Invata Limbi Straine Acasa - Gerhard Ohrband PDF

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 55

2016

ÎNVAȚĂ LIMBI
STRĂINE
ACASĂ

GERHARD OHRBAND
Cuprins
Cuvânt înainte ......................................................................... 3
10 motive pentru a te antrena cu ajutorul acestei cărți ......... 5
Harta ta spre succesul în a vorbi liber limbi străine ................ 6
1. Alegerea obiectivelor ...................................................... 7
2. Găsirea unui antrenor sau mentor personal care să te
susțină în călătoria ta ............................................................ 18
3. Managementul timpului: cum să-ți redobândești timpul
necesar pentru practicarea limbilor străine ......................... 23
4. Cum să-ți întocmești un plan de antrenament ............. 26
5. Tehnici de învățare care îți vor oferi un avantaj ”neloial”
asupra celor, ce învață prin tehnici ”tradiționale” ................ 34
5.1 Citirea cu metronomul ................................................ 34
5.2 Citirea cu un deget între dinţi ..................................... 35
5.3 Vorbirea karaoke/playback ......................................... 36
5.4 Gândirea interioară într-o limbă străină ............... 37
5.5 Lucrul cu şabloane ................................................ 39
5.6 Generarea propoziţiilor cu ajutorul dicţionarului ....... 40
5.7 Vorbirea în faţa unei oglinzi ........................................ 41
5.8 Interzice limba maternă .............................................. 42
5.9 Traducerea simultană - în situații de zi cu zi .............. 43
5.10 Traducere consecutivă cu propoziții simple ............. 44
Atitudini utile .................................................................... 44

1
6. Cum să depășești frica și alte obstacole ....................... 46
Literatura recomandată ........................................................ 50
Linkuri utile ........................................................................... 51
Notițe .................................................................................... 53

2
Cuvânt înainte
Într-o lume globalizată, cunoașterea limbilor străine a
devenit atât de importantă cum poate niciodată în
trecutul omenirii. Demonstrarea abilităților lingvistice
în diferite limbi îi impresionează pe mulți. Pe YouTube
se prezintă poligloți care vorbesc zeci de limbi. Și
politicienilor le place să se mândrească public cu
cunoașterea a măcar una sau două limbi străine.

Dacă comparăm situația elevului care învață limbi


străine cu cea a elevului de câteva decenii în urmă,
constatăm o abundență de surse, la care în trecut se
putea doar visa. Atunci, și mai ales în fostele țări
socialiste, accesul la material în alte limbi, în scris și,
încă mai greu, audio sau video, era foarte restricționat.
Singura posibilitate de a auzi o limbă străină, era, des,
din gura propriului profesor. Astăzi, în schimb,
dispunem de surse online aproape nelimitate: putem
citi ziare, articole enciclopedice, cărți electronice,
putem asculta emisiuni radio și TV, cu un singur click.
Și toate acestea aproape mereu gratuit.

Pe de altă parte, cu tot progresul tehnologic, predarea


limbilor străine nu diferă cu mult de cum a fost cu 50
de ani în urmă.

Această carte îți permite să iei destinul tău lingvistic în


propriile mâini, să înveți limbi străine eficient, distractiv
și cu timpul minim posibil.

Câteva cuvinte despre autor. De mulți ani lucrez


inclusiv ca traducător și profesor de limbi străine.
Traduc regulat pentru persoane cu un statut înalt din

3
diferite state (prim-miniștri, miniștri, ambasadori),
oameni de afaceri sau specialiști din diverse domenii.
Până la studiile mele la Universitatea din Hamburg,
Germania, studierea limbilor străine nu era deloc
punctul meu forte.

La școală aveam note moderate până la proaste la


studierea limbilor străine. Prietenii mei râdeau când
încercam să vorbesc engleza în timpul lecțiilor, iar
ultimele examene la limba latină le-am susținut doar
cu șpagă și prin copiat. Îmi amintesc o călătorie cu
școala la Roma, când am încercat la un restaurant
singur să fac comanda: ca rezultat, am primit felul
dorit, cannelloni – doar că trei porții la rând (profesorul
nostru de limba latină a rezolvat situația cu nota de
plată).

Atunci nici nu mi-am imaginat că vreodată voi publica


și traduce în limba engleză – să nu mai vorbim despre
alte limbi. În ultimul an de școală am hotărât să mă
apuc anume de lucruri care mi se dădeau greu în mod
special. Ca rezumat al mai multor ani de zile de
experimente și muncă asiduă, pot să confirm: succesul
în studierea limbilor străine nu ține de talent sau alte
calități înnăscute, ci de un efort susținut, combinat cu
curiozitate, atitudini constructive și tehnici eficiente.

Lectură plăcută!

4
10 motive pentru a te antrena cu ajutorul
acestei cărți

 Ai încercat deja să înveți limbi străine, dar fără


succes.
 Nu găsești timpul suficient pentru a învăța limbi
străine.
 Consideri că nu ai talent pentru studierea limbilor
străine.
 Învățarea de limbi străine te plictisește.
 Te epuizezi ușor când înveți.
 Îți este greu să menții o rutină la învățare.
 Te consideri o persoană nedisciplinată.
 Vrei să înveți limbi străine în timp cât se poate rapid.
 Nu găsești profesori potriviți.
 Vrei să economisești bani pentru lecții de limbi
străine.

5
Harta ta spre succesul în a vorbi liber
limbi străine

Ca să atingi scopul tău de a vorbi liber într-o limbă străină (sau


mai multe limbi, de ce nu?), vom parcurge împreună
următoarele etape:

 Alegerea obiectivelor
 Găsirea unui antrenor sau mentor personal care să te
susțină în călătoria ta
 Managementul timpului: cum să-ți redobândești
timpul necesar pentru practicarea limbilor străine
 Cum să-ți întocmești un plan de antrenament
 Tehnici de învățare care îți vor oferi un avantaj
”neloial” asupra celor, ce învață prin tehnici
”tradiționale”
 Cum să depășești frica și alte obstacole

6
1. Alegerea obiectivelor

Înainte să ne apucăm de practică, merită de investit suficient


timp asupra motivației noastre. Cu toții avem impulsul că vrem
să acționăm repede. Apare o dorință și vrem imediat s-o
atingem. Apare un disconfort și imediat vrem să scăpăm de el.
Este un lucru firesc, și reprezintă moștenirea noastră animală.
Prezentat cu un stimul, în natură animalele reacționează
impulsiv: luptă sau fug, mănâncă anumite plante sau alte
lucruri găsite în mediul înconjurător.

