Albina - Revistă Enciclopedică Populară, 04, Nr. 09, 26 Noiembrie 1900
Albina - Revistă Enciclopedică Populară, 04, Nr. 09, 26 Noiembrie 1900
Albina - Revistă Enciclopedică Populară, 04, Nr. 09, 26 Noiembrie 1900
,0\
r-
No. 9
1 Iá1`ól l0I11 4lui lál PYII, V4lá
ANUL IV
, ,, I"1 ó,1 ól 4
I,AII"T47C;;III..Iltulll.Ih:JII:AIluII1:.111.lILJI1..111.:.I11.IIliIIW4.111.II1Mlll
-
ï °óazlimltal Álr MIME
26 Noembre 1900.
I:AI11111^^1 o9lá o9 I,u I lál I"I I'ii^,I l I i1 I"I ól 1I P
I:AILilllullLlllfulllAl1 Ni III..III:III Ii.lll.`.IIi°III..I.,III::1°l
[
,--,
Ctÿ
on Kalinderu
óviccaqq u m, 5. ,fidamescu
ddulescu-jYlotru Y. S. iY'toga
5 Co;buc JV. JVicoiaescu
7. Otescu G'ogst. C pop.-Ga;cd
P. Oulfu 4, Cr. Z'eodossiu.
.YMNNNNI11.NNNNNMNNN
SUMARUL : P. Dulfia, Ostarilor RomíinT. -- G. Cosbuc, Proorociile despre schlmbarea
v3zduhulul.P..., Mitropolitul Gavril B:inulescu.Dr. N. Grigoriu, Scarlatina.I. Idicénu,
Apel. Cdpilan S. Leonte, Stégul. Povatií contra ingriigilriT. Ch. Adamescu,. Aneaarea
Dobrogel. Societatea Spiltarul Milescu" de pe Domeniul CoréneT. Niger, StrAin In
Tara lui. Irimxa Popcscu, Cum cunoscI cá un cal e schiop. V. Coman, O circularil.
V., Importanta marinelor de secerat ri legat.Cronica S ipt ímäniT. Informati!. Biblio-
gralie.Porta Administratiel,
Ilustratiuni: Osta.g Romiln.Mitropolitul Gavril B;Inulescu.TiíranT din Olteniallfa-
riná de secerat. Marinli de secerat ri legat.
-N
le
4- Se
Ii.N.+l3ll°.W3I1Mltil ;EL°nlI"'l'
lul l JI11ñ
IIII1 "a3:381211,1112 1 u11Á °IIMiI3MIIVIA:171V14.EM
Redacfia dministrafia Str. JVldgtuldsa fío. 9, ,Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
FURNISORUL CURTEII FABRIC/1 IDE CONSERVE STAICOVICi
Ca fi in aniï trecuti vi oferá anul acesta pro-,
! dusele sale de legume, precum;: ffiaziire, resole,,
Bame, Ghiveci, Piítiágele vinete, resole tn.,
RECOMPENSE OBTINUTE: ; oì"tri6 .yi Ardei oopti in eutie de '/, kilo eu pre-,
4 Diplome de onóre
! tul de Lei 5,75, colectia de 10 ontii, din care,
voitï s« alegeti. Transportul gratis pind la gara,
19 Medalii de our 'sau comma D-vóstrit. Plata in ramburs.
1 Grand Prix Kind siguri cd in tot-d'a-una ali lost multu-,
1 Afarä de concurs i miti de ealitate yi pret, avem speranta cci,yi anul,
acesta ne vetï onora eu comandele D-vóstre, mai
MEMBRU JURIULUI I cu sémd cá anul acesta am redus prefurile cu
Medalie de argint la Exp .; I2^lo in raport cu anul trecut.
