Pomicultura ViticulturaVinificatia NR 6 - 2013 PDF

Pomicultura,
Viticultura
si
Vinificatia
,
,
nr.6[48]2013 Publicaţie ştiinţifică de profil categoria
Să ciocnim o cupă
de vin spumant în clipa
în care anul 2013 îşi deapănă
ultimele prezenţe, făcând
loc unui An Nou – 2014,
alăturând sunetului cristalin
al paharelor urările de bine,
sănătate şi viaţă îndelungată.
<<... din sumar <<... из содержания <<... from the summary
nr.6 [48] 2013
Pomicultura,
SEMINŢELE DE DOVLEAC  MATERIE PRIMĂ AVANTAJOASĂ Viticultura
si
6 PENTRU PRODUCEREA CO2EXTRACTELOR
O. MIGALATIEV, A. JENAC, V. CARAGIA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură
şi Tehnologii Alimentare, laboratorul „Tehnologia produselor alimentare”
Vinificatia
,
,
PUMPKIN SEEDS  RAW MATERIAL ADVANTAGEOUS FOR PRODUCING CO2 EXTRACTS PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICOPRACTICĂ,
O. MIGALATIEV, A. JENAC, V. CARAGIA, Scientific and Practical Institute for Horticulture
and Food Technology „Food Technology Laboratory” ANALITICĂ ŞI DE INFORMAŢIE
REVISTA PUBLICĂ MATERIALE ÎN LIMBILE
PARTICULARITĂŢILE CULTIVĂRII COACĂZULUI ROŞU ŞI ALB ROMÂNĂ, RUSĂ ŞI ENGLEZĂ
9 I. CARAMAN, doctor habilitat în agricultură, V. TCACI, cercetător ştiinţific, IŞPHTA
THE CHARACTERISTICS OF CULTIVATION OF RED AND WHITE CURRANTS FONDATOR:
I. CARAMAN, PhD in Agriculture, V. TCACI, researcher Scientific and Practical Institute IP Institutul Ştiinţifico-Practic
for Horticulture and Food Technology de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
INTERDEPENDENŢA DINTRE FACTORII DETERMINANŢI DE MEDIU, COLEGIUL DE REDACŢIE:
REZISTENŢA SOIURILOR ŞI AGROTEHNICA CULTIVĂRII SOIURILOR CLONE Constantin DADU, preşedinte al colegiului, doctor
11 DE VIŢĂDEVIE EUROPENE habilitat în agricultură.
M. CUHARSCHI, V. CEBANU, A. BOTNARENCO, A. ANTOCI, Institutul Ştiinţifico-Practic
de Horticultură şi Tehnologii Alimentare Vasile ODOLEANU, vicepreşedinte al colegiului.
INTERDEPENDENCE OF THE DETERMINANTS OF ENVIRONMENTAL FACTORS, Petru AVASILOAIE, şef Direcţie politici de piaţă
THE VARIETY RESISTANCE AND CULTIVATION AGROTEHNICA în sectorul vitivinicol, MAIA RM.
IN CLONES OF EUROPEAN VINES Petru ILIEV, director adjunct pe ştiinţă, doctor
M. CUHARSCHI, V. CEBANU, A. BOTNARENCO, A. ANTOCI, în agricultură.
Scientific and Practical Institute for Horticulture and Food Technology Mihai SUVAC, şef Direcţie politici de piaţă pentru
DETERMINAREA REZISTENŢEI LA SECETĂ A VIŢEIDEVIE produse de origine vegetală, MAIA RM.
PE BAZA CARACTERELOR MORFOBIOLOGICE ALE LAMINEI FRUNZEI Nicolae TARAN, doctor habilitat în tehnică, profesor
13 V. CODREANU, Grădina Botanică a AŞM, doctor în agricultură universitar.
THE DETERMINATION OF THE VINE RESISTANCE TO DROUGHT BASED Mihail RAPCEA, doctor habilitat în agricultură,
ON THE MORPHOBIOLOGICAL CHARACTERISTICS OF THE LEAF LAMINA profesor cercetător.
V. CODREANU, Botanical Garden of the ASM, PhD in Agriculture
Ilie DONICA, doctor habilitat în agricultură, profesor
SPECIFICAREA CONDIŢIILOR ECOLOGICE OPTIME PENTRU AMPLASAREA VIŢEIDEVIE cercetător.
15 М. CHISIL, S. CHISIL, E. ROTARI, IU. BONDARENCO, А. DUMITRAŞ, Institutul Ştinţifico-Practic Boris GAINA, academician.
de Horticultură şi Tehnologii Alimentare Tudor CAZAC, doctor în agricultură.
OPTIMAL ECOLOGICAL CONDITIONS LOCATION FOR VINE CULTIVATION Eugenia SOLDATENCO, doctor habilitat în tehnică,
М. CHISIL, S. CHISIL, E. ROTARI, IU. BONDARENCO, А. DUMITRAŞ, conferenţiar cercetător.
Scientific and Practical Institute for Horticulture and Food Technology
Anatol BALANUŢA, doctor în tehnică, profesor
DIVERSITATEA GRUPELOR ECOLOGOGEOGRAFICE DUPĂ PRODUCTIVITATEA universitar, şef catedră Oenologie UTM.
ŞI REZISTENŢA LA BOLI Gheorghe NICOLAESCU, doctor în agricultură, con-
18 R. COZMIC, doctor în agricultură, IŞPHTA ferenţiar universitar, şef catedră Viticultură, UASM.
DIVERSITY OF THE ECOGEOGRAPHICAL GROUPS UPON THEIR PRODUCTIVITY Victor BUCARCIUC, doctor habilitat în agricultură,
AND DISEASE RESISTANCE profesor cercetător, IŞPHTA.
R. COZMIC, PhD in Agriculture, Scientific and Practical Institute for Horticulture and Food Technology
Victor DONEA, doctor în biologie, conferenţiar uni-
СОДЕРЖАНИЕ ТЯЖЕЛЫХ МЕТАЛЛОВ В ГРОЗДЬЯХ ЯГОДАХ ВИНОГРАДА versitar, şef direcţie ştiinţă, formare profesională
В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА şi extensiune rurală.
20 Г.И. ГРИГЕЛЬ, доктор биологических наук, К.Я. ДАДУ, доктор хабилитат с/х наук, Valeriu CEBOTARI, şef secţie Viticultură,
В.П. КИРИЛЮК, доктор биологических наук, А.А. ТКАЧЕНКО, доктор с/х наук
MAIA RM.
CONTENTS OF HEAVY METALS IN BUNCH BERRIES GRAPES IN MOLDOVA
G.I. GRIGEL, PhD in biology, K.Y. DADU, PhD in Agricultural Sciences, V.P. KYRYLYUK, PhD in biology, Ion VÎRTOSU, şef secţie Vinificaţie, MAIA RM.
A.A TKACHENKO, PhD in Agriculture Savelii GRIŢCAN, doctor în agricultură, conferenţiar
cercetător, IŞPHTA.
ТЕНДЕНЦИИ ПРОИЗВОДСТВА, ПЛОДОНОШЕНИЯ И СБОРА УРОЖАЯ ВИНОГРАДА Gică GRĂDINARIU, doctor, profesor universitar,
В 2013 Г. В РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА decan al Facultăţii de Horticultură, Universitatea
23 M. КУХАРСКИЙ, В.ЧЕБАНУ, А. БОТНАРЕНКО, А. АНТОЧ, М. КОНДУР, В. КУКУ,
Научно-практический институт садоводства, виноградарства и пищевых технологий „Ion Ionescu de la Brad”, România.
TRENDS IN PRODUCTION, FRUITING AND GRAPE HARVEST IN 2013 IN MOLDOVA Veaceslav VLASOV, doctor habilitat în agricultură,
M. CUHARSCHI, V. CEBANU, A. BOTNARENCO, A. ANTOCI, M. CONDUR, V. CUCU, profesor, IVV „Tairov”, Odesa, Ucraina.
Scientific and Practical Institute for Horticulture and Food Technology Gheorghe ODAGERIU, Dr. inginer chimist, cercetător
ştiinţific gradul II, Academia Română, Filiala Iaşi,
ТЕОРЕТИЧЕСКИЕ ОСНОВЫ ВЫРАЩИВАНИЯ УРОЖАЯ ВИНОГРАДА Centrul de Cercetări pentru Oenologie.
С ВЫСОКИМ КАЧЕСТВОМ
26 Н.Д. ПЕРСТНЕВ, доктор хабилитат с/х наук, профессор университар, ГАУМ
ECHIPA REDACŢIEI:
THE THEORETICAL FOUNDATIONS OF HIGH QUALITY GRAPE GROWING AND HARVESTING
N.D. PERSTNYOV, PhD in Agriculture, at GAUM Vasile ODOLEANU – redactor-şef. Tel.: 022-28-54-21
Savin DZEATCOVSCHI – redactor responsabil
РОЛЬ ЭКОЛОГИЧЕСКИХ УСЛОВИЙ В НАКОПЛЕНИИ ПЕКТИНОВЫХ ВЕЩЕСТВ de ediţia rusă
И ЦЕЛЛЮЛОЗЫ В ЯГОДАХ СТОЛОВОГО ВИНОГРАДА
29 В. ДАДУ, докторант НПИСВиПТ Maria CORNESCO – stilizator-corector.
Tel.: 022-28-54-59
THE ROLE OF ENVIRONMENTAL CONDITIONS IN ACCUMULATION
OF PECTIC SUBSTANCES AND CELLULOSE IN TABLE GRAPES Nina CLIPA – operatoare.
V. DADU, Scientific and Practical Institute for Horticulture and Food Technology Imagini realizate de Dumitru BRATCO
Paginator-designer – Victor PUŞCAŞ
DEŞEURILE VINICOLE CE CONŢIN ALBASTRU DE PRUSIA
III. METODA CHIMICĂ DE DENOCIVIZARE A LOR
34 T. BOUNEGRU, dr. în ştiinţe chimice, şef laborator „Băuturi tari şi produse secundare” al IŞPHTA, V. BOŢAN, E-mail: [email protected]
cercetător ştiinţific coordonator, laboratorul „Chimie ecologică” al Institutului de Chimie al AŞM
WINE WASTE THAT CONTAIN PRUSSIAN BLUE, CHEMICAL METHODS OF ITS DETOXIFICATION Publicaţia a fost înregistrată prin decizia Ministerului Jus-
T. BOUNEGRU, PhD in chemical sciences, Laboratory chief „Strong drinks” at Scientific tiţiei al Republicii Moldova din 06.06.2011. Certificat de
and Practical Institute for Horticulture and Food Technology, V. BOTAN, researcher, înregistrare MD 003114, ISSN 1857-3142
Laboratory „Ecological Chemistry” of the Institute of Chemistry of the ASM
БИОЛОГИЧЕСКИЙ КОНТРОЛЬ СОСУЩИХ ВРЕДИТЕЛЕЙ Adresa: MD 2070, Chişinău, or. Codru,
НА ВИНОГРАДНЫХ НАСАЖДЕНИЯХ СЕВЕРНОГО ПРИЧЕРНОМОРЬЯ УКРАИНЫ str. Vierul, 59
37 М.С. КОНСТАНТИНОВА, кандидат с/х наук, Национальный научный центр Tiraj – 2000 ex.
«Институт виноградарства и виноделия им. В.Е. ТАИРОВА», Одесса, Украина
BIOLOGICAL CONTROL OF SUCKING PESTS ON VINEYARDS PLANTED Tipar: Foxtrot SRL
ON THE NORTHERN BLACK SEA BANK OF UKRAINE mun. Chişinău, str. Florilor, 1
M.S. KONSTANTINOVA, PhD Agricultural Sciences, National Research Center Tel.: (+373) 49-39-36; fax: (+373) 31-12-39
„Institute of viticulture and winemaking them V.E. TAIROV”, Odessa, Ukraine
4  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  nr. 6 [48] 2013
MESAJ CU PRILEJUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
AN CU FRUMOASE SEMNIFICAŢII
Vasile Bumacov, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare
Stimaţi cititori ai revistei acest brand va permite ţării noas-
„Pomicultura, Viticultura şi tre să se reafirme ca producător de
Vinificaţia”! Iată că ne-am po- vinuri calitative, să-şi consolideze
menit din nou în pragul săr- prezenţa pe pieţele tradiţionale şi
bătorilor de iarnă, care de fapt bineînţeles să intre pe pieţe noi,
marchează sfârşitul activităţii inclusiv pe enorma piaţă america-
de un an şi începutul noilor pre- nă. Logoul reprezintă o barză ce
ocupări ale agricultorului. Anul ţine în cioc un strugure în forma
2013, care îşi deapănă ultimele Republicii Moldova. Este o barză
zile, a fost un an cu o deosebi- stilizată, care arată ca vinul turnat
tă semnificaţie pentru Republi- în pahar şi care se revarsă în toa-
ca Moldova. La 29 noiembrie te culorile acestei divine licori, de
ţara noastră a parafat la Vil- la roşu închis spre roz şi până la
nius documentul de importanţă alb. Această întâlnire a fost foarte
crucială – Acordul de Asociere importantă, pentru că producătorii
cu Uniunea Europeană. Ţin să de la noi au vizitat SUA şi au învă-
vă comunic că de Acordul de ţat cum să-şi promoveze vinurile
Asociere cu Uniunea Europeană vor beneficia în peste ocean. SUA ne va oferi suport financiar pentru
primul rând agricultorii, inclusiv dumneavoastră, noi deplasări ale vinificatorilor moldoveni în SUA cu
dragi pomicultori, viticultori şi vinificatori. Odată cu scopul de a studia modalităţile de promovare şi a ini-
implementarea Acordului produsele moldoveneşti ţia relaţii de colaborare. Sunt convins că avem loc pe
vor fi exportate pe cea mai mare piaţă de consum piaţa americană, mai ales că în ultimii ani consumul
din lume, iar Republica Moldova va beneficia de mai de vin în SUA, practic, s-a dublat.
multă susţinere financiară din partea UE pentru a Deşi anul agricol 2013 a fost dificil sub toate as-
dezvolta agricultura. Este vorba de cea mai mare pectele, realizările celor peste 200 mii de lucrători
piaţă care înglobează peste 500 milioane de consu- din sectorul vitivinicol bucură. De notat că prin tru-
matori. O altă veste încurajatoare este că de la 1 ia- da lor zilnică ei asigură o pătrime din exporturile
nuarie 2014 ţara noastră va putea exporta fără nicio produselor alimentare ale Republicii Moldova. La
barieră vinuri în UE. exportul produselor vinicole, de exemplu, s-a în-
Semnificaţia anului 2013 a constituit-o vizita registrat o creştere considerabilă, având o pondere
în ţara noastră a secretarului de stat al SUA John de 18% din volumul total. Din plantaţiile de vii s-au
Kerry. El a venit să felicite poporul moldovenesc cu recoltat 600 mii tone de struguri. La vinăriile din
ocazia parafării Acordului de Asociere şi de Liber republică au fost procesate 500 mii tone, altele 100
Schimb la Vilnius şi ne-a asigurat de sprijinul ameri- mii tone au fost livrate în stare proaspătă. Acestea
can pe măsură ce vom finaliza şi implementa aceste sunt şi un rezultat al Programului de restructura-
acorduri. La întâlnirea cu vinificatorii noştri de la vi- re a sectorului vitivinicol elaborat de Guvernul Re-
năria Cricova, John Kerry şi-a exprimat consideraţia publicii Moldova şi Banca Europeană de Investiţii.
că integrarea europeană reprezintă cea mai bună ga- Obiectivul principal al programului constă în solu-
ranţie pentru un viitor sigur şi prosper pentru Moldo- ţionarea vulnerabilităţilor structurale din industria
va. UE a oferit Moldovei o oportunitate istorică de a vinicolă a Moldovei.
cimenta viitorul european pentru poporul nostru şi În anul 2013, cum spuneam mai sus, s-au obţinut
noi am prins această posibilitate. Şi încă un detaliu recolte bogate, dar viticultorii şi vinificatorii au avut
important pentru noi – înaltul oaspete american a de înfruntat şi multe probleme. Pomicultorii, bună-
subliniat că vinăria Cricova, care combină hrubele oară, s-au pomenit că nu au avut cui vinde recolta
din secolul XV şi tehnologiile moderne din secolul bogată de piersici, iar fabricile de sucuri nu dispun
XXI, îi sugerează ideea că trecutul şi viitorul Moldo- de capacităţi pentru a le procesa. Pentru a schimba
vei îşi au rădăcinile în Europa. situaţia din domeniu, Ministerul Agriculturii şi Indus-
Cu ocazia vizitei lui John Kerry, la vinăria Cricova triei Alimentare intenţionează să realizeze mai multe
a fost lansat şi brandul naţional „Wine of Moldova. A proiecte investiţionale de construcţie a unor fabrici
legend alive” elaborat cu sprijinul SUA. Sunt sigur că de procesare a produselor agricole pentru care sunt
nr. 6 [48] 2013  „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”  5
preconizate subvenţii însemnate. Nu e vorba de con-

strucţia de fabrici mari, ci de întreprinderi mici care FELICITĂRI
să fie mai aproape de producători.
Şi încă un aspect important. Noi nu putem vorbi Medalii
de o producţie agricolă eficientă, de valoare înaltă şi
competitivă fără a avea o reţea modernă de frigide-
re, linii de ambalare, sortare etc. În sensul dat statul
de la Mundus Vini
Întreprinderea „Chateau Vartely” a obţinut şase me-
acordă un suport esenţial producătorilor. Noi însă,
dalii, inclusiv două de aur, la Concursul de vinuri din
în noul an 2014 nu ne vom limita doar la aceasta. În
oraşul Neustadt (Germania) – unul dinte cele mai im-
curând vom beneficia de noi fonduri oferite de Uni-
portante din Europa
unea Europeană, care ne vor permite să efectuăm
Compania „Chateau Vartely” participă la această
transformările necesare şi aşteptate. Astfel vom îm-
prestigioasă competiţie din anul 2006, dar este pentru
bunătăţi esenţial eficienţa producţiei.
prima dată când toate vinurile prezentate au fost pre-
Aş vrea să mă refer şi la un alt aspect al pro-
miate. E un concurs închis. Nimeni nu ştie cine sunt
blemelor noastre. Am mai spus-o cu alte ocazii
adversarii. Participanţi trimit băuturile cu toate certifi-
că a redobândi prestigiul avut cândva între marile
catele de însoţire prin intermediul curieratului expres.
vinuri ale lumii este extrem de dificil, dar nu şi im-
Două tipuri de vin au fost apreciate cu aur: Tara-
posibil. Nu e vorba numai de reconstrucţia livezilor
boste Cabernet-Sauvignon 2007 şi Colecţia Rezerva-
şi a plantaţiilor viticole sau despre retehnologizarea
tă Traminer 2011, iar patru cu argint: Taraboste 2009,
vinăriilor. Grija noastră de toate zilele trebuie să fie
Taraboste Chardonnay 2011, Ice wine Riesling 2011 şi
promovarea imaginii. Urmărind acest scop, e nece-
Chateau Vartely Spumant Clasic Brut 2010.
sar să iniţiem şi să susţinem pe toate căile activită-
Premiile Mundus Vini sunt recunoscute de Organi-
ţile de revigorare a potenţialului vitivinicol autohton.
zaţia Internaţională a Viei şi Vinului şi de Uniunea Inter-
Avem o serie de astfel de activităţi care s-au încetă-
naţională a Enologilor. Nu doar consumatorii se orien-
ţenit deja şi au devenit destul de eficiente. Una dintre
tează după medaliile Mundus Vini, ci şi profesioniştii,
ele este Ziua Naţională a Vinului, care în anul 2013
criticii. În plus, aceste premii sunt recunoscute de Uniu-
a ajuns la cea de-a XI-a ediţie. Bucură faptul că or-
nea Europeană drept un simbol internaţional al calităţii.
ganizatorii acestei sărbători se străduie să introducă
De menţionat că Concursul Internaţional de Vinuri
de fiecare dată elemente noi care subliniază că vinul
Mundus Vini, care a avut loc în perioada 30 august – 8
este mândria noastră naţională, iar istoria poporului
septembrie în oraşul Neustadt din Germania, se pla-
se îmbină organic cu tradiţiile vinificaţiei. Prin aces-
sează, potrivit specialiştilor, în topul celor trei compe-
te manifestări noi vom ridica tot mai sus prestigiul
tiţii mai importante din Europa. Este cunoscut pentru
producţiei vinicole naţionale, vom stimula interesul
rigoarea sa nemţească, de premii învrednicindu-se doar
populaţiei faţă de băuturile de înaltă calitate, contri-
40% din licorile înscrise în concurs.
buind astfel la formarea culturii avansate a consu-
Cu părere de rău, avem puţini producători care ob-
mului de vin.
ţin medalii la competiţii de acest fel, vreo cinci-şase.
De domeniul promovării imaginii ţine Festivalul
„Chateau Vartely” e o companie cu perspectivă de lungă
Naţional al Mărului, care este organizat cu multă in-
durată şi specialiştii înţeleg bine ce înseamnă o astfel
geniozitate şi inspiraţie de către pomicultorii raionu-
de promovare, de aceea participă la majoritatea con-
lui Soroca. Sărbătoarea ce se desfăşoară în ultimul
cursurilor.
week-end al lunii septembrie constituie o oportuni-
În acest an, la concurs au fost înscrise 6 000 de vi-
tate de promovare a fructelor pe piaţa internă şi cea
nuri de la circa 1 000 de producători din întreaga lume.
externă. S-au încetăţenit deja şi Festivalul cartofului
Mostrele de vinuri au fost analizate de către un juriu
organizat de legumicultorii raionului Briceni, renu-
format din aproximativ 250 de experţi din 45 de ţări. Fi-
mita Bostaniadă de la Lozova, raionul Străşeni. În
ecare băutură a fost degustată şi punctată de o comisie
premieră, anul acesta la Cimişlia a fost organizată
formată din cinci-şapte membri, trei din Germania şi
Sărbătoarea strugurilor.
patru din alte state.
Cele expuse mai sus constituie o dovadă că în
anul 2013 lucrătorii din sectorul vitivinicol şi pomi-
NOTA. Compania „Chateau Vartely” face parte din
col au demonstrat o dată în plus că sunt în stare să
grupul AMG Holding controlat de omul de afaceri Nico-
activeze în orice condiţii ale anului. Pentru aceasta ei
lae Ciornâi. Este unul dintre cei mai mari producători
merită tot respectul şi Guvernul Republicii Moldova,
de vinuri, iar în anul 2012 a fost al patrulea expor-
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare fac tot
tator de vinuri îmbuteliate din ţară. Compania îşi ex-
posibilul pentru a le acorda suportul necesar. Sun-
portă producţia în SUA, ţările Uniunii Europene, Rusia,
tem convinşi că şi în anul 2014 vor şti să-şi mobilize-
China, România, Ucraina, Kazahstan şi Kârgâzstan. În
ze forţele, vor munci cu aceeaşi ardoare, vor obţine
acest an a intrat şi pe piaţa din Thailanda.
rezultate şi mai bune întru binele lor şi al ţării.
Multă sănătate tuturor, la anul şi la mulţi ani!
CONSTATĂRI
CE AM PRECONIZAT ŞI CE AM REALIZAT
ultură şi Tehnolo-
Diriguitorilor celor patru direcţii ale Institutului Ştiinţifico-Practic de Hortic
ările:
gii Alimentare convocaţi la o mică masă rotundă le-au fost adresate întreb
1. Ce a însemnat pentru Dumneavoastră anul 2013?
2. Ce v-aţi preconizat şi ce aţi reuşit să realizaţi în această perioadă?
3. Ce aşteptaţi de la anul 2014?
Petru ILIEV, director adjunct pe ştiinţă posibilă efectuarea unor cercetări mai avansate şi elaborarea vi-
itoarelor planuri de studiu. De asemenea, ne dorim extinderea şi
Scopurile propuse au fost atinse consolidarea relaţiilor de colaborare cu partenerii noştri externi,
1. Anul 2013 s-a remarcat ca unul în primul rând cu cei din UE, România, Ucraina, Belarus.
relativ benefic pentru cercetările în do-
meniul legumiculturii şi cartofului. Au Nicolae TARAN, şeful Direcţiei „Viticultură şi vinificaţie”
fost îndeplinite practic toate sarcinile şi
obiectivele propuse. S-au selectat soiu- Doleanţele colectivului
rile productive de cartof şi au fost reco-
mandate pentru producere: din grupa de n-au fost luate în seamă
soiuri timpurii – Adora, Riviera, Colombo, 1. Sumar, anul 2013 a fost des-
Minerva; din grupa de soiuri semitimpurii tul de productiv, plin de multă muncă şi
– Artemis, Evolution, Laperla; din grupa mari aşteptări.
de soiuri medii – Memphis, Rudolf, Lusa. Rezultate pozitive s-au În pofida tuturor restructurărilor
obţinut la elaborarea metodelor de combatere a degenerării car- iniţiate de MAIA şi AŞM, colaboratorii
tofului. Numai datorită selectării soiului şi trecerii la sistemul de Direcţiei „Viticultură şi vinificaţie” au fi-
producere a cartofului pentru seminţe în cultura a doua s-a redus nalizat cu succes cercetările planificate
importul acestuia cu aproximativ 1 300 tone, ceea ce în expresie pentru 2013. Pentru producătorii din
valorică ar fi aproximativ 15 milioane de lei. domeniul viticulturii şi vinificaţiei au fost
La ardei, tomate, castraveţi. Au fost selectate linii noi, create organizate seminare în diferite raioane
soiuri şi transmise Comisiei de Stat pentru omologare câte un soi ale Republicii Moldova referitor la perspectiva utilizării soiurilor
de ardei, tomate şi dovlecei. autohtone şi a soiurilor noi de selecţie, efectuarea unor operaţii
În afară de aceasta, a fost studiată influenţa diferitor micro- tehnologice în plantaţiile viticole şi utilizarea metodelor de pro-
organisme de bază asupra productivităţii şi calităţii culturilor le- tecţie a plantelor, au fost elaborate 4 recomandări tehnologice în
gumicole (cartof, tomate, ardei, ceapă, varză, castraveţi). Sporul domeniul agrotehnicii, protecţiei viţei-de-vie şi al enologiei, au
recoltei atât al celei în stare proaspătă, cât şi al seminţelor este fost obţinute 7 brevete de invenţii, depozitate 3 suşe de levuri la
de circa 15-30 procente. Mai mult decât atât, aceste rezultate Institutul de Biotehnologii şi Microbiologie, s-au publicat articole
creează premise bune pentru cultivarea legumelor ecologice, în reviste naţionale şi internaţionale în număr de 90, au fost ela-
datorită reducerii numărului de tratamente chimice şi a dozelor borate 2 SM pentru producţia alcoolică.
de îngrăşăminte minerale. Cu o deosebită mândrie menţionăm că dl dr. hab. în agri-
În plus, Direcţia „Legumicultură” a participat activ la reali- cultură Gheorghe Savin a obţinut „Menţiunea specială” a Juriului
zarea tematicii extrabugetare. Şi anume: testarea produselor chi- Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) pentru anul 2013,
mice utilizate la culturile legumicole şi atragerea surselor băneşti la categoria „Monografii şi studii specializate”, pentru monogra-
în bugetul institutului în sumă de aproximativ 300 mii de lei. Au fia „Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldova” şi
fost scrise şi publicate 12 articole ştiinţifice în diferite reviste atât „Premiul Juriului OIV” pentru anul 2013, la categoria „Viticultură”
din ţară, cât şi de peste hotare. Am participat la două evenimente pentru ampelografie, pentru monografia colectivă „Caucasus and
internaţionale – Simpozionul-expoziţie pe problema cartofului în Northern Black Sea Region Ampelography” (publicată la prestigi-
Europa, care a avut loc în luna septembrie în Olanda, unde am oasa editură VITIS – Germania), în care sunt incluse studii despre
avut un discurs despre cultivarea cartofului în zonele cu tempe- resursele genetice ale viţei-de-vie – soiurile vechi autohtone,
raturi ridicate, şi Simpozionul Internaţional „Selecţia plantelor” prezente în Fondul genetic al Institutului.
desfăşurat în luna noiembrie în Antalia, Turcia. Colaboratorii Di- În cadrul Salonului Internaţional de Inventică INFOIN-
recţiei „Legumicultură” au fost permanent solicitaţi şi au partici- VENT-2013, de către colaboratorii Direcţiei „Viticultură şi vinifica-
pat la desfăşurarea diferitor seminare, expoziţii, la discursuri în ţie” au fost obţinute 1 medalie de aur, 1 medalie de bronz şi Grand
cadrul unor emisiuni televizate şi radio din ţară. Prix al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, România, 2013.
2. În linii generale, scopurile propuse au fost atinse, dar Pe parcursul anului 2013 au fost susţinute 3 teze de doctor
bineînţeles că mai sunt încă multe de făcut. în tehnică la specialitatea „Tehnologia băuturilor alcoolice şi ne-
3. În 2014 sperăm să avem un an agricol bun, cu rezultate alcoolice” (Olga Soldatenco, Veronica Dumanov şi Sorina Ursu),
practice frumoase obţinute de fermierii noştri, în baza cărora ar fi dl Gheorghe Savin a susţinut teza de doctor habilitat în agricultu-
ră, iar 10 doctoranzi îşi fac studiile la secţia doctorat cu speciali- noastre şi să se producă schimbări radicale ce vor contribui la
zarea „Viticultură şi vinificaţie”. redresarea situaţiei.
2. Pentru anul 2013, cel mai mare proiect a fost legat de
formarea sau mai exact reîntoarcerea la Institutul Naţional al Eugen IORGA, şeful Direcţiei „Tehnologii alimentare”
Viei şi Vinului, în baza actualei Direcţii „Viticultură şi vinificaţie”
a IŞPHTA. Aşteptăm un an fără surprize
În această ordine de idei au fost pregătite note informative 1. Nu suntem superstiţioşi şi nu am
cu argumentări ştiinţifice, organizatorice şi economico-financia- consultat aştrii la început de an, doar am
re care au fost adresate tuturor organelor centrale ale Republicii lucrat asupra planurilor de activitate la
Moldova. Dar, cu regret, iniţiativa şi dorinţa colectivului de savanţi care mă voi referi. Însă au intervenit si-
(8 doctori habilitaţi şi 25 de doctori) şi cercetători (în total 25 de tuaţii „neplanificate”, care s-au răsfrâns
persoane) nu au fost luate în seamă. asupra acelor lucrări de cercetare-dezvol-
3. Pentru anul 2014, toate aşteptările colaboratorilor Direcţiei tare care în fond reprezintă activitatea de
„Viticultură şi vinificaţie” sunt legate de implementarea proiectului bază a Direcţiei „Tehnologii alimentare”.
investiţional „Modernizarea subdiviziunilor IŞPHTA în vederea efi- Se are în vedere transferul întreprinderii
cientizării cercetărilor în domeniul vitivinicol”, care este susţinut de din localul de pe str. M. Kogălniceanu, 63
Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Pro- în cel de pe str. Costiujeni, 14. În ciuda faptului că unele lucrări
gramului de Restructurare a sectorului vitivinicol, finanţat de Banca s-au efectuat „din mers”, în condiţii neordinare, cercetările pla-
Europeană de Dezvoltare. Conform acestui Proiect Investiţional, nificate în cadrul Proiectului instituţional „Tehnologii inovaţionale
Direcţia a obţinut o finanţare în sumă de 1 600 mii euro pentru revi- de prelucrare a materiei prime agricole, de origine vegetală şi
talizarea bazei pepinieristice a institutului, modernizarea sectorului animalieră” şi realizate la solicitarea agenţilor economici din di-
de microvinificaţie şi dotarea laboratoarelor Direcţiei „Viticultură şi verse ramuri prelucrătoare ale industriei alimentare s-au realizat
vinificaţie” cu echipament modern de cercetare. calitativ şi în termenii stabiliţi.
Sperăm că implementarea acestui proiect investiţional va 2. Astfel, pentru prima dată în RM s-au obţinut rezultate
permite instituirea de material săditor viticol de categoriile „Pre- referitoare la extragerea componenţilor bioactivi din materie pri-
bază” şi „Bază”, precum şi lărgirea spectrului de cercetări ştiin- mă autohtonă cu utilizarea procesului tehnologic de CO2-extracţie
ţifice şi eficientizarea acestora pentru creşterea competitivităţii supercritică, acestea fiind fracţiile lipidice din miez de nucă, se-
vinurilor moldoveneşti pe pieţele mondiale. minţe de tomate şi dovleac şi germeni de grâu, care ulterior se
vor utiliza la obţinerea produselor alimentare din categoria hranei
Mihail RAPCEA, şeful Direcţiei „Pomicultură” sănătoase.
Un obiectiv esenţial în activitatea Direcţiei „Tehnologii ali-
Am activat cu mari speranţe mentare” constituie elaborarea unor cicluri de tehnologii care
prevăd prelucrarea complexă a materiei prime agroalimentare,
1. Pentru colectivul de cercetători
fără deşeuri, cu obţinerea unor produse valoroase. Spre exemplu,
al Direcţiei „ Pomicultură” anul 2013 a
prelucrarea complexă a dovleacului (peste 25 de reţete de produ-
fost unul fructuos şi plin de speranţe că
se, inclusiv uleiul din seminţe), a laptelui (brânza albuminică şi
totuşi reforma începută se va finaliza,
băuturile obţinute la procesarea zerului) ş. a.
însă, cu părere de rău, n-a fost să fie
aşa. Un impact negativ asupra activită- Este bine cunoscută existenţa pe piaţa RM a unui număr im-
ţii de cercetare s-a făcut simţit în urma punător de alimente neconforme şi vădit falsificate. În scopul de-
aşa-numitei optimizări începute în anul celării acestor produse, pe parcursul ultimilor ani se elaborează
2008. Cu regret, efectul acestora nu se „Metodologia decelării produselor neconforme şi falsificate” pe
prea vede. În prezent sectorul de cerce- grupuri omogene de produse alimentare. Acest document va fi
tări nu dispune de condiţii adecvate de desfăşurare a activităţii pus la îndemâna laboratoarelor de profil pentru identificarea pro-
de studiere şi implementare, deoarece terenurile agricole au ducţiei respective cu înlăturarea, sperăm, a acestui fenomen care
fost transmise Staţiunii Experimentale (STE Codrul), activitatea se răsfrânge negativ asupra sănătăţii populaţiei.
căreia lasă mult de dorit. Actualmente această subdiviziune a Destinaţia de bază a lucrărilor aplicative de cercetare-dezvolta-
acumulat datorii de câteva milioane lei. re o vedem în conlucrarea eficientă cu întreprinderile prelucrătoare
Ca urmare genofondul pomicol, cartea de vizită a Republi- din sectorul real al economiei RM. În acest scop au fost onorate
cii Moldova, transmis de asemenea STE Codrul, este pe cale de peste 20 de contracte economice privind elaborarea tehnologiilor
dispariţie. alimentare specifice întreprinderii respective, a regimurilor noi de
2. În pofida situaţiei neplăcute create, colaboratorii şi-au sterilizare a conservelor, stabilirea şi prelungirea termenelor de
onorat obligaţiunile. Programul instituţional 2013 a fost integral valabilitate a alimentelor ş.a. Concomitent s-au elaborat documen-
realizat. te normative interstatale (tip GOST), naţionale (SM MD) şi de firmă
Au fost organizate seminare de profil în toate raioanele, (SF MD), în baza cărora întreprinderile ţării produc şi plasează pe
elaborate şi implementate recomandări tehnologice, obţinute piaţa internă şi cea externă produse noi de calitate.
brevete de invenţie, am participat la diverse conferinţe ştiinţifice 3. Aşteptările pentru a. 2014 sunt de un optimism real, fără
naţionale şi internaţionale, emisiuni televizate şi radio. În final se surprize de genul celor din anul 2013, cu revenirea la un ritm de
poate spune că cele preconizate au fost îndeplinite, iar colabo- lucru mai productiv.
ratorii direcţiei noastre vor contribui şi pe viitor la prosperarea În ajunul sărbătorilor de iarnă, aduc sincere mulţumiri cola-
pomiculturii, una dintre ramurile de bază ale complexului agro- boratorilor Direcţiei „Tehnologii alimentare” pentru munca depusă
industrial. în realizarea Planului pe 2013, cu urări de sănătate şi noi succese
3. Sperăm ca în anul 2014 să se ţină cont şi de propunerile în anul 2014. La mulţi ani!
CZU: 664.3:635.621
SEMINŢELE DE DOVLEAC  MATERIE PRIMĂ AVANTAJOASĂ