Omul, demult, a ieșit din simbioza sa cu natura și trăiește într-


o lume tot mai artificială și complexă. Reacțiile rapide și
instinctive, care cu mii de ani în urmă, erau adaptive, astăzi îl
pun în pericol.

Ceea ce se cere astăzi, este ieșirea din comportamentul


instinctiv, inconștient, spre un comportament conștient și
constructiv.

Cu privire la limbile străine ar trebui mai întâi să reflectăm mai


profund

 Ce rezultate concrete dorim să avem?


 Care este motivația noastră pentru aceasta?
 Care sunt mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge
obiectivele noastre?

7
Cum să-ți formulezi obiectivele care să te ducă spre succes
Știința empirică a motivației, de cum oamenii ating ceea ce își
propun, a găsit următoarele:

Ca obiectivele tale să te ducă spre succes, ele trebuie să fie

 Moderat ambițioase
 Realizabile
 Concrete
 Măsurabile

Ce înseamnă acest lucru pentru formularea obiectivelor în a


învăța o limbă străină?

Deseori, avem obiective difuze, vagi și nerealiste. Spunem:


”Vreau să știu perfect engleza”, ”Vreau să vorbesc liber și fără
accent”, ”Vreau să fac toate acestea într-o jumătate de an”.

Să analizăm exemplele de sus. Ce înseamnă a vorbi ”perfect”


o limbă străină? Cum putem să măsurăm că vorbim perfect o
limbă străină? Cine ar putea să ne atesteze acest fapt? Este
acest lucru realizabil, în primul rând?

Măsurarea perfecțiunii
Am putea măsura perfecțiunea, în a vorbi o limbă străină,
printr-o mulțime de concepte. Să începem cu cel al cunoașterii
de cuvinte. Vocabularul obișnuit al oricărei limbi europene
cuprinde între 300 și 500 de mii de cuvinte. Ca să nu vorbim
de limbajele de specialitate.

8
Nimeni dintre noi domină măcar aproape toate din cuvintele
dicționarului limbii obișnuite. Să luăm exemplul limbii
germane. Johann Wolfgang von Goethe este considerat poet
național, iar opera lui ”Faust” constituie lectura obligatorie în
multe țări. Conform estimărilor, este demonstrat că, cel puțin
în scris, el știa 90 000 de cuvinte.1

Trebuie să diferențiem între un vocabular activ (cuvintele pe


care le putem folosi) și pasiv (cuvintele pe care le putem
înțelege). Vocabularul activ, la savanți sau scriitori, constituie
câteva zeci de mii de cuvinte.

Un vorbitor nativ de 15 ani înțelege deja în medie 12 000 de


cuvinte.2 Vocabularul unui vorbitor nativ adult se poate estima
între 3 000 și 216 000 de cuvinte.3

Chiar dacă vocabularul crește cu gradul de școlarizare și cu


apartenența la straturi sociale superioare, chiar un geniu ca
Goethe este departe de perfecțiune în ceea ce ține de
cunoașterea vocabularului limbii sale native, germană, să nu
mai vorbim despre limbi străine.

1
Goethe-Wörterbuch Bd. III: Hrsg. von der Berlin-Brandenburgischen
Akademie der Wissenschaften, der Akademie der Wissenschaften in
Göttingen und der Heidelberger Akademie der Wissenschaften.
Stuttgart/ Berlin/ Köln/ Mainz: Kohlhammer 1998.
2
Karl-Heinz Best: LinK. Linguistik in Kürze mit einem Ausblick auf die
Quantitative Linguistik. Skript.. 5., durchgesehene Auflage. RAM-
Verlag, Lüdenscheid 2008, S. 124.
3
Rubin Goulden, Paul Nation, John Read: How Large Can A Receptive
Vocabulary Be?. In: Applied Linguistics Jg. 11, Heft 4. 341–363.

9
Să privim propria noastră limbă maternă, cea română. Câte din
cuvintele jos, luate din DEX, cunoșteai:

MLÁȘTINĂ s. (GEOGR.)1. băltoacă, mocirlă, smârc,


(rar) băltac, (pop.) rovină, (înv. și reg.) băltiș, (reg.)
bahnă, băhniș, bulhac, mlacă, mlașniță, molastină,
rât, tălbăriță, tău, (prin Munt.) balhui, (prin Ban.)
bară, (prin Bucov.) bălăștioagă, (prin Mold.) bâlc,
(Transilv. și Mold.) mărghilă, (Mold., Bucov. și
Transilv.) ploștină, (înv.) batac, băltină, paludă,
piștelniță. (S-a înecat în ~.)2.mlaștină oligotrofă =
molhaș, tinov.4

Sau următoarele cuvinte:

A eructa, imuabil, vandabilitate, orfevru, cuiungiu,


acribie, irenologie, șarnieră, limandă, ravenă

Putem spune că multe din aceste cuvinte sunt regionalisme


sau cuvinte de specialitate.

Dar atunci fă următorul experiment: fă o inventariere în


propria bucătărie și încearcă să identifici denumirea corectă în
limba română pentru fiecare ustensilă. Acestea doar sunt
obiecte pe care le folosești aproape zilnic.

Dacă chiar în limba noastră suntem așa de departe de a ști cel


puțin denumirea lucrurilor care ne înconjoară, să nu vorbim de

4
http://www.dex.ro/mla%C8%99tin%C4%83

10
tot conținutul dicționarului explicativ, ce să așteptăm de la
performanța noastră la o limbă străină?

Dar, ai fi surprins să afli câți oameni se auto-sabotează atunci


când încep să se simtă frustrați de fiecare dată când întâlnesc
un cuvânt necunoscut în limba pe care o învață. ”Dacă până
acum, după atâția ani de învățătură încă nu înțeleg tot,
înseamnă că totul a fost în zădar!”

Aceleași lucruri se referă la perfecționismul în gramatică. Cine


dintre noi poate conjuga fără probleme toate verbele la
perfect simplu, mai mult ca perfect, sau folosește viitorul
anterior sau modul prezumtiv?

Sau cum stăm cu folosirea corectă a genitivului sau a


pronumelor de întărire:

ÎNSUMI, ÎNSĂMI, pron. de întărire. 1. (Pe lângă un


substantiv sau un pronume) Chiar, tocmai. 2.
(Înv.) Eu (sau tu, el etc.) singur, personal, fără
ajutorul altuia. [Forme gramaticale; pers. 2 sg.
însuți, însăți, pers. 3 sg. însuși, însăși, pers. 1 pl.
înșine, însene, pers. 2 pl. înșivă, însevă, pers. 3 pl.
înșiși, înseși] – Îns(ul) + -mi, -ți, -și.

