Structurile functionale de rezistenta ale craniului

Scheletul capului in cadrul ansamblului elementelor sale osoase prez o serie de struct de
rez., o veritabila arhitectura a craniului care din unele ratiuni practice artificiale si in buna parte
de ordin didactic a fost impartita intr-o arhitectura a neurocraniului si una a viscerocraniului,
ambele constituind insa un tot inseparabil ce poarta amprenta actiunii factorilor filogenetici ai
cefalizei.
Struct funct de rezistenta ale craniului au constituit dintotdeauna si constituie inca
interesul multor specialisti printre care:DUBECK, BRAUS, FELIZET, BENNINGHOFF,
TANDLER, SICHER, TESTUT, FRANCIS RAINER, GR.T. POPA. Pt stabilirea diagosticului si
tratamentului fracturilor la acest nivel.

Arhitectura functionala a neurocraniului

In cadrul arhitecturii trb avut in vedere faptul ca struct boltii craniene este relativ
omogena, in timp ce struct bazei craniului este heterogena atat prin alternanata dintre tesutul
compact si spongios cat si prin existenta a numeroase orifice, canale, santuri care sunt sapate in
oasele care o compun. De asemenea, struct prez la niv boltii craniene nu micsoreaza, ci din
contra, cresc rez acesteia, marind in acelasi timp si elasticitatea boltii cutiei craniene. Avand in
vdere moduol lor de agenare- suturi dintate- dintii se intrepatrund unii cu altii si solzoase,
scuamoase- marg art sunt taiate piezis, una in dauna celeilalte. Trebuie luata in consideratie
rezistenta care o confera craniunui aponevroza epicraniana dar si dura mater, aceasta din urma
atat prin aderenta la oasele boltii cutiei craniene, cat si prin prelungirile pe care le emite: coasa
creierului, corpul cerebelului, coasa cerebelului. Trebuie avut in vedere faptul ca legatura dintre
struct funct de rez ale neurocraniului si viscerocraniului se face nu numai pe cale osoasa, ci si pe
cale musculara prin intermediului m masticatori. Clasic, struct funct de rez ale neurocraniului
sunt reprez de arcuri la niv boltii, capriori la niv bazei craniului si stalpi sau pilieri la locul de
intalnire din arc si crapriori, stalpii realiz totodata si leg dintre struct de rez ale neurocraniului si
cele ale viscerocraniului.
Arcurile de rez se grupeaza in :
-sagitale
-transversale
-suturale
A. Arcurile sagitale
-in nr de 3: unul medio-sagital si 2 latero-sagitale(drept si stang)
-fiecare are un segm sup cu concavitatea inf si un segm inf care este orizontal, transversal
-port sup este insotita de un arc latero-sagital accesor situat sub arcul sagital principal care isi
merita pe deplin denumirea de arc
-port inf orizontala a fost denumita arc transv lat, fiind liniara nu isi justifica denumirea de arc.
Descriindui-se 2 portiuni: una exocraniana lat ce trece prin arcada zigomatica si alta craniana

