Ciorani
Ciorani
Ciorani
JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
DURABILĂ A
COMUNEI CIORANI
2014 ‐ 2020
SC SPRINTEN INFOMAR SRL PLOIEŞTI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
CUVÂNT ÎNAINTE
În preocuparea privind dezvoltarea şi
bunăstarea comunităţii locale, Primăria
comunei Ciorani a procedat la constituirea
unui grup de iniţiativă având drept scop
declanşarea procesului consultativ privind
elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabilă.
Strategia, elaborată cu ajutorul efectiv al comunităţii locale,
precum şi din sugestiile venite de la cetăţeni, reprezintă un document
complex, care prezintă viziunea de dezvoltare a comunei noastre, în
context naţional şi european.
Strategia stabileşte direcţia competitivă, dictează planificarea
investiţiilor, îţi spune cum să comunici la nivel intern şi extern, asupra
căror lucruri trebuie să te concentrezi.
Suntem conştienţi că trebuie să investim în viitor, în generaţia
de mâine, şi să exploatăm avantajele competitive pe care le avem:
poziţionarea geografică, terenuri bune, intravilan şi extravilan, forţă
de muncă foarte bine pregătită şi o comunitate deschisă.
Strategia ne va ajuta să construim un viitor mai bun pentru noi,
acum şi în anii ce vor veni.
De abilitatea şi determinarea noastră în procesul de punere în
practică a acestui document, depinde atingerea obiectivului final:
Comuna Ciorani va fi o localitate prosperă din punct de vedere
economic, capabilă să ofere locuitorilor săi confortul de a trăi la un
standard calitativ ridicat, posibilitatea de a studia şi oportunitatea de
a se dezvolta profesional, într‐o comunitate responsabilă, guvernată
de autorităţi publice locale transparente şi oneste.
Primarul comunei Ciorani,
Marin Voicu
2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
SUMAR EXECUTIV
Necesitatea elaborării Strategiei de dezvoltare pe termen lung a
comunei Ciorani a apărut ca o continuare firească a programelor pe care
comunitatea şi le‐a propus în perioada anterioară.
Strategia ţine cont, fără a se limita exclusiv la acestea, de Cadrul
Financiar Multianual 2014‐2020; Mecanismele financiare asociate sau
partenere Uniunii Europene; Programele de finanţare ale Guvernului
României, inclusiv atragere de capital investiţional privat; Politica de
coeziune 2014‐2020 a Comisiei Europene; Orientările Strategice
Comunitare; Strategia Europa 2020; Strategia pentru Dezvoltare Durabilă
a Uniunii Europene revizuită; Strategia Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă a României, Orizonturi 2013‐2020‐2030; Cadrul Naţional
Strategic de Referinţă 2007‐2013 şi Cadrul Naţional Strategic de
Referinţă 2014‐2020.
S‐a avut în vedere necesitatea absorbţiei banilor alocaţi de Uniunea
Europeană prin intermediul proiectelor de investiţii, având ca obiective
propuse încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării
durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ca stat
membru al UE şi atingerea nivelului mediu actual ţărilor Uniunii
Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Scopul iniţierii de către Primăria Comunei Ciorani a
proiectului de elaborare a strategiei pe termen lung este acela de a
asigura comunei o viziune strategică pe termen lung şi coerenţă în
promovarea proiectelor de investiţii la nivelul Autorităţii Publice
Locale, astfel încât să se asigure dezvoltarea economică şi socială
durabilă a comunei.
Procesul de planificare strategică pentru comuna Ciorani
presupune identificarea direcţiilor, obiectivelor şi proiectelor de
dezvoltare strategică ce presupun aplicarea pe termen scurt (în intervalul
2014‐2016) şi termen mediu (în intervalul 2017‐2020) a priorităţilor
identificate.
În vederea realizării acestui demers strategic, s‐au parcurs etapele
de analiză a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României, Cadrului
Strategic Naţional de Referinţă, a Planului Naţional de Dezvoltare,
3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Obiectivele specifice
Dezvoltarea infrastructurii de bază: apă, electricitate, canalizare,
distribuţie gaze, căi de transport;
Acţiuni de protecţie a mediului şi reabilitarea zonelor expuse riscurilor
naturale;
Exploatarea potenţialului agricol;
Îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ, prin reabilitarea,
modernizarea şi dotarea unităţilor şcolare;
Îmbunătăţirea sistemului sanitar;
Stimularea dezvoltării sectorului IMM‐urilor, prin programe care să
sprijine crearea şi dezvoltarea acestora;
Îmbunătăţirea activităţii programului de management al deşeurilor
(colectarea în condiţii de securitate sanitară);
Amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi;
Programe pentru stimularea antreprenoriatului, programe pentru re‐
orientare profesională, pentru dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea
forţei de muncă şi programe ce facilitează accesul pe piaţa muncii a
persoanelor vulnerabile;
Modernizarea şi extinderea infrastructurii sportive.
Context politic
Prin Strategia de Dezvoltare a comunei Ciorani se urmăreşte
impulsionarea şi coordonarea dezvoltării generale a judeţului şi regiunii,
prin valorificarea potenţialului comunei, pentru a obţine o dezvoltare
teritorială echilibrată.
Bazat pe principiul subsidiarităţii, au fost luate în considerare acele
acţiuni care cad în mod special în sarcina competenţelor autorităţilor şi
organismelor locale, caracteristicile naturale, social‐economice şi
culturale din comună, dar şi utilizarea resurselor interne.
Aplicarea strategiei impune, fără echivoc, cooperare între actorii
locali: administraţia publică locală, celelalte instituţii de la nivelul
comunei, agenţii economici, organizaţii non‐profit şi societatea civilă în
ansamblu, cât şi o intensă colaborare cu alţi parteneri, la nivel regional,
naţional şi al Uniunii Europene.
5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
I. ANALIZA ECONOMICO‐SOCIALĂ A LOCALITĂŢII
CAPITOLUL 1. DESCRIERE GENERALĂ
1.1. Situaţia socio‐economică a localităţii
Localizare
Comuna Ciorani se află în extremitatea sudică a județului, pe
malurile râului Cricovul Sărat, în zona cursului său inferior, aproape de
vărsarea în râul Ialomița. Satele se află pe malul stâng al râului, dar
comuna are teritorii și pe malul drept, fiind udată în partea sa sud‐vestică
și de râul Ialomița.
Comuna Ciorani se învecinează cu următoarele localităţi:
‐ la nord – comuna Albeşti Paleologu;
‐ nord – est – comuna Fulga
‐ la nord – vest – comuna Bărăitaru şi comuna Drăgăneşti
‐ la sud – est – comuna Sălciile
‐ la sud – comuna Adâncata, judeţul Ialomiţa
‐ la sud – vest – comuna Brazii, judeţul Ialomiţa
Comuna Ciorani se compune din satele:
‐ Cioranii de Jos – reşedinţă de comună;
‐ Cioranii de Sus;
Date geomorfologice
Comuna Ciorani este situată pe unitatea morfologică a Câmpiei
Române.
Ca structură, solurile sunt destul de diversificate, în funcţie de
predominarea aluviunilor grosiere sau fine şi de vechimea acestora.
11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIIA DE DEZVO
OLTARE DUR
RABILĂ A CO
OMUNEI CIOR
RANI – JUDEŢ
ŢUL PRAHOV
VA
A
Arabil
P
Pasuni
V
Vii
P
Paduri
A
Ape, balti
C
Constructii
C
Cai comunicat ie
Din cerrcetările efectuatee prin obsservaţiile directe aasupra terenului
şi prin
p analiiza inform
maţiei geeotehnicee cunoscu ută în zo
onă în ceercetări
făcuute anterior, sunt dde reţinut următoarele aspecte:
‐ aspecctul generral al tereenului pe teritoriu ul comuneei este plaan, fără
să pprezinte d
denivelări importan nte, cu o uuşoară încclinare şi perfect sttabil;
‐ pămâânturile su unt în genneral bunee pentru ffundare;
13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Repere istorice
La nord de satul Cioranii de Sus, între şosea şi Cricovul Sărat a fost
descoperit un sit cuprinzând aşezări din epoca pretracică, tracică, daco‐
romană, străromânească, care confirmă intensitatea locuirii zonei, pe care
o atestă şi aspecte culturale inedite.
Când au luat fiinţă cele două localităţi compenente ale comunei nu
se ştie cu exactitate, dar denumirea lor exista de mult, fiind atestată
documentar pe la sfârşitul veacului al XV‐lea, când, prin 1592 – 1593
Alexandru cel Rău, în urma unor judecăţi, întărea fostului comis al doilea
Moga, părţi de ocini la Ciorani şi Hodopeni.
În patrimoniul Muzeului de Istorie şi Arheologie al judeţului
Prahova se găsesc două zapise de vânzare – cumpărare de pământ la
Ciorani, în secolul al XVII‐lea. Primul e datat 13 februarie 1671, prin care
un anume Cazan din Breneşeşti, împreună cu feciorii săi, vindeau lui
Copos şi fraţilor lui Neagoe ot Detecoiu (sat pe atunci lângă Valea Scheilor
– Călugăreni) a treia parte din moşia de câmp de la Ciorani, „care ocenă au
fost a noastră de moşie de la Radul ot Ciorani”.
Al doilea zapis, din 10 februarie 1672, consfinţea vânzarea a 20 de
stânjeni din moşia Ciorăneanca, „care merge din apa Prahovei până la
Călmăţuiu”, de către Dobromir al lui Neagoe Podgoreanul şi fiul acestuia,
Radu. Printre semnatarii zapisului se numărau Dobre Gârboveanul ot
Ciorani şi Borce(a) iuzbaşa ot Ciorani, în calitate de martori.
Se ştie că în secolul al XVIII‐lea, Cioranii de Jos era o aşezare destul
de dezvoltată, astfel că în 1746 s‐a simţit nevoia construcţiei unui lăcaş de
închinăciune aici.
La 8 aprilie 1782, biv vel banul Dumitrache Ghica cumpăra de la
Preda Podgoreanul a treia parte a moşiei „Sutilila i Ciorăneasca, care să
porpcleşte acum Tufele lui Frone” din judeţul Saac. Câteva zile mai târziu,
acelaşi fost mare ban obţinea a doua treime a moşiei ce „merge de la Joloji
până în apa Călmăţuiului şi pe din sus să hotăraşte cu moşia mănăstirea
Brebului şi pe de jos să ajungă cu moşia lui Scuipici”, de la biv vel vameşul
Pârvul sin Sandul, al doilea proprietar al moşiei. La 5 iunie 1782,
Dumitrache Ghica obţine şi a treia parte a moşiei, de la cel de‐al treilea
proprietar, polcovnicul Manolache. Astfel, banul Ghica obţine în total 246
de stânjeni în două luni. După moartea domnitorului Grigore Ghica începe
conflictul între „epitropii casei răposatului” şi ţăranii din Cioranii de Sus,
din pricina „mutării hotarului despărţitor dintre moşia Fulga şi Ciorani”,
16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
în care scop este trimis la faţa locului pentru a lua măsurile cuvenite,
Constantin Lipănescu, dar acesta mărturiseşte în raportul din 5 mai 1828
că „n‐a putut descoperi nici un adevăr”, întrucât martorii se contraziceau.
