Plexul brahial:

1. Paralizia de nerv circumflex/axilar(C5,C6)

Dpdv anatomo-functional:
- se formeaza din trunchiul secundar posterior al plexului brahial si este in raport strans cu colul
chirurgical humeral
Dpdv motor:
- muschii deltoid si rotund mic
- miscari afectate: abd oriz a bratului, antepulsia si retropulsia, rotatia externa
- cauze:
 traumatisme: luxatia anterioara a capului humeral mai ales prin manevrele de reducere
a acesteia
 sindromul algodistrofic al umarului
 intoxicatiile cu metale grele: cobalt, plumb
 tratament prelungit cu sulfamide
 boli infectioase: dizenteria, malaria
 in somn din cauza compresiei nervului in anumite pozitii
Dpdv clinic:
 hipoestezie la nivelul umarului si pe fata ext a bratului
 deficit motor: abd bratului la orizontala si ridicarea la verticala a memb sup
 apare deficit mare pt miscarea deltoidului pentru ca functia rotundului mic poate fi
suplinita de supra si infraspinosi

2. Paralizia de nerv musculo-cutanat(C5,C6,C7)

Dpdv anatomo-functional:
- se formeaza din trunchiul secundar anteroextern al plexului brahial
- ca traiect – n. trece in spatele m. pectoral, incruciseaza tendonul subscapularul, perforeaza m.
coracobrahial, trece printre m. biceps brahial si brahial anterior, ajunge sa fie subcutanat la
nivelul cot si la acest nivel da 2 ramuri: una anterioara si una posterioara – ramuri sensitive
( regiunea anteroexterna si posteroexterna a antebratului)
Dpdv motor:
- muschii biceps brahial, coracobrahial, brahial anterior
- biceps brahial – supinatie, flexie antebrat pe brat, capul lung – abd antebrat si cap scurt- add
antebrat
- coracobrahialul – proiectia bratului anterior si adductor
- brahialul anterior – flexie antebrat pe brat
- cauze:
 traumatice – compresiune, sectiune de nerv
 iatrogene (manevre medicale gresite) – chirurgie

1
  criptogenice (cauza neidentificata)
 deobicei apare insotita si de alte paralizii ale plexului brahial
Dpdv clinic:
 scade forta de flexie antebrat pe brat ( din 3 flexori 2 sunt compromisi)
 scade moderat add si proiectia anterioara a bratului – afectarea coracobrahialului
 hipoestezia regiunii externe a antebratului

3. Paralizia de nerv cubital/ulnar (C8-T1)

Dpdv anatomo-frunctional
- origine trunchiul secundar al plexului brahial
- traiect – trece in pachetul vasculonervos al bratului pana la nivelul cotului unde este superficial
si trece prin santul epitrohleo - olecraninan, trece in jurul treimii superioare a diafizei cubitusului
si ajunge in loja anterioara a antebratulu, la nivelul carpului devine superficial, merge inaintea
ligamentul inelar si a osului pisiform, ajungand in loja palmara anteroexterna, la nivel palmar da
2 ramuri terminale: superficial senzitiva si profund motorie.
Dpdv motor:
- ramurile motorii sunt organizate pe 2 nivele:
 la nivelul antebratului pentru: flexor ulnar al carpului si partea interna a flexorului comun
al degetelor
 la nivel palmar pentru:
- musculatura degetului V (abductor, scurt flexor, opozant si palmarul scurt)
- m. interososi dorsali si palmari si al 3-lea si al 4-lea lumbrical
- musculatura policelui (inervatie integrala pt add policelui si partiala pt flexorul scurt)
- cause (in general traumatice)
 in axila: nervul este afectat complet, deobicei prin traumatism direct
 brat: fracturi, fragment osos si compresie printr-un process supracondilian
 cot: traumatisme directe cu/fara fracturi, sectionari ale nervului, compresiuni, elongatii,
inclusiv in afectiuni degenerative ale cotului
 antebrat: fracturi, calusuri hipertrofice, cicatrice posttraumatice prin compresie duc la
paralizie
 pumn: paralizii distale, traumatic (lovire sau sectionare nerv) sau compresie de nerv
(formatiuni ganglionare, osteofite, tumori locale), profesional sau sportiv
Dpdv senzitiv:
- asigura inervatia marginii cubitale si a fetei dorsale, degetul V, jumatate din degetul IV si
jumatate din falanga proximala a degetului III si fata coresp
- fata palmara degetul V si jumatate din degetul IV
Dpdv clinic:
- domina deficitul motor
- mana si gatul mainii prezinta deficit redus (compensat de n. median)
- deficit major al deg IV si V - afect flexia falang I + ext fal II, III dat afectarii interososilor si