Univers. Paris 1900. Comandele se adresézä
Cen mai mare recompense i D. STAICOVICI
decernata conservelor str'ine .i Strada Regala, 11.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
OSTASILOR ROMÂJVÌ
28 Noembre 1877
www.dacoromanica.ro
Ostas Român.
www.dacoromanica.ro
ALBINA 227
www.dacoromanica.ro
228 ALBINA
www.dacoromanica.ro
ALBINA 229
UN CUVÎNT
Multe vreme câ§tige acela care nu ia sema la ceea-ce a
{Ps, a fecut sail a gândit semenul sell, ci numal la ce-a fe-
eut el, ca se aibc actiunl drepte §i sfinte!
www.dacoromanica.ro
230 ALBINA
www.dacoromanica.ro
:o,-*76
a
;
'i
IlJ
www.dacoromanica.ro
232 ALBINA
www.dacoromanica.ro
ALBINA 233
www.dacoromanica.ro
234 ALBINA
www.dacoromanica.ro
ALBINA 235
PEL
Sub-semnatul, înfiinGând o bibliotecä populard la ecla din
Bodescil-de-sus, comuna BodesciT-PrecisteT, tac un apel la totT
patriotiT românT, carT vor bine-voi a därui cite un manual din
diferite eerier!, pentru acéstä bibliotecä $i in consecinti pentru
luminarea neamuluT.
I. Idiceanu
Invq Yitor-dirigint c.
www.dacoromanica.ro
236 ALBINA
STÉGUL
oporul, ca $i ómenii, tine la unele lucrurï semne
cari färä sä aibe. prinele un mare pret, aü.în schimb a-
supra cugetului omenesc cea mai covîr$itóre înrîurire.
AO de pilda stégul ! Nu este de cat un semn, o
pînzä cu trei culori $i "cu töte astea cat de mult îmbärbätézä
pe okitean când mal mani lui In clipe de primej die, 11 pun
In fruntea o§tilor dupa el oçteniï înaripati tree §anturile
$i rästórnä parapetele.
In adevér, mare îi cate o date. asupra cugetului omenesc
puterea unui semn ! Cine In viata lui n'a vérsat o lacrimä
la vederea unui semn cat de mic de la un suflet depärtat,
de la un suflet scump noue, cu care o data am copile.rit,
cu care am fost ferici j,ï ori îndurerati, cu care In sfîr§it am
legat o dragoste dumnezeéscä !
Un mic semn iubit este de ajuns sa ne înalte sufletul
aqà de tare $i a§à de sus, in cat se putem doborî In o clipa
töte chinurile $i töte amäräciunile ce ne mistue sufletul.
Asta putere märéta o are $i stégul asupra oWnului, caci
stégul, falfäind In mijlocul câmpurilor de Millie, aduce ne-
contenit aminte o§ténuluï de casa lui, de pärintii lui, de
prietenii lui, de copila$ii lui, de locul unde s'a ne.scut, unde
a crescut, unde a gustat bucurie ori tristeta, unde a cântat
doina lui dulce §i In sfîr$it unde a învétat sä pretuiasce.
pe Dumnec}eü ! Ce bunurl dar mai scumpe de cat acestea
mai póte avé omul pe pämînt ? Nid unul.
AO dar stégul, este chipul tuturor lucrurilor scumpe o§-
ténului, §i el II spune mere' ca trebue sä-1 apere cu cinstea
$i Cu bärbatia care se cuvine némului seg.
Mare este însa nenorocirea pentru o o§tire care ei-a per-
dut stégul ! Din clipa aceea tara e cernita óstea nu mai
www.dacoromanica.ro
ALßI*TA 237
www.dacoromanica.ro
t.;38 ALBINA
ANExAREA nO13ROGEI
www.dacoromanica.ro
ALRiNA 239
www.dacoromanica.ro
240 ALBINA
colea, la róte...
Lasä, cocóne, vise säténul, cä asa-s haramurile astea
de bol: näräviti, nu cä nu pot trage.
Cosmin, si cu copiii ridicarä carul. Säténul pornì multu-
mind învétátoruluï.