Procesul a continuat în Prahova, după desfiinţarea judeţului Saac, la
1 ianuarie 1845, şi s‐a încheiat abia prin anul 1858.
În primăvara lui 1818, Cricovul Sărat se revărsase peste ţarinile din
jur, provocând mari daune „din pricina faptului că nişte guri ale bălţii de
pe moşia Cioranii de Jos, prin care se scurgea Cricovul în Prahova,
fuseseră astupate şi, mai ales, din pricina unei mori de pe moşia Răşani a
beizadelei Costache Caragea”.
La solicitarea celor ale căror pământuri fuseseră inundate,
domnitorul trimite o comisie la faţa locului, din care făcea parte şi
Gheorghe Lazăr, în calitate de inginer, pentru a constata cauza reală a
revărsării apelor, deoarece inginerul Moritz von Ott, din partea lui
Costache Caragea, afirma că ea s‐ar datora cursului sinuos al Cricovului şi
nu îndiguirilor realitzate pentru moara din Răşani. Cercetarea a fost
făcută în ziua de 26 martie 188 şi a dovedit că cele susţinute de inginerul
lui Caragea sunt neîntemeiate.
În 1864 sunt împroprietăriţi 115 locuitori pe moşia bisericii
Creţulescu din Bucureşti.
La 1872, Cioranii de Jos şi Cioranii de Sus făceaua parte din plasa
Cricov. În acelaşi an, inginerul I. Popovici întocmeşte planul şi hotărnicia
moşiei Cioranii de Sus, proprietatea bisericii Creţuleştilor din Bucureşti.
La 12 mai 1872, începe un proces între proprietarul morii cu aburi
din Cioranii de Sus şi 95 de ţărani învinuiţi de acesta pentru indiferenţă în
vremea în care instalaţia fusese cuprinsă şi arsă de flăcări. Sentinţa
Tribunalului Prahova, favorabilă proprietarului morii, a fost anulată abia
prin 1873, de către Curtea de Apel, Secţia a III‐a din Bucureşti, ţăranii
fiind absolviţi de pretenţiile absurde ale păgubaşului.
La 6/18 aprilie 1888, ţăranii din Cioranii de Sus, dar şi din alte
localităţi di jur se răscoală. Subprefectul plăşii Podgoria – Cricov solicită
garnizoanei Ploieşti, de urgenţă, trupe de intervenţie. Răsculaţii sunt
înfrânţi cu sprijinul călăraşilor. Se aplică bătăi, se execută arestări. Presa
locală semnalează abuzuri: unul din cârciumarii locali este bătut şi arestat
pentru faptul că fiind la Fulga în momentul torturării ţăranilor, la
înapoierea sa în Ciorani ar fi instigat pe săteni la răscoală.
17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, TEMPO ‐ Online
20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
*cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Călăraşi
Reţeaua de drumuri existentă şi poziţia geografică a Regiunii asigură
acesteia o bună deschidere internă şi internaţională. Regiunea Sud
Muntenia are o poziţie geografică strategică, fiind, pe de o parte, o regiune
de graniţă, iar, pe de altă parte, amplasată în imediata proximitate a
municipiului Bucureşti, capitala României şi una dintre cele mai
importante metropole din Europa Centrală şi de Est.
Principalele căi rutiere internaţionale care străbat regiunea şi care
facilitează accesul din şi înspre aceasta la nivel naţional şi internaţional
sunt următoarele:
• E60: (Franţa, Elveţia, Austria, Ungaria) – Borş ‐ Oradea – Cluj‐
Napoca – Turda – Târgu‐ Mureş ‐ Braşov – Ploieşti –Bucureşti – Urziceni –
Slobozia – Constanţa;
21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Studiu privind Stadiul Actual de Dezvoltare al Infrastructurii în Regiunea Sud‐
Muntenia şi Perspective de Dezvoltare
22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Accesibilitatea rutieră
Zonele compacte de la nivelul regiunii Sud Muntenia care nu au
acces direct sau conexiuni laterale la reţeaua de drumuri europene şi
naţionale sunt:
• partea de nord a judeţului Teleorman şi partea de sud a judeţului
Argeş, în perimetrul delimitat de Autostrada A1, DN61, DN6 şi DN65A;
• partea de vest a judeţului Teleorman, teritoriul delimitat de DN54,
DN65A, DN6 şi Valea Oltului;
• partea de est a judeţului Teleorman şi de vest a judeţului Giurgiu –
teritoriu delimitat de DN6, DN5B, DN5C şi DN51;
• partea de vest a judeţului Călăraşi – în zona delimitată de DN4, A2
şi DN31;
• partea central‐nordică şi de est a judeţului Prahova – în zona
montană şi a Subcarpaţilor – teritoriul dintre DN1A, 1B şi Valea
Buzăului;
• partea central‐nordică a judeţului Argeş ‐ zona montană şi
piemontană, între DN73 şi DN7C etc.
Toate aceste zone sunt exclusiv rurale, cu o economie agricolă
precară şi se confruntă, tradiţional, cu un exod al forţei de muncă către
mediul urban, care a condus la un grad foarte accentuat de îmbătrânire
demografică.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
(CNADNR), care administrează reţeaua de drumuri naţionale, clasifică
drumurile în două categorii:
• Drumuri naţionale principale:
‐ DN1: Bucureşti ‐ Borş – este cel mai aglomerat drum naţional din
România şi parcurge regiunea de la sud la nord, între limita judeţului Ilfov
şi cea a judeţului Braşov, pe circa 100 km. Traseul său se suprapune cu cel
al DE60, iar pe distanţa dintre limita judeţului Ilfov şi Comarnic este
prevăzut cu 4 benzi (două pe sens). În ultimii 10 ani, drumul a fost
modernizat, inclusiv cu lucrări de creştere a siguranţei traficului, la care
se adaugă drumul de centură al municipiului Ploieşti (12,9 km), conectat
la Autostrada A3;
‐ DN2: Bucureşti ‐ Siret – este cel de‐al doilea cel mai aglomerat drum
naţional din România şi parcurge regiunea pe o distanţă scurtă (50 km),
în judeţul Ialomiţa. Este o şosea cu 4 benzi şi se suprapune peste traseul
DE85;
23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
ţţ
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Călăraşi
27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Faţă de 2004, în anul 2011, cea mai mare lungime de cale ferată
închisă era deţinută de judeţul Prahova (185 km), urmat de judeţul
Teleorman (100 km). Au existat şi situaţii optimiste, precum judeţul
Ialomiţa în care lungimea totală de cale ferată a crescut, în intervalul
analizat, cu 16 km.
Accesibilitatea feroviară
În ceea ce priveşte accesibilitatea feroviară (în kilometri), modelul
teoretic reprodus mai în figura de mai jos, evidenţiază faptul că partea de
sud şi est a regiunii Sud Muntenia (Culoarul Dunării) este cel mai puţin
accesibilă, distanţa pe calea ferată faţă de anumite puncte din ţară fiind de
800 ‐ 850 km, ceea ce înseamnă un timp de deplasare de peste 10 ore,
ceea ce face acest tip de transport ineficient. Prin urmare, o serie de relaţii
din această zonă au fost concesionate către operatori privaţi.
28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Studiu privind Stadiul Actual de Dezvoltare al Infrastructurii în Regiunea Sud‐
Muntenia şi Perspective de Dezvoltare
În ceea ce priveşte accesibilitatea la reţeaua de transport aerian, în
regiune nu funcţionează niciun aeroport civil pentru transport aerian de
marfă şi călători, dar aceasta beneficiază de serviciile celui mai mare
aeroport internaţional din România (aeroportul Otopeni), amplasat la
minimum 60 km şi maximum 120 km de capitalele judeţelor Regiunii.
Reţeaua hidrografică a regiunii nu permite transportul naval în
interiorul acesteia, dar la limita de sud beneficiază de principală arteră de
navigaţie europeană, Dunărea, care asigură şi facilitează, prin intermediul
porturilor fluviale Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa şi Călăraşi,
schimburile comerciale cu ţările europene riverane. Infrastructura
nesatisfăcătoare a porturilor fluviale şi reducerea treptată a activităţii
acestora, sunt factori care au contribuit la scăderea gradului de utilizare a
potenţialului existent.
Accesibilitatea la căile fluviale este asigurată direct doar pentru
localităţile din partea de sud a regiunii Sud Muntenia, prin cele 5 porturi
(Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa şi Călăraşi).
Alei pietonale / piste biciclişti
La acest moment, nu există o centralizare cu privire la lungimea
totală a aleilor pietonale şi pistelor pentru biciclişti din regiunea Sud
Muntenia. Cu toate acestea, pot fi menţionate cele mai importante
proiecte derulate în acest sens, în ultimul deceniu:
‐ Pista de biciclişti Călăraşi ‐ Modelu;
29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
În ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi, în perioada
analizată 2004 – 2011, s‐a înregistrat o creştere cu 35,19%, ajungând la
114.345,2 mii de persoane, cea mai mare parte dintre aceştia fiind
transportaţi de autobuze şi microbuze (85.330,2 mii de persoane).
30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Străzi
Analizând situaţia străzilor orăşeneşti din regiunea Sud Muntenia,
se observă o uşoară creştere a lungimii acestora, cu 6,59% mai mult în
anul 2011 faţă de anul 2004, astfel regiunea se situa sub media naţională
de 11,37%.
În ceea ce priveşte starea tehnică a acestora, în anul 2011, erau
modernizate doar 66,07%din străzile orăşeneşti din regiune, ponderea
cea mai ridicată fiind deţinută de judeţele Argeş (78,88%), Dâmboviţa
(72%) şi Giurgiu (75,38%), iar la polul opus se afla judeţul Ialomiţa
(43,09%).
1.2.2.1.2. Infrastructura de utilităţi publice
Alimentarea cu gaze naturale
La nivelul regiunii Sud Muntenia, numărul localităţilor în care se
distribuiau gaze naturale a crescut de la 108 localităţi în 2004, la 158
localităţi în 2011, atingând o pondere de 27,87%, depăşind astfel
ponderea înregistrată la nivel naţional de 27,57%.