Iarăși, este oare logic să ni se dea mai ușor, ceea ce chiar în


limba noastră maternă este dificil?

Să începem cu formularea obiectivelor


Pentru a comunica eficient într-o oarecare limbă, este
suficient să cunoaștem doar câteva mii de cuvinte și să

11
dominăm regulile gramaticale cele mai răspândite. Dacă am
compila toate tabelele de conjugare și declinare ale unei limbi,
împreună cu celelalte reguli gramaticale mai importante, am
obține o mică broșură de maxim 20 de pagini.

Fiecare student ar visa la o astfel de disciplină pentru care este


suficientă memorizarea a 20 de pagini. Și numărul acesta de
pagini nu se schimbă cu anii. Spre deosebire de domenii ca
dreptul, numărul regulilor gramaticale nu crește. Astfel,
numărul cazurilor în limbile indo-europene nu a crescut în
ultima sută de ani. În germană, rămân de câteva sute de ani
patru cazuri: nominativ, genitiv, dativ și acuzativ. Este exact
invers: pe parcursul istoriei s-a observat fenomenul
simplificării limbilor.

Deci, suntem în stare, pentru limba pe care o învățăm, să


stabilim obiective moderat ambițioase, concrete și ușor
măsurabile:

 Un număr de până la 10 000 de cuvinte


 O listă de reguli gramaticale
 Careva tabele de conjugări și declinări

În capitolul despre planul personal de antrenament lingvistic


vom vedea cum să atingem aceste obiective, concret.

Practica: Întocmește-ți planul de obiective


Iată un exemplu, cum obiectivele tale lingvistice ar putea fi
concretizate, folosind un simplu tabel. Introdu cifre provizorii.
Mai târziu, după primele experiențe, poți mereu să ți-l

12
modifici. Ce număr de cuvinte planifici să înveți? Câte reguli de
gramatică vrei să știi bine? Câte cuvinte să conțină propozițiile
tale, în medie?

Reality check: Câte cuvinte conține o propoziție medie,


vorbită, în limba ta maternă? Fă o mică statistică la oamenii
din jurul tău, dar și la tine însuți/însăți.

Rezultatele așteptate 1 lună 6 luni 1 an 2 ani 3 ani


după
Cuvinte în general
Cuvinte în
următoarele domenii
a)
b)
c)
Cuvinte funcționale
Prepoziții
Verbe
Conjuncții
Reguli de gramatică
Lungimea medie a
propozițiilor vorbite
(număr de cuvinte)

De ce vrei să înveți o limbă străină?


Motivația răspunde la întrebarea de ce facem un anumit lucru.
Ea este constituită de trei elemente:

13
Alegem să învățăm o limbă străină, în loc să mergem la cursuri
de dans popular, de gătit, sau pur și simplu să petrecem timpul
nostru liber altfel.

De ce să învățăm limbi străine? Ca să ne ajute în carieră, ca să


impresionăm alți oameni, sau din simplul entuziasm pentru
limbi?

Conform catalogului limbilor lumii de le Ethnologue, în 2009,


existau 6 909 limbi diferite. În urma recensământului din 1961,
doar pe teritoriul Indiei se vorbeau mai mult de 1500 de limbi.

Care sunt motivele tale principale pentru a învăța limba


__________?

Eu învăț deoarece ...

1. _______________________
2. _______________________
3. _______________________

14
4. _______________________
5. _______________________

Există diferite surse pentru motivația noastră. Facem ceva


pentru că așteptăm recompense din exterior sau vrem să
evităm reproșuri (motivația extrinsecă), sau facem ceva
deoarece ne place ceea ce facem și avem un interes propriu
(motivația intrinsecă).

Cercetări în psihologia motivației arată că, persoanele care


sunt intrinsec motivate depun un efort mai mare și susținut
decât acele care sunt motivate din exterior.

Atât timp cât primim note bune, steluțe, laude sau suntem
controlați sau mustrați, menținem efortul strict necesar.
Îndată ce acestea încetează, încetăm și noi activitatea noastră.
Prea bine știm cum am continuat învățarea multor discipline
după părăsirea școlii sau a universității.

La învățarea limbilor străine există și un alt risc mare, dacă ne


lăsam motivați exclusiv din exterior. Nu doar că efortul nostru
depinde de atenția altora, ci și ce anume învățăm. Astfel ne
vom ocupa mai mult cu sarcini care sunt legate de următorul
examen. Dacă, de exemplu, vom fi examinați doar în scris, vom
neglija practicarea vorbirii. Dacă testele conțin doar exerciții
cu răspunsuri multiple, vom neglija formularea propriilor
gânduri în limba străină. Dacă anumite teme din gramatică nu
fac parte a planului de studii, nici nu începem să le învățăm.

15
Practica: legarea limbii străine de scopurile personale
Atât timp cât învățăm o limbă străină folosindu-ne exclusiv de
materiale didactice, care conțin texte artificiale (”tatăl meu
este inginer”) și plictisitoare, tot procesul poate părea departe
de interesele personale.

De exemplu, în timp ce studiam psihologia la universitate, am


citit (aproape) toate materialele de psihologie în alte limbi
decât cea germană. Același lucruri se referă și la alte hobby-
uri personale: încerc să găsesc mereu podcast-uri, video sau
cărți despre lucruri ce mă interesează, în limbile pe care le
învăț.

Ce interese și hobby-uri ale tale poți să le legi de limba pe care


o înveți?

Există reviste specializate despre aproape orice, la fel ca și


forumuri, grupuri Facebook, LinkedIn pentru toate profesiile
și hobby-urile. Pe Youtube sau alte site-uri video, găsești
cursuri gratuite în diferite limbi cum să pescuiești, împletești,
antrenezi animalul tău domestic, înveți contabilitate sau
deprinderi la calculator (de ce să nu descoperi multiplele
funcții nefolosite de tine, la Microsoft Word, Excel sau chiar la
computerul sau telefonul tău – într-o altă limbă?!).
Economisește o mulțime de timp și, totodată, te ocupi mult
mai profund de hobby-ul tău favorit.

Hobby-ul meu, Ce aș putea Unde aș


domeniu de interes, face în limba putea găsi
pasiunea mea străină?

16
materialele
respective?
1

17
2. Găsirea unui antrenor sau mentor
personal care să te susțină în
călătoria ta
Succesul în multe domenii, fie sport, muzică sau afaceri,
depinde de atitudinea noastră, în ce cadru punem activitatea
noastră. O mentalitate benefică pentru învățarea unei limbi
străine, este de a o percepe ca o formă de antrenament
sportiv sau ca obținerea unei deprinderi artistice. Iar
profesorul devine mai degrabă antrenorul nostru, dacă avem
nevoie de unul.

