Vdocuments - MX - Jack Canfield Principiile Succesului Ebook PDF

8/17/2019 Jack Canﬁeld Principiile Succesului eBook
http://slidepdf.com/reader/full/jack-canﬁeld-principiile-succesului-ebook 1/131
duri la care nu ai visat niciodată că ar i posibile! Nu doar că aş recoman

-
da această carte studen ilor mei, ci şi oricărei persoane care s-a dedicat
faptului de a avea succes – dincolo de cele mai îndrăzne e visuri ale sale!
Te îndemn să citeşti această carte minunată. Te va ajuta categoric să î i
schimbi via a în bine!
Carleton Sheets , autor al cursului prin corespondenţă „No
Down Payment Real Estate” Nicio
( proprietate imobiliară cu avans
)
Can ield şi Switzer şi-au prezentat metodele de a avea succes într-o carte
edi icatoare şi accesibilă. Învă ătura lui Jack este extrem de e icientă, iar
această nouă carte va i darul de oferit anul acesta.
Ken Blanchard , coautor al cărţilorThe One Minute Manager
(Manager la minut*) iCustomer Mania(Mania clientului)
În Principiile succesului , Jack Can ield dezvăluie metodologia speci ică şi

principiile orientate spre rezultat, care se cer pentru succes şi împlinire
maximă. Indiferent dacă trebuie să creşti vânzările la birou, să extinzi
creativitatea sau să creezi mai mult echilibru în via a ta, această carte va
pava drumul pentru realizarea celui mai înalt succes!
Peter Vidmar , dublu medaliat olimpic cu aur la gimnastică i
membru al U.S. Olympic Hall of Fame
te va inspira şi î i va da putere să duci o via ă mai
Principiile succesului
satisfăcătoare. Pregăteşte-te pentru câteva schimbări care vor veni cu
această carte!
Kathy Smith, renumit instructor de itness, expertă în starea
de bine din Statele Unite ale Americii
Mesajul lui Jack este simplu, puternic şi practic. Dacă faci principiile să
func ioneze, principiile func ionează. O lectură obligatorie pentru cei
care vor să creeze via a de succes la care visează.
Andrew Puzder , pre edinte i director executiv al companii-
lor CKE Restaurants, Inc., Carl’s Jr., Hardee’s i La Salsa
Ce carte grozavă!Principiile succesului , de Jack Can ield, este o carte de

referin ă pentru oricine este interesat cu adevărat să aibă via a la care a
visat. Păstrează această carte cu tine, foloseşte-o ca ghid şi inspira ie ca
să te ajute să î i atingi poten ialul cel mai înalt şi pacea interioară pe care
o doreşti. Ai nevoieMarilyn
de această
Tam ,carte.
fost pre edinte al Reebok Apparel Products
Group i autoare a cărţiiHow to Use What You’ve Got to Get What You Want
(Cum să folose ti ceea ce ai pentru a obţine ceea ce vrei
)
* Carte apărută în limba română cu acest titlu la Editura Curtea Veche, Bucure ti,
2009 (n. red.).
Dacă ai crezut că ştiai totul despre cum să ai succes în afaceri, aşteaptă

până vei citi ceea ce con ine carteaPrincipiile succesului . De la între-
prinzători a la i la început de drum până la cei mai puternici directori
executivi din lume, această carte poate şi va învă a pe oricine cum să aibă
un succes mai mare şi Assaraf
John cum să, RE/MAX
ie mai fericit
Indiana,făcând ceea
inclus pe listacedeîibestselleruri
place.
a publicaţiilor New York Times iWall Street Journal, autor al cărţiiThe Street Kid’s
Guide to Having It All
(Ghidul băiatului de cartier pentru a avea tot ce î i dore) te
Cel mai bun sistem de a realiza tot ce î i doreşti, pagină cu pagină.

Pregăteşte-te pentru călătoria vie ii tale. Nu am putut să o las din mână!
Marcia Martin , fost vicepre edinte laEST(Erhard Seminars
Training) i instructor transformaţional
Uimitoarea abilitate a lui Jack Can ield de a i extrem de articulat, - in

teligibil i accesibil face ca
Principiile succesului să ienu doar o schiţă
pentru succes ci i o lectură ce emană fericire pură.
Jim Tunney , Ed. D., fost arbitru NFL, pedagog i autorIt`s
al
the Will, Not the Skill
(Contează voinţa, nu îndemânarea)
Am fost martor direct al tenacită ii lui Jack Can ield de a folosi principiile
din această carte. Datorită hotărârii şi credin elor sale *s-a născut seria de
căr iChicken Soup for the Soul (Supă de pui pentru su let ). Principiile suc -
cesului nu este doar o carte extraordinară care î i va oferi un ghid pentru
realizări extraordinare, ci este în sine şi dovada că principiile func ionează.
Peter Vegso , pre edintele companiei Health Communications,
Inc., i editorul cărţiiChicken Soup for the Soul
(Supă de pui pentru su let
)
Cei mai mul i dintre noi ştiu ce vor de la via ă, însă doar câ iva dintre noi
au învă
că vă at cum
oferă harta,săciobvă ină acest
oferă lucru.de
şi cheile Acum,
Principiile
contact şi văsuccesului nu doar în
pune combustibil
rezervor! Lua i-vă nişte biscui i şi nu lăsa i această carte din mână până
ce nu v-a i însuşit mesajul.
Wally Amos, autor al cărţii The Cookie Never Crumbles
(Biscuitele nu se sfărâmă niciodată
)
Bunul meu prieten Jack Can ield este unul dintre cei mai profunzi oratori
şi învă ători din lumea de astăzi. După ce ai petrecut ceva timp împreună
cu el, internalizându-i ideile şi intui iile, vei i schimbat într-un mod- po
zitiv pentru tot restul vie ii tale.
Brian Tracy , una dintre cele mai mari personalităţi din
Statele Unite ale Americii din domeniul dezvoltării potenţialului uman i al
* Carte apărută în limba română cu acest titlu la Editura Adevăr Divin, Bucure ti,
2012 (n. red.).
e icienţei personale, autor al cărţilorSuccess Is a Journey

(Succesul este o călătorie
), Million Dollar Habits(Obiceiuri de un milion
de dolari) iThe Traits of Champions(Trăsăturile campionilor)
Aliniindu-
po i atinge iorice
ac iunile
succescupeprincipiile şi valorile
care îl cauţi, inclusivfundamentale ale lui
pacea interioară. Jack,
Jack a
scris harta către acel scop, înPrincipiile succesului . Tot ce trebuie să faci
este să o urmezi.
Hyrum W. Smith, vicepre edinte i fondator al companiei
FranklinCovey
Pe pia a supercompetitivă de astăzi, învingătorii de profesie sunt acei

oameni care urmează o abordare sistematică a succesului lor. Acum, în
cea mai bună carte despre succes din ultimele decenii, devenită un titlu
clasic, Principiile succesului cataloghează şi explică aceste sisteme într-un
limbaj simplu, cu instruc iuni pas cu pas, şi prezintă poveşti inspiratoare
ale altora, care au urmat această cale înaintea ta. Dacă scopul tău este să ai
realizări mai mari, mai mul i bani, mai mult timp liber şi mai pu in stres,
citeşte şi aplică principiile dovedite în această carte.
Les Brown, autorul cărţilor Live Your Dreams(Trăie te-ţi
visurile) iConversations on Success(Conversaţii despre succes
)
Ce colec ie grozavă de gânduri şi idei de „succes”… unele simple,- alte

le profunde şi toate „esen iale” în lumea complexă de astăzi… o lectură
obligatorie!
Dr. Steven Stralser , director i profesor clinic la Global
Entrepreneurship Centre, Thunderbird: coala Garvin pentru management
internaţional i autor al cărţiiMBA in a Day: What You Would Learn in Top-Tier
Schools of Business – If You Only Had the Time(MBA într-o zi: Ce ai putea învăţa
în cele mai bune coli de afaceri – dacă doar ai avea timp
)
După ce vei citiPrincipiile succesului , vei aborda scopurile tale pe ter-

men scurt şi lung într-un mod cu totul nou şi entuziast. Această carte
subliniază instrumentele de care ai nevoie pentru a ob ine tot ce vrei de
la via ă şi chiar mai mult! Propriul succes al lui Can ield şi Switzer este
dovada faptului că aceste principii func ionează şi pot i aplicate cu -uşu
rin ă oricărui scop.
Rita Davenport , fostă pre edintă a companiei Arbonne
International
Succesul este un lucru pe care aproape toată lumea îl doreşte, iar mul i
petrec o via ă sperând să îl ob ină. Unii nu îl găsesc niciodată, în timp
ce al ii îl realizează devreme în via ă. Indiferent unde te a li în via a ta,
opreşte-te şi citeşte această carte minunată de Jack Can ield şi Janet
Switzer. Poate că eşti deja acolo sau încerci să ajungi acolo, sau eşti pier
-
dut undeva între dorin a şi realizarea succesului personal. După ce vei
termina Principiile succesului: Cum să ajungi de unde eşti acolo unde vrei
să ii, vei şti imediat unde te a li, unde vrei să ii şi cum să ajungi acolo.
Aceasta este de
sară, înainte o carte care la
a ajunge ar „vârsta
trebui să devină un manual şi o lectură nece
adultă.” -
Dave Liniger, pre edinte al consiliului companiei RE/MAX
International
Jack Can ield a comis-o din nou! Principiile

În succesului , el explică cu
mare uşurin ă şi compasiune tehnicile testate în timp, folosite de învingăto
-
rii de profesie din toate planurile vie ii – tehnici care te pot purta oricât
de departe ai îndrăzni să visezi. Indiferent care este de ini ia ta asupra
„succesului”, această carte te va purta în acea direc ie!
Jeff Liesener, pre edinte al High Achievers Network
Dacă i-ai dorit vreodată ca Jack Can ield să ie mentorul tău personal
pentru realizarea viziunii tale supreme, această carte este cel mai bun
lucru, după cel de a-l avea drept ghid personal. Este bogată în informa ii,
inspira ie şi – cel mai important – în elegere. Pe lângă aceste strategii
dovedite, sprijinul, compasiunea şi integritatea lui Jack traversează toată
cartea.
Marshall Thurber , cofondator al Excelerated Business
School i al cursului Money and You
Principiile succesului din această carte sunt atât de simplu de respectat,

însă, în acelaşi timp, atât de puternice! Ele sunt esen iale pentru atin
-
gerea scopului tău. Jack are un talent de a transforma învă area în ceva
distractiv şi amuzant. Această carte este o adevărată câştigătoare!
-
Kathy Coover, cofondator i vicepre edinte executiv al com
paniei Isagenix International
Într-o lume plină de căi îndoielnice către succes,Principiile succesului

identi ică paşii dovedi i pe care cele mai mari nume ale momentului şi
cele mai strălucitoare staruri îi folosesc pentru a realiza viitorul lor ideal.
Nu mă pot gândi la o metodă mai bună de a ajunge de unde eşti acolo
unde vrei să ii.
Bill Harris , director al Centerpoint Research
Dacă ai o viziune mărea ă şi planuri măre e, citeşte

şi pune în aplicare ceea ce ai învă at. Până la urmă, meri i să ai mai mult
din ceea ce vrei de la via ă.
Dr. H. Ronald Hulnick, rectorul Universităţii din Santa Monica
O combina ie unică între lec ii şi tehnici, cu anecdote desprinse din

via ă şi umor, transformăPrincipiile succesului într-o lectură grozavă.
Educativă, plină de umor şi extrem de practică, această carte foloseşte
abilitatea lui Jack Can ield de a motiva şi inspira, fără o atitudine exage-
rat de „senza
importantă ionalistă”.
oricărui cititor.Aceste principii ale succesului oferă o valoare
Christen Brown , pre edinte al companiei On Camera
Entertainment i autor al cărţiiStar Quality(Calitate de star)
Indiferent care este ideea ta despre succes, Jack Can ield te poate ajuta
să ajungi aici.Principiile succesului este o carte de referin ă în via ă atât
pentru tineri, cât şi pentru adul i. Transformă- i visurile despre succes în
realitate. Cumpără această carte

Gary T. Vanastăzi.
Brunt , vicepre edinte al Discount Tire Co.
Principiile succesuluidovedeşte încă o dată că împlinirea personală nu

este un accident al naşterii sau un privilegiu. Mai degrabă este rezultatul
gândirii şi al ac iunii – al plani icării şi al perseveren ei. Dar cel mai
- im
portant, puterea de a realiza ceva este oabilitate care poate ipredată
– şi nimeni nu o predă într-un mod mai admirabil decât Jack Can ield.
Catherine B. Reynolds , pre edinte al consiliului Fundaţiei
Catherine B. Reynolds
Această carte este o lectură obligatorie! Can ield şi Switzer explică -for
mulele speci ice, pas cu pas, pe care iecare dintre noi le poate folosi
pentru a avea mai mult succes în carierele şi vie ile noastre personale.
Dacă faptul de a face mai mul i bani, de a juca un joc mai important şi de
a- i realiza stilul de via ă de vis sunt ceea ce vrei,
Principiile succesului le
livrează cu măiestrie.
Dr. Gay Hendricks, autor al cărţii Conscious Living
(Trăirea
con tientă) i coautor (împreună cu Dr. Kathlyn Hendricks)
al cărţii Conscious Loving(Iubirea con tientă)
Indiferent în ce punct te a li cu via a ta,Principiile succesului î i oferă

strategii dovedite şi sisteme testate în timp pentru a crea un viitor mai
luminos. Alătură-te celor mai mari învingători din zilele noastre citind şi
aplicând ceea ce î i recomandă această carte clasică despre succes. Apoi
plănuieşte să ob ii un exemplar pentru un prieten.
Paul R. Scheele, autor al cărţilor Natural Brilliance
(Strălucire naturală), Genius Code(Codul geniului), Abundance for Life
(Abundenţă pentru viaţă) iThe PhotoReading Whole Mind System
(Fotocitirea prin sistemul care implică întreaga minte
*
)
* Carte apărută în limba română cu titlulFotoCitirea. Cum să cite ti o carte în 7
minute la editura Vidia, Bucure ti, 2012 (n. red.).
Această carte este strălucit scrisă, o sintetizare abilă a principiilor călă-

uzitoare şi a proceselor disponibile astăzi pentru crearea adevăratului
succes în via a ta.
Hale Dwoskin, autor al bestsellerului inclus în topulNew
York
and TimesThe Sedona
Emotional Method:
Well-being Your
(Metoda Key toCheia
Sedona: Lasting Happiness,
ta pentru Success,
fericire Peace,
durabilă,
succes, pace i stare de bine emoţională)
Succesul în toate domeniile vie ii tale poate i al tău! Urmează principiile

şi strategiile lui Jack Can ield pentru a atinge orice obiectiv!
Principiile
succesului oferă un ghid detaliat, însă uşor de în eles, pentru a reali -
za mai mult din ceea ce TU î i doreşti. Este o carte plăcută şi e icientă.
Citeşte-o astăzi!
Erin Saxton, Eleven Communications
Să citeşti Principiile succesului este ca şi cum l-ai avea pe Jack Can ield
ca instructor personal. Jack are abilitatea de a îmbina inteligen a şi com -
pasiunea, astfel încât cartea să devină extrem de abordabilă. Principiile
căr ii şi poveştile celorlal i, care au folosit aceste principii, sunt e iciente şi
inspiratoare. Despre această carte dinamică se va vorbi în anii ce vor veni!
George R. Walter , autorul cărţii Heat Up Your Cold Calls
(Încălze te-ţi apelurile reci
)
Dacă eşti în căutarea unei solu ii magice pentru a- i îmbunătă i via a,
cariera şi rela iile,Principiile succesului le oferă din plin. Dar nu cumpăra
pur şi simplu această nouă şi impresionantă carte clasică pentru a o ine
pe un raft. Citeşte-i strategiile dovedite, aplică-i sistemele testate în timp,
apoi pregăteşte-te să te alături celor mai mari învingători ai lumii!
Raymond Aron , instructorul de afaceri i investiţii numărul
unu din Canada
Ce colec ie grozavă de gânduri şi idei de „succes”... unele simple, altele- pro

funde şi toate „esen iale” în lumea complexă de astăzi. O lectură obligato-
rie! Am folosit principiile din această carte pentru a-mi propulsa site-ul
web de la 100 de vizitatori pe lună la peste 5 000 de vizitatori pe lună.
Zev Saftlas, autor al cărţii Motivation that Works(Motivaţia
care funcţionează) i fondator al site-ului empoweringmessages.com
Principiile succesului , de Jack Can ield, împleteşte strategiile pentru succes

cu exemple şi poveşti dovedite. Cartea ar trebui să ie o lectură obligato
-
rie pentru oricine caută să ajungă pe noi culmi în via ă. Este vreo cale să
transformăm această carte într-o lectură obligatorie pentru genera iile
viitoare? Aş i vrut să am aceste informa ii cu douăzeci de ani în urmă!
Arielle Ford , autoare a cărţii Hot Chocolate for Mystical Soul
(Ciocolată caldă pentru su letul mistic
)
Can ield şi Switzer au creat o carte care este plină de intelect, compasi
-
une şi umor. Aceasta este una dintre cele mai bune căr i despre succes pe
care le-am citit vreodată! Dacă ai un vis pe care nu l-ai atins încă, lasă-l
pe Jack Can ield să- i arate drumul. Vei i fericit că ai făcut acest lucru.
Bill Cirone, director al Biroului districtual
dinpentru
Santa educaţie
Barbara
Dacă scopurile tale sunt extinderea oportunită ilor tale, crearea unor noi
alian e, ajutarea mai multor oameni şi trăirea din plin a iecărui minut
din via a ta,Principiile succesului î i poate aduce aceste rezultate. Mi-a
plăcut la nebunie!
John Demartini , director executiv al Demartini Seminars i
fondator al Concourse of Wisdom
Oamenii de succes ştiu că investi ia cea mai semni icativă pe care o po i

face este în tine însu i.Principiile succesului te ajută să stăpâneşti seturile
de abilită i care vor atrage oameni grozavi, oportunită i grozave şi o mare
bogă ie în via a ta. Permite acestei investi ii să dea roade pentru tine.
Cynthia Kersey , autoarea cărţilor Unstoppable(De neoprit)
iUnstoppable Women(Femei de neoprit)
Dacă a existat
celor mai marivreodată o carte
învingători care sănoastre,
din zilele dezvăluie strategiile
atunci secrete ale
ea estePrincipiile
succesului . Accesibilă, uşor de în eles şi de pus în practică. Este cel mai
bun instrument pentru succes care a apărut de ani de zile.
Dr. Bill Bauman, fondatorul seminarelor i colilor
de mentorat Bill Bauman
În sfârşit, iată o carte care pune în practică ceea ce sus ine.Principiile succe -
sului chiar î i duce via a la următorul nivel şi te ajută să realizezi tot ceea ce ai
visat vreodată. Folosind principiile din această carte, care l-au transformat pe
Jack Can ield, precum şi pe numeroşii bărba i şi femei în oameni de succes, şi
tu po i ajunge la realizări extraordinare. Citeşte această carte astăzi!
Tom Hill, fondatorul Institutului Eagle i autorul cărţiiLiving
at the Summit: A Life Plan(Cum să trăie ti în vârf: un plan de viaţă
)
Dacă eşti în căutarea unui plan câştigător pentru succes, nu căuta mai
departe de Principiile succesului , de Jack Can ield.
Suzanne de Passe , producător de televiziune
Jack Can ield este un adevărat maestru. El în elege de ce anume este nevo-
ie pentru a duce o via ă de succes, iar în
Principiile succesului , el adună
toate elementele-cheie într-un loc pentru ca tot restul lumii să le vadă.
T. Harv Eker, autorul cărţii Secrets of the Millionaire Mind
(Secretele minţii de milionar
)
Am fost student al lui Jack Can ield timp de peste un deceniu şi am folosit
principiile pe care le predă în această carte pentru a accelera propriul
meu succes şi succesul oamenilor pe care îi antrenez şi manageriez la
Muzeul Henry Ford. Cartea are recomandările mele cele mai călduroase.
Î i va schimba viaJima.Van Bochove, director al dezvoltării forţei de muncă la
The Henry Ford: America’s Greatest History Attraction
Principiile succesului , de Jack Can ield, împărtăşeşte în mod strălucit şi

succint formula încercată şi adevărată pentru a trăi o via ă de succes,
împlinită. Vei găsi inspira ie şi motiva ie pe iecare pagină.
Debbie Ford , autoarea cărţilor bestseller The Dark Side of the
Light Chasers(Partea întunecată a vânătorilor de lumină*) iThe Best Year of
Your Life(Cel mai bun an din viaţa ta)
Jack Can ield a creat, cu o claritate de diamant, manualul de initiv pentru

succes. Este manualul cu care aş i dorit să îmi încep căutarea a ceea ce
este mai bun.
Maestra Mary Louise Zeller , „Ninja Grandma”, medaliată cu
aur de douăsprezece ori la campionatele naţionale i de cinci ori medaliată cu
aur la campionatele internaţionale, la stilul olimpic Tae Kwon Do
Indiferent dacă eşti un întreprinzător la început de drum, dacă ai făcut

afaceri de zeci de ani sau doar ai absolvit liceul,
Principiile succesului de
Jack Can ield este o lectură obligatorie. Cartea te poartă pas cu pas prin
etapele succesului şi realizărilor, şi te va propulsa spre nivelul următor
(şi, cel mai probabil, dincolo de acesta, de asemenea)! Stilul pragmatic
al lui Jack şi limbajul direct permit oamenilor obişnui i să se bucure de
această carte incredibil de completă, cuprinzătoare şi inteligentă.
Linda Distenfeld , pre edinte,
cutiv al iorganizaţiei
Ira Distenfeld,
We director -
exe
The People
Încă ascult Principiile succesului în maşină, în timpul „drumului până

la universitate”. În doar trei ani, am trecut de la marginea falimentului
la de inerea unei companii imobiliare cu şapte persoane, care produce
2% din to i agen ii de top din Arizona. Am construit o irmă de avoca -
tură specializată în drept imobiliar, iar acum am încheiat un parteneriat
pentru o companie de achizi ionare a terenurilor şi dezvoltare. Temelia
succesului meu are o legătură directă cu lec iile pe care le-am învă at din
această carte.
Jason Wells , Tempe, Arizona
* Carte apărută în limba română cu titlulPartea întunecată a căutătorilor de

lumină, Editura For You, Bucure ti, 2001 (n. red).
După ce am cititPrincipiile succesului , am cumpărat câte un exemplar

pentru personalul de la cabinetul stomatologic al so ului meu. Prin -ur
mare, am decis să deschidem o şcoală pentru asisten i stomatologici,
care să ofere asisten i stomatologici cu o pregătire excelentă, care să îşi
găsească cu uşurin
iecare student ă de lucru.
şi discut despreAcum cumpăr unlaexemplar
principii-cheie al căr
ceremonia ii pentru
noastră de
absolvire. Principiile succesului le oferă tot ceea ce au nevoie pentru a
avea succes în orice domeniu al vie ii lor.
Helen Hussey , Arlington, Washington
În cei doi ani de când am cititPrincipiile succesului , am primit o ofertă

de lucru ca director al departamentului de psihologie al unui institut
proeminent din Qatar; am pornit într-o vacan ă fabulos de lungă în
Thailanda, Marea Britanie şi India; am devenit coproprietar al unui imo -
bil cu apartamente şi camere; mi-am publicat prima carte la Editura Hay
House; am creat un plan e icient de a-mi manageria inan ele, taxele şi
averea – şi, între timp, am devenit milionar.
Dr. A. Moosani, Mumbai, Maharastra, India
Timp de 10 ani am lucrat ca doctor în diferite ări şi domenii medicale,

dar deşi pare interesant, nu am fost niciodată fericită cu slujbele din spital,
ceea ce m-a făcut să mă simt tristă şi epuizată.Principiile succesului m-au
făcut să în eleg că pot să spun „nu” şi m-au învă at să „cercetez din -inte
rior” ceea ce părea corect pentru mine. Când am văzut o reclamă pe -in
ternet, postată de un serviciu aerian de ambulan ă, care căuta un medic
de zbor, a părut o oportunitate fantastică, deşi nu eram sigură dacă aveau
să ie interesa i. Am aplicat oricum – şi am fost angajată. Este de departe
cea mai bună slujbă pe care am avut-o vreodată!
Johanna Gnad , Vienna, Austria
După o pauză de 34 de ani de la competi iile de wrestling pentru amatori,

am decis să concurez la Campionatele na ionale ale veteranilor. Avându-l
pe iul meu ca antrenor, am folosit vizualizarea, mi-am schimbat dieta,
am făcut exerci ii viguroase şi nu mi-am dezlipit ochii de la premiu. Chiar
şi când avionul nostru şi-a schimbat traseul şi am ajuns la 2 noaptea, tot
am perseverat. Pe parcursul a doar câtorva ore de somn, mi-am practi -
cat a irma ia şi m-am vizualizat câştigând. Câteva ore mai târziu, eram
Campion na ional la stil liber. Skip Mondragon , Evans, Georgia
Această carte a fost catalizatorul care mi-a reunit familia şi mi-a salvat
căsnicia! Eram pe drumul către divor – mă despăr isem de so şi mă
mutasem în celălalt col al ării. Când scriu aceste rânduri, so ul meu şi
cu mine ne-am împăcat, iar familia noastră este din nou împreună. Am
împărtăşit această carte şi ceea ce am învă at cu so ul şi copiii mei, şi chiar

am condus săptămânal „o şedin ă dedicată lui Jack” pentru biroul nostru.
Mă simt atât de împlinită că împărtăşesc şi altora ceea ce am învă at!
Carole Murphy , Columbus, Ohio
Fiul meu este un tip foarte inteligent, dar nu şi-a găsit niciodată locul
în sistemul educa ional. În timp ce se chinuia să termine primul an la
universitate, i-am dat un exemplar dinThe Success Principles . El i-a citit
cartea şi, la scurt timp după aceea, a părăsit universitatea pentru a-şi
urma visul de a deveni antreprenor. Asta s-a întâmplat cu cinci ani şi
două companii în urmă. Mul umesc.
Janet Barlow , Ajax, Ontario, Canada
Când am imigrat în Germania cu cinci ani în urmă, trăiam cu 500 de euro

pe lună, temându-mă de viitor. Am găsitPrincipiile succesului într-una
dintre casele unde am lucrat ca babysitter – şi la două luni după ce am
început să urmez principiile, am primit o slujbă de consultant, unde eram
plătită 200 de euro pe zi – sau 4 000 de euro pe lună. Un an mai târziu,
dorind să îmi continui doctoratul, am primit o bursă pentru a merge la
universitate, pentru care aplicaseră 200 de studen i.
Maria Fernanda Valdes , Berlin, Germania
Urmând Principiile succesului , am fost în stare să îmi îndeplinesc visul

de-o via ă, de a călători în jurul lumii. Acum am călătorit pe şase dintre
cele şapte continente şi în peste 40 de ări, şi am ajutat numeroşi copii
şi familiile lor în timpul călătoriei. În 2013, am fost pe drum timp de
aproape nouă luni ale anului, călătorind prin America de Sud şi Centrală,
Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. A fost un an extraordinar!
Antoinette Bernardo , Brooklyn, New York
Eram în pragul sinuciderii după o concediere şi un sezon di icil de muncă

pe cont propriu. După ce am cititPrincipiile succesului , m-am dedicat
scrierii unei căr i, câştigând un concurs Toastmaster şi găsind un mentor
care să mă aducă la următorul nivel. În 24 de luni, mi-am terminat cartea
Live a More Excellent Life ), inalistă în topul
(Trăieşte o via ă mai excelentă
20 al Concursului Interna ional de oratorie Toastmaster’s, din 35 000 de
concuren i, iar acum sunt orator, trainer şi instructor profesionist.
J. Loren Norris, Euless, Texas
După ce am cititPrincipiile succesului , am fost în stare să îmi transform

via a cu 360 de grade. Am pornit de la o datorie de peste 30 000 de
dolari, ajungând să îmi salvez afacerea de la eşec, plătindu-mi datoria şi
creând economii substan iale pentru o casă nouă şi pentru pensie – totul
în doar mai pu in de un an!
Jenny Cleary, Chicago, Illinois
Jack mi-a redat stima de sine şi curajul de a-mi urmări visurile. Astăzi,
sunt independent din punct de vedere inanciar şi sunt proprietarul
unei companii care îi ajută pe oameni să îşi plănuiască via a. Organizez
seminare cu exper i în domeniu, în fa a unor audien e între 800 şi 1 000
de persoane.
Asocia Sunt ilor
iei părin foarte respectatiului
la şcoala în comunitatea
meu. Toate mea şi preşedinte
acestea al
au fost posibile
deoarece Jack mi-a restituit ceea ce pierdusem: PUTEREA MEA.
Puja Gupta , Chennai, India
Datorită principiului „Respinge respingerea”, am devenit maestru-patiser

după ce mi s-a spus că este imposibil din moment ce nu-mi făcusem uce -
nicia la o vârstă fragedă – şi deoarece am trei copii mici şi un so cu o
carieră solicitantă. Am tot bătut la uşi până ce una s-a deschis – şi sunt
mândră să spun că acum lucrez la cea mai bună patiserie franceză din
Calgary, Canada. Mul umesc!
Mariko Tancon , Calgary, Alberta, Canada
The Success Principles (10th Anniversary edition)

Copyright © 2005, 2015 by Jack Can ield
Originally published in 2015 by William Morrow an Imprint of
HarperCollins Publishers.
© 2015 Editura
Publicat ACT cui Politon
prin acordul pentru Publishers,
HarperCollins prezenta versiune
Inc. românească
Editura ACT și Politon

Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, Bucure ti, România, C.P. 050202.
tel: 0723 150 590, e-mail:of [email protected]
www.ACTsiPoliton.ro| www.blog.ACTsiPoliton.ro
Traducător: Vighi Ioana

Redactor: Teodora Nicolau
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Coperta: Marian Iordache
Editor: Georgian Toader
Corector: Carla Francesca Schoppel
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

CANFIELD,
PrincipiileJACK
succesului : cum să ajungi de unde eşti, acolo unde vrei
să ii / Jack Can ield & Janet Switzer; trad.: Vighi Ioana. - Bucureşti:
Act şi Politon, 2015
ISBN 978-606-8637-58-7
I. Switzer, Janet
II. Vighi, Ioana (trad.)
159.923.2
AVERTISMENT : Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a acestei

cărţi nu este pedepsită numai prin lege, dar contravine i tuturor normelor
i principiilor etice i sănătoase pe care un astfel de titlu le promovează.
Ce fel de efect va avea energia pe care vreţi să o transmiteţi mai departe,
dacă aceasta vine prin furt, ilegalitate i lipsă de respect faţă de autor i
faţă de toţi cei care au contribuit la crearea acestei cărţi, astfel ca ea să
ajungă la dumneavoastră? Împărtă iţi cu ceilalţi informaţiile importante,
valorile i lecţiile pe care le-aţi a lat din acest material, într-un mod corect
i responsabil.
Jack Can ield

ÎN COLABORARE CU
Janet Switzer
PRINCIPIILE
SUCCESULUI
CUM SĂ AJUNGI DE UNDE
UNDE VREI SĂ FIIE TI ACOLO
Traducere din limba engleză:

Vighi Ioana
2015
Această carte îi este dedicată lui Patty Aubery, partenera mea

de afaceri, preşedintele companiilor mele şi – timp de 25 de ani –
sfătuitoarea mea de taină, con identa şi cea mai apropiată
prietenă a mea.
De la acele zile de început, când tasta la calculator poveştile din

Chicken Soup for the Soul (Supă de pui pentru su let), până la
crearea unei companii cu un succes uriaş, care a extins impactul
meu în lumea întreagă, Patty a contribuit la călăuzirea carierei mele,
a promovat aceste învă ături şi a avut o viziune asupra acestei
lucrări, care este mai mare şi mai îndrăznea ă decât orice
aş i putut visa vreodată.
Cuvintele nu pot exprima recunoştin a pentru energia ta nesfârşită,

concentrarea altruistă şi dedicarea de o via ă fa ă de această lucrare.
Eşti o comoară.
Via a este ca un cifru; treaba ta este să găseşti numerele corecte,

în ordinea corectă, astfel încât să ai tot ce î i doreşti.
BRIAN TRACY
Dacă am face toate lucrurile de care suntem capabili, ne-am surprinde

pur şi simplu pe noi înşine.
THOMAS A. EDISON
CUPRINS
Cuvânt înainte 25
Introducere 35
I. Fundamentele succesului
1. Asumă-ţi 100% responsabilitatea pentru viaţa ta 45
2. Clari ică-ţi de ce e ti aici 66
3. Decide ce vrei 74
4. Crede că este posibil 87
5. Crede în tine 94
6. Utilizează Legea Atracţiei 106
7. Dezlănţuie puterea stabilirii obiectivelor 125
8. Împarte obiectivul mare în părţi mai mici 140
9. Succesul lasă indicii 146
10. Decuplează frânele 149
11. Vezi ce îţi dore ti, obţine ce vezi 161
12. Poartă-te ca i cum 178
13. Treci la acţiune 189
14. Lasă-te pur i simplu purtat de val 200
15. Trăie te-ţi teama i acţionează oricum 208
16. Fii dispus să plăte ti preţul 222
17. Cere! Cere! Cere! 234
18. Respinge respingerea 242
19. Utilizează feedback-ul în favoarea ta 252
20. Dedică-te îmbunătăţirii constante i nesfâr ite 264
21. Ține scorul succesului 268
22. Practică insistenţa 272
23. Exersează regula celor 5 280
24. Întrece-ţi a teptările 283
II. Transformă-te pentru succes
25. Ie i din clubul celor care spun „nu-i a a că e oribil”
… i înconjoară-te cu oameni de succes 291
26. Recunoa te-ţi trecutul pozitiv 297
27. Ține-ţi
28. Fă ordineochii pe premiui de initivează lucrurile incomplete 307
în dezordine 310
29. Încheie socotelile cu trecutul pentru a îmbrăţi a viitorul 318
30. Confruntă-te cu ceea ce nu funcţionează 330
31. Îmbrăţi ează schimbarea 335
32. Transformă-ţi criticul intern încoach intern 338
33. Depă e te-ţi credinţele limitative 352
34. Dezvoltă patru noi obiceiuri ale succesului pe an 357

35. 99% e o sarcină grea 100% e o sarcină u oară 361
36. Învaţă mai mult ca să câ tigi mai mult 365
37. Rămâi motivat împreună cu mae trii 374
38. Alimentează-ţi succesul cu pasiune i entuziasm 379
III. Creează-ți echipa de succes
39. Rămâi concentrat asupra nucleului tău de geniu 387
40. Rede inind timpul 392
41. Construie te o echipă de sprijin puternică i deleagă activităţile 398
42. Spune pur i simplu Nu! 404
43. Devino un lider pe care merită să-l urmezi 411
44. Creează o reţea de mentori i alţii care te vor ajuta
să te ridici 424
45. Angajează uncoach personal 440
46. Pune-ţi la cale drumul spre succes 447
47. Informează-te 454
IV. Creează relații de succes
48. Fii aici i ascultă 469
49. Vorbe te din inimă 474
50. Spune adevărul mai repede 480
51. Vorbe te impecabil 491
52. Când ai îndoieli, veri ică 497
53. Exersează o apreciere ie ită din comun 502
54. Ține-te de înţelegerile făcute 510
55. Fii un exemplu de clasă 516
V. Succesul și banii
56.
57. Dezvoltă o con tiinţă
Prime ti lucrurile pozitivă
asupra căroraa te
banilor
concentrezi 525
533
58. Plăte te-te mai întâi pe tine 539
59. Stăpâne te jocul cheltuielilor 548
60. Pentru a cheltui mai mult, întâi fă mai mulţi bani 555
61. Oferă mai mult pentru a primi mai mult 569
62. Găse te o modalitate de a servi 576
VI. 63.
Succesul în era
Stăpâne digitală de care ai nevoie
te tehnologia 585
64. Fă-ţi propria marcă din identitatea ta online 597
65. Utilizează reţelele de socializare în a a fel încât
să-ţi consolidezi reputaţia 613
66. Utilizează puterea exponenţială acrowdfundingului 620
67. Conectează-te cu oamenii care-ţi pot extinde viziunea 629
Postfaţă: Încurajează-te pe tine în timp ce-i încurajezi pe ceilalţi 634

