Wi lli
şi Lalla Friedman n, l ocuiseră a cloot ot t impul r ăzboiului şi aur ăm as
şi după acee a.Aveau o f etiţ
ă,car e se j uca cu Nan cy,i ar ei erau
chiri
aşii meiper man enţi. Câtdesp rer estul casei , era un du- te-vino
378
continuu – uni i plecau, al ţ
i ven eua. Maj ori
tat
eapi ctori sau scr
ii
tori,
saut ineri care băt ea u la por ţil
et elev izi
unii. Gen ul de oam eni car e
îmipl ăceaumi e.Nuşil uiAmbr ose.
Apoi , Ambr ose - sa n î
tors acas ă.Nu numaică aven i
t ac aăs,dara
părăsit şimari na şi a accep tato sl ujbă î n co mpan i
af am il
ieit atălui
său, ed i
tura Keel ing şi Phi li
ps di n St .J ames. Am f ost des t
ul de
surprinsă cândAmbr oes mi -
a spus as ta,dar r e
cd că,l a urma
urmel or,a f ăcut ceeacet rebuia.Mait âr
zui, am afl at ă- c
şi păt ase
dosar ul, pe cân d se afl aî n Or ient – se ce r
tase cu căpit
an ul şi i se
făcuse u nr aportf oar t
e n eavo
fr ab il
. Aşa că, dacăăm rânea nîmar i
nă,
nu cr edcă ar fi aj uns pr ea ep datre.
Aşad a,riată-ne ariăş iîmpr eună.N- aveam prea u mlte,dar veam a
maimul t decâtaj or
mi
tateaper echi
lor i tnere.Er am t ineri, sănăotşi
,
Ambr oes vaea o lujbă
s işaveam o cas ă u nde ă s ocu
li m.Ambr oes r ea
ter
ibil de conven ţ
ional , un f elde snob monden … avea ideilel ui,
despr e cu m t rebuie să t eî mpr iet
enet ş
i cuci ne t rebui e.I ar eu er
am
excent r
ică şi neat entă şi, pr es
upun, nu se p r
eaput eapune bază pe
mine.Darl ucruri
le a cer p entr
u Ambr ose er aui mpor tan t
e,mi e m i se
păreu a t rivial
e, iş nu put ea m să- i î mpărtăşecs ent uziasmul.
Ambr ose nu mi -a d atni ciodată n i
mi c.A cr ezut,pr esupun,că aveam
euf ondur i
le mel e per sonale,ceea ce, într-
un f el
, er a ad evăar,tdar
duce am mer eul i
psă de ban i.Î n afar ă de ast a,î nf am ili
a mea, ban i
i
erau un subi ect d epsre car e,dac ă se put ea, nu se vo rbea, dar
exis
tau .Î n t impul r ăzboiului am r eu şit să mă des curc cu pen si
a
primit ă de a l m arină,i arat t
a punea cev a deo par
te n î fiecare u lnă,î n
contul meu , casă- mi pot pl ăti obl igaţ i
ile de î nt
r eţ
inere a casei , dar
cum nu exi stauobi ecte de l ux pe car e să daiban ii şi, or i
cum, t oată
lumea a erprostî mbr ăcat
ă,nu păr ea ăs ai bă p rea ar me mpi or tan
ţă.
Însă măr i
tat
ă cu Ambr oes şi l ocu ind l a Lon dra,er a cu t otul
alt
ceva .Î ntret imp, se născ use şi cea de-a doua fii că a mea, Olivia,
aşa că maier a o gur ă de hr ănit
.Î n pl us, casa noas tră era vech e şi
aveanevoi e ur gentă de r eparaiţi
. Sl avă Domnul ui, n u f usese
379
bombar dată,darer afisur ată,îicăzuset encuialaşiscâr ţ
âiadint oate
încheietur i
le.Tr ebui ar efăcutăi nstalaţi
a electrică,i ar acoperişul
reparat. Cândam vor bit cu Ambr oes despr e asta,mi -a spus ă ce
casa mea işr esponsab ili
tatea e ma, aşa că, pân ă a l urmă,am vân dut
patru t ablour i o f
arte pr eţi
oase, i
ctat
pe de Char l
es Rai nier, a ce
r
apar ţ
inuser ăt atălui meuşi ,î n acest f
el, am st râns d est
ui bani pen tru
repaaţ
ri il
e cel e m airudi men t
are,dar el cpuţ in nu maipl oua n î cas ă
şi euam put ut să mă l i
niştes
c, căci tr
ăiam cu t eam a că s- ar up tea
electr
ocu ta co piii
, vârându- şideg eelte n î pr i
zel e evch i din pereţ i
.
Peur mă,a ur matul ti
ma pi cătură.Mam a lui Ambr oe s, Dol l
y
Keeling, – car eş-i p ertecuse t oată per ioad a r ăzboiului n î Devo n,
ascunzân du- se d e b ombe –s- a nî t
ors a l Londr a.Şi -a ulato căs uţăî n
Lincoln St r eeti ,şdin cl i
pa î n car e a sosi t,a î ncep ut ă s ne f acă
necazu ri. Nu mă pl ăcuse n i
ciodată.N- o con dam n pent ru as t
a.Nu
m- ai er t
atni ci
odat ă pen tru căam l ăsat co pilul, că„l -
am păcă l
it“ pe
Ambr ose să mă i a de nevas t
ă.Er a singurul eicopi l şi er a f oar te
posesivă.Aşa că şi l-al uatî napoi . Dintr-odat ă,căsătoria cuAmbr ose
aî ncep ut să sem ene cusi tuaţi
a cân d t reb uie să aigr i
jă de câi nele
altcui
va.Or i de cât e or i desc hiziuşa,o i a l a fugă spr e cas a l ui.
Ambr ose u fgea al m ai
că-sa.Obi şnui a săe so prească a l u n pah a,rî n
drum de a l serviciu spr e a căs… si ndromul cea iului de o cmpas i
une,
presupun. Î şi ad ucea mam al a cumpăr ăutri sâm băta di mi neaţa,o
duce a cu maş i
na l a bi serică dumi nica.Er a de aj uns p entru ca or icui
să-i piarăr ice
o ef chde a ai m mer ge a l b i
ser i
că.
Săracu l de el !E t are gr eu să fii l oialf aţ
ă de două per soan eî n
acelaşi t
imp. I ar elav eamar e n eovie d e d aor aţi
a şiat en ţia pe ca re el
primeade a l Dol ly şi pe car e eu er
am i ncap abil
ă să i l e o fer.Î n pl us,
casa ind Oakl eySt reet n-af ost ni ci
odată o oaz ă de i l
nişte.Î mi pl ăcea
să-mi şt i
u pr i
eten i
i pr in pr eajmă.Şi i ubeamcopi ii. Câtmaimul ţi
copii. Nu numaiNan cy, cişi t oţi pr i
eten ii eide l a şco aă.
l Cân d er a
vară şi t i
mp f rumos, cu rteaer a pl ină de ei ; se u rcau pe r f
ân ghie sau
se asc undeauî n cu ti
i de car t
on. I ar r i
peten i
i de şco aăl avea u şi ei
380
mam ele o lr, car e v eneu a şipl ecau,s tătea uî n bucăt ărie,bea u caf eaşi
bâr f
eau.Vânzol eal anuî ncet ani ci
ocl i
pă–copi i
isemaicer t
au,sau
se ru peao r och iţ
ă,sau plângeaci nev al a ceai şi,t ot t i
mpul , podea ua
era plină de j ucă rii
.
Ambr ose n u put ea us por t
a aş a ceva. Mi -
a p sus că- l călca p e n evri
cân d se î nt orceade l a bi r
ou şi găs eao as em eneahar ababură.A
începutsănumaisupor tespaţ iulstr
âmtî ncar elocuiam,cuat âtmai
mul t cu câtcas a er a t oată a noas tră.A î ncep ut ă s am eni
nţe că- i
aruncă ar afă p e ch iri
aşi, să av em l oc ă s ne extindem . Vor beades pre
folosireasal onul ui pen tru pet r
eceri şide ocam eră pen tru co cei
tl, de
un dor mi tor u ct oalet
ă şi bai e sep aa ră,
tt oate pen tru noi .I ar eu m-
am î nfuriatşi l -am î nt reb atdi n ce ov m t răi
, dacă nu maivi ne ch i
ria.
Iarels- a b osumflatde o t
t şi şi-a p ertecut şi maimul tt imp cumai că-
sa.
Simpl a exi stenţ ă a deve nt i o ade vărată l upt ă pent ru
supr avieţuire.Ban i
i er aumot i
v de cear tă per man entă.Eu nu şt iam
nicimăcar âtcâşct igă,aşa că nu put eamav eapr etenţii de a l el . Dar
şti
am că r eb
tui e ă s câştige,deci , ce ăceaf b
cu
anii
? C umpăr a d e b ău t
la p rieteni? Cumpăr a b enzină p entru maş ina mi cuţă,pe a cer m am a
lui i -
of ăcuse cad ou? C umpăr a hai ne? r a
Eî ntotdeau na f oarte bi ne
îmbr ăcat. Am deveni t ext rem de cur ioasă. Am î nceput să
scorm onesc . Am găsi t şi am ci tit extrasull ui ban car, desc operind că
îşidepăşi secont ulcu cât evami idel ire.Er am aşadenai vă,de
simpl ă,î ncât ,î n cel e di n ur mă,am aj uns a l concluzia căî şi găsi se o
am an tă şi căî şi ch etluiat ot salar
iul cas- o ţ i
nă numaiî n hai ne de
nur că, într-un ap at r
am en t din Mayf ai
r.
În ce le di n ur mă,mi -a spus ch iar . elA f ost nevo i
t. Dat ora ci nci
sute de l i
r e l a par iuri şi t rebuia să pl ătească dat ori
a î ntr-o
săp t
ăm ân ă.Î mi am i
ntesc ă c eu pregătea m şi am estecam mazăr ea nî
oală,ca să nu se r i
pndă.Şi l -am î ntrebat de cân d pari a pe ca i,i ar el
mi -a sp us căedr teisau patru an i. L-am î ntrebatşide l a
te u lcruri şi-
atuncia i eşi tt ot ul lai veală.Cr edcăer a ceea ce st aăzi s-ar un mi un
381
jucătordenevoi e.Obi şnuia săpar i
ezepel a clubur ipr ivat e.Îşi
asu mase riscuri mar i, de vr eodouă or i
,l a bur să,şi pi erduse.Şi î n
totac et st i
mp eu nu avusesem ni ci ceamaimi că băn uială.Dar
acum, după ce măr t
urisise,chi ardac ă î i r ea puţ in ruşi ne,er a
dispeatr. Tr eb uia să acă f r os t de b ani .
Eu i -am spus ă c nu am . L- am t rimis a l mai că- sa,dar lemi -a
răspuns că maif uses el a eaşi î l aj utase, dar un maiavea curajsă
mear gă d i
n nou. Apoi m- a n îtrebat de ceunvân d cel e r t
eit ab l
our i
de L aw r ence er Stn, ad i
că o tt ce-mi r ăm ăsees d i
n oper a attăl ui meu .
Iar cân d mi -a spus ast a,am f ost ap roap el af elde sper iată caşi el ,
pen tru că ma ş tiut că era n st a
îr
e săşt ep
ate,pur şisi mpl u, până n îtr
-
o zicân d av easă fie si ngur acas ă,să i at ablour ile şi să l e ducăl a
licitaţie.
Cău tători
i de scoi
cieral ucrul ce l maide val oar e pe car eî l
aveam şi car e,î n pl us, îmi dăd eamân gâier
e şi l ini şte.N- aş fi put ut
trăi fără el ,i ar el şti
a ast a, aşacăi -am sp us că am săf ac ro st de cele
cincisut e de l i
re,şi aşa am şi f ăcut, vân zând ver i
gheta meaşi a
mam eimel e.I ar ud pă ac eae,Ambr ose s- aî nves elit di n nou, căc i
orgoliul î if usesei sfsat
ăcut. O vr em e,a î ncetatch iar să mai par i
ez e.
Se sp er iase . rău
Dar - a
nt recut mul t şi a l uat -
o de a l cap ăt, aşa că ari
am aj uns să r t
ăim pe m uchi e d e u cţit
.
Apoi ,î n 195 5,s- a născ ut Noel .Î n acel aşi t
imp, am î nceput să ne
războim cut axele m ari pen tru şcoal af et el
or.Î ncă ai m aveam căsuţa
din Cor nwal l
, Car n Cot t
ag e.După m oartea at t
ei,î mi ap aţ r
inea i m
e,
şieuam ţ i
nut cudi nţii de a e, an i de i z
le,î nchir iind-o or i
cu i dor eas-
oi a şisp unân du-mi că, într-
o zi , voi r euşisă- mi duc co piii acolo, să
petrecem o var ăî nt reagă.Dar - am
n f ăcut-o ni ci
odat ă.Şi at unciam
pr i
mi t o of ertă mi nunat ă pent ru cas ă,pr ea bu nă ca să poat ă fi
refuzată – şi am vân dut-o. Î n clipa aceea am î nţel es ăcs- at ermi nat
cu Por t hker r
is pen tru t otdeau na,că ul ti
ma l egătur ă se r upsese.
Cân d am vân dut cas a d in Oakl ey r St
eet, mi-am f ăcut pl anur i să mă
întorcînCor nwall.Să-micumpărocăsuţ ădi npi atr
ă,cuunpal mier
încur te.Darcopi iimeiaui ntervenitşim- auconvi nssăr enunţşi ,în
382
cel
e di
n urmă,ginerel
e meua g ăi
st Podmore’
s That
ch aş
a că,vreau
,
nu vr
eau, am să-
mi pet
rec ap
usul vi
eţiiîn Gl
ouces
ter
shi
re,nu lân
gă
mare,să-
i au
d valur
il
e psăr
gân
du-se de ăr
ţm.

— V-
am spus o t
ate ast
eaşi î ncă n-am int
ratîn subiec
t, nu-
i aşa?
Î
ncă n
u v-am spus cum am găs i
t schi
ţ el
e.
— Er
auî n atel
i
erul t
atăl
ui dumneavo as
tr
ă?
— Da,ascunse pr
int
re ulcr
uri
le adunate de un pi
ctor î
ntr
-o vi
aţă.
— Când s-
a nît
âm pl
at? Cândle-aţi găs
it
?

— Noelav eavr eopat ru an i

. Şi, casă f acl oc amfilieinoast r
e di n
ce n î ce mainumer oase, oc upas em î ncă v r
eodou ă acm ere.Darî n
restul ca sei exist
au ch i
riaşi
. Apoi ,î ntr-
o zi , a ven i
t un băr bat tânăr .
Era st uden t a l Belle Ar t
e,f oarte î nalt şi sl
ab, săracşi i s
mpat i
c.
Cinev aî i spusese - că
aş u lp
teaaj uta,pen tru că lecâşt igase o bur săal
Slad e,darnu avea ndeut sa.N- aveam niciun col ţ unde ă sl-pun, dar
mi -
a p lăcut de a l pri
ma ved ee r şi l
-am i nvit
atî năuntr
u; i -am datsă
mănân ce i ş să beanupahar de b er e iş am st atde vor bă. Cânda
ven i
tt impul să pl ece,eumă at aşaesm aş a de mul t de el ,î ncâtmă
dur eat eri
bil cănu- l pot aj uta.Şi -
atuncim- am gândi tl a at eli
er. Er a
doar omaga zie de l em ne,r idicată î n gr ăd i
nă,dar ol sidă şi bi ne
etanşată.Put eadormi aco l
o, dar up teasă şi l ucreze; euî i put eam
preg ăt
i mi cul dejun, iar el av eaposi bili
tateasăvi nă în casă , săf acăo
baieşisă- şispel
el ucruri
le.I-am pr opusaces tlucru,iarelaaccept at
imed iat. Aşa că, pe l oc,am cău tatch eai şi,î mpr eună,am i eşi
t să
inspectăm at el
ierul. Er a pr ăfui t, mur darşi pl in de mobi l
e vech i
,
dulapur i şidi vane,pe l ângă şev al
etele,pal et
ele şican avalel
et atăl
ui
meu , darnu păt rundea i ci
no pi cătură d e p l
oaie i şnicio pal ă d e v ânt;
era şi un lumi nator, spr
e n ord, care -
a l t
aras işmaimul t pe b ăiat.
Am conven i
t as upra chi rieişi a zi l
eicân d avea să se mut e.El a
plecat,i ar uem- am ap ucat de r t
eabă.A dur atcâteva zi l
e şi am f ost
nevo it
ă să ch em un om nec ăij
t, cares trângeat oate vech it
ur i
le di n
383
carti
er , sămă aj ute.Puţ in câte puţ in, am î ncărca ttotul î n căru ţal ui,
le-al uatşia pl ecat.A f ost nevoie de cât eva drumur i, dar ,în cel e din
urmă,am aj uns l a ultimul t ransport. Şi u at
nci, pr i
nt re ul t
imel e
lucrur i din at elier, am găsi t m apa cusch iţ
e,ui tat
ă după un scr i
n
vechi. Mi -am datseam ai med i
atdes pre ce -i vo r
ba,darnu ş ti
am ce
valoar e au . La v rem ea eeaca L aw r
enceer nStnu maier a a l mod ă i ş
,
dacă ap ăerape pi aţă o pi ct
ură de- al ui, se v indeacu , să zi cem, cinci
sauşaset esu de l ire.Dar d escoperireaace st
or ch siţeaf ost
, pen tru
mi ne, ca şi cum aş fi r imi
p t un cad ou di n t recut. Ave am aş a de
puţ i
ne di n l ucr ărilel ui! Şim- am gân dit că,dac ă Ambr ose afl a de
ele,arfi cer ut i med i
atsă l e vindem . Le- am pr ins uc ban dă ad ezivă
de ăb tlia di n spat e adul apului meuşi , pe u r mă,am găs ito r ol
ă de
tapetşi am l ipit-o deasu pra.Acol o aust at, de a t
unci şi pân ă acu m.
Pân ă d umi nica r ecu
tt ă.At unciam şt iut că ei mp tul ca e el ă
s vad ă ar
i
lumi na z i
leişi că rafi bi ne săiv le raătşi dumneav oast ră.
— Ei , acu m şt iţ
i,r osti Peneolpe şi se ui t
ăl a ceas . Ce mul t mi -a
luatsă ăvpoves tesc!Îmi pareău .
rDor i
ţi o ceaşc ă de cea i? A veţit i
mp
pen tru o ce aşcă d e ceai?
— Da,am t i
mp. Darî ncă nu m- am săt uratde p ove şti
. Penel op e
îşiridicăspr âncenel eami r
are.Văr ogsănucr edeţicumvacăsunt
băgăr eţ sau i mper t
inent, dar ce s- aî ntâmpl at cu căsni cia
dumnea vo atsr
ă?Ce s- a n î
tâm platcu Ambr os e?
— Soţ ulmeu? A,m- a p ăări
st
…
— V- a părăs it
?
— Da.Sp re u imi r
ea om d nului Br ookn er, Pen el
op e es u lmi nă l a
faţă,zâ mbind am uza t
ă.Pen t
ru secretaral ui.
— Cur ând după e c amdes coperit schiţele işl e-am as cuns,vec hea
secretară a l ui A mbroes, d omnişoara Wi l
son, a cer l ucr a de- o
veşn i
cie l a Keel ing şiPhi l
ips,s- a pen soinat şi o altă f ată i -
a l uat
locul. Er at ânăă r şi cr edcă des tul de r fumuşi că.O chem a Del phine
Har dacr e. Domni şoarei Wi lson i se spusese î ntod teauna
„d omni şoara Wi lson “,dar iei se ad resau numaicu „D elphine“.
384
Înt r
-o zi , Ambr ose mi -
a spus că pl eacă l a Gl asgow , cu af acei r
;
tipog rafi a er a ac oo l – şi a st at osăpt ăm ână. După ac eae,am
des cop erit că unf usese n ici
decum l a Glasgow ,cil a H udder sfield,cu
Del phi ne,săl e fie pr ezentat păr inţil
or ei . Tatăl feteier af abulos d e
bogat ,făceaaf aceriîni ndus tri
agr eaşi ,decumvaisepăr eacă
Ambr ose euţ in
p cam băt rânpen tr u fiica u li,f apt
ul er a com pen sat
pr in ace eacă î şi găs i
se un băr bat r ăg
duţ , cu cl asă,de car e er a
îndr ăgos t
ită.Cur ânddupăaceea,Ambr oseaveni tdel abirouşimi -
a spus că pl eacă de- acaăs.Er am î n dor mi torul nos tru. Eu mă
spăl asem pe cap şi-mi per iam păr ul, ca ă- s
l usuc,aş ezat ă al m ăsuţa
de t oaletă,i ar mb Ar ose se aş ezas e pe pat ,î n spat el
e meu , aş a că
întreaganoast răconver saţieaavutl ocpr inoglindă.Mi -aspuscăo
iubeş te.Că eai -a datt ot ce -
şi dor ea. Că vo ia să di vorţ
ăm . Odat ă
divor ţat, av easăse săt căoreasăc cueaşi ,î n t impul ăs t
a, ren unţal a
slujba de a l Keeling şiPhi li
ps,l af elşiDel phine,şise u m
tau î n nor d,
să se s tabil
easăcî n Yor kshir
e,unde t atăl ei î
i oferise un post n î
compan ia u li
.
În pr ivinţal ui Ambr ose,t rebuie să r ecunosc, cân d r euşeasă se
or gan izeze,nu ui t
a ni ciun am ănunt . Totul er a aşaedcl ar, defi nit şi
stab i
lit, un f aptî mpl i
nit cât se op ate de p erfect
,î ncât mi e n u-mi mai
răm ân ea i mi
nc d e zis.Ni ci nu dor ema să p sun ceva. Şt i
am că n u-mi
pas ă de pl ecaera l ui. M- aşfi des curcat a mi n bi
e si ngură.Î mi
păs tram copi ii şi aveam cas a m ea. Am f ost de aco rd cut oate,i arels-
ar i
di cat de pe pat şia co bor ât,î n t i
mp ceeu ,f oartel i
niştit
ă, m- am
întor slapi eptănatulmeu.
Cât eva zi
le m ait ârzui, maică-sa a v enit să mă va dă;nu ca să ăm
con soleze, nici
, ce-i dr ept, să mă acu ze, cidoarsă se asi gur e că
plecar eal ui Ambr ose n u mă va f ace să e n i
tl
erzic,eisaul ui, să vad ă
co piii.I ar eu i-
am sp us că pco ii
i meinu su nt nişte obi ecte afl aetî n
poses i
a m ea, pe car e ă s el d ausausă e l au
i cu m vr eau , cisunt fii nţe
uman e cudr ep t
urilel or. Trebuie să f acă ceeace dor esc, să vad ă pe
cine dor esc,i areu nu- i vo i o pri n ici
odat ă. o Dll
y a f ost o far
te
385
uşur ată,pen tr
u că, deş i nu av usese n iciodată p rea u ml
tt imp pen tru
Ol i
via şi Noel , o ad oar pe Nan cy, şi Nan cy l ar ândul eio i ubea.
Sem ănauper f
ec tl a fi re,am ân dou ă g ândeaul a el
f. Cân d Nan cy s- a
măr itat, Dol l
y af ost ceacar e a or gan izat o nunt ă sompt uoas ăl a
Londr a şi ,di n ace st mot i
v,Ambr ose a en vit de a l H udder sfield,ca s-
o conducă a l al tar.A f ost singur a d at
ă cân d ne- am maivăz ut , după
divor ţ. Se sch imbase, arătaf oart e pr ospe. rSe n î
grăşase u ml
t, păru lî i
încărunţ iseşier af oar t
er oşulaf aţă.Î miami nt esccă,înziuaaceea,
îşipusese,ci neşt iedi ncemot iv,unl anţdeceasdi naurmasi vşi
arăta ex act caunul car e şi -a pet recu tt oată vi aţ
aî n nor d, nef ăcând
nimi c al tceva d eâ ctsă ad une b ani.
După nunt ă,els- aî ntors n î Hudder sfield şi nu l -
am maivăzu t
niciodat ă.A mur itl a vr eoci ncian i după aceea. Eraî ncăt ână, rla
urma urmel or, aşa că af ost un şoc er ti bi
l. Săraca Dolly Keel ing, eaa
mait răitî ncă mul ţi an i, dar u n şi -a mair even
it n iciodat ă după
pierder ea fiul ui i e. Şi i m
e mi -a păr ut ău r. Cr ed că,al ăt uri de
Del phine,desco periseî n sfârşitf el
ul de vi aţ
ă pe care îl că ut a. I-am
scris,dar ea nu mi -ar ăspuns n iciodat ă.Poat e s-a gân di t că a fosto
imper tinenţ ă di n par tea mea . Saupoat e că n- a şt iut e c să- mi
răspundă.
— I ar u ac
m, chi ar ăcmă duc săac fi ş
nt
e ceai. Pen eo lpe se r i
dică
înpi cioar e,îndr ept ându- şi
,cuomână,pi epteneledeoscucar eî şi
prinses e păr ul. Vă der anjează dacă vă l as i ns
gur â ceva
t cl ipe? Ede-
ajuns d e cal d? D or i
ţi să ap rind f ocu l?
O asi gur ă căuner a n i
cio pr oblem ă şi că es ismţ ea i n
be aşa, drept
care ea pl ecă, lăsându-l d in nou î n t ovărăşi
a sch iţ
elor ,t recuî n
bucăt ărieşi ,dupăceumpl uibricul ,puseapal aîncăl
zit.Sesi mţ ea
împăcat ă,aşacum sesi mţ i
seşiînsear aaceeadevar ăcândî şiper ia
păr ul şi î l as culta pe Ambr ose spunân du-i că o păr ăs etşe pen tru
totdeau na. r P
obab il, ş î
i spuse ea, aaş se si mt cat ol i
cii după
conf esi
une – cu raţi, i l
beri şi , n î sf ârşit, zibăviţ
i. a Ir ea î i era
recuno scăt oare l ui Roy Br ookn er pent ru că o as cultase;
386
recunoscăt oar e şi pen tru că firma „B oothby“î it r
imi sese nu numai
un bun pr ofesi
onist, cişiun om ad evărat şiî nţel
eg ăt
or.
La cea i,r onţăi
nd cât e o bucat ă de t urtă dul ce, revenir
ăl a afaceri
.
Pan our il
e urmausă fie v ândut e.Sch iţel
e r t
ebuiaucat alogat
e şi duse
la L ondra,pen tru a fieva luat e.Dar
Cău t
ătorii de scoiciAcel
? a,pen t
r u
moment ,r ăm ânea u nde e s afl a,deas upr a ăcm inului di n salonul de
la Po dmor e’ s That ch.
— Si ng ur a pr obl emă cu vânza rea panou rilor, i î spuse Roy
Brookner ,e f actorul t i
mp. După cum ş t
iţ
i, Boot hby a r eali
zated
curân dol icit
aţi
e mp i or tant
ă pen trut abl
ouri di n ep oca i ct
vori
an ă şi
o al ta nu se v a maif ace
, celpuţ in şase u lni de a cum î ncolo. Nu la
Londr a.Poat e ăc g aerliil
e n oas t
re d in New Yor k s- arput ea cu opa d e
el
e,dart reb uie ă s a flu pen tru cân d es te program ată u rmătoarea or l
licitaţie.
— Şase luni? Nu vr eau să aş t
ep t şas e ulni.Vr eau să el vân d acum.
Zâm bi,au zni
d câte d e n eăbrdăt oar e.
— V- ar nt i
eresa un cumpăr ăor
t pr i
vat? Făr ă compet i
ţi
a de l ao
li
citaţ i
e,s- ar p uteasă unobţ i
neţi un pr eţlaf elde bun, dar p oat
e că
sunt eţi preg ăti
tă sări scaţ
i.
— Mi -aţi put ea găs i un cumpăr ăt
or ?
— E un col ecţionaram erican , din Phi l
adeplhia.A ven i
tl a L ondra
cui ntenţ
ia d ecl
arată d e al i
cita Fep
emen
tru
i cărând ap d
ă,ara p ier
dut
înf avoarea r eprezent antuluiMuzeul uide Ar te Frumoase di n
Denv er.A f ostf oar te d ezam ăg i
t. Nu ar e nimic d e L awrence Stern şi
rar esn îtâm plă săpar aă p e p iaţ
ă cât e ceva.
— Eî ncă a l Lo ndra?
— Nu sunt si gur .Aş put ea ăs afl u.St ăt
eaalh oel
tul Connau ght.
— Cr edei ţcă ar vrea ăs u cmper e p anouri
le?
— Sunt si gur că ar vrea. Dar,bi neînţel
es, vân zarea epdinde d e cât
e p reg ăti
t săof ere.
— Vr eţi săua lţil egăutra cu el?
— Bi neî nţeles.
387
 — Darschi ţel
e?
— Dumnea vo ats
ră d ecideţi. Ar mer i
ta să aşteptăm câteva luni ca
să l e vi ndem … să ave m t imp să l ef acem publ i
citat
e şi să t rezim
interesu
l amat ori
lor.
— Da,î nţeleg. Poate că, în cazu llor,ar fi maibi ne săşt ep
atăm .
Au căzu t d e ac odr. I med i
at , Roy Br ookner nc î
ep u catalogae ra
schiţel
or.Î il uă des t
ul i t
mp, dardupă ce t er
mină şi pr ezen tă o
chitanţ
ă,sub sem nătural ui ,l e puse î napoi î
n map ă şi legă sf oaral a
loc,cugr ij
ă. În final , Pen eolpe l îconduse f ară
a i ndcam eră şi,i arăşi
,
pe scăr iî n sus, pân ă pe pal ier; evaulat
orul ri
dicăuşo r p anouril
e de
pe per et e,l ăsând î n urmă doari ştn
e pân zede păi anjen şi dou ă
por ţ
iuni de ap te, tmai î nch isealcu l
oare.
Ajuns af ară, î ncărcă t otul î n por tbagaj
ul maş inii sal e
impunăt oare, cuexcep ţia pan our i
lor,învelit
e cugr ij
ăî nt r
-un pl ed,
pe car e e l aşezăpe b ancheta di n spat e.Mul ţumit de ar anjam ent, se
dăd uî nap oi şi înch i
se şa,u ap oi seî ntoars
e sp r
e P eneol
pe.
— Doam nă K ee l
ing,a o fsto p lăceer ăs vă ncuosc.Şi,mul ţ
umes c.
Şi
-aust rân s m âinil
e.
— Mă b ucur că n e-am î ntâlnit, domnul e Brookner. Sper că n u v-
am pl i
ctisit.
— Ni cicân d nu m- am si mţ i
t maibi ne.Îndată ce voi avea eşt
i,
vam
să aui l egă tura u c dumneavo astră.
— Mul ţumes c.La e rved ere.Căl ăt
orie plăcut
ă.
— La e rvedere,doam nă K eeling.

O sună adoua zi.

— Doam nă Kee
li
ng,la el
tef
onRoy r B
ookner
.
— Da,domnu l
e Brookne
r.
— Domnul din Ameri
ca,despre acer v-
am vor
bit
,domnulLow el
l
Ardway, nu maiest
e nî Londra.Am sunatl a C onnaught şi mi s-
a
spus că a pl
ecatla Gen
eva.Di n Elveţ
i
ai nt
enţi
onează să se înt
oarcă
dir
ect î
n Stat
el
e Uni
te.Daram ad r
esauil din Geneva şi am să-i sc
ri
u
388
chiar azi , să-i spun de pan ouri
. Su nt si gur ă c,dacă vaafl a că sunt
disponi bile,se va î ntoar cel a Londr a să l e vad ă,dare posi bil să
avemde aş t
ept ato săp t
ăm ân ă asudou ă.
— Pot aştept a osăpt ăm ân ă asudou ă.Darn- aşfi supor t
atsă mai
stau şase uni .l
— Vă as igur , nu va fi nevoi e.Cât es dpr e schi ţ
e,l e-am ar ăatt
domnul ui Boot hby,i ardân sul a o fst extrem de n iter
esa.tNi mi c d eo -
asem en eamp ior t
an ţ
ă n ua m aiap ău rt pe p iaţă n î ultimii ani.
— Şt iţi
… I sepărea o ned ei l
cateţ
e să- l n î
trebe, işo ttuşi: Şt i
ţi
cumvace val oar e ar put ea vea?
a
— După es timările m el e,nu maipuţ i
n de i c
nci mi i de i l
re fi eacer.
Cincimi i de l i
re.Fi ecare.Punân d r ece ptorul l a l oc î n f urcă,
Pen elope r ăm ase pe l oc,n îbucăt ăr i
e, nc î
ercân d să î nţeleagă
en ormitat eaacel eici fre.Ci ncimi i de l ire,or i pai sprezece,f ăcea…
imposi bil de cal cul
atmen t
al . Găsi un cr eion şi cal culă su ma pe i l
sta
de cu mpăr ăutri. Ajunse a l şap t
ezec i de m ii de i l
re.Luă un scau n şi
se şez aă, pen trucăi set ăiaser
ă, bru sc, pi cioarel
e.
Gân di ndu-se m aibi ne,nu at âti dee a d e b ogăţie oui mea, câtmai
ales r oppriar eac ţ
ie.Hot ărârea e d a- l chem a pe d omnul Br ookner ,
pen tru a- i ar ăta sc hiţ
ele,av easă- i schimbe vi aţa. Era cât se opate de
simpl u, dar ot ter a gr eusă et o bi şn
ui eş
ti cui deea . Cele d ouă l ucrări
de Law rence St ern, i nsigni fiante,net erminat e,pe car e l e iubise
întotdeauna,f ăr ăsă-şiînchi pui ecăauvr eovaloar e,seaflauacum l a
Boot hby, aşt
ep tând of er t
a unui mi lionar mer ai can.I art eancul de
sch i
ţe,ascu nse şi uitate de mul ţi ani , valor au, di ntr-
odată, şap t
ezeci
de mi i de l ire.O av ee.r Par căar ficâş ti
gatl al oto. Gân dindu- se la
aceas t
ă modi ficar eas t
at utului său , Pen eolpe î şi am i
nti de o f em eie
tân ăă,
r car e câş t
igaseî nt r-adevărl a l oto şi p e car e o văz use,cu
uimi re,l at elev i
zo r
,t ur nân du- şi şam panieî n cap şi ţipând: „A m ce
ch etl
ui! Am ce el cht
ui! Am ce el chtui!
“
O scen ă ul uit
oar e,car ei - am inteade nebu nul di n poves te.Şi
totuşiacu m se ăsea g şieacamî n ace eaşisi tuaţie şi înţel
eg ea– as t
a,
389
de f apt, erai miureaei– cănu erai ci
nî ngrozit
ă, nicico pleşită. Di n
con t
ră, i mţ
sea r ecunoştinţa cui va bi nec uvân t
at cu o măr i
nimi e
neaştep t
at ă.Celmaimar e dar e p car e un păr i
nte îl poat e f ac e
copiilor es t
e să nu dep indă de ei . As t
al e sp usese ,ea l
ui Noelşi l ui
Nan cy; ştia căe ad ev ăa rt işcăl iber t
ateape car eţ i
-o dă si guran ţa
mat erial
ă nu ar e pr eţ
. Mai ex is tau şit ot felul de posi bil
it
ăţi de a- ţi
satisf
ace l ăp
cerl e
i.
Dar , ce pl ăceri? Nu avea exp er i
en ţăî n mat eri
e de ext ravagan ţe,
căci, de â cnd se m ăr
itase, ec
onomi sise i şnumăr aes fi eacer b ănuţ. Nu
o der anjase n şi
ui nvidiaseuxu ll al tora,f useseoar d u mlţumi tă să- şi
poată cr eş t
e şied ucaco piii
,r eu şind t otuşisă se men ţ
ină pe l inia de
plutire.Abi a cân d vân duse cas a di n Oakl ey St ree
t d eveni se
poseso areaunui oar ecare cap i
tal,i ar ace s t
af usese, imediat,i nvest i
t
cu prudenţ ă – pent ru a- i asigur a un ven it mod es
t şi pent ru a fi
cheltuit aş a cum î i p lăcuse î ntotdeau na.Pe mân car
e,bău tur ă,
distr
acţ i
i cu pr ieteni
i. Mai erau şicad our i
le – l a acest capi
tol er a
extrem de g en eorasă – şi , bi
neî nţ eles, gr ăd i
na.
Acu m, dacăor ea,
d put ea efraceasa, c de u ss pân ă o j
s. To t ce avea
se afl aî nt
r-o st are de i ncredibi l
ă deg rad are, dar ea prefera acea s
t ă
stare de l ucrur i. Maş ina,un Vol vo uzat , avea opt an i vec hime şi
fusese cumpăr aă,
t de l a bun î ncep ut ,l a mân a a doua.Po aet că ar
trebui să se r ăsfeţe,l uân du-şi un Rol ls-Royce, daraces t V olvo se
ţi
neabi ne – deocam dat ă – şi ar fif ost u n sac ril
egiu să î ncar ce
portbag ajul u nui Rol ls-Royc e cu pungi e dt urbă şi ghi vece de
păm ân t,cu pl an t
e p en t
ru gr ădină.
Atunci, hai ne.Tot uşi, n- oi nteresa seră i
ciod
nată hai nel
e,at i
tudine
agrava tă de an i
il ungi de r ăzb oi şi l i
psur il
e de după aceea. Mul te
din veş mintele ei r p
eferate f uses eă r cumpăr aet pr in bazar ul
organ izated bisericadi n Tem pl e Pudl ey, iar aihna car e ap aţ r
inuse
vreunui ofiţ er e d marină,î iţ ineade cal d de pat r
uzec i de i erni .
Putea, or i
când, să- şi cu mper e ohai nă de n ur că, darni ciodată n u se
împăcase cu i deea de a pur ta o hai nă f ăcut ă din blana atâtor
390
dr ăg ăaş
le an imal e moar te;î n pl us, ar fiar ătat aco car ag hioas ă,
pl i
mbân du- se d umi nica di mineaţa pe s trăzile satului şi ducân du- se
să a i zi areeln î hai na d e n urcă. Lumea ar fi zis că eeb nună.
Put eacăl ători. Dar ,î ntr
-un f el,l a şai zeci şipat r
u de an i şinu
tocm aisăn ăotasă, după cu m şt iaf oar te bi ne că est e,i se păr eacă e
pr eabăt rân ă săncea î pă să r st
ăbat ă singur ăl umea . Zilel
e căl ăt oriil
or
de pl ăc ee,
r Tr ain Bl eu – t ren uleţul al bas t
ru – şi vap oar ee l de
croazi eră, trecuseră. I ar i dee a t recer i
i p r i
n aero porturi t s
răi ne, ca
ap oi să st răbaăt spaţ iul î n av ioan e super soni ce, - on i spi ti
se
ni ci
odat ă.
Nu. Ni mi c d int oat e as tea. Pen t
ru momen t, nu vaf ace n imi c, nu
vaspune n i
mic, ni măn ui. Domnul Br ook nerven ise şi plecae s,f ără
ca ni men i să afl e d es pre v izi
tal ui. Pân ă va l ua di n nou l egă tura cu
ea, era maibi ne să- şi vad ă de t rebu r
i, ca şi cum ni mic nu s- ar fi
întâmpl at.Î şispusecăşi -lvascoat edi nmi nte,darconst atăcăer a
imposi bil.Î n fiecar e ziaşt ep t
a să pr imea să c veşt
i de l a el. De fiecar e
dat ă cân d suna t el efonul, se r ep ezea l
a el , ca o f at
ă t ân ăă r care
aştea ptă,ner ăbdătoare, s-o su ne i ubitul. Dar , sp r
e deo sebir
e de f ata
ner ăb dătoar e,pe măs ură ce zi lele t receau , ea î şi p ăt
sră cal mul ,
liniştea. Exista î ntot deau na un mâi ne.Nu er a ni cio gr ab ă.Mai
dev r em e sau mait âr zui,avea să p ri
meas că işea eş vt
i.
Într et imp, vi aţa mer geamaidep at r
e,i ar r ip
măv aar se si mţ eaî n
aer, di nt oate punct ele de ved ee.r Li vad a er a pl ină de gheţ işoar e şi
nar cs i
e,cupocal ele gal bene băt ute de vân t
. Cr en gi
le pomi lor er au
învăl uiteînver delepalalpr imelorf runze,i arper ăzoareledel ângă
cas ă, afl ae t mai l a ad ăpost, pl antel
e agăţ ătoare î nflor iseră,
îmbăl sămând aer ulcu mi r
easma nos t
algică a cupel orcat ifel
ate.
Dan us Mui r
fieldt ermi nase d e ăsrăd i
tl egumel e,de u t
ns pr imul st rat
de ar ibă di n acel an ,i ar u ac
m săp a,gr eb l
a şi punea ăl beg ar ucpai e
pe mar gn ii. Doam na Pl ac
kett ve nea şi pl eca,pusă pe t ermi nat
cur ăţen i
a de pr imăvar ă şi p săl at
ul per delel
or di n dor mi toar e.
Ant onial e puneal a uscat , cape ni şt
e st eaguri, pe f rânghi e.Avea
391
rezerve enorme d e en er
gie i şpr elua b ucuroasă orice m uncă p e a cer
Pen el
ope n- o put eaf ac
e si ngur ă,cum ar fisă pl ece cu maş ina la
Pudley pen t
r u t oate cumpăr ăutri
le săp tăm âni
i, sau să gol ească
dulap ul di
n căm ar
ă şi să f r
eceoat ter aft
urile.Cân d nu er a ocu pată
în casă,o put eaigăsiî n grădină,punând ar acila mazăr e,sau
culegând nar cisel
e de pe t er
ase,pen tru a l e î nlocui cu muşcat e,
fucsi
a şi pâlcuri de con dur ul-
doam nei
. Dacăe safl a şi Dan us acolo,
eaer a mer eul ângă el, şi gl asuri
lel er ăzbăteaupr i
n gr ădină,unde
munceaucot l a cot . Văzându- i
, opr i
ndu- se să-i priveasc
ă de l a una
din f eres
tr
ele de l a etaj
, Pen eolpe si mţeacum i nima i se umpl e de
mul ţ
umi re.Ant onia nu maier af at
a chi nuită şi ep uizată pe car e
Noelo ad usese de l a Londr a;î şi pierduse paloar eat r
istă pe car eo
aduses e cuea e dalI bizaşi nu maiaveaar cce
ăne ad ânci sub ochi .
Părulî i str
ălucea , pi
eleaî i plesn eade săn ătat
e şiav e,
aî n plus,un f el
de a ură,gr eude d efinit, darnconif undab i
lă pen t
ru och iul versatal
uneif emeica P eneolpe.
Antonia,bănui a ea , er
a n îdrăgostit
ă.

— Eu cr edcă l ucrul celmaipl ăc

ut pe l ume es te să facit r
eabă
bunăî n grădină,într
-odi mineaţ
ăf r
umoasă.As taîţiaducet oat
e
sat
isf
acţi
ile.La I bi
za, soarel
e ardeaî nt
otdeauna prea t
are;transpi
rai
şiţ i sei pleau hainele de r t
up, iar după acee at r
eb uia să aci
f o baie n
î
pisci
nă.
— Ai ci nu avempi scină,remar că Danu s. Darpr esupun că n e-
am
putea ud ce ă s ac
fem o b ae
in îr âul Windr ush.
— Apa r tebuie ăs fie gh ea
ţă pe vr emea t as
a.Maii eri mi-am băg at
tăl
pil
e pi ci
oar el
or nî eaşi -af ostcu mplit
. Danus,ai săfii î ntot
deauna
grădinar?
— De e c m ă nîtr
ebi,aş a,deodată?
— Nu ş tiu. Chi
armă g ândeam. Pari să ai at
âta exp er
ienţ
ă.Şco al
a,
apoi plecareaî n Amer icaşi cursuril
e d e hor t
icu
lt
ură.După mi ne,e
păcat căn- ai să aci
f ni ci
odată altcev
a decâ t să l a
pntezi verze
le la
tora
392
şisăsm ulgi buruienil
e di n cu rţ
ilel or.
— Darn- am să acf î ntotdeau na d oaras ta,nu?
— Da? t A
unci
,ce- o să acif?
— Am de gând să p un ban i deop art
e,pân ă tsrâng d estul ca ăsmi
-
cumpăro bu cată de p ăm ân t
, să-mi f accas a mea , să pun l egume,să
vând pl ante,bulbi,t randafir i
, arbuş ti piti
cisau or i
ceal tceva ar d ori
lumea ă s cumper e.
— Un cent r
u de g rădinăr i
t?
— M- aş pecsiali
zaî n ce va… î nt r
an dafiri,sauf ucsia,doarca ăs fi e
ceva mai deo seb
itf aţă d e l aţ
ii.
— Darnu cos tă p r
ea u ml
t? La n îceput,vreau să p sun.
— Da.Păm ântul cost ă m ult şi t rebuie ăs ucmpărun t erenmăr icel
ca ăs fi e efi ci
ent.
— Tat ăltăunu t e-
arput ea u aj
t
a? ă Mcar l
a nî ce
put .
— Da,m- ar u aj
ta dacă l-
aş ur ga.Dar r ef
per ăsf act otul si
ngur.
Acum am dou ăz
eci şi pat ru de ani . Poate ăc eruşesc ă s mă p un pe
pici
oarean p
ă cân dî mpl inescr eizeci
t .
— Săaş t
epţi şase an i? Mi se par e o veş nicie.Eu aşvr eat ot
ul
acum.
— Am î nvăţatsă fi ur ăbdător.
— Dar , pe unde?Adi că,unde vr eisă- ţi ac
fi e cntrul s ă
ta de
grădinăr
it?
— Nu cont ează. Ori unde enevoi e.Aş p ref
erat otuşi să r ămânî n
parteaast aaţ ării
.Î n Gl oucestershire sau Sommer set.
— Cr edcă n î Gl ouces ter
shire e cel maibi ne.E aş a d e r f
umos! Şi
gândeşte-t
e l a cer er
ea pi eţ
ii
. To ţi b ogătaşi
i din Londr a, are c î şi
cumpăr ă căsuţe d i
n acel eade p iat
r ă galbenă,o f rumuseţ e,şi vo r să
aibă în gr ădină toate mi nunăţ i
ile.Ai f ace o av ee.
r Î n l ocult ău, aş
răm âne aici. Mi-aş ăs gi o căs uţă şi câţ ivaacr i de păm ân t
. Asta aş
face.
— Dart u nu vr eisă des chiziun cen tru de g rădinărit. Tuo să fii
mane chi
n.
393
 — Numaidac ă nu găs es
c altceva e d ăc
fut.
— Ci udată maieş ti
! Cele m aimul t
e etfe şi -
ar adşi ochi i di n cap
pentru o as em enea an să.
ş
— At unci,ce o rst maiar e?
— Î n pl us,pr esupun că unvr eisă- ţiiroseşti viaţa săpândl a nap i
.
— N- aşcul ti
va nap i. Aş pune l ucr uri d eil
cioase,de ex empl u
porumb,spar an ghelşi mazăr e.Î n I biza, nu cumpăr am ni ci
odată
legume.Le cul ti
vamnoi – şi ave am şi f ructe.Aveam portocal
i şi
lămâi.Tat a p sunea ăc n i
mic nu e m aigr ozav dec âtun gi nt onic,cuo
fel
ie de l ămâi e pr oaspătcu l
easă. Are cut ot
ul al t gust decâ t cel
e seci,
cumpăr ae t de a l m agazin.
— Cr edcă ai putea cu l
ti
va ăm l âiî ntr-
o ser ă.
— Celmaigr ozav ,l a lăm âi, es t
e că î nflor esc şi dau f ructe î n
acel
aşit imp. De as t
a ar at
ăî ntotdeauna aş a de gr ozav. Dan us, n- ai
vrut nici odată săt e a fciavocat, cat atăl tău?
— Ba da,î ntr
-o vr eme amvr ut. Mă g ândeam să- i calc p e u rme.
Dar epurmă am pl ecatî n Amer ica şi , după ac eae,l ucruri
le s- au
schimbat . Şi am hot ărât ă-smi pet recvi aţaf olosindu-mi br aţel
e,şi
nu cap ul .
— Darî ţif ol
oseştif oart
e bi ne şicap ul. Gr ăd i
nărit
ul nu sef ace
făr
ă săgân deşti,f ără săş tii şisăpl anificiceai edf ăcut.I ar dacă
reuşeşt
i ceţ i-ai pus n î gând, va t rebui să etocu pi de co nt
abil
itate,de
comenzişi de i mpozi t
e… n- aşzi ce că as ta î nseamnă să nu- ţi
fol
oseşt
i cap ul . Tatălt ăua f ost dez am ăgit cân d air enunţatsă et m ai
faciav oca t?
— La î ncep ut. Dar am statde vo rbă şi a r euşit să-
mi î nţeleagă
punctul de ved er
e.
— N- arfi î ngrozitor dacă ai avea nt u
ată cu care ăs n u poţis t
a de
vorbă?Al meuer a per fec
t. Put eai să-i spui or i
ce . Păcat cănu l -ai
cunoscut ! Nu- ţi pot ăt ara nici dr agul meu Ca’ n D’ alt
, pen t
ru că
acum l ocuieşte aco l
o al tăf am i
lie.Dan us, aiav ut un mot iv speci al
pentru car e i ţ
-aisch imbatcar i
era? ev Ca ceas- pert
ecutî n Amer ica?
394
 — Poa t
e.
— Ar e eg
lău tr
ă ceea ice s-a ţn
îtâmpl
at, cufap t
ul că uncon ducişi
nu beini ci
odat
ă?
— De ce mă n ît
rebi
?
— Mă g ândescla asta â
ceod
t at ă.Mă n î
trebam şi eu,aşa…
— Teder anj
ează? Ţi-
arplăcea să u cafi işNoelKeel i
ng, să s
trăb
at
şosel
eleî n sus şi -
n jos, î
ntr
-o maş i
nă sport
, sau să pun mân a pe
paharor i de â ce
t ori daude g reu?
— Nu, n- aş eavr ăsfii ca Noel . Dacă aifi ca Noel , eun-aş upt
ea
sta aici
, săt e ajut. Aş ăzcea într
-un şezl
ong, răsfoi
nd pagi
nile unei
revi
ste.
— At unci
, de ceunmă aşi l î n pace?i at Fi
entă,plant
ezi un răsad
,
nu baţi cu i
e!Lucr eaz
ă cudel i
cateţe,cum aiduce nuco pilla culcar
e.
Îitrebuie spaţi
u, casă crească
. Ar e n eo
vi
e d e spaţ
iu, casă respi
re.

Mergeape bi cicletă.Ped alaî n voie,sp re poalele dealului

, printre
tufe de f ucsi
a cu flor i d eil
cat
e cani ş
te bal er
ine,r oz şi purpur ii.
Înainteaei, şerpui a dr umul al b şi pl in de pr af,i ar nîdep ăt
rare se
ved eamar ea, albas t
ră caun safi r. Se simţ eaaer ul li
nişti
t al unei
dimi neţ
i de sâm bătă.Ea pur t
a san dale de pl aj
ă.Aj unse î n drep tul
uneicase, dar uner a Car n Cot t
age,pen t
ru că ea avaco peri
şul pl at
.
Aco lo eratatălei , cupăl ărial ui cubor uril at
e,aşeza t pe un sc aun
pliant, cuşeva l
et ul î n faţ
ă.Nu av eaart r
ită şi puneat uşe un lgi de
cu l
oareepcan av a;cân d ven ilân gă el, să pr i
veasă,
c elnu- şi r i
dică
privirea
, dar iîsp use. „Î
ntr-o zi vor ve ni săpi ct
eze căldura so arelui
şi cu l
oarea vântului “.Ea pr i
vi pes t
e mar gineaaco peri
şului şi zărio
grăd i
nă caaceea de a lIbiza,cupi sc
ină.Sophi e nîotaî n pisci
nă,de a l
un cap ătl a celălalt. Era goal ă;ave a părul ud şi moal e,capi eleade
focă.De pe acop eriş, vedereaer a mi nunat ă,dar un er a gol f
ul, ci
plaja de nor d î n t impul fluxu lui; era şi eaac olo,cău tând, cu o
găletuşăroşie,pl ină de sco i
cimar iî n mână. Sco icişimi di
i şico chil
ii
sidefat
e.Dar aenu cău t
a sc oici
, cău t
a al tcev
a, pe al t
cineva; era pe
395
undeva , pe aco lo.Cer ul se n îtunecă.Mer se m aidep atre,pr i
n ni sipul
adân c, lupt ându- se cu vân tul put ernic. Găl et uşa deven i cumpl it de
grea, aşa că ol ăsăosji şpl ecă ai mdep at ref ără ea. Vântul ad ucea cu
elceaţ a di nspr e mar e,o ceaţ ă deasă, care cu prindeaî ntreaga pl ajă,
iar aeî l zăr i ap ăârnd di n per deau a de f um şi î ndr ept
ându- se spr e
ea. Er aî n uni formă,dar cu cap ul gol . „Te- am cău tat“,î i spuse el şi o
luă de mân ă;î mpr eună,aj unser ăî n dr ep tul uneicas e.I ntrar ă pe
uşă,darnu er a o cas ă,ci gal eria de ar tă de pe o st rad ă di n
Porthkerris.I ar a tt
ăl eiera iarăşiaco l
o, aşez at pe o banch eă t uzat ă
aflatăî n mi j
locu l săli
i,î ntoar se p ca
ul . „Ce n -aş d a să ufii arăşi tânăr,
le sp use.Să p ot ved ea ce n se
tâm plîă.
“
Er a f eri
cită. Desch i
seoch ii şif ericir
ear ămase, că civi su
lf usese
mair ea
l decât real
it
atea.Î şisi mţ eazâ mbet ul pe b uze, ca şi cu m l -ar
fi fixati neva
c pen t
ru t otdeau na.Vi sul pi eri, dar sen ti
men tul de
mul ţ
umi rel i
ni ştităr ăm ase. Zări , cubucu rie,co ntur uri
le obiect elor
din cam era eiî nvăluităî n sem iînt
uner i
c.St răluci
reabar eide al am ă
de l a pi cioar ele pat ului , orfma es tompat ă a dul apului m as iv,
fer
eas tr
a des ch isă,cu per delele flut ur ând uşor n î băt aia vân tul ui
nopţii.
„C e n -aş ad săufi iar ăşi t
ân ăă!r Să p ot ved ea ce e nsî
tâm pl ă.“
Di ntr-
odat ă,f u compl ett rează şi ştiu că nu va maiput ea da ormi .
Dăd u păt urile deo parte şi cobor î di n pat ,î şi cău t
ă pap ucii, ap oi
capotul. Pe î ntuner ic,desc hise uşa şico bor îî n bucăt ări
e.Apr inse
lumina.Er a cal d şi t otul er a pus n î or dine.Umpl u o cr at
iţ
ă cul apte
şi o puse l aî ncălzit
. Apoi l uă o can ă di n buf et
, puse o l ingur iţă de
miere şi o umpl u pân ăl a bu zăcu l apte fier bint e,am est
ecân d. Cu
cana î n mân ă,t recupr in suf r
ag eir
e,î n sal on. Apr inse bec ul car e
luminaCău tătorii de scoi şi
ci, su br azelel ui di fuze,f ăcuf ocul. Când
flăcăr i
le se î nt eţir
ă, şi îu l
ă can a şi p orni p sre can apea, an ar
jă
perniţele şi se ghem ui î ntr-
un co l
ţ, st r
ân gân du-şipi ci
oarel
e su b ea.
Deasu pra sa, tab loul sclipeaî nl umi na pal idă,ca nuvi t
rali
u băt ut de
soare.Er a pozi ţia eipr eferată pen tru med itaţie,careerc ex
it
a asu pr ă-
396
i un mag net
ism ap roape h ipnotic.Pr ivi tab loul, co ncent
rat ă,f ără să
cli
peas că, aşt
eptând camag ia să-şi f acă efectul, cami nuneasă se
întâmpl e.Îşiumpl u pr ivi
riledeal bastrulcer ul uişialmăr ii
,apoi
simţ i vân tul sărat, cumi ros d e al ge şi de ni sip umed ; au ziţ i
pătul
pescă ruşlir şivui
o etul brizei .
În aces t punct , eraî n si gur anţă şi put easă- şi am inteasc ă mul t
e,
diver se cazoii din vi aţ
a ei , cân d maif ăcu se ex act acel
aşi lucru – se
retrăsese, singură,r upt ă de u l
me,Căucu
t
ătorii de scoi A
ci
.şa stătuse,
din cân dî n când,î n an i
i acei a n ît
unec aiţdi n Londr a de d upă ă rzb
oi,
chinui t
ă, ap roape î nvinsă cât eodată de l ipsuri, de pr oblem e
finan car
ie i şde ar ritatea o mmen t
elor de af ecţi
une;de A mbr ose,car e
o ad ucea la dispearre şide si ngur ătateaî nfricoşătoare care, di n cine
şti
e ce mot iv,nu put eafi at enuată de pr ezenţa copi il
or ei . Aşa
stătuse î n seara cân d Ambr ose î şi făcu se bag ael
je,ab an donân du-şi
fam ili
a şipl ecând î n Yor ksh i
re,sp re pr osper it
ate şi t rupul cal d şi
tânăr al l
ui Del phine Har dac r e;şi di n nou, cân d Ol i
vi a,ceamai
iubită di ntre co pii
i ei , păr ăsise pen tru t otdeau na cas a di n Oak ley
Street, ca să se mut e în pr opria cas ă şi ă s f ac
ă pr imii p aiş nî
strălucit
a ei ca re i
ră.
Nu t rebuie să t e maiî nt orci niciodat
acolo,ăiî sp usese ră cut oţi
i.
Nimi c u n va ai mfil Dar
a e
f. aeş
l tia că nu aveau dreptat
e,pen tru că
lucrur i
le după car e t ânjeaer au el em entare şi , di n f er
icir e,nu se
put eau schimba d ecâtdac ă e s ărtsurna u lmea.
Cău t
ătorii de scoiciCa un pr
. iet
envech i, de î ncredee,
r st ator ni
cia
tabloului o umpl eade r ecu noş t
inţă.Şi , cu m or ici
ne dev ine poses i
v
cupr i
etenii săi
,r ef
uzapână şisăvor bea să c desp re posibilitateade a
ren unţa a l el. Daracu m, di ntr -
o dat ă,er a a lt
ceva. Nu er a v orba d oar
de t rec
ut, cişide vi it
or.
Planur i
, bucu ri
a de- a bat e m agazinel e –o vi aţ
ă cut ot ul nouă.Î n
afară de as ta,avea şaizeci şi patr u de an i. Nu maiavea ch iar a aşde
mul ţ
i an i de p i
erdut , privind cunost algie p etse u măr.
— Poat e că nu maiam nevoi e de t ine, r os
ti ea cu voc e tare.
397
Tabloul nu-ir ăspunse.Poate că i e
mputl să ernunţ la it
ne.
Îşi t er
mină de bău t apltele.Lăs ă jos can a goală,î nt
inse mân a
după p ău
tra aşezată p
e p sat
ele a cnap
eei
l, se aşeză com od pe penri
ţe
şisenv î
eli bine cupăt ura, săsencă îău
C l
zea
t s
ăt că
. de scoi
ori
i aveau
ci
să-
iţ i
nă tovărăşie,s-
o veg heze,să âm zbească re sp
r
t
upul eiad ormit.
Se gândi l a vi su
l acel
a şil at atăl ei
, careunsp ea
:„ Vor veni săpictez
e
căl
dur a soarelui şicul
oarea vântului
“.Î nchi
se ch oi
i. „Ce n-aşda să
fiu i arăşitânără.“

398
 1
1

RI
CHARD

Până spre varal ui 1943,Peneol

pe Keel ing, asemeneamaj ori
tăţi
i
oam en
il
or, aj
unseseă scr ead
ă că ăzrboiul dura de-o veşni
cie şi
, mai
grav,căn- aveasăse erm tine nici
odată. Plict
isea
la era co
pleşi
toare–
li
psuri
, camuflaj, pi
gmen t
ate u
neori cui magini ale or
ori
i,teror
ii sau
curaj
ul
ui, atunci când, pe r ând, nave le de r ăzbo
i br i
tanice
expl
odaseăr pe mar e,trupel
e al
iat
ef useseăr decimat
e,or i domnul
Churchil
lr os
tise laradio un discur
s n î care spuneat ut
uror â ctde
binemer glucrurile.
Era can î preaj ma n atş
eri
i unui copil
, când mam ele au senzaţ
ia că
n-o să mai as ncă niciodată şi ă c vor ar ăt
a t oat
ă vi aţ
a ca nişte
monşt r
i. Sauca ru dmul pr int
r-un tunellung, şerpuit, de r t
en, cân
d
str
ălucir
eazi l
eir ăm âne mul tî n urmă şi geana de l umină de l a
cap ăt
ul tunelului nu se ved eî ncă.Va ap ăera,î
nt r
-o bună zi . Toaăt
lumeae con vinsă de as t
a.Dar ân pă at unci
,t otul e cupr i
ns de
întuneri
c.Facimaidepar tecâteunpas,pr eocupatdepr oblemel e
zil
nice – hr an ă, ăl c
dură, an ptofii pentr
u copi i i ş ef or
tul d e a
î
mpiedi
caîntreagagospodăriedelaCarnCot t
agesăcadăî nuit
are
şidezast
ru.
Aveadouăz eci şi t
reide an i şi
, uneori
, se gândeacă, î
n afar
ă de
filmul de ăsptămâna u rmătoar
e,de a l micul cinemat
ografdin or
aş,
nu maiavea ce ă sper
se pen
tru viit
or. Mersul l
a cinema deven
i
se un
felde cult pent
ru eaşi Dor i
s. Doris lînumea„m er
sul l
a fil
me“şi nu
pier
dea
u ni cimăca r or eprez
ent
aţie.Fără să aleagă,stăt
eau l
a ori
ce

399
se v ed ea e p ec ran, doarpen tru a sc ăpa,fie n umaişi -o or ă-
două,de
plictiseala ex istenţei l or. La sf ârş i
tul sp etcacolului, după ceascu l
tau,
înpi ci
oar e,cur espect ,imnulr egalGod Savet he i n i
mpr
Kg, i
matpe
un di sc cam uzat ,i eşeauî mpi edicându-se î n st rad a cuf undată î n
întuner i
c,fie copl eşite de ent uzi asm,fie pr adă uneief uzi uni
sent i
men tale şi p lecau spr e cas ă br aţ l a br aţ, h cicotind uşor ,
împi edi cându- se de mar ginea trot uaruluişiur când,l al umi na
stelelor, străzile abr upt e care uceadu sp re ca să.
După cum Dor is n u ui ta să menţ ioneze e d fiecar e dat ă,er ao
schimbar e p lăcu tă.
Înt r
-ad evă.rÎ ntr-
o zi , presupuneaPen eo lpe,coşm aru lr ăzboiul
ui
avea să se sf ârşeas că,darl ucrul er a gr eu de cr ezu t i ş ap r
oap e
imposi bil de i mag inat . Să-ţ
i poţ i cumpăr a f ri
pt uri, mar mel adă şi
por tocale;sănu- ţ
i fie t eamă să ascu l
ţi bul etinul d e ş tiri
; săl aşi
lumi na să păt rundă sear a af ară,pr i
n f er es
tre,f ără per i
co l de a fi
lovit de o bom bă oa recare sau de pot op ul d e î nj
ur ăt
uri al
colonel ului Trubshot . Segân di cum ar fisă se î ntoar că î n Fran ţ
a,
con ducândmaş ina spr e sud, spr e mi mozeşi soar ele ar zător
. Şi
clopot ele,ca re săr ăsune di nt ur l
ele bi serici
lor red usel at ăcere, f
ără
a m aian unţa oi nvaz i
e,cidoar el c
ebrând Vi ctor i
a.
Vi ctoria. Înfrângerea nazişt
il
or , eliberarea Eur opei . Pr izoni eri
i de
răzb oi,î nghes uiţiî n l agăer di n î ntreaga Ger man ie,avea u să vi nă
acasă. Soldaţii vor fidem obil
izaţ i
,f amili
ile sevor eu rni . Acest ult
im
puncter a o pr oblem ă pen t
ru Pen eolpe.Al te soţ ii se rugauşi t r
ăiau
numaicugân dul l aî ntoarcer
easoţ i
lor lor , dar en Peo lpe şt ia că - ar
n
fi der anjat-
o pr eamul t d aăc n- aveasă- l maivad ă ni ciod at
ă pe
Ambr ose.Nu er a l ipsit
ă de i nimă,doarcă l unile t recuseră,i ar
am int ireal ui se es tompase şi deve nise,î ntr-un f el
, di n ce nîce ai m
puţ in cr ed i
bilă.Dor ea ca ăzb
oriul să sef âr
s
şeas că –umai n un neb un
ar fi dor i
t al t
ceva –,dar uner aî ncântată d e p esrpect iva de ao l ua de
la cap ătcuAmbr ose,soţ ul eicu noscut pe f ugă şi ap roap e uit
at,î n
încer careadeaseobi şnuicuaceas tăcăsăt ori
enechi bzui tă.
400
 Uneo ri,î n momen tel
e d e peis
mi sm, o sper an ţă urşinoasăşiî făcea
apairţi
a di n subconş ti
entul său , i nsi
nuân du- i-
se î n gân duri.
Speranţ a că i se v aî ntâmpla ceval ui Ambr oes. Nu să fie omor â,t
bi
neî nţeles.Astaeradeneconceput.Nudor eamoar teani mănui ,cu
at
âtmaipuţ in a acestui om atâtde t ână,rf r
umos i şiubit
or de v iaţ
ă.
Dar ecbi ne ar fif ost dac ă,undevaî nt r
el uptel
e di n Med i
ter
an a,
patrulările de noap te şi submarinele nem ţ
eş t
i, elar fi aj
uns n î port
şi
, aco lo, ar fi î nt
âlnito t ânăr
ăf at
ă–oi nfirm i
eră, poate,sau of emei
e
ofiţer i n
d servici
i
le auxili
are – mul t mai at răgătoare decâ
t soţi
al ui,
de ca re să se fi îndrăgost
it nebuneşt
e şi careisă- ial ocullui Pen eol
pe
pen t
ru t otdeauna,împl i
nind cele maiî ndr ăzneţe vi suri de f er
i
cir
e
al
e u l
i Ambr ose.
Bineî nţeles
, - i
ar fi scr is pentru a- i v orbi d epsre l egău
tra lui
am oroas ă.

Dr
agă Pen
el
op
e,
Regretcă r eb
tui
e săac f ces
at l
ucru, dar un
maiaşaţ iî
pot spune.
Am î nt
âlni
t o Altă Fem
ei
e.Ceea ce s-
aî nt
âm pl
atî
ntr
e noi e prea
impor
tant ac să ne put
em împotrivi
. Drago
steacar
e ne lea
gă…
etce
t
era, et
cet
era
…

De fiecaer dată când pri

meacât e una din scrisori
lel ui des
tul de
rar
e –de o bi
cei
, aer
ogrameimper sonale,pe oj umăt at
e de pag ină,
scr
isenîmarei tez
vă – simţeacu m i senal îţ
ă suflet ul
,î n spean
rţa că,
în sf
ârşi
t, sosi
se o asemenea scr
isoare, dar
,i nvar
i abi
l, era

dezam
noutăţăg
i i
t
dă.
es
prCi
e t
i
cndar
am c
ael
ede
zi cât
eva
l
uptăr ân
du
pe crie m
ar nâzg
u-iăl
i
ct
enos
u în gr
cuse ab
niă
ci,
odc
uă,
at
saupov et
si
ndu-i des
pre opet rec
ee r i
ţnută pe u n alt vas ărfă nume,
şti
a căni mic nu se schimbase. Eraî ncămăr i
tat
ă cuel . El er aîncă
soţul ei
. Şi st
recur
a aerogramaî napoi în plic,iar ai m târzi
u – poate
chiar udpă câteva zi
le –se a şeza la masă, î
ncercând să-ir ăspundă,
scri
indu-i o scri
soare chiarmai l ip
cti
coasădecât cea t
rimisă de
Ambr oes.„A m luatcea i
ul cu doam na Pen ber
th. Ronaldai ntr
atî n
401
organ izaţia itner il
or mari nari . Nan cya n î
văţ at să esen
d ez e ocasă. “
Nan cy.Nan cy nu maier a u n copi l mic i ş, pe m ăsură cer eşctea iş
se dezvol ta, Pen eolpe er a t ot mai f ascinată, des coperindu- şi
neb ănui t
e i nstinct e mat erne.Sch imbar eade l a beb eulşl a copi lul
careî ncep ea ăsumbl e sem ăna cu t ransformar ea n u
ui boboc n îtr-o
floar e –un pr oces len t
, dar ad orab i
l. Era,aşa mcu îi promi seseat ăl
t
ei, par căscoa să di nt r-
un t ablou de Ren oir, numair oz şi au riu, cu
gen e l ungi, neg re şi di nţi
şori cani şte per le şi r ăm ăsese mi cu ţ
a
com oar ă a l ui Dor is şi a maj orit
ăţii pr ieten i
lor lui Dor is. Uneo r
i,
Dor is p lecaa l cât
eoî ntrunire,cucăr uţul după eaşi ,în drum spr e
casă,se f ălea cu Nanc y î n f aţa al tor mam e t inere maipr ost
îmbr ăcate.Aces teapăl eauî nf aţahăi nuţelornoişiscr obi
tecucar e
Nanc y se mând rea at âtde mul t
. „N u-i aş a că-i o spl endoar e?“
gân gur eaDor i
s, pen tru Nan cyşi pen tru or i ci
ne a lt
cineva ,iar an Ncy
zâmbea, foarte m ulţ
umi tă,net ezindu- şi rochiţa cea ouă n cu deg eel
te
eigr ăsuţe,î n sem n de ap robar e.
În as em enea o mmen t
e,f eti
ţa er a mag
i i nea i ev al ui Dolly Keel i
ng,
dar i ci
n ch iar t as
a nu st r
icapl ăcer eaşi am uzam entul lui Pen eo l
pe.
„Eşti a c o cuconi ţă,î i p sunea l ui N an cy,r idi
cân d-o î n br aţe şi
legănân d-o uşor . Eş tit are n ostimă. “Î mbr ăcăm intea en ptru Nan cy şi
băieţişir ezolvar eapr obl emel orgospodăr i
eilel uaut otti
mpuleişi
lui Dor i
s.Raţ iile se bţ su
iaseră, ajungând apr oape ri dicole.Î n fieca re
săptăm ână, po r nea î n l ungu l t sr
ăzilor ce ducea u spr e poal el e
dea l
ului ,î n or aş şi la băcă ni
a domnul ui Ri dley. Er a „înreg ist
r at
ă“ l a
domnul Ri dl ey. Acol o, pr ezenta car net el
e cu cupoan eelf am i l
ieişi
primea, î
n schi mb, por ţii m inuscul e de zah ăr
, unt , mar gar i
na,
untur ă,br ânzăşi şuncă. Cu r aţia d e car ne er a şi maigr eu , pen tru că
trebuia să a st
il a co adă pe r totuar, ore n ît regi,fără să iahabar pen t
ru
cest ăteai,i arcân d t e duceai a zalrzav ag i
u pen tru ver deţ ur i
,ţ il e
punea e po tate n î pl asă,aş a cu m er au , cu păm ân t cu tot , pen t
ru că
nu ex ista hâr tie pen tru pungi şi er a un ges tl i
psit de pat riotism să
ceri aşa cev a.
402
 Reţete ciudat e,i nven tate de Mi nisterul Al imen taţiei
, apăreau în
ziare,pr etinzân du-se nu numai on ecomi ce,dar şi d eli
cioase.
Plăcinta cu câr naţi a domnul ui Wool t
on, f ăc ută cu un al uatf ăr
ă
grăs i
me i şo ci ozvâtră de car ne d e v acă. O an ume p răj
it
ură,umezi tă
cu mor covr as işo mân care ăcfut ă a pr oape exc lusi
v di n cartofi. NU
FACEŢI RISI PĂ DE PÂ INE,CONSUMAŢICARTO FI ÎN LO CUL EI
– se put ea ci ti pe afi şe, aş a cum se put ea ci ti şi CREDEŢI N Î
VICTO RIE, sau aver ti
sment ul conf orm căr uia VORBĂ RIA
NEC HIBZ UI TĂ COSTĂ VI EŢIOMENEŞ T. I Pâ ine ns îemna gr âu,
care r t
ebuia mp i ortat,cu un r isc en or m pen tru navei o şam eni,de p e
celălal
t malalAt l
an ti
cului. Pâi neaal bă di spăr use de mul t
ă vr em e
din r af
turile br utări
ilor şi î n l ocu l eiap ău rse ce va cese numea
„pân ie naţional ă“, de un mar oni u-cen uşiu şi pl ină de pl eavă. Pâine
tărcată,o numeaPen eolpe,şisepr ef
ăcea că- i place, dart atăleiî i
atrase t en
aţ ia căav eaacee aşicu loar e şiî nf ăţişare şi ca noua hâr tie
igi
en icăut il
itară,afi rmân d căMi nistrul A li
men t
aţiei iş M ini
s t
rul
Res ursel
or –cei doi domni car e er au , probab il
,r es
ponsabil
i pen tru
asigurarea acest
or bunur i at ât ed necesar e vi eţi
i – seî ntâlni
seră
undeva, pe p acrurs.
Totul eraf oarte d ificil şit ot uşi
,l a Carn Cot tage,se escu
d r cau mai
binedecâtmul ţ
ialţii
.Maiaveau î ncăgăi nil
eşir aţelecr escutede
Sophi e şi profitaudi n pl i
n de o uăle g rozave p e car e,am abil
e,aces te
creaturil e p roduceau ;î l maiav eau şi pe E rni e P enbert
h.
Ernie era un om di n Po r
thker ri
s, darl ocui se n î Dow nalong t oată
viaţa u li
. Tat ăll ui er a p roprietarul mag azi
nul ui de eg lume d in or aş,
carel i
vra comenzi cu căr uţa l ui t rasă de- un cal ; mam a,doam na
Pen bert
h, o f em eie r ed utabil
ă, a erunul d in st âlpii organizaţi
ei
fem eil
or şimerg ear egulat la bi seri
că . Er nie ă fcuse ubtercul
oză şiî şi
petrecuse od i an il a san atori
ul l ui Teh idy,dar , după ce se indecase,
v
fusese anga jat de Sophi e î ntr-un mod cât se poa te de
neco nvenţi
onal , care nsemîna căî şif ăcea ap ariţi
a or i de cât e or i er
a
nevoi e de v reor epaariţe sau de săp atgr ăd ina.Nu se e rmarca pr i
n
403
nimi c,căci era mi c de s tatur ă şigăl beji
t a lf aţă;di n cau zabol ii
,
fuses e res pins a l exa men ul med ical pentru înrolare.Aşa că, î
nl oc ă s
plecen î război , ca l so
dat, Er nie u l
cra păm ântul, ajut ând un f ermi er
local ajuns a l an an ghie,pen tru căcei doi fii ail ui f uses er
ă ch emaţi
su b dr ape. lTot uşi,î şided ica r i
o
ce i p
cl
ăl iberăr ămasă după acea stă
muncă r ea,
g pen tru a- i ajuta p e p ropr i
etari
i mi cuţeigospodări i de a l
Car n Cot t
ageşi , d ea- l ungul an il
or, E rnie r eu şise să devi nă
indispen sabil, pen tru că se oveddise pr iceput lat oate;nu numaică
legu mel e puse de eler au mi nunat e, dar a midr egeaşi gar duri,
repar a maş i
nile de t uns i ar ba, ec dongela con duct e şi p unea
sigur anţe.Ba ch iarput easucişi gât ul câte uneigăi ni băt r
ân e şi
cred incioase, care d ăd use m ulţi an i ouă şi pe car e n i
ciunul di n einu
av eai nima s- ot ai e.
Cân d pr obl em ele de hr an ă deven eau într
-adevă r d i
ficile,i ar aţ ri
a
de a cnre e s u sbţia p ână a l osi ngur ă b ucată d e ocad ă d e bou pen t
ru
şaseer s
poane,Erni e,capr i
n mi nune,ven eaî n aj utor, ap ăân
rd î n
uşă,cu un i epur e,ni şte mac rour i saucât eva perechi de por umbei
sălbat i
ci,î mpuşca ţi ch i
ar de l e
.
Întret imp, Pen eo lpe şi Dor i
s ăc feauce put eau , pen t
ru a ad uce
puţ ină var iaţ
ieî n hr ana zi l
nică. Cam at uncia î ncep ut Pen eol
pe să- şi
facăobi ceiul, păst r at apoi î n t ot cu r
su l vieţ
ii
, de a l ua cuea , ori de
câte o ri pl ecaa lp l
imbare, un sac, o găl eat
ă sau o pl asă. Nimi c n u era
de neg lij
at, dacă se put eal ua şi duce cas aă.Nap i sauver ze, căzute
din vr eocăr uţă,soseau l
a Carn Cot t
age n ît ri
umf , pen tru a co nsti
tui
bazauneimâncăr isauci orbeveget ar i
ene.Tufişur i
ledepemar ginea
dr umul ui put eau as cunde agr i
şe,bo abede socşi mur e;găs eai şi
ciuper ci, eş iite sub r oua pr oas pătă a di mi neţii
. Căr au ac aăs
vreas cu ri şi con ur i de br ad pen tru f oc,cr engi şi r esturi de l emn
ad use d e v au l
r il aţ ărm , care p ut eau ţi
ne o lc d e b utuci– o tt ce up tea
arde bi ne,men ţinân d as t
felî n f uncţiune cazan ul de ap ă caldă şi
focu l di n suf r
ag ei r
e.Apa cal dă er a deo sebi
t de pr eţ i
oasă. Cad a nu
put eafi maipl i
nă de ze ce cen ti
met riî nălţi
me –t at ăleit r
asase i
ar ch
404
un f elde l i nie,pe car e ni men i nu avea voie s- o dep ăe şască – şi ,
pen t
ru af ace econ omi e,aj unseseăr să s teal ar ând pen tru ace eaşi
apă;cop iii maiî ntâi
, ap oi ce i mar i, ce l din ur mă săp uni ndu-se cu
disperare,î nai nte ca ap a să se r ăcească. ai Hnele cons t it
uiau o
problem ă di fici lă.Cea a mimar e par te dinr aţ
ia de mb îr ăcăm inte a
tuturor mer geape hai nele cop i
ilor
, sau pent ru î nlocui r
ea
cearşafuril
or şi păt urilor vech i şi uzat e,aş a că nu mair ăm ânea
nimi c p entru nev oi per sonale.Dor is, căreiaî i plăcea să se ătească,
g
se si mţeaf rus trată şi mer euse ch inuia să- şi facă vreor ochie nouă
dintr-una vech e,ba des făcând un t i
v,ba t ăind o r ochie d e b umbac ,
pen t
ru a- şi face b oluză. Odat ă,tran sf
ormasenusac l b
aastru pen tru
rufe n ît
r-of ust ăt irol
eză.
— Vezi că cr s
ie RUFE pe ea, î
i at r
aseen at
ţia P eneolpe,cân d Dor is
ven i săi -o ar ate.
— Poat e ăcu lmea o ăs r ceadăăca şa m ă h ceam ă.
Pe Pen eo l
pe n- o der anj
a cu m ar ată.Pur t
a acel eaşi haine vech i şi,
cân d se uzaupr eat are,dăd eao r ait
ă pr in dul apurilel ui So phi
e şi
lua ce ai m găse a pe-acolo. Cum poţ if ace aşa va,oce î
ntr ebaseor D
is,
simţind că ai hnele u li Sophi e erausfint e –şi poat e că ea avdrep t
ate.
Dar Pen elope ă rm ânea ec r
e.Seî nfăşurăî ntr-un pul overde ân lă cu
nasturi pân ă su s, care p aarţinuse m am eiei , şi nu- şi î
ngăd ui a să cad ă
însent i
ment alism.
Umbl aî n pi cioareel goale ceamaimar e par teat impul ui, dar,
cân d în i an uar ie băteavân tul r ece dinspre es t,r ev
en eal a ci orapii
neg ri
, gr oşi,r ămaşidi n zi lele pet recute în serv ici
ile auxi l
iare,i ar
cân d par desiul , dejar ări
t, se r upsese defi nitiv,l uase o păt ur ă veche
de maş ină ( un modelscoţ ianver de cunegr u, pur tatde găr zile de
noap te,cuci ucu ril ungi de l ână,)î if ăcu se o gau r
ă î n mi j
loc şi o
pur t
a a c p e u n pon cho.
Tatăleispunea , că î
mbr ăca t
ă şaa, arată ca ţ o
igancă ex mi cană,dar
zâmbeaî nt imp ce ov rbea, admirându- i efortul.Î n zi lel
e acel ea,nu
zâm bea r p
ea es d. De a l moar tea ui lSo phie,î mbăt r
ânise şi devenise
405
cumpl it de şubr ed. Vec hear an ă de l a pi cior, din Pr imul Război
Mondi al,î ncepuse ar iăşi să-l super e.Fr i
gul , vr emea medu ă de ar ină
îipr icinuiaudur eriter i
bile,aşacăî ncepusesămear găcubas tonul .
Umbl a ap l
ecat de spat e,sl ăb i
se f oarte mul t, mâi nil
e nep uti
ncioase
păr eau l i
psite de vi aţă, ac de cear ă, ac mâi nile unui mor t.
Nem aifiind î n st are ă s munceas că p rea u mltî n gr ădină i ş pri
n cas ă,
îşipet receaceamaimar epar teat impul uicumănuşişiî nfăşur atîn
şalur i, ânlgă f ocu l di n su frag eir
e, t ci
i
nd zi arele saucăr ţ
il
e l ui
mul ti
ubi te,ascu l
tând ş tir
ile sau scri
ind sc riso ri cuo mân ă nesi gură,
ch i
nui tă de dur eri, scriso ri căt re vechi pr ieten i carel ocu iau în al te
colţ uri al eţ ării. Cât eodat ă, câ nd so arele st rălucea,i ar m areaal bastr ă
ad uceaval uriî nspumat e spr eţ ărm, î i anunţ a că si mt e nevo ia să i a
puţ in aer , drep t car e Pen eolpe î i ad ucea par desiul cugl ugă,păl ăr i
a
cu borur il argi şi bas t
onul , şi porneauî mpr eună,br aţ albr aţ, pe
străzile ab rupte,veş nic spr ei nima mi cului or aş, pli
mbân du- se pe
lân gă zi dul p ortului, p r i
vind băr cli
e de pes cuit şi p ecsăr
uşii,
even t
ualt rec
ân d pe l al ocalul Sl i
ding Tackl e pen tru un pah ar i n
d
orice ău btur ă pe car e p ropr i
etaru l o put eascoat e d e su bt ej
ghea; iar
dac ă nu ave a ni mi c d e dat , at unci măc ar ât ce un pahare d ber e
ap oasă, călduţă.Al teo r
i, dacă se si mţeades t
ul de î n put er
e pen tru
asta,mer geaupân ă pe pl aj
a de nor d, l a at eli
erul ce l vech i, acu m
închi sşir areorifolosit;sauporneaupedrumulî npant ă,careducea
spr e gal eri
ile de art ă,unde eler a fericit săseaşeze şisăad mir
e
colecţ ia de pi cturi pe car e elşico l
eg i
il ui r euşser
iă să l e ad une,
pier zân du-se ap oi t ăcut î n am i
ntiri
, cum er a fir esc p en t
ru un om
băt rân.
Cam pr in au gu st, pe c ândPenel ope e s e rsemnas e u c gând ul că
nimi c i nteresan t n u se va mai nt î
âm pl a vr eod ată,i ată că s- a
întâmpl at.
Copi i
i, Ronal d şi C lar k, au f
ost ce i a cer au î ncep ut ă s f ac ă
presu puneri . S-au î ntors d e a l şcoală nîfuriaţ il a cu l
me că pier
duser ă
obi şnui t
ul mec i de f otbalde după- amiază, pen t
ru că,di n cât e se
406
vor bea, nu maiaveau voie să f olosească ter enul de r ugbyafl atî n
ora, şsus pe d eal.Acel a,împr eu nă u c două d in cele m aibune p ăuşni
ale l ui Wi llie Pen der vis f uses eăr r echizi
ţi
onat e, ncon
îj ur at
e de
kilomet ri d e sâr mă ghi mpat ă şi o ri
cui i î er a i nterzi
să t recer
ea.
Mot i
vul acest eideci zi i suscita mul t
e di sc
uţii
. Uni i spunea u căe un
dep ozit de arm am ent, pr egăit pen tru aldoi l
eaf ront. Al ţi
i, căe un
lagăr pen tru pr izo ni
er i de ă rzb oi; sau ,iarăşi
, că sc aunde oput ernică
staţie d e rad io, de u nde se transm it mesaje secr ete,co di ficate,căt re
domnulRoo sevelt .
Pe c surt, Por thkerris mocn ea ed zv onuri.
Dor is a ad us ap oi al te dov ezi ale man ifestări
lor m i
st eri
oase ce
dov edeauo act ivitat
e l egat
ă de r ăzboi. Plec aătl a o pl imbare cu
Nan c,yven i acasă e st p
rada pr incipală şi se n ît
oar sealCarn Cot t
age
cuveşt i pr oasp et e.
— Hot elul ace l
a vech i
, Whi te C ap s – acel a care t s
ă g ol de u lni de
zil
e… ei i nb
e,a f ost efrăcu t. Văru it iş cu răţat
, st răluceşte caun
giuvai er
, ar i par carea e pl ină de maş i
ni d i
n ac eea
l de t eren,
am ericane,i ar alpoar tă stă de ga rdă un super b sol datdi n trupele
spec i
ale de at acal e mar ineir egale.Î ntocm aiaş a cum vă spun.
Mari na reg al ă. I-am văzu ti nscripţi
a d e pe b eet
ră. Închipui ţi-
vă! O să
ne d i
s t
răm şinoi puţ in cucâţ iva so ldaţi prin pr eaj
mă…
— Mar ina e rgaă?
l e Cn abia acf ei aici
?
— Poat e că se pr egătesc să debar ce î n Eur op a.Cr ezică e
început ulcel uide- aldoileafront?
Lui Pen eo lpe,acest lucr
u i se ărea p uţin
p pr obab i
l.
— Să deb acre nîEur opa de l a Por thkerris? V a,iDor is, s-ar necîa
cut oţiiî ncer când să r t
eacă ed C ap.
— Ei ,ceva tot treb uie săe. fi
Apoi , pes te noap te,Por t
hker ris păr easă- şi fi pi er
dut di gul de
nor d. Au ap ăurt al te r ândur i de sâr mă ghi mpat ă,car et rave
rsau
drumul di nspr e p ort, ch i
ar ud pă Sl iding Tack le,şi t oate cât e eraude
cea l
altă par te,i nclusiv pi aţa de peşt e şised iul arm atei al s
văr
ii, au
407
fost decl arate pr opr ietăţi ale Ami ralităţi
i. Chei urile de ap ă adâncă
de l a cap ătul di gul ui au f ost cu răţate de bărc il
e de pesc uit,i arî n
locul l or auap ăurt cam o duzi nă de nave te mi ci . Totul er a păzit
discretde câţ iva so ldaţi di n mari na r eg aă,
lî mbr ăcaţiî n uni forme d e
luptă şi purtân d ber ete v ezi
r. Pr ez enţal or î n or aş ar od
pus a orec
are
vâlvă,darni men i nu găsi se î ncăo exp l
icaţie r ezo nabil
ă l a toate
acestea.
Abia l a j umăt atea l unii - s
au l ăm urit p e dep lin. Vr em ea er a
mi nunat ă,cal dă,cuun vân t uşor şi ,î n acea imi d
neaţ ă,Pen eol
pe şi
Law renceeşi iser ă af ară di n casă, eaca să se şeze ap e rteapta dinf aţa
casei, să r cu
eţe n i
şte păs t
ăi de mază re pen tru pr ân z, i ar el casă ea st
într-unşezl ongpuspei arbă,cupăl ăriat rasăpeochi ,să-laper ede
soar e. u Cm st ăteauac olo, ăc tuţ i, d ar si mţ indu- se f oarte bi ne
împr eună,unzgomotl eaj unselaur echi–poar tadel aint r
ar ef usese
desc hisăşiap oi n îch i
să. Amân doi şi î r i
dicară pr iviri
le şi,î ndată
după aceea, îl văz ură p e g en eal
rul Wat son-Gr ant, car e urca r ep
ttele
de pi atr ă străjuite,de o par te şi de l at
a, de t uf e de f ucsia.
Înt i
mp ce col onel ul Tr ubshot r ăspundeade ap ăarreaan tiaeri
ană
din Por thkerris, gen eal
rul Wat son-Gr an t com an da r tupel e n aiţ
onal e
locale.Law ren cenu- l put easuf eri pe col onelul Tr ubshot, darî i
aco rda d et s
ul t imp gen eal
rul ui car e,cut oate căşiî petr
ecu se cea aim
mareart p
e a vi eţi
i sal e de mi l
itarnîQuet ta,l upt ân du-se cut rupele
afgan e,l ăsaset otul î n ur mă cân d i eşise l a pen sie şi se co ncent
rase
asu pra unor act ivi t
ăţi m ai aşn pi ce, pline de sat isfacţ
ii
, ăcic se
pricep eal a gr ădinărit şier a poses orul uneii mpr esionan te co lecţ
ii de
timbr e.Acum nu pur ta u nif
or ma u li de gar dă,ci un cos t
um cr em de
dril, pr obabill a modă î n Del hi, şi o păl ăr ie uza tă de pai , cuborur i
largi, cu o ben tiţ
ă de măt ase neag ră.Pur ta bas ton şi , vă zân
d că
Pen eolpe i şLaw ren ce l îaş teptau ,l e ăcfu un sem n cu mân a.
— Bună d imi neaţ a.I ată n îcă o zi frumoas ă.
Era u n bărb at sc und, sl abca o tresti
e,cumust ăţ iţ epoase p şi
iel
ea
mar onie,am intire veş nică di n vr em ea pet r ecută l a f r
ontiera de
408
nor d-vest
. Law ren ce seuc b
ură cân dî l văzu . Gen eal
rul ven ea es dtul
de rar e apl ei , dar vizitel
e u li er au î ntotdea una bi ne-ven i
te.
— Sp er că n u v- am der anjat
,nu?
— Del oc. Nu f ăceamni mic p sec ial
, ne b ucur am de o sare.I ertaţi
-
mă că nu mă r idicî n pi ci
oar e. Penel op e, ad u un scau n pent ru
domnulgener al.
Peneo l
pe,î nci nsă cu şorţul de b ucăt ărie şi fără p antofi î n pi cioare,
lăsăasu vl de m azăe r deoparte şi se i rdică.
— Bună d imi neaţa,domnul e ge ner al.
— A, Pen elop e. Mă bu cur să t e văd , dr aga mea.Eşt i oc upată cu
pregătireames e? i Şi euam l ăs a-t
o pe Dor othy dezgh iocând păs tăi
de mază re.
— Dor iţi o ceaş că d e a cea?
f
Gen eal
rul cu getă.Mer sese m ult şi nu- i plăcea caf
eau a,pr ef er
ân d
un gi n. Law r
en ceşt ia acestl ucru şif ăcugest ul ştiut, uitân du-se al
ceas.
— E or a dou ăs
pr eze
ce. Su nt si gu r ă c mer gecevamait are. Ce
ave m,Pen eop
le?
— Nu m- am gân ditla asta,r âse Pen elop e,daram să m ă u it
.
Intr
ăî n cas ă,car e i se păr u f oarteî ntunec oasă, după l umi na de
afară. Î
n buf etul di n su fr
ag eri
e,găsi două st i
cle d e G uinness, pah are
şi un des chizător de cap ace. Puse o t
tul pe ot avă şi ap oi ieşi să ducă
un scau n pen t
ru gen eal
r. Aces ta se aşe ză f erici
t şişiîn ît
inse
picioarele,ar ătându- şigen unch ii oso şipr in pant alonii strâmţ i
, care
se r idicaser
ă şi i e
, dezg oli
nd o per ec he de gl ezn
e ci olănoase, în
ciorapi galben i şipan t
ofi de p iele cet răl
sucea u de cu răţeni
e.
— Aşa v i
aţ ă,maizi c i şeu ,r em arcă . el
Peneo l
pe d esf ăcucap acul uneis ticle şi îit urnă n î pah ar.
— N- am decâtber e,di n păcae t.De m ulte u lninu maiavemgi n.
— E per f
ec t. Câtdes pre gi n, noine- am t erminatr aţia ac um o
lună.Domnul Ri dl
eymi -
a pr omi s os ti
clă,cân d sos et şe următ orul
transport,darnumaiDumnezeu şti
e â cn d vafi as ta.Ei ,nor oc!
409
 Dăd u pe gât jumăt ate de pahar ,î n cee a ce păr u a fi o si ngură
înghiţit
ură.Penel opeseî ntoarsel amazăr eaei ,ascultând cum cei
doi băt rân eise î ntreb au r ec i
proc de săn ăat
te şi schi mbau cât eva
bârfe şicoment ariidespr e vr eme şidespr e si tuaţ
ia gener alăa
războiului. Tot uşi, era ab slout sigur ă cănu ace sta era mot i
vul vi zit
ei
gen eal
rului şi , cân d cei doi f ăcur
ă o pau zăî n co nver saţi
e,i nter
ven i
şiea:
— Domnul e g en eal
r, sunt si gură că sunt eţ
i celmaiî n măs ură să
ne spuneţ i şi nouă ce se ntâm
îpl ăî n Por t
hker ri
s. Zona î ngrădit
ăî n
drep t
ul t erenului de u rgby,por tul î nchis şimari na e rg aăl care cupăo
pozi ţ
ii
. Toat ăl umeaî şidă cupărer ea, dar edşt iut, nu ş t
ie ni meni.
Ernie Pen berth e sur sa noas tr
ă obi şnuit
ă de i nf ormaţ i
i , dar acu m e
ocu patcus trân sul reco l
t eişi nu l -am maivăz ut de r teisăp tăm âni.
— De ap ft , spuse g eneal
rul ,ş ti
u des pre ce- i vor ba.
— Nu ne p suneţ i
,dacă e ecret
s, i nterven i Law ren cegr ăb i
t.
— Şt iu de cât eva săp t
ăm âni, dar - asţ inut secr et
. To tuşi
, acu m pot
să vă spun. Se f ace instrucţie.Ur căr
i pe deal . So ldaţ ii din mar i
na
regală v or co nduce ed şi
nţ el
e d e nist rucţ
ie.
— Şi pe ci ne osă n i
struiască?
— O compan ie d e as alt di n Statel e Uni te.
— Tr upe d e as alt din St atel
e U nite? r Vi să sp
eţ uneţ i că su nt
em pe
cale ă s fi m i nva daţi de
am ri
cani?
Gen eal
rul păr eaam uzat.
— Maibi ne d e maer i
can idecâtde nem ţi.
— Tab ăra e en ptru am ericani?î nt rebă Pen eolpe.
— Exa ct.
— Şi am erican i
i ausosi t?
— Nu, î ncă n u. Pr esupun că vo m afl a câ nd vo r sosi . Săracii de ei!
Probab il că - au
şipet recu t vi aţ
aî n pr er
ie,sau pe câm piil
e n eed
te d in
Kan sas, n- au văzu t m areaî n viaţ a l or
.I magi naţ
i-vă cum se vor
simţ i
, par aşutaţi aici,î n Port hkerri
s şi apoi nev oiţi săur cepe st âncil
e
de a l B oscarben .
410
 — St ânci l
e de l a Boscar ben ?r ep eăt Pen eolpe,si mţ i
nd că l eşină.
Nu cr ed că poat e fi ceva maigr oaznic decât ăsî nveţi să f aci
ascensi
uni l a Boscarb en. Stâncile su nt perf ect vert icale şiî nalte de
vreomi e d e p i
cioare.
— Cr ed că ăs ta e şi scopul , spuse gen eralul. Deş i
,t rebu ie să
rec
unosc, sunt de ac ord cu t i
ne,Pen eo l
pe.Numaigân dul la el e şi
îmidăameţ eli.Darmaibi neeidecâteu,bi eţ
iiyankeiaf ur i
siţi
.
Pen eolpe zâ mbi. Gen eal
rul nu- şi măs urasei cin
odat ă cu vint
ele şi
acest
a er a unul di nl ucrurile care i îpl ăceau cel mai mul tl a el .
— Darnave tele?î ntrebăaw Lrence.
— Pen trut ranspor t.Le vo r duce cu ei
,pe m ar e,î nconjurând zo na
de t s
ân ci.N- arfi exc lus să m oară d e ăur de m are,î nainte ăs a puce ă s
pună p ici
or ul pe t sânc.i
Lui Pen eo lpe i îer a m ilă d e sărman iit ineri am eri
can i.
— O să- i nău cească. Şi ce ov rf acen î t
impul l iber? P or
thker ri
s n u
e ch i
arsu flet ul di s
tracţi
il
or monden e,i arSl iding Tack le n u e ceaai m
vesel
ă cr âşm ă di nl ume.Î n plus,nu- i nimen i pe aco lo. Toţit inerii s-
au dus . Au r ămas nu mai copi i
i mi ci, vă duve le de moment iş
băt
rânii.Aşa,canoi .
— Dor is va fi ent uziasmată, r emar că Lawr ence. Sol daţ ii
american i, ar ăântd t oţi cani şt
e ved eet de ci nem a,vor con sti
tui o
plăcut
ă sc himbar e.
Gen ealrul i zbucn iî nr âs.
— Î ntotdeau na e o pr oblemă să ţ ii sub con t
rolo mul ţ
i me de
sol
daţi găl ăg ioşi. Dardupă cevo r ur ca şi o cbor î stânci
le de l a
Boscarbende cât evaor i, nu cr edcă l e va mair ăm âne p r
ea u mlt
ă
enegri
e p en tru…
Se o pr i
, cău tând un cu vânt potrivit. „C rai
lâc“ uft ot ce ăsig.
Era â rndul l ui Law rence ă s ârdă.
— Cr edcă er ozav,
g spuse el ; brusc,î i ven io i dee. Haisă m er
gem
să aruncămo pr ivire,Pen eolpe.Acu m,că t i
mş des pre e ci-vor ba,hai
să m ergemsă ve dem cu oc hiinoş t
ri.Mer gemdupă- mas ă.
411
 — Zău ,t at
ă.Nu- i nimic de văzu t.
— Ba u snt des tule.Un suflu nouî n or a.
şNe r tebuia oschi mbare,
cu con di ţ
ia săunfie obombă ă răc
tită.Acum, domnul e gen eral
, văd
căvi s- a gol it pah aru l
… beţ i şicea lal
tăj umăt ate.
Gen ealrul cân t
ări oferta.Pen eolpe sp use e rped e:
— Al ta n u maie.As tea au fost ulti
mel e d ouă t s
icle.
— Î n cazu l ăsta,spuse g eneal
rul,l ăsând pah aru l gol j os, pe aribă,
la p icioaree lu li, credcă ei mptul să p ornesc a l d rum. Să v ădcu m se
descur că D orohy
t cu mas a d e prânz.
Se r idică, nu f ără di ficult
ate,di n scau nul p lian t i ş gaz dele îi
urmar ă e xm eplul.
— A f ost mi nunat .M- a ă rocr
it.
— Vă mul ţ
umes c că aţ i venit. Şi ăcne- aţi exp l
icat es dpre ce-i
vorba.
— M- am gând it ăc s- ar u pt
ea să fiţ i cur i
oş i să afl aiţ. Că vă
întrebaţidespr ece-ivorba.Par căîţ
idăunpi cdesper anţ ă,nu?Par că
ne-am î ndr epta, t imid, spr e sf ârşi
tul ac ets
ui r ăzboi at ât de
încrâncenat .La r evedere,Penel ope,adăugă el ,ducând mâna l a
pălărie.
— La e rvedere.Sal utări soţieidumneavo ast
ră.
— Am să- it ransmit.
— Vă cond uc până l a poa rtă, p suse Lawr enc e, i ş por nri
ă
împr eună.Penel ope,ur măr indu-icum seî ndr eaptă spr epoar tă,
prin gr ădină,se gân di că ar ătau ca doi câi ni băt rân i
. Un Sai nt
Ber nard, mar e şi d em n, i ş u n J ac
k Russel l, mi ti
tel iş â sm
ros.
Ajunser ă n î dr eptul treptelor şiî ncepură să l
e co boar e,cugr ij
ă. Ea se
ap l
ecă să i a de j os cas tronul cu mazăr e şi -
l duse î nău ntru, unde o
găsi pe D ori
s i ş-
i poves tit ot ceelspuseseen e
galrul Wat son- Grant
.
— Amer i
cani. Dor is n u-şi credeaur echil
or, gân di ndu-se cât erau
de nor ocoşi. Amer icanil a Por t
hker ri
s. Ah, sl avăDomnul ui că,î n
sfârşit
, ne a duce up ţi
nă vi aţ
ă.Amer i
cani,r epeă t eacu vân tul mag i
c.
Ei, noi n eam
- gân dit a lt ot el ful d e năs truşni cii
, darnumai al
412
am
eri
c inu.
an

Vi zita gen eral

ului Wat son-Gran t a avut as upra lui L awr ence
efect ul unui f ulger
. La pr ânz n- au discu tat ecât
d des pre ast a,iar
cân d Pen eolpe a ap ăurt di n bucăt ărie,după ce st r
ân sese mas a şi
spăl as e va sele,a des coperit căo aş tep t
a,gat a î mbr ăcaten t
rp
u
plimbar e,cu o j ach et
ă uzat ă di n vel ur car e să-i pr otejezeoase le
bătr ânedevânt ulpătrunzăt orşicuoeşar fastacojielegat
ăl agât.Îşi
pusese ăl
ărp
ia şimănuşi le şi stăteaaşa, răbdător, spri
jinit de scri
nul
din hol ,cu mâi ni
le p e m âneurl bas t
onului .
— Ta tă…
— Păi ,haisă m erge m.
Aveao mi e d e alte u lcruri de ăcu
ft . Leg umele d e ă rir
t şi de p li
vit
de b urui eni,i arba de ă tiat şiun t eanc d e ru fe de călcat.
— Chi arvr eisă m ergi?
— Am spus că vr eau, nu? Am spus că vr eau ăs m erg i şsă a r
unc o
privi re.
— At unci , va t rebu i ă s aştepţi p uţin, pânăî mi p un ceva î n
picioar e.
— Păi , gr ăbeşt
e-te, ce mai aş t
epţi? N- avem t oat ă zi ua l a
disp ozi ţie.
Exac t aş a şi r ea,dar Penel ope nu- i p suse ni mic. Reve ni nî
bucăt ărie,să- ispunăluiDor iscehot ărâserăşisă-ideal uiNancyun
săru tî nf ugă, apoi ur căl a etaj, să-şipună esp adril
ele,săse el spe pe
faţ
ă, să- şiperi e păr ul şisă- ll egel a sp ate,cuo eşa rfa vech e.Luă un
pul over i n
dtr-un sertar, şi-ll egă peste u mer i şico borî scăril
e n îfugă.
O aşt ep t
aî n aceea şipozi ţ
ieî n care ll ăî
sase, dar, cân d o văz u, se
îndr ept ă.
— Eşt if rumoas ă,dr aga ea. m
— Vai ,t ată,î ţi mul ţumes c.
— At unci ,l a dr um, să i nspectăm ar mat a.Cum aj unseră af ar
ă,
Law ren ce e s b ucură că c oonvinsese ăs v i
nă,căc i era odupă- ami
ază
413
mi nunat ă,î nsorită;î n gol f, ap eel albastre er au umflat e de flux,
aruncân d spr e ărţm val uriî nspumat e.Cap ul Tr evo se er a cu pr ins de
ceaţă,darbr i
zaer a ă rcoroasăi aveaş o mi reasmă d e a ser.Aj ungân d
pe s tr
ada pr i
ncipală,t rav ers
ară pe cea l
altă par te şir ăm aseră o cl ipă
să pr ivească di ncolo de per etele sem ănând cu un cont r
afor t, al
falezei. Privi r
ăî nj os,sp re co aperişurle
i şigr ădinile aşez ateî n pant ă,
spr e drumur il
eî ntor tocheat e car e duceauspr e gar a mi cuţă,ap oi ,
sp re p laj
ă. Î nainte d e ă rzboi, pl aja rea p li
nă n îl una u agust , dar acu m
era ap roap e p ustie.Rân duri
le d e sâr mă ghi mpat ă,r idicate n îcă i n
d
19 40, co ntinuausă desp art
ă ver deaţ a de ni sip, daralmi j
locu ll or se
ved eao des chizătură,pr i
n car e cât evaf am il
ii r t
ecu ser ă di ncol o;
co piii alergau ,ţ i
pân d cadi n gur ă de şa rpe,i ar câţ iva câi ni f ugăreau
pes căruşii pân ăl a mal . Mul t maij os, la ad ăp ost de v ânt, se z ăerao
grăd ină mi cu ţ
ă,cut ran dafi rir isipiţ
i pr i
ntre mer i şiun pal mi er car e
îşiflut urafrunzel euscat eî naer .
După o vr eme,por niră maidep at r
e,î n j osul dea l
ul ui. Dr umul
cot ea, dezv ăl
uind ved ei r
i hot elul Whi te Cap s, o cl ăd i
re si mpl ă,de
piatră, nî r ând cu al te cl ădiri a sem enea ei , u c f er es
tre gr ele,
îndr eptatespr egol f.O vr eme,f usesegolşil ăsatî npar agi nă,dar
acu m con st at
ară că us fesempî rospătatcuvar b al şi păr eat eribil de
coch e.t Bar eelî nalte,de fier , car e dem arcaupar carea, fuses eă r
vopsi te şiel e,i ar arc parea era pl i
nă de cam i
oan e şi maşi ni de t eren
de cu l
oar e kak i
.Î n dr ept
ul por ţii des chise,un t ân ărsol dat i nd
mar ină t s
ătea e dp ază.
— Vas ăzică,n- am ghi cit,r em arcă L aw rence.Dor is a av ut dr ep tat
e
de d aat s ata.
S-auap ropiat. Au văz ut catargul al b, cus teagul flut urân dî n vân t
.
Trep tele d e g ranit, cu răţate d e cu rând, duceau spre u şa ed a ln itr
are,
încar eser eflectau razel esoar elui.Seopr irăsăseui t
emaibi ne.
Tân ăru l soldat, de p ază l a mar gineabor dur ii,î i privi şiel ,i mpasi bil
.
— Maibi ne ă s mer ge m, spuse L awr ence d upă ovr eme. Al tfel o
să n e a ia lo rst, să n e acă
f sem
n să r ci
cu l
ăm .
414
 Dar ,î nainte de a ap ucasăpor nea să,
c i nter
iorul clăd iri
i pr inse
viaţ
ă.Uşa de s t
icl
ă di n i nteri
or sedesc hise şide aco l
o î şif ăcu
ră
apairţ
ia doi băr baţ
iî n uni formă.Un mai or şi un ser gen t. Cobor âră
trep
tele î n f ugă,pocn ind di n căl câie,t ravesar
r ă al eeapi etruit
ă şi
urcară î nt
r-una di n maşi ni
le de t eren. Ser gentul t s
ăt
ea l a vo lan.
Porni mot or ul, dădu î n mar şar
ier işap oi î nt
oarse.Cân d i eşi
ră pe
poartă, ol s
dat ul d e gar dă sal ută, ar i ofiţ erul i în ît
oars e sal utul.
Ieşi
nd pe st rada pr i
ncipală,se opr i
ră pen tr
u o cl i
pă,dar n u se r ză
ea
nici
o al tă maşi nă,aşa căse î ndrep t
arăî n vi tezăl a val e,sp re or aş,
lăs
ân dî n urmă u n val de p r af
.
— Haisă mer gem maidepar te.
— Î ncot
ro?
— Să ved em navel e di n por t, bineînţel
es.I ar ap oi,la gal er
ie.N-
am maif ost pe ac olo d e â ceva
t ăp s
tăm âni.
La gal eri
e.Ast a nîsem na să- şiia a dio de a lo t
ate p lanur i
le p e ca r
e
şi lef ăcu
se pen t
ru acea upă-
dam iază. Gat a să pr otest
eze, Pen eolpe
se nt î
oarsesp r
e el, dar ăzu v st rălucireade bucu ri
e di n och i
il ui şi,
înţ
elegând că- şidorea aceas tă plăcere,nu avu i nima să- istrice
cheful.
Îi zâ mbi, acceptând, şi-şi trecu mân a pe su b braţul lui .
— De acor d. Navele,şi ap oi ga l
eria.Darsă nu ne g răbim. N- ar
e
rost să ajungem aco lo ep uizaţi.

