NURSING IN CHIRURGIE

Profilaxia infecțiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea

de germeni şi multiplicarea lor.

Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau cu

germeni saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi
naturale (nas, gât, urechi, gura).

Termenul de infecţie provine din cuvântul latin “inficere”, care înseamnă a

murdări.

Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.

Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt:
- tegumentele,
- căile respiratorii şi
- aparatul digestiv.

Contaminarea

reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia semnelor

(manifestărilor) de infecţie.

Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la

apariţia primelor semene de boala.

Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa

aerobă sau anaerobă.

Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile

contagioase prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.

Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de

inflamaţie.

Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur
prezintă în fața Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic, ci a fost
chimist şi biolog.

1

 Descoperirea microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea
primului vaccin antirabic.
Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.

Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.

Microb,
în limba greaca, se numeşte ”sepsis”.
De la acest cuvânt deriva
Asepsie
care însemnă fara microb şi
Antisepsie care reprezintă metodele de îndepărtare a microbiilor pătrunşi
în plăgi sau pe obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profilaxie (prevenire), antisepsia este metoda
curativa.
”Părintele antisepsiei” este Lister (1827-1912).

Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfection”, reprezintă medode

prin care distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa
produca infecţii chirurgicale sau boli transmisibile.

Contaminarea chirurgicala poate fi:

-directă, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urină, fecale, etc.

-indirectă (mediată), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.

ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în
plăgi.

Este o metoda de prevenire a infecţiilor.

Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea
microbilor, a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele
de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice

Spălarea pe mâini
de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatorie.
2

 De asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din
blocul operator, compus din bonete, măști, halate şi mănuși sterile, a cărei îmbrăcare
necesită reguli stricte ce se vor învăța în stagiile practice.

Asepsia câmpului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va

fi supusă operaţiei, cu tinctură de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o
importantă măsură de asepsie, îndepărtând microbii saprofiți existenți pe tegumentul
bolnavului şi care ar putea fi introduși în plaga operatorie.

Filtrul sau sala de pregătire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit

de important în prevenirea pătrunderii de germeni în blocul operator.

Germenii pot patrunde în blocul operator prin intermediul încălțămintei.

Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de pânză sterile pentru cei
care pătrund în blocul operator.

ANTISEPSIA- este o metodă curativă

Pentru realizarea asepsiei şi antisepsiei se folosesc substanţele numite

antiseptice. Aceste substanţe trebuie sa indeplinească următoarele condiţii:

• să distrugă germenii şi porii lor;

• să împiedice multiplicarea lor;
• să menajeze ţesuturile bolnavului.
Substanţele antiseptice se împart în două categorii:
-substanţe antiseptice citofilactice, care menajează ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi
ţesuturile pe care au fost aplicate.

Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai

germenii patogeni, ci dăunează și țesuturilor, prin absorbția lor la nivelul plăgii, pot
să dea intoxicații grave.

INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
3

-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată

mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă

bisturiu cu lamă fixă (Péan)

2. Cuţite de amputaţie:

cuţit Liston

3. Fierăstraie:

fierăstrău Charrière
fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):

-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală

foarfecă Metzenbaum

foarfeci chirurgicale

1. Pense cu dinţi (gheare):

4

 pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
pensă Péan (în cioc de raţă)

(pentru pensarea vaselor fine)

pensă buldog (Dieffenbach)

pensă Overholt-Barraya

Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito),

pensă pensă
de pedicul renal port tampon
(Guyon)
pensă Satinski
(clampă vasculară)
III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:

1. Pense autostatice:

pensă Lovelace pensă în T

pensă Forester (en coeur)

pensă Allis pensă Chaput-Poirier pensă Babcock

(„în dinţi de şoarece”)
5

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de col)

pensa de coprostază Peyer
(clampa intestinală)

pensa porttampon (de

Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice

pensă anatomică fără dinţi

(„chirurgicală”)

Sunt folosite cu dinţi și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile

pt. prinderea
pensă anatomică
(„anatomică”)
utilizate în pansarea plăgilor.

4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)

rac Backhaus-Roeder
rac Doyen

rac Backhaus
rac Jones

6

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita
câmpul operator.

IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):

1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator

suficient de larg și pt. a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.

valvă abdominală Kelly

depărtătoare Farabeuf

specul vaginal
valve vaginale

valvă abdominală Doyen specul anal Trélat

depărtător Langenbeck depărtător Kocher

depărtător Volkmann
valvă supravezicală

2. Depărtătoare autostatice:

7

 depărtător Finochietto
depărtător Percy

depărtător Weitlaner
depărtător Kirschner depărtător Collin

Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..

V. Instrumente de sutură:

1. Portace:

portac Mathieu portac pensă Mayo-Hégar

8

2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)

ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)

ac Deschamps ac Reverdin

3. Agrafe şi aplicator de agrafe:

agrafe Michel (copci)

aplicator de agrafe Michel

Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

benique
stilet butonat

sondă canelată sondă metalică uretrală feminină

dilatator de col Hégar

pensă de os (Liston)

9
periostotom
 răzușă Farabeuf
curetă Volkmann

apăsător de limbă pensă de calculi Desjardins

(à baise langue)
VII. SONDE CHIRURGICALE

Sunt sonde pentru

* aspiraţie nazo-gastrică (Faucher),

* uretro-vezicale (Folley, Tiemann, Nelaton, etc.),
* pentru hemostază varicelor esofagiene (Sengstaken-Blakemore),
* pentru tubaj duodenal (Einhorn),
* pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer,
Malecot),
* pentru drenaj biliar extern (Kehr),
* pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze = o sondă
Nelaton mai groasă), etc..

sondă Pezzer

sondă Malecot

10

 sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore

sondă Folley (cu o cale, cu 2 căi)

tub T (Kehr)

sondă Faucher

11

 PREGĂTIREA PREOPERATORIE A BOLNAVILOR

• Primirea bolnavilor în secție.

De felul cum este primit bolnavul în secția de spital și cum este pregătit pentru
operație pot depinde, în mare măsura, reușita intervenției chirurgicale și evoluția
postoperatorie.

O primire caldă, atentă, un zâmbet care să arate încă de la început bolnavului că

are în personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sănătatea lui și ca aceștia vor
face tot ce trebuie pentru ca el sa iasă din spital sănătos, sunt de un deosebit folos
pentru risipirea stării de anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toți cei
care se internează.

Asistenta medicala va avea grijă să amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu

convalescenți care nu au avut complicații postoperatorii, optimiști, care nu au nevoie
de tratamente speciale, multiple în timpul nopții și care au un somn liniștit.

De asemenea asistenta medicală are un rol important în pregătirea psihică a

pacientului, pentru operație. Pentru bolnavii aduși de urgență atitudinea trebuie să
fie adecvată cazului respectiv.