`'ec}i No. 7 si 8.
www.dacoromanica.ro
ALBINA 241
www.dacoromanica.ro
242 ALBINA
www.dacoromanica.ro
ALBINA 243
www.dacoromanica.ro
244 ALBINA
www.dacoromanica.ro
ALBINA 245
www.dacoromanica.ro
246 ALBINA
O CIRCULARA (i).
Atrag deosebita d-vósträ atentiune asupra revisteï pgpulare
<Albina.»
Acéstä revista este redactata de o mânä de ómenl de bine,
grupatl In jurul neobositului Administrator al Domeniilor Co-
ronel, D-1 lön Kalinderu, ale cärel sîrguinire pentru înaltarea ni-
velulul cultural si material at taranimel nostre, !Ant cunoscute
de tara întréga.
= lbinau vë va învëtà a vé iubì tara §i a simtì românesce
va réspândì printre d-vósträ dragostea catre bisericä ,Si §cólä,
adicá credinta $i întelepciunea de la care atârnä fericirea omu-
lui; vé va învêtà mijlóeele de a vé îmbunätätì traiul, de a in-
grijì de pämînturile vóstre facêndu-le sä produca cât mai mult,
gratie unor culturi rationale, vé va arata mijlócele cele mai prac-
tice pentru crescerea vitelor, îngrijirea albinelor, vermilor de
matase, etc. etc.; In fine vë va învLtà datoriile ce le aveti catre
stat, judet i7i comuna, povätuindu-vë tot de o datä a läsà copiii
vo,stri sa rëmânä than'', dar Omni luminatl gospodari, in loc
de a-I îndrumà apre functionarism 9i meseriT pe cari nu le cu-
nose fiind-ca n'aü fàcut studil speciale. Cât e mal frumos de a
vedé un flacäü la córnele unul plug cu patru bol, de cat de a-1
vedé putregaind, materialicesce fi moralicesce, ca scriitor într'o
admimswratie öre-care.
Cunósceti, d-le Primar, sentimentele earl m'aü cälauzit in tot-
d'a-una, cunósce i dorinta ce am de a vedé tàranimeà nósträ
desmeticita de felul de amortéla, de indiferentä ,si de lenevie In
(1) AdresatA primarilor din jud. Neamj.
www.dacoromanica.ro
ALBINA 247
R inâ.nósträ,
la introducerea maOnelor de secerat In Ora
mani agricultorl era' mal tot-d'a-una
forte mult îngril atl de seménäturlle de grâic,
de secará, de orz qi de oves. Tótä speranta lor
era rezematä pe bratele sätenilor, $i a altor lucrá-
toff agricoli, adusi de prin Bucovina, Bulgaria, Ser-
bia, si Ungaria. Din acest punct de vedere era'
ca tómna ca primävara sä facä seménäturi
mai restrânse. Acest lucru era In folosul pämîntu-
lui, cäcï se läsà o suprafatä mai mare ca ogor, iar
nu dupä cum se lasä astäçil. Ogorul sa' pämîntul
odihnit In timp de 5 ori 6 luni si pe urmä semé-
nat, pote sä producá mai mult. Intocmal ca omul
care obosit de munca çlilel, nóptea odihnindu-se, In
diva urmätóre póte muncì mai bine. Dar de cântl
s'a' introdus malinele de secerat, lucrul s'a schim-
bat cu totul nu flume In dauna släbiriï pámîntu-
luï, din causa unel culturi neîntrerupte, ci
dauna agricultorilor, earl îndatä ce at putut sä-0
cumpere o másinä de secerat, ar fi fost In stare ca
tot pämîntul sá-1 semene numal cu grâ'. Din reaua
cultura, productiunea grâului a Inceput sä devie
mai slabä mal cu sémá In calitate; iar din causa
multei productiunl de grâ' la noi si In alte tari
www.dacoromanica.ro
248 ALDINA
4á,iná de secerat.
www.dacoromanica.ro
ALBINA 249
www.dacoromanica.ro
250 ALBINA
Cronica Sáptâmânii.