2
lumbricalilor
- degetele IV si V in extensie a falangei I si flexia falangelor II si III, adductia degetelor -> grifa
cubitala
- add police imposibila, flexia falangei I a policelui e scazuta
- degetul V este total imobil
- aparitia mainii scheletice (hipotonia m. interososi si lumbricali) si aparitia grifei

Teste de obiectivare:
- testul evantaiului – abductie, adductie - 0 (rasfirarea degetelor)
- testul foii de hartie Fromen – foaie de hartie intre police si index (fata laterala), mentinere
imposibila din cauza ineficientei add policelui
- testul gratajului – imposibil cu degetele IV si V
- testul pensei police auricular – slab sau imposibil
- testul calicelui (Pitres) – degetele IV si V nu participa la formarea calicelui

4. Paralizia de n. radial (C5 – C8, T1)

Dpdv anatomo-functional:
- se formeaza din trunchiul secundar posterior al plexului brahial
- traiect – fanta humero-tricipitala, apoi santul n. radial al humerusului fiind in raport cu osul si
este implicat in toate fracturile de diafiza humerala, apoi santul bicipital extern si la nivelul
antebratului da 2 ramuri terminale: 1 anterioara cutanata si 1 posterioara musculara. Ramura
posterioara perforeaza scurtul supinator si da ramuri terminale.
- Ram muscular – 3 etaje:
 I ram - pleaca de la nivelul trunchiului pt brat (triceps brahial)
 II ram – regiunea externa a antebratului – 4 ramuri musculare: m. brahioradialul, m.
scurt supinator, m. lung si scurt extensor radial al carpului
 III ram – regiunea posterioara a antebratului 2 straturi:
- stratul superficial – m. anconeu, m. extensor ulnar al carpului, m. extensor degetului
mic si al degetelor
- stratul profund – m. lung abductor al policeului, m. scurt si lung extensor al policelui,
m. extensor al indexului
- Ram senzitiv – 2 categorii:
 I ram colateral din trunchi, 2:
- ram cutanat intern - regiunea posterioara a bratului
- ram cutanat extern – treimea mijlocie posterioara a antebratului
 II ram terminal anterior cutanat: fata posterioara a policelui si fata post a mainii
Dpdv motor:
- cauze:
 axila: compresiunea prin carje
 santul n. radial: fractura de diafiza humerala, neuropatie de incarcerare

3
 paralizii disociate – datorita injectarii intramusculare ale unor substante in loja
supinatoare
 fracturi de tip Monteggia - fractura de cubitus cu dislocarea si luxatia capului radial
 epicondilita
 intoxicatie cu plumb
Dpdv clinic:
Atitudinile anormale:
- antebratul in usoara flexie pe brat
- mana in pronatie si flexie (mana in gat de lebada)
- policele este add usor flectat
- ultimele 4 degete usor flectate
Deficite motorii:
- extensia antebratului pe brat (triceps brahial, anconeu)
- extensia mainii pe antebrat (radialul 1 si 2 respectiv lungul si scurtul extensor)
- extensia degetelor (afectarea extensorului comun al degetelor)
- abd mainii (radial 1 si 2)
- supinatia
- scade add (afectarea cubitalului posterior), flexia antebratului pe brat (brahioradial), abd
policelui ( abd lung al policelui) – abd nu se pierde total pt ca scurtul abd al policelui este
inervat de n median
- scade flexia degetelor – pt ca nu exista extensie

Teste de obiectivare:
- testul salutului militar – mana cade in gat de lebada
- testul juramantului – mana cade
- testul pronatiei in resort – se face o supinatie fortata, pasiva - nu poate fi sustinuta, mana
revine in pronatie
- testul de incetinire a prehensiunii obiectelor, mai ales cele mici – sub apuca greu datorita
lipsei de fixare a miscarii de catre extensori
- tesul reliefarii tendoanelor extensorilor la rasfirarea degetelor pe masa
Tulburari trofice:
 atrofii – masa musculara a regiunii posterioare brat si antebrat
 cianoza, edem in cazul declivitatii mainii
 sinovita hiperplazica pe tendoanele extensorilor– cazul paraliziilor prelungite