Care sunt avantajele unei abordări de training?


 Înțelegem perspectiva de lungă durată. Nu este vorbă
de un ”sprint”, ci mai degrabă de un maraton. Sportivii
sau muzicienii de performanță, de obicei, se
antrenează ani de zile până a obține rezultate.
 Înțelegem importanța efortului zilnic. Chiar și un
jucător de fotbal, devenit campion mondial, nu
încetează să antreneze situații standard, cum ar fi
penalty-uri. Un pianist de concert practică, înainte de
fiecare concert, exerciții pentru agilitatea degetelor.
 Înțelegem că cel mai mult depinde de munca depusă
în afara lecțiilor. Un elev la o școală muzicală nu va
ajunge departe, dacă nu va practica la instrumentul
său, acasă.

Care este atunci funcția profesorului?


Funcția profesorului nu este cea de a face lucrul în locul
nostru. Antrenamentul la un club de fitness nu decurge cu un

18
instructor făcând tot timpul exerciții, iar participanții
observându-l.

Profesorul de limbă poate să ne ajute prin

 a ne da răspunsuri la întrebări la care, de sine stătător,


nu am putut găsi nici un răspuns;
 a ne motiva prin exemplul propriu;
 a ne preda tehnici cu care să învățăm mai eficient;
 a ne oferi un feedback la modul în care vorbim.

Un lucrul foarte util este găsirea unui mentor în învățarea unei


limbi. Drept mentor poate servi o persoană care este deja mai
avansată în procesul de învățare. Poate împărtăși cu noi
experiența sa, să ne încurajeze, oferindu-ne un reper mai
realist despre cât de îndelungată este calea cu adevărat.

Un astfel de mentor poate fi și o persoană ”virtuală”. Poți să


profiți de experiența altor elevi, care, de exemplu, pe Youtube
sau blog-uri, împărtășesc cum au învățat o limbă: cu ce
obstacole s-au confruntat, ce sfaturi le-au fost de ajutor.

O categorie aparte sunt poligloții, adică cei ce au învățat și


învață mai multe limbi străine. Așa cum în alte domenii – sport,
artă, afaceri – merită să ne orientăm la persoane care au dat
dovadă de performanțe excepționale în acest domeniu.

Practica: experiența poligloților


Caută pe Youtube sau Google cuvintele ”polyglot” sau
”language talent”. Privește trei lecții / prezentări / interviuri
online. Citește cel puțin trei articole de blog cu sfaturile unor

19
poligloți. Conspectează-le, extrage esența lor și introdu câte
cinci atitudini și tehnici utile în tabelul de jos.

Atitudini utile Tehnici


1

Nu toate tehnicile sau atitudinile vor fi potrivite ție, dar merită,


într-un spirit științific, să le iei în considerare, să cântărești
avantajele și neajunsurile lor și să experimentezi cu cele mai
promițătoare dintre ele.

Practica: Fă-ți o listă cu mentori virtuali


Găsește pagini pe care poți găsi surse gratuite, sfaturi de
experți în învățarea și predarea limbilor străine. Elaborează
două liste separate: una cu sfaturi generale și alta specifică
pentru limba pe care vrei s-o înveți/perfectezi. Introdu URL-
urile și numele site-urilor în tabelul de jos, împreună cu notițe,
ce gen de informații poți găsi pe paginile respective. Apoi,
administrează-ți linkurile în browser-ul tău, sau printr-o
programă gratuită ca Symbaloo.

20
Denumirea URL Ce gen de
paginii informații
pot găsi aici?
Limbi în
general

Limba mea
țință

Practica: intervievează elevi avansați


Găsește, printre cunoscuții tăi, cinci persoane, care vorbesc
foarte bine o limbă străină. Află de la ei, ce le-a fost util la
învățarea limbii, ce obstacole au avut, cât timp le-a luat până
au început să vorbească liber.

Atenție: așa cum ne place să expunem casele și mașinile


noastre mari, să afișăm poze pe Facebook, inclusiv și de la
veceurile cluburilor fițoase, tindem să creăm o imagine
favorabilă și la realizările noastre lingvistice. Asigură-ți

21
interlocutorul, că nu faci interviul ca să fie publicat la VIP
Magazin sau Aquarelle, ci ca ajutor, ca să eviți unele greșeli
tipice și să ai o apreciere mai realistă asupra procesului.

Introdu rezultatele în tabelul de jos.

Numele Sfaturi Obstacole Timpul


pentru necesar
învățare până au
început să
vorbească
liber

Iarăși, nu toate lucrurile înregistrate se vor referi exact la


situația ta. Fiecare om este unic, cu capacitățile sale, cu
situația sa în viață. Doar dezvoltăm o minte curioasă, receptivă
pentru ceea ce putem observa la alții.

22
3. Managementul timpului: cum să-ți
redobândești timpul necesar pentru
practicarea limbilor străine

Unul dintre punctele mai dureroase în studierea unei limbi


străine este lipsa de timp. Sau pretinsa lipsă de timp. În
realitate, avem alte priorități. În loc să ne apucăm de rutina
noastră zilnică în studierea limbilor străine, ”investim” zilnic
ore pentru consumarea știrilor, stăm pe Facebook sau
Vkontakte, privim televizorul sau vorbim cu prietenii. Mai ales
la activități legate strict de serviciu și familie, toate aceste
lucruri sunt absolut legitime, doar că învățarea unei limbi
înseamnă rearanjarea agendei noastre zilnice, ca să
identificăm timpul necesar pentru a ne antrena.

Există multe cărți și cursuri online la tema time management.


Chiar îți recomand să accesezi unele din ele. În toate, fără
excepție, vei obține ceva util. Și nu doar pentru învățarea
limbii, deoarece: mereu ne plângem de lipsa timpului și nu
doar în studierea unei limbi străine, dar și pentru multe altele.

Aici ne limităm doar la unele exerciții.

Practica: decongestionarea zilei


Fă-ți o listă cu 10 activități zilnice, pe care le-ai putea
prescurta sau elimina complet.

23
Activitate Timpul zilei Durata Durata în
(dimineață/ activității viitor (în
seară) (în minute)
medie, în
minute)
1

10

Faptul că le-ai inclus în listă, nu înseamnă că trebuie să le


elimini din agenda ta. Dar, sincer, va fi afectată calitatea ta de
viață foarte negativ, dacă în loc de 60 de minute zilnice, te uiți

24
doar 30 de minute pe site-uri de manichiură, modă, mașini
sportive sau ceasuri?