PENTRU PRODUCEREA CO2EXTRACTELOR

O. MIGALATIEV, A. JENAC, V. CARAGIA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, laboratorul

pomicultură
„Tehnologia produselor alimentare”
ABSTRACT. In order to obtain vegetal food oils, the processing of oil raw materials varies depending on its
type. Pumpkin seeds represent a great source of lipid-soluble substances that could be extracted using traditional
methods and CO2-extraction method.
This article presents information on pumpkin growing in Moldova, benefits of pumpkin seeds and extraction with
supercritical carbon dioxide.
CULTIVAREA DOVLEACULUI ÎN REPUBLICA 2010, cea mai mică producţie de dovleac a fost înregistrată în anul 2007,
MOLDOVA ŞI LA SCARĂ MONDIALĂ deşi suprafaţa cultivată a fost mai mare decât în anul 2006. Acest lucru a
fost cauzat probabil, în mare parte, de seceta din anul 2007. O mică scă-
INTRODUCERE dere a producţiei de dovleac a fost în anul 2009 faţă de anul precedent.
În Republica Moldova există condiţii pedoclimatice favorabile pentru Astfel, dacă în 2008 s-au recoltat 48 557 t de dovleac, atunci în 2009
cultivarea dovleacului, acest fapt având o importanţă agronomică şi eco- producţia recoltată a atins valoarea de 43 707 t. Cea mai mare producţie
nomică vădită. După cantitatea de dovleac produsă, la scară mondială, de dovleac în Republica Moldova a fost în anul 2010, ajungând până la
Republica Moldova se clasează printre primele 50 de ţări. 63 412 t, dublu faţă de anul 2005. Însă în 2011 producţia de dovleac a
scăzut cu aproximativ 10 000 t faţă de anul 2010.
Fig. 1. Suprafaţa anuală cultivată cu plantaţii de dovleac

în Republica Moldova [6] Fig. 3. Randamentul la hectar al producţiei de dovleac în
Republica Moldova [6]
Conform figurii 1, suprafaţa destinată cultivării dovleacului pentru pe-
rioada anilor 2005 – 2010 a fost în continuă creştere. Dacă în anul 2005 În ceea ce priveşte randamentul producţiei de dovleac la hectar,
dovleacul era cultivat pe 2412 ha, atunci între anii 2006 şi 2008 se observă din 2005 şi până în 2010, în Republica Moldova acesta a fost evaluat la
o creştere lentă a suprafeţelor, acestea depăşind uşor 3 000 ha. Astfel, în aproximativ 12-15 t/ha. Potrivit figurii 3, cel mai mic randament a fost
anul 2010 suprafaţa cultivată cu dovleac practic s-a dublat faţă de anul obţinut în anul 2007, de circa 7,5 tone la hectar, din cauza secetei, în timp
2005, ajungând până la 4 572 ha, însă în 2011 a scăzut la 3 780 ha. ce cel mai mare randament a fost atins în anul precedent, 2006 – 14,6 t/
ha, dublu în comparaţie cu 2007. În anul 2010 randamentul producţiei de
dovleac a fost la acelaşi nivel cu anul 2005 – circa 13,9 t/ha, iar în anii
2008 şi 2009 acesta a fost evaluat la aproximativ 12,3 t/ha. O producti-
vitate similară anului 2006 a fost obţinută în 2011, constituind 14,3 t/ha.
SEMINŢELE DE DOVLEAC
Seminţe de dovleac, datând din anul 7 000 î. Hr., au fost descope-
rite în Mexic. Fiecare dovleac conţine până la 500 de seminţe de formă
ovală, semiplate (turtite), cu lungimea de cca 2 cm şi culoarea miezului
verde-măsliniu, localizate în cavitatea goală centrală printre fibrele mu-
cilaginoase [5, 7].
Seminţele de dovleac conţin o multitudine de vitamine şi minerale în
Fig. 2. Producţia anuală de dovleac în Republica Moldova [6] concentraţii impresionante. Acestea sunt o sursă importantă de proteine,
acizi graşi nesaturaţi şi fibre, dar au un conţinut scăzut de glucide [8, 9,
La fel ca şi suprafeţele pe care este cultivat, producţia de dovleac 10]. Seminţele de dovleac sunt foarte săţioase, având un conţinut caloric
în Republica Moldova este în creştere (fig. 2). În perioada anilor 2005– bogat şi un conţinut mare în fitosteroli (265 mg/100 g).
De asemenea, seminţele de dovleac pot oferi o mare parte din nece- turale, cum ar fi plantele, legumele, nucile, seminţele şi altele. În stare
sarul zilnic de minerale. Astfel, 100 g de seminţe de dovleac au 547 kcal şi supercritică, CO2 are proprietatea să dizolve mulţi compuşi ai ţesuturilor
constituie 136-140% din necesarul zilnic de magneziu (535,0–592,0 mg), vii, fără riscul de a lăsa urme de produse nedorite, cum ar fi solvenţii or-
153-160% din cel de mangan (3,1–4,5 mg), 85-95% din cel de fier (8,8– ganici. Astfel, produsul acestei extracţii are o puritate mai mare datorită
14,9 mg), 71–80% din cel de cupru (1,3–1,4 mg), 130% – fosfor (1144,0– absenţei reziduurilor de solvent.
1233,0 mg), 50% – zinc (7,4–7,8 mg) etc. Pe lângă acest aport considerabil, Starea supercritică, fiind una dintre stările materiei inexistente în
seminţele de dovleac conţin şi 75% vitamina K (7,3–51,4 μg), 50% proteine natură, poate fi obţinută prin creşterea presiunii şi temperaturii fluidului
(24,5–30,2 g) din doza zilnică recomandată [11]. Totodată, acestea sunt CO2 mai sus de punctul său critic (75 atm şi 31°C) [18]. Datorită tempe-
bogate şi în acizi graşi polinesaturaţi, inclusiv omega 3 şi omega 6 [12, 13]. raturii scăzute şi presiunii critice, CO2 este un solvent uşor de obţinut şi
Deseori, seminţele de dovleac rămân după pregătirea bucatelor din totodată un solvent ideal pentru produsele naturale, deoarece este evi-
dovleac şi sunt aruncate împreună cu coaja. Însă acestea sunt foarte tată denaturarea produsului.
benefice pentru sănătate, despre aceasta ştiau strămoşii noştri, care nu În stare supercritică, CO2 nu este nici lichid, nici gaz, iar acest lu-
aruncau seminţele de dovleac, dar le uscau şi le păstrau, fiind folosite cru oferă o excelentă putere de extracţie, reglabilă după necesitate prin
mai apoi în calitate de medicament [14] . varierea parametrilor de temperatură şi presiune. Schimbările mici de
presiune sau temperatură duc la modificarea densităţii fluidului, care
BENEFICIILE ULEIULUI DIN SEMINŢE DE DOVLEAC contribuie la creşterea sau scăderea solubilităţii diferitor compuşi. În
Consumul regulat de ulei din seminţe de dovleac aduce importante acest fel, utilizarea fluidelor supercritice permite controlul procesului de
beneficii care contribuie la menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii or- separare a compuşilor [19, 20].
ganismului uman. Uleiul din seminţe de dovleac previne complicaţiile Avantajele procesului de extracţie cu CO2 supercritic la prelucrarea
cardiovasculare, infarctele miocardice, accidentele vasculare cerebrale produselor vegetale sunt expuse în tabelul 1.
şi artritele la membrele inferioare; ameliorează durerile de articulaţii,
are efect antiinflamator şi antiinfecţios (graţie curcubitacinei); are calităţi Tabelul 1
diuretice şi laxative, previne astfel constipaţia şi balonarea; scade nive- Avantajele utilizării CO2-supercritic la prelucrarea
lul de colesterol (reglează colesterolul) şi reduce şansele de dezvoltare produselor naturale [24]
a celulelor canceroase; creşte rezistenţa sistemului imunitar; elimină
metalele grele din organism; diminuează durerile de gută; îmbunătă- Produse Domeniul de aplicare și avantajele proce-
ţeşte memoria şi buna funcţionare a creierului. De asemenea, este re- naturale sului de extracţie cu CO2-supercritic
comandat în caz de cistită, tulburări hormonale sau de comportament la Separarea și fracţionarea acizilor grași liberi ca pro-
adolescenţi, întăreşte muşchiul cardiac, preîntâmpină atacurile de cord, Lipide de
duși ai uleiurilor vegetale brute sau ai lipidelor de
osteoporoza şi apariţia pietrelor la rinichi; ajută la îmbunătăţirea aspec- origine animală, eliminarea aromelor și mirosurilor
origine
tului pielii, sporeşte creşterea firelor de păr şi întăreşte unghiile moi; nedorite, producerea uleiurilor comestibile sau far-
vegetală și
protejează prostata prin conţinutul de caretenoizi şi de zinc; are calităţi maceutice, fracţionarea selectivă a colesterolului din
animală
sedative şi vermifuge (viermi intestinali: limbrici, tenie şi giardia) [15]. unt, degresarea cărnii pentru a mări termenul de va-
labilitate și a reduce mirosurile și aromele neplăcute.
METODE DE OBŢINERE A ULEIURILOR Nu au loc pierderi de arome intense și mai puţin
intense, lipsa degradării termice, prelungirea ter-
În funcţie de conţinutul de substanţe lipidice în seminţele de oleagi-
Extracte de menului de valabilitate datorită extracţiei de anti-
noase, extracţia uleiului se poate face prin presare la rece sau la cald ori aromă oxidanţi și eliminării oxigenului pur, puritate înaltă
prin extracţie cu solvenţi organici. a produsului, extracţie și recuperare mai rapidă, ca-
Uleiurile presate la rece sunt obţinute prin supunerea materialului ve- racteristici de amestecare excelente.
getal la presiune înaltă, numai prin procedee mecanice, cum sunt decor- Recuperarea componentelor-cheie ale aromelor
ticarea şi presarea, fără utilizarea tratamentului termic sau a solvenţilor.

volatile din fructele proaspete, deterpenizarea ule-
Aceste uleiuri pot fi purificate prin decantare, filtrare sau centrifugare. Extracte
iurilor din citrice, dezalcoolizarea sucurilor de fructe,
În cazul presării la cald, încălzirea materiei prime va duce la modi- din fructe
inactivarea enzimelor, sterilizarea sucurilor, lipsa de-
ficarea vâscozităţii uleiului, care va contribui la fluidificarea acestuia şi
la obţinerea unui randament mai mare. În schimb, sub acţiunea căldurii
gradării termice a savorii și a aromelor.
Separarea fracţionată a componentelor selectate
pomicultură
Extracte
degradează aroma şi culoarea uleiului însoţită de scăderea valorii nutri- de o calitate mai bună, volume mai mari de produs,
din miro-
tive a acestuia [16]. denii
reducerea timpului de extracţie, eliminarea conta-
Extracţia cu solvenţi volatili se bazează pe separarea compuşilor lipo- minanţilor nedoriţi.
solubili dintr-un amestec, datorită diferenţei dintre solubilitatea acestora Antio- Lipsa degradării termice, lipsa solventului rezidual,
întru-un solvent selectiv. Unul dintre cei mai utilizaţi solvenţi, hexanul, xidanţi fracţionarea selectivă și creșterea concentraţiei mo-
posedă o mare putere de dizolvare şi poate fi uşor eliminat datorită vola- naturali leculelor-ţintă, creșterea stabilităţii.
tilităţii sale sporite. Pe de o parte, se obţine uleiul, cerurile şi pigmenţii, iar Îmbunătăţirea procesului de recuperare și ameliora-
pe de altă parte, solventul care urmează să fie reutilizat [17]. Substanţele rea stabilităţii coloranţilor alimentari naturali (caro-
Coloranţi
liposolubile trec în soluţie, dar în şrot rămâne o proporţie nesemnificativă tenoide), fracţionarea selectivă a mai multor produ-
naturali
de solvent, astfel încât recuperarea acestuia atinge frecvent 94–96% din se finite (de exemplu: uleiuri esenţiale, oleorășini și
pigmenţi de culoare).
cantitatea iniţială. Materia primă degresată este menţinută la vapori de
apă, iar mai apoi poate fi utilizată în alte domenii (compostare) [16]. Menţine echilibrul preparatelor bioactive pe bază
de plante, randamentul producţiei este mai mare și
Extracte
de calitate, pot utiliza modificatori pentru a extrage
METODA CO2EXTRACŢIE SUPERCRITICĂ din plante
mai mulţi constituenţi medicamentoși polari, fracţi-
Atât extracţia cu solvenţi, cât şi metodele de presare duc la apariţia onarea selectivă a moleculelor vizate.
unor cantităţi semnificative de deşeuri ce includ solvenţi. O alternativă a
acestor metode de obţinere a uleiului este CO2-extracţia, fiind o tehnică În tabelul 2 sunt enunţate avantajele şi dezavantajele privind calita-
eficientă de extracţie pentru diverse tipuri de biomateriale vegetale na- tea şi randamentul metodelor de obţinere a uleiurilor.
Tabelul 2 plementată în industria alimentară din Republica Moldova, aceasta este

Analiza comparativă a diferitor metode o metoda de perspectivă datorită faptului că seminţele de dovleac sunt o
de obţinere a uleiurilor [21] materie primă autohtonă accesibilă.
Meto- Avantaje privind Dezavantaje privind CONCLUZII

da de 1. În Republica Moldova, atât suprafaţa destinată cultivării do-
ex- Randa- Calita- Randa- vleacului, cât şi randamentul producţiei de dovleac la hectar pentru
Calitatea
tracţie mentul tea mentul perioada anilor 2007–2011 au fost în continuă creştere. Cea mai
Lipsa Solvent mare cantitate de dovleac (63 412 t) a fost produsă în anul 2010.

Extrac- solvenţilor reutilizabil Instalaţie 2. Seminţele de dovleac sunt o sursă importantă de lipide
ţia cu periculoși; aproape la scumpă pentru (25-40%) cu substanţe biologic active, astfel reprezentând o ma-
pomicultură
CO2- Temperaturi infinit, CO2 se - a atinge faza terie primă autohtonă accesibilă şi avantajoasă pentru produce-
super- joase; adaptează la supercritică rea CO2-extractelor şi elaborarea unui nou sortiment de produse
critic Metodă orice materie a CO2 alimentare cu proprietăţi funcţionale, competitive pe piaţă.
ecologică primă 3. În prezent, în cadrul Institutului Ştiinţifico-Practic de
Extrac- Temperaturi Oxidare Utilaj și braţe Horticultură şi Tehnologii Alimentare este cercetat procesul de
ţia prin joase; - rapidă la de muncă obţinere a CO2-extractelor liposolubile din seminţe de dovleac.
presare Metodă contactul costisitoare 4. Eficacitatea CO2-extracţiei depinde atât de regimul de ex-
la rece ecologică cu aerul tracţie (temperatură, presiune şi debit), cât şi de dimensiunea
Durata
Utilizarea îndelungată particulelor, concentraţia iniţială de ulei, metoda de pre-tratare (de
Mai rentabilă exemplu, uscare) şi de caracteristicile fizice (porozitatea, densita-
Extrac- Temperaturi decât alte solven- a procesului; tea, dimensiunea particulelor de distribuţie) ale materiei prime.
ţia cu ţilor
joase metode Solventul Pe această temă a fost realizată teza de masterat „Elaborarea
solvenţi periculoși trebuie deseori tehnologiei de producere a CO2-extractelor din seminţe de dovleac”.
(toxici) reînnoit
Cercetările privind valorificarea dovleacului, inclusiv a se-
UTILIZAREA METODEI DE CO2EXTRACŢIE minţelor se efectuează în cadrul Programului instituţional
Cunoscut de peste trei decenii, pe scară largă procesul de CO2-extracţie nr. 11.817.04.32A.
a avut un succes comercial în mai multe procese de separare şi extracţie.
Metoda de CO2-extracţie este utilizată frecvent atât în industria farmace- REFERINŢE:
utică, în ramura chimiei şi biochimiei, cât şi în industria produselor alimen-
tare pentru extracţia diferitor substanţe, inclusiv uleiuri esenţiale şi arome 1. Registrul soiurilor de plante pentru anul 2012 al RM. Ediţie oficială. Chişinău, 2012
alimentare, precum şi decafeinizarea cafelei şi a ceaiului negru [22]. 2. Абрикосов Н., Федосов Н.Ф. Др. Тыква. Москва, Сост. м. Cельхозгиз, 1955, 370 c.
Capacitatea dioxidului de carbon de a influenţa solubilitatea com- 3. Decker D.S. Origins, evolution, and systematics in Cucurbita pepo (cucurbitaceae).
Econ. Bot. 42, 1988, p 4-15.
puşilor prin variaţiile de temperatură şi presiune a favorizat extracţia şi 4. Starodub V. Tehnologii în fitotehnie. Chişinău, Centrul editorial al UASM, 2008, 400 p.
izolarea substanţelor valoroase din produsele naturale [21]. 5. Wolford R., Banks, D. Pumpkins and more, 2008. University of Illinois extension.
19 feb. 2008
Extracţia cu fluide supercritice ar putea fi folosită pentru o varietate 6. www.faostat.fao.org
de aplicaţii, inclusiv extracţia şi fracţionarea grăsimilor (untul de cacao) 7. World’s healthiest foods. Pumpkin seeds. 2008. The George Mateljan foundation.
şi a uleiurilor alimentare, separarea uleiurilor esenţiale şi a derivaţilor 11 feb. 2008
8. Brancucci M., Bänziger E. La courge a découvrir. ISBN: 2-940306-125.
acestora, separarea tocoferolilor şi a altor antioxidanţi, curăţarea plan- 9. Kamel S.B., Deman M.J., Blackman B. Journal food technologies, nutritional, fatty acid
telor medicinale şi a produselor alimentare de pesticide, detoxifierea and oil characteristics of different agricultural seeds. 17: 263-269, 1982.
10. Lazos E. Journal food science, nutritional, fatty acid and oil characteristics of pum-
crustaceelor şi concentrarea bulionului, stabilizarea sucurilor de fructe, pkin and melon seeds. 51: 1382-1383, 1986.
separarea alcaloizilor (cofeina, teofilina, teobromina, morfina şi pilo- 11. Pearson’s D., Egan H., Kirk R.S., Sawyer R. Chemical analysis of foods, (eds.), 8th éd.,
Churchill Livingston, Edinburgh.1981, pp. 520-547.
carpina), reducerea nivelului de colesterol în alimente (carne, produse 12. Fedha M.S., Mwasaru M.A., Njoroge C.K, Ojijo N.O şi Ouma G.O. Agriculture and
lactate şi ouă), purificarea proteinelor prin precipitare fracţionată a pro- biology journal of North America, effect of drying on selected proximate composition of
teinei alcaline fosfataza, insulinei, lizozimului, ribonucleazei, tripsinei şi fresh and processed fruits and seeds of two pumpkin species, 2010. ISSN print: 2151-7517,
http://www.scihub.org/abjna, ISSN online: 2151-7525.
a amestecurilor acestora de la dimetilsulfoxid etc. [21]. 13. Pumpkin production revista : Agricultural alternatives, http://agalternatives.aers.
Alte extracţii comerciale existente puse în aplicare pe parcursul ul- psu.edu/publications/pumpkin.pdf
14. Polease, J.M. La culture des courges, édition Artemis, 2006, 104 p.
timilor ani sunt extracţia mirodeniilor (ulei şi răşini); dezodorizarea ule- 15. Pahud Y., Tardy M., Meldem M. Courge, citrouille et potiron: saveurs gourmandes,
iurilor şi grăsimilor; extracţia anumitor compuşi din hamei pentru bere; édition Cabedita, 2006, 86 p.
16. Щербаков В.Г. Технология получения растительных масел. – Москва. Изд-во
degresarea produselor de fast-food; extracţia antioxidanţilor, aromelor «Колос», 1992, 206 с.
şi coloranţilor alimentari din materiile prime de origine vegetală [19]. 17. Акаева, Т.К., Петрова С.Н. Основы химии и технологии получения и переработки
În cele din urmă, este important de menţionat că fluidele supercriti- жиров. Ч.1. Технология получения растительных масел: учеб. Пособие/ гоувпо иван.
Гос. хим.-технол. ун-т., Иваново, 2007, 124 с. – ISBN 5– 9616– 0179–х.
ce sunt cunoscute prin faptul că au o bună reacţie datorită capacităţii lor 18. Penchev P. Thèse en vue de l’ obtention du doctorat de l’université de Toulouse: étude
de a omogeniza un amestec, difuzivitate ridicată şi capacitate de separa- des procédés d’extraction et de purification de produits bioactifs à partir de plantes par
couplage de techniques séparatives à basses et hautes pressions, 2011.
re de fază controlată şi distribuţie a produselor. 19. Milan N., Sovil J. Critical review of supercritical carbon dioxide extraction of selec-
Această metodă poate fi utilizată cu succes şi la obţinerea uleiului ted oil seeds apteff, 41, 1-203 (2010) UDC: 665.3:66.061 DOI: 10.2298/apt1041105s biblid:
1450-7188 (2010) 41, 105-120.
din seminţe de dovleac. 20. Stiﬅ G., Zraidi A., Lelley T. Development and characterization of microsatellite mar-
La Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimen- kers (ssr) in Cucurbita species. Cucurbit genetics cooperative report 27:61-65 (2004).
tare a fost început studiul procesului de CO2-extracţie din seminţele de 21. Supercritical carbon dioxide (SC-CO2) as a clean technology for palm kernel oil ex-
traction. Journal biochem tech (2009) 1(3):75-78 ISSN: 0974-2328.
dovleac din specia Cucurbita pepo. 22. Kubátová A., Jansen, B., Vaudoisot J.F., Hawthorne S.B. Journal of chromatogra-
Dat fiind faptul că seminţele reprezintă 2–5% din masa dovleacului phy, thermodynamic and kinetic model for the extraction of essential oil from savory and
polycyclic aromatic hydrocarbons from soil with hot (subcritical) water and supercritical
şi reieşind din cele analizate, rezidă că din producţia de dovleac din Re- CO2, a. 975: 175-188, 2002.
publica Moldova din anul 2011, care a constituit cca 54 mii de tone, s-ar 23. Vanhanen P.L., Savage G. P., Dutta P. C., Vile G. Fatty acid, tocopherol and phytoste-
rol composition of cucurbit seeds grown in Marlborough, new Zealand, Lincoln University.
obţine 1,08–2,70 mii tone de seminţe. Datorită faptului că seminţele de 24. Technology watch, wellness west, supercritical fluid extraction an upcoming green
dovleac conţin 25–40% lipide, rezultă că din această cantitate ar putea technology, volume 2, issue 1, July 2005.
fi extrase 270–1 080 tone de substanţe lipidice. Deoarece randamentul
extracţiei constituie aproximativ 90%, prin metoda CO2-extracţiei s-ar RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  L. Iuşan, doctor în tehnică.
obţine 243-972 tone de ulei din seminţe de dovleac. Materialul a fost prezentat la 20.09.2013.
Actualmente, deşi CO2-extracţia din seminţe de dovleac nu este im-
PARTICULARITĂŢILE CULTIVĂRII
COACĂZULUI ROŞU ŞI ALB
Ion CARAMAN, doctor habilitat în agricultură, Valentina TCACI, cercetător ştiinţific, IŞPHTA
Coacăzul roşu şi alb după provenienţă se consideră plante din zona

temperată. Însă are un areal destul de răspândit ce depăşeşte aceste
hotare.
În literatură despre această specie se aminteşte încă în secolul XIV,
iar primele date despre cultivarea ei în Europa de Apus – către secolul XV.
La început cultura coacăzului roşu servea la crearea fâşiilor vii de
protecţie, iar fructele erau utilizate pentru tratamente.
Coacăzul roşu şi alb aparţine familiei Saxifragaeae (D.C.), genul Ri-
bes L. subgenul Ribesia. Având avantaje mari faţă de coacăzul negru,
această specie ocupă 2-10% din suprafeţele repartizate coacăzului.
Plantele sunt mai durabile decât la coacăzul negru, mai roditoare, mai
puţin pretenţioase la condiţiile de creştere, mai rezistente la frig, mai
puţin reacţionează la secetă şi solurile sărate, mai rezistente la boli şi
dăunători, au mai puţine cerinţe faţă de administrarea îngrăşămintelor.
După conţinutul biochimic fructele de coacăz roşu şi alb practic nu se
deosebesc de cele de coacăz negru. Ele conţin vitamina C – 40-50 mg/%.
Cu toate acestea, asta nu e mai puţin ca la zmeur şi agriş. De aceea ele se
deosebesc prin conţinutul de substanţe jelatinoase – pectina, care face ca concurs au fost evidenţi-
fructele să fie folositoare mai ales pentru şoferi, deoarece pectina contri- ate soiuri care cresc şi se
buie la eliminarea din organismul uman a sărurilor, metalelor grele. dezvoltă bine în condiţiile
Fructele de coacăz alb mai au o prioritate. Sunt date despre prezenţa republicii. Printre aceste
în ele a substanţelor cu insulină. Asta înseamnă că aceste fructe trebuie soiuri de coacăz roşu sunt:
să fie incluse în raţionul bolnavilor de diabet. Coacăzul, ca sursă de să- Roşu de Olanda, Rondom şi
nătate, a fost cunoscut din vremurile străvechi datorită faptului că fruc- Jonkheer van Tets, cu pro-
tele au o perioadă lungă de folosire în stare proaspătă. Se maturizează ductivitatea de 10,0-11,5 t/
timpuriu şi se păstrează până toamna târziu pe tufă, neschimbându-se ha. Dintre soiurile de coa-
componenţa chimică. Dar dacă luăm în considerare că calităţile curative căz alb au fost evidenţiate:
ale fructelor se păstrează bine în producţia prelucrată, asemenea sursă Alb de Olanda, Interbrods-
de sănătate se poate utiliza tot anul. Sucul şi băuturile răcoritoare din kaia şi Alb de Potapenko.
fructe contribuie la scăderea febrei, îmbunătăţirea poﬅei de mâncare şi Soiul Roşu de Olanda a
eliminarea sărurilor din organismul uman, sporirea capacităţii de mun- fost omologat în Moldova.
că. Conţinutul ridicat de fier în peltea şi gem previne şi tratează anemia. Acest soi este rezistent la Fig. 3. Plantatul, bilonatul şi creş-
Coacăzul roşu şi alb se deosebeşte de cel negru prin particularităţile frig, rodeşte anual şi abun- terea plantelor în şcoala de butaşi:
de creştere şi fructificare. Ramurile de rod la coacăzul roşu şi alb sunt dent, este autofertil, rezis- a – plantare adâncă (toamna); b –
grupate îndeosebi la limita dintre creşterile de 1-2 ani şi au o longevitate tent la antracnoză. plantare semiadâncă (primăvara)
de 2-3 ori mai mare ca la coacăzul negru (fig.1). Creşterea materia-

Recolta coa- lului săditor. Pentru creşterea rapidă a materialului săditor de calitate
căzului roşu şi alb superioară se utilizează înmulţirea vegetativă prin butaşi lemnificaţi, în-
se repartizează pe
toată tufa şi nu se
mulţirea prin butaşi verzi, marcotaj orizontal (fig. 3).
În literatură se menţionează că coacăzul roşu şi alb se înmulţeşte pomicultură
concentrează la prin butaşi lemnificaţi. Într-adevăr, în sortiment sunt soiuri ca Roşu de
periferia ei (fig. 2), Olanda, Perveneţ şi altele la care aceasta este caracteristic. Dar una
la această specie dintre cauze este faptul că butaşii lemnificaţi se plantau în aceleaşi ter-
cresc mai puţin mene cu butaşii de coacăz negru. S-a constatat că coacăzul roşu intră
Fig. 1. Caracterul fructificării coacăzu- lăstari din zona în repausul vegetativ mai înainte decât coacăzul negru şi butaşii pot fi
lui roşu şi alb bazală a tufelor, plantaţi deja în lunile august-septembrie.
de aceea tufele nu Plantarea timpurie a butaşilor lemnificaţi sporeşte înrădăcinarea
se îndesesc şi sunt mai lor. În aşa caz, temperatura înaltă, irigarea sunt suficiente şi pentru înră-
durabile pe un singur loc, dăcinarea butaşilor toamna. Deci, de crescut material săditor nu este o
tufa poate da producţie problemă. În scopul menţinerii însuşirilor genetice ale soiurilor în pro-
15-20 ani. Coacăzul alb cesul de reproducere se foloseşte înmulţirea vegetativă. Sunt cunoscute
se deosebeşte de cel mai multe metode de producere a materialului săditor.
roşu numai prin culoarea
fructelor. El se prezintă ALEGEREA TERENULUI ŞI PREGĂTIREA SOLULUI
ca un albinos, care a fost Toate speciile de coacăz se dezvoltă bine în condiţii de lumină in-
Fig. 2. Repartizarea găsit între tufele de coa- tensă. În locurile umbrite (şi la îndesirea tufelor) rodesc mai slab, cali-
ramurilor buchet căz roşu. tatea fructelor scade. Coacăzul necesită soluri fertile, umede, cu reacţie
la coacăzul roşu: Soiurile. În urma (pH=6,0-6,5) slab acidă. Pe solurile acide se recomandă de introdus în
a – hotarul creşterii studierii unui grup de timpul aratului ori al săpatului solului var – 0,3-0,5 kg/m2. Coacăzul
anuale soiuri, în cultura de roşu şi cel alb creşte şi se dezvoltă mai slab pe terenuri joase cu umi-
ditate ridicată. Această specie creşte mai adâncimea rădăcinilor (40-60 cm.). Norma de udare – aproximativ
bine în condiţii de lumină deplină, nu su- 30-40 l/m2.
portă umbrirea. Cele mai utile soluri pen-
tru această specie sunt cernoziomurile cu TĂIERILE DE FORMARE
compoziţia granulometrică argilo-nisipoa- ŞI FRUCTIFICARE
să, cu fertilitate naturală sporită. Înainte Ramurile de rod la coacăzul roşu şi
de plantare se face planul de amplasare, alb se repartizează mai mult pe lemnul
terenul se ară ori se sapă la 25-30 cm, de 2-3 ani. La hotarul creşterilor se gru-
preventiv se împrăştie îngrăşăminte or- pează, formând buchete de formaţiuni

ganice din calculul la 1 m2 – superfosfat de rod. Pintenii la coacăzul roşu şi alb