Tulburari de reflexe osteotendinoase:

- reflexul tricipital (C7) si reflexul stiloradial (C6, C8)

Tulburari de sensibilitate
 subiective – parestezii in zona cutanata a n. (fata dorsala brat, antebrat, mana)

4
  obiective – anestezie pe fata dorsala a policelui + primul spatiu interosos

5. Paralizia de n. median (C6 - T1)

Dpdv anatomo-functionala:
- merge pe partea antero-interna a bratului, apoi la cot pe fata anterioara a trohleei si pe sub
aponevroza muschiului biceps brahial avand o pozitie superficiala fiind in relatie cu artera
humerala. Trece prin rotundul pronator, printre fasciculele sale, pe sub arcada fibroasa radio-
cubitala a flexorului comun superficial al degetelor. Trece printre flexorul comun profund al
degetelor si flexorul propriu al policelui. Ajunge in treimea inferioara, superficial si trece printre
palmarul mare si palmarul mic, strabate canalul carpian si ajunge in palma.

Dpdv senzitiv:

In principal palmar si cuprinde:

- fata palmara a policelui - degetele II si III si jumatatea palmara a degetului IV

- fata dorsala – extremitata dorsala a degetelor II si III si jumatatea laterala a degetului IV
Dpdv motor:
- Mai multe ramuri musculare motorii, la 3 nivele:

 la nivelul cotului 3 ramuri:

- rotundul pronator
- marele palmar
- micul palmar
 la nivelul antebratului 4 ramuri:
- flexorul comun superficial al degetelor
- flexorul comun profund al degetelor
- flexorul lung propriu al policelui
- patratul pronator
 la iesirea din canalul carpian:
- scurtul abductor al policelui
- scurtul flexor al policelui
- opozantul policelui
- lombricali 1 si 2

Cauze:
- traumatice – compresie sau sectiune totala de n.
- brat – mai rar, mecanism de tip ischemic (afectare globala)
- cot – compresie prin proces supracondilian humeral, fracture, calusuri hipertrofice - iritatie,
incarcerarea intre humerus si ulna in cursul reducerii unei luxatii de cot, sindrom ischemic de tip
Volkman
- antebrat – fracturi, compresii, hematom posttraumatic – in special la nivelul canalului pronator

5
- canalul carpian - procese mecanice care asociaza procese vasculare secundare
Sindrom de tunel carpian
- cauze:
- fracturi, luxatii care duc la compresii de nerv, tenosinovita - acuta sau cronica, boli infectioase
sau inflamatorii cronice (poliartrita reumatoida), procese degenerative osoare (atroze, chisturi
sinoviale), mai rar infectii locale
- factori favorizanti – profesionali, vascular ischemic (mai ales dupa 50 de ani)
Dpdv clinic-motor:
Tulburari motorii:
- flexia mainii pe antebrat este afectata (paralizie palmar mic si mare)
- pronatie este 0 (afectarea rotundului si patratului pronator)
- flexie falanga II si III ale indexului si mediusului, falanga I afectata de interososi
- flexie police scazuta (afectarea scurtului flexor al policelui)
- opozitia policelui imposibila (afectarea opozantului policelui)
- abductie police scazuta (afectarea scurtului abductor al policelui)

Teste de obiectivare:

- Proba de grataj (zgariere): nu se poate realiza cu indexul

- Proba flectarii degetelor in pumn: nu se poate realiza cu primele 3 degete (mana de predicator)

- Proba pensei bidigitale: police-index imposibil

- Proba pensei tridigitale: police-index-medius imposibil

- Proba incrucisarii degetelor: indexul si mediusul raman extinse

Tulburari trofice:
- eminenta tenara si loja ant a antebratului - hipotrofie majora
- consecinta componentei vegetative majore - cianotiza sau eritem al degetelor, hipersudoratie
care duce la descuamarea pielii si fiabilitatea fanerelor
Tulburari ale reflexelor osteotendinoase:
- reflexul mediopalmar este abolit
Tulburari de sensibilitate:
- hipo sau anestezia traiectului nervos
- cauzalgie – sindrom algic extrem specific n. median
Cauzalgie – unul dintre cele mai dureroase sindroame din patologie umana, apare cand sunt
intruniti 2 factori care actioneaza simultan (sectionarea partiala a n. median + leziunea la nivelul
cotului)

