Regiunea Mamara
Regiunea Mamara
Regiunea Mamara
REGIUNEA MAMARĂ
I. Generalităţi
Regiunea mamară este cuprinsă între:
- coasta 3, superior de care se află regiunea infraclaviculară
- coasta 5, inferior de care se află regiunea hipocondrală
- linia axilară anterioară, lateral de care se află regiunea axilară
- linia parasternală, care o separă de regiunea sternală. La sexul feminin, după
pubertate, în dreptul regiunii sternale se află şanţul intermamar, care o separă de
regiunea mamară contralaterală.
În profunzime, regiunea mamară se întinde până la fascia muşchiului pectoral mare.
Regiunea mamară este ocupată de glanda mamară, care, împreună cu părţile moi,
alcătuiesc mamela sau sânul.
Fig. 1.
A. linia laptelui la embrion
B. Localizarea posibilă a polimastiei sau politeliei
Crestele mamare prezintă de-a lungul lor 5-7 noduli care cresc şi se rotunjesc, iar părţile
intermediare ale crestelor se atrofiaza. Aceşti noduli vor constitui punctul de plecare al
viitoarelor glande mamare, care persistă sau dispar în numar variabil, după numarul de mamele
caracteristic speciei.
În mod normal, la embrionul uman persistă numai câte un singur nodul, în regiunea
toracală a fiecărei creaste - mugurele mamar primitiv, formându-se astfel primordiul unei
singure perechi de glande mamare.
2
Fig. 3. Polimastie
3
Fig. 2. Polithelie
A – nev pigmentat B – mameloane normale C – mameloane supranumerare
Prezenţa lor înafara crestei mamare constituie ectopie mamară sau mamelonară.
Fig. 3.
Fig. 7. Anizomastie
Fig. 9. Mamela
Fascia superficială are o structură foarte fină, fenestrată, dar bine delimitată şi aderă intim la
masa glandulară. Fascia e mai dezvoltată în partea inferioară a sânului. Importanţa acestei fascii
constă în aceea că ea nu formează un baraj de securitate în invadarea procesului canceros, ci fiind
fenestrata pe alocuri, grăsimea prefascială mamară comunică cu grăsimea situată între lobulii
glandei mamare. De asemenea este strapunsă de artere, vene, nervi şi limfatice, care unesc
plexul limfatic glandular de cel superficial subcutanat.
Stiles a descris, în foarte rare cazuri, mici insule de parenchim glandular, ce însoţesc prelungiri
fibroase ale fasciei retromamare şi care pătrund uneori chiar între fibrele musculare ale
pectoralului mare, chiar înafara invaziei neoplazice a muşchiului, argument ce ar pleda pentru
extirparea sistematică a m pectoral mare - operaţia Halsted
4. tesutul celuloadipos retromamar, subţire, interpus între corpul mamelei şi
fascia muschiului pectoral mare, constituind un spaţiu de clivaj folosit în extirpările
glandei sau inserţia unui implant retromamar.
INERVAŢIA MAMELEI
Inervaţia senzitivă a tegumentelor mamelei este asigurată de ramuri ale nervilor (fig. ….):
- supraclaviculari medial, intermediar şi lateral. NN supraclaviculari sunt ramuri
ale plexului cervical (C2-C3), ce perforează fascia cervicală la nivelul jumătăţii
marginii laterale a m. sternocleidomastoidian şi se distribuie tegumentelor
juxtaclaviculare, în regiunea infraclaviculară, deltoidiană şi mamară. Ramurile
destinate regiunii mamare poartă numele de ramuri mamare superioare.
- intercostali 2-4. NN intercostali 2-4 asigură inervaţia senzitivă a tegumentelor
mamelei prin:
ramuri mamare laterale, ce sunt ramurile anterioare din ramurile cutanate
laterale ale nn intercostali 2-4 şi care asigură inervaţia regiunii laterale a mamelei
ramuri mamare mediale, ce sunt ramuri din ramurile cutanate anterioare ale nn
intercostali 2-4 şi care asigură inervaţia regiunii mediale a mamelei.
Tot prin intermediul nervilor intrecostali sosesc şi fibrele simpatice postganglionare ce se
distribuie muschiului neted anexat tegumentului ariei areolo-papilare, m. responsabil de
modificările de relief ale regiunii areolo-papilare (fig. …).
Componenta areolară a muşchiului are aspectul unei reţele cu fibrele orientate circular şi radiar. La
periferia areolei, fibrele muşchiului se prind prin fascicule elastice pe dermul pielii, iar în regiunea centrală, la
baza papilei, se continuă cu m. papilei.
Componenta papilară a muşchiului are fibrele periferice dispuse spiralat , iar cele centrale, vertical. Prin
contracţie, fibrele m papilar comprimă papila la bază, o rigidizează şi o proiectează înainte (telotism). La erecţia
mamelonului contribuie şi dilatarea venelor, ce formează la acest nivel un adevărat plex venos eretil .
VASCULARIZAŢIA MAMELEI
Vascularizaţia arterială este asigurată de (fig. …):
- ramuri mamare mediale din a toracică internă (ramură a a subclaviculare)
- ramuri mamare perforante, din aa intercostale anterioare 2-4 (ramuri ale a. toracice
interne)
- ramuri mamare superioare din a toracică supremă şi din ramura pectorală a arterei
toracoacromiale (ramuri ale a axilare)
- ramuri mamare laterale din a toracică laterală (ramură a a axilare)
Venele au traiect invers.
Aplicaţii clinice
►Palparea mamelei
Aplicaţii clinice
► MAMOPLASTIA DE AUGMENTARE
Totusi, atunci când laptele se acumuleaza in sani, pot apare dureri, frisoane si febră. De
aceea, este preferabila efectuarea interventiei, la cel putin 6-10 luni dupa ablactare, cu atat mai
mult cu cat sarcina si alaptarea pot modifica forma si marimea sanilor.
Îndepărtarea implanturilor mamare se numeşte explantare si se efectuează pentru a
trata complicatiile sau pentru a modifica dimensiunea sau forma sanilor.
►COLOSTRUM
Ce este Colostrum?