Adu puterea schimbării în organizaţia ta 645
Sugestii de lectură i resurse suplimentare pentru succes 646
Despre autori 648
Mulţumiri 652
CUVÂNT ÎNAINTE
Acum un deceniu, Janet Switzer i cu mine ne închipuiam un timp în

care Principiile succesului să ie citită în zeci de limbi i urmărită în peste
100 de ţări – un timp în care indivizi din toate categoriile sociale i din
grupuri de toate tipurile să îl folosească precum un ghid pentru a avea vi
-
suri mai măreţe, pentru a plănui rezultate mai măreţe, pentru a acţiona
într-un fel mai măreţ i pentru a se bucura de un stil de viaţă expansiv,
abundent care, pentru ei, nu păruse niciodată posibil înainte.
Ne-am închipuit un timp în care educatorii, managerii de corporaţii
i liderii de grupuri mici ne-ar accepta provocarea de a promova mesajul
Principiilor succesuluiprin antrenarea altora în aceste principii de bază
ale potenţialului uman – un timp în care să privim în urmă cu mândrie la
milioanele de vieţi care au fost afectate de mesajul universal i de princi
-
piile dovedite din această carte.
Sunt fericit să spun că acest timp este acum.
De peste 10 ani, nu doar căPrincipiile succesului s-au răspândit în
108 ţări în 30 de limbi, dar i feedbackul i pove tile de succes pe care
le-am primit ne-au încântat – i ne-au făcut mai umili. Bărbaţi, femei,
adolescenţi, studenţi, sportivi, antreprenori, părinţi casnici, vedete de
corporaţii în devenire i alţi oameni de succes s-au dedicat creării unor
vieţi pline de abundenţă, bucurie, împlinire profesională i realizare
personală.
Ei sunt dovada vie că aceste principii funcţionează – dacă le faci să
funcţioneze.
Printre
urmărit cumnenumăratele poveacest
s-a desfă urat ti ifenomen,
relatări care
pemi-au încălzit
măsură inima, am
ce cititorii au
ajuns dincolo de cultura de astăzi a resemnării i mediocrităţii pentru
a- i crea viaţa captivantă, incitantă a visurilor lor.
i-au depă it propriile limite – ie că au fost provocări izice, greutăţi
economice, e ecuri din trecut sau simple convingeri limitative – pentru a
atinge un succes uluitor.
La un moment dat, poate chiar ca tine acum, se întrebau cum o sin -
gură carte le-ar putea schimba vieţile.
Doug Wittal, un constructor din Kamloops, Columbia Britanică,
Canada, i-a dublat venitul într-un an, cât timp a aplicat ceea ce a învăţat,
apoi l-a dublat încă o dată, 12 luni mai târziu. A început să se bucure de
un timp liber substanţial mai mare i a construit patru case magni ice
pentru ca el i familia lui să î i poată petrece verile i iernile în climate
temperate.
26 | J C
Cu câteva zile înainte să vorbesc cu Doug, am primit ve ti de la
Miriam Laundry – o mamă care visa să transmită aceste concepte de -în
credere în sine unui număr de peste 100 000 de copii, să schimbe vieţile
i comunităţile din toată lumea. Nu doar că i-a depă it propriul obiectiv
în mai puţin
realizarea ei.de un an, ci a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru
Sean Gallagher, un antreprenor irlandez de succes, a apărut timp
de trei sezoane la emisiunea de succesDragon’s Den(Arena leilor, în
România)*, i mai târziu i-a îndeplinit cel mai îndrăzneţ obiectiv, când a
candidat la pre edinţia Irlandei. Acum este un orator cunoscut i un scri-
itor, care ajută la informarea i inspirarea următoarei generaţii de lideri
de afaceri irlandezi.
Justin
pentru a seBendel – uncântând
vizualiza ambiţioslamuzician – ade
un concert utilizat
talie mondială dintr-un
am iteatru a cărui poză o avea de ani de zile. De i nu cuno tea numele sălii
de concerte din poză, a lipit-o oricum pe panoul viziunii. Curând, a primit
o bursă plătită integral pentru a urma studii muzicale i, în primul an
de facultate, a fost ales să cânte alături de orchestra Universităţii la
Carnegie Hall din New York – sala de concerte din fotogra ia pe care o
avea lipită pe panoul viziunii.
uneiUtilizândPrincipiul 24: Întrece

francize, Natalie Peace, a de
în vârstă teptările
, proprietara
25 de canadiană
ani, a construit a-
unul din
tre barurile cu sucuri naturale pentru a înregistra pro ituri, apoi l-a vân-
dut pentru cea mai mare sumă primită vreodată pentru acea franciză. De
atunci, i-a luat doctoratul i acum (printre altele), predă cursuri de
administrare a afacerilor studenţilor din anul patru – recomandând
Principiile succesului ca pe o carte puternică pentru viitori antreprenori.
După ce unul dintre cititorii mei – un om de afaceri de succes ma -
laezian
convins–gardienii
a fost încarcerat în condiţii
să-i paseze extrem
exemplarul său de dure în cu
zdrenţuit, China, soţia
pagini lui a
îndoite
i însemnat, dinPrincipiile succesului , ca să poate rămâne motivat pe du-
rata celor 20 de luni de chin. Nu doar că a recitit-o de sute de ori, dar a i
utilizat-o pentru a se transforma într-o persoană i mai motivată, entuzi -
astă i neînfricată care – de la eliberarea sa – a lansat o afacere de succes
în domeniul tehnologiei informaţiei, a pus bazele a două restaurante i a
achiziţionat un portofoliu de proprietăţi internaţionale împreună cu un
grupPavel
de investitori
Popiolekimobiliari.
– principalul importator de echipamente pentru
computer din Cehia, cu o afacere de 600 de milioane de dolari de admi -
nistrat – a utilizat ce a învăţat înPrincipiile succesului pentru a găsi
* Emisiune de tip reality-show, în cadrul căreia un juriu format din oameni de
afaceri selectează cele mai bune planuri de afaceri prezentate de antreprenori
a laţi la început de drum, pentru a obţine inanţare (n. tr.).
P | 27
echilibrul dintre viaţă i muncă, făcându- i timp pentru adevărata sa pasiu
-
ne – ciclismul competiţional. Până acum, a câ tigat cursa de ciclism de la Val
d’Aran din Pirinei, din cadrul Turului Mondial de Ciclism, organizat de
Uniunea Internaţională de ciclism, s-a cali icat la Campionatul Mondial de
Ciclism Profesionist i i s-a dedicat un articol în revista
Men’s Health.
Bineînţeles, dincolo de succesul în afaceri i împlinirea profesională,
sunt acei cititori ale căror vieţi s-au schimbat în întregime pentru că au
implementat principiile din această carte.
Heather O’Brien Walker, care a suferit o leziune groaznică la cap
într-un accident de muncă într-un depozit, a auzit prima dată de
Principiile succesului pe patul său de spital, în timp ce logodnicul ei îi -ci
tea cu voce tare în timpul celor 30 de zile de recuperare. De i nu putea
merge sau vorbi
vizualizeze – i nicii amăcar
ziua nunţii făcut să
dinfuncţioneze normal – a început să- i
mersul spre altar unul dintre obiec-
tivele ei revoluţionare. Procesul de a învăţa să meargă din nou a fost chi -
nuitor. Dar astăzi, Heather nu doar că i-a revenit, dar î i împărtă e te
mesajul său de depă ire a necazurilor vorbind la evenimente i prin car -
tea sa Don’t Give Up, Get up (Nu renunţa, ridică-te).
Akshay Nanavati, un fost soldat în marină, care a fost diagnosticat cu
tulburare de stres posttraumatic după ce s-a întors din Irak, utilizea-
ză principiile
ţările din lume,pentru
de laa-o igraniţă
învingelaafecţiunea.
alta, pentruVisul său? Să
următorii 25alerge
de aniîn–toate
nu
doar ca o modalitate de a-i inspira pe ceilalţi, dar i de a- i oferi lui însu i
inspiraţia de a se ridica i de a întreprinde o acţiune în iecare zi.
Iar Lewis Pugh din Marea Britanie este singura persoană care a ina -
lizat traseul înotului de cursă lungă în iecare ocean al lumii. Pe o perioa -
dă de 27 de ani, a fost primul care a înotat în cele mai ostile ape de pe
Pământ, inclusiv în Oceanul Antarctic, la Polul Nord i în Munţii Himalaya,
dobândind o înţelegere
sale ecosisteme. a frumuseţii
Milioane de oamenii i-au
fragilităţii
ascultatvieţii i numeroaselor
discursurile la TED
Global i participă neobosit la campania pentru crearea Ariilor Marine
Protejate i pentru schimbările cadrului legislativ ce are în vedere ocea -
nele. i da, i el este un cititor al
Principiilor succesului.
Cu asemenea pove ti – i alte mii care au sosit cu duiumul – când a
venit timpul să pregătesca zecea ediţie aniversară a Principiilor succesu-
lui,mi-am dat seama subit că a putea să produc o întreagă carte auxilia -
ră doar cupepove
la cititori tileultimului
durata inspiraţionale
deceniu.i Nenumăraţi
fascinante pealţicare le-amauprimit
oameni de
utilizat
ceea ce au învăţat ca să devină autori de bestselleruri, să pună afaceri
pe picioare, să achiziţioneze investiţii imobiliare, să se căsătorească, să
piardă în greutate, să primească onoruri profesionale, promovări la sluj -
bă, să călătorească în jurul lumii, să iasă din datorii, să crească ni te copii
minunaţi i câte i mai câte.
28 | J C
Dar în timp ce mulţi dintre ace ti cititori tiau exact ce doreau să
realizeze când au pus mâna pe exemplarul lor dinPrincipiile succesului ,
mulţi alţii nu au tiut. Pentru unii cititori, realizarea părea atât de depar
-
te, că singura lor „dorinţă” era ca viaţa să devină măcar mai bună.
Forrest Willett era unul dintre ace ti cititori.
La 31 de ani, viaţa lui Forrest era pe drumul cel bun. Avea trei case i
apte afaceri. Era căsătorit de apte ani cu o femeie frumoasă i avea un iu
de doi ani. Era în culmea fericirii. Asta până când lumea lui s-a întors pe
dos. La propriu.A fost implicat într-un accident în urma căruia ma ina i-a
fost răsturnată de trei ori, lăsându-l cu o leziune catastrofală la creier.
Brusc, Forrest s-a trezit incapabil să îndeplinească până i cele mai
simple sarcini – cu frumoasa sa soţie, care acum îl învăţa să se spele pe
dinţi i să- i pieptene părul. De i tia că este norocos să ie în viaţă,- a în
ceput să se afunde din ce în ce mai repede în abisul adânc al depresiei, al
furiei i al disperării.
La început, ca unul care a supravieţuit unui atac cerebral, avea di- i
cultăţi de conversaţie chiar i la nivelul cel mai de bază. Umilinţa lui l-a
făcut să rămână în casă i, curând, oboseala i apatia au început să-i
domine existenţa. Ore întregi, Forrest zăcea pe canapea, dormind sau
uitându-se la televizor. Doctorii, logopedul, terapeutul ocupaţional, iziote-
rapeutul – esenţialmente, toţi experţii – i-au spus că întoarcerea la o viaţă
productivă cu promisiunea succesului nu era posibilă. A a că Forrest a
abandonat orice speranţă de a mai avea vreodată o existenţă normală – cu
atât mai puţin o viaţă care să-i împlinească visurile.
Apoi, într-o zi, în timp ce zăcea în pat, zapând amorţit canalele TV,
cuvintele „Dacă vrei să ajungi de unde e ti acolo unde vrei să ii...” i-au
atras atenţia. Forrest s-a îndreptat de spate su icient cât să se concentre -
ze asupra a ceea spunea prezentatorul tirilor. „Urmează Jack Can ield”,
ca să discute cartea Principiile succesului . Cu cea mai măruntă fărâmă de
speranţă reînviată, Forrest a cumpărat cartea despre care vorbeau ei –
prima ediţie din Principiile succesului , care avea peste 400 de pagini. La
acea vreme, Forrest abia învăţa să citească din cărţile iului său – un băr
-
bat de 35 de ani care citea cărţi de grădiniţă. Logopedul lui a crezut că o
carte de peste 400 de pagini era o chestiune prea ambiţioasă. Dar Forrest
era mai mult decât pregătit să ajungă de unde era acolo unde voia să ie.
i astfel, i-a început călătoria.
La început, cititul, chiar i al unei singure pagini, era încet i labori
-
os. De i era motivat, Forrest a început să se întrebe dacă terapeutul lui
nu avusese cumva dreptate. Poate căera prea motivat.
Apoi, după câteva luni de când începusePrincipiile succesului – i la
cinci ani împliniţi de la accident – a avut cea mai mare revelaţie a sa. La
aniversarea de apte ani a iului său Hunter, Forrest era afară, în curte, cu
P | 29
băiatul i cu un grup de prieteni, în timp ce Hunter î i deschidea cadou
-
rile. Ridicând un pachet de formă rotundă din vârful grămezii, Hunter a
rupt ambalajul i a dat la iveală o minge de baseball. Zâmbind plin de
încântare, imediat a aruncat-o la pământ. În mod iresc, mingea a ateri
-
zat
i acu o bufnitură
azvârlit-o i s-alarostogolit
din nou pământ, decâţiva
undemetri în praf. Hunter
s-a îndepărtat încă o adată
ridicat-o
de el
rostogolindu-se. Înainte să mai încerce o dată, prietenul care i-a dat min -
gea a strigat: „Hunter, mingile de baseball nu sar!”
În momentul acela, Forrest a fost străfulgerat de impactul absenţei
sale, care s-a prăvălit peste el ca o tonă de cărămizi.Cum ar putea iul lui să
tie lucrurile astea? Niciodată nu au aruncat mingea împreună.
Forrest i-a dat seama că i-a petrecut mai mult timp cu gândurile
sale
tia negative decât
că dacă nu aveacusă-iuli ia
său – l-aînabandonat,
viaţa în esenţă,
propriile mâini, avealasăfel
se ca pe soţia
aleagă sa.
praful
de el. Avea să se trezească divorţat, fără adăpost sau poate i mai rău.
Scânteia dinlăuntrul său s-a transformat într-o lacără. S-a întors la
primul dintre principiile succesului,Asumă-ţi 100% responsabilitatea
pentru viaţa ta, i l-a abordat la modul serios.
În cazul său, a- i asuma 100% responsabilitate pentru viaţa sa în -
semna să se oprească din dialogul negativ cu sine: gata cu „Sărmanul
Forrest” i „De ce mi s-a întâmplat mie asta?” Fără acest fundal negativ
constant care să-l distragă, Forrest a putut să vadă că nu fusese un parti -
cipant activ la propria sa reabilitare. Î i lăsase izioterapeutul să îl supra -
solicite – apoi se întreba de ce nu prindea puteri. Obi nuia să stătea pasiv
ascultând în timp ce logopedul îi citea – apoi se plângea că abilităţile sale
de citire nu se îmbunătăţeau.
Acum Forrest a început să creadă că viaţa sa putea i diferită, că putea
să o facădiferită. i tot atunci lucrurile au început să se schimbe.
Aproape imediat, con tientizarea sa de sine a început să crească. A
început să înregistreze lucrurile care până atunci îi trecuseră pe lângă
urechi. Unde erau toţi prietenii săi? Răspunsul era pe cât de dureros, pe
atât de clar: el i-a abandonat, la fel cum i-a abandonat familia. Toţi înce
-
taseră să mai sune cu multă vreme în urmă, alungaţi de negativitatea lui
Forrest – iar el era mult prea absorbit de sine ca să-i pese. Doar faptul că
a observat aceste lucruri era un succes în sine, se gândea Forrest. Făcea
progrese.
Apoi a decis să renunţe să se învinuiască i să se mai plângă – nu era
o sarcină u oară. A devenit ceva atât de obi nuit, că Forrest nici nu i-a
dat seama că o face. A a că a rugat oamenii din jurul lui să-l ajute să- de
vină con tient de momentele când recădea în obiceiurile sale vechi. De
fapt, soţia lui i terapeutul aveau un semn: dacă Forrest începea să se
învinuiască sau să se plângă, aveau să-l în tiinţeze trăgându-se de -lo
30 | J C
bul urechii. Când vedea asta, se oprea la mijlocul frazei, orice ar i spus,
trăgea aer adânc în piept i avea mai multă grijă cu următoarele cuvinte.
Nu că vorbitul – la modul pozitivsau negativ – ar i fost u or pentru
el. Forrest nu î i recâ tigase încă pe deplin facultăţile de vorbire, i -une
ori era incapabil să î i găsească cuvintele de care avea nevoie sau se bâl -
bâia. Din cauza asta, nu dorea să meargă la alimentară sau la po tă, în caz
că ar i dat peste cineva pe care-l cuno tea. Pentru a combate asta, s-a
concentrat pe Principiul 22: „Practică insistenţa”. În iecare zi citea
Principiile succesului timp de douăzeci de minute i practica ie irea din
zona de confort. Zi după zi, o practica din ce în ce mai mult i mergea
puţin mai departe.
Unul dintre pa ii săi în afara zonei de confort l-a dus la o cafenea. Timp
de ani de
aţintită în zile, Forrest
asfalt. î iaceastă
Dar în înclinazi,
capul
a pă iittrecea de cafenea,
înăuntru cu privirea
– amintindu- i de
Principiul 15: „Trăie te-ţi frica i acţionează oricum.” Din păcate, s-a
întâlnit imediat cu cea mai mare frică a sa. O cuno tinţă mai veche l-a
recunoscut i l-a strigat.
De i dădea înapoi de ru ine în sinea lui, Forrest a rămas calm, a -îna
intat i s-a a ezat. A explicat cât de bine a putut ce s-a întâmplat. S-a- mi
rat cât de bine se simţea de fapt să- i susţină cauza. În zilele următoare,
Forrest a încercat
A descoperit asta oameni
că erau i cu alţii, i cu său
în jurul timpul,
carevorbitul
doreau asă-l
devenit mai–u înor.
sprijine
special acum, că Forrest era dispus să se sprijine singur.
A văzut i că nu era singur în lupta cu fricile i provocările vieţii. Toţi
cei cărora le vorbea păreau să aibă con licte i suferinţe proprii. Această
înţelegere l-a ajutat să- i depă ească ru inea pe care o purtase în el de
atâta timp.
Pe măsură ce timpul trecea, nici nu-i venea să creadă noile succese pe
care le avea. În interval de un an de când a aplicat aceste principii, Forrest
făcea toate lucrurile pe care doctorii spuseseră că nu le va face niciodată.
S-a întors la coală. A renunţat la medicamente, atât la cele pentru dure -
re, cât i la cele pentru depresie. S-a apucat de voluntariat. A început să
convertească tot ce este negativ în ceva pozitiv.
i de atunci, tot face asta.
Astăzi, este greu de crezut că a existat un timp, nu demult, în care
Forrest nu putea vorbi luent – nici nu putea citi sau scrie prea bine. Dar
a întors asta în favoarea sa atât de mult, încât a scris o carte despre expe
-
rienţele sale! Drept rezultat, prime te aproape zilnic solicitări de a îm -
părtă i povestea sa în faţa unui public. i, de i în timpul perioadei sale
întunecate nu ar i crezut că este posibil, astăzi iube te vorbitul în public
i crede că i-a găsit munca pentru care era menit. Este încântat să călă -
torească i să vorbească grupurilor din jurul lumii.
P | 31
Faptul de a citiPrincipiile succesului i-a schimbat lui Forrest i felul
cum gândea asupra succesului în general. Înainte de accident, „succesul”
pentru el însemna mai mulţi bani i mai multe lucruri – o casă mai mare,
o barcă mai mare, să- i deschidă mai multe afaceri, să deţină mai multe
lucruri. Dupăl-ai
ces, oricum accident,
de ini.a renunţat la ideea că avusese vreodatăvreun suc-
Astăzi, mulţumităPrincipiilor succesului , a învăţat profundul adevăr
că a avea toate lucrurile din lume nu înseamnă nimic, dacă nu trăie ti cu
adevărat – ceea ce Forrest înţelege acum prin asta e să dăruiască i să
primească iubire. Dacă valuta s-ar număra în prieteni i iubire, Forrest ar
i cel mai bogat om din lume.
În timp ce Forrest Willett a utilizatPrincipiile succesului pentru a
de ini istă
succesul a exclusiv
realiza succesul pentru
în putereata. el însu
Pentru tine,i,„succesul”
modul în poate
care
tu de ine ti
însemna
un venit substanţial, răsplată inanciară fără efort i luxul unui stil de
viaţă cu valoare netă mare. Poate i recunoa tere profesională sau reali -
zări legate de hobby-ul tău, sau iniţiative ilantropice. Poate însemna să
ai copii sănăto i, fericiţi i implicaţi – sau o viaţă de familie care să aducă
zi de zi încântare i fericire. Sau poate i intrarea ta pe scena lumii cu un
proiect sau un subiect de care e ti pasionat. Oricare ar i de iniţiata asu-
pra succesului, ii sigur că ţii în mână harta drumului spre a-l atinge.
CHIAR I CÂND E TI SCEPTIC, PRINCIPIILE

FUNCŢIONEAZĂ ÎNTOTDEAUNA
Una dintre pove tile mele preferate, de-a lungul celor zece ani, este
de la un cititor din Filipine care la început era sceptic, dar care s-a anga
-
jat săÎnaplice
ultimaprincipiile
mea oprire oricum – doarasiatic
din turneul pentruprin
un an.ase ora e, în care con
-
duceam seminarele pentru Principiile succesului , un tânăr pe nume John
Calub s-a apropiat de mine la o sesiune de autografe din cel mai mare
mall din Manila. Scria un editorial despre oameni de succes pentru unul
dintre cele mai mari ziare din Filipine, i mi-a cerut un interviu. La sfâr -
itul unei ore cât se poate de antrenante, i-am spus că era un intervieva -
tor minunat i l-am întrebat de când face asta. Cu un simţ al mândriei,
mi-a răspuns că acesta este primul lui interviu.
A continuat să spună că, până nu demult, el i cei doi parteneri au
deţinut i au administrat cu succes trei restaurante, dar că cearta dintre
parteneri a dus în cele din urmă la e ecul afacerii. John era acum fără
adăpost, sărac i dormea prin apartamentele prietenilor, pe canapea. Venise
cu transportul în comun până la sesiunea de autografe pentru că nu mai
avea ma ină. i toţi banii pe care-i mai avea erau cei 3 dolari din buzunar.
32 | J C
Când am auzit asta i pentru că John îmi plăcea, i-am cumpărat un
exemplar din Principiile succesului din librărie i i l-am oferit, împreună
cu un loc gratuit la workshopul de a doua zi. I-am dat 20 de dolari să- i
cumpere de mâncare i i-am smuls promisiunea că, dacă îi va plăcea, va
scrie un articol despre workshop în ziar.
Doi ani i jumătate mai târziu, m-am întors la Manila ca să conduc
un alt workshop. Când mă pregăteam să încep, am observat un bărbat
bine îmbrăcat într-un sacou albastru i panto i Doc Marten aurii, urmat
de o suită de zece oameni, toţi purtând tricouri polo cu un logo străluci
-
tor pe ele. Eram curios, a a că m-am dus spre grup i – spre supriza i
încântarea mea – bărbatul în sacoul albastru era John Calub!
Mi-a spus că a devenit unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri
din
mi Manila. Când
cat, că l-am Johnpemi-a
rugat Johnrelatat povesteaească
să o împărtă succesului său, amsale
– cu propriile fostcuvinte.
atât de
Stând la seminar, cu braţele încruci ate strâns la piept, ascultam cu

atenţie, în timp ce Jack Can ield î i descria principiile pentru succes.
La început am fost foarte sceptic. Avea idei nebune ti – cum ar i să
tai poze, să le lipe ti de un panou i să te uiţi la ele în iecare zi, apoi
să simţi ca i cum ai avea deja ce îţi dore ti. Mintea mea raţională
spunea
obţin ceCe glumă. De parcă să mă uit la ni te poze o să mă ajute să
doresc.
La un moment dat, Jack a vorbit chiar i despre faimosul experiment
al Dr. Masaru Emoto cu cristalele de apă i a arătat poze cu apa care
era afectată de gânduri, cuvinte i sentimente. De i eram intrigat, nu
eram convins încă.
Cu mintea plină de îndoieli i întrebări, m-am întors acasă de la -se
minar i m-am gândit mai mult la ceea ce împărtă ise Jack. Curând,
m-am luminat: Jack era un tip cu foarte, foarte mult succes, care a
utilizat aceste principii – i iată-mă aici pe mine, sărac.
De cine ai
vrea să asculţi?m-am întrebat. Mai mult, pierdusem totul – nu mai
aveam ce să pierd.
Am decis să citesc cartea pe care mi-a dat-o i să urmez cu sârguinţă
principiile timp de un an.
În iecare săptămână lucram cu un principiu diferit. Am început să
utilizez vizualizarea i chiar să creez acele panouri „nebune ti” ale
visurilor în legătură cu care eram atât de sceptic.
Prima imagine pe care am decupat-o a fost poza unui BMW – ma ina
visurilor mele. La vremea aceea, eram atât de departe de a-mi per -
mite orice ma ină, darămite un BMW. Pentru a mă deplasa dintr-un
loc în altul, mergeam pe jos sau mă plimbam într-un Jeepney, un
mijloc de transport foarte aglomerat din Filipine. Curând, totu i, am
P | 33
utilizat principiul pentru a-mi transforma îndoiala în încredere. A
funcţionat! i, într-un an, mi-am cumpărat primul meu BMW.
Un alt principiu pe care l-am descoperit a fost Principiul 2: „Clari ică-ţi
de ce e ti aici.” Când eram mai tânăr, săream de la o slujbă la alta
– doar ca să-mi câ tig existenţa i să-mi plătesc facturile. Apoi, în
timpul seminarului, Jack ne-a ghidat spre un exerciţiu pentru a ne
identi ica cea mai profundă pasiune. Nu doar că mi-am dat seama că
iubesc să predau, dar am început să identi ic asta cu adevăratul meu
har i scop. Pentru a începe să acţionez în privinţa acestui scop, am
creat un obiectiv revoluţionar în cadrul seminarului, de a deveni cel
mai de succescoach din Filipine.
Am lansat o serie de seminarii – să predau principiile pe care le-am învă
-
ţat de ladiferite
pentru Jack. Am iniţiatcoaching-
companii. Venitul ul
meui aam început
crescut să dau
rapid consultaţii
i, curând, câ
-
tigam peste un milion de pesos – ceea ce în Filipine este o grămadă
de bani! Apoi am combinat interesul meu pentru călătorii cu pasi -
unea de a preda i am început să conduc seminarii în toată lumea.
Astăzi, compania mea de training este cel mai mare centru de pro it
dintre toate companiile pe care le deţin. Înainte, nu făceam ceea ce îmi
place – a a că succesul meu venea la nimereală. Acum sunt atât de-en
tuziasmat
să vină să de
măpredarea
vadă – amacestor principii,
câ tigat într-o că
zi oamenii
i o sumăsecu
adună înzerouri!
apte grupuri
Jack m-a ajutat să văd că, într-adevăr, poţi să ai totul. Primul meu -pa
nou al viziunii a fost creat în 2006, i de atunci am realizat mai mult
de 70% din ceea ce mi-am propus. DatorităPrincipiilor succesului ,
sunt cel mai bine plătit orator motivaţional din ţară i sunt pe cale să
devin numărul unu în Filipine încoaching-ul despre succes. Dacă eu
pot să trec de la a i sărac la a deveni o vedetă în domeniul meu doar
trăind din aceste principii, oricine poate.
Am văzut de asemenea rezultate în vieţile clienţilor mei, pe măsură
ce mii dintre compatrioţii mei i-au atinspropriile visuri. Mulţi du-
ceau o existenţă de pe o zi pe alta, dar acum sunt pe cale să devină
multimilionari. Suntem cu toţii dovada vie a faptului că principiile
funcţionează întotdeauna, dacă tu faci principiile să funcţioneze.
John Calub a experimentat putereaPrincipiilor succesului– i tu, de

asemenea, vei vedea schimbări în viaţa ta când vei aplica aceste principii
clasice, împreună cu noile informaţii din aceastăEdiţie aniversară de 10 ani.
Te salut. Te felicit. Îţi urez bun-venit în această călătorie.
Pentru succesul tău,
Jack Can ield
INTRODUCERE
Dacă un om are, dintr-un motiv oarecare, oportunitatea de a
duce o viaţă extraordinară, nu are niciun drept să o păstreze
pentru sine.
JACQUES-YVES COUSTEAU
Explorator subacvatic legendar i regizor
Dacă un om tie.
scrieOpinii
o carte, lasă-lam
proprii să a i eu
tearnă pe hârtie doar ce
su iciente.
JOHANN WOLFGANG VON GOETHE
Poet, romancier, dramaturg i ilosof german
Aceasta nu este o carte cu idei bune. Aceasta este o carte a prin

-
cipiilor atemporale utilizate de bărbaţi i femei de succes de-a lungul
istoriei. Am studiat aceste principii ale succesului mai bine de 30 de
ani i le-am aplicat în viaţa mea. Fenomenalul nivel al succesului de
care mă bucur acum este rezultatul aplicării acestor principii zi de zi,
de când am început să le învăţ în 1968.
Succesul meu include faptul că sunt autorul i editorul a peste
200 de cărţi – inclusiv 60 de bestselleruri în topulNew York Times, cu
peste 500 de milioane de exemplare tipărite în 50 de limbi din întrea-
ga lume; deţin un record mondial Guinnesspentru că pe data de 24
mai 1998,
vândute am avut
cărţi; am unapte cărţi
venit netpe
delista
New York
milioane Timesa în
de dolari celor mai bine
iecare an, în
ultimii 20 de ani; locuiesc pe o frumoasă proprietate din California;
apar în emisiunile cele mai importante din America (de laOprah ,
Montel, Larry Kingla Good Morning America ), am o rubrică săptămâ-
nală la un ziar, citită de milioane de oameni, ţin discursuri plătite cu
sume între 25 000 i 60 000 de dolari; mă adresez companiilor din
topul Fortune 500 din toată lumea; sunt câ tigătorul a numeroase
premii profesionale
toarea mea i cetăţene
soţie i minunaţii meiti;copii,
am o relaţie incredibilă
i am ajuns -
cu uimi
la un nivel stabil
de bunăstare, echilibru, fericire i pace interioară.
Socializez cu directorii executivi ai companiilor din topul Fortune
500; cu vedete de ilm, televiziune i muzică; autori celebri; i cu cei
-
mai buni mae tri i lideri spirituali. Am rostit discursuri în faţa mem
36 | J C
brilor Congresului, sportivilor profesioni ti, managerilor de corpora-
ţii i supervedetelor în vânzări, în cele mai mari staţiuni i centre de
retrageri – de la Four Seasons Resort în Indiile de Vest Britanice, până
la cele mai ra inate hoteluri din Acapulco i Cancun. Mă distrez la schi
în Idaho, Califonia i Utah, fac rafting în Colorado i drumeţii în -mun
ţii din California i Washington. i mă duc în vacanţe în staţiunile cele
mai bune din lume în Hawaii, Australia, Thailanda, Maroc, Franţa, Bali
i Italia. Pe scurt, viaţa e minunată!
Cu toate astea, ca mulţi dintre voi, cei care citiţi această carte, viaţa
mea a început foarte mediocru. Am crescut în Wheeling, Virginia de
Vest, unde tatăl meu lucra la o lorărie, unde făcea 8000 de dolari pe
an. Mama mea era alcoolică i tatăl meu workaholic. Lucram în timpul
verilor ca să reu esc s-o scot la capăt (ca salvamar la piscină i la -ace
ea i lorărie ca tatăl meu). Am mers la facultate cu bursă i serveam
la mese micul dejun într-unul din cămine, ca să-mi plătesc cărţile,
hainele i întâlnirile cu fetele. Nimeni nu mi-a dat nimic pe tavă. În
ultimul an de facultate, aveam o slujbă cu jumătate de normă ca pro -
fesor, care-mi aducea 120 de dolari la iecare două săptămâni. Chiria
era de 79 de dolari pe lună, a a că îmi rămâneau 161 de dolari pentru
toate celelalte cheltuieli. La sfâr itul lunii, mâncam ceea ce avea să
devină cunoscut drept cina mea de 21 de cenţi – o conservă de bulion
de ro ii de 10 cenţi, sare cu usturoi i apă peste un pachet de spaghe -
te de 11 cenţi. tiu ce înseamnă să te a li pe cea mai joasă treaptă de
pe scara economică.
După ce am absolvit, mi-am început cariera ca profesor de istorie
de liceu într-o coală doar cu elevi de culoare, a lată în partea de sud
a ora ului Chicago. i apoi l-am întâlnit pe mentorul meu, W. Clement
Stone.
angajatStone era un
să lucrez multimilionar
la fundaţia realizat
lui, unde m-a prin forţeînproprii,
antrenat privinţacare m-a
-
princi
piilor fundamentale ale succesului pe care încă le aplic până astăzi.
Slujba mea era să predau acelea i principii celorlalţi. De-a lungul -ani
lor, am trecut de la a-mi petrece timpul cu Stone la a intervieva sute
de oameni de succes – sportivi olimpici i profesioni ti, arti ti celebri,
autori de bestselleruri, lideri de afaceri, lideri în politică, antrepre-
nori de succes i oameni de vânzări de top. Am citit efectiv mii de
cărţi, am participat
programe la sute
audio, care să-midedezvăluie
seminariiprincipiile
i am ascultat mii depentru
universale ore de
crearea succesului i fericirii. Am aplicat apoi acele principii în viaţa
-
mea. Cele care au funcţionat sunt cele pe care le predau în discursuri
le mele, seminare i workshopuri pentru mai bine de două milioane
de oameni din toate cele 50 de state ale Americii… i în 36 de ţări din
jurul lumii.
P | 37
Aceste principii i tehnici nu doar că au funcţionat pentu mine,
-
dar i-au ajutat i pe sutele de mii de studenţi de-ai mei să atingă suc
cesul în carierele lor, o bogăţie inanciară mai mare, relaţii mai pline
de viaţă i de bucurie, i o mai mare fericire i împlinire în vieţile lor.
Studenţii mei au pornit afaceri de succes, au devenit milionari prin
-
forţe proprii, au ajuns vedete ale sportului, au primit contracte pro itabi
le de înregistrări, au fost distribuiţi în roluri de ilme i de televiziune,
au dobândit funcţii politice, au avut impact imens în comunităţile lor,
au scris cărţi de succes, au fost numiţi profesorul anului în coala din
districtul lor, au bătut toate recordurile de vânzări la companiile lor,
au scris scenarii care au câ tigat premii, au devenit pre edinţii corpo -
raţiilor lor, au primit recuno tinţă pentru contribuţiile lor ilantropice
-
uluitoare, i-au creat relaţii de mare succes i au crescut copii neobi
nuit de fericiţi i plini de succes.
PRINCIPIILE FUNCŢIONEAZĂ ÎNTOTDEAUNA, DACĂ TU

FACI PRINCIPIILE SĂ FUNCŢIONEZE
Toate aceste rezultate sunt posibile i pentru tine. tiu sigur că i

tu poţi atinge niveluri inimaginabile ale succesului. De ce? Pentru că
principiile i tehnicile funcţionează întotdeauna – tot ce trebuie să
faci este să le faci să funcţioneze pentru tine.
Acum câţiva ani eram la o emisiune în Dallas, Texas. Am susţinut
că, dacă oamenii ar folosi aceste principii pe care le predau, ar putea
să- i dubleze veniturile i să- i dubleze timpul liber în mai puţin de
doi ani. Femeia care mă intervieva era extraordinar de sceptică. I-am
dat un exemplar al unuia dintre programele mele audio i i-am spus
că, dacă va folosi principiile i tehnicile timp de doi ani, i nu î i va
dubla venitul i nici timpul liber, mă voi întoarce în emisiunea ei i îi
voi scrie un cec de 1000 de dolari. Dacă principiile aveau să funcţio -
neze, ea trebuia să mă cheme în emisiune i să le spună telespectato -
rilor ei că au funcţionat. Peste doar 9 luni, am dat peste ea la congresul
Asociaţiei Naţionale a Oratorilor din Orlando, Florida. Mi-a spus nu
doar că deja i-a dublat venitul, dar s-a i mutat la un post de televizi-
une mai mare, cu un salariu substanţial mărit, a început o carieră în
oratorie i deja i-a terminat i a i vândut o carte – toate astea în
doar 9 luni!
Adevărul este că oricine poate produce cu consecvenţă i în mod
regulat acest tip de rezultate. Tot ceea ce trebuie să faci este să decizi
ce anume vrei, să crezi că meriţi acest lucru i să pui în practică prin-
cipiile succesului din această carte.
38 | J C
Fundamentele sunt acelea i pentru toţi oamenii i toate profesii
-
le – chiar dacă acum e ti omer. Nu contează dacă obiectivele tale
sunt de a i un om de vânzări de top în compania ta, de a obţine doar
note de zece la coală, de a pierde în greutate, de a-ţi cumpăra casa
visurilor tale – sau de a deveni un sportiv profesionist de talie mondi -
ală, o vedetă rock, un jurnalist premiat, un multimilionar sau un
antreprenor de succes. Principiile i strategiile sunt acelea i. i dacă
le înveţi, le asimilezi i le aplici cu disciplină în iecare zi, îţi vor trans
-
forma viaţa dincolo de cele mai îndrăzneţe visuri ale tale.
„NU POŢI SĂ ANGAJEZI PE ALTCINEVA SĂ FACĂ FLOTĂRILE

