vitatea atît de rodnică şi necesară ce se în special, pentru vo1a1orii romani, unii să se treacă la cultivarea intensă a ştiin­

desfăşura sub îndrumarea Academiei Ro- privilegiaţi, alţii fiind obligaţi să plătească ţelor şi la pregătirea tineretului chemat
mâne la Roma. Monumentalul palat al costul cazării în valută. să asigure dezvoltarea sănătoasă şi sigură
Şcolii Române a trecut în stăpînirea unei Este, deci, dreptul şi datoria Academiei a viitorului ţării, să redea de urgenţă
instituţii care nu avea nici o legătură cu Române, redevenită stăpînă a instituţiei Şcolii Române de la Roma funcţia ei ori-
cultura. Prevalîndu-se însă de faptul că create de ea în 1922, ca acum, cînd nevoile ginară, pe care şi-a îndeplinit-o cu cinste,
acest palat adăpostea o foarte bogată spirituale ale României de azi cer impetuos onorînd deopotrivă ştiinţa şi ţara.
bibliotecă cunoscută în lumea romană şi
RESUM~
bine apreciată şi frecventată de membrii Fondee en 1922, par Ies soins de !'Academie Roumaine, l'Ecole Roumaine
instituţiilor academice străine de la Roma, de Rome a trouve sa place parmi Ies autres institutions academiques, instalees
rămas e în funcţiune, noii locatari ai pala- deja depuis longtemps dans la cite des Cesars.
L'instauration du regime totalitaire dans notre pays a mis fin malheureuse-
tului· s-au socotit moştenitorii de drept ment a l'activite deployee sous le Conseil de !'Academie Roumaine de Rome
ai unui « Institut de Cultură ». Astfel, et le monumental palais bâti d'apres Ies plans con~us par l'academicien archi-
tecte Petre Antonescu est devenu la propriete d'une institution sans aucune
Guvernatoratul Romei, analizînd faptul liaison avec la culture.
cu bunăvoinţă, a socotit că nu este cazul L'academicien prof. dr. Grigore Ionescu, un des prem iers membres de !'Aca-
demie Roumaine de Rome, deplore le fait que cette honorable institution con-
unei schimbări de destinaţie şi n-a făcut tinue, m~me aujourd'hui, a servir a d'autres fins que cel Ies auxquelles la destinât
uz de dreptul său de a redeveni proprietar jadis Vasile Pârvan.
al terenului şi, implicit, şi al Palatului Sans l'activite de la bibliotheque que fit autrefois sa renomme , dans l'absence
des jeunes studieux, l' i:cole Roumaine de Rome ne fait qu'attendre le moment
Accademiei di Remania. ou elle pourra reprendre son eclat, retrouver ses anciens fonctions.
Între timp zestrea bibliotecii s-a risipit, L'auteur insiste que c'est le droit (et le devoir) de !'Academie Roumaine
d'aider cette institution de reprendre sa place de jadis, parmi Ies institutions
iar Palatul a devenit un hotel pentru unii similaires crees a Rome par presq ue tous Ies etats europeens.
fun cţ ionari ai Ambasadei României şi, (Resumes traduits par Dana Vârlan