– 50-60 g, sare de potasiu – 15-20 g sunt mai rezistenţi în comparaţie cu
pomicultură
şi 3-4 kg de îngrăşăminte organice. După coacăzul negru. În legătură cu aceasta,

aceasta se marchează locurile de planta- pentru fructificare se lasă şi ramuri de
re, se sapă gropile la adâncimea de 35-40 şase şi şapte ani. La plantare butaşii se
cm şi lăţimea de 40-50 cm cu 2-3 săptă- taie puternic, lăsându-se 2-4 muguri
Fig. 4. Ramură de mâni până la plantare, pentru ca solul să bine dezvoltaţi. În anul întâi la tufă cresc
coacăz pregătită pen- reuşească să se aşeze. 2-3 lăstari din rădăcină. În anul doi din
tru tăierea butaşilor Coacăzul se poate planta primăvara ele cresc 3-4 ramuri puternice pentru
combinaţi şi toamna, dar cel mai bun termen este formarea ramurilor de schelet. Cele
toamna. Plantarea de primăvară trebuie mai slabe se înlătură la nivelul solului.
efectuată până la desfacerea mugurilor. La sfârşitul perioadei de vegetaţie vor fi Fig. 7. Formarea tufei
Schema de plantare depinde de fertilitatea solului şi de formarea tu- 3-4 ramuri de schelet cu creşterile sale de coacăz după planta-
felor. Soiurile cu tufa răsfirată se plantează mai rar, iar cele cu coroana şi 4-5 lăstari din rădăcină (fig. 7). re: 1– anul întâi;
tufei compactă – mai des. La plantarea îndesată a plantelor distanţa În anul următor (al treilea an de 2 – anul doi; 3 – anul
între plante pe rând este de vegetaţie), primăvara, din trei; 4 – anul patru
0,7-1,0 m, iar la creşterea mugurii laterali ai ramurilor
coacăzului în tufe separat – de ordinul întâi (creşteri de
de 1,2-1,5 m, în funcţie de un an pe ramurile din anul trecut) vor creşte câte 1-2 lăstari
vigoarea tufelor, şi de 1,5- (ramuri de ordinul doi) şi se vor forma ramuri de rod. Lăstarii
2,5 m între rânduri. Pentru slab dezvoltaţi se înlătură la nivelul solului, se lasă 2-3 cei
plantare se utilizează puieţi mai puternici. În toamna anului trei tufele vor fi alcătuite din
de 1-2 ani neatacaţi de boli 3-4 ramuri de schelet cu ramificaţii de 4-5 şi mai mulţi lăstari
şi dăunători. Butaşii se plan- de un an crescuţi din trunchi.
tează cu adâncirea coletului Începând cu anii 4-5 după plantare o tufă este alcătuită
la 6-8 cm. Dacă puieţii se din 8-12 ramuri de schelet de diferite vârste. Ramurile de 7-8
plantează toamna, partea lor ani cu creşteri slabe (mai mici de 15 cm) se înlătură. În caz
aeriană nu se scurtează, dar că aşa ramuri au creşteri puternice, ele se mai lasă încă un
se taie primăvara, ca la plan- an, dar se înlătură cele mai tinere cu creştere slabă. Ulterior
tarea de primăvară. La plan- formarea şi tăierea tufelor constă în înlăturarea sistematică a
tare rădăcinile se presează ramurilor bătrâne de productivitate joasă. Periodic se înlătură
în pământ, după aceasta se Fig. 5-6. Multiplicarea coacăzului prin mar- ramurile atacate de boli şi dăunători. Cea mai potrivită peri-
scutură, ca solul să umple cotaj: a – fixarea lăstarilor de un an, oadă pentru tăierea tufelor este toamna-începutul iernii până
tot spaţiul între rădăcini. b – lăstari înrădăcinaţi, c – tufa-mamă la căderea zăpezii. Ramurile atacate de dăunători se înlătură
După plantare se udă (o căl- după recoltarea fructelor
dare de apă la 4 tufe), iar suprafaţa gropii se muşuroieşte cu un strat de şi îndată se ard.
sol, gunoi bine putrezit ori turbă (8-10 cm) (fig. 6 a). Protecţia plantelor. Coacăzul
Întreţinerea plantaţiei. Solul trebuie să fie afânat, fără buruieni roşu şi alb este atacat de aşa dăună-
şi îndestulat cu substanţe nutritive. Prelucrarea tardivă şi necalitativă tori ca: păduchii de frunze, păduchele
a solului conduce la înmulţirea pirului şi a altor buruieni care negativ galicol, sfredelitorul tulpinilor şi alţii.
influenţează creşterea şi dezvoltarea plantelor. În perioada de vegetaţie În combaterea păduchilor se utilizea-
solul se afânează de 5-7 ori. Toamna solul între rânduri se ară ori se ză soluţii de Actellic – 1,5 l/ha, Karate
sapă la adâncimea de 10-14 cm, iar în rând – la 8-10 cm. Zeon SES – 0,3-0,4 l/ha ori 0,15 şi
Fertilizarea. Coacăzul în perioada de creştere şi fructificare ab- 0,03-0,04%, Decis – 0,05%.
soarbe o cantitate mare de substanţe nutritive. Combaterea dăunătorilor. Se
În funcţie de nivelul de rodnicie al solului pe sectorul dat şi îndestula- efectuează stropirea arbuştilor cu
rea plantelor cu substanţe nutritive, îngrăşămintele se utilizează numai pe insecticide împotriva moliei agrişului,
sectorul lipsit de buruieni. După un an de la plantare se folosesc pe rând, vespelor şi a fluturilor sfredelitorului.
la lăţimea de 1 m2 îngrăşăminte organice (gunoi ori compost) – 20 kg pe În calitate de insecticide se recoman-
10 m2 şi minerale – azot (90 g/m2), fosfor (90 g/m2) şi potasiu (60 g/m2), dă Actellic 50 EC – 0,15%, Karate 5 Fig. 8. Sfredelitorul coa-
care în următorii 3 ani se utilizează pe suprafaţa de 1,5 m2. În plantaţiile CF – 0,03-0,04%. În timpul tăierii de căzului: 1a – fluturele
de rod cu vârsta de 4 ani, îngrăşămintele se introduc pe toată suprafaţa. primăvară ramurile înlăturate şi ata- femelă şi masculul,
Irigarea. Productivitatea înaltă a tufelor o perioadă îndelungată cate de boli şi dăunători se ard. La 1b – larva, 1c – nimfa,
este determinată de un complex de particularităţi agrotehnice, dintre tăiere nu trebuie de lăsat cioturi, iar 1d – lăstar vătămat
care o însemnătate importantă o are irigarea. În raioanele cu depuneri cele groase se ung cu var de grădină.
atmosferice insuficiente coacăzul are nevoie de irigare, pentru a menţi- Coacăzul roşu şi alb este afectat
ne umiditatea în sol la limita de 70%. La scăderea umidităţii mai jos de de aşa boli ca antracnoza şi rugina. În lupta cu antracnoza, primăvara
limita stabilită se efectuează irigarea: în perioada de creştere intensivă până la desfacerea mugurilor, plantele se stropesc cu soluţie de 0,5%
şi formarea mugurilor de rod, la sfârşitul înfloririi şi creşterii fructelor, sulfat de fier. După desfacerea mugurilor plantele se prelucrează cu o
în perioada coacerii şi după recoltarea lor. Solul se umezeşte până la soluţie de 1,0% zeamă bordeleză.
CZU: 634.8:634.85(4):632.11
INTERDEPENDENŢA DINTRE FACTORII DETERMINANŢI DE MEDIU,

REZISTENŢA SOIURILOR ŞI AGROTEHNICA CULTIVĂRII
SOIURILOR CLONE DE VIŢĂDEVIE EUROPENE
M. CUHARSCHI, V. CEBANU, A. BOTNARENCO, A. ANTOCI,
Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
SUMMARY. In the paper are generalized the results (materials) of researches of the interaction of dominant
natural factors with the resistance and placement on cultivation of clones of European varieties.
KEY WORDS: grapevine, European clones, natural factors, resistance, regeneration, agrotechnology.
INTRODUCERE şi bolile de fitoplasmă (îngălbenirea aurie). De aceea unele din ele nu

Dezvoltarea eficientă şi stabilă a ramurii viticole depinde în dau recolte stabile, mai cu seamă în anii nefavorabili şi în condiţii de
primul rând de factorii de mediu, mai cu seamă de abaterile de amplasare incorectă a plantaţiilor (în depresiuni de relief).
la normă a acestora (ger, secetă, grindină, boli epifitotice ş.a).
Factorii naturali sunt strâns legaţi de parametrii ecologici ai te- Tabelul 1
ritoriului, structura reliefului, rezistenţa genetică a soiurilor şi
agrotehnica de cultivare. Numai la o interacţiune optimă a tuturor Cantitatea şi calitatea recoltei la soiurile clone
factorilor şi reglarea corectă a elementelor agrotehnice, viticul- clasice europene de struguri pentru vin (sectorul
tura poate fi eficientă şi înalt productivă pe parcursul întregii pe- experimental viticol al IŞPHTA, 2003-2012)
rioade de exploatare.
titrabilă medie,
diu de zahăr, g/
Conţinutul me-
Recolta medie,
În legătură cu aceasta, o deosebită importanţă o poate avea
rimii recoltei,
Variaţia mă-
Denumirea
Aciditatea
găsirea unor mijloace menite să sporească rezistenţa plantaţiilor
clonelor
g/dm³
viticole la ger şi condiţiile de iernare, problemă care este şi mai
t/ha
t/ha
dm³
actuală în regiunile cu relief accidentat, unde temperaturile critice
negative iarna se repetă de 1-2 ori în 10 ani, cu alternarea sece-
telor, bolilor epifitotice şi a altor condiţii nefavorabile pentru culti-
varea viţei-de-vie. Astfel, în iernile geroase butucii pot fi afectaţi
de temperaturile critice minime în grad diferit; în cazuri mai grave Grupa de clone cu rezistenţă sporită şi medie la ger şi iernare
aceştia necesită restabilirea sau refacerea totală a organelor de Pinot blanc VCR6 16,3 11,9 - 20,8 191 8,1
schelet ale butucului. VCR7 16,8 7,0 - 26,5 191 7,5
În lucrarea de faţă se scot în evidenţă unele probleme cu factor 14,3 8,4 - 30,8 190 8,1
de impact asupra dezvolătrii viticulturii. Sauvignon F2
F5 15,4 8,2 - 30,7 196 8,3
MATERIAL ŞI METODĂ Riesling R3 12,8 8,5 - 16,8 181 10,2
Cercetările au fost iniţiate odată cu plantarea soiurilor clone R2 14,1 8,8 - 17,0 181 10,0
europene (1998, 1999, 2000) şi continuă şi în prezent pe câmpuri-
le experimentale ale STE ,,Codrul” şi ale filialelor ei, de asemenea, Pinot gris VCR6 12,8 7,0 - 18,4 210 6,6
într-un şir de gospodării viticole (ÎM „Vismos”, SA Doibani – „Kvint”, Cl. 52 13,1 9,4 - 18,3 207 7,2

Agroaudit ş.a.). Obiectul de studiu sunt plantaţiile viticole pe tulpină Cabernet-Sauv. F5 12,6 7,1 - 18,1 206 9,3
înaltă ale principalelor soiuri clone europene de struguri pentru vin R5 11,7 5,4 - 17,9 219 8,7
(Chardonnay, grupa Pinot, Traminer, Sauvignon, Aligote, Riesling de viticultură
Rhin, Merlot, Cabernet-Sauvignon ş.a.), amplasate pe pante cu sche- Grupa de clone cu rezistenţă medie (relativă) la ger şi iernare
ma de plantare 2,5–2,75 –3,0 x 1,25 –1,5 –1,75 m. Învelişul solului: Aligote 263 19,1 6,4 - 28,2 177 8,6
ciornoziom de diferite structuri granulometrice, destinat pentru cul- 264 17,0 13,3 - 24,9 185 8,0
tivarea viţei-de-vie.
La loturile experimentale s-au studiat particularităţile agrobiolo- Traminer roz VCR1 11,5 4,2 -17,6 202 7,2
gice şi adaptarea clonelor la condiţiile locale de creştere, elementele Gm11 14,1 0,0 - 22,8 196 8,0
de bază agrotehnice de soi, recolta potenţială şi reală, calitatea ei, Chardonnay VCR4 9,0 4,6 - 14,1 210 8,1
rezistenţa la ger şi capacitatea de regenerare, calitatea creşterii anu- VCR8 9,3 2,5 - 17,0 221 9,0
ale, particularităţile de protecţie contra bolilor şi dăunătorilor. VCR10
În cercetare au fost incluse soiurile şi clonele principale euro- 9,0 5,2 - 12,6 209 8,3
pene cultivate pe terenurile agricole ale institutului şi în zonele de Pinot noir VCR4 8,6 3,3 - 11,3 191 7,5
producere industrială, amplasate în diferite condiţii ecologice. Grupa de clone cu rezistenţă redusă la ger şi iernare
Merlot VCR3 11,8 2,8 - 15,4 223 6,7
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Investigarea multianuală a multor soiuri clone europene introduse VCR12 13,5 0,0 - 13,3 225 7,0
de peste hotare, obţinute pe baza soiurilor clasice europene, au de- VCR18 13,8 0,0 - 17,9 220 7,1
monstrat că majoritatea din ele sunt de o categorie biologică ridicată Sauvignon 297* 7,5
(după dezvoltarea butucilor, elementelor de rod, recolta şi calitatea 2,6 1,4 - 3,9 212
regiunea Centru
ei). În acelaşi timp, un şir de clone nu posedă rezistenţa caracteristi- regiunea Sud 8,6 4,8 - 11,2 207 7,6
că soiului la temperaturile critice minime şi la condiţiile de iernare, de
asemenea, la bolile criptogamice (făinare, mană, putregaiul cenuşiu) * - media pe anii 2010-2012
Clonele soiurilor cu o capacitate înaltă de productivitate (Aligote, deosebit pentru vinificaţie, ele necesită o amplasare corectă în cele
Pinot blanc, Sauvignon F2, F5, Merlot, Pinot gris ş.a.) sunt predis- mai bune condiţii, cu executarea procedeelor agrotehnice în terme-
puse la supraîncărcare cu struguri, ce se răsfrânge negativ asupra ne restrânse.
calităţii roadei şi iernării butucilor. În urma evidenţelor efectuate în anul 2010 asupra clonei de
Evidenţele efectuate pe parcursul a 10 ani de cercetare asupra origine franceză Sauvignon 297, nouă pentru republică, cercetată în
productivităţii clonelor în cultura neprotejată au demonstrat că re- condiţii de producţie (ÎM ,,Vismos”, SA Filiala „Chetrosu”, Anenii Noi),
colte relativ mai stabile s-au obţinut la soiurile: Pinot blanc VCR6, la amplasarea ei în partea de jos a pantei s-a înregistrat o afectare
Sauvignon F2, F5, Riesling de Rhin, Pinot gris şi Cabernet-Sauvignon. semnificativă a coardelor şi lemnului multianual – la nivel de 98-
Recolta medie la această grupă de clone a constituit 14 t/ha (recolta 100%. În consecinţă, a fost necesară restabilirea totală a scheletului

maximă 21 t/ha, minimă 8 t/ha), cu un conţinut de zahăr în medie de butucilor. Afectări analogice au avut loc şi în iarna anului 2012. În
197 g/dm³ şi aciditatea titrabilă de 8,4 g/dm³ (tab.1). anul 2011, cu toate că a fost o iarna blândă, însă din cauza variaţiilor
viticultură
În acelaşi timp, la un şir de clone: Pinot blanc VCR7, Pinot gris de temperatură recolta medie a fost mult mai inferioară în compara-
VCR6 (2012), amplasate în partea de jos a pantei de nord, şi Ca- ţie cu media multianuală şi a constituit doar 3,9 t/ha.
bernet-Sauvignon VCR5, amplasat pe partea de mijloc a pantei de La filiala de sud (ÎM ,,Vismos”, SA „Moscovei”, Cahul) clona Sau-
sud (2006), s-au înregistrat afectări medii ale mugurilor centrali şi vignon 297 (amplasată pe platou înalt cu mici văgăuni) a fost afec-
diminuarea medie a recoltei până la 6,2-7,0 şi, respectiv, 5,4 t/ha tată mai puţin de ger.
(un an din 10). În perioada respectivă şi această clonă parţial a fost afectată
Analizând datele obţinute în a II-a grupă de clone: Aligote, de îngălbenirea aurie. Afectări medii ale butucului de către ger s-au
Traminer roz, Chardonnay, Pinot noir, constatăm că recolta medie înregistrat şi în alte gospodării din sudul republicii, soldate cu mic-
pe 10 ani (2003–2012) a constituit 12 t/ha (maximă 19 şi minimă şorarea recoltei până la 4–5 t/ha.
5 t/ha), cu un conţinut mediu de zahăr O influenţă esenţială asupra elemen-
de 198 g/dm³ şi aciditatea titrabilă de telor productivităţii, a recoltei şi calităţii
8 g/dm³. Aceste clone sunt clasate în acesteia, inclusiv a dezvoltării şi maturării
grupa de clone cu rezistenşă genetică lăstarilor, a influenţat sarcina cu ochi la
medie la ger şi la condiţiile de iernare, butuc, lungimea de tăiere a coardelor şi
fapt confirmat şi de materialele cercetă- acţiunea lor reciprocă. Cu majorarea sar-
rilor şi experimentările în producţie. cinii de rod la toate soiurile clone europene
În acelaşi timp, după iarna geroasă s-a înregistrat o creştere a numărului de
din 2006, în special la clona Traminer roz lăstari (inclusiv al celor fertili), a numă-
GM11 (amplasată în partea de jos a pan- rului de struguri şi a recoltei pe unitate
tei de nord-est), s-a observat afectarea de suprafaţă. Cei mai optimi parametri ai
puternică de ger a ochilor, viţelor şi par- recoltei şi calităţii mustului au fost obţi-
ţial a lemnului multianual. Recolta a fost nuţi la o sarcină optimă cu ochi la butuc
compromisă, iar butucii au avut nevoie în asociere cu tăierea relativ mai scurtă
de restabilire. La clona Traminer VCR1 în uscat. La aceste variante s-a observat
amplasată pe platou, afectările de ger au o majorare a numărului de lăstari normal
fost medii. Recolta s-a micşorat până la dezvoltaţi, precum şi a gradului lor de ma-
4,2 t/ha, odată cu restabilirea parţială a turare. Asupra mărimii şi calităţii boabelor
butucilor. şi a strugurilor, în afară de sarcina butucu-
În condiţiile anului 2006 au fost afec- lui, au mai influenţat şi condiţiile climatice.
tate de ger toate clonele soiului Char- În anii secetoşi productivitatea şi calitatea
donnay (panta de sud), cel mai mult fiind clonelor europene au scăzut considerabil.
afectată clona VCR8 (2,5 t/ha). La clonele S-a demonstrat că cu cât mai înalţi sunt
Pinot noir VCR4 (panta de sud) şi Aligo- indicii fertilităţii clonei, cu atât aceasta este
te 263 (partea de jos a pantei de nord) mai predispusă suprasarcinilor de rod. Ca
recolta a constituit 3,3 şi 6,4 t/ha cu re- rezultat, scade zaharitatea şi se majorea-
stabilirea parţială a butucilor. La grupa a II-a de clone, în special la ză aciditatea mustului. În aceste cazuri se înregistrează şi micşorarea
Chardonnay, s-a observat afectarea butucilor de îngălbenirea aurie numărului de lăstari normal dezvoltaţi pe butuc, scade şi gradul lor
(15-20%), ce s-a răsfrânt negativ asupra iernării lor din cauza matu- de maturare, corespunzător şi rezistenţa acestora la factorii climatici
rării nesatisfăcătoare a lăstarilor pe unele braţe. nefavorabili.
Clonele din această grupă au fost afectate practic totalmente de Astfel, îmbinarea factorilor climatici nefavorabili, amplasarea
temperaturile negative din iarna anului 2006, atât în regiunea Centru, incorectă a soiurilor pe teren, supraîncărcarea butucilor cu ochi, cu
cât şi în cea de Sud. lăstari şi struguri în asociere cu o protecţie necalitativă şi nerespecta-
Reieşind din recomandările de cultivare a viţei-de-vie în cultură ne- rea termenelor optime de recoltare influenţează negativ asupra intrării
protejată, soiurile clone din grupa I şi a II-a o dată în 10 ani sunt afectate viţei-de-vie în faza de repaus relativ şi pregătirii acesteia către iernare.
de ger în timpul iernii, însă la amplasarea în locuri mai joase, în special
când se supraîncarcă sau sunt afectate de boli, viţa nu se maturizează CONCLUZII
suficient, fiind predispusă unor atacuri mai frecvente de temperaturile 1) Soiurile clone europene, în general, prezintă interes pentru
critice din timpul iernii (tab. 1). În aceste cazuri fondarea plantaţiilor noi producere, de aceea vor fi puse la baza dezvoltării viticulturii mo-
cu clone din această grupă pe locuri neprotejate trebuie exclusă. derne a republicii. Din multiplele clone pentru vin importate din Italia
Grupă a III-a de soiuri clone include următoarele: Merlot (VCR), Franţa, Germania vor fi recomandate şi răspândite în produc-
(VCR3, VCR12, VCR18), recolta medie a constituit 13 t/ha (max. 15, ţie cele mai de perspectivă din punctul de vedere al calităţii, clonele
min. 0,9 t/ha), cu un conţinut mediu de zahăr de 223 g/dm³, aciditatea libere de boli virotice, cancer bacterian, îngălbenirea aurie, adaptate
titrabilă – 6,9 g/dm³; la Sauvignon 297 în condiţiile regiunii Centru bine la condiţiile pedoclimatice ale R. Moldova. Un şir de clone nu
(Anenii Noi) recolta medie a constituit 2,6 t/ha (max. 3,9, min. 1,4 t/ prezintă rezistenţa corespunzătoare la factorii de mediu sau sunt
ha) cu un conţinut de zahăr de 212 g/dm³, aciditatea titrabilă de 7,5 afectate de îngălbenirea aurie şi nu vor fi recomandate pentru import
g/dm³; în regiunea Sud (Cahul) recolta medie a fost de 8,6 t/ha (max. în republică (aşa cum ar fi Sauvignon cl. 297 ş. a.).
11,2, min. 4,8 t/ha) cu condiţii bune ale mustului. 2) Aprecierea soiurilor clone din punctul de vedere al rezis-
Ţinând cont de faptul că clonele soiului Merlot prezintă interes tenţei atât la factorii de impact ai mediului, cât şi la maladii ne
permit să evidenţiem trei grupe, care se caracterizează cu diferite CZU: 634.8:632.112(478)

particularităţi şi trăsături importante pentru viticultura practică:
I grupă de soiuri clone europene include: Pinot blanc, Sau-
vignon F2, F5, Riesling de Rhin, Pinot griş, Cabernet. Clonele din
această grupă, în general, sunt rezistente şi relativ rezistente la ger
DETERMINAREA
şi îngheţuri. Se cultivă fără protejare pe pante tipice, cu dezvoltarea
diferitor forme pe tulpini înalte în complex cu protecţia integrată,
elaborată de laboratorul „Protecţia plantelor” al IŞPHTA;
REZISTENŢEI LA SECETĂ
a II-a grupă de soiuri clone europene include: Traminer
roz, Chardonnay, Pinot noir. Ele se caracterizează printr-o rezistenţă
A VIŢEIDEVIE
medie şi relativ medie la ger şi îngheţuri, cu o regenerare medie şi
înaltă. Se cultivă pe pante tipice, cu aplicarea formelor pe tulpină cu PE BAZA CARACTERELOR
cep de rezervă la capul butucului care se muşuroieşte peste iarnă;
a III-a grupă de soiuri clone europene include: Merlot, Sau-
vignon 297 şi altele analogice după genotip. Ele se caracterizează, în
MORFOBIOLOGICE
general, prin rezistenţă slabă la ger şi îngheţuri, dar cu o regenerare
înaltă. O deosebită atenţie trebuie acordată amplasării acestor clone în
ALE LAMINEI FRUNZEI
teren, pentru aceasta fiind recomandate pantele calde, cele mai favo- Valentin CODREANU, Grădina Botanică a AŞM,
rabile înălţimi de la nivelul mării, cu scurgere bună a curenţilor de aer doctor în agricultură
rece. Sunt recomandate formele semiprotejate. Aceste clone pot fi cul-
tivate şi pe tulpină înaltă cu cep la capul butucului pe pante favorabile CUVINTECHEIE: caractere morfobiologice, frunză, metodă,
şi numai în raioanele de sud ale republicii. Protecţia integrată trebuie rezistenţă la secetă, viţa-de-vie, Vitis L.
efectuată conform recomandărilor elaborate de laboratorul „Protecţia
plantelor” al IŞPHTA. INTRODUCERE
3) În perioada de planificare şi pregătire a lucrărilor de fondare Cu scopul de a stabili caracterele adaptive ale rezistenţei la secetă
a noilor plantaţii conform recomandărilor (elaborarea proiectului) se a viţei-de-vie, care pot fi folosite în lucrările de selecţie şi introducţie
vor lua în considerare gradul de rezistenţă a soiurilor clone la con- în cadrul genului Vitis L., au fost determinate valorile biometrice a 21
diţiile biotice şi abiotice de mediu (la ger, fluctuaţiile de temperatură de caractere morfobiologice ale laminei frunzei (Codreanu, 2006, 2009,
din timpul iernii, rezistenţa la secetă, boli şi dăunători). Aceasta va 2013; Codreanu şi coaut., 2008). În urma acestor studii au fost eviden-
permite alegerea raţională a terenului, a sistemului de conducere a ţiate 7 caractere morfobiologice cantitative ale laminei frunzei, care de-
butucilor, a schemelor de plantare, combaterea eficientă a bolilor şi termină rezistenţa relativă la secetă a speciilor şi soiurilor viţei-de-vie
dăunătorilor, folosirea maximă a mecanizării lucrărilor solului, în- (Vitis L.) , fiind elaborată metoda de determinare a rezistenţei la secetă
treţinerea şi îngrijirea plantaţiilor cu cheltuieli minime şi sporirea a viţei-de-vie pe baza caracterelor morfobiologice ale laminei frunzei.
calităţii producţiei.
4) Un rol important la îmbunătăţirea fitosanitară a plantaţiilor MATERIAL ŞI METODE
şi obţinerea unor recolte stabile şi de calitate revine îndeplinirii Materialul pentru studii – frunzele mature ale speciilor şi soiurilor
în termene optime a procedeelor agrotehnice în perioada de ve- viţei-de-vie au fost colectate la 22.07.2011 şi 24.07.2012, în colecţia
getaţie (lichidarea lăstarilor de prisos, dirijarea corectă a lăsta- ampelografică a Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehno-
rilor în spaţiu, legatul lăstarilor, cârnitul, desfrunzirea parţială a logii Alimentare, situat în apropierea or. Chişinău.
butucilor), care conduc la îmbunătăţirea condiţiilor de aerisire şi Frunzele hibrizilor distanţi ai viţei-de-vie au fost colectate în colecţia
iluminare, creând condiţii defavorabile pentru manifestarea bo- Grădinii Botanice (Institut).
lilor şi sporind eficacitatea măsurilor de prevenire şi combatere 1. Colectarea frunzelor proaspete ale viţei-de vie şi determi-
a organismelor nocive. Clonele europene în majoritatea lor sunt narea masei lor la cântarul electronic.
predispuse suprasarcinilor de rod, în rezultat se prelungeşte în 1. În colecţia ampelografică, de pe nodurile 7-12 ale unui lăstar nor-
timp perioada de recoltare, cu efecte grave asupra calităţii pro- mal dezvoltat şi sănătos al unei sau câtorva plante de viţă-de-vie tăiem cu
ducţiei de struguri. Fenomenul se răsfrânge şi asupra maturării foarfecele câte 6 frunze sănătoase şi le introducem într-o pungă de polieti-
coardelor, influenţează negativ asupra intrării viţei-de-vie în faza
de repaus relativ şi a pregătirii viţei-de-vie către iernare. Rezis-
lenă din mapa de ierbarizare a plantelor. Colectăm frunzele proaspete de la
10-15 specii sau soiuri de viţă-de-vie, apoi le aducem repede în laborator. 
tenţa clonelor poate fi îmbunătăţită nu numai prin amplasarea lor 2. Măsurăm cu rigla milimetrică diametrul longitudinal al laminei viticultură
în condiţii ecologice favorabile, dar şi aplicând un nivel înalt de frunzei şi datele le înscriem în registru.
agrotehnică, care prevede: crearea unor forme corespunzătoare 3. Tăiem cu foarfecele peţiolii frunzelor aduse în laborator.
ale butucilor, efectuarea calitativă şi în termene optime a tăierii 4. Împăturim 6 lamine ale frunzelor fiecărei specii ori soi de viţă-de-
în uscat, determinarea sarcinii optime corespunzătoare cu lăs- vie şi le introducem în biuxe de aluminiu curate, uscate, deschise. Apoi
tari şi struguri, efectuarea operaţiilor în verde, protecţia eficientă fiecare biux îl acoperim cu capacul.
contra bolilor şi dăunătorilor ş.a. 5. Cântărim, la cântarul electronic, fiecare biux cu laminele proaspe-
te ale frunzelor şi masa lor o notăm în registru.
2. Determinarea cantităţii de apă şi substanţă uscată în la-
REFERINŢE: mina frunzei viţei-de-vie a fost efectuată conform metodei prof.
1. Cernomoreţ M., Guzun N., Cuharschi M. ş.a. Protecţia viilor Moldovei îm-
Н.Н. Третьяков (1990).
potriva temperaturilor joase, Chişinău, 2000, p.101.
3. Determinarea suprafeţei (ariei) medii a laminei frunzei vi-
2. Ungureanu S., Cebanu V. Fără material săditor de valoare biologică ridica-
ţei-de-vie.
tă nu vom putea progresa. Revista ,,Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia” , nr. 2
La calcularea suprafeţei (ariei) medii a laminei frunzei la speciile şi
(44) 2013, p. 6-8, ISSN 1857-1026.
soiurile viţei-de-vie, programate pentru studiu, a fost folosită metoda
ampelometrică (Петраш, 1986). În corespundere cu această metodă,
suprafaţa (aria) laminei fiecărei frunze, situate pe nodurile 7-12 ale lăs-
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Gh. Savin, doctor habilitat în 2
agricultură. tarului viţei-de-vie, o calculăm din formula S = πd ÷ K . Apoi determi-
4
Materialul a fost prezentat la 05.11.2013. năm suprafaţa (aria) medie a laminei frunzei speciei sau a soiului viţei-
de-vie care ne interesează.
Semne convenţionale: d – diametrul longitudinal, pe partea cea mai frunzei sunt mai mari (Баранов, 1946; Василевская, 1954; Dűring, Scien-
dezvoltată a laminei frunzei (lungimea, în cm): de la dintele de sus al za, 1980; Эзау, 1980; Культиасов, 1982). Masa uscată a laminei frunzei,
lobului central până la cel mai evidenţiat dinte al lobului lateral de jos al la fel, e mai mare la plantele mai rezistente la secetă (Третьяков, 1990).
laminei frunzei; π = 3,14; K – coeficient de corecţie. La frunzele întregi Gradul de suculenţă a laminei frunzei (% masei apei din valoarea
trilobate K=1,27; pentru frunzele cu 5 lobi, dar puţin sectate K=1,30; iar suprafeţei (ariei) laminei proaspete a frunzei şi gradul de sclerofilie (%
pentru frunzele cu 5 lobi mult sectate K=1,35. masei uscate a laminei frunzei din valoarea ariei medii a laminei frunzei
Formula S= 0,785d2 ÷ K (Ramadan, Omran, 2005) este mai eficientă uscate) sunt mai mari, de asemenea, la plantele mai rezistente la secetă
în procesul de calculare a suprafeţei (ariei) medii a laminei frunzei unei (Dűring, Scienza, 1980; Культиасов, 1982).
specii sau a unui soi de viţă-de-vie cu calculatorul electronic. La soiul autohton Copceac procentajul a 5 caractere morfobiologice

4. Determinarea volumului masei proaspete a laminei frunzei ale laminei frunzei, care determină rezistenţa lui la secetă, în anul 2011
viţei-de-vie. constituie 40,87%. Dintre soiurile studiate în anul 2011, acest soi e cel
viticultură
Volumul masei proaspete a laminei frunzei a fost calculat din pro- mai rezistent la secetă. Grupei I, cu cea mai mare rezistenţă relativă la
porţia matematică: secetă, aparţine şi soiul Plavae (40,35%).
Volumul masei proaspete a laminei frunzei : volumul apei = masa La specia V.californica substanţa uscată a laminei frunzei alcătu-
proaspătă a laminei frunzei : masa apei. ieşte 37,61% şi, în anul 2012, această specie a fost cea mai rezistentă
V. m.pr. a l. fr. a soiului Copceac (a.2011) = V. apeim xapei
m pr.a l.fr. 20 ml x 3,9885 g
= 20 g la secetă. Procentajul sumar a 5 caractere morfobiologice ale laminei
79,7700 ml 3
frunzei acestei specii este egal cu 43,88%. Numai soiul autohton Coarnă
= 20 = 3,9885 ml (= 3,9885 cm ). albă, în anul 2012, are un procentaj mai mare (44,87%) al celor 5 carac-
tere morfobiologice ale laminei frunzei.
5. Determinarea volumului masei uscate a laminei frunzei
viţei-de-vie. CONCLUZII
Volumul masei uscate a laminei frunzei e calculat din proporţia ma- 1. Cu ajutorul metodei elaborate este determinată rezistenţa relativă
tematică: Volumul masei uscate a laminei frunzei : volumul apei = masa la secetă a 12 specii ale genului Vitis L., 15 soiuri ale speciei Vitis vinifera
uscată a laminei frunzei : masa apei. L. (dintre ele 13 sunt soiuri autohtone), 3 soiuri – hibrizi producători-di-
V. m.pr. a l. fr.a soiului Coarnă neagră (a.2012) = V apei xmmapei
usc. a l.fr. 25 ml x 2,7834 g
= 25 g recţi, 2 soiuri – portaltoi şi 6 hibrizi distanţi ai viţei-de-vie.
2. Sunt mai rezistente la secetă speciile, soiurile şi hibrizii viţei-de-vie
= 69,5850
25
ml
= 2,7834 ml (= 2,7834 cm3). (Vitis L.), la care: grosimea medie a laminei frunzei este mai mare; suprafaţa
6. Determinarea gradului de suculenţă a laminei frunzei (aria) medie a laminei frunzei este mai mică; masa uscată a laminei frunzei
viţei-de-vie. este mai mare; procentajul volumului laminei frunzei proaspete şi uscate din
Gradul de suculenţă a laminei frunzei (Dűring, Scienza, 1980; suprafaţa laminei frunzei proaspete şi uscate este mai mare; gradul de sucu-
Культиасов, 1982) reprezintă raportul masei apei din masa proaspătă a lenţă şi gradul de sclerofilie ale laminei frunzei sunt mai mari.
laminei frunzei la suprafaţa (aria) medie a laminei frunzei. 3. Cele mai rezistente la secetă specii şi soiuri de viţă-de-vie, în
Exemplu. Gradul de suculenţă a laminei frunzei la soiul de viţă-de- anul 2011, sunt: Vitis vulpina (38,79%), V. romaneti (37,86%), V. silvestris
vie autohton Coarnă neagră (anul 2012) constituie 0,0236 (1,9104 (g) : (37,40%), Copceac (40,87%), Plavae (40,35%), Fetească neagră (39,09%) şi
81,25 (cm2) = 0,0236). Dar exprimat în procente (%), din valoarea supra- hibridul distant DRX-M4-660 (40,18%). În anul 2012, mai rezistente la sece-
feţei (ariei) medii a laminei frunzei, gradul de suculenţă = tă au fost speciile: V. californica (43,88%), V. rupestris (39,91%), V. silvestris
2,36% (81, 25 cm2……..100% (39,88%) şi soiurile de viţă-de-vie: Coarnă albă (44,07%), Coarnă neagră
1, 9104 (g).....................x%; x = 2,36%). (39,28%), Fetească neagră (39,04%) şi hibridul distant DRX-M5-17 (39,17%).
Exprimarea în procente a gradului de suculenţă şi a altor caractere 4. Metoda de determinare a rezistenţei la secetă a viţei-de-vie pe
morfobiologice ale laminei frunzei (vezi tab. 1 şi 2) este necesară, fiindcă baza caracterelor morfobiologice ale laminei frunzei poate fi folosită în
ne permite să adunăm şi să determinăm, după procentajul mai mare a lucrările de selecţie şi introducţie în viticultura Republicii Moldova.
5 caractere morfobiologice, rezistenţa relativă la secetă a soiului sau a
speciei viţei-de-vie care ne interesează. REFERINŢE:
7. Determinarea gradului de sclerofilie a laminei frunzei
viţei-de-vie. 1. Codreanu V. Anatomia comparată a viţei-de-vie (Vitis L.). Chişinău, Combinatul
Poligrafic, 2006.
Gradul de sclerofilie reprezintă raportul masei uscate a laminei 2. Codreanu V. Structura anatomică a laminei frunzei la unele specii de viţă-de-vie.
frunzei la suprafaţa (aria) medie a laminei frunzei (Культиасов, 1982). Chişinău, Studia Universitatis, Revista ştiinţifică a USM. Seria „Ştiinţe ale naturii”,
Acest indice morfobiologic arată gradul de dezvoltare a ţesuturilor ligni- 2009, nr. 2, p. 60-67.
ficate în lamina frunzei la speciile şi soiurile viţei-de-vie studiate. 3. Кодряну В. Количественная анатомия листовой пластинки винограда (Vitis
L.). Modern Phytomorphology, 2013, nr. 4, p. 199-207.
Exemplu. Gradul de sclerofilie a laminei frunzei la soiul de viţă-de- 4. Codreanu V., Savin Gh., Cornea V., Grigoraş V. Anatomia epidermei frunzei la
vie autohton Fetească neagră (anul 2012) = 0,0082. (0,906 (g) : 111,22 unele soiuri de viţă-de-vie Vitis vinifera L. Chişinău, Studia Universitatis. Revista şti-
(cm2) = 0,0082). Dar exprimat în procente (%) acest indice = inţifică a USM. Seria „Ştiinţe ale naturii”, 2008, nr. 2, p. 60-69.
0,81% (111,22 (cm2) …….. 100% 5. Третьяков Н.Н. (ред.) Практикум по физиологии растений. Москва, Агропро-
миздат, 1990.
0,9064 (g)…….................…x%; x =0,81%). 6. Петраш Д. Ампелометрический метод. В кн.: Тимуш А.И. (ред.). Энциклопедия
виноградарства, т.1. Кишинев, Главная редакция Молдавской Советской
REZULTATE ŞI DISCUŢII Энциклопедии, 1986, c. 80.
Adaptarea plantelor viţei-de-vie la diferite condiţii de asigurare cu 7. Ramadan T., Y.A.M. Omran. The effect of foliar application of methanol on produc-
tivity and fruit quality of grapevine cv. Flame seedless. – Vitis 44(1), p. 11-16, 2005.
apă se realizează pe baza variabilităţii indicilor cantitativi ai frunzei, în 8. Dűring H., Scienza A. Drought resistance of some Vitis species and cultivars. – In: Proc.
primul rând, deoarece frunza este cel mai plastic organ al plantei care 3rd Int. Symp. Grapevine Breeding, 179-190. Dept. Vitic. Enol. Univ. California, Davis, 1980.
reacţionează imediat la schimbările factorilor fizici ai mediului ambiant. 9. Культиасов И.М. Экология растений. МГУ, Москва, 1982.
Valorile biometrice ale caracterelor morfobiologice ale laminei frunzei 10. Баранов П.А. Строение виноградной лозы. В кн.: Фролов-Багреев А.М. (ред.)
Ампелография СССР, т.1. Москва, Пищепромиздат, 1946, c. 217-346.
la speciile şi soiurile viţei-de-vie studiate sunt prezentate în tabelele 1 şi 2. 11. Василевская В.К. Формирование листа засухоустойчивых растений.
În metoda elaborată procentajul total mai mare a 5 caractere mor- Ашхабад, Изд-во АН Туркменской ССР, 1954.
fobiologice ale laminei (vezi tab. 1 şi 2) determină rezistenţa relativă mai 12. Эзау К. Анатомия семенных растений. Книга 2. Москва, Изд-во «Мир», 1980.
mare la secetă a soiului sau a speciei viţei-de-vie.
Adunarea (sumarea) procentelor a 5 caractere morfobiologice ale la- RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Elizaveta Onica,
minei frunzei, pentru a determina rezistenţa relativă la secetă a soiului sau doctor în biologie.
a speciei viţei-de-vie, este veridică (normală), deoarece, pentru frunzele Materialul a fost prezentat la 14.08.2013.
xeromorfe, valorile biometrice ale caracterelor morfobiologice ale laminei
CZU: 634.8:663.21:631.95
SPECIFICAREA CONDIŢIILOR ECOLOGICE OPTIME