1
mediala dispusa in acelasi plan cu precedenta care trece prin marg care separa fata temporala de
fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului( strabate baza craniului)
*Arcul medio-sagital
-numit si fronto-occipital
-porneste de la nodul frontal, merge de-a lungul crestei frontalului, de-a lungul suturii
sagitale(reprez port suturala a arcului medio-sagital) si, trecand prin creasta occipitala, se termina
la nodul occipital care este reprez de protuberanta occipitala ext
*Arcurile latero-sagitale dr si stg
-pleaca fiecare de la nodul zigomatic, urmeaza linia temp a frontalului, linia temporala inf a
parietalului si ajunge la nodul mastoidian(adev arc) de unde se indreapta post-ant prin radacina
long a proc zigomatic si arcada zigomatica pana la nodul zigomatic
-arc accesor situat la 0,5- 1 cm sub segm sup al arcului principal
B. Arcurile transversale
-in nr de 2: ant si post
-descrise de GR.T.POPA
-au rolul de a solidariza extremitatea ant, respectiv post ale arcurilor sagitale
*Arcul transv ant
-corespunde crestei transversale a frontalului sau creasta frontofaciala a lui POIRIER, unind un
nod zigomatic cu cel de partea opusa si trecand ant si median prin nodul frontal
*Arcul transv post
-merge de-a lungul liniei nucale sup a occipitalului, intinzandu-se intre cele 2 noduri mastoidiene
si trecand median si post prin nodul occipital
C. Arcurile suturale
-in nr de 2: ant(coresp suturii coronare) si post(coresp suturii lambdoide)
-primul este cuprins intre nodurile zigomatice, trecand supero-median prin nodul bregma
-cel de-al doilea este cuprins intre nodurile mastoidiene, trecand supero-median prin nodul
lambda
Arcurile de rez ale boltii sunt intarite prin suturile de la acest niv care intervin ca arcuri
de rez datorita felului de angrenare a oaselor care le constituie. Majoritatea suturilor sunt dintate,
dintii interpatrunzandu-se, asigurand rez, iar aripa mare a sfenoidului si solzul temporalului au
marg taiata piezis, in dauna lamei compacte interna, in timp ce parietalul si frontalul au marg
articulara taiate piezis in dauna lamei compacte externa, a.i aripa mare a sfenoidului si solzul
teporalului impiedica deplasarea in afara a frontalului si parietalului.
Capriorii/ barne- baza craniului
Clasic, au fost descrisi: capriorul etmoido-frontal(neperecehe, dispus sagital), sfeoindo-
frontal(orientate usor oblic, spre ant si lat), temporali(drept si stang, dispusi oblic dinspre ant si
med spre post si lat), occipital(unic/ preche).
1 median post spre lat, ant, la cel accesor oblicitate mai mare
A. Capriorul occipital

2
 Porneste de la coprul sfenoidului postero-lat prin 2 brate care reprez segm ant al
capriorului occipital si ajungand la foramen magnum, fiecare brat se trifurca: o ram. med- care
inconjoara gaura occipitala si se uneste cu ramura similara de partea opusa in partea post si
mediana a foramen magnum, constitutind un inel de rez in jurul acesteia; se indreapta cate
pilierul occipital; o ram mijl care merge la stalpii pterigoidieni; o ram lat merge spre nodul
mastoidian.
Din partea post si med a foramen magnum pleaca catre nodul occipital segm post al
capriorului occipital, care este unic si este socotit de multi drept adev caprior occipital. Faptul ca
segm ant este dublu, iar cel post este unic, explica de ce unii autori descriu capriorul occipital ca
un caprior pereche, iar altii ca un caprior unic. Multi cons ca segm ant si inelul de rez din jurul
gaurii occipitale intra in complexul de rez de la baza craniului alaturi de corpul sfenoidului,
motiv pt care numele de caprior occipital il merita doar segm post al clasicului caprior occipital
si de aceea ramura de trifurcatie lat este denumita drept caprior occipito-mastoidian; 1 in plus.
B. Capriorul etomoido-frontal(frontal)
-de la nodul frontal, trece prin crista galli a etmoidului pana la corpul sfenoidului, antero-
mediana corp sfenoid, orientarea sa fiind sagitala/ antero-post
C. Capriorul sfeno-frontal(drept si stang)
-cuprins intre partea antero-lat a corpului sfenoidului si nodul zigomatic, mergand de-a lungul
aripii mici a sfenoidului si a suturii dintre aceasta si marg post a portiunii orizotale a frontalului
-dublat de un caprior accesor care, dupa unii merge pe marg post a aripii mici a sfenoidului, dupa
altii pe marg libera a aripii mari a sfenoidului, fiind dispus intre partea lat a corpului sfenoidului,
inapoia celui principal si nodul zigomatic la care ajunge impreuna cu cel principal
-orientarea este oblica, din partea lat corpului sfenoidului, indaratul celui principal la aprox 1 cm;
dinspre med si post spre lat si ant
D. Capriorul temporal drept si stang
-dispus oblic dinspre ant si med spre post si lat
-coresp axului stancii temporalului sise intinde de la partea post-lat a corpului sfenoidului la
nodul mastoidului
-capriorul temporal dintr-o parte este parca situat in prelungirea capriorului sfeno-frontal, si mai
ales a carpiorului accesor de partea opusa, formandu-se astfel la baza craniului un caprior in X
ale carui brate se incruciseaza la niv corpului sfenoidului si in componenta caruia intra capriorii
sfeno-frontali si temporali.
La inceput,bazandu-se pe faptul ca toti capriorii converg spre corpul sfenoidului, s-a
considerat ca la baza craniului, cheia struct de rez a acesteia este reprez de corpul sfenoidului.
Mai tarziu, FELIZET a opinat ca zona de max rez a craniului o constituie corpul sfenoidului si
supr bazilara a occipitalului. Ulterior se cons ca piesa de rez max a bazei neurocraniului este
corpul sfenoidului si procesul bazilar a occipitalului, care nu se fractureaza decat foarte rar,
fracturile bazei craniului interesand in primul rand zonele mai slabe situate intre struct funct de
rez. Altii considera ca piesa de rezistenta- numai procesul bazilar al occipitalului care nu se
fractureaza decat f rar. Trebuie metionat de asemenea ca faptul ca la niv clavariei/ boltii, liniile
de fractura situate intre arcurile de rez vizeaza in primul rand tablia sau lama interna.

