MEDICINĂ GENERALĂ

REZUMATE EXAMEN PRACTIC HISTOLOGIE

1
 TIMUSUL

Diagnostic pozitiv:
1. Organ limfatic primar(OLP)
2. Capsulă conjunctivă  septuri conjunctive  lobuli incompleţi (pseudolobuli)
3. Pseudolobulul  2 zone:
a. periferifcă, intens bazofilă = corticală  conţine predominant timocite
b. centrală, slab bazofilă = medulară conţine corpusculi HASSALL

Descrierea elementelor:
1. capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ce trimite spre interiorul
organului septuri conjunctive;
• atât capsula cât şi septurile conţin lumene vasculare;
• corticala conţine 2 populaţii celulare:
a. celule epiteliale reticulare stromale (puţin evidente)
b. timocite (predomină)
• timocitele - au dimensiuni din ce în ce mai mici, mergând din periferie spre medulară;
la periferie se observă figuri mitotice
• medulara conţine puţine timocite; predomină celulele epiteliale reticulare stromale
• celulele epiteliale reticulare stromale: sunt mari, cu prelungiri; nucleul este hipocrom
cu nucleol evident; citoplasmă acidofilă
• corpusculul HASSAL = modalitate de involuţie a celulelor stromale, comparat cu un
bulb de ceapă; se poate keratiniza sau calcifica
 la limita corticala - medulară se găseşte venula post-capilară (HEV=high endothelial
venule)

Diagnostic diferenţial:
1. SPLINA: organ limfatic secundar (OLS)
- capsulă  septuri groase
- stromă citofibrilară
- parenchimul este structurat în: pulpă albă şi pulpă roşie

2. GANGLION LIMFATIC: organ limfatic secundar (OLS)

- capsulă septuri fine
-stromă citofibrilară
-parenchimul este structurat în : a) corticala cu 2 zone: superficială şi profundă
b) medulară

3. AMIGDALA : organ limfatic secundar (OLS) neîncapsulat

- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare care se invaginează şi
formează cripte amigdaliene
-stromă citofibrilară
-parenchim

2
 LIMFOGANGLIONUL

Diagnostic pozitiv :
1. Organ limfatic secundar (OLS) încapsulat
2. Prezintă:
a. o stromă citofibrilară
b. un parenchim care conţine 2 zone: 1) corticala: superficială şi profundă
2) medulara
3. Conţine sistemul sinusoidelor limfatice: - sinusuri subcapsulare
- sinusuri perifoliculare
- sinusuri paracorticale
- sinusuri medulare
Descrierea elementelor:
• capsula — ţesut conjunctiv dens semiordonat  septuri fine incomplete  compartimente ce
comunică între ele
• 1.a. corticala superficială - conţine foliculi limfatici primari şi secundari = zonaT-
independentă
• foliculul limfatic primar (areactiv): este de formă rotundă, alcătuit din limfocite (Ly) mici
dispuse în aglomerări compacte, omogene
• foliculul limfatic secundar (reactiv): este de formă ovalară, alcătuit din 2 zone:
- centrul clar (germinativ)  Ly mari
- coroana de limfocite  Ly mici
• 1.b. corticala profundă (paracorticala) este reprezentată dintr-o aglomerare de
limfocite mici dispuse dens, difuz, omogen  zona T-dependentă
• 2. medulara conţine: cordoane compacte celulare, anastomozate între ele, sinusoide medulare
largi; arteriole şi venule

• sinusul subcapsular este alcătuit dintr-un: perete continuu  spre capsulă şi un perete discontinuu
 spre parenchim
• venule post-capilare (HEV) în paracorticală

Diagnostic diferenţial:
1. TIMUSUL: - OLP, nu are foliculi limfatici
- organizare caracteristică: capsulă  septuri  pseudolobuli
- pseudolobulul - 2 zone: corticala şi medulară (corpusculi Hassall)

2. S PIN A: O LS
- capsulă  septuri
- stromă citofibrilară
- parenchimul este structurat în: pulpă albă şi pulpă roşie

3. AMIGDALA: OLS neîncapsulat

- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare care
se invaginează şi formează cripte amigdaliene
- stromă citofibrilară
- parenchim

3
 SPLINA

Diagnostic pozitiv:
1. OLS încapsulat
2. Capsulă conjunctivă  trabecule  compartimente comunicante inegale
3. Parenchim structurat în
pulpă albă = ţesutul limfoid al splinei - cu cele 2 componente:
a. corpusculul MALPIGHI
b. teci (manşoane) periarteriolare
pulpă roşie — cu cele 2 componente:
a. sinusuri venoase splenice
b. cordoane BILLROTH

Descrierea elementelor:
• capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat, cu rare fibre musculare netede 
trabecule  spaţii intercomunicante; capsula şi trabeculele pot conţine lumene vasculare
• pulpa albă:
a. corpusculii Malpighi  foliculi limfatici secundari cu o arteriolă situată excentric = zone T-
independente
b. tecile (manşoanele) periarteriolare  Ly T mici dispuse dens, difuz, omogen, în jurul unei
arteriole centrale = zone T-dependente
• pulpa roşie:
a. cordoane Billroth = spaţii fără perete propriu, delimitate prin sinusuri venoase
b. sinusuri venoase splenice cu structură particulară
• populaţia celulară comună pentru cordoane şi sinusuri sunt: limfocite, hematii, plachete,
plasmocite, macrofage

Diagnostic diferenţial:
1.TIMUSUL: OLP, nu are foliculi limfatici
- organizare caracteristică: capsulă  septuri  pseudolobuli
- pseudolobulul prezintă 2 zone: corticala şi medulara (corpusculul Hassall)

2. GANGLIONUL LIMFATIC: OLS

- capsulă
- stromă citofibrilară
- parenchimul este structurat în: a) corticala cu 2 zone: superficială şi profundă
b) medulară

3. AMIGDALA: OLS neîncapsulat

- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează
şi formează cripte amigdaliene
- stromă citofibrilară
- parenchim

4
 AMIGDALA

Diagnostic pozitiv :
1. OLS neîncapsulat , acoperit de epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare ce se
invaginează formînd cripte amigdaliene
2. foliculi limfatici primari şi secundari = zone T- independente
3. arii de limfocite dispuse interfolicular dens, difuz, omogen = zone T- dependente

Descrierea elementelor:
• epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare ce se invaginează formând cripte
amigdaliene
• epiteliul stratificat scuamos fără keratinizare este alcătuit din 3 straturi:
- bazal
- spinos
- superficial
• foliculul limfatic primar (areactiv): este de formă rotundă, alcătuit din Ly mici, dispuse
în aglomerări compacte, omogene
• foliculul limfatic secundar (reactiv): este de formă ovalară, alcătuit din 2 zone:
- centrul clar (germinativ)  Ly mari
- coroana de limfocite  Ly mici
• foliculi limfatici primari şi secundari formează zonele T- independente
• limfocitele dispuse difuz, dens, interfolicular formează zonele T- dependente
• la baza amigdalei se găsesc: - ţesut conjunctiv (hemicapsulă)
- fibre musculare striate
- glande salivare minore
- vase sangvine

Diagnostic diferenţial:

1. TIMUSUL:
- OLP, nu are foliculi limfatici
- organizare caracteristică: capsulă  septuri  pseudolobuli
- pseudolobulul - 2 zone : corticală şi medulară (corpusculi Hassall)
2. GANGLIONUL LIMFATIC:
- OLS
- capsulă
- stromă citofibrilară
- parenchimul este structurat în: -a) corticală cu 2 zone : - superficială şi profundă
-b) medulară
3. SPLINA:
-OLS
- capsulă  septuri
- stromă citofibrilară
- parenchimul este structurat în: - pulpă albă şi pulpă roşie
5
 LIMBA

Diagnostic pozitiv:
1. Mucoasă - alcătuită din:
a. epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare  papile linguale
b. corion care conţine glande salivare minore
2. Tunică musculară – situată central

Descrierea elementelor:
• epiteliul stratificat scuamos fără keratinizare - alcătuit din 3 straturi:
- bazal
- spinos
- superficial
• epiteliul formează structuri caracteristice = papile linguale
• papilele linguale sunt de 4 tipuri:
1) filiforme - epiteliul din vârful papilei poate prezenta zone de ortokeratinizare şi parakeratinizare;
au rol mecanic; nu prezintă muguri gustative
2) fungiforme – au rol în perceperea gustului; formă de fung (ciupercă)
3) circumvalate - înconjurate de un şanţ adânc; formează V-ul lingual, în grosimea epiteliului ce
priveşte spre şanţ se observă sute de muguri gustativi
4) foliate - rar întâlnite la om; au muguri gustativi
• mugurii gustativi - au aspect de pată clară, de formă ovalară ce ajunge de suprafaţa
epiteliului
• corionul conţine: - lumene vasculare
- glande salivare minore formate din: - acini seroşi
- acini mucoşi
- canale de excreţie
• fibre musculare striate secţionate: - transversal
- longitudinal
- oblic
• între fibrele musculare striate se găseşte: - ţesut adipos alb
- lumene vasculare
- nervi periferici

Diagnostic diferenţial: - nu se face.

6
 BUZA

Diagnostic pozitiv :
1. Prezintă: • 2 versanţi: - cutanat (extern)
- mucos (intern)
• o margine liberă
2. Central se găseşte muşchiul orbicular al buzei - muşchi de tip striat

Descrierea elementelor:

1. versantul extern (cutanat) este alcătuit din piele cu epiderm subţire:

a) epiderm subţire = epiteliu stratificat scuamos cu keratinizare
straturi:
 bazal
 spinos
 granulos
 lucios (poate lipsi)
 cornos (superficial sau descuamant)
b) dermul superficial  ţesut conjunctiv lax cu lumene capilare
c) dermul profund  ţesut conjunctiv dens semiordonat, ce conţine:
• glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate
• glande sebacee = glande sacciforme
• foliculi piloşi care conţin: - 2 teci epiteliale: internă şi externă
- o teacă conjunctivă
- firul de păr: cu 2 zone corticală şi medulară
• muşchiul erector al firului de păr (muşchi neted)

2. versantul intern (mucos) este alcătuit din:

a) epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare, format din 3 straturi:
- bazal
- spinos
- superficial
b)corion – ţesut conjunctiv bine vascularizat cu glande salivare minore = glande tubulo-
acinoase mixte formate din acini seroşi, mucoşi, micşti şi canalele de excreţie ale acestora

3.marginea liberă este formată din:

a) epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare cu zone de orto- şi para-
keratinizare
b) corion - bine vascularizat, cu nervi periferici
• central - se găsesc: - fibre musculare striate secţionate longitudinal şi transversal
7
 - între fibrele musculare striate se găsesc: - lumene vasculare
- ţesut conjunctiv
- nervi periferici

Diagnostic diferenţial: - nu se face.

ESOFAG - PASAJ ESO-GASTRIC

Diagnostic pozitiv:
1. Segment de tub digestiv (TD) cu perete organizat pe 4 tunici: - mucoasa
- submucoasa
- musculara
- adventice
2. Mucoasa prezintă : - epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare
- corion  ţesut conjunctiv cu canale de excreţie
- muscularis mucosae
3. Submucoasa - conţine glande esofagiene proprii
4. Musculara - este formată din fibre musculare striate şi netede dispuse pe 2 straturi:
 circular  intern (CI)
 longitudinal  extern (LE)
5. Trecerea bruscă între epiteliul stratificat scuamos fără keratinizare al esofagului şi
epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) al stomacului = pasaj eso-gastric

Descrierea elementelor:
1) Mucoasa - este formată din:
 epiteliu stratificat scuamos fără keratinizare  3 straturi : - bazal, spinos şi
superficial
 corion - ţesut conjunctiv lax în care se găsesc canale de excreţie ale glandelor
esofagiene proprii din submucoasă precum şi glande cardiale superioare (1/3 sup.) şi
inferioare (1/3 inf.)
 muscularis mucosae  conţine fibre musculare netede
2) Submucoasa:
• este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat şi inervat (microganglioni
vegetativi din plexul nervos Meissner)
• conţine glande esofagiene proprii = glande tubulo-acinoase mucoase
formate din acini mucoşi şi canale de excreţie cu epiteliu cubic bistratificat
(vizibile şi în corionul mucoasei)
3) Musculara: - este formată din fibre musculare dispuse pe 2 straturi:
• circular intern
• longitudinal extern
- fibrele musculare sunt: - în 1/3 superioară  fibre striate
- în 1/3 medie  fibre striate şi netede
-în 1/3 inferioară  fibre netede
- între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul
nervos mioenterie Auerbach
4) Adventicea - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare

Diagnostic diferenţial:
1) Stomacul: - epiteliu simplu cilindric care înfundă formând cripte gastrice la baza cărora se

8
 deschid glande gastrice caracteristice
2) Intestinul subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi caliciforme
- vilozităţi intestinale
- glande intestinale Lieberkuhn = glande tubulare drepte
3) Intestinul gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi numeroase caliciforme
- glande intestinale Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme

STOMAC - regiune fundică

Diagnostic pozitiv:
1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa
- submucoasa
- musculara
- seroasa
2) Mucoasa: - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt)  cripte gastrice
- glande fundice = glande tubulare sinuoase
3) Musculara: - 3 straturi: - intern oblic
- mijlociu circular
- extern longitudinal
Descrierea elementelor:
1) Mucoasa - este formată din:
 epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-secretor, ce se înfundă în
corion şi formează cripte gastrice scurte, în baza cărora se deschid glandele fundice
care sunt lungi, dese, tubulare simple sinuoase, formate din 4 tipuri de celule:
- 3 tipuri de celule exocrine
- 1 tip de celule endocrine (nu se văd în coloraţia HE)
• epiteliul de suprafaţă - este format din celule prismatice înalte, cu nucleul ovalar
perpendicular pe membrana bazală, cu citoplasmă palidă
• glanda fundică 3 tipuri de celule exocrine:
a. celule accesorii (mucoase) - localizate la gâtul glandei, sunt puţine, mici, cu nucleu bazal şi
citoplasmă palidă  secretă mucus
b. celule parietale (oxintice) - predomină în corpul glandei ,sunt mari ,rotunde acidofile ,cu
nucleu rotund situat central  secretă acid clorhidric (HCl) şi factor intrinsec Castle
c. celule principale (pepsinogene) - localizate în corpul şi baza glandei, sunt prismatice cu
citoplasmă intens bazofilă, cu nucleu rotund-ovalar situat la polul bazal al celulei  secretă
pesinogen;
• corion - de apărare
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE)
2) Submucoasa - conţine ţesut conjunctiv lax, cu lumene vasculare şi microganglioni
vegetativi din plexul nervos Meissner
3) Musculara - conţine fibre musculare netede secţionate oblic, longitudinal şi transversal
 între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din
plexul nervos mioenteric Auerbach
2) Seroasa - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu (epiteliu simplu scuamos)