DATE ISTORICE DESPRE SPITALUL PANTELIMON

(1735-1900)
COLETIE AXENTIE

„Spitalul Pantelimon, zidit de Grigore cordat, şi-a petrecut copilăria şi o parte de altfel foarte modestă", scrie Gion în
Ghica Vod·ă în anul 1735, a fost al doilea din tinereţe la Constantinopol; aproape Istoria Bucureşti/or.
spital din - Bucureşti, primul fiind spitalul cu totul grecizat, ajunsese dragoman la « (...] dar ce viaţă trebuie că a fost
Mănăstirii Colţea (al cărui ctitor a fost Înalta Poartă şi era foarte cultivat. Vorbea acolo sub Grigore Ghica Vodă şi Doamna
spătarul Mihail Cantacuzino, prin anii ·mai multe limbi străine şi cunoştea bine sa Zoiţa », scria Gane în 1935, în Trecute
1695) pe locul bi ser icuţei din lemn a lui politica. vieţi de Doamne şi Domniţe.
Radu Colţea Clucerul 1 • Se însură cu o grecoaică, Zoe Mano, « (... ] cînd după terasa cu clădirile
Grigore; Ghica, fiul Doamnei Ruxandra fiica doctorului Mihail Mano, personaj de piatră rămase încă întregi, se uitau
şi nepotul vestitului Alexandru Mavro- foarte cu vază la Con sta ntinopol, mare acum îmbătrîniţii soţi cum se oglindesc
scherofil ax al Patriarhiei. Zoe Mano, al turnurile bisericii în heleşteul din vale,
cărei portret se mai păstra încă la Mănăs­ cum li se joacă copiii şi nepoţii printre
1
Din c~r.ţea lui Gavril Arhiepiscop al Constan- tirea Pantelimon, era frumoasă, inteli- tufişurile grădinii, cum curge izvorul din
tinopolului (18 oct. 1702): [ ... ] mai întîi a gentă şi energică. faţa chioşcului turcesc, în care o dată pe
clădit a'.ces.t boier (Spătarul Cantacuzino) o
sfîntă şi' ·ci nstită mănăstire pe muntele numit Grigore Ghica fu numit mai întîi Domn
Bucegi apr:6pe de rîu I Pra hova, pe care a numit-o al Moldovei în 1727, apoi, în urma unel- 2
Vechea Curte Domnească care se întindea
Sinaia . tirilor lui Constantin Mavrocordat, care prin Şel ari , Lipscani , Şer ban -Vo d ă, pe un mare
[ ... ] şi acelaşi boier a mai clădit o altă cinstită vroia pentru el scaunul Moldovei, este deal dispărut fără urme, a fost zidită . zice-se,
mănăsti oară şi bise rică pe locul numit Colţea [ ... ] » de Mircea cel Bătrîn . Era o clădire mare şi
Iar în t~rtea lui Samuil Arhiepiscop al Alexan- mutat la Bucureşti. După doi ani de domnie încăpătoare . dar complet dărăpănat ă . iar în urma
driei (15 .iu.nie 1715): « [ . . .]în domnesc oraş este numit din nou domn al Moldovei, cut remurului din 1738 a c răpat în mai multe
Bucu'resc;i, pe Iocu I numit Co I ţea, cheltuind multă unde rămîne timp de şase ani. Dar Cons- părţi . Deja de la începutul secolului, domnii
bogăţie a ,ridicat Spătaru l Cantacuzino multe şi ţării nu mai locuiau în ace st pal at părăginit.
tantin Mavrocordat obţine iar să fie
felurite c lădiri tari şi încăpătoare adică l ăcaşur i la tă cum au fo st surprinse, în diverse lu cră ri,
sfinte, spitaluri, case pentru hrana săracilor. numit domn în locul lui Grigore Ghica, .unele momente din istoria Curţii Dom n eşti:
[ . . .] spital ele fiind două de fiecare parte a pe care îl exilează tocmai în insula Ter.edos, «Prin beciurile de jos ş i prin vechile odăi
Paraclisului închinat «Sfi nţilor Doctori fără de unde acesta rămîne de-a lungul altor a le Seimenilor, prin pimniţe şi ch iar prin odăile
arginţi» ': î.ntr-unul din ele să fle spre căutare de sus. se strîngeau t oate lepădăturile Bu c ureş­
şase ani.
12 bărbaţi, streini şi săraci, iar în celă lalt 12 tilor şi toţi grecoteii vîn tură-lume aciolaseră
fem ei să race şi bol nave [ ... ].» Între timp, doamna Zoe uneltea şi ea aic i şi făcură din glorioasa clădire a vechilor
Existau în Bucuresci şi alte spitale, dar mult de zor în antecamerele Seraiului, unde domni un fel de adevărată « Cour de s miracles » .
mai mici şi sărace: de pildă spitalul din Valea avea multe relaţii şi multă influenţă; De atunc i l ocuţiunea bucureşteană de «c rai
Florescilor (1750) nu se ştie de cine clădit; de Curte Veche» - ştrengari şi hoţomani care
spitalul de la Sf. Vineri fondat de biv vei Ban pînă la urmă, reuşeşte să- l readucă pe devenind primejdioşi oraşului fură risipiţi şi
Năsturel (1765) care spital era sub forma unor neîndreptăţitul ei soţ pe scaunul Moldovei. omorîţi de un Agă turc, chi ă mat de la Cotroce ni
chilii de lîngă Biserica Sf. Vineri; şi spitalul din Dar şi de data aceasta boierii uneltesc într-ajuto r de n eguţătorii înspăimîntaţi de pun-
Sărindar, spital de nebuni -foarte vechi - dar g ăşi ile şi tî lhării le Crailor de Curte Veche»
şi Grigore Ghica, după un an, este din nou
nici de data aceasta nu se ştie cine a fost ctitorul Gion Ionescu (Istoria Bucureştilor)
acestei case de nebuni (şi nici dacă de la început numit la Bucureşti. Aici, împreună cu « [ ... ] mai tîrziu însă Curtea a fost probabil
a fost întemeiat în acest scopJ. Nebunii au fost familia domnească, se instalează la Mănăs­ reparată căci acolo în odă il ·e de sus au avut loc
apoi duşi la Mănăstirea Malamocului, străveche tirea lui Mihai Vodă, palatul de la vechea primele neg oc ieri care aveau să ducă la pacea
mănăst i· re din Ilfov); de aci, poate, numele de de la Kuciuc Kaina rgi .
Curte Domnească fiind comolet dără­
Balamoc- balamuc. Apoi, mutaţi şi de aici, [ ... ] i n curtea Domneas că cea vechiă s-a
nebunii şi-au găsit «casă de odihnă>> la Mănăstirea pănat 3 • Iar la Pantelimon, ctitoria sa, îşi trătăluit muchelemena pînă la veleatul 1773,
Mărcuţa. (Ionescu - Gion). clădi domnul, în cu rt ea mănăstirii, o casă, luna Martie», scrie Enăchiţă Văcărescu.