3
 Stalpi, pilieri sau noduri de rez
Clasic, au fost denumiti stalpi sau pilieri, insa in ultimul timp, pt unii, s-a adoptat
denumirea de noduri de rez deoarece reprez locul de intalnire dintre arucile boltii si crapiorii
bazei, precum si leg dintre struct de rez ale neurocraniului cu cele ale viscerocraniului si deaceea
s-a considerat ca notiunea de pilier sau stalp este total indadecvata, propunandu-se utilizarea
notiunii de nod de rez, care este mult mai apropiata de adevarul morfologic corespunde totodata
si noilor concepte morfologice.
Aceste struct se grupeaza in componente principale si accesorii, notiunea de stalp sau
pilier pastrandu-se numai pt cele accesorii.
Nodurile de rez principali sunt:
 2 nepereche: nodul frontal si celalat occipital
 2 pereche dr si stg: zigomatic si mastoidian
Cei accesorii sunt pereche, reprezetati de stalpii pterigoidieni si cei condilieni. Se includ in
nodurile nepereche si nodurile bregmatic si cel lambdamic. Cel bregmatic este situat la
intalnirea arcului sagital cu arcul sutural ant superior. Nodul de rez lambdamic copresp locului de
intersectare al arcului med-sagital cu arcul sutural post. Sfenoid, proces bazilar al occipitaluilui
reprez zona centrala de rez a bazei craniului, se remarca faptul ca arcurile si capriorii se intal sau
se castreaza in noduri care sunt situate la jonctiunea boltii cu baza.
*Nodul frontal este sit la niv glabelei si la niv port nazale a frontalului. De la el incepe arcul
medio-sagital, prin el trece arcul transv ant si intre el si corpul sfenoidului este capriorul
etomoido-frontal.
*Nodul occipital coresp protuberantei occipitalului. La el se termina arcul medio-sagital si
capriorul occipital si prin el trece arcul transversal post.
*Nodul zigomatic este sit la niv osului zigomatic, intre nodurile zigomatice incluzandu-se arcul
zigomatic ant, spre el se indreapta arcul sutural ant de la ei incep si se termina arcurile latero-
sagitale si intre ei si corpul sfenoidului se intind capriorii sfeno-frontali principal si accesor.
*Nodul mastoidian(dr si stg) este sit la niv mastoidei si la el vin capriorii temporali ramurile lat
de trifurcatie ale capriorului ocipital. Spre ei se indreapta extremitatiile arcului sutural post. Prin
ei trec arcurile latero-sagitale si intre ei se intinde arcul transversal posterior.
Stalpii sau pilierii pterigoidieni/ant
-coresp proceselor pterigoidiene si ram verticale ale palatinului
-legati de corpul sfenoidului
-dr si stg reprez de condilul occipitalului- inelului de rezist care inconjoara foramen magnum
Stalpii sau pilieri sit la intanirea arcurilor boltii cu capriorii bazei solidarizeaza aceste
struct de rez realizand totodata leg dintre arhitectura funct a neurocraniului si cea a
viscerocraniului ale caror struct de rez preiau fortele de masticatie si prin intermediul acestor
stalpi le transmit spre capriorii bazei si arcurile boltii. Cea mai mare parte a fortelor de masticatie
se indreapta spre porcesul bazilar al
Nodul frontal, cele 2 noduri zigomatice, stalpii accesori pterigoidieni precum si nodurile
mastoidiene au rol in integrarea struct funct de rez ale neurocraniului si viscerocraniului si in
transmiterea fortelor de masticatie.

