- ó

,0\
r-
No. 9
1 Iá1`ól l0I11 4lui lál PYII, V4lá
ANUL IV
, ,, I"1 ó,1 ól 4
I,AII"T47C;;III..Iltulll.Ih:JII:AIluII1:.111.lILJI1..111.:.I11.IIliIIW4.111.II1Mlll

-
ï °óazlimltal Álr MIME
26 Noembre 1900.
I:AI11111^^1 o9lá o9 I,u I lál I"I I'ii^,I l I i1 I"I ól 1I P
I:AILilllullLlllfulllAl1 Ni III..III:III Ii.lll.`.IIi°III..I.,III::1°l
[

,--,

Ctÿ

fievist A EncicYopedidl PoptttarA

jipare în fie -care Duminicá
Flbonamentul in tarcl pe on Lei Fibonarnentut in atrAln. pe an Lei 8
+ G luni , 3 Un numér.
+ 15 bani
eiurí 1 tea lìnia Mica publieltate 5 bani ouvintul.
nuseriptele nepublicate se ard.
--,--.L---
Comitetul de redactie;

on Kalinderu
óviccaqq u m, 5. ,fidamescu
ddulescu-jYlotru Y. S. iY'toga
5 Co;buc JV. JVicoiaescu
7. Otescu G'ogst. C pop.-Ga;cd
P. Oulfu 4, Cr. Z'eodossiu.
.YMNNNNI11.NNNNNMNNN
SUMARUL : P. Dulfia, Ostarilor RomíinT. -- G. Cosbuc, Proorociile despre schlmbarea
v3zduhulul.P..., Mitropolitul Gavril B:inulescu.Dr. N. Grigoriu, Scarlatina.I. Idicénu,
Apel. Cdpilan S. Leonte, Stégul. Povatií contra ingriigilriT. Ch. Adamescu,. Aneaarea
Dobrogel. Societatea Spiltarul Milescu" de pe Domeniul CoréneT. Niger, StrAin In
Tara lui. Irimxa Popcscu, Cum cunoscI cá un cal e schiop. V. Coman, O circularil.
V., Importanta marinelor de secerat ri legat.Cronica S ipt ímäniT. Informati!. Biblio-
gralie.Porta Administratiel,
Ilustratiuni: Osta.g Romiln.Mitropolitul Gavril B;Inulescu.TiíranT din Olteniallfa-
riná de secerat. Marinli de secerat ri legat.
-N

le
4- Se

Ii.N.+l3ll°.W3I1Mltil ;EL°nlI"'l'
lul l JI11ñ
IIII1 "a3:381211,1112 1 u11Á °IIMiI3MIIVIA:171V14.EM
Redacfia dministrafia Str. JVldgtuldsa fío. 9, ,Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
 FURNISORUL CURTEII FABRIC/1 IDE CONSERVE STAICOVICi
Ca fi in aniï trecuti vi oferá anul acesta pro-,
! dusele sale de legume, precum;: ffiaziire, resole,,
Bame, Ghiveci, Piítiágele vinete, resole tn.,
RECOMPENSE OBTINUTE: ; oì"tri6 .yi Ardei oopti in eutie de '/, kilo eu pre-,
4 Diplome de onóre
! tul de Lei 5,75, colectia de 10 ontii, din care,
voitï s« alegeti. Transportul gratis pind la gara,
19 Medalii de our 'sau comma D-vóstrit. Plata in ramburs.
1 Grand Prix Kind siguri cd in tot-d'a-una ali lost multu-,
1 Afarä de concurs i miti de ealitate yi pret, avem speranta cci,yi anul,
acesta ne vetï onora eu comandele D-vóstre, mai
MEMBRU JURIULUI I cu sémd cá anul acesta am redus prefurile cu
Medalie de argint la Exp .; I2^lo in raport cu anul trecut.
Univers. Paris 1900. Comandele se adresézä
Cen mai mare recompense i D. STAICOVICI
decernata conservelor str'ine .i Strada Regala, 11.

Deslusirï pentru abonafii.

Rugäm pe abonatii nostri cari stilt achitati pe anul al
III-lea si aú fost suprimatï färä cererea lor, sä ne cornu-
nice când aú achitat abonamentul ca in cas de eróre sä pu-
tern îndreptà, iar de ail încredintat altor persone costui,
räsi sä ne comunice, arätându-ne precis, numele, functia si
domiciliul acelor persóne.
Mai rugäm pe toti d-nil abonati cari si-aú schimbat saü
îsl vor schimbà domiciliile sä ne comunice noua 1or adresä,
arätând Ileapärat uncle aü primit revista in trecut.
Abonatii ce ne trimit bani, sä scrie pe dosul cotorului manda-
tului deslusit pe ce timp trimete abonamentul ; iar dacä cere
abonamentul din noü, sä scrie deslusit numele si comuna pe
cotor. eel ce trimit si pentru alti abonati, sä pule deslusit
pe cotorul mandatului numele si comuna in care locuesce
fie-care abonat.
In cas când until abonat nu i se aduce revista cel mult
a treia ei dupä Duminicä, sä reclame oficiului postal prin
care primesce si de nu e satisfäcut sä ne reclame nouä. Ace-
lasi lucru sä-1 facä si când li se aduce revista neregulat.
Numerile ce n'ar fi fost primite la aparitie si nu ne vor
fi reclamate cel mult in 15 eile de la data lor, sub nici un
cuvint nu se vor mai trimite.
Tirajul revisteï fiind redus numaï la numèrul abonatilor
si reservându-ne numaï un numër fórte restrâns de colectiï,
rugäm cu insistentä pe d-nil abonati a tine socotélä de avi-
sul nostru, in interesul d-niilor lor.
Abonatii neachitati inca si cari ar dori sä continue abo-
namentul in anul al IV-lea, sä se gräbéscä a achità pentru
a li se puté da si numerile din urmä.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA

OSTASILOR ROMÂJVÌ
28 Noembre 1877

la suflet agerT, ce 'n lupte.omorîtóre

Da>T piept vitéz cu hidra fieróseT págânimT!
; Fil scumpT aT RomânieT ! nâdel dea 'nvietóre
a1lAcAT
fala d' açiT nainte a 'ntregiT RomânimT !
Titani v'ali dat pe lume viatá, bárbátie?
Cornell renumite, VeturiT Vat crescut ?
Sat ungen din vézduhurT v' at insuflat tárie,
Luptând minunT sá facetT, cum nimenT n' a creçiut?
Citesc a vóstre fapte de-o lume admirate,
pieptu-mT saltá, cresce ! cácT par'cá véd in voi
Luptänd pentru márire sfînta libertate
P' aT luT Mihait sat Stefan nebiruitT eroT ! ..

O ! de -ar puté o clip. -- Mihait, Stefan cel Mare,

Sá 'nvie, sá se 'ntórcä din not p'acest pämînt ! . .
. Dar, nu! .. virtutea vósträ, osta §T cu bratul tare,
Aç1T duce bucurie i celor din mormînt ! ..

Nainte decT, nainte pe calea apucatá,

In frunte cu al vostru vitéz Conducétor !
stéua RomânimiT de vremT întunecatá
Cúrînd se va preface In sre lucitor.
Nainte färä témä de mórtea 'ngrozitóre !
Amará este mórtea pe pat, între päretT ;
Dar mórtea vitejéscä pe câmpul de onóre
E dulce, pretuesce cat sute de vieti! . .
Iar voi, duióse mame, pe care bátália
Cu inima sdrobitá, In dolit v'a lásat :
Sá nu vé plängetT fill ce pentru Romänia
In lupte sängeróse viata lor $i-at dat !

www.dacoromanica.ro
 Ostas Român.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 227

Ei vietuesc. In cerurî, slávitî de 'ntréga tará. ..

Iar, din a lor cenu§e împr4tiatà 'n zArî
Pe plaiurî carpatine o flóre-o sá résara:
MáréVa, scumpa flóre a sfinteî Neatîrnári !
P. Dulfu.

Proorociile despre schimbarea vezduhului (1)-

n «Monitorul oficial» se publicá In fie -care di o

dare de sémá despre starea vëzduhuluì in fe-
lurite locurl ale tariT. Se arata anume cât de
cald ori cât de frig este, diminéta la 8 césurT;
cum a fost cerula senin, ori înorat, dincotro
bäteà vêntul §i cât de tare; daca a plouat, cat
de mare a fost plóia, §i allele. Sint frumóse
lucrurile acestea, dar vé gândití d- vóstrá
la ce -or fi Bind bune? Adicä, mie din BucurescT, ce -ml pasá
dacá eri a fost la Mamornita putintel Out de cátre Rësä-
rit, ori la Buhu §T senin §i 'add, iar la Vai- de -ei, pe undo = or
plóie cu vênt? «Monitorul oficial» §i instilutul meteoro-
logic, care publica aceste date, n'ai alta de lucru? AO, do
curiositate §i and nu scie omul cum sä - §T ombre vremea,
póte cá aruncá ochi) §i la tabela cu «starea vëzduhulul» din
«Monitor» §i -o citesce tóíá, dar s'a ales cu cevà întelepciune
pe urma citiril?
De goba î»sá nu publicá nidi Monitorul «starea vézdu-
huluT.» Dar de mirare este, cá el spune despre vreme cum
a fost, nu cum o sá Be ; iar nouá tocmai de asta ne pasä,
sá scim ce vreme o fi mâine §i poimâne, nu ce -a fost ieri
alaltáeri §i pe vremea când veniai Tätaril.
Dar tocmai din ceea ce -a fost §i este, se póte judeca ce
are sá fie. De -aceea institutele meteorologice adunä tóte da-
tele acestea, ca sá afte «bóla» vëzduhuluT, precum doctorµl
te întrébá §i asta §i ceia §i ceia, ca sá afle adevérata bólä
a trupuluT. Furtuna, vêntul, umecjéla multó, grindina §i cele-
1 -alte sînt într'adevOr bóle ale aerulul, §i de aceea §i vor-
bim de «stricarea» vremi!. Acum, ori -ce bóíá are pricini anu-
mite §i anumite «simptome;» doctoril, and vOd simptomele,
scii cä are sa -T vie omulul cutare bóíá §i nu alta. AO §i
cu aerul. Daca ómenil ai bagat de sémá de -o mie de ori,
cá înainte de -a fi furtuná mare cu grindiná, argintul vii se
scoborîse in barometru forte mult cu vre -o cii înainte, cä
tot eu odi înaintea furtunil termometrul fáceà sáriturT, and
(1) Ve¢ï No. 6.