Mecanismul cauzalgiei: - il constituie dezvoltarea efapselor (false sinapse) intre fibre veg si
fibre somato senzitive. Deoarece lez partiala refacerea nu se face prin continuarea aceluiasi tip de

6
fibre, deci influxul nervos ajunge din fibre simpatice in senzitive si cauzeaza durere. Influxul
nervos este transmis ortodromic la centrii sup. dar si antidromic (inapoi) fiind permanent
circulat, intensitatea crescand cu fiecare pasaj. Local, terminatiile nervoase secreta o substanta
num. neurochinina care declanseaza si mentine durerea cu caracter de arsura specif.
Neurochinina intretine o vasodilatie dureroasa prin distensia vaselor mici cutanate care creeaza
senzatia de arsura.

Dpdv clinic – durere permanenta si persistenta, cu caracter de arsura, la nivelul mainii. Are un
caracter predominant superficial si poate fi calmata cu aplicatii reci si umede si exacerbata de
caldura. Durerea nu poate fi diminuata de medicamente antialgice sau antiinfamatorii.

Tulburari trofice – mentinerea unui factor termic rece si umed duce la deteriorarea fanerelor si
a pielii

Tulburari vegetative – aspect hiperemic sau ischemic

- acest sindrom apare foarte rar, nu poate fi controlat prin mijloace terapeutice si poate duce la
suicide sau amputatie

Plexul lombar:
1. Nervul femuro-cutanat (L2)

Dpdv anatomic

- radacina in L2, strabate m. psoas, incruciseaza m. iliac, strabate m. oblici abd si muschiul
croitor si da 2 ramuri senzitive:

- fesier – asigura inervatia reg fesiere

- femural – asigura inervatia senzitiva reg anteroexterna a coapsei

- Cauze:

 compresii la nivelul regiunii:

- anteroexterne a coapsei unde este superficial

- traiectul intraabdominal - spondilita sau spondiloza sau prin dezv unei formatiuni intrapelvine
(tumora pelvina sau uter gravid), fracturi ale osului coxal sau interventii chirurgicale pe sold
(atroplastii)

 psoita – inflame m psoas in cazul unor interventii pe apendice

 a frigore - prin expunere la rece, n. fiind superficial
7
  in urma acestor cauze pot aparea disestezii si parestezii pe partea antero-ext a coapsei sau
hipoestezii in teritoriul corespunzator
 “sindromul rachetei de tenis” – apare pe fesa si fata anterolat a coapsei

- manevre dureroase – ext coapsei pe bazin, durerea poate sa det o poz vicioasa, palparea intre
spinele iliace ant.

2. Nervul femoral/crural (L2- L4)

Dpdv anatomic:

- ia nastere din ramurile ant a nervilor spinali (L2-L4) si se unesc in muschiul psoas

- traiect: merge pe marg psoasului, trece pe sub arcada crurala, ajunge in triunghiul Scarpa si la
acest nivel da 4 ramuri terminale:

- n. musculo-cutanat extern: ramuri motorii – m. croitor, ramuri cutanate – fata antero-ext a

coapsei si un ram rotulian ext

- n. musculo-cutanat intern: ramuri motorii – m. pectineu si add lung, ramuri cutanate – reg.
supero-int a coapsei

- n. cvadricepsului – motor

- n. safen intern – senzitiv, 2 ramuri: 1 ram rotulian int si 1 ram gambier (pt fata int a gambei)

- in afara ramurilor terminale da si ramuri colaterale pentru m. psoas-iliac si pectineu

Dpdv senzitiv:

- fata ant a copsei si fata int a gambei si piciorului

Dpdv motor:

- m. psoas-iliac (flexor si ridicator al coapsei, obligatoriu in mers, mentine impreuna cu abd si

spinalii postura vertical)

- m. croitor (flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin, biarticular participa la abd si rot
ext a coapsei si rot in a genunchiului)

- m. cvadriceps (extensor al gambei pe coapsa, esential in mers si ortostatism si prin act m. drept
anterior – singurul biarticular participa si la flexia coapsei pe bazin)

- m. pectineu (flexor, add si rot ext al coapsei)