4
 Nodurile mastoidiene si occipital precum si stalpii condilieni joaca rol in miscarile
capului. Numai stalpii condilieni intervin si in transmiterea greutatii capului pe coloana
vertebrala prin intermediul articulatiei atloido-occipitale.
Centrul de rez al bazei craniului
In prezent se considera ca in centrul struct de rez de la niv bazei craniului se afla un
complex reprez de corpul sfenoidului, procesul bazilar al occipitalului si inelul de rez ce
inconjoara foramen magnum extinzandu-se astfel parerile clasice ale unora care considerau ca
pct de maxima rezist corpul sfenoidului, altii corp sfenoid si proces bazilar al occiputalului.
Prin acest complex sau centru de rez situat in centrul struct funct de rez de la niv
craniului trec aproape toate centurile de rez din cadrul arhitecturii neurocraniului, centurile fiind
rezultatul continuitatii arcurilor boltii/ calvariei cu capriorii bazei.
Noduri- intersectie arc- capriori; continuitatii!
Notiunea de centura este o notiune relativ noua si centurile de rez se pot grupa intr-o
centura transversala si centuri in plan sagital, frontal si oblic.
Centura de rez transversala
 Orizontala
 Situata la limita dintre calvaria/bolta si baza craniului
 Ant- arcul transv ant
 Lat, la stg- arcul transv lat- port inf, orizontala a arcului latero-
sagital(caniana,extracr)
 Post- arcul transversal post
Centurile de rez in plan sagital
 Nr de 3- 1 med si 2 lat
Centura de rez medio-sagitala
 Porneste la nodul frontal
 Parcurge arcul med-sagital, a carui port mijl cuprinde intre nodurile bragmatic si
lambdamic este de natura suturala
 Ajunge la nodul frontal si apoi merge dinspre post spre ant, trecand prin capriorul
occipital unic pana la foramen magnum
 Trece prin complexul de rez al bazei craniului si apoi prin capriorul etmoido-
frontal, ajungand la stalpul de rez frontal/nod.
Centura de rez latero- sagitala-dr si stg
 Coresp arcului lat-sagital
 Pleaca de la nodul zigomatic
 Merge de-alungul arcului lat sagital pricipal si lat sagital accesor pana la nodulde
rez mastoidian si prin arcul transversal lat ajunge din nou la nodul zigomatic
Centurile de rez frontale: ant si post
 Ant: -are o port sup reprez de arcul sutural ant si una inf constituia de cei 2
capriori sfeno-frontali dr si stg
 Post: -2 port: sup-arc sutural post si inf-capriorul occipito-mastoidian
Centuri de reistenta oblice- una dreapta si una stanga, fiecare avand 5 potiuni, dintre care doar
2 cele reprezentate de capriorul temporal si sfeno-frontal accesor sunt proprii.

5
  Celelate 3 portiuni sunt portiuni de imprumut de la ceilalti centrii/celelalte centuri.
 Prima portiune- reprez de capriorul temporal, continuata de la niv nodului
zigomatic de a 2 a portiune reprez de jum sup a arcului sutural post
 A3-a port- comuna ambelor centuri oblice, situata pe linia mediana, formata din
portiunea mj suturala a arcului medio-sagital cuprinsa intre nodurile lambdatic si
bregmatic
 A4-a si a5-a – situate de partea opusa fata de primele 2. A 4-a jum sup a arc ant; a
5 –a de capriorul sfeno-frontal accesor, coreand aceasta port cu prima port de parte opusa
se realizeaza conform clasicilor o strct de rezistenta, care se intersecteaza la niv corpului
sfenoid.