www.dacoromanica.ro
228 ALBINA

se ridicà, când se scoborà In rëstimpuri scurte atuncT ei

aü pus mana pe un adevër. Si de cate ori dupá aceea aft
vëclut cá termometrul face sáriturd iar barometrul scobórä, .
ei aü sciut cá a doua-cji are sá fie furtuná.
Schimbarea vremii se póte cunósce de pe ac}d pe Blaine
din multe arátárd, dar una e mai ales hotárâtóre : apàsarea
aerulud. Multi dintre d-vóstrá sci ce e barometru, o unéltä:
care arata cat aer e in vézduh. Aerul are o greutate a lui*
ca tot ce este in lume, apasá $i el ca ori-ce greutate; Si
e lesne de priceput, cá cu atâta apasá mai tare $i e mai greü
cu cat e mai mult. Iar In vézduh nu e pretutindend qi tot-
d'a-una aerul de-opotrivá réspândit : pe muntd e mai rar,
mad putin, in vale des. Apod chiar in vale, într'acela§ loc,
odatá e rar, odatá des. Iar barometrul arata acest lucru :
când aerul e des, el apasá de-asupra argintului viü din ba-
rometru $i1 face sá se ridice in tévá ; când aerul e rar, el
nu apasá tare §i argintul-viti stá mad jos fn. tévá. De aceea
cei-ce ail barometru $i-d pricep me$te$ugul cel a§à de sim-
plu, se udtá la barómetru §i die une-ord veseld : Aha! Ba-
rometrul e ridicat!» iar alte ori dati din cap: «ET, Dómne,
lark; a scái:jut barometrul ! » Iar lucrul se tálmácesce a§à :
când barometrul e ridicat, el arata vreme buná $i Benin,
când e scácjut arata cá vëzduhul are de gând s'aducá van-
turi, furtuni, plod.
Tóte bune, dar de ce scáderea off fnáltarea argintulud-viü
arata furtuná ori senin?
Când aerul e mult §i, prin urmare des, el are názuinta sit
scobóre de sus tot mad spre suprafata pámfntului, $i cum
s'aduná a§à se fncálcjesce qi se face tot mad uscat. Fiind el
cald, e vremea caldá ; $i uscat find, nu póte fi vorba de urne-
c1616 $i de nord. Decd, aerul des pricinuesco vreme caldá §i
seniná.
Alt-fel e, când aerul e rar : atunci el se tot depártézá de
pámînt in sus, In vézduhul lui Dumnecjeü. Si cu cat rgmâne
mai rar, cu atâta e mai rece, mai umed, decd cum e mal po-
trivit sá aducá nord §i plóie. Pe munte, uncle aerul e tot-
d'a-una mad rar de cat In vád, e cétá mai multá, plouá mai
malt, §i de aceea e mai frig de cat pe câmpid.
Acesta e pentru nord. Pentru vênturi furtuná maï este
o socotélá. Aerul se tot mi§cá In vézduh, pe nesimtite, se
fndésá qi se récesce. Acéstá mi$care e numad in sus §i-n jos,
despre cer catre pámfnt $i dimpotrivá. Acum, peste un loc,
Ore-care sa cjicem peste un j udet - aerul rárindu-se, du-
cêndu-se in sus in vézduh, lasá in urmá-i un gol, cam în
felul unei uria$e pâlnid. In acéstá vreme barometrùl scade
tot mad mult. Aerul de dimprejurul acestel pâlnid názuesce
sá ajungá in locul gol, decd se mi§cá spre pâlnie, §i atuncd
e gata vîntul. Cu cat in pâlnie aerul e mai rar, §i cu cat e

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 229

mai des împrejurul ei, cu atâta umplerea pâlniel se face mal

cu putere, deci cu atâta e vînt mal mare.
Doug lucrurl sînt de begat In séme : întâiü, pâlnia gó1ä
de aer sit mi§ce §i ea într'o anumite directiie, mai iute orl
mai încet, prin urmare înaintéze umplêndu-se mereü §i du-
and cu ea vinturile, iar când s'a umplut, vînturile ïncetéze.
Al doilea, aerul când nevälesce in pâlnie, nu face ca apa,
reversându-se din tóte pertile spre centru, ci numal dintr'o
singure parte §i nu de-adreptul ci ocolind In rótä pâlnia §i
tot apropiindu-se de ea In cercurl tot mal mid, adice In spi-
rale a§à cum e fecutä casa melculul saü in vîrtej. Daca
bune órá pâlnia ste de-asupra judetuluï Ilfov, atuncl peste
Prahova va suflà vêntul de la Apus spre Rescrit, peste Dâm-
bovita §i Teleorman de la Nord spre Sud, peste Vla§ca de
la Reserit la Apus, iar peste Ialomita §i Buzëü de la Sud
spre Nord, adice róte pe linge Ilfov.
Pâlniile de aer rar, cum am spus, se mi§ce necontenit, pe
anumite drumurï pe cari le cunosc meteorologi§til. Pe unde
este o asemenea pâlnie, sail pe unde trece ea, cerul se aco-
pere cu nod, luna qi sórele se ved cu inele împrejur. Are
dreptate poporul când cjice ce aceste ecearcene» aduc o schim-
bare de vreme. E adevërat, cc durerile reumatice, bctetu-
rile, renile vechi, prevestesc o schimbare a vremil bune, în
plóie $i furtune, (nu Inge întors, adice schimbarea vremii
rele In senin), fiind-ce aerul, când e se se strice vremea, e
rar §i umed $i are o influente asupra muschilor. Multe ani-
male sînt fórte simtitóre, in ce privesce umec}éla orl usce-
ciunea, desimea ori rerimea aerulul. De-aceea, paianjenul
prevestesce furtune, brotecelul plóie; tot a$à ciorile, pisica
daca se spalc etc. Tóte aceste animale nu sint prorodi ; ci
find mal simtitóre de cat omul, dal semne ce aerul este
pregetit a vent §i plóie. Tot a$à cum face barometrul. Se
póte întâmpla !rise, ce $i ele §i barometrul se n'aibe drop-
tate, adice se nu vie nid plóie nid vent. Pâlnia de aer rar
se póte umpleà cu Incetul, fcrà mi$care repede de aer, §i
atunci vremea nu se schimbe. Dar precum am spus odate,
barometrul deci sciinta meteorologiei nu arate cum tre-
buie se fie vremea pine peste 24 de césurl, ci cunt póte
$e fie.
G. Coftbuc.

UN CUVÎNT
Multe vreme câ§tige acela care nu ia sema la ceea-ce a
{Ps, a fecut sail a gândit semenul sell, ci numal la ce-a fe-
eut el, ca se aibc actiunl drepte §i sfinte!

www.dacoromanica.ro
230 ALBINA

Mitropolitul Gavril 56nulescu.

avril Bänulescu a fost un bärbat învêtat. El
ui-a fäcut studiile In ucolile din Transilvania
FA Grecia (prin insulele grecescl). A fost pro-
fesor de latinesce In Moldova. In 1779 s'a cä-
lugärit In Constantinopol $i Intorcêndu-se In Mol-
dova a ocupat postul de profesor de religie. In 1782
a trecut In Rusia, unde a fost numit profesor de
limba grécä la seminariul din Pultava. In 1788 a
fost numit rector al seminariulul din Ecaterinoslav.
Pentru meritele sale a fost numit In anul 1789 epis-
cop al Benderulul. In anul 1792 încheindu-se pace,
între RuuI Turd el a fost numit Mitropolit al
Moldovel. In acéstä înaltä functiune s'a arätat cu.
totul devotat Rusiel, aua cä doria fórte mult ca ta-
rile romane sä fie cucerite de Muscall.
Pentru asemenea dorinte nepatriotice Turcil îl
arestézä 0.-1 duc la Constantinopol. In 1793 e eli-
berat dupä stäruinta Muscalilor ui e numit mitro-
polit al Ecaterinoslavulul etc., iar maI In urma .
permutat la Novocercask.
In 1799 e permutat la Kiev, fiind numit arhi-
mandrit al Lavrel. In 1800 se retrage din aseme-
nea înalte functiunl petrece in liniute pînä la 1808.-
Iñ 27 Martie 1808, din porunca împëratulul Alexan-
,

dru X al Rusiel e -numit exarh al Moldovel, Vala-

hiel; Basarabiel, iar Sinodul rusesc a hotärât «ca
Gavril sä fie pästorul turmel creutinescl In Mol-
dova, Valahiá $i Basarabia, alegêndu-ul dupä do-
rintä reuedirita, iar îil viitor despre cele bisericesel,.
despre care foutiT mitropolitl ai Moldo-Vlaliiel se
adresatl la patriarhul din Constantinopole, de açll
mainte sä se adreseze sinodulul rus.»
In 1812, luna Maiti In 16, s'a Incheiat pace Intre
Turd $i Ru$I, printr'un tratat Incheiat In Bucurescl.
Prin acest tratat ni s'a luat Basarabia de catre
Ruul: Mitropolitul Gavril trece acumi la Chiuinätz
pästoresce turma din Basarabia la 30 Martie
1821, când încetézä din viétä.