Î
n galeri
e eraî ntot
deauna r ăco are,chi
ar şi î
nl una augus t
. Pereţ
ii
groşide g r
ani
tţ ineau dep ar
te că ldur
a veri
i,i ar f
erest
rel
e nîalt
e ălsau
să pătrundă mer euaer ul pr oaspăt .În afară de as t
a,pod eaua er a
pardosi
tă cudal e de pi atră şi nu ex i
sta nici
of ormă de î ncălzi
r
e;î n
ziua aceae,vân tul sufla di nspre pl aj
a de nor d, îngrămădi
nd di n
cândî n cân d nori negri deasupra clădir
ii şi făcân
d să rt
em ure am
ra
luminat
orului de p e at
lura d e n ord. Doam na Trewey, de esvri
ciul a
intr
are,stăteaaşezatăl a omăsu ţă veche de cărţi
,înţesa
tă cut ea
ncuri
de ca t
aloage şii l
ust
rate. r a
Eî nfăşur
ată într
-un şal şi î
şiî ncăl
zea
415
oasel e b ăt
râne a l căldura u nui r adi
at or.
Pen eo lpe şi Law renceer ausi ngur i
i vi zit
atori
. St ăt
eau, unul l ângă
celălalt, pe una di n ban cheelte l ungi , vech i d e pi el e,aşezat e î n
mi jl
ocu l sălii. Nu- şi vorbeau . Aşa a ertr
ad iţ
ia.Law rence undor easă
vor bea săc .Î i pl ăcea săfie l ăsa tî n pace, săst eaaco lo, puţin ap leca
t
înaint e,cu băr bia spr ij
inităî n mâi ni
le car e,lar ândull or,se
spr i
jinea uî n bast on; pr iveaco ncen t
r at lucrăril
e at ât de f ami l
iarel ui,
ami nt indu- şi,f ericit, căput east abil
io l egătură cuvec hiilui pr ieten
i,
dint re a cer m ulţi nu maier auacu m î n vi aţ
ă.
Pen eo lpe,accep tând aces t u lcru, s t
ătea spr ij
inită de spăt arul
banchet ei,cupul overulst r
ânspel ângăt rup,cupi cioarel eeilungi,
goal e,î ntinseî n f aţă. Esp adrilele av eua gău riî n t ălpi. Se gân di la
pant ofi . Nan cy ave a nevoi e de pan t
ofi , daraveanevoi e şi de un
pul ov ergr os, nou, căc i se ap ropia i ar na;t otuşi , nu er au des tule
cupoan e d e h an ie p en tr
u am ân două.Tr ebuia ă s al eagăan tp
ofii. Cât
des pre pul ove, rpoat e căen Peo l
pe g ăesavr eoî mpl eti
tur ă de mân ă
maivech e,pe car e -so des facă s şi
-ol ucrezei ndnou, pen tru Nan c.y
Mai ăc fuse şi al tădaăt l a f el, d ar er a o muncă pl icti
coasă şi
nep lăcu tă,car e n -oî ncân t
a d el oc. Ce g rozav arfi să p oată cu mpăra
scu luri noi de â lnă, r oz sa u gal benpai , groasă şi moal e,să- itr i
cot
eze
lui Nan cy ceva cu adevăratdr ăg uţ.
În sp aelte l or , uşase esc dhi se şi se nchîi se all oc.O pal ă de aer
rece păt runseî n sal ă. Alt vi zitator
. Ni ciPen eolpe,ni cit atăl einu se
mi şcar ă.Paş i. Un băr bat. Un schi mb de u cvint e u c doam na T rewey.
Apoi urmă şi r ul paş i
lor enlţi, car e se opr eaudi n cân d î n cân d, pe
măs ură ce nou- ven i
tul t r
eceade j ur mpîr ej
ur ul săl i
i. Zgomot ed
cizm e mi litare.După vr eo zec e mi nute,vi zitatorul n i
tră în r aza
vizu aă la l ui Pen el
op e.Răm as ă î ncă cu gân dul l a pul overul lui
Nancy, eaî şiî nt oarsecap ul şiî l pr i
vi, desco perind sp at
ele celui care
nu put eafi al tcinevadec ât ai morul di n mar i
na r egală,celcar e
dem ar aes,at âtde gr ăbit, cu maş ina de t er
en . Uni for mă de l uptă
kak i, b eet
ră ver de, or coana br odată pe umer i. nIcon f
undabi l.
416
Continuă să- i urmăreasc ă mi şcări
le,î l văz u ap ropiindu- se, î
ncet, de
ei, cu mâi nile s trânse l a spat e.Er a î nalt şi subţire,cu o figur ă
comună,exc eptând ochi i de un al bastru f oarte des chis, uimi t
or d e
li
mped e.
Pr i
viri
lel i sent î
âlniră şiPen eo l
pe se mţ si
ij enată pen t
rucăf usese
surprinsă zg ânidu-se l a el . n Îtoarse cap ul. V eni
se r ândul u li
Law rence ăs ru pă ăcer
t ea. Br usc,aces t
a si mţ i prezenţa nou- ven i
tul
ui
şir idicăf runtea, săvadă ci ne era.
Se si mţi o nouă pal ă de vân t, al tţ ăcă nit şir ăp ătide st i
clă.Cân d
zgomot ul încetă,Law rence p suse:
— Bu năzi ua.
— Bună i u
za,domnu le.
Pe sub borur i
le păl ări
ei a mir
, n egre, aw Lrence î şi t s
rânse
pleoapele,pr ivindu- l uimit.
— Nu sunt eţi domnul pe a cer- lam văzu t noi, plecând cu maş ina
de erten ?
— Exac t, d omnul e. D umneavoas tr
ă st ăteaţi pe t rotuarul de
vizavi.Mi s- a p ărut că ăv e rcunosc.
Vor bea calm,pe u nt on uşor r idicat.
— Unde s ete esrgentuldumneavoas tr
ă?
— J os,î n por t.
— Nu v- a u latmul t să g ăsi
ţil ocu l aces ta.
— Su nt aici de t reizi l
e şi ac um e pr ima dat ă cân d reuşesc ăsl-
vizitez.
— Vr eţi să u sp
neţi că i a
şt
ţi de g aleri
e?
— Bi neînţel
es . Cine n uş ti
e?
— Mul tpr ea mul t
ă u lme.
Urmă o al t
ă pauză ,t imp î n car e Lawr ence î l măsur ă pe
necunoscu t cupr ivirea.Î n ast fel edsi tuaţ i
i,t e cercet a di rect
,f ăr
ă
men aam
j en t
e,l ucr u pe car e m ulţi nu- l supor tau. To t
uşi, mai orul din
mar i
na r egaăl nu păr ea i ntimidat. Aşt eptă l inişt
it
,i arLaw renc,
e
vădit mul ţumi t de st ăpânireat ânărului, se el raxă.
417
 — Sunt Law rence St ern,î i spuse el,br usc.
— M- am gând it eu. Am sper atcă dumneavoas tră sunt eţi
. Su nt
onoratsă ăvn ît
âlnesc.
— I arac easta ei cfia m ea, Pen eo
lpe.
— Bună zi ua,spuse t ânăurl, darnu f ăcu ni ci
un pasî nainte
pentru a-i strânge m ân a.
— Bună,spuse Penel op e.
— Maibi ne ne-aţispune uc m vă hea c mă.
— Lomax,domnu l
e.Ri char d Lomax.
— Ei , domnu l
e mai or om L ax,spuse Lawr ence, bătânduşor uc
palma l ocul de l ângă el , vino şi i a loc. Mă si mt pr ost, dacăs t
au
numaieu .Şinu mă d auî n vânt după t satul în pici
oar e.
Mai orul Lomax ac ceptă pr opunerea cu ac eeaşi am abili
tat
e,
venind să se aş eze l
ân gă Law renc.eRelaxa, tse ap lecăuţ p
inî nf aţ
ă,
cu mâi nil
e n ître genunch i.
— Dumneavo astră aţ i pus bazel e gaer
liei,nu- i aşa?
— Eu şi mul ţ
i alţii. Ast a se î ntâmpla pe l aî ncep utul an il
or 20.
’
Aici er a pe vr em uri o cap eă.
l Stăteanef olosi
tă de mul ţi an i
. Am
cumpăr a-t
o pe ni mic, dar r p
oblema a f os t apoi să ad ucem ai ci
numail ucrăril
e ce l
e m aibune.Ca săormăm f nucl eu l uneicol ecţii de
rar
ităţ
i, am donat fiec aer cât e o l ucrare pr eferat
ă. Ui taţi-
vă!
Law rence se l ăsă pe spat e,f ol
osind bas tonul ca să ar at
e cu el .
Stanhope F orbes. Lau r
a K night. Asta e, într
-ad eăv,
ro f rumuseţ e.
— O pi ctură neob işnui tă pen tr
u ea. Eu o as oci
ez nt î
otdeauna cu
imag i
nile de ci rc.
— Pi ct
ura as t
a a f ost ăcfută l a Porthcur no, spuse Law rence,şi
apoicon t
inuă ă s e l numea scă.Lam orna B i
rch.Munni ngs.Mon tague
Daw son.ThomasMi l
lie D ow .Russell Fli
nt …
— Tr ebuie să vă spun, domnul e, că t at
ălmeu ave a o l ucrare
semnată de dumnea vo at s
ră.Di n păc ae,
t cân d a mur it
, cas aaf os
t
vândută, caşit ablouri l
e…
— Ce u lcrare rea?
418
 Au con tinuat ăsvor bească.Pen el
op e r enunţă să maias culte.
Ren unţă să maimed it
ezea l gar deroba l ui Nan cy şi ,î nl oc d e asta,
începusăsegândeascăl amâncar e.Ci nadeast ăzi.Ce-osăl edea?
Mac aoran e cu br ân ză? ai M er a un r est de ced a,rr ăm as i n
dr aţi
a
aceeil săp tăm ân i, car e put eafi r aspes t
e sos. Sau, un sufleu de
conopidă cu caş caval. Daras ta m âncaseră a cum două zi l
e,iarcop ii
i
aveu a să pr otesteze,cusi guran ţă.
— … Nu sunt şi l ucrări mod erne ai ci
?
— După u cm ve deţ i
.Vă d eranjeaz ă?
— Nu .
— To tuşi,vă p l
ac.
— Pe Mi r şi Pi casso î i ad or. Chag allşi Br aq ue miî umpl u suflet ul
de b ucu rie.Î l ur ăscpe D al
i.
Law r
en ce p uf ni înr âs.
— Su prarealismul . Un cul t
. Dar ur când, după ace st r ăzb
oi, se v a
întâmplacevami nunat .Euşigener aţiamea,caşigener aţi
acar ea
urmatdupă noi , am datt otce put eamda.I dee a uneir evoluţi
iî n
lumea t ar
eimă en tuziasmea ză r p
ofund. Numaipent ru ac ets mot i
v
aş od ri să fiu i arăşi tână.rSă pot ved eace se ntâmîplă.Pen tr
u că,
într-
ozi ,aceiar ti
ştivorveni .Aşacum am veni tnoi.Ti nericu o
viziune s trălucitoare, o per cepţi
e pr ofundă şi un t al
en tf ormidabil
.
Vor e vn i
, nu pen tru a pi cta gol ful şimarea, bărci
le şiml aşti
nile,ci
căldura soar eu li şi cu l
oar eavân tului. O co ncepţie cut otul nouă.Ce
sti
mul ent! Ce v it
alitat
e!Mi nunat … I areuvoi fi mor tî ncă nai
înte d e
aî ncepet oat e acest ea, oft
ă el . E de mi r
are că reg r
et? D a,r egretcă
voi pi erde o t
ate s atea.
Din nou se l ăsăăcer tea. Pen eolpe,gân dindu-se a l cină,ar uncă o
privire spr e ceas . Er a pat ru f ără un sf ert. Pân ă aj ungeauacasă, se
făcea aproap e ci nci.
— Tat ă,art rebu i să m er
gem ,spuse a e.
Aproap e ă c n -
o au zi.
— Cum?
419
 — Am spus că et i
mpulsă po rnim spre casă.
— Da.Da,desi gur. Se r ecul
ese şiîncercăsăse d ri
ice,dar,î nai
nt
e
ca ătbrân ul să se i r
dice nîpi ci
oare,mai orul Lomaxl uaseozi pţ
ie de
drepţi
, g aat să- l aj ute. ă V mul ţumesc, u snteţi f oar te am abi
l.
Bătrâneea
ţ eî ngrozi
toare.Ar t
rit
a e şi maişi , ad ăugă el , după ce
reuşi să se i r
dice. N- am maipi ctatde m ulţ
i an i
.
— Î mipar er ău.
Cân d, î n sfârşit
, er augat a de pl ec
aer,mai orul Lomaxven i cu ei
pânăl a uşă.Af ară,î n piaţa băt ut
ă de vân t, era par cată maş i
na de
ter
en. Tân ărul se cu s
ză .
— Mi -
ar l ăc
pea să văpotduce pânăac aăs,dar egu rl amentul
int
erzi
cesăuă lm civiliî n maşinil
e de serv ici
u.
— Pr eferăm să mer gem pe j os,î l a si
gură Lawr enc e. Nu ne
grăbi
m.A f ost o pl ăcere ăs ts
ăm de vo rbă.
— Spe r să nemaive dem.
— Bi neînţeles. Trebuie săen iv
ţi săua lţ
i masaa ln oi.
Se opr i, gândindu-se l a aceast
ăi dee r o
gzavă.Pen eolpe,cui nima
cât un pur ice, şt
iu ex act ce ea avsă ur meze. Îi dăd u un cot î
n coast
e,
dar el îii gnoră av erti
sm en
tul, venit
, oricum, pr eat ârziu.
— … Ven i
ţi astăzi
,l a cină.
— Ta tă,dar nuave nm
imicp ent
ruci nă, î
i şopti ea ,f uri oasă. Nici
nu ştiu ce- am put eamânca .
— Ah …
Law ren cepăr ea ecnăij
t,darmai orul Lomaxdr ese u lcrur i
le:
— Mul ţumesc pent ru am abil
itat
e, dar ă mt em că nu e pos i
bil
astă-seară.
— At unci ,poat e uc al t
ă o cazi
e.
— Da,domnul e. Mul ţumesc. Cu al t
ă oc azie, mi -ar ac fe mare
plăcere.
— Noisunt em mer eu aici.
— Hai de,t ată.
— At unci ,
aur evor,
idom nul
e mai orLom ax.
420
 Ridi că ba st
onu l î n semn de r ămas- bun şi , r ăspu nzând
insisten ţ
elor lui Pen eolpe,por ni la drum. Î nsă era păratsu
.
— A f ost o moj i
cie,î i eprr oşă el . So phie nu r ef uza ni ciodată
niciun musafi r,chi ardac ă nu ave am dec âtbr ân ză ucpâi ne a l m asă.
— Ei ,oricum nu put ea veni.
Br aţl a br aţ, porni ră pe st rad a pietruită,sp r
e por t
, pr i
ma part ea
lungul ui dr um spr e cas ă.Penel ope pr i
vi î nap o,
i dar ăm ras e cu
impr es ia că mai orul Lomaxs tătea e po l
c, l ân gă maş i
nă,ui tându-se
după ei pân ă cân d dăd ură co lţ
ul ch iarl ângă o lcal
ul Sliding Tack le şi
îipierdudi nveder e.
Ent uziasm ul aces teidupă- am iezi stimulative, adăugatpl imbării
lungi şi aer ului pr oaspăt,î l obosi ră pe băt rân. Pen eolpe se si mţ i
uşu rată cân d, î n sf ârş i
t, aj
unsecuelî n gr ădină şiap oi în f aţa uşii
des chise d e a ln it
rare n î Car n Cot tage,unde L awrence ser ăb
puşi pe
un sc aun şir ăm ase acol
o, să-şit r
agăr ăsu flarea. Î
şisc oase pălăria şi
o puse î n cui , ap oi îşi des făcueş afra de l a gât. Ea l uă una di n
mâi nilel ui înmăn uşat eî ntr
-a ei ,f recând-o uşor , caşi cu m aceas tă
mi că at enţie ar fi put ut e rdauce vi aţ
a î napoi în mâi ni
le l ui
cont orsionate,ca ed cea ră.
— Tat ă,data v ii
toar e când maimer gem l a g aer
lie,l uăm un t axi l
a
întoarcer eaacasă.
— Ar fi t reb uit să u lăm Ben t
ley-ul nostr u.De e c nul -
am l uat ?
— Pent r
u că n- ave m de unde l ua be nzină.
— Nu ne ede n i
ciun folos ăr f
ă ben zină.
După o vr em e,î şi revenise îndeaj uns ca să treacă în suf ragei r
e,
unde eaî l aşez ă pe pern ele m oi,f ami li
are,al e oftol
iului l ui.
— Î ţ
if ac o ceaşcă d e ceai.
— Nu t e der anja.Am să dor m puţ in.
Se l ăsă pe spat e şi n îchise ochi i. Pen eo l
pe î ngenunche l ân gă
căm i
n şi ap rinse o bu căţ
ică de hâr ti
e, apo i aştept ă pânăce
vrea scu ri
le şi cărb uni i se r ap
inseră şiel e.Law rence esch
di se ch oii
.
— Foc înl una u agu st?
421
 — Nu vr eausă r ăceş
t
i, spuse ea, şi se ridi
căî n pici
oare.Te simţi
bine?
— Sigur ă c da,r ăs
punse elşi zâm bi cu dr ag
oste şi r
ecunoşt
inţă.
Îţ
i mul ţ
umes c ăc ai ven
it cu mine.A f ost o după-
am iazăplăcut
ă.
— Mă b ucur că e-
taidist
rat.
— Mi -af ăcut pl
ăcer
e să ămî nt
âlnesc u ctânăurl acel
a.Săvo rbes
c
cu el. N-am maist atde m ul
t de v or
bă aş a,cu nimen i
. Pe-ndel
ete.O
să-linvit
ăm l a prânz,nu-i aşa? rAfi gr ozav să ne erved
em .
— Da,bi neî
nţel
es.
— Îlr ugămpe Erni e să vân ez
e ni şte porumbei. Credcă î i plac
porumbeii…
Î
nchi
sear i
ăşiochii.Îllăsăsăse do ihnească
.

Către sf ârşi
tul l ui au gust, e ro
clta f usese s trânsă, mp coan ia
am eri
canăpusese st ăpân i
re pe t abăra cea nou ă de pe vâr ful
dea l
ului ,iar vrem ease r st
i
case.
Recolta er a bogat ă şi f er
mi eri
i er au f oarte mul ţumi ţ
i. F ăăr
îndoială,latimpulpot rivit
,aveausăfiebăt uţipr ieteneştepeumăr
de Mi nister
ul Agr icultur
ii. Câtdes pret rupel e am ericane,i mpactul
lor asu pra o raşu
lui Por t
hkerris se d ovedi maimi c d eâctse emt user ă.
Pr ez
icerile negre ale cr edi
ncioşilor nîrăiţ
i s- au doved it neînt
em ei
at e
şin- au av ut loc nicibeţ ii, nicibăt ăi şini civi oluri. Di n contră, băi
eţi
i
păreau extrem de bi ne-crescuţi şi man ieraţi. Tiner i, ageir şi tunşi
foarte scur t,î mbrăcaţi n î uni forme de cam uflaj , cu ber et
e r oşii
,
mărş ăl
ui aupe s trăzi cubocan ciilor u ct alpă de cau ciuc şi,î n af ar
ă
de cât eva fluierăt
uri, care nu supăr aupe ni men i, şi de p riet
enia pe
care o ar ătau cop ii
lor, ale căr or b uzunar e se umpl ură,cu rând, cu
ciocol
at ă şi gumă de mes teca,t prezenţa l or c shimbă f oar
te puţ in
viaţa de zicuzia mi cul
ui or ăşel
. La or din, pr obabil din mot i
ve de
siguranţ ă,nu i eşeaupr eamul tî n ev iden ţă şi f ăceaudrumul î ntre
tabăar de i nstr
ucţie şi por tî nghesuiţiî n cam ioan e sau l a vol anul
jeepurilorcuremor cipli
necuf r
ânghi i
,crampoaneşipi oleţi.Înacele
422
ocaz i
i, flui erau, desi gur , după or ice em feie care recea
t, î ntâmpl ăt or,
pe ân lgă ei , caşicu m s- ar fi strădui t să- şi păstreze r eputaţi
a neb ună
carei - p r
eced ae s. ar D, u c t rec eea
r zi lelor şi d upă ce î ncep ură
epui zantele exer ci
ţii, deven it ot mail imped e căgen eal
rul Wat son-
Gr ant av usese r
ep td
ate şi că i nt
erii care şip î
etreceau zi ua su por tând
drumur i g r ele pe mar e şi r fi
gu l p ătrunzăt or de pe st ân cile
Boscar ben, nu se mai n gâ
deaul a ni mic al tceva,l a sf ârşi
tul zi l
ei,
dec âtl a u n duş fier binte,mân care i şsomn.
Ca săe l acă
f i aţ
va şi maigr ea, vr em ea, după săp t
ăm ân iînt reg i de
soare, se nr î
ăutăţise. Vân t
ul î şisc himbase direcţ
ia,băt eaacu m sp re
nor d-vest, acu l baro met rului căz u, i ar l op
ai a v eniî nr afale,ad usă ed
nor i neg ri
, gr ei, di nspr e ocean .Î n or aş, pav aujl umedde pe st răz
ile
strâm tes trălucea casp i
narea unui peş te,i arr i
gol el
e er aupl ine cu
apă mur dară şi e rtsuri. L a Car n Cot t
age, st
r at
urile de flor i
dispăr useră sub pot op, un copacbăt rânr ăm asef ără cr en gi,i ar nî
bucăt ări
enut eput eaimi şcader ufeude,pent rucănuer aal tloc
unde săoat p
ă fiî nt i
nse a l u scat.
Era de aj uns, cum con statase Law ren ce pr i
vind pe f ereas tră,
pen tru at ăia ch eu fl or icui.
Marea r
ae cenuşi e şi furioasă. Valurif ur ioase se ărgea
sp
u pe p l
aja
de nor d, l ăsân d î n urmă t ot el ful de sf ăr
âm ătur i şi r esturi, mul t
pest e nivelul obi şn uit al apei . Dar , pe l ângă r esturi
, şial t
e obi ecte,
mul t maii nteresante,au f ost ad usel a supr afaţ
ă.Răm ăşiţel
et riste
ale u neinav e comerci ale,t orp ilată şi scu fundat ă d eparte,î n At lant i
c,
cu mul t
e u lni maiî nainte,auf ost ad use n î cele d in ur mă l a malde
apee l fluxu lui i ş u fria vân tului: v reo dou ă ves te de sal var e,
fragmen t
e d in punt ea i s
d
trusă a asu vl ui şi maimul t
e c sândur i.
Tatăll ui Er nie Pen berth, pl ecat di s-de- dimineaţă cu căr uţa l ui
trasă de-un cal ,f usese primul car el e ză rise.La or a unspr ezece, î
n
aceeaşi zi
, Er nie î şi ăcuf seap airţ
ia l a CarnCot tage,l a uşa di n
spat el
e casei . Pen eo lpe cu răţa mere şi,r idi cându-şipr ivirea,î l zăr i
acolo, î n pr ag, cu i mper meabi lul şi roind de ap ă şi păl ăria umed ă
423
trasăes t
p
e o chi.Darzâm bea.
— Est e că- arvpr inde b ine n işte com pot de p ier
sici
?
— Compot de p i
ersici?Î ţi baţ ij oc de m ine.
— Tat a are două navet el a elî n mag azin. Le- a găsit pe pl aja de
nord. Le- a ad us i şl e- a desfăcu t
. Compot de pi ersicidin Cal i
fornia.
Bune,par că ar fi pr oas pete.
— Ce p l
eaşcă!Chi arpot să cap ătşi eucât eva?
— V- a pus d eoparte şase tii
.cuS-a gân dit căl e-ar l ăcea
p co pii
lor.
Zice , cădacădor iţi
, put eţi merg el a el;l e p uteţil ua când dor i
ţi
.
— E un î nger! Ah,Er nie, mul ţumesc. Am să mă du c după- masă,
pân ă n u se ăzgân
r deş te.
— Ni ci
o gr i
jă.
— Vr eisă t sail a m asă cu noi?
— Nu,maibi ne mă n îtor
c.Mul ţ
umesc,or icum.
Î
ndat ă după mas a de pr ânz, Pen elope por ni, aş ada,rla dr um,
încălţatăî nbocancişiî nfăşuratăîntr -uni mpermeabi lînchispânăl a
gât, cuo căc iulă de l ânăt rasăes t
pe urec hi. Luase cu eadouă pl ase
mar i şi, după ce es o bi
şnui cur afalele d e v ânt – car e er aucât pe ce,
când şi cân d, s- o dăr âme – şi pl oaiat oren ţ
ial
ă,car e o băt eapes te
faţă,vr em eaas t
a câi neascădeven i am uzan t
ă şi î ncepu s-o di streze.
Ajungân d î n or a,ş des coperi că er a ci udat e d pus ti
u. Fu rt
una î i
făcuse ept oţi să se nchi
îdă î n case, dar sen t
imen tul de zoilare,f aptul
că r st
ad a era numaia einu f ăcea u decât să-i ad âncească isfacţ
sat
ia.
Se i smţ ea em terară,ca nuex plor at
or .
Maga zinul d e za rzavaturi a l d omnu lui Pe nberth se aflape
Dow nalong, l a u j
măt atea r d
umul ui spr e p ort. Seput ea u aj
ngeac olo
printr-or eţeade st răd uţel ătural nice, dar ea preferă drumul par alel
cu mar eaşi , dân d col ţ
ul pe l ân gă han garul cubăr cide sal vare,i eşi
înainteaf urtunii
.Apel eer auumflat e,iarapacenuşi el oveapor t
ul
din t oate părţ il
e.Pesc ăruşiiţ i
pau ,ţ i
nân d cu gr eu pi ept vâ ntului,
bărciledepescui tsezbăt eau,abi ast ăpâni t
edel anţ ulancor ei,i
arla
celălalt cap ătal eb dac raderului d e nor d zăr i n avet
ele mi litare,
424
legănân du- se,ca î ntr-un dan s n ebun, l a chei . Evi dent, vr em eaer a
prea r ea chi ar işpent ru t rupele de comand o,aş a că nu se mai
aven turaserăî nl arg .
Oarec um uşu rată,aj unse, în sf ârş
it
,l a m ag azin – ocl ăd ire m icuţă,
tr
iunghi ulară, alî ntretăierea di ntre două st r
ăd uţe s trâm te.Cân d
deschi se uşa şi i ntră,au zi l oc
poţelul sunân d deas upra cap ului.
Prăv ăila er a g oală,mi r osi
nd pl ăcuta p ăst
ârn ac, mer e işpăm ân t, dar
,
când î nch i
se şa, u dr aperia de a l celălalt capăt al î ncăperii se dri icăşi
domnul Pen ber t
hî şif ăcuap ari
ţia,îmbr ăcat cuobi şn
uitul l ui j erseu
de ân lă al bastră şi pur t
ând aceeaşi ber etă nîf ormă d e ci uper că.
— Eu sunt ,spuse P eneolpe ărfă o rst ,şir
oi nd de ap ă.
— Mi -am î nchipui t eu . Omul avea ochii neg ri
, ca şi băi atul l ui şi
aceaşli zâm bet , deş i m ai up ţ
ini d i
nţ i
. Hai , vi no-ncoac e! e C zi
nen orocită.Darcr edcă i -
ş
a cam f
ăcu t dam blaua,aşa că isear d
ă o să
fie maif rumos. To cmaiam as cult
atbul et
inul met eo, lar ad io. Aţ i
primi t mes aujl meu , aşa- i
? V -a z i
s E rni e de co mpot ul de p iersici?
— Păi , de ce ed creiţcăsunt ai ci ? N an cy n- a gust atî n vi aţa eio
piersică.
— Maibi ne v ino- ncoace ,î n spate.ascunse,
Le iţ
n zău aşa.S- audă
numail umea că am compot de p iersici şi s-a zis cul i
ni şt
ea ea. m
Dăd u dr apeira deo par te şi Pen eolpe i ntră,cu pl as
e cu t ot,î n
spaţiul s t
râmt şiî nghesu it di n spatele pr ăvăl i
ei, care ţineal oc şide
mag aize şi de bi rou. Ai ci, o sobă neag ră dudui af ărăî ncet are şi ,tot
ai
ci, domnul Pen ber th dăd eat elef
oan e şi î şi făcea cât
e o ceaş căde
ceai, at unci cân d nu avea cl
ienţi
. Acum, căm ăruţa mi roseaf oarte
tare a peş t
e,dar en Peo lpe ap roap e că ni ci nu obser vă , cu at enţia
conce ntratăî nt ot
al it
ate asu pr a şirurlo
ir d e cu t
ii, aşezateî nt ot l ocul.
— Ce d ec s
operir e!Er nie m i
-a psus că er aupe p laj
a d e n or d. Cum
au aj uns i a
cil ăzile ast ea
?
— M- a aj utatveci nul .Le-am căr atî mpreu nă.Vă aj ung şas e,da?
— Ni ci nu se poat e maibi ne.
Omul puse ât c
e r t
eicu tiiî n fiecar e p lasă.
425
 — Cum s t
aţ i cu peş t ele?o î ntr
ebă.
— De ce?
Domnul Pen ber th di spăr u după bi roul mi cuţ şi se î nt
oar se cu
sursa ace lui m i
ros ce pl utea î n î ncăpee.
r Ui t
ân du-se î n găl eată,
Pen eolpe o bser vă că era a proap e pli
nă cu macr ouri al bast
ru-argintii
.
— Unul di n băi eţia f ost pe-afară azi-dimineaţ ă şi mi l e-a datpe
asteaî n schi mbul cât orvacut ii de pi ersi
ci. Doam na Pen ber th nu
vrea ăs m ăn ân ce m ac r
ou r i, spune ă c aucar nea ea r. M- am gân dit că
poat e v ă r t
eb uie.Sunt pr oasp et
e,ză u aşa.
— Dac ă miî put eţi da a şes,ne aj ung pen t
ru ci nă.
— Mi nunat , spuse d omnul Pen bert
h. Scot ocind pr inr aft
uri, gă si
un zi ar ve chi,î nvel i peşt eleî n grabă, cus t
ângăci e,şipuse ap cheel
te
deasu pr a cu ti
ilor d e pi ersi ci. Poft
iţi
!
Pen eolpe r idi că pl asee.l Er au f oarte gr el
e.Domnul Pen berth se
încrunt ă.
— Oar e v ă d escur caţi cu el e?Nu- s pr ea r el
ge? Po t să e l ad uc eu,
zău aş a,dat a v i
itoar e cân d por nesc uc căr uţa,darmacr ouril
e n u mai
ţinî ncăo zi .
— Mă de scur c eu.
— Ei ,sper să văl acpă… O con duse p sr e uşă.Ce maif ac
e N ancy?
— Î nfloret ş
e.
— Sp uneţi-
il ui Dor is ă s o ad ucă pe a l noi , câtde cu rând. Nu l e-
am maivăz ut de vr eo u lnă.
— Am să- ispun.Mul ţ umesc di n suflet,domnul e Penb ert
h.
Îi desch ise şa, u f ăcând i ar să ăsurne cl opoţelul.
— Î mi f ace p lăcee,r dr aga ea. m
Încărcată cupi er sicişi peşt e,Pen eol
pe por ni sp re casă. Acu m, î n
după- am i
azat âr zie,mai i eşiseră şial ţ
ii de p rin case, l
a cu mpărăt ur
i
saucu t reabă.I ar od mnul Pen bert
h av uses e dr eptat
eî nl egă tură cu
vrem ea. Apel e î ncep eausă se r et
ragă, t u
vân
l ş î
i p i
erduse di n
intenst i
ate,pl oai a se od mol ise. Ri
dicăpr i
vireaşizăr i un pet ic d e cer
albastru, pr intre n or ii neg ri care onea
gu maidep arte.Dest ul ca să- ţ
i
426
maivi nă n ii
ma a lo l
c.Mer gea cu un pas us ţ
inut , simţ i
ndu- se d etsul
de ves eăl pen t
ru că, de dat a as ta,nu mait rebui a să- şi facăgr i
ji
pen tr
u ce avea să el p ună cel or lal
ţila m asăen p
tru ci nă.Dar , după o
vrem e,pl asele gr el
e î ncep ură să- şi acă
f si mţ it ef ectul; o dur eau
mâi nil
e şi si mţ eacu m br aţel
e st ausă se ru pă.Î it recu pr i
n mi nte că
poat e n uf ăcuse b i
ne căef ur
zas e o f
erta domnul ui Pen berth de al e
ad uce chi ar , el dar ap roap ei med iatal ungădi n mi nte ac ets gân d,
au znid zg omot ul uneimaş i
ni car e venea i n
d spat e,ap ropiindu- se n î
vitezăi ns
dpre d igul de n ord.
Drumul er as trâmt, pl in de băl t
oace.Ned ori
nd să se t r
ezeas că
udă di n cappân ăn
- pi cioare u c ap ă mur dară,se o pr i pe mar gi nea
drumul ui , să aş t
ep te p ână cân d vat rece m aşina.Ace ats
a odep ăişî n
viteză şi ap oi, cuun scr âşnetde f r
ân e,se opr il a câţ iva met ri mai
î
ncol o.Penel opevăzuj eepuldeschi s,cuceidoiocupanţ icunoscuţ i
ei. Mai orul Lomaxşi ser gen t
ul l ui.Jeep ul răm aseepo lc,cumot orul
por nit
, dar ai morul Lomaxco bor î
,î nti
nzâ ndu-şi picioarele u l
il ungi ,
şisent î
oarse ân pă nî dr eptul ei.
— Sunt eţi pr eaî ncărcat ă,sp use , elfărăi cio
ni ntroducer e.
Recunoscăt oare pen tru or i
ce pr etexte- i
cî ngăd uia să scap e de
greu t
ate,Pen eo l
pe ă l
să l a
p sel
e p e r t
otuar şiapoi sent î
oarse r sp
e l e.
— Aşa e.
— Ne- am î ntâlnit zil
ele r tecute.
— Î miam i
ntesc.
— Aţ if ostl a cu mpăr ău tri?
— Nu. Mi s- a ăcu
f t un cad ou. Şa se u cti
i de o cmpot de p i
ersici. Au
fost aru ncate d imi neaţ
ă,pe p l
aja de n ord. Şi nişte m acrour i
.
— Câtde d ep atr
e r t
eb uie ă s e l duceţi?
— Acasă.
— Und e vine st a
a?
— Sus pe deal .
— Nu l e pu tea ad uce i c
neva e da l m agazin?
— Nu .
427
 — De ce nu ?
— Pen tru că v r
ea u să e l m âncăm î n seara asta.
Zâm bi, am uzat. Zâm bet ul îit ran sformă chipul cu t ot
ul şi o f ăcu
să-l pr ivească cumaimul tă atenţie şi să- l vadă,cuad evăar,tpen t
ru
prima dat ă.„C omun“ f uses e verdi ctul eiî n zi ua î n care mai orul
dăd use buzn a pes te ei,l a ga l
erie,dar acu m, di mpot rivă, nu i se
păr ea del oc o figur ă comună,căci tr
ăsăutri
le lui eg rulate,ochi i
albaştri, ui mitor de s trăluci
tor
i, şi zâ mbetul acel a neaşt ept
at
alcătuiau ,î mpr eună,un î ntregcuun şar m deo sebit
.
— Poat e văut p
em ajut a,spuse l e.
— Cum?
— Nu vă u pt
em l ua u c maş ina,darnu văd de e c nus- arput ea a c
sergen tul Bur ton să nu ducă pi ersicil
e acasăl a dumneavo astr
ă,cu
maş ina.
— N- o ă s găsea scă niciod at
ă d rumul .
— Î l subes timaţi ,r ăspunse elşi , acest
eafii nd zi se,se ap lecă şi
ri
di căpl asele.N- ar r eb
tui să elcăr aţi dumneav oastr
ă,ad ăugă elcu
un aer nem ulţumi t. V-aţ
i put ea ănri .
— Eu cart oate u cmpăr ătur
il
e.To aătu lmea r eb
tuie ă s…
Mai orul Lomaxnu ţ i
nu seam a d e cuvintel
e ei . Pornise psre eep
j.
Pen eolpe,cont inuân d să pr otes
tezei ndce î n ce maimoal e,porni
după l e
.
— Pot să m ă descurc…
— Se rgent Bur ton.
Sergen tul opr i mot orul.
— Da,dom nul e?
— Tr ebu ie să duci ac etse două pl as
e,spuse el , aşezându-le cu
grijă pe b ancheat di n spat e a maşi nii. Tânăar doam nă îţi va exp li
ca
unde anum e.
Sergen tul se î nt oarse spr e ea, aşt eptând pol i
ticos. Neavân d altă
soluţie,Pen eolpe e s con formă:
— … Su s p e deal ,i ar ap oio l uaţ
il a dr eapta,pe l ân găgar ajul
428
Gr abneyşi mer geţi maidep at r
e p ân ă aj ungeţi pe cu l
me.Acol o se
ved e un zi d î nal t
,i ar as ca se numeş te Car n Cot t
ag e.Va t rebui să
lăsaţi maşina î n st radă şisă r ece
tţi pr i
n gr ădină.
— E ci neva as acă,domni şoară?
— Da.Ta tălmeu.
— Cum se nu meş te dâns ul,domni şoară?
— DomnulSt er n.Dacă nu vă aude … da că ni meninu aude
soneria, lăsaţi plasel e p e p rag.
— Bi ne,domni şoară,r ăs
punse el şi aş t
ep t
ă.
— Deci , s-a ar anj
at, spuse mai orul Lomax . Poţ i să pl eci
, ser
gent.
Eu mer g pe o j
s maidep at r
e.Ne ved em l a a ctr
ierul gen eal
r.
— Da,dom nul e.
Sergentul a sultă,por ni m otorul i ş p lecă,ducân d cu si ne o
încărcăt
ur ăciudatdedomest ică,pebanchet adi nspat eamaşi nii
.
Dăd u col ţ
ul pel ângă hangar şi d i
spăr u. Penel op e răm as
e cu
mai orul
. N u se si mţ ea pr ea î n l ar
gul ei , ă ci
c ac east
ă t urnură
neaş t
eptată a even imen telor ol uaser inp sur prindere.Nu- i plăcea
nici cum ar aă t– l ucru car e nu i se î nt âmpla de obi cei
. To t
uşi, nu
put eaf ace i mi
nc,decâ t să- şisc oată căciul iţ
a de â lnă, care u-invenea
bine deloc,şisă- şil ase părull i
ber.Aşa şif ăcu,î ndesând apoi
căciuli
ţa n î buzu naru li mper meab ilul
ui.
— Mer gem? o n îtrebă l .
e
Peneolpe aveamâi nile r eci
, aş a că l e as cunse şi p e ele î n
buzunar e.
— Chi ar r eţ
vi să er mgeţ i pe o js?î lî ntrebă ea , neîncrezăot
are.
— N- aşfi ai ci,dac ă n -
arfi aş a.
— Nu aveţ i ni mic al tcevaedăc fut ?
— De exempl u?
— Exerc i
ţii de p lanificat, sauvr eunr ap ort de sc ris?
— Nu. Sunt l iberpen t
rut ot r est
ul zi l
ei .
Porni
r ă al d rum.Un gân df ulgeră p ri
n mi nteaui lPen eol
pe.
— Sp ercă ser gen t
ul dumnea voas t
ră nu vaavea necazur
i, spuse
429
ea. Sunt si gur ă căunar e v oie ă s rt
an sporte cu maşi
na cu mpăr ăutri
le
oamen i
lor.
— Dac ă e să- l muş t
ruluias că cineva, aceal sunt eu . Şicum de
sunteţi aşa ed si gură?
— Am f ost şieuî nr ol
ată vr eodouă l uni î
n ser vi
ciil
e a uxili
are, aşa
că ştiu cum e cu r egu li
le şi r egulamen t
ele.Nu ave am vo ie să duc
bagajesauumbr elă.Astaf ăceavi aţafoartedificilă.
Păr ui nteres at de sp usele ei .
— Când aţ if ostî n serv icii
l e uaxil
iare?
— A,e oveşn i
cie d eat
-unci .În 1940 .Am st atl a Portsmout h.
— De e c aţ i pleca?t
— Am avu t un cop il.M- am măr itatşiam avu t un cop il
.
— Î nţeleg.
— Ar e p aroap e rteian i
.Se un meş te N ancy.
— Soţ uldumneavoas tră eî n mar ină?
— Da.Acum se afl ă n î Medi t
erana. Cel puţin, aşa r c
ed. Nu sunt
nici
odat ăf oar t
e si gură.
— De cân d nu l -aţ
imaivăzu t?
— Ăăă… de- o ve şnicie.
Nu- şi am inteaşi nu dor easă- şi am intească.Î n cli
pa î n car er osti
acest
e cu vint e,nor i
i se desp icară pen tr
u o cl i
pă şi o r azăt i
mi dă de
soare păt runse pr i
n aer ul u med . St răzi
le ude r efletc
ară l umi na,
pavajşit r
ot uar ărân
p d sc ăldat eî n aur. Ui mită,Pen eolpe îşiî nt oars
e
faţ
a sp r e c aeas t
ă st r
ălucire d e m omen t.
— I a e t u i
t ă,se u lmi nează. Mi -
a p sus mi e d omnul Pen ber t
h că aş a
o să fi e.A asc ultatbul et
inul met eoşi mi -
a spus ă cf urtuna v a nîceta.
Poaet ă c osă fi e o ar se
ă r fumoas ă.
— Da,poat e că a şa va fi.
Lumi na d ispărul a elf de e rp ede ucm ap ăurse işat mosfera d eveni
iarăşi cenuşi e. Dar ,î n sf ârşit, ploaiaî nce t
ase.
— Să u nmer gempr i
n or a, şspuse a e.Hais- o u lăm pe m alulmăr i
i
şi ap oi pe ân lgă gar ă.E ac olo un r ând de r tep
te care d uc exac t de
430
ceal
altă parte ahot elului Whi t
e C aps.
— Ar fi gr ozav .Î ncă n -am ap ucatsă cu nosc o lcur i
le,darcr edcă
dumneavo astră cunoaş teţi or aş
ul ca ep p ropriul buzu nar. Aţil ocuit
mereuai ci ?
— Numaivar a.I ar na st ăt
eam l a Lon dra.Şidi n cândî n când
mergeam în Franţa.Mam a mea aos t
ff ranţuzoaică.Aveam priet
eni
acol
o. Dar t ăm
s l a Por thkerris de cân d ai zb ucnitr ăzboiul. Credcă
vomr ăm âne aicipân ă â cn d se vaer mi
tna.
— Darsoţ ul dumneavoas t
ră? u N vr ea să văşt i
e ac asă cândvi ne
de p e m ar e? ntI
raseră pe opot ecăar al
pel ă cupl aja.Fl uxul ad usese
până ai cipi etri
cele,r esturi de al ge şibucăţ i de sf oar ă mân j
it
ă cu
smoală.
— V- am spus, î ir ăspunse ea. Eî n Med i
terana.Şichi ardac ă arfi
posibi
l să fiu cuel ,t ot n- aş uptea, pentru căt r
eb uie să am gr ij
ă de
tat
a.Mam a af ost uci să î n ataculf ulgerdi n 19 41, aşa că eut rebuie să
staucuel .
Nu spuse că- i p ae rr ău,r ep eăt doar : „Î nţeleg“ şi p ăe
ra, î
ntr-
adevăr, căî nţel
eg e.a
— Nu- i vorbanumaide m i
ne,de l e şi de N an cy. Maie i ş Dor is,
care stăl a noi cubăi eţii ei
. E văd uvă de ă rzboi. Nu s- a maiî ntors al
Londra. Întorcându-şipr i
vireasp re l e, continuă: Tat i
ii -af ăcut mar e
plăcer
e să s t
eade vo rbă cudumneavo as t
ră,at unci,l a gal erie.S- a
supăratpe m i
ne p ent ru că n u v-am put ut inv it
a a l i c
nă… mi -
a p sus
că a f ost o moj ici
e di n par t
eamea. N- am f ăcut-o cur ea-
intenţi
e.
Doar că n ur euşeam să mă gân desc a l n i
mi c care ă s poată fipus pe
masă.
— A f ost o bucu rie ă sl
-cu nosc.Cân d am şt i
ut că vo ifi t ri
mi s ai ci
,
mi-at recut prin mi nte că s- ar up t
easă- l vă d pe ce l
ebrul Law rence
Ster
n, darnu mi -am i magi natcă se v aî ntâm pla cu ad evărat
. Am
crezut că er ea
p băt rânşi sl ăbit ca săai mcir
cu l
e.Î n pr i
mul momen t
când v-am văz ut, sus, pe d rum, î nf aţ
a car tier
ului gen eal
r, am şt i
ut
imed i
atcă unput eafi decât el.I ar ap oi, cân d am i ntratî n gal erie şi
431
eraţi chiar aco lo, ap roap e căun mi-a ven it să ed crce on rocos u snt.I-
aţi moşt enitt alen t
ul? oî ntrebă el , coborându- şipr iviri
le sp re a e.
— Nu. Di n păc ae.
t Ades ea văd l
ucruri at âtde r fumoas e n îcâtmă
impr esi
on eazăde- a bi nelea. Cât e of er
mă vec he,sauun măn unchi
de flor i d e deg ear
tiţă,r ăsărit
e î ntr-un t ufiş, t rem urând î n băt aia
vân t
ului, pe f undal ul cer ului albastru. Şi mi -aş od ri atâtde mul t să
pot su rprinde acel e mag
i i ni, săelp un pe h ârt
ie,săelp ăstr
ezveşn ic.
Şi, bineînţeles, nu pot .
— Nu- i uşo r să-ţi accep ţi propriil
e d eect
f e.
Îit r
ecu pr in mi nte căunpăr ea n u om car e ă sş t
ie censeam î nă
„defecte“.
— Pi ctaţi? l îîntr ebă.
— Nu.De ce mă n îtrebaţi?
— Cân d vor beaţi cut at
a,păr eaţi să v ă pr i
cep eţ
i.
— Dac ă mă pr i
cep , as t
a se d at
orează aptu
f l
ui că am f ost cres cut
de o mam ă cumul t si mţ ar tis
tic şi o ext raordinară creat ivi
tate.De
îndată ceam î nceputsă umbl u,m- a duspr i
nt oategal eri
il
eşi
muzeel e d in Londr a i ş,maimul t,m- a nîvăţatsă m ergl a con cer
te.
— Exi st
a peri col
ul săvă i ntoxicaţ
i pen trut ot restul vieţi
i.
— Nu. A f ăcu tt oate ast ea cu mul tt act
,t rezi
ndu- mi i nteresul
. Mă
simţeam bi ne.
— Dart atăldumneavoas t
ră?
— Tat ălmeua o fst ag ent de b ursă nî Ci ty.
Penelope r ăm ase pe gân dur i
. V i
aţa cel orlal
ţi oam eni er a
întot
deaunat eribildei nteresantă.
— Unde l ocu iaţ
i?
— Î n Cad ogan Gar dens.Dar ,după m oartea atti
i,mam a a vând ut
casa,pen tru că er a pr eamar e,şi ne- am mut atî nt r-
una maimi că,î n
Piaţa Pem br oke.Ea st ă şi -acum ac oo.
l As t
at ol ac
o t ot i mp
t ul
bombar dament elor.A spus că pr eferă să moar ă decâtsă st ea
dep atr
e d e L on dra.
Peneolpe se gâ ndi l a Dol ly Keel i
ng, as cunsă î n vi zui
na eide l a
432
hotelCoo mbe, jucând br i
dgecu af ur i
sita ai a de Lad y Bea mi sh şi
scrii
ndu- i c si r
sori u lngi, p li
ne de dr agoste, ui l A mbr ose. f O
tă,
pent ru că or i de cât e or i se gân deal a Dol l
y Kee l
ing se si mţ ea
dep rimat ă.Se si mţeapuţ in vi novat ă că - oni nvitaseepD ol
ly să st ea
la Car n Cot tage m ăcar câteva zi le,ch iar işnumaipen tru a- şi ved ea
nep oata.Sau , Penel op e ar fiput ut să- i pr opună să mea rgăeaî n
vizită l a hot elul Coo mbe şi s- o i a şi pe Nanc y cu ea.Ambel e
posibilităţ
i i espăreau însă at âtde î ngrozitoare, î
ncâtu- i
n er a
niciodat ă greusă l e al unge r ep ede di n mi nt e şi să se gân deas că la
altceva.
Poteca ur ca spr e cu lmea eal dul ui
. Lăs aesăr mar eaî n ur ma l or i ş
acum mer geau printre şi ruri d e căs uţe de pes cari, cu zi durile
văru it
e n î alb. O uşă se esc
hd
ise işdi nău ntru sevi io pi sică, urmat ă
de of emei
e cu un coşedu rfe,pe car e n îcepu să e l at ârne a l uscat pe
fr
ân ghi a dinf aţa casei. Chi ar în ace ea şicl ipă,soarel e p aăru di n nou,
cu maimul tă f orţ
ă de as tă dat ă,i ar em fei a se î ntoar se spr e eişi
zâmbi .
— Par că-
i maibi ne aş a,nu? N -
am maivăz ut as emenea pl oaie,
cum a o fst ceaedd i
mi neaţ ă.Da’pr ecis ă c seace f rumof s, cât aibate
din pal me.
Pisi
ca se f recă de pi cioareell ui P en eolpe.Ea se ap lec ă s- o
mân gâie,ap oi porni maidep at r
e.Î şi scoa se m âinil
e d in buzu nar e iş-
şi desf ăcu nast uriii mper meab i
lului.
— V- aţiî nrolatî n mar ina r eg aăl pen tru că undor eaţi să vă f aceţi
agen t de b ur să,saudi n cau zar ăzboiului?
— Di n cau za ăzboi
r ul ui.Su nt cunos cut dr ept un „ofi ţernumaipe
ti
mp de ăzb r oi “.M- am gâ ndi tî ntotdeau na căuns ă cam dep reciativ.
Darni ci agen t de bu r
să n -am vr ut să m ă acf.Am ur matcur sur il
e d e
cl
asi ci
sm şil iterat
ură en gl
ez ăl a uni versitate,apoi am găsi t un post
de p rofesorl a oşc oal
ă p regăitoareen p
tru cu rsul primar .
— Î n mari nă aţ iî nvăţatsă f aceţi ascen si
uni ?
— Nu,zâmbiel . Ur cam pe mun te cu mul t mai î na i
nte. Am
433
învăţ atînt r-oşcoal ăcu i nternatdi n Lancashi re,i ardi r
ectorulde
aco lo obi şnui
a să ne i a,î n gr up, să f acem ascensiuni î n Di strict
ul
Lacu ri
lor. Mi -ai ntratdefi niti
vî n sân ge,pe l a paisp rezece ani, şide
atunci am cont i
nuatmer eu .
— Şi î n str ăi
năt ate?
— Da.Î n Elveţ ia.Î n Aust r
i a.Am vrut să p lecnîNep a, ldaraveam
nevo ie de mul tel uni de pr eg ăi
tre,ap oi pen t
ru căl ătorie,şi n- am
găsi tt impul necesar .
— După vâr ful Mat t
er horn, st âncile de l a Boscar benvi se par ,
probab il
, floarea lu r ech
e.
— Nu, o as igur ă elf ăr ă en tuziasm, văas igur că nu sunt uşor de
escal adat.
Îşi co nt i
nuară drumul ur când pe p ot
eci asc unse p e car e u trişt
ii nu
le găs eauni ciodat ă,ap oi pe t reptele mas ive de gr an i
t, at ât ed
abr upt e,î ncâtPen eo lpe n u maiav u suflu pen t
ru conver saţ
ie.Ul tima
treapt ăt ăiaî n zi gzag f aţa st âncii
,î nainte de a se esch di de sp re gar ă
şist rada pr i
ncipal ă, ieşind, î n cel e di n ur mă, ex actde cea laltă par te
a v ehciului hot elWhi te C aps.
Încălzită de at âta ef ort, P eneolpe se spr i
ji
ni d e zi d, ă s se
odihnea scă, să-şit r
ag ă suflet ul şi să- şi domol ească băt ăi
le i nimi i.
Mai orul Lomax , ven itî n spat ele ei , păr ea să us n
ufere p rea u mlt. Ea
obser văcum sol dat ul de gar dă î i priveai ndifer
en t de pe ce aalltă
par te ar u
dmul ui ,darpe fi gur a u l
i nu se p utea t ci
i ni mic.
Când, î n sfârşit
,î i rev eni gl asul,î i spuse :
— Mă i s
mt de p ac r
ă m -a ă cclatt renul.
— Nu- ide m ir
are.
— N- am maiur catpe- ai
ci de mul ţi ani. Cânder am mi că,ur cam
înf ugă,depepl aj
ă până ai ci.Er a un f eldet estder ezistenţă
autoi mpus.
Se î ntoars e,sp ri
ji
ni ndu- se cu braţeleî nt i
nse de mar gineazi dul ui
şi pr i
vi î nj os, spr e d rumul pe u nde v eniseră.Mar ease ret răg ea, era
acu m maical mă şir eflecta al bastrul-deschis al cerului.J os,dep art e,
434
pe pl ajă,un băr bat işcâi nele său i eşi
seră l a pl i
mbar e.Vân t
ul se
pot ol i
se,l ăsând î n ur mă doaro br i
ză uşoar ă,î nmi resmată de
mi ros ul umed , must osalgr ăd
inilorgr ele de pl oaie.O mi r
easmă
pl i
nă de nos talgie şi , p ent
ru pr ima dat ă, Pen el
op e se t r
ez i
nep reg ăită,co pleşită d e u n ex t
azneb unesc , pe car e n u- l maisi mţ ise
di n co pilărie.
Se gândi l a ul ti
mi i doi ani ,l a pl ictiseala şiex ist
en ţa eiî ngust ă, la
lipsaor icărei spea rnţe pen truvi itor. Şi t otuşiacu m, î ntr-o singur ă
clipă,per deau af uses e dată deo parte şi f ereastra di n spat el
e eise
des chi sesel arg, căt reo l ume mi nunat ă,car ef usese acol o, mer eu,
aştep t
ân d-o. O l ume p li
nă d e posibilităţi şi şan semi nunat e.
Fer icirea– pe car e şi -
o am inteadi n zi lele di naint e de r ăzb oi,
înai ntedeAmbr ose,î naintedemoar t
eazgudui t
oar eal uiSophi e.Se
simţ ea ar iăşi t
ân ăă.r „D arsunt t ân ăă.
r Am numaidouăzeci şi tr
eide
ani .
“ Se î ntoarse cu spat
ele sp re zi d, î l pr ivi pe băr batul care st ătea
lân gă ea, fiindu- ir ecunoscătoare,pen tru că, î
nt r-
un f el, el uses
fe
acel a car e i îad uses e d i
n nou î n mi nt e a cest mi racolş ti
ut cândva.
Si mţ i p ri
virea l ui aţ i
ntită asu pra ei iş e sî ntrebă câtedmul t
înţel egea,câtdemul tştiael.Darnemi şcar eal ui,tăcereal uinul ăsau
să sehi ceas
g că i mi
nc.
— Tr ebu i
e să mer g ac aăs,spuse.Tat a s- o fi î ntrebân d ce-i cu
mi ne .
Dădu di n cap î n semn de apr oba re. Acum î şi vor pu sne l a
reved ere,se v or des părţi. Ea va mer ge p e d rumul ei . El va t raver sa
strad a,va r ăspunde l a sal utul soldat ului de gar dă,va al erga în sus
pe sc ări şi va di spăreape u şa de st iclă.După aceea, poate că nu- l va
maived ea i c
niodat ă.
— Vr eţi să en viţil a noi l a cină? l îî ntrebă.
Nu r ăspunse i med iat alac eastă pr opuner e şi , pen tru o cl ipă
îngr ozi t
oar e,Penel opesegândicăaveas- or efuze.Apoi ,zâmbi .
— Su nteţif oar t
e am ab i
lă.
Ce uşur are!
435
 — As tă-seară?
— Su nteţi sigură?
— Abs ou lt. Tata s- ar bu cura să vă r evad ă. u P
teţ
i con ti
nua
discu
ţia.
— Mul ţ
umesc.Ar fi mi nunat.
— At unci , pe a l şap
te şi j
umăt at
e,îi spuse ea, pe unt on car
e ise
părut er
ibil de f ormal. Pot… pot să vă i nvit, pentr
u că, de dat a ast
a,
avem ce mânc a.
— St aţ
i puţ in, să ghices
c.Macr our
i şico mpot de p ier
sici
?
Tonul ri gid, reti
cenţel
e ei – t oate setopiră. Izbucniînr âs şişt
iu că
nu va u i
ta n iciodat
ă su net
ul acela,pent
ru că a erpri
ma g lumă ăcu
ftă
împreună.

O găsi pe D or
is moar t
ă de u cri
ozit
ate.
— Hei , ce se î ntâmplă aici
? St au euaş a şi
-mi vădde t reabăşi
ap are ser
gentul ăsta super b la uşă, ţ
inând în br aţ
e plasel
et al
e.Îl
chem î năuntru, să bem un cea i, şi
-mi spune că nu poat e să st
ea.
Cum l -
aiag ăat
ţ?
Peneol
pe se aş ezăl a mas a din bucăt ăr
ie şi î i spuse înt
reaga
poveste a aceleiî ntâlni
ri neaşep
ttate.Dor i
s oascu ltă, că
scân
d ochi
i
câtcep ee.
l Cân d Pen eo
lpe termină de pov et
si
t, scoase un ţipătde
încânt
are.
— Dacă mă- ntr
ebi e p mi ne, e u zic că t e- ai făcut cu un
ad mir
ator…
— Vai , Dori
s,l -am invitatla cină.
— Câ nd?
— As tă-
seară.
— Şivi ne?
— Da .
— La nai ba,r osti Dori
s işse sc himbă a l aţ
fă.
Se aşezănap îoi pe cau
s n,ar ăân
tdu-şi dezamăgi
r ea.
— De ce „l a naiba“?
436
 — Eu n- am să fi u aici.I esî n or aş .Î i duc p e C lark şi pe R ol andl a
Penzn ace, să v adă a l eat
tr ul de o per ă
Mi kp
i
aes
doa
.
— Vai ,Dor is!Mă bazam pe p rezenţ a a. t Am nevo i
e d e icneva ar ce
să m ă j aute.Nu poţ iam ân a?
— Nu,nu pot .To tul e or gan i
zat ,mer gemcu au tobuzu l şi
,or i
cum,
nu-i vor ba decât e două nopţ i.I arbăi eţ
ii aş t
eap tă clipa as ta de
câteva săp tăm âni, săraci
i de ei . Nu- i ni mi c,n- am ce ace, f ad ăugă ea
cu o exp resie d e e resmnar e.Am să e t aj ut cu mân carea, î
nainte d e a
pleca, şi am s- o duc p e N an cyl a cu lcar e.Darmi -
e arte ci udă că s o
ă
pierd t oată di st
racţia.De an i de zi l
e n- a maii ntratnîcasa ast
a un
bărbatadevăr at.
Penel op e nu spuse ni mi c despr e Ambr oes. Î n l oc de as ta,o
înt
rebă:
— DarErni e?El e u n băr batad evăr at.
— Da,mer ge. Bietul Er nie u fî nsă r epede d atdeop arte.Or icum,
rel
uă D oris,elnu co ntează.
Ca două puş toaice cupr inse de en tuzi asm, se puser ă pe t reabă;
curăţară l egu mele, ăc f
ur ă o sal ată, an ar j
ară mas a vec he di n
sufragei re, r ec
faăr puţ i
n ar gint ăria nef ol
osită de mul tă vr em e,
şterser
ă pahar ele de vi n di n cr istal. Law rence, al
ertat şiel , ser idică
greoi di n f otoli
u şico borî, cumare gr i
jă,î n pi vni ţă unde,î n zi l
ele
maif ericit
e,dep ozi
tase stocu ll ui de vi nur if ranţuzeşti. Acu m nu
mair ăm ăsee săr decâtcât eva sticle,dar esî ntoarse cu un exem plar
din ceea ce el numea„t ărie al ger ian ă“şi o s ti
clă pr ăfuit
ă de P ort
o pe
care,cucea ai mmar e aten ţie,î ncep u să l e decan teze. Peneolpe ş ti
a
că aces ta er a ce l maimar e r t
ibut ad us unui musafi r.
La a şpte i şdouăzec i şi cinci de m inut e,după ce an N
cy ad ormi se
în păt uţulei ,i arDor i
s cu băi eţiipl ecaser ă,t otuler a pr egăti
t.
Penelop e se r epezisus, î n cam era ei , să se oc upe de pr op r
ia
înf
ăţişar e.Seschi mbăcuof ustăcur ată,seî ncălţă,pestepi cioarel
e
goale,cu o per eche de pan tofi r oşii,f ără t oc;î şi p eir
e păr ul,î l
împleti,î lr otiîntr
- un cocl aspat e,î lpr insecu agr afe.Nu avea
437
pudr ă,nu avea ruj şi se dăd use cu ul ti
ma pi cătură de par fum. O
privire criti
că, îndel ungă,î n ogl indă,n- o mul ţumi pr eamul t
. Ar ăta
ca o guver nan tă.Găs i un şi ragde măr geler oşii,l e pr inse în j urul
gâtului şi, exa ctî n aceeaşi cli
pă,au zi op arta di n f undul gr ădi
nii
desch i
zându- se şi ap oi î nchi
zâ ndu- se all oc.Se duse alf er
east
r ă şi-
l
văz u pe Ri char d Lomax ve nind pr i
n gr ădina î mbăl săm ată spr e
treptel
e al eii care ucead sp re casă. Cons t
ată căşielse h sc
imbase, de
la uni f
orma de l upt ăl a atit
udi neasem i
ofici ală pe car ei -o dăd eau
pan t
alonii kaki şi hai na mar o,mar ca SamBr ow ne,car eî i căd ea
perfect. Ţinea , di scret, un pach etcenu put eaco nţi
ne decât os ticl
ă
de bău tură.
De cân dî şispuses erăl a reve dere,ab i
a aşt eptase l să-
revadă.Dar
acum, pr i
vi ndu- l cum se ap r
op ie de cas ă,ş t
iind că maier audoar
câteva clipe şiav easăau dă so neria,i ntrăî n pani că. Laşi
tate,cu m
numea So phi e ace astă eamt ă,pr icinuită d e oacţ iune mp i etuoasă,pe
care or eg retaidupă aceea. Dardacă sear a a sta n ui eşeabi ne,dacă se
încurcau lucr urile,maial escăDor isnu er aacol o,s- oaj ute?Er a
foarte posi bil să se fi î nşel
atî n leg ăutră cuRi ch adr Lomax . Clipa
aceeade ex taz,sen zaţia ex tr
ao rdinară de ap ropiere şif am il
iari
tate
put eau fi doar o i
luzi e,născ ută di n pr opr i
ul eien t
uziasm ,l a care se
ad ăuga şif ap tul că, după mul te i zl
e d e p loaie,soarel e seot ăr
hâse să
străl
ucească i n
d nou.
Plecă de l ângă f er eastră,se maiui tăî ncăo dat ăî n ogl indă,î şi
îndreptămăr gelel eşii eşidi ncamer ă,cobor ândspr epar ter
.Chi ar
atuncise ua zi so neria. Tr av
ers ă hol ul şidesch i
se şa. u El î i zâmbi şi -
i
spuse:
— Sp ercă n -am î ntârzat
i,saun- am aj uns pr ea evr dem e.
— Ni ciuna,ni cial ta.Aţ i găsi t uşor drumul ?
— N- a o fst gr eu.Aveţ io g răd i
nă p slen didă.
— Fur t
una ast a n ui -
a ăcu
f t pr ea i nbe,zi se P eneolpe i şse d ăd u cu
un pas n îapoi .I nt r
aţ i
.
Seconf ormă,scoţ ân du- şi bereta ver de cuban dă r oşie şi î
nsem n
438
arginti
u. O l ăsă pe ser vant ă, apoi e s întoar se spre ea. Ridică
pach eutl şirost i
:
— Aces ta es t
e p ent
ru tatăldumnea voat s
ră.
— Sunt eţif oarte d răguţ.
— Bea w hiskyscoţ ian?
— Da …
Aveasă fie bi ne,i ar ea nu se înşelasen î privi
nţal ui. Nu er a un
oarecare.Er at eri
bi l de deo sebi
t, pent
ru că, odată cuel , adusese a l
Car n Cot t
age n u numaio an ume t s
rălucir
e,dar işmul tăl i
nişt
e.Î şi
am intea e dr t
isteţeaad âncă pe car e osi mţise cân d Ambr oseuses fe
acolo. Tensuinea ,t ăceri
lel or i şfel
ul în ca ret oatăl umea, afectată de
acea atmosfer
ăt en soi
nată, dev eniser i
ti
abilă şica pri
cioasă.Dar acest
st
răin î nal
t ad ucea cusi ne mul t
ă linişt
e.Par căar fif ost un vech i
prieten, venit să afl e veş t
i de l a ceidr agi. Avu di n nou, şi mai
put er
nic, sentimen tul ă c mait răi
se ac ets m omen t. Atât r a
e de
put er
nic, încât ap roape că se aş t
epta ca uşa di nspre sal on să se
desch i
dă brusc şi Sophie să- şi facă apairţ
ia,r âz ând şi spunân d t ot
fel
ul de ni micu r
i, să-şiaru nceapoi br aţ el
e de gât ul acestui tân ăr iş
să-l sărute pe am ândoi obr aj
A i
i
h.dr
, agulme u,abiaaş te
ptam săte
revăd.
— … Dar un st cât eva l
uni de cân d nu maiave m ni cio sticlăî n
casă.Va fi î ncân tat.E î n sal on, văaş teapt
ă… Seduse să des chidă
uşa.Tat ă,musafi rul nostru a sosi t
… şi ţ i-a ad us un cad ou…

— Numi r
ea u d
mi t
ale aici
,spuse Lawr
ence,câtdur ează?
— N- am idee,dom nu l
e.
— Şinu mi -
aispune ni ci dacăia ş
ti. Cr
ezi că an ul vi
it
or vo
m fi
pr
egăti
ţi să debac
răm î n Eur opa?
Ri
chard Lomax zâm bi
,darnu l ăsă ă
s es ghiceas
că nimi
c.
— Aşa spe r
.
— Amer i
cani
i ăşt i
a… par să fie f oart
e r etraşi
. Noi ne
i
maginaserăm tot f
elul de b azaco
ni
i.
439
 — N- auven i
t ai ci chi ar en pt ru o vacan ţ
ă.Î n af ară de as ta,sunt
sol
daţif oarte bi ne pr egătiţi, const i
tuiţ
iî ntr-o uni t
ate aut onomă. Au
ofiţeri
il or
, ca ntina l or,f elul lor d e a sedi stra.
— Cum vă nţ îelegeţi cu ei ?
— Fo atr
e b ine,î n gen ealr.Su nt cam nebu ni… poat e nu chi arl a el
f
de di sci
pli
naţ i caşi r tupele noast re, ar d i ndi vidual n su
t o far
te
curaj
oşi.
— I ardumneat a ă rpsunzide n îtr
eaga pero
aţ i
une?
— Nu. Domnu l col on el Mel l
aby est e ofi ţerul comand ant. Eu
răspund doarde n is
trucţia o lr
.
— Î ţ
i place să l
ucrezi cuei ?
Richard Lomax i dr
ică d i
n umer i.
— Tr eb
ui e săecu rnosc,e al tfeldecât eram obi şnuit.
— Darî n Por thkerris aimaif ost?
— Nu. Ni ciodat ă.Obi şnui am să- mi pet r
ec ac vanţel
eî n nor d, la
munt e.Dar t i
am
ş de mul tă vrem e de Por thker ri
s i ş de ar tişt
ii care
vin aici. Am văz ut t ablouri cupor tul de ai ci ,î n di feri
te gal eri
i de
art
ă pe car e mama mă ducea să l e vi zitez, şi m i - s
a părut
ext
r ao
rdinar
, uni c î n f elul u l
i i ş
-at
âtde uşor de r ecunoscut.E
neschimbat. Şil umi na… St răl
uci reaap eimăr i
i. Nu- mi ven easă
cred,darac um am văzu t cu oc hi i mei.
— Da,ar e omag ie al ui. Nu t e o bişnuieşti ni ciodată cuea, ori
cât
de m ult ai sta ai ci
.
— Locu iţ
i de câţ iva a ni buni î n Porthker r
is, nu?
— De a ln îcep utul an ilor ’20. Mi-am ad us o sţi
a ai ci, chiardupă ce
ne-am căs ăotri
t. Nu aveam casă,aş a că ne- am aş ezat î
n at el
ierul
meu .Ca d oi ţigan i.
— Por t
retul di n sal on es t
e al soţi
eidumneav oastră?
— Da.Acee a er a S op hie. Cred că aveaou năspreze ce an i cânda
fostpi ct
at tabloul . Char l
esRai ni er - alf ăcu t
. Am î nch i
riat cut oţi
io
casă pe l ângă Var en geville,î ntr -
o pr imăvar ă. ebu Tri a să fie o
vacanţă,dar el deven eaner vos dac ă nu l ucr a,aş a că So phie a
440
accep t
at să- i poze ze.I -at r eb uit maipuţ in de ozi , dar aost funul di n
cele maibune l ucr uri pe care e-al făcu t vreodată.Dar , bi neînţel
es, o
ştia de- o vi aţ
ă,caşimi ne.O şt ia de cân d era copi l
. Lucr ezir epede,
cân dî ţi cu noşti model ul at âtde b ine.
Seara î ncepea să- şi ar unce umbr ele pest e suf ragerie. Nu
ap ri
nseseă r decât umânlăi rle î n cas ă,i aracu m, ul t
imel e r azeal e
soarelui l a asfi nţitt receau pr i
n f ereastră, refl ect
ându-se nîcr i
staluri
şi ar gintărie şi pe l uciul mes eir otunde de mah on l ăcu it
. Tap eutl
întunecatpăr ea asemenea dubl uriiuneicaset e de bij
uterii
,i ar
draperi i
le gr el
e,de cat i
feadeco l
orată, s trânsede o par te şide al taa
ferestr
eicu î mpl et i
turi de măt ase cu ci ucuri,lăsau să se vad ă î n
spatele l or p edrelele t ran spar ente,t rem urând î n băt aia vân t
ului,
care p arcă v eneadi nsp r
e cap acul desc his alcaset ei
.
Se f ăcu se târ zui. Cur ân d aveau să î nchidă fereastr
a,să t r
ag ă
perdeau a de cam uflaj . Mas a se t ermi nas e.Su pa,peş tel
el a gr ăt
ar,
piersici
le del i
cioasef useser ă co nsumat e,i ar f arf
uriil
e f useseră
strânse.De pe ser vantă,Pen eol
pe l uas eo f ructi
eră pl i
nă cu mer e
domneş ti
, căzu te di n pomul de l a cap ăutl livezi
i
, şi o puses e pe
mas ă.Ri chard Lomaxl uas e u n mărşi î l curăţa cu un cuţ i
t de r f
uct
e
cu mân eurl de o s. Avea deg eetlungi , cuunghi il
e p ărt
at e.Î l urmăr i
,
obser vându- iî ndem ân aera; coaja de mărcăzuî n f ar
fur i
e î ntr-o
singură sp ir
ală per f
ectă.Apoi t ăie m ăru lî n patru părţi eg ale.
— Maiave ţi at elier
ul?
— Da,darac um e p ust iu. Rareori mă maiduc pe ol ac
o.Nu pot
lucra,şi drumul e p r
eaun lg pen t
ru mi ne.
— Aş vr ea ă sl-văd .
— Or icânddor eşti. Am chei a.Î i â zm bi i c
fiei ul i p este mas ă.
Pen eolpe e t poat e d uce o ac
lo.
Richard Lomax ăi t
e u n al t mărî n pat ru păr ţ
i.
— DarChar l
esRai nier… mait r
ăieşte?
— Di n cât e t ş
iu eu , da.Cu con diţi
a săun fi vo rbit pr ea u mlte işsă
fif ost uci s d e G estapo. Spercă un . Locu i
eşte nî sudul Fr anţei
. Dacă
441
arer i
jă
g cu m se op artă, ar treb ui să p su
ravi
eţuiască…
Peneo lpe se ân gdi l a casa f
am il
ieiRai nier,la aco perişu l ascuns d e
iedeă,r l a stân cli
er oşii care duceau pân ăl a mal ul mări i albastr
e ca
genţ i
ana,a l mimozagal benă, u p
foas ă. Se gând i l a Sop hie,
am intindu- şi cum o chem a d e p e ertas ă,să- i spună că aer i
t
mpul să
iasă di n ap ă,pen tru că mas a er a gat a.Î nf aţa unor mag i i ni atâtde
cop leş
itoar e,er a gr eusă accep t
e căSo phi e mur i
se.Î n sear a aceea –
de l a sosi real ui Ri chard Lomax– So phief usese al ătur i de ei ; nu
mur i
se,er a vi e.Chi ar işac um, s t
ăt eape scau nul gol di n cap ul
mesei . Er a gr eusăj ustificiacea st ăi l
uzi e at ât de pers istent
ă; căt otul
eral af elcu m f uses e odinioar ă.Cân d, de f apt,t otul se sch i
mbase.
Soar t
af usese dă cru
;î i aruncasenîvâl toar ear ăzboiului,l e dist
rusese
viaţa de f am i
li
e;ad uses e moart eal ui Sophi e şia soţ ilor C li
fford î n
atacu l acel af ulger. Poat e căt ot soar ta o ar uncas e pe Pen eolpe î n
braţelel uiAmbr ose.Darcusi guranţ ăcăt otsoar t
aîllăsasesăf acă
drag oste cu ea, s-o conceap ă pe Nan cy şi ,în cel e di n urmă,să se
însoarecuea.Pr i
vindî napoi ,nur egr et anoapt eal ordedr agoste,de
care se bucu r
ase l
af elde mul t caşi el .Î ncăşi maipuţ i
n r eg ret
a
veni r
ea l ui Nan cy pe l ume şi , des i
gur , ac um î i er a gr eu să- şi
imag inez e v i
aţaf ăr ă fii ca i ,eat âtde d răg uţă şif ermecăt oare. Ceea ce
regr et
a cuam ărăciune er a căs ător ia aceea i
di
No
uată.
t
rebuie să t
e
mări ţ
i e dât
c dacăî l u i î
beşi
t
i,spuses e So phie,dar e d dat a acea e
Pen elope nu as cultase de sf atul l ui So phie.Ambr oes er a pr i
mul
bărbatcucar eavuseseoasemeneal egăt urăşinuaveacuci nesă- l
compare. Căsnici
a b i
necu vân t
ată apări nţ i
lor ein- o ajutase cu nimi c.
Îşii magi na căt oat e că snici
ile su nt ex actl af el, aşacămăr it
işul i se
păr use o i deebu nă.Con f
runt at uc si tuaţi
a,Ambr oe s, după ce
dep ăşise momen tul i niţi
alde con sternar e,păr use şi elsă con sidere
că e d oee i ub
nă.Aşa că er mses eăr m aidep atre işse căs ători
seră.
O gr eşeală cu mpl ită,t er
ibil
ă.Nu- li ubea . Nu- li ubiseni ci
odată.
Nu ave a ni mic o cmun cu el şi nu dor ea cât uşi de p uţi
n să- l mai
revad ă.Pr ivi peste m asă,spr e R ichard Lomax, întors p sre L aw r
en ce
442
cu f aţa l ui b lândă.Î i p rivi mâi nile car e ac um se od ihneau ,
încrucişate,pemasă.Segândisă- iiamâi nileîntr
- aleei,săleducăl a
obraz.
Se î ntrebă dacăşielera că sătorit.
— Nu l -
am î ntâlnit ni ciod ată, ps unea Lawr ence, d ar după
păr erea mea ,t reb uie să f fi
ost un t ipt are p l
icti
cos.
Cont inuausă vo rbească des pr e p ortr
etiş
ti.
— … Te- aifi aş teptat alor i
ceman evr ă,l a oricei ndi
screţie din
par teal ui… e cer t că avea des tul e posi bili
tăţ
i… dar , după cât es
pare, n- af ăcu t ni ci
odat ă paşi greşi ţi
. Beerb ohm i -af ăcut o sc hiţăî n
cărbune,ş tii
, aşa , aşeza tl a f er eastră,pr ivi nd sp re un şi r u lng de
doam ne m onden e,gat a ă s fi e moir talizat
e d e el.
— Gr avurile l ui m i-
au pl ăc ut m ai u mlt d eâct i c
pt
uril
e,spuse
Richar d Lomax .
— Su nt de ac ord cu dumneat a.To aet si luetel
e aceeal alungi te de
doam ne şi domni î n cos tume de vân ătoar e.Î nalţ
i de doimet r
i şi
teribil de ar ogan ţi
. Se opr i
,î nti
nse mân a după st icla de vi n, î şi
umpl u pah aru l şi ap oi of eris ticl
a musafi rul ui său. Spune- mi, ştii să
jocitable?
— Da,ş tiu.
— Ce i z
cide un j oc?
— Mi -arf ace m are p lăcee.
r
Era ap roap eî ntuneric.Pen eo lpe se r idicăde l a masă şi închise
fereastra, apoi t raset oate dr aperi il
e, ce le negre, ori
bile, şice l
elalt
e,
mi nunat e,de cat if
ea. Mur mur ân d cevades pre o caf ea, ieşi din
cam er
ă şi ,s trăbăân
td hol ul, ajunse nîbucăt ări
e.Tr ase cam uflajul şi
acol o şi ap oi ap rinse l umi na,dân d as t
felcuochi i de dezo rdineal a
care seaşt epta – cr atiţe,f arfur i
i şit acâ
mur i mur dare. Puseap ăl a
încălzitpent rucaf ea.Auzicum băr baţiit r
eceauî nsalon,auzicum
cineva punea căr buni n î f oc ,t ot ul pef undalul un ui m urmur
cont i
nuu, de co nver saţi
e p l
ăcută.
Law ren ce er aî n elem entul lui şi se d is t
ra de m inune.Dacăocu j l
443
de ab tl eî l mul ţumea, er af oarte p robabil să-l maich em e şi alt
ă dat ă
pe Ri chard Lomax. Găs ind o t avăcur ată,l uă ceş ti
le de caf eadi n
buf etşizâmbi .
Jocull uă sfârşitexactcând ceasulbăt ea de or a unspr ezece.
Law rence câş ti
gas e.Ri char d Lomax, recunoscân du-se î nvi ns, cu
zâ mbet ul pe b uze , se i r
dicănîpi ci
oare.
— Cr edcă a ven itt impul să p lec.
— Nu mi -am datseam a că - sa ăcfut aş a d e ârtzui. M- am di st
rat
foar t
e b ine.Tr eb uie săenm aiî ntâlnim şi al tă dată.După o cl ipă de
gân dire,Law rencead ău gă:Dacăor eş
dt i
.
— Di nt oată n ii
ma,domnul e. Mă e tm că n u potsă p romit nimic
prec i
s,pen tru că n u di spun de i t
mpul meu …
— Nu- i nimic.Or icar e seară ei nb
e-ven i
tă.Tr eci
, pur şisi mplu, pe
aici.Sunt em mer euai ci .
Încercă să se r idice di n f ot
oliu, darRi chard Lomax î l op ri,
pu nându -
io mână pe ă um
r.
— Nu vă i d
ricaţi
…
Recu noscător, bătrân ul se ăsă l nap îoi pe p enre.
— Ei … Poat e ă c ai dr eptat
e.Pen eolpe e t va conduce.
Cât us feseăr ei ocu paţ i u c j ocul, Pen eo
lpe st ătuse l ângă f oc,
tricotând ceva. Acum, î nfipse an drelel
e î n ghem ul de l ână şi se
ridică. Musafi rul se î nt oarsespr e eaşi -
i zâmbi . Porni î nai
nte să-i
des chidă u şa şi,î n urmă,î l au zispunân d:
— Noap te bu nă,domnul e,şivă u mlţumesc î ncă o at dă…
— Pent ru puţ in.
Îl co nduse pr i
n hol ul cu fundatî nî ntuneric şi desch ise uşa de l a
intrare.Af ară, r ăd
gina er a au reol
at ă î ntr
-o l umi nă al băstr
uie şi
mi roseaî mbăt ător. Dep at r
e,pe pl ajă,se au zeamurmur ul măr ii.
Richar di eş
il ângă ea, pe p rag, cu ber et aî n mân ă.Pr iveau amândoi
însus,spr efir eledenor işil unacuscl ipiri
leeipal i
de.Nubăt ea
vân tul, darun ae r r ec e se r idica de l a păm ânt,i arPen el
ope,
înfior ată,î
şistrânsebr aţeleî nj urultrupul ui.
444
 — N- am vor bit ap roape d eloc ucdumneat aî n seara asta,spuse
el. Sper ăsnu cr ezi că n su
t prost-crescut
.
— Ai ven i
t să t saide vo rbă cu t
ata.
— Nu t ottimpul ,darmă em t că aş a a eş ii
t până a l urmă.
— Vormaifi oc azii
.
— Spe r.Cum am spu s,nudi spu n de i mpu
t l meu… nupot să-
mi
fac p l
anuri sau să-mi dau î ntâl
niri
…
— Şt i
u.
— Dar am să vi n când voi putea.
— Aşa ă s ac
fi.
Îşi puse ber eta,aşe zân d-o cugr i
jă pe vâr f
ul cap ului
,î nsem nul
metalic str
ăluciî nl umi na l unii.
— A f os
t o ci nă m inunat ă.Ni cicând mac rouri
le n-auavu t un gust
maibun.
Ea zbiucn iî nr âs.
— Noapt e bu nă,Pene l
op e.
— Noapt e bu nă,Ri chard.
Se î ntoar
se şi porni l a drum, î nghi ţ
it de cr epuscul
ul îmbăl sămat
algr ădini
i. Răm ase în pr ag,chi ar iş d upă ce nu- l m aivăzu ,
aşt
ep t
ân d să au dă poar ta î nchizân du-se în ur ma l ui. Prin bluza
subţir
e,si mţea cu m i se acef i el
pea ub buruze. Înfiorându-se d i
n nou,
int
ră n î casă, î
nch i
zând uşanîurma ei .

Trec
ur ă două săptămâni pân ă să-
lr evad
ă.Di n ci ne tş
ie ce otmi
v
uimit
or, acestlucru n-o î ngri
jor
ă pe Peneo l
pe.Sp uses
e căva ven i
când va put eaşi eaş ti
a că şa se va î ntâmpla.Put easă aştept
e.Se
gândi mul tla el. Chiar şi î
n zilel
eî n car e er
af oart
e ocupat
ă,nu-i
ieşeaco mpletdin mi nt
e,i ar onapteaîiinvad a visele,făcâ
nd-
o să se
tr
ezesacă am eţ
ită şi mul ţumită, ăs zâmbeas că, agăţân
du-se de
aminti
reavi sul
ui,înaint
e ca acest
a să se r
isipească să şi isp
dară.
Law rence aerm aiîngri
joratdecât ea.
— Nu maişt im nimic de băi at
ul ac
eal is
mpat i
c, Lomax, mormăia
445
el,di nt imp î nt imp.Abi a aştept
am să m aif acem ot ablă.
— A, o săvi nă,t ată,î l asigura ea ,l iniştită pen tr
u căş ti
a căe
adevărat.
Ven ise l una sep tembrie.O var ă i ndi
an ă.Er a r ăcoare,sear a şi
di mi neaţ a,darzi ua cer ul er a sen in şi soar eel st răluceadi n pl in.
Frunze le n îcepuser ă să-
şisch imbe cu l
oarea, să ad că,pl uti
nd î n aeru l
liniştit
, pest ei arba pel uzei. Răzoru l di nf aţ
a ca sei era pl i
n de dal ii şi
ul t
imi it randafir i ai veri iî şidesch i
dea u obrajii ca ti
fel
aţi şiumpl eau
aer ul cu un par fum car e,fii nd at âtde p reţ
ios,păr ea ed d ouă o ri mai
put ern ic d ecât acel a al luni iiunie.
Er a sâm bătă.La p rânz,Cl ar
k şi Ronal d an unţ aseă r căe svo r duce
pe pl aj ă,să se î ntâl
nească cuun grup de pr iet eni de l a şco aăl şi să
înoat e puţ i
n.Dor i
s,Penel ope şiNancy nu er au i nvi t
ate să-i
pr ivească. În co nsecinţă, băi eţ
ii şi-au l uat ă tl
păşi ţa, di spărând pe
pot ec a di n gr ăd ină,ca şi cum nu maier a ni cio cl i
pă de pi er
dut;
duce aucu eipr osoap e i şlopăţele,un pach etcu sen dvişuri cu gemşi
os t
iclă d e il
monad ă.
Cu băi eţii plec aiţ
, după- am iazadeven i mait ăcu tă,maipus tie.
Law ren cese r etraseî n sal on, să aţ i
pească puţ in l ângă f ereastr
a
desc hisă. Dor i
s ol uă p e N ancyşii eşi î
n gr ăd i
nă.Pen eolpe,cuvasel e
sp ălate şibucă t
ăr ia cu r
ată, i eşipe paj i
şte,săst rângă ru f
ele uscat e.
Întor cân du-se n î bucăt ări
e,î mpăturir ânduril
e d e ru fe nîmires mate,
cearş afur i
le şi prosoapel e;puse eo dpar te cămăşile şi feţel
e d e p ernă,
pen t
r u căl cat
. Mai âr t
ziu. Put ea f acet oate as tea şi m ai âr t
zui.
Vr em eade af ară o chem a.I eşi din bucăt ărie,t recu pr in hol , unde
doarpen dula t icăia linişti
t,î n t imp ceo al bină am eţi
tă bâz âail a
geam . Uşa de l ai ntrare er a des chisă şi lumi na au rie se pr eli
ngea
pes te car peta uza tă.Pe paj i
şte,Dor i
s se aşez ase pe un f otoli
u vech i
de g r
ăd i
nă,ţ inân d un co ş u c ciorap i de câr pitî n br aţe,i ar an Ncyse
j
uca l iniştit
ăî nţ arculei .Ţar culfusese cons t
ruitde Er nie,care
ad uses e i şnişte n isi
p,î n căr uţa d omnul ui Pen ber th. Cân d er a v reme
frumoa să, Nanc y nu se mai ă stura să se j oa ce acol o.Acum,
446
îmbrăcatăî ntr-
o sal opetă pet i
cită,f ără ni mi c alt
ceva,const ruia
cast
ele di n ni sip cu o căl dăruşă vech e de cosi tor i şo l ingură de
lemn. Pen eol
pe se î ndrep t
ă spr e el e.Dor isî ntinsese o păt ură pe
iarbă şi Penel op e se aş eză, pr ivind-o pe Nanc y, m auza tă de
concentrareaceseci t
eape ch i
pul f etiţ
ei, vr ăj
ită de cl ipireagen eol
r
lungi pe o br
ajii bucălaţ i
, de m ân uţele g răsu ţ
e care ătea
ubni si
pul .
— Spercă unt e-
aiap ucat de căl cat
,nu? n ît
reb ă Dor i
s.
— Nu.E pr ea a cl
d.
Dor i
s r i
dică î n mâi ni o căm aşă i ntrat
ă l a ap ă,cu gu l
erul
destrăm at
.
— Pr es
upun că n -are n i
ciun r os t s-o maidr eg.
— Nu.Ţi ne-o pen tru şt ers praf ul.
— Avem maimul te câr pe d e t ş
ers pr af
ul î n cas ă,dec âthai ne.Şt i
i,
când o să seer mi
tne af urisit
ul ăst a d e ăzrboi , cel maibi ne ra fi să m ă
duc ă smi- cumpărhai ne.Hai ne n o.iCu zec il
e.M- am săt ur
atsă t ot
dregl a el e.Ui t
ă-te şi t u l a j er seul ăst a al ui l Clar
k. L- am r ep aa
rt
săptămân a r t
ecu t
ă şi acum i ars- a g ăuritî n cot . Cum nai ba acf ed e l
rup aş a?
— Cr es
c şi ei , cesă- i acif. Pen eolpe se l ăsă, al
ene,pe spat e,
desfăcându-şi bl uza, trăgându- şi u fsta deas upr a gen unchilor goi .
Oricear ace, f r eluă ea , hainelet ot l er ămân mi ci.Î nchi
zân d och ii
, să
se pa ereed soare,co nti
nuă: Î ţi ami nteşti ce a sl
bi şipal izi erau cân d
aţi venit aici? A proap e căni cinu- i maipoţ ir ecunoaşte,aşa sunt de
vânjoşişibr onzaţ i acu m, – l ocalni ci
,î nt oatăr egula.
— Mă bu cur că n u suntmai mar i, spuse D oris, rupândun fir de
aţă şi punându- lî n ac. N- aş r ea
v să e fi so
ldaţi
. N- aş up sort
a să…
Se o pr i
. Peneo l
pe a ştept
ă.
— Ce n -aisupor ta?r epeăt ea.
Răsp unsul lui Dor is ven i sub f orma u neişoap t
e ag i
tat
e:
— Ave m un vi zitat
or .
So aerel păli
. O umbr ă se î nt
inse pes tet rupul eicu lcat pe spat e.
Peneolpe desch iseoch ii şi,l a pi cioar el
e ei , zări si l
uetaî nt
uneca t
ăa
447
unui b ăbrat. C uprinsă de pan ică, es r i
di că î n cap ul o aesor
l,
str
ângând pi cioarele şi închen idu- şinas turi
il a bl uză…
— Î mi par e ăur,spuse R ichard.N- am vrut să e t p seri
i.
— De unde aiap ăurt ? n îtrebă ea, r
euşi
nd să se r i
dice,î nchei
nd
ult
imul nastur e şi îndrep tându- şi o şu viţ
ă de p ăr are-
c i căz use p ets
e
faţă.
— Am ven it pe p oar ta d e u ss,pr i
n gr ăd
i nă.
Peneolpe i s
mţ ea cu m î i bat e n iima.Sper a căun roşise.
— Ni ci nu t e-am au zt i.
— Der anj
ez?
— Del oc
.Nu f ăceam ni mi c.
— Am f ost pr ins a l bi rou t oată zi ua şi
, di ntr-odată,am si mţit că
nu maipot .M- am gân dit că,avân d puţin nor oc,t e g ăescs aici.
Îşi mut ă pr ivir
ea, de l a Pen eolpe spr e Dor is, carer ămăsee sîn
fot
oli
u cavr ăji
tă, cuco şu lî n br aţe şiacu lr idicatî nt r
-o mână, caun
felde i smbol.
— Nu cr ed că ne -am cunos cut . Mă num esc Ri chard Lom ax.
Dumneat a rtebu i
e ă s fi i Dor is.
— Exact .Î şist rânseră mâi nil
e.Dor i
s,f âst
âci ndu- seuşor , adău gă:
Mă bu cur să văunc osc.Vă as i
gur .
— Pen eol
pe m i
-a v orbi t des pre d umneata i şdes pr e e cidoi băi eţi
.
Ei nu su nt pe- aici
?
— Nu,s- audus ă sn îoate u c pr i
eteni
i.
— Băi eţi deşt epţi
. Er aţi pl ecaţi,î n seara câ nd am ven itl a cină.
— Da.I -
am dus pe băi eţi săMi kvad
ă
ado.
— Le- a p lăcut?
— A, l a nebu nie. O muzi că at âtde mi nunat ă.A f ost oar
ft e
am uzant
.Au r âsde - s
aupr ăp ăd i
t.
— Î mi par e bi ne,spuse Ri char d, ap oi îşi conce ntra at enţ
ia spr e
Nan cy,cares tăteaşise ui tal a elcuoch ii mari , ui mită de i ntrar
ea
acesut
i stră
inî naltî n vi aţa ei . Ea e f eti
ţat a?
— Da,con firmă Pen elop e u c un ges t alcap ului.E Nan cy.
448
 Se ăsă l epv ine,pen tru a fi maiap r
opi atde n îăl
ţimeaf eti
ţei
.
— Bună!
Nan cy se h olba a l el.
— Câţ i ani ar e?
— Apr oap e rtei ani.
Nanc y er a mur dară de ni sip pe f aţă şi um edă pe t urul
pant alonilor
.
— Ce f aci aici
? oî ntrebă Richad r. Faci cozonaci din ni si
p? t S
aisă
te aj ut şieu.
Luă găl etuşa şi l ingur a de l em n di n mâi nil
e poses ive ale l ui
Nan cy,umpl u găl etuşa cu ni sip, î l bătu bi ne şi ap oi î lr ăs
turnă,
obţi
nân d un cozo nac er pfect. Nancy î l dem olă med
i i at
. Ri chardr âse
şi-
i dădu î napoi j ucăril
ie.
— Ar e i nsti
nct e per fec
te, em rarcă el , i ş se aş ezăpe i arbă,
scoţându- şiberet a şidesf ăcând gul erul strâns al tunicii kaki.
— Am i mpr esia ă c iţ-e acdl,spuse Pen elope.
— Da.E pr ea al cd pent ru uniforma as ta.
Desf ăcu şir estul de n asturi şi
-şi scoaseuni t
cai ncomodă cut otul,
apoi î şi suflec ă mân eicle căm ăşii de bumbac, astf
elcă păr u dint r
-
odat ă maiumanşi maicomod. Poat e nîcurajat
ă de as ta,Nan cy ieşi
dinţ ar cul de n isip şi ven i să se a şeze pe g enunch i
ul l ui Peneolpe,de
unde î l ved eamaibi ne pe nou- sosit şi-l put eafixadi r
ect,fără să
cli
pea scă.
— Nu ghi cesc n ici
odat ă vârsta co pii
lor altora,sp use . el
— Aveţ i i ş d umneavoas t
ră cop i
i? î l n îtrebăDor is cu un ae r
inocent.
— Di n câte t şi
u eu ,nu.
— Cum aţ ispu s?
— Nu sunt î nsur at
.
Pen eolpe ăsă
l pu
ca
lî nj os,sp rij
inindu-şi obr azul de p ărul moal e,
mătăso s al lui Nancy. Richard se ăsăl pe sp at
e şi se r sp
ij
ini î
n co ae,
t
înt
or cându- şifaţ
aspr esoare.
449
 — Par că am fi î n mi ezul ve ri
i, nu? U nd e să st ai pe o vr eme
frumoas ă ca t a,
as dacăun î
n gr ădină? n Ude e at t
ălt ău?
— S- a dus ă s se cu lce p uţin. Probabil că s- at r
ezit acum. Mă duc
să-i spun că şt e
i ai ci
. Abi a ş aeatptă să et v adă, să a mijuca ţitable.
Dori
s şi î pr ivi cea sul
,î nfipse cu al în j urubiţa de aţ ă şil ăsă coşul
jos,peiarbă.
— E apr oap e p atru, spuse ea . Ce- arfi să mă d uc ăsf ac un ceai
pen t
rut oat ă u lmea?ei Bşi dumneat a ceai cunoi ,nu- i aşa, Richadr?
— Nu cr edcă - sarput ea ăs gi ceva ai mpot ri
vit.
— Vor besc eucut at
ălt ău , Pen eol
pe.Î i place să-
şi beaceai ul în
grădină.
Zicâ
nd acest ea,î il ăsăsi ngur i
. Ei o ur măr i
ră din pr ivi
ri.
— Ce et fiţ
ă d r
ăgu ţă… spuse R i
chard.
— Da .
Penel
op e î ncepu să cul eagămar gar
ete, mp îletind o cunună
pentru Nanc y.
— Ce- aif ăcut de â cndnu ne- am maivăz ut?
— M- am căţ ăratpe st ânc.iM- am l egăn atpe val uri,în af uri
sitel
e
alea de nave te. Am t ranspirat. Am dat d or
ine, am pl anificat
instru
ci ţ
i şiam scr i
s a r
poar t
e co mpl i
cate.
Răm aseăr ăctuţ i
. Pen eolpe m aipuse n î
că omar garetă nî cunună.
Br usc
,o î ntrebă:
— Î l cunoş ti pe gen eralul Wat son-Grant?
— Da,bi neînţeles.De e c m ă n î
trebi
?
— Col onelul Mel l
ab y şi cumi ne m a f ost invitaţila ell uni, pen t
ru
un co cei
tl .
— Şinoi , zâm biea . Doam na Wat son-Gr anta u snatazi -dimi neaţ
ă
să ne n i
vi t
e.Domnul Ri dley, băcanul,le-a a dus d ouă sticl
e d e gin şi
eiauhot ărâtcă enupr etext destul de b un pen t
ru o pet r
ece re.
— Unde oc lui esc?
— Cam l a u n kilomet ru şi j umăt at
e d ep ătr
are d e noi;sus pe d eal
,
dep atr
e d e o raş .
450
 — Cum aj unge ţiac oo?
l
— Gener al
ul o să r ti
mi tă maş ina d upă n o.iO con duce g rădi
nar ul
lui. Şti
i, elpr i
meşt e ben zniă,pen t
ru căe ofiţ ernîgard ar eg
aă.l Sunt
sigură căe t eribil d e i lega, l dare f oarte frumos di n par teal ui
,
pen tr
u că al tfelnu ne- am put ea ud ce.
— Sp er
am să fi i şi tu ac olo.
— De ce?
— Ca să cunos c i ş eu pe ci neva. Şipent ru că m- am gând i
t că,
după ace ea
,t e-
aş up teai nvi ta a l cină.
Cununi ţ
a er a mul t pr ea a me r.Pen eolpe or idică î n mâi ni, ca pe o
ghirlandă.
— I nvitaţ
ia e en ptru t ata şi pen t
r u mi ne,saudoarpen tr
u mi ne?
— Doarpen trut i
ne.Dardacăat ăl
tt ăudor eşte ă s vi
nă…
— N- o să v rea. Nu- i pl aceă st seanîor aşpân ă ârtzui.
— Dart u vr ei?
— Da .
— Under e
visă mer gem?
— Nu ş tiu.
— Poat e a l h oel
tul San ds…
— Acel aa o fstr ech i
ziţionatî ncă ed a lnîceputul r ăz
boi ului. Acu m
e p lin de ă rniţ
iî n co nval escenţă.
— Sau la C astel?
La Cast el
. Pen eo l
pe se î ntri
s t
ă numaigân di
ndu- se lal ocu l acela.
Înt i
mpul nef er
iciteivi ziteal ui Ambr ose al Car n Cot t
age,Pen eolpe,
ajunsă î n cu lmeadi sperăr i
i şi cău tând o modal it
ate de a- şi di str
a
soţul,î i propuses e să ear mgă sâm bătă searal a Cast el, pen t
ru ci nă şi
dan s. Seara ac ea e î nsă nu avuses e maimul t u scces ec dâtr estul
wee kendului. Sal a r ece, r p
otocolară, er a pe j umăt at
e go aă,
l
mâncarea – pr oastă,şicei l
alţ
i cl ienţi – bătrâni. Din cân d î n cân d, o
orch ets
ră pl i
cti
sită cân ta o sel ecţi
e de mel odii d em odate şi n ici
măcar n-auput ut dan sa,pen tr u că,l a vr em ea es r
pecti
vă, Pen eolpe
era a t
âtde g r
asă, încât Ambr ose n -o put ea cuprinde n î br aţ
e.
451
 — Nu, maibi ne ăs nu mer gemac oo,
l spuse ae erpede.Chel
ner
ii
su
nt bătrâni cani şteţ est
oaseşimaj orit
ateacli
enţi
lor st
au în scau
ne
cur ot
il
e.E f oarte depri
mant .
Rămase pe gân duri
,r efl etc
ând la întrebae
ral ui şi
,î n ce
l
e din
ur
mă,ven i cu o p r
opunere m ul
t maives el
ă:
— Am put eamer ge al bist
roulluiGas ton.
— As ta und e maie?
— Chi ardea supra plaj
eide n or
d. E un l oca
l mic, darmân car
ea
nu e r ea. Câteodată,l a zile de naştere saualte ocazii
,tat
a ne duce
acol
o,pe m ine i şpe D oris.
— Bi s
troul lui Gas t
on.Sună pr omi
ţător.Au telef
on?
— Da .
— Am să u sn,să e rţ
in o mas ă.

— Dor i
s, m-a n i
vi tatla cină.
— Fu gid- ac
i
!Cân d?
— Luni.După p ertec
eea
r e da lo si ţ
i Watson-
Gran t
.
— Ai ac cept
at?
— Da.De e c?Cr ezi că ar fit reb uit să eru
fz?
— Să r efuzi
? Ar î nsemna că- ţi i l
pseşt
e o doagă. Cred că e
mi nunat
. Nu ş ti
u ce ă s zic, darmi e p acr
ă-mi am i
nteş
te de G r
egory
Peck.
— Zăuaş a,Dor is,darnu seam ăn ă d eloc ucGr egor
y Peck.
— Nu l a fizi c,dar el af elde pot oli
t cael .Î nţel
egi cevreausă
spun.Cu cet e mb
îr aci
?
— Nu m- am gâ nd i
t.Găsesc eu ceva .
Dori
s era exasperată.
— Uneor i mă adu ci la disperare, pe cuvânt ul meu! Du- t
e şi
cumpăr ăţ
-i ceva nou. Tunu chel tui ni ci
un băn uţ pentrut i
ne.Du-te
înoraş,l
aMadameJ olieşivezicegăseştiacolo.
— Nu mai am cupoaneent p
ru hai ne. Peul t
imele el-
am datpe
nişte şer
veţel
e or i
bile pen tr
u ser vi
ciul de ceai şiun hal at căl
dur
os
452
pentru Nanc y.
— Pen tru numel e uli Dumneze u, darn-ainevoi
e decâtde aşpt
e
cupoane. D e l a noi as ş
e, pu t
em st rângeşapt
e cupoa ne de
îmbrăcămi nt
e.Iardacănuput em,şti
ueudeundesăcumpărcâteva
la negru.
— Ei legal
.
— Ei,l a naiba cul ege. a E o ocazi
e speci
al
ă.Pri
ma t aînt
âlni
reîn
atâţ
ia ani.Î nvaţă şit u cee r i
scul
. Luni di
minea
ţ
ă, t
e duciîn oraş să
-
ţi
cumper i cevar ăg
duţ.

Nici nu-şi maiam intea e dâcn d nu maif usese n îtr-

un magazi n de
îmbr ăcămintedar ,cum „MadameJ olie“ er
aî nr eali
tat
edoamna
Col es, soţi
a unui guar d de coas tă,o f em ei
e gr as ă şi si mpati
că,
imagi nea i e
v auneibu nici cumsec ade,nu ave a ni ciun mot i
v să se
simt ă niti
mi dată.
— Fat ă scumpă,dar nu t
e-am maivăzu t de at âţ
ia ani pe aici
,
comen t
ă ea, când Pen eolpe n it
ră p e u şă.
— Vr eau o r ochie nou ă,î i spuse Pen elope,f ără să maipi ar
dă
vremea.
— N- am ni mic speci al nî s toc , dragamea,maj oritat
ea sunt
uni f
orme.Al t
felnu s- a put ut
. Dar am or ochier oşi
et are drăguţ
ă,
care ţ
i-
ar v enif oart
e bi ne.Ţi e ţ i
-a stat n î
totdeauna f oart
e bine în
roşu. Ast a ar e un modelcu mar garet
e.E di n cel ofibră,dar ear et
măt ăsoasă.
Îi ad use r ochia.Pen eo lpe,as cunsă î n spat ele dr apeir
ei ed l a
cab i
na de pr obă mi cuţă,î şi sc
oase hainele şi îşit rase r
ochiar oşi
e
pes t
e cap . Er a pl ăcutăl a pi păit şi mi roseami nunat ,a l ucru nou.
Ieşind de după dr ap ei
ra modes tă,î şi încheie nas turii şi cureaua
roşie cu cataramă.
— Ah,vi ne p efrec
t,spuse Mad am e oJli
e.
Peneolpe se î ndreptă spr e ogl i
nda î naltă şi î şi pr ivi imag i
nea
refl ect
ată,î ncercând să se v ad
ă cuoch i
il ui Ri chadr. Roch ia aveaun
453
deco l
teudr eptunghi ul
arşi per niţela umer i
,i arf ust
a era croi
tăî n
cli
ni f oarte ampl i. Curea
ua l atăî ifăcea tali
a cade vi espe,i
ar â c
nd se
întoarsesăs tudiezeşipar t
eadi nspate,fust
aser oti,flutur
ândpe
lângă t rup; efectul era atât de f emini
n, atât de potrivi
t,încâtsufletul
i se umpl u de bucur i
e,vă zând câtde bi ne arăta.Ni ci
o al
tăr ochie
nu- i dăd use âtataî ncred
ee rn î eaî nsăş
i. Ca şicu m s-ar fi î
ndrăgostit
,
şti
u căt rebui
a să efi aei .
— Câtcos tă?
Mad am e o J
li
e opi păipe ânlgă g â,
tcău tând eti
chea.
t
— Şap te il
re şi zece l i
şi
ngi. Şi şap
te cupoan e,din păcate.
— Oi au.
— Bi ne faci
. Vezi , şi e pr ima r och
ie pe car e aiî ncercat
-o. M- am
gân di
tl a ae d e cu m aii ntr
atpe u şă.Îţi vine caur n
tat
ă.Ce n oroc!

— Tat ă,î ţ
i placeoch ri
a m ea a cenouă?
Scoase orchia din punga d e h âtr
ie,o scutură puţi
n pe a l poal
e i şo
ţinu pe l ângă t r
up. Law rence, aşezat înf ot
oli
u, îşisc oase choeal
ri
i şi
se ăsăl epsp ae,
t peste perne,cuoch iiînt
redeschi
şi, pentru un ef ect
mai pot r
ivit
.
— E o cul oare careî ţ
i vine bi ne… da,î mi pl ac
e.Dar edce ţ i-
ai
cumpăr ataşa,deo dată,o r ochi
e n ouă?
— Pen t
ru că mer gemsă b em un pah arl a soţ
ii Wat son-
Grant,î n
seara asta. Ai ui t
at?
— Nu,daram ui tatcum aj unge m ac oo.
l
— Gener al
ult ri
mite m aşi
na d upă n o.
i
— Dr ăguţ din parteaui l
.
— Şi ci neva t
e va ad uce asă.
ac Pen t
ru că eu i
auci na nî oraş.
Lawr enceşi îpusear i
ăşioch ea l
rii şi
, pe deasupral or,îşipr ivi fii
ca
îndelung.Apoir osti
:
— Ri chard Lomax –i n şu era o nt î
rebar
e.
— Da .
— Bi ne,sp use el şi
-
şil uă i zarul.
454
 — Tată,ascultă-
mă.Cr ezi că ar t
rebui să n u mă d uc?
— De ce să nu te duci
?
— Sunt fem ei
e m ărit
ată.
— Dar nuo ne roadă burgheză.
Pen
eol
pe ezi t
ă.
— Şidac ă m ă ap r
ind preat are?
— E pos i
bil?
— Cine tşi
e?
— Atunci,l asă
-te nî voi
a n ii
mii.
— Şti
i ceva,t at
ă? i M
-e are
t r agd de it
ne.
— Sunt ferici
t. De ce?
— Din o mi e de mot i
ve. Dar, maial es, pent
ru că putem vor bi
desp
re ori
ce.
— Ar fi un deza stru dac
ă n-am put ea.Câtdespr e Richar
d Lomax,
nu maieş ti un cop i
l. Nu vr eausă suf eri, dar uthot ărăşt
i. E dr
ept
ul
tău.
— Şti
u,r ăspunse ea.
Nu-
i spuse căuase l ej a
do hot ăr
âre.