Arhitectura functionala a viscerocraniului

Prezinta o serie de struct funct de rez care sunt indisolubil legate de struct de rez ale
neurocraniului. In cadrul architect viscerocraniului se disting struct de rez care apartin etajului
sup a viscerocraniului si struct care apartin etajului inf. Privite in ansamblul lor, toate struct
viscerocraniului au ca rol esential preluarea fortelor de masticatie si transmiterea acestora spre
struct de rez ale neurocraniului. Descrierile clasice ale lui BRAUS si BENNINGHOFF prezinta 2
arcuri de rez, ambele dispuse in plan transversal si concave post: unul maxilar(et sup) si unul
madinbular(et inf).
Suturile funct de rez ale etajului sup
La acest niv este descris un arc maxilar reprezentat de o condensare la niv radacinilor
dintilor implantati in maxila. De la arcul maxilar pornesc in sus spre struct de rez ale
neurocraniului 3 perechi de stalpi: fronto-nazal, zigomatic si pterigoidian sau pterigopalatin.
Stalpul fronto-nazal(ant)
-are originea in arcul maxilar corespunde celor 2 incisivi sup si caninii
-de la origine se indreapta ascendent si se trifurca intr-un ram medial spre nodul frontal si 2
ramuri lat sup/supraorbitala si inf/infraorbitala care merg pe port coresp ale marg supra si
infraorbitale
Salpul zigomatic(lat)
-porneste din dreptul premolarilor si 1 lui molar
-traiect ascendent
-se trifurca intr-un ram lat spre nodul zigomatic si 2 ramuri mediale:sup si inf pe marg supra si
infra orbitale a orbitei
-se intalneste, uneste cu ramurile lat similar provenite din stalpul fronto-nazal astfel se formeaza
la baza orbitei un veritabil inel de rez periorbital la formarea caruia participa frontalul, maxila,
osul zigomatic si procesul frontal al maxilei
Stalpul pterigoidian(post)
-incepe la niv ultimilor 2 molari sup
-ia traiect ascendent, terminandu-se in stalpul pterigoidian
-ulterior celor 3 prechi de stalpi verticali li s-a adaugat si un stalp vertical median reprezentat de
portiunea osoasa a septului nazal(lama perpendiculara a etmoidului si vomerul)

6
-acest stalp vertical median se intinde de la bolta palatina la capriorul etomoido-frontal si corpul
sfenoidului, unind astfel suturile de rezist corespunzatoare.
Concavitatea arcului maxilar este umpluta de bolta palatina care solidarizeaza bratele
arcului maxilar. In cadrul boltii palatinului au fost descrise BENNINGHOFF de catre o serie de
linii de forta unele transversale, altele arciforme, paralele cu arcul maxilar. Tot in descrierile
clasice sunt prezentate si 3 struct orizontale: sup, mijl, inf care leaga intre ei stalpii verticali.
Struct orizontala sup coresp marg supraorbitale, cea mijl de marg infraorbitale, cea inf
corespunde arcului maxilar.
Cercetari bazate pe sectiuni osoase, imagini radiografice, tomografie computerizata si pe
sectiuni anatomice aduc noi concepte referitoare la struct funct de rezist al etajului sup al
viscerocraniului: descriu 8 struct lamerale: 5 verticale si 3 orizontale.
Struct lamelare verticale: una med si 2 paramediane (lat si med):
 Lama mediana este reprez de portiunea osoasa a septului nazal.
 Lama mediala este formata din struct osoase ce formeaza peretele lat al cav
nazale.
 Lama lat este reprez de peretele osos al fetei ant a maxilei. In struct acesteia se
includ stalpii vertical fronto-nazal, zigomatic, pterigoidian din descrierile clasice.
Fortele de masticatie preluate de arcul maxilar urmeaza practic 3 directii:
 Prima- urca prin lama lat
 Cea de-a 2- prin lama med
 Ce-a de-a 3- are un traiect mai complex: se orienteaza transversal la niv boltii
palatine pt a se articula/uni cu cea de partea opusa, urmand sa urce pe lama mediana.
Se poate considera ca intalnirea pe linia mediana a fortelor orientate transversal la niv boltii
palatinului cu cu lama mediana a port orientate transv prin bolta palatina cu rezistenta opusa de
stalpul vertical med duce la bolta palatina. Tonus palatin
Struct lamelare orizontale
 3: sup,mijl inf
 solidarizeaza lamele de rez verticale
 Lama sup este reprez de port orbitale ale frontalului: plafonul cav orbitale si lama
orizontala a etmoidului
 Lama mijl este intrerupta pe linia med de prezenta foselor/cavitatilor nazale, fiind
reprez de peretele osos care formeaza fata sup orbital a maxilei, adica planseul cavitatii
orbitale
 Lama inf este formata de bolta palatina.
Struct lamelare din cadrul arhitecturii viscerocraniului realizeaza prin minimum de material
un maxim de rezistenta. Pneumatizarea oaselor de compune etajul sup al visecerocraniului este o
materializare a actiunii factorilor filogenetici ai cefalizarii.
Cercetari recente TIMISOARA au condus la descrierea unor struct de rez realizate prin
participarea struct lamerare, descriindu-se cilindrii si conurile de rez.
Cilindrii de rez
-orientati ant-post, turtiti transv