Diagnostic diferenţial:
1) Stomac - regiune pilorică: - prezintă glande pilorice caracteristice de tip tubular-ramificat
2) Intestin subţire: - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme;
- vilozităţi intestinale
9
 - glande Lieberkuhn
3) Intestin gros: - epiteliu intestinal cu enterocite şi numeroase celule caliciforme
- glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme

STOMAC - regiune pilorică

Diagnostic pozitiv :
1) Segment de TD  4 tunici: - mucoasa
- submucoasa
- musculara
- seroasa
2) Mucoasa - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen  cripte gastrice
- glande pilorice caracteristice
3) Musculara — 3 straturi : - intern  oblic
- mijlociu  circular
- extern  longitudinal

Descrierea elementelor:
1) Mucoasa — este formată din :
• epiteliu de suprafaţă = epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-
secretor care se înfundă formând cripte gastrice lungi,1a baza cărora se deschid
glandele pilorice care sunt mai rare, scurte, tubulare ramificate cu secreţie mucoasă
• corion - de apărare
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE)
a) circular intern
b) longitudinal extern
2) Submucoasa - formată din ţesut conjunctiv lax, cu lumene vasculare şi microganglioni
vegetativi din plexul nervos Meissner
3) Musculara - fibre musculare netede secţionate oblic, longitudinal şi transversal între
care se găsesc microganglioni din plexul nervos mioenteric Auerbach
4) Seroasa - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu (epiteliu simplu scuamos)

Diagnostic diferenţial:
1) Stomac - regiune fundică: prezintă glande fundice caracteristice (tubulare simple
sinuoase
2) Intestin subţire: - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme
- vilozităţi intestinale
- glande Lieberkuhn
3) Intestin gros: - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme
- glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme

10
 DUODEN

Diagnostic pozitiv :
1.Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa
- submucoasa
- musculara
- seroasa
2. Mucoasa - este formată din epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) heterogen ce
formează cu corionul expansiuni spre lumen  vilozităţi intestinale
- invaginaţii  glande Lieberkuhn = glande tubulare simple dreapte
3. Submucoasa — conţine glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase

Descrierea elementelor :
1. Mucoasa prezintă:
 vilozităţi intestinale largi, cu aspect de frunză de ferigă
 glande Lieberkuhn mai scurte, unele uşor deviate datorită ascensionării glandelor
Brunner în corionul mucoasei
 glanda Lieberkuhn conţine 5 tipuri de celule:
a) enterocite - celule prismatic înalte cu platou striat, citoplasmă slab bazofilă, nucleul este
ovalar
b) celule caliciforme
c) celule bazale — de regenerare
d) celule Paneth — de formă piramidală, cu nucleu rotund, situat bazal, citoplasmă acidofilă cu
granule intens acidofile ce conţin lizozim
e) celule enteroendocrine — care nu se văd în coloraţie HE
 vilozitatea intestinală: - epiteliul este alcătuit din enterocite, caliciforme şi celule
enteroendocrine (nu se văd în HE) şi axul conjunctivo- vascular cu corion de apărare, chili
fer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke)
• muscularis mucosae - fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE); poate fi
disociată, întreruptă de adenomerii glandelor Brunner
2. Submucoasa - ţesut conjunctiv lax, cu lumene vasculare şi glande Brunner = glande
tubulo-acinoase mucoase formate din celule prismatice, cu citoplasmă palidă, nucleu
turtit, situat bazal ce se varsă în glandele Lieberkuhn
3. Musculara - formată din fibre musculare netede disouse pe 2 straturi (CI-LE):
a) circular intern
b) longitudinal extern
- între cele 2 straturi se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric
Auerbach
2) 4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu (epiteliu simplu scuamos)

Diagnostic diferenţial:
1. Jejunul: - vilozităţi intestinale  lungi, dese, digitiforme
11
 - glande Lieberkuhn  lungi, dese, până la muscularis mucosae
2. Ileonul : - vilozităţi intestinale  scurte şi late
- glande Lieberkuhn  mai scurte, unele deviate
- plăci Peyer = foliculi limfatici primari şi secundari
3. Stomac: - epiteliu simplu cilindric mucoido-secretor cu cripte şi glande caracteristice
4. Intestin gros: - nu are vilozităţi;
- glande Lieberkuhn - lungi, dese, cu numeroase caliciforme

JEJUN

Diagnostic pozitiv :
1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa
- submucoasa
- musculara
- seroasa
2) Mucoasa prezintă: - vilozităţi intestinale  lungi, dese, digitiforme
- glande Lieberkuhn  lungi, dese, până la fibrele din muscularis mucosae

Descrierea elementelor:
1. Mucoasa prezintă :
 vilozităţile intestinale  sunt foarte înalte ,efilate cu aspect digitiform
 glandele Lieberkuhn: - nu conţin celule Paneth
- sunt lungi, adânci, dese şi ajung până la fibrele musculare
din muscularis mucosae
 corion  de apărare
 muscularis mucosae  conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE)
2. Submucoasa - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare
3. Musculara - este formată din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE):
• circular - intern
• longitudinal - extern
- între fibrele musculare se află microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric
Auerbach
4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu (epiteliu simplu scuamos)

Diagnostic diferenţial:

2. Duodenul: - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunze de ferigă

- glande Lieberkuhn mai scurte, uşor deviate
- glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase
3. Ileonul: - vilozităţi intestinale scurte şi late
- glande Lieberkuhn mai scurte, unele deviate
- plăci Peyer = foliculii limfatici primari şi secundari
4. Stomacul: - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor care se înfundă
formând cripte gastrice

12
 - glande gastrice caracteristice
4. Intestinul gros: - nu prezintă vilozităţi intestinale
- glandele Lieberkuhn sunt lungi, dese cu numeroase celule caliciforme

ILEON

Diagnostic pozitiv:
1. Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa
- submucoasa
- musculara
- seroasa
2. Mucoasa prezintă:
• vilozităţi intestinale - mai scurte, late
• glande Lieberkuhn - mai scurte, unele deviate
• fibrele de muscularis mucosae întrerupte de foliculi limfatici primari şi
secundari
ascensionaţi din submucoasa până în corionul mucoasei = plăci Peyer
3.Submucoasa prezintă foliculi limfatici primari şi secundari = plăci Peyer

Descrirea elementelor:
1. Mucoasa prezintă:
• vilozităţi intestinale scurte, late, alcătuite din:
a) la exterior  epiteliul de înveliş alcătuit din enterocite, celule caliciforme şi celule
enteroendocrine
b) în interior  ax conjunctivo-vascular cu corion de apărare, chilifer central limfatic şi
fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke)
• glande Lieberkuhn scurte, uşor deviate  conţin enterocite, caliciforme, celule bazale de
regenarare, celule Paneth, celule enteroendocrine
• fibre musculare netede din muscularis mucosae întrerupte
2. Submucoasa
 ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari
agminaţi, ce pot ascensiona până în corionul mucoasei = plăci Peyer
3. Musculara
 este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în 2 straturi CI-LE, între care
există microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach
4. Seroasa
 ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu (epiteliu simplu scuamos)