Au aj uns u l
ti
mi il a p ert
ecerea ţi
lorsoWatson-Grant. Şi ast
a p ent
ru
că at unci cân d J ohn To nkins, bătrânul grăd i
naralgen eral
ului
,a
ven i
t să-ii a, Pen eol
pe se fla î ncăî nf aţ
a ogl i
nzii
, neşti
ind cum să- şi
pr i
ndă păru l
. Se hot ărâse - să
lr idi
cel a ceafă, iar ap oi
,î n ult
ima clipă,
dispeat
ră, sm ulsese toate agr afel
e şi-ll ăsase desp l
eti
t. După aceea ,
avea nev oi
e de o hai nă oar ecar
e,să- iţ i
nă de cal d, căci rochi
a cea
nouă er af oart
e su bţir
e şiser il
e de sep tembrie r e
aur eci
. N-aveani ci
o
haină î n af ar
ă de ac elpon cho cu modelscoţ ian, care arăat aşa de
groaznic n îcât t
rebui să i ap
rdă al t
e clipe preţioase, căut
ând un şal de
caşmir d eal
- lui Sophi e.Apucân du-lî n grabă,se r epezi pe scăriî n
jos,în căutareatatăluiei.Î lgăsiîn bucătări
e,hotărât,în ult
imul
momen t, să-şi l
ustruiască pan tofii
.
— Tat ă,a v enit maşi na.J ohn ne aş teap
tă.
455
 — N- am ce ă s acf.Ăşt i
a u snt pan tofi i meiceibu ni şi nu i -
am mai
cu răţatde p artul uni .
— De u nde t şi
i că d e partul uni?
— Pen t
ru că at unci a f ost ul t
ima dat ă cân d ne- am dus a l soţi
i
Wat son -Gran t
.
Deg eel
te u l
i ch ir
ci t
e se i n
ch
uiaucucu tia de cr em ă de g hete.
— Ah, t ată. Stai să etj a
ut.
Pen eolpe ertmi nă r tea
ba cât putu de ep red e;r en unţă a l peiri şi îşi
puse cr emă mar o î n pal me. Sespal ă apoi pe mâi ni,î n t imp ce
Law renceseî ncălţ
a şiî ngenunch e să- il ege şi r
etur il
e.Î n sf ârşit
,î n
ritmul l ui Law rence, i
eşiră di n cas ă,pe pot ecadi n gr ădină,spr e
poar ta d e u ss, unde o J
hn Tonki ns şi vech i
ul săuRoverî i aşt ept
au .
— Î mi par e ău r că e- t
am f ăcut să n e aş t
epţi ,J ohn.
— Nu mă der anjează,domnul e Stern.
Le ţ i
nu uşa des chisă şi Law r
ence ur că cu ef ort pe scau nul di n
faţă. Penel ope se aşez ăî n sp ate.J ohn î şireluă l ocu ll a volan şi , ast
fel
,
por nirăl a drum. Nu f oarte erped e nî să,pen tru că J ohn To nkins e s
tem ea ent pr u maş ina s tăp ânului său , aş a că mer se caiş cum arfi
ţinut î n mâi ni o bombă cuef ectî ntâr zat
i, car e ar fi exp l
odatdacă
mer gea cu maimul t de p art
uzeci de k i
lometri pe o ră.Î n fine,l a o ra
şapt e, i ntrau pe al eea di n gr ădina de i nv idiat
, pl i
nă de
rododen droni, az aee,
l cam el
ii şi fucsia,şiopr eau , cuun sc râşnetde
frâne,î nf aţa uşi i de a lintrare. Peneo lpe recu nosc u vech iul Mor ri
s al
colonel ului T r ubshot , d ar nu şi m aş ina kak i
, d e ser viciu, u c
însemnel emar ineiregal e.Unt ânărsoldatdemar inăst ăteal avolan,
trecân du-şi timpul cu un număr i n
dr evi
Pi s
t
ct
ua
re o Cobor
Pst
. ând
din Rover ,î şizâmbi si eşi.
Intrară î n casă. Î
naint e de r ăzboi,o f ată î n casă, îmbr ăcat
ă î n
uni f
or mă,i -ar fiaş t
ep tat aluşă,dar u ac
m nu er a ni men i ac ol
o.
Hol ul er a pust iu şi murmur ul conver saţi
eiî if ăcusă se î ndrep t
e,
trecâ nd pr in salon, sp re seră, unde p er t
ecerea raî net oi.
Ser a eraf oarte mare şi soli
dă;f uses e co nstrui t
ă de soţ ii Wat son-
456
Gran t at uncicân d gen eal
rul se pen sionase şi păr ăsiser ă defi nit
iv
India. Aduses er ă aicipal mieriî n ghivece, scau ne u lngi,î mpl et
ite d i
n
tresti
ei ndi ană,t aburetet apiţate cupi el e de căm ilă,pi eide t igru,
aşezat e pe j os i ş un gong di n al am ă,pr i
ns n ître col ţii de fil deş ai
unui el ef
an t mor t dem ult.
— A, î n sf ârşit
, aţi ven it!
Doam na Wat son-Gr antî i văzu se şi ven i să- iî ntâm pine.Er a o
fem eie mi căde î nălţi
me,t unsă scu rt
, cupi eleat ăb ăci t
ă de soar eel
put ernic alI ndiei,o f umăt oar e inveterat ă şi pasi onat ă de br i
dge.
Dacă er a să daicr ezar e zv onur i
lor,l a Quet taî şi pet r ecuse ce a mai
mar e par t
eat i
mpul ui căl are pe cal ,i ar n îtr
-o zi , cân d se r ez
tise aţf
ă
înf aţăcu un t igru înfuriat,îşipăst r
asesângel er eceşiî luci sese
dintr-un f oc. Acum, nu- i mair ăm ăsee s dec ât ăscon ducă fil iala
locală aCruci i Roşii, pr egăti
ndu- se en pt ru vi ctoria fi nal ă n î grăd i
na
eide zar zavat , dar u d
ceador ul eve niment elormon denedi n al te
vrem ur i şi er a n ormalca,punân d mân a p e d ouă t si
cle d e g i
n,să d ea
imed iato pet recere.
— Aţ iî ntârziat, cade obi cei, adău gă ea, căci întotdeau na spusese
lucrur i
lor pe n ume.Ce b eiţ
? G i
n cusuc d e p or t
ocal e,saucul ăm âi
e?
Ah, bi neînţeles, u cnoaş teţ
i p e toată l umea. at Po
e cu exc epţia
domnul uicol on elMel l
abyiş a d omnul uimai orLomax…
Pen eolpe ar uncă opr ivireî nj ur. Văzuf am ili
a Spr ingburn, de l a
St. Ened oc,şi pe d oam na Tr ubshot,l ungă şi f antomat ică, înf
ăşu r
ată
înşi f
onmovşipur t
ândopăl ări
ei mensă,cuof undădecat ifeaşi
cataramă. Lângădoam na Tr ubshots tătea domni şoara Pa wson,
neclintită,î n pan t
ofii ei ucşi ret
ur i i şt ălpi de cau ciuc gr oasecât
şenilele unui t an c.Îl văzupe col onelul Tr ubshot , care puses e mân a
pe col onelul Mel labyşi ac um f ăceape i mpor tantul, susţ i
nân du-şi
fără î ndoială păr eirle des pre cu rsul ă rzboiul ui. C olonel ul d in
mar ina r egală er a mul t maiî nalt dec âtcol onel ul Tr ubshot ; er a un
bărbatf rumos,cumust ăţiţepoaseşipărulcam r ăritşier anevoi tsă
se l ap
eceşo r
u, pen t
rua s auclt
a ce se i pu sne.După x epresi
a eţfeil ui
,
457
car e d ovedeao pl icti
seală pol iti
co asă, am abilă, Pen eolpe g hicică un
i se spuneani mic i nt er
es ant.Î l văzupe Ri chadr, în pi cioare,î n
celălalt capăt al camer ei
, cuspat ele spre gr ăd i
nă.Lân gă else afl a
domni şoara P r
eed y.Aceast a,î mbr ăca tă nîtr
-oi e b rodată şi of ust
ă cu
modelpopul ar, părea at ga să- şi i a av ânt pen pt
ar
sudeun
deux. Elî i
sp use cev a,i ar aei zbucn iî n ch ico
te de r âs,l ăsân du-şicap ul într-
o
par te,cu modes t
ie pr efăcu tă;r idicând pr i
vir ea, Richadr dăd u cu
och ii de Pen eolpe şi -
if ăcu , di scr et
, cu och iul. Gen eal
rul Wat son-
Gr ant ap ăur,ca d in păm ânt ,l ângă ea.
— Pen eolpe!Ţi -ail uatceva de bău t
? S l
avă Domnul ui că sunt eţi
aici! M- am t em ut că n u maiven iţi.
— Şt i
u. Am î ntârzat
i. L- am l ăs atpe bi et ul J ohn To nkins săne
aştepte.
— Nu cont ează. Eram î ngrijoratpen tru ceidoi ofiţ eri de m ar
ină,
săracii.I -
am i nvit
at l a o pet recere şis-au t rezitî nt r
-o ca săpl ină de
boşor ogi.Le-aşfiaduseu per soanemaiamuzant e,numaicănu
cu noşteamni ciuna.Î n af ară d e i tne.
— Nu vă aceţ f i gr i
ji. Pardes tul de m ulţ
umi ţi
.
— Să vă rezp
int.
— Î lcuno aştem pe mai orulLomax .
— Da? ân Cd v- aţiî ntâlni t
?
— Tat a ai ntratîn vor bă cuell a g aer
lie.
— Par oam eni cumsecad e, am ând oi
. Gazd ă at entă,gener alul se
uităî nj ur. Mă d uc ă sl-sal vez pe Mel laby.De zece i
nut m
e ei ct
vima
lui Tr ubshot, şias tae n îdea j
uns p ent
ru or icine.
Plecă a l el
f de b rusc u cm ven ise iş
, ab an donat ă,Pen eo l
pe e s d use
să vo r
bească u c domni şoara P awson ,să au dă e c m aif acpompel e ie.
Pet rec
eear mer geaî naint e.O vr em e,Ri chard ni ci nu o cău t
ă,ni ci
nu- şi afi r
mă dr ept
uril
e as upr a ei , dar t as
a nu cont a,pen tr
u că nu
făceadec âtsă maipr el
ungeas că puţ i
n aş t
ep tareamomen tului în
car e,în sf ârşi
t, aveua să se fleaaţ fă înf aţ ă,să fie d in nou î mpr eună.
Ca şi cum s- ar fisupus u nui dan s i r
tual, ci rculau , nici
odat ă pr ea
458
aproap e;zâ mbea u altor eţfe,ascu l
t ând alte co nvers aţii
.Î n cele di n
urmă,aj ungân d î n dr eptul uşii des chi
se,car e dăd easpr e gr ădină,
Peneolpe sent oîar
se săase l ah p
aurl gol pe m asă, dar en runţă,atrasă
de g rădina gen eralului. Paj
iş
tea,î n pant ă, str
ălucea înl umi na lunii şi
sute de muscu liţ
e dan sauf reneit
c,pe f undalul pomi l
or n î
tunecaiţ
.
Linişt
eaer aî ntreruptă de g ângurit
ul por umbei lor săl baticişiî n aer
se i s
mţ eau mires mele u neiser i cal
de d e esptem brie.
— Bună.
Ven ise ânlgă ea.
— Bună.
Îil uă p ah aurl gol di n mân ă.
— Vr eisă m aibeiceva?
— Nu,î ir ăs punse ea, cl
ăti
nân d di n cap .
Găs i puţ in l ocpe o măs uţă pe car e er a aş ezat un pal mier nî
ghiveci şipuse ah parulj os.
— Am avu t emoţ iio j umăt at
e d e or ă,pent ru că m- am gând it că
poate n u maiven iţi
.
— Î ntotdeau na n îtârzi
em l a p ert
eceri.
Ar uncă o pr ivir
e n îj urul lui
.
— Ce m abi anţ ă m agnifică!Aizi ce ă c usntem î n Poo na.
— Ar fi t reb uit să e t aver
tizez.
— De ce? E mi nunat.
— După p ăe rear ea,m ser a e ocu ll cel maigr ozav într-o casă.Î nt
r-
o b ună zi ,dac ă osă amşi eucas a m ea,aş a u cm se u cvine,am să- mi
construiesc şi euo ser ă.La f elde m are,de sp aţioasă d şi
e ul
mi noasă
ca st a
a.
— Şi -ais- o umpl i cu pi eide i tgr u şi gongur i de al am ă?
Pen elope zâ mbi .
— Tat a e de păr eer că un l i
pseş te decât un sl uji
tor n i
dian, să ne
facă vân t cuev antaiul.
— Sau , poat e,o hoar dă d e d evrişi
, care ăs seep e
rad ă d i
nt ufişuri,
pregăi t
ţi să ad ucămoar t
e şi di st
r agee.
r Cr ezi căgazd a noas tră a
459
împuşcat„covor ul “?
— Mai de garbădoamna Wat son- Gran t. Cam era de zi e p li
nă cu
fot
ogr afii de- ale i e
, cuca sch etă pe ca p şit rofeull a pi cioare.
— L- aicunoscut pe o clonelul Mel l
aby ?
— Î ncă n u.A f ost acap aratde al ţ
ii. N- am put ut ajunge n î pr eajma
lui
.
— Haisă e t p rezint. Pe r u
mă,cr edcă e i mp
t ul să n e u lăm r ămas-
bun.Neduceel ,cumaşi nauni tăţii
,pânăl acar tierulgener al,iarde-
acolo va r tebui să m ergem pe o js.Te er dan jează?
— Del oc.
— Dar t atălt ău… ?
— O să- l ducă oh Jn Ton ki ns ac aă s.
— At unci ,hai …
O l uă u c mân a d e u n cotşi i nt r
ar ă nî cam er
ă.
Se î nt
âmpl ă exact aşa cum spus ese el . D upă ce f ăcură
prezen tăr
ile,Pen eolpe di scută cu col onel ul M ell
ab y,di n pol it
eţe,
cât
eva cl i
pe,după ca re c aes t
a se u i
tăl a ceas ul de m ân ă şi anunţ ă că
erat impul să pl ece. Şi
-aul uatr ăm as-bun. Pen eol
pe se asi gur ă,î ncă
o dat ă,că Law rence avea e săd usfi acas ă cu maş i
na şi îl săr ută de
plecare.Gen earlul îi co nduse r sp
ei eşire,i ar e Pneo l
pe î şil uă şal ul de
pe scau nul u nde şi -l ăs lae s.Af ar ă,şof erul o sldat u pse r eped e
deopar te r ev i
sta, ăr s
i d in maş ină şi e lţ inu por ti
era des chisă.
Colonel ul ur căî n f aţă,Pen eolpe şi Ri chad r pe l ocu ri
le di n spat e.
Fal
nicu l grup por ni la d r um, dar of ş
erul nu er a n i
cipe d ep atre a l el
f
de t i
mi d ca J ohn To nki ns, aş a că aj unser ă câtaibat e di n pal me l a
vechiul hot elWhi te C ap s,unde o cbor âră d in nou.
— Voi doi mer geţil a m asă? Luaţ i maşi na şi şoferul,dacăor d
i ţi
.
— Mul ţumi m, domnu le col on el, dar m ergem pe j os
. E o sear ă
minunat ă.
— Î nt
r-adev ăr. Bi ne,at unci, di stracţi
e p lăcu tă.
Clăt i
nă d in cap ca nuunch i
aş, dăd ul iberşof erului, se n îtoarse p e
căl
câie şi porn iî n su s p e scă ri, di spărând î n sp atele u şi i
.
460
 — Mer ge m? î ntrebă i Rchar d.
Era î ntr-
ad evăro sear ă f r
umoasă, iniştl
i
tă şi i sdef
ată; ar mea,
calmă, era transluci dă, st rălucind caşico chil
ia unei co s
ici
. Soar el
e
trecusedi nco l
o de l ini a or izontului
, dar ceru lî nalt păstrai ri
zăril
e
roza l
ii al e ul timel or sal e r aze. oP rniră l a pl imbar e pe st răzi
le
oraşu l
ui ,s t
răbăântd t r otuar e pust i
i şi t recân d pe l ângă mag az i
nele
închise.
Nu er a pr eamul t
ăl ume,dar r i
pntrel ocalnici se zăr eaugr upur i
de am ericani aicompan ieide as atl
, cu per mi sel
el a brâuşi păr ând
să n u ai bă p rea u mlte sol uţii de d i
stracţie a lî ndem ână.Unul saudoi
îşigăsi serăni şt
ef ete,puşt oai cevesel edeşai spr ezeceani ,carese
agăa ţu de b raţ
ul l or . Al ţiis tătea
ul a co adă l a cinem a,aş t
eptând să se
desc hidă,saubăt eaus trăz il
e cughet elel or u ct ăl
pi uşoare, căutând
vreocâr ciumă p otrivită.Cân dî l observar ă p e R i
ch adr, di
spăru r
ă ca
prinf ar mec.
— Î mi par e ăur pen t
ru ei ,spuse Pen elope.
— Se es dcur că i e.
— Ar fi dr ăguţ dacăumea l - ar
i put ea nv i
ita al p ert
eceri
.
— Nu cr ed că ar avea pr ea mul t e î n comun cu mus afirii
domnul uigen eralWat son -Gr an t.
— A f ost puţ in camj enatcăv- ai nvitatsă f aceţi cunoşti
nţă cuo
ceată de b oşorogi.
— Aşa as? zi Senşal îă.Mi e otţ
i mi s- aupăru tf asci
nanţi.
Era, t otuşi, puţin ex agerat .
— Mi e miî pl ac oţ s
ii Spr ingburn. El ar e of ermă n î St. Ened oc.Şi î
i
ad or pe o sţii Wat son- Gr an t.
— Dardomni şoar a Pa wsonşidomni şoara Pr eedy?
— A,el e u snt l esbi ene.
— Am băn ui t eu .Darsoţ iiTr ubshot ?
— So ţi
i Trubshotsunt cr uceape car e o pur t
ăm cu t oţ
ii
. Ea nu- i
chiar aşa e rea,
d dar el le st ăî n gât t uturor. Conduce pa ărareal ocal
ă
an ti
aerian ă şi ne hăi tuieş te pen tru cât e un fir icel de l umină car e,
461
cică, se ed ve d in case ne şirtimi t
e a lt r
ibunal , să l ă
pti
m amen z. i
— Tr ebuie ă sr ecunos c ă c nu- i cea a mibu nă met odă de a- ţif ace
priet
en i şi de aco nvi nge u lmea, dar presu pun că- şiface el şidat ori
a.
— Eşt i mul t maiam abil cueldecât tata saueu .I ar celălaltl ucru
pe car e n u-l put em î nţeleg e ecu m de u n ase men easf ri
jit şi-
a al es o
fem ei
e ş aa d e n îalt
ă.Abi a dacă- i aj unge a l subsuoar ă.
Richar dr ăm ase p e gân dur i
,ap oi spuse:
— Tat ălmeuavea un pr i
etencar e af ăcu t exact l
a elf. Iar ân cd tata
l-aî ntrebat de cenu şi -a al eso soţ i
e pe măsu ră,eli -ar eplicat că,
dacă arfi f ăcut aş a,t oată l umea arfi zi s că sunt n işte pi ti
ci
caraghioşi. Poat e că e das ta a ce rut-oî n căs ătorie domnul Trubshot
pe doam na Tr ubshot.
— Da,poat e ăc aş a e. Nu m- am gân dit niciodată a l asta.
Îl duse spr e pl aj
a de nor d pe dr umul celmaiscur t, pe st răzi
lăt
uralni ceşipr i
n pi eţe pi et
ruite,ur când o pant ăt eri
bil de abr uptă
şii ntrân d apoi pe o al eeî ntortoch et
aă,î n t repte.De aco l
oi eşirăî n
str
ad a cur bă,pi etruită,car e măr gineamal ul de nor d. Un şi r d e
căsuţe u lngi, văruiteî n al b, sent î
indeape a fleză, spre gol f, mar eeşi
valuri
.
— Am văz ut ad ee sor
i gol ful de m are,spuse el , darai ci n-am f ost
nici
odat ă…
— Mi e î mi pl ac e maimul t dec âtpl aja ceal alt
ă.E î ntotdeau na
pustie şisăl baticăşi ,î n f el
ul ei , mul t maif rumoasă . Ei, apr oape că
am aj uns. Ui te,căs uţa ac eeacu firmă af ar
ă şi et ajere de flor il a
ferestre.
— Ci nee Gas ton?
— Un f rancez ad evăr at
, di n Br etani
a.Lucr a pe u n vases păr
c ecs,
înNewl yn.S-aînsuratcuof atădi nCornwal lşipeurmăşi -apierdut
un pi cior,într-un acc iden t cu mplit pe m are.După as t
a n -a m aiput ut
lucra capesc ar, aşa că, împr eună cuGr ace, soţial ui, a desc his acest
local
. Sunt ci ncian i de cân dî l au , adău gă ea, sperând că ui lnu i se
va ăr pea p rea u mi l
.Cum ţ i-
am spus,nu e pr ea p ompos .
462
 Rich adr zâ mbi şisent î
inse ăs d eschidă u şa ed a ln it
rare.
— Nu- mipl acl oc
uril
e p om poas e.
Deas upra cap et
elor lor, sună un cl opoţel.I nt rar
ă î ntr-un pas aj
par dosit u c dal e de pi atră şi si mţir
ăi med iat o ar
ma i spiti
toare de
mân care con di men t
ată cu usturoi şi alte m ir
oden ii;se au zea uzi mcă.
Un ac odreoncân t
a cu f oc. Par isul… nos talgia.Tr ec ură pe sub o
arcad ă mi cu ţă şi i ntrar
ăî n sal a de mese. Încăp er
eaer a văru i
tă,cu
tavan ul l am br i
sat; meseel er au acop eri
te cu f eţ
e de mes er oşi i de
bumbac,pes tecar eerauaşezateşerveţ el
ealbe,î mpăt urite.Pefiecar e
mas ă se afl au l umânări şi cupe cu flor i pr oas pete şi,î n căm inul
imen s,focu l de b uşt
eni dudui a v ees.l
Două mes e er audej a ocupat e.Un l ocot enen t de av iaţi
e,pal id la
faţă,şi pr i etenal ui… saupoat e soţ ia… şi un cupl u maiî n vâr stă,
care păr eausă fi al es ocal
l ul l ui Gas ton ca obi ne-venită sch imbare
faţă de pl i ctiseal
a de l a Cast el. Totuşi, masa cea maibună,aşeza tă
lângă f ereastr ă, eral i
beră.
Cum î ncă mai ezi tau, Gr ace, car e au zsie cl opoţelul,î şi ăcuf
apar iţi
a, îmbuj orat
ă, pe u şa at bant ă de a l celăl
al t capăt al î ncă perii
.
— Bună sear a.Su nteţ
i mai or ul Lomax, nu- i aş a? ţ Air ezervat o
masă. V-am pus a lf er
eastră.M- am gân dit că v- ar l ăcea
p pr i
veliştea
şi…
Pe după umăr ul mai orului o zăr i pe Pen eolpe.Faţ a pi struiată,
bronzat ă,af emei icupărulvâlvoisedest i
nseî ntr-
unzâmbetmi r
at.
— Bună.Tuceaci f aici? N -am ş ti
ut că i iv
.
— Nu,n- aveaicum.Ce maif aci,Gr ac e?
— Mi nunat .Munces c din gr eu , bineînţeles,ca ed o bicei
,darsă n u
maivor bim desp re sat
a.L- aiad us i şpe at tălt ău , nu- i aşa?
— Nu.De dat a asta nu.
— Nu- i ni mic;e b i
ne ă s m aii eşi şi singur ă cât eo dată.
Îşi îndrep tă d in nou pr ivireaspr e R ichadr, cuun oarec are n it
eres.
— Dâns ulest e maiorulLomax.
— Mă bu cur să văunc osc.Ei ,ac um unde d oriţi să t s
aţi
? La geam ?
463
Nu st ricăsăpr ofit aţi cât put eţi
, căacu şit rebuie săt r
ag af urisi
tul ăla
de cam uflaj. Dor iţi să beţ i ceva maiî ntâi, nu? Şi pe urmă văad uc
men iul,să p uteţi coman da.
— Ce ne put eţida d e bău t?
— Nu pr ea mul t
e, spuse Gr ace şi strâm bă di n nas . Am ni şte
sherry,dar ei ndAf r i
ca ed S ud şi mi r
oase s a
tafide.Se n î
tinse p ets
e
masă, spr e R i
ch adr, pr efăcându-se că ar
anj
eaz ăt acâm ur i
le.Ce z iceţ
i
de ni şte vi n? i îsuflă eal a ur eche.Avemmer eucât e o st icl
ă,două,
puse d eo part
e p en t
r u domnul St ern, să aibă cân d vi ne p eai
-ci . Sunt
sigură ă c n -o să e s u sper e daă c v ă aduc una.
— Gr ozav!
— Or icum, să unvă f aceţ
i pr eamul te l i
uzii
. Sunt şial ţ
ii pe-aici
.Î l
pun pe G ast
on să- lt oarne n ît
r-os t
iclă,să unse ad vă et i
ch ea.t
Le ăcu
f un sem n cu ochi ul,scoas e un men iu şi -
il ăsă.
După pl ecareaei , Ri chad r se ăsă
l epsp at
e,ui mit.
— Cât ă am abili
tate!To t
deau na e aşa?
— De obi cei
, da.Gas t
on şi t ata sunt f oarte buni pr ieten i. El nu
iesei ciondată d i
n bucăt ărie,dar cân d vine a tt
a,aşt eaptă p ân ă p l
eacă
toţi eiclalţi l c
ienţi i ş p e ur mă vi ne cu o st icl
ă de co niacşis tau
am ândoi pân ă p sre d imi neaţă,punân dţara a l cale.I armuzi ca af ost
ideea lui Gr ace. Zice că oculle m i
c işcă nîf el
ul ăsta nu se m aiau de
ce or vbescl ţ
iia
.Î nţelegcevr easă u sp
nă. Înr estaurantul de a l Castel
,
auzi numai şo apte şif urculi
ţe sa u cu ţi
te scârţâind pe a frfurii. Prefer
muzi ca. Te ace
f să
e simţ
ti cant îr
-un film.
— Î ţi pl acedeea?i
— Cr ee ază i o
l
uzi e.
— Î ţi pl aceă sm ergi la cinem a?
— La ne bunie. Dor is şi c u mi ne mer gem de două or i pe
săp t
ăm ân ă,cât eodată,maial esi ar na.Nu pi erdem ni ciun spec tacol
.
Nu pr eaaimul te l atel
e d e ăcu
f tl a Porthkerris n î vrem urile s atea.
— Darer a l a
tfelî nainte d e ăzrboi ?
— A, bi neînţeles, totul er a al t
fel. Şi nu st ăteam ni ciodat ă i arna,
464
pentr
u că er am l a L ondr a.Aveam o casă n î Oak eyl Street.Î ncă o a mi
avem, dar u n mer gemac olo. Of tă,ap oi con t
inuă:Şt i
i, unul di n
lucr
uril
e pe car el e ur ăsc cel maimul tl ar ăzboi
ul ăst a e căt e simţi
leg
at nt î
r-un l oc.E t are greu săpl eci din Por t
hkerr i
s,cân d ex i
stă
numaiun au t
obu z p e zi şi nu e b enzni
ă.Cr edcă ace st
a epr eţ
ul pe
car
e r t
eb ui
e să- l plătim pen t
ru că ma cr escut pr i
ntre n omaz i
. Tata şi
Sophie n u stăteau nici
odat ă pr eamul tî ntr-
un si ngur l oc.La cel mai
mic pretext, ch i
ar şi pe nep regăite,ne f ăceam bagael
je şi por neam
spre Fr anţa sau I tal
ia. nÎ f elul ăs ta, i aţ
va deven ea t eribil de
captivantă.
— Eşt i singur ul lor co pil?
— Da.Şi î ncă nu ul foart e ăsf
r ăţat.
— Nu- mivi ne ăs r ced.
— E ad evărat. Eram mer euî n pr eajma ce l
or ar mi şi mă r tatauca
pe u n ad ult. Priet
en i
i meicei maibuni er aupr iet
en i
i pări nţi
lor m ei
.
Daras ta nu maisună aş a de ci udat , cândt e g ândeşti câtde ân tăă r
era m am a.Mi -era m aidegr abăaco or să.
— Şier a rf
umoas ă.
— Tegâ ndeştil a por tretul ei. Da,er a ad orabil
ă.Dar a mimul t
decât atât, era caldă, nost imă şii ubit
oare.I utel a mân ieî ntr-o clipă
şi vese
lăî n clipa ur măt oar e.To aătl umeao i ubea. Nu- i zisă nu mă
gândesc a l ea. Uneo ri simt că e oar mtă.I ar t al
eo r
i nu- mi vi ne să ed cr
că nu e undeva, î
n cas ă,că n- o să se des chidă o uşă şi vafi l ângă
mine.Noi er am gr oazn i
c d e mul ţumi ţ
i de n oi – ego işti, pres upun.
Nu dor eamşi nu ave am nevoi e d e alţi
i. Şit otuşi, când mă g ândesc
maibi ne,cas a noas tră er a mer eupl i
nă de musafi ri, uneor i si mple
cunoşt
inţe car e n- aveau unde să se ducă î n al tă par te.Dar iş
pri
eteni
. Şi f am il
ia.Măt uşaEt hel işsoţ ii Cl i
fford ven eu
a ai ciîn
fiecar
e v aăr.
— Măt uşa Et hel?
— So r at ati
i. E o figur ă,nebu nă de l egat. Dar - an maif ost pe l a
Carn Cot tage de- o veşn icie,î n par te pentru că Dor is i ş Nan cy i-au
465
ocupatcam er a şi
,î n part e,pen t
ru că a păr ăsi
t Londr a şi s-a m ut atîn
ŢaraGal i
lor,î n să l
băt i
cie; stăl a nişte prieteni ţicniţi, carecrescca pre
şif ac esăt
ţur i de m ână. Poţ i să âz ri, dacă vrei
, dar edev aărat
. Mer eu
a av ut prieteni, care e care
d aimtrăsniţ
i.
— Şisoţ ii Cli
ffor d? o î mbol di el
,sper ân d să au dă m aimul te.
— As ta n u maie am uzant.Soţ ii Clifford nu maivi n,pentru că au
mur it
.Au f ost uci şi de aceeaş i bombă car e a ci us-o pe S ophie…
— Î mipar er ău. Nu mi -am dat seam a.
— Ni cinu av eai cu m. Er aucei maidr ag i prieteni ait ati
i. Stăteau
cu noi ,î n Oak l
ey St r
ee t. De cân d s-aî ntâm plat
, de cân d am afl at
vesteal at el ef
on, t ata s- a schi mbat.A î mbăt r
ânitf oarte mul t
. Di ntr-
odată.Su b och i
i mei .
— E unom f or mi dabi l.
— Ef oar te puter nic.
— Se i mt
se i s
ngu r?
— Da.Darmaj orit
atea ăt b
rân i
lor se i s
mt si ngur i
.
— E nor ocos să e t ai bă p e i t
ne.
— Nu l -aşput ea ăr păisni ciodată,Ri chadr.
Au f ostî ntrer
upţ i de sosi r
eal ui Gr ace, care d ăd use b uzna pe u şa
batantăcudouăcar afedevi nal bînmâi ni.
— Pof ti
ţi
, spuse eaşi l e aşe zăpe masă, făcân d i ar
ăi ş cuoch iul
,
atentă să n- o vad ă cei lalţi clienţ
i.I aracu m, î mi par e rău, darse
înt
unecăşit rebuiesăpuncamuflaj ul.
Se es dcurcă d e m i
nune cu fâşi
il
e d e p ânză eagnr ă,aş ezându-l
e u c
atenţi
e pe l a colţuri, ast felîncât nici
un fir d el umi nă să unpăt r undă
afară.
— V- aţi hotărâtce m ân caţ
i
?
— Ni ci nu ne- am ui tatl a m eni
u.Ce n eaţ-i recoman da?
— Eu aşl ua supa d e mi dii şi pe u rmă p l
ăcintă cupeş t
e.Car nea
de ă sptămân a asta n u-i pr ea r o
gzavă. Tare a c ot alpă i ştoată n umai
zgârciuri
.
— Bi ne,at unci al egem peştele.
466
 — Cu var zăcr eaţă şi mazăr e pr oaspăt
ă?Gr ozav. E gataî ntr
-o
cl
ipă.
Porni l a t r
eab ă,s tr
ân gân d di n mer sf arf
ur i
il
e goale de l a alte
mese.Ri ch adrt urnă v inul,ap oi ridică ahparu
l.
— Sănăt at
e!
— Santé!
Vinul er a uşor , pr oasp ătşir ece. Aveaparf um f r
anţuzesc,alal t
or
veri
, alal tor vr em uri. Pen eolpe p use ahparulj os.
— Şi t ati
ii -
ar pl ăcea.
— Acum,maipove s
teşte-mi.
— Ce,des pr e m ăt
uşa E thelşi cap rel
e ei
?
— Nu,despr et i
ne.
— E pl i
cti
cos.
— Mi e nu mi e s par e. Sp une-mi des pre l uni
le petr
ecute î n
se
ri v
cii
le auxi l
iare.
— E ul timul l ucru des pre a cer aş vr
ea ăs vo rbes
c.
— Nu ţ i-
a p l
ăcut?
— Am ur âtfiecar e l c
ipă.
— At unci, de cee- ai
tî nrolat?
— Ei ,un i mpul s stupi d.Er am î n Londra iş
… ceva- asnî
tâmpl at
…
Richadr aştep tă.
— Ce - s
a n îtâm plat?
Peneolpe l îpr i
vi cuat en ţ
ie.
— Ai să zi ci că u snt nebu nă,spuse.
— Mă î ndoiesc.
— Eo p ove stel ungă.
— Avem t i
mp.
Aşa că p res
iră a dânc i şîncep u să-i poves
tească;începân
d cuPet er
şi Eli
zab et
h Cl ifford şi cont inuân d, pânăî n sear a aceeacând eaşi
Sophie ur caseră î n ap atramen t
ul o l
r,l a o caf ea şi i înîtâl
niser
ă,
pentr
u pr ima d aă,t pe o sţi
i Fr i
edman n.
— So ţ
ii Fr i
ed man n er au f oart
e t iner
i. Refugiaţi di
n München .
467
Evrei.
Pes t
e mas ă, i c
R hard as culta, r p
i
vind-o cu at enţie, uc f aţa
necli
ntită.Pen eolpe ş îi dăd u seam a că iîspuneal ucruri pe car e n u
putuse n ici
odată să l ei p sună u li Ambr ose.
— I arWi lli Fr iedmanna î nceput ă s vor bească despr e ce se
înt
âmpl acu evr eiiî n Germani anazi s
tă.Ceeaceoamenicasoţ ii
Cliffordî nce r
caseă r săpus nă o am enil
or de m ulţi ani, darni men i nu
voia să as culte.Câtdes pre mi ne,am consi deratr ăzboiul ca pe o
problem ă per so
nal ă.Or ibilă; î nfricoşătoar e;dar per sonală.Aşa , că
a
doua zi , am pl ec atşi am i ntratî n pr imul centru de e rcr
utare ce i -
am
ieşi
tî n ca le şim- am î nscris n î se ri v
cii
le auxil
iare. Sfârşi
tul poveşt i
i.
Pateti
c,zău aşa.
— Mi e nu mise p aer d eocl at peti
c.
— Ni cin-arfi f ost, dacă- aş
n fi regretatimed iatacea otăr
hâr
e.Mi -
era dorde ac aă s,n- ave am ni cio pr iet
enă şi u ram vi aţa pr i
ntre
străi
ni.
Ri chadrî ncercă - osco nsol ez e.
— Nu eş ti singur a car e - sa si mţ it aşa. Unde e-taut ri
mis?
— Whal e s I
lan d.La şc oal a d e ar ti
leri
e a ar mineir egae.
l
— Aco lol -
ai î ntâlnit pe so ţul t ău?
— Da.Pen eolpe î şi lăsă privireaî n jos,l uă f urcul
iţa şiî ncepu să
deseneze tot f elul de l ini i pe f aţa de mas ă cad ri
lată. r E
a
sublocotenent şi urma cu rsul r esp ect i
v.
— Cum î lche amă?
— Ambr oes K eel ing.De ce mă n î
trebi?
— M- am gân di t că p oat e - l
am î ntâl
nit,darnu- l cunosc.
— Nu pr ea ave aicum, î i spuse eacu r ăceală.E mul t mait ânăr
decâtt ine.Ah,Doam ne… r osti ea, uşurată.Ui t
e-o pe G race, cu supa
noat s
ră.Abi a ac um î mi dau seam a ce f oam e mi -er
a,adău găea,
repede,pen tru ca Ri char d să cr eadă că er a uşur ată fiindcă sosi se
supa,nu că arfi f ost un pr etext foarte bun ca să nu maivo rbească
despre A mbr oes.
468
 Er a or a unsp r
ez ece cân d por ni ră,în sf ârşit
, sp re ca să, str
ăbătân d
străz i
le î nt
unecat e,cu căs uţe ză vorât
e şi ur când ap oi deal ul. Se
făcu se mul t m aif ri
g şi Pen eolpe se î nfăş ură î n şal ul l ui So phie,
bucur oasădeobi ectulaceladel ux,par fumat .Sus,î nînalturi,nori
puf oşi t r
eceaupes te ce rul î nstel
atşi , pe măsu ră ce r cau
u maisus,
lăsândî n ur mă st răzile î ntortocheate di n Dow nalon g, vân tul
începeasăsef acăsimţ i
t,puternicşipr oaspăt ,dinspr eAt l
antic.
În cel e di n urmă aj unser ă l a gar ajul l ui Gr abney şi l a ul tima
colină.Pen eolpe se opr i,î ndrep tându-şi fir ele de părce -
i căd eau
pest e a fţ
ă, apoi î şis trânse şal ul mai bi ne p este u meri .
— Î mi par e ăur,î i spuse el .
— De ce?
— E at âtde m ul
t de m ers!Tr ebu i
a ă s u lăm un t axi.
— Nu sunt ob oi s
tă.M- am ob işnuit. Facrud mul ăs ta d e dou ă-trei
ori pe i z
.
O l uă de b raţ,î nlănţuindu- şideg eel
te cu ale i e
, şiporn ir
ăi arăşila
drum.
— Am să fiu cam oc upatî n ur măt oarele ze ce zi le, î
i spuse, dar
cân d se v a v ii o ocazi e,poat e căi nvsă v ă v ădpe o tţ
i.Sămaij ucămo
part idă d e abtle.
— Or icând, îi spuse ea. Vino cân d dor eş t
i. Tata ar fi feri
cit să te
vadă. Şiave m mer eu cevape masă,chi ardac ăe n umaisupă cu
pâine.
— Eşt if oar t
e am abilă.
— Nu sunt am abil
ă.Tueşt i
. N- am maipet recut o sear ă aş a de
plăcu t
ă d e m ulţ
i an i… ui tasem cum e ă s fi ii nvit
atl a cină.
— I areu ,după p artu an i de ar mat ă,ui tasem cum maie ă s fi i şi î
n
altă par t
e dec âtl a popot ă,cuo mul ţi
me de al ţ
i băr baţi care nu f ac
altcev a decât să ârfbeasă.c Aşa că, probab il
, ne- am f ăcut unul al tuia
un bi ne.
Aj unseră î n dr eptul p orţi
i ăitat e î n zi dul n î
alt. Se opr i i ş e s
întoar sespreel .
469
 — Vr eisănt ir
i, pen t
ru o caf easaual tceva?
— Nu. M ă î nt
ocr l a hot el
. Mâi ne por ni
m l a dr um di s-
de-
dimi neaţă.
— Să n u ui ţi,Ri chadr,vi no cân d dor eşt
i.
— Aşa a m să ac f, pr omi se el .Î i puse m âi
ni
le p e umeri şi o sărut
ă
pe ob raz. Noap t
e bu nă.
Peneolpe i ntră pe poar tă,s t
răbăut gr ădina şi păt r
unse î n cas a
ad ormită.Aj unsă nîdor mi t
or,l a măsu ţ
a de o tal
etă,se po ri, pr
ivi
nd
î
n ogl indă,spr ef atacu ochi inegr icaresezăr eaacol o.Desf ăcu
nodul şal ul
ui şiî ll ăsăsăcad ăl a picioarele ei
.Î ncet
, unul câ t
e unul,
des f
ăcunast uriir ochieir oşii,i mpr i
mat e cu mar garee,
t ap oi lăsă
nasturii şise pa l
ecă puţin, să- şipr i
vească faţa. At i
nse şo ur
, cudeg ee
t
trem urăt
oare,l ocul de pe ob r
az unde elo săr utas
e.Si mţi cum
roşeşte,văz u st rălucirear ozalie care-il umina ch ipul . Râzând sp re
sine,se ez dbrăcă ,stinse umi lna, t rase erdpel el
e a l o par te şise r că
u
î
npat ;rămaseacol o,întinsă,cu ochi ilargdeschi şi
,privind cerul
î
nt unecat prinf ereastra deschi să, ascult
ând mur mur ul măr ii
,
simţ i
ndu-şibăt ăilei nimi i
;r el
uă, î n mi nte,fieca re cu vânt pe ca re elîl
rostisenîsea ra acee a.

Richard Lomaxs- aţ i
nut de pr omisiune.Î n ur măt
oaree l cât
eva
săptăm âni, a ven it şi p alecat
,iarap ariţ
ii
le sale, ea nştep
tat
e şi
nean unţate,au deven i
t curând cevanor malpen tr
u locatarii de la
Car n Cot tage.Law ren
c,e pe care apropiereai erniiîl dep r
ima,se
lumi na i mediat alau zul voci
il ui Richard. Dor i
s hot ăr
âe s că era
ador abil
,i ar afpt
ul căera oricâ
nd gata săj oacef otbal cubăi eţ
i
i ei,
sausă- i ajute să-
şir epare bi
cicl
et
el
e,nu f ăcea decâ
t ă-si mărească
entuziasm ul. Ronal
d şi Clark care,laî nceput,f uses
eră co pleşi
ţ
i de
aceas t
ă ap air
ţie atât ed impunătoar
e,î şi pierduseră curân d orice
inhibiţi
e.Acu m, î
i spuneaupe n ume şi î
i puneausut e d e n î
treb
ăir
:
desp re bătăli
il
el a carel uase part
e,dacă f
usese vreodată par aşu
tat
dintr-un av i
on sau câţ
i nemţiîmpuşcase. Ernie lîplăcea şiel , pent
ru
470
că nu f ăc
ea e pn ebunul, era gat a oricând să pună mân al a rteabă şi,
fără să efiî ntr
eb a,tt ăi
a cuf erăst
răul, desp i
caşiaşeza un munt e de
buş t
eni.ChiarşiNancy cedăpânăl aur măşi ,î ntr-oseară,când
Dor i
s er a plecată,i ar en Peo l
pe av eat reabă î n bucăt ări
e,î i permise
lui Richard s- o ducă s sui şsă-if acă ai b
e.
Pent
ru Pen elope, au f os
t moment e extr aordinare – un t imp al
revenir
iil a vi aţ
ă,ca şi cu
m, de n i
cinu maişt i
a când, ar fi f
ost numai
pe j umăt at
e vi e.Acum, zidupă zi , eul său i nteri
or e sl umi na şi
începeasăaibăal tăviziuneasupr al ucruri
lor.Unadi nmani f
estări
le
acesteistări erai mpor t
anţa pe car e o dobân diser
ă,brusc , cântecel
e
la m odă.Aveau un ap aat
r de ad rioî n bucăt ăr i
a d e al C ar
n Cot tage şi
rareoriî lî nchideau , pen t
ru căDor i
s er aî ncântată săascu l
te or i
ce
em isi
une.Aşezat pe u n co l
ţ albuf et
ul ui
,r ad ioul tran
sm iteapieseed
teatru, bulet
ine de şt iri, convorbiri şicâ ntece, de par căar fif ostvr eo
rudă ci udată pe car e oasc ultai,f ăr
ă să-i daipr eamar e mpi ortanţ
ă.
Dar ,într-o zi, pe cân d Pen eolpe cu răţa mor covil a ch i
uvetă,se a uzi
glasull ui Judy Gar l
an d.
Parc-
am maifi s tatde vorbă,lafel
, şialt
ădaă,
t
Ne-
am pr ivitl
a el
f şiatunci
,
Darnu-mipotam int
iunde a sucând.
Porţi acel
ea
şihaine,
Zâmbet
ul de-
acu m e acel
aş
i ca at
unci
…

Dor
i
s dăd
u bu
zna
înău
ntru.

—
—C Cue-
aipăţ
m…? i
t?
— St aiaco l
o, la ch i
uvetă,cucuţ it
ul î nt
r-o mână şi un morcov î
n
ceal
alt
ă, pri
vind pe f ereast
ră. Te si
mţi bine?
Au f ostşial t
e situaţi
i, mai puţi
n banal e,când a si
mţit câtde c
aută
deveni
seacea stă sensibil
it
ate.Or icelucru, câtedmi c,o f ăceasă
rămânăţ int
uităl ocu
lui, cupr ivir
eafixă.Căz useră şiul
ti
melef r
unze
din copaci,i arcr engil
e gol aşe se pr ofilau pe cerul pail
d, ca o
471
dan t
elă. So ar
eel ap ăurt după pl oaie col ora st răzil
e î n nuan ţe
albăstrui,făcându- le să semen e cu solzii de p e sp inareaunui peş te,
luându- ţi ochii cusc li
pireal or. Vânt urile de t oamnă,bi ci
uind pl aj
a
cu spuma val ur i
lor, nu ad uceau cu el ef rigul, ci o nou ă undă de
vitalit
ate.Pen eolpe semţ si
eapl ină de en ergie,se o cupa acu m de o t
t
ce mân a aseedl uni î ntregi, curăţân d ar gintăr i
a,l ucr ând în gr ădină
şi,l a sfârşi
t d e săp t
ăm ână,ad unân d copi ii şi l uân du-
i cu eal a
plimbar e,căt re ml aşti
ni, pân ă pe s t
ân cli
e de di ncol o de pl aj
a de
nor d. Celmaif rumos, sau poat e celmaist raniu l ucru, er a că în
zilele cân d Ri char d nu ven ea, nu se sper i
a del oc. Şti
a că,mai
devr em e asumait ârzui
, ave a să ap ar
ă,ad ucân d cu elac ea au ră de
li
ni şt
e şif am i
liaritat
e car eo i mpr esi
onase at ât edmul t nîcăde l a
prima l ui vizi
tă.I ar n câ
d, pân ăl a ur mă,î şif ăcea apari ţ
ia,er a caun
darmi nunat,nep r eţuit
.
Încercând să se n aali
zez e,să găseas că o justi
ficar e p ent
ru calmul
cucar e a cecpt
aseceast a ă si tuaţie,desc operi că uner a nimic efem er,
niciî nr el
aţia eicuRi ch adr Lomax , niciî n pr ofunzi meacucar e rtăi
a
fiecare zi
. Di n co ntră,av easen ti
men t
ul et ernităţi
i, caşicu m ar fi
făcu t p art
e di ntr
- un pl an , di nt
r-un t iparpr edet s
inat, concep ut n î
chiar u zi
aî n car e se născ use.Ceea ce i se î ntâm plat rebuia să i se
întâmpl eşiaveasăcont inuesăiseî ntâmpl e.Chi ardacăeanu- i
per cepusencepî utul , părea cu nep utinţă să se f
ârşeasc
s ă vreo dată.

— … Exi st
a ozi ,î n mijl
ocu l fiecăr
eiveri,care p ur
ta n umele d e „zi
deschi
să“. Toţi art
işt
i
if ăceau cu r
ăţeni
eî n atel
iere… iar unii dint
re ei
aveau,î nt
r-ad ev
ă,r nevoi
e de cu răţ
eni
e… î şi aran j
au l ucrăr
il
e şi
pânzel
et erm i
nate,şil umeai nt r
a dintr-
un atelier nîal t
ul cercetând
şi
, câteodată,cu mpărând. Desigur, unii vi
zit
atori veneaudoar şa, a
di
n cur i
ozitate… Maideg rabă p ent
ru a arunca oochead ă p r
in caseel
al
tora… darven eau şi mulţi cumpărăotr
i de b ună-cr
edinţă.Cum ţ i
-
am spus, unel e ateli
ere er au mod es
te şi m urdare,chi ar şi n î
vremuril
e acel ea,ar dSophie f ăcea săst răl
ucească at
elier
ul attii
,
472
aducea flori şiof erea vi zi
tatoril
or t ur tă dul ce şi pahar e d e v i
n. Zi cea
că, dacă t
e ăco
rr eşt
i puţ in, vân zăr il
e m erg maibi ne…
Acum er a sf ârşi
tul lui oct ombr ie,î ntr
-o dumi nică după- amiază,
devr em e.De- a l ungul v i
zitel
or sal e spor adice l a Car n Cot t
age,
Richar d r epeas
te de maimul te or i că dor eşte să vad ă at el
ier
ul l ui
Law renceSt er n, dar , di ntr-un mot iv sau al tul, ocazi a nu se i vise
niciodat ă. t To
uşi ,î n zi ua acee a er a în sf ârşi
t i l
ber, şiPen eolpe,
renunţ ând di ni mpuls a l orice l t
apl an, se f er
oise să- l ducăaco lo. Se
îndr eptau într-acol o,în pasdepl imbar e,ca deobi cei,i archei a
vech e,mar e şi gr ea t âr
ana n î buzu narul pul overu lui ei .
Er a o zif rumoas ă,dar ăc ror oas ă;vân t
ul di nspr e ves t arunca
lumi ni şi umbr e d easupra m ăr i
i. Nor i
i greise ad unauşi se i r
sipeau,
lăsân d ved erii cât e un pet ic de cer b al
ast
r u si defi u. Dr umul spr e
por t er a ap roap e pus tiu, căci puţ iniit urişti di n var ă plecaseră de
mul t. Toat e mag azi
nele er au î nch ise,i arl ocalnicii , met odişti acre
respect au Sab au tl, se r etr
ăses er
ă î n cas el
e l or, odi hnindu-se sau ,
poat e,pi er
zându- şit i
mpul î n gr ădinile s aucnse.
— Maiex istă vr eunt ab l
ou de- alt atăl
ui t ăuî n at el
ier?
— Dumneze ule, sigu r ă c nu. Mă r og, poate vr eo schi ţă sau o
pân zănet er
mi nată.Ni mi c altceva.Pe cân dl ucra,er af erici
t să op ată
vinde t ot ce i ct
pa,uneo ri ch iar nai înte de a se usca vopseau a.Di n
astat răiam, î nţ el
egi? - Sau dus o tate,cuex Căuctep
ţ
ătial
orior ed scoi ci
.
Tab loul ăs ta n- a f os t exp us ni ciod ată.Di n an umi te mot i
ve, e o
lucrare cu impl i
caţii per sonale.Ni cinu i -
arr ece
t pr in cap s-
o vândă.
Păr ăsi
seră drumul a cr e ducea spr e por t i ş a cum ur cau pe
str
ăduţ ele strâmt e, incred ibil de n îcâlcit
e,de p e ce al alt
ă part e.
— Am ven it pe d r
umul ăs taî n zi ua î n car e s- a dec lar
atr ăzb oi
ul,
casă- li au pe t at
a şisă- l aduc c aasă,l a masă . Când cea sul biseri
ciia
bătutdeunspr ezece,t oţipescăr uşiiascunşiî ntur l
ăşi -
aul uatzbor ul
înînal tulcerului .
După ul t
imul col ţ,î nf aţa och i
lor o l
r e s desc hi se pan orama pl ajei
de nor d şi , cade obi ce i
, vân t
ul put er
nicî il uă pr i
n surpr indere;
473
ezi t
ară,pr eţde o cl ipă,t răg ându- şi su fletul,î nainte de a porni mai
dep at r
e p e d rumul şer puit care d uceapr e
s at eli
er.
Pen eo l
pe p otri
vi ch ea iî n uşa r ea
g şi o î ntoars e n î broască. Uşa se
dăd u de p eet
re,şi ea lî condusenău înt ru,ruşi nân du-se med
i i at
, căci
nu maif uses e acol o de mul tel uni, şi cam er a mar e,aer isită părea
dezo r
donat ă şi n eglij
ată.Aer ul er a r ece şi n îchis, cu mi ros de
tereb entină,l emn ar s,cat ranşi umezea lă.Lumi na d i
nspr e nor d, rece
şinem i
loasă, care p ătrundeapr i
nf erest
rele n î
al t
e,sco t
eaî n ev i
den ţ
ă
fieca re d eal
tiu alacest eidur eroase ez dordi ni.
În spat el
e ei , R i
chard î nchise uşa. el Năsân du- i i t
mp să se
dezm eticească,Pen eo lpe p suse:
— Ar ată g roaz nic.Şi e g irasi
e.
Străbău t cam era, des cuie zăvo rul f er estrei şi , cu oar eacer
dificul tate,o des chi se l arg. Asem en eaunui t oren t de ap ăr ece ca
ghea ţa,vân tul păt runse cu toatăf orţaî nău ntru. Pen eolpe ză r
i plaja
pust ie,ap eela l refl ux, co nturul val uri
lor mi ci,î nsp umat e.
Ven il ângă ea. Cu bucu ri
e,r os ti:
— Cău tători
i de sco ici
.
— Bi neînţeles. A f ost p i
ctat edl a f erea st
ra ast a,spuseea, şi se
întoarsesăpr iveascăî ncăper ea.Sophi earî nnebunidacăarvedea
atelierult ati
iî n hal ul ăsta.
Podeau a – şi , de ap ft , fiecare cen ti
met ru de supr afaţ
ă or i
zontală
era ac oper i
t cu un st r
atgr os d e p raf. Pe o mas ă zăc eaun t eanc d e
rev ist
e vech i, scor ojite,o sc rumi eră pl i
nă,un pr oso p de bai e uitat.
Val ul de cat i
fea, drap atpe scau nul pen tru model e,er a decol oratşi
pr ăfuit
, şicât evar esturi de cărb une ars u căz
seră pe gr ăt
ar ,î n f aţ
a
sobeipân tecoase.Maidep atr
e,două di van e er auaş ezateî n unghi ,
pe ân lgă p eeţ
ri, aco perit
e cu păt uri şiper ne,dar er pnele b aia se ai m
ţineau şi un şoar eceoses re una di n el eî ntr-un col ţ
,l ăsând ur me de
pen e p etse o tt
.
Neş tii
nd pr eabi ne de unde să î nceap ă,Pen eolpe î ncercă să f acă
puţ ină or dine.Găsi un sacvec hi, de hâr tie,şi ar uncăaco lo perna
474
ruptă şi es rt uri
l e din scr umi eră,l ăs ându- l d eo parte,pen tru mai
târzui . Luă ce l
elalte perne de pe di van ,l e ar uncăpe podea, scoase
pătur il
e şil e dusel af er
ea stră,săl e sc uture bi ne î n aeru l pr oaspăt.
Excrem ente d e şoa recei r şestur i de p uf pi er
iră,l uat e d e v ânt. După
ceaşez ă l a l oc păt urile şipern ele,bi ne băt ute,l ucruril
eî ncep ură
i
med iatsă a rat
e ce va m aibi ne.
În aces tt imp, Ri chadr, ap ae rnt ned ean
rj atde dezo r
dine,cer ceta,
studia fieca re det al
iu, fascinat edl ucr urile ad unat eî ntr-
o vi aţă de
un al t om, de m ai nti
ri
ll
e şi
es jet
obs rou
tv a flat
és eî nt ot l ocu l
. Sco i
cişi
pietricel
e de mar e,r esturi de l emn ad use de val uri
, ad unat e şi
păstrate p entru cu loarea f oşi
rma l or ;f otografii, fixat e n î pi unez e p e
pereţi, ca i ş
nt
e abtl ouri; mul ajul uneimâi ni; un ghi veci pl
in cupen e
de păsări şii arbă uscat ă, frag i
lă capr aful. Şev aletel
e u li Law ren ce şi
teancur i d e pân ze vech i i ş cai ete de schi ţe;pal ete cu vo pseluri
uscate,t ubur i goal e şi căn i cu pen sule,păt ate de ci nabru, ocr u,
cobalt şisi en na r asă, pe ca r e e lo f
losise cu atâta b ucu ri
e.
— De â cnd n- a m ail ucratt atălt ău ?
— A,de m ulţiani .
— Şi t ot
uşi , aicitotul a r ămas a lf el
.
— El n- arar unca n imic,i arpe m ine n u mă as lă n i
ima - sof ac.
Înf aţa sobeipân tecoase, Ri ch adr se po ri.
— De e c n -
am ap rinde o fcul ? N-araj uta ă s e s u suce p eeţrii?
— S- arput ea. Darn- am chi bri
turi.
— Am eu.
Richar d î ngen unche cu gr ijă,ca să des chidă uşi ţa sobeişi să
î
mpr ăşti
ecenuşacucapăt ulbontalunuivăt rai.
— Avem şi ni şte ziare,vr eas curi şi lem ne v eh ci
.
— Dardacăr eo
v păs ăircă şi -
a ăcu
f t cui bî n hor n?
— Vedem noi imediat.
Ridicân du-se, îşisc oase ber et a verde,o puse eo dpart e,î şidesf ăcu
tunica. Suflecân du- şi mân ecile căm ăşi
i
,se ap ucă ed r teabă.
În t i
mp ce Ri chard ar unca cen uşa vec he şi r ăsuceabucăţ ile de
475
ziar, Peneolpe sco ase, din sp atele pl ăcil
or de su r
f , o măt ură şiî ncepu
să ad une n isipul de p e m ese i şde p e p odea. Găs i o bucat ă d e a ctr
on,
ad ună p e ea nisipul şi -l aru ncă ep er fea st
ră.Pl aja nu maier a pustie.
La u n cap ăt, dep art e,două si l
uete m inusc ul
e ş î
if ăcuseră a pariţia de
undeva . Un băr batşi o f em ei e,cuun câi ne ânlgă ei . Bărbatul ar uncă
un l em n î nainteacâi nelui,i araces taf ugi să- l pr i
ndă.Pen eo l
pe se
înfioră.Erar ăcoar e.Î nchisef ereast r
apej umăt ateşi ,nemai având
altceva de f ăcu t, se hg em ui î ntr-un co lţ aldi van ul
ui, ex act aşa cum
făcea î
n co pi l
ărie cân d, l a ca pătul uneizi lel ungi ,înso ri
te,după î not
şi j oacă, e s gh em uia, om snor oasă, ân l
gă So phie, - o
s as cult
e
povestind sau citindu- i cev a d intr-o carte.
Acum î l ur măr eacu pr i
vi reape Ri chard, cu ac eaeişl i
ni şt
e şi
sentiment de si gu r
anţă. Reuşi se, cumva,să apr indă f oc ul.
Vr easc
uril
e r t
osneau şi pocn eau . O flacăr ă âşn
ţi . Cu mar e g ri
jă,puse
o bucat ă d e eml n.Pen eolpe zâ mbi , căc i Rich adr păr ea alel f de e sir
os
caor ice şcolar pus săpr i
a
ndă un f oc d e atbără. Îşir idicăpr ivir
eaşio
surprinse zâm bind.
— Ai f ost vr eo dat ă cercetaş?l î î
ntrebă.
— Da.Am î nvă ţatsă ac f on dur i şi să acf o tar
gă d i
n doi par i şi un
imper meabil.
Puse vr eodoi buşt en i, şi l em nul mân ji
t cu cat ran t rosni şi se
apr i
nse. Înch i
se şi u
ţa, reg l
ă cu rentul de e ar şi se dri ică, şt
erg ându-şi
mâi nil
e de t urul pan t
alonilor.
— As ta e.
— Dac ă aveam nişte ceaişi l ap t
e,put eampune ap ă a lo fc, să b em
câte oceaşcă e cea d
i fierbint e.
— E ca şi cum aispune ă c,dac ă avea m ou ă iş şuncă,l e puteam
pune l a pr ăjit,î ir ăspunse el ,t răgân du-şi un scau n maiap roap e de
ea. Aveaurme de cenu şă pe o barzu l dr ept, darnu- i spuse ni mic.
Aşaf ăceaţi
? L uaţ i cea i
ul ai ci?
— Da,după sur fing . Ni ci nu se p utea cevamaibu n, cânder ai
înfri
guratşit remur ait ot.Şiaveam î ntotdeauna t urt
ă dul ce,să
476
mân căm l a ceai. Er auan i cân d, dac ăiarna erauf ur
tuni puter
nice,
nisi
pul aj ungeapână ai ci
,l af ereastră. Dar,î n alţ
i ani, era caast ăzi
,
scădeacucâţ i
va m et r
i, aşa că eşeami pe p laj
ă p e oscară d e ufni
e.
Îşi trase pici
oaree l maibi ne sub ea, aşezân
du-se confort
abi
l pe
perne.
— Ce i ţ
-e i ş cu nos t
algia.Par că aş fi o bab ă,nu? A m impr es
ia că
vorbesc ott t i
mpul des pre cum er a odat ă.Cr edcă ţ i se paref oarte
pli
ctisi
tor.
— Nu mi se par e deloc pl i
cti
sitor. Dar, uneori, am i mpres
ia că
toat
ă vi aţat a s-aî nch eait cân d aî nceput războiul.
— Am douăzec i şi patru de an i.De u crând,exp l
ică ea.
Richard zâm bi.
— Cân d a osft zi ua a?t
— Luna r tecută.Nu er aiai ci
.
— Î n septem brie… Ri chard se g ân di cât
evacl ipe,ap oidăd u din
cap, satisf
ăcut. Da. Exact . Se p otri
veşt e.
— Ce vr eisă p sui ?
— Ai ci tit cevaedL ouis Mac Nei ce?
— N- am au ztiîn vi aţa m ea d e el.
— E un poeti r
l andez. Celmaibun. Am să ţ i
-l prezi
nt,recit
ân d
din mem orie şi f
ăcâ ndu-te,pr obab i
l, să et simţ ijenaăt
.
— Nu mise î ntâm plă pr ea uş or
.
Richad rr âse. Fără p ream bul,î ncep u:

A sosi
tluna sep
t
embr
ie,
ceaar e
c dă viaţă otamnei
,
care,cunat ura ie,
pr
efer
ă copaciifărăr unfzeşif ocu
lîn cămin.
Aşa că î
i dărui
esc aceast
ă ulnă şiur
mătoar
ea
deşitot anul meuarr eb
tui să efi l
a ei
, cea care
mi-a dăurit
at
âteazile de disperareui mi
şi
r
e
şimul t maimul t
e i zl
e d e eri
fci
re.
477
 Sep
t
embrie şi
-
al ăsatmir
easm aîn viaţ
a mea, şi
-
a ăsat
l
umbrel
e pe peeţ
rii camer
eimel e,
o umbră cu păr
ul î
mpleti
tî ntoate cas
cad
el
e m el
e
şiaminti
reasăru
tări
l
or, ri
si
pi
te pri
nt oat
ă Londra.

Un poemde dr
agos
t
e. Peneaş
t
eptat
e, un poemde d r
ago
st
e. Nu
er
ajen
aă,
t dar oi
mpr
esi
onasepr
ofund. Cuvi
ntel
e,r
ost
it
e cuvocea
luiut
săr i
ăn
l
r
ii
şt
l
ori
t
,ă,
riî
sii
pi
terez
tip
rseră
intoem
atăoţi
iond
L ad
râ
an
.
“ci
,Î
şidaarmi
şi
ntit
ri
dst
eeţea
A.r
mb „
Ami
osenti
re
şi
da
e
seara în car e fuseser
ă la t ea
tru, la restau rant i ş apoi î
n casa din
OakleySt reet
, dar aminti
rile erau pl at
e şii nco
lore şinu r euşeausă-i
trezea
scă mţsiuril
e,aşa mcu făcuser
ă cu vintele acelui poem. Lucr
u
dep r
imant,dac ă nu şi mair ău.
— Pe nel
ope.
— Mm…?
— De e c nu vorbeş
ti niciodată depsre o sţul t
ău?
Î
l sf
redeilcupr ivi
rea,t emându-se, pentru o clipă,căgân di
se cu
voce are.
t
— Chiarvr eisă vorbesc despr
e el?
— Nu î n mod deos ebi
t. Dar a r fi nor mal. Te uncosc de… să
vedem… de apr oape dou ă l uni şi
,î n t ot ceas
t it
mp, n-aiad us
nici
odat
ă vor ba despr
e elşini cinu i -ai r
osti
t numele.Tat
ăl tău f
ace
laf el
. Ori de câte ori ajungem, cât de cât, maiap roap
e de subi
ect
,
schimbă vorba.
— Motivul e foarte simplu. Ambr ose î l pli
cti
seş
te.Ambrose o
pl
ict
iseaşi pe Sophie.Nu aveau nimic comun. Ni
mic ăsş
-
i spună
unul al
t
uia.
— Dar tu?
Peneo
lpe tş
ia căr eb
t
uie ăs fi
e isncer
ă,nu numaicuRi ch
adr, darşi
cueaî nsăşi
.
— Nu vor bes
c despr
e el pent
ru că e cevade caer nu sunt prea
mândră.Nu mi -
e prea şu
orsă erucnos
c.
— Nu ş ti
u ce r ei
v să spui cuasta,dar per
s că un
-ţ
iînchipui că ai
478
scădea nîoch i
i mei , nu?
— Ah,Ri chadr,nu ş tiu ce ăr pee ri ţ
-
aif acees p
dre m ine.
— Î ncearcă.
Ridică i n
d umer i, neştii
nd ce ăs sp ună.
— M- am măr i
tat cu el .
— L- aii ubi t?
Încă o dat ă,se ch inui să d ecspoere ad evărul.
— Nu ş tiu. Dar ăt ara bi ne şi se pur t
a f rumoscu mi ne şi er a
primul meu pr i
etende cân d mă î nrolasem şi f usesem t r i
misă l a
Wha le I sland … Nu avus esem ni cioda t
ă un … Ezi tă, ăcut ând
cuvântul pot ri
vit, dar ar c
e r afi f ost acel a,dacă nu cel de i „
ubi t“? u N
avusesem ni ciodată u ni ubi t,nu av usesem ni ciun f elde e raţ
lie cu un
bărbatdevâr stamea.Er aocompani epl ăcutăşimăpl ăcea,eraceva
nou şicut otul di f
erit.
— As t
a e ot t
?
Richard r ăm ăsese per plex;er a şi nor mal, după o as emenea
expli
ca ţ
ie n îcâ l
cit
ă.
— Nu. A mai f ost unmot i
v. Er am î nsărcinată cu Nanc y. Te
şochează?lî î
ntreb ă ea ,încer când să z âm beasc
ă.
— Pen t
ru numel e u liDumnez eu, bineînţel
escă n u mă o şh cează .
— Par i şocat .
— Numaipen tru că - lail uat,pân ă a l urmă,de bă rbat
.
— N- am f ost obligată - sof ac.
Era mpi or t
an t să-ll i
niştească, nu car e cumva să şi-limag inez e p e
Lawr ence cu un pi stolî n mânăşi pe Sop hie, ac uzând-o pr intr
e
lacr
imi .
— Tat a şi So phie n- au f ost n ici
odat ă aşa.Er au pr i
ntr e pr imii
oam eni cusuflet ul liber. Conven ţi
ile sociale obi şnuit
e nu î nsem nau
nimic pen tr
u ei . Er am î n per misie,cân d l e-
am spus de cop il.Î n
condiţii normal e,poat e că aşr ămfias as ac
ă,aş fi născut-
o pe N ancy,
şi Ambr ose n- ar fiafl at mi nic. Dar nc îă maier am î n ser vici
il
e
auxil
iare şit rebuia să ă mî ntor
c a l Portsmouth, aşa , căbineînţ el
es, a
479
trebuit să m ă nîtâlnesc şi cuAmbr ose.Şi t rebuia săflea d e co pil.Aşa
era ci ns t
it.I-am spus că nu t r
ebui e să se căs ăo trească cu mi ne…
dar … Ezi tă,nereu şind să- şi am int
ească exa ct ce esn îtâm pl
ase… Di n
clipa î n car e s- a ob i
şnui t u c i dee a,i - sa păr ut n ormal ăs ne
căs ăo
t r
im. I ar eu am f ost i mpr es
ionat ă,pen tru că,de f apt, nu mă
aşteptam să acăf aaş ceva. După ce n eam
- hot ărât, n- a maif ostt imp
de pi erdut, pentru că Ambr oseşiît ermi nase cur sul şi ur ma să fie
tri
mi s p e mar e.Aşa că ma fixa t dat a – şi as t
aaf ost. Ofiţ erul stăr
ii
civile d in Chelsea, într-of rumoasăi midneaţ ă d e m ai.
— Păr i
nţi
it ăiî l cu noşt eau?
— Nu. Şin- au put ut ven i nici l a nunt ă,pen tru că t ata f ăcuse
bronşi t
ă.Aşacănu s- au înt âlnitdecâtlacât eval unidupăaceea,
cân d ela ven i
tl a Car n Cot t
ageî n per mi sie,î nt r
-un weeken d. Di n
clipa î n carepăşi at î n casă, am ş t
iut căf uses e ogr eşeal
ă.O gr eşeal
ă
teribi
lă,cumpl i
tă.El n u f ăcea par te di n l umea noas tr
ă.Nu- mi
ap aţr
inea. Şim- am pur tator i
bil cu el . Er am def ormat ă de sar cină,
eram pl ict
isi
t
ă şii ritabilă. Ni cimăcar n-am î ncer cat l să-
f
acsăse
simt ă bi ne.E unul di nl ucruri
le p entru car e m i-
e u rşi
ne d e m ine.Şi
mi -e r uşine, pent ru că m- am con siderat nt îotdeau na mat ură şi
inteli
gen tă şi,l a urma urmel or, n-am f ăc ut dec âtsă i au ceamai
stupidă hot ăr
âre p osi bil
ă p en t
ruof em eie.
— Adi că,să et că săt
or eşti.
— Da.Recunoaş t e,Ri char d, tu n- ai fif ăcut u n ges t atât e d
prostesc.
— Nu fi aş a de i sgur ă.Am f ostf oar t
e ap roap e,de r teisaupat ru
ori, dar,î n ult
ima cl i
pă, a î nvins u bnul -simţ şim- am r et
ras.
— Vr ei ăsspui ă cş ti
ai ăcnu eş ti n îdrăgost i
t i ş ă c, nîaces te
condi ţi
i, nu era bine să te ă csăt
oreşti?
— Î n par t
e,da.Î n par te,pen tru că, î
n ul t
imi i zece ani, am f ost
convi ns ă c vine r ăzb oiul. Acum am t reizeci şi doi de an i
. Aveam
douăzeci şi doi cân d Hi tler işpar tidul nazi st auap ăurt prima dat ă
înscenă.Launi versitate,aveam unpr i
etenf oar t
ebun.Cl ausvon
480
Reindorp. Î nvăasţe l a Rhod es işer a un s tudentmi e
nent . Nu er a
ev r
eu, ciap aţ r
ineaunei a di ntre cel e m aivech if am il
ii ger man e.Am
vo r
bitî ndelung des pre ceea ce se nt âmîplaî n pat rial ui.Î ncă ed p e
atunci, aveani şte pr esimţir
i eritbi le.Î ntr-o var ă, eu am pl eca t nî
Aust r
ia,să ac f ascen siuni în Ti rol. Am put ut ap r
ecia si ngur si t
uaţia,
am văz ut ce scria pe per eţi
. Pr i
eten ii ăit, soţ ii C l
iffor d, n- au f ost
singurii car
e au î
nţ elescă aveau să u rmezer em
vur i cu mpl it
e.
— Ce - sa n îtâm platcu pr i
etenul t ău ?
— Nu şt iu.S- a n îtorsî n Ger man i
a.O vr em e,mi -a c sirs,ap oi n-am
maipr i
mit ni mic. Pur i ş si
mpl u, a di spăr ut din vi aţa mea. Sper
numai că ,î nt re i t
mp, a aj uns,l inişti
t, pe u lmeacea laltă.
— Ur ăscăzb roiul ăs t
a,spuse Pen eolpe.Î l ur ăsc aaş cu m î l urăşte
toată l umea. Vr eau să se sf ârşească, să nu mai exi st
e
bombar dament eşimoar te.Şitotuşi,măt em şidesf ârşit
ull ui
.Tat ae
din ce î n ce maibăt rân. Nu cr edcă maiar e mul t de t r ăit şi
,f ără
nimen i de car e să ai mam gr i
jă şi fără ă rzboi, n- o să maiam ni ciun
mot iv să n u mă n îtor c al osu ţl meu . Mă i şi magi nez,î mpr eună cu
Nan c,yt r
ăind î n ci ne şt ie cei l
ă vor ibilă di n Al ver s
toke sau Keyham ,
şi perspecti
vaas ta m ă u mple d e g roază.
Recunoscuse.Cuvi nteler ăm as eăr suspen dateî ntr
e ei . Set em ea
de d ezaprobar eal ui şi avea nevo i
e,maimul t decâtde o r i
ce t al
ceva,
de n îcr
ed ere. Di spea rt
ă, sent î
oarse r sp
e l e
.
— Mă u răşti pen t
ru că u snt at âtde eg oistă?
— Nu, spuse el şi se ap r
op ie maimul t de ea, aşeâ zn du- şi palma
peste aei , pe p ăutra văr gată.Di n co ntră.
Mân a eier a r ec e ca gheaţ a,dar t i
a
nger eal ui er a cal dă şi î şi
strânse egdeelte p este n îcheet
iur a mâi niil ui; aveanev oie d e că ldura
lui, doreas- o si mt ă păt runzându- iî nt oat ă fii nţa. Instinct iv,î ir idi
că
mân a i şo duse a l obr az. Î
n ace laşi momen t,am ândoi şopt i
ră:
— Tei ubes c.
Îşiridicăpri virea şiseui tăî n och iil ui. Cuvi ntelef use sr eă st ro
ite.
Era u nf aptî mpl i
ni t.Ni ci
odată n u va m aiput ea a dn îap oi.
481
 — Ah,Ri char d!
— Tei ubesc, r epeă t el . Cr ed că m- am î ndr ăgostit de t ine di n
prima cl i
pă cân dt e-am văz ut , stândl ân gă tatălt ău, de cea l
altă part e
a d r umul ui,cu păr ul băt ut de v ânt,ar ătând ca osuper bă g i
tană.
— N- am ş ti
ut … ză u că n- am şt iut …
— Şi , de a l bun î ncep ut, am şt iut căeş ti căsători
t ă şi t otuşinu mi -
a p ăa s. tNu mi t e p ut eam scoat e d in mi nt
e.I ardac ă m ă gân des c mai
bine,ni cinu cr ed căam î ncer cat.Iarcând m- aii nvitatlaCar n
Cot t
ag e,mi -am zi s că e di n cau zat atăl
ui t ău , pen tru că î if ăcea
plăcee r pr ezenţa meaşi j ocul de t ab l
e.Aşa că am ven i
t, ap oi am
reven it
… să- l vădpe el , des i
gur, dar , pentru că am er cuel , ştiam că
nicit u nu poţ i fi pr eadep arte,î nco njurată de co pii şi veşn ic o cupată,
dar er ai aco lo. Ast a r ea o tt ce n co
ta.
— As t
a er a o t
t ce on cta şi pen tru mi ne.N- am î ncer cat să an al
izez.
Ştiam doar că t
otul se schi mba cân d t receai pr agul cas e.iAveam
impr esia că te cu nosc d eo - vi aţă.Ca şi cu m t ot ce-i maibun, î nt recut
şi v ii
tor , s-ar î ntâm pla deo dată.Dar n- am î ndrăzn i
t ă si- p sun
„dragoste“…
Eral ângă eaacu m, nu mais tăteal a un met ru di stanţă,ci ven i
se
lângă ea, o cu prinses eî n br aţe,ţ i
nân d-o at ât edap roap eî ncât îi
simţ eavi aţa pul sândî ni ni mă. Î şicu l
case faţa pe umăru ll ui,i ar el î
i
mân gâia p ăurl cu t an dreţe.
— Ah,scumpa m ea e ftiţă…
Se t raseî napoi ,î nt orcân du- şif aţ a sp r e el, şisesăr utară, cadoi
îndrăgos ti
ţicenusemaivăzuser ădemul t
.Şier acaşicum arfi
ajuns, î n sf ârşit, acasă şi se si mţ eaî n sigur an ţ
ă,după ceuşa se
închiseseî n ur maei ;t otr es t
ull umi ir ămăseseaf ară,depar te,şi
nimeni şi nimi c nuput ea - os maides partă d e i s
ngurul om di nl ume
alătur i de ca re d or easă r ă
tiască.
Se ăsăl epsp at
e,cupăru l neg ru r isi
pit pe p ernele d eco l
orate.
— Ah,Ri char d… Er a o oap şt ă,darnu er a n îs tare de m aimul t
.N-
am şt iut . Nu mi -am i mag i
natni ci
odat ă ă c ar putea fi aş a… că p oate
482
fi aş a.
— Poat e fişi maibi ne d eâctat ât,zâm bi el.
Îl pr i
vi şiî nţel
ese desp re cevor beaşimaiî nţ elese căni cinu- şi
dor eaal t
ceva.Î ncep u să r âdă,i arelî i aco per i gur a cusăr utări
, şi
cu vintel
e,or icât arf osfit de dul ci
, dev en i
răi nut ile,căci nu l e mai
ajungeau .
Pen t
ru vec hi ul at eli
er, d ragostea nu er a cevanou . So ba
pân t
ecoasă ar dea vi oi, bucur ându- i u c căl dur a eimân gâietoare;
vân tul care păt rundea pe o l at
ură a f erestreimaivăzu se şi el
ase men easce ne.Di vanurile aco perite cu păt ur i
, pe car e,î n al t
e
vrem uri
, Law r en ce şi So phieî şi t răi
seră bucu riaî mpr eună,pr i
mi r
ă
ace astă nouă i ubire ca ni şt
e bl ânzi co mpl ici
.I ar a l sfârşi
t,î n l i
nişt
ea
prof undă car e urmă pas iunii mpîl i
nite, p acea er a depl i
nă şi
răm aser
ă aşa, înti
nşi i ş ăcu
tţ i, st rângân du-se î n br aţe,ur măr i
nd
trecereanor il
or p e ceri ş ascultând vui etul f ără de î nceput şi de
sfârşit al valur i
lor are
c seărgea
sp
u pe ărm ţ ul pus tiu.
— Ce- o să e sn î
tâmple ac um? î ntrebă ea.
— Cum adi că?
— Ce- o ăsf acem?
— O să o cnt inuăm să ne i
ubi m.
— Nu vr eau să m ă m aiî nt
or c.La v iaţa d inainte.
— Ni cin- am maiput ea - so acfem.
— Dar r eb
tui e.Nu put em f ugi de r ealitat
e.Şi t otuşi, aş r ea
v să
ştiu cămâi ne,şipoi mâi ne,şir ăspoimâine şiî nt oate zi l
ele care or v
ven i, o să ă mt r
ezescăt u
alr
i de i t
ne.
— Şi euvr eau ast
a,spuse el cut ri
steţe.Dar unse p oate.
— Războ iul ăs t
a… î l ur ăsc aşa d e m ult!
— Poat e că ar r ebu
t i să- i fim r ecunoscători. Pen tru că ne- a ad us
împr eună.
— A, nu! Ne- am fi î nt âl
nit or i
cum, undeva, cân dva…Er a c s
risî n
stele.Di n zi ua î n car e m- am născ ut, un f uncţ ionar i n
d ce rurit e-
a
însemnatcu numel e meu scr iscu maj uscule.Băr bat ulacest ae
483
rezer vatpen t ru Pen eolpe S ter
n.
— Doarcă n u er am băr batî n zi ua â cndt e-ainăs cut tu.Er am doar
un puş t
i care ser eg
păea
t pen t
ru şc oală,ch inuindu-se cu dificul
tăţil
e
scrisu l
ui cuce renl a
ă şial e gr amat i
ciilatine.
— Nu con t
ează . Tot ne apaţrineam unul al t
uia.Ai f ost m ereu
acolo.
— Da.Am f ost mer euac oo.
l O săr ută şi ap o,if ără entuziasm,
ridică r a
bţ
ul, să ad vă câ t e cea su l. E apr oape cinci…
— Ur ăsc război ul – şi ceasuri
le.
— Di n nef ericire,dr aga m ea, nu put em r ămâne aici veşnic.
— Când etmaivăd?
— O vr eme n- o ă s m ă m aivez i
.Tr ebu i
e ă s plec.
— Câtt imp?
— Tr eisăp tăm ân i. N- ar r ebu
t i să- ţ
i spun, aş a că nu t rebuie să
su fli ni ci
un cu vinţel.
Se ns îpăi
mân tă.
— Dar und et e duci ?
— Nu potsă- ţispun…
— Ce- o să acif ? E per icul
os?
— Nu, pr ostuţo, r âse .el Bineînţeles că nu-i per i
culos. E doar nu
exer ciţ
iu… f ace par t
e di n munc a mea. Aşa că nu -
mi mai pune
întrebăr i
.
— Mă em t că i ţs- arput eant îâm pl
a e cva.
— N- o ăs m ise î ntâm ple nimi c.
— Cân dt e n î
tor ci
?
— Pe a l m ijl
ocu ll ui noi em brie.
— Zi ua lui Nan cye l a sfârşitul lui noi embrie.Împl ineş
te rteian i
.
— Mă n îtorc până un at
ci.
Pen elope ămr as e p e gân dur i.
— Tr eisăp tăm ân i,of t
ă ea .Par e oveş nicie…
„A bsenţa e vân tul car es t
ingel umân aerami cuţă,dar r an
tsformă
pâl pâireauneiflăcă riî ntr
-un f oc p ârj
oli
tor.“
484
 — Aş pr
efer
a ă
s n
u exi
st
e aceas
t
ă ab
sen
ţ
ă.
— O să et aj
ut
e să-
ţi ami
nteş
t
i cât
de mul
tte u
ibesc
?
— Da.Puţi
n.

Iarnaî şif ăcea simţ i

tă pr ez enţa. Vântul r ecei nsp
dr e est su fla pest e
ţinut, n îdreptân du- şi v ui etul căt re ml aştini. Mar ea f uri
oasăşi
neîmbl ân ztiă căp ăt
asenuan ţe de oţ el. Case , st răzi
, cer ul n îsuşi
păr eau să se l abeasc ă de r f
ig. La Carn Cottage,f ocul se p arindeadi s-
de-di mineaţ ă şi r ăm âneaap rins t oată ziua,î nteţ i
t u cr aţi
i mi cide
cărb uni şior iceal t mat eri
al i nflamabi l
. Zi l
ele sescu rtaseră şi , cu m
cam uflajul se puneadej al a or a ceaiului, nopţ ile er auf oartel ungi .
Pen eolpe se nt îoar sel a ponch oul eişil a ciorap ii gr oşi
, neg ri; cân d
ieşeadupă- am iaz al a pl imbar e cu Nan c,yî nfăşura copi lul înt ot felul
de p ulover e d e ân lă,pan talonaşi,bonet e i şmăn uşi.
Law ren c,eî ngheţ atpân ăî n măd uva oas eolr
,î şi încălzea mâi nile
laf oc,r ăm ân ând mai t ot t i
mpul posac ag şii
tat. Se p li
cti
sea.
— Und e s-a dus R i
char d Lomax ? N- a mai f ost pe ai ci de t rei
săp tămân i,dac ă n u şi maimul t.
— Tr eisăp tăm ân i şi pat ru zi le,tată.
Începuse ă se l n umer e.
— N- a m aif ost ni ciodat ă p lecatat âtde m ultt imp.
— Vi ne el înap oi,pen t
ru o par t
idă d e abtle.
— Darce f ac e?
— N- am i dee.
Trecu î ncă o săp tăm ân ă şi t otnu ave au veş ti de l a el . Cu t ot
calmul ei , Pen eo lpe î ncep u să se î ngri
joreze. Poat e căn- o să se mai
întoarcă.Poat ecăvr eunami r
alsaugener al,înf uncţi
el aWhi tehall,
hotăr âse căRi ch ard treb uia să i ba
ă al t destin şiî ltrimises eî n nor dul
Sco ţi
ei,i ar ea n- aveasă- l mai vadă ni ciodat ă. Nu- i scrisese, dar p oate
că n i
ci nu aveai e.voSau poat e… ni ci nu vo ia ă s e s gân deas că… cum
al doi leaf ront erar eg
p ăti
t pen tr
u vi i
toru l apropi at,f usese ar aşu
ptat
în Norvegi a sau Ol anda; o echi pă de comando, t r i
misă să
485
pregă tească dr umul pen tr
u t rupele al iat
e… i mag inaţ i
a eif ebri
lă,
chinui t
ă,r ăsucea lucr ur i
le pe t oate părţ ile,dar l ua
nga i med i
at i nd
gân d o asem enea op sibilit
ate.
Maier audoar ât ceva zi
le p ân ăl a zi ua l ui Nan cy şi er a bi ne a şa,
pen tru că en Peo l
pe av ea, înf elul aces ta,o pr eo cupar e.Î mpr eu
nă cu
Dor is, pr egăea
t o mi căpet recere.Au t rimi si nvi taţiil a ceai unui
număr ed e zcer i
et
pen e m ititele.Cupoan eel d e aţ ri e u af ost chet l
uite
pe bi scuiţi cu ci ocolată, i ar Pen eolpe, f ol osind can ti
tăţi
impr esionan t
e d e unt şi mar garină,f ăcu un t ort.
Nan cy er a ac um î ndea juns de m ar e p entru a aş tept a u c nerăbd are
ziua eide naşt er
e şi , pen tru pr i
ma dat ăî n scu rta eivi aţ
ăî nţelegea
des pre ce -i vorba.Cad ouri.După m icul dej un,se aş ezăepo cvoraşul
din f aţ
a căm inului di n sal on şiî şidesc hise ach p et el
e,urmări tă,cu
priviri am uzate,de m am a şi buni cul eişi cu ad oraţ i
e d e D oris. Nu
răm as e dezam ăgită.Pen eolpe î i dăr uise o păp uşă nouă,i ar or Dis,
hăinuţ e pen tru păp uşă,mi nunatal căt uite di nr es tur i de mat er
ialşi
bucăţ eledel ânădet ricot at.Maier aor oabăsol idă,del emn,del a
Erni e Pen berth şi un j oc cu car
toan e color at
e,de l a Rober t şi Cl ark.
Law rence,mer euî n cău tar
eaunor em s ne al et al en t
ul ui moşt eni
t,î i
cumpăr aes nep oateil ui o cut ie de cr ei
oan e col or ate;dar l ce mai
mi nunatcad oupen tru Nan cy ven i
se d e a l buni ca ei , Dol l
y Kee ling.
O cu tie mare, ce r eb
tui a desf ăcută,ap oi strat
ur ile de h ârti
e fină dat e
la o par t
e;î n sf ârşi t,o r och ie nouă.O r ochie de ocazi e.Maimul te
volan e de or gan di al b, t i
vi te cu dan tel
ă şi cu dubl ur
ă di n măt ase
roz.Ni mic n -arfi put ut s- o bucur e m aimul t. Lăs ând deop art
e o t
ate
celelalt
e cad our i, Nan cy an unţ ă că vr ea „să e mb îsr ac e cu ea acu m“
şi, pe o lc,încep u să sei nuch
i
e să -şideapant al onaşi ij os.
— Nu.E o r ochie d e o cazi e.Poţ i să e t mb
îr aci cu ea ud pă- mas ă,la
petrecer e.Ui te,i a păp uşa şiî mbr ac- o pe eacuhai nel e cele noi . Uite
ce i m
nunăţ i
e d e ro ch iţăi -
af ăcu t Dor i
s i şei …
Mait ârzui,î n aceea şi dimi neaţă:
— Tat ă,va t rebui să t e m uţi di n sal on, î i spuse P eneolpe.Tr ebuie
486
să acem
f pet r ecereaaici, ca să ai
bă co pii
i destul spaţi
u dej oacă.
Trase m asa g rea ânlgă p eetre.
— Şieuunde ă s m ă d uc? În depozi t
ul de ă cbruni?
— Nu. Dor is a ap rins f ocul în bi rou. Acol o ail i
ni ş
te şi pac e.
Nan cy nu vr ea ăsvad ă figur i masculine.A an unţatf oart
e clar. Nici
Rober t şi Clark n- auvoi e să st eapr i
n pr eaj
mă.O să- şi ia ceai
ul cu
doam na Penberth.
— Eu n- am vo i
e ăs v in să m ăn
ân c di nt ort
ul de zi ua ei?
— Ba d a,bi neînţel
es. Nu t rebu
ie - s
ol ăsăm pe N ancy să seoar pte
prea di ct
atori
al.
Mi cuţele musafi re osis
ră a l o ra patru, ad use d e m am e asubu nici
şi,t imp de o or ă şi u jmăt at
e,Pen eo l
pe şi Dor is tr ebui
ră să se
descu r
ce si ngur e. et P
r ec
eear urmă cur sul o bişnuit
. To ţ
i cop i
ii
aduses eăr mici cad our
i pen tru Nan cy,car et r
eb uiau des f
ăcute.O
fet
iţăi zbucn iî n pl âns i şsp use că vr eaaca să, iar lta, o domni şoaăr
autorit
ară,t oată numaicâr lionţi,întrebă dacăau şi un mag ici
an .
Peneo l
pe - i
ot ăie scurt
,spunân du-i că un .
Au j ucat tot f el
ul de j ocu ri
. „Am t rimis osc r
isoareubi it
ului şipe
drum am pi erdut-o“,ci ri
pirăf et
iţ
elel a uni son, aşezat
et urceşt
e pe
podeau a di n sal on. Una di nt re el
e,poat e d i
n cau zaunui pr ea a mer
entuziasm ,îşi udă p antalonaşii şi f
u dusă su s, primind o per ech
e cu
împr umut .

Ţăr
anu
le pe câm
p,
Ţăr
anu
le pe câm
p,
U-r
a,dr
ăgu
ţa mea,
Ţăr
anu
le pe câm
p.

Peneolpe,sl
eit
ă de puteri
, se i t
u
ăl a cea s şi nu-i veni să crea
dă că
er
a ab ia patru şi j
umătate.Maiavea de supravieţui
t n î
că o oră,
î
naintecamameleşibuni
cil
esăvinăsă-
şiiaodoarel
eacasă.
S-au jucatde-a „dă pachetul maidep atr
e“. Totul a mer s bi
ne,
până cân d f
eti
ţa aut
ori
tară,numaicâr li
onţi
, a spus f că
ur
aNan
se cy
487
pach et ul şi că a er r
âned
iulsă des facămb aalaj
ul. Nan cypr ot estă şi
se a lese cu o pal mă după ur eche de a l ceaal
ltă,dr ep t care n icieanu
se ăsă l a mi prejos.Pen eolpe n î
cercă săl e i l
niştească şil e d espăr
ţi cu
tact. Dor is şi
îf ăcuapar iţi
aî n uşăşianunţ ă căcea i
ul era gata. Copii
i
nicinu aş tept
au al tceva.
Lăsar ă jocurile l a o par te şi se r epezir
ă gl onţ n î sal on, unde
Law ren ceşi îocu paseej a
dl ocul, pe oftoli
ul sc ulptatdi n cap ul mesei.
Perdel ele erau t rase, focu l ardeaî n căm i
n şiat mosf er
a er af es
ti
vă.
Pen tru o cl ipă,co pii
ir ăm aser
ăt ăcu
ţi, fie l a ved eear băt rân ului care
impunear es
pec t, fie a l gân dul bunăt ăţi
lor de p e m asă. Privirăf aţ
a
de masăal bă, apr etată, pahar ele şif arf
ur i
il
e s trălucit
oar e,pai el
e
pen tru l i
monad ă şi b iscuiţ
ii
. F et
si
nul maicu prindea j el
eu ri şi
sen dvi şur
i, u f
r securi şiart e
t cu gem şi , i bneînţeles,or t
u
tl. şiÎ
ocu par ăl ocuril
el a masă şi
, pr eţde cât eva cl ipe,se păst răt ăcer
ea,
întrerupt ădoarder onţăitulfiecăruia.S-auî ntâmpl atşiacci dente,
bineî nţel
es:sendvi şuriscăpat e pe covorşio cană de l imonadă
răstur nată pestef aţa de masă, dar astaf ăcea parte di n r ut i
nă şis- a
rezol vat medii at
. Apoi s- au ap rins artifici
i, păl ăriuţe de hârt ie au
fost desp ach
eatte şi puse ep ca pul fiecăru ia,şipe roch iţe s-aupr ins
tot f elul de br izbizuri.Î n cele di n urmă,Pen eolpe a ap rins cel et r
ei
lumân ăir de pe t ort
,i ar o D
ris as ti
ns u lmina di n t avan. Cam era
întunecat ă deveniun f elde scenă,un l oc magi c,cu flăcăr ile
lumânări l
or refl ectându-senîoch ii copi
ilor aşez aţiî nj urul mesei .
Nan c,y aşezat
ă pe l ocu l de onoar e,l ângă buni cu l ei, se r idicăî n
picioare ep sca un, iar el o ajut
ă săt aie o trt
ul.

Mulţ
i ani
,trăi
ască
,
Mulţ
i ani
,trăi
ască
,
La mul
ţi an
i,dr
agă an
Ncy…

Uşa sees
c
dhi
se i
şRi
chad
rint
ră n
î cam
er
ă.

— Nu-
mi ven
easă r
c
ed.Cân
d aiap
ăurt
,am cr
ezut că amved
eni
i,
488
nu-mi ven ea ăs cr edcă e ad evăr at
.
Păr ea mai l ab,
s aim ăt br
ân , r tas l a f aţă de ob oe slaă. r a
E
neb ărb
ier
it,i ar nu if
orma era fonat
şi
ă şi mur dară.
— Unde i af ost
?
— La n aba-
i n pr aznic…
— Cân dt e-aiî ntors?
— Acum vr eo o r
ă.
— Par i ep ui zat
.
— Aşa i ş sunt ,r ecunosc u el. Daram pr omi s ăc vo i fi ai ci de ziua
lui Nancy.
— Pr ostule,ast a n u con t
a.Ar t rebui să fi iî n pat.
Er ausi ngur i. Mi cu ţi
i musafi ri ail ui Nan cypl ecaser
ă,fiec ae
r cu
câte un bal onşi o ac adea. Dor is oduses e pe Nan cy sus, să f acăo
baie.Lawr encepr opuseseunpahardewhi skyşipl ecasesăcauteo
sti
clă.Sal onul er a cusu su lînj os, cumobi lele date deo parte,dar ei
se aşezară,f ără să l e p eseed nimic,ch iarnîmi j
locul acel ui balamuc
– Ri chard se pr ăb uşi n îtr-
un f otoli
u, i arPen eol
pe se aş ezăpe
covoraşul di nf aţa căm i
nul ui,la pi cioarelel ui.
— Exer ciţi
ul a dur atmaimul t
, spuse el .A f ost maicompl i
cat…
decât ne-am aşt ept
at. Ni cimăcar n-am put ut să- ţ
i scri
u.
— Mi -am i magi nat.
Se ăsă
l ăcer tea. Ri chadr simţ eacu m i se n îchid ochii de a l căl
dura
din căm i
n. Lupt ându-se cu somnul , se f recăl a ochi şi î şi trecu o
mân ă pet se o br azul neb ăbrier
it.
— Cr edcă ar ătj alnic. Nu m- am băr bierit şi n-am maidor mit de
treinopţ i. Păcat , pen tru căpl ăn ui
am să t ei aul a pl i
mbar e şi să fii
numaia meat ot r est
ul ser ii
, poat e ch i
ar işnoap tea; dar uncr edcă
sunt în st are.Te d eranjează? o Pţi să a mi aştep ţ
i?
— Bi neî nţeles . Nu mă der anjează ni mic, ac um cân d t e-aiî ntors
sănăots aca să. Mi-am i mag inatt ot felul de g rozăvii – că t e-aiaru ncat
orbeşte nîl upt ă, căai f ostuci s sau capturat .
— Mă u sbest i
mezi .
489
 — Cân d aif ost pleca, tmi s- a păr ut că e pen tru t otdeauna,dar
acu m, după ce iaven it şi t e p ot pr i
vi,t e p ot ati
nge,mi se ar pe căi ci
n
n-aif ost pl ecat . Şinu numaimi e mi -ail ipsit
. Şi t ata duce a dor ul
par t
idel or de a tble.
— Am să vi nî ntr-
o sear ă,să f ace m un j oc. Richard se a plecă şi-i
luă aţ fa n î mâi ni.Eşt il a elf de r f
umoasă mcu îmi am i
nteam ,î i spuse.
Poat e chi ar şi maişi , ad ăugă el , pr i
vind-o am uzat,s tr
ân gând di n
pleo ap eel obosite.
— Ce- iaş a demu azan? t
— Tu . Ai ui tatcă i -ai
ţ pus p e cap o păl ărie de hâr tie car e n uţ i se
pot r
iveşt e deloc?
Richar d nu mair ăm ase d ecâtpuţ ină v rem e,des t
ul î nsă pen tru a
beapaharuldewhi skypecar ei-laduseseLawr ence.Dupăaceea,
epui zareaî şisp use v cu
ântul şi,î nghiţi
ndu-şiun căsca t, se d ri
icăî n
picioare, î
şicer u sc uzepen tru că a ero co mpan ie ş aa ed p l
ict
icoasă şi
îşiluă r ămas-bun.Penel ope î lconduse.Af ară,pe î ntuneric,se
sărut ară.Apoi elpl ecă, pe p otecai ndgr ădină,spr e u n duş fi ebrinte,
un patcal d şi somnul de i r
goare.
Pen eo lpe intr ă î n cas ă şi î nch i
se uşa.Ezi t
ă o cl ipă,căci avea
nevo ie d e puţint imp pen t
ru a- şi pune o rdine n î gân durile n ebuneş t
i
şi,î n cel e di n urmă,păt runseî n suf rageire,l uă o t avă şit r
ecul a
plicticoasa obl igaţ i
e de a cu răţa urmel er ăm aseup dă petrecereal ui
Nanc y.
Era n î bucă tărie,sp ălând vasel e,câ nd Dor isî şif ăcuapar i
ţi
a.
— Nan cy a şi ad omri t. A vr ut să se cul ce îmbr ăacăt cu r ochia
nouă.Sunt st oar să de o boseală,of tă ea. Am cr ezut că et precer
eaast a
n-o să seai msfârşeasc
ă ni ci
odat ă.
Trasenu şervetde p e a rtfşi î ncep u să t ea
şrgă vasel e.
— Ri charda p leca?t
— Da .
— Am cr ezut că e t csoate n î oraşnîsear a asta.
— Nu.S- a d us ac aăs,să e rucpereze somnul pi er
dut.
490
 Dor i
s şt erse un t ean c de f arf
urii, aşezân du-le ap oi unel e pes te
altele.
— Or icum, a f ost dr ăguţ din par teal ui că a ap ăurt. Da’ t u îl
aşteptai?
— Nu .
— Mi -am î nchi
pui t eu.
— De ce?
— Te- am ur măr it
. Te- ai albi
tt oatăl af aţă. Îţis trăl
ucea u och ii
. Mi-
am zi s ă c osăeşi lni.
— Er am surpr i
nsă,ni mic maimul t.
— Hai da- de!Zăuaş a,Pen eol
pe,nu sunt ni ci eupr oastă.E r upere
de nor i cân d văî ntâlniţ
i vo i doi. L-am văz ut eucum t e privea. E
mor t d upă t i
ne.Şidi n câte văd , de cân d a i nt rat leî n vi aţ
a t a,
sen t
imen tul e ecir proc.
Pen eolpe sp ăla o can ă pe care er a pi ct
ati ep uraşul Pet er
.O r ăsuci
înmâi ni,înapacucl ăbuci.
— Nu mi -am dat seama ă c es vede aşa de ne. bi
— Ei , nu t e nec ăi j
. N- ar
e de ce să- ţ
i fie r uşine că un t ip aşa de
chipeşca R i
chard Lomaxfli r
tează t cu
ine.
— Nu cr edcă e vo rba d oarde u n fli rt
. Pen tru mi ne,e i sgur că n u
e n umaiat ât.Î li ubesc.
— Fu gid’ aci!
— Şinu pr ea t iş ce-
u am să acf…
— E chi a
ar
şad e ser i
os?
Pen eolpe î ntoarse cap ul, uitându-se l a Dor i
s. P r
ivi r
il
e l i se
înt
âl ni
răşi ,înaceacl i
pă,î nţel
esecă,de- alungulani lor,deveni seră
foarte ap ropiate. Î mpărţ eaur esponsab i
li
tăţi
, dur eri, f rust
rări
,
secrete,gl ume,hohot e de r âs,şiast felî şico nstruiseră o relaţi
e ca r
e
trecea dincolo de gr aniţele uneisi mpl e prietenii. De f ap t, maimul t
decât oricine l at
cinev a, Dor i
s cea ract
pi
că, cupi ci
oarele p e p ăm ânt şi
de obunăt at
e n em ăr gi
nită u mpluse g olul dur eros, lăsatde m oart
ea
lui Sophi e.Aşa că raeuşor să et co nfesezi ei.
491
 — Da .
Se ălsă ăcerea.
t
— Tecu lcicuel ,aşa- i
? n î
treb ă D oris,pe unt on mi nunatde fi resc.
— Da .
— Cum nai ba i aţ r
eu şit?
— Ei ,Dor i
s, n- a o fst pr ea r eu
g.
— Nu… vr eau s ă spun … hm ,
unde?
— La at el
ier.
— Fi r
-aş a naibii
, spuse D oris, car e n uî nj
ura decât atuncicân d nu
maişt ia ceă sp sună.
— Eşt i şocată?
— De ce ă s fi u şoc aă?
t Nu- it reaba ea. m
— Su nt măr i
tată.
— Da,eş t
i mări t
ată,ghi nionul nai bii.
— Nu- ţ
ipl ace A mbr oe s?
— Şt i
i că nu. N- am zi s niciodat ă ni mic, dar oî ntrebae
r di rect
ă
mer i
tă un r ăspuns di rect. Cr ed că e un soţ ng îr
ozit
or i ş un t ată
îngrozi
tor.Abiadacăt recesăt evadă–şisănu- mispuit umiecănu
areerm pisii
. Abi a dacă î
ţi scri
e.Şi ni cimăcaru- i
nt r
imite un cad ou
lui Nan c,y de zi ua eide naş t
er e.Ca să fiu si nceră,Pen eo
l pe,nu t e
mer i
tă.De e c e-toi fi măr i
tatcut ipul pen t
ru mi ne e numi ster
.
— Er am î nsărcinată u c Nan cy,spuse Pen el
ope,dezar mată.
— Mait âm pit mot iv ni ci că e s p oate.
— N- am cr ezut ni ciodată că ai să p sui aşa ceva.
— Darce r cezi tu? C ă u snt vr eo ân sf
tă?
— Dec i nu dez aprob i ceea e c acf eu ?
— Nu.Ri cha r
d Lom ax e n u ge nlt
e man
adevărat,iar epl ângă el ,
Ambr ose K eel
ing nu f acei ci
ncâto ceap ă degerat
ă.Şide e c,mă o rg,
să nu t e di strezi? Ai numaidou ăzeci şi pat ru de an i
, şi numai
Dumnezeu şti
e ce i aţ
vă pl i
cti
coa să aidus n î ulti
mii an i
. Mă mi r ă c
nu ţ i-
ail uatcâm pi
i pân ă acu m, aş a cum t e şt i
u eu . Ce-i dr ep
t, să
recunoaştem, pânăsă ap aăr Richar d, pe ai ci nu pr ea dăd eam î n
492
brâncicutalentel
el ocal
e.
Făr
ă să vr ea
, Pen elope începu să r âd ă,cu t oate că nu er a
momen tul celmaipot rivit
.
— Dor is, nu şt iu ce - m
aşacef ăr ăfi t
ne.
— Ai put eaf ace mul t
el ucrur
i, presupun. Celpuţ in, ac
um, şti
u
încot
robat evântul.Şicredcăegr ozav.
— Dar cum se vat ermina?
— E vr eme d e ă rzbo i
. Nu put em fi si guri de n i
mic.Trebuie,doar
,
să p rofităm de fi eacer l c
ipă de bucu r
ie,cât î
ncă es m aipoate.Dacă el
tei ubeşte,i ar utî li ubeşti pe el, atuncimer geţi maidep art
e.Eu vă
sprij
in pe am ân
doi şi -am să f act ot ce-mi stăî n puteri să vă aj
ut
.
Acum, pent ru nu mele u li Dumnez eu, hai să t ermi
nămod ată cu
vasele astea, pân ă nu vi n băieţ
ii acas
ă,şi să ne ap ucămde pr egăi
t
cina.

Era d ecembrie.Pân ă să-şi dea ei seam a,se i şap r opiaser ăci

Cunul ,
cut oate p r
egăi t
ril
e p e care e l presupunea. Era greu ,î n mag azinele
goale di n Por thkerri
s, să cu mper i ceva potri
vit pen tru or i
cine,dar
reuşriă,în cele d i
n urmă,să da une cad ouri
le,să l e mpî ach etez e şi să
le ascu ndă,exa ctca nîfiec ae
r a n. Dor i
s ăcu
f o pl ăcintă de C r ăci
un,
ca pen t
ru vrem uri de război, după r eţeta Mi ni
ster
ul ui Al imen taţi
ei,
iar r n
Eie promi se să suceas căgât ul uneipăsăr i di n cu rte,î n l ocul
curcanului tradiţional. Geneal
rul Wat son- Grant aduse,di n gr ădina
lui, un mol id mi t
itel
,i ar enPeo l
pe scor moni pr i
n cas ă pân ă gă si
cutia cugl obur i şij ucări
i, păstr
ată de pe cân d er a co pil, alături de
conur i
le d e brad aur it
e,st el
uţele de hâr t
ie şi l
ănţişoar el
e de b eeatlă.
Richadr promi se o er pmisie de C răciun, darpl ecaa lL ondra,să- şi
petreacă vreocât evazi le cumam al ui. Tot
uşi,î nai nt
e de pl ec aer,
ven ila Car n Cot tage săe la ducă ut ur or daruri di n par t
easa.Er au
înveli
teî nhârti
emar oşilegatecu funder oşii
;fiecarepacheter a
împodobi tcuabţ ibil
duristr
ăluci
toare,reprezentândpr i
goriişiilice.
Pen el
ope er a i mpr esi
onată.Şi -
li magina umbl ând pr in magazi ne,
493
cumpăr ân d funde;aş ezat poate pe p at,î n cam eral ui au st
eră de a l
coman dam ent
ul mar inei, chinuindu-se ăs acă
f ach petele i şlegându-
le ap oi cu f unde.Î ncercă să şi -limag inezepe Ambr ose,î ntr-o
asem eneaat itudi ne n i
timă ca re să-ii a a t
âta it
mp, dar unr eu ş.i
Ea cu mpăr ase, pen tru Ri chadr, un fular t aco
sjiu di nl ână de o ae.
i
Nu co s
taseumai n ban i, cişicât eva cu poan e preţi
oase,şi probabil, el
avea să-l con sidere cât se poate de i nuti
l, pen t
ru cănu put easă- l
poarte a l unifor mă şi nu se mb îr ăca niciodatăî n ci vil
. Dar a eraşaed
frumos, aşa de co loratşi de pot ri
vit pen t
ru Cr ăciun, î ncât Peneolpe
nu f usese în s tar
e să r ezi
ste.Îlî mpach etase în per gam ent, găsise
chiar işo cu ti
e şi , cân d Rich ad
r puse ean tcu l de cad our
i sub br ad,î i
dăd u şi eacad oul ei. El r ăsucipach etul în mâi ni.
— Ce- arfi să- ldeschi d ac um?
— A, nu, n- ai voie,r ăsp
unse , eaî
ngr ozit
ă. Treb uie să-lţ ii până l a
Cr ăc
iun.
— Bi ne.Dac ă aş a p sui tu…
Peneolpe n u dor ea să- i spună „l a erved ere“.Zâm bind, îi ură,î nsă
„p er
teceerr fumoas ă“.
O sărut ă.
— Şiţ i
el af el
, dr aga mea, îir ăspunse,si mţ i
nd cum i se f rânge
inima. Cr ăci
un f eri
cit!

Dimineaţa de C răci
un î ncepu devrem e,ca ed o bi
cei
, cus tri
găt
ele
obişnuite de en tuzi
asm. Er au toţi a şe
s st r
ânşi n î dormi t
orul uli
Law rence; cei mar iîşibea u ceai
ul,i ar copii
i seng îhesui
seră p e pat
ul
lui mar e,să vad ă ce au î n ci orapi. Răsunară sunet
e de t rompetă,
apău rr
ăt ot felul de j ocuri şi mere pe car el e mân car
ăi mediat
,i ar
Law rence ş î
i puse u n nas al f
s, cu mu
àlst
a aţ
Hi
ăt l
er işt oat
ăl umea
se pr ăpăd i de r âs
. Urmă mi cul dejun şi ap o,
i după t radi
ţi
e,se
înghesuiră cu toţi
iî n salon,după cadour il
e aşezat
e sub pom.
Entuziasmul cr escu. Imed iat
, podeaua se umpl u de hâr ti
i şi ben zi
colorat
e, şist ri
găte d e veseli
e şi sat
isf
acţi
e ră su
nară până l a cer.
494
 — A, mul ţumesc, mam ă,e exac t ce-mi dor eam. Ui te, Cl ark,un
claxon pentrubicicletamea!
Pen eolpe p usese d eopart
e cad oul de a l R i
chard, ca săefiu l
timul
pe car e să- l desc hi
dă.Cei lalţ
i nu av eua aceea şiput ere.Dor is u rpse
hârtia ca doul ui eişisc oaseedc aloo o eşarf ă de m ătase, i
ncred i
bil de
mar e şi f rumoasă, în cu l
or il
e cu rcubeului.
— N- am mai a vu t n iciod ată aş a ceva,st rigă ea,î n cul mea
extaz ului şi,î ndoind-o î n t r i
unghi , şi-o puse pe cap ,l egând-o sub
bărbie.Cum ar ăt?
— Ca p rinţesa E lizabeth căl are p e p onei,î i spuse R onal d.
— O- ho-ho! r âse ea, exa lt
at ă.Foar te m oder n,ce ai m!
Pen t
r u Law rence, era o s ticl
ă de whi sky;pen tru băi eţi
, pr aşt
ii
serioase,mor tale.Pen tru Nan cy,un ser vici
u compl etde ce a,i de
jucărie,cucăni ţeal bedepor ţelan,cumar gini
leaur it
eşipi ctatecu
flor icel
e mi nuscu l
e.
— Ţi e cei -aţ da,tPen eo lpe?
— Î ncă n -am des chis pac hetul.
— Deschi de- lac um.
Aşa şi f ăcu , cuoch iit ut uror aţ i
ntiţi asupr a ei. Desf ăcuf unda şi
trase de mar ginil
e hâr t
iei
.Î nău ntr
u se afl a o cu tie al bă scr i
să cu
neg ru. Chan elno. 5.Des făcucap acul cu t
ieişi ză ris ti
cla păt rat
ă,
aşezat ă pe f al duri de sat in, cudopul de cr i
staldeasu pral ichidului
au ri
u, pr eţ
ios.Dor isr ămăsese u gu c
ra căscată.
— N- am mai vă zut ni ciod at
ă o st i
clă aş a de mar e. Doara l
mag azin, zăuaş a.Ni ci maimul t, nici maipuţ i
n dec âtChan elno. 5!
Măi cu l
iţă, ce ai f
n ai să i m
roşi!
Sub cap acu l cu ti
eise afl a un pl ic albastru, împăt urit strâns. Pe
furiş, Pen eolpe î ll uă şi -l asc unse î n buzu narul pul overului. Mai
târziu, pe cân d cei l
alţi str
ân gea u hâr tii
le ăr maseep podea , eaur căî n
cam era eişidesch i
se r sc
isoarea.

Fet
iţ
a m
ea r
ag
d ă.

495
 Crăciun feri
cit
. Ace st dara veni
t p en
tr
u t i
ne de di ncolo de
Atlant
ic. Un bu n pr i
eten de-
almeu a f os
tl a New Yor k,pentru
real
imentareacrucişăt
orul
ui săuşi mi l-
a adus când s-a întorsîn
Anglia.Pen t
ru mi ne,Chan elno.5 evocă t
otceea ce-
i minunatşi
sexy, ext
azşi ves eil
e.O masă l
a Berkel
ey;Londraî n l
una mai , cu
li
li
aculî nflori
t; cuvesel i
e şidrag
ost
e;şit u. Eşt
i mereu î
n gân dul
meu. Eşt
imer euî n suflet
ulmeu.

Ri
chad
r
Era acel aşi vis. Pen t
r u ea, er
a l ocul de başt i
nă al ui l Rich ad
r.
Mer eu acel aşi. Un domen i
u î nt i
ns, î mpăd uri
t şi ,l a cap ătul lui,o
casăcu acop er
işul pl at
, o casămed i
teraneană.I ată pi scina,unde
înoatăSophi e;t ata,înf aţaşeval etului,cu faţaascunsădeumbr a
lăsată de păl ări
a cubor uri mari . Apoi , plaja pus ti
e şicer ti
tudineaei
cănu cau t
ă sc oici– cau t
ă pe ci neva.Apărea şi elşi , ză r
indu-l, i se
umpl easuflet ul de bucur ie.Dar ,î nainte să aj ungă l a el , o ceaţ ă
deas ă se r idica di nspre mar e, nt î
uner i
cul cr eştea, em as
enea
mareel or, cupr i
nzâ ndu- l şi,î n cel e d in ur mă,î necân du-l.
Richard!
Se t r
ezi st
r i
gân du-l. Dar i su
vl ,î mpr eună cuel , pi eri
. Si mţ eadoar
cearşafuril
e r eci d e pe ceal altă par te a pat ului. A uzeamar ea
mur mur ân d pe p l
ajă,darni ci ur mă de v ânt. Şiat unci, ce osper i
ase,
cese asc undeaî n subco nşt
i entul ei? Des chi
se och i
i.Î nt uner i
cu l se
risi
peaşi , de cea laltă par te a f eres
trei esch
di se, ceru l pal i
d pur t
a
sem nele zo ril
or,i ar sem iîntuner i
cu lî ncepeasă ea d co ntur b oiectel
or
atâtde f am i
liare ei . Ram a met ali
căde l a picioaree l pat ului, măsu ţa
de t oaletă, oglinda î nclinată care reflecta cerul. Văzuf ot oli
ul mi cuţ,
valizaaşeza t ă ânlgă l e, pe p odea , pli
nă p e ujmăt at
e…
As t
a er a.Val iza. Ast ăzi. Pl ecch i
arast ăz
i.Î n vaca nţă,t imp de
şap t
e zi l
e;cuRi chard .
Răm ase aş a,gân dindu- se l a elo vr em e,i ar ap oiî şi am inti de
visul i cudat. Nu se schi mba ni ciodată;mer eu ac eeaş
li e svcenţe.
Imag ini nost al
gice e alu neimul ţ
umi ri pierdute;ap oi
, cău t area. Totul
496
se p ierdeaî n nesi gur anţă şi se n î
ch eai cu acel sentimen t de p ierdere
defi nitivă.Dar , gân di ndu- se m aiat en t
, poat e căuner a chiar a aşde
ciudat , căci visul î ii nvad ase somnul l a puţ i
nt imp de l aî ntoarcerea
lui R ichard di n Londr a,l a î ncep utul u li an iuar ie,după car e
reapăru se, lai nterv al
e ner egulate,î n ul timele d ouă l uni şij umăt ate.
Fuses e o per i
oad ă de f rustrărit eri
bile,pen tru căeler a at ât ed
ocu pat şii mpl icat în muncal ui ,î ncât abi a dacăî l văzuse. Exerciţi
il
e
de i nst r
ucţie,pr opor ţionalcuvr em ear ea, sei nten sfiicaser
ă vi zibil
.
Fapt ul er a şi maiev ident dat or it
ă cr eşteri
i număr ului de t rupe şi
veh i
cu l e ale ar matei , ap ăurteî n zo nă.Acum, con voaelie deven i
seră
ceva obişnuit p e st r ăzil
e st râm te di n or aşşi di n por t,i art abăar
trupel or d e coman do de pe di gul de nor d er aî n pl i
nă ac tivit
ate
mi li
tar ă.
Evi den t,l ucr uri
le dev eneua di n ce nîce ai m ser i
oase. Elicoptere
decol au spr e mar e şi , după Anu l Nou , o com pani e de ge nşiti
ap ăurse pes te noap te,por nind spr e ml aşt
inil
e pust ii de di ncolo de
stâncile de l a Boscar ben , unde am en aas
jeăr un pol igon de t rageir.
Era o i mag ine si ni str
ă,cu sâr ma ghi mpat ă,s t
eg uleţele roşii d e
ave r
tizar e şi i men sele pan carte de sem nalizar
e, ap aţr
inând
Mi nisteru lui de Răzb oi, care interziceau popul aţieici vi
let recerea,
sub am en i
nţar eamor ţi
i. Cân d băt eavâ ntul di n di recţ
ia acee a,î n
Por t
hker ri
s se au zeau cu cl arit
at e,zi işnoap te,f ocuri de ar mă.
Noapt ea , mai al es, eraî nfri
co şător, pen tru că, t
rezindu- te brusc, cu
inima băt ând să- ţi spar gă pi eptul , n-aveai cum să şt i
i precis ce se
întâmpl ă.
Di n cân d î n cân d, Ri chard î şi făcea ap air
ţia,nean unţat
, ca de
obicei . Paşiil ui în hol , vocea lui î naltă nu î ncetau să- i umpl e su fletul
de b ucu r
ie.De o bicei, aces t
e v i
zi t
e av eaul oc d upă ci nă,cân d put ea
sta cueaşit atăleil a cafea , pen tru caap oi săj oace t
able până sp r
e
dimi neaţ ă.Odat ă,după ce t elefonas e şi r eţ
inuse o mas ăî n ul timul
momen t,o l uaseu c elşi se d useseă ra l G ast
on,l a ci nă,unde b ăuseră
o st iclă di n vi nul ex celent alpat ronului şi st ătuseră de vor bă,după
497
săpt
ăm âniînt r
egi de d or.
— Vor beşte-mi despr e Cr ăc i
un, Ri chard. Cum a f ost Crăc
i
unul
tău?
— Li nişt
it.
— Ce- aif ăcut?
— Am f ost la concer te.Am f ost la sluj
ba de la mi ezu
l nopţi
i,la
Catedral
a W estmi nster
.Am vo rbit
.
— Numait u ş imama t a?
— Au mait recut câţi
vapr i
eteni pe a l noi
. Dar,în cea a mimar e
part
e ai mp
t ului,numainoi doi .
Probabi
l că us fesel ăcu
pt . Peneolpe era curi
oasă.
— Des pre ce -aţi vorbit
?
— Des pre m ulte ulcruri
.Des pre it
ne.
— I -aispus de mi ne?
— Da .
— Ce - i
aispus?
Se ntîi
nse p etse m asă işo l uă d e m ână.
— Că amgă sit si
ngura emf eie d i
nl ume alătur
i de acer d
oresc să-
mi petrec restul vi eţ
i
i.
— I -aispus că un st căs ăt
orită şi că am un copil
?
— Da .
— Cum a e racţ
ionatl a v ets
ea t as
a?
— A f ost surpr i
nsă. Apoi ,t e-
a co mpăt i
mit şite-
aî nţ
eles.
— Par eo e fmeie cumsecad e.
— Mi e mi
î pl ace,zâm biel .