Timpul din urmä, destul de umed, e fórte priincios seme;nä-
turilor de tómnä. AgricultoriT ail marT sperante pentru recolta
anuluT viitor. Ar fi însä timpul sä eadä zapada, acoperind bine
nouile sem6näturT, ferindu-le ast-fel de îngheturT. Sä nädäjduim
in Domnul!
In orasul Constanta bântue scarlatina cu furie. D-nul dr.
Oncescu, inspector sanitar, a plecat acolo, ca sä iea mèsurile
trebuitóre pentru încetarea acesteT periculóse bóle.
In vederea reïnoirel tratatelor nóstre de comerciù, cari ex-
pira la 1903, ministerul domeniilor a cerut tuturor iabricelor din
Wä date statistice amänuntite.
Aceste date trebue sä fie trimese minist ruluT cel maT târziü
pinä la 15 Decembre.
Ministerul de rósboiü a luat urmätrea hotärâre in privinta
taxeT la care sînt supusT tineril cu termen redus ce fac servi-
ciul in cavalerie. Totl tineriT angajatT voluntarT saü recrutatT cu
termen redus, earl doresc a servì in trupele cälärT, vor depune,
chiar de la înrolarea lor, o recepisä a Case! de depunerT si con-
semnatiunT pe numele ministerului de rLsboiü in valóre de 600
lei, ca sä aibä drept la cal, când sint chemat! in serviciü.
Ace! car!, find recrutatT §i dat! la trupa cälare, nu vor dis-
pune de mijlóce pentru a depune acéstä sumä, vor fi mutatT in
arma infanteriel.
La 19 Noembre c. a avut loe la Cernäutl, sërbätórea a 25
anT de la înfiintarea Universität:iT din acel oras. La jubileü aü
luat parte ca delegatT: D-1 Dimitrie Sturdza, din partea Acade-
miel Române si cl-I profesor Onciul, din partea Universitä4il clin
Bucurescl.
Numerosl Roman! macedonenT din Sofia si din alte orase
din Bulgaria, se prepara a päräsi acea pentru a veni sä se
stabiléscä in România.
De cate-va ()lile in Ungaria de Nord este adevératä iarnä.
Zäpada a ck,lut in cantitate atilt de mare ca drumurile slut in-
troenite gi circulatia se lace cu multa greutate.
M. S. Impëratul Germaniel a trimis regine! Maria Amelia
www.dacoromanica.ro
ALBINA 251
www.dacoromanica.ro
ALIiINA
INFORMATII
Societatea Geografica Românä i§i va serbi jubileul de 25 anti, in 4iva
de 6/19 Decembre viitorprintr'o Qedinta solemna care se va tine in sala
Senatulul, la 81/, ore sera Qi va fi presidatä de Majestatea Sa Regele:
Dim aid Qi programul serbarii :
1) Cuvînt rostit de M. S. Regele.
2) Cuvintarea d-lui Vice-Pre edinte General G. Manu,
3) Conferinta d-lui general 1. Bratianu, despre :
Harta Orel dupä 25 de anz=
4) Conferinta d-lui explorator Emil C Racovitä easupra expeditieïr
antarctice Belgiane, eu proectiuni electrice.
Distribuirea medaliei comemorative §i a buletinuluï (numër jubilar}
D-lor membri. NumLrul locurilor fiind restrâns, intrarea la acésta Qe-
dinta nu se îngadue de cât persónelor cari vor avi bilet de intrare,
mésurä care privesce §i pe d-nii membrii. Biletele Bunt personale Qi se
gäsesc la d-nul Secretar general G. I. Lahovari, str. Rotarilor 1.
A doua cji 7/20 Decembre, la 71/, ore aéra va fi la hotelul Capp, ban-
chetul membrilor Societatii, presidat de A. S. R. Principele Ferdinand
Sub-scriptia pentru banchet (20 de lei) va fi închisä la 20 Noembre
st. v. 1900.