Diagnostic diferenţial:

1) Stomac: — epiteliu simplu prismatic mucoido-secretor cu glande caracteristice şi cripte

gastrice
13
2) Duoden: - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunză de ferigă
- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate
- glande Brunner tubulo-acinoase mucoase
3) Jejun: - vilozităţi intestinale lungi, dese digitiforme
- glande Lieberkuhn lungi, deseâ, până la fibrele de muscularis mucosae
4) Intestin gros: - nu are vilozităţi
- glande Lieberkuhn lungi, dese, cu numeroase celule caliciforme

COLON

Diagnostic pozitiv:

1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa

- submucoasa
- musculara
- seroasa
2) Mucoasa conţine:
• glande Lieberkuhn lungi, dese, cu numeroase celule caliciforme
• corion de apărare, cu foliculi limfatici izolaţi
3) Musculara — dispusă pe 2 straturi CI-LE, este grupată în 3 panglici = tenii

Descrierea elementelor:
1) Mucoasa prezintă:
 epiteliu simplu prismatic înalt (cilindric) heterogen cu enterocite şi caliciforme
realizează numeroase glande Lieberkuhn, dese, lungi până la muscularis mucosae
 glanda Lieberkuhn conţine: - enterocite
- celule caliciforme numeroase
- celule bazale de regenerare
- celule enteroendocrine
- nu există celule Paneth
• atât în corion cât şi în submucoasa se remarcă foliculi limfatici izolaţi
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-LE
2) Submucoasa:
• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare
3) Musculara conţine:
• fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-LE: - circular –intern şi longitudinal-extern
între care există microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach
4) Seroasa:
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu (epiteliu simplu scuamos)

Diagnostic diferenţial:

1) Stomac: - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte gastrice şi glande

caracteristice
14
1) Intestin subţire: - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme
- vilozităţi intestinale caracteristice
- glande Lieberkuhn caracteristice
3) Apendicele ileo-cecal:
• glande Lieberkuhn scurte, mai rare, cu puţine celule caliciforme
• muscularis mucosae întreruptă de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari,
precum şi de infiltrate limfoide în corion şi submucoasa

APENDICE BLEO-CECAL

Diagnostic pozitiv:

1) Segment de tub digestiv  4 tunici: - mucoasa

- submucoasa
- musculara
- seroasa
2) Mucoasa prezintă :
• glande Lieberkuhn mai scurte, mai rare, cu mai puţine celule caliciforme decât în colon
• muscularis mucosae întreruptă, de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari şi
infiltraţii limfoide prezente în corionul mucoasei şi submucoasa

Descrierea elementelor:

1) Mucoasa prezintă:
• glande Lieberkuhn — mai rare, scurte, care conţin: - enterocite
- caliciforme puţine
- celule bazale de regenerare
- celule Paneth
- celule enteroendocrine
• corion de apărare
• muscularis mucosae — conţine fibre musculare netede ce sunt întrerupte datorită bogăţiei
de foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente atât in corion cât şi în
submucoasă
2) Submucoasa:
 ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii
limfoide
3) Musculara:
• fibre musculare netede dispuse în 2 straturi: - circular - intern
- longitudinal - extern
 între cele 2 straturi de fibre musculare netede se găsesc microganglioni vegetativi din
plexul nervos mioenteric Auerbach
4) Seroasa:
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu

Diagnostic diferenţial:
15
1) Colon: - glande Lieberkuhn lungi, dese cu numeroase celule caliciforme
- corion de apărare cu foliculi limfatici izolaţi
2) Intestin subţire: - epiteliu intestinal cu enterocite numeroase şi celule caliciforme
- vilozităţi intestinale caracteristice
- glande Lieberkuhn caracteristice
3) Stomac: - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte şi glande gastrice
caracteristice

TIROIDA şi PARATIROIDA

Diagnostic pozitiv:

1) Capsulă
2) Foliculi tiroidieni în diferite stadii funcţionale
3) Celule parafoliculare
4) Paratiroida  aranjare cordonal compactă a celulelor principale

Descrierea elementelor:

TIROIDA:

1) Capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat → septuri fine  compartimente (denumite

impropriu lobuli)
1) Stroma - ţesut conjunctiv lax, cu o bogată reţea de capilare (fenestrate)
2) Parenchimul — format din foliculi tiroidieni (formă sferică sau ovalară)
• foliculii tiroidieni sunt alcătuiţi din: - celule foliculare = tireocite
- coloidul tiroidian - situat central
• foliculii tiroidieni se găsesc în diferite stadii de activitate:
 normofuncţie celule foliculare (tireocite) cubice
 hiperfuncţie  celule foliculare prismatice, cu puţin coloid
 hipofuncţie  celule foliculare cubico-plate, cu mult coloid
• celule parafoliculare - sunt situate între foliculi au o citoplasmă clară, palidă, eozinofilă
- secretă calcitonină
• tireocitul = celula foliculară - are o citoplasmă bazofilă ,nucleu rotund situat central;
• coloidul tiroidian — conţine tireoglobulina din care se vor forma hormonii tiroidieni T3 şi
T4

PARATIROIDELE:

• sunt în număr de 4
16
• prezintă: - capsulă
- stromă
- parenchim
• capsula - este foarte subţire, formată din ţesut conjunctiv, trimite în interior septuri fine
• stroma - ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină, susţine parenchimul
• parenchimul - prezintă 2 tipuri de celule: - celule principale
- celule oxifile
• celulele principale: - sunt de formă poligonală, cu citoplasmă bazofilă, nucleu palid,
situat central
• celulele oxifile: - sunt situate printre celulele principale, sunt mai mici, au citoplasmă
acidofilă şi nucleu intens colorat

SUPRARENALA

Diagnostic pozitiv:

1) Capsulă
2) Corticosuprarenala  cordoane celulare aranjate diferit, pe 3 zone: - glomerulata
- fasciculata
- reticulata
3) Medulosuprarenala  centrală, cu cordoane celulare scurte sau cuiburi celulare

Descrierea elementelor:

1) Capsula - ţesut conjunctiv cu fibre elastice care trimite în interior septuri fine
2) Stroma - ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină (nu se văd în coloraţie HE)
3) Parenchim - organizat diferit: - corticosuprarenala
- medulosuprarenala

