Cauzele Incalzirii Globale
Cauzele Incalzirii Globale
Cauzele Incalzirii Globale
Dacă poluarea nu este combătută cât mai repede, iar emisiile nocive rămân la același
nivel sau cresc și mai mult, viitorul imediat al omenirii este pus sub amenințare. Organizația
Mondială a Sănătății a emis încă de anul trecut cel mai pesimist raport de până acum: până în
2030 schimbările climatice vor duce la moartea a cel puțin 250.000 de oameni pe an, din
cauza poluării.
Adică în următorii ani vom avea aproape 4 milioane de victime din cauza diareei, subnutriției
sau expunerii la temperaturi prea ridicate. Poate că, din punct de vedere strict statistic, acest
procent de 0,05% din populația globului nu pare impresionant. Dar reprezintă numai
începutul unui dezastru. Un dezastru pe care îl cauzăm cu bună știință, după cum veți vedea
în continuare.
Nevoia de hrană mai ieftină a privilegiat agricultura intensivă în care se utilizează anumite
plante. Cultivarea orezului, de exemplu, se consideră că produce anual între 50 și 100 de
milioane de tone de metan din cauza proceselor de descompunere a materiei organice din
îngrășăminte în condiții anaerobe. De altfel, și acumularea dejecțiilor din arealele populate
sau tratarea lor duce la producerea unor cantități mari de metan.
Industria petrolieră se face și ea responsabilă pentru emisii importante de metan, care, pe plan
global, sunt echivalate cu o cantitate de circa 10 miliarde de tone CO2 anual. Metanul este
eliberat în atmosferă la extragerea petrolului, dar și la extragerea gazelor naturale. Se
estimează că scurgerile de metan ating chiar și 8% din cantitatea de combustibil fosil extrasă.
Nu în ultimul rând, pe fundul oceanelor există mari acumulări de metan, considerate de unii
specialiști drept o ”bombă cu ceas” în ceea ce privește pericolele încălzirii globale. Se
estimează că, pe fondul topirii gheții din oceanul Arctic, anual sunt eliberate din apa mării
milioane de tone de metan.
În țările din America de Sud se înregistrează cea mai mare rată a defrișărilor din ultimul
secol. O parte dintre păduri sunt ”rase” pentru a se folosi terenurile în agricultură, iar lemnul
este folosit pentru producerea de cărbuni. Fenomenul, însă, se petrece și alte zone ale
Pământului, iar în România deja este unul dintre subiectele cele mai fierbinți ale momentului.
Copacii au un rol esențial în echilibrul naturii, deoarece absorb o bună parte din dioxidul de
carbon din atmosferă. Ecuația e simplă: mai puține păduri, mai mult CO2 în aer. În cifre, e
greu de făcut o estimare clară, dar se crede că defrișările din perioada 2000-2010 au dus la
creșterea cu peste 10% a cantității de CO2 din atmosferă.
Așadar, este ușor de înțeles că activitatea industrială umană, care s-a amplificat exponențial
în ultimul secol, este responsabilă pentru accelerarea încălzirii globale. Chiar dacă efectul de
seră este influențat mult și de factori naturali, de la activitatea vulcanică la ciclurile solare,
”contribuția” oamenilor nu face altceva decât să grăbească fenomenul de creștere ireversibilă
a temperaturii globale. Care vedem în continuare ce efecte catastrofale.
Efectul de sera
Principalii produsi ai proceselor de combustie sunt oxizii de carbon, proportia cea mai
mare reprezinta CO2. CO2 este produsul arderii complete a combustibililor fosili si se degaja
in cantitati proportionale cu acestia ceea ce inseamna o crestere de 1.5 ppm a concentratiei
CO2 atmosferic pe an.
Cantitatea de CO2 pusa anual in libertate la nivel mondial are o valoare de 20 de ori mai
mare decat celelalte impuritati solide si gazoase puse anual in libertate din activitatile
antropice. Cu toate acestea nu reprezinta un pericol direct asupra organismului uman datorita
nivelului ridicat al concentratiei minime toxice(3-4%).
Acumularea de CO2 in atmosfera impreuna cu alti compusi are drept urmare modificarea
regimului de transfer al caldurii de la nivelul solului in atmosfera si favorizeaza efectul de
sera.
Energia este responsabilă pentru 78% dintre emisiile de gaze cu efect de seră din UE28
în 2015, iar transportul reprezintă aproximativ o treime. Emisiile de gaze cu efect de seră din
agricultură contribuie cu 10,1%, procesele industriale și utilizarea produselor cu 8,7%, iar
gestionarea deșeurilor cu 3,7%.
Gazele cu efect de seră sunt gaze în atmosferă care acționează precum un geam într-o
seră: absoarbe energia și căldura soarelui care sunt radiate de pe suprafața Pământului, le
captează în atmosferă și împiedică scăparea acestora în spațiu.
Acest proces este principala cauză a efectului de seră care menține temperatura Pământului
mai ridicată decât ar fi altfel, permițând existența vieții pe Pământ.
Multe dintre gazele cu efect de seră apar în mod natural în atmosferă, însă activitatea umană
adaugă cantități enorme, sporind efectul de seră, care contribuie la încălzirea globală.