Pregătiri și teste preoperatorii

In funcție de specialitățile chirurgicale, de particularitățile diferitelor boli, ale

vârstei, sexului etc., examinările preoperatorii pot varia de la caz la caz.

În plus, în afara examinărilor specifice fiecărui caz, care se fac pentru stabilirea
diagnosticului, trebuie să se țină seama că actul chirurgical și cel anestezic produc
unele modificări organismului operat, modificări ale caror particularități le putem
sesiza în mare măsura datorită examenelor efectuate.

Printr-un tratament adecvat pre-intra-și postoperator, se pot remedia aceste

modificări, astfel că organismul să suporte bine operația.

Se vor efectua cateva examene obligatorii și anume:

12

- o radiografie a plămânilor, pentru a se depista o eventuală boală pulmonară,
necunoscută si netratată în prealabil.

Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;

- se va executa o electrocardiogramă, în caz de tulburări se va face tratamentul

adecvat, iar intervenția se va amâna, (în afara cazurilor de extremă urgență), până
când există indicii ca funcționarea inimii s-a ameliorat

- pe toata perioada internării se măsoară tensiunea arterială, se numără frecvența

pulsului, și se controlează temperatura;

- la bolnavii în vârstă se determină capacitatea vitală respiratorie, pt ca la aceștia

există o rigiditate a cutiei toracice specifică vârstei și în consecință vor avea nevoie de
o oxigenare suplimentară postoperatorie;

- asistenta medicală se va interesa despre scaunele și micțiunile bolnavului, despre

ritmul și aspectul acestora și va semnala medicului orice tulburări;

-asistenta medicală va cerceta daca bolnavul nu are vreo infecție respiratorie recentă,
caz în care intervenția chirurgicală trebuie amânată până la ameliorare;

- examenul sumar de urină, ne va da informații asupra stării de funcționare a

rinichilor.

- examinarea sângelui (numărarea globulelor roșii, a leucocitelor, hematocritul ,

hemoglobina, timpul de coagulare,

timpii Quick si Howell,

determinarea glicemiei,

determinarea ureei sangvine).

În aceste cazuri orice rezultat patologic obținut necesită investigații suplimentare ale
elementelor figurate ale sângelui

- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice

( GOT, GPT, etc)

- determinarea grupului sangvin și a factorului Rh.

- este foarte important să se cunoască și să se testeze dacă bolnavul este alergic la unele
medicamente, pentru a evita întrebuințarea lor;

- greutatea corporala va fi controlată înainte și după operație;

- femeile trebuiesc întrebate în legătura cu data menstruației, nu este recomandat ca

intervenția chirurgicală să se efectueze în perioada menstruației, atât din punct de
vedere igienic cât și datorită faptului că timpul de sângerare este mai prelungit.
13

 Toate datele rezultate din investigațiile de mai sus vor fi notate în foaia de
observație.

• Ingrijirile din preziua operației

- Exista medicamente care necesită administrarea corectă inclusiv în preziua

intervenției și după caz chiar înainte și în timpul intervenției;

- Pentru asigurarea unui somn bun și înlăturarea stării de anxietate preoperatorie,

asistenta medicală, la indicația medicului, îi va da bolnavului, înainte de culcare un
hipnotic ușor.

- Regimul alimentar: în preziua intervenției bolnavul va lua numai masa de prânz și

nu în cantitate mare, pentru ca tractul digestiv să fie cât mai liber, va avea grijă sa bea
o cantitate normală de lichide.

- Pregătirea tegumentului: asistenta medicală va examina foarte atent tot corpul

bonavului și în cazul în care va observa o infecție cutanată va semnala aceasta
medicului, care va amâna intervenția pâna la vindecarea completă a infecției.

Daca pielea este integră, bolnavul va face duș, dacă nu este capabil singur, va fi ajutat
de asistenta medicală, care îi va face o toaletă completă. Daca operația urmează pe sau
în apropierea unei zone cu pilozitate, părul va fi ras pe o suprafată foarte larga (10-15
cm) față de limitele inciziei.

• Ingrijirile din ziua operației

Pregătirea preoperatorie constă din :

- efectuarea unei clisme(la indicația medicului) pentru bolnavii operați pe tractul

digestiv, purgativele nu se recomandă decât în cazul unor intervenții mari pe tubul
digestiv, deoarece sărăcesc organismul de lichide și săruri minerale.

- vor fi îndepărtate bijuteriile și proteza dentară.

- unghiile vor fi tăiate scurt , nu vor fi lăcuite ca să se poata observa capilarele

extremitaților.

- înainte de a fi duși în sala de operație li se va institui o sondă vezicală.

14

- bolnavilor care au varice foarte mari și cărora li se face o intervenție operatorie pe
cavitatea abdominală, este bine să li se aplice pe gamba si în treimea inferioară a
coapsei un bandaj elastic ușor strâns, cu scopul de a se evita staza în aceste vene, care
ar contribui la reducerea masei sangvine circulante, motiv de declanșare a unui șoc
intra sau postoperator.

Bandajul este util si pentru evitarea apariției de tromboflebite postoperatorii.

Pregătirea preoperatorie specială pentru fiecare caz în parte, se face la indicația

chirurgului care urmează a opera bolnavul.

Dupa plecarea bolnavului în sala de operație, asistenta medicală va da dispoziții

pentru schimbarea lenjeriei de pat.

• INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ

Operația inseamnă o intervenție în interiorul organismului viu(cu riscul unei

infectii). Organizarea spațiului operator se face după norme speciale de igienă, în
vederea micșorarii riscului de infecție.

SALA DE OPERAȚIE

*Blocul operator are o componentă aseptică, în care se desfășoară intervențiile

sterile și o componentă septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.

Camerele filtru pentru personal și pacienți au drept scop prevenirea introducerii de

germeni în sala de operație.
15



Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și cu o încăpere pentru
anestezie, unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație.

ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează

până la vindecarea completă a bolnavului.

Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de

complicațiile care au survenit intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a
bolnavului.

Scop: îngrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului,

asigurarea cicatrizării normale a plăgii și prevenirea complicațiilor.

După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la:

- serviciul de terapie intensivă;

- sala de trezire;

- în patul său.

1. ÎNGRIJIRILE BOLNAVILOR OPERAȚI CU ANESTEZIE GENERALĂ

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

16



Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei 1.1.Se aerisește încăperea.
(se efectuează în 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel
timpul intervenției) încât operatul să poată fi îngrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-
20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea
materialelor în 2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
vederea reanimării 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
postoperatorii 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
2.4. Se pregătește materialul pentru tratamentul
medicamentos
2.5. Se pregătesc recipientele necesare, cu suporturi , pt.
aspirație, drenaj pleural

3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, aparat pt. TA,

materialului pt. borcan pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
bolnavului

4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearceaf, aleză

bolnavului operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția cianozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal,
bolnavului operat la cu capul într-o parte , sau în decubit lateral
pat 5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul
perfuziei

17

 B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atenția

până la apariția reflexelor, până la revenirea completă a stării de conștiență, cât
și în orele care urmează.

De altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor

reflexe.

1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțite de transpirații reci și răcirea

faciesului extremităților indică starea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chiar redusă, indică insuficiența
respiratorie sau circulatorie;
se administrează oxigen pe sondă, endonazal
2.Supravegherea 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție să
comportamentului nu își smulgă drenurile, perfuzia, să nu se ridice din pat , va fi
imobilizat dacă este nevoie.
3.Supravegherea 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală
respirației 3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu
mucozități(se aspiră);căderea limbii; inundarea căilor
respiratorii cu vomismente( se previne prin poziția
bolnavului).
4.Supravegherea 4.1.Pulsul trebuie să fie regulat, rărindu-se în mod progresiv
pulsului Pulsul filiform este un semn de hemoragii, sau de altă stare
critică
5. Supravegherea TA 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
diferențiale însoțită de accelerarea pulsului indică starea de
șoc provocată de hemoragie - se anunță medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat, să nu se îmbibe cu

pansamentului sânge sau serozitate
7.Schimbarea poziției 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
bolnavului
8.Îngrijirea mucoasei 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane
bucale umezite în soluții diluate de bicarbonat de Na; acid boric,
permanganat de potasiu; se ung buzele cu vaselină
18

9.Prevenirea escarelor 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii dorsale și
a călcâielor,se evită umezeala, se schimbă des poziția
10. Evacuarea vezicii 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe regiunea
pubiană a unei buiote(daca nu este contraindicat), lasând apa
de la robinet să curgă, sau prin introducerea bazinetului
încălzit sub bolnav, sau prin sondaj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administrează un hipnotic ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

1.Supravegherea funcțiilor 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și seara

vitale și vegetative 1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește bilanțul
hidric
2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată toaleta bolnavului în fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi, schimbând
lenjeria de câte ori este nevoie
3.Prevenirea escarelor 3.1. Se efectuează frecții, masaj în regiunile expuse,
pudraj, în afara menținerii igienei tegumentelor
3.2. Schimbarea de poziție
4.Exerciții respiratorii 4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tuși și va elimina sputa pt. a evita
încărcarea bronșică
5.Mobilizarea bolnavului 5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima zi pt. a
prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi efectuată
gimnastica la pat
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care se accentuează
în noaptea primei zile de la intervenția chirurgicală va
fi introdus tubul de gaze lubrefiat, timp de o oră

7.Clisma cu apă sărată( la 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi de la interv.

indicație) chirurgicală, pt a mării peristaltismul intestinal și pt.
reluarea tranzitului

19

8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică cu ceai
neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor , bolnavul va
primi ceaiuri îndulcite , citronade, supă de legume
strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în alimentație se pot
introduce compoturile și carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluată alimentația
normală

9.1. Supravegherea apariției primului scaun

aproximativ în ziua a 4-a
9.Supravegherea tranzitului 9.2. Întârzierea apariției primului scaun poate fi
intestinal datorată unei ocluzii intestinale

10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

10. Scoaterea firelor

2. ÎNGRIJIRILE SPECIALE DUPĂ RAHIANESTEZIE

1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție orizontală

2. Instalarea operatului la pat 2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie orizontală, cel
puțin 24 ore, fără pernă
3.Supravegherea funcțiilor vitale și 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
vegetative 3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită
vasodilatației periferice prin paralizia nervilor
motorii
4.Supravegherea micțiunii 4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată cu
mijloacele descrise la punctul B.
5. Revenirea sensibilității 5.1.Sensibilitatea în membrele inferioare reapare
treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în
haluce
6. Depistarea incidentelor 6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin aplicare
pungii cu gheață, sau a compreselor reci pe cap

20

 6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie
anunțate medicului.

ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII

Complicații imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ → pot fi

decelate numai printr-o supraveghere atentă şi continuă a plăgii;

- senzația de presiune dureroasă rapid progresivă la nivelul plăgii, cu pansament

îmbibat sero-hematic sau pătat cu sânge (în seara operației la contravizită) →
inspecție a plăgii operatorii;

- daca bombează sau este echimotică, iar printre firele de sutura se prelinge sânge →
hematom, consecința a unei hemostaze deficitare → evacuarea hematomului,
hemostaza chirurgicală şi resuturarea plăgii în condiții de asepsie perfectă;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lăsată dupa 48 ore fără pansament,
infectarea ei de la exterior ne mai fiind posibilă (în primele 48 ore se recomandă să
nu se umble la un pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrină)
→ supraveghere mai uşoară, cu sesizare din timp a diverselor complicații (seroame,
abcese parietale, etc.);

- uneori, plaga operatorie evoluează bine 3-4 zile, după care apar febra, durerea locală,
cu stare de rau general, indispoziție, inapetență, iar la examenul plăgii se constată
roşeață difuză şi tumefacție fluctuentă → sunt semne ale unui abces parietal ce
trebuie tratat corespunzator;

21

- alteori, la 24-48 de ore de la intervenție → alterare bruscă a stării generale (facies
palid, puls frecvent, TA scazută), cu senzație de tensiune la nivelul plăgii şi de
pansament prea strans → apariție a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic
(risc vital);

- examinarea plăgii constată edem difuz, tegumente marmorate şi crepitații; →

evoluție spre

- şoc toxico-septic,

- insuficiență hepato-renală,

- perturbări hemodinamice majore;

- tratament efectuat de o echipă mixtă chirurg-anestezist → deschidere a plăgii cu

debridare largă şi excizie a tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa
oxigenată, antibioticoterapie masivă şi susținerea funcțiilor vitale;

- posibile complicatii care nu au legatură cu intervenția propriu-zisă (situații în care

plaga operatorie evoluează normal, bolnavul are toleranță digestivă şi tranzit
intestinal, dar starea generala se alterează, prezinta febră şi frisoane) → examinarea
atentă a bolnavului va decela sursa suferinței:

- abces post-injecțional,

- flebită de cateter,

- infecție urinară,

- pneumopatie acuta, etc..

- existența tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) →
aprecierea, după cantitatea şi aspectul drenajului, dacă intervenția chirurgicală
evoluează normal sau a apărut o complicație;

- tuburile de dren nu vor fi lăsate în pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare

→ protejare a plăgii operatorii şi a bolnavului (se evită senzația neplacută a
pansamentului umed tot timpul) + posibilitatea de urmărire a cantității şi aspectului
secrețiilor care drenează (experiența personală permite aprecierea abaterilor de la
normal);

22

- suprimarea firelor sau agrafelor (în cazul plăgilor postoperatorii cu evolutie
necomplicată): la 5-7 zile dupa intervenții mici (apendicectomii, herniorafii, etc.), la
10-12 zile în cazul marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face când plaga operatorie este cicatrizată, cu firele scoase
şi se află în afara complicațiilor post-operatorii imediate sau precoce.

