Curs Chirurgie Generală
Curs Chirurgie Generală
Curs Chirurgie Generală
Contaminarea
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur
prezintă în fața Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic, ci a fost
chimist şi biolog.
1
Descoperirea microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea
primului vaccin antirabic.
Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.
Microb,
în limba greaca, se numeşte ”sepsis”.
De la acest cuvânt deriva
Asepsie
care însemnă fara microb şi
Antisepsie care reprezintă metodele de îndepărtare a microbiilor pătrunşi
în plăgi sau pe obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profilaxie (prevenire), antisepsia este metoda
curativa.
”Părintele antisepsiei” este Lister (1827-1912).
ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în
plăgi.
Spălarea pe mâini
de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatorie.
2
De asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din
blocul operator, compus din bonete, măști, halate şi mănuși sterile, a cărei îmbrăcare
necesită reguli stricte ce se vor învăța în stagiile practice.
1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
3
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată
mâner de bisturiu
2. Cuţite de amputaţie:
cuţit Liston
3. Fierăstraie:
fierăstrău Charrière
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)
4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):
foarfecă Metzenbaum
foarfeci chirurgicale
4
pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
pensă Péan (în cioc de raţă)
1. Pense autostatice:
3. Pense anatomice
rac Backhaus-Roeder
rac Doyen
rac Backhaus
rac Jones
6
Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita
câmpul operator.
specul vaginal
valve vaginale
depărtător Volkmann
valvă supravezicală
2. Depărtătoare autostatice:
7
depărtător Finochietto
depărtător Percy
depărtător Weitlaner
depărtător Kirschner depărtător Collin
V. Instrumente de sutură:
1. Portace:
8
2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)
ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)
ac Deschamps ac Reverdin
VI. Varia:
benique
stilet butonat
pensă de os (Liston)
9
periostotom
răzușă Farabeuf
curetă Volkmann
sondă Pezzer
sondă Malecot
10
sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore
tub T (Kehr)
sondă Faucher
11
PREGĂTIREA PREOPERATORIE A BOLNAVILOR
De felul cum este primit bolnavul în secția de spital și cum este pregătit pentru
operație pot depinde, în mare măsura, reușita intervenției chirurgicale și evoluția
postoperatorie.
În plus, în afara examinărilor specifice fiecărui caz, care se fac pentru stabilirea
diagnosticului, trebuie să se țină seama că actul chirurgical și cel anestezic produc
unele modificări organismului operat, modificări ale caror particularități le putem
sesiza în mare măsura datorită examenelor efectuate.
12
- o radiografie a plămânilor, pentru a se depista o eventuală boală pulmonară,
necunoscută si netratată în prealabil.
-asistenta medicală va cerceta daca bolnavul nu are vreo infecție respiratorie recentă,
caz în care intervenția chirurgicală trebuie amânată până la ameliorare;
determinarea glicemiei,
În aceste cazuri orice rezultat patologic obținut necesită investigații suplimentare ale
elementelor figurate ale sângelui
- este foarte important să se cunoască și să se testeze dacă bolnavul este alergic la unele
medicamente, pentru a evita întrebuințarea lor;
Daca pielea este integră, bolnavul va face duș, dacă nu este capabil singur, va fi ajutat
de asistenta medicală, care îi va face o toaletă completă. Daca operația urmează pe sau
în apropierea unei zone cu pilozitate, părul va fi ras pe o suprafată foarte larga (10-15
cm) față de limitele inciziei.
• INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ
SALA DE OPERAȚIE
Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și cu o încăpere pentru
anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.
ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII
- sala de trezire;
- în patul său.
16
17
B. Supravegherea și îngrijirile imediate
19
8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică cu ceai
neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor , bolnavul va
primi ceaiuri îndulcite , citronade, supă de legume
strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în alimentație se pot
introduce compoturile și carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluată alimentația
normală
20
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.