92

http://patrimoniu.gov.ro
 an venea să se aşeze pe divanuri, ce nu « [.. .] această zidire a fost ridicată pe lejul construirii spitalului, şi o fîntînă cu
mai sînt, un paşă din Stambul, pentru a moşia Obileşti de lîngă Colentina [... ] un chioşc făcut de Grigore Ghica.
prir,ni peşcheşul [ ... ] Obi leasca a fost moşie .din averea «Pomelnicul celor ce au dat banii
Chioşcul din grădina Pantelimon, con- Mănăstirii Cernica al cărei ctitor Cernica Mănăstirii Pantelimon se găseşte la biserica
tinua Gane, este, în cuprin sul vechiului Dvornic a făcut-o sfravropighion la Pa- mănăstirii -scrie Gălăşes cu în 1899 în
regat, singurul vestigiu de arhitectură triarhii Ţarigradului; apoi pe vremea cartea sa Eforia Spitalelor Civile - iar în
turcească. Fără mobilă, fără geamuri, domniei lui Şerban Vodă Cantacuzino, condica mănăstirii era u cuprinse copii
destul de dărăpănat, dar încă întreg». mostenitorii lui Cernica Dvornic, văzînd după toate hirsoavele, anaforalele şi zapi-
După patru ani de domnie liniştită, det~riorarea mănăstirii, au donat-o Mitro- sele acestei mănăstiri în care s-a găs it şi
în vara anului 1752, Ghica Vodă se îmbol- poliei Terei cu moşiile şi t6ta averea copie după testqmentul Domnului Gr igore
năvi rău şi Doamna Zoe trimise la Constan- mănăstirii împreună cu Cartea mănăstirii Ghica din Iulie 1752».
tinopol după vestitul ei tată Mihail Mano, din 1644 ». În acest testament, Domnul Grigore
elevul lui Boerhaave 3 • Marele doctor sosi Pe moşia pe care este zidită Mănăstirea Ghica arată cu de-amănuntul averea des-
la Bucureşti şi dădu ginerelui său să bea Pantelimon, Gion în Istoria Bucureştilor tinată lăcaşului, cîrmuirea şi privilegiile
tiriac (theriaca ce/este) într-o cantitate 1nainte de 1700 ne arată că s-au găsit ce i se acordă; el scrie lămurit ce să facă
atît de mare, încît, după ce dormi o zi şi cărămizi romane şi că aceste cărămizi ar fiecare posluşnic cu, şi de unde vin moşiile
o noapte, bietul domn îşi dădu obştescul fi fost urme de Castel/a (puncte întărite donate pentru hrana şi chivernisirea să­
sfîrşit în braţele doamnei Zoe. ' pe lîngă Vallium) care apărau drumul racilor bolnavi.
Ghica Vodă a fost înmormîntat în bise- puternicilor stăpînitori ai Daciei. Acelaşi « [ ... ]şi oricine citeşte acest testament
rica Mănăstirii Pantelimon, ctitoria sa: autor arată că tot la Pantelimon s-au nu se p6te să nu admire osârdia şi grija
pe piatra mormîntului (o lespede cu un găsit şi monede romane precum şi săbii ce a pus ca totul să fie bine chibzuit,
postament înalt decorat w sculpturi din epoca republicii şi a Imperiului. statornic şi nestrămutat în veci [...] »
« â Jour ») stă scris: (Gălăşescu).
« Datoria cea obştească Din actul de fundaţie din 12 octombrie Din testamentul lui Ghica Vodă «scris
De ·prea firea omenească 7254/1735 al Mănăstirii Spitalului Pante- în luna lui Iulie în oraşul Domniei mele
Împlinind pre fericitul Grigore limon, închinată Sfîntului tămăduitor şi Bucuresci, 1752 » :
Grigore cel prea Înalt mucenic Pantelimon «doctor fără de « [... ]şi cu toată inima şi cu tot sufle-
Gt;fica Vodă încoronat arginţi» 6 cităm: tul cât ne-a fost cu putinţă prin vremuri
Qo'mn în ţara românească « [. . .] am socotit să zidesc şi să înalţ strâmt6r6se ca acestea, am zidit şi am
~i < în cea moldovenească din temelie o sfîntă şi Dumnezeească casă înălţat un sfînt lăcaş şi nesocom ion Jntru
Dc,vt ă de la Împărăţie pentru slava lui Dumnezeu şi întru cinstea slava şi lauda lui Dumnezeu şi întru cinstea
D.iri nemul cel strămoşesc şi lauda marelui mucenic Pantelimon, Sfântului marelui mucenic Pantelimon, cu
la 11ăcaşu I cel ceresc din jurul i;nănăstirii ce se numeşte Mărcuţa, toate împrejurimile şi cu tote alte dichi-
S-âti mutat fără de prihană pe apa Colentinei, la fîntîna ce se zice suri şi nămestii de ziduri . .. şi case de
C:u ~ .pace şi cu pohvală a babei 8„ unde şi spital de săraci să fie odihnă a bărbaţilor bolnavi şi mueri bol-
l·a r..'trupul său cel de om însă nu numai de bolnavi, ca aceia ce ar nave (ori de ce treaptă ar fi) cu 12 paturi
Cu cinste ce .de un Domn pătimi de alte b61e trupeşti ci şi de bol- pentru bărbaţi şi 12 paturi pentru mueri
Aleea s 'au astrucat navi car~ din depărtarea lui Dumnezeu şi cu t6te cele trebuincioase a lor înlăuntru
Şi îhgropărei s'au dat ar pătimi de b61a ciumei [... ]. Iar după zidirii din spre răsărit şi din dosul Sfintei
După vremi aceste ţări ce cu mila lui Dumnezeu se . va isprăvi Biserici împreună şi cu spiţeria pentru
Cu înţelepte îndreptări desăvîrşiţ tot lucru şi t6te împreju r imile · treba doftorilor [... ] Acestea mai sus
La a sa domneas că zidire atunci voi face Domnia mea orînduială zise de bolnavi care să fie numei pentru
Spre v eşn ica-i pomenire » curată . prin testament [ ... ] care va cu- b61e horn iceşti (adică b6le îndelungate care
, August 26 letul 7260/1752 prinde ţoată îndestulătoarea zeste a pot primi tămăduire prin luarea dofto-
ln ·anul 1759, în timpul domniei lui acestui sfînt lăcaş şi spital [... ] cu preo- rilor)[ ... ] şi am mai făcut Domnia mea alte
Scarlat Ghica - fiul său mai mic - moare ţeşti şi bisericeşti. odăjdii cu multe felu·ri deosebite spitaluri mai într-o l atură şi mai
şi Doamna Zoiţa şi este î~mormîntată de vas.e trebuincioase bisericii o voi depărtată de zidirea sfântului lăcaş al
lînşă soţul ei Grigore Vodă. împodobi şi voi face Domnia mea şi Sfântului Pantelimon ca acelea să fie
,1mprejurul pietrei de mormînt este scris: o rînduială pentru preoţi ce vor săvîrşi numai de bolnavi care ar pătimi de primej-
« 1759 Martie 14. Pristăvindu-se întru sfînta Liturghie şi alte slujbe obişnuite ale diosele b61e adică de ciumă de ling6re,
fericire şi Maria sa Doamna Zoiţa, s'au sfintei biserici şi pentru doftor şi pentru însă acestea să fie fără de număr.
pus 6sele tot într-acest mormînt a lui spiţer şi pentru suma bolnavilor şi pentru [...] să aibă ticăloşii ca aceia loc de
răposatului întru fericirea Domnului Gri- suma. poslujnicilor ce vor sluji la fiece tre- odihnă şi de chivernisire într 'acele spita-
gore Ghica W.W. iubit soţul Măriei sale buinţă şi pentru plata a fiesce căruia pe an. luri care sunt bine îngrijite şi întemeiate
fiin'd eu Scarlat Ghica W. W. cu domnia [...] iar acum înainte, cu acest cinstit şi cu gard mare şi temeinic unde şi osebită
ţărei Romnînesci însuşi Măria sa, viind cu hrisov al Domniei mele întăresc Domnia bisericuţă într'acel îngrăd iş al spitalelor
alaiu şi cu boierimea şi cu t6tă orînduiala mea şi închin danie sfintei mănăstiri şi am ridicat întru slava lui Dumnezeu şi
Domniei şi cu Sfiinţia Sa Mitropolitul spitalului Moşia Drăgăneştl ot sud Prahova cinstea Sf. Ierarh Visarion Laris 7 care de
Terei Kir Filaret şi amîndoi episcopii şi [...] cu morile, cu ţiganii şi cu toate la Dumnezeu a luat darul tămăduirii de
cu alţi zece arherei streini aducîndu-se nămestiile şi cu tot venitul de peste hotar, cumplita boală a ciumei.
d irr, Bucureşti pînă aci, s'au aşezat întru care moşie a fost domnească fără nici o
acesţ mormînt cu mare cinste şi cu multă p'riclnă. După acestea dar, spre împlinirea şi
adll.nare de norod, după cum Măria Sa ............. ......... ...... ....... . îndestularea a t6tă hrana şi chivernisirea
au poftit pentru vecinica pomenire». În curtea fostei mănăstiri se găsea săracilor bolnavi arătăm t6te daniile şi
o cruce ridicată, în 1735, de Sandu Buc- afierosiri atît cele date şi închinate despre
În ultimul an al primei sale domnii şenescu, mare clucer şi ispravnic, cu pri-
(1735), Grigore Ghica Vodă face actul
de fundaţie a mănăstirii şi spitalului Pan-
telimon:
5 Pantelimon . fiul lui E:lin şi al lui Avu la, 7
Sf. Visarion , Episcop de Larissa , venise şi
născut pe la s fîrş i t ul secolului III la Nicomeda viu în Muntenia în secolul al XVI - iea ş i sluj ise
în Asia. A învăţat medicina , s-a creştinat , a fă c ut liturghia la Curtea de Argeş.
3
Boerhaave, vestit doctor olandez din secolul mai multe minuni şi a fost ars pe rug cu plumb (Gr. Ureche, Istoria Rom6ni/or)
al XVIII-iea. topit de către împăratu I Ma ximi Iian . « Sf. Visari q n al cărui cap fu sese adus de la
6 Acea s t ă fîntîn ă , spune Gion, avea o ap ă atît
4
« [., .] aceste lucruri le ştim, scria din nou Măn ăstirea Dussico din Thessalia în Noiembr ie
Gane, de la cronicaru I Comneni lpsi Iante, care, de limpede şi cri s talină, încît Beii Fan a ri oţ i tri- 1783, sub domnia lui Constantin Mavrocordat,
fiind şi el doctor în medicină , poate fi uşor bănuit miteau sacale sau foale pentru a le aduce de ca să scape Bucure ş tii de ciumă » .
de părtinire [ . . .) » acolo apă de băut . (Ionescu Gion )