www.dacoromanica.ro
 :o,-*76
a
;
'i
IlJ

www.dacoromanica.ro
232 ALBINA

Cei cari vor sa cunósca. mai multe despre acest

mitropolit citésca importanta lucrare a d-lui Z.
C. Arbore, întiiulata. «Basarabia In secolul al XIX.»
Dám aid §i chipul mitropolitului Gavril Bánu-
lescu.
p...
Medicina popularà
SCARLATINA
carlatina este o bóíä fórte molipsitóre; IT deajuns ca sä
sá sté cine -va numal tâte -va minute lînga un bolnav
de scarlatina pentru ca s'o capote, sail numal sá se a-
tingá de lucrurile eu care a umblat bolnavul; acei
cari ait zäcut odatá de acésta bólá fórte rar se mai pot
umple, dar ei pot duce bóla in altá parte färá ca of sá se
îmbolnávéscä.
De acéstá bóíá se îmbolnávesc mal des copiil de 2 phnä
la 10 anl; Ómenif marl se îmbolnávesc maî rar, iar copiil
mal miel de un an gi mai rar.
Semnele bólel.
B6la începe cu fiori de frig prin tot corpul, apol argua
mare gi durerï marl de gale gi de cap. Une -orl bolnavil aft
vérsaturl, curgerl de singe din nas gi flirte adese on durera
in gât (la înghi%itóre) acéstá durera in gât la tara se nu-
mesce popârlaiid.
Dupa vre -o 2 Bile, bolnavil se umflä la fata gi tot o data
le ese nisce pete de un rogiü aprins, pete car! se latest pe piept
pe pântece gi dupa 24 de césurl se întind pe tot corpul, aga.
cä, data te uiti la un bolnav de scarlatina ti se pare ca -1
uns cu zémá de smeurá saü de cârmâz.
Când te uitl in gatul bolnavulul, se véd murele gâtuluï
gi înghititórea umflate gi rogif, din care pricina bolnavul in-
ghite cu anevoe chIar apa ; limba gi gura suet de asemenea
umflate gi rogif in cat bolnavul nu póte luà In gura mal
nimic tînguindu -se cá if este gura arsá.
Cam in acest hal se aflá un bolnav vre -o 5 saü 6 aile,
dupé care petele ïncep sa se împragtie, argita sa scada gi
durerea de gat sá se micgoreze. Pielea de pe corp se jupóe
gi cade ca un fel de Mete iar de pe palme gi de pe talpl
se ià cu totul.
Bóla tine aprópe o säptamânä, dupa care, bolnavil încep
a se pribolì ; pribolirea (convalescenta) tine vre -o 5 saü 6
sáptámânl.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 233

Ingrijirea bolnavilor in timpnl 0 a durerei in gât.

Ca hranä se va dà bolnavilor numal putinä zémä de carne,
lapte $i put-in vin cu apä.
Pînä la venirea doctorului se va dà céiul urmätor:
Flori de topora0 (violete) ca o linguritä.
Apä clocotitä 1 litru.
Se tórnä apa ferbintitä peste flori se lasä acoperit ca un
sfert de ceas, apoi se strecórä, se adaogä putin zachär saü
miere $i se dä la fie-care sfert de ceas 1 lingurä.
Se mai póte face un asemenea céiü 0 din urmätórele flori :
f1óre de romänitä (mu$etel) de mac, de nalbä, de hemeiü,
de soc, de teiü, de dräcilä, de sulcinä (sulfinä), de garófe,
de piersic 0 de potbeal.
Aceste céiuri le mai scad ar$ita, fac sä resufle mal u$or,
într'un cuvînt lin4tesc mult pe bolnavi.
In casa unde zac bolnavii nu trebue sä fie prea cald, iar
bolnavii nu trebuesc 4nveliti pre& tare, cad' caldura mare
împedicä e0rea petelór ast fel se trägänézä bóla.
Când pielea este pre& ro$fe ar0ta pre& din calea-afarä;
s'ar puté face bolnavilor späläturi u§óre pe tot corpul cu
otet apä, dar trebue de întrebat mai întìiü doctorul, cäcï, .
dacä nu scie cine-va and trebuesc fäcute, se póte sa facä
mai mult réü de cat bine.
Pentru durerile de cap când sunt de nesuferit, se va face
o bae de picióre cu apä caldä In care se va pune un pumn
de sere, sag :un pumn de fäinä de mu§tar, de cenu§ä saü
un pahar de otet ; In lipsa acestora se póte pune 2 saü 3
pumni scuturäturi de fân cari se fierb mai întîiü intr'o ólä
ri apoi sä torn In bae. Insä cel mal bun leac din tóte, contra
durerilor de cap, este mu,starul, care trebue mal intîiü mu-
iat In apä rece $i In urmä turnat In baia de picióre.
Apa pentru bae trebue sä fie atît de ferbinte cat póte su-
ferì bolnavul, iar dacä se räcesce trebue adäogat apä fer-
binte pînä ce se scóte din bae adicä dupä un sfert de ceas.
Dacä dupä aceste bäi, nu fncetézä durerea de cap, atunci
se va pune la pulpe sail la cópse cataplasme de in preie-
rate cu mu$tar.
Aceste cataplasme se pregätesc In modul urmätor :
Se i& ca 2 pumni fäinâ de in próspät, se pune într'o stra-
chinä 0 se tórnä peste ea apä ferbinte, se amestecä bine cu
o lingurä pînä se face un aluat mole; acest aluat se tipäresce
eu dosul lingurei gi se presarä de-asupra putinä fäinä de
muOar, apoi se învélesce într'o cârpä móle $i rara $i se
pune la pulpe ori la cópse.
Pentru durerea de gât, pinä la sosirea doctorului, se pot
întrebuint& urmätórele lécuri :
Se i& : rädäcinä de nalbä 10 grame (cat lei cu 3 degete
de 2 ori) apä rece 500 grame (jumätate de litru).

www.dacoromanica.ro
234 ALBINA

Se fierbe ca o jumätate de ceas, se strecórä, se adaogä 2

lingurite de miere ei se pune înäuntru o cäpätînä de mac.
Cu acésta se clätesce In gat la fie-care sfert de ceas.
In lipsä de acéstä doctorie se ia 3 saü 4 smochine, se tae
in bucäti mid $i se fierb in 300 grame apä, se strecórä
se dä bolnavulul de clätit in gât.
Se mal póte clätì gâtul $i cu lapte ferbinte in care se
pune gi putinä miere.
Dacä bolnavul este preà mic $i nu póte face gärgare, se
va unge in gât cu o panä muiatä in unt-de-lemn saü smân-
tânä saü se ià: Piaträ acrä . . 1 linguritä.
Miere 2lingurl.
Dacä póte sä se clätéscä singur se iPà :
Sirop de smeurä 1 linguritä
Apä próspätä . . 200 grame
Se adaogä cate-va picäturl de otet pentru clätit in gat.
Când din gura bolnavulul iese un miros greii, atunci este
un semn cä bóla devine mal periculósä trebue chemat
grabnic doctorul.
Ingrijirea bolnavilor In timpnl pribolirel.
Nu trebue sä se crédä cä bolnavul a scäpat de ori ce
primejdie dacä i-a trecut areita durerea de gât,cäci multi
fórte rele ei nu scapäde dro-
picä, MA care se capätä dacä nu sunt päzitl de rei cad
in timpul pribolirei. Trebue sciut dar cä un bolnav care
a zäcut de scarlatina e in primejdie de a se înbolnävì de
dropicä chiar dupa 4 sail 5 säptämânl ei de aceea tre=
bue tinutí in casa $i päzitï cu multa grijä de räcélä. Acest
fapt sä-1 cunóscä înv6tätoril preotii §i sä povätuiascä pe
sätenl ca in timpul epidemiel de scarlatina sä nu trimétä
copil la $c6111 panä dupa 5 saü 6 sämptämânl.
Dacä bolnavul a scäpat de scarlatina $i începe a se umflà
nu i se va dà o altä hranä de cat lapte cate un litru
chiar doua pe di; nu-I vorbä ei se satura repede de acéstä
hranä $i cer de mancare ori-ce v6d inaintea ochilor, cum
am v6cjut de milite ori copiil umflatl bute ei cu därabul de
pâine sail de mämäligä in mana, $i cand spuneam mamelor
cä nu trebuo sä deà copiilor umflatI alta hranä de cat lapte
îml rìsspundeaü cä le e Omit sä nu mórä de Mine numal cu
lapte. Trebue sciut însä cä laptele are tot ce trebue pentru,
hraná nostru §i cine-va póte träï luni chiar ant
fntregl numal cu acéstä hranä.
and îns'ä unil copii nu vor sä mal priméscä lapte, atuncl
se póte dà lapte cu grisa (gee) cu orez saü cu tocmagl (tae-
VI), dar tot mal mült lapte ei numal fert cu grie sail cele-alte,
Pe ling I acésta se va dà bolnavulul céiul pentru asudat
(nädueit). Se ieà: Frunze de liníba boulul 1u grame (cat iei
eu 3 degete in 2 dap); apt' fiartä 1 litru; se iasä acopera

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 235

jumätate de ceas se strecóra, se adaogä putin zachär saü

miere si se da cate 1 lingurä la fie-care sfert de ceas.
Asemenea céiurl se mai pot face de flóre de soc, din frunze
de brusture saü códa zmeuluT.
ApoT se va freca bolnavul cu o cârpä uscatä, saü i se va
face bäT calde cu scuturäturT da fân, iar dupa bae se va In-
yell bine pentru ca sä asude (nädugascä)
Sfaturi pentru a se împiedeca lätirea bóleT.

Indatä ce s'a îmbolnävit un copil de scarlatina, se va des-

0111 numaT de cat de ceT-l-altT copiT sänätoi3T, cad dupä cum
am spus mai nainte acéstä bólä este stragnic de molipsitóre
si de nu se vor päzi, tog copiil din casä se vor molipsl.
De asemenea trebue ferit de a venì copiil vecinilor saü chiar
parintiT lor; nicT eel din casa cu bolnavi nu trebue aä se ducä
pe la rude sáü vecinT, cad pot duce b61a la eT. Când aciT
acest lucru, este un pócat de mórte dacä nu vreT sä tiT so-
cotélä de el.
Dupa însänäto$irea bolnavuluT, înainte de a-1 duce Intro.
cel-1-a1t1 copiT, trebue maT întâiü sä i se facä o baie calda
In care se va spälà bine cu säpun ca sä se curete bine de
pielea ce se iea ca tärita de pe el, cad tocmaT din aceste
cojl se rëspândesce bóla.
Daca se vor p6,4ì cu sfintenie aceste sfaturT, multi copil
vor scapà de ghiarele mortiT, ¢i de aceia and cine-va nu
póte cauta un bolnav cum trebuie, ar fi mult maT nemerit
de a-1 duce la spital uncle sìnt odäT anume pentru bóle mo-
lipsitóre unde li se daü tóte îngrijirile trebuitóre.
Iar dacä spitalul este proa departe saü dacä-T vremea rea
$i drumul greü, atunci pîna la venirea doctorulul de plasa,
sfaturile doctoriile aratate maT sus vor fi de mare toles,
mal cu sémä cä-s la îndemâna ori-cui.
Dr. N. Grigoriu
Medic de spital rural.