 Corticosuprarenala - prezintă 3 zone:

 zona glomerulata: - cordoane celulare arcuite, în ghemuri (15%)
 zona fasciculata: - cordoane celulare lungi, cu traiect perpendicular pe suprafaţa
glandei (75%)
 zona reticulata: - cordoane celulare scurte, ramificate, anastomozate, ca o reţea (10%)
 celulele corticosuprarenalei - sunt prismatice sau poliedrice, cu nucleul situat central
şi citoplasmă palidă, cu aspect spumos (datorită încărcării cu picături lipidice)
 între cordoanele celulare se remarcă capilare cu aspecte diferite, în funcţie de zonă
 celulele corticosuprarenalei secretă hormoni de natură lipidică ,diferiţi în funcţie de zonă:
• zona glomerulata - mineralocorticoizi
• zona fasciculata - glucocorticoizi
• zona reticulata – gonadocorticosteroizi
17
 Medulosuprarenala — prezintă:
 celule care formează cordoane scurte ,anastomozate între ele, realizând o reţea în
ochiurile căreia se găsesc elemente vasculare
 celulele sunt mai mari ,poliedrice cu citoplasmă bazofilă ,nucleu central ,prezintă
granule de secreţie
 între cuiburile de celule se găsesc capilare largi
 celulele secretă catecolamine: - adrenalină
- noradrenalină
 conţine şi corpi celulari ai neuronilor simpatici preganglionari

PANCREAS

Diagnostic pozitiv:

1) Organizat în lobuli, înconjuraţi de ţesut conjunctiv, în care coexistă:

• acini seroşi (componenta exocrină)
• insule Langerhans(componenta endocrină)

Descrierea elementelor:

 Componenta exocrină:
1) Acinii seroşi - caracteristici:
• nu au celule mioepiteliale
• prezintă celule centro-acinoase - formează prima porţiune a canalului de excreţie
• sunt alcătuiţi din celule piramidale, cu nucleu rotund, bazal, citoplasmă bazofilă
2) Canalele de excreţie intralobulare (intercalare) - sunt mărginite de un epiteliu simplu
cubic
3) Canalele de excreţie interlobulare (extralobulare) - se găsesc în septurile
conjunctive interlobulare alături de lumene vasculare şi sunt mărginite de un epiteliu
simplu prismatic;
4) Canalul principal rezultă prin confluarea canalelor extralobulare

 Componenta endocrină:
• este reprezentată de insulele Langerhans
• insulele Langerhans - apar din loc în loc în lobul, printre acini, ca nişte arii rotunde
sau ovalare, mai palide, cu celule secretorii (care nu se pot deosebi între ele în HE)
• insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule:
 celule A (alfa) - aproximativ 20% ,care secretă glucagon
 celule B (beta) — aproximativ 70% ,care secretă insulina
 celule D (delta) - aproximativ 5% ,care secretă somatostatină

18
  celule G — aproximativ 1% ,care secretă gastrină
 celule PP - aproximativ 1 % ,care secretă polipeptid pancreatic

Diagnostic diferenţial:
1. Glanda salivară exclusiv seroasă (parotida) care prezintă aspecte caracteristice atât
pentru acini cât şi pentru canale:
• acinii seroşi prezintă celule mioepiteliale
• canalele intralobulare (intercalare) sunt de 2 tipuri:
- canale Boll cu epiteliu simplu cubic
- canale Pfluger cu epiteliu cubico-prismatic
• canale interlobulare (extralobulare) sunt cu epiteliu bistratificat cubic, simplu prismatic sau
stratificat pavimentos fără keratinizare

FICAT

Diagnostic pozitiv:

1) Organ parenchimatos
1) Lobuli clasici hepatici: - hexagonali, centraţi de o venă centrală, spre care converg
cordoane de hepatocite, radiar, separate de capilare sinusoide
2) în colţurile hexagonului se găsesc spaţiile porto-biliare (Kieman)

Descrierea elementelor:

• cordoane de hepatocite ce converg spre vena centrală în cadrul lobulului clasic

• hepatocitul  celulă poliedrică, citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de
activitate, nucleu rotund, cu nucleol evident, situat central; - uneori pot fi binucleate;
• între hepatocite  capilare sinusoide hepatice,cu endoteliu discontinuu şi membrana bazală
fragmentată, iar în coloraţia HE putem observa:
- celule endoteliale cu nucleu aplatizat
- macrofagele hepatice (celule Kupffer) cu nucleu rotund, ce proemină în lumenul sinusoidului
 spaţiile porto-biliare  conţin cel puţin 3 lumene, într-o atmosferă redusă de ţesut ţesut
conjunctiv lax:
 o arteriolă - ram din artera hepatică
 o venulă - ram din vena portă
 un canalicul biliar, mărginit de un epiteliu simplu cubic

19
 VEZICULA BILIARĂ

Diagnostic pozitiv:

1) Organ tubular ,cu perete organizat pe 3 tunici:

 mucoasă  epiteliu simplu prismatic ce realizează înfundări în corion (fals aspect de
glande)
 musculară  fibre musculare netede dispuse plexiform
 seroasă

Descrierea elementelor:
• epiteliu de suprafaţă - este simplu prismatic alcătuit din celule cu nucleu în porţiunea
bazală; se înfundă în grosimea corionului (de apărare) realizând un fals aspect de glande
• fibre musculare netede din tunica musculară, secţionate oblic longitudinal şi transversal
• seroasa - ţesut conjunctiv lax, tapetat de mezoteliu

GLANDE SALIVARE

Glandele salivare sunt de 2 tipuri: - glande salivare majore

- glande salivare minore

Glandele salivare majore sunt în număr de 3:

- glanda parotidă →formată exclusiv din acini seroşi
- glanda sublinguală  glandă de tip mixt
- glanda submaxilară  glandă de tip mixt

Diagnostic pozitiv:

1) Lobuli înconjuraţi de septuri conjunctive

2) In lobuli se găseşte : - stromă  ţesut conjunctiv lax redus, cu adipocite
- acini seroşi, mucoşi şi micşti
- canale intralobulare

Descrierea elementelor:

1) Lobulul glandei conţine:

• stromă - ţesut conjunctiv lax, redus cu prezenţa de adipocite
• acini : - seroşi  secretă enzime
- mucoşi  secretă mucus
- micşti
• canale intralobulare:
20
 - canal Boll  epiteliu simplu cubic
- canal Pfluger  epiteliu simplu cubico-prismatic
• în septurile conjunctive interlobulare se observă:
- lumene vasculare
- structuri nervoase
- canale interlobulare sau extralobulare
• canalele interlobulare  iniţal au epiteliu bistratificat cubic, apoi devine simplu prismatic iar
în final se deschid în cavitatea orală, unde epiteliul devine stratificat pavimentos fără
keratinizare

TRAHEEA

Diagnostic pozitiv:

1) Organ tubular cu partea posterioară incompletă, superior fixată la laringe, iar inferior se
bifurcă în cele 2 bronhii primare, dreaptă şi stângă
2) Traheea are un perete alcătuit din 4 tunici:
 mucoasa - alcătuită din:
 epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator
 corion
 submucoasa
 fibro-musculo-cartilaginoasă
 adventice

Descrierea elementelor:

1) Mucoasa conţine:
• epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator - alcătuit din 3 tipuri de celule:
- celule bazale - de formă cuboidală cu rol în regerarea epiteliului
- celule prismatic înalte (cilindrice) cu cili la polul apical
- celule caliciforme  care secretă mucus
• corion de apărare — cu fibre elastice şi conjunctive, bogat în celule cu rol în apărare, cu
elemente limfoide solitare sau grupate şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase

2) Submucoasa - este alcătuită din:

• ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat, până la pericondrul cartilagiului traheal