93

http://patrimoniu.gov.ro
partea n6stră cât şi cele despre partea Astfel în inscripţia de deasupra moşiei chibzuind şi cheltuiala acestora, după sta-
altor pravoslavnici creştini, boeri mari bisericii: rea veniturior. mănăstireşti şi să faceţi
şi alţi pămînteni care t6te pe rînd câte «Intru în slava şi lauda unuia, în Domniei mele arătare» 10 •
una le întărim şi le adeverim [... ] troiţă proslăvit Dumnezeu şi întru cinstea Urmare a acestui pitac, la ospiciul
Să fie a Sfîntului Pantelimon moşia marelui mucenic Pantelimon, ridicatu-sau Pantei imor.i s-au înfiinţat încă 18 paturi
Obileasca ot Ilfov pe care stă zidirea sfîn- acest Dumnezeesc lăcaş, de pre luminatul pe lîngă cele 12, din vremea lui Ghica Vodă.
tu lui lăcaş şi nesocornion şi spitalurile de şi pre înălţatul Domn al totă ţara Româ- « Însăsi Domnia mea, scrie Alex. Mo-
ruzi, am mers şi am văzut 30 de patur.i » 11
0

jos de la biserica Sf. Visarion cu t6te nească, Grigore Ghica Vodă W. W. întru
hotarele ei şi cu trei r6te de mori într-o a doua domnie a Măriei sale unde şi spitale În hrisovul lui Alex. Ion lpsilante din
casă în apa Colentinei [ ... ] pentru bolnavi au aşezat şi cu totă împre- 10 mai 1797 scrie:
Pe moşia Obileasca încă din Domnia jurimea căt se cade înfrumu s eţîndu-le « [ ... ] mănăstirea Pantelimon nemai-
mea dintîi am pus temelia zidirii Sf. lăcaş precum se vede cu t6t ă cheltuiala Măriei putînd ţine şi spitale de ciumaţi, , că se
al Sfîntului Pantelimon iar acum într-a sale ca să fie pentru v eşnica pomenire înmultiseră foarte mult, Domnul Alex.
doua mea Domnie isprăv ind t6te zidurile Măriei sale. Ispravnic fiind Sandu Buc- Moru~i au zidit din temei ie deosebit
desăv âr şit, lipind lîngă această moşie şi o şenescu, vei clucer zarie, la letul dela spitaluri pentru cei pătimaşi de această
parte din moşia Dobroeşti care o am cum- zidirea lumii 7258, iar dela Hristos 1750 ». năpraznică b61a ciumei [ ... ] » 12 •
părat Domnia ·mea pe bani gata de la Ion Vodă Caragea pomeneşte şi , e) în
nepoţii lui Matei Bălăceanu Ioan [ ... ] hrisovul său din 1813 de spitalul de ciumaţi
Pe pavilionul din vale se găs eşte o piatră
<ii iar să fie a Sf. Pantelimon moşia în cu această inscripţie: (scrie Gălăşescu).
clădit de Alex. Moruzi iar într-un raport
Clăteşti ot Sud Ilfov cumpărată de domnia din anul 1822 al lui Kreuchely către von
«Şi s-au făcut şi foişor cu tote cele ce
mea cu bani gata de la Constantin Coco- J:1ilitz 18 se precizează că spitalul de ci,umaţi
trebuesc după cum se vede pentru odihna
răscu biv logofăt zavis [... ] Sf. Visarion, fondat de Alex. Moruzi, era
celor însetaşi şi osteniţi şi pentru veşnica
Şi iar să fie a Sf. Pantei imon în hotarul la o leghe de oraş. ia
pomenire a Măriei sale, fiind ispravnic
Păpenii ot Sud Ialomiţa, care i-am cumpărat Pînă în anul 1760, epitropii au fost numiţi
Sandu Bucşenescu. 1751 »
Domnia mea pe bani gata de la credin- aşa cum prevede testamentul ctitoricesc:
ciosul boierul Domniei mele Petre biv epitropia mănăstirii şi spitalului Pantelimon
vei Medelnicer [...] În Ghidul Bucureştilor, regretatul să fie încredinţată unui vei logofăt ,' unui
Şi iar să fie a Sf. Pantelimon vinăriciul prof. arh . Grigore Ionescu, de la Comisia vei vistiernic iar Nazîr (pre.şedint~ s ă
dintr-aceste deluri anume Vai de ei, I Naţională a Monumentelor Istorice, scria: fie mitropolitul ţării.
Curăturile, i Oltenii, i Broştenii, i Vărticoi, i «Spitalul vechi dărîmat în 1822 de Ghica De la această dată în s ă, epitrop al J?.an-
Dălhăutul, Cîrligele, i Coteştii ot Sud Slam Vodă IV e înlocuit cu altul dărîmat şi el tel imon ului este un membru al farfi.iliei
Rfimnic [. .. ] s · în 1867 ». ctitoriceşti cu o s ingură excepţie 15 , h;"t re
O serie de mănăstiri şi schituri sărace au «Din construcţiile din 1753 2u rămas anii 1796-1797, cînd este numit şi biv
fost făcute metohuri la Sfînta Mănăstire numai biserica, reparată de mai multe vei vornicul Ion Florescu.
Pantelimon şi obligate ca din venitul lor ori, şi mormintele ctito rilor (Ghica Vodă Din hrisovul lui Caragea Vodă din
să plătească de două ori pe an sume de şi Doamna Zoiţa) din 1752 şi . 1759 şi 1813 cităm 18 :
bani pentru spitalul Sf. Pantelimon. mormîntul Domnitorului Alexand:ru Ghica, « [... ] casa aceasta a săracilor a •·fe:st
Această situaţie a durat pînă în anul mort la Capodimonte în anul 1842 ». sub protecţia şi purtarea de grijă a biv
1863, cînd s-au secularizat averile mănăs­ vei Ban Dumitrache Ghica 17 iar de . la
tireşti. Gălăşescu însă scrie în 1899 că atît pristăvirea acestui boier a fost sub îmg·ri-
Ispravnic peste toate aceste averi - sub pavilionul din vale, cît şi crucea şi chioşcul jirea fiului său vei logofăt Grigore Qryic;a
controlul epitropilor - era biv vei serdar domnesc mai existau încă. fără iscălitura căruia nici o urmare să -nu
Sandu Buc:şenescu, care pare-se a avut se facă întru orice fel de lucruri şi . pri-
totala încredere a domnitorilor. După domnia lu Grigore Ghica Vodă, cini [... ] »
În testamentul lui Ghica Vodă (din domnitorii care au urmat în scaun au Deci întreaga răspundere a administra-
1752) se preciza: întărit aproape toţi ctitoriceştile orîndu- ţiei epitropiei Pantelimonului era îrrc;re-
« ... şi am ales Domnia mea a fi isprav- ieli, prin hrisoave făcînd şi alte danii dinţată unui singur membru al familiei
nic peste T6te şi peste toţi cîţi sunt pe Sfîntului Pantelimon. ctitoriceşti pe care Ion Vodă Carageă,. îl
dumnealui biv vei serdar Sandu Bucşe­ În 1796 Alexandru Moruzi W. W. a . nvrsteşte şi cu denumirea de Eforos,
I
nescu pe care d intîiuaşi dată de cum s-au mai adăugat cîteva paturi la spitalul Pan-
început sfintele ziduri, orînduitula Dom- telimon şi a însărcinat pe bunul Dumitraşcu
nia mea ispravnic asupra lucrărilor [...] Ghica şi pe vei vornicul Ion Florescu cu V. A. Urechia, Istoria Rom~nilor .
10
şi pînă la sfîrşitul vieţii lui să fie isprav- «alăturatul pitac, ca să chibzuiască cîte V. A. Urechia, Istoria Romdni/or.
11