PEL
Sub-semnatul, înfiinGând o bibliotecä populard la ecla din
Bodescil-de-sus, comuna BodesciT-PrecisteT, tac un apel la totT
patriotiT românT, carT vor bine-voi a därui cite un manual din
diferite eerier!, pentru acéstä bibliotecä $i in consecinti pentru
luminarea neamuluT.
I. Idiceanu
Invq Yitor-dirigint c.

www.dacoromanica.ro
236 ALBINA

STÉGUL
oporul, ca $i ómenii, tine la unele lucrurï semne
cari färä sä aibe. prinele un mare pret, aü.în schimb a-
supra cugetului omenesc cea mai covîr$itóre înrîurire.
AO de pilda stégul ! Nu este de cat un semn, o
pînzä cu trei culori $i "cu töte astea cat de mult îmbärbätézä
pe okitean când mal mani lui In clipe de primej die, 11 pun
In fruntea o§tilor dupa el oçteniï înaripati tree §anturile
$i rästórnä parapetele.
In adevér, mare îi cate o date. asupra cugetului omenesc
puterea unui semn ! Cine In viata lui n'a vérsat o lacrimä
la vederea unui semn cat de mic de la un suflet depärtat,
de la un suflet scump noue, cu care o data am copile.rit,
cu care am fost ferici j,ï ori îndurerati, cu care In sfîr§it am
legat o dragoste dumnezeéscä !
Un mic semn iubit este de ajuns sa ne înalte sufletul
aqà de tare $i a§à de sus, in cat se putem doborî In o clipa
töte chinurile $i töte amäräciunile ce ne mistue sufletul.
Asta putere märéta o are $i stégul asupra oWnului, caci
stégul, falfäind In mijlocul câmpurilor de Millie, aduce ne-
contenit aminte o§ténuluï de casa lui, de pärintii lui, de
prietenii lui, de copila$ii lui, de locul unde s'a ne.scut, unde
a crescut, unde a gustat bucurie ori tristeta, unde a cântat
doina lui dulce §i In sfîr$it unde a învétat sä pretuiasce.
pe Dumnec}eü ! Ce bunurl dar mai scumpe de cat acestea
mai póte avé omul pe pämînt ? Nid unul.
AO dar stégul, este chipul tuturor lucrurilor scumpe o§-
ténului, §i el II spune mere' ca trebue sä-1 apere cu cinstea
$i Cu bärbatia care se cuvine némului seg.
Mare este însa nenorocirea pentru o o§tire care ei-a per-
dut stégul ! Din clipa aceea tara e cernita óstea nu mai

www.dacoromanica.ro
 ALßI*TA 237

e vrednicä d'a se mai chemà óste, cäci si-a perdut capitl

De aceea and o$ténul a pus piciorul in casarmä, cu mâna
pe stóg 'fata lui Dumnecleú, jura cä-1 va päzì cu sfin-
tenie $i ne pätat.
Intru inceput se spune de cärturari, cä stógul a fost înfi-
intat de Egipteni, un popor vitéz tg de faimä pe acele vre-
muri; de la dînsii 1-aú luat cele-lalte popóre §i a ajuns pinä
in cjilele nóstre.
Stógul ostirel nóstre este fäcut din o pânzä din frei culori:
ros, galben albastru, avênd pajura tarif la mijloc; alte
tari il ail fäcut din alte culorï, dupä cum l-aú mostenit de
la strämo$i.
Pentru ostenii cari se îndeletnicesc pe câmpul de bätälie
cu adunarea mortilor cäutarea ränitilor (cari la ostire se
zic sanitari), töte popórelé adunate In sfat mare dat
mâna si aú hotärît ca sä aibä drept stég o cruce rosie pe
pinzä albä $i $i-aú dat cuvîntul cä In ostenii ace$tia sä nu
se tragä cu arma, din ori-ce parte ar fi ei.
Fiind-cä töte aú sfirsit In lume, se sfîrsesce :}i rësboiul,
iar unul din rësboinici sä dä bätut $i cere pace. Pentru asta
iaräsï s'aú unit popórele: s'a hotärit cä cel bätut dacä vreà
sä opréscä rësboiul, sä ridice un stég alb $i tot cu stég
alb se trimit $i soffi ca sä vorbóscä asupra tocmelei de pace.
In vremile nóátre, fie-care a$ezëmînt al tare, afarä de o$-
tire, cum e spre pildä : o adunare de i:nvëtati, de negustori
si de breslasi, hotärësc sub jurämînt sä päzéscä cu totiï
ceea-ce 0-aú pus in scop ; el bine ! färä steag nu se póte,
trebue sä aibä fie-care adunare stégul ei.
Pentru tara nósträ fiinta stégului arata cä sintern o natie
neatârnatä, cad se scie cä popórele robite n'aú voe se aibä
steag. De robie ne-a ferit Dumnecjéú totd'auna $i asta pentru
cä Românul ei-a iubit pämîntul strämo$esc l-a apërat tot
d'a-una cu bärbätie contra vräsma$ilor cari aú cutezat sä-1
calce.
CApitan S. Leonte
De la ministerul de r8eboiü

Povatä contra îngrasdrii.

Un noti tratament contra îngräsäreï, consisté In a dà omulul

gras ca hranä, lucrurï naturale adicä: lapte crud, ouä crude, carne
crudä, salatä, fructe. Un ast -fel de soiú de bolnav, care obicïnuia
sä nu ià de cât cite 2 litre de lapte crud pe di, släbì dupä o lunä
cu 15 kgr. Cine vré sä încerce, rai nu va face.

www.dacoromanica.ro
t.;38 ALBINA

ANExAREA nO13ROGEI

r a 14 Noembre s'a serbat la Tulcea aniversa-

rea çlileT In care statul român a luat In stä-
pânire Dobrogea.
Acest fapt se numesce « anexarea DobrogeT,»
mäcar ca dupä dreptate ar trebuì sä se cheme «rea-
nexarea,A cäcì avem doveçlT istorice cä odiniórä acest
pämînt a fost luat de catre Domnitorul Mircea §i
a fäcut parte din tinuturile TäriT-RomânescT.
Dupä résboiul din 1877, Rusia §i Turcia at în-
cheiat tractatul de la San-Stefano, in care se spu-
nea cä se va luà de la statul turcesc Dobrogea, $i
se va da RomânieT, de la care Rusia va primi cele
treT judete din Basarabia.
Se propunea decT RomânieT sä facä un schimb.
Camerele romane at respins propunerea guvernu-
luT rusesc, care s'a arätat a0. de supérat In cat
a amenintat cä va luà Basarabia cu forta.
Amenintarea n'a speriat pe RomânT. Guvernul
nostru, încredintat de dreptatea causeT, a cerut Eu-
ropeT sä opréscä sävîr§irea und nedreptätT strigä-
tóre. Rusia niai întâit s'a opus ca acéstä chestiune
sä se aducä In discutia generalä a diplomatieì eu-
ropene ; dar mai pe urmä a trebuit sä se învoiascä.
Ast-fel s'a adunat congresul din Berlin din 1878
(semnat la i Iulie) f;;i acì s'a luat In cercetare §i
a§à numita «retrocedare a BasarabieT.»
Guvernul roman a avut grijä sä trimitä pe moil'
bärbatT de stat Ion Brätianu §ii Mihail Kogälniceanu
ea sä sustie In fata areopaguluT europenesc drep-
turile täriT. Diplomat-iì marilor puterT at desbätut
mult dacä trebue sat nu sä asculte pe delegatiT
RomânieT $i In sfîr§it i-at primit.
At all-tat ei aci cum a pus dintru întâit Rusia
mana pe Basarabia. La 1812, RuOT bätênd pe Turd
at hräpit tótä Basarabia, asupra careia n'aveati
nid un drept istoric. La 1856, dupa ce de astä data
Ru§iT at fost bätutT la Crimea, s'at luat trei judge

www.dacoromanica.ro
 ALRiNA 239

din Basarabia §i s'ati dat Nioldovei. Póte avé acuTn

Rusia vre-un drept sä le cérä înapo>t Y
Réspunsul trebuia sä fie favorabil RomânieT; dar
din tog diplomatii numaT cel englez a ridicat gla-
sul In folosul nostru nimeni nu s'a unit cu din-
sul. Vointa Rusiei s'a primit §i ast-fel s'a räpit
Basarabia.
Protestând decT contra puteriï muscälescï, Ro-
mania a luat Dobrogia, nu in schimbul judetelor
pierdute, ci socotind cä are un drept istoric asu-
prä--i.
Pe lîngä acésta, s'a véçiut cä este §i interes po-
litic §i economic, cad orï-ce Ora vrea sä aibâ In
stäpînirea el o cóstä cat de mica de mare.
Pentru a se lega mg strâns acéstä provincie de
cea-l-altä parte a tärii s'a construit cu mari chel-
tuell frumosul pod ce pórtä numele regelui nostru.
Aniversarea acésta este decî fórte importantä pen-
tru noi, dar de ea sînt legate atâtea amintirT triste.
Ea ne face sä ne gândim odatä mult la sfa-
tul bätrânesc cä nu trebue sä te încreçli într'altul
i maT ales in cel puternic.
SA ne serve deci de învéÿäturä, ca sä ne întärim
din çii In çii §i pe cale culturalä §i pe cale militarli
mai ales pe cale economica, pentru ea sä putem
resist& pe viitor loviturilor ce póte ne reserva sórta
$i sä ne putem pästr& cu mindrie devisa coróneT
romane: «Prin noT înOne !»
GIh. Adamescn.