APLICAREA PANSAMENTELOR

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice

- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în
plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alți pacienți

b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2
cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi
vată

d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin
tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens

e) Să fie schimbat la timp

- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține
curat şi uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;

23

- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră
fără altă cauză, schimbați pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

a) Crearea câmpului operator

- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la
pansament sau sebumul, folosind eter sau benzină iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție
antiseptică dacă sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre
periferie, schimbați frecvent tamponul)

b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă
recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a
nu permite, stagnarea secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi
macerarea

d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată a regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură
repausul în cazul în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea

OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR
24

Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv,
umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci
chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plasture adeziv , soluție adezivă,
ace de siguranţă
- Tăviță renală

PREGATIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicarea modul de desfăşurarea al procedurii
- Obținerea consimțământului

b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la
sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este
lipit umeziți cu apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter
pentru a efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod.
Ştergerea se va face de la plagă spre periferie schimbând des tampoanele pentru a
evita contaminarea
25

- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile
dezinfectante recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură
manevră şi ştergeți apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia,
aplicând medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm
şi aplicați desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu
adaptat regiunii (circular, în spirală , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spică)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în
recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII,

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga cu secreții ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

26

 Tipuri de pansamente

1. PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul
unei injecții sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza
protecție față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari

2. PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată

3. PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se
aplică aparatul gipsat pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră

4. PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei
articulații în caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavități superficiale după
puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile
osoase şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu
împiedice circulația de întoarcere.

5. PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol,
cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
27

- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele
deoarecese încălzesc şi produc un efect contrar.

BANDAJE. FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)

OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele adezive nu asigură această
cerință (extremități, regiunea capului, regiuni articulare).
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor în timpul unor accidente
(mână, membru inferior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor (entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm, lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfeci
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă după pansament (pentru fixare) ceea ce
presupune pregătirea prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă
prindeți capătul liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15 cm de plagă. După primul
tur colțul liber al feşii aşezat oblic se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a
fi mai bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o modalitate adecvată circular ,
în spic, în evantai, în spirală etc.

1. ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace, abdomen, braţ,
articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre rădăcină în sensul circulației
de întoarcere (de la partea mai subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la distanță de plagă pentru a nu
produce jenă

2. ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni tronconice şi suprafeţe
întinse
28

- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa fel încât tura următoare să
acopere jumătate din cea anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura apropierea de segment

3. ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa să se suprapună la distanțe
mai mici în plică şi mai mari în partea expusă ajungând circular la nivelul liniei
articulare şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță, leucoplast
4. ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ

- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni tronconice şi suprafețe

întinse) pentru a asigura o mai bună etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a segmentului unde fixați faşa cu
policele sau cu ajutorul altei persoane, o răsfrângeți şi continuați în jos încojurând
segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din tura anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați manevra de răsfrângere a
feşii şi de acoperire a feței posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast

5. ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-humerală, inghino-abdominală, cot,
picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8" înconjurând zona vecină
acoperind tura precedentă jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber

ÎNGRIJIREA STOMIILOR

Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.

Stomie - înseamnă crearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături
(stomă) prin care se realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau
realizarea unei noi deschideri între două formațiuni.

Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în
vederea eliminării conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:

29

- 1. Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție
chirurgicală la nivelul pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- 2. Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la
nivelul pielii peretelui abdominal.
Poate fi temporară sau definitivă.
Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau descendent.
- 3. Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și
piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi
temporară sau definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- 4. Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-
o stomă creată chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.

Echipamentul necesar îngrijirii stomelor

- măsuță sau tavă pentru materiale

- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi. Alegerea
tipului de material colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei,
localizarea, gradul de autonomie, activitățile pacientului, timpul pe care îl are
pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar

Conduita asistentei în practica de îngrijire

În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:

- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație, chirurgul verifică permeabilitatea stomei, acuma se
elimină un scaun păstos, mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului, îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- îl incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona
înconjurătoare de scurgeri sau revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pielea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate
irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
30

 - aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
*Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate
de curățenie.
*Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil.
*Majoritatea pungilor sunt rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie
învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și infecțiilor.
*Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. *Pungile murdărite trebuie
tratate ca și gunoi.

Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie

Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern
prin intermediul unei sonde
Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe cale
artificială (stricturi esofagiene)

1.DIAGNOSTIC 2.OBIECTIVE 3.INTERVENȚIILE 4.EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

31

 Alimentaţie Pacientul să fie Alimentează
-
pacientul:
pregăteşte bulionul
Pacientul este echilibrat
nutriţional, greutatea
inadecvată: echilibrat alimentar din amestecuri de corporală se menţine
Deficit nutritional alimente cu valoare calorică constantă.
Manifestări: - mare, cu conținut în
vitamine, ușor de
scădere în digerat(lapte, zahăr, supă
greutate. strecurată,unt, ou crud,
sucuri de fructe, cacao,
zeamă de compot
-reguli de preparare:-
amestec omogen,lichid cu
temperatura de 37gradeC
-administrează bulionul
alimentar prin intermediul
sondei cu ajutorul seringii
Guyon, cantitatea la o masă
fiind de 500ml.,injectarea
se face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt. a-și
pregăti singur alimentele și
să se alimenteze la
domiciliu.

Anxietate Pacientul să fie -menajează psihicul Pacientul are capacitatea

Cauza: - echilibrat pacientului prin asigurarea de a se îngrijii.Pacientul
neliniştea în psihic unui mediu de intimitate acceptă infirmitatea sa.
legătură cu starea atunci când se aplică
sa. tehnicile de nursing;
-implică familia în
Manifestări: - îngrijirea pacientului
depresie psihică

32

 1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din
integrităţii ' să fie curate, jurul fistulei prin curăţare,
tegumentelor integre, fără uscare, protejare cu cremă şi Pacientul prezintă
din jurul leziuni în aplicarea unui pansament uscat; tegumente integre, în
fistulei jurul fistulei. - învaţă pacientul să se jurul fistulei.
Cauza: îngrijească singur.
- iritaţie
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.

Riscul alterării Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o

dinamicii implicată în antrenează în îngrijirea
familiale îngrijirea pacientului. Familia ajută pacientul
Cauza: pacientului. în îngrijire devenind
- modifica suportul său moral.
rea schemei
corporale.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.