nic purtător de tote şi peste tote[ ...] » « i n toate rîndu rile şi în tot decurs1,1 I
12
odăi se mai pot face şi cu cîte paturi [ ... ] »
Numele boierului Sandu Bucşenescu îl secolului al XVIII -iea cînd ajunge punctul cul -
minant al bolei de ciumă, Bucureşcii tr.ăesc
găsim atît în hrisoave în care i se întăreşte într-o groză nemaipomenită . Lumea se buimăcea
29 aprilie 1796
totdeauna titlul de ispravnic «peste tote Către epitropul mănăstirii Pantelimon, biv
cu desăvîrşi re . Se vedeau oameni care um'blau
şi toţi» cît şi în inscripţii. • zăpăciţi printre cadavre, infectîndu-se de · mi i
vei banul Dumitraşcu Ghica: de ori şi zicînd altora vorbele care au rămas
« Vrînd Domnia mea, pentru spitalul ca locuţiune consacrată în limba noastră : «Ce o
de la Sf. Pantelimon ca nu numai să-şi să mă aştepte 1 [ . ..]
8
Se luau cite doi bani de vadră. Ionescu Gion, Istoria Bucureştilor
.
9
Moşiile Remireştilor, Dengeştilor, Munţii aibă întreţinerea şi bună rănduiala lui,
de pe apa Lotrului sînt danii ale boierului Sandu ci şi a i se mai adăuga cîteva odăi pentru 13 G ă lăşescu ,
Eforia Spitalelor Civile.
Bucşenescu, M ă năstirii Pantei imon. Iar pe o a fi mai îndestulat pentru o mai bună 14 Spitalul de ciumaţi Sf. Visarion a fost înte-
cruce de piatră, în drum ling ă ş osea , se află
inscripţia:
pomenire a răposaţillor ctitori care au
meiat din nou în locul celui de la Pantelimon
de către Vodă Moruzi în anul 1796, cel clădit
«intru Slava marelui Dumnezeu , care în zidit şi au întocmit acest lucru sufletesc de Ghica Vodă la Pantelimon devenind c.u totul
troiţă se preaslăveşte şi în lauda Sf. Mucenic să mergi împreună cu dumnealui vei vornic neîncăpător . Spitalul de ciumaţi al lui Vodă
Pantelimon, ridicatu-s,au Sfînta Cnice-;..fo zilele al poliţiei Bucurescilor, Ioniţă Florescu, Moruzi a fost clădit 1.n Dudeşti, pe locul vechiului
prea în ă lţatului Domn Gri gore Ghi ca -Vo dă pe care l-am orânduit Domnia mţ9 epi- spital din Valea Florescilor despre care am mai
W . W . întru a doua sa domnie, lingă acea s tă scris .
fîntîn ă , de Domnul Sandu Bucşăne s cu vei cl ucer ,
tropul şi cu doctorul CaracaŞ,' la numita lb Aceasta am găsit-o în t\irsovul lui Moruzzi.
carie fiind ispravnic la toată zid irea acestei mănăstire, unde mai întîi spitalurile vechi 10 Prin pacea de la Bucureşti (1812) s-a hotărlt
mănăstiri, cu to a tă împrejurimea ei precum se să le faceţi căutare şi întocmire de cîţi ca domnii să fle întăriţi prin comună înţelegere
vede că au fost şi foişor d-asupra crucii pentru bolnavi are a primi întrînsele numitului pe 7 ani . În Muntenia Ion Vodă Caragea iar în
adăpo s tirea şi odihna călătorilor şi întru pome- Moldova Iona Calimach (1812-1819).
nirea Domniei Sale în anul de la Hristos 1751. boer epitrop, apoi să chibzuiţi câte odăi 1 7 Nepot de frate al ctitoru Iu i Grigore
(Gălăşescu) p6te de a se mai face şi cu cîte paturi Ghica li.