21
3) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă este alcătuită din:
• inele cartilaginoase (tip hialin) incomplete, cu aspect de potcoavă (cu concavitatea posterior)
• aceste inele cartilaginoase sunt solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv dens, bogat în fibre
elastice, în continuitate cu pericondrul
• extremităţile libere ale inelelor sunt conectate prin fascicule de fibre musculare netede
(muşchiul traheal)
•
4) Adventicea — se găseşte la exterior
• este alcătuită din ţesut conjunctiv lax, bogat în adipocite lumene vasculare şi nervi periferici

PLĂMÂNUL

Diagnostic pozitiv:

1) Structură caracteristică, asemănătoare cu o dantelă, determinată de prezenţa alveolelor

pulmonare separate prin septuri fine interalveolare
2) Bronşii supralobulare cu structură asemănătoare cu peretele traheei

Descrierea elementelor:
1) bronşii supralobulare - cu peretele structurat asemănător cu cel al traheei  4 tunici:
• mucoasă: - epiteliu pseudostratificat de tip respirator şi corion mai redus, cu elemente
limfoide şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase
• submucoasă: - ţesut conjunctiv lax mult diminuat
• tunica fibro-musculo-cartilaginoasă conţine:
- piese de cartilagiu hialin - cu forme neregulate, realizând un inel incomplet
- fibre de colagen şi elastice - care conectează plăcile cartilaginoase
- fibre musculare netede = muşchiul lui Reissesen
 adventicea - ţesut conjunctiv fibro-elastic, comun cu teaca conjunctivă care înconjură vasele
pulmonare
2) bronşii intralobulare - reprezentate de : - bronşiolele propriu-zise
- bronşiolele terminale
- bronşiolele respiratorii
• la acest nivel epiteliul devine simplu cilindric → simplu cubic → simplu pavimentos;
epiteliul la acest nivel nu mai conţine celule caliciforme, acestea sunt înlocuite de celule
Clara (bronşiolare) care devin din ce în ce mai numeroase pe măsură ce calibrul
bronşiolelor diminuă care secretă un material surfactant-like; - alături de aceste celule se
mai găsesc numeroase celule ciliate
• corionul este foarte slab reprezentat (glandele, elementele limfoide şi plăcile de cartilagiu
dispar)
 bronşiolele propriu-zise prezintă un epiteliu simplu cilindric şi un corion slab reprezentat
22
 care conţine fibre musculare netede cu dispoziţie circulară ce înconjură complet lumenul
 bronşiolele terminale prezintă un epiteliu simplu cubic şi un corion redus cu fibre
musculare netede discrete
 bronşiolele respiratorii prezintă un epiteliu simplu pavimentos şi un corion redus cu
fibre musculare netede întrerupte; - acestea se continuă cu teritoriul respirator al
pulmonului
3) Teritoriul respirator al pulmonului - este reprezentat de: canalele alveolare, sacii
alveolari şi alveolele pulmonare
 canalele alveolare — au un perete discontinuu, alcătuit din epiteliu simplu pavimentos şi
un corion redus conţinând fibre elastice şi rare fibre musculare netede; se sfârşesc în "fund de
sac ", formând sacii alveolari, fără perete propriu
 alveolele pulmonare — sunt despărţite între ele prin septuri interalveolare fine, în care
se găseşte ţesut conjunctiv, numeroase capilare şi macrofage
• epiteliul alveolar - este alcătuit din 2 tipuri de pneumocite (alveolocite):
• pneumocite tip I = membranoase - în MO seamănă cu o celulă endotelială, sunt celule
turtite aplatizate, cu nucleu turtit, alungit, paralel cu MB; participă la realizarea barierei
aer-sânge
• pneumocite tip II = granulare - în MO sunt rotunde, cu nucleu rotund, proemină în
lumenul alveolei; produc surfactantul alveolar
• la periferia preparatului se observă pleura = ţesut conjunctiv tapetat de mezoteliu

RINICHI

Diagnostic pozitiv:
1) Prezintă 2 zone:
 corticala  conţine: corpusculi renali (CR) şi tubii nefronului
 medulara conţine tubi colectori
Cele 2 zone se interpătrund

Descrierea elementelor:

 Corticala - este alcătuită din:

• cortex corticis  nu conţine CR
• zona labirintică  între piramidele Ferrein
• coloanele Bertin  între piramidele Malpighi

 Medulara - este alcătuită din piramidele Malpighi pe care se găsesc piramidele Ferrein
 corpusculul renal (CR) prezintă următoarele componente:
1) componenta epitelială (capsula Bowmann) cu 2 foiţe:
• parietală  epiteliu simplu pavimentos
• viscerală  tapetează ghemul vascular, reprezentată de celule specifice, numite
podocite, care prezintă o citoplasmă evidentă, nucleu globulos, cu cromatina dispersată
2) componenta endotelială - este alcătuită din capilare glomerulare de tip fenestrat
3) componenta mezangială este alcătuită dintr-o matrice şi celule mezangiale ce se observă
între ansele capilare; aceste celule au o citoplasmă condensată şi nucleu cromatic
23
 tubii nefronului - sunt de 3 tipuri:
 tubul contort proximal (TCP)
 tubul contort distal (TCD)
 ansa Henle
• TCP — alcătuiţi din celule cubice sau cubico-prismatice cu nuclei evidenţi, citoplasmă
intens acidofilă, prezintă o "margine în perie" caracteristică; au lumen mic, neregulat
• TCD - alcătuiţi din celule cubice, cu citoplasmă palidă acidofîlă; au lumen larg şi regulat
• la nivelul polului vascular al CR din aparatul juxtaglomerular se observă macula densa
= modificarea structurii TCD ce ia un aspect rectiliniu, cu celule mai înalte în palisadă
• ansa Henle - alcătuită dintr-un epiteliu simplu pavimentos

 tubii colectori
 sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu simplu cubico-prismatic cu celule care prezintă un pol apical
în cupolă, iar limitele intercelulare sunt vizibile

VEZICA URINARĂ

Diagnostic pozitiv :

 organ cavitar cu peretele organizat pe 3 tunici:

• mucoasă - formată din uroteliu şi corion
• musculară - plexiformă
• adventice

Descrierea elementelor:

1)Mucoasa
 uroteliu - este un epiteliu pseudostratificat, format din 3 tipuri celulare:
• celule bazale  celule cubice, de regenerare
• celule intermediare  polimorfe ("în rachetă de tenis")
• celule superficiale  celule "în umbrelă", mai late la PA, acoperă 2 celule din stratul
subjacent; prezintă o specializare a PA numită cuticulă
 corion - ţesut conjunctiv ce se prelungeşte şi între fibrele musculare netede din musculară

2) Musculara
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse plexiform

3) Adventicea
24
 • este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi microganglioni vegetativi

Diagnostic diferenţial:

Ureterul - este organizat pe 3 tunici:

• mucoasa - formată din uroteliu şi corion

• musculara — alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (LI-CE):
- longitudinal intern
- circular extern
• adventice

OVAR

Diagnostic pozitiv:

• la periferie  epiteliu simplu cubic

• corticala  foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive şi involutive
• medulara  ţesut conjunctiv bogat vascularizat