„Plan de îngrijire - ghid"

Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale
chirurgicală,
după o intervenţie pe colon

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Perturbarea Pacientul să se -menajează Pacientul se adaptează la

imaginii de sine adapteze la noua psihicul
lui formă bolnavului, noua sa situație, cunoaște
Cauza: corporală asigurând
-neadaptarea la intimitate în cum să se autoîngrijească
schimbarea timpul manevrelor
schemei corporale de îngrijire
Manifestări: - identifică cu
pacientul influența
-izolare modificării
schemei corporale
asupra vieții
sociale și
profesionale

Deshidratare

Cauza: -asigură Pacientul își menține
Pacientul să-și greutatea corporală
-intoleranță mențină echilibrul alimentația constantă, nu apar semne
de deshidratare.
digestivă hidroelectrolitic și pacientului :2-3
Manifestări: nutritiv zile alimentație
-scăderi în parenterală apoi
greutate alimentația
hidrică,
continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei
-Să se vindece - Pansează plaga Plaga chirurgicală
Risc de infecții plaga chirurgicală
Cauza: fără complicații, chirurgicală vindecată
pacientul să știe
- scăderea să folosească - Supraveghează
aparatul de fixare
rezistenței la nivelul drenajul
colostomiei pt.
organismului colectarea - Îngrijește
materiilr fecale. colostomia
a) Primele zile
pansament gros
absorbant; pt
menținerea
umidității
intestinului; se
aplică comprese
îmbibate în ser
fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturale, se aplică
pansamentul gros
absorbant care se
schimbă frecvent;

 curăță
tegumentele din
jur cu ser
fiziologic, se
protejează cu
pomadă.
c) adaptarea
aparatului de
colectare a
materiilor fecale
pt. a putea creea
independență
pacientului
Riscul alterării Familia să fie - Educă familia pt. Familia se implică în
dinamicii implicată în
familiare îngrijirea a creea îngrijirea pacientului și
pacientului pacientului un este suportul său moral
Cauza:
-modificarea mediu de liniște și
schemei corporale încredere

Patologia esofagului

Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție

- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile

provin numai din anamneză și examenele paraclinice

Semne și simptome ale patologiei esofagiene:

-disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului

alimentar undeva în traiectul esofagului

- durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară

- regurgitația

 Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară

Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag,
stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin
varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele.
Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial
digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.

Este o urgență medico-chirurgicală

Plan de îngrijire

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing

Pacientul să - evaluează gravitatea Pacientul prezintă

Deficit de hemoragiei la locul
fie echilibrat accidentului prin scaun cu aspect
volum lichidian
Cauze: volemic și măsurarea pulsului, normal, nu prezintă
- pierderi hidroelectrolit tensiunea arterială; vărsături, anemia este
anormale de -
lichide ic în zilele - transportă imediat corectată
- hematemeză; următoare pacientul la spital;
- melenă -
- transpiraţie. - colectează produsele
Manifestări: eliminate: scaun,
- sete; vărsături, apreciind
- astenie; cantitatea şi aspectul;
- ameţeli; -
- paloarea - asigură repausul
- digestiv prin alimentaţia
- tegumente pe cale naturală până la
lor; oprirea hemoragiei;
- anemie. - aplică măsurile de
hemostază: pungă cu
gheaţă pungă cu gheaţă în
regiunea epigastrică,

 administrează medicaţia
hemostatică, administrea-
ză soluţii hemostatice pe
cale orală cu cubuleţe de
gheaţă;
-
- asigură echilibrul
hidroelectrolitic şi corec-
tează anemia prin
soluţiile prescrise de
medic (ser fiziologic,
soluţie Ringer, sânge
integral, plasmă);
-
- alimentează pacientul
pe cale naturală după
oprirea hemoragiei
ziua I. 20-30 ml/h ceai,
lapte rece;
ziua II. se creşte
cantitatea de lapte şi
ceai;
ziua III, piure, griş cu
lapte;
ziua IV. budincă, cremă de
lapte;
ziua V. se adaugă legume
fierte, ou fiert moale

Să diminueze - explică pacientului Pacientul cunoasște

Anxietate anxietatea. factorii declanşatori ai
Pacientul să hemoragiei; modul de viață ce
Cauze:
- necunoaşterea cunoască - îl învaţă să păstreze trebuie respecta pt. a
prognosticului boala sa şi repausul fizic şi psihic; preveni un nou
bolii. măsurile de - favorizează un climat de
prevenire a linişte şi securitate. episod hemoragic
Manifestări:
- nelinişte; complica-
ţiilor
agitaţie

Pacientul să - asigură repausul la pat Pacientul este echili-

brat circulator,
Risc de aibă respiraţia în decubit dorsal, după hodro- electrolitic şi
complicaţii şi circulaţia caz, poziţie psihic.
Cauze: restabilite, să Trendelenburg;
- dezechilibrul fie corectată - repausul se menţine
hidro- anemia în cca 3 zile după oprirea
electrolitic; decurs hemoragiei;
- anemia de ...zile. -
Manifestări:

- alterarea - monitorizarea pulsului,
circulaţiei: T.A. respiraţie la
tahicardie, intervalele stabilite în
hipotensiune funcţie de gravitatea
arterială, cazului (30-60 min).
colaps; -
- stare de şoc. - recoltează sânge pentru
examene de laborator în
vederea aprecierii anemiei
şi şocului hemoragic;
-
- pregăteşte sonda
Blackmoore pentru a fi
introdusă când hemoragia
nu se opreşte după
administrarea medicaţiei
hemostatice;
-
pregăteşte preoperator
pacientul, la indicaţia
medicului

Pacientul - ajută pacientul în Pacientul se

Lipsa autonom în satisfacerea nevoilor îngrijește în mod
autonomiei in asigurarea igienice ale organismului, autonom
îngrijirile
îngrijirilor pt a-i conserva energia;
personale personale
Cauze: în...zile - deserveşte bolnavul la
- anemie; pat cu bazinet şi urinar;
- astenie; îl ajută să se alimenteze.
Manifestări:
- incapacitatea
de a-şi acorda
îngrijiri
igienice, de a se
alimenta, de a
se deplasa.

Patologia stomacului și intestinului subțire

 Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă

Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului,

sau pe duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de
secreția gastrică crescută de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu
Helicobacter pylori.Este cea mai frecventă boală digestivă, fiind corelată cu
condițiile geografice (zone industrializate) și condițiile de stres.Localizarea
ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea gastrică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun

- persoane cu teren ereditar

- persoane cu stres fizic si psihic

- persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare

nesteroidiene

- frecvența mai mare la bărbați

- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea

gastrică a ulcerului.

Pan de îngrijire Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
nursing
Disconfort Pacientul să aibă o - asigură repausul fizic şi psihic al Durerile
abdominal stare de confort pacientului (12 -14 ore pe zi repaus diminuează,
fizic să se poată la pat, repaus obligatoriu post- perioadele de
Cauze: alimenta în decurs prandial) în perioada dureroasă; acalmie se
de...zile. prelungesc;
-alterarea - asigură dieta de protecţie Pacientul
integrităţii gastrică, individualizată în funcţie respectă dieta
mucoasei gastrice; de fazele evolutive ale bolii; prescrisă
alimentaţia este repartizată în 5-7
mese pe zi.