Distribuţia gazelor naturale era prezentă mai mult în localităţile
judeţelor din nordul regiunii, iar în ceea ce priveşte cantitatea gazelor
naturale distribuite 61,12% erau folosite pentru uz industrial şi doar
38,88% pentru uz casnic.
31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
În mediul urban, distribuţia gazelor naturale era prezentă în 91,67%
localităţi, deficitare fiind judeţele Călăraşi cu o pondere de 80% a
localităţilor în care se distribuiau gaze naturale, Ialomiţa cu o pondere de
71,43%, respectiv Prahova cu 92,86%.
Spre deosebire de mediul urban, în mediul rural, situaţia nu era atât
de bună, în 2011, unde doar 21,97% dintre localităţi beneficiau de acest
serviciu, valori peste media naţională (22,20%) regăsindu‐se doar în
judeţele din nordul regiunii: Argeş cu 28,42%, Dâmboviţa cu 48,78% şi
Prahova cu 42,22%.
Gradul de dotare al localităţilor în care se distribuie gaze
naturale din regiunea Sud Muntenia pentru anul 2011
Regiune /J
udeţ
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Alimentarea cu energie termică
În perioada analizată, numărul localităţilor în care se distribuia
energie termică a scăzut continuu, de la 28 localităţi în anul 2004 la 15
localităţi în 2011, acest fapt fiind datorat numărului mare al locuitorilor
care optează pentru instalaţii proprii de energie termică.
Ponderea localităţilor din regiune în care se distribuie energie
termică a ajuns, în anul 2011, la 2,65%, mai mică cu 0,56% decât
ponderea naţională.
32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Alimentarea cu energie electrică
Din perspectiva producţiei de energie electrică, regiunea Sud
Muntenia joacă un rol esenţial, prin prisma capacităţilor şi potenţialului
de care dispune, mai ales în sectorul energiilor regenerabile.
În ultimii 10 ani, aceste capacităţi s‐au dublat, prin construcţia unei
centrale pe gaze, prima de acest gen cu capital privat, de finalizarea unor
amenajări hidroenergetice, a unor centrale în cogenerare şi a începerii
lucrărilor la proiecte din domeniul energiilor regenerabile.
Infrastructura de producere a energiei electrice din regiunea Sud
Muntenia este alcătuită din următoarele unităţi:
a) unităţi de producere a energiei hidro – administrate de S.C.
HIDROELECTRICA S.A. – cu o putere instalată de 655 MW – amplasate mai
ales în nordul regiunii (Argeş, Dâmboviţa, Prahova);
33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Transelectrica
Reţeaua de distribuţie a energiei electrice din regiunea Sud
Muntenia este gestionată de 3 companii diferite, dintre care două au
capital privat şi una de stat:
‐ELECTRICA – Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice
Muntenia Nord – în judeţele Prahova şi Dâmboviţa;
‐CEZ DISTRIBUŢIE – în Argeş şi Teleorman;
35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Studiu privind Stadiul Actual de Dezvoltare al Infrastructurii în Regiunea Sud‐
Muntenia şi Perspective de Dezvoltare
Potenţialul eolian al regiunii Sud Muntenia este unul mediu în
context naţional, cu excepţia părţii de nord a acesteia (zona montană din
nordul judeţelor Prahova, Dâmboviţa şi Argeş).
36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Studiu privind Stadiul Actual de Dezvoltare al Infrastructurii în Regiunea Sud‐
Muntenia şi Perspective de Dezvoltare
Potenţialul de biomasă al regiunii Sud Muntenia este de 5.352,3 de
terajouli (Tj), dintre care peste 95% este reprezentat de biomasa agricolă.
Cel mai mare potenţial îl au judeţele Călăraşi (1.386,2 Tj), Ialomiţa
(1.057,3) şi Teleorman (865,6). De altfel, judeţul Călăraşi se află pe locul II
la nivel naţional din perspectiva resurselor de biomasă agricolă vegetală,
cu 934.000 tone/an.
Potenţialul de biomasă în regiunea Sud Muntenia
Sursa: Studiu privind Stadiul Actual de Dezvoltare al Infrastructurii în Regiunea Sud‐
Muntenia şi Perspective de Dezvoltare
Potenţialul microhidroenergetic al regiunii Sud Muntenia este unul
relativ ridicat, mai ales în zona de nord a acesteia (Argeş, Dâmboviţa,
37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Studiu privind Stadiul Actual de Dezvoltare al Infrastructurii în Regiunea Sud‐
Muntenia şi Perspective de Dezvoltare
1.2.2.1.3. Infrastructura de telecomunicaţii
În ceea ce priveşte activităţile de telefonie, la nivelul regiunii Sud
Muntenia, la finele anului 2011, s‐au înregistrat 504.900 de conexiuni de
telefonie, reprezentând 10,77% din cele înregistrate la nivel naţional.
Ponderea gospodăriilor cu acces la reţeaua de Internet din regiunea
Sud Muntenia a atins, în 2010, nivelul de 32,9% (sub media naţională de
38,9%), cu această valoare ocupând penultimul loc la nivel naţional.
Conform Eurostat, ponderea gospodăriilor care au acces la reţeaua
de Internet din regiunea Sud Muntenia pentru anul 2011 ajungea la 45%,
regiunea ocupând astfel locul 4 la nivel naţional.
Un alt indicator furnizat de către Eurostat face referire la tipul
conexiunii la Internet, ponderea gospodăriilor cu acces la Internet în
bandă largă (termenul de conexiune la Internet în bandă largă se referă la
accesul la Internet de mare viteză, fiind necesar de exemplu la încărcarea
şi descărcarea conţinutului de tip media) din regiune pentru anul 2011
atingea un nivel de 35%, regiunea clasându‐se pe locul 2 la nivel naţional.
Termenul de utilizator al Internetului este definit ca persoană ce a
utilizat Internetul în ultimele trei luni, iar cel de utilizator al Internetului
38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
în mod regulat este definit ca fiind cel care foloseşte Internetul cel puţin o
dată pe săptămână, indiferent de locaţie. Atfel, prin datele statistice
oferite de Eurostat, ponderea persoanelor care utilizează regulat
Internetul pentru anul 2011, se observă o detaşare a ocupantei primului
loc, respectiv regiunea Bucureşti Ilfov (55%) faţă de celelalte regiuni,
continuarea clasamentului fiind următoarea: regiunea Vest (40%),
regiunea Centru (36%) şi regiunea Sud‐Est (36%), regiunea Nord‐Est
(35%), regiunea Sud Muntenia (34%) şi regiunea Nord Vest (34%),
ultimul loc fiind ocupat de regiunea Sud Vest Oltenia (33%).
1.2.2.1.4. Infrastructura de sănătate
Potrivit datelor statistice, în anul 2011, regiunea Sud Muntenia
dispunea de o reţea de unităţi sanitare compusă dintr‐un număr de 57
spitale (46 în mediul urban şi 11 în mediul rural), 2 policlinici (ambele în
mediul urban), 37 dispensare (26 în mediul urban şi 11 în mediul rural),
1.687 cabinete de medicină de familie (811 în mediul urban şi 876 în
mediul rural), 1.087 cabinete stomatologice (836 în mediul urban şi 251
în mediul rural), 902 cabinete medicale de specialitate (877 în mediul
urban şi 24 în mediul rural), 1.131 farmacii şi puncte farmaceutice (632
în mediul urban şi 499 în mediul rural) şi 336 laboratoare medicale (293
în mediul urban şi 43 în mediul rural).
La nivel de judeţ cele mai multe unităţi sanitare erau în Argeş şi
Prahova, iar cele mai puţine în Giurgiu şi Ialomiţa.
Analizând evoluţia reţelei de unităţi sanitare din regiune de‐a lungul
intervalului 2004 – 2011, se constată o creştere a numărului acestora, cu
excepţia spitalelor, policlinicilor şi a dispensarelor medicale.
La nivel de judeţ, cele mai mari creşteri în ceea ce priveşte numărul
de unităţi sanitare s‐au înregistrat în judeţele Argeş şi Prahova, la polul
opus fiind judeţele Giurgiu şi Teleorman.
39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Printre localităţile cu acces dificil la asistenţa medicală primară în
anul 2011 se numărau următoarele localităţi: comuna Bughea de Sus din
judeţul Argeş, comuna Plătăreşti din judeţul Călăraşi, comunele Butimanu,
Perişani, Răscăeţi, Râu Alb şi Vulcana‐Pandele din judeţul Dâmboviţa,
comunele Cosoba şi Singureni din judeţul Giurgiu, comunele Bărbuleşti,
Borăneşti, Bueşti, Ciocârlia, Colelia, Drăgoeşti, Giurgeni, Răduleşti şi
Sărăţeni din judeţul Ialomiţa, comunele Cosminele, Lapoş, Salcia, Talea
şi Vadu Săpat din judeţul Prahova şi comunele Beciu, Fântânele,
Frăsinet şi Purani din judeţul Teleorman. Astfel 5,39% dintre comunele
regiunii nu beneficiau de asistenţă medicală primară.
Personalul medico‐sanitar din regiunea Sud Muntenia, în anul 2011,
era alcătuit dintr‐un număr de 4.499 medici, 1.156 stomatologi, 1.202
farmacişti, iar numărul personalului sanitar mediu a fost de 15.634.
Numărul personalului medico‐sanitar din judeţele regiunii Sud
Muntenia în anul 2011
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
La nivelul regiunii Sud Muntenia, în anul şcolar 2010/2011
personalul didactic avea o pondere de 13,18% din totalul naţional,
clasând regiunea pe locul 3 la nivel naţional cu 32.638 de cadre didactice
(54,5% în mediul urban şi 45,5% în mediul rural), cele mai multe
regăsindu‐se în judeţele Argeş şi Prahova, la polul opus fiind judeţul
Giurgiu.
În anul şcolar 2010/2011 faţă de 2003/2004, personalul didactic a
înregistrat o scădere cu 5.495 cadre didactice, cele mai mari valori
fiind consemnate în judeţele Argeş şi Dâmboviţa.
Numărul populaţiei şcolare din regiunea Sud Muntenia în anul şcolar
2010/2011 avea o pondere de 13,22% din totalul naţional, clasând
regiunea pe locul 3 la nivel naţional cu 505.704 persoane (57,62% în
mediul urban şi 42,38% în mediul rural), cea mai mare populaţie
şcolară înregistrându‐se în judeţele Argeş şi Prahova, iar cea mai scăzută
în judeţul Giurgiu.