Apoi,î nainte ca eisă ap uce să-

şi deaseam a,lunga i ar
nă l uă
sfârşi
t.În Cor nwall, pr
imăv
aar soseş
t
er epede.Aerul înmiresmat,
căldurar az eol
r o sarel
ui se ac
f si
mţit
e pe când rest
ul ţări
iî ncămai
trem ură de f rig. Niciacum nu er a al
tf
el.În toiul pregăit
ri
lor d e
război, printref ocur
i de ar
mă şiel ico
ptereri
dicat
eî n aer, păsăril
e
mi grat
oareî şi ăcu
f ser
ă apari
ţ
ia pest
e văi. nÎ ciuda tit
luri
lor ce
498
apărea u pr in zi are, cumaj usc ule,a sp ecu laţiil
or şizv onur ilor desp re
debar careai mi nentă î n Eur opa,pr imăva ral e dăr uia pr imel e sal e
zil
e mb î ăl săm ate,cucer ul sen in şi t ihnă î n suflet . Mugur iiî nflor eau
pe r am ur i
, păşu nil
e se nv î
er zea u, co lorate,di nl oc n îl oc,de f runze
proasp ete d e er figă,i ar ep m argineadr umur il
or, flor i de ci uboţ i
ca-
cucului î şii ţeau că pşoarele co l
or ate.
Î
ntr -
o ast felde zi , Ri char d co ns t
ată căe l iber,f ăr ă ni ciun f elde
obli
gaţ ii presa nte, astfel căreu şiră, în sf ârşit, săseî ntoarcă l
a at el
ier.
Să f acă focu l şi să- ll ase să l el umi neze dragostea; să păt rundă di n
nou î nl umeal or n iti
mă,secr etă; să-şi pot oleasăc set eade cel ălalt şi
să d ev i
nă u n si ngur t rup,o en t
itat
e p l
ină d e ulmi nă.
— Câtva a midur a p ână vommaive ni di n nouai ci? vr u să t ş
ie
Peneo lpe,după ac eea.
— Ce bi ne ar fi dac ă aş şti
!
— Su nt l acomă.Mer eu vr eau a mimul t.Mer eu vr eau n u mâi ne.
St
ăt eau l a f ereastr
ă. os J
, pl aja er a sc ăldată î n l umi nă; i si
npul
str
ălucea orbitor,i ar aream de un al bastru i nten s eflrect a,î n mi i de
fărâm e,r az eel soarel ui. Pesc ăru şi pur t aţ
i de vân tţ ipau şiflut urau
din ar i
pi , şich iar d edesubt ul f eres
trei, doi băi eţ i că utau cr evei ţîn
apa s t
rân să r i
pntr
e st ânci.
— Î n cl ipa as ta,zi ua d e m âine ăm r ân e u n vi s.
— Te ân gdeş til a ă rzboi
?
— Ca şi naşterea şi moart ea,r ăzboiul f aceart pe d in vi aţ ă.
— Nu vr eau să fiu ego ist ă,of tă ea . Mă gân desc a l mi li
oan el
e de
femeidi nl ume car e ar da o t
t ce au ca ăs fi e n îl ocu l meu ,l a căldură,
însigur anţ ă,cubur taplinăşit oat ăf ami l
iaîmpr ejur.Darn- aresens.
Sunt f ur ioasă , pen tru că unpot fi t ot t impul cut ine.Î ntr-un f el, ceea
ceî nrăut ăţeşte l ucr uril
e est e şif aptul căt u eşt i, deNu
aici. fapt,
păzet şi Gi br al
taru l
, nu t el upţ iî nj ungla di n Bur ma,saupe ci ne ş ti
e
cedi stru gător,î n At lanti
c. Eşt
aici.iŞit otuşi,r ăzboi ul ne desp arte,ne
îndepăr tează. Adevărul es te că, î n toat ă fier berea as ta, cu
nesfârşitele zv onur i d epsre deb ac rar
e,am sen ti
men tul er ti bil ă c
499
ti
mpul t rece p e ânlgă n oi.To t ce up tem obţ ine u snt numaicât eva or
e
furate.
— Am o săp tăm ână de p emrisie a l sfârşi
tul l unii,î i spuse el . Vrei
să v ii cu mi ne u ndeva?
În timp ce vo rbea, Peneolpe î i ur mărise pe ceidoi băi eţi, cu
plasele o lr pen tru cr evei ţ
. Unul găsi se ceva, î n adânc,pr intre lage.Se
ap l
ecă,să vad ă mai n bi
e,udân du-şi p an talonii a l gen unchi.O
săptăm ân ă de per mi si
e.O săp t
ăm ână.Î nt
oar se cap ul şi-l pr i
vi pe
Richadr, con vinsă fie cănu î nţel
esee s bine,fie căo t ach i
na cas- o
scoată di n mi nţiî nţeleset otul, după exp r
es i
a de pe f aţa ei, şi -
i
zâmbi .
— Vor besc ersi os,o asi gură el.
— O săpt ăm ânănt rî
eagă ?
— Da .
— De ce numi -aispu s până c a
um?
— Ce- imaibu n,l a ur mă.
O săp t
ăm ân ă.Dep atr
e d e o t
t,de o tţi.Doareidoi .
— Unde m a put easă m ergem ?î lî ntrebăa, epr ecaută.
— Or iunde d oert ş
i.Am put ea e mge
r al L on dra.Să t ăm
s l a R i
tz iş
să acefm t urul t eatrelor şicl ubur i
lor de n oapt e.
Răm ase pe gând uri. Lon dra.Se gând il a Oakl ey St reet. Dar
Londr a n îsem na A mbr ose,i arcas a d in Oak leySt r eet era b ântui
tă d e
stafiilel ui Sophi e,Pet er şi El
izabeth Cl i
fford.
— Nu vr eau să m ergl a Lon dra,spuse a e.Ce al ternat
i vă avem?
— O cas ă vech e,numi tă Tr esi
ll
ick, pe co as t
a de su d, în Pen insula
Roseland. Nu e ni ci mar e,ni cigr andioasă, dar r ăd
gi na se p ier
de n î
mar e,cugl icine p urpur ii pest e o t
t.
— Cunoş ti casa as t
a?
— Da.Am l ocui t acoloî nt
r-o va ră,cân dî ncă er am s t
uden t
.
— Ci ne o lcuieşte acolo?
— O pr ietenă amam ei mel e. Helena B rad bury. E măr itată uc un
ti
p pe n ume H ar r
y Br ad bury, căp i
tanî n mar i
na e rgală,coman dan t
500
alunui cr ucişăt
or al flot eibr itanice. După C r
ăciun, mama - i
a scri
s,şi
acu m două zi l
e a m pr imit o scr isoare d e al ea, pri
n care n e n i
vit
ă să
stăm ac olo.
— Ne n ivi t
ă?
— Pe i nt
e şipe m i
ne.
— Şt i
e d e exi sten ţ
a m ea?
— Evi dent .
— Dar , dacă st ăm l a ea, nu va t r
ebu i să dor mim î n camer e
separate şi să mfi î ngr ozit
or de d i
screţi
?
Richad ri zbucn iî nr âs.
— N- am mai vă zut o f emei e car e să caut e obs t
acolel
e cu
lumân aera, ca i nte.
— Nu l e cau t.Î ncer c ăs fi ur eal
istă.
— Nu cr ed că vor apă rea asemene a pr obleme. H elena e
recu noscu t
ă pen tru l ipsa eide pr ejudecăţi
.A f ost cr es
cutăî n Ken ya
şi, din ci ne şt i
e ce o m
tiv,doam nele care aucr es cutîn Ken ya se ţin
rareo r
i de b ârf
e.
— Ai pr i
mi ti nvitaţ i
a ei?
— Î ncă nu. Am vr ut să vo rbesc m aiî ntâicu t i
ne.Maisunt şi al t
e
lucruril a ca re r tebui e săeng ândim.La t at
ălt ău, de ex em pl
u.
— Ta ta?
— N- o săe s mp
î ot ri
vească,dac ă e t au
i cu mi ne?
— Ri char d, îl cunoşt iî ndeaj uns d e bine ca să şt i
i că nu e gen ul
ăsta d e om.
— I - aispus de n o? i
— Nu.Nu î n at âtde m ul
t e u cvinte.Darş ti
e,ad ăugă eai zâmş bi.
— ŞiDor i
s?
— Lu i Dor is - i
am spus. Ea e de păr er
e că e un l ucru mi nunat.
Cred e că t ieş
ad or abil, exa ctca r Gegory Peck.
— Î n cazu l ăs ta,ni mic n u ne maipoat e opri. Dec i
… se r i
dică în
picioare… haisă mer gem .I a-
ţil ucruril
e i şhail a d r
um. Avemmul t
ă
treabă.
501
 Chiar pe colţ
,l ângă maga zinul doam nei Tho mas, se aflaun
tel
efon şi e s înghes uiră am ândoi nîcab ină,i arRi chard f ormă
număr ul de l a Tr esill
ick. Pen eol
pe se afl a atâtde ap r
oap e încât
auzeat el ef
onul su nân dl a cel ălal
t cap ăt alfir ului.
— Al o! Voce af em i
nină,put ernică işcl ară,put ea fi uşor au ztiă de
Penelope şi ap roap e că- i p sarse t i
mpan ul u li R i
chard. H elena
Bradbury l at elefon.
— Hel ena? Richar d Lomax alel tefon.
— Ri chard,zăp ăcitule!De e c n u m- aisunatpân ă acum?
— Î mi par e ăur,darzău că n u am av ut nicio posibili
tate…
— Ai pr imit scr i
soar ea ea?m
— Da.Am…
— Vi i aici?
— Dacă e s poa te.
— Mi nunat! Mă n înebu neş t
e ă s tşi
u că n u mi -aispus ni micî nt ot
ti
mpul ăs ta şi că ar ebt
uit să afl u de a l m am a a.t Cân d ven iţ
i?
— Păi , o să am o săp tăm ână de p emrisie al sfâr
şi
tul l ui mar t
ie.E
convenab il pent
rut i
ne?
— La sf âr
şi
tul l ui mar t
ie?La nai ba,n- am să fiu ai ci
. Pl ecl a
Chatham , să pet reccât evazi l
e cu băt rânul. Nu poţ i să ar anjezi
pentru al t
ă dat ă? u N , bineînţeles că up noţi
. Ce n ît
rebarer os
ptească!
Ei, nu-i ni mic.Vi no, or icu m. Casa e a voas tr
ă, put eţ
if ace cevr eţi
.E
doam na Br i
ckai ci ; stăl a căs uţă.Ar e o ch ee.
i Vi ne şi pl eacă. Am să
las i ş
nt
e m âncare n î căm ar ă.Si mţiţ
i-
vă ca casă…
a
— Dar e pr ea mul t…
— Nu săr ăcesc di eu
n ast a.Dacă vreisă- ţ
i plăteşt
i dator i
af aţă de
mine,aj ut ă-
mă şi t unde ar iba.Mă nec ăeş
jt e ap
ft ul că n- am să fiu şi
euac olo. Nu- i ni mi c, răm âne pe al tă dat ă.Scr ie-
mi, să mă an unţi
când să- i spun doam neiBr ick să văaş tepte.Acum t rebu i
e să-mi i au
zborul.Mi -a ăcu
f t pl ăcere ă s vorbim. La e rv
edee!
r
Cu aces te cuvi nte,î nch ise.Ri chadr, răm as cu r
ecept
or ul bâz âni
d
înmână,î lpusel alocî ncet.
502
 — I ată o per soan ă car e vo rbeşte puţ i
n, dar acţ i
onează repede,
spuse el ,î mbr ăţ
işând-o pe Pen eolpe şi săr utând-o. Pen tru pr ima
dată,aş a cum ar ătau ac olo, î n cabi na t elefonică mi că şi u r
ât
mi rosi
toar e,Pen eo l
pe î ndr ăzni ă s cr eadă că se va î ntâm pla cu
ad evărat. Plecauî mpr eună şi , de ap ft , nu er a o si mplă „p emrisie“–
ce r i
obil era cuvân t
ul acel at ipic caz on –, cio ad ev
ărată vaca nţă.
— Ni mi c n u ne maipoat e op ri
, nu- i aşa,Ri chard? N imi c ău
r nu
se m aipoat e n ît
âm pla.
— Nu .
— Cum aj unge m acolo?
— Tr ebuie să ne gând i
m. Poat e cu t renul, pânăl a Tr uro.Cu
taxiul.
— Darn- arfi maiam uza nt să u lăm maş ina?se u lmină ea , dintr-
odat ă.Luăm Ben tley-
ul.Ta t
a osă n i
-lî mprumut e.
— N- aiuitatni mic?
— Ce anume?
— O pr oblemă m i
no r
ă –a be nzinei.
Într
-adevăr, uitase. Şi totuşi.
— Am să vor besc cu domnulGr abn ey,îispuse ea.
— Şi elce- o să acă?
f
— O să ne ac fă r ost de b enzină,cumva. Şt i
e el de u nde. De p e
piaţa n eag r
ă,dacă e evon
ie.
— De e c ar f
ace asta?
— Pen tru că e p ri
eten ul meuşi î l cunosc d eo - vi
aţă.Doar - ai
n să
refuzisă mă duci l a Ros elandcu un Bent ley de î mprumut , cu
rezervo r
ul pl i
n cu ben zniă cu mpăr aăta l neg ru?
— Nu. Cu con diţi
a să- mi gar anteziî n scr is că nu aj ungeml a
închisoare.
Îi zâm bi. Sel ăsăr ad
pă i mag inaţiei. Seşi ved ea op rni
nd l a d rum,
străbăân
td şosel ele măr ginite cu ver deaţ ă di n sud, cu Ri chard l a
volanşi bag ael
je p e banch ea t din spat e.
— Şt ii e cva? îi psuse Penel op e.Pân ă pl ecăm , o să fie i arăiş
503
pr
imăv
aăr.Pr
imăv
aă,
r cuad
evă
r
at.

Er a ocasă ainică,
t gr eude g ăsi t, ascu
nsă bi ne n îtr-
un co lţ de u lme
care n u-şi schimbasei ci
nfel
ul de afi, ni cii mag i
nea , de m ult
e secole.
De p e d r
um ni cinu se ză rea, pr otej
ată d e p ri
viri
le u ttur or de p ădure
şi dr umul des fundat, pe mar gineacăr uia cr eştea
u t ufe des e de
hortensi i Cân
. d o desco per
ea i
,î n sf ârşi
t, cons tat
ai căace astă casă
pătr
ată r ezi
stase ti
mp de sec ole;î n j urul eise co nst
rui seră an exe,
graj
dur i i ş ziduri d e protecţi
e,t oate aco perite cu i ed eă,r l an
pte
agăţătoare, muşch i şif eri
gi.
În f aţa cas e,i g r
ăd i
na, ep j umăt at
e săl batică şi p e j umăt ate
cult
ivată, co boraî n pant ă, st
răbăt ând paj işt
i şit erase, până l a mal ul
unui gol fuleţdan tel
at, umflatde a pele fl uxului şi pl in de v edreaţ
ă.
Poteci st
râm tet e ch em au, seducăt oare,pr i
ntre pâl curi de cam el
ii
,
azaee
l şi r ododen droni cuflor ir oz,per late.La mar gineaap e,iiarba
creş
teaî n voi e,col orată din l oc î n loc de nar csie gal ben e,i armai
depat r
e e s zărea n umi c debarcad erde em l n, cu o bar că an corat
ă a l
chei.
Gl i
cinele ca r
e c apoereau zidur i
le ca sei nu î nfloriseră n îcă, dar alt
e
flori se ăr zeau pr et
utindeni şi
,l ângă t erasă, un ci reş l să
bat ic n î
florit
lumina pr i
velişt
eacupet al
elel ui al be,del i
cate,pe care or i
cepal ă de
vântl e aşternea ep p ăm ânt
,ase men ea nueini nsori spulber at e.

După cum l e p r
omi sese, doam na Brick se afla acoo,
l pentr
u a-i
întâmpinaşiieşilapoar t
ăî ncl i
paîncar evechiulBent
leyt
raseîn
spat el
e cas
ei,î nchenidu-şi,î n sfârşi
t, drumul. Doamna Br i
ckav ea
păr ul alb nepieptănat şi albeaţ
ă l a un ochi , ci
or
api g r
oşi iş er
a
încinsăcuunsorţ.
— Su nteţ
i maiorul şi doam na Lomax, nu-i aş
a?
Penel
ope am uţi au znid cum l i se ad r
esaes,dar i c
Rhar
d, cal
m,
puse ăp st
âni
re p e situaţie.
— Da,exac t, spuse el , cobor
ân d din maş ină.Iar udmneavoat
s
ră
504
sunt eţi
,pr obabil,doam na Br i
ck.
Se ap ropi e d e ea, cu mân a n ît
insă.
Erar ândul doam neiBr ick să fie surpr i
nsă.Î şi şterse mân ar oşie
de sp atele şo rţului,î nainte d e - ais t
r ânge m ân a.
— Aşa es te.Er a gr eusă- ţ
i daiseam a exa ctî ncotro pr i
veşte o ch i
ul
aco perit de al beaţă.Am s tatai ci
, doar ca să vă pr imesc.Mi -a zi s
doam na B r adbury.Mâi ne n u vi n pe- ai ci
.Aveţ i bag ae,
j nu?
Intrarăî n casă, în urma ei , oprindu- senîhol ul par dosit cudal e de
piatră, di n ca r
e p orn easp re t e
ajo scară e p id
atr
ă, în sp irală. Tr ept
ele
eraur oase de paşi i celor car et r
ecu seră pe aco lo î n at âţ
ia an i şi se
simţ ea un mi ros must os, de i grasie,del oc nep lăcut,î nsă,căc i
am intea ed m agaz inele d e an ti
ch it
ăţi.
— Să v ă r aătcas a.Suf rageir
a şi salonul… mobi l
ele u snt aco perite,
să nu se u mpl e d e pr af. Doam na Br adbury nu l e-a maif olosit de
cân d a î nceput ăz rboi ul. Pr eferă bi bli
oteca. Aicies te.Tr ebuie să
lăsaţi să ar dă f ocu l
, să vă fie cal d. I ardacăbat e soar ee,
l put eţ
i
des chide gl asvan dul , să i eş i
ţi pe t erasă. Acu m, hai deţi să vă ar ăt
bucăt ăria… Por niră,ascul tători,în urma ei .Tr ebuie să gol i
ţi
rezervo rul şi să- l umpl eţiî n fiecar e di mineaţă,al tf
elnu maiav eiţ
apă cal dă…
Arăt ându- le cu m se ac fe,ap ucă un but onde al am ă şi îlî mpi nse,
înainteşiî napoi ,devr eodouăor i
,pr ovocândunzgomoti nfernalîn
măr unt aiele caza nul ui vech i.
— Aveţ i ni şte şu ncă r ec e nî căm ar ă,iareuam ad us ap
lt e,ouă şi
pâine.Aşa m i-a zis doam na B rad bury.
— Su nteţif oar te am ab i
lă.
Darea unavea i
mptde p i
er dut cuam ab i
lităţ
i.
— Acum, să mer gemsus. Ri chard şi Pen eolpe ş î
il uară b agael
je i ş
por niră d upă ea . Baia şit oalet
a su nt ai ci, pe cu loar.
Cad a de bai e er a î nălţată pe pi cioar
e,i arr obinetele er au di n
cupru;bazi nul toalet eiavea nl u
an ţ cumân e,rpe a cer c sir
a T RAGE.
— E cam pr ăp ădit şi vec hi. Dac ă n uf uncţion ează e dp ri
ma d ată,
505
tr
eb uie să ş ta
eptaţi puţin şisămai î ncercaţ i o dat ă.
— Mul ţumi m că ne- aţispus.
Nu maier aî nsă t imp pen tru a di scuta com plexit
ateai nstalaţii
lor
sanitar
e,căci bătr âna por nise maidep at r
e,des chizân d uşa de l a
capătul scărilor; di n cam eră sei mţ si un valde e arpr oaspăt.
— Am aj uns. V- am pr egătit cam er a de o apseţi cea maibu nă,i ar
pri
velişt
eae super bă,zăuaş a.Sp ercă pat ul e bun. Am pus u sb
pătură o st iclă cuap ă caldă, să r a
tgă umez el a
a.Aveţ i gr
ijă cân di eşi
ţ
i
pe b acon
l .Lem nul e a cm put red . S- arput ea să ăd eci
ţ
. Ei, camas ta e.
Îşif ăcu
se at doria.Acu m, co nchise ea, pot să l ec.
p
Pen t
ru pr ima d aă,
t Pen eolpe eurşi să p sună i şea v ce
a.
— Când vă a mive dem pe ai ci,doam nă r Bi
ck?
— A, mai t rec eu. Când şi când.Să mă î ngri
jesc de
dumneavoas tr
ă.Aşa m i-
a zi s doam na B radbu ry.
Cu acest e cu vinte,sent î
oarse şi pl ecă
.
Pen eolpe n uî ndr ăznea ăsse u it
e a l R ichar d. Răm ase nem işcată,
cu mân a pes te gur ă,r euşind să- şi s tăpân eas că bucur ia,pân ă cân d
auzizg omot ul uşi i şi înţelese că doam na Br ick n-o maiput eaau z.i
După ace ea unmaicon ta.Se ăs lă p e p sat e,pe p autl mare i ş moale,
râzând cul acri
mi . Richad r ven i să se eze aşân g
lă ea .
— Va t rebui să ab sti
lim cucare chioved e b i
ne,sp use , elalt
fels-ar
puteasă d ăm naşt ere u nor co mpl icaţiit eribi l
e.
— „Ecamvech e otalet
a a sta.“ P acră a er ep
iuraşul al b din pov ets
e,
aşa n e o zerasă m ergemmaidepar te.
— Cum t e simţ ipepos tde doa mnaLomax?
— Ni ci nu- mivi ne ăs r c
ed .
— Pr esupun că „ aaş azi s doam na Br adb ury“.
— Acum î nţeleg l a ce t e r efereaicândvor bea i d e doam nele
crescut
e n î Ken ya.
— Ai să ifif erici
tă aici?
— Cr ed c ă am să mă descur c.
— Cum aş up tea ăse t acf işmaif ericită?
506
 Peneol
pe începui ar
ăşi să râdă.Se întoar
se lângă eaşi o cu pr
inse
î
n braţe,at
entşif ăr
ă grabă.Prinfer
east
ra deschi
să se auzeau
zgomotel
e de af ar
ă.Ţi pătul unui p escăr
uş î n depăr tar
e. Mai
aproap
e, ugu i
tul unui porumbel. O pal ă uşoară de vân tfoş
nea
pr
intr
e r amurile ci
reşul
ui alb. n Î
cet
, ap el
e fluxu lui e s umflau,
acoper
ind mâlul de pe m alur
il
e golf
ului.

Mait ârzi
u, şi-audes pachetat val
i zel
e şi s-auaco modat uccasa.
Richadr şi -a pus oper eche de pan t
aloni roşi
, de catifear ei
ată,un
pulover b al
, pe g ât
, şini şt
e g hete u zate,de p iel
e.Pen eo
l pe -i
a s acu ns
uniforma î n dul ap,î n spat ele ce lorl
alte haine,ap oi a f ăcut vâ nt
val
ize l
or su b pat.
— Par că ar fi î
ncep utul uneivacanţ e de pe vr em eaşcol ii
, spuse
Richadr.Haisă p ornim î n cercet
are!
Au cer cet
atmaiî ntâicas a,des chizând uşi, descoperi
nd scăr i şi
pasaje nea ş
teptat
e, bi oşnuindu-se cu l ocul
. o J
s, nî bibliotecă, au
desch i
sl arg glasvandul şiapoi s- au ui t
at pestetitl
uri
le că rţ
ilor
, au
găsit un gr am of
on vec hi şi un t eanc de di scuri minunat e.Del i
us,
Brah ms,Char les r en
Te, tEl la Fit
zg eal
rd.
— Put em or ganiza er s
ate m uzical
e.
Fo cul pâl pâi
aî n căm inul mas iv.Ri chard se aplecă să maipună
câţ
iva but ucidi n co şu
l de l ângă gr ătar şi apoi,ri
dicându- se,zări un
pli
c care î
i er a ad resat, sp r
ij
init d e cea su
l d e pe mi jlocu
l p ol i
ţei
căm inului.Î ll uă şi î l desch i
se,i arî năunt
ru găsi un mes ajde l a
gazd a o l
r ab sent
ă.

Rich
adr. Maşi
na de utns ar
ibă e nî gar
aj
,împreu
nă cuo can
ist
ră
de ben
zniă.Chei
a de al p
ivni
ţă eagăat
ţă deasu
pr
a uşi
i de a
l p
i
vniţă.
Luaţ
itot ce od
ri
ţi de c
alo
o. Dist
r
acţ
ie plăcu
t
ă. Hel
en
a

Au i
eşi
t afar
ă, pe uşade l a bucăt
ări
e şi
,s t
răbăâ
t nd un şi
r nît
reg
de căm
ări, deb
aare,
l ofici
i şi sp
ăăt
lor
ii
,t oat
e pardosit
e cudal e de
pi
atr
ă,ajunser
ă în cele di
n ur mă într
-o cur
te pietruit
ă,pli
nă de
507
frân ghi i pen tru r ufe.Gr aj
dur il
e de odi nioar
ă er au acu m f olosit
e
dr ep t gar aj
e,mag azi i de unel te şi dep ozite de l em ne.Acol o găsi r
ă
maş ina de t uns i arbă şi ,t ot o ac
lo, o per eche de vâsl e şi o vel ă
înfăşur ată.
— As teasunt p entru bar că,coment ă satisf
ăc ut R ichard. Cân d
ap ee l vo rfi î ndeaj uns de ad ânc, iam put ea eşii cubar ca.
Maidep at r
e,audatpes t
e opoar tă vech e,de em l n, as cunsă î ntr-
un zi d de gr anit, aco per i
t de l ichen i
. Ri chadr se opi nti cuumăru lîn
eaşio desch i
se; se r ez
tiră,brusc ,î n ceea ce usese
f datăo grăd i
na de
zarzavat . V ăzu r
ă ser el
e şubr ed e şi â rnduri
le de cas traveţ
i, d ar
bur ui eni l
el ăsateînvoi edemul tăvr emeacoper i
serătotulşiacum,
din gl ori
a de odi ni
oar ă,nu mair ăm ăseesăr dec ât i ş
nte tufe de
rubar bă,cr es
cu t
ăl aî nt âm plare,un s tratde m en t
ă şi vr eodoi mer i
foart e băt râni, nodur oşicani şte oam enif oart
eî n vârs tă,dar ncă î
au reol aţi d e spl en doar ea flor il
orde un r oz pal . Aer ul cal d er a
îmbăl sămatdemi reasmal or.
Er at ri
st să ez vi o asem en easăl bătici
e.Pen eo l
pe of tă.
— Ce păc a!tCr edcă a f ost mi nunatî n al t
e vr em uri. Straturi de
verdeţ ur i
,î ncad rate d e g adr vi u.
— Aşa er a cân d am f ost ai ci,î nainte d e ăzb
r oi . Darpe at uncier au
doi gr ăd i
nar i
.E i mposi bi l să înt reţii un as em enea o d
men iu de u nul
singur.
Ieş ir
ă pe o al tă poar t
ă,des coper i
nd o pot ecă pe car e se put ea
ajunge a l golf. Pen eol
pe cu l
esenu buch etde n acrsi
e şi se a şezară pe
dig, r p
i
vind cum se r i
dicau ap ele. Cândl i e s f ăcu f oam e, se
întoar ser ăîncasăşimâncar ăpâi necuşuncăşini şt
emer eîncreţi
te,
pe car el e găs i
ser ăî n căm ar
ă.Târ zui, după- am iază, când ap eel se
ridicas er ă des t
ul,l uară ni şte i mper meab i
le di n deb aau
ra f am i
liei
Bradbury,vâsl el
e şi vela şiporni r
ă cubar caî nl arg. Câtr ăm aserăî n
golf ,l a ad ăp ost
, nu î naint ar
ă pr eamul t, dar, odat ă ajunşi în l arg,
brizaî iaj ut ă săînai nteze.Ri chard fixăvel a pecatargulcent r
al.
Băr cuţ a se l egăn ă per iculos de mul t, darr ezist
ă şi porni ră mai
508
dep arte,î n vi t
eză, desp icând val ur ile şir idicând î n aer i căt
p ur il
e de
spumă,pe ap eel ad ân ci i ş nvîobu lr ate car e se î ndreptau spr e
At l
antic.
Era ocas ăt aini
că.O cas ă care p ăera să f ofi
st cupr insă de o smnul
timpur il
or ap use.Er al imped e căvi aţ
a de ai cifuses eî ntotdeau na
li
niştit
ă şif ără gr i
ji
; ni men i nu se r ăb
gi se i ci
nodată. Asem eneaunui
ceas vechi, care m ergecum vr ea, saupoat e as emen ea n u
eiper soan e
foarte băt râne,cu ci udăţ en i
il
e ei , casa ex ist
a î n af ara t
impul ui.O
influen ţă bl ândă,dar oar fte pr of undă.Î naint e de sf ârşit
ul pr imei
zile,obosi ţi şiui miţi de cl ima del icată a co ast
eide su d, Ri ch ard şi
Pen eolpe n u mair ezistaseră,sed uşi de m agia sa pco leşit
oar e;după
aceea, ti
mpul î ncet
ă să ai mai bă v reoi mpor t
an ţ
ă,î ncetă ch iarsă m ai
existe.Acol o nu er au zi are,r ad ioul nu se des chideani ciodată şi ,
dacă suna t elef
onul,î ll ăsau să n sue,ştiind căap eu l
l nu er a pen tru
ei.
Zile şinopţ i curgea u l inişt
it
, unel e după al tel
e,f ără caace astă
continuitate săefin îtr
eru ptă d e m eseeg u
rlate,sau obli
gaţii ur gen te,
saude t irania ceasurilor. Singurul l or o cntact cul umeadi nafară er a
doam na Br ick car e,aş a cum pr omi sese,ven eaşi pl eca.Vi zi
tele ei
erauner egu late,în celmaibun caz, einea vân d hab arcân d urma ă s-
şif acă apariţia.Uneo r
i, ap ărea pe a ltreidupă- am iaza, să r cu
eţe sa u
să f acă ordine,sau să deacumăt ura pes te covo areel uzat e.Î ntr-o
dimi neaţă,f oarte devr em e,cân dî ncă er auî n pat , ea ăd duse b uzna
peste ei , cut ava pe care usese
p ni le
că de cea i, dar ,î nainte ca eisă se
dezm eti
ceascăî ndeaj
uns p entru a- i mul ţumi , eat răses e dr ap eir
ile,
mor măi se e cvaes d
pre v r eme i şpl ecaes.
După cum r emarcase Ri chard, ar fi u ptut fi un momentf oarte
pen ibi
l.
În pl us, as emeneaunui spi riduş b i
nevo itor,l e a duce a mân car e.
Cân di ntrauî n bucătăr i
e să cau te ceva de mân cat
, găs eau, pe r aftul
din căm ară,o f arf
ur i
e cu ouă de a ră,
ţ o pasăr e d e cu rte,o bucat ă de
unt p roaspăt, de f ermă,sau o pâi ne t oc maiscoas ă di n cupt or.
509
Cartofii er aucu r
ăţaţi şimor coviir aşi
,i ar do at
ăl e ăsa
l se od uă bucăţi
de pl ăci ntă,at ât ed mar i
,î ncât i ci
n ch i
arRi chadr nu r euşise să
măn ânce t ot.
— Ni ci măc arnu i -am datcupoan el
e noas tr
e d e hr ană,con st
ată
Pen eol
pe ui mi t
ă.Tr ăia pe car t
elă de at âta t imp, î ncât ceasat ă
abu nden ţă ise p ăe
ra ap roap e u n mi r
ac ol. De u nde n abia ap art oate
astea?
N-aveau să afl e niciodat ă.
Î
n ac elî nceput d e pr i
măvar ă,vr em ea er a cap ri
cioasă.Cân d
ploua,căd eauad evăratet orente,şi at unci fie că î şi puneauhai ne
potrivi
t e şi por neauî n cât eol ungă pl imbar e,fie căst ăteauacas ă,
lângă f oc, cu o car te î n mân ă sau j ucân d căr ţi
. Unel e zi le er au
însorit
eşical de,cavar a.Peacel ealepetreceauaf ară,luândcât eo
gus t
arel ai ar
bă ver de sau pr ăb
uşiţiî n cât e un f otoli
u de gr ădină.
Într-o di mineaţă, i mţ
si ndu- se pl ini d e en eg ri
e,l uară maş i
na şi
străbăutră scu rt
a di stan ţ
ă car eî i sepaa r de St . Maw es, să se pl imbe
prin sat , să ad vă băr cile eşi
it e n îlarg şi ,î n cel e d i
n urm ă, să ea b ceva
pe ertasa hot el
ului Idle R ocks.
Soaere l se zăr ea pr intre nor i
,i araer ul cur at up rta mi reasma
proasp ătă a săr ii de mar e.Pen eolpe seăsas le pe sp at
e,î n scau n, cu
och i
i aţ inti
ţi asu pra unei ărci b maro nii, de pescu it, care îşicr oia
drum spr e ap ele ocean ul ui.
— Ri chad r, tut e g ândeş ti vreodată a lu lx? l îîntr ebă ae.
— Nu mă o bsedează, dacă as t
a v reisă t ş
ii.
— Luxu l
, după păr eear mea, eîmpl i
nireadep l
ină a cel or i c
nci
simţuri,î n acel aşit i
mp. Î n clipa a s
ta, noi ducemo vi aţă de u lx. Mi-e
cald; i ar acăd vr eau, pot î nti
nde mân a,să t e at i
ng. Mi ros m areaşi
chiar acu m ci nev a pr ăjeşte cea pă la hot el. Delici
os.Sor b di ntr-
o bere
rece şiaud pescăru şii şicl ipocit
ul apeişimot orul băr cii de pescu it,
care d udui e m ulţumit.
— Şice vezi ?
Î
şiî ntoarse cap ul sp re el , cum st ăt
eape scau n, cupăru lr ăvăşit de
510
vân t,îmbr ăcat în pul overul vech i şi jach
eta de t weed , cupet ice ed
piele,car e m i
roseaa cărbu ne.
— Tevăd pe t ine.
Richard zâm bi.
— Acum e r ân dult ău.Sp une-mi ce nîseamnă u lxul pentrut i
ne.
Tăcu,i ntrân
d î n spi ri
tul j ocul
ui, gândindu-se.Î n cele di n urmă,
spuse:
— Poat e con trast, din cât cr
edeu . Munţ ii şi f
rigul pătrunză tor al
ză peziist răl
ucit
oare bsu cerul albastru şiun so are dogor i
tor. Sau să
stai la so are,pe o pi atr
ă fierb inte şisăş tii că,î n cli
pa î n ca re nu mai
poţ i supor t
a ar şiţa,ap eel ad âncial e măr ii se afl ă ch i
ar ân lgă t ine,
aşteptând să et cu funziî n el e.
— Ce zi ci de-o zicu pl oai
er ece,care să t e moai e pân ăl a os, în
car e să aj ungi aca săî ngheţ at şi să poţi,i med i
at, să i ntriî n bai a
fier bi
nte,cumul tă,mul t
ă a pă?
— Şi ast a e gr ozav. Sau să- ţ
i petreci o zide l a Si l
verstone,asu r
zit
de maşi nile por niteî n cu rsă,iar ap oi
, pe dr umul spr e cas ă,să t e
opr eşt
iî ntr-o imen să cat ed ral
ă,mi nunat ed f rumoasă,şi ac olo,
înăunt r
u,săascul ţităcerea.
— Ce gr oaznic arfi să u mbli după b lănuri de asm ur,Rol ls-
Royce -
ur i şism aradlei men se, vul gare.Pen t
ru căsu nt sigură că, în clipa în
car e ai pune m ân a pe el e,t e-
aisi mţi minimalizat
, doar en ptru că ar
fi al et ale. Şi nu ţ i
-ar m ai treb
ui şini cin- ai şti cesăf acicuel e.
— Ar fi un l ux v inovat dacăţ-
ipr opun să m ânc
ăm ai ci?
— Nu, ar fi mi nu nat. Chi armă nt îrebamcândaide gâ ndsă- mi
pr opui. Am put ea mânc a ceapă l a cupt o.r Mor e d pof tă de- o
jumăt at
edeor ă.

Dar seri
lel or er
au, poate,cele maif r
umoase. Cu drap
eiri
letrase
şifocul apri
ns nî căm i
n, ascul
tau muzică,t
recân
dî nrevi
stă co
lecţ
i
a
de discuri a Helenei Bradbury şi schi
mbând, pe r ân
d, acul sau
î
ntor
cândmanet avechi
uluipatef
ondel emn.Î
mbăiaţ
işischi
mbaţ
i,
511
cinaul ângă f oc,pe o măsu ţă mi că, aranj
ată cupah ae r de cr i
stalşi
tacâm uri de ar gnit
; mân caucee a ce lel ăs
a doam na Br ick şi beauo
sti
clă d e v in, ad usă maidevr em e d e Richard di n pivni ţă,după cu m
primi sens i
trucţ i
uni. Af ară,vân tul de sear ă,car e sufla d inspre m are,
zgâl ţâiaf eres t
rele,dar s ata nu f ăcea decât săl e subl iniez
ei zolarea
,
conf ortul şiso li
tudinea l inişt
ită.
Înt r
-o sear ă, oartfe t ârzui
, asc ultau integ r
ala simf on
Lu mică
ea
Nouă . Ri chad r st ăteaî ntins p e can apea, iar en Peo
lpe se aşezas e pe
per ne,pe p odea, cucap ul spr ij
init pe şoldul l ui
. Focu lt r
ansformase
buş teniiîntr-un morman decenuşă,car emaiar deamocni t,dar ,
cân d r ăsunar ă ul ti
mel e ac odrur i al e muzi cii, ei nu se mi şcară,
răm ân ând aş a cum st ăteau – Pen eolpe pierdutăî n visar e şi Richard
cu o mân ă sp rij
init
ă p e u măr ul ei.
În cel e d i
n ur mă, t resăr
i şir upse r aj
va.
— Pe ne lope.
— Da .
— Tr ebu ie să t s
ăm de vor bă.
— Numaias t
a a m f ăcut,zâ mbiea.
— Des pre vi i
tor.
— Car e v ii
t or?
— Alnos tr
u.
— Vai ,Ri char d…
— Nu. Nu t rebu i
e să fii n îgri
jor
aă.
t Ascul tă-
mă.Pent ru că e
impor tant. Vezi tu, într-
o zidor es c săenp utem căsăt ori. Mi se p ae
r
imposi bi
l să- mi i mag inezvi i
tor ul fărăt ine,i arast aî nseamnă,cr ed
eu , că r eb
tui e săencăsăt orim.
— Eu m a un o sţ
.
— Şt iu, dr ag a mea. Ba î ncăşt i
u pr eabi ne – şi t otuşi trebuie să te
întreb.Vr eisăfiisoţ iamea?
Pen eolpe sent oî
arse, îil uă mân a şi o duse a l obraz .
— Nu t rebui e ă s n e ofrţ
ăm nor ocul
,î i spuse.
— Nu- li ubeş tipe A mbr oes.
512
 — Nu vr eausă vor besc despre as t
a.Nu vr ea u să vorbes
c despr
e
Ambrose.El nu ar e ce căuta aici. Nici nu vreausă- irost
esc numele
cuvoce arte.
— Te ubiesc maimul t dec
âtpotexp ri
ma n î cuvi
nte.
— Şi eu , Richadr. Te iubesc. Şt
ii asta.Şi credcăn- ar up
teaex i
sta
un l
ucru maimi nunatdec âtsă n e ă căso
tri
m şi să t ş
iu că ni
mic nu ne
maipoat e d
ep săr
ţi.Sănu vo rbim des pre asta acum.
El nu-irăspunse u m l
tă vreme.Apoi ,într
-un târzu
i, of
tă.
— Bi ne,îi spuse, aplecân
du-se s-o sărute.Hail a culcar
e.

Ulti
ma l or zi af ost n îsorit
ă şi a cd
lă, ar i Ri chadr, f ăcându- şi
datoria,pen tru a sees p
dăg ubi faţă d e H el
en a,a sc os m aşina d e u tns
iarbă di n gar ajşi a ar anjat el puza. Oper aţ
ia i -a luat u mlttimp şi
Pen eolpe l -a aj utat, căr ând r est
ur i
le de i ar
bă, ucr oab a, ânpă l a
grăm ad a de î ngr ăşăm ânt afl at ă în spat ele gr aj
dului şi r ot
unji
nd
mar gini l
e g adrului ver de,cuo per eche d e ofarf
eci l
ungi , de g rădină.
N- aut er
mi natdec âtpe l a pat r
u după- amiază, dar ved ereapaj i
ştii
încli
nat e,netedeşicat ifel
ate,tunseî nambel esensuri,dândi mpr esia
că ariba ar e d ouă n uan ţ
e d e verde,er a cât se p oate d e m ul
ţumi toare
şi le d ădeasat isfacţia munci iî mplinit
e.După ce cu răţă maşi na şi - o
unse cu ulei, Rich adr an unţă că aer r
fânt de o boseală şi că es d uce ăs
facă un ceai pen tru am ândoi , aşa că Pen eolpe seus d
e n î par t
ea i n
d
faţă a cu rţii şise şeză a pe i arb
a pr oaspătt unsă, aşteptându-l să i n
vă
cucea iul
.
Iarba pr oaspăt t unsă i m
rosea deli
cios.Se l ăsă epsp ate,î n coae,t şi
urmări cupr i
vireadoi al bat roşi
, ven i
ţi să se odihnească l
a cap ătul
digului , minunân du- se âcter aude m i
cişi de r fumoşi ,în com parai ţ
e
cupesc ăru
şii mar i, di n nor d. Î şi plimbă vâr f
ur i
le deg eeltor p etse
iarbă,ca şi cum ar fimân gâiatbl ana uneipi sici
. Dăd u pes t
e o
păp ădie car e scăp ase cuţ
itului.O t rase,rupân du-if r unzele şit i
ja,
încercând să- ismul gă r ădăcina.Darr ădăci
na era put ernică,se
încăpăţ ânasăr eziste,aşacum seî ntâmplădeobi ceicupăpădi i l
e,iar
513
ea ăm ras e n î mân ă cu floar ea işo mi că parte d er ădăi c
nă.O pr ivi,
simţindu- i mi r
osul am aral ături de m i
rosul păm ânt
ului reavăn care
îirămăsesepedeget e.
Se au zir
ă p aşi pe ertasă. Richadr ven ea cu ceai
ul – d ouă căni pe o
tavă. Aj uns l ângă P eneolpe,se aşez ă şi el
.
— Ri char
d? Am des coperi
t un noul ux,î i spuse.
— Car e anu me?
— Săst aipe i ar
ba pr oaspăt un tsă,si ngur ă,f ără celpe car e îl
iubeşti. Eşti singur ă, dar t ş
ii cănu va dur a mul t şi,î ntr
-o cl
ipă sau
două,else va î nt oar
ce ân lgă t i
ne.Cr edcă, până acu m, acesta-
i cel
maimi nunat ,ad ăugă a, ezâ mbi nd.
Ultima l or zi . Mâi ne,di s-
de-dimineaţ ă,ur mau să pl ec e;să se
întoarcăl aPor t
hkerris.Refuzasăsegândeascăl aasta,refuzasă-şi
imag inezecum vafi. Er a ultima l or e sar
ă.St ăt
eau, ca de obi cei
,
lângăf oc– Ri char d pe can ape,aiar Penel op e ghem uit
ă pe pod ea,
lângă el . Nu asc ultaumuzi că, î
n sch i
mb, elî i ci
teacuvoce ar te din
Jurnaluldet oamnă al poe tului MacNei ce; nu nu mai poe zai de
drag oste,pe care i-o recit
ase dem ult,î n ziua aceea ,î n at el
i
eru
ll ui
Law ren ce, ciî ntr
ea ga ca rt
e,de l aî ncep ut l
a sf ârşi
t. Eraf oart
et ârziu
cân d ajunsel a u l
timele cu vinte.

Dor
mi,în şopot
ul apeicurgăt
oar
e,
Zi
ua de mâi
ne v
a rtec
e,oricâtarfi de p r
ofundă;
Nu exi
stărâul mor
ţii şiniciLet
he
Ast
ăzi dor
mim
Pe m
alulVR
aubven
i
con
iu
vl
u
ri–
eaza
em r
ău
sr
il
e
as
cu
l
tau
f
ămos
t aru
ncat
e
poves
t
ea, maitârzi
u, va fi şisoa
r
e maitârzi
u,
şiec
uaţ
ia va putea fi, î
n sf
ârşi
t
, rez
ol
vată.

Ri
chad
rî nch
ise car
t
eaîncet
. Peneo
lpe of
tă,caşi cum n-
ar fivr
ut
să seârşea
sf
scă.
— Atâtde puţ i
n ti
mp, î
i spuse ea. Mac
Nei
ce şt
ia că r
ăzbo
i
ul e
514
inevi t
abil.
— Cr ed că,pr in t oam na l ui 1938, şt
iam ap roapet oţi. Cart
eaî i
alunec ă d i
n mâi ni şi căzu pe p odea. Plecăm ,îi spuse el.
Focu l se i nst
sese. Pen eolpe n îtoarse p ca
ul şivăzu cât erae dr t
i
st.
— De e c şeti aşa?
— Pen tru că amsen timen tul că e tr tădez.
— Und e pleci?
— Nu ş ti
u.Nu potsă p sun.
— Câ nd?
— I med i
atce aj ungem î nap oi la P orthkerr
is.
Pen eol
pe i s
mţ i o dur ere n îi nimă.
— Mâi ne.
— Sau î
n zi ua u rmăt oare.
— Ai să e tn ît
or ci
?
— Nu m iediat.
— Ţi -audato al tăî nsărcn iar
e?
— Da .
— Ci ne ţ î
i va u la o l
cul?
— Ni meni . O peraţi
unea s- a î ncheiat. G ata. omT Mel l
abyşi
per sonalul ad ministrati
v r ăm ânl a coman dam ent
, să pună t ot
ul în
ordi ne,dar r utpele d e co man do şi cele d e asal
t am er
icane pleacă n î
câtevasăp t
ăm ân i
. Aşa că Por t
hkerris ş î
i vapr imi î napoi digul de
nor d şi,î ndată ce eren t ul de r ugby va fi el i
berat, băi
eţiilui Doris ovr
put easăoa j
ce ar i
ăşif otbal .
— Dec i
,s- a ertmi nat?
— Par tea asta a ăz rboiului, da.
— Ce ur mează?
— Aş t
eaptă şi aisă v ezi.
— De â cnd şt ii
?
— De vr eo ou dă,t r
eisăp tăm ân i
.
— De ce numi -aispu s până c a
um?
— Di n dou ă mot i
ve. Unul es te ă c nîcă e n usecret, deş
i nu vamai
515
fi aş a preamul tă vr em e.Cel ălal
t este că am vr ut ca ni mi c ăs nu
umbr eas
că itmpul scurt pe a cerl îpetrec
eamî mpr eună.
Inima ei era pli
nă d e dragoste pentr
u el.
— Ni mic n-arfi put ut să-l umbrească.Rost
i aceste cuvinte işsimţi
că er au pe dep li
n ad evărate.N- arfi t reb
ui
t ă s păs tr
ezi secr
etul
numaipent ru ti
ne.Nu f aţă de mi ne.Sănu- mi as cunzini ciodat
ă
nimic.
— Fap t
ul că reb
tui e săe tp ăăses
r c e cel maidi fici
ll ucru pe care a
tr
ebuit să-
lf ac vreodată.
Peneolpe se gân di la pl ecar
eal ui şi la golul pe car e îll ăsaîn
urmă.Î ncer
că să-şi mag
i i nezevi aţ
a f ăr
ă el iş e s simţ i atât e d
deprimată,încâtren unţă.Un l ucr
u er a nî
să cer
t.
— Celmaicumpl it va fiăsne luăm r ămas
-bun.
— At unci,să nu spunemni mic.
— Nu vr eau ăs e stermi ne.
— Nu s- a er
tmi nat,f et
i
ţa mea r ag
dă,zâm bi el. Nicin- a nîceput cu
adevărat.

— A pl ecat
?
Peneol
pe t ri
cota.
— Da,t at
ă.
— Nu mi -a psus l a e
rve
dere.
— Dara ven it să te vadă;să-ţ
i aducă o st
icl
ă de w hi
sky.N-a v
rut
să-
şi i
ar ăm as-
bun.
— Ni ci de a li t
ne?
— Nu. A pl ecat
, pur şi si
mpl u, pr
in gr
ădină.Aşa reas t
abi
li
t.
— Cân d se î ntoarce?
Ajunses
e l a capău tl r
ândului
; schimbă andrel
ele şi î
ncepu un
al
tul
.
— Nu ş tiu.
— Ţi i secret
?
— Nu .
516
 Law r
en ce ăcut cât eva clipe,ap oi of tă.
— O să- mi l ipsească. Î
şiaţ inti och ii neg ri asupr a fiicei sal
e,peste
masă. Darcr edcă unl a el f de m ult cu m o să- ţil ipsească i
e. ţ
— Î li ubesc,t ată.Ne u ibi
m.
— Şt i
u as ta.Şt iu de m aimul te u lni .
— Sunt em amanţ i.
— Şi ast a şt iu. Te- am văz ut înflor ind, căp ătând st răl
ucire.Ce n -
aş
fi dat ăspot i nţe pen sula în mân ă,să pr ind ac eai radi
ere şi s-o
imort
ali
zez. În pl us… deven i maipr ozai c… nu t e d uci în vacan ţ
ă cu
un bărbat,o săp tăm ân ă,ca să r b
vo
iţ
i des pre vrem e.
Peneolpe iîzâm bi,darnu spuse n imi c.
— Ce- o să se n ît
âm ple u c voi doi ?
— Nu ş ti
u.
— ŞiAmbr oes?
— Ni cias ta n uş t
iu,spuse ea, ridicân d di n umer i.
— Aipr obleme.
— Eo d efi niţ
ie p reabl ândă.
— Î mi par e r ău pent ru t ine.Î mi par e rău pent r
u amând oi
.
Merit
aţi o so ar t
ă mai bună decâ t să ăv g ăsi
ţi, unul pe cel ălal
t,î n pli
n
război.
— Ţi e… ţ ie ţ î
i pl ace ed el , nu-i aşa, tat
ă?
— Ni ciun al t băr batnu mi -a plăc ut aş a d e m ult. Mi -arpl ăcea ă-s
mi fie fi u.Mă gân descl a l eca a l un fiu.
Peneolpe,car e nu pl ângeani ci
odat ă, i mţ
si aclr imi ar zându-i
col
ţur
ile o ch
ilor.Darnu er a m omen tul pen tr
u sen ti
men tal
isme.
— Eşt i un nes uf er
it,î i spuse t at
ăl ui ei . Am maispus- o euşi al tă
dat
ă. Di n fericire,l acri
mi l
e seret r
aser ă. N- ar r t
ebui săvor beşt
i aşa,
rel
uă ea . Ar t reb ui să-ţiî ncerci i bciul şisăst rângi d i
n di nţi
, să-l
ameninţi pe R ichar d Lomax ăs n u- ţ
i maical ce p ragul.
Law r
en ceiî r
ăsp unse uco l i
cărire am uzat
ă n î priviri:
— Mă i j
gneş t
i…

517
 Richar d pl ecaes î n avan garda ex odului g eneral. P ânăspr e
mi j
locu ll ui apr ilie,pen trul ocu it
orii din Por thkerr i
s d eevn isecl ar că
plan ul de an tren am ent al mar i
neir egal
e şi pr opria i mpl icar e î n
răzb oi e s î ncheiase.Tr upele de as atl am eir
can e şi r tupel e de
coman do pl ecaseră–l af elde di scretpr ecu m ven iser
ă – şi s trăzi
l
e
strâm te al e or aşu l
ui r ămaseră pus ti
i şi ci udatde t ăcute,căci nu se
maiau zeamăr şăl
ui tul bocan ci
lor g reişi ni ci zg omot ul maş ini l
or
mi l
itare. Nav eel
te pur tăt
oare dispăruseră di n por t,t ranspor tateî n
altă par t
e,î ntr-
o noap teî nt unecoasă; bari
er el
e de sârm ă ghi mpat ă
fuses eăr scoas e de pe di gul de nor d; i ar om can dam entul f uses e
eli
berat i ced
şat i arăşiarm ateisal vării
. Sus p e dea l, co rturile bazei
am er i
can e ămr ăseser ă si ngurat ice şi părăsit
e,i ar i n
dspre câm pur ile
de r t
ag eer d e d i
ncol o de t s
ân ci
le B oscar
bennu se m aiau zeau focuri
de ar mă.
În cel e di n urmă,t otce mair ăm ăsese î n urma î ndel ungat ei
activităţi dint impul i ernii era car
tierul gen eral al mar i
neireg ale,de
la hot elul Whi te Cap s. Acol o, r d eu
ap ll fl utura î ncă pe cat ar
g,
maşi nile de t eren s tăt
eauî n par care,san ti
nela f ăcea de veg he l a
poar tă, ar i col onelul Mel l
aby, u coam en ii u li, ven ea şi p leca.
Prez en ţ
al or co ntinuă l e m ai nteaşidăd eacr ed i
bili
tate u tturor el cor
ce esn îtâm plaseră.
Rich adr pl ecase. Pen eolpe î nvăţă să t răi
ască făr
ă el , pen t
ru cănu
avea lt
ern
aativă.Nu put eai spune:„N u maisupor t
“,pen t
ru că, dacă
nu su portai, singur a so luţi
e er a săopr eştit r
en ul vi eţ
ii şisăco bori,
lucru car e nu er a posi bil
. Pen t
ru a ocupa gol ul şi a da de l ucru
mâi nilor şimi nţii
,f ăcuşieaceea ce em feile acf ed seco le,î n vr em ur
i
de r estr
işte:se f cu
undă î n vi aţa de f amilie şit reburile gosp odăr eşt
i
.
Act i
vitatea fizi că er a o t erap i
e l umea să,
c ar d l i
ni ş
tit
oare. Făcea
curăţ enie,di n pod pân ăî n pi vniţă,spăl a păt uri, săp a gr ăd i
na.Ceea
ce - o
nî mpi ed i
casă- l dor easă c pe Ri chadr, dar , cel puţ i
n, r ez ult
atul
era o cas ă pl ăcut mi rosit
oar e şi dou ă r ân duri de var zăpr oas păt
plantată.
518
 În af ar
ă d e s at
a,î şipetreceaul t
m v
ă rem e cu co
piii
. Lumeal or era
mai si mplă, conversaţi
al or eramp si
l
ă, neso fist
ica
tă şit ovărăşi
al or o
reconfort
a. an Ncy, alt rei an i
, d even ise o mi că per sonali
tate;
comen tari
il
e şi r emarcil
e eiascu ţit
e co nstit
ui au o sur să erpman ent
ă
de am uzam ent şi mi rar
e.DarCl ar
k şi Ron ald creş
teauşi Pen eol
pe
constată că r g
aumen t
ele şi opini
il
e o l
r er aunea ştept
atde m at
ure.Le
acordă întreaga eiat enţ
ie,î i aj
utăl a co l
ecţia de scoicişil er ăspunse
laî ntrebăir
. Pentru pr i
ma dat ă,nu maived eaîn eidoar i ş
n
te băieţi
gălăgioşi
, cudouă gur ilacome car et r ebuiau hrăn i
te,cini şt
e eg ail
.
Oam eni cudr epturil
e o l
r. Geneaţ
ria viitoare.

Într
-o sâm băt ă, î iluă pe cei tr
eico piil a pl ajă. Întorcându-sel a
Carn Cot t
ag e,î l găs i acolo pe gen eal
rul Wat son-Gran t
, pe p unctde
pl
ecare.Ven ise să- l vad ă pe L awrence. St
ătuseră de v orbă,î nt ihnă.
Dorisl e ofer i
se u n ceai. Acu m, se p reg
ăea
t să lecep acasă.
Penelope î l con duse pân ă l a poart
ă.El se op r
i, ad mirând şi
at
ingând cucap ătul bas tonului o tufă de flor i sălbatice
, cuf runze
zi
mţ at
e şifloriî nalt
e,al ungit
e.
— Ce r fumoas e u snt!spuse.Î mi place ucm ac operă păm ânt
ul.
— Şimi e mi î pl ac. Su nt aşa de exoti
ce!
Pornir
ă m aidep arte,pe ân lgă u tf
ele de esc al
lonia,pl i
ne d e b oboci
de u nr oz-înch is.
— Nu- mi vi ne ă s credcă aven it vara.Azi , cân d eram cu copi i
il a
pl
ajă,am văzu t un băt rân roşu la f aţ
ă,s trângân d r es
turil
e de pe
ni
sip. Au ap ăru t şini şte corturi şis-a desc hist oneta de î ngheţat
ă.
Credcănu va t rece ul m
t şivor o ssiprimiit urişti
. Ca vr ăbiil
e.
— Ai veşt i de a l soţul tău?
— … de a l A mbr oes? Cr ed că e n bi
e.Nu maişt iu ni mic despre le
de la o e vr
me.
— Şt ii unde e s flaă?
— Î n Medi ter ana.
— At unci ,î nseam nă ă c vai er
p
de psectacol
ul.
519
 Peneolpe e sn îcruntă.
— Cum aţ ispu s?
— Am spus că vai erp
de p sect
acolul
.Debar careanîEur opa.
— Da,r ost
i ea cu o voce i er
pit
ă.
— Ghi nionul nai bii
! Să-ţi spun ceva, Peneo l
pe.Mi -aşda br aţ
ul
drep t să ufii arăşi tână,rsă pot fi şieuî n mi ezu
ll ucrur
ilor. A dur at
mul t pân ă să aj ungemai ci. Pr eamul t
. Dar u ac
m, întreaga ţ
arăe
pregătit
ă şigat a săi nt
renîacţ i
une.
— Da.Şt i
u. Răz boiul a dev eniti ar
ăşi ter
ibil de mp
i or t
ant. Dacă te
plimbi pe st r
ăz i
le di n Por t
hker r
is,poţ i săau ziun î ntregbul et
in de
şti
ri, de l a o ca săl a al t
a. Iar u lmeacu mpăr ă ziar
e şil e citeşt
e,ch i
ar
acolo, imed iat
, pe t rot
uarul di n f aţ
a mag azinului
. Exact cum s- a
întâmplatpevr emeaat aculuidel aDunker que,a„băt ăli
eiAngliei
“
saua cel eide a l El Alam ei
n.
Ajunseser ăl a poar t
ă. Se o prirăî ncăo dat ă, şigen eral
ul se r sp
i
ji
ni
înbas t
on.
— A f ost o pl ăcer
e ă sl
-vădpe at tă!t ău.Am ven i
t dintr
-un i mpuls
lăuntri
c.Si mţ eamnev oia să-
ir idic m oral
ul.
— Acum ar e n evoie de ovtăăşrie,spuse ea şi zâmbi.Îi simte i l
psa
lui Richad r Lomaxşi a o jcu
lui de abtle.
— Da.Mi -a spus.
Sepr iviră dr ep tî n ochi. O pr iveacu bl ândeţ
e şi Pen eolpe găsi
timp să se î nt rebe cât e d mul t
e hot ărâs
e Lawr ence să-i spună
vechiului său prieten.
— Să u fi sincer, nu mi -am datseam a c ă â tnăr
ul Lomax a pl
ecat.
Ai veşt i de a l el ?
— Da .
— Cum se de scurcă?
— Nu mi -a spus exa ct.
— E nor mal. Cr ed că ni ciodată nu s- au l uatat ât
ea măs uri de
securit
ate.
— Ni ci măc arnu ş t
iu unde e s afl ă.Adr es a pe acer mi -
a d at
-oe
520
toată numai ni i
ţ
ial
e şi i fr
ce. arIt el
ef
onul cr ed că ni ci - a
nf ost
inventat.
— Ei , nu-i ni mic. Sunt sigur ăc vei pr
imi cur ând veşt
i de l a el,
spuse gen eral
ul, des chi
zân d poarta.Acum t rebuie să plec. L a
reved ere,dragă. Ai gr ij
ă de a t
tăl t
ău.
— Mul ţumesc pentru vi zi
tă.
— A f osto p lăc
ee.
r
Î
şi scoase brusc ăl p
ări
a şi se pa l
ecă s-o sărute pe obraz. Peneol
pe
răm ase fără gr ai, căci în toat
ă viaţal ui nu maif ăcu
seaşa ceva.Î l
urmăr i cupr ivireacu m se î ndepătr
a cupaşi vioi
, spr
ij
ini
ndu-se în
baston.
Toaătţ araeî n aşt ept
are.Aş tep
tareaer al ucrul cel maicu mpl i
t.
Aştep t
au r ăzboiul; aştept
au ş ti
ri
; aş t
eptau moar tea. Se înfioră,
închisepoartaşiporniîncetînapoi
,pepotecadingrădină.

Scrisoarealui Richad
r sosi cudouă z il
e m aitâr
zu i
. Aj unsă p
ri
ma
j
os,di s-de-
dimineaţ
ă,Penel
opeozăr iundeol ăsasepoştaşul,pe
buf etuldinhol.Văzuscri
sulculi
ter
edetipar
,negre,pepli
culgr os.
Îl duse î n salon, seghem ui în f
otol
iul cel mare alt atăl
ui eişi î
l
des chise. r au
E pat ru pagini d e hârt
ie subţ i
re, galben ă, tr
s
âns
îndoi te.

Undeva nîAngl
i
a
20 ai
m,1944
Draga eam Pen
el
op
e,î
n ul
ti
mel
e ă
spt
ămân
i m-
am aş
ezat
de zec
i
de or i ca să- ţ
i scri
u. De fiec aer dată,n- am ajuns maidep atr
e de
pri
mel er ân duri
, căc
i mă î ntrerupeaun t el
efon, o chem ar
e,o bătai
e
înuşăsauci neşti
ecesarcinăurgentă.
Darî n sf âr
şit a sosit u n momen t
,î n acets oc
l cuf undat nî
înt
uneric,cândsuntsigurcăvoiaveaoor ădel i
nişt
e.Scr
isor
il
et al
e
auaj uns u c bine şi îmi ad uc bucurie.Le aui cu mi ne,ca un şcol
ar
bolnavdedr agos
te,l
ecitescşilerecit
escdenenumăr ateori
.Dacă
nu pot fi cut ine,măca r să-ţi ascu
lt gl
asul

521
 Acum, am mul t
e ă sţ-
i spun. Adevărul e ăc nuş ti
u cu ce ă s nîcep,
e gr eusă-mi am i
ntesc des pre ec vor
beam şi cân
d am t ăc
ut am ândoi.
În aceast
ă scrisoare e ov rba d e ceeace a răm as ern
ost
it
.
N-aivr ut nici
odat ă să vo rbeş
ti des
pre A mbrose şi
, când eram la
Tresi
lli
ck, înch
işi în pr opr i
a noastr
ăl ume,nu păr easă ai bă vreu n
rost. Dar
,î n ul t
ima vr em e,m- am gân di
t aproape ot
tt i
mpul l a elşi e
clar căe si nguru l obst
aco lîntre oin şiferi
ci
rea noast
ră vii
toare.Poate

că
un sun
sfă.
ânt teri
bi
Aşaldcăe eg
mioi
ns
t
t, dmea
ea ar un -
licr
u poţ
eaziăfura cu
mai di
vaat
ep nev
r
e,aap
st
a şi
r să
aent inăm
drâi
propri
a voi nţă.Mă gân desc l a con fruntări
,r ecunoaşt
ere,ruşi
ne,
avocaţ
i,t ri
bunale şi, până l a urm ă,l a di vorţ
.
Exi
st
ă şi posi bil
it
ateaca Ambr ose să fie un gen tleman şi să-
ţi
permit
ă săi vo
dr
ţezi. Săfiu si ncer, nu vădce m ot
iv arput ea eaav să
n-o facă, iareu su nt p reg
ăit u sfleteşt
e să ap arî n faţ
a cu r
ţii ac
vinovat işsă- ll assă di vorţ
eze de t ine.Dacă se va înt
âm pl
a aşa, el
tr
ebuie - s
o poat ă v edea e pN ancy, daras t
a eo pr oblemă pe care o
vomdi scuta âcnd vomaj unge ala e.
Tot ceea ec o cnt
ează cuma est
e ă s fim î
mpr eună i ş
,pân ă al urmă –
aşa cum sper , maidev rem e a sumait âr
zi
u – săencăs ători
m. Î ntr
-o
bunăzi,acestrăzboivaluasf ârşi
t.Euvoifidemobi l
izatşitr
imisla
vatr
ă,cumul ţumiri şio mi că enpse,
i pent
ru vi aţ
a civil
ă.Poţ i suporta
perspect
i
va d e at e căsători cuun pr of
esor e dil
ceu? ePnt
r u că s t
a
a e
totce d oercs ue să acf. Unde vom merge,unde vom loc
ui şi cum va
fi nu ş ti
u, dar ac dă am de al es, aş or
di să mă î ntorc nî nord, să fiu
aproape de acu
lr i şimunţ i
iî nal
ţi
.
Ştiu că par e o per spec t
ivă foart
e îndepătrat
ă.Ne aş teaptă un
drum gr eu, pr es
ăat
r cu ob st
acoel pe car
e vat rebui să le dep ăişm,
unul cât e unul. Dar r i
o
ce călători
e de o mi e cincisute de kil
ometri
începe cu primulpasşini ci
o expediţ
ie nu mer
ge rău dacă t
e
gân deşt
i puţinla eaî nainte.
După ce am ci ti
ttotce amscr is pân
ă acum, am r ăm asuimit
, căci
pare scrisoar
eaunui om car e se aşteap
tă să t
răiasc
ă veşnic.Nu ş t
iu
de ce, dar u n mă t em del oc că nu voisupr avieţ
ui r ăz
boi
ului
.
Moartea, ul
ti
mul i nami
c,parencă î epdart
e,ascunsănîspat el
e an
il
or
de b ărtânee
ţ şi infirmi
tat
e.Şi nu pot să ed crcă soa rt
a,după ce e- na
522
 adus împr eună,n-a hoăr
tâtsă ămr ânem aş
a.
Mă gâ ndesc al voitoţi
, ceide la Car
n Cot t
age, î
mi imaginezce
face
ţi şir egretcănu su nt acol
o, săîmpart cuvoi r âsu
l şitreburi
le
domesti
ce d in ceeae cadeven i
t pen
tr
u mine oa d oua cas
ă.To t
ul a
fos
t mi nunat,î n toat
e sensu
ri
le.Iar nîace
astă viaţ
ă,nimic din cee
bunnusepi erde.Rămâneînfiinţ
aunuiom,devi
neopar teafirii
lui
. Aşa că o part
e di
nt ine est
e mer
eualături de mine.Şi o parte di
n

mi
ne ţ
î
i ap
aţr
ine p
ent
rut
otdeau
na.I
ubi
rea ea,
m dr
aga
Ri
chm
aea.
dr

Marţ
i
,6 iuni
e,for
ţel
e al
i
ate audeb
arc
atîn Norman
dia.Al doi
lea
f
ront er
a des
ch
is şi î
ncep
eaulti
ma mar
e băt
ăl
ie.Aşt
ept
arealuase
sfârşit.

Ziua d e 11uni e a căzu tî ntr-

o sâm bătă.
Dor i
s,î ntr-un i mpul s d e zelr eligios,pl ecasecubăi eţ
iil a biserică
,
iarNan cyer a a l şcoal
a d e d umi nică, astf
elcă ăm răsese n sarî
cina ul
i
Pen eolpe ă s p r egăt
ească p r
ânzu l
. De d aat asta,măce larul nu se m ai
scuzas e şi scoses e de sub t ej
gheaun pi cior
uş de mi elpr oaspăt
născu t
. Aces ta se aafl c
aum l a cu ptor,î nco
njuratde car t
ofi cr ocan ţ
i şi
mi rosea delici
os.Mor covii er
aupuşil a fiert, varzaf useset ăiat
ă. La
deser t
, av eua rubarb ă şi sos de ci oco l
ată.
Era ap roap e d e prânz.Se ân gdi să ac fă u n sos d e m ent
ă.Făr ă ăs-
şi sco aăt şor ţul de l a br âu,i eşi pe uşadi n spate şiporni î n sus, pe
deal . Sesi mţeaun vâ nt uşor . Dor is p săl
ase o mul ţime de ruf e şi le
agăase
ţ pe f rân ghie;acu m, ce aşrafur i
le şi pr osoapee l fluturau î n
vân t, cani şte pân zepr ost prinsede cat arg. Raţ el
e şi găi nile,care
alergaude co lo-col
oî n cot eţ
e,o văz ură pe P eneolpe ap ropii
ndu- se şi
începur ă să câr âi
e dinr ăsputeri
,sper ând să pr imească ceva de
mânc are.
Găsi men t
a,rupse cât evavâr f
ur if rumos m i
rosit
oar e;dar ân cd
por ni n îap oi ps re cas ă,au zi oar pt a de j os des chizându-se şi
închizându- se lal oc.Er a prea devreme pent ru ca lumea să se
523
înt
oarcăacasădel abi serică,aşacăol uăpedal eledepi atr
ăcar e
duceaupe paj iştea di n f aţa cas eişi r ăm ase ac olo, să vad ă cine
venise.
Vizi tatorul î şif ăcuapar iţ
ia, f ără săse r ă
gbească. O beret ă verde.
O f racţ i
une d e se cundă,î ndeajuns p entru ca i nima eisă î nceapă să
batămair epede,cr ezucăer aRi char d,darapoiconst atăcănuer ael .
Colonel ul Mel laby aj unsese la cap ăt
ul pot eci
i şi se opr i
. Ridicând
capul, văzucă ea îl pr ivea.
Brusc, t impul se opr iî n l oc. Ca î ntr-un fil m opr i
t pe o si ngură
imagine,di n cau ză căs- as tri
cat proiectorul . Chiar şivânt ul încet
ase.
Nicio pas ăe r nu maicân ta.Paj işt
eadi ntre eipăr eaun câm p de
bătai
e.Rămasenemi şcată,aşt eptândcaelsăf acăpr imami şcar e.
Aşa se şi î ntâm plă.Cu un dec l
ic şi un hâr ât i
, filmul por ni din
nou . Penel ope por ni n î î ntâm pinarea l ui. P ăera schi mbat. N u
observaseân pă atuncicât era d e p ail
d şi de sl ab.Des chi
se vorba:
— Domnu le oconlelMel l
aby…
— Dr aga ea… m Vor beaaci şgener alul Wat son-Gr ant, cu cea m ai
mare bl ân deţe şi , di n acea clipă,şt iu, f ără put inţă de î ndoial
ă,ce
avea să-i spună.
— E vo rbade R ichar d? î ntr
ebă ea.
— Da.Î mi par e at âtde ău r…
— Ce - sa n î
tâm plat?
— E o ves te p roas t
ă.
— Sp uneţ i-
mi .
— Ri char d… a os ft uci s.A mur it
.
Pen eo lpe aş tept
ă să si mt ă ceva. Nu si mţ i nimic. Doar i rm
easma
bucheţ eluluidement ăpecar eîlstrângeaî nmânăşioşuvi ţădepăr ,
care i îcăzu se p et s
e o braz . Ridi că ân ma şi o dăd ul a opar te.Tăcerea
eiseaş tern useî ntre ei , gr ea, caun abi s d e netr ecut
. Ştia acest l
ucru
şi îi părea ăur pen tru el , dar unput eaf acei mi
nc.
În cel e d i
n ur mă,cuun i men s şivi zi
bi l ef
ort, co l
onelul conti
nuă:
— Azi -dimi neaţă amafl a.tÎnai nte d e al ec
pa,m- a u rgat… a p sus
524
că, dacă se i n îtâm plă ceva,să v ini med iatsă v ă a nunţ.
Pen eo
lpe şiîr eg ăsi glasul, dar nu păr eacel pe car e şi
-l cu noştea:
— Aţ if ostf oar t
e am abil
.Cân d s- a n ît
âm plat
?
— Î n ziua d ebarcării
. A pl ecat cuoam enii pe care - i
a n atrenatai ci.
Compan i
a adoua d e as al
t a St at
elor Uni te.
— Nu er a o bl i
gats- of acă, nu-i aşa?
— Nu. Dar el a dor i
t să fie a lături de ei .I ar ei auf ost mân dri să-
l
şti
e cuei .
— Ce - s
a n îtâm plat?
— Au aj uns pe fl ancul plajeiOmah a,î mpr eună u c pr i
ma d ivizie a
Statel
orUni t
e,î ntr-un punct n umi t Po int d e Hue,spr e cap ăutl
pen i
nsuleiCher bour g. Col onelul pr insese r aj
cu
, vor beaf ără em oţie
despre u l
cruri pe car e e ln î
ţeleg ea. Di n cât e m i
-am datseam a,r eluă
el, auav ut di ficu lt
ăţ i cuech i
pam entul . Ancorel e cu gheare d e p isică,
acţi
onate mec anic, s- au umezi t n ît impul t raversăr
ii şi n- au mai
funcţi
onatcu m t r
eb uie.Dar au r
eu şit să ur ce ealdul şi au cu ceri
t
bateri
agermanădepecul me.Şi -auî ndeplinitobi ecti
vul .
Pen eo
lpe segân di l at i
ner ii am ericani car eî şipet recuserăi arna
acolo, l
a Por thkerr i
s;un ocea nî i desp ărţeade case lel or, de pr opr ii
le
famili
i.
— Au f os t mul ţimor ţi?
— Da.Î nt impul asal t
ului,cel puţ inj umăt ate d in eiaumur it.
Şi Richard printre ei.
— Nu cr ed ea ăc v a fiuci s, spuse ea . Sp unea ăc moar t
ea , ultimul
inam i
c,păr ea ncă î ep dat r
e.E bi ne că ngâ dea aşa, nu?
— Da,r ăspunse el , muşcân du-şi bu ze le.Şt ii
, dr agamea , nu
trebuie să br avezi. Dac ă vr ei ăs pl ân gi, nu î ncerca să opr eşti
lacri
mile.Eu su nt un băr bat î nsurat, cuco pii. Te n î
ţeleg
.
— Şieusunt măr it
ată i şam un copi l
.
— Şt iu.
— Şin- am maipl ân s de mul ţiani .
Duse mânal a bu zun arul d e l a pi ept, deschi zând nas turele
525
clapeei
t. Di n buzu narsco ase ot ogfrafie.
— Unul di n ser genţii meimi -a datas t
a.El duceaap aarutl de
fot
ografiat şia f ăcu t poza ast aî ntr-una di n zilel
e câ nd erau cut oţi
il a
Boscarben. Şis- a gân dit… eum- am gân dit
… că poat e d oretşi s-o
păstrezitu.
Îi dăd u f ot
og rafia. Penel op e o pr ivi. lÎ văz u pe Ri char d
înt
orcându- sesăpr iveascăpest eumăr ,surprinspenepr egăti
t eşi
zâm bind spr e ap aa r.tÎ n uni formă,dar uccap ul des coperi
t şi un
colac ed r f
ân ghie p e u măr. Pr obabil că f usese ozicu vân t, ca acu m,
căcipăru lî i era răvăşit.Î nf undal se ed veal inia măr ii
,l a or izont.
— Su nteţi o fart
e am abi
l, p suse ea.Mul ţumesc. N -aveam o
fot
ografi e d ea-u li
.
Colonelul nu maispuse n imi c.Stăteau am ândoi înl oc,neş tiind ce
să m aispună.
— Ai să rezi ş
ti? oî ntr
eb ă l e
,î n cel e d i
n urmă.
— Da,bi neînţeles.
— At unci,t e asl.Doardacă ai mpot f aceeva. c
Pen el
ope ăm r as e p e gân dur i.
— Da.Da,ar ai m fi ceva. Tataeî n cas ă.Î n sal on. O să- l găs i
ţi
uşor. Vreţ
i să vă duceţ il a elacu m şisă- i spuneţi de R i
chadr?
— Vr eiî nt r-
adeă vr ăsac f eu asta?
— Ci neva trebuie s- of acă. Şinu sunt si gur ă că am des tul ăf orţă
pentru asta.
— Foar te b i
ne,at unci.
— Vi n şieu ,i med i
at. Vă l as i mp
t să- i daţi vest
eaşiap oi vi n şieu .
Colonelul porni pe căr are, urcăt rept
ele de l ai ntrare şii ntrăî n
casă.Nu er a n umaiun om bun, ci şi cur aj
os. Peneo l
pe ămr as e ac ol
o
unde o l ăsae s,cu bu chetul de men t
ăî ntr
-o mân ă şi f ot
og rafi aî n
ceal
altă.Îşi am i
nti de d i
mi neaţaî ngrozitoare cân d aflaseedm oar t
ea
lui Sophie;î şiam inti cu m sench îi seseî n cam er
a eişipl ânseseşi –îşi
dori să poat ă da f râul i
ber moţ ei i
lor i ş acum. Dar un se î ntâm plă
nimic.Er a d oar ău nct i
ă şi r
ece ca heaţa.
g
526
 Privi chipul l
ui Richadr. Nici
odat
ă.Nici
odat
ă,de acum î nai
nte.
Nu- i mair ămăs
ees nimic. Îi văzuzâmbet
ul.Îşi ami
nti gl
asul l
ui,
ci
ti
nd cuvoce ar t
e di
ntr-o cart
e.
Îşi am i
nteacu vi
ntel
e.Brusc,î irev
eni
ser
ăî n mint
e,umpl ându-
i
gânduril
e,ca nucân t
ec ed m ul
t ui
tat
.

…Zar
ur
il
e au
fost ar
uncat
e,
Va ven
i vremea ăs as
cul
tăm
povest
ea, maitârzi
u, va fi şisoare,
maitârzi
u,
şiec
uaţi
a va putea fi, î
n sf
ârşi
t
, rez
ol
vat
ă.

„ «V
a fi şi so
are,mait âr
ziu.» Tr
ebui
e să-
i sp
un tat
ii aces
tlucr
u“,
se gân
di ea.Şiace
st
a păreaun mod l af elde bun ca ori
car
e al
t
ul,
pent
rua-şiî
ncep
er est
ul de viaţ
ă ce-
i st
ăteaî
nai
nte.

527
 1
2

DORI
S

Podmor e’
s Thatch. O pasăer cânta,st
răpungând tăceea
r zo r
il
or
cenuşii
. Focul se inst
sese,
dar beculîndrep
ta
Ct
ăusp
t r
ătei de scoi
ori ci
lumina maidep atr
e,aşa cum f ăcuse nîtott i
mpul nopţ ii
. Pen eol
pe
nu dor mise,însă acum tr
esăir
, ca un om somnor os acer es r t
ezeş
te
dintr
-un somn ad ânc şi il
niş
tit
.Î şiînti
nse pi ci
oarel
e sub păt ura
groasăde l ână, desf
ăcubraţel
e şiapoi se r ecă
f l a ochi
. Privi înj ur
;în
lumina pal i
dă, ăr z
i sal
onul cas ei sal
e, r ezen
p ţ a liniş
tit
oare a
obiectel
or
, fl ori
lor, pl
ant el
or, i b
roului, atbl
ouri
lor; e f
rea
srt
a care
dăd easpr e grădină.Zăr ir am uril
e de j os ale castanul
ui, mugurii
încă st
rânşiaifrunzel
or.Nu dor mise,darst ar
ea de veghe n-
o
obosise. Dimpotri
vă,îi crease o st areed mulţumire cal
mă,o l iniş
te
care v en
ea, probabi
l, dinf apt
ul că şi îî
ngăd ui
se,cu m numair areo
ri
făcea, să-
şiami ntea
scă tot
ul.
Acum, ajunsesel a sfârşi
t. Piesa set erm i
nase. Il
uziat ea
tr
ală era
foart
e put ern
ică. Reflect
oarel
e păl eau şi,î n lumina slabă, act
or
ii se
întor
ceauspreieşir
e.DorisşiErni
e,tineriaşacum nuaveausămai
fie.Şi băt râni
i Pen ber
th sau Trubshot, soţ
i
i Wat son-
Grant
. Şi tatăl ei
.
Mur iser
ă cu t oţi
i. Muriser
ă de mul t
. Richard er a ult
i mul a ce
r
părăsea scena. Îşiam i
nteazâm betul lui şiînţel
ese că t
impul , celcare
vindeca t
oater ănile,î
şif ăcu
seî n sf ârşi
t datori
a şiacu m, peste ani,
chipul iubir
ii nu-i mait rezea agonia şi am ărăci
unea.Se simţea, de
fapt,r ecu
noscătoare.Cât de incredibi
l de pus t
iu ar fi fost t
recut
ul,
dacă n-
ar fi exist
atel, de care ă-
şis ami
ntească. „Maibine căm ai ubi
t

528
şiam pi er
dut ,î şisp use, decâ t să unfi i ubit ni ci
odat ă.“ Şi şt i
a bi ne că
era u n mar e ad evăr.
Ceas ul în supor t au ri
u, aş ezat pe pol i
ţa căm inului, băt u de or a
şase. Noap teat r ecuse. Ven ise z i
ua ur mătoare.O al t
ă zide j oi. Ce se
întâmpl a cu zi lele ast ea? Î ncer când să găsească un r ăspuns,
des coperi că od uă săp tăm ân it recuseră ca ân vtul de a l vi zi
tal ui Roy
Brookner , cân d aces tal uase cuelpan ourile şi sch i
ţele.Şi î ncănu
primise i ci
no vest e d e a l el .
Nu maiaveani ci
o ves te ni ci de l a Noel şi Nan cy. După ac ea
ultimă cea rtă cuei ,î şil uaser ă pur i şsimpl u pi ci
oar elel a sp inare,şi
de at unci se ţ inuseră deop arte,nu maidăd user ă ni ciun sem n de
viaţă.As ta o der an j
a mul t maipuţ i
n decât îşi înch ipui auco pi ii ei
.
După o bucat ă de i tmp, aveau ,f ărăî ndoială,să o cau t
e,nu pen t
ru a
se scuza , ci pur tând u-se ca şi u cm ni mic anor malnu s- ar fi
întâmpl at.Pânăat unci,însă,eaaveades t
uledef ăcutşin- aveasens
să deaat en ţi
e unor s atfelde su părări copil
ăreş ti
, sauunor i j
gniri
imag inare. Ca d e obi cei,î şi î ndr eptasen î primul r ând at enţi
a a supra
casei şi gr ăd inii. C a î n fiec aer an , n î ap ril
ie, r v ea er
em a
schimbăt oare.Un ce r n îchi s, f runzele păleauşi se porneapl oaia,
pen tr
u caap oi să fie i arăşi soare.Tu f
ele de săl ci
oar ă se umpl useră
de flor i galben -au ri
i,s trăl
uci toare; l
ivada er a un cov or d e narc ise,
violete şi pr i
mul e.
Joi
.Danusvenea î n di mi neaţ a ast a.Şipoat ecă,t otazi ,Roy
Brook ner a vea să sune de l a Lon dra.Gând indu- se maibi ne l a
această posi bil
itat e,se convi nse t ot maimul t că vasuna.Er a mai
mul t decâ ti ntui ţi
e.Maiput ernic.Er a pr esi
mţ i
re.
Înt
r et imp, cân t
ecu l singur atic al acel eipăsări seî nso ţ
isecual te
zeci, şiaeru lr ăsuna de t ril
ur il
el or. Erai mposi bil săt e mai gândeşt i
la somn. Pen eol pe sei dir
că e dp e can ap
ea, sti
nse u lmi na şi ur că al
etaj, să acăf o bai e b ună, fierb inte.

Pr
esi
mţi
reaeise doved
i ex
act
ă şi t
elef
onul sosi î
n t
impul mesei
529
de pr ânz.
Lumi na blân dă a zo r
ilor dev enise cen uşie n î cursul zil
ei; cerul er
a
înnor at,burniţaşinusepuneapr oblemasămănânceaf ară,sauî n
seră.Aşa că se aş ea zesă,
r ea , Ant on i
a şi Dan us, l a mas a din
bucăt ărie,înfaţaunuicast ronenorm desp aghett
i bol og
neseş
ia u nui
platou de cr udităţi
. Din cau zavr emii, Dan us ş î
i petrecuse dimi neaţ
a
curăţ ând gar ajul. Pen eol
pe,î ndrep t
ân du-se spr e birou, să cau te un
număr edt elefon, răm ăsees acolo, ui mi t
ă de cât ă dezo rdi
ne er a,să
com pletezecec uri p entru dat ori
ile r ăm ase, să r eci
tească scrisori
vech i şisă r u
ance ot tf el
ul de recl am e pe ca re n i
cinu se bosi se să le
scoat ă di n pl i
cu ri
le în car e sosi seră.Ant onia pr egăit
se masade
prânz.
— Nu eşt i n umai n u exc elent aj utor de gr ădi
nar, i c i ş o
bucăt ăreasă clasa întâi
,î ispuseDanus,r ăzând puţ in parmezan
pes te sp aghete.
Se u azi telef
onul .
— Să ăs rpund eu ? stri
gă n Atonia.
— Nu. Pen eo l
pe l ăsă f
urculiţ
aj os i ş se r idică edpe scau n. Pr eci
s
că e ent pru mi ne.
Nu r ăs
punse l a t elefonul di n bucăt ărie, ic n itră î n sal on,
închi zânduşaî nur maei.
— Al o?
— Doa mnaKeel ing?
— La el tef on.
— La el tef ones te R oyBr ookner.
— Da,domnu le Brookne r.
— Î mi par e ărucă a u drataş a d e m ult să aui di n noul egăt
ura uc
dumnea voats
r ă.Domnul Ar dwayer aî n vi zităl a ni ş
te pr iet
eni ,la
Gst aad , şi nu s- a n ît
orsl a G eneva pân ă acu m două zi le,cânda g ăi
st
scrisoarea mea, care îl aş tepta l a hot el. A sosi t a l Heathr ow î n
dimi neaţ a asta şi acum e ai ci,în bi r
oul meu .I-am ar ăat
t pan our
il
e şi
i-am sp us că su nteţ
i gat a să l e vi ndeţi uneiper soane part i
cu lare,şi
530
dân sul ef oart
e r ecunoscător pen tru această posi bi
li
tat
e.A of eri
t
cincizeci de m i
i pen t
ru fiec aer.Ast aî nseamnă o sut ă de m i
i pentr
u
am ân două,î n l i
re s t
erli
ne,bi neînţel
es, nu î n dolari. Vi e s pare
accep tabi
l, sau aţ
i pr efer
a să ăvmaigân diţ
i puţ i
n? D ânsul ar od
ri să
se n îtoarcă alNew Yor k mâi ne,dar er eg
păit, dacă este neces
ar
, să-
şi am âne pl ecaera, dac ă dumnea voatsră credeiţcă aveţ i nevoi
e de
maimul tt i
mp pen t
ru a aj unge al u n acodr. Mi e m i se paer oof er
tă
foarte r ezon abi
lă,dardac ă… doam nă Kee l
ing? Maisunt eţ
i a l
aparat?
— Da,sunt ai ci.
— Î mi par er ău. Am cr ezu t că s- a într
erupt. Doriţi să spuneţi
ceva?
— Nu .
— Cr edeţi ă c suma pe car e am menţ ionat-o e sat i
sfăc
ăoar
te
pent r
u d umnea voatsră?
— Da.Perf ect satisfăcă
toar e.
— Dec i,dor iţ
i să m erg maidep at
re işsă fi nal
izezân v
zar
ea?
— Da.Vă r og!
— Cr ed că numai e ne voie ă s văpu sn,dar dom nul Ardway e
încântat.
— Mă buc u.r
— Ţi nem l egăutra.Şi , bi neînţel
es , plat
a se va f ace imediatdupă
încheiereatranzacţi
ei.
— Mul ţ
umesc,domnu l
e Br ookner .
— Poat e ăc n ue e cl maibu n moment să vă vor besc despr
e asta,
dari mpozi t
ele vo r fi, des igur, des tul de m ari.Vă d aiţseam a,nu?
— Da,bi neînţel
es .
— Aveţ i un cont abil
, saupe ci neva care să se ocupe de af acer
ile
dumneavoas tră?
— Domnu l End erby, de a l firma End erby, Loosebyand Thr i
ng.
Su nt avo caţi
, cu sed iul în Gr ay’
s n In Road . Domnul Ender by s-a
ocupatde o t
ate p roblemele,at unci cân d am vân dut cas
a d in Oakl
ey
531
Street şi am cumpăr atcas a u nde olcuiesc ac
um.
— Î n cazu l ac es
ta,poat e dor i
ţi ă sl uaţ
i eg
lău
tra cu el iş ă
si-
explicaţ
i situaţ
ia.
— Da.Da,aş a ma să ac f…
Sel ăs ă tăc
eea.
r Pen eolpe se î ntrebădac ă omul se pr
egăt
easă
închidă.
— Doa mnăKeel i
ng?
— Da,domnu l
e Br ookne r
.
— Vă i smţi
ţi bi ne?
— De ce?
— Mise par e mi e,sau…vă r et
mur ă vocea?
— As ta pentru că m i
-e g r
eusă v orbesc alt
fel
.
— Su nteţ
i mul ţumi t
ă d e aran j
ament?
— Da.Foar te m ulţumi t
ă.
— Î n cazu l ăsta,l a e rvedere,doam nă K eel
ing…
— Nu,domnul e B rookner,aş t
eptaţi puţi
n.Maie e cva.
— Da .
— E vo rbade
Cău tăt
orii de scoici
.
— Da ?
Î
i sp use ce nteni
ţ
iona să acă.f

Puse la loc r ecep

torul n îf urcă, foar
te încet
. Stătea la biroul
proaspăt an
arj
at işmaizăb ovi acolo câtevacli
pe.Î n cam er
ă era
li
nişt
e.Din bucătări
e ă rzbăt
eamurmur d e v
oci. Antonia şi Danus,
care nu păreausă ep uizez
e subiect
ele de discuţ
ie.Se î ntoar
se şi îi
găsi aşezaţ
iî n conti
nuar el a masă; t
erminaser
ă spag hetel
e şi acum
tr
ecuser
ăl af ruce,
t brânză şica f
ea. Farf
uri
a eidi sp
ăruse.
— Am pus- oîn cu ptor, să seăs t
p
reze d cal
ă,îi spuse A nt
oni
a şi se
ri
dică ăs oad ucă,darPen eolpe oopr i.
— Nu.Nu t e deranj
a.Nu maivr eau.
— At unci
,o ceaşcă d e acea?
f
— Nu.Ni cimăc aras t
a.
532
 Seaş eză pe scaunul ei
, cu mâinile n î
cruci
şate pe masă.Zâm bea,
pen
tru că unse p utea ab
ţi
ne,pen tru căiî i
ubea ep am ândoi şi er
a pe
cal
e să elof er
e ceea ce,după părereaei , er
a cel maipr eţ
i
os d ar in
d
l
ume.Un dar epcare l ofî
eri
se ecă
fir uia din cei t
reicopii ai săi
, dar
ei
,r ând pe ân
rd, o r ef
uzaser
ă.
— Am o pr op uner
e pentru voi,le p suse.Vr eţ
i să veni
ţi am ân
doi
î
nCor nwal
lcumi ne?Săveni
ţiî
nCor nwallşisănepet r
ecem Paş
tel
e
ac
olo? mp
Îr eună.Numainoi t r
ei.
Po
dmores’Thatch,
Temple Pudley
Gloucest
ershi
re
17 apr
il
ie 9 184
Dr aga ea m l O
ivia,
Îţi scr
iu casă- ţi povest
esc desp
re câteva lucruri pe cale săse
înt
âmple.
În acelul tim weeken d, când Noela ad us-o pe A ntoni
a al m i
ne,a
curăţ
atpodul şi Nan cy a ven itla mas ă,dumi nică,ne-am cert
ataş a
cum nu s- a maiî ntâm pl
atni ci
odată –şi sunt si gură că nuţ i
-auspus
nimic despr e asta.A f ost vorba,i nev
itabi
l, despre bani şi despre
fapt
ul că eisunt d e păr er
e să vân d t ablour
il
e t at
ălui meu chi ar
acum, cât se vân d bine.Gr ij
al or, m-auasi gur
atei , e numaif aţă de
mine,dar eu î
i şti
u pr ea inbe pe am ândoi
. Ei sunt ceicare au nevoi
e
de bani.
După ce, î
n sfârşi
t, aupl ecat
, am av ut ti
mp să m ă gândesc l
a o t
ate
şi î
n dimi neaţa u r
măt oar
e - l
am sunatpe d omnul RoyBr ookn
er, de
la-
Mi fir
a ma
g
ăsi
tBo
uo
nt
hby.
cu Aăr
mp ven
ători
tpart
aici
i ş
cu
li,
aracar
văz
eutmi
-p
aano
o
fur
eri
i
tl
eoşi
sul
te-
ăa d
l
uat
e mi
icu
deel
.
li
re st
er
line pentr
u am ândouă.Am accep t
ataceas t
ă ofer
tă.
Sunt mul t
ef elur
iî n care aş up t
each et
lui suma as t
a venit
ă aşa,
din seni
n, dar, acum, am să f ac ee ca ce dor ema să fac e d multă
vreme,ad ică ăsmă n ît
orc nî Cornwall. Cum ni citu, ni
ciNoelşi ni ci
Nancynu aţ i av
ut ti
mpul saudor i
nţa săen v
i
ţi cumi ne,i-am invit
at
pe Anton i
a şi pe Dan us. La început, Dan us a ez i
tatsă ac cept
e

533
invi
taţi
a mea. Era cam sur pr
inzăt
oar
e şi r c
ed că a f os
t enja, t
gândindu-
se că, poate,mi-e milă de elşi vr eausă-i di
ri
jezvi aţ
a.
Credcă e nubăi atfoar
te mândru.Darî n cel
e di
n urmă - l
am conv ins
că ne-ar ac
fe o mar e bucur
ie;avem nevoi e de un bărbat puterni
c,
care să se ocupe de bag ae,
j portar
i i ş efi
ş bucăt
ar
i. La sf âr
şit,a
accept
atsă vorbească şef cu
ul lui
, şi să vadă dacă se poateî nvoi o
săpt
ăm ână.A reuşit
, aş
a că plecăm mâi ne-
dimineaţ
ă,iarAnt onia şi

c
pu
entmi
runecăvom st
nîcăsa
uţacui
esc
nhi
u mbu
e ol
cl
l ad
evol
t
s an.
ul penNu
tru tvom
r
eimul
oc uir
safi l
i
,aaşa
Dor
is,că
m a
reţ
inut locuril a hotel
ul Sands i
şaco l
o ne v om pet rece P şi
aşt
ele.
Am al es othel
ul Sands, pent
ru că îmi am intesc căer ai nti
m şi
deloc pr etenţ
ios. Când er am copil
,f am i
li
i n î
tregi ven eaude l a
Lon draî n vac anţ
a de var ă.Veneau î
n fiec aer anşi î şi ad uceauşi
copiii
, cuguvern ante cut ot,î
şiad uceau şicâi nii şi
,î n fieca r
e vară,
direcţ
iuneaor gani
zaun mi cturneu de t enis, iarsear a se f ăc
eau
petreceri
,l a care pesoa
r nele maridansau f
oxtrot în haine de seară şi
copiii dansau î
n cerc işpr i
meau bal
oan e.Înt i
mpul r ăzboi ul
ui,a o fst
transf
orm at î
n sp ital şiaco lo erau aduşirăniţ
ii
, sărmani
i, purtaţ
iî n
păturir oşi
i; acol
oî nvăţau sămp îlet
ească co
şuri de rt
est
ie,de a l nişt
e
infirmiere drăguţe cu bonete al
be.
Dar â cnd i-am spus u li Danu s unde mer gem, a rămas oafr t
e
mi rat
. După câtse par e,hotelul Sands eac um l a mod ă şi f oarte
select
, aşacăelî ncercase,cudelicat
eţe,săne at rag
ă aten ţ
ia asu pra
pr eţ
ur
il
or . Dar, bineînţel
es, nu conteazăcât cos
tă.E pen tru pr i
ma
dată î n vi aţa mea cândscr iu o as emenea frază.Se nzaţi
a e
extraor
dinară şi mă si mt al t om. Nu mă der anj
eazădel oc, şi mă
bucurcauncopi l.
Ieri
, Ant onia şi cu mi ne am pl ec
atl a Chel
tenham cu maş ina,l a
cumpărăt uri
. Noua P en eo
lpe a uatl fr
âiele nî mâini şi nu credcă ai fi
rec
unosc ut-
o pe mam a ta ceachi bzuit
ă,dar r ed
c că aifi f ost de
acodr. Parcă nînebuniserăm am ândouă.Am cumpăr atrochii pent
r
u
Antonia,ap oi o superbă căm aşă de m ătas
e rcem,j ean
şi, pulov
eer de
bumbac,uni mpermeabi lgalbenşipatr
uper echidepantofi.După
aceea s-a d us al coafor, să-
şitundă b r
etonul,iar eu am pl ecatde una
si
ngură şi am chel tuit o mul ţime de ban i pe totf el
ul de nimicuri
534
adorabi
le pen
tru vacan
ţă.O perech e nouă d e es
padri
le,nişt
e p udră
de al
tc,o s t
icl
ăi mensă de pafr
um; fil me otfogr
afice işcrem ă de aţfă
şi un pulovere d caşmi
r, de culoareavi ol
etel
or
. Am cumpăr atun
ter
mos şi o păt
ură scoţ
iană(pen tr
u pi cni
curi
) şiun t eanc de căr ţi
ief
ti
ne,casă ă m dist
rez(incl
usi
v Fi est
a – su nt at
âţ
ia ani de cân d n-
am mai ci t
it ni
mi c de Hemingw ay). Am cumpăr at o carte nou ă
despre păsări
le di
n Anglia şialt
a, grozavă, cutot f
elul de hărţi
.

ur Dupăm
mă iat
-
amât
af ext
ăcutravagan
cinsteţăucnebu
ocneas
afeacă,
işam
m- t
amr
ecuu
dtsp e
sol
- a
i ban
au că,
pe Apt
ne
onia.
Am găs it
-o ar ăt
ând ci udat, dar i m
nunat. Nu numaică î şi t
unsese
bretonul
,darî şivopsiseşigenel e.O schimbăcomplet.Laî nceput
era puţinj enaă,
t darnt î
re i t
mp s- a obişn
ui
t cui deea şidoar i n
d când
încândsemaipr i
veşt
eadmi rati
vî nogli
ndă.N-am maif ostaşade
feri
cit
ă de n icinu maiş ti
u cân d.
Doam na Pl acket
t vine m âine,să f acă r ăţ
cu
enie şi să închi
dă casa
după e c p l
ecăm .Ne n ît
oarcem mi ercuri,pe daat d e 25.
Î
nc ă ceva. Am scăpat dău
Cet ăt
ori
i de s .ci
coiL-am don at
,î n
am i
nti
r eatatăl
ui meu , galeri
eide art ă di n Porthkerris,laf ondarea
cărei
a a con tr
ibuit şi el . Oricâtde ci udatar ăr pea, mie nu- mi mai
tr
ebuie şi îmi pl ace să cr edcăl umea– oam enii obişnuiţ
i, vor avea
posibi
lit
ateasă se bucu re şi să găseas cămân gâier
e pr i
vind acest
tabl
ou, la elf ca i mne.Domnul Br ooknera a ran j
atsă fi e r tan
sport
at
î
nves tulţăr
ii
,aşacăaveni tcuuncami onşil-aluat
.Loculgolde
deasupra căm i
nului e f oarte vizi
bil
, dar nt î
r-
o bună ziî l voi umple
cual tceva.Într
e i t
mp, ab i
a aştept să ăd vt ab
loul ex pus,pen t
rut oat
ă
l
umea, î
n noua u l
i casă.
Nu l e-
am scris nicil ui Noel, ni
cil ui Nan cy. Vor afl a iet oate sa
tea
,
maidev reme sau maitârzi
u şi
, pr
obabi
l, vor fi ran
ch i
unoşişifur
ioşi
,
darn-am ce ăse l ac.
f Le-
am datt otce amav ut şi
, de fiecar
e daă,
t au
vr
ut maimul t
. Poat
e ă
c acu
m mă vo rlăs a n
î pace i şî
şi vo
r vedea ed
vi
aţalor.
Tu, î
nsă, cr
edcăveiî nţ
eleg
e.
Cu toat
ă dr
agostea,ca-
ntotdeau
na,
Mama

535
 Nan cy avea em ur
şcări.Mot ivul era ă c n u maivo rbise u c mai că-sa
din acea dumi nică ez dastr
uoasă, când se sc iase r cea
ta aceea teribil
ă
înl egăt ură cu t ablour i
le,şiPenel ope îiî nvinsese pe amândoi ,
spunân du-le,eişil ui Noel ,t ot ce ea avpe su flet.
Ni civo rbă să se imt ăs v
inovată!Di n co ntră,se co nsidera p rofund
ji
gni tă.Mai că- sa îiadusese acuzaţ i
icar e n-ar fi t rebuitr ostit
e
niciodat ă,i ar an Ncyl ăsas
e să t reacă zidupă zi , deci să să nu f acă
nimi c, pen t ru că se aş tept
a ca Pen eolpe să f acă prima mi şcar e.Să
dea nut elefon, dacăun pentru a se scuza, măcar să t sea ed vo r
bă,să
întrebe de copi i, poate chi ar să-i propună o î ntâlnire. Să- i
doved es acă l
ui Nancycăt otul fusese uitat şicăr elaţii
le dint r
e el e
reintrase ră p e u nf ăgaş on r
mal .
Tot uşi, ni mi c d in t oate asteanu se î ntâm plă.Ni ciun t el
efon. La
început ,Nancy cont inuă să se considerej ignită,aliment ându- şi
astfelf uria.Nu- i o cnvenea că f usese pusă l a punct . La ur ma
urmel or, nu f ăcuse ni mi c ăru . Spusese doar ecavea pe suflet , din
grijă pent ruei t oţi.
Cu t impul ,î nsă,î ncep u să fie î ngrij
orată.Nu er a ceva obi
şnui t ca
mai că- sa să ţ i
nă supăr ae ra. Oare nu se si mţeabi ne? eSî nfur i
ase
foartet are cat şieg ori
c că ast
a nu er a bi ne pen t
ruof em ei
eî n vârstă,
care su fer
ise u n at ac ed co rd. Oar e seăsas le cu ur măr i? Gân dul ăs t
a
oî nf ricoşă,şi î l alungă r ep ede din mi nte.Cat eg oric că nu. Cat egoric
că,dacăar fif ost aşa, Ant oni
a ar fil uat eg lăutra cuea. Fat
a er a
tân ăăr şi , pr obab il
,i responsabilă,dar i ci
n măca r eanu put eafi ch iar
aşa ed i a
ur i
tă.
Îngr ij
or arease t ransformă î ntr-
o obses ie pe car e Nan cynu şi -
o
maiput ea l u
anga di n mi nte.Î n ul t
imel e d ouă zi le sendr îeptase d e
maimul te or i spret el
efon, intenţi
onân d să f ormeze număr ul de l a
Po dmor e’s That ch, dar u p
sese de fiec aer dat ă r ecep torul la l oc,
pen tru că n u şt ia ceă sp sună şi cum să m otiveze ceea e - i
arfi c spus.
Brusc ,î i ven io i dee. Se p aropia Paştele.Put eas- oi nvite pe m aică-
sa,
împr eunăcuAnt onia,lavecheacasăpar ohială,lamasă,î npr imazi
536
de Paş t
e.Î n f elul ăst a,or goli
ul ein- ar fiav ut d e su f
erit iş, cu o
fri
ptură de m ielşi car tofi noi , se p ut
eau împăca.
Tocm aiş ter geapr aful,f ără preamar e ch e,fîn suf rageir
e cân d îi
încolţ
iînmi nt ei deeaast ast rălucit
ă.Lăsăcârpaj os,l
ângăcut iade
ceară,şi porni di rect spr e bucătărie,lat elef
on. Formă număr ul şi
aşteptă,zâm bi nd ca o f em eie de l ume ce er a,gat a să t ransf
ere
zâm betul as upr a cuvi ntelor. Nu- i ăsrpunse ni meni. Zâm bet
ul i î
pieri. Aştep tă î ndel ung şi ,î n cel e din ur mă,dezam ăgit
ă,aş eză
receptorull al oc n îf urcă.
Sună di n nou, l a t r
eidupă- am i
azăşi i arăişl a şas e.Su nă la
deranjam ente,r ugân du- l pe oper ator ăs ver i
fice i nl
ia.„S ună şi nu
răspunde“, o an unţ ă aces ta.
— Şt iu că n ur ăspunde.To aăt zi
ua,numaias t
a amau zti
. Cr edcă
trebuie săefiodef ecţi
une.
— Sunt eţi si gur ă căer s
poana p e care ocău taţ
i este acasă?
— Bi neînţeles că e cas aă.E mam a m ea.E mer euac aăs.
— Dac ă mi î per mi teţi
,am să ver ific şi vă su n după ac eea.
— Mul ţ
umesc.
Aşteptă.Funcţ i
onar ul sună di n nou. Tel ef
onul f uncţi
ona.După
toate ap ar
en ţele,mam a ei nu er a acasă.
Dar an Ncyer a acu m, pe cât de nîgrij
orată,pe at âtde f uri
oasă. O
sună p e O l
i via,l a L ondr a.
— Ol ivia?
— Bună.
— La e tlefone Nanc y…
— Da.Te -am r ecunos cut.
— Ol ivia,mă c hinui să d aude mam a iş nu r ăspunde n i
meni la
Podmor e’s That ch.Ai i dee ce -ofi sîntâm plat
?
— Si gur că n u- ţ
ir ăspunde.A pl ecatîn Cor nwal l
.
— Î n C or nw all
!
— A pl ec atac olo pen tru Paş te.Cu maş ina,cu Ant on i
a i şDan us.
— Ant oniaş inus
Da ?
537
 — Ce t e şoc hează aaş de t are? ocment ă Ol ivia,am uzată.De ce
nu? D e u lni de z il
e ş ateapt
ă să se d ucă col ao şi ni ciunul di nt
r e n oi n-
a vrut să ea mr gă cuea , aşa că i-
al uat pe i e
, să-iţ ină t ovărăşie.
— Sănu- mi spui că t s
aut oţ
il a D oris Pen berth? N -aul oc ac olo.
— A,nu,nu st aucu Dor i
s.St aul a h otelul Sa nds.
— Lahot elul San ds?
— Zăuaş a,Nan cy,nu mair ep eat ot
t ce- ţi spun.
— Dar hot elul Sa nds ecel mai bu n.Unu l din cel e maibu ne
hotel
uri dinţ ară. I seace f reclamă pest et oavere!
t
. Cos tăo
— Cum, n- ai aflat ? Mama ar e oave re. A vâ nd ut panou r i
le u nu i
mili
onaram er i
can , pentru o sut ă d e m ii de i l
r e.
Nan cy nu er a si gură dacă- i vine să vo mi t
e sau să l eşine.Si mţ i
cum t ot sân geleî i piere di n obr aj
i.Î it r
em ur au gen unch ii.Î nti
nse
mânadup ă unscaun .
— O sut ă de mi i de i lr
e.Nu- i cu put inţă.N- aucum să val oreze
at
ât. Ni mic n u val or ează osut ă d e m ii de i l
re.
— Ni mic n u val or
ez aăni mic, decâtdac ă se găs eşte un am ator.
Maie şival oareade r ari
tate.Am î ncer cată- ţi
s expl ict oat e asteaî n
zi
ua î n car e am l uat a mas împr eună l a Ket tners. Pi cturile l ui
Lawren ce t er
Sn ap ar areo
rr i pe p i
aţă,şi acest am er
ican , oricine a r fi
el
, probab i
l că şi îdoreş t
e p anouril
e m aimul t decât or i
ce ep u lme.Şi
nu-i pas ă câtdă pe el e.Nor ocul mam ei
. Su nt f oar t
e bucur oas ă
pentr
u ea.
Nan cy a ern ău cti
ă.O sut ă d e m i
i de i l
re.
— Cân d s- auî ntâm platt oat
e as t
ea?eu ş
ri easă r osteascăî n ce le
din urmă.
— Păi , nu şt i
u. Des tul de ecen
r t .
— Dar u,cu
t m de t ş
ii?
— Mi -a scr is oscr i
so areung lă,î n car e m i-
a poves titt ot. Mi -a sp us
de cearta cut ine şiNoel . Sunteţiî ngrozitori. V-am sp us d e atât eaor i
s-
ol ăsaţ
iî n pace, dar o vi, nimic.Aţ i ch inuit-of ără mi l
ă,până cân d
n-a m aiput ut supor t
a.Cr edcă ed ast a s- a hot ărât,î n cel e d in ur mă,
538
să v ân dă p an ouril
e.Pr obab il că şi-a d atseam a că aer si
ngurul mod
încar eput easăscapedepi sălogealavoastr
ă.
— Eşt i ned reapt
ă.
— Zăuaş a,Nan cy, nu t e m aipr ef
ac e aţ
fă d e m i
ne i ş ni
ci faţă d e
tine însă ţi
.
— O au a l mânăcu c eva.
— Ci ne?
— Dan us i ş Ant oni a.N- ar fi treb
uit s- ot rimiţi pe atfa ai a să stea
la m am a.Şin- am î ncred eern î Danus ni ci câtneg ru sub unghi e.
— Ni ciNoe lnu ar e.
— As t
a n ut e nîgr ij
orează?
— Cât uşi de p uţin. Eu am mar e nîcredeern î put erea e dujdecaăt
a mamei .
— Dar ec i zcide b anii pe care ir isi
î
peşte p e ei? C hiar acum. Stă n î
lux, la hot elul San ds.Cu gr ădinarul ei.
— De ce să nu- i i rsipească? Su nt ban i
i i e. Şi e d ce să nu- i
ch et
luiască, pen tru eaşipen tru doi t ineri la care, întâmpl ăt
or,ţ i
ne
foarte m ult
? După u cm ţ i-am spus, ne- a urgat pe fiea cer ăs m ergem
cuea, şi niciunul di ntre n oi n-a ofs
t de c aord. Am av ut o şan să şi am
pierdut -
o.Nu avemdr eptulsă d ăm vi na p e a e.
— Cândm- a inv it
atpe mi ne, n-a zi s ni mic de hot elul Sand s.
Ur ma ă s tsăm , pe m asă i ş casă,î n dor mitorul pentru musafi ri all ui
Dor i
s Pen berth.
— Şi as tat e-
aî mpi edicat să ccep
aţ i
? a Fptul că iafi l ocuitl a D or
is?
Te-aifi dus d acă îţi flut ura hotelul Sa nds p el a nas, ca i epuri
i după
mor cov i
,nu- i aşa?
— Nu aidr eptul să v orbeşti aş
a.
— Am t otdr ept
ul . Su nt sor a a,
t dr agă oam D ne!Şie b ine ăs mai
ştii ceva.Mam a s- a dus a l Porthkerris p ent
ru căî şi dor eş
te aces t
lucru de m ulţi an i
; dar ,î n afară de a sta,s- ad Cust
ăuătă
si
orivadă
de
scoici. A donatt abloul gal eri
eide ar t
ă de acol o, în mem ori
at at
ălui
ei, şivr easă- l pri
vea scăxpu es,în noua l ui casă.
539
 — L- a don at? O cl ipă,Nan cy crezu că nu au zs i
e bine,saucă nu
înţ
elesesece-ispusesesor aei .Vr eisăspuicăl -
adat?
— Exa ct
.
— Darpr ecis că l va
or ează mii de i l
r
e.Sut e d e m ii
.
— Sunt si gură că t
oţi cei implicaţ
i apreciază a sta.
Cău tăt
orii e d scoi ci
.Pierdut . Sen ti
men tul ned r
ep t
ăţ i
if ăcu
te eişi
famili
eieio î nfuri
e p e N ancyl a cu lme.
— Nouă ne spuneaî nt ot
deau na,r osti eai ronic, că nu poat et răi
făr
ăt abloul acel a. Că f ăcea part
e di n viaţa ei.
— Aşa a f ost. Mul ţi ani . Dar r e
cd că ac um si mte că se poat e
descurcaf ără el . Vr easă- lî mpartă cual ţii
. Vr eacaşicei lal
ţi săse
bucuredeel .
Eviden t, Olivia i ţneapar teamai că-si
i.
— Dar on i? D aram filia i e? N epoţ
ii ei. Noel. Noelşt ie ot
ate astea
?
— Haba r n- am. Nu cr ed. Nu l -am mai vă zut sau auzit de â cnda
dus-o p e A ntoni a a l Po dmor e’s Thatch.
— Las ’că- i spun eu !
Era oam en i
nţare.
— Chi ar aşa aci să
,r ăsp
funse l i
O
via şi închiseel ef
tonul.
Nan cyt rântir eceptorul. La nai ba cu Olivia!La nai ba!
Ridică d in nouşi f or mă n umărul lui Noel . Nu- şi maiam intea e d
când nu maif uses e aş a d e u spăraă.
t
— Noe lKeel i
ng .
— Nanc y l a t elefon.Vor bea pe un t on dur , s i
mţindu-se
impor t
antă, pr eti
nzând at en ţ
ia cel ui
lalt
.
— Sa lut.
El nu păr ea r ea
p en tuzi asmat .
— Toc maiam vor bit cu Ol ivi
a.Am î ncercats- o u sn pe m am a,dar
nu r ăspundea i men
n i , aşa că am sunat-
o pe O l
ivia,să v ăddac ă tşi
e
eacev a. Ştia, pen trucămama î i scr
isese o scriso are. Oli
vieii-a scr
is,
darnu s- a o bosit să a i eglău tra cu mine a sucut i
ne.
— Nu î nţ el
egdes pre e c vo rbeşt
i.
540
 — Mam a a pl ec atî n Cor nwall şi i-al uatcu ea pe A nt
onia şi pe
Danus.
— Doa mne ,Dumne zeule…
— Şi st aul a h otel
ul San ds.
Astaî i atraseat enţi
a.
— La Sa nd s? Cr edeam că o să st ea la Dor i
s. Dar c um de- şi
permite să s teal a San ds? E unul di n cel e maiaf uri
sit de scumpe
hotel
uri dinţ ară.
— Î ţi spun eu cum. Mam a a ândv ut panou ri
le. Pent
ru o sut ă d e
mii de lire.Şi , dacă- mi e per mis ăs spun, f ără să discute cuni ciunul
din noi. O sut ă de mi i de l i
re,Noel . Pe car e,după câtse par e,
int
enţi
onea ză să- if acăpr af. Şi ast
a nu- it ot
C.
ăuA
tătdi
atde sco
ori ici
.
L-af ăcut cad ou gal eri
eide art ă di n Por thker
r i
s,pof t
im de vez i. L-a
dat, uit
e-aşa – şi numaiDumneze u şt i
e câtval orează. Cred că e
nebună.Nu cr ed că ş t
ie ce f ace.I -
am spus Ol ivieicarei- păreea
r
mea. Că i t
pii ăia d oi
,Ant onia işDan us,o aucu cevaa lm ână.Se a mi
înt
âmplă,zăuaşa.Ci teşt
itotti
mpulî nziarelucruridintr
-ast
ea.Eun
deli
ct. N- art r ebui să- i per mit
em . Treb ui
e să f acem cevaca să- i
opri
m. Noel . Noel ? M aieş tila paara?t
— Da .
— Ce aide zi s?
Noelr ost i
: „Porcări a naibii“ şiî nchi
se.