Societatea Spatarul Milescu" de pe Domeniul Corónei.

La 15 Octombre a. c., membri societätiT culturale-economice

«Spätarul Milescu» din comuna Domnita, de pe Domeniul Co-
róneT, aü verificat socotelile societätii pe trimestrul al IIlea gi .
s'a constatat cä mersul acesteT societäV nu lasä nimic de dorit.
Incasärile anuluT trecut aü fost de . . . 3.872 le!, 40 banT.
In anul acesta Snä lá 15 Oct. ail fost . . 1.215 lel, 60 banT,
din cari s'aü dat imprumut sätenilor societarl suma de 1.0951eT.
In decursul anuluT acestula s'ari mal Inscris 14 membri, a§ä cä

www.dacoromanica.ro
240 ALBINA

adi societatea are 115 membri. Conferintele s'ali tinut regulat

i ali fäcut bunä impresiune asupra sätenilor.
S'ali mai luat mësurT de societate a se crea un fond pentru
ajutorarea $colarilor säracl, prin serbäri populare, la cari ia -ti
parte $i colari1, cari esecutä mal multe cântece, dialogurl, de-
clamaGiuni de poesil populare gi nationale, si miel bucätT de-
piese teatrale. O asemenea serbare a avut loc in diva de Sâm-
bätä séra, 11 curent, sub presedenlia (l -lui Ión Popea, care esta
presedintele societälil, a cärel resultat atât material cât $ì mo-
ral, ali fost peste a$teptare bun.

Stráin in Tara lui (1).

Ingrijirea boilor.
e apropiase sérbätorile Cräciunuluï.
Cu câte-va dile înainte de-a le dà vacantä co-
;3piilor, pentru aceste sërbätori, într'o Sâmbätä, pe
când esiaü de la scólä, Cosmin si scolarii luí se oprirä sä
privéscä la o scenä ce se petrecea chiar in fata scólei.
Un sätén se intorceà acasä cu carul cu lemne. Ca sä
nu facä de cloud ori drumul pînä la pélele délului unde un
parchet din pädure erà in täiere, incärcase carul preà peste
puterea celor dol bol.
asà chiar, in loc sä ocoléscä pe unde cósta nu erà
preà aplecatä, voise sä deà mai de-a dreptul.
Pe-acolea însä prin fata scólei, cósta erà grea de suit
si boil trägeaü din résputeri.
Aburul le esia pe näri, salele li se bäteaìï; incordaü gâ-
turile in jug si-si i:ncovoiaü spinärile in zadar.
Säténul, si un fia al acestuia, bäetandru, in loc sä im-
pingä din urmä carul, täbäriserä cu câte-o despicäturä de
lemn pe bietiï bol si-i bäteaü färä milä.
Faceti réü, bade, le gräì Cosmin. Impingeti carul de
de'nnapoi, cä vé ajut si eü.,. Ia veniti Si voi bäeti, vr'o câti-va,
.

colea, la róte...
Lasä, cocóne, vise säténul, cä asa-s haramurile astea
de bol: näräviti, nu cä nu pot trage.
Cosmin, si cu copiii ridicarä carul. Säténul pornì multu-
mind învétátoruluï.
`'ec}i No. 7 si 8.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 241

A doua-vi, dupä bisericä, odaea cea mare a scólei

. gemeà de säteni.
Din cuvîntärile de Duminicä tot satul fäcuse o petre-
cere sufletéscä doritä.
Multe audise, multe învétase; dar de audit si de învé-
tat ïncä, nu fugeà, odatä ce-1 däduse de gust.
E fórte adevérat cä trebue omul sä scie sä se impule
cu persóna, pe lîngä sciinta lui, sä mal cunóscä apoi
taina de-a se apropià minte' ascultätorilor sé' pentru a-'
puté folosì cu ce scie dînsul.
and intra Cosmin in sala, cu greñ sä strecurä printre
sätenii grämäditi in usa.
Ce tacere se fäcù indatä!... Ce priviri de respect si de
dragoste pironirä tot' asuprä-i!...
Copiil mel si, dumnévósträ dragi säten', începu el,
astä-4i o sä gräim împreunä de nisce tovaräsl buni ai tra-
iului plugäresc. E vorba de bol. Si scitl de unde mi-a dat
asta prin gând ? Uit'te, din o intîmplare de eri, nu mai de-
parte. Pe când esiam de la Scólä, pentru amiazä, un sa-
tén de-al nostri voià sä suie Will cu un car cu lemne.
Carul erà foc de încärcat. Pärechea de bol se rupeà trä-
gC;nd, fiind-cä e preà dréptä cósta aic', in fata scólei. Nu-i
parà réìí lui badea care erà cu carul, cä gräiesc de-a$à
luci u. Eú nu vreaù sä-1 dañ in gura satului, cum s'ar prinde
adecä. Dar réú mai croià pe bieti' bol in latul spinärii cu
nisce jérghi', sci', mai-mai cat mana de gróse.
Ia sä vedem, märe ómeni buni, dacä boil eraií de vr'o
vinä ? Su' tu, un om singur, pe-o cóstä dréptä, si par'cä
te trage înapol; dar mi-te un car cu o jumätate stïnjen,
cä erà o jumätate, cum vé véd Si rnè vedeti !... Badea cel
cu musca pe cä,ciulä, daca védu cä boil umblä sä se o-
préscä, in loc sä pue umérul Si dumnélul la códa carulul,
cum v'am spus, prinse a dà in ei ca la bätut päpusoiu.
Asa-I, se înciudézä omul când nu-0 dä bine séma de-o trébä.
Dar om cu rinduialä e cela care chibzuesce. .,Si mai bine-i
de-o mie de ori sä te cunosci tu cä a' gresit, de cat sä
pedepsesci, de cat sä-t' descarci ciuda pe fäpturï ce nu-s
da vina.
Cä, ia sá ne gândim o lécä, in viata plugarului cine-1 sta
lui mânä de-ajutor ? Boul, ori calul. Mai ales boul însä, fi-

www.dacoromanica.ro
242 ALBINA

ind-cä duce mai bine greul si e mai cu putere si mai cu

räbdare de cat un cal. Boul, fiind-cä, dupä tóte cele-lalte,
îtï mal dä si carnea, îti däruesce si pielea pentru multe fe-
lurï de trebuinti.
In copiläria lui e gingas, sburdalnic, e drägästos ca un
copil; tot ca si copilul scie numaï sä mänânce si sä se jóce.
Dar lunile trec; iacä-1 juncan. Dacä a scäpat sä nu trécä
la tirg pentru a-$i rèpune de tînär viata in cutitul casapului,
firea incepe a-1 pregätì pentru întoväräsirea lui cu omul
la munca tarinelor.
Pielea i se face mai grósä, pérul mal des, muschii i se
întäresc.
Românul însä aprópe pretitundinea in tail la noi lasä
numal pe Dumneceü sä facä ce e de fäcut. De si boil lui
i-s dragi, nu vreà ori nu scie sä le cumpänéscä puterile
dupä cum liï etatea si sä le deà nutret si îngrijire cum
se cade.
Abia i se pare Românulul cä juncanul s'a 'täcut pentru
jug, si mi-1 trântesce dintr'o data la greü. Nu odatä am
vécut juncani stricatï la céfä. Unde mal puneti cä multa
greutate, de la inceputul ïnceputulul, nu-i mai lasa pe jun-
cani sä créscä asa dupä cum li-i felul, si vorba ceea, se
chircesc.
Cei cärora le dä mana sä créscä un juncan ori dol pe
lïngä casä, sä-i pue la cate un lucru usor, sä duca numaï
carul, asa cu cate ceva: un säculet, dol, de päpu.soiú
pânä colea la mórä; mai apoi, sä traga câte-o jumätate
qi la plug, ori câte-o ci la grapä.
Asa se'nvatä si copilul: întâiü sä plivéscä, sä care unelte
la cei de'ngrädesc, câte-o lecutä la cuibärit päpusoiul, la
pra.silä, si pe urmä la muncä mai greà.
Sä nu cica omul nici o-datä: «I!... da unde am timp sä
le chibzuesc ea astea tóte !»
Uitä-te, trebue sä-sl gäséscä omul timp de chibzuit, fiind-cä
numai cu buna chibzuélä, esi la blind socotélä.
Sa nu-i vie românului in gând cä preà mult timp mä-
nâncä juncanul pînä sä facä si el trébä.
Nu mänâncä si nu face umbra pämintuluï de géba, nu,
fiind-cä, la trebuintä, o sä-1 aibá odatä cu tótä puterea fi-
réscä intru bun ajutor la muncä.
Cat ií trebue grâului dupä ce dä colt si pînä ce-1 vedi