7
-reprez de peretii foselor nazale.
Conurile de rez
-flancheaza de-o parte si de alta cilindrii de rez
-cate 2 conuri: sup si inf
-conul sup coresp peretilor cav orbitale, avand axul orientat oblic, dispre ant si lat spre post si
medial, baza fiind orientat ant
-conul inf coresp peretilor sinusului maxilar, avand axul dispus oblic dinspre post si lat spre ant
si medial, baza fiind orientata post.
Se poate considera ca acesti cilindrii de rez ca si conurile de rez nu sunt numai elem struct de rez
ci si de elasticitate, un veritabil ansamblu functional de rez elastica.
Suturile de rez ale etajului inf al viscerocraniului
Este descris un arc mandibular, reprezentat de o condensare la nivelul radacinii osoasa a
dintilor implantati in mandibular. Pornind de la arcul mandibular o serie de linii de forta se
orienteaza spre post si inf, marea maj mergand de-a lungul liniilor oblice ale mandibulei, spre
ramura mandiblara, de unde liniile de forta se impart in 2 directii: prima urmeaza procesul
coronoidian de la care pleaca fibrele m temporal si indreptandu-se spre arcul transversal/latero-
sagital al neurocraniului.
Ce-a de-a2 directie are ca pct terminal condilul mandibulei->nodul mastoidian. Ulterior a
fost descris si un arc mandibular accesor care coresp marg inf a corpului mandiblulei si astfel
vechiul arc mandibular deschis initial, devine arc mandibular sup, iar arcul mandibular accesor ia
denumirea de arc mandibular inf. Arcul mandibular inf preia oparte din fortele de masticatie
provenite de la arcul mandibular sup precum si fortele care provin de la niv unghiului
mandibular/gonion. La niv ramurii mandibulare, fortele de la niv arcului mandiular inf se
orienteaza sup/ascendent, alaturandu-se celor care provin de la arcul mandibular sup urmand
aceleasi directii, adica procesul coronoidian si procesul condilar.
Se poate considera ca exista un al treilea arc mandibular- orientare oblica care coresp
liniilor oblice ale mandibulei. Acest arc isi are portiunea sa ant in contatct cu arcul mandibular
inf, iar extremitatile post situate la intalnirea cu extremitatile coresp ale arcului mandibular sup.
Concluzionand, la niv etajului inf al viscerocraniului se disting 3 arcuri mandibulare
(sup,mij,inf) legate intre ele.
De la niv ramurii mandibulare transimiterea fortelor pe linie osoasa; se face si pe linie musculara
prin intermediul m masticatori. Acestia preiau fortele de la mandibula si le orieneaza spre struct
funct de rez ale neurocraniului astfel:
 M temporal transmite fortele de la procesul coronoidian la arcul latero-sagital al
neurocraniului
 M pterigoidian lat preia fortele de la condilul manidbulei si le transmite stalpului
de rez pterigoidian. Spre acelasi stalp de rez se indrepta si fortele preluate de la fata med
a ramurii mandibulare de catre m pterigoidian medial
 m maseter transmite fortele de la niv fetei lat a ramurii mandibulare spre port
exocraniana a arcului transversal lat, adica arcada zigomatica.

8
 Cunoasterea struct funct de rez ce intra in constitutia arhitecturii de rez a viscerocraniului are
o importnta nu numai din pct de vedere anatomic, ci si practic in diagnosticul si prognosticul
fracturilor, in chirurgia maxilo-faciala, estetica, plastica si reparatorie, precum si in aplicarea
protezelor din practica stomatologica curenta.