Ca şi în cazul cadrelor didactice, o scădere a înregistrat şi numărul
populaţiei şcolare, reducându‐se cu 90.566 persoane în anul şcolar
2010/2011 în comparaţie cu anul şcolar 2003/2004, judeţele cu cele mai
semnificative scăderi fiind Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi Teleorman.
43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
La nivelul Regiunii, fondul locativ existent la sfârşitul anului 2011,
releva îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei, în toate
judeţele din cadrul regiunii, diferenţiat însă, ca intensitate, de la un
judeţ la altul.
Astfel, la sfârşitul anului 2011, pe o locuinţă din fondul locativ
existent se înregistrau, la nivel de regiune, în medie 2,83 camere. Mediile
cele mai mari la nivelul judeţelor au fost înregistrate în judeţele Giurgiu
44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Gradul de dotare cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă al
localităţilor din regiunea Sud Muntenia, 2011
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Capacitatea instalaţiilor publice de producere şi distribuţie
centralizată a apei potabile în regiunea Sud Muntenia ‐ anul 2011
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
La nivelul anului 2011, reţeaua simplă de distribuţie a apei potabile
din regiunea Sud Muntenia măsura 11.143,2 km, respectiv 16,9% din
totalul celei existente la nivel naţional. Faţă de anul 2007, lungimea reţelei
a înregistrat o creştere cu 12,1%, pe fondul investiţiilor publice
semnificative alocate extinderii şi modernizării reţelelor de apă din
regiune.
47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Lungimea simplă a conductelor de canalizare din regiunea Sud
Muntenia era, în anul 2011, de 2.386,1 km, respectiv 10,31% din totalul
celei existente la nivel naţional. Faţă de anul 2007, lungimea reţelei de
canalizare din regiune a crescut cu 10,2%, pe fondul investiţiilor în
extinderea conductelor în localităţile care beneficiază de astfel de reţea.
Numărul locuitorilor deserviţi cu servicii publice de canalizare şi
epurare ape uzate a fost, în anul 2011, de 923.750 de persoane, ceea ce
reprezenta doar 28,48% din populaţia stabilă a regiunii Sud
Muntenia, sub media naţională de 43,6%. Din totalul abonaţilor din
regiune, 96,33% aveau acces la reţea de canalizare cu epurare, în timp de
doar 33.906 persoane (3,67%) deversau apele uzate în reţele fără
epurare. În ceea ce priveşte tipul staţiei de epurare, 256.087 de abonaţi
(29,02%) aveau acces la sisteme de canalizare cu treaptă primară de
epurare, iar 626.301 la sisteme cu treaptă secundară de epurare
(70,98%).
În ceea ce priveşte volumul de ape uzate evacuate pe judeţe, din
datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul
anului 2010, se poate constata că judeţul fruntaş este Argeş cu 44.324 mii
m3/an, în timp ce în Giurgiu se înregistrează cel mai mic volum de ape
uzate evacuate de 2.528 mii m3/an.
49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Prescolar
Primar
Gimnazial
58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
CAPITOLUL 2. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU
Pentru a proiecta strategia de dezvoltare pentru următoarea
perioadă este necesar să înţelegem cadrul de dezvoltare în ansamblu, la
nivel naţional. Raportul Strategic Naţional, elaborat în 2012, este sursa de
la care s‐a plecat pentru acest obiectiv.
În perioada 2009‐2012, produsul intern brut al României a
cunoscut o evoluţie oscilantă. După înregistrarea unui ritm mediu anual
de creştere de +7,2% în perioada 2006‐2008, a urmat o cădere abruptă în
2009 cu ‐6,6%, anul 2010 consemnând din nou o diminuare cu ‐1,6%.
Tendinţa s‐a inversat începând cu 2011 când PIB a cunoscut o creştere de
+2,5% urmată pe primele două trimestre ale anului 2012 de un avans de
+0,3% în trimestrul I şi +1,1% în cel de al doilea.
Factorul determinant care a contribuit la scăderea drastică a PIB în
2009 a fost diminuarea cererii interne cu ‐12%, ceea ce a antrenat şi o
reducere cu ‐20,5% a importului de bunuri şi servicii. În perioada 2009‐
2011 investiţiile au scăzut substanţial, formarea brută de capital fix
înregistrând un declin de ‐9,2%. În ceea ce priveşte consumul final, ritmul
mediu anual de scădere în intervalul de timp menţionat a fost de ‐2,85%.
Evoluţia produsului intern brut
‐ modificări procentuale faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent
2006 2007 2008 2009 2010 2011 Trim I Trim II
2012 2012
Cererea internă, 12,9 14,2 7,3 ‐12,0 ‐1,5 3,1 1,2 1,3
din care:
Consum privat 12,7 11,9 9,0 ‐10,1 ‐0,4 1,3 0,5 2,2
Consum ‐4,1 ‐ 0,1 7,2 3,1 ‐4,4 ‐3,5 ‐1,2 ‐2,4
guvernamental
Formarea brută 19,9 30,3 15,6 ‐28,1 ‐2,1 6,3 12,2 15,5
de capital fix
Export de 10,4 7,8 8,3 ‐6,4 14,0 9,9 ‐2,2 ‐0,5
bunuri şi servicii
61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
64
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Aspecte regionale
Cel mai important indicator de analiză al disparităţilor regionale,
PIB/locuitor la nivel teritorial, a înregistrat o evoluţie asemănătoare celei
naţionale.
Astfel, în perioada 2009‐2012, la nivelul fiecărei regiuni s‐a
manifestat, într‐un ritm lent, o continuă creştere. În 2011, regiunea care a
deţinut cea mai ridicată rată de creştere faţă de anul anterior a fost
Centru cu o modificare de 13,08% în condiţiile în care în Bucureşti‐Ilfov
majorarea a fost de doar 8,08%.
PIB/locuitor a crescut continuu din 2004 până în 2009, an în care,
datorită crizei financiare şi economice mondiale, a înregistrat o scădere în
majoritatea regiunilor de dezvoltare.
În 2010 situaţia s‐a îmbunătăţit, toate regiunile înregistrând uşoare
creşteri. Pentru 2012, prognozele mai optimiste de la începutul anului au
fost revizuite în jos, ca urmare a secetei severe care a afectat producţia
agricolă şi a crizei profunde care se manifestă în zona Euro, estimându‐se
o stagnare a economiei la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare.
Indicele de disparitate regională, calculat ca raport dintre regiunea
cea mai dezvoltată (Bucureşti‐Ilfov) şi cea mai puţin dezvoltată (Nord‐
Est) în termeni de PIB/locuitor, consemnează o evoluţie oscilantă pe
parcursul perioadei 2009‐2012, o creştere de la 3,76 în anul 2009 la 3,89
în 2010 urmată de o scădere la 3,74 în 2011.
La sfârşitul anului 2009, investiţiile străine directe se concentrau
în proporţie de 63,42% în regiunea Bucureşti‐Ilfov, cu 9.665 euro pe
locuitor, de aproape 4,16 ori mai ridicat decât media naţională. La polul
opus se afla Regiunea Nord‐Est cu numai 1,95% din totalul ISD.
În 2011 repartiţia ISD/loc la nivel teritorial, nu s‐a modificat
semnificativ faţă de 2009. Se constată totuşi o uşoară scădere a ponderii
ISD în Regiunea Bucureşti‐Ilfov în favoarea celorlalte regiuni care
înregistrează mici creşteri.
Cu privire la rata şomajului, în 2009, toate regiunile de dezvoltare
din România cu excepţia Bucureşti‐Ilfov, înregistrau valori superioare
mediei naţionale, situaţie care în 2011 s‐a modificat uşor, regiunile Nord‐
Vest, Sud şi Vest alăturându‐se regiunii Bucureşti‐Ilfov cu valori sub
media naţională. Referitor la rata de ocupare, în perioada 2009‐2011, cea
mai mare pondere a fost înregistrată în regiunea Bucureşti‐Ilfov (63,8%
în 2009, 64,3% în 2010, respectiv 64,7% în 2011).
70
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
71
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
72
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Industria regională participă cu circa 29 de procente la realizarea
PIB‐ului, mult peste media naţională (circa 25 %), reprezentând una din
cele mai ridicate contribuţii. Industria regiunii este foarte diversificată şi
cuprinde aproape toate activităţile industriale: extracţia şi prelucrarea
petrolului şi a gazelor naturale, a cărbunelui, a calcarului, argilei,
nisipurilor şi a sării, prelucrarea produselor agroalimentare şi
confecţionarea de produse textile, prelucrarea lemnului, fabricarea de
maşini, echipamente şi mijloace de transport, producţia de utilaj petrolier
şi chimic, producţia de frigidere şi congelatoare, producţia de automobile,
producţia de energie electrică, termică, gaze etc.
Zonele Defavorizate din regiunea Sud Muntenia
Scopul înfiinţării zonelor defavorizate l‐a reprezentat sprijinirea
refacerii economice a zonelor rămase mult în urmă în ceea ce priveşte
nivelul lor de dezvoltare, prin acordarea de facilităţi fiscale şi financiare în
vederea atragerii de investiţii în zonele afectate, zonele izolate, lipsite de
mijloace de comunicaţie şi cu o infrastructură slab dezvoltată.
În concordanţă cu prevederile O.U.G. nr. 24/1998, cu modificările şi
completările ulterioare, pe baza criteriilor geografice, demografice,
economice şi sociale, în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia au fost
declarate 4 zone defavorizate a căror durată de existenţă a fost cuprinsă
între 3 şi 10 ani.
Ariile identificate ca fiind zone defavorizate se confruntau cu mari
probleme de ordin economic şi social, dovedind incapacitate de a se
redresa singure şi de a se adapta la noile condiţii impuse de mecanismele
pieţei. Ajutorul regional a fost destinat dezvoltării regiunilor defavorizate,
73
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: INS
Analiza la nivel judeţean, la 2011, relevă faptul că pe primele două
locuri s‐au poziţionat judeţele Prahova, cu 14.964 întreprinderi
active şi Argeş cu 12.271 întreprinderi active, urmate la o distanţă
semnificativă de Dâmboviţa – 5.976 întreprinderi active, în timp ce
ultimul loc la nivel regional a fost ocupat de Ialomiţa cu numai 3.725
întreprinderi active.