Manifestări: Alimente permise: laptele dulce,

făinoasele fierte în lapte, ou fiert
- durere moale sau sub formă de ochi
epigastrică care românesc, carne de viţel sau de
apare la 1-2 ore pasăre (fiartă sau ia grătar), pâine
după mese sau veche de o zi, supe de zarzavat,
nocturn; legume sub formă de pireuri,
- pirozis: sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă,
- foame fructe coapte
dureroasă Alimente interzise: lapte bătut,
iaurt, carne grasă, legume tari
(varză, castraveţi), pâine neagră,
cafea, ciocolată, supe de carne,
sosuri cu prăjeli, alimente reci sau
fierbinți, conserve, condimente
-pregătește pacientul pt.explorări
funcționale și îl îngrijește după
examinare
- administrează medicația prescrisă
de medic: antiacidă, alcalizantă,
antisecretoare, sedativă.

1 2 3
4

 - informează pacientul asupra
efectelor secundare ale
medicaţiei;
Anxietate Pacientul să fie - identifică împreună cu Pacientul este
echilibrat psihic pacientul cauzele anxietăţii; echilibrat psihic;
Cauze: în...zile; abandonează
- necunoaşterea - pregăteşte psihic pacientul în fumatul şi alcoolul;
Să cunoască
prognosticului regimul de viaţă vederea tuturor investigaţiilor şi cunoaşte regimul
bolii. pe care trebuie tratamentelor; de viaţă impus.
Manifestări: - să-l respecte.
îngrijorare, teamă - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a bolii;
evitarea stresului', a alimentelor
iritante pentru stomac, renunţarea
la obiceiuri dăunătoare (alcool,
fumat).
Deficit de volum Pacientul să fie - supraveghează pulsul, Pacientul este echi-
lichidian echilibrat volemic tensiunea arterială, apetitul, librat nutriţional,
Cauze: şi nutriţional în semnele de deshidratare, scaunul nu prezintă semne
decurs de...zile. şi greutatea corporală; de deshidratare.
- vărsături;
- inapetenţă.
- pregăteşte pacientul
Manifestări:
- anemie; preoperator atunci când aceasta se
- scădere impune; i
ponderală;
- face bilanţul zilnic între
- astenie. lichidele ingerate şi cele eliminate
(ingesta - excreta);

- administrează pe cale
parenterală soluţiile perfuzabile
prescrise.

Îngrijirea pacientului cu Enterocolită

 Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și
colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o
bacterie, de un virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia
alimentelor infectate,sau prin transmiterea între indivizi.

Plan de îngrijire

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

NURSING ASISTENTEI
- asigură repausul fizic şi psihic
Deshidratare Pacientul să-şi al pacientului; Pacientul este
Cauze: recapete echilibrul echilibrat
hidric şi - menţine igiena tegumentelor, a hidroelectrolitic;
- vărsături; nutriţional în...zile lenjeriei; este apetent.
- scaune subţiri Pacientul să aibă o
(lichide) 5-10- alimentaţie - reechilibrează hidroelectrolitic
30/zi. Manifestări: completă în cca 10 pacientul prin regim hidric 24-48
- adinamie; zile. ore (apă şi zeamă de orez);
- sete;
- oligurie; -apoi regim alimentar de tranziţie;
- hipotensiune orez fiert în apă, brânză de vaci,
arterială; carne fiartă, ou fiert moale; după
8-10 zile se poate introduce
laptele şi mezelurile;
- colaps; - supraveghează scaunul,
frecvenţa, consistenţa;
- tahicardie.
- supraveghează manifestările de
deshidratare: aspectul
tegumentelor, diureza, pulsul,
T.A., comportamentul
pacientului;
- recoltează produsele pentru
examen bacteriologic
(coprocultură).
- supraveghează durerile
Disconfort Să diminueze abdominale şi caracteristicile lor; Durerile
abdominal greţurile şi abdominale s-au
Cauza: durerile - recomandă pacientului poziţia redus.
abdominale antalgică' de diminuare a
- procesul în...zile. . durerilor;
inflamator
intestinal. -Să prezinte stare - administrează tratamentul
Manifestări: de comfort fizic antispastic.
- dureri
abdominale difuze
sau colici abdo-
minale;
- greţuri

 - tenesme
rectale.

Hipertermie - administrează tratamentul

infecţios recomandat de medic; Pacientul este
Cauza: afebril.
- procesul Pacientul va avea -- măsoară temperatura corpului
temperatura
infecţios.
Manifestări: corpului între 36 şi şi notează în foaia de temperatură.
- temperatura 37 grade C în...zile
peste 37 grade C.

- respectă măsurile de prevenire

Riscul răspândirii Pacientul Să Nu infecţiilor nosocomiale. a Nu se
in fecţiei devină Sursă De înregistrează
infecţie pentru alte răspândirea proce-
persoane sului infecţios.

Patologia intestinului gros

 Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică

Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni cu caracter

ulcerativ purulent localizate în regiunea rectosigmoidiană, dar în 30% din cazuri
poate cuprinde colonul în întregime. Boala evoluează în pusee, cu perioade de
liniște relativă.Îngrijirea intraspitalicească se asigură în timpul puseelor acute.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani

- etiologie neprecizată

- frecvent boală familială

Plan de îngrijire Rectocolita ulcero-hemoragică

Diagnostic de Obiective Intervențiile Evaluare
nursing asistentei
Disconfort Pacientul să nu - asigură repausul
abdominal prezinte dureri la pat fizic şi psihic Durerile
abdominale în perioadele abdominale,
Cauza: în...zile evolutive; tenesmele rectale
- procesul diminuează.
inflamator Pacientul să - administrează
medicaţia prescrisă Perioadele
intestinal. prezinte stare de de
Manifestări: (antiinflamatoare, remisiune se
- dureri bine fizic și psihic antiinfecţioasă, prelungesc
abdominale; simptomatică) şi
- dureri după urmăreşte efectele
defecaţie medicaţiei;
jenă permanentă
ano- rectală pregăteşte pacientul
pentru examenul
endoscopic şi
radiologie şi îl
îngrijeşte după
examinare.