PENTRU AMPLASAREA VIŢEIDEVIE
М. Chisil, S. Chisil, E. Rotari, Iu. Bondarenco, А. Dumitraş,
Institutul Ştinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
ABSTRACT. Ecological Resources of the Republic of Moldova is characterized by a wide variety of indicators. Quantitative value of each
environmental factor increases specialization and regionalization of viticulture. Based on data on the thermal regime for each specific piece of
land are may defined: 1. The possibility of growing grapes at all; 2. Maintain of covered or non-covered culture; 3. Groups of varieties divided onto
maturation and resistance of frost; 4. The necessity and possibility of irrigation; 5. Systems of care for the vineyards and fertilization.
KEY WORDS: the sum of active temperatures, climate, microclimate, exposure, slope, shouts, inflorescences.
INTRODUCERE Pentru aprecierea stării plantaţiilor viticole au fost efectuate cercetări

Viticultura este în prezent şi va fi şi pe viitor o ramură importantă a eco- expediţionale în gospodăriile care sunt amplasate în fiecare raion viticol al
nomiei naţionale a Republicii Moldova, o sursă principală pentru furnizarea Republicii Moldova: SA „Vismos”, sectorul „Chetrosu”, raionul Anenii Noi, SA
industriei prelucrătoare de materie-primă pentru producerea vinurilor de o „Vismos”, sectorul „Moscovei”, raionul Cahul, SA „Basvin” sectorul „Basara-
calitate înaltă, soiuri de masă pentru satisfacerea necesităţilor crescânde beasca”, raionul Basarabeasca, Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie
ale populaţiei ţării. În anul 2012, producţia brută a viţei-de-vie a alcătuit din Chişinău. Pentru fiecare sector experimental au fost determinate: soiul
aproximativ 540 mii tone, dintre care 60 mii tone soiuri de masă. În această viţei-de-vie, anul şi schema de plantare, particularităţile reliefului şi ale în-
perioadă au fost fondate noi plantaţii pe o suprafaţă de 2 000 ha (500 ha – velişului de sol, roada şi calitatea strugurilor în ultimii 2-3 ani.
soiuri pentru vin, 1 500 ha – soiuri de masă). Pentru evaluarea factorilor ecologici specifici locului de amplasare a
Astfel, în faţa noastră se pune următoarea problemă – folosirea efec- fiecărui soi de viţă-de-vie au fost determinate următoarele abordări meto-
tivă a potenţialului natural al teritoriului şi amplasarea plantaţiilor viticole dologice: terenul de cultivare a viţei-de-vie se consideră ca o biogeosistemă
în condiţii ecologice mai favorabile. Pentru aceasta e necesar de a cunoaşte complexă unică (ampelobiogeocenoză), componenţii principali ai căreia sunt
principalii factori ecologici ce influenţează creşterea şi dezvoltarea plantaţi- factorii ecologici de cultivare a viţei-de-vie – relieful, microclima şi învelişul
ilor viticole, de a determina indicii calităţii, de a stabili caracterele ecologice de sol; studierea cantitativă a variabilităţii spaţiale a fiecăruia dintre factorii
şi biologice ale plantaţiilor viticole. Concomitent, un rol important se atri- ecologici şi identificarea relaţiilor lor; efectuarea analizei ecologice care fa-
buie elaborării paşaportului ecologic pentru fiecare soi viticol. În secţia de cilitează de cele mai multe ori amplasarea efectivă a plantaţiilor viticole şi
ecologie lucrul asupra implementării paşapoartelor ecologice l-au început folosirea producţiei viticole.
M.S. Gnatâşin (1990), M.F. Chisil (1999), M.P. Rapcea. În afară de aceasta, s-au folosit datele multianuale din secţia de Eco-
Lucrul pentru justificarea amplasării agroecologice a viţei-de-vie tre- logie şi amplasarea plantaţiilor perene şi ale Staţiei republicane „Hidro-
buie să se înceapă cu cercetările expediţionale complexe şi analiza organi- meteo”.
zatorico-ecologică a stării ramurii în gospodărie: componenţa soiului, roa-
da, calitatea producţiei, nivelul agrochimic, indicii economici de dezvoltare a REZULTATELE CERCETĂRILOR
viticulturii, vinificaţiei, determinarea principalelor cauze a rentabilităţii mici a) Caracteristica ecologică a efectuării cercetărilor în
a ramurii ş.a. gospodăriile de bază
O atenţie deosebită merită evaluarea aprofundată a resurselor eco- Pentru creşterea şi dezvoltarea plantaţiilor viticole, majorarea perioadei
de exploatare a acestora, o mare importanţă are caracteristica microclima-

logice ale teritoriului şi, mai întâi de toate, asigurarea cu căldură şi pe-
ricolul de îngheţ, elementele reliefului, care determină potenţialul bio- terică a terenului unde s-au desfăşurat cercetările. Rezultatele observărilor
logic al teritoriului. Condiţiile de sol determină în mare măsură volumul privind formarea regimului termic (∑tact) au arătat că pe parcursul perioa- viticultură
roadei. Pentru a exercita controlul asupra condiţiilor ampelobiocenozei dei de studiu acesta variază, în funcţie de amplasarea gospodăriilor de bază
e necesar de a avea caracteristica parametrilor principali ai solului. (tab. 1), de la 3 709 °C în regiunea Centru până la 3 800 °C în regiunea Sud.
Pentru obţinerea unei productivităţi mai mari a soiurilor viticole, în Lumina solară joacă un rol pozitiv la formarea substanţelor organice
afară de alegerea terenului cu condiţii ecologice favorabile e necesar de a în struguri. Insuficienţa de iluminare provoacă diminuarea procesului de
studia bioindicaţia ecologică a lor, de asemenea de a elabora o agrotehnică fotosinteză, lipsa căruia duce la redistribuirea substanţelor organice acu-
pe soiuri aparte. Practic, scopul final al acestor studii este elaborarea paşa- mulate. De aceea cunoaşterea particularităţilor condiţiilor de iluminare a
poartelor agroecologice pentru principalele soiuri de viţă-de-vie. Studierea plantaţiilor viticole contribuie la dezvoltarea satisfăcătoare a plantaţiei.
insuficientă a acestor probleme a şi determinat scopul şi sarcinile cercetă- Iluminarea solară de asemenea variază în funcţie de amplasarea re-
rilor noastre. giunilor, deşi într-un grad mai mic decât ∑tact. Aşadar, în sectorul Chetrosu
Înclinarea generală a teritoriului Republicii Moldova este de iluminarea solară este de 2 403 ore/an, iar în sectorul Moscovei – de 2 534
280-300 m spre nord şi de 50-80 m spre sud. Dat fiind existenţa legii zonării ore/an.
latitudinale, pe măsura descreşterii altitudinii se reduce umiditatea terito- Analizând dinamica precipitaţiilor pe perioadele de dezvoltare a plante-
riului şi asigurarea lui cu factorii termici. Învelişul de sol variază de la gri lor viticole, se poate de menţionat că în prima jumătate a anului distribuirea
deschis la micelară carbonată. precipitaţiilor pe luni a fost optimă (tab. 2). Raportul dintre temperaturile
active şi precipitaţii a variat între 1,0 şi 1,1, ceea ce vorbeşte despre dez-
MATERIALELE ŞI METODELE DE EFECTUARE voltarea favorabilă a plantelor. Dar începând din luna august şi până în luna
A CERCETĂRILOR octombrie plantele au avut un mare deficit de umiditate. Aceasta a fost
remarcat la toate plantele din gospodăriile de bază. Cantitatea anuală de
Obiectul de cercetare – landşaﬅul viticol. precipitaţii a variat de la 263-272 mm (regiunea Sud) până la 287-315 mm
Drept sursă de informaţie au servit materialele geomorfologice, topo- (regiunea Centru). În această perioadă procedeele de respiraţie a plantei au
grafice, de organizare a teritoriului, agrobiologice şi climaterice. dominat procedeele de asimilare.
Tabelul 1
Variaţia sumei temperaturilor active în funcţie de locaţia gospodăriei de bază, anul 2012 (oC)
Denumirea gospodăriilor de Lunile de observaţie
bază 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
„Vismos”, Chetrosu, raionul
- - - 234 821 1516 2319 1061 3562 3808 - -
Anenii Noi
Colegiul Naţional de Viticultură
- - - 230 801 1498 2291 3001 3475 3709 - -

și Vinificaţie din Chișinău

„Basvin”, raionul Basarabeasca - - - 251 880 1591 2390 3115 3592 3878 - -
viticultură
„Vismos”, Moscovei, raionul

- - - 259 897 1601 2409 3150 3615 3890 - -
Cahul
b) Caracteristica orografică a teritoriilor gospodăriilor de termina caracteristicile biologice ale organelor de creştere. Sunt necesare
bază cunoştinţe privind mecanismul de interacţiune sau interacţiunea inhibării etc.
Sectoarele experimentale sunt amplasate pe teritoriul celui de-al doi- Folosind abordările sistemice la descoperirea acestor mecanisme de
lea raion agroclimateric. Caracteristica sectoarelor amplasate în gospodă- interacţiune compusă, cercetătorii moldoveni A.Ia. Zemşman, S.G. Bonda-
riile de bază în funcţie de gradul de înclinare a pantei, expoziţia şi înălţimea renco, M.S. Gnatâşin, 1997, M.F. Chisil, 1999, M.F. Puris 2000 au propus de
deasupra nivelului mării sunt redate în tabelul 3. a folosi pentru aceste scopuri coeficientul de raport al solurilor ecologice
Astfel, se poate de menţionat că plantaţiile viticole experimentate sunt pentru cultivarea plantaţiilor viticole. Aceasta, fără îndoială, a dat posibili-
amplasate în diferite condiţii ecologice – expoziţie, înclinarea pantei, înălţi- tate specialiştilor de a soluţiona efectiv şi problema majorării productivităţii,
mea deasupra nivelului mării. totodată păstrând raportul ecologic în natură.
c) Condiţiile de sol în gospodăriile de bază Reglarea sarcinii cu ochi şi lăstari la butuc este un procedeu agroteh-
În baza cercetărilor solului şi a analizelor de laborator se determină nic important ce contribuie la asigurarea creşterii şi dezvoltării butucilor de
caracteristica pedologică a sectoarelor cu specificarea diversităţilor parti- viţă-de-vie, precum şi la sporirea productivităţii.
cularităţilor pedologice, printre care predomină cernoziomurile carbonatice Rezultatele studierii dezvoltării elementelor principale ale productivită-
obişnuite şi levigate. ţii soiurilor viticole cercetate sunt redate în tabelul 4.
Grosimea stratului de sol (A+B) variază de la 70 până la 98 cm, compo- Analizând datele obţinute, putem face următoarele concluzii:
nenţa granulometrică a solului – argilos, uşor argilos şi greu argilos. Apele 1. Resursele ecologice ale Republicii Moldova se caracterizează
subterane nu sunt descoperite. În experienţe sunt folosite toate solurile des- printr-o varietate mare de indicatori. Acest fapt ne impune să fim mai atenţi
tinate pentru plantarea viţei-de-vie. la alegerea terenului pentru amplasarea plantaţiilor perene. În primul rând,
Comparând materialele analitice obţinute privind caracteristicile solu- acest lucru se datorează unui factor-limită – clima. În al doilea rând, o mare
lui, e necesar de accentuat că fertilitatea naturală a acestora este medie şi varietate (900 de articole) are învelişul de sol. În al treilea rând, sunt mai
mai jos de medie, ceea ce pentru viţa-de-vie este destul de satisfăcătoare. mult de 80% de terenuri în pantă. Dacă solul şi relieful sunt factori relativi
Rezerva de humus în stratul de 1 m variază între 97 şi 190 t/ha. Adaosul constanţi, atunci clima este variabilă atât în spaţiu, cât şi în timp.
de sol este compact, structura granulometrică, conţinutul calciului meta- 2. Potenţialul biologic al unui soi concret de viţă-de-vie este maxim
bolic este mediu şi mai sus de mediu. Carbonaţii sunt depistaţi la suprafaţă în cazul amplasării acestuia în condiţii ecologice optime. E necesară uti-
la solurile carbonatice şi la adâncimea de 70-100 cm – la cernoziomurile lizarea eficientă a potenţialului teritoriului bazată pe nivelul de cunoaştere
obişnuite. Conţinutul maxim alcătuieşte 10,7% la formele generale şi 82% a parametrilor ecologici, caracteristicile biologice ale soiului viţei-de-
– la cele active. Pe cernoziomurile levigate carbonaţii nu sunt depistaţi. vie. Valoarea cantitativă a fiecărui factor ecologic sporeşte necesitatea
Complexul de sol absorbant este saturat pe bază de Ca şi Mg în raport de aplicare a specializării şi raionării viţei-de-vie. Astfel, paşaportizarea
de 5-7:1. Reacţia pH a solului este neutră sau uşor alcalină. Conţinutul com- ecologică a fiecărui soi de viţă-de-vie permite utilizarea eficientă a poten-
puşilor de fosfor este mediu şi mai sus de mediu, iar de K – mediu. Procese ţialului natural al teritoriului.
de eroziune nu sunt observate. Plantaţiile amplasate în regiunea Sud a Republicii Moldova au un po-
Dezvoltarea elementelor productive ale butucilor de viţă-de-vie tenţial mai mare (coeficientul de rodire) în comparaţie cu plantaţiile am-
în gospodăriile de bază plasate în regiunea Centru. În al doilea rând, trebuie de menţionat că cei
Cercetările dezvoltării elementelor productive ale butucilor de viţă-de- mai dezvoltaţi butuci de viţă-de-vie se formează la plantele amplasate pe
vie ocupă un loc important în studierea ecologiei viţei-de-vie (E.I. Zaharova, loturile cu soluri mai roditoare (cernoziom levigat slab erodat). În al treilea
Ia.I. Potapenco, 1975; A.M. Adjiev, 2006 – Rusia, Ia.M. Godelman, 1990; rând, există posibilităţi imense pentru adaptarea plantelor la condiţiile de
M.F. Chisil, 1999; M.P. Rapcea, 2002 – Moldova; M. Oşlobeanu,– România; dezvoltare – utilizarea agrotehnicii moderne avansate (metode moderne
A. Costacurta, 1983 – Italia). Însă cunoaşterea influenţei factorilor ecologici de îngrijire a plantaţiilor viticole, aplicarea preparatelor chimice pentru
individuali asupra plantaţiilor viticole încă nu ne oferă posibilitatea de a de- protecţia plantelor contra bolilor şi vătămătorilor).
Tabelul 2
Dinamica precipitaţiilor în funcţie de regiunea de amplasare a plantaţiilor de viţă-de-vie,
anul 2012 (mm)
Lunile de observaţie Pe perioada
Denumirea gospodăriilor de Total
de
bază 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 pe an
vegetaţie
„Vismos ”, Chetrosu, raionul
24 52 34 37 21 27 29 15 5 6 16 21 140 287
Anenii Noi
Colegiul Național de Viticultură
27 57 35 41 25 30 31 9 6 7 18 29 149 315
și Vinificație din Chișinău
„Basvin ”, raionul Basarabeasca 21 51 31 37 23 25 21 7 5 6 15 21 124 263
„Vismos”, Moscovei, raionul
22 49 29 40 25 27 22 6 4 5 14 29 129 272
Cahul
Tabelul 3 Tabelul 4
Caracteristicile orografice ale loturilor Dezvoltarea elementelor principale ale
experimentale în plantaţiile viticole de bază productivităţii viţei-de-vie
Altitudinea Numărul
Numărul inflores
după tăiere, buc.
Mugurii Coeficien-
Mugurii rămași
faţă de lăstarilor
dezvoltaţi tul
Înclinarea
Expoziţia
roditori
cenţelor
nivelul Denu-
Soiul de Amplasarea pe
mirea
de rodire
mării (m)
gradului
talvegu-
struguri pantă
lui (m)
rodirii
soiului
buc. % buc. %
I. Sectorul „Chetrosu”, raionul Anenii Noi I. Sector „Chetrosu”, raionul Anenii Noi
Pinot franc partea de mijloc a pantei E 3-5° 100 40 Pinot
43,0 30,7 71,5 27,5 89,5 35 1,14 1,27
Pinot gris partea de mijloc a pantei SE 3-5° 95 35 franc
Merlot partea de mijloc a pantei SV 4-6° 110 45 Pinot gris 42,0 28,9 69,0 25,2 87,1 33 1,14 1,31
Cabernet- Merlot 58,0 39,4 68,0 33,4 84,7 39 0,99 1,17
partea de mijloc a pantei SV 4-6° 105 40
Sauvignon Caber-
II. Colegiul Naţional de Viticultură și Vinificaţie, munici- net-Sau- 55,0 38,0 69,0 35,1 92,0 43 1,13 1,23
piul Chișinău vignon
Aligote partea de mijloc a pantei SE 3-5° 140 40 II. Colegiul Naţional de Viticultură și Vinificaţie, munici-
Sauvignon partea de mijloc a pantei SV 4-6° 145 145 piul Chișinău
III. „Basvin”, raionul Basarabeasca Aligote 51,0 36,7 72,0 29,5 80,3 41 1,11 1,39
Cabernet- Sau-
partea de mijloc a pantei SE 3-5° 180 56 58,0 42,3 73,0 38,1 90,0 52 1,22 1,36
Sauvignon vignon
Merlot partea de mijloc a pantei SE 3-5° 160 50 III. „Basvin”, raionul Basarabeasca
Aligote partea de mijloc a pantei SE 3-5° 150 40 Caber-
net-Sau- 55,0 39,3 71,5 36,1 91,8 47 1,19 1,30
Chardonnay partea de mijloc a pantei SV 3-5° 155 48 vignon
Pinot franc partea de mijloc a pantei SV 3-5° 146 40 Merlot 57,0 39,9 70,0 34,9 87,4 50 1,25 1,43
IV. Sectorul „Moscovei”, raionul Cahul Aligote 45,0 32,8 73,0 30,1 91,7 45 1,37 1,49
Pinot franc partea de mijloc a pantei SV 3-6° 112 30 Chardon-
Cabernet- 40,0 27,6 69,0 26,6 96,3 32 1,16 1,20
partea de mijloc a pantei SE 3-5° 120 35 nay
Sauvignon Pinot
Muscat 37,0 25,9 70,0 22,0 84,9 33 1,27 1,50
partea de mijloc a pantei E 3-6° 102 30 franc
Ottonel IV. Sectorul „Moscovei”, raionul Cahul
Chardonnay partea de mijloc a pantei SV 3-5° 138 60 Pinot
41,0 27,9 68,0 25,1 89,8 35 1,25 1,39
franc
3. Pentru obţinerea producţiei stabile de calitate, avem nevoie de re- Caber-
surse ecologice specifice, în primul rând de cele termice. Aceste caracte- net-Sau- 51,0 35,2 69,0 33,0 93,7 49 1,39 1,49
ristici sunt determinate de o mulţime de factori care pot prognoza regimul vignon
termic şi efectele lui asupra viţei-de-vie. În baza datelor privind regimul
termic pentru orice sector în parte se poate de determinat: Muscat

39,0 26,3 67,5 22,4 85,1 31 1,18 1,38
- condiţiile de cultivare a viţei-de-vie în general; Ottonel
- introducerea culturii protejate şi neprotejate; Chardon-
37,0 25,2 68,0 20,1 79,7 29 1,15 1,44 viticultură
- grupele de soiuri cu termen de maturare avansat şi rezistente la îngheţ; nay
- necesitatea irigării;
- sistemul de îngrijire a butucilor de viţă-de-vie şi aplicarea îngrăşă- nime a aerului şi a sumei temperaturilor active (mai mult de +10oC) în timp
mintelor. şi în spaţiu. S-a acumulat un volum mare de material analitic ce permite
4. Deci, cel mai mic procent de dezvoltare a ochilor s-a înregistrat la stabilirea particularităţilor ecologice şi agrobiologice ale sortimentului prin
plantele care sunt amplasate în regiunea Sud (sectorul „Moscovei”, raio- alegerea condiţiilor favorabile ale teritoriului. Amplasarea reuşită a fiecărui
nul Cahul) şi cel mai înalt – în regiunea Centru (sectorul Chetrosu, raionul soi de viţă-de-vie sporeşte volumul şi calitatea producţiei, dar şi perioada
Anenii Noi). Cu toate acestea, e necesar de a menţiona că valoarea coefici- de exploatare a plantaţiilor.
entului de rodire şi productivitate este mai înaltă la plantele amplasate în
regiunea Sud. O valoare mai scăzută a indicilor de productivitate are soiul
Merlot (sect. Chetrosu), coeficientul de rodire – 0,99, iar cel de dezvoltare REFERINŢE:
a ochilor – 68%.
Comparând numărul de ochi la butuc, e necesar de a menţiona că la 1. М.Ф. Кисиль. Основы ампелоэкологии. Кишинёв, 2006, 336 с.
soiurile Pinot franc şi Pinot gris acesta se află în limitele de 37-42 bucăţi pe 2. М.П. Рапча. Научные основы ампелоэкологической оценки и ос-
воения виноградо-винодельческих центров Республики Молдова. Киши-
butuc, la soiurile Aligote şi Sauvignon – 51-58, la soiul Cabernet-Sauvignon нёв, 2002, 332 с.
acest indice este de 51,0-55,0 buc./butuc, la soiul Merlot – 57,0-58,0 ochi/
butuc. Cea mai mică încărcătură cu ochi o au soiurile Chardonnay şi Muscat RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Mihail Cuharschi, doctor habi-
Ottonel – 37,0-39,0-40,0 buc./but. Astfel, trebuie de menţionat că dezvol-
tarea elementelor de bază ale productivităţii depind atât de soi, cât şi de litat în agricultură.
locul amplasării. Materialul a fost prezentat la 19.08.2013.
5. E necesar de a elabora metodele de prognozare a temperaturii mi-
CZU: 634.1:634.11:631:527
DIVERSITATEA GRUPELOR ECOLOGOGEOGRAFICE

DUPĂ PRODUCTIVITATEA ŞI REZISTENŢA LA BOLI
Radu COZMIC, doctor în agricultură, IŞPHTA

SUMMARY: Ecological-geographic diversity groups after productivity and resistance to disease. The diversity of ecological-
viticultură
geographical groups of new varieties, selections and hybrids of is different in Republic of Moldova. The ecological-geographical groups are
more divers by degree of blossoming of tree of varieties and productivity respectively by 24.09 and 41.7%. In the conditions of Republic
of Moldova varieties from France, Germany, and USA were proved to be more productive ones. The varieties from France, Germany, and
USA can be used for hybridization for creation of new productive varieties in future.
KEY WORDS: apple, varieties, ecological-geographic groups, degree of blossoming, productivity.

INTRODUCERE recolta de fructe/pom, caractere care determină, în mare măsură, pro-
Pentru a determina nivelul de adaptivitate a soiurilor pomicole la ductivitatea soiurilor, corespunzător cu 24,09 şi 41,27% (tab. 1).
condiţiile pedoclimatice concrete ale Republicii Moldova este necesară
cercetarea lor după caracterele biologice şi economice conform grupelor Tabelul 1
ecologo-geografice de provenienţă [1]. Diversitatea grupelor ecologo-geografice după
caracterele fenologice, productivitatea
MATERIALE ŞI METODE şi rezistenţa la boli (anii 2002–2004)
Cercetările au fost efectuate în decursul anilor 2002, 2003, 2004
cu aprofundarea lor în 2005-2007 în secţia „Studiul soiurilor şi ame- Partea de Semnificaţia, F
liorarea plantelor pomicole” în cadrul fostului Institut de Pomicultură, acţiune a
Caracteristica Erori, % de cal-
actualmente Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură factoru- Fst 0,05
2
lui, h % cul
şi Tehnologii Alimentare, care este succesorul I.P. Introducerea, cerce-
tarea şi crearea soiurilor au fost iniţiate de Smâcov V.K., Borozneţ I.A., Declanşarea
11,10 88,90 2,19 1,7
Alexeev G.P., Bucarciuc V.F. înfloritului
Ca obiect de cercetare au servit 315 plante pentru testul de calita- Gradul de
24,09 75,91 5,80 1,7
te a fructelor, dintre care 85 de soiuri şi selecţii cu rezistenţă genetică înflorire
la rapăn, 36 de soiuri şi selecţii receptive. Soiurile au fost plantate în Durata de
anii 1996–1998, portaltoiul – MM 106, M 26 şi M 9; schema plantării – 12,42 87,58 2,49 1,7
înflorire
4 x 2 m, 4 x 1,5 m în funcţie de portaltoi. Materialul de cercetare a fost
Gradul de atac
înfiinţat de către doctorul habilitat în agricultură Victor Bucarciuc. 12,82 87,18 3,05 1,7
de către rapăn
Cercetările au fost efectuate după metodele elaborate la Institutul
de Pomicultură [2] şi Institutul Zonal din Oriol (Rusia) [3,4]. Gradul de
CERCETĂRILE FENOLOGICE: atac de către 0,78 99,22 1,81 1,7
 începutul înfloririi a fost determinat după data calendaristică de făinare
desfacere a primelor 10-15% de flori în pom; Recolta fructe
41,72 58,28 14,21 1,7
 gradul de înflorire a fost notat după scara 1-6, unde: 6 – înflorire / pom
abundentă; 5 – bună; 4 – mijlocie; 3 – slabă; 2 – flori solitare; 1 – pomul
nu înfloreşte (înflorire lipsă); Soiurile din Canada, Germania, Franţa, în anul 2002, au înregistrat
 sfârşitul înfloritului s-a notat după data calendaristică când pe cel mai înalt grad de înflorire, la care nota medie pentru caracterul dat
pom au rămas nu mai mult de 10% de flori. alcătuieşte 5,33, 4,41 şi 3,65 respectiv.
ATACUL DE CĂTRE BOLI Totodată, numai soiurile din aceste ţări depăşesc media generală a
 gradul de atac al pomilor de către făinare şi rapăn s-a înregistrat gradului de înflorire. Soiurile din Cehia, Marea Britanie, Republica Mol-
aparte pentru fiecare pom cu puncte de la 1–6, unde 1 – atacul lipseşte, dova, Noua Zeelandă, Ţările Baltice, România, Rusia, SUA, Suedia au un
până la 6 – sunt atacate mai mult de 50% de frunze şi ramuri anuale. grad de înflorire la nivelul mediei generale. La soiurile din Kazahstan,
Termenul evaluărilor: sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie, în Crimeea, Italia gradul de înflorire este cu mult mai inferior decât media
momentul încetării creşterii ramurilor anuale. generală, fapt adeverit şi de diferenţa-limită. Comparativ cu soiurile şi
RECOLTA hibrizii noi din Republica Moldova, numai soiurile canadiene, franceze şi
Pentru cercetarea recoltei au fost incluse următoarele caractere: germane au înregistrat un grad mai înalt de înflorire.
 productivitatea soiului a fost estimată după numărul de fructe/ La soiurile Mcfree (Canada); Reka, Reglindis, Relinda, Zg12Ost3,11
pom. (Germania); Coreventa, Coredar, hibrizii 3-32(26-30), 3-32(65-71),
Pe parcursul lucrărilor de cercetare datele colectate au fost supuse 3-35(67-714) (Republica Moldova); Romus 2, Generos (România) şi altele,
analizei dispersiilor cu determinarea diferenţei-limite, variabilităţii şi co- pentru anul 2002 s-a observat un grad înalt de înflorire – 5 şi mai mult.
relaţiei caracterelor la soiurile, după (Доспехов Б.П., 1989) [5]. Soiurile din Marea Britanie, Suedia şi România, în anul 2003, au
avut cel mai înalt grad de înflorire, nota medie fiind de 4,65, 4,26 şi 4,54
REZULTATE ŞI DISCUŢII respectiv, depăşind media generală. Doar la soiurile din Franţa gradul
Prin metoda analizei dispersionale monofactoriale s-a stabilit că de înflorire este mai inferior decât media generală. Martorul (soiurile şi
după epoca declanşării înfloritului, durata de înflorire, gradul de atac de hibrizii noi din Republica Moldova) este depăşit semnificativ numai de
către rapăn şi făinare grupele ecologo-geografice de soiuri nu se de- soiurile din Marea Britanie şi România.
osebesc esenţial între ele – 11,1, 12,4, 12,82 şi 0,78% corespunzător. În anul 2004 cel mai mare grad de înflorire l-au avut soiurile din
S-a înregistrat o deosebire mai exprimată pentru gradul de înflorire şi Canada, Franţa, Germania, Marea Britanie, România, nota medie fiind
de 5,00, 4,26, 3,95, 3,76 şi 4,22. În acest an grupul de soiuri şi selecţii comparativ cu media generală, totodată semnificativ depăşesc media
martor este depăşit semnificativ numai de soiurile din Canada, Franţa, generală numai soiurile din Franţa, Germania şi SUA. Soiurile şi hibrizii
Germania, Marea Britanie şi România. Diferenţa observată dintre grupe- noi din Republica Moldova sunt cu mult depăşite numai de cultivarele noi
le ecologo-geografice de genotipuri pe anii 2002-2004, după gradul de din Franţa, Germania şi SUA.
înflorire a pomilor, poate fi lămurită prin prezenţa periodicităţii de rodire La compararea grupelor ecologo-geografice de soiuri după media
de la un an la altul la cultura mărului. numărului de fructe/pom pentru trei ani de cercetare mai productive
La compararea grupelor ecologo-geografice după gradul de înflorire, cu s-au dovedit a fi soiurile din Franţa, Germania şi România, cu respectiv
folosirea datelor medii pentru anii de cercetare se observă că cel mai mare 47,68, 105,4 şi 36,84 fructe/pom. Totodată, media generală este depăşită
grad de înflorire l-au avut soiurile din Canada, Franţa, Germania, Marea Bri- semnificativ doar de soiurile din Germania, fapt dovedit şi de diferenţa-
tanie şi România – 4,74, 3,89, 4,00, 3,88 şi, respectiv, 4,09, media generală limită (tab. 3).
fiind depăşită doar de soiurile din aceste grupe ecologo-geografice (tab. 2). Grupul de soiuri şi hibrizi noi din Republica Moldova este esenţial
depăşit după numărul de fructe/pom numai de cultivarele noi din Franţa,
Tabelul 2 Germania şi SUA.
Analiza comparativă a grupelor ecologo-geografice
după media gradului de înflorire a pomilor soiurilor Tabelul 3
de măr (2002–2004) Analiza comparativă a grupelor ecologo-geografice
Grupele Media Abaterea Abaterea după numărul mediu de fructe/pom la soiurile
ecologo-geo- gradului de de la media de la mar- de măr (2002-2004)
grafice înflorire generală tor
Media Abaterea Abaterea
Canada 4,74 1,21 1,73 Grupele ecolo-
numărului de la media de la mar-
Cehia 3,26 -0,27 0,25 go-geografice
de fructe generală tor
Crimeea 3,06 -0,47 0,05 Canada 23,73 -9,49 5,63
Franţa 3,89 0,36 0,88 Cehia 17,86 -15,36 -0,24
Germania 4,00 0,47 0,99 Crimeea 14,09 -19,13 -3,24
Italia 2,74 -0,79 -0,27 Franţa 47,68 14,46 29,58
Marea Britanie 3,88 0,35 087 Germania 105,40 72,18 87,4
Republica Italia 6,79 -26,43 -11,31
3,01 -0,52 0,00
Moldova
Marea Britanie 27,29 -5,93 9,19
Noua Zeelandă 3,36 -0,17 0,35
Republica Moldova 18,10 -15,12 0,00
Ţările Baltice 3,22 -0,31 0,21
Noua Zeelandă 22,32 -10,90 4,22
România 4,09 0,56 1,08
Ţările Baltice 32,93 -0,29 14,83
Rusia 3,32 -0,21 0,31
România 36,84 3,62 18,74
SUA 3,44 -0,09 0,43
Rusia 28,53 -4,69 10,43
Suedia 3,42 -0,11 0,41
SUA 56,74 23,52 38,64
Media generală 3,53 - -
Suedia 26,76 -6,46 8,66
DL 0,05 - 0,59 0,85
Media generală 33,22 - -
Soiurile din Italia se deosebesc semnificativ după gradul de înflorire, DL 0,05 - 18,27 26,65
care este mai inferior decât media generală, iar la cele din Canada acest in-
dice este superior mediei generale. Grupul ecologo-geografic de soiuri din CONCLUZII
Republica Moldova, care serveşte ca martor, este depăşit semnificativ nu- 1. Diversitatea grupelor ecologo-geografice de soiuri, selecţii şi hi-
brizi noi este mare. Grupele ecologo-geografice sunt mai diversificate

mai de soiurile din Canada, Franţa, Germania, Marea Britanie şi România.
După numărul de fructe/pom pentru anii de cercetare 2002-2004 se după gradul de înflorire a pomilor şi productivitate – cu 24,09 şi 41,71%
deosebesc soiurile din Germania – 105,3 fructe/pom, Franţa – 55,6 şi SUA respectiv.
– 51,3 fructe/pom. Soiurile din aceste ţări depăşesc semnificativ media 2. Cele mai productive soiuri în condiţiile Republicii Moldova s-au viticultură
generală. Caracterul dat pentru soiurile din Canada, Marea Britanie, Repu- dovedit a fi cele din Franţa, Germania şi SUA.
blica Moldova, Noua Zeelandă, Ţările Baltice, România, Rusia, Suedia se 3. Soiurile din Franţa, Germania şi SUA pot fi utilizate în continuare
află la nivelul mediei generale, iar soiurile din Cehia, Crimeea, Italia posedă în hibridări, pentru crearea soiurilor noi productive.
productivitate mult mai inferioară comparativ cu media generală.
Soiurile şi hibrizii noi din Republica Moldova sunt semnificativ de-
păşite numai de cultivarele din Franţa, Germania şi SUA. Genotipurile REFERINŢE:
cercetate din celelalte 14 grupe ecologo-geografice după numărul de 1. Масюкова О. В. Научные основы сортоизучения и селекции айвы.вы. Кишинёв,
Кишин
Ки шииинёв
fructe/pom nu depăşesc pe cele din Republica Moldova, fiind, conform Изд-во «Картя Молдовеняскэ», 1975. 232 с.
acestui caracter, aproximativ la acelaşi nivel. 2. Программа и методика интродукции и сортоизучения плодовых культур,
Кишинёв, Изд-во «Штиинца», 1972. 57 c.
După numărul mediu de fructe/pom pentru anul 2003 se deose- 3. Программа и методика сортоизучения плодовых, ягодных и орехоплодных
besc grupele ecologo-geografice de soiuri din Germania – 103,49, SUA культур. Орёл, 1999, 606 с.
– 66,50, România – 48,13, Ţările Baltice – 38,70, Marea Britanie – 35,58 4. Программа и методика селекции плодовых, ягодных и орехоплодных культур.
şi Rusia cu 35,44 fructe/pom. Орёл, 1995, 502 с.
5. Доспехов Б.П. Методика полевого опыта. Москва, 1989, 415 с.
Productivitatea soiurilor din Moldova, Noua Zeelandă, Cehia,
Crimeea, Franţa, Suedia se află la nivelul medei generale (21,1–32,14
fructe/pom), iar soiurile din Canada şi Italia posedă productivitate semni- RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  Ilie Donica, doctor habilitat în
ficativ mai inferioară decât media generală (8,43–10,7 fructe/pom).
În anul 2004, după numărul de fructe la un pom se deosebesc soiu- agricultură.
rile din Franţa – 63,17 fructe/pom, Germania – 107,39, România – 33,5 Materialul a fost prezentat la 10.10.2013.
şi SUA – 52,45 fructe/pom, având o cantitate medie de fructe mai mare
УДК: 631.8.634.8
СОДЕРЖАНИЕ ТЯЖЕЛЫХ МЕТАЛЛОВ В ГРОЗДЬЯХ

ВИНОГРАДА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВA
Г.И. ГРИГЕЛЬ, доктор биологических наук, К.Я. ДАДУ, доктор хабилитат сельскохозяйственных наук,
В.П. КИРИЛЮК, доктор биологических наук, А.А. ТКАЧЕНКО, доктор сельскохозяйственных наук

РЕЗЮМЕ. Сегодняшние потребители, и в первую очередь на мировых рынках, требуют не только гарантии качества продуктов, но и
то,чтобы они были безвредными в использовании, так как тяжелые металлы (ТМ) могут накапливаться в продуктах растениеводства, в
виноградарство
том числе в винограде. В этом плане, в статье представлены многолетние данные по содержанию ТМ в гроздьях (ягодах) различных тех-
нических и столовых сортов винограда. Содержание тяжелых металлов в гроздьях (ягодах) соответствует экологически чистой продукции.
КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА: виноград, содержание, гроздь, ягода, тяжелые металлы, азотные удобрения.
ВВЕДЕНИЕ МАТЕРИАЛЫ И МЕТОДЫ
Накопление ТМ в растительной продукции зависит от биологи- Исследования проводились с использованием гроздьев (ягод)
ческих особенностей сельскохозяйственных культур и от содержа- различных столовых и технических сортов винограда, произрастаю-
ния этих элементов в почве. щих как на производственных массивах, так и в стационарных поле-
В благоприятных условиях года в гроздьях аккумулируются ма- вых опытах. Были определены содержание Cu, Zn, Pb, Cd, Cr, Ni, As, Hg
кро- и микроэлементы, а также тяжелые металлы, сахар и др. согласно ГОСТ-ам на атомно-абсорбционном приборе ААS-3.
Виноград является высококалорийным продуктом. В 1 кг вино- Отметим, что некоторые аналитические результаты были опу-
града, в зависимости от сахаристости, содержится 700-1200 кал., в бликованы в статьях (1, 2, 3, 6).
то время как в 1 кг слив – 580 кал., а в 1 кг яблок – 550 кал. По под- Допустимые нормы токсических элементов, предусмотренные
счетам экспертов, 1 кг винограда со средней сахаристостью, равной нормативными документами для фруктовых и овощных консервов,
17%, может дать организму человека около 30% калорий его днев- изготовленных и используемых в качестве питания для детей в Ре-
ного рациона. По своей калорийности 1 кг винограда соответствует спублике Молдова, Болгарии, Венгрии, Германии, Финляндии, Чехии
1190 г картофеля, 1105 г молока, 387 г мяса и 227 г хлеба. практически не отличаются от показателей международных ПДК.
Виноград содержит глюкозу и фруктозу, а также значительное
количество минеральных солей, К – 200 мг, Na – 180 мг, Ca – 150 мг, РЕЗУЛЬТАТЫ ИССЛЕДОВАНИЙ И ОБСУЖДЕНИЯ
Mg – 100 мг, P2O5 – 75 мг, S – 75 мг, Fe, Cu, Mn, Zn, Fl, Cl, D, I и др. В задачу наших исследований входило также определение ТМ
Общее количество минеральных солей составляет 0,3-0,5%. Кроме в гроздьях различных сортов винограда. С этой целью в течение 5
того, в винограде содержится целый ряд витаминов: А, В1, В2, В6, РР, лет (2001-2005 гг.) были проведены работы по определению ТМ в
С, а также органические кислоты. 12 технических сортах. В них было определено содержание меди,
Благодаря этому ценному составу виноград находит широкое цинка, свинца, кадмия, хрома, никеля, мышьяка и ртути (табл. 1).
применение в качестве лечебного средства. При питании им дети, Важными показателями для характеристики качества виногра-
отстающие в развитии, быстро прибавляют в весе. Виноград так- да являются медь и другие ТМ. Проведенные лабораторные анали-
же способствует успокоению нервной системы, оказывает весьма зы на содержание меди в ягодах 12-ти сортов винограда показали,
благоприятное влияние на восстановление сил людей, перенесших что ее количество находится ниже ПДК (табл. 1, 2).
тяжелые болезни и физически истощенных. С течением времени была установлена некоторая разница в со-
Виноград и виноградный сок оказывают благотворное влияние, держании ТМ в гроздьях. Например, Фетяска белая в 2001 году со-
активизируя секреторную деятельность почек и желчного пузыря, а держала 2,12 мг/кг меди, в 2004 г. – 1,3 мг/кг, а в 2005 г. – 0,6 мг/кг.
также при лечении полиартритов, хронического ревматизма, сер- Алиготе содержала, соответственно, 2,74, 1,2-1,5 и 0,86-2,1 мг/кг;
дечно-сосудистых заболеваний и других болезней [5]. Каберне-Совиньон – 2,97, 1,0-1,8 и 0,84 мг/кг; Мерло – 2,2, 1,3-2,8 и
Подчеркнем, что в Республике Молдова до сих пор известно 1,46-1,9 мг/кг; Шардоне – 2,71, 1,5-2,4 и 1,39-1,79 мг/кг.
мало сведений о содержании тяжелых металлов в гроздьях, а также По данным А.Дж. Уинклера [7] в ягодах винограда всегда имеют-
в соках и виноградных винах, особенно новых столовых и техниче- ся следы меди. Однако после 4-5-кратного опрыскивания винограда
ских сортов, как белых, так и красных. бордосской жидкостью находили 7 мг меди в литре свежего сусла.
Таблица 1
Содержание тяжелых металлов в гроздьях (ягодах) винограда в Республике Молдова, мг/кг
Сорт Cu Zn Pb Cd Cr Ni As Hg
Фетяска 0,60-2,12 0,38-1,26 0,04-3,65 0,01-0,03 0,008-0,05 0,15-0,20 <0,04 <0,005-0,01
Алиготе 0,86-2,74 0,21-1,79 0,02-2,85 0,008-0,05 0,02-1,25 0,18-0,52 <0,04 <0,005
Шардоне 1,39-2,71 0,39-1,26 0,02-4,20 0,01-0,02 0,01-0,75 0,18-0,52 <0,04 н/о
Совиньон 2,60 н/о 0,20 0,01 н/о н/о н/о 0,01
Траминер 0,68-3,90 0,45-0,48 0,0-0,15 0,005-0,02 н/о 0,15-0,40 н/о 0,01
Пино серый 1,50 н/о 0,0-0,15 0,01 н/о н/о н/о 0,02
Пино чёрный 0,83 0,50 0,05 0,025 н/о 0,55 н/о н/о
Ркацители 2,18 1,49 0,02 0,01 0,02 0,22 н/о 0,07
Каберне-Совиньон 0,84-2,97 0,61-1,16 0,02-0,61 0,02-0,04 0,01-1,25 0,20-0,38 н/о н/о
Мерло 1,30-2,80 0,50-3,23 0,04-0,15 0,008-0,01 0,01-1,00 0,35-1,28 н/о н/о
Сухолиманский 2,74 2,20 0,03 0,01 0,03 0,44 н/о н/о
Бастардо
1,06-1,97 0,70-1,00 0,02 0,008-0,01 0,02-2,50 0,41-1,79 н/о н/о
Магарачский
Таблица 2 сортах Алиготе (0,05 мг/кг) и Каберне-Совиньон (0,04 мг/кг). На-

Предельно допустимые концентрации (ПДК) званные превышения содержания свинца, хрома и кадмия пока не-
тяжелых металлов в ягодах винограда (мг/кг) возможно объяснить. В этом случае необходимы дополнительные,
Вещество Ягоды более детальные исследования.
Результаты анализов виноградного сока, осуществленных
Мышьяк (As) 0,2 в США [6], показывают, что из 55 партий только треть содержала
Кадмий (Cd) 0,03 менее 1,6 мг/л свинца. В остальных партиях концентрация свинца
Ртуть (Hg) 0,02 доходила до 13 мг/л. Обычно считают, что 1,6 мг/л – довольно боль-
Селен (Se) 0,5 шое количество. Разные исследователи и правительства в качестве
максимально допустимой нормы считают содержание свинца в
Свинец (Pb) 0,4 пределах от 0,02 до 1,6 мг/л.
Цинк (Zn) 10 Нашими исследованиями, изложенными в данной статье, уста-
Кобальт (Co) 0,2 новлено, что урожай и качество винограда, а также получаемых из
Никель (Ni) 0,5 него соков и вина, по существу определяются не только общим со-
держанием азота, фосфора и калия, но и микроэлементами.
Медь (Cu) 10 Для выявления эффективности внесения различных доз азот-
Хром (Cr) 0,1 ных удобрений, в зависимости от уровня урожая и от особенностей
Марганец (Mn) 50 сорта, мы совместно с зональными агрохимическими лаборатория-
Олово (Sn) 100 ми республики в течение ряда лет проводили опыты по внесению
различных доз азотных удобрений на фоне фосфорно-калийных под
Железо (Fe) -
столовые сорта винограда.
Примечание: * оптимальные концентрации. В таблицах 4-7 приведены данные о влиянии различных доз
азотных удобрений на фоне РК на содержание меди, цинка, свин-
Из данных в таблице 1 видно, что содержание цинка в ягодах так- ца и кадмия в гроздьях винограда сортов Шасла, Мускат янтарный,
же не превышало предельно допустимую концентрацию. Существуют Ранний Магарача и Молдова.
разные мнения об оптимальных и критических концентрациях цинка
в гроздьях (сусле) винограда. В. Кирилюк [4] считает оптимальным Таблица 4
содержание цинка в гроздьях белых сортов 1,7-2,7 мг/кг, в красных Содержание ТМ в гроздьях винограда сорта
– 2,1-3,0 мг/кг. По другим источникам в 1 л сусла содержится 1,6-3,7 Шасла, в зависимости от доз азотных удобрений
мг/кг цинка [3], в некоторых случаях достигая даже 5 мг/л. на фоне PK, мг/кг
В. Кирилюк приводит обобщенную сводку содержания микро-
элементов в гроздьях (ягодах) за 50 лет исследований (табл. 3). Из Урожай,
Варианты Cu Zn Pb Cd
данной таблицы также видно, что в гроздьях винограда содержа- ц/га
ние меди, кадмия, хрома, никеля в отдельных случаях превышает 1. Без удобрений 0,80 120 0,47 0,05 55,8
предельно допустимые концентрации. 2. P120K300 – фон 0,77 0,91 0,96 0,03 59,0
Таблица 3 3. Фон+N60 2.28 1,99 1,01 0,05 58,6
Содержание микроэлементов в гроздьях 4. Фон+N90 0,78 0,65 0,94 0,03 65,9
(ягодах) виноградных насаждений Республики 5. Фон+N120 0,60 0,97 0,28 0,03 71,7
Молдова (мг/кг сухого вещества)
6. Фон+N180 0,78 1,22 0,33 0,04 67,2

7. Фон+N240 2,10 1,37 0,53 0,05 64,3
Содержа-
Содержа-
Содержа-
Элемент
Элемент
Элемент
ние
ние
ние
8. N60P60K60 0,76 1,14 0,39 0,04 57,9

9. N120P120K120 0,91 1,02 0,36 0,05 63,0
P, % 5,65
Сu 10-20 B 10-30 Ag 0,05-0,15 НСР0,95 10,4
Zn 1-3 Mn 6-15 Ba 2-10
Таблица 5
Pb 0,05-0,2 Mo 0,04-0,1 Be 0,05-0,1 Содержание ТМ в гроздьях винограда
Cd 0,01-0,1 Co 0,1-0,3 Br 0,7-1,5 сорта Мускат янтарный, в зависимости от доз
Cr 0,1-0,4 Al 10-30 I 0,01-0,2 минеральных удобрений, мг/кг
Ni 0,2-0,6 Sn 0,1-0,5 Li 0,05-0,2 Урожай,
As 0,01-0,05 Sr 1-3 Zr 0,3-2 Варианты Cu Zn Pb Cd
ц/га
Hg 0,001-0,01 Ti 0,8-2 F 14-30 1. Без удобрений 1,18 0,53 0,53 0,04 40,0
Fe 30-70 V 0,05-0,5 2. P90K120 0,75 0,28 0,34 0,01 43,4
3. N60P90K120 0,62 0,33 0,36 0,02 46,2
По данным исследований, проводимых отделом агрохимоб-
служивания выявлено, что если в 2001-2004 гг. содержание хрома 4. N90P90K120 1,34 0,38 0,51 0,03 52,0
варьировало от 0,008 до 0,05 мг/кг, а никеля – с 0,15 до 0,44 мг/ 5. N120P90K120 1,64 0,74 0,54 0,02 46,9
кг, то в 2005 г. оно составило, соответственно, 0,75-2,50 и 0,52-1,79 6. N120P120K120 160 0,44 0,32 0,02 47,1
мг/кг, что намного превышает ПДК (табл. 2). Согласно полученным 7. N120P120K150 1,95 0,81 0,45 0,07 50,3
данным, в 2005 г. содержание свинца в гроздьях Фетяски белой,
Алиготе, Шардоне и Каберне-Совиньона значительно выше ПДК 8. N120P120K180 1,61 0,67 0,36 0,01 49,0
(0,61-4,2 мг/кг). В то же время, в 2005 г. была замечена значитель- P, % 5,15
ная разница в содержании хрома и никеля. НСР0,95 7,3
Из всех исследованных сортов исключение составил только Из данных таблиц видно, что независимо от внесенных доз
сорт Бастардо Магарачский. В его гроздьях выявлено самое высо- азотных удобрений содержание меди и цинка в гроздьях столо-
кое содержание хрома и никеля, соответственно – 2,50 и 1,79 мг/ вых сортов винограда не превышало ПДК, т.е. азотные удобрения
кг. В 2005 г. было установлено превышение количества кадмия в в дозах N30, N60, N90, N120, N180, и даже N240 на фоне P120K300 не по-
Таблица 6 N90P90K150, N120P120K300,т.е. калийные удобрения должны преобладать

Содержание ТМ в гроздьях винограда сорта над азотными и фосфорными.
Ранний Магарача, в зависимости от доз азотных Представляют определенный интерес данные таблицы 8. Выяв-
удобрений на фоне PK, мг/кг лена некоторая зависимость между уровнем урожаев и содержани-
ем ТМ. Так, при низких урожаях (23,0-25,4 ц/га) в гроздьях наблюда-
Урожай, ется низкое содержание меди – 0,33-0,58 мг/кг, цинка – 0,14-0,28,
Варианты Cu Zn Pb Cd
ц/га свинца – 0,12-0,20 и кадмия – 0,03-0,04 мг/кг, а при более высоких
1. Без удобрений 3,40 1,02 0,40 0,06 58,7 урожаях (40,0-71,7 ц/га) резко повышается содержание этих эле-
2. P120K300 – фон 1,70 0,86 0,73 0,06 59,1 ментов: соответственно, 0,76-3,65, 0,33-4,34, 0,28-3,00 и 0,04-0,09

3. Фон+N30 2,90 0,84 0,76 0,06 58,7 мг/кг (некоторое исключение составляет только кадмий), т.е. чем
выше урожай, тем больше ТМ накапливается в гроздьях
4. Фон+N60 2,46 1,08 1,04 0,04 61,6 Приведенные данные позволяют ещё раз утверждать, что в ус-
5. Фон+N90 3,65 0,86 0,45 0,06 63,0 ловиях республики в почвы под столовые сорта можно вносить лю-
6. Фон+N120 2,90 0,74 1,03 0,06 60,4 бые дозы азотных удобрений, на фоне фосфорно-калийных, которые
7. Фон+N180 2,28 0,85 1,02 0,04 60,7 определяются на основании результатов агрохимобследования почв.
P, % 3,6 ВЫВОДЫ
НСР0,95 6,7 В соответствии с полученными данными установлено, что ко-
личество ТМ в гроздьях столовых и технических сортов винограда в
влияли на увеличение содержания этих элементов в гроздьях. Это условиях Республики Молдова, как правило, в большинстве случаях
положительное явление. Несколько иная картина наблюдается в находится ниже предельно допустимых концентраций (ПДК).
отношении содержания свинца и кадмия. Во всех вариантах опытов Выявлено также, что в отдельных случаях (как исключение) со-
(табл. 3-6) внесение минеральных удобрений в различных дозах и держание кадмия, хрома и никеля в гроздьях (ягодах) винограда
сочетаниях в одних гроздьях содержание этих элементов превыша- превышает ПДК. Нам трудно объяснить чем это вызвано. Необхо-
ет ПДК, а в других – нет. Данное явление, как мы видим, не связано димо, чтобы специалисты научно-исследовательских институтов
с действием различных доз удобрений, а с другими неизвестными более детально исследовали такое явление.
факторами. Нам не представляется возможным дать объяснение
Таблица 7
Содержание ТМ в гроздьях Молдова, в зависимости от доз азотных удобрений на фоне РК, мг/кг
Cu Zn Pb Cd Урожай, ц/га
Варианты
1995 1996 1997 1995 1996 1997 1995 1996 1997 1995 1996 1997 1995 1996 1997
1. Без удобрений 2,42 2,85 0,54 4,23 1,18 0,22 0,59 2,59 0,17 0,08 0,06 0,04 54,5 52,9 23,0
2. P120K300 – фон 3,34 2,78 0,33 4,02 1,35 0,24 0,62 3,00 0,12 0,07 0,04 0,03 55,9 54,1 23,4
3. Фон+N30 3,09 2,81 0,37 4,10 1,12 0,15 0,82 2,46 0,14 0,09 0,06 0,03 55,8 55,0 23,8
4. Фон+N60 2,52 2,18 0,40 3,96 1,04 0,16 0,84 2,79 0,17 0,09 0,06 0,03 55,6 57,4 23,8
5. Фон+N90 2,39 2,00 0,58 4,34 1,07 0,28 0,75 2,46 0,20 0,10 0,07 0,03 58,9 57,6 25,1
6. Фон+N120 2,62 2,43 0,44 2,72 1,25 0,14 0,65 2,55 0,15 0,07 0,05 0,03 59,7 60,2 25,4
7. Фон+N180 2,70 2,81 0,44 2,90 1,61 0,16 0,71 2,47 0,19 0,07 0,05 0,03 60,4 59,6 25,3
P, % 2,35 1,01 1,80
НСР0,95 4,2 1,8 1,4
данному факту, необходимы дальнейшие исследования. ЛИТЕРАТУРА

При рассмотрении влияния различных доз азотных удобре-
ний, на фоне фосфорно-калийных, на урожай винограда наблю- 1. Григель Г.И., Бондаренко С.Г., Банегру Д.И., Ткаченко А.А., Гроза В.Я., Бе-
дается следующая картина: наибольшая прибавка урожая сортов резовский В.Н. Миграция элементов питания, урожай и качество винограда в
Шасла (15,9 ц/га) и Молдова (14,9 ц/га) наблюдается при внесении зависимости от удобрений. Тезисы докладов республиканской конференции
«Мелиорация и химизация земледелия Молдавии», часть 1, 11-12 июля 1982,
N120+Р120K300, а на сорте Ранний Магарача – при N90+Р120K300. Кишинев, 1988, с. 52-53.
Резюмируя полученные данные по изучению влияния различ- 2. Grighel Gh., Croitoru S., Ghieşu T. Conţinutul metalelor grele în soluri şi în
ных доз азотных удобрений на урожай и содержание ТМ сортов struguri. „Conferinţa corpului didactico-ştiinţific”. Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM
Шасла, Ранний Магарача, Мускат янтарный и Молдова, можно сде- în anii 2000-2003. Rezultatele comunicărilor. Chişinău, 2003, p. 355-356.
3. Grighel Gh. Conţinutul metalelor grele în stugurii diferitor soiuri de viţă-de-vie.
лать заключение: на столовых сортах необходимо вносить N90P90K120, Conferinţa ştiinţifică internaţională. Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai
societăţii bazate pe cunoaştere. Rezultatele comunicărilor. Ştiinţe reale, Chişinău,
Таблица 8 2006, p. 251-252.
Урожай и содержание ТМ в гроздьях столовых 4. Кирилюк В. Микроэлементы в системе «почва-виноградное растение» в ус-
ловиях центральной зоны Молдавии. Автореф. дисс. канд. биол. наук. Москва,
сортов винограда 1981, с.20.
ТМ, мг/кг 5. Физиология винограда и основы его возделывания. Под руководством и
Урожай, редакцией акад. К. Стоева, София, 1981, изд. Болгарской академии наук, т.1,
Сорт
ц/га Cu Zn Pb Cd с. 14-17; 61; 267.
23,0-25,4 0,33-0,58 0,14-0,28 0,12-0,20 0,03-0,04 6. Stasiev Gr., Grighel Gh., Nedealcov S. Evaluarea eventualei poluări tehnogene a
Молдова mediului Republicii Moldova cu metale grele. Conferinţa corpului didactico-ştiinţific
52,9-60,4 2,00-3,34 1,04-4,34 0,59-3,00 0,04-0,09 „Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998-1999”. Rezultatele comunicărilor.
Chişinău, 2000, p. 199-200.
Шасла 55,8-71,7 0,76-2,28 0,65-1,37 0,28-1,01 0,03-0,05 7. Уинклер А.Дж. Виноградарство США. Москва, 1966, 160 с.
Мускат
40,0-52,0 0,62-1,95 0,33-0,81 0,32-0,53 0,01-0,07
янтарный НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – М. Кисиль, доктор хабилитат
Ранний с/х наук.
58,7-63,0 1,70-3,65 0,74-1,08 0,40-1,04 0,04-0,06 Материал представлен 12.11. 2013.
Магарача
УДК: 634.8(478.9)
ТЕНДЕНЦИИ ПРОИЗВОДСТВА, ПЛОДОНОШЕНИЯ И СБОРА

УРОЖАЯ ВИНОГРАДА В 2013 г. В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА
М. КУХАРСКИЙ, В. ЧЕБАНУ, А. БОТНАРЕНКО, А. АНТОЧ, М. КОНДУР, В. КУКУ,
Научно-практический институт садоводства, виноградарства и пищевых технологий
ABSTRACT: The article summarizes the materials of assessment of the state of vineyards in Republic
of Moldova in 2013, presents the peculiarity of fruiting, the role of agrotechnics and harvesting.
KEY WORDS: grapevine, state of vineyards, agrotechnics, harvesting.
ВВЕДЕНИЕ технических среднего срока созревания, изменили ситуацию убо-

Виноградарско-винодельческая отрасль Молдовы занимает ве- рочных работ в худшую сторону.
дущее положение в экономике и является приоритетной в аграрном Общеизвестно, что сорта европейских клонов с белой ягодой и
секторе. Однако успехи виноградарства, его устойчивое развитие за- плотной гроздью с тонкой кожицей (Совиньон, группа Пино, Шар-
висят, в первую очередь, от природных факторов, возделываемых сор- доне, Траминер, Алиготе, Рислинг и аналог.) в неблагоприятные
тов и рациональной агротехники. Существенное значение при этом годы в период созревания ягод сильно поражаются серой гнилью.
имеют вопросы организации производства, обеспечения хозяйств В 2013 г. начало созревания винограда у очень ранних, ранне-
сельхозтехникой (в.т.ч. уборочной), борьбы с потерями выращенного средних и др. групп сортов началось примерно на 2 недели рань-
урожая, в том числе связанных с природными аномалиями, эпифито- ше обычных сроков. В связи с этим своевременно были собраны,
тиями болезней грибной этиологии и стремление производить для в основном, сорта Солярис, Бианка, Мускат Оттонель, Шардоне,
экспорта и внутреннего рынка конкурентоспособную продукцию. Траминер, группа Пино, Алиготе, Легенда, Флоричика, Ляна и др.,
имевшие до 10 сентября необходимые кондиции по сахаристости
МЕТОДИКА И МАТЕРИАЛЫ ИССЛЕДОВАНИЙ и титруемой кислотности. На участках, где были легкие почвы, ви-
Исследования проводились в период 2012-2013 гг. и в предыду- ноград был чистым, без поражения гроздей серой гнилью, а где
щие годы, когда наблюдались аномальные отклонения по климату, преобладали черноземные, более влагоемкие и более тяжелые по-
осадкам и явлениям эпифитотий. Оценены полевые опыты на STE чвы наблюдалось поражение ягод серой гнилью от 2-3 до 10, реже
«Codrul-viticol», на филиале «Plop», а также в ряде хозяйств (по кон- – 15% (урожайность в основном колебалась в разрезе сортов – от
трактам о НТС и по обмену опытом работы): ÎM «Vismos», SA «Cricova», 7-8 до 10-12 и более т/га).
CAP „Glia”, «Agroaudit», «Fautor», «Caiârâm», «Abaclia-Vininvest», На участках ранне-средних сортов, где своевременно проводи-
«Bostavan-Vin», «Agrogled», SA «Vitis», «Agromax», «Bogatmos», KVINT лись зеленые операции и профилактические обработки против серой
(агрофирмы и др.). Объектами исследований являлись виноградни- гнили и других болезней, урожай был собран до начала интенсивных
ки европейских клонов, технических и столовых сортов, в т.ч. новой и часто повторяющихся осадков без поражения серой гнилью или
селекции при различных схемах посадки, формах кустов и системах лишь с частичным повреждением у сортов Пино, Алиготе.
ведения прироста, произрастающих на разных типах почв различного Средне-поздние сорта: Рислинг, Алб де Суручень и аналог. при

гранулометрического состава. Методика наблюдений и учетов – об- накоплении сахара в ягодах до требуемых кондиций убирались при
щепринятая в агротехнических исследованиях. поражении ягод серой гнилью около 15-20%. Более поздние сборы
сортов: Траминер, Шардоне, Пино черный приводили к загниванию
РЕЗУЛЬТАТЫ И ДИСКУССИИ ягод и потере веса до 20-30%.
Особенности плодоношения и уборки винограда. После Красные сорта: Мерло, Каберне и аналог. убирали после 23 сен-
сложного в климатическом отношении 2012 г. (морозы, засуха) оче- тября без гнили. Более поздняя их уборка в октябре приводила к
редной, 2013 год, отличался лучшей перезимовкой и повышенной поражению ягод гнилью до 20-30%. На сорте Каберне при уборке в
регенерацией глазков винограда, а также хорошей почвенной вла- наиболее поздний период – после 25 октября – развитие гнили и
гой. Ожидался нормальный виноградный год с оптимальной уро- осыпание ягод достигало около 30%.
жайностью и качеством гроздей. Особенно много потерь от серой гнили наблюдалось у средне-
По данным МСХ и ПП республики плановое производство ви- поздних и поздних урожайных столовых сортов (Алб де Суручень,
нограда в целом по всем категориям хозяйств определялось на Мускат де Буджак, Италия, Кишмиш молдавский, Молдова, Юбилей
2013 г. в объеме 600 тыс. т., из них 80 тыс. т. столовых и 520 тыс.т. – Журавеля и аналог.) в связи с более поздними ампелографически-
технических [1]. Другие прогнозы перед началом уборки винограда ми сроками созревания и уборкой в ожидании накопления сахара.
в связи с аномальными дождями могут не оправдаться. Лучше по- Большинство поздних столовых сортов (Молдова и др.), как наибо-
дождать статистических отчетных данных [1]. лее распространенные на больших площадях и урожайные (16-22 т/
В период начала созревания винограда в основном все про- га), потеряли от 20 до 50 и реже даже до 80% товарного виногра-
изводители знали какой у них урожай на кустах, но никто не мог да. Около 50% валового производства поздних сортов, собранных в
предположить, что так резко изменятся погодные условия в период виде нестандартной продукции, было сдано на промпереработку по
созревания и уборки, что приведет к поражению ягод серой гнилью. сниженным ценам (на дистилляты).
На технических сортах частичные повреждения ягод серой гнилью По нашим сведениям, в ряде крупных виноградарско-вино-
(нередко вначале благородной) и при своевременной уборке ре- дельческих хозяйствах урожайность технических сортов/клонов
зультаты в большинстве случаев были положительными. В то же колебалась в среднем вокруг 8 т/га («Cricova», «Bostovan-Vin»,
время, на столовых сортах, особенно средне-поздних и поздних, «Lion gri», «Agrogled», «Agroaudit», «Fautor», «Vismos», «Purcari»,
урон от серой гнили был нанесен существенный – сильно пострадал «Bogatmos», STE «Codrul-viticol», «Caiârâm-Congaz» и др.). В хо-
товарный вид и качество гроздей и ягод. зяйствах, специализирующихся на столовом виноградарстве,
Уборка ранних и ранне-средних сортов во многих хозяйствах урожайность составляла около 14-20 т/га («Căuşeni-SV», «VITIS»,
проходила удовлетворительно. Однако похолодание и осадки в «Ciocmaidan-Maidan Grup», «Agromaх-Cahul», «Agro-Favor-Taraclia»,
конце августа-сентябре, прежде всего на столовых сортах и части «Cimişlia-Sirena-Bivol» и др.).
В АТО Гагаузия средний урожай винограда составил около

7 т/га, а валовое производство – 33 500 т. В отдельных хозяйствах
урожайность технических сортов колебалась в пределах около 8-10
и более т/га, а на столовых сортах – около 10-12 и более т/га.
Максимальные урожаи получены на винных сортах в хозяй-
ствах «Bostavan-vin»: Мускат петит грайн – 20 т/га, «Vismos»: Мерло
– 19,8 т/га, АТО Гагаузия, «Майдан Групп» – 17,6 т/га, «Agrogled-
Тараклия»: Совинион – 17 т/га, «Vismos»: Каберне – 15 т/га и др.
Высокие урожаи столовых сортов были выращены в «Моско-

вей», SRL «Agromax» на сортах Кодрянка и Молдова – 20-22 т/га,

в АТО Гагаузия, с. Чокмайдан, «Maidan Grup» на сорте Молдова –
20 т/га, Кэушень, SV «VITIS»: Кодрянка и Молдова – 20-21 т/га и др.

Качество прироста и эмбриональная плодоносность зи-
мующих глазков под урожай 2014 г. Нормально развитый и
хорошо вызревший прирост – основа зимостойкости, удовлетво-
рительной перезимовки и продуктивности насаждений. В то же
время слаборазвитая или «жировая» лоза и глазки на ней легче
повреждаются даже от средних морозов. Не зря народная посло-
вица гласит, что «от плохого семени, не жди хорошего племени».
Из таб. 1 видно, что у слабо-среднерослых сортов (Шардоне, группа
Пино и др.) общее количество развившихся и сохранившихся до
конца вегетации побегов колеблется от 14-18 до 31 шт/куст, из них
нормальных (полноценных по развитию, толщине и вызреванию) –
38-49%, что соответствует, в основном, удовлетворительной норме.
У сортов, отличающихся выше средней и большой силой роста удовлет-
Пино-группа 18-25 41-49 81 1,2 2-8
(Совиньон, Мерло, Каберне, Флоричика, Презентабил, Кодрянка, вор.
Гузун, Молдова) общее количество всех побегов колеблется в за- удовлет-
висимости от сорта – от 14-22 до 29-34 шт./куст, из них нормальных Траминер R1 19-30 43-74 85 1,3 2-9
вор.
около 50-66%, а у некоторых сортов – 70-83%. Такой прирост можно Совиньон F2 24-31 46-63 хорошее 72 1,0 2-8
оценить как хороший. У обеих групп сортов нормальный прирост в
условиях благоприятной зимовки может обеспечить в 2014 г. хоро- удовлет-
Рислинг R2 19-34 35-49 83 1,3 1-9
шее развитие, плодоношение и урожайность виноградников. вор.
Эмбриональная плодоносность зимующих глазков (в пер- Мерлo R3,R18 14-22 50-65 хорошее 88 1,2 3-7
вую очередь центральных почек) с точки зрения возможности их Каберне R5 25-27 53-66 хорошее 72 1,0 3-8
нормального плодоношения в целом и по длине вызревшей лозы удовлет-
является удовлетворительным. Эти показатели (таб.1) ориентируют Легенда 25-36 39-66 73 1,0 2-7
вор.
виноградарей на какую длину следует обрезать плодовые стрелки
Флоричика 29-34 55-65 хорошее 89 1,2 4-8
у разных сортов (исходя из наличия % плодоносных глазков, коэф-
фициента плодоношения и максимальной закладки эмбриональных Столовые сорта
соцветий в центральных почках). У большинства сортов % плодонос- Презентабил 23-27 48-61 хорошее 77 1,1 2-5
ных побегов высокий (от 66-69%, что, в основном, характерно для Кодрянка 23-28 79-83 хорошее 66 0,9 2-7
сортов с крупной гроздью, до 72-88% – у технических с мелкой и
удовлет-
средней гроздью). Коэффициент плодоношения у большинства сор- Ляна 17-28 41-54 69 0,9 2-7
вор.
тов выше 1. Вместе с тем, у большей части сортов этот показатель
примерно на 20-27% меньше, чем обычно. В зависимости от формы Алб де Суру- удовлет-
19-29 41-59 80 1,2 2-6
куста, биологии сорта обрезку следует проводить с учетом схем по- чень вор.
садки и наличия полноценных побегов [3-4]. Гузун 20-26 72-78 хорошее 75 1,1 2-6
Осенний
24-34 35-46 слабое 80 1,0 2-6
Таблица 1 черный
Состояние однолетнего прироста побегов и Молдова 23-26 65-70 хорошее 67 0,9 2-6
эмбриональная плодоносность зимующих глазков
под урожай 2014 г. (ноябрь 2013 г.) Роль агротехники в культуре винограда. Развитие вино-
градарства всецело зависит от агротехники возделывания насаж-
Эмбриональная дений. Сдерживание его развития связано с рядом причин: трудо-
Среднее кол-во побегов/ куст
емкость и высокая затратность, нехватка рабочих рук, дороговизна

% полноценных (нормаль-
плодоносность
центральных пестицидов и техники для механизации работ на виноградниках, в
почек том числе на обрезке, чеканке, уборке урожая, при укрытии и от-
ных) побегов
крытии кустов столовых сортов, обработка почвы и др.

Состо-
Максим. закладка
соцветий в узлах
Новые шпалерные устройства профильного типа позволяют по-

коэфф. плодоно-
% плодоносных
Сорт/клон яние высить производительность труда на подвязке (заводке) зеленого

побегов
приро-
шения
прироста, а также проводить предварительную сухую обрезку, зе-

ста леную чеканку, комбайновую уборку, межкустовую культивацию в
ряду и др. с помощью машин, что заменяет сотни рабочих, а агро-
приемы проводятся в ограниченные сроки. Они улучшают фитоса-
нитарные условия на плантациях и их урожайность. Внедрение этих
Технические сорта новинок пока недостаточное.
Некоторых проблем на виноградниках можно избежать, если не
удовлет- выбирать для вновь закладываемых сортов участки в пониженных
Шардоне R8 14-20 38-41 78 1,2 2-9
вор. местах, на богатых почвах, где виноград «жирует» и мерзнет (а луч-
шие склоны не используются). Не следует тратиться на очень загу- интервал между I и II обработкой сокращался до 7 дней, а в обычных
щенные виноградники в ряду, так как больше расходуется дорогих условиях – до 10-14 дней.
саженцев, а при их эксплуатации не все могут справиться с «буйным» Во II половине вегетации применяли высокоэффективные кон-
приростом и урожаем, который загнивает от серой гнили на кустах, тактные препараты. Последние 2 обработки при борьбе с милдью
плохо освещенных и недостаточно проветриваемых, да и расходы на проводили препаратами на основе меди (защита от бактериозов и
химзащиту увеличиваются (плотная стена побегов недоступна для милдью и улучшение вызревания лозы).
растворов) и, наконец, экология среды и продукции страдают. Для успешной зашиты от оидиума и серой гнили рекомендо-
Опытные виноградари знают, что виноградники нельзя загущать, вался комплекс агромероприятий в целях создания неблагоприят-
перегружать, не следует задерживать уборку, когда виноград уже со- ных условий для болезней (аэрация, освещение, удаление сорняков,
зрел. На столовых сортах необходимо проводить выборочную уборку зеленые операции, подвязка, исключение азотного питания, уборка
в 2-3 срока, что позволяет довести товарность гроздей почти до 100% урожая в сжатые сроки, частичная дефолиация, 2 обработки ботри-
и увеличить таким образом еще и урожайность. При сочетании ука- цидами в период начала созревания ягод и за 20 дней до уборки
занных агроприемов с нормированием урожая гроздьями и побегами базовых сортов): на восприимчивых европейских клонах с плотной
появляется возможность убирать урожай высокотоварным даже без гроздью – 4 обработки ботрицидами (I обработка – сбрасывание кол-
специальной сортировки (опыт SRL «Terra-Vitis» – Кахул). пачков, II – перед смыканием ягод в гроздьях, 3 – начало созревания,
Столовые сорта занимают сравнительно небольшой удельный 4 – накопление в ягодах 12-15% сахара (за 20 дней до уборки).
вес в производстве. Поэтому применяя специальные шпалеры – В текущем году (Шардоне и др.) наблюдалось сильное пора-
«T»-образные, двусторонние или односторонние навесные или пер- жение кустов микроплазменным заболеванием – золотистым по-
гольного типа (не более 2 м высоты) можно значительно улучшить желтением листьев и соцветий-гроздей сразу же после цветения.
размещение соцветий-гроздей в пространстве без особого сопри- Для профилактики заболевания необходимо в первую очередь не
косновения с побегами и листьями, что улучшает их фитосанитар- допускать завоза зараженного посадочного материала, применять
ное состояние. В результате улучшается опыление и происходит различные методы его оздоровления (термотерапию). На плодоно-
лучшее завязывание ягод, аэрация и освещение гроздей, резко по- сящих виноградниках рекомендуется вести борьбу с переносчиком
вышается их товарность без особой дорогой сортировки. В период заболевания цикадкой Scaphoideus titanus. Для профилактики за-
дождей грозди быстро просыхают и не поражаются серой гнилью. болевания следует применять различные методы оздоровления
Урожай реализуется в свежем виде или закладывается на хранение посадочного материала (термотерапию). На существующих насаж-
почти весь на уровне супер экстра. дения, где периодически происходят вспышки фитоплазмы следует
Как известно, при обрезке удаляется около 90% прироста. Это улучшать агротехнику и питание кустов.
не значит, что на кустах следует уменьшать количество нормаль-
ных (полноценных) побегов с хорошим вызреванием, исходя из ВЫВОДЫ
того, что большая его часть обрезается и выбрасывается. Хороший 1. В годы природных аномалий (пример 2013 – интенсивные
качественный прирост и оптимальная листовая поверхность обе- дожди, эпифитотийные ситуации) борьба с серой гнилью может
спечивают рост ягод и гроздей, отложение про запас в многолет- быть эффективной только в случае применения всего комплекса
нюю древесину питательных веществ, дают возможность повысить технологических и профилактических мер, направленных на созда-
устойчивость кустов к неблагоприятным условиям зимовки, пере- ние менее благоприятных условий для развития болезни. Из агро-
падам температур, холодным зимним ветрам. технических мер выделяются: зеленые операций, уничтожение сор-
До начала зимы текущего года необходимо завершить подго- няков, подвязка побегов так, чтобы грозди не были в контакте или
товку виноградников к перезимовке. Важное значение должно быть близко к почве, отказ от азотных удобрений, недопущение развития
уделено накоплению влаги в почве. В связи с этим, следует завер- оидиума, обработка восприимчивых сортов ботрицидами в сочета-
шить зяблевую вспашку междурядий виноградников с окучиванием нии с частичной дефолиацией, уборка урожая в сжатые сроки, в том
головок (места спайки) кустов. На более старых насаждениях реко- числе с использованием уборочных машин.

мендуется провести глубокое рыхление почвы и обновление корней 2. На столовых сортах необходимо проводить раннюю норми-
с внесением удобрений. На слабоустойчивых сортах – провести под- рующую обломку лишних соцветий и побегов, выборочную уборку
готовку и укрытие кустов на зиму. На участках устойчивых сортов в урожая в 2-3 срока, что позволит постепенно разгружать кусты и
благоприятных условиях рельефа рекомендуется проводить зимнюю увеличить выход товарной продукции. При очаговом поражении
обрезку с увеличением нагрузки на 20%, что несколько уменьшит на- отдельных ягод на некоторых гроздьях, следует оперативно прово-
пряжение работ весной при уходе за виноградниками [2-4]. дить уборку с удалением начинающих загнивать ягод.
Особенности защиты винограда от болезней и вредите- 3. На перспективу необходимо разработать и внедрить новые
лей. Исследования проводились в зависимости от погодных условий, типы опор и системы ведения прироста для ценных столовых сор-
которые складывались в различных районах, фитосанитарного со- тов среднепозднего и позднего периода созревания, позволяющие
стояния и восприимчивости сортов и клонов к вредным организмам. значительно улучшить освещение и проветривание гроздей и све-
Первые симптомы развития милдью установлены 1 июня. Про- сти до минимума поражение их серой гнилью.
филактические обработки в фазе «роста побегов» рекомендовалось
проводить медьсодержащими препаратами, затем, перед цвете-
нием, после цветения и в фазе роста ягод применяли системные ЛИТЕРАТУРА
и системно-контактные фунгициды. В местах с частыми дождями 1. Avasiloaie P. ,,Sporirea competitivităţii produselor alcoolice fabricate în Moldova
- obiectivul principal al secolului”. Revista „Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia”,
nr.1 [43] 2013, p. 2-5.
2. Cernomoreţ M., Guzun N., Cuharschi M. şi alt. Protecţia viilor Moldovei împotriva
temperaturilor joase. Chişinău, 2000, p. 103.
3. Агроуказания по виноградарству. Кишинэу, Изд-во «Картя Молдовеняскэ»,
1989, стр. 29-44, 162-357.
4. Рекомендации по механизированной уборке и промышленной переработке
винограда в Молдавской ССР. Кишинэу, 1989.
НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – Георге Савин, доктор

хабилитат с/х наук.
Материал представлен 12.11. 2013.
УДК: 634.8(478.9)
ТЕОРЕТИЧЕСКИЕ ОСНОВЫ ВЫРАЩИВАНИЯ УРОЖАЯ

ВИНОГРАДА С ВЫСОКИМ КАЧЕСТВОМ
Н.Д. ПЕРСТНЕВ, доктор хабилитат с/х наук, профессор университар, ГАУМ

SUMMARY. They Are Stated theoretical bases of the creation and care for grape plantings in Republic Moldova,
by use to solar active radiation for increasing of the photosynthesis sheet, more making sort and development
selecting for them optimum receiving the care for plants and ground.
KEY WORDS: grape, light mode, system of conduct bush, bridge viticulture, productivity, quality of the berries.
ВВЕДЕНИЕ нах, таких как США, Австралия, Югославия (Сербия) и др. Перголы
К числу наиболее важных научных проблем современного ви- используются и на промышленных плантациях виноградников. Од-
ноградарства относится разработка и совершенствование прогрес- нако такие системы далеки от совершенства с точки зрения исполь-
сивных технологий возделывания насаждений, обеспечивающих зования механизации работ по уходу за кустами и сбору урожая.
получение высоких и качественных урожаев необходимых конди- В промышленных виноградниках, для широкого использования
ций, с целью изготовления экологически чистой продукции. механизации по уходу за почвой и растениями, более широко при-
Перед наукой на ближайшую перспективу стоит задача по раз- меняется шпалерная проволочная система опор, которая в на-
решению следующих проблем: стоящее время считается лучшей из применяемых вариантов по
- разработка новых и совершенствование существующих агро- экономическим, биологическим и агротехническим требовани-
ценозов, обеспечивающих высокий КПД фотосинтетически актив- ям. Она позволяет механизированно выполнять работы по уходу за
ной радиации (ФАР); насаждениями как в целом, так и индивидуально за каждым кустом.
- обеспечение защиты от загрязнения окружающей среды и Тем не менее, ученые физиологии и виноградари считают,
производство экологически чистой продукции; что агроценоз при этой системе опор и вертикальном ведении
- максимальное сокращение ручного труда по уходу за кустами прироста недостаточно эффективен с точки зрения освещен-
и почвой и замена их механизированными приемами; ности листового аппарата и КПД ФАР.
- обновление и совершенствование сортимента в направлении Физиологи установили, что КПД при такой системе крайне низ-
его высокой продуктивности, качества урожая и продуктов перера- кий и составляет всего 0,4-0,7%, т.к. от 15 до 80% осветленной пло-
ботки, а также комплексной устойчивости к неблагоприятным усло- щади приходится на междурядья, которые выполняют в основном
виям среды, болезням и вредителям; технологическую функцию, т.е. служат для прохода тракторов,
- совершенствование системы производства безвирусного и почвообрабатывающих машин, а также машин по защите растений
безбактериального посадочного материала и многие другие важ- от вредителей и болезней, внесения удобрений и вывоза урожая.
ные проблемы. В зависимости от ширины междурядий и высоты шпалеры в
Практическое решение перечисленных проблем направлено в значительной степени изменяется освещенность и активность фо-
первую очередь на оптимизацию условий для роста и развития всех тосинтеза листьев.
органов виноградного растения и повышение их продуктивности и РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЯ
физиолого-биологической активности. По расчетам, проведенным учеными при существующей шпа-
Для эффективного решения поставленных проблем необходимо лерно-рядовой системе культуры виноградников потенциальная
хорошо изучить специфику биологии виноградных растений с тем, урожайность может быть достигнута максимум в пределах 300-
чтобы учитывать это при разработке научно-обоснованной техноло- 400 ц/га – для столовых и 300-350 ц/га для технических сортов. В
гии их возделывания. то же время, если КПД ФАР довести до 5% и создать оптимальные
ОБЪЕКТЫ И МЕТОДЫ ИССЛЕДОВАНИЯ условия увлажнения и питания, продуктивность виноградных на-
К основным биологическим особенностям в первую оче- саждений может достигать 1300 ц/га (А.Г. Амирджанов,1980).
редь относится: Такие расчеты были сделаны учеными для шатровых систем ве-
- отсутствие у виноградного растения прочного скелета, дения культуры виноградников и приведены в таблице 1.
что вызывает необходимость продолжать поиски оптималь- Таблица 1
ных типов опор. Зависимость величины урожая и биомассы
Известно, что в диких условиях виноградные растения не име- виноградных насаждений от КПД ФАР и уровня
ют определенной формы. Она образуется в зависимости от условий их продуктивности
места произрастания и наличия деревьев и других опор, на которые
лиана с помощью усиков старается взобраться вверх для поиска 5
лучших условий освещенности. При отсутствии же какой-либо опо- 1 2 3 4
Группы продуктив- оч.
ры виноградная лоза превращается в ползающее по поверхности низ- сред- хоро- высо-
ности высо-
земли растение, размещая все свои побеги и листья в горизонталь- кая няя шая кая
кая
ном положении с целью максимального использования солнечной
энергии для формирования урожая и сохранения потомства. Величина
КПД
Перенося виноград в культуру, для создания лучших условий урожая и
ФАР, 0,5- 1,0- 2,0- 3,0-
освещенности человек использовал, вначале эмпирически, а впо- биомассы, 4,0-5,0
% 1,0 2,0 3,0 4,0
следствии с помощью науки, специальные конструкции опор в виде ц/га
вертикальных шпалер, аллей, беседок, пергол и др. Для европейского региона
Пергола (Италия) – навес и пристройка, увитая виноградной ло- 125- 250- 500- 750- 1000-
зой и другой зеленью, беседка, или коридор из легких решеток, а Урожайность (у гр.)
250 500 750 1000 1250
также вертикальная стенка с козырьком на арках и столбах.
Перголы служат опорой для лозы и укрытием от знойной жары. 50- 100- 200- 300-
Биомасса (у биол.с.) 400-500
Они широко распространены не только в Италии, но и в других стра- 100 200 300 400
Для азиатского региона 3 Средняя 210-230 131-190 151-225

156- 312- 625- 936- 1250- 4 Высокая 310-400 191-250 226-300
Урожайность (у гр.)
312 625 936 1250 1560 5 Очень высокая 410-500 251-310 301-375
62- 125- 250- 375-
Биомасса ( у биол.с.) 500-625 Кроме вышеизложенных результатов были выявлены харак-
125 250 375 500
терные закономерности взаимоотношений между плодонос-
Из данных таблицы 1 следует, что наблюдается прямая зави- ными и бесплодными побегами в части энергии их фотосинтеза,
симость между продуктивностью виноградных насаждений и вели- количества вырабатываемых ассимилятов и их распределения.
чиной КПД ФАР на всех категориях виноградников, как в Европей- В частности, генеративные органы (соцветия и грозди) являются
ском, так и в Азиатском регионах, но с некоторым преимуществом акцепторами (своеобразным магнитом), принимающими участие в
для Азиатского. определении направленности движения части ассимилятов из бес-
Следовательно, на перспективу важнейшей задачей ученых плодного побега в плодоносный, а также проявляющими разную ак-
и практиков являются исследовательская работа по совершен- тивность в фотосинтезе листьев плодоносных и бесплодных побегов,
ствованию структуры насаждений в направлении повышени- в пользу первых. А среди плодоносных побегов выяснена следующая
ям КПД использования ФАР и обеспечения прогрессивно-сбе- закономерность – чем больше на них развилось соцветий и гроздей,
регающей технологии возделывания. Об этом свидетельствуют тем интенсивнее их фотосинтез и активнее протекает отток ассими-
научные и проверенные на практике результаты экспериментальных лятов из листьев в генеративные органы. Вывод – каждый побег
исследований в производственных условиях США и России, при ис- работает автономно на себя и на рядом расположенных соседей.
пользовании Мостового земледелия в отрасли виноградарства. Учитывая то, что основным органом, участвующим в фотосинте-
Очень важным для научных исследований при сравнительной зе, являются листья, учеными, на основе имеющихся эксперимен-
оценке новых сортов, а также вопросов программирования и про- тальных результатов (расчетным путем), установлены следующие
гнозирования урожаев, является то, чтобы за биологическую кон- параметры их продуктивности:
станту (единицу) агроценоза брать не куст в целом, а побег. - для получения 1 кг сырой массы гроздей при массовой кон-
Такой принцип подхода уже прочно вошел в практику научных центрации сахаров 180-200 г/дм3 для технических сортов и 140-
исследований при разработке теоретических и методических поло- 150 г/дм3 – для столовых сортов необходим 1м2 листовой поверх-
жений, при сортоизучении, при изучении конструкций систем веде- ности, а для получения 1 кг сахара требуется 6-7 м2 листьев.
ния и форм кустов, программировании и прогнозировании урожая. Большое влияние на продуктивность и качество урожая
Вопрос заключается в том, что отдельные растения или кусты не при современной культуре возделывания оказывает также ос-
могут и не должны использоваться в качестве константы (единицы) вещенность кустов, побегов и листьев.
измерения для сравнительной оценки продуктивности виноградного Во всех географических зонах возделывания винограда интен-
растения (сортов, видов, уровней продуктивности, качества урожая и сивность освещения и величина ФАР на свободной площадке не
др.), так как отдельные растения и сорта могут иметь огромные раз- лимитированы. Однако эти показатели резко меняются в агроце-
личия в размерах – от мелких кустиков до огромных, занимающих нозе виноградных насаждений, и особенно в структуре рядовых по-
площадь в 0,5 га лиан и дающих урожай до 15-20 тонн с куста. садок, возделываемых на вертикальных шпалерах, в зависимости
Такие различия определяются многими факторами: биологичес- от направления рядов, форм кустов, систем ведения и подвязки.
кими особенностями сортов, силой роста, экологическими условия- Известно, что в усредненном выражении показатель освещен-
ми, технологиями возделывания и др. ности меняется даже в пределах куста от 30-40 тыс. лк. (оптимум) до
Побег же, как основной орган, участвующий в создании 1-2 тыс. лк. (минимум), при котором фотосинтез практически пре-
урожая, более точно отвечает задаче и может быть общим биоло- кращается.
гическим знаменателем, характеризующим продуктивность в зави- Следовательно, задачи науки и практики сводятся к тому,
симости от влияния тех или других факторов. Следовательно, все чтобы найти более совершенные в этом отношении генотипы
действия и условия агрономов-виноградарей должны быть виноградных растений и разработать для них модели агроце-

направлены на оптимизацию условий для роста и плодоноше- нозов и технологий возделывания виноградных насаждений.
ния побегов, а также качества урожая. Результаты исследований в этом направлении показали, что
Приняв на вооружение данную концепцию, учеными многих степень освещенности в значительной мере зависит от формы ку-
стран было проведено громадное число исследований с разными стов (штамбовая или приземистая) и местоположения листьев вну-
сортами, в разных экологических условиях и при разных техноло- три самого куста (таблица 3).
гиях возделывания, что позволило на основе полученных резуль-
татов расчетным путем установить (А.Г. Амирджанов, 1980), что Таблица 3
максимальная продуктивность нормально развитого побега длиной Влияние форм кустов на освещенность листьев
140-160 см составляет для технических сортов 250 гр. сырой массы разных ярусов внутри куста
гроздей при сахаристости 180-200 г/дм3, а для столовых сортов, со-
ответственно – 300 и 140-150 г/дм3. Яруса и освещенность листьев
Варьирование указанных показателей в значительной степени 1-ярус 2-ярус
зависит от эколого-географической группы сортов и их продуктив- Форма куста 3-ярус
30-40 15-20 тыс.
ности, о чем свидетельствуют данные, приведенные А.Г. Амирджа- 10 тыс. лк.
новым в таблице 2. тыс. лк. лк.
Высокоштамбовая 32,4% 42,2% 23,6%
Таблица 2 Приземистая 19,1% 18,0% 62,9%
Уровни продуктивности побегов для отдельных
групп сортов и соответствующие им индексы Кроме этого, на освещенность влияет и нагрузка кустов побега-
Индексы продуктивности
ми в расчете на 1п.м. шпалеры.
В зависимости от эколого-географической группы сортов она
Сорт, группа
По сырой массе гроз- колеблется в пределах: Западно-европейская -25-30 побегов; Вос-

По сахари- дей, г/побег точная – 20-25 побегов.
Продуктив-
ность стости, Для тех- Для На шпалерно-рядовых посадках оптимальный показатель ли-
г/дм3 нических столовых стовой площади на 1 га равен в пределах 25-30 тыс.м2 или 100-
сортов сортов 200 тыс. побегов.
1 Очень низкая 100 и менее 70 и менее 75 и менее
Приведенные выше обобщенные результаты исследований
многих ученых были в определенной степени подтверждены на
2 Низкая 110-120 71-130 71-150 практике в США, России и других странах в процессе испытания си-

Схема 1. Принципиальная схема мостовой обработки виноградных насаждений
стемы мостового виноградарства (схема 1 и таблица 3), а также при см, с горизонтальной перекладиной сверху, длиной 2 м (по 1м) в
сравнительной оценке схем посадки, площадей питания и систем стороны от столба.
ведения кустов винограда в разных странах СНГ. Мост должен двигаться вдоль направления рядов с регулируе-
В мировой практике существуют и соответствующие техничес- мой скоростью от 1-2 до 15-20 км/час, в зависимости от характера
кие решения технологии мостового земледелия. выполняемой работы. Движение моста предполагается осущест-
В США в 1965 г. была сконструирована машина на рельсовом влять по гравийным или бетонным дорогам, а также монорельсам,
ходу для выполнения всех сельхозработ. Она действует от двигате- проложенным параллельно через каждые 100 м. Длина гона от 3-5
ля внутреннего сгорания с трансмиссией. Была также предложена до 10 км. Переезд моста на очередную полосу (дорогу) проводится
рельсовая платформа с шириной захвата 60 м. Агрегат работает от боковым движением, с разворотом опорных колес на 90o и каждого
дизель-генератора, а рабочие машины приводятся в действие от подвешенного агрегата на – 180o.
индивидуальных электродвигателей. При указанных условиях мост может работать в любое время
В 1997 г. была изобретена комбинированная сельхозмашина, года, круглосуточно и при любой погоде. При средней скорости мо-
снабженная двумя складывающимися крыльями, с шириной за- ста 4 км/час, коэффициент использования времени равен 0,6. Мост
хвата 30 м. может обеспечить хозяйство площадью виноградников в 2-3 тыс.га.
В 1974 г. в СССР было предложено самоходное шасси на пнев- Источником энергии может служить электричество, получае-
моходу, двигающееся по твердому покрытию. На шасси смонтиро- мое от контактной сети или от дизельного электрогенератора.
вана рама с подвешенными рабочими органами для обработки по- Все подвешенные рабочие агрегаты приводятся в движение ав-
чвы и ухода за растениями. тономными электродвигателями или гидромониторами.
В 1975 г. в Японии изобрели автоматическую рисоводческую Мост должен служить распределителем получаемой энергии и
машину в виде мостовой формы с пролетом 20 м на пневмоходу. Она носителем сменных рабочих агрегатов для обработки любых сель-
выполняет все операции автоматически по заданной программе. хоз культур, т.е. универсальный машиной для сельскохозяйствен-
В виноградарстве для моста требуется соответствующая архи- ных работ.
тектоника самих насаждений (см. схему 1). Это может быть широ- Достоинства моста:
корядная высокоштамбовая система на Т–образной шпалере. Схема - сплошное затенение почвы способствует угнетению сорной
посадки – 3,5-4,0 х 2 -2,5 м. Высота шпалерных столбов – 180-200 растительности и снижению уровня испарения влаги с поверхности
почвы;
- агротехника виноградников при мостовой системе позволяет
в 2-2,5 раза повысить продуктивность фотосинтетической системы;
- почти полное исключение многократных уплотнений почвы
тракторами и с/х машинами;
- максимально возможное исключение ручного труда;
- максимально возможная урожайность с га;
- мост позволяет совмещать проведение нескольких тех-
нологических операций и за счет этого сократить номенклатуру
орудий и машин. Круглосуточная их работа позволяет повысить
степень использования, по сравнению с тракторной системой.
Даже при дорогостоящей рельсовой системе металлоемкость,
балансовая стоимость и сумма амортизационных отчислений
при мостовой системе существенно ниже, чем при тракторной.
Мостовая система по расчетам способна снизить затраты ручного
труда в 6 раз, увеличить урожайность в 2,5 раза, повысить про-
изводство винограда на каждый затраченный ч/день в 15 раз.
Разработка и внедрение такой системы является важнейшей
мировой проблемой в сельском хозяйстве каждой страны и осо-
бенно в отрасли виноградарства.
ЗАКЛЮЧЕНИЕ, ВЫВОДЫ И ПРЕДЛОЖЕНИЯ УДК: 634.8:581.5

С целью оптимизации агроценозов в процессе создания, экс-
плуатации и оценки экономической эффективности виноградных
насаждений, а также при изучении типов опор и их конструкций,
форм кустов, схем посадки и площадей питания, подборе и разме-
РОЛЬ ЭКОЛОГИЧЕСКИХ
щении сортов, технологий ухода за растениями и почвой, экономи-
ческой эффективности и др. необходимо руководствоваться следу- УСЛОВИЙ В НАКОПЛЕНИИ
ющими основанными научными положениями:
- с целью максимального использования солнечной энергии
виноградными растениями для формирования высокого и каче-
ПЕКТИНОВЫХ ВЕЩЕСТВ
ственного урожая нужно обеспечить высокий уровень КПД (коэффи-
циент использования) ФАР (фотосинтетическая активная радиация) И ЦЕЛЛЮЛОЗЫ В ЯГОДАХ
свыше 0,4-0,7%;
- высокий уровень освещенности может быть достигнут при
шатровой системе ведения и при использовании мостового вино-
СТОЛОВОГО ВИНОГРАДА
градарства; В. ДАДУ, докторант НПИСВиПТ
- для более объективной сравнительной оценки результатов
исследований по сортоизучению, программированию и прогнози-
рованию урожая и его качества, типам опор и их конструкции и др. РЕФЕРАТ: пектиновые вещества в столовом винограде
за биологическую единицу (константу) агроценоза следует брать не
куст, а побег; представляют большой интерес, так как они влияют на сохран-
- максимальная продуктивность нормально развитого побега ность ягод, на вкусовые качества. Пектиновые вещества также
(140-160 см) составляет для технических сортов 250 г сырой массы являются биологически активными веществами (БАВ), которые
при сахаристости 180-200г/дм3, а для столовых, соответственно, - образуют с радиоактивными металлами (стронций, цезий) не-
300 г и 140-150 г/дм3; растворимые пектаты и выводят их из организма.
- для получения 1 кг сырой массы гроздей указанных конди-
ций необходим 1 м2 листовой поверхности, а для получения 1 кг
сахара – 6-7 м2 листьев; КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА: столовый виноград, ягода, эколо-
- в зависимости от системы ведения показатель освещенности гия, качество ягод, пектиновые вещества, экспозиция
листьев внутри куста в усредненном уровне меняется в пределах от склона, товарность грозди.
1-2 до 30-40 люкс.
В конечном итоге, задача науки и практики должна быть на-
правлена на выведение более совершенных генотипов виноградных
растений и разработку для них моделей агроценозов, в широком ВВЕДЕНИЕ
смысле, и технологий возделывания виноградных насаждений, в Пектиновые вещества – протопектин, пектин, пектиновая
частности. кислота и ее соли, пектаты – относятся к сложным органическим
соединениям, содержащим гликаногалактуронаны (пектин) и по-
лигалактуронаны (пектиновая кислота), связанные d 1,4 глюкозо-
ЛИТЕРАТУРА идной связью с карбоксильными группами. В виноградной ягоде
пектиновые вещества расщепляются пектилитическими фермен-

1. Агроуказания по виноградарству. Кишинев, Изд-во «Картя Молдовеняскэ», тами (пектинэстерозами). Водные растворы пектиновых веществ
1989, 524 с.
2. Амирджанов А.Г. Солнечная радиация и продуктивность виноградника. Ле- образуют гели. В столовом виноградарстве пектиновые вещества
нинград, Гидрометеоиздат, 1980, 208 с. представляют большой интерес, так как они влияют на сохранность
3. Кисиль М.Ф. Вопросы экологизации виноградарства. Кишинев, Изд-во и вкусовые качества ягоды. Пектиновые вещества являются био-
Printed by Skomil K, 1999, 348 с. логически активными веществами, которые образуют с радиоак-
4. Колесник Л.В. Виноградарство. Учебное пособие для сельскохозяйственных
вузов. Кишинев, Изд-во «Картя Молдовеняскэ», 1968, 431 с.
тивными металлами (стронций и цезий) нерастворимые пектаты и
5. Кухарский М.С., Михалаки И.Н. Технология возделывания винограда. Киши- выводят их из организма.
нев, Изд-во «Картя Молдовеняскэ», 1985, 309 с. Наряду с этим, протопектин обуславливает твердость, плот-
6. Перстнев Н.Д. Виноградарство. Учебник для вузов. Кишинев, Изд-во Н.П.Ф. ность, транспортабельность и лежкость ягоды, вместе с целлю-
«Центральная типография». 2001, 603 с. лезой и гемицеллюлезой он участвует в формировании скелета
7. Перстнев Н.Д., Новосадюк Ю.Н. Виноградарство. Учебник для вузов и коллед-
жей. Кишинев, Изд-во «Continental grup» SRL. 2011, 428 с. растений, по мере созревания ягод протопектин переходит в
8. Смирнов К.В., Малтабар Л.М., Раджабов А.К, Матузок Н.В. Виноградарство. пектин, стены клеток становятся более тонкими, ткани раз-
Учебник для вузов. Москва, Изд-во МСХА. 1998, 510 с. рыхляются и ягоды становятся более мягкими. На накопление
9. Стоев Куню Д. Физиологические основы виноградарства. Часть 1. София, пектиновых веществ оказывают огромное влияние условия вы-
Изд-во Болг. АН. 1971, 369 с.
10. Стоев Куню Д. Физиологические основы виноградарства. Часть 2. София,
ращивания винограда. Сорта винограда с плотной хрустящей
Изд-во Болг. АН. 1973, 538 с. мякотью содержат больше полисахаридов (Мускат янтарный,
11. Физиология винограда и основы его возделывания. Том.1. София, Изд-во Юбилей Журавеля и др.).
Болг. АН. 1981, 331 с. Том 2. София, Изд-во Болг. АН. 1982, 382 с. Том 3. София,
Изд-во Болг. АН. 1984, 328 с. ОБЪЕКТЫ И МЕТОДЫ ИССЛЕДОВАНИЯ
12. Энциклопедия виноградарства. Том 1. Изд-во Главная ред. МСЭ, 1986, 511
с. Том 2. Изд-во Главная ред. МСЭ, 1986, 503 с. Том 3. Изд-во Главная ред. МСЭ,
Исследования проводились в Научно-практическом институте
1987, 549 с. садоводства, виноградарства и пищевых технологий на плодоно-
сящих насаждениях сортов Молдова и Презентабил. Схема посадки
– 3х1,5 м, подвой – Берландиери х Рипария Кобер 5ББ. Формировка
НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – Михаил Кухарский, доктор – с резервным сучком замещения, методика выполнения учетов,
хабилитат с/х наук. наблюдений и анализов при проведении исследований в виногра-
Материал представлен 17.11. 2013. дарстве – классическая (Музыченнко Б.А., 1978).
РЕЗУЛЬТАТЫ ИССЛЕДОВАНИЙ И ОБСУЖДЕНИЯ Таблица 2

Исследования, проведенные нами, в также данные литературы Содержание пектиновых веществ и целлюлезы
показали, что в кожице, семенах и мякоти ягод винограда пектино- Научно-практический институт садоводства, виноградарства и
вые вещества в большом количестве встречаются в период начала пищевых технологий, 2008 г., 2010 г.
размягчения и до фазы созревания. При этом, по мере созревания
винограда, их количество уменьшается: в кожице – от 6,5-11,9% до Экспозиция склона, крутизна
Показатели, 3-5о
0,96-5,5%; в семенах – от 3,4-8,5% до 1,3-2,9%, в мякоти – от 0,9- № % от общей
15,1% до 0,26-1,6%. п/п суммы полиса- Северо-

харидов Юго-за-
Южная восточ-
Таблица 1 падная
ная
Динамика изменения содержания пектиновых

веществ в различных фазах развития столового
винограда, сорт Молдова, 2006 г. 1. Пектин 26,9 28,5 27,2
2. Целлюлеза 13,7 15,4 14,8
Содержание пектиновых ве- 3. Гемицеллюлеза 59,4 56,1 58,0
№ ществ, %
Показатели
п/п Созревание
Рост ягод 1. Пектин 35,5 36,2 35,8
ягод
1. Кожица 6,5-11,9 0,96-5,5 2. Целлюлеза 48,5 49,1 50,3
2 Семена 3,4-8,5 1,3-2,9 3. Гемицеллюлеза 16,0 14,7 13,9
3 Мякоть 9,0-15,1 0,26-1,6
Почва – чернозем карбонатный, суглинистый на тяжелом су-
глинке.
При этом следует отметить, что метеорологические условия пе-
В зрелых ягодах винограда, в зависимости от экологических ус-
риода вегетации существенно влияют на динамику накопления пек-
ловий, больше накапливается гемицелюлоза (56,1-59,4%) , а в яго-
тиновых веществ. При увеличении осадков снижение пектиновых
дах сорта Молдова – целлюлеза (48,5-50,3%). В зависимости от ус-
веществ замедляется и наоборот, солнечная сухая погода в период
ловий произрастания различия в содержании пектиновых веществ
созревания ягод приводит к ускоренному снижению их содержания
менее заметны, чем сортовые. Но тем не менее, более оптимальным
в ягодах столового винограда.
содержанием пектиновых веществ и целлюлезы отличаются ягоды
Следует также отметить, что общее содержание пектиновых ве-
растений, расположенных на склонах юго-западной экспозиции,
ществ снижается при перегрузке кустов урожаем, что очень важно,
крутизной 3-5о. Это объясняется тем, что здесь создаются более
т.к. столовые сорта винограда имеют, как правило, крупную гроздь
благоприятные геотермические и влагостные условия для роста и
и легко перегружаются.
развития виноградных растений. На этих же участках формируется
Результаты изучения степени накопления пектиновых веществ
и урожай ягод более высокого качества, с повышенными параме-
и целлюлозы (таб. 2) показали, что у растений сорта Презентабил в
трами транспортабельности и лежкости.
ягодах зрелого винограда в зависимости от сорта и экологических
условий, оно различно. ВЫВОДЫ
Таким образом, относительно столового винограда можно сде-
лать следующие выводы:
1. Пектиновые вещества, влияющие на товарные качества сто-
лового винограда, его транспортабельность и лежкость, изменяются
в зависимости от экологических условий выращивания.
2. Сортовые отличия, сроки созревания, а также метеорологи-
ческие условия года влияют в ту или иную сторону на формирование
качественных показателей ягод.
ЛИТЕРАТУРА
Музыченко Б.А. Агротехнические исследования по созданию интенсивных

виноградных насаждений на промышленной основе, Новочеркасск, 1978, с. 174.
Простосердов Н.Н. Технологическая характеристика винограда и продукты
его переработки (Увология)// Ампелография СССР. Пищепромиздат, 1046, Т.1, с.
401-466.
Oşlobeanu M. Aspects des ninterrelations dans le cadre du biosisteme
greffon+sujet.- In- Symposium niternaţional „Ecologie de la vigne”, Constanţa, 1978,
p. 30.
Цуцук В.А. Научно-технический потенциал на службе виноградарства и
виноделия Республики Молдова//Садоводство, виноградарство и виноделие в
Молдове, 1994, 3 1.2, с. 5-9.
Цуцук В.А., Кухарский М.С., Оларь Ф.А. и др. Сортимент винограда республи-
ки Молдова// Обзорная информация НИИТЭИ. Кишинев, 1998, с. 85.
А.И. Ермаков, В.В. Арасимович , Н.П. Ярош и др. Методы биохимического
исследования растений//Агропромиздат, Ленинград, 1987, с. 430.
НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – М. Кисиль, доктор хабилитат

с/х наук.
Материал представлен 24.10. 2013.
CZU: 634.8(478.9)
CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI

DE STRUGURI PENTRU MASĂ ÎN FUNCŢIE
DE ELEMENTELE AGROTEHNICE
Valentina CUCU, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
SUMMARY: It presents research results of the influence at various cutting length and bud load on fertility and productivity of varieties Guzun
and Moldova in condition of Center region.
KEY WORDS: table grapes, resistance, fertility, productivity, quality.
INTRODUCERE REZULTATE ŞI DISCUŢII

Extinderea plantaţiilor viticole şi consumul din ce în ce Dezvoltarea culturii soiurilor de struguri pentru masă la
mai mare al strugurilor pentru masă impune problema obţi- nivelul cerinţelor actuale şi în perspectivă nu poate fi conce-
nerii unor producţii-marfă de înaltă calitate. Factorul deter- pută fără cunoaşterea însuşirilor productive ale acestora şi
minant în valorificarea strugurilor pentru masă îl constituie a modului cum reacţionează la diferiţi factori climatici şi la
calitatea acestora, condiţionată în primul rând de aspect. lucrările de bază [4].
Procentul de struguri-marfă din producţia totală este în Factorii de mediu din perioada de studiu au corespuns unor
strânsă dependenţă de mărimea încărcăturii de ochi. Dimen- ani cu condiţii climatice diferite. O analiză generală a perioadei
sionând just sarcina de ochi la butuc şi la hectar, reparti- de referinţă evidenţiază prezenţa unor ierni aspre (2009–2010 şi
zând-o judicios pe elementele de producţie şi de formare, se
2011–2012), care au produs pagube viilor din cauza îngheţuri-
reglează eficient şi în mod firesc raportul dintre procesele
de creştere şi de fructificare în favoarea ultimelor, se mă- lor. S-au înregistrat pierderi mari de ochi, de elemente anuale şi
reşte ori se menţine vigoarea şi longevitatea, se obţin recol- multianuale, fapt ce a condus la deprecieri de recoltă semnifica-
te mari de struguri, economic stabile. tive. Pe fonul acestor elemente climatice soiurile s-au prezentat
Asigurarea unor încărcături optime de ochi în contextul re- diferit, în funcţie de specificul genetic al fiecăruia şi de măsurile
laţiei soi–mediu–agrotehnică este o continuă preocupare, care agrotehnice.
urmăreşte găsirea corelaţiei pozitive dintre producţie–vigoare şi Pornirea în vegetaţie. Este influenţată de însuşirile biolo-
calitate [1–4]. gice ale soiurilor, condiţiile meteorologice, cât şi de încărcătura
de ochi/butuc. Pornirea în vegetaţie se micşorează pe măsură
MATERIAL ŞI METODĂ ce creşte încărcătura butucului. Cel mai mare procent de lăstari
Cercetările privind elaborarea elementelor tehnologice porniţi în creştere la soiurile Guzun şi Moldova s-a observat la
s-au efectuat în plantaţiile STE ,,Codrul-viticol’’ (regiunea Cen- variantele cu lungimea de tăiere la 2+2 şi 2+3-4 ochi. La varianta
tru) în perioada anilor 2009–2012. Plantaţiile sunt amplasate
cu lungimea de tăiere la 2+5-6 ochi şi martor procentul de lăstari
în hârtopul Ialoveni pe panta cu o înclinaţie de 1–5o, orientare

S-V şi altitudine de 190 m. Solul este reprezentat de cernoziom porniţi în creştere este mai mic, iar cel de lăstari fertili este mai
cambic mediu erodat. Materialul biologic asupra căruia s-au mare decât în celelalte variante.
efectuat observaţiile şi determinările au fost soiurile de struguri Numărul de inflorescenţe. Numărul de inflorescenţe viticultură
pentru masă de selecţie autohtonă Guzun – cu maturare semi- care se formează pe butuc este determinat de natura biologică
tardivă, şi Moldova – cu maturare tardivă. Suprafaţa de nutriţie a soiului şi variază în funcţie de sarcina de rod atribuită la tă-
a butucilor constituie 2,8 x 1,5 m, portaltoiul RxR 101-14, forma iere. Comparând valorile medii ale numărului de inflorescen-
butucilor cordon orizontal bilateral de tip Cazenave. Experienţa ţe dintre cele două soiuri, s-a constatat că soiul Guzun are
e alcătuită din 4 variante în trei repetiţii, în fiecare repetiţie câte cele mai mari valori (cuprinse între 15,9 şi 26,9 inflorescenţe/
10 butuci. Schema experienţei: butuc), urmat cu o diferenţă semnificativă de soiul Moldova
I – lungimea de tăiere 2+2, încărcătura de rod 24 ochi/butuc (10,8–18,5 inflorescenţe/butuc). La ambele soiuri se remarcă
(cep+coardă); o creştere a numărului de inflorescenţe pe butuc odată cu mă-
II – lungimea de tăiere 2+3-4, încărcătura de rod 34 rirea încărcăturii de rod (tab.1).
ochi/butuc; Fertilitate şi productivitate. Fertilitatea şi productivitatea
III – lungimea de tăiere 2+5-6, încărcătura de rod 44
sunt însuşiri biologice care caracterizează valoarea agrobiologică
ochi/butuc;
IV (martor) – metoda biologică. şi tehnologică a soiurilor de viţă-de-vie. La viţa-de-vie fertilitatea
Tehnologia de îngrijire a butucilor şi a solului a fost aplicată trebuie înţeleasă ca o însuşire fundamentală prin care se for-
în corespundere cu recomandările agrotehnice, cu excepţia lun- mează an de an organe de fructificare, ca bază iniţială în obţine-
gimii de tăiere şi mărimii încărcăturii care a fost stabilită conform rea recoltei de struguri. Dintre soiurile analizate cea mai mare
schemei de efectuare a experienţelor. La varianta martor a fost valoare a coeficientului de fertilitate relativ a avut-o soiul Guzun
aplicată metoda biologică elaborată de I. Mihailiuc. (de la 0,7–0,8), urmat de soiul Moldova (0,6).
Tabelul 1 Producţia de struguri – rezultantă a productivităţii soiurilor.

Elementele de fertilitate în funcţie de lungimea Rezultatele demonstrează influenţa deosebit de mare pe care o
de tăiere şi sarcina butucilor au condiţiile climatice ale anilor asupra producţiei, care pot deter-
(media pe anii 2009–2012), STE ,,Codrul-viticol” mina punerea în evidenţă într-o măsura mai mare sau mai mică a
Nr. de lăstari, inflorescenţe dezv. potenţialului de producţie şi calitatea soiurilor. Dintre soiuri, cea
la butuc mai înaltă producţie pe butuc în medie pe 3 ani a avut-o soiul
Vari- inclusiv inflo-
lăstari C.f.r. C.f.a.
anta fertili res-

nr. % nr. % cenţe

viticultură
Guzun
I 22,0 92 13,0 59 15,9 0,7 1,2
II 29,0 85 17,3 59 20,9 0,7 1,2
III 32,9 75 20,2 61 25,8 0,8 1,3
IV 32,7 73 21,2 65 26,9 0,8 1,3
DL 0,05 0,41 0,47 0,42
Moldova
I 19,5 81 9,4 48 10,8 0,6 1,1
II 26,9 79 13,3 49 14,9 0,6 1,1
III 30,7 70 15,5 50 17,4 0,6 1,1
IV 29,9 71 15,3 51 18,5 0,6 1,2
DL 0,05 0,37 0,39 0,35
Fig. 1. Influenţa variantelor studiate asupra %-lui de

lăstari totali, inclusiv fertili porniţi în creştere Fig. 2. Soiul Guzun
Tabelul 2
Producţia şi calitatea strugurilor în funcţie de lungimea de tăiere şi sarcina butucilor
(media pe anii 2009–2012), STE ,,Codrul-viticol”
Masa medie Roada la Conţinutul mustului

Nr. de Produc-
struguri ţia- mar-
Varianta a strugu- a 100 1 but, zahăr, aciditate, IGA
la butuc 1 ha, t fă, %
relui, g boabe, g kg g/dm3 g/dm3
Guzun
I 15,9 315 393 5,0 10,0 193 6,4 30 85
II 20,9 351 403 7,3 14,6 188 6,2 30 87
III 25,8 297 329 7,7 15,4 174 6,3 28 78
IV 26,9 305 333 8,2 16,4 171 6,6 26 75
DL 0,5 11,61
Moldova
I 10,8 372 437 4,0 8,0 171 6,6 26 85
II 14,9 369 432 5,5 11,0 169 6,4 26 87
III 17,4 335 391 5,8 11,6 167 6,6 25 82
IV 18,5 313 376 5,8 11,6 167 6,7 25 78
DL 0,5 25,48
Guzun, de la 5,0 până la 8,2 kg/butuc, rezultat semnificativ supe- atacului de boli criptogamice şi a dăunătorilor [5]. Cel mai bun
rior soiului Moldova – 4,0–5,8 kg/butuc. Creşterea numărului de rezultat s-a obţinut la varianta cu 34 ochi/butuc, fiind de 87%
ochi lăsaţi la tăierea în uscat pe butuc a dus, evident, la creşterea la ambele soiuri. Odată cu mărirea sarcinii şi lungimii de tăiere
producţiei pe butuc. aceasta scade considerabil până la 75% la soiul Guzun şi 78%
Calitatea producţiei. Cantitatea şi calitatea producţiei de la soiul Moldova (tab. 2). Cantitatea producţiei a fost influenţată
struguri corelează pozitiv, în funcţie de soi, cu nivelul produc- de temperaturile critice din iernile anilor de studiu, dar calitatea
ţiei de struguri şi lucrările tehnologice aplicate în timpul ve- producţiei, adică procentul de producţie-marfă a fost afectat
getaţiei. Nivelul încărcăturii de rod a influenţat în mod sem- şi de arşiţa din vara anilor 2011 şi 2012, mai ales în perioada
nificativ recolta de struguri, care la ambele soiuri este evident maturării strugurilor. Aceasta a produs pagube prezentate prin
mai mare la varianta cu 44 ochi/butuc şi la martor. Conţinutul ofilirea strugurilor la soiul Moldova şi provocarea arsurilor boa-
strugurilor în zahăr este influenţat de numeroşi factori, atât belor la soiul Guzun, care au dus la micşorarea procentului de
biologici, cât şi ecologici. Dintre aceştia pot fi enumeraţi: par- producţie-marfă.
ticularităţile biologice ale soiului, tehnologia de cultură, inso- Efectuarea acestor cercetări a avut ca scop studierea influen-
laţia, temperatura, umiditatea, caracteristicile solului etc. Cele ţei diferitor sisteme de tăiere şi sarcină asupra fertilităţii şi pro-
mai bune valori în privinţa conţinutului în zahăr al strugurilor ductivităţii, la un soi popular (destul de răspândit, care ocupă 50%
s-au înregistrat la variantele cu sarcina de rod de 24 şi 34 din plantaţiile cu struguri de masă), cum este soiul Moldova [3] şi
ochi/butuc, iar creşterea sarcinii de rod a provocat o scădere soiul nou Guzun, ce ocupă mai puţin de 1%, pentru a fi cunoscut
semnificativă a zahărului de la 193 până la 171 g/dm3 la soiul şi promovat în cultură.
Guzun şi de la 171 până la 167 g/dm3 la soiul Moldova. Din
analiza datelor experimentale (tab. 2) se constată că sarcina CONCLUZII
de rod exercită o influenţă semnificativă asupra acumulării de 1. Soiurile studiate s-au comportat diferit pe fonul elemen-
zahăr, iar creşterea sarcinii de rod pe butuc a dus la scăderea telor climatice, în funcţie de specificul genetic, de particularităţile
zahărului. Modificările climatice evidente în 2 din cei 3 ani de agrobiologice ale fiecăruia şi de măsurile agrotehnice aplicate.
experimentare (2010, 2012), sub raportul resurselor helioter- Influenţa factorilor climatici s-a reflectat direct asupra producţiei
mice ridicate, în condiţiile unui deficit de umiditate, mai ales de struguri. Soiurile au realizat producţii medii mult sub potenţi-
în perioada maturării strugurilor, a condus la acumulări spo- alul lor biologic, în special soiul Moldova.
rite de zaharuri şi la reducerea accentuată a acidităţii titrabile 2. Cea mai potrivită lungime de tăiere pentru soiul Guzun este
datorită maturării anticipate a strugurilor. 2+3-4 ochi cu sarcina de 34 ochi/butuc. O influenţă negativă o are
Un indicator al calităţii strugurilor pentru masă îl consti- supraîncărcarea, ceea ce duce la scăderea producţiei-marfă şi la
tuie producţia-marfă, care se bazează pe aspectul strugurilor, diminuarea creşterii lăstarilor, cât şi scăderea rezistenţei lor la
uniformitatea boabelor, coloraţia acestora, lipsa sau prezenţa factorii de mediu..
3. Pentru soiul Moldova în anii favorabili cea mai potrivită
lungime de tăiere este 2+3-4 ochi cu sarcina de 34 ochi/butuc, iar
în anii cu temperaturi critice, când sunt afectaţi un număr mare
de ochi centrali (anul 2012), reacţionează mai bine la lungimea de
tăiere 2+5-6 cu sarcina de 44 ochi/butuc.
REFERINŢE: 
viticultură
1. Cuharschi M., Olari T., Condur M., Cucu V. Caracteristica so-
iurilor de struguri pentru masă de selecţie moldovenească omologa-
te în Republica Moldova. Viticultura şi Vinificaţia în Moldova, 2010,
nr. 6 (30). ISSN 1857-1726.
2. Georgescu M., Baniţă P., Jianu L. Viticultura specială, partea
I-a. Bucureşti, 1979, p. 102.
3. Nicolaescu G., Perstniov N. Ghid pentru producătorii de stru-
guri pentru masă. Chişinău, 2007, p. 7.
4. Simion C., Donici A. Soiuri de struguri pentru masă experi-
mentate şi recomandate în podgoriile din judeţul Galaţi. Tg. Bujor,
jud. Galaţi, 2004, p.10.
5. Standard moldovean SM 153: 1997 ,,Struguri de masă. Condi-
ţii tehnice”. Chişinău. Moldova-Standard. 1997.
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  V. Cebanu, doctor în agricul-

tură
Fig. 3. Soiul Moldova Materialul a fost înregistrat la 20.11.2013.
CZU: 663.252.6; 661.872.844
DEŞEURILE VINICOLE CE CONŢIN ALBASTRU DE PRUSIA

III. METODA CHIMICĂ DE DENOCIVIZARE A LOR

Tudor BOUNEGRU, dr. în ştiinţe chimice, şef laborator „Băuturi tari şi produse secundare” al IŞPHTA,
Victor BOŢAN, cercetător ştiinţific coordonator, laboratorul „Chimie ecologică” al Institutului de Chimie al AŞM
vinificaţie
SUMMARY: Notwithstanding that wine waste containing Prussian Blue as the result from demetalisation with potassium hexacianoferrate
are considered toxic (grade 1 toxicity) and discharge into environment is prohibited, until 1997 in Moldova Republic do not exist a detoxification
technology.
In this article are described an effective technology for detoxification of wine wastes that contain Prussian Blue, simples at application,
harmless and likely to be applied directly to wineries, were these wastes are stored.
Throughout this technology for detoxification of wine wastes that contained Prussian Blue accumulated to SA „Vismos” during 1997–2004
years.
KEY WORDS: wine, wine wastes containig Prussian blue, wine demetallization, hexacianoferat.
INTRODUCERE „tehnologii” în masă la nişte întreprinderi alimentare cum sunt

În anii ’60 ai secolului trecut în RSS Moldovenească au început fabricile de vin.
să se planteze masive mari cu viţă-de-vie, îndeosebi soiuri pentru În anul 1992 apar concomitent 2 patente ale Federaţiei Ruse [4,
vin, şi să se construiască mari combinate vinicole, înzestrate cu 5], ambele cu autori din Republica Moldova.
utilaj confecţionat în temei din oţel simplu şi vase din beton armat, În patentul [4] autorii propun denocivizarea deşeurilor vinicole
care au dus la îmbogăţirea acestor vinuri cu ioni de metale grele ce ce conţin albastru de Prusia prin incinerarea lor la temperaturi foar-
diminuau considerabil calitatea vinurilor. Pentru eliminarea acestor te mari (900-1 200oC). În patent nu se spune nimic despre utilajul în
ioni, vinurile se tratau cu hexacianoferat (II) de potasiu [1, 2], pro- care s-ar produce această denocivizare. Acest fapt trezeşte nedu-
ces care, cu toate că permitea înlăturarea ionilor metalelor grele meriri din mai multe motive.
din vin şi restabilea proprietăţile organoleptice ale lor, ducea la for- Este cunoscut faptul că la încălzirea hexacianoferaţilor, în cazul
marea unor cantităţi considerabile de deşeuri vinicole ce conţineau de faţă a hexacianoferatului (II) de fier (III), conform [6], în mediu
compuşi de cianură. Conform [1, 2], aceste deşeuri trebuia să fie acid (prezenţa resturilor de vin) se elimină cianură de hidrogen şi
transportate la întreprinderi chimice, unde ar fi fost utilizate. De- dician, gaze extrem de toxice. Dacă ar fi să denocivizăm deşeurile
oarece la acea vreme aceste întreprinderi în fosta Uniune Sovietică vinicole ce conţin albastru de Prusia prin metoda de incinerare la
nu existau, după cum nu existau nici tehnologii de denocivizare a temperaturi mari, ar fi nevoie de astfel de instalaţii care ar exclude
acestor deşeuri, ele erau deversate în mediul ambiant, proces care, eliminarea în mediul ambiant a gazelor toxice.
cu regret, continuă şi astăzi. În patentul [5] se propune solubilizarea hexacianoferaţilor din
Doar în anii ’80 ai secolului trecut, când în lume ia amploare deşeurile vinicole ce conţin albastru de Prusia prin tratarea lor cu
o puternică mişcare ecologică, în indus-
tria vinicolă autohtonă este pusă proble-
ma colectării şi depozitării deşeurilor vi-
nicole ce conţineau compuşi de cianură,
cu denocivizărea ulterioară a lor.
Vom menţiona că în monografia
«Комплексная переработка вторич-
ных продуктов виноделия» este de-
scris un procedeu [3] de denocivizare
a deşeurilor vinicole ce conţin albastru
de Prusia prin tratarea lor la încălzi-
re cu alcalii puternice, care ducea la
descompunerea hexacianoferaţilor din
deşeuri şi transformarea lor în cianuri
simple (HCN, NaCN sau KCN).
Vom menţiona aici că cia-
nurile simple sunt şi mai toxi-
ce decât cianurile complexe. Este
straniu că organele abilitate (San-
epidul) a permis atunci efectuarea
unor asemenea „experienţe” la Fabri-
ca de vin din Ţhinval, RSS Gruzină. Nici
vorbă de utilizare a unei asemenea
suspensie fierbinte de lapte de var, cu separarea prin decantare Pentru început, au fost efectuate cercetări privind deter-
a lichidului şi spălarea ulterioară a sedimentului restant cu apă minarea gradului de diluţie a amestecului de deşeuri, plus
fierbinte până la reacţia negativă la ionii hexacianoferaţi în aceste laptele de var, plus apă potabilă pentru a asigura un volum
ape. Acest procedeu descris în [5], aparent foarte simplu, a servit suficient al fazei lichide deasupra precipitatului, deoarece
ca punct de plecare în elaborarea unei tehnologii de denocivizare s-a observat că în prezenţa laptelui de var sedimentul se hi-
a deşeurilor vinicole ce conţin albastru de Prusia. dratează suplimentar şi se măreşte în volum. Astfel, în mod
practic, s-a determinat că la un volum de deşeuri vinicole
MATERIALE ŞI METODE ce conţin albastru de Prusia, plus un volum de lapte de var
Obiect al cercetării au servit deşeurile vinicole ce conţineau al- este necesar de adăugat 5 volume de apă potabilă, ca după
bastru de Prusia, puse la dispoziţie de Fabrica de vin din Căuşeni o agitare periodică timp de 5 zile volumul lichidului deasupra
în anul 1996. Deşeurile date erau în stare semilichidă, de culoare sedimentului să fie egal cu ultimul.
roşu-vişiniu. Faza solidă constituia 12,2% din masa deşeurilor şi era În continuare au fost iniţiate cercetări privind determinarea can-
formată din: bentonită – 94%, hexacianoferat (II) de fier (II) – 0,45%, tităţii de lapte de var necesare pentru solubilizarea hexacianofera-
drojdii de vin şi piatră de vin – 6% şi gelatină alterată – circa 0,5%. tului (II) de fier (II).
Faza lichidă era formată din vin oxidat, diluat cu apă, având un miros La 40 g de deşeuri semilichide vinicole, la care au mai fost
pătrunzător de oţet şi proteine alterate, cu un pH în jurul valorii 3. turnate 200 ml de apă potabilă, au fost adăugate diferite cantităţi
În calitate de reactivi au fost utilizaţi: de lapte de var, care ulterior au fost amestecate periodic la tem-
- suspensie de lapte de var tehnic, cu conţinut de Ca(OH)2 de peratura camerei (10oC) timp de 5 zile. După limpezirea soluţiei
26,7%; şi separarea fazelor au fost luate probe alicvote de soluţii, în
- acid clorhidric tehnic, cu concentraţia de 35%, din care a fost care s-a determinat conţinutul de hexacianoferat (II). Rezultatele
preparată o soluţie de 10%; obţinute sunt prezentate în tabelul 1.
- sulfat de fier (III) de marca „pur”, din care a fost preparată o
soluţie de 10%; Tabelul 1
- hexacianoferat (II) de potasiu cristalohidrat de marca „pur Acţiunea laptelui de var asupra deşeurilor vinicole
pentru analize”. ce conţin albastru de Prusia
Prezenţa ionilor de [Fe(CN)6]4- a fost determinată fotocolorime- Masa suspen-
Masa pH solu- Densitatea
tric conform [10]. sei de lapte de
Ca(OH)2, g ţiei optică
var, g
1. ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE DENOCIVIZARE 0,2 0,05 6,11 0,05
A DEŞEURILOR VINICOLE CE CONŢIN ALBASTRU DE PRUSIA 0,5 0,13 6,33 0,075
PRIN METODA CHIMICĂ 1 0,27 7,05 0,125
Cercetările de laborator privind elaborarea tehnologiei de 2 0,53 10,37 0,215
denocivizare a deşeurilor vinicole ce conţin albastru de Prusia,
5 1,33 12,21 0,282
cu aplicarea principiilor expuse în [5] au fost efectuate în anii
1996–1997. Din start s-a hotărât că solubilizarea hexacianofe- 10 2,67 12,45 0,375
raţilor şi spălarea ulterioară a lor se va efectua la temperatura 20 5,34 12,47 0,41
mediului ambiant, acest procedeu fiind mai ieftin şi mai tehnolo- 40 10,68 12,51 0,40
gic (pe atunci temperatura în laborator era de 10–12oC), simila- 100 26,7 12,52 0,29
ră temperaturilor din halele fabricilor de vin, unde erau stocate
aceste deşeuri şi unde se presupunea că va avea loc denocivi- După cum rezultă din datele tabelului 1, cantitatea optimă de
zarea lor. lapte de var necesară pentru solubilizarea hexacianoferaţilor (II) din
Pentru elaborarea tehnologiei de denocivizare a deşeurilor vi- 40 g de deşeuri este de 20 g, sau 5,34 g Ca(OH)2 pur, sau 13,35 g de
nicole ce conţin albastru de Prusia a fost necesar de efectuat un
studiu de laborator privind condiţiile optime de solubilizare a hexa-
Ca(OH)2 pur la 100 g deşeuri. Constatăm că mediul de solubilizare a
deşeurilor a devenit puternic bazic (pH mai mare de 12). 
cianoferatului (II) de fier (II) cu ajutorul laptelui de var la temperatura În continuare a fost determinat timpul optim de solubilizare a vinificaţie
mediului ambiant. hexacianoferaţilor din deşeuri la raportul optim de deşeuri: lapte de
În acest caz, hidroxidul de calciu intră în reacţie cu hexacianofe- var: apă potabilă, determinat anterior. Astfel, s-a dovedit că 48 de
ratul (II) de fier (II) conform reacţiilor: ore sunt suficiente pentru solubilizarea hexacianoferaţilor din deşe-
2Ca(OH)2 + Fe2[Fe(CN)6] = Ca2[Fe(CN)6] + 2Fe(OH)2 uri la temperatura de 12oC, dintre care 36 de ore cu agitare, iar 12
2Ca(OH)2 + K2Fe [Fe(CN)6] = Ca2[Fe(CN)6] + Fe(OH)2 + 2KOH ore sunt prevăzute pentru separarea fazelor.
În ambele cazuri se formează hexacianoferatul (II) de calciu, Pentru separarea fazelor s-a hotărât de a utiliza principiul de
care este bine solubil în apă. decantare, şi nu filtrarea. Astfel, a fost preparat un sistem din 40 g
Tehnologia elaborată trebuia să prevadă solubilizarea hexacia- de deşeuri vinicole, 20 g lapte de var (20 g) şi 200 ml apă potabilă,
noferaţilor din deşeurile vinicole ce conţineau albastru de Prusia la care au fost agitate 36 de ore la temperatura camerei şi 12 ore au
temperatura mediului ambiant în medii apoase, cu trecerea ionului fost lăsate pentru separarea fazelor.
de hexacianoferat (II) în faza lichidă, separarea prin decantare a fa- După 48 de ore lichidul a fost decantat şi la sedimentul restant a
zei lichide de faza solidă cu spălarea ulterioară a fazei lichide de fost adăugat acelaşi volum de apă potabilă şi sistemul a fost supus
rămăşiţele de ioni hexacianoferat (II) cu apă potabilă. Ionii de hexa- agitaţiei următoarele 36 de ore, ca şi în cazul precedent. După alte
cianoferat urmau să fie reprecipitaţi din nou din lichidul decantat, în 48 de ore lichidul a fost din nou decantat şi în locul lui a fost adău-
prealabil acidulat, prin adăugarea ionilor de fier (III). După precipita- gată o altă porţie de apă potabilă.
rea hexacianoferatului (II) de fier (III) el urma să fie separat de faza Menţionăm că în toate lichidele decantate a fost determinat
lichidă, uscat şi trimis întreprinderilor specializate pentru utilizarea conţinutul de hexacianoferat. Rezultatele obţinute sunt prezentate
lui în calitate de pigment pentru fabricarea vopselelor. în tabelul 2.
Tabelul 2 vase libere cu capacitatea de 1 600 dal, care erau construite din
Eficienţa spălării hexacianoferaţilor cu apă potabilă beton armat şi reprezentau nişte paralepipede verticale. Deoarece
din deşeurile vinicole în aceste vase era imposibil de a monta agitatoare mecanice, s-a
Densitatea optică a fazelor lichide după o hotărât de a agita suspensia din ele prin barbotarea aerului compri-
Condiţii de etapă de spălare mat. În rest, tehnologia nu a suferit schimbări semnificative.
separare a
fazelor 1 spă- 2 spă- 3 spă- 4 spă- 5 spă- În perioada 1997–1998, la SA „Vismos” au fost denocivizate
lare lare lare lare lare circa 240 m3 de deşeuri vinicole ce conţineau albastru de Prusia. Din
Prin decan- motive economice procesul de denocivizare a acestor deşeuri a fost
0,45 0,225 0,105 0,070 0,034*

tare stopat, ca să fie iniţiat din nou abia în 2002 şi a durat până în 2004.
În total, în perioada 1997-2004, la SA „Vismos” au fost deno-
*NOTĂ. Densitatea optică a acestei soluţii reprezintă o concentraţie a
vinificaţie
civizate 1 065 m3 de deşeuri vinicole ce conţineau albastru de Pru-

ionilor hexacianoferaţi mai mică decât concentraţia maximă admisibilă în
materii solide sau lichide [7]. Acest fapt a fost determinat prin fotocolori- sia, care până la urmă au fost concentrate şi la un vacuum-filtru şi
metrarea unor soluţii standard, create pe baza utilizării hexacianoferatului transportate la gunoişte.
(II) de potasiu.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
După cum observăm (vezi tabelul 2), în cazul utilizării proce- Tehnologia de denocivizare a deşeurilor vinicole prin solubi-
deului de separare a fazelor prin decantare sunt necesare 5 spălări lizarea hexacianoferaţilor cu lapte de var, separarea lor de restul
consecutive. deşeurilor prin decantare şi reprecipitare a hexacianoferaţilor cu
Pentru a micşora volumul apei potabile utilizate la spălarea săruri de fier (III) în mediu acid a fost atestată de Inspectoratul
fazei solide după solubilizarea hexacianoferaţilor din deşeuri s-au Ecologic de Stat şi Centrul Republican Ştiinţifico-Practic de Me-
iniţiat experienţe privind utilizarea procedeului „contra curent”, dicină Preventivă, dar aşa şi nu a fost implementată pe scară lar-
care constă în utilizarea lichidului decantat de la o spălare cu „apă” gă la fabricile de vin din republică, unde erau acumulate cantităţi
pentru spălarea următorului sediment. Primul sediment va fi spălat enorme de asemenea deşeuri.
cu o nouă porţie de apă, care după decantare va fi utilizată pentru
spălarea următorului sediment. Astfel se organizează o baterie din
5–7 vase, în care are loc solubilizarea hexacianoferaţilor din deşeu-
rile vinicole ce conţin albastru de Prusia, în care doar în primul vas
se va utiliza apă potabilă adevărată pentru spălarea sedimentelor.
După 5-7 spălări, în sedimentul din primul vas vor fi înlăturaţi hexa-
cianoferaţii şi el va fi eliminat din acest vas. În vasul eliberat va fi
introdusă o nouă porţie de deşeuri, lapte de var şi ½ din apa potabilă
necesară şi în bateria formată el va deveni ultimul vas, iar vasul al
doilea va deveni primul vas pentru spălare: în el se va adăuga apă
REFERINŢE:
potabilă. Acest procedeu de spălare a deşeurilor vinicole ce conţin
albastru de Prusia după solubilizarea hexacianoferaţilor cu lapte de 1. Инструкция по обработке вина желтой кровяной солью. В «Сборник техно-
логических инструкций, правил и нормативных материалов по винодельческой
var, precum şi schema unei instalaţii în care se realizează acest pro- промышленности. (Мероприятия по улучшению качества вина)». Москва, Изд-во
cedeu au fost descrise în [8, 9]. «Пищевая промышленность», 1978, с. 44-50.
Utilizând acest principiu, fiecare vas din baterie devine cu tim- 2. Инструкция по обработке вина желтой кровяной солью. В «Сборник техно-
pul „primul vas”, volumul apei potabile se micşorează semnificativ, логических инструкций, правил и нормативных материалов по винодельческой
промышленности». Москва, «Агропромиздат», 1985, с. 50-55.
reducându-se la volumul unei spălări, rareori, a două spălări con- 3. Разуваев Н.И. Комплексная переработка вторичных продуктов виноделия,
secutive. Москва, Изд-во «Пищевая промышленность», 1975, с.144.
Sedimentul restant după eliminarea hexacianoferaţilor nu mai 4. Руссу Е.И., Параска П.И., Мамакова З.А., Скорбанова Е.А. Способ дезактива-
este toxic şi, după o concentrare ulterioară, poate fi deversat în me- ции винного клеевого осадка. Патент N 2065869, RU, 21.04.1992.
diul ambiant fără o procesare ulterioară, cu toate că el mai conţine 5. Козуб Г.И., Конунова Ц.Б., Скурту В.М., Лукина С.Н., Квик Л.Н. Способ обез-
вреживания отходов, полученных в результате деметаллизации вин желтой кро-
urme de lapte de var. Laptele de var restant va juca un rol antiseptic вяной солью. Патент RU 2068876 C1, M kл С12F3/00 от 31.01.92.
şi cu timpul se va transforma în carbonat de calciu. 6. И.В. Танаев и др. Химия ферроцианидов, Москва, Изд-во «Химия», 1971,
Lichidul format, după solubilizarea hexacianoferaţilor şi spăla- 320 р.
rea sedimentului cu apă potabilă, a fost acidulat cu HCl şi tratat cu o 7. Предельно допустимые концентрации (ПДК) химических веществ в воде
водных объектов хозяйственно-питьевого и культурно-бытового водополь-
sare solubilă de Fe (III) pentru reprecipitarea acestor ioni sub formă зования. ГН 2.1.5.1315-03, утвержденные Главным государственным са-
de hexacianoferat (II) de fier (III). нитарным врачом Российской Федерации 27 апреля 2003 года. http://www.dioxin.
Prezenta tehnologie, precum şi instalaţia de denocivizare a ru/doc/gn2.1.5.1315-03.htm
fost experimentată în condiţii de macrolaborator, dovedind că este 8. T. Bounegru, Ţ. Conunov, V. Guţanu, C. Bulmaga. Procedeu de neutralizare a
viabilă, perfect controlabilă la fiecare etapă şi poate fi aplicată în deşeurilor provenite în rezultatul demetalizării vinurilor cu hexacianoferat (II) de po-
tasiu, Brevet de invenţie 923MD, 1998.
practică. 9. T. Bounegru, I. Sandu. Instalaţie pentru neutralizarea deşeurilor vinicole ce con-
ţin albastru de Prusia, Brevet de invenţie 2954MD, 2006.
10. Вина, коньяки, коньячные спирты. Методы определения содержания
2. APLICAREA TEHNOLOGIEI DE DENOCIVIZARE железа. Гост 13195-73.
A DEŞEURILOR VINICOLE CE CONŢIN ALBASTRU DE PRUSIA
PRIN METODA CHIMICĂ
În 1997, la SA Combinatul de vinuri spumante şi de marcă „Vis- RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  V. Boţan, colaborator ştiinţific
mos” a fost construită o instalaţie de denocivizare a deşeurilor vi- coordonator, Institutul de Chimie al AŞM.
nicole ce conţineau albastru de Prusia, care erau la acel moment Materialul a fost prezentat la 22.10.2013.
acumulate la această întreprindere. Combinatul a pus la dispoziţie
БИОЛОГИЧЕСКИЙ КОНТРОЛЬ СОСУЩИХ ВРЕДИТЕЛЕЙ

НА ВИНОГРАДНЫХ НАСАЖДЕНИЯХ СЕВЕРНОГО
ПРИЧЕРНОМОРЬЯ УКРАИНЫ
М.С. КОНСТАНТИНОВА, кандидат сельскохозяйственных наук, Национальный научный центр «Институт виноградарства
и виноделия им. В.Е. ТАИРОВА», Одесса, Украина
КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА: ампелоценоз, фитосанитарный мониторинг, экологизация защиты виноградных насаждений,

вредители, биологические средства защиты.
ВВЕДЕНИЕ популяций вредных организмов, которые в агроэкосистемах

С целью стабилизации объемов производства, по- реализуются путем разработки интегрированных систем за-
вышения эффективности виноградарства в ННЦ «ИВиВ щиты насаждений. Современные интегрированные системы
им. В.Е. Таирова» разработана Концепция развития вино- защиты виноградных насаждений предусматривают селек-
градарства и питомниководства Украины на период до 2020 тивное внесение пестицидов соответственно стадиям разви-
года. Одно из ключевых положений Концепции – внедрение тия как вредных, так и полезных организмов, фаз вегетации
в практику зональных адаптивных технологий выращивания виноградного растения с учетом метеорологических и ряда
винограда, базирующихся на агроэкологическом монито- других факторов. Учитывая, что пестициды нового ассорти-
ринге и включающие, в частности, интегрированную систе- мента безопаснее с экологической точки зрения и обеспе-
му защиты растений от вредителей и болезней, на основе чивают высокую эффективность при низких нормах расхода,
биофенологии вредителей, с учетом экономических порогов возможна разработка такой системы защиты с использовани-
вредоносности и применения эффективных химических пре- ем химических средств защиты растений, при которой риск
паратов [1]. от применения пестицидов минимальный. Применение такой
Ежегодные фитосанитарные обследования виноград- модели схемы защиты насаждений уже на этапе планирова-
ных насаждений, которые проводятся лабораторией защи- ния защитных мероприятий дает возможность выбрать опти-
ты растений ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» подтверждают мальный вариант с учетом экономического эффекта и эколо-
факт распространения почвенных вредителей, усиление их гической безопасности.
вредоносности [6-8]. Развиваются как вредители, которые Существенное значение интегрированного регулирова-

давно потеряли хозяйственное значение, так и новые, ра- ния численности вредителей винограда в современных тех-
из опыта других стран

нее не обитавшие на винограде виды. В условиях Северного нологиях защиты насаждений и получения экологически
Причерноморья среди сосущих вредителей хозяйственное чистой продукции имеет использование трофических связей
значение приобретают представители отряда Равнокрылых энтомо- (акаро-) комплекса каждого конкретного ампелоце-
(Homoptera)-подотряд Цикадовые (Auchenorrchyncha)- рас- ноза.
тительноядные насекомые, питающиеся клеточным соком Одним из основных элементов современных технологий
растений. Многие из них являются переносчиками вирусных оптимизации агроэкосистем и получения экологически чи-
и микоплазменных болезней. Некоторые из них выделяют стой продукции является применение биологических средств
экскременты в виде медвяной росы, на которых развивают- защиты растений.
ся сажистые грибы препятствующие процессам фотосинтеза.
Наиболее распространены в условиях региона виды: цикадка МЕТОДИКА И МАТЕРИАЛЫ ИССЛЕДОВАНИЯ
буйвол (Stictocephala bubalus F. (сем. Membracidae), цикад- Исследования проводились методами полевого опыта, с
ка зеленая (Cicadella viridis L.), цикадка желтая (Empoasca целью проведения мониторинга сосущих (цикадовых трип-
pteridis Dhlb), цикадка виноградная (Empoasca vitis). Послед- сов, клешей) вредителей, наблюдений за развитием полез-
ние три вида принадлежат к семейству Cicadellidae. Кроме ной фауны и определения новых видов на фоне современных
перечисленных, в ампелоценозе Северного Причерноморья систем защиты виноградных насаждений.
обитает значительное число видов равнокрылых, имеющих Опыты проводились в ГП «ОХ Таировское» ННЦ «ИВ и В
разное хозяйственное значение. В 2012 г. в г. Одессе на вино- им. В.Е.Таирова» на участках винограда сортов Сухолиман-
граде обнаружена цитрусовая цикадка (Metcalfa pruinosa) – ский белый, Одесский черный, Мускат одесский, Одесский
вредитель-полифаг, представляющий опасность для много- сувенир, Мускат таировский, Аркадия. Эффективность дей-
численных культурных и дикорастущих видов растений. ствия биологических препаратов проводили на сорте Сухоли-
Трипсы (Thysanoptera)- распространены на всех матери- манский белый.
ках, особенно в тропиках и субтропиках. На Украине встре- Численность цикадовых определяли по принятым ме-
чается более 250 видов [12]. За время исследований на ви- тодикам, ежедекадно, с расчета количества экземпляров на
ноградниках Северного Причерноморья нами подтверждено 100 см2 листовой поверхности. Проведение испытаний био-
существование 7 видов трипсов, принадлежащих к семей- препаратов с целью определения технической эффективности
ствам Aelotripidae и Tripidae. предусматривали:
В последнее время разработаны основы стратегии пе- 1. Изучение развития вредителей на фоне современных
рехода к безопасному регулированию численности вредите- систем защиты виноградных насаждений методом маршрут-
лей сельскохозяйственных культур, или управления развития ных визуальных обследований и фитосанитарных учетов.
2. Непосредственную обработку заселенных вредителями РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЯ

кустов. В связи с тем, что количество сосущих вредителей воз-
3. Наблюдения за развитием и учеты вредных объектов растает, введение в разработанные региональные системы
после обработки. защиты виноградных насаждений специальных дополни-
4. При необходимости повторное внесение биопрепарата тельных обработок инсектицидами увеличит как пестицид-
и учеты вредных объектов после обработки. ную нагрузку на окружающую среду, так и расходы на до-
5. Анализ и статистическую обработку полученных данных полнительные обработки, возник вопрос внедрения системы
с использованием стандартных компьютерных программ [14]. интегрированной защиты, базирующейся на экологической и

Эффективность действия защитных мероприятий вычисляли биоценологической основе с учетом экономических показа-
по формуле Гендерсона и Тилтона: Е=100х(1-Ахв) % , где телей технологии защиты.
________________________________________ахВ В условиях ограничивающих применение химических

А – численность вредителя в опыте после обработки, средств защиты биологические препараты реально могут
а – численность вредителя в опыте до обработки, контролировать численность вредных организмов, но следует
В – численность вредителя в контроле после обработки, учитывать, что в отдельных случаях на определенных участ-
в – численность вредителя в контроле до обработки. (Сро- ках количество обработок может достигать 9.
ки определения эффективности зависят от препаратов и со- По результатам опыта, изучаемые биологические препа-
ставляют от 3 до 7 дней) [15]. Опыты закладывались на сорте раты Актофит, Боверин БТ и их смесь Актофит +Боверин БТ
винограда Сухолиманский белый, сформированного по типу достаточно эффективны по ограничению численности цика-
высокоштамбового кордона с высотой штамба 70 см. В опыте довых. Перспективным по результатам опыта является при-
изучалась техническая эффективность биологических препа- менение смеси биологических препаратов Актофит –(0.01%
ратов Актофит, Боверин БТ и их смеси относительно цикадо- рабочий раствор) + Боверин БТ (0.05% рабочий раствор), тех-
вых, трипсов, клещей. Варианты опыта: ническая эффективность которой относительно цикад через
Вариант 1: Актофит (0,01% рабочий раствор). Актофит- 48 часов после применения составляла 75,9%, а через 72 часа
биологический инсектицид контактно-кишечного действия, – 83,9%.
содержащий комплекс природных авермектинов-специфиче- Проведенные учеты гибели трипсов после обработки на-
ских природных нейротоксинов, продуцируемых непатогенным саждений биопрепаратами, свидетельствуют о высокой тех-
почвенным грибом Streptomices avermitilis. Попадая в организм нической эффективности смеси препаратов Актофит –(0.01%
вредителя кишечным или контактным путем они пагубно дей- рабочий раствор) +Боверин БТ(0.05% рабочий раствор), кото-
ствуют на их нервную систему. рая через 72 часа составляла 80,3%.
Вариант 2: Боверин БТ (0,05% рабочий раствор). Боверин На отобранных для анализа листьях винограда парал-
БТ – культуральная жидкость содержащая мицелий и споры лельно были проведены учеты гибели клещей фитофагов,
энтомопатогенного гриба Beauveria bassiana. Энтомопатоген- которые подтвердили определенное акарицидное действие
ный гриб при прорастании в полость тела вредителей выде- изучаемых биопрепаратов. Согласно результатам опытов, с
ляет токсины вызывающие их гибель. точки зрения токсичности относительно клещей-фитофагов
Вариант 3: Актофит – (0,01% рабочий раствор) +Боверин (при условии их превалирования в ампелоценозе) целесо-
БТ (0,05% рабочий раствор). образно применение биопрепарата Актофит, техническая эф-
Вариант 4: Контроль (обработка водой). фективность которого выше эффективности Боверина и смеси
Каждый вариант опыта состоял из 50 кустов винограда. двух препаратов.
Учеты гибели вредителей в вариантах опыта проводили По результатам опыта определена суммарная эффек-
через 48 и 72 часа. По количеству живых экземпляров насе- тивность биологических препаратов Актофит (0,01% рабо-
комых, которые находились на учетных листьях определена чий раствор), Боверин БТ (0,05% рабочий раствор) и
техническая эффективность препаратов. их смеси Актофит (0,01% рабочий раствор) + Боверин БТ
(0,05% рабочий раствор) относительно наиболее распро-
Таблица
Техническая эффективность биологических препаратов относительно сосущих вредителей
(ГП «ОПХ Таировское» ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова», сорт Сухолиманский белый, 2010-2012 гг.)
Эффект. Эффект. дей-
Эффект. действия
действия от- ствия относи-
относительно кле- Техническая
носительно тельно цикад,
щей, % эффективность
Варианты опыта трипсов, % %
относительно

сосущих вреди-
через через через через через
через 48ч. телей, %
72 ч. 48ч. 72 ч. 48ч. 72 ч.

Актофит (0,01% рабочий раствор) 69,3 64,9 65,3 70,1
63,6 42,6 76,2
Боверин БТ (0,05% рабочий раствор) 37,7 42,7 37,3 68,1 71,2 79,5 63,4
Актофит (0,01% рабочий раствор)
58,9 61,3 45,4 80,3 75,9 83,9 75,2
+ Боверин БТ (0,05% рабочий раствор)
Контроль (без обработки) - - - - - - -
НСР05 1,81 0,95 1,1 1,69 1,52 0,99 1,65
страненных сосущих вредителей в условиях Северного ставители семейств Tetranychidae – обыкновенный пау-
Причерноморья (таблица). тинный (Tetranychus urticae Koch.), садовый паутинный
Таким образом определено, что техническая эффектив- (Schizotetranychus pruni Oud.) и Eriophyidae – войлочный
ность смеси биологических препаратов Актофит (0,01% ра- (Eriophyes vitis Pgst.), почковый (Eriophyes vitigineusgemma

бочий раствор) + Боверин БТ (0,05% рабочий раствор) отно- Mal.)., листовой (морщинистый) клещ (Calpitrimerus vitis Nal.).
сительно наиболее распространенных сосущих вредителей На ограничение численности этих вредителей влияют

в условиях Северного Причерноморья находится на уровне биологические препараты Актофит, Боверин БТ и их смесь
75% и может использоваться для регулирования их числен- Актофит + Боверин БТ. Перспективным по результатам опыта
ности, что особенно важно в условиях, ограничивающих при- является применение смеси биологических препаратов Ак-
менение химических средств защиты винограда. тофит (0,01% рабочий раствор) + Боверин БТ (0,05% рабочий
раствор).
ВЫВОДЫ
Вследствие климатических изменений в условиях Се-
верного Причерноморья возросло количество сосущих
вредителей, в частности клещей, трипсов, цикад. Анализ
климатических и гидроэдафических факторов развития со-
сущих вредителей сравнительно с вредителями имеющими ЛИТЕРАТУРА
грызущий ротовой апарат, показал, что термопреферендум
этих видов вредителей несколько выше, и повышение тем- 1. Власов В.В., Лянной А.Д.,Спектор Я.С. Состояние и основные напра-
пературы внешней среды не влияет существенно на развитие вления развития виноградарства и питомниководства Украины на период
популяции в целом. до 2020 года. Виноградарство и виноделие ХХІ столетия. Одесса, 2005,
В условиях региона наиболее распространены из пред- с. 98-104.
ставителей подотряда Цикадовых (Auchenorrchyncha) сле- 2. Власов В.В., Константинова М.С., Мулюкина Н.А., Шматковская Е.А.
дующие насекомые: цикадка буйвол (Stictocephala bubalus F. Справочник по защите винограда/, К.:ТОВ «Юнівест Медіа», 2011-143 с.
(сем. Membracidae)), цикадка зеленая (Cicadella viridis L.), ци- 3. Вредители сельскохозяйственных культур и лесных насаждений, в
кадка желтая (Empoasca pteridis Dhlb), цикадка виноградная трех томах. Том I. Вредные нематоды, молюски, членистоногие (часть пер-
(Empoasca vitis), принадлежащие к семейству Cicadellidae. вая)./ Васильев В.П. (ред), с. 469.
4. Радіоновська Я.Е. Бавовникова совка на промислових виноградни-
Обнаружена цитрусовая цикадка (Metcalfa pruinosa) – вре-
ках південно-східного Криму. // Я.Е Радіоновська Карантин і захист рос-
дитель-полифаг, представляющий опасность для винограда, лин. 2008, №2, с. 19.
многочисленных культурных и дикорастущих видов растений. 5. Вредители сельскохозяйственных культур и лесных насаждений.
В результате исследований выявлено 7 видов из отряда Под общей акад. АН УССР В.П. Васильева К.: Урожай, 1987, 439 с.
Thysanoptera, принадлежащих к семействам Aelotripidae и 6. Мальченкова Н.И.,Чубинишвили Ц.И. Акарокомплекс виноградной
Tripidae. лозы. //Кишинев, Изд-во «Штиинца», 1980, 102 с.
Из 17 видов клещей, принадлежащих к разным трофи- 7. Биологические средства защиты растений и их применение. /Под
ческим группам, наиболее вредоносными являются пред- ред. В.И. Богач. Одесса, 2012, 32 с.
IN MEMORIAM
LUPTĂTOR ÎNFLĂCĂRAT PENTRU RENAŞTEREA NAŢIONALĂ

Personalitatea doctorului în ştiinţe tehnice, a con- vitatea sa şi lucrările colegilor de la Catedra de vinifi-
ferenţiarului universitar Sofronie Carpov se înscrie caţie a Universităţii Tehnice din Moldova şi din ramura
în topul celor mai celebri reprezentanţi ai neamului vinicolă a Moldovei, cu care a colaborat zeci de ani la
nostru. Meritele lui incontestabile ţin de înalta d-sale rând: A. Balanuţa, C. Sârghi, Gr. Musteaţă, B. Gaina,
poziţie civică, fiind un frumos exemplu pentru genera- E. Rusu, Gh. Arpentin, N. Taran, R. Sturza, J. Ciumac,
ţiile viitoare. Ele s-au manifestat în situaţii de maximă L. Gherciu, Gh. Căldare, L. Palamarciuc, V. Bodiul,
responsabilitate, atunci când în aulele universitare erau V. Ţîra, L.Vacarciuc, A. Gurin, A. Grosu, C. Bodean,
selectaţi tinerii cărora le aparţine viitorul ţării noastre, I. Ivanova, V. Bejan, B. Zamaru, C. Olaru, E. Obadă,
cei care vor prelua ştafeta generaţiilor şi vor transfor- E. Scorbanov ş.a.
ma cardinal sistemul actual de guvernare, vor poziţio- Domnia Sa a fost întotdeauna un promotor al celor
na Republica Moldova în Comunitatea Statelor Uniunii mai notorii lucrări (manuale şi monografii) ale clasici-
Europene. Acest concept a fost valorificat cu succes de lor viticulturii şi vinificaţiei din România: acad. V.D. Co-
profesorul universitar Sofronie Carpov pe parcursul a tea, C. Ţârdea, N. Pomohaci, I. Nămoloşanu, V. Stoian,
zeci de ani de activitate didactică şi ştiinţifică la Univer- N. Varga, V.V. Cotea, A.O. Antoce, G. Sandu-Ville,
sitatea Tehnică din Moldova, pe care a absolvit-o în 1971 şi căreia i-a fost I. Puşcă, A. Gherghi, V. Lepădaţii, P. Piţuc etc. De o înaltă apreciere din par-
fidel toată viaţa. tea profesorului Sofronie Carpov s-au bucurat noul manual al profesorului
Valorile spirituale ale patriotului Sofronie Carpov ţin nu numai de E. Rusu „Vinificaţia primară” (2011), monografia prof. R. Sturza şi acad.
educarea generaţiilor noi de tineri din Republica Moldova, pregătiţi la un B. Gaina „Inofensivitatea produselor uvologice” (2012), culegerea autorilor
înalt nivel metodologic şi atestaţi pentru prima dată în istoria plaiului N. Taran, E. Rusu, E. Soldatenco „Reguli generale privind fabricarea pro-
nostru în limba română la specialitatea inginer-tehnolog-oenolog, dar ducţiei vinicole” (2010).
şi de elaborarea în această limbă a manualelor strict necesare pentru O contribuţie deosebită în dezvoltarea nivelului său profesional au
specialităţile din domeniul tehnologiilor alimentare precum sunt „Teh- avut stagierile şi perfecţionările realizate la Institutul Industriei Alimenta-
nologia generală a industriei alimentare. Tehnologii fermentative” (1997) re din Moscova (1984), Universitatea de Studii Agronomice din Bucureşti
şi „Cartea vinificatorului”(1992, coautor). De asemenea, au o înaltă va- (1994), Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din Narbonna (1998).
loare ştiinţifică şi practică lucrările originale editate de către doctorul în În timpul stagierilor în Franţa, dr. Sofronie Carpov a avut marea ferici-
ştiinţe tehnice Sofronie Carpov în colaborare cu multiplii săi colegi: acad. re să-i cunoască şi să discute cu renumiţii oenologi: acad. P. Ribereau-
B. Gaina, prof. A. Balanuţa, prof. C. Sârghi, dr. Gr. Musteaţă, dr. J. Ciumac, Gayon, prof. S. Lafon-Lafourcade, prof. P. Sudreau, prof. I. Glorie, prof.
dr. I. Palamarciuc, dr. V. Sverdlic etc. – „Elixire din struguri” (1989), „Viile M. Bourzex, prof. P. Bidan etc.
şi vinurile Moldovei” (2002), „Напитки нашего стола” (1983), „Новое в Talentatul şi neobositul savant şi pedagog, om cu verticalitate şi pa-
технологии виноградных вин” (1982). triot înflăcărat, ne-a părăsit la apogeul său intelectual şi profesional, în
O valoare incontestabilă au şi lucrările fundamentale ale acad. Gher- toamna lui 2013, lăsându-ne moştenire capodopera creaţiei sale.
man Valuico, care au fost traduse din limba rusă în română de neobositul Boris GAINA,
pedagog Sofronie Carpov. Aceste lucrări, devenite clasice, servesc şi ac- academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe Agricole a AŞM,
tualmente drept îndrumar de neînlocuit pentru studenţii de la specialitatea academician, profesor,
„Tehnologia vinurilor”. Aceste două monografii-lucrări sunt: „Tehnologia Gheorghe ARPENTIN,
vinurilor de masă” (1976) şi „Vinurile de struguri” (1982). preşedinte al Uniunii Oenologilor din Moldova,
Profesorul universitar Sofronie Carpov a utilizat cu iscusinţă în acti- doctor habilitat în tehnică
CĂRŢI NOI
Sistem de utilizare a îngrăşămintelor în plantaţiile viticole
Monografia semnată de Gh. Grighel, doctor în tasiu şi complexe (tip nitrofosca) asupra recoltei
biologie, şi C. Dadu, doctor habilitat în agricultură, şi calităţii strugurilor, importanţa îngrăşămintelor
reflectă rezultatele înregistrate în urma studiilor pentru solurile erodate, utilizarea mustului de gu-
efectuate pe parcursul a mai mult de 60 de ani de noi de grajd în plantaţiile viticole, administrarea
către numeroşi cercetători, precum şi datele pro- microelementelor şi a nutriţiilor extraradiculare,
prii privind utilizarea îngrăşămintelor organice, a influenţa dozelor, combinărilor de îngrăşăminte
macro- şi microîngrăşămintelor în plantaţiile vi- minerale şi a erbicidelor asupra recoltei şi calităţii
ticole, problemele ce ţin de necesitatea plantelor strugurilor. De asemenea, sunt analizate date fac-
viticole în elemente nutritive în perioada vegeta- tologice privind utilizarea raţională a îngrăşămin-
ţiei, reacţia acestora la acţiunile îngrăşămintelor, telor în plantaţiile viticole ca unul dintre factorii
fertilizarea plantaţiilor-mamă altoi, portaltoi şi a principali de protecţie a mediului ambiant, sunt
şcolii de viţe. Totodată, sunt analizate acţiunile prezentate date analitice privind conţinutul de me-
îngrăşămintelor organice şi minerale asupra re- tale grele în sol, struguri şi vin. Se face referinţă
coltelor şi calităţii strugurilor în funcţie de apli- la eficienţa economică a îngrăşămintelor minerale
carea acestora înainte de desfundarea terenului, (recuperarea şi sporul recoltei de struguri calculat
fiind utilizate apoi în perioada fructificării diferitor la un chintal de NPK s.a.).
soiuri, sunt prezentate date privind periodicitatea Monografia este destinată specialiştilor din
introducerii îngrăşămintelor şi eficienţa acestora în funcţie de lungi- agricultură, colaboratorilor ştiinţifici, studenţilor şi profesorilor din
mea tăierii lăstarilor, acţiunea diferitor forme de îngrăşăminte de po- instituţiile de învăţământ superior şi colegii.
ANIVERSĂRI
Gheorghe Grighel - octogenar

La onorabila vârstă de privind fertilizarea plantaţiilor viticole, efectuarea experimen-
80 de ani domnul Gheorghe telor de câmp, evaluarea agrochimică a solului, diagnosticarea
Grighel vine cu frumoase rea- plantelor, determinarea necesităţilor plantaţiilor multianuale
lizări în domeniul știinţei agri- în îngrășăminte minerale figurează în calitate de coautor.
culturii, în special a viticulturii Rezultatele cercetărilor multianuale cu diferite doze de
Republicii Moldova. azot, efectuate de jubiliar împreună cu alţi savanţi, au fost
După absolvirea, în 1957, menţionate în cadrul Conferinţei Unionale a agrochimiștilor și
a Facultăţii de Biologie și medicilor. În baza lor, din a. 1991 pe teritoriul fostei URSS s-a
Pedologie a Universităţii de anulat controlul privind conţinutul de nitraţi în struguri, con-
Stat din Moldova Dumnea- centraţia lor fiind la limita admisibilă.
lui și-a început activitatea în Pe parcursul anilor, Gh. Grighel a pregătit doi doctori în
calitate de colaborator știin- agricultură, a îndrumat un șir întreg de specialiști în viticultură.
ţific inferior la ICȘPVV, iar din 1971 până în anul 2010 a fost La vremea sa, dl Gheorghe Grighel a atins performanţe
șef de secţie la Filiala moldovenească a Institutului pentru merituoase și în domeniul sportului, fiind maestru în sport,
Deservirea Agrochimică (astăzi – Centrul Republican de Pe- de 7 ori campion al RM la lupte libere, participant la câteva
dologie Aplicată). spartachiade ale popoarelor din fosta URSS. Mulţi ani a acti-
Obţinând în 1970 titlul știinţific de doctor în biologie, vat în cadrul conducerii Federaţiei de lupte libere a Republicii
domnul Grighel se angajează energic în activitatea știinţifi- Moldova.
co-organizatorică. Este autor a 155 de articole și a 2 mono- Activitatea știinţifico-organizatorică a Domniei Sale a fost
grafii. Rezultatele obţinute au fost incluse în sistemul știin- înalt apreciată. El este decorat cu medalia „Pentru distincţie în
ţific argumentat de gestiune a agriculturii din republică, în muncă”, medaliile de bronz și de argint ale EREN a fostei URSS,
îndrumările și recomandările agrotehnice pentru viticultură poartă titlul onorific de Om emerit al Republicii Moldova.
din fosta URSS și din republică, în enciclopedia viticolă. Cu ocazia jubileului de 80 de ani îi urăm dlui Gheorghe Gri-
La un șir de publicaţii, recomandări și îndrumări metodice ghel multă sănătate, inspiraţie și noi forţe creative.
Тираспольский
Олегу Баеву –
вино-ко-
ньячный завод «Квинт» сла-
65лет
вательской лаборатории, где при непосредственном его участии
разрабатываются новые виды алкогольной продукции, постоянно
вится сегодня своей высоко- апробируются и внедряются в производство новейшие достижения
качественной продукцией во науки и техники производства. Работая в творческом сотрудниче-
всем мире. Основу его успехов стве с ведущими научно-исследовательскими институтами вино-
в немалой степени составляет градарства и виноделия Молдовы, России, Украины, постоянно
научный вклад его генерально- посещая престижные конкурсы, выставки вин, коньяков, напитков
го директора, действительного и винодельческого оборудования в странах СНГ и за рубежом, О.М.
члена РАЕН, доктора техничес- Баев сумел, с учетом требований времени и экономических реалий,
ких наук, профессора Олега повысить технологический и технический уровень производства
Марковича Баева. алкогольной продукции своего предприятия, превратив его в одно
Постоянно работая над из самых передовых и технически оснащенных предприятий среди
повышением своего профес- стран СНГ. Специалисты коньячного производства Франции, виноде-
сионального и образователь- лы Германии, Италии, Испании высоко оценивают технологический и
ного уровня, он в 1974 году, без отрыва от производства, закончил технический уровень завода и качество выпускаемой им продукции.
Одесский технологический институт пищевой промышленности, За активную производственную и общественную деятельность
получив специальность инженера-технолога, в 1991 году – бизнес- О.М. Баев удостоен целого ряда государственных и других наград.
школу Фьюкуа Дьюкского университета штата Северная Каролина Но не только своим самоотверженным трудом заслужил Олег
(США). Защитил кандидатскую диссертацию на тему «Новые подхо- Маркович любовь и уважение в коллективе, а также среди специ-
ды к совершенствованию коньячного производства», а в 1997 году алистов и ученых винодельческой отрасли. Ему присущи интелли-
– докторскую диссертацию на тему «Научное управление и качество гентность, высокая духовность и культура общения, чуткость и от-
в винно-коньячном производстве». Обладая ясным аналитическим зывчивость, доброжелательность и душевная теплота.
умом, творческой натурой и колоссальной работоспособностью, Поздравляем юбиляра по случаю его 65-летия и желаем ему
О.М. Баев постоянно повышает свои профессиональные качества, крепкого здоровья, новых успехов в работе во имя процветания
стремится к совершенствованию производства винодельческой виноградарско-винодельческой отрасли республики.
продукции на возглавляемом предприятии. Под его руководством Коллектив Тираспольского вино-коньячного завода
на заводе создана коллекция вин и коньяков. В Научно-исследо- «Квинт»
Apiren roz extratimpuriu
(Apiren roz timpuriu)
Soi apiren (fără seminţe) cu maturare extratimpurie (epoca Perla de Csaba) pentru consum în stare
proaspătă şi procesare tehnologică (compot, marinate, dulceţuri, stafide etc.).
F : 95% lăstari fertili.
A   : până la 27% Brix.
G : la nivelul soiurilor Perla de Csaba şi Chasselas blanc.
P   depăşeşte 10 q şi se reglează în funcţie de destinaţia recoltei.
R     : procent scăzut de ochi pieriţi; număr redus
de tratamente chimice.
AUTORI: Gheorghe Savin, Andron Popov, Vladimir Cornea
B  : MD 31 / 2008.07.31

Pomicultura ViticulturaVinificatia NR 6 - 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pomicultura ViticulturaVinificatia NR 6 - 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pomicultura ViticulturaVinificatia NR 6 - 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pomicultura,

nr.6[48]2013 Publicaţie ştiinţifică de profil categoria

MESAJ CU PRILEJUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ

preconizate subvenţii însemnate. Nu e vorba de con-

SEMINŢELE DE DOVLEAC  MATERIE PRIMĂ AVANTAJOASĂ

O. MIGALATIEV, A. JENAC, V. CARAGIA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, laboratorul

„Tehnologia produselor alimentare”

Fig. 1. Suprafaţa anuală cultivată cu plantaţii de dovleac

Tabelul 2 plementată în industria alimentară din Republica Moldova, aceasta este

Meto- Avantaje privind Dezavantaje privind CONCLUZII

Coacăzul roşu şi alb după provenienţă se consideră plante din zona

ganice din calculul la 1 m2 – superfosfat de rod. Pintenii la coacăzul roşu şi alb

şi 3-4 kg de îngrăşăminte organice. După coacăzul negru. În legătură cu aceasta,

INTERDEPENDENŢA DINTRE FACTORII DETERMINANŢI DE MEDIU,

INTRODUCERE şi bolile de fitoplasmă (îngălbenirea aurie). De aceea unele din ele nu

permit să evidenţiem trei grupe, care se caracterizează cu diferite CZU: 634.8:632.112(478)

SPECIFICAREA CONDIŢIILOR ECOLOGICE OPTIME

INTRODUCERE Pentru aprecierea stării plantaţiilor viticole au fost efectuate cercetări

și Vinificaţie din Chișinău

„Vismos”, Moscovei, raionul

DIVERSITATEA GRUPELOR ECOLOGOGEOGRAFICE

KEY WORDS: apple, varieties, ecological-geographic groups, degree of blossoming, productivity.

СОДЕРЖАНИЕ ТЯЖЕЛЫХ МЕТАЛЛОВ В ГРОЗДЬЯХ

Таблица 2 сортах Алиготе (0,05 мг/кг) и Каберне-Совиньон (0,04 мг/кг). На-

8. N60P60K60 0,76 1,14 0,39 0,04 57,9

Таблица 6 N90P90K150, N120P120K300,т.е. калийные удобрения должны преобладать

данному факту, необходимы дальнейшие исследования. ЛИТЕРАТУРА

ТЕНДЕНЦИИ ПРОИЗВОДСТВА, ПЛОДОНОШЕНИЯ И СБОРА

ВВЕДЕНИЕ технических среднего срока созревания, изменили ситуацию убо-

В АТО Гагаузия средний урожай винограда составил около

вей», SRL «Agromax» на сортах Кодрянка и Молдова – 20-22 т/га,

20 т/га, Кэушень, SV «VITIS»: Кодрянка и Молдова – 20-21 т/га и др.

емкость и высокая затратность, нехватка рабочих рук, дороговизна

крытии кустов столовых сортов, обработка почвы и др.

Новые шпалерные устройства профильного типа позволяют по-

Сорт/клон яние высить производительность труда на подвязке (заводке) зеленого

прироста, а также проводить предварительную сухую обрезку, зе-

НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – Георге Савин, доктор

ТЕОРЕТИЧЕСКИЕ ОСНОВЫ ВЫРАЩИВАНИЯ УРОЖАЯ

Для азиатского региона 3 Средняя 210-230 131-190 151-225

По сырой массе гроз- колеблется в пределах: Западно-европейская -25-30 побегов; Вос-

Схема 1. Принципиальная схема мостовой обработки виноградных насаждений

ЗАКЛЮЧЕНИЕ, ВЫВОДЫ И ПРЕДЛОЖЕНИЯ УДК: 634.8:581.5

РЕЗУЛЬТАТЫ ИССЛЕДОВАНИЙ И ОБСУЖДЕНИЯ Таблица 2

Динамика изменения содержания пектиновых

Музыченко Б.А. Агротехнические исследования по созданию интенсивных

НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – М. Кисиль, доктор хабилитат

CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI

KEY WORDS: table grapes, resistance, fertility, productivity, quality.

INTRODUCERE REZULTATE ŞI DISCUŢII

Tabelul 1 Producţia de struguri – rezultantă a productivităţii soiurilor.

nr. % nr. % cenţe

Fig. 1. Influenţa variantelor studiate asupra %-lui de

Masa medie Roada la Conţinutul mustului

RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ  V. Cebanu, doctor în agricul-

CZU: 663.252.6; 661.872.844

DEŞEURILE VINICOLE CE CONŢIN ALBASTRU DE PRUSIA

INTRODUCERE „tehnologii” în masă la nişte întreprinderi alimentare cum sunt

civizate 1 065 m3 de deşeuri vinicole ce conţineau albastru de Pru-