94

http://patrimoniu.gov.ro
termen ce pentru prima oară se întrebu in- pun la punct cele mai mici amănunte ale pentru administrarea spitalelor hotărăs c pe
ţează la această epitropie. admini straţiei spitalelor. membrii Efo riei să adreseze un protest
Memb r ii familiei Ghica au continuat să Dar logofătul Pricinelor Bi s ericeşti, Alex. primului minist ru Mihail · Kogălniceanu.
fie efori ai ctitoriei Pantelimonului şi .de Şc. Ghica, propune Obşteştei Adunări Acesta înţelegînd situaţia Prea a Eforiei
aci înainte. un al doilea Regulament întocmit de fac.e către domnitorul Cuza un ra port
Sfatul Ad mi nistrat iv prin care se rec unoaş­ atît de bine alcăt uit, încît obţine - la
În 1828, cînd se retrage de la do mnie, te o Eforie a tuturo r spita lelo r ; se rP.c u- 17 octombrie 1864 - să se instituie o
noaşte epitropia familiei Ghica asu pra ca să specială: Eforia Spitale lor Ci vile.
Grigore Ghica î ncred inţează conducerea
epitropiei M ănăst irii Pantelimon fratelui spitalului Pantelimon ş i cea a familiei lui În 1859 în urma unei in s pecţii, generalul
său, banul Mih ail Ghica.
Mihail Racov iţă as up ra spitalului Col ţea , Davi lla, găsind spitalul într-o s itu aţ ie de-
în să se desfiinţe ază casele se parate şi se su- plorabilă şi constatînd că L.mezeala de la
Această epitropie a utonom ă şi in de pen -
pun ace lora şi reguli socotelile spitalelor 19 • gîrla Dî mbov iţei se infiltras e în ziduri. a
dentă, considerată ca un pat r imoniu al
Obştes ca Adunare a fost de acord , dar cerut să se con st rui as că un alt local.
fam iliei Ghi ca, a fu ncţ io nat pînă în an ul ac eastă încălcare a drepturilor ct i tori ceşti
1832 cînd, confo rm Regul amentului Orga- În 1881 Eforia a cedat P r imăriei localul
a stîrnit proteste şi lun gi discuţii. Astfel, unde funcţiona Mater nitatea înfiinţată de
nic, spitalele au fost întrunite ş i supu se Mihail Ghica, epitropul spitalului Pante li-
unei sing ure Efo ri i. ban ul Mihail Ghica contra sumei de 170 de
mon, şi Mih ail Racov iţă, epitropul spita- mii de lei şi a clădit un nou Inst it ut al
Cu toat ă această prot ecţ i e ş i pu rtare lului Col ţea , trimit mit ro polit ului Neofit M atern ităţii (care a început a funcţion a
de grijă a Efo rilo r, doctorul Constantin scr isori de protest: în 1883) în cu rtea spitalului Filantropia
Caracaş , (medic primar al spitalului încă «Sp ita lul Pante limon - scrie Mihail un9e se găseşt e şi astăzi (G ă lăşesc u).
din 1784), spu ne Ionescu Gion, a fost adînc Ghica - este prop r ietatea fam iliei Ghi ca ln anu l 1846 înfiinţa la ospiciul Panteli-
în durerat de sta rea mi zerabi l ă în care se ş i protestar isesc la aceste legiuiri [... ] » mon o far mac ie încredi nţată lui Wilhelm
afl a spitalul de la Pantelimon. Cum văz u s e « Stăpînirea nu are căd e rea de a se Carol de Gaudi.
spitalele de la Vien a, a av ut nevoie de tot amesteca [. . .] eu nu slobozesc Stăpîn i re i
curajul şi en~rgia pent ru a co ntinu a l ă u­ La 23 aprilie 1858, Eforia a închiriat
decît dreptu I de a se cerceta la sfîrş it (provi zor iu, pînă la construirea unui local
dabila sa mu ncă de organizare a spitalelor. de an de căt re Mitropolit, Vei Vistiernic anume) casele doctorului Baraş în
şi Vei Logofăt cheltuielile făcute în timpul
• O O O o o O o O o O O ' ' e 0 o' 0 0 '' o I 0 0 O I 0 0 o o O o o o
mahalaua Crucea de Pi atră din Dudest i,
În an ii 1830...--1831 venit urile Epit ro piei acelui an [ ... ] » pent ru a înfiinţa un sp ita l de copii de
0