Descrierea elementelor:
• epiteliu simplu cubic numit impropriu şi "germinal"
• sub epiteliu există o condensare a stromei = albuginee
 Corticala — conţine foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluţie şi involuţie:
1) foliculul ovarian primordial = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare
aplatizate; în exterior membrana lui Slavianski; localizaţi pe mai multe rânduri, imediat sub
albuginee
2) foliculul ovarian primar = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare cubice =
celule granuloase; în exterior membrana lui Slavianski
3) foliculul ovarian secundar preantral = ovocit I crescut în diametru; celulele
granuloase se multiplică şi se dispun pe mai multe rânduri; în jurul ovocitului
membrana Pellucida;- la exterior membrana lui Slavianski şi tecile foliculare
4) foliculul ovarian secundar antral = ovocit I înconjurat de membrana Pellucida şi de
un rând de celule granuloase dispuse radiar = corona radiata; celulele granuloase
sintetizează lichid folicular ce se acumulează formând cavităţi; la exterior membrana
Slavianski, iar în afara ei există: teaca internă - predominant celulară şi teaca externă - fibro-
vasculară
5) foliculul ovarian matur (terţiar sau de Graaf) = folicul mare prin creşterea cantităţii de
lichid folicular; rezultă o cavitate mare = antrum, înconjurat de câteva rânduri de celule
25
 granuloase = granuloasa parietală; ovocitul I înconjurat de zona Pellucida, corona radiata şi
mai există un grup de celule granuloase = discul proliger; la exterior membrana lui Slavianski
şi cele 2 teci (internă şi externă)
6) foliculi ovarieni atrezici - atrezia implică:
• degenerescenta celulelor granuloase
• diminuarea dimensiunilor foliculare
• moartea ovocitului  zone Pellucida izolate, ratatinate
• persistenţa prelungită a tecilor  foliculi tecogeni
• hipersecreţie de lichid folicular  foliculi chistici

 Medulara
• conţine ţesut conjunctiv, bogat în lumene vasculare (artere, arteriole, vene, venule, capilare)
• corpul progestativ- cu 2 tipuri de celule:
 celule granuloase luteale provenite din fostele celule granuloase; MO: celule
rotunde/ovalare, cu limite vizibile, nucleu sferic, citoplasmă spongioasă
 celule tecale luteale — provenite din fostele celule ale tecii interne; MO: celule
mici, alungite, intens colorate
 corpul albicans - rezultă din alterarea corpului progestativ prin:
• degenerescentă lipidică
• hipertrofie fibroasă

TROMPA UTERINĂ
Diagnostic pozitiv:
• organ tubular, prezintă 3 tunici : - mucoasă
- musculară
- adventice
• mucoasa prezintă un epiteliu simplu cilindric hormono-dependent şi un corion cu
numeroase pliuri

Descrierea elementelor:
 mucoasa
• epiteliu simplu cilindric hormono-dependent, conţine 2 tipuri celulare: ciliate şi secretorii
• corionul realizează pliuri ce ocupă aproape tot lumenul tubar
 musculara
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE): circular intern şi
longitudinal extern
 adventicea
 este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat; este acoperită de mezoteliu
peritoneal

PLACENTA

• este un organ tranzitoriu

 Placenta I — prezintă 2 componente:
1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare
2) Placenta maternă - reprezentată de celulele deciduale
• vilozităţile placentare sunt de 3 tipuri:
 vilozităţi primare  lipsite de ţesut conjunctiv şi vase sangvine fetale
26
  vilozităţi secundare  prezintă un miez conjunctiv
 vilozităţi terţiare  prezintă un miez conjunctiv invadat de vase sangvine în dezvoltare
 Vilozităţile placentare sunt tapetate la exterior de trofoblast - alcătuit din 2 straturi
celulare:
 citotrofoblast – situate intern, cu celule cubice, citoplasmă clară, nuclei mari
 sinciţiotrofoblast - situat extern, apare ca o pătură continuă de citoplasmă cu
numeroase vacuole, incluzii lipidice şi nuclei dispuşi pe un singur rând
 Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse sub formă de placarde, bogate în
glicogen
 zone de fibrinoid — material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi
trofoblastice
 lacuri sangvine materne

 Placenta II - este alcătuită din 2 componente:

1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare primare, secundare, terţiare
2) Placenta maternă - reprezentată de celule deciduale
 Vilozităţile placentare — sunt tapetate la exterior de trofoblast format numai din
sinciţiotrofoblast (citotrofoblastul dispare)
 Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse în placarde, bogate în glicogen
 zone de fibrinoid - material extracelular rezultat din degenerarea celulelor
deciduale şi trofoblastice
 lacuri sangvine materne

UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă

Diagnostic pozitiv:
 organ cavitar cu perete format din 3 tunici:
• mucoasă = endometru
• musculară = miometru
• seroasă = parametru
 mucoasa — prezintă un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se invaginează  glande
endometriale şi un corion citogen
 endometru este structurat pe 2 zone: - superioară = pătura funcţională (2/3)
- inferioară = pătura bazală, de regenerare (1/3)
Descrierea elementelor:
 mucoasa
• epiteliul de suprafaţă - este simplu prismatic cu 2 tipuri celulare :-ciliate  mai puţine
-secretorii  mai numeroase
• epiteliul se invaginează în corion formând glande endometriale = glande tubulare
simple sinuoase, rectilinii, perpendiculare pe suprafaţă; lumene bine definite, rotunde
sau ovalare
• corionul — este citogen  predomină celulele de tip fibroblast şi substanţa fundamentală,
există arteriole, venule, capilare situate subepitelial
• mucoasa prezintă 2 pături: - funcţională  2/3 superioară a endometrului
- bazală  1/3 inferioară a endometrului
 musculara
• este alcătuită din fibre musculare netede, dispuse în 3 straturi: intern longitudinal , mijlociu
plexiform, extern longitudinal
• stratul mijlociu plexiform este gros, bine reprezentat şi bine vascularizat  conţine arteriole
fără adventice, în continuitate directă cu fibrele musculare
 seroasa - este alcătuită din ţesut conjunctiv, bogat în fibre elastice, acoperit de
27
mezoteliu în 2/3superioară
Diagnostic diferenţial: uter cu endometru în fază secretorie

ENDOMETRU în fază secretorie

Diagnostic pozitiv:
 mucoasa uterină prezintă: un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se
înfundă  glande endometriale caracteristice şi un corion
 mucoasa conţine 2 zone: compactă şi spongioasă

Descrierea elementelor:
 epiteliu de suprafaţă - este simplu cilindric, predomină celulele secretorii
• epiteliu de suprafaţă se înfundă în corion formând glande endometriale caracteristice;
• glandele endometriale - sunt lungi, sinuoase, cu lumen larg, ondulat, festonat, asemănător
cu "dinţii de fierăstrău"
 corionul este edemaţiat; la nivelul păturii funcţionale se disting 2 subzone:
 zona compactă - conţine gâtul glandelor endometriale şi celulele stromale ce
s-au transformat decidual
 zona spongioasă - conţine corpul glandelor cu aspect caracteristic de "dinţi de
fierăstrău", iar corionul este edemaţiat cu celule stelate distanţate între ele prin
edemul acumulat

Diagnostic diferenţial: endometru în fază proliferativă

Glanda mamară în repaus

Diagnostic pozitiv:

 lobulul - conţine:
• stromă - ţesut conjunctiv lax bine reprezentat
• canale intralobulare - mărginite de un epiteliu bistratificat
 ţesutul extralobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat care conţine adipocite,
vase sangvine, canale galactofore (extralobulare)