Pe de altă parte, există multe momente în timpul unei zile


obișnuite, în care, de fapt, ai putea să faci altceva. În timpul
micului dejun ai putea să asculți o emisiune radio sau TV într-
o limbă străină; pe drum în transport public poți să memorizezi
câteva cuvinte sau să asculți ceva în căști; sau când stai în rând
la un supermarket sau la bancă, pentru a plăti serviciile
comunale.

Practica: Găsirea spațiilor de timp pentru învățarea limbii


Ora Locul Timp liber Ce aș putea
aproximativă (în medie, în face?
minute)

25
4. Cum să-ți întocmești un plan de
antrenament
Ca și la sport, muzică sau aproape toate celelalte activități care
se referă la obținerea unor deprinderi, avem nevoie de un
plan. Ce ține de limbi străine, deseori, lăsăm acest aspect sau
la decizia sorții, sau pe seama autorului unui manual.

Pe de altă parte, mulți oameni colecționează manuale de limbi


străine, completează exerciții pe hârtie ani de zile, iar, la urma
urmei, au dificultăți să întrețină o simplă conversație liberă.

În acest capitol, ne vom ocupa cu mai multe aspecte care țin


de mentalitate, de filosofie. Dar până atunci, îți dau din start
elementele cheie pe care planul tău trebuie să le conțină:

 Cunoștințe aproape perfecte ale unui număr restrâns


de reguli și tabele gramaticale (de exemplu,
conjugarea diferitor clase de verbe în diferite timpuri
gramaticale; declinarea articolelor, adjectivelor,
pronumelor și substantivelor; construirea anumitor
tipuri de propoziții: întrebări, subordonate, etc.);
 Un vocabular activ cu cele mai des folosite cuvinte (în
dependență de limbă, cu cunoașterea genului
gramatical și formelor de plural);
 Comprehensiune orală: să fii în stare să înțelegi ce ți
se vorbește; să fii deprins la mai multe pronunții – nu
doar la accentul profesorului tău sau al materialelor
manualului tău.
 Să practici activ limba: în gânduri, vorbind și în scris.

26
Excurs filosofic: să antrenăm scepticismul nostru cu privire
la metode de predare
Există un adevăr în tot ce priveşte instruirea, coroborat de mii
de studii empirice în domeniul celor mai diferite traininguri.

Trainingul efectiv trebuie să fie modelat după starea finală


spre care se tinde.

Să ne imaginăm doar că un antrenor de fotbal, având


obiectivul de a crea un nou campion mondial şi luând un grup
de 20 de tineri, timp de 5 ani, ar face doar următoarele cu
aceștia:

 Exerciţii la calculator (noul super-program!);


 Exerciţii pe hârtie (pentru testarea mai uşoară şi
standardizată);

27
 Practicarea exclusivă a situaţiilor standard: cornere,
penalty-uri.

În aceşti cinci ani, tinerii nu ar juca nici un singur meci - nici la


training, nici unul amical. Nici nu și-ar face griji ca să-şi
pregătească condiţia fizică în general, şi nici nu ar lucra asupra
aspectelor psihologice (a face faţă la presiune, nervozitate).
Nici nu ar învăţa să interacţioneze cu membrii propriei echipe.
Trainerul ar spune că: „Nu vă faceţi griji. După cinci ani de
practică, va apărea, subit, punctul de transformare. Atunci
când vom juca primele meciuri de selecţionare: vom câștiga.”

Ce rezultat va avea o astfel de abordare?

Viitori pianişti, actori, croitori, tâmplari, programatori: toţi ei


au cu atât mai mult succes cu cât au din start faze extensive de
experimentare şi practică, fără vreun cenzor internalizat, o
voce critică din interior care permanent i-ar sabota cu mesaje
de genul: „Iarăși o greşeală. Pur şi simplu nu ai talentul
necesar”. Marii fondatori de companii IT repede au părăsit
învăţământul formalizat pentru a se auto-dezvolta. Marii
compozitori şi muzicieni din copilărie au început să cânte
pentru un public.

De ce ar trebui să fie altfel în cazul studierii limbilor străine?

Pregătirea unui program individual de training

 Întocmește un „contract” cu tine însuți/însăți.

28
 Creează-ți planul individual de repetare zilnică a
gramaticii (o listă de teme de gramatică pentru fiecare
zi din săptămână, de exemplu, fiecare luni repeți
genitivul și imperfectul, marți dativul și pronumele
personale).

 Revizuiește-ți periodic (o dată în lună) contractul şi


compară realitatea cu planul propus.

Criterii pentru un program eficient de training

 Practică mai degrabă zilnic într-un timp scurt, decât o


dată pe săptămână dar timp îndelungat.

 Încearcă mai mult ceva auditiv decât vizual.

 Realizează mai multe exerciţii active decât pasive.

 Stabilește un plafon cu volumul maxim (!) de lucru.

 Stabilește obiective ambiţioase, dar realizabile.

 Monitorizează-te zilnic.

 Când observi devieri de la plan, păstrează-ți calmul,


înregistrează devierile şi întoarce-te la lucru.

 Măsoară-ți periodic progresele.

Ar putea apărea următoarele dubii: Care este garanția că


metodele respective îmi vor fi de ajutor? Sau ați condus
experimente științifice controlate, care ar fi dovedit, în mod

29
inechivoc, superioritatea lor față de manualele și metodele
mai ”convenționale”?

De fapt, vei fi surprins cât de departe sunt metodele și


materialele ”convenționale”, folosite la școală, de cercetările
științifice.

Îți propun să faci propriul studiu.

Activitate de cercetare
Contactează edituri, inclusiv cele prestigioase și din
străinătate, întrebând care este baza științifică a manualelor
lor pentru învățarea limbilor străine. Același lucru încearcă să
afli și la ministere ale educației și la școli de limbi sau alte
institute ”abilitate” oficial pentru promovarea unei limbi
anumite. Roagă-le să-ți trimită articolele originale, sau cel
puțin sursele bibliografice, care ar descrie cercetările
originale, pe baza cărora materialele și programele de studii
au fost dezvoltate.

Pun pariu că, în vasta majoritate, dacă nu aproape 100%, nu


vei primi nici un răspuns cu privire la vreun studiu empiric
controlat. În schimb, probabil ți se va spune: „Materialele
noastre au fost elaborate sub egida prestigiosului institut de
cercetare lingvistică al universității cutare sau cutare, au fost
revizuite de renumitul profesor doctor habilitat,
academicianul Ion Arecarte. Poate, în cele mai bune cazuri, îți
vor putea oferi studii care compară rezultatele între grupuri,
la care s-au aplicat metodele (manualele) convenționale A, B

30
și C, și că, comparativ, manualul C duce la anumiți indicatori
de performanță mai buni.