- Cauze:

8
- leziuni proximale: afectari ale proceselor vertebrale (fenom degen, traumatice, tumorale),
suferinte de tip discal (mai ales L2, L3), spondiloze severe cu punti osteofitice mari, psoite, afect
retroperitoneale (tumoral sau limfom), anevrism de aorta abdominala, tumori, abcese abdominale
sau pelvine. Cele mai frecvente sunt interventiile chirurgicale pe apendice daca acesta este
retrocecal si in urma lor pot aparea cicatrici care creeaza fenom de incarcerare sau interventia
chirurgical ape sold

- leziuni distale: in urma unor miscari bruste de flexie cu rotatie excesiva a coapsei sau
hiperextensie care pot genera smulgerea originii nervului de la medular. Interventii chirurgicale
pt hernie in urma carora poate aparea hematom sau cicatrice care pot duce la compresia nervului
femoral.

Dpdv clinic:

- afectare totala – rar, ortostatism si mers dificile, urcat scari imposibil, derobare (sub in genu
recurvatum, flexia genunchiului produce caderea in fata a sub), atrofie a musc. lojei ant a
coapsei, reflex rotulian – 0, antestezie totala pt tot teritoriul de distributie senzitiva a nervului.

Forme topografie:

- parcelare si particulare, 3 nivele:

I. paralizia superioara – aproape de canalul vertebral sau la nivelul m. psoas - deobicei insotita
de alte lez ale plexului lombar - afectati toti muschii inervati

II. paralizia medie – la iesirea din m. psoas sau la nivelul triunghiului Scarpa – nu este afectat
m. psoas dar ceilalti muschi sunt afectati

III. paralizia inferioara – paralizii disociate:

- paralizia n. musculo-cutanat ext. – cauza traumatica, def motor – m. croitor (compensat),

suferinta dominata de hipoestezia fetei ant a coapsei

- paralizia n. musculo-cutanat int. – cauza traumatica, def motor – m. pectineu si abd lung ( se
poate compensa), tulb de sensibilitate pe partea inf a fetei ant a copsei

- paralizia totala a n. cvadricepsului – cauza traumatica, foarte rar, deficit grav, subiectul nu
poate sa mearga fara sprijin + atela care nu permite caderea g. in flexie. Reflexul rotulian este
abolit ceea ce duce la atrofie rapida si grava a m. cvadriceps. Subiectul evita mobilizarea art, de
aceea se produce artropatia de imobilizare

- paralizia partiala a n. cvadricepsului – traumatica izolata, def motor – ext gamba pe coapsa (mai
putin agravata), reflexul rotulian afectat. Ramurile m. drept ant. sunt mai scurte deci sunt mai
putin expuse traumatismului si m. nu este afectat dar sunt afectati m. vastii

9
3. Nervul obturator (L2,L3,L4)

Dpdv anatomic:

- are originile in L2, L3, L4, trunchiul sau coboara pe partea interna a muschiului psoas si pe
acest traseu intra in contact cu: ganglionii limfatici latero-aortici, fosa ovariana, articulatia sacro-
iliaca, bifurcatia arterei iliace si cu canalul obturator. Da 3 ramuri terminale:

• Ram superficial – motor – din el se desprind ramuri motorii pentru adductorul mic,
adductorul lung si gracilis

• Ram cutanat - senzitiv – pe fata interna a coapsei

• Ram profund – motor – inerveaza marele adductor si are si ramuri articulare pentru sold si
genunchi.

Dpdv motor:

– nervul obturator asigura adductia coapsei -miscarea de adductie nu este abolita deoarece
marele adductor este inervat si de sciatic si de nervul femural -flexia gambei si rotatia interna a
coapsei este afectata – afectarea muschiului gracilis

Dpdv senzitiv:

– tulburari de sensibilitate pe fata interna a coapsei

- Cauze: – de tip compresiv – fractura bazin, hernie obturatorie, metastaze osoase, interventii
chirurgicale, urologie, afectari ale articulatiei sacro-iliace, suferinte anexiale.

Simptomatologie – 2 sindroame:

• Sindromul de iritatie – dureri insotite de contractia reflexa a adductorilor. Uneori durerea este
in zona posterioara a genunchiului si de obicei este o iritatie care are ca origine o hernie
obturatoare

• Sindromul de deficit – scaderea adductiei – NU abolirea.