Hot
el
ul Sa
nds,
Port
hkerr
i
s,
Cor
nwall
J
oi,19apr
il
ie
Dragă O li
via,
Iat
ă-ne aicide oziî ntr
eagă.Nicinu-ţ
i pot sp
une ce fr
umos est
e.
Vremeaes t
e f r
umoasă, ca-
n pli
nă vară,şi vez
i flori pes
te t
ot. Şi
pal
mieri, şistr
ăzi micu
ţe,piet
rui
te,şimareade u n al
bast
r
u minunat
.
Un al bas
tru cu o nuan ţă maiver zu
ie dec
âtMed it
eran
a,care se
î
ntunecăspreor i
zont
.E calaIbi
za,numaicăpuţ
inmaifrumos,
541
pent
ru căt ot
ul e ver
de şil uxurian
t,iar sear
a,după ap usul soarel
ui,
aeru
le u medşi simţi mirosu
lf runzel
or.
Călăt
or
ia până ai
cia o fst minunată.Eu am s tatla volancea a mi
mare partea t i
mpului
, şi Penelope numaipuţ in, dar anu
Ds n u,
pent
ru că nu şofează.Din cli
pa în care am ajuns pe a ut
ostr
ad ă am
mers ca vântul
,i ar a mmeit al
e nu- i veneasă creadă ce r epede
mergem. Cândam ajuns la D evon, am luat
-
o pe d r
umul ve chi de al

Dar
ca-
ntmoo
palr
măşişam
i unmân
decat p
păşte u
eau nnivâr
şefpd
t oe
nei t
s
âncă,
miti
t deşiu
ei nd
floe e
s
coşi ved
ea
, car
e ot
s-
aut
ul
bucuratdefir i
mi t
uri
ledelasendvişuri
lenoast
r e.
Hot el
ul par că e dintr-
o al tă lume.N- am mais t
at c ni
iod
ată la
hotelşi cr edcă i ci
n Peneolpe,aşa că ex eper
oienţ
ă cu tot
ul nouă.Ne
totspuneacâtde con fort
abil şi plăcut vafi, dar ân cd am aj uns nî
cel
e di n urmă pe al eea de la i nt
rare( print
ret uf
e de flor i) ne-
am
lămuritimed iatcă r eb
tuia săenp r
egăitm pen tr
u o vi aţă de ulx.Un
Roll
s şi t
reiMerced esur
i erau parcat
e nîf aţ
ă şiun băi at î
nl i
vr eane-a
aj
utat albag ae.
j Dan us zi cecăbag ael
je noastre arată casacu l şi
peticul, pent
ru că unst care m aide car e m aipr ăp
ădit
e.
Totuşi
, Pen eo
lpe a pus med
i i ats t
ăpânire pe sit
uaţi
e – din t oat
e
punctele de ved ee.
r S-a ad aptati med i
atl a covoarel
ei ncr
edi
bil de
groase, la bazi
nele de înot, grădini
le verzi nteri
i
oare,băil
e privat
e,
tel
ev i
zorul a l pat,f r
ucti
erel
e pl ine cu f r
ucte proaspet
e şiflor i
le
aşezate pes t
et ot. Avem cearşafuri şi prosoape curat
eî n fiecare zi.
Cam erel
e noas t
re sunt oat
t e pe ac eaş
li o cir
dor şi aubal coane
al
ăt urat
e care d ausp r
e g r
ădini şisp re m are.Din cândî n când, ieşi
m
pe bal con şi vo rbi
m î ntr
e noi . Ca î nVipi
eţes
ari edeNoel
pvat
Cowar d.
Câtdes prer es
taur
ant, par
că am fi i nvi
taţila mas ă în celmai
scump l ocaldi n Londra.Sunt sigur
ă că vo i aj
ungeo blazată cânde
vorba de scoi ci, homari
, căpşuni proa
spete,smân t
ână groasă, de
Cor nwall
, şi file de petş
e al grăt
ar.E minunatcă- l avem pe D an
us uc
noi, pentru căe f oart
e atentl a cetrebuie săbem al ătur
i de aceste
mân căr
uri del
ici
oase.Pare să ş
tiefoart
e mul t
e despre vi
nuri, dar el
nu beani ci
odată.Nu ş t
iu de ce şi nu ş ti
u nici de ce nu con duce
maş ina.
542
 Avemat ât
ea e d ăcu
ft!Î n dimineaţ
a a s
ta am fostîn or aş,şi pri
mul
l
oc v i
zata o f
st CarnCott
age,unde al ocui
t mam at a.Dar aos tftr
ist
,
pent
rucă, l
af elcamul t
e alte casede i a
ci,a fos
tt r
ansf
orm at î
n hotel,
per
etel
e acel
a rfumos d
e piat
ră af ost dărâmatşi cea ai mmar e patre
a grădi
niia d i
spăru
t,t
ransof
rmată nî
tr-o parc
areen p
t
ru maşini. Dar
am intratî
n ce eace ai
mr ăm ăs
ees din grădi
nă şi propri
etăr
easa e-an
făc
ut o caf
ea. I
arPeneo
lpe nea- psus cum era al
tădaă,
t cum mam a ei

p
pl
an
ovt
ease
ts
i to
t cuţ
mi art
an
fd
os
tafir
ui
i,
să l
ci gi
ci
î
n nel
e
at şi
acu
lf gcel
ulel
eral
teu fl
as
p o
ar
r i
,Lona
i
dr
r apo
ei
. i ş
Nu n
e
ta
i-
am
ni
mic d epsre asta.Cân d ne-a pov ets
it
,îmi ven easă pl âng, dar - am
n
pl
âns,am l uat-
oî n braţe,pen t
rucăiî st
răl
uceau och i
i de a l
cr i
mi şin-
am ştiut ce l ta
cev
a să fac.
După Car n Cot t
age am mer s maidepar te, spre ni
ima mi cului
or
aş, să g ăsi
m gal eri
a d e art
ă şi să
Căuved
t
ătem
ori
i de scoiG
cial
. eri
a
nu e mare, dar e deosebi
t de i nt
eresan
tă,cuper eţi
i văruiţ
iî n alb şi
un luminatormens
i ,spr e n odr. Au exp
Căuu
tsori
ăt i de scoin
îl
ci ocul
celmaii mpor t
ant, şi acol
o e cal a elaca să, scăl
datî nl umi na rece şi
st
rălucit
oare de la Por t
hker r
is, unde a f ost rceat
. Doam na de l a
galeri
a de artă er aî n vâ rst
ă şi nu cr edcăî şi am i
nteade Pen eo
lpe,
dar t ş
ia,bineî
nţel
es, cine e şia f ăcut mare vâlvă. Î
n af ară de asta, nu
par ăsmaifie p reamul ţi cei pe car
eî i cunoaşte şi de careî şi aduce
am i
nte d i
n alte vremur i
. Cu excep ţ
ial ui Dori
s, bineî
nţel
es. Peneolpe
se d uce -s
o vadă pe D ori
s m âine după-masă,să-şi bea ai ce
ul cu ea.
Abia aş tea
ptă şi e pl ină de ent uziasm. Iar âm sbăt
ă pl ec
ăm pe
drumul spr e coas
t ă,să mân căm pe st ânci
le de a l Penji
zal. Hotelul
pregăeşt
te sen dvi
şu r
i pen tr
u pi cni
c nî nişt
e cutii nos
time,de ca r t
on,
cu cuţ it
e şi u frculi
ţe ad evărat
e,dar Pen eolpe nu l e con si
der ă
pi
cnicuri după t oate regu
li
le, aşa că ne vomop ri n î drum să
cumpăr ăm pâine p r
oaspăt
ă,unt, pat
euşir oşi
i,fruct
e proaspet
e şi o
st
icl
ă de vi n. Dacăav con
ti
nua să fie a lfelde cald ca acu m, cr
edcă
Danus şi cu mi ne o ăs putem înot
a puţi
n.
Iar apoi,luni , Danus iş cu mine mer gempe coasta de sud, l a
Manac can,unde un domn pe nu me Eve r
ard Ashley ar
e un centru de
grăd
inărit
. Dan us af ost co
legcuell a Facu l
tat
eade Hor t
icul
tur
ă şi
vreasă vad ă serele şi să ai
mî nveţ
e câte ceva
. Ast
a pen t
ru că, at
unci
543
 când va veni vr
em ea,acel
aşilucr
u doreşt
e să acăf şiel , dar e difici
l,
pentr
u că e nev
oie de m ul
ţi ban
i ca să nt
rep
îr
inziaşa a, cevi
ar el nu
are. Nu-
i nimic,înt
otdea
una e util să nvî
eţi di
n ex peri
enţ
a al t
ora şi
va fimi nunatsă vedem şi cel
ăl
al
t capătalacesteizo ne mag ni
fice.
Din tot ecţ i
-am scri
s,veiî nţ
eleg
e căsu nt foar
tef eri
cit
ă.N- aşfi
crezu
t că,at âtde r eped
e după moar teal ui Cosmo,vo ifi i ar
ăş
i
fer
ici
tă.Spercă une u nl ucr
ur ău. Eu nu cred, pentr
u că ot tce imt
s e

binÎ
e
ţ.
i mulţumesc pent
ru t
ot. Pent
ru căaif ostf an
tast
ic de bună şi
răbdătoar
e şi pentr
u că aiar anj
at ăsstau la Podmor e’s That
ch.
Pentru că, dacăn-aifi fostt u, eun-aş fi acu
m aici,t răi
nd pe pici
or
mar e alăt
uri de ceidoioam eni pe car
eî iiubesc celmaimul t pe
lume.Î n afar
ă de ti
ne,bineî
nţel
es.
Cu toată dr
ag ost
ea,
Anton i
a

Copi
ii ei
, Nan
cy,Ol
ivi
a,Noel
, av
uses
eă…
r Pen
eol
pe t
reb
ui
a să
rec unoască… avu seseăr dur
eros de mul tă dr eptat
e.Por t
hkerri
s e s
schi mbase di n toate punctele de ve dere. Car n Cot t
agenu er a
singur a casă a căr eigr ăd
ină fusese distrusă,casă se f acădi n ea
par care pentru maş ini
, cu o firmă l a poar t
ă şi umbr eleî n dungi
color at
e pe t erasa proaspăt oncs
truit
ă.Vec hi
ul hotelWhi t
e Cap s
arăt a oribi
l,fusese xti
ne
s şi î
nchir
ia apartamen t
e pen t
ru vacanţă, i
ar
dr umul sp re port, acol
o unde,odat ă, l
ocuiau şil ucr
au artişt
i
i,f usese
tran sof
rmat nîpar c de di st
racţ
ii
, cu st anduri, disc
oteci
, baruri uc
gus tărir api
de şi mag azi
ne cu suven i
re.Chi ar işî n por t, ceamai
mare parte a bărcli
or pecsăr
eşti di
spăr
useră.Maier a doar nua sau
două,i arr es
tul hcei
ului p l
in de am barcaţ
iuni d e croazi
er
ă care
of
ereau, con
tra uneisume en or
me,căl ăt
or i
i zil
nice, î
n care put
eai
vedea alb
eneela supescui pe-ndelet
e macrouri,ca up sl
iment
.
Şi t
otuşi
, ori
cât ar fi păru
t de ciudat, oraşul nu se sch
imbase i ar
ch
at
âtde mul t. Acum, pr i
măvara,er a la f elde puţ ină lume,căci
pri
mele vaulr
i de u tr
işt
i nu aveau să sosească nai
înte de D umi
nica

544
Rusal iil
or. Avea i dest ul t imp pen tru hoi năr eală, dest ul sp aiţu pen tru
a ad mira pei sajul. Şini mi c n- ar fiput ut c shimba vr eod at
ă ac el
albas truadânc,măt ăso s,al apel or o glfului, ni cico ntur ul r ot
unjit al
Cap ul ui, sauî ncu rcăt
ur a am eţi
toare de st răzi şi cas e cuaco periş d e
ţiglă,car e co boraudeal ul pân ăl a mal ul ap e.iPes căr uşii umpl eauşi
ac um cer ul cu ţ i
petelel or, aerul mi r
oseaşi ac um a sar e,a l em n-
câ inesc şi a esca l
lonia, i ar st r
ăzile strâmt e di n or aşu l vech i,încâ lci
te
ca nuad evăr atl abiri
nt ,t e ă zpăceau l
a el f ca- ntotdea una.
Pen eolpe por nise epj os,să- if acă o vi zităl ui Dor is.Er a plăcu t să
fie i s
ngur ă.Compan ia u li Dan us i şAnt onieio umpl ea e dn îcântare,
dar , măcaren t
rpu puţ in t imp, si ngurăt at
ea er a bi ne-ven it
ă.Su b
razel e soar eu li de după- am i
ază, străbău tse gr ădinile î mbăl săm at
e
ale hot el
ul ui,i eşind pe şoseau a car e şer puia pe dea supra pl ajei
, pe
lân gă er tase ed case in ep doca i ct
vorian ă,şico bor âsen î or aş.
Cău ta oflor ărie.Cea e p care oş tia ser an
tsformas e n î mag azin de
îmbr ăcămi nt e,pl incut otf eluldel ucruripecar et ur i
ştii
,di speraţi
să- şich et l
uiască banii,l e cu mpăr au pr ost eşt
e.Beret er oz, de pl as ti
c,
tricour i en or me,i mpr imat e cui mag inea n u
or ved ete p op şi j ean şi
foar te st râmţ i
, de- ţ
if ăceaur ău numai cân dt e u itai l a ei .
Găsi ,î n sf ârşit, o flor ări
e,asc unsă l a un col ţ d e s t
radă unde,
dem ult, un câr paci bătrân , cu şor ţ d e pi ele,r ep aa r flec uril
e l a
pan tofi şi l e cer eacât e r teipen ny pen tru fiecar e.I nt r
ă şi cumpăr ă u n
buchetmar epent ru Dor is.Nu anemonesau nar cise,ciflor imai
ex otice. Gar oafe,cr i
ni,l alele şiun br aţ de f rezii,t oate ambal ateî n
hâr tiet are, de un al bast ru-deschis.Maidep arte,pe aceea şis trad ă,
intr ăî n mag azinul de bău turi şi cumpăr ă pen tr
u Erni eos ti
clă de
whi sky Fam ou s Gr ou se. n Îcărcată cu t oate ac es tea,por ni m ai
dep at r
e,păt runzân d maiad âncî n Dow nalong,unde t sr
ăd uţele reau
aşa de mi ci , cănu maier al oc d et rotuar , şi căs uţ el
e văr uit
e de pe
am bel e păr ţi se î nghes ui auuna î n ceal alt
ă,fiecar e cucât evat repte
ca re urcau sp re şi u
le d e a li ntrare, pictateî n cu lor i vi i
.
Casa soţilor P en berth er a ascu nsă î n ch i
ar ni ima acest ui labirint.
545
Aici
, Erni el ocu ise cu mama şit atăl lui şi , pe aces te str
ăd uţe,Dor is,
Peneolpe i ş Nan cy ven eauî n ser ile d e arină di n vr emea ăzbroi ului
să stea e dv orbă cu doam na Pen berth băt r
ân a,să măn ânce p răj
ituri
cuşo f
ran şisă ea b cea it are,di ntr-un cea i
ni c o r
z.
Acum, am intindu- şi t oate as tea, Penel op e se gân di că er a de
necrezut cât de mul tt i
mp î it reb uise să înţelea
gă căErni e,î n f el
ul
lui t
imi d şit ăcu t, o cu r
ta pe Dor is.Tot uşi, poat e cănu er a ch i
ar aşa
de neî nţ el
es. Nu er a vo rbăreţ i n
d fir e,i arpr ezen ţa lui a l Car n
Cottage,omul car e vo rbeapuţ in, dar ucr la cât zece, deven ise,î n
mod fir esc,ce va obi şnui
At
,.
seocupăEr niespunea ut oţi, at
uncicân d
treb
uiaf ăcut cine ş tie cel ucru î ngr ozitor, cu m ar fi de tăiato găi nă
saude cur ăţatgunoi ul. Şielse ocupa î nt otdeauna.Ni măn ui nu- i
trec
use pr i
n capcă er a şi elun băr batbun de î nsurat
; er a doar nu
mem bru alf am iliei
, car e n u se p lân gea, nu pr otes
ta şi ad ucea mer eu
bunădi spoziţie.
Abi a î n t oam na l ui 194 4 i -a căzu t fi sa.Pen el
op e int r
ase î n
bucătăriadel aCarnCot tageîntr-
odi mi neaţăşiî igăsi sepeDor i
sşi
pe Erni e st ân d î mpr eună la ceai . Er auaş ezaţil a mas a de bucăt ărie
şi,în mi j
locu l mes e, it r
ona un vasal bastr u cu al b, plin de dal ii
.
Răm ăsees u srpr i
nsă.
— Erni e,nu şt i
am că eşt i ai ci
…
El se mţ siij en at.
— Am t recu t şi eu , aşa, pe-aici. Puse can a deo par t
e şi se r idicăî n
pici
oare.
Pen eolpe se ui tăl a flor i. La Car n Cot tage nu maipl antaudal i
i,
căciera uf oar t
e g reu de n îgriji
t.
— De unde auap ăurt flor i
le s atea?
Ern i
e şi ît rase ascub l pe ce afă şise scărp i
nă î n cap .
— Ar e atta,î n cur te.Am ad us vr eo ât cevaen p
tru… pen tru vo i.
— Ni ci
od ată n -
am văzu t dalii aş a d e r fumoas e.Su nt enorme…
— Da,spuse Er ni e,şi-şi aşezăbasc ul l al oc,l ăsându-se cân d pe-
un pi ci
or , cân d pe cel ăl
alt
. Mă duc ă st aini şte eml ne.
546
 Şi porni spr e u şă.
— Mul ţ
umesc pent ru flor i,spuse D ori
s.
Ernie e sn ît
oarse i şdăd u din cap .
— A pi cat grozav ceai
ul ăl a,îir ăspunse el.
Cu acest e cu vint e,pl ecă. Pest
e cât eva clipe,di nsp r
e cu rt
eadi n
spate seuzi ară o lvituri de o tpor.
Peneolpe se aş ezăl a mas ă.Pr i
vi flor i
le;o pr ivi pe Dor i
s, deşi
Doris iîoco l
eapr ivirea.
— Am ci udat ul sen t
imen t că amder anjatceva, spuse Pen eolpe.
— Adi că?
— Nu ş ti
u.Sp une- mit u.
— N- am ni mic despu s.
— Doarn- a ad us l eflor i
le asteanoi,
en
pt r
nu? Lea - ad us pentru
ti
ne.
Dor i
s clătină d i
n cap :
— Ce o cntează entr
pu cine e-la ad us?
Acela a f os t m omen t
ul î n car e a î nţel
es es dpr e ce-i vo rba,şi
Penelope nu pricep ea uc m de nu î
nţeles
ee s m aidevr eme.
— Dor is,cr edcă r n
Eie et p l
ace.
Dor i
s ări
s i med i
atca r să.
a
— Erni e Pen ber t
h? Aş vr ea - o
s vădşi pe- asta!
DarPen eolpe efruzăsă esase l ăcălpită.
— Nu ţ i-
a p sus ni mic?
— Nu pr ea vo rbeşte m ulte u c nimen i
,nu şt ii?
— Dari eţ ţ î
i pl ace?
— N- are de ce să nu -mipl acă.
Se u p
rta p rea t ân
sgaci ca ăs n u dea e dbăn uit
.Ceva se ntâm p
îl
a.
— Î ţif ace r cu
t
e.
— Cur te? or Dis săr iî n pi ci
oare,ad unând cu zgo mot ăn cil
e şi
far
furi
oar eel de pe mas ă.N- ar fiî n s tare să cur tezeni ci
o muscă,
spuse ea ,t rân t
indu- leî n ch iuvetă şidesc hi
zând r obinetul
.Î n pl us,
adăugă,aco perind şi roitul ape, ie ş aa ed car aghios!
547
 — Ni ci n- aiput ea găs iun om maidr ăgu ţ…
— Şi ni cinu- mi t r
ece pr in capsă- mi sf ârşescl el
zi
e al ături de un
băr batmaiscunddecâtmi ne.
— Doar pentru că n ue u n Gar y Coo per,nu- i cazu
l să t srâm bidi n
nas . Şi ue cr ed că e dr ăguţ.Î mi pl acpăr ul lui negr u şi ochi i
întunecaţ i.
Dor is n îch i
se b ro
inetul şise nt îoarse cu f
aţa sp r
e ea , sp r
ij
ini ndu-
se d e ch iuvet ă şiî ncrucişân du-şimâi nile p e p iept
.
— Dar nuve zicăspune nun iciodată nimi c?
— Cum t u nu t e op reşti niciodat ă di n vo rbit, abia dac ă poat e
strec ura şi eldouă vo r
be.Or icum, f aptele vo r
besc m aimul t dec ât
vor bele.Ui tă-te şit u, ţi-
a adus fl ori
. Şi f ace mereu cât e ceva pen tru
tine, şi î am inti ea.ep aRăr spăl ătorul , ţ î
i ad uce bunăt ăţ
i d e l a
magaz inul de v ed reţ uri alt atăl
ui lui.
— Şi ce acă? d e n s
îcrunt ă D oris, suspi ci
oasă. Î
ncercisă m ă m ări
ţi
cu Erni e P enberth? Î nce r
ci cumva ă s c sapi de m ine?
— Pur i ş simpl u, spuse Pe nelop e pe un t on cer emoni os, mă
gândesc l
af eri
cireat a viitoare.
— Pe nai ba! Eu zi c să te gân deşti maibi ne.Î n zi ua î n car e am
au zt ică oS phieaf ost uci să,mi -am j uratcă unpl ec e- d
aicipân ă nu
se er tmi nă af urisitul ăst a de ă rb
zoi .I ar ân cd s- a dus i şRichad r… ei
bine,ast am- aî nver şunatşimaimul t.Nuşt iuceait udegândsă
faci… să etn î
tor cil a A mbr ose lăa,sau să n ut e m aiî nt
orcini ci
odată,
dar ăzb roi ul o să se erm i
tne cu r
ân d şiva t rebui să et h otărăş t
i,i ar eu
o să ufipe apr oape,să etj a
ut,i ndi f
eren t ce-o să oh tărăşt
i.I ar d acăt e
întor cilael ,at uncici nesăai băgr i
jădet atăltău?Î ţispundepe
ac um. Eu o să fi u ai a.Aşa c ă ăs n u maivor bim de E r
nie Penb ert
h,
mul ţam f rumos .
Se i ţ
nuse d e cu vân t
. N- a vrut să se căsăt orească cuErni e,pen tr
u
că n- a vr ut ă sl - păr ăseas că pe Lawr ence. Abi a după moar t
ea
băt rânuluiaf ostliber ăsăsegândeascăl aea,l abăi eţ
iieişilaviitor.
În două l uni, deven ise d oam na Er nie P en berth şi părăs i
se d efi niti
v
548
Car n Cot tage. Tatăll ui Er nie mur ise de cur ân d şi băt rân a doam nă
Pen berth se m utasei ndcas ă,pl ecân d să l ocu iascăl a sor a ei, aşa că
Dor is i şErni e av eau casa o lr
. Er nie ar el
puatmag azinul de v edreţuri
şi i -a ad opt at ep băi eţi
i u l
i D oris, darelşi cu Dor i
s n- au av ut
niciodat ă co pii.
Iar u ac
m… Pen eop
le se opr i, pr i
vind î n j ur i şî ncer când să se
orient eze. Apr oap e căaj unses el a des ti
naţ ie.Pl aja de nor d er a pe
ap roap e.Si mţ eabr i
zaşi mi rosul săr a.tDân d ul timul col ţ, porni î n
jos,pedeal ulabr upt,labazacăr ui aseaflacăsuţ aal bă,mair etr
asă,
cu o gr ădină î n faţă,spr es trad ă.Un r ân d de r ufe scoas el a uscat
flut urau î n vânt şi ,înt ot f elul de ghi vece şivase, st
răluceau nar ci
se,
şof r
an, zam bil
e şipl ant
e ag ăţătoare. Uşade l ai ntrarer aevopsi t
ăî n
albastru şiPen eo l
pe străbătu cu rteapi et
ruită, apl ecâ ndu-se ep ân lgă
ruf e şi ridică ân ma, să at băî n uşă. Dar,î nainte săpua ce o s-facă, uşa
se ădu î nl ătur i şiDor is şiîf ăcuapar i
ţia.
Dor is. Mi nunat ă şi co cheă;t dr ăguţă şicuoch is tr
ăl ucit
ori, nici
maisl ab ă,ni cimaigr asă. Aveapăru l căr unt ,t uns c surt şi ondul at
;
faţaî i era ridată, bineînţel
es, dar â zmbet ul era acelaşi– şigl asu ll a
fel.
— Te t aş
ep tam .Mă u itam pe er feas t
ra d e a l b ucătărie.
Par că ar fi ven it chi
arat uncide a l H ack ney.
— Ce- aiî ntâr zat
i aşa?e Dp ar tuze cide n ai aştep t clipa a sta!
Dor is. Dat ă cur uj, purtân d ce rcei şi un pul overoşu r pus p et s
e o
bluzăal băcuvol ane.
— … Ah,Doam ne,nu st a ş aa n î pr ag, haiî nău ntru!
Pen eo l
pe i ntră,opr i
ndu- se i rd
ect în bucăt ăria mi cuţă.Puse ofl ril
e
şi punga î n car e se afl a st icla de whi sky pe mas ă,i ar o Dri
s n îchise
uşa î n ur ma ei . Se î ntoar se.St ăteauf aţă î n f aţă,zâm bindu- şi
pr ost
eş te,f ăr ă să poat ă r osti ni ciun cu vân t. Apoi , zâm betel
e se
sch i
mbar ăî n hohot e de r âs şi se cu prinser ăî n br aţ
e,s trângându- se
ca d ouă c ş
ol ări
ţe e c nu se m aivăzu seră d e m ult.
Con tinuândsă r âdă, ar d î ncă am uţ i
te, e s despr inseră di n
549
îmbr ăţi
şare.Dor isvorbiceadi ntâi
:
— Pen eolpe,nu- mi vi ne ă s rced. M- am gân dit că - sarput ea ăs n u
te r ecunosc . Dareş ti ex acta l fel edî nal tă,cu pi cioarel e lungi şi
frumoas ă ca- ntotdeauna.Mă em t eamcă v eifi al tf
el,darnu- i aşa…
— Si gur că m -am schi mbat .Am al bit şi am î mbăt rânit
.
— Dac ăt u eşt i căr untă şi băt rânăî nseam nă că eu sunt cu un
picior în gr oap ă.Mă a propii de şap tezeci de an i, ză u aşa. Celpuţ i
n,
aşami- spune E rnie cân dî mi i aunas ul l a p ur tare.
— Und e e Er nei?
— S- a g ândit să n e as
le i sngure ovr em e.A zi s că n -
arsupor t
a.E
la par cel
al ui de păm ânt. Aşa î şi trecei mp tul de cân d s- ar et
r as i n
d
afacereacuver deţuri.I -am zi s: „D acăe tsc oat e o mul di nt r
e m orcovi
şi nap i,î ncepi să ai d sem ne d e scrânteală“.
Vorbea ar t
e,mani festându- şibucu ria ca a şi
l
tădată.
— Ţi -am ad us ni şte fl ori,spuse Pen elope.
— Ah, sunt t ar
e r f
umoas e.Nu t rebuia… Ui te,am să e l p un î ntr-
un vas, iart u du- te n î salon şi f ă-t
e com odă.Am pus i şap ă a l fier
t,
să fi e g aa t pen t
ru o ce aşcă d e ce ai
…
Salonul er a ch iar ân lgă bucăt ărie,i ar şa u er a desc hisă. Păşindu- i
prag ul, Pen elope avu sen zaţ
ia că păş ea î n t recut, ă ci c erau o
mul ţime de l ucruri ac olo şi at mosfera er a i nti
mă,exac t cum î şi
am intea e dp e v rem ea ăt brâneidoam ne P enb erth, al e căr eicomor i
se afl au şi acu m aco lo. Por ţelanuri
leî n vi trină,cel e două st at
uet e,
rep r
ezen t
ân d doi câi ni de St aff ord, aşezate de o par te şi de al taa
căm inului, can apeel
le m oi şif otoli
il
e aco perite cu şer vete b rodate p e
mar gini. Dar esmaişi schi mbas e cât e ceva. Tel
ev izorul mas iv er a
nou, caşi dr ap eir
il
e de at lazî n cu l
ori vi i;i ar easu
d pr a căm inului,
unde r t
ona al t
ăd aăt opoză sep i
a af ratel
ui doam neiPen bert
h, mor t
înPr imulRăzboiMondi al,acum f useseaşezatpor tretulluiSophi e,
pictatde C harles ai Rnier, pe care en eol
Ppe - i
l dăru ise u li Dor is d upă
înmor mânt arealuiLawr enceSt ern.
— Nu poţ i să m i-l dai,spuses e D ori
s.
550
 — De ce nu ?
— Po rt
retul mam eit ale?
— Vr eau să-
li eit u.
— Dar dece eu?
— Pen trucăai i ubit-o pe o Sphie, l af elcanoi t oţi
. Şi l-ai i ubit şipe
Law rence şi aiav ut gr ij
ă de elî n l ocul meu . Nicio al tă fii că - ar
n fi
putut f ace m aimul t.
— Eşt i pr ea r ăg
d uţă.E pr ea u mlt.
— Şi î ncă une d et s
ul! Dar eott ce-ţi pot da.
Răm ăsese ac um î n mi jl
ocul cam erei, p rivi
nd por t
ret
ul şi
gân dindu-se că,după pat ruzeci de an i
, nu pi erduse ni mi c di n
prosp eiţ
mea ,f arm ecul şi vi oici
uneasa.Sophi e,l a douăz eci şi ci nci
de an i, cuoch i
i eimi gdalaţi şi zâ mbet ul î ncânt
ăt or, cupl etele de
fet
işcană şi u n şal oş r
u, cu ci ucu r
i, aşezat lej
erpes te umer ii ei
bronzaţi.
— Te b ucu ri să-
lr evezi? oî ntr
ebă D oris.
Pen eolpe sent oî
arse cân d Dor is nitrăî n cam eră cuva zade fl ori,
pe ca re oaşeză , cugr ij
ă,î n mi jl
ocul uneimese.
— Da.Ui tasem câtde mi nunate.
— Dar eg rreţ
i că e- t
ai despărţit de el .
— Nu.E î nsă p l
ăc ut să-lr evăd.
— Aduce un st rop de el egan ţăl ocu l
ui, nu- i aşa? To atăl umeaî l
admi ră.Mi s- a o fer
it o ave r
e p e el, dar am ref
uza t să-l vân d. Nu l -aş
da p en t
rut otau r
ul di nl ume.Acum haisă t s
ăm j os şi să n e e raxăm
l ,
să t s
ăm de vo rbă p ân ă e s nît
oar ce t bă
r
ân ul Ernie.Ce n -aş ad săifi şi
tu ai ci
, cumi ne,ţ i-am spus d e atâteaor i. Chiar t aţ
si la San ds? C u
toţ
i mi l
ionarii ăia? e C s-a n ît
âm plat? A i datde- o co moar ă,sauce?
Pen eolpe î i expli
căf elul în ca re se i mb
sch
ase t usi
aţia. Î
i povest i
se
desp re revenireat reptatăî n cen t
rul aten ţi
eia pi ct
urilor l ui Law ren ce
Stern, pe p i
aţa de a rtă;îi vor bi desp re R oy Br ookner işdesp re o fer
ta
pen tr
u pan ouri.Dor isr ăm ase u c gur a căs cată.
— O sut ă d e m i
i pen t
ru două p i
cturi mi ti
tele!N- am maiau ztiaş a
551
ceva .Vai ,Pen eolpe,mă b ucur pen tru t ine!
— Şiam dona tt
Cău ători
i de scoi gal
ci eri
eidi n Por thkerris.
— Şt i
u. Am ci titt otul în gaz eatl ocal ă,şi Erni e şicumi ne ne- am
dus ă sl-ve dem cuoch ii noşt r
i.A f ost ci udatsă ved em tab loul acol o.
Ne- am am intit de atâtea ucrlur i… Darn- o să- ţ
il ipsească?
— Puţ in, poat e.Darvi aţat r ebuie să ear mgă maidep atre.Cu t oţii
îmbăt rânim.Et impulsăpunem l ucrur il
eî nor dine.
— As ta cam aş a e.Apr opo de mer sul vi eţi
i, ce p ăr
ee r ai des pre
Po rthkerris? P un par iu că n- air ecunoscut cas a vech e.Ni ci nu mai
şti
i e c au de gân d oam enii ş ătia,deş i auî ncep ut d eat
-unci ă s
con struiască, alvr eo doi an i d upă r ăzbo i
. n Î l ocul v eh ciul
ui
cinem atog raf , acum e u n magazi n uni ver sal… cr edcă aiob servat.
Iarat el
i
er ul t at
ălui tău a f ost d ăâ rm at şi s-
a co nstrui
t u n bl oc cu
ap atram en te pen t
ru vacan ţă,exact pe l ocul ace la,cu ved er e spre
plaja de n ord. Şi am av ut şi co lonii de h ippies, vreocâţ iva an i – n- a
fost d eolc pl ăcut, să fiu si nceră.Dor meaupe pl ajă şi ş î
if ăceau
nevo ile p e u nde i îap uca. A f ost dezg ustător.
Pen eolpe zb iucn iî nr âs.
— Şil a Whi te C aps s-auf ăcu t ap atram ente.I arCar n Cot tage…
— Nu ţ i-a vensăt
i plângi? Ce s- a al es d e mi nunata gr ăd ină a
mameit ale.Tr ebuia să-ţi fi scr is,să et av erti
zezcu m st au l ucruri
le.
— Mă b ucur că n -aif ăcut-o.Or i
cum, nu cont ează. Nu ş tiu de e c,
darnu maicon t
ea ză.
— Cr edşi eu , dacăt aisînl ux,l a S ands! Maiţ i
i mi nte p e cân d era
spital? Nu t e-aifi ap r
opi at edl ocu l acel a,decât dacă ţi-ar fir upt
cinev a p icioar el
e!
— Dor is,nu st aul a San ds numaipen tr
u că m ă i smt bogat ă,î nl oc
să vi nl at ine.Mot i
vul es te că am ad us u c mi ne d oi tiner i priet
en i şi
şti
u căn- ai fi av ut loc p entrut oţit rei.
— Aşa t es
e.Ci ne su nt prieteniit ăi?
— Pe at fă ocheam ă A ntonia.Tat ăleia mur it de u crân d şi ac um
stăl a mi ne.I ar ântăurl se numeş te Dan us. Mă aj utăl a munca î n
552
grăd ină, acasă, î
n Gl oucest ershi re.Ai să- i cunoşti. Ei su nt de părer e
căe pr eamul t pen t
ru o băt rân i
căsă ur ce ar i eal
dul ,l aî ntoarcere,
aşa ă c au zi
s că v in să m ă a i cu maş ina.
— Gr ozav. Daraşfi vr ut s- o ad uci pe N ancy. Ce b ine er a - s
o văd
iarăşi pe d r
ag a m ea an Ncy! Şi de ceun te-aimaidus l a P orthker r
is?
Doarnu vr eisă ad ucem pat ruzec i de an ila zi,î n numaicât evar e…
o
Totuşi , ses t
răd uiră di n t oat e put erile,ab ia r euşnid să- şit ragă
suflet ul , punân d î ntreb ăi r
,r ăs
punzân d, afl ân
d nout ăţi des pre copi i
şinep oţi.
— Cl ark s- a n î
su rat cuo f ată d in Br ist
ol şiareoidco pilaşi
… ui te-i
aici, deasu pra căm inul ui; eae San dra şi ele Kev i
n. E o f et
iţăt are
deş t
eap tă.Şi aceş tia sunt p uşt iil ui Ronal d. El st ă î n Pl ymout h.
Socu rl l ui conduce of ab r icăde mobi l
ă şi l -al uatşi pe Ronni eî n
afacere… vin varai ci,aî n vaca nţe,dar r eb
tuie să steaî n pen suine,l a
câtevacas e maisus, pen tr u că ai ci nu avem destul l oc p ent
r u ei .
Acum,vo rbeş
te-mi des pre N ancy.Ce et fiţă m i
nunat ă er a!
Erar ândul l ui Pen eo lpe,darbi neînţelesui tase săi af otogr afiil a
ea. Îi vor bi l ui Dor is d esp re Mel an ie şi Ruper t şi, cuoarec aref or
et,
reu şisă- i prezinteî n cu lor i at răgătoare.
— St auap roap e d e i t
ne,nu? i Îpoţ i ved ea?
— St aul a vr eot rei zecide k i
lomet ri distanţă.
— Dar er ea
p dep atre,nu? D ar i eţî ţ
i placeă s stail aţ ară? Emai
binedecâtl a Londr a?M- am î ngr ozitcând mi -
aiscr iscum t e-a
păr ăsit Ambr oes. C e por cărie! D ar , a l ur ma urmel or, af os t
dintot deau na u n vân tur ă-lume.Ar ăt
a b ine,ce-i dr ept, darnu mi s- a
păru t ni ciodată pot r
ivi t. Or i cum, să et p ărăsească şa! Bărbaa
ţii nu se
gândescecât d a ei l
. Ast a- i sp un şieul ui Ernie,cân dî şil asăci or apii
mur dar i pe g resia d in bai e.
Apoi , după ce es p uses eă rl a cu rent cu pr oblem ele ega
lt e d e o sţi
şi am fi l
ii,î ncep ură să- şi am inteasc ă an i
i u lngi d e r ăzboi, cân d
împăr tăşeau nu numai t risteţea şi spai ma, sau pl i
ctiseala
îngrozi toare,darşiî nt âmpl ăr i
le ci udat e şiabsur de care acum,
553
pri
vind î nap oi,păr eau am uzan te p ânăl al acr
imi .
Colonelul T rubs hot, t s
răbătândor auşl u c cas ca pe cap şi
banderoladeşefalapăr ăriicivil
epebr aţ,rătăcindu- sepeî ntuner i
c
şi căzând î n mar e,pes te zi dul di n por t
; domni şoara Pr eed y,ţ i
nân d
un di sc
ur s efrer it
or a l crucea roşie,î nf aţa unor d oam ne i ndiferente
şi n î
curcân du- se î n pr oprii
le ban daje. en Gealrul Wat son-Gr an t
,
făcâ
nd i nstrucţ ie cu găr zlie l ocale pe t erenul de j oacăal co ş
lii şi
bătr
ânulWi llieChi r gwin,car e-şit ăiaseun degetdel api ciorcu
bai
oneta,de- at r
ebui tdusi medi atl aspi t
al,cuoambul anţă.
— Dar ând c mer geam l a ci nema? iîam inti Dor i
s, ş t
ergându- şi
lacr
imile de at âtar âs.Î ţ
i maiam i
nteşti? Mer geam de două or i pe
săpt
ăm ână şi nu pi er
deamni ciun spec taco l
.Î ţi am i
nteş t
i de fi lmele
cu Char l
esBoy e?r P lângea umeal nîhohot e.Eu am udatt reibat ist
e
şi î
ncă m aismi orcăiam cân d am i eşit.
— Er a mi nunat , nu? Şi nici nu pr eaaveai ce t al
ceva să f aci
. Doar
să scaulţ
it eatrur ad i
ofoni c,sau să r i
pmeşt i doze l
e d e cu r
ajpe ca re ni
le nij
ecta d omnul Chur ch i
ll, din cân dî n cân d, l a adri o.
— Cea mai gr ozavăer a Car men Mi rand a. N- am pi er dut ni ci
un
film cu Carmen Mi r
and a.
Dor i
s sei dir
căî n pi cioare şi -
şi puse o mân ăî n şol d, cudeg eel
te
desfăcute.
— … Ai -ai-ai-
ai , cemul t t e i ubesc. A i-ai
-ai-ai
, cr ed că eş ti
minunat…
Uşa se d ăd u l a o par te,şi Er nie ap ău rî n pr ag. Dor is, găsind că
aceas
tă n îtr
er uper e er a şi maiam uza ntă d ecât i
mi taţ
ia i e
, se p răbuşi
pe sp at
e,pe can ap ea, hohot ind at âtde ar te,că nu maiput eascoat e
un cuvân t.
Ernie,j enat , se i t
uă de l a una l a ce alalt
ă.
— Ce- i cuvoi ? e lî ntreb ă,şi Pen eo l
pe,î nţelegând căsoţ ial ui nu
eraî n s tare să- ir ăspundă,f ăcuun ef or t
, ser i
dicădi n f otoliu şise
duse să-lî nt âm pine.
— Vai ,Erni e…
554
 Îşiştersech i
o
i şireu şisă -
şioprea scă chicot
ele.
— Î mi par e ău r.Ce p r
oas t
e u sntem am ân dou ă!Ne- am am i
ntitt ot
fel
ul de u lcruri şiam r âs at âta! Te r og să eni erţ
i!
Ernie p ăreaai mmitit
elca l t
a
ădaă t şi maibăt r
ân ,i ar ăru pl neg ru
era ac um al b ca zăp ad a.Er aî mbrăa ctcu o flan eă l de l ână şi î şi
scosese ci zm ele de l ucru, î nlocuindu- le cu o per eche de pap uci
.
Aveapal ma asp ră şi băt ătorită,ca- ntot deauna,i ar en Peolpe er a aşa
de bucur oas ă să- l va dă î ncât ar fi dor it ă sl-î mbr ăţi
şeze, darse
abţinu, ştii
nd căels- ar fisi mţ it şimai î ncu r
ca t
.
— Ce m aif ac i? E mi nunatsă e te rvă d.
— Şieumă bucur că t e v ăd, spuse E rnie,şi î şi strân seră sol emn
mân a.Îşi î ntoarse pr ivireaspr e soţ ial ui, car e acu m ser i
dicase în
şezu t
,î şisu flase nasul şir eu şse,
i cât de cât , săse ă st
pân es aă.
c Am
auzitt ot tămbăl ăul ăst a, rel uă el , şi-am cr ezut căa l uat f oc ca sa. Aţ
i
luat ceaiul, sau nu?
— Nu, î ncă n u. N- am avu tt imp de e cai. Am avu t prea mul te ăs
nespu ne m.
— Apa d i
ni bric s-a evap oratap roap e de ott.L- am umpl ut eu ,di n
nou ,cân d am veni t.
— Vaide m ine,î mi par e ău r. Am ui tat
. Dor i
s se i rdicănîpi ci
oare.
Mă duc a cum să f acceai ul. Er nie,Pen eolpe ţ i-
a ad us o s ti
clă de
whi sky.
— Gr ozav. Mul ţumes c o farte m ult
.Î şi trase mân eicle fl aneu l
lui şi
se ui tăl a ceas . E ci ncişi j umăt ate.Cu o l umi nă j ucău şă î n och i
,le
spuse:Ce- ar fisă t recem pes te ceai şi să î ncepem di r ect u c un
whi sky?
— Erni e Pen berth! Pungaşbăt r
ân! Ce d i
ee…
— Eu cr ed,r osti Pen eo lpe sen t
en ţios, că e o i deeexc el
en tă.La
urma u rmel or
,n- am maif os tî mpr eună d e p artuzeci de an i.Dac ă n u
sărbători
m ac um even i
men t
ul ,at unci cân d s-o maif acem ?
Aşa se ace f că reg ăsi
r ease r t
ansfor mă î ntr-
o ad evăat
ră pet recere.
Bău tura dezl egă l imba l ui Erni e şi,î n t rei
, arfi cont inuat ân pă
555
noap tea t âr
zu i, dac ă n- ar fi sosi t D anus şi A ntonia.Pen eolpe
pi
er duse noţ iuneat impul ui şi sunet ul cl opoţ el
ului de l ai ntrareo
surpr i
nsealel f de m ult ca şi pe D oris i şErnie.
— Oar e icne-o fi? î ntr
eb ă D oris,nem ulţumi tă de n îtr
er upere.
Pen eolpe sei tăula ceas.
— Doam ne,Dumnez eule,e or a aşes.Nu mi -am î nchipuit că eaş a
de âr tzui .Treb uie ă s fi e D anus şi Ant onia,auven it să m ă a…
i
— Ti mpul t recer ep ede cân d t e simţ i bi ne,r em arcă Dor i
s, şi se
ri
dică de p e c s
aun, ducân du- se ă s deschidă uşa.O au zriă spunân d:
„Poftiţiî năunt ru, e g aa t de p lecare.E puţ i
n camameţ ită,canoi t oţi
,
dar nîf ormă,ca e dobi cei“.Pen eolpe î şi t ermină î n gr abă bău tura
din pah ar işpuse p ah aurl gol pe m asă,as t
felî ncâtsă nu cr eadă că
au deran j
at-
o. I ntr
ară cut oţ
iiî n cam era mi cuţ
ă, iar E rnie se d ri
icăî n
pi
cioar e.Ur mar ă pr ezen t
ăr i
le.Ern ie plecă la bucăt ărie şi se nt î
oarse
cu î ncă d ouă p ahaer.
Dan us sesc ărpină a l cea f
ă şi privi am uza tînj ur.
— Eu cr edeam că evor ba e dun ceai .
— Ei , e cai… Ton ul u li D ori
s r espingeao as emenea tr
ataţi
e
searbăd ă.Am ui tatde ce ai. Am vo rbit şi am r âs a aşd e m ult
, că am
ui
tat de cea i.
— Ce cam erăf rumoas ă!spuse Ant on ia.E exac t ge nul de cas ă
care mi î pl ace cel maimul t. Şi sunt at âteaflor iî n cu rte!
— Acol oe e cea e c u e numesc „gr ădina mea“ .Ar fi f rumossă am
o gr ădină ad evărată,dar nîf ond nu poţ i avea t
otul, după păr eea
r
mea.
Ant onia ză ri por t
retul lui Sophi e.
— Ci ne ef ata dint ablou?
— Aceea?Păi ,e mam a u liPenel ope.Nu obs ervicum seam ănă?
— Ce f rumoa să e!
— Da,e mi nunată.N- avea asem ănaer.Er af ranţuzoaică… aş ai-
,
Penel ope?Er a aş a de dr ăgu ţ
ă cân d vo r bea, cu ac cent, exa ct a c
Mau rice h C
eva l
ier.Iar ân cd er a supăr aă,
t o- ho! – s- o fi au ztinumai !
556
Ai fi zis că e o recu
ppeaţă,zău aşa.
— Par e aş a d e ântăă r!
— Da,aşa er şia.Mul t mait ânăăr d ecât tat
ăll ui Pen eol
pe.Er aţi ca
nişt
e surori, nu- i aşa, Pen eol
pe?
Erni
e,î ncer când săelt ar
agă t aenţi
a, îşidr ese omo zg tos vocea .
— N- o să e ru
fziun păh ăer,lnu? î lî ntr
ebă pe D anus.
Danus zâm bi strâmb şi cl ăt
ină d in cap .
— Sunt eţif oarte am abi
l şi sper ăsnu cr ed eiţcăsunt nep ol
iti
cos,
dareu nu be au.
Pent
ru pr i
ma d aătn î viaţă,Erni e ăm
r aseu c gura căs cat
ă.
— Eşt i bol nav,sauce?
— Nu.Nu sunt bo lnav.Doar că nu mă s ipi
teşte.
Erni
e er a vi zi
bil şocat. Se î ntoarse,f ără pr eamari spean
rţe,sp re
Antoni
a.
— Ni ci t u nu vr eiun păh ăer? l
— Nu, zâm biea . Mul ţumesc. Ni ci eunu sunt nep oil
t
icoasă,dar
treb
uie să conduc m aş i
na î napoi, pe deal în sus i ş să fiu at entăl a
toat
e curbele c aeleast rânse.Maibi ne n u beau .
Erni
e cl ătină t ristdi n ca p şiî nchi
seca pacu l sticlei
. Pet r
ece rea se
ter
minase. Erat impul de pl ecare.Pen eolpe se i dri
căî n pi ci
oar e,îşi
netez
if usta, verificăagr afele din păr .
— Doarnu vr eisă p l
eci? D ori
s nu se b ucur a d el
oc ă c e sara aceea
se â sf
rşea.
— Tr ebu i
e să pl ec
ăm , Dor i
s, deş i nu vr eaucât uşi de puţ in. Dar
am statdes tul.
— Unde aţ il ăsatmaş ina?lî întrebă Ernie p e D anus.
— Su s, î n vâr ful dealului,r ăspunse D anus. N- am găs it nici
un l oc
maiap ropiatunde ă s fie p emrisă p acr
area.
— O ad evărată pac oste,aş ai-
? Regu li şi r egulam ente pes tet ot
.
Maibi ne vi n cuvoi , să ăvaj ut sănt î
oar ceţ i
. Ai cinu pr eae o lc şi cr
ed
că nu vr eţi să v ă p upaţiî n bot cuun zi d.
Recunoscător , Dan us acceptă o fert
a d e ajut or. Er nie ş î
i puse ap şca
557
şi î şi luă ci zm el
e.Dan us i şAnt oni aî şi luar ăr ăm as-bun de a l Dori
s,
eal er ăspunse că îif ăcusepl ăcere să-
i cu noască şicei t
reiporni ră
împr eună să i a maşina.Dor is şiPenel ope rămaser ă,di n nou,
si
ngu r
e.Dar u ac
m, di nt r
-un mot i
v oar ecae r,nu mair âdeua. O
tăcer e gr ease l ăsă î
nt re el e,caşi cu m, după ce vo r
biseră atât ed
mul t, nu maiavea u ce ă- sşi spună.Pen eolpe si mţ i pr i
vir
eal ui Doris
aţintită s aupra eişisent î
oar se r sp
e a e, pr ivind- o drep tîn och i.
— Deci , unde - l
aigăsi t
? oî ntreb ă D ori
s.
— Pe D anus? Pen eolpe n îcerca ă s vorbeas că p e u nt on nor mal.Ţi-
am spus.Lucr ea
ză entpru mi ne.E gr ădi
narul meu .
— Cam el egant pentru un gr ădinar.
— Da .
— Se amănă ucRi cha rd.
— Da .
În sf ârşi
t, numel el ui f use sero sit.I eşisel ai veală.
— Î ţi daiseam a,r eluă Pen eo
l pe,că ele si ngurul des pre care
niciuna d in noi n- a vor bitt oată d upă- amiaza?e- am
N am i
ntit de o t
ţi
ceilalţi
, dar d e el, nu.
— Nu cr edcă avea ost.r Am vor bit acum de el , pentru că b ăat
iul
ăsta seam ăn ă p ef
rect cuel .
— Şt iu. Şipe m i
ne m -
a o şcat ,pr i
ma d ată cân dl -
am văz ut .Mi -
a…
mi -a r tebui
t ce va itmp să m ă o bişnui es
c.
— Ar e vreo egăt
l ură u c Ri chard?
— Nu.Nu cr ed.Vi ne d in Sc oiţ
a.Asem ăn ae ra e doaro coi nci
den ţ
ă
extraordinară.
— De ast a e-taiat aşat atâtde m ult de el ?
— Vai , Dor i
s! Ci ne t e-ar au zivor bi
nd ar c zi
e că sunt o bab ă
nebu nă,cu un gi gol
o d upă a e.
— Te- a erfmecat , aşa-i?
— Î mi pl aceoar f
te m ult.Î mi pl ace mcu araă t şi î
mi pl aceel uf
ll ui
de a .fiE del icat
.E o com pan i
e p l
ăcu t
ă.Mă ace f ă sâd r.
— L- aiad us aici… l a Por thker r
is… Dor isî şi pr ivi priet
en a cu
558
îngr i
jor
ar e… spercăn- aidegândsăr eînviiamintir
ilet recutul ui?
— Nu. I -am i nvitatpe cop iii meisă vi nă cu mi ne.I -am rugat pe
rân d, pe fiec aer,dar i c
niunul di ntre ein- a put ut sau n- a vrut să
vină.Ni ci măc arNan cy.Nu vo iam să- ţi spun as ta,darac um aiafl a.t
Aşa căan Dus şi Ant onia au ven itî nl ocu ll or.
Dor i
s nu f ăc u ni ciun coment ari
u. O vr eme t ăcur ă,fiecar e cu
gân durile ei.Apoi ,Dor is p suse:
— Nu ş t
iu ce să zi c. Fel ul î n car e a mur i
t Ri chard… a f osto
cruzime. N- am pu tut ni ci oda tă să mă î mpaccu gâ nd ul ă c
Dumne zeu a l ăsat un asemene a om să moa ră. Dacă a exi stat
vreod ată un om car e mer ita să t r
ăiască… Nu potui t
a zi ua în car e
am afl a.tA f os t u nul d in cel e maicumpl ite l ucruri a cer s-au
întâmpl atî nt
impulr ăzboi ul
ui .Şinu- mii esedincapcă,at uncicând
a mur it,a l uatcuelo part e d int ine şi n-al ăsat ni
mi c d i
n elî n urmă.
— Şi ela ăsat l cev a d in el .
— Dar i mi
nc p ap l
ab il
, car e să poat ă fi si mţ it sauat i
ns. Ar fif ost
mai bi ne d acă aveia un co pil cuel .Î nf elul ăs t
a, er a osc uză p efr
ectă,
ca să nu t e m aiî ntor cini ciodat ăl a Ambr ose.Tu , Nan cyşi copi l
ul v-
aţi fi descu rcat foart e b i
ne si ngur i
.
— M- am gân di t des eor il a as ta.N- am f ăcu t niciodat ă n imic a c ăs
împi edicveni reaunuicopi l
,cuRi chard;doarcănus- aî ntâmpl at
niciodat ă.I ar l O
i
viaaf ost co nsolareamea. A f os t pr i
mul co pil pe
care - l
am av ut după r ăzboi şi er a cop i
lul l ui Ambr ose,dar , dintr
-un
an ume mot i
v,a f ost î ntotdeau na deo sebi
tă pen t
ru mi ne.Nu al t
fel,
doardeo seb
ită.
Încercăsăco nti
nue,al egân du- şicugr i
jă cu vintele,r ecunoscând
faţă de Dor i
s cee a ce nu î ndr ăzn i
se să r ecunoas că ni ci f aţ
ă de ea
însăşi,dar ămitefaţădeal ţ
ii.
— Er a a c i ş cum o păr ticică d i
n Ri chardr ăm ăsee s nît rupul meu .
Păst r
ată bi ne,ca o mân care el i
ci
doasă î
nf ri
gi der.I ar cân d s- a născut
Olivia,un at om, un corp uscu l, o ce l
ulă din Ri chad r a deven it
, pr i
n
mi ne,o par te d in ea.
559
 — Darnu er a al ui.
Pen eolpe clătină d i
n cap .
— Nu .
— Darer a cai c şum arfi f osta u li
.
— Da .
— Î nţelegf oarte b ine.
— Şt iam căveiî nţelege.De ast aţ i-
am spus. Şi veiî nţelege de ce
mă bucu r ăc at eli
erul t at
iia f ost dăr âm at, casă se r i
di ceun bl oc nî
locull ui şi,î n f el
ul ace sta,sădi sp ară pentru t otdeauna.Acu m ş ti
u
că sunt des t
ul de p uternică pen tru a supor ta ap roape o rice,dar un
credcă aş fi des tul de p uternică en ptru a m ă nîtoarceacol o.
— Nu.Î nţelegşi as ta.
— Şimaie e cva. Cân d m- am î ntor sla L ondr a,am l uatl egătura uc
mama l ui.
— Chi armă n ît
rebam dac ă ai făc ut-o.
— Mi -at rebu i
t mul t ca să- mi f ac cu raj
, dar nîcel e di n urmă am
reuşit şi am sunat -o.Am l uatpr ân zulî mpr eună.A f os t un chi n
pentru am ân dou ă.A f ost m aabi lă şi pr ietenoasă,dar u n aveam
despr e ce ov rbi,î n af ară de Ri chad r şi ,î n cele di n ur mă,am î nţel
es
că er a pr eamul t pen tru ea. După ac eea, am l ăs a-t
oî n pac e;n- am
maivăzu t
-o de at unci.Dacă aş fif ost măr it
ată cu Ri
chad r,aş fi putut
s-o co nsol
ez, să-i aduc m ân gâier
e.Aşa n î
să,cr edcă - am
n f ăcut decât
să-if ac r t
aged i
a şi mai i nsu portabilă.
Dor is nu- ir ăspunse.De af ară se au zimot orul maş i
ni i Volvo,
uruind î ncet pe st rada ab ruptă şi mi că. Peneolpe se ap lecă să-
şi ia
poşeta.
— As ta e a miş
na n oast
r ă.A ven itt impul să p lec.
Ieşirăî mpr eună, pr in bucăt ăr
ie,î n cu rti
cicasc ăldată de so are. Se
str
ân serăî n br aţe şise săr utară cumul tă afecţ
iune.Dor is aveaoch ii
scăl
daţ iî nl acrimi.
— La e rved ere,dr agă D ori
s! Şiî ţi mul ţumesc p entr
ut ot.
Dori s şiî şterseacri l
mile pro setşt
i.
560
 — Sămaivi i, câtde cur ând, îi spuse ea. Sănu maiaş tepţ
iî ncă
pat
ruzeci de n ai
, alt
f elvom av eacut oţ
ii florila căpăt
âi.
— La an ul
.Am să v i
nl a an ul
,singur ă,să t s
aucut ine işcuEr nie.
— Ce- o ăs ne ai mdi s
trăm !
Maş i
na îşi făcuap air
ţia şi se opr i pe mar gineadr umul ui
. Ernie
cobor
î şi rămase, galant
,l ân gă uşa des chi
să,aşteptând caPen eol
pe
să urce nî maş i
nă.
— La e rveder
e,Dor i
s!
Peneolpe sent o
îarse săl ec
p
e,dar o Dr
is nut er
minase ce ea av de
spus:
— Pe nelope
?
— Da?se n ît
oarse a e.
— Dacă e elRichard,at unci cine ar trebui să fie Antonia?
Doris nu era p r
oas tă.Pen eol
pe zâm bi.
— Eu,poat e?

— Pr i
ma dat ă cân d am ven it ai
ci aveam şapte ani
. Er a o oca zi
e
special
ă,pen t
ru că t at
a cumpăr aes o maş i
nă.Nu maiavuses eăm
r
aşa cevapân ă atunci şi er a pr i
ma noas tr
ă exp ediţ
ie.Aveau să-
i
urmeze ul mt
e altel
e,darmi î voi am inti mereude a ceea, pen t
ru că,
pur şi si mpl u, n-am r euşit ăs î nţel
eg cum de t at
a a put ut ăs
pornească m otor
ul şi ch i
ar să
conducă.
Stăteaut oţi trei pe s tânci
le de l a Pen ji
zal, sus, d easupra
Atlanti
cului
,î ntr
-o crevasăaco perit
ă de a irbă şiapărată de v ânt, că
ci
o much i
e d e granit
, aco perit
ă de i l
cheni
,ţ ineal oc de c apoeriş.Pest
e
tot
, pr in iarbă, esză r
eau flor i ă sblat
ice, viu co l
orate, uc pet al
e
cat
ifel
ate saupuf oase. Nici
un nor n u se z ăerape cer şi aerulr ăsu
na
de zg omot ul valuri
lor şi de ţ ipetel
e pes căruşi
lor. O am iazăde
april
ie,caldă ca o zi de v ară a –
tât de ca l
dă, încât aşt
ernuseră pătur
a
cea nou ă şi se aş ezaseră pe ea,găs i
nd apo i un locmaiumbr os
pen t
ru coşul cu mân care.
— Ce f elde maş i
nă r ea?
561
 Dan us se aşezase pe pan tă, nîi arbă, pr si
ji
nit n îtr-
un cot .Î şi
scosese pul ov eurl şi -şi suflec aes mân eicl
e căm ăş i
i. B raţ
ele l ui
muscu loaseer au br onza te,i arf aţa,î ntoarsă spr e soar e,ogl i
ndea
interesşi am uzam ent.
— Un Ben tl
eyde p ar t
ul i
tri şi jumătate,î ir ăsp unse ea . Era des t
ul
de vec hi, dar at t
a nu- şi put eaper mite o maş ină nouă,şi as t
a a
deven it mân dr i
a suflet ul ui lui.
— Ce mi nunat ! Ave a benzi de pi ele deas upra capot ei, ca un
cufăr?
— Exact . Şi t ot f elul de i ndicat
oar el a bor d şio pr el
ată,dar n -am
afl atni ciodată cu m f uncţ i
onează, aş a căn- am r idicat-
o ni ci
odată,
chiardacăl ou
pa cugăl eat
a.
— O maşi nă de el ful ăst a ar l va
ora o av eern î zi l
ele noastre.Ce s- a
întâmpl atcuea?
— Cân dt ata amur it
,i -am dat -o domnul ui Gr abney. N- am ş ti
ut
ce l t
aceva să ac f cuea . Fusese aşa de dr ăguţ,o ţ inuse nîgar aj
ul lui
tot t i
mpul r ăzboi ului şi nu ne l uaseen p
tru ast a niciun ban .I ar cu
altă o cazie… cu ad evăr ati mpor tantă… a p us mân a p e n i
şte ben zi
nă
de con t
raband ă pent ru mi ne.Ni cio mul ţ
umi re nu ar fi f os t
îndeajunspent ruas t
a.
— De ce- aţn
i păs trat-o?
— Nu mi -aşfi put ut per mite ă s iţ
n o maş ină a l Londr a iş
,de ap ft,
nici nu- mi t reb uia.Obi şnuiam să mer g pe o js p etse o t
t,împi ngând
cărucioar eel pl ine cucop i
ii şi cu mpărău tri
. Ambr ose a f ostf urios
cânda aflat că dădu sem maş i
na.A f os t primul l ucru de car ea
întrebatcândm- am î ntorsdel aînmor mânt areatatăluimeu.Cândi -
am spus ce ăc fusem ,a t satsupăr ato săp t
ăm ân ă.
Dan us er a n îţel
eg ăotr.
— N- aş ce ziăc n u- lî nţeleg.
— Nu.Să racu l de el ! Cr edcă aos tfteribil de d ezamăgit
.
Peneo lpe se ri
dicăî n ca pul oaselor, privind pest e stânci,l a nivelul
măr ii.Î ncep use r efluxu l, dar ap ele n u se r etrăseseră compl et. Cân d
562
avea să e n ît
âm
s pl e aces tl ucru, put eau ved ea, aşaumc l e p romi sese,
scobitura di ntres t
ân cis trălucind î n l umi na so arelui cao bi juterie
per f
ectă, albast ră, numai bună pen tr
u pl onj ări şi î not .
— Î ncăumăt j at e d e o ră,so coti ea, şiveţ i put eaf ace o baie.
Se l ăs
ă di n nou pe spat e, rezemat ă de malşi ş îi o cnt
r ol
ă
picioaree.
l Î şi puses e f usta vec he de j ean s, o bl uză de bumbac,
espad rilel
e ce le noi i ş o păl ări
e vech e de pai , bună l a lucru î n
grăd i
nă.So ae rel er a at âtde put ernicî ncât umbr a bor urilor er a o
ad evărată bi nef acee.
r Lân gă ea, Ant onia, ar ce st ătuse cu ochi i
închişi,apar entadormi tă,î şischi mbă pozi ţia,î ntor cându- se pe
bur t
ăşil ăsându- şiobr azulpest ebr aţel
eîncrucişat e.
— Maipovest eşte-ne,Pen eolpe!Ai ven it de m ul t
e o r
i ai ci?
— Nu pr ea d es. Er a mul t de mer s cu maşi na, apoimul t de mer s
pe o j
s, de a l er fma u nde n eam- l ăsat şi noi maşi na.I ar ep at uncinu
ex i
sta ni ci
o pot ecăepst ân c.iAşa că r eb
tui a să ne ch inui m să t recem
pr i
ntrer ugi de mur e,t uf e şif eri
gi , pân ă săaj ungem ai ci
. Şi-apoi,
trebuia sămfisi gur i că ap el
e s- aur et
ras, pen tru ca oS phi e şi cumi ne
să p utem î not a.
— Tat ălt ăunu î nota?
— Nu. Sp uneacă e pr eabăt rân. Obi şnui a să st eaai ci
, sus, cu
pălărial ui cubor ur il argi pe cap , cuşev al
etul şisc ău nelul şipi ct
a
saudesen a.După ce, bi
neî nţeles, desfăcea os t i
clă de vi n, îşit urna
un pahar ,î şiapr i
ndeaun t rabuc şi ,î n gen earl,f ăcea tot posi bi
l ul să
se i smt ă bine.
— Dari arna?Nu ven eaţi şi i ar
na?
— Ni ciodat ă.Er am l a L ondr a.Sa ul a P ai r
s, Fl oren ţa… Por t
hkerr i
s
şi Carn Cot tage p aarţineau ver ii.
— Î ntr
-ad ev ă,rper fect
.
— La el f ca up serba cas ă at atălui tăude a lb Iiza.
— Cr edcă a. d To tul e e ratliv,nu? A ntoni a se ă rsucipe- o par t
e şi
îşisprij
inibăr biaî npal mă.Dart u,Danus?Undemer geaivar a?
— Sper am să nu mă nt îr ebe me ni ni
.
563
 — Hai de,zău aşa!Sp une- ne şi nou ă!
— Î n Nor th Ber wick. Păr inţii meiî nch i
riauo cas ă c alo
o, în fiecar e
vară;jucaugol f,î n t i
mp ceeu , cuf r
atele şi sor a mea, stăt
eampe
plaj
a pustie cu guver nan ta şi con st
ruiam cas tel
e d e n i
sip pe u n vân t
sălbatic.
Peneolpe e sn îcruntă.
— Fr ael
te t ău? N -am şt iut că aiun f r
ate.Am cr ezut că sunt eţi
numait u şi sor a a.t
— Da,aveam un f rate,I an . Er a celmaimar e d i
ntre d oi. A mur i
t
de m eningit
ă,cân d euaveam paisprezec e an i
.
— Vaide m ine,ce r taged ie!
— Da.Da,î ntr-adevă r
. Mam a şi t
at a n u şi-aur even i
t ni ci
odată p e
depli
n. El er a mi nuneaf am il
iei
, deşt ep t şif rumos,t alentatalor ice
sport – fiul pe ca r
e or ice ăripnt e şi- l visează. Pentru mi ne,er a un f el
de zeu , pen tru că se pr icep eal a or ice.Cân d a cr escut des tul de
mare, aî ncep ut să j oaceol f
g
, ca şi sora mea, mait ârziu, dar eu er
am
nepri
ceput şi ni ci măcar nu mă n i
teresa n î mod deo sebit.Obi şnuiam
să plec edunul si ngur , cubi cicl
eta,să cau t păsăr i. Mi se părea cev
a
mult maii nteresan t dec ât ăsmă chi nui cu di ficult
ăţil
ej ocului de
golf.
— Nor th Berwi ck nu mi se par e un l oc r p
ea f rumos ,r emar că
Antonia.Nu mer geaţi niciodat ăî n al tă p atre?
— A, bada,r âse D anus. Celmaibu n pr iet
enalmeude a l c şoal
ă
se numeaRod dy McCr ae . Păr inţiil ui aveau un r ef
ugi u chi ar nî
nordul comi tatului Su t
herland, l ân găCap ul de N ord. Maiave auşi
drept de pes cuit pe Naver ,i ar at t
ăll ui Roddy m- aî nvăţ atcum să
arunc undi ţ
a.Cân d am f ost pr ea a me r p ent
ru Nor t
h Ber wi ck,cu ei
mi-am pet recut mar e p atre a acanv ţ elor.
— Ce e nur ef
ugi u? întrebă nt A
on ia.
— Pat ru per eţi şi un ac oper iş. O cas ă de p i
atră,cu două cam er
e.
Numai st ri
ctul nece sar. Ni ciun f el de i nstal
aţii san it
ar e,ni ci
elec
tri
ci
tate,ni cit elefon. Un l oc l a ca pătul l umii,î n să lbăti
cie,ru pt
564
de es
rtul lumii.Era m i
nunat.
Se ăsă
l ăcertea. Peneo l
pe reali
zăcă r a,
e poate,a doua oară cândî l
auzea pe Dan us vo rbind des pr
e elî nsuşi.Îi părearăupen t
ru el. Să
pier
ziun f rat
e maimarea l careţ ii atâtde mul t,la o vârst
ă atâtde
fr
agedă,er a o experien ţ
ăt raumatizantă. Să si
mţ i
, poat
e,căni ci
odată
nu-l veieg aal pe acel fr
ate era şi mair ău
. Aş t
ept
ă,gândindu-se că,
după ce ărsspesehea gţa purtări
il ui r ezerv
at
e şi se nco
fesase nf aţ
îa
l
or, ar up t
eaco nti
nua.Dar el nu co nt
inuă.Înl oc de ast
a,se u sc
t
ură,
sent î
inse şi apoi se dri i
căî n picioare.
— Apel e s-aur etras,î i spuse Ant oniei
. Ochiul de apă di
ns tân
că
ne şateapt
ă. Ai destul cu rajsă i i
vsăno ît
ăm?

Ti nerii pl
ecaseră,co coţ
ându- se estpe mar gineast âncii
, pen tr
u ca
ap oi să porneas că pe pot ec a ab ruptă car e ducea j os, pe s t
ân ci.
Och iul de apă, nemi şca
t cast icl
a, îi aştepta, albastruşist răluci
tor.
Pen eol
pe, t aş
ep tându-l
e î ntoarcerea , e s gân di a lt atăl . eiŞi-l
am intea, cupăl ărial ui cubor uri mari, cuşev aet
lul, pah aru
l de v in şi
solitudi neal ui mul ţumi t
ă,co ncentrată.Una di n mari lef rustrărial e
vieţ i
i eif usese cee
aa cănu- i moşt en i
se al t
en t
ul. Nu er a pi ct
ori
ţă, nu
eraî n s tar
e ni cimăcar d să
eseneze, dar nfl iuen ţal ui fuseseoar f
te
put er nică şi tr
ăisenîacea atmosf eră vrem e a tâtde n îdelungată,î ncât
era fir esc să poat ă st udia or ice pr oiect cuun ochi d e ar t
ist,
păt runză tor şi at otcupri
nzător. Tot ul er a ex act n ca-
totdeauna, uc
excep ţi
a ben zii verzi, şerpui toare, apot eci
i, car e ur ca st ân
ca,
străbăt ută la pas,care cobora şiur capr intr
e f er
igi ve r
zi,t inere,
urmăr i
nd con turul coastei
.
Pr ivi marea, î
ncercând să- şi închipuie cu m arî ncerca săpi o
cteze,
dacă ar fi în locu lt at
ălui ei. Căci , deşi albastră, marea av eazeci de
nuan ţe.La mal , acolo unde sub ap a mi că şi t r an
spar ent
ă se zăr ea
nisipul , băteaî n ver de,ca j adul , cu t uşe de acvam arin. Deasupr a
stân cl i
or şi aco l
o unde al gele se î ndes eau, eraî ntunecată,pân ăl a
indi go. Dep at r
e,căt re punct ul î n car e o băr cuţă de pes carşiî tăia
565
dr umul pr intre v aulri, ajungeapân ăl a albastru-înch is d e P rusia.Se
simţ eadoar obr izăuşoar ă,dar cean o ul t r
ăia şi r espira;pul sa di n
ad ân cu r
i,f or mân d valdupă val . So aere,
ll umi nân du- l
et recerea, le
tran sofrma î n st at
ui mi şcătoare de s t
iclă verde.De f ap t,t otul er a
scăldat î nl umi nă, î n acea st
răl uci
r e uni că, dep l
ină, ca re at r
ăsese, de
la bun î ncep ut, atâţi
a pi ct
or iî n Cor nwal l şicar ei scase o ad ev ăarăt
pat imă a cr ea ţ
ieipr i
ntrei mpresi oniştiif r
ancez i
.
O compozi ţie per fectă.Mail ipseaudoar i n
fiţel e uman e,car e să
aducăpr opor ţie şivi talit
ate.I ată-l
e.Dep arte,mi cşo r
aţ i de di st
anţ ă,
Ant oni a şi Dan us ş îi croiaudr um î ncet, peste st ânc, iîndr eptându- se
spr e ochi ul de ap ă.Pen eolpe î i urmăr i cu pr ivirea. Dan us ducea
prosoap ee.l Cân d aj unser ă,î n sf ârşi
t, pe pi atra pl ată de deasu pra
ap e, il el ăsă jos şi păşipân ăl a marg ineast ân cii
. Se ap lecă şisăr i
,
ridicân d s t
ropi de a pă î n cl i
pa î n car e d esp
ică p surafaţa.Ant oniaî l
ur mă şi ea. Înotând, spăr geauf aţa ap ei nîaşc hi i t s
rălucitoare.
Pen eo lpe l e au za e voci l
e r i
dicat e,î i au za e r âzân d. Al te voci , al t
e
lumi .Af ostunl ucrubunş inimicdinc ee
ac eebunnus epi erdede finitiv.
Voceauil Ri chadre
S.am ănău c Richard.
Ea nu î notase ni ciodat ă cu Ri chard, căci i
ubi rea l or u fsese o
legău tră di nt r
-oi arnă d e ă rzboi. Acum î nsă,pr ivindu- i pe D anus i ş
pe A ntoni a,si mţ i din nou, cuo i nt ensi
tate fizcăi ai m put ernică ecâtd
o si mpl ă am intir
e,şocu l put ernic al ap eir eci.Î şi am inti bucu ria,
sen timen tul de bunăst are,cuaceeaşi f
orţă,ca şi cu m t r upul eiar fi
fost î n co nt i
nuare tână,rnea ti
ns d e boal ă saude t recer eaan il
or. Şi
mai erau şial t
e pl ăceri, al t
e sat isfacţii
. Tandr a at ingere a mâi nil
or,
braţ elor,şoldur i
lor,trupur i
lor.Senzaţ i
a depacei nter i
oar ă,după
ep uiza reapasi unii, bucu ria de a t e t rezi print re săr utări şi r âsu l
nest ăvili
t .
Cu mul t i t
mp î n ur mă,pe cân d er a f oarte mi că,t at
ălei î i
dez văl uise i m
racolul fascinan t alco mpasu lui şi cr eionul ui ascu ţi
t.
Învăţ ase singur ă să desen eze model e,co role de flor i, pet al
e şil inii
cur be,dar i mi
nc n u-i ad usese a t
âta mul ţumi r
e cât cont ur ul simpl u
566
alunui cer c,pe o f oaie albă de hâr t
ie.At âtde fin, at âtde pr ecis.
Creionul aluneca p e hâtr
ie,lăsând un sem nîn urma l ui şi oprindu-
se,cuo mi nunat ă final
itat
e,exa ctîn punct ul de u nde p ornise.
Inelul era si mbolul accep t
at l a n i
finitul
ui, al t ern
ei t
ăţii
. Dacă
propria viaţă era acel cont
ur d e cr ei
on, mar cat cu at enţ
ie,si mţi
dintr-
odată că cel e două cap eet se ap r
op i
audi n ce în ce maimul t
unul de ce l
ălal
t. „A m parcu r
s u n ce rc complet“,î şi spuse ea, şi se
într
ebăceseî ntâmplaseoarecutoţianiit
recuţi
.Eraoîntrebarecare,
din cân dî n cân d, o îngri
jora şi ol ăsar ad
pă u nui cu mpl i
t sen
ti ment
de i rosi
re.Acu m î nsă,după cât se păr ea, într
eb ae
raî şi pier
duse
sem ni
ficaţia şi r ăs
punsul, o ri
care ar fi f os
t el , n u mai avea
impor t
anţă.

— Ol i
via?
— Mam i!Ce u srpriză ăcplut
ă!
— Mi -am datseam a că nu ţ i
-am ur atsăr băt
orif er
icit
e.Î mi par e
rău, darpoat e căune p r
eat ârzi
u. Şi ni cinu eram si gură căe tp rind;
m-am gân dit că - ar
s put ea ăs fii plecat
ă.
— Nu.M- am î ntors chiarî n seara ast
a.Am f ost î
ni nsula Wi ght
.
— La ci ne ai stat?
— La soţ i
i Blak ison. Ţi-o maiam i
nteş
ti pe C har
lott
e? Af ostî nt
r-o
vreme ed
ract or la secţ i
a de sfaturi gastr
onomi ce Venus,
a
revi
sti
ei
ar
apoi a renunţ at
, ca să acăfun copil.
— Te-aidi str
at?
— Extraor dinar
. Aşa e d e fi ecaer dată când staul a ei . Au avu to
mulţi
me d e m usafi ri. Şi nicinu s-a o bservatce o ef
rt auf ăcut
.
— Amer icanul acel a d r
ăguţ a o f
st cu tine?
— Car e am eri
candr ăguţ? A ,ter efer
il a Han k. Nu, s- aî ntors nî
State.
— Mi e mis- a păr ut un om deos ebi
t.
— Da,aş a este. E un om deos ebi
t. Mi -
a p r
omis că osă mă a cut
e
când maivi ne pe l a Lon dra.Dar , mam i, vor
beşt
e-mi des pret i
ne.
567
Cum mer gl ucrur il
e?
— Ne i smţim mi nunat .Tr ămi ca- n sânu lluiAvr aam.
— Er a şi t impul , după at âţi
a an i
. Am pr i
mi t o scr isoare u lngăde
la Ant oni a. Părea n cu îlmeaex t
azul ui, aşa er
a de er fici
tă.
— Ea i şDan us auf ost pl ec
aiţt oată zi ua.Au l uatmaş ina p sre usd,
să se n îtâl
neasc ă cuun t ânăr ar ce a re u n centru de g r
ăd i
năr i
t. Cred
cănt î
r e i t
mp s- au î ntors.
— Cum se poa rtă Danus ?
— Pân ă acum,a os ft f ormi dabil.
— Î ţi pl acea l el
f de m ult?
— La el f. Poat e ch iarmaimul t. Darn- am î nt âl
nitî n vi aţa m ea n u
bărbataşader ezervat .Poat ecăţ i
nedef aptulcăescoţ i
an.
— Ţi - a psus de ce nu beain şu con duce maş ina?
— Nu .
— Poat e că e n al
ucool ic v i
ndec a.t
— Dacă aşa t
aul uscruril
e,e n umait reaba u l
i.
— Spune- mi ce- aif ăcu t
. Te-aiî ntâlnit cuDor i
s?
— Bi neînţel
es . Ar at
ă gr ozav. Plină de vi aţă,ca- ntotdeau na.I ar
sâm bătă am st at oattă zi ua pe st âncli
e de l a Pen ji
zal
.I eri-
seară ne-
am f ăcut cut oţii dator i
a şine- am dus a l bi
serică.
— A f ostf rumoas ă l sujba?
— Mi nunată.Bi serica di n Por thker ri
s e eo dseb it de r fumoas ă şi ,
bineînţeles,erapl inădeflor i,şibăncileer aut icsi
tedeper soanecu
tot felul de p ălări
i ci udat e;muzi caşico rul au f ostex cel
ente.Pr edi
ca
a f ost i ţ
nută de un ep i
scop i nvi t
at, cam pl i
cticos, darmuzi ca a
compen sat i ach
r şipl icti
seala pr ed i
cii u li. Apoi ,l a sf ârşit
, ne- am
ridi
ca t cut oţiiî n pi cioare şiamPen câ
tnt
ruattoţi sfinţ
ii ce i od
hnesc n î
pace.În dr um spr e a că s,Ant onia i şcu mi ne amaj uns la con cluzia că
e u nul di ni mnur i
le n oastre av
for ite.
— Vai , mam i
,r âs e O li
via.Nu- mi vi ne ă s credcă t e au d vo rbi
nd
aşa! N- am şt i
ut pân ă a cum că ai un i mn bi sericesc avo
fr it
.
— Dr ag a mea,eu nu suntchi ar atee. Doar că nu potsă nu fiu
568
puţ in scep ti
că.I ar Paş tele e un momen t d i
ficil
, cu Î nvierea şi
pr omi siunea nu eivieţi după moar te.Nu r eu şesc ăs cred . Şi, deşi aş
fif erici
tă să ă m reî
ntâl
nescu c Sophie şi cut ata,su nt o duzi nă d e la
te
per soan e pe car e nu ţ in cât uşi de puţ in să l e mair evăd vreodat
ă.
Imagi nea z-ăţi ceşo c!Ca şicu m aifi i nvitat laor ecepţ
ie pl i
cti
coasă
,
super aglomer at ă, al car e ţ i-ai pierde t ot t i
mpul î n cău tarea
oam en i
lor am uza nţi
, pe care reiîv
ntr-
ad evăr ă- sir evezi
.
— Dar Cău tătorii de scoici
?L-
aivăz ut?
— Ar at ă mi nunat
. E ca l a el ac aăs.Ca şi cum ar fios t
f mereu
acolo.
— Nu r egr eţi că- ai
l dat ?
— Cât uşide pu ţi
n.
— Darac um,ce f ac
i?
— Am f ăc ut bai e şi ac um st au î ntinsă î n patF,
ies
tc
ait
e
şi
sc
vo rbes c cut ine l at el
efon. După ace eaam să vo rbesc cuNoelşi cu
Nan cy,i arap oi am să m ăî mbr ac enptru ci nă.To t
ul e o f
arte elega
nt
şi un domn i mpr ovizează a l un pi ancu coad ă.E ca a l Savoy.
— Ce l c
asă!Cu ce e t mbîr aci
?
— Cu r ochi a d e actf
an . E cam des t
r ăm at
ă p e cii
, pe o clo,dardacă
închi ziochi ipej umătatenusemaivădgăur i
le.
— Veifi f an t
ast
ică. Cân d ven iţ
i acasă?
— Mi ercuri.Vomi ar
fiăşi la Podmor e’s That chmi ercuri seară.
— Am să t e sun acol o.
— Aşa ă s ac fi,draga ea m.Dumnez eusă e t binecuvânteze.
— La e rve der e,mami .
Penel op e f or mă număr ul l ui Noelişaş teptă cât eva cl ipe,
ascul tând cum sună n î gol ,fără ăs ărpsundă n i
men i.Puse ec rep t
orul
jos.Pr obabi lcăer aîncăpl ecatpeundeva,l aţ ară,î ntr-
unuldi ntre
week endur il
e u li monden e,pr elungit
e.Ri di că i n
d nou r eceptorul şi
o u snă e pNanc y.
— Vec hea as că paorhială.
— Geor ge?
569
 — Da .
— Pen eol
pe l at elefon. Săr bătorif eri
ci
te!
— Mul ţumes c,spuse G eorge, f
ără să- iî ntoarcă ur ar
ea.
— Nanc y e pe- ac oo?
l
— Da,e p e u ndeva. Vr eisă vo rbeşti cu ea?
— ( De cet aal cr
ezi că su n,om pr ost ce t eş
i
?)Dacăe sp oat
e…
— St aipuţ in,mă d uc s- o h cem .
Pen eolpe aşt ep tă.Er a pl ăcut săs t
ea aşa, r
elaxaă,
t la căldură,
sprijinit
ă de per nel e masi ve,dar ui l Nan cyî it rebui atât edmul t
ti
mp să i n
vă a lt elefon, că ncepî u să- şipi ardăr ăbdarea. Ce ăce
fa f at
a
aia? C a să-şit r eacă i mp
tul ,l uă cart eaşir euşisă t ea
ciscăn u par
agraf
saudouă,pân ă săuda ă,î n sfârşit: „A l
o?“ ăsăL tcar
ea eo
dparte.
— Nan cy.Unde er ai?Î n cap ăutl grădinii?
— Nu .
— Aţ i petrec ut bi ne d e P at ş
e?
— Da,mul ţumesc.
— Ce- aţ
if ăcu t?
— Ni mi c deos ebit.
— Aţ iavu t musafir i?
— Nu .
Vor beape un t on gl acial
. Er a ceamaidezag reabi
lăf aţ
et
ăal ui
Nan cy;f ăcea p e u spăr aa.
t Ce e s p utuse n ît
âm pla?
— Nan cy,ce - s
a n îtâm plat
?
— De e c rcezi că - s
a n î
tâm platceva?
— Habar n-am ,darse si mte.
Tăcere.
— Nan cy,cr edcă ai face m aibi ne ă smi
- spui .
— Ni mi c al tceva, decâtcă mă si mt… puţ in jignit
ă şi supăraă.
t
Ast a-it ot.
— Di n c e cauză ?
— Di n ce cau ză? ăMî ntr
ebi de par că n- aişt if oart
e bine din ce
cauză.
570
 — Nu t e-aşnt î
reba d acă aş ti
. ş
— Tunu t e-aisi mţ ij ignităî nl ocul meu ? N u daini ciun sem n de
viaţ
ă de cât eva săp t
ăm âni. Ni mic. Iar apoi, cân d sun l a Podmor e’
s
Thatch, săt ei nvit,î mpr eu nă cuAnt onia,să vă pet receţ
i Paşt el
el a
noi, constat că iapl ecat. Ai pl ecatî n Cor nwall,l uându-l cut i
ne şi pe
grădinarul ăla,f ără săne sp ui niciun cu vân t
, ni cil ui Geo rge,ni ci
mie.
Deci, asta era.
— Ca ă s fi u si nceră,Nan cy,nu cr edeamcă e tn it
eresează.
— Nu- i vor badac ă mă i nteresează sau nu. Pr obl
ema e câtde
mul t et pr eoc upă.Di spar i aş a,f ăr
ă să spui o vo rbă ni măn ui; se
puteaî ntâm pla or ice, iar on i nu ş ti
am unde eş ti
.
— Ol ivia tşia.
— Ah, Olivia.Da,bi neînţeles ea că
şt
ia – ca să nu- ţ
i maispun ce
sat
isfac
ţie a avut să mă pună î n tem ă.Mi se par e uimitor că ai
consider
atneces ar ă-si sp ui eice ai de gân d, iar eu să unş tiu nimic.
Nancy nu se maiput ea o pr i
. Tot ce e s nîtâm plă,eu afl ul a mânaa
doua,de l a Ol ivia.To t ce faci
. Tot ce hotărăşti. Că ţ i
-ai uatl nu
grădinar ăsl ucreze pen tru t ine.Că aiad us-o pe A ntonia să st eacu
ti
ne,cân d euî mi pi erdusem cât eva psă t
ăm ân i şi o sumă f rumuşi că
să dauan unţur il a zi ar en pt ru o î ngrij
it
oar e.Pe urmă,că iavân dut
panourile şi că
aidat ău Ctători
i de scoiF
ără
. săe tcon
ci sulţi cuGeo rge
şi cu mi ne.E i mposi bil de n î
ţeles
. La u rma u rmel or, eusunt pr imul
tău cop il
. D acă nu- mi dat orezi al t
ceva, ăc mar nu- mi r ăni
senti
men tele.Şi după t oat e ast ea, dispari cut ot ul în Cor nwal l
, cu
Antonia şigr ăd i
narul după t i
ne.Doi s trăini. Şi t otuşi
, când ţ i
-am
propus să- il uăm pe Mel an i
e şi pe Ruper t, nici n- aivrut s- auz.i
Proprii
it ăinep oţi! Dar un ,t u i eidoi st răini. Desp r
e care i
ciunul
din noi nu şt ie n imic.Pr ofită d e pe u rma a,t mam ă.Sunt sigură căţ iî
daiseam a.Pr obab i
l cr ed că eş ti o pr ostănaă c,deş i nu mi -aşfi
imaginatcă p oi ţfi aş a d e o abră.E aş a de d ur eros… at ât
a n epăaser…
— Nancy…
571
 — … Dacăottaşae- ai
t pur tatşi cusăr acult ata,nu e d e m ir
are că
te-a păr ăsit
. Or i
cine s- ar i s
mţ ir espins şi ned orit. Buni cuţa Kee ling
spuneamer eucă ai erf em ei
a cea ai mi nsen si
bilă pe car e aî ntâlni
t-
o
vreod ată.Noiam î ncercatsă n e o cupăm de i t
ne,Geor ge şi cu mi ne,
dar un ne uşur ezi deloc a scrina.Di spari aş a,f ără un cuvân t
… să
chet l
ui toţi banii ăia. Şt im cut oţii câtt e co săt săst ai la Sands… şisă
dai Cău tăt
ori
i de scoi d
ciegeaba… cân d şt ii bine â ctde m ultă nevoie
avem de … aşa unşoc …
Resen t
imen t
ele a scunse ă rbufneaul a supr af aţ
ă.Nan c,y deven i
tă
incoeren t
ă, ăm rase, nî sf ârşit
, ăr fă suflu. P entru pr i
ma dat ă,
Pen eolpe eurşi să sp ună şi ea ceva.
— Ai t er
minat?o î ntrebăpol it
icos. Nan cy nu r ăspunse.Po t ă s
vor besc acum?
— Dacă vr ei…
— Eu am sunatsă v ă u rez ut uror săr bător if erici
te.Nu ca să ăm
cert. Dardacău t vreiaş a,t r
eab a a.t Cân d am vân dut pan our i
le,nu
am f ăcut dec âtexact ceea ce u şi tNoelmă băt eaţil a capsă f ac e d
atâtea un li
. Am l uato sut ă de m ii de i l
re p e el e,aşa mcu probabi
l ai
afl atde l a Ol i
via.Pen tru pr ima dat ă î n vi aţă,m- am hot ărâtsă
cheltui o par te d i
n eipen tru pl ăcereamea. Şt i
aică pl ănuiam să mă
întorcl aPorthkerr
is,pent rucăt e-
am i nvitatsăvi icumi ne.L- am
invitat pe Noelşiam i nvitat-o şipe Ol ivia.Toţ i v- aţi găsit scuze.
Ni ci
unul di n voi n- a v r ut să v ină.
— Mam ă,euţ i-am exp l
icatmot ivel
e m ele…
— Er auj usti
ficăr i
, nu mot ive, spuse P en eolpe.Ni ci pr i
n gân d nu-
mi t r
ecea ăsvi n si ngur ă.Dor eamsă amo compan i
e v eesă,
l ci neva
care ă s se c bu
ure al ăt
ur i de m ine.Aşa că nt A
oni a şi Dan us au ven
it
cu mi ne.Î ncă nu sunt chi ar a aş de sen ilăî ncâtsă nu- mi pot al ege
prietenii. Cât esp
dr Ceăut
ăt ori
i de scoi tab
,l
ci oul acel a er a almeu . Să
nu ui ţi nici
odată as t
a.Ta ta mi l -a dat r ep
dt cad ou de nunt ă,i ar
acu m, ducân du-ll a gal er i
a de a rtă din Por thkerris, n- am f ăcut dec ât
să i -l dauî napoi. Lui şi mi i
lor d e oam en i obi şnui ţi care,acu m, vor
572
put easă- l privea scăşi , poat e,săî nţel
ea gă măca r n î parte bucu ri
a şi
mân gâierea ep a cer m ile-a ad us.
— N- aiidee ât cvalorează.
— Ba ch iar t iu
ş mul t maibi ne dec âtaişt i
ut t u vreodat ă.Ai t răi
t
toată vi aţa cu
Cău t
ăt ori
i de scoi şi
ci abia dacăi -
ai arunca t o privire.
— Nu ast a am vr utsă spun.
— Nu,ş ti
u că nu .
— Doar că… Nanc yî şi căut a cuvi ntele… e c a şi cum ai fi vr ut
dinad ins să n e i j
gneş t
i… ca işcu m ne- aidi spreţui…
— Of ,Nanc y!
— … Şide e c,mă o rg, numaicu Ol i
via vor beşt
i despr e otat
e,i ar
cu mi ne nu?
— Poat e pen tru căţ i
eî ţi est e atâtde gr eusăî nţel
egi ceea cef ac
eu.
— Cum să î nţ el
eg,cândt e por ţ
i aş a de ci udatşi nu mi t e
des t
ăinuieşti ni ciodat ă?Mă t ratezi ca pe o pr oas t
ă… To tdeauna,
Olivia.Pe O livia i aiubit-oî ntotdeauna.Cân d eram co pi
i,t otdeauna
Olivia er aî n cen trul atenţiei, aşa de deş teapt
ă şi aşa de am uzantă.
N- aiî ncercatni ciodată să mă î nţel
eg i şi pe mi ne… dacă- arn fi f
ost
buni cuţaKeel i
ng…
Ajunses eî n punct ul în car e,pl ângân du-şi de mi lă,era gat a să
am i
ntească de t ot ău rl imag inar cese if ăcu
se vr eo
dată.Pen eol
pe,
epui zată d e acea s t
ă co nversaţie,si mţi dint r-
odată căun maisupor tă.
Accept ase pr ea mul t fie numai şi să as cul te bolbor osel
il
e
ad olescenti
ne l a
e u neif em eide p artuzecişi t reide an i, era m aimul t
dec âtput ea su por ta.
— Nanc y, p suse ea,cr ed că ar t rebui ă s î nchei
em ac eas
tă
conversaţie.
— … Nu şt iu ce m -aşfi f ăcut fără b unicuţa K eeli
ng. Fap t
ul că era
aicif ăcea totul mai su portabil…
— La e rvedere,Nanc y.
— … Pe nrtu că u t nuave ai niciodată i t
mp pent ru mi ne…nu -
mi
573
dăd eai niciodată ni mi c…
Aşezân d r ecep torul î n f urcăcu gr ij
ă,Pen eo lpe î şi lăsă fiicasă
vo rbeas că de una si ngur ă.Vocea f uri
oas ă,gut ur al
ă,f usese,di n
fericire, ed rusăl a t ăcere. În dr ep tul eres
f t r
ei eschdi se, perdelele
flut ur au î n vân t
. Ca- ntot
deau na î n as tf
elde ocazi i,i nima eio l ua
razn a.Î ntinse m ân a d upă p asti
le,l uă d ouă,l e d ădu pe g âtcu ap ă şi
se ăsăl epsp at e,pe p enrele m oi,î nch izând och ii. Segân di cum arfi
să-şi deaduhul , pur i ş simpl u. Er as t
oarsă de put er
i şi, pen tru o
clipă,f u gat a să ced eze î n f aţa ep uizări
i, ch i
arsăi zbucn esaă
cî n
plân s. Darr ef
uzăsă sease l r ad
pă supăr ăir
i di n cau zal ui Nan c.yNu
treb uia săl ânpgă.
După o vr em e,cân d băt ăile n ii
mi i i se m ail ini
şt i
ră,dăd u păt ur i
le
la o par te şiser i
di cădi n pat .Î şipusese un hal at subţir
e,r ăco ros,şi
îşilăsasepărulpespat e,desf ăcut.Sedusel amăsuţ adet oaletăşise
aşe zăpe sc ăunel , pr ivindu- se nî ogl indă,f ără pr eamar e en tuziasm.
Apoi , apucă eri pa şi încep u să- şiperi e p ărul, cugest urilungi ,încet e,
mân gâiet oare.
Înt ot
deau na,Ol ivia.Î ntot
deau na aii ubi t-
o e p O livia.
Er a ad evă r
at . Di n cl ipa î n car e se născ use şi î n car e Pen eolpe o
privi se pen tru pr ima dat ă,pe ea, pe co pili
ţa mi cuţă şi neg r
ici
oasă,
cu un nas r ea
p mar e pen tru f eţ
işoar a mi că şi comună,se si mţ ise
incred ibil de at r
asăde ea . Dat ori
tăl ui Ri chard , Ol ivi
a era sp eci
ală.
Daras ta er a o tt
. N- oi ubise n iciodat ă maimul t dec âtpe N an cy şi pe
Noel .Î şii ubiset oţi co piii
.Î ii ubi se, pe fieca reî n par te,câte d mult
put ea , dar i n
d mot ive di ferite.Dr ag ostea, const atase ea, aveaun f el
ciudat de a semul tiplica. Se dubl a, set ripla, ast felî ncât
, cufieca re
copi l, co ns t
ata căex istă dest ul pen tru t oţi
.I ar N ancy, pri
ma născu tă,
avuses e par te d e maimul t dec âtde osi mpl ă por ţie d e d ragot
se şi
atenţ ie. Se gândi a l Nan cy cop i
l , of etiţă aş a de gr ăsuţă şi
încânt ătoar e,păşi nd gr eoipr i
n gr ădina de l a Car n Cot tage,pe
picior uşel e i e scu rte şi gr ase. Al erga după găi ni,î mpi ngear oaba pe
car ei -
of ăcuse r n
Ei
e,se ăsa l mân gâi at
ă şir ăsf ăţat
ă de Dor is,fuses e
574
înpermanenţ ăînconj uratădebr aţei ubitoareşif eţezâmbi toar e.Ce
se î ntâm pl as
e cu f eti
ţa acee a?Chi ar a er posi bil ca Nan cy să nu- şi
mai ami nteasăc ni mi c d in acel e i z
le l a
e co pilăriei?
Di n păcat e,se p ăe ra că u.n
Ni ciodaă t un mi -aidatni mi c.
As ta nu er a ad evă rat. Pen eolpe şt ia că uner a ad evă r
at .Îi dăd use
şi lui Nan cyceea ce ăd usedu tturor cop i
ilor ei . Un căm in, si
gur anţă,
confor t
,i nteres, un l oc n î ca r
e să -şiaducăpr ieten i
i , o uşăso l
idă, care
să-i păzeas că de l umeadi n af ară.Segân di l a dem isolul caseidi n
Oak leySt reet
, car e mi roseaa us t
ur oi şi mi roden ii, unde se păs tra
mer eucăl dura de a l sobă şi de a l căm inul des chi s. Î şi am intea e d ei
toţ
i, spor ovăind cani şte vr ăbiuţe şi flăm ân zical upi i,f ăcându-şi
apariţia d e al şco ală n î ser i
le u lngi de a irnă; î şiaru nca u ghi ozdanele,
îşiscot eau hai nele şise aşezau l a masă,devor ând munţ ide
cârănciori, past e,peşt eî n aluat , pâi ne pr ăjit
ă, fierb i nt
e,unsă ucunt ,
cozon ac işcac ao. Î
şi am i
ntea e d cam er
a ac ea e mi nunat ăî n vr emea
Crăciunul ui , de m ir
osu l pr oasp ăt al br adul ui şide f elicit
ăr i
le ri
sipite
pestet ot, car ufelel a usca t
, pe şn ururi co lorat e.Se gândi l a zil
ele de
vară,cân d uşi le cu gl asvand er audes chi se spr e gr ăd i
na cu pomi
umbr oşi şi mi ros d et utun şi pl an te ag ăătţoar e.Segân di la copi i
i
care seucaserj ă, ţ i
pân df ără rost,î n cu r
teaaceea . Nancyf usese ea şi
printre i .e
Î i dăru ise u l
i Nan cyt oate aces t
ea, dar unput use ă- s
i deaceea ce
Nanc y voi a (Nanc y nu spunea ni ci
odat ă „vr eau“, spunea „a m
nevo ie“), pen t
ru că nu exi staseăr ni ciodat ă des tui b an i ac să- i
asigur e pr et
enţi
ile mat er i
ale şipof tele ei a ex
ger ate.Roch ii pentru
petreceri, căr ucioare pen t
ru păp uşi, un ponei , şco aă l cu i nter
nat,
primul dan s n î soci et
at e,un sezo n de p etrec ei rla Londr a.O nunt ă
mar e,cu pompă,f uses e u na di n dor i
nţele eice le maiî nflăcărat
e şi
numaii ntervenţia opor tună a l ui Dol l
y Keel ing o aj ut
as e să şi -o
împl i
nească,deoar ece ea ar anjase (şipl ătise) înt reaga af acer e,
extravagant ă şi pen ibil
ă.
575
 În sf ârşit, ăslă per ia j os. n Îcă er a f urioasă pe Nan cy, d ar
pieptănautl păr ul ui o calmase. Cu gân duril
e p use n î ordi ne,se simţ i
mai bi ne,maiput ernică, s t
ăpân ă pe si ne,cap abilă să aihot ăr
âri.Îşi
strânsepăr ul
,î lr ăsucil a cap ete,l uă pi eptenii de os şi , cuun gest
cambr utal,î i pr i
nsenîpăr .
O jumăt ate d e o ră mait âr
zu i, cân d Anton ia v eni după ea, o găsi
în pat.Stăt eaîn şezut ,propt it
ăî n pernel epufoase,cu car teaî n
poală.
O băt aie a l u şă,ap oi vo ceant A
oniei
:
— Pe nelope?
— I ntră.
Uşa sees c
dh i
se i şcap ul Ant onieiap ăur pr in deschiză tura ei.
— Am veni t doar să… i ntră n î cam eră,închi zând uşa n î urma ei .
Dar ş te
iî n pat ! spuseea, cuî ngri
jor
area oglindit
ă pe ch i
p. Ce s- a
întâmplat?Eş t
ibolnavă?
Peneolpe n î
chise cartea.
— Nu,nu sunt bol navă. Doarpuţ in obosit
ă.Şin- am chefsă o cbor
la cină. Î mi par e rău. M- aţi aşt eptat
?
— Nu f oart
e mul t,r ăspunse Ant oni
a,l ăsân du-se pe mar gniea
patului. Ne- am dus j os, î n bar , dar ac dă am văzu t că n- aiven it
,
Dan us m- a r t
imi s sus,să v ăddac ă n u s-a nîtâm platceva.
Penelope ob servă că Ant oni
a se î mbrăaces de sear ă.O f ustă
neag r
ă,s trâm tă,pes t
e car e î şipuses e bluzaf oart
e l argă,de sat in
crem, pe car e o cumpăr aesr
ă î mpr eună di n Chel t
enh am. Părul
arămiu, st r ăl
ucitor şi cu rat,î i căd eaî n val uri, pân ă l a umer i
,i ar
obr aj
i
i ca de măr umen r nu pur t
auni ci
o ur mă de ar fd. Bi neînţ
eles,
cuexcep ţia gen eo l
r uimi tor de u lngi şi neg r
e.
— Nu vr eisă m ăn
ân ci nimi c? Vr eisă u sn ser vici
ul de a cm eră,să-
ţit ri
mi tă ce va ai ci
, su s?
— Poat e m ait ârzui
.Darpot f ace acestl ucru şi singur ă.
— Am i mpr esia,spuse Ant on i
a pe un t on ac uzator
, că aif ăcut
preamul t efort, aimer s p r
eamul t
,i ar oni n-am ş t
iut ni mic.
576
 — N- am exa geratcu ni mi c.Doar m- am enervat .
— Darde e c ă s et n eervezi?
— Am sunat -
o pe Nan cy,să- i urezsăr bătorif ericite,şi eami -a
aruncat un pot op de ău rt ăţi
.
— Ce u râtdi n par t
ea ! ei Despre e c n ab i
a er a vo rba?
— A, des pr et oate.Ar ei mpresia că sunt sen i
lă.Că am neg li
jat
-o
pe cân d er a copi l şi că sunt ext r
avag an tă la băt rân ee.
ţ Că sunt
secretoasă şiir esponsab i
lă şicănu ş tiu cu m să- mi al egpr ietenii
. Eu
credcă o mcnet ş
e d e cât ăva v rem e,darf ap tul că am v-l uat, pe i t
ne i ş
pe D an us, cumi ne a l Por t
hker ri
s af ost ul ti
ma pi căt ură.S- ar evăsrat
pah aurl şi t otul a căzu t pe cap ul meu . Ei , ast
a e,zâm bi ea. Maibi ne
să u spi, decât să i iţînt ine,aşa zicea dr agul meut ată.
Ant onia,î nsă,con tinua să fie n idignată.
— Cum de -a
put ut săe tn ecă j
easăc aşa ed are? t
— N- am l ăsat-o să m ă n eă ceas
j că. Î
nl oc d e as t
a,m- am î nf
ur i
at.E
maisăn ăots a şa.Şi , să r ec unoaştem , exi stă cevaam uzan tî n or i
ce
sit
uaţ i
e.I -am t rân ti
tt elefonul î n nas i şmi -am i magi nat- or ep eiz
ndu-
se l a Geo rge,t oatăî n l acr
imi , cuf aţa umflat ă,des tăinuindu- it oat
e
ned rep t
ăţil
e l a car e a supus- o net rebnica eimam ă.I arGeor ge,
refugiindu- se î n spat el
e zi arulu
Times ,f ăr ă să spună ni mi c.
Întotdeau na a o f
stf oarte n eco municativ.De ce- ash ot ărâtNan cysă- l
ia de băr bat răm âne pent ru mi ne un mi ster
. Nu- i de mi rare că şi
copiii o lr sunt a şa de nes uferi
ţi. R uper t, u c băd ăărnia l ui, ari
Mel anie cu pr i
virea ac eae ob raznică şi o rzându-şi ot t t impul
vârfurile co diţ
el or.
— Nu eş t
i pr ea ân bldă u c ei .
— Nu. Su nt ău rt ăcioasă.Dar ă m bu cur c ă s-a î ntâm plataş a,
pen t
ru că m -a aj utatsă m ă h oăr
tăcs.Am să- ţifac nucad ou.
Gean ta m are,de p iel
e,se afl a p e m ăsuţ a d e ânlgăpat . Peneo l
pe o
luă,cău tă cevaî nău ntru. Deg eel
te eides cop er
iră cee a cet rebuia.
Sco ase de c aloo caset a de b i
juteri
i, din pi ele u zată.
— Ui te,spuse ea, î
ntinzân d-o spre A ntoni a.Sunt pen trut i
ne.
577
 — Pe nr t
u mi ne ?
— Da.Vr eau să fi e ai tăi.Pof t
im,des chi
de cu ti
a.
Apr oap e î mpot r
iva vo i
nţeiei , Ant onia l uă cas ea.
t Apăs ă pe
zăv orul mi cuţ şi o des chise.Pen eo l
pe opr i
vea. Văzu cum facecho ii
mar i,neven i
ndu- i să r ceadă,căs cân d gura d e u i
mi r
e.
— Dar … nu sunt pot ri
viţipent r
u mi ne.
— Ba da.Ţi -i dăr uiesci e.ţSunt cer cei
i măt uşii Ethel. Mi i-al ăsa
t
mi e cân da m urit
,i areui -am ad us a lbIizacân d am st atcuvo itoţi şi
i-am pur tat l a pet recereal ui Cosm o şiOl ivia, îţi ami nt
eşti
?
— Si gur ă c da.Darnu se poat e să mi -i daimi e.Su nt si
gu r
ă că
sunt mul t pr ea al v
or oşi.
— Nu val orează maimul t d ecât r p
i
etenia noas t
ră.Saudecât
mul ţumi rea ep a cer m i
-aiad us-
o.
— Darcr edcă v ao l
reazăi im de i l
re!
— Cr ed că pat ru mi i
. Nu mi -am permi s ni ciodată să pl ăt
esc
asigurarea , aşa că at rebuit să-iţ inî n bancă .I -
am l uat în ziua în ca r
e
ne-am dus a l Chel ten ham . Şipr esupun că ni ci t u nu- ţ
i vei putea
permi te săpl ăteşt
i asi gurarea, aşa căvor m erge,pr obab i
l,înapoi în
bancă.Săr acii,nupr eaaupar tedevi aţă,nu-iaşa?Darî ipoţipur t
a
acu m, î n sear a as t
a.Ai gău riî n ur echi, aşa că - o
n să-ţi cad
ă. Pune-i
,
să v edem cum ar at
ă.
DarAnt onia o cnti
nua ă s ezit
e.
— Pen eo l
pe,dacă valorează aşaedm ult, n-ar r eb
tui să-i păst
rezi
pen tru Ol i
vi a saupen tru Nan cy? Sau pen t
ru nep oatat a.Poaet că
Mal an i
e a rt r
ebui să- i pr i
measc ă.
— Ol i
via arfi de ac or d să-ii eit u, sunt i s
gură de as ta.Î i vor
am inti de b Ii
za şi de C osm o, şi vafi de ac ord cu mi ne că eer f
ec
pt
potr i
vit ă s fie ai ăi t
.I arNan cy mă pl i
ctiseşt
e cu l ăcomi
a şi u c
mat erial
ismul ei , aşa că nu mer it
ă ni mic. Câtdes pre Mel anie,mă
îndoiesccăarput eaî nvăţ avr eodatăsăl eapreciezef rumuseţ ea.
Acum,pune- iî n ur echi .
Ant onia,î ncă neî ncr ezătoare,se conf ormă,l uân du-i pe r ând de
578
pe p erniţa de ca ti
feaşit r
ecân d firul delicat de u ar pr inl obul ur echii
.
Îşit r
ase ăru pl sp r
e sp ate.
— Cum ar ată?
— Perf ect. Exact ceea ce-ţ
il ipsea, pentr
u a co mpl et
a hai nele s a
tea
drăguţe.Du- te a l o glindă şi co
nvinge-
t e si
ngur ă.
Antonia se ri dică nîpi ci
oarei s ş
e d use a l ogl indă.Pen eolpe p r
ivi
imag i
near efletc
at ă şi se gân di că unvăzu se n ici
odatăof ată car e să
arate aşa ed sen zaţ
ional .
— Sunt per f
ecţi pen tru tine.Tr ebuie săifi o per soană n î
altă,ca să
poţi pur ta bijuterii aşa de si mandicoase. Iar acă d vr eo dată veiav ea
neap ăr
aă t n eo
vie d e b ani
, poţ i ori
când să- i vinzisau să-i am an eezi
t.
Poate fio r ezervă utilăl a n eovie.
Dar n A
tonia r ăm ase t ăcută,am eţi
tă de ac est cad ou mi nunat .
Apoi , după cât eva cl ipe,se nt î
oars
e şir ev enil ângă pat . Clăti
nă di n
capşi spuse:
— Su nt cop leşit
ă.Nu- mi dauseam a de ce t rebu i
e să fii aş a de
bunăcumi ne.
— Î ntr-o zi, cân d vei fil af elde băt rână ca mi ne,cr edcă o să
găseşti singurăr ăspunsu l.
— Haisă st ab i
li
m ceva .Î i portî n seara ast a,dar âi mne-dimi neaţ
ă
s-ar put easă etă rzgândeşt i şi,în ca zul ăsta, am să i -i
ţdau î napoi .
— N- am să mă r ăzgâ ndesc. Acum, dupăce e t-am vă zutcu ei ,
sunt maisi gură ca or icând că t rebuie să-ţi ap aţri
nă.Haisă nu mai
vo r
bim des pre ast a.St aij os şi spune-mi ce- aţif ăcut az i. Dan us n -
o
să seups ere.Maipoat e aştepta zece i nm
ut e.I areuvr eau să a flu t ot.
Ţi-a plăcu t coast a de su d? Eaşa de di ferit
ă de pr i
velişteade ai ci–
numaipăd ure i şap ă.Mi -am pet rec
ut o săp t
ăm ână n î
treag ă acolo,î n
ti
mpul r ăzboi
ul ui.Î nt r-
o cas ă cu o gr ădină car e cobor a pân ă î n
drep t
ul unui gol fuleţ. Nar csi
e pes te tot i ş
, pe mar gineadi gul ui,
albatr
oşi. Mă n î t
rebcât eo dată ceas- nî
tâm platcucasa aceea vech e şi
cine m ail ocui
eş te acu m aco l
o.
Dart oat e astea unavea ul egău
tră cu prezen tul.
579
 — Deci ? U nde v -aţi dus? Pe cine aţ i văzut? V -aţi distrat?
— Da,a f ost mi nunat. Drumul a f ost gr ozav şi foarte n i
teres
an t
.
Am văzu t o gr ăd i
nă men
i să;cu ser e i şad ăp osturi şi un magazi n de
unde oam enii pot cu mpăr ar ăsaduri
, stropit
ori şi t ot felul de u lcr
uri.
Aveau roşi
i şi car t
ofi t impurii şi
-o mul ţime d e eglume exo t
ice.
— Ci ne u snt propr i
etari
i?
— Î i chea mă Ashl ey. Everard Ashl ey a f os t colegcu Dan us, la
Facul
tatea e dH orti
cu l
tura.De as ta n eam
- dus.
Se o pri, ca şi cum ast a rea ott ce ea avde sp us. Pen eolpe ş at
eptă să
afle m aimul t
e,darAnt onia ărm ase ăc
tut ă.O as em en
ea et r
icenţă era
neaşt
eptată.O pr ivi cer cet
ăt
or, darAnt onia î şi pl ecase privi
reaşi
fr
ăm ântaî n mâi ni caseta goală de b ij
uterii
, desc hizându- i cap acul şi
î
nchizându- lapoil aloc.Penelopesimţ iunî nceputdeî ngr i
jorare.
Ceva n u er a n îr egulă.Cu bl ândeţe,î ncercă - o
saj ute.
— Unde aţ imânc atl a prânz?
— La f am i
li
a A sh l
ey, în bucătări
a casei l
or.
Imaginea l ăcu
pt ă aunui l ocal i
nti
m, or ia v reunui hanpr i
mitor se
st
inse şi mur i
.
— Ever arde ă csători
t?
— Nu. Locui eşte cu păr inţ
ii u li
.E f er
ma t at
ălui u li
. Lucr ează
î
mpr eună.
— ŞiDan us vr ea ăsac fă işelceva em as
ăn ăotr?
— Elaşa spune.
— Ai di scutatcu el ?
— Da.Până al un punc t
.
— Ant on i
a.Ce nue n îregu l
ă?
— Nu ş t
iu.
— V- aţi cert
at?
— Nu .
— Dars- a n îtâmplatceva.
— Ni mic n u s-a n ît
âm plat
. Tocmaias ta n ue n îr egulă.Aj ungem
î
ntr-
unpunctanumeşideacol onumaimer gem maidepar t
e.Cr ed
580
căî l cu nosc. Cr edcăî i su nt ap r
opiată, i
ar el se ereşfte de mi ne.E ca
şicu m ţ i
-ar t r
ânti cinev a uşanînas.
— Ţi i mul tl a el,nu?
— Foar te mul t, spuse Ant oni a,şi o l acri
mă i se pr el
inse pr intr
e
gene,al unecân d pe ob raz.
— At unci,î liubeşt i.
Tăc ee.
r Ant onia o cnfir mă cu un ges t alcap ului
.
— Darcr ezi că el nu t e u ibeş te?
Fata nu- şimaiput east ăp ân il acr i
mi l
e.Î şişt er
se bo r
azul cudosu l
palmei.
— Nu şt iu. Nu se p oate. Am f ost atâtde m ul ttimp împr eun ă n î
acetse ul t
ime săp tăm ân i
… cu si gu ranţă că,pân ă ac um, şi -
a dat
seama d aă c d a a sunu… aj ungi î ntr-
un punct di n car e nut e m aipoţ i
înt
oarceşieucr edcăl -
am depăşi t.
— E vi na mea,spuse Pe nelop e.Ui te… l uă d e p e măsuţa de ângă
l
pat nişte şerv eţel
e şi il e d ădu Ant oniei.
Ant onia şîi suflă zg omot os nas ul .După ceer m
ti nă,o întrebă:
— De ce să fi e vina a? t
— Pe nrtu că m- am gândi t num ai a l mi ne. Dor eam să am
com panie,băt rân ă eg oistă ce n su
t . Aşa că e- t
am i nvi
tatpe i t
ne şi pe
Dan us să v en iţ
i aici,cumi ne.Poat e căi eu ş m- am am es
tecat puţ i
nî n
viaţ
a voast ră.V- am f ăcu t cu noş tinţ ă,cugân dul că ăv v eiţîmprieten i
.
E f atalsă se î ntâm pl e aş a.Cr ed eamcă sunt f oart
e deş t
eaptă.Dar
poate căa f osto gr eşe alăt eribilă.
Ant onia p ăeranîcu lmea i s
dper ări
i.
— Ce ecu el ,Pen elope?
— E unom mair ezerva t.
— E maimul t decâtat ât.
— Poat e,mând ri
a.
— E pr ea m ândru ca ă su ibea scă?
— Nu chi araş a.Darcr edcă nu ar e b ani. Ştie cer ea,
v darnu ar e
baniinecesaripent ruasta.Or iceaf acer enecesităuncapi talmasivîn
581
zil
el e noastre.Aşa că eln- arei ci
n per
o specti
vă.Poat e căsi mte cănu
e m omen tul să e s mpil ice usfleteşte.
— I mplicareanu î nseam nă obl i
gator
iu şi r esponsab i
li
tat
eaunei
căsătorii.
— Eu cr edcă,î n cazu lunui om ca D anus,as ta nîsea
mnă.
— Aş p utea să fiu cu el . Am găs i noi o sol uţi
e. Lu cr
ăm bi ne
împr eună.Di nt oatepunct eledeveder e.
— Lui i -aispus as ta?
— Nu pot .Am î ncercat,darnu pot .
— At unci cr edcă r tebu i
e ă s maiî ncerci
. De d ragul am ânduror a.
Sp une-i ce si mţ i
. Pune căr ţil
e pe mas ă.Celpuţ in, sunt eţ
i buni
prieteni. Sunt si gur ă că poţ
i fi si ncer
ă cu el, nu?
— Adi că să- i spun că î li ubesc şi că dor es c să-mi pet r
ec es rtul
vieţiil ângă el , că un -mi pasăacă d unar e n ici
un ban , că un -
mi pasă
nici măcar dacăunse căs ăt
oreşt
e cu mine?
— Aşa cum aispus- o,r ec
unos c ăc sună p uţin cam br utal
. Dar …
da.Cr edcă as ta vo iam să p sun şi eu .
— Şidac ămi
- spune ă smi
- văd de t
reabă?
— Tevadur ea şi vei rămâne m ar
cată,darcelpuţ i
n vei şti care e
sit
uaţ i
a.Nu ş tiu de ce , dar un cr ed căo să- ţi spună să- ţ
i vezi de
treabă.Cr ed căva fi si ncer cu t
ine şi veides cpoeri căexp l
icaţia
atitudiniil ui e cut otul alta şinu areni ci
ol egăt
ur ă cur el
aţi
al ui cu
ti
ne.
— Cum e pos ibil
?
— Nu şt iu. Ce n -aş adsă şt i
u! Aş vr ea ăsşt iu de ceunbea işnu
conduce m aşina.Nu- it r
eab a m ea, darmi -arpl ăcea ă s tşi
u. Ascunde
ceva , de as t
a sunt si gur ă.Dar i n
d câteî l cu nosc,nu cr edcăe ce va
ruşinos.
— Nu cr edcă m -
arder anja ofart
e ar
te,ni ci dacă ar fi aşa. Ant onia
nu maipl ângea. Îşi suflă n asulîncă o dată şi spuse:Î mi pare ăur. N-
am vr ut să p lângî n hal ul ăst
a.
— Uneo ri e maibi ne.Maibi ne să i as
ăl a supr afaţ
ă,dec âtsă ţ ii
582
supăr aeraî năuntru.
— Rea litateae că- i pr i
mul băr batedcar e mă si mt cu ad evărat
atrasă, sau de ca re m -am ap ropiat. Dacă ar ai mfif ost şi al ţ
iiînainte,
credcă m -aşfi des cur catmaibi ne.Darnu mă p otî mpied i
ca ăs i s
mt
ceea ce imts şi nu potsupor ta gân dul că am să- l pierd. Cân d l-am
vă zu t pr ima dat ă,l a Podmor e’s T hatch, am ş t
iut că e deo sebi
t, am
ştiut că avdev eni o per soanăi mpor t an
tăî n vi aţ
a mea. Şi,î ntr
-un f el
,
atunci aş a şi păr ea. Era fir esc şi nat ur alşi put eamst a de vo r
bă
împr eună,l ucram împr eună,pl ant am flor işinuexi st
ani ciunfelde
ten su i
ne î nt r
e noi . Dar ai ci,t ot
ul s- a sc himbat . A dev en i
t o si t
uaţie
irea lă,pe care -o mai
n pot co ntrola…
— Ah, dr aga ea,m e vi na mea.Î mi par e ă ru. Am cr ezut că vafi
roman ti
c p entr
u vo i
, că vafi ceva speci
al . Acum nu mait rebui
e ă s
plângi .Î ţ
i st ri
cif aţa ast afru moasăşiî ţi stricit oată seara…
— Ce n- aşda ă s nufie v obra e d
spre m ine… i zbucni Ant onia.Ce
n-aş da să fiu Ol ivia.Ea n- ari ntr
a ni ciodată î ntr-
o as em enea
încur cătură.
— Tunu eşt i Ol ivia.Eşt it uî nsăţi. Eştif rumoasă şi tân ără.Ai totul
înai nteat a.Sănu- ţ
idor eştinici
odat ăsăfiial tci
neva,ni cimăcar
Ol ivia.
— Ea eput er
nică. Şi-i aşaedn î
ţeleaptă.
— Şi t u o săfii l af el
. Te sp el
i pe a f
ţă, îţ
i pi epteni păru l şico bor
i şi
-
i spui l ui Dan us că eu vr eausă pet reco sear ă l i
niştit
ă,de una
singur ă, apoi l uaţi cev a de băut şivă duceţ i să ân mcaţi,i aralci nă îi
veispune o tt ce i m-
aispus şi mi e.Nu eş ti un cop il
. Ni ciunul din vo i
nu maie u n copi l
. Si tuaţ
ia a sta n u maipoat e con ti
nua a şa,şi eunu-
ţi dauvo ie ă s e t d i
strugi de u na i s
ngură.Dan us e u n om bun. Or ice
s-ar nt î
âm pla,or i
ceţ i-ar u sp
ne,n- o să f acă nimic ca săt er ănească
voit.
— Nu,ş tiu că nu .
Se mb îr ăţi
şară.Ant oni a se i dr
ică edpe p atşise ud senîbai e,să se
sp ee l pe a fţ
ă. Cân di eşi, se po r
il a m ăsu ţ
a de o t
alet
ă şise i ep
ptănă cu
583
pi
ep t
eneeluli Pen eol
pe.
— Cer cei
i ausă- ţ
i poarte nor
oc,îi spuse enPeol
pe.Şi -
ausă- ţ
i dea
î
ncreder
e.Acum,hai ,f ugi
,altf
elDanuso să se într
ebe ce s-
a
î
ntâmplatcunoi.Şisănuui ţi
,spuneceaipesufletşinuteteme.Să
nu te em
t i nici
odată să fii sincer
ă şisă sp ui ce iape su flet
.
— Am să î ncerc.
— Noa pet bun ă,dr agamea!
— Noa pet bună !