De ce nu există studii mai fundamentale care ar compara


efectul metodelor radical diferite?

În primul rând, marea parte a pedagogiei se ține mai mult de


anumite tradiții și de influența autorităților, decât de testarea
eficienței metodelor de predare. Mai ales că, în special pentru
învățământul public, ar fi naiv să presupunem că un minister
monopolist de educație ar avea ca interes principal apariţia
unui număr mare de persoane critice, care sunt capabile să se
exprime fluent și în mai multe limbi. Este suficient doar să ne
amintim că învățarea limbilor în țările totalitare este mai
degrabă descurajată pentru marea masă a populației, sau
promovarea limbilor se face doar la nivel declarativ. Este logic
că, din perspectiva guvernanților, cu cât mai bine populația
vorbește mai multe limbi străine, cu atât mai necontrolabilă
ea devine: oamenii pot recepționa mai ușor informații din
exterior, altfel cenzurate în țară; devine mai greu de
monitorizat comunicațiile oamenilor dacă controlorii înşişi au
mai puține competențe lingvistice.

Bine, dacă nu există dovezi științifice controlate nici pentru


metodele ”convenționale” și nici pentru cele
”neconvenționale”, de ce să ne asumăm riscul de a
experimenta ceva nou?

Există două argumente principale:

31
1. Persoanele cu abilități lingvistice excepționale
aproape niciodată nu au învățat după metode
convenționale.

2. Noi deja știm efectul învățării școlare și convenționale,


după până la zece ani de „experimentare”. Aproape
întreaga populație, care a avut limbi străine la școală,
reflectă „efectivitatea” abordării tradiționale.

Practică: sunt eu gata să merg pe drumul meu individual?


Reflectă asupra următoarei fotografii. O turmă de oi trece
printr-o poartă, deși nu mai există nici un gard.

În ce măsură școala ne învăță să dezvoltăm opinii contrare, să


testăm abordări noi?

32
Practica: întocmește-ți primul tău plan de antrenament
Astfel de planuri le vei întocmi de mai multe ori pe drumul tău
spre libertate lingvistică. Completează tabelul de jos. Propune-
ți obiective pe care le vei putea îndeplini ușor, fără să omiți o
singură zi. Mai bine începe cu o normă prea ușoară și apoi
modifică în sus, decât să începi trădându-ți cele propuse, din
primele zile.

În ce Durată în Obiectivul Materiale de


parte a minute suport: ce-ți
zilei (dacă trebuie ca
poți, să-ți
indică ora îndeplinești
exactă) sarcina?
Reguli Numărul de
reguli:

Vocabular Numărul de
cuvinte:

Ascultare Ce să asculți?

Practică Ce tehnici să
practici?

33
5. Tehnici de învățare care îți vor oferi
un avantaj ”neloial” asupra celor, ce
învață prin tehnici ”tradiționale”

5.1 Citirea cu metronomul

Ne obligă să pronunţăm clar şi cu accent pe fiecare silabă. Este


un exerciţiu destul de mecanic; desigur că nu este nimic estetic
în a vorbi cu un tact monoton.

Sfaturi

 Învață concomitent regulile cum poți detecta


începutul şi sfârşitul unei silabe.

 Începe cu o viteză minimă, apoi mărește-o succesiv.

 Lucrează cu un mic alineat, pe care să-l perfecţionezi,


ajungând treptat la viteza maximă.

34
 Joacă cu ritmurile. De exemplu, variază numărul
silabelor de citit la fiecare click, între 1 şi 3.

Metronoame online

http://www.metronomeonline.com/

http://bestmetronome.com/

5.2 Citirea cu un deget între dinţi

Ne obligă să pronunţăm silabele mai clar, prin faptul că trebuie


să deschidem gura mai mult şi să lucrăm mai mult cu muşchii
faciali. Vocea devine şi ea mai puternică. Timp de milenii,
oratorii publici practicau această metodă cu pietre sau nuci în
gură. Varianta cu degetul mi se pare cea mai nepericuloasă:
cel puţin este mai complicat de a-l înghiţi complet.

Sfaturi

 Ia un oricare text la întâmplare.

35
 Lucrează cu acelaşi text de mai multe ori la fiecare
şedinţă.

 Variază între citirea cu şi fără deget, de exemplu cu


intervale de 2-5 minute.

 Observă cum ți se modifică pronunţia după ce ai scos


degetul.

5.3 Vorbirea karaoke/playback

Vorbește concomitent sau în formă de ecou împreună cu un


model audio: un fişier audio din manual, televiziune sau radio.

Sfaturi

 Nu te lăsa descurajat la început. Este o tehnică destul


de dificilă. Nu aspira la imitare perfectă. Doar imită
sunetele, aproximativ.

36
 Nu încerca să înţelegi tot ce spune modelul. Scopul
exerciţiului este, în primul rând, să dezvolți o intuiţie
pentru melodia vorbirii şi pentru sunetele limbii-țintă.

 Alege mereu alte modele, astfel încât să nu devii fixat


pe o voce anumită.

 Variază între modele simple şi complicate.

 Imaginează-ți ca şi cum ai face surfing. La început, vei


cădea aproape permanent, dar cu timpul, vei putea
rămâne tot mai mult timp pe (sau sub) undă.

 Când ai pierdut „firul”, pur şi simplu continuă cu o


nouă propoziţie. Iarăşi, scopul este nu de a imita totul
în mod perfect de la început, dar, mai degrabă, să faci
un fel de shaping.

5.4 Gândirea interioară într-o limbă străină


Orice act de vorbire, chiar şi în limba maternă, presupune un
gând precedent. Cu cât mai clar ne gândim la ceea ce dorim să
spunem, cu atât mai corect şi convingător iese rezultatul
sonor. La mulţi dintre noi, acest act cognitiv s-a automatizat în
mare măsură, astfel încât deseori, poate nu-l conştientizăm.
Totuşi, recunoaştem imediat când cineva deschide gura fără
să se fi gândit, prealabil, ce vruse să spună.

37
Dacă, chiar în limba maternă, nu putem ocoli efortul cognitiv:
de ce aşteptăm să facem miracole, să fim apți de a vorbi într-
o limbă străină, fără a gândi în ea?

Oricine dintre noi, cu excepţia celor ce practică budismul


japonez (zen) şi care au intrat în starea de non-minte, care au
o linişte interioară totală, aproape întreaga zi avem un
monolog (sau dialog) interior: comentăm noul parfum al
Maşei, colierul de aur al lui Vanea, ne gândim la ce avem de
făcut, ne supărăm pe şoferii de microbuz, visăm la un viitor
European, etc.