În ce priveşte structura întreprinderilor după domeniul de activitate
se remarcă unele specializări teritoriale. Astfel, judeţul cu cel mai mare
grad de diversificare economică a fost Prahova, care a înregistrat
74
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Situaţia la 2011, a distribuţiei întreprinderilor active pe sectoare
economice la nivelul celor şapte judeţe ale regiunii Sud Muntenia,
accentuează atât repartizarea inegală a întreprinderilor în plan teritorial,
dar şi evidenţiază existenţa dezechilibrelor semnificative cu privire la
concentrarea teritorială a întreprinderilor. De exemplu, mai mult de
33% dintre întreprinderile active la nivel regional din sectorul
„Servicii” erau localizate în judeţul Prahova, în timp ce Giurgiu deţinea
circa 6% dintre acestea. De asemenea, judeţul Prahova se situa pe
primul loc şi în domeniile „Industrie”, „Construcţii” şi „Comerţ”,
urmat de Argeş şi Dâmboviţa, acesta din urmă fiind, în medie, la 20 de
procente distanţă faţă de leader.
Dezechilibrele semnificative din punct de vedere al spiritului şi al
nivelului antreprenorial în regiunea Sud Muntenia şi, îndeosebi, în cazul
judeţelor componente, pot fi ilustrate prin analizarea densităţii
întreprinderilor active la 1000 de locuitori, acesta fiind un indicator
relevant şi în caracterizarea atât a dimensiunii pieţelor regionale, cât şi a
evoluţiei în profunzime a sectorului întreprinderilor la nivel regional.
75
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Densitatea la nivelul regiunii – 15,29 întreprinderi active/ 1.000 locuitori
Sursa: Calcule proprii ADR Sud Muntenia pe baza datelor de la INS
La nivelul regiunii Sud Muntenia, dinamica înmatriculărilor de firme
în perioada analizată 2004 – 2011, a fost oarecum constantă. Societăţi noi
s‐au înfiinţat atât în perioadele de expansiune economică, atunci când
cererea a crescut, cât şi în perioadele de recesiune. Media anuală a
înmatriculărilor pentru întreg intervalul a fost de aproximativ 15.900 de
firme (PF şi AF, SRL, SA, SCS, SNC şi filiale). Pentru anul 2011, datele
statistice de la ONRC, indică o creştere cu 10,41% a numărului total de
înmatriculări comparativ cu 2010, procentul cel mai mare de unităţi nou
înfiinţate fiind deţinut de întreprinderile din categoria IMM, care
reprezentau aproape jumătate din numărul total.
Din numărul total de agenţi economici înregistraţi în anul 2011, în
Sud Muntenia, 52% au fost persoane fizice autorizate şi 48% societăţi
76
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
79
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Industria
În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime,
în judeţul Prahova, sunt predominante microîntreprinderile (0‐9
salariaţi), deţinând o pondere de 85,8% din numărul total al unităţilor
active. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 13,6%, iar cele mari
(peste 250 de salariaţi) doar 0,6%.
Structura economică a judeţului Prahova este caracterizată de
dominarea industriei. Complexă şi diversificată, industria este
reprezentată prin toate ramurile ei.
Ponderea cea mai mare în producţia industrială o deţine ramura
prelucrării ţiţeiului, urmată de cea a industriei alimentare, a băuturilor şi
tutunului, maşini şi echipamente, chimică şi prelucrarea cauciucului,
extractivă, textile şi produse textile, metalurgie, construcţii metalice şi
produse din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), prelucrarea
lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale ne‐metalice,
celuloză, hârtie, carton şi poligrafie şi alte activităţi industriale.
Probleme:
‐ Reducerea activităţii unor întreprinderi industriale;
‐ Dependenţa anumitor localităţi din judeţ de existenţa unuia sau mai
multor sectoare industriale a căror activitate este în declin;
‐ Utilizarea timp îndelungat a unor tehnologii poluante de către
anumite întreprinderi a condus la degradarea pronunţată a condiţiilor de
mediu;
Problema sectorială cu care se confruntă astăzi şi comuna Ciorani
este aceea că unele localităţi pot rămâne în urmă, din punct de vedere al
dezvoltării, datorită lipsei unor măsuri concrete pentru dezvoltarea
sectorului privat.
Priorităţi pentru îmbunătăţirea aportului industriei la
dezvoltarea economică a judeţului:
− Dezvoltarea activităţilor în cadrul parcurilor industriale şi
extinderea cu noi locaţii;
− Folosirea forţei de muncă de înaltă calificare în scopul evitării
fenomenului de depopulare a localităţilor;
− Dezvoltarea de noi activităţi economice industriale bazate pe
valorificarea resurselor locale;
82
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
2.2.3. Servicii
Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea şi un număr de meseriaşi
şi prestatori de servicii care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr.
300/2004.
2.2.4. Turism
În prezent, comuna Ciorani nu dispune de activităţi turistice sau
de agrement.
Concluzii:
Se pot dezvolta în Ciorani activităţi de servicii şi mică producţie,
de valorificare a resurselor locale, a potenţialului uman şi al forţei de
muncă divers calificată sau de a răspunde unor nevoi locale.
Se pot dezvolta activităţi de:
‐ transport în comun;
‐ alimentaţie publică;
‐ servicii de consultanţă sau personale: cabinete de avocatură,
notariat, expertiză contabilă, cadastru şi proiectare etc.;
‐ benzinării;
‐ service auto.
Se doreşte prin aceasta creşterea ponderii sectorului terţiar,
reducerea ratei şomajului, creşterea veniturilor populaţiei şi a
nivelului de trai al acesteia, creşterea veniturilor bugetului local.
85
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
CAPITOLUL 3.
POPULAŢIE, RESURSE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
3.1. Populaţie şi resursele umane
3.1.1. Evoluţia populaţiei
Evoluţia societăţii româneşti de‐a lungul ultimilor ani a fost
influenţată atât de reformele economice, dar mai ales de criza economică,
fenomene soldate cu profunde transformări pe piaţa muncii. Modificarea
condiţiilor sociale au avut drept consecinţă reducerea sporului
demografic natural şi mai cu seamă accentuarea migraţiei temporare şi
definitive, cu efecte directe asupra scăderii constante a populaţiei şi pe
cale de consecinţă a populaţiei active. Analizând structura pe grupe de
vârste a populaţiei active se constată tendinţe evidente de îmbătrânire a
acesteia.
Resursele de muncă, respectiv populaţia în vârstă de muncă, include
bărbaţii în vârstă de 16‐64 ani şi femeile în vârstă de 16‐59 ani, conform
legislaţiei în vigoare în anul 2011. Pe fondul scăderii drastice a natalităţii
de după 1989, ponderea resurselor de muncă în total populaţie a
înregistrat o creştere. Fenomenul a fost similar şi în regiunea Sud
Muntenia unde ponderea resurselor de muncă a crescut în perioada
2004 ‐ 2006, a rămas relative constantă în următorii patru ani, şi a crescut
din nou în perioada 2008 – 2011.
Astfel, în anul 2011, regiunea Sud Muntenia s‐a clasat pe locul 2
între cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce priveşte volumul resurselor
de muncă (2085,6 mii de persoane), după regiunea Nord Est. Totodată,
referitor la repartizarea pe sexe, regiunea Sud Muntenia a urmat
tendinţele naţionale, conform cărora, în anul 2011, resursele de muncă de
sex masculin erau uşor mai ridicate decât cele de sex feminin, aceeaşi
situaţie înregistrându‐se şi la nivelul fiecărui judeţ component.
În ceea ce priveşte rata de ocupare a resurselor de muncă, în
regiunea Sud Muntenia s‐a păstrat aceeaşi evoluţie descrescătoare
înregistrată atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.
86
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
88
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
90
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
În ceea ce priveşte diferenţierea pe medii de rezidenţă, se remarcă o
pondere mai mare a ratei şomajului BIM în mediul urban (11,9% ‐ locul 1
la nivel naţional), comparativ cu ponderea înregistrată în mediul rural
(9,2% ‐ locul 2 la nivel naţional). De asemenea, ponderea mai mare a ratei
şomajului BIM în mediul urban s‐a înregistrat în rândul populaţiei tinere
de 15‐24 de ani, iar cea mai scăzută atât în rândul populaţiei bătrâne 55‐
64 de ani, cât şi a populaţiei de 25‐34 de ani.
În mediul rural, în anul 2011, ponderea cea mai ridicată a ratei
şomajului BIM a fost înregistrată în rândul populaţiei tinere 15‐24 ani, iar
cea mai scăzută, în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 55‐64 de
ani.
La nivelul comunei Ciorani, conform datelor centralizate în urma
recensământului din 2011, figurează un număr de 6720 de persoane.
Evoluţia populaţiei stabile în comuna Ciorani
2005 2008 2011
Populaţia stabilă la 1 7163 7005 7052
iulie
din care femei 3638 3566 3575
91
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
CAPITOLUL 4. STRUCTURA AGRICULTURII
4.1. Sectorul agricol
Dezvoltarea rurală este un obiectiv important în Uniunea
Europeană având în vedere faptul că peste jumătate din populaţia UE
trăieşte în zone rurale, acoperind peste 90% din teritoriu.
Spaţiul rural reprezintă un capital important din punct de vedere al
mediului ambiant, având un impact deosebit în ceea ce priveşte
conservarea resurselor naturale şi a valorilor culturale, precum şi în
dezvoltarea turismului.
La nivelul naţional, din datele de la Recensământul agricol
desfăşurat în 2010 au reieşit următoarele concluzii:
* Numărul exploataţiilor agricole a fost de 3859043, mai mic cu
circa 14% faţă de cel înregistrat la Recensământul General Agricol 2002.
‐ numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de
3828345, cu 14,2% mai mic decât în anul 2002;
‐ numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de
30698, cu 34,8% mai mare decât în anul 2002.
Reducerea numărului exploataţiilor agricole s‐a datorat, în
principal, comasării unor exploataţii agricole fără personalitate juridică.
* Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiilor agricole a fost mai
mică cu aproape 4,5% faţă de cea înregistrată la Recensământul
General Agricol 2002.
Situaţia comparativă a suprafeţei agricole utilizate, la nivel
naţional, pe principalele categorii de folosinţă, în anii 2002 şi 2010 se
prezintă astfel:
Exploataţii Exploataţii
Total exploataţii
agricole fără pers. agricole cu pers.
Indicatori U.M. agricole
juridică juridică
2002 2010 2002 2010 2002 2010
Numărul
exploataţiilor mii 4485 3859 4462 3828 23 31
agricole
Suprafaţa
mii ha 13931 13306 7709 7450 6222 5856
agricolă utilizată
95
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
‐ teren arabil
mii ha 8774 8306 5437 4725 3337 3581
‐ păşuni şi
mii ha 4644 4506 1878 2307 2766 2199
fâneţe
‐ culturi
mii ha 344 312 225 236 119 76
permanente
‐ grădini
mii ha 169 182 169 182 ‐ ‐
familiale
Suprafaţa
agricolă utilizată
ce revine în ha 3,11 3,45 1,73 1,95 274,43 190,78
medie pe o
*) S‐a calculat la unităţile de măsură: hectar şi număr
* Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o
exploataţie agricolă nu s‐a modificat semnificativ.
Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie, în anul 2010, pe o
exploataţie agricolă a fost de 3,45 ha, comparativ cu 3,11 ha în anul 2002.
Pe categorii de exploataţii agricole:
‐ suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie
agricolă fără personalitate juridică a fost de 1,95 ha, comparativ cu 1,73
ha în anul 2002;
‐ suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie
agricolă cu personalitate juridică a fost de 190,78 ha, comparativ cu
274,43 ha în anul 2002.
* Numărul exploataţiilor agricole cu suprafaţă agricolă
utilizată mai mică de 1 ha este în scădere, iar numărul celor de mari
dimensiuni este în creştere.
Numărul exploataţiilor agricole de mici dimensiuni, care au utilizat
o suprafaţă agricolă de până la 1 hectar, s‐a diminuat în anul 2010 faţă de
anul 2002 cu circa 150 mii exploataţii (6,9%), ele deţinând în continuare
o pondere foarte importantă de circa 54% din totalul exploataţiilor
agricole cu suprafaţă agricolă utilizată.
O contribuţie importantă la scăderea numărului de exploataţii
agricole de mici dimensiuni a avut‐o numărul de exploataţii agricole care
au utilizat o suprafaţă agricolă mai mică de 0,1 ha, acestea deţinând o
pondere de circa 19%.
În anul 2010, numărul exploataţiilor agricole care au utilizat o
suprafaţă agricolă de cel puţin 50 ha, a înregistrat faţă de anul 2002 o
creştere semnificativă, de circa 51%.
96
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
97
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Suprafaţa
mii 173
agricolă 1808 1627 1940 2195 62 2334 1608
ha 2
utilizată
Din datele prezentate reiese faptul că, atât numărul de exploataţii
agricole cu suprafaţă agricolă utilizată, cât şi suprafaţa agricolă utilizată
sunt distribuite în conformitate cu specificul zonei.
Se evidenţiază macro‐regiunea 2, care deţine cele mai mari ponderi,
atât la numărul total al exploataţiilor agricole (32,7%), cât şi la suprafaţa
agricolă utilizată (31,1%), iar ca regiuni de dezvoltare pe primele locuri se
situează regiunile Nord‐Est şi Sud Muntenia.
* În anul 2010 efectivele de bovine şi porcine au scăzut cu
30,7%, respectiv cu 35,3%, iar cele de ovine şi caprine au crescut cu
16,2%, respectiv cu 66,8% faţă de cele înregistrate la
Recensământul General Agricol 2002.
Situaţia comparativă a efectivelor de animale pe principalele specii
şi păsări, la 1 decembrie, în anii 2002 şi 2010 se prezintă astfel:
Exploataţii Exploataţii
Total exploataţii agricole fără agricole cu
Indicatori U.M. agricole personalitate personalitate
juridică juridică
2002 2010 2002 2010 2002 2010
Bovine
mii capete 2871 1990 2737 1817 134 173
Ovine mii capete
7238 8412 7009 8172 229 240
Caprine mii capete
744 1241 739 1212 5 29
Porcine mii capete
8260 5345 7000 3516 1260 1829
Păsări mii capete
82407 79191 59658 48877 22749 30314
Familii de mii
777 1301 767 1286 10 15
albine
98
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
la nivel naţional, valoarea în 2011 fiind cu 14,35% mai mare decât în 2004
(faţă de o creştere de 13,83% la nivel naţional în acelaşi interval).
În anul 2011, valoarea producţiei a fost de 14.605 mii lei (19,09% din
valoarea producţiei agricole a României), regiunea Sud Muntenia
situându‐se astfel pe locul 1 la nivel naţional.
Contribuţia agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în formarea
Produsului Intern Brut (PIB) la nivelul regiunii se situa, în anul 2010, la
8,01%, faţă de 1,7% la nivelul UE.
Dâmboviţa este judeţul cu cea mai mare pondere din valoarea
producţiei agricole regionale (16,55%), urmat de Argeş (14,58%), pe
ultimele două locuri situându‐se judeţele Călăraşi (aprox. 16%) şi Giurgiu
(aprox. 11%).
Din totalul producţiei agricole la nivelul regiunii, cea mai mare
pondere o deţinea sectorul vegetal cu 75,14%, comparativ cu 70,82% la
nivel naţional, urmat de producţia animală cu 24,08% faţă de 28,47% la
nivel de ţară şi sectorul de servicii agricole cu 0,78% faţă de 0,71% la
nivel naţional.
După forma de proprietate, sectorul privat avea o pondere
covârşitoare de 98,3% din valoarea producţiei agricole regionale, peste
media naţională de 97,83%.
Valoarea producţiei agricole obţinute în regiunea Sud Muntenia,
în anul 2011 (mii lei)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
100
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
În anul 2011, au fost cultivate 95,55% din totalul suprafeţei arabile
din regiunea Sud Muntenia. Producţia vegetală a fost orientată în special
spre culturile cu cereale pentru boabe – pe o suprafaţă de 65,41% din
suprafaţa totală cultivată la nivel regional (principalele culturi sunt în
ordine: grâul şi secara, porumbul), a plantelor uleioase – 25% din total, a
plantelor de nutreţ ‐ 6,13% şi a legumelor – 2,7% din suprafeţele
cultivate. La nivel de judeţe, culturile de cereale boabe au ocupat cele mai
mari suprafeţe în judeţele din sudul regiunii, îndeosebi în Teleorman
(62,86% din suprafaţa cultivată la nivel judeţean şi 22,1% din suprafaţa
cultivată la nivel regional) şi Călăraşi (64,85% din suprafaţa de la nivel
judeţean şi 21,7% din suprafaţa cultivată la nivel de regiune). O situaţie
detaliată pe judeţe se poate observa în tabelul de mai jos:
Producţiile vegetale la hectar au avut evoluţii diferite de‐a lungul
perioadei analizate 2004‐2011, înregistrându‐se scăderi însemnate în cazul
producţiilor de porumb (‐84,04% în 2011 faţă de 2004), grâu (‐71,45% în
2011 faţă de 2004) şi a celor de orz‐orzoaică (‐71,27% în 2011 comparativ
cu 2004). Creşteri ale producţiei medii s‐au înregistrat în cazul plantelor
uleioase, excepţie floarea‐soarelui (+12,62%), cartofi (+6,76%). Cea mai
importantă creştere au avut‐o culturile de legume în solarii (+61,38% în
2011 comparativ cu 2006)13. Producţiile obţinute, precum şi evoluţia de‐a
lungul perioadei analizate la principalele culturi sunt foarte mici în
comparaţie cu potenţialul regiunii, ceea ce denotă o productivitate scăzută a
agriculturii. De asemenea, producţiile totale înregistrează mari fluctuaţii de
la un an la altul influenţate de nivelul dotărilor tehnice necorespunzătoare şi
101
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Lucernă 80 ha
o De asemenea, are ca domeniu secundar şi creşterea
animalelor, înregistrate fiind 708 ovine
‐ Societatea Agricolă Ciorani: cultivă 459 hectare, cu:
Grâu 41 ha
Orz 2 ha
Porumb 102 ha
Legume 7 ha
Floarea soarelui 145 ha
Grâu de toamnă 157 ha
‐ SC COMCEREAL SA: are în proprietate depozite de cereale.
La nivelul gospodăriilor individuale, cifrele arată în 2012 astfel:
‐ Grâu 405 ha
‐ Floarea‐soarelui 25 ha
‐ Orz 14 ha
‐ Porumb 505 ha
‐ Cartofi 2 ha
‐ Legume 65 ha
‐ Plante nutreţ 40 ha
‐ Vii 56 ha
‐ Păşuni naturale 497 ha
Pomicultură
La nivelul comunei este bine reprezentată şi pomicultura, cu: meri –
1925, peri – 681, piersici – 226, cireşi – 3581, zarzări – 7220, pruni –
4044, nuci – 220, aluni – 40, alţi pomi fructiferi – 395.
Efective de animale
Acesta era compus la nivelul anului 2012 din: bovine – 499,
cabaline – 147, ovine – 1463, caprine – 687, păsări – 6193, familii de
albine – 420.
104
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
CAPITOLUL 5. SITUAŢIA MEDIULUI
5.1. Zone critice pe teritoriul localităţii
5.1.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
Traficul intens de autovehicule de tonaj mare şi numărul în creştere
al autovehiculelor ce tranzitează comuna pe Drumul Naţional, provoacă
efecte negative ca: poluare cu noxe, poluare fonică, slăbirea infrastructurii
stradale, viteza, fiind permanent pericol de accidente.
5.1.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi
subterane
Ca surse de poluare a apelor sunt considerate evacuările prin gurile
de vărsare colectoare a apelor menajere uzate din cauza lipsei canalizării,
a deşeurilor umane sau animale aruncate direct în apa Cricovului Sărat.
Deteriorarea calităţii apei pe termen lung, în cazul în care
evacuările de ape uzate şi menajere va continua să se facă necontrolat.
Datorită lipsei drenajului corespunzător al apelor pluviale, acolo
unde condiţiile geografice o permit, există pericolul inundaţiilor şi băltirii.
105
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
CAPITOLUL 6. DISPARITĂŢI TERITORIALE
Din punct de vedere administrativ ‐ teritorial, astăzi, configuraţia
administrativă a României se compune din 41 de judeţe, la care se adaugă
municipiul Bucureşti, 268 de oraşe, din care 97 de municipii, 2.698 de
comune şi 13.089 de sate.
Pentru atingerea obiectivelor de bază ale politicii de dezvoltare
regională, România a fost împărţită în 8 regiuni de dezvoltare, prin
asocierea voluntară a judeţelor corespunzătoare. Spre deosebire de
comune, oraşe, municipii şi judeţe, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi
administrativ‐teritoriale şi nu au personalitate juridică.
Regiunile de dezvoltare
Regiunea Nord‐Est cuprinde judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,
Suceava, Vaslui.
Regiunea Sud‐Est cuprinde judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa,
Galaţi, Tulcea, Vrancea.
Regiunea Sud‐Muntenia cuprinde judeţele:
‐ Argeş
‐ Călăraşi
‐ Dâmboviţa
‐ Giurgiu
‐ Ialomiţa
‐ Prahova
‐ Teleorman.
Regiunea Sud‐Vest Oltenia cuprinde judeţele: Dolj, Gorj,
Mehedinţi, Olt, Vâlcea.
Regiunea Vest cuprinde judeţele: Arad, Caraş‐Severin, Hunedoara, Timiş.
Regiunea Nord‐Vest cuprinde judeţele: Bihor, Bistriţa, Cluj,
Maramureş, Satu Mare, Sălaj.