Pantelimon se ridicau la circa 50-60 OOO La aceste vehe mente proteste şi la la 3 la 15 an i. Acest pro iect prezentat
le i ş i, cu toate că, în anii u rmător i, aceste cererea de împăciuire a generalului Kise- caimaca mului Alex. Ghica de cătr e
venituri s-au dubl at aproape, dator ită leff, comisia întoc mi tă pent ru cercetarea doctoru I Baraş era prevăz ut încă d in
bunei ad mini straţi i a banului Mih ail Ghica, proiecte lor Logofeţ iei Bisericeşti cere, la an ul 1834.
depli nul împuternicit al Divan ului, gen e- 22 ianuar ie 1833, ca epitropii acestor
ralul Kise leff hotărăşte ca, spre binele spitale să prezinte testamentele ctitori- Tot în baza Regulamentului întoc mit
ob ştesc , să se facă un control al spitalelor . ceşti. Urmarea find menţinere a se paraţi ei
de epit ropi i spitalelor Pantelimon, Co l ţea
şi Iubirea de Oameni - ş i pus în aplicare
Dup ă revizui rea făcută de comitetul case lor epitropiilor .
la 14 martie 1834 - se prevedea că Efo ria
doctorilor, care după cum am văz u t au Lu cr urile ră mîn pe loc pînă în 1847 cînd cînd va strînge un capital va zidi în
găs it · spitalele într-o mare neîngrijire,
Bibesc u Vodă înfiinţează o singură epitro- oraşul Bu c ureşti un alt spital. Acest dez i-
pie pentru toate spitalele. derat a rămas nerealizat pînă în 1858
d ără pă n ate , murdare, cu aer viciat, cu o
În 1856, cînd vine la putere caimacamul cînd s-a hotărît să se clădească un nou
' lipsă total ă de condici din ca re ar fi putut
Alex. Ghica, se desparte din nou averea spital al Pantelimonului pe locul dăruit
controla mersul spitalelor, Admini straţia de Grigore Ghica printr-un act datat
Pantei imonu lui de cea a celorlalte spitale;
Genera lă a Di va nului a cerut să se întoc- din aprilie 1858. Grigore Ghica era
dar neputînd să se întreţină singure•
m~as.c,ă un regulament la care să se s upună fratele lui Scarlat Ghica; el a don at moşia
această nouă orînduială nu a ţinut decît
cete · '"trei spitale: Pantelimon, Co Iţea şi sa Colentina:
pînă în 1859, cînd Alex. Ioan Cuza a hotărît
lub.i r$a de Oameni 18 - Filantropia. « [...] care era pe marginea şos elei ce
să intre iar în vigoare legea din 1847 prin
lt\~tfel s-a constituit o Eforie a spitalelor mergea de la bariera podului Mogoşoaia
care toate spitalele treceau la Eforie
şi s-au numit efori epitropii acestor spi- la bariera podului Tîrgu d-afară [ ...] » 10.
constituind un fond comun. În acelaşi
talei ,anume Mihail Ghica, Mihail Racoviţă « [... ] eu ca adevărat stăpîn proprietar
«afiş s-a hotărît ca la Pantelimon să se
şi 'Căminarul Alex. Ghica. fac dar acestui spital. .. şi nici nu se va
creeze şi 15 paturi sifll itice [...] » După
i:pitropiile rămîn neschimbate dar se cere şi nici se va lua atât de arendaşii
decizia luată de domnitorul Alex. Ioan
introduce un control asupra cheltuielilor de acum şi cei după vreme, rămânând
Cuza, Doctorul Davilla este trimis în
şi veniturilor. Este primul act prin care aceşti bani în folosul spitalului[ ... ] »
Franţa pentru a studia organizarea spita-
intervine statul în aceste Epitropii. « Aces- Gr. Gr. Ghica,
lelor de acolo (ale căror venituri se
te Eforii vor lucra potrivit cu duhul Regu-
ridicau în 1860 la 3 milioane de lei I),
lamentului întocmit de Logofeţia Trebilor Planul pentru construcţia noului spital
hotărăşte să dea consultaţii gratuite
Bisericeşti [...] » scrie generalul Kiseleff, Pantelimon (Colentina) a fost întocmit
pentru săraci.
la 2 aprilie 1832. de arhitectul Hartl iar devizul se ridica la
Spre sfîrşitul lui 1860, Eforia se desfiin-
Eforia prezintă, în luna noiembrie 1832, suma de peste 5.000.000 lei.
ţează şi administraţia spitalelor trece la
un raport extrem de detaliat deplinului După o primă încercare de zidire,
Direcţia Serviciului Sanitar al Ministerului
împuternicit al Divanului, în care este nereuşită din pricina unui plan defectuos,
de interne, devenind astfel o simplă
trecută şi contabilitatea spitalelor Colţea, de abia în anul 1861 se începe adevărata
Direcţie. Această lovitură adusă unei insti-
Pantelimon şi Iubirea de Oameni (Filan- clădire a spitalului după un nou plan.
tuţii de binefacere care funcţiona de mai
tropia) cit şi cea a spitalelor din Piteşti bine de două secole (cu toate defectele
şi Craiova, şi un regulament în care se
unei administraţii nu totdeauna perfecte) zo Acest Pod al Tîrgului de Afară concentra pe
şi mai cu seamă greutăţile ce se întîmpinau dînsu I întreaga viaţă a capitalei; într-anumite
zile , adică în zilele de Obor, în cele de Tîrgul
Spitalul Iubirea de Oameni, înfiinţat şi
11
Moşilor şi în zilele de Tîrgul Pantelimonului,
clădit în 1815 prin subscripţie publică din iniţia­ cînd toţi boierii mergeau cu alai mare la chioşcul
tiva vornicului Băleanu şi a Dr. Caracaş, pe locu- 18 Spitalele Pantei imon şi Co Iţea erau foarte domnesc de la moşi sau la mănăstirea Ghiculeş­
ri le pe care se află astăzi Filantropia. bogate . tilor de la Pantelimon .