584
 1
3

DANUS

Peneol
pe se r ez
ti înf aţa uneial t
e dimi
neţi seni
ne,cuun cerăr ăf
nori
, cusunetele ei şt
iute şi plăcut
e –mar ea, spăl
ând malul undeva,
dedesubt
;ţipetel
e pescăruşilor şi
, ch i
arsub f ereast
ra ei
, un st ur
z
car
ef ăcea mare z avrăpen tru cine şti
e ce;o maş ină ven
eape al ee,
schi
mba viteza şi se oprea, cuun scr âşn
etde r fân
e,pe p l
atf
orma de
piet
ri
ş;un bărbat fluiera.
Era opt şi zece
. Dor mise douăsprezec
e or
e,după ceas . Sesimţea
odihnit
ă,pl i
nă de en egrie,foarte flămândă.Er a marţi
. Ul tima zide
vacanţă.Cons t
atareao dezam ăg
i. Mâine-
dimineaţ
ă,va t r ebui să-şi
facă bagael
je şi să pornească pe drumul l ung spre Gl ouces t
ershi
re.
Simţea n ufelde mb i old, pentr
u că au ercâteva lucr
uri pe car e nul e
făcuse încăşi pe car e dor easă l ef acă. St
ând aşa, întinsă pe pat,
chibzui nî mi nte,gân dindu-se de as t
ă dat ă în pr i
mul ând r l a
int
ereseel ei
. Dan us şi Ant onia şi dil
em a în care se afl au put eau
răm ânepe l ocul doi, pent ru moment . Mait ârzu
i, ave a să se
gândească la pr obl
emelel or. Mait ârzui, avea să vorbeas că cu ei .
Pentru momen tînsă,era ân
rdul ei .
Se r i
dicădin pat ,făcuo bai e,î şiaran
jă părul, se mb
îrăcă. Apoi,
proasp ăt
ă şi parfumată,îmbrăcat
ă cuhai ne curat
e,se aşeză la masa
de scr i
s din cam er
a ei iş c sr
ise,pe hârtia scumpă,cu an tet
,a
hotelului, o scr
isoare căt
re Olivi
a.Nu er a o scrisoar
e lungă,mai
degrab ă un bil
et, pri
n care oan unţa pe Ol
ivia căi d îăru
i
se Antoniei
cerceii de al mătuşa Et
hel. Avea o mti
vel
e ei să oi nf
ormezeepO l
ivi
a

585
desp re as t
a. Pusesc risoarea într
-un pl ic,scr i
sead resa, puse i mb
tru
şio l i
pi . Apoi î şil uă gea nta şich eile şico borîl a part er.
Hol ul er a pus tiu, uşile batante er audesc hise şi l ăsau să pătrundă
aerul pr oaspătşi mi resmel e dimineţ i
i. Numair ecepţi
oner ul se afl a
la bi roul său , şio f em eie nî halatal bastr
u dăd eacuasp irat
orul pest e
covoare. Le sp use ub nă d imineaţa,puse cr s
isoarea a cu ltie şi i
ntră n î
sala de mes e pust i
e,să coman de mi cul dej un. Su c de por tocale,
două ouă fier te,pâi ne pr ăj
it
ă şi marm eladă;l a sfârş i
t, caf eaneag r
ă.
Pân ă să t ermi ne de mân cat, alţ
i câţ iva cl ienţ
i sosi ră,ocu pându- şi
locurile,desc hizând un zi ar
, discutân d desp re i zua car e n îcepea. Se
plăn uiau mec iuri d e gol f şi excu rsii. Pen eolpe as culta şi er a
bucur oasă că nu t rebuia să segândească l a alt
cineva.Danusşi
Ant onia nu- şi f ăcuseră î ncăap air
ţ i
a şi , din aces t m otiv,Pen eolpe
simţea o mul ţ
umi re v inovaă.
t
Ieşi di n sal a d e m ese.Er a a proap e n ouă şi j
umăt ate.Tr ecând pr i
n
hol, se po ril a rece pţ i
e.
— Pl ecalg aer
lia de r at
ă.Spuneţ i-
mi ,la ce r ă
o se d eschide?
— Pe a l or a zec e,cr ed,doam nă K eeli
ng.Mer geţi cu maş ina,nu?
— Nu.Fac o pl imbar e.E o di mi neaţ ă aşa d e r f
umoas ă!Dar ,poat e,
după ce er tmi n ce am de f ăcut
, am să vă t elef
onez, să t ri
mi t
eţ i un
taxi să m ă ad ucă d e ac olo.
— Si gu r că da.
— Mul ţumesc.
Se î ntoarse şi i eşi afară,bucu rându- se de soar e şi de ad i
er ea
blândăaaer ul uir ăcoros,careîiaccentuausent imentuldel i
ber tate
şi lipsă de gr ij
i. Cân d er a copil, sâm băt
a di mi neaţa se si mţ eaex act
aşa, l
ipsită de obl igaţii şir esponsab i
l i
tăţi
, gat a săcu noască plăceri
neaş teptate.Mer geaî ncet, savurând mi resme şi sunet e,opr i
ndu- se
săad mi re gr ădinile,î ntindereast rălucitoare a apel or g olful
ui, sau
bărbat ulcucâi nelecar esepl imbapeni si
p.Ast f
elîncât,atuncicând
ajunse,î n cel e di n urmă,pe dr umul ce duceaspr e por t şi cot i pe
străduţ a ab rupt ă,pi et
ruită,car e aj ungeal a gal eri
e,văz u căuşi le
586
eraudes chi se,dar ,l a o as em eneaor ă şi î n acea per ioadă a an ului,
const ată că, după cu m er a de a ştep t
at, nu er a nimen i acolo, î n af ară
de ân tăru l afl atl a biroul de a li ntrare. Era un t i
p cad aveir
c,cupăru l
lung, ondul at
,î mbr ăcat u j c
ean şi pet ici
ţi şi un i mens pul overî n
picăţele.Căsc a d e p acră - ar
n fi dormi t deloc,dar , când Pen eo l
pe ş î
i
făcuap ariţia, î şiî nghiţi căscat ul, seaşeză mai i n
beî n sc au n şise
oferi să- i vân dă un cat alog.
— Nu, mul ţumesc, n- am nevo ie de cat al
og . Poaet că ai mt ârzui
voi cu mpărai ştn
ei l
ustrate.
Teribi l de obosi t
, băi atul seăsă l arăşi
i pe sp at
eî n scaun. Pen eolpe
se î nt rebă cu iî itrecu se pr in capsă- l an gajeze pe pos t de cu s
tode,
apoi aj unsealco ncluzia că, probab il
,o f ăcea din pl ăcer
e.
Cău tătorii de scoi cia
şt
oepta,i mpr es ionan tî n noua sa cas ă,aşezat
încent rulper eteluilung,f ărăf erestr
e.St răbătupodeauaascul t
ând
eco ul paşi lor ei şise şeză a , co nf ortabil, pe ban cheat veche de pi el
e,
aco lo unde,cuan iî n ur mă,obi şn uia să se aşeze tatălei .
cu
Law rence av usese dr eptate. r A
tişt
ii i tneri d e car e vo rbise î şi
făcu seră apar iţi
a.Căutăt
orii de scoi cie
ra flan cat,î ncadratde pi ctur i
abs tr
act e şi p ri
mi t
ive, oat te pl ine de cu l
oare, umilnă şi v iaţă.
Dispăr user ă pi cturi
le maisl ab
(eărc
B i e d pes cuit
, noa pt
ea; Fl
oria l
fer
eas t
ra me a) car e,pe vr em ur i
, umpl useră spaţ ii
le goal e.Acum
recu noşt ea l ucră ril
e altor p ict
ori, art işti
i noi ca reell uaseră locu l. Ben
Nichol son, Pet erLayo n, Br ianWi nt er, Patr i
ck Her on. Dar i mi
nc n u
put ea să pună în umbr Căăutători
i e d sc oici
.Ceil
alţi păreau să
accen tuez e t onur ile de al bastru şigr i
, ca şit uşele strălucitoare,
refl ectateî nt abloul pr eferat t a al
tălui ei , şieaaj unsel a co ncluzia că
sem ăna,puţ i
n, cusen za ţ
ia p e careai ocândi nt
riî ntr
-o cam er
ă pl ină
de mobi l
e mi nunat e,at âtt rad i
ţi
onal e,cât şi foart
e moder ne,unde
nicio pi esă nu der an j
ează şi nu i ntrăî n co nflictcucel el
alte,pur i ş
simpl u pen tru că flec aer e eaţ cria unui maes tr
u şi cea a mibună di n
per i
oad a ei .
Se ş aeză maico mod, mul ţ
umi tă şi l inişti
tă,să- şibucu re o ch i
i.
587
 Abia dacă simţiî ntreruper eaşisosi r
eaunui nou vi zitat
or, pe u şa
din spat ele ei.Se au ziun murmur de vo ci
.Apoi paş i uşor i pe p odea.
Di nt
r-odată,t otul er a di n nou aş a cum maif usese odat ă,în ace a zi
de au gus t d in t i
mpul r ăzb oiului şi Pen eolpe si mţ i că ar e i arăşi
douăzec i şit rei de ani şigăur iî n î ncă l
ţări,i ar a t
tăl eist ă alăturide
ea. Ri chard i ntrase: în gal erie şiî n vi aţa l or.I ar a ttăl eiiî spunea:
„Vor ven i… să pi cteze căldur a soar eul
i şi cu loareavân t
ului“.Aşa
începuset otul.
Paşii se ap r opiau. El er a aco lo, aşt eptând să fie o bservat. Peneolpe
întoar
se capul . Gândi ndu-se l a Ri char d, îl văzu pe Danus.
Dez orient
ată, pi erdută n ît imp, î l pr ivi; un st răin.
— Vă d ean
rj ez, spuse l e.
Vocea f
am iliară r upse vr aj
a ci udat ă.Făcuun ef ort să-şi r ev
ină,
alungă r tecutul şiî şidesch ise aţ f
aî ntr-un zâmbet .
— Bi neînţelescă n u.Vi sam .
— Să vă l as i n
liştit
ă?
— Nu, nu . Danu s er a si ng ur. Pur t
a o căm aşă de l ână, de un
albast
ru mari n. Och i
i aţ inti
ţi asu pr a eipăreau să aibă o st răl
uci r
e
ciudată,i nt ensă,necl intit
ă.Î mi l uam r ăm as-bunCd et
ău l
a i de
ăt
ori
scoici,rel
uă ea. Se r tasent r
-
î o par te şi bătu uşor cupal ma ban ch eat
de pi el
e. i nVo să par tici
pi , alăt uri d e mi ne, alaceas tă t ăcută
comun i
un e.
Se con formă,aşezân du- se puţ i
n î ntr-
o par t
e,cuf aţa spr e ea, cu
un br aţ sp rij
ini t de sp ătar şipi cioarele u l
ngi î ncrucişat
e.
— Vă i s
mţ iţi maibi ne n î dimineaţ a asta?
Nu maiţ inea i mnte ă s fif os t bol navă.
— Maibi ne ?
— Asear ă,Ant onia m i-a p sus că n u văsi mţ iţ
i bine.
— A, des pr e as ta er a vor ba, spuse şi dăd u cu i ndifer
enţă di n
mân ă.Er am doarpuţ i
n obosi tă.Î n di mi neaţa as ta mă si mt perfec t
.
Cum aişt iut unde ă s m ă a cu ţi
?
— Mi -a p sus r ecepţionerul.
588
 — Unde e Ant oni a?
— Î şif ace ag baelje.
— Bagaj ele? De pe- acum? Darnu pl ecăm dec âtmâi ne-di mineaţă.
— Î mpac hetează aj bag
el
e m ele.Ast a amven it să v ă p sun. Ast a iş
încămul tealtelucrur i.Tr ebuiesăpl ecastăzi.IautrenuldeLondr a
şi ap oi, diseară,t r
en ul de noap te spre Edi nbur gh. Tr ebuie să pl ec
acasă.
Nu- it recu pr i
n mi nte d ecâtun si ngur mot iv pent ru o as em enea
acţiune pr ecipitată şiur gen t
ă.
— Fa mi li
a a.t S- a n îtâmplatce va!E ci neva bol nav?
— Nu.Ni civor bă e dş aa e cva.
— At unc ide ce?
Revăzu î
n gân d sear a t recută şi figur a Ant oni
ei. Ant onia,în
lacrimi , aşezată pe mar gineapat ului
Trei
ebu.
ie săi si fincer
ă şisă u sp
i
ce ai pe u s o,
flet învăţaseepA ntoni a,sigur ă p e i s
ne,cut oat ă r a
oganţa
exp erienţei
, con vinsă că î i d ădea celmai bu n sf at. După t oate
ap aren ţ
ele,î nsă, nu f ăcu se ecât
d săse mes at ece, săi nt ervină şi să
distrugă. Pl anul sent îorsese mpoîtri
va ei . Gest ul cu raj
os al Ant oniei
,
de a pune căr ţi
le pe mas ă, un l i
niştise at mosf era; i ns
ceri
tat
ea
prov ocase o conf runt ar e – poat e chi ar ocear tă irem ediab i
lă – şi
acu m, eaşi Dan us aj unseseărl a con cluzia că n si
gura sol uţie era să
se d epsart
ă.
Nu put eaex ista o al t
ă ex plicaţ
ie.Si mţi că- i vine să plângă.
— E vi na m ea,î şir eproşă a e.E numaivi na m ea.
— Nu exi st
ă ni cio vi nă.Ce s- aî ntâm platnu ar e n i
ciol egăutr
ă cu
dumneavoas tră.
— Dareusunt cea ar c
e -
spus i
aAntoniei
…
— Şi aţ i avut dr eptate,o î ntreru
pse l .eI ar acăd, asear ă, ean- ar fi
spus n i
mic,at unciaşfi vo rbit eu . Pen tr
u căi eri
, ziua pe car e am
petrecu t-
oî mpr eu nă, a f ost un f elde ca t
ali
zat or. Totul s- a schimbat.
A f ost ca şi cum am t rec
ut o punt e.To tul a deven i
tf oarte si
mpl u şi
foarte cl ar
.
589
 — Te ub ieşt
e,Dan us.Sunt si gură căi - ai
ţdatseam a.
— De as ta rtebui e ă s p lec.
— Î nseam nă atâtde p uţin pen trut ine?
— Nu.Di n con tră.E maimul t decâtdr agoste… A deveni t o par t
e
din mi ne.Să- mi i aur ăm as-bun es te ca şi cum ar r ebu
t i să- mi r up
rădăcinil
e.Dar t rebui e s-of ac.
— Su nt ui mit
ă.
— Nu v ă conda mn.
— Dar ce anumes-aî nt âmpl at i eri?
— Cr edcă ne- am mat urizat amân doi , dintr-
od at
ă.Saupoat e că
relaţ
ia di nt
re n oi a dev en i
t maipr ofundă.Pân ăi eri
,t ot ce- am f ăcut
noi avea preapuţ ină i mpor tan ţă,er a cevaobi şnuit
, nev i
nov a.tNe
prosteamî n gr ădina de a l Podmor e’ s T hatch, înotam săr i
nd î n ap ă
de p e t sâncli
e de a l P en j
izal. Ni mic mp i ortant. Nimic er sios. Cr edcă
astaaf ost greşeala mea. Nu cău tam o l egăutră seri
oas ă.Er a ul t
imul
lucru pe car e mi -l dor ema. I er iî nsă am f ostl a Manac can. Mai
vo r
bisem cu Ant oni a d es pre v i
sul meude aavea, într-o zi , un l oc al
meu , şi Ant onia d iscutaseot ut
lî n det aliu cumi ne,darl a m odul ce l
maifir esc i şnevinov atcu put inţă,i areunu mi -
am datseam a cât de
mul t pr eţpuses e eape di scuţ i
il
e ace lea. Apoi , Everar d Ashl eya
începutsănepr ezintecent ruldecer cet
ar eşi,pemăsur ăcet r
ecea
timpul, se n ît
âm pla u nl ucru ext raordinar . Am deven i
t un cupl u. Ca
şi cum, or i
ce ar fi fos t
, ur ma să f acem t otul împreu nă.I ar n A
tonia
eral af elde n etuzi astă şipl ină de n it
eres a şi
c mi ne,punând t ot fel
ul
de î ntrebăr
i şiven ind cui deişipl an uri şi, dintr
-odat ă,î n mi j
locul
uneiser e pline de r oşi i
, am ş ti
ut căeaf ace part
e di n vi it
orul meu .
Acum e o par te di n mi ne.Nu- mi i magi nez vi aţ
af ără ea.Or ice aş
face, vreau să efial ături de eaşi , or i
ce i ms- arnt îâm pla,vr ea u să in
se n î
tâm ple am ând urora.
— Şide e c ăs n u fie p osibil?
— Di n dou ă mot ive. Primul es t
e câtse poat e de pr actic. N- am
nimic să- i ofer
. Am douăzeci şi pat ru de an i şi n-am ni ciban i, nici
590
casă, nicial te posi bi l
it
ăţ i
,i ar sal ariul meupe osăp tămână est e cel al
unui l ucr ător n î gr ăd ină.Un ce nt ru de gr ădi
năr i
t, o pr oprietat
ea
mea , e doarun vi s f rumos . Ever ar
d Ashl ey a i ntratî n af aceer
împr eunăcut atăllui
,dareuart rebuisăcumpărşinuam capi tal.
— Exi stă băn ci car eî mpr umut ă ban i. Sa u, ci
ne ş tie,poat e ni şt
e
fondur i de a ls tat
?
Peneo lpe segândi l a păr i
nţ i
il ui. Din puţ i
nelei nf ormaţii of eri
te
de Dan us, di n cân d î n cân d, ave ai mpr esia uneif am il
ii
, dac ă nu
fabulos d e bogat e,cel puţ i
n su fici ent de î nstări
t
e.
— Dar ăr p
inţiit ăin- ar up teasă et aj ute?
— Nu at âtde mul t.
— I -aiî ntreb a?t
— Nu .
— Le- aivor bit desp r e p lanuril
e al te?
— Î nc ă nu.
Un as em en ea def etism er a neaş tept
at iş r ii
tant. D ezamăg i
tă,
Pen eolpe i smţ i că-şi pi er de ăbrdarea.
— Î mi par e ă ru, darnu vădcar e epr oblema.Tuşi Ant onia v-aţi
găsit u nul pe cel ălalt, vă i ubiţi şivr eţ
i săvă pet receţ
ir estul vieţii
împr eună.Tr ebui esăvăcăut aţ
ifer i
cirea,săţ i
neţicudi nţi
ideeaşi
să nu r en unţ aţi ni ciodat ă.Or iceal tcevae o er oare,di n punct d e
veder e mor a. lAsemenea şans e nu se mair epetă.Ce con tează că
trebuie să vă des cu rcaţ i cupuţ i
n? Ant oni a poate să- şi ia o sl ujbă;
cele mai u mlte soţ ii ac f l a f el. A lte cu pluri i t
ner e r euşesc să
supr avieţuiasc ă,pen tr u că t iu
ş ce e ai mimpor t
an t
.
Dan us nu r ăspunse,i arPen eol
pe e sn îcruntă.
— Cr ed că mândr ia t a e de vi nă. Mândr ie pr otsească,
încăpăţ ânat ă,descoţ ian.I ardacăeaşaî nseamnăcăeş titeri
bi lde
egoist. Cum poţ i pl eca aşa, cum poţ i s- o părăseşti
, s- o faci atât ed
nefericită?Ce se î nt âm plă cut ine,Dan us, de poţ iî ntoarcespat ele
dragost ei?
— Am spus că u snt dou ă m otive. Şiv- am spus unuldi n ele.
591
 — Car e e celălalt?
— Sunt ep ileptic,îi sp use . el
Pen eolpe n î
gheţ ă,nefi ind î n stare ă s m aispună u n cu vânt.Î l privi
î
n ochi ,i ar elnu- şif eripr i
vi rea,ni cinu cl ipi.Î şidor ea să-l
î
mbr ăţişeze,să- lstrângăî n br aţ e,să-iaducăvr eoal inar e,darnu
făc
u ni mi c d int oat e ac et s
ea. Nen umăr aet gân dur i pr indeauf ormă,
î
ndr eptându- seînt oatedi recţii
le,cani ştepăsăr isper iate.Răspunsul
l
a o tate c ael
e n î
tr ebări nero sti
te.Acest a s eet D anus.Resp ir
ă d aânc.
— I -aisp us A ntoniei? l îî ntrebă.
— Da .
— Vr eisă- mi spui şi mi e?
— De ast a am veni t. Ant onia m- a t rimi s. A spuscă
dumnea vo ats
ră su nteţi si ngur a p ersoan ă d e p e u lme car e rtebuie ăs
şt
ie.Î nai nte d e apl eca,t r
eb uie să vă x epl ic m otivele m ele.
Pen eolpe ş î
i aşe zăpal ma p e gen unch i
il ui.
— Ascul t.
— Cr edcă ot tul t rebu ie ă s nîceap ă cu mam a i şcu t atălmeu .Şicu
Ian. Cr edcăv- am spus că tatălmeues te avo cat . Sunt treigen eaţ
rii
de av ocaţ iî nf ami lial ui ,i ar a tt
ălmameimel eaf ost lord mag i
str
at la
curtear egală a Sco ţ
iei.I ant rebuia să- i ur mez et atălui meu , săi ntre
î
n firmadeavocat urăaf ami lieişi,î n general,săseconf or meze
tr
ad i
ţiei. Şi ar fif os t un av ocatoar f
te bun, pen tru căt ot ceî ncer ca
deven ea un succes . D ar, a l pai sprezee c an i, an I a mur it. Şi,
i
nev it
ab i
l ,a v eni
tr ân dul meusă- ii aul ocu l. Ni cinu mă g ândisem ce
doreamsă ac. f Nu şt iam dec âtcă a aşr teb uie ă s ac.f Pr es
upun că - ar
s
putea spune că am f os t pr ogram at, ca un comput er. Ei bine, am
terminat şco al
a şi , deşi n-am f ostni ci
odat ăl af elde scl i
pit
or ca Ian,
am r eu şit ă s tr ecexam enel e nec easer şi m a câş ti
gat nul oc l a
Universitateadi n Edi nbur gh. Dar am er î ncă f oar te t ână,r aşa că,
î
naintedeaî ncepecur sur i
le,am hot ărâtsăcălăt orescdoiani ,săvăd
l
umea. Am pl ecatî n Amer ica.Am căl ător it de a l un ţ ărm l a celălalt
,
am l ucr att otce m i
-a p i
catî n mân ă,ap oi m- am opr itîn Ar kan sas
, să
592
lucr ez al of er mă de v ite,pen t
ru un t i
p pe n ume ac Jk Roger s. Avea
păm ân turiî ntinse,de m ulţi kil
omet ri
,i ar eu eram unul di n ajutoar e
şi ad unam vi tel
e,r epaa rm gar duri
l e şi o lcuiam î ntr-o bar aăc,
împr eunăcual ţitreitipi.
Fer ma er a i ncredibil de r etras
ă.Celmaiap ropi at aş or
, numi t
Slee ping Cr eek,se afl a l a nu maipuţ in de şai zeci de ki l
omet ri
dist anţă şi nu er a m are u lcru de cap ul l ui.Mer geamcât eodată a colo,
cu maş i
na,s- o duc pe Sal ly Rog es r a l cumpăr ăutr
i, sau să ad uc
alimen te şi ech ipam en te pen t
ru J ack. Er a o căl ătorie car e dura o zi
întreagă,pedrumur iplinedehâr toape;laînt oarcere,eram negr ude
praf.
Înt r
-o zi , căt r e sf ârşit
ul per i
oad ei pet recute aco l
o, m- am
îmbol năvit.Măsi mţ eam r ău,am î nceputsăvomi tşisăt r
emurşiam
făcut em t per atură f oar te mar e.Cr ed că am î ncep ut ă s delirez,
pen t
r u că n u-mi am intesc u cm am f os t mut atdi n bar acă nî casă,dar
aco lo m- am t r ezit cuSal ly Roger s al căp ătâiul meu . M- aî ngriji
t bi ne
şi, după v reo p săt
ăm ână,mi -am r eve nit şi am put ut s ta din nou pe
picioar eel m ele.Ne- am gân dit că a eru n vi rus şi,cân d am î nceput să
fiu î n st are să fac r ei
t paşif ără să cad, am r eînceput l ucrul.
Apoi , curânddupă ac eea,pe n eaşteptate… ni mi c… am l eşinat.
Am f ost i nconşt ient cam j umăt at
e d e o ră.Nu păr ea să s t
e
exi n
iciun
mot i
v,dar o săp tăm ână mait ârzu
i s- aî ntâm platdi n nou, şi m- am
simţ it at âtde g roaz nic,î ncât Sall
y m- a u rcat în cam ion şi m- a dus a l
doct or,î n Sl eep i
ng Cr eek. Doct orul mi -a ascu lt
atpoves t
eaşia f ăcu t
nişte an ali
ze. O săp tăm ână m ait âr
zui , m- am dus di n nou l a el şi mi -
a spus căsuf ăr e d ep ilepsie.Mi -
a datmed i
cam ent
e,să l ei au de
pat ru or i pe zi . A spus ă c mi
î vo rf ace ne. biA spus ă c n u poat e ace
f
altceva pentru mi ne.
Dan us ăctu. Pen eolpe i s
mţ ea căt eap
aşt
ă d e a l ea un comen tari
u,
dar un -i ven eauî n mi nte d ec âtlucrur i comune,ban ae.l Tăcerease
prel ungea. În cel e d i
n ur mă,Dan us cont i
nuă.
— Nu f uses em bol nav ni ciodată.N- am suf eri
t dec âtde p oj
ar. L-
593
am î nt rebat pe d octorde– ce?aIr el mi -
a pus câ tevaî ntreb ări şi,î n
cele d in urmă,am aj uns a lo l ovitură a l cap, din vr em eaşcol ii
, când
jucam rugby.Făcusem un cucui ,ni mi c maimul t.Până at unci .
Avea m ep i
lepsi
e.Ni cidouăz eicşi unu de an i – şi aveam ep il
ep si
e.
— Le- aispus oam enilor acel ora cu msecade,pen t
ru car e u lcrai
?
— Nu. Şil -am rugat pe doc torsă- mi pr omi t
ă că- şi va on ora
obligaţ ia de a păst ra secr etul pr ofesional. Nu voi am să şt ie ni men i
.
Dac ă n u put eam r ez ova
l ac estl ucru de u nul singurî nsem na ă c n u
vo i put eani ciodat ă să r ezist.Î n ce le di n urmă,am ven it acasă.Am
luatav i
onul pân ă a l L ondr a şi , de acol o, vagonul de d ormi t pân ă al
Edinb ur gh.Î ntre t imp mă hot ărâsem să nu -mi oc up l oc ul a l
Uni ver sit
ateadi n Edi nbur gh. Avuses em des tul timp l a di spoziţi
e şi
descoper isem ad evăr ul.Nu- i put eaml ua locul lui Ian.Darmaier a şi
altceva.Î n acel e u l
time d ouă u lni, des coper
isem că aveam nevo i
e d e
aer.Aveam nevo ie ă s munces c cu mâi nil
e m el
e.Nu vo iam să t şiu pe
nimen iî n spat ele meu , car e să- mi spună ce t rebui
e să f ac. Să-mi
cearăl ucruri pe ca re nu l e-aş fi put ut face nici
odată.Să l e sp un asta
părinţ ilor meia o fst unul di n cel e m ai cumpl i
te u l
crur i pe care e-am l
făcu t vr eodată.La î ncep ut, nu l e-a ven it să cr eadă.Apoi , a urmat
dur ereaşi cr unt a dezam ăgire.Nu potsă- ij udec . Distrugeamt oate
planur ile p e care şi l
e ă fcuser
ă.Î n cel e d i
n ur mă, s- au r esem natşiau
încercatsăi alucr urileaşacum sunt .Dar ,dupăaceea,n- am mai
put ut să- mi ad un cu raj
ul şi să e l psun că am ep i
lepsie.
— Nu l e-ai
spus pânăcua m? Dar cum aiput ut?
— Fr ael
te m eua m uri t de m eningi tă.M- am gân dit că,după oat te
astea, su feri
seră dest ul. Şi ce s ro
t ar fi avut să elpr ovoc şi maimul t
ă
îngr i
jor areşidur ere?I areumăsi mţ eam bi ne.Luam medi cament el e
şi nu mail eşinam . Pen tru t oată l umea, eram per fect săn ăo t
s. Nu
trebui a dec âtsă ap eezl alun doct or nou, t ână…r ci neva care ă s nu
şti
e n imi c d epsre m i
ne a sufişa m ea ed micală.Iarelmi -a d ato r eţet
ă
permane ntă pent ru medi cam entele de car e ave am nevoi e. După
acea e, amur mat t rei an i l a Fac ul
tat
ea de Hor ti
cul tura, nî
594
Wor cestershire.Şi t as
a a f ost b ine.Er am un s tuden t o aeracer.
Fă ceamt ot ce f ăce au şi cei lalţis tuden ţi
. Mă î mbătăm , conduce am
maşi na,j ucamf otbal. Tot uşi, er am ep il
ep ti
c.Şt iam că, dacă înt
reru p
medi caţi
a, boa la va apăr ea di n nou . Mă pr efăceam că nu mă
gân des c a l as ta,dar unpoţ ii gnora ceea ce se etrece
p nî cap ul t ău.
Er a m ereuaco l
o. Ca ogr eu tate,un r ucs ac l i
pn pe car e n u-l poţ il ăsa
jos.
— Dac ă ai fi vo rbit cuivades pre p r oblemat a,n- armaifi f ost aş a
de gr eu.
— Pân ă a l urmă,aş a amf ăcut.Am f ost obligat.Cân d am t er mi nat
facu ltat
ea, am obţ inut sluj ba a l firma d in Pudl ey. Am găs i
t un an unţ
în zi ar,m- am pr ezentatşiam f ostaccept at.Am l ucratpână l a
Cr ăciun şi după ac eea am pl ecatac aăs dou ă săpt ăm âni. De A nul
Nou , am r ăcit
. Am st at nîpat i ncci i z
le şi m i - s
au t ermi nat
med icam ent el
e.Nu put eam să m er
g să- mi cumpăral tel
e u eî nsumi ,
aşa ă c,î n cel e d in urmă,am f ost nevo i
t s-or og pe m am a ă s e s d ucă,
şiaşaa i eşitt otul l ai veală.
— Dec i
, ea t iş
e.Sl avă Domnul ui! Cr edcăiî venea să e t s
rân gă d e
gâtcă i nţ
useş i secretun asem en ea ucr
lu.
— Or icât de ui mitor arăr e
pa, s-
al i
nişt
it
. Băn uia căse î ntâm pl
ă
ceva şiî şii mag inase ce-i mair ău, dar i nţ
use ăn buieli
le pen tr
u si ne.
Ast ae p roblem af am il
ieimel e,î ntotdeau na am ţ i
nut t ot
ul î n suflet .
Cr edcă r e
al egăutră cuor igineanoast ră scoţi
an ă şi cuf aptul că un
dor im să d eranj
ăm pe n imeni . Aşa am f ost crescuţi. Mam a n -
a os ft
niciodat ă exp ansivă,ni ci
odat ă pr eaap ropiată;dar nîzi ua aceea a
plecat ac di n puşcă şi , cândmi -a adu s medi cam entele de l a
farmac i
e,s- a aş eaztpe mar ginea pat ul ui meu şi am vo r
bit or e
întregi.Mi -
avor bitşidespr eI an,l ucrupecar enu- lmaif ăcusepână
atunci .Ne- am am intit de zi l
ele b une şi am r âsmp îr eună.I ar eu i-am
spus ă c am ş tiut înt ot
deau na că sunt pe o lcul doi şi că n- aş fi putut
niciodat ă să- ii au l ocu ll ui I an; în cl ipa acee a, eaa r even i
tl af el
ul ei
rigid şi pr acti
c d e a fi şi mi -a spus ă s nu mă por t ca un i diot fără
595
per eche;euer am euşi eanu mă dor eaal t
fel;t otce d oreaer a să fiu
iarăşi sănăots.Ast a n îsem na oal tă d i
ag nozăşi un al t med i
c.Abi a m -
am pus p e pi cioare după r ăceală şi am aj uns n î cabi net ul unui
em inen t neu r ochirurg, car e miî punea o mie d e n îtrebări
. Am f ăcut
alte n aali
zeşio el ectroen cef
alogr am ă… un t est alcr ei
erului … dar l a
sfârşit mi s- a spus ă c nu se p oate d a un di ag nostic cor ect, dacăun
întrerupmedi cament aţ
ia.Aşacăt rebui asăr enunţlamedi cament e
timp de t reil uni şi ap oi să mă î ntorc, pen tru o nouă consul taţ
ie.
Dac ă er am at ent, nu put ea m avear ob
plem e,darsub ni ciof ormă n u
avea m voi e ă s beau sausă o cn duc maş i
na.
— Şi cân d sench îee i cele r t
eil uni?
— Au şit recut .De d ou ă ă sptăm âni.
— Dare oneb uni e.Nu t rebui e ă s m aipi erzini ci
o cli pă.
— Exac t aş a m i
-a p sus şi Ant onia.
Ant onia.Pen eolpe ap roap e ă c u i
tase d e A ntoni a.
— Dan us, ce - asn îtâm pl
ati er i
-seară?
— Şt iţ
i cea ai mmareart pe.Ne- am î ntâl
nitl a b a,rv- am aşt eptatşi,
văzân d că nu ven iţ
i, Ant onia a ur catsă văvad ă.Câtt imp am s t
at
singur , am î ncerc at să l căt
aui escn î mi nte ol istă cut oate u lcr
urile pe
care dor eamsă i l e sp un. Şimi -
am i mag i
natcă vafi î ngr ozi
tor d e
greu , m -am t rezi
t î ncercând să găs esc cuvi ntel
e pot rivite şi
înjghebândpr opozi ţi
ir idicoldef ormal e.Dareas- aî ntor spurtând
cerceii pe car e î i pr imise de l a dumnea vo
at sră şi păr eaat ât ed
frumoasă şi de mat ur ă,î ncât toate acel e cuvi nt e pregăi te cugr i
jă
mi -auzbu ratdi n mi nte i şnu i -am maispus dec âtce v aeam îni nimă.
Şi,î n t i
mp ce vo rbeam ,a î nce put să vo rbeas că şi eaşi at unci am
începutsăr âdem,pent rucăne- am datseamacăspuneam acel aşi
lucru.
— Ah,dr agu lmeu băi at!
— Mă t emusem că aş u p
tea s- o r ănesc a su s- o necăj esc. Mi se
păr eaaş a de t ânăă r şi vul nerab il
ă!Dar - ma ui mi t
.A f os tf oart
e
practică. Şi, caşidumneav oast ră,s- aî ngrozi
t căl ăsasem săt reacă
596
două ă sp tăm ân ifără ă s m ă d uc l a d octor
.
— Acum s- a e r
zolvat?
— Da.L- am sunatazi -diminea ţă,l a or a nou ă.Mă î nt
âlnesc cu
neu rochir urgul joi, să-mi f ac o nouă el ect
roencefalogr am ă.Ar t r
ebui
să-mi dea ezu rl t
atele ap roap e med
i i at.
— Ne u sni şi pe n oi,l a P odmor e’
s That ch,să n e p sui rezul
tatul?
— Bi neî nţeles
.
— Dacăai t at
s r ei
tl uni f ăr ă med i
cam ente şi n- ail eşi
nat, sunt
sigură căr og
pnozava fif avorab il
ă.
— Ni ci nu vr eau să m ă gân des c.Nu î ndrăznesc să p ser
.
— Daro să e tn î
torcil a n oi ?
Pentru pr i
ma d aă,
t Dan us păr ea es nigur.Ezi ta.
— … Nu şt iu. Pr oblema es te c ă s-arput ea să am nevoi e d e u n
tratam ent . A r put ea dur a cât eva l uni. V a t rebu i ă s stau l a
Edi nbu r
gh …
— ŞiAnt onia?Ce- o să e sn î
tâm ple uc Ant onia?
— Nu ş ti
u. Nu şt i
u ni ci măc arce e s va n îtâm pla cu mine.Î n clipa
asta n u vădcum aş up tea ă- si of ervi aţa bună pe car e omer it
ă.Ar e
opt spreze ce na i. Poat ef ace ori
ce, poat e aveape or ici
ne.Nu t rebuie
dec âts- o sune pe Ol ivia şi ,î n cât eva luni, va fi pe pr ima pag i
nă a
tuturor r evistel
or di nţ ară.Nu pot s- o obl i
g să eseg le de m ine,pân ă
cân d nu vo i t şi e c potsă- i of erpen tru vi itor. Ef ec
ti
v,nu am
alternativă.
Peneo lpe o ft
ă. Dar ,î n ci uda i nstinct
ului ei,î i resp ect
ăl ogica
.
— Dac ăt rebu i
e să vădes păr ţi
ţi pen t
ru o vr em e,cr edcă celmai
binearficaAnt oniasăseî ntoar călaLondr a,laOlivia.Nupoat esta,
aşa,l a P odmor e’s T hatch, cu mi ne.Ar mur i de p l
icti
seal
ă.Ar fi mai
binesăl ucrezeceva.Să- şif acăpr ieteninoi .Sădescoper el ucruri
noi…
— O să vă descurcaţif ără ea?
— A, bi neînţel
es, zâm bi Pen eo l
pe.Săr acul de t ine,î mi parer ău !
Or ice b oal ăe n î
grozitoare.Şieusunt bol navă. Am avu t un atac e d
597
cord, darnu vr eau să r ec unosc aţ fă de n i
men i. Am i eşit singur ă din
spitalşil e-am spus co piilor m eicădoct orii su nt n i
ştei dioţ
i. Am
susţi
nut ă c n- am ni mi c. Dar , bi neî
nţeles , nu- i ad evărat. Dacămă
supăr,î mi sar ei nima cao mi nge şit reb uie să i auo past i
lă.Î n orice
momen t poat e exp loda cu totul
, să mă as le cu braţel
e p e p iept. Dar
până at unc i, ză u că mi -
e maibi ne dac ă mă pr efac că nu s- a
întâmpl atabsol utni mi c.Dar t u şiAnt onia nu t r
ebui e să fiţ i
îngrij
oraţicăr ămânsi ngur ă.O am pedr agadedoamnaPl ackett.
Dar unpot să nu r ec unosc că s oă-
mi l ipsiţi, am ândoi ,f oarte mul t.
Ne- am si mţ i
tf oar te b i
ne mp îr eună.Şiî n ace astă ul ti
mă săp tăm ână,
n-aşfi put ut găsi o compan i
e m aipl ăc ută.Î ţi mul ţ
umes c d i
ni ni
mă
căai ven i tî n ace stl oc t a
ât de sp ec i
al.
Dan us cl ătină d i
n cap ,zâm bind ui mi t
.
— N- am să n îţelegni ciodat ă d e ce iaţ fostt ot ti
mpul at âtde b ună
cu mi ne.
— E uşor de ex plicat. Mi -aipl ăcutimed iat
, pen truf elul cu m ar ăţi
.
Semeni ul uitorde mul t cu un băr bat pe car e l -
am cunos cut în
timpul r ăzb oiul ui.A f ost ca şi cum t e-aş fir ecunoscut , de l a bun
început.ŞiDor isPenber thar emar catasemănar ea,î nsear aîncar etu
şi Ant onia aţ i ven it să mă l uaţi de l a ea. Dor i
s, Er nie şi cumi ne
suntem si ngur ii oam eniî ncă î n vi aţ
ă car e n e m aiam intim de el . Se
numeaRi char d Lomaxşi a f ost uci sî n zi ua debar cării, pe pl aj
a
Omah a.Săspui că u n om an ume af os t dr agos t
ea i eţ
viit al e usnă ca
un cl i
şeuban a, ldaras ta ar ep rezentatelpen tru mi ne.Cân da m uri
t,
ceva di n mi ne a u mr i
t odat ă cu el
.N- a m aiexi statni men i al t
cineva.
— Darsoţ uldumneavoas tră?
Peneo l
pe o ft
ă şi ri
dică i nd umer i.
— Mă em t că m ar i
ajul nost r
u n- a o fst ni ciodată m ulţumi t
or . Dacă
Richadr ar fi supr av i
eţui tr ăz boiului,l-aş fi părăsit pe A mbr ose, aş fi
luat-
o pe Nanc y şi m- aş fi dus după Ri chard. Dar d upă cel e
întâmpl ate,m- am î ntor sl aAmbr ose.Păr easi ngur aposi bili
tate.Şi
m- am si mţ it oar ecum vi nov aătf aţă de el . Er am t ânăă r şi ego is
tă
598
cân d ne- am căs ăotri
t şi a t rebuit să ne des părţ
im ap roap ei med iat
.
Căs ăo tria as ta nu avea nicio şan să.Dar am si
mţ i
t că î i datoram l ui
Ambr ose ncă î o încercar
e,măca r at ât
. Şi î mi dor eam şial ţi copii
.Î n
cele di n urmă am î nţeles ăcnu vo i maiput eai ubi ni ciodată dint ot
suflet ul. Nu maiput eaexi s
ta un al t Richar d. Şimi s- a păr ut câtse
poat e d e e rzo nabil să p r
ofit de ce ea ce veama.Tr ebuie ă s e ru
cnosc ă c
Ambr oes i şcu mi ne n-am avut o vi aţ
ă p rea ozavă
gr mpr eu
înă,daro
aveam pe N an c,yap oi a ap ăurt Ol ivia,ap oi Noel . Copi i
i mi ci, ori
cât
arfi de o bositori,î ţ
i pot ad uce ar me m ân gâiere.
— Aţ i vor bit vreodată cu eides pr e băb ratul acela?
— Nu. Nu l e-am spus ni ciodată,nu i -
am r osti
t niciodat ă n umele.
Pân ă ac um două zi le,cân d m- am văzu t cu Dor i
s, iarea ancep îut să
vor beas că de R i
chard, ca şi cum t ocmaiarfi i eş
it din cam er
ă.A f ost
mi nunat . Nu maier a rti
st. Am t răit atâta v reme cu dur erea nîsuflet !
Şiî nt r
- o si ngur ătate pe car e ni mi c şi ni men i nu mi -o put eaal ina.
Dar , de- a l ungul an i
lor, m- am î mpăc at uc ce s- a î ntâm plat
. Am
învăţ atsă t răiescî nl umea mea i nterioară,să cr escflor i,să- mi
privesc pi co
ii cr escân
d; săpr ivescabl t
our i şisă scu al t muzi că. Forţ
a
lucr uril
or del icate. Ei ncred ibil câte d bi ne pot el e să- ţ
i u ssţi
nă
mor alul.
— O să v ă i l
psească abtl oul C
aces
ăutt
a,
ători
i de scoi ci
.
Pen eo lpe r eai mpr esi
onată de n ituiţi
al ui.
— Nu, Dan us. N- o să- mi mail ipsească.S- a s i
pr
Căv
ăui
tt
ăt cu
orii
de scoi ci şi s- a i sprăvit cuRi chadr. Pr obab i
l cănu- i vo i mair osti
numel e ni ciodat ă. Iar utveipăs t
ra,sp e,rpen t
ru t i
ne ceea ceţ i-am
spus.
— Pr omi t.
— Bun.Acum,că ot t am vo r
bit pân ă amî nţepenit am ândoi,ce-ar
fi s- ol uăm di nl oc? Ant onia osă r ceadă ă c amdi spărut defi ni
tiv.
Dan us e s i rdică - i
şiîntinse ân ma s- o ajut e.Pen eolpe co nstat
ă că iî
amor ţiseră p ici
oarele.
— Su nt pr eaobo si
tă ca să maiur ci arăşi dealul. Să- lr ugămpe
599
tânăurl cu părul lung să chem e u nt axi
, să ne d ucă î
napoi l
a hot
el
.
Şi-
am săas lt
Căuători şi
i de scoi
ci tot t
recu
tul meuî n urmă.Chiar ciai
;
înaceast
ăgaler
iemi căşici
udată,undeaînceputtotulşiundeecât
se op at
e de p ot
rivit să se ârşea
sf
scă.

600
 1
4

PENELOPE

Por t
arul de l a hotel
ul San ds, super
bî n uniforma l ui ver
de-î
nch i
s,
trânti port
iera maş ini
i şi l e ur ă drum bun. Ant onia era la vo l
an.
Bătrânul Volvo porn i, co
ti pe l aeeprintr
e utf
e d e h ort
ensiişii ntr
ă pe
şosea. Peneolpe n u privi î
nap oi.
Er a o zibu nă pentru pl ec
aer.Magi a timpului per fec
t păe r,
a
pentru momen t
, să se fi r isipi
t.Î n ti
mpul nopţ i
i, dinspre mar e se
lăsaes opâcl ă deasă care aco peri
se ot
tul cu un vă l umed ; negura se
des f
ăcea şi se str
ângeal al oc,caf umul . Doar o si
ngur ă dată,chiar
înaintecael esăaj
ungăpeaut os
tradă,atmosferaseli
mpezi ,lăsând
să păt rundă scl i
pirea di
fuză a uneir azede soar e,car e lumină
estuarul. Era vrem ear efl
uxului. Pe stâncli
e acpoeri
te d e n or
oi nu se
zăreani cio urmă de vi aţă,cuexcep ţ
ia păsăril
or m ării
,r ămase î
n
urmă pen tru veşnici
e;în dep ăt
rare se zăe rauvaluri
leî nspumate ale
Atlanticu
lui,l ovi
ndu-se eddi gul de ni sip. Apoi, zidul de pr otecţ
i
e,
nou co nstruit
, se i d
ri
căbr usc iş tot
ul di spăru
.
Deci, p lecar
ea,es p
dăr
ţi
rea se î nchease
i. P eneo l
pe se pr egăi
t
pent
ru drumul lung. Segândi l
a Podmore’
s That
ch şi const
ată că î
i
er
a dor d e casă.Cu bucu r
ie,ant
ici
pă sosi
rea:va int
ra î n casă,va
pr
ivi gr
ădina,va desp ach
et
a bagael
je,va deschi
de fer
estrel
e,îşiva
ci
t
i coresp
ondenţa…
De al
ături
, Ant oni
aînt
reb
ă:
— Te i mţ
si bi ne?
— Cr ed
eai că amsă zbiucnes
cînl ac
ri
mi?

601
 — Nu. Dar ent ot
îdeau na dur eros ă s pl eci di nt
r-un loc p e care lî
iubeşti. Ai aştep tat atât de m ult să etn îtorci!Iar acu m, pl eci din nou.
— Su nt norocoas ă.I nima m ea en î două o lcuri,aş a ăc,or iunde m -
aşafl a,sunt mul ţ
umi t
ă.
— Anul vi i
tor r t
eb uie să vi i di n nou. Săst aicu Er nie şi Dor i
s.
Asta vaf ace aş teptarea a miuşoar ă.Cos mo spunea e meu
r că vi aţa
nu meri tăt r
ăită decâ t dacă ţ iîf acipl anur i pen t
ruvi it
or.
— Dr agul de el , câtde mul tă dr eptate avea , spuse Pen el
ope,
cugetân d la ac ee l vo rbe.Mă t em că,pen tru momen t
, vi i
torul tău
paream cîntunecat şisi ngurat
ic.
— Numaipe nr tu moment .
— E maibi ne să fii r eal
is
tă,Ant oni a.Dacă t
e pr egăteşt
i pen t
ru
veşti
le cele maipr oaste pe car eţ il e-ar up teada Dan us,at uncior ice
arfi maibun va ven i ca o ub curie.
— Şt iu. Şi ni cinu- mi f ac luiziiî nl egău tră cuel .Îmi dausea ma că
arput ea să ur eze
d ul mtă vrem e şi, pen tru el ,î mi par e ăru. Dardi n
punct ul meude ved ee,r eg ois
t,f aptul că i şt
u de boal al ui uşur ează
foart
e mul t u lcruril
e.Ne i ubim î ntr-ad evă r şi n i
mi c altcevanu
contează… ăs ta e ucr lul ce l maii mpor tant,şi de as ta mă egl.
— Ai f ostf oar te cu r
ajoasă. Rez onabilă şicu rajoasă. De al tf
el, nici
nu mă aş t
eptam l a al tceva din par t
ea a. tSunt f oarte m ândră d e it
ne.
— Nu potspune ă c u snt cur aj
oasă.Darni mic nue p rea ăur dacă
poţiface ceva. Luni , cân d am ven it de a l Man acan , nici
unul di n noi
n-a sp us niciun cu vân t şi am ş ti
ut că esn ît
âm plă ceva, darnu avea m
idee es dpre e ci-vo r
ba… nu şt iam că e a aşd e g r
av. Am cr ezut că -s
a
plict
isit de mi ne,că undor easă fiu aco lo, că r ef
per a să se fidus a l
priet
en ul lui de u nul si ngur.A f ost cuad evăartî ngrozit
or. Nu- i aşa
că neî nţel
egerea e cel maigr oazn ic u lcru di nl ume? - N
am să as l ăs
mi se m aiîntâm ple aş a.Şiş ti
u că n u se va ai mîntâmpla u c Dan us şi
cu mi ne.
— Vi na o pur taţi am ândoi. Dar r ed
c că aş a e el ,r ezervat
;a
moşten itf el
ul ăst a de afi de a l pări nţiil ui şiaşa a fostcrescu t
.
602
 — Mi -a spus ce -i pl acecelmaimul tl a tine.Fel ul î n car e eş t
i
înt
otdeaunagat asădi scuţiorice. Ş
i, ch i
ar m ai i mpor tant, să scual ţ
i.
Mi -
a sp us ă cî n co pil
ărie n u er a pr eaap ropi atde p ăi
rnţi
il ui şi că un
preavor beacuei . Ce r t
ist, nu- i aşa?r obPabil că lî adorau, doar că - n
aur euştini ciodat ă să i -o sp ună.
— Ant onia,dac ă Danu s t r
ebu ie să st ea l a Edi nbu rgh pent ru
trat
am en t
, sauch iar ăsse n it
erneze l
a spi t
alo vr eme… t e-aigân dit
la ce-o săf acit u?
— Da.Dac ă se poat e, am să s taucu t i
ne î ncă o săpt ăm ânăsau
două.Pân ă at unci , ar treb ui să i u
şt î
nco t
ro bat e v ântul
.I ar dacă e u n
trat
am ent pe t ermen l ung,am s- o sun pe Ol i
vi a şi am să ac cept
ofert
a ei de aj utor.Nu pen tru că aş dor i să m ă acf an meh cin.Cr edcă
nu ex i
stă sl uj
bă car e să- mi di splacă maimul t
, dar acă d î nf el
ul ăsta
pot câ şit
ga ni şte bani ci nst i
ţi
, am să as l sen ti
men tel
el a o par t
e şi-am
să ec onomi sesc i ş, când Dan us vafi i arăşi săn ăo ts, măcarvo m avea
cu ce ă s n îcepem o vi aţă n ouă.As t
a miî vada omot ivaţ
ie.Nu o să
maiam i mpr esia că- mi iroses c i t
mpul .
Pe măs ură ce s trăbăeau
t ţ i
nut ul, pătrunzân d spr e inima l ui şi
lăsândl i
nia d e co astă nî ur mă,cea ţ
a sesi p
ri
ea, pi er
zându-senîza re.
Pe î nălţi
mi , soar ee l scălda î n l umi nă ogoar e,f er me şi păşu ni,i ar
clădi
rile dez aect
f ate al e mi nelor d e co sti
or e sr idi causp re cerul de
primăv arăără f or i
n, ca i şn
te m ăsel
e ca ri
at e.Pen eolpe o ft
ă.
— Ce i c
udat ,spuse a e.
— Ce e aş a d e ciudat?
— Maiî ntâi,a f ost vi aţa mea. Apoi, a Ol i
viei . Pe urmă a ap ăurt
Cosmo şi după ac eea t u. I ar ac um vor bim despr e vi i
tor
ul t ău.
Ciudat ă des făş
ur are d e even i
men te!
— Da.Ant oni a ezi t
ă,ap oi cont inuă:de un si ngur u lcru să nu- ţi
faci grij
i. Dan us n u e chi ar a aş de bo l
nav . Vr eausă spun că nu e
impot ent sauce va n î gen ul ăs ta.
Îit r
ebuiră câ teva clipe să nţ îel
eagă sem ni ficaţi
a acest eiobserv aţi
i.
Peneo l
pe î ntoars e cap ul şio pr ivi pe Ant oni a.Î i ză ri profilul delicat
603
şi conce
nt
rar
eaasupr
a drumul
ui, dar oş
r
ise.Pen
eol
pe se î
ntoar
se
di
n nou spre er
feast
r
ă,zâmbi
nd în si
neaei.
— De astahiar
c mă buc
ur
.

Ceas ul bi seri
cii din Tem ple P udleybăt eade ci ncicân d aui ntrat
pe poar t
a de l a Po dmor es’ Thatch şi au op rit maş ina.Uşa de l a
intrare er a des chisă şi un fir icelde f um i eşea pe hor nul cas e.i
Doam na Pl ackett era aco lo, aşteptându-l
e.I br i
cul cân ta pe f oc şi le
pr egătise o t avă de br ioş
e. N ici ăc se put ea o pr i
mi r
e mai
călduroasă.
Doam na Pl acket
t vo rbeaî n gur a mar e,neh oăr
tâă tî ntre dorinţa
de aafl a veştil
e o l
r şia l e sp une p e lae i e
.
— I a t e uită,cebr onza te sunteţi
! Pr obabil căaţ i prins şi aco lo
vr emea ub nă pe car e amavu t-o şi noi, aici. Domnul Pl acketta f ost
nevoi t să u de egu
l mel e,aş a u scate p ăm ântul. Şimul ţumes c pentru
ilust
rat ă, Ant onia. Acel a era hotel
ul vos tr
u, cut oates t
eaguril
e al ea
la i ntr are?După mi ne,er a ca un pal at
. Au f ost n i
şte van daliî n
biserică, au spar tt oate vasel e de flor i şi au scr is cuvinte
dez gu stătoare pe pi et
r ele de mor minte,cu spr ay de vop sea. Am
ad us cât e cevapen tru vo i
; pâi ne,unt ,l apte şi d ouă an tr
icoate,
pen tru ci nă.Aţ i mer s bi ne?
În sf ârş
it, aur eu şi
t să- i spună că a, d mer seseră bine,că r u
dmul a
fost bun şi că m ureau de p oft
ă ă s b ea nuce a.i
Abi a at unciî it recu prin mi nte doam neiPl ackett că l ecas
p er ăt rei
spr e C ornwall şi că esn î
torses
eă r numaidoi .
— Da’unde eDan us? L-aţil ăsatl a Saw combe,aş ai-
?
— Nu, n- a ven it cunoi .A f ost nevo it să se î ntoarcăî n Scoţ i
a.A
luat t re nul,ieri.
— Î n Sc oţi
a?Cam pe nepusă m asă,nu?
— Da.Dar - a
n avu t ce f ace.Şiam pet r
ecut ci nci zil
e mi nunate
împr eună.
— Numaias ta contează. Te-aivăzu t cuvech ea at p r
iet
en ă?
604
 — Dor is Pen ber t
h? Da,bi neînţeles. Şi ot p ă- s
ţi spun, doam nă
Plackett,că am vor
bit pân ă a m r ăguşit.
Doam na Placket tf ăcea ceai ul. Pen eol
pe se ză aşe la mas ă şi luă o
brioşă.
— Ce d răguţ di n par tea u d
mi tale,să n e aşt
ep ţ
i aici!
— Păi ,i-am spus u l’ Linda,maibi ne v i
nî ncoace. Să a ei
rsesc a csa.
Să cu legni şte flor i. Şt iu cănu- ţ
i pl ace casaf ără flor i. A, maiam o
veste.Dar ren, ăl a mi c all ui Li nda,a î nceput să mear gă.A f ăcut
bucătăr i
adel auncapătl aaltulacum vr eodouăzi l
e.Luniezi ualui,
con t
inuă ea, t
ur nând ceai ul
. Am zi s ă si-dauo mân ă de aj utor u l’
Linda,aşa că, dacă nu t e super i
, aş en vi mar ţiî nl oc d el uni . Şi am
spălatgeam uri
le şi ţ i-am pus o cerpson denţ a pe bi rou… Tr aes un
scaun şiseaşez ă şiea , cubr aţ
ele voi nice, pricepute,î ncr
ucişate pe
masă, î
n f aţa ei … er a un t eanc n î
tregde scr i
sori, zăceau pe pr eşul
din hol …
În sfârşi
t pl ecă, ped alând căt r
e casă, pe bi ci
clet
a eii mpunăt oar e,
să-if acăcea i
ul domnul ui Plack ett.Î nt i
mp ceel e stătuserăl at acl
ale,
Ant onia desc ărcase bag aelje şil e duses e sus. Pr obabilî şidesf ăcea
bagajele,căcinur eapăr use,aşacă,î ndat ădupăpl ecareadoamnei
Placket t
, Peneolpe ă fcuceea ce od reasă acă f i nd cli
pa î n care ntrase
i
pe uşă.Î n pr i
mul r ân d, ser a.Umpl u un vasucap ă şi udă t oate
plan t
ele di n ghi vece. Apoi ap ucăo per eche de f oarfec
i şi i eş iî n
grăd i
nă. arb Ia t rebuia t unsă, t ân
sjenei i n îfloriser
ă şi ,l a cap ătul
grăd i
nii,r ăsăriseră o mul ţ
ime de l alele r oşii şi gal ben e.Pr imul
dintre o rdoden droniit impur iiî nflor ise işel ; Pen eol
pe u lă osi ngur ă
floar e,ui mi tă de per fecţiunea eide un r oz pal i
d, ac cent
uat e d
frunzele t ari, ver de-înch i
s şi aj unse l a co ncl
uzi a că ni ci
o fii nţă
umanăn- arfi put ut e raliza un ar anjam ent at ât e d potrivit al
petalelor şi stam inelor.După ovr em e,cu floar ea nîmân ă,por ni mai
dep atr
e,pr in l ivadă,pr intre r am urile î nflor i
te,ap oi maidep at r
e,
dinco l
o de p oar tă,spr e m al
ul r âu lui. Râu l Windr ush cu rgeal inişti
t
la vale,t r
ecând pe su br amur i
le apl ecate al e sălcii
lor. Găsighi ocei şi
605
za mbi l
e de un mov pal şi , dintr
-un pâl c d et resti
i,o r aţă sălbati
căî şi
făcuap ai r
ţia,urmat ăî ndeap roape de şas e pui mi cişi puf oşi
, spr e
delect ar
ea ui lPen eo l
pe.Mer se m aidep atr
e,pân ăl a podul de em l n,
şi de ac olo se î ntoarse spre cas ă,mul ţumi t
ă pen tru momen t. Când
ajunses e di n nou pe pel uzadi n f aţa cas e,iAnt onia o st rigă de l a
fereastra dorm i
toru lui ei, de a l etaj
:
— Pe ne lope !
Pen eolpe sepr i
o,î şiridică r ip
virea. Capul şiumeri i Ant onieier au
încadr aţ
ideocascadădebucl edecul oareami erii.
— E t recut de şas e.Teder anjeazădac ăî l sun pe Dan us? I-am
promi s ă ci-dauun t elef
on, numaica să- l anunţ că am aj uns u c bine
acasă.
— Bi neî nţeles. Fo l
osetşe t elef
on ul di n dor mitorul meu . Şi
transmi t
e- it oată dr agosteamea.
— Aşa am să f ac.
În bucăt ăr ie,Pen eolpe g ăsi un vas i m
c,de p orţelan,î l umpl u cu
ap ă şi puse î n elfloar ea de r odod endron .O l uă cu ea î n salon ul
împodobi tdi nbel şugdemâi nilemaipuţ i
npr icepute,dariubi t
oar e,
ale doam neiPl ack ett
. Pusevasu l pe bi roul ei,l uă sc r i
sor i
le şi se
aşezăî n f otoli
u. Pl icuri
le an oste,cen uşii, care conţineau, pr obabil
,
note de pl ată,sf ârşi
ră jos,pe podea . Cel el
alt
e… l er ăsf
oi. Un pl ic
mare, alb, părea interesant. Recunoscusc ri
sul lăb ărţ
at al lui Rose
Pilkington. Des făcupl icul cudeg eu tl
. Auzio maş ină car ei ntr
a pe
poar tă, opr i
ndu- senîf aţa u şiide a ln it
rare.
Nu se mi şcă di nf otoli
u. Dacă aer un s tr
ăin, avea să sune l a uşă;
dacă er
a un pr ieten, aveasănt ire nî casă, pur şisi mpl u. Auzipaşi î
n
bucăt ări
e,apoiî n hol .Uşasal onuluisedeschi seşiNoeli ntrăî n
cam er ă.Nu se aş tep t
a a l o sema en ea urspriză.
— Noel !
— Bună.
Era î mbr ăcatcu o per eche de pan taloni brun- mar onii, di ntr
-o
stofăî n co as t
e,şiun pul over edcu loarea cer
ului;l a gâtî şipusese o
606
băsmăl uţădi nbumbaccubul iner oşii.Eraf oartebronzatşiar ăta
teribil de bi ne.Scr isoarea de l a RosePi l
kington r ăm ase, uitat
ă,pe
birou.
— De und e aiapăr ut?
— Di n Ţar a G al i
lor,spuse el ,î nchizând uşa n î urma u li.
Peneolpe şi îr idică r u
fnt ea , aşt eptând un săr ut dinf ugă,aşa cum
îieraobi ceiul,darelnuseapl ecăs- oî mbrăţi
şeze.Înl ocdeast a,cu
gesturis tudiate,se po r iî nf aţ
a că minului şise r sp
ij
ini cuumeri i de
poliţă,ţ inân du-şi mâi ni
leî n buzu nare.
— Am f os t ac ool de Paş te, î n weekend . Acum pl ec n îapoispr e
Londr a.M- am gân dit să r t
ecpe ai ci.
— Weeke nd de Paş t
e? Darmi azicu
er er.i
— A f ost un weekend pr el ungit.
— Ce co nvenab il pen trut ine!Te- aidi st
rat?
— Fo at r
e bi ne,mul ţ
umes c.Şicum a o f
st în Cornwal l?
— Mi nunat . Ne- am î ntor s l a or a ci nci. Ni ci n-am ap ucat ăs
des pachetăm bag ael
je.
— Şi pe u nde su nt tovar ăşiit ăi de că lători
e? se ăstirel.
Penelope l îpri vi cuduri tate, dar el î
şif eripri virea.
— Dan us e nîScoţ ia.A pl ecat ier
i, cut r
en ul
.I ar n A
tonia e su s, î
n
dor mitorul meu , vor beşte cu ell at elef
on, să-l an unţe căm aaj uns uc
bine.
Noelr idică d in spr âncn ee.
— Di n ac et s
e f rânturi d e i nformaţii e gr eu de ghi ci
t e c s-
a
petr ecut d ef apt.Î ntoarcer eaî n Sco ţ
ia pare săî nsem ne căr elaţ
i
il
e
dint r
e voi s- au r ăcit câti mp t aţ i stat toţi aco l
o, la hot el
ul Sands.Şi
totuşi,î n acest momen t, Ant onia vor beşte cu ell at elefon. Va t reb
ui
să-mi ex pli
ci.
— N- am cesă- ţi exp lic. Dan us avea o obligaţi
e a l E dinbur gh, car
e
trebuia e rpsectată.Ni mic m aisi mpl u.
Exp resi
a de pe f aţa l ui Noell ăs
a să se î nţel
eagă că n- o cred e.
Pen eolpe e s h otărî să sc himbe su biect
ul:
607
 — Vr eisă ă rm âil a i c
nă?
— Nu, t rebuie ă s mă n îtorc a l L ondr a,r ăspunse el , darni ci nu se
cli
nti.
— At unci,un pah a…r vr eisă bei ceva?
— Nu,nu- mit rebu i
e.
„N-am să m ă as
l i nti
mi dat ă d e el “,gân di Pen eolpe.
— Eu î nsă vr eau ,î i spuse ea. Aş v rea n u whi sky cu si f
on. Poaet
eşti at
âtde d răguţ să- mi ad ucit u un pah a.r
Noel zi e
tă,ap oi e s duse î n suf r ager i
e.Pen eop
le au zi uc m
deschide dul apuri, auzi cl inch etde st iclă. Ar an j
ă scr iso
ril
e di n poală
şi le p use p e m asaedân lgă o f
toliu. Cân d Noelse n ît
oarse,Pen eol
pe
văzu că se r ăzgân dise înt ret imp, aş a că ad uses e două pah aer.Îi
dăd u şieiunul şir eveniî n pozi ţia d e a ln î
cep ut.
— Dar Cău t
ători
i de scoi ci
?oî ntrebă el .
Deci asta era.Pen eol
pe zâm bi.
— Ci ne i ţ
-a psusCd et
ău ăt
ori i de scoi O
ci
,li
vi a a suNan cy?
— Nancy.
— Nan cy a f ost f oarte şocat ă că am f ăcut aş a ceva. A consi der
at
acest gest dr ept o of ensă er psonală.Aşa si mţ i şi t u? A s
ta aiven i
t să-
mi spui ?
— Nu. Vr eaudoară s ştiu ce D umnez eut e-a hot ăr
âtsă f aci aşa
ceva.
— Tat ăl meu mi l -a dăr uit mi e. Of erindu- l gal eriei
, am
sentimen t
ul că i l-am datî nap oi.
— Ai i dee cât valorează ab tl oul acel a?
— Şt iu ce val or eazăel e p
ntru mi ne. C ât e d
spre ap r
ecier
ea
finan car
iă,n- a m aif ost ex pus,aşa ca u ano fst ev au l
at.
— L- am sunatpe p ri
etenulmeu,Edwi n Mundy,şii -
am spus ce a i
făcut. El n- a văz ut n ici
odat ă t abloul, bi neînţeles, darav eao i dee
foart
e cl ară desp re câ t ar fiobţ inut l ao l i
citaţi
e.Şt iil a cesu mă l-a
evaluatel …?
— Nu,şinu dor esc să m ise spună.
608
 Noeldesch ise ugr a să-i spună,dar se r ez
ti ţ i
nt uit de o pr ivire t a
ât
de s apră,încât oî nchise alo lc işnu maispuse i mi
nc.
— Eşt if urios, îi spuse mai că-
sa.Pen t
ru că, nu ş ti
u di n ce o mti
v,
atâtt u, cât şi Nan cyaveţ ii mpr es
ia că ma r enunţ atl a ce va car e vă
aparţi
neade d rept. Nu- i aşa, Noel. N- af os t niciodată alvost ru. Cât
despre pan our i
, poţ ifi f erici
t căţ i-am ascu lt atsf atul
. M- ai împi ns d e
la sp aet să-l vân d, şit ot u t ai os f
t acel a car e mi -ai ăt ar
at an unţul
firmei Boot hbyşi aldomnul ui RoyBr ook ner .Domnul Br ook ner mi -
a găsi t un cu mpăr ăotr privatşi mi s- a of eri
t o sut ă de mi i de l ir
e
pentru el e. m A ac ceptat
. B ani
i exi stă, ov r fi i ncl
uşi pr int r
e
posesi
unile m ele,atunci cân d vo i mur i
.Nu t e m ulţumeş te?Vr eimai
mul t
?
— Tr ebuia ă s d i
scuţi cu mi ne.La u rma u rmel or,sunt fiul t ău .
— Am di scutat.De n enumăr aet ori
.Şide fi ea cer d aăt nu s- a aj uns
la nimic,sau s-a sfârşi
t cuo cea rtă. Eu ş tiu ce r ei
v t u, Noel . Vr eibani
acum.Î n mână.Să- ir isi
peşti după pl ac,pe ci ne ş t
ie cei deeai urit
ă
care,cusi gur anţă,nu va d ucealn i
mic u bn. Ai o sl ujbă o farte b ună –
dar utvr eial tceva. Inter
med iar enptru bunur i de l arg consum. I ar
după ceaisă- ţi scoţi ast
a di n cap , după ceî ţi veipi er
de,pr obabil
,
ulti
mul băn uţ pe car e lîai , vaurma al tceva… alt
ă găi nă cu ouă de
aur,l a cap ătul unui cu rcubeucar e nu ex istă.Fer ici
reaî nseam nă să
profiţi cât maimul t de ceea ce i ,aiar ob găţ
iaî nseam nă să f oloseşti
cât maibi ne ceea ce . aiAi des t
ule.De ce nu vr eisă î nţelegi? D e ce
vreimer eumaimul t
?
— Vor beşti de p arcă m- aş gând i numail a mi ne. Nu- i adevăr at.
Mă gân desc i şl a sur ori
le m el
e şi l
a nep oţ iităi . O sut ă de m i
i par o
groază de ban i, dar i ex
stăi mpozite şi , dacă continui să- i aruncipe
orice câi
ne d e p ri
pas car e v i
ne a l uşa at şi t
e d uce ed n as…
— Noel ,t e pof t
esc ă s nu- mi vorbeşti ca şi cum aş fisen i
lă.Su nt
perfect conştientă de act el
e mel e;euî mi al egpr i
etenii şieuhot ărăsc
pentru mi ne î nsăm i
. Căl ăt
or i
a la Por thker ris, fap tul căam st at al
Sands, că - iam l uatpe A ntonia iş pe D an us ă smi
- ţ i
nă ovtăă ri ş
e… a
609
fost pen tru pr i
ma dat ăî n vi aţa mea, cu ad evăr atpen tr
u pr ima dat ă
când am si mţ it ce bucur ieî nseam nă să fii ext r
avagan t şi generos.
Pen tru pr i
ma d ată n î vi aţa mea - am
n maif ost obl igată să cân tăr
ecs
fiecae r b ănuţ. Pentru pr ima dat ă am put ut dăr ui,f ăr ă să mă î ntreb
dacămi- j a
ung ban i
i.A f ost o exp erienţă pe car e n- o vo i u it
a
niciod ată,şi bucur ia meaa f ost i ş maidep l
ină cân d am si mţit
delicateţeaşir ecunoşt i
nţ a cucaref os
a t pr i
mi t gestul meu .
— As ta v rei
? Veş nică ec r
unoştinţă?
— Nu, dar ed cr că ar r ebu
t i să î ncerci să î nţ el
egi. Dacă mă
îngrijoreazăf elultăudeafi,nevoi l
eşit erti
pur iletal e,epent rucă
am mait răi
t odat ă acel aşi lucru, cut atălt ău , şi n- am de g ând s-oi au
de a l cap ăt.
— Nu mă p oiţî nvinov ăi ţpe m ine d e e c ăcfea at t
a.
— Ni cin- am s- of ac. Eraidoarun cop il cân d ne- a păr ăsi
t pe o t
ţi
.
Dara ăsat l mul t di n elî nsuşi înt i
ne.Lucr ur i bune.Fr umuseţe,şarm ,
chiar şi t
alentel
el ui ni ciodat ă pusel aî ndoi ală. Dar şi altet r
ăsături
,
care nu sunt l af elde pl ăcute – gr an doman ia;gus turi
le scumpe;şi
niciun pi c de r espect pen tr
u pr opr i
etateaal tcuiva.Î mi par e rău.
Ur ăsc să- ţi spun as em enea lucruri
. Dar ami mpr es ia că a sos it
momen tul să fi m des chi şi unul f aţ
ă d e e căl
lalt.
— N- am ş t
iut căţ iîdi splac aşa e m d
ult,spuse el .
— Noel , eşti fiul meu . Nu î nţelegi că,dac ă n ut e- aşub ii maimul t
decât or ice, nu m- aş bosisă- ţi spun l ucrurile s at
ea?
— Ai un f elf oarte ci udatde a- ţi ar ăta dr agostea. Să dait ot ce ia
unor st răini… ni mi c o cpiilor tăi.
— Vor beşti ca Nanc y. Nanc y mi -a spus ă c nu i -am datni mic,
niciodat ă.Ce se î ntâm plă cu vo i doi? Tu , Nan cy şi Ol i
via aţif ost
viaţa m ea. Mul ţ
i an i, voi aţ ir eprezen t
att otul pen tru mi ne.I ar acum,
cândt e au d vo rbind aş a,si mt cum mă cu pr inde d isperarea. Si
mt că,
pe u ndev a,cu mva,am datgr eş ucvoi ,î nt ot al
itat
e,defi ni
tiv.
— Exact aş a credşi eu ,spuse N oelî nce t
.
După as ta,nu păr ea săai mfie n imi c d e zi s. Îşi t er
mi nă bău t
ura,
610
se î ntoar se şi aş ezăpah aurl pe pol iţ
a căm inului. Seved eacă se
preg ăeş
tte ă s p lece, dargân dul că av p l ecai v şa p ăst
r a amăr ăci
unea
disput eidi ntre ei era p rea u mlt pen tru Pen eo l
pe.
— Răm âicu noil a ci nă,Noel . N- o să dur eze ul mt
. Poţ i să aj ungi
la L ondr a n îai
nt e d e u nsprezec e.
— Nu, t rebuie ă s p lec, spuse el şi se n îdrep t
ă sp re u şă.
Pen eo lpe ser idicădi n f otoliu şiî l urmă,pr i
n bucăt ări
e,şiap oi
afară.Făr ă s- o pr i
vea scă, ferindu- se de och ii ei ,i ntr
ă î n maşi nă,
tr
ânt i por t
iera, îşifixă ce ntura d e si gur anţă şi porni mot oru l.
— Noel !
Îşi î ntoar se cap ul spr e mam a sa,cuf aţ
al ui f rumoasă lipsit
ă de
zâmbet , băt ăioasă ,l i
psită de d rag oste.
— Î mi par e ău r,î i spuse ea.
Dăd u di n cap , ac ceptând u-i scuze le. Penel ope î ncercă să
zâmbea scă.
— Maivi no pe ai ci,câtpoţ i de ep red e.
Dar a mişna por nise şi u cvi ntele i e s pi erdur ă în zgom otul
mot orului supr at urat.
După pl ec aeral ui, Pen eolpe se î ntoar se î n cas ă.Răm as
el ângă
masai ndbucăt ăr i
e,gân dindu-sealci nă,f ără să se oatăp hotărî ce să
pregăt eas că. Făc u un ef or
t supr aom enes c, r euşi să- şi ad une
gân dur ile;se î ndr ep t
ă spr e căm ar ă,ad use car tofii, cucoş cut ot,la
chiuvet ă.Desch ise ob rinet ul de apă r ece şir ămase cuoch ii aţintiţ
il a
şuvo i
ul de ap ă.Ar fi pl âns,darnu maiavea acr
imi
l.
Răm as e aş a,i ncapab ilă să f acăr eu
vn ges t, câteva mi nute.Apoi ,
sunet ul t elefonul ui di n bucăt ărieo f ăcusă t resaăr şi să r evină la
realitate.Desch iseser t
aru l, sc oasede aco lo un cu ţi
t m i
c,asc uţit
.
Cân d Ant oni a cobor î scăr i
le î n f ugă,ven i
nd s- o cau t e,Pen eolpe
curţ ă
al iniştită ca rotfi.
— Î mi par er ău, am vor bitl a nes fâr şit
. Dan us zi ce că plăteşt
e el
convor birea. Cr edcăa co statzece lir
e.
Ant oni a se aş ezăpe mas ă,l egăn ându- şi pi cioar
ee.l Zâm beaşi
611
părea vesel
ă şisa tisf
ăcută, cao pi si
că.
— A spus că t
e săr ut
ă şi căo să- ţitrimită o scrisoar
el ungă.Nu
aşa, două vo rbe,ciuna det ali
ată.Iar âimne se duce aldoct or i şne
sună i med iat ecva afl a verdict
ul. Păreaf oart
e sigur p e el
, deloc
îngrij
orat.Şiamaispuscăesoar echiarşilaEdinburgh.Nusunt
sigură,darcr edcă e u n semn bu n, ce zici? Un sem n de p seranţ
ă.
Dacă ar fi pl ouat
, poat e că ar fifost maigr eupen tr
u el . Mi s-a p ău
rt
mi e asuam au ztivo c?i Af ost ci
neva pe aici?
— Da,aiau ztibine.A f ost Noel,înt receer spr
e L ondra,după un
wee kend î n Ţar a Gal il
or. Un wee kend foartedu
lung, păcum m- a
asigurat.
Era per f
ect, voceaeinu t răda nimic; vorbeanormal , pe un t on
sigur şifir esc.
— L- am i nvitatsă st eal a cină,dar vo i
a să aj ungă acasă.Aşa că a
băutunpaharşiapl ecat
.
— Î mi par e ă rucă n ul -am văzu t
. Daraveam at
âtea ă-si spun lui
Dan us! Am spor ovătiî n vo i
e.Vr eisă curăţeucar tofii
? Sau să mă
duc ă s aui o var ză, ceva, din grădi
nă? Sau să pun mas a? u N-
i aşa ăc
e gr ozav să fii i arăşi acaăs? i Şt
u că nu e cas a mea, dar ă m si
mt ca
acasă şimi se ap re perfect săfiu i arăşiaici. Şi t
u simţ ilaf el
, nu? Nu
regreţi nimic?
— Nu,î i spuse Pen el
ope.Nu r egr
etni mic.

A dou
a zide di
mineaţă,la or
a nou
ă,dăd
u dou
ăt el
efoan
el a
Londr
a şi
ar
an
jă d
ouă nît
âlni
ri
. Una d
i
n el
e er
a cuLal
l
a Fried
mann.

Danus re
a pr ogramatpen t
ru ora zece şi
, cu o seară maiî nai
nte,
st
abi
l
iser
ă că nu ave a cum să aj ungă la un t el
ef
on înai
nte de
unsp
rezece j şi
umăt ate,pent
ru a e l sp
une şi l
or care usese
f r di
ve
ctul
.
Dar elt
ef
onul ven i chi
ar nai
înte de unspr
ezece, şi Pen
eol
pe fu cea
car
er ăsp
unse, pentru căAnt onia er
aj os,înl i
vadă,înt
inzând ruf
ele
l
a uscat
.
612
 — Ai ciPo dmor e’s Thatch.
— Sunt eu,Danu s.
— Danus !V aide m i
ne,Ant oni a e nîl ivadă.Ce veş ti ai? Sp une-mi
imed i
at. Ce v etş
i aipen t
ru noi ?
— N- am ni ci
un f elde veş ti
.
Pen eol
pe er a d ezam ăgit
ă.
— N- aif ostla d octor?
— Ba da,am f os t
; după ac eae am pl ecatl a spi t
al, să-mi f ac o
elec
troencefalogram ă,dar … sunt con vins că n- o să mă cr edeiţ
…
comput erul nu f uncţionează şi n- auput ut să- mi dea ezurl tat
ele.
— Nu e t cred . Vai , ce nerv
e ant ! Cât timp t rebuie să aştepţi
?
— Nu ş tiu.Nu mi -
au spus.
— Dec i
,ceaide g ând să acif?
— Vă ad uceţ
i am inte ă c v-am poves tit de p r
ietenul meu, Rod dy
McCr ae? mA s t
atas eară cu ell a un pah a,rînt r
-un l ocalcar e se
numeş te T i
ltedWi g; elpl eac ă mâi ne n î Su therl
and, o săp tăm ână,l a
pescuit
. M- ai nvit
atsă vi n cuel , să tăms î nr efugiu, iar eu am hot ăr
ât
să-
i accep t n ivit
aţia. Dacă t r
eb uie săaşt ep
t d ouă zi ler ezult
atul,e
acel
aşi l
ucru dacăş tep
at o săp tămână.Celpuţ i
n n- o să-mi f ac er nvi
pe ac asă,muşcân du- mi unghi i
le i şscoţân d-o din săr i
te p e m am a.
— Şicân dt e n ît
or ci la E dinburgh?
— Pr obab iljoi.
— Nu exi st
ă ni cio posi bili
tate ca mam at a să i al egă t
ur a cu t i
ne
acol
o, să et an unţ e ce a flat?a
— Nu. V- am spus, e a l cap ăutl lumii. Şi, să fiu si ncer, dacăottam
rezi
statat âta,mai pot r ezistaî ncă o săptămân ă.
— Î n caz ul ăsta,poat e că e m aibi ne săl eci
p. Iarnt îr
e i t
mp, noi o
să-
ţiţ inem pumni i. O să n e g ândim t ot t i
mpul l a i t
ne.Pr omi ţ
i să ne
suni imed iat ce etî ntor
ci?
— Bi neînţeles
.Ant oni a e e- pacolo…?
— O ch em i med iat. Staipuţ in. Peneolpe ăslă e rcept
orul at ârnatşi
ieşi af
ară pr i
n ser ă.Ant onia ven eaî n pas nt î
ins, pe pel uză , cuco şu
l
613
gol sub br aţ. Er aî mbr ăc aă
t cu o căm aş ăr oz,cu mân eicl
e suflec aet
pân ăl a coat e şi o f ust ă de st am bă al bastru-închis, care fluturaî n
bătai
avânt ului.
— Ant on i
a,vi no e rped e,e D anus…
— Aşa e rp ede?Ant oni a e s albi la aţfă.Vaide m ine,ce-a sp us? C e
s-a nîtâm plat?
— Ni cio nout ate,pen tru că e st ri
catcomput erul… dar as l
’ că- ţ
i
spune ch iar . elTe ş atea ptăl at elef
on. St ai… i aueuco şul
.
Ant oni a azv âr
li coşul spr e eaşi al ergă î n cas ă.Pen eol
pe duse
coşul pe sca unul de r ăch it
ă aşez at af ară, înf aţaf erest
r
eide l a sal on.
„Viaţa er af oarte cru dă, ză u aşa. Dar a er maibi ne,poat e,î n situaţi
a
de aţfă,ca an Dus ă s pl ece cu prietenul l ui. Tovăr ăşi
a unui col egde
dem ult er a,uneo ri
,r ăsp unsul în ase men eacazu r
i.“Î ncercăsă şi -
i
imag i
nez e pe cei doi bărb aţi
,î nl umeaaceea a ml aşti
nil
or n esf
ârşit
e
şi a deal ur i
lor al fnice edl a Mareaor dN
ul ui, bătute de v ântur
ir eci şi
str
ăbău tte de r âu rir ep ezi, ad ânci
, cu ap e mar onii
. Mer geausă
pescuiască î mpr eu nă.Da,er a o hot ărâre î nţeleaptă.Sespune că
pescuitul ar e put ernice f ect
ee t er
apeu ti
ce.
Obser vă cucoa da och i
ului o mi şcar e.Se u i
tăî ntr
-acol
o şi o văz u
pe A ntoniai eşind di n ser ă şi ven ind spr e ea , pe p eulză.Fata păr ea
tri
stă şiî şit âr
şâ ia pici oarele, caun co pil. Se t r
ânt ilângă Pen eolpe şi
rosti doar at ât:
— La na i
ba …
— Şt iu. E nep lăcut. Pen t
r u noi toţ i
.
— Af urisi
t de o cmput erpr ăpădit
! De ceun sunt îns t
are ăs acă
f ăs
meargăap aa rel
te as tea? Şide ce t ocmail ui Dan us r t
ebuia să i se
înt
âmpl eaşaceva?
— Rec unosc ă ce u n ghi ni
on t eribil. Dar un -i nimic d e ăcu
ft , aşa
că rtebu ie ă s n e a cmăm
l .
— Da’l ui ce -i pasă? Pleacă a p l
ec suit o săp tăm ână.
Pen elope n u se p utu abţ ine ăs n u zâm bească.
— Vor beşti ca o nev astă neg l
ijat
ă,î i sp use eant oA
niei
.
614
 — Chi ar aşa? ntrebăîAnt onia,r egret
ându- şi cu vint
ele.N- afost
cu int enţi
e.Numaică î ncă o săp tămână de aş t
ep t
are mi se par eo
etern
i
tate.
— Şt iu. Dar ar mai fi bi ne să- ţif aci de l ucru, să nu st aisă aşt epţ
i
să su ne eltefonul. Ni mic pe u lme n u-i maidem orali
zant. E maibi ne
să ait ot timpul ce ace. f Sunt si gură cănu eş ti supăr aă
t pe elpen t
ru
atât
a u lcru. Iarsăp tămân a sata osă r t
eacă. Noi două osă g ăsi
m ce ăs
face
m, ca să ne fi e m aibi ne.Luni mă d uc a l L ondra.Vr eisă vi i şi t
u
cu mi ne?
— Nu, maibi ne t s
auai ci
. Ant oni
a căzupe g ândur i, apoispuse:
La L ondr a?De ce?
— Doarca să- mi vădni şte veh ci pri
eten i
. N- am maif ost de p r
ea
multt imp pe l a ei. Dac ă vr ei să vi i cu mi ne, put em mer gecu
maşina.Dar , dac ă pr efer
i să s t
aiai ci, poat e mă duci t u pân ă la
Cheltenham ,ca ăsau i t renul.
Ant onia e s gâ ndi la aceasta p r
opuner e,ap oi spuse:
— Nu, cr edcă am să s t
auai ci. E posi bil să mă î ntorc al Londra
dest
ul de cu rând şiar fi păcat să pi er
d ch i
ar işo si ngură zide st atla
ţar
ă.I ar od am na Pl ackett nu vi ne l uni, di n cau zazi leide naşt erea
lui Dar ren, aşa că am să f aceu cur atşi am să pr egătes
c o ci nă
deli
cioasă,pen t
ru cân d t e î ntorci.Î n pl us – şi A nt onia zâm bi,
redevenind eaî nsăşi – exi stă or icând o posi bi
lit
ate,cât de mi că,
pentru ca Dan us să se afl e î n ap ropi
er ea unui t elefon şi să se
hotăr
asc ă să ăm su ne.Ar fi t r
agic d acă- aş
n fi ai
ci.

Astf
elcă en Peol
pe p l
ecăi ng
sură al L
ondra.După cu m st
ab ili
ser
ă,
Antoni
a o duses e pânăl a Chelt
enham, unde luase rt
enul de 9. 15.
Ajunsă la Londra,vizi
tă ex
poziţ
ii
le Academi
eiReg ael şil
uă pr ânzul
cu Lalla Fri
ed mann. După aceae,luă un taxi pânăî n Gr ay’s nIn
Road, unde se afl au birou
ri
le firmei Enderby
, Looseby& Thr i
ng,
avocaţ
i
.Î şisp use unmele et
feiaflatel a bi
roul de recep
ţi
e şi acea
stao
conduse, pe rtep
tel
e uneiscări
ţe st
râmte,pânăl a et
aj
ul doi, unde se
615
găsea i
rou
bl pri
vataldomnului Ender
by.Fata bău
t şi des
chi
seuşa.
— A sosit doamna K
eel
ing,domnule Ender
by.
Apoi es retras
e. Penel
ope intr
ă pe uşă,î n timp ce domnul
Ender
by se idri
cănîpici
oarei vşeni spr
e ae,s-oînt
âm pi
ne.

În zi l
el e de dem ult, pe cân d nu avea ni
ciun ban , Pen eol
pe pl eca
din Gr ay’sI nn Roadpân ă a l gaar P adi ngt on fie u c au t
ob uzu l
,fie u c
met roul. Segân dise chi ar ăsf acă ace l
aşil ucru şi acu m. Cân d i eş
i
însădi nnoupet rotuar uldinf aţaclădiriifir meiEnder by,Looseby&
Thr ing, aj unse l a con cluzia că - ave
n a ni ciun ch efsă s t
răbaă t Londra
cu un mi jloc d e r tanspor tî n com un.Un t axiliberse ap r
opi a;f ăcu un
pasnai înt e şi -if ăcu sem n să po r
ea scă.
În t ax i
, se l ăsă pe spat e,bucu roas ă să fie si ngură,ab sorbit
ă de
gân dur i
le sal e,am int i
ndu- şi conversaţ ia av ut ă cu domnul Ender by.
Vor biseră d e m ulte u lcruri,l uaseră deci zii şit otul fuses
e sem nat. Nu
mai r a
e ni mi c de f ăc ut. Aj unses eăr l a o î nţeleger
e,darf usese
epui zant şi si mţ eacă unmaipoat e,at âtfizi c,cât şi psihic.O dur ea
cap ul; pi cioar eel păr eaupr eamar i pen tr
u pan tofii pe car eî i purta.
În pl us, se î ncălzise şi e s umpl use de pr af căc i
, deş i e curl era
acop erit, după- am i
azaer a cal dă, uc aer ul g reu,î nchis, pol uat.
Privind pe f ereastra t axiului, aş tep tând schi mbar ea cul ori
i
sem aforul ui d i
n r oşu î n ver de,se si mţi d i
ntr-
odată copl eşită şi
dep rimat ă de t ot ecved ea. Dimen siunile or aşului; mili
oan eel de
fiinţe uman e car e st răbăteau s trăzile cu f eţe pr eocupat e şi
îngr i
jorate,gr ăbindu- se,caşicum s- arfit emutsănuî ntârzi
elao
întâlniredevi aţăşidemoar t
e.Pevr emur il ocuiselaLondr a.Acol o
fuses e casa ei. Aco loî şi cr escuse co piii. Acu m, nu î nţelegeacu m de
îndur aseat âţ i
aani .
Intenţion ase să pr indă t r
enu l de 4. 15,dar ci r
culaţia pe
Mar yebon
l e Roadse agl omer ase at âtde mul tî ncât, atunci cân d
taxiul t r
ec u pe ân lgămuze ul figur ilor e de craă „M adam e Tu ssaud“,
se r es
em nă cu gân dul că î l vapi er de şi că vapl eca cu un al tt r
en,
616
mai âr t
zu i.Î n gar a Pad dington, scoas e ban ii ă s pl ătească suma
enor mă ce i se pr eti
ndeapen tru cu rsă,ver i
fică r ar
oul t renur i
lor i ş
ap oi găsi o cab ină eltef onică, de u nde osună p e A ntonia,să- i spună
că vaaj ungel a Chel ten ham l a opt f ără un sf ert. După ac eea, î
şi
cumpăr ă un zi ar,i ntrăî n hot elul găr i
i, coman dă un ceai şi se a şeză,
înaş tept
ar e.
Căl ăt
oria cut ren ul încăl zit
, ag lomer atşi i ncom od păr u să d ureze
o veşn i
cie şisi mţ i o uşu rare en or mă at uncicân d, î n sfârşit
, ajunseal
des ti
naţie,mul ţumi t
ă că s- a închei at. Ant onia se afl a acol o, pe
per on, în cl ipa î n car e eacobor î din vag on şi const ată că er a o
binecuvânt aresăfieaş t
ept ată,sărutată,luatădemână,săş ti
ecănu
mait rebui e să ai bă si ngur ă gr ij
ă de eaî nsăşi
. Tr ecu r
ă de bari er
ă şi
ieşirăî n cu rteagăr i
i; Pen eol
pe î şir i
dicăpr ivir
easp re ceru l sen i
n al
serii,t r
aseadânc î n pi ep t mir osul co pacil
or şi al i erb
ii
, pen t
rua- şi
umpl e plăm ânii cu aer ul pr oaspăt ,cur at.
— Am senza ţia că am l i
psi t câteva săpt ăm âni, i î p suse ea
Ant oniei.
Aşezate com od î n vech iul Vol vo ,porniră sp re cas ă.
— Ai avut o zibu nă?î ntr
ebă nt A
on i
a.
— Da,dar un st compl etst oar să de put eri. Su nt plină de p rafşi
epui zată,ca o refugiată b ărt
ână.Ui tasem ce r ea
g e v iaţ
al a Londr a.
Numaisăvr eisămer gi di ntr
-un l oc n ît
r-al
tul şi -ţ
ii at oat ă zi ua.De
asta am pi erdut t renul. Celpe ca re - l
am l uater a pl i
n de nav eit
şti
,i ar
un băr batcu un f und câtcas a s- a gân dit să se aş eze exactl ângă
mi ne.
— Ave m t oc anăedp ui l a icnă – ar d poat e ă c n u vr ei să mănân ci
atât de â tr
ziu.
— Ceeae cd or esc cu ad evărate ă s ac
f o bai e i şap oi să m ă culc…
— Î n cazu l ăs ta,cu m aj ungem acas ă,as ta osă aci f.I ardupă cee t
bagiî npat ,am săvi nsăvăddacănuvr eisămănâncicevaşi ,dacăo
să v r ei
,am să- ţi ad uc ogus tare p e avtă,să p oţi mân ca aco lo.
— Eşt i un cop ilgr ozave dbu n.
617
 — Să-ţi spun ce va.Podmor e’
s T hat
che arte ci
udatfără it
ne.
— Cum ţ i-
aipet recut zi
ua nî singur
ătat
e?
— Am t uns iarba. Am r euşi
t să p or
nesc mot
orul maşi
nii de utns
şi am f
ăcu to t r
eab ă grozav
ă.
— Danu s a sun at?
— Nu.Dar ,să fi u sincer
ă,nici nu m-am aştep
tat
.
— Mâi ne e ar mţ i
.Încă oduă zile işprimim veş
ti de al el
.
— Da,spuse Ant oni
a.
Se aş
ternu t ăcer
ea. Dr umul şerpuia maidep at
re,prin ţi
nutur
il
e
di
n Costwold.

Cr ezuse ă c vador mi , darnu r euşi. Som nul pr ofund nu se i l

pea
de ea; i paţ
ea, oap i e st rezea. Se suci , se î nvâr ti
, aţ ipi d in nou.
Frânturi de vi se,vociest ompat e,cuvinte şif rânturi de co nversaţi
e–
darf ără ni ciun sen s. Er a ac ol
o Ambr ose,er a şi Dol ly Kee li
ng,
mor măind cevaes d
pre ocam eră pe a cer n it
en ţ
ion a -so dec orezeu c
mag nolii
. Apoi Dor is,vor bind ver zişi usc ate şi ch i
cotind st rident.
Lall
a Fr i
ed man n, din nou t ânăă.
r Tân ăăr şi î nfricoşat
ă,pen tru că
soţ
ul ei , Wi lli
,î şiieşisedi nNmi
un ţi
.
mi-
aidat nici
odată n imic. Nu ne -
aidat i ci
nod
aă t ni
mic.Cr ed că t eş
i nebună.Oam enii ăştia pr ofit
ă de e p
urma t a.Ant onia urcaî ntr-
un t ren şi pl ecadefi niti
v.Î ncercasă- i
spună ceval ui Pen elope,darsi r
ena t ren ului u şieră as urzit
or şi
Peneolpe e ruşi să-i vadă numaigur a,des chizân du-se şi închi zându-
se şise nel i
nişt
i, pen tr
u căşt ia căvor bele Ant onieier aude cea mai
mare i mpor tanţ
ă. Apoi , ve chiul vi s; pl aj
a pust ie, ceaţ a
atot
cupr i
nzăt oare şi d ezoar
lea, e p
ntr
u că nu mai r a
e ni meni
alt
cineva n îl ume,î n af ară d e ea.
Întunericul nu se maisf ârşea. Din cân d î n cân d se t rezea şi
apri
ndeal umi na,să se i tu
e a l ceas.Ora două.Tr eişij umăt at
e.Pat ru
şi un sf ert. Cea rşaf
ul er a şif
onat işr ăvăşit şi mem brele gr ele nu- şi
maigăs eau od i
hna.Tân j
ea u dpă ulmină.
Lumi na ven i,în sf ârşi
t. Pândi ivirea zorilor şi sel inişti. Aţipi di n
618
nou, ap oi des ch ise ochii. Zăr i primel er aze de l umi nă pe cer ul f ăr
ă
niciun nor ; auzit ri
lul păsă ri
lor, ch em ând şiascu ltând. Apoi ,s tur zu l
din cas tan .
Dinf erici
re,noapt ease â sf
rşi
se. La or a şap te,f ără săse fi odi hnit
,
mai ob osită dec ât essi mţ i
se vr eodat ă,cobor î d in pat iş ş î
i u lă
papuci i şihal at ul. Or i
cegest îi so l
icit
a un ef or t co nsiderabil
, ast fel
încâtchi arşiceamaisi mplăacţ i
uneavea nevoi edegândi reşi
concen trare. Se d usealb aie,se păl să pe a fţă şipe d inţi, mişcându- se
cu gr i
jă,să nu f acă nici
un zg omot car e ar fi putut s- ot rezeasc ă pe
Ant onia.Reven ind î n cam era ei , se î mbrăcă, îşi per i
e păr ul şi î l
răsu ciî n co c,pr i
nzându- lî n ag rafe.Î n ogl indă î şivăz u cear căn ele
vineţii de su b och i
,f aţa pal i
dă.
Cobor îl a par t er
. Segân di să- şi f acă o ce aşcă de ceai , dar ap oi
renunţ ă. Înl oc d e asta, ieşi afară, pr i
n seră; desch iseuşade st icl
ă şi
ieşi în gr ădină. Aeru l er ar ăcoros,t ăi
os.Si mţ i un fior şi se nf îăşură
maibi ne n î pul ove,rdar r ae
ul pr oaspăto r em ont a,ca ap a de zvo ir
sauun bazi n cu ap ar ece ca gheaţ a.I arba pr oas pătt unsă s trăluce a
de r ouă, dar a rzele so ar
elui at inseseră un co lţ şi ,î n acel l
oc,r oua se
topeaşii arba av eao al tă n uan ţă.
Ved eea
r i erbii, a copaci lor, as t
rat
uril
or de flor i av u, ca-
ntotdea una, un ef ect l
inişt
itor… aces ta era sanct uaru l ei, crea t de ea
însăşiînci ncianidemuncăgr eaşipl inădesat isf
acţii.Î
şivapet r
ece
toată i zua ai ci
. Er au mul t
e d e ă f
cu t.
Ajunse pe t erasă, în dr ep tul băn ci ivechi de l em n. Î n cr ăpău tril
e
dintre dal el
e de pi at
ră cr eşt
eaut ufe de men tă şi muşeţ el( care mai
târzui,î nt impul an ului, aveau să se u mple d e fl ori albe şi pur pur i
i)
– dar ,i nev i
tabil, erau şi bur uieni. O păp ăd ieî ndr ăznea ţ
ăî i at rase
aten ţ
ia şise pa lecă s-or upă,t răg ând de ă rdăcina t are,r ebeă.l Dar es
părea caşi acest mic efor t fizic er a pr eamul t pen tru eacăci ,î n cl ipa
în care se î ndrept ă din nou,se si mţ if oart
e ciudat,ameţ ită şi
dez ori
en tată; îit recu prin mi nt e ă c era pe a cle să leşi
ne. I nstinct i
v,se
spriji
ni d e sp ăaru
tl b ăncii i ş
, cu acest utor,
aj reuşi ă s seaşeze .
619
Nes igură pe sine,aş teptă să vad ă ce se va maiî ntâmpla.O dur ere,
apr oap e caun şoc el ect
r i
c,î i st răpunsebr aţ
ul s tâng, str
ângându-i
piep tul cu putere,as em eneauneiben zide o ţ
el. Nu put earespir
a şi
nu maicunoscuse ni ciodată o as emen eaî ncercar
e.Î nchise ochii şi
des chise gur a,să st ri
ge,darni ciun sunet un -
ii eş
i de pe buze.
Exis t
en ţ
aî ntreag
ă dev eni un ch in. Dur ereaî i chirceaeg d
eel
te m âi
nii
drep te p et
se ceea ce mair ăm ăs ees d i
n firul de p ăpădie.Simţea, nu
şt
ia ni cieade ce, căt reb ui e să se ţ i
nă bi ne de el . Simţeapăm ântul
rece , umed ,r ămas epr ădăci ni; simţeami r
osul tare,păt runzăt
or al
păm ân t
ului
. Dep art
e,ab ia a uzi t
, stur zul conti
nua să nt câ
e.
Şi at unci
, pe f uri
ş,si mţ i al t e mi resme şiau zi alt
e su net
e.I arba
proasp ăttunsă de p e opaj işte d e d em ul
t; o paj iş
te care cobora până
l
a ni vel
ul apei, pli
nă de narci se l să
bati
ce. Mirosul sărat alfluxul ui
care u mpleagol f
ul. Albatroşiţ ipân d. Paşii unui băr bat
.
Luxul cel maidep li
n. Des ch ise o chi
i. Dur ereadi spăruse.Soareel
dispăr use.Poate ă c se as cunses e d upă un nor . Nu con t
a.Ni mic n u
conta.
El se ap ropi
a.
— Ri char
d.
Era aco l
o.

În casa din Ran f

urly Road, mar ţ
i dimi neaţă,la nouă şi un sfert
, pe
înt
âimai ,Ol i
vias t
ătea î
n bucătări
a mi cuţ
ă pr egăti
nd cafeaua,
aşt
eptând să fiar bă ou l pentru mi cul dej un şi r ăsf
oind poşta de
dimineaţ
ă.Î şi aran j
ase părul i ş e s mac hi
ase,după cum î i r ea
obice
iul
, darî ncănu se î mbr ăcas
e pen t
ru l ucru. Printr
e scrisori
descoper
i oi l
ustrată viu col orat
ă di n Assi si
, u nde unul d in
redact
ori
i săi l ecas
p e î n vacan ţ
ă.O î ntoarse pe dos, să ci teasc
ă
fel
ici
tareaglumeaţă şi, exactîn acel momen t
, sună tel
efonul.
Ţinând i l
ustr
ata î n mân ă, r at
ver
să cam era de zi şi r idică
receptorul.
— Ol ivi
a K eel
ing.
620
 — Domni şoara Keel ing ?
O vo ce de emf ei e d e a l arţă.
— Da .
— Vai ,v- am pr ins… Aşa m -am t em ut că aţ i pl ecatl a birou…
— Nu,nu pl ecî nainte d e n ouă i şj umăt ate.Ci ne es t
e a l apara?t
— Doam na P lacket t
.De l a Pod mor e’
s That ch.
Doam na Pl ack
et t
. Cu o gr i
jă ch inuitoare,ca şi cu
m ges tul eiar fi
avut vr eoi mpor tan ţă supr em ă,Ol ivia aşeză felici
tar
eat răsni
tă pe
poli
ţa căm i
nului, sp rij
inită de a rma ogl inzii. Aveagur a usc at
ă.
— Mam a ei n
be?r eu şi ea ăs ar t
iculeze .
— Domni şoară Keel ing,mă t em că… ei , am ve şt
i pr oaste, îmi
pare ă ru. Mam a dumnea voastră a mur it, domni şoară K eeli
ng.Azi -
dimineaţă.Foar te d ev rem e,î nainte săun aj
gă ci nev al a ea .
Assisi, cuun cer de un al bastru i mposi bil. Nu f usese ni ci
odatăl a
Assisi
.Mam a mur i
se.
— Cum s- aî nt âm plat?
— Un at acde cor d. Tr ebuie să fi f ostf oarte br usc. În gr ădină.
Antonia a găs it-o,s tân d ac ool, pe ban ca di n gr ăd i
nă.Cul egea
buruieni.Aveaopăpădi er uptăî nmână.O fiavutşieavr eunsemn,
de s- a aş ezat ş aa,pe ban că.Şinu… nu păr ea del oc supăr aă,
t
domni şoară Keeling.
— Nu s- a ismţ i
t bi ne n î ulti
mul t imp?
— Ba cum! S- aî ntor s d i
n Cor nwal lt uciur i
e ca um r
a şi î nt oaneel
eicel e m aibune.Darer ia f ost l a Londr at oată ziua…
— Mam a a os
ft l a Lon dra?De ce nu m- a n aunţat
?
— Nu şt iu, domni şoar ă Kee l
ing.Nu ş t
iu de ce s- a dus. A l uat
tren
ul de a l Chel t
en ham şi , când Ant oni a a aşt eptat
-ol a gară,sear a,
zice că doam na Keel i
ng er at are obosi tă.A t ăcu t o bai e şi s-
a dus a l
culcar
e,i med iatce a ajuns acasă, iar n A
toniai -
a ad us ogus tar
e pe
tavă.Darpoat e căas- o
bosit pr ea u mlt.
Mam a ei , moar tă. u Lcrul ac ela cumpl it, n ii
magi nabil
, e s
înt
âmpl ase.Mamapl ecasepent rutotdeaunaşiOl ivia,car eoi ubise
621
maimul t dec âti ubise ap roap e o ri
ce altă fi inţă o men eas că,nu si mţea
decât un f rig cu mpl i
t. Sub mâneci le arg
l i al e halatului , pe b r
aţe,av ea
pielea ub buruze. Mam a ei mur ise.Lacr imi le,dur erea şi sent
imen t
ul
ag oniza nt aluneipi er
der ii repaarb i
le erau t oate aco l
o şit otuşi nu
erau . Er a maibi ne a şa.„Mait ârzui,îşisp use,voi put eada f râul iber
dur erii
. Pen tru momen t, dur er
eat rebuial ăs aăt deo par te,ca pe un
pach etpe car e să- l des chiziî ntr-un momen t maipot rivi
t.
“ Er a o
şmech erie pe car e a ni
il ungi de ex perienţăoî nvăţ aser ă.Se î nch i
dea
bineî nsi ne,concent rându-seexcl usivasupr apr obl emel orpr act ice,
car e co nsti
tui au pr i
ma pr ioritate.Maiî ntâi, ce e ai mi mpor tant.
— Pov etsiţ
i-mi cum s- a n ît
âm plat,doam nă P l
acket t,spuse ea.
— Păi , ui te cu m. Eu am ven i
t de d imi neaţă,l a or a opt. De o bicei
nu vi n mar ţea, da’i eria f ost zi ua nep outlui meu , aş a că am
schi mbat ziua.Şiam ven it devr em e,pent ru că mar ţeamer g şi l a
doam na Ki tson ,l a cur ăţeni e. Am i ntratcu chei a mea şi nu er a
nimen i pe- ac olo. Î mi f ăc
eamde l ucru cu boi ler ul cân d a cobor ât
Ant on i
a.M- a î ntrebat d un
e e doam na Keel ing , că uşa de l a
dor mi t
orul eier a des chisă şi pat ul gol . Ui te-
aşa, nu şt iam cesă
zicem . Peur mă vădcă uşa de l a ser ă er a des chi să,aş a că î i zi c
Ant on i
ei : „O fi î n gr ăd i
nă“. Ant onia se d uce ă s vad ă.Peur mă mă
strigă p e nume i şeupor nes cî ntr-acoloî n goan a m are.Şio văd …
Ol i
viar ec unoscu î n vo cea o dam neiPl ac kettt onul uneif em eide
ţară, obişnui tă cuasem en easi tuaţii şisi mţ ir ecunoşt inţăf aţă de ea .
Eraof em eieî n vâr st
ă.Pr obab il căvăzu se şi f ăcu se f aţ
ă mor ţ
ii de
mul t
e o r
iî n vi aţă şi n-o maiî nspăimân ta,n- o maiî ngr ozea.
— Î ntâia t reb uit s-o cal mezpe A ntoni a.Er a şocat ă de- a binelea,
suspi na şi pl ângeaşi t rem ura ca nupi soi . Dar am luat-oî n br aţe şi
am pus- ol a masă, cuo ceaşc ă de cea iî nf aţă şişi -
ar evenit
, cao f at
ă
cu raj
oasă, iar acu m e a ici,î n bucăt ări
e,cumi ne.I med iatce a s-simţ i
t
maibi ne,l -am sunatpe d octorul Pudl eyşi ela v enitî n zecei numte,
iareumi -
am per mis ă sl-sun şi pe d omnul Pl ac kett. Acum l ucrează
înul timat ur ă,laf abr i
cadeel ectronice,aşacăaput utveniai ci ,cu
622
bicicleta.Elşidoct orulauadus- opedoamnaKeel i
ngî ncasăşiau
urcat -o pe scări ,î n cam er a ei . Aco loe c aum, pe p a,tl iniştit
ă,cu m se
cuvi ne.Nu t rebui e să vă f aceţi gri
ji de s aat
.
— Ce- a zis doct orul?
— A zi s ăca f ost un at ac e d cor
d, domni şoară Kee ling. Pr obabil
instan taneu. Şi a sem natcer t
ificatul de deces . L- al ăsat la mi ne.Pe
urmă, - i
am zi s Ant oniei: „ Ar fi bi ne s- o sun pe doa mna
Cham berlai
n“,da’ea azi s ă s văsun pe d umnea voat s
ră maiî ntâi
.
Po aet r tebuia să sun maidevr em e,darn- am vr ut să văgân diţi că
sărac a mam a dumnea voat s
r ă a u mr i
t şi stă nî gr ădi
nă.
— V- aţi gân dit o far
t e bi ne,doam nă Pl ackett. D eci, n îcă n- aţ
i
an unţ atpe ni men i
?
— Nu,domni şoar ă K eeling.Numaipe dumneavoas tră.
— Bi ne,spuse O li
via,ui tându-se a l ceas.Îi an unţ eupe d oam na
Cham berlai
n şi pe f ratele meu. Peurmă por nesc u c maş i
na spr e
Po dmor e’s Thatch – d oarsă m ă o r
gan i
zezuţ pin.Cr edcă aj ung pe a l
prân z.Veţ i maifi aco l
o?
— Nu vă f ac eiţ g rij
i, domni şoară Keel i
ng! St au ai ci â ct aveţ i
nevoi e d e m i
ne.
— Va r t
ebui să t au
s cât eva zile.Poat e mi
î ar anjaţi şimi e u n pat,î n
celălalt dormi tor l iber. Ved ei ţsă efi d estul
ă m âncare n casă.
î Ant onia
poat e u la maş i
na,să cumper e câte cevadi n Pudl ey . O să- if acăi neb
să ai băcevade l ucru… Î it recu pr in mi nte un gân d. Dart ânăurl
grăd inar– D an us? E pe- ac olo?
— Nu, domni şoar ă Keel ing. E î n Scoţia.A pl ecatî ntr-
acol o di rect
din Cor nwall. Avea o obl igaţie.
— Ce p ăac!tNu- i nimi c,n- avem ce ac fe.Compl imen te A ntoniei.
— Vr eţi să v orbi ţ
i cuea?
— Nu,spuse O livia.Nu.Î ncă n u.Poat e ă s m aiaş tepte.
— Î mi par e ă ru, domni şoară K eel
ing. Îmi par e ă rucă eusunt cea
care at r
ebuit să ăv d eavest eaas ta.
— Ci neva r ebu
ti a - so acfă,doam nă P lac
kett… mul ţumes c.
623
 Închi
se el
t
ef
onul
. Pr
ivi pe f
erea
st
ră şiabi
a atuncico
nst
at
ă căera o
zifr
umoas
ă.Era oi mi
d neaţă mi
nunat
ă de m ai
,şi mama eimur
ise.