ÎN LOCUL TĂU”
A a cum spunea ilosoful motivaţional Jim Rohn, atât de nimerit,
„Nu poţi angaja pe altcineva să facă lotările în locul tău”. Trebuie să le
-
faci tu însuţi, dacă vrei să tragi învăţăminte din ele. Fie că sunt exerci
ţii izice, meditaţie, lectură, studiu, învăţatul unei noi limbi, crearea
unui grup de minţi strălucite, ie că îţi stabile ti obiective măsurabile,
că vizualizezi succesul, că repeţi a irmaţii sau practici o nouă aptitu-
dine, tu e ti cel care va trebui să le facă. Nimeni altcineva nu le poate
face pentru tine. Îţi voi da harta acestui drum, dar tu trebuie să ii la
cârmă. Eu te voi învăţa principiile, însă tu va trebui să le aplici. Dacă
alegi să depui efort, îţi promit că răsplata va i pe măsură.
CUM ESTE STRUCTURATĂ ACEASTĂ CARTE
-
Ca să te ajut să înveţi rapid aceste principii puternice, am organi
zat această carte în ase secţiuni. Partea I „Fundamentele succesului”,
conţine 25 de capitole, care reprezintă noţiunile de bază absolute pe
care trebuie să le aplici, ca să ajungi de unde e ti acum acolo unde
vrei să ii. Vei începe prin a explora necesitatea absolută a asumării
100% a responsabilităţii pentru viaţa i rezultatele tale. Pornind de
aici, vei învăţa cum să-ţi clari ici scopul vieţii tale, viziunea ta pentru
viaţa ta ideală i ceea ce dore ti cu adevărat să realizezi.
Apoi o să examinăm modul în care să-ţi construie ti o încredere
de nezdruncinat în propria persoană i în visurile tale. Apoi te voi
ajuta să-ţi transformi viziunea într-un set de obiective concrete i
-
într-un plan de acţiune pentru a le atinge. O să te învăţ i cum să uti
lizezi puterea incredibilă a a irmaţiilor i vizualizării – unul dintre
P | 39
cele mai mari secrete ale succesului tuturor sportivilor olimpici,
antreprenorilor de top, liderilor lumii i oamenilor de mare succes.
Următoarele câteva capitole trebuie să se ocupe de efectuarea acelor
-
pa i necesari, dar uneori înfrico ători, spre acţiune, obligatorii pen
tru a-ţi transforma visurile în realitate.
Partea a II-a, „Transformă-te pentru succes”, se adresează muncii
interioare importante pe care trebuie să o faci – muncă ce te va ajuta
să înlături orice blocaje mentale sau emoţionale pe care ai putea să le
ai în faţa succesului. Nu este su icientsă tiice să faci. Sunt multe cărţi
care îţi spun asta. Trebuie să i înţelegi metodologia de înlăturare a
convingerilor contrare propriilor noastre interese, a fricii i obiceiu -
rilor care te ţin pe loc. Ca i cum ai conduce ma ina cu frâna de mână
-
trasă, tot astfel, aceste blocaje pot să-ţi încetinească semni icativ pro
gresul. Trebuie să înveţi să slăbe ti frânele sau vei trăi viaţa ca pe o
luptă i nu vei atinge obiectivele pe care ţi le-ai propus.
Partea a III-a, „Construie te-ţi echipa de succes”, dezvăluie cum
ar trebui să-ţi construie ti diferite tipuri de echipe de sprijin, ca să
poţi să-ţi petreci timpul concentrându-te exclusiv pe geniul tău inte -
rior. Vei învăţa i cum să rede ine ti timpul, să găse ticoach
un personal
i să-ţi
dar accesezipropria înţelepciune interioară – o resursă neatinsă,
ultrabogată.
În Partea a IV-a, „Creează-ţi relaţii de succes”, te voi învăţa un -nu
măr de principii, precum i câteva tehnici practice, pentru a construi
i a menţine relaţii de succes. În aceste zile ale alianţelor strategice i
ale reţelelor de putere, este practic imposibil să construie ti un suc -
-
ces pe scară largă, durabil, fără aptitudini de talie mondială în relaţio
nare, inclusiv pe reţelele de socializare.
Apoi, pentru că foarte mulţi oameni echivalează succesul cu banii
i pentru că banii sunt vitali pentru supravieţuirea noastră i calita-
tea vieţii, partea a V-a este intitulată „Succesul i banii”. Te voi învăţa
cum să-ţi dezvolţi o con tiinţă mai pozitivă a banilor, cum să te -asi
guri că ai su icienţi bani să trăie ti viaţa pe care dore ti să o trăie ti,
atât acum, cât i atunci când te vei pensiona, i importanţa contribu -
ţiei i serviciului pentru garantarea succesului tău inanciar.
-
În sfâr it, în partea a VI-a, pentru că tehnologia este atât de im
portantă astăzi, am perfecţionat cele mai importante principii pe care
oamenii de succes le urmează în „Succesul în era digitală” – o privire
asupra modalităţii de a stăpâni numai acea tehnologie de care ai ne -
voie, cum să devii un „brand” i să-ţi dezvolţi o voce unică online, cum
să folose ti reţelele de socializare pentru a te conecta i a dezvolta-re
40 | J C
laţii valoroase, i cum să folose crowdfundingul
ti *
, crowdsourcingul**
i alte strategii ale Internetului pentru a găsi oamenii i resursele care te
pot ajuta să-ţi atingi cele mai importante obiective.
CUM SĂ CITE TI ACEASTĂ CARTE
Fiecare învaţă în mod diferit, i probabil tu tii cum înveţi cel mai
bine. i de i felurile în care poţi citi această carte sunt multe, mi-ar plăcea
să îţi fac câteva sugestii pe care alţi cititori le-au considerat de ajutor.
Poate vei vrea să cite ti această carte o dată, doar pentru a-ţi face
o părere despre întregul proces, înainte să începi munca de creare a
vieţii pe care o dore ti cu adevărat. Principiile sunt prezentate într-o
ordine în care se construiesc unul peste celălalt. Sunt precum nume -
rele dintr-o combinaţie de seif – ai nevoie de toate numerele i ai -ne
voie de ele în ordinea corectă. Nu contează ce culoare, rasă, sex sau
vârstă ai. Dacă tii combinaţia, seiful se va deschide pentru tine.
În timp ce cite ti, te încurajez cu putere să notezi tot ceea ce simţi
că este important pentru tine. Ia notiţe pe margine legate de lucrurile
pe caredin
ţiunile le vei
noupune în practică.
i din Apoi reia
nou. Repetiţia esteacele
cheianotiţe i subliniază
adevăratei -De
învăţări.sec
iecare dată când vei reciti porţiuni din această carte, îţi vei „re-aminti”
la propriu ceea ce trebuie să faci ca să ajungi de unde e ti acolo unde
vrei să ii. A a după cum vei descoperi, în timp, ai nevoie de expunere
repetitivă la o idee nouă, înainte ca ea să devină o parte naturală a fe -
lului tău de a gândi i de a i.
Poate că vei descoperi, de asemenea, că îţi sunt familiare anumite
principii
acum?Dacă de aici. Asta e minunat!
nu, promite-ţi să le puiDar întreabă-te:
în aplicare Le pun în practică
– acum!
Ține minte, principiile funcţionează doar dacătu faci principiile
să funcţioneze.
A doua oară când vei citi această carte, vei vrea să cite ti câte un
capitol pe rând, apoi să îţi acorzi tot timpul necesar pentru a pune în
practică principiul i tehnicile care îl însoţesc. Dacă deja faci unele
dintre aceste lucruri, continuă să le faci. Dacă nu, începe acum.
* Metodă de inanţare prin care cei care au nevoie de inanţarea unui proiect de
afaceri sau de altă natură, umanitar, de exemplu, se adreseaza publicului larg
prin intermediul unei platforme online prin care potenţialii doritori pot să spri-
jine inanciar respectivul proiect (n. red.).
** Termenul se referă la externalizarea unui serviciu nu către uncontractor sau
un colaborator, ci către un grup de speciali ti sau ocomunitate, sub forma unei
competiţii (n. red.).
P | 41
Ca mulţi studenţi i clienţi de-ai mei din trecut, i tu probabil că
te vei trezi că opui rezistenţă unor pa i spre acţiune. Dar experienţa
mi-a arătat că pa ii cărora le rezi ti cel mai mult sunt cei pe care ai
nevoie să îi accepţi cel mai mult. Ține minte, faptul de a citi această
-
carte nu înseamnă că o i pui în practică, la fel cum a citi o carte des
pre pierderea în greutate nu înseamnă că i mănânci automat mai
puţine calorii i faci mai multe exerciţii izice.
Poate vei găsi că e util să iei legătura cu unul sau doi oameni care
vor dori să ţi se alăture ca partener de responsabilitate (vezi pagina
452) i să vă asiguraţi că iecare implementează cu adevărat ceea ce
învaţă. Adevărata învăţare are loc doar când asimilezi i aplici infor-
maţia nouă – când existăo schimbare în comportamentul tău.
UN AVERTISMENT
Bineînţeles, orice schimbare are nevoie de efort susţinut pentru

a depă i anii de rezistenţă externă i internă. Iniţial, poate că te vei
entuziasma foarte mult din cauza atâtor noi informaţii. Poate că vei
regăsia speranţa
tale, i entuziasmul
a cum ar trebui pentru
să ie. Asta o nouă
este bine. viziune asupra vieţii
Dar te avertizez că vei
-
începe să trăie ti, de asemenea, i alte sentimente. Vei simţi i frustra
re la gândul că n-ai tiut aceste lucruri mai devreme, furie că părinţii
i profesorii tăi nu te-au învăţat aceste concepte importante acasă i
la coală, sau furie pe tine însuţi că deja ai învăţat multe dintre aceste
lucruri, dar nu le-ai pus în practică.
Respiră pur i simplu adânc i dă-ţi seama că toate acestea fac
parte din ce
procesul călătoriei tale.condus
Tot ce espre
în trecut --
fect. Tot e în trecutul tău te-a acest amoment
fost, de de
fapt, per
trans
formare din timp. Fiecare om – inclusiv tu – a făcut întotdeauna tot ce
a putut cu ceea ce tia în acel moment. Acum e ti gata să a li mai mult.
Celebrează această nouă con tientizare! E pe cale să te elibereze.
Ai putea descoperi, de asemenea, că există momente în care te
întrebi: De ce toate astea nu funcţionează mai repede? De ce nu mi-am
atins deja obiectivul? De ce nu sunt deja bogat? De ce nu am încă în
viaţa mea bărbatul sau femeia visurilor mele? Când voi atinge greutatea
ideală? Succesul necesită timp, efort, perseverenţă i răbdare. Dacă
aplici toate principiile i tehnicile cuprinse în această carte, îţi vei
atinge obiectivele. Dar nu se va petrece peste noapte.
În cele din urmă, este natural ca în drumul spre atingerea orică-
rui obiectiv să întâlne ti obstacole, să te simţi temporar blocat într-o
42 | J C
fază de plafonare. E normal. Oricine a cântat la un intrument muzical,
a făcut sport sau a practicat artele marţiale tie că ajunge la faza de
plafonare când i se va părea că nu face niciun fel de progres. Acela e
momentul în care cei neiniţiaţi adesea renunţă, pleacă, se lasă sau
încep să înveţe un nou instrument sau sport. Dar cei înţelepţi au des-
coperit că doar dacă vor continua să cânte la instrument, să practice
sport sau arte marţiale (sau, în cazul tău, principiile succesului din
această carte), în cele din urmă vor face ceea ce se va simţi ca un salt
brusc spre un nivel superior de competenţă. Fii răbdător. Rezistă. Nu
renunţa. Vei reu i.Îţi promit – principiile funcţionează întotdeauna.
Ok, hai să începem.
E timpul să începi să trăie ti viaţa pe care ţi-ai imaginat-o.

HENRY JAMES
Autor american a 20 de romane, 112 povestiri i 12 piese de teatru
PARTEA I
FUNDAMENTELE
SUCCESULUI
Învaţă fundamentele jocului i ţine-te de ele.
Soluţiile temporare nu rezistă niciodată.
JACK NICKLAUS
Legendă a golfului profesionist
PRINCIPIUL
ASUMĂ-ŢI 100% RESPONSABILITATEA

PENTRU VIAŢA TA 1
Trebuie să îţi asumi personal responsabilitatea. Nu poţi să
schimbi nici circumstanţele, nici anotimpurile, nici vântul,
dar te poţi schimba pe tine.
JIM ROHN
Cel mai important ilosof de afaceri al Americii
Unul dintre cele mai pătrunzătoare mituri în cultura americană

de astăzi este că suntem îndreptăţitisă avem o viaţă minunată – că
cineva (cu siguranţă nu noi), cumva, undeva este responsabil cu faptul
de a ne umple vieţile cu fericire continuă, cu opţiuni entuziasmante de
carieră, cu timp pentru a avea grijă de familia noastră i cu relaţii
personale fericite din simplul motiv că existăm.
Dar purul adevăr – i singura lecţie pe care se bazează întreaga
carte – este că există o singură persoană responsabilă pentru calita-
tea vieţii pe care o trăie ti.
Acea persoană e titu.
Dacă vrei să ai succes, trebuie să-ţi asumi responsabilitatea 100%
pentru tot ceea ce trăie ti în viaţa ta. Acest lucru include nivelul îm -
plinirilor tale, rezultatele pe care le produci, calitatea relaţiilor tale,
-
starea sănătăţii tale i condiţia izică, venitul tău, datoriile tale, senti
mentele tale – totul!
Acest lucru nu este u or.
De fapt, pentru părţile din viaţa noastră care nu ne plac, majori -
tatea dintre noi am fost condiţionaţi să dăm vina pe ceva din afara
noastră. Dăm vina pe părinţii no tri, pe e ii no tri, pe prietenii no tri,
pe colegii de muncă, pe partenerul de viaţă, pe vreme, pe economie,
pe guvern, pe harta noastră astrologică, pe lipsa banilor – oricine sau
orice pe care putem să aruncăm vina. Niciodată nu vrem să privim
spre adevărata problemă – noi în ine.
46 | J C
Există o poveste minunată despre un bărbat care se plimbă într-o
noapte i întâlne te un alt bărbat îngenuncheat, ce căuta ceva la lumi
-
na stâlpului stradal. Trecătorul se interesează ce anume caută celălalt
bărbat. Acesta îi răspunde că î i caută cheia pe care a pierdut-o.
Trecătorul î i oferă ajutorul i se a ază în genunchi i îl ajută să- i
caute cheia. După o oră de căutări zadarnice, acesta spune: „Am căutat
peste tot i nu am găsit-o. Sigur ai pierdut-o aici?”
Celălalt bărbat răspunde: „Nu, am pierdut-o acasă, dar sub acest
stâlp am mai multă lumină.”
-
E timpul să te opre ti din a căuta în afara ta răspunsuri la între
barea de ce nu ţi-ai creat viaţa i rezultatele pe care le dore ti, pentru
că
pe tu e le
care ti produci.
cel care creează calitatea vieţii pe care o duci i rezultatele
Tu – nimeni altcineva!
Ca să obţii un mare succes în viaţă – ca să obţii acele lucruri care sunt
cele mai importante pentru tine – trebuie să-ţi asumi responsabilita-
tea 100% pentru viaţa ta. Nimic mai puţin de atât nu va funcţiona.
100% RESPONSABILITATE PENTRU TOT
A a cum am menţionat în introducere, în 1969 – la un an după

absolvire – am avut marele noroc să lucrez pentru W. Clement Stone.
Era un multimilionar care s-a realizat prin propriile mijloace, cu 600
milioane de dolari la acea vreme. Stone era i principalul guru al suc
-
cesului în America. Era editorul revisteiSuccess Magazine , autorul
cărţii
dă greTheniciodată
Success) System That împreună
i coautor, (Sistemul
Never Fails succesului care nu
cu Napoleon Hill, al cărţii
Success Comes Through a Positive Mental Attitude (Succesul vine printr-o
atitudine mentală pozitivă).
După ce mi-am încheiat prima săptămână de orientare, domnul
Stone m-a întrebat dacă îmi asum responsabilitatea 100% pentru
viaţa mea.
„A a cred”, i-am răspuns.
„Aceasta este o întrebare cu răspuns da sau nu, tinere. Ori o faci,
ori n-o faci.”
„Păi, cred că nu sunt sigur.”
„Ai dat vina vreodată pe cineva pentru vreo circumstanţă din viaţa
ta? Te-ai plâns vreodată de ceva?”
P | 47
„Ăăă… mda… Cred că da.”
„Nu crede. Gânde te.”
„Da, am făcut-o.”
sută „În regulă,

la sută atunci.
pentru Asta
viaţa ta.înseamnă că nu-ţi
A-ţi asuma asumi responsabilitatea
responsabilitatea 100% în-
seamnă să recuno ti că tu creezi tot ceea ce ţi se întâmplă. Înseamnă
să înţelegi că tu e ti cauza tuturor experienţelor tale. Dacă vrei cu
adevărat să ai succes, i tiu că vrei, atunci trebuie să renunţi să dai
vina i să te plângi, i să-ţi asumi responsabilitatea totală pentru viaţa
ta – asta înseamnă pentru toate rezultatele tale, atât succesele, cât i
e ecurile tale. Este condiţia necesară pentru a-ţi crea o viaţă de suc
-
ces. Doar prin a recunoa te faptul că tu e ti cel care a creat totul până
acum poţi să îţi asumi răspunderea pentru crearea viitorului pe care
îl dore ti.”
„Vezi tu, Jack, dacă îţi dai seama că tu ai creat condiţiile actuale,
atunci le poţi des iinţa i recrea după bunul plac. Înţelegi asta?”
„Da, domnule, înţeleg.”
„E ti dispus să îţi asumi responsabilitatea sută la sută pentru viaţa ta?”
„Da, domnule, sunt dispus!”
i am fost.
TREBUIE SĂ RENUNŢI LA TOATE SCUZELE TALE
Nouăzeci i nouă la sută din toate e ecurile vin de la oamenii

care au obiceiul de a- i inventa scuze.
GEORGE WASHINGTON CARVER
Chimistul care a descoperit peste 325 de moduri de utilizare a arahidei
Dacă tu vrei să creezi viaţa visurilor tale, atuncitu va trebui să îţi

asumi i responsabilitatea 100% pentru viaţa ta. Asta înseamnă că
trebuie să renunţi la toate scuzele tale, la toate pove tile tale de victi
-
mă,
i lalatoată
toatevina
motivele pentru
pe care care asupra
o arunci nu poţicircumstanţelor
sau nu ai făcut-odin
până acum,
exterior.
Trebuie să renunţi pentru totdeauna la ele.
Trebuie să îţi asumi poziţia că dintotdeauna ai avut puterea să
faci lucrurile diferit, să le faci bine, să produci rezultatul dorit. Oricare
ar i fost motivul – din ignoranţă, lipsa con tientizării, frică, nevoia de
48 | J C
a avea dreptate, nevoia de a te simţi în siguranţă – ai ales să nu exer
-
ciţi acea putere. Cine tie de ce? Nu contează. Trecutul e trecut. Tot ce
contează acum este că, din acest moment, alegi – corect, este o alege-
re – să acţionezi ca i cum ţi-ai asuma responsabilitatea 100% pentru
tot ceea ce ţi se întâmplă sau nu.
Dacă ceva nu se petrece a a cum ţi-ai plănuit, te vei întreba: Cum
anume am creat asta? Ce gândeam? Care erau convingerile mele? Ce
am spus sau ce nu am spus? Ce am făcut sau nu am făcut ca să creez
acest rezultat? Cum l-am făcut pe celălalt să acţioneze în felul acela? Ce
trebuie să fac diferit data viitoare ca să obţin rezultatul pe care-l vreau?
La câţiva ani după ce l-am întâlnit pe domnul Stone, Dr. Robert
Resnick,
simplă, dar unfoarte
psihoterapeut dincare
importantă, Losa făcut
Angeles, m-a învăţat
ca această o formulă
-
idee a responsa
bilităţii de 100% să-mi devină i mai clară. Formula este:
E + R = Re
(Eveniment + Reacție = Rezultat)
Ideea de bază este că iecare rezultat pe care îl trăie ti în viaţă

( ie că este succes sau e ec, bogăţie sau sărăcie, sănătate sau boală,
intimitate sau înstrăinare, bucurie sau frustrare) este rezultatul
modului în care ai reacţionat faţă de un eveniment sau evenimente
anterioare din viaţa ta.
Dacă nu îţi plac rezultatele pe care le obţii acum, există două alegeri
de bază pe care poţi să le faci.
1. Poți să dai vina pe eveniment (E) pentru lipsa ta de re-

zultate (Re). Cu alte cuvinte, poţi să dai vina pe economie,
pe vreme, pe lipsa banilor, pe lipsa ta de educaţie, pe rasism,
diferenţele de sex, adiminstraţia actuală de la Washington,
părinţii tăi, soţia sau soţul tău, atitudinea efului, angajaţii tăi,
pe sistem sau lipsa unui sistem i a a mai departe. Dacă joci
golf, probabil ai dat vina chiar i pe crose i pe terenul pe care
ai jucat. Fără îndoială că toţi ace ti factori există, dar dacă ei
ar ifactoruldecident, nimeni n-ar mai i reu it vreodată.
Jackie Robinson n-ar mai i jucat niciodată baseball în prima
ligă, Barack Obama nu ar mai fi devenit niciodată pre edin -
tele Statelor Unite, Sidney Poitier i Denzel Washington nu
ar i devenit niciodată vedete de cinema, Dianne Feinstein
P | 49
i Barbara Boxer nu ar i devenit niciodată senatoare ale SUA,
Bill Gates nu ar i fondat niciodată Microsoft i Steve Jobs nu ar
i pus niciodată bazele Apple Computers. Pentru iecare motiv
pentru care ceva nu este posibil, există sute de oameni care
s-au confruntat cu acelea i circumstanţe i au reu it.
Mulţi oameni au depă it a a-numiţii factori limitativi, deci nu
factorii limitativi sunt cei care te limitează. Nu condiţiile -ex
terioare i circumstanţele sunt cele care te împiedică – tu e ti
acela! Noi ne împiedicăm singuri! Noi gândim gânduri limi -
tative i ne implicăm în comportamente contrare propriilor
noastre interese. Noi ne apărăm obiceiurile autodistructive
(cum ar i băutul
Noi ignorăm i fumatul)
feedback-ul cu oe logică
folositor, uăm înimposibil de în
a ne educa apărat.
mod
constant i a învăţa noi aptitudini, ne pierdem timpul cu as -
pectele triviale ale vieţii, ne prindem în bârfe proste ti, mân -
căm mâncare nesănătoasă, nu facem mi care, cheltuim mai
mulţi bani decât producem, nu investim în viitorul nostru,
evităm con licte necesare, nu spunem adevărul incomod, nu
cerem ce vrem – i apoi ne întrebăm de ce vieţile noastre nu
funcţionează.
2. Poți, în loc de asta, să schimbi pur și simplu reacțiile (R) la
evenimente (E) – modul în care sunt lucrurile – până când
obții rezultatele (Re) pe care le dorești. Poţi să-ţi schim-
bi modul de a gândi, să îţi schimbi modul de comunicare, să
schimbi imaginile pe care le ai în minte (imaginile despre tine
i despre lume) – i poţi să-ţi schimbi comportamentul –-lu
crurile pe care le faci. Adică, toate lucrurile asupra cărora ai
oricum controlul. Din păcate, majoritatea dintre noi suntem
atât de erodaţi de propriile obiceiuri, că nu î i mai schimbă -ni
ciodată comportamentul. Rămânem blocaţi în reacţiile noas -
tre condiţionate – faţă de soţ i de copiii no tri, faţă de colegii
de muncă, de cumpărătorii sau clienţii no tri, de studenţii
no tri i faţă de lume în general. Suntem un mănunchi de-re
lexe condiţionate, care operează în afara controlului nostru.
Trebuie să-ţi recâ tigi controlul asupra gândurilor tale, imagi-
nilor din minte, visurilor tale i visărilor tale cu ochii deschi i,
i asupra comportamentului tău. Tot ce gânde ti, spui i faci
trebuie să devină intenţie i aliniat cu scopul, valorile i obiec
-
tivele tale.
50 | J C
DACĂ NU-ŢI PLAC REZULTATELE, SCHIMBĂ-ŢI REACŢIILE
-
Să ne uităm la ni te exemple referitoare la modul cum funcţio
nează acest lucru.
Îmi amintesc că locuiam în Los Angeles când s-a produs un cutre-
mur teribil. Două zile mai târziu, am urmărit cum un reporter CNN a
intervievat oamenii ce făceau naveta spre serviciu. Cutremurul
distrusese una dintre autostrăzile principale care duceau spre ora .
Tra icul a rămas blocat, iar drumul cu ma ina, care dura în mod nor -
mal o oră, s-a transformat într-un drum de 2 – 3 ore.
Reporterul de la CNN a ciocănit în geamul uneia dintre ma inile
blocate în tra ic i l-a întrebat pe ofer cum se simţea.
Acesta i-a răspuns mânios: „Urăsc California. La început, au fost
incendiile, apoi inundaţiile, i acum un cutremur! Oricât de devreme
a pleca dimineaţa de acasă, întârzii oricum la serviciu. E nasol!”
-
Apoi reporterul a ciocănit la geamul ma inii din spate i l-a între
bat pe cel de-al doilea ofer acela i lucru. Acest ofer era numai un
zâmbet. I-a răspuns: „Nu e nicio problemă. Am plecat de acasă la cinci
dimineaţa. Nu cred că eful meu poate să-mi ceară mai mult în -cir
cumstanţele
spaniolă. Amactuale.
telefonulAm o grămadă
mobil. de muzică
Am cafea în termos,i prânzul
lecţiile mele
– mi-amde
adus i o carte cu mine să citesc. A a că sunt în regulă.”
Acum, dacă într-adevăr cutremurul i tra iculevenimentul
( ) ar i va-
riabilele decidente, atunci toţi ar i trebuit să se înfurie. Dar nu toţi s-au
înfuriat.Reacţialor individuală la tra ic a fost cea care le-a oferit
rezulta -
tul particular. Tocmai gândirea negativă sau gândirea pozitivă, plecatul
de acasă pregătit sau nepregătit au făcut diferenţa. O chestiune de atitu -
dine i comportament a creat iecăruia experienţe complet diferite.
P | 51
AM AUZIT CĂ VA FI O RECESIUNE;
AM DECIS SĂ NU PARTICIP
Un prieten de-al meu are un magazin de vânzare a automobilelor

Lexus în Sudul Californiei. Când a izbucnit Războiul din Golf, oamenii
nu au mai venit să cumpere ma ini Lexus. Prietenul meu tia că dacă
nu î i vor schimba reacţia (R) la eveniment (E), i anume că nu mai
intra nimeni în showroom, aveau să dea încet faliment. Reacţia lor în
mod normal (R) ar i fost aceea de a continua să dea anunţuri în ziar
i la radio, apoi să a tepte ca oamenii să vină la magazin. Dar asta nu
funcţiona. Rezultatul (Re) pe care îl obţineau era o scădere constantă
a vânzărilor. A a că au încercat câteva lucruri noi. Singurul lucru care
a funcţionat a fost să ducă o lotă de ma ini noi acolo unde locuiau
-
cei bogaţi – la cluburile country, în porturile de agrement, la terenuri
le de polo, la petrecerile din Beverly Hills, Westlake Village i Lake
Sherwood – i apoi i-au invitat la o tură într-un Lexus nou.
Acum gânde te-te la asta… ai făcut vreodată o cursă de probă într-o
ma ină nouă i te-ai întors apoi la ma ina ta veche? Ții minte senti -
mentul de nemulţumire pe care l-ai avut când ai comparat ma ina ve -
che cu cea nouă pe care tocmai ai condus-o? Ma ina ta veche era bună
până acum. Dar deodată tiai că există un model i mai bun – i îl- vo
iai. Acela i lucru li s-a întâmplat i acestor oameni. După ce au condus
de probă noua ma ină, un procentaj mare dintre ei a cumpărat sau a
luat în leasing un nou Lexus.
Magazinul de vânzare de automobile i-a schimbat reacţia (R) la
-
un eveniment nea teptat (E) – războiul – până când a obţinut rezulta
tul (Re) pe care îl voia… vânzări mai mari. De fapt, a ajuns să vândă
mai multe ma ini pe săptămână decât înainte să înceapă războiul.
TOT CE TRĂIE TI ASTĂZI ESTE REZULTATUL ALEGERILOR

PE CARE LE-AI FĂCUT ÎN TRECUT
Tot ce experimentezi în viaţă – atât în interior, cât i la exterior –

este rezultatul felului în care ai reacţionat la un eveniment anterior.
Eveniment: Ți se dau 400 de dolari bonus.

Reacţie: Îi cheltuie ti pe o ie ire de o seară în ora cu prietenii.
Rezultat: Ești falit.
52 | J C
Eveniment: Ți se dau 400 de dolari bonus.

Reacţie: Îi investe ti în fondul tău mutual.
Rezultat : Ai o valoare netă crescută.
Ai control doar asupra a trei lucruri în viaţa ta – gândurile pe care le

gânde ti, imaginile pe care le vizualizezi i acţiunile pe care le întreprinzi
(comportamentul tău). Cum folose ti aceste trei lucruri determină tot
ceea ce trăie ti. Dacă nu îţi place ce produci sau trăie ti, trebuie să-ţi
schimbi reacţiile. Schimbă-ţi gândurile negative cu unele pozitive.
Schimbă-ţi visurile cu ochii deschi i. Schimbă-ţi obiceiurile. Schimbă ce
cite ti. Schimbă-ţi prietenii. Schimbă felul în care îţi vorbe ti ţie i altora.
DACĂ VEI CONTINUA SĂ FACI CEEA CE AI FĂCUT

DINTOTDEAUNA, VEI CONTINUA SĂ PRIME TI
CEEA CE AI PRIMIT DINTOTDEAUNA
Programele în doisprezece pa i, cum ar i Alcoolicii Anonimi,- de i

nescnebuniadrept „faptul de a continua să ai acela i comportament i de
a a tepta un rezultat diferit”. Asta nu o să se întâmple! Dacă e ti alcoolic
i continui să bei, viaţa ta nu se va îmbunătăţi. La fel, dacă o să continui cu
comportamentele tale actuale, viaţa ta nu se va îmbunătăţi nici ea.
Ziua în care îţi vei schimba reacţiile este ziua în care viaţa ta va începe
să se îmbunătăţească!Dacă ceea ce faci în acest moment ar i produs acel
ceva de „mai mult” i „mai bine” pe care îl cauţi în viaţa ta, ai i avut deja
mai mult i mai bine! Dacă vrei ceva diferit, va trebuiefaciceva
să diferit!
TREBUIE SĂ RENUNŢI SĂ ÎNVINUIE TI
Toată vina este o pierdere de timp. Oricâte defecte i-ai găsi

celuilalt i indiferent cât de mult ai da vina pe el,
asta nu te va schimba pe tine.
WAYNE DYER
Coautor al How to Get What You Really, Really, Really, Really Want
(Cum să obţii ceea ce vrei cu-adevărat, cu-adevărat, cu-adevărat, cu-adevărat
)
-
Nu vei avea niciodată succes atât timp cât vei continua să învinu
ie ti pe altcineva sau altceva pentru lipsa succesului tău. Dacă vrei să
P | 53
ii un învingător, trebuie să recuno ti adevărul tu– e ti cel care a în-
treprins acţiunile, a gândit gândurile, a creat sentimentele i a făcut
alegerile care te-au adus unde e ti acum. Tu ai fost!
Tu e ti cel care a mâncat mâncare nesănătoasă.

Tu e ti cel care nu a spus „nu!”
Tu e ti cel care a acceptat slujba.
Tu e ti cel care a rămas la slujbă.

Tu e ti cel care a ales să-i creadă.
Tu e ti cel care i-a ignorat intuiţia.
Tu e ti cel care i-a abandonat visul.
Tu e ti cel care a cumpărat acel lucru.
Tu e ti cel care nu a avut grijă de acel lucru.
Tu e ti cel care a decis că trebuie să o facă de unul singur.
Tu e ti cel care a avut încredere în el.
Tu e ti cel care a spus „da” câinilor.
Pe scurt, tu ai gândit gândurile, tu ai creat sentimentele, tu ai fă

-
cut alegerea, tu ai spus cuvintele, i de asta e ti unde e ti acum.
54 | J C
TREBUIE SĂ RENUNŢI SĂ TE MAI PLÂNGI
Omul care se plânge de felul cum sare mingea este, cel mai pro-
babil, acela care a scăpat-o.
LOU HOLTZ
Singurul antrenor din istoria NCAA
*
care a dus ase echipe diferite de colegiu în
postsezonul campionatului de fotbal american i câ tigătorul onorurilor pentru
campionatul naţional i antrenorul anului; în prezent, analist de fotbal
american pentru postul de televiziune ESPN
Să ne luăm un moment de răgaz ca să înţelegem ce înseamnă a te
plânge.
Trebuie Ca
să să
ai te
unplângi
punct de
deceva, trebuie
referinţă să crezi
pentru cevacăceexistă cevai mai
preferi bun.
pentru
crearea căruia nu e ti dispus să-ţi asumi responsabilitatea. Să privim
mai cu atenţie.
Dacă nu ai crede că ceva mai bun este posibil – mai mulţi bani, o
casă mai mare, o slujbă care să te împlinească mai bine, mai multă
distracţie, un partener de viaţă mai iubitor – nu ai putea să te plângi.
Deci ai această imagine despre ceva mai bun i tii că l-ai prefera, dar
nu e ti dispus să îţiasumi riscurile care sunt necesare pentru a-l crea.
Să te plângi este o reacţie ine icientă la un eveniment care nu produce
un rezultat mai bun.
Gânde te-te la asta… oamenii se plâng doar de lucrurile faţă de
care ar putea să facă ceva. Nu ne plângem de lucrurile asupra cărora nu
avem putere. Ai auzit pe cineva care să se plângă de gravitaţie? Nu,
-
niciodată. Ai văzut vreodată vreun bătrân îndoit de spate din cauza vâr
stei mergând
Dar de cepenu?
stradă
Dacăinu
plângându-se de gravitaţie?
ar exista gravitaţia, Bineînţeles
oamenii că nu.
nu ar cădea de
pe scări, avioanele nu s-ar prăbu i, nu am sparge farfuriile. Dar -ni
meni nu se plânge de ea. i motivul este că gravitaţia există pur i
-
simplu. Nimeni nu poate face nimic legat de gravitaţie, a a că o accep
tăm pur i simplu. tim că faptul de a ne plânge nu o va schimba, a a
că nu ne plângem de ea. De fapt, pentru că ea există pur i simplu, ne
folosim de gravitaţie în avantajul nostru. Construim apeducte prin
-
munţi care să poarte apa spre noi i folosim canale de scurgere pen
tru de euri.
* Acronim pentruNational Collegiate Athletic Association (Asociaţia sportivă a

colegiilor naţionale) – o asociaţie sportivă americană, care organizează progra-
mele sportive pentru numeroase coli i universităţi importante din Statele Uni -
te (n. red.).
P | 55
Chiar mai interesant de atât este că alegem să ne jucăm cu gravitaţia,
să ne distrăm cu ea. Aproape iecare sport pe care-l facem utilizează
gravitaţia. Schiem, sărim cu para uta, facem sărituri cu prăjina, arun-
căm discuri i suliţe, jucăm baschet, baseball i golf – toate acestea
necesită gravitaţie.
Circumstanţele de care te plângi sunt, prin natura lor, situaţii pe
care le poţi schimba – dar tu ai ales să nu o faci. Poţi avea o slujbă mai
bună, să găse ti un partener mai iubitor, să faci mai mulţi bani, să-lo
cuie ti într-o casă mai frumoasă, să locuie ti într-un cartier mai bun,
să mănânci mai sănătos. Dar toate lucrurile astea necesită ca tu să te
schimbi.
Apelează la lista de la pagina 53 Ai putea să:

Înveţi să găte ti mâncare mai sănătoasă.
Să spui „nu” presiunii exercitate de comunitatea ta.
Să îţi dai demisia i să găse ti o slujbă mai bună.
Să îţi faci timp pentru a efectua o analiză a conturilor.
Să ai încredere în propria intuiţie.
Să te întorci la coală ca să-ţi urmezi visul.
Să ai mai multă grijă de bunurile tale.
Să cauţi ajutor.
Să-i rogi pe ceilalţi să te asiste.
Să participi la un curs de dezvoltare personală.
Să vinzi sau să dai câinii.
Dar de ce nu faci pur i simplu lucrurile astea? Deoarece ele -im

plică riscuri. Ri ti să rămâi omer, părăsit sau ridiculizat i judecat de
ceilalţi. Ri ti e ecul, confruntarea sau gre eala. Ri ti ca mama ta,- veci
nii sau partenerul tău de viaţă să nu ie de acord cu tine. Să faci o
schimbare poate presupune efort, bani i timp. Poate i inconfortabil,
di icil sau derutant. i astfel, pentru a evita să ri ti oricare dintre
aceste sentimente i experienţe inconfortabile, nu îţi schimbi atitudi -
nea i te plângi de asta.
A a cum am spus i mai devreme, a te plânge înseamnă că ai un
punct de referinţă pentru un lucru mai bun pe care l-ai prefera, dar în
privinţa căruia nu e ti dispus să-ţi asumi riscul de a-l crea. Fie accepţi
că alegi să rămâi unde e ti, să-ţi asumi responsabilitatea pentru ale -
56 | J C
gerea ta i încetezi să te mai plângi… ie… îţi asumi riscul de a face un
lucru nou i diferit în vederea creării vieţii tale exact a a cum ţi-o
dore ti.
Dacă vrei să ajungi de unde e ti acum acolo unde vrei să ii, bineîn-
ţeles că va trebui să-ţi asumi acest risc.
A a că ia decizia să nu te mai plângi, să nu mai petreci timpul cu
persoanele care se plâng i să începi să creezi în continuare viaţa -vi
surilor tale.
Pete Carroll, antrenorul echipei de fotbal din NFL *
Seattle
Seahawks, care a câ tigat Cupa Super Bowl în 2014, are trei reguli
pentru echipa lui: 1. ÎNTOTDEAUNA protejează echipa. 2. Nu te văicări,
nu te plânge i fără scuze. 3. Să ajungi devreme. Acestea sunt regulile
unei echipe care a câ tigat Super Bowl-ul. Merită să ie adaptate.
JOCUL DE UN LEU
Iată un exerciţiu pe care îl poţi face acasă sau la birou. Este unul
pe care îl facem cu noi i la seminarele noastre. Fă rost de un borcan
mare sau un acvariu pentru pe ti i lipse te pe el eticheta cu FĂRĂ
ÎNVINOVĂȚIRI, FĂRĂ PLÂNGERI, FĂRĂ SCUZE. De iecare dată când
tu sau altcineva din grupul tău se treze te că dă vina pe altcineva, se
plânge de ceva sau găse te scuze pentru lipsa rezultatelor, contrave -
nientul trebuie să pună 1 leu în borcan – nu ca pedeapsă, ci ca o teh-
nică de a aprofunda con tientizarea tuturor că aceste comportamente
au un preţ.
TE PLÂNGI PERSOANEI NEPOTRIVITE
Ai observat că aproape întotdeauna oamenii se plâng persoanei

nepotrivite – cuiva care nu poate face nimic în legătură cu plângerile
lor? Se duc la serviciu i se plâng de partenerul lor de viaţă; apoi vin
acasă i se plâng partenerului de oamenii de la serviciu. De ce? Pentru
că este mai simplu; este mai puţin riscant. E nevoie de curaj să spui
-
partenerului de viaţă că nu e ti fericit de modul în care merg lucruri
le acasă. E nevoie de curaj să ceri o schimbare de comportament. E
nevoie de curaj i să ceri efului să plani ice mai bine, astfel încât să
* National Football League(Liga Naţională de Fotbal) – cea mai importantă com-

petiţie a fotbalului american profesionist (n. red.).
P | 57
nu ajungi să lucrezi i în weekenduri. Dar numai eful tău poate face
ceva legat de asta. Partenerul tău de viaţă tău nu poate.
Învaţă să înlocuie ti plângerea ta cu solicitări i întreprinderea
acţiunilor care vor duce la realizarea rezultatelor dorite. Asta fac oa
-
menii de succes. A a funcţionează. Dacă te găse ti într-o situaţie ce
nu îţi place, ie te străduie ti să o îmbunătăţe ti, ie pleci. Fă ceva să o
schimbi sau pleacă naibii de acolo. Acceptă să lucrezi la relaţia ta sau
divorţează. Lucrează la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă sau
găse te-ţi alt serviciu. Oricum ar i, vei obţine o schimbare. Cum-spu
ne vechea zicală, „Nu sta ( i te plânge), fă ceva”. i ţine minte, depinde
de tine să faci schimbarea, să faci ceva diferit. Lumea nu îţi datorează
nimic. Tu trebuie să creezi schimbarea.
FIE CREEZI, FIE PERMIŢI CA LUCRURILE

SĂ ŢI SE ÎNTÂMPLE
Pentru a i puternic, trebuie să adopţi poziţia de a crea sau de a

permite ca lucrurile să ţi se întâmple. Prina crea , vreau să spun că tu,
în mod direct, faci un lucru să se întâmple prin acţiunile sau lipsa ta
de acţiune. Dacă te duci la un bărbat dintr-un bar, care este mai voinic
decât tine, care în mod evident bea de ceva timp i îi spui „Ce urât i
prost e ti, pe bune”, iar el sare de pe scaunul de la bar, te love te în falcă
i ajungi la spital – tu ai creat asta. Este un exemplu u or de înţeles.
Iată i unul care e mai greu de digerat: lucrezi până noaptea târ -
ziu în iecare seară. Vii acasă obosit i epuizat. Mănânci cina ca într-o
transă i apoi stai în faţa televizorului i te uiţi la un meci de baseball.
E ti prea obosit i stresat să mai faci altceva – cum ar i să ie i la-plim
bare sau să te joci cu copiii. Merge a a ani de zile. Soţia ta te roagă să
vorbe ti cu ea. Tu îi spui „Mai târziu! Mă uit la meci!” Trei ani mai
târziu, vii acasă, casa e goală i găse ti un bilet în care ea îţi spune că
a plecat i a luat copiii. i situaţia asta tot tu ai creat-o!
În alte momente, lăsăm pur i simplu ca lucrurile să ni se întâm -
ple prin lipsa noastră de acţiune i prin faptul că nu suntem dispu i să
facem ce e necesar pentru a crea sau a menţine ceea ce dorim:
• Nu te-ai ţinut de cuvânt când i-ai ameninţat pe copii că le iei

toate privilegiile dacă nu fac curat în urma lor, i acum casa
arată ca un câmp de bătălie.
• Nu i-ai cerut să meargă împreună cu tine la consiliere sau nu ai
plecat de prima dată când el te-a lovit, a a că i acum te love te.
58 | J C
• Nu ai participat la niciun seminar de vânzări sau motivaţio -
nal pentru că erai prea ocupat, i acum pu tiul nou angajat
tocmai a câ tigat premiul pentru cel mai bun în vânzări.
• Nu ţi-ai făcut timp să duci câinii la dresaj, a a că acum au -scă
pat de sub control.
• -
Nu ţi-ai făcut timp să îţi întreţii ma ina, iar acum stai pe margi
nea drumului, lângă ma ina ta care tocmai s-a defectat.
• Nu te-ai întors la coală, i acum ai ratat o promovare.
Înţelege că nu tu e ti victima aici. Ai stat pasiv i ai lăsat lucrurile
să se întâmple. Nu ai spus nimic, nu ai întrebat nimic, nu ai cerut -ni
mic, nu ai spus nu, nu ai încercat ceva nou sau nu ai plecat.

ALERTELE GALBENE
Fii con tient de faptul că nimic nu ţi se „întâmplă” pur i simplu.

Ca i în „alertele galbene” din vechiul serial de televiziuneStar Trek ,
aproape întotdeauna prime ti avertizări – care te alertează în legătu -
ră cu pericolul iminent i îţi oferă timp să previi rezultatul nedorit.
Prime ti alerte galbene tot timpul. Există alerte galbene

externe:
El ajunge acasă din ce în ce mai târziu cu respiraţia mirosind a băutură.

Primul cec al clientului a fost respins.
El a urlat la secretara lui.
Mama lui te-a avertizat.
Prietenii ţi-au spus.
i există alerte galbeneinterne :
Senzaţia aia din stomac.

Gândul acela trecător că poate…
Intuiţia aceea care spunea că...
Frica aceea care a apărut
Visul acela care te-a trezit în mijlocul nopţii
Avem un întreg limbaj care ne informează:
Indicii, bănuieli, suspiciuni

Dezastrul iminent
P | 59
Am avut sentimentul că…
Se vedea de la o po tă.
Intuiţia mi-a spus-o.
Aceste alerte îţi dau răgazul să îţi schimbi reacţia (R) în ecuaţia
E+R=Re. Totu i prea mulţi oameni ignoră alertele galbene pentru că a
i atent la ele le-ar cere să facă ceva ce este incomod. Este incomod să
îţi confrunţi soţul în legătură cu ţigările din scrumieră cu urme de ruj
pe ele. Este incomod să spui ce gânde ti la o edinţă a personalului,
când e ti singurul care simte că planul propus nu va funcţiona. Este
incomod să spui cuiva că nu ai încredere în el.
A a că pretinzi că nu vezi i nu tii pentru că este mai simplu, mai
convenabil i mai puţin incomod, eviţi confruntarea, menţii pacea i
te protejezi de faptul de a-ţi asuma riscuri.
VIAŢA DEVINE MULT MAI SIMPLĂ
Oamenii de succes, pe de altă parte, fac faţă lucrurilor în mod

direct.
dorite. Fac ceea de
Oamenii ce este incomod
succes i facsăpasei întâmple
nu a teaptă spre crearea urmărilori
dezastrele
apoi să dea vina pe ceva sau cineva pentru problemele lor.
Odată ce începi să reacţionezi rapid i decisiv la semnale i eveni -
mente, pe măsură ce se petrec, viaţa devine mult mai u oară. Începi
să vezi rezultate îmbunătăţite, atât intern, cât i extern. Vechiul dialog
cu tine însuţi, cum ar Măi simt ca o victimă; mă simt folosit; nimic nu
pare vreodată să funcţioneze pentru mineeste înlocuit deMă simt mi-
nunat; deţin controlul; pot să fac ca lucrurile să se întâmple.
Rezultatele externe ca „Nimeni nu vine vreodată în magazinul
nostru; am ratat obiectivele trimestriale; oamenii se plâng că noul
nostru produs nu funcţionează” se transformă în „Avem mai mulţi
bani în bancă; conduc departamentul de vânzări; produsul nostru se
vinde ca pâinea caldă.”
SIMPLU NU ÎNSEAMNĂ ÎN MOD NECESAR I U OR
De i acest principiu este simplu, nu este în mod necesar i u or

de implementat. Necesită o con tientizare concentrată, o disciplină
dedicată i disponibilitatea de a experimenta i de a-ţi asuma riscuri.
60 | J C
Trebuie să ii dispus să acorzi atenţie lucrurilor pe care le faci i
rezultatelor pe care le produci. Trebuie să ceri feedback ţie însuţi,
familiei tale, prietenilor, colegilor, managerilor tăi, profesorilor, -in
structorilor i clienţilor tăi. „Funcţionează ce fac eu acum? A putea
să fac mai bine? Ar trebui să fac ceva mai mult acum i nu fac? Există
ceva ce fac acum din care ar trebui să mă opresc? Cum ţi se pare faptul
că mă limitez pe mine însumi?”
Să nu îţi ie teamă să întrebi. Majoritatea oamenilor se tem să
ceară feedback în legătură cu ceea ce fac pentru că se tem de ceea ce
vor auzi. Nu ai de ce să te temi. Adevărul e adevăr. E mai bine să tii
adevărul decât să nu-l tii. i odată ce-l tii, poţi să faci ceva legat de
asta. Nu îţi poţi îmbunătăţi viaţa, relaţiile, jocul sau performanţele
fără feedback.
Încetine te i ii atent. Viaţa îţi va oferi întotdeauna feedback-des
pre efectele comportamentului tău doar dacă e ti atent. Dacă mingea
de golf zboară întotdeauna spre dreapta, dacă nu vinzi nimic, dacă iei
note slabe la toate cursurile de la facultate, copiii tăi sunt supăraţi
pe tine, trupul tău e obosit i slăbit, casa ta e un haos, dacă nu e ti
fericit – toate acestea sunt feedback. Acestea îţi spun că ceva nu este în
regulă. Acum e momentul să începi să ii atent la ceea ce se întâmplă.
Întreabă-te: Cum am creat sau cum am lăsat ca asta să se întâm-
ple? Ce anume din ceea ce fac funcţionează i ar trebui să fac mai
mult? Ar trebui să exersez mai mult, să meditez, să deleg, să am-în
credere, să ascult, să pun întrebări, să urmăresc mingea cu privirea,
să fac reclamă, să spun „Te iubesc”, să îmi controlez consumul de
carbohidraţi?
Sau:
trebui Ce mai
să fac anume fac Vorbesc
puţin? i nu funcţionează?
prea mult, măCe uitanume dinlacetelevi
prea mult fac
- ar
zor, cheltuiesc prea mulţi bani, mănânc prea mult zahăr, beau prea
mult, întârzii prea des, bârfesc, discreditez alţi oameni? Te poţi între
-
ba i: Ce anume nu fac i trebuie să încerc să văd dacă funcţionează?
Trebuie să ascult mai mult, să fac mi care, să dorm mai mult, să beau
mai multă apă, să cer ajutor, să fac mai mult marketing, să citesc, să
fac planuri, să comunic, să deleg, să duc la bun sfâr it, să angajez un
instructor, să fac voluntariat sau să îi apreciez mai mult pe cei din jur?
Această carte este plină de principii i tehnici ale succesului care
au fost demonstrate i pe care le poţi pune în practică imediat în viaţa
ta. Va trebui să suspenzi judecata, să te la i în voia destinului, să acţio-
nezi ca i cum ar i adevărate i să le încerci. Doar atunci vei avea o
experienţă nemijlocită legată de e icienţa lor în viaţa ta. Nu vei ti
P | 61
dacă funcţionează până când nu le vei încerca. i aici e problema –- ni
meni altcineva nu poate să o facă în locul tău. Doar tu o poţi face.
Dar formula este simplă – fă mai mult din ceea ce funcţionează, fă
mai puţin din ceea ce nu funcţionează i încearcă noi comportamen -
te, ca să vezi dacă produc rezultate mai bune.
FII ATENT… REZULTATELE TALE NU MINT
Cea mai simplă, cea mai rapidă i cea mai bună cale de a desco -
peri ce funcţionează i ce nu este să ii atent la rezultatele pe care le
produci
nu. Fie aichiar acum.
lovituri Fielaegolf,
bune ti bogat, ie nu
ie nu ai. Fieeîţiti. Fie impui
menţii respect,
greutatea ideală,ie
ie nu. Fie e ti fericit, ie nu. Fie ai ceea ce-ţi dore ti, ie nu. Este atât
de simplu. Rezultatele nu mint!
Trebuie să renunţi la scuze i justi icări, i să accepţi rezultatele
pe care le produci. Dacă e ti subponderal sau supraponderal, nici toa -
te motivele din lume nu vor schimba asta. Singurul lucru care îţi va
schimba rezultatele este schimbarea comportamentului. Prospectează
mai mult, mergi la cursuri de vânzări, schimbă-ţi prezentarea produ-
selor, schimbă dieta, consumă mai puţine calorii, fă mai multă mi - ca
re – acestea sunt lucrurile care vor face diferenţa. Dar trebuie în
primul rând să ii dispus să prive ti spre rezultatele pe care le pro
-
duci. Singurul punct de pornire care funcţionează este realitatea.
A a că începe să ii atent la ceea ce este astfel. Prive te în jur la
viaţa ta i la oamenii din ea. E ti fericit i sunt i ei fericiţi? Există
echilibru,
Obţii ceeafrumuseţe, confort
ce dore ti? i utaurinţă?
Valoarea Sistemele
netă este în cre tale
tere?funcţionează?
Sunt notele
tale satisfăcătoare? E ti sănătos, în formă i fără dureri? Devii mai
bun în toate domeniile vieţii? Dacă nu, atunci ceva trebuie să se -în
tâmple i doar tu e ti cel care poate face să se întâmple acest lucru.
Nu te amăgi. Fii nemilos de cinstit cu tine însuţi. Fă-ţi inventarul.
DE LA A FI VICTIMĂ LA VICTORIE
Raj Bhavsar s-a născut să ie gimnast. A fost o alegere irească
pentru un copil care – la vârsta de 4 ani – trăia ca să se caţere pe tot
felul de lucruri, inclusiv în copaci i pe mobilă, i să sară de pe ele.
Părinţii lui, îngrijoraţi că se va răni i că va distruge casa, l-au înscris
P | 63
Câteva zile mai târziu, un prieten de-al lui, participant el însu i la
Olimpiada din 2000, i-a înmânat o carte i a spus: „Trebuie să cite ti
asta.” Raj a luat-o i a văzut pe copertă o poză cu un individ cu păr alb
i cu un zâmbet larg, i cuvinteleCum să ajungi de unde e ti acolo unde
vrei să ii.El s-a gândit:Nicio carte nu mă poate duce acolo unde vreau
să iu; problema mea e diferită. Dar când antrenorul i-a recomandat
aceea i carte câteva zile mai târziu, Raj a decis să-i acorde o ansă.
Îl las pe Raj să spună restul pove tii:
Cartea era Principiile succesului i primul lucru pe care l-am învăţat

-
a fost că, pentru a avea succes, trebuie să îţi asumi responsabilita
tea
greu100% pentruavând
de înghiţit, tot ceea ce se petrece
în vedere în viaţa
că fusesem ta. A fost
convins o pastilă
– timp de ani
de zile – că viaţa fusese împotriva mea. Curând, totu i mi-am dat
seama că a nutri resentimente i a insista pe „ce s-a întâmplat” nu
mă dusese nicăieri. Deodată, în loc să continui să caut pe cineva
pe care să dau vina, am început să dau formă acelei energii înlă -
untrul meu i să examinez felul în care propria mea mentalitate,
a fricii i a negativităţii, a contribuit la performanţa mea recentă.
De unde venea frica mea i ce anume cauza aceste gânduri negative
în mintea mea?
Întotdeauna am crezut că frica însemna că sunt distrus – dar Jack
m-a învăţat că oamenii de succes trăiesc frica i negativitatea la
modul zilnic i totu i ei aleg să meargă mai departe spre obiecti-
-
vele lor. Gândurile negative, respingerea, frica – ele doar fac par
te din proces! Deodată, aceste gânduri au devenit mai degrabă
provocări de depă it, decât blocaje sau dovada e ecului meu. Mă
a lam pe un traseu cu totul nou. Instructorul meu a văzut lumi -
na din mine. A fost ca un întrerupător aprins, a spus el. Lucrând
împreună cu el la un nou plan de antrenament, m-am reîncredin-
ţat visului meu de a deveni olimpic – dar acum doream să iu un
olimpic înviaţă. Am creat un panou al viziunii i o hartă pentru
minte – nu doar pentru a mă ajuta să vizualizez succesul, ci i
să împart obiectivul meu uria , măreţ, cople itor de a i olimpic
în zone
s-au aleprobele
ţinut concentrării
de calizilnice
icarepe care oOlimpiada
pentru puteam gestiona. Când
din 2008, am
trecut cu u urinţă de competiţie. Mă simţeam fericit, cu mintea
limpede i în formă maximă. Mi-au reu it toate exerciţiile. Cu- toa
tă munca pe care o depusesem cu mine însumi, eram încrezător
că mă vor numi în echipă de data asta.
64 | J C
Dar când au strigat numele membrilor echipei inale, numele
meu nu a fost strigat.Ce?!
Într-o repetare crudă a ceea ce fusese în 2004, am auzit: „Raj
Bhavsar, rezervă.”
Când un reporter de la NBC m-a întrebat cum mă simt după ce
am fost numit rezervă a doua oară, i-am răspuns într-o singură
frază: „Niciun eveniment exterior nu poate învinge simţul împli -
nirii mele interioare.”
Totu i, eram cu adevărat nedumerit că – după tot ce făcusem – visul
meu tot era departe de mine. De i o parte din mine era gata să
renunţe să ie olimpic, ceva înăuntrul meu a spus: „Menţine visul
în viaţă! Nu se poate să se termine.”
În următoarea dimineaţă, am sunat o icialii din comitetul de
Gimnastică al Statelor Unite i am recon irmat că sunt onorat să
iu rezervă. În următoarea săptămână m-am antrenat din greu
i am rămas pregătit. Apoi am fost anunţat că Paul Hamm – -me
daliatul cu aur la Olimpiada din 2004 i un membru al echipei
olimpice pentru 2008 – a luat decizia de a se retrage din cauza
accidentărilor. Comitetul avea să decidă pe care dintre cele trei
rezerve avea să o aleagă să-l înlocuiască. A teptarea deciziei a
fost cea mai chinuitoare, i totu i cea mai incitantă perioadă de
24 de ore din viaţa mea.
În ziua următoare la sală, antrenorul meu, consilierul meu pe
probleme de performanţă sportivă i cu mine eram la telefon cu
o icialii de la comitetul de Gimnastică din SUA, când pre edinte-
le organizaţiei a venit la telefon să ne facă anunţul o icial. Când
a început să facă anunţul – spunând cât de bucuro i au fost de
decizie i tot a a – în sinea mea imploram Spune numele odată!
Sunt eu sau nu?
„În acest moment”, a spus în cele din urmă, „am vrea să anunţăm
noul membru al echipei olimpice pentru 2008... Raj Bhavsar.”
Cu un strigăt, Raj a căzut în genunchi. Apoi, zâmbind i plângând

înatacela i timp,As-a
consilierul. ridicat at ipe i-a
îmbrăţi îmbrăţi
toată -
lumea.at antrenorul. i-a îmbrăţi
Dar Raj tia i că drumul dinaintea lui avea să ie di icil. Fără Paul
Hamm, niciunul dintre membrii echipei de olimpici nu avea vreo -ex
perienţă la olimpiadă. Presa sportivă – chiar i cei din comunitatea
sportivă – s-au îndoit de echipă i că vor ajunge în inală. Acela a fost
P | 65
momentul în care Raj i-a lua angajamentul că va face orice îi va sta în
putinţă să le menţină perspectiva pozitivă.
-
În seara de dinaintea competiţiei, i-a adunat pe toţi cei ase mem
bri ai echipei i le-a cerut să î i ia angajamentul că vor avea grijă unul
de celălalt, ca iinţe umane mai întâi, i în al doilea rând ca sportivi. În
acel moment, iecare dintre ei a tiut că este în grija colegului de echipă.
În dimineaţa următoare, echipa a pă it în sala de concurs cu capetele
sus i într-o uluitoare agitaţie – cu întregul stadion ovaţionândUSA!
USA! –Raj i coechipierii săi i-au întrecut pe germani, câ tigând -me
dalia de bronz la Olimpiadă.
PRINCIPIUL
2
CLARIFICĂ-ŢI DE CE E TI AICI
Decide asupra scopului tău major i de initiv din viaţă, i apoi
organizează-ţi toate activităţile tale în jurul său.
BRIAN TRACY
Una dintre cele mai importante personalităţi ale Americii din domeniul
dezvoltării potenţialului uman i al e icienţei personale
Cred că iecare dintre noi s-a născut cu un scop în viaţă. A identi

-
ica, a recunoa te i a onora acest scop este probabil cea mai impor -
tantă acţiune pe care oamenii de succes o întreprind. Ei î i iau răgazul
de a înţelege ce anume trebuie să facă aici – i apoi urmează acest
lucru cu pasiune i entuziasm.
CE ANUME AI FOST PUS SĂ FACI PE ACEST PĂMÂNT?
Am descoperit acum mult timp ce anume am fost pus să fac pe

acest pământ. Mi-am stabilit adevăratul scop în viaţă, „modul meu de
viaţă potrivit”. Am descoperit cum să insu lu pasiune i hotărâre în
iecareunacţiune
aduce aspect pe care o iniţiez.
de distracţie i am aînlat
i împlinire în cetot
practic mod scopul poate
ce fac.
Acum a vrea să te ajut dezvăluindu-ţi i ţie acela i secret.
Vezi tu, fără un scop în viaţă, este simplu să rămâi pe margine pe
durata periplului vieţii tale. Este simplu să pribege ti i să te la i dus
de valurile vieţii, fără să realizezi mare lucru.
Dar având un scop, totul în viaţă pare să capete un sens. Să ai „un
scop” înseamnă
realizezi să faci ce pentru
ce este important îţi place, să Când
tine. faci lucrul
ai cu la care e tii cu
adevărat bunpasi
- i să
une un scop, oamenii, resursele i oportunităţile de care ai nevoie
gravitează în mod natural spre tine. i lumea are de câ tigat pentru
că, atunci când acţionezi în armonie cu adevăratul scop al vieţii tale,
ceea ce la o primă impresie ar putea să pară egoist, toate acţiunile tale
servesc altora în mod automat.
P | 67
CÂTEVA ENUNŢURI PERSONALE
DESPRE SCOPUL VIEŢII
Scopul vieţii meleeste de a inspira i a da putere oamenilor să î i

trăiască viziunea cea mai înaltă într-un context al iubirii i bucuriei.
Inspir oamenii să trăiască viziunea lor cea mai înaltă, adunând i răs-
pândind pove ti inspiraţionale prin seriaChicken Soup for the Soul
(Supă de pui pentru su let ) i prin ideile esenţiale din discursurile
-
mele inspiraţionale. Dau putere oamenilor să- i trăiască visurile scri
ind cărţi practice deself-helpcum ar i aceasta,Tapping Into Ultimate
Success (Tapotarea pentru succesul ultim) i The Power of Focus
( Puterea concentrării); concep cursuri pentru elevii din liceu i stu-
denţii de la colegiu i conduc seminare i workshopuri pentru adulţi
i corporaţii, care îi învaţă despre uneltele puternice de creare a
idealului în viaţă, la serviciu sau acasă.
Iată enunţurile despre scopul vieţii, ale câtorva dintre prietenii
mei. Este important de observat că toţi au devenit milionari prin forţe
proprii, împlinindu- i scopul vieţii lor.
- Să inspir i să dau putere oamenilor să- i împlinească destinul

1 *
- Să înalţ con tiinţa umanităţii prin afaceri

2 *
- Să Îl slujesc cu umilinţă pe Domnul, iind un exemplu de iubire,

-
veselie, putere i pasiune al bucuriei absolute, care stă la înde
mâna tuturor în momentul în care ne bucurăm de darurile lui
Dumnezeu i iubim i slujim în mod sincer toate creaţiile sale3 *
- Să las lumea mai bună decât atunci când am găsit-o, pentru cai
i pentru oameni, de asemenea4 *
Odată ce a li care este scopul vieţii tale, îţi poţi organiza toate
activităţile în jurul acestuia. Tot ce faci ar trebui să ie o expresie a
-
scopului tău. Dacă o activitate nu se aliniază cu acest scop, nu ar tre
bui să o faci. Punct.
1
Robert Allen, coautor alThe One Minute Millionaire
(Milionar la minut) – nota
autorului.
2
D.C. Cordova, cofondator al colii de Excelenţă în Afaceri – nota autorului.
3
Anthony Robbins, autor alPersonal Power(Putere personală) iGet the Edge
(Obţine avantajul), antreprenor i ilantrop – nota autorului.
4
Monty Roberts, autor alThe Man who Listens to Horses(Omul care ascultă caii)
– nota autorului.
68 | J C
CARE ESTE „DE CE”-UL DIN SPATELE A TOT CEEA CE FACI?
Fără scopul pe post de compas care să te ghideze, obiectivele i

planurile tale de acţiune nu te vor împlini în cele din urmă. Nu vrei să
ajungi în vârful scării doar ca să a li că o sprijineai de fapt de peretele
care nu trebuie.
Când Julie Marie Carrier era doar un copil, era o mare admiratoare
a animalelor. În consecinţă, tot ce a auzit când a crescut a fost „Julie,
ar trebui să te faci veterinar. Vei i un veterinar grozav. Asta ar trebui
să faci.” A a că atunci când a intrat la Universitatea de Stat din Ohio, a
mers la cursuri de biologie, anatomie i chimie, i a început să studi -
eze
să- ca să devină
i petreacă veterinar.
ultimul O bursăînRotary
an studiind Ambassadorial
Manchester, i-a permis
Anglia. Departe de
familie i de presiunile facultăţii de acasă, s-a trezit într-o zi mohorâtă
stând la birou, înconjurată de cărţi de biologie i privind lung pe fereas-
tră, când deodată a avut o revelaţie: tii ce? Sunt complet nefericită. De
ce sunt atât de nefericită? Ce fac? Nu vreau să devin veterinar!
Julie s-a întrebat apoi:Care este slujba pe care a iubi-o atât de mult
că a face-o pe gratis, dar pentru care de fapt să iu plătită? Nu e să iu
veterinar. Nu asta e slujba potrivită.Apoi s-a gândit la toate lucrurile pe
care le-a făcut în viaţă i la ce anume a făcut-o cea mai fericită. Deodată
a avut o revelaţie – erau toate acele conferinţe de leadership pentru ti-
neri la care se oferise voluntară i cursurile de leadership i comunicare
pe care le alesese ca materii facultative la Universitatea din Ohio.
Cât de ignorantă am putut să iu?s-a gândit ea.Iată-mă în al pa-
trulea an de coală i abia acum realizez că mă a lu pe calea gre ită i
că nu fac
timpul. lucrul
Doar potrivit.
că nu mi-amDarluatacesta
timp săa recunosc
fost chiarasta
aici,până
în faţa mea, tot
acum.
Încurajată de noua ei descoperire, Julie i-a petrecut restul anu -
lui în Anglia, mergând la cursuri de comunicare i producţii media.
Când s-a întors în Ohio, a reu it într-un inal să convingă administraţia
să îi permită să creeze propriul ei program în „studii de leadership” i,
de i i-a luat cu doi ani mai mult ca să termine facultatea, a ajuns consul
-
tant senior de management în trainingul pe leadership i dezvoltare
pentru Pentagon. A câ tigat i concursul Miss Virginia SUA, ceea ce i-a
permis să- i petreacă mare parte din an adresându-se copiilor din
întregul stat, iniţiind, în acela i timp, o carieră naţională în oratorie
pentru a da putere celor tineri cu mesaje de leadership i caracter.
Apropo, Julie a fost în stare să facă toate acestea doar la 26 de ani – o
dovadă a puterii pe care claritatea scopului îl poate crea în viaţa ta.
P | 69
Astăzi, Julie a ajuns la peste un milion de tineri, ca iind unul -din
tre oratorii de vârf la nivel naţional din domeniul leadershipului pen -
tru tineri, participând la conferinţe pentru studenţi, în licee, colegii i
la programe pentru tineri din toată lumea. Poate că deja ai văzut-o pe
NBC laToday Showsau la Fox News,înNew York Times , ori ca uncoach
al succesului pentru adolescenţi i tinere, apărând la o emisiune despre
-
stabilirea obiectivelor de pe MTV (Julie a primit chiar i o nominaliza
re la Emmy ).
5 *
-
Vestea bună este că nu trebuie să te duci până în Anglia să desco
peri pentru ce e ti aici, pe pământ. Poţi însă efectua două exerciţii
simple care te vor ajuta să îţi clari ici scopul.
SISTEMUL CĂLĂUZIRII TALE INTERIOARE

ESTE BUCURIA TA
Este datoria su letului să ie loial propriilor sale dorinţe.

Trebuie să se abandoneze pe sine pasiunii sale supreme.
DAME REBECCA WEST
Autoare de bestselleruri
Te-ai născut cu un sistem al călăuzirii interioare care îţi spune

când e ti sau nu în acord cu scopul tău, prin cantitatea de bucurie pe
care o trăie ti. Lucrurile care îţi aduc cea mai mare bucurie sunt în
armonie cu scopul tău. Pentru a începe să ii dirijat spre scopul tău,
-
iată o listă cu câteva exerciţii. Primul este să faci o listă cu toate mo
mentele în care te-ai simţit cel mai bucuros i cel mai viu. Care sunt
elementele comune ale acestor experienţe? Poţi să-ţi dai seama cum
ai putea să îţi câ tigi existenţa făcând aceste lucruri?
Pat Williams este vicepre edinte senior al echipei de baschet
Orlando Magic din NBA. A scris de asemenea peste 70 de cărţi i este
orator profesionist. Când l-am întrebat care crede el că este cel mai
mare secret al succesului, mi-a răspuns: „Dă-ţi seama ce-ţi place să
faci cât mai devreme i apoi organizează-ţi viaţa pornind de la faptul
de a-ţi da seama cum să faci ca să trăie ti din asta.” Pentru tânărul Pat,
a fost sportul – mai precis, baseballul. Când tatăl l-a dus la primul său
meci de baseball în Philadelphia, s-a îndrăgostit de joc. Cu ajutorul
secţiunii de sport dinNew York Timesa învăţat să citească. A tiut că
5
A lă mai multe despre Julie pe
www.TheSuccessPrinciples.com/resources - nota
autorului.
70 | J C
atunci când va i mare, va dori să aibă o carieră în sport. i-a dedicat
aproape iecare moment acestuia. Colecţiona cartona e cu jucători de
baseball, făcea sport i scria în secţiunea de sport pentru ziarul colii.
Pat a ajuns să aibă o carieră în biroul echipei de baseball
Philadelphia Phillies, apoi la echipa de baschet Philadelphia 76ers.
Când NBA a avut în vedere să ofere o franciză a echipei în extindere
pentru Orlando, Pat a fost acolo să conducă bătălia. Acum trecut de
aptezeci de ani, Pat s-a bucurat de cei peste cincizeci de ani în care a
făcut ceea ce iubea să facă i s-a bucurat de iecare minut. Odată ce
clari ici ce anume îţi aduce cea mai mare bucurie, vei avea parte de o
înţelegere mai mare legată de scopul tău.
Al doilea
a irmaţie exerciţiu este
convingătoare o modalitate
despre simplă,
scopul vieţii tale,dar puternică,
care de acălăuzi
să îţi poată crea o
comportamentul. Acum fă-ţi timp să completezi următorul exerciţiu.
EXERCIŢIU PENTRU SCOPUL VIEŢII 6

*
1. Enumeră două dintre calităţile tale personale unice, cum ar i

entuziasmulicreativitatea.
_______________________________ _________________________
2. Enumeră una sau două modalităţi prin care îţi place să-ţi ex -
primi acele calităţi când interacţionezi cu ceilalţi, cum ar a i
sprijini ia inspira.
_______________________________ _________________________
3. Prespune că lumea este perfectă acum. Cum arată această

lume? Cum interacţionează oamenii unii cu alţii? Cum se simte
asta? Scrie răspunsul tău ca pe o a irmaţie, la timpul prezent,
descriind condiţia cea mai bună, lumea perfectă a a cum o vezi
i o simţi. Ține minte, o lume perfectă este un loc distractiv.
EXEMPLU: Toţi î i exprimă în mod liber propriile talente unice.
Toată lumea lucrează în armonie. Toată lumea exprimă dragoste.
6
Există multe modalităţi de abordare a de inirii scopului tău. Am învăţat această
coach spiritual
versiune a exerciţiului pentru scopul vieţii de la Arnold M. Patent,
i autor alYou Can Have It All
(Poţi să ai totul). Cea mai recentă carte a sa esteThe
Journey(Călătoria). Poţi citi mai multe despre cum să îl contactezi pe Walter la
www.TheSuccessPrinciples.com/resources – nota autorului.
P | 71
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
4. Combină cele atreiirmaţie.