Tinuta de gala este obligatorie pentru d-nil membrii;ai societätii, atit
pentru §edinta de la 6 Decembre cât Qi pentru banchet,
BIBLIOGRAFIE
A apärut o importantä scriere datoritä, Sf. sale Economul Stavrofor
Gg, C. Drägänescu,directorul seminarului din Curtea de ArgeQ intitulatä:
alstoricul Seminaruluí din Curtea de Arge'.»
Preful 1 led la autor C. de Arge §. O recomandam cititorilor no §tri.
A mai apärut :
«Din traducerile mele..
Doua volume de George Catafani, cunoscutul tipograf din Bârlad, Fie -
care volum costa numal cite 1 leií. Depositul: Tipografia G. Catafani
Bârlad.
In aceste volume Bunt unele istorióre, fórte instructive Qi cu multi in-
grij ire traduse.
POSTA ADMINISTRATIEI
Pr. C. Virforeanu Vîrfurile Dâmb.Pe Sf. V. v'am achitat pe anul cu-
rent al IV-lea eu chit. 245, iar pe Ion Vasilescu cu chit. 246. Vi multumim.
Pr. P. Petrescu Coveiu Dolj.Idem idem chit. 261. Vi multumim.
D-rei Dora I. Mitescu,S'a facut rectificarea, pe care eu drept ati ce-
rut-o. Speräm ca nu vetï fi supäratä.
M. Mihciilescu, invët. Wiese' Dolj.Sînteti plitit pe anul II cu chi-
tanta 13.291 §i pe anul III eu chit. 49.07ß, datoriti numai pe anul eu-
rent al IV-lea.
Th. N. Rädulescu. Vama Constanta. Primit §i v'am achitat pe anul
al III-lea cu chitanta 18.337.
www.dacoromanica.ro
MICA PTJBLICITATE
Cu 5 bani cuvintul, iar ventru anunciurile eu un numèr rimai mare de
cuvinte, de la 50 in sus, pretil pentr u fle -care cuvint este numal de 4 baril.
Textul pentru pregìttirea lectiunilor, Muilsterul lucrärilor publice a pus
de Eugen Tisescu invétätor, ele- in vindare la libräriile Socecü,
gant lucrat. Alcalay si Müller (pasagiul Roman)
Pentru institutori . . . lei 3,50 urmätórele publicatiuni cu preturile
= invét. pe cursuri. » 3,50 însemnate in dreptul fie- cäreia:
Adresati comandele insotite de Expunerea situatiei Ministerului
cost, plus 50 bani porto, domnuluï de lucräri publice la finele anului
Eugenid Tisescu, Bacì[ü. 1897, doua volume à lei . . 18,75
Harta murala a drumurilor
GRADINA PREOTUL ILIE, Bise- tärei (in 4 foi) lei 12 50
rica Cotroceni, Bucuresci. Ar- Les routes cu Roumanie, un
bori fructiferi, Arbori pentru $o- volum leil 2.50
sele, Arbori altoiti de ornament, Harta drumurilor tärei im-
Arbu$ti, Plante urcátóre, Brac}i, Pini pärtitä pe judete 0,50
austriaci,Thuia $i altele. Stupi, Tran-
dafiri, etc. NATIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESC
BANCA ROMA]'IIEI
Capital in actiuni întreg vérsat in
Capital social de 25.000.000 fr. ïmï our Lei 2.000.000
partit in 50.000 actiuni de 500 fr. din Fondliri de reserva
cari 150 fr. vérsati. compuse din prime
Comitetul central : 5i daune . 3.955.688.76
la Londra Idem format din capi-
Lachlan tal si alte reserve . » 1.075.842.60
Esquire . Total in our Lei 7.052.531.36
G. I. Goschen Daune plätite .. . . . Lei 33.000.000
Viscoant Duncannon . . .
Vice- presedinte A. Bdicóiaun.
Hon. H. A. Larvrence . .
n Dir. general E. Grilnwald.