De ce să nu trecem toate acestea în limba străină pe care o


învăţăm?!

Economisim timp făcând două lucruri concomitent.

38
Sfaturi

 De a începe doar cu câteva propoziţii, dar de multe ori,


în timpul zilei.

 De a practica tehnica doar într-o situaţie sigură: nu


când suntem la volan sau când trecem strada la
trecerea de pietoni (poate în Germania ultimul e
(aproape) nepericulos).

 De a „provoca” dialogul cu întrebări generice şi


deschise: „Ce trebuie să fac acum? Cum ţi se pare ...?
De ce/De ce nu ...?”

 Comentează orice auzi şi vezi în timpul zilei.

 Imaginează-ți sunetele cuvintelor, la fel ca atunci când


poți „auzi” în interior vreun şlagăr, care nu-ți mai iese
din cap.

5.5 Lucrul cu şabloane


Ia orice propoziţie, sau chiar doar o frază, şi modific-o,
înlocuind unele elemente din ea. Astfel practici anumite
şabloane gramaticale, pe care apoi le poți folosi fluent în
vorbire.

39
Sfaturi

 Practică acest lucru şi în limba maternă pentru a


dezvolta un simţ pentru tehnică. Garantez: vei deveni
un interlocutor şi negociator mai ager şi flexibil.

 Ia şabloane fie din orice text, fie din cărţi de gramatică.

5.6 Generarea propoziţiilor cu ajutorul


dicţionarului
Deschide dicţionarul şi alege vreun cuvânt cu totul aleatoriu.
Formulează repede patru fraze sau propoziţii cu acest cuvânt.
Ajută la lărgirea vocabularului activ, deoarece activezi
automat cuvinte conexe, dar şi şabloane sintactice.

Sfaturi

 Poartă mereu un dicţionar de buzunar cu sine. În


timpul zilei, se găsesc mereu clipe unde trebuie să
aştepți: în ambuteiaj, în sala de așteptare, într-o

40
şedinţă plictisitoare, etc. De ce nu exploatezi aceste
oaze mici de timp liber?!

 Practică tehnica cu prietenii: de exemplu, în reţelele


de socializare. Văzând pe cineva online, trimite-i un
cuvânt, solicitându-i anumite propoziţii.

5.7 Vorbirea în faţa unei oglinzi


Similar cu dialogul interior. Pregătește şi situaţii standard.
Joacă concomitent mai multe roluri. În teatru există tradiţia
seculară prin care un singur actor declamă o întreagă piesă al
lui Shakespeare.

Sfaturi

 Aprinde o lumină mai slabă (sau chiar o lumânare), ca


să fie o atmosferă relaxantă. Scopul nu este de a
detecta şi a analiza riduri sau coşuri!

41
 Ai un ghid de conversaţie la dispoziție, pentru a putea
vorbi despre teme specifice.

5.8 Interzice limba maternă

La vârsta de 19 ani, după BAC, am încheiat un contract cu mine


însumi prin care am interzis consumul de literatură şi ştiri în
limba germană, astfel fiind obligat să folosesc alte limbi pentru
a obţine informaţii despre temele care mă interesau. La
universitate am citit doar literatură străină, efectul colateral
fiind, că la examenele de master des traduceam din engleză în
germană, folosind termeni de specialitate diferiți – spre
nemulţumirea profesorilor. Dar în rest: daunele potenţiale

42
sunt mici. Prin intermediul internetului găsim aproape orice în
aproape orice limbă: ştiri, beletristică, literatură de
specialitate.

5.9 Traducerea simultană - în situații de zi cu zi

În timp ce asculți o persoană, tradu ceea ce spune, în gândurile


tale, într-o altă limbă. Acest lucru este foarte greu, mai ales la
început. Nu în zădar, mulți traducători profesioniști evită
traducerea simultană, ceea ce o transformă chiar într-o
profesie bine plătită.

Sfaturi

 Practică aceasta tehnică doar pentru unele cuvinte.


 Nu fii perfecționist. Bucură-te de fiecare cuvânt pe
care-l poți traduce.
 Folosește tehnica asta pentru a transforma situații de
altfel plictisitoare, în ceva captivant: de exemplu
reuniuni sau conferințe lungi la care trebuie să asiști.

43
5.10 Traducere consecutivă cu propoziții simple
Generează-ți propoziții în limba ta maternă pe care imediat
după, să le traduci în limba țintă. Poți să practici asta în
gânduri, în vorbire sau în scris.

Sfaturi

 Începe cu propoziții simple, apoi, treptat, lărgește-ți


orizontul.
 Practică acest lucru ca un joc cu un prieten/o prietenă
care învață aceeași limbă. O variantă online ar fi să vă
scrieți reciproc propoziții prin Facebook sau Skype, la
următoarea ocazie posibilă, să vi le transmiteți înapoi,
traduse.

Atitudini utile
 Un perfecționism tolerant: combinația dintre răbdare
și toleranță pentru propriile greșeli, și ambiția unei
auto-perfecționări continue;

 Respect și acceptanță pentru dialecte și accente: doar


puțini oameni vorbesc, în realitate, limba „standard”;

 Cultivarea plăcerii învățării, fără recompense imediate


sau a capacităţii de a amâna gratificări;

 A deveni mai ascultător și atent;

 Interes de a-i înțelege pe ceilalți;

44
 O atitudine critică față de autorități: nu există
dicționar sau manual fără greșeli;

 Căută-ți, de exemplu, prin Youtube sau radio podcast,


unele exemple ale unei vorbiri frumoase în limba
țintă, adică persoane care nu doar respectă
majoritatea regulilor gramaticale şi stilistice, dar care
se folosesc de limba vorbită într-o formă inteligentă
(poate atât Marian Lupu cât și Mircea Eliade în scris
sunt corecţi din punct de vedere gramatical, dar …).

45
6. Cum să depășești frica și alte
obstacole
Există multe articole și cărți care ne îndeamnă să fim mai
”siguri de sine”, să lepădăm frica și să devenim super-oameni.
Dar, frica este o emoție umană utilă. În loc să încercăm s-o
ignorăm, reprimăm sau controlăm, putem s-o folosim în
creșterea personală.

Nu trebuie să așteptăm să fim lipsiți complet de frică, înainte


să acționăm. Ce ține de mine, am preluat o lozincă: mă apuc
de ceva, chiar dacă am teamă. Și, pas cu pas, chiar tremurând
la început, ne obișnuim și creștem. În germană este un proverb
ce zice că Roma nu a fost construită într-o singură zi.