 Pacientul este
Deshidratare Pacientul să -asigură
echilibrat
prezinte alimentaţia: regim
Cauze: hidroelectrolitic şi
eliminări hidric în primele
- scaune diareice nutriţional.
intestinale zile ale fazelor
frecvente (de la scurte, apoi supe de Prezintă scaun
normale în...
3-20/24 h) cu zarzavat îmbogăţite normal
săptămâni
mucus, sânge şi cu griş şi orez,
puroi. Pacientul să fie brânză de vaci, ouă
echilibrat moi, carne fiartă,
Manifestări: hidroelectrolitic. piure de morcov.
- astenie
- paloare - Regimul este
- anemie sodat. Regim
- scădere hipercaloric, în caz
ponderală de denutriţie, în

perioadele de
linişte;
- supraveghează
scaunul pacientului
și caracteristicile lui
Anxietate
-furnizează
Să diminueze Pacientul este
Cauze: pacientului
anxietatea echilibrat psihic
- incertitudinea cunoştinţele
faţă de pacientului, să i se necesare despre
prognosticul atragă atenţia asu- boală, despre
bolii. pra normelor de tratamentul de
Manifestări: viaţă pe care întreţinere şi despre
- îngrijorare; trebuie să le alimentaţia pe care
- insomnie; respecte. trebuie să o
- iritabilitate respecte.
-psihotropia este
foarte utilă pt. a
diminua anxietatea
pacientului

Risc de alterare a Pacientul să

stării generale prezinte perioade -supraveghează Nu au apărut
de acalmie cât pulsul, T.A. şi le complicații,
Cauze: mai lungi, să nu
prezinte notează grafic semne de
- hemoragii manifestări deshidratare
- perforaţii ale caracteristice
colonului. complicaţiilor -recoltează produse
în vederea

Manifestări: examenelor de
laborator
- deshidratare;
alterarea
circulaţiei şi -supraveghează
respiraţiei; manifestările de
-caşexie deshidratare(aspect
ul tegumentelor și al
mucoaselor, TA,
pulsul, diureza) și
anunță medicul
dacă constată
semnele de
deshidratare

-pregătește
pacientul
pt.intervenția
chirurgicală la
nevoie.

Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare

Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă,

caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv
structurându-se în benzi de scleroză. Hepatitele acute cu virus B și C pot
determina hepatite cronice, care apoi degenerează în ciroză hepatică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente

- persoane consumatoare de alcool

- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)

- persoane tratate cu medicație hepatotoxică

- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină

proliferarea țesutului conjunctiv

- femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.

Plan de îngrijire Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

Dg.de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

Disconfort Pacientul să - asigură repausul la pat 16-18 Pacientul prezintă

abdominal prezinte stare de ore pe zi în decubit dorsal sau în stare staţionară
confort fizic, să se poziţia adoptată de pacientul cu clinică, diureza
Cauza: amelioreze starea ascită masivă, care să-i creşte, greutatea
generală în... zile faciliteze respiraţia; corporală scade.
- procesul
inflamator
hepatic; - administrează tratamentul
Manifestări: cortizonic, diuretic,
- fatigabilitate hepatoprotector, lipotrop;
;
- anxietate; - pregăteşte pacientul şi
- inapetenţă; materialele pentru puncţia
- greţuri; abdominală evacuatoare (dacă
- balonare, este cazul).
postpran- dială;
- mărimea în
volum a
abdomenului.
Deficit de Pacientul să nu - recoltează sângele, urina, Pacientul nu
prezinte
volum de lichid hemoragii. pentru examenele de laborator; prezintă
manifestări
Cauze: - supraveghează scaunul, hemoragice.
- epistaxis; urina (cantitativ şi culoare),
- gingivoragii; icterul tegumentar, greutatea
- metroragii; corporală şi le notează în foaia
- melenă; de temperatură;
- hematemeză.
Manifestări: - supraveghează
- alterarea comportamentul pacientului;
circulaţiei şi sesizând semnele de agravare a
respiraţiei stării sale;
- hidratează oral pacientul
când nu varsă și pe cale
parenterală în celelalte situații,
cu soluțiii glucozate, tamponate
cu insulină
- alimentează cu produse
lactate, zarzavaturi, fructe
fierte, coapte, supe, piureuri
(desodate)
- educă pacientul și
antrenează familia pentru a Familia este
Lipsa respecta alimentația și normele implicată în
autonomiei în Pacientul de viață impuse
să stadiul bolii. în funcție de îngrijirea
îngrijirile atingă un grad pacientului ,și
cunoaște măsurile
personale maximun grad de îngrijire.
maxim de

 Cauze: autonomie ăn -reduce la maxim efortul fizic al
pacientului prin desrvirea la pat,
funcție de stadiul pt. ai conserva energia
-slăbiciune bolii, familia să
-epuizare fie implicată în -menține igiena tegumentară, a
lenjeriei, a cavității bucale
îngrijire (când pacientul prezintă
Manifestări: gingivoragii, gust amar)
-incapacitatea de
a se spăla și
îmbrăca,de a
merge la tualetă.

-să se mențină
Risc de alterare integritatea Pacientul prezintă
a integrității tegumentelor - respectă normele de prevenire tegumente integre
tegumentelor a infecțiilor nosocomiale
- supraveghează edemele,
Cauza: măsoară greutatea corporală
-pruritul -supraveghează icterul
-edemele -administrează medicație
calmantă a pruritului
Manifestări:
-leziuni de
grataj

Plan de îngrijire Ingrijirea pacientului cu Colecistita acuta

 Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai
multe ori apar pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice
preexistente sau sunt secundare unor septicemii sau bacteriemii.

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing
Disconfort
abdominal Pacientul să nu - administrează Pacientul
Cauza: prezinte dureri în medicația analgezică prezintă stare
- procesul
următoarele ore antispastică de bine și
inflamator recomandată de medic confort
Manifestări:
- dureri în
hipocondrul drept, -asigură repausul fizic și
cu iradiere în psihic
umărul drept;
- greţuri;
- vărsături -pregătește pacientul pt.
biliare;
- icter examenul radiologic al
căilor biliare, după
cedarea fenomenelor
acute

Hipertermie Pacientul să aibă foloseşte mijloacele Pacientul
Cauza: temperatura antiinflamatoare este afebril
- procesul
corporală de 36-37 nemedicamentoase
inflamator grade C
Manifestări: -administrează
- temperatura 39-
40°C medicația
- frison
antiinfecțioasă

-supraveghează
temperatura corporală,
pulsul și TA.

- recoltează produse pt.
examene de laborator
(VSH, HL)
Anxietate creează un climat de Pacientul are
Să se amelioreze
Cauza: anxietatea. încredere empatică o stare de
bine
- necunoaşterea - pregăteşte fizic
prognosticului pacientul pentru
bolii investigaţii.

 Plan de îngrijire Îngrijirea pacienților cu Calculoza biliară

Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in vezica

biliară. Calculii biliari sunt depozite solide care se formează in vezica biliară sau
căile biliare atunci când substantele din bilă, cum ar fi colesterolul si bilirubina,
cristalizează.

Pacienții pot prezenta de la un singur calcul biliar până la cateva sute. Calculii
biliari pot fi mici sau pot ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea
calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.

Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența litiazei

biliare crește cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din barbați sunt afectati,
comparativ cu 25 -30% femei. La copii prezența calculilor este asociată cu
anomalii congenitale, malformații biliare sau afectiuni. Litiaza biliară este mai
frecventă la femei decât la bărbați. Explicația poate consta în faptul că hormonii
estrogeni determină creșterea secreției de colesterol, iar progesteronul
favorizează staza biliară.

Dg de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

- asigură repausul la pat pe
Durere acută Să diminueze perioada colicii biliare: Durerile au cedat;
durerile colicative pacientul nu
Cauza: şi vărsăturile în... - aplică pungă cu gheaţă în prezintă vărsături,
- procesul ore regiunea hipocondrului drept; nu sunt semne de
patologic. deshidratare.
- asigură hidratarea şi
Manifestări: alimentarea în funcţie de perioada
- durere evolutivă;
colicativă în - 24 ore regim hidric şi apoi se
hipocondrul drept îmbogăţeşte treptat cu supe de
cu iradiere în zarzavat, piureuri;
umărul drept;
- greţuri; - administrează medicația
- vărsături. antialgică
Anxietate
Să se amelioreze - aplică metodele de Pacientul
Cauza: - anxietatea în diminuare a durerii cunoaște
necunoaşterea
mijloacelor de câteva ore nemedicamentoase măsurile de
diminuare a prevenire a
durerii. - educă pacientul privind apariției colicii
regimul alimentar şi de viaţă pe

 care să-l respecte după
diminuarea colicii (să evite
maioneza, smântână, carnea
grasă).

Risc de Pacientul să - administrează tratamentul cu Pacientul nu este

hipertermie prezinte antibiotice febril
Cauza: temperatura
- secundară corporală în
infecţiei. limite normale
Manifestări:
-creșterea
temperaturii peste
37 grade C
Riscul alterării - supraveghează temperatura, Nu au intervenit
circulaţiei şi Pacientul să fie respiraţia, pulsul,TA ,la
respiraţiei echilibrat intervale de timp egale; complicații
circulator şi
Cauza: respirator. - supraveghează eliminările pe
toate căile, făcând zilnic bilanţul
- complicaţiile
bolii.
- Manifestări:
- paloare;
- tahicardie;
- hipotensiune
arterială;
- transpiraţii.

Patologia chirurgicală a pancreasului

 Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a pancreasului.Enzimele eliberate

interstițial provoacă autolezarea pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial
dificil de prevăzut. Forma acută catarală survine în cursul bolilor infecțioase. Cea
mai severă formă este forma hemoragică necrotică, care este deseori letală.

Cirsumstanțe de apariție:

- persoane cu afecțiuni ale căilor biliare în special calculi biliari

- alcolici

- persoane care prezintă infecții

- persoane cu traumatisme pancreatice

pacienți tratați cu glucocorticoizi

Plan de îngrijire Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing

 _____________________
Să se - asigură repausul la pat
Disconfort în poziţie decubit dorsal; Pacientul nu prezintă
amelioreze dureri, este echilibrat
abdominal hidroelectrolitic, se
durerile - aplică punga cu gheaţă
în regiunea epi- ga ameliorează starea
Cauza: abdominale, generală.
- administrează
- procesul să nu prezinte tratamentul prescris anti-
inflamator. vărsături, să algic, sedativ
Manifestări: antiinflamator,
fie echilibrat antihemoragic,
dureri hidro- antienzimatic;
supraombilicale
violente, apărute electrolit în... - asigură repausul
brusc; zile digestiv;
imobilitate cu - 4-5 zile regim 0
iradiere dorsală (alimentaţie parenterală);
şi restroster- - în zilele următoare: 400-
nală; 500 ml/24 h, ceai, supă
strecurată; regimul se
vărsături îmbogăţeşte treptat;
alimentare, biliare
- recoltează sângele şi
şi hemoragice; urina pentru examenele de
meteorism laborator;
abdominal - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a
bolii; să combată
obezitatea, alcoolismul,
prânzurile copioase şi să-şi
trateze corect toate
infecţiile
- pregătește preoperator
pacientul când se impune
tratamentul chirurgical

Alterare a Pacientul să - supraveghează scaunul şi Pacientul are tranzit

eliminării prezinte notează în foaia de intestinal prezent.
intestinale scaun normal temperatură.
- cantitativ şi
calitativ.
Manifestări:
- retenţie de fecale
şi gaze.

EVENTRAȚIILE

Eventrațiile reprezintă ieșiri de organe abdominale, sub piele, prin zone slăbite,
ale peretelui abdominal. Ele sunt dobândite.

Eventrațiile sunt, de două feluri:
posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou, cutit) ;
postoperatorii, avand o frecvență, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care țin de bolnav;
cauze care țin de tehnica operaţiei.
Cauzele care țin de bolnav sunt:
vârsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia, cancerul;
bronșite cronice, constipație rebelă, retenția urinară; acestea cresc presiunea
intraabdominala;
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care țin de operaţii:
inciziile mari, intersecțiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe abdomen;
drenaje, făcute prin plaga operatorie şi care nu respectă vascularizația şi enervația;
materialele de sutură şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor;
ileusul postoperator şi vărsăturile.
Semnele eventrațiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefacția care se reduce parțial datorită aderențelor sacului şi conținutului;
durerea la efort şi constipația, prin aderențe între intestinele, din sacul de
eventrație;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supurațiile postoperatorii şi eventuale,
afecţiuni asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociat, el constă, în indepărtarea mușchilor drepți
abdominali, datorită slăbirii consistenței liniei albe.
Tratamentul eventrațiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai înainte de sase
luni. Se asteapta vindecarea granuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea peretelui
abdominal se poate face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.

EVISCERAȚIILE

Evisceratiile se caracterizeaza prin ieșirea conținutului abdominal, prin piele, la

vedere.
Ele pot fi:
-posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
-postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri:

-precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se însoțesc de
șocul peritoneal, grav;
-tardive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supurații.
Semnele evescerațiilor sunt locale şi generale:
-locale: anse sau epiploon care ies, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de șoc: traumatic, peritoneal, hemoragic şi care, se însoțesc de
tulburări respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la bază:
-tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, tuse, etc. ;
-incizii şi suturi corecte, care să respecte vascularizația şi inervația;
-înfașarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispuși să facă
eviscerații.

Bibliografie:

F. Udma ” Proceduri de nursing” Ex ponto Constanța 2007

G. Balta ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică și

Pedagogică, București,1983.

Karl Heinz Kristel ”Îngrijirea bolnavului” Editura All București 1998

L. Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali” Editura

Viața Românească București 1997.

L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali”

Editura Viața Medicală Românescă București 2006.

L. Titircă ”Ghid de Nursing” Editura Viața Medicală Românească București 2001

M. Mihăilescu ”Chirurgie pentru cadre medii” Editura Medicală București 1991