într-o singură subdiviziuni anterioare ale acestui paragraf
EXEMPLU: Scopul meu este să-mi folosesc creativitatea i entu-

ziasmul pentru a-i sprijini i inspira pe alţii să- i exprime talentele
într-o manieră armonioasă i plină de iubire.
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Iată câteva exemple de enunţuri despre scopul vieţii pe care le-au
scris oamenii la workshopurile mele recente:
• Să-mi folosesc umorul, creativitatea i cunoa terea pentru a

inspira, ridica starea de spirit i pentru a da putere oamenilor
a laţi în stadiul de recuperare, ca să nu mai bea.Coach ( de
recuperare i autor)
• Să inspir i să dau putere proprietarilor de mici afaceri pen -
tru a sistematiza metode mai simple de generare a pro itului.
(Consultant pentru mici afaceri i autor)
• Să inspir oamenii să aibă credinţă în ei în i i i să creadă în
geniul lor natural (angajat în sistemul educaţiei)
• Să cresc ni te copii sănăto i i prosperi, care să facă diferenţa
în lume (Casnică cu normă întreagă)
• Să creez o lume în care oamenii trăiesc o viaţă sustenabilă
din punct de vedere ecologic, împlinită spiritual i corectă pe
plan social. (Ecologist i activist social)
• Să-mi folosesc vastele cuno tinţe de medicină integrativă
pentru a educa, inspira i a da putere oamenilor să ducă vieţi
mai îndelungate i mai sănătoase. (Doctor specializat în me -
dicină holistică)
• Să trăiesc iecare zi la maximum i să ofer cât mai mult posi -
bil, în tot acest timp, apreciind pe cineva special în iecare zi.
(Contractant i constructor de case)
• Să-mi trăiesc viaţa cu integritate i compasiune în timp ce îi slu
-
jesc pe ceilalţi i să valori ic întotdeauna nea teptatul. (Pompier)
72 | J C
RĂMÂI LA SCOPUL TĂU
Odată ce ţi-ai stabilit i ţi-ai a ternut pe hârtie scopul vieţii, cite te-l
în iecare zi, de preferat dimineaţa. Dacă e ti o ire artistică sau ai o
natură puternic vizuală, vei vrea să desenezi sau să pictezi un simbol
sau un tablou care să reprezinte scopul vieţii tale i apoi să-l agăţi
undeva (pe frigider, vizavi de biroul tău, lângă pat), de unde îl poţi
vedea în iecare zi. Asta te va ţine concentrat asupra scopului tău.
Pe măsură ce înaintezi spre următoarele capitole pentru a-ţi de-
ini viziunea i obiectivele, asigură-te că e ti în armonie cu scopul tău
i contribui la împlinirea acestuia.
timpOpentru
altă abordare
a re lectaspre a-ţi clari
în lini ica pentru
te – timp scopuloeste să-ţi faci
perioadă un pic de
de meditaţie.
(Vezi Principiul 47). După ce ai devenit mai relaxat i ai intrat într-o
stare de profundă pace i iubire de sine, întreabă-te:Care este scopul
pentru care trăiesc?sau Care este unicul meu rol în univers? Permite
răspunsului să vină la tine pur i simplu. Lasă-l să fie pe cât de
expansiv îţi poţi imagina. Cuvintele care vin nu trebuie să ie în -lori
te sau poetice; important este cât de inspirat te fac cuvintele să te
simţi.
P | 73
Dacă într-adevăr vrei să aprofundezi acest exerciţiu, poţi să faci
încă două exerciţii, pe care le realizăm în Trainingul „Revoluţia către
Succes”. Primul este Testul Pasiunii. Este o mostră de exerciţiu pe care
îl poţi efectua singur sau cu un partener. Procedeul poate i găsit în
cartea The Passion Test(Testul pasiunii ) de Janet i Chris Attwood
(Plume, 2008).
-
Celălalt exerciţiu, pe care mulţi oameni îl consideră cel mai puter
nic, este Vizualizarea ghidată spre scopul vieţii – parte din setul meu
de CD-uri de meditaţiiAwakening Power(Puterea trezirii 7). *
7
Acest program de 6 CD-uri conţine 11 vizualizări ghidate, narate de mine i
Dr. Deborah Sandella. Poţi comanda acest program audio lawww.JackCanfeld.
com – nota autorului.
PRINCIPIUL
3
DECIDE CE VREI
Primul pas indispensabil spre a obţine lucrurile pe care le
vrei de la viaţă este acesta: decide ce vrei.
BEN STEIN
Actor i autor
Odată ce ai decis de ce e ti aici, trebuie să decizi ce vrei să faci, să ii,

să ai. Ce vrei să realizezi? Ce vrei să trăie ti? i ce bunuri vrei să- do
bânde ti? În călătoria ta de unde e ti acum spre ce vrei să ii, trebuie
să decizi unde vrei să ii. Cu alte cuvinte, cum arată succesul pentru
tine?
Unul dintre principalele motive pentru care majoritatea oamenilor
nu obţin ce vor este că nu audecis ce doresc. Nu i-au de init dorinţele
cu claritate i în detalii.
PROGRAMAREA TIMPURIE DIN COPILĂRIE STĂ DE MULTE

ORI ÎN CALEA A CEEA CE VREI
În iecare dintre noi există acea sămânţă minusculă a acelui „tu”

care ai fost destinat să devii. Din păcate, poate că ai îngropat acea -să
mânţă ca reacţie faţă de părinţii, profesorii, instructorii tăi i faţă de
alte modele de adulţi când ai crescut.
Ai pornit în viaţă ca un bebelu care tia exact ce voia. tiai când
îţi era foame. Scuipai mâncărurile care nu-ţi plăceau i le devorai avid
pe
ile cele care îţi plăceau.
i dorinţele. Pur i Nu aveaiţipai
simplu niciodin
problemă
răsputeriîn–a-ţi
fărăexprima -sau
nevo
inhibiţii
reţineri – până când obţineai ce voiai. Erai hrănit, schimbat i ţinut în
braţe. Pe măsură ce ai crescut, ai început să mergi de-a bu ilea,
îndreptându-te spre orice lucru ce îţi stârnea cel mai mare interes.
Ți-era clar ce voiai i te îndreptai direct spre acel lucru fără teamă.
P | 75
Deci ce s-a întâmplat? Undeva, pe drum, cineva a spus…
Nu te atinge de aia!
Stai departe de locul acela!
Ia-ţi mâinile de pe aia!
Mănâncă tot din farfurie, ie că-ţi place sau nu!
Nu te simţi cu adevărat astfel!
Nu vrei cu adevărat asta!
Ar trebui să-ţi ie ru ine!
Nu mai plânge!
Nu te mai purta ca un bebelu !
Pe măsură ce-ai crescut, ai auzit…
Nu poţi avea tot ce-ţi dore ti doar pentru că-ţi dore ti.
Banii nu cresc în copaci.
Nu te poţi gândi la altcineva în afară de tine?!
Nu mai i atât de egoist!
Nu mai face ce faci acum i vino să faci ce vreau eu să faci!
NU TRĂI VISURILE ALTCUIVA
După mulţi ani de asemenea sancţiuni, mulţi dintre noi pierd, în

cele
lor – din urmă, legătura
i, cumva, cu nevoile
rămân blocaţi trupurilor
încercând i cuseama
să î i dea dorinţele inimilor
ce doresc alţi
oameni ca ei să facă. Am învăţat cum să acţionăm i cum să intrăm în
graţiile lor. Drept rezultat, acum facem multe lucruri pe care nu vrem
să le facem, dar care fac pe plac multor altor oameni:
• Mergem la Facultatea de Medicină pentru că a a a vrut tata
• pentru
Ne noi. ca să-i facem mamei pe plac.
căsătorim
• Ne luăm o „slujbă adevărată”, în loc să ne urmăm visul de a
avea o carieră în artă.
• -
Mergem direct la facultate în loc să amânăm cu un an i să mer
gem cu rucsacul prin Europa.
76 | J C
Cu scopul de a i rezonabili, ajungem în cele din urmă să ne amor
-
ţim propriile dorinţe. Nu e de mirare că atunci când întrebăm adoles
-
cenţii ce vor să facă sau să ie, răspund cu sinceritate: „Nu tiu”. Sunt
prea multe straturi de „ar trebui”, „se cuvine să” i „ai face bine să”
îngrămădite peste i sufocând ceea ce- i doresc cu adevărat.
Deci cum te revendici pe tine însuţi i dorinţele tale adevărate?
Cum te întorci spre ceea ce vrei cu adevărat, fără frică, ru ine sau
inhibiţie? Cum te reconectezi la adevărata ta pasiune? Începi de la cel
mai mic nivel, onorându-ţi preferinţele în orice situaţie – indiferent
că sunt mari sau mici. Nu le considera ca iind mărunte. Pot i neim -
portante pentru altcineva, dar nu i pentru tine.
NU TE MAI MULŢUMI CU MAI PUŢIN

DECÂT ÎŢI DORE TI
Dacă ai de gând să reintri în posesia propriei tale puteri i să obţii

ce vrei cu adevărat de la viaţă, va trebui să renunţi la a mai spune: „Nu
tiu; nu-mi pasă; nu contează pentru mine” – sau expresia preferată
actuală a adolescenţilor „Mă roog”. Când te confrunţi cu o alegere,
oricât de mică sau de insigni iantă, acţionează ca i cum ai avea o
preferinţă. Întreabă-te: Dacă a ti, ce a alege? Dacă mi-ar păsa, pe
care a prefera-o? Dacă ar conta, ce a prefera să fac?
Să nu îţi ie clar ceea ce dore ti i să faci ca nevoile i dorinţele
altor oameni să ie mai importante decât ale tale este doar un obicei.
Poţi renunţa la el punând în practică obiceiul opus.
CAIETUL GALBEN
Acum mulţi ani, am participat la un workshop împreună cu ex -

perta în stimă de sine i motivare Chérie Carter-Scott, autoare a cărţii
If Life is a Game, These are The Rules(Dacă viaţa este un joc, acestea
sunt regulile). Când grupul nostru de 24 de participanţi a intrat în sala
de training,
încăpere. Peamiecare
fost condu i să câte
scaun era luămunloccaiet
pe scaunele puse
cu spirală. cu faţa
Unele erauspre
- al
bastre, unele galbene, unele ro ii. Cel de pe scaunul meu era galben.
Îmi amintesc că mă gândeamUrăsc galbenul. A i vrut unul albastru.
Apoi Chérie a spus ceva care mi-a schimbat viaţa pentru totdeau -
na: „Dacă nu vă place culoarea caietului pe care-l aveţi, schimbaţi-l cu
P | 77
altcineva i luaţi-l pe cel pe care-l doriţi. Meritaţi să aveţi în viaţă totul
exact a a cum vă doriţi.”
Uau, ce concept radical! Timp de 20 i ceva de ani, eu nu acţionasem
pornind de la premisa asta. Mă împăcasem cu ideea, gândindu-mă că
nu pot avea tot ce îmi doresc.
A a că m-am întors spre persoana din dreapta mea i i-am spus:
„Te superi dacă schimbăm caietul tău albastru cu caietul meu galben?”
Ea mi-a răspuns: „Deloc. Îmi place galbenul. Îmi place luminozi -
tatea culorii.”
Acum aveam caietul meu albastru. Nu e un mare succes în sche -
ma mai amplă a lucrurilor, dar a fost începutul revendicării dreptului
meu din na tere de a-mi recunoa te preferinţele i de a obţine exact
ce doresc. Până atunci, mi-a i desconsiderat preferinţa ca iind ceva
neînsemnat i pentru care nu merita să acţionez. A i continuat să-mi
amorţesc con tientizarea a ceea ce voiam. Acea zi a fost un moment
de cotitură pentru mine – când am început să-mi permit să cunosc i
să acţionez asupra dorinţelor i vrerilor mele într-un mod mult mai
puternic.
FĂ-ŢI O LISTĂ CU „EU VREAU”
Una dintre cele mai simple modalităţi de a începe clari icarea a

ceea ce-ţi dore ti cu adevărat este să faci o listă cu 30 de lucruri pe
care vrei să le faci, 30 de lucruri pe care vrei să le ai i 30 de lucruri pe
care vrei să le întruchipezi înainte să mori. Este o modalitate minuna -
tă de a pune lucrurile în mi care.
O altă tehnică puternică de a-ţi scoate dorinţele la iveală este să-ţi
-
rogi un prieten să te ajute să faci o listă cu „Eu vreau”. Roagă-ţi priete
nul să te întrebe constant „Ce vrei? Ce vrei?” timp de 10 până la 15
minute i notează-ţi răspunsurile. Vei vedea că primele dorinţe nu
sunt chiar atât de profunde. De fapt, majoritatea oamenilor de obi -
cei se aud spunând „Vreau un Mercedes. Vreau o casă mare la ocean.”
i tot a a. Totu i, după 15 minute de exerciţiu, adevăratul tu începe
să vorbească: „Vreau ca oamenii să mă iubească. Vreau să mă -ex
prim pe mine însumi. Vreau să fac o schimbare. Vreau să mă simt
puternic…”, dorinţe care sunt expresiile cele mai adevărate ale valo -
rilor tale esenţiale.
78 | J C
FĂ O LISTĂ CU
„20 DE LUCRURI PE CARE ÎMI PLACE SĂ LE FAC”
Ce îi împiedică adesea pe oameni să- i exprime adevăratele dorin -

ţe este că nu cred că pot să î i câ tige existenţa făcând ceea ce le place.
„Ce îmi place să fac este să ies în ora ca să vorbesc cu oamenii”,
ai putea spune.
Păi, Oprah Winfrey î i câ tigă existenţa ie ind în ora i vorbind
cu oamenii. i prietena mea, Diane Brause, care este un ghid turistic
internaţional, î i câ tigă existenţa ie ind în ora i vorbind cu oame -
nii în cele mai incitante i exotice locuri din lume.
Lui Tiger Woods îi place să joace golf. Lui Ellen DeGeneres îi place
să-i facă pe oameni să râdă. Surorii mele, Kimberly Kirberger, îi place
să creeze i să confecţioneze bijuterii. Lui Donald Trump îi place să
încheie afaceri i să construiască clădiri. Mie îmi place să citesc i să
împărtă esc ce am învăţat cu alţii prin cărţi, discursuri i workshopuri.
Este posibil să îţi câ tigi existenţa făcând ceea ce îţi place.
Fă o listă cu 20 de lucruri pe care îţi place să le faci i apoi gânde te-te
la modalităţi
dintre prin care
acele lucruri. Dacăai putea să-ţi
îţi place câ tigi
sportul, ai existenţa
putea facefăcând unele
un sport, ai
putea i jurnalist sportiv sau fotograf, sau ai putea lucra în manage -
mentul sportului ca agent, ori în biroul unei echipe profesioniste. Ai
putea i antrenor, manager sau observator. Ai putea i crainic, opera -
tor sau publicistul echipei. Sunt mii de moduri de a face bani într-un
domeniu care îţi place.
-
Pentru moment, decide doar ceea ce ţi-ar plăcea să faci, iar în urmă
toarele capitole, îţi voi arăta cum să ai succes i să scoţi bani din asta.
CLARIFICĂ-ŢI VIZIUNEA ASUPRA VIEŢII TALE IDEALE
Tema acestei cărţi este despre cum să ajungi de unde e ti acum

acolo unde vrei să ii. Pentru a realiza asta, trebuie să tii două lucruri
– unde e ti acum i unde vrei să ajungi. Viziunea ta este o descriere
detaliată a locului unde vrei să ajungi. Îţi descrie în detaliu cum arată
i cum se simte destinaţia ta. Pentru a-ţi crea o viaţă echilibrată i
plină de succes, viziunea ta trebuie să includă următoarele apte do -
menii: munca i cariera, inanţele, recreerea i timpul liber, sănătatea
i condiţia izică, relaţiile, obiectivele personale i contribuţia ta în
comunitatea mai largă.
P | 79
În această etapă a călătoriei, nu este necesar să tii exact cum vei
ajunge acolo. Tot ce e important este ca tu să îţi dai seama unde se
a lă acel „acolo”. Dacă îţi vei clari ica ce trebuie să faci, ţi se va arăta i
modul în care să faci acel lucru.
PROPRIUL TĂU SISTEM INTERIOR

DE POZIŢIONARE GLOBALĂ
Procesul de a ajunge de unde e ti acolo unde vrei să ii este ca i
cum ai utiliza tehnologia sistemului de navigaţie GPS (Sistemul de
Poziţionare Globală) pentru ma ină sau telefonul inteligent. Pentru
ca
acumsistemul săvrei
i unde funcţioneze,
să ajungi. trebuie purde navigaţie
Sistemul i simplu îsăi adăleseama
undeunde
e ti
e ti prin utilizarea unui computer de bord care receptează semnale
de la mai mulţi sateliţi i îţi calculează poziţia exactă. Când îţi tastezi
destinaţia, sistemul de navigaţie îţi pune la punct traseul perfect. Tot
ce trebuie să faci este să urmezi instrucţiunile.
Succesul în viaţă funcţionează la fel. Tot ce trebuie să faci este să
decizi unde dore ti să mergi clari icându-ţi viziunea, apoi să îţi ixezi
destinaţia prin stabilirea obiectivelor, a irmaţiilor, vizualizării i să
porne ti în direcţia cea bună. Sistemul tău interior de GPS îţi va dez -
vălui treptat ruta pe măsură ce înaintezi. Cu alte cuvinte, odată ce ţi-ai
clari icat viziunea i ai rămas concentrat pe aceasta, pa ii exacţi vor
apărea constant pe parcursul drumului. Odată ce ţi-e clar ce dore ti i
îţi păstrezi constant mintea concentrată asupra acestui lucru, moda-
litatea prin care se va realiza ţi se va arăta – uneori exact când ai ne
-
voie de ea i nicio secundă mai devreme.
80 | J C
ÎNVINGĂTORII DE CLASĂ
AU VIZIUNI MAI
CUPRINZĂTOARE
Pericolul mai mare pentru majoritatea dintre noi nu este

că ţinta noastră e prea sus i că o vom rata, ci că ar putea
i prea jos i că o vom atinge.
MICHELANGELO
Sculptor i pictor din perioada Rena terii, care i-a petrecut patru ani întins
pe spate pictând tavanul din Capela Sixtină
Vreau să te încurajez să nu-ţi limitezi viziunea în niciun fel. Las-o

să ie cât de mare este. I-am luat interviu lui Dave Liniger, pre edinte
al consiliului RE/MAX, cea mai mare companie imobiliară în sistem
de franciză din ţară, i el mi-a zis: „Visează întotdeauna visuri mari.
Visurile mari atrag oameni mari.” Generalul Wesley Clark, fostul- co
mandant suprem al Forţelor Aliate NATO în Europa, mi-a spus oda -
tă: „Nu îţi ia mai multă energie să-ţi creezi un vis mare decât îţi ia
să-ţi creezi un vis mărunt.” Experienţa mea este că una dintre puţi -
nele diferenţe dintre superînvingători i restul lumii este că super-
învingătorii au pur i simplu visuri mai mari. John F. Kennedy a
visat să trimită un om pe Lună. Martin Luther King Jr. a visat la o
ţară lipsită de prejudecăţi i nedreptate. Bill Gates visează la o lume
în care în fiecare casă există un computer conectat la internet.
Buckminster Fuller a visat la o lume unde fiecare are acces la
electricitate.
Ace ti mari învingători văd lumea dintr-o cu totul altă perspecti
-
vă – ca pe
miliarde de un locpotîn care
vieţi lucruri minunate
i îmbunătăţite, se pot
unde noua întâmpla,
tehnologie unde
poate să
schimbe felul în care trăim i unde resursele lumii să ie canalizate
pentru cel mai mare câ tig mutual posibil. Ei cred că orice e posibil i
cred că fac parte integrantă din crearea acestuia.
Când Mark Victor Hansen i cu mine am publicat prima dată
Chicken Soup for the Soul (Supă de pui pentru su let
) , ceea ce noi nu-
meam „viziunea anului 2020” a fost i ea ceva măreţ – să vindem 1
miliard de exemplare dinChicken Soup i să strângem 500 milioane
de dolari pentru caritate (prin donarea unei părţi din toate pro ituri-
le noastre) până în anul 2020. Aveam i avem foarte clar în minte ce
dorim să realizăm. Până în 2015, am vândut deja peste 500 de milioa -
ne de exemplare, traduse în 47 de limbi.
P | 81
Dacă îţi limitezi alegerile doar la ceea ce pare a i posibil sau
rezonabil, te deconectezi de la ceea ce vrei cu adevărat, i tot ce
mai rămâne este un compromis.
ROBERT FRITZ
Autor al The Path of Least Resistance
(Calea celei mai mici rezistenţe
)
NU LĂSA PE NIMENI SĂ TE CONVINGĂ

SĂ RENUNŢI LA VIZIUNEA TA
Există oameni care vor încerca să te convingă să renunţi la viziu

-
nea ta. Îţi vor spune că e ti nebun i că nu se poate. Prietenul meu
Monty Roberts, autorul cărţiiThe Man who Listens to the Horses
(Bărbatul care ascultă caii), care a stat 58 de săptămâni pe lista cu
bestselleruri a New York Times , îi nume te pe ace ti oameni hoţii de
visuri. Nu îi asculta.
Când Monty era la liceu, profesorul a dat o temă elevilor, să scrie
despre ce vor să ie când vor i mari. Monty a scris că el vrea să deţină
o fermă de 80 de hectare i să crească, pentru curse, cai din rasa
pur-sânge englez. Profesorul său i-a dat 5 i i-a spus că nota re lectă
faptul că visul lui era nerealist. Niciun băiat care trăie te într-o rulotă
instalată pe o camionetă n-ar putea i capabil să strângă su icienţi
bani să cumpere o fermă, să cumpere cai de prăsilă i să plătească
salariile pentru angajaţii la fermă. Când i-a oferit ansa lui Monty
să- i rescrie lucrarea pentru o notă mai mare, Monty i-a spus:
„Păstrează tu cinciul. Eu îmi păstrez visul.”
Astăzi, în fermele Flag Is Up de 62 de hectare ale lui Monty, din
Solvang, California, cresc cai de curse din rasa pur-sânge englez de
curse i se pregătesc sute de antrenori de cai pentru a practica o me -
todă mai umană de a se „împrieteni cu” i pentru a antrena caii. 1 *
Munca lui a dat opt campioni naţionali în arenele lumii i mai bine
de 300 de cai premiaţi la concursurile internaţionale pentru cai
pur-sânge.
1
Pentru a a la mai multe despre Monty i opera sa, vizitează www.TheSuc -
cessPrinciples.com/resources sau cite te una dintre cărţile sale:The Man Who
Listens to Horses(Bărbatul care ascultă caii), Shy Boy(Băiatul timid), Horse Sense
for People(Simţul cailor pentru oameni), From my Hands to Yours(Din mâinile
mele în ale tale) – nota autorului.
82 | J C
EXERCIŢIU DE VIZIUNE
Creează-ţi viitorul din viitorul tău, nu din trecutul tău.

WERNER ERHARD
Fondator al instruirii EST (Erhard Seminars Training
„Antrenarea prin seminarele Erhard”) i al Forumului Landmark
-
Următorul exerciţiu este conceput să te ajute să îţi clari ici viziu
nea. Începe prin a pune o muzică relaxantă i prin a sta în lini te i
confortabil într-un mediu în care nu vei i deranjat. Apoi închide ochii
i roagă-ţi mintea subcon tientă să-ţi dea imagini ale felului cum ar
arăta viaţa
iecare ta ideală
dintre dacă ai categorii:
următoarele putea să o ai exact a a cum ţi-o dore ti, în
1. În primul rând, concentrează-te asupra zonei inanciare a
vieţii tale. Care este venitul tău anual i luxul de numerar
lunar? Câţi bani ai în economii i investiţii? Care este valoa -
rea ta netă totală?
Apoi… cum arată casa ta? Unde este situată? Are o priveli te?
Ce fel de curte i peisaj are? Are o piscină sau grajduri pentru
cai? Ce culori au pereţii? Cum arată mobila? Există tablouri
pe pereţii din camere? Cum arată? Plimbă-te prin casa ta per -
fectă, adăugând toate detaliile.
În acest punct, nu te îngrijora de felul cum vei obţine acea casă.
Nu te autosabota spunându-ţi „Nu pot să trăiesc în Malibu
pentru că nu câ tig su icienţi bani”. Odată ce-i oferi ochiului
minţii imaginea asta, mintea ta va rezolva provocarea lega -
tă de „banii
Apoi insu icienţi.”
vizualizează ce tip de ma ină conduci i orice alte- bu
nuri importante pe care inanţele tale ţi le-au procurat.
2. Apoi vizualizează slujba sau cariera ta ideală. Unde lucrezi?
Ce faci? Cu cine lucrezi? Ce tip de clienţi sau cumpărători ai?
Care e salariul tău? Este propria ta afacere?
3. După aceea, concentrează-te asupra timpului tău liber, asu -
pra timpului tău de recreere. Ce faci cu familia i prietenii în
timpul liber pe care l-ai creat pentru tine? Cu ce hobby-uri te
ocupi? Ce fel de vacanţe ai? Ce faci ca să te distrezi?
4. Apoi, care este viziunea ta ideală asupra corpului i sănătăţii
tale izice? Nu ai nicio boală? Nu te doare nimic? Cât trăie ti?
E ti deschis, relaxat, într-o stare de extaz i fericire pe tot
parcursul zilei? E ti plin de vitalitate? E ti lexibil i puternic
P | 83
în acela i timp? Faci mi care, mănânci mâncare bună i bei
multă apă? Ce greutate ai?
5. Apoi treci la viziunea ta ideală asupra relaţiilor cu familia i
prietenii tăi. Cum este relaţia cu partenerul tău de viaţă i cu
-
familia ta? Cine sunt prietenii tăi? Cum ţi se par acele priete
nii? Sunt pline de iubire, te sprijină, îţi dau putere? Ce fel de
lucruri faceţi împreună?
6. Dar sfera personală a vieţii tale? Te vezi întorcându-te la coa
-
lă, instruindu-te, participând la workshopuri de dezvoltare,
mergând la terapie pentru o suferinţă din trecut sau scriindu-ţi
autobiogra ia? Vrei să participi la un maraton sau să urmezi
un curs de artă? Vrei să călătore ti în alte ţări?
7. În cele din urmă, concentrează-te asupra comunităţii în care
ai ales să trăie ti. Cum arată atunci când funcţionează per -
fect? Ce tipuri de activităţi ale comunităţii au loc acolo? Ce
gen de acţiuni caritabile, ilantropice sau de voluntariat? Ce
-
faci ca să-i ajuţi pe alţii i să faci o diferenţă? Cât de des parti
cipi la aceste activităţi? Pe cine ajuţi?
-
Poţi să-ţi scrii răspunsurile pe parcurs sau poţi să faci întreg exer
ciţiul înainte i apoi să deschizi ochii i să scrii. În orice caz, asigură-te
că vei cuprinde totul în scris de îndată ce vei termina exerciţiul.
În fiecare zi, treci în revistă viziunea pe care ai scris-o. Astfel,
mintea ta con tientă i cea subcon tientă vor rămâne concentrate pe
viziunea ta i, pe măsură ce vei aplica celelalte principii din această
carte, vei începe să manife ti toate diferitele aspecte ale viziunii tale.
ÎMPĂRTĂŞEŞTE-ŢI VIZIUNEA PENTRU

MAXIMUM DE IMPACT
După ce ţi-ai terminat de scris viziunea, împărtă e te-o cu un

prieten bun în care ai încredere că va i pozitiv i te va susţine. S-ar
putea
neobi sănuită,
îţi ie teamă cădeprietenul
imposibil tău idealistă,
atins, prea va crede că viziuneasau
nerealistă ta este prea
materia
-
listă. Aproape toţi oamenii au aceste concepţii când se gândesc să- i
împărtă ească propria viziune. Dar adevărul este că majoritatea oa -
menilor, în adâncul inimilor lor, doresc exact acelea i lucruri pe care
le dore ti i tu. Fiecare vrea abundenţă inanciară, o casă confortabi -
84 | J C
lă, un serviciu care să conteze i de care să se bucure, o stare de sănă
-
tate bună, timp pentru a face ce le place, relaţii în loritoare cu familia
i prietenii, i o oportunitate de a face diferenţa în lume. Dar prea
puţini recunosc asta.
Vei descoperi că atunci când îţi vei împărtă i viziunea, unii -oa
meni vor dori să te ajute să o duci la îndeplinire. Alţii îţi vor face -cu
no tinţă cu prieteni i resurse care să te ajute. Vei descoperi i că de
iecare dată când îţi împărtă e ti viziunea, ea devine tot mai clară i
pare tot mai reală i mai realizabilă. i cel mai important, de iecare
dată când îţi împărtă e ti viziunea, întăre ti propria ta credinţă
subcon tientă că o vei atinge.
DE LA A TRĂI ÎN ADĂPOSTUL MISIONAR

LA A TRĂI MISIUNEA
În iulie 2010, Logan Doughty stătea în faţa unui adăpost pentru

-
oamenii străzii, a teptând să ie preluat într-un program de reabilita
-
re pe termen lung, fără costuri suplimentare. De curând, atinsese pra
gul de jos din cauza alcoolului i a drogurilor. Părinţii i fraţii lui nu
mai voiau să-l primească în casă, iar el nu putea să î i controleze alco -
olismul i nici temperamentul, su icient de mult timp, astfel încât-cei
lalţi nu puteau face nimic altceva decât să-i arate u a. Era consumat
emoţional, obosit izic i stresat la modul foarte serios.
Pe măsură ce lunile treceau la adăpostul Rescue Mission, mintea
lui a început treptat să se mai limpezească. i cu ajutorul unui pro -
gram în 12 pa i, pe lângă care s-au adăugat ni te cre tini cumsecade
(dar stricţi), a început să creadă căar putea să- i revină din acest ca -
pitol devastator al vieţii sale.
În cele din urmă, membrii familiei lui au început să-l invite din
când în când în vizită i chiar să le facă plăcere să-l aibă în preajmă.
De Crăciun, în acel an, sora lui, Alice, i-a dat un exemplar Principiile
din
succesului . El s-a gândit că darul era puţin cam demodat, dar i-a mul -
ţumit totu i i l-a adăugat la teancul lui de cărţi de citit.
Logan scrie:
O respect pe sora mea, a a că tiam că această carte nu avea
cum să ie o mizerie. Dar, sincer, cu greu m-am lăsat convins.
M-am gânditSe vedecă tipul e bogat. Cum ar putea să tie prin
ce trec eu?
P | 85
Spre surprinderea mea, Jack părea un tip real. Nu s-a născut bogat
i mi-a satisfăcut partea cinică explicându-mi cu detalii minuţi
-
oase procesul prin care oamenii normali i-ar putea schimba cu
adevărat viaţa.
Citeam cartea în iecare zi i chiar făceam exerciţiile pe care mi
le sugera Jack. Apoi, pe 26 martie 2011, la 9:11 seara, am avut un
moment în care mi-am zis „AHA!” – un moment care va rămâne
cu mine pentru totdeauna. În timp ce citeam capitolul „Decide ce
dore ti”, mi-am dat seama că, în trecut, obi nuiam să mă gândesc
cum să fac bani – dar rareori mă concentram peceea ce îmi plăcea
cel mai mult ice doream să fac.
Cu mare entuziasm, am început să-mi creez lista:

• Să mă antrenez
• Kung Fu
• Să merg cu bicicleta
• Să predau autoapărare...
Când am ajuns să scriu punctul 10)Să încurajez oamenii, lucru-
rile mi-au devenit dintr-odată clare. Am tiut instantaneu ce do -
ream să fac – să creez i să predau un sistem de autoapărare care
să încurajeze i să dea putere oamenilor! Mi-am dat seama până
i de faptul că sunt singurul potrivit să îi ajut pe ceilalţi într-un
fel atât de speci ic.
Timp de ani de zile, fusesem un practicant serios de arte marţiale,
iar cu ceva vreme în urmă, începusem să dezvolt un program de
autoapărare pentru femei. Dar odată cu decăderea mea în alco-
olism, disciplina i onoarea, care sunt atât de vitale pentru prac -
ticantul de arte marţiale, s-au evaporat odată cu stima de sine.
Făcând exerciţiul lui Jack, „20 de lucruri pe care îţi place să le
faci”, am descoperit că experienţa mea cu artele marţiale – com -
binată cu energia i concentrarea mea nou regăsită – îmi făcea
posibilă predarea artelor marţiale din care să-mi câ tig existenţa.
De fapt, eram excepţional de cali icat să stau în faţa unui grup de
femei
la ceea icesăliles-a
vorbesc cu autoritate
întâmplat i înţelegere.
femeilor pe străzi i înAm fost martor
adăposturi –
am văzut cum cei puternici îi vânează pe cei slabi. Fără această
experienţă, a i doar un profesor – cineva care a studiat artele
marţiale, dar nu le-a aplicat niciodată în situaţiile vieţii reale, în
condiţii de stres i traumă.
86 | J C
Mi-am dat seama că unica mea experienţă, aptitudinile i dorin -
ţele mele se armonizează toate cu o singură activitate din care a
putea chiar să-mi câ tig existenţa. A fost de parcă m-ar i lovit un
fulger.2 *
La ase luni după ce i-a a irmat adevăratele dorinţe, Logan a- pă

răsit Rescue Mission cu o perspectivă complet diferită. Nu se mai sim
-
ţea ca o victimă. În schimb, caută constant să vadă cât bine îi va face
lumea. Îi tratează pe ceilalţi cu compasiune, toleranţă i răbdare.
Înarmat doar cu o bicicletă, haine i cunoa terea nou dobândită că ar
putea să î i schimbe mediul, Logan a pus bazele unei mici, dar de -suc
ces, afaceri
devenit de curăţare
instructorul seniora de
curţilor oamenilor
autoapărare i, în câteva
al adăpostului, luni, a
predând
voluntarilor i personalului cum să se descurce cu comportamentul
distructiv i potenţial periculos din acea organizaţie. În acela i timp, î i
dezvoltă i predă cu normă întreagă programul său de autoapărare.
A a cum spune Logan, „Datorez atât de mult din succesul meu
Principiilor succesului. Acum tiu cine sunt i încotro mă îndrept. i
asta nu mi-o poate lua nimeni niciodată.”
2
Poţi citi mai multe despre călătoria înduio ătoare i emoţionantă a lui Logan
Doughty pewww.TheSuccessPrinciples.com/stories – nota autorului.
PRINCIPIUL
4
CREDE CĂ ESTE POSIBIL
Problema numărul unu care împiedică oamenii să câ tige în
Statele Unite ale Americii de astăzi este lipsa încrederii în sine.
ARTHUR
Fondator al Companiei L. A.L.
de asigurări WILLIAMS
Williams, care a fost vândută
companiei Primerica cu 90 milioane de dolari
Napoleon Hill, autorul cărţiiThink and Grow Rich(Gânde te i

îmbogăţe te-te)*, spunea: „Orice lucru pe care mintea îl poate conce -
pe i crede, îl poate realiza”. De fapt, mintea este un instrument atât
de puternic, încât îţi poate livra la propriu tot ce îţi dore ti. Dar mai
întâi trebuie să crezi că ceea ce vrei este posibil. Iar credinţa este o
alegere. Este pur i simplu un gând pe care alegi să-l gânde ti iară i i
iară i până când devine automat.
OBŢII CEEA CE A TEPŢI
Oamenii
la valul de tiinţă
de informaţii obile nuiau
care năvălesătecreadă că oamenii
în creier din lumeareacţionează
exterioară.
Dar astăzi, ei a lă, în schimb, că noi reacţionăm la ceea ce creierul, pe
baza experienţelor anterioare, a teaptă să se întâmple în viitor.
Cercetătorii de la Colegiul de Medicină Baylor College, spre exem -
plu, au studiat recent rezultatul operaţiei artroscopice la genunchi la
pacienţii cu genunchi durero i, uzaţi, cărora li s-a făcut una dintre cele
două tipuri de operaţii artroscopice – ie raclarea articulaţiei genun -
chiului, ie curăţarea lui. Rezultatele lor au fost apoi apoi comparate cu
cele ale pacienţilor care, fără să tie, au trecut printr-o operaţie „falsă”,
în care doctorii au făcut doar incizii minuscule în genunchi, ca i cum ar
urma să insereze instrumentele chirurgicale, dar nu au făcut nimic.
* Carte apărută în limba română cu titlulDe la idee la bani, Editura Curtea Veche,
Bucure ti, 2011 (n. red.).
88 | J C
Doi ani mai târziu, pacienţii care au trecut prin operaţia falsă au
raportat aceea i ameliorare cu privire la alinarea durerii i la funcţio
-
narea genunchiului ca i acei pacienţi care au fost operaţi cu adevă -
rat. Creieruls-a a teptatca operaţia imaginară să amelioreze funcţia
genunchiului, i a a s-a întâmplat. Acest lucru este cunoscut ca efec -
tul placebo.
De ce funcţionează creierul astfel? Neuropsihologii care studiază
teoria expectanţei spun că este din cauză că ne petrecem întreaga via-
ţă devenind condiţionaţi. De-a lungul unei vieţi pline de evenimente,
creierul nostru învaţă de fapt la ce să se a tepte în viitor – ie că se
întâmplă în cele din urmă sau nu. i deoarece creierul nostru se a-
teaptă ca ceva să se petreacă într-un anumit fel, deseori realizăm
exact ceea ce anticipăm.
De aceea este atât de important să avem în minte a teptări pozi -
tive. Când înlocuie ti a teptările negative cu cele mai pozitive – când
începi să crezi că ceea ce dore ti este posibil – creierul tău va prelua
de fapt munca îndeplinirii acelei posibilităţi pentru tine. Ba mai mult,
creierul tău chiar se va a tepta să obţină acel rezultat.
„TREBUIE SĂ CREZI”
Poţi i tot ce dore ti să ii, doar dacă vei crede cu convingere

su icientă i vei acţiona în conformitate cu credinţa ta; pentru
că orice lucru pe care mintea îl poate concepe i crede, mintea îl
poate realiza.
NAPOLEON HILL
Autorul bestsellerului Think and Grow Rich
(Gânde te i îmbogăţe te-te
)
Când aruncătorul Tug McGraw de la echipa de baseball Phila-

delphia Phillies – tatăl legendarului cântăreţ de muzică country Tim
McGraw – l-a eliminat pe jucătorul de la serviciu, Willie Nelson, -adu
când titlul de campioană naţională echipei Phillies în 1980, revista
P | 89
Sports Illustrated a surprins o imagine de neuitat de jubilare de pe
movila aruncătorului – o imagine despre care puţini oameni tiau că
s-a petrecut exact a a cum McGraw i-a plănuit-o.
Când am avut ocazia de a-l întâlni pe Tug, într-o după-amiază în
New York, l-am întrebat despre experienţa de pe movilă din acea zi.
„Era ca i cum a i fost acolo de o mie de ori înainte”, a zis el. „Când
eram mic, îi aruncam tatălui mingea în curtea din spate. Ajungeam
întotdeauna în acela i punct tensionat din inala campionatului naţio-
nal, când jocul se termina cu doi oameni afară i trei oameni la bază.
Întotdeauna îi depă eam i îi eliminam.” Deoarece Tug î i condiţiona -
se creierul zi după zi în curtea din spate, în cele din urmă a sosit i
ziua în care a trăit acel vis aievea.
Reputaţia lui McGraw de om cu gândire pozitivă a început cu 7 ani
mai devreme, în timpul sezonului de campionat din Liga Naţională
din 1973, cu echipa New York Mets, când Tug a inventat expresia
„Trebuie să crezi”, în timpul uneia dintre întâlnirile cu echipa. Acea
echipă Mets, de pe ultimul loc în divizie în august, a ajuns să câ tige
fanionul Ligii Naţionale i să ajungă la jocul numărul 7 din campiona -
tul naţional, unde în cele din urmă nu a mai rezistat în faţa echipei
Oakland Athletics.
Un alt exemplu al ve nicei sale atitudini optimiste „trebuie să crezi”
a fost atunci când, iind purtător de cuvânt pentru Liga Juniorilor, a
spus: „Copiii ar trebui să exerseze cum să dea autografe pe mingile de
baseball. Este o aptitudine des trecută cu vederea în Liga Juniorilor.”
i apoi a zâmbit cu zâmbetul său molipsitor.
CREDE ÎN TINE ÎNSUŢI I DĂ-I BĂTAIE
Mai devreme sau mai târziu, cei care câ tigă sunt cei care cred că pot.
RICHARD BACH
Autor al bestselleruluiJonathan Livingston Seagull
(Pescăru ul Jonathan Livingston
*
)
Tim Ferriss, autorul cărţiiThe 4 Hour Workweek(Săptămâna de

lucru de patru ore), a crezut în el însu i. De fapt, a crezut atât de tare
în abilităţile sale, încât a câ tigat titlul naţional la kickboxing, stilul
San Shou, la 6 săptămâni după ce s-a apucat de acest sport.
* Carte apărută în limba română la Editura Humanitas, Bucure ti, 2008 (n. red.).
90 | J C
Fiind înainte participant la Jocurile Panamericane* i căpitanul
echipei de judo la Princeton, Tim a visat dintotdeauna să câ tige titlul
naţional. A muncit din greu. Era bun la acest sport. Dar accidentările
repetate de-a lungul multiplelor sezoane i-au negat constant acest vis.
A a că atunci când un prieten de-al său l-a sunat într-o zi, cu 6
săptămâni înainte, să-l invite pe Tim să-l urmărească la campionatele
de kickboxing chinezesc, Tim a decis instantaneu să i se alăture în
competiţie.
Pentru că, până atunci, Tim nu fusese în nicio competiţie remar
-
cabilă, a sunat la Federaţia americană de box să întrebe unde pot i
găsiţi cei mai buni antrenori. A mers până într-un cartier dur din
Trenton, New Jersey,
sportivi medaliaţi cu ca săDupă
aur. înveţepatru
de la ore
antrenori de boxîncare
istovitoare ringaupeantrenat
zi, i-a
dedicat mai mult timp antrenării în sala de forţă. Pentru a compensa
lipsa experienţei în acest sport, antrenorii lui Tim s-au concentrat
să-i exploateze punctele forte, în loc să încerce să compenseze pentru
slăbiciunile lui.
Tim nu dorea doar să concureze. Dorea să câ tige.
Când ziua competiţiei a venit în sfâr it, Tim a învins trei adversari
extrem de ovaţionaţi până să ajungă în inală. Pentru că a anticipat ce
va trebui să facă pentru a câ tiga meciul inal, a închis ochii i a -vizu
alizat înfrângerea adversarului chiar din prima rundă.
Mai târziu, Tim mi-a spus că majoritatea oamenilor e uează nu
pentru că le lipsesc aptitudinile sau abilitatea de a- i atinge obiecti -
vul, ci pentru că pur i simplu nu cred că îl pot atinge. Tim a crezut. i
a câ tigat.
CREDE, CHIAR I ATUNCI CÂND NU TII CUM

VEI FACE FAŢĂ CERINŢELOR
Jason McDougall a crezut că este posibil. Ca angrosist care trans -

porta bunuri pentru tradiţionalul lanţ de magazine canadian Fields,
intuiţia i-a spus că ceva nu este în regulă cu gigantul de distribuţie cu
amănuntul. Întrebându-se dacă lanţul de magazine nu e cumva de
vânzare, Jason l-a sunat pe eful companiei i l-a invitat la cină – fără
să se îndoiască de faptul că managerul general va spune da.
* Competiţie care are loc o dată la patru ani (precedând cu un an Jocurile Olimpi
-
ce de vară) pentru sportivii din America de Nord, de Sud i Centrală, la mai multe
discipline sportive (n. red.).
P | 91
Când conversaţia din timpul cinei a ajuns în cele din urmă la -în
trebarea legată de achiziţie, managerul general a răspuns: „Dacă ar i
să existe un moment potrivit pentru cumpărare, acum este.”
Au urmat 90 de zile de activitate frenetică pentru Jason – să- i
-
pună la punct oferta i să vină cu banii. Pentru Jason i mica lui com
panie, tranzacţia era ca i cum o plevu că ar i vrut să înghită o bale
-
nă. Nu doar că lanţul de magazine cu amănuntul era de 30 de ori mai
mare decât afacerea lui Jason, dar Jason nu avea nici cea mai mică
idee de unde aveau să vină banii. Cel mai mare împrumut la bancă pe
care îl luase până în acel moment fusese de doar 5 000 de dolari.
Totu i, el credea că, având o convingere puternică, în cele din
urmă avea să ie proprietarul magazinelor Fields.
Chiar i atunci când depozitul nerambursabil ajunsese la sca -
denţă – 150 000 de dolari pe care Jason nu îi avea – convingerea sa
neclintită l-a dus într-o seară de joi la o întâlnire de afaceri, unde un
vechi prieten s-a oferit să-i dea lui Jason banii în numerar, până la
termenul-limită de vineri dimineaţa.
Într-o altă etapă, Jason a descoperit că are cu 400 000 de dolari
mai puţin pentru un depozit de un milion de dolari – cu un ter -
men-limită de 2 ore. Folosindu-se de călăuzirea lui internă i de con -
vingerea fermă, Jason a făcut rost de bani cu câteva minute înainte ca
termenul-limită să expire. i doar cu 25 de zile mai târziu, când mai
avea de dat încă 12 milioane de dolari, Jason a strâns în mod miracu -
los banii de la două bănci i ase investitori privaţi – dintre care unul
s-a i grăbit cu documentaţia – pentru a nu depă i termenul-limită
pentru inanţare.
-
La iecare stadiu al tranzacţiei, pe măsură ce depozite nerambur
sabile tot mai mari î i aveau scadenţa, Jason avea o credinţă absolută
că afacerea urma să se producă. Trebuia să se producă. De fapt, ie
venea cu banii, ie pierdea i afacerea, i toţi banii pe care îi plătise
până în acel moment.
Cum a reu it Jason să- i menţină această convingere nestrămutată
în faţa unor anse atât de incredibile? i-a urmat propria iloso ie- că
lăuzitoare conform căreia, dacă un lucru trebuie să se întâmple, se
va întâmpla. Dacă Dumnezeu l-a a ezat pe această cale, a spus el,
tranzacţia era menită să se întâmple. Bineînţeles, faptul că fiecare
termen-limită a fost respectat prin mijloace norocoase i remarcabile
doar i-a con irmat i mai mult convingerea că această afacere era -me
nită să ie încheiată. Fiecare succes mărunt pe drumul său l-a făcut să
creadă i mai mult că victoria se a la la orizont.
92 | J C
După ce tranzacţia s-a inalizat în cele din urmă, ase luni mai
târziu, Jason strânsese zeci de milioane de dolari, cumpărase o com -
panie consacrată, care era o instituţie în Canada, salvase sute de slujbe
i crease o nouă afacere pentru sine.
Toate pentru că a crezut că este posibil.
Trebuie să găse ti un loc în tine însuţi unde nimic nu este imposibil.

DEEPAK CHOPRA
Autor al cărţiiThe Seven Spiritual Laws of Success
(Cele apte legi spirituale ale succesului
*
)
NU CEEA CE NU TII TE ŢINE PE LOC;

CI CEEA CE TII I NU ESTE ADEVĂRAT
-
În 1983, un fermier taciturn i nesociabil de 61 de ani, care culti
va carto i, pe nume Cliff Young, s-a înscris la Ultramaratonul de la
Sydney la Melbourne, considerat una dintre cele mai di icile provo -
cări izice din lume – 875 de kilometri de câmpii i dealuri, care au
nevoie de ase sau apte zile pentru a i parcur i. Alergătorilor le era
permis să mănânce i să doarmă oricând voiau, i câ tigătorul avea să
câ tige 10 000 de dolari. Când Cliff a apărut în salopetă i în cizme de
cauciuc, ceilalţi alergători, care erau mult mai tineri i purtau ultime
-
le modele de echipament sportiv Nike, Reebook i Adidas, au râs de
el. O icialii cursei se îngrijorau că poate Cliff va muri de stop cardiac,
dar
cai Cliff
i nicii-a
maasigurat că ai crescut
ini 4x4, într-o dată
că de iecare fermă, unde
când nu furtuna,
venea i-au permis
alerga
două sau trei zile fără să doarmă pentru a aduna cele 2 000 de oi de
pe terenul de 800 de hectare ale fermei.
Când a început cursa, toţi alergătorii au luat-o la goană în viteză,
lăsându-l pe Cliff în urmă, într-un nor de praf. Cliff, totu i, a început
cu un mers lent i apăsat, care avea să ie cunoscut mai târziu drept
„mersul târ âit al lui Cliff Young”. Acum, o icialii cursei erau siguri că
Cliff avea să le ine i să moară undeva pe drum.
Dar Cliff avea un secret pe care nimeni nu-l tia – nici măcar el
însu i. Vedeţi, Cliff nu s-a întâlnit niciodată cu un alergător de cursă
lungă. Niciodată nu a vorbit cu un antrenor. Astfel că nu tia că trebu -
* Carte apărută în limba română la Editura Mix, Bucure ti, 2011 (n. red.).
P | 93
ia să doarmă timp de ase sau apte ore pe noapte în timpul unei
curse lungi, de anduranţă. În acea primă noapte, Cliff a dormit doar
două ore. Alergând în timp ce ceilalţi dormeau, a preluat conducerea
în prima noapte i a păstrat-o pentru tot restul cursei. În următoarea
zi a alergat fără oprire timp de 23 de ore, oprindu-se ca să doarmă
numai o oră.
Alergând fără să i dormit practic pe toată durata cursei, Cliff a
-
trecut linia de sosire cu 10 ore înaintea următorului alergător. A aco
perit 875 de kilometri în 5 zile, 15 ore i 4 minute – echivalentul a
patru maratoane pe zi – doborând ultimul record de alergare cu peste
două zile.
din aPovestea lui Cliff

avea succes. Esteilustrează
ceea ce că,
tii uneori,
i nu enu ceea ce Este
adevărat. nu înţelept
tii te opre te
să te
îndoie ti de toate presupunerile tale legate de cum se fac lucrurile i
să ii deschis noilor posibilităţi.
PRINCIPIUL
5
CREDE ÎN TINE
Tu nu ai fost un accident. Nu ai fost producţie de masă. Nu ai
fost un produs pe linia de asamblare. Ai fost plănuit în mod
deliberat, anume înzestrat i ai fost a ezat cu iubire pe Pământ
de către Maestrul Me te ugar.
MAX LUCADO
Autor de bestseller
Dacă vrei să ai succes în a-ţi crea viaţa visurilor tale, trebuie să

crezi că e ti capabil s-o faci să se întâmple. Trebuie să crezi că ai ceea ce
trebuie, că e ti capabil s-o scoţi la capăt. Trebuie să crezi în tine. Fie că
-
îi spui stimă de sine, încredere în sine, siguranţă de sine, este o convinge
re adânc împământenită că ai ceea ce este nevoie – abilităţile, resursele
interioare, talentele i aptitudinile pentru a-ţi crea rezultatele dorite.
SĂ CREZI ÎN TINE ESTE O ATITUDINE
Să crezi
în timp. De îni tetine este
ajută o alegere.
dacă Este o atitudine
ai avut părinţi pozitivi pe care o dezvolţi
i încurajatori, care
te-au sprijinit, realitatea e că majoritatea dintre noi am avut părinţi
obi nuiţi, care ne-au transmis în mod nechibzuit acelea i convingeri
limitative i condiţii negative în care au crescut i ei.
Dar ţine minte, trecutul este trecut. Nu îţi este de niciun folos să
dai vina pe părinţii tăi pentru nivelul tău actual de încredere în tine.
Acum este responsabilitatea ta să îţi asumi propriul concept de sine
i convingerile tale. Trebuie să alegi să crezi că poţi face orice îţi pui
în minte – chiar orice – pentru că, de fapt, chiar poţi. S-ar putea să te
ajute dacă a li că cele mai recente studii asupra creierului indică acum
că, dacă ai un dialog su icient de pozitiv cu tine însuţi i o vizualizare
pozitivă, combinate cu un antrenament, uncoaching i o practică po-
trivită, oricine poate învăţa să facă aproape orice.
P | 95
Dintre sutele de oameni de supersucces pe care i-am intervievat
pentru această carte i pentru altele, aproape iecare dintre ei mi-a
spus: „Nu am fost cea mai talentată sau înzestrată persoană din do-
meniul meu, dar am ales să cred că orice este posibil. Am studiat, am
practicat, am lucrat din greu mai mult decât alţii, i a a am ajuns unde
sunt.” Dacă un texan de 20 de ani poate ajunge de la pasiunea pentru
săniu la proba olimpică de sanie, dacă cineva care renunţă la faculta -
te poate să devină miliardar, dacă un student dislexic care a rămas
repetent de trei ori poate să devină autor de bestseller i producător
de televiziune, atunci i tu poţi realiza orice, dacă într-adevăr crezi că
este posibil.
Dacă faci presupuneri în favoarea ta i acţionezi ca i cum ar -i po
sibil, atunci vei face lucrurile care sunt necesare pentru a produce re
-
zultatul. Dacă crezi că este imposibil, nu vei face ceea ce este necesar i
nu vei produce rezultatul. Oricum ar i, devine o profeţie autorealizată.
A LEGEREA A CEEA CE SĂ CREZI DEPINDE DE TINE
rus, Ia în aconsiderare
care cazul
crescut într-un lui Victor
cartier Serebriakoff,
mărgina din Londra.iulCrezând
unui imigrant
că nu
va avea niciodată vreo ansă de a- i termina coala sau de a- i găsi
ceva mai serios de lucru, profesorii lui Victor l-au etichetat drept
prost i i-au spus că ar trebui să se lase de coală. Cedând în faţa des -
tinului pe care alţii i l-au prescris, Victor a renunţat la coală la 15 ani i
a devenit muncitor itinerant, trecând de la o slujbă fără viitor la alta,
deseori trăind pe străzi fără nicio altă aspiraţie în afara supravieţuirii.
Când a făcut 32 de ani, Victor s-a înrolat în armata britanică, unde
i s-a dat un test de inteligenţă din care a reie it că este înzestrat cu un
IQ de 161. Era un geniu! Uluit de rezultat, Victor a hotărât, cu toate
acestea, să îi creadă pe cei care i-au dat testul. Odată ce a aflat că e
geniu, a decis să acţioneze ca un geniu. Cât timp a fost în armată, a
fost desemnat în corpul educaţional pentru a antrena recruţi. Când a
plecat din armată, a găsit o slujbă la o companie producătoare de che -
restea i, în cele din

crare a lemnului. urmă, a devenit
A devenit managerul
i un tehnician unor fabrici
în prelucrarea -
de prelu
cherestelei
i a revoluţionat industria de cherestea inventând o ma ină de sorta -
re a cherestelei i introducând sistemul metric în această industrie.
Mai târziu, a devenit pre edintele comisiei naţionale de standardiza -
re a cherestelei i a deţinut câteva patentări valoroase în prelucrarea
cherestelei.
96 | J C
Într-o zi, soţia sa Mary a zărit un anunţ al unei societăţi care cău
-
ta oameni cu inteligenţă superioară. Victor a trecut testul de admitere
pentru Mensa i a depă it cu u urinţă singura cerinţă de acordare a
dreptului de membru – un IQ de peste 140. Din nou, a atins 161 de
puncte, plasându-se în categoria celor „excepţional înzestraţi.” Câţiva
ani mai târziu, acest om care se lăsase de coală a fost ales pre edin -
tele Mensa International.
Deci ce a făcut diferenţa în viaţa lui Victor? Nu faptul că a devenit
de tept dintr-odată. Adevărul este că fusese întotdeauna de tept.
Potenţialul intelectual fusese întotdeauna acolo. Ceea ce s-a schimbat
a fost felul în care s-a privit pe sine însu i. Când avea 15 ani, a ales să- i
creadă profesorii, care l-au considerat prost. Când avea 32 de ani, a ales
să creadă testul de inteligenţă al armatei, care spunea că era un geniu, i
atunci i-a eliberat potenţialul înnăscut ce fusese dintotdeauna acolo.
Povestea lui Victor este o demonstraţie minunată a puterii de a
alege să crezi în tine însuţi i în capacităţile tale. Ce potenţial zace- la
tent în tine i ar putea i eliberat dacă doar ai alege să crezi în tine
însuţi i în capacităţile tale?
Caut mulţi oameni care au o capacitate in inită de a nu ti

ce nu poate i făcut.
HENRY FORD
Fondator i director general executiv al Companiei Ford Motor
TREBUIE SĂ RENUNŢI LA „NU POT”
Expresia „Nu pot” este cea mai puternică forţă a negaţiei din
psihicul uman.
PAUL R. SCHEELE
Cofondator al corporaţiei Learning Strategies
Dacă intenţionezi să ai succes, trebuie să renunţi la expresia „nu

pot” i la toate rudele sale, cum ar i „A i vrut să pot să”. Cuvintele
nu
pot îţi iau de fapt puterea. De fapt, când le roste ti, ele te fac mai slab.
În seminarele mele, folosesc o tehnică numităkineziologie aplicată
pentru a testa forţa mu chilor oamenilor, în timp ce rostesc anumite
fraze. Îi pun să întindă braţul stâng într-o parte i trag în jos de el cu
mâna stângă, ca să văd care este forţa musculară obi nuită. Apoi îi
pun să spună ceva ce ei cred că nu pot face, cum ar Nu i pot să cânt
P | 97
la pian i să o spună cu voce tare. Atunci îi trag din nou de braţ.
Întotdeauna e mai slab. Atunci îi pun să spună „Pot s-o fac” (pot să
cânt la pian) i braţul lor devine mai puternic.
Creierul tău este menit să rezolve orice problemă i să atingă orice
obiectiv pe care i-l dai. Cuvintele pe care le gânde ti i le spui îţi -afec
tează de fapt corpul. Vedem asta la bebelu i, de exemplu. Când erai
bebelu , nu te putea opri nimic. Credeai că poţi să te caţări peste tot.
Nicio barieră nu era prea mare pentru ca tu să nu încerci s-o dobori.
-
Dar, puţin câte puţin, simţul invincibilităţii tale este scos din tine, con
diţionat de abuzul emoţional i izic pe care îl prime ti din familie, de
la prieteni, profesori, până când ajungi să nu mai crezi că poţi.
Trebuie să
vocabularul îţi Odată,
tău. asumi responsabilitatea
am participat la de
un aseminar
scoate acel
nu pot
de-al din
lui Tony
Robbins, în care am învăţat să mergem pe cărbuni încin i. Când am
început, cu toţii ne temeam că nu vom putea s-o facem – că o să ne
ardem tălpile picioarelor. Ca parte din seminar, Tony ne-a cerut să
scriem orice Nu pot la care ne gândeam –Nu pot să-mi găsesc slujba
perfectă, Nu pot să devin milionar, Nu pot să-mi găsesc su letul pereche
– i apoi trebuia să aruncăm foile de hârtie peste cărbunii încin i i să
le privim cum iau foc. Două ore mai târziu, 350 dintre noi au mers pe
cărbunii încin i fără ca vreunul să se ardă. În acea noapte am învăţat
cu toţii că, a a cum credeam că nu putem merge pe cărbuni încin i
-
fără să ne ardem, iecare credinţă limitativă legată de abilităţile noas
tre este, de asemenea, o minciună.
Când George Dantzig era masterand la Facultatea de Matematică
-
a Universităţii California din Berkeley, a întârziat la un curs de statis
tică postuniversitar i a descoperit pe tablă două probleme de mate -
matică despre care credea că erau temele pentru acasă, a a că le-a
notat în caiet. Fără să tie că fuseseră scrise pe tablă ca exemplu de
probleme de matematică „nerezolvabile”, s-a apucat să le rezolve.
Dantzig î i va aminti mai târziu că „problemele păreau mai di icile
decât de obicei”, dar la câteva zile după ce le-a copiat, le-a dat înapoi
rezolvate, crezând în continuare că făceau parte din temele pentru
acasă al căror termen fusese depă it.
Dantzig a spus: „Dacă tiam că acele probleme nu erau tema pentru
acasă, ci două probleme faimoase pentru faptul că erau de nerezolvat,
probabil că nu a i gândit pozitiv, m-a i descurajat i niciodată nu
le-a i rezolvat.” Povestea lui Dantzig este un exemplu minunat despre
cum, atunci când îţi urmezi obiectivele fără credinţe limitative despre
ce poţi să realizezi, poţi crea rezultate nea teptate i extraordinare.
98 | J C
NU-ŢI IROSI ANI DIN VIAŢĂ CREZÂND CĂ NU POŢI
Pe de altă parte, există i povestea lui Catherine Lanigan. Din copi
-
lărie i până în adolescenţă, a fost considerată o scriitoare înzestrată.
A intrat la coala de jurnalism când era la colegiu. Pe durata celui
de-al doilea semestru al primului său an, a fost recomandată pentru
un seminar de scriere creativă – de obicei, rezervat studenţilor din
anii mai mari – ce avea să ie predat de un profesor invitat de la
Harvard. Când i-a scris prima povestire, profesorul ei a chemat-o în
biroul său pentru a discuta despre această proză. Era un profesor
englez tipic: ochelari cu ramă de baga, sacou de tweed, 1,80 metri
înălţime. I-a spus: „Intră, domni oară Lanigan. A ază-te.” I-a luat- ma
nuscrisul, l-a aruncat pe birou i a spus: „Sincer, domni oară Lanigan,
stilul tău de a scrie este groaznic.”
Ea s-a simţit distrusă.
El a spus: „Nu am nicio idee cum ai ajuns la cursul meu. Nu ai- ni
ciun concept al structurii narative sau al caracterizării. Sub nicio formă
nu o să faci vreun ban ca scriitoare, dar e ti o tânără norocoasă, pentru
că te-am prins la răscrucea vieţii tale. Părinţii tăi cheltuie toţii banii pe
educaţia ta, iar tu ai nevoie să-ţi schimbi materia principală de studiu.”
Pentru că era prea târziu să mai renunţe la curs, el i-a spus: „ tiu
că vii la curs cu zece pe linie i tiu că ai declarat că vrei să ii absol -
ventă summa cum laude. Vreau să-ţi propun să facem un târg. Te trec
cursul i îţi dau un 9, dacă promiţi că nu vei mai scrie niciodată.”
Pentru că nu mai vedea nicio altă soluţie, ea a acceptat târgul.
Pe seară, i-a luat povestirea i un co de gunoi metalic, a urcat pe
acoperi
nopţii deuliarnă:
căminului,
„Jur căan-o
datsăfoc
maimanuscrisului
cred niciodată iîna visuri.
declaratDecerului
acum
încolo, o să mă îndeletnicesc doar cu ce este real.” Apoi i-a schimbat
materia principală de studiu i a ales profesoratul.
Timp de 14 ani, Catherine nu a scris nimic. Dar într-o vară, când
era în San Antonio, a observat un grup de scriitori i jurnali ti la o
masă pe marginea piscinei de la hotelul ei. i-a făcut curaj, s-a dus la
ei i le-a spus: „Vreau să tiţi că admir ce faceţi voi, jurnali tii, care
caută tot timpul noi tiri. Visul meu secret era să iu scriitoare.” Unul
dintre tipii mai în vârstă s-a întors i i-a zis: „Chiar a a? Pentru că,
dacă ai i vrut să ii scriitoare, ai i fost scriitoare.”
Catherine i-a răspuns: „Cineva cu o mare competenţă în domeniu
mi-a spus că nu am niciun pic de talent.” El a întrebat-o cine i-a spus
asta, iar ea i-a spus povestea profesorului. El i-a dat cartea lui de vizi
-
P | 99
tă i i-a spus să-l sune dacă avea să scrie ceva. Ea i-a răspuns că nu
avea să scrie nimic, la care el a răspuns: „Oh, dar vei scrie.”
Ea s-a gândit la asta, s-a dus acasă, a scris o carte i i-a -tri
mis-o. Trei luni mai târziu, el a sunat-o i i-a spus că i-a plăcut i că
a trimis manuscrisul agentului lui, care avea s-o sune în jumătate
de oră. Agentul a sunat-o i a zis: „Catherine, e ti un talent senza -
ţional”. Catherine a semnat contractul cu agentul i, după trei săptă -
mâni, avea deja două edituri care se băteau să-i publice cartea. De
atunci, Catherine a publicat 33 de cărţi, inclusivRomancing the Stone
(Idilă pentru o piatră preţioasă) iJewel of the Nile(Giuvaerul Nilului
),
amândouă iind adaptate în ecranizări de mare succes cu Michael
Douglas i Kathleen Turner.
Gânde te-te la asta un moment: Catherine a pierdut primii 14 ani
din ceea ce trebuia să ie o carieră pro itabilă i creativă de scriitor
pentru că a crezut ce îi spusese profesorul, că nu poate scrie. Nu lăsa
pe nimeni niciodată să-ţi spună ce anume nu e ti în stare să faci. Cu
pregătire, hotărâre i muncă grea poţi să faci, în cele din urmă, orice
îţi propui. Ține minte, credinţele tale sunt o alegere. A a că alege să
crezi în tine, indiferent de ce anume îţi spun alţii.
NU ESTE NICIODATĂ PREA TÂRZIU!
Nu este niciodată prea târziu – niciodată prea târziu să o iei de

la capăt, niciodată prea târziu să ii fericit.
JANE FONDA
Actriţă câ tigătoare a Premiului Oscar i un guru în itness
Una dintre cele mai frecvente scuze pe care le spun oamenii pen -
tru a evita riscul de a începe să- i urmeze visurile este că „Sunt prea
bătrân. Este prea târziu pentru mine. Nu am început la timp.” Ei bine,
asta nu e adevărat. Ia în considerare următoarele.
-
Julia Child, unul dintre cei mai faimo i mae tri bucătari din isto
rie, nici măcar nu tia să gătească până la vârsta de 40 de ani, când
i-a lansatThe French Chef(Maestrul bucătar francez), emisiunea po-
pulară de televiziune, care avea să facă din ea o personalitate, până la
vârsta de 51 de ani.
Susan Boyle a fost o amatoare necunoscută până la 48 de ani,
când, în primăvara lui 2009, a urcat pe scena concursuluiBritain’s Got
Talent ridicând publicul în picioare cu „I Dreamed a Dream” din mu -
100 | J C
sicalul Les Misérables. De atunci, a înregistrat cinci albume care s-au
vândut în peste 19 milioane de exemplare, a primit două nominalizări
la Grammy i a ajuns la o avere netă estimată la peste 22 de milioane
de lire sterline (37 milioane de dolari).
Ray Kroc avea 52 de ani, după ce i-a petrecut 17 ani ca vânzător
de pahare de hârtie i alţii 17 făcând comerţ ambulant cu o ma inărie
care putea să facă cinci milkshake-uri odată, până când i-a întâlnit pe
fraţii McDonald’s, care deţineau câteva restaurante grozave de ham -
burgeri în California, i i-a convins să-l lase să-i ajute să opereze o
franciză la nivel naţional. apte ani mai târziu, Ray i-a convins să î i
vândă acţiunile i apoi a devenit miliardar.
an a Elizabeth
primit 39Jolley i-a publicat
de scrisori prima carte
de respingere, dar înlacele
56 dedin
ani. Într-un
urmă, singur
-
a publi
cat 15 romane i patru antologii de povestiri ce au avut mare succes.
Doris Haddock avea 89 de ani în 1999, când a început să parcur -
gă 5 150 de kilometri între Los Angeles i Washington, D.C. pentru a
atrage atenţia asupra problemei reformei de inanţare a campaniilor
electorale. Bunicuţa D., a a cum a devenit cunoscută, parcurgea 16
kilometri pe zi în călătoria ei, bazându-se pe bunătatea străinilor
pentru a o adăposti i a-i oferi de mâncare, în cele 14 luni cât a durat
maratonul ei. În 2004, la vârsta de 94 de ani, a încercat chiar să câ - ti
ge un loc în senatul Statelor Unite, devenind astfel candidatul cel mai
în vârstă care a participat vreodată la alegerile pentru o funcţie publi -
că importantă.
Anna Mary Robertson Moses, cunoscută mai ales ca Bunica Moses,
este unul dintre cele mai mari nume în arta populară a Americii, i
totu
pictatiîncă
n-a pus mâna
25 de ani, pe o ce
ceea pensulă
a fost până la vârsta
su icient de 76
de mult de ani.
pentru a-i A mai
-
permi
te să vadă cum tablourile pe care le vânduse iniţial cu 3 dolari, se
vând acum cu peste 10 000 de dolari. Astăzi, unele dintre picturile ei
se vând la licitaţii pentru mai bine de 100 000 de dolari.
În 2007, Nola Ochs, în vârstă de 95 de ani, a absolvit Universitatea
de Stat Fort Hays din Kansas, cu o diplomă în istorie, devenind astfel
cea mai în vârstă persoană care a obţinut o diplomă, doborând Recordul
Guinness ce aparţinuse până atunci Mozellei Richardson, care i-a luat
diploma în jurnalism de la Universitatea din Oklahoma la 90 de ani, în
-
2004. Trei ani mai târziu, Nola a continuat cu studiile i i-a luat diplo
ma de masterat la 98 de ani, devenind cea mai în vârsta persoană care
i-a luat masteratul. La aniversarea de o sută de ani, Nola a început să
scrie prima ei carte,Nola Remembers(Nola î i aminte ). te
P | 101
Iar apoi, ca i cum ar i fost vreun fel de nouă competiţie, în 2011,
Leo Plass a absolvit, la 99 de ani, cu o diplomă de la Universitatea de
Est din Oregon, stabilind un record mondial pentru cel mai în vârstă
om care să- i ia diploma de colegiu. E clar că niciodată nu e prea -târ
ziu să faci ceva.
DE LA PANTOFI DE INFIRMIERĂ LA PANTOFI DE

ALERGARE
Când Hellen Klein avea 55 de ani, soţul ei Norm s-a dus la ea i a

rugat-o să se antreneze împreună cu el pentru maratonul de 16 kilo-
metri. Ea fuma de 25 de ani i nu alergase un kilometru în viaţa ei, dar
a fost de acord să încerce. Totu i, după două ture de alergat în curtea
-
lor, gâfâind epuizată, nu mai era atât de sigură. Dar a decis să conti
nue, i în iecare zi alerga o tură în plus. Zece săptămâni mai târziu, a
ajuns ultima la maraton, dar a terminat toată cursa de 16 kilometri.
Îmboldită de acest succes, Helen s-a înscris la alte asemenea
-
curse „scurte”, dar i-a dat seama că nu a fost binecuvântată cu o vite
ză uimitoare,
alerge a aDe
mai încet. că aatunci
decis asăalergat
încercelamaratoanele
mai bine demai lungi,
60 de unde să
maratoane
i 140 de ultramaratoane. Iată câteva dintre realizările remarcabile
ale lui Helen.
La 66 de ani, a alergat la maratoane montane o distanţă totală de
160 de kilometri, în 16 săptămâni. În 1991, a traversat statul Colorado
în 5 zile i 10 ore, stabilind recordul mondial pentru 500 de kilometri.
Ea deţine i recordul grupei sale de vârstă pentru cursa de 160 de
kilometri. În 1995, la 72 de ani, Helen a alergat 233 de kilometri de-a
lungul Saharei i a terminat i maratonul Eco-Challenge de 595 de
kilometri, în care a parcurs 57 de kilometri pe cal, a traversat 144 de
-
kilometri printr-o căldură istovitoare în de ert, a străbătut 28 de ki
lometri prin văile îngheţate, pline de apă, ale canioanelor, a mers cu
bicicleta pe munte 48 de kilometri, a coborât în coardă 134 de metri
de stâncă, a urcat 365 de metri, a vâslit 144 de kilometri pe o plută, a
mai urcatla32linia
tri până de km i, în cele
de sosire. din urmă,
Deţine a vâslitmondial
i recordul în canoe la -
80maratonul
de kilome
pentru grupa ei de vârstă între 80 – 85 de ani, terminând maratonul
de 41 de kilometri în 4 ore i 31 de minute.
Ține minte că Helen nu mai alergase niciodată până la 55 ani.
Povestea ei este dovada că, într-adevăr, nu este niciodată prea târziu.
102 | J C
NU E TI NICIODATĂ PREA TÂNĂR CA SĂ ÎNCEPI
Reversul monedei ar i că mulţi oameni se înfrânează spunându- i
că sunt prea tineri pentru a începe sau că nu au su icientă experienţă
ca să- i urmeze visurile. i asta este o noţiune falsă. Ia în considerare
următoarele:Când am vorbit la Conferinţa Femeilor din California,
l-am întâlnit pe tânărul Ryan Ross de 12 ani, pe care presa l-a numit
„Micul Trump”. La 3 ani, a început o afacere cu ouă în curtea sa. Avea
60 de găini i vindea o duzină de ouă pentru 3 dolari. Făcea 15 dolari
pe zi. Când s-a săturat să vândă ouă, i-a început următoarea afacere
– o afacere de tuns gazonul. Î i taxa clienţii cu 20 de dolari pe oră, dar
pentru că era prea mic ca să mânuiască o moto-cositoare, plătea alţi
copii să facă asta pentru 15 dolari pe oră, ceea ce îi dădea un pro it de
5 dolari pe oră. Următoarea afacere avea să ie o afacere cu aparate de
curăţat cu presiune, pentru care cerea 200 de dolari pe oră i plătea
pe cineva cu 100 de dolari ca să muncească.
La vârsta de 5 ani, Ryan î i investea deja pro itul în proprietăţi
imobiliare din ora ul său natal Toronto, din Ontario i Columbia
Britanică. La vârsta de 8 ani, deţinea ase clădiri i avea o avere netă
personală de urma
tabile, de pe un milion defamilii
cărora dolari.din
Ryan se implică
Lumea a Treia iprimesc
în activităţi - i
hranăcari
îmbrăcăminte. El mi-a spus că avea să ia prânzul cu adevăratul Donald
Trump peste o săptămână.
P | 103
Când Alec Greven avea 9 ani, HarperCollins i-au publicat prima
carte How to Talk to Girls(Cum să vobe ti cu fetele
), care iniţial fusese
un proiect colar. După primul an de la publicare, el a apărut în emi -
siuni ca The Ellen DeGeneres Show, Late Night with Conan O’Brien i
The Tonight Show with Jay Leno. După primele trei luni, cartea a ajuns
pe lista de bestselleruri a ziaruluiNew York Times. Un an mai târziu, a
mai publicat trei cărţi:How to Talk to Moms(Cum să vorbe ti cu ma-
mele ), How to Talk to Dads(Cum să vorbe ti cu taţii ) iHow to Talk to
Santa (Cum să vorbe ti cu Mo Crăciun ). La un an după aceea, la doar
11 ani, a publicatRules for School(Reguli pentru coală ). Cărţile lui
sunt acum disponibile în 17 ţări.
i mai e i povestea lui Ryan Hreljac. Când avea 6 ani, a fost ocat
să a le despre copiii din Africa, ce trebuiau să meargă kilometri între-
gi în iecare zi doar ca să care apă. A a că Ryan a decis că trebuie să
construiască o fântână pentru un sat din Africa. Făcând treburi do -
mestice i vorbind în biserici i coli despre problemele generate de
lipsa apei potabile, a putut să strângă su icienţi bani pentru a construi
prima lui fântână în nordul Ugandei, când a împlinit 8 ani. Hotărârea
lui Ryan a dus la crearea organizaţiei Ryan’s Well Foundation, care a
strâns
tura demilioane
apă i 1de 120dolari i a creat
de closete 878
în 16 de făcând
ţări, proiecteaccesibilă --
pentru infrastruc
apa pota
bilă i salubrizarea pentru mai bine de 823 000 de oameni. Astăzi, la
23 de ani, Ryan i-a terminat studiile de dezvoltare internaţională i
tiinţe politice la Universitatea King’s College din Halifax, pe coasta
de est a Canadei, i este încă activ în fundaţia sa ca orator i membru
în consiliu.
Iar când Jaylen Bledsoe avea doar 13 ani, a pus bazele companiei
sale de tehnologie, Bledsoe Technologies, specializată pe web design
i alte servicii IT. În doi ani, compania lui a crescut de la doar doi- an
gajaţi la 150 de angajaţi cu contract i a extins-o la o întreprindere
globală, care valorează acum 3,5 milioane de dolari. Sunt foarte pu -
ţini adulţi care pot să spună că i-au dezvoltat afacerea astfel încât să
atingă mai multe milioane de dolari în doar doi ani!
La vârsta de 12 ani, Brianna i Brittany Winner i-au terminat
primul lor distribuită
care a fost roman, ThelaStrand
nivel naţional (Profeţia
Prophecyprin Barnesde&laNoble.
malul mării
Când), au
ajuns în clasa a zecea, gemenele terminaseră deja patru cărţi, un sce
-
nariu, un curs de scriere i o carte de benzi desenate. i bagă de sea-
mă: amândouă sunt dislexice.
104 | J C
SĂ NU CREZI CĂ AI NEVOIE DE O DIPLOMĂ
DE LA FACULTATE!
Iată altă statistică ce arată că încrederea în sine este mai importantă

decât cunoa terea, instruirea sau colarizarea. 20% dintre milionarii
americani nu au trecut pragul unei facultăţi, iar 16 dintre cei 492 de
americani listaţi ca miliardari în 2014 nu i-au luat niciodată diploma
de facultate.Doi dintre ei nu au terminat nici măcar liceul! De i educa-
ţia i o dedicare faţă de învăţare pe tot parcursul vieţii sunt esenţiale
pentru succes, o diplomă formală nu este o necesitate. Asta este ade -
vărat chiar i în lumea înaltei tehnologii a internetului. Larry Ellison,
director general executiv la Oracle, a renunţat la Universitatea din
Illinois i, în timp ce eu scriam la această carte, el avea o avere de 48
miliarde de dolari. Mark Zuckerberg a renunţat la Harvard după ce a
fondat reţeaua Facebook, iar acum are o valoare netă de 28 de miliar -
de de dolari. i Bill Gates a renunţat la Harvard i, mai târziu, a fondat
Microsoft. Astăzi este considerat deForbes unul dintre cei mai bogaţi
oameni din lume, cu o avere netă de peste 76 de miliarde de dolari.
Chiar i fostul vicepre edinte Dick Cheney a renunţat la facultate.
Când îţi dai seama că vicepre edintele, câţiva dintre cei mai bogaţi
oameni din America i mulţi alţi actori de ilme, cu averi de 20 de
milioane de dolari, precum i mulţi dintre cei mai buni muzicieni i
sportivi au renunţat cu toţii la facultate, este clar că poţi începe să îţi
creezi o viaţă de succes de oriunde.1 *
CE CRED ALŢII DESPRE TINE NU ESTE TREABA TA
Trebuie să crezi în tine când nimeni altcineva nu o face. Asta te

face un învingător.
VENUS WILLIAMS
Sportivă olimpică medaliată cu aur i campioană la tenis
Dacă ar i o condiţie a succesului ca ceilalţi să creadă în tine i în

visul
bazezitău, majoritatea
deciziile dintre
pe ceea noitunusăarfaci,
ce vrei mai pe
realiza nimic. Trebuie
obiectivele să-ţi
i dorinţele
1
Din „Some Billionaires Choose School of Hard Knocks” Unii( miliardari aleg coa-
la dură a vieţii), 29 iunie 2000; Forbes.com, Topul 400 Forbes al celor mai bogaţi
oameni din America pe anul 2003. Statisticile au fost revizuite pe baza ediţiei din
2003 a Topului 400 Forbes al celor mai bogaţi oameni din America; lista miliarda -
rilor care au renunţat la facultate, disponibilă pe Wikipedia – nota autorului.
P | 105
tale – nu pe obiectivele, dorinţele, opiniile, judecăţile părinţilor, prie-
tenilor, soţului, copiilor i colegilor de serviciu. Nu te mai îngrijora în
legătură cu ce cred alţi oameni despre tine i urmează-ţi inima.
Îmi place regula de 18/40/60, propusă de Dr. Daniel Amen: Când
ai 18 ani, te îngrijorează tot ce cred ceilalţi despre tine. Când ai 40, nu-ţi
pasă nici cât negru sub unghie de ce cred ceilalţi despre tine. Când ai
60, îţi dai seama că nimeni nu se gândise deloc la tine.
Surpriză, surpriză! În majoritatea timpului, nimeni nu se gânde te
deloc la tine! Oamenii sunt prea preocupaţi cu grijile din viaţa lor, i
chiar dacă se gândesc puţin la tine, se întreabă ce gânde ti tu despre
ei. Gânde te-te – tot timpul pe care-l irose ti îngrijorându-te în legă -
tură
tale, cu ce artale,
hainele putea gândi
părul tăualţii casa
oameni
ta ardespre
putea ideile tale,mult
i folosit obiectivele
mai bine
dacă te vei concentra pe realizarea lucrurilor care vor duce la împli -
nirea obiectivelortale.
PRINCIPIUL
UTILIZEAZĂ LEGEA ATRACŢIEI

6
Ceea ce radiezi prin gândurile, sentimentele, imaginile mentale
i cuvintele tale este ceea ce atragi în viaţa ta.
CATHERINE
Autoare a cărţii PONDER
The Dynamic Laws of Prosperity
(Legile dinamice ale prosperităţii
)
Una dintre cele mai puternice forţe din univers ne înconjoară, ne

-
afectează i poate i utilizată pentru un impact pozitiv asupra viitoru
lui nostru. Ca i gravitaţia, nu poate i pornită sau oprită după bunul
plac. i, ca i gravitaţia, putem alege ie să ne luptăm cu ea, ie să-i
exploatăm imensele bene icii – a a cum fac oamenii de succes.
Vorbesc despre Legea Atracţiei.
Timp de secole, majoritatea oamenilor nu tia că aceasta există
până când, în 2006, au fost lansate ilmul documentar i cartea numi -
te The Secret (Secretul ), în care apar colegii mei i cu mine, în rolul
profesorilor acestei legi puternice. Am utilizat, de-a lungul vieţii i în
mod con tient Legea Atracţiei pentru a-mi crea succesul personal i
în afaceri.
acestei Interesant
puteri este cum
sunt similare practicile-cheie
cu multe pentrui exploatarea
dintre principiile practicile pe
care le cite ti în această carte,Principiile succesului – comportamente
cum ar i să îţi asumi 100% responsabilitatea pentru urmările din
viaţa ta, să crezi că este posibil, să vizualizezi rezultatele dorite, să îţi
creezi un panou al viziunii, să repeţi a irmaţiile, să acţionezi ca i cum
lucrurile s-ar i întâmplat deja, să menţii o a teptare pozitivă, să prac -
tici iertarea, să meditezi, să practici aprecierea ie ită din comun i să
dezvolţi o con tiinţă pozitivă asupra banilor.
De vreme ceSecretul i Legea Atracţiei au devenit o parte atât
de importantă din cultura noastră, haideţi să ne luăm câteva mo-
mente pentru a descoperi ce este, cum funcţionează i – cel mai -im
portant – cum poţi să o utilizezi pentru a-ţi crea viaţa i rezultatele pe
care le vrei.
P | 107
În forma sa de bază, Legea Atracţiei spuneVei atrage lucrurile la
care te gânde ti, despre care vorbe ti, în care crezi cu putere i pe care
le simţi intens.
De-a lungul istoriei, cele mai mari minţi i cei mai mari învăţători
spirituali ne-au arătat acest adevăr. Ia în considerare următoarele:
• „Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit i le
veţi avea.” (Marcu 11, 24)
• „Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gândit.”
(Buddha)
• „Omul nu este decât rodul gândirii sale. El devine ce gânde te.”
(Gandhi)
• „Imperiile viitorului sunt imperiile minţii.” (Winston Churchill)
• „Devenim ceea ce gândim în iecare zi.” (Ralph Waldo Emerson)
• „Până nu vei face din incon tient con tient, el îţi va dirija -via
ţa i îi vei spune destin.” (Carl Jung)
Toţi ace ti mari gânditori cuno teau puterea pe care gândurile

noastre o au asupra vieţii – de la impactul asupra a ceea ce avem,
până la crearea a tot ce trăim, chiar până la a hotărî locul nostru în
lume. Cum pot aceste simple gânduri să controleze atât de multe as -
pecte ale vieţii noastre?
PENTRU CĂ GÂNDURILE NOASTRE SUNT ALCĂTUITE

DIN ENERGIE, ELE POT AVEA IMPACT ASUPRA LUMII
NOASTRE FIZICE
Astăzi, oamenii de tiinţă tiu că tot ce se găse te în univers este
alcătuit din energie. Aceasta este valabil atât pentru obiectele izice,
cât i pentru cele non- izice. Bineînţeles, chimia elementară ne spune
că obiectul izic, cum ar i o clădire, un copac sau această carte, este
alcătuit din miliarde de atomi individuali – mici fascicule de energie,
care interacţionează i creează legăturile ce iau multe forme, ca apa,
metalele, plantele, solul, plasticul, celuloza i alte materiale brute -uti
lizate în fabricarea obiectelor izice.
Obiectele non- izice – inclusiv gândurile – sunt i ele alcătuite din
energie i, astfel, pot crea i ele legături, i pot interacţiona cu aspecte
i obiecte din lumea noastră izică. Este bine-cunoscut, de exemplu,
faptul că undele noastre cerebrale (adică gândurile noastre) sunt o
108 | J C
formă de energie intensă, ce poate i detectată cu u urinţă de echipa -
mentele medicale standard – i care poate interacţiona cu lumea
noastră izică, a a cum o face orice altă formă de energie.
Ce vreau să spun prin „interacţionează cu lumea noastră izică”?
Ei bine, te-ai gândit vreodată la un prieten îndepărtat, iar el să te
sune doar peste câteva minute? Ai condus vreodată pe autostradă
întrebându-te dacă nu cumva vei lua amendă pentru depă irea vite -
zei – ca apoi să vezi girofarurile ro ii în oglinda retrovizoare? Acestea
sunt undele tale cerebrale, care interacţionează cu realitatea izică.
Din fericire, este posibil să utilizezi gândurile pe care le ai pentru a
stimula i rezultate pozitive. Dacă ţi-ai dorit ceva foarte intens timp
de câteva luni, doar ca apoi să prime ti acel lucru subit i prin mijloa-
ce nea teptate – sau dacă te a li într-o situaţie în care ţi-a fost oferit
– tot gândurile, intenţia i dorinţa ta au fost cele care au avut impact
asupra experienţei tale.
Lumea, a a cum am creat-o noi, este un proces al gândirii.

Nu poate i schimbată fără să ne schimbăm gândirea.
FizicianALBERT EINSTEIN
câ tigător al Premiului Nobel
Albert Einstein a studiat acest fenomen în 1935, când a făcut expe -

rimente cu mecanica cuantică – ideea potrivit căreia activarea ener-
getică a unei particule dintr-o parte a universului creează o reacţie
instantanee într-o particulă „parteneră” din cealaltă parte a universului.
Brian Greene, profesor la Universitatea din Columbia, explică astfel:
„Conform teoriei cuantice i numeroaselor experimente care adeve -
resc predicţiile sale, conexiunea cuantică dintre două particule poate
persista, chiar dacă acestea se a lă în părţi opuse ale universului.” Cu
alte cuvinte, ce se petrece aici se poate îmbina cu ceva ce se petrece
dincolo.1 *
Un număr de alte experimente documentate au dovedit că gân -

durile pot călători rapid prin spaţiu i că ie pot i interceptate de-cei
lalţi, ie pot avea impact asupra materiei. Cartea Thoughts Through
1
Brian Greene este profesor de izică i matematică la Universitatea din- Co
lumbia. Cartea saThe Fabric of the Cosmos(Ţesătura Cosmosului) a stat la baza
unui miniserial din cadrul programului NOVA al televiziunii publice (PBS) – nota
autorului.
P | 109
Space (Gânduri prin spaţiu2) relatează un experiment din 1973, efec-
*
tuat de Sir Hubert Wilkins, exploratorul arctic, i Harold Sherman –

care studia puterile minţii i era demult interesat de comunicarea
-
dintre minţile umane. Experimentul a început când un grup de avia
tori ru i s-a prăbu it cu avionul pe o banchiză în Alaska, la Polul Nord.
Guvernul rus i-a încredinţat lui Sir Hubert Wilkins misiunea să orga-
nizeze i să conducă o căutare aeriană în regiune pentru a-i găsi i
salva – dacă mai erau în viaţă.
A lându-se în New York înainte de plecare, Sir Hubert s-a întâlnit
cu Harold Sherman i – observând o oportunitate neobi nuită de a
testa comunicarea dintre minţi – au decis să colaboreze pentru un
experiment
expediţia sa de aseunluni.
( iind S-au înţeles
experiment ca Wilkins,
separat odată
de misiunea dece va porni
salvare) să-iîn
transmită lui Sherman, a lat la New York, „mesaje gândite” în perioa -
de de timp prestabilite. Amândoi bărbaţii trebuiau să ţină o evidenţă
scrisă a iecărei edinţe, Wilkins notându- i gândurile ca „emiţător” i
Sherman înregistrându- i impresiile mentale în rolul de „receptor”.
Ambele evidenţe scrise trebuiau date în mod regulat unor terţe per-
soane, astfel încât rezultatele să nu poată i modi icate ulterior.
Când Wilkins s-a întors în Statele Unite, la capătul expediţiei sale,
i a arătat jurnalul său cu mesajele gândite trimise lui Sherman, o
proporţie uimitoare de 80% dintre „citiri” erau exacte – dovedind
faptul că mesajele gândite erau trimise i primite cu succes la peste 4
000 de kilometri!
Un experiment mai recent condus de astronautul Edgar Mitchell,
în timpul misiunii sale Apollo 14 din 1971, a stabilit că gândurile pu -
teau călători la cel puţin o distanţă de 384 400 de kilometri – distanţa
de la Pământ la Lună. În timp ce se a la în spaţiul cosmic, Mitchell,
care are doctoratul în tiinţe, a transmis telepatic un mesaj unui grup
de patru persoane de pe Pământ. Trei dintre acestea au primit mesajul
corect. Conform relatării, unul dintre cei cărora i-a transmis mesajul
era Olof Jönsson, inginer i psihist, care locuia în Chicago. În momen -
te prestabilite, din interiorul capsulei sale spaţiale, Mitchell a ordonat
ni
stea,teun
cartona
val, une,cerc
ce reprezentau
i un pătrat diferite simboluri
– iar Jönsson cumsă-
încerca ar iiimagineze
o cruce, o
cartona ele necunoscute de la 384 400 de kilometri. Jönsson nu doar
că le-a nimerit pe toate, dar a văzut i ordinea corectă.
2
Thoughts Through Space(Gânduri prin spaţiu) de Sir Hubert Wilkins i Harold
Sherman (Charlottesville, VA, Hampton Road Publishing, 2004) – nota autorului.
110 | J C
O mulţime de oameni de tiinţă au produs mii de articole
tiinţi ice, oferind o dovadă evidentă că gândurile sunt capabile
să afecteze profund toate aspectele vieţii noastre. Ca observatori
i creatori, noi refacem lumea în iecare moment. Fiecare gând
pe care-l avem,incon
iecare judecată
tientă, pe efect.
are un care o facem, oricât de
LYNNE McTAGGART
Autoare a cărţilor The Field(Câmpul*), The Intention Experiment
(Experimentul intenţiei**) iThe Bond(Legătura)
-
Astăzi, oamenii de tiinţă au avansat nu doar în studierea transmite
rii gândurilor, ci i în izicaentanglementului bio- izic – descoperind
***
cum să exploatăm aceste conexiuni ale energiei pentru a obţine re -

zultatele dorite în realitatea noastră izică.
De iSecretul i Legea Atracţiei au avut de-a lungul timpului criti-
cii lor, eu cred că umanitatea abia acum începe să înţeleagă puterea
gândului i teoriaentanglement-ului – faptul că mintea noastră este
la propriu „cuplată” energetic cu universul izic i, astfel, poate activa
universul pentru a transmite orice se a lă în mintea noastră.
LEGEA ATRACŢIEI SE BAZEAZĂ PE FAPTUL CĂ TOTUL ESTE

ÎNTR-O STARE CONSTANTĂ DE VIBRAŢIE
Un alt fapt în bună măsură cunoscut de oamenii de tiinţă este că

Pământul – i tot ce se a lă pe Pământ, inclusiv tu – vibrează la o -frec
venţă speci ică, unică pentru acel obiect sau persoană. De la cea mai
-
mică particulă atomică la cel mai înalt zgârie-nori, tot ce a fost vreo
dată creat este într-o stare constantă de vibraţie – la propriu, într-o
mi care energetică.
Oamenii de tiinţă tiu i că frecvenţa vibraţională a Pământului
poate luctua în cazuri de energie intensă – nu doar în zonele cu vre -
me extremă,ci i în preajma evenimentelor globale, cum ar i atacurile
* Carte apărută în limba română la Editura Adevăr Divin, Bucure ti, 2009 (n. red.).
** Carte apărută în limba română la Editura Adevăr Divin, Bucure ti, 2010 (n.
red.).
*** Sensul de bază al cuvântului entanglement înseamnă „încâlcire/amestec/în -
curcătură”. În contextul dat, neologismul din engleză a fost preluat ca atare în
limba română, iind intraductibil.Entanglement-ul este un fenomen cuantic în
care stările cuantice ale mai multor obiecte sau particule elementare diferite
sunt „cuplate” între ele (n. trad.).
P | 111
teroriste, dezastrele naturale i alte situaţii cu emoţii umane intense.
Nu este un efort prea mare să îţi dai seama că – prin emoţiile noastre
intense – i noi putem să ridicăm, să coborâm i chiar să ne potrivim
-
cu frecvenţa vibraţională a obiectelor, situaţiilor, experienţelor i oa
menilor pe care dorim să-i atragem în viaţa noastră. De fapt, unul dintre
preceptele principale ale Legii Atracţiei este că nivelul de frecvenţă
vibraţională i luxul energiei sunt controlate de gând. Prin gândurile
tale deliberate, poţi să intri în armonie vibraţională cu ( i să atragi)
orice vrei. A a cum spunea autoarea de bestsellereruri Lynne
McTaggart,Acolo unde se duce atenţia, se revarsă energia. Acolo unde
se duce intenţia, se revarsă energia.3 *
Secretul se concentrează foarte mult asupra modului în care poţi să

utilizezi puterea intenţiei – adică gândul deliberat – pentru a manifesta
ce anume vrei în viaţă. Este un proces în trei pa i: cere, crede i prime te.
PASUL UNU: CERE CE VREI, NU CE NU VREI
În iecare zi, trimiţi cereri către univers – precum i spre mintea
ta subcon
despre tientăti,– despre
ce cite sub forma gândurilor:
ce vorbe ti i laspre
propriu,
ce îţilaîndrepţi
ce te gânde ti,
atenţia.
Toate acestea includ cărţile i revistele pe care le cite ti, emisiunile de
televiziune i ilmele la care te uiţi, e-mailurile la care răspunzi, web -
site-urile pe care le vizitezi, blogurile pe care le cite ti i muzica pe
care o asculţi. Din păcate, majoritatea acestor gânduri sunt aleatorii,
contradictorii, non-productive i cu siguranţă nu sunt deliberate – ele
se întâmplă fără con tientizarea sau intenţia noastră.
Mai rău de atât, trimitem cereri negative universului când ne critică
m,
când ne plângem, când ne concentrăm pe lipsa abundenţei din viaţa
noastră. În mod similar, atunci când învinuie ti pe cineva, cauţi vină
sau judeci pe cineva sau ceva, tu te concentrezi pe o experienţă nega -
tivă pe care nu o vrei. Acela i lucru este adevărat i atunci când îţi faci
-
griji. Deseori mă refer la îngrijorare ca la o stabilire negativă de obiec
tive. Creezi în mintea ta imagini ale lucrurilor pe care nu le vrei.
Pentru
căruia îi daicăenergia,
Legea Atracţiei spune că
concentrarea vei atrage
i atenţia ta –îndorită
viaţa sau
ta orice lucru
nedorită
3
Pentru a a la mai multe despre puterea intenţie, cite teThe Intention Expe-
riment: Using Your Thoughts to Change Your Life and the World (Experimentul
) de Lynne
intenţiei: utilizarea gândurilor tale pentru a-ţi schimba viaţa i lumea
McTaggart (New York, Atria Books, 2008) – nota autorului.
112 | J C
– trebuie să devii mai prudent cu modul în care gânde ti i simţi.
Legea Atracţiei a irmă, de asemenea, că iecare gând sau sentiment
pe care îl oferi poartă în el frecvenţă vibraţională – la care universul
reacţionează oferindu-ţi mai mult în funcţie de vibraţiile pe care le
-
trimiţi. Universul nu ţine cont dacă ceea ce ceri este bun sau rău pen
tru tine; el pur i simplu răspunde vibraţiei tale.
Problema este că, în majoritatea timpului, nu e ti con tient de
vibraţia pe care o oferi. Tu reacţionezi pur i simplu la lucrurile din
afara ta – evenimente curente, tiri, felul cum se poartă oamenii cu
tine, bursa de valori, cât de mulţi bani faci, ce note iau copiii tăi la
coală i dacă echipa „ta” câ tigă sau nu. Reacţionezi simţindu-te- po
zitiv sau negativ. Din păcate, atunci când reacţionezi în mod incon tient
la ceea ce se întâmplă în jurul tău – fără să oferi gânduri deliberate
despre ceea ce vrei pe viitor – poţi rămâne „blocat” în starea ta pentru
totdeauna. De aceea viaţa majorităţii oamenilor pare să nu se schimbe
-
niciodată. Ei rămân blocaţi într-un ciclu de recreare a aceleia i reali
tăţi iar i iar, pentru că universul răspunde cu fidelitate vibraţiei
negative pe care oamenii o trimit.
Compară asta cu faptul de a oferi în schimb gânduri pozitive –
exaltare, entuziasm, pasiune, fericire, veselie, iubire, apreciere, abun -
denţă, prosperitate, relaxare i pace. Acestea sunt gândurile care dau
vibraţii pozitive. Dimpotrivă, dacă te simţi plictisit, nelini tit, îngrijorat,
confuz, trist, singur, rănit, furios, resentimentar, vinovat, dezamăgit,
frustrat, cople it, stresat sau deprimat, atunci oferi vibraţii negative.
Legea Atracţiei reacţionează în ambele cazuri i îţi aduce mai
mult din ceea ce vibrezi. Asta este ocant pentru majoritatea oameni -
lor. Faptul de a a la că viaţa pe care o trăiesc acum este rezultatul
gândurilor i vibraţiilor pe care le-au oferit este ceva revoluţionar.
Chiar i mai incitant de atât este să a li că, pentru a-ţi crea viitorul
visurilor tale, este nevoie doar să îţi schimbi gândurile i vibraţiile de
azi înainte.
Cum te-ai simţi dacă ai avea deja acele lucruri i experienţele -sti
lului de viaţă pe care îl vrei – slujba perfectă, relaţia perfectă, călătorii
în jurul lumii, suma de bani pe care o vrei?
Începe să îţi creezi cu intenţie viitorul

Pentru a avea mai multă intenţie legată de gândurile pe care le
oferi universului, va trebui să decizi ce anume vrei – dar să exersezi i
trăirea acelor emoţii pe care le vei avea atunci când se va întâmpla
P | 113
acest lucru.4 Poate vrei să îţi schimbi cariera, să te muţi în altă parte,
*
să câ tigi un premiu important pentru cariera ta, să ai propria emisiu -

ne de televiziune sau să te vindeci de o boală gravă. Cum te-ai simţi
odată ce ai „ajunge” la obiectivul tău? Ce-ai face pe parcursul zilei? Cu
cine ţi-ai petrece timpul?
Cu cât te concentrezi mai mult pe, i vorbe ti despre, ceea ce vrei
CU ADEVĂRAT (în loc să vorbe ti despre ce nu vrei), cu atât mai- repe
de îţi vei manifesta visurile i obiectivele. Gânde te-te la mintea ta ca
la un sistem GPS, asemănător cu cel de pe telefonul tău inteligent sau
cu cel din ma ină. Cu iecare imagine pe care o vizualizezi, „oferi” i
mai mult destinaţia spre care vrei să mergi. De iecare dată când îţi
exprimi preferinţa pentru ceva, îţi exprimi o intenţie. O masă la -fe
reastră, locuri în faţă la o conferinţă, bilete la clasa întâi, o cameră cu
vedere la ocean, o relaţie plină de iubire – toate aceste imagini i gân -
duri trimit cereri spre univers.
Utilizează cuvinte care concentrează universul asupra a ceea ce vrei

Bineînţeles, modul în care declari obiectivele tale este foarte im
-
portant în acest proces al concentrării. În loc să spuiVreau să scap de
datorii – ceea ce ţine mintea concentrată asupra datoriei pe care o ai
acum – spuneTrăiesc o viaţă a abundenţei i bogăţiei. Cuvinte ca aces-
tea te menţin într-o stare pozitivă a gândirii.
În mod similar, ii atent când vorbe ti cu alţi oameni despre situ-
aţia ta curentă. A vorbi despre „cum stau lucrurile” i a descrie ce se
întâmplă în „realitatea curentă” creează de fapt mai mult din acest
lucru în viitor. Gândindu-te la i verbalizând opinii despre situaţia ta
curentă, îţi prescrii de fapt viitorul, i nu doardescrii prezentul.
Diferenţa dintre aceste două lucruri mi-a fost revelată în mod im-
presionant acum câţiva ani, când Mark Victor Hansen i cu mine am
zburat la New York pentru a primi o stea pe Ardath Rodale Hall of
Fame, în semn de recunoa tere pentru impactul pozitiv al cărţilor
noastre din seria Chicken Soup for the Soul (Supă de pui pentru su let
).
În timpul zborului spre New York, am stat lângă un bărbat care i-a
petrecut tot drumul vorbind despre cât de îngrozitoare este lumea –
guvernul, economia, infracţionalitatea, corupţia, poluarea i despre
cât de nerecunoscători i de scăpaţi de sub control sunt adolescenţii,
i a a mai departe. Era un om nefericit.
4
Pentru a te ajuta să decizi ce vrei, vezi Principiul 3: „Decide ce vrei”. Pentru a
a la mai multe despre exersarea emoţiei bucuriei i satisfacţiei de a avea, a i i a
face ce dore ti, vezi Principiul 12: „Poată-te ca i cum” – nota autorului.
114 | J C
Dar când eu i cu Mark am ie it să luăm cina după ceremonia de
decernare a premiilor, vorbeam doar despre cât de minunate erau
lucrurile care ni se întâmplau – succesele noastre recente, proiectele
la care lucram, cum ne puteam ajuta unul pe celălalt, cu cine doream
să ne facem reciproc cuno tinţă, recentele informaţii pe care le aveam,
cât de recunoscători eram i toate celelalte lucruri pozitive din viaţa
noastră.
A avea o viziune pozitivă, a utiliza limbajul gândirii în perspectivă
i a i într-o stare de a teptare a lucrurilor bune care vin în viaţa ta
este cea mai bună modalitate de a „cere” universului să-ţi trimită
exact acele lucruri, oameni i experienţe.
Înlocuie te imaginile i gândurile negative cu unele pozitive

A a cum poţi să-ţi scrii scenariul vieţii pe care o vrei, poţi să -îm
piedici lucrurile pe carenu le vrei, negândindu-te la ele. Ori de câte ori
vezi lucruri pe care nu le vrei, ia decizia con tientă să nu te gânde ti la
-
ele, să nu scrii despre ele, să nu vorbe ti despre ele, să nu le opui rezis
tenţă sau să nu te alături grupurilor care se concentrează asupra lor.
Ori deînlocuie
pe lipsuri, câte ori te
te surprinzi îngrijorându-te
rapid aceste sau concentrându-te
gânduri negative -
cu imagini, senti
mente i emoţii ale persoanei tale care se bucură de ceea ce vrei cu
adevărat. Există visarea cu ochii deschi i intenţionată – o utilizare
minunată a puterii vizualizării (ceva ce voi discuta mai pe larg în
Principiul 11).
Ori de câte ori ajungi să te judeci pe tine însuţi – sau pe altcineva,
sau altceva – trebuie să înţelegi că te concentrezi pe ceea ce nu vrei. Ia
măsuri cu privire la schimbarea modului tău de a gândi. Cel mai im -
portant discurs al liderului pentru drepturi civile Martin Luther King
nu s-a numit „Am o plângere” –, ci s-a numit „Am un vis”. i când Maica
Tereza a fost întrebată de ce nu a participat la proteste anti-război, a
răspuns: „Nu voi face asta niciodată, dar de îndată ce veţi organiza o
adunare pro-pace, voi i acolo”. Ace ti mari lideri tiau că faptul de a i
împotriva unui lucru – faptul de a te concentra pe împotrivirea faţă de
acesta – creează doar mai mult din acel lucru.
Iată de ce meditaţia, grija i atenţia sunt atât de importante.
Vei deveni mai puternic în a crea cevrei cu adevărat atunci când
te vei concentra cu toată atenţia asupra gândurilor i le vei monitori -
za. Înlocuie te gândurile negative, care produc sentimente de resem -
nare, lipsă de speranţă, depresie, vină, frică i furie cu gânduri mai
P | 115
pozitive, care produc sentimente de fericire, mulţumire, iubire, accep
-
tare, speranţă, pace i bucurie.
Cere ce vrei. Apoi lasă universul să- i facă griji despre cum să prime ti
acel lucru.
A a cum am menţionat în Principiul 3: „Decide ce vrei”, singura ta
treabă este să te concentrezi asupra a ceea ce vrei. Nu îţi face griji
despre cum vei primi acel lucru. Asta e treaba universului i – după
după cum vom vedea –, este fenomenal de priceput să alinieze oamenii,
situaţiile, banii, resursele i alte lucruri necesare pentru a-ţi îndeplini
obiectivele dorite.
Trebuie să ai mai multă intenţie i să decizi exact ce anume vrei.
Concentrează-te asupra gândurilor tale. Ele vor atrage oamenii,
lucrurile, experienţele care se vor potrivi cu conţinutul i vibraţia gân
-
durilor tale.
Ca i sistemul GPS pe care l-am menţionat mai devreme, atunci
când îţi prezinţi obiectivele universului i tehnologiei lui puternice,
vei i surprins i uimit de ce îţi va oferi. Iată unde se întâmplă cu -ade
vărat
oamenimagia
de altei miracolele. Este
religii, care valabil
sunt dispuatâti pentru cre tini, cât visurile,
să- i încredinţeze i pentru
temerile i dorinţele în mâna lui Dumnezeu.
„Căci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre i căile Mele ca
ale voastre, zice Domnul. i cât de departe sunt cerurile de la pământ,
a a de departe sunt căile Mele de căile voastre” (Isaia 55, 8 – 9).
PASUL DOI: CREDE CĂ VEI PRIMI CEEA CE VREI, APOI

TRECI LA ACŢIUNE
Intenţiile noastre atrag elementele, forţele, evenimentele,

situaţia, circumstanţele i relaţiile necesare pentru a aduce la
îndeplinire rezultatul avut în vedere. Nu este nevoie să ne impli-
căm în detalii – de fapt, faptul de a încerca prea tare poate să
se întoarcă împotriva noastră. Lasă inteligenţa nelocalizată să
sincronizeze acţiunile universului pentru a îndeplini intenţiile
tale pentru tine.
DEEPAK CHOPRA
Medic, orator, autor al cărţiiThe Seven Spiritual Laws of Success
(Cele apte legi spirituale ale succesului
*
)
* Carte apărută în limba română la Editura Mix, Bucure ti, 2011 (n. red.).
116 | J C
Ce înseamnă pentru tine să crezi că vei obţine ce vrei? Înseam
nă să
menţii o a teptare pozitivă, să îţi petreci ziua în certitudine – tiind că
ţi-ai încredinţat viitorul unor puteri superioare ţie.
Înseamnă să decizi cu convingere că ceea ce vreise va întâmpla
fără nicio îndoială.
Asta nu este întotdeauna u or. Mulţi oameni au credinţe limitati -
ve, care îi împiedică să aibă parte de abundenţă i fericire în viaţa lor.
Dacă asta te descrie i pe tine, trebuie să înţelegi că, mai întâi de toate,
trebuie să-ţi schimbi credinţele limitative în gânduri potrivit cărora
meriţi, e ti vrednic, demn de a i iubit i dorit, e ti capabil – precum i
su icient de de tept, su icient de puternic, su icient de atrăgător,-su i
cient de bogat,
contează pentrusutine.
icient
Amdescris
bun o istrategie
„su icient de” înînorice
simplă alt lucru33:
Principiul care
„Depă e te-ţi credinţele limitative”, care să te ajute să elimini acele
credinţe care te ţin pe loc. i dacă e nevoie să-ţi transformi criticul
intern în coach intern, vezi Principiul 32 pentru modalităţi de a depă-
i gândurile negative, care pot să-ţi blocheze a teptarea pozitivă, atât
de decisivă pentru funcţionarea Legii Atracţiei.
Bineînţeles, odată ce crezi că vei primi ce vrei, a doua parte a
ecuaţiei este să treci la acţiune. A trece la acţiune pentru a crea rezul -
tatele dorite îţi a irmă credinţacă ceea ce vrei este la îndemână. Îţi
satisface a teptările.
Unele dintre acţiunile pe care le vei întreprinde sunt ceea ce eu
numesc „acţiuni evidente” – cum ar i să te înscrii la cursurile de biochi -
mie i anatomie, dacă obiectivul tău este acela de a deveni doctor sau
să-ţi schimbi dieta, dacă obiectivul tău este să pierzi în greutate. Nu e
nevoie să a tepţi
este evident ca universul
ce trebuie să faci,să-ţi ofere oportunităţi
iar acele un set de circumstanţe
îţi sunt deja–
disponibile.
Apoi există ceea ce eu numesc „acţiunile inspirate”. Acestea sunt
acţiunile pe care le întreprinzi atunci când prime ti călăuzire internă,
o remarcă intuitivă, un presentiment sau un instinct – ca atunci când
reacţionezi la un gând aleatoriu, cum ar fiNu tiu de ce, dar simt
nevoia să îmi sun colegul de cameră de la colegiu sau Simt o nevoie
puternică de a participa la acea conferinţă.Mulţi oameni, în timpul
vizualizării sau meditaţiei lor, ţin aproape de ei o foaie i un creion
pentru a capta aceste idei. În majoritatea timpului, nu vei vedea pla -
nul în ansamblul lui. Dar cu o credinţă su icient de puternică, poţi să
avansezi i să acţionezi oricum, iind atent la următorii pa i de acţiu -
ne care vor apărea.
P | 117
EA I-A URMAT INSPIRAŢIA
Prin gând, lucrul pe care îl vrei îţi este adus; prin acţiune,
îl prime ti.
WALLACE D. WATTLES
Autor al cărţiiThe Science of Getting Rich
(Ştiinţa de a te îmbogăţi*)
Când Jeanette Maw avea patru luni de când se angajase la o mare

bancă naţională, ca reprezentantă de vânzări a planurilor de econo-
misire pentru pensie, conducerea a anunţat că dacă echipa de vânzări
nu avea să răstoarne curând situaţia i nu avea să producă rapid ni te
cifre de vânzări impresionante, toţi aveau să ie daţi afară.
Până în acel moment, urmaseră cu toţii ni te pa i prestabiliţi
pentru a face vânzarea – să telefoneze de un anumit număr de ori pe
zi, să stabilească un anumit număr de întâlniri săptămânale i să uti-
lizeze o anumită listă de răspunsuri pentru potenţialele obiecţii.
Acestea erau strategiile de vânzare care fuseseră încercate i se
dovediseră bune de multe ori, însă pentru alţii, nu pentru echipa lor.
i acum echipa petrecea prea mult timp încercând să descopere ce
era gre it, a cui vină era i de ce lucrurile nu funcţionau.
După ce au a lat că slujbele lor erau în pericol dacă nu aveau să pro
-
ducă rezultate cât mai repede, Jeanette a decis să renunţe la strategiile
obi nuite i la foaia cu scenariul prestabilit, i să încerce altceva.
-
i-a amintit că auzise despre o tehnică de scris în jurnal, ce reco
manda să scrii o pagină pe zi despre ce anume vrei ca i cum ai avea
deja acel lucru, iar în momentul în care vei ajunge la capătul jurnalului,
vei avea deja ce vrei. Jeanette nu avea prea mult timp, a a că a făcut
rost de cel mai mic caiet pe care l-a găsit, unul de aproape 25 de pagini.
I-a luat aproape 2 minute să completeze prima pagină.
A scris despre cât de entuziasmaţi erau potenţialii clienţi când
vorbeau cu ea. Despre cât de mult le plăcea produsul ei i că abia-a
teptau ca ea să-l implementeze. A scris despre comunicarea excelentă
i instantanee
era pe care
soluţia perfectă o simţea
pentru i despre
compania lor. cum produsul oferit chiar
După ce i-a scris prima pagină în jurnal, s-a întrebat ce lucru
simte că ar i bine să facă acum. Răspunsul a fost: „Prânzul!”
* Carte apărută în limba română cu titlulŞtiinţa de a deveni bogatla Editura

Curtea Veche, Bucure ti, 2007 (n. red.).
118 | J C
Nu mai luase un prânz adevărat din prima ei zi la serviciu. Până
atunci, ora ei de „prânz” însemna să alerge până în capătul holului, la
automatul cu sendvi uri. Apoi să fugă înapoi la biroul ei i să mănânce
alimente nesănătoase între apelurile pe care le dădea proprietarilor
de afaceri.
În această zi, însă, i-a urmat călăuza internă i a decis să ia un prânz
mai bun. A simţit că e de-a dreptul un lux să iasă din clădire, să stea la o
masă afară i să se bucure de mâncarea ei grecească favorită, într-o zi de
primăvară. După ce a savurat mâncarea delicioasă, i-a pus picioarele pe
masă i a aruncat irimiturile de pitta vrăbiilor din apropiere.
Când s-a simţit gata pregătită, s-a întors agale la birou. În lift, în
drum spre biroul
este. „Sunt ei, un
Jeanette necunoscut
i lucrez s-a unde
la bancă, prezentat i a întrebat-o
vând planuri cine
-
de economi
sire pentru pensie micilor companii.”
El nu- i putea crede urechilor! A insistat ca ea să-l urmeze în birou,
unde i-a arătat pe masă un maldăr de oferte de planuri de economisi -
re pentru pensie, primite de la diferiţi furnizori. I-a spus că nu reu ise
să le dea de capăt i că habar nu avea că banca ei vinde planuri de
economisire pentru pensie micilor companii. Ea i-a povestit despre
vânzare. El era în culmea fericirii. Era exact ce dorea. A întrebat-o cât
de repede putea să rezolve lucrurile pentru compania lui.
Puţin uluită, ea l-a lăsat să-i facă cuno tinţă cu directorul lui de la
Resurse Umane. L-a instruit pe director să semneze cât mai repede toa -
te actele de care avea nevoie Jeanette. Voia planul pus la punct imediat!
La nici două ore de când î i scrisese prima pagină în jurnal, ea
trăia deja un succes uimitor. Colegii ei i cu directorul au fost la fel de
uimiţi. A a ceva nu se mai întâmplase până atunci.
Jeanette a pus rezultatul fericit pe seama faptului că renunţase la
acţiunile despre care directorul „presupunea că” trebuie făcute i, în
schimb, a făcut ceea ce „îi dădea o stare de bine”.
TREBUIE SĂ TII CÂND SĂ TRECI

LA ACŢIUNI INSPIRATE
A a cum Legea Atracţiei funcţionează cu privire la obiectivele tale,

tot astfel vei descoperi că numeroase idei, strategii i inspiraţii vor veni
în con tientizarea ta. Acestea pot i momente de revelaţie, care apar
în timpul vizualizării sau meditaţiei. Uneori, oportunitatea va apărea
sub forma unui apel telefonic nea teptat sau a unei noi cuno tinţe,
P | 119
care îţi dă detalii despre o „mare ocazie”. Alteori, poate i o tranzacţie
monetară neobi nuită, o boni icaţie sau alte stimulente inanciare,
care îţi aduc banii de care ai nevoie pentru a face primul pas spre
obiectivul tău. Totu i, poate i doar un impuls, o idee inspirată sau o
strategie care îţi vine brusc în minte i pe care o i notezi.
Eu le numescidei inspirate.Nu sunt idei aleatorii pe care ai dori
să le încerci sau strategii despre care crezi c-ar funcţiona. Sunt abor-
dări la care nu te-ai gândit niciodată înainte i care ţi-au venit în minte
datorită faptului că folose ti Legea Atracţiei.
Indiferent de ceea ce se ive te, sarcina ta este să recuno ti aceste
oportunităţi drept ceea ce sunt, apoi să acţionezi cât timp energia
asociată lorapare
zitiv. Când este îno favoarea ta. Nusăeste
ansă, trebuie sulaicient
treci doar să gânde ti-po
acţiune.
Când Janet Switzer a dorit să- i vândă cartea Instant Income(Venit
instantaneu ), imediat după cePrincipiile succesului a fost lansată pri-
ma oară, ea i-a stabilit intenţia de a primi un contract de publicare cu
un editor proeminent din New York, apoi a petrecut câteva zile scriind
o propunere de carte elaborată – tiind cu certitudine că va apărea o
oportunitate de a trece la acţiune. În două săptămâni, Janet a primit
un telefon de la fostul pre edinte i director general executiv al com -
paniei Time Warner Book Group, care se pensionase recent i pusese
bazele propriei agenţii literare. Un prieten i-a menţionat proiectul lui
Janet, i el a sunat-o imediat ca să discute posibilitatea de-a o repre -
zenta. Pentru că Janet era pregătită cu propunerea ei de carte, îi era
clar ce dorea i a recunoscut această mare ocazie drept ceea ce era, a
trecut la acţiune i a semnat rapid cu directorul, ea iind unul dintre
primii săi clienţi. În câteva săptămâni, Janet era la o întâlnire în New
York cu reprezentanţii celor mai mari edituri din America – i i-a
vândut cartea pentru un avans imens doar câteva zile mai târziu.
La început, pe măsură ce începi să îţi creezi cu intenţie propriul
viitor, poate ţi se pare că aceste inspiraţii i oportunităţi apar brusc i
într-un număr cople itor. Poate că nu vei avea încredere în toate i
probabil vei simţi că-ţi încarcă lista cu lucruri pe care trebuie să le
faci. Deci cum trebuie să distingi între ideile cu adevărat inspirate, să
-
tii care sunt prioritare i apoi să le realizezi pe toate, dacă se presu
pune că trebuie să treci imediat la acţiune? Cum poţi discerne între
acţiunile care sunt cele mai importante i cele ce pot i lăsate pe mai
târziu?
O modalitate ar i exerciţiul numit
somatizarea luării deciziei, numită
uneori itestul balansului.Acesta se bazează pe ideea că trupurile
120 | J C
noastre tiu instinctiv ce este bine pentru noi i pot astfel să ne ajute
să decidem, luând în considerare diferitele opţiuni. Pentru a începe
acest proces, stai drept cu picioarele apropiate i cu braţele relaxate
pe lângă corp. Închide ochii i întreabă-ţi corpul: „Care este răspunsul
pentru DA?” A teaptă până când corpul tău se va înclina în mod auto -
mat în faţă sau în spate. Apoi întreabă-ţi corpul: „Care este răspunsul
pentru NU?” Dacă se apleacă în direcţia opusă, ţi-ai calibrat cu succes
răspunsurile corpului tău. Când ai determinat ce direcţie înseamnă
„da” pentru tine – i ce direcţie înseamnă „nu” – poţi începe să testezi
acurateţea calibrării corpului tău punându-i întrebări standard la
care tii deja răspunsul, cum ar Numele
i: meu este Jack? Locuiesc în
Dallas, Texas? Port o căma ă albastră?
Odată ce ai determinat că poţi să ai încredere în răspunsurile pe
care le prime ti, poţi începe să pui întrebări corpului în legătură cu
ideile inspirate pe care le-ai primit.Ar trebui să-l aduc pe Jonathan ca
partener în afacere? Ar trebui să mă mărit cu Doug? Ar trebui să cum-
păr barca pentru care m-a sunat Marcus astăzi?
O altă modalitate de a discerne între numeroasele idei inspirate
pe care le prime ti este să vezi pur i simplu care dintre ele continuă
să se întoarcă la tine. Când mi-a venit ideea formării Consiliului de
Leadership Transformaţional, nu am acţionat imediat. De fapt, au tre -
cut luni de zile înainte să fac pa ii necesari. Dar ideea îmi tot răsărea
în minte în momente ciudate – îmbogăţită cu idei speci ice în legătură
cu cine ar trebui să ie membru, care ar trebui să ie obiectivele orga -
nizaţiei, unde ne vom întâlni anual i a a mai departe. Nu puteam
să-mi scot ideile astea din cap. Acela i lucru mi s-a întâmplat cu -pri
ma carte din Chicken Soup for the Soul (Supă de pui pentru su let
). Am
primit atât de multe mesaje, încât pur i simpluam tiut că trebuie să
trec la acţiune cu privire la această idee.
PASUL TREI: PRIME TE CE DORE TI DEVENIND

PERECHEA VIBRAŢIONALĂ A ACELUI LUCRU
Ții minte
o frecvenţă că ţi-am
speci ică? spus
Ca săcăpoţi
iecare
primilucru despre
lucrul pe Pământ vibrează
care ţi-ai cu
îndreptat
intenţia, trebuie să devii „perechea vibraţională” pentru ce vrei să
atragi în viaţa ta. E ti ca un post de radio, care transmite pe o anu -
mită frecvenţă. Dacă vrei să asculţi jazz, trebuie să cauţi postul care
transmite jazz, nu unul care transmite heavy-metal. Dacă vrei mai
P | 121
multă abundenţă i prosperitate în viaţa ta, trebuie ca frecvenţa gân -
durilor i sentimentelor tale să ie în armonie cu cele de abundenţă i
prosperitate.
Cea mai simplă cale de a deveniperechea vibraţionalăeste să te
concentrezi asupra creării emoţiilor pozitive ca bucuria, iubirea,
aprecierea i recuno tinţa, pe parcursul întregii zile. Poţi, de aseme -
nea, săexersezi emoţiile pe care le-ai trăidacă ai avea deja ce vrei. Poţi
să creezi aceste emoţii prin gândurile pe care le gânde ti. De fapt,
gândurile tale sunt cele care creează tot timpul sentimentele, a a că
trebuie să devii con tient atunci când gândurile tale devin negati -
ve – străduie te-te să le înlocuie ti cu ceea ce autorii cărţii
The Law of
Attraction (Legea Atracţiei), Esther i Jerry Hicks, numesc „gândul de
a avea sentimente mai bune”.5 *
De exemplu, faptul de a gândi că nu ai su icienţi bani pentru a-ţi

plăti ipoteca va crea sentimente negative de frică i lipsă de speranţă
– chiar de vină i ru ine pentru că nu e ti capabil să-ţi susţii familia.
În loc să oferi energie acestor gânduri negative, îndreaptă-ţi gândirea
spre gânduri pozitive, cum ar Voi i găsi o cale– sau vizualizează-te
plătind cu u urinţă ipoteca la timp.
La început, acest proces îţi poate părea străin, dar adevărul este
că, peste un timp, vei învăţa să alegi doar acele gânduri care îţi ridică
moralul, inspiraţionale, motivaţionale i care îţi dau putere. Este vor-
ba despre un obicei, pur i simplu, care – cu intenţie i disciplină –
poate i dezvoltat.
Utilizează a irmaţii pentru a crea o pereche vibraţională

Altă modalitate de a te aduce în armonie vibraţională cu ceea ce
vrei este să utilizezi a irmaţiile – ceva ce voi discuta mai în detaliu în
Principiul 10: „Decuplează frânele”. O a irmaţie este o declaraţie a
obiectivului tău sau a dorinţei tale – realizate la timpul prezent. Sunt
declaraţii pe care le poţi scrie, apoi repeta în mod regulat, pentru a-ţi
bombarda subcon tientul cu gândurile, imaginile i sentimentele pe
care le-ai trăi dacă obiectivul tău ar i deja realizat.
A irmaţiile sună cam a Sunta: atât de fericit i recunoscător că tră-
iesc în apartamentul meu de 4 000 de metri pătraţi, cu vedere la ocean,
5
The Law of Attraction: The Basics of the Teachings of Abraham (Legea Atrac-
), de Esther i Jerry Hi
ţiei: Principiile fundamentale ale învăţăturilor lui Avraam -
cks (Carlsbad, CA, Hay House, 2006)– nota autorului.. Cartea a apărut în limba
română cu titlul Legea Atracţiei. Învăţăturile lui Abraham, la Editura Prestige,
Bucure ti, 2007 (n. red.)
122 | J C
pe plaja Ka’anapali.Sau: Sunt atât de fericit i recunoscător că depun
fără efort 10 000 de dolari pe lună în contul meu bancar.
Când utilizezi a irmaţii pentru a-ţi vizualiza obiectivele ca iind
deja complete, te păstrezi în acea stare înălţătoare de bucurie, necesară
pentru a menţine o pereche vibraţională pentru ceea ce vrei. Resenti-
mentul că nu ai ce vrei, pe de altă parte, te scoate din armonia vibra -
ţională. Este pur i simplu imposibil să prime ti sau să permiţi accesul
lucrurilor pe care le vrei când e ti înver unat, învinuie ti, judeci sau
te simţi vinovat. Aceste sentimentete îndepărtează de ceea ce vrei.
Dacă singura rugăciune pe care o spui în viaţa ta este

mulţumesc, ar i su icient.
MEISTER ECKHART
Teolog i ilosof german
Creează o pereche vibraţională prin apreciere i recuno tinţă

Cele mai puternice două sentimente pentru ca obiectivele tale să
se manifeste rapid sunt aprecierea irecuno tinţa.Gânde te-te la asta.
Dacă ai avea deja ce vrei, ai simţi apreciere i recuno tinţă pentru că
ai primit acel lucru. A a că nu doar aprecierea este un sentiment mi -
nunat asupra căruia ar trebui să te concentrezi, dar i recuno tinţa
este o mentalitate puternică pentru a atrage mai mult din ceea ce
-
vrei. Poţi să-ţi faci un obicei din apreciere, transformând-o într-o dis
ciplină de iecare zi. Ia-ţi răgaz de 5 sau 10 minute pe zi pentru a te
-
concentra asupra aprecierii. Fă o listă în jurnalul tău cu toate lucruri
le pentru care e ti recunoscător – eu a a am început.
Poţi, de asemenea, să exersezi aprecierea i recuno tinţa prin
meditaţie.
O altă tehnică este un exerciţiu pe care Esther i Jerry Hicks îl
numesc „ofensiva aprecierii” – când, pur i simplu, te uiţi în jurul tău
i observi un lucru care îţi face plăcere. Menţine-ţi atenţia asupra lui
în timp ce te gânde ti cât de minunat, de frumos sau de util este. Dacă
este un obiect care îţi aparţine, apreciază faptul că se a lă deja în viaţa
ta. Continuă să-l observi până când aprecierea ta se extinde. Când se
întâmplă asta, tu îi spui universului: „Dă-mi mai mult din a a ceva, te
rog.” În cele din urmă, alege un alt obiect pe care să-l apreciezi – apoi
încă unul i încă unul.
În workshopurile mele mai lungi, îi trimit pe oameni în afara sălii
de training pentru „o ofensivă” tăcută a aprecierii, cu instrucţiunea de
a se concentra asupra tuturor lucrurilor din preajmă, care le sunt de
P | 123
folos. Le spun să simtă apreciere nu doar pentru covor – care face
camera mult mai atrăgătoare, sunetul mai plăcut i pă itul pe podea
mai confortabil – ci să aprecieze i personalul hotelului care curăţă
covorul cu aspiratorul, oamenii care au făcut covorul, pe cei care au
-
pus covorul, pe cei care au produs vopselele, oile care au dat lâna, cres
cătorii de oi care au tuns oile i a a mai departe. Oamenii se întorc- în
totdeauna cu un zâmbet pe chip i cu bucurie în inimă – simţindu-se
mult mai fericiţi decât atunci când au ie it din încăpere.
Poate ai vrea să iei o scurtă pauză de la cititul acestei cărţi i să
faci i tu o ofensivă a aprecierii, oriunde te-ai a la. Observă cum te
face să te simţi acest lucru.
cauţiAici, cheia este

încontinuu să-ţi dezvolţi
lucrurile o practică
pe care să a aprecierii
le apreciezi i să începi
în viaţă. Asta - să
funcţio
nează i pentru aprecierea aspectelor pozitive ale oamenilor pe care
i-ai întâlnit. Pe măsură ce înveţi să te concentrezi asupra calităţilor ( i
mai puţin asupra defectelor), vei i uimit de modul în care se va schimba
relaţia ta cu ei.
Să apreciezi i să te a li într-o stare de recuno tinţă dă putere
vechii zicaleVei aduce în viaţa ta lucrurile la care te gânde ti i pentru
care mulţume ti.
Când am fost la emisiuneaOprah Winfrey Showcu unii dintre
profesorii care au apărut în ilmulSecretul , în primul rând din public
era un cuplu care ne-a spus că înainte deSecretul , nu mai fuseseră
fericiţi de foarte multă vreme în relaţia lor. Femeia a spus că, după ce
s-a uitat la ilm, a decis să se concentreze asupra aspectelor pozitive
ale soţului ei, i nu asupra defectelor i lucrurilor care o iritau la el. A
început chiar din
lăsa pe masa să scrie bileţeleunde
bucătărie, despre
el lecât de mult
găsea îl aprecia,
dimineaţa. pe care
În unele le
zile,
lăsa chiar i o bancnotă de 5 dolari lângă bileţelul care spunea: „Te
iubesc. Banii sunt pentru prima ta cea că de cafea la Starbucks, ca să-ţi
începi bine ziua.” Ea a spus că, numai după câteva săptămâni, iubirea
i romantismul s-au întors în relaţia lor. Puteai observa că era adevă -
rat din felul cum se ţineau de mână i stăteau cuibăriţi unul lângă
celălalt, zâmbind ca un cuplu de liceeni îndrăgostiţi.
Atenţia asupra a ceea ce este nu face decât să creeze mai mult

din ceea ce este. Pentru a efectua o schimbare cu adevărat pozi-
tivă a experienţei tale, trebuie să nu iei în seamă modul în care
sunt lucrurile – sau cum te văd alţii – i să acorzi mai multă
atenţie modului în care ai prefera să ie lucrurile. Prin exerciţiu,
124 | J C
îţi vei schimba punctul de atracţie i vei trăi o schimbare sub-
stanţială în experienţa vieţii tale.
ESTHER ŞI JERRY HICKS
Coautori ai cărţiiThe Law of Attraction(Legea Atracţiei)
EXERSEAZĂ I ÎŢI VEI SCHIMBA PUNCTUL DE ATRACŢIE
A a cum am spus mai devreme, există multe principii i practici

legate de implementarea unei abordări con tiente a Legii Atracţiei
în această carte. Totu i dacă vrei să explorezi mai profund Legea
Atracţiei, îţi recomand să începi cu aceste patru cărţi. Există o listă
mult mai completă în secţiunea de lecturi suplimentare S” uggested
Reading and Additional Resources for Success„ (Lecturi sugerate
i resurse suplimentare pentru succes ), de pe site-ul www.
TheSuccessPrinciples.com/resources.
- Jack Can ield’s Key to Living the Law of Attraction

(Cheia lui Jack
Can ield de a trăi Legea Atracţiei
), de Jack Can ield i D.D. Watkins
(Deer ield Beach, FL, Health Communications Inc., 2007)
- The Law of Attraction(Legea Atracţiei), de Esther i Jerry Hicks
(Carlsbad, CA, Hay House, 2006)
- The Secret(Secretul *), de Rhonda Byrne (New York, Atria Books/
Beyond Words, 2006)
- Life Lessons for Mastering the Law of Attraction(Lecţii de viaţă
despre cum să stăpâne ti Legea Atracţiei), de Jack Can ield, Mark
Victor Hansen,
FL, Health Jeanna Gabellini
Communications i Eva Gregory (Deer ield Beach,
Inc., 2008)
i dacă nu ai văzut ilmul

Secretul , ţi-l recomand din inimă. De i
formatul său de documentar este departe de acela al unui ilm
hollywoodian de succes, este cea mai simplă modalitate pe care o
tiu, de a obţine o vedere de ansamblu rapidă i puternică asupra
Legii Atracţiei.
Odată ce i-ai descoperit puterea, vei dori să faci din Legea
-
Atracţiei o parte regulată a vieţii tale – o mentalitate cu care să tră
ie ti în iecare zi.
* Carte apărută în limba română la Editura Adevăr Divin, Bucure ti, 2007 (n. red.).
PRINCIPIUL
DEZLĂNŢUIE PUTEREA STABILIRII OBIECTIVELOR

7
Dacă vrei să ii fericit, stabile te-ţi un obiectiv care îţi stăpâne te
gândurile, care eliberează energia i îţi inspiră speranţele.
ANDREW
Cel mai bogat CARNEGIE
om din America în anii 1900
După ce cuno ti scopul vieţii tale, îţi determini viziunea i clari-

ici care sunt adevăratele tale nevoi i dorinţe, trebuie să le transformi
-
în obiective speci ice i ţeluri, apoi să acţionezi asupra lor cu certitu
dinea că le vei atinge.
Experţii în tiinţa succesului tiu că creierul este un organism în
-
căutarea obiectivelor. Indiferent de obiectivul pe care îl vei da subcon
tientului tău, va munci zi i noapte să îl atingă.
MINUNATA PUTERE A STABILIRII OBIECTIVELOR
De când ţin minte, trainerii citează un studiu despre stabilirea

obiectivelor, efectuat la Yale, în care 3% dintre absolvenţii promoţiei
respective au scris obiective speci ice pentru viitorul lor. Peste două
-
zeci de ani, s-a descoperit cu uimire că aceia din grupul de 3% câ - ti
gau de zece ori mai mult decât grupul care nu avea obiective clare.
Problema este că acest „studiu” a fost doar un mit urban – Dr. Gail
Matthews i Dr. Stephen Kraus dezvăluind, în urma unei cercetări
exhaustive a literaturii de specialitate, că niciun asemenea studiu nu
a fost efectuat vreodată!1 *
-
Totu i, în urma acestei descoperiri, Dr. Matthews a decis să efec
tueze un studiu pe cont propriu, care se concentrează pe cât de mult
in luenţează realizarea obiectivelor faptul că sunt scrise, că te dedici
1
Dr. Gail Matthews este profesor de psihologie la Universitatea Dominicană
i Dr. Stephen Kraus este psiholog social la Universitatea Harvard – nota -au
torului.
126 | J C
acţiunilor direcţionate spre obiectiv i că e ti responsabil pentru ac
-
ţiunile respective.
Un total de 267 de participanţi, cu vârste între 23 i 72 de ani,
au fost recrutaţi din Statele Unite, Europa, Australia i Asia, printre
ace tia numărându-se o varietate de categorii profesionale, cum ar i
antreprenori, experţi în educaţie, profesioni ti în sănătate, arti ti,
avocaţi, bancheri, speciali ti în vânzări, furnizori de resurse umane,
manageri, vicepre edinţi i directori de organizaţii non-pro it. Par-
ticipanţii au fost împărţiţi în mod aleatoriu în 5 grupuri.
Cei din grupul 1 au fost pur i simplu rugaţi să se gândească foarte
profund la obiectivele lor – ce doreau să realizeze pentru următoare-
le 4 săptămâni – dar să nu le scrie.
Grupurile 2, 3, 4 au fost rugate să î i scrie obiectivele.
Cei din grupul 3 au fost rugaţi să formuleze o listă cu angajamentele
pe care i le iau pentru a acţiona.
Cei din grupul 4 au fost rugaţi să formuleze o listă cu angajamente
de acţiune i apoi să- i trimită lista cu obiective i angajamentele de
acţiune unui prieten care îi încuraja.
sus Cei
i sădin grupul progresul
raporteze 5 au fost rugaţi să facăunui
săptămânal toate cele menţionate mai
prieten.
La inalul celor patru săptămâni, participanţii au fost rugaţi să- i
evalueze progresul i măsura în care i-au îndeplinit obiectivele.
Participanţii din grupul 1 îndepliniseră doar 43% din obiective, în
timp ce participanţii din grupul 5 îndepliniseră 76% din obiective.
Asta înseamnă o cre tere de 33% faţă de grupul 1.
Rezultatele complete sunt rezumate în gra icul de mai jos.

Grupul 1 Grupurile 2 – 3 Grupul 4 Grupul 5
Gândeşte-te la ü ü ü ü
obiective
Scrie obiectivele ü ü ü
Împărtăşeşte unui ü ü
prieten
Raportează pro-
gresul săptămânal ü
unui prieten
Rata succesului 43% 56% 64% 76%
P | 127
Acest studiu oferă dovada empirică a importanţei i e icienţei celor
trei principii esenţiale ale succesului: 1. Să-ţi scrii obiectivele; 2. Să faci
o declaraţie publică legată de obiectivele tale; 3. Să ii tras la răspun -
dere de altă persoană – cum ar i uncoach, un partener de răspundere
sau un grup de mastermind* – pentru îndeplinirea obiectivelor tale.
De asemenea, ia în considerare următoarele: potrivit unui studiu
condus de David Kohl, profesor emerit la Virginia Tech, 80% dintre
americani raportează că nu au obiective. Vreo 16% spun că au obiecti -
-
ve, dar nu le scriu. Mai puţin de 4% î i iau răgazul de a- i scrie obiecti
vele i mai puţin de 1% le trec în revistă în mod regulat. Acest mic
procentaj din populaţia americană, care î i scrie obiectivele i le trece
în revistă în mod regulat, câ tigă de 9 ori mai mult de-a lungul vieţii
decât cei care nu î i stabilesc obiectivele. Acest studiu ar trebui să te
motiveze să-ţi scrii obiectivele.
CÂT DE MULT, PÂNĂ CÂND?
Ca să te asiguri că obiectivul dezlănţuie puterea minţii subcon - ti

ente, acesta trebuie
me cantitate să îndeplinească
măsurabilă, cum ar idouă criterii:cât
pagini, de mult
kilograme, (o anu
dolari, -
metri
pătraţi sau puncte) i până când (o anumită oră i dată). Acest lucru
trebuie a irmat într-un fel pe care tu sau orice altcineva îl poate mă-
sura. Voi pierde 10 kilogramenu este la fel de puternic precum Voi
avea 60 de kilograme până la ora 17:00, pe 30 iunie. Al doilea obiectiv
este mai clar, pentru că oricine poate să vină la 5 după-amiază, să se
uite la cântarul tău i să vadă ce greutate ai. Fie va i 60 de kilograme
sau mai puţin, ie nu.
Fii cât mai speci ic posibil cu toate aspectele obiectivelor tale –
-
include alcătuirea, modelul, culoarea, anul i caracteristicile… mări
mea, greutatea, forma i orice alt detaliu. Ține minte, obiectivele vagi
produc rezultate vagi.
UN OBIECTIV VERSUS O IDEE BUNĂ
Când nu există un criteriu pentru măsurare, este vorba doar despre

ceva ce vrei, o dorinţă, o preferinţă,o idee bună.Pentru a-ţi implica
* Mastermind (termen intraductibil) – grup restrâns/elitist de oameni cu inte -
-
lect superior i expertiză ale căror întâlniri presupun dezbateri, discuţii, brain
storming pe teme majore (n. trad.).
128 | J C
mintea subcon tientă, un obiectiv sau un ţel trebuie să ie măsurabil.
Iată câteva exemple care să îţi dea mai multă claritate:
IDEE
Mi-ar BUNĂ
plăcea să am OBIECTIV
Voi SAU
deţine o casă ȚEL de 1200 metri
la ocean
o casă frumoasă la pătraţi, pe Coasta Paci icului în Malibu,
ocean. California, până la prânz, pe 30 aprilie 2017.
Vreau să slăbesc. Voi cântări 80 de kilograme până la ora
17:00, 1 ianuarie 2017.
Trebuie să-mi tratez Voi recunoa te contribuţiile în departament
mai bine angajaţii. avinerea

cel puţin
asta.6 angajaţi până la ora 17:00,
SCRIE TOTUL ÎN DETALIU
Una dintre cele mai bune căi de a obţine claritate i speci icitate
cu privire la obiectivele tale este să le scrii în detaliu – de parcă ai
scrie speci icaţiile
la o solicitare pentru
adresată luiun bon de comandă.
Dumnezeu, Gânde universale
Sursei, minţii te-le la asta
sauca
câmpului cuantic. Include iecare detaliu posibil.
Dacă există o anumită casă pe care o vrei, scrie despre caracteris -
ticile sale în detalii pline de culoare, cât mai vii – locaţia, peisajul, -mo
bila, obiectele de artă, sistemul de sonorizare i planul parterului.
Dacă ai la dispoziţie o poză a casei, fă rost de o copie. Dacă este o
fantezie ideală, care nu există în formă izică, ia-ţi un răgaz, închide
ochii i completează toate detaliile. Apoi stabile te-ţi o dată până la
care te a tepţi să o deţii.
După ce ai scris totul, mintea ta subcon tientă va ti să lucreze
asupra acestui lucru. Va ti ce oportunităţi să atragă, ca să te ajute să-ţi
atingi obiectivul.
Când îţi creezi obiectivele, asigură-te că a terni pe hârtie unele
obiective importante, care te vor provoca i îţi vor cere să te dezvolţi,
pentru a le aduce la îndeplinire. Este un lucru bun să ai unele obiective
care te fac să te simţi puţin inconfortabil. De ce? Pentru că obiectivul
ultim, pe lângă atingerea obiectivelor materiale, este acela de a deveni
un maestru al vieţii. i, ca să faci asta, trebuie să înveţi noi abilităţi, să îţi
extinzi viziunea asupra a ceea ce este posibil, să construie ti noi relaţii
i să înveţi să-ţi depă e ti temerile, judecăţile i blocajele din drum.
P | 129
CREEAZĂ UN OBIECTIV REVOLUŢIONAR
Pe lângă faptul că transformi iecare aspect al viziunii tale într-un

obiectiv măsurabil, precum i toate obiectivele trimestriale, săptămâ -
-
nale, zilnice pe care le stabile ti ca pe o rutină, te încurajez să stabi
le ti i ceea ce eu numesc un obiectiv revoluţionar, care va reprezenta
un salt imens pentru tine i cariera ta. Majoritatea obiectivelor repre -
zintă îmbunătăţiri treptate în viaţa ta. Sunt ca acţiunile de pe teren, la
un meci de fotbal american, în care mai câ tigi 3 metri. Dar cum ar i
să intri pe teren în prima repriză i să arunci o pasă de 50 de metri?
Ăsta ar i un salt imens în progresul tău. A a cum sunt scheme în- fot
balul american care te fac să avansezi foarte mult pe teren dintr-o
mi care, tot astfel există scheme în viaţă care vor face acela i lucru.
Ele includ realizări ca pierderea surplusului de 60 de kilograme, scri -
erea unei cărţi, publicarea unui articol, să mergi laOprah , să câ tigi o
medalie de aur la Olimpiadă, să-ţi creezi un website bestial, să-ţi iei
diploma de masterat sau doctorat, să ii ales pre edinte al sindicatu -
lui sau al asociaţiei tale profesionale sau să ii gazda unei emisiuni
radio. Atingerea acestui obiectiv ar putea schimba totul.
Nu ar i acesta un obiectiv pe care merită să-l urmezi cu pasiune?

Nu ar i un lucru asupra căruia să te concentrezi câte puţin în iecare
zi, pentru a-l aduce la îndeplinire?
130 | J C
Dacă ai i agent de vânzări independent i ai ti că ai putea să ai
un teritoriu mai bun, un bonus pe comision mai bun i poate i o pro
-
movare, odată ce aduci un anumit număr de cumpărători, nu ai munci
zi i noapte ca să atingi acest obiectiv?
Dacă ai i o mamă casnică, a cărei întreagă viaţă i inanţe s-ar
schimba dacă ar câ tiga 1000 sau 2000 de dolari în plus participând
la activitatea unei companii de marketing în reţea, nu ai urmări orice
oportunitate ca să-ţi atingi acest obiectiv?
Asta înţeleg prin obiectiv revoluţionar. Ceva care ţi-ar schimba
viaţa, care ţi-ar aduce oportunităţi, te-ar aduce în faţa oamenilor po -
triviţi i ar ridica iecare activitate, relaţie sau grup în care e ti implicat
la un nivel mai înalt.
Care ar i obiectivul tău revoluţionar? Faptul de a scrie o carte
bestseller a fost un obiectiv revoluţionar pentru mine i Mark Victor
Hansen. CuChicken Soup for the Soul (Supă de pui pentru su let
) am
trecut de la a i recunoscuţi într-un domeniu restrâns la a i recunos-
cuţi pe plan internaţional. Asta ne-a creat o cerere mai mare pentru
programele audio, pentru discursuri i seminare. Venitul suplimen -
tar pe care l-a adus cartea ne-a permis să ne îmbunătăţim viaţa, să ne
asigurăm pensia, să angajăm mai mult personal i să avem un impact
mai mare în lume.
RECITE TE-ŢI OBIECTIVELE DE TREI ORI PE ZI
Odată ce ţi-ai scris toate obiectivele, atât cele mărunte, cât i cele
importante, următorul pas în călătoria ta spre succes este să activezi
puterile creative ale minţii subcon tiente prin trecerea în revistă a
-
listei de două sau trei ori pe zi. Ia-ţi răgazul să cite ti lista de obiecti
ve. Cite te lista (cu voce tare, cu pasiune i entuziasm, dacă e ti în
locul potrivit), câte un obiectiv pe rând. Închide ochii i imaginează-ţi
iecare obiectiv ca i cum ar i deja atins. Ia-ţi câteva secunde să simţi
ce ai simţi dacă iecare obiectiv ar i deja atins.
Dacă vei urma această disciplină zilnică a succesului, ea va activa
puterea dorinţei
structurală” din tale, sporind
creierul ceea ce psihologii
tău. Creierul numesc
tău vrea să reducă„tensiunea
decalajul
dintre realitatea curentă i viziunea obiectivului tău. Repetând în
mod constant i vizualizându-ţi obiectivul ca i cum ar i deja atins,
vei spori această tensiune structurală. Asta îţi va spori motivaţia, va
stimula creativitatea i va cre te con tientizarea asupra resurselor
care te pot ajuta să-ţi atingi obiectivul.
P | 131
Asigură-te că treci în revistă obiectivele de cel puţin două ori pe
zi – dimineaţa la trezire i din nou seara, înainte să te duci la culcare.
Eu mi le scriu pe iecare pe cartona e de 8x13 centimetri. Țin pachetul
de cartona e lângă pat i apoi trec prin iecare cartona dimineaţa i
din nou seara. Când călătoresc, le iau cu mine.
Include o listă cu obiectivele tale în programul tău zilnic sau în
calendar. Poţi crea i un pop-up sau un screensaver pe computer, pe
tabletă sau pe telefonul inteligent, care să-ţi enumere obiectivele.
Scopul este să ai tot timpul obiectivele în faţa ta.
Când medaliatul olimpic cu aur la decatlon Bruce Jenner a între-
bat într-o încăpere plină de aspiranţi la Olimpiadă dacă au o listă cu
obiective scrise,
tre ei aveau la eitoată
lista lumea
în acela moment,
ridicat mâna. Când apersoană
o singură întrebat acâţi -
din
ridicat
mâna. Acela era Dan O’ Brien. i Dan O’Brien a fost cel care avea să
câ tige medalia de aur la decatlon la Jocurile Olimpice din Atlanta în
1996. Nu subestima puterea stabilirii obiectivelor i a trecerii lor
constante în revistă.
CREEAZĂ O CARTE A OBIECTIVELOR

O altă cale puternică de a accelera atingerea obiectivelor tale este
să creezi o Carte a Obiectivelor. Cumpără un caiet cu spirale, un album
sau un jurnal. Apoi creează o pagină separată pentru iecare obiectiv.
Scrie obiectivul în partea de sus a paginii apoi ilustrează-l cu poze

Vdocuments - MX - Jack Canfield Principiile Succesului Ebook PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX - Jack Canfield Principiile Succesului Ebook PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX - Jack Canfield Principiile Succesului Ebook PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/17/2019 Jack Canﬁeld Principiile Succesului eBook

duri la care nu ai visat niciodată că ar i posibile! Nu doar că aş recoman

În Principiile succesului , Jack Can ield dezvăluie metodologia speci ică şi

Ce carte grozavă!Principiile succesului , de Jack Can ield, este o carte de

Dacă ai crezut că ştiai totul despre cum să ai succes în afaceri, aşteaptă

Cel mai bun sistem de a realiza tot ce î i doreşti, pagină cu pagină.

Uimitoarea abilitate a lui Jack Can ield de a i extrem de articulat, - in

e icienţei personale, autor al cărţilorSuccess Is a Journey

Pe pia a supercompetitivă de astăzi, învingătorii de profesie sunt acei

Ce colec ie grozavă de gânduri şi idei de „succes”… unele simple,- alte

După ce vei citiPrincipiile succesului , vei aborda scopurile tale pe ter-

Jack Can ield a comis-o din nou! Principiile

Principiile succesului din această carte sunt atât de simplu de respectat,

Într-o lume plină de căi îndoielnice către succes,Principiile succesului

Dacă ai o viziune mărea ă şi planuri măre e, citeşte

O combina ie unică între lec ii şi tehnici, cu anecdote desprinse din

realitate. Cumpără această carte

Principiile succesuluidovedeşte încă o dată că împlinirea personală nu

Indiferent în ce punct te a li cu via a ta,Principiile succesului î i oferă

Această carte este strălucit scrisă, o sintetizare abilă a principiilor călă-

Succesul în toate domeniile vie ii tale poate i al tău! Urmează principiile

Ce colec ie grozavă de gânduri şi idei de „succes”... unele simple, altele- pro

Principiile succesului , de Jack Can ield, împleteşte strategiile pentru succes

Oamenii de succes ştiu că investi ia cea mai semni icativă pe care o po i

Principiile succesului , de Jack Can ield, împărtăşeşte în mod strălucit şi

Jack Can ield a creat, cu o claritate de diamant, manualul de initiv pentru

Indiferent dacă eşti un întreprinzător la început de drum, dacă ai făcut

Încă ascult Principiile succesului în maşină, în timpul „drumului până

* Carte apărută în limba română cu titlulPartea întunecată a căutătorilor de

După ce am cititPrincipiile succesului , am cumpărat câte un exemplar

În cei doi ani de când am cititPrincipiile succesului , am primit o ofertă

Timp de 10 ani am lucrat ca doctor în diferite ări şi domenii medicale,

După o pauză de 34 de ani de la competi iile de wrestling pentru amatori,

împărtăşit această carte şi ceea ce am învă at cu so ul şi copiii mei, şi chiar

Când am imigrat în Germania cu cinci ani în urmă, trăiam cu 500 de euro

Urmând Principiile succesului , am fost în stare să îmi îndeplinesc visul

Eram în pragul sinuciderii după o concediere şi un sezon di icil de muncă

După ce am cititPrincipiile succesului , am fost în stare să îmi transform

Datorită principiului „Respinge respingerea”, am devenit maestru-patiser

The Success Principles (10th Anniversary edition)

Editura ACT și Politon

Traducător: Vighi Ioana

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

AVERTISMENT : Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a acestei

Jack Can ield

Traducere din limba engleză:

Această carte îi este dedicată lui Patty Aubery, partenera mea

De la acele zile de început, când tasta la calculator poveştile din

Cuvintele nu pot exprima recunoştin a pentru energia ta nesfârşită,

Via a este ca un cifru; treaba ta este să găseşti numerele corecte,

Dacă am face toate lucrurile de care suntem capabili, ne-am surprinde

34. Dezvoltă patru noi obiceiuri ale succesului pe an 357

Postfaţă: Încurajează-te pe tine în timp ce-i încurajezi pe ceilalţi 634

Acum un deceniu, Janet Switzer i cu mine ne închipuiam un timp în

uneiUtilizândPrincipiul 24: Întrece

CHIAR I CÂND E TI SCEPTIC, PRINCIPIILE

Stând la seminar, cu braţele încruci ate strâns la piept, ascultam cu

John Calub a experimentat putereaPrincipiilor succesului– i tu, de

Aceasta nu este o carte cu idei bune. Aceasta este o carte a prin