PLEXUL SACRAT:
- de la L5 in jos

1. Nervul sciatic (L5, S1, S2) – se adauga si fibre de la L4 si S3

Dpdv anatomic

10
 La nivelul incizurii sciatice a osului coxal se unesc toate fibrele si dau nastere trunchiului. Care
trece pe sub piramidal/piriform printre trohanter si ischion, printre muschii pelvitrohanterieni pe
de-o parte si m. fesier mare pe de alta parte. Apoi trece printre bicepsul femural si semitendinos,
ajunge in fosa poplitee si da 2 ramuri: 1.sciaticul popliteu extern si 2.sciaticul popliteu intern. Pe
acest traseu da ramuri colaterale pentru ischiogambieri si ramuri articulare si apoi da ramuri
terminale

- Cauze:

- 4 tipuri de sciatica dpdv patogenic si topografic

 Sciatica radiculara – procesul are loc in spatiul subarahnoidian, in canalul vertebral, in

spatiul dintre discul intervertebral si ligamentul intervertebral sau articulatia
interapofizara vertebrala

Cauze: hernii de disc sau afectiuni progresive degenerative inflamatorii, traumatice sau chiar
tumorale care intereseaza vertebrele

 Sciatica funiculara – la acest nivel fibrele au iesit din canalul vertebral si reprezinta
zona in care poate aparea compresia

Cauze: inflamatii, tumori pelvine sau afectari ale articulatiei sacroiliace

 Sciatica plexala – la acest nivel fibrele se amesteca

Cauze: iritatii cronice (ex: -la nivelul m. piramidal, apare cand subiectul sta mult pe scaun; -la
nivelul spinei iliace prin flexie repetata mai ales prin hiperlordoza)

 Sciatica tronculara – de la nivelul tuberozitatii ischiatice pana la nivelul coapsei se

comporta ca un trunchi nervos

Cauze: fracturi de bazin, de epifiza proximala femurala; interventii chirurgicale pe sold; injectii
efectuate gresit la nivelul fesierilor; compresii la nivelul fesei in cazul imobilizarilor lungi;
traumatisme musculare care pot duce la sangerari lente, abundente care sa incarcereze trunchiul
nervos; fracturi de diafiza femurala; traumatisme prin arme albe sau de foc

Forme topografice: - leziuni inalte: nevralgice sau paralitice complete.

Sindromul ischiatic – rotatia interna a soldului accentueaza durerea, rotatia externa o

diminueaza

Sindromul piramidalului – suferinta mai mult miofasciala, dureri la nivelul fesei pe marginea
incizurii sciatice

Dpdv clinic - 2 forme:

11
  Sciatica nevralgica:

Caracteristici: dominata de durere, deobicei paroxistica, accentuata de miscare, uneori de tuse

sau stranut si diminuata sau accentuata de pozitie. Porneste deobicei lombar si poate radia pe
fata posterioara a membrului inferior.

Cauze: iritatia la nivelul meningelui, cand este o iritatie majora apar modificari ale posturii -
scolioza cu convexitate pe partea bolnava (mai ales in sciatica tronculara)

Fenomene senzitive: durere si hipo/hiperestezie. Hipoestezie pe fata anteroexterna a talpii si pe

dosul piciorului sau pe fata posterioara a gambei si pe planta

 Sciatica paralizanta:

Caracteristici: domina deficitul motor si apare la nivelul lojei posterioare a coapsei

Cauze: cand este interferarea colaterala din trunchi care inerveaza muschii ischiogambieri sunt
afectate flexia si extensia coapsei (partial compensate). Afectarea ramurilor terminale. Atrofia
secundara deficitului motor este variabila si poate cuprinde diferite zone (loja posterioara a
coapsei, loja antero-ext sau posterioara a gambei, musculatura plantara).

Teste de obiectivare

- presiuni la nivelul punctelor Valliex (puncte: iliolombar, fesier, femural posterior, superior si
mijlociu, perionieri si maleolar extern). Aceste puncte urmaresc traseul nervului.