M. Adolphe Vernes.. . . à Paris rNationala» asigurä contra incen-
M. Charles Mallet . . . . diului, a grindinei, contra risculuï
Director general la Bucuresci, pierderil valorilor. Asigurdrile pen.
M. Dimitrie de Frank. tru viatä sint primite in tóte combi-
natiunile obicinuite ca: cas de mórte,
Director: M. C. A. Stolz. supravie(uire, zestre rentó. Sediul
» ajutor : M. E. E. Goodwill. social in palatul Socletätii din str.
Censori : loan Kalindera, Principele Dómnei No. 12, Bucuresci. Repre-
Demetru Ioan Ghika ,i Arthur Green. sentantä generala in Bucuresci, str.
Smirdan No. 4. Agentii in tóte ora -
Sediul social sele din tara.
Piaf{a sf. Gheorghe, Bucuresci
Sueur sala la Braila, Agentia la Londra. Societatea de Basalt Artificial §1
A apárut s Teatru Popular de de Ceramicá de la Cotroceni.
Th. Speran(á. Capital social Let 2.500.000 deplin vernal!
De necas 0,50 Sobe de portelan albe si colorate
Ce face dracu 0,50
Ce face befia 0,50 Representanta generala pentru tóti tara
Cite trele se expediazä franco con- JBá cur. Calea MogilorNo. 81.
tra Lei 1,50 in mire postale, trimise ZWAIFEL & Co. lao', str. MitropolieI No. 2.
Libräriei Leon Alcalay la Bucuresci. tGalatl, str.Egalitatii No. 48.
www.dacoromanica.ro
i_ ji apärut cunoscutul si elegantul:
Calendar al JYlinervel
pe anal 1901
Acest calendar e o adevératd" lucrare artisticd" de o
valóre nepretuitd" la noi in tard".
Voluminos, bogat in cuprins, variat in ilustratii qi
suplimente artistice, elegant in exterior, el se presintä
in fie-care an qi MAI CU SEAMA ÎN ANUL ACESTA,
fard pereche färä concurentd" pe acest teren.
Pretul I leg,.
Cel mai mare sf cel mal vast magasin din Tara si singurul care vinile eftin
LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriel 27, lingä Politia Capitalei.
Ghete pentru barbati Chete pentru dame
De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 De gems, 9,95, 8,95, 7,95
extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95 chevreaux,13,95, 12,95, 11,95, 10,95
cu çirete, 13,95, 12,95, 11,95 ext. fine, 15,95, 14,95,13,95, 12,95
Ghete de lack pentru salon eu elas- High - Liffe, 16,95
tic si $Trete, 12,95, 11,95 color. 12,95, 11,95, 10,95
de lack intregi, 14,95 13,95 High- Liffe, 15,95, 14,95
facon Klappe, 15,95 extra -fine, 13,95, 12,95, 11,95.
> pentru d-niiofit.14,95, 13,95 Pantofi pentru dame
cu nasturi, 15,95, 14,95 Colori :?i negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
glace vax cu nasturi, 15,95, 14,95 5,95, 4.95.
chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 Ghete pentru bäeti, fete si copia
nasturi, 16,95 Pentru báeti, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
Ghete color. simple, 13,95, 12,95 fete 6,95, 5,95, 4,95
> beseturi, 14,95, 13,95 copia 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
sirete, 14,95, 13,95, 12,95 Numai la trite sezónele se póteg& si in-
nasturi, 14,95, 13,95 caltäminte bun& ßi eu preturi fabulóse de
> píele rus. 15,95,14,95 eftine.
Pantofi pentru bilrbat1 Magasinul la tóte Sesónele ling& Politi&
Bucuresci, Calea Victoriel 27, Bucuresci.
I De gems, 10,95, 9,95, 8,95
chevreaux american, 9,95 5°%
frantuzesc, 12,95 Cupon de reduclie pentru cititoril Albinel.
color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 Cititorii revistel vor avéun scádémìnt de B%
píele rustiscä, 12,95, 11,95 din prelurile Insemnate, presentíind ouponul.