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 243

pe arie? Apoi a fost in dqert timpul ce-a trecut munca

ce-a pus românul pânä dupä treeri ? Nu.
Porn bine ingrijit, ródä blind cu belug o sä deà.
Dar iacä-1, la urma urmel, pe juncan, c'a ajuns boil in
fot locul. De-acu, muncä Si iar muricä, fel de fel de tot
telul, de cum se desprimäverézl $i pinä ce dä bruma grósä
ba de multe ori iarna, ba la una, ba la alta.
Sä ne închipuim cä tot românul, vorba ceea, aprópe
ia lui de la gurä, ca sä deà boilor lui.
Este óre de ajuns atâta?
Numai la mâncare se märginesce tótä grija pentru
Dupa o di intrégä de muncä, pe arsitä si din greú, te
intorci sara acasä. Esti si tu präpädit de ostenélä, boil
téï. Asa-L
Vrei însä sä le dai nu numai mâncare odihnä, ci si
altä ingrijire care ajutä mult trupulul lor bätut de muncä?...
la o tesalä, ca pentru cal, tesalä-i bine, ca tot colbul
strins intre 'për sä se curate : aruncä câte-o cofä doua de
apa pe dînO, sterge-i bine cu cate un smoc de pae $i mai
da-le odatä cu tesala. l-ai curätit, i-ai rècorit; le-ai dat o
parte din puteri, prin îngrijire; mâncarea odihna o sa le
implinésc.i cea-laltä parte de puteri in timpul noptii. Pielea
lor care rabdä tótä diva tel de fel de picäturi de lighióne
sä indréptä prin ingrijirea asta; iar in timpul dilei chiar,
boil nu o sa mai simtä tot atit de mutt greutatea muncii.
Dar o sa dicä unii: «Uit'te, n'am audit pînä asta-di asa
minunätie!» altiï: «Särac de mama mea, s'apoi cand mé
întorc ea séra präpädit, de täsäléla boilor o sa-mi ardá su-
fletul ? »
Mare ómeni buni, in viata asta omenéscä, nimic nu e
cu neputintä; tóte se fac cu timpul la sorocul tor. N'ai
mai fäcut un lucru ti se pare nu sciú cum, peste mânà,
sa-1 taci.. . Dar, dupä ce te-ai pus sa-1 faci, par-cä l-ai sciut
de când lumea.
Vedi-cä deprinderea este mare lucru; deprinderea te face
sä scii sä rabdï, sa poti muncì, s'o dud cu necazurile cu
sàräcia; si tot deprinderea te face, când dal de belug, sa
nu scurmi in el ca gaina, ci sä-I strângi ca furnica.
lacà o mare vina iarägi a românului nostru : sá batá vitele!
Mare ómeni buni, sa na socotiti cä bout, fiind-cä despre
el am gräit mai malt, n'are pricepere, n'are minte.

www.dacoromanica.ro
244 ALBINA

I-a ie0t säracului de dinsul nume rëü, cum omuluï îi

ese adese ori.
Uitati-vë in ochiï lui: cata blândete ! Desmierdati-1 ! O sä
vé întelégä numai de cât.
Dacä vé pare îndärätnic adese off, vina este cä-1 deprin-
deti sä fie a§à.
Ce aude el de cat înjuräturi? Ce vede, de cat bätäi ? Ce
face de cat muncesce, färä sä simtä din partea omuluï nici
un tel de dragoste?
and vreti sä dati într'un boñ, ori in calul ce áveti, în-
chipuiti-vë in clipa acefa cä dati in d-vósträ...
Voi, copiï, sä nu chinuiti nici un dobitoc, nid o pasëre,
nici o vietate.
D-vósträ, ómeni buni, dati pilde de blândete si de înte-
lepciune copiilor ce-aveti ; cresceti-i cu grijä §i cu dragos-
tea d-vósträ pentru vitele ce Dumnedeü le-a läsat omeni-
rei de folos.
Cu bine, pe säptämâna viitóre. . .

;'äranT din Oltenia.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 245

Cum cunosci cá un cal e schiop.

à vedem acum cum se aratà schiopàtura când calul e
pus in trap. Mai nainte trebue sä stàtuim cà in tot -d'a-
una când cine -và voesce a cercetà daca un cal este sà-
nàtos la picióre, sà is mésurT ca acel cal, in timpul cer-
cetàriT sà nu fie cu pätura, $éua saü hamurile pe el, cad tóte
ateste obiecte, atrag privirea nósträ, fàcêndu -ne de multe orT
a nu vedó pàrtile bolnave ale animaluluT. Este de alt -fel in obi -
ceiul geambasilor de a aràtà cair suferincjl de picióre cu pà-
tura pe ei, înhàmatT saü îngelaÇT, in stop de a face mar grea
bàgarea de sémà a pàrtilor slabe ale acelor car, $i a puté ast-
fel s5.-§T desface animalele lor, ajunse in stare de ruinà.
Calul fiend dar liber de yea, pàturà sail ham, avènd trânzéua
in cap, va fi condus la trap de càtre un conducétor priceput,
care nu va finé animalul nice de capàtul dârlogilor niel cu to-
tul din apropierea bàrbiel, ci la óre -care distantà, bunàórà la
50 centimetri departe de bàrbie, ca ast -fel miscàrile capuluT sä
fie cât se póte de libere si u$or de vèclut. Conducëtorul va merge
alàturi de cal, nu in nainte, niel cam in urmä, in dreptul pi-
ciórelor de dinainte, pentru ca astfel sä putem observa bine
miscàrile acestor picióre.
Conducètorul, se va càutà in fine, pe cât este cu putintä, BA
nu fie niel geambasul, niel vre -un om de -aT lui, earl sunt de
multe on atât de iscusitT in ale tailor, înfàtisându -ti calul ce
Çi -1 vînd, eu atâta dibàcie in cât de multe on metehne marl
ale piciórelor, nu le veSET de cât acasà, dupà ce al cumpèrat
calul, dupà ce vînc étorul ti -a subçiat punga.
Acestea tóte hind sciute, calul hind pus in trépàt, acela ce
voesce a observà daca el schiópàtà, trebue a -1 privi mar întâiü
in façà, apol lateral $i in fine din dàràt. Privindu -1 din nainte,
lateral sail dindàràt nu va càutà ca prin vederea lui sä coprindä
de odatä miscàrile celor patru membre, ci va luà aminte nu-
mar asupra acelor ce se gàsesc in faca lui, dupA cum privesce
animalul pus la trépät.
El va càutà a -si da séma, daca miscàrile piciórelor se fac ca
de obiceiü si de o potrivà de fie -care, sail daca e vre -unul din -
tre ele care se miscà mar încet, ridicându -se $i întinclêndu -se
mar putin si sprijinindu -se cu nesigurantà, numaT pe vîrful saü
pe o altA parte a copiter.

www.dacoromanica.ro
246 ALBINA

De obiceiü animalul cauta asT apärà piciorul bolnav, el il

intinde mal putin, îl reazemä cu sfialä. Din contra, pe celä-l-alt
picior tovaräs al celui bolnav, care este sänätos, animalul il în-
tinde bine, fäcênd pasul mare, 0-1 sprijinä. cu putere.
Din causa felulul cum animalul ii}T sprijinä piciorul, resultä
cä urma cea läsat pe pämînt piciorul schiop, este maT putin
pronuntatä de cat aceia a picioruluT. sänätos. Tot din acéstä pri-
cinä sgomotul pe care-1 face in momentul când animalul pus
in trépät sprijinä piciorul bolnav pe pämînt, este mal mic, fapt
ce se constata mal ales daca locul pe unde merge este tare,
impietrit saü prevNut cu caldarâm, de cat acela produs, prin
sprijinirea piciorulul neschiop. In acéstä privintä, trebue sä men-
tioi,äm cä aînt ómenT, maT ales geamba$T, cu augul atât de
obiclnuit, in cat spun dupa sgomotul trépätuluT dacä. un cal
schiópätä saü . nu, $i chiar de ce picior schiópätä, färä ca sä
vac,lä animalul trepädând.
Irimia Popescu
Medic veterinar.

O CIRCULARA (i).
Atrag deosebita d-vósträ atentiune asupra revisteï pgpulare
<Albina.»
Acéstä revista este redactata de o mânä de ómenl de bine,
grupatl In jurul neobositului Administrator al Domeniilor Co-
ronel, D-1 lön Kalinderu, ale cärel sîrguinire pentru înaltarea ni-
velulul cultural si material at taranimel nostre, !Ant cunoscute
de tara întréga.
= lbinau vë va învëtà a vé iubì tara §i a simtì românesce
va réspândì printre d-vósträ dragostea catre bisericä ,Si §cólä,
adicá credinta $i întelepciunea de la care atârnä fericirea omu-
lui; vé va învêtà mijlóeele de a vé îmbunätätì traiul, de a in-
grijì de pämînturile vóstre facêndu-le sä produca cât mai mult,
gratie unor culturi rationale, vé va arata mijlócele cele mai prac-
tice pentru crescerea vitelor, îngrijirea albinelor, vermilor de
matase, etc. etc.; In fine vë va învLtà datoriile ce le aveti catre
stat, judet i7i comuna, povätuindu-vë tot de o datä a läsà copiii
vo,stri sa rëmânä than'', dar Omni luminatl gospodari, in loc
de a-I îndrumà apre functionarism 9i meseriT pe cari nu le cu-
nose fiind-ca n'aü fàcut studil speciale. Cât e mal frumos de a
vedé un flacäü la córnele unul plug cu patru bol, de cat de a-1
vedé putregaind, materialicesce fi moralicesce, ca scriitor într'o
admimswratie öre-care.
Cunósceti, d-le Primar, sentimentele earl m'aü cälauzit in tot-
d'a-una, cunósce i dorinta ce am de a vedé tàranimeà nósträ
desmeticita de felul de amortéla, de indiferentä ,si de lenevie In
(1) AdresatA primarilor din jud. Neamj.

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 247

care träesce açiï, $i de aceia ve recomand eu tete clildura inimeï

mele de român =Revista Albina' care va indrumà sáteniï pe ca-
lea cea bunä ; ve rog decï, ca eu ocazia intocmireï noilor bud-
gete, se avetï grija do a prevede modica sumó de 5 leï pentru
plata abonamentuluï pe an.
41 dori sä înfiintati un :fel de Reptére, in fie -care Duminicä
saü çh de serbätóre, atât d -v, eta invetätorul $i preotul sä
citiï %äranilor adunati diforite bucätï din revistä, care este sorisä
intr'o lambe adeverat românescä, popularä si lesne do inçeles
de ori -cine.
Aducênd la îndeplipire aceste dorino ale mele, pe care, la ne-
voie, le voiü transforma in ordino precise §i categorice, veti. aduce
sfinteï cause a Românismuluï serviciï frumóse de care miel'
mari ne vom aduce aminte.
Prefect, N. Rosetta- Bñldnescn.
p. Director, V. Coman.

3mporta7ta masineior ae secerat si legat.