- cea mai sigura obiectivare sunt manevrele de elongatie ale n. sciatic

- manevra Lassigue – reprezinta flexia coapsei pe bazin cu genunchiul extins care declanseaza
dureri pe traseul n. sciatic, uneori pana in talpa

2. Sciatic popliteu extern

Dpdv anatomic:

- ia nastere la nivelul fosei poplitee, inconjoara capul peroneului, apoi ajunge in loja
anteroexterna a gambei si acolo da 2 ramuri terminale:

- n. tibial anterior: nerv motor si inerveaza muschii: tibial anterior, extensor comun al
degetelor, extensor propriu al halucelui si pediosul

- n. musculo-cutanat (SPE): ramuri sensitive cutanate si motorii si inerveaza muschii: peronieri

laterali

Dpdv motor:

12
- interveaza muschii: tibial anterior (ext, inversie, add piciorului), ext. comun al degetelor (ext
degetelor), ext. propriu al halucelui (ext. haluce si add picior), pediosul (ext. degetelor),
peronierii laterali (ext, abd, eversia piciorului)

Cauze:

 la nivel inalt:

- nivel radicular: hernie de disc, afectiuni vertebrale degenerative inflamatorii, traumatice sau
tumorale

- nivel plexal: inflamatii, tumori pelnive sau afectiuni sacroiliace

- nivel coapsa: afectiuni osoase sau musculare

 la nivelul fosei poplitee: compresii tumorale, traumatisme, interventii chirurgicale pe

genunchi (hematom)
 la nivelul capului peroneului: la acest nivel este superficial si este sensibil la ischemie,
poate fi interferat de traumatisme, comprimat de capetele osoase sau de hematoame si
profesional – pozitia picior peste picior prelungi

Alte cauze: boli generale (diabet zaharat cu afectare bilaterala, embolii, tromboze, intoxicatii cu
dierse medicamente)

Dpdv senzitiv:

- regiunea antero-ext a gambei si fata dorsala a piciorului

Dpdv clinic:

- senzitiv: hipo sau anestezii cutanate in zona de distributie a nervului

- motor: din cauza afectarii miscarilor (ext, add, abd, eversie, inversie) piciorului, apare mersul
stepat, exagereaza flexia soldului si a genunchiul pentru a nu se impiedica de varful piciorului.
Din cauza afectarii lungului peronier lateral si a amiotrofiei lojei antero-ext a gambei, partea ext
a boltei plantare se aplatizeaza

- Aspectul clinic in fct de nivelul leziunii:

- leziunie inalta – fosa iliaca – paralizie totala

- sindrom de leziune la capul peroneului – paralizie integral + tulburari de sensibilitate pe fata

dorsala a piciorului

- sindrom de n. tibial anterior – afectarea motorie a celor 4 muschi, nu apar tulburari de

sensibilitate

13
- sindrom/leziune de musculo-cutanat (SPE) – subiectul nu stepeaza, dar merge pe partea
externa a piciorului, bolta plantara este aplatizata si apar modificari de sensibilitate pe dosul
piciorului

Testele de obiectivare:

- mersul pe calcai – imposibil

- nu poate sa bat tactul

- in pozitia asezat picorul cade in var equin

3. Nervul sciatic popliteu intern

Dpdv anatomic:

- continua traiectul sciaticului, trece pe sub genunchi si la acest nivel da ramuri pentru m. triceps
sural – n. safen extern (n. senzitiv). Apoi trece la nivelul inelului solearului si la iesirea din
aceasta zona da ram terminal – n. tibialul posterior. N. tibial posterior trece prin santul calcanean
si la acest nivel da ramurile sale terminale: cei 2 nervi plantari.

- se considera SPI de la fosa poplitee pana la nivelul solearului, apoi incep ramurile terminale
ale nervului

Dpdv senzitiv:

- fata posterioara a gambei, tegumentule maleolei externe, partea ext a calcaiului si degetele IV,
V, atat plantar cat si dorsal (marginea laterala a plantei)

Dpdv motor:

- inerveaza muschii: triceps sural (flexor al piciorului pe gamba, add si supinator al piciorului,
indispensabil in mers si ortostatism, m. plantar subtire (aceleasi functii cu ale tricepsului), m.
popliteu (flexor si rotator intern al gambei).Muschiul tibial posterior, plantarii si musculatura
profunda a gambei si a plantei – prin ramurile sale terminale. Domeniul motor al SPI se opreste
la popliteu.