Regiunea Centru cuprinde judeţele: Alba, Braşov, Covasna,
Harghita, Mureş, Sibiu.
Regiunea Bucureşti‐Ilfov cuprinde judeţele: Ilfov, Municipiul
Bucureşti.
106
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
judeţele din sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii din care
80,2% reprezintă teren arabil.
Regiunea dispune de resurse bogate şi importante de apă (3,4% din
suprafaţa regiunii), care, prin utilizarea în diferite domenii, au un rol
deosebit în dezvoltarea economică a acesteia.
Flora şi fauna de o mare diversitate constituie o altă bogăţie naturală
a regiunii. Terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră deţin
19,3% din suprafaţa regiunii, reprezentând o sursă importantă de masă
lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.
Infrastructura tehnico ‐ edilitară din zona rurală a regiunii Sud
Muntenia
Potrivit datelor statistice, în anul 2011, în regiunea Sud Muntenia,
din cele 519 comune, 337 comune (64,93%) erau dotate cu instalaţii de
alimentare cu apă potabilă, 52 comune (10,02%) cu instalaţii de
canalizare publică, în 114 comune (21,97%) se distribuiau gaze naturale,
iar în 3 comune (0,57%) se distribuie energie termică.
Judeţul cu cea mai mare pondere din punct de vedere a comunelor
care beneficiază de o infrastructură tehnico ‐ edilitară diversificată este
Argeş, în timp ce judeţele Teleorman şi Giurgiu ocupă ultimele locuri la
acest aspect.
Numărul de comune şi sate din judeţele regiunii Sud Muntenia, la
sfârşitul anului 2011
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
108
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
Zone lipsite de dotări tehnico – edilitare
a. Reţeaua de apă
În anul 2011, numărul unităţilor administrativ‐teritoriale din
regiunea Sud Muntenia conectate la reţeaua publică de alimentare cu apă
era de 385, ceea ce reprezintă doar 67,9% din totalul de 567 existente în
regiune. Dacă în ceea ce priveşte mediul urban, gradul de conectare la
reţeaua de apă este de 100%, toate cele 48 de localităţi urbane având
acces la aceasta, în mediul rural doar 64,9% din comune dispuneau de o
astfel de reţea. Totuşi, faţă de anul 2004, numărul comunelor conectate a
crescut cu 79, pe fondul investiţiilor în domeniul infrastructurii de profil.
Pe judeţe, gradul de conectare al localităţilor la reţeaua publică de
alimentare cu apă varia între 27,5% în judeţul Giurgiu şi 84 % în judeţele
Călăraşi şi Ialomiţa.
Faţă de anul 2004, numărul de localităţi conectate la reţeaua de
alimentare cu apă a crescut cel mai mult în Ialomiţa, unde au fost
conectate 17 noi comune şi s‐a menţinut în judeţul Giurgiu.
109
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
b. Reţeaua de canalizare
La nivelul anului 2011, doar 96 dintre cele 567 de unităţi
administrativ‐teritoriale (16,9%) din regiunea Sud Muntenia dispuneau
de reţea de canalizare, dintre care 44 din mediul urban (91,7% din total
oraşe) şi 52 din mediul rural (10% din total comune). Faţă de anul 2004,
numărul localităţilor care beneficiază de reţea de canalizare a scăzut cu 2
în mediul urban, prin renunţarea la unele reţele uzate fizic şi moral şi a
crescut cu 4 în mediul rural.
Cele mai multe localităţi conectate la reţeaua de canalizare se
regăsesc în judeţul Prahova (36), iar cele mai puţine în Giurgiu (3).
Gradul de conectare al localităţilor la reţeaua de canalizare variază între
34,6% în Prahova şi 5,6% în Giurgiu.
Faţă de anul 2004, numărul localităţilor conectate la reţeaua publică
de canalizare a crescut doar în Argeş (4), Dâmboviţa (3), Ialomiţa (2) şi
Prahova (1), prin înfiinţarea unor astfel de reţele în localităţi rurale şi a
scăzut în Teleorman (‐3), Călăraşi (‐1) şi Giurgiu (‐1).
Zone cu grad accentuat de sărăcie
Singurul studiu de amploare care cuantifică şi analizează, la nivel de
unitate administrativ teritorială, fenomenul sărăciei din Romȃnia este cel
realizat în anul 2003 de către Universitatea din Bucureşti şi Institutul
Naţional de Statistică. Principalele criterii de ierarhizare a celor aproape
3.000 de unităţi administrativ‐teritoriale din Romȃnia au fost:
• consumul individual;
• variabilele demografice;
• caracteristicile membrilor gospodăriilor;
• calitatea locuinţelor;
• caracteristicile economice ale localităţilor.
În conformitate cu acest studiu, rata sărăciei din regiunea Sud
Muntenia este printre cele mai ridicate din România, cu o rată de 0,37 în
mediul rural (locul IV la nivel naţional, după regiunile Nord‐ Est, Sud‐Est
şi Sud‐Vest) şi 0,24 în mediul urban (locul II la nivel naţional, după
regiunea Sud‐Vest şi la egalitate cu regiunea Sud‐Est). După cum se poate
observa, mediul rural este cel mai afectat de fenomenul sărăciei.
Pe judeţe, cea mai ridicată rată a sărăciei rurale se înregistrează în
judeţele Călăraşi şi Ialomiţa (0,45), iar cea mai scăzută în Prahova (0,34).
110
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
111
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
112
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
II. SINTEZA PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A
LOCALITĂŢII 2014 ‐ 2020
Analiza SWOT
‐ Dezvoltare teritorială;
‐ Socio‐demografie;
‐ Infrastructură publică;
‐ Dezvoltare economică;
‐ Management public,
113
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
115
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
poziţionare, economică a
costuri) unor societăţi
care pot aduce
‐ Programe de
beneficii
susţinere a
importante
abilităţilor
bugetului local
antreprenoriale,
în parteneriat
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
118
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
III. VIZIUNEA STRATEGICĂ A REGIUNII SUD MUNTENIA
PENTRU PERIOADA 2014 ‐ 2020
Elaborată sub coordonarea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia în strânsă colaborare cu partenerii regionali, strategia
furnizează cadrul coerent pentru dezvoltarea viitoare a regiunii. În acest
sens, acest document de programare reprezintă baza strategică pentru
elaborarea proiectelor de finanţare din fonduri externe/comunitare,
naţionale şi locale ce au drept scop dezvoltarea durabilă a regiunii Sud
Muntenia. Strategia urmăreşte ghidarea într‐o manieră pragmatică, a
comunităţilor din regiune, astfel încât intervenţiile şi activităţile necesare
creării unei regiuni dinamice şi prospere să se concentreze asupra
priorităţilor cheie de dezvoltare.
Totodată, acest document strategic îşi propune să continue şi să
actualizeze direcţiile de dezvoltare formulate atât de documentele
strategice de la nivel naţional (Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013
şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă), cât şi de cele de la nivel regional
(Planul de Dezvoltare Regională 2007 – 2013, Strategia Regională de
Inovare 2008 – 2013, Planul Regional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei
de Muncă şi Incluziune Socială 2009 – 2011, Planul Regional de Acţiune
pentru Învăţământ 2009 – 2013). De altfel, asigurarea continuităţii
viziunii strategice în domeniul dezvoltării regionale reprezintă una din
recomandările majore ale Comisiei Europene, care a subliniat constant în
dialogul instituţional cu România, importanţa existenţei şi continuităţii
viziunii strategice în domeniul dezvoltării regionale pe termen lung (20
de ani), precum şi necesitatea utilizării experienţei acumulate în perioada
2007 ‐ 2013.
4.1.1. PRINCIPIILE OPERAŢIONALE ALE STRATEGIEI
În ceea ce priveşte abordarea de la care se pleacă în fundamentarea
strategiei, aceasta propune o viziune integratoare, ce include investiţii ce
pot fi finanţate din mai multe surse (buget local, buget naţional, fonduri
europene, precum şi alte instrumente de finanţare). Astfel, în termini de
dezvoltare economică, strategia va implica dezvoltarea unei abordări pe
termen lung în contextual unui mediu economic schimbător şi va fi pusă
119
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
121
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
122
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
123
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
126
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
IV. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA
COMUNEI CIORANI 2014‐2020
IV.1. Linii directoare:
Comuna Ciorani reprezintă o zonă atractivă pentru investiţii şi ar
putea atrage un număr mare de investitori.
Avantajele oferite de comuna Ciorani sunt:
mediul de afaceri favorabil investiţiilor;
forţă de muncă disponibilă şi înalt calificată;
potenţial economic ridicat;
poziţionarea geografică;
disponibilitate pentru colaborare a autorităţilor publice locale.
Obiectivele principale ale dezvoltării comunei Ciorani constă în:
dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al
populaţiei şi consumatorilor economici la această infrastructură (apă,
electricitate, distribuţie gaze, căi de transport, canalizare);
accesul la locuinţă;
protecţia mediului;
reducerea sărăciei;
regenerarea comunei (regenerarea capitalului natural, a terenurilor şi a
resurselor de apă).
Atingerea obiectivelor propuse este posibilă prin încurajarea şi
dezvoltarea parteneriatului: în cadrul comunităţii locale (administraţie
publică locală ‐ societate civilă/ONG ‐ comunitate de afaceri ‐ instituţii de
învăţământ, cultură), cu localităţile din zonă şi în cadrul regiunii, cu alte
oraşe din ţară şi străinătate (oraşe înfrăţite).
Având în vedere că o aşezare urbană sau rurală nu este un sistem
închis, iar realizarea obiectivelor generale se întemeiază pe aplicarea unui
management care să conducă la dezvoltare, politicile, planificarea
strategică, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face
cu respectarea următoarelor principii:
130
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
134
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
136
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
138
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
139
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
140
STRATEGIIA DE DEZVO
OLTARE DUR
RABILĂ A CO
OMUNEI CIOR
RANI – JUDEŢ
ŢUL PRAHOV
VA
STRATEGIIA DE DEZVO
OLTARE DUR
RABILĂ A CO
OMUNEI CIOR
RANI – JUDEŢ
ŢUL PRAHOV
VA
Câtt de important
con
nsideraţi ccă este prro‐
iecttul: EXTIN
NDEREA RE‐
ŢELEI DE ALIMENTA ARE
CU GAZE NA ATURALE E pen‐
tru
u dezvoltaarea comu unei
Cio
orani?
La această înntrebare 100%
din
n repondeenţi au
con
nsiderat immportantt acest
pro
oiect.