R inâ.nósträ,
la introducerea maOnelor de secerat In Ora
mani agricultorl era' mal tot-d'a-una
forte mult îngril atl de seménäturlle de grâic,
de secará, de orz qi de oves. Tótä speranta lor
era rezematä pe bratele sätenilor, $i a altor lucrá-
toff agricoli, adusi de prin Bucovina, Bulgaria, Ser-
bia, si Ungaria. Din acest punct de vedere era'
ca tómna ca primävara sä facä seménäturi
mai restrânse. Acest lucru era In folosul pämîntu-
lui, cäcï se läsà o suprafatä mai mare ca ogor, iar
nu dupä cum se lasä astäçil. Ogorul sa' pämîntul
odihnit In timp de 5 ori 6 luni si pe urmä semé-
nat, pote sä producá mai mult. Intocmal ca omul
care obosit de munca çlilel, nóptea odihnindu-se, In
diva urmätóre póte muncì mai bine. Dar de cântl
s'a' introdus malinele de secerat, lucrul s'a schim-
bat cu totul nu flume In dauna släbiriï pámîntu-
luï, din causa unel culturi neîntrerupte, ci
dauna agricultorilor, earl îndatä ce at putut sä-0
cumpere o másinä de secerat, ar fi fost In stare ca
tot pämîntul sá-1 semene numal cu grâ'. Din reaua
cultura, productiunea grâului a Inceput sä devie
mai slabä mal cu sémá In calitate; iar din causa
multei productiunl de grâ' la noi si In alte tari

www.dacoromanica.ro
248 ALDINA

preturile s'a mic$orat. In dauna producétorilor. Óre

nu erà mal bine ca sà se cultive mai putin pàmint
cu grâú? §i altele In schimb devi s'ar fi recoltat
mal putin însa se recottà mai bine §i se vindea §i
cu pret mai bun.
La acest bine se mai adaogà odihna pàmîntului,
mal cu sémà la noi unde nu se întrebuintézà niel
un fel de Ingràsàmînt.
La noi in tara, primul concurs de ma §ini de se-
.cerat, s'a fàcut la 1880, pe mo §ia §cólei de agricul-

4á,iná de secerat.

tura de la Heréstràú, la care concurs dacà nu mé

în§el, premiul eel mai mare 1-a luat ma§ina de se-
cerat legat Mc. Cormick.
Cu introducerea ma§inelor de secerat simple pre-
cum si a celor cu aparat de legat, top agricultoril
càrora le-a dat mana ca sa cumpere ast-fel de ina-
sinl, ail gândit cà acum aú sosit pentru el o altà
epocà de desvoltare $i prosperitate economica.
Am puté çiice, o prosperitate mai mult de a sa-
Mol pàmîntul de cat de a se îmbogàtì; de óre-ce
a fost de ajuns ana 1897 §i 1899, eel d'întâii.I prea
ploios, eel de-al doilea prea secetos, ca eel mai multi
agricultorl sa se ruineze.
Decl ma$inile de secerat $i legat, aú înlesnit
mult seceratul si aú economisit banul agricultori-
lor ; dar unii agricultori ail cheltuit farà milà acest
ban.
Daca In iiva de astàçll, din causa ma§inelor de
secerat, suprafata de culturà s'a îndoit §i întreit,

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 249

nu trebue sà credem cá s'a îndoit §i întreit $i pro-

ductiunea, §i acésta din causa unei rele culturi a
pàmîntuluî §i din causa unei rele seminte ce s'a
semènat. Ca probà avem $i anul acesta, In care
multi agricultori se a§teptat' ca sä recolteze mult
grât', §i când In realitate unii aú recoltat fórte pu-
tin, de-abia 8 baniti la pogon.

liasiná de secerat yi legat.

A à cà tóíá productiunea de grâil In anul acesta,

dupà datele statistice, de -abia s'a ridicat la 191/2
milióne de hectolitri.
Niel' un om nu póte sà tàgáduiascá folósele eco -
nomice ale mainelor de secerat simple sat' cu apa-
rat de legat, càci seceratul se face mai repede i
costà mal purin, dar la noi f.;'a prea abusat, din
causa for s'a márit întinderea seménatului de grât'.
Una din ma §inele de secerat §i legat snopi care

www.dacoromanica.ro
250 ALBINA

se cauta astàçii de agricultorT este asa numita ma-

sind I5billlllil, dintr'o fabricà americana Mc. Cormick,
care este fórte u$órà. Cu acéstà masinà se pote se-
cerà pe çli 10-15 pogne, dupà cum este trasà de
boï sail de cal'. Acóstà ma$inà este fórte usórá, si
pte sà lucreze mai multi ani farà sa se strice. As-
tàçll sînt main de secerat legat porumbul copt.
V.

Cronica Sáptâmânii.
Timpul din urmä, destul de umed, e fórte priincios seme;nä-
turilor de tómnä. AgricultoriT ail marT sperante pentru recolta
anuluT viitor. Ar fi însä timpul sä eadä zapada, acoperind bine
nouile sem6näturT, ferindu-le ast-fel de îngheturT. Sä nädäjduim
in Domnul!
In orasul Constanta bântue scarlatina cu furie. D-nul dr.
Oncescu, inspector sanitar, a plecat acolo, ca sä iea mèsurile
trebuitóre pentru încetarea acesteT periculóse bóle.
In vederea reïnoirel tratatelor nóstre de comerciù, cari ex-
pira la 1903, ministerul domeniilor a cerut tuturor iabricelor din
Wä date statistice amänuntite.
Aceste date trebue sä fie trimese minist ruluT cel maT târziü
pinä la 15 Decembre.
Ministerul de rósboiü a luat urmätrea hotärâre in privinta
taxeT la care sînt supusT tineril cu termen redus ce fac servi-
ciul in cavalerie. Totl tineriT angajatT voluntarT saü recrutatT cu
termen redus, earl doresc a servì in trupele cälärT, vor depune,
chiar de la înrolarea lor, o recepisä a Case! de depunerT si con-
semnatiunT pe numele ministerului de rLsboiü in valóre de 600
lei, ca sä aibä drept la cal, când sint chemat! in serviciü.
Ace! car!, find recrutatT §i dat! la trupa cälare, nu vor dis-
pune de mijlóce pentru a depune acéstä sumä, vor fi mutatT in
arma infanteriel.
La 19 Noembre c. a avut loe la Cernäutl, sërbätórea a 25
anT de la înfiintarea Universität:iT din acel oras. La jubileü aü
luat parte ca delegatT: D-1 Dimitrie Sturdza, din partea Acade-
miel Române si cl-I profesor Onciul, din partea Universitä4il clin
Bucurescl.
Numerosl Roman! macedonenT din Sofia si din alte orase
din Bulgaria, se prepara a päräsi acea pentru a veni sä se
stabiléscä in România.
De cate-va ()lile in Ungaria de Nord este adevératä iarnä.
Zäpada a ck,lut in cantitate atilt de mare ca drumurile slut in-
troenite gi circulatia se lace cu multa greutate.
M. S. Impëratul Germaniel a trimis regine! Maria Amelia

www.dacoromanica.ro
 ALBINA 251

a PortugalieT o medalie de our însotitä de o scrisóre plink de

laude pentru -cä tinëra reginä, aruncânduse in mare îmbräcatä,
a scos dour copil cari se înecaü.
D -1 Krueger, bétrânul pret}edinte al TransvaaluluT, a plecat
din Paris spro Berlin. Telegramele sosite anuntä cä cälätoria
pregedinteluT Krueger a fast un adevërat trinmf.
La Charleroi, Namur, Liège, delegatiunile ia5 presentat adrese
de simpatie populatia 1 -a aclamat cu un mare entusiasm.
La Liège, unde geandarmiT închiserä gara, multimea a pätruns
eu força pe peron qi aü facut lui Krueger o manitestatie cum
rar se póte vedé. Strigätele de 4Träiascä Krueger! Träiascä
Boerii 1» nu mal încetaü.
Preaedintele Krueger a sosit la Colonia la miezul noptil. Mal bine
de o jumátate de oil n'a putut päräsì gara din causa multimel care
voià sá -1 salute, El a fost aclamat cu entusiasm. Imparatul Wilhelm a
fäcut cunoscut preaedintelui Krueger, cä regretä mult cä nu -1 póte primì
in acest moment.
Preaedintele Krueger a renuntat la visita sa la Berlin ¢i se duce de -a
dreptul in Olanda, la Haga.
Atit la Berlin cat $i in testa Germania a facut o penibilä impresie
scirea cä trimi$ii germani, aü comunicat oficial preaedintelui Krueger,
cä împératul Wilhelm regretä cä nu -1 póte primi.
Krueger va plecà direct in Olanda.
Presa ruséscä sprijinä cälduros cererea lui Krueger pentru for -
marea until tribunal arbitral.
Cercurile bine informate asigurä cä top miniatrii stréini la Peking
s'aü invoit asupra naturil conditiuntlor de impus Chinel. Nu exista intre
el niel o deosebire de päreri conditiunile vor fi färä intirziere comu-
nicate plenipotentiarilor chinezi. Rusia, eu töte sgomotele contraril, nu
s'a despärtit niel odatä de concertul european.
Ministrul de externe francez a comunicat telegramele primite din
China. Creatinii aü fost conduai la vetrele for de cätre trupele chinezesci.
Afiae oficiale aü fost lipite in satele districtului $untak (din provincia
Canton), cu pedepse severe contra autoritätilor $i notabililor cari s'ar
face vinovati de not turburäri.Bunurile for vor fl confiscate
Chinezil recunoscuti vinovati de omor aft fost executatl in presenta
delegatilor, consulilor gi echipajelor canonierelor franceze.
Lordul Roberts, comandantul trupelor engleze din Africa de Sud,
a fost numit generalisim al armatel engleze, ca räsplatä pentru victoriile
câgtigate In Transvaal ai Orange. In locul sétt a fost numit comandant
in Africa de Sud Lordul Kitchener.
Iatä gi tâte -vi din scirile din urmä privitóre la résboiul din Transvaal.
Colonelul englez Meyrich a ocupat Lichlenburgul dupa o luptá. cran -
cenä eu 400 boeri.
Boeril desfä$ órä o mare activitate in districtul Standorkov. O incäe-
rare a avut loe lângä oraaul eu acelaaI nume.
Generalul englez Knox a atacat arier -garda generalulul boer Dewet.
Lupta a tinut doué ore. Boeril s'aü retras.
Generalul englez Settle a avut la 28 Noembre o luptä cu comandan
tul Hertzog. El a bâtut pe Boeri ai a ocupat Lueckhoff.
Generalul englez Paget a avut sä lupte eu trupele intrunite ale co-
mandantilor Viljoen ai Erasmus. Boerii aft fost respinai. Locotenentul-
colonel Lloyd a fost gray 'Init. Englezil aft mai avut 5 ofiterl ai 50 de
ómeni räniti, precum ai 5 omeni mortï.
Boerii alt ìnvins pe Englezi la Machadodorps $i ail luat un tren.
Generalul boer Devett a Incins la Rouxville o luptä mare eu genera -
lul englez Knox.