Descrierea elementelor:
 lobulul
• componenta secretorie = acinii - este practic absentă
• singurele lumene prezente aparţin canalelor intralobulare, mărginite de un
epiteliu bistratificat, format din celule cubice secretorii, care delimitează lumenul şi
celule mioepiteliale
• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax evident
• între lobuli există ţesut conjunctiv dens semiordonat cu lumene vasculare, adipocite, canale
extralobulare cu un epiteliu cubic bistratificat

Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în activitate (sarcină sau lactaţie)

28
 Glanda mamară în activitate

Diagnostic pozitiv:

 lobulul - este mare, conţine numeroase lumene care în marea majoritate reprezintă
porţiuni secretorii = alveole
 stroma - ţesut conjunctiv lax puţin evident

Descrierea elementelor:
 lobulul prezintă:
• porţiunea secretorie = alveola - este mărginită de un epiteliu simplu cubic, dublat la
exterior de celule mioepiteliale; acestea predomină în dauna canalelor intralobulare ce sunt
mărginite de un epiteliu bistratificat cubic
• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax, foarte redus
• interlobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat bine reprezentat, cu lumene vasculare,
adipocite şi canale extralobulare mărginite de un epiteliu bistratificat cubic

Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în repaus

Testicol şi căi extratesticulare

Diagnostic pozitiv:
• capsulă la periferie
• tubi seminiferi cu aspect caracteristic
• între tubii seminiferi există celulele Leydig
• căi spermatice extratesticulare cu structură caracteristică

Descrierea elementelor:
• capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat
• stroma - ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi celule interstiţiale Leydig (mari,
poligonale, cu citoplasmă spumoasă) care secretă hormonii androgeni
• parenchimul - reprezentat prin tubi seminiferi, la nivelul cărora observăm celulele
de susţinere Sertoli şi celulele liniei germinale, recunoscute după aspectul caracteristic al
nucleului;
 celula Sertoli - nucleu ovalar dispus în 1/3 bazală, perpendicular pe MB hipocrom cu
1-2 nucleoli evidenţi
 spermatogoniile - sunt rotunde, cu citoplasmă clară şi omogena, nucleu voluminos,
rotund, sunt situate în vecinătatea MB
 spermatocitele de ordin I - sunt cele mai mari din linia germinală, cu nucleu
mare cucromatina dispusă în grămezi
 spermatocitele de ordin II - reprezintă un stadiu de transformare rapid, motiv pentru care
sunt mai greu de observat în MO
 spermatidele - sunt localizate în apropierea lumenului tubului seminifer, sunt mici,

29
 rotunde cu nucleu hipercrom, dispuse în 3-4 straturi
 spermatozoizii - sunt localizaţi spre lumenul tubului seminifer, alcătuiţi din cap, gât şi
coadă; se observă ca mici virguliţe
 în afara capsulei testiculare se observă căile spermatice extratesticulare reprezentate
de conurile eferente, epididim şi canalul deferent
 conurile eferente - sunt alcătuite dintr-un epiteliu simplu format din celule cubice
neciliate în alternanţă cu celulele cilindrice ciliate, ceea ce conferă lumenului un
aspect festonat iar în exteriorul epiteliului există un strat conjunctivo-muscular
subţire
 epididimul - este mărginit de un epiteliu pseudostratificat cu celule cubice bazale şi
celule cilindrice cu stereocili; lumenul este larg, regulat în care se observă
stereocili iar stratul conjunctivo-muscular extern este mai bine reprezentat decât la
conurile eferente
 canalul deferent — prezintă 3 tunici: mucoasă, musculară şi adventice
- mucoasa - este alcătuită dintr-un epiteliu pseudostratificat (cu celule
cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili) şi un corion
- musculara - este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 3 straturi
(longitudinal intern, mijlociu circular, longitudinal extern)
- adventicea - ţesut conjunctiv lax

PROSTATA

Diagnostic pozitiv:

• organ cu structură musculo-conjunctivă

• format din 30-50 lobuli
• fiecare lobul conţine o glandă tubulo-alveolară cu dispoziţie particulară şi canale de excreţie;

Descrierea elementelor:

 Prostata prezintă : - capsulă

- stromă
- parenchim
1) capsula - este conjunctivo-musculară, trimite travee conjunctive spre nucleul central,
rezultând 30-50 lobuli
2) stroma - ţesut conjunctiv cu rol de susţinere a parenchimului
3) parenchimul - conţine : - elemente glandulare
- fibre musculare netede
30
 Prostata prezintă 2 zone:
1) o zonă centrală = fibro-musculară, traversată de uretra prostatică
2) o zonă periferică = spongioasă, ce conţine ţesut glandular
• ţesutul glandular este de tip tubulo-alveolar, se dispune în 3 straturi:
 glande ale mucoasei — cele mai scurte în vecinătatea uretrei
 glande ale submucoasei
 . glande prostatice propriu-zise - cele mai mari, mai evidente
• fiecare glandă tubulo-alveolară are un duct propriu ce se deschide la nivelul uretrei prostatice
• epiteliu glandular este pseudostratificat, format din celule cubice bazale şi celule cilindrice
secretorii
 în lumenul glandelor prostatice se poate observa acumularea de concreţiuni prostatice =
simpexioane Robbin

PIELEA

Diagnostic pozitiv:
• structură ce conţine : - epiderm
- derm superficial
- derm profund
• conţine foliculi piloşi, glande sebacee şi glande sudoripare

Descrierea elementelor:

1) epidermul - conţine 5 straturi celulare:

• bazal
• spinos
• granulos - celulele conţin keratohialin
• lucios - celulele conţin eleidină
• cornos
 alte tipuri celulare sunt:
• celulele Langerhans - celule prezentatoare de Ag-ne
• celule Merkel
• melanocite - produc melanină
2) dermul - este bine vascularizat şi inervat, prezintă 2 zone:
• dermul papilar superficial - este un ţesut conjunctiv lax cu fibre de colagen tip III

31
• dermul profund reticular — este un ţesut conjunctiv dens semiordonat, care conţine
glandele
anexe ale pielii
3) glandele anexe ale pielii sunt:
 glandele sebacee - sunt de tip sacciform; prezintă un adenomer şi un canal; adenomerul
prezintă 3 tipuri celulare: - bazale - cu rol în regenerare
- sebacee - care produc sebum (produs de natură lipidică)
- nesebacee - care conţin keratină, cu rol de susţinere
 glandele sudoripare - sunt de tip tubulo-glomerulat; prezintă un adenomer şi un canal
adenomerul prezintă 2 tipuri celulare (cubico-prismatice care delimitează lumenul şi celule
mioepiteliale); canalul este tapetat de un epiteliu bistratificat cubic
 firul de păr - prezintă 2 porţiuni: - o porţiune liberă = tija
- o porţiune la nivelul pielii = rădăcina
• rădăcina prezintă o zonă terminală = bulbul pilos
• rădăcina prezintă mai multe porţiuni:- medulara - în centru
- corticala - în jurul medularei
- cuticula corticalei
- teaca epitelială internă
- teaca epitelială externă
- teaca conjunctivo-fibroasă
• ataşat rădăcinii se găseşte muşchiul erector al firului de păr

32