95

http://patrimoniu.gov.ro
 Spitalul cel nou avea la acea dată un Medicii primari ai ospiciului Pantelimon motive florale şi cu stemele celor două
corp principal destinat bolnavilor şi două (înaintt- de 1784 - nu se cunosc) principate, o uşă de lemn sculptată, pe
pa~ilioane pentru locuinţele personalului. 1784-1804 Dr. Dim. Caracaş un canat figurînd stema Ţării Româneşti
ln 1892 se introduce canalizarea, în 1804-1828 Dr. Const Cara caş şi pe celălalt, cea a Moldovei, o cata-
1894, se construieşte un pavilion special 1823-1843 Dr. Hri stian Vahnert peteasmă şi un tron domnesc cu stema
pentru boli venerice conţinînd însă numai -1834 Dr. Const. Filittis Ghiculeştilor.
1834-1837 Dr. Maer
50 de paturi total insuficient pentru nu- 1839-1840 Dr. Arsache În curtea fostei mănăstiri se găseau o
mărul mereu crescînd al bolnavilor. Trep- 1843-1845 Dr. Albert Vahnert cruce ridicată în 1735 de Sandu Bucşe­
t at s-au făcut schimbări şi în 1894 numărul 1845-1849 Dr. G. Sahram nescu, mare clucer, cu prilejul construirii
paturilor pentru bolnavi de boli venerice 1849-1862 Dr. George Gros spitalului şi a bisericii, precum şi o fîntînă
1848-1864 Dr. Leop. Hainemann
se ridicase la 100-140. În anii următori, 1864-1865 Dr. F. Schreiber cu un chi0şc făcut de Grigore Ghica
spitalul poseda 243 paturi şi serviciul 1870-1884 Dr. Velleanu
medical era condus de dr. I. Urlăţeanu. 11 1884-1889 Dr. Evian
1889-1893 Dr. S. Ştefănescu Schiturl ,1 mănăstiri - metohuri ale
La ospiciul Pantelimon, deşi în 1864 Mănăstirii Pantelimon
-1893 Dr. G. Manu
se ajunsese Ja 80 de paturi, igiena spita- 1893-1895 Dr. V. Vrabie
lului lăsa încă atît de dorit, încît pentru -1895 Dr. Turbure Schitul Brebu (c lădit de Matei Basarab, 1654),
buna îngrijire a bolnavilor numărul lor -1898 Dr. Prof. Mari nes cu jud . Pra hova; avea 8 mo şii; lua arendă anuală
este redus, tot în acel an, la 45. (Din dosarele Eforiei Spitalelor) 101 .104 lei; obligat la Sf, Pantelimon cu
25 taleri pe an .
În 1867 se hotărăşte reclădirea ospi- Schitul Cobia (clădit de Badea Stolnicul la 1605),
ciului şi temelia· noii construcţii a fost Mănăstirea Pantelimon jud . Dîmboviţa- 2 mo şi i - are nd ă anuală
pu s ă în iulie 1868 de către Carol I; spi- Biserica de la Pantelimon, casele şi 24.280, oblig . la Sf. Pantel imon cu 50 tal.
talul a fost redeschis - în 1869 - cu un Mănă stirea Fede l e şoiu (clădită de Grigore Ghica I,
spitalul au fost începute în timpul domniei 1673), jud. Argeş; posedă 6 moşii cu un
număr de 80 de paturi. lui Grigore Ghica în 1735; zidirea a fost venit anual de 146.660 (sub admini s traţia
Tot în acel an şi tot în localul Panteli- întreruptă de mutarea Domnului în Mol- directă a Ep itropiei Pantel imon).
monului a fost înfiinţat un orfelinat pentru dova, fiind terminată în domnia a doua, Schitul Găiseni (clădit de Banu Stroe, 1543),
la 1750 (el ata pisaniei), ispravnic fiind jud. Dâmbo\ iţa; posedă 11 moşii cu arendă
băieţi 22 al căror număr era la început
anuală de 174.905, oblig. la Sf. Pantelimon
de 60 iar în anii următori a sporit pînă Sandu Bucşenescu mare clucer de arie. cu 125 taleri pe an.
la 100. Orfelinatul a funcţionat la Pante- Fiind dărîmată de cutremurul din 1802, Schitul Cornet (clădit de Banu/ Mareş B: ....vei
limon pînă în anul 1881 cînd a fost împreună cu clopotniţa, biserica a fost vornic, 1666), jud . Vî\cea; posedă 4 moşii,
refăcută (din temelie se afirmă într-~n venit numai 4.111, 50 lei, oblig. la Panteli-
mutat la Focşani de către Ministerul mon cu 30 tal,
Culturii şi Instrucţiunii Publice. document din 1813, februarie 6). ln Schitul Flrşoru/ (zidit de Neagu Căpitanu I, 1645),
În 1867, în jurul pavilionului istoric cît acelaşi an, Mănăstirea Pantelimon era venit 81.608 moşii (jud. Prahova), oblig. la
trecută în rîndul mănăstirilor mari dom- Pantelimon 100 tal.
şi la marginea pădurii. s-a amenajat un Schitul Lespezi (zidit Pîrvu Const., 1687) Comar-
parc cu animale care, însă, peste 2 ani. neşti ale ţă r ii. Biserica a fost restaurată
nic, Jud. Prahova, 4 moşii, venit 10.000,
a fost desfiinţat. în 1897-1898 şi reparată după cutremurul oblig. la Sf. Pantelimon 25 tal.
din 1940; cu acest prilej i s-a zugrăvit Schitul Şerbăneşti (clădit Metodie Mărunglăveanu),
Poetul Dimitrie Bolintineanu şi-a pe-· jud. Vîlcea; 5 moşi i , 55.434 lei, 50 taleri
pronaosul.
trecut ultimul an al vieţii la spitalul Pante- Biserica Mănăstirii Pantelimon a fost la Sf. Pantelimon.
iimon unde a şi murit. construită pe plan · dreptunghiular cu o
Schitul Titireciu/ (Spăt . Mih. Cantacuzino), jud.
Vî lcea; 3 mo şi i, 5.275 venit anual, 45 tal.
În timpul războiului din 1877, spitalul absidă poligonală în exterior. la Sf. Pante limon.
a fost evacu at (bă r baţii la Cernica şi Interiorul a fost refăcut; altarul era Schitul M ăx in e ni (clădit de Matei Basarab) , 1638,
femeile la spitalul Raleţ din comuna boltit cu o semic:alotă iar restul bisericii jud. R. Să rat; 2 moşii, venit anual 111 .280
Cocoşi) pentru a fi pus la di s poz iţia sol- lei, oblig. 100 tal. pe an.
avea o boltă cilindrică. Naosul nu era Sumele către Sf. Pantelimon se dădeau de
daţilor ruşi. După plecarea acestora, spi- despărţit de pronaos. 2 ori oblig. pe an, adică o jumătate din sumă
talul a reînceput să funcţione ze cu 120 Pictura a fost si ea refăcută în secolul a fie care 6 luni . Pentru Sf. Pantelimon au mai
de paturi (în anul 1880). al XIX-iea ca şi tablourile ctitorilor din fost închinate moş i a Bude şti ot Sud Argeş ş i
m o ş i a Poc i ovă lişt ea .
Pînă la sfîrşitul secolului s-au făcut mereu pronaos.
îmbunătăţiri şi în 1900 spitalu I avea 260 Biserica a fost preced ată de un pridvc r
RESUME
de paturi. · susţinut de patru coloane cu frumoase
S-a prefăcut radi cal insta l aţi a de apă, capitele. L'arti cle abonde en in io rmat'ons historique s
Exteriorul a fost şi el refăcut iar chena- tres de nses, en extra 'ts de doqJments de
s-au reparat celelalte clădiri (în afară de l'epo que, issus de sources bibliographiques,
co rpul principal). Bisericat, aproape com- rele de pi at r ă ale fe rest r-elor nu erau concernant la construction et Ies fonctions du
plet ruinată a fost reclădită în 1897-1898 sculptate. mon astere et de l'hOpital Pantelimon, cons-
iar în acelaşi an, pe lîfl)gă serviciul medical În interior erau demne de admi rat: tru ctions dont \'intendant a ete Sandu Bucşe­
- infirmi, incurabili şi boli grave - s-a mormîntul r:titorului, form at dintr-o les- nescu. Etablissement du prince Grigore Ghica.
l'hOpital a ete bâti en 1735 dans le cadre du
înfiinţat şi un serviciu de boli nervoase, pede cu un postament înalt decorat cu ensemble du monastere, pour la guerison des
în 1900 spitalul poseda 160 de paturi sculpturi «a jour », şi frumosul sarcofag malades pauvres. De nombreuses citations et
pentru bol navi cronici şi incurabili, acest funerar al lui Alex. Dimitrie Ghica. references insistent sur Ies donations faites au
serv iciu fii nd cond us de dr. Tu rbu re ; Biser ica avea . un frumos po rt al la in- monastere et sur Ies revenus, sur Ies ermitages
et Ies monaste res subord onnes du ensemble
restul de 100 de patu ri pentr u boli ner- trare, as emănăto r cu cele de la Foişo r şi Pantelimon; la liste des administrateurs du
voas e era u sub supravegh erea profeso- Mărcuţa , făcute în acel a şi timp, dar mai monastere et de l' hOpital, des medecins de
rului Mar inescu. înalt decît acestea, împodobit cu bogate celui-ci complete ces informations.

,,

21 Pe a ce l aş i
t e ren cu ·spitalul Co le ntin a se
afl ă cl ădit ş i
spital ul '<<Do bre Caca \eţe anu » .
Serdaru l D. Caca le ţea nu a d ă ruit Efo riei în a nul
1893 s u ma de 260.000 le i pe ntru co nstruirea
unui spita l care s ă-i poart e num e le .
22 în ceea ce p r i veşte fetele o rfa ne, .az ilul
Elena Doam na ex ista de ja.

96
•

http://patrimoniu.gov.ro