Cât de impo ortant
consideraaţi că estee pro‐
ieectul: EXTTINDEREA A RE‐
Ţ
ŢELEI DE A ALIMENT TARE
CU A APĂ POT TABILĂ pentru
dezvolltarea communei
Cioorani?
La aceeastă întreebare
92% din reponden nţi au
connsiderat im mportant acest
prroiect.
Cât de imp
C portant
consideraţţi că este pro‐
ieectul: ÎNC
CHEIEREA A UNUI
P
PARTENE ERIAT CU U IN‐
S
STITUŢII DE PROF FIL
P
PENTRU F FORMAR REA ŞI
P
PERFECŢI IONAREA A PRO‐
F
FESIONAL LĂ pentru u dez‐
v
voltarea co omunei CCiorani?
L
La această ă întrebarre 85%
d
din repond denţi au
mportant acest pro
conssiderat im oiect pentrru dezvolltarea com
munei.
142
STRATEGIIA DE DEZVO
OLTARE DUR
RABILĂ A CO
OMUNEI CIOR
RANI – JUDEŢ
ŢUL PRAHOV
VA
Cât de imporrtant
consideraţţi că este pro‐
iecttul: IMPLE EMENTAREA
S
SISTEMU ULUI DE C CON‐
TRO OL INTER RN MANA AGE‐
RIAAL pentru u dezvoltarea
communei Ciorrani?
La aceeastă
întreb
bare 90%% din
rep
pondenţi aau consid derat
im
mportant acest pro oiect.
Cât de im
mportant
consideraaţi că estee pro‐
iectul: RE
EALIZARE EA NO‐
MENCLA ATORULU UI
STRADA AL ŞI A SCHI‐
ŢELOR A AFERENT TE pen‐
tru dezvooltarea co
o‐
munei?
La aceasttă între‐bare
100% din n repon‐d
denţi
au considderat impportant
acest prooiect.
Câât de impoortant
conssideraţi căă este
proiectul: IM
MPLEME ENTA‐
RE
EA UNUI P PROGRA AM DE
EF
FICIENTIZ ZARE A VVALO‐
RIFICĂR RII PRODU UCŢI‐
ILOR AGR RICOLE O OBŢI‐
NU
UTE penttru dezvolltarea
com
munei?
La aceeastă întreebare
1
100% din reponden nţi au
considerat imporrtant acesst proiect pentru co
omună.
143
STRATEGIIA DE DEZVO
OLTARE DUR
RABILĂ A CO
OMUNEI CIOR
RANI – JUDEŢ
ŢUL PRAHOV
VA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
151
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
protejarea mediului
Potenţialii beneficiari ai proiectului locuitorii comunei Ciorani
/ grupul ţintă potenţialii investitori
agenţii economici din zonă
Activităţile proiectului rămase de realizarea studiului de
executat fezabilitate
elaborarea proiectului tehnic
aprobarea începerii proiectului
pregătirea şi depunerea cererii
de finanţare
contractarea proiectului
organizarea licitaţiilor
monitorizare, evaluare, control
auditul proiectului
Durata proiectului / 2018
Termen de finalizare
Stadiul de maturitate al proiectului Idee: DA
SPF: NU
SF: NU
PT: NU
DE: NU
Execuţie: NU
Justificarea necesităţii Proiectul este cuprins în Strategia
implementării proiectului de Dezvoltare Locală a Comunei
Ciorani. De asemenea, în cadrul
consultării opiniei publice realizat
în procesul de elaborare a strategiei
de dezvoltare locală, majoritatea
populaţiei intervievată a răspuns că
este importantă extinderea
sistemului centralizat de alimentare
cu apă potabilă.
155
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
REALIZAREA NOMENCLATORULUI STRADAL ŞI A SCHIŢELOR
AFERENTE
IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT
Solicitantul / Managerul de proiect Primăria şi
Consiliul Local al comunei Ciorani
Ţara România
Regiunea proiectului Regiunea Sud Muntenia
Judeţul Prahova
Localitatea Ciorani
Categoria proiectului De investiţii: DA
De reparaţii: NU
Tipul proiectului Proiect nou: NU
În continuare: DA
În curs de execuţie: DA
Surse de finanţare Buget local 100%
Buget de stat
Fonduri europene / structurale
Credite bancare
Parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiective Actualizarea nomenclatorului
stradal este o măsură firească de
inventariere a drumurilor, străzilor,
aleilor etc. din localitate, de
denumire a acestora şi de
numerotare a clădirilor, terenurilor
aflate pe acestea. Se va realiza o
bază de date care să cuprindă
informaţiile obţinute în cadrul
proiectului, se vor întocmi fişa
străzii/drumului/aleii etc., se vor
atribui denumiri, în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Rezultatele
estimate:
creşterea gradului de siguranţă a
cetăţenilor
161
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE EFICIENTIZARE A
VALORIFICĂRII PRODUCŢIILOR AGRICOLE OBŢINUTE LA NIVELUL
LOCALITĂŢII
IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT
Solicitantul / Managerul de proiect Primăria şi Consiliul Local al
Comunei Ciorani
Ţara România
Regiunea proiectului Regiunea Sud Muntenia
Judeţul Prahova
Localitatea Ciorani
Categoria proiectului De investiţii: DA
De reparaţii: NU
Tipul proiectului Proiect nou: DA
În continuare: NU
În curs de execuţie: NU
Surse de finanţare Buget local 40%
Buget de stat
Fonduri europene/structurale
Credite bancare
Parteneriate 60%
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiective Realizarea unei clădiri/depozit în
care să se poată face colectarea şi
pre‐colectarea produselor agricole
de la cetăţenii comunei şi păstrarea
lor în bune condiţii vor avea efecte
benefice asupra dezvoltării
economice a zonei prin:
creşterea gradului de valorificare
a produselor obţinute pe plan local
creşterea atractivităţii pentru
investitori, iar activitatea acestora
va genera şi venituri la bugetul local
Rezultate obţinute accesul populaţiei la
infrastructura edilitară
creşterea veniturilor obţinute de
163
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE EFICIENTIZARE A
ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT
Solicitantul / Managerul de Primăria
proiect Consiliul Local al comunei Ciorani
Ţara România
Regiunea proiectului Regiunea Sud Muntenia
Judeţul Prahova
Localitatea Ciorani
Categoria proiectului De investiţii: DA
De reparaţii: NU
Tipul Proiectului Proiect nou: NU
În continuare: DA
În curs de execuţie: DA
Surse de finanţare Buget local 100%
Buget de stat
Fonduri europene
Credite bancare
Parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiective Se doreşte asigurarea unor condiţii
optime pentru fiecare sector de
activitate, în conformitate cu
specificul şi complexitatea activităţii
desfăşurate, instruirea funcţionarilor
publici prin încheierea de
parteneriate public – private cu
instituţii de profil şi implementarea
de proiecte deschise către comunitate.
De asemenea, prin acest proiect se
doreşte atragerea comunităţii către
implicarea în luarea deciziilor,
consultarea cetăţenească şi
popularizarea acţiunilor
adiministraţiei locale.
Rezultate obţinute îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
165
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
DOTAREA CU PANOURI FOTOVOLTAICE A PRINCIPALELOR
INSTITUŢII PUBLICE PENTRU DIMINUAREA CHELTUIELILOR CU
ÎNTREŢINEREA
IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT
Solicitantul / Managerul de proiect Primăria
Consiliul Local al Comunei Ciorani
Ţara România
Regiunea proiectului Regiunea Sud Muntenia
Judeţul Prahova
Localitatea Ciorani
Categoria proiectului De investiţii: DA
De reparaţii: NU
Tipul Proiectului Proiect nou: DA
În continuare: NU
În curs de execuţie: NU
Surse de finanţare Buget local 5%
Buget de stat
Fonduri europene 95%
Credite bancare
Parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiective Prin implementarea proiectului de
dotare a instituţiilor publice cu
panouri fotovoltaice se urmăreşte
alinierea la politicile cuprinse de
strategia regională şi cea naţională
privind protecţia mediului şi, de
asemenea, diminuarea cheltuielilor
de întreţinere, încălzire şi
alimentare cu apă caldă pe care le
suportă în prezent administraţia
locală. Panourile solare
fotovoltaice pot produce curent şi
în zilele noroase, captând lumina
difuză printre nori. Panourile
solare fotovoltaice produc curent
167
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
IV.6. Monitorizarea, evaluarea şi implementarea Strategiei de
dezvoltare a comunei:
Aprobarea strategiei de dezvoltare va presupune începerea
demersului de implementare a direcţiilor de dezvoltare propuse şi
derularea acţiunilor propriu‐zise destinate realizării acestora.
Finalizarea procesului strategic de dezvoltare a comunei implică
necesitatea unui proces coerent de evaluare a implementării proiectelor
propuse. Activitatea de evaluare, însă, nu trebuie să apară ca un
eveniment spontan, doar la momentele de încheiere a unor etape din
planificarea strategică, ci este oportun să constituie un efort cu caracter
permanent, de‐a lungul implementării strategiei.
În urma activităţilor de monitorizare vor ieşi la iveală, fără îndoială,
probleme sau necesităţi de reconfigurare sau adaptare în anumite
privinţe a direcţiilor strategice, ca efect normal în urma dinamicii
înregistrate de‐a lungul timpului în comună. Aceste necesităţi de adaptare
a direcţiilor strategice trebuie semnalate de către factori de decizie
competenţi în evaluarea întregului proces de aplicare a planificării
strategice.
În acest sens, se impune efectuarea unor analize intermediare care
să enunţe stadiul în care se află operaţiunile programelor şi în ce măsură
rezultatele se apropie de indicatorii enunţaţi pentru fiecare domeniu de
intervenţie.
O astfel de activitate de monitorizare şi evaluare considerăm că este
oportun a se efectua de către o comisie de supraveghere, stabilită încă de
la începutul procesului de planificare strategică, ale cărei contribuţii
trebuie să fie: efectuarea de rapoarte cu privire la stadiul în care se află
procesul de implementare faţă de obiectivele stabilite în strategie;
revizuirea şi adaptarea planurilor de acţiune strategică; reformularea
obiectivelor în cazul în care acest fapt se impune; revizuirea termenelor
de implementare în funcţie de evenimentele apărute pe parcurs;
consultarea şi comunicarea permanentă cu autorităţile publice locale şi cu
părţile implicate şi afectate de evoluţia procesului de implementare
174
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI CIORANI – JUDEŢUL PRAHOVA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A COMUNEI A FOST REALIZATĂ
ÎN COLABORARE CU SPRINTEN INFOMAR PLOIEŞTI
Date de contact: ‐ 0244.546.501
‐ 0788.299.801
Strada Diligenţei nr. 18, Ploieşti
[email protected]
176