La sf âr
şit, după cese t erminas e t otul, Ol ivi
a se î ntreb
a cu m
Dumnezeu s- arfi des cur catf ără d oam na P lacket
t.Î n ciuda v atseiei
exp eri
enţe de vi aţă,Ol ivi
a nu f usese conf runtată ni ciodată cu o
înmor mântar e.Descoper isecăer aumul t
edef ăcut.I
ardi ficultatea
iniţi
ală,di n pr ima cl i
pă cân d sosil a Podmor e’s T hatch,a f ost să se
ocupe de Nanc y.
Geo r
ge Cham ber lai
n r ăspunse l at elef
on, l af osta cas ă par ohială
cân d Ol i
via sunas e de l a Londr a;pen tru pr ima dat ăî n viaţă,er a
recunoscătoar e p en tru tonul l ugubr u alvoci i cumnat ului ei .I-a sp us
ce sent âm
îpl ase, pe cât de i s
mplu şi de e rp
ed e p utuse,exp li
cându-i
că şi ease p reg ăea
t să pl ecei r
ect
d l a Podmor e’
s T hatchşi l ăsându-l
pe el să-i dea ui lNan cyves t
eacear istt
ă.Sper ase, pen tru momen t
, că
asta er a t ot, dar ,î n cl i
pa î n car e i ntrasepe poart a casei , văzuse
maş ina lui Nan cy şi î nţel
esee s că nu aveasă scap e aş a de uşor
precum sper as e.
Abia cobo rî di n maşi nă, ă c Nanc y dădubuz na pe st
e ea,
deschizând por t
ier a m aşinii şiap l
ecându- se ucmâi nile d esfăcute,cu
och i
i eial baştri pl i
ni de l acrimi şif aţa umflat ă de pl âns.Î nainte ca
Olivia să poat ă scăp a,Nan cy o şi cupr inseseî n br aţe,ap ăâsndu-şi
obrazul fierb inte p est
e c aelar ece
, pal i
d al Ol i
viei,izbucn ind i arăşiîn
plâns.
— Vai dr aga m ea… Am ve ntii mediat . Cândmi -a s pu s G eorge,
am veni ti med iat. Trebu ia ă s fi m cu t oţ i
iî mpr eună. tEu…i
rebua eu
să ufiai ci.
Olivi
a r ăm ase nem işcată,ca de pi atră,supor tând, at ât cât i î
cereaur egulile d e politeţeî mbr ăţişareanep lăcu
tă, stupidă. Apoi , cu
blândeţe,seel iberase.
— A f ostf rumos di n par t
ea a, tNan cy.Darnu er a n evoie…
— Aşa a s zi şi Geor ge. A zi s că amsă n îcurc pe o t
ată u lmea.
624
 Nanc y scoa se di n mâne ca pu l
ov erului o ba ti
stă umedă,
st
rădui ndu- se să-şisu fle n asu l şi,î n gen eral, să-
şir evină.
— Dar n bi
eî
nţeles ăcn- am put ut s ta acas ă.Tr ebuia să fiu ai ci. Se
scut
ur ă puţ in, îşi trase umer i
iî nap oi. Făcea pe vi teaza.Şt i
am că
tr
ebuie săi n,
vr eluă ea. Drumul a f ost un coşmar ; eram zd runcinată
când am aj uns ai ci, dardoam na P lacket t mi -a ăcu
f t o ceaş că de e cai
şiac um mă i smt maibi ne.
Ideeaedao supor t
a pe N ancy cu ac cesul eide d urer
e cut ot,în
următ oar eel ore,er a ap roape d e n eocncep ut .
— Nu t rebuie să r ăm âi c ai
i
,î i p suse sur ori
i ei ,î ncercând să
găsească u n mot iv sufici en t de p uternic p en t
ru a oscoat e p e N ancy
din casă. Îi ven io i dee. Treb uie să etgân deştila Geo rge şil a co pi
i.
Nu t reb uie să-i neg li
jezi
. Eu n- am decât grij
a m ea, aşa căor e
mal nsă
fiu ai ci.
— Darsl ujbat a?
Olivia sent î
oarsealmaşi nă şiî şil uă val ij
oaraed pe b ancheat din
spate.
— S- a e rzol
vat. Nu mă n îtorc a l birou pân ă ulni di mineaţă.Haisă
mergemî nău nt
ru. O să b em ceva işpe u rmă p oţ
i pl eca ac as
ă.Dac ă
tu nu vr eiun gi nt onic,euvr eau.
Porni î nainte,i ar an Ncyo ur mă.Bucăt ări
af amil
iară er a cu r
ată,
ordonat ă; era l dca
, dar t eribi
l de p us tiu.
— DarNoel ?î ntr
ebă anc N y.
— Ce- i cu el ?
— I -aispus?
— Bi neînţeles
.I med iatdupă e c - l
am sunatpe G eorge. Am vo rbit
cuell a bi rou.
— A f ostf oarte oşcat?
— Da,cr edcă d a.N- a p sus pr ea m ult
e.
— Vi ne n îcoace?
— Pen t
ru momen t,nu.I -am spus că,dac ă amnevoi e d e l e
,î l sun.
Nan cy, caşicu m ar fif ost incap abi l
ă săs teaî n pi ci
oare,î şit rase
625
un scaun şi se aş eză l
a masă. Sosi
reaeidr am at
icăde l af ost
a casă
parohial
ăl a Podmor e’s T hatch nu- i mail ăs ae s itmp să se p i
eptene,
să-
şi pudrezeasu nl saumăcar să g ăsească obl uzăpot ri
vit
ă cu f
usta.
Nu numaică er a d ezordonată,darpăr ea cu ad evăr
atdist
rusă,şi
Oli
vi a si
mţi aceeaşiner ăbdar e riit
ată pe ca re osi mţeade n ai de izl
e.
Orice -ar
s fi î
ntâmpl at, bine sau rău, Nan cy f ăce
a di ntoate odr am ă,
mai mult ch iar, se i st
dri
bui a pe a eî nsăşi înr olul pri
ncipal
.
— S- a d us la L ondr a erii, spunea an Ncy.Nu şt i
m de e c.Ui t
e-aş
a,
s-
a ur cat î
nt ren, si
ngur ă,o ziî ntreagă.Doam na Placket
t a spus ăca
venit aca
să ep uizat
ă.
Păreaof en sat
ă,ca şi cum, di n nou, Pen eo l
pe î ijucaseo f es
tă.
Oli
vi a ap
roap e ăc e s aş t
ep ta ăs oau dă C p
sum nân d:nune
de -as pus
că vea
a de gân d să P
en
moar tr
ă?u a sch imba su bi ectul,întreb
ă:
— Unde e Antonia?
— S- a dus l a Pudl ey,după n işte ucmpăr ău tri.
— Aivă zut-
o?
— Î nc
ă nu.
— Dar doam na l a
Pckett
?
— Cr edcă eus, sîţi pr egăeş
tte cam er
a.
— Î n cazu l ăst
a,am să- mi duc bag aj
ele u ss şi am să t saupuţ i
n de
vorbă cu ea. Tus taiai ci. Cân d mă î ntor c, bem cât e un pah ar işpe
urmă poţ i să etn îtorcil a Geo rge şi la co pii…
— Darnu t e potl ăsa aş a,singur ă…
— Ba poţ i,îi p suse Ol i
via cu r ăceală.Put em ţ i
ne l egăt
ura la
tel
efon.Şi mă des curc m aibi ne si ngură.

Î
n cele din urmă,Nan cy pl
ecă.Scăpae
t de ea, Oli
via şi doam
na
Pl
acket
tr eu
şriă săse pauce,în sf
âr
şit
, de tr
eabă.
— Trebui
e să l uăm legă
tura cu pom pele funebr
e, doam nă
Pl
acket
t
.
— Joshua Bedway.E celmaibu nî n domeniu.
— Unde se află
?
626
 — Chi arai ci,î n Tem ple P udley. Et âmplarul sat ului şi se o cupă şi
de ast a,cân d e caz ul.E f oarte bun, pl i
n de t actşidi scret. Lucrează
foart
e bi ne.Doam na Pl ackett se ui tăl a ce a.s Er a ap r oape unu f ără
un sf ert
.Cr edcă cu ama e c aasă,l a m asă. Vreţi să- l sun?
— Aţ i put ea?ug Raţi
-l,dacăe sp oate,să v ină cât mair ep
ed e.
Doam na Pl ack ettf ăcuceea ce i se cer use, fără cr i ze, fără şoap te
pioase. Dăd u o ex plicaţi
e si mpl ă şi sol ici
tă un aj ut or i smplu. Ca şi
cum l -
arfi ch em atsă e rp aer g adrul. Cân dî nch ise,pe aţ fa ei se p utea
cit
i o ex pr esie d e m ulţumi re,ca en pt ruot reabă b ine ăcu ft ă.
— Ei , as ta e. Vine ai cil a o ra r tei. Am să- l ad uc eu . Ar fi maiuşor
pen t
ru dumneavo ast
ră ă s fi u şi euai ci.
— Da,spuse O l
ivia.Da,arfi mul t maiuşor .
Apoi se aşeza r
ăl a masa di
n bucăt ări
e,săf acă tot f elul de l iste.
Olivia er a l a aldoi l
eagi n t onic şi doam na Pl ack ett acc eptase un
pah ar edvi n de Por to. Un vi n pe ci nste,o as igur as e pe Ol i
via.Se
dăd eanîvân t după P otr
o.
— Următ oarea er psoan ă u c car e r t
ebu ie ăs d iscut ăm , domni şoară
Kee l
ing, est e pr eotul. Dor iţi o sl ujbă r el
igioasă,i neîbnţeles, şio
înmor mântar ecr eştinească.Tr ebui egăsitunl ocîncimi ti
r ,peur măe
nevoie de fixa t zi ua şi or a pen t
ru f uneralii
. Pe urmă,să s tabi
lim
imnur il
e şi t ot r es tul. Veţ i fi de aco r
d cui mnur ile,sper ; doam nei
Keeling î i p lăc eau con certele, i ş u n pi c de muzi că mer ge l a
înmor mântăr i.
Discuţi
a des pr e pr oblem e pr act
ice o t ăcu pe Ol ivia să se si mtă
ceva maibi ne.Desc hise ca pacu l sti
loul ui.
— Cum se nu meş te pr eotul?
— Reve r end ul Thom as Ti ll
ingham . Domnu l Ti ll
ing ham , după
cum î l şt
iel umea . St ăl a paroh ie,ch i
ar ân lgă bi ser i
că. Celmaibi ne
arfi să- l sunăm şi even tualsă- l ch em ăm ai ci, mâi ne- di mineaţă.La o
cafea.
— O şt ia pemama?
— A,si gur că d a.To aă tu lmea i nd sato şt ia p e d oam na K eeli
ng.
627
 — Darnu mer gear ea
p esdl a bi serică.
— Nu. Po ae t cău. nDarer a or icând gat a să ne aj ute cu f onduri
pen tru o or gă n ouă,saul a b azarul de C r
ăciun. I ardi n cân dî n cân d,
îii
nvi t
apesoţ i
iTillingham l acină.Puneaf eţ
el edemasăcel ebuneşi
aducea s o
ticl
ă d in cel maibun vi n al b.
Nu er a gr eusă şi -oi mag ineze. Pen t ru pr ima dat ăî n ziua ac eea,
Olivia se t
rezi zâ mbi nd.
— Celmaimul tî i pl ăceaşi să-
pr i
measc ă p riet
en i
i.
— A f osto f em ei
e m i
nunat ă,di nt oate p unctel
e d e vedere.Puteai
vorbi cueades pre o rice.Doam na Pl acket t sorbi el egant din pah a.r
Şi a mi eceva, domni şoară Kee ling. Ar t rebui ă sl- anu nţ
aţi p e
avoc at
ul doam neiKee l
ing că dân sa ne- a păr ăsit
. Pen t
ru conturi
bancar eşialtelucrur idef elulăsta.Toatet rebui erezolvate.
— Da.M- am gân dit a l as ta,spuse Ol ivia şi c sri
se:Ender by,
Loo seby& Thr ing. Mait r
ebu ie să dăm an unţuriî n ziare.Poateî n
Time sşiTelegraph…
— Apoi j erbele de flor i din cap eă.
lE f rumos ă s fie flor i şi s-ar
puteasă nu aveţ it i
mp să l e aceţ
f i dumneavo astr
ă.E o f ată drăguţă,
înPudl ey.Areocami onetămi cuţă.Cândamur itsoacr adoamnei
Kitson, băt râna, a f ăcut ni şt
e erjbe m i
nunat e.
— Bi ne,vo m ved ea. Darmaiî nt âit r
ebu ie săt abi
sli
m cân d vafi
înmor mânt area.
— I ar u dpă î nmor mânt are… Doam na Pl ac kett z eti
ă.Î n zi l
ele
noas tr
e,mul ţi credcă n ue n ee ca
s,rdareucr edcă e r u
fmos ca u lmea
să vi nă î napoi acas ă,să beaun ce aişi să măn ân ce v ce
a.O pr ăj
itură
cuf ructe a rfi f oar te b ună.Si gur, dep inde d e cât durează sluj
ba,dar
când pr iet
enii vin de d epatr
e –şi nu mă î ndoiesc ă c vo r fi mul ţi de
prin al te părţi – nu pr eae r fumos ă- si t rimi ţ
il a pl imbareăr ăfsă bea
o ceaşcă de ceai , măcar ntr-u
înf eluşu reazăl ucruril
e.St aide vor bă
şi-
ţi mai t r
ece n iţ
elsu părarea. Simţ i cănu eşt i singur .
Obi ceiul străvech i de apr i
veg heanu- it recuse l i
O
vieipr in minte,
darnţ î
eleseogi lca r o
ppuner iif ăcut
e d e d oam na P lackett.
628
 — Da,ave ţi per fec
tă dr ep t
ate.Vom ar an j
a ceva. Dar vă spun de
pe acu m, nu mă p r
icep deloc a l găit.Va r tebui să m ă aj utaţi.
— Lăsaţ i pe m i
ne.Pr ăji
tura cu f
ruct e e ecisp al i
tateamea .
— Î n cazu l ăs ta,put em spune ă c n eam- gân di tl a o tate.Ol i
via ăsă
l
stil
oul j os şi se l ăsă pe spat eî n scau n. Pes te mas ă,eaşi doam na
Plack et
t e s pri veau. Cât eva cl i
pe,ni ci una di n el e nu r osti ni ci
un
cu vân t. Apoi , Ol i
viar eluă:Eu cr ed, doam nă Pl ack et
t, că ţ i
af ost cea
maibună pr ietenă a mam ei.Iar u ac
m î nţelegper fect că sunt eţ
i şi
pr i
et ena m ea.
Doam na P lack et
t se i smţij enaă.t
— N- am f ăcut dec âtcee a e c r tebui
a,domni şoar ă K eel
i ng.
— Ant onia ebi ne?
— Cr edcă da.A f ost şocată,dar e of ată del icată.A f osto i dee
bună s- ot ri
mi tl a cumpăr ături.I-am dato l i
stăl ungă câtun
pomel nic. Săai bă ce ace.f Să se si mt ă ut i
lă.Doam na Pl ackett sor bi
ultima n î ghiţ
it
ur ă d e v i
n,puse p aharul gol pe m asăi s şe i r
dică r eo
gi
înpi ci
oar e.Păi,dacănuaveţ ini micîmpot rivă,am sămăducacasă,
să-l hr ănec s pe d omnul Pl acket
t. Dar ă mî ntorc a lt r
ei, să-l ad uc p e
JoshuaBedway.Şiam săst aupânăcet erminăcear edef ăcut.
Ol ivia o conduse l a uşă şi î şi luă r ăm as
-bun; doam na Pl ackett
plecă spr e casă, l
af elde mai es tuoasă ca-ntotdea una pe bi ci
cleta ei.
Cum s tătea aş a,l a uşă,au zizgo mot ul unui mot or e d maş i
nă î n
dep ătrare;cât ev a clipe mait âr
zu i, bătr ânul Vol voi ntră pe poar t
ă.
Ol ivia ă rm ase u nde es afl a.Or icâtde m ultţ i
nea al fi ica u li Cosmo şi
oricâ t de r ău î i păr eapen t
ruf ată, ştia căeaî nsăşi nu eran î st
are să
mai us por t
e î ncă o exp l
ozie de emoţ i
e, o al tă î mbr ăiţşare
lacrimogen ă.Car apacea ati
tudiniir ezervate,put ernice ca ar omur ă
era,pent ru moment , uni ca ei f ormă de ap ăa rer. Urmăr i maş i
na
opr indu- se n îf aţ a casei
; o văz u pe A ntonia d ef săcându- şi cen t
ur a d e
sigur an ţ
ă şi i eşi nd di n sp ael
te vol an
ul ui.Î n acel momen t
, Ol iviaî şi
încr ucişă mâi nile,pozi ţi
e car e,înl i
mbaj ulgest urilor,î nseamnă
resp inger eaor icărei at
ingeri. Pest e cap ota maşi nii,l a di stanţa de
629
câţ
iva paş i care l e des părţea, se pr i
viră în ochi . O pau ză, apoi
Antoniaî nchise oprti
era maşi nii cuun decl i
c scurt şi ven
i sp r
e ea.
— Ai so sti
,r ostif at
a.
Nimi c maimul t
.
Oliviaî şidesfăcu braţ
ele şi l
e a şezăpe u mer i
i Antoniei
.
— Da.Am veni t .
Se aplecă sp
re eaşiseî mbrăţişar
ă, at
ingându-şiobr aj
i
i. Era bine.
Nu avea să ur
meze nici
o cr i
ză. Oli
viaî i era prof
und r ecunoscăt
oare,
dar işt rist
ă,pen t r
u că î ntotdeauna e dur er
os să vezi cum ci neva
cunoscut din copilări
e se a mt
urizează
,î n sfârşi
t, şiştii cănu va mai
fi niciodată cuad ev ăarttân ă.r

Exactl a orat rei,J oshua Bed waysosi se,cucam i

onet al ui mi cuţă,
însoţi
tdedoamnaPl ackett
.Ol iviasetemusecăvafiî mbrăcatî n
neg r
u, de su s pân ăj os, cu o exp res
ief unebră corespunzătoare,dar
elnu f ăcu se decâtsă- şi schi mbe salopeta cu un cost um dec ent, cu
cravată neag ră,şi se ved eape f aţ
al ui de ţ ăr
anar s d e soar e că un
avea ă-şispăstrezer ea
p u mltt i
mp aer ul sumbr u.
Tot
uşi, pen t
ru momen t, er aî n egaă l măsu răî nt
r i
statşi pl in de
compasi une.Î i spuse O livi
eicăumea l di n satav easă- i ducăi pl
sa.Î n
ceişas e an i pet
r ecuţil a Tem pl
e Pudl ey, Pen eo
lpe deven i
se,după
spusele u l
i, o parte mpi ortan t
ă a co muni tăţ
ii
.
Oli
via î i mul ţ
umi pen t
ru vo rbel
e frumoas e şi, odat ă î ncheiat
e
formalit
ăţ il
e,domnul Bed way scoas e di n bu zunar n u carneţel.
Existau cât eva det aliii mpor tant
e,î i spuse el , şiî ncepu să not eze.
Ascu l
tându- l, O li
via r eal
iză că er a un ad evăratpr ofesi
onist n î
munca u li
,l ucru car e omul ţumi pe d ep li
n. Vorbea es dpre o l
cul de
veci, cioclu şipar acli
ser.Î i puneaî ntrebări şiOl ivia î ir ăspundea.
Cân d în sf ârştiînch i
secar neţel
ul, punân du-ll al oc în buzunar , şi
-i
spuse: „C redcăast a-
it ot, domni şoară Keeling; fiţif ără gri
jă,l ăsaţ
i
totul în seam a mea“ , exact ast
a şi făcu,l uând-o pe Ant onia şi ieşi
nd
din casă.
630
 Nu se duser ă spr er âu, cii eşiră pe poar tă şi t raver sar
ă st rad a,
urcar ă un dâm b şi porni ră pe d rumul vec hi, des fundat , car e u rca
dealul pr in spat ele sat ului. Drumul t recea pr intre păşu ni pe car e
păşe au oi cumi eiil or;t uf
ele de i ar
ba- câinelui dăd eauî n floar e şi
şan ţ
ur il
e pl ine de muşchi er au ac oper it
e cu flor i d e ci uboţ ica-
cucul ui. Pe cul meadeal ului găsiră un pâl c de f er
igi băt r
ân e,cu
răd ăcinile i eşit
e di n păm ânt
, bătut e de seco l
e de vân tur i şi pl oi.
Ajungân d aco lo, încălzite şi cur ăsu flareat ăi ată d in cau zaur cu şului,
se aşeza ră,oarec um mul ţumite,să r i
p
vească r
iveli
pştea
.
Nat ura păr ea să se î nti
ndă l a nes fârşit, cu por ţiuni ar lgi d e
păm ân t neat ins, scăldatî n soareel uneidupă- am i
ezi mi nunat e de
primăv aăr.Fer me,ogoar e,t ract
oare,cas e,t oate er au mi cşorate de
distan ţă, aldi men siunile unor j ucăr ii. C hiar sub deal , p icot ea
Tem pl e Pudl ey,o î ngrăm ădi
re de căs uţe di n pi atră au r i
e.Bi serica
era pe u jmăt ate a scunsă după câţ iva ar bor i de i tsă,dar Po dmor e’s
That ch şi p eeţ
ri i albi aian h
ului Su deley se ved eauf oarte cl ar.
Fu i
oar e d e u fm se i r
dicauspr e cer , ca puf ul uneipen e d e p aă ser şi
,
într-
ogr ădină,ci nevaapr inseseunf oc.
Era o l inişte cop leş
itoare.Nu se au zeadec ât eh băt i
ul oi lor şi
foşneu tl vân tului pr i
n f er i
gil
e de dea supr al or. Apoi , su s,î n î naltul
cerului , un aer oplan, cao al bină ad ormi tă,hur ui t act
ico s,î nsă ăr fă
săsp argă l i
ni ştea.
O vr em e,nu- şi vo rbiră. e D cân d se r eîntâlniser
ă, l O
ivia î şi
petrec use t ot i mp
t ul, fie dân d saupr i
mi nd t elefoan e( două di nt re
acestea, ab solut i nutile,er au de l a Nan cy)i ş nu av uses eăr del oc
posibi l
itateasă st eade vo r
bă.Acum, Ol ivi a o pr i
vi pe Ant oni a,
aşeza tă pe i arb a gr asă, l
a numaicâţ iva paşi dep ărtare, cuj ean şi
i ei
dec oor
lai ţ i ş bl uza r oz de bu mbac . Pul over ul, scos î n t i
mpul
urcu şului p e deal , t s
ătea l ângă ea; păr ul i î ă czuse pes te f aţă,
ascunzân d-o. Ant onia u li Cosmo. Î n pofida p ropr i
eidur er i cu gr eu
stăpân ite,Ol ivia se mţ sieacusu flet ul al ături de ea . La opt sp reze ce
ani, er a pr eat ânăăr casă t reacăpr i
n at âteacl ipe î ngr ozit
oare. Dar
631
nimic nu put eafi schi mbat , şi Ol ivi
a ş t
ia că,după di spari
ţia lui
Peneolpe,Ant oni a ajunsese d i
n nou î nr esponsab i
lit
atea . ei
— Ce ai să acif ? oî nt rebă,r upân dt ăcerea.
Ant onia sent î
oar se şi o pr ivi.
— Cum adi că?
— Vr eausă p sun, ce a i să acfi ac um? Acum, după e c m am a ne-a
părăsi
t, nu maiaini ci
un mot i
v să st ail a Podmor es’ Thatch. Va
tr
ebui săi eio hot ăr âre. Să t e gândeşt il a vi it
oru lt ău.
Ant onia se nt îoarse ar iăşicusp atel
el a ea ,î şir idi
căgen unchii şi
se r spi
ji
ni cubărb i
a de ei .
— M- am gândi t.
— Vr eisă v iil a L ondr a? Să cc
ea p
ţ
i of ert
a m ea?
— Da,dac ă e s p oate.Mi -arpl ăc
e. aDardeoc am dată nu.Nu chi ar
acum.
— Nu î nţeleg.
— M- am gâ ndit că po ate… ar fi o d iee bun ă,dac ă aş mai r ămâne
o vrem e ai ci
.Vr eau să psun… ce e s vant âm
î pla u c casa?O vi ndeţi?
— Pr esupun că da.Eu nu potst a ai ci şi ni ci Noel . Şinu cr edcă
Nancy dor eşt e să se mut e l a Te mpl e Pudl ey. Nu- i de aj uns d e
grandios pen tr u ea işGeo rge.
— Î n cazu l ăs ta,s- arput ea ca umea
l ăs v rea să inăv să dvaă casa,
nu? Şi puteţil ua un pr eţmul t maibu n pe ea dacă e mob ilat
ă,cu
floriî n gl ast
r e şi cugr ăd ina î ngri
ji
tă.M- am gân di t că, dacă se poate,
aşr ăm ânesă mă oc up eu de t oate, să- i con duc pe pot enţi
alii
cumpăr ăotri şi să u tnd iar ba.Pe u rmă,după ce- o să se vân dă şi o să
se er
tmi ne cu t
oate,poat e că aş uteap săă m n
îtorc a l Londra.
Olivia era su rprinsă.
— Dar , Ant onia,aifi si ngur ă-
si
ngur i
că.Numait u, înt oată casa.
Nu t e d ean
rj ează?
— Nu.Nu,de e c ă s mă d eranj
eze? Nu e o as că e ra.Nu cr ed că m-
aş ismţ i si
ngur ă ai ci.
Olivia căzu pe g ân dur
i şi aj unse a l concluzia că, la u r
ma ur melor,
632
era i d
oeef oarte n îţel
ea ptă.
— Ei , dacă t u eş ti sigur ă căpoţ i st a,noi ţ i-am fi r ecu noscători
.
Asta pent ru că ni ciunul di n noinu ar e cum să r ăm ân ă ai ci,i ar
doam na Pl ack ett are al
te obl i
gaţii
. Sigur,î ncănu s- a hot ărâtni mi c,
dar un st sigur ă că ov m vi nde casa. Olivia se gândi la al t
cev a:t otuşi
,
nu vădde cer a t
reb ui să î ngr i
jeş
ti şi gr ădi
na.Sunt si gură că an Dus
Mui r
field se v a n ît
oar cealu lcru.
— Nu ş tiu,spuse A nton ia.
Olivia sencr îuntă.
— Cr ed eamcă - s
a d us l a Edinburgh doar pentruo o bli
gaţi e.
— Da.Sent îâlnea ucun doct or.
— E bol nav?
— Ar e ep ilepsi
e.E ep i
lep t
ic.
Olivia sengr îozi.
— Epi leptic? Ce u cmpl it! Mam a tşi
a?
— Nu, ni ciuna di n noi n- aş ti
ut ni mi c.Ne-a spus ab ial a sf ârşi
tul
vacanţei
,î n Cor nwal l.
Olivia era intri
gată. Nu- l văzuse i ci
nodată pe băi at şit otuşi,t ot ce
auzsie des pre elde l a sor a ei , de l a mam a eişi de l a Ant onia nu
făcea decât să- i mărească interes
ul.
— Cr edcă e f oarte sec ret
os. Antoni a nu r ăspunse î n ni ciun f el
.
Olivi
a o cntinuă:Mam a m i
-a p sus că n u beai ş nu con duce m aşi
na i ş
laf elmi -
ai scr is şi tu, în scr isoare. Cred căăst a est
e mot ivul.
— Da .
— Şice - s
a n îtâm platl a E dinburgh?
— A con sultatun doct or şi şi -a m aif ăcu
t o el ec
tr
oen cefalogram ă,
dar com puter ul de l a spi talnu f uncţiona,aş a că n- a put ut să i a
rezul
tatelet es t
elor. Ne- a su natsă ne spună.As t
a er a marţ eat r
ecu tă.
Iar u dpă ac eea a pl ecatcu un pr i
et enl a pescuit
, o săp t
ăm ână.A
spus că, dec âtsă se er en
vez e d egeab
a acasă, e m aibine aşa.
— Şi cân d se n ît
oar ce ed a l p ec
suit?
— J oi.Po imâi ne.
633
 — Până at uncio să i e
şt rez ult
at el
et est
elor ?
— Da .
— Şi epurmă,ce- o să f acă? Seî ntoarceî n Gl ouces t
er shir
e,l a
munc ă?
— Nu ş tiu.Cr edcă d ep inde d e â cte d e bo lnav.
Totul păr eamaideg rab ăt rist şif ără er sp
an ţ
ă.Şi t otuşi, gân dindu-
se maiat ent, nu er at otalsur prinză t
or. De cân d î şi am i
nteaOl ivi
a,
un şi rî nt r
eg de oam en i ci udaţ i şi pr ăpăd iţit recu seră pr in vi aţa
mam eiei– ven i
ţi caal binel el a mi er
e.Pen eo lpe f ăcu se înt otdeauna
tot ceput usepen t
rua- i ajuta, şiacest ajutor en erg ic şi gen eros –l a
care,uneo r
i, se d aăugauşi sume n î ban i – er a unul di nl ucr ur
ile care
pe N oelî l scoteaudi n mi nţ i. Poat e d e c aeea, din pr i
ma cl ipă în car e
îlvăzuse,î lurâseatâtdemul tpeDanusMui r
field.
— Mam a i ţ
nea al el ,nu- i aş a?nt îr
eb ă ea.
— Da,cr edcă a erofarte eg laă t de el .I ar el se up r
ta o farte r f
umos.
Avea gri
jă d e ea.
— S- a n ecăji
t cândi -a sp us de b oal
a u l i
?
— Da. Nu pent ru ea, ci pent ru el .A f os t unşoc . Ceva de
neimag i
nat .Î n Cornw al
la f ost mi nunatşi ne- am di str
ataş a de
bine… er acaşicum ni micr ăunus- armaifiput utîntâmpl a.Exact
acum o săpt ămână. Când a mur i
t Cos mo,am cr ezut că ni mi c nu
poat e fimai r ău. Darnu cr ed că am avu t o săpt ămânămai gr ea
decât asta, care arcă
p u se n a m
i sfârşeşte.
— Vai ,Ant onia,îmi par e ău r!
Set em ea că Antonia o să i zbucneas că î nl acrimi , dar n Atonia se
întoarsespr eeaşi ,uşurată,Ol iviavăzucăaveaochi iuscaţişi ,deşi
serioasă, r euşea să se bţi
naă.
— Nu t r
eb uie să-ţif aci gri j
i,î i spuse a. e Tr eb uie să fii bucu roasă
că a avu tt imp des tul să mear găî n Cornwal lî nai nte d e a mur i.A
fostf erici
t ăî n fiecar e clipă. Cr edcă , pen tru ea , era ca şi cu m ar fi f ost
din nou t ân ăăr.Dov edeaun en t
uzi asm şi o en egriei nepui zabile.
Toat e izl
el e u af ostpl ine.N- a pi erdut ni cio cl i
pă î n zadar .
634
 — Ţi neaf oar
te mul tl at ine,Ant onia.Fap t
ul că iaf ost cueacr ed
că - ai dublat plăcerea.
— Tr ebu i
e să- ţ
i mai p sun ceva , adăugă Ant oni
a pe un t on
îndurerat.Mi -
adatcer ceiiei
.Cer cei
ipecar eîiaveadel amăt uşa
Ethel. Eu n- am vr ut să-ii au, dar a insist
at. Acu m sunt l a mi
ne,în
cam era mea e dl a Pod mores’ T hatch. Dac ăt u cr ezi că trebu
ie să
-i
dauî nap oi
…
— De e c ăsi
-daiî napoi?
— Pen tr
u că n su
tfoarte vao l
roşi
. Fac at pr
u mi i de il
re.Eu credcă
arr eb
tui să-ii eit u, sau Nancy, sau fiicaui lNan cy.
— Dac ă mam a n- ar fivr ut să- ii eit u, nu ţ ii -ar fidat , zâm
bi
Olivi
a.Şi un t r
ebu i
a să-mi p sui, pen t
ru că şt iam. Mi -
a scri
s o
scri
soare,î n care miîpovesteace a f
ăcu t.
Antonia era u imită.
— Mă- ntreb e de c a ăcf
ut-o.
— Cr edcă s- a g ânditla i t
ne i şl a b unul tăur enume.Nu vo ia săe t
acuze ci neva căi -
ai furat din ca set
a cubi j
uterii
.
— Dare b i
zar! Putea ă-sţ
i spună o ricând.
— Lucrur i
le astea e ai mbi ne ă s ărm ână c s
rise.
— Nu cr ezică a av ut o pr esimţire?Că t şi
a că va uri
?m
— Cu t oţi
iştim că vom mur i
.

Rever
endul Thomas i lT
li
ngham , par ohul de l a Temple Pudl ey,
sosi la Podmor e’s T hat
ch a doua zidi mineaţ
ă,la or a unspr ezec
e.
Ol i
via nu er aî ncânt
ată de p esr
pectiva de avor bi cuel . Experi
enţa ei
înmat er
iedepr eoţieraredusăşinuşt i
acum vadecur geî
ntâl
nirea
dintre ie
.Î nainte d e sosi
real ui
, se r st
ădui
se să pse regăteascăen p
t
ru
aceast
ă ocazi e,dar a erdificil
, pen t
r u că nu şt ia cu ce om ur ma să
aibă de-af ac e.Poat e că era un om băt r
ânşi cad aver
ic, cu o vo ce
naz aă
l şi ved eir depăşi
te.Saut ân ăr işmoder n, cut ot felul de idei
ciudate pentrur ef
ormarea i
serb
i
cii
, gen ul care-
i pune p e enori
aşisă
deamân aî ntr
e ei, cerându-l
e să cân t
ei mnuri modernis
te,ves ee,
lîn
635
acom paniam ent
ul uneif ormaţiil ocale d e m uzică p op. To tuşi,t eam a
eicea ai m mar e era caun cumvavi carul să p ropună ca ea, Oli
via,să
îngenunchezepent rurugăci uneal ăturideel .Sehot ărîca,î ntr-un
as tf
elde caz, să i nven t
eze o dur ere d e cap , să spună că e bolnavă şi
să p ăăse
r asc ă n îcăperea cât put ea ed ep red e.
Di nf ericire,t oate emt er i
le ei se od vediseră nen îtem ei
ate.Domnul
Tillingham nu er a nicit ână,rni cibăt rân; era d oarun om cu msecad e,
obi şnuit, de â vr st
ă m ijl
ocie,î mbr ăca t cuo hai nă d e weed
t şi pur tân d
o ban dă al bă l a gât . Acum î nţelegea per fect d e ce Pen elop e î l
invi t
asealci nă. Î lî ntâmpi nă l a uşă şi î
l co ndusenîser ă, l ocu l cel mai
ve sel l a car e se put ea gân di. Se doved ia fi o i deebu nă,căc i
discu tară des pre pl an t
el e şi gr ădina mam eiei ,i arcon versaţia se
îndr eptăfir escspr eprobl emaî ncauză.
— Cu t oţ
ii vo m si mţ iteribill i
psa d oam neiKeel ing,spuse d omnul
Tillingham .
Păr easi ncer
, şi Ol i
vi a simţ i că omul nu se gân deacu r egretl a
mes eel dei l
ci
oaseepa ce r nu avea să el m aisav ureze.
— A f ost oper soan ă deos ebită,con tinuă el , şi a ad us sar eaşi
piperu lîn vi aţa co muni tăţi
i noast re.
— Aşa a ps us şi domnul Bed way.E un om f oar te d răguţ.Şia os ft
dr ăgu ţî n modspec ialcu mi ne,maial escă eunu am maif ost pusă
pân ă acum î nf aţa u noras em enea venei men te rt
ag ice.Vr eau să p sun
că n- a t rebu i
t să mă oc up eu î nsăm i de aşa ceva . Dardoam na
Plac kett şi domnul Bed way - mauaj utatcâtauput ut.
Ca l a un sem n, doam na Pl ackettî şi f ăcuchi ar u at
nci ap air
ţia,
ţinân dî n mân ă ot avă cu două ceş ti de caf eaşi o f arf
urie cu biscui
ţi
.
Domnul Ti ll
ingham î şi puse zah ăr i nd belşug î n can ă şi t recu l a
pr oblem ele l egat e de bi ser
ică.Di scuţia nu se l ungi p r
ea mul t.
Înmor mân tareal ui Pen eolpe ur ma să ai bă l oc â sm bătă,l a or at rei
după- amiază. St abili
răf elul slujbeişiapoi t recur
ăl a muzi că.
— Soţ ia m ea cân tă a l orgă,î i spuse d omnul Ti lli
ngham Ol iviei.I -
arace f ar m
e p lăcere să t cân
e,dacă nsu teţi de a cor d.
636
 — Ef oarte am abi l
ă,si gur că u snt de ac or
d. Darnu vr eau muzică
tr
istă.Cev a r fumos, cu noscut de o t
ată u lmea. Lasala legeear ei.
— Dar i mnu ril
e?
Con veni
ră as upra u nuii mn.
— Şi l ec t
ur a?
Ol ivia zeită.
— După cum v- am spus, domnu le T il
li
ngh am, eu suntcompl et
novi ce î n ast fel de l ucr
ur i
. C red că mai ne bi vă l as pe
dumneavo as t
ră ă s al egeiţ
.
— Darf ratele d umneav oastră n-ardor i să citească el?
Ol iviar ăspunse că nu, nu cr edeacă Noelar fi dorit să f acă aşa
ceva.
Domnul Ti l
lingham maiven i cu al te câteva propuner i, pe care e l
rezo lvarăi med i
at. Apoi sor bi ul t
ima gur ă de caf eaşi se r idi
căî n
picioare. Ol i
viaî l co nduse, pri
n bucăt ări
e,pân ăl a uşade l ai nt
rare,
pân ăî nl ocul unde m aş
ina lui, un Ren aul
t pr ăpăd it
, era par cată pe
pietriş.
— La e r vedere,domni şoar
ă K eel
ing.
— La r eved ere,domnul e Ti l
li
ngham , o rst
i eaşi ş î
i t s
rânser
ă
mâi ni le.Aţ if os tf oarte amabi l.
Par ohul zâm bi – u n zâm betneaş tept
atde a cdl şi şar man t. Până
atuncinu zâ mbi se cu adevărat, dar n î cli
pa ace ea ,t răsături
lef eţ
eii
se t ransformar ă at âtde pr ofund, n îcâtOl ivia î ncetă să- l m ai
consi dere u n si mplu pr eot şi, ast
fel,r euşisă p ex
ri
me cu voce aret nu
gân d car e n u-i dăd use acep i ndclipa n î care el intrasen î casă.
— Nu r eu şesc să înţel
egde ce sunt eţi at
âtde am abi
l şi gen eros.
La ur ma ur mel or,ş t
im amând oică mama nu ve nea pr ea des a l
biserică.Ni cimăcarnu er a o credincioasă convinsă.I ari deea
renat şeri
i după m oar t
e er a greude acc eptatpen t
ru ea.
— Şt iu as ta.Odat ă am şi di scu t
at, dar - am
n aj uns a l o concl uzie
comună .
— Ni cimăc arnu sunt si gu r
ă d aăc rcedea n î Dumneze u.
637
 Domnul Ti
lli
ngham, cont
inuân
d să zâm
beas
că,cl
ăti
nă din capşi
desch
i
se oprt
ier
a maşini
i.
— Înl ocul dumneavoas
t
ră,nu mi-
aş ace
f tât
a
eagr i
ji pen
tr
u as
ta.
Poae
t că ea n- a cr
ezut nî Dumneze
u, dar us
nt baosu
lt is
gur ăc
Dumnezeua r cezu
tîn ea.

Casa, r
ăm asă fărăs t
ăpân , er a o cas ăl ipsi tă de vi aţă,car apacea
unui t rup a căr ui inimă nu maibăt ea. Dezo lantă,ci udatde ăcu tt ă,
păr easă fie cu f
undat ăî n aş t
ept ar
e.Li nişteaer a ap roape fizi că, de
neînlătur at
, ap ăsătoare cao gr eutate.Ni ciun pas, nicio voce, nici
zăn găn i
tul cr ati
ţel
or î n bucăt ărie; ni ci Vi val
di, ni ci Br ah ms,
răsunân d mâng âi
etor de pe cas etofonul aş ezat epbu f
etul d i
n
bucăt ări
e.Uşi leînchiserămâneauî nchise.Defiecar edat ăcândur ca
scările,Ant onia set rezeaî n f aţa uşi iî nch isede l a dor mi t
orul l ui
Pen eolpe.Î nai nte er a mer eu des chisă,l ăs
ân d să se vad ă o hai nă
aruncat ă pe un scau n, lăs ând ad iereavân t
ul ui să păt rundă pr in
fereastra des chisă saupar fumul eidul ceag să aj ungă pe hol . Acum,
doar o u şă.
Ni cij os n u er a maibi ne.Scau nul eist ăt eagol l ân gă căm i
nul di n
salon. Fo cu l n u er a ap rins, bi roul er a î nch i
s. N ici on cversaţi
e
plăcu tă,ni cihohot e de r âs, ni
ciî mbr ăţi
şăr i cal de şi spont ane.Î n
lumea î n car e Pen eolpe t r
ăise, s exi
tase, espirase, l ascu
tase, şi î
am intise,f usese posi bil să cr ead ă căni mi cî ngrozit
or n u se put ea
întâmpl a.Sau,dacăseî ntâmpl a… şiPenel opet recusepr inmul t
e…
existau so l
uţ ii pentru a r ez is
ta, pen tru a a ccep t
a sau pen t
ru a ref uza
să d ami ţ
iî nfrângerea.
Mur i
se.Î n ace a di mineaţă î ngrozitoare cân d i eşise af ară, nî
grăd ină,ven i
nd di n seră şi o văzu se p e P en eol
pe aco l
o, pr ăbuşit
ă p e
bancavechedel emn,cupi ci
oar eleeil ungiî nti
nseşiochi iînchişi,
Ant oni aî şi spuses e că Peneo l
pe sedi h
onea o cli
pă;că se b ucura de
aerul t arel d aimi neţ
ii, de că ldur aî ncănesi gur ă a soar elui de a l ace a
oră.Pe d urata u neicl ipe d e n ebunie,ev i
den ţa p ăurse p rea cu mpl ită
638
pen tr
u a fi ac cep tată.Vi aţ a în l ipsa ace leisur se de per man entă
încântar e,desi gur anţ ănecl i
ntită,eradeneconceput .Darceeaceer a
de n eocncep ut se n îtâm plase.Pen eo lpe m ur i
se.
Celmaigr euer a să dep ăşească fiecar e zi. Zilele care,maiî nai
nte,
fuseseă r p rea u scrte p en t
ru cât e avea de ăcu
ft , păreau acum să n u se
mai t erm ine;o et ern i
tate sescu r gea ,l ent,î ntrer ăsări
t şiapus.Ni ci
grăd i
na nu- i maiad uceabucur i
e,pen tru că Pen eolpe nu er a ac olo
să-i deavi aţă;Ant onieiî i er af oart e gr eu săi asă din casă şisă-şi
găseas că ce vade ăc fut , cum arfi să sm ulgă b uruieni sausă cu leagă
un br aţde nar cise,pe car e să l e aş ezeap oi într-o vază, undeva.
Or i
unde.Nu con ta.Ni mic nu maiaveamp i
ortanţă.
Era î nspăi mân tător ă st e si mţ i aş a de si ngur . Ea nu şt iuse ce
înseamnă si ngur ătatea.Î nainte,f usesemer eu cineva. La î nceput,
Cos mo,i arap o, idupă moar tea l ui Cos mo,gân dul mâng âietor ăc
Olivia er a aco lo. La Londr a,desi gur ,l a mul ţi kilometri distanţă de
Ibiza, darer a t otu şi La cel
acolo. ălalt a cpăt lat el
efonului, când î i
spuses e:„Eî nr eg ul ă,vi no l a m ine,am să a m eugr i
jă de i tne“. Dar,
pen tr
u momen t, nu se p utea pa ropi a d e O li
via.Pr acti
că, organ i
zată,
făcândl iste,vo rbi nd l at elefon – păr eacă unmait ermină de vo rbit
lat el
efon. Î i ar ătasel i
mped e Ant oni ei
,f ără să-i sp ună ex act
, cănu
era moment ul pent ru con versaţiil ungi ,i ntime,nu er a moment ul
pen tr
u confiden ţ
e.Ant oni a er a des tul de deş teaptă ca să- şi dea
seam a că, pen t
ru pr ima dat ă,ved eaceal alt
ăf aţ
ă a Ol i
viei
:f em eia de
afaceri,r ec e şi compet entă,car er ăzb ătuse cugr eupe cu l
mi le unei
cariere, dev eni
nd r ed actor-şef la şi
Venus ,î n t ot ace stt imp, învăţase
să nu ai bă mi lă pen tru sl ăb i
ciuni l
e omen etşi i ş să nu t ol
ereze
sen t
imen talismul . Ceal altă Ol i
via, l Oi
via pe car e Ant onia o
cunoscuse î n al te v rem uri, cum l e numea acu m, er a,cu si gur anţ
ă,
preavul ner abil
ă pen tru a fi l ăs aă tl a ved ere şi , deocam dat ă,se
închiseseî nsi ne.Ant oniaî nţelegeaşir espectadeci ziaei,daras ta
nu- i uşu r a del oc i stuaţia.
Din ca uza acest eibar i
ere r e
ca se d ri
i
case între ele şipen t
rucă ,î n
639
afară de a sta,Ol ivia er a ocu pată pân ă pes t
e cap , Ant oniaî i spuses e
foarte p uţine u lcruri des pre D anus. Vor biser
ă des pre el î
ntâm plător,
sus pe d eal ul băt ut de vân t,în vr em e ec d omnul Bed way f ăcea el ac
e
lucrurii nimag inabile p e car e el avea de f ăcu tl a Podmor e’
s T hatch,
dar un f uses e spus n imi c mp
i or tan t. Celpuţ in, ni mi c cuad evărat
impor tant.Ar ee pi
lepsi
e,i î sp usese nt A
onia Ol i
viEei.epilep
ti Dar
c.
nu-i spuses e:„Î li ubesc . E pr imul bărb atpe care -am liubit vr eodată
şi l e i s
mt e ac eaşli u lcru pent ru mi ne.Mă i ubeş t
e şi m a f ăcut
dragos teî mpr eună şi nu m- am sper iat
, aş a cum cr edeam ;a f ost
foarte b i
ne,a o fst mi nunat , ca omag ie.Nu- mi pas ă ce-o să n e ad ucă
viit
orul , nu- mi pasă că elnu ar e ban i. Vreausă se î ntoarcă almi ne
cât mair ep ede,i ardacă b e
olnav, am să a ştep t pân ă sea vace f ar ăişi
bineşiosăam gr ijădeel ;osăt răi
ml aţ arăşi-
osăcul t
ivăm ver ze
împr eună“.
Nu spuses e t oate as t
eapen t
ru că şt i
a că Ol ivia se gân deal a
alt
ele… mai era p şi
osibi
litat
easă - oninteresez e şi să i ci
n nu vr easă
audă.Vi aţ
aî n aceea şi casă Ol cuivia era ca şi cu m ar fi statal ături de
un st răin, î ntr-un co mpar ti
men t de r t
en. Nu ex ista n ici
un punctr eal
de co ntact, şiAnt onia se rez tisezo ilat
ăî n pr opr i
a nef erici
re.
Î
nainte,exi stase m ereuci neva. Acu m,nu er a n ici măcar Dan us.El
se afl a dep atre,î n Su therland, spr e nor d, unde nu exi sta t elef
on,
tel
eg rafsau or ice t almijl
oc d e co muni car
e.Î şispuse ăc D anus n -ar fi
reuşit să se i zoleze maicompl etde eani ci dac ă ar fipl ecatcu o
canoe e pA mazon , ori arfi con dus o ec hipă d e es chimoş i spre Po lul
Nor d. Fap tul ă c nu put ea l ua l egătura cu eler a i nsupor tabil
.
Pen eolpe m urise i şAnt onia av ea evoni e d e el. Ca şi cum t elep ai
ta a r
fif ost un f elde si stem r adar con ven abi
l,î şi pet r ecu ceamaimar e
parte a or elor z ileit rimiţându- i mes aejî n gân d, rugân du- l să l e
primească, să nţ î
eleagă că r eb
tuie să ial egău tra cuea . Să parc urgă,
dacă er a nevo i
e,t rei
zec i d e ki lomet ri p ână l a celmai ap ropiat
tel
efon, să o frmeze număru l de a l Podmor e’s T hat chşi , astf
el, să afl e
ce esn ît
âm pl ase.
640
 Tot uşi, nimi c d i
nt oate s ateanu se et precu şif ap tul n- o su rpr inse.
Ca săse l i
ni şt
ea să,
c î şi sp usecăo săsune j oi. O săse î nt oarcăl a
Edi nbur gh joi şi -
o să su ne at unci,imed iatce av fiposi bi l. Promi ses e.
„O să sune să- mi spună… să ne spună? … r ezultatelet estului şi
verdi ctul d at e d doc t
or .( Ce ci udat … nu maipăr ea l a f el d e
urgen t…) I areuam să- i spun că P eneolpe amur i
t şi elva ven i aici
,
iareuvo i avea i
nd nou put ere.“ A ntonia avea nevo ie d e acea utere,
p
pen tru a supor ta chi nul u fnerali
il
or l ui P eneop
le.Făr ă Dan us
alătur i, nu eragu si
ră căput ear ezi
sta.
Încet -încet
, or elet r
ece au. Zi ua de mi ercuri se â sf
rşicugr euşise
făcu joi. Ziua cân dt rebui a să nsu e.J oi di minea ţă.J oi după- am iază.
Ni mi c.
La t reişij umăt ate,Ol i
viai eşi la pl imbar e până l a bi serică, săse
întâlnească cu f ata din Pudl ey careur ma să f acă ar anjament ele
flor ale pen tru î nmor mân tare.Răm asă singur ă,Ant oniar ătăc i pr in
grăd ină, f ără să acăfi mi
nc,apoi i ntrăî nl ivadă să r st
ân gă pr oso ap eel
şi f eţel e de per nă puse l a uscat . Ceasu l biserici
i băt u de pat ru şi ,
dint r
-odat ă,cao r eveaţ
li e,si mţi cănu maiput eaaşt ept a ni cio cl ipă.
Ven ise t impul să f acă ceva şi , dacă nu acţ i
ona i med iat, sauf ăcea o
crizăde n evri, sause a runca nîr âu l Wi ndr ush, să se n îece. Lăsăosj
coşu l curu f
e,st răbătu gr ădina şiser a şi ,i ntrând î n bucă tări
e,r idică
recept or ul şi f ormă număr ul de a l Edi nbu rgh. Er a o după- am iază
caldă,car et et răgeal a somn. Î it rem ur aumâi nile şiî şi si mţ eagur a
usc ată.Cea sul di n bucăt ăriet icăi
al inişt
it, numărân d secu ndel eî ntr-
un r i
tm mul t mair ap id dec âtbăt ăil
ei nimi i ei . Aşt ep tân d să i se
răspundă,des coperi că n u şt ia exact ce avea ă p s
sună.Dac ă D an us
nu er a aco lo şi mam al ui ven eal at elefon, t r
eb uia să- il asenumes a.j
„D oam na Kee li
ng a mur i
t . Vă r og, puteţ i să-i spuneţ il ui Dan us? Şi
rugaţ i-l să mă sune. Ant onia Ham il
ton. Ar e n umăr ul meu. “ Pân ă
aici,t oat e cele bune.Dar avea des t
ul cu r
ajsă o î nt reb e pe doam na
Mui rfiel d ceveş ti avea de l a spi t
al, sau o ast f
elde î ntrebae r ar fi
păru ti noportună şif oarter ău t
ăcioasă? Poate cădi ag nost icu lf usese
641
pus i ş er alipsi t de sper anţă.Mam eil ui Dan us n ui -ar fi căzut prea
binesă-şicomuni cedur ereauneifii nţ etotalnecunoscut e,uneivoci
fără r t
up, ven it
e d in ad âncu l co mi tat
ului Gl oucestersh
ire.Pe d e la
tă
parte…
— Al o?
Gândur il
e i ser isi
pi ră î n t oate di recţi
il
e şiAnt onia, l uată prin
surpri
nder e,ap roap e ă c c săp ă e recptorul din mân ă.
— Eu … ah… sunt eţidoa mnaMui rfiel
d?
— Nu. Î mi par e r ău, dar doam na Mui rfield nu e ai ci pentru
moment .
O voce em finină,cuput er
ni c accen t scoţ
ian ,foarte afirnat ă.
— Păi … cândse n îtoarce?
— Î mi par er ău, dar un ş tiu. S- a dus a lo î ntrunir
eaf undaţi
ei
„Savlaţi copii
i“ şi credcă ud pă aceea va m erge a l ceail a o pr iet
enă.
— Dar dom nul Mui r fiel
d?
— DomnulMui r
field es tel a bi rou.
Răspunsul ven i
se puţ in r ăs t
it, ca şi u cm î ntr
ebarea Ant oniei
fusese rost
p
ească şi – ch iar aşa şiera, i –
ar ă rspunsu l
, ev i
den t
.
— … Nu se n îtoarce n îainte d e or a a şe
s i şjumăt ate.
— Ci ne es te a l el
tef on?
— Sun t menaj era do amnei Mui rfield.
Antonia ezi t
ă.Si mţeaner ăb dareaf em eii care dor ea, probab i
l, să
sent î
oarcă a cârp
l a eide p raf.
— Dor iţ
i să ăsaţ
l i un mes a?j
— Danu s nu e ac oo,
l nu -
i a şa? î ntr
ebă Ant onia,î n cul mea
disperări
i.
— Dan us e p lecatl a p ec s
ui t
.
— Şt iu. Dart rebuia săe s n
îtoarcă t as
ăz
i şi m- am gân dit că op at
e a
sosti
.
— Nu, n- a v eni
t şi ni cinu ş tiu cân d es t
e ş atept
at.
— Ei , atunci, poat e… Nu avea al t
ernati
vă… put eţ
i să-itr ansmiteţ
i
un mesaj ?
642
 — Aşteptaţ
i să-mi iauhârt i
e şi crei
on.
Ant
onia şat
eptă. Trecur
ă câteva clipe.
— Gata!
— Spuneţi-
inumaică a us natAnt onia.Antoni
a Hamil
ton.
— Numaipuţ in,să c sr
iu.An- ton-ia Ham-i
l-
ton.
— Da,exac t. Spuneţi
-i
… spuneţ i
-i numai… că d oam
na K eel
ing a
muri
t mar ţ
i dimi neaţ
ă.Şiî nmor mânt ar
ea arel ocsâmbătă după-
masă,la orat r
ei,l a Tem pl
e P udley. S-
ar upt
ea, adău
gă ea, rugân
du-
se ca săel opată jaunge ali t
mp, s- ar upt
easă r ea
v să vină.

La Podmor e’
s T hatch, vineri dimi neaţăl a ora zece unăstelef
onul.
Era alpat ruleat el
efon de l a mi cul dej un şi l a t oate răs
punsese
Antonia,al er
gân d de or iunde se afl a,ca să fie pr ima carer i
dică
recept
orul. Dar acu m, Ant oni
a er a pl ecatăî n sat, să ad ucăziareel şi
lapt
ele,aşacăOl i
via, care stăteal a masadi n bucăt ări
e,ser i
dicăşi
răspunse al pael.
— Pod more’s Thatch.
— Domni şoara Keel ing?
— La el tefon.
— Su nt Charles Ender by,de a l firma E nderby,Loo seby& Thr i
ng.
— Bună i d nea
mi ţ
a,domnu l
e En derby.
Omul nu- it ransmise con doleanţele obi şnuit
eî n as tf
elde cazu r
i,
pentru căf ăcuse dej a acestl ucru at uncicân d Oliviaî l sunase să-l
anunţe,oficial, ca avo cat almam eisal e,de m oar
tea ui lPeneolpe.
— Domni şoară Keel ing,bi neînţeles că voive ni sâm băt
ă î n
Gloucest
ershir
e,să par t
ici
p l af unerali
ile doam neiKeel ing, darm-
am gân dit că, dacă sunteţi cut oţii de a cro
d, aş up teasă mă n ît
âlnesc
cu dumneavoas tră,cu sor a şi cu f ratele dumneavoas t
ră numai
penrtu a di scuta acel e pu nct
e di n t est
ament ul mamei
dumneavo ast
ră car e n eces
ită explicaţi
i şi pen t
ru a v ă pune n ît em ă.
Poate vi separ e ca m pr eci
pitat şi , bineînţel
es, aveiţl i
bert
ateade a
propune o al t
ă dat ă,dar i m se par e o oc azi
e bu nă,pent r
u că
643
întreagafami l
iesevaaflasubacel aşiacoperiş.Nucr edsănei amai
mul t de oumăt j at e d e oră.
Olivia seân g
di.
— Nu vă d de c e n -
am di scuta. Cu cât mai r epede, cu at
ât mai
bineşi ,defapt,rareoriseînt
âmpl ăsăfim t oţ
itreiîmpreună.
— Ce or ă v-arcon veni
?
— Păi , sl
ujba î ncepe a l orat reişi vom l ua ceaiul ai
cidupă aceea,
pen tru or i
cine dor eş
te să se î ntoar
că cu noi acas ă.Cr ed că se va
termi na pân ă a l ora cinci
. Or a ci ncivă con vi
ne?
— E per fect. Am să- mi not ez.Î i n aunţaţ
i d umneavoast
ră pe
doam na C ham berlain şi pe r f
atele d umnea voats
ră?
— Da,bi neînţeles.

Sună a lo fst
a ca să paro hial
ă.
— Nan cy,sunt eu ,Ol i
vi a.
— Ah, Ol ivia,mă p regăt eam să e t usn şi eu. Ce acfi? C um merg
tr
eburil
e? i Anevoie d e m ine al P odmor e’
s Thatch? Pot ajunge ofar
te
repede.Ni cinu- ţi pot sp une cenut i
il
ă m ă si
mt şi…
Olivi
aoî ntrerupse, tăi
ndu- i vorba:
— Nanc y, m- a sunatdomnul Ender by. Vrea să ne î ntâlnim în
famil
ie după î nmor mântarea mam ei, să lăm uri
m t est
am entul. La
ora n ci
cipoţ i săvi i?
— La or a cinci? erpeăt N ancy, pe u nt on alarmat, de p acră Ol
ivi
a
i-
ar fi propus oî ntâl
nire cl andestină,car eof ăcea suspicioasă.Ah,
nu la ci nci. Nu pot .
— Pe nrtu nu melel uiDumnez eu,de ce nu ?
— Geor ge ar eoî ntâlnire cu par ohul şi cu arhidi
aconul. E vo r
ba
de salariul di aconului
.E t eri
bil de i mpor t
ant. După înmor mân tar
e
vat rebui să v en
im i med iatacas ă…
— Şi as t
a e mp ior t
ant. Sp une-i să a mâne n î
tâl
nir
ea.
— Ol ivia,nu pot f ace aşa ceva.
— Î n cazu l ăs
ta,vat rebui să ven iţ
il a înmor mântare cu dou ă
644
maşini,i ar tu să etn î
torciacasă n si
gură. Tr ebuie să fii ai ci
…
— Nu ne put em î ntâl
nicu domnulEnder by cu al otă ocazie?
— Da,si gur că p ut
em , darnu vafi l a elf de con ven ab
il. Şii-am şi
spus domnul ui Ender byvoăc fia
m i
ci, aşacăn- ai al t
ă soluţie. Vocea
Olivi
eisuna di ctator
ial hi c
arşi di n pr opr
iul eipunctde ve dere.
Reluă,î ncercând să v orbească maibl ân d: dacăunvr eisă p leci acas
ă
înaceeaşiseară,poţirămânepest enoapteaici
,săteî ntorciadouazi
de d imineaţă.Darr eb
tuie săifi aici
.
Nan cy ced ă n î cel
e d in urmă,f ără p r
ea ar me h cef
:
— Of , bi ne at unci
. D ar nu r ămân pe st
e noa pte; or i
cum,
mul ţ
umes c. Doam na Cr oftway e l iberă şi t rebui e să l e pregătesc
copii
lor cina.
La n ab i
a u c doam na C r
oftway! Olivia ăs
lă b l
ân deţ
ea al opar t
e.
— Î n cazu l ăsta,t e rog să-l suni pe N oelşisă- i sp ui căt reb
uie să
fie şi elai ci. Mă scu teşt
i de-o bătai
e d e ca p şipoat e că înf el
ul ăst
a n-
o să t e m aisi mţi aşaedn i
uti
lă.

După o per i
oad ă lungă de sec eă,
t t imp î n car e ni velul r âului
scăzuse î ngrij
or ăt
or d e mul t şi och i
ur ile de ap ă,al tădaă t pline de
somoni , secae săr ap roape cu t otul, pl oaia se ab ău tse di n nou î n
Sutherl
an d, ad usă de nor i gr ei, cen uşii, ce ven eaudi nspr e ves t,
acoperind ce rul şi soar ee,
l po rindu- se pe vâr fur ile deal urilor,
înghiţ
indcâmpi ile,transf
ormându- seî nt
r-opl oaiemărunt ă.I arba-
neagră uscat ă sor bi cul ăcomie u mezeal a,l ăsândr es tul să se sc urgă
înşuviţemi ci,caredeveneaupâr aieşicobor audeal uril
e,văr sându-
se n îr âu . O zide p loai
e z dravănăaf ost de aj uns p entru a î nsufleţ
i
cursul de ap ă.Râu l se umflase , dobân dise forţă,aco perise albi a şi,
pornind maidep at r
e,pes te câm puri, se n îdrept
a sp r e m are.Pân ă o j
i
dimineaţ ă,sp eanrţa de amer ge a l pesc uit,t ot
ali nut ilă pân ă atunci,
renăscuse.
J
oierazi uaî ncar eceidoitineriîşipropuseser ăsăseî ntoar căl a
Edinbu rgh. Acum st ăteau în pr agul u şii d ecs
hise a r efugi
ul ui
645
modes t
, pr ivind cum pl ouă şi discutând si tuaţia.După ovr eme d e
exerc i
ţi
i sp or t
ive oar eca re,t entaţ
ia de a amân aî nt oarcereaacasă era
greude ref uzat. Dar ai m erau , desigur , şial te o bstacole d e r tecut.
— Eu nu t r
ebu ie ă s m ă nîtor c al b irou pân ă u lni, spuse R oddy, în
cele d in ur mă.Di n punct ul meude v ed ee,
r or i
ce ene. bi Tuhot ărătşi
,
bătrâne.Tueş ticelcaredor eştesăajungăacasăşisăafleceaudeci s
afurisiţ
ii ăia de d oct ori. Dacă nu maipoţ i aştepta o zi - două ver dict
ul
lor, atunci î mpac hetăm şi pl ecăm ac um. Dar i mse p are că, la câtai
aştep t
at,î ncăo zi nu mai co nt ează – şiî ntret imp t e poţ i şidi st
ra. I
ar
eunu cr edcă am ma t a va i nt raî n pan ică acă
d u- ţn
if aci apai r
ţi
aî n
seara as ta. ş t
Ei b ăati mar e de- acum şi , d aăc as cultă bul eti
nul
met eorologic,va î nţel ege ceas- întâm plat.
Danu s zâ mbi . Mod ul î n car e Rod dy i ntrase di rect n î mi ezul
probl em eiî lf ăcea să se si mt ăr ecunoscător. Er aupr iet
en i de mul ţi
ani, dar ,î n ul ti
mel e zi l
e,cât stătuseră aco lo numai eidoi , dev eniser
ă
foarte ap ropi aţ
i. A colo, n î acea zonă r etrasăşi i naccesi
bilă,
distracţ
iile er au puţ ine şisear a, ud pă ce- şigăt eau ci na şi ăcea
f u
focul, n- aveau altceva de f ăcut dec âtsă st eade vo rbă.Lui Dan us iî
făcea bi ne să vo rbeas că,se si mţ eabi ne să deadi n elt ot ceeace
ascu nsese, di n supăr arei r şuşi
ne,pr eamul tă vrem e.Î i poves t
ise ui l
Roddy des pr e A mer ica i ş despre mb î ol năvirea r u
bscă;exp ri
mat e nî
cuvint e,momen tel
e pr i
n car e t r
ecuse î şi p ierduser ă mul t d in
caracterul lor î nspăimân t
ător. După ce căp saseeda st
a,put use să se
destăinuiască maidep arte.Î i ex plicase e ce
d se otăr
hâse brusc ă- s
şi
schimbe ca riera; îi vor bisedesp r e planur ilel ui de vi i
tor .Îi sp usese
lui Roddy cum aj unses e ă sl ucr ezeen ptr
u Pen eolpe,l a Po dmor e’
s
That ch.Î i poves tise es dpre săp tăm ânai dil
icădi n Cor nwal l.Î n cel e
din ur mă,î i vorbise d epsre A ntoni a.
— Î nsoarăt -
e cu ea,î l sfătuise oR ddy.
— Aşa vr eau. ând Cva.Dart rebu i
e să- mi e rzolv pr oblemele
înainte.
— Ce ai de ezol
r vat ?
646
 — Dacăe- am
n căs ători, am f aceopc i
i. Nu ş ti
u dacă i l
ep
epsia este
ered itară.
— Ei ,l a n abi
a,si gur că un .
— I ar cu munc a mea nu potspunecă scotpr ea mul ţi bani . De
fap t,ni ci n- am după ce bea ă.ap
— Î mpr umut ă ni şte ban i de l at atălt ău . Nu cr ed să fie aş a de
strâmt or at.
— Aş put ea, bineî nţel
es, dar aş pr efera să- onf ac.
— Mân dr i
a n ut e d uce n icăi
er i
,băi ete!
— Pr esupun că n u. Danu sr ăm ăs ese p e gâ ndur i
, darnu se d ăd u
băt ut.Am săvăd,r ostiseel,dr eptuni căpr omi si
une.
Acu m, Dan us î şi î nt
oar se aţ fa sp re ce r
ul de u nde u t rna cu găleat
a
şi se g ândi dacă să ear gm
ă sau nu acas ă,să a fle v edrict
ul finalcar e l î
aştep ta. Se gândi l a Ant oni a, care îşiumpl eazi lel
e cuact ivităţi
le de
la P odmor e’s T hatch , asc ultân dt el
ef onul ,aşt ep t
ând ch em area uil.
— I -am pr omis Ant on iei că o sun as t
ăzi,i med iatce aj ung l a
Edi nbur gh,spuse el .
— Poţ i s- o fac i şi mâi ne. Dac ă e o f ată aş a cum cr ed eu, va
înţelege.
Între t i
mp, â rul r even ise, r p
obab i
l, a l ni velul nor mal. Î n
imag i
naţ ie,Dan us si mţ i gr eu tat
eaundi ţ
eiţ i
nut eî n ech il
ibr
u. Pân ă
acum n- o f olosise î ncă. Auzi , p arcă, r otirea mul inetei
, si mţi
moment ulcând pr ada muş ca na da . Er a un l oc numa e unde
mi şunaupeş ti
i mar i.Roddy n u maiave a ăbd
r ar e.
— Hai de,ză u aşa, hot ăr ăşt e-
te.Haisă r t
ăim per icu l
os şi să n e m ai
ofer i
m î ncă o zi. Pân ă acu m, n- am pr ins d ecât păst r
ăv i şi, oricum, i-
am şi mân cat. So moni i sunt ac olo, ne aş teaptă.Nu se p oat
e ă s n ul e
ofer i
m şan sa u neicon f
runt ăr i.
Seved ea cădear de d or i
nţ a de aî ncep e.Dan us n îtoar
se cap ul şi
îşipr ivipr ietenul.Fi gur aaspr ăal uiRoddyî lpr iveacu expr esia
unui copi l car e e pe cal e să t răias că momen t
ul celmaif rumos al
vieţiil ui , şiDanus n u av ui ni
ma să -lr efuze.Rân ji
nd, ced ă.
647
 — De acor
d.Rămâne
m.

A doua zi , dev r em e,por niră spr e su d. Sp atele maş iniil ui Roddy

eraî ncărcat cubagaj e,undi ţe,pl ase, câ
rli
ge,co şu ri pen t
ru peşt e şi
cu ceidoi somoni zd r
aveni pe car e i îpr inses eăr cu o după- am i
ază
maiî nainte,căc i hot ărâreade a mair ăm ân eî ncă o zise dov edise
maimul t decât ben efi că. Refugi ul mi cuţ, cur at, aran j
atşi bi ne n îchis,
disp ăru în urma l or, printre d el a
ur i
. Pl oaiaî ncet ase, dar on ri umez i
se maizăr eauî ncă pe cer , ar uncân du-şi umbr ele pes te suprafeţ ele
întinseacoper itecui arbă-neagrăşiml aşti
ni .Înfaţ al orseî ntindea
drumul st r
âm t car e şer puia pr intre ml aştinile dezol ante di n
Sut herland. După ce, î
n sfârş it
,l ăsară ml aştinileî n ur mă,co bor âră
spr e L ar i
g, tr
av esar
ră r âul pe a l podul Bonar şioco liră ap eel al bastre
ale go lfului D or
noc h. Apoi , drumul ur ca di n nou , pe pant ele
abr upte de l a Strui e,şi t ot aşa pân ăl a Bl ack Isl
e.Dr umul se l ărgise
acum şi er a b un, aş a căut p
eau măr i viteza. Bor nele o rase d e v rem e
se per indau pr in f aţa ochi lor cu o vi t
ezăal arman tă.I nvernes s,
Cul loden , Car rbri
dge, Aviem oret recură ca vân tul şi ap oi drumul
coti spr e sud de l a Dal whi nni e,pent ru ca ap oisă se ur ce pr i
n
Cai rngorms, pe l ân gă deal urileî ntunecat e de l a Gl en garri
e.Căt re
ora unspr ezee c,t r ecuseră de Per th şi e s afl au pe au tost
rad ă,
des picând or aş ul Fi f
eî n două,ca n ucu ţi
t; ce l
e două podur i car e se
arcui au pes t
e gol f ap ău
rră î n t oat ă spl en doar ea,t r
ăls
ucind î n
lumi na di mineţii şi păr ând o ad evărat ăî mpl etitură de sâr mă.Pes te
râu , ur ma dr umul spr e Edinbur gh. Văzu te d e a l di stanţă,t urlele şi
turnur il
es trăvechiului or aş, clăd ireamasi vă a Cas t el
ului co cţo
at pe
un vâr f d e st ân că,cu st ea gul fl ut urând pe cat arg, of ereau ca-
ntotdeau na,i mag i
nea e dg ravur ă et ernă,nes chimbăt oare.
Aut ostrada se sf ârşea. Maş ina r eduse vi tezapân ăl a şai zeci de
kilomet ri, ap oi p ar t
uzeci i ş ci nci d e ki lomet ri p e or ă. afi Tr cul
deven ea i n
d cenîce ai mi nt ens. Se v ed eau case,mag azine,hot eluri,
semaf oar e. Nu- şi vor biseră ap roap e del oc e p drum. Acum, Rod dy
648
rupse ăcer
t ea.
— A f os t grozav, spuse el .Tr ebuie ă s m aiî ncercăm .
— Da.Când va. Nu ş t
iu cum să- ţimul ţ
umesc.
Rod dy băt ea ar daban a u c deget ele p e vol an.
— Cum t e simţ i?
— Bi ne .
— Aiemoţ ii
?
— Nu t ocm ai.Î ncerc ă s fi ur eal
ist
. Dacă trebuie săr ăies
tc cu boala
astat ot rest ul vieţ ii
, aşat rebuie să fiu.
— Nu se t ş
ie n iciodat ă.Lumi na e sm afor
ul ui se c s
hi mbă p e verde.
Maşina p orni. Poat e ă c osă ai veşti bune,ad ău gă el.
— Nu vr eau să m ă gân desc.Maibi ne ă s m ă aş t
ept la e ci
-mair ău,
ca să up firegăit.
— Or ice ar … fi or ice vores d
cop eri… n- aisă t e daibăt ut, nu?
Adică, dacăvez it otul î n neg ru, să unţ ii su f
erinţaî nt ine.Dacă n-
ai
pe a l
tcineva cucar e săor b
veşti, euam să fiu î ntotdeau na l ângă tine,
pregăti
t şigat a săt e ascu lt.
— Ce i zcide- o vi zităl a sp i
tal?
— O gr ozăv i
e,băt r
ân e.Tot deauna am avut o sl ăbici
une pent r
u
asi
stentele d răguţe.Am să- ţ
i ad uc t s
ruguri şi am să- i măn ânc eu pe
toţi
.
Queen sferr y Road ; DeanBr i
dge.Aj unseseăr pe s trăzi
lel ate,cu
case per fect pr opor ţionat e, i n
d or aşul nou. P roaspăt spăl ate,
str
ăluceauî n so are,şipi atra v aeacu loareami erii
;î n pi aţa Mor ay, pe
ramurile co pacil
or p aăru seră f runzelet inere, verzi,i ar ci r
eşii erau
greide fl oare.
Her ict R ow . Cas a î naltă,nu pr eal at
ă,car e pen tru elî nsem na
„acasă“. Roddy t rasea lm ar gi
nea ob r
dur ii şi opri mot orul . Coborâră
şi,împr eu nă,scoa seră bag au jll ui Dan us, inclusiv co şul cupeş tele
preţi
os şi le duse rănîf aţai nt ră
ri.i
— As ta e, deci, spuse R oddy,darî ncă ezita,ca işcu m n- arfi dor it
să-şipărăsească vech iul pr i
et en. Vreisă i n
v cut ine înăunt ru?
649
 — Nu,spuse Danu s.Mă de scurc.
— Su nă-mă ac asă,î n seara as t
a.
— Aşa am să f ac.
Roddy î l băt u pr ieten et
şe p e umăr .
— At unci,
adios, b
ătrân e.
— A f ost gr ozav,Rod dy.
— Nor oc!
Rod dy ur că di n nou î n maş i
nă şi por ni maidepar te. Danu s l î
ur mări cu pr ivirea, ap oi duse mân al a buzu narul pan talonil
orşi
scoase ei ch
a,cucar e des chise uşa mas i
vă,vo psităî n neg ru, de l a
intrare.Uşa se des chidea spr e int erior. Dan us zăr i h ol
ul u lng,
fami l
iar, cu rab gr aţioasăa scări l
or. Tot ul eramai culat şior donat ,i ar
tăcerea er a î nt rer
upt ă numaide t i
căi t
ul pen dulei nalîte, ar ce
ap aţr
inuse buni cului u li D anus. Mobi la l ăcuită st răl
ucea,up d
ă
mul ţi an i de î ngr i
jire at entă,i ar nu vascuhor t
ensiier a aşeza t pe
con solă,l ân gă t elefon , umpl ând ae rul u c par fumul ă su gr eu,
senzual.
Dan us ezi t
ă.Sus, o uşă se des ch ise şi ap oi se î nch i
se.Paşi .Î şi
ridicăpr i
vireaî n cl ipa î n caream m
al ui apăreaî n cap ul scărilor.
— Danus.
— Am avu t nor oc l a pecsuit,spuse l e
.Am mais t
ato zi .
— Ah,Danus …
Doam na Mui rfield ar ăt
a ca de obi cei, cochet ă şi el egan t
ă;er a
îmbr ăcatăcuof ustăfinădet weedşiunpul overdi nl ânădeoai e.
Păru l r agintiu er a perf ect aranj
at. Şi totuşi, ar ăta altfel
. C obora
scăril
e spr e el … al er ga spr e el , cee a ce er a î n sine un l ucru
extraordinar. El o pr i vi uimit. Pe ul tima t reapt ă seopr i, privindu- l
dr eptî n och i
,s trângân dî n mân ă b il
a de em ln l ustr
uit de a l cap ătul
balus t
radei.
— Eşt i săn ăots,î i spuse ea.
Nu pl ângea , dar ch oii al
baştriî i strălucea u, umez i de a lcr
imi. N- o
maivăzu se n i
ciodat ă n î
tr-
o ase men ea t ar
se d e em oţie.
650
 — Ah, Dan us, t otul e b i
ne.N- aini mi c. N- aiav ut ni ciodată.M- au
sunat er i
i e sară şi amavu t o di scuţ ie l ungă cu un spec ial
ist
.
Diag nosticul dat nîAmer i
caa f ost com pl eter onat,î n t oţi aceşti
ani… t u n- ai av ut ni ci
odat ă ep il
ep se.i N- ai f ostni ciodat ă ep i
lepti
c.
Dan us nu er a n î st ar
e ă s orsteas că n iciun cuvân t
. Mi ntea un -i mai
lucra,par că er a bui mac, nu r eu şea să- şi i l
mpezeas că gân durile.
Apoi ,un si ngur gân d.
— Dar … f ăcea ar mi ef or
turi să vo r
beas că i şr ăm ase u imitl a au zul
vocii sa l
e gâj âite. Î nghiţiî n se c şi reluă: Dar e lşi
nurile?
— Au f ost pr ovocat e de vi rusu l pe car el -aicon t
ractatşi de f ebr
a
foarte,f oar t
e r idi cată. Se par e căseî nt âmpl ă uneo ri. Şi ţ ie ţi s-a
întâmpl at.Darnueepi lepsie.N- afostni ciodat ă.Dacăn- aifif ostaşa
de bl eg şin- ai fiţ i
nut ecrs etul , ai fisc ăp at ed t oţi an i
i ăştia de
suferinţă.
— N- am vr ut să văac fnecaz ur i. Mă gând eam l a an.
I N- am vr ut
să mait receţiî ncă o dat ă prin aşa a. cev
— Am fi t rec ut şi pr in foc şi pr in s tâncă,dec âtsă şt i
m că eş ti
nefericit
. Şi t ot
ul pen t
runi mi c.Făr ă mot iv.Eşt
sănătos. i
Săn ăot
s. Ni ciodat ă ep i
l epti
c.Nu av eani mi c.Ca un vi s urâtşi l a
fel e dî nspăimân tător, d ar car e nu se î ntâmplase ni ciodată î n
realit
ate.Er a săn ăots. Gat a cumed icam en tel e,gat a cunes iguranţa.
Uşur areaî lf ăcea să se si mt ăi mponder ab il, de par căar fi fost gata,
înor icemoment ,să- şiiazborulspr etavan.Acum,put eafaceor i
ce.
Seput ea căs ăor
ti cu Ant onia.„A h, Doam ne, potsă mă î nsor uc
Ant onia şi put em avea copii; nici nu şt iu cu m să- ţi mul ţumes c. Îţ
i
mul ţumescen p
tr u aces t mi racol.Î ţi sunt at âtde r ecunoscăt or
, n- am
să î ncetezni ci
odat ă să- ţi fiu r ecunosc ăt or .Î ţ
i promi t căn- am să i t
u
niciodată. Îţi…“
— Vai , Dan us,nu st a a şa a cloo, ca o pl ăci
ntă.Nu î nţel
eg i
?
— Ba d a,r ăs punse el ,ap oi ad ău gă:t e u ibesc.
Deş i er a ad evăr at iş u fsese î nt otdeau na ad evărat, nu- şi m ai
am inteasă- i maifi spus vr eodat ă ac et s u l
cru. Mai că-sa izbu cni
651
imed iatî n l acr
imi, o al tă experienţă nouă,i ar anDus ocu prinse în
braţeşioţ inuat âtdestrâns,încâteaseopr idi nplânsşiîncepusă
gâfâie,cău t ân
du- şio bat i
stă.Î n cele di n urmă,se esp dr inser
ă di n
îmbr ăţi
şareşieaî şişt
ersenasulşiochii,ducându- şiapoiomânăl a
cap , ca en ptr
ua r a
an j
a n iş
te fi r
e ebree. l
— Ce p roastă sunt,îi spuse ea. Ul timul lucru pe car e m i
-l doream
era săncep î să p l
âng. Dar a eroves te aşa e d m
inunată;tatălt ăuşi cu
mi ne amf ostî nnebuniţi că nu put eamsă u lăm legătura cu t
ine i şsă
te p unem l a cu ren
t, să t e il
nişt
eşti. Dar u ac
m ţ i
-am spus. Dar ai me
cevace t rebuie să ş ti
i. Eu nu er am ac aă
s,dar oam d na Coo pera
preluat mesaj ul şimi l -al ăsat
. Mă t em că e o veste rti
stă, dar per
s ăs
nu t e necă jeşt
i preat are…
Şi at i
ă cum, sub ochi i u l
i,r edevenea aceaei
ş emf ei
e cu si mţ
practic. Momen tul de em oţ
ie işaf ecţiune seer mi
tnas e,deo camdată.
Ascu nzându- şi bati
sta nî mân ecaul o
pver ului,îltrase uşor pe D anus
după ea, spre consola pe car e er a aş ezat tel
efonul, de unde l uă
blocnotesulpentr umesaje.Începusă-lrăsfoiască.
Ant oni
a.
Dan us u lă bl ocn
otesul şi zări mesaj ul scris cucr eionul
, cul i
ter
e
rotunjit
e,de ă crte doam na C ooper.

Antoni
a Hamil
ton a sunatora4joi; zi
ce că doamna Keel
ing a
murit mar
ţi
;înmorm. or
a 3 emTpl
e P
udl
eysâm băt
ă d. a.cred
e ăc -
s
ar puteasă reţ
vi să en
viţ
i; sp
er căcoer
ect
.
L.Cooper

Fami
li
a se ad unas
e pent ru î nmormântarea mam ei or
l. Soţi
i
Cham ber
lain au ajuns p r
imii. Nan cy cu maş i
na ei,i ar eor
G gela
volanul Rover
ului său solid, nu pr eanou . Nan cy pur t
a un taior
bleumari
nşiopălăriedefet
rucareîiveneauimit
ordepr ost
.Pesub
borulpr oemi
nent,îşiluase expresi
a uneifemeiî ndurerat
e şi
curaj
oase.
Ol
ivi
a,î mbrăcat
ă din decenţă şi pent
ru a-i da curajcucostumul ei
652
preferat i n
d j er
seu gr i-î
nch is, mar caJ eanMui r
,î i n ît
âm pină şi - i
sărută p e am ândoi.Î n cazu ll ui Geor ge,par că ar fi sărutatun pumn
strâns; mi rosea a naf tal
ină şi ceva an tisepti
c,par căven ea de l a
den t
ist. Ca pe ni şte musafi ris t
răini,î i co nduse nîsal onul încălzit şi
plin de fl ori.Ca u nor musafi r
i,l e ăcu
f con versaţi
e,scu zându-se.
— Î mi par e ău
r că n u v- am put ut i nvita p e am ândoil a p r
ân z.Dar ,
după cum pr obabil aţ i văz ut, doam na Pl ackett a pus masa î n
sufrageire p entr
u ceai şiam datt oate sc au nelel a per et
e,iar n At
oni a
şi cu mi ne am pr egăt it sen dvişur it oată di mineaţa.Am ci ugulit şi
noi cât e cev a.
— Nu- ţif ace gr i
ji. Ne- am op rit pe drum, l a un l ocal
. Nan cy se
aşeză, oft
ân d uşur ată,pe ot fol i
ul mam eisal e.Doam na Cr oftwaye
li
beră astăzi, aşacăam l ăsat pi co
iil a ni şte priet
eni,î n sat. Mel anie
nu maiput ea e d p l
ân s. E di str
usă de ce- asîntâm platcu buni cuţa
Pen . Bi at
a copi lă,e pen tru pr ima dat ă cân d f ace cunoşt i
nţă cu
moart ea. Faţăî nf aţ
ă, vr ea u să i c.
z
Olivi
a nu găsi ni ci
or ep l
icăpot rivit
ă.Nan cyî şisco ase măn uşile
negre.
— Unde e Ant onia?
— E sus.Seschi mbă.
Geo r
ge e s u it
ă a l ceas.
— Ar ac fe maibi ne să se gr ăb ească.E dej at reif ăr
ă douăzec i şi
cincide m inute.
— Geor ge, nu avemde m ers dec âtci nci mi nute pân ă al biserică.
— Poat e. Dar r e
c d că nu vr ei să aj ungempe f ugă, în ul timul
moment .N- arfi f rumos .
— Dar mama? î ntrebă a N
nc y cu voc ea o şptit
ă.Und e e mam a?
— E aco lo, în bi serică, pr egăi tă î n aşt eptarea noastră,r ăspunse
Ol i
via,î n ver vă. Domnul Bed way a pr op us opr ocesi
une,car e să
porneasc ă d e acasă, daram r euşit să- lf ac ăs e rnunţ
e.Sperdi ni ni mă
că n su
teţi de a cor
d.
— ŞiNoe lcând vi ne?
653
 — Tr ebuie să soseas că î n or ice momen t
, celpuţ i
n aş a sper. Vi ne
cu maş i
na d e al L ondr a.
— Sâm băta se ci rcul ă gr eu, decl am ă Geor ge. Prob abil că o să
întârzie.
Dar umb sr al ui pr ofeţie n u se mp îl i
ni. Ci nci mi nut e mait ârzi
u,
li
ni şt
easat ului fuî ntreru ptă de su netele n ormal e a l ven ir
eal ui Noel:
ur nitul mot orului, sc ârţâitul cau ci ucu ri
lor pe pi etri
ş cân d opr i
maşi na,por t
iera t r
ân ti
tă.Cât eva cl i
pe mait ârzu i se afl a lângă ei ,
teribil d e î nalt,î ntunecat el şi
eg an t, cu un cost um gr i a cer,cu
sigur anţă,f usese cr oit pen tru mese ump sc e,de af aceri
, şier a puţin
cam os tentativ pen tru o si mpl ă n îmor mân tare d e arţă.
Impor tant er a nîsă căe safl a acol o. Nan cy şi Geor ge ă rm as
eăr p e
scau ne,ui tându- sealel , dar Ol ivia se i dr
icăî n pi cioar e şi se udse să-
l săr ute.Mi roseaa Eau Sau vag e,nu a dezi nfect
an t, şi se si mţi
recu noscătoare p entru aces t mi c n oroc.
— Cum a f ostdr umul ?
— Nu pr ea r ău, darcumpl i
t de agl omerat . Bună,Nanc y. Bună,
Geo r
ge.Ol ivia,ci ne e t ipul î n co stum al bastru car e-şi face de lucru
pr i
n gar aj
?
— Cr edcă e o dmnul Pl acket
t.El va t s
a acas ă,câtt imp noi sunt em
la bi sercă
i.
Noelr idică d in spr ân cnee.
— Te aşt epţi să v ină b an diţ
ii
?
— Nu, dar aşaobi e
ce iul pe ai ci. Doam na Pl ack
et ta i nsi
stat
. Fie
că poar tă gh i
nion, fie că n cu
om e l
me if autsă l aşi casa goal
ă î n
timpul uneiî nmor mân tări. Aşa că l -a pus p e domnul Pl ac ket
t să
steaai ci
, săţ ină f ocu l apr ins,săpună i bricelel a fiert şial tel
e de f el
ul
ăsta.
— Ce maior gani zare!
Geor ge e s u it
ă d in nou l a e cas .Nu maiavea ăb
dar
re.
— Eu cr edcă ar trebu i să p lec ăm .Hai de,Nan cy.
Nan cyse i rdică nîpi cioar e şi se d usealogl inda a găţat
ă deasu pra
654
biroul uimameisal e,să- şipot ri
vească maibi ne păl ăria aceea
îngrozi t
oar e.Apoiî şipusemănuşi l
e.
— Dar Ant oni a?
— Mă duc - s o chem , spuse Ol ivia,dar n A
ton ia er a dejaj os
,î n
bucăt ărie,aş t
eptându- i,cocoţat ăpemasal ustruitădebucăt ări
eşi
stând de vo rbă cu domnul Pl ackett, sosit şi elpen t
ru a- şi lua î n
primi re l ro
ul de î ngrij
it
or al casei. Când ce il
alţ
ii ntrarăî n bucă t
ărie,
Ant oni a săr ijos de p e m asăi l ş
e zâ mbi pol iti
cos. Er a mb
îr ăcată cu o
fustă de bumbac, î
n dungi al bastre şi al be,şi o bl uzăal bă,cu un
volăn aşl a gât , pes te car eî şi puses e un pul over l eu
bmar i
n. Păr ul
lucios,st r
ălucitor, er a st râns a l sp ateî ntr-o co adă de ca l,leg ată cuo
bent iţ
ăbl eumar in.Păr eaoşcol ări
ţătimi dăşier aînspăimânt ătorde
palidă.
— Te mţ sii bine? o î
ntreb ă O li
via.
— Da,si gur că d a.
— Geor gespune că e t impulsă mer gem…
— Sun t ga t
a.
Ol i
via porn iî nainte,i eşi
nd pe pl atf
orma di nf aţa casei ,în so arele
palid, neu mbr it de n ori
. Cei l
alţ
i o ur mau ,f ormân d un gr up mi c iş
sumbru. Î n cl i
pa î n car e păş iră pe al eeapi etruită, t al
e sunet e
răsu nară î n aer : dan gătul gr aval o cl
potului bi sericii
. Vui etul său
măsu ratr ăsu na pest e sat şiun st ol de păsăr i sp eriate se i sir
piră care
încotro,pes tevâr fur i
lecopaci lor.„Sunăcl opotelepent rumama“,î şi
spuse Ol i
vi a şi, di ntr-
odat ă,t otul dev eni dur eros de r eal. Se opr i,
aştep t
ân d-o pe N an c,ycar e sehi ncuia s-o aj ungă di n urmă.Î n clipa
acea e o văzu pe Ant on i
a op rindu- se loc ului ca t răsnită.O mai
văz use işal tă dat ă p aildă,dar acu m er a a l
bă ca hârtia.
— Ant onia,ce - s
a n î
t âm plat
?
— Am… am ui tatceva, r
ăspunse Ant on i
a,cupr insă d e pani că.
— Ce- aiui tat?
— Eu… ăă…o bat istă.N- am o bat i
stă.Tr ebu ie ă smi
- i aubat is
ta.
Nu mă aş t
eptaţi,l uaţ i
-o n îainte… vă r p
i
nd eudi n urmă…
655
 Şi o l uă l af ugă î nap oi
, sp re ca să.
— Ce p ur tare n eob işnuit
ă,spuse N ancy.Ar e ecva?
— Nu cr ed .E supăr ată.Poat e că ar rebuits-o aş t
ep t…
— Nu poţ i aş t
ep t
a,î i spuse G eorgecat egoric. Nu maie i tmp de
aştep tat. O să î ntâr zem
i . Ant oni a o să se des cu r
ce. O să- iţinem un
loc.Hai de,să m ergem ,Ol ivia…
Darpe cân d st ăteau aşa,ezi tân d, se m aiî nt âmplă ceva: o maş i
nă
ven eamul t pr ear ep ed e pr in sat .Î şi făcuap ai
rţi
a de după col ţul
străzi i
,î n dr ep tul l oca l
ului,î ncet ini şiopr il a numai câ ţiva paşide
poar ta deschi să de l a Po dmor e’
s That ch. Un For d Escor t verde-
închi s,necunoscut .Amuţ i
ţidemi rare,cut oţi
iîşiîndreptarăpriviril
e
într-acolo,înt impceşof erulcobor îşiî nchi sepor t
ieracuzgomot .Un
tân ărnecu noscu t, ca işmaşi na u li. Un băr batpe car e O l
ivia nu-l mai
văz use n ici
odat ă.
Băi atul r ăm aseepo lc.To ţi se h olbaul a el , darni men i nu spunea
nimi c şi elf u ace la care upser ăcerea.
t
— Î mi par e ăur că amsosi t aş a d e brusc i şaş a d e ârtzui
. Am avu t
mul t de m ers. O pr ivi pe O li
via şi -i văzu ul uireaogl i
ndităîn och i.Îi
zâmbi , ap oi el ruă:Nu cr ed că ne- am î ntâlnit
. Dumneavoas tră
trebui e ă s fi ţi Ol ivia.Eu sunt Dan us Mui rfield.
Da,bi neînţel es. Înalt caNoel , dar a m
i bi ne făcu t
, cuumeri il aţ
i şi
faţaf oarte b ronzat ă de so are.Un t ânăr foarte t ar
ăgător, şiOl ivieinu-
it rebu i maimul t de- o clipă pen tru a- şi da seam a de ce se at aşae
s
mam a ei at âtde m ult de l e.Dan us Mui rfield.Ci ne al tul?
— Am cr ezu t că t eş
iî n Scoţ i
a,spuse ea, la nîtâmpl ar
e.
— Am f os t, pân ă erii. Abi a er ii am afl atde d oam na K ee
l
ing. Îmi
par et eribi
l de r ău…
— Chi arac um pl ecam spr e bi ser ică.Dac ă…
O î ntrerupse:
— Unde e Ant onia?
— S- aî ntors acas ă.Ui t
as e ceva. Nu cr edsă î ntâr
ze i mult. Dacă
vreisă ş ta
ep ţi, domnul Pl ack ette n î bucătărie…
656
 George,ajuns la cap ăt
ul răbdări
i
, nu maisupor t
a săsc u
al
te.
— Ol i
via,nu avemt i
mp să t s
ăm l a ac
tlal
e.Nu se p une probl
ema
să maiaş tep
tăm . Trebui
e să mer gem . Acum. I artânău
rl acets
a ar
put ea s-o convingăpe Ant on i
a să se gr ăbească,să nu cumvasă
întârzi
e.Haide,n-
arer os
tsămais t
ăm ai
ci…
Cu aceste cuvinte,îit r
ase ept oţi după el
, cape ni şte oi
.
— Unde o găs esc pe A nt
onia?întrebă anu
D s.
— Cr edcă î n cam era ei
,î ir ăs
punse Ol i
via pest
e umăr . O să vă
ţinem l ocur
il a am ândoi
.

Dan us l îgăs i pe domnul Pl acket

t aşezat la mas a din bucăt ăr i
e,
ci
tind paşn ic şt i
rile de la cu rse.
— Unde eAnt oni
a,domnul e P l
acket
t?
— S- a dus sus.Mi s- a p ăurt că p l
ânge.
— Vă u spăr aiţdac ă m er
g s- o caut?
— Nu văd care ăs fi e uspărare,aspuse domnul Pl ac
ket
t.
Dan us î ll ăsă şi o l uă l a f ugă pe scara î ngustă,strigând- o pe
nume.Neo bişnui t cuaşezarea erel
orcam
de a l et
aj, des
chise şi u
, găsi
o bai e şi o deb aa
r.O st ri
gă di n nou. Porni de- al ungul cul oarului
micu ţ şi desc hise o a t r
eia uşă, care dădeaî ntr-
un dor mitor, vizibil
ocupat, dar ar ce er a acum gol . De cealal
tă part
e se maiafl a o uşă,
care ducea sp re ce lăl
al
t cap ătalcasei . Fără să bată, o desch ise ru bsc
şiaco lo o găsi ,î n sfâr
şit
, aşez ată pe mar gi
neapat ul
ui, stingheră şi
hoh ot
ind de p lân s.
Bucu ri
a i îdăd u ar i
pi lui Dan us.
— Ant onia!
Di n doi paş i
, ajunse l ângă ea, se aş ezăşi o cupr i
nse î n br aţe,
ţi
nân du-i cap ul pe umăru ll ui, săru
tând-o pe creştet, pe frunte,pe
ochii umflaţ i şipl i
ni de l acri
mi. Aveaobr aj
ii umez i şisăraţi,i ar el o
ţi
neas tr
âns i ş nu cont a decâtcă o r egă
si
se şi că o i ubeamaimul t
decât or
ice nîl ume şi că i ci
nodată,ni ci
odată nu va mais ta dep atr
e
de a e.
657
 — Nu m- aiau zt i cân d t e-am s tr
igat
?o î ntrebăel ,î n cel e di n
urmă.
— Ba d a,darnu- mi venea ă r c
sed că e ad evăr at
. Numaicl opotul
acel aî ngrozitor î mi r ăsuna î n ur echi.A f ostt ot ul bi ne p ână când a
începutsăbat ă… i areuam cr ezutcăl eşi
n.N- am pututsămer gmai
dep art
e cucei l
alţi. Mi -
e aşa de dor d e ea. Tot ul e n îgrozitor ăfră ea.
Ah,Dan us,a m urit şi o u ibeam aşa d e m ult
… Şimi -e d orde a e.Mi -
e d or de eaott t
impul …
— Şt i
u, sp use . el
Ştiu.
Cont i
nuă ă s u sspine p e u mărul lui .
— To tul a f ost n îgrozitor. De cân d aipl eca.t Gr oazn ic. Nu er a
nimeni …
— Î mipar er ău…
— Şim- am gân dit at âtde mul tl at i
ne!Tot ti
mpul . Te- am au zti
cân d aist rigat, dar un -mi ven easă cr ed… că t eş
i ch i
ar u. tSe au zea
doarcl opot ul acela n îgrozitor şi am cr ezut că eoar di mag i
naţ i
a m ea.
Dor eamaş a d e m ult să fi i ai ci
!
Dan us n u-i spuse n imic. Ea cont inuă să pl ân gă,darî ncep use ăs
se i nl
iş t
ească. Cr i
za t recuse. După cât eva cli
pe,sl ăbi strân saoreaşi
easet rase înap oi,r idicân du-şipr ivireaspr e el . O şu vi
ţă de părî i
alunecase pe f runte şieli -
o net ezi cugr ij
ă, ap oi îi dădu bat i
stal ui
cur ată. O pr i
vi cut andr eţe,î nt i
mp ceeaî şiş t
ergeaoch ii şiî şisu fla
nasu l
, cupof tă, ca nuco pi l
.
— Dar , Danu s, und e aif os
t? Ce s- a î ntâm plat? De ce n- ai
telefonat ?
— Ne- am î ntorsl a E dinbur gh ab ia er
ii la p rân z.Er a p rea ru f
mos
aco lo, l a pes cuit
, ca să nu mais t
ăm o zi , şi n- am put ut să- lr efuz pe
Rod dy. Cândam aj uns ac asă,mam a mi -
a d atmesaj ul t ău. Darde
fiec ae r d aăt cân d am î ncer catsă su n,er a ocupat .
— Sun ă nt
îr una.
— Pânăl a ur mă mi -am spus, l a naiba, şi am săr itî n maşi na
mam eişi am por nitî ncoace .
658
 — Cu maş ina,r ep eă t ea .Î it rebu iră cât eva sec unde pent r
u a
înţelegesensulaces t
orcuvi nte.Cu m aşina?Ai condus chi art u?
— Da.Po t să o cn duc d i
n nou . Şipotsă mă ac f pr afde b eta dacă
vreau . To tul e î n r eg ulă.Nu sunt ep i
leptic şi n- am f os t ni ci
odat ă.
Totul aî nceput d e l a un di ag nostic gr eşi
t, dat e d doct orul d in
Ar kan sas. Er am bol nav . O vr em e amf ostf oarte b olnav. Darnu er a
epil epse.
i
O cl i
pă,Dan us se em t u că A ntonia v a zbiucni di n nou î nl ac r
imi.
Dar ea nu f ăcu decât ă s-l u cprind ă cu br aţ
ele pe după gâ t
,
îmbr ăţişându- lat âtdest rânsî ncâtelseî ntrebă dacă n- avea să
moar ă u sfocat.
— Ah,Danu s,dr agu lmeu,e un mi raco. l
Cu gest ur i del i
cate,se esp dr i
nse i n
dî mbr ăţişarea ei,f ără să-il ase
însămâi nile.
— Şi st aa nu- it ot. E doarî ncep utul . Un nou î ncep ut, pen t
ru
am ân doi , pen t
ru că,or ice aş face, vr eau să fi m î mpr eună.Nu ş t
iu ce
se va î ntâm pla şi î ncă nu am ni mic să- ţ
i of er
, dar ,t er og, dacă mă
iubeş t
i,să n u ne m aides părţi
m ni ci
odat ă.
— Nu.Să u nne m aidespăr ţi
m.Ni ci
od ată.
Nu maipl ângea, ui t
aseedacr li mi şi er ai arăşi dragal ui Ant onia.
— O să n e c umpăr ăm cent rul de gr ădi nări
t. Vedem noi cum şi
cân d.Găs im noiban ipe u ndeva…
— Eu nu vr eau să e t duci la L ondr a i şsă e t ac
fi man ehcin.
— Ni ci pr i
n capnu- mi t r
ece,ni ci dacă ămr ogi. Cr edcă exi stă şi
altef eluri de a s trânge bani . Di ntr-odat ă, îi ven io i dees trălucit
ă.
Ştiu. Am să ân vd cer ceii
. Cer ceii măt uşii Et hel. Valorează cel puţ i
n
pat ru mi i de i l
re… Şt iu că n ue p rea u mlt
, dararfi un î ncep ut, nu?
Ne- aras igur a obază. IarPen eolpe n u s- arsupăr a.Cân d mi i - a dat,
mi -a sp us ch i
area că otp să-
i vân d,dacăr eau
v.
— Nu vr eisă- i păst r ezi
? Să- ţ
i am int ească d e ea?
— Of ,Danu s!N- am nevoi e de e cr
cei ca ă smi
- am i
ntesc.Am o mi e
de u lcruri caremi- ad uc am inte d e ea.
659
 Tott impul cât stăt
useră de vo rbă,clopot
ul de l a biser
i
căbăt use
făr
ăî ntrerupere.Di ng, dan g, dong, pest
e sat. Dint
r-odată,însă,se
opri
. Se ui tară unul la al t
ul.
— Tr ebu i
e ă s mer gem , spuse el. Tr
ebui
e ăs fi m ac oo.
l Nu put em
să nît
ârzem
i.
— Nu,bi neî
nţel
es.
Se ridicarăî n pi ci
oare.Li nişt
it
ă, Antoni
aî şis t
rânse repede părul
şiîşit recu deget
ele pest e obraj
i.
— Seve de că am pl âns?
— Puţ i
n.N- o ăs ob serve i meni
n .
Se nîtoarse d e al oglindă.
— Sunt gat a,î i spuse, iar el ol uă de m ân
ă şi,î mpreună,ieşi
ră d
i
n
cameră.

Pe cân d mem briif am i

lieise î ndreptau spr e bi ser
ică,dan gătul
clopotului se ua zeat ot mait are, deasupr a cap et
elor olr, acoper i
nd
oriceal t su netdi n sat. Ol i
via zări maşi ni
le parcat el ângă t r
otuar şi
mi cul şir d e oam eni care îşi făc eu
a dr um di ncolo de poar t
ă,pe
cărarea intre dmormintele st
răvech i
,î ncli
nate.
Ding,dang ,don g.
Olivi
a se op ri o cl ipă,să schi mbe cât eva cuvi nte cu domnul
Bed way, apoi îi ur mă pe cei l
alţiî n biserică. După căl dura de af ară,
răcoarea ziduril
or ecri, de p iat
ră, îi dădu fiori . Parcăr a fii ntrat într
-o
peş t
eră;se si mţeaun mi r
os p ut er
nic de i grasi
e,car et ef ăcea să te
gân deşt
il a veg heamor ţii
. Acordur il
e or giir ăsunaumai estuos. Dar
atmosf er
a nu er aî nt otal
itat
e su mbr ă,căci f
ata din Pudl eyî şif ăcuse
treaba şi buch eet de fl ori de p rimăv aăr se v edeau pest
e o tt
. Bi ser
ica,
fiind f oarte mi că, er
a pl ină.Acest l
ucru o l iniş
ti pe Ol ivia, căci se
simţ eaî ntotdeauna dep rimatăl a ved er
east r
an eolr goal
e.Î nt i
mp ce
străbăteau naosu l, cl
opot el
eî ncetară să a m
i bată. Înl i
nişt
eadep li
nă,
se u azeaupaşi il or pe d ael
le d e piatr
ă.Cel e d ouă b ăncidinf aţă erau
goale,i ar ei l
uarăl oc,umpl ându-le.Ol ivia,Nan c,y George şi Noel .
660
Aces t
a er a momen tul de car e se t em use Ol ivia căci ,l ângă t reptele
altaru lui, st ăt ea sicriul. Ca o l aşă ,î şif eripri virea, ui tându-seî n j ur.
Ri sipite pr intre figur i
le necu noscu te, ed l ocalnici
, o lcuit
ori di n
Tem ple P udl ey, pr esupunea ea, veni ţi să ad ucă un ul tim omagi u,
desco peri şial te eţfe,cu noscut e d e m ulţi ani . Fami lia At kinson, di n
Devon; domnu l End erby , de a l firma End erby, Loos ey & Thr ing ;
RogerWi mbush, por tret
istul car e,cu mul ţi an iî n urmă,pe cân d er a
studen t,î nch iriase vechiul atelier al lui Law renceSt er n di n Oak l
ey
Street . O văz u pe Lal l
a,ap oi p e Wi lli Fr iedman n, di sti
nşi a c-
ntot deau na,cu f eţele l or d e r ef ugiaţi cu lt
ivaţi. O văz u pe Loui se
Ducham p, t eribil de şi c n î cos tumul neg ru ca smoal a;Loui se,fii ca
lui Char les işChan t
alRai nier işuna di n cel e maivech i pri
etene al e
lui Pen eo l
pe,car ef ăcuse drumul l ung de l a Par is p ân ăî n Angl i
a,
pen trua fi ai ci
. Loui seî şir idicăpr ivir eaşi ,î ntâlni ndu-i och ii,î i
zâ mbi . Ol iviaî iî ntoarse â zm bet ul,i mpr esionat ă că Loui se semţ si
ise
obl igată să f acă atâta dr um şi r ecu noscăt oare p entr
u pr ezenţa ei.
După ce cl opot el
e î ncet
aseă r să maibat ă,î ncep use muzi ca,
risipind l inişt eadi n bi serică. Doam na Ti llingham cân t
al a orgă,aşa
cum pr omi sese. Or gadi n Te mpl e Pudl ey nu er a di nt re cele mai
bune,fii ndvecheşil ipsit
ădef orţă,caunom băt rân,darni cichi ar
aces te d efecte n ur euşeausă af ec teze per fecţi
uneacal mă a mel odiei
Eine K leine N acht u MzMozar
ik. t . Pr eferatul mam ei. Oar e doam na
Tillingham şt iuse, orif usese oardo al egerensp i
ir
ată?
O zăr i pe R ose P i
lkington, ap roap e d e n ouăzeci de an i, dargăt it
ă,
ca edobi cei, pur tând o cap ă nea gră de cat ifeaşio păl ărie violet, de
pai , at ât eduzat ă,par că ar fif ăcu t de două or iî nconjurul lumi i
.
Pr obabi l aşaşiera. Faţ a eil ini şti
tă, zbâr cită cao nucă , och i
i eicu
pr ivireapi er dut ă păr eausă exp rime acc ep tar
eat ihni tă a t uturor
lucrur ilor ce se î ntâm pl as
eăr şi a ce lor ceaveau să se î ntâm ple.
Numaiui tân du-se l a Rose,şiOl ivia se mţ sii ruşinat ă de l aşi
tateaei .
Îşiî ndr ep tă cap ul, asc ul t
ă muzi ca, privi,î n sf ârşit
, si cri
ul mamei .
Darnu se ved ea ai m ni mic,pen tru că er a acop erit cu flor i.
661
 Di n sp atel
e bi ser
ici
i, di nsp r
e uşadesch isă,seauzi r
ă paşi şi voci
şoptit
e.Paşi i se pa ropi
ar ă cugr i
jă şi
,î nt
orcându-se,Oliviaîi văzu pe
Dan us şi pe A nt onia,s trecurându-se pe ban ca ibl
er
ă din spat
ele olr
.
— Aţ ir euştisă j a
ungeţ i.
Ant onia se ap l
ecă î n f aţă. ărPea să-şi fir even
it şi era i ar
ăşi
î
mbuj oratăînobr aji.
— Î mi par e ăur că am înt
ârzi
at,şopti ea.
— Aţ i ajuns l a i t
mp.
— Ol i
vi a… ele Danu s.
— Şt i
u,r ăspunse O l
ivi a,zâm bi
nd.
Dep atr
e,deas upr a cap etelor o l
r, or
ologi
ul di n turn bătu de or a
trei.
Slujba ap roape se î nch ease
i şi , după r osti
rea scurtei red
pi ci
,
domnu l T i
ll
ingh am anu nţă i mnu l
. D oamna Ti l
li
ngham cânt ă
primele aco rdur i şi en or i
aşii, cucăr ţ
ile de i mnuril aî ndemână,se
ri
dicarăî n pi ci
oare.

Pen
trutoţ
i sfi
nţi
i care dihn
oescn pîace
Care şi
-
au mărt
uri
sit cr
edi
nţa nîfaţ
a ulmii
,
O,I
isuse,fie caumel
ne o l
r să fie pe evcibi
necu
vân
t
at,
Alel
uia.