Cauze: - inalte: arme albe, de foc; fracturi supracondiliene de femur; luxatii ale genunchiului sau
leziuni propriu-zise ale SPI. Profesional – flexia genunchiului pe gamba in mod repetat

Dpdv clinic:

- senzitiv: hipoestezii pe fata posterioara a gambei si fata dorsala a degetelor IV,V

14
- motor: mers talonat, cu picior in valg, merge pe marginea interna a talpii, flexia plantara a
piciorului abolita, stergerea boltii plantare, reflex Ahilian abolit, deficit de flexori plantari, flexia
si miscarea degetelor imposibile, amiotrofia musculaturii

- Tipuri topografice:

- sindrom de paralizie inalta – paralizie complete

- sindrom de paralizie in partea inferioara a fosei poplitee - nu este afectat tricepsul sural si n.
motor pt tricepsul sural si nici n. safen extern, de aceeas se conserva flexia piciorului si apare
doar deficit plantar

- afectarea n. safen extern – cauza traumatica, tulburari de sensibilitate in teritoriile

corespunzatoare

Cauzalgia – idem n. median, intereseaza zona gleznei si piciorului si deobicei apar consecutive
fracturi maleolare

Teste de obiectivare:

- mers pe varfuri - imposibil

- din asezat se observa caderea marginii interne si ridicarea marginii externe

4. Nervul tibial posterior

Dpdv anatomic:

– continua traiectul nervului spi de le nivelul inelului solearului pana la nivelul santului
calcanean unde da 2 ramuri terminale: cei doi nervi plantari

Dpdv motor:

– inerveaza muschii: - Lungul flexor comun al degetelor – flexia degetelor, flexia, adductia si
supinatia piciorului - Tibialul posterior – flexor al piciorului, inversor si sustinator al boltei
plantare - Lungul flexor al halucelui

Cauze:

– fractura de tibie – mai ales cele cu deplasare

- Leziuni ale nervului in canalul tarsian (la acest nivel tendonul tibialului posterior si cei 2
flexori stabat canalul tarsian alaturi de pachetul vasculo-nervos)

– in fracturi maleolare, entorse sau contuzii submaleolare, tenosinovite, cicatrici sau calus
hipertrofic.

15
Dpdv clinic:

• Sindrom al paraliziei inalte – deficit de flexie al degetelor, sensibilitate plantara, aplatizarea

boltii plantare si atrofie musculara. Reflexul ahilean este normal.

• Sindrom de tunel tarsian – dureri si parestezii la nivelul plantei si al degetelor iradiate

descendent spre metatars. Se accentueaza la mers cu incarcare, apar tulburari de sensibilitate
plantara care sunt mai mari decat cele motorii, atrofia exclusive a muschilor plantari, uneori
tumefactie retromaleolara interna.

• Achilodinia – durere la nivelul tendonului Achilean – poate avea cauza traumatica sau
reumatismala si se exprima prin tumefierea tendonului achilean cu apaitia durerii in mers si
ortostatism.

5. Nervii plantari

Dpdv anatomic:

- reprezinta ramul terminal al n. tibial posterior, fibrele acestor nervi se raspandesc in masa
musculaturii plantare

Dpdv senzitiv:

- fata plantara a piciorului cu exceptia calcaneului

Dpdv motor:

- muschi scurti pt haluce: scurtul flexor, scurtul abd si scurtul add

- muschi pentru degetul V: abd, opozant, scurtul flexor, musculatura centrala a plantei

- lumbricalii si interososii – asigura flexia falang. I si ext falang II,III

Cauze:

- in general de compresie, fie osos-traumatica, fie prin neuropatii (cresterea in dimensiune a

capetelelor metatarsienelor printr-o periostita) care pot duce la nevrom si genereaza
metatarsalgia

Dpdv clinic:

 suferinte de deficit:

- hipo sau anestezia in teritoriul n. plantari

- motor: miscarile degetelor sunt imposibile, flexia falang. I si II si ext falang. III sunt afectate –
“degete in ciocan”, amiotrofie a musculaturii plantare cu escavare plantara

16
  suferinte de tip iritativ:

- metatarsalgia (boala Morton) – dureri la nivelul metatarsian si in spatiul intermetatarsian III si

IV, dureri iradiate la nivelul degetelor, calcaneului sau posterior de gamba si uneori au un
puternic caracter mecanic, crize in timpu noptii, edem la nivel plantar, durere la presiune
plantara si caracter paroxistic uneori

17