- daca bombează sau este echimotică, iar printre firele de sutura se prelinge sânge →
hematom, consecința a unei hemostaze deficitare → evacuarea hematomului,
hemostaza chirurgicală şi resuturarea plăgii în condiții de asepsie perfectă;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lăsată dupa 48 ore fără pansament,
infectarea ei de la exterior ne mai fiind posibilă (în primele 48 ore se recomandă să
nu se umble la un pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrină)
→ supraveghere mai uşoară, cu sesizare din timp a diverselor complicații (seroame,
abcese parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evoluează bine 3-4 zile, după care apar febra, durerea locală,
cu stare de rau general, indispoziție, inapetență, iar la examenul plăgii se constată
roşeață difuză şi tumefacție fluctuentă → sunt semne ale unui abces parietal ce
trebuie tratat corespunzator;
21
- alteori, la 24-48 de ore de la intervenție → alterare bruscă a stării generale (facies
palid, puls frecvent, TA scazută), cu senzație de tensiune la nivelul plăgii şi de
pansament prea strans → apariție a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic
(risc vital);
- şoc toxico-septic,
- insuficiență hepato-renală,
- abces post-injecțional,
- flebită de cateter,
- infecție urinară,
- existența tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) →
aprecierea, după cantitatea şi aspectul drenajului, dacă intervenția chirurgicală
evoluează normal sau a apărut o complicație;
22
- suprimarea firelor sau agrafelor (în cazul plăgilor postoperatorii cu evolutie
necomplicată): la 5-7 zile dupa intervenții mici (apendicectomii, herniorafii, etc.), la
10-12 zile în cazul marilor laparotomii.
Externarea bolnavului se va face când plaga operatorie este cicatrizată, cu firele scoase
şi se află în afara complicațiilor post-operatorii imediate sau precoce.
APLICAREA PANSAMENTELOR
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2
cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi
vată
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin
tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens
23
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră
fără altă cauză, schimbați pansamentul cu această ocazie.
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă
recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată a regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură
repausul în cazul în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
24
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv,
umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci
chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plasture adeziv , soluție adezivă,
ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicarea modul de desfăşurarea al procedurii
- Obținerea consimțământului
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la
sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este
lipit umeziți cu apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter
pentru a efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod.
Ştergerea se va face de la plagă spre periferie schimbând des tampoanele pentru a
evita contaminarea
25
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile
dezinfectante recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură
manevră şi ştergeți apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia,
aplicând medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm
şi aplicați desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu
adaptat regiunii (circular, în spirală , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spică)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația
NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare
26
Tipuri de pansamente
1. PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul
unei injecții sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza
protecție față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
2. PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
3. PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se
aplică aparatul gipsat pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
4. PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei
articulații în caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavități superficiale după
puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile
osoase şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu
împiedice circulația de întoarcere.
5. PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol,
cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
27
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele
deoarecese încălzesc şi produc un efect contrar.
OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură această
cerință (extremități, regiunea capului, regiuni articulare).
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente
(mână, membru inferior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfeci
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă după pansament (pentru fixare) ceea ce
presupune pregătirea prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă
prindeți capătul liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul
tur colțul liber al feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a
fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular ,
în spic, în evantai, în spirală etc.
1. ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ,
articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației
de întoarcere (de la partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu
produce jenă
2. ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe
întinse
28
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să
acopere jumătate din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment
3. ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe
mai mici în plică şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei
articulare şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
4. ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
ÎNGRIJIREA STOMIILOR
Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă crearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături
(stomă) prin care se realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau
realizarea unei noi deschideri între două formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în
vederea eliminării conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
29
- 1. Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție
chirurgicală la nivelul pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- 2. Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la
nivelul pielii peretelui abdominal.
Poate fi temporară sau definitivă.
Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau descendent.
- 3. Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și
piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi
temporară sau definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- 4. Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-
o stomă creată chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern
prin intermediul unei sonde
Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe cale
artificială (stricturi esofagiene)
31
Alimentaţie Pacientul să fie Alimentează
-
pacientul:
pregăteşte bulionul
Pacientul este echilibrat
nutriţional, greutatea
inadecvată: echilibrat alimentar din amestecuri de corporală se menţine
Deficit nutritional alimente cu valoare calorică constantă.
Manifestări: - mare, cu conținut în
vitamine, ușor de
scădere în digerat(lapte, zahăr, supă
greutate. strecurată,unt, ou crud,
sucuri de fructe, cacao,
zeamă de compot
-reguli de preparare:-
amestec omogen,lichid cu
temperatura de 37gradeC
-administrează bulionul
alimentar prin intermediul
sondei cu ajutorul seringii
Guyon, cantitatea la o masă
fiind de 500ml.,injectarea
se face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt. a-și
pregăti singur alimentele și
să se alimenteze la
domiciliu.