Săt
eni
i din Templ
e Pudley cunoştea
u melod
ia şi voci
le lor
put
erni
ce se r
idi
car
ă pânăl a gr
inzi
le mâncat
e de car
i
. Poate cănu
er
a imnul celmaipot r
ivi
t p en
tru o înmor
mânt
are,dar l O
ivi
a î
l

al
înes
t
re
-adse
evăen
rpt
r
.Nuutrcă aa
ebui er
ăs
s ui
n
i
t gu
enr
iui
cl
und
ues
ldpi
rel
n uccar
re
ur
ilet
şi
a
c
ar că-
e-
ipil
ăpl
ăcu
cusers
e m
ă am eiei
mam ei
; nu numaimuzi ca frumoas ă şi f elul în car e îşi pri
mea
oasp ei
ţi
,în ca re aveagr ij
ă de flor i
, saul ungil
e di scu
ţiil atelef
on în
cli
pa î n car
e ţ î
i doreai cel mai mul t să-i auzi vocea. Dar i şalte u
lcr
uri
–r âsul şit ăr
ia de ca racter
,t ol
eranţa şidr agostea. Olivi
a şti
a cănu
trebuie săase l să i
spadă
r c aes
te u l
cruri minunat e din viaţ
a ei, numai
pentru că mam a einu maier a.Pen t
ru că,dac ăl e pi er
dea, par
tea
662
bunăaper sonali
tăţ
iieicompl exeaveasăseveşt ejeascăşisămoar ă
şi nu i -
armaifi r ămasdec ât nt i
el
igenţa di n năs care şi am bi
ţi
a
încrâncenat ă,care nu-idădea pace.Ni ci
odată nu se gândi se la
sigur anţa uneicăs nicii
, dar avea nevoie de băr baţi – dac ă nu ca
am an ţi, măcar ap criet
en i
. Pentru a pr i
mi dr agost
e,t r
ebuia să fie
mer eu pr egăită să dăr uiască dr agost
e,al tf
el avea să sf âr
şeas
că
bătrână,singur ăşiacră,cuol i
mbăascuţ i
tăşi,probabil,făr
ăni ci
un
pr i
etenpe u lme.
Darur măt oarel
e u lni nu avea u să fi e u şoare. Câtt imp mam a er
a
învi aţă,şt
iacăomi căpar t
edi nearămâneauncopi ldor i
tşiador at
.
Po aet ă c n i
meni nu devi ne pe d epl
in mat ur,până la moar tea ammei
sale.

Tu ai f
ostSt
âncalor
, Fort
ărea
ţ
a şif
orţalor
,
Tu,Doamne,Călău
za or
lî nt
r-ol
upt
ă dr
eapt
ă.

Cân
as
e m
ent
a.
eaTar
e.
unui Nu lpe
copi n
c t
r
ar
eu flc
ă
ui avea
er
ă no
î î
ntvoc
u e
ner
ic,son
ooaj
ă
ru,
t
acisă-
pş
e
nt
i r
uun
adcă,
e
cu
r
ajul.

Tu, î
nînt
uneri
cul celmai cu
mpl
it
, ai f
ostsi
ngur
alor
Lumină ad
evăr
at
ă.
Alel
ui
a.

Nancyi zb ucniî n l acr

i
mi . Pe toată durata slujbeir euşise să se
abţină,dar , dintr
-odată,nu- i maipăsa şil el ăsă să cu rgă.Susp i
na
zgomot os,pen ibi
l pen t
ru ceil
alţi
, dar unput eaface nimi c,decâ t, di
n
cândî n când, să-şi sufle nausl cu puter
e.Nu maier a mul t şi avea să
term i
ne otate şerveţel
ele,pe ca r
e,di n pr
ev edee,
rl e pusese n î poşetă.
Maimul t dec ât i or
ce
,î şi doreasă se fi î ntâl
nitî ncăo dat ă cu
mama ei … sau măcar s ă fi vo r
bit cu ea… du pă acea ul t
imă,
îngrozit
oare conversaţ
ielat el
efon,când maică-sa î
isunase din
Cornwal l
, să elur eze,plină de voi oşi
e,sărbător
if eri
cit
e.Î nsămam a
663
se pur t
ase f
oarte ciudat işunel el ucrur
it rebuiau, evident, spuse ep
faţă,deschis.Dar ,î n cel
e d in urmă,mama î it r
ântise el tonul î
ef n nas
lui Nan cyşi, pân ă să aibă Nan cyt impul sauposi bilitat
easă cl ari
fice
lucruri
le nît
re ele,mam a mur ise.
Nancy nu se u j
dec a pe i s
ne.Darde cu rând, trezindu-se nî mi ez
de noap t
e,avu sese un ci udat en st
imen t d e singur ăt
ate şi,î n
întuneri
c,pl
ânsese.Plângeaşiacum,fărăsă-ipesedecezicelumea,
sau dacăcei l
alţ
iî i ascul
tau dur erea
. Dur erea er
a ev i
den tă şinu- i era
ruşine.Lacrimile cu r
geau şi eanu f ăcea ni
ciun efort să el o pr
ească,
încâtcurgeau şuvoi,umezi nd cenuşa grea,fierbi
nt e a propriei
vinovăţi
i nem ărt
urisi
te.

O, fie caost
aşi
i Tăi
, credinci
oşi
, si
ncerişicuraj
oşi
Să se ul
pte asem
en
easfinţ i
lor, car
e ual upt
atodată cu nobl
eţe,
Fi
e ca eisă câşt
ige coroana de uar a nîvi
ngăt
orului.
Alel
uia.

Noelnu cân t
a alăt
uri de cei
lal
ţ
i, ni
cimăca r n u încer
case să i
ao
car
te de imnuriî n mână.Stăteanem işcat
,l a capătul s
trane,icuo
mânăî n buzunaruljach
et
eişicuceal al
tă spr
ij
ini
tă de balust
rada de
lemn di
nf aţ
a u li
. Pe ch
ipul săufrumos n u se cit
ea imi
nc i ş ni
meni
nu şi
-arfi putut imagi
na ec gândea.

O,binecuvân
t
ată co
muniune!Pr
iet
eni
e d
i
vină!
Noi sunt
em slab
iînluptă,eist
răl
ucesce d
g
lor
ie.

Doam na Plackett
, aflată căt
r ei eşi
readi n bi ser
ică, î
şiuni se lasu
gl
îni mnulcelvesel.Ţineacărt
ici
casusşiî şiumflasepi eptulşiaşa
bogat.Er a o sluj
bă minunat
ă.Muzi că,flori,iaracum,un i mn
înălţ
ător… exactcei-
arfiplăcutdoamneiKeel ing.Şicebi
neieşiser
ă
lucruri
le.Ven ise tot ats
ul. Fam il
ia Saw combe,domnul şi doam na
Hod gins, de l a han ul Sudeley. Domnul Ki tson
, ban cher
ul de la
Pudl eyşi To m Had ley,careţ i
neach ioşcul de ziare şi r ev
i
ste,plus

664
alţi zece-
cincispr
ezece oamen i.I ar a f
mi l
ia seţ ineat ar
e,cuex cepţ
ia
doam nei Cham berl
ain, care u sspina -so au dă oat
tăl umea.Doam na
Placket tnu cr edeaî n man i
festareaem oţi
il
or. „P ăst
rea
zăt otul pentru
tine“,f usese deviza eidi ntotdeauna. Acest a era,de al t
fel
, unul di n
mot ivel
e p entru care ea şi doam na K eel
ing f useseă
r priet
ene aşa ed
bune.O adevăr atăpri
etenă,doamnaKeel i
ng.Aveasăl aseungolîn
sufletul doam neiPlackett. Acu m, î nt imp ce r i
pveaî njur,î n biser
ica
ag l
omer at
ă,î ncepu să cal culeze în mi nte.Câţ i dintr
e eiav eausă se
întoarcăacasă,laceai
?Pat ruzeci?Poat echiarpatruzecişici
nci.Cu
puţ i
n nor oc,domnul Pl ackettî şi va fi am inti
t să pună b iri
cele pe ofc.

Căci
t
oţi su
nt Una n
î Tine,pen
t
ru că oţ
t
i su
nt Ai Tăi
.
Al
elui
a.

Doam
na P
l
ack
et
t sper
a car
ăj
pi
tur
a cu
fruct
e ă
s aj
ungă.

665
 1
5

DOMNULENDERBY

Pe a l ci
ncişiun sf ert ceaiul de după funeral
ii se erm
tinase,ul
timi
i
mohicani ş î
i ulaseăr răm as-
bun şi p l
ecaesăr acaăs.După ce î i
condusese, Ol i
via răm ase în uşă,urmăr ind cum ul ti
ma maş i
nă
dădea col ţul i ş apoi
, oar ecum uşur at
ă, esî ntoarse în casă. nÎ
bucăt
ărie,acti
vit
ateanuîncetase.DomnulPlackettşiDanuscare,î
n
ult
ima j umătate d e or
ă, dirij
aser
ăt raficul şise r st
ăduiser
ă să rez
ol
ve
probl
em a maş i
nilor parcate aiurea,intras
eăr acu m î n casă şi le
aj
utau, pe doam na Pl acket
t şi pe Ant onia,să st r
ân găşi să spele
servi
ciil
e folosi
te la ceai. Doamna Pl ackett era la ch i
uvet
ă, int
rat
ă
pânăl a coateî n ap a cu detergen
t. Domnul Pl ackett
, am ab
il ca de
obi
cei, stăt
ea l ângă ea şi ş tergea ceai
nicul de ar gint
. Maşina de
spăl
atvaseudu di
a şi Dan us ap ăr
u cu o al tăt avă pli
nă de ceşt
i şi
farf
urioare,înt i
mp ce n A
toni
a scot
eaasp i
ratorul din deb aa
r.
Olivia se mţsieai nuti
lă şinu ştia ce să facă
.
— Eu ce p otsă ac f? o într
ebăepd oam na Plackett
.
— Absol ut ni
mi c, r
ăspunse d oamna P l
ackett,fără să se n î
toar
că;
aşeza f
arf
ur
ioarel
e pe r af
turi u
c vit
eza şi exa
ct
i
tat
eaunui o rbot
.
Când sunt maimul t
e m âi
ni,tr
eaba mer
ge maibine,asta-
i păr
eea
r
mea.
— Mas aaf ost excel
ent
ă.Şin- a mair ăm
as icn
io firi
mit
ură din
pr
ăji
tur
a ucf ru
ce.
t
Doamna Plack
ett nu avea ici
nt i
mp şi ni
cichefde acl
t al
e.
— De ce nu vă du ceţ
i nî sal
on,ăsvă odi hni
ţ
i? Doamna

666
Cham berlai
n, f ratele dumnea voats
ră şi cel ăl
alt d omn sunt ac olo.
Încă zece minut e şi u sfrageir
a va fi i arăşi u crată,gat a pen tru
întâlnireadumneavoast r
ă.
Propuner ea a erexcelentă şi Olivia n uf ăcu ni
ciun co men t
ari
u. Er a
foarte obosi tă şio dur easp ael
te,de at âta st at nîpi ci
oare.Tr ecâ nd
prin hol , se ân gdi să se reco
st
are su s,pe scă r
i, să acăf o bai e fi erbint
e
şi pe urmă să se bag eî n pat , sub aş ternuturiler ăcoroase, cuper ne
moi şisă ci t
ea să c o carte.Mait ârzui,î şipr omi se . eaZi
ua î ncănu se
termi nase. Mait âr
zui.
În sal onul unde or ice r mă
u at rat
aţieidi spăruse, îi găsi pe Noel ,
Nan cyşi domnul Ender by,aşezaţ i con f
or t
ab il şi discutând politicos.
Nanc y şi d omnul E nder by se aş ezaseră pe f otol
iil
e di n f aţ a
căm i
nul ui, dar o Nelîşi ocu pase locul obi şnui t, cuspat el
el af oc şi
umer i
i spr ij
iniţi de pol iţ
a căm i
nului . Cân d ap ăur Ol ivi
a,domnul
Ender by se i rdicănîpi cioar
e.Er a un băr batpuţ i
n pes te part
uzeci de
ani, darchel ise compl et; pur t
a och ear
li f ără r amă şi hai ne sobr e,
ceea ce lîf ăcea să ar pă maibăt rân. Cu t oat e astea, purtarea lui era
relaxaă t şi fir ea săc şi, pe parc ursu l după- am i
ez i
i, Olivia observase
cum f ăcuse cu noş ti
nţă cual ţ
i musafi ri, cum umpl use căn i
le cu ceai
şiî mpăr ţi
sesen dvişuri şipr ăj
ituri
.Î n pl us,î şigăsi set imp săst eade
vor bă cu Dan us, lucru f oart
e dr ăg uţ, pen tru că Nan cy şi Noel se
hotăr âesăr să- l g i
nore.Vac anţa î n Cor nwal l, pe ban i
i m am eişi
extravagan ţa nem aiauzti
ă de a s ta l a hot elul San ds nu put eau fi
uitate ş aa ed u şor.
— Î mipar er ău,domnul e E nderby ,mă em t că amcam î nt
ârzat
i.
Cu ac et
se cuvi nte,se l ăsă pe mar gineacan apeei
l, i ar o d
mnul
Ender byse aşeză i el,şdin nou.
— Nu- ini mi c.Nu mă gr ăbesc.
Din su fr
agei r
e se zau eaasp i
rat
orul .
— Nu t rebu ie decâtsă cur eţe fir i
mi t
ur il
e şi ap oi put em î ncep e.
Spune- mi, Noel , aivr eoî ntâl
nire u rgentă a l L ondr a?
— Î n sea r
a as ta nu.
667
 — Tu ,Nan cy? Teăbeş gr ti?
— Nu t ocm ai. Dart r ebu i
e ă si -iaupe cop i
i şi am pr omi s ăs nu
întârzii
.
Nan cy, după ce ohot ise ot tt i
mpul sl ujbei,î şir ev eni
se şi acu m
păr eadi n nou des tul de sen i
nă.Poat e p en t
ru că şi îscosese p ăăr
lia.
Geor ge pl ecae s,după ce- şi u las e r ăm as-bun î ncă di n bi seri
că,
petrecut de Nan c, y careî l aver tizase, cuvo cet are,să conducă cu
grijă şisăt ran sm i
tă sal ut ăril
e eiarh idiaconului. Geo r
ge pr omi ses
e
săf acăşiuna, şice al
al tă.
— … Şiaş r ef
per a săun aj
gî naint e ăs sent uî
nec e.Nu pot să su făr
să m erg de u na isngur ă n oap t
ea .
Zgomot ul asp irat
or ului î ncetă.Î ndată,uşa se d eschise şi doam na
Plack ettîşiarăt ă ca pul ,î ncă co aperit cupăl ăria de a ln î
mormânt are.
— Cu as ta,bas ta,domni şoară K eeling.
— Vă m ul
ţ umesc nespus,doam nă P l
ackett.
— Dac ă nu vă e d
ranj eaz ă,domnul Pl acket t şi cu mi ne ampor ni
spre casă.
— Bi neînţel
es .Ni ci nu şt iu cum să vă mul ţ
umes c.
— A f ost pl ăcer
ea m ea.Ne ve dem mâi ne.
Cu aceste cu vinte,i eşi. Nan cyse n îcruntă.
— Mâi ne e dumi nică.De ce vi ne mâi ne?
— Mă aj ută să f ac uc răţ eni
e n î cam er
a mam ei, spuse O livia,şi se
ridicănîpi cioar e.Mer gem ?
Îi conduse î n suf rag ei r
e.To t ul er a pus î n or dine şi mas a er a
acop eri
tă cu o f aţă de mas ă de pos t
av ver de. Noel r
idică di n
sprâncene.
— Par că ar fi o şed i nţă d e o cnsiliu.
Nimeni nu f ăcu ni ciun coment ari
u. Se ez aş aă,
r domnul Ender by
încapulmesei ,NoelşiOl ivi adeopar teşideceal al
tă.Nancyse
aşezăl ângă Noel . Domnul Ender by î şi desch ise servieta şi scoase elf
de f elde hâr ti
i, pe car el e puse pe masă, î
n f aţal ui
. At mosfera era
foarte ofici al
ă, ar i el n coduceadi scu ţi
a. To ţ
i cei l
alţi ş a
tep t
au să
668
înceapă.
Domnul Ender byî şi dr ese glasul.
— Î n pr i
mul r ând, vă sunt r ecunoscăt or p entru că ţ iafost cut oţi
i
de ac ord să ă rmân eiţdupă u fneraliil
e m am eidumnea voat s
ră.Sp er
că uns- aucr eat niciun f elde p roblem e d i
n aces t mot iv.Bi neî nţ
eles
cănu est es tri
ctnecesar ă cit
ireat estam en t
ului,î n cadru ofici al
, dar
am con sideratcă t es
e u n pr i
lejopor tun acu m, cân d vă afl aiţcut oţi
i
sub ac eaşli ac operiş, să văad uc a l cunoş t
inţă modul î n car e mam a
dumnea vo at s
ră a hot ărât ăsdi spună de aver ea sa şi , dac ă es te
necesa r, să ăvex pl i
c o t
t ceea cenu veţ iî nţelegeî nt otali
tate.Acu m…
Dintre h âtri
ile a şezate n îf aţa sa,domnul Ender by sco asenupl ic
lungui eţ
, di n car e ex tr
asenudocu men t gr eu,î mpăt uri
t,î l des pături
şi l î aş ezăpe mas ă.Ol i
via obser vă că Noelî şi nîtoarse cap ul,
începând să- şis tudieze unghi il
e,ca şicum n- arfi vrutsă fie
surprins t răgân d cu coad a ochi ului, caun şcol ar care t ri
şează la
examen.
Domnul Ender byî şi aş eză ai mbi ne och elarii pe n a.s
— „A cesta est e ul timul e t
stam ent , cu voi a doam nei Pe nelop e
Sophi a Keel ing, născ ută St ern, dat atî n 8i ulie,198 0.“ Dacă nu vă
der anj
ează, spuse domnul Ender by, r
idicându- şi pr i
virea, n-am să
cit
esc cu vânt cu cuvân t, ci am să am intesc d oar od ri
nţ el
e mam ei
dumneavo astră,î n or dinea nîcar e au f
ost exp ri
mat e.
Cu t oţ ii aprobară cu un ges t alcap ul ui. El co nti
nuă.
— Pen truî ncep ut, ex ist
ă doi ben eficari
i di n af ar
af amili
ei. Pen tru
doam na F l
or ence P lackett,domi cil
iată n î Hodges Road,număr ul 43,
Pudl ey, Gl oucestershire,suma de dou ă mi i d e l ire.I arpen t
ru
doam na Dor is Penber th, domi ciliat
ă î n Whar f Lan e număr ul 7,
Por t
hkerr is,Corn wal l
, ci ncimi i de i l
re.
— Ce mi nu nat, spuse Nanc y, apr obâ nd , pent ru pr ima dat ă,
gen er
ozi tateamam eisal e.Doam na Pl ackett af ost extraordinară.
Ni ci nu- mi poti mag ina e c -sarfi f ăcut mam a ărfă ea.
— Şini ci fără D or i
s. Dor is a os ft cea a midr agă prietenă a mam ei
.
669
Au t recut prinr ăzboi î mpr eună;audev enitf oarte ap r
opiate.
— Cr ed, spu se domnu l End erby, că am cun os
cut-o pe doa mna
Placket
t,darmi se p aer ăc d oam na P en berth nu a o fst as
tăzi cunoi .
— Nu. Nu a put ut ven i
. Ne- at elefonatsă ne exp li
ce. Soţul eier a
bol
navşis- atemutsă- llasesingur.Daraf os tfoarteîndurerată.
— Î n aces t caz, voi scr i
e cât e oscr isoare celor două doam ne şi le
voi anunţ a d espre p revederea i n
dt estam ent,spuse d omnul Ender by
şi notă ceva pe of oaie d e h âtri
e.Acum, după ce a m r ezolvat acest
e
lucr
uri, să reven i
m l a p roblem ele d e amfi li
e.
Noel se l ăs ă pe spat eî n scau n, duse mânal a bu zunarul de l a
piept şisco aseed acolo un st i
lou de a rgint.Î ncepu să seoace j cuel ,
deschizându-i şi î nchizându- i capacul cudeg eu t
l mar e.
— Pen tru î ncep ut, este vo rba de cât evaobi ect
e de mobi l
ier, pe
car
e dân sa a dor i
t să l e păs tr
aţi
. Pen tru Nan cy,mas a şi can apeaua
Regency di n dor mi t
or. Cr ed că mam a dumneavoas t
răof olosea ca
măsu ţ
ă de t oaletă.Pen tru Ol ivia,bi roul di n salon, f ost
ă pr opriet
ate
a tatălui doam neiKeel ing, r egret
atul Law r enceSt ern. I ar enptru
Noel, mas a di n suf rageri
e şi set ul de opt c saune de suf r
agerie.
Presupun că es te vor ba d e e cel pe a cer tsăm ac um.
Nan cysent î
oars e sp r
e r f
atele i e
.
— Unde ai să e l p ui,î n vi zui
na ai a d e ap artamen tîn car e tsai
? N -
ail oc acolo ni cipen tru un ac.
— Po aet că m a să- micumpăral t ap atram ent.
— Va r t
eb ui să a ibă su frageire.
— Va avea, î
i etrez ă elvor ba. Vă r og să con t
inuaţi
, domnul e
Enderby.
DarNancy ut n
ermi nase ec ave a d e p sus.
— As tateot?
— Nu î nţ
el eg,doam nă C ham ber
lai
n.
— Vr eau să p sun… bi j
uterii
le ei?
„G at
a,a n îceput“,gân di Ol ivia.
— Mam a n u a av ut nici
un f elde b ij
uterii. Şi
-a v ândut inelel
e m ai
670
dem ul t, casăpl ătea scă datori
il
et atălui nostru.
Nan cy se r c
ispă,aş a cu m se n ît
âm pla d e fiea cer d aă
t cân d Ol i
via
vo rbeacu dur itate des pre dr agul eit ăti
c. N- avea sens să spună
lucr ur i
le ast ea, să fi e aşa e d d
irectă n îfaţa d omnul ui Ender by.
— Darcer ceii măt uşii Et hel? C eipe car e - i
a ăslatmam ei
? C redcă
valor ea ză pe p uţin ci ncimi i de i l
r
e.Nu ex i
stă ni ci
or ef
erire a l ei?
— Mam a i îdăd use d ea,
jî i spuse O li
via.Ant oniei
.
La au zu l ace st or vo rbe,se l ăsă t ăcerea. Noel el r
uă di scuţia,
punân du- şi un cot pe masă şi t r
ecân du-şi, disperat, deg eel
te pr in
păr.
— Ah,Dumne zeul e mar e…
Pes te masa aco per i
tă cupost avver de,Ol i
via şisor a eise pr i
viră
drep tî n och i
. Och ii albaştri ai lui Nancyse ăcu fseră mar i,s t
răluci
nd
de u frie.I se dri icase ot tsân geleî n obraji.În cel e d in urm ă, vorbi:
— Sp er că nue a devăr at
.
— Mă e tm, int erve ni domnul Ender bype u nt onmăs ur at
, că aş a
este.Doam na Keel i
ng a of eri
t cer ceii Ant oniei
,î n t imp ce se aflau
împr eunăî nvacanţ ă,î nCor nwall
.Mi -avor bitdespreaces tcadouî n
ziua n î car e a en vit să m ă vadă a l Londr a,cuo ziî nai nt
e d e d eces.A
fost cat eg orică, rugân du- mă să ac fn î aşa el fîncât să unex i
ste nicio
discu ţ i
e î n aceas tă pr ivinţă, i ci
nun dubi u l eg atde pr opriet
atea
asu pr al or.
— Dar tud e u nde ai şt
iut,o î ntrebă Nan cy pe O l
ivia,că m am a a
făcu t aşa ceva?
— Mi -a sc ri
s o r sc
isoare,ca ă- smi spună.
— Tr ebu i
ausă aj ungă al Mel anie.
— Nanc y, Ant on i
aaf ostf oarte bu nă cu mam a,i armam aţ inea
mul t a l ea. Ant onia i -a făcut u l
timele săp t
ăm âni de vi aţă foarte
fericite.Şi s- a dus n î Cornwal l cuea , ceea ce i ci
nunul di n noi nu s- a
obosi t să acă. f
— Vr eisă sp ui că ar t
rebui să- i fiu r ecunoscătoare E
asta?p
eunt
ru
cred căt e-ai ţicn it…
671
 — Ant oni
aeste recunoscăt oar e…
Cear ta arfi put ut cont inua l a nes f
âr şit, dac ă domnul Ender bynu
i-
ar fipus cap ăt pr i
nt r-ot use i scr
d etă. Nancyse ret rase nt î
r-ot ăcere
ultr
ag i
ată,î n t i
mp ce Ol ivia r ăsuflă uşur ată.Pen tru momen t
, se
terminase – dar a erabsol ut i sgură că l ucrur i
le nu avea u să se
li
nişteasăc niciodat ă, i arso art
a cer cei
lor măt uşii Et hel ave a săfie
pusă p e aptetşi pl ân să m ultă vrem e d e ac um î nai nte.
— Î mi par e ă ru, domnul e Enderby. Vă ţ i
nem î n l oc cu vorbăria
noastră.Vă r og, co ntinuaţ i.
Îi mul ţ
umi di n pr iviri şir el
uă.
— Acum, am aj uns l a p art
ea egat
lă d e p rop r
ietăţi. Cân d doam na
Keeling a f ăcu t aces t es ttam ent,a i nsistat asu pra f ap tul
ui ă c nu
doreşte să exi ste ni ciun f el ed neî nţ el
eg eir n î ce ea ce pr i
veşte
împăr ţ
ireabunur ilorsale.Î nconseci nţă,am căzutdeacor dcat otul
să fie vân dut,i arsuma obţ i
nut ă să fie î mpăr ţi
tă î n t rei
. Pen tru
aceasta,er a necesar săfie numi ţi ad mi nistratori
i pr opr ietăţ
i
i şis- a
decis ca exec utoriit est am entari
,firma E nder by,Looseby & Thr i
ng să
se ocupe de ace as t
ă pr oblem ă.Su nteţil ăm ur iţ
i, sunt eţi de acor d?
Bine.Î n ac ets caz…Domnul Ender by î ncep u să ci t
ea scă:„L as al
dispoziţi
a ad mi nistrat
or il
or av eea
r meamobi lă şii mobi lă,pen tr
u ca
aceasta săfie vân dut ă,l i
citată şi ast felt ranso f
rmat ă î n ban i“.Da,
doa mnă hamC be rlain?
— Nu î nţeleg ecn îsea mnă as ta.
— Î nseam nă t oat e bunur ile doam neiKee ling, i ncluzân d aceast
ă
casăşice eacese ăseşt g eî n ea , por tofoliul de acţ i
uni şist ocuri, cât şi
contul ban car cu ren t
.
— To aet es v ând,ap oi se ad ună şi se mpî ar tl a r tei?
— Exact . Bineî nţeles, după ce se ap licăi mpozi tele,t ax eel cur
en t
e
şit axeel d e it
mbru, ca şi chetl
uieli
le d e n îmor mân tar e.
— Su nă er
tibi l de o cmpl icat.
Noel duse mân a al b uzu narşi scoas e d e ac olo agend a personală.
O desc hi sealopag ină g oală şi desf
ăcu cap acu ls tiloului .
672
 — Domnul e Ender by , poat e ne put eţil ăm uri
, ca să f acem un
calcul aproximat iv.
— Fo atre b i
ne.Săî ncep em cu cas a.Podmor e’
s That ch, cu an exel
e
sale şi gr ăd ina bi ne î nt reţ
inută val oreaz,ă pr obabil
, cel puţi
n două
sute cincizeci de m ii. Mam a dumnea voatsră a pl ăti
t o sut ă douăzec i
de mi i pen tru ea, dar t as
a se î ntâm pla ac um ci nci an i şi va loar
ea
propr i
etăţ
il
or a cr esc ut co nsiderab il nître t i
mp. Î n pl us, es te o
propr i
etat
e at racti
vă şi f oarte ap r
oap e de Londr a.Des pre ceea ce se
găseşteî n casă up not fi si gur. Zece i i mde i l
re,poat e.Apoi ,î n acest
momen t, valoar eapor tofol i
ului de acţ i
uni aldoam neiKeel i
ng es te
de ap roximat iv douăzeci de m ii de i lr
e.
— Aşa de mul t
? se mi ră Noe l
, flui erând uş o.r N u mi -am
închipuit
.
— Ni ci eu ,spuse N an cy.De u nde p rovin ban ii ăştia?
— Repr ezi ntă debi tul ăm r asdupă vânzar ea cas ei di n Oakl ey
Street.Inves t
it cu gr ij
ă,după ce mam a d umnea voat s
ră a cumpăr at
Po dmores’That ch.
— Î nţel
eg.
— Darcon t
ulcur ent ?
Noelî şit r ecuse oat te c aele ci fr
e n î agen dă şi mur eade cu ri
ozitat
e
săeld aune şi să bo ţină val oarea t
otal
ă.
— Cont ul cu rent es te acu m r i
dicat, dat orită adău gării a o sut ă d e
mi i de l i
r e,r ezu l
tate di n vân zareace lor d ouă pan ouri pictat
e de
tatăl ei , Lawr ence Ster n, căt re un cumpăr ăt
or pr i
vat, pr i
n
inter
med iul fir meiBoot hby. Bineînţeles
,t oate ace st
e sume vo r fi
supuse mpi ozi t
ăr i
i.
— Chi ar işaş a… Noelcal culă r apid. To aet acetsease r i
dică la
pestet reisu te ci nci
zeci de m ii
.
Nimeni nu f ăcu ni ciun coment ariu la ac easumă ul uitoare.Î n
tăcere, Noelî şiî nchise i lst
oul,î l puse ep m asă şi seăsă l ep sp ate.
— La u rma u rmel or,f etelor,nu- i chiaraşaedău r.
— Mă bu cur ă c sunt eţ
i sat isf
ăc ut,r osti domnul Ender bype un
673
ton sec .
— Deci , asta e. Noelse n îti
nse cât putu de m ult
, pr egăit
ndu-se să
se i rdice de p e sc aun. Ce zi ceţ
i dac ă mă duc ă s ad uc â cet cevade
băut ?Dor iţ
iunwhi sky,domnul eEnder by?
— Si gur, mul ţumesc.Dardeoc am dat ă n u. Mă e tm că n îcă nu am
epui zatt oate p robl emele.
— Ce- armaifi de d i
scutat
? se n îcrunt ă N oel
.
— Exi stă un cod ici
ll a testament ul mam eidumnea voastr
ă,di n
data de 13ap ri
lie 19 84. Acesta,bi neî nţel es, r
e-dateazăt est
am ent
ul
anterior, dar , cum nu sch i
mbă ni mi c d i n cel e dea j men ţi
onate,aces t
fapt est ei relevant .
Olivia ămr as e p e gân duri.
— Tr eisprezecepr ia
li
e.A f ost ziua î n car e aven i
tl a Londr a.Zi ua
dinainteamor ţii ei.
— Exa ct.
— A ven i
t spec ialca ă s vă nîtâlneas că,domnul e E nderby?
— Cr ed c ă da .
— Pen t
rua o frmul a acest codicil
?
— Da .
— Cr edcă armai fi bi ne săi -l nci tiţ
i.
— Chi ar a aş voif ace, domni şoar ă Keel ing. Dar ,î nainte de as t
a,
credcă t rebu ie să men ţ
ionezcă a f os t scr i
s d e mân ă,per sonalde
către doam na Kee li
ng, şi a f ost sem natde căt r
e dân sa în pr ezenţa
secretarului şi ad j
unctului meu .
Încep u să ci t
ea săc cu voce are:
t
— „Pen tru Dan us Mui r
field, domi ciliatl a Tr act
orman’ s C ott
age,
ferma Sa wcombe, Pudl ey, Gl ou ces ter shire, l as moş t
enire
paisp rezece schiţ
eî n ul eiale pr incipal elor p ict
uri al et at
ălui meu ,
Law r
en ceSt ern,r eali
zateî ntre an ii 18 90 şi191 0.Ti tl
ur i
lel or su nt
du pă um c ur meazăTer–asai ndgrădi
nă,Î ndr ăzneal a uibi
tului, Pes
carul
curtezan. Pan dora…“
Schiţel
eî n ul ei . Noel elbănui seex istenţ a, îşidest ăinuiseacest e
674
bănui elifaţădeOl ivia;scot ocisecasamameil uicasăl egăsească,
dar eg deab a.Acu m, Ol iviaî şi înt
oar se pr i
virea, pest
e masă, căt
r
e
fratele ei . Rămăsese ţ
intuitl ocului şisef ăcuseal bl af aţă. Maxi l
arul
îizvâcneanervos.Seî ntrebăcâtvamaipăst rat ăcerea,înaintedea
ex ploda n î prot est
e u fri
oase.
— „… Fe me i cărân d ap ă,Pi aţă idn Tuni s, Scrisoar
ea e d dragos t
e…“
Unde f uses eă,
r î n t oţi ac eşti an i? Ci ne l e ţ i
nuse? De unde
apăruseră?
— Spi rit
ul pr imăver ii
, Di mi neaţa nuui păs t
or , Grădina A mor ett
a… “
Noel nu maiput ea u spor t
a.
— Unde erau?
Aveavo cea r ăgu şit
ă de f uri
e.Domnul Ender by,î ntrer
upt u c
moj ici
e,r ăm ase ad mi rabil de cal m. Pr obab il că se aş teptase la o
asem eneai zbucn ir
e.Î l pr ivi pe N oelpe d easupra o chearlil
or.
— Poat e ă c miî veţ i per mite ăs ertmi n, domnul e K ee l
ing, şi după
aceea vă v oi ex plica.
Urmă opau ză t ân
sjenitoare.
— Bi ne,con t
inuaţ i
.
Fără ă s es g răb ească,domnul Ender byci ti maidep at r
e:
—„Z eul măr ii, S uvenir, r Tandafiri ş i
albi
As cunzătoara.Aces
e te
lucrări se afl ă,î n ac etsmomen t
,î n poses ia domnul ui RoyBr ookner
,
de l a fir ma Boo thby ,i nter med i
ari de ar t ă,di n New Bon d St reet
,
Londr a,di s t
rictul W1,dar us nt pr ogram ate pen tru a fi scoas el a
licit
aţie u c pr ima o cazi e,l a N ew Yor k. Dacă oar mtea ea m av u srveni
înaintedevânzar eal or,atunciel evorr evenil uiDanusMui rfield,
spr e al e v inde sau păst ra,după dor inţă.
“
Domnul Ender byse aş ezăepc saun şi aş teptă ocmen tar
ii.
— Unde erau?
Ni men i nu spuse ni mi c. At mosf era deveni se f oarte î ncărcată.
Noelî şir ep eătî ntr ebarea.
— Unde erau?
— De maimul ţi ani , mam a dumneavoas t
răl eţ i
nea as cunse în
675
spatel
e dul ap ul ui di n dormi torul ei . Le puses e acolo chi areaşi
li
pise h âtr
ie d e ap tetpe d easupra,pen tru a nu fi des cp
oerit
e.
— N- a v rut ca n oi să t ş
im de el e?
— Nu cr edcă cop i
ii dumnea eiauavut vr eolegăt ură cu as t
a.Le
ascundeade so ţul ei . Desco perise sch iţ
eleî n vech i
ul at el
ier lat atăl
ui
ei, din Oak leySt reet
. La vr em ear espect
ivă,t receau pri
n di ficultăţ
i
finan car
ie i şnu dor ea ca chiţ
el
se ă s fie v ân dute,numaipen tru a ace
f
rost de n işte b ani .
— Şi câ nd l e-a sc os,î n sf ârşit
,l a u lmină?
— L- ar ugat pe d omnul Br ookn er să vi nă l a Pod mor e’
s T hatch,
pentru a eval ua şi , even tual, pen t
ru a cumpăr a alte două l ucrăr
i
pict
ate d e b uni cul dumneav oastră.At uncii -a arătatmap a cu schi
ţe.
— Dar dumne avoastră când aţ i a uzit p ent
ru pr ima dat ă de
exist
enţal or?
— Doam na Kee l
ing mi -ar elat
att oată poves t
eaî n zi ua î n car ea
conceput cod icil
ul . Î n zi ua di naintea mor ţi
i sal e. Doam nă
Cham ber
lain,dor eaţ i să sp uneţ i ceva…
— Da.N- am î nţeles i c
niun cuvân t d in ce spuneţ i. Nu î nţeleg
despre ce r bvo
iţi. Mi e n i
men i nu mi -
a v orbit vreodată d es
pr e acest
e
schiţ
e şi acu m au d pr ima dat ă d espre ele.Şi ce ât at
at evat
ură? e D ce
crede N oelcă u snt aş a d e mpi ortante?
— Sunt i mpor tante,î i spuse Noel , precau t şi r
ăbdăt or, pentru că
sunt valoroase.
— Ni şte c shi ţe n efi nisat
e?Cr edeamcă as tea usnt de ar uncat.
— Nu şidac ă a icap ulpe um eri.
— Păi ,cât valor ează?
— Pat ru, ci ncimi i fiecar e.Şi sunt pai spPrezece.
aispr
ezece! ep
r eăt
el,r ăsti
ndu- se l a Nan c,y de par căar fif ost surdă.Aşa căf ă şi t
u
socoteal
a,dacăeşt iî n st are de o ar itmeticăat ât de co mpl i
cată,ceea
ce m ă n îdoies c.
Ol i
via cal cu lase dejaî n mi nte.Şap t
ez eci de mi i
.Î n ci uda pur tăr
ii
revolt
ătoare al ui Noel , nu se p uteaî mpi edi ca să u-infie m i
lă de el.
676
Fu ses
e at âtde si gur ă c schi ţ
el e se afl au l a Podmor e’
s That ch, pe
undev a.Ba ch iar şi îpet recu se o sâm băt ăî ntreagă,pe pl oaie,înch i
s
înpod,pr etextândcăf acecur ăţ eni
epr intrevechi t
urilemamei ,dar
de apft pe el e e l cău ta.Seî ntr ebă dacăen P
eo l
pe cu noscuse mot ivul
real al ortur
ef
ilor l ui i ş
, dacăda,ceo det er
mi nasesă păst reze
tăcerea. Mot i
vul er a,pr obab i
l, acel a căNoel a er leit aitcă-
său şi
Pen eolpe n u aveaep li
d nă î ncred eer n î el . Aşa că nu spuses e n imic,
cil el ăsase în gr ija domnul ui Br ookner en ptru ca, l
a sf ârşi
t, cuo zi
înaintesămoar ă,săsedeci dăsăl edăr uiascăl uiDanus.
Darde e? cPen tru ce m oti
v?
— Domnu l
e E nd erby…Er a p ent ru pr i
ma dat ă când vor bea, de
cân d se r idi
cas e pr ob lem a codi cil
ului,i ar om d nul Ender by păr u
uşur atsă o au dă vo r
bi nd cucal m şi î i acordă î ntreag a atenţie… v- a
oferit vreu n mot iv pen t ru car e - i
a ăsat
l sc hiţ
ele u l
i Dan us Mui r
field?
Adi că – îşi aleg eacu vi ntele cu at
en ţi
e,ned orind să par ăl aco
mă sau
invidioasă – ev ident că avea u o val oar e speci al
ă,per sonală pen tr
u
mam a… i arpe Danus nu- lcunoş t
ea d e pr ea m ult
ă vr eme.
— Eu nu pot , des igur , să r ăs pund l a ace astăî ntrebaer,pen t
ru că
nu şt iur ăspunsul . Dar a er eviden t că i nţ
eaf oarte m ultl a acest tânăr
şi credcăa dor it să- l aj ut e.Am î nţ el es că eldor eş t
e să por neascăo
mi că f acer
a e şi va fi r ecu nosc ător pen tru acest capit
al.
— Put em să- l cont est ăm ?î nt
rebă oel N.
Olivia sent î
oarse r sp
e l e.
— Nu con testăm ni mi c, îi spuse ea, pe u nt on neu t
ru. Chi ardac ă
arfi posi bil din punctde ved ere ega
ll ,eunu vr eau să amni mic de- a
face cu ast a.
Nan c,y care se ch i
nui se să f acăt ot el ful de cal cul
e ar itmeti
ce,
reintr
ăî n di scuţie:
— Dar , de ci ncior i pai sprezece ace f tşap
ezeci. Ast aî nseam nă că
băiatulpunemânapeşapt ezecidemi idel ire?
— Dac ă vi nde schi ţ
el e,doam nă C ham ber l
ain,da.
— Dar us nt i s
gu ră că e o er oar e. Abi a dac ăl- ucnoş t
ea.Er a
677
grădinarulei…
Nancy nu avu nevoi e decât e d câteva cl i
pe pent ru a- şi crea
singur ăos t
are de put ern
icăag i
taţi
e.
— … Er evoltător! Am avut eudr ep tate uc el,t ott impul . Am zi s
de a ln îceput că oar e pe m ama a l m ână,Dumneze u şt i
e uc ce.Ţi -
am
sp us s ata,Noel ,l at elef
on, dacă-ţi am inteşt
i, când ţ i-
am zi s că a dat
depom anăCău tăt
orii de scoi Ş
i cercei
ci
. i măt uşii Et
hel… daţ i şiei .I ar
acu m as ta.E ul t
ima pi căt
ură.To tul. A datt otul. Cr edcănu er aîn
toat e mi nţi
le. uF sese bol navă şi a sta i -a af ect
atj udecata. l A
tă
expl icaţ
ie n u ex istă.Tr ebuie săut em
p f ace cev
a.
De d aat a s
t a,Noeler a d e patr
ea ui lNan cy.
— Eu unul n- am să t s
auaş a,să acc ept chesti
a as t
a…
— … E cl arcă n u era n îtoate m inţil
e…
— … E pr ea mul tînj oc…
— … Săpr ofiţiaşa…
Ol i
via n u maiput ea upsor ta.
— Ter mi naţi odat ă!Tăce ţi din gură!
Vor beacal m, dar cu o f uri
e cont rolată de car er ed act
orii de l a
rev ist
aVenus n
îvăţ aseră,de-al ungul an il
or , săse ea t
mă, dar i şsăo
respec te.Î nsă Noel şi Nan cy n-o maiau zsi
eră vo rbind pe t onul
acel a.Se hol bară mi raţ
il a ea, dar, su r
pr i
nşicugar da jos,t ăcură.
Ol ivia nîcepu să v or bească.
— Nu vr eau să mai aud ni ciun cuvâ n.t S-
at ermi nat. Mama a
mur it
. Am î ngrop at -
o chi ar azi. Dac ă v- ar ve dea ci nevacum vă
asm uţi
ţi cadoi câ ini râi
oşi, ar zicecăaţ i uit
at de ast a. Nu su nt
eţiîn
stare săăv gândi ţ
i sausă vor biţ
i decât de ceăv răm âne d e a l ea.I
ar
acum şt im, pent r u că n e-a p sus d omnul Ender by.Iarmam a n-a osft
niciodată neb ună… di n cont ră,a f ost ceamaii ntel
igen t
ăf em eie pe
car e am cunoscut -o. De ac ord, a f ost gen eorasă pân ăl a exces, dar
niciodatăf ără să se gân deas căbine î nainte.A f osto f em ei
e cusi mţ
pract i
c.S- a gândi tl a vi i
tor. Cum al t
felcr edeiţ căs- a descu r
cat, cu
bani ipuţinipecar eî iaveaşiunsoţcar eeraîns taresăjoacepânăşi
678
ultimul băn uţ pe a cer p unea ân ma?Î n cee a ce mă p r
iveşte,sunt mai
mul t decât mul ţumi tă şi cr edcăşi vo i ar r eb
tui să fiţ il af el. Ne- a
dăru i
t o co pil
ărie mi nunat ă şia f ăcutt otul casă nt ir
ăm î n vi aţă cu
cap ul su s,i ar acu m, după ce a murit
, ne- a asigur at, fiecăru ia,o vi aţ
ă
con fortabil
ă.Câtdes pre cer cei – şi o pr ivi pe N an cycuo cău tătură
rece şiacu za t
oare d –acă a vr ut să-il ase Antoni ei, şi nu ţ i
e saul ui
Mel anie,sunt si gur ă că autav un mot ivî ntem ei
at.
Nan cyî şi cob orî pri
vi rea şi începu să- şi ad une oscam ă mag
i i nar ă
de p e ach
j et ă.
— … I ar ac dă Dan us p r i
meş te schiţele,şi nu Noel , atunci sunt
si
gur ă că autav şi pen tru ast a u n mot ivî ntem eiat.
Noeldesc hise ug ra,ap oi îşil uă seam a şi o î nch ise all oc,f ăr ă să
spună n imi c.
— … Şi -af ăcu t propr iul testam ent.A f ăcut ceea cevr uat să f acă.
Şias tae o tt ce on ctează , aşa că, să nu- l maiau d pe v r
eu nul di n vo i
că c soat
e u n si ngur cuvân t măc a! r
Fără săr idicevocea nici
o cl ipă,sp uses et otul.Î n pau za pen ibilă
car e u rmă,aş teptă ca oel N sauNan cysă p r
otest
ezeaţ ă
fde cu vintele
biciuitoarepecar eler ostise.Dupăun t i
mp,deceal altăpar tea
mesei , Noelî ncep u să se oiască
f n sc îau n. Ol i
viaî i aru ncă o pr ivi
re
tăioasă, gata de onouă băt ăli
e,dar lenu maipăr ea să ibăani mi c de
zis. Cu un ges t a cerr ecu noşteaî nfr
ân ger ea, maicl ardec ât r i
oce
cu vân t, Noelr idicămân a să se f rece la och i, ap oi să-şi net ezea scă
păru l neg ru. Î şiî ndrep t
ă umer i
i,î şiar an j
ă nodul cr avaei
t de măt ase
neag r
ă.Reu şise să se ont ro
cleze. Ba ch iarncerî că sămb zâ
easc ă.
— După i eşi
r ea as ta, os r
ti el , ad res ându-se t uturor, r ced că
mer i
tăm cu t oţii cevade bău t. Ser i
di că în pi cioare.Un whi sky
pent ru dumnea voastră,domnul e Ender by?
Şi as tfel, del icat, puse cap ăt i s
dcu
ţiei
, dep ăşind momen t
ul d e
ten si
une.Domnul Ender by, vizi
bi l uşurat, acc eptă pr opuner eal ui
Noelşiî ncep u să- şis t
rân gă hâr t i
il
e,aşez ându-leî napoi î n ser vietă.
Nan cy, mor măi nd ceva des pr e pudr at nas ul
, se r i
dică,cu t oat ă
679
dem nit
ateacamzd runcinată de ca re era ns t
îare, î
şil uă poşeta şii eşi
din cam eră.Noeli eşi după ea, plecând să cau te nişt
e g heaţ
ă.Ol ivia
şi avocatul r ăm aseră singur i
.
— Î mi par e ău r,î i spuse ea.
— Nu aveţ i de e c.Aţ i vor bit mi nunat.
— Dumneavoas tră nucr edeţ i că m am a rea nebu nă,nu- iaş a?
— Cât uşide pu ţi
n.
— Aţ i vo rbit cu Dan us n î ac esată după- am iază. Vi s- a părut un
şarlatan?
— Dep atr
e d e aş a ceva. L- aş ar cact
eri
za r d
ept un tân ări nteg
ru.
— To tuşi,t ar e aş r ea
v să şt iu ce a f ăcut-
o pe mam a să-
il aseo
moştenire at âtde v aolroasă.
— Cr ed, domni şoară Keel ing, că nu vo m ş ti nici
odat ă.Î i accept
ă
părerea.
— Cân dî iveţ i spune?
— Or i
cân d es te o cnvenabil
.
— Cr edeţ ică a cum arfi bi ne?
— Da,dacăe sp oate ăs v or besc u c elî ntre p art
u ochi .
— Adi că,după e c p leac
ă N oelşi Nan cy,zâm bi Ol i
via.
— Cr edcă ar fi maibi ne ă s aşteptăm pân ă atunci.
— Nu î nt
ârzaţii pr ea u mlt?
— Dacăe sp oate,am să- it el
efonez soţ i
eimel e.
— Si gur că d a.Vr eauca Dan us ă s ştie cât mair ep ede,pen tr
u că
vamair ăm ân e,pr ob abil
, ai ci şi mâi ne şi ar ns î
em na să ap aăro
atmosferă de en tsiune n î
tre n oi, dacă euş tiu şi elnu.
— Î nţ elegper fect.
Noelse n îtoarse,ţ i
nân dî n mân ă u sportul de g heaţă.
— Ol ivia,spuse el , aiun mes ajpe mas a di n bucăt ărie.Dan us i ş
Antonia au pl ecat ăsbea ceval a Su deley. Se î ntor c la şas e şi
jumătate.
Rostit oate aces teape un t on des tul de nat ural
,r osti
nd numel e
cel
or d oi pen tru pr ima dat ăf ără ven in saur es
en t
imen te.Î n sit
uaţia
680
de aţ
fă,er a u n sem n bun.Ol ivi a esn îtoar se psr e d omnul Ender by.
— Put eţ i aştep ta p ână at unci?
— Bi neînţ eles
.
— Vă su nt r ecu noscătoar e.Aţ if ost deo sebit de ăb rdăt or cunoi .
— Fac e p atre d in munca mea , domni şoar ă K eeling.At âtşi ni mi c
maimul t
.
După ceşiî petrecu se es dtul de m ul tt i
mp l a et aj, piept
ănân du-se,
pudrându- şi nasu l şi ,î n gen eal
r, î ncer cân d să- şi r evină,Nan cyse
înt
oarse în suf r
ager ie şiî ianunţ ă că pl eacă acasă.Ol ivia păru
mirat
ă.
— Nu s taisă b eicevau c noi ?
— Nu, maibi ne n u. Am mul t de mer s. N-aşvr ea ă s păţesc e c
va.
La reved er e,domnul e E nder byşi vămul ţumes c p entru ajutor. Vă
rog, nu văr idicaţi. La r eved ere,Noel . Drum bun l a Londr a.St ai
acol
o,Ol ivia,nu- i nevo ie să ăm co nduci .
Dar l O
ivi a lăs ă pah au rl j os şi porni î n urma sur orii ei
. Af ară,
superba zide pr imăvar ă se t ransforma î ntr-
o sear ă r ăcoroasă şi
înmir
esmat ă.Pecernusevedeani ciunnorşior izontuler ar oşu,ca
după ap us. Un vântşor uf ăc ea să t r emur e cr engile de sus al e
copacil
or i ş
, di nsp re ea dlul di n sp atele sat ului,r ăzbăt eacucl ari
tate
behăi
tuloi lorşimi eil
ori eşiţilapăscut .Nancypr iviînjur .
— Ce n oo rc am avut cu vr em ea t as
a!A pi catf oar t
e b i
ne.A f os
t
tot
ul bine,Ol i
via. Ai ar anjat t otul perf ect.
Părea acă să t o
ftul pen t
ru a- şi dem ons tra a mab ilitat
ea.
— Mul ţumesc,r ăs punse O li
via.
— A f ost mul t de munc ă.Î midau eam s a.
— Da.Er a nevo ie de or ganizare.Maisunt î ncă două- tr
eil ucruri
de rezol vat. O pi atră pent ru mor mânt ul mam ei. Darput em vor bi
despre s ata l a
tă d ată.
Nancyr căun î maş ină.
— Cân dt e nîtorci l a L on dra?
— Mâi ne- seară.Tr ebuie ă s fi ul a b irou l uni di mi neaţă.
681
 — At unci,ţ i
nem l egăt ura.
— Neapăr at.
Ol i
via ezi tă,ap oi î şi am inti hot ăr
âr eape car e o l uaseî n acea
după- am iază,î n l egătură cu l ucruril
e bu ne. Mam a nu l ăsa pe
niciunul di n co pii
i eisă pl eceăr ăfun săr ut de ă rm as-
bun. Se a pl
ecă
pe geam ul des chis almaş inii şi o săr ută p e N ancy pe o braz.
— Ai gr ij
ă cum conduci ,î i spuse,după car e,cu mul t curaj( unde
mer ge mi a,mer ge şi sut a)ad ău gă: compliment e lui Geor ge şi
copi il
or.
Întorcân du-se î n casă, co ns t
ată căcei doi bărb aţi plecaser
ă di n
sufrag eir
e, nt î
or cân
du- se l a con fortul di n sal on. N oel trăsese
drap eiri
le şi f
ăcu seocufl , dar , după ce- şi t
ermi nă pah arul de w hisky
cu si f
on, se r idicăî n pi cioar e şi an unţă că a ermomen t
ul să pl ece.
Domnu l End erby spuse că er a un moment pot r
ivi
t pe ntru a- i
tel
ef ona soţ iei, aşa căOl iviaî ll ăsă aco lo şiî l conduse epNoelpân ă
la u şă.
— Am i mpr esia ăc n -am f ăcut dec âtsă o cnduc lumea ,toat ă ziua.
— Cr edcă t eş
i obosită.Ar fi bi ne ă s et odihneşti
.
— Pr obab il că un stem cut oţii obosiţi.A f ost o zigr ea.
Se r ăco ri
se de- a bi neleaaf ar
ă.Î nfior at
ă,Ol ivia se cu prinsecu
braţele.
— Î mipar e ău
r de u cm aui eşi
tl ucr uri
le,Noel .NumaiDumnez eu
şti
e câ tt e-ai st ră
duit săl e g ăseşit
. Dar ,î n situaţi
a de f aţă, nu poţ if ace
abso lut ni mic.Şi ,tr ebuie săr ecu noşti, nici
unul di ntre noi n- ai eşit
prear ău . Casa se va vi nde ca pâi neacal dă.Aşa că n- are sen s ă sţ-
i
facinerv i pen tru o ned rep tatei maginar ă.Al tfelaisăf aci o j alni
că
indigestie sp iri
tuală şio să etr tezeşt
i acru şinem ulţumit.
Noel zâmb. i Fără ves el
ie,dar alurma ur melorer a t ot
uşi un
zâmbe t.
— E gr eude n î
ghi ţi
t găl uşca as ta,dardupă câtse p are n u avem
alt
er nativă.To tuşi, aş od r
i să ş tiu de ce un ne- a spus n i
mi c d epsre
sch i
ţe,n- a vor bi
t ni ci
odat ă desp re ex istenţ
a l or. Şi de cel e-al ăsat
682
acelui t ip?
Ol ivia i r
dică i n
d umer i.
— Ţi neal a el ? i Îera mi lă de el ? D oreasă- l ajute?
— Tr ebu i
e ă s fi e m aimul t dec âtatât.
— Poat e,ad mi se eai -lşsăr ută de ămr as -
bun. Darnu cr edcă v om
afla v reod ată.
Ur că î n J aguarşi p lecă,i arOl ivia r ăm as
e pe l oc, as cult
ân d
zgom otul mot orul ui car e se pi erdea î n zare, pânăcândnu se mai
auzi şil inişt
easeri i senst ială di n nou. Zgomot ele nat uri
ii ntr
ară di n
nou î n s tăp ânire – oi le de pe păş uneadi n ap ropiere,vâ ntul ac um
mai put ern i
c,f oşn ind pr intre cr engi
le co pacilor
, un l ăt
ratde câi ne.
Auzi i ş
nt
e paşi dinspr e sat işvocit i
nereşti. Dan us şi Ant onia se
înt
or ceau del aSudel ey.Lezăr icapet elepedeasupr azi duluişi,
cândi nt rară p e p oar t
a des chisă,văz u că Dan us oţ inea e pA ntonia
cu br aţul pe după umer i
; Ant oniaî şi puses e un f ular oşruî nj urul
gâtului şiera roşi eî n obr aji
.Î şir idicăpr ivi
reaşio văzu pe Ol ivi
a,
careî i aşt epta.
— Ol i
vi a!Ce aci f ai cide u na singur ă?
— Noel t
ocmaia pl eca.t V- am au zti venind. Aţ i avut o sear ă
plăcută?
— Ne- am dus numaica ă s bem ceva. Sp er că n ut e-aisupăr a.tN-
am maif ost ni ciodat ăî ntr-un l ocal. E gr ozav. Foarte dem odat,i ar
Dan us a u jcat săg ei ţcupoşt aşu l
.
— Ai câşt i
gat? l îîntrebă Ol ivia.
— Nu.N- am avu t ni
cio şan să.A t rebui
t să- i oferun pah arde b eer
Gui ness.
Int r
ar ă î mpr eu nă î n cas ă.Î n bucăt ăr
ia căl duroasă,Ant oni a îşi
desfăcuf ularul.
— Î ntruni r
ea ed am fi li
e - sa ertminat?
— Da.A pl ecatşi Nanc y. Dar om d nul Ender by esteî ncă ai ci.
Olivia sent oîar
se sp re D anus. Vr ea să orbeasc
v ă cev a cu t
ine.
Dan us o pr i
vi ui mi t.
683
 — Cumi ne?
— Da.Acum e î n sal on . Cred că arfi maibi ne să nu- ll aşi să
aştepte,pen tru că, săracul, vreasă j ua
ngă aca să, l
a nevast
al ui.
— Darce- o fiavân d de vor bi
t
mi
necu
?
— N- am i dee, minţ i Olivia.Ce- arfi să e t ducişi să vezi?
Cu o exp r esie d e am uza ment pe c hip, Danu s p l
ecă spre a son
l.
Uşa sench îi
se n î urma u li.
— De ce nai bavr ea să vor beacsă cu Danus? î ntr
ebăAnt on i
a,
îngrij
or ată.Spercănuecevader ău!
Olivia sepr is
j
ini de m ar
ginea esei
m di n bucătărie.
— Su nt conv insă ă c nu .
Totuşi , Ant onia nu păr eaconvi nsă.Ol i
via nu vo ia să cont i
nue
conver saţia,aşa că sch imbă su biect
ul.
— Dec i,ce m ân
căm as tăzi l
a i c
nă?Dan us r ăm âne al n
o?i
— Dac ă nut e usper i
.
— Si gur că n u mă u spăr.Ar fi maibi ne ă s ăm
r ân ă işpes t
e no apte.
Îi găs im noi un pat ,pe u ndeva.
— Ar fi mul t maiuşor aş a.N- a m aii ntr
atî n căsuţa uli de â ceva
t
săptăm âni şipr eci
s ă c eumed ă şi tr
istă.
— Sp une-mi ce s- a î ntâm platl a Edi nburgh. Ce zi c doct ori
i,e
sănătos?
— Da.Nu ar e ni mic, Ol i
via.E săn ăot
s. Nu e ep il
epti
c iş n- af ost
niciodat ă.
— E o ve ste mi nunat ă.
— Da.Ca un mi racol.
— Dan us î nseam nă o farte m ul
t pentru t i
ne,nu- i aşa?
— Da .
— Şi cr edcă şi t u pen tru el.
Ant onia,r ad ioasă,dăd u di n capî n sem n de ap r
obare.
— Deci , ce l an
pur i v- aţ
if ăcut
?
— Vr easă deschi dă un cent ru de gr ăd i
nărit
… să ai băpr op r
ia
afacere.I areuam să- l ajut. Vom l ucra mpîr eu nă.
684
 — Darsl uj ba u li de a l A ut og
ad ren?
— Î ncep e d in nou l ucrul l a eil uni, cu un pr eaviz de ol ună.Au
fost aşa de buni cuelî n t oat
ă per ioad a ast aî n car eat rebui t să se
învoiascăî ncâteledepăr erecă,dacăosăcont inuesăl ucrezel una
asta, le v a mul ţumi î ntr-un f el.
— Şidupă a ceea?
— Vom pl eca să căut ăm un t eren pe c are s ă neper mi tem să- l
închiriem sausă- lcumpăr ăm.Poat eînSomer set
.Sauî nDevon.Dar
am vo rbit ser ios cân d am zi s că v r eau să t s
auai ci – i ş nu vo m pl eca
înaintecaPodmor e’
sThat chsăfievândutşimobi l
asăfiel uatăde
aici. Cum ţ i-am spus, pot să l e a r
ătcas a cel or am atori
,i ar an Dus ar
put easă ai bă gr i
jă de g răd i
nă.
— E oi dee r o
gzavă. Dar un t rebu ie să se î ntoarcă în căs uţal ui,
trebuie să st eaai ci, cut ine.Am să ufimul t maif erici
tă şti i
nd cănu
eşti singur ă.Poat e să se ser vească de maş ina mam ei
,i ar utmă vei
ţine l a cu r
en t cunumăru l clienţil
or p oten ţi
ali. Am s- o păst r
ezşipe
doam na Pl acket t, dac ă dor etş
e,pân ăî n momen tul în car e e s v inde
casa.Ar p uteaf ace cu or ăţenie serioasăedp r
imăv aă,r plus ă c o să- ţi
ţină t ovăr ăşie,câti mpt Dan us l ucreazăî n gr ădinile altora.Ol ivia
zâ mbi, ca şi cu m ar fi planificat eaî nsăş it otul. Ce b i
ne s- aupot rivit
lucrurile!
— Maie e cva. N-am să m ă n îtorcl a L on dra.
— Mi -am i magi nat.
— Ai f ost aş a de dr ăgu ţ
ă,pr opunân du- mi să mă aj uţi, şi euî ţ
i
sunt e rcunos cătoar e, dar - aş
n fi bu nă de manec hin. Su nt p rea
timidă.
— Pr obab i
l că aidr ep tate.Ai să fii mul t maif eri
cit
ă pur tân d o
per eche d e ci zm e n îal
te şi cudeg eel
te p line d e n oroi, spuse l i
Ovia şi
am ân două zb iucn i
ră n îr âs. Eştif eri
cită,Ant oni a,nu?
— Da.Maif ericit
ă d ec âtmi -
am i mag i
natcă vo i maifi vr eod at ă.A
fost o zici udat ă.Ui mi tor d ef ericit
ă şicu trem urător d et rist
ă.Dar
cred că Pen elop e ar fiî nţ
eles. Mi -
era gr oază de î nmor mân t
ar e.
685
Singur ala car e am maipar t
icipata f ost ceaal ui Cosmo, şi at uncia
fost at âtde cu mpl it,încâtm- am t em ut să mă maiduc a lî ncă una.
Dar ud pă-am iaza ast aaf ost cut otul alt
fel. Maideg rabă o cel ebrar
e,
zău aşa.
— Aşa amşi vr ut să fi e.Aşa amar anj
at.I arac um… Ol i
via n îcep
u
să caş t
e… s- a er tmi natcubi ne.Gat a.
— Par i obosi t ă.
— Eşt i a doua per soan ă car eî mi spune ac eaş
li lucru as tă-
seară.
De o bi
cei, asta n îseamnă căar pbătrână.
— Nu par i băt r
ână.Du- t
e sus i şf ă o bai e.Nu- ţif ace gr i
ji pentru
cină.E ni şte su pă î n căm ară şi av em co t
lete d e m ielî nf rigider
. Dacă
vrei, am să- ţi ad uc eu cina pe ot avă,l a pat.
— Nu sunt chi ar aş a de băt rânăşi o bos i
tă, ps use Ol i
via,
des pr i
nzân du-se d e m arginea e mesişi arcuindu- şi spi
nar ea.Daram
să m ă duc ă s ac f o bai e.Dac ă d omnul Ender bypl eacă n îai
nte ă s m ă
întorc,îitransmi ţit uscuzelemel e?
— Bi neînţeles.
— Şispune- il ar eveder e di n par t
eamea . Sp une-i că am să ţ in
legău tra cu dân sul.
Ci ncimi nut e m ait ârzui,r ezolvând ce eace u av
ses
eă r de e rzol
vat,
Dan us i ş domnul Ender byi ntrarăî n bucăt ărie.Ant onia eral ângă
chiuvet ă,cu r
ăţ ân d mor cov i
. Se n î
toarse săe lz âm bească,aştep t
ând
caeisă vor bea scă; să-i ex plice espdr e ce ov rbi ser
ă.Dar i ci
nunul nu
spuse ni mi c şi ,î n faţa uneiasem en easolidar it
ăţi masc ul
ine,eanu
avucur aj
ul să pună vr eo î ntrebaer.Î it ransmi se,î nsă,domnul ui
Ender bymes au jl de a l O livi
a.
— E f oarte o bosită şi a ur catsă f acă b oaie.Dar i m
-a spus ă s vă
transmi t eu ur ar eade r ăm as -bun şi să mă scuz di n par t
eaei ,î n
speran ţ
a că veţiî nţel
eg e.
— Da,bi neînţ eles.
— A spus că vai ne ţ egăt
l ur a u c dumnea vo at s
ră.
— Î ţi mul ţumes c că mi -aispus. Acum t rebu ie să pl ec
. Soţ ia mă
686
aşteaptă a l cină.Domnul Ender by î şi trecu servi
eta nî mân a tsângă.
La e rveder
e,Ant oni a!
— Ah… Pr insă p e n eaş
teptate,Ant on i
a ş î
iş terse e
rped e mâna d e
şorţ.La e rveder e,domnul e E nderby.
— Şimul t nor o.c
— Mul ţumesc.
Domnu l End erby i eşi cu paşi mar i pe uşă, ur mat de Danu s.
Ant onia,r ăm asăi ngsură,se n ît
oar se a l m orcovi, dar un-i er
a m intea
lat rea
bă.De cei u îraseor o
nc – , şi
de apft , ce se etrecea?
p anusD n
u
păruse d el
oc n eăcij
t, aşa că oatep era vor ba de cev a bun. Poate –ce
gân d f eri
cit – domnul Ender by î l pl ăcuse pe Danu s, în t i
mp ce
stătuseră de vor bă,l a ceai,i aracu m se of ereasă-i ajute săs trângă
nişte ban i a c să- şi u cmper e cen t
r ul d e gr ădi
nărit
. P ăera puţin
probab il
,darce t almot iv arfi av ut să v orbeasc
ă cu el…?
Auzimaş ina domnul ui Ender bypor nind l a drum. Se op r
i din
lucru şise r sp
i
ji
ni de ch iuvetă, aşt eptând î ntoar
cereal ui Danus,cu
cuţitul într
-o mână şimor covul î n cea lalt
ă.
— Ce ţ i-a spus? l îîntr
eb ă,î naint e caelsă ap uce să i
ntre pe uşă.
De e c ar u
vt să t s
ea ed vo rbă cu ti
ne?
Dan us i îluă cu ţitul şi mor covul di n mâi ni şi o cuprinse nî braţ
e.
— Am cevasă- ţ
ispun.
— Ce ?
— Pân ă a l u rmă,nu va m ait rebui să v inzicer cei
i mătuşi
i Ethel.

— Iu-
hu!
— Doamna a Pl
ckett
?
— Unde sunteţ
i?
— Aici
,sus,î n dormitor
ul mamei
.
Doamna Pl
ackett ur
că căr
si
le.
— Aţiînceput, aşa-
i
?
— Nu chiar
.Î ncerc doarsă dec
id ce vo
m fac
e.Nu cr
edcă meri
tă
să păs
trăm ceva . Toat
e hainel
e mamei erau aşa de ve
chi iş
687
neconven ţ
ionale,î ncât nu văd ci ne le- ar up teador i. Am ni şte saci
pentru vech ituri
. Le p unem pe o tat
e c al
oo, să e la i g unoierii
.
— Doam na Ti l
li
ng hamor ganze
iaz ă un baz ar uc vâ nzare l una
vii
toare.Aj utoare p en t
ru cu mpăr aera nu eior gi.
— Mă r og. Vedem noi . Vă l as pe dumnea voa stră să hot ărâţi
.
Acu m, euzi c ac d umneavo astră săcoat seţi hai nele d i
n dul ap,i areu
am să og lesc t a
ser
rele sc r
inului.
Doam na Pl acket
t e s ap ucă de t reabă, deschizând lar
g uşi l
e
dulapului şi î ncepând să scoat ă câte u n br aţde h anie p onosit e,dar
atâtde dr agi. Cân d l e puse pe pat … şi unel e er aur oase de at ât
a
purtat, Oliviaî şiî ntoar se r i
p
vireaî ntr-o par te.Păr eao i ndece nţ ă fie
numaisă l e şi pr i
veasc ă.Î if usese gr oază de aces t momen t şi avea
toat
e şan sele să fie mul t maidur eros d eâctbăn ui se.Î ncur aj
at ă de
prezenţa r ealist
ă a doam nei l ac
Pkett, e s aş ezăî n gen unchi i ş
deschise sertarul de o j
s.Pul overe, cunast uri sau făr ă, foarte ro ase ep
la coate.Un f ular edcopi l
, din l ână al bă de Sh el t
and; o flan eăl de
lână bleumar in,pe a ce r m am a opur ta a l g rădinărit.
— Dec i, ce- o să se î ntâm ple cu cas a? nt îrebă doam na Pl acket tl a
un m omentda t
.
— Va fi pusă î n vân zare. Aşa a dor it mam a şi , oricum, ni ciunul
dintre noi n- ar odri să st eaai ci. Dar n A
toni a şi Dan us vo r ămr ân e
aicisăpr i
mea scă cli
en ţii
, săl e arate casa şisăai bă gr ij
ă de eapână
când o cumpăr ă icneva. Şi-
atunci vo m vi nde m obil
a.
— Ant on i
a i şDan us? D oam na P lackett
,dân dî nţel ep ţ
eş t
e d in cap
pentru sine,cu getăl a cel ei mpl icat
e d e această situaţ i
e.Ce d răguţ …
— I ar pa oivorl ecp
a să cau te o bu cată de păm ânt pe car e s- o
poată nîch i
ria sau cu mpăr a.Vor să cr eeze n ceunt ru de g răd i
năr i
t.
— Mi e s par e mi e,spuse doam na Pl ac kett
, că- şi f ac cui bul.
Apr opo,eiunde u snt? N ui -am văzu t pe ai ci cân d am i nt r
atî n casă.
— S- audus a l biser i
că.
— Ză u?
— Mi se p aer ăc u snteţ
i mul ţumi t
ă,doam nă P l
ac kett.
688
 — Ef rumos cân dt iner ii mer gl a b iseri
că.Nu pr ea esn î
tâm plă nî
zilele n oastre.Şi î mi par e b ine că rvo r
ăm ân e mp îr eună.La şad e arte
bineunulcual tul,am văzuteudel aînceput.Şisuntşit ineri
.Darcu
toate a stea , aucap ul pe u mer i
. Ce i zceţi de s ata?
Olivia se n îtoarse sp re ea. Man tia mar i
năreas că a mam ei
. Brusc,
pr in faţa ochi lor ise der ul ăo i mag ine-am intire.Mam a şi mi cuţa
Ant onia o ssi nd pe aer opor tul dinI biza; mam a mb îr ăcaă t cu mantia
aceasta,i arAnt onia a lergân d şi ar uncân du-se n î br aţel
e u li Cosmo.
Părea să t r
ecu
fit o veşn i
cie d e t a
unci .
— E pr ea bu nă ca s- o ar uncăm , spuse ea.Puneţ i
-o deop arte,
pen tru bazar .
Dardoam na P l
acket t nu păr ea r ea
p en t
uzias mat ă d e d i
eea as t
a.
— E gr oas ă i şcăl dur oas ă,zău aşa.Maiar e an i buni de v i
aţă.
— At unci,l uaţi-
i dumneav oastră.O să vă ţ ină cal d pe b ici
cl
etă.
— Sun teţi f oart
e dr ăgu ţă, domni şoară Keel i
ng . V- aş fi
recunos cătoar e, spuse f emei a şi puse mant i
a pe pat . Am să mă
gâ ndesc a l mama d umnea voa str
ă d e fiecar e d ată c ândam s- o pun
pe mi ne .
Alt ser tar. Len jer
ie,căm ăşi de noap t
e,t urban e,co rdoane,eşar fe;
un şalde măt ase chi nezeas că,cu ci ucur i boga ţi
, br odatcu pău ni
stacoji
i. O eşa rfă d e d ant elă n egară.
Dul apul er a ap roap e g ol.Doam na P lackett cău tă m aiî n spate.
— I a ui te a l ast
a!Sco asebi ect
o ul af ară,cuumer aş cu tot.O r och
i
e,
tinerească şimodes t
ă,di ntr-
un mat er
iali eft
in, car e at ârn
a moal e,
fără n iciof ormă.O r och ie o rşi
e,i mpr imat ă cu mar gar eet al
be,cuun
deco lt
eupăt r at şiumeri falşi
.
— N- am maivăz ut -
o n iciodată.
— Ni ci eu . Mă î ntrebce- a găs it
-o pe mam a săaşapăstrez
v e
a.
ce
Cr ed c- a pur tat
-o î n vr emea r ăzboiului. A runcaţ i
-o, oamd nă
Plack ett
!
Sertaru l de su s.Cr em e şil oţiuni, pl ăcuţe de şm i
rghel, sti
cluţe
ve chi de p arfum, o cut ie d e p udr ă cu păm ătuf di n pene d e e lbădă.
689
Un şi r
agde măr gele de cu loar
each ihlimbar ului. Cer cei
. Br i
zbizuri
făr
ă val oare.
În sf ârşi
t, cugr eu ,t ermi nară.Doam na Pl acket
tl egăs trâns sacii
de pl asti
c şi , mpîr eună, iî căr ar ă j os, c soţându-i a far ă, ân lgă
tomber oane.
— O să l ei a mâi ne-dimi neaţă.Şi , cu as ta,gat a cu t r eaba pen t
ru
dumneavoas tr
ă.
În bucăt ărie,doam na P lack ettî şi puse h an ia.
— Ni ci nu şt i
u cum să vămul ţumesc, doam nă Pl acke t
t, spuse
Olivia, ob servândgr ija cu car e doam na Pl ackett î mpăt urea
man tau a,punân d-o ap oiî nt r-o pungă. Nu m- aşfi des curcatsi ngur ă.
— Mi -af ăcut plăcere săă vfi u de j a
utor , ast
a-i sigur. Ei , eut rebuie
să pl ec. Săpr egătesc mas a pent ru domnul Pl ac kett
. Dr um bu n l a
Lon dra, om d nişoară Keel ing şi ave ţi g rijă de dumneavoas tră.
Încercaţi să ăvodi hniţi
.A f ost un sf ârşi
t de săp tăm ânăf oarte pl i
n.
— Maivor bim,doam nă P lackett.
— Chi ar a. aşŞisă maiven iţ
i să ne v ed eiţ
. Mi -ar ăr pear ăusă nu
nemaivede m.
Ur căpe bi ci
clet
ă şi por ni la dr um – o si luetă masi vă,cuspat ele
drep t şi punga at ârnată d e g hi
don.
Ol i
vi a se î nt
oarse l a et aj,î n cam era mam eisal e.Dep osed aăt de
toate obi ectel
e per sonal e,cam era păr ea i ncredi
bil d e goal ă. nÎ
curând, Po dmor e’
s That ch va fi vân dută,i ar am cer a ac east
a va
aparţine altcuiva. Al t
e mobi l
e,al te hai ne,al t par fum, al t
e voci , alt
e
hohote de r âs.Se a şeză pe p atşizări , di ncolo de f erea str
ă,f r
unzel e
proaspete al e castanului înmugur it. Un s tur z cân t
a,as cuns u ndeva
printre crengi.
Pr i
vi î nj ur. Văzu nopt iera, veiozade p orţel
ancuabaj urul f ronsat.
Nopt i
er a aveaun ser tăraş. Ni cinu- l obser vaser ă şi nu ap ucas eră să-l
golească.Acu m î l deschise şi găsi aco l
o o st i
cluţă cuasp ir
ine,un
nasture,un cap ătde cr eion, un j ur nalde dem ult. Şi,î n spat e de t ot,
o car te.Băg ă mân aî n ser t
ar şi scoase carteaaf ar
ă.O car te subţire,
690
l
egaă t în pi el
e al bastr
ă.
Jurnalde toamnă de Loui s MacNei ce.
Înăuntru, un obi ec
t m aigr os, drep
t e smn de car te;pag ini
le se
deschiser
ă ch iar caloo. Găsini şt
ef oi de hâr t
ie subţi
re,îngălben
it
ă,
î
mpăt urit
estrâns… oscr i
soare,poate?Şiofot
ogr afie.
Fotografiar eprezent
a un băr bat.Îi aruncăo pr ivi
re şi apoi o lăsă
deoparte.Î ncepu sădesf acă scri
soarea, dar r i
pvi
reaî if u atrasăde
un pas ajdi ntr-
o poezi e,aş a cu m se nîtâm plă când zăreş
ti un nume
cunoscu tîntr-
un ar t
icol de i zar…
A sositluna sep tem bri
e
ceaar e
c dă viaţă otam nei
,
care, cunat ura i e
,
pref
eră copaci
if ărăr unfzeşif ocu
lî n căm i
n.
Aşa căi d îăru
iesc aceast
ă u l
nă şi următoarea,
deşitot anul meuar t rebui să efi l a ei
, cel
eicare
mi-a dăurit
atât
eazil
e d e d i
sperareui mi
şir
e
şimul t maimul te i z
le d e eri
fcire.
Sep
tembr
ie şi-alăsat mireasmaî n viaţ
a mea, şi
-
a ăsat
l
umbr el
e p e peeţ
ri
i cam er eimele,
o umbr ă cu părul î
mpl et
itî nt oat
e cas
cadel
e m el
e
şiamint i
rea săru
tări
l
or, ri
sipit
e pr intoată Londra.

Cuvi
ntel
e nu eraunoi pen
t
ru Oli
via.St
udent
ăl a Oxfor
d fiind, î
l
des
coper
ise p
e M acNei
ce,
o pasi
onasei d
şev
oraseu cdisper
ar
e ott ce
scr
ises
e el
. Şi t
otuşiacu
m, după tr
ecer
eaatâtor an
i, era l
a fel ed
i
mpr esi
onată şi mişc
ată cala pr ima lect
ură a acestui poem.Î lr eci
ti
,
apoi l
ăsă car t
ea osj
. Car
e u fses
e semnificaţi
a eipen t
ru mam a? uLă
i
arăşifotografia.
Un băr bat.Într
-un felde uni f
ormă,dar uccap ul descoperi
t. Era
pe ujmătate nît
ors,zâmbind cătr
e oft
ograf, de parc
ă ar fi f
ost luatpe
nepr
egăite;un col ac ed rf
ânghie iţ
nut pest
e u măr. Avea ăru
p l bătut
de vân t şi în depătr
are se zăreamar ea, cont
urând or i
zontul. Un

691
bărbat.NecunoscutOl ivieişitotuşi
,într
-unf elciudat,famili
ar.Se
încruntă.O asemănar e? Nu at âtasemănar e,câtt răsăturidej a
cunoscut e.Îi aduceau aminte d e ic
neva. Darde i cne?Ci neva…?
Cum să nu! Odat ă r ecunoscut,l ucrul deve ni evi dent. Danus
Mui rfield. Nu er a vor ba de f orma f eţei sau a oc hilor
, ci de o
asemăn aer m ul
t maisubt i
lă.Cap ul
, cubăr bia uşor r i
dicată.Căldura
neaş t
eptată a âmzbet ul
ui său .
Danus .
Deci, aces
t om er ar ăspunsul laî nt
r ebar
eal a care ni ci domnul
Ender by,niciNoel , ni
ciOl ivia n ur euşi
seră săăsp r
undă?
I
ntrigată la cu lme, uă l sc ri
soarea şi
-i d esf
ăcu pag inil
e fragi
le.
Hâr ti
a era li
niată şiscr isul şcolăr
esc, cul it
ere clar d ese
nate,cuun
creion cuvâr ff oart
e ascu ţ
it.

Undeva nîAngl
i
a
20 aim 19
44
Dr aga ea m Pen el
op e,
În ul ti
mel e săp tăm âni m-am aşezat de zeci de ori ca să-ţ
i scr
iu.
De fi eacer d ată,n- am aj uns m aidepatre de p r
imele ân
rdur i
,căci mă
înt
rerupeaunt elefon,ochemar e,obăt ai
eî nuşăsauci neşti
ece
sarci
nă u rgentă.
Darî n sf ârşit a sosi t u n momen t,î n ac et
s oc
l cuf undat nî
înt
uneric,cândsuntsi gurcăvoiaveaoor ădel i
nişt
e.Scri
sor
il
et al
e
auaj uns u c bi ne şi îmi aduc bucurie.Le aui cu mi ne,ca un şcolar
bolnavdedr agoste,lecitescşil
erecit
escdenenumăr ateori
.Dacă
nu pot fi cut ine,măca r să-
ţi ascu
lt glasu
l…

Singurăt
ateaera foart
e apăsăt
oare.Înj urul ei, casast
ăteagoală şi
tăc
ută.Cam era mam eiera cuf undat
ă în l ini
şte şi numaişoap t
a
paginil
or, ic
ti
te şi a poi ăsat
l e deo par
te, up rea tăcer
ea.umea,
L
prezentul erau uitat
e. c Aes
ta er a tr
ec ut
ul pe car e Olivi
a î l
descoperea;er
a rtec
utul mam eiei,nebănuit până acum şi pe ace
r nu
şi
-l putuseimagina.

692
 Exist
ă şi posibili
tateaca Ambr ose să fie un gen t
lem an şi să-
ţi
permită să di vor
ţezi
… Toteea c ce con t
eaz
ă acum es te să fim
î
mpr eunăşi,pânălaur mă–aşacum sper,maidevremesaumai
târ
ziu – să encăsă tori
m. Î
ntr
-o bună zi, ace
străzboi va lua sfâr
şit
…
Daror ice ălc
ător
ie d e omie cincisute de ki
lomet
riî ncepe cu pri
mul
pas şi ni
cio expediţ
ie nu merger ău
, dacă t
e gân deşt
i puţin la ea
î
nainte.

Dăd
u pag
i
na i
şcon
t
inuă u
c ur
măt
oar
ea.

…Nu ş ti
u de ce, dar numă t em deloc ăcnu voi supr
avi
eţ
ui
răzb
oi
ului
. Moartea,ult
imul i
nam i
c,pareî ncădep at
re,asc
unsă în
spael
te nail
or de bărt
ânee
ţ şiinfirmit
ate.Şi nu pot să ed
crcă artso
a,
după ec nea- ad
us î
mpreună,n-a hoăr
tâtsă ămr ân
em aşa.

Dar us
f
ese uci
s. Numaimoart
ea ar fiputut pune capăt unei
as
emen
ea i
ubi
ri
. Fuses
e uci
s şi nu se maiînt
orses
e ni
ciodat
ă la
mam a,i ardi n t oat
e pl an
ur i
le şi sper
an ţ
ele lui pen tru vi i
tor se
alesese praf
ul, căci f
useser
ăî ntreru
pt
e pe veci de un gl onţ rătăci
t sau
de-o bombă.Fuses e u cs
i
,i area er mses
e,pur şi si mplu, maidep at
re.
Se întorsesela Ambr oseşit răi
setot rest
ul vieţiifărăr em uşcări sau
am ărăc
iune,f ără măc ar nu dram de au tocompătimire.I ar opciii ei
nu ştiuseră nici
odată.Ni cinu ghi ci
ser
ă.Ni men i nu ştiuse vreo dat
ă.
Într
-un f el
, acesat er
al ucrul cel mai
Tr t
ri
ebu
i
ast
.să orbveş
ti despre , el
mam ă!Cu mi ne. Aş fiî nţ
el
es. Aş fidor i
t ă Des
s cc
as op
uer
l
t.i
, spre
surpri
nder eaei , căav eaoch i
i pli
ni de acr
limi . Lacr
imi care dăd eu
a
pe-af
ară şi ise pr eli
ngeaupe obr aj
i; e sn
zaţi
a er a ciudat
ă şi
neobi
şnui
tă. Parcă rae vorba de alt
cineva,nu de eaî nsăşi
. Şi t
otuşi
,
plângeaentpru mam a Vi
e
r.
eaus ă ifi ai
ci
. Acum. Vr e
aus ă ts
aude vorbă
cut i
ne. Am ne voi
e dei ne.
t
Poaet că aer bi
ne ăs pl ângă.Nu pl ânses
e p ent
ru mam a eiatunci
când mur i
se,dar l ân
pgeaacu m. În inti
mi t
ate,fără ca i men
n i să-şi
bat
ăj ocde slăbici
unea ei,îşiput
ea permit
e să plângă î
n voi
e.

693
Domni şoara Keeling, ceadur ă şi de t emut,r edatc
or-
şefla
Venus,
parcăni cinu ex ist
a.Er ai ar o şco
lăr
iţ
ă,dân d buznaî n casă,pe uşa
de l a dem iso
lul casei din Oak leySt reet
,st
rigând: „Mam i
!“ şi şti
ind
că,de u ndeva, mam a iîva ăs rpunde.Pe ă musră ec pl
ângea, ar
mur a
aceea pe car e o r i
dicase î n j ur
ul ei – car apacea dur ă a
autocontr
olului – separ sse,dispărândf ăr
ă urmă.Făr ă acae armură,
n-ar fiput ut dep ăşi primele zile de viaţ
ăî ntr
-o l
ume r ece, î
n car e
mam a nu maiexi sta.Acum,el i
ber at
ă de d
urer e,er
a din nouuman ă,
era d i
n nou ea ns îăşi
.
După o vr em e,oar eucm r ef
ăcu tă,l
uă ult
ima pag i
nă a scrisor
ii şi
o citi până la ca păt.

…Şir eg
r
etcănu sunt acol o, să î
mpar
t cuvoir âs
ul şi t
reb
uri
le
domes
ti
ce d
in ceeae cadeven i
t pent
ru mi
ne oa d oua cas
ă.Tot
ul a
fos
t mi
nunat
,î n toat
e sen
su
ri
le.Iar nîace
ast
ă vi
aţă,nimic di
n cee
bunnusepi
erde.Rămâneî
nfiinţ
aunuiom,devi
neopart
eafir i
i
l
ui
mi.eAş
n a
ţî că
i apao
ţ
rnp
ieart
e
p
ent
rd
i
unt
t
oi
n
te
d est
eau
neI
a.m
uer
eu
bi
r al
ea ăt
ur
ea,
m idd
ream
ag in
me.Şi o part
ea. e di
n
Ri
chadr

Richard. Rost i numel e cu vo ce Ot

are .t
par e id
n mi ne ţ î
i apaţr
ine
pentrut otdeauna. Împăt uri scr isoareaşi o puse l a l oc,alături d e
fotografie,î ntre agpi
nil
Jer
u naluluidetoamnă. nÎch
iseca rteaşisel ăsă
pe sp ate,pes te p er
ne,pr ivind î nt ava
n şi gân dindu-se:„A cum şt iu
totul“.Dar i a
şt cănu- i ad ev ăar;tştia doar că, maimul t decât ori
ce,
avea nevoie să afl e fiec ae r det al
iu, câtde mi c, des pre ceeace se
întâmpl ase.Cum secunoscuser ă;cum apăruseî nviaţaei,cum se
îndrăgos ti
seră,atâtdei nevitabilşipr ofund,unuldecel ălal
t;cum
fusese cis.u
Darci ne t ş
ia? u Nmaio si ngură p esr
oan ă.Dor i
s Pen ber
th. Dor i
s şi
mam al ocuiserăî mpreu nă î n t i
mpul r ăzboiul
ui. Nu put eauexi sta
secrete î ntre el e.Ent uziasm at ă,Ol ivi
a î ncepu să-şif acăpl anuri.
Când va… maibi ne î n sept embr ie, când l a birou er a li
nişte de
694
obicei … Ol iviaî şi va l ua cât eva zi lel iber
e şi va mer ge î n Cor nwall.
În pr i
mul r ând, t rebuia să- i scriel ui Dor i
s şi să-i pr opună o vi zit
ă.
Er af oarte p robabil căDor is ova i nvita săocu li ascăl a ea . Şi Dor i
s a v
vo rbi,î şi vaam int i d e Pen eolpe şi , puţin cât e puţ in, va ad uce
numel el ui Ri chad rî n di scu ţi
e şi , pân ăl a urmă,Ol ivi a va afl at ot.
Darnu se r vor ezuma d oarl a d iscuţ i
i. Dorisî i va r a ăta O l
ivieior aşul
Por thker ris şi t
oatel ocu r i
le car ef ăcu seră part e di n viaţ a mam ei, pe
care Ol ivia nu l e cunoscuse ni ciodat ă.Şio vaduce să vad ă cas a
unde o lcu ise am m a odat ă şi vor vi zita galeria de r a
tă,l a d eschi
der ea
cărei a co nt ri
bui se şi Law r
en ce t er
Sn, i ar l i
O
via vaCr ev
ăute
ăt d
ei
oria
de sc oi
ci.
Se gân di la ce le pai spr ezece hiţescfăcute de Law ren ce t er
Sn l a
început ulsecol ului,car eacum î iapar ţi
neaul uiDanus.Î şiami nt ide
Noel , cuo sear ă m aiî nai nte,cân dî şi luaseăm r
as-bun.
„De ce le-
al ăsat t
ipul ui ăst uia?“
„Ţ ineal a el? i Îer a mi lă de l e? A vr ut să-l ajute?“
„A f os t maimul t decât atât.
“
„Po at
e.Darnu cr edcă vo m afl a v reodată.
“
Gr eşise.Mam a i îl ăsae s c shiţel
e u li Dan us d in maimul te m otive.
Noel , cupi sălogeal al ui, o ad uses el al i
mitar ăbdării, dar nîDan us
găs ise o per soană car e mer i
ta să fie aj ut
ată. ât C au s t
at l a
Por thker ris, a văz ut cu m dr ag osteadi ntre elşi Ant oni a a spor i
t,a
înflor itşia bănui tcă,l at impulpot rivit,aveau pr obabi lsă se
căsăt oreasc ă.Amân doi î nsem nauceva specialpen t
r u ea, şi şi
-a d orit
să e l o fer e obază, l
a n îcep ut de d rum. Darcelmaii mportant mot iv
dint re o tat e era că Dan us i îad ucea mi ante d e R ichard. Cu si guran ţ
ă
că,de pr ima dat ă cân d î l văzu se,ob servase ac esată as emăn aer
fizică, aşa căse si mţ ise i med iat ap ropiat
ă de băi at. Poat e,pr i
n
Dan us şi Ant onia,si mţ ea căsei o feră oa d oua şan să d e erficire… o
iden tificare rinpsu bsti
tui reacuei . Or icare r a fif ost mot i
vul, cei doi
tiner iî i aduses eră mul tăf eri
cireî n ul ti
mele săp tăm ân i di n vi aţ
ă şi
pen t r
u as ta e l m ul ţumea, după o biceiul ei,î ntr
-un mod spec taculos.
695
 Brusc, Oli
via sei tăua l cea
s. Er a a proap e m iezul zil
ei. Nu maier a
mul t şi Dan us şi Ant onia aveau să se î ntoarcă de l a bi seri
că.Se
ridicădi n patşi se duse să î
nch idă şisă ză vor
ască f
ereastra pentru
ultima oar ă. Se opri n î dreptul o gl i
nzi i i ş şîi p ri
vi magi inea
reflectat
ă, v eri
ficând dac ă nu cumva se mai ve deau urmel e
lacri
mi l
or. Apoi luă car t
ea, cusc r
isoareaşi f ot
ografi a ascunsebi ne
întrepaginil
eei,şiieşidi ncameră,închizânduşaî nur mă.Jos,în
bucătăriapusti
e,luăcleştelemaredefierşiî lfolosipentruaî năl
ţa
capacu l boi
leru
lui. Căldur afocului o l ovi î nf aţ
ă, arzându-i obraji
i, şi
ea aru ncă secr
etul mam eisale n îi nima a prinsă af ocu l
ui de căr buni,
privindu-l ar
zând.
Doarcât eva secunde i şdi
spăru cut otul.

696
 1
6

DOMNI
ŞOARA KEELI
NG

Era mijl
ocull ui iuni
e şi var a eral a eaacasă. Pri
măv aa
r caldă şi
timpurie es iţ
nuse d e cuvânt şi aduses
e u n valde căldură nîî ntr
eaga
ţară. Oli
via er
a mul ţumită.Îi plăcea căldura şiiubeas trăzi
le Londrei
scăldat
e î n soare;i mag i
nea t ur
işt
ilor ieşiţ
i a l pli
mbareî n haine
uşoare; umbrelel
eî n dungi , aşeza
te pe t rotuare,pe terasel
e dinf aţ
a
localur
il
or; nîdrăgost
iţi
i î nt
inşi ep i arbă, îmbrăţi
şaţi la umbr a
copacil
or din parc. Toate sat
eacr eau, împr eună,senzaţ
ia că te flai tot
ti
mpul î n str
ăinăt
ate şi, pe când al ţi
i se fio l
ea u, ease mţ si
eaplină de
vitalit
ate.Erai arăşi domnişoara Kee li
ng, în cu lmeaen egriei
;revi
sta
Ven us i îacaparaoat t
ă atenţi
a.
Era r ec
unoscătoare terapi
ei r i
pn muncă as iduă,dătătoare de
satisfacţ
i
i, şi bucuroasăcă, pentru momen t
,î şi put
easco ae
t din
mi nte f ami
lia şi t ot ecse î ntâm plas
e.De l a înmormân tar
ea lui
Pen eolpe nu se m aivăzu se nici cuNan cy,ni ci cu Noel,deşi di
nt imp
înt impvorbisecueil atel
efon.Podmor e’sThatch,scoasăpepiaţă,
fuses e vân
dut ă aproape med
i i at, şi încă pentru o sumă câtse p oate
de con si
sten
tă,mult peste visur
il
e cele maineb uneşt
i alelui Noel.
Odat ă vânzar
eaî nch
eat
iă şi mobi l
ele vândutel al i
cit
aţi
e,Dan us şi
Antonia plecae
săr şiei
. Dan us ucmpărase bărt
ânul Volvoalmam ei
şi în elpuses eăr puţi
nul pe car e îl aveau, pornind spr
e ves t,î n
cău
tar eaunui loc unde să-şi amenaeze
j mi cul centru de gr
ădinărit
,
all or iş numaiall or. O sunaseră pe Ol i
via,să-şi i
ar ămas-bun, dar
as
taf uses
eî n urmă cu o l ună şi, de atunci
, nu maipr i
mi se nici
o

697
vest e d e a l ei.
Era o zide mar ţi, di mi neaţa,i areast ăteal a bi rou. Un nou
red act
or d e modă se al ătur ase i ech
peieişi Ol i
vi a citeapr ima l ui
încercar edeedi tor ial.Celmaibu n accesori
ue şt
it uî E
r
n a
suţu
int
. it
lu
bun.Î ţiat răgeai medi atat enţia.„Lăsaţ ilaopar t
eeşar f
ele,cerceii,
pălăriile.Conce ntr aţi
-vă at en ţi
a asu pra och i
lor, pielii străl
ucitoare,
sclipir
ii de săn ăt ate…“
Se auzi â ţ
râi t
ul el tef onul ui p e int eri
or . Fără să- şir idi
ceoch i
i,
Olivia ap ăsă p e b uton.
— Da ?
— Domni şoară Keel ing, î i spuse sec r
et ara,aveţi un t elefon din
exterior. Ant onia est el a apar at. Vreţi săvor bi
ţi cuea ?
Ant oni a.Ol ivia ezi t
ă,l ăsân du-şi ti
mp să se gân dească. Ant onia
ieşise di n vi aţ
a ei , asc unzâ ndu- se undev a,î n ves t. De cet elef
ona,
aşa, i ndtr-
odată? Des pr e ce vo i
a să- i vo rbească? Ol i
via er a
nem ulţumi tă de ac eas
tă î nt rerupere.„Şi ce momen t şi-a găsi t să
sune. “ Of t
ă, îşisco ase ch oea l
rii şiseăsă l epsp ateî n scau n.
— Bi ne,f ă-mi l egăutr a,sp use ea r i
şi
di că receptorul.
— Ol ivi
a?
Acee aşivoce i nterea
scă, fami li
ară.
— Und e eşti
?
— La Londr a.Ol i
via,ş t
iu căeş tit eribil de ocu pată,dar - ai
n vrea
să en n îtâl
nim ast ăzi
,l a pr ânz?
— As tăzi? O livi a nu r eu şi să- şi ascundă nem ulţumi r
eadi n glas.
Aveao zipl i
nă de pr ogr am ăr
i şi hot ărâse să l ucr eze şi pe timpul
prân zu l
ui , mân cândun sendvi ş a l birou. E cam gr eu, dac ă n-am
şti
ut maidev rem e,r eluă ea.
— Şt iu şi î mi par e ăur, dare o f
ar t
e mp i ortant
. Ter og,spune- mi că
vii, dacăpoţ iî ntr -
adev ăr.
Îii ntui a ner ăb dar eadi n gl as. Ce nai ba se maiî nt
âm plas e? ărFă
chef , Ol ivia se a pl ec
ă asu pr a ag endeicupr ogram ăr i
. O di scuţi
e cu
Dir ect
or ul co mpan iei
,l a unsp r ez
ece şij umăt ate,ap oi o î ntâlnir
e cu
698
coordonatorul pen tru publ icit
ate,l a două.Făcu un cal
cul rapi
d.
Înt
âlnir
eacudi rectorul n- avea să dureze,pr
obab
il
, maimul t de o
oră,daras ta n îsem na ă c n u-
i mair ăm ân
e…
— Ah,Ol i
vi a,
te rog !
Fără p rea ar me en tuziasm,Ol ivi
a ecdă.
— De ac ord. Darvat rebui să mânc ăm î
n vit
eză
. Trebu
ie ăs mă
înt
orclabiroulaor adouă.
— Eşt i un î nger.
— Und e ne nt îâlnim?
— Al eget u.
— At unci,l a K ett
ner s.
— Am să r eţin o m asă.
— Nu, r ezolv euas ta.Ol ivi
a nu avea de g
ând să steal
a cine t
şi
e
ce mas ă oar ecar e,l ân gă uşa de l a bucăt
ări
e.Rezol
vă secr
et
ara.La
unu, deci – şisă unî ntârzi
i.
— Ni cio grijă.
— Ant onia,und e e Danu s?
DarAnt onia n îchisese.

Taxiul răzbăt
eacu gr eu în ag lomeraţi
a de l a mi jl
ocu l zi l
ei, pe
străzi
le pl i
ne,l uminat e de soar
el e verii
. Ol i
vi a stăteape banch eat
din sp ae,
t uşor n î
grijor
ată.Glasu l Antonieil at el
efon t răda o st are
de ag itaţ
ie şi Oli
via nu er a si gură cum vafi pr i
mi tă.Î şi imag ina
reved erea. Sevăzui ntrân
d la Ket tner
s şi găs i
nd-o pe Ant oni
a î n
aşteptare.Ant onia,î mbrăcat
ă,cade obi cei, cuo per eche de j eanşi
dec ol
oraţi şi o bl uzăde bumbac, tot
alnep otri
vit
ă cur estaurant
ul
acea l plin de oam eni de afac
eir cu un cont gr asEnîf br
oa an
e
tcă.
importan . Ce p
t utea fiaş a de mpi ortantî ncâtsă pr etindă o or ă di n
timpul pr eţ
i
os al Oliviei
,încât să nu ad mită un r efuz? r a
E greude
crezut ă c se întâm plase cevaur ât ntîr
e Dan us şi A ntonia,dar
totdeau na era maibi ne să te pr egă
teşt
i pen tru ce-i mair ău . Erau
diverseposi bil
ităţ
i. Nu r euşser
iă săgăsească un loc pot r i
vit pen tr
u
699
a-şicu lt
iva ver zele,şiAnt onia dor easă i scu
dt e u n al t pl an. Găsi seră
un l oc,dar uner auî ncântaţi de cas a de a colo şi dor eau ca l O
ivia să
vină pân ăî n Devo n, s-o va dă,şi să- şi spună păr eea.
r Ant onia er a
însărci nată.Sau,poat e,descoper i
serăcă,def apt,nuaupr eamul t
e
lucrur iî n com un, dec i niciun vi itor mp
îr eună,şi hot ăr âesăr să se
des par tă.Î nfior ân du- se nîf aţa uneiasem eneaper spective,Ol i
via se
ruga ă s nu fie vo rba d epsre as ta.
Taxi ul opr i n îf aţa r est
aur antului. Olivia co bor î, plăti şo ferului,
traves ră şi i ntrăî n cl ădire.Ca de obi cei, miroseaa mân care b ună de-
ţil ăsa gur a ap ă,a caf eaşi ţ igări scu mpe,î nău ntru er a ag lomer atşi
cald, ca alo or ă de vâr f. Oam en i
i de af aceri pr osperi se a flauacol o,
la bar , şi t ot aco lo, aşezatăl a o măsu ţă,se afl a şi Ant onia.Dar un
singur ă,cicuDan us ânlgă ea, iar l i
Ovia apr oap e cău- i
nr ecu noscu.
Nu pur t
auhai ne de t oată zi ua,comode,ci er auî mbr ăcai ţl a pat r
u
ace. Părul s trălucit
or l a Ant onieier a s trânsî ntr-un co ncil a sp ae,
t
pur ta cer ceii măt uşii Et helşi er aî mbr ăcată cu o mi nunat ăr ochie
albast ră,î n nuan ţ
a por ţel
anului de Wed gwoo d, pr es
ăa răt cu flor i
mar i
, al be.I ar an Dus er af rumos, ar an j
atca un calde cur se pur -
sân ge,cuun co st
um gr i
-î
nch i
s,at âtde el egan tî ncât l
-arfi umpl ut pe
Noel edi nvidie.Ar ătau sen zaţional:t ineri
, bogaţ i şif eri
ciţ
i. Er au
frumoşi .
O obser varămed ii atpe Ol ivia, se i dr
icarăî n pi ci
oare v şi
en i
ră s-o
întâmpi ne.
— Vai ,Ol ivia…
Olivi a,ul uită,î ncer căsă- şi r evină.O săru t
ă pe Ant onia şi se
întoar sespr eDanus.
— Ce u sr priză! Nu şt iu de ce ,daram cr ezu t că n -
o să fi i aici.
Ant onia zbiucn iî nr âs.
— Aşa amvr ut eusă r cezi.Am vr ut să fi e o us rpr i
ză.
— Ce anu me să fie o u srpr i
ză?
— E mas a noas tr ă de n untă.De as ta er a at âtde mp i or tant să vi i.
Ne- am căs ătorit az i
-di mineaţ
ă.
700
 Dan us f ăce a cinste.Coman dase şam pan ie şi st icl
a î i aştep t
a î n
frapi
eră,l ân gă masă. De ast ă dat ă,cu ocazi a aces tei ăr sbători
ri
,
lăsând or i
ce eg r
ulăl a o par t
e,Ol i
via nu r efuzăsă beal a pr ânz;mai
mul t chi
ar, eaî nsăşi ridicăpaharu l, ur ându- le eri
fci re.
Începur ă ăs d iscute.Er aumul te d e p sus şi mul te d e aflat.
— Cân d aţ iven itl a L on dra?
— I eri-dimi neaţă.Asear ă a m s tatl a h otel
ul May fair – eap roape al
fel d e mai estuos ca şi Sa nds. Î n după- am iaza as ta,cândne
înt
oarcem acol o,neur căm î n maşinăşipl ecăm l aEdi nburgh,să
stăm câteva zil
e u c mam a i şcut atăll ui Dan us.
— Darschi ţele?lî întreb ă O l
ivia pe D anus.
— I eri după- mas ă am st at de vor bă cu domnu l Br ookn er,l a
Boothby. A f ost de apft pr i
ma d at
ă cân dl e-am văz ut.
— Le vi ndeţi?
— Da.Vor fi t rimisealN ew Yor kl una vi it
oarei s şcoasea l il
ci
taţ
ie
tot acol
o, l aî ncep utul l ui au gust. Celpuţ in, aşa se avî ntâm pl
a cu
trei
sprezece dintre el e.Păst răm una pen t
ruTernoa
asi.di n grădină.
Am si mţ it că e i n
be ă s p ăts
răm una i sngur ă.
— Bi neî nţeles. Dar en ctrul de g rădinăr it
? A ţ
i av ut nor oc?
Îi p ovet s
iră.După mul te cău tăr
i, găs iseră,î n Devo n, ceeace
căutau. Treiac ri de p ăm ân t
, pe v rem ur i gr ădina mpîr ejmuită aunei
case m ari, de m odă v ehce.Pr opriet
atea cu prindea o grăd i
nă mi că şi
sere de omăr ime co nsider abi
lă,bi ne n îtr
eţinute,i ar an Dus ăcuf se o
ofert
ă ca ref usese ccep
atată.
— E mi nunat !Darunde ve ţ
il ocui?
— A, er a acolo şi o căs uţă,nu pr ea a mer iş cam dăr ăp ănaă.
t Dar,
pentru căer aî ntr-o asem eneast are,eibi ne,pr eţul a sc ăzut şine- am
putut per mi t
e - s
o u lăm .
— Şide u nde osă u l aţ
i ban i
i pân ă se vân d schi ţ
ele?
— Am obţ i
nut un î mpr umut de a l ban că,pânăat unci. Şi, ca să
facem ec onomi e,o să n e ocu păm chi arnoi de e rnovaera as ce,ipe â ct
va fi posi bi l
.
701
 — Unde veţ il ocui î ntre i t
mp?
— Am î nchiriato r ulotă.Ant oni
a ab iaî şi stăpâneaen tuzi
asmul.
Iar an Dus a cumpăr ato maş ină ag ri
colă şi vo m pl anta cantit
ăţi
mas ivede car t
ofi, doar acsă cur eţ
el ocu l. Abi a după ac eae vo m
începecuadevăr at.Iareuam săcr escgăinişir aţeşi -am săvând
ouăle…
— Câtde d ep arte su nteţi de ci vili
zaţi
e?
— Su nt doarpat ru ki lomet ri şi jumătate p ână a l pri
mul or ăşelcu
piaţă… acol o o să ne vi ndem pr odusele.Ba chi ar işflor i, şi plant
e.
Sera o să fie pl ină de flor it i
mpur ii
. Şighi vece p cu
l
an t
e şi… vai ,
Ol i
via,ab ia aştep t să i i
vsă ez vi. Când t ermi năm casa, vr eisă i i
vsă
stai la noi?
Oli
via r efl etc
ă asu pr a aces t
ei nv iit
aţi
i. B ăuse t rei ah paer de
şam panie şi nu avea de gân d să i a hot ăr âir pripi
te,pe car e să le
regrete mait ârzui.
— Veţ i avea ă cd l
ură?
— Punem î ncălzire e cntrală.
— Şi i nstalaţi
i san i
t are?Sănu fiu nevo ită să i esî n gr ădi
nă,de
fiecaer d aăt âcnd am nevo ie ă s m ergl a otal et
ă?
— Nu,î ţipr omi t
em că nuva fi nevoie.
— Şi ap ă fier binte a l b ae,il a or i
ce r ăo di n zişidi n noap te?
— Cl ocotit
ă.
— Şio cam eră de o ap seţi? P e care ăs n ut rebui
ască s-oî mpart cu
nicio fiinţă, fie a e om, pi si
că , ori câi
ne,or i găi nă?
— Numaia t a.
— I ar am cera de oas peţi vaaveaun dul ap pl in nu cu r ochii
le
dem odate de sea ră al e al t
cuivaşi cu hai ne de bl an ă mân cat
e de
mol i
i,ci cu douăzeci şi pat ru de u meraşe n ou-nouţe?
— To aet u c dubl ură a l acp ee.
t
— Î n cazu l ăs ta,spuse Ol i
via,l ăsându-se pe spat eî n scaun, aţi
face ai mbi ne săr eceţ
ti l a r t
eabă.Pen tru că ma să i n
v.
Mai târziu, aui eşit pe t r
otuar,l al umi na so arel
ui cald, aşt
eptând
702
taxiul care rebut
ia s- o ducă ep O li
via n î
ap oi l a b i
rou.
— Ce g rozav a ost!fLa e rved ere,Ant onia!
Se st rânserăî n br aţe şi se săr utară cumul tă dr agoste.
— Vai , O li
vi a… î ţ
i m ulţ
umes c pent ru t ot . D ar
, m ai es al , ţî
i
mul ţ
umescă ci a ven it as t
ăziai ci.
— Eu t rebu ie ă s vă um l
ţumes c pent ru că m -
aţii nv i
tat. N- am mai
avu t p atr
e de- o surpr i
zăaş a de pl ăc ută sau de- o mas ă at âtde
delicioasă,udat ă cu şam pan i
e,de mul ţi an i. După at âta şam pan ie,
nu şt i
u dacă am să m ă m aides curc n îr estul zi lei.
Tax i
ul î şif ăcu ap ariţi
al a bor dură.Ol ivia sent î
oarse sp re D anus.
— La r eved ere,dr ag ul meubăi at. El o săr ută pe am ân doi obr aj
ii
.
Ai gr ij
ă d e A ntoni a.Şi să av eţ
i mul t nor oc!
Îi desch ise op rtiera; Olivia ur căşielî nch isenî urm aî
Venus”,ei
i. „
spuse r ep ed e şofer ului şi , cân d t axiul porni l a dr um, f ăc u sem ne
disper ate cu mânape ge amul di n spat e. Ant onia şi Danu s î i
răsp unserăl af el
,i ar n Atoniaî it ri
mi se b ee ze,
l ap oi porni ră am ândoi
îndi recţi
eopusă,mânăî nmână,î ndepăr tându- sedeOl ivia.
Ace atsa se l ăsăpe ban chet ă cu un of t
at ed sat i
sfacţi
e.Pen t
ru
Ant oni a şi Dan us, t otul se t er
mi nase cu bi ne.I ar a mm aj udec aes
corec t, pen tru că ei eraugen ul acela de t ineri car e avea u nevo ie de
încur aj
areşi ,dacăer acazul ,deomânădeaj utor.CeeacePenel ope
şi f ăcuse.Acu m, ven ise r ân dul l or, să scoat ăt ot ceea cese put ea
scoa te din căs uţa cea dărăp ăn aăt şi di n maşi na ag r
icolă,di n găi nil
e
şi p l
anur i
le l or de vi i
tor, p li
ne de op timi smul o lr mi nunat,
irem ed i
abil. Dar op cii
il ui Pen eolpe? u Cm vo r di spune ei de av er
ea
consi derabilăl ăsa t
ă de eaşicevor ace? f Nan cy, decise l O
ivia, îşiva
cumpăr a,poat e,un Ran geRov e,rdi n car e să- i pr ivească de sus p e
am icii şimem brii pr otipen dadeil ocale.At âtat ot. Rest ul av easă ea st
la baza cel eimaiscumpe ed ucaţii private p en t
ru Mel an i
e şi Ruper t.
La sf âr
şitul căr ei
a aveau să i as
ă ner ecunoscăt ori şi , p robab i
l,
nes chimbaţ i.
Se g ân di l a N oel . Noelî ncă ai ml ucra n î acel aşi birou, darmed ii at
703
ce va pune mânape moş tenire, bănu ia Ol ivia,va r enunţ a l a
publ ici
tate şi va cl ocio al tăi deegl or i
oasă, o af acere eu dnul si ngur.
Intermedi ere de bu nur i d e con sum sau poat e de pr oprietăţi
imobi li
are. Era de aş t
ep tat să- şit oacecap it
alul şi , pân ăl a urmă,să
seî nso are cuci ne şt i
e cef ată bogat ă, cur elaţii şif oar te ur âtă, ca r
e
să-l ador e,să- l di vinizez e şipe ca re s- oî nşele si stem atic.Er a un om
imposi bil, d a, r a l ur ma ur mel or, er a f rat
ele ei i ,şn î ad ân cul
suflet ului,î i dor ea un maibi ne.
Mair ăm âne a ea – şi î n pr ivinţa as ta nu exi stau semne de
întrebare.Ol i
vi a avea să i nvest
ească bani ide l a mama eicu
pruden ţă,cu gân dul l a băt rân eeţ şi l a pen sie.Sei mag ina pes te
douăzeci de an i – si ngur ă,nem ărit
ată,con t
inuân d să l ocu iascăî n
cas a di n Ranf urly Road . Dar nd iependent ă,ba chi ar e dstul de
înstărit
ă.Î ns taresă- şipermi tămi ci
lepl ăcerişimoment edel ux
care-i aduseser ăî ntotdea una bucu rie.Tea t
re şico ncerte,î ntâlniri cu
prietenii, vaca nţ e nî st răinătate.Poat e că , pen t
ruco mpani e,î şiva l ua
un căţ eluş. Şise vaduce î n Devo n, să st eacu Dan us i ş Ant onia
Mui r
field. I arcân d eivo r ven il a Londr a,ad ucân d cu eidr oai a de
copi i pe ca r e,cusi gur anţă, îi vor av ea, o vor i vzi
ta pe Ol ivia, i ar ea
le v a ar ăta co piil
or muzee l
e şi galerii
le i e preferate, iar de C răci un, îi
vaduce l a spect acoel de bal etşi pan tomimă.Va fi ca o măt uşă
simpat ică. Nu, nu o măt uşă,o buni că.Ca şi cum aravea nep oţi.Şi î n
clipa aceea îit recupr in mi nt e căaceşt i copi i vor fişinep oţiil ui
Cosm o. Ci udatl ucru! Ca şi cum o seam ă de fi re ărfă egăt
l ur ă n ît
re
ele se î mpl eteauî ntr-
o si ngur ăf rânghie,car e mer geamaidep at re,
sp revi itor.
Taxiul opr i. Pr ivi pe geamşi , oar eucm surpr i
nsă,const ată că
ajunsese la dest inaţie, nîf aţa cl ădiri
i p r
estigioasecare găzd uia
birour i
ler evisteiVenus. Piatră i vor ie şi t s
icl
ă, efl rectân d l umi na
soar eul
i; et ajele super i
oar e păr eausă s trăpungă ce rul a lbas t
ru,
senin.
Cobor i şipl ăti şoferu lui.
704
 — Păs trează res
tul
.
— A,mul ţumescf oart
e mul
t,dr ăgu ţ
o.
Urcăt reptel
el at
e,al be,car
e duceau spreintrarea i
mpunătoare,şi
încli
paaceea,port
arulf
ăcuunpasînainte,ţinându-
iuşadeschisă.
— E o zi mi
nunată,domnişoară K eeli
ng.
Ea sepr i
o şi
-i adr
esă un zâm betde ost r
ăluci
r
e p e care nui
-o mai
văzuse nici
odată.
— Da,î i spuse.E o ziab solut mi nunată.
Intr
ă pe u şă. Înîmpărăţi
a ei,î nl umeaei .

705