Fondatorul de la LinkedIn a spus ceva de gen că ”dacă nu-ți


este rușine de primele tale încercări, înseamnă că ai așteptat
prea mult timp”.

De aceea, în studierea limbilor străine este foarte important


să confruntăm disconfortul de a nu vorbi perfect chiar de la
primele momente. Alternativa este confortul multor studenți,
mai ales la universități, care ani de zile studiază o limbă mai
degrabă pe hârtie, dar care, apoi, se emoționează la o simplă
conversație.

Crearea panicii
Un lucru de care, totuși, trebuie să ne dezobișnuim, este de a
crea o panică inutilă.

Iată câteva ”reţete” foarte eficiente pentru auto-sabotare.

46
 Să punem accentul pe talent. Dacă am dificultăţi în
studierea limbilor străine, înseamnă că nu am talent
pentru acestea. Mai bine merg la solariu, cumpăr
undeva o diplomă, mă distrez în discotecă, intru „în
butâlkă” sau privesc televizor.
 Eu sunt un super-geniu. Doar mămica şi tăticul mereu
aşa au spus. Dacă îmi vine greu, alţii sunt de vină: am
nevoie de cărţi mai scumpe, de un cabinet lingofonic
cu cea mai actuală tehnică, de un instructor personal
VIP din Liechtenstein sau Elveţia, etc.
 Să nu ne folosim de toate resursele disponibile în
prezent (!) şi să ne dedăm fanteziilor: Ce nu aş face,
dacă ...
 Niciodată nu pun atitudinile şi abordările mele la
îndoială. Trebuie să reușesc, chiar dacă acasă fac cu
totul altceva decât ce mi se recomandă, deoarece:
sunt doar EU, o excepţie din regulă. Indiferent de
tehnică, de efortul depus: eu mereu am succes!

Demolarea miturilor: scepticism şi o atitudine ştiinţifică


Pentru cele sus-menţionate există un antidot extrem de
potent: să invităm gândirea ştiinţifică în viaţa noastră.

Crearea unui cadru real de referinţă. Comparaţiile cu alţii ne


cauzează multă suferinţă. Sunt eu pe drumul bun sau sunt eu
mai lent decât vecinul din clasă? Ce va gândi lumea dacă
rămân „restanţier”?

47
Cine ar putea să ne ofere o apreciere reală la ce nivel suntem,
dacă suntem înconjuraţi de persoane care, la fel, încearcă să-
şi promoveze imaginea ca şi cum ele ar fi cele mai deştepte?

Propun să uităm de persoanele obişnuite şi să ne oprim doar


la „cei mai, cei mai”. Pentru noi, interesanţi sunt, în mod
special:

 Oamenii din toate domeniile (artă, sport, ştiinţă,


muzică, inventatori etc.) care sunt consideraţi lideri la
nivel mondial şi istoric;
 Străini-vedete care s-au asimilat cu succes în ţara
gazdă.

Practică: studiază biografia geniilor


Interesează-te de viaţa „geniilor”: Mozart, Beethoven, van
Gogh, Einstein, etc. Cum au devenit ei aşa de ”mari”? Încearcă
să depăşești noţiunea intuitivă de „talent”, şi cercetează cum
au copilărit, prin ce metode au învăţat, dacă au fost lipsiți de
eşecuri şi, cel mai important, ce atitudine aveau ei faţă de
aceste dificultăţi şi eşecuri?

Află care sunt cei mai cunoscuţi intelectuali străini care trăiesc
de decenii în vreo ţară germanofonă. Vezi interviuri online cu
ei (de exemplu, dirijorul român Sergiu Celibidache). Cum
vorbesc, şi-au păstrat anumite peculiarităţi şi greşeli în
gramatică? Cum este accentul lor?

Cum vom vedea după mica investigaţie de sus: genii respectivi,


dacă ar trăi azi, probabil:

48
 Nu ar merge mult timp la şcoală, ca să nu-şi irosească
timpul lor preţios pentru a obţine certificate de
dubioasă utilitate. De fapt, ar studia acasă tot
materialul pentru BAC şi asta într-un timp minim.
 Nu ar sta toată ziua pe Facebook, Odnoklassniki şi nici
nu s-ar uita mult la televizor.
 Chiar dacă, mai târziu, în viaţă, vor fi îndrăgit
petrecerile şi distracţiile, în anii de formare, mai puţin
ar merge la discoteci, karaoke-baruri şi saune.
 Nu s-ar lăsa deraiați de obstacole şi eşecuri.
Dimpotrivă, acestea i-ar stimula să-şi perfecţioneze
tehnicile de învăţare şi să experimenteze mai mult.
 Ar fi mai degrabă modeşti, ştiind limitele lor.
 Ar conştientiza că au de învăţat întreaga viaţă şi ar
arăta o bucurie pentru o permanentă
autoperfecţionare.

49
Literatura recomandată
Aceste cărți nu sunt strict legate de învăţarea limbilor, ci au în
comun faptul că te capacitează să devii o persoană mai
autonomă, disciplinată și creativă.

Alexander, F. M. The Use of the Self.

Berne, Eric. Games People Play.

Cameron, Julia. The Artist’s Way.

Dweck, Carol S. Mindset.

Goldratt, Eliyahu. The Goal: A Process of Ongoing


Improvement.

Hazlitt, Henry. Thinking as Science.

Kiyosaki, Robert T. Rich Dad, Poor Dad.

Watzlawick, Paul. The Pursuit of Unhappiness.

Majoritatea cărţilor pot fi găsite şi gratuit online, unele chiar


în limbile rusă sau română.

50
Linkuri utile
www.wikipedia.org

Enciclopedia virtuală Wikipedia oferă posibilități aproape nelimitate celor ce


învață limbi străine – mai ales ce ține de limbile străine mai ”exotice”. Poți
să citești articole despre aproape orice temă ce te interesează. Multe
articole conțin și link-uri externe spre surse specializate – în limba dorită.

Acolo există funcția de a exporta articole în format pdf. Compilează-ți o serie


de materiale de pe Wikipedia și printează-le, cu copertare și iată ai un
manual individual în limba dorită – pe o tematică care te interesează.

www.youtube.org

Căută după canale care oferă cursuri, filme documentare, videocast-uri, etc.

www.onlinenewspapers.com

Acces gratuit la sute de ziare online, aranjate după țări.

www.wwitv.com

Acces gratuit la mai mult de o mie de posturi TV, aranjate după țări.

Redactare: Cristina Ohrband


Chișinău, iulie 2016

51
52
Notițe

53
54

S-ar putea să vă placă și