www.dacoromanica.ro
 ALIiINA

INFORMATII
Societatea Geografica Românä i§i va serbi jubileul de 25 anti, in 4iva
de 6/19 Decembre viitorprintr'o Qedinta solemna care se va tine in sala
Senatulul, la 81/, ore sera Qi va fi presidatä de Majestatea Sa Regele:
Dim aid Qi programul serbarii :
1) Cuvînt rostit de M. S. Regele.
2) Cuvintarea d-lui Vice-Pre edinte General G. Manu,
3) Conferinta d-lui general 1. Bratianu, despre :
Harta Orel dupä 25 de anz=
4) Conferinta d-lui explorator Emil C Racovitä easupra expeditieïr
antarctice Belgiane, eu proectiuni electrice.
Distribuirea medaliei comemorative §i a buletinuluï (numër jubilar}
D-lor membri. NumLrul locurilor fiind restrâns, intrarea la acésta Qe-
dinta nu se îngadue de cât persónelor cari vor avi bilet de intrare,
mésurä care privesce §i pe d-nii membrii. Biletele Bunt personale Qi se
gäsesc la d-nul Secretar general G. I. Lahovari, str. Rotarilor 1.
A doua cji 7/20 Decembre, la 71/, ore aéra va fi la hotelul Capp, ban-
chetul membrilor Societatii, presidat de A. S. R. Principele Ferdinand
Sub-scriptia pentru banchet (20 de lei) va fi închisä la 20 Noembre
st. v. 1900.
Tinuta de gala este obligatorie pentru d-nil membrii;ai societätii, atit
pentru §edinta de la 6 Decembre cât Qi pentru banchet,

Intre persónele ce aú réspìuns la 2 întrebäri, a fost §i d-ra Dora I. Mi-

tescu din Craiova, care deQi a luat parte la tragerea premiilor, însä din.
eróre n'a fost trecutä printre deslegatori. Facem cuvenita rectificare.

BIBLIOGRAFIE
A apärut o importantä scriere datoritä, Sf. sale Economul Stavrofor
Gg, C. Drägänescu,directorul seminarului din Curtea de ArgeQ intitulatä:
alstoricul Seminaruluí din Curtea de Arge'.»
Preful 1 led la autor C. de Arge §. O recomandam cititorilor no §tri.
A mai apärut :
«Din traducerile mele..
Doua volume de George Catafani, cunoscutul tipograf din Bârlad, Fie -
care volum costa numal cite 1 leií. Depositul: Tipografia G. Catafani
Bârlad.
In aceste volume Bunt unele istorióre, fórte instructive Qi cu multi in-
grij ire traduse.

POSTA ADMINISTRATIEI
Pr. C. Virforeanu Vîrfurile Dâmb.Pe Sf. V. v'am achitat pe anul cu-
rent al IV-lea eu chit. 245, iar pe Ion Vasilescu cu chit. 246. Vi multumim.
Pr. P. Petrescu Coveiu Dolj.Idem idem chit. 261. Vi multumim.
D-rei Dora I. Mitescu,S'a facut rectificarea, pe care eu drept ati ce-
rut-o. Speräm ca nu vetï fi supäratä.
M. Mihciilescu, invët. Wiese' Dolj.Sînteti plitit pe anul II cu chi-
tanta 13.291 §i pe anul III eu chit. 49.07ß, datoriti numai pe anul eu-
rent al IV-lea.
Th. N. Rädulescu. Vama Constanta. Primit §i v'am achitat pe anul
al III-lea cu chitanta 18.337.

www.dacoromanica.ro
 MICA PTJBLICITATE
Cu 5 bani cuvintul, iar ventru anunciurile eu un numèr rimai mare de
cuvinte, de la 50 in sus, pretil pentr u fle -care cuvint este numal de 4 baril.
Textul pentru pregìttirea lectiunilor, Muilsterul lucrärilor publice a pus
de Eugen Tisescu invétätor, ele- in vindare la libräriile Socecü,
gant lucrat. Alcalay si Müller (pasagiul Roman)
Pentru institutori . . . lei 3,50 urmätórele publicatiuni cu preturile
= invét. pe cursuri. » 3,50 însemnate in dreptul fie- cäreia:
Adresati comandele insotite de Expunerea situatiei Ministerului
cost, plus 50 bani porto, domnuluï de lucräri publice la finele anului
Eugenid Tisescu, Bacì[ü. 1897, doua volume à lei . . 18,75
Harta murala a drumurilor
GRADINA PREOTUL ILIE, Bise- tärei (in 4 foi) lei 12 50
rica Cotroceni, Bucuresci. Ar- Les routes cu Roumanie, un
bori fructiferi, Arbori pentru $o- volum leil 2.50
sele, Arbori altoiti de ornament, Harta drumurilor tärei im-
Arbu$ti, Plante urcátóre, Brac}i, Pini pärtitä pe judete 0,50
austriaci,Thuia $i altele. Stupi, Tran-
dafiri, etc. NATIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESC
BANCA ROMA]'IIEI
Capital in actiuni întreg vérsat in
Capital social de 25.000.000 fr. ïmï our Lei 2.000.000
partit in 50.000 actiuni de 500 fr. din Fondliri de reserva
cari 150 fr. vérsati. compuse din prime
Comitetul central : 5i daune . 3.955.688.76
la Londra Idem format din capi-
Lachlan tal si alte reserve . » 1.075.842.60
Esquire . Total in our Lei 7.052.531.36
G. I. Goschen Daune plätite .. . . . Lei 33.000.000
Viscoant Duncannon . . .
Vice- presedinte A. Bdicóiaun.
Hon. H. A. Larvrence . .
n Dir. general E. Grilnwald.
M. Adolphe Vernes.. . . à Paris rNationala» asigurä contra incen-
M. Charles Mallet . . . . diului, a grindinei, contra risculuï
Director general la Bucuresci, pierderil valorilor. Asigurdrile pen.
M. Dimitrie de Frank. tru viatä sint primite in tóte combi-
natiunile obicinuite ca: cas de mórte,
Director: M. C. A. Stolz. supravie(uire, zestre rentó. Sediul
» ajutor : M. E. E. Goodwill. social in palatul Socletätii din str.
Censori : loan Kalindera, Principele Dómnei No. 12, Bucuresci. Repre-
Demetru Ioan Ghika ,i Arthur Green. sentantä generala in Bucuresci, str.
Smirdan No. 4. Agentii in tóte ora -
Sediul social sele din tara.
Piaf{a sf. Gheorghe, Bucuresci
Sueur sala la Braila, Agentia la Londra. Societatea de Basalt Artificial §1
A apárut s Teatru Popular de de Ceramicá de la Cotroceni.
Th. Speran(á. Capital social Let 2.500.000 deplin vernal!
De necas 0,50 Sobe de portelan albe si colorate
Ce face dracu 0,50
Ce face befia 0,50 Representanta generala pentru tóti tara
Cite trele se expediazä franco con- JBá cur. Calea MogilorNo. 81.
tra Lei 1,50 in mire postale, trimise ZWAIFEL & Co. lao', str. MitropolieI No. 2.
Libräriei Leon Alcalay la Bucuresci. tGalatl, str.Egalitatii No. 48.

www.dacoromanica.ro
i_ ji apärut cunoscutul si elegantul:

Calendar al JYlinervel
pe anal 1901
Acest calendar e o adevératd" lucrare artisticd" de o
valóre nepretuitd" la noi in tard".
Voluminos, bogat in cuprins, variat in ilustratii qi
suplimente artistice, elegant in exterior, el se presintä
in fie-care an qi MAI CU SEAMA ÎN ANUL ACESTA,
fard pereche färä concurentd" pe acest teren.

Pretul I leg,.
Cel mai mare sf cel mal vast magasin din Tara si singurul care vinile eftin
LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriel 27, lingä Politia Capitalei.
Ghete pentru barbati Chete pentru dame
De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95 chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
cu çirete, 13,95, 12,95, 11,95 ext. fine, 15,95, 14,95,13,95, 12,95
Ghete de lack pentru salon eu elas- High - Liffe, 16,95
tic si $Trete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack intregi, 14,95 13,95 High- Liffe, 15,95, 14,95
facon Klappe, 15,95 extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95.
> pentru d-niiofit.14,95, 13,95 Pantofi pentru dame
cu nasturi, 15,95, 14,95 Colori :?i negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
glace vax cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 Ghete pentru bäeti, fete si copia
nasturi, 16,95 Pentru báeti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 fete 6,95, 5,95, 4,95
> beseturi, 14,95, 13,95 copia 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
sirete, 14,95, 13,95, 12,95 Numai la trite sezónele se póteg& si in-
nasturi, 14,95, 13,95 caltäminte bun& ßi eu preturi fabulóse de
> píele rus. 15,95,14,95 eftine.
Pantofi pentru bilrbat1 Magasinul la tóte Sesónele ling& Politi&
Bucuresci, Calea Victoriel 27, Bucuresci.
I De gems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux american, 9,95 5°%
frantuzesc, 12,95 Cupon de reduclie pentru cititoril Albinel.
color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititorii revistel vor avéun scádémìnt de B%
píele rustiscä, 12,95, 11,95 din prelurile Insemnate, presentíind ouponul.

Institutul de Arte Graficewww.dacoromanica.ro

CAROL GÖBL, Strada Dómneï 16. - Bucuresci.