32
1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din
integrităţii ' să fie curate, jurul fistulei prin curăţare,
tegumentelor integre, fără uscare, protejare cu cremă şi Pacientul prezintă
din jurul leziuni în aplicarea unui pansament uscat; tegumente integre, în
fistulei jurul fistulei. - învaţă pacientul să se jurul fistulei.
Cauza: îngrijească singur.
- iritaţie
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.
Deshidratare
Cauza: -asigură Pacientul își menține
Pacientul să-și greutatea corporală
-intoleranță mențină echilibrul alimentația constantă, nu apar semne
de deshidratare.
digestivă hidroelectrolitic și pacientului :2-3
Manifestări: nutritiv zile alimentație
-scăderi în parenterală apoi
greutate alimentația
hidrică,
continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei
-Să se vindece - Pansează plaga Plaga chirurgicală
Risc de infecții plaga chirurgicală
Cauza: fără complicații, chirurgicală vindecată
pacientul să știe
- scăderea să folosească - Supraveghează
aparatul de fixare
rezistenței la nivelul drenajul
colostomiei pt.
organismului colectarea - Îngrijește
materiilr fecale. colostomia
a) Primele zile
pansament gros
absorbant; pt
menținerea
umidității
intestinului; se
aplică comprese
îmbibate în ser
fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturale, se aplică
pansamentul gros
absorbant care se
schimbă frecvent;
curăță
tegumentele din
jur cu ser
fiziologic, se
protejează cu
pomadă.
c) adaptarea
aparatului de
colectare a
materiilor fecale
pt. a putea creea
independență
pacientului
Riscul alterării Familia să fie - Educă familia pt. Familia se implică în
dinamicii implicată în
familiare îngrijirea a creea îngrijirea pacientului și
pacientului pacientului un este suportul său moral
Cauza:
-modificarea mediu de liniște și
schemei corporale încredere
Patologia esofagului
- regurgitația
Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară
Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag,
stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin
varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele.
Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial
digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.
Plan de îngrijire
administrează medicaţia
hemostatică, administrea-
ză soluţii hemostatice pe
cale orală cu cubuleţe de
gheaţă;
-
- asigură echilibrul
hidroelectrolitic şi corec-
tează anemia prin
soluţiile prescrise de
medic (ser fiziologic,
soluţie Ringer, sânge
integral, plasmă);
-
- alimentează pacientul
pe cale naturală după
oprirea hemoragiei
ziua I. 20-30 ml/h ceai,
lapte rece;
ziua II. se creşte
cantitatea de lapte şi
ceai;
ziua III, piure, griş cu
lapte;
ziua IV. budincă, cremă de
lapte;
ziua V. se adaugă legume
fierte, ou fiert moale
- alterarea - monitorizarea pulsului,
circulaţiei: T.A. respiraţie la
tahicardie, intervalele stabilite în
hipotensiune funcţie de gravitatea
arterială, cazului (30-60 min).
colaps; -
- stare de şoc. - recoltează sânge pentru
examene de laborator în
vederea aprecierii anemiei
şi şocului hemoragic;
-
- pregăteşte sonda
Blackmoore pentru a fi
introdusă când hemoragia
nu se opreşte după
administrarea medicaţiei
hemostatice;
-
pregăteşte preoperator
pacientul, la indicaţia
medicului
Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă
Circumstanțe de apariție:
Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
nursing
Disconfort Pacientul să aibă o - asigură repausul fizic şi psihic al Durerile
abdominal stare de confort pacientului (12 -14 ore pe zi repaus diminuează,
fizic să se poată la pat, repaus obligatoriu post- perioadele de
Cauze: alimenta în decurs prandial) în perioada dureroasă; acalmie se
de...zile. prelungesc;
-alterarea - asigură dieta de protecţie Pacientul
integrităţii gastrică, individualizată în funcţie respectă dieta
mucoasei gastrice; de fazele evolutive ale bolii; prescrisă
alimentaţia este repartizată în 5-7
mese pe zi.
1 2 3
4
- informează pacientul asupra
efectelor secundare ale
medicaţiei;
Anxietate Pacientul să fie - identifică împreună cu Pacientul este
echilibrat psihic pacientul cauzele anxietăţii; echilibrat psihic;
Cauze: în...zile; abandonează
- necunoaşterea - pregăteşte psihic pacientul în fumatul şi alcoolul;
Să cunoască
prognosticului regimul de viaţă vederea tuturor investigaţiilor şi cunoaşte regimul
bolii. pe care trebuie tratamentelor; de viaţă impus.
Manifestări: - să-l respecte.
îngrijorare, teamă - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a bolii;
evitarea stresului', a alimentelor
iritante pentru stomac, renunţarea
la obiceiuri dăunătoare (alcool,
fumat).
Deficit de volum Pacientul să fie - supraveghează pulsul, Pacientul este echi-
lichidian echilibrat volemic tensiunea arterială, apetitul, librat nutriţional,
Cauze: şi nutriţional în semnele de deshidratare, scaunul nu prezintă semne
decurs de...zile. şi greutatea corporală; de deshidratare.
- vărsături;
- inapetenţă.
- pregăteşte pacientul
Manifestări:
- anemie; preoperator atunci când aceasta se
- scădere impune; i
ponderală;
- face bilanţul zilnic între
- astenie. lichidele ingerate şi cele eliminate
(ingesta - excreta);
- administrează pe cale
parenterală soluţiile perfuzabile
prescrise.
Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și
colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o
bacterie, de un virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia
alimentelor infectate,sau prin transmiterea între indivizi.
Plan de îngrijire
- tenesme
rectale.
Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică
Circumstanțe de apariție:
- etiologie neprecizată
Diagnostic de Obiective Intervențiile Evaluare
nursing asistentei
Disconfort Pacientul să nu - asigură repausul
abdominal prezinte dureri la pat fizic şi psihic Durerile
abdominale în perioadele abdominale,
Cauza: în...zile evolutive; tenesmele rectale
- procesul diminuează.
inflamator Pacientul să - administrează
medicaţia prescrisă Perioadele
intestinal. prezinte stare de de
Manifestări: (antiinflamatoare, remisiune se
- dureri bine fizic și psihic antiinfecţioasă, prelungesc
abdominale; simptomatică) şi
- dureri după urmăreşte efectele
defecaţie medicaţiei;
jenă permanentă
ano- rectală pregăteşte pacientul
pentru examenul
endoscopic şi
radiologie şi îl
îngrijeşte după
examinare.
Pacientul este
Deshidratare Pacientul să -asigură
echilibrat
prezinte alimentaţia: regim
Cauze: hidroelectrolitic şi
eliminări hidric în primele
- scaune diareice nutriţional.
intestinale zile ale fazelor
frecvente (de la scurte, apoi supe de Prezintă scaun
normale în...
3-20/24 h) cu zarzavat îmbogăţite normal
săptămâni
mucus, sânge şi cu griş şi orez,
puroi. Pacientul să fie brânză de vaci, ouă
echilibrat moi, carne fiartă,
Manifestări: hidroelectrolitic. piure de morcov.
- astenie
- paloare - Regimul este
- anemie sodat. Regim
- scădere hipercaloric, în caz
ponderală de denutriţie, în
perioadele de
linişte;
- supraveghează
scaunul pacientului
și caracteristicile lui
Anxietate
-furnizează
Să diminueze Pacientul este
Cauze: pacientului
anxietatea echilibrat psihic
- incertitudinea cunoştinţele
faţă de pacientului, să i se necesare despre
prognosticul atragă atenţia asu- boală, despre
bolii. pra normelor de tratamentul de
Manifestări: viaţă pe care întreţinere şi despre
- îngrijorare; trebuie să le alimentaţia pe care
- insomnie; respecte. trebuie să o
- iritabilitate respecte.
-psihotropia este
foarte utilă pt. a
diminua anxietatea
pacientului
Manifestări: examenelor de
laborator
- deshidratare;
alterarea
circulaţiei şi -supraveghează
respiraţiei; manifestările de
-caşexie deshidratare(aspect
ul tegumentelor și al
mucoaselor, TA,
pulsul, diureza) și
anunță medicul
dacă constată
semnele de
deshidratare
-pregătește
pacientul
pt.intervenția
chirurgicală la
nevoie.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)
Dg.de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
Cauze: autonomie ăn -reduce la maxim efortul fizic al
pacientului prin desrvirea la pat,
funcție de stadiul pt. ai conserva energia
-slăbiciune bolii, familia să
-epuizare fie implicată în -menține igiena tegumentară, a
lenjeriei, a cavității bucale
îngrijire (când pacientul prezintă
Manifestări: gingivoragii, gust amar)
-incapacitatea de
a se spăla și
îmbrăca,de a
merge la tualetă.
-să se mențină
Risc de alterare integritatea Pacientul prezintă
a integrității tegumentelor - respectă normele de prevenire tegumente integre
tegumentelor a infecțiilor nosocomiale
- supraveghează edemele,
Cauza: măsoară greutatea corporală
-pruritul -supraveghează icterul
-edemele -administrează medicație
calmantă a pruritului
Manifestări:
-leziuni de
grataj
Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai
multe ori apar pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice
preexistente sau sunt secundare unor septicemii sau bacteriemii.
Hipertermie Pacientul să aibă foloseşte mijloacele Pacientul
Cauza: temperatura antiinflamatoare este afebril
- procesul
corporală de 36-37 nemedicamentoase
inflamator grade C
Manifestări: -administrează
- temperatura 39-
40°C medicația
- frison
antiinfecțioasă
-supraveghează
temperatura corporală,
pulsul și TA.
- recoltează produse pt.
examene de laborator
(VSH, HL)
Anxietate creează un climat de Pacientul are
Să se amelioreze
Cauza: anxietatea. încredere empatică o stare de
bine
- necunoaşterea - pregăteşte fizic
prognosticului pacientul pentru
bolii investigaţii.
Plan de îngrijire Îngrijirea pacienților cu Calculoza biliară
Pacienții pot prezenta de la un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii
biliari pot fi mici sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea
calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.
care să-l respecte după
diminuarea colicii (să evite
maioneza, smântână, carnea
grasă).
Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută
Cirsumstanțe de apariție:
- alcolici
_____________________
Să se - asigură repausul la pat
Disconfort în poziţie decubit dorsal; Pacientul nu prezintă
amelioreze dureri, este echilibrat
abdominal hidroelectrolitic, se
durerile - aplică punga cu gheaţă
în regiunea epi- ga ameliorează starea
Cauza: abdominale, generală.
- administrează
- procesul să nu prezinte tratamentul prescris anti-
inflamator. vărsături, să algic, sedativ
Manifestări: antiinflamator,
fie echilibrat antihemoragic,
dureri hidro- antienzimatic;
supraombilicale
violente, apărute electrolit în... - asigură repausul
brusc; zile digestiv;
imobilitate cu - 4-5 zile regim 0
iradiere dorsală (alimentaţie parenterală);
şi restroster- - în zilele următoare: 400-
nală; 500 ml/24 h, ceai, supă
strecurată; regimul se
vărsături îmbogăţeşte treptat;
alimentare, biliare
- recoltează sângele şi
şi hemoragice; urina pentru examenele de
meteorism laborator;
abdominal - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a
bolii; să combată
obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi să-şi
trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator
pacientul când se impune
tratamentul chirurgical
EVENTRAȚIILE
Eventrațiile reprezintă ieșiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slăbite,
ale peretelui abdominal. Ele sunt dobândite.
Eventrațiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecvență, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care țin de bolnav;
cauze care țin de tehnica operaţiei.
Cauzele care țin de bolnav sunt:
vârsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
bronșite cronice, constipație rebelă, retenția urinară; acestea cresc presiunea
intraabdominala;
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care țin de operaţii:
inciziile mari, intersecțiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, făcute prin plaga operatorie şi care nu respectă vascularizația şi enervația;
materialele de sutură şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi vărsăturile.
Semnele eventrațiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefacția care se reduce parțial datorită aderențelor sacului şi conținutului;
durerea la efort şi constipația, prin aderențe între intestinele, din sacul de
eventrație;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supurațiile postoperatorii şi eventuale,
afecţiuni asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociat, el constă, în indepărtarea mușchilor drepți
abdominali, datorită slăbirii consistenței liniei albe.
Tratamentul eventrațiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase
luni. Se asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui
abdominal se poate face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.
EVISCERAȚIILE
-precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se însoțesc de
șocul peritoneal, grav;
-tardive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supurații.
Semnele evescerațiilor sunt locale şi generale:
-locale: anse sau epiploon care ies, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de șoc: traumatic, peritoneal, hemoragic şi care, se însoțesc de
tulburări respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la bază:
-tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, tuse, etc. ;
-incizii şi suturi corecte, care să respecte vascularizația şi inervația;
-înfașarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispuși să facă
